8/15/2019 Istorie Mm

1/28

 Antoni Gaudi -Emotia in arhitectura-

 Arhitectura ne mi că, ea ne poate starni amintiri, dar totodata poateș

 provoca si emo ii profunde, directe, cum ar fi să ne transmita un sentiment dețsiguranţă sau nesiguranţă.

Arhitectura este, uneori, chiar capabilă să ne aducă într-o stare spirituală.Însă acela i spa iu poate face pe cineva să se simtă relaxat i o altă persoană poateș ț șsim i incomoditate. Majoritatea oamenilor încă se simt mici într-o biserică marețgotică i nesiguri într-o alee întunecată pe timp de noapte. pa iile arhitecturaleș ținfluen ea!ă starea emo ională a unei persoane" interac iunea dintre mediu iț ț ț șocupantul acestuia. #roblematica emoţionalului în arhitectură, repre!inta o temăcare răm$ne în ciuda c$torva studii remarcabile, relativ puţin cercetată. Însocietatea contemporană, există tendinţa de a înlocui ideea de emoţie cu aceea desen!aţie. Acela%i lucru este transferat poate într-o manieră involuntară, %i înarhitectură, într-un secol al vite!ei %i tehnologiei, dominat de cuvinte ca date,

 progres tehnologic %i computeri!are, iar arhitectura tinde astă!i să devină pur vi!uală %i spectaculară" impresionea!ă privirea, dar uită de dimensiunea umană afirii omene%ti. &alorile esenţiale ale arhitecturii sunt' atmosfera, lumina, umbra,materialitatea si tactilitatea. (moţiile în arhitectură, fie ele po!itive sau negativesunt indisolubil legate de noţiunea de atmosfera.  Arhitectura repre!intă o dualitate. Între fi!ic - tangibil %i intangibil -efemer %i percepţie. )materialul în arhitectură este la fel de important ca %i fi!icul în

arhitectură. În timp ce partea raţională %i funcţională a acesteia trebuie se seîngrijească de materialul %i obiectivul vieţii umane, partea nematerială nu trebuiesă neglije!e nevoile emoţionale, suflete%ti, profund umane %i prin urmare, săîncerce să răspundă acestora.

8/15/2019 Istorie Mm

2/28

8/15/2019 Istorie Mm

3/28

8/15/2019 Istorie Mm

4/28

viselor si a inconcstientului asupra careia a meditat 2ledler. )nvincibilul nu mai estestructura neva!uta a realului empiric, ci doar aceea ce nu se poate confrunta cu el.)n fata eficientei initiativelor tehnologice- si totusi nu s-a dat suficienta atentieincarcaturii imaginitive a :urnului (iffel- s- a cre!ut ca secretele psihologice ale

omului ar fi mai in masura sa de!valuie situatia spiritului uman" s-a cautatrecuperarea unei dimensiuni psihice de provenienta romantica si cu caracter aventuros. upa scandalul revoltei 8ada9, urmea!a astfel sondajul rece al

 profun!imilor onirice. ;ricat ar fi infranat acest lucru, evolutia practicii estetice, nuse pot neglija reusitele extrem de importante pe care o asemenea actiune a reusit sale dobandeasca. tructurarea dincolo de fatada si aducerea la suprafata a unor miscari si figuri cufundate in ungherele asculte ale inconstientului ducea lade!baluirea unei alte realitati umane' aceea a viselor, a activitatii subconstiente, a

cosmarurilor si a nelinistilor, realitatea ce nu se putea compara cu cealalta, binecunoscuta si clasificata. :otodata se elebora si un limbaj ba!at pe surpri!aapropierilor lipside de sens comun si in contradictie cu notiunile general acceptate.

imbolul si mesajul imbracau forme realiste' ireala sau doar apropiereailogica intre obiecte dispatate si ambianta ametitoare care le inmanunchia.

&iata instinctelor ii este infatisata nemijlocit si brutal, avand nistealunecari in categoria fantasticului, anumiti monstri de piatra ai catedralelor gotice,

fara sa mai mentionam atractiile fata de contururile scheletice, structurilor vegetale, reflectand astfel pasiunile sale pentru natură %i religie, arhitectuldovedind o obsesie a detaliilor. (l a inclus în creaţiile sale o serie de elementeme%te%ugăre%ti la care se pricepea foarte bine - ceramică, vitralii, fierărie %it$mplărie. Antoni 6audi a introdus %i noi tehnici de tratament al meterialelor,

 precum trencadis, un mo!aic re!ultat din bucăţi de plăci ceramice distruse.arhitectura sa fiind cat se poate de complicata si complexa, intrunind convingeriideologice si contributii iconologice de cele mai felurite origini. (liberea!a gestulcreator de limitari si norme rationale, pentru a institui in mod alogic semnificatiinihiliste si blesteme impotriva unei vieti incorsetate in cadre fixe, in timp ce ea estede fapt de!ordonata, bi!ara, aventuroasa, tinde sa faca rational irationalul, sa-i deao sistemati!are plau!ibila si un limbaj normal. *iocnirea semnelor nominale esteaceea care trebuie sa provoace declansarea fantastica si o tendinta de fond literar.e propunea cea mai radicala revolutie artistica impotriva po!itivismului unei lumicare, de la experienta liniilor drepte la exaltarea unui subiectivism natural, o

8/15/2019 Istorie Mm

5/28

8/15/2019 Istorie Mm

6/28

subiective. esigur, putem recunoaste ambianta sacrului chiar prin intentiadeclarata a unor opere artistice. (dificiile construite cu scopul de a spori sau de aîntari credinta crestina, pentru a ilustra sacralitatea anumitor repere spirituale sau

 pentru a transmite învatatura unei anumite doctrine poarta în ele, prin chiar acest

fapt, semnul transcendentei ce defineste aspectele spirituale ale existentei.

  tatul era înlocuitorul ideii de umne!eu. Arhitectura religioasa ne permite sa recunoastem, fara urma de îndoiala, forma în care frumosul si sublimulse întrupea!a si repre!inta unul dintre momentele în care estetica dob$ndeste,dincolo de frumusetea sa implicita, statutul de spiritualitate si de transcendenta., undialog cu fiinta divina care are o sonoritate amplă, intensă, dramatica.

  #urificarea spiritului cu ajutorul artei prin participare intensă la fenomenul

artistic. În psihanali!ă, efectul terapeutic ob inut prin descărcarea unei trăirițrefulate concept estetic, la Aristotel, pentru a defini efectul ?purificator9 al artei, înspecial al tragediei, rolul acesteia de a-l elibera pe om de pasiuni /josnice0, printrăirea unui sentiment de maximă tensiune.

8*atharsis,, este un concept estetic care exprima purificarea cunostiinteispectatorilor de orice pasiune, prin arta tragediei provoca o inaltare a emotiei,careia ii urmea!a, in mod necesar, o descarcare a preaplinului afectiv, deci o

reducere sensibila a afectelor. Aristotel este cel care utili!ea!a acest concept ca peo metafora in lucrarea 8#oetica9, spre a descrie efectele tragediei asupraspectatorului. )n cadrul istoriei religiilor, comportamentul si regulile cathartice seinregistrea!a in diferite medii culturale, purificarea fiind o actiune de indepartare a

 pacatelor re!ultate din violarea unui tabu.

Art Bouveau a repre!entat o miscare extraordinara pentru istoria artei,incepand la sfarsitul secolului D)D, durand intre EFFG-EHEI. tilul a fostcaracteri!at prin folosirea formelor si modelelor organice, ornamentale, integrand

toate aspectele artei si designului. #erioada s-a suprapus peste una dintre cele maifascinante din istoria (uropei, in care artele si stiintele s-au de!voltat cu o vite!auimitoare. )n jurul anului EFHG france!ii si nu numai, au numit perioada =elle(poJue.

8/15/2019 Istorie Mm

7/28

8/15/2019 Istorie Mm

8/28

  Acest stil este u%or de recunoscut datorită liniilor sale curbe, ondulate,8curg$nd9 firesc, pline de ritmuri sincopate, aidoma unui laitmotiv mu!ical.2olosirea frecventă a liniilor curbe deschise de tipul parabolei sau hiperbolei,importante elemente ale 8panopliei9 Art Bouveau, sunt %i cele ce conferă dinamism

%i ritm acestor artefacte %i clădiri. e asemenea, toate formele folosite convenţionalanterior în alte stiluri artistice sunt redesenate în Art Bouveau fiind pline de viaţă,

 păr$nd a cre%te %i se de!volta în tot felul de forme amintind de plante ce sunt pecale de a îmboboci sau a inflori.

  În ciuda diversităţii operelor %i caracterelor naţionale evidente alecurentului, există c$teva trăsături comune care definesc Art nouveau-ul' cultul

liniei, gustul pentru forţa organică a vegetalului, ornamentul, ca simbol alstructurii. acă în 2ranţa %i =elgia decorul asimetric este fie abstract %i foartedinamic, fie floral, pun$nd accentul pe toate organismele în de!voltare, în6ermania %i Austria este preferată o compo!iţie mai rigidă, mai geometrică, cu o

 predilecţie pentru pătrat %i cerc. in repertoriul simbolist al stilului, se pune accent pe curbura tulpinii de trestie sau de papură, pe ondulaţiile algelor" bobocul florii,mugurii sunt simboluri ale viitorului, în timp ce albul crinului %i al lebedeisimboli!ea!ă puritatea. 2loara %i fauna acvatice, insectele usoare, cum e libelula, %i

serpii sunt preferaţi pentru efectul decorativ.  Mae%trii feroneriei exploatea!ă spaţiile arhitectonice cu un rafinament

aparte, d$nd metalului un rol artistic greu de imaginat p$nă atunci, cre$nd danteleabstracte din metal, adevărate opere de artă, prin care transpar elementele deahitectură.

  În arhitectură, printre repre!entanţii de seamă ai Art Bouveau-ului senumără belgianul &ictor 7orta, ale cărui creaţii au avut un succes imediat.Antoni6audi, arhitectul spaniol, care a adoptat principiile arhitecturii Art Bouveau,renunţ$nd la suprafeţele plane, la simetrie, precum %i la liniile %i unghiurile drepteîn favoarea unor forme organice, *harles Kennie MacNintosh cu remarcatele salelinii drepte, 7ector 6uimard si alti arhitecti.

  1a cumpăna dintre veacuri, Art nouveau a influenţat puternic nu numaiornamentica arhitecturală %i feroneria, ci %i mobilierul, bijuteriile, sticlăria,

8/15/2019 Istorie Mm

9/28

ţesăturile etc. Acestea încep să fie primite în expo!iţii, p$nă atunci re!ervate doar artelor nobile. În EFHP, la #aris, ocietatea arti%tilor france!i, mo%tenitoare avenerabilului alon oficial, a deschis cu timiditate o rubrică 8;biecte de artă9,transformată în EFHI în 8Artă decorativă9, artă care începe să se bucure în cadrul

expo!iţiilor de o importanţă la fel de mare ca pictura %i sculptura.

  (motia este o vibratie in ascensiune, un proces dinamic, ba!at peaprecierea subiectiva a unor evenimente importante. Modelele teoretice sunt ba!ate

 pe emotie, rolul arhitecturii lui 6audi reflecta natura esentiala prin functiaemotionala ca mecanism de adaptare la cultura si psihicul oamenilor de la aceavreme. 3n accent deosebit se acordă aspectului dinamic al proceselor de emo ie,ț

 precum i capacitatea modelului de a pre!ice diferen ele individuale a fiecareiș țopere de arhitectura in parte, prin răspandirea emo iei la nivel superior.ț

  1ibertatea formei in creatia lui Antoni 6audi

  Antonio 6audi s-a nascut in

8/15/2019 Istorie Mm

10/28

8/15/2019 Istorie Mm

11/28

  ( o adevarata euforie de forme si nuante, balcoane in forma de masca,de ochi, turla de biserica inconjurata de liane si frun!e, acoperis plan impan!it cuturnulete spiralate, asemanatoare cu cochiliile de melci, totul fiind viu colorat, cumo!aicul albastru, verde, rosu sau galben. *arami!i brute in perete, sticla,

ceramica si mo!aic traditional in decoratiuni, vitralii, fier forjat fac ca modernismulsa se afirme mai ales in stil decorativ. 1a el totul se transforma, casele particularedevin fiinte cu seminee care amintesc de organele umane interne.

  8agrada 2amilia9 repre!inta manifestarea convingerilor religioase alearhitectului si afirmarea suprarealismului in arhitectura. A fost inceputa in EFFSinsa la moartea lui 6audi fusese terminata doar una dintre cele patru fatade

 proiectate, care este atat de bogat impodobita incat ornamentele sunt de-a dreptulinghesuite repre!intand nasterea omnului. ;rnamentele sunt motive ale arteicrestine reali!ate intr-un stil imaginativ libertin care tre!este uimire si respect.)ntreaga constructie emana si un fel de neliniste sufleteasca specifica lui 6audi, sieste considerata o fiinta vie care respira prin piatra. 1ucrarile continua si asta!i, dar constructia se inalta foarte incet din cau!a complexitatii arhitecturale data decaracterul ei 8organic9. Modelele repetitive ale arhitecturii obisnuite nu pot fifolosite deoarece ar strica fluiditatea intregului concept, astfel, practic, intreagaconstructie trebuie sculptata manual. )ntr-adevar, 6audi a fost unul dintre putiniiarhitecti cu vi!iunea si daruirea necesara executarii unor cladiri de mari dimensiuni

in adevaratul stil Art Bouveau"

  81a agrada 2amilia9 este o dovada a obsesiei lui 6audi pentru structurileecle!iastice. )n conceptul acestei biserici, arhitectul continua sa modifice si sacaute noi materiale si tot mai bune intrebuintari pentru acestea. *a materiale deconstructie, arhitectul folosea piatra bruta si caramida, materiale mai putincostisitoare fata de betonul armat. escoperirea materialului fiind recenta, pretulacestuia era mult mai ridicat in comparatie cu cele folosite de 6audi. #robabildaca l-ar fi folosit in ridicarea acestei biserici, avantajele betonului armat asa cumle stim noi asta!i, l-ar fi ajutat pe arhitect chiar sa si finali!e!e constructia, si nu ar mai fi pierdut PG de ani in cautarea conceptului perfect. Aceste avantaje totusi nui-ar mai fi oferit aceeasi expresivitate si textura a formei.

  (xpresia organica a arhitecturii Art Bouveau a fost dusa pana la extrem despaniolul Antonio 6audi /EFI

8/15/2019 Istorie Mm

12/28

=arcelonei. 1ucrarile lui timpurii, cum ar fi *asa &icens /EFQF-EFFG0, suntstructuri geometrice, bogat decorate, puternic influentate de creatia maura. )nlucrarile ulterioare ale lui 6audi structura si motivele decorative sunt integrate informe vegetale alambicate, umflate, care par a fi rasarit pe pamant peste noapte, ca

niste ciuperci uriase.

  )nca de cand era tanar, 6audi aprecia importanta culorii in arhitecturael afirmand' ;rnamentul a fost, este si va fi colorat. Batura nu ne pre!inta figurinemonocrome sau complet uniforme in culoare, nici in plante, geologie, topografie sinici in regnul animal. (xista intotdeauna mai mult sau mai putin accent incontrastul de culoare si trebuie sa invatam din aceste exemple ca orice elementarchitectural necesita culoare, fie total sau partial.

  )n aditie la curentul medieval influentat de &iollet-le-uc, 6audi aavut intotdeauna un interes aparte pentru culorile arhitecturii din cultura greaca. )nmijlocul secolului al )D-lea au luat nastere paletele de culori ale detaliilor decorative si restaurari pictoriale ale arhitecturii clasice grecesti. &isul sau a fostsa duca mai departe exemplele din aceasta cultura. e unde re!ulta folosirea sireinterpretarea porticelor in stil doric din #arcul- 6uell, decoratiile gravate infatade si expresiile sculpturale fiind elemente nemaiintalnite pana atunci.

  #roiectul casei 6uell a fost pre!entat in cadrul (xpo!itiei de la #aris

din anul EHEG iar specialistii l-au catalogat ca fiind fante!ist, casa pre!entand unacoperis policrom, de asemenea arabescuri din fier forjat si scara interioara informa de coloana vertebrala. ar cea mai disputata lucrare ramane *olonia 6uel*hapel, cripta familiei industriasului, catalogata mai ales de catre credinciosiiconservatori drept 8opera a diavolului9.

  #arcul 6uell este de fapt un oras-gradina cu pini si palmieri, cu catevacaracteristici curioase' cu diferente de nivel si cu trepte pavate cu ceramicacolorata, alei serpuite, coloane ciudate, o pagoda de mo!aic si sculpturi bi!are,invelite in celebrele cioburi de faianta colorata marca 6audi. #arcul a fost numit

 pe rand insula suprarealista, si cosmar expresionist. A fost conceput ca ogradina privata in stil engle!.

8/15/2019 Istorie Mm

13/28

8/15/2019 Istorie Mm

14/28

  Biveluri inferioare ale

*asei =atllT în =arcelona,creat de Antoni 6audi, EHGS

 C EHG.

Acoperi%ul de la *asa=atlo este asemeni unuidragon cu o coloanavertebrala curbata acoperitade sol!i, multicolori deceramica, si cocoase.

  #alatul 6uell ce seafla în centrul =arceloniei, laintrare, 6audi a creat arcuri

 parabolice imense de piatra,inconjurate de porti metalicereali!ate din elemente din fier forjat.

  )ntrarea la #alau 6Vell,=arcelona, de Antoni 6audi,finali!at EFFH.

8/15/2019 Istorie Mm

15/28

  upă ce s-a aflatmult timp in construcţie,faţada Ba%terii a=isericii 1a agrada

2amilia din =arcelona,a fost finali!ată dupămoartea lui 6audi, înEH

8/15/2019 Istorie Mm

16/28

  Bivelurile inferioarede la *asa *alvet în=arcelona, creat deAntoni 6audi, EHGG

Art Bouveau a fost în multe feluri un răspuns la Kevoluţia )ndustrială. 3niiartisti au acceptat progresul tehnologic %i au îmbrăţi%at posibilităţile estetice alenoilor materiale, cum ar fi fonta. Alţii au renuntat la aceste masiniarii grele si auales sa ridice artele decorative la nivelul celor mai inalte standarde de măiestrie %ide proiectare a obiectelor de !i cu !i. esignerii Art Bouveau, de asemenea, credcă toate artele ar trebui să lucre!e în armonie pentru a crea o lucrare de artă totală

esi curentul Art Bouveau a avut un declin rapid caci deja in EHG< el serisipise, importanta sa in artele aplicate si arhitectura este coversitoare. Acestcurent nu apartine nici sec D)D nici sec DD ci este un fenomen independent, detran!it, un stil separat cu radacini in sec.D)D in privinta teoriei artei si istorieistilului dar al carui scop deplin era sa se debarase!e de mostenirea stilistica si sacree!e ceva cu totul nou.Astel putem spune ca stilul Art Bouveau are toatedrepturile la un loc aparte in istoria artei, dar mai cu seama in istoria stilurilor si aartei aplicate. Acest stil a incurajat pe unii artisti remarcabili ai epocii spre

exemplu Antoni 6audi si *harles Kennie MacNintosh, sa-si foloseasca talentul pentru a proiecta obiecte practice. *el putin in acest sens merita sa respectammostenirea lasata de silul Art Bouveau.

8/15/2019 Istorie Mm

17/28

Antoni 6audW @ *ornet, s-a nascut in anul EFI< in localitatea Keus, langa

orasul :aratoga. )n perioada adolescentei a lucrat in atelierul de fierarie a tataluisau, unde a invatat sa modele!e fierul dupa bunul plac. 1a

8/15/2019 Istorie Mm

18/28

8/15/2019 Istorie Mm

19/28

8/15/2019 Istorie Mm

20/28

8/15/2019 Istorie Mm

21/28

8/15/2019 Istorie Mm

22/28

8/15/2019 Istorie Mm

23/28

8/15/2019 Istorie Mm

24/28

  6audi era un catalan orgolios care nu scapa nici un prilej spre a-si arata mandrianationala.*etatea simbolica pe care incerca el s-a o construiasca/fiind constituitadin acest mic oras de case0 nu era o cetate oarecare"ea trebuia sa fie Muntele dar nuoricare ci Muntele fant al catalanilor'Montserrat.Acest masiv din piatra rosie

 pare o creasta de cocos infipta intr-un platou,iar faptul ca roca nu-si arecorespondent,din punct de vedere geologic,in (uropa arata ,si el,unicitateaneamului.Muntele pare facut din coca'aici nimic nu-) colturos"iar cetatea caresemnifica Muntele trebuia sa fie asemenea muntelui catalan'moale"asa si aratapietrele de la intrare,iar gla!ura ceramica de pe varful lor este pavajulcerului.uite de coloane,ca si suitele de ceruri poarta peste ele un soi de ciuperci!buratoare.2iecare cer isi deschide petalele pentru a face loc altui cer,care,la randulsau,lasa sa se inalte o cupola alungita si misterioasa.

  #lanul cetatii nu e altceva decat tripla incinta celtica intr-o variantamladioasa.)ntrand,vi!itatorului ) se deschid doua drumuri'unul care duce directspre centru,un drum pentru temerari,anevoios si presarat,la tot pasul,cu incercari,sialtul care-si afla capatul tot in centru,mailejer,cu pasaje mai lungi intre evenimentesi indemnand la meditatie,si nu la actiune.)ntre ele este plasata o scobitura in stancace pare o grota"dar nu e 6rota,nu e Kadacina *entrului,ci e falsul centru,o capcana

 pentru cei superficiali,care raman aici,cre!and ca au descoperit adevaratul*entru"depasind fundatura,se deschid adevaratele cai catre *entru.

  rumul temerarilor/drumul pe munte0 incepe pe o scara alba pa!ita de douasoparle situate una in spatele celeilalte ca o adevarata mitraliere ce va testavigilenta novicelui,nelasandu-) timp sa respire.Apoi se intra in #adure.; pu!deriede coloane solide,cucapitelurile strivite de greutatea pe care o sustin,sunt ase!atedupa o trama deasa si regulata"dar trunchiurile coloanelor nu sunt perfect verticaleci sunt orientate dupa diverse directii asemenea neregularitatii trunchiurilor decopac.#lafonul ceramic este curbat in jos,facand simtita forta *erului pe care il

intrupea!a.(ste #adurea initiatica surprin!atoare si linistitoare in acelasi timp"ea e prilej de revelatie"e previ!ibila in aparenta,dar plina de mistere in fapt.)ar cei cereusesc sa-si gaseasca drumul prin labirintul ei seducator sunt asteptati si conduside treptele altor scari spre *entru.

8/15/2019 Istorie Mm

25/28

  Adoua cale/cea sinuoasa0se strecoara printr-o altfel de #adure.Acest drum are o particularitate ce se lasa imediat inteleasa"fiecare sectiune a sa are treimomente'momentul pe drum,momentulpe langa drum si momentul pe subdrum.Astfel ea ofera o infinitate de variante de a fi parcursa.e fapt,este o

galerie,deschisa in lateral,prin,peste si pe langa care se circula"desenul ei difera dela un tronson la altul'uneori,galeriae mladioasa si protectoare,alteori e militareascasi amenintatoare,caci pietrele din bolta parca stau sa cada.*oloanele sunt,candspiralate elegant,cand aspre ca niste copaci nodurosi.Alta data apar cariatide

 pornind,ca un altoi,dintr-un trunchi ga!da,sau coloane suprapuse ale unor galeriiincalecate.

  rumul peste galerie este marginit de un sir de locuri de popas alternate cu

siluetele unor plante desprinse dintr-un manual de botanica fantastica.  A treia cale e cea pe un taram al nimanui'dincolo de lumea proiectata,dar sidincolo de natura.e aici toate iposta!ele drumului pot fi percepute impreuna,dar e si un loc in care vi!itatorul contempla,si nu participa.

  ar indiferent pe unde ar fi pornit neofitul,direct pe Munte-pe calea temerarilor-sau prin #adure-pe drumul celor inclinati spre meditatie-,si cat timp rataceste,el totva ajunge in *entru,daca doreste cu adevarat si daca trece peste piedicile de pe

 parcurs.

)n EHGI,6audi lucrea!a la reamenajarea *asei =atlo,printre primele salecreatii de maturitate,unde influentele neogotice sunt practic nule si unde isidesavarseste stilul personal, care poate fi considerat ca facand parte din Art

 Bouveau. Amplasamentul destinat casei nu parea sa aiba un potential deosebit'ocasa intr-un front inchis oarecare din care ar fi re!ultat o fatada bidimensionala cear fi ascuns niste interioare cuminti.2atada reali!ata din piatra, in !ona parterului sime!aninului, este tesionata, tensiune musculara data de stalpii de sustinere din

fatada care au forma unor oase de culoare cenusie. ;data crascand in inaltime,fatada de destinde incetul cu incetul, suprafata vitrata se micsorea!a, odata cumicsorarea numarului de balcoane, dand impresia unei inaltimi mult mai maridecat cea reala, sentiment accentuat si de spatele de dragon si turnuletul de peacoperis, desprinse si ele probabil dintr-o poveste fantastica.)nsa fatada are si ocoordonata vegetala'este prima oara cand 6audi,pentru a repre!enta vegetatia,face

8/15/2019 Istorie Mm

26/28

apel la ceramica colorata.Astfel fatada pare un fragment dintr-o padure din care!boara porumbei,ce se itesc de la balcoane.*oloanele inalte par niste trunchiurice,infipte in ciment,dau sen!atia ca se continua si sub acesta.(le se bifurca si seremifica la ferestre.(xista si un dragon-protector al padurii ce veghea!a de

deasupra.

)nteriorul casei are suprafete calde, unduitoare,

 precum tesaturile produse de propietar.(ste ca si cum am fi intrat in paduresi,primul lucru care ne sochea!a este coada balaurului odihnind pe pamant.(a urcaapoi prin patio catre etaje.

  *urtea interioara nu are o sectiune tocmai impresionanta,si asta datorita

spatiului relativ mic pe care l-a avut la dispo!itie 6audi.(a este insa diferita,nu esteluminoasa ci este acoperita de ceramica inchisa la culoare deoarece ea trebuie sarepre!inte centrul intunecos al padutii si, totodata,axul centrului.

  2iind entu!iasmat de ceea ce 6audi facuse, cu casa =atlo, #ere Mila *amps, ilroaga sa, pe acesta, construiasca un imobil de locuinte pe terenul pe care tocmai ilcumparase in =arcelona.=ineinteles,*an Mila beneficia!a de avantajele unuiamplasament pe colt,la intersectia a doua fronturi.

  6audi a proiectat o casa fantastica, cu suprafete ondulate si forme vii. tructuraeste reali!ata din plansee pe grin!i metalice, ce se sprijina la randul lor pe !idurile

 portante din fatade, casa scarii si calcane, astfel dand o libertate de organi!areinterioara, dupa bunul plac al beneficiarului.)n acest ca!,protejarea casei nu maiconsta in pre!enta balaurului,ci a Muntelui'casa este un munte si acest lucru esteatat de evident,incat barcelone!ii au numit-o 1a #edrera/cariera de piatra0.

  Astfel Muntele este perforat de grote destinate balcoanelor sau inchise cu

ferestre.:ufele metalice ale balustradelor contrastea!a puternic,prin elegantearabescurilor lor,cu masivitatea neslefuita a carierei de piatra.(ste un munte intrepte ce marchea!a palierele *erului,la fel ca in mitologia romaneasca,sau ca cele

 parcurse de umitru cand a urcat in *opac'cinci la numar.

8/15/2019 Istorie Mm

27/28

8/15/2019 Istorie Mm

28/28