I

i

DAN STONE

ISTORIIALE

HOLOCAUSTULUITraducere din limba englezd,de

Elorin Lobon! gi Aleksandra-Nada Uroq

INSTITUTUL EUROPEAN2016

t

I

Cuprins

Abrevieri l7

Introducere. Cltre o istoriografie integrati a Holocaustului i 9

Capitolil l ,rSolu{ia finali"- proiect german sau european? I 21

Capitolul2 Procesul decizional in context / 73

Capitolul S Holocaustul - produsul modernitil+ii? I 123

Capitolut 4 $tiinfa rasei - temeiul concepfiei naziste despre lume? t l7l

Capitolul5 Genocidul, Holocaustul gi istoria colonialismului / 215

Capitolul6 Holocaustul ca expresie a culturii nzziste I 257

Concluzie Coborf,nd in tbis I 297

Lecturi suplimentare / 303

Index / 315

Capitolul I

,,SoIufia Final["Proiect german sau european?

Nu are prea mult sens incercarea de olenun sumar istoriografic al Holocaustului din Europa.

Marc Olivier Baruchr

Introducere

intre 8 qi 19 august 1941, o unitate Sonderkommando carc lucra cu mili-lienii ucraineni a ucis populalia evreiascd consistdnd din femei gi blrbali dinBila Jerkva, un orag aflatla 70 de kilometri de Kiev. Copiii acestora rdmaqi inurm6 au fost inchigi intr-o clddire situatd la marginea oraqului. Dintre acegtiamajoritatea au fost uciqi in 19 august, insi aproximativ 90 dintre ei au fostomiqi. La solicitarea capelanilor militari Emst Tewes gi Gerhard Wilczek cdtrelocotenentul-colonel Helmuth Groscurth de a se ocupa de situalia teribild a

copiilor, aceqtia din urmd au fost executali pe 22 augnst. Datorit[ faptului cdgermanii nu s-au putut decide care dintre unitdlile lor urma s6-i execute, aceqtiaau ordonat ucrainenilor sd indeplineascd sarcina. in raporhrl siu cdtre vonReichenau, Groscurth a observat cI ,,Pentru ca o astfel de agonie barbard sd fifost evitatS, ar fi trebuit ca atdt sugarii cAt qi copii sI fie elimina{i imediat".2

Pe 11 iunie 1942, Adolf Eichmann a informat oficialii SS responsabilipentru Afaceri Evreieqti din Bruxelles, Paris, qi Haga cd deportarea evreiloravea sd inceap6. Evreii deja adunali in lagdrele de tranzit din WesterborktOlanda), Drancy (Franfa), qi Malines (Belgia) urnau sd fie deportafi incepAndcu 15 iulie, 17 iulie, respectiv 4 august. Rezultatul a fost deportarea qi uciderea

' Marc Olivier Baruch, ,,Perpetrator Networks and the Holocaust: The Spoliation ofJewish Property in France, 1940-1944", in J'errorfrs of Nazi Persecution:Bnreaucracy, Business and the Organization qf tle Holocaust, eds., Gerald D.

. Feldman gi Wolfgang Seibel Q,Iew York: Berghahn. 1005). p. 190.- Ernst Klee, Willi Dressen, gi Volker Riess. eds.. ..Those llbre the Days": The

Holocaust as Seen by the Pepetrators and Brstontler-s (Londra: Hamish Hamilton,i991), pp. 138-54 (Groscurth, p. 151).

2t

ISTORII ALE HOLOCAUSTULUI

a aproximativ 75%o dintre evreii olandezi la Auschwitz gi Sobibor, a25o/o dintreevreii francezi gi a aproximativ 50% dintre evreii belgieni.3

In districtul Moghilev, evreii se aflau sub ocupalia rom6neasci brutal5insd dezorganizatd gi, asemenea celorlalli evrei din Transnistria (partea dinUcraina ocupatb de rom6ni, situat6 intre rdurile Bug gi Nistru), au suferit teribil.urmeazd un fragment extras dintr-un raport scris de M.Katz, fost preqedinte alComitetului Evreiesc din Moghilev:

in ghetoul din Halcine{ oamenii au mdncat carcasa unui cal care fuseseingropat... Chiar gi dupd ce autoritdfile au turnat acid carbonic peste el, aucontinuat s5-l min6nce. Le-am dat ceva bani, mdncare gi imbrdciminte gi i-amfEcut s6-mi promitd cd nu se mai ating de carcas6. I-am dus intr-un sat dinapropriere unde le-am plEtit chiria in avans pe trei luni.Evreii din Grabvitz trliau intr-o pegter5. A trebuit s5-i duc in sat impohivavoinlei lor. Nu voiau sE se despartl de cele 700 de morminte ale celor dragi...Am intAlnit situalii asemdnf,toare la Vinoi, Nemerci, pasinca, Lucine!,Lucincic, Ozarine[, Vindiceni: peste tot oameni epuizatj, uzati; unii dintre eilucrau la ferme, al1ii la fabrica de tutun, ins[ majoritatea trdiau din cerqit.a

Aceqtia erau norocoqii, evreii care nu fuseserd inci deportali peste Bugspre a fi impuqcali de citre germani.

La ora 4 dimineala,in data de 26 noiembrie 1942, poliliqti norvegieni incivil au ridicat 532 de evrei din casele lor gi i-au dus, in taxiuri negre, in portuldin oslo. Acolo aceqtia din urmd au agteptat la rdnd p6nd ce li s-a ordonat si seimbarce pe nava germand Donau, care i-a dus in Germania, de unde au fostdeportali la Auschwitz in trenuri de marfr. Dintre aceqtia doar noud ausupraviefuit qi s-au intors in Norvegia la sf6rgitul rdzboiului. Majoritatea celor-lalli au fost gaza{i in lagdrul de exterminare imediat dupi sosire, la inceputul luidecembrie 7942.s

Ce anume conecteazd aceste evenimente? Ele s-au petrecut in perioadediferite, in p6rli foarte diferite ale Europei. Fenomenul pe care i1 numimHolocaust a fost in realitate o multitudine de evenimente separate, unite in

3 Maxime Steinberg, ,,The Judenpolitik inBelgium within the west European context:comparative observations",in Belgium and the Holocaust: Jews, Belgians, Germans,ed. Dan Michman, edilia a doua (Ierusalim: Yad Vashem, 2000), pp. 202-203.Refe-ritor la Belgia vezi, de asemenea, Jean-Philippe Schreiber, ,,Belgium and the JewsUnder Nazi Rule: Beyond the Myths", in Nazi Europe and the Final solutioie, eds.

. David Bankier gi Israel Gutman (Ierusalim: Yad Vashem, 2003), pp. 469-488.o Radu Ioanid, ,,The Holocaust in Romania: The Destruction of Jeii and Gypsies under

- the Antonescu Regime, 1940-1944 (Chicago: Ivan R. Dee, 2000), p.204.'Ame Johan vetlesen, Evil and Human ig"nry, (Jnderstanding collective Evildoing

(Cambridge: Cambridge University Press, 2005), p. xii.

22

,,Solulia Finald". Proiect german sau european?

viftutea faptului cd s-au petrecut datoritd maniei naziste de ucidere a tuturorevreilor din Europa. Dupd cum observa Saul Freidliinder, ,,evenimentele pe care

le numim Holocaust reprezintd o totalitate definitd de ins[qi aceastd convergentade elemente distincte".6 insd aceastd realitate ridici multe intrebdri: Cum a fostposibild din punct de vedere logistic o asemenea opera{iune la nivel continental?

Cine a ajfiat la realizarea ei? De ce? Acesta sunt intrebSrile tratate in acest

capitol ce examineazd mdsura in care colaborarea de-a lungul qi de-a latulEuropei a contribuit la desfEqurarea Holocaustului pe o scard care 71-ar fi fostposibili dacd germanii ar fi fost singurii implicali.

Ceea ce frapeazd imediat in descrierile de mai sus este faptul cd infiecare caz coTaboratorii locali au jucat un rol important. Referitor la Belgia, de

exemplu, Maxime Steinberg scrie urmdtoarele: ,,Variabila germand nu poate

determina singurd parametrul care a catzal acel aspect al ocupaliei [adicipolitica fa{6 de evreil: evreii inqigi qi societatea belgianl in cadrul cireia

,,Solufia Final6" a fost aplicatd trebuie de asemenea incluse printre numeroasele

variabile ale acelui eveniment".T in acest capitol voi demonstra cd Holocaustul a

reprezentat in realitate o serie de ,,Holocausturi", infrptuite uneori frrd super-

vizare sau presiuni semnificative din partea germanilor; de asemenea, voiexamina motivele pentru care atdt de mu11i europeni au sprijinit obiectivelenazismului qi, in multe cazrtri, au participat direct la Holocaust. Chiar daciacceptlm adagiul ,,ftri Hitler, n-ar fi existat Holocaust" qi, drept utmare, cd

.,fEri germani, n-ar fi existat Holocaustul", nu este adev6rat ci germanii au fost

o na{iune de un antisemitism exterminator unic.8 Multe izbucniri de violen!6impotriva evreilor s-au desfrqurat sub protec{ia nazistd, insd odatd ce

.,Holocaustul" este privit ca un termen umbreld qi nu ca un proiect monoliticmicro-gestionat, putem observa gradul qocant de colaborare qi iniliativdantisemiti din Europa ocupat6.

La mijlocul anilor '90, Wehrmachtsausstellung (Expozi{ia ,,CrimeleWehrmacht-ului) a c615torit prin Germania gi Austria, dezvdluind participarea

total[ a numeroqi soldali de rAnd la crimele comise de regimul nazist. Cu toate

cd istoricii erau conqtienli de foafie mult timp cd trupele SS nu erau singurele

' Saul Friedliinder, The Years of Extermination: Nazi Germany and the Jews 1939-1945

- (Londra: Harper Collins, 2007), p. xv.Steinberg, ,,The Judenpolitik in Belgium" , p . 200 .

' Daniel Jonah Goldhagen a argumentat in Hitler's Willing Executioners: OrdinatyGermans and the Holocaust (Londra: Little, Brown and Company, 1996). Pentru

analize, vezi Ruth Bettina Bitn, ,,Revisiting the Holocaust", in The Historical Journal,-+0, 1 (1997), pp. 195-215; Christopher R. Browning, ,,Daniel Goldhagen's WillingExecutioners", in History&Memory, 8, 1 (1996), pp. 88-109; A. Dirk Moses,

..Structures and Agency in the Holocaust: Daniel J. Goldhagen and His Critics", inHistory and Theory,37,2 (1998),pp. 194-219.

23

ISTORII ALE HOLOCAUSTULUI

responsabile de masacrur civililor, mitul ,,wehrmachtului curat, a continuat sIpredomine in Germania, qi nu doai in cercurile de extremr dreapta. Muzeografiiau fdcut mari eforturi de ciutare a fotografiilor, pe care adesea le-au gisit inbuzunarele unor uniforme ce atdrnau in poduri qi pivnile de zecide ani.e Av6ndin vedere cdrearaamploare aparticiptriig".*un"iu r.ia"."u i, masd este acumclard,l, a venit vremea sE deiviluim ad,ivfuatanaturd u .oiuuora.ii europene.Acest lucru este posibil datoritd, numeroaseror studii regionale privindHolocaustul care au fost pubricate incepdnd cu sfhrqitur Razboiutur Rece, odatrcu deschiderea arhiveror din fosta nurope de Est comunistd.Deschiderea acestor arhive a insemnat ci istoricii qi-au concentratatenlia in principal asupra colaborarii gi administraliei locaie din Europa de Est.Este de notorietate afirma[ia multora dintre supraviefuitorii Holocaustului dinaceastd regiune, cd vecinii (fie ei ucrainenii, polonezii,'lituanienii, sau al{ii) erau,,mai rii decdt germanii".lrAceastr ase4iune, d"$i;;;;JJir!r". ai, p,nct devedere emolional - faptul cd atacatorii sunt oamenii pe care ii cunoqti trebuie srfie mai gocantd dec6t experienla brutalitagi unei ro4" irrrautoare, o situalie

e Hannes Heer, warter Manoschek, Alexander polrak, qi Ruth wodak, eds., TheDiscursive construction of History:'Remembering the whimacht,s war of Annihilation(Basingstoke: PalSrave Macmillan, 200g); Klaus-Michael Mallmann, volker RieB, qiwolfram Pyt4 eds., Deutscher osten tsi6-1945; Der w"ttorr"iorungrkrieg in photosund Tbxten (Darmstadt: wissenschaftriche Buchgesellschaft, zoo:); nuri"l uziel ,"Y:.h*thr propaganda Troops and the lews", yvs,2g tzioiii,ii."il-az;Hannes Heerqi Klaus Naumann, eds., warif Extermrnation: The German Military in worrd war II,1941-1944 (New york nerglahn, 2000j; Hannes Heer, rot"'ioinn, Die deutschewehrmacht an der o,stfroyt Gt3-u*g' uu,,u*g.. Edition, lggg); Hamburg Institutefor Social Research, eds., The c""r*oo Army and drno"iin, crimes AgainstPrisoners, Jews, and_Other Civilians, 1939_1944 Q.tew y";k,-N"* press, 1999);walter Manoschek' ed., Die wehrmachi ii nosrentoag, n", ii)nirlrtungskrieg hinter,n(er {ront (Vienna: picus. I 996).'"Mark Mazower, Hitrey's Empire. Nazi Rure in ocuppied Europe (Londra:Ailen Lane,2998), p. 10; Peter Fritzsche, Life and Death in the Third Reich(cambridge MA: TheBelknap Press of Harvard University press, 200g), p. r59, rs+ giiel-zo0; Edward B.westermam, Hitrer's porice Battarions: Enforcing Raciar war in the East(Lawrence:University Press of Kansas, 2005); Jtirgen Mattheus, ,,what about the ,,ordinaryMen"? The German order porice *d th."Horo_.1ust in the ocuppied Soviet Union,,,HGS, 10,2

.(1926),pp. r34-150; Hannes Heer,,Killing Fierds: The wehrmacht and theHolocaust in Belomrsia, lg4l_1g42,,, in HGS, 11,\ (tgg.), iO. ,r_r,r, NormanNaimark' "war and Genocide on the Easiem -lront", in Contemporary European

listou, 16, 4 (2007), pp. 259-274; Dietei pohl, Die a"orrt ryi ae, Wehrmacht;Deutsche Militcirbesatzung und einheimische Betcilkentng in der sowjetunion, r94I_,,

I -9.44.

(Miinchen : R. Oldenbourg, 200g).-' vez, de exempru, Daniel Mende.rsohn, Ihe rosr.- A Searchfor str Mltion (Londra:Harper Perennial, 200g).

24

..Solulia Finald". Proiect german squ europeon?

care poate fi mai degrabd inleleasa ca ,,ceea ce se intAm6pld in timpulrdzboiului" - nu este confirmatd prin date. Cu toate acestea, a devenit clar cduciderea evreilor din Europa de Est ar fi fost cu mult mai anevoioas[ dacigermanii nu ar fi primit ajutorul localnicilor. lns[ acelagi lucru este adevirat qi

in cazul Europei de Vest, qi este important sd se renunle la stereotipuri despre

,,primivitatea ,, sau ,,superstifia" est-europeand, avdnd in vedere cd o colaboraremai sistematicS, desfEquratd la nivel de stat, s-a petrecut in Franla, Norvegia,sau in Jdrile de Jos.

in anii'30 ai secolului trecut, ascensiunea nazistd nu era un fenomen{Eri corespondent. Aproape fiecare stat european renunla la democralie - care

era oricum impus[ dup6 Primul Rdzboi Mondial in multe !5ri - in favoareaautoritarismului de un tip sau a1tul. Excepliile, precum Marea Britanie, J[rileScandinave, Franfa, Elvelia qi Cehoslovacia, aveat miqcdri fasciste autohtone,unele mai ameninlitoare pentru ordinea existenti decdt altele.12 Toate acestea

erau incriminate de cdtre puterile fasciste ca ineficiente, acestea din urmd dorindinlocuirea lor grabnicd. Iar in timpul rizboiului nazismul se prezenta drept maimult decdt o putere de ocupalie mAnatd de vise na{ionaliste de expansiune teri-torial6; mai curAnd, pretindeau ideologii nazismului, acesta va dep[qi limitelestatului-naliune qi va apdra civilizatia europeand in fala ameninldrii bolqevice,unific6nd astfel Europa pe temeiul unei viziuni de unitate rasiali qi de integrareeconomicS. Nazismul, cu alte cuvinte, a fost un fenomen transnafional, deoarecein toate !5ri1e europene, atdt in cele ocupate c6t gi in cele neocupate, au existatsegmente de populalie (adesea destul de mici, insd influente) care au simpatizatcu obiectivele naziste. Atunci c6nd a venit vorba de inldturarea ,,decadenlei"liberalismului secolului al XIX-lea qi al inceputului secolului XX, a culturiipolitice decadente cu elitismul sdu Herrenklub qi a sferei culturale emasculate,cu sdrbdtorirea licenlei sale artistice gi sexuale, anumite grupdri din Europa eraupregdtite s[ se aldture naziqtilor. Acest lucru a fost demonstrat ca adevdrat chiar

9i pentru zone considerate multd vreme exceplii, precum Slovenia.l3 De lana{ionaliqtii conservatori pdnd la fasciqtii radicali, nazismul pdrea sd ofere o

r: Pentru exemple mai pu{in cunoscute, vezi: P. F. Sugar, ed., Nalive Fascism in theSuccessor States, 1918-1945 (Santa Barbara: ABC Clio, 1971); Herman Kopecek,

,,Zusammenarbeit ar.d spoluprace: Sudeten-German-Czech Cooperation in InterwarCzechoslovakia", in Nationalities Papers, 24, 1 (1996), pp. 63-78; David Kelly,,,TheWould-Be Ftihrer: General Radola Gajda of Czechoslovakia", in Journal of Slavic-\filitary Studies, 12, 3 (1999), pp. 163-177; Beat G1aus, Die l{ationale Front: Eine

-S chw e itz er fas chis t is ch e B ew egung, I 9 3 0 - I 9 4 0 (Ziirich: B enziger, 1 969).

' Gregor Joseph Kranjc, ,,Obligatory Hatred? Antisemitic Propaganda and the Slovene-{nti-Communist Camp", in East European Jetrish --l.ifairs,37,2 (2007), pp. 189-216.Privind popularitatea nazigtilor, vezi Peter Fritzsche. Germans into Nazis (Cambridge,MA: Harvard University Press, 1998).

25