istorie_1_cadru_didactic

Această primă ediţie (pilot) este finanţată de Uniunea Europeană.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

MIHAI STAMATESCU

ISTORIEModulul 1Orientarea în timp și spaţiu istoricGhidul profesorului

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”Programul „A doua șansă”

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuridezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării,pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentală a programului educaţional revizuit „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă”– învăţământ secundar inferiorDorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”Carmen Costina, autoare „Limba engleză”Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”Mihai Stamatescu, autor „Istorie”dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”

Coordonator editorial: Laura CodreanuDesign copertă, layout: Elemér KönczeyDesign și dtp: András TánczosIlustraţii: Levente SzekeresCorectură: Mirabela Mitrică

Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuridezavantajate”, componenta „A doua șansă”.Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și CercetăriiData publicării: februarie 2006

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

CuprinsCapitolul I. Timpul istoric

1. Mãsurarea timpului istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42. Epocile istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63. Duratele timpului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84. Sursele istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105. Limbajul istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

Capitolul II. Spaþiul istoric6. Lumea cunoscutã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147. Aºezãrile umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168. Cãlãtorii ºi descoperiri geografice . . . . . . . . . . . . . . 189. Spaþii culturale ºi de civilizaþie . . . . . . . . . . . . . . . . 20

10. Geografie istoricã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2211. Civilizaþia ºi cultura europeanã –

fundamente istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2412. Simboluri sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

Ne bucurãm cã suntemîmpreunã în marea echipã aprogramului „A doua ºansã”.Ordinele M.Ed.C. nr.5333/25.10.2005 ºi nr.5375/29.12.2005 privindMetodologia aplicãriiprogramului ºi programeleºcolare pentru educaþia debazã sunt documentele carestau la baza programului„A doua ºansã” – învãþãmântsecundar inferior.Ghidul de faþã face partedintr-o serie de materialeeducaþionale (ghidurileelevului, ghid de evaluare)elaborate, sau în curs deelaborare care vor fi utilizateîn cadrul programului„A doua ºansã” – învãþãmântsecundar inferior.Prin realizarea ghidurilor,am dorit sã vã sprijinimºi sã vã oferim materialeperfectibile, dar utile Dvs.atât în cadrul programului,cât ºi în întreaga activitatedidacticã.Sugestiile pe care ni le veþioferi vor contribui larevizuirea materialelor înanul de pilotare, astfel încâtprogramul sã se poatãextinde la nivel naþional,începând cu anul ºcolarviitor.Datoritã Dvs., pentru tineriidin program, viitorul poatearãta altfel.Vã dorim succes ºi vãmulþumim cã aþi ales sã fiþialãturi de noi.

Lucia CopoeruCoordonator „A doua ºansã” – învãþãmântsecundar inferior

Stimată colegă,Stimate coleg,

Competenþe specifice vizate:1.1. Ordonarea pe criteriul

cronologic a evenimentelorpersonale/evenimenteloristorice

1.2. Utilizarea unitãþilor demãsurare a timpului

Conþinuturi vizate(idei principale):

– mãsurarea scurgerii timpuluide-a lungul istoriei la diferitecivilizaþii;

– mãsurarea simbolicã atimpului; calendarele;

– reacþia cotidianã a omului faþãde trecerea timpului;

– elemente de cronologie.

Utilizarea aplicaþiilorA1: Discuþii posibile: Preocupareaoamenilor aparþinând unorcivilizaþii atât de diferite de amãsura timpul; observareaingeniozitãþii oamenilor în aalcãtui calendare; diferenþeledintre civilizaþii cu privirea lanumãrarea anilor; posibileledificultãþi de comunicare întreculturi care folosesc repere detimp diferite; sistemul generalacceptat azi: era creºtinã; altele.

A2: Rãspunsuri aºteptate:3 motive: lumina slabã, calitateaproastã a produselor în condiþii devizibilitate slabã ºi de obosealã,pericolul de incendiu datoratfolosirii lumânãrilor, torþelor etc.

A2: Discuþii posibile: Oamenii autrãit dintotdeauna într-o societatesimbolicã, în care totul are osemnificaþie: vestimentaþia,gesturile, cuvântul, scrierea au ovaloare simbolicã. De aceea elesunt diferite de la o civilizaþie laalta. Cunoaºterea lor ne ajutã sãcomunicãm. Semnalele sonore suntºi ele simboluri, iar recunoaºterealor ne ajutã sã ne orientãm ºi sãluãm decizii în diverse situaþii.

TIMPUL ISTORIC

ISTORIE • GHIDUL PROFESORULUI4

Măsurarea timpului istoric 1

Activitate didacticã suplimentarã– Un exerciþiu util în perceperea vizualã a timpului istoric

este activitatea de plasare a unor elemente de cronologie peaxa timpului.

– De regulã, reperul faþã de care se fixeazã elementele decronologie este anul naºterii lui Hristos, considerat anul 1.În funcþie de acest reper cronologic, care marcheazãînceputul erei creºtine, se pot indica evenimente de plasatpe axa timpului.

– Este recomandabil ca exerciþiul sã utilizeze evenimentefoarte importante din istorie, care ele însele sunt repereimportante în cronologia istoricã.

– Exerciþiul poate fi realizat individual, pe grupe sau frontal.– Pe parcurs, exerciþiul poate fi realizat prin indicarea anului

ºi solicitarea de a se recunoaºte evenimentul sau, invers,prin indicarea unui eveniment cu recunoaºterea anului încare a avut loc.

Exemple: fluierul arbitrului într-unjoc, sirena poliþiei sau aambulanþei, genericul unoremisiuni radio-tv etc. Discuþiapoate fi extinsã la alte tipuri desimboluri: uniformele, diversegesturi cu valoare simbolicã ºi,evident, calendarele ºi mãsurareatimpului.

A3, A4: sunt exerciþii dedobândire a CompetenþelorSpecifice 1.1. ºi 1.2. Elementele decronologie folosite în exerciþii suntrepere istorice importante, iarînvãþarea lor indirectã ajutã laorientarea în timp. Memorarea lornu este un scop în sine.

Recomandãri:– A3 ºi A4 pot fi realizate

individual sau în echipe;– Nu vã pierdeþi rãbdarea dacã

elevii nu reuºesc sã identificesecole, decenii etc; este odeprindere care se învaþã prinrepetare;

– Nu organizaþi concursuri înacest moment, pe acest subiect:acestea pot fi stresante ºidescurajante.


Notiþele/observaþiile profesorului

Competenþa specificã vizatã:1.4. Identificarea duratelor variate

ale timpului istoric


– divizarea timpului istoric înepoci este o convenþieºtiinþificã ºi didacticã;

– evenimentele care marcheazãfrontiera dintre epoci sunt aleseîn mod simbolic;

– epocile istorice pot fi diferite înistoria naþionalã faþã de istoriauniversalã;

– inventarea scrierii – reperul celmai important în trecerea de lapreistorie la istorie;

– începutul Evului Mediu a fostmarcat de etnogenezaeuropeanã;

– descoperirea Americii ºiRevoluþia francezã – datesimbolice de început al EpociiModerne, respectiv al EpociiContemporane;

– elementele ce definesc EpocaContemporanã: dezvoltareatehnologiei, globalizarea, vitezade circulaþie a informaþiei,drepturile omului.

Utilizarea aplicaþiilorA1: Discuþii posibile: Scrierea esteelementul vital pentru conservareaºi transmiterea experienþei umanede la o generaþie la alta;dezvoltarea mijloacelor demultiplicare a documentelor scrise(tiparul, maºina de scris,copiatorul, calculatorul) a dus larãspândirea informaþiei, lacreºterea nivelului de educaþie, lamultiplicarea invenþiilor din altedomenii, la dezvoltareatehnologiei; dezvoltareatehnologiei ºi schimbãrile rapidedin societate explicã durata maiscurtã a epocilor istorice pemãsurã ce ne apropiem de zilelenoastre.

TIMPUL ISTORIC

Epocile istorice 2


Activitate didacticã suplimentarã– Aplicaþia evidenþiazã faptul cã epoca modernã a însemnat

începutul construcþiei sistemului politic modern.– Se citeºte textul ºi se cere: a. Identificarea modului în care

a fost conceputã separaþia puterilor în stat în epocamodernã; b. Recunoaºterea vreunei situaþii reale în care unconducãtor a deþinut toatã puterea în stat.

„În fiecare stat existã trei puteri: puterea legislativã, putereaexecutivã ºi puterea judecãtoreascã. Atunci când putereaexecutivã ºi cea legislativã sunt deþinute de o singurã persoanã,nu mai existã libertate, deoarece aceastã persoanã ar putea facelegi tiranice ºi apoi sã le punã în practicã abuziv. Dacã putereajuridicã ar fi deþinutã împreunã cu cea legislativã, controlulasupra vieþii ºi libertãþii cetãþenilor ar fi arbitrar, deoarecejudecãtorul ar fi ºi legislator. Dacã puterea juridicã ar fiîmbinatã cu puterea executivã, judecãtorul ar putea deþine forþaunui opresor.” (Montesquieu, Despre spiritul legilor)

A2: Rãspunsuri aºteptate: os, corn,lemn, piatrã; unelte agricole; maseplastice, fibre sintetice, fibrã desticlã etc.

A3: Scopurile aplicaþiei:observarea diferenþelor de origineetnicã ale popoarelor europene;recunoaºterea unor diferenþeetnice (limbã, obiceiuri, tradiþii,port popular); acceptarea celuilalt.

A4: Discuþie posibilã: aplicaþia îºipropune sã conºtientizeze nivelulactual al practicãrii agriculturiicomparabil, uneori, cu Evul Mediu.Întrebãri ajutãtoare: Ce consecinþeare practicarea agriculturii înaceastã manierã? Ce putem facepentru a depãºi acest nivel?

A5: Rãspunsuri aºteptate: noicerinþe în educaþie; viteza decomunicare; globalizareainformaþiei (vezi transmisiuniledirecte din orice colþ al lumii);internetul; siscuþia despredrepturile omului trebuie sã punãîn evidenþã drepturi ºi libertãþi pecare oamenii le au în viaþa de toatezilele sau care le sunt încãlcate îndiverse situaþii.



Competenþa specificã vizatã:1.4. Identificarea duratelor variate

ale timpului istoric


– evenimentele ºi memoriaoamenilor;

– înregistrarea (în scris, prinsunet, prin fotografie, prinimagini în miºcare) ºi marcareaunor evenimente (sãrbãtori,comemorãri);

– datarea evenimentelor ºiimportanþa lor personalã,localã, naþionalã, mondialã;

– evenimentul aparþine „durateiscurte a timpului istoric”;

– cauze ºi consecinþe, urmãri,efecte ale evenimentelor;

– procesele istorice aparþin„duratei lungi a timpuluiistoric”.

Utilizarea aplicaþiilorA1: Este recomandabilã susþinereacu informaþie istoricã suplimentarãa evenimentelor menþionate laprimul exerciþiu; sunt necesareexemple de evenimente care sãajute la rezolvarea celui de-aldoilea exerciþiu; explicarea lor ºiextinderea discuþiei pe temarasismului, a Holocaustului, abombei atomice ºi a armelor dedistrugere în masã este utilã.Exerciþiul poate fi extins laexemple contemporane de conflicteîn care cauzele ºi urmãrile suntfoarte evidente pentru elevi; poatefi folosit un organizator grafic detipul urmãtor, în care se aºeazãevenimentele enumerate în coloanacorespunzãtoare:

TIMPUL ISTORIC

Duratele timpului 3


Activitate didacticã suplimentarãO activitate complexã, care presupune analiza detaliatã atextului ºi a relaþiei dintre evenimente, este urmãtoarea:

– Descoperã trei serii de câte douã evenimente, în care unuleste cauzã ºi altul consecinþã a celui dintâi;

„Trei bãtãlii sunt celebrate ca mari victorii româneºti: Rovine(1394), Vaslui (1475), Cãlugãreni (1595).La Rovine, s-ar putea sã fi fost o bãtãlie nedecisã. Cert este cãdupã aceea Mircea cel Bãtrân a fost nevoit sã se refugieze înmunþi, pierzându-ºi tronul.La Vaslui, a fost o victorie categoricã a lui ªtefan cel Mare. La Cãlugãreni, rezultatul bãtãliei a fost echivoc (pentruromâni este o mare victorie româneascã, turcii o socotesc ovictorie turceascã). Dupã luptã, Mihai Viteazul s-a retras spremunþi abandonând Bucureºtiul.” (Lucian Boia, România, þarãde frontierã a Europei)

Cauze Eveniment Consecinþe1 septembrie1939:declanºareacelui de-aldoilea rãzboimondial

A2: Exerciþiul este un pretextpentru o discuþie frontalã saupentru o activitate în grupuri detip „reþea de discuþie”. Rãspunsuriaºteptate: consecinþe pentru viaþaoamenilor (modificareaprogramului de viaþã zilnic, înfuncþie de orarul de muncã dinfabricã); migraþia oamenilordinspre sat spre oraº; apariþiacartierelor insalubre la margineaoraºelor; creºterea delincvenþei înnoile centre industriale, creºtereanevoii de relaxare ºi înmulþireaformelor de divertisment etc.Scopul exerciþiului este de aobserva implicaþiile pe care lepoate avea un proces istoric,dincolo de desfãºurarea lui pe operioadã lungã de timp.

A3: Aplicaþia reprezintã exerciþiide recunoaºtere a unui procesistoric în raport cu un evenimentistoric. Este util ca activitateindividualã, autonomã sau caexerciþiu de autoevaluare. Mizaeste una formalã, nu de conþinut,scopul fiind recunoaºtereadiferenþei dintre un eveniment ºiun proces istoric.



Competenþa specificã vizatã:1.6. Identificarea informaþiilor

oferite de hãrþi ºi surse istorice

Conþinuturi vizate (idei principale):

– istoria se reconstituie pe bazadovezilor oferite de surseleistorice;

– orice document scris sau obiectpoate fi o sursã istoricã;tipologia surselor istorice;

– sursele orale (istoria oralã) facparte din sfera de interes aistoricului;

– orice sursã trebuie sã treacãprintr-o analizã criticã pentru avedea dacã nu este un fals, dacãeste subiectivã, dacã apãrãinteresele unui grup, dacã esterezultatul ignoranþei autoruluietc.

Utilizarea aplicaþiilorA1: Rãspuns aºteptat: izvoareistorice nescrise;

A2: Scopurile aplicaþiei sunt:descoperirea informaþiei în surseistorice variate; crearea unei sursede informaþie (jurnalul);identificarea perspectivelormultiple oferite de sursele istoricesau de informare. Ideea relatãrilordiferite despre un eveniment poatefi demonstratã cu ajutorul preseicotidiene.

Critica surselor istorice presupuneobþinerea unor rãspunsuri cuprivire la elaborarea sursei, laautorul acesteia. Ne putem astfelface o imagine despre„obiectivitatea” sursei ºi despre„calitatea” autorului. În funcþie deaceste lucruri se apreciazãimportanþa sursei. Aceeaºijudecatã criticã se poate faceasupra presei scrise sau asuprajurnalelor de ºtiri radio - TV.Fireºte, nu întotdeauna putemrãspunde la întrebãrile despre

TIMPUL ISTORIC

Sursele istorice 4


Activitate didacticã suplimentarã– Alegeþi un eveniment foarte cunoscut din viaþa cotidianã ºi

cereþi elevilor sã îºi relateze întâmplãrile unul altuia dupãprincipiul jocului „telefonul fãrã fir”. Puneþi pe primul ºipe ultimul elev din ºir sã povesteascã acelaºi evenimentdupã ce el a fost „filtrat” ºi relatat de alþi colegi. Constataþiîmpreunã diferenþele!

– Exerciþiul presupune observarea modului în care relatãrile deistorie oralã „îmbogãþesc” un eveniment cu propria experi-enþã, cu fapte imaginare, cu interpretãri ºi judecãþi personale.Cu cât suntem mai departe de prima sursã, cu atât existã ºan-se mai mari ca evenimentul sã fie prezentat mai distorsionat.

– Concluzii posibile: informaþia de orice fel, care ajungezilnic la noi, este credibilã sau nu în funcþie de calitateasursei care o lanseazã sau o transmite. Mesajele din massmedia, zvonurile, ºi alte tipuri de informaþii trebuieanalizate critic ºi cu discernãmânt.



autorul unei surse. Dar simplulfapt cã reflectãm asupra acestuilucru este o dovadã de gândirecriticã!

A3: Rãspuns aºteptat: surse scrise.Discuþie posibilã: informaþia dintexte aparþine unor autori diferiþi,vine din perioade diferite ºi seraporteazã la sisteme de valoridiferite: (primul este un documentoficial elaborat în timpulregimului Antonescu, al doileaeste un text dintr-o sursãacademicã contemporanã cu noi).Discuþia poate fi extinsã laprobleme privind discriminarea,rasismul ºi drepturile omului.Exerciþiul poate fi legat de A1 dinlecþia despre „Duratele timpului”.

Discuþie posibilã: Mass mediadifuzeazã informaþie. Receptarea,înþelegerea ºi comunicareainformaþiei de cãtre fiecare dintrenoi sunt elemente cotidiene ºireprezintã o provocare (vezi modulde lansare ºi de transmitere azvonurilor pornind de ladistorsionarea unei informaþii).Clasificarea informaþiilor pedomenii ne poate ajuta sãînþelegem mai bine mesajele.

Competenþa specificã vizatã:1.3. Selectarea termenilor istorici

adecvaþi pentru prezentareaunui subiect


– limbajul istoric este un limbajcotidian;

– adecvarea limbajului la epocaistoricã este utilã pentruînþelegerea corectã a mesajelor;

– înþelesul unor noþiuni îl putemdescifra cu ajutoruldicþionarelor sau al contextuluiîn care ele sunt prezente.

Utilizarea aplicaþiilorA1: Scopul exerciþiului este acelade a observa nevoia adecvãriilimbajului la epoca descrisã.Exerciþiul poate fi realizat fãrãcomentariul ajutãtor, deoareceterminologia în cauzã a fostîntâlnitã în lecþiile anterioare saucu susþinerea acestuia. Utilizarealimbajului adecvat poate fi uºorexplicatã prin relaþia dintre epocaistoricã ºi (caracteristicile sale) ºiterminologia potrivitã pentruprezentarea acesteia. Aplicaþia sepreteazã la activitate frontalã.

A2: Exerciþiile se preteazã laactivitãþi individuale sau de grup.Scopul este identificareaconþinutului unei noþiuni într-uncontext ºi recunoaºterea unuiconcept într-o definiþie. Pot fiutilizate sub forma unor jocuri.

A3: Textul aparþine istorieicontemporane ºi poate fi prezentatca o ºtire.

Utilizarea noþiunilor potrivitedemonstreazã:

– înþelegerea mesajului; – cunoaºterea sensului

conceptelor; – stãpânirea formelor gramaticale

corecte;

TIMPUL ISTORIC

Limbajul istoric 5


Activitate didacticã suplimentarã!– Cautã în Index termeni istorici care exprimã evenimente

sau procese istorice din lumea contemporanã. Alcãtuieºte olistã cu cinci termeni ºi apoi formuleazã câte douãenunþuri cu fiecare.

– Identificã în textul urmãtor cel puþin trei termeni istoricicare se referã la istoria contemporanã:

Fenomenul cel mai vizibil din zilele noastre este cel alglobalizãrii. Avem de-a face cu o mondializare a bursei demãrfuri, a capitalului, a comerþului, a circulaþiei informaþiei ºichiar a terorismului. Ameninþãrile asupra mediului, încãlzireaglobalã, creºterea traficului de droguri sau de persoane suntfenomene tot mai prezente în viaþa cotidianã. Internetulreprezintã cel mai rapid mijloc de transmitere a unei maricantitãþi de informaþie la mare distanþã. Utilizarea lui a devenito necesitate atât pentru oamenii de afaceri, pentru oamenii deºtiinþã, cât ºi pentru oamenii obiºnuiþi care comunicã zilnic.

Dacã elevii nu dispun de informaþii-le necesare pentru completareaspaþiilor libere, pot fi susþinuþi cuinformaþie suplimentarã, eventualextrasã din surse de presã.

Exerciþiile urmãtoare pot fiutilizate ca autoevaluare, înactivitãþi de tip concurs etc.

Discuþie posibilã: Relaþia imagine - limbaj - sentimente esteun mijloc prin care mass mediacapteazã atenþia publicului. Uneorimass media ne poate înºela bunacredinþã ºi de aceea este utilãjudecarea criticã a informaþiilorînsoþite de imagine/sunet, caregenereazã atitudini ºi sentimente.

Ultimul exerciþiu al aplicaþieiilustreazã relaþia dintre limbaj,mesaj ºi un sistem de valori dereferinþã. Se preteazã la o activitatefrontalã.




oferite de hãrþi ºi surseistorice


– definirea spaþiului istoric caspaþiu umanizat;

– observarea spaþiului istoric;factori de analizã;

– nomadismul preistoric;– sedentarizarea neoliticã;– ocupaþii ºi aºezãri ale

populaþiilor sedentare înAntichitate ºi în Evul Mediu;

– lumea modernã ºi parcurgereaspaþiului.

Utilizarea aplicaþiilorA1, A2: Exerciþiile se preteazã laactivitãþi individuale urmate dediscuþii frontale. Ele vizeazãobservarea ºi recunoaºtereaelementelor care alcãtuiesc mediulnatural ºi mediul umanizat.Discuþia poate fi extinsã la raportuldintre aºezãrile umane ºidistrugerea/protecþia mediului.

A3: Exerciþiul are ca scopobservarea modului în care omul aluat în stãpânire ºi a umanizatspaþiul asociind punctele cardinaleºi anotimpurile cu vârstele omului;se pot sugera alte forme deumanizare a spaþiului: nume delocuri/toponime (Babele, PeºteraMuierii, Vârful Omul etc);amenajarea spaþiului (baraje deacumulare, defriºãri, desecãri,construirea de aºezãri); pot fi luateîn discuþie spaþiul ºcolar sau celfamilial, ca spaþii personalizate;

A4: Aplicaþia are scopul de a-ipune pe elevi în contact cu hartaºi de a-i familiariza cu elementelede orientare în spaþiu, precum ºicu faptul cã lumea cunoscutã azi afost descoperitã treptat;

SPAŢIUL ISTORIC

Lumea cunoscută 6


Activitate didacticã suplimentarãActivitatea de mai jos are ca scop evidenþierea relaþiei vitezã de parcurgere a spaþiului – bani.

– De ce viteza de parcurgere a spaþiului este importantãpentru un negustor?

– Identificã pe o hartã traseele indicate în text!„Cãlãtoria reþine mult timp pe drum mãrfurile ºi banii. Unnegustor va avea, în chip firesc, dorinþa de a-ºi recupera câtmai repede capitalul investit în marfã. Timpul înseamnã bani. Viteza record se obþine pe mare - 200 de km pe zi, pe timpfrumos ºi cu corãbii rezistente. Traversarea mãrii de laConstantinopol la Alexandria se fãcea în vreo 15 zile.Pe uscat, de la Constantinopol la Veneþia scrisorile fac înmedie 40 de zile, iar de la Madrid la Veneþia, cam la fel.”(Fernand Braudel, Mediterana ºi lumea mediteraneeanã înepoca lui Filip al II-lea)

Harta localitãþii este un exerciþiudificil, care presupune cunoºtinþedespre localitate ºi anumiteabilitãþi de stabilire a proporþiilorîntr-un desen. Chiar ºi o execuþieparþialã a exerciþiului estesuficientã.

Discuþie posibilã legatã de evoluþiatransporturilor: evoluþia mijloacelor de transport ºicreºterea vitezei de parcurgere aspaþiului; observarea modului demãsurare a vitezei în Evul mediu;compararea vitezelor de parcurgerea spaþiului în Evul Mediu cu celecontemporane; circulaþiainformaþiei; consecinþe ale creºteriivitezei de circulaþie a informaþiei.

Harta: observarea hãrþii;identificarea continentelor ºi aunor trasee ale negustorilor sau alearmatelor pornind de la situaþiipropuse de profesor; localizareaunor aºezãri importante. Esteimportantã fructificareainformaþiilor pe care elevii le aude la geografie, astfel încât sã seilustreze importanþa practicã acunoºtinþelor acumulate.




oferite de hãrþi ºi de surseistorice


– relaþiile economice ºi socialedintre aºezãrile urbane ºi celerurale;

– probleme de demografie;– factori de putere ºi influenþã ai

oraºelor: capitale, alianþe aleoraºelor;

– lumea orãºeneascã – lumedinamicã, creatoare decivilizaþie.

Utilizarea aplicaþiilorA1: Rãspuns aºteptat: dezvoltareatehnologiei agricole, revoluþiaindustrialã cu toate consecinþelesale pozitive/negative; dezvoltareaeconomicã generalã, îmbunãtãþireahranei ºi a stãrii de sãnãtate,dispariþia marilor epidemii.

A2: Discuþie posibilã: viaþacotidianã în oraºele de azicomparativ cu oraºul de laînceputurile modernitãþii; locuride întâlnire ale oamenilor;cerºetorii ºi vagabonzii; discuþiapoate fi extinsã la locuri cunoscutede elevi ºi la situaþii familiare; arputea fi speculatã tentaþia de arelata evenimente sau de a descrielocuri, putând fi valorificate po-vestirile în contextul unei discuþiianterioare despre sursele istorice.

A3: Posibilã discuþie frontalãpornind de la textele anterioare;argumente posibile în favoareaideii cã oraºul este un spaþiu allibertãþii:

– locul în care s-au produsmajoritatea inovaþiilortehnologice;

– locul în care se produc cei maimulþi bani;

SPAŢIUL ISTORIC

Așezările umane 7


Activitate didacticã suplimentarã– Lectura imaginilor care reprezintã oraºe contemporane

(vederi, materiale publicitare, filme etc.) poate dezvoltaapetitul pentru cunoaºtere prin cãlãtorie.

– Identificarea unor monumente de arhitecturã care suntsimboluri ale unor oraºe poate dezvolta curiozitatea saupoate reprezenta deschideri cãtre alte subiecte:performanþe în construcþii, turism, dezvoltare economicã ºiforþã financiarã, patriotism local, mândria de a face partedintr-o comunitate etc.

– Consultarea hãrþilor ºi a atlaselor istorice sau geograficepentru identificarea unor aºezãri susþine orientarea în spaþiu.

– Alcãtuirea unui portofoliu despre o aºezare este motivantãîn aprofundarea unui subiect.

– Utilizarea metodei studiului de caz pentru a observaevoluþia unei aºezãri poate stimula interesul pentru istoriacomunitãþilor umane.

– locul în care s-a dezvoltatadministraþia modernã;

– locul în care s-a dezvoltatcultura;

– locul în care oamenii scapã deconstrângerile satului, devinanonimi ºi se simt mai liberi;

– locul din care a pornit ideea delibertate ºi drepturile omului;

– locul în care s-a creat civilizaþiamodernã;

– locul în care se creeazãmodelele ºi de unde iradiazãmoda;

– locul în care a apãrutdelincvenþa ºi cerºetoria;

– locul din care au pornitevoluþiile epocii moderne;

– locul unde se face politica.

A4: Discuþii posibile: analizacomunitãþii în care locuiþi; sursede putere ºi influenþã, resursenaturale ºi economice; factori destagnare, perspective de dezvoltarea aºezãrii, proiecte, autoritãþi,personalitãþi ºi acþiuni aleoamenilor; implicarea locuitorilorîn viaþa comunitãþii.

A5: Exerciþiu de recunoaºterevizualã a elementelor carediferenþiazã aºezãrile umane.






– cãlãtoria în viaþã omului:scopuri, mijloace de transport,resurse, distanþe, vitezã deparcurgere a spaþiului;

– navigatorii spanioli ºiportughezi ºi descoperirile lor;

– consecinþe ale descoperirilorgeografice.

Utilizarea aplicaþiilorA1: Rãspunsuri aºteptate:inventarea locomotivei cu abur ºiconstrucþia cãilor ferate.

Discuþie posibilã: cãlãtoria joacãun rol important în viaþaoamenilor. Cãlãtoria de afaceri, derelaxare sau din alte motive,înseamnã o experienþã unicãdatoritã contactelor umane,experienþei de cunoaºtere pe careo mijloceºte, emoþiilor pe care lepoate provoca.

A2, 3, 4, 5: Exerciþiile au ca scopformarea deprinderilor de utilizarea surselor istorice sau de informareprevãzute de competenþa specificã1.6. Este obligatorie utilizareahãrþilor pentru identificareaspaþiilor parcurse de navigatori ºia noilor teritorii descoperite.Aplicaþiile pot fi realizate frontal,în grup sau individual. Metode ºitehnici care pot fi utilizate:

– reþeaua de discuþie;– problematizarea;– brainstorming;– mozaicul;– dezbaterea.

Discuþii posibile: Contacteleumane înseamnã cunoaºterereciprocã, dar ºi posibile conflictegenerate de ignoranþã sau de

SPAŢIUL ISTORIC


Călătorii și descoperiri geografice 8

Activitate didacticã suplimentarãPelerinajul este o formã foarte rãspânditã de cãlãtorie, atât înlumea creºtinã, cât ºi în cea musulmanã. Practicat încã dinEvul Mediu, pelerinajul este un mod de exprimare a credinþei.În textul de mai jos puteþi descoperi trei cauze ºi treiconsecinþe ale pelerinajelor.„Emotivitatea omului medieval, cu speranþa sa de mântuireprin cãinþã ºi ispãºire, cu naiva sa credinþã în miraculos,explicã ºi justificã venerarea relicvelor, cultul osemintelor sauobiectelor care aparþinuserã lui Hristos sau vreunui sfânt.Cu timpul, de-a lungul marilor drumuri de pelerinaj s-auformat târguri, centre de producþie ºi de desfacere, chiaradevãrate oraºe. S-au construit mari monumente dearhitecturã, în special religioasã.” (Ovidiu Drîmba, Istoriaculturii ºi civilizaþiei)

– Cunoºti astãzi locuri de pelerinaj ale oamenilor peteritoriul României sau în alte þãri?

interese opuse. Diversitateaculturalã, lingvisticã ºi religioasã,intoleranþa, violenþa, dorinþa dedominaþie asupra celuilalt suntelementele care au generatdistrugerea civilizaþiilor mai puþindezvoltate material ºi mai puþinorganizate. Pe de altã parte,cãlãtoriile au permis schimburileîntre civilizaþii ºi au stimulatprogresul în toate domeniile.

Consecinþele descoperirilorgeografice sunt dintre cele care auschimbat definitiv civilizaþiile petermen lung. Implicaþiile culturale,de civilizaþie, politice, economiceetc. au avut consecinþe pânã înlumea contemporanã: imperiilecoloniale, ierarhia marilor puteri,dezvoltarea economicã, luptapentru resurse, rãzboaielemondiale, decolonizarea,fenomenele de migraþie cuproblemele sociale, culturale,economice pe care le-au generat,rãspândirea bolilor ºi aepidemiilor etc. sunt subiecte carepot ilustra impactul pe caredescoperirile geografice l-a avutasupra istoriei umanitãþii.



Competenþa specificã vizatã1.6. Identificarea informaþiilor



– fixarea limitelor geografice alecontinentelor;

– identificarea spaþiilor decivilizaþie ºi a unorcaracteristici ale acestora;

– observarea ºi acceptareadiversitãþii culturale, religioaseºi de civilizaþie.

Utilizarea aplicaþiilorA1: Aceastã aplicaþie are ca scopidentificarea unor elemente cedefinesc Europa contemporanã;între acestea, drepturile omuluisunt o mizã foarte importantã;subiectul a mai fost discutat înlecþia 2: Epocile istorice ºi în lecþiaanterioarã din perspectivacuceritorului unui teritoriu.Discuþia poate fi extinsã la situaþiicontemporane de încãlcare adrepturilor omului. Exemplele dinºcoalã sunt preferabile exemplelordepãrtate în spaþiu ºi timp.Implicarea în observarea încãlcãriidrepturilor omului, atitudineaactivã în rezolvarea unor situaþiiaduc în discuþie relaþia dintreistorie ºi educaþie civicã. Pe de altãparte, integrarea în UniuneaEuropeanã presupune o adoptarefãrã rezerve a valorilor europene îndomeniul drepturilor omului.

A2: Scopul principal al aplicaþieieste descoperirea informaþiei carene ajutã sã observãm diferenþelesau asemãnãrile dintre civilizaþiicu privire la statutul femeii.Discuþia poate fi extinsã laperioada contemporanã cuobservarea modificãrilor acestuistatut pornind de la valorileculturale de referinþã ale fiecãruispaþiu de civilizaþie. Este de

SPAŢIUL ISTORIC


Spaţii culturale și de civilizaţie 9

Activitate didacticã suplimentarã– Recunoaºterea diferenþelor dintre civilizaþii sau chiar

dintre popoare vecine este esenþialã în realizarea uneicomunicãri paºnice. Acceptarea diferenþelor, aperspectivelor multiple generate de concepþii culturalediferite, precum ºi discutarea problemelor sensibile ºicontroversate în istorie, contribuie la înlãturareasuspiciunilor ºi prejudecãþilor faþã de celãlalt.

– Discutaþi cu elevii probleme controversate ºi sensibileprecum: Holocaustul, epurãrile etnice, pogromurile,crimele de rãzboi, deportãrile, problema muncitorilorimigranþi, a refugiaþilor, persecuþiile religioase, violareadrepturilor omului, atitudinea negativã faþã de romi etc.

– Alegeþi teme familiare în comunitatea respectivã!– Nu daþi verdicte sau sentinþe asupra unor subiecte!– Nu acceptaþi puncte de vedere ignorante, cereþi argumente

raþionale!– Nu închideþi niciodatã discuþia!

observat relaþia dintre tradiþiaimpusã de religie (în lumeamusulmanã, spre exemplu) ºistatutul modern al femeii.Subiectul cu privire ladiscriminarea femeii poate fi legat de discriminarea altor grupuri, consideratedefavorizate/dezavantajate, iardiscuþia poate fi continuatã cuaplicaþia urmãtoare.

A3: Exerciþiu de lecturã aimaginilor ºi de abordare amesajului acestora din perspectivaunui sistem de valori de referinþã.Imaginile prezintã douã lumidiferite: una marcatã de valorireligioase, cealaltã preocupatã deideea de egalitate în drepturi.



Competenþa specificã vizatã1.5. Relatarea aspectelor ce

demonstreazã legãturile dintremediul geografic ºi viaþaoamenilor


– relaþia omului cu mediulgeografic;

– „plantele de civilizaþie” ºiinfluenþa lor asupra evoluþieicivilizaþiilor;

– boli ºi epidemii;– igiena ºi protecþia mediului.

Utilizarea aplicaþiilorA1: Rãspunsuri aºteptate:proprietatea privatã asuprasuprafeþelor cultivate cu orez ºiasupra sistemului de irigaþii ar fiputut produce dezorganizareasistemului de irigaþii (vezi ºi cazulromânesc dupã 1990) sau blocajulacestuia, în cazul unui conflictîntre proprietari cu consecinþenefaste (înfometarea populaþiei);da, recoltele aproape sigure auasigurat un nivel de hranãconstant; tradiþia cultivãriiorezului, care solicitã forþã demuncã numeroasã, a favorizattradiþia culturalã a procreaþiei înscopul supravieþuirii familiei; –disciplina este legatã de modul decultivare a orezului, de mulþimeaoamenilor, de intervenþia ºiautoritatea statului. Concluziadiscuþiilor ar trebui sã punã înevidenþã modul în care deciziileomului sunt influenþate de mediulîn care acesta trãieºte.

A2: Rãspunsuri aºteptate: 1. prinºobolanii ºi ºoarecii aduºi decorãbiile care cãlãtoreau întreorient ºi europa; 2.Constantinopolul era un oraº detranzit între Asia ºi Europa;întotdeauna oraºele-porturi au fostoraºe cosmopolite, în care s-auamestecat limbi, tradiþii ºi

SPAŢIUL ISTORIC

Geografie istorică 10


Activitate didacticã suplimentarã!Un studiu de caz pe tema vieþii rurale pune în evidenþãmodul în care oamenii îºi adapteazã viaþa în funcþie decalitatea mediului geografic în care trãiesc.

Probleme de urmãrit:– climã, relief, calitatea solului, reþeaua hidrograficã, etc;– plante cultivate predominant;– animale domestice preferate în gospodãriile þãrãneºti;– soluþii de conservare a produselor agricole;– probleme de igienã zilnicã (apã curentã, toaletã, detergenþi,

spãlatul hainelor, spãlatul pe mâini, prepararea hranei etc)– program zilnic: activitãþi productive, de relaxare, alte

ocupaþii, ore de somn, distanþe parcurse, comunicarea cuceilalþi;

– hrana;– sãrbãtorile tradiþionale.

obiceiuri, dar ºi oraºe în care s-aurãspândit deopotrivã civilizaþia ºiefectele negative ale acesteia:bolile, delicvenþa, prostituþia,criminalitatea; 3. lipsa igieneipersonale ºi colective, lipsacunoºtinþelor medicale; 4. da,argumentele se aflã în text; 5.bolile sunt enumerate în text; 6.preocupãrile privind igiena,protecþia mediului, medicina,hrana, educaþia. Scopulexerciþiului este descoperireainformaþiei într-o sursã ºi reflecþiaasupra problemelor generate delipsa de igienã ºi de ignoranþã.Discuþia poate fi extinsã la viaþacotidianã, la mãsurile de protecþieîmpotriva epidemiilor careameninþã Europa în acest moment.

Discuþii posibile: omul controleazãastãzi mediul ºi epidemiile într-omãsurã mult mai mare decât însecolele anterioare, fãrã a puteastãpâni întotdeauna eficientsituaþiile critice privind bolile,epidemiile, poluarea etc.





Conþinuturi vizate (idei principale)

– vechimea civilizaþiei europene;– elemente care sunt

reprezentative pentruidentitatea de civilizaþie ºiculturã a Europei;

– unitate ºi diversitate în Europa;– simboluri europene.

Utilizarea aplicaþiilorA1: Discuþie posibilã: Creºtinismula fost liantul culturii ºi civilizaþieieuropene timp de douã milenii.Formele sale de expresie (catolicã,ortodoxã ºi protestantã) nu auafectat unitatea civilizaþieieuropene. Valorile creºtine aumarcat cultura, dar ºi politica ºiorganizarea societãþii; Diferenþeleºi diversitatea, cultivate ºiprotejate, alcãtuiesc bogãþiaspiritualã a Europei; Valorilepolitice europene contemporane(statul de drept, democraþia,economia de piaþã, drepturileomului) revin într-un context nou:acela al definirii identitãþii

SPAŢIUL ISTORIC


Civilizaţia și cultura europeană –fundamente istorice 11

Activitate didacticã suplimentarã!– Folosind metoda jocului de rol, prezentaþi elevilor urmãtoarea situaþie: pe o insulã trãiesc douã

triburi care au foarte rar contacte între ele. Unul dintre ele (X) venereazã MÃRUL din motivereligioase. Celãlalt trib (Y) foloseºte MÃRUL drept leac pentru diverse boli. În tribul Y apare oboalã al cãrei remediu este doar MÃRUL. Rezervele lor se terminã ºi pornesc pe insulã încãutarea altor mere, pe care le descoperã pe teritoriul tribului X.

– Probleme:• Formulaþi practici religioase cu privire la fructul venerat de tribul X;• Reprezentanþii celor douã triburi negociazã fructul; identificaþi soluþii ºi variante de

negociere ºi evitare a unui conflict.

– Activitatea are în vedere dezvoltarea capacitãþii de negociere, dar ºi modul în care o civilizaþie îºiapãrã tradiþiile în raport cu viaþa umanã. Problema este una de ierarhizare a valorilor unorcivilizaþii în momentul în care acestea intrã în contact unele cu altele.

europene în raport cu celelaltespaþii culturale; raþiunea,cunoaºterea ºtiinþificã, frumosul înartã completeazã sistemul devalori europene. Simbolurileeuropene menþionate fac legãturacu lecþia urmãtoare.

A2: Exerciþiile sunt în relaþie cuconþinuturile Lecþiei 9: Spaþii deculturã ºi civilizaþie. Ele sepreteazã la activitate în douãgrupe, câte una pentrucompletarea fiecãrei coloane atabelului. Scopul exerciþiului esteacela de a observa ºi de a acceptadiferenþa ºi diversitatea, de acontribui la înlãturareaprejudecãþilor despre celãlalt.Discuþia poate fi extinsã laexperienþa personalã a elevilor ºila eventualele contacte pe carele-au avut cu reprezentanþi ai altorcivilizaþii (occidentalã,musulmanã, asiaticã, africanã,americanã, japonezã). Este utilãexprimarea individualã a poziþieiîntr-o eventualã situaþie deîntâlnire cu „celãlalt”: acceptare,indiferenþã, respingere.Argumentarea raþionalã poate ducela înlãturarea atitudinilor negativefaþã de „altul”.





Conþinuturi vizate(idei principale)

– oamenii trãiesc într-o lumeplinã de elemente simbolice,atribut exclusiv al umanitãþii;

– cunoaºterea simbolurilor, ca ºiefortul de identificare aacestora, susþine integrareasocialã ºi comunicarea;

– reguli, semne, sunete, obiceiuri,gesturi, imagini, limbaj,personalitãþi, construcþii etc cuvaloare simbolicã;

– tipurile de comportament careinfluenþeazã organizareasimbolurilor.

Utilizarea aplicaþiei– Primul exerciþiu îºi propune

conºtientizarea modului în careoamenii îºi compun gesturile,vestimentaþia, limbajul etc. înfuncþie de comportamentul dereproducere; gesturile suntzilnice: cereþi elevilor sã-ºiaminteascã modul în care îºialeg hainele, îºi aranjeazãimaginea feþei, ce gesturi ºi celimbaj utilizeazã;

– Exerciþiile urmãtoare au ca scopidentificarea unor elemente cuvaloare simbolicã întâlnite înmod cotidian; discuþia poate fiextinsã la oameni aparþinândaltor spaþii culturale ºi decivilizaþie care utilizeazã altesimboluri cu alte semnificaþiidecât cele practicate de noi(costume, gesturi, hranã etc);

– Portofoliul propus pune înrelaþie imaginea-simbol a uneipersonalitãþi sau a unuimonument de arhitecturã cu

SPAŢIUL ISTORIC

Simboluri sociale 12


Activitate didacticã suplimentarã!– Vizionaþi împreunã cu elevii o emisiune TV ºi încercaþi sã

descoperiþi elemente cu valoare simbolicã la participanþi;

– Încercaþi sã identificaþi semnificaþia acestor simboluri ºiscopul pentru care ele au fost folosite de purtãtorii lor;

– Creaþi împreunã cu elevii elemente cu valoare simbolicãpentru grupul respectiv, pentru ºcoalã, pentru comunitate;

– Cereþi elevilor sã inventeze o nouã scriere sau un joc nou ºiapoi sã încerce sã comunice cu ceilalþi sau sã se joace.Dificultãþile de comunicare vor fi evidente.

recunoaºterea localã, naþionalãsau internaþionalã a acestora;imaginea-simbol este foarte desîntâlnitã în mass media atuncicând sunt prezentaþi sportivi,cântãreþi etc.;

– Ultimul exerciþiu propune orecunoaºtere a elementelor cuvaloare simbolicã în cadrulaltor culturi. Fãrã a încercaexplicarea acestora, simpla loridentificare presupune deja unefort de comunicare ºi decunoaºtere a celuilalt;importantã este acceptareadiferenþelor ºi înþelegereamesajelor;

– Alte discuþii posibile:simbolurile se învaþã, de regulã,de la cea mai fragedã vârstã;învãþarea simbolurilor poateavea loc în momentul în careun individ vine în contact cumembri ai unui alt grup;necunoaºterea simbolurilor saua regulilor de funcþionare aleunui grup poate duce laexcluderea persoanei dingrupul respectiv sau laconflicte.



Date post:	28-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	dangmien
View:	217 times
Download:	1 times

istorie_1_cadru_didactic

Documents