7/18/2019 Istorie Proiect

http://slidepdf.com/reader/full/istorie-proiect-56d57a77327fc 1/13

 ARTA SI ARHITECTURA IN ANTICHITATE

A.Arta si arhitectura in Orientul Antic

 Arta Egiptului antic cuprinde pictura, sculptura  iș  arhitectura dezvoltate de civiliza ia dinț

 valea Nilului din timpurile preistorice(c. 5.000 î.Hr.) până în momentul cuceririi romane (31

 î.Hr.).

!iptul antic a cunoscut continuitatea istorică cea mai dura"ila dintre toate civiliza iileț

mediteraneene ale antichită iiț . #ondi ia !eo!ra$ică (re!iune izolată datorită zonei de erturilor iț ș ș

uni$icată prin intermediul Nilului), opacitatea $a ă de in$luen ele culturale e%terioare, toateț ț

acestea au dat na tere unui stil artistic speci$ic, caracterizat prin continuitateș

Caracterul religios

#a parte componentă a civilizației e!iptene, în toate $ormele sale, arta !iptului antic esteconsacrată în primul rând $araonului, !lori$icării acestuia, considerat urmaș al zeilor, și are unpro$und caracter reli!ios și $unerar.

&nca de la început, credința e!ipteană în viața de după moarte impune ca cei decedați să $ie înmormântați alături de "unuri materiale, în speranța că acestea îi vor $i necesare în lumea dedincolo. 'espectând cu strictețe canoanele impuse de reli!ie, aceasta artă a evoluat încet, $ărătrans$ormări spectaculoase.

Simbolistica im"olistica oacă un rol important. *araonii erau reprezentați deținând însemnele puterii. #ulorile $olosite sunt e%presive+ pielea roșie este speci$ică personaelor tinere,

cea !al"enă este utilizată pentru $emeile de vârsta milocie care nu lucrau în aer li"er.emni$icația culorilor era în primul rând reli!ioasă+

• 'oșul+ era o culoare ne!ativă, aceasta $iind culoarea zeului eth, zeul deșertului lipsit de via ăț  și de acea zeul morții, al răului și totodată al dezordinii.

•  erdele+ culoarea vieții ve!etale și de aceea culoarea "ucuriei și tinereții- era închinatăzeului siris, zeu al reînvierii și a nemuririi ce stăpânea lumea de dincolo.

• Ne!rul+ era culoarea pământului $ertil al Nilului / $luviu, care, prin revărsările sale,asi!ura reînvierea veșnică a !iptului an după an și !aranta puterea și prosperitatea

ăț rii.•  l"astrul+ era culoarea cerului și a zeului acestuia, mon.

• 2al"enul+ reprezenta aurul, un material prețios sim"ol al nemuririi zeilor și de aceeaavea un caracter sacru, el $iind destinat numai reprezentărilor zeilor și $araonilor.

•  l"ul+ sim"ol al purității și "ucuriei, era culoarea coroanei !iptului de os.

7/18/2019 Istorie Proiect

http://slidepdf.com/reader/full/istorie-proiect-56d57a77327fc 2/13

http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_antic%C4%83

B.Arhitectura in Mesopotaia

Ahitectura - Arta sumero-akkadiană

*iind un popor de răz"oinici, cel mai important tip de construc ie creat de sumerieni esteț

palatul4$ortărea ă. cesta este "ine apărat de ziduri $oarte !roase i $oarte înalte, $ărăț ș

deschideri, cu terase arti$iciale i a ezate pe înăl imi. e plan dreptun!hiular, palatele suntș ș ț

construc ii comple%e prin numărul mare de camere pentru locuit, recep ii, dependin e. cesteț ț ț

camere sunt a ezate în urul unei cur i interioare, centrale, nu au $erestre i sunt acoperite cuș ț ș

tavane drepte i "ol i. &n cadrul palatului4$ortarea ă se a$lă+ș ț ț

• templul+ $ormat dintr4un vesti"ul i sanctuar în care se a$lă statuia de cult-ș

• zi!uratul+ turn în apte trepte (etae suprapuse, terase, scări monumentale) care are laș

ultimul eta o capelă pentru slu"ele reli!ioase i cercetăriș astrolo!ice. *iecare eta alzi!uratului este di$erit colorat, con$orm unei sim"olistici mistice.

6alatele, templele i zi!uratele erau construite dinș  cărămidă uscată la soare, $oarte pu inț

din piatră  iș  lemn  i aceasta deoarece re!iuneaș  7i!ru 4u$rat era săracă în minerale  iș  păduri.ecora ia acestor construc ii este realizată cu cărămidăț ț  smăl uităț   i relie$uri.ș

 Arhitectura - Arta asiriană

#ea mai importantă construc ie este palatul, un edi$iciu impunător ridicat pe terase arti$icialeț

 înalte. ceste palate se întindeau pe supra$e e mari i aveau por i de intrare impozante, scăriț ș ț

monumentale, turnuri i creneluri. 7urnurile erau decorate în relie$, cu $i!uri uria e de animaleș ș

reale sau $antastice. &ntre zidurile palatului se a$lau numeroase cur i interioare deschise, în urulțcărora se !rupau camerele de locuit i ane%ele necesare des$ă urării vie ii. &n milocul palatuluiș ș ț

se ridică zi!uratul pe apte etae.ș

 Arhitectura - Arta babiloniană

#ea mai importantă construc ie este palatul4$ortărea ă, "o!at decorat cu cărămizi smăl uiteț ț ț

policrome sau cu relie$uri din acela i material. 8otivele decorative erau animaliere, $lorale sauș

!eometrice. e i ora ul a $ost distrus de nenumărate ori, el a $ost reconstruit deș ș

cătreNa"ucodonosor al 994lea care a re$ăcut vechile $orti$ica ii, adău!ând în $a a lor, laț ț

intrare, Poarte zei ei ț    I tarș  din cărămidă arsă i smăl uită. 7ot în acea epocă au $ost realizateș ț

cele"rele 2rădini suspendate ale emiramidei  iș  Templul lui Marduk (sau 7urnul :a"ilonului).

7emplele i palatele "a"iloniene erau construc ii masive sus inute de contra$orturi i prevăzuteș ț ț ș

cu sisteme de drenare a apei provenită din precipita ii. &n ora ulț ș  ;r s4au descoperit vesti!iileunui asemenea sistem de drena construit din plum".

 lte elemente constructive de sus inere erauț  pila triiș   i coloanele. cestea, ca i pere ii, erauș ș ț

$rumos ornamentate cu culori strălucitoare i uneori placate cuș  aur sau zinc.

7/18/2019 Istorie Proiect

http://slidepdf.com/reader/full/istorie-proiect-56d57a77327fc 3/13

http+<<ro.=i>ipedia.or!<=i>i<rt?#@?A3Bantic?#@?A3

C . Arhitectura in !gipt

*orturile de apărare, palatele, templele  i casele particulare erau construite dinș  piatră saudin cărămizi uscate la soare. %ecutarea construc iilor era plani$icată de arhitec i. Nu seț ț

$olosea mortar, de aceea pietrele tre"uiau să se potrivească "ine între ele. #u toate acestea,marile construc ii monumentale e!iptene au supravie uit mai multor milenii de istorie.ț ț

Piramidele6iramidele sunt construc ii monumentale, destinateț  $araonilor  i $amiliilor lor,ș

construite din "locuri enorme de piatră, la început ne le$uite, urmând ca mai târziu piramideleș

să $ie construie din "locuri de piatră netezite. 'eprezintă mormintele $araonilor, pe care ace tiaș

i le ridicau încă din timpul vie ii, atât pentru a4 i demonstra $or a i "o!ă ia, dar i pentru aș ț ș ț ș ț ș

asi!ura le!ătura cu zeii protectori. 6rima piramidă construită a $ost cea în trepte a $araonuluieser (Coser) de la aDDara (a>>arah), apoi cea de $ormă rom"oidală, aun!ându4se la $ormade piramidă propriu4zisă.

Templele de cult

7emple de cult e%istau în toate ora ele, $iecare ast$el de templu $iind dedicat unuiș

sin!ur zeu (sau $araon). &n interior se a$la statuia zeului, care reprezenta locul de o$iciere aritualurilor de cult de către preo i.ț

7emplele sunt construite în plan rectan!ular i compuse din mai multe spa ii. 9ntrarea eraș ț

$lancată de doi piloni în $orma de trunchi de piramidă, care con ineau reprezentări statuare aleț

divinită ilor. Ea intrarea în curtea interioară se a$la unț  o"elisc, pe care, prin hiero!li$e, era înscrisă via a zeului respectiv. ceastă curte este sin!urul loc unde puteau pătrundeț

credincio ii- aici se a$lau altare de ru!ăciune unde se puteau depune o$rande adresate zeilor.ș

7emplele de cult erau construc ii monumentale, construite pe "aza sistemului stâlp (coloană) 4ț

!rindă. echii e!ipteni nu cuno teau arcul sau "olta.ș

#oloana e!ipteană era $oarte înaltă i construită din piatră. vea nu numai un rol $unc ional,ș ț

acela de a sus ine construc ia, dar i unul estetic. #oloana era viu colorată i inscrip ionată cuț ț ș ș ț

hiero!li$e. ;neori $usul coloanei imita tiele $lorale, iar capitelul imita $loarea de lotus saude palmier, sau capete de zei e (ț Hathor, 9sis).

Templele funerare cestea erau construc ii comple%e, de mari dimensiuni, destinateț

$araonilor i mem"rilor $amiliei re!ale, care îndeplineau i $unc ia de templu de cult i pe cea deș ș ț ș

mormânt.

• &n secolul al FF4lea, s4au descoperit multe morminte ale $araonilor din alea 'e!ilor,dar nu s4a !ăsit mormântul lui 7utan>amon. ;n "o!at en!lez, lordul #arnavon acontinuat săpăturile până a !ăsit acest mormânt în care s4a descoperit un tezaurdeose"it. 8ai multe cazuri de moarte nelămurită, a celor ce au intrat în contact cumormântul, pu"licate în ziarele din 1G3, au îndreptă it pe oameni să creadă într4unț

 "lestem al $araonului.

7/18/2019 Istorie Proiect

http://slidepdf.com/reader/full/istorie-proiect-56d57a77327fc 4/13

• http+<<ro.=i>ipedia.or!<=i>i<rt?#@?A3Bantic?#@?A3

Mormintele

8ormintele e%primă importan a pe care e!iptenii o acordă vie ii de după moarte. cesteaț țsunt locuin e pentru eternitateț , care să le servească drept adăpost în via a ve nică. acăț ș

mormintele $araonilor erau piramidele, ceilal i oameni "o!a i î i construiauț ț ș  mastabale. cesteaerau ni te construc ii rectan!ulare masive din cărămidă sau din piatră ridicată deasupra unuiș ț

mormânt i care se compuneau din+ș

• camera o$randelor+ aici se o$iciau ritualurile de cult-

• serdapul+ aici se a$la statuia de$unctului.

Cona su"terană era constituită din camere mortuare în care se a$lau sarco$a!ele celor deceda i iț ș

coridoare de acces. 6ere ii erau decora i cu picturi sau sculpturi reprezentând diverse activită iț ț ț

din via a de$unctului.ț

http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_antic%C4%83

7/18/2019 Istorie Proiect

http://slidepdf.com/reader/full/istorie-proiect-56d57a77327fc 5/13

". #ictura si scluptura in !gipt

Pictura

'elie$ul care decorează pere ii mormintelor, templelor sau coloanelor este înlocuit treptat deț

pictura murală. e practică tehnica $rescei, iar scenele sunt a ezate înș  $rize pe toată supra$a aț

peretelui, de la sol la tavan. 7ematica este $oarte "o!ată, de la scene din via a cotidianăț

(petreceri, dansuri, întreceri sportive) până la ritualuri de cult sau de înmormântare.

6ersonaele sunt statice sau surprinse în di$erite mi cări în $unc ie de ac iunea des$ă urată. eș ț ț ș

 încearcă o încadrare în peisa i chiar o a ezare pe etae a personaelor (perspectivă etaată)ș ș

pentru a su!era adâncimea. Einia nea!ră conturează accentuat $ormele, culorile sunt a ezate înș

pete uni$orme, $ără nuan ări care să dea impresia de volum.ț

&n perioada 'e!atului de 8iloc se o"servă apari ia unor elemente sim"olice sau ma!ice iț ș

diversi$icarea paletei cromatice, $olosindu4se, pe lân!ă culorile primare, complementarele,contrastele de închis4deschis i !riurile colorate. &n perioada 'e!atului Nou, când $resca ocupăș

locul dominant în decorarea templelor, mormintelor i palatelor, se o"servă o modi$icare aș

culorilor care devin mai transparente, chiar nuan ate, ceea ce con$eră o picturalitateț

nemaiîntâlnită până acum.

Sculptura

culptura se mani$estă su" $orma "asorelie$ului, altorelie$ului  i aș  statuilor. #anoanele impuse

de reli!ie i de cultul mor ilor erau+ș ț

•   hieratismul + lipsa de e%presivitate a chipurilor i reprezentarea statică a trupurilor.ș

6ersonaele au "ăr"ia u or ridicată, calota craniană lăsată pe spate, ochii mări i iș ț ș

privirea îndreptată la in$init. cest calm, lini te i lipsă de e%presivitate sim"olizeazăș ș

deta area personaelor de via a pământeană i a teptarea udecă ii zeilor care să leș ț ș ș ț

con$ere dreptul la nemurire după cântărirea $aptelor "une i rele.ș

•   frontalismul + vederea din $a ă, $rontală, a personaelor, care sunt reprezentate simetric.ț

•   supradimensionarea+ zeii i $araonii sunt reda i supradimensiona i $a ă de celelalteș ț ț ț

personae, pentru a se su"linia puterea i caracterul lor sacru.ș

Nu numai zeită ile, ci i $araonii aveau reprezentări statuare. st$el de statui erau cât maiț ș

masive, monumentale, deoarece se considera că aduc via ă ve nică $araonilor reprezenta i iț ș ț ș

permit supu ilor să îi vadă în $ormă $izică.ș

7/18/2019 Istorie Proiect

http://slidepdf.com/reader/full/istorie-proiect-56d57a77327fc 6/13

http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_antic%C4%83

 ARTA SI ARHITECTURA IN GRECIA ANTICA

$nceputuri

 echea 2recie4llada a ezetă în "azinul oriental al 8ării 8editerane cunoa te o dezvoltareș ș

economică deose"ită. atorită acestui $apt, arta !reacă atin!e un nivel superior de dezvoltarenemaipomenit la celelalte popoare din antichitate. #iviliza ia !reacă este o civiliza ie deschisă,ț ț

di$erită de celelalte civiliza ii(e!ipteană, mesopotaminaă .a.) deoarece prin $enomenul deț ș

colorizare se realizează schim"uri comerciale i cultural artistice. 6rin colonizare, civiliza iaș ț

!reacă su$eră in$luen e din alte zone !eo!ra$ice, dar la rândul ei este cunoscută în lume. 2reciațeste un stat or!anizat în ora e4state, sau polis4uri. &ntre aceste ora e e%istau con$licte maoreș ș

pentru realizarea celor mai $rumoase construc ii sau sculpturi.ț

6er$ec iunea în arta !reacă aun!e la apo!eu în perioada clasicismului, $iind o perioadă în careț

idealismul este la el acasă. st$el templul este considerat un lăca idealizat, demn pentru o $iin ăș ț

per$ectă cum este zeul. &n sculptură, statuile de zei sau atle i sunt idealizate prin realizareaț

per$ectă a trupului într4o armonie a păr ilor. tatuia tre"uia să e%prime le!ătura dintreț

sănătatea $izică, trupească i cea spirituală. &n sculptura !reacă, aspectele !enerale tipice aleș

personaelor sunt puse în valoare, iar cele particulare sunt eleiminate. e aceea sculptura va $ireprezentată de personae în $loarea vârstei, cu trupuri armonioase, sănătoase i nu de copii sauș

 "ătrâni penru că ace tia erau imper$ec i i nu erau compati"ili cu idealul.ș ț ș

http+<<ro.=i>ipedia.or!<=i>i<rt?#@?A3Bantic?#@?A3

7/18/2019 Istorie Proiect

http://slidepdf.com/reader/full/istorie-proiect-56d57a77327fc 7/13

A.Arhitectura reaca

Ordinele de arhitectură. 6entru !reci arhitectura e%primă spiritul ra ionalist al artei i seț ș

adresează unor $iin e ra ionale convin!ând prin ordine, echili"ru i armonie. 2recii au realizatț ț ș

construc ii simple cu linii clare, simplitate ce se impune pentru că !recii au un sim accentuat alț ț

ordinii. #onstruc iile dau impresia de dura"il, calm, sta"iltate i de echili"ru. 6entru realizareaț ș

acestor edi$icii, !recii au $olosit matematica, calculând precis raporturi dintre verticale iș

orizontale, plin i !ol, structură i decora ie. #a i în sculptură, i în arhitectură e%istă oș ș ț ș ș

armonie matematică între între! i păr ile lui componente. rdinele de arhitectură au $ostș ț

inventate de !reci pentru pentru a sta"ili numrul, mărimea i modul cum sunt dispuse coloaneleș

 în ansam"lul clădirii(mai ales în construc ia templelor). rdinul e%primă a ezarea într4unț ș

raport armonios a plat$ormei, coloanei, anta"lamentului i $rontonului, raportându4se înș

permanen ă la dimensiunile omului. unt trei ordine+ț  doricul ,ionicul ,  iș  corinticul . ceste

ordine au apărut în perioade di$erite, în locuri di$erite i au trăsături di$erite.ș

Ordinul doric a apărut în perioada arhaică i s4a dezvoltat în 6eloponez i în sudulș ș

9taliei(icilia). cesta e%primă ro"uste ete, prin $orme puternice, pro$ile i decora ii so"re.ț ș ț

Ordinul ionic este al doilea ordin, în ordine cronolo!ică apărut în perioada arhaică

dezvoltându4se în coloniile din  sia 8ică  i în insulele dinș  8area !ee. *a ă de doric, ioniculț

este mai "o!at decorat i are propor ii mai ele!ante.ș ț

http+<<ro.=i>ipedia.or!<=i>i<rt?#@?A3Bantic?#@?A3

7/18/2019 Istorie Proiect

http://slidepdf.com/reader/full/istorie-proiect-56d57a77327fc 8/13

Ordinul corintian apare la s$âr itul perioadei clasice, în sia 8ică, i este caracterizat ca $iindș ș

o e%presie a "o!ă iei decorative i a ele!an ei. l se aseamănă în mare parte cu ionicul, doarț ș ț

capitelul este mai înalt i mai decorat.ș

oricul4plat$orma pe care este a ezat templul are mai multe trepte înalte, iar coloana esteș

a ezată direct pe stilo"at(ultima treaptă a plat$ormei), $ără "ază, are $usul tronconic, cu sau $ărăș

caneluri ( en ule e verticale), i capitel simplu $ormat din echină i a"acă. nta"lamentul esteș ț ț ș ș

$ormat din arhitrava continuă, $riza4cumetope(decorate cu "azorelie$uri sau colorate) i tri!li$e4ș

i corni a. *rontonul reprezintă triun!hiul $ormat de cele două pante ale acoperi uri i esteș ș ș ș

decorat cu "asorelie$uri sau statui adosate timpanului.

9onicul este caracteristic plat$ormei $ormată din mai multe trepte dar mai pu in înalte $a p deț ț

doric, coloana spriinindu4se de stilo"at cu autorul unei "aze. *usul coloanei este cilindric iș

mult mai zvelt i ele!ant având o"li!atoriu caneluri care sporesc senza ia de verticalitate.ș ț

#apitelul este $ormat din $runze de acand(14 iruri) i volute răsucite(inspirate după coarneleș ș

de "er"ec. nta"lamentul este $ormat din arhitravă(cu pro$ile a ezate în retra!eri succesive),ș

$riză continuă(simplă sau decorată cu "asorelie$uri) i corni ă. *rontonul nu se deose"e teș ș ș

$undamental de cel doric.

#orinticul are un sin!ur element di$erit $a ă de ionicul cu care se aseamănă, capitelul ce esteț

$ormat din trei iruri suprapuse de $runze de acant i volute(o" inute prin răsucirea $runzelor deș ș ț

la col uri su" $orma volutelor).ț

http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_antic%C4%83

7/18/2019 Istorie Proiect

http://slidepdf.com/reader/full/istorie-proiect-56d57a77327fc 9/13

B.#ictura reaca ;n alt domeniu important al artei !rece ti, este i sec iuneaș ș ț

Iceramnică i picturăJ.ș  Ceramnica $iind speci$ică atei !rece ti, ea se re!ăse te în via a de zi cuș ș ț

zi. 2recii $iind $oarte "uni me te u!ari realizau o"iecte de ceramnică în număr $oarte mare, deș ș

 "ună calitate dar i ie$tine determinând în$lorirea ne!o ului. #eramnica era $olosită înș ț

!ospodărie dar, oricare ar $i $ost destina ia ei aceasta era întotdeauna pictată. atorită $aptuluiț

că picturile monumentale realizate de !reci nu s4au păstrat până în prezent, ceramnica pictatăconstituie sin!ura dovadă a picturii !rece ti prezentând asemănări de tehnică i tematică cuș ș

pictura. telierele de pictură i ceramnică erau $oarte numeroase iar vasele erau decorate deș

pictori renumi i. &ntâlnim diverse $orme de vase cu destina ii multiple $iind $olositoare înț ț

!ospodărie(6hitos, Hidra, #rater, 'iton, #upe etc.). #ompozi ile pictate pe vase sunt realizateț

 într4o unitate or!anică $ăcând le!ătura între $orma vaselor i decor. &n perioadele de început aleș

ceramnicii, decorul pictat era realizat în re!istre suprapuse pe anumite zone sau întrea!asupra$a ă a vasului i reprezentau motive !eometrice, $lorale, zoomor$e i antropomor$e, cuț ș ș

personae inspirate din mitolo!ie. 8ai târziu, decorul pictat devine e%clusiv $i!urativ,realizându4se pe toată supra$a a vasului iar su"iectele vor $i luate din le!ende sau din via a de ziț ț

cu zi uneori $iind înso ite de te%te e%plicative. &n $unc ie de perioada în care sunt realizate vaseleț ț

au anumite caracteristici ast$el, în perioada arhaică acestea sunt pictate cu $i!uri ne!re pe $ondro u sau invers, în perioada clasică întâlnim cele două stiluri, sever i li"er iar în perioadaș ș

elenistică se practică stilul în$lorat.

Pictura monumentală ne$iind cunoscută decât din descrieri i copiile romane mai ales cele deș

la 6ompei  iș  Herculanum sau prin intermediul ceramnicii pictate, era $olosită pentru decorareacaselor i mai târziu a palatelor elenistice. 7ehnica de lucru $olosită este similară cu cea a $resceiș

sau a encausticii aceasta însemnând realizarea picturilor cu pi!men i de culoare ce suntț

amesteca i cu ceară, aceasta con$erind culorilor calită i speciale cum ar $i transluciditatea iț ț ș

luminiozitatea. %emple pot $i+ IEupta lui  le%andru cel 8are cu ariusJ(mozaic, copie

romană). 6e lân!ă pictură întâlnim i mozaicul $iind pre$erat pentru strălucirea culorilor.ș

u"iectele sunt inspirate din le!ende mitolo!ice sau din via a coditiană iar compozi ile suntț ț

ample cu multe personae, încadrate în peisae sau interioare cu detalii realiste su!erândpro$unzimea prin plasarea personaelor în planuri di$erite. 6ictori renumi i se potț

considera+ 6oli!not, %e>ias, iș   pelles

http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_antic%C4%83

7/18/2019 Istorie Proiect

http://slidepdf.com/reader/full/istorie-proiect-56d57a77327fc 10/13

C . &culptura reaca

Sculptura

&n arta !reacă, i sculptura este reprezentativă având ori!ini le!ate de o"iceiul reprezentăriiș

chipului uman, acesta în$ă i ând $ie de$unc i pe stelele $unerare, $ie învin!ători în concursurileț ș ț

sau întrecerile sportive ori, reprezentând zeită i divinizate decorând templele.ț

Statuara

 ceastă cate!orie a sculpturii ne demonstrează e%perien a acumulată de arti ti de4a lun!ulț ș

 vremii. st$el, de remarcat este statuara de mari dimensiuni reprezentând oameni sau zeită i cuț

o anatomie per$ectă. &ncepând cu secolul al 94lea î. Hr. pentru realizarea statuilor se $olose teș

piatra. in$luen ă a artei e!iptene în sculptura !reacă este prezen a $rontalismului, adicăț ț

statuile sunt parcă încremenite i le lipse te e%presivitatea chipurilor.ș ș

http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_antic%C4%83

7/18/2019 Istorie Proiect

http://slidepdf.com/reader/full/istorie-proiect-56d57a77327fc 11/13

 ARTA SI ARHITECTURA IN ROMA ANTICA

A.'oruul roan

*orul 'oman sau *orumul 'oman (în latină+ *orum 'omanum, de i romanii îl men ionau deș ț

o"icei *orum 8a!num sau doar *orum) a $ost un $orum al ora ului 'oma, în urul zoneișcentrale a ora ului vechi, situat între ealul #apitolului i ealul 6alatinilor i unde aveau locș ș ș

activită i de comer , a$aceri,reli!ie i administrarea usti iei. upă cercetarea sedimentelor aț ț ș ț

reie it că o parte din $orum era dea construit în primele zile ale 'epu"licii. 9nitial acolo a $ost oș

mla tină, care a $ost secată în secolul al 994lea î.Hr. unde s4a construit #loaca 8a%ima, un mareș

sistem de canalizare care ducea apa în râul 7i"ru, ast$el încât tot mai multe persoane au începutsă se sta"ilească între cele două dealuri.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_antic%C4%83

7/18/2019 Istorie Proiect

http://slidepdf.com/reader/full/istorie-proiect-56d57a77327fc 12/13

B. Colosseuul

Colosseumul este un monument turistic din 'oma  vizitat de $oarte mul i turi ti din toatăț ș

lumea. l este pro"a"il cea mai impresionantă clădire4ruină a 9mperiului 'oman. #unoscut

ini ial su" numele de m$iteatrul *lavian, #olosseumul era cea mai mare construc ie aț ț

 vremurilor sale i astăzi este cel mai mareș  am$iteatru antic care poate $i vizitat.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83_antic%C4%83

7/18/2019 Istorie Proiect

http://slidepdf.com/reader/full/istorie-proiect-56d57a77327fc 13/13