Curs I

Still oral, 3 subiecte(1-sinteză, 2-personalitate, 3-conceptBibliografie de la dnul prof.TematicaStatele comuniste:-URSS-de la 1945 până la dispariţie, principalele etape.-statele comuniste din E Europei-China comunistă

Marile state occidentale:-SUA-Japonia-Germania-M Britanie- Franţa-Spania

B. Croce: Toată ist este ist contemporană -

Arhiva de la Simancas- prima arhivă. Filip II- rege birocrat.

J F Soulet,Istoria imediată -are o lucrare şi pe statele totalitareIstorie actuală- ultimii 30 de ani-Istoria prezentuluiIstorie recentăÎnţelegem lucrurile doar până la nivelul bunicilor.

Să căutăm caracteristicile epocii actuale:-eveniment- o secvenţă-proces istoric-şir de eveniment cu o anume coerenţă. Durată scurtă, medie, lungă(de secole sau chiar mai mult-long duree)-cauză-efect-caracteristică-element de noutate

Caracteristicile epocii actuale:1-dezvoltare deosebită a telecomunicaţiei 2-o lume bipolară- război rece- apare pt prima dată într-un doc fr din sec XIV.Vezi enciclopedia războiului rece.1946-1947-SUA-confruntare globală, conflict global între două supraput şi aliaţii săi- diplomatic, ec, propagandistic, militar.Confruntare atipică desf la nivel planetar.

Truman-NationalSecurityCouncil 68-orice câştig obţ de communism oriunde e un câşig pretutindeni.(joc de sumă zero).Confruntare între com şi reg dem.Alte teze-A Fountain- Răzb rece ar fii început odată cu rev bolşevică-wrong!Putea să aibă loc şi între aşte supraputeri.În per interbelică Sua nu era liderul unei tabere.Unde plasăm Germania?Imposibil când avem atâţia actori.

3-civilizaţia imaginii-televizorul4-era atomică5-proliferarea organizaţiilor internaţionaleSec xix- uniunea poştală universală -uniunea internaţională a comunicaţieiPrima org internaţ LIga NaţActual –aproape 400 guvernamentaleAcum statele treb să ţină cont de org din care fac parte.Până la ww2- Etiopia, Liberia, Egipt.Actual 50 de state.6-amploarea terorismului7-vremea dr omului şi ale minorităţilor48-Decl dr omuluiConv europeană a dr omuluiChată africană a dr omului7-epocă a integrării, a limitării suveranităţii statelor- Decl Schuman din 1950.A renuntării parţiale a suv statului.8-globalizare, flexibilizarea frontierelor9-creştera nr de state. După ww2 60-70. Prin decolonizare, se multiplică aproape cu 3 nr lor. Statalitatea devine un fenomen global.

Curs II

Totalitarism şi democraţie

Benito Musolini a consacrat term de totalitarism. Este de găsit înainte. Musolini l-a def şi consacrat-antiindividualistă concepţia fascistă e făurită pt stat . Totul există în stat . Nimic nu există în afara statului. În acest sens fascismul este totalitar. Statul este absolut. Nicio grupare , niciun indiv în afara statului. Statul fascist este o vointă de putere şi dominaţie.- este rap la extrema dr, antiliberalism vehment.Liberalismul pune în centru etăţeanul şi în rap dintre stat şi cetăţean , cetăţanul preavalează.Dr omului revendicate împ statului.În concepţia liberală statul e un rău necesar. 3 funcţii: 1ordinea publică-funcţ poliţienească

2Fcţia monetară-stab monetară f imp-statul treb să păstreze echil ecStatul nu trb să se amestece în pobl ec . Pe plan social şi cultural: nu se amestecă în siguranţa socială.3Fcţia externă: de apărare a statuluiFascismul italian se declara statocrat-cea mai imp trăsătură.Nazism –ideea de rasăExistă această dir în a afirm term de totalitarism.Era legat de ceea ce s-a înt în 1 WW cînd răzb total a obligat statele să intervină în plan e c, social(militarizarea soc), să mobilizeze spiritele. Primul război mondial e cauza acestor fen la nivel european. Primul reg totalitar a f defapt cel bolşevic.Legionarii şi falangiştii aveau o f mare comp religioasă.Dincolo de această dim există una doctrinară. Ce înseamnă din pers doctrinelor pol. Primul studiu a apărut în SUA.-Hans Kohn-Modelul dictatorial.Dictatura în lumea modernă-minneapolis, 35-dictaturi moderneFca comparaţie între reg nazist şi cel comunist- dictatura comunistă ar fi raţională, internaţionalistă şi provizorie-Reg din Urss se vedea ca o etapă.Reg nazist- charismatic, bazat pe o pers charismatică, naţionalistă şi permanentă-Reichul de 1000 de ani.1940-SUA-Carlton Hayes-Noutatea totalitarismului în istoria civilizaţiei occidentale.-caută rădăcinile totalitarismului- a f necesară conjunctura centralismului statal. Unele state au preluat ideile de atuci şi le-au refăcut- „Crizele rel şi dem şi înfrângerile mil pt naşterea unor reg ce nu au precedent în istorie”-acum vbim de totalitarismÎn 1951 a fost publicată lucrarea Hannei Arendt-Originile totalitarismului-1954- Carl Friedrich-Caracterul unic al societăţii totalitare-pentru prima dată prezintă cele 5 carac ale unui astfel de regim:1 O ideologie milenaristă oficială- o anumită proiecţie asupra lumii care proiectează într-un viitor ideal o soc care e oficială-2Un partid unic cu bază de masă şi conducere elitistă dominând birocraţia de stat3Monopolul mij de luptă4Monop mij de comunicare5Controlul poliţist , terorist care defineşte el însuşi, arbitrar adversarii.

În Franţa avem puţinii politologi care să se revendice din altă parte decât stânga. Unul dintre ei este Raymond Aron-democraţie şi totalitarism.5 carac1 Fen totaitar apare într-un re care acordă unui partid monop activ pol2Partidul monopolist este animat şi înarmat de o ideologie căreia i se conferă o ut absolută3Pentru a rîsp acest adev oficial statul îşi rezervă un dublu monopol-al mij de forţă şi al mij de persuasiune

Tote mij de comunicare-radio tv presă- sunt dirijate şi conduse de stat şi cei care îi reprez4 Ceamai mare parte a activ ec şi profesionale sunt supuse statului şi devin parte din statul însuşi. Cum statul e inseparabil de ideologia sa cea mai mare parte din acti ec şi prof e colorată de adevărul oficial –aspctul pol se extinde la toate acttiv.Sabotaj-apare u insistenţă în prop com şi nazistă-cine face o greşeală ec.Afacerea Shahti?5 Prin urmare totul fiind activ de stat şi orice activ fiind supusă ideologiei, o greşeală comisă într-o activ ec sau profesională este totodată o greşeală ideologică. De aici rezulltă o politizare, o trans ideologică a tuturor greşelilor ale indivizilor.Fiecare cat socială avea o ordine precisă.Prima ediţie 1982, 1987-Claude Pola-Le totalitarisme- Ed Pusse-colecţia-25oo numere-Cuv totalitarism e cun şi ignorat. Oricine l-a auzit pronunţat...Toţi sunt de acc să denunţe reg totaitare, dar nimeni nu ştie să declare ce înseamnă acest lucru.Totalitarismul defineşte el comune ale celor 2 extreme.Extr dreaptă şi extr stângă. Deşi erau ostile , deşi au subliniat diferenţele, iar lupta împ fascismului din com fol în răzb civil din Spania. Discursul lui Hitler-condamnarea com.Asem sunt imp: o ideologie dominantă, un partid unic, terorismul de stat, cultul personalităţii. Şi doctrina totalitarismului a fost infuenţată de evoluţia istorică- primele semnale au fost când emig pol au condamnat nazismul adăugând comp bolşevică.Cele 2 totalitarisme au semnat acordul M-R, însă Hitler a atacat URSS. Din 4o până dup WW2 nu s-a mai scris nimic.Astfel în 1951 a apărut cartea H Arendt.Emig pol-Z Bjejinski-ultimul reprez al doctrinei totalitarismului.Principalele caracteristici ale societăţii democratice R Dahl-Poliarhie, participare şi opoziţie, 1971Defineşte dem în fcţie de 3 dimensiuniDem este societatea în care există dr I de a formula preferinţe-1 libertatea ,2 libertatea de expresie,3dr de vot,4dr de a fi votat, 5surse alternative de informareII dreptul de a-şi exprima preferinţeleDreptul de aforma org şi de a face parte din eleEligibilitatea în fcţiile publiceAlegeri libere şi echitabile

III A-şi vedea propriile preferinţe cântărite în mod egal în actul de guv-lib de de expresie, dr la vot, eligibilitatea în fcţiile publice, dr cond pol de a concura pt susţiene, dr cond pol de a concura pt voturi, surse lternative de informare, instituţiile care realiz politic guv depind de voturi şi de alte modalităţi de expr a preferinţelor.Dreptul de a inffinţa orgDr de votSurse alternative de informareS Huntington-statistică cu privire la ev dem şi la stdiul actual al dem-The third way- democratizarea la sf sec XX-Dem nu a cun un progres continuu, nu a cun o evoluţie permanentă ci este un reg aflat în conc cu altele şi realit ist au f să existe 3 faze-1828-1936-36?1943-1962-621974-1989-58 state1922-29 state dem, 35 nedem-proc de dem 45,3 la sută-Africa aproape în întregime colonială1942-12 state dem-asa este-Europa-M B, Elveţia, Suedia, Canada, SUA, 49 nedem-19, 7 1962-36 dem, 75 ndem1973-30 dem, 92 nedem-dictaturile din Am latină şi Africa1990-58 dem, 71 nedem.S-au adăugat ult numeroase alte dem.

URSS în perioada postbelică

La încep sec XIX unul din puţinii gând- Alexis de Tocqueville- În sec XX se vor confrunta 2 mari puteri-Rusia şi SUA. Niciodată până at nu s-a întins un imp atât de mult cu exceţia celui brit şi mongol. Prin inf exercitată în China din 49, inf exercitată în Europa. Pol ext expansionistă, grevată pe o criză internă. S-a dezv fiindcă int pol e dubblat de cel ist-dir de cercetare dezv-sovietologie-ulterior kremlitologiUrss era la sf celui De al doilea Răzb Mondial unul din marii învingători. 3 state cu adev învingătoare-URSS, SUA şi M B. URSS-pierderi cumplite-în SUA în anii 60 când s-a dezv o dir de cercetare, revizionistă susţ că SUA a pornit răzb rece, URSS fiind prea slăbită-discutabil . URSS susţ şi de o ideologie expansionistă. Cele mai imp pierderi –cele umane-atitudinea conducerii specifică dispreţului general manif faţă de om.LA sf răzb nu s-au precizat cifre oficiale cu priv la pierderile. După 2 dec-Hruşciov le prez-20 mil de pierderi- 10 civ şi 10 mil. Sursele occ-pese 21 mil-13 mil 600-mil, 7 mil 700 civili- Per Gorbaciov- 27-28 mil victime.1 om din 9 murise în răzb.Cauzele acestei catastrofe2 cauze

1Modul cum Germ au purtat răzb pe ter din Est-război de exterminare. A vrut să radă de pe faţa păm oraşe ca Moscova-afirma Hitler.-Barbarizarea răzb în Est.Slavii sunt pop inferior, treb să dispară sau fie ssclavi moderni.2. Modul cum Stalin a conceput războiul, nu atât mil. Stain a ordonat ca nimeni să nu se predea, iar din 43 ordonă ofensiva din dec sau ianuarie. În 1945, conf de la Ialta urma să se deschidă, iar am trb să scrie că sov sunt în ofensivă.Pierderile materiale sunt detaliate :-M Mcaullin-The soviet union1710 oraşe32 000 întrep ind1876 sovhozuri2890 SMT7 mil cai17 mil vite cornute100 mil păsări

1950-primul rec postbelic-178, 5 mil loc cu 15, 6 mil mai puţin decât înainte de răzb.După răzb coef de natalitate a început să scadă1950-25 la mie spre deoseb de 30 la mie înainte de răzb.Rata scăzută a nat.Cauze:Lipsa de locuinţeSalariile mizereAlcoolismulMunca femeilorLipsa de igienăSalariile mizereSept 46- la un an după încheierea răzb şi cu Japonia, preţul unic, înloc cu preţ dublu. Alim de strictă nec pe cartelă. Exista şi un preţ liber, f ridicat-puţini puteau cumpăra.Preţu se dubla, se tripla la preţul liber.46-475 ruble sal mediu1 kg pâine-3,4 ruble47-550 rubleScăderea niv de viaţă se constată din faptul că 1928, în comp cu 1948 sal crescuse cu 30 la sută şi costul vieţii cu 1565 la sută.Situaţia locuinţelor-Principala cauză ind forţată fără o pol soc adecvată.1913-marile oraşe pt un loc revenea 7 m pătraţi1928-5,8 m1940-4,5 mDistrugerile din timpul răzb au lăsat fără loc 20 mil oameni50,1 m

În Urss se dezv ideea traiului în comun în cămine muncitoreşti cu un gr sanitar pentru 5-7 fam.(Turnul de fildeş-piesă de teatru)Repatriereaa forţată a celor ce au plecat ca prizonieri sau din alte motive în străinătate-direcţie centrală pe probl de repatriere.53-5 mil 450 mii oameni întorşi-2 mil 270 mii priz de răzb- 20 la sută condamn la moarte, 15-20 -10 ani lagăr,10 la sută-Siberia exil 6 ani, 15 la sută-muncă forţată în reg distruse, 15-20 se întorc acasă, 15-20 pierderi din timpu călătoriei.Pe nave brit erau aduşi lunar mii de astfel de cetăţeni sov.Au „repatriat” cetăţeni sov care plecase înainte de 1917.NKVD- lagăr special lângă Paris.CauzeStalin ordonase să nu se retragă nimeni. Dacă erau priz erau dezertori.Erau bănuiţi de asimilarea unor idei străine. URSS în perioada stalinistă

Etapele stalinismuluiStalin ales secretar general în 1922. La scurt timp, Lenin s-a îmbolnăvit. A stat luni de zile într-o detenţie .De aceea şi-a scris Testamentul în care îl critic ape Stalin.Lenin a murit în ianuarie 1924. Prima etapă a stalinismului-1923-1929 Lupta pentru putere-Medvedev-lupta pentru putereTroţki lăsat să plece în străinătate în 27 şi va fi asasinat în timpul răzb în Mexic.În 29 niciunul nu mai ave fcţiile respective şi sistemul sovietic intră într-o nouă etapă-e anul în care împlineşte 50 de ani-art din Bravda scris de el-Anul marii cotituri.1929-1934- Bazele ec ale stalinismuluiÎncepe colectivizarea, dezv pe baza de plan cincinal, renunţându-le la pol anterioară şi se num NEP. La 1 dec 1934, Serghei Mironovici Kirov, şeful partidului de la Leningrad e asasinat. Kirov ra un apropiat al lui Stalin dar şi un rival. La cong din 34 a prim un sprijin semnificativ pt a dev el secretar.Perioada teroriiKamenev şi Zonoviez arestaţi.A doua fază a per terorii-Marile procese-Se încheie etapă , continuând etap oodată cu intrarea URSS în răzb, 1941.Inclusiv asasinarea ofiţerilor polonezi intră în marea teroare.1941-1945- Stalinismul de războiAspecte paradoxale-pol nu mai este atât de represivă-faţă de religie, se permite chiar deplasarea unor preoţi pe front.Se fac concesii şi în plan naţional- se permite fol limbii, nu mai e aceeaşi rigoare naţionalistă.1945-1953- a cincea etapă bine delimitată stalinismului

Treptat, începând din 45-46 soc sovietică se adaptează la cond păcii. La sf răzb URSS avea 11 mil de soldaţi-subliniază modul cum Stalin a gândit răzb.În 1948, într-un ritm destul de lent demilitarizarea- se redusese această armată la peste 2 mil 800 mii de oameni.Din 1950 URSS intră în prima etapă a cursei înarmărilor, simultan cu SUA. În 1950, preş Truman adoptă un doc de mare imp- National Security Council 68, elab de Paulnitze, care propunea în cond răzb rece un program de înarmare f costisitor.În 1949 sovieticii au detonat bomba atomică. Un grup de spioni imp a fost descoperit în America.În 1953 sovieticii au detonat prima bombă cu hydrogen- de 1000 de ori mai puternică decât cea atomică.În 1952 un sfert din bugetul URSS era cheltuit pentru înarmare. Americanii cheltuiau 10 la sută.Specificul soc sovietice ese anormalitatea dată drept normală. În timpul răzb avem destindere,iar după rozb lucrurile revin la presiunea dinainte. Au f mai întîi măs de comunizare desf în ter din V ocupate: Estonia, Letonia, Lituania, ocup în 4o, reocup în 44; ter poloneze şi Basarabis ro, ocup în 40 şi reocup dinn vara lui 44.Pol desf în Urss a f impementarea rapidă în aceste regiuni. Colectivizarea a încep din 1947.Din 49 începe acest process ce a distrus esenţa ţărănimii. Nicio cat soc nu-şi mai păstrau rolul şi esenţa. Intelectualii lipsiţi de lib şi de com.În reg ocupate din Vest s-a procedat la sovietizarea. O dir urmărită a f idustrializarea forţată- ec şi soc.40-50- nivelul prod ind din Letonia a crescut de 3 ori, iar în Lituania de două ori, creându-se di nimic combinate, întreprinderi-mari mase de localnici au f mutate, întreaga elită trim în Siberia şi înloc cu rusofoni.Basarabia-presa ro-În 1991români din Bas- 40 000 în pen Cola, 10 000 la Vorcuta în Siberia, 16 000 la Vadivostoc, 10-20 000 la frontiera cu China, 30 000-Kazahstan, 415 000-Ucraina(Bucovina, S Basarabiei şi reg de dincolo de Nistru). Rep moldova-puţin peste 4 mil loc. În toate aceste reg s-au dezv diferite forme de rezistenţă faţă de sovietizarea, cea mai put fiind cea armată, mai ales cea din Ucraina vestică unde a existat o armtă ucraineană insurgentă-UPA-Roman Şuhovici şi Stepan Bandera-refugiat în Occ, asasinat în 59 în Germ, OUA-armata naţ ucraineană?. Ucrainenii au av o comportare naţ în tipul răzb. Per stalinismului târziu-per de maximă extindere a gulagului sovietic.Sovieticii i-au depăşit pe germani.În 1950 , după un rap al Cons ec şi social al ONU- 10 mil de pers în detenţie la o pop de cca 180 mil. Alte date oscilează între 8-15 mil. J J Marie-Gulagul-1 mil pers în detenţie. Lagărul de la Vorcuta-130 000 deţinuţi estimaţi n 53Bomlag- 350000-500000 în 53Karlag-100 000 deţ în 41

Sevvostlag- lagărul din extremul estic- Siberia- zona fluviului- centrul la Magadan-3-5 mil deţinuţi.Lagărul din I VAigaci deţ lucrau în minele de plumb, mortalitatea după primele 3 luni fiind de 5 la sută- 3-4 mii deţ.Au f numeroase revolte în lagăre, atorate disperării-munceau de la 5 dim până la 6 seara.Aveau porţii bn stabilite, iar dacă nu făceau norma, nu rimeau hrana.-Soljeniţîn- O zi din viaţa lui…1946- apare o nouă rev- Viaţa de partid- din primul editorial îndemna la vigilenţă. La scurt timp a fost publicat un art ce critica rev de la Leningra- Asupra rev de la Zvesta şi Leningrad. –epuraţi- Art despre repertoriul teatrelor dramatice- introd unor scriitori străini.Despre filmul Viaţa cea Mare- e per în care în lit sovietică sunt consecrate 2 teme- eroismul în muncă- sunt reluate romane scrise în anii 3o ce aveau în centru nişte omeni f capabili. Astfel de ormane era Cimentul de Glatcov, Torentul de fier -Serafinovici, Aşa s-a călit oţelul- Ostrovski- trad în ro.Cel care coord această pol era Andrei Jdanov-a murit în 47.A doua dir e glorificarea spiritului military, a contrib sov la câştigarea răzb.Cei mai cun sunt Vasili Grosman, victor nekrasov, Boris Polevoi, Constantin Simonov. În 41 a fost înfiinţat premiul Stalin-toţi cei numiţi scriu despre răzb, muncă. Reînt realismului soc . O mare poetă a perioadei- Anna Ahmatova-criticată în modul cel mai scabros de Jdanov.Un alt subiect al atacului a fost scriitorul satiric- Zoşcenko- a scris o nuvelă- Aventurile unei maimuţe. A fost atacat romancierul Platonov că a criticat căile ferate sov.-Aizenstein-Partea a doua din Ivan cel Groaznic-Procofiev- compozitor criticatHaciaturian-comp critictŞostacovici-comp criticatDupă moartea lui Jdanov, locul lui de membru în Biroul pol a fost luat de Mihail Suslov, care i-a supravieţuit lui Stalin şi a deţ fcţii imp în per lui Hruşciov. Coresp lui jdanov şi Şuslov în dom ştiinţei a fost T Dimitrievici Lâsenko- agrobiolog, remarcat de Stalin în 38 la on îl a colhovnicilor de frunte-lupta trebe dusă nu mai împ chiaburilor de la ţară ci şi a chiaburilor ştiinţei. A fist ridicat la fcţia de Preş Al Acad Lenin de ştiinţe agricole. Şi-a impus ideale în această calitate, atacând în specia genetic ace nu se potrivea cu ideoogia şi cu ideile sale punctuale. Lâsenko credea că form moştenite se trans prin toate celulele ce suportă influenţa mediului şi astfel evoluează. Promis că agricultura sov v-a ave rez extraordinare- metodă de îngheţare a seminţelor pt a asig o per mai mare până la încolţire- complet inef pe term lung. Dacă încrucişezi 2 animale cu cal sup- va ieşi un animal cu cal şi mi bune. În 1948- a atins pctul culminant lupta împ geneticii- nu îndeă cond mecaniciste ale marxismului.I-a convocat pe cei mai cun geneticieni şi i- pus să-şi prezinte rezultatele.La sfârşit

Lâsenko afirmă ă genetica treb condamnată. În această campanie împ ştiinţei a ost impusă şi fizica. Convocaţi fiziciemii ca să prim instrucţiuni cum să cerceteze. Acad A F J(i)ofee- cond treb să aleagă- sau sunt lăsaţi fizicienii să muncească sau să stea la şedinţe plictisitoare.Lucra la cerc atomică fapt ce ia permis să dea acest răsp. Pavel Capiţa a refuzat să part la proiectul atomic. Totalitarismul stliist îşi face cun inf în toate niv soc.1946- primul plan cincinal după răzb, al patrulea din ordine. Ec să atingă niv de prod antebelic în aceşti 5 ani. Acc cădea pe ind grea şi pe trnsp feroviare. În per acestui plan cincinal s-au construit mai puţine case decât în anii 20.Presa, alte forme de propagandă pop muncitorii fruntaşi prezenţi şi în manuale- Leonid Golocoloso-miner care a îndep 36 de norme într-o zi-în anii 80 fiica lui Stalin a f convinsă să se înt în URSS.(Stahanov-modelul din anii 30).În 1950 presa anunţa că planul a fost îndep-se încheiase în 4 ani şi 3 luni-limbajul f mult calcat de limbajul military.Din 51 începe al cincilea plan c se v-a încheia în 55 după moartea lui Stalin. E per în care au f realiz o srie întreagă de hidrocentrale.În 54 a f dată prima centrală atomoelectrică în exploatare, agricultura insuf dzv. Una din aceste realiz aveau alt carac. 31 mai 52- canlul Volga –Don terminat- lung de 101 km- presa arăta că a f creat cel mai mare baraj artif-18-30 km lăţime, 101 km lungime- URSS- por la 5 mări, Albă, Baltică, M de Azov, M Caspică.-realiz cu munca forţată deţ din lagărel de concentrare. Triumfalismu present nu doar în dome c ci şi în cel cultural unde s-au desf campanii ideologice unde se promova naţ rusesc. Cam împ formalismului- a estetismului-a tot ce ţine de artă pură, Camp împ cosmopolitismului.La sf răzn Stalin afirma că vict a obţ prin contrib. răzb sovietice, în special marele pop rus. !946-52-53- propagandă în fav savanţilor ruşi, marilor descoperitori ruşi.Cel mai mare pictor-Repin.Pe plan politic-care e cheia aestui system-3 asp de reţinut-Remarcâm că deşi începu clar după 1929 cultul pers lui Stalin atinge dim de neimaginat.Primul mom-1949-Stalin împlinea 70 de ani. Timp de un an de zile, presa oficială, Pravda în special ublică pagini întregi de texte consecrate marelui cond. Cultul pers- termen creat de Hruşciov la Cong al doilea din 56. În 49 apar mai multe noutăţi- până ş ibis face parte din gr lăudătorilor lui Stalin. –Cond şi învât munc din lumea întreagă, cel mai mare geniu al tutoror timpurilor şi al tuturor po, colab devotat al lui Lenin, părintele tuturor pop,.El a creat un cult al lui Lenin-făcut de la încep.De la moartea lui Lenin a f un necrology pe care elevii îl învăţ la şcoală.Ult apar operele lui Lenin.Figura lui Lenin era peste tot.Elbrus- la 5600 m s-a înălţat o statuie a lui Stalin.Statuie la Praga imensă.O primă carac-creşterea cultlui pers-.1952- Cong al XIX lea al partidului-ssg congres din per postbelică-Stalin a modelat sist com upă gândurile sale. Ce mai imp str a Partidului- Congresul. Alege Comitetul Central şi Biroul politic. În vremea lui Lenin Cong au av loc în fiecare an. Din 25, 27 ,30, 34-aleşii-60 la sută executaţi, 39-după răzb.

Cong XIX- Stalin nu a prezentat rap, l-a lăsat pe Gheorghi Malenko. MOdif- Biroul POL ce avea 10 membrii, numit prezidiu-25 membrii, Membrii com central-dublat nr.-continuă luptele pt putere dintre dif grupuri. Stalin nu mai e un combatant şi e desupra acestor lucruri. În 48- af un prim moment de bilanţ-s-a desf afacerea Leningrad- Fraşţii Vosnesenski şi Rodionov, care era preş rep soc Ruse- executaţi. Cauzele puţin cun. O cauză treb să fi fost creşterea imp oraşului Leningrad, prin contrib. tacită a liderilor.A f ideea unora de a muta cap Rusiei la Leningrad. Un întrg grup apropiat lui Jdanov a căzut în anul urm. În lunile urm şi alţi lideri şi-au văz poz ameninţate- cel ce cond NKVD a constatat cî min era împ în 2-pol dată lui şi pol secretă dată lui Molotov. E înloc cu Vâşinski. Hruşciov pt că a protestat împ rechiziţiilor forţate a f înloc cu Kaganovici.În 52-centru de putere-GH Malenkov, un altu al lui Hruşciov, secretar gen al oraşului Moscova-semnal de alarmă pt cei îndep din fcţii, la fel se întl în anii 20.A tria carac- Stalin se îndep de activitatea curentă-nici membrii fam sale nu aveau acc-paranoia sa capătă prp colosale-se deplasa de la Kremlin va vila de la Kumţevo într-un gr de maşini blindate schimbând mereu maşina.La Kumţevo schimba mereu camera.Ian 53- Pravda a publicat un art sensational în care era vb de un nou complot-complotul medicilor asasini, complotul halatelor albe-listă lungă cu celebrii medici-Feldman, Grinstein- acuzaţi că l-au omorât pe jdanov şi se perg să omoare alţi cond28 feb 53-Stalin s-a retras să doarmă, gărzile intră pe 1 martie , cheamă pe colab apropiaţi-Hruşciov, Molotov.5 martie 53-a murit. Câteva sute de oameni s-au sinucis, zeci de mi de oameni s-au călcat în pcioare să treacă prin faţa catafalcului, a f declarat doliu 4 zile şi a f depus în mausoleum în piata roşie.Se ridica problema succesiunii.Sukov scria în Pravda-Malenkov, BBeria, Molotov,Voroşilov,Hruşciov.stau lângă Stalin-în ordinea acesta. Malenkov era primul-a fost pus să aleagă-alege cond guv, îl lasî pe Hruşciov să fie secretarul gen al partidului.Malenkov a creat prin aprop de Beria şi Molotov o nouă troikă(triumvirat).Solzhenicyn

CURS 4

Nu există un sistem ordonat, acceptat de succesine. Nu funcţionează astfel instituţiile.Sua reglementează clar această problemă.Cultul personalităţii conducătorului are o refectare în lipsa unei sucesiuni. Apare deificat.În cazul lui Stalin,piedestalulu pe care era ridicat îl făcea să nu conceapă un succesor. În URSS lucrurile s-au manif c o doză de improvizaţie. Malenkov- şef al guv, secrretar general. După 10 ziele toţi ceilalţi i-au cerut să aleagă între şef de

partid şi şef de stat. A ales cond guv, să ctrl inst statului, nu partidul. Şi-a păstrat prezidiul-11 membri-toţi cei noi daţi afară. S-a f o împărţire a atribuţiilor. Malenkov crtl sttul beria crtl aparatu de securitatet. Molotov ctrl administraţia pe lg min de ext. Bulganin ctrl armata. Hruşciov domina partidul şi-şi transformă numele în prim secretar general. În miezul put era un nou trimvirat: Malenkov, Molotov şi Beria. Se cun de multă vreme, cun vremurile terorii. L-au subestimat pe Hruşciov care la câteva săpt va reuşi o lov de maestru. A profitat de pol promovată de Beria pe care Molotov îl lăuda va fiind un om cu put de muncă extraordinară-Amy Knight- Beria. În mod paradoxal, Beria, şeful pol secrete s-a dov cel mai liberl. A propus şi a realiz o eliberare a deţinuţilor din lagăre-câteva sute de mii- se ref la deţ de drept comun condamnai pe mai puţin de 5 ani. Sa creat un climat de insecuritate pt că aceştia erau hoţi. În marile oraşe era f periculos şi nesigur şi pt aceasta terb să intervină pol-Beria. Pe plan extern Beria a f propuneri pt o eventuală-deschidere can cu Occ şi s-au lansat idei ca URSS să intre în NATO, a î Hruşciov a avut instrumente, pentru a-i convinge pe apropiaţii lui Beria că acesta deţ prea multe info, prea multe put. 10 oâiulie 53- arestarea lui Beria-în ciuda pericolelor evidente a fost deţinut , judect , s-au păstrat dosarele şi împuşcat în dec 53. Apropiaţii lui Beria nu şi-au dat seama de abilitatea lui Hruşciov. Lucrurile dev evidente când Hruşciov a creat un grup de sprij în cadrul partidului pe plan regional, pe mai multe categorii. A av în subordine: cei pe care i-a cun când ra şef în Ucraina şi la Moscova, vechii susţ ai lui Stalin, Beria şi pe ai celorlalţi lideri, după ce i-a înde. Şi-a creat un sprijin imp pt că partidul era cel care hotăra. Încă de încep lui 55, MALENKOV A f îndep din fcţia de şef al guv. A f org o plenară ce discuta pl guv. Criticat că a poromov ind uşoară in def celei grele şi că nu a sprij agricultura. Hruşciov se consid specalist în agricult şi pol ext- a promov o pol de desţelenire e unor ter din Asia Centrală ce au f introd în circuitul agricol- porumbul-regina plantelor.=)))Malenkov pus în inferioritate şi a f autocritica şi în feb 55 şi a dat demisia . A f înloc cu N Bulganin. În 55 Hruşciov ctrl partidul şi pr său apropiat conucea Biroul A putut trece la pasul urm : în 56 e un veritabil şoc –e convocat în feb al XX lea Congres al part Com. Dintre tote acesta e departe cel mai imp. A fost devansat cu 6 luni. E singurul cond de orig proletară(fot miner). A fost prezentat Rap Secret ce a av un put ecou şi în Urss şi Occ-denunţa stalinismul- Congresul destalinizării- Rap fusese redactat de Piotr Pospelov care fusese Secretarul personal al lui Stalin, autorul cursului restrând de ist a URSS, responsabilul cu propagandă în per terorii, dir instit Marx, Engels, Lenin Stalin (49-52)- i s-au deschis arhivele şi avenit cu date concrete. Stalin denunţat pt 3 capete de acuzare. Cel mai mare impact: denunţarea cultului personalităţii-termen inventat de raport-. Stalin denunţat că nu arespectat principiul muncii colective şi a condus sngur, discreţionar. În al treilea rând, pornind de la exacerbarea puterii a persecutat o serie de membrii ai partidului şi a f greşeli în timpul războiului. Era atacat şi ca persoană şi era contestat statutul său de cond important. Nu toţi apropiaţi lui Hruşcio au ştiaut.

Numai cei din prezidiu ştiau. Şoc pentru delegaţiile străine. Au reacţionat : Voroşinov şi Molotov-26 ca şi Kaganovici-30(mai vechi, din per Terorii) au f împotriva ideii destalinizării. Cei mai tineri- Bulganin, Kilicenko şi Suslo din 55 nu au av obiecţii. Prima obiecţie a fost ce se va spune despre ei de rolul jucat sub Stalin. Dacă îşi dă seama ce se va întâmpla. Cine îi cere să procedeze astfel.Explicaţia e complexă. Trebuie să afirmăm că Hruşciov a fol destalinizarea ca pe o armă. Se simţea mai protejat.Prima explicaţie este că a fost un instr de luptă pol.A doua explucaţie se leagă de personalitatea sa, mai puţin înclinat spre cruziile pe care le-a supervizat Stalin. Evoluase şi societatea, mentalitatea. Per în care evoluase Stalin era mai simplă. Oamenii se mai dezv. Soc progresase. Baza stalinismului fuseseră nişte oameni declasaţi, ce erau supuşi disciplinei, orarului.-Imp schimbări de nat soc culturală, mentală. Destalinizarea nu af siplă. În iulie 57- membrii prezidiului au profitatde o absenţă a lui Hruşciov şşi a membrilor de stat- lov- 18 iunie 57- s-au întl în prezidiu 11 oameni- Hruşciov supus unui atac . S-a trecut la vot-7 au votat pentru demitere. Doar 3 l-au susţ . Lista celor ce nu l-au vrut: Molotov, kaganovici, Marenkov, Voroşiov, Bulganin, Perukin şi Sagurov. A f sprij de Mikoian, Kiricenko, Suslov.Hruşciov a declarat că aritmetica e una şi pol alata . O hot a prezidiului putea fi anulată de o plenară a Comitetului Central-membrii comit central risipiţi în toată URSS-mişcare de forţă-Hruşciov sprjinit de mareşalul Jukov- apărătorul Leningradului, organiz al bătăliei Moscovie, învingător în băt Berlinului. Jukov a trim avioanele militare , cele mai rapide-i-au adus în câteva ore pe delegaţii la Congres. S-a disctat aprins pt că cei ce erua împ . 215 din 309 l-au suţinut pe Hrşciov. 3 iulie- Moolotov, Kaganovici şi Malenko îndepărtaţi din prezidiu. Oct 57- Jukov-min apărării. Martie 58-Bulganin îndep de la cond guv-cond guv încredinţată lui Hruşciov- a dev şef de partid şi şef de guvern.Victoriile pol ale sale se explică prin succesel din alte planuri: rez bune în agricultură bazate pe păm desţelenite din Asia Centrală: 2-3 ani au durat doar, pentru că porumbul era o plantă pretenţioasă, sunt epuizate resursele pământului. La început a mers dat solului roditor şi al oamenilor entuziaşti.Rez dezastruoase pt că nu putea fi muncit eficient. Însă pe 4 oct 57-a f lansat primul satelit artificil al Pământului- se intra în er cuceririi spaţiului. Era prima dată când o ţară lansa un satelit artif. Sa prod îngrijorare în rândul americanilor. Se deschide o veritabilă temă nouă. În 59-Iuri Gagarin a f lansat în cosmos, după aceea af prima cosmonaută-Valentina Kereşciova? . În 59 Hruşciov a organizat urm Congres al partidului- Cong XXI- problema destalinizării nu se mai aude. După înfrângerea oponenţilor- Molotov- amabasad în Mongolia, Malenko-dir unei centrale din Siberia.Cong a fost numit Congresul Constructorilor comunismului- prevedea că în 20 ani va fi creată baza dezv ec pt catoate nev să fie satisfăcute. Mai mult- Hruşciov spunea că până în 80 va fi atins niv de viaţă american.(oh daaa). Acest program are şi alte conotaţii-în 59 Congresul se explică prin provocarea chineză-înainte de acest congres chinezii iniţiaseră mareele salt înainte prin care îşi prop să atingă în 15

ani niv de dezv britanic. La sf anilor 50- anii 60- o serie de insuccese.Anul 59- culmea per Hruşcioviste- Anul Cong cu viz idealiste, anul vizitei lui Hruşciov în SUA- Hruşciov a lansat o nouă manieră de a face politică. Sept-oct 54- o lungă viz la Beijing în China, 55-vizită la Belgrad(beria susţ restab rel cu Iugoslavia)-veritabil mom istoric, îtâlnirile cu Tito- au obţ un lucru imp-dizolvarea Coominformului- ce exclusese Iugoslavia.La Belgrad delegaţia sov a fost from din Hruşciov, Mikoian. Molotov nu a f primit în deegaţie. În 55, iulie, după vizita din mai s-au deplasat la Geneva şi a av loc urm întâlnire dintre marile put-prima după Potsdam- spiritul de la Geneva, spiritul destinderii. La Geneva s-au întl cu preş am, cu primul min fr şi prim min eng. În nov 55-căl în Birmania, Afganistan, India.Urss a stab rel bune cu India, curând când va uzbucni conf dintre India şi China spre nemulţumirea chinezilor.În 56 hruşciov şi Bulganin au f viz la Londra- dev atât de nedespărţit fiind prezentaţi ca B and K. În 59-viz imp la Tirana în Albaia ce se îndepărta de modelul sovietic ce se va apropia de chinezi.Chinezii aveau baz mil în Adriatică.În sept 59- vizita din Sua- a durat 3 săpt- A f cu soţia, Nina Petrovna.Sa întl cu preş Eisenhower.Hruşciov – aav celebra confruntare cu preş Nixon-expoziţie- hruşciov susţinea că sist sovietic e superior, a susţ că în 20 de ani SUA va fi comunistă.Vizita din SUA este şi ea un mom de vârf-În 1960 urma ca vizita să fie întoarsă- ar fi fost un mom de mare imp diplomatică însă pe 1 mai 1960, presa sovietică şi cea din ţările comuniste publica articol- un avion spion american doborât desupra URSS(model U2 Blockheat, lovit cu o rachetă în aripă, au recuperat toate obiectele)-americanii au negat. Vizita a fost amânată, mai ales după ce Hruşciov s-a deplasat la o conferinţă la Paris şi a cerut scuze de la americani ce nu au acceptat.Dacă acest lucru era unul obişnuit de ce s-a declanşat atăta agitaţie?- Hruşciov aveamari dificultăţi pe plan intern- era acuzat pt vizita în SUA şi a găsit acest motiv pentru a-şi arăta fermitatea.Începuse în această per şi conflictul deschis cu China care îi acuza pt coexistenţa paşnică. Insuccesele interene i –au încurajat pe adversari. Congresul XXII- se reia tema destlinizării. După 61 se iau măsuri concrete. Sunt şterse toate inscripţiile cu numele lui Stalin, sunt dărâmate statuile şi Stalin e mutat din sarcofagul alături de Lenin, într-o nişă din zidul Kremlinului. Şi în ţările com eurpene s- a procedat la fel. Tot în 61 se ajunge un pct culminant al încordării între E şi V-ridicarea zidului Berlinului.În 62 odată cu criza rachetelor din Cuba- alte insuccese ale lui Hruşciov-după câţiva ani cu recolte bune- recolta a căzut- 62-63. URSS importă cantităţi uriaşe pt că producţa fusese de puţin peste 100 mil tone,în timp ce planif presup 180 mil t. Hruşciov a plătiti mari sume pt a importa grâne pt pop sărăcită. În aceeaşi per-59- un lider de partid din regiunea Riazan, la s de Moscova, Marionov a promis că va obţine prod record de carne şi va preda de 2, 5 ori mai mult decât în anul precedent- a reuşit-a fost lăudat de Hruşciov, a primit ordinului Lenin- a promis că anul următor va reuşi de 2 ori mai mult. Sacrificase toate animalele, trim camioane în Siberia-imposibil- se sinucisese. Prestigiul lui Hruşciov afectat. Pol generală a lui Hruşciov ridica mari probleme: lege ce prevedea

rotaţia cadrelor în fcţie de poz lor puteau sta o per limitată. Pe plan regional-15-20 ani, plan mai mare – mai putin timp. Problemă pt nomenklatură. Hruşciov a încordat rel cu China, a dus URSS pe marginea prăpastiei cu criza rachetelor din Cuba, probleme pe planul agriculturii, catastrofa de la Riazan, nomenklatura nu se simţea în siguranţă. Destinderea din plan social, ec –ecou în plan cultural-53 articol- Victor Pomeranţev- Despre sinceritate în literatură. 54- Iria Erenburg-activ în presa europeană publică dezgheţul- chiar definire acestei peioade. 54- nuvelă-Mihail Dudinţev- Omul nu trăieşte numai cu pâine-prezintă o temă f îndrăzneaţă-critica birocraţia sovietică- f mare ecou. Cel mai grav- Boris pasternak- 58- Nobel pt literaură- Dr Jivago- şi a prez lucrarea la edituri sov, a f refuzat , a trimis în Occ_ în Italia o publică- ecou f mare- consecine grav- stadion -14 000 oameni ca să strige împotriva lui Pasternak- a încercat să se dezvinovăţească, dar nu a reuşit- ar fi connsid că rev a distrus intlighnţia rusă, că consieră rev ilicită. A dev o vitimă a limitelor sistemului.Pasternak a murit în 1960.În 62 dezgheţul lui Hruşciov atinge un nou punct- în rev Novei mir î se permite lui Soljeniţân să publice- un fost deţinut prezenta viaţa din lagăr- O zi din viaţa lui Ivan Demisevici- a deschis calea răspândirii acestor lucrări: Ameţeala- de Evghenia..., Povestiri de la Kolâma de Şalan. În plan istoriografic i s-a permis lui Aleksandr Nekrich i s-a permis să publice o lucrare despre WW2 în care cu arg istoricului arată greşelile făcute dde Stalin_Armata răşie masacrată.scrie Utopia la putere în Occ. În 58 tinerii obişnuiau să se întl în Piaţa Maiakovski reprede sancţionaţi pentru întâlniri.Din această per apar 3 forme de opoziţie: opoziţia care pornea de la Leninism şi consid că Stalinismul treb făcut prin reîntoarcerea la Lenin- prez de Roy Medvedev- Despre Stalin şi Stalinism, Oamenii lui Stalin.A doua direcţie e cea care trim la modelul occ şi cerea o democratizare a Rusiei după model occ.-Andrei Saharov, exilat la Gorki.treia dir- întoarcerea Rusiei a val tradiţionle- ortodoxie- Soljeniţîn. Se manif cu intensitate în per de restricţii ce va urm. În 64 în timp ce se afla în concediu în Crimeea Hruşciov a aflat că a f demis. S-a întrunit prezidiul pergătit cu mai multă atenţie. Chiat tânărul Brejnev af iniţiatorul Presa spunea că dat vvârstei înaintate Hruşciov îşi dătuse demisia.Din ian până în august stătuse în căl 135 de zile, mai mult de jum din per.La câteva zile i s-au adus acuz grave- pol personală. E înlocuit cu Leonid Brejnev care însă a creat din 64-65 o nouă cond colectivă,un nou triumvirat-v rezusta cam 10 ani- cel mai stabil- după 75 – în 76 când Brejnev împlinea 70 ani, poz lui e consolid şi cond dev mai personală. Principala carac a per lui Brejnev e o întoarcere la conservatorism ba chiar la stalinis. Brejnev ia titulatura din per lui Stalin- secretar general nu prin secretar.Per lui stalin nu era nici lăudată, nici criticată. Încă de la încep per 2 tineri scriitori au f judecaţi şi cndamnaţi la ani de închisoare(5 respectiv 10ani). Sist sovietic dev mai ordonat mai osificat- a doua carac- Epoca de aur a nomenklaturii-în URSS conducerea e tot mai îmbătrâânită. La sf per lui Brejnev din 101 membrii ai guvernului-46 aveau peste 65 de ani, 29 veau peste 70 de ani. Numai 4 aveau sub 50 de ani.Vbim de gerontocraţie(la fel şi la per de sf a

lui Mao). În 79 cond sovietică a invadat Afganistanul- greşeală f mare- Afg comunist. Iranul trecuse în tabăra antiamericană credeau că uteau domina Golful Persic, iar Afganistanul era o zonă imp- a provocat un şoc internaţional_ Ro a votat împ URSS la ONU consid că e o agresiune- rana nu se va închide decât prin retragerea umilitoare. 80-Olimpiada la Moscova- ţările Occ au boicotat-o-. 84- a f org în SUA şi URSS a boicotat-o.În nov 82 brejnev a murit şi a f urmat de Iuri Andropov, care în 57 era şeful KGB ului. Trecut de 70 de ani: În feb 84 moare. Înloc de Cernenko-martie 85 a decedat- sit a dev critică sist sov nu funcţiona- a f ales cel mai tâânăr om – Gorbaciov-54 de ani-pol de reforme sub perestroika(restructurare) şi Glaznost(transparenţă)-leg mai strânsă între conducători şi conduşi- P Loriot- Perestroik. Din 85 până la sf lui 91- gorbaciov nu a av intenţia să producă rezultatul apărut: să distrugă sist sovietic: s-a gândit că poate fi reformat , dar sa dovedit nereformabil.A încercat să schimbe totul: de la comportament până la schimbarea sist pol:acceptă organizarea unor noi partide, întărirea rolulu intreprinderilor, înfiinţarea propr privare, retage trupele sov din Afg, limitarea înarmării prin control reciproc în SUA şi URSS. „ teme: reformele şi adaptarea lor la sist sovietic şi prăbuşirea URSS.- Whz did the Sovet Union Colapse?- cauzele prăbuşirii URSS: 2 mari teorii: 1 URSS s-a prăbuşit pt că era un imperiu multinaţional care nu a reuşit să sudeze naţiuni atât de diferite- 87-88 conflicte între naţiuni, dorinţa de indep a Estoniei, letoniei, Lituania.Încă din anii 70-helene Carrere D+ Encausse- membră a acad fr- susţ în anii 70 că URSS se va păbuşi dat revoltei naţiunilor- dar susţ că dat revoltei musulmanilor(aici nu a av dreptate, au f cei mai liniştiţi).2URSS s-a păbuşit că era un stat comunist. Pt că statele comuniste nu au respectat o condiţie fundametaă: dr omlui. O cond pol nu a f respectată: democraţia. Sistemul economic supercentralizat s-a gripat, nu a funcţ în sensul nevoii oamenilor.Au f lungi per de timp în care în URSS se stătea la coadă pt el de strictă necesitate. Pe plan militar a f depăşită de Sua şi Occ.Prăbuşirea URSS nu s-a desf fără violenţă- aug 91- organizat un puci-S-a creat un Comitet de stat alc din 8 membrii din care f parte vicepreş URSS, Pavlov- prim min, min de interne, min părării, şeful KGB.Puciul nu a reuşit. Boris Helţân- preş Rusiei- Gorbaciov rev la putere- în timpul puciului statele şi-au declarat indep. La sf anului Gorbaciov.

CURS 5

Statele comuniste din Estul EuropeiSec XX-R J Kranton- Europa Răsăriteană în sec XXJ Rothschild- întoarcerea la diversitate.Istoria politică a Europei Centrale de Est după al Doilea Război Mondial.J F Sulet- istoria comparată a statelor comunisteJ Sueng- Eastern Europe since 1945Eastern Europe- 1945-1989

Eastern Europe since 1970Pornind de la sovietizare(implantarea instiuţiilor, reformelor existente în URSS) şi comunizarea(introd el comunismului-diferenţa specifică şi mai ales ce s-a întâmplat în această zonă după ce s îndepărtează modelul sovietic).Având în vedere conincidenţa în timp a sovietizării şi începutulrăzb Rece. Sovietizarea o cauză a răzb rece sau răzb rece o cauză a sovietizării?A avut Stalin un plan de comunizare sau a procedat profitând de ocazii?E J Percival Taylor- Orig ww2- oamenii pol sunt prea absorbiti de probleme pentru a avea un plan.Cu siguranţă nu avem un plan. În URSS nu se scriu planurile spre deosb de SUA.Stalin a avut în minte un „plan” .Argumentele pornesc de la un text dintr-o lucrare a lui Milovan Djilas- Convorbiri cu Stalin- relatează discuţiile pe care le- avut cu Stalin- Acest război nu seamănă cu celelalte. Armata care va ocupa un ter îl va transforma dpdv social şi pol.În oct 44 Churchill s-a deplasat dn nou la Moscov şi a încheiat cu Stalin acordul de procentaj.Au scris proc de influentă pe care să îl aibă E şi V în E Europei- România-90% sov, Grecia-10 % URSS,Bulg-75% URSS, Ung şi Iugoslavia-50%. Ce val dăm acc de procentaj?-are o val edusă pt că nici în Ung, iug, Pol nu s-a procedat altfel decât în Ro.Churchill menţionează că acordul a f încheiat pe per răzb. Sovieicii erau în marş către graniţa Ungariei, ocupseră o prte din Pol, în Ung se destrămse Guv deschiă, Iug-se retrăgeau trupele germane.A renunţat la ceea ce nu avea şi acolo unde sov nu ajunseseră să fie o barieră morală.Stalin l-a reţ pe Tito în intenţiile de a interveni.Nu rap de procentaj ci e o cauză mai importantă. Ce au intenţionat occ?Există în această zonă cel putin 4 sit dif: pol Ro Bulg, Iug Albani; Ung, Cehosol, Germ comunistă. Opinie lrg răspândită: Stalin a urmărit cu prioritate să asigure URSS un bastion de securitate în Vest(glacis de securitate-glasis): Pol Ung Bulg-vecine dir sau indir ale URSS. 2 dintre ele erau printre cele mai antiruseşti: Pol şi România.A doua zonă: Iugoslavia şi Albania: în aceste ţări armata roşie nu a trecut decât pe o mică parte din ter, au intrat în Belgrad, în Albania nu au ajuns. Sovietizarea s-a f aici prin mij proprii: lupta de gherilă, partizani, prăbuşirea statului Iugoslav şi refacrea lui în manieră comunistă. A treia situaţie: nici în Cehoslov şi nici în Ung victorie com nu af aşa uşoară: Nov 45 – Iug 95 % comunişti. Ung-17 % comunişti.Presiunile au obligat guvernul să-i incluă p com. Alegerile din Cehoslov: 3 partide imp au obţ o treime din nr de voturi şi guv s-a format proporţional. Din 27 de min: comuniştii au avut 9. Feb 1948-comuniştii au luat puterea la Praga.-aşa num lov de la Praga când min necomunişti au f obli să-şi dea demisia atunci u luta put şi ăn Cehoslov. Ultima este formarea statului Est german în 49.Comunizarea Europei de Est este o cauză a războiului rece- occ nu se aşteptau la aceste schimbăriacc de procentaj nu însemna pt ei aceasta. Finlanda- a f ocup parţial de trupele sov şi nu sovietică. 48-tratat în care Finlanda nu se angaja să nu aibă tratat internaţionale împ URSS: motiv pt care nu a intrat în NATO şi

UE. A inrat în Cons Europei şi Asociaţia europeană a liberului schimb. Însă comunizarea Ung şi Cehoslov au prod recţii put în Vest- dar după timpul în care au apărut-48-49-Aici sovietizarea e o urmare a războiului rece.Putem spune că intenţiile lui Stalin pt Europa de Est sun clare, dar delimit Cortinei de fier se realiz când sovieicii au nev de o regiune mult mai extinsă.Care sunt cauzele, condiţiile care au permis sovietizarea Europei de Est într-un timp atât de scurt?Francois Feyto- Histoire de democatie populaire- a f parte din gr masiv de refugiaţi din Ungariane dă efectivle partidelor comuniste din zonă înainte de război.PC din choslovacia-80 000 membrii-cel mai puternic-activa legal întrun stat democrati. 60 % din ind A U rămăsese în ceho...Iugoslavia-16 oooPolonia-20 000 membriiUngaria-30 000 membriiBulgaria-8 000-Gh Dimitrov-secretarul Internaţ comRomânia-1000 membrii-între sub 1000 până la 4000 si cv prezentat în Revue roumain d’histoire.Aveau programe ce fuseseră stab prin semnarea unui cord cu Internaţionala Com- să ducă o pol fidelă URSS.CauzeSit generală de sf răzb: prezenta armatei sovietic şi a politiei secrete sovietice şi faptul că URSS vene cu aura de stat învingător. În ţările ce fusesră în cealaltă tabără puteau impune deciziile. În celelalte puteau f adoptate.Distrugerile materiale şi mizeria creată de război-Ideea planului Marshall.Distrugerea uneori sistematică alteori pelungită a elitelor dinainte de război.Polonia- împuşcarea a 30 de foşti ofiţeri la Katin.În unele ţări s-a procedat în manieră criminală sau distrugerea treptată în închisori.A contat propaganda sovietică- capacitatea ideologiei de a atrage simpatizanti- aceste ţări insuf dezv economic, mulţi ţărani.Propaganda comunistă propunea o societate nouă, invidia faţă de cei bogai. Mulţi au aderat la aceste idei.Multi arginali promovati in fctii locale.Intervenţoa directă a sovieticilor după un plan bazat pe experienţa lor.Au putut organiza metodic luarea puterii. Ungaria- primele alegeri după 45-17 %. 46-50%.Rezultatul a o preluarea puterii până în 49.Statenn Watson-prez etapele: 1 Coalitia reală dar forţată: antifascistă , naţională.2 Coalitia fictivă: numele de fronturi nu de comunist. Ex: Bulgaria-Frontul Patriei +42. Iug- Frontul pop al Iug- 45. Albania-Frontul Dem. Ung- Frontul maghiar, ult Frontul Naţ maghiar. Cehoslov- Fronul Naţional3 Prtdul unic- după 49 există doar partidul comunist şi partide absolut marginale ce nu au niciun cuv de spus.

1949- se încheie acest proces.Principalele reforme: esenţiale ref economice. Pt că propagandistic com supralicitau ec. Şi pt că chimbările ec au atras probleme socialeAgricultură-2 reforme. Similitudinea arată că fac parte dintr-un planRef agrară- la sf răzb în Iug, cele mai multe ţări după 45.Se urmărea să se atragă ţărănimea de partea partidului.Dup ref agrară. Cea mai radicală în Polonia .A urmat colectivizarea- începută în 49- cest fapt arată coordonarea. Colectivizarea s-a prelungit. Cel mai rpd a mers în Iugoslavia, dar acolo s-a petrecut reversul .tOate progresele rapide au f date înapoi. A dev un caz de comunizare şi f mică măsură de sovietizare.În Polonia au stat lucrurile cam la fel. Până în 56 colectivizarea aproape încheiată. La sf per 15 % înn cooperative, 85 % particulari.Industria1 Naţionalizarea cooperativelor. Mai întâi în Iugoslavia, România-48 până la sf anilor 50.Mai întâi industria mare ce avea un rol esenţial apoi cea mică2 Planificarea conomiei-Iug-47 –plan cincinal.România-primele de un an. Din 51 de 5 ani. Dar Iug a trecut direct.Planif ec este una din tarele grave ale comunismului. Nu se tinea cont de piată de calitatea produselor.Iug a revenit şi aintrodus autogestiune intreprinderilor dându-le numite flexiuni.Ungaria-56- negoţul, micii întrep.Pe plan politi din 49 partidele comuniste unite cu partidele scialiste fortat şi redenumite partid muncitoreşti controlează puterea.Ele unt ajutate de noile organe de ordine: militia populară ridicată din oameni fideli regimului şi se creează şi pol politică.Albania- SiguriniBulgaria-DSRDG-StasiCehoslov-StBUng-AVO(până în 56), după AVHPol-UVIug-UDEBAS-au prod schimbări semnificative şi în viaţa culturală şi la niv mentalităţilor.Per stalinistă: multe din el naţionale interzise.Scriitor din Ungariaoferă o imagine a anii 50- existau 5 cat : cei cărora li se interzisese să scrie, cei care aveau curaj să scrie, cei care aveau curaj să nu scrie, cei care nu aveau curaj să scrie şi care nu aveau curaj să nu scrie.Chiar mentalităţile se schimbă.Nu te poti îndrăgosti decât de cineva care îţi împărtăşeşte ideile şi care se alături luptei pt o lume mai bună.

Vechea elită distrusă la sf anilor 40- încep 50- obligată să părăsească ţara fie arestati şi aruncaţi în închisori.Pt intelectuali o per de marginalizare- generaţie de omeni aserviti partidului.După moartea lui Stalin o anume recuperare în cadrul sistemlui.

CURS 6

Crizele statelor comuniste din E Europei si criza acestui sistem

Factorul a fost prezenta efectivă a put pol sovietice şi a aarmatei roşii.Sist se inchide odată cu form Germ comuniste în 49, iar ultimele etape: comunizarea cehoslovaciei(lov de la Praga –ecou in Occ)-formare NATO-schimbare de pol externa a SUA, comunizarea Ungarieie şi Geraniei. Chiar inainte de a se incheia sistemul, de a se incheia această pol, sugerată de Churchill. Ev imp in interiorul sist: sept 47-intr-o mică loc de anga Varşovia- Szklarska Poreba- s-au intrunit reprez a 9 prtide comuniste, 7 din e de Est, nu lipsea decât cel german ce nu avea o tară şi cel albanez(sg tară ce nu semnează actul finl de la Helsinki din 75) si part francez şi italian scoase din guverne. Rezultatul a fost crearea a ceea ce părea să fie o nouă internatională: Biroul informativ al part comuniste şi muncitoreşti publica o revistă in toate aceste limbi cu titlul Pentru pace trainică, pentru socialism- lupta pt pace fiind un el extrem de imp. Din 48-49, după răzb din Coreea se trece la cursa înarmărilor era val principiul cn vrea pace se preg de răzb. Şi a stab sediul la Belgrad. Protagonisti la intalnire au f reprez Iugoslaviei.La Poreba a f un cor pe 2 voci: pe de o parte Jdanov ce vb de 2 lagăre cel comunist şi imperialist, insă vocea cea mai put a iugoslavilor ce au propus orgnizarea după modelul lor a frontului popular de jos. Până tunci se făcuseră aliante cu part necomuniste. Aacum s cerea rev la mase, deci un front pop de jos, cum se realizase in Iugoslavia, unde part au f imediat eliminate , dat fortei armate de partizani. Tito a f un turneu in Ungaria, Ro şi Bulgaria şi declaratiile oficiale veneau in sensul copierii modelului iugoslav. Toti avea propriile planuri de pol extrenă. Aici incepe problema: curând, după fixarea sediului informtaiv la Belgrad, după ce Tito dev un protagonist s-a produs ruptura numită Schisma iugoslava sau conf Tito- Stalin. Planurile lui Tto vizau formarea unei fed balcanice care să cuprindă Albania, Iugoslavia, Bulgaria. Stalin l-a incurajat pe Tito să duc o pol de comunizare in Albania.Tito a cerut o bază militară în Albania(inceput de insubordonare). Sunt aut ce consideră că sprij lui Stalin a f o capcană pt că supalicitând Tito şi-a compromis poziţia. Dintre statele balcanice, toate in conflicte unele cu altele.Cel mai put conf intre Bulgaria şi Iugoslavia. Form unei federatii agreate de Gheorghi dimitrov(bulg) nu a f aderata de restul. Astfel a ven prima criza europeană neaşteptată cu conf de durată. 28 iunie 48 presa comunistă a publicat decizia statelor membre de excludere a Iugoslaviei din lumea comunistă din Biroul Informativ al cărui sediu era la Belgrad, până at fiin

prez ca ţara cu cele mai imp succsele in introd acetui sistem. Conflictul dintre Iugoslavia şi URSS era vechi.Chiar din timpul războiului. Tito s-a plâns că nu e sprij suficient de URSS şi că se pare că brit sunt mai interesati să sprij Iugoslavia decat com. În 44 când armata sov a trecut prin belgrad a f jafuri şi violuri intr o tară pr. După 45 consilierii sovieici au dev mai exigenti: dorint de largă autonomie a lui Tito şi dorinta lui stalin de a-şi impune pol oriunde şi la fel peste tot, Încă din martie 48 existau semne clare ale conflictului. Sovieticii au decis să retragă toti consilierii, motivând că le sunt ascunse date importante.Din martie cnflictul a căpătat o nouă formă : sovietici se plângeau printr-o serie de scrisori adresate part com din iugoslavia, iar iugos răsp trimitând scrisorile lor aut de stat sovietice. Sov vroiau să prez conflictl ca pe unul idologic, iar suveranii transf connf ibtr.unul la niv de state, Din iunie 48 când conf a dev deschis a f escaladat: mai intai in vorbe: albanezii ii prezentau pe titoişti: fascişti criminali. Bulgarii iii num agenti imperilisti: Maghiarii: nationalisti burghezi. Gh Gh dej- a treia sesiune a Cominform de la Buc un rap Part com iugoslav in mâna asasinilor şi spionilor. Carte a bulgarului Dino Kiosev – Titoiştii fără mască ideea de demascare a adversarului-fata ascunsă a duşmanului. După acestea au urmat actiunile in 2 etape: boicotul ec mai intai. Pe 1 iulie 48 albanezii au denuntat toate ac comerciale, Ro a oprit toate livrările de petrol. După neg dificile cu URSS s-a aj la un acc ce red cu 4 optimi comertul dintre cele două. Cehoslov in 49 , Polonia pe 6 iulie, iar Ung 6 zile mai trz. Unul din liderii Unggariei va avea de plătit ceastă intarziere. Au urmat concentrări de trupe şi pt mil in termen era cel mai periculos să fii repartizat la grăniceri la granita cu Iugoslavia une erau multe incidente. Lucrurile s-au prelngir cu alarme periodice , cu mobilizări partiale până la moartea lui Stalin şi mai ales după vizita lui Hruşciov impreună cu Bulganin dar fără Molotov in 55. Al doilea aspect interesant tara ce păea un model care din multe pcte de vedere era cea mai avansată s-a transformat in oaia neagră a com est european şi o victimă. Uns emn de intrebare a f pus: de ce nu a f atacată. Probleam era cu ce costuri va fi ocupată. Stalin nu a procedat cu imprudenta cu care s-a proced in Ungaria unde a f necesară o interventie. În iunie 48 când dev schisma iugoslavă, incepe blocada Berlinlui şi nu a durat mult şi blocul com şi-a concentrat atentia în Răsărit- declansarea com in Coreea- schimbarea centrlui de greutate. Au preferat să păstreze Iug ca ex neg şi să-şi concentreze atentia asupra China şi unde începea răzb din Coreea. In Ig aspectul cel mai imp e rezistenta Iugoslava. Existau stalinisti in Iugoslavia şi ai celorlalti lideri ce mergeau dincolo de interesul national şi cu toate astea Tito sa menţ la putere. După decl publică a conf Stalin a sperat să obt o vict în iunie 48 la Belgrad Cong V .La Congres nu s-au auzit decât cuvântări de sprij a pol lui Tito .- insucces. S-au strigat lozinci Stalin- Tito. Conducerea denuntată de cei 4 lideri: Tito-croat, Rankovici-sârb(şeful pol secrete), Kardeli-sloven, Djilas-muntenegrean. Această echipă conducătoare şi-a stb poz şi a tranf această rezistentă in izvor de fortă. Se considerau la fel de puternici, erau alături de erzistenta part bolsevic in această

lptă inegală. Această echipă reprez i nat iugoslaviei. Pctul imp era cel al naţionalismelor.În Pol un el imp era religie, în Albania era amenintare Iugoslavă. Cei 4 lideri erau din cele 4 natiuni imp a realiz o unitate greu de imag, dstrugând opoziţia. Iug va rezista cu modelul modif după 48 mai ales după moartea lui Stalin, deşi Iugoslavia era atât de pestrită încât era tara cu unpartid unic, 2 alfabete, 3 rel(cat, ort, islam), 4 nationalităţi, 5 limbi, îîmp în 6 rep, 7 frontiere.această primă criză legată de înde Iug a f urmată de epurări după modelul stalinist pornindu-se de l problema iugoslavă. Se adăugauva vechile acuz de troţchism noile acuzaii de titoism. La niv de masă, din 49 şi până la jum anilor 50 s-au desf procesele care seamănă cu atmosfera tensionată din Sua cu pol lui Mcharthy??.Au f eurate partidele-cehoslov- 48-51- 1 mil membrii excluşi; Ungaria- 1 mil 200 membri 49, 51-800 mii membrii: Polonia-1 mil 300- 1 mil; Ro- 1 mil la 700 mii; Bulgaria de la 400 mii la 250 mii, Albani de la 70 mii la 60 mii. Multi erau exclusi din fctiile din fara partidului, unii ajungeau in inchisori. În per lutei pt luarea put au f prim preamulti membrii ce nu avea calitătile necesare- af explicati pt aceasta. La al doilea nivel epurările au f de altă naură şi pot fi aprop de procesele staliniste din anii 30: mai grave, ating niv mai inalt, executiile erau regula. Exista o cauză aprope filosofică: Ştefan Staşienski: stalinist pol: Partidul treb să aibă un duşman mereu. Slanski din Cehoslov: incă e o slăb a part nostru faptul că maj membrilor subsumează existenţa duşmanului de clasă. Primul proces a av loc in Ungaria şi cea mai imp victimă(întotdeun exista cea mai imp vitimă dintr-un gr de 8-20 inculpati) : Laszlo Rajk(Raic) : fost luptător in brigăzile internationale din Spania, rănit de 3 ori, a lupatt in rezistentă în WW2, fusese min de interne şi de externe. Mai 49 a f arestat, judecat şi condamnat. A colaborat complet cu acuzatorii recunoscând tot, lucru pe care nu l-au f întotdeauna cei acuzati. Existau mij: teroarea moral şi fizică. Pocesul directionat împotriva lui Tito: procesul e in fapt impotriva lui Tito- afirmat de completul dejudecată. Este un proces in contumacie a lui Tito. Erau întărite acuzatiile impotriva lui tito, Rejk fol ca o fatadă. La fel în Albania unde Tito avea un grup de prieteni: Kotci Dzodze(dzodză) acuzat de titoism judecat şi condamnat. Bulgaria: Trocio Kostov(Troicio Costov): comunist membru al part din 1919, part la insurectia din 23 , mebru al biroului politic, cel pe care Cervenkov il prez in 47 ca constructor al part, învât şi îndrumător al proletariatului bulgar. A f arestat în 49 , verdictul dat în dec îl găsea vinovat. Condamnat la moartea şi executat. Surpriza a vnit însă din faptul că Kostov a avv tărie de caracter şi a negat aczatiile în proces.Pt a salva aparentele, după moarte presa a publcat o dezmintire dezmintirii.

JOI NU FACEM

Polonia: pincipala victimă a fost Wladislaw Gomulka care însă nu a fost judecat . Polonezii mai prudenti s-au multumit să-i fixeze domiciliu fortat , să-l indep din fctiile de partid. Cu totul altfel u stat lucrurile în cehoslov unde principala

victimă a fost Rudolf Sansky îpreună cu un număr mare de acuzati cehi şi slovaci. Procesul s-a desf târziu pe 22 nov 52. 11 condamnati la moartea si executati pe 3 dec 52. 3 acuzati au scîpat cu închisoare pe viată şi au f gratiati: Mărturisirea- Arthur London.tot în 52 a av loc îndep gr Anna Pauker Vasile Luca Teohari georgescu. Ultima victimă a f Pătrăşcanu în 54. E greu să se facă o teorie generală a proceselor şi epurărilor la niv cel mai înalt. 3 cat : a p lui Tito: Rejk şi Dzodze. A doua cat e cea a comunistilor nationali: păstrau ceva din traditia natională şi multi erau intelectuali: Kostov, Gomulka şi pătrăşcanu. A treia cat în care intră acuzatii din cehoslovacia şi chiar gr Anna Pauker în care se vîd el de antisemitism ce vor răbfni în URSS cu complotul medicilor asasini. Rude Pravo îl prezenta pe Slanski cu numele Slansman?? Cu numele de evreu. Era o schimbare de mentalitate chiar la Stalin.Crizele mul mai grave:Mişcările populare împ sist comunist.Prima , o adevărată premiză, un adev model a av loc în Cehoslovacia. La câteva zile după ce a partcipat la funeraliile lui Stalin liderul cehoslovac a murit(Klement Gottwald) Noua conducere a încercat să rezolve dificultăţile economce care se afirmau printr-o reformă monetară decreattă pt 1 iunie 53 ce era dfap o confiscare a economiilor pop. E acets fond a izbucnit revolta la care au participat muncitorii, mai bn organizati- lucru ingrijorător pt că era baza noii soc pol vbin. Rev a izbucnit spontan in cele mai mp orşe şi centre ind: Pilzen-uzinele Stalina- cele mai puternice mişcări- cca 5000 muncitori au atacat primăria , au dat foc arhivei, au distrus drapelele soviectic şi al Cehoslov comuniste, au distrus portretul lui Malenkov şi l-au pus pe cel al lui Beneş (lider din per interbelic), Moravska-Postrava, reg minieră şi la Praga.O zi a durat, fără victime.A urmat rev mult mai gravă, în ermania comunistă- sit nu era bună. În 52 150 ooo est germani au trecut frontiera în Vest.14% eau ţărani- maj erau muncitori şi intelectuali-dif ec a f ca in ultimul trimestru să plece 185 000 oamnei. Dacă lucrurile vor continua asa exista temerea că germ com se va depop. Pol s-a inăsprit. Cond Stalinistă reprez Walter Ulbricht- cere ajutor la sovietici şi ajutorul îi e refuzat de noua cnducere.Ulbricht a recur la metod de strângere a şurubului. A mărit normele ce însemna scăderea salaiilor pt a rez problemele ec. Revolata a f rapidă. 16 iunie muncitorii de la Şantierul din Aleea Stalin de la Berlin s-au adunta şi au incep să demonstreze. Ziua urm coloane intregi de muncitori din cartierele margoinase se indreptau spre centru. S-a declarat grevă generală. Steagul rosu d p poarta Brandenburg a f ars. Gen Dobrâlk declasă starea de asediu. S-a tras impotriva manfestantilor la Dresda, Merseburg ,Jena. 500 morti, cei arestati-250 000 bătuti de pol şi nii judecati. 42 cndamnări la moartea. Paradoxul acestei revolte est că Ulbricht şi-a văz poziţia întărită. Astfel se încheie primele revolte.Apa pe un fond de sperantă de schimbare. Aceeasi cauză e pt cea din Pol din 56 şi rev din Ungaria.

La cong al XX lea al part com din URSS din feb 56 a part si liderul stalinist polonez Boleslaw Bierut care a murit.În Pol a apărut o stare de tensune, de sperantă de schimbare.Locul lui Bierut f luat de un comunist de centru ce incerca să facă fată tendintelor : Eduardt Ochab.tend reformiste reprez de cei din jurul lui Gomulka reabilitat acum Tnd conservatoare reprez de maresalul Rokosovski?? Sovietic dev min al apărării în Polonia care spunea că nmultumirea intelectualilor trebuie rezolvată cu gloante.În Polonia s-au format câteva cercuri liberale grupate în jurul unor reviste- Cultura nouă, Viaţa Literară sau Vorbim Liber(Po Prostu). Iunie rev muncitoreşti la Varşovia .-Trăiască libertarea, pâine şi justitie, Jos URSS, Jos ocup sovietică, elib pe cardinalul wyszinsky(vişinski), un veritabil simbol( Le monde diplomatique din 74- a f inchis sub Bierut, elib sub Ohab, reinstalat in fctie ui Gomulka şi rămas sub Bierek??).Starea de tensiunea a continuat în polonia până în octombrie. La plenara din oct a participat o imp delegatie sovietică: Hruşciov, Molotov, Kaganovici,mareşalul Koniev(pactul de la Varşovia). Starea de tensiune a f rezovată relativ paşnic odată cu instalarea la cond partidului de Gomulka.Din Oct 56 – Polonia urmează o cale originală planif in industrie după modelul iugoslav in agricultură- desf colhozurile, s-a dezv o piată. Sub influenta mişc din Polonia s-a desf rev din ungaria.Esenta problemei a f lupta cu vchea cond stalinistă-Matias rakosi- care jucare rolul esential in condamnarea lui Rejk. După feb 56, în Ungaria vechea gardă contestată,anterior Hruşciov însuşi îmbunătăte rel cu Tito ce cerea imperativ desf Biroului şi îndep lui Rakosi. Tito a îmbunătătit rel cu tările vecine. Rakosi plecă în iiunie si pleacă în URSS- Crimeea-înloc de Erno Gero-veritabil model de rev de profesie- 56 făcea parte din part com din catalonia. Pe un fond de nemult din partdi şi proteste la 6 oct când s-au org funeralii pt rejk şi văduva lui rejk stătea la braţ cu Imre Nagy, cu care e înloc. Era un lider national, reformist, dar şi ezitnt fără să aibă un program. S-a lăsat purtat de valul de schmbare manif de pop. Rol esential mişc stud din oct 56. După aceasta dem se tineau lant- s-a cerut plecarea sovieticilor, formarea mai multor partide, alegeri libere şi chiar ieşirea Ungariei din pactul de la Varşovia. Imre Nagy a dat de inteles că e de acc. 24 oct au aterizat la Budapesta- Anastav mikoian- şeful statului sov şi Mihail Suslov ce a luat leg cu ambasad Andropov , care a org interventia. Dar între sf lui oct şi represiunea propriu zisă ce începe o săpt mai trz- 3-4 oct- e un interval ce e explicat cu greu- în acel mom în care se prod revolta începea criza Suezului- este in esentă o interventie militară franco britanică pt ocup canalului de Suez de mare imp ec şi strategică, nationalizat de aut egiptene, gen Gamala Il nasez??.Se amenintă cu represalii ncleare. Vict mil se transf in esec pol-lipsa de sprijin a SUA aflate in campanie electorală în 56. Preş Eisenhower indemna la prudentă. Criza Suezului a det represiunea brutală şi nu căutarea unor sol mai bune. 2000 morti, 13 000 răniti, 700 morti la Budapesta, peste 100 persoane executate după evenimente, term fol in literatură_ Contrarev maghiară şi dpdv al rel internationale rev maghiară marchează primul conf com dintre 2 state

comuniste.Imre Nagy s-a refugiat în ambasada iugoslavă.Refugiat în Ro şi predat de Gh Dej. 1956 se incheie prin baia de sânge de la Bdapesta şi în Ungaria se instaurează un reg mai liberal al lui Kadar(până în 88) cae a permis priatizarea unor mici intrep, magazine şi a permis mai usor circularea.Doar în cehoslov exista o lib de mişcare asem. La incep anilor 60-fărâmitare a sferei de inf sovietică-Ungaria- , Iug-autogestiunea intrep, largă oriv in agricultură, posib de a circula liber, o put inf occ sub forma unor idei, rev ce circulau mai liber. Ro- Ceausescu a urmat dir deschise din 62-63-mai indep de blocul com-strângerea leg cu statele occ, oprirea manevrelor comune cu pactul de la Varşovia, dezv unei ind proprii fol patente occidentale-reno-dacia, Citron-Oltcit.Siderurgie disprop în rap cu resursele, prod avioane.Sg tară ce resp un conformist- Bulagrai- cond de T Jivkov(până în 89)- despre care se spunea că e tara cea mai neutră pt că nu se amestecă nici intre sale interne. Albania- a jucat un rol disprop cu mica pop şi supr. La sf anilor 50, după Cong XX pe care nu l-au acc. S-au aprop de Chia- 60-61- prim ajut din China , inloc patentele sovietice cu cele chineze. La sf anilor 60 au apărut semne de distantare şi după moartea lui Mao-nu part a nicio conf europeană imp. În anii 60- fen cu undă de şoc în URSS şi China- idea că s-a trecut la o nouă fază în constr Com: Germ, cehoslov,Iug, Ro- au trecut la etapa com matur- Rep socialistă federativă – consolidarea sistemului.Urm revolte im au f în 68. Mai intâi în Polonia şi de o mare importantă de-a lungul intregului an 68 în Cehoslovacia pt că venea de sus. Noul Secr gen Dubcek a pornit o lib a sist com- arâtând că dacă e un sist dem- lib, desf cenzurii, evitând totuşi să facă retragerea din pactul de la Varşovia- dezv in interior a unui sist liberal deschis- primăvara de la Praga- avea loc un primăv fest cu acest nume şi au f asociate cele 2 idei.S-a vb de un socialism cu fată umană. Noua cond sov- Brejnev au dat mai multe avesrtismente. Rez a f interventia trupelor germ, maghiare, pol , bulgare , sov şi oblig conducerii să dea inapoi. În anul urm în urma unor conflicte-Dubcek oblig să-şi dea demisia fiind num dir unei intrep. Inloc cu Gustav Husak- la sf per cehoslov era la fel de stalin, conservatoare ca Ro şi Germ. 1970-puternice rev mucnitoreşti în Polonia. După 56 mişc răbufneau: dansk- armata a intervenit. Ruptura dintre armata com si pop a dev mai gravă. Gomulka a căzut în 70 şi i-a urmat Gerek- 80 în Pol lucrurile s-au repretat- dif ec : pol imprumutase enorm din occ:tot munc de la santierele navae au iesit in stradaă. Liderii au format un sindicat indep solidaritatea ce s.- a transf in mişcare de masă.Nu era o mişc pol, contestarea nu era dir solidarizarea intelectualilor cu muncitorii. 81 găsesc ol- proclamarea stării de asediu şi cerarea unui regim militar- Solidaritatea trecută în ileglitate- Lech Walesa arestat. 85- pol lui Gorbaciov a realiz un experiment în Pol să dea drumul acestei activ civice in confruntarea cu un part com bn instalat. Leg Solidaritătii au adus la discutii, s-a cerut org de alegeri libere şi în 88 Pol a indep com pe cale paşnică în urma unor alegeri. Unagria- Kadar indepărtat, şi-a deschis granitele spre Austria; A urmt un veritabil val în 89,

germ- căderea zidului,Cehoslov-rev de catifea-nov, Ro-rev.Ultimele Iugoslavia şi Albania care s-a schimbat din int in 90.

CURS 7

Republica populară chineză

Au desc portelanul, acul de busolă, hârtia, mătasea, fac primul tipar, inventezaă primul seismograf, primul recensământ în anul 2. Au lansat examenele- sist f complex de accedere în birocraţia statală. 4 000 ani de istorie. Joseph Needham-realiz chinezilor. Limba şi scrierea chinezăLimba chineză e una din limbile cele mai originale- scrierea chineză veche de 3000 de ani s-a păstrat cu o serie de simpliicări ca fiind o scriere idografică-semnele chinezeşti exprimă fiecare un cuvând. La început scrierea era pictografică simplificată succesiv.Unele din semne sunt clar legate de pictograme. Confucius a influenţat gândirea-încă în anii 70 se duceaoo mişcare împotriva acestei gândiri. Limba chineză era o limbă monosilabică, iar repertoriul sonor al lb chineze limitat. 420 silabe pt a acoperi zeci de mii de cuvinte. Au găsit nişt artificii pentru a îmbogăţi conotaţia silabelor. Prima formă este cea prin tonuri. 4 tonuri, e gal, urcător, coborâtor, urcător-coborâtor. Cel mai pronunţat e tonul 4. De aceasta avem aspectul de muzicalitate. Sistem de transcriere în alf latin al limbii chineze. Acest sist conscrat în 1958 se numeşte pinyin. A fost consacrat în mai multe etape.Consoanele neaspirate şi aspirate:g-k, b-p, d-t,j-q,z-c, th-ch. G se pronunţă k, şi k se pronunţă kh şi aşa mai departe. Pronunţia cu 4 tonuri valabilă în N Chinei- zona manciuriană. În alte regiuni avem 10. Dpdv cultural chinezii au o memorie vizuală f dezv şi auditivă.Nu există declinare sau conugare. Republica populară chineză-Michael Lynch??-din seria Acces la istorie.În ciuda istoriei bogate şi a civ de exceptie China a intrat în epoca contemporană printr-o serie de înfrângeri mil, de inferioritate diplomatică şi de frustrare istorică- odioasele răzb ale opiului-1840-42, 1856-60- război cu chinezii din cauza neg ce comercializau opiu din India. Consecintă: deschiderea Chinei- tratate cu francezii, americanii, japonezii, ruşii şi chiar cu olandezii sau portughezii(put mai mici). 1894-95- răzb cu Japonia- imp- Japonezii cel mai bn cunoscuţi şi cel mai putin bn tratati-cultura chineză a jucat un rol major în formarea culturii civ japoneze, soc japoneză a preluat confucianismul şi budhismul din China. Japonezii preferau textele clasice chineze celor ale lor. Dep jap faţă de China- numele Japoniei-rădăcina soarelui-reopăn-nipon-pt a expr forta civ chineze- den ţării pt China este ţara din mijloc- jumbuo??China se

consid centrul civ, înconurat de civ ce nu se ridica la niv dezv ei-Coreea, Indochian, sp mongol,etc. Proverb: Numai noi avem 2 ochi, Occ au un sg ochi şi ceilalti loc ai păm sunt orbi. Ceea ce se îmtâmpla în sec XIX era în contrast cu acest mod de gândire. Chinezii tratati cu dispreţ şi zone imp din ţara lor le erau închise. Dacă a păstrat o org puternică, cu per de entralizare şi descentralizare-dece a fost înfrântă atât de uşor, umilită şi transf într-o semicolonie.Soc chineză-tradiţionalistă, conseratoaremaj celor 450 mil de chinezi din anii 20 erau ţărani.6% din po ţării locuia în oraşe peste 50 000 loc, 90% ţărani ce locuiau în condiţii f precare. O mică parte din locuitori erau legat d industri. Doar 1 mil erau muncitori industriali, 2 mil în mine şi constructii, 10 mil transportuir, 12 mil meşteşugari.25 mil de activităţi la o pop de 450 mil. Nu avea mij moderne de a actiona unei civilizatii superioare dpdv al modernităţii.China- soc paşnică spre deoseb de Japonia- răscoala taipinilor- bazată de ideologia creştină- revolta lor a căpătat dim colosae, 15 ani au dominat China, pe punctul de a lua putere, intervin occ.1900-răscoala boxerilor-xenofobă-devastate câteva ambasade- put imp pe pctul de a a se prăbuşi- intervin 8 armate şi răscoala a f înăbuşită în sânge. Put stare de nemultumire ce a provocat în 1911 o adev revoluţie când Sun Yat Sen a condus o mişcare împotriva inst imperiale ce a f îndep şi în 1912 s-a decl rep, acesta fiind primul preşedinte. Dintre toate pers de dinainte de preluarea put de comunişti este cel mai venerat. Însă nu ave ambiţii pol, atransmis put unui gen Yuan Shîkai, punându-l să promită că va apăra republica.(Sun Ţî- Arta războiului). Acest gneral se declară împărat în 1916. Urmează per seniorilor războiului. China împ în zone ctrl de generali şi primeau ajutor de la occ: japonezi, am francezi, iar puterea republicană repreze de part dominat de Sun Yat Sen- Guo Min Dang(Part poporului şi al ţării- part naţionalist).(Arhip Gulag, Marea teroare, Gulg- Corint)-vezi pt referat.Specificul com chinez este că a av o puternică bază rurală. Deşi transf într-o osif a doctrinei marxiste şi leniniste baza este una neobişnuită pe Europa, profund rurală. Part com chinez a ap în 1921 la Shanhai şi e rez unui mic gr de intelectuali. Congresul de constituire în 2 etape. A început în concesiunea brit şi s-au îmbarcat pe o mică navă şi au creat partidul-40 de pers. Chia de la încep au benef de ajut Cominternului în care exista o directie pt Asia-zonă predilectă- În timpul expeditiei spre N după moartea lui Sun Zat Sen din 1925- înţelegere între com şi naţ ruptă în 1927 când se pregăeau să intre în portul Shanhai.A fost glorificat printr-unul din cele mai reuşite romane- Andre Maluroy??-Condiţia umană-lupta dintre naţionalişti şi comunişti din China. Masacrul de la Shanhai a marca ruptura între naţ şi com şi deschiderea unei lupte ce a durat în primă fază 10 ani. Ctrl armata, dispuneau de un general Jiang Jieshi. Naţ au organizat la încep anilor 30 5 campanii de distrugere a comuniştilor.La sf lui 1930 100 000 de soldati au atacat bazele co fără rez, iul 1931 camp masivă, iul 32, oct 33- 1 mil soldati, 300 de avioane şi cu participarea a doi gen germani. Naţ au reuşit să disloce bazele com şi nu au reuşit să le distrugă. A început marşul cel lung- oct

34- nov 35- sub cond lui Mao se desf. Membrii part şi armata formată din ţărani se deplasează din bazele din V şi se îndreaptă spre N-v spre yannan-au străb 12 ooo km, au trecut 18 lanturi muntoase şi au depăşit 24 de cursuri mari de apă. Sunt surprinse mm dramatce la aceste pcte.În pareta de N E în aprop de Mongolia s-a instaurat o veritabilă put com indep ce avea propria armată, legislatie, adm- ref agrară e f în N mai întâi, dar şi cam ideologice-42-47 primele cu epurări. Prima fază 31 ocup Manciuriei.A doua 37- Com l-au prins pe Ţiang ţiaishî . Com s-au îndreptat spre granita himalaiană . În China răzb a durat f mult- 37- aug 45.Pierderi uriaşe- luptă în 3- naţ cu japonezii, com cu japonezii şi naţ cu com. Mai consecvenţi, mi eficienţi au f comuniştii. Reg naţionalist era atât de ros de coruptie încât eficienta lui era mai mică. Dezastrul era pus pe seama lor. La sf răzb deşi păstrau legimitattea era subminată acest put. Aug 45- al şaptealea cong ţinut în China.Au arătata atunci că deţ ctrl a 19 baze în diferite zone ale Chinei, o arie de 950 000 de km pătrati şi o cincime din pop. Part com chinez avea 3 mil de membrii şi o armată de peste 1 mil de oameni, inclusă în armata a 8-a şi noua armată a patra. În timpul răzb am încercat să medieze între com şi naţionalişti. În conceptia lui Roosevelt China trb ăs fie unul dintre cei 4 politişti ai lumii. În timpul răzb am l-au trim pe gen ce nu a dat dovadă de abilitate dipl, l-au trim după aceea pe George Marshall. În ian 46 mediind între com şi naţ a obţ un nou acord de pacificare dar nu af f eficient. Am îi ajutatu consecvent pe naţ. Până la jum lui 46 naţ au reuşit să distrugă toate bazele com inlcusiv cea de la Yannan. Mao a lansa un program, pe care l-a num al celor 3 paşi care consacra un răzb de gherilă.El spunea că în faţa unei forte sup com trb să se retragă , se reorg şi să intre în contraofensivă. Din vara lui 46 co au trecut a contraofensivă. 47 au ocupat baza imp din Shantung din peninsula Shantung. În 48 au ocupat Manciuria, în ian 49 când avea sup numerică au ocup oraşele din n Beiţing. 49- au trecut în S, ocupă shanhai în mai 49 şi pe 1 oct proclamă rep pop Chineză Tien An măn- poarta liniştii crereşti de la balconul Oraşului interzis- oraşul imperial. La sf anului întreaga Chină era sub crl com, naţ fiind transportaţi cu navele în Insula taiwan, tezaurul Chinei. Ţain ţaishî moare. Represiunea comuniştilor a existat şi în taiwan. Urmează mai multe etape- prima din 49-52- consolidarea put comuniste. La început vechea elită, inclusiv colab naţionaliştilor au f rugati să participe la construire noii soc. Din 52 încep campaniile ideologice. Camp celor 3 antii şi camp celor 5 antii.Se fac şi marile reforme: 1950 – o nouă lege a căsătoriei- sute de mi de femei elib dintr-o stare de sclavie.Aşa se explică part activă a femeilor la mişc comunistă. În 65 sotia lui Sun Yat Sen dev preşedinteele rep pop Com. În 1950 a început ref agrară care a implicat împ a 47 mil de hectare la 70 mil fam de ţărani. Liu Shao Qi(ci) explica ref agrară- împ păm pote fi în fav ţăranilor. Nu e acesta scopul. E ocazia de a organiza politic masele ţărăneşti. Din 52 au încep dif forme de colectivizare făcute treptat: ajutorul sezonier, 54- se trece masiv la colectivizarea forţată. Un

rol deosebit în consolidarea reg şi acc consolidării lui a av participarea Chinei la răzb din Coreea. Din nov 50 forte chineze masive sub connd unui gen chinez au trecut granita Coreei de N si s-au ciocnit cu armate americane şi cele aflate sub cond ONU. 53 se trece la a doua etapă- priml plan cncinal după model sovietic ce durează până în 57. Productia de cărbune aproape s-a dublat fată de 1952, iar ce de otel a depăşit întreaga prod dintre 1900-1948, infrastructura s-a completta, cu ajt sov s-a construit pe marele fluviu(wuhan) podul. Resursele uriaşe, ajutorul sov şi entuazisamul popular au ajutat la această creştere. Acest fapt a ambitionat conducerea. 56-57 o nouă campanie ideologică complexă- campania celor 100 de flori- lozincă-campanie de liberalizare- chinezii îndemnati să critice şi să-şi expr liberopiniile. Toti cei care au criticat arestati. A fost o capcană împotriva opozantilor. În 58 au început marile experimente. A av loc mai întâi Congresul al 8 –lea ap part com chinez care a stab cifre rezonabile pt al doilea plan cincinal-Liu Shao Qi şi de Deng Xiao Ping org. Mao lanseză un prog idelaist- amrele salt înainte- China să aj în 15 ani la prod ind a MB motiv pentru care sov au devansat cong lor, URSS să-i aj pe am în 20 de ani. Marele salt înainte prost conceput, prost realiz cu rez dezastruoase. Se vroia dezv ind mare şi acelei meşteşugăreşti- lozinca furnalelor săteşti. Pt a mobiliza toate eforturile a f org prog comunelor pop- apar mai întâi la sate şi apoi la oraşe. Oameni îşi org munca în comun şi totul tindea să fie comun. În presă s-a impus61- dezastru- fam mor de foame devastate de foame. Se ajunsese la beraţii precum lupta împotriva dăunătorilor.62-65- per de stabilizare- fig dominantă Zhouenlai- diplomat. În 65- cea mai devastatoare camp din China- marea rev culturală a proletariatului. Mao după eşecul marelui salt înainte se retrageîn S, dar revine. Esenţa este mobilizarea tineretului , a maselor de oameni mai putin informati care au fost uniti în gărzile roşii şi care au atacat orice lider, orice pers imp pornind de la lozincile lui Mao- împotriva vechii culturi, gandiri, traditii..(cele 4). Afectati mii de oameni. La sf per pe de o parte cond chineză care s-a comp altfel. Probabil 100 mil victime dir sau indir. Liu Shao Qi- moare în închisoae, Deng Xiaoping se retrage. Banda celor 4 şi Mao- cea mai rea sotia lui Mao. 76- ian moarea Zhou en lai- şeful guv şi în sept moare Mao. Reintegrat Deng Xiaoping . În 76 afirmă că rv culturală s-a prelungit. 78- la a treia plenară a celui de al 11 lea Congres a f lansat prog: cele 4 modernizări-desprindere totală e etapa maoistă în ec şi cultură- modernizarea ind, agriculturii, fortelor armate şi ştiinte şi educatiei. 64-au detonat rima bombă at, şi în 67 boomba cu hidrogen-dev cele 5 oput nucleare. Rez spectaculoare. Ec chineză s-a dezv atât de rapid.Nu s-a f nicio concesie în privinta ideoogiei. Anii 80 sa cerut şi a cincea democratizare. 87-stud au iesit în stradă protestând imp îndep unui lider mai liberal.89- mişcările –s-au amplificat şi după plecarea lui Gorbaciov – represiunea a fost realizată în piata Tien an men.

CURS 8

Sua au luptat singure în Oceanul Pacific împotriva teribilei armate japoneze. Sua a participat cu efective imp la ooeratia Făclia din Af de Nord. Debarcarea din Europa, org de Dwight Eisenhover. Cu pierderi relativ reduse în special în comparatie cu ceilalti combatati. Numai Pol a pierdut 6 mil e oameni în răzb. Sua a pierdut decât 300000 de oameni. Sua şi+au reasig poz dominantă în lume. O aveau şi înainte de răzb. După ww2 Sua şi-a asumatsup pol. După 1ww au dezv o opil izolationistă.La sf răzb trupele am se găseau peste tot în Pacific, se găseau în Orientul apropiat şi mij, N africii, italia, franta, germania, groenlanda, islanda. ÎÎn Groenlanda s-au instalat în timpul răzb pt că e cea mai imp pt prog meteo, Islanda pct de legătură. Prin moartea 12 april 45 Roosevelt, vicepreş Truman a acces la functia supremă. Până în 53 avem era Truman. Accedând în acest mod atiic, Truman nu a f cel mai bn preg. El a f ales vicepreş pt a echilibra fortele considerate prea radicale de dr sau pre conciliante de st. Nov 44 nu se astepta că mandatul se va incheia asa de repede. Roosevelt, care a fost vicepres lui Wilson. Truman, după aspect şi chiar după experientă, nu avea studii uni, era un om obisnuit cel pe care Roosevelt il sust propagandistic, dar din at căruia nu făcea parte.Truman a dov un mare grad de responsabilitate chiar din prima intl cu ziaristii. Multe decizii ale sale au fost judicioase, corecte s fundamentate. Fostul pres nu il tinuse la curent nici cu dosarele cele mai imp. Abia la 3 sapt a aflat despre exp din New Mexico si realiz bombei atomice. Era o traditie ca vicepres să fie o figură stearsa.7 sept 45- sia preyentat prog in 21 de pcte (Fair Deal)– continuarea a prog lui Roosevelt(New deal). Era un prg social mbitios la fel ca acel al lui Roosevelt. Cerea incadrarea rapida a fostilor combatanti in munca, extinderea lucr publice, constr de loc, asistenta sociala, un prg pentru invingători. Prog nu a putut fi pus in practica dat situatiei si dat ezervelor din prog. Cand a f prez prog, liderul rep a afirmat ca nici macar Roosevelt nu a cerut asa de mult asa de rpd , dar răzb nu se incheiase si 12 mil de am erau răsp i lume. Adm a fost bombardata cu zeci de mii de scrisori : Bring the boys home. 1947 mai erau în armată 3 mil din 12. 1950- 600000 de oameni. Truman a tinut să scrie in memoriile sale că demobilizarea atinsese 25 ooo de oameni pe zi. Spune că a f cea mai mare demobilizare din ist umanitătii. Probl ip de care se leagă şi intoarcerea sold era cea a reconversiei ec de la starea de răzb la cea de pace. S-a f cu un plan bun si mai ales din timp preg. În feb 44 planul Bawwch stab conditiile reconversiei ec, prevedea mecanismele pt atenuarea schimbarilor presupuse de trecerea rapida de la ec de rîzb la cea de pace. Printr-o lege specială s-au pre indemnizatii plătite sold demob si adm a renuntat la pl financiaraa restrictivă şi a incurajat consumismul. Consiliul expertilor ec din 47 – influentat d Keynes- incurajarea consumul. Spre deoseb de sit după 1ww, după al doilea răzb a crescut consumul s-a aj la suraproductie si deci la inflatie. Ctrl asupra preturilor staab de stat din timpul răzb a f ridicat partial din iulie 46

si def din toamna. Cresterile de preturi au det numeroase proteste: fermierii protestau in special. La aleg din 46 part dm a pierdut maj din Congres, in Senat era o dif minimă, dar in cameră aveau cu mai mult de 50 de dep rep decat conserv. In această sit în care preş e dintr-un partid si Cong din altul: Divided Government(doar de 4 ori in ist). Apare mai des in alegerile acre urmează. Prima zi de marti după prima zi de marti din nov. Canddatii celor 2 mari partide sunt desemnati in Conventie(reuniunea prtidelor), desemnati in vară in anul electoral. Acolo particip reprez part din SUA care aleg candidatul. Se stab un nr egal cu nr reprez, in functie de populatie. Desemnearea se fac prin 2 modalităti: primary elections- la fel ca cele din nov, se dezv i cadru partidului. In mom noiembrie- se procedează la aleg propriu-zise: pop alege electorii, electorii sunt pe listele prtidelor si sunt in raport cu mărimea statului. Se schimba de la o alegere la alta nr acestor elector.In aproape toate statele cine câstigă nr cel mai mare de electori ia toate voturile. Contează votul electorilor, care sunt obligati de lege să voteze ca maj pop. (USA elections 2012).Justificarea este dată de carac statului care e o federatie in care statele au un rol imp. Aleg din 46 – alegeri pentru legilativ- mid term elections.De regula at cand au loc aleg prezidentiale si leg e castigat de prt are l-a dat pe pres. După aleg din 46 rep ctrolau legislativul. Din 1930 rep nu mai ctrl leg. Fullbright ii cere lui Truman demisia.rep mai conservatori- leg a adoptat o serie de legi care nu era in acord cu Fair Deal- legea împotriva sindicatelor- Teft Hartley . A fost adoptată o lege în 47 care autoriza FBI să ancheteze loialitatea functionarilor –febra anticomunistă.Preş prop măs: măsuri pt interzicerea discriminării. Conservatorismul a f exploatat de truman la aleg din 48. El a atacat in camp electorală at reactionarilor de pe Walll Street.Truman a fost ales in ciuda sondajelor care erau facute di anii 30 si care au dat. Thomas Dewey apare in sondaje: dif de mai putin de 3 mil de voturi. Dem au recâstigat in 48 şi maj in Congres. Reformele au f reluate chiar prin discursul inaugural al lui Truman din ian 49(a doua sapt din ianuarie- pana in 36 mandatul era inaugurat in martie).Trumana tinut un discurs prin care realua temele lui fair Deal. In 1947 a inceput activ comit camerei reprez pt cercetarea act antiamericane. Senatul si- creat un astfel : in frunte ajunge Joseph Mc Carthy- reprez al febrei anticomuniste.A ajung o fig detestabila pt că reclama prezenta spionilor in preajma presedintelui.Mc Carthy fuct până în 54. Au fost făcute 15 mil de dosare, anchetate 3 mil de cazuri , condamnări nu au existat, in schimb au existta 2 condamnări la moartea pt spionaj si actiuni impotriva statului in timp de pace. Julius si Ethel Rosenberg care au transmis URSS secrete unucleare. Au spus că dacă au transmis riscu de declansare scadea, ceea ce au transmis un secret. Secretele dezv de e nu au jucat un rol fundamental. Au fost executai pe scaunul electric. In planul pol externe: 12 aprl 47- doctrina Truman- lansa sintagma de lume şlibera pe care am se angajau să o apere. Rez imediat a f sprij finnaciară a Greciei şi Turciei.A fost lansat planul Marshall pe 5 iunie 47 . Aplicat in per 48 -51 a permis transf de bunurisi fonduri. 13 mld dolari. In 48

SUA au f fată unei grave crize: criza Berlinului. Truman si+a dov calitătile.Comandantul zonei am a propus un convoi, abandonarea berlinezilor. Am si englezii au creat unpod aerian f eficient. Au aj in lunile de blocadă să construiască incă 2 aeroporturi si să trim avioane din 5 in 5 min. Au ajuns să transporte 13 mii de tone. S-a reluat activ economică. Cea mai grav[ implicarea Sua in Coreea ca victme si ca intensitate. Truman a f primul pres care a part la 2 razb. Pe 27 feb 51 a fost adoptat mendamentul 22 la Const am care stab cum vor fi mandatele presedintelui. Nicio pers nu va fi aleasă in postul de preş mai mult de 2 mandate si nicio pers care a det postul de presedinte sau care tinut locul de pres din cadrul unui mandat pentru care nu a fost aleasă mai mult de 2 ani, nu va utea fi aleasa mai mult de o sg data. Articolul nu i se aplica lui Truman.Insă din cauza răzb din Coreea si a scăderii popularităţii sale, Truman nu a mai candidat.52:Dwight Eisenhower(rep, primul comand supr al NATO) şi Adlai Stevenson(dem, avocat de succes, f bun orator). In camp electoral s-a fol o lozincă. Diferenta a fost de 8 mil de voturi pop in fav lui Eisenhower. Dem det Casa Albă din 32.Incă era in fortă sen Mc Carthy care ii critica pe dem. S-a dov un pres bun, eficient, responsabil si cu preg de militar . A organizat si mai bine personalul Casei labe introducâns functia cheie de Secretar al intregii echipe de lucru: Secretar al personalului. Vicepreş a ajuns Richard Nixon, care fusese coresp luptei lui Mc Carthy, Conducea comit Camerei reprey pt actic antiam. Ina dministratia sa era formata din oamenii cei mai bogati. Celebru in acest context a fost dialogul dintre Comisisa senatorială şi Charles Wilson care fusese pres concernulu General Motors.Charles Wilson –secretar de stat pentru apărare. Eisenhower a part la alegeri si in 56 toto impotriva lui adlai Stevenson, dar a fost invins cu o dif de 10 mil de voturi. Eisenhower a f un turneu de aproape 80 000 km in ciuda sănătătii precare: pol sa den conservatorism progresist. A imbnat prev prog dem păstrând pol nec epocii. Dezv constructiei de auostrăzi, in special cele dintre state.A initiat măsuri pt stoparea inflatiie, a sust alc unor bgete achilibrate, a sprij si alocatiile pt securitatea sociala. In vremea lui Eisenhower Am a fost un model de prosperitate. După răzb , am care reprez 6 % din pop lumii, det 2 treimi din stocul mondial de oameni, consumau si produceau 2 treimi. În 58 John Keneth Galbraith- Soc Afluentei- soc bunăstării, a prosperităţii.A ost per aceasta o per de creste demografică cum rar s-a intl. In per baby boom s-au născut 65 mil copii, pop am a crescut cu 40 mil oamnei, 30 % din pop tării. Prin intoarcerea a mil de soldati s-a produs un impuls către consumism. S-a creat un nou microspatiu social. Social deveniti manageri, prop de intrep, intreprinzători in toae aceste domenii- apar cartiere si veitabile orase la distante de metropole care sunt numite suburbs- sunt modelul de viata pt clasa de mijloc.LEVIT- A DAT MODELUL PENTRU LEVIT TOWNS. Dacă în 45 erau in America 8 supermarkeuri, in 1960 erau 4 000. În 47 am aveau instalate in casele lor tv. Erau 7000 de tv in 47. In 50 erau 7,5

milioane. În 60-50 mil. Rolul jucat de automob in soc moderna, a f inlocuit de tv. Consumismul a dev simbolul epocii. Intr-o piesa scrisă de Arthur Miller- Pretul . In privinta culturii Am din anii 5o ea avea mai intai o componenta conservatoare. O soc traditionalista bazată pe vechile valori protestante ale albilor. Se creau cartiere pentru profesii, si mai ales pt rasă. Această soc era concentrată către creşterea copiilor, prcip sarcină a mamelor. O lucrare apărută în 46 a dr benjamin Spock a dev un bestseller- The commom sense book of baby and child care. Rev cea mai răsp era ghidul tv. Tot in viz traditionalistă era fil inpirată de val religioase- Norman Vincent Peal- The power of pozitive thinking-52. 55- pe toate bancnotele sa adăugat formula In GOD we trust. În fata acestui consformist a soc standardizate s-a produs reatia contestatară a tinerilor- J D Sallinger- De veghe in lanul de secară -51. Nabukov- Lolita. Începând din 47 fund Rockefeller a finantat un stidiu sociologic care incepe să stud ob sexuale ale bărb si ulterior ale fem din am. Si cercetătorii au adus o contributie la atacarea soc traditionaliste. Davis Risman The lonely corwd- 50- personalitattea am a cun o dezn neg de la caracterul dezv spre interios la al celor indreptat spre ceilalti , concentrati pe ceea ce par. Joun Keats – atac puternic imp suburbiilor-The crack in the picture window. Suburbiile corodând tot ce atingeau, dezv din lăcomie. Lit critică a dev si mai valoroasă printro veritabilă eneratie a tinerilor furiosi după modelul britanic- rebel without a cause: Moartea unui comis voiajor, Menajeria de sticlă. În aii 50 si la incep anilor 60 se manif gen Beat: on the road, helen Gindsburg, William Borow??.Elvis Presley, Dylan, J Joplin.

CURS 9

Anii 60 diferiti pe plan politic, social, cultural

Începe cu alegerea lui John F Kenendy, descendentul a fam irlandeze asezate in Am la Boston la jum sec XIX, in acea per de criză car det o migrare masiva a irlandezilor. Ambele familii aveau ambitia de a face din gr select numit FirstIrishFamilies din Sua. Ambele bogate si aveau o poz socială înaltă. John a fost printre putini presedinti ce nu au fost obligati să muncească: părintii Joseph P Kennedy şi Rose Fitzgerald. N E- vechile oraşe. Bunicul său din partea mame a fost primar la boston. Iar tatălui fost ambasadorul SUA in M B Intre 37-40, trimis de Roosevelt pt modul cum il sust in campanie. Joseph P nu a fost un bun diplomat. In 40 retras dat simpatiei pt Hitler. Viitorul preş ave o familie numeroasă : clanul Kennedz: 5 frati şi 3 surori. Fratele cel mare part in Răzb din Pacific, erou am tipic cu fam ce participase la război. Totodată el trecuse prin toate cele 3 mari univ am:câteva săpt la Pinceton, câteva la Stanford şi a terminat la Harvard, Cu toate avantajle e care le avea: bogâtie , expeientă, sprij presei, aspectul fizic plăcut, a obt cu mare greutate la aleg din 8 nov 60. Contracandidaul său fusese Nixon, fostul vicepreş al lui Eisonhower, cu o f

bogată experientă. Lupt a fost f strânsă şi Kennnedy a obţ victoria cu o dif de 120 000 e voturi populare, in cond in care au part la vot 70 mil aleg. Otul eectoral: dif de 303 Kennedy, 219 Nixon. J F Kennedy a adus in viata pol am din campanie, un stil nou care a improspătat stilul vechi. Nimic nu era neglijat de la peptănătura secifică de la avionul personal num Carolina, de la aspectul de fam numeroasă şi fericită până a tinuta degajată sportivă, imitată de case regale. Kenendy a fost primul preş care a câştigat dat tv ului. Au fost primele confruntări televizate, Nixon aprea obosit bătrân şi Kennedy inspira tinereţe, opimim.Kennedy câştigase pemiul pullitzer cu Profiles in courag. Instalat la Casa albă în ian 61 era aproape cel mai tânăr. Avea 42 de ani in 29 mai 60. Numai Th Roosevelt obţ mai tânăr cu câtva luni mandatul.Era rimul preş catolic, în 28 mai fusese un candidat, contracant lui Hoover. Kennedy a exploatat tineretea sa si a introdus un mod dinamic şi f personal de a face pol. In discursul inaugural din ian 61 a inserat o serie de fraze. Includea fraze f bn alese. Oferea duşmanilor un întreg univers d colaborare.la inaugurarea li Kennedy cântăreţi, scriitori au participat. Este unul din cele mai scurte discursuri de investitură. Programul lui Kennedy s a numit noua frontieră şi nu se putea găsi un nume mai potrivit pentru că America s-a construit pe frontieră. Noua frontier insemna pătrundera sp cerulu, in probleme rămase fără răsp al bogăţiei şi sărăciei , a păcii şi răzb. Şi-a alc o echipă secretă: secretar de stat Dean Rusk, Robert Macnamara(caută despre). La Finanţe a aj un bancher republican Dillon. Fraza de la incep discursuluiavea acoperire: Nu e vict partidului e mai largă. Din echipa lui u prof de drept de la Harvard, istoricul Arthur Schlesinger şi publicistul theodore Sorensen. Secretar de stat pt justitie era fratele său mai mic, Robert. Kennedy a atras in pol atâtea minti strălucite. Sua erau insă în acel moment deja int-o dificilă sit ec . in rimele 6 luni din 61 prod ind ajunsse la..., si nr somerilor ajunsese la 6 mil. Problema sărăciei pe care noua adm o constientiz. De la sf anilor 50 pop de culoare cerea dr soc, culturael şi pol. Urmând exemplul lui Roosevelt, această echipă selectă reprez ideea lui Roosevelt de brain trust. 25 de propuneri legislaive in dom redresării ec, asist medicale, constr de dr si loc, sprij inst de inv, etc. Adm a intervenit in sprij miscării pop de uloare pt dr civile decisă printr-o sentintă a curtii supreme şi act legislativ din 65.Montgomerz Alabama în 61 şi 62 Mississippi fortează introd pop de culoare. Legislatia a interzis ideea separai dar egali si a obligat integrarea. Probl care au preoupat adm au fost cee externe inclusiv cele strategice, mil. Conceptia mil a fost lansată de gem Maxwell Teylor intr o lucrare din 59: The uncertain trumpet- propunea ca vechea strategie a represaliilor masive să fie inloc cu o strategie mult mai flexibilă. Armata am să fie preg pt orice răzb. Asa a apărut ideea org unit anti gherilă. În al doilea rând pt creşterea inf SUA au fost adoptate 2 prog cu scopuri ec sau umanitare. Primul e prog Aliantă pt progres lansat la conf panamericană de la Punta del Este din .. –veritabil plan Marshall pt Am latină: rez nu au f asa de spectaculoase. Celălalt prog cu caracter umanitar s a num Corpul păcii : tineri am idealisti si

profesionisi mergeau in tari mai slabi dezv si ii invatau pe loc, mai ales in rivinta asist medicale. Pe plan extern adm s a confrunta si cu probl concrete. Pe 17 april 61 tânăra adm a obt un esec graf prin debarcarea din Golful porcilor din Cuba a unor anticastrişti susţ de CIA. Lipsiti de un sprijin aerian consistent, lovinduse de o rezistenţă îndârjită, expeditia anticastristă a fost un esec de proportii. A urmat acea mai gravă criză din per răzb rece: criza rachetelor din Cuba. In iulie 62 primii tehnicieni uşi au sosit in Cuba şi in aug au venit nave: 2000 de specialisti, aviaone. Costul op 250 mil dolari. În 14 oct un avion am de tip U2 a făcut foto al rampelor de lansare si pe 22 oct Kennedy a trecut la act: i a informat de liderii Congresului, p liderii statelor aliate din Nato , a prezentat la TV aceste rampe de rachetă. Sov au afirmat că au caracter pur defensiv. Cu fermitate Kennedy a cerut retragerea rachetelor, principala măsură luată fiind, toti martorii inclusi Robert Kennedy analizează criza din octombrie. S-au fortta lucrurile cu amenintări si astptându se o escaladare până la limita declansării războiului. Sov avea deja rachete cu rază medie d act cu focos nuclear. In plus sov trimiseseră ca să forteze blocada instituită de am: 180 de nave dintre care 108 portavioane. Sov au trimis submarine care aveau la bord rachete nucleare. Ez a fost că serara târziu pe 26 oct kennedy a prim o scrisoare de la Hruşciov prin care sov erau de acc să retragă rachetele. În adm Kennedys a prod prima reactie americană: cursa spatială. Primul Sputnik.April 61- Iuri Gagarin primul in sp cosmic. În feb 62 am au răsp trimitând pe John Glenn, după ce in mai 61 zburase primul cosmonaut in spatiu subcosmic . Mai 61 Kennedy prez un proiect ambitios de aselenizare in urm 10 ani: cheltuieli de 20 md de dolari: 69 se realiz. Adm celui de al 35 lea preş am s-a incheiat inainte de termen cand pe 23 nov 63 a fost asasinat din timpul vizitei din Dallas. Noua adm, Johnson a format o comisise de anchetă condusă Earl Warren-W Manchester- Moartea unui preş- vinova a fost Lee Harvey oswald cu simpatii counist care s tras de la fereastra univ. Johnson s a transfomat publicitar cel putin intrun fel de mostenitor al lui Kennedy mai ales că preş defunct intrase in legndă. In His Stept-Johnson and the Kennedy miths. Johnston afirma in discursul ce relua retorica lui Kennedy. Era un prog de continuitate, in incheierea discursului: „tot ce a visat J Kennedy nu s aterminat odată cu el”Johnson era texan- priml preş din S după 100 de ani. Adm lui Johnson mult mai conservatoare, distantarea pol s a f fat de fam Kennedy, Rober kennedy indep. Noul preş a stiu să profite de mitul Kennedy. Camp din 64: rep nu si au găsit omul potrivit, conventia lor ca impotriva lui Johnson să candideze senatorul ultraconservator Barry Goldwater-nu era la fe de deschis si de reformator in plan politic. Afirma că bunăstarea nu trebuia asig de stat, ci in mediul privat. Era un extremist.La alegerile din nov 64 l Johnson a obt o victorie istorică: 43 mil fată de 27, pest e61% din voturile pop. La electori 486 fată de 52. 95% dintre votantii afroamericani au votat pt Johnson. Prog lansat de Jonson s a num marea soc, cel mai ambitios prog soc: reluan si continuand prog lui Kennedy. Au fost votate in Congres 486 de legi. Au fost adoptate legi precum: Prog medicate in fav celor săraci, Economic

Oportunity act: preg profesională şi angajarea somerilor; sbventii stud săraci, chiriasilo, fam cu multi copii: inghiteau peste 30 % din buget si sua de 109 lmd dolari. Pe plan intern realiz, pe plan extern un dezastru car a atrs după el si nelinisti interne.Anii săi au intra ca per escaladării răzb din Vietnam, o veritabilă traumă a soc am. Răzb nu a fost început de Johnson , nu atunci s au implicat prima dată am. Preluarea stafetei s af treptatin anii 50 şi în 61 triiteau am să fie consilieri pt armata vietnameză- 16 ooo în anul asas ui Kennedy, johnson a schimbat tatica şi amploarea: 65: peste 184 ooo.În 66 385 000.67: 486 000 de am pe dif teatre de operatii din vietnam. Cca 3 mil de am au luptat in Vietnam. Răzb a atras, a mobilizat, exprimat nelisnistile soc am şi aici constatăm că anii 60 au fost complet diferiti de anii 50. Incă de la incep deceniului a inceput mobiizarea dif forte sociale . În 1960 alUnv di Michigan un gr de stud a creat o org Comitetul de Coordionare Studentesc Nonviolent(SNCC). Org Tom Hayden. În mai 61 a apărut organizatia: Congresul pentru egalitatea rasială(CORE) după ce de la sf anilor 50 apăruse Asoc naţ pentru prog pers de culoare(NAACP). Miscări ale pop de culoare, ale stud la care se adaugă în 61 la univ Berkley mişcarea FSM(Mişc pt lib cuv). Rectorul Clark Kerr: a incercat să interzică stud moblizarea si a urmat o adev revoltă. În 63 Betty Frieden: Mistica feminină. În 66 a creat o org pentru emanciparea fmeii, succesul lucrării ei care a dev best seller: Organizatia natională pentru femei: NOW. În 62 mai apre o lucrare : Michael Correy: The Other America in care denuntă existenta a cca 20 mil săraci. Propunea pol sociale pt a-i scoate din starea de sărăcie relativă.rez a fot o mare stare de tensiune si chiar explozii violente: tonul l au dat toto afroam.65: revolta de la Watts, 67 New Ark , iulie 67 la Detroit. Fiecare a durat mai mute zile: victime, mii de arestări, veitabilă luptă de stradă. În cadrul mişc pop de culoare M Luther King sust protestul paşnic se ajunsese la o stare neamericană. Se formează aceste organizatii ale pop de culoare. În 65 se desprinde Black power, apoi mai radicala Panterele Negre şi de mai mică amploare Musulmaii negri din NAACP. Dezv o adev cntracultură şi luarea puterii. Ideea că negri sun cetăteni ai Am.Din SNCC s a desprins în 1970 o gr extremistă num Meteorologii inspiraţi de un câtec al lui B Dylan. Filmele din anii 60 sunt o extraordinară explozie de violenţă. În 83 sondaj al op publice am au f intrebati dintre precedentii preş pe care ar vrea să îi aibă: 30% Kennedy, 3% Nixon, Johnson 1%. Dat ăzb si a exploziiei de violentă a fost complet discreditat. Avem pe de o parte misc popp de culoare cu amploare f mare şi eficietă. În 65 a adoptată legea dr civle. Pop de culoare primea dr pol fără nicio rezevă. Vor urma ceilalti minoritari, iclusiv amerindienii. Mişcrea tineretului, studentimea este mitul deceniului 60. S a ajuns atât de departe incât un prf univ emigrant din Europa de Stanga; Herbert Marcuse- Omul unidimensional in care critica modul de viată am. A treia mişcarea este mişcarea de emancipare a femeii după act indrăzneată a lui Betty F. Uneori se intrepătrund, alteori sunt separate. A fost un răzb televizat. În 68 Johnson nu a mai candidat. În 68 s a prod revirimentul lui Nixon.În 62 a pierdut

aleg pt caltatea de guv din Calfornia. Din 66 s a angajat in camp sust pe Goldwater. În 68 a câştigat la o diferentă mică: 500 000 de voturi, in confruntarea lui H Humphrey. Al treilea, Wallace(indep): 10 mil voturi pop.În 72 a fost din nou ales cu un scor redutabil 47 de mil la 29 de mil.(Macgogan)%20 la 17 la votul rep. Noul federalism- vroia să reea statelor atributii pierdute si să slab aut federală.F capabil şi f activ in pol exteră. Pune capăt răzb din vietnam.Au inceput tratativele de la PAris. Răzb se incheie cu esecul Americii. Nixon a stab primele rel cu China, personale , s-a intalnit cu Mao şi a stab rel ce vor continua la niv inalt cu Teng Shiao Ping. Invitarea echipei de tenis de masă ce se afla în jap. La aleg din 72 scandal: pol a arestat niste indivizi care noaptea intrau in clădirea Watergate(A Gaspi), uniii in leg cu emigratia castristă, aveau leg cu FBI, a luat amploare când arăbufnit in presă. S a descoperit că Nixon ii spiona chiar colab, Congresul ia a cerut să predea benzile. ) 9 aug 74 îşi dă demisia . Ia locul vicepreş nou ales Spiro Agnewîşi dă demisia, preş Camerei reprez dev vicepreş: Gerald Ford(74-79)- extrem de sărac in realizări. Unul dintre discursurile din Congres e o deplângere a sit in care ajunsese Am ce se datora celor 2 socuri petroliere acre a impins Am in criză. În 70 pretul petrolului s a dublat, iar în 73 in urma răzb când Egiptul şi Siria atacă Israelul. Israelul cere ajut Sua(Secretar de stat Kissinger).Această criză moştenită de g Ford a creat dificultăţi Americii. Vicepreş N Rockefeler care nu s a dov f capabil. După ce a căzu adm rămâne membru al Congresului. La laeg din 76 G Ford a av o misiune f grea să se lupte cu cand dem Jimmy Carter care a cştigat, dif 1700000 voturi pop 297 la 240. Carter provenea dintr o fam de baptişti din georgia , din s Profund. Era priml sudist aj preş. Făcea parte dintr o fam de fermieri ce cultivau alune. S a dov un om eticulos, scrupulos dar lipsit de pea multă imaginatie. Am se confrunta cu probl imp: stagnare ec şi inflatie(stagflaţie). Se datora energiei scumpe. Carter a propus o lege a energiei, schimabtă de Congres: numită de un ziarist MoralEquvalenOfWar. Le ccerea cetăţnilor să facă economie . Pe plan extern ii ne la masa neg pe prş egiptean şi pe preş Israelian: trat de la Camp David . Totodată a pus mai multă bază pe dr omului: doctrina Carter de apărare a dr omului. Carter nu a putut face faţă lui Ronald Reagan. În 1980 câştigă cu un scor categoric, peste 8,4 mil voturipop şi 489 voturi la electori. Avea impliniti 70 de ani, cel mai batran preş din sec XX. Era primul actor de la Hollywood ajuns preşedinte. După 54 se lansase in TV, detinând cateva canale de tv, primul preş divortat. A vrut să repună am in poz pe care o pierdue. Lozinca ui America is Back. Pt asata era nev d un usman declarat: URSS declarată Imp răului. Pol sa ec Reaganomics: e defapt un liberalism, o incredere in val trad ale cap am. Reducerea prog sociale, incurajarea marelui capital prin comenzi militare. Se lansaze deja ideea lipsei de rachete. Initiativa de apărare strategică: răzb stelelor.Prog nu af implementat dar a f ultima provocare la adresa URSS.În 84 câştigă în fata lui W Montdale: 17 mil populare in plus, 525 la 13.A redresta ec Am. Lacâteva săpt după alegere împuşcat. Atentatul i a pus viata in pericol dar a fost salvat. Populritatea lui

reagan asa de mare incat în 88 cand a incheiat mandatul vicepreş lui Bush a f aless din partea rep, este pimul vicepreş redevenit preş prin alegeri din 1836. Si legat numele de primul răzb din golf din 91. Aleg din 92 când Clinton i s-a opus G Bush au fost câştigate de Clinton, reales în 96 până la încep lui 2000. contracand saă au incercat să pună acc pe alte valori, tanara gen a avăz in Clinton un preş bun. Sit ec se redresează,Am nu a fost in răzb. G Bush jr a dev preş, al doilea ce e iul unui fost preş. Câştigă cu mare greutate. La electori 271 la 266. La fel de dificilă ca cea din 2004. Răzb imp terorismului, răzb imp talibanilor, al doilea răzb din Golf, criza financiară. 2004- primul peş de culoare ce s-a luptat cu primul candidat femeie.

CURS 10

Scrieea chineză şi confucianismul au dezv civ japoneză.

În China s-a dezv o civilizaţie paşnică, sedentară. Japonia a avut un carcater militar şi a fost modelată pe mentalitatea samurailor, manieră diferită de a purta războiul faţă de Europa. Conferinţa e la pOtsdamultima întâlnre imp dintre cei mari. 17 iulie- 20 aug 4526 iulie a fost adoptată decl comună priv la Japonia: Sua, UK, China , o va semna şi URSS pe 9 aug. Decl e f imp:-A sosit pt japonia mom in care vrea să decidă . Dacă vrea să se lasă cond de o castă.. sau dacă vrea să pornească spre dr ratiuniiCondimuabile nu admiteau nicio alternativă, nu tolerau nicio tergiversare: Puterea si inf celor care inselând si ducând in ratacire pop japonez, i au taiat iluzia cucerrii lumii. Noua ordine a păcii a securităţii şi justie nu va fi realiz decat at cand mil ireasponsabil nu va fi extirpat din lumea intreagaNu avem intentia de a+i duce la sclavie şi nici de a-i desfiinţa ca naţiune, vor fi insă traşi la răsp cei consid criminali de războ inclusiv cei care se faceau vinovati de cruzime fată de priz de război. Guv japonez va inlătura toate obstacolelel care stau in calea renasterii si intaririi tend democratice. Trebuie să fie garantate lib gandirii, a cuv şi cea rel precum şi cea ref la dr omului. Somăm guv japonez să ordone cap necond a tuturor fortelor sale armate si sa dea ...In cz contrat Japonia se expune unei distruger rapide si totale.28 iulie, primul min Suzuki inr-o conf de presă a spus despre decl de la Potsdam, noi pur si simplu o vom ingropa in tacere(mokusatsu). După carea a afirmat continuarea răzb până la vict finală. Acst obiectiv era complet rupr de realitate. Iulie 45 Japonia pierduse aproape ter cucerite si incapabil să apere propriul teritoriu. Ultima bătălie imp a fost ea pt insula Okinawa di extr sudică a arhipelagului japonez(105 kn lungime, 5-16 km lăţime,supr 1000 km pătraţi).A durat de la 1 apr-19 iulie. Japonezii au pierdut peste 100 000 oameni şi am 40 000. Zeci de nave şi avioane. Au fol pe scală largă tehnica camicaze. Bătălia i-a cpnvins pe americani să înceapă din martie bombardarea sistematică a oraşelor

jap. 42 din 69 distruse in prop de 50%. Coman aliat pregătea urm operatiuni: Operatia Olimpic treb să inceapă in nov 45 şi op Coronet –debarcare in reg Tokio in martie 46. Am deţ bomba atomică. După încheierea răzb in Europa sa aflat că e funcţ. Încă din 25 apr a fost la curent cu aceasta Truman. Erau prod 2 bombe. Prima fol uraniu 235- Little Boz. A oua plutoniu radioactiv botezată fat man. Un comitet interimar a decis in fav lansării bombelor. Prin refuzul jap de a acaptula devenea operatională obiectiva din 25 iulie:6 aug 45 ora 8, 15 min lovită hiroshima lansată de un bombadier comandat pe Paul Tigets??-20 ktone de dinamită.-multe 10 de mii de morti dat radiatiilor.Jap nu au cedat. Cei doi oameni forte: min ap şi şeful statului major au ot să continue lupta că efectel nu au f f evastatoare.9 aug a doua bombă-Nagasaki-40 000 morti, 60 000 răniţi- nr mai mic dat reliefului care aprotejat pop.9 aug URSS declară răzb Jap10 aug –capitularea15 aug-Împ a ţinut la radio o cuvântare Ziua cea mai lungă a JaponieiDiscurul împ nu era unul paşnic- spunea că după ce s-a gand la soarta imp a aj la cz: cu toate că fiecare a făcut ce era mai bun , tot ce putea face. Curajoşii soldaţi şi membrii ai fortelor navale, strădania şi asiduitatea supuşilor noştri şi deotamentul celor 10 mil de oameni.Sit răzb a evoluat nu enapărat în avantajul Japoniei, în timp ce trăs generale ale lumii s-au indreptat imp intereselor noastre. Mai mult inamicul a inceput să fol o bombă deosebit de crudă. Mai treb să luptăm în aceste cond?Ultimul rez ar fi distrugerea naţ japoneze şi extinctia intregii civ umane.- pe un ton destul de mândru. Dcizia de captulare a prov un şoc teribi. La baza aeriasi de la Watsugi a produs o rebeliune puternică.Min de răzb şi amiralul hungaki au f harakiri, urmaţi de alti funcţionari. Pe 2 sept 45 la bordul cuirasatului Missouri a fost semnat actul de capitulare. Maestrul de cer a fost gen Douglas Mc Carter.Din partea Jap de min de ext Shigemitsu. Răzb provocase mari pierderi: cele umane nu au f atât de mari -1,5-2 mil morţi civili şi mil, 3-4 mil răniţi şi invalizi. Bombardamentele au f devastatoare-700 000 victime. Începând din martie am au procedat metodic, stiintific pt distrugerea potentialului ec şi demografic pentru a capitua. Doc cerceatre arată că am au calculat totul industrial, mai ales că bomb s-au desf la joasă alt. La Toio 2 mil 500 de loc dintre care 750 000 la Tokio. Put bombardamentele din ,artie. 19 martie- bomabrdat Tokio-200 000 victime. 20% din supr oraşului a fost stearsă de pe fata păm.Un sf oraş Kioto a fost cruţat. Tokio istrus in prop de 60%. Toyama-96 %. 43-ap prod 8 mil de t de oţel.46-500 000 t. Din 1,4 mil de muncitori străini, chinezi şi coreeni mai mult de jum s-au intors acasă. 600 000 de coreeni- principala comunitate. Au f repatriaţi 7 mil de japonezi. Blantul demografic pozitiv: Coreea, manciuria, insule(trăiau acolo inainte de răzb, dupe ce le pierd sunt repatriati)Agricultura nu mai putea hrăni poop. Somajul si mizeria au produs inflatia şi inflorirea speculei. Ratia la 1500 cal. Paln moral edusa la apatie si resemnre. Nu intelegeau cum au putut fi

învinşi. Nu pierduseră niciodată în război. Istori lor incepe cf traditiei in anul 660 I HR.Avioanele fabricate la începutul răzb o siglă ce trimite la era imperială. După capitulare am au supus japonia unui reg de ocup ce a durat până în 52. Gen McCarter a fot numit Supreme Comander of the Alied Powers. A fosu un adev roconsul al Japoniei cu put discretionare. Multe idei erau impuse prin oc ioficilae venite de la dep De stat, de la Pentagon. Avea calităţi care il impneau: prestgiu din timpul răzb, era respectat de cele două mari partide am, mai ales de rep. Minte limpede si obiective clare şi un stil autoritar adecvat mentalităţii japoneze. Prima lui intl cu imp a fost un succes reciproc. Prin acordul de la Moscova au mai fost create Comisia pt extr oient cu reprez din 11 state dar şi Consiliul Aliat. Niciuna nu a av un rol asa imp ca Mc Carter şi SCAP. Pol am in Jap a urmărit 2 obiective: pdepsrea crim de răzb şi modif soc si a modului de a gândi. In scopul realiz primului obiectiv: supuse epurărilor 200 000 de personae din acre 180 000 soldati, demilitarizare, creat trib mil internationale de la Tokio(ian 46-nov 48)- 28 inculpati ca mari crim de răzb, 7 condam la moarte- fostul premier, restul la inchisoare. 4400++ 700 condamnate la moarte. Epurările nu aua av rez de durată. 48-49 am au realiz răsturnarea cursului şi au renuntat la reformlele prea de stânga şi cei epurati au revenit uneori in fortă. În Dieta aleasă in 52, 132 fuseseră epurati inainte, iar dintre premierii ce fusesră în Jap 3 in cap celor epurati, iar Kishi făcuse parte din cab lui Tojo din tipul răzb. Shimada-Soji-The Tokio Zodiac MurdersArmata dizolvată iar min cu caracter militar erau responsabile cu demobilizarea. Uzinele de armamment au fost inchis, nobilimea desfiintaă, rel Shinto(cea care il premărea pe împărat) nu mai era rel de stat. Au fost dizolvate marile trusturi care dominau ec japoneză. Cele 4 mari trusturi: zaibatsui in frunte cu Mitsubishi. Imp i-a fost impus o decl publcă care afirma că el condană că împ e un zeu vizibil, iar pop japonez o rasă superioară care treb să conducă lumea. Cdul civil din 48 femeia egală cu bărbatul Preverea inclusă şi in const a provocat un aev şoc. Sist educativ reformat după cel am. Univ din Tokio după model am, prog , ciclurile de inv după cel am, indep de ideologia naţionalistă, au fost indreptate ătre indatoriri civice. Răzb din Coreea a jucat un rol deosebit in impulsionarea dezv Japoniei şi în sept 51 a av loc conferinta de la San Farncisco, 48 de state semnează trat de pace cu Jap: Pol, Cehosol, URSS, India şi Birmania-nu semnează. Trat prevedea renuntarea Jap la Coreea , Taiwan, Insulele ....-tot cee ce ccerise. Trat de securitate din 51 am-jap care las pe seama am aprarea jap. Până la semnarea trt au mai f infăptuite ref care au impulsionta ec,o lege agrară are desfiinta msierimea şi ii transf pe tăranii arendasi in prrop. Ter de 4 ha, agricultura a aj să satisf nev de orey şi alte prod. O ref moetară a fost făcută. Ref financiară-jap incep sa faca economii. În privinta vieţii pol aceasta a fost transformată pe principii dem şi în 46 primele alegeri. Au part peste 300 de partide, alegerile s-au desf pt constituirea unei adunări constituante şi Noua Const a Japoniei- Votul univ de la 20 ani, 40 de femei alese din cei

peste 400 reprez. Conform Constitutiei Jap este o monarhie parlamentară, e cond de impărat care însă şi-a pierdut functiile poitice devenind doar simbol a statului şi unităţii pop japonez. Jap are calitatea oficială de imperiu şi a rămas în prezent ultimul imperiu. Puterea legislativă e imp intre Cam Reprez cu 500 de membri, aleasă pe 4 ni si camera consilelilor cu 250 de membri aleasă pe 6 ani, din 3 in 3 ani re reinnoieste jumate. Are o Curte supremă care verifică constitutionalitatea legilor. Art 9, impus de am- originalitatea dată de acesta- Pop Jap renună pt totdeauna la răzb şi la amenintarea cu fol fortei pt rez diferendelor internationale, se angajează să nu det niciun alt potential de război. Nsă răzb din Coreea i-a obligat pe american să accepte relitatea, prin lecarea trupelor am in Coreea in Jap nu mai rămânea o fortă mil şi şli s-a permis în 54 forta proprie de autoapărarea 250 000 de soldati.Remarcăm urm aspecte: până în 55 a fost o succesiue de partide la guvernare printre care PL, cel socialist, democrat, dar in 55 cele două mari partide: liberl şi cel dem au fuzionat şi au format un megapartid, dominant care a guvernat până astăzi aproape in permanentă. Jap e un sist pluripartidic, dar guv făcută aproape exclusiv de aceste. 48-54: cel mai imp om politic a fost Ioshida Shig(h)eru- care fusese ambasador in MB, prieten cu douglas McCarter, transf Jap nu ar fi fosr usoară fără contributia acestuia. Din 45 până astăzi 53 de guverne şi 33 de şefi de guverne. Din 55 până în 93 guv a aprt numal part liberal democrat. Între 93 şi 96 3 guv dintr o coalitie de 6 partide pt a egala. Din 96-2009- part liberal dem. 2009- prima dată part liberal dem a pierdut majoritatea depăsit de partidul dem şi ultimele 3 guv apartin acestui partid. Cele mai imp performante sunt cele de pe plan economic, e trasf profund in per postbelică.45- venitul pe cap de loc era de 20 de dolari, 56- 300 dolari, 67- 1000 de dolari , 79-10 000 dolari, sf anilor 80-depăsesc SUA-24 de mii dolari. A rămas printre cele mai dezv state ale lumii. O ind dinamică ind automob-55-60 000 de autovehicule, 62- 1 mi, 70- 5 mil, 80-10 mil, anii 80 depăsesc sUA . Constructii navale- 56- a prod primele tancuri petroliere de 70 000 t, 58- 100 000 t, 65- 200 000 t, 71- 300 000 t, 76 – peste 500 000 t cea mai mare navă construită vreodată. În 80 jap era deja in primă epocă a robotilor, lucru f mult evidentiat atunci. O serie de lucrări care incercau să decifreze miracolul japonez. Sfidarea Mondială- intreaga lume 60 000 roboti ind- 6000 n Germania, 3200- SUA, UK-180, Jap 47 000.Numai la Toiota lucrau 200 roboti id. 80- 10 mil autovehicule intr-un an cu Toita nisan, honda, masda. Firmele jap deveniseră unsimbol al succeselor. Licon, Canon, honda, seico, mitsubishi, soy, toiota, hitachi, matsushita, toshiba, fujitsu, nisan, etc. În 79 un prof de la Harvard a scris o carte –Japan is numer one.Lessons for americans- a început o adev avalansă de lucrări ce stidauia soc, psih, etc. F Ţuiu- Japonia, un miracol?, Niponismul- teorie şi acţiune. Etnocentrismul- conceptia că sun o rasă aparte că divinitatea le-a incredintat o misiune una de dim univ. Pop acer au gândit că sun o rasă sup le-au şi dovedit- explicatie geografică- inconjurată de imensitatea Pacificului, terestră a siberiei şi cea demografică a Chinei. Prinsi intre aceste imensităţi au

simtit nev să arate cine sunt. A doua explicatie este interventionismul statului-Min Coertului Exterior şi al Industriei- dezv tot felul de pol întelepte de stimulate a ec, de incurajare a ec pop. Pop japonez a acceptat să cumpere mărfurile mai scumpe pt a ajunge o mare put ec. Min acesta a dus o pol extrem de abiă de a păstra rel cu put ec- Jap a suferit in mai mică măs socurile petroliere. Aveau contracte ferme pe multi ani si dateau pod de buna caliiate. A treia explicatie este că japonezii au câştigat in dom informatiilor- defiit ca prima soc a informtilor. Au invatat din WW2 in care americanii le-au interceptat codurile. A patra exlicate este educatia pentru fort. O scoala de management din Japonia are ca deviză: 100 de litri de sudoare si de lacrimi. Se spune că la începutul şcolii, în clasa I . Raporturile de muncă analizate in detaliul: rap au fost unele paternaliste, patronul era un muncitor intre ceilalti cu consecintele: 2 tipuri: angajări pe viaţă şi orice se întâmla cu firma rămâneau acolo- a dezvoltat o mândrie de a apartine firmei. În per dezv japonezii lucrau mult mai mul decât ceilalţi, au inventat greva japoneză. Se adaugă el de nat genarală: Jap dispunea de o imp forţă de mucnă bine calificată , bine instruită, nu a avut chltuieli de securitate. SUA cheltuiau din prod intern brut chiar 10 la sută, URSS peste 20, Germania, UK, FR -5-6%, Jap nu a depşit 1%.japonezii au f foarte dispusi să facă economii şi asta a finantat dezv ind. În 1980- 31,3% dn prod intern brut. Sa dezv în acestă per cultura: 51- şa festivalul de la Veneţia a făcut senzaţie un film japonez:Akira Kurosawa, 54- Kuroshawa- cei 7 samurai, 64- s-au og pt prim dată jocurile olimpice la Tokio, in 68 cel mai imp reprez a l lit japoneze- Yasunari kawabata a obt nobel pt literatură, 68- primul premiu in nobel in lit in Asia, printre primele in Japonia, Japonia ajunge la 100 mil loc şi depăşeşte pt prima dată Germania la prod intern bru, ajungând pe locul 2. În 70 au lansat un satelit Osumi, in 70 expo de la Osaka, 72- jocurile olimpice de iarnă la sattoro, 73- pod, 64 in functie cel mai rapid tren din lume care lega tokio de osaka-făcea 3 ore şi 40 m cu 170 km pe oră. Cele 3 ob sacre al epocii moderne: masina de spălat, frigiderulşi TV. Yasunari Kahabatta(vezi premii nobel in lit) . Yukio Yushima. (Femeia nisipurilor-vezi autor)

CURS 10

Germania

Seriozitate, eficienţă tehnică, punctualitate.Pentru a doua in sec XX ambitiile de cuceriri ter a dus in 39 la un devastator război, dar de această dată sattele antrenate in luptă, invingătoare la sf răzb erau decise să obţ infrângerea completă a Germania. In conf de la Casablanca din ian 43, prima la care a participa F D Roosevelt s a hot ca răzb să fie purtat până la capitlarea neconditionată a Germaniei. S-a mai luat o ecizie care a agravat războiul, tactica celor 1000 de bombardiere: bombardarea sistematică a oraşelor

şi centrelor comerciale din Germania. Pe 25 april 45 I timp ce lupte grele se mai dăteau la Berlin, la Torgau pe Elba s-au intalnit soldati sovietici si soldati americani. Pr 7 mai 45 in franta la reims germanii au semnat capitularea in fata angloamericanilor iinsă sovietici erau nemultumiti, asa că s-a reluat capitularea pe 8 spre 9 mai la Berlin. Al doilea răzb mondial s-a term cu 2 capitulări si nicio pace. Suferintele provocate Grmnaieie de WW2 au fost immense si elel sunt la baza istoriei germaniei postbelice. Economia era distrusă, sist pol se prăbuşise dar soc germană continua să existe si s-a redresat intr-un ritm extraordinar. Aceste suferinte ale Germaniei si pop german. Pierderile pot fi analizate sip e plan uman. Pe plan uman acest rezervor de pop ce a fost mereu Germania a cun un dublu process: depopulare şi repopulare. In privinta depop au f marile ierderi umane din timpul răzb, militari si civili. Au fost a proape 2 mil de morti, aroape 2 mil de dispăruti,din care 3 sf se vor dovedui morti, 500 000 civili. Dresda- martie 45 – 100 000 oameni morti. Berlin, Hamburg, Nurenberg. In plus existau 2 mil de invalizi. Nr prizonierilor: am au luat 3,4 mil toti eliberati pana in iunie 46; britanicii.3,2 mil. E reu de stiut cati au f in este, cel puin 4 mil si f putini s-au mai intors. Bia in anii 50 cand cancelarul Adenauer a restab rel cu URSS s-au intors putini. Repopularea a constat in mutarea fortată din ter pierdute din est a cca 14 mil de germani, un sf din pop. 3 mil dintre ei erau din Cehoslovacia, sudeti, instalati in plina aepoca medievală. Un mil din Est, mai putin Romania. 10 mil de Germani strămutati din Polonia, incluzând ter dintre Veche granită şi noua frontieră dintre Pol si Germania. In acestă zonă locuiau peste 10 mil de oameni. Pop celor 3 zone occ era de aproape 44 mil loc, pop zonei sovietice era de peste 18 ..La 100 de barbati erau 125 de femei. Pierderi ec trb private din 3 pcte de vedere: reducere cap ed prod din timpul răzb, demontarea si ridicarea unor intrep de invingători, interzicerea unor industrii de invingători. Potentialul de prod al Germaniei a f redus dat răzb intr-un md vizibil dar nu f grav. In regiunea Ruhr potentilul ind s-a redus cu 25 %. Dar in E doar cu 10%. In anasamblu ind germană a păstrat la sf răzb 80-85% din potentiall industrial. La sf răzb nemtii l-au capturat pe Sperr care era artizanul pole c germane si l-au anchetat. Dispersarea marilot intrep, asunderea, trimiterea in zona muntoasă din Austria şi cehia. Demontarea intreprinderilor. In martie 46 cei trei aliati din zonele occ au o list cu 1800 intreprinderi ce urmau să fie demontate , dar pana in 49 s-a redus la480 in M B sau Fr. Cap de productie sa redus doar cu 6-8% in vest, in zona sovietică demontate 1400 uzine. Cap industrială a zoonei de E, mai mult de un sf din germani, 20% mine de cărbuni, 80% siderurgie. In al treilea rând aliatii erau de accord la inceput să puterea ec a Germaniei trebuie grav diminuată. (Keynes- consecintele ec ale păcii)Am aveau in plan pt Germania- Planul Morgenthan care prevedea desindustrializarea Germaniei, al acer s-a renuntat. Primele măsuri au f destul de dure. În 46 martie Consiliul de control aliat a dat o listă cu industrii interzise. Nu aveau voie să construiască, nave tractoare, să prod aluminiu, benzină şi maerial sintetic, material radio, si nicun potential de război. Prod redusă la 25% la otel si la 20% la prod de automobile.

Ultima a fost cea mai gravă, in E a f gravă şi cea a demontăilor. Prin acest măs prod ind a fosr redusă la 33% fată de ce era in 38. Insă in 48 occ au schimbat cursul, s-au convins clar că Germania trb să fiw din nou un motor al europei şi să arate sup dem fat de totalitarism. Refacerea Germaneii s-a prod rapid. In 49 in noiembrie se atinsese niv din 38 cu toate că ter era diminuat. La pierderile ec se adaugă alte pierderi materiale şi cele mai grave au f legate de dstrugere ondului de loc. 2 mil 230 au dispărut. Oras intregi erau devastate. Pierderile ter au f la fel de grele. Nu numai că au f pierdute toate ter cucerte in est, dar frontiera a fost stabilită pe linia Oder Naise : Prusia orientală, acest patrimoiu al Germaniei, cu orasul Konigsberg erau pierdute. Sovieticii au ocupat Konigsberg pe care l-au num Kaliningrad???. Germania a pierdut o supr de 15 ooo km pătrati. Cam o treime- un sf din supr ei. Inante de război in această zonă locuiau 12 mil de oameni. Pe plan moral pesimismul si culpabilitatea. La Potsdam se une problema cum definim Germania. La 5 une 45 cei 4 comandanti ai trupelor aliate: Eisenhower, jugov?? Au publicat decl in leg cu infrângerea Germanie. Cele 4 puteri invingătoare isi luau cond. Ultimul sef de govern, amiral deritz++++ nu de Hitler a fost de acc cu dizolvarea guv său. Puterea urma să fie realiz de cei …prima intalnire la Berlin in 45. pol cu privire la Germanie a f sta la Potsdam in iulie aug 45 unde a f stab prog num cei patru 4 D: decartelizare. Demilitarizare, denazificar şi democratizare.The rise and fall of the german democratic republic, Mike Dennis.From ostpolitik to reunification, Avril pittmanGermany: 2000 yearsDecartelizarea a urmărit divizarea amrilor intreprinderi industriale numite in Germani Konzerns. Cele 6 concerne care I 38 controlau aproape intreaga prod de fornă şi otel au f divizate in 28 de societăţi independente. De asemenea marea intreprindere Krupp a fost transformată în societate pe actiuni.Cea mai mare intrep din ind chimică ce poducea totul de la coloranti până la benzină sintetică până la farmaceutice a fost divizată in 3 mari intrep chimice Bayer, Moechst şi Badische Anilyn. În domeniul bancar cele 3 mari gr financiare Deutsche Bank, Desder bank şi Comertz Bank au f divizate in 30 sc bancare. 48-49 s-a renuntat unele din vechile concerne s-au refăcut, altele au rămas divizate. Demilitarizarea a urmărit desfiintarea fortelor armate, demontara intrep prod de armament. Armata era grav compromisă şi câtiva din marii ofiteri au f condamnati si executati ca ciminali de răzb. Armata germană a fost reorganizată abia la 10 ani după război. In 55 a apărut min aprării si s-a org armata germană Apărarea republicii(Bundeswert): 350 000 de oameni f bine instruiti cu armament de cea mai bună calitate. Reinfiintarea armateo germane s-a datorat eesecului de a crea com Europeană de apărare si dat cererii imperioase a am ca Germania să aibă o organizare . Gremnaia a fost introdusă in NATO şi armata Germaniei e in nato. Pria op a Bundeswert in afara hotarelor a fost in oct 57 cand un cmando a eliberat prizonierii : op de la Mogadişu??. Denazificarea urmărea desf Partidului nazist, a organizatiilor soc, pol culturale inf de el de l

teribilul Jugend ,org de femei, ele profesionale , dar si denazificarea a urmărit distrugerea spiritului anzist din mentalitate, invătămant , cultură. A f un proc pol, soc, cultural extreme de complex. Aici plasă, Constiinta vinovată a germanilor. 3 Trepte: arestarea nazistilor cunoscuti. In zona franceză au f arestti 19 000 oameni, zona brit 64 000 , sovieticii 67 000 şi zona am 95 000.Am au f cea mai severăă denazificare a f cea americană. A doua componentă a fost revocarea din funtii: fr 670 000, brit 320 000. In zona am a triumfat sociologia. Apropae intreaga populatie stiutoare de carte a f obligată să cmpleteze chestionare. 15,5 mil chestionare şi au f completate 12-13 mil chestionare. Aveu 132 de intrebări. Evenimentul a avt un impact f puternic asupra soc. Ernst von Salomon-(Proscrisii-anii 30), Chestionarul. Punctul culminant a fost procesul de la Nurnberg-nov 45-oct 46- la care au f pronuntate 12 sentinte cu condamnare la moarte prin spânzurare: Goering, Ribbentrop, Keitel()-fostul min al apărării ), Rosenberg, Iodel, Borman(condamnat in contumacie). 7 condamnări la inchisoare: cel mai celebru caz e al Rudolf hes condamnat pe viată şi care rămăsese sg la Berlin, demitz, Reder, Speer. Au 3 achitări schat, von bahen. Au urmat alte proc si condamnarea unor personalită din elita mai putin imp: unit cap de mort din SS. Democratizarea a f inteleasă prin refacerea partidelor politice, democratice, perf realiz prin reorg soc dem . principalul partid a dev uniunea crestin dem cont la Koring in 45 din reprez ai rezistentei naziste(initial a fost den gr de la Moabit). Uniunea cresti democrată a dominat viata pol in primii ani după război. Partidul se adresează şi catolicilor şi protestantilor, se bazează pe morala creştină şi pe principii sociale solide: dr la ripostă. Prin prog de la Dussedorf din 49 a lansat prog ec sociale de piată. El este intr-o strânsă legătură cu Uniunea crestin socială car este ramura sa bavareză, au colab la govern, nu au fuziont. Liderul si fond Uniuni crestin dem a fost Konrad Adenauer. A edsf o intensă activitate politică. Venirea lui Hiler la putere –a prins primar la koln şi era demis. Era un federalist, un europeist si nu avea niciun respect pt natinalismul ingust Germanii sunt belgieni cu megalomanie. Şi un prusian este un slav care a uitat care îi este bunicul. Uniunea crestin dem e un partid de masă cu 1 mil de membrii si uniune crestin socială cu 100 000 membri. Al doilea mare partid este partidul soc dem- conf de const oct 45 in aprpiere de hanovra. In 46 socialistii din e care se vor uni cu com s-au separat. Multi din lideri s-au nascut in E. Cel mai imp prog e cel din 59 de la Baggodesberg cand se transf intr-un partid national: concurentă cat e posibilă, planificare cât este necesară. El s-a bucurat de mai mare sprijin in reg protestante din E si N Germaniei. Al treile partid org in 48 e artidul liberal democrat. A intrat mereu in Parlament, are in jur de 100 000 de membri si e alc din tehnocrati, specialisti mai ales in diplomatie. A part la mai multe coalitii, in special a detinut min de externe. De-a lungul timpului au exista si alte partied. La primele alegeri 49, 54 a jucat un oarecare rol unpartid aş refugiatilor. In 53 a intrat in parlament obt peste 6% din voturi. Primul partid creat in V Germaniei : partidul com 11 iunie 45: in 49-5,7% din voturi si 11 dep.După nu a mai ajuns.

Acum se num Stânga şi are un nr redus de dep. In 76 cele 2 partide extremiste , cel com sic el neonazist aveau impreună 0,7%?? Din voturi. In anii 80 a aoprut un partid ecologist care a jucat un rol important. Odată cu incepututl răzb rece pol unică fată de Germania a dispărut. Au apărut clar tendinte de scindare a tări. La 1 ian 47 zonele britanică şi am s-au unit alc Bizonia, iar in 48 s-a alc Trizonia. Mai 49 a fost adoptată Legea fundamentaă: germ nu au const ci legea fundamentală, legea de bază. Pe 7 sept 49 a fost creat statul vest german si o lună mai trz rep dem germană. Numele correct al ţării Republica Federală Germania- se considera reprezentanta tuturor germanilor. O lună mai trz se cera statul communist. In introducerea legii fundamentale există principiul Constient de responsabilitatea sa in fata lui Dunezeu si a oamenilor. Primul cap din const cuprinde dr si lib fundamentale. In privinta org ţării Germania este un stat federal alc din 10 landere. In 57 s-a adăugat al 11 lea land, Saar , iar in 1990 odată cu reunificarea s-au adăugat cele 5 din Est si s-au f 16. dr provinciilor sunt f largi. 55% la sută –guv fed, 32% landere . Germania e o rep constitutională, federală, legislativul reprez de Bundestag şi bundestrat(Consiliul rep in care sunt reprez lenderele. Guv nu poate fi răsturnat decât dacă există acordul prealabilasupra unui nou guvern-Clauza voului de neincredere constructive. Prima dată s-a aplicat in 82 cand a a juns la putere cans crestin dem . In Germani există un prag electoral de 5% pt a evita fărâmitarea pol din per interbelică. A f scos in afara legii in 56 pt o per. Nu mai mult de 5 partide intră in Reichstag. După cerarea statului guv politica a fost guvernată de politica Hallstein – secretar de stat pt externe: se stab ca Germania federală va rupe rel dipl cu orice stat care are rel dipl cu RDG. Germania nu a av re dipl cu nicio tară din E: rupe rel dipl cu iugoslavia şi egiptul. La sf anilor 60 va fi inloc de soc dem ce ajung la putere cu Ostpolitik(contarrul doctrinei hallstein): prima tară in fară de URSS era România pt că era incă o com germană aici si s-u ncheiat acorduri pt a fi repatriată. Primul cancelar Konrad Adenauer- lungă per de guvernare: f mare stab guvernamentală-din 49 pana acum au f 8 cncelari: konrad adenauer pana in 63, Ludwig erhart(63-66),Urd Geor Kissinger(66-69)-a creat un govern impreună cu social democratii(guv marii coalitii), vice cancelar pe liderul soc dem.69-74-Willi Brandt, helmut Schmidt(74-82). Hellmut koll(82-98), G Schroeder aliat cu ecologistii pna in 2005, din 2005 Angela Merkel(până în 2009 a a un guvern al marii coalitii). Din 49 pana acum au av loc 17 consultări electorale siaproape toare, exceptie 72când presedintele si-a exercitat put de a dizolva Bundestagul toate au f la termen. Societatea germană s-a schimbat profund după WW2. E o mare putere culturală. Până in 2009: 103 premii Nobel. Din 45 sunt relative putini anii in care nu au luat premiu Nobel. In 45 un etnic german a luat premiul pt fiziologie si medicină, 46- un german emigrat in Elvetia_ Herman hesse, 50-premiu pt chimie, 52- nobel pt pace, 53- fiziologie, med si chimie, 54-fizică?. 5 Nobel pt literatură fie sciitori germani legati de Germania.

Istorie Contemporala UniversalaCurs 1217/05/2012Anul II, Semestrul II

Spania in perioada postbelica

Istoria Spaniei Josefh Perez, Istoria Spaniei Santos Culia, Joseph Perez, Hulio Valderon, Antonio domingo Hortis Spania Trei Milenii de Istorie, Jose Luis de Villalonga

Perioada Franchista

Este una din cele mai lungi perioade de dictatura din istoria Europei. Bazele dictaturii au fost puse cumva atipic, printr-un razboi civil. Pe 17 iulie 1936 a izbucnit in Maroc si in Spania ultima incercarea a militarilor de a lua puterea prin forta incheiind un lung proces de implicare a militarilor in viata politica, lucru care sa petrecut constant dupa reastauratia din 1814. la intoarcerea lui Ferdinad al VII-lea se organizata primul Proninciamento cerand instaurarea monarhiei absolute. Din 1814 pana in 1874 se produc 40 de pronunciamente, creind o traditie care va reveni in secolul XX. Acestea se faceau dupa un anumit tipic. Pronunciamento este o sintagma legata de termenul “pronuntial” (dereptul de a se pronunta). De obicei acestea incepeau cu un document lansat catre populatie care dacqa avea sustinere ajungeau la putere daca nu ajungeau sa fie executati. Lupta intre liberari si conservatori a fost marcata de militarii liberari si militarii conservatori. In 1936 cand incepe razboiul civil, situatia sociala, polarizarea politica, mentalitatea spanililor se schimbasera atat de mult incat lucrurile nu se rezeolva in cateva zile. In timpul celei de-a Doua Republici Spania a avut o democratie adevarata, ce face din incercarea militarilor de a prelua puterea sa esueze si sa izbucneasca un razboi civil. Se incheie in aprilie 1939 dupa trei ani de lupte crancene. Razboiul Civil din Spania este o chintesenta a tuturor confruntarilor sociale si politice din Europa ultimelor doua secole, in el regasinduse toate tendintile si orientarile din Europa. De partea guvernului legal, republican, rosii, erau comunisti(forta lor creste cu sprijin sovietic), socialisti(de diferite orientari), anarhisti (CNS are mare importanta in Sud), Trotchisti, Nationalisti (de diferite orientari 1830 nationalismul catalan si apoi se dezvolta si cel basc), bartidele burgheze democratice (Manuel Azania-presedintele era un democrat si intelectual). De partea militarilor, nationalistii (nationalism spaniol), monarhisti de diferite noante, extremisti de dreapta (aveau un partid asemanator cu partidele de extrema dreapta din Europa) acest partid se numea Falanga Spaniola (rezultat din unirea mai multor grupari si la avut ca lider istoric pe Jose

Antonio Primoderivera, creata in 1934 nu are succes electoral in a Doua Republica, dar este foarte activa si este un element de referinta pentru stanga, in timpul Razboiului Civil Falanga se va unii cu un partid, Partidul Carlist, trec imediat de partea lui Franco, si se creaza un partid Falanga Spaniola Traditionalista si ai Hunte de Ofensiva National Sindicalista, in fruntea ei a ajuns Franco inlocuindul pe liderul care il inlocuise pe Jose Antonio), mai erau o parte importanta dintre militari (armata se scindeaza ofiterii mai tineri, marina si aviatia trece de partea republicanilor si armata coloniala etc. trece de partea rebeliunii), cercurile religioase erau de partea rebeliunii.Razboiul sa prutat cu maxima cruzime, cum sunt de obicei razboiele civile. “Razboiul civil este o boala, mai mult se impusca decat se lupta”. Bilantul peste 100.000 de victime de ambele parti. Republicanii au desfintat armata si au facut militiile nationale care trageau nediscriminat si a fost nevoie de interventia armatei Internationale a III-a pentru aduce profesionalism si disciplina.Razboiul nu sa limitat la Spania ci a atras atentia lumii intregi, se poate scrie de pe orice meridian despre opinia publica. A mai fost interventia directa din partea Germaniei, Legiunea Condor (aviatie) in care si-au facut exrcitul importanti asi, si cateva unitati de tancuri, Italienii au trimis o armata numeroasa, insa cu o eficienta redusa. In aprilie 1936 Franco se instaureaza ca dictator al Spaniei intr-o Europa ce se pregatea de cel de-al doilea razboi mondial. Spania avea relatii bune cu Musolinii si cu Hitler, relatia cu acesta se va deteriora dupa ce Spania nu intra in razboi. Francisco Franco Bahamonde Pana la moartea sa in noiembrie 1975 Generalul Franco a ramas Conducator al Spaniei din vointa lui Dumnezeu. Partidul unic, Falanga, redenumit Miscarea, avea un moto ca conducatorul nu raspunde decat in fata lui Dumnezeu si al Istorie. Conducatorul era cheia sistemului. Exista o incertitudine la forma de stat, monarhie (mostenitorul traia si revendica coroana dar nu o primeste), astfel Spania era numita Statul Spaniol. Un ziarist Juan Fernades Figueroa spunea “toate cartile sunt in mainile sale, el nu face politica, el este politica”. Din punct de vedere personal Franco era un om extrem de simplu, se nascuse intr-o familie din galisia de militari, relatiile parintilor nu erau bune, citise putine carti, se angajeaza in armata ce devine casa si familia, se duce in Maroc unde devine general. Nu avea carisma lui Musolini si nici magnetismul lui Hitler. Avea 1.63 m inaltime, nu era o persoana impunatoare. Ideile erau simple anticomunism, antidemocratia, antimasonerie, antiliberalism. In mentalitatea lui Spania a ramas separata intre invinsi si invingatori si legitimarea puterii s-a facut prin victoria din Razboiul Civil. Franco a fost insa un abil conducator, cea mai simpla caracterizare a fost un abil manipulator de oameni de pe pozitiile puterii. Se dezvolta un cult al personalitatii. Presa ii laudau capacitatile sale militare, care nu aveau o viziune strategica. Dintre cei care l-au laudat in mod apopogetic Raimundo Fernades Chesta “nu este nici un sef de guvern nici un conducator oarecare, este omul dat de providenta ca sa salveze un popor, figura mai mult

decat juridica, care scapa limitelelor stiinelor politici”. O caracterizare mai tehnica i-o face Jose Antonio Giron, ministrul de intere “past de bou, provire de soim, dinte de lup si facea pe prostul”. Franco era foarte prudent, avea o concepti proprie despre timp, el avea tot timpul timp, nu ii scapa nimic si lua toate deciziile, consultandusi totusi ministrii, cand lua decizia era foarte dur (dupa razboiul civil represiunea a fost foarte dura), Franco proceda cu mult calm in luarea deciziilor. Era mult mai calm in sedintele du guvern, care chiar functiona, si ii asculta pe ministri ore in sir si apoi lua decizia la rece. Franco considera ca pozitia pe care o are este suficienta pentru a pastra puterea chiar daca era contestat. Ca militar a spus “pentru cine stie sa ordone este simpu sa guverneze”. “Franco este singurul tactician intr-o tara de strategi” Garcia ?. Jimenes Deparga “daca inteligenta inseamana simtu realitati inseamna ca Franco este foarte inteligent”. In letura cu dictatura Franchista ar mai fi doua probleme.Prima ar fi cea a etapelor in care se imparte: 1936 pe o parte din teritoriu si in 1939 pe intreg teritoriu se instaleaza dictaura lui Franco. Ea se incheie in 1975. Ea se imparte in doua etape. Prima pana in 1957 si a doua etapa pana la sfarsit. Impartirea cea mai buna este legata de guvernele lui Franco (15 guverne). Perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial este caracterizata prin rolul important pe care l-au avut falangitii, rolul militarilor si pastrarea simbolurilor extremei drepte. In 1945 odata cu incheierea razboiului Franco creaza un nou guvern, ministrul de externe facea parte din ANCP (asociatia nationala catolica de propagandisti) si dovedindusi din nou capacitatea politica, inainte de Conferinta de la Postdam, sovietele cerand inlaturarea lui Franco, el da o constitutie. Spania este privita cu mare reticenta, nu este primita in ONU, Franta inchide granita de la Pirinei, Polonia cere retragerea reprezentantelor straine de la Madrid. Curand cursul se schimba. Din 1947 este clar ca Razboiul Rece domina relatiile internationale, se ridica blocada de la pirinei. Nu este primita in NATO in 1949 dar relatiile cu SUA se imbunatesc foarte mult, in 1951 se formeaza un nou guvern. Pana in 1951 Spania este numita Spania Erei Albastra. Din 1951 incepe deschiderea, pentra ca unul din ministri noi, Luis Himenes, ministrul educatiei, permite aparitia unor reviste ceva mai liberare, ridica putin cenzura si provoaca furia falangistilor. Din realizarile perioadei de deschidere cele mai importante sun tratatul cu SUA 1953 si Concordatul cu Vaticanul 1953. Spania trece de partea Occidentala si primeste ajutor din partea SUA. Cele doua tratate sunt privite rau de comunisti. In 1956 se produc puternice tulburari pornite din cercurile studentesti. Studentii protestau impotriva sindicatelor falangiste si cereau organizarea unor sindicate libere. Au avut loc ciocniri intre falangisti si studenti. Falangisti fac lista cu persoanele nongrata. Franco demite ministrul educatiei si ministrul secretar al falangei. In 1957 in guvernul nou apareau trei figuri noi Alberto Hulliaster, Lopez Rodo, Lopez Bravo care faceau parte dintr-o congregatie laica creata in 1928, Opus Dei. Acesta este o congregatie din apropierea biserici, sediul este la

Vatican, are membri in intreaga lume, lor li se atribuie o buna parte pentru meritul reformarii Spaniei. Cartea fundamentala este El Camino. Esenta este santificarea profesiei, ce este o misiune divina. Organizatia este erarhica, cei mai numerosi mebrii erau numerari, care depuneau juramant ca si calugari, donau averea. Ei au reorganizat Spania pornind de la necesitatea de reformare economica. Opusdeisi au procedeat ca la carte, au devalorizat peseta, au adoptat legi pivind administratia, au a facut ca Spania sa fi acceptata in FMI, se adopta un plan de stablizare si doua planuri de dezvoltare la inceputul anilor ’60. ritmul de crestere depeseste Germania in anii ’60. dupa ’68 economia a slabit. Spania producea orice. Spania ajunge in primele 10 tari industrializate ale lumii. Acesta se datoreaza unui regim riguros de dictatura care isi foloseste resursele in dezvoltarea economica. In 1962 numarul opusdeistilor a crescut in guvern si in 1969 erau majoritari. In 1973 Franco paraseste guvernul si il lasa pe mana lui Carero Blanco care este asasinat de ETA. 1973 Spania sufera si socul petrorile. Se pune intrebarea ce va fi dupa Franco, Criza Economica se resimtea si activitatea terorista ETA continua.Se afirma o nou generatie, care nu cunoscuse Razboiul Civil.Caracterizarea regimului ca unu fascist nu se sadisface din cauza deschiderii din anii ’60 cand un politolog american Juan Linz a facut o analiza de natura politologica si a incadrat dicatatura Spanilola in cea autoritara spunad ca desi exista un partid unic, ideea de partid era respinsa. Partidul joaca un rol tot mai putin important in viata politica. Ei pastreaza din ce in ce mai putine locuri in guvern. Un alt argument ca partidul nu era unul real, acest partid nu avea o ideologie care sa o propage. Ideile lui Juan Linz au fost dezvoltate de un sociolog Amado de Miguel Sociologia Franchismului. El studiaza cu metode sociologice elita guvernamentala. Ajunge la concluzia ca in Spania exstitau niste grupuri pe care le numeste “familii”. El numeste si analizeaza cele noua familii franchiste: militarii, primovineristi, traditionalisti, monarhici, falangisti, catolicii, integristi, tehnocratii (opusdeisti), tehnicienii. Gaseste pentru fiecare familie componetele ideologice. O componeta ideologica este autoritarismul bazic (militari), regerationismul corporativism (falangisti), conservatorismul nationalism, triumfalismul imperial, national catolicismul, catastrofismul antropologic, paternalismul elitist, tehnocratismul dezvoltarii. Denumirea dicataturii lui Franco ca regim fascist nu este sadisfacatoare petru ca exista acest purarism limitat. Acesta este un autoritarist, o autoritate militara care domina cu sprijinul dat de tehnocrati. Armata, biserica si falanga sunt cele trei institutii importante ale Spaniei.Dezvoltarea spectaculoasa se bazeaza: turism care a inceptul in anii ’50, ajunge mai tarziu sa primeasca turisti cat populatia ei, serviciile erau foarte bune si foarte ieftine; fondurile trimise de muncitorii Spanioli din strainatate, 3 milioane de Spanioli munceau in strainatate; investitiile straine incepute de Americani,

dupa 1948 primeste imprumuturi si ajutoare si fondurile completeaza celelate fonduri.

Perioada de dupa 19751969 Juan Carlos fiul contelui de Barcelona a fost desemnat succesor oficial al sefului statului si se va produce in 1975. El a fost crescut pe langa Franco a facut cele trei academi militare si facultatea de drept. A facut cateva vizite in UK si SUA dar a fost tinut destul de izolat si era un mister ce va face in 1975.El gaseste solutia de a pastra ordinea si sa faca o tranzitie lina, pastrand persoane din sitemul franchist ce aveau idei democratice si liberale. Un an pastreaza vechiul guvern. In 1976 a avut trei propuneri si il alege pe cel mai tanar, Adolpho Soares, artezanul tranzitiei. El adopta o lege a partidelor, permitanduse chiar si comunistilor sa aiba partid. In 1978 este adoptata Constitutia, legea fundamentala pentru tranzitie. Ea instituea un sistem al autonomiilor. In 1982 militari fac ultima incercare de lovitura de stat. un colonel si cativa soldati intra in guvern, incep sa traga, inteventia regelui rezolva criza. In acelas an Partidul Socialist Muncitoresc castiga alegerile si conduce Spania pana in 1996. In 1996 Partidul Popular castiga alegerile pana in 2004. economia Spaniei se redreseaza. In 2004 au loc atentatele de la Madrid care schimba opinia publica. Partidul Socialism revine la putere. In 2011 Partidul Popular castiga majoritatea absoluta si nu mai trebuei sa colaboreze cu partidele regionale pentru majoritate.

CURS 13

FranţaIstoria Franţei ca şi a restului Europei a fost marcată de WW2. Mai-iunie 1940- infrangere rapidă, teribila si chiar rusinoasă pt statul ei de mare putere. Zdrobirea in 6 sapt in urma unui plan eficace a fost umilitoare. Am au rasp după aceea că generalii fr se ppre mereu pt ultimul război, fiindcă planurile lor vizau o apărarre ca in 1WW. Războiul si ocup care a urmat au prov mari pirderi umane si mari distrugeri. Fr a fost ocupată din iunie 1940: Paris Bordeaux, lion. Toate orasele din N sub ocup germană. Comand general stab la Paris. A fost amanat de 14 ori planul. Din noi 42 germanii au ocupat toata Franta, iclusiv Fr libera cu cap la Vichz si avand la cond pe gen Petain, eroul de la Verdun, care dev un colaborationist. Pierderile suferite de Fr au f considerable: 600 000 oameni au pierit la care se adaugă pste 500 000 pierderi supl. Pirderi materiale inimaginalebile, un sf din locmtive,40% din automobileToate podurile de pe Sena la N de Paris erau distruse si lafel toate poduile de pe Loara . O sit sintetică : prod ind din 45 reprezenta doar 38% din cat fusese in 38 sau 29% din cat a fost in 29. I plus exista o grea povara finaciara. Chetuielile s-au ridicat la

uriasa suma de 1500 mld de franci. Importul ed produse abs necesare suprav pop era o grea problemă pt ca aproape nu mai existau porturi si lipsa debani. Probl materiale erau doar o pare, se adauga criza morala dintre cele mai grave, comparabila doar cu ce era in gerania. In ciuda credintei gen De Gaulle in vctorie, at cand a lansat proi de redrsare nationala doar 700 dr fr s au alaturat. Rezistenta gaullista se va realiza lent. Infrangerea de la Stalingrad a devenit un moment de Trezire. Rezistenta incepe in 43.Totusi pe mas ce germanii sufereau inrangeri si se apropia mom debarcarii din normandia, erau din ce in ce mai multi fr in rezistenta. Reversul acesteia a f extrem de extinsă si s-a num colaborarae. Sute de mii de fr din resemnare, din lipsa de curaj au colab cu germanii si cand a ven sf razboiului a urmat epurarea cu scene din ce i ce mai socante. Exista 2 carti :Raymond AronHistoire de Leuration+67-74, Paul Novik-85-L’epuration fr. In 52 liderul fr G Bidault prezenta această imaine a a purării, aprox 10 000 de morti, 5300 executii sumare in timpul ocup, 3000 după ocup. Epurarea fen de masă. Oamenii erau ridicati de acasă de lupt din rezstnta şi erau impuscati. Au f condamnat la moartea marsalul Petain care ult a fost lasat cu condanare pe viata.Au f executati cativa reprez de seama ai presei si lit fr printe car ziar Robert Brasiash, scriitorul Paul Brack si ...Suares. Pedeapsă pentru opinie. Epurarea a ca si o alta semnif una sociala si pol : part co sia- luat titl de glorie de part al impuscatilor, sust ca 75 000 de victime ar fi fost com sau simpatizanti. Au putut aduce doar dovada pt 176. 4300?? De fr au primiz Rosete de la Rezistence, printre care A Camus. Fr trebuia să treaca la o reconstructie morala si sursa nu putea fi decat un gaullist. De gaulle era deja un mit, un exemplu, un mare general plin de idei indraznete inainte de război. In iunie 44 s-a format guv provizoriu al rep fr condus de de gaullle care inlocuia comitetul fr de la londra pana in 43 cand sa mutat in Algeria. Acst guv a f rec de aliati bi in oct 44, după ce de gaulle a f o vizită la Moscova. Roosevelt-nu il agrea si Churchill-rivalitate.Prog acestui guvern cuprndea pcte precum judecarea si condamnarea celor de la Vichi, imbunataire cond de viata, nat bancior, cersterea pensiilor, alocatiilor, salariilor pt fam cu mai multi copii. Guv a inceput nationalizări: intre Renault, uzina de motoare de avion Ron, comp de tans aerian insă in fata soc fr se ridica o probl pol imp. In oct 45 a f org un referendu in care li se puneau fr 2 intrebări: doriti ca adunarea aleasă să fie constituantă-compromiterea reală a sist rep a treia. A doua era daca se aproba ca put publice sa ie reglementate dupa textul care urma inainte de adopt const. 96% au zis da la prima intrebare. 66,5% au rasp da si la a oua intrebre. Se vroia schimbarea mediata a sist. Primele alegeri din oct 45 au dat ca rez o vict acom cu cei mai multi de in Ad constituantă: 160. p locul 2 un part de centru dreapta care grupa el catolice din rezistenţă: Movement republicane populaire(MRP)....- cond de bIdault. Loc 3 part socialist de stanga, dar riaul declarat al com(part lui Taures). Pt că socialisti vroiau imbun sit generale prin ref in cadru sist dem occ, iar com vroiau rev.Prt socialist pastra vechle sigle SFIO e care le avea de la fondarea(sect fr a intern muncitoresti) păstrat pana la sf anilor 70- abia la

Miterandse schimba. Ad Const a preg Const – preg de socialisti in special chiar cu sprij com. Prevederea care nemultumit cel mai mutl a fost de a se desfiinta d oua camera: Senatul: Parl unicameral şi in consecnta proictul adoptat a fost supus unui refenrendum pe 5 mai 46 si rez a fost negativ: 10 mil 50 miii-nu, 9 mil 300 au spus da. Nu s-a adoptat Const si s-au org noi algeri pt ad const in iunie 46. MRP169 loc, com 153, soc 129. Intre timp se formas si un guv in noi 45 cond de gen De Gaulle si in guv intrau 21 de ministri: 5 soc, 5 com, 5 MRP, 6 gaullisti. Gen le-a refuzat comunistilor un guv imp: min ext aprare. Riv dintre partide e intelegrile cu generalul. Gen sia dat dem in ian 46, dar nu s-a restras si a inceput din retragerea sa pol să tina discursuri emblematice.Pierre de Boisdofr??- O ist vie a literaturii franceze de azi. In iunie 46 gen a tinut discursul de la Bazeux in care critica reg partielor si noua const si in sept 46 discursul de la Epinal in care criica cea de a doua Const doptata in oc 46. 9 mil 300 pentru, 8 mil 200 miii imp, 30% nu s-au dus la vot.O treime din fr s-au reemnat s voteze, o treiem au resp, o treime au ignorat-o. Astfel s născut Const rep a patra care va intra in vigoare in ian 47 cand toate inst statului au f constituite. Insăde la demisia gen de Gaulle din ian 46 si pana dupa ad const cele 3 art dominau scena pol a Fr : tripartidism. In nov 46 dupăa adopt Const fr au f din nou chemati la vot. De aceasta data com au obt din nou o confirmare o inf lor-193 dep, MRP-167, soc-105. In calitatea de lider al part celmai votat Maurice Taures a pretins să fie sef al guvernului. Socialistii –au inteles cu MORp si au resp. A aj sef al guv Leon Blum(provenea din fam de evrei), liderul part socialist, ace fusese si ianinte de răzb seful guv. A STAT DOAR 6 LUNI. Primul pres al rep a patra:????.Acreat propriul parid: uniune pop fr care a obt in 47 succese remarcabile la alegerile locale care grupa oameni pol si generali. Multi vor avea un rol imp in anii 60. Planul Marshall a schimbat si sit pol di Fr nu doar ec si in consecinta sit socila di V Europei. O cond pusă de americani era ca din guvernele acer sunt in Italia şi Fr com să fie scosi asa că MRP si soc au profitat de o greseala a com si in mai 47 coma u f scosi din guvern, guv s-a reor fara prez com. Grseala com a f ca desi faceau parte din tripartidism ei sprij si act sociae ale muncitorilor. A fost considerat denuntat pactul tripartid si om dati afara, au part la reuniunea Cominform. Vall de greve sust de com si in Par s-a creat o sit inacceptabila. Com au ocupat tribuna 5 zile si 5 nopti si tineau discursuri despre orice. Cand dep com Raul Callas a cerut armatei sa sprijine poorul si a f exclus dina d prin votul dep, toti com s-au retras boicotand activ ad nat. Prn reragerea com s-a schimbat sist tripartidist in mai 47. Per care aum este per celei de treia forte: st: extr com, dr: extr Gaullistă, si soc+++. Urmări ec si soc imp: implementarea primului plan in 47 : prima tara din occ care av un sist bn pus la pct de planuri ec. Fr a f initiatoaarea si cea mai imp contributoare a proi de interare europeană: decl Schuman di 1950, rima com din 52(Com europeana a carb s otelului)1 iulie de la ora 14-Stan.

Principala carac a rep a patra pe plan pol este instabilitatea guvernamentala care a creat asi o anume stare soc. Din ian 46 pana la 1 iulie 58 s-au succedat 23 guverne. In acest cond era destul ed greu să se implementeze o pol coerenta. Se putea asig o anume cont. In aceste conditii pop politicii a scazut si mai mult in Fr si o impresie generala ca in comp cu UK si Germ viata pol este mai slab cotata. Doar vreao 2 cazuri in evidentiate ca avand mai mutl op: primul Anoine Pinay care a cond un guv intre martie si dec 52. El era prezentat astfel: doatat cu o int modesta, avea un asp modest si cal oratorice si mai modeste, dar fusese colab. Cu toate acestea a dev un mit pt ca a f o ref monetara. Al doile om pol mai imp a fost Pierre Mendes France- pop lui s-a datorat nu ata calitatilor lui i dat unor imprej: el a incheiat acordurile de la Geneva, punand cap razb din Vietnam care costase fr pe paln mil şi ec. Vietnamezii au obt vict de la Dien Dien Phu ocupand o fortăreata fr. Acordurile de la geneva incheie etapa fr a razb din Vienam. Cirza rep a patra: 54 % din Fr consid ca Fr e amenintat de com, 35% consid ca Fr era amenintat de fascisti- aproape toti aeau o saima po. Soc fr a f crunt zguduita de răzb din algeria, al doilea lung răzb colonial. Fr a f implicata in 2 razb de lunga durată-45-54, 54-62.In 54 incepe insurectia algeriana sub forma unor act teroriste asupra colonilor fr. Per acuta intre 56-58: fr au mobil armata de 400 000 de soldati intr-io tara unde traiau 10 mloameni, din acre 1 mil eru coloni fr. De ce s-au cramponat fr de stăpânire acol din algeria.lozinca din per aceea era c L’Algerie c’est la France.In 54 aceptasera indp tunieise, in 56 rec indep Marocului. Primul ter din sp Fr Giuneea. Fr consid ca Algeria e Fr: vechimea acste colonii din 1830 dupa ce pierduseră cea mai vehe col Louisiana. Era interesul strategic: fr stap N Med occ, Algeria era coresp ei pe celallat mal. In al trilea rand iteresele ec si demografice fiindca in Algeria traiau un mil de FR. Coemrtul si alte ersurse cu toata lumea araba si africana. Razb din algeria : incordarea pol si scoa atins cote maxime. In 58 pe acest fond de gravă criză presedintele l-a invitat pe De Gaulle să formez guvernul. Generalul a conditionat acceptarea fctiei de sef al guv de schimbarea Const. Liderul Gaullist Mihelle dubray a redactat o const care difera fundamental de const rep a patra. Put e concentrata in mana pre- Fr e o rep prezidenţială. At cand Pinet a f min de finanate a ridicat in guv o pol de externă- Gaulle rasp. Odată cu schimabrae const, odată cu a 5 a rp. De gaulle a stat pres 11 ani. Pes lui de gaulle durat din 58-69. Totusi o per comparabla cu durata rep a 4-a . Au f doar 3 sefi de guvern: Michelle Dubray, G Popidou-62-68, Couve de Mourvill-68-69.In acceeasi per min de ext Couve de Mourville. Stab . In felul acesta s-au consolidat instittutiile si De Gaulle aurmătit să dezv ec Franta. Si s-a adugat o dim atomică la panurile Fr: SUA, URSS,UK, China, Franta. Si să sigure gloria Frantei. Fra devenit tara care produce cel mai mult in cetralele atomo electrice. Energia atomică e una de vf in Fr, lafel ind de armament. Fr un f mare exportator. Fr si-a dezv ind si a transf soc mult mai mult decat in per anterioare. Abia acum Fr a dev o natiune industriala chiar daca f putine firme amri exista in Fr. In rev Forbes : rimele 50 de firme-5 frantuzesti, niciun in

primele 20.Aeronautca, automobile, ind chimica, petrochimic si o mltime d intrep in dom prod de lux. Cea mai originala dim a pol lui de Galle a f cea externa si a av consecinte la niv ment. Pol ext are 4 dim de mare originalitate: distantarea de anglo-aemricani . Mai intai incordarea rel cu SUA pe tema NATO. Fr s-a retras din org intgrate NATO si le-a cerut americanilor săşi mute cartierul general de langa Paris. In keg cu britanicii gen Adino cand englezii au cerut sa intre in com ec europeanăin 61 gen Adino la o conf de presa le-a resp cererea de aderare. Abia in 73 au intra. Corolarul acestei pol de distantare fat de lumea occ a f apropierea de lumea estica. In 64 a rec rep pop chineză şi de gaule a f o vizită, discutand despre rolul e care treb să il aiba o natiune. Af o vizită duă aleg din 65 in URSS in 66, pol in 67, mai 68 la Bucuresti. A treia directie a fost acceptarea decolonizării, mai intelept mai matur gen a dus o pol apropiată de ce brit si acc ca inevitabila decolonizarea. In 1960 s-au eliberta 17 state di Africa, mai mut de un sf din tot de astăzi, 14 erau col Fr. Nigeria, Congo si Somalai nu erau fr. A patra directie a fost intarirea spiritului national si sust intereselor Frnatei chiar dincolo de limita dipl. 67-gen de Gaulle a tinut un discurs in Canada- trăiască Quebecul liber- a treb să scurteze vizita. In mai 68 Fr in special parisul au f cutremurate de un suflu nou, cel al rev cele mai imp din anul 68. Totul a inceput la Fac de la Nateres care e langa Paris unde stud protestau impotriva sistemului(scoli-legislatie, prof, programe,)Daniel Kohn Baldi-liderul studentilor. S-au mutat la Paris, Sorbona i-a sprijinit si au f multe zile de entuziasm. Miscarea a luat amploarea cand si muncitorii s-au solidarizat cu studentii si au f greve. Stud au ramas sg si au acc promisiue de ref si sist educativ fr s-a schimbat, modernizat. Au av loc alegeri dupa aceasta, le-a castigat. A cerut printr-un referendum adoptarea ref administrative. Pop fr a votat cu nu si gen si-a dat demisia. Obs pol constata ca mom a f si mai potrivit pt a-l urma cu un mit. A 5-a rep poartă marca inconfundabila a lui De gaulle ce maore in 70 in noiembrie. In 1974 pentru că pincipla problema a Fr e focalizarea pe pers, umează G Pompidou care continuămodernizarea si si-a legat numele de trasf modernizarea Parisului. Si-a incehiat mandatul inainte de terme. Moarein fctie in 74 si a urmat o schimbare: un centrist cu o viziune nouă ajunge preşedinte Valery Jiscar D’estaig pana in 81. De la sf anilor 70 socialistii s-au reconciliat cu com si vechiul part pop . pe această bază a castaigat aegerile socialistul francios Miterand care il concurase pe Gen De gaulle. La primul tur part toti reprez part si primii 2 merg mai departe. A stat 14 ani presedinte pana in 95-s-a remarct prin opera constructiva: inst lumii arabe, radiodifuziunea, bilbioteca. In 95 sia luat revansa un gaullist Jacques Chirac, acre fusese in timpul lui Miternd sef al guvernului- percare se num coabitare. Primul mandat a f din 95-2002, al doilea pana in 2007. Sunt limitate la madatele reduse la 5 ani. Din 2007 –Sarcozy. Marea britnieIn timpul ww2 M B a av un guv de uniune nationala, liderul fiing conservator- Churchiil fiind si lab si reprez al liberalilor- A Sinclair. In timpul răzb s-a lua o

decizie inteleaptă- să nu se org alegeri in circumscriptiile care raman vacante si sol gasita af să se num candidat doar din part care avusese dep. S-a pastrat str parl cum a f la ultimele alegeri- din 35 la 45. la aceste alegeri s-au confruntat part laburist –Cu fata spre viitor, conservatorii s-a bazat pe Churchill. La cele 10 dicursuri electorae trans la radioa, lab au prezentat 10 pers diferite, in timp ce conservatorii u rezervat 4 pt Churchill. Alegerile concentate pe Churchill – rez in favoarea laburistilor. Churchill a av prevederea să il ia p liderul lab la Potsdam. Ale pe 5 iulie , rez s-au cun după 3 sapt. Lab 393, cons 213. Guv cond de Clement Attlee. Si avea in com sa imp per laburiste printre care HughDaltn min de finante. In privinta pol promovate ce marchează intreaga per postbelică. In paln ec lab au o serie intregaa de nationlizri. Au f nationalizate: Banca Anglieie minele de crbuni, transp rutier si cel feroviar, centarele electrice. Pol socială a guv care se incadreaz şi e tipică pt Welfare state care a f un adev model t europa cont. 46- legea pt asig sociale, sist nat de sanatate, legea pt asist sociala. In 47 adopată legea pntru locuinte.46- legea pt noile orase prin acre au f create orasele din juru Londrei. In 46 a f adoptată o nouă lege sindicala mai permisisvă. Pe plan politic 2 mas au f adoptate: legea reperz poporului care desfiinta ultimele ramasite de vot plural. Mai existau persoane care aveau dr la 2 voturi. Parliamnt act care reduce aterm de suspendare pt o lege de catre cam lorzilr de la 2 ani l 1 an. In ceea ce priv probl concrete: gravele probl financiare. Uk a treb să solicită un mare imprum dn partea am , 4 mld dolari, obt cu ajut lui Truman, Keynes. Insă se punea cond reintroducerea recnvertibilităţii lirei sterline. Sit ec era extrem de proastă. In acesti ani crtelele si rat a f mai gravă decat in timpul răzb. 47-48 s-au introd ratiile alimentare. 370 g carne, 225 zahar, un l de lapte si un ou pe sapt.Sol salvatoare a f prin imortarrea a catorva mil de cutii de conserve a unui peste Snoek. Toti politicienii erau reprez in reclame. Petrolul si electricitatearationalizate, mai multe probleme a povoat consumu de textile. Guv s-au bucurat cand la Paris a pparut in 47 moda mini. In 47 can printesa elib s-a cas a prim 100 de bonuri de imbracaminte. Per numita austerity care se va incheia treptat la ncep 50. 48-paine, 49- imbracamine,50-rat laptelui, oului, sapunului.In 51 s-a org festivlul M B, iar atm de optimism din 51 dispăruse: M B nu mai era ce a fost. In 51 aleg castigate de conservatori, care au stat la put pana in 64. Sis-au schimbat 3 premieri, Churchill, A Eaden-a guv in timpul crizei suezui- 55-57,Mcdillan-57-63, 63-64-Douglas coul??- 52 elisabeta II a urcat pe tron după moartea lui G VI. Cnservatorii au f mai eficienti in adm statului bunastarii . ua romis că vor construi 300 mii de ap pe an. Rve The economist a inventat un termen pt a marca continuitatea ButSceelism-pol financiara a gu. Un ziarist am constatata ca britaicii tin la statul bunastarii introd de laburisti. McMillan- statul bunastarii se instalează. 4 din 5 fam aveau TV. La incep per Thatchet 99% aveau TV. SE schimba ob alimentare. Oamenii cheltuiesc toto mai mult penru educatie şi pentru spectacol. In 45 in MB erau 17 univ, 70-44 cu toate ca ristmul de crestere a ec a f redus fată de continent in gen. 50-73- itm mediu de 2,89%, Fr peste 5% si G -6,37% . Pentru că in Mb

cresterea se facea cu costuri f mari, fiind lipsită reresurse si treb să importe. Guvernanti incercau să echlibreze balanta omerciala scazand creserea productiei, marind dobanda de referinta. Stop and go-schema urmata de pol ec de dezv ec a MB dupa rozboi- scăerea si cesterea dobânzii. La ind carboniferă-minele au f in criză tat de gravă incat Thatcher i-a tinut in grev pt un an. Au urmat paan astazi alternantle la niv guvernării. Pana in 70 lbuistii. Anii 60- Roy Jenkins acre ncurajează o seie de ref: o nouă lege a divortului, lib codului penal, interzisă pedeapsa cu maortea, misc feminist. 70-74- epoca crizeor petroliere. Incap conservatorilor de a face fată probş a dus la vitoria laburistilor pana in 79- rev ca pemier Harold Wilson- primul lab ce a cast de 4 ori aleg. 79- Thatcher- prumul mom f imp de schimbare după răzb- epoca de reintroducere a pprincipiilor liberale clasice, ren la prog sociale, reprivatzarea unor intreprinderi. 90 isi dă demisia după 11 ani. A urmat guv lui John majon?+97- ab castiga cu Tony Blair care a stat la con pana in 2005. Din 2005 Gordon Brown, sg care nu a org alegeri si nu acastigat, le pierde pe cele din 2010- guv de coalitie David Cameron cu cel soc dem. Soc brtanica mare stab care se reflecta pe plan pol. Din 55 sefi de guv 41 au fcut fie la Cambridge fe la Oxford. Cele 2 univ f apropiate dau elta pol si eec a M B. 11 Nu au av titlu univ, doar 3 au f univ dar nu la Oxford sau Cambridge.