+ All Categories
Home > Documents > Istorie clasa a11a - editura Corint

Istorie clasa a11a - editura Corint

Date post: 26-Dec-2015
Category:
Upload: freezing-north
View: 731 times
Download: 25 times
Share this document with a friend
Description:
manual clasa a 11a istorieeditura corint
131
facebook.com/manuale.online http://w ww.face book.co m/manu ale.onli ne http://ww w.faceboo k.com/ma nuale.onl ine
Transcript
Page 1: Istorie clasa a11a - editura Corint

facebook.com/manuale.online

http://www.facebook.com/manuale.online

http://www.facebook.com/manuale.online

https://www.facebook.com/manuale.online

Page 2: Istorie clasa a11a - editura Corint

torieManual pentru clasa a Xl-a

Alexandru Barnea(coordonator)Vasile ManeaEugen Palade.

Florin PetBogdan Teodof,escu

':'li,,iL

iiii

Page 3: Istorie clasa a11a - editura Corint

WWEilffi-T WWUJO* WETW # AT IE|" S I C E RC HTAF I !

wWwwww[Yllmru.tril yn*ntrw, *Xnwrt mW,#-a

Alexandru Barnea(coordonator)Vasile ManeaEugen Palade

Florin PetrescuBogdan Teodorescu

Coninr

Page 4: Istorie clasa a11a - editura Corint

R€for€nli;ConL dr. Cdslian OladuFacultalea de lstode,Universitalea BucureQtiPto. 9r. I loan Halmaghi,cologiul National "Unirea",B|agov

Redactor: G. l\4oldoveanu

Tehnorcdactare compute zatd:Corina Roncea

Copeda: Vale a Moldovan

Edihra CORINT

Rsdadia 9i adminisbalia:Str l\,,lihai Eminesou nr 54A,sector 1, BucurcgtiTel./Fax: 021.31 9.47.97,02'1.319.48.20Difr.Ear€a:Calea Plevnoinr. 145, sector 6,cod po$lal 060012, BucurcgliTel.: 021 .31 9.88.22i

021.319.88.33;0748.808.083;07 58.225.443:

Fax: 021.319.88.66; 021.310.15.30E-mail: [email protected] virtuallwwwgrupuconnLro

Tiparul executat la:FED PRINT S.A,

Des.rier€a CIP a Bibliolecii Nalional6 a Romani€ilstori€: manual psntu dasa a Xl€ / cootd.: Alexandru BarneaiVasileAure l\4afea, Euger Palsde, Forjn Petescu,Bogdan TeodorescL. - Bucurc9i : Coint, 2008sBN 978,973-135,362-3. Earnea. A exandru (cootd.)

l l Paade ELrgen

94{100){075.35)

Manualul a fqst aDrcbat pdn Odinul minislrului Educaliei 9i Cercettii nr 4446 din19.06.2006, in uma ovaberii calihlivs oqanizate do catl€ Consillul Nalional penb!Evaluarea siDifuzatea Manualelor, giesto roalizat ln confotnibb cu prcgrama ana-liticd aploba6 pdn Ordin al minislrului Educalioigi C€rcet?tdi nr. 3252 din ,|3 02.2006.

Date despru aulori 9i contibulia lor la elaboral€a manualului:Bof. univ. dr. Al€xandru BamssDoctor ln stoie {1983) specalzal ln sto e aniica I afteologe C€rc€Elor glintiic (din 1968) lalnsiltulu de Arheoose din Bucure$i al Academi€i Romene Decan alFacultalide lstorie a llnver-sildtii Bucrcg (19962004). Din 1999 pfm vicepreqedinte a Societilii de Stiinle lstorice dinRonrania 9 pegedlnle a com sieiNa!onale deAlheologe. Autor a nume@se studii qi lucrdi de spe_cialitale. Distins cu premiul,vasie Parvan'a Academie Romane (1979). Coordonator alco eclivuluide autoi a unor manuale d€ islore penlru caseLe a lx_a (CoRlNl 2000) 9i a X€ (CORlNl 2004,2005 ). Acoordonal prccesulde elaborare a acesiuimanualgia asrguat controlu Sliinl lic

PlDl gr. I Vaslle Au'Bl Man€aPDfe;or a tLceu Ieorelc din Cod ea 0ud. Br"9ov) Menrbru al Com siei Nationale de hto e (1994_

1998)silnspeclordespeciaitalelalS.J B€9ov (1995_1998) Pteqedinle a lil alei B€9ov a Socielalride 91inle lstorice Lucrdd la sesiunid€ comunicdri $ilnl Jice, adlcole glsludliin publicali de speciali'laie Coaulorla manual€ de islore penlru c asele a lx_a (COR NI2000), aX a (CORlNl 2004, 2005)

s a X a SAM {CoR NT 2004) AeaboEl teme e 10 (in colaboEre), 12-14 22,23 din acest manuaL.

Prof. 9r. I dL Eugen PaladeCoordonator al Depai€menlulu de ntegrare Euopeana al Fundatie ,Centrul Educalia 2000+' (din

20021 A coodoiiai inpementarea Prolectului de Refornd a lnvalamantu ui Preunivercilaf dinRom6na, tinanlat de Banca Mondiald si de Guvemul Romanei (19932002) A padicipal

la procesul d€ reformd a iianualelof 9co are 9 de^ollare culrculad din Slovenia Seioia Bosnla-Hetegovna Azerbaidlan. Aulor de lucrdi cu c€racler didactic ai coautor de manuale de isloreA€labo€t caD 10 ele 1-5 din acest nranual.

ProlesorlaScoalaNr1Paitelmon.llov,9i a $ma a evreiascd LauderReul Buculegl Doctorandallnstilutuluide Arireo og e ,Vas b PArvan'alAcad€mlei lvlembru in Con s a l\,llnisler aE deAnalizasiAorcbarc a Malerialelor Didaclice pdvind prcdarea sio e e!rciesli 9i a Holocauslului in 9coliledin Ronran a. A umal cLr$ur I a idcut ! ziie de speciallza€ in ma multe tai eu.opene A publicat

studiicuprlvirelamonumentearheologicedepelerloiulRomanieig la storia evreior (Nolocauslul).Aeaboral lemee 6-8 19'21dn acesl nraiua.

Pof. gr I dr. Bogdan TeodorcsdrDociof in islore (1984) Pmtesor la Liceulteorelic Vctor Babeg'din Bucurelt lnspector de specE_l i ta le in lv lEN{1991-1998)sl ,d in l99l ,mernbrualComiseiNal ionaredestod€Secretargenelal(din1991) alsocieldtilde $tlinte ktorice djn Romania. A pub ical stud de isiorie nredie mmaneascl9lde metod ca oredariljsloie. Aulorsau coautor la manuale de stode penlru clasele a lv_a(CoR|NT200€), a V-a, a Vil a, a X-a (CORINT 2000) a X_a (CORINT 2004,2005), a X_a SAM (CORINT'2004i a xfa s a Xl-a Aelabomttemele 9,10 (in mlaborare) 11,15"18 girecapituErile.

ISB:978-973-i35-362 3

Toate drept!rlie asup€ acesiei ucrafi sunt rczeruate Edituni CoRlNloarte comDonente a GRUPULUI EDITORIAL CoRlNl

Page 5: Istorie clasa a11a - editura Corint

Degteaptd-te, rom6ne!Versuri: Andrei MuresanuMuzicar Anton Pann

De$teapt6-te, romane, din somnul cel de moarte,in care te-addncird barbarii de tiranr!Acum ori niciodate croiegte-ti alte soarte,La care se se-nchine gi cruzii tei dugmani!

Acum ori niciodata se dem dovezi la lumeCd-n aste mani mai curge un sdnge de roman,9i ce-n a noastre piepturi pAstrem cu fald-un numeTriumfdtor in lupte, un nume de Tralan!

Priviti, merete umbre, l\4ihai, Stefan, Corvine,Romana natiune, ai vogtri strAnepoti,Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine,,,Viatd-n libertate ori moarte!" strigd toti.

Page 6: Istorie clasa a11a - editura Corint

Europa

r6zboiului

filmuluilul Viltor ode Sica,

(1S48)

'Rezbtenla opus6 de inlregul conti-neni drclaturii lui Hitler a constiluil deciosulse e ml$ced europene de dupi AlDoiea R6zboii\rondial, o altd su|s5liindRazboiul Rec€: fera cei do1 mali despoliai secoluui XX, Hiller qi Slalin, nu ar fifost posibil pocesul de unificare euro-peane, care a generai penlru inhia oa$in istoria conlinentului insfitulii transna-lionale durabile. Daca analizdm evoluliasentimenillui de solidaritate ln Europade la Bdldlia de la Salamis pane in pre-zeni, gesim o explicalie pe catde slmple,pe atat de apasabare: Europa n! s'aaliat niciodate penlru ceva, cidoarimpo-kiva a ceva. Unilatea ELrmpei se facesimlitd malales in defensiva comuneim-pokiva lnuipericol comun, imaginar saureal, iar dace primejdia dispare, dispare9i unitatea.'

(Hagen Shulze, Slal 9i ,atlunein isloia europeane, 1994)

EL u r$pa c#nt#r''l1pffir ffinffiEUROPA_ SPATIU AL DIVERSIATII

inceputul secolului in care am intrat in urme cu cetiva ani a adus Eufopamai aproape ca niciodald de realizarea unui mai vechi proiect politic: unitateaeufopeand. De ce a devenit un astfel de proiect aplicabil in acest momentistoicqinu maidevreme? lJn reputat istoric contemporan - Hagen Schulze-afirma ce de-a lungul isto ei sale 'Europa nu s-a aliat niciodatd pentru ceva, cidoar impot va a ceva". lmpotriva cui lrebuia se se uneascd Europa sfarsituluide secol XX? Rdspunsul la aceasid intrebafe compode doud aspecte: globa-lizarea gi ... Europa insdgi.

Fenomenul globalizdrii pune in fala statelor continentului provocari cdrora,in mod evident, nu le pol face fajd: competitia economica cu alte piele econo-mice mull mai putemice (SIJA, Japonia) sau cu un imens potenlial de dezvol-tare (China, India), nevoia investiliei nrasive in gtiintd giin tehnologie, protediamediului, lupta impolriva subdezvoltAii, a lefoismului etc.

in acelagi timp, Europa trebuie sA se apere 9i de sine, ma exact spus delot ceea ce a insemnat manifestare cu Dotential de conflictin secolul)(X. CdciEuropa ultimului secol a fost o lume a permanentei confrunled intfe mai multetendinte de dezvoltare, avand uneori fezultale traglce asupra destinului conti-nenlului. Astfel, sub faport poiitic, incepuiui secolului pdlea cd aduce cu sinevictofia statului national 9i a democfaliei parlamentare. Evoluand sple formeparoxistice, acela$i nationalism s-a aflat insa la originea celor douA ma de-zastre ale omeniril care au purtat numele de,,razboaie mondiale".

Democratia pariamentald liberald, a$a cum se manifesta ea la inceputulsecolului XX, nu a reusit nici sd evite Primul Rizboi Mondial $i nic sA gestio-neze corect consecinlele sale. S-a creat as$el lerenul favorabil manifestdriialternativei fascisle, cu forma sa extremd, hitlerismul. Speculend sentimentulnational gi consecintele sociale ale crizelor economice, acesta a generatmarea catastrofd a anibr 1939-1945. De$i incheiatd de mai bine de iumetatede secol, cea de-a doua conflagralie mondiald continue sd nascd pasiuni $isd-Si releve nebdnuite consecinle dalofitd dimensiunilor sale apocaliptice.Sfarsitul rezboiului nu a insemnat insd instaurafea picii, ci declan$area unuialt tip de conflict, Razboiul Rece, intre vestul democratic I estul sovietizat.

Experimentul comunisl din URSS, extins la niveluljum6telii estice a conti-nentului european, a generat o nesfaryita suferinld umand. Disparilia sa dupd1989 a dat o noud qansi democratiei in Europa de Est, dar procesul s-adovedit lung, complicat Siinsotit de o fecrudescentd a nalonalismului. Acestaa readus betranllui continent rdzboiul: Croatia, Bosnla, Kosovo, inlervenliaNATO in lugoslavia. Depade de a fi un monopol al estului, nalionalismul 9i se-paratismul pe baze etnice continud se se manifeste Siin vestulconlinentului,cazurile idandez Si cel basc fiind intre cele mai cunoscute.

Agadaf, pe lange culturd 9i bunestare pentru o bund parte a cetdlenilor sai,Europa secolului )(X a adus cu sine 9i multe suferinte. [.iai mult chiar, dupd cedominaserd lumea vreme de mai multe veacuri din punct de vedere economic,militar !i al nivelu ui de civilizalie, statele europene s-au vazul, dupd Al DoileaRdzboi Mondial, in situatia de a nu mai avea un cuvant de spus in competiliagbbale. Eufopa devenise un pericol pentru ea insdsi.

ir

-t

Compehnle genemle: c€re trebuie sa fre fonnale

pin procesu de p€darc-invalarca discjplinei ISTORIE in clasa a XLa

1. Ulilizarea eficient a comunicdrii9ia limbajului de specialilale.

2, Exe6area demersurilof $i actiuniior c vice dernocrat ce.

3. Aplcarea princlpiilor si metodelofadecvate in abordarca sulselor slofice,

4. Foosirea resu$elor caIe sustlninvdla@a permanenta

Page 7: Istorie clasa a11a - editura Corint

Modulul I

"Asteziaqdorise me refer Ia lragedia Europei.Acest nobil conltnenl cupr nde cele majfiumoase 9imaicullivate regiuniale lumi, bucurandu-se de un c|mal tempeGi !iechiti-brat (..). Esb fentana crcdintei cregtine 9la eUciicfesline. Este ta originea celormaimutte.r rLri, a arlei ii a lilosofret aEl ;r Andcl^ilate cil $i in timouri e roderne. Daca Europaarfi fosl unita ln impddalkea mogleniiisae comune, feicirea, prospedtalee Qigto a saar fi fosl fed limile. (..) lotuqi, Furcpa a fost locui care a respandit acea sede deinfrico9dloare dispute nalionaliste, iniliale de naliunile leutoficein cregtere de puterc, pecarc l+am vezui ln acest secol XX 9i chiar pe Umpul vi€Jii noastre, distrugend pacea $itulbur6nd vlitorul intregii umanil li.

9i cafe esle sla€a a cale a iosl rcdusd Europa? Unele djnlre statele mai mici au@cuperat, inlr-adevaa, teritoriile, dar peste intinse pi(jale sale o marc masa de oamenichinu'ti, flrmanzl, epuizali Si dezo entali se uite cu gu€ cascata la runete oraQetor qilocuinjelor lor Si scruteazd orizonturile 1n a$leptarea unor noi pedcole, a unor noi ljraniisau momenle de teroare. Pinlre invingeloi este zarva maimultorvoci; p nlrc invlnli; otdsti tAcefe a disperarii. Asta este tot ceea ce au europenii, grupali in atet de mullestrrvechistate $inal;uni, asta esle lol ceea ce rasa gennanici a oblinut sia9tindu-se uniipe alliiin bucdligifaspandind pdpeduiin lung $iin lat. (..) Domnitor eipotinci sJ seinloarca

(Winslon Churchill, Znrch, 1946)

,Dinamca @medului inlemalional este foade putemice, Aceasta ascunde in spatelesdu globalizarea industriei, ca efect a doud iipuri de mi9ce . Pe de o pede, intreprinde-rlle lncerc6nd s, cucereasca noi piele gr, pe cale de conseclnle, s, se aprople depotenlialii clienli. Este alitudinea maitor lnircpdnderi mutiinalionale. pe d€ attd parle, anu,mite inlrep nderi trebuie sd-gi transfere o parte a produ4iei penlru a scidea pretul mainiide lucau, ASa se face ce industna eleclfonice feallzeaze o mare parte a comDonenlelordebar5 ir Asia de S io-Fst

4ternal;onaliza.ea coTelurr Si a irdustne impticJ lIUi 9i9a1tce de caplat i1|erlalional. 'rebu e 'ilanlal corerlul roloial. investilile inlenaliofate, t€buie acopeileriscurile, lepartizate dividendele etc, Dinamica fnanciara este.de atunci alimenlata de onovo e crescindl de cap Laluri lrans'rorlal'ere. La dceasla se adaJga migc3rie fnarcia-re ndscute din excedentele petrotiele ate OPEC sau din excedeniete oblnule de jalonezisauie gemanicare cau6 plasamenle in zonele ce dlc lpse de capltallri.

ln general, capitaluile inlemalionale rcplezint, o masd gigantca aflale pemanen nmi$care in cele pahu colluriale pianelei. Pe pietele de schimb, volumul tranzacliilor coli-dene esle de circa 900 mlliarde dolari, echivalentul PIB-ului anuat aJ F€ntei. pin com-pa'al;e, reze1/ele loLale ale oancilor cenfia'e nu se ridica dec6t ta ci.ca 70d oe m,banede dola .'

(M Albetl, Capitatisn cantra capibtisn,1991)

ACf IYII ATE INDEI'TNDENIA

qial PlanLriui Marchal (alit din 1950)

CompelenF sp€q'fi ce modululuiPOPOARE $t SPATIt |STOR|CE1,1 Formularea, in scrs Qioral, a unor

opin i refertoare la o lem, de isto e.z EaooraTea Llne argument,rl

*3.2. Compararea relevanle surse ofslor ce in abodarea unuisubieclContinulurile $ competenlele specilicemarcale prin (") sunl obligaioii numai .la speciallza le care au prevdzuie]n planulcadru 2-3 ore de /sto,e pesaplamena.

r Citilicu atenlie documentele $i rezolvati Ll.mdtoarele sarcinide lucru:1- Anallzati 9i descrieti imaglnea Europeioferitd de documentul2.2. ldentificali dold posibile semniflcalii ale acestei imagini penlru situalia in care se

gdsea Europa la sf6qitul ce ui de Al Doilea Rdzbot t4ondial. Comparati-vd optiun!le c! cele ale colegulLtide bancd.

3. denlficali cauzele care au condus la aceastd situalle.Se pulea preveniacesl coniiict? Argumentati-ve punctulde vedere.

4. Care a fost solulia pentru ieghea din criza generaia de rezboi? ke aceaste solulieefecle qi aslpra Europet sfargitului secolulll al Xxlea? Argumentati respunsul dal.

Redresarea econornie europene gimondia e,Fncipalu ob ectv a Contefinleide ta

Betlon Woods (iu ie 1944)

Page 8: Istorie clasa a11a - editura Corint

Modr.rhil I

Eurcpa incepea sd-qi conslruiascS viitoru(afb din 1 947)

E'Peniru a salva Eurcpa din crunla

mizerie Si de la dezaskulfinal, ne irebuieun gesi de increde@ ln familia eurc-peane. (...) Care esle remediul absolupAcesta consld in recrcarca familleieurcpene sau a cel se poale de multdinaceasla 9i in dezvoltarea unei slructuncare sa-i permiH sd traiasce in pace,siguranl, $ libertate. Trebuie sd crcimunfelde Slale Unite ale Eurcpoi.'

(Winslon Chuolrill, Z0rich, 1946)

6

PREMISE ALE INTEGRARII. PRIMII PA$IConstituirea unitdtii europene nu s'a bazat numai pe argumente negative 9i

pe nevoide aparare. De-a lungul indelungatei sale istorii, au existal numeroaseincefcd de a pune lumea europeana sub semnul unor valori comune Sial uneiconducericomune. Pdmele tentative temporarreu$ite apa(in Antichitilii greco-romane, civilizalia din care 9i astazi maitoti europeniiisi revendice identjtatea.la urmat incercarea de creare a Europei creqline, stindard sub care gener4iiintregi de cavaleri 9i oameni politici au luptat impotriva ,necredincioqilor".Animati de valod mai curand seculare, suveranii Franteiincearcd in doui ran'duri sd se impund in fruntea unei Europe unite (Ludovic al XIV-lea 9i NapoleonBonapade). Proiectele politice au fost dublate de cele culturale, Europa incer-cand in mai mulle randuri sd se autodefineascA fie pe p ncipiile umanismului9i rationalismului, fie pe cele ale libefidtiigi democraliei.

Ce mai rdmdsese din loate acestea la sfarsitul c€lui de Al Doilea RezboiMondial? Ruine, milioane devictime umane, dispefare, guverne vremelnic€, uncontinent ingenunchiat, lipsit de orice posibilitate de reaclie in fala marilorinvingdtori (SI.JA 9i URSS), a modelelor $i a practicilor politice ale acestora.Politicienii au inleles atuncicd singura iansd de salvare era ... unitatea.

Daf cum Europa era imp64itd in dou6, primele demersuri au vizat zonavesticd a continentului $i au fost suslinute de oameni poli{ci vizionari precumJean l\,4onnet gi Robert Schuman (Franla), KonradAdenauer (Gernania), PaulHenri Spaak (Belgia) $i Alcide de Gaspe (llalia). Aceste inilialive au aperulimediat dupd rdzboi, cand, in cdutarea valorilor pierdule, la Strasbouru s-aupus bazele Consiliului Eufopei (1949), organizalie ce-9i propunea sa aperedemocratia, statul de drept $i drepturile omului, a9a cum fusesera eb delinitede Ofganizatia Naliunilor Unite cu numai un an mai devreme. Principala sarealizare a fost adoplarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului, conside-ral primul document polilic din istofie care subordona ratiunea de stat drep-turilor individului.

Dificultdlile economice au determinat Franla, Germania Federale, Olanda,Belgia, ltalia gi Luxembufg sd treacd la aplicarea Planului Schuman de crearea Comuniieli Europene a Carbunelur ii Olelului (1951). lncununata de succes,initiativa a fost primul pas spre crearea viitoarei unitdli economice europene,dar 9i un prim expe ment legat de crearea institutiilor suprastatale. Cdci, dinacelmoment, politica economicdin domeniile amintiie iegea de sub autoritateanaliuFilor semnatare 9i intra sub aceea a unei inalte Auto tdli Supranalionale.

Pasuldecisivin acestsens a fost fdcut prin adoplarea Tratatuluide la Roma(1957). Cele gase state europene semnatare decideau sd constituie o piatdcomund peniru produsele lor agricole qiindustriale. De asemenea, conveneauasupra unei uniuni vamale in interiorul cdreia bunurile, serviciile, capitalurile iipe|soanele puteau sd circule liber, punand astfel bazele Comunitelii Econo-mice Europene. Totodatd, continua procesul de integrare politicd: din 1965,deciziile Consiliului de [,linist angajeazd statele pe care le reprezintd, apoi iaunagtere Parlamentul European ii Cudea de Justitie.

Incepulurile Europeiunite nu au fost scutite de ezit6ri, concretizalein neim-plicarea l\rarii Britanii sau in fefuzul Franlei de a accepta integrarea militare aEuropei prin crearea unei comunitdli europ€ne de ape|are. Drumul spre inte-gra.ea feald efa incd lung.

Popoars 9i sAitii istolEo

Rob€{t Sduman (188F1963)odgind din prcvincia Lofena, de na-

$onalitate gemand pana in 19'18, adevenil minislrul de exteme al Flanleiink'o perioadi vitaE penlru viitorulFranlei 9i al Eurcpei (19481952). Pfinproiectele sale polilice, a devenit atal unsimbol al reconcilieni ftanco{emane,cai $ snuldinlre perinlii Europeiunite.

Page 9: Istorie clasa a11a - editura Corint

,ln locul mdsuni politcii libelale ati adus in Jume o asdel de potilicd elnog.afice $iaireologicd. Aceasta vd va deveni fatald. (..) Ce veli spune cand intr-o zi vor veni stavli9i vor reclama Prusia, Pome|ania, Silezia, BedinLtl, caci numole lor sunl slave, cend 6ivor savaqi pe malulOderulJic€ seGrsilivoiacum pe raut[]tosstei. c5nd. cu aj,IorJlhe'iii, vor indica saie locuile odinioara de fiburi stave? (..) cemania s.a urcat pe un calob?znic aisemel. care o va pude unoe nL-9i doreste.

(Scr'soare t 'njse ir 1870 de Emesl Renan ului prieter, dupa anexa€a Asaciet S,a Lolenei la lmpeiul cerman peconsiderente istorice 9i nalionate;texf citaf dupe Hagen Schulze Stat Qi naliune in istoia euopeane)

,GmnileJe polnice au bst ezLttarul ulei evoluiii istoice $i etn,ce impresonalle. Jlaspiraliei de secole spre unitale nationaE Si cu siguranl6 n! i-af fi trecut nimenul pdnminte s! le dizoive. inainle, ele erau modilicate pdn cuce.iri sangeroase sau cdsebdialanjalo. Azi este sulicient se le anulezi. Cranilele noashe eurcpene ar bebui sd in-qradeascl din ce il ce maipdlin schimbu oe idei. expenenlj ti bunuri. Deasupra nalb-nalismelor lnvectite va trebuipe viitor sa stea sentimentu sotida4tdliinaliLnito. I\renlullaliona i6nul.ii a fosl inler'eierea Jneifiadili, iia unei strJclLri Intemo solide;n cadrulslaiulLri. Pe aceastA tundalie veche va trebui ridicatd o noue construclie. Suptastafulvafi agezat pe fundamenluJ nalional. Asffet, trecutul glorios nu va fi negat, dar onergiilenalionale vor €nagle prin folosirea lor comund in slujba entileljisupraslata,e.'

{Robert Schrman despre rlporlu d.nlre,nlegrarea europeare $iislona nalronale,ln Hagen Schulze, Sial tl raliure ln istoia euopeana

,,Speranlele SiaglepEfile legaie de erlindere, odinioad deosebil de ma , s-au erc-dal in ultmii 5 an c€re au lrecul de ra prabu$irea comunisnuluii4 Europs La - Mai2004, in spatele l4adeicreate de scuda atmosfera.entuzjastd se ascundeau. de ambelepa(i.ln speoalgiji.;n vechile slale nembre ersta temen tegate de migrarca tocuritorde Tuncl afruxul neconuoral de 'odi de munca inlensificarea problemelor ln zonele defrontiera, drccum ^sisuprasolicilarea

frnanciard $i institulionatd a Uniuniiprin extindercala 25 de membi. In randu'noilor membri domind o dezamagirc cale nu poate li trecul,cu vederea: 15 anide lranzilie, dedeschidereeconomicd gide aliniere ta slandardele IJEnu au conlribuit apmape cu nimlc la inbunatelirea mndiliibr sociale pentru maio,itateapopulaliei. Tranzilia a fost lnsolita de mai costuri economice $i sociale, iar bogaia IJE n!s-a adtat prca generoase fald de noii ei memb,i. De la ade|alea ca atarc se agteaptdoulil pe termen scurt, sperallele fiind ildreptate spre genenlh unAoate. carc a.lte-b r sd tdiasc.S mai bine. Tot asa. $ ldanda a fo$ membr, UE aproape 20 de ani, rra,ntede a avea parte de un lake-ofspeclaculos."

(Micnael Ehrke, ivoua Europe: econor:/a, poli ca $i societateai n ca\ tali s n u I po s tcanu n t st, 2005\

ACTIVII AfE NDTPENDENTA

;a! t l

Comufitalea Europeanaa c,rbune u SiOlelullilalig)

l0lebruarle 1953-pnmullfen comuntl& cu c,rbune

lrece granila dintfe Ffanla ! Luxembu€

1.

2,3.4.5.6.

Studiali cu atenlie documenlele 9i rczolvali urmetoafele sarcini de lucru:Explicali semnilicalia afinnaliei lui Emest Renan, din 1870, pohivit crreia ,Gemania s-a urcat pe un cal obraznic aisemet, carco va Purla unde n!-$idore9te.'ldentificali evenimenlul istoric la care se referi documentuJ2.Au mai exi6tal episoade din istoria secolului al Xxlea in care Germania a avul o atitudine asemenetoare? Exemplificaji.organizali o dezbatere pe tema raportulli de forle dinlre instituliile comunitare giguvemele nationale.Formulali un punct de vederc referitor la colaborarea dintre slalele europene in cadrul viitoarei lJniunii Eurooene.Consiruirea Europeiunile va avea drcpt consecinle dispaijia naliunilor europene? Arglmentali rdspunsul vostru.

7

Page 10: Istorie clasa a11a - editura Corint

Dtapelul european

Repqc qorolo5icc ale irtsgriril

INTEGRAREA EUROPEANADupd cfearea pietei comune europene, procesul de ntegrare europeane

s-a amplificat pe doud difeclii: pe orizontald, prin integ|afea de noistate, Si peverticald, prin adancirea pfocesului integrdrii.

Extinderea Europei unite s-a realizat in mai multe valuri- Astfel, in 1972, lapiala comund europeand - din care fdceau parte Belgia, Franla, GermaniaFederald, ltalia, Luxemburg 9i Olanda - au aderat Marea Britanie, lflanda 9iDanemarca. in anii '80 s-au al6tufat Grecia ('1981), apoi Spania Si Portugalia(1986), iar in ultimul deceniu al secolului al Xx-lea Auskia, Finlanda Si Suedia(1995). ultimul val de aderafe (2003) a lost qi cel mai spectaculos, pe de oparte datofiti numerului mare al statelof acceptate (zece), iaf pe de alta partedatodld prezentei in acest gfup - aldturi de lvlalta gi Cipru - a primelor statefoste membre ale ,,blocului comunist" - Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia,Ungaria, Estonia, Letonia 9i Lituania. Urmdtorul pas este pfeconizat pentru2007, cand Romania ii Bulga a urmeaze sd se alafufe,,celor 25".

Spectaculoasa extindere teritoriald nu ar fi putut avea consecinle pozitiveasupra viitorului european in absenla continud i procesului de integmre eco-nornici gi politicd. Consolidarea pietei comune prin semnarea Actului lJnicEuropean a iost continuatd prin Tratatul de la Maastricht, cafe face trecerea dela Con un tatea Edropeand la Uniunea Europeana. inlre cele douA etape existao difefent6 ca itativd, in 1992 luandu-se decizii majore, cafe ne amintesc cuadevdrat de'Stateb Unite ae Europei'. Cea maivizibild dintfe iniliativele adop-tale a fost aceea de inloculre a monedelor nalionale cu o monedd unicd, Euro,rcalizald in 2002. Refotma monetare a facilitat libera circulatie a capitalu-rilor corstituindu-se inlf-un oas decisiv sore armonizafea economiilof stalelotmembre. in acelasi timp. moneda unicd a devenit un simbol al UniuniiEuropene, dar 9i un rdspuns al acesteia la tendinta de globalizafe a pielelorfinanciare. Revolulionard este gi introducerea ceidleniei europene, devenitdopeGlionale in urma acorduluide la Schergel din 1995. in virtutea acestuia,posesoii pagaportului eurcpean pot trece libef pesle ffontierele statelor membre.

Acesta nu a fostinsd singurul rdspuns alEuropei la provocdrlle globalizdtii.Astfel, Consiliul European de la Lisabona, din 2002, a lansal o strategie dedezvoltare pe'10 ani al cdfei p ncipal obiectiv era transfomarea Europei dinpunct de vedere economicin cea maidinamica ii maicompetiuv6 economie aIumii. CunoscutA sub numele de ,,Procesul Lisabona", strategia reprezinld unuldintre cele ma indrdznele proiecte de dezvoltare din lumea contemporand,implicand o cregtefe economicd durablld, locuri de muncd 9i cregterea coeziu-niisociale.

Dezvoltarea Uniunii Eurooene nu a fost insd o cursd fdrd obstacole.Extinderea a creat contfoverce legate de reprezentarea noilorstate membre ininstiiutiile politice europene, de cotele de produclie in diferite sectoare de acti-vitate, iar populalia leribr dezvoltate ainceput se se bama de exodulmuncito-lor proveniti din noile state membre, ceea ce ar putea deiermina o cre$tere a

gomajului tocmaiin ld le cu cele mai maricontribulii la bugetul comunilar.

t-II

1949 - Crearea Consiliului Europei.1951 - Consiituirea Comunitejii Europenea Cerbunelui 9l a olelului.1957 - Tlalalul de la Rorna.1962 - Lansarea polillci agicole comune.1986 - fratatulde ]a Luxemburg.1992 Tratatulde la l',4aashichl.1995 - Inm in vigoare convenlia Schengen.1999 - Se adopld hobrarea pivind mone-da unicd europeand.

T|rhtul de la Maashicht,,P n pfezentul tratat, lnaltele pa4i con-

factanie constituie intre ele o UniuneEuropeane. (...)

Prezentul hatat maoheaza o noudetapd in pocesulde c@are a uneiuniuni(...) intre popoarcle Europei, in care deci-ziile luate sud cal rnai apoape de celd-leni. (..J Mlsiunea acestei uniuniesie deao0aniza relaliile dinke slatele membreqi inire popoarcle acesto€ pe principilleco€nteiSisolida l lii.

uniunea igl propune drept obiecllve:. prumovalea unut prcgres economtc

$i social echilibrat Sl durabll, mai ales prin$earca unui spaliu fere fronliere inte-doare, pin consoiidarea cleziunii e@nGmice Si sociale Qi p n stabilirca unei uni-uni economice 9i monetare, care presu-pune o moned, unica (...);

. aiimarca identtalii sale pe scenalnlemalionald, ma ales p n crea€a uneipolilici externe 9i de securitale comune,nclusiv prin delinirea unei pollici deapeaare comune care poate conduce, lamomenlul potrivit, la o ap66€ comuna;

. consolidarea prote4iei drepturilor 9inle@selor locuitorilor stale or membrcpin insiil!irea unei celalenii a lJniunii.'

(Semnal la 7 februarie 1992$iinlratin vigoare la 1 noiembrie'1993)

Page 11: Istorie clasa a11a - editura Corint

Extinderea Uniunii Europene Modulul I

L:]

,Moneda nu se lmpade inlrc naliunilesuvelane ii nu exista nici un exemplu,contemporan sau istoric, de rnoneddgllatd in comun de mai multe slale.

Esle exacl calcllul pe care-l fac pani-zanii monedei comune Eum, care vorsaimpund unificarea politicd dispensan-du"se de acordul expl cii al conceldleniloror, pin artificiul (tehnio al creerii noii

Dar conslauclia unui slal de dimensiuni conlinentale vine impolfiva lulurorexigenlelof 9i iuluror iendinlelof dineconomia conlemporand, de maibine de!n sferl de secol loate ma le organizaliipublice !i privale cduEnd eticienla indimensiunile mici

lJn supeBiat continenlal va fi rnaipulin eficace $iva conduce spre impozltesup imenlare, care se voradauga impozi-telor nalionale existente. Sup mand con-curenla inte slalele nationale, nu se vormar pmduce reforme e vechilor slructuica€ franeazd dezvoltaea pe continenl.'

{Jean-Jacques Rosa,Eroarca european4, C'assel, 1998)

lno urLlonrq!Prmii pa9l sprc realizarea Europei!nite au fost determinalide necesi,latea ie$iri din namsmul generatde celdeAl Doilea Rezboi lvlondial,cel qi de nevoja de a oieri un dspunsadecvat provocar lor globalizeriiProcesul unilicdr s-a desfdsuralatat in plan economic cat $ in do-meniul asigurdfii dreptuf lor ornului.Inleg€rca europeand s-a prcdusnu numai pe orzontale, prin ade-rarea de not stale in cadrul maimultor vald de extindere, ci 9i peverlcal, p n lransferul unei pedia declziei spre oqanismele supm-nalionaleDupd 1989, aderand la valori ledemocmlie 9i la principiile econo-rnleide piajd, Romania a redevenitparte activd a noiiEurope.

- Slate membre C fre e de pe hadA rcprcznla state el

! aleUE 1. LUXEMBURC 5. VATICAN I BOSNTA 9i |-]ERJEGOV NA2. VONACO O I\DOFRA O SFAB A r VU\ -\LCC-' : ' : . " ' ' . .LL( -FNsrFt\ 7 vo.Do/a vrcFDo\rd

' 1. SA\ VdC NO 8 LROAT a

1.

2.

3.

4.

6.

7.

8.

ACTIMTATE INOEPSNDENIA

Stud a! cu atenlie documentele $i rezolvati urmdtoare e sarcini de lucru:Enu rnerali obieclivele pe care gile propun staleie europene semnatare a e Tratatu-luide la Maaslrcht.Pe baza clno$tinlelor anteroare, decideti dace ioate acesle obieclive au fostalnse sau nu Exemoliiicali.Care dirl€ acesle obieclve ale Uniunii Europene credeli cA esb ma mporlantpentru asigurarea viilorului acestela? Argumentati,va raspunsul.Expdma!-vd punciulde vedere refertor la beneliciile introduceri monedei unice,utilizAnd argumenlele oferite de documenlele 1 $r 2ntre e!rcpeni exste o unanimilate de pereri referitoare ia etectele benefice aleunifcd i europene? Argumentali rdspunsul.identiiicali cele mai recente elape ale extinder UE. Decideti asupra elernentelorcomune Qi asupfa deoseb lor dlnhe noile state membrc S candidale.lncercalisa explicat de ce extinderea UE s-a produs in aceastd ordine a include iundn0tmembt.Alcdllrli un eseu argumentativ in care se ve prezentali punclul de vederc legat depelspectivele Rom6nieica potenlal rnembru al Unilnii Europene d n 2007.

Euopa Si lumoa ln socolul XX 9

Page 12: Istorie clasa a11a - editura Corint

Colon zaea Airicilin viziunea idiici a unu pictor francez,Geoqes Rochegrcsse (1900)

,Do nd si reglementeze intr-un sPi-rit de bunA inlolegere mulualA condiliilecele nai favo€bile dezvo edi come4ului9i civilizaliei in dife te regiuni ale Alricii Slsd asigure futuror popoarclor avaniajelenavigalieilibe€ pe cele doue fruvii princi'pale ale Africii (...) i do nd pedea e partesd previne neinteLegerile ii conteslaliile.pe care le-ar putea dica in viilol noriefueri in posesiune pe coasia Africii 9i pre_ocupaliin acelaiitimp de mijloacele de acrc$o bunestarea moraE !i materlald apopulaliilor indigene, statele participanleau cizrt de acod asupaa mai multorchestiuni, dintre cae menlionami

Art. 34. PuteEa care de acum inainteva lua ln slapenire un tefitorru pe coasle-le continentulli african (..) va insoliactul€spectiv cu o noiificare adresa6 celoFlalle puted semnatare ale pezenluluiacl,

Ad. 35. Pulerile semnatare (..J rccu'noscobligatia de a asigura exislenla uneiauto leli suflciente penlru a iace sa fierespectate d€ptu le dobandile 9i liberla-tea come4ului.'

lActul genenl al Confehteide la Betlin cu piire la sqqeniea

asu?ra Afticil, 1885)

10

*Eunop^gl spatriie

de eivilieatts extrneLiropensAPOGEUL COTOI,IZRNII: INFLUENTE RECIPROCE

Relaliile dinire Europa $i statele celodalte continenle au stat, de-a lungulepocii moderne. sub semnul dominaliel europene. Aceasla a imbrdcat variateforme, de la stepanhea polifta h controlul economic ai influenla culturala

Convinse de supe oritatea civilizatiei europene 9i de misiunea lor civiliza-toare, dar 9i intefesate de materiile prime 9i de intinsele piele de desfacere aproduselor oferite de lumea exlmeuropeand, statele europene au transformatintinse suprafele ale globului in colonii. Rand pe rand, Portugalia 9i Spania'apoi Olanda, Marea Britanie 9i Franla au concurat penku includerea unorcat maiintinse teritoriiin propriile impe icoloniale. Spre sfa$itul secolului alXIX]ea, acestora lise adaugd Germania 9i ltalia. Apogeul acestui proces a fostatins la inceputul secolului al Xxlea, cand cea mai mare pafie a lumii eraimpdfitA intre marile puteri; aproape intregul continent african, India' Asia deSud-Est sau Australia deveniserd pd4i componente ale impefiilor colonialeeuropene. Nici Rusia nu a fost striine de acesl proces, expansiunea sa citreest si nord transformand-o intr-unul dinlre cele mai intinse imperii ale lumii

Sfargitul secolului al XIX]ea a marcat deschiderea spre Euppa !i a celormai conservatoare dintre spatiile de cultula extraeuropene, precum China $iJaponia. Daci in cazul Japoniei deschiderea a insemnai in primul 6nd trans-fer de tehnologie 9i transformarea acesteia intr-una dintre marile pute alelumii, cucerirea pielei chineze a declangat o acerbe competitie intre eufopenigi nord-americani. Niciinlinsele spalii ale Americii de Sud nu au trecut neobser-vate. Eliberate in prima parte a secolului al XIX]ea de sub dominalia poliiicepoftughezd 9i spaniole, sbtele sud-ame care vor ceda in scurt timp tenlalieacapitalurilor europene.

Competitia dintte marile puted economice gi polilice ale lumii fusese, pandla inceputul secolului XX, mai cufand indkectd, dat, de atunciincoace, intele-sele acestora inlrd in coliziune direda. ln Africa, interesele britanice se loveaudirecl de cele fianceze, germane $i italiene, in China 9i in Ameica de Sudeuropenii se coni'untau direct atat intre ei, cfl 9i cu SUA sau Japonia' iar pecoastele de est ale Pacificului, Rusia imperiald intrase in contaci nemijlocit cuinleresele iaDoneze.

Amprenta pe care europenii au pus-o asupra dezvoltarii lumii in ansamblulsdu $imaiales asupra popoarelor inclusein imperiile coloniale esle un subiectdeparte de a ii fost cbffcat. Sigur este faptul c6 au existat atat consecinle po-zilive, cetsinegative 9i cd influenlele au fost bilaterale. intinsele piete de desfa-cere, cat qi bogatele resurse nalufale exploatate in favoarea metropolelor aucontibuit substantial la dezvoltarea madlor puteri eulopene, au oferit locuito'rilor bdfianului continent $ansa cunoaiterii strdvechilor civilizalii orientale Decealalte parte, in activitatea economicd a fost atrasd 9i o parte a populalieilocale, s-au crnstruit 9i s-au modernizat drumuri 9i cdi ferate, numero$i tineau fost trimigi sa studieze in marile univetsiteti occidentale

Page 13: Istorie clasa a11a - editura Corint

In acelagi timp, contactul adeseod brutal cu civilizalia europeani a afeclatdezvoltarea fireasci a culturilor kaditionale inAsia, in Alrica sau inAmerica deSud. Continentul afiican a resimtit duferos practica comertului cu sclavi, prac-ticatd pand taziu, in secolul al Xlxlea. Din aceastd perspectivd. colonialismulare o mare responsabilitate pentru procesul de subdezvoltare, aga cum s-amanifestat in secolul al Xxlea, dar pe cEre, desigur, nu il putea prevedea laacea datd.

f;tt i l ..

,,Fdrd njci o lndoiaE ce inFo zi (..) cele doue linuturi complementarc, Sahaaa 9iSudanul, vo. constilui coa mai minunatd colonie tanceza. Nici o alta fdra a excepla'ndochina. nu se va pulea compara cu aceasla, Penku a consetua SuddnJl ti Sahar; $ia le pulea exploala in acelagi timp, esto absolut necesate construirea fa|, nici o intaaierea unor cei ferate lEnssshariene, Observalt cl vooim ra plural: spuner ni$e ca feratel€nssahariene Si nu a unei cdiferate transsahadene

Asla inseamne sefnalizim foarte repede T.anssahadanul.nigerian, deja €alizat peo dislanla de 700 de km de la.oran Si unde nu. ne |aman mai mult de 1700 de km deconstruit, apoi hanssaharianul din Ciad, ca€, spre marea noastd fugine gi sprc mafeano€sk6 paguba, nd e €alizatdecel pe o distanld de 330 km de la Pnirippevtte.

Din momentulln ca€ unuldintre acesre dou6 t€nssahdrie4e va iidal ir exproatare.ne vom edifca asupra faclilalibr $ia protLdlor miciofer{e de aceastatrirep ndee. t..,ne vom aploc€ cu alentie asupra constnri i celui de-al doilea.'

(P Lercy-Seaulieu, .Sahara, SudaNl i caile ferale tnnssahanene, 19M)

ACTIVI'AT! IND'PENDEN'A

1.2.

4.

Studiali cu atenlie documenlele 9i rezolvali urmabarele sarcini de lucru:Stabilili laportul de forte dinte marile puteri coloniale ale lumiiln secolulXX.Rsalizali un proiecl p n care sA demonstrati motivele carc au condus la acesllaport defo4e. Luc|alilmpreund cu allitrei sau pahu colegi.Analizali modulln care priveau britanjcii sensul noliunii de colonialism. Explicatideosobidle fale de sensulcomun alcuvenfului.Evaluati avanlajele oblinule de melropole din exploatarea coloniilorExpimaliun punct de vedere refe tor la raportuldintre avanlajele gidezavantajelecoloniilor in raport cu mehopola.Comparali situalia madlor puteri coloniale ale lnceputului de secol XX cu siiualialor acfuald. ldentificali asemenerile si deosebirile.

O mlsiune calolicd in lvlalaysia (1927)

,Actualmentg, a cincea parle din lumene esle tribuhd in mod voluntar Cem-piile Americii de Nord, Rusia, iatZl dm-pufile noaslre de grau; Chicago, Odesasunt hambarele noastre; Canada gileribbaltice sunl pddudle noashe. Iumdenoastre de oi sunt in Auslralia, cirezilg devile in America; Peru ne expediazd a€in-lul, Califomia giAustraiia aurullor Chjnacultve c€ai pentru noi, iar lndiile Oden-hle orienteaze cdte noi reuri de cafea,zaher$ mirodenii. Franla SiSpania rontpodgoriile noastre, spaliul mediteraneanesle livada noastra; bumbacul ni-l adu-cemdin Statele Urile, c€9idin multealtepe(i ale lumii."

(4. Siegfried,Ain britanice in secalul XX, 1975J

Planlalle de ceailn Camerun

Page 14: Istorie clasa a11a - editura Corint

Modulul I

de elibelare ialionaa a Indiei, in mljocususln6lof sdi(p dula rcprczenEndun marS de pDtestdn 1930)

n,,De la mtlocul anilof '50, decoloniza-

rea s'a aflat in aentrul activilalibr ONU.Dupe cecalea spre independenld a colGniilor fusese rnarcata la incepui de luptesengemase (de eliberare), acesl procesa puiut li deviat nu in ultimul randmullimla Naliunilor tjnite - pe o pisl6ordonaE 9i pa9nica. Prccesulde decolo-nlzare a avul elecle subsiantiale qi lanivelul Natiunllor ljnile: sialele recentdevenite independente au aderal aOrganizalle, astfel incat numdru mem-brilor acesteia s-a imbogilit doar inlrc1955 9i 1962 cu 50 noi srare. In 1965, 118slate frceau deja pade din Nalunilellnile, i dislribujia geograllce a mem-brilor s-a schlmbal 9i ea in mod funda-mental. Daca in 1945 feceau pane dinONU aprcape numai state nord- 9i sud'ame cane qi siale europene, in decuFulvalululde decolonizare s-au adeugat maiales state asialice Si africane, ulte or !istate dln spaliul oceanic ai caraibean.Astfe ONU s-a dezvollat dintr-un lor carefusese abetult inilial mai ales din iostiialiali din cel deAl Doilea Rezboi l',4ondial,inlr-o adevdrate organizalie mondial6."

(Gunther Unser, I'ilichaela Wimmer,1995)

DECOLONIZAREAIn primele decenil ale secolului alXx-lea, pozilla mpedilor coloniale pirea

una consolidald. Proieciele economice $i de infrastructufe aplicate de metro-pole incepuserA sd dea rezultate pozilive, iaf pincipalele putei colonialeeuropene, l/lafea Britanie $i Franla, aveau se iasd invingdtoare din ambelerdzboaie mondiale $idatofitd aportului economic $i urnan al coloniilof. Foadecurand dupd cel de Al Doilea Rezboi l\,4ondial a inceput insd un proces inverc,anume cel al decolonizAfii. Cum se poate explica acest aparent paradox?

Pimele explicalii tfebule cAutate in chiar politica economicd 9i soclala pro-movatd de metropole in colonii. Electele acesteia sunt dintre cele mai contro-vercate, influentand de multe oriin sens negativ nivelul Fi itmul de dezvoltareeconomicA a coloniilor. Cdci, intfoducerea economiei de tip indust al a dus pede o parte la modernizarea economiei coloniilof, iar pe de altd parte la dimi-nuarea sau chiar disparilia unor intregi sectoare economice traditionale, maiales a celor legate de agriculture. De asemenea, pfodusele de serie realizatein sistem de fabricd, mai numeroase gi mai ieftine, au distrus mica pfoductiade tip artizanal care asigura tfaiul a numefoase farnilii. Astfel, pe ter,nen scurt,coloniile s-au dovedit a nu fi fosl pregeiite sd suporte gocul produs detehnologiile gide modul de organizafe a producliei impus de europeni, care agenerat mari probleme sociale in intreaga lume coloniala. Acestea au fostamplificate de cregterea demografica accentuatd inceputd incd din anii '30 caumare a introducerii sistemelor europene de asigurafe a sdndtelii 9i diminuafi imortalitdtii infanUle. Nedublatd de politici adecvate de ocupare a fo(ei demuncd, creqlerea demograficd a condus la accentuarea $omajului ii la degra-darea ca1it6lii vielii.

in toti acegti ani a avul oc $i un spectaculos proces de dezvollare a uneiintelectualitdti nationale. Fomatd in ma le univercildtieuropene, aceaste elitds-a vdzutexclusa de la puterea politica giadminislrativd. De aicigi panA la dez-voltarea unei rniscdri nationale de eliberafe nu a fost decat un pas. Aceasla afost impulsionatd de prezenla unor perconallteli politice de p m rang (Gandhi9i Nehru in India, Leopold Senghor in Affica neagrd, Bufghiba in Tunisia, Hogi lvlin in Vietnam), care au devenit simboluri ale aspiratiilor spfe libertateale propriilof popoare, unele, ca in cazul Vietnamului, fiind direct sprijinite deputerile comuniste ale vremil, conduse de URSS 9i de China comunista.

Procesul de decolonizare a debutat imediat duod incheierea celui de AlDo lea Rdzboi lvondial, cand Vetnamul$i-a proclamat unilateralindependenla(1945). llodalitdlile p n care fostele colonii au trecut Ja un nou statut politic,acela de state independente, a fost vafiat. Bazandu-se pe expeienla do-banditd anterior, negocierea a fost preferatd in cazul coloniilof bdtanice: in1947, lndiei 9i altor colonii britanice li se recunoagle independenta. l\rareaBritanie a valo ficat aslfel experienla anulul 1931, cend statelor membre aleConnonwellh-ult'i I se acordase o largb autonomie.

in pollda efodului generalului de Gaulle de a inlroduce refome dupA 1944,destrd[.area imperiului colonial irancez s-a produs mai cu seamd pe caleardzboiului de eliberare. ASa s-a intamplal in Indochina (1946-'1954) sau inAlgefia (199-1962). In cazul lvlarocului SiTunisiei, independenla a fosl oblinutepe calea negocierilor, dar sub pfesiunea unor ample migcdri de gherild.

PopoaBgispa! inorlcs '12

Page 15: Istorie clasa a11a - editura Corint

La inceputul deceniului al optulea, procesul de decolonizare s-a incheiat.Nu au disparutinsd Siurmdrile acestuia: rezboaiele civile datorate artificialitejiigranitelor, apartheidul, subdezvoltarea.

$i Min Fldame indop6nd6nla Viohamulul, De mai b ne de 80 de ani, imperialigtir francezi igi reneage prop ile principii: liberta-

iea, egalitatea, fraternitalea; eiau vlolat pamanturile stremo$ilor nostri, ne-au oprimatcompalriolli. (..) ln domeniul politic ne-au privat de toale libearalib (...). Eiau constituitirel €gimuri polltice in nordul, in centrul 9i in sudul Vletnamului penlru a distrJge unitateaTdsrra natorala,

Ei ne-au exploatai pane Ja rnaduve, ei au redus poporul nostu la cea mai neagdmizerie. Ei ne-au furat orezaiib, minele, peduile, mater ile pdme. (...)

in toamna anului 1940, cand fascigtiijaponezi, pentru a se lupta cu trupele aiiate aurfvadat Indochina penlru a organiza noi baze militarc colonialiglii fiancezi s-au agezat ingenunchi pentru a le ceda lara noastra. Din aceste molive, noi, memb ai guvemuluiprov zo u, decb6min numele intreguluipopor vielnamez elibe€rea ln ioialitate de toale_apolude cololrale cJ Franla imoe'ialiste.

{Hanoi, 2 seprembie 1915)

,De-a lungul Razboulu Rece, problema nationa!, carc a mamat aial de putemicperioada dlnlre cele doua razboaie mondiale a ajuns sa fe dald uitarii, ln iavoarca con-fiurrari roeologce bipolare ca'e a s'e$irr lJmea. E5d "ndoiaa c, naliunea nu a orsplrurdn orizontul politic, decolonizarea fiind ope€ miqcdrilorde eliberarc nationale.

Inse dimensiunea prcpiu-zis nalional6 a lost in cea mai marc pade a timpuluimas-cata de o reloice marxizanta $iaflatd ln sfansd bgalud cu un intemalionalism de con'venienF. Aceasta st|alegie de disirnulare €prczenla un deme6 obligaloriu pentfi.r conu-n gtii din lumea a treja, de la Chlna la Cuba, lrcc6nd prn lugoslavia, dal de carc nu aufosi scutili nici ceilalli lide ai anlicolonialisrnului.

Nasserfn Egipt, cal $l pomotorii sirieni ai Partidului Baas Socialist nu au uitat si aso-cieze nalionalismul lor lumulluos cu un (socialism arab, la felde palelic, care s-a rezu-mai Tn principal, la etatizarca economiei. Pe oada Rdzboiului Rece s-a siluat, agadar,sJb semnu eu?niA.ii ral olalisnu ui.

(Alain Dieckhofi Naliune 9i /€t ure de stat 2003)

ACNVITATT NDfPENDENTA

r--lz)

fo

Scen6 de bucuie la Algerdlpa procamarea independenlei (iul e 1962)

,Cine va pulea nega fapiul ca treizecide ani din viala mea au fost pelreculibeland in van, cu rebda|e, cLr mode€lieii cu modestie la o poanelnchisa qibafi-cadal ? Care au fost fructele mod+|aliei? Ultimii heizeci de ani au vezut celmai mafe numdr de legi restdngenddrepturile 9i progre$l noslru de panaacum, Am ajuns in eiapa ln caro nu maiavem drcptud deloc."

(Albed LLrlhuli, pre$edinte alCongresulu Nalional African,

Let ny people go, 1962)

1.

2.3.

Sludiali cu atenlie documentele $i rczoivali unndtoarele sarcini de lucru:ldentificalice b prin intermediul c,rora coloniile auincercal, d!pd celdeAlDoileaRezboi [,4ond]al, s6-Si oblina independenla.l,4enlionali motivele care au condus la obtinerea independenjei colonillor.Stabilili, intr-un grup de 4-5 colegi, care au lost unrArib campaniei non-violenleorcmovate de o oarle a liderilor oolitic afrcani?De ce credetice inijiativa campaniei non-violenie nu a fosiincununata de succes.Credeli cd lupta pentru oblinerea independenlei a fost sau nu lipsita de alte cono-lalli politice? Argu mentali-ve punctulde vedere.Care crede! ca a fost ideologla care a influenlal ln cea mai marc mdsura lupla deemancioare a coloniiloT? l4otivati-va oolilnea.

,,Apoi oamenii poporului noslru au tr6itin mod pa9nic sub conducerea regilorloa9is"au m Scat liber qi piini de incredere insusul 9i in josul !aii, fad obstacole. Taraera a noastra, Noi ocupasem pemanl!|,padu le, durile, am extras bogeliile sub-solului 9i loate bogAliile aceslei frumoaselari. Ne-am stabilil pmpiui guvem, n*amcontrolal propriile armate $iam organizatcome(u1."(Din biograna luiNelson Mandela, 1986)

4.5.

13

Page 16: Istorie clasa a11a - editura Corint

Mod{h.d I

|achetei

rezullalalcooperedi

l , l ._

,,Exista mai mulie procese inlere-lalionale care definesc globalizafea,Acum cabva decenii, Malshall l,4cluhana vorbit despre (satul mondiab, (...)sury nzand cu acea exprcsie esentafenomenului drn zilele noastre: tehnologiiale informaliei care ne pun mai iuie $i maides in legdtlrd unii cu allii; mfirprimareadislanlelor prin noi lehnologii; inlermnec-la€a Qi creqleDa dependenlelor reciprc-ce; integmrea pielelor iinalrciare Si co-merciale; iniernalionalizarca crescande aproducliei (pdn intemediul limelor cllacliviiaie globald); aparilia unor proble-me (planetarcr, care necesita aborderiglobale; raspandirea de compo amenteSi cligee presupuse a exprima rationali-iaiea unui lromo oecanonicus ce nucunoa9te frontiere giemolii (..J (locale);apailia unui hono g/obalus; dezvoltareade identilali |ransnalionale etc. (...)

Merita sa evidenliez cA dezbatereaprivind globalizarea nu lrebuie disocialade doud prccese ale deceniilorttecule, Inpfimuldnd, ma rcfer la crderea sjstemu-luicomunist, carc a lnsemnat o extinde€geograJic, mare a sistemelof bazaie peeconomia de piata.'

lDaniel DAianu, Gbbalizarea:intre elogii Fi rcspingerc, 2001)

GLOBALIZAREAEuropa secolului al Xx-lea a lost unul dintre principalii aclori ai globalizerii,

cet mai spectaculos ferromen al lumii contemporane. lnleleasa ca proces desuprimare a oricdrei bariele dintre statele lumii, globalizarea s-a manifeslatinitial tn domeniul economic, mai cu seama dupd cel de Al Doilea Rrzboi lt on-dial. A inceput sd se vobeascd tot mai des despre existenla unei economiimondiale ale cdrei politici de dezvoltare sunt deinlte in comun de marile puierieconomice ale lumii, ia. intrepindeile transnationale i9i definesc prop ile poli-tici economice, care nu lin cont de g.anilele statelor nalionale. intte statele lumii&a creat astfel o intedependenle economicd gifnanciad tot mai accentuatd.

ln momentul de fat6, conceptul cuprinde insd o mare varietate d€ aspecteale vietii sociale, culturale $i politice. Printre factorii care au potenlat Si acce-lerat fenomenul globalizdrii pot fi enumerale dezvoltarea fdrd precedenl alehnologiei, cu consecinte majore la niveiul comunicd i ii transporturilor, mig"carea capitalurilor, precum Siaparitia unor probleme care nu mai pot fi depdqiteprin efortul statelor nalionale, precum crizele economice, poluafea, subdez-voltarea, migfalia forlei de munce, turismui, fdspandirea maladiilor (SIDA,gripa aviard, boala,,vacii nebune")sau tero smul.

Nevoia de a oferi un rdspuns adecvat fenomenului globalizdrii a fost unuldintre argumentele care au stat la baza construcliei Europei unite. lmpreund.statele europene au reu$n sa ocupe o pozitie importantd in raport cu celelallepute economice ale lumii. Penlru aceasta, europenii au elaborat programe dedezvollare comune in domeniile indust al, agricol 9i al cerceteii $tiintifice.Rezultate remarcabile au fosl obtinute in cadrul programului spatial europeanconcretizat in proiectul 'Aibus" sau in lansarea cu succes a rachetelof 'Adane .Deosebit de importante pentru consolidarea Europei unice au fost initiativeledin educalie qi culturd. De un mare succes s-au bucurat programele Tempus,Erasmus, Comenius, Leonardo, cafe au facilitat cunoa$terea reciproce, a9eza-rea sistemelor educationale pe baze comune, compalibilizarea programelor dedezvoltare a resurselor umane, precum $i valofificarea traditiilor ii specificuluicultural national ca parte a unei identitdtii comune europene. Fenomenulglobalizdrii a indus europenilor Si reaclii de respingefe a influentelor veniie dinalte zone culturale, maicu seamd dinAmerica. Extinderea nelimilatd a lelelelorlvlcDonald's, olensiva produselor Coca Cola sau Pepsi Cola au fost perceputeca atenlate la valoile cultu|ale europene. Uniformizarea culturald genentd dedezvoltarea comunicaliilof in limba engleze pe releaua internet, muzica desofginte ame cane au generat in egala mdsura reactii negative atal din zonaculturii franceze, cat gi din parlea noibr state membre sau candidate care-liasimilau inlegra.ea eufopeana cu piefderea propriilof valori culturale. Reacliagenefale a europenilof in iala produselor americane a fost insd mai moderatddecat se credea inilial ii, deseofi, chiar favorabilS.

"E0 cred ce nu are niciun sens sa fiipentru sau irnpolnva globalizinifdd simtcritic.(.-.) Cu alte cuvinte, nu franarea globalizirii, ci implementa€a ei elic6, aceasta esteprovoca@a. in acest context, aS dori se fobsesc denumifea de (globalizare efct), ter-men care mnsh dintr-un tnunghlformal din treielemente esenliale: come4 liber, cunoa9"

14

tere gidemocftrlle,' (Guy V€$ofslandt, presedinlele uniunii Europene, 2001 )

Page 17: Istorie clasa a11a - editura Corint

i- 'i::tal

1"1;i,-{ill.i.:.: -- --t

l:"iot1ii,i i

Qi efecle negalive: subdezvoltarc,rdzboaie civile, apadheid.

_:- l,Acest sfargit de seml XX cunoa$te un interes major pentru creaBa de zone comer-

clale regronale, Aslazi, Comunilalea Europeand este perceputS ca un lnstrument carepoate pemite o zona de prospe late mai mult sau mal pujin indep€ndenti (...).

Recent s-a creal zona nod-amerlcane de fber schimb, prn acodul din 12 august1992 (NAFTA), semnai de SIJA, Canada Si Mexic, care prevede suprimarca (..) taxelorvamale inlre cele teilari.

Putem evoca exislenta uneizone €gional€ nonforma e in Asla de Sud-Est in jurulJaponiei, linand cont de legetu le economce care unesc lerib dln zone cu vecinii loraflati ln dezvollare raoida.

Trebuie rcmarcal ce rcalizarea uneizone comercale pivlegiate constilu e odenat!-€rcap ncipiilorGATT (...). Esle molvulpenttu carc cineva s'arpuleaintrcba dace mu[I lale|alismul comerclal, care a permis cu certiludine dezvollarea puiemica a come(uluiinternalionaldupe celdeAl Doilea R,zboi Mondial, nu esie in pelcol$idaca crearea sauconsolidarea unor asemenea zone nu rcprczinH, linalrnente, un respuns de llp protec-lonist la difrcLrlldlile economice acllale

(Univercalia 1 94, Erciclapedia Unive6alis)

il

,O idee este repelala h nesfargil in carle Siea reprez nla prcfesiunea de credinla aautoruluir (Problema azr nu esle globalizarea exc€siva, ciinsufrcienla globalizare.) Ivultegrupufia! inle@s in sustinerea polilicilor pfotectioniste. de la siderurgigl i ame.icani, alecaror prelud 9i iarife sunt protejate in ciuda costului enorm pe care il rcprezinta penlrurestul economiei americane, la fermieii subvenlional pentru a depdgi o ce concurenlepe piale. Puterea polilici a aceslor grupuri impinge la opliuni dlicile Si a ldcut adeseoimposib i implementarca unor politici sensibile Este $ocanlb prezenta ba erclol eco-nomice 9i a rnAsu lor pmteclioniste chiar !i in F ca€ afinn5 adeziunea lor totalA fa16 demmend iiber-

Wdf recunoage ce lerib saEce slfere in mod rcal. Lovile de badelele pmtectionisle Siavand visud de$ade asupra mesuniin care se pot izola, peniru ele globalizarea arli, toluqi,o opodunitale. Aqumenlele olenle de autor sunt convingatoae. Elru gnore nicircluluneiguvemed sandbase, care sA prcteieze drepturile Si libedelile i6ra de care nu beneiciazade ac€sle avanlaje lnteaga populalie. Exemplulnegaliv esle Nigeda, marc prcducalotdepetol, dar cu o economie slagnanla, a carei bogal e este rsipiE de guvemanti, un modelpedru tarib in care toate beneiic ile ajung in mainile unei pdturi conducitoare.'

(Prezeniarca fdcule de Yale lJnive6iiy Press lucrarii ui f,,larlin Wolf,Whv Gbbalization Wotks)

t{lll.-}lA"T: 1}'{f Elllf lEirT,n

Fasffood McDonald's la Kyoto (Japonia)

-.,ieaucerea rctutui statului depindedecimaipulin de globalizare, cet de loculpe carc ildetine naliuneain iera/nia mon-diaE. Peniru loaie acele slale-naliuneca€ nu sunl (campionii) globalizrril,globalizarea nu bse decat doud oplluni,aceea suveranisle sau o slGlegie de in-chide@ fala de exte or, prcmovatd deunli, darcarc n-arputea lidecal un (drumcu sens unicr cdtre dezasiru, sau €gru-pafea in ansamble rcgionale de o mefimesulicienla pentru a 1e face vizibile ti aparainlercsele, de a dezvolta sinergii $i a re-gdsi un spaliu veriiabil de suve€nitate Si

(Regis Ben chi,lst1rb nonllializerii, Vuibeft , 24031

1.2.

Studialicu atenlie documentele Si rezolvali urmdloarele sarcinlde llcrLr:ldentifrcali priflcipalele zone de liber schimb din lurne 9i componenla acestora.Comefilaji, cu colegul de bancd, avantajele 9i dezavanlajele celor doua posibllesoluliila problemele lumii contemporane, prcleclionisrnul Si iberu sch mb.Carc a fost reaclia statelor europene fald de iend nla de creare a zonelor de liberschimb? A€umenlal -vd punctulde vedere.Organizaji o dezbatere in grupuri alcetule d n caliva elevi- pe lerna raportuluidintre proteclionism Si liberul schimb.Care dinire cele doud politici economice credeji cd esle favo€biE pentru viitoruleconomiei rornanesli?Realizali un proiect prin care sd prezentati aceie mdsuri luaie de Romania penkupregetirea economieiin vederea aderdriiJa lJniunea Europeani. Llrclali irnpreundcu allihei sau patru colegi.

6 Crearca ma lor impeii colonialeesle considerala un semn al domi-naliei politice, economice 9i cultu-Iae pe care statele europene auexercilaLo asupra ltmii.

" Inlluenlele intre civilizatia eurcpea-ne 9i spaliul extraeuropean au fostreciprcce, dar expodul modelelorde dezvollare eurcpene a produs

Europa 9i lumsa ln s€colul )C(

Page 18: Istorie clasa a11a - editura Corint

l r ^tiuituna trffimffiry#asc& * nmltwffi wurnmr,and,

nouArrrriu urgcRneR oe roerDIN PRIMA PARTE A SECOLULUI XX

Cultura romaneascd a secolului al Xx-lea a fost dominatd pand la celdeAlDoilea Rdzbol Mondial de o pepetua confiuntare intre tradilionalism 9i mo-dernism,lntre optiunea pentru inchldefea in sine gi tentatia modemitdlii. Astiel,in bund tradilie pagoptisld $ijunimisld, inceputul veacului XX a continual sdpropund valorile nalionalismului qi ale vielii rurale, fie in varianta semdndto-ristd. fie in cea loDoranistd.

Angoasa Si deziJuzla induse de Pfimul Rdzboi Mondjal au genefat ins6 oputemica tendinld de negare, uneoriin bloc, a valorilor ce fundamenlasere cuLtura romaneasce de pand alunci. Ceu€nd noivalori 9i modalitdlide exprimare,artjgtii qi gandilorii romani au dat culturii autohlone acea dimensiune euro-peand de care avea alata nevoie. incercarea de modernizare s-a manifestat oecel pulin trei direclii.

Primii contestatari au fost simboliglii. De la l\racedonski la George BacoviaSi lon l\,4inulescu, aceglia au reprezentat un pim momenl de spargere a tiparu-lui tradilional Side racofdare la tendinlele cultu ieuropene. Degi pe alte coor-donale, aceeagi tendint6 a fost cultlvatd de modernismul leoretizai Qi sustinutde Eugen Lovinescu.

Pline de semnificatii este Si conlibulia sciitoritor romani la intemeiareaavangardismului european, migcare culturali care pfomova ruptura completdcu estetica de pana afunci. ln '1916, Tristan Tzara pune bazele dadaismu-lui esle drept, in afara granitelor terii -, iar suprafealismul romanesc esteconsiderat, datofitd lui Urmuz, un precurcor al celui irancez. Allernativaavangardisld a fost sustinute gi prin revisle ptecum Continpotanul, punct,lntegrcl, Unu r.a. Deli deschizdtor de drumuri, avangardismul nu a jucal insdun roldeosebit in cultura romaneascd a secolului alXx]ea.

Personalitdlile romanegti care vor avea cel mai greu cuvant de spus in cul-tura europeand a secolului au fost insd exponenlii unui al1 produs al culturiiromane$i interbelice, exponenlii Tinerci Genetalii. Aceaste migcare de idei s-andscut in 1927, odati cu lansarea in publicistica vremii a lui lvlircea Ellade, celcare avea sd devind liderul necontestat al generaliei sale. Contemporand cumi$c6ri similare din Franta $i alte ldri evopene, Tenera Genera e cuprindenonconformigtiprecum EmilCioran, Eugen lonescu, ltlircea Vulcdnescu, l\rihailSebastian sau Constanlin Noica. l\,,lizeria mateiale qimorald propde sferqituluiP mului Rdzboi l,,londial era asimilat6 de aceglia unui egec al ordinii Si at va-lodlof promovate pand atunci, temeinic motiv de ,deta$are agfesivd" in raportcu ,,idealuile inaintagilol'. Scrsor cetre un provincial (Mircea Eliade), Nu(Eugen lonescu) sau Pe culnile dispefirii(Emil Cioran) vor devenj expresiaacestui fefuz 9i adevarate manifeste ale sphiluluianilor'30.

Consianlin 8rancu9, un me$ger de seamAal cullur i rcmane$t h lLrme

"lvodemilatea viziunii lui Bdncugieste autenlica: ea se inlregegie intr-oepoce in care arta euopeanA caula te -lo i neexplorate - din rcvelarea uneicrcalii miienare, incarcatl de sensuililosolice prolunde. 9i din descoperircaacelor fluxuri subterane care poart?l, inindepartatele vechimi, :dei ti forme artis-tice de la un tip de civilizalie la altul,despAdile de vaste iniindefi geoglalice.Arta lui Bdncugi realizeazd o snlezi,le.men al afimaliei ii al conslrucllei: osinleze a fomelor p mordiale din care,pin vrcmi, s-au mmilical neconlenitdirec! ile adei lumii."

(Dan Gigorescu, Erencug, 1980)

Brancu$i,

16

Page 19: Istorie clasa a11a - editura Corint

Cunosculiqi sub numele de Genealia Citerion, aceglia au organizat cicluride confeinle de populadzare a cultu i, dezbalerile prilejuite de aceslea deve-n nd ocazii de confruntare a unor personalitdti de ofientdd polilice dlntre celemai diferite. Era nurnai unul dintre aspeclele cafe ilustreazd spirilu democra-tc al uneisocieldti, cea romaneascd, care evolua spre modemitate.

Alternativa propusb de Tenerc Generulie a fost insd intoarcerea cdtreauiohlonism, ortodoxism $i ifalionalism. Angajaliin zona politic6, ace$Ua s-auapropial rapid de migcalea de exlfema dreaptd, ca, de altfel, marea majoritatea intelectualitdlii fomanegtl interbelice. Romania se ralia din nou mlgcArii dedei europene, de astd datd nalionaliste, dar c! tendinte fasciste 9i fascizante.

,Astdz, ca 9iacum cincizeci de an, in lume prca pulinisunlacera carcau auzil de noi. Cand p vim ucturiledin inie orSi, inincercaaea de a ne aroga o anume vizlb iilale nlemalionald, sun-tem obligatis, !nem seama de adeverul oblecliv, numele noas-t€ de rcfeint5 sunt Bdncu9i, lvircea Eiade, Eugen lonescu,Cioran, evenlual Vlclor Brauner, Gherasim Luca, Trislan Tzara,l\,{arcel lancu, Fundoianu (Benjamin Fondane). Spun eventuapentru ca dimensiunea avangardist a lilenlurii noastre n-a fostnlcodat, cu adev,rat un titlu de onoarc culturaa nalonale.Tocrnarin acesi contexl, alnumelor inlernalionale citabie, ceeace pare s, 1e doad pe roi mdi 1rt e hplr ca FninesLJ tu eun Novalis sau un H6lderlin, c5 Blaga nu e un Traklsau un RilkeiiniciRebrcanu un Tosloisau un Flaubed. Dand aceste exe|l]-ple - la cae aS pulea adauga deslule atele de acelagi cal-bru - nu vrcau se rcbtivizez in vreun fel valoarea acestor masc.iilori ai nostri (cu cine alii sr'iinlocuim?), ci w€au doar searal ca suntem o culfura preocupalS de lnchiderca in noiin$ine(.. ) Si 1u de desch'deea spre cerlall ii de acliziliora'ea unriconcepl poziiiv a traductibilltdlii 9i al dialogului intercultural "

(Gheorghe C,eciLr . Crr/tura ro nene de az pe nAine.in ,observator cullura', nr 276, 2005)

; t: l

,.EmllCio€n, Mircea Eliade SiEugdne lonesco sunt recunosculica tre rna clasiciacullurii fEnceze qi eumpene din a doua jumatate a secolului al Xxlea. (...) Acegl lrelbrbalivof izbuti, dupd ce vorfipafcurs totuqinlsie lraiectoriiaccidentate sa se impundca maeqtr cvasineconteslal, liecare in dorneniul sdu propru: Cioran ca estel ai apoca-iipse (..) ; lonesco, p mul scr itor francez care a fost publicat in Umpul vielii in La P/-iibde,ca p nt al absurdului; Eliade, ca (unul dintrc c€i mar ma istorici al rcligiilor din epocanoastre), conform uneiformule reluale prctutndeni a moartea ui, in 1986.

Nu e de mirare ca o asffel de pedomanld a lesal mult timp in planu dol perioadarom6neasca a biogmlleilor, dacd nu igno€la, oicum redusd la statltu de (preistorle)fara mare peninentd pentru inle egerea pafcufsului lor de dupd rdzboi. (..)

Din punctulde vederc alrecepbrisr penlru nola sa de exotism, faptuldeloc banaldea se liformal la umbra Carpallorva contjnua totugl sa-Si geseasca loculin construheamitului in timp ce cligeul atat de inddgil de PaulMo6nd cu privie a un Bucurcitidintrccele doud rezboaie zugravit ca (un mic Paris al BalcanilorD, francofon !icosmopoit, vainchide de minune cercul. Cioran, Eliade 9i lonesco vor deven (ceitreimafi romanide laParlsD De care il invoc5 Tnttuna oresa iterare '

(Alexandra LalgnefLavasline , Ciotan, Eliade, lonesco ujtarea fascismului,20021

: " l r ' ' : j r r ' t l

l,Cei ter bdrball n'au schimbal inlol

deauna inite eidoar amabilitall. Doidin'tre ei, Cloran SiEiade au fosl fascigll. El(n.n. Cioran) a vAzut in nalionafsocia-lism expresia unei(barbari crealoarer qiqi-a pus pana, gendirea $i indoelile inslujba ac€sleibatbarii. El a vazut cu pro-pr i i lu iochlcum od nea nazista domneala Berlin $i s-a entu2asrnal in fala uneinaliuni capablle sa ingroape univelsals-mul, dupe ce a lchidat umanlsmLrl. (..)

Mircea Eliade, de asemenea, a las,puns chemdrii fascismului, pe care l-aimpodob t cu farmecele arnbigu e ale une<renasler spirltua er qiale unei(rcvoluliiascetice giviriler. Ela propoveduilin sa-lele romane$ti ca un adevdkt l4essia a]unei religiia rno(ii. Scrierile lui propova,duiesc un (creqiinism cosm c, purificatde orce inlluenl, evreiasca. (..) Cel maiuimitor este poate cd vigoarea mnvinge-rilor lui fasciste nu este egaalA, dupadzboi decal de rebddtoarea slmtegie cucare le ascunde nereg@tand nimic (...)

9iEugdne onesco? Este 9ie un fostfascisl? Nic porneneal,l El esle, dimpo,tive un democrat convins inci de lainceputul anilor '20. I'a detestat pe diirnagistd aitineretu u roman, a luptatirn-pol va lor$ $-a adtat dezgustulvAzendcum cade <dernonul sadismuluir pestemica lu Romanie.(Dan elRondeau in ,fExpress', rnai2002)

l . t . : t ' ) . " ! ' , : i : . . i . : . : : , t : . : i " j : i : : t .

2.

1.

Sludialicu alenle documente e Qt rezolvali sarcinile de llcru.Cioran, E iade 9i onescu apa(in cutu i romene sau celei franceze?Argumentali-vd punclul de vedere.Care sunt dominantele cu lu i rorna-ne cel mai mult medializate? Exista$iaspecte a ecultu iromane cafe nuau fost suficient valorificate?Sunle! de acord cu fomularea dindoclmentu I 2i 'Sunlern o cullurd pre-ocupatd de inchiderea in noiinsine'?lloUvali-vd rdspunsulCrcdeli cd opinra publice europeanaeste interesau de cunoagterea valo-rilor culturii romane? Argumenlati.

Europa Sl lumea ln secolul XX 17

Page 20: Istorie clasa a11a - editura Corint

Coperia unuircman publcalln 1948 -Descuf de Zahada Siaicuo carte carc a raspuns ,comenzi sociale'a acelllmoment 3l slor ei foaslre

trl,Cultura mm6na €teaza sistemalic

iqirea in lume, in tmp ce consumato ieidilecli, tie ei crilici llterarisau public la€,se impied;cA in grcpib cadilor nescrise.Daca ne pulem lluda cu scriilori ca Re-beanu, Eliade sau Cdfldrcscu, in schimbau dmas nescrise c6rli fundamentalePentrLr 0 culture carc €onteaza.

in timp ce criticij inGearce sa nete'zeascd drurnul p n halisurile culturiiautohtone, pulini aulori rcmani r€Lr$escs, pdlrunda pe piala intemajionalS. Lavlzibilltatea pe care o avem, PremtulNobel penitu literatud ne ocolesle inconlinuare. Culiura noastrd rAmene mar-ginal,, in opinla specialigt lor, !ipenfu ceii lipsesc anumile carli. Astfel, criticulNicolae l\4anolescu spune: (Nu avem incultura noashd Odiseea, Don Quijote,Faust, Rezboi qi pace, Muntele vtej EiUrbe, adice exact aceb ce{i ca€ asigu-re universalrtaiea unei culiuri, Nu gliu dece nu le avern.) $icriticulEugen Negricic€de ci ne lipsesc acele lexte carcfunclioneazd ca n$te (acle de identi-tater. Le-am p erdut, le fa sificlm, le com-pieEm dupd interese $i dupa loane.'

(C,Elina Georue,CAiile caE lipsesc din cultue ronAnA,

in,Cotidianul", 13 decembrie 2005)

CULTURA INTRE MILITANTISM SI AUTONOMIERefuzand caraclerul minor al culturii romane de pand atunci, influenlali de

orientarea politice a multor stale europene in deceniul al palrulea 9i fascinatide ideile pe care le vehiculau in r.ediu{ universitar alvremiifilosofi precum Naelonescu, mu|li intelectuali romani se vor apropia de migcarea legionafd. Degigradul de adeziune a va at de la o persoand la alta, intelectualii romani aipeioadei inlerbelice au o mare tesponsabilitate penlru amplificarea acesteimigcdri - fenomen politic ince insuficient studiat gi cunoscul -, pentrutfansfomarea sa intr-o organizalie politicd cu ecou in mase.

Se ndgtea in acelagilimp o noud direcliein evolulia intelectualitdtii romane,anume cea de sustinere a fegimurilor totalitare. Caci, dacd pe Eliade Si Cioranii gisim in diferite grade de apropiere fala de carda de Fier 9i de lide ieipolitici, dupe cel de-Al Doilea Rdzboi lvlondial a fost randul altor creatod, pre-cum lvlihail Sadoveanu sau Zaharia Slancu, sd colaboreze indeaproape curegimul comunist proaspdt instalal sub obldduke sovieticd. Cultura era pe calesA parcurgd tristuldrum al intregii societdli romanegli, abandonandu-9i valorile.ln timp ce Ciofan, Eliade 9i lonesco incepeau stralucite ca ere literare 9i gtiin-tifice departe de 1ard, in Occident, sfar$ind pfin a fi asimilati culturii franceze,in Romenia inilorea pfolelcultismul de inspiralie sovieticd. Tn spiritul ,,lupteideclasi", societalea fomaneascd, inclusiv cultufa, era impdditd intre ,,noi" 9i ,,ei',cele dou6 pd(jiind agezate in raporturi d ihotomice: ,Cine nu e cu noi, e impo-t va noadd", iatd sloganul specific epocii.

Incepululanilor'60 marcheze o noud cotitud: urmand, din nou, orientareapoliticd a vremii, cultura romand se regdsegle pe sine in o entarea cdtre na-lional gi viata rurald. Abandonarea teoriei staliniste a luplei de clasd s-a tradusprjntr-o relaiivd liberalizare a vietii culturale, o nomalizare a relaliilor interuma-ne ii recuperarea unofa dintre autorii inlerbelici ale cd.or opere puteauserui 'ideea nalionald". De al$el, aceasta ,,idee" avea sd fie folositi de intelec-tualii romani penlru a incerca sd evadeze din cadrul ideologic ingust de pandatunci, fie spre specificul local, fie spre universalilate.

inceputul anilor '70 a insemnal tevenirea, in fome de manifestare dife te,la intransigenla primelor decenii postbelice Si restrangerea la maximum aoricdror relatii cu lumea exterioad, chiaf 9i cu cea apa{inand ,,blocului so-cialist". Romania nu a devenit parte a milcefibr de idei gi a tendintelor deschimbare prezente in cazul vecinilor noglri, rdmanand blocatd intr-o paradig,md de sorginte stalinisld. In aceasta atmosferd, evenimente precum apariliaJumalului de la Pelini1, o carte cu Si despre Constantin Noica scfise deGabiel Liiceanu, dezbaterea aparenl liberd a unor idei 9i activitatea pulinilorartigti dizidenti reprezentau mai curand exceplia decal regula- 'Romania esteocupatd de romeni", spunea sugestiv, spre sfargitul anilor '70, scd itorul dizidentPaul Goma, incercand sd ilustreze drama traite de Romania lui NicolaeCeauiescu. Aceaste rea,itate durd a accepiatinsd un anumit grad de autono-mie a domeniului cultural care a permis afirmarea a cel pulin doud generatiidearli9li, cea a anilor '60 9i cea a 'optzecEtilof.in acest context, momentul 1989, care a adus cu sine redeschiderea cdtrelume Sjreintoarcerea,llmidd 9i plina de convulsii, spre democralie, apare ca onoud Sansd pentru alimarca dimensiunii europene a culturii romene. Va fi eavalorificat6?

Popoaro 9i 6patij isbrice18

Page 21: Istorie clasa a11a - editura Corint

L)

.Putem vobiin literatura noastre poslbelicA despre doui ma Q so ide generaliidecrealie, geneElia '60 Si genelalia '80, suf cient consolidate Si jusiifrcate p n mutatiile deordin isiofic petrecule in acei ani. Am putea vorbidespre o a lreia generalie antebelicS,af.matasauin culsdeallmarein pBajma dzborului, ai cerei rep€zentanli au suferit dlndn schimberib petrecute dupe incheierca at6t de pulin iavorabiD a pdcii, ce a adus un€gim totallar penlru maibine de 40 de ani. Astfel, poeli rernarcabili p.ecum Geo Durni-lrescu, lon Caraon Conslant Tonegaru, 9t. Aug. Doinag, Ben Codaou sau AlexandruLlngu, precum $i Petru C€la, lon Negoilescu sau Nicolae Babte au fost rccupelalicumae inlerziere, mai ales cd unii dlnlre ei au suieril ororile inchisorilor politice stalinisieraceasla ar li deja pomenita (gene€tie piedutdr). Allii s-au (rcabilitat, in perioada de€ aliva liberalizare a Romanle comunsle, descalificandu-se din punct de vederc moral"

(Claudiu Komarlin, Generala na, - o introducerc, 2405)

i r,,Dupa goculdin 1971, care, la inceput, n-a alins decal cultura, au venit anii '80, in

cursul cdrora s-a Ieinstalat lema€a, o leroare diferjta (de cea dln anii '50), care nu malpresupunea dec6l rafeo arester . dar care a insemnat o supravegherc in masd, descu-rajarea Sl limilarca rclaliilorcu sireinetaba Sicu slrdinii, ameninleride tot felulelc., intr-uncuvent, o foma actualizate (..) a aceluia$i tero sm de slat.

$i alunci o inlrcbare trcbure puse inevilabil:a fosl oare, cu adeveral lnlocuit (iimpulprogresiv almarxismului), in socielatea omaneasce poslbelici?A ie$it aceastd societatedjnllparele polilice, sociale$ economice slabilite de (clasiciiD maxismleninismului Si deexemplul (viu) allJRSS? Cu exceplia libemlizSrii controlaie din anii '60, schimbarea (nurcforma, cScrar fiun temen prea lae pen1ru realilatea comunisla aliohlond)nu a atins,de fapt, societalea, nici baza economic5, ci doaf suprastructura (..) Dac.e prin dimpulprcgrcsiv discontinuu almaftismuut inlelegem un lirnp dorninal de spi lul@volulionargide consecinlele lui atunciva lrcbui, c€d sa admitem ce (...) Romania a ramas, din1949 $i p6nd in 1989, pin urmarc, palru decenii,ln cadrul acestui timp, oiceie hadilii$iconiinuitali af ii rcdescoperit inke timp."

\Mtcea Matlin, Culfina ronane inte canunisn qi nalionalisn,in ,22", decembrie 2002)

A i-f lvlr. J.f E f l;.t 41'{}D1,qT/{

: Studiall cu atenlie documenleie Si rezolvali urmdloarcle sarcini de lucru:1 . Care credeli cA au fosl dom nante e cu tufi romane de dupA Al Doilea Rdzboi l\,4ondial?2. Evaluali mpactul pe care reg mul politic comunist l-a avut asupra cultu i romane

dupe 1944.3. Incercati sd identi{icati cateva elemenle delinitorii penku literatura proletcullisle

surprinse in parod a lul Madn Sorescu,A avlt cultura romaneasca postbelce o dimensiune eurcpeana? Arcumenlali-vdpunctul de vedere intr-Lrn grup de 4-5 elevi Qi confruntati,l cu cel al colegibrRealizali un proiect prin cafe sa urmaili deslinul a cel pllin doi oarneni de c! lureromani a ceror caferd a incepul in perioada interbelice $i a continuat in tmpulregimul!i cornunist. UtilzaljSi irnpresiiculese de la pdrin!l9i b!nici.Existd un Eport de coniinuitate intrc cultura romand nterbelicd $l cea poslbelice?Argumentati-vd punctul de vedere.Cunoa$teli rnitrative sau proiecte cultunle locale carc pol sd consolideze caracteruleuropean al c! lLrrii lomane?

.1

Debu6nd or un volum de pamdii -Singut pnntu poet (1964) -, l\,lar nSorcscu reu$ea nu numai sa zambeasceSi sA l$i amuze ciljtorii pe seama confra-lrbrsei, ciSise detecleze elemenle e caracteristice poeziei acestora.

la{d un exemplu elocvenl ln aceasleprvinlb, in carc este parodiat un autor cuoarecare nolorietate ln epoca,

Nicolae Sbian - I4snelMaestului ciznar Dab le Tudose,

cel carc ni-a bAtul pinul blacheu lapantof, cend inplinean 15 ani.

Stam intr-un p cior in fala ta.I\,langara pingeaua mea bAlae..9i ciocanul parca imicanta:,Durigaq-ai - ffale Nicolae?"

Cate nu iivln, e cert, in minteOmululcand e gata de zbor?l',4ulte imilrcceau pe dinainleCum staleam againtnrn pcor.

Talpile-mi cr6pale-or sd domneasc,In pantoflinoicum e cureaua...Dar un gand incepe se-ncolleascd:Fralior, dar meit eu pingeaua?

Ce-am fecd eu pand-acum cu har- Pun prcblerna-n fala ofigicul-Ca sb vina, ala, un cizmarLa pingeaua mea s, bala-un cui?

Cunoscand de mic un unic sensAm zvacn t dln brazd, categoric.Cin€ n-a cilitde mne-un versPoab se rne-nlure ap orcl

. . Azidesca[ a campuu opincbSi nojila dealuluio las...Coada vacii, ca o horcdlnca,Esle tuiul meu cAire Pamas.

lnima-Si inale valvah a.Plec din satul meu ca o solie.

Pune lier mai muli la talpa aiaLung e drurnu pan h poezel

19Europa gilumoaln socoiul )C(

Page 22: Istorie clasa a11a - editura Corint

Take lonoscu (1858-1922)Doctor in drcpl, avocat, a inhal in

viaja polilicd in 1883, ca membru alPartidu ui Libeml. Ullerior s'a aleturatopoziliei conseNatoare, iar in 1908 apus bazele Padidului ConservatorDemocral,

Llinistru de exteme al Romaniei inma multe randuri, a fost inllatorulsis'temului de alianle dntrc Romania,Cehoslovacia $r lugoslavia.

S-a impus alal in viata poli ce inler'ne, cat $i pe plan ntemalional, prnni! ativa, lnteligenle, talent oratoric ai odeosebite intrltle poliiicd.

,Acesta e dzboi de cinci ani. Va int€Anglia, va lntra ltalia, vom intta noi$inuse poale sa nu intre giAme ca. PenS qiJaponia va intla, Va li vai de omenire.Dar de un lucru sunt s gur: cb Allalivorfdefin tiv v clorioqi 9i ca voivedea cu ochiirnei Romania l,lare Si vom vedea altelucrui ma . Vom vedea multe tmnuprebusindu-se; vorn vedea nascand atot-puternicia Amedcii; (...)vom vedea ome'nirea fdcand un mare pas spae stanga,spre sociallsmul revolulionar; vorn vedeamulte lucruri ma , dar zguduirca gene-raE vaiiasa deionidabjla, cao sedciegroaznicl va slSpani omenirea foarternultiani. Dinlr-o crize vom inttalnlr-alla,(...) generalia mea 9i a la vof vedeaRomania lvare, dar nu vor mai vedea zileoune gake lonescu, 1914)

W*rn#*nim in u*n7wri:i\in *ur npe,r;,naiupneuruA cu DEMocRATTLE occtDENTALE...Toate efofiurile intrepinse pentru asigu|alea unui echilibru intre puterile

europene au fost spulberate de evenimentele care au condus la declangareaPrimului Razboi lvlondial. A fost momenlul care a bulversal lumea poiitice a se-colului al Xx-lea, momentul care a generat, direct sau indirect, un lung gir deevenimente nefericite care s-au numit Al Doilea Rdzboi [.londial, primul atacnucleaf, Rezboiul Rece gi nenumdratele conllicte politice $i militafe locale.9iaceasta, in pofida numeroaselof iniliative 9i confeinte dedicate dezarmerii 9iasigurdrii pAcii, organizate atal in perioada interbelicd, cat 9i dupd cea de-adoua conflag|alie mondialS. Unde s-a plasat Romania in acest peisaj politicinternational?

Poab ce cel mai important lucru este acela cd, cel putin in prima jumdtatea secolului al Xx]ea, Romania a incercal sa-$i depdgeascd condilia de micdputere, reusind sd iie un factot activ in politica europeane. 9i a idcut acestlucru incefcand sd lina coni de intelesul national. ASa s-a intamplal in 19'14, in1916, in 1918, cat $iin perioada interbelicd. Astfel, inceputul secolu lu i gdselteRomania ca membrA a TripleiAlianle, dar pdstrand o distanta suficientd pen-tru a line cont de intefesele fomane legitime in Tlansilvanja 9i Banat.

Tn anul 1914, desi a fost insistenl invitau sa se implice in rdzboi alaturi deGermania Si de Austro-Unga a, Romania a pfeferat prudenla neulralitdlii.Suveranul seu de oigine gemand acceptd punctul de vedere al liderilotpolitici reunili in Consiliul de coroane, confimand caraclerul constitutional almonarhiei romane. l\,4ai mull, in 1916 se ia decizia istodcd de raliere la bloculpolitic anglojrancez, de care este legatd reu$ita anului 1918, constituireaRomaniei l\,4ari.

Aceasta o entare politicd va fi mentinutd pand in prcajma celuide-Al DoileaRdzboi l\,4ondial, perioadd in care Romania a fost implicalA in numeroaseleinitiative diplonralice menite sd aplice politica Societalii Natiunilor de asigurarea pdciisia securitdtii colective in Eufopa. inlrc aceslea trebuie amintil rolulactival Rornanieiin constiluirca unoraliante politico-militare fegionale, precum Micainlelegere (19211. impreura cu Cehoslovacia ii lugoslav'a. Si lnlelegereaBalcanicd (1934), la care mai participau Gfecia, Turcia 9i lugoslavia.

Aceeasi linie politicd a fost urmatd 9i prin prezenta romaneascd la Socie-tatea Naliunilor, tafa noaslre fiind semnatarb a Pactului Briand-Kelog (1928)refedtof la renuntarea la rdzboi ca solulie pentru fezolvarea conllictelor dintrestate $i participantA la confeinlele internationale dedicate dezarmirii de laceneva (1931 qi 1932-1934). De asemenea, Romania a suslinut toale iniliati-vele care condamnau agresiunea militard, fie cd era voba de cea germand, decea italiand saujaponeze. Era o confirmare a optiuniiRomanieipentru susline-fea regimurilor politice dernocratice, in pofida ascensiunii feme a extremeidreDte romanesti.

20

Page 23: Istorie clasa a11a - editura Corint

IL: ]

I

f r0L.1tui I

Prezenta romaneascd active pe scena politicd intemalionale in perioadantebelicd a fosl completatd de acofduile bilaterale incheiaie cu polonia si cu'ta'ia. Aces(e tratate completeazd se4a iniliarrvelor diplonalice care au co;s _tuit sistemul de securilate colectivA al Romaniei interbelice $i au fdcut caRomania sd aibe un cuventde spus in politica europeane a vremii. Succeselepoliticii externe romanegti se datoreazd liniei poliljce adoptate de guvemelevremii, dar $i pfezenlei unor diplornali de exceptie, precum Take lonescu 9iNicolae Titulescu.

,Pane in momenlul izbucnirii primului Razboi lvondial, guvernete Romaniei, fie libe_rale, fie conservatoare, nu au modificatoientarea politiciiexleme romanegispre puterileCentale, adice sprc cermania ii Austro-Ungaria. Tratatul secret de alia;jaincheial cuacestea 9i cu ltalia 1n 1883 a fosi perlodic reinnoil. A fost un gesl de hedare a cauzeinalionale 9ia lupteide emancipa€ a romanibr transitvdneni? Nicidecum. SuveEnitateaSiinteg tatea teitoriaE a Romanieierau puse in pericot, in acea perioada, de Rusia. iarpenlru 0 viiloare intregire a statuluinalionalacesta lrebuia, maiintai, sd existe. incat. tamomenluloponun, sa aibefoia de a-$iasuma responsabititalea infapiuiii idealului ca.eanima pe omanii de pe ambeb pe4i ale Carpaliior,'

(9erban Radulescu-Zoner,lnteesut nalional 9i ctasa pol icA din Ronqnja in secolut aty\Xlea. lgg'\

^ .Prcledrrele Reoublici. Cehosrovace ii Majenarea Sa regete Ronaiiei (...) s-aL

rryeres In prvtnta umabarctor stioulali!niArL 1. In cazul unuiatac, neprovocat, din padea lJnga eiconlra uneja din inaltele

Pd4i.Conba6tante, cealalta parle se obtigi a veniin aiutoru p6dii atacaie. (...)Ad 4. inscop de a coodona sfoderile tor pagnice, ambele guveme se oitge sd se

consfdluiascz in privinla chestiunilof de poltica extemd care au legdture cu €-portufitelor cu ungaria. (...)

,41. 6 Prezenta convenlie va ficomuntcata ta Societatea Nallunilor, clnform paclului.,,(Convenlia de alianla defensiva inhe RegatuJ Romaniei $i Republica Cehoslovaci -

22 apilie 1921 -, patie a Wocesutui de mnstitulre a Micit inlelegeri)

Nicola€ Titulescu (1882-1941)Remarcabil diplomat, ministru de

exlerne al Romaniel in mai mulle ran-duri, pre$edinte al Academiei Diploma-tice Internalionale. In calitale de reprc-zentant permanent al Romaniei laSocietatea Naliunilof (1920-1936), apoide pregedinle al acestei organ zaliiinlernalionaie (1930-1931), Titulescua suslinui numeroase iniliative politice

i in lavoarca pacii $i a stabiiitalii inter-

I nalronaE.

A{Il ' /rT \It i IrDtf E}JDi}tTAt Studiati c! alenlie documentele $i

rezolvali umdtoarele sarcin de lucru:'1. Dece credejica despreTake lonescu

se spuneci afostun mare diplomat,dar Siun vizionar al tirnpului seu?

2. Aeumenlalide ce, ta putin limp de taincheierea Primliui Rezboi l\,,londial,Rornania aincheiat o seriede tratatede aparare cu slate din EufopaCentrald $i din Balcani?

3. Au fost aceste tratate eficlente?Aduceli un arglmentin favoarea giunaltulin defavoarca respunsu ui dat.

4. Explicali motivul pentru care NicolaeTitulescu a insislal pentfll jncludereain protocolulcu URSS a adicoiului 2.

t Evalualr prevederib prclocolului ne-goclat de lltulescu 9i Litvinov dinperspectva obiectivelof SocielejiNaliunilor.

6. Dacd ati fi fost ministrul de externeaJ Rornaniei, ali fl sernnat pactulde asistenld mutuala cu URSS?Argumentalivd opliunea.

21

,(..) 1. Asistenla mutualA in cadrut Socieldlii Naliunitor (ca, de eremplu, in tratatulcehoslovac sau fmncez) care se nu vizeze in mod special un stat, ci, in gene€l, oriceagresoreuDpean,

_ , 2. Intrarea in acliune a fiecdreia din cele doue t6 se va face numai cjnd Franla vali int|al in actiune

3. Guve;ulURSS recunoage ce, in virtutea diferitetor sate obtigalii de asistenlr, tru-pele sovElrce nu vor hece niciodale NistfuJfaaa o ceerc formald in acest sens din padeaguvemului regal aJ Romaniei, la felcum guvernul (...) Romaniej €cunoagte cd trupetercmane nu vor lrcce niciodate Nistulin URSS fera o cercre formati a ouvernuiuiURSS.

4. [d cererea guve.ru'ri rega al Ronariet ruoe e sovietice lreb:ie sa se ,etrag6imediat de pe ledtoriul roman la esi de Nistru, dupe cum, ta cere€a guvernului IJRS-S,ttupele romene lrebuie se se rctraga imediatde pe tedtoriul URSS la vesl de Nistru.'

(Prolocol negocial de mini$lrit de exteme ai Rornanieiai URSS, Nicolae TilulescuSi Maxim Lituinov, privind pactu de asistenld mutuaE mmano-sovieljc _ 21 julie 1936.

odaE cu indepenarea lui l'ilutescu din funclia de ministru de exie.ne.negocierite pentru semnafea pacluluiau fost abandonale,l

Europa ii lumoa Tn s€colul XX

Page 24: Istorie clasa a11a - editura Corint

Il

In politica pietenlle Sl adverc iati e

Tto, prczenlal ca un d!9nran primejdiosinlr-o caricaturd dn an ista in smulu! un prcgedinte cu tab eluria utima sa inta nire cu CeauSescu

... $IALATURI DE REGIMURI AUTORITARE

Nu sunt foarte multe lucruri de femarcat in ceea de pfiveste perfomanlelepoliticii externe romane$ti dupd '1940. Dacd, din 1938, Romania abandonasespatiul democfaliei opiand pentru regimul politic autoritar, fie el de extremadreaptd, stanga sau de factura milihre, anul 1940 a marcat ii pdrdsirea poliliciiexterne tradilionale. Penlru o lungd perioadd de timp, Romenia s-a aflat maiintai in tabdra Germaniei hitledste, apoi in cea sovietica.

Decizia de abandonare a liniej poliiice lradilionale a fost prefatate de eveni-mente ttagice petfecute in acei an: piefderea unei semnificative pdrli a terito-riului nationalin favoarea URSS, a Ungafiei hortiste lia Bulgariei. Niciceea ceva uma nu va fi insd in favoarea Romaniei. lvotivatA de interesul nalional(nevoia de recuperare a Basarabiei 9i a Bucovinei), decizia de participarealAturi de Gemania hitleristd la atacul impotriva URSS va egua lamentabilinstepa calmuci ii la cotul Donului. Curajoasa hotdfare de repozitionare aRomaniei la 23 august 1944, datoratA indeosebi regelui Mihai l, nu a fost sufi"cientd,lara noastrdfiind plasatd la sfargitul razboiului in tabdfa statelor invinse,cu toate consecintele politice qieconomice ce au decurs de aici.

Capacitatea Romaniei de a se exprima asupfa destinului sdu politic a fostimpiedicatd de cinica decizie de la lalta privind impdrlirea lumii in zone deinfluentd, precum $i de prezenta militare sovieticd. Peioada de revenire aregimului democratic in Romgnia a fost astfel extrem de scutlA, plasatea sa inzona de inle.es a URSS dovedindu-se decisivd pentru evolulia regimuluipolitic. lmpus prin fo(d, regimul comunist a scos pentru o jumdtate de secollara de pe orbita democraliei. Romania a ajuns membrd a Tratatului de laVargovia Si a CAER-ului, devenind, direct sau indirect, parte a RdzboiuluiRece. Sugestive pentru pozilia slatului roman in primii ani de dupd inslalarearegimului de sorginte stalinistd au fost atitudinea fald de autonomia politicd alugoslaviei lui losif Broz Tito, precum 9i condamnarea revoluliei maghiare din1956.

Anul 1965 aduce o perioadd de relativd destindere atet in plan intem, cAtsiin celextern. in aceastd perioadd se iau decizii majore precum recunoaSte-rea Republicii Federale Germania, Romania devenind prima tard socialisgcare a restabilit relaliile diplomatice cu acest stat. Desigur, refuzul Romanieidea participa la interuenlia miltard in Cehoslovacia din 1968 ramane evenjmen-tul cel mai discutat Si disputal al acelor ani. Discutal admirativ pentru semnifi-catia sa in detasarea Romanieide polilica lt/oscovei, dardisputat din perspec-tiva a ceea ce avea se se intamole in Romania socialiste a anilof umAtori.Cdci, a9a-numita independenla fal6 de URSS a insemnat, in acela$i timp,semnalul pentru debutul national-comunismului, cafe a evoluat spre revenireala practicile stalinisle Si la izolarea diplomatica a Romeniei.

Incapacitalea economici a URSS de a conlinua cursa inarme br $i refor-mele politice initiate de l\rihail Gorbaciov au dus la prdbu$irea blocului statelorsocialiste in 1989. A fost momentul reveniii Romaniei intre statele democra-lice ale lumii. O revenire spectaculoasa, datorald revolutiei televizate in direct,iitragicS, p n sacificiile umane din decembrie 1989.

t l l' I

,Odeniarea politicil externe a Roma-ne, in cadrul celordoue rnari naliuni aleAxei, este Ln fapl implinil. Aceas6 orien'tarc nu este o intamplare sau o aclunede moment, c rcinlram prin ea in vechitradilii ale statuii nostru, tfadili ca€ aufost rupte pentru consideraliuni ce nu maisunl actuale $l cale erau depiqite deevenimenle ince cu fiut lnalnlea aclua-uluiconf ict "

(lon Giguttu, p m-ministrual RomAn ei, in ,Univelsul", 8 iulie 1940)

Page 25: Istorie clasa a11a - editura Corint

I ir-Crl-.1 I

Scopul politicii externe fomanegli va deveni din acest moment fecucerireafolului pe care Romania iljucase, candva, in Europa. in acest sens, integrareain NATO gi in structurile Uniunii Europene au devenit linlele cafe au justiicaldeciziile de politicd extefnd, intre acestea ceje referitoare la suslinerea intef-venliei militare a NATO in fosta lugoslavie fiind cea mai curajoasd dintre celece au mafcat inceputul acestei noi DoJitici.

[,lanfestarea,enluziaslA a adezi!ii fald de politca regimLrlLri comurisl9 a conducdloruiuis,u a devenit, cu limpu o obtgale

z,,La undeceniu de Ia inceperea procesuluide destdmarea lagirului sociaJist se pare

cA unele perconallteti occidentale au inceput sd inJeleaga ce dispa lia dusmanului so-velic a lesat lumea democratici ied epere de potltici externa 91, in acela$i timp,deschizandu'i peEpectiva globalizerti- am putea splne, chiar, obligalia gtobatizdri-ia impus sd se tEnsfome pe sine, sa qischimbe mesajut, priorttdtile, abordedb ideatice!i modul de operare spIe ase adapta nouluiconiext camclefizat de noiriscuri, noisfideri$ noi $anse. In realilale, sfaQiirl ordinii mondiate bipolare nu inseamna caDitutarcab ocului resa lean 9i inslaurarea suprcmaliei blocutui occidental, ci decesll unei jogici, alunui mec3nism de funclionare a ornenirii ca|e trimile in neiiinle ambele blocurj.Neinjebgand aceasta, Occidentul a vobit despre <exiinderea NATOD sau (extindereaIJE) ca despreo irnpingere a lrcniierelor sale sprc Raserii 9io lnglobare a teritoriilor ori-eniale in spaliul civilizaliei, odinii 9i cutluni apusene ii lotodata s-a deptasat spre nord,purlal maimult de vechiulreflex at indignddi Rusiei decet de nevoile sate rcate de secu_itale, in trmp ce (eslicti ex-comunigtir se a$teptau la o adevArate (rcconciliere a Europeic! ea insa$i,r gi la (reuniflcarea EuropeiD, ca $ia universuluieuro-aflantic,

Faptul ce civilizalia vesleurcpeana esle superioad asiAzi cetei din partea odenbEa continenlului nu inseamna nici cd drumul de ufinal este al dizolvdrii culturii sau culturilorr,seritene ln cele occidenlale 9inicice nu este indispensabilca nouaordine $rnouaa i_iecfura euro-allantice sa lie prciectate lmprcune de ioale popoarele europene gj euro-atlantice ca sin{ezd a valorilor ii experientelor lor islo ce. perceperea exaca a con-secinlelor 9i semniicatiei decalajului in n velutde dezvoliare dinke Est $iVest arfr trcbuitsd conduc, a conclu/a c3 inairl€ oe a,i se oten Acordul de la l\,idastncnt, state eEJropeide FstaL nevoiesS p neasca ur Plan l,tarshat. irtr-adev6r, I\,talshatr irirte deMaaskicht inseamna agregarca stabittdlii prif dezvolare cu stabilitatea pin inlegra|e,dezvo[arii revenindu-i rolu nal!€l de fundameni 9i caializalor at coopererii Si integd i,alheceriide la shategta loculu de suma nula b cea a prciectetor comune qjde 1a dipto-matia disl butiva la cea integ|ativd."

(Adrian Seve n, Tranzitia rcaH - de la goculfAd bnpie la spennlete pieKtute)

ACNVITATE INI'81':ND€NIA

i Sludiali cu atenjie docurnentele $i rezolvati urmdtoarele sarcinide lucru:1 . Precizali care au fost mol vele intervenliei militarc a unor trupe ale Tratatului de la

Vaeovia impotriva Cehoslovac el, in 1 968?Care a fosl urmarca, in pan extern, a at tudinii adoptate de Nicolae Ceausescufald de invadarea Cehoslovaciel de cetre lrupe ale TraiatulLri de la Varqovja?Comparali atitud nea Romeniei faF de intetuenlia impotriva revoluliei maghiarcdin 1956 gicea falS de inlerventia d n Cehoslovacia drn 1968. Expticati diferentele.Cons:derali ca in Rom;r.a exis6 ur ,i-gur ounct de veoere re.e or,a :ltegr;reatn Uniunea Europeana? Dar referilor la consecinlele integrarii?organizali, in grupuri rcskense de 4,5 elev, o dezbatere refe loare la inlelesulsntagmel ,lrccerea de la diplomala d stribulivd la cea inlegrativd".

E"Pdkunderea lrupelor ceor cinct t,ri

socialisle in Cehosovacia constiluie omare gre9eaE 9ro pfimejdieglava penlfirpacea in Eumpa, penlru soarla socials,mului in lume. Este de neooncepul inlumea de aslezi (...) c? un stat socallstca state socialiste se incalce libedatea gindependenta allui stai. Nu exide nic ojustiiicare, nu poale fi acceptat nici unmotiv penlru a admiie, penlru o clipd nu-mai, ideea intervenliei militare in trcburileunui stal socialist fralesc.

(.. ) Am hotadt ca incepand de asldzisa trecem la conslituirea gdzibr pairio-tice inarmale alcatuie din muncitori,16ranl qi intelecluali, aparetoare ate inde-pendenlei pat ei noastre socialiste. (...)S-a spus cd in Cehoslovacia existd ped-colul contrarevolulie i se vor gasi poatemaine uni care sA spund c5 $t aici, inaceasta adunare, se manifesiA tendinleconhaevolulionarc."

(Nico ae Ceausescu, cuvanlarc rosfilAla 21 august 1968, cu prilejulintervenliei

armatelor TraiatLlut de la vargovia inCehos ovacia pentru inAbu$irca

"Primbveriide la praga')

politic impodant in zona EuropeiCenlrale $iin Balcant.

. In pefioada inlerbelicd, toate inilial-veie diplomatice ale Romaniei ausustinul polil ca securilalii colecUve

, in pe oada 1940-1944, manlfestdrilepe plan intemaliona ale Rornanreiaulost marcale de aulorta|smul anto-nescian, iat ulterior de ce al regimLt-

i lui comunist, cu diieilele sale fele

Eurcpa Si lum6a ln sgcolul)o( 4

Page 26: Istorie clasa a11a - editura Corint

SNDIV DE CM

Grigorc Gatuncu (1892'1 957)Proven nd dintr-o famille boiereasci

din l,4oldova, doctor in drept al $coliide Drept din Paris, decorat cu OdinulMihai Viteazul" in urma parliclpdriila prim ul rdzboi mondial afostministrude exteme a Romaniei intre anii1 938'1940 A perdsit Romania in 1 941 ,stabi du-se la Geneva, la New York Siapoi la Paris. Diplornat vizionaf, publi-cst scriitor 9i profesor, a devenit unrnembru activ alexilulu romanesc $ialml$carii anticornunisle. A fosi un fer-vent suslinAlor al creddi une Europefederale.

E,S5 uam acum dintrc toale ipolezele

singufa carc md preocup, (.. )$ianume:victora (Naliunilor Uniler. E o ipolezacare, pe zi ce fnerge, poate tol rnaigreufl trecute cu vederea. Tara noastd vaavea de lrecui, in acest caz, prin douamomenle grele: unul, cand victoria mili-lad a allalllof va fi res mlite b hotarele !iapoi pe teritoriul larii, 9i al doilea, in ziuaindepairate, drepl, a negocie lor de paceAcesle momente nu sunt penku noideopol ve de pdrnejdloase: pana in zluapecii multe se pol inlampla, unii dintea iali pot obosi, allilsi vor putea srengepuleile gl valorilica €zervele, vom vedeadsbrnd pincipiide echitate de (inleresgenerab, de echiibru. Vom pulea alunci$l noi pleda cu soti de succes cauzatarl noastre; vom apara drepturle,hotarcle pozilia Ql misiunea eurcpeana aRornan ei.'

(Grigore Gaiencu, Scisoarc adrcsatbmaregalului Anlonescu in iunie 1944)

3Cr

lnlinc

ta

nicanl

[40

rllo

AC

1.

2. ,

3. ,

)

I

4. 1

5. II

I

'ecl t l

ac(

sin

tici

"{'Srigmr* ffintsnr,wryt L"hnltaiw ffi wur ffir)& &nk0M PoLtTrc $t D|PLoMAT V|Z|ONAR

lstoria interbelica reline numele unor ma personalitdli ce au adus faimipoliticij ex{erne romanesti. Take lonescu 9i Nicolae Titulescu sunt, fdr6 indoiale,cele mai cunoscute dintre ele. Scisd in perioada comunistd, aceastd istorie atrecul insa sub tdcere, din motive de ordin politic, alte varfuri ale societdliifomanegti, intelectualide marcd qifinianali$ti politiciprecum Grigore Gafencu.

l\y'embru de frunte al noului valdin Parlidul Nalional Taranesc, Gafencu aocupat mai multe demniteti pub ice in perioada 1928-1933. Aldtui de alticativatineri membfi ai partidului, a acceptat in 1938 oferta regelui Carol al ll-lea de aocupa portofoliu extemelor, intr"un moment de maximd tensiune pentru soar-ta politice a Europel: Anglla 9i Franla, garantii politicii de securitate colectivdpand in acel moment, cedau in fala pfesiunii germane gi acceptau ocupareaCehoslovaciei. Semnarea lfatalului de la l\,40nchen era dublatd de seroaseprobleme in rela{iile romano-gemane, asociate lichiddrii de cdtre autoriteli aunui grup de legionariin frunte cu Comeliu Zelea Codreanu.

Contextul politic nefavorabil nu l-a impiedicat pe Grigore Gafencu s6-9imanifeste ataiamentul fald de traditionala aliantd cu Franla ii cu ltlareaBfitanie. Ca urmarc a efortului sdu diplomatic, Romania feusea sd obtina, in1939, o reconfirmare a ga rantiilor anglo'franceze referitoare la independenta gigranilele Romaniei. Nici relatiile diplomatice cu Gemania nu sunt neglijate,nomalizarea acestora fiind marcaid de incheierea in acelagi an a lrataluluieconomic romano-german. Efortu le diplomalice s-au dovedit pand la urmdzadarnice, Romania intfand intf-una din cele mai negre pe oade din istoria sa,marcate de pierdefea Basarabiei, Bucovinei !i a Transilvaniei de Nord.Schimbarea in 1940 a liniei politice exteme l|adilionale 9i mlierea la bloculger-manojtalian a deteminat pdrdsirea de citre Gdgore Gafencu a demniEtii deministrulde externe Si, un an maile|ziu, a 14fii. Gest politic simbolic, nescutdinconvingerea c6 nu mai avea nici o gansd sd readuci politica extemd rcme-neascA pe fdga$u I trad itional. Nu inainte de a fi pledat pentru iegirea Romanieidin alianla cu Germania hitledstd $ialAturarca eiAlialilor

Plecarea la Geneva a insemnat inceputul unei nol etape din viala diplo-matului roman, dedicatd pe de o parte misc6di anticomuniste, pe de alld parlecre6 i Eufope unite. Degi nu a avut nici un mandat politic oficial, Gafencu arepfezentat interesele Romaniel 9i ale slatelor Europei de Est intrale dup6 celde-Al Doilea Rdzboi [,londial in sfera de dominatie sovietica.

Convins cd Europa unitd trebuie sd cuprinde a6t vestul, cat ii eslul conti-nenlului european, diplomatul roman nu a economisit nici un efort pentru aincerca sd explice nevoia de coagulare a exilului Si de dirijare a efortului aces-tuia spre pregdtirea revenirii terilof comuniste a un fegim economic liberal 9i lavalorile slatului de drept.

24

Page 27: Istorie clasa a11a - editura Corint

Bogala activitate publicislicd gi numeroasele confefinte stau mdrturie inacest sens. In 1949, Grigofe Gafencu a devenit membru al Comisiei EuropeiCentrale Si O entale, care avea 1n vedere problemarica sEletor Europei de Estrccent cdzute sub dominalie sovietica. in acesl cadru au fost stabilite princ!p ile care vor oienla realizarea in deceniile urmdtoare a unui fascinant si. inacelagi timo. izbevibr prorect ool.tic: Europa unib.

O stangere de mana intre semnalaii Paclutlt Ribbentrop-tvtotolova pecelluit penlru deceni istoria Ronreneisia allor l6rieurcpene

"Faplulde a vizita in toiu fi mantd tor europene, dnd pe rand, Berlinut, Londra,P€risJl $i Ro.la era ird|alnel. Eta g mailrd.,,/relde a soune. oretrtindeli. cu aceeagls ncentate. cuvrnle de Dace lndr;/neala a EbdlildeDl:n, Dosa.ele pe care |e-dn aoJs cJnile dir ca aloie (...). ca de alfel manLriskle di1 presa 9i dia pJblic. dovedesc ca po!I'ca nodsta a fosr inlelease 9i preluiD

_ Am ciulal se interesc poziliile astfet cagigate, sldngend legdturile intre stalele dinInlelegerea Balcanice. Cdldto a ia Ankara qi ta Atena nu e|a fdd iscu.i. puteam sEblincederea Beiinulur !i Romeiin polrtica noastr6, schimband cuvinte bune cu turcii. toc-mai in toiul mult disculalelor negociefi anglo-francolurce. (...)

Polilica noasm de echilibru ne pfegitise, in caz de rdzboi, penku o politicA de neu-talitale. Crnd Ge.r'lania a declarar rtboi Polofle. nJ aveam oe ir€rvelil. oolontarespinsese ln mai multe rendui propunerea noasta - pe carc nu am impus-o de altfel'ri.iodala cu prea nL 6 energie - de a da aialleinoasl€ u1caracter gere.a l.., Nua.'l nsislar.

Inlervenlia Rusiei, fire$le, ne-ar n putut pune intr-o situalie grea. Trupele tusesti aulrecut ins, hoiarul polon chiar in ziua in c€rc guvemul polon, in itunte cu pre$edintelel',loscicky 9i maregalul Rydz Srnigli, s-a refugiai in Romanla. Allanla noasld cu potoniaera o chestrune ce nu se mal punea.

Voinla noasird de neutralitate, care se afimase de la inceputul confliclului qi capetaseo conslinlire oticiala prin cele douA mmunicate - alConsitiulutde l,4inisl.i sl al cons lie-rlor reqerui-, a fost itir rA inca ir Jna inreruellei lse9li (...1

(cigorc Gafencu, hseDnd, potitjce. 1929-fi3q

ACJ1YIT ATE INDEPENDENTA

,,Pa amenlul s-a intrLlnit pentru apAstra o clipa de bcere. $edinla a fostapoi ridicala in semn de doliu. Lacrimiinebugile, simleminte de supemre $i derevofte, marc nervoz tate.

Am cillt cu begare de seama schimbulde note lelegrafice dintre ru9i Qi noiNotele tusegtisunl abiie ca formd Sifond,modeEle ca lon 9i de o perlldie foadebine socolltd. Notele noastre sunt gDgilconcepule 9i ioade prosl fomulate. Lapreienliile ruseqli referitoare ta drcptudleistoice 9i etnice ale Rusei asupraBasarabier nu am dspuns nimlc: ntci opunerc la punct, ntci un contraargument,nici un prolesi. Ne-am mullumi{ sa rds-pundem (...) cl suntem gata sd stdrn devorb6.1...)Fapt e cl ne-am plecat in lalafo4ei, fdrd s-ospunem SlAra se sleruimasupra bunuluinostru drept. (...)

Am pierdut, deci, Basarabia:1. iiindca Rusia nu a.enunlal niciodate

la aceasld provlncie Sie€ hotarate sd sefoloseascl de oice prilejpentru ca, spriji-niE pe uriasa ei pule€, sd ajunga dinnou la Dunere; (...)

2. liindcd oricarc ar ti fost potilica pecarc am f urmalo falA de Germania,Reich'ular fi sacilicato cand inleresetenoastrelaDundrc{...)penttue-iiacoperispaiele inspre Rusia inlr-un fezboi euro-pean;{. . . )

3. llindcd llalia, care in limpuldln urmdne f,g:duise sprijinul Gemanei in cazde agresrune tuseasce, a inhal in dzboiinsu$indu-sitoate angajamenle e 9i loatealitudinile Gemaniei;

4. frindca singurulnoslru sp n adeverat9i€al, foda anglojranceze, s,a pdbusit.'

(Gtigote Galen r, Jurnal. 1940-1944

r Studiali c! atentie documenlele Si rezolval Ltrmdtoarcle sarcini de lucru:'1. ldentificati orienlarea politicii externe a Rornaniei in timp ce la conducerea

Vinister-luioe Exrerne se afld G.igore Ga'ercL.2. A dat politica externa a Rornaniei rezlltatele scontate in peioada 1 938-1 940?

Argumentati-vA respunsul.organizalio dezbatere, pe grupuride 34 elevi pe tema poiiticii externe rcm6neqtiin conlexlul inlern 9i inlemational al anilor 1938-1940 giincercalisd rdspundelilaintrebarca: Se puleau evita pierderile le toriale ale anului 1940 prin promovareaunof linii de politicA exlerni diferite?Pierdeile teritoriale inrcg strate de Romania in anul 1940 au fost un evenimentsingularin peisajulpo|lic inlernalional? Dattexemple cale sa vd susline optnia.Realizati un eseu prin care sa explicali moiivele care au condus la piederile lerito-nale ale anului 1940, reconslituind contextul politic intern qicel extern, cu referkela pozilia lui Gigore Gafencu.

4i

Page 28: Istorie clasa a11a - editura Corint

tldduLrl I

Pledoaria lui Grigorc Gafencu penirucrea€a uneiEuope uiile 9-a gdsit,peste ani, implinrca. n magine,oSednlaa Consll ulul Eurcpei a Bruxelles

tJ,l"Conlinui se cred, aia cum v-am mai

spus, M nimic nu va putea impiedicacrearea Eurcpei 9i ea se va face. Ea 5eva face fdrd entuziasm, din neleficire,cdcifenunlarca la prerogalivele 9i alribu"tele sialu ui national este dificila Si ridicein fiecare zi obiectii $i tomeri noi. TotuSi,ea se va face, deoarec€ caEcterd seude necesitaie sfar$e$te prin a se impunechiai $i celor mai reticenli.'

(Gigore Gafencu, madie 1953)

' ;

"Tinem sd aducem un omagiu plin doemolie poporului ungar pentru lupta saeroica impotriva oprcsodlor patdei sale,carc sunl deopotrivd opresorii patrieinoasire, $i ne lnclinam respectuos in falasac ficiului tuturor celor care, bdftali giiemei, au cazut penlru liberlalea noashammuna.

Prcchmam inlrcaga noasra so dari-late cu loate evendica b formulale decombatanlii unguri in cu|sul acosteiluple: ca 9i ei, decladrn ci lelui tuluforefodurilor noastre esle acela de a oblinealegeri liberc; (...) ceem, de asenenea,(...) despinderea noastE de Tralaluldela Va$ovia care a inclus lara noastrd,conka voinlei sale, intr-un bloc militar alEsiuiul, conslituil de URSS-'

(l\,lo!une redaciale de emigEliarcmand din Paris in sprijinul revoluliei

unga€ din 1956, dupe ce au ascultat oaloculiune a lui Grigorc Gafencu)

t6

EUROFA UNffA iN VIZIUNEA LUI GRIGORE GAFENCUin perioada exilului, fie el cel genevez, new-yorkez sau parizian, Gdgore

Gafencu s-a dedicat tolal ideii de realizare a unit6{ii eulopene, vdzule casolutie a tuturcr dificultdtilor Si provocdilor cu care bAtranul continent se con-frunta la sfargitul celui de Al Doilea Razboilvondial. Toate celelalte aspecte alepolilicii europene, reconslructia economicd, Planul [rarchall, lupta impotrivacomunismului, raportuile cu URSS, tlebuiau armonizale pentru a conducespre obiectivul ultim, Eufopa unitd.

Mziunea diplomatului loman asupra viitoarei configuralii politice a conlinen-tului a fosl putemic influentate de modelul federalist elvelian. Gafencu nu elasingurul care gandea in aceglitemeni. W. Churchill insugi propunea incd din1940 un continent european cuprinzand patru confederatii reuniie in jurul acinci mari pute .Alte propuneri vizau inse o Europd impdrtitd ln doud sfere deinfluente, una occidentale $io altaingloband statele EuropeiCenkale $ide Est.

in lucfarca sa Prcliminaii ale dzboiului din Est, eafencu oferd o perspec-tivd opusa teoriei sfelelor de influentd. Eurcpa eravdzutd ca reunind maimulteconfederatii, de Nord, de Cenlru, de Est, ptecum Si o confederalie de Sud-Est,care trebuia sd reuneasca Romania, Bulga a, Grecia, lugoslavia $i Tufcia.Noua constructie politicd trebuia sA cuprindd in egale mesu|d Vestul 9i Estul 9isd rdspunde anumilor exigenle politice, precum: crearea unei pute economi-ce eufopene in care lesursele industriale $i cele agricoie sd fie reprezentate inmod echilibrat, extinderea prosperitdlii economice dinspre Vesl spfe Est, men-tinerea traditiilor Si a organizifii politice specifice fiecdrui stat membru, apdra-rea dreptudlor gi a libertdlilof fundamentale ale omului, asigurarea secu tdtiisociale etc. Ca teprezentant al Estului, Gafencu punea a$adar un mare accentpe prolejarea intefeselor politice, economice, pe fespectafea identitdlii stateloracestei pi(i a contlnentului. 9i, cum in viziunea asupra noii Europe nu seputea face abstractie de raporturile cu URSS, Gafencu s-a pronunlat pentrumenlinerea unor relatii pa$nice cu puterea de la Rdsdrit, acesteia urmand sd-lrevini, aldturi de Mafea Britanie, un rol major in asigularea secudlelii euro'pene. Pentru a deveni cu adevdmt viabild, conslructia europeand trebuia sA sebazeze in egale mesurA pe un setde virtuliside principiimorale care se gamn'teze pacea qi secuitatea pe continent, depa$ifea divizArii existente in acelmoment istoric Sicombaterea sferelof de influentA, prin tespectarea p ncipiilotdreptului intemational. Viziunea sa asupE viitoarei Europe includea pdncipiiprecum echilibrul de putere de natura sa promoveze o ordine eufopeandcorectd $i durabild, pacea gi colaborafea intenalionalS. Toate aceste principiale relaliilor dinlre statele lumii $i-au pastratin totalitate actualitalea.

Gafencu a avut numeroase ocazii penlru a"gi afima principiile $ifilosofiapolitice. lmpodantd este pafliciparea sa la intelnirile libemlilol europeni din1955 ai 1956. De asemenea, au continuat ludrile de pozitie impotriva comu'nismului, Gafencu acuzand in mod public URSS, in 1956, pentru crimele saleimpotriva umaniulii 9i manifestandu-qi sceplicismul in legdturd cu procesul dedeslalinizare. Recunoa$terea internalionald deplina a eforiurilor depuse deGrigofe Gafencu s-a produs in apfilie '1956, cand acesta a fost ales preledinleal Uniunii Europene a Federalistilor. Eta, in egaE mesure, o recunoa$tefe arclului exiluluifom6nesc la realizafea Europei unite.

Page 29: Istorie clasa a11a - editura Corint

. : l

"Dragi compatrioli,l\,la@a iligcare care delermind popoarele vechiului continenl sa se uneasci penlru

a torma o Europe Unite are pentru noi, ceiiatli romani, o importanla deosebiti. Situaldlntr-unul din punctele cele mai expuse ale conlineniului, Rornania a beneflciat de mainrulte oride spiijinul Si proledia ideii europene. in timpurile strevechi aie istoriei noasire,poporul roman rczisla deja ta frontiercte sale din Est, luptand pentru aperarca ideiicregtine care fl lega de Europa. I\,taitaz iu, ln secolul trccul, sub egida Euopeiii a uneiodinide d€pt europene, Ta.ib Romane unite, etiberale de dubta constrenoe@ a suze_?nitaliiturcest Sia orolecroraiutL, r$esc. s.aL lrezir ra o v ala loua ln sfa-.S I ir ztetenoastre, impA4irea a/oitrad efectuate ln detdmentut Europei a lnsemnal pentru Romeniapiedorea libeneli|olsi a lndependenlei sate.

Acestea sunt motrvele penlru cafe poporulrcman a considerat dintoldeauna ce ldeeaeuropeand ii putea garania ordinea Sitibertalea.

Sd cil6m caliva dintre sbdbunii no$l care au aderat, ca nigte adevdEli precursori, lacauza Euopei Unite? Auret Popovici, apostol al fede€tismului dunereani Take lonescu.care, lncd din 1914, p.evedea ci lulburerib europene nu vor lua sfar$il decat dupe lnte_meie€a Slalelor ljnil€ ale Europei;Nicolae TilLllescu, care $i-a consacmt lalentulsitoatee{ortunle penlru irclaurarea securialri co ective S:a Lneiordini pot, ce urilare; inlralsil,Luliu Maniu, carc n-a incelal sd repete cr, pentru lefite micisimari ale Furopei, nl] po;teexista salvare decel in uniune giin federalism.

Fideli hadiliilor politicii noastre Si convjnsi tijnd ce reatizarea Europei ljnite asigurandsecurilatea ldilor inca libere Si libertalea lari|ol din Est, este singurul mod de a salvaexFlenla natiunilor ewopene ii valoite civiiizaliej lor comune, ne-am hot:iret se panic!oar le Mrscsrea penlru crearca Jnei Eurcpe unle si ttbere,

(cigore Gaiencu, ,Ape/ in favoatea constjtuhii unei Crupei Rom'nepenlru Euopa UniE, cene\a, lunie lg49)

I

'Ceea ce se numeqte Mbcarca Europeane - denumie carc desemneazA aFt o orca,lizalie intenalronala ce mil'reaza penttu'ntplurea uliJnti Furopene, olr Ai ansarbluleforiudlor depuse in Europa in vederea rcalzaril acestui lel _ a tual na$tere in limpul.azboiului Si reprezintd o sinteza a sentimentetorca€ inforesc, in gene€t, ja siarsitulu;ulcalaclism: speranje giplanuride viitor, bucuria de a fi lamas in viata printrc a6tea ruine,o-nevoie impe oase de a incepe o operd de reconstru4ie. S-a vorbit desprc Eurcpa lasftlr9ilul iiec6rci man rastumdd rezboinice. Cuceritoii aveau prop a idee in bgetud cuacesl sublecti popoarele aveau giele ideile lor"

(Gfigore Gafencu, strasbourg 1957)

ACNVTATE IND'PENDTNIAI Studiali cu atenlie docurnentele Si rezolvati unnetoarele sarcinide lucrul1 . A avut teoria lui Grigore cafencu despre federalizarea Eurcpei un suport istoric?

Areprczentat elo voce tzolatd in epoca?2. Explicati motivele penlru care ideea de migcare eufopenA a fost putemic susttnug

de oamenii polito rcmini.3. Realizali un proiect prin care sd demonshali pozilia diplomatLrlui G gore cafencu

fatd de milcafea europeand.4. De ce credeli cd, deQi veche ideea de unitate europeane a prins contur abia dupe

sf6r$ilul ceui de Al Doiba Relooi ltrondiar. Orga.ilali o dezoarere tn care sa vaconfruntali punctele de vedere c! acela alaltor coleqt.

5. Realrzali un eseu p r care se evaluali aclualitatea- viziun ur Graore Gafe-cu

GrigoreGafencuin 1939

"inca nu fe dim seama cet am pterdutpnn moarlea luiGrjgore Gafencu. Nu mdgandec numai la nor romaniidin exil, darii la toli cej din lurnea intreaga. Dincolode fronlierele noastre, nimeni aitul n! aavul rcnumele $i presiigiLrl lui OigoreGafencu, E nu reprezinle numaiceea cenor suntem obignuili se numim (inleres6.br romenesti, dal $r cele ae vecinilornostrl. Elera pudetorulde cuvanl, ascul,tat 9i especiat de ioate popoarele op -mate de dincolo de Coirina de Fier Elela, in acelagi limp, un (european)pentru cd a lnleles cd solulia era fede-ralizarea ELrrcpei.(...) Sub !n aspectsenin ii sub masca potilelit 9i elegantei,Grigo€ Gafencu ascundea o maregltintApoli|ice. Else cornpldcea sA dea impresiacelor dln jutul s6u cd nu era un agreslv,ca nU avea (un temperamenl de comba-lantr, ca era mai degrabe un (intelecllalde cabneb. Aceasl legendd i-a pennisse ufce pe cele malinalte treple ale poli,tci europene. Odatd aiuns acoo Si inmornenlu cand el se considera a li celmai aproape c6nd zect de canale detadio ll inrcgislrau 9i sute de ziari$ti dinlumea inlrcagd fl slenograliau - GrgoreGafencu pronunla iinigii, prccissicu aten-lie, lechizlloriul Rusiei sovielice Si aJ poti-iicii occideniale de coexistent6 pasnlcd.'

(i,4ircea Eliade, 1957)

Pao vEuonr,rl -*__lCa ministru de externe in ani difi- Icrli penlru Romania (193S-j940), iGrigore Gafencu a suslinLlt menti- |nerca tradilionalei alianle cu Franla ISi Marea B tanje. I

. Plecal din tare, dupd rAzboi s-a de-dical, pe de o parte, luptelimpotdvacomunismului, iar pe de alla creariiunei Europe unile.despre Europa unile.

Europa 9i lumea ln socolul )fi 27

Page 30: Istorie clasa a11a - editura Corint

wffi.t"M.

Nicolae CeauQescu pentru u tma dalain balconul Comitetu ui Cenlral(BucurcSti,21 decenrb e 1989)

.lmaginem ffinrn&niei \n prr;sm internalinnala dupa 1$8$

r!

IMAGINEA RouArutrt iN Rtttt'soO caracteisticd generald a plesei internalionale in ceea ce privegte

Romania dupe 1989 este aceea cd a fost de la inceput foarte bine informatd;in acelagi timp, se cuvine sd ptecizam cd a interpfetat $i prezentat aceastainformatie conform pfop ilor valori gi prop ilor interese Cele mai importantepublicatii, cu tirajele cele mai mari, care s-au dovedit a fi interesate de Romaniadupa 1990 sunt Nelt york Tines, Le Figaro, Tine $i Le Monde

Odatd cu Revolutia din decembrie 1989, Romania a ie$it din conul deumbrd in care intrase 9i a beneficiat de toata atentia lumii prin transmisiile indirect ale Televiziu nii Romane. Din pdcate, entuziasmulde la inceputs-a trans-fomat intf-o atitudine rezerval-obiectivi pe tot parcursul anilor'90 Tn acei ani,imaginea Romaniei s-a degradat treptat din cauza lipsei de refome Si deschimbdri radicale in economie $i societate.

Presa inlernalionald - giindeosebi cea din Statele Unite, l\,'latea Britanie,Franla sau Gemania - a fost foarte interesatd de silualia Romanlei dupAprdbu$irea comunismului. Au fost publicate articole despre politicd' mediusindical, mediu social, mediu de afaceri, catastrofe natu|ale, incidenle cu pier-deri de vieli omeneqti, performanle sportive.

Pfimul plan l-a delinut mediul politic, instabilin anii '90, chiar dacd era indezvoltare. Presa inienallonal, a relatat despre constiluilea noii puteri de laBucufeqti, F.S.N.,9i despre pagii feculi de aceasta in conducerea RomanieiPresa de peste hota.e a sesizatluptele politice inte F.S.N , gipartidele istodce,teminate cu victoria celor aflati la putere. De asemenea, a semnalai masurileeconomice luate 9i paqii fdcutiin dilectia apropie ide Occident

Cel mai male Qoc pe care l-a avut opinia publice internalionald in legaturdcu Romania a fost provocat de situalia copiilor abandonaliin orfelinate Acegtiatreiau in condilii de mizede, la limita supravietui i. Foarte multicopiidin orfeli-nate erau infectati cu virusul HlV. Reacliile la textele 9i imaginile prezentate aufost imediate. A apdrut o putemica cerere de adoptie a copiilor din Romaniasau au apdrut fundatii internalionale care sd manage eze situalia.

Presa internalionald a relalat cu simpatie despre demonstraliile din PiataUnivefsildtii qi cu constefnafe despre evenimentele din 13'15 iunie 1990, candffinerii au invadat capitala tdrii. $i celelalte aga-numite minedade au fostDrezente pe p mele pagini ale ziarelor striine. Se poate spune ce acesteevenimente au dus la atenuarea entuziasmuluiin ceea ce priveqte Romania 9ichiar a simpatiei de care se bucura aceasta in paginile ziarelor din streinitate

in afare de exceplionala performante a echipei nationale de fotbal de la cam'plonatul mondial din Statele Unite din '1994, publicul drein a mai fost informat inacei ani despre semnarea de cdtre Romania, prima de altfel, a 'Partenerhtuluipentru pace" cu NATO $i despre tentativele la i noastrc de a se apropia deComunilaiea Europeane qi de a se desprinde de trecutul totalital9i comunist

%'&

l/anifeslalie a opozllei (februarle 1990)

a

Sr,himbarc in E5t,Cei ,l45 de memb ai Consiliului

Fmntului Sa|vA i Nalionale, parlamentulprovizo u rcman, au votai dizolva€apentru a lasa bc liber unei adundd ioFmate din reprezenianlii mai rnultorpadide. Consiliul Frontului Salve iNalio-nale (F.S.N.), carc a guvemat Romaniade la revolulia popuhre din decembriece La re{umat pe presedintele NicolaeCeausescu, are de gend se se €orga'nizeze lntf-un panid politic ai sa participela alegeri."

(New Yor'k Imes, 4 februarie 1 990)

Popoafo qi spalii istofice

Page 31: Istorie clasa a11a - editura Corint

Modtili I

Noiilkled de h Bu.u69ti au d.sdtl6 u9€ tib€r€i intgative.Corducerea provi/orie a.egalizat ast,zitibe? inilidtva pe o scara mai .,tare decit

a exislat in cei 45 de an' de comJnisn in acest sens a fosr se11aL ur oecret de c6kepreQedintele inledrnar lon lli6scu."

{New York tmes, 6 febtuade 1990)

Copll or6ni bolnavi d€ SIDA O t€gistali. a negljedi

"Copiii, injffde 60 suntla elajulaltrciJea atspitalutuiinsatubru, singua ctinica pen-lru bolnaviide Sida din Romania: In acdea$i camed sunt doicopiiin pat. lntr-o mice rc-zerve, patru copii, aproape mo(i, zeceau acoperitide osingurd pdtud.,'

l,il/e york llmes, 8 februarie 1990)

dtE\oluli€ in Eumpa.De mue zie. mi de romen mdnresteaza ir piala unive.sil,lidn Bucu,e$h (..)

demonstrand rezistenla 9i dJcand demonslraliile potitice pe noitndttimj.'(New York Tines,1 nai 1990)

Min€il rcmani vin la Buotmfliul,[,4iide mined din nodulRomanie]au descins aslaziin capible cu bate de temn. bas_

loane din cauciuc, cerand dzbunarc penhu lulbudnle antiguvemameniale de miercuri,,'(New york fr@s, jS iunie 1990)

O glave prcblem, soc a,,copiiidin orfelnalele omanesl in 1990

Romanb s-e aEtural planului NATO,Romania a devenit a;teziprima nalune care s.a insc s olicialin noutprogram pfin

caae NATo se ofere sj colaboreze cu foslele inamice din Tmlalulde la Vargovia, ,efuzan_du_le calitatea de mernbru cu drepturi deprine.'

\New yo* Tines, 27 )anrade 1gg4)

ACNYTATT INDE?ENDINTA

1. Analizalicu toale atenlia informaliile reprodlse din aceeagi publicalie, New yorkIimes. Comentali modul cum au fost percepute evenirnentele relatale dinRomania. Ce irnpresie oredeti c, gi-a puiut foma despre lara noastre un cititor alacestei publicatii?

2, Citili documentul 3 gl pdvili imaginile alelurate. Dezbateti cauzele care au dus lasituatia o4anilor din Rom;1ia ir a., 90. precizali cun aL evo'Jar tucruri'e.

3. ldenliiicali, cu ajutorul documenlelor, 5 elemenie caracteistice pentru imaoineaRomerier in anii 90. Argune.tal oe ce creoel cd de la e.ljziasnJl relatrr' ;evo-lujiei ,jn direct s,a ajuns la o scddere a intercsului ql increderii manifeslate dePrcsa intemationale.

3. Descrieli Si explicali starea de spir I a jucitorllor din irnagine, cat Qi a iubitorilor fofbaluluidin tard.

Echipa faliona a a Romefiebucurandu-se pentru un nou golirscris

la Camplonaiu l4ondialde Foibal(suA 1se4)

n

Page 32: Istorie clasa a11a - editura Corint

EVoLUTti suRVENirE iri tueetruee RoMANttElincepand cu anul 1999, imaginea Romaniei in pfesa intemationald a

incepul sd se imbundteteascd $i se scape de cligeeLe vehiculate frecvent inanii de dupd revolulie: cer$etod, copii abandonali gi bolnavi, delincvenld 9isdrdcie. imbundtdlirea imaginii s-a datorat atat unor faclori interni, cat 9i unorevenimente internationale.

Anul 1999 a fost primul an cu crestere economice dupe '1989, lal Romeniaa inceput sa devind tol mai atfactivd pentru investitofii straini. ln acelagi an,Romania a inceput negocierile penlru adeErea la Uniunea Europeand. Acestlucru presupunea un calendar de aderafe, etape de parcurs, capitole deincheiat $io anumitd finalitate. lmaginea Romanieis-a imbundtdtit 9i prin aldtu-rafea la coaiilia intemalionali in timpul loviiurilor aeriene aplicate de NATO inKosovo, Afganistan qi lfak. De$iin plan intem acest lucru a dus la elodareaimaginii pre$edintilot Emil Constantinescu 9i lon lliescu, in plan extern, p nrespectarea angajamentelor asumate, prestigiul 9i increderea in Romania aucrescut.

Presa jnternationald a fosl in continuare sensibild la problema copiilof dinRomania qi la aceea a adopliilol internationale. De altel, in anii '90 au avut locnumercase adoptiiinternationale, unele legal, foarte multe insd ilegal. UniuneaEuropeand a criticat tezolvarea problemeicopiilof abandonalipe aceastd cale,astfelcd in anul2000,la ceretea Uniunii, Romania a suspendal $iinterzistoateadoptiile internationale. Acest lucru a fost comenlat de prese $i s-a fdcut unadevarat looby pentru anularea acestor mbsuri.

Un alt eveniment cu rezonanld in presa internationald a fost anularea obli-gativitdlii vizelor pentru romani la intrarea in spatiul Schengen. l\4dsura a fostprivitd la inceput cu rezervd, de teama unor valuri de emigranli ilegali romaniin Europa. Realitatea a dovedit cd aceste temeri au fost nejustiilcate.

Presa internationala s-a referit adesea $i la catastrofele naturale, cum aI fiinundatii le din anii2005li2006 Fi lupta cu gdpa aviard.

Presa gemane este intefesatd in mod special Si de situatia din DellaDundii. Preocuperile presei sunt legate de conservarea mediuluigi de incef-carea de ooire a lucrerilor intreprinse de Ucraina la canalul Bastroe, care arafiaae modilic6ri sensibile in ecosislemul Deltei.

,De la 1 ianuarie, cetdlenii romani nu mal au nevoie de vize pentru a se duce int-olaE din spaliul Schengen, carc inseamne majorilalea spatiului lJniunii EurcpeneRomania, o lare din fosh Europa mmunisu 9i una dinlre cele mai pulin dezvollate dinpunci de vedere.economic era obligatd, spre.deosebi€ de celelalle lari candidate laexlindere, la iceast masud, de teama unui allux necontrolat de imiglanti.'

\Le Monde, 6 ianuaie 2004)

'Perspectfua adedriila llniunoa Europeana in 2007lace ca in Romania s5 suile unvent de.prospe.itate-"

Momenlele semnilicalive ale relal i orromano-amercane la nlvel inallau iosl prezenlate cu prio tale de pesa(imaginide la inElnr olic ale din lu ie 1997,noiemb e 2002 $idecemhe 2005)

ittL-,- -l

ToMiva Romrniei ds a sbpe t$-cul d€ 6opii a dat o lo\iitura bdtl, unulnumtr de fumilil pnazumlive

,Joti acegtia sunl vlclimele unui mo-ratoriu asupra adoplilof inlernationalesugerat de llniunea Eurcpeane, anunlatIdre njciun felde avedismenl prealabilinluna iunie a acesiui an, Intezicereaadopliilor pentru un an de zile a suruenilca raspuns la un rapod al doamneiEmma Nicholson, rapoatorul UE pentruRomana, in carc guvemLrl foman e|aacuzat c, pemite ca acegli copii sa fiepur Si simplu vanduti celui care ljcileaz,cel mai mult.'

(Firanc,'al ].mes, 15 decemb e 2001)

30

lLe Monde, 5 'x'ai 2AM)

Page 33: Istorie clasa a11a - editura Corint

Rodnia cadtg! loful d6 lhqsderc al uniunii Elmpene h c€6a ce pdvoqb economia,Jndelung agteptatul Rapofi ai Comisiei Euopene de maine va rnentiona faptul cd

tara are (o e@nomie de plald funolionaEr, un reper slabilit de lJniunea Eurcpeana invoderea adererij- Tesiul p vitor la statutul de econornie de piata funcljonah at Rom6nteircprczinld una dinlre cele mai importanie incercAriin drumul cehe aderarea la UniuneaEuropeanS, i,rh-un momenl in care Romania esle aproape d€ a inchei6 negociedle cuComisia Europeane."

lFinancial Times, 5 octonbne 2004\

i']lnahtea i rndi h UE ln 2007, mmenii tr€c in fne ia |Efonne,A dufal o ve9nicie, lnsd, in line, Romenia s-a lrezii. Tara esle aidoma unui nale

Saniier, c€rc coniorm unuiconttact atilierea ta UE in 2007 - hebuie sa fie ierminat.Prclutindenis-a kecut la treabd cu patos, refofinele suntin timp recod duse la indepli-r'rc Tot ma mulli ilvestiio'i skbini srrt conv n$i ca roJl cu5 sp€ refor",te este ireves bl9i ci a9leplata integlare in UE a crescul atractivitatea pentru Romania a lnvestiorilor.Insa ultma ba ere lnaintea rniegreii in UE n-a fost ridicatd. Cancelarul Schrdder siGijrter VerheJgen aL reconlTat oala Inlegraii. "nsa Consi.iLl uE va hotd oaca se de;unde verde integd i Romaniei 9i &llgariei la 1 7 decembre la Bruxeties. pentru a nu rataocazia, Romania lrebuie s, ducd la indeplinire inca cete doue chuze reslante: juslitia qilrbem concu€nle, precum Siocrotiree mediului. Altfe se ndtuie acest vis d+a inlG in UEdeodald cu Eulgada. in caz conlrar, Romania & inlra intr-o noue disculie abia inpnmavafa 2005, prea teaiu penlru a maiii integtat in 2007."

\Frankfuft Attgenejne Zeitung,22 noiembde 2004)

.-;-i : l

C|BStga oconomice a Romanioi a{ng€ un nivol rocord?Anul2004 a fosl un (boomyeaD pentru Romania. Comisia economicd a LJE a apre-

crat cregterca economicl la 7,2%, mai mull decat se aglepta. Consumul privai a cresculcu 8%, cea mai mare cre$erc de 15 ani. Pe durata medle se prcconizeaza o crestereeconom c3 de sqo drral 1e sprre Dii( Rilze direc'orul Came.e Gernane de Comeldn Bucuelli. Cu cele 22 de milioane, Romenia va fi, dupa pobnia,lara no! integrah inlJEcu cea mainumemasd populalie. Romania va deveni, odate cu creslerca nveluluidetlai Si al ce$igului 9i o pial6 de desfacere tot maiinteresanti, ne-a spus Klaus lvangotd,prctedintsle Comitetului economic geman penl.! Europa de Est."

(FkanciatTines DeuEchland 24 noiembrie 2004)

ACTIMTATE JNDT'€NDENTA

2.

1. Analizali documentele 2, 3 qi4! Care credelicd au fost motivete schimbdriiin bine a imaginii Romeniei?Citili documentul L Cum apreciali evotutia prcblemei copiilof orfani inRomania, in anii 1990 fald de anii 2000? ln ce fel consideratl cd a afectataceasta probiemd imaginea internalionalA a Romeniei?Ordonali 9i clasificali in ordinea importanlei evenimentele cu efect pozitiv Sipe cele cu efect negativ cu cafe a fost asociatd Romania dupd revolulia dindecembrie 1989.

,4

CanaulBislroe Sigrpa av ara

if 2006

ingrilorarc

EArtcol de6prc Delh Dunadi9i canald Basloe

,,indepeftarea pasdrllor este apreciatede cete memb l asocialiei Wo d WideFund for Natufe (\41/F) ca liind doarinceputul unei calastofe ecologice maimarl, Excavatoaree plutitoare sapda$a-numilul canal Bastroe (lungime I km)p n padea ucra nean, a Dellei. Proiecluacesla af pulea dislruge pe temen llrngloate cele 400 000 de heclare de te€numed,Acest tercn se numArd p nlrecelemar imponante sisteme ecoiogice dinlume."

(SApt manalui gennan FOCUS,30 augusl 3 septembre 2004)

Pno velronnlRornenia a lost mercu in atenlaagentiilor de presa 9 a mass-me-diei rnternalionalelmaginea Romafiei dupA 1989poale fi caracterizald ca entuziasEimediat dupd Revolulie, dezamag -le $ plind decligee in anii 90 girea-lrst6 in anii 2000

irrtwl,,{Ali Yju

Europa 9l lu|hqa lr secolul )U 31

Page 34: Istorie clasa a11a - editura Corint

RECAPITVLARE / EVATVART

Dou6 maginlcaracle slice Europeimedleva ercviiizatia urban,, avand drcptcriteriu mordia banul, Siclvilizatia rurad

tl,Oricjne Slie foaie bine ce in spalele

zldurilor unui orag medieval siau aBturicanonici $i shrdenti, nobiligi podgoreni,aristocfali9i proletar, negustoi Sl me$ie-Sugad, antreprenori 9i proletari. (...) Cuioale aceslea, modelul social uftan ilreprezinte buehezul, iar citeiul de dife-rcnlere esle baryrl.'

(omul modern, Polirom, 1999)

I ; tt1)

Jn spatiul rcmanesc, dearbanizareacare a umat rclrageri siapanidi rcmanea fosl mai gfava decat in alte provincii.(...) Revilalizarea u6ana a inceput celmaitaziu ii la un nivelde pomirc sensi-bil mai redus decat in Occident, frindsemnifrcative abia in secolele Xl l-XlV'(Bogdan li,lurgescu, /slorie @rnJnerscd,

bto ri e u ni ve E al e, 1 994)

Antmmedente alm integr&rii er.rrop*nmLq_l

ln 2004, odald cu aderarea la UE a 10 noistate, revista franceza.,,L'Hisloire" a con-sacral un numar special acestui evenimeni sub tillul 'GOOD BYE YALTAI Du Rideau defer; la Grande Eurcpe". Cu acest prilej a tosl nletuieval 9i Bronislav Gefemek, istoric,fost ministru alAfacerilor Exleme in Polonia democrata. lald, in rezumat, dspunsulsaula o inhebafe care avea in vederc modulin 6are pol li explicate unele rcticenle fale deincoDoErea in UE a a6tor staie din eslul Eurcpei, in majo lale foste comuniste.

,,Diferenla lnlrc noii venili 9i vechile democralii occideniale nu trebuie se ne iacd s,uitam diviziunile a6t de inddecinate in istoria conlinentului noslru. Frcniierele siabilitedupa c€ldeAl Doiea Rrzboi l,londial le refac in palte pe cele slabllite in secolulalXl-]eadupa Marea Schismd inlre biseica omand (catolica) Si bisedca bizanfne (ortodoxd), oseparalie religioasi, culiufala 9i politici c€ a scindat Eumpa in doue mari blocuri. Te bcare intra in 2004 in ljniune sunt expuse a€t infruenlelofVestului, pentru ca apadin lumilc€tolice iQipmlestanie), cel giEstului, ca,ua ilsunl datoare polilic Simenial.

Dar mai este o ruptud inire Esl si Vest, este aceea a doud modele economice foaftediferite, dar complementare, apirule in secolu{ el Xx-lea: de o parte o Europa de pre-ponderenla ubana, deschise economieide piate, de partea cealafta o Europe ruralS, ca€fumizeaze rnale i prime, unde Serbia se prclungege pane in secolul al Xlxlea, in vrcmecein vestul mntinentului a dispa.utinca din epoca medievali. in coirsecin!6, bfighezia admas slabe in Esi pana h sfarqilu secolului al XIX-lea, fomarca instiiullilor 9i mentaltaliioemocralice av6no de sule l.'

(,1'Histoire", 286, aprilie 2004)

un euFpo€n p6llonul Pdnoip€blor Unit€ * Caol I,,Evaluarca domniei lui Carol se poate face mai simplu: daca fuem €iteiib de baza

ale IJE Si NATO, vorn vedea ce ln ciuda limibrilor impuse de vremi, Carol I aparc sur-pdnzator de european: fondator de ins:itulii de baze ab slaluluili socieldlii, pomotor alprcfesionalismului ln polifica $ieconomie, strateg gireformator alfodelor amale,lncura-jalor al puterii sofr (cuture, polifice exlema, tladilii, specitic nalional), voco eutopeana pinexcelenle, puterea exemp ului pelsonal, crealor de institulii 9i proiecie, interitor al slatului9i al suve.anildlii in pa|alelcu adaptarea la joculrcgional."(Principele Radu, Rege/e Carcl I, o voce eurcpeane,in ,,Evenimentul zilei', 10 mai 2006)

,in 1945, Uniunea Soviotici a aclionat decisiv ponlru a-Si consolida pozilia inRomania maicudnd decetodunde allundevaln Europade Est,lnirucal, b felca pe we-rnea larilor, Romania era poarla de inirare spre Baicanisi Stambr. Deo aralia privindEuopa eliberate (adopiati la lalta la 12 februarie 1945) nu a avut nici un rclln fixareapoliticii Sovielelor fajA de Romenia. Notiunea de glveme democraiice Si larg rcprczenh-live, inslalate ca urmare a unor alegeri libere, stipulaie in Declaratie, era in conlEdicliecu teorja $i practica sovietic, 9i, daci ar ti fost aplicaie in acesl caz partjcular, a. fr lmpie'dicat inslalarea unui guvem prjeten Si docil la Bucure$li. Anlipatia pe ca€ majoritatearomenibro resimteau lald de lJniunea Sovietici qidodnla de a menline bgeturile lraditonale cu Occidentul faceau ca perspeciivele venkii la putere a unuiregim prosovietc sdfe foade i 6parbte.

(K. Hitchins, Romeria 1866-1947, Humanitas, 1996)

l

PopoaJs 9i spalii istgdc.e

Page 35: Istorie clasa a11a - editura Corint

Teoria insllan'l5lii $i oftdele ei,ln ce-i pdvegle pe mmeni, metafofa insularitegi $i a unicitalii lor e tegald de ciiiee

lradilionale de tipul (Poporul roman esle o tnsula de lalinttate, intr-o mas6 sbvAr. (e;io-TaI $i i mi.amlLl .sloic i {in brmen I ceteDtu ui srLd u a uicfeorqt-e B.rtianrr alcr;-tinuiulii latini|elli romanesti inh-o zonS a Europei intr-adevdr cezuta sub puterea nea,mudlor slave, care i-au prcocupal de mutl pe islorlcti romani Si stdini. O altd varianH amitului insuladtalii romaneQli e ceea ce s,a numit mitulcetdti asediate. AtAt de diferitideceiiin jur giliregte superiorilor, romanilsunl !inta pofletor cokopitoare ale vecinilor. (...)La inceputul epocii moderne, crnd clasa politicd ainceputefoftu le de modernizafe,.mn-servaloli6mul autohlon dorea se pbstrcze o greu definibjld ldentilale ii specliicilate.,'

(D. Maleescu, Marca Bdlanie Qi Ronenia, douA insuje de euroscepticjsn in Europa,in,Secolul 20', 1-2-312000)

Gdgore cafrnou la CongFsul Europeid6 la Haga,Nicdieri clvantul (Europar nu vibreaza rnaipuiemic Si mai emolionant decai in ldrite

din Est ldeea unitelii eurcpene inseamne pentrLr acea jumatale a cdnt nentu uio promi,sune de pace Siin acelagitimp o promisiune de ellberale.Am convinge€a ca expr m sen-iimentulprofund altariimele, prccum Sipe aceta allailorvecine carc impertdFsc soar-ta Romanier cand alim aici solemn tidetitatea lor fali de Europa (...) L{ai important decetpnncipiul men sa holdlasce fomaconstjiullonate a Europei unite mise pare a fi prnci_piulcare as gud conlinuiul noii ordini euopene. in vederea organizerii vielii po itice, eco-nomice 9r sociale a comunildlii europene lrebuie stabiJite €guli care se ga€nteze libeFt6lile individuale $tnalionale, si determine cooparaEa econornicaintre slate, sindicatesimunciloi tisa L.n,?asca il nod elicient ioeatutjustilieisociate.

(Din drscursul luiGrigore Galencu ta Congresut Eurcpel de la Haga,in Sedinla plenard din 7 rnai 1948)

10 decernh e lg8gVaclav Have anunla fomarca noltuiguvem

alCehoslovacei

VAf oriff cAti-vi ctrrl o$tt.||tllel

Dupd ce crtill documentele 1 9i 2, precum $iteona istoricului polonez BrcnslavGeremek despre ,,ramanerca in urmA durabila" a O enluiui orlodox fatd deOccioel.ul calo.c, formJlalt o opir'e. confrLnL6nd agJnerlele pro r, c;nka.Alcdluili un eseu de o pagind in care sA prezentati cultura rornaneasca din per-spectiva sintezeiintre cele doue lumi despdrtite de schisrna din 10S4.Deiinili europenismul primulut rege al Romeniei. Cdutali infolmalii care sd deaconlinut cel pulin uneia din acesie caracle slrci Prezentali colegilor, inir-ln scurldiscurs de 5-10 fraze, rolul monarhieiTn istoria fornanibrArgumenlali de ce crcdeti ce Declamlia de la Ya ta privind Europa eliberatd nu aputui avea pentru Romania eiectele scontale.Cu alutorul docurnentulu despre teona ,insularileli ,,, idenUlicali Si alte stereotipuri$i prejudecali care se intalnesc frecvent in islo ogatia noaslrd Ce avantaje ne-arconferi rcnuntarea trcptati la eie? Discutat cu colegul de bancd acest subiect.Alegeli din textul discursului !i Gf. cafencu acel paragraf 6arc define$te in con-ceplia sa Europa unite. CompaEl aceasid opinie cu propnile voastre a9teptArl.Retinelid n documentll7 ce consderd Vaclav Havelcd esle esen!aiin ntegrareaeuropeand a lerii sale. Abordati slbectul dn peNpectiva integrd i Rornaniei aiapreciati inir-un scurt discurs de ce deprnde in rnod esenlial acest proces Si ce neimpiedice sa avansdm mairepede pe acest drurn.

Vaclav Hav6l, scfiilor Si om poiiticceh. A publicat, in 1977, manifestulCarta 77 ptin care cerea autoriulilorcomunste de la Praga respeciareadrepturilor omului.

Preged nte ai Cehosovaciei postccmuniste (1989'1993) $i ulteriof al Re-publicii Cehe (1993-1998, 1998-2003).

As6zi ne aflam 1a o rdscruce istori-c,. Alegem dirccla noastre viitoarc.Aceasla necesitd o gandile compbxe.Nu-ide ajunssa cunoslifegutite de ckcu-a!le, sd le adopli 9i se le invel. Trebuiesb inlelegem clarunde slationem, ce pro-pri€tale are lmomotiva pe care o avem adispozitie in acest moment $l ce pericolene p6ndesc. (...) Am inse impresia cisuniem mereu in lnlarziere, Cd vina nuesle doaf a pe oadeidiliclle a moglenidigrcle pe care lrebuie se o geslionem, cigia noasld, dspulele meschine, inclinaliaspre cearld, lipsa lncrcderi recipmce,lipsa generozildlii, lnca unuia de ceElati,pe scuat incapacitatea de a purla povaralbenalli rccent dobandile. (..)

Agadat o data in plus profesiona-iismul neprotejat de responsabililateaumanA nu ne Va salva..'

(Vaclav Havel,Medwi de vare, 1991)

Page 36: Istorie clasa a11a - editura Corint

Madutul ll

Oupatll Ei statute profesionaleocuPATil TRADITIONALE $l MODERNE

in secolul- xxDin cele mai vechi timpui, oamenii au fost obligati sa-$ asigure existenta

Siaufacutacestlucruculegandroadelepemantuluisauvanandanimalesdlba-lice. Au inceput apoi sd cullive plant€le 9i sd creascd animalele pe care le-audomesticit, sd descopere nenumiratele bogdtii ale solului 9i subsolului !i sd leprelucreze. Aqricullorilor Si megte$ugarilor li s-au aldturat, in timp, oameni cualte preocupdri, cu diverse profesii de care societatea avea nevoie penlru a sedezvolta.

ln zilele noastre, "profesia" este o ocupalie care presupune pregdtre inten-sd $i studiu. De obicei, exista asocialii profesionale Si coduri deontologice carestabilesc regulile unei ptofesii. Cele maivechi meserii de acest gen sunl celede preol, militar, doctor sau avocai.ln secolul al Xlxlea, invenliile $i inovaliileau dus la aparitia specializdrilor $i la diversificarea statutelor profesionale, ina$a felincal acestea sA r6spundA cerinlelor tot maicomplexe ale vietii materia-le Si spkituale.

Secolul alXxlea se caracte zeazd prin schimbiri la fel de importante cain perioada anteioard in ceea ce priveste statutele $i ocupaliile profesionale.in primul rand, asistdm la migrarea ocupaliilor traditionale din spaliul privat(casa proprie)in spaliul public (ln afara casei). La inceputul secolului, in 1906,in Franla, numdrul celor care lucfau la domiciliu era de 1,5 milioane de per-soane, iar in 1936 rdmdsesere doar 350 000 de peEoane. l\,'lunca salaiate ainlocuit treptal intrepdnde le defamilie.

in aceastd perjoadd asistdm la o noud explozie demograflce in Europa, iarinventiile Siinovaliile tot mainumeroase 9i cu consecinle tot mai spectaculoaseau schimbat definitiv viata oamenilor.

Agricultura Si cresterea animalelot pe cont propriu devin din ce in ce maiputin rentabile, eficiente dovedindu-se ma le exploalalii agricole, iar fermiedisunt obligali s6 caute de lucru la ora$ pentru a suptavietui.

Dar 9i in spaliul urban ocupatiile sunt inh-o continui schimbare. Atelierele9i munca manuali in general sunt inlocuite trepiat, dar sigur, de complexeindustriale. Fabricile sunt din ce in ce mai bine otganizate. Deja, in Franta, in1909, toate fab cile erau bine delimitate in peisajulurban. Spatiile fabricilot sespecializeaza Si se adapteazd ploductiei. La marginea orafelof se configu-reazd zonele $i cartierele industriale.

Pesle lot ln lume, asigurarea hlaneidmane prinopala ocupalie a oamenilor

Codpebnlo sp€cifi ce modululuiOAMENII, SOCIETATEA$ILUMEA IDEILOR1.3 Compalalea unor opinii $iaqu-

mente difedte reieriloare la o iema deistone.

2-1. Cunoagterea $ asumaea vdcilor ceteleniei democialice.

3.1 , Seleclaea Si comenlarea sulselol,istorice penfu a suslineJcombale un

pund de vedere,

Primul Rezboi Mondial a insemnat un moment de cotiturd si in ceea cepriveqte ocupaliile gi profesiile oamenilot Trauma catzatd de pierderile de vi€tiomenegti, mecanizarea, produclia de mase, emancipafea femeii au fost totataba motive de schimbare a sialutelor ptofesionale. Se dezvoltd foarte multprofesiile legate de viala cotidiand din madle o|a$e americane $ieurcpene.

Ca umare a unei intense activiteti politice, femeile au inceput sd oblinddreptul de a praclica neserii pe care inainte nu aveau voie se le practice. inRomenia, de pildd, incepend din 1914, femeile au dreptul sd practice meseriade avocat Dledant, iar din 19'19 au putut lucra la Cdile Ferate Romane

u

Page 37: Istorie clasa a11a - editura Corint

i1

P|ugp€ribba amedcana gi polftica prolurilor li a saladilor preconizag de Honry Fod,Principiulmeu esle sa scad prduite, sa exiind operaliite iisA pedeclionez maqinile

rcasl€. TrcbLie nolal ca reducerea p€lrntor vtne pe prnrttoc. Nu am c;rsioe?t; c o_ddla costLl de fabr,cali€ ca un llcru fir. 1 consednla. am incepJt prin reoucereaprelu lorpentru avinde mai mult, lnaintea compeliliei. Nu m-a p€ocupal costulde tabri_calie. Pretul nou de venzarc a obligai costul de fabric€lie s, scad6, a fo(at toate serui-clle uzinei sd dea cel maiinati Endament poslbjt: scederea prEului a obtigat pe iiecaesa caule cel mai mic prof{. Aceast provocare m.a ajutat sd gesesc mai mu]b idei noj inmalefl€ de fabricalie Sl v6nzare.

Din fedcire, Balariile mai au cont buil la sced€rea costuluide labricalie, munciloriiaudevent din ce:n ce Fa,.ndLstaati odata scLtil de prcocupal erler;are rulcri tor.Fxarea salar rlorp€nlru Tiua de 8 ore ta 5 Oolar.a fosruia o,ntrecele ma. bule economi,pe care le'am fdcut, dar idicand acest prcl ta 6 dota , am cagr:gat mai mutt. probabil cdaS fi putui gasi oameni ca|e penlru 3 doiaripo zi se rnunceasce cetpbtesc penlru 6 dolai,lolL$; ar li losl necesar doi sau treioirke ace$b murcloi de 3 dolar,penrrJ a trioc.liunLOnhe oamen'i mei m3r btne plrtili l4unca pnmibr ar. insemnar -|ai nulle marifl. mdimultd foda mofice 9io cregtere conside€biE a confuziei qi chettuielitor

Prcjulde vanzare fixat de noine-a adus intotdeauna beneticii, siaga cum nu,miima_grnez pend unde voiurEa saladie, nu-mi inchipui pane unde vor scldea prelurile de van-za@, NU esle nici o lndoiald insa ci acest proces Va continua,"

lH. Fotd, My life and ny wotk,192i)

l --.::--l

Sarada fn Matos Bdbnie tntE 19iS g i924,,Se pol delemtna dou6 origini ale sereciei: cea a familiitor incomptete (taiel $i solul

este.decedal sau invalid) gicea a famitiilorin care barbalul muncegte, dar nu cigtig: sui_crert In primul ca?. existerla depirde de ceea ce clsriqa femeia ,i copi,i (lil;ri saL,aourtr). rr ouda erElerle v,duvelorde €,?boi. numdrLl aceslor faq rii s-a 'looii:car pro-pol ional in". I :c inesu.d.Saracr isrnrra.a' taoroapepesletol ,cuexceplaoistrclul j i'nin'er Sten'ey. S tualta s-a arrel:oratOin ,9,15:clrire e ir care verituleste irfero. veni_lLlui nediL ii care sunt sLslnue de acltLli,e 0e canEre nL repre.,,nte dec6l 2 5o.o di1?mr,r|e mLlcrtoregitnu an gdsil decal 3b0 de ca.?ur: ink_rn o,as oe 100 000 de tocuiloi.Tolalulesie aprcximativ la jumttate fatA de 1913.

Al doilea tip de safecie (sata u insuficient in ciuda unei mlnci regulate) a regresal cumull maimult. P€ciic, satariite cete rnaiioase au crescut. Bineinletes, pu6m si ne ima_ginamce anumite secloare industdale nu pol suporta un asemenea nivelsaiari€|, darnicl1u se poate sLsline cd 5alanile sL4l cad,/d Somatulur Lvidenla arau cJ sataiite .urc -lorlor 'recalificali au crescLrr In ult,mii zece ar, mat null decei Lele ale lu.reto.ilor calill_cali. Astfel, in timp ce sata ul lunar al muncitorilor s_a dublal, cegterea costuluivielii nus-a ridicat, cel p{rtin pand in vara anutui 1924, decal cu 70%. Sat;.iul actual medjo eslede 42-46 deSilingipe sap8mAna gjpermite intrelinerea uneifamiliicu un copiJde valsHgcolara in p{us. Numirui familiitor cu lreisau palru copiiaffale sub timita desddde s-ad mrnuat considerabil. Pe de o parle, salariile au c€scul maimult decel plelul articolelorde prim6 necesitate iar, pe de ajg pane, numerulcopiilora scdzut. Aceqti;ojfacio auanl€nal o diminuare elalivd a sareciei.'

lstudju €alizat de London Schootof Economtcs lg27l

1(lryil|Ir.liltilFlitllt:1 _1. Analizali prjncipiul economic pe 6are s-a bazat slccesul lui Nenry Ford.2. Comentati, impreund cLt colegul de bancd, molivele datoritd cirora, in anii ,20,

nivelul de trai din l\,4afea Britanie a crescul.3. Ce impacl as{ipm familiei $i societelii credeli ca a avut emanciparea ferneii?

t'4si,rl'ii !l

i ? Numiruldo $omeriin aniicrizei(ln lnii)

192g lg$ 1931 1S32 19A518H6 2964 6403 10477 13359UnibMass 12A4 $94 2666 3037 2821BdbnieGomaiia 2484 3041 4744 2983 5599Franla g u 72 tt 36

. Aiatzend datete din tabet, veltconstatacd Marca Crizd Economtcd (1929-1933) aalecbl mlioane de oaneni dtn SUA ti dnEuropa. iara european, cea mal aledata afost Gemania Aic ffza a avut consectnleg€ve in ceea ce pr vegte slatutu iiocupaliteoarnenilor D nle larb occ denlate, cea naipulrn afedala a lost Farla.

ie l,Ori admitem ca singurul roi tegitim al

Ierielieste de a f, solie qi mama $iatuncjbidatiitebuie s5-91 face datoria de a lelua pe toate in cdsdlorie $t a le asigummijloace de lrat, ori recunoa$tem ce dincauza noastra mare parle din femei nupol fl chernate la implinirea aceslei misi-unisi le deschidefi caib p n care se potintreline singure.

Cauza aceslor femet o apdrem noi,leminl$iii, gipenlru ele rccam6rn drcptulle Inslruclie 9i la munca.'

(Discurs al luiC. V Fcainescu inAuiaUnrversilelii din tali, 29 martie 1898)

t , ;

DrEpfud cerute de fumeile tolnanein 19121. Aplicarea prlncipiului,ta muncd ega-

E, salariu e$1".2. Admilerea femeitor in prcfesiunite

liberale de avocel nolar elc.3 Admilerea ferieilor comeBante la

camerele Qitnbunalele de comefl.4. Admilerea femeibr in invaldmantul

univeBiiar superior Si in funclia de direc-loare de spilale.

5. Admiterca femeilofln corpomlii, so-cieleli de administralie, binefacere, cai-lale qiasislentA pub icd.

Economie Si societate ln lumea Dostb€lica

Page 38: Istorie clasa a11a - editura Corint

Modlriul tl

mag nisugeslive penlru ani de inceputairevoluleice s-a produs in domeniultehnologiei informaliei in secolul Xx

ocuPATI UMANELA SFARSIUL SECOLULUI XX

A doua jumatate a secoluluiXX a cunoscut revolulii tehnologice succesive.Profesiile $i statutele profesionale aie oamenilof s-au adaptat in functle deacesle realitdli. in ld le puternic industfializate, munca fizicd a fost descalifi-cata Si ldsald pe seama emigranlilor. ltlunca in agriculturd a devenit coordo-nai6, mecanizatd Qiexecutatd, de asemenea, cu emigranli sau cu persoane cuun gfad mai scdzut de instruclie. Industra a remas pentru o importantd partea Eufopei cea cate ocupe lo{a de munce. Acest lucru s-a intamplat in vestuldezvoltat al Eufopei, din anii imediat urmdtori rdzboiului mondial 9i pend in anii'60. in lefib din centrul Sieslul Europei, pfocesul de indusiializafe a inceputin anii '60 $i a sufefit un declin dupd caderea regimurilor comunisle.

Ocupaliile majore ale oamenilof din societdlile dezvoltate din anii '80 suntcele legate de noile tehnologii informationale I de servicil. Aparitia compute-ruluiperconal, in 1981, a schimbat statutele profesionale. l\,4eseriile tradilionaleegate de agriculture $i industie au fost inlocuile treptat cu meserii legate deteleviziune, publicitaie, informaticd, relatii cu publicul, finante, turism elc.Societdtile multinalionale 9i corpofatiste dau tonul in economijle stalelor mo-derne. in acestea cresc pfoductivitatea munc i, volurnul schimbufilor comer-ciale 9i al tra nzactiilor financiare.

in Romania, incepand cu anii '60 s-a incercat industrializarea forlatd. Acestfenomen a produs schimberl importante in alegerea meseriilor. Formarea 9idezvoltarea rapidd gifo{atd a indusiriei au dus la crearea principalel categoriisociale a co.nunismu ui -clasa munciloare. in 1950, "n Rom:rnia era'r inre-gistrali ' .2 milioane de muncirori. din care 650 de ri i in i ldustrie. in 1985.numdrul lotal al muncilori or ajungea la 6 milioane, din carejumdtatein industrie.

in Romania contemporand, mesedile cele mai solicitate pe piaja muncii(ceea ce nu inseamnd cA sunt toate la fel de bine pldlite) sunt cele din indus-tria u$oarA (confeclii imbdcdminte, cusdtor fete incdlldminte), in domeniul lT(analist programator, infomatician, administrator de fetea, designer web), inconstructii (zidar, zugfay betonls0, in domeniul serviciilor (agent asigurari,agent comefclal, vanzdtof, agent de pazd, ospdtaf, blcdtat, coielaf-paiisef,brutaf), dar giin industria pfelucratoare (tamplar, Idcdtul, sudo0. Profesiile cucea mai slabd ceulare sunt cele de desenatof tehnic, tehnlcian proiectate,inginer metalurg, inginer aeronave, inginer chimist, prelucrAtor pin a9chiere,f rezor, sculer-matriler, operatof chimisl.

l\,4eseriile cu un potential mare sunt cele din domeniul lT - informatician,administratof de fetea Sl designer pagini web, iar din domeniu seNiciilor -mecanic auto, tinichigiu auto, agent de vanzdd, agenl de asigurdri, bfokermerfui, agent de publicitate.

Pe ansamblul Romaniei, este semniicativ faptulcd ptedomind sala atii(cuo scddefe constante, dar moderatd a numerului lor), iar ponderea persoanelotcu statut profesional specific unei economii de piatd (chiar 9i in formare),respectiv lucrebr pe cont propriu, lucretor famllial $i patron, a inregistrat ocreqtere constantd, dar modestd. Slructura populaliei ocupate dupd statutulprofesionaleste difefenjiate de la un tip de activitate ia altul.

Oamenil sociDtatea gi lumea idgllor36

Page 39: Istorie clasa a11a - editura Corint

lrl

Stalisticile afata cd lucralodi pe cont propriu au cea mai mare pondere inagrlcultura (480/0), patfonii sunt prezenli mai ales in come( (8%)9i in releauade hoteluri $i restaurante (peste 4%), iar saladalii sunl prezenli in pfopo{ie de82% in come4 $i pesle 90% in celelate domenii de activitate. O expresie adezvoltdrii sectorului privat este Si cfegtefea ponderii salarialilor din acest sec-lor: in '1995, ponderea salarjatilor din seclorul privat era de 12%; in anul 2000,ponderea aceslora ajunsese la aproape 40% dln totalul sa arialilor; concomFtent, ponderea salafiatilor din sectorul public a scezut de la 83% in anul 199bla 47% in anul 2000.

Ce plofosie T$i doresc Iinerii?

'Vreau se devinjurisl sau economist, urmand o facullate de prcfl. Daca acesle Dao-fesri ru vo. naiavea cllla.e in Roralid voi pte.a n st.arr)tale. il vacanla a! v.e; samd angajez ca picolila.Am fost la un patron gimi-a z s c6 indeplinesc condititie, adica amindllrmea Si greulalea cerutd. ' (G 8., elevd ta Liceul ,Henry Coanda')

,,Tlnand conl cA u.mez un llceu cu protitiehnic, aQ vrea sa dau ta polltehnice sau laASE. Celmai mare vis al meu esle si pec in sldinriate. Se caqtigd mai btne 9i mi-asajuta 9i pd nlil Tn vacanta care urmeazA o sa ma angajez pico it, ,

(C. M. etevd ta Liceul,Henry Coandd')

,,Nu-mi pare dLl ca am aes Facultatea d€ Relalii Econornicertenalionale liiloca am gasr exacl ceed ce ar carlal, sirgJ.trimpedlmentfl corslltuie lipsa experienlet. Voipleca in strdin6tate dacenu-mi gasesc de lucru aici. Sunt din Tecuct, dar vreau sd md stabilescin CapitaE'(D. i\,1., studentz in anu lV IaASE)

,,De9iimiplace multfacultatea pe care o umez, dace nu-migasescde lucru ln domeniu, e posibilsa ma rcprofilez, daf n-as iace c€va subnivelulpregetidi mele. Cand esli studeni rnai rnerge, dar dupi ce oblidiplorna, nu. Eu sunl din Adjud, in loamna im dau lcenta Sivreau saramdl r BucL'esli. (L A. sfudent, in drj lV a ASFJ

Modulut ll

l t

Rapod privind cdza polrolierd g obc-l6le sale esupla economioi mondialo(973-197S)

,l\,lJ rea de pattu oi a prelulut petrolu.uiin decembie 1973 a ampliiicat in pri-nuldnd inflatia, apoirecesiunea in lA leindusirializale. Dupd acest prim Socpelrclier, cre9ierca economlcd a scazutbjumatate, inflalla s-a t.iplat, iargomajuls'a dublat. A doilea $oc, suruenit in 1979,dupa revolulia iranand a provocal onoua inceiinire a cregte , menllnereainflale $ o noud cre9te|e a $ornajului.Cregle.ea chelluielilor pelroliere -65 demrliarde pe an * a dezechilibrat ba an-tele de pali, accenluand transformefile $ldezechilibrele amoGate de mai multlrmp, conducand k dereglarea sislemuluimonelar rnternalional'

Evo utie sau ifvoLrtie?. Omul$iunetee sae au devenit

dn ce in ce ma compicall$ maipeformanl dar, po€te, 9 mai

indeplr€lide nalld Siuri de ceilatl.

ACTIY II A^rc, N'/ D€?ETDLNTA

i ; lL9i

,,Operajiie societatilof mullinalonale exerc tA o influenld tmporlante asupra dinamlciicreslerii Si schimbuilor comerciale. Adeseoi, aceste socieleli expode o propo4te maimare din prcdu4ia lof decat societeltb a cdror produclte se limiteazd ta lerito|u naltonal.l',4arile unildli iniernalionale care reatizeaza investilii dirccie in intreaga tume tind din cein ce ma muft sa conside|e piala internalionala drepi un ansamblu unic care nu rnacorcspunde decupalelor nalional€.'

b. Libodalea de cirdllalie a indivh or gi seMciito.,ln Eulopa, fec€ntele migral i iniemalionale ale rnuncito lor au pemts adaptarca

eiorlului pmducltv pane a nivelul cererii, timtand inftalta. Regiunea pafiziand, RuhFUt,t unghiulindusraldinnordu lta iei au absorbil un numer considerabil de (emig€nli) dinalie @giun ale l5rlor respecl ve sau din afa€ acestora. Contdbulia efed ve a creslerlianJa,e a ro4eide runca in Erropr O, cioeltaE poar€ frevatJar; tr mai Tuh de 500 000de munciori, aceste nrigmtii inlraeuropene aducand o contibule ce a depA$it toate prc-viziunile, Resursele de men: de ucru skaind au atenlat penuria de fo(e de munci j^nlerib (lrnpoi(atoarc), pefinilenduje in afara creQlerii producliei Si fdfarea creQleriisalarillor qi prelurilor.'

20 do ad de dezvollare 6conomice impefuoasaa stdtelor occidenhl6 (1953t 973)a. Socieutlil6 mulllnalionalo

'1.Ana zatr, in grupuri de 4-5 elev,efectele crizei fesurselor lradiliona easupra pieleimuncit.Precrza!i rolul globalizdrii asupramesetulor $ statuleor profesionalehad tionaleCerceiali felul cum fo4a de mLncdd n Rom6nia s'a adaptat petei internalr0nae.

Economie 37

Page 40: Istorie clasa a11a - editura Corint

(a)

Peisajul rural (a), cel indushial(b)Sicelurban (c) s€ dsfinesc ln €port cu aclivltalilep€ carc oamenii le desfegoad in cadrul lor(imagini aerisn€)

NOUA EVOLUTTE TEHNOLOGTCAgr TNFoRMATTONALA $r OCUPATIILE

incepand cu anii '80 au avut loc mutalii importante pe piata fodeide muncecauzate de evolutia accesului la resuBe, a globalizdrii economice 9i a integridipolitice. Pe langt schimbdrile induse de accelerarea tmului de dezvoltare apietelor (sub efectul conjugat al inoverii permanente 9i al globalizd i), mediulsocio-economic in societatea informalionald este profund modificat de revo-lutia tehnologice majord din ultimii ani. Aparitia intemetului ilustreazi iuxulconstant al inovifii care marcheaz5 infeaga societate: o serie de descoperirigtiintifice permit punerea la puncl a tehnologiilor inovante 9i convergente.Acestea suntintroduse, intl-o primd etapd, in economie, unde modifice regulilejocului concurenlial (in profunzime, in cazul intemelului), iar, intr"o a doua eta-pd, acesle inovatii modifici bazele functiondrii sociale.

Inovarea tehnologici permanenta, accelerafea schimbidlor, interconecta-rea mondiala a cunogtinlelor 9i a actorilor constituie elemente caracterisice alemediului economic actual. Produsele gi serviciil€ sufere o invechire acceleratisub dublul efect al evolutiei tehnologice $i al jocului concurenlei. Astfel, diferen-tiefea tehnologice este din ce in ce mai efemere $i febuie avute in vedere oanumitd dinamicd 9i un efort continuu care necesite energii $i investilii consi-derabile. Fenomenele de alianld Si de fuziuni - tot mai numeroase in ultimiiani- i$igdsesc astfelo explicalie esenliald.

in lumea contemporand, a detine o anumiie tehnologie nu mai reprezintdgaranlia unui avant4 concurenlial pe termen nelimiiat ce ar putea li apirat $mentinut. Este mult mai important ca resursele umane ale uneifirme - mana-gerii $i angajalii - nu numai sd aibd cunostinle $i deprinderi adecvate, ci 9i semanifeste atitudini gi comportamente active, pentru a putea face fata provccafi bf economiei globalizate.

Activitdtile umane (munca, petrecerea timpuluiliber, contactele cu adminis-tratia, cu bdncile 9i alte servicii etc.) se vor baza tol mai mull pe ,,reprezentA "ale fealititii (imagini simbolice sau virtuale)decat pe realitatea insdgi. Adapta-rea la societatea informationald constituie o mafe plovocare la adresa sectoa-relor economiei, a inlreprinderilor, a califlcdrilof 9i profesiilor, a fumizorilor deserviciipublice sau private.ln plus, se produc schimbari spectaculoase in orga-nizarea $i calitalea muncii.

lnteprindedle trebuie sd fie tot mai iexibile pentru a opera in noul contextde competilie, de calitate, de personalizare 9i de inovare rapide. Angajalilor lise cere din ce in ce mai mult se se adapteze la noile califlcdri, sarcini gifomede organizare a m uncii; apar noi relatii intre functia pldtitd, munca giactivitateadepuse. Obtinerea sau pastarea locului de munc6 devin o problemd maiordpentru viala indivizilor in noul tip de societate.

Societatea informationale pfoduce mari mutatii la scata sociale, pulenddeschide diverce posibiliteti: noi locuri de muncd, o utilizare mai eliciente aresurselor (nu numai umane, ci 9i materiaie 9i energetice), contribuind astfel ladezvoltarea durabili, creqterea veniturilor Si a bundstdrii individuale, noifomede organizare mai desceniralizale, dezvollare regionale 9i urband mai coeren-ta, asigurand astfel o societate mai democratice 9i mai descentralizatd.

@runft$tddarir$1uftbtueikrlr,: :,'

Page 41: Istorie clasa a11a - editura Corint

Modulul

SodeEha pobltndustiaL gl infonna@ (,lg82)

"Noua revolulie indushiaE a interv€nil exact:n momeniul Tn care economiile noasteax trebuit sA infrunte mafea creqlerc a Somajului. La originea acestei revolulii gasim u;Enomen ecoromic cu mLlt mat tmportanl decA c.e$le,ea prolutui petotdlui. c; ;pre?,nbrolusrur eveninent Jnic in isioria lJmir prin amploarea $trapdiBtea efecielor sar;. Acost'enornen mai puljn crrnoscut,_d€r cu cons€cinle decisve este Ltrnabrut. :n dqp ce prelulperolulr,r s-a rultiolicat cu 15 inrc j970-1900. cet at Lrnital.i de memoie infor.na ; s'_adivizal cu 100 gralie microprocesorutli.

In limp,lolulse va sch,mbain Ioale doneniile vielii econo,i:ce d sociate. p.opr,etatea'evorulrer mcropocesorJtui esle de a nultiplica, if cvas,btalitatea acftv alilor mijloacoiecire ooi asigura lnlocurea. intr-o raniere h acelagil,rp rentabtla giagreabila, a oane_nrcr de calrc masini

ACT]MIAT€ J}IDEX'!€NDENTA1. Analizali dalele din tabetut 3. Co-

mentali ponderea dive$elor domeniide activiiate $i formulali concluziibce se impln,Caraclerizali etectele socieldtii infor-malionale asupra prcfesiilor contem-

Comentali aspectele pozitive 9i ne-galrve aie apariliei intemetllui asu-pra acliviirlii oamenilorAnalizali siatulele profesionale cla,sice 9i cele ulhamoderne in llmeacontemporand. comenlalr, impreunecu colegii de clas6, impaclul pe caredescoperirib glilntiiice il au asupraocupaliiloroamefilorgi, implicit, asu-pra modului cum i9i asiguid existenta.

20 d6 anl do dszvolbrc ocoiomtc! impotuods! a shHir ocddonbb (19591923)RogEsult€hnlc

"Puterea linanciard a inlrepinderjlor sra unul din factorii de dezvoltare. coldlall tindcercelarea tehnologicr, ctci inovalia a devenit arma decisjvd a concurcnlei,

Daca inovalia a devenrt forma Tod6m6 a corcurenlei. ebnuipe caeo intreprindereil_consacr; cercearii $liinlifice gi dezvolH i tehnico are o impodanJa decisivr. Acesteefoduriau ca s@p nu numaic.esterea fadrnceta€a descopeddlor gtiinlifice. ci $, scJr_rea din ce ir ce mdi mu a dnJmutui de ta des@penrea $tiinlifict ta erdoatarca :nduslri_aE ac€asla este ldsarLra caracte sl,cA a economiei moderne, penlru a lrece de lalnvenli6 laexploatareaacesteia aufostnecesa : 1j2ani penlrufotog|alle,56deani pen,tru lelefon, 35 de ani pentru radio, 15 ponlru |adar, 12 pentru leleviziune, 6 ani p;nfubomba atomice, 5 ani qi 8 llni pentru tEnzistor, 3 ani pent! circuifut inlegrai.,'

Porsonalul uniutlilor actv€ din indusldo, cor|stuclii, cqre4 9i alts seryicilp€ acliviEli, ln pedoada 199$2(X)1, din zona Bucur€sli lfov

78U1

40418

(Anuar stalistic Roffi nla 2000-2002, Institutul Nalionat de Statis|cd)

O imagine de ansambtuasupra uneizone de vad

a induslrei componenlelor eleclof ice,Silicon Valley, la nord de Saf FEncisco

flno urpirrnn!' In secolulXX, oameniiau continuai

sa praclice rneserii hadilionale,legate de cullivarea plantelor 9icre9terea animalelor, dar numeallcelor cu astfel de ocupatii a fosl inconlinud scidere. Revoluliib tehno-logice $i infomationale succesiveau modiiicat kevelsibil slatutele so-ciale 9i prcfesionale ale oamenibr.

4 In secolul XX s-au consolidat ocu-paliile legate de spatjut urban,induslde $i servicil $i s-au alirmataltele noi, iegate de mass-media,publicilale, relatii cu pubticul Si tT(relele infofinaliona e Si intemet).

Economlo 9ir 39

Page 42: Istorie clasa a11a - editura Corint

f'l rgrmu:it nn lurnwm*wnt*rnpmrmnm

cAUZE ALE MIGRATIEIMigratia umane presupune o migcare permanente, individuale sau in grup,

a oamenilof dintr-un teritoriu pe alt teritoriu, dintf-o lad in alte lad Astfel demigcA au avut loc incd de la inceputurile istoriei umane 9i au continual cuintensitate diferiu pana in epoca contemporand. [n a doua iumdtate a secolu-luialXlxlea a avul loc o accelerale a migralieiurnane, iarin secolu alXx-leas-a produs o cre9tere fdre pfecedent a fenomenului

l\iligralia umand poate fi iorlald sau liberd. De asemenea, ea poate fimigralie temporard, pentru o pedoadA limitata de timp, sau migratie definitivd,pentru toate viata. lvligratia mai poate fi legald, fAcuta cu acofdul autoritdlilor,confom legilof, sau ilegala, fdcutd fere acordui autoritdtilot

Existe mai multe motive pentru care oamenii se decid sd-gi pdrdseascdlocurile unde s"au nescut $ aleg sd plece in alte tard: din motive profesionale(cautd se gaseascd un loc de muncd sau un loc de munci mai bun, doresc sdse realizeze pfofesional), din rnotive polilice (au idei politice diferite de cele aleautoritdlilor 9i nu pot sA 9i le exprirre, ial din acest motiv sunt persecutati), dinmotive economice (nu au din ce sau cu ce trdi $i cauta un trai mai bun)' dincauza persecutiilor {d iscfirn inare de orice tip), din cauza tetmgeiila pensie (iotmai mulli oameni din tdrile bogate din nordul Europei se retfag dup6 ie$rreala pensie in zone cu climd mai blandd Si nivel de ifai mai scdzut din sudulEurooei), din mouve senlimentale (se stabilesc intr"o anumitd latd pentru cdslmt afiniidti culturale cu acea tard) sau din motive perconale

Datoriu proportiilor foarte mai pe care le-a luat incepand cu secolul al)filea, migralia a inceput sd fie controlatd 9i reglementatd prin lege De obicei, fiecare tare a pus restrictiiin ceea ce p ve$te numelul de emiglanti pecare ii poate primi 9i integra. Aceste mdsuri sunt motivate de dofinta auloli'tdlilor de a nu dezechilibra piata muncii 9i nivelul de trai din tara gazdd,deoarece muncito iemigranli duc la ingreunarea pielei muncii 9i la ieftinheafo4ei de muncd. Alte motive pentru care unele state au pus restrictii pentruintrareain tara a emigrantilof sunt cultulale, deoatece mu lti emigranli veniti d inalte spatii cu tulale nu se pol integfa in societatea gazdd

l\,4otivele care determind migratia pot fi, in pimul rand, factoti stinulativi,care ii determina pe oameni sd pdrdseascd o regiune. Astfel de factori suntfezboiul. foametea, bolile, percecutiiLe politice, intoleranla religioasd, dezas-trele natumle, schimbu le de populatie etc. O alte categorie de motive estere0rezentatd de factori favorizanti, care ii atrag pe oameni intr-o legiunePutem identifica aici spiritul de aventurd, do nla de ca9tig material, motiveiefamiliale, stabilitatea politicd, toleranla religioasd. Dacd migratia este domlnatdde iaclofi favoizanli, avem de a face cu migralie volunlard, iardace este doml"nata de factori stimulativi, avem de a face cu migraliefo{atd Cauzele migratieiumane mai pot fi legate de mediu (dezastre natufale, secetA, inundalii'alunecdi de teren, eruptii vulcanice, cutrernure, epidemii) sau de socieiate(persecutii, instabililate politicd sau crize economice).

O ca catud cu un sens usor de descifrat(,f Express , mariie 1971). in Ffanta aceorani, oamenildii mediu tu_ral etau nevoil sa p ece la o€$, ii condiliein care la liecare zece minute disparea oexploatalie agricoli ndividual5. incercali sdcompa|all situalia cu cea dln Romania.

"Bidonvi le ln care mlau munc lor i lmigfanlla Sainl'Den s (demolatin 1S73)

ta

Page 43: Istorie clasa a11a - editura Corint

Oedaralia UnivaaraE a Dr€pfudlo. Omului

lmigranlii $i reiug alri nu trebuie se fie prvili ca o povad. Aceia care isi risca vielile,ale lorgiale famiiilor lor, sunt ce care adesea au cea mat mare ambitie sd-$rfacd o viatemaibun, Sisunldispusisa mLrnceasce penlru asta. Ei nu igi pardsesc mediul familial, cultura de iarnilie pentru o viale de subjugarc, inl€cliun sau discriminare la miide kilometridepairare. Ei doresc o vialg mai sigura qi mai prospod peniru copiii or Dace I se dd o9ansa sa-9i puna In practicd cele mai importante abililSli, rcspec6ndu-se egalitateaSanselor, in marca ior malo tale vor li valorcli pentru socielale."

Aiuxul de popuhlio draina, 1990-2001 (Tn mii)

(Tendinle in migralia internalionaa, Paris oECD,2003)

AC'NVTATE INDE SNDENTA

ldent flcali 9i explicali cauzele rnigralieiumane in lumea contempokne.Apreciali Si compa|a! factorii st mu ativi c! cei favorizant ai migratjei.Cornentati motivele pentru ca re mig ral a nlernalionald este reglementata p n lege.Lucr6nd in gruplr d n cAte 4-5 elev, rea zali portrctul celui dispus sA emigreze.ldentificali caliteli $i defecte ale acesl! a.

Modutnl ll

Refugiali kurzl inghesu ndu-sese ia apd d itr-o cistern6

a frcntieta tlrco-irakana (1991)

1.2.3.

DoqJmenb carc lsglomenbazimigra$a conbmpoEna. Convenlia din 1951 de la Geneva cu

pdvi€ la statutul refugialilor. Decla€lla din 1984 de la Cartagena. Ghidul UNHCR cu privirc la proce-

duri $i c lerii de deleminare a statutuluide refuglal

. Declaralia Universale a DrepluribrOmului

. Pactul inlernalional cu privire ladrepludle civile gipo ilice

. Pactul intemalionai cu privire ladrcpluile emnomice sociale gi culturale

. Conventia cu [vire la elminarealulus formelor de disc mnarc impotri-va femeilor

. Convenlia din 1984 irnpotriva tortuiiS a altor tratamenle sau pedepse crude,inumane gidegEdanle

. Convenlia Europeana a DrcpturilofOmu d !iProlocoalele adilionale

. Convenlia cu privire la slalulul peFsoanelor apalride

. Convenlia cu p vire la feducercaapatidiei

. Convenlia pdvind Drepturile Copilului

. DirecUva Consiiului 2003/9/EC dln27 lanuarie 2003 cu prlvire la slabilireastandardelor minime pentru p mireasolicilanlilor de azil

E@noni9 41

Page 44: Istorie clasa a11a - editura Corint

Refugiali agtsdand inlr{n punct de lrcnzitsa inire in mull doita America

Evfei r€lig o9i din Rusla

MTGRATTA UMANA m irucepuruL sEcoLULUt xxOamenii migreazd din cauza sdraciei, a rezboiuluisau a perseculiilor Ei pot

fi mutalifo(at, deportali sau expediali impotdva voinlei lor [.,lultiallii s-au mutatdoar pentru cd au crezut gi au speral cd viala va fi un pic mai bund Tn alt parte.

Plecarea sau sosirea unor grupuri relativ mari d€ persoane intr-o perioaddrelaliv scurtd de timp a declangatin mod firesc reactii diverse. Uneori, plecareaoamenilor era vazuta ca o mare pierdere (pentru naliune, pentru comunitate,penhu armate sau pentru taxe), iar alteori sosirea lor era perceputd ca o mareamentnlare.

Limitandu-ne, pentru moment, la contextul european, se poate spune ca ceimai multi emigranli, dace nu sunt izolati sistematic pentru o perioadd lunge detimp, se contopesc in societatea receptoare. In orice caz, copiii 9i delinitivnepolii lor nu mai sunt privili ca streini. Pentru o parle a populaliei autohtone aexistat teama cl noii venili le vor dilua cultura, le vor slrica monla, le vor luafemeile Oi le vor poci limba. in Evul Mediu, ln unele regiuni erau discriminalicatolicii, in alte regiuni erau discriminati protestantii, in aproape toate regiunileerau discriminati evreii.

Emigrantii au contribuitintotdeauna la dezvoltarea lerilor unde s-au aqezat.Ei au adus adesea tehnici noi dintr-o latd in alta, au stimulat comerlul !i con-tactele intre diferite regiuni gi au cont buit la deschiderca unor noi piete.Emigranlii au adus noi obiceiuri gi feluri de mancare, iar ln timp unele dintreacestea au fost adoptate de societatea pdmitoare. De exemplu, pastele 9ipizza duse de emigrantii italieni sau obiceiul bradului de Crdciun adus de emi-grantii g€rmani in Statele Unite au devenit obiceiuri ale societdlii americane Siau fost apoiexportate in loau lumea. L4igrarea inginerilot englezide la sfargitulsecolului al Xlxlea a dus la rdspandkea fotbalului pe continentul european.

Teama de emigraniia remas ca o forme a friciide schinba.e, in specialdeschimbare in culture. Aceasta este, oricum, intr-o continud schimbare de-a lun-gul timpului. Cultudle, ala cum le cunoa$tem noi astazi, sunt rezultatul unorsecole de migralii.

Referindu-ne la migralia umand din secolel€ XIX $i XX, se cuvine se pre-cizam ca aceasta a avut efecte foarte putemice atat asupra dezvoltdrii tdrilor incare a avut loc emigralia, cat gi asupra dezvoltdrii ldrilor din care s-a fdcutmigratia. l,,lilioane de persoane, majoritatea lor familii serace din Europa, auemigrat in Statele Unite, America de Sud giAustalia. Se estimeaz6 ce 12milioane de oameni au fecut prin centrul de tranzit de pe Insula Ellis dinNew York. Aici a fost organizat un puncl de primire 9i de tranzit al emigranlilorcare veneau in Siatele Unite, punct care a functionat intre anii 1892-1954.

intre 1870 9i 1924 a existat o perioade caracterizatd de migratia spreAme ca a oamenilor din estul $i sudul Europei, zone mai slab dezvoltatedin punct de vedere economic. Pfincipalul scop al acestor oameni era sd-9iconstruiascd o viald maibune decal avusesere acase.

La lnceputul secolului al Xx]ea (19001924), 18 milioane de emigtanti ausosit in Statele Unite. La inceputul secolulu i al Xx]ea au emigrat cdtre Ameicain special gemani din noldul ii estul Germaniei 9i italieni, aproximativ egalimpe(ili in funclie de zonele de unde au emigrat (40% din sud, 20% din cen-tru si 40% din nord).

Page 45: Istorie clasa a11a - editura Corint

ln 1880 a inceput migralia in masd a esfeuropenilor spre Ame ca. Feno-nenul a continuat pdn6 la izbucnirea orimului rezboi mord,al. in ceea ceprive$te migralia italiand, ea se imparte in trei perioade clasice: 1. 1876-19'140umdtate din numarul total de persoane); 2. 1915-1945 (un sfert din numarulde persoane); 3. perioada postbelicd (!n sfert din numdrul de persoane).

intre 1880 9i 1913 a avut loc o emigrare masiv6, un adeverat exod alevreilor ru9i qi esl-europeni spre Staiele Unite ale Americii. Aproximaliv 2 mili-oane de evrei au pdrasit Rusia intre 1880 Si 1913 cu directia Slatele Unite aleAmeficii. Inainte de izbucnirea primului rdzboi mondial, peste 5,5 milioane deevrei 9i polonezi din Austro"U ngaria gi Rusia au lraversat teritofulgerman pen-tru a se imbatca la Hamburg cu destinalia NewYork.

lnainte de primul rdzboi mondial, guvemul american a practicat o polilicd a,po4ilor deschise" in ceea ce prive9te emigrarea, fdrd sd se preocupe in modspecialde numirul, de pregdtirea sau de originea celor care doreau sa emi-greze. Cu toate acestea, au apdrut tot mai multe proiecte de legi care sd regle-menteze migralia atat din punctul de vedere al numarului, cat gi al pregdtidiemigranlilor.

!4rdfllul li

Numdrul do emig|anli analftbo!L I sosililn SUALi l h hc.putul s6colulul )O(

L€g€a S€tr, Guv€maFa ola €loa amedcano (f891),,Se estimeaza ce populalia din New Yori( este formate ln pmpo4ie de 8070 din oameni

care gau nascut in dlainebb 9i din copii ai celor nesculi in streinetaie.'Aceeaiistualre se ilullrca ii in mulle alle state giorase arericale

Anul soddltn SUA

1896189718981899190019011go2'190319M190519061907

Nurdrulds analtrb€li

8319644 5804477361 46895 673

120 645165105189 008172 856239 091269 823u3 402

t1Locultod nesculiln aft.a shtuluiMassrchusst69i a ora9uluiEahinolg (1890)

Tar. Numrf

klanda 260 000Anglia 76 000Alte tdri 321 000Total 657 000

Prucdi (%)

4o1248100

Nullsf

41 00013 0001500069 000

Odnii alg oam6nllor desp€ €migralo,,Tot ce auzi mereu sunt numai lucrui

negalive despre emigranli. Eu Si familiarnea suntem emigmnli din Zimbabwe.Locr.ilm aici legal Sl contribuim la sis-temul guvemamenlal de lmpozite daldeocamdau nu beneliciem de el. Doarcand se va fnaliza pmcesul de natura"lizare vom pulea face acesi lucru, Suntnumeo$ cet carc asemenea noua ausosit 9i se adapleaze foarle bine la noulstilde viale.' fisilsi, I\4area Britanie)

"Oamenir ar tebui se slea in propriile|o| teri9isa munceasca pentru imbund-talirea vielii lor in loc sa pdveasce cuochi invidiogi realizdrile altora. Illigmliaar trebui reglemenlald strict."

(Ann Smilh, l,larca Britanie)

'Daca emig|anlii se adapteaze lalegile 9i obiceiurile din la€ gazda, eivorcontribul Ia prcsperitatea comund ii artebui sd fie bineveniti. Dacl nu o lac,sau rep|ezintl un peicol la adrcsa so-cietaliigazdd -tercdsm, de piua-, eiar lrebui expulzali.' (Jose, Spania)

,Sa.ilinom afa6.'(David Kendeil, Il,larca Britanle)

PEgodirbls Willlam Tafr e)qlicd d6 c6 nu 66lE dg acod cu clsuu carc peved€ ca6mi0anlii analhboli nu sur pdmili h SUA a9a qrm ora pEvdart ln Foiedul Actiluiimigrnrii (14 bbruad€ t9l3)

, Documenful contine multe amendamente valomase la acluala Lege a imigr,iicare vofasigura mai mare siguranld ln excluderea imigranlilor nedo g_ Dar eu nu md pot hotdri sesennez un document care ln punclele sale pdncipale violeaza principiile care ar trebui, inopinia mea, sd fie suslinule cu lade in reglementarea lmigraliei. l,le refer la teslulgtiinleide carle, Nu oot aorcba acesl iest,"

AENVITATI I}IDEI'INDEN]'A

1. identificali zonele de origine 9i cele de deslinatie ale migraliei lmane la inceputulsecolului al Xxlea.

2. Care credeli cd au fost consectnlele marii m gratii de la inceputul secoiului asupraemigranlilor, farniliilof lor, nrde or dmase acase, vecinilof din tara de deslinatie?

3, Cilili documentul 3. Precizali caG este principiulde bazecaresl6la baza emigrdii.Cum apreciali iniliativa suslinutd prin proiectul Legii imigrarii? Sunteli de acord cupozitia adoptatd de pregedintele William Tafr? Arglmentali-vd opinia.

Economlo Sl socidtah 1n lumoa posft€lic! ,$

Page 46: Istorie clasa a11a - editura Corint

Modulul ll

Pornnd a drum c! speranla cd vor ajungela un lman allinigii 9 bunastbri

MtcRATil UMANE iN PERIOADA INTERBELEAD n punctulde vedere al migralie umane, Primul Rdzboi lvlondrala fost unul

dintre cee mai importante evenimente ale epocii contempolane ln uma con-flagfaliei mondiale (1914-1918), lumea a cunoscut o noud 9i putemicd revolulieeconomica 9i demograficd, iar un numdr implesionanl de oamenii$ivor ceutasiguranta, prospe tatea 9i fericirea in alte ldi decal in acelea in care s-aundscut. lvligratja s-a indfeptal in special c6lfe Statele Unite ale Americii Dupddecenii de polilici libetald in ceea ce prive$te imigfanlii, Statele unite vor punerestrictii 9i vor stabilil un numdrfix de enigranlicare vor fi primili anual

DuDa Primul Rdzboi fi,4ondial, state]e nalionale au devenit intolemnte fatdde minoitAlile nalionale giau stabilitreguliale cetdleniei.ln acesl lel au incura-jat emigratia $i au introdus festricliiin ceea ce pive$te imigfatia.

in perioada 1918"1923, ca o conseclntd a pjederii rdzboiului, aproximativ2 milioane de gemaniau pafes Rusia, Ucfaina, Polonia, Cehoslovacia, Alsa-uia !i Lorera oentru a se stabili in Ge'mar'a SlAJsria sau penFL a migra lafandul lor, in Olanda. in perioada inierbelicd, migfalia gemane in Olanda adevenft atat de puternicd, incat guvemul a trcbuit sd ia mdsufl sevefe pentru aopi acest fenomen.

in urma victoiei fevoluliei bol$evice din Rusia, din anul 1917, 1,5 milioanede ruli ,,albi" au iosi obligatl sd-9i pdrdseascd iara sau au plecat de teama te-presaliilof noului regim. l\ilajoritatea emigfanlllor ruii erau membri ai atisiocra-

liei, mai proprietari, comercianli, dar 9i membi ai clasei mijlocii 9i intelectualiin Eufopa, in timpul marii crize economice din anii 1929-1933, emigrantii au

devenit tinta atacuilor exlfemei drepte. Ei au fost ldcuii responsabili pentrutoate prcblemele lArilor de adoplie. A$a s-a intamplat in special cu evreii, dar

$i cu a'menii sau cu ruiri di1 Germania $ Franla. Di4 pdcate. tonul acesteioolitici de izolare l-au dat chiar Statele Unite, care in 1924 au dal o lege ceurmerea reducerea emlgfaiieidin sudulgidin estul Europei Declansarea ltiaiiCrze Economice pe ambele maluri ale Atlanticului a incetinit $i mai mullfenomenulemigraliei.

Anii '30 au insemnat aparitia fegimufilor totalitare in Europa Acestea auanulat sau au rcvizuit in mafe mdsurd drepturile 9i libertdlile celdlenesti lnaceste conditii, o categorie impodantd de oameni au devenit potentiali emi-granti, in special minoritdlile de toale categoriile (nalionale, religioase, politice,culturale). inchiderea frontierelor statelor europene, precum 9i a frontiefelofStatelor Unite pentru evreii dlscriminali din Germania a insemnat o eroare cuconsecinte dramatice 9i o creitere a efectelor Holocaustului

inceoand cu anul 1933, peniru evfeii din Germania incepe o perioadd depersecutii 9i discdminAri. inire 1933 $i 1941, din cauza persecutiilor, unii dintreei au incercat sd pdraseascd Gemlania 9i sA se teiugieze in alte ldri europenesau in Statele Unite. in ianuarie 1933 treiau in Gemania 525.000 de evreiadicd mai pulin de 1% din populalia Gemaniei. Populalia evreiascd locuia inspecial la ora9e, iar o treime locula la Berlin. in anii imediat urmatoriveni i l!Hitler la putere au emigral zeci de mii de evfei, in special spre lAile europenevecine. Nilulli dintfe acestia aveau sa fie prin$l in '1940-1941, cand Germanianazlstd a ocupat o pafte a continentului eufopean

Polilica de imigfare a Statelor Unite $ a Marii Britanii a fost festriclionat,iar acest lucru nu a lSsat prea multe so ulii evfeilor refugiali

Oamenll, socigtatoa 9i llmoa idgllor

,Daca c€rcetez populata dln celema rnulte jd S istoia popoarelor dinacee ldr, vei descop€r ca sldmosilu!rorau veniide undeva. Cred cd estepur si simp! omenesc ca oamenir sasimta cu adevrrat nevoia de a serea$eza in at loc'(And|ew, Austtala)

4

Page 47: Istorie clasa a11a - editura Corint

Evenimentele din anu 1938 (Kristallnacht, anexarea zonei sudete 9i aAuslfiei) au dus la o cre9tefe a emigralie evreior. In jur de 35 000 de evfei aupdrdsit Germania giAust a in 193B qi aproximativ 80 000 in 1939.

In vara anu ui 1938, la iniliativa pfegedintelui american F. D. Roosevelt, aavut loc la Evian (Ffanla)o confeflnld cu privire la refugialiievreidin Europa.Conferinla $i-a manifestat compdtimirea fatd de refugiati, dar nu a acordat azilnici unuia dintre e. Doar Republica Dom nicand a acceptat sd primeascd refu-glali evrei. Totugi, N,4area Britanie a dezvoltat un program n umlt 'Transpolrul decopii pnn care a accepral 10 000 de copri ev'ei. i1 iJnie 1939. 300 000 deevreigermaniau fdcutcerefe sa emigreze in Statele Unite, darcota anuald erade doar 27 000 de oersoane.

Pand in septembrie 1939, aproximaliv 2B0 000 de evreiau pafasft Germa-nia 9i 120 000 Austtla. Dlntre acegiia, aproxirnativ 100 000 au emigrat in Sta-lee Unite, 60 000 in Pa estina, 40 000 in Marea Britanie qi 75000 in Ame caCentrala 9i de SLrd (Argentina, Braz lia, Chile, Bolvia).

La sfarqitul anului 1939 se mai aflau in Gernanla 200 000 de evrei, iar inAustrla 60 000 de evrei. In octombrie 1941, emigratia evrellor a fost intezisd.Marea majodtate a evfeilor care nu emigraserd pand atunci au fost obligati sdlocuiascd in ghetoui S, in final, au fost exlerminaliin lagdrele de concentrare.

anLi-

O metudo deiprc mularca in ghebu a evreilor din S:ghet (apilie 1944)

'Dumnice ga lie, u tima searade Pesah, avenitdecrelul, (lmpachetali-va ave€a,

atatcat puteli cafa, 9i fili prcgbtilj de rnuiare. Dupa o|a 7 dimneata nu are nimenivoie sdiasa pe strada. Trebuie sa urmali jandafinii atunci cand vorvenise vj ia.)

A doua zr ne-am dus afar: (din locuinla reparlizaa in ghelou) ca se ne orientdmGheloul consta din caleva cartiere lnconjuEte de un gard Ferestrele care dadeau sp€strada principalz erau betut€ in cue $igearnLrdle vopsite. Pe strad, eta o mulime delume oamenr carc se salulau iAre a-sl vorbi.

Viala inauntrul ingradirii trebuia oqanlzatd chal dacd nu toti ocaia i se mutaseraince, trcbuia o$anizata o po lie a ghetoului curalenia Q ingfljirea sanitara. Evreiicaree€u 1n spital fusesera tanspoarali in ghetou S acum irebuia aslgurala irnedial ingrijircamedrcala. Ghetoul incepea se cbcoleasca de aclivitale. Sinagoga carc era slngura cl6-dire goala, a fost decarala spilal. S-au colectat patu $isaLtele Qiin cudnd z:ceau acolobolnavi pe moarte aEiuri de pacienli cu ffaclud, ln aceeagi lncdpere ln cam cu numaicateva zle maiinainb berbalii evre din oras se rugau $i mullumeau Celui atotputemicpenlru cb i-a scos din Egipl."

{{TIV11rATS !I..I DEPSN D'IITA

tularirhr i;l

-..1 I Migralia cdteStatele Unile ale tuloricii (19001989)

Nuntulbtal de pssoane

I 202 3BB6 347 3804 295 510

699 375856 608

2 459 2683 213 749

Pedoada

1900-19091910-19191920-15291930-19391940-19491950"19591960"1969

. l

1. ExaminalitabelL l Care credelicd au lost cauzele scdderilbrugte a imigrateiinS.U.Ala incepulul ani lor '30?ldentificali 9i exp icati cauzele $ efeclele apar t ei (Acillui imigrarib din an u 1 924,aQa cum reies din documenl! 2.Folosindu-va de cunogtinlele acumulate pand acum rcalizali un scud eseu in caresd prczenlal etectele pe care le-au avut regimurile tota tare asupra migralieiumane. Comparali lcu celsc s de coegulvoslru de bancd.Citili in aceste pagini, opin le unor oamen obgnuili din dlvelse ld desprc em-gratie. Comentall-le impreund cLi colegi incercend sd expl cali punctele de vedere

,Aprobarea (Aclului ingdrb din1924 a rezultat dntr-un amestec deemolii qi pasiuni, un amestec de frlca Siud, iempe€le de idealisrn 9 deoviziunecare nu line conl de motvaliile complexeale aclivitelii Congreerlui. Ne e f cl desHini, suntem susp cio$i faF de e nu neplac. Conform aceslui aci numal unora,apmximaliv I 50 000 !i ceva, le va fr per'misa int|area in Statele Unile. Daca e9lde orig ne anglo-saxon, ar pulea avea malmult de doud trelrnidin cota a oca15. Dacje$ijaponez, nu poli intfa deloc. Aceasgeventualilate, desigur, esle valabiE pen-tru chlnezi din 1880. Dace eqti din sudulsau estul Europei ai putea sd te strecodgiai putea dmane, cu 6bdare.'

(Din autoblograf a lu Emanuel Cellef)

,Ernigranli care sunl rcpede accep-lalisunt aceia care @specta cultura 9iobiceiuile gazdeor Aceia care vorsa-gipraclice cu tura artrebuisA dmA-n, acas, Acase este cel mai bun locpenlru acesl ucru (C. Eko, Carnerun)

,llai p(ina emigmlie egal rnai pujinefi minalilale, terorsm q posiblitaleadspandiii unor moirne. Oprill emigra-lla.' (Charles, Canada)

.Din punct de vederc istor c, mgEtiaa adus benefici anrbelor pd(i, ii emi-granlior, 9i la fel de bine lei|ol gazdd.Slalele Unite este exemplul cel mallimpede de feiu curn emigtalia poatese imbogrleascb o lard din puncl devedere cultural, 9l injifc aieconomic.'

(Rajeev Duit, l',4arca Brtanie)

L4Economig qi sooi6laiE ln luftea posbslictr

Page 48: Istorie clasa a11a - editura Corint

Semnarca Convenlieide la Genevaprivind stllutul refugiatilor (28 iulie 1951)

MtGRATil UMANE DUPA ULTTMUL RMBo| MoNDTALDupd cel de Al Doilea Razboi lvondial, urbanizarea a devenit generald in

Europa, in vreme ce, dupe 1950, agricultura europeane a intrat in declin. S-auimpus indust a ubani, educalia superioara, productivitatea mare, mecani-zarea 9i scdderea preturilot Toate acestea au fost tot atatea motive pentru caoamenii sa abandoneze preocuperile legate de mediul rural 9i agiculturd 9i sase indrepte spre mediul urban iispfe oraSe.

Forta de muncd din terile dezvoltate a fost atrasd de noile industrii careincep s, se dezvolte, in timp ce pentru industrie Si pentru slujbele care nece-sitA munce fizicd au lost din ce in ce mai putini doritori.

in tadle dezvoltate, rala natalitelii a scdzut $i anii de Scoladzare au devenitdin cein ce mainumeroqi. Aceastd situalie vinein contradiclie cu fealilatea dinlarile mai putin dezvoltate, unde rata natalitdlii este ridicata, dar educalia iiinvestiliile sunt reduse. Dezechilibrul acesta a dus la o migratie a forleide mun-ce dinspre td le mai putin dezvoltate spre cele dezvoltate.

O mare parte a emigranlilor au venit spre Europa nordica in ciutare delucru. Dupd 1960, dezvoltarea economicd din vestul Europei a creat multelocu de muncd !i a atras muncito din sudul Europei Si nordulAfricii. Pentruprima date in istorie, un numdr mare de populalie ,de culoare" a venit lnEuropa. La inceput, muncitorii erau in special berbati singu , dar cu timpul eiau trebuit sA aleagd intre a ramane ii a-9i reuni familiile in tarile occidenhlesau a se inioarce acasa.

Refugiatii au venit gi din est, nu doar din sud. Europenii din est, aflati subregimul comunist, au incercat sd scape de opresiunea politice $iau fost con-siderali pand in 1989 refugiali politici, pdmind dreplul de azil politic. in acesttimp, insd, cetdtenii ti lor dezvollate au devenit tot mai reticenti $i chiar ostilifata de strdini. Sub presiunea xenofobieisi intolerantei, legislalia prjvind emi-gr4ia a devenit din ce in ce mai restrictivd, iar emigratia a devenit din ce in cemai greu de realizat.

Emigratia internalionald a devenit obiect de dispuu $iconiict atat in interi-orul statelor democratice dezvoltate, cat Siin cadrul prcgramelor organizaliilorinternationale. Intre 1950 9i 1990 au avut loc importante migratii umane, direc-Iionatein specialdinspfe ledle slab dezvoltate cdtre cele dezvoltate. De reguld,emigrantii erau, cel putin la inceput, bibatitineri, intre 15 Si 34 de ani, fira bcde muncd stabil in lara de origine.

Dupe fdzboi asistdm la o imporlante migratie a fo(ei de munca spaniole,greacd $i italiand catre nordul Europei, in specialin Belgia, Olanda gi Germa-nia. Din anii '80, Spania 9i ltalia au incetal se mai furnizeze emigranti, iar dina nii 90 au devenil ldd care primesc forl6 de munca strdine. in 1 96 1 , 44% din-tre strdinii din Belgia erau italieni, iar intre 1950 Si 1970 italienii erau angajalimasiv in indusiria extraclivd Silextild din Olanda.

Tddle din sudul Europei, care fumizau fo(d de munce pentru alte zoneindusldalizate, au devenit la randul lor zone de emigrare pentru percoane dinspalii din afara Europei, supfapopulate 9i slab dezvollate economic.

Turcii au reprezentat $i ei o importantd categorie de emigranli. intre 1955 ii1975, muncitorii lurci au lucratin Gemania sau Olanda. Dupd 1975, ace$tia aureugit se se stabileasci definitiv in aceste ld $i se"9i intregeasca familiile.Refugiali din Burundiin Ruanda

46

Page 49: Istorie clasa a11a - editura Corint

Astfel, in 1980, populalia turci din terile nordice era reprezentatd de line.i sub18 ani. Numerul lotal al turcilor stabilililn afara patriei lor era, in 1988, de 2 mi-lioane. Dintre ace$tia, 1,5 milioane se stabiliserd in Germania.

l\ligralia nu afostun fenomen specific doar tdrilor sudice, ci $i celor nordicein buna mesura. intre 1946 qi 1977, aproximativ 500 000 de finlandezi au emi-grat in special in Suedia, iar pAna in 1988, 650 000 de idandezi s-au stabilit iflIt4area B tanie. lmediat dupe rezboi, 10 000 de germani au plecat s6 iucrezein Marea Britanie. l[,larea majoritate erau femei pe post de guvernante.

Franla a fost una dinlre lerile care au primit numerogi emigranli europeni,dar $i din nordulAfricii. intre 1955 9i 1974, in Franla s-au stabilit aproximativ4 milioane de skdini. Circa 3 milioane dintre acegtia erau din Alge a, lt4arocgi Tunisia,

Slatuia Libertelii- alclrcicenlenar a fost sebibrit la 4 iulle 1986-un simbolcare conlinue s, altag, imlglanlidin toaL lumea

II

Migralh cdt€ SUA (t90G16€8)

7 338 062

ACIIVIT AIE INDTP€ND€NIA

Examinali tabelul 2. Comentali cont butia emigranlilor la crcgtercapopulaliei Stalelor unite.Examinali g€licul 3 Si rezolvali sarcinile de lucrula) Cum explicali prAbusirea emiglaliei din anii 1921-1970?bi L{otivati cauzele Si efectele crogle i miglaliei ln anii '80 Si '90.

1.

Migrats cstE SUA (182Gi970)

Page 50: Istorie clasa a11a - editura Corint

MIGRATTA UMANA CONTEMPOMNASe estimeazd cA, ia sfer$itul secoluluialXxlea, aprcxlmativ 150 milioane

de percoane trdiau in afara ldriiin care s-au nescut, ceea ce reprezintd 2,5olodin populalia lumii. Dintre ace$tia, 15 milloane sau 10 o/o sunt refugiali. Tdrileeuropene se confruntd cu situalii tot mai dificile in incercarea de a rdspundefluxurilor mixte de imigranli, solicitanlide azll$ide refugiali. Deleama migratieillegale, statele industrializate au impus o serjeintreagd de mdsuricare limitea-zd accesul la teritoriul lor.

In lumea contemporand, migralia umana joac6 un rol foarte important ineconomia mondiald, fiind un factor de crestere economicA 9i de reducere asdfdciei. In anul 2005, pe tedlodul Un unii Eufopene se aflau I milioane deceteten i ai unor state din afarc Uniunii, iar4% din plata foteide muncd efa, deasemenea, din tdri din afara uniunii. Migratia qi munca ilegald rcprezinte unfenomen de mari dimensiuni. Statisticile oficiale nu pfez ntd insd silualia reald,deoarece exisli o plternicd emigralie legald neinregistrald de olicialitdli.

Un studiu al Bancii Mondiale din anul2006 recunoa$te cd migralia interna-lionald poate genefa substanliale ceitiguri de bundstare pentru persoanelecare migreazd ii familiile lof, pfecum 9i pentru tdnle de oigine Si de destinatie,prin politici cafe se asigufe o mai bund gestionare a fluxului persoanelor inmigralie ii facilitafe a ttansferului sumelor trlmise acas6. Aceste sume sprijinasau uneori lin loc de cre$tere economicd in tdrile in curs de dezvoltare, furni-zoare de fo45 de muncd. Sumele fepatnate oficial inregistrate la nivel mondi-a au depAgit 232 miliarde $ in 2005. Sumele trimise acasb pe cdi neoficiale armai putea fepfezenla inc6 cel pulin jumAtate din suma oficiald estimatd, ceeace face ca in mulle ldri in curc de dezvoltare sumele repalfiale sd constituiecea mai mare sursa de capitalextem. Tdrile in care se inregistreazd cele maimari intrari de sume repatriate sunt Indla, China, lvlexic, Franla Si Filipine. Celepenlru care sumele repatfiate reprezintd cea mai mare pfopodie din produsulintern brut sunt Tonga (31%), [,loldova (27,1%), Lesolho (25,8%), Haiti(24,8%), Bosnia Si He(egovina (22,5%).

G]L1

.l4iscarea popu al ei leouie s6 f e ma bire manageda$. Mobil laea pe6oa4elo' seface la alegere sau din necesitate. Estimarea globaE actuala a migraliei intemalionaleeste de 175de milioane de pe6oane, aprcximativ3% dn popualia lurnii, 9i numarul estein cre9iefe. Oamonii migreaz, t€mporar sau permanenl pentru a se educa sau peniru ase p€rlecliona. Viicarca oaTenilor pesle frcnlierc esle €senliala il lrmea globarizata deasldzi. Afacerile intemelionale depind de o io(, de munce intemational5 $ide abilitateaoa-1eribrde a se milca cu usu'in!6 pe rot gooul

(Brcnson lvcKinley, dkector general, organizalia l,londiala penlru N,ligralii)

"Geslonarea progEmelor de mig€tie, nclusiv vizele de anunca lempoaara pentru

lucratoriicu nlvelredus de calilicare care emlgrcazalnladb indostdale, arputea ajula lareducerea prcblemelorlegate de num,rulmarc al persoanelor care migrcazd nercgulal gicregierea migraliei ucrdtoilor lemporari, Aceasta ar conldbui la rcducerea semniicafuaa sddcleiin lerb de origine, a celor carc mig€azd, a farniliilor acestora . .'

(UriDadush, director a Grupului Bdncii lvondiale penlru peFpectivele dezvoltd i)

Oamonli, 6oc1'6tatda 6t lufiea ideilof -. r ,'

I

lvigratie Sipozelilism reigos in umea de azl.Adepl a lui kshna (hindui$u)pe str,z le New York u u

,C! nlrmdrul celor care migreazdapfopiindu-se de 200 milioane, prcducti-vitatea Sl baniiceqtigali de acegt a reprc'zinta o fo4a in rcducerea safaciei. Sumele tdrnise acasat inspeclal, €prezintApenku mulli un mijloc imporlant do a ie$idin sadcia exlrema. Pen1ru olicialitalbcare fomuleaza politica, provocareaconsEin valorifrca€a integrale a benefi-ciilor economice ale mgraliei, gestio-nand toiodatd impllcaliile sociale $lpolti-ce ale acesteia.'

(Declaralle a lui Frangois Bou€uignon,economist Sef al Eancii lvondiale

qip m-vicepB$ediniepenttu economia dezvolldrii, 2006)

Page 51: Istorie clasa a11a - editura Corint

trCoo.sta p€ntu or€ptude Copitntui (19S9)

. ,Copilul esle prcleht lnpotdva luturor fometor de discriminare Si pemec{jtie pe bazaslatrluru. actjvit6li. ooiniiro'sau a cred nletor 06inli,o.cop,tLlLt ate rutoritor .ebati saJ atemenbnl0r lamiliei '

f0odulul ll

Vatu te succesive d-a imlgranliau dus la fomarca unei lur0i multelnice.

h imagine, cotegl de chsadmrr_o $od, din F€nla

ACIIVITAT€ I}'IOTITNDENTA1. Pomind de la documentele 1 9i 2,

exemplificali trei efecte ate migralieiJa nrvel global.Citili documentele 4 qi 5. Descrielicele mai irnportante drepturi $i obli-gatii ale omllui Si ale autorildlitoratunci c6nd o persoana alege sdiocuiascd in altd lad.Citili documenlul 6 9i €atizali un eseuprivind efeclele emigraliei in Europacontemporand. Prezenlali-l coleg jlor

Pno utur-rnn!In secoluiXX, oameniiau conlinualsd se deplaseze dintr-un leritoriu inallul $i tol mai multe persoane aualuns sd locuiascd in alte lard decataceea in care s-au nescut.l{igralia umand are mai multe cau-ze: politice, economice, religioase.l\4lgralia poate lilibed sau fo4ald.Deplasarea oamenilor se desfegoa-d, ingeneral, din direclia EstgiSudspre Vest giNord, din zonele siracesau cu rcgimud polilice autontarespre zonele prcspere economic glcu regimuri poliiice democratjce

, l

j_- -trst7:

ad8veraele fJontiore nu se afla infe Dopoare, ciintre pt,tere $i trpsa oe pul+re.lntrc libetat6 iilipsa de ltberble intre privi,egidlifl unitilt Asrt,,i. nici;1,,id nu;oatesepa€ cfl% umantarismdlui 9i a dEptLriror omului de o parle iicI.,,ele secuntstiinatio-naE de ceatatta pai€. Raspunsullrebuie sa qe i.t managerierca miqtaliei. cu int;liq€;ta.c'eatv'lete, compasiJre gicooperare. Aceasta esle unic; ahrCare care poate asigtr.a i!lllerese'e€mbelor oeii, $ a'e im,g€ntulJigiale comLn:r,lti gazdA. Lorf respecale..

tKotrAnnan. secrclar general al ONJ. con.errnla desp€ mrg?la iller%lionaE)

06chr4ia do ta Baigkok privind migr8lh dand6s{n6 (23 apdtie f999)

^ ReproTentanlir dn Austratia. Bangladesn. Cambodg,a, Cnila, rldoleTia, Japon.a,

uor€ea, l\,{alaiezb \oLa Zee,and,, Filpine. Sngapore. Tai,a1oa, Vietnan, de;bdmurmaloarele:

-.1 l\,ligralia Jn specia, cea ctdrdesiire, trebuie o4v,d int-o -rarierS cupr,nzaba€ I,

9chlrbraE. avendu-se h vedere LaLzele. mafl fesla.ib ii efeoere, gi ooritive gi negaWe.n lanre de origine, de tranzit sau de destnatie.

_t-2 Tarire de oqEne, ca $i cele oe tranzils;u deslinalio sLnt incurajdte s)_$i inte€ascjercnulE rl a preveri si conbate mtgralia clandestra prn irbunetel,roa leqiof simasunbr nlerne Si prin promovarea Jctiv,rrlilor educal olare Ei infornat ve in acesi scoo,

J. larrre 0eongtne, ce ti cele de l?n7it saL destnalie sunt i,rcu?iale sa consolideiec€nalele de dialog la frecere nivel, cu pnv,re la scni.nbul de irlormaiii $, pronovareacoopelant,pentru rezolvaree poblenei miglaliet ibga e 9ia lrafculuide frirle uma1e.

-.4, Ac€stu documenlise !€ d€ cea maimare ouoictlaie $id,semi1ere D;sibil6 pertru

a Incr,rala glvenele, oBalizalrile negwenameniale. sectorrl orval. soc,etelte civite sese ararure e onutut regional comun pentru a oiminua electele adveEe ale mig.al,e, itegaleI penru a preveni $i combate lfatrcul de fiinle urnane, tn speciat cu femei 9i copii., -

Corunical al Comlslei pdvlnd lmlo|Ersa, IntegraFr 9i Muncaa Comisiei EurDpen6 (iunb 2m3). L FlLrxurile ngrBloriisJnt lecesare pentru a Lnpe deficilulde fo1, de lnunc3 ca,e

va Inc€pe sa creasca dupe2010. Se aiteapla ca. :nr€ 2010_20J0. nun erJ,pe6oane,o.angajale se scadA cu 20 de nirioar de lucratod in lJE, cL cet 25 de menDn ai sA,.daloila deicituluide fo4d de munc, {consecillJ a declinutr,i denognfid gioenc, ,tuid;

2. IJE lrebuie sa reatizeze o integmre mai bune a iniigranlitor Aceasta este o condi!;epenlru a asigura lluxud mig€loare viitoare, iar in acest context lJ E t ebuie sa conso,ide;ecanaleJe lsgale de emigrare carc trebuie se inbcutasce acfualele canale ilegale. procesuide inlegmrc a imigranlilor t€bLte sa cuprinda aspecre cheie cun dr,i: ptala fo4ei demun-ca. abititali de timb6 gi educalro rate as,gurarea de tocuinle. de seruicii s;cidle Si desanalale, asqurarea drepturilor soc iare, cLtturale sr cvjre.3.uErrcbuies,, ia ini t iat ivapentrr lLrr ,zarerL;uicad!coe€.rt i rdomeniJl in,o.sl ie.E mvereuropean. tn trp ce mrsurire oe nlegrar€ a in granlitor rJman €sponsabilib;astatebr l!,terhb€, Comisia lrebuie sa-$ .nlerstice eforturile pentru realiza.;a unuicadrumalcoe€nl la niveldo UE. prin coordorarea ootiticitorde Integrare ta qtvetnal;onar..

Economlo qisocldde ln lumoa posdDollci 49

Page 52: Istorie clasa a11a - editura Corint

Modulul l l

Modelul tradilional al vielil de fafiriliein Flanla anilor'50

t Priviti cu atenlie imaginea de maisus din vremun cand masa de Pranzreunea toate familia gircprezenta unsimbol altrAiniciei ei ldentificali per

sonajele 9i descrieli-le adiunib. AlcSfuili c6leva enunlui in carc sa ras-

pundeii la urmeloarele Tntrebari:Cand ali luat ultima oa€ masa cuintrcaga familie? Unde obignuili sAmancati la pr6nt Airibuili mesei infaniilie o semnificalie aparte? Dacada, carc este aceasta?

Vi*t* publiea ni viata PrivatdLOCUINTA, BASTION AL VIETII PRIVATE

,.iiJiff lil ;Jl'i.,'i,,Tliii"iiii;if "''ffi i1',1"'l'"'.Tillfft ii"llilrcni"io" iu.rr" ii t""t'eazi in secolulXX dezvolteri semnificative'

"' l"*ru:,"n1*n* il};f ff T,i"ffix?"fi 'li""*i.'l,T'fl"'x il"HilT:iin uJrf tuttor,

".t" .upusd autoritetii magistr4ilor' deci statului' care teo-

"* "iilr*"J nicio taina oin limpuri indepertale' dar cu deosebite in

,-rti"*" .uta o. "ni,'o, ",::.t'.t 9:11:l9llf ;f:: ["Tl[fli:[: ffiff;i"?11i1;.',,?,"i,li3lhL? :lX'T"Ifi :il'.L **, ra po,ur ce'|eran, statur nu"'N'.ti"ita

..tprltt tiazuinlele spte individualitate' spre independeffi' sa se

i^ird. iJ t.i""gr".i" si mii addnc in viala particulard a iecdruia dintre noi

t' ti,L"lHTr'Xi$:iHiva a subiecrului este inposibiu in spaliul limitat

o" #" alrir.-"tL" "il opri la c6teva aspecle pe care Ie socotim esenliale.'

"" !l"ttii"t"iii. *tt, de regule, locuinta' in int€riorul cereia se consuma

H';i']fi i;Ji"n:"J:::'li".X1i,3illi"fi I Jil,illllff ll?il], ffi 'f#:li:i".rr"""'$ [ rmrL "r"ctricd era un vis indepdrtat

3:"'i,lll?i:Jit#.1fl";Ptrinlii $i copiii locuiau impreunA Toaletatuturoi, iar i'n ce privegte obiectele de uz personal' lista lorera foarte scurtal un

i"irii. ".itiirJ,iiiijrun

b ceag' o p:pe un 9it de matanii bunuri de valoare

llmlt';:i:rn n:,'*:ffi :illlHllli#,ru,::l"Jii:l x"1""'.1;i1ru",gijx**li}: ::;ffi:[:'F :[ii"J,1i5ffi'[: :j: ;;]ll3.li"lf'

ln ,rtitiiso a" uni, titualia ; cunoscut o schimbare fadicald Locuinla cu

'ri ttri" i""ap"i (care inssduie atat adultilot, :;li l#:'iffii':ffii,I

:',"1ffij,1*? ij :lJ:f'"J"fjijlij.#i"ffi ;;oiiur, te,eiizoru, etc.) au

"ti:ll.,Tj:ffiiff.J3il3bi."i t" un .nu,nit n*arde ofe pe zi eisra$iturde

;m:lir**,:lu"Tff :'[ffi1n'3:n:T,i.';Ji"J:f ;ia!:i'"i? r' u'.aia*, in'surraeerie,

"":*?*ft:tir?#::'r,1'i'#ff;sewesc mesele de duminica unde membtii

* Til:[?:::Hiil:: ::'fff,i"iJ]i"""f :""xlf, o,u'n" o o,.o.upu,"q##:i; il;;;;i

"p"cii comuniste un loc aoa(e 'a ocupat -viala.la

iro.:. Conlt,uifiii" * t"imulte etaje au fost i'riiiare c: o 5orulie relativ mullu-

.-itiare ia crita rocuinl"for' Dupd 1965, pe masufe ce industrializarea pfogre-

;uin:!*'"*:;llrilffi 'j$i'.H:xi;lJ:?:i".":,f }iliHl;lT:'lx

i

"Ce-i mai line astdzi pe oamenr aou-nati lntrc nigle percli? Sunlem mai multconstranli de obligalii $ilndatorii sau neline laolalE draqostea Sr rcspectul? Nuiareori. doua sau trel gene€lii irnpariacelaai spaliu fanilial - o lac dh dta'qoste, din grrla sau din lipse de alter;ativa? De ce divorlul se banalizeazd 9icrelte numarul sepadrilor? De ce secomunica atat de pulin inte partenen,timDul petrecut impreund fiind tot maldi;inuai ? De ce in viata de zi cu zi a fa_rniliei pare se $easci insatisfaclia 9inesiguranla in valonlo gisensul ei?"

r l\,4erq6nd Pe urmele familiei dinRom;nia zilelor noastre, incercali s6dspundeli la lntrebarile puse nu cumull timp in ume intr_Lln adicol din

'Dilemaveche" din care am reprodusftagmentul de mal sus

50

Page 53: Istorie clasa a11a - editura Corint

intreprindere sau cumparal, racordat la reteaua de electricitate 9i cu acces laapd caldd 9i cdldura, insemna un mare pas inainte. Pentru ceilalti, ale cdror,case pe pdmant" fuseserd demolale pentru a construi intreprinderi sau chiaraceste blocuri, noile spatii erau o surse de permanentd nemultumire.

Curend, deficientele deveneau evidente penku toli. De la inchidefeaferestrelor 9i pand la funclionafea instalaliilor sanitare, totul era de remediat.Perelii subtiri ingeduiau tuturof se se afle concomitent in mai multe aparta-mente 9i orice conflict domestic devenea imediat public. Sd adaugdm cd tele-lonul era supravegheat gi cd in o ce bloc locuia cel pulin un informator alSecuritalii. Este evident cd, in aceste conditii, chiar dacd nu cunogleai penimeni. eraicunoscul de toate lumea.

Un sondqj dh mos t[.€ lntrbat r€dponddnlii:

CaA 4e caE oi pe sepanane obisnuti sAluali masa cu .Iol. nenw gospodAfui?. 58%dinlrecei chestionaliafirniacAapioa.pe in fi6c€rs zi li se lnEmpla Se.ia masd cu.{oli ai casei.. 30% dint e resfrohdenli ipun c, iai masaln larnilie de doua, trei ori pe sepamana:. Do l27dau rasplns ca aproape nicioda-.te nu reuqesc s, ia nasa cu cei dragi. 1rei olipe sapsmena

(Dupe ,,Jurnalul national' , 31 octombrie 2005).

ACTIYIT ATE INDEPEND€NIA

n ani '50, chiarg ln vestulE!rcpei,Iamilia Qi prieteniise adunau in fala

televzorulu ca la un spectacol pfelenlios

[; l Repadilia clddirilor din Romania,t ll duDd ve.$ime ln 2002

z

1. Alegeli una dinhe intrebdrile formliate in documentul '1 al lectiei. Prezentati-vdopiniile referitoare la conlinltll ei ink-un comentariu de 1015 randuri.Explicali, consuftandu-vd perinli, carc era semnificalia afirmatiei potivit cdreia /abloc, chiar dace nu cunosteai pe nineni, eni cunoscul de toatd lunea.

e Arcumentati formularea din srsa Z tarc greu €i Iarc bine an te in inghesuiala

4 Analizati rezultatele sondajliui desprc obiceiui meseiin familie !ifomulati cetevaconcluzii.

t Interpretali - intr-un grup de 4-5 elev - datele din cele douA tabele de pecoloana alrturatd. Stabilili vechrmea caseiin care locuili liecare dintre voi, numerulde persoane din imobilgi rcpartilia pe camere de locuit. Formulali o concluzie.

6. Alcdluili un chestiond pe acest subect. Discutali-l cu parintii Si bunicil. Folositiinfolmatiile de istorie orald pe care le velr obline, alcatuind un eseu argumenlativ& lema Vercble locuintei.

Ecom.lth Si s&l€blo frhmoa.pa€tb€liad 51

Page 54: Istorie clasa a11a - editura Corint

I((

f//t///44///t//7/r/t/)/2ftn//42t/lnlre ziduile locuinlei, baried fenne intu viala prjyafi 9) viala publicd,

fanilia i€i petece viala de fiecare zi. Accepliunea aces(uiternen s-a nodificatmult in ultimele decenii. Autorul textului reprodus in pagina anterioafd din

'Dilema veche" s-a nescut inlr-o casd (e drept burghezd 9i orcum spalioasd)in care convieluiau in acel moment patru generalii: copiij (el 9i veriioii sdi),pdrinlii (frali intre ei), bunicil (incd in plind putere)$ichiaro strdbunicd. Ulteior,situatia s-a schimbat. La jumatatea anilor'50, casa a fost nationalizata qi tine-riis-au risipitcare incotro.Aajuns copil 9i adolescent inlf-o altd locuintA, in caremai erau doaf pdrintii (ulterior $i o sord a mamei) qi o bunicd. La matufilate,cand s-a cdsdtorit, a inchiial o alld cas6, unde a rdmas cu solia $i cu coptii. Lafinal, in anii tarzli ai varstei a lll-a, copili au propria lof locuinld, iar pdrinlii, deacum betani, au ramas singu .

Fdramilafea familiei mad este nu numaiexpresia nevoii extinse de spaliupival, ci ii consecinla dezvoltd i unor factod de auiodtale care au exerci{atputetea in sanul cuplului din Anlichitale Si pand in prezent. Dacd bdrbatul qi-apdslrat pozilia de cap alfamiliei, femeia famanand sub aspectjuidic inferioardpane in secolul emancipdrii ei, nu e mai pujin adevdrai cd ea a rdmas in totacesi fdstimp,stdpana casei". De fapt, dacd solului i se las6 locul p ncipalinsfera deciziilof cafe au relevanld in viata publicd, in domeniul vieliidomesticesotia are autoritatea decisiva. in ce privegte cop ii, pana la jumetatea secoluluitfecui el nu aveaLr nici un drepl la viala pdvata. Aceasta inseamnd cd timpulliber le era ofganizat de pe nli $i cd felaliile cu pfietenii gi prietenele erau severcontrolate;alegerea parteneruluide viatd, asemenea (cu deosebire atuncicandla mijloc erau mo$teniri consistente), monitorizafea atentd a cdsdtoriei intrandtot in slera auloritdtii parinlilor.

Disolujia treptatd a autoritdlii pddnteqti in cursul secolului al Xx-lea s-adalorat mai intei dezvolldrii conslante a inslituliilor gcolare, generalizate de la4 la 7 ani, apoi la 8, in flne la 10 $i chiaf la 12 anide studii, $i apoi activi ldli lorproductive. Atrbutil caTe reveneau odinioard familiei s-au transfefat pe lungisegmente de timp statului-patfon al $colii, care acum stabilegte atat regulilecafe pemit vialain comun, dar gicele maipotrivte modalitdlide a convietuicuceilalti. Pe de altd palre, deciziile cafe angajeazd viilorul copilului nu se maiiau in familie. $coala sau, rna bine zis, rezultalele inregist|ate la qcoald decidasupra orientdriisale pfofesionale, de fegulA cei mai bunifiind indemnati spfestudii superioare, iar ceilalli, majoritatea, sunt supu$i unei decizii impuse desus Siindreplali spre acele meserii unde societalea ii solicit6.

Relatia statului cu fam lia nu se opteqte aici. Prin atribuirea de indemnizaliise urmdre$te controlu Si stimulafea maternltdlii, prln atrlbulrea de alocalii seasigurd parcurgerea traseului Scolar obligatoiu; organizalii cafe prctejeazdinteresele copilului pol decide decdderea din dreptufile palernale a unor per-soane care s-au fdcut vinovate de rele tratamente. Ce ma rdmane in aceasldsitualie iamiliei din pe6pectiva relaliei cu copiii? Sr-i hrdneascA, s6-iimbrace,sd le asigufe tot ce este necesar, lotu sub controlul autorldlii publice, singurain mdsurd sd stabileascd dacd familia se achitd corespunzetor de acesteobllgati i.

Copi aduc

(folograf edin 1994),cal9i inUzbekistan -

$ bb el i e(1983)

O shtidice comparatua

Num6rul familiilor c! copiiln Rom6nla, ln 1 992

52

Page 55: Istorie clasa a11a - editura Corint

EInlr-un numbr special consacEt bilanlului secotutui XX,

rcvisla franluzeascd "L'Histoke" fncerca, in noiemb e j998,se slabileasc, cele trei calacieristici ae omului veacutur re-cut, in Occidenl, dupd cum umaza:

1. CEgte€a in verstet din 1900 pane in 1996, de ta 43,4a1i la 74 oelrL o)rba[ I de b 17 ta 82 perrrJ ,ene

2. Oesterea velsiei la prima clsable (pentru femei),numerul ma€ de divoduri Si de recesdtorii, frecvenla coabi-lal ei, numerul rnare de nagte in afara cesdloriel

3. Conlrolul lecundltejii pdn utilizarca generalizag a con-traceptivelor. Dacd in lrecut femeia acorda priorilale na$teril indauna actviHlilor saladate, asiAzi prccumpanitoarc sunt exi-genlele prcfesionale

pentu reglomonbrea lhbErupodi dnsului satlinii -29 s€pbinbde 1966

,Consilill de Stat al Republici Poputare Romeniadecreleaza:

Art. 1 inlreruperea cursului sarclnti esle interzisA.Arl. 2 ln mod cu totul exceplional inlreruperea cuNulu

sarciniiva fr autorizata pofivil prevederilor aft. 5 in cazuiteincarer a) sarcina pune viala femeiiintr-o stale de pericol (...);d) femeia este in varstd de peste 45 de ani; e) iemeia a nescutpattu copiisiiiarein ingrijiirei0 sarcina este consec nla unuiviolsau e unul lncest.

Arl. 5 Aulodzarea int'etuperii cursului sarcinii se dd decate o comisie medicah raionali sau orAseneascd instituile Tnacest scop pin decr2ra comitelului executv al sfalulLi popularIogionalSaU ale o|aqelor Bucureqli $i Constanla."

lDupl lsbtb Roneniei in texte,mod. Bogdan l\,{uryescu, Corint, 2001)

Evid€nla numerului lohl de avodud

r:'-,-r r,

Evidenla numarubi de tumd decodate, pe catogorii de ver*t

- (lS = intreruperi de sarcine;A : avoduri incomplete)

1981 19B9

sts

sub 16 ani16-19 ani20-24 ani2U29 ani30-34 ani35-39 ani4044 ani

5'18 2688 806 7 912

66 432 50 573126 863 69 866120 417 45 56366 052 23 97437 993 4 066

541 S346 354 5721

28826 2317344 915 26 4A761332 29 67239 366 18 81410 519 5 498

trIkdEt

Arul Todavdun

1967 205 7831968 2201931975 359 4171976 383 2201981 427 0811982 468 0411985 302 8381989 193 084

AvoftIi SarEina pun6 Sarcinaprcvocab Lps-ncol.. um6€zA' vala lBme unuiviol

tr Ciliti cu aienlie sutsele, analzali daleledin tabele ii ezolvali sarcinile:

1. Comparalj punctul 3 de la documentut3cu documenlu 4. Gdsilimolvatia penlrucele dou, siluatii fundamental d ferile.

2.Analzali 9i conrentati, in grup informa,lile dn cele doua labee (docurnenlee5 9i 6).a) Expical din ce motive aiatea fernegiau scal in aceian viala in loc sa deacurs vielii.b) Argumentalt cota crcscatoare a avof-lurilor a incepulu anllor'80 g apoides-crescaloare spre final.c) Mol vali d ferenlele dinlre grupele d-Avarsle din stal slica decesului femintn.d) Cauiaji nfonnali suplimentare in la-ml ie sau a pr ieleni i$ivecini i rna in var-sla, despre acest sublect. Forrnual,vaopiniie inlr un eseu argumentaliv

53

O lnragine pusa in

32372337

r ' ; - l - i l . - r1

Avorturiincompl€00

206 222232176123 285109 819

25 63828 96820 94023 668

852879748786

(Dupd'Jumalul Nalional', ,ecrefelil edijie de cotectie, 14 februarie 2O0b)

Economie gisoci6tat6 ?n lumoa pdslbolicd

Page 56: Istorie clasa a11a - editura Corint

i1 lUn caz din prcsd

lnundaljile calastofale din vara anului2005 au lovil mulie agezaridin Romania.

O echipa a ziarului ,Evenimenlul zilel" ages[ln localilalea lvegli din judetul Galaliun beielelde4 anicale domea sub cerulliber dupe ce casa sa fusese dislrus,,

Fotogralia, aperute pe pdma pagine acolidianului in ziua de 16 iulie, a imprc-sionai mull lumea. intre allii, un sportivde pedomanld, retras de cu€nd dinactivilale, a promis ui ajutor substanliai.

A doua zi, beielelul a fost ges dezia ri9ti pe u lila satului nalal jucand u-se lnnorci.

- Ce faci amlo ?- Fac o case nou, pentru mama gi

penvu ounrc4.,,Peste cateva ore, in rcdaclia publica-

liei, mama, copilul qi binefacaiorul feceauimpreuna o noua fologIafie, Fostul spor-tiv se angajase sa dea banii necesapentru conslruirea unei noicase.

Oare ce s-a mai intemplat inire timp?

TRANZITIA INTRE PRIVAT SI PUBLICVorbind despre rdspunderile ce-i revin, se cuvine sd precizdm ci nicifumilia

nu mai este astdzi ce a fost odinioard. La inceputul seco ului )(X, oamenii secasebreau pentru a se completa in lupta cu dificultdlile vietii, profesiunea $isitualia materiald avand un rol esential, 9i nu dragostea, care se consideta a nuavea nici o legdture cu succesul unui mariaj.

Anii de dupd 1950 au adus in acesl domeniu tfansfomAri semnificative.Socializarea educatiei, schimbafea mentalitdtilor Si reducerea condrangerilorcotidiene au anulat treptat statutul de institulie atribuit familieide secolele ante-rioare- Nu mai este nevoie sd te casdtore$ti pentru a scapa de sub tulela parin-tilorsau pentru a intreline telaliiregulate cu un partenerde sex opus. ln collse-cinle, cregle numdrul cuplu lor care coabiteazA fdrd a simti nevoia se se cAsS-toreascd, dup6 cum sporesc Sifamiliile monoparentale (in care, de reguld, feme-ia-mame cre$te singufa un copil). in aceastd situatie, familia nu maireprezintdcadrul vielii private, ci doar un spatiu in care mai multe persoane ili traiescfiecare propria existenld, spaliu care poate fii odcand schimbat cu un allul,dace sub noulacoperi9 bunastarea personald are maimulte qanse de reugitd.

Cum s-a remarcal, in curculsecolului XX s-au dezvoltat la nivelulvielii pri-vate 9i alte tendinte importante: mai intai, munca a perdsit spaliulfamiliei 9is-a dezvoltat in alte locud dhijate de nome precis deteminate, idrd nici obgeturd cu viala perconaH a celor ce lucreazd, apoi, in propria familie, fiecateindivid ca9figi loc ai timp pentru o exislenld proprie,'alta decet cea productiva.

Sportu le de tot felul, ca 9i alte jocuri cu caracter recreativ, se desfagoarasub semnul unei egalitdli depline, stabilind de multe ori noi raportui intre indi-vizi fald de cele afirmate in sfera muncii sau a politicii. Spatiile atat de zgomo-toase dedicate muzicii moderne, de la concertele cu mii de fani pand la dis-cotecile supraaglomerate, suntin egala mesura locu ale unei defuldri colec-tive, dar 9i ale unei fericite develmdgiiin care ierarhiile se stabilesc in functiede preferinta penlru un anumit interpret sau de performanla pe ngul de dans.Adiune Si reacliune: intr-o societate democraticd, efotlul statuluide a impunepretutindeni norme se izbeste de voinla individuala care descoperd mereusupape penlru a-Oi afirma libertatea 9i individualitatea.

Nu putem omite niciacel domeniu in care viala publicd line sub influenla saviata privatd, pretutindeni- mijloacele de comunicare. Generatia din care facepade autorul acestor dnduri Si-a treit copild a in preajma aparatului de radiocu limpi Si a urmdrit inceputudle televiziunii ince din faza in care se conslituiamaiintai ca instilutie a spectacolului-

La inceputul secolului XX, vocea opiniei pu blice .dzbdlea in intimitatea vieliide familie prin intermediul presei, maitaziu al radioului 9i al t€leviziunii.

Dupd 1989, mijloacele de comunicafe au cunoscut giin Romania o divelsi-ficare exceptionalA, potivit liberEtii de exprimare in fine ca$tigau. Sute deziafe centrale $ilocale, de posturi radiofonice Side leleviziune ne fac oferte catmai atrdgdtoafe. in mod incontestabil, rdmanem incd legalide scaunuldin fatatelevizorului, care, mcoldat la releaua de cablu, ne permile se mergem pe zecide canale; informatia esentiala este insd pretutindeni aceea9i, dar alentianoastrd este atrasd de calitatea comunicdrii, adica de modul in care a fostprezentala. Spectatorul gavureaze mai cu seame ,ttansmisiunile in direct',care desfiinteaza practic relalia dintre viata pdvau 9i viala publicd.

Oamgnii, socleiaioa 9i lumea id€ilo.54

,0 sa I fac eL casa, mamicol'

Page 57: Istorie clasa a11a - editura Corint

M.6+nedia lomenoarod tn m05,ln doutinleMuda lrterarej Are de unde alege consumatorul rom6n de media?Respms {Nicolae l\,{anolescuii Da, a9 putoa sa spun ce are. Si ne gandim ca cititorul

nosttu de zialo, lelespectatorul giascill6torul de €dio se compode oarcc0m dteril de celdin alle l6ri. in toaie lbnb stabilizato, omulciteste de regute un singurziar La noia r,masceva din eufoda posldecembrisle, oamenij conlinua sa citeasc, mai multe gazele inacelasitrnp.

. lntebare: Prcsa a ltecul prif convursl h 200a-2005. A,l fost romate sau au fosl9i allifactoricare au contdbud la aceste tJrbutenle?

R spurs (Stelian T,nase): La liecare ciclu politic presa fece p nk-o c za. Ea s-aadaplal intotdeauna fdcand anumile inl6bgeri cu puterea qic! nariifurnizori de publici-tate pe banipublici. La schimbarea putedia iost inbtdeuna o prcblemd, peniru ce uniiaudwt relali s61i alimelleze €sursele allir nu. 'n .unclie de simpati po itice.

Nadia, vedeta

evadata in occideitif anul prdbuslrii

l , l' r l

Bin relatarea unor disculii c! elevji unui Cotegiu Nalional din Bucurestj afldm cateceva despre ferulin care eilnleleg... :A Dbha4a: S- .ldeea de d,stracle e in generalasociab cu tucllrite intezise. Sinu

lrebuie sa fe neaparat a$. Trebuje se faci lucrurile nonnalo, ink-un cerc de pietenj.Acob se nu te iejdupe a[ii, cisa faci ceea ce pe line insulite ajule sd b simli con,todabil.'

B. lmaglnad: R - .Ma lmbrac cum lmi dicteaze soarla, Am observat ce numai fetelo suntc6io care observa bok-ul. Fe{ele se lmbraca lot pentru fete, pentru d beietij n-o saobseNe niciodata."

ln luna maj 2005, un colidian cent|at pu-blica rezultatele unuiBondaj de opinie re-lativ la , idolii mrnanibi'. lau doud rezultate:. Care credeli cl este cel nai feticit am

.lin Ronenia?4S,2% - bogalii;1,8% - copiii;

.11,2%-celsinatogi;1,24 -rrcnii;11 ,1 7o - subiectul insusii1,0% - holii;1,0% - bancherii;5.8% - conducdtorii;2.2% - ceic! credinla in Dumnezeu;1 5.5% - alte categorii.

. Care este spottiql cate va place cel

Gheo$he Hagi- 22%;Nadia Comdned - 11,970;Adrian l\rutu - 7,90/0;CdstiChivu - 4,7%;Leonad Doroflei- 4,3%;Gabriela Szabo 3%illie Nasbse - 2,3%.

C. [4rzica: B - ,,Ascult rap, hip-hop, pentru ca sunl mai expresive decAi cetelslte. Nu fe-buie s,-l ascuti pe rapper lngrnand, citrebuie si ascuili mesajul ascun$: ln geneml,despre viala lui nu locmai roz 9i de aceea a ajuns sa iacd rnuzice.'

D Lodura: D - ,Nu obi$nuiesc sa citesc. in limpul liber ori md joc cu pisica,.od ascultmuz,cl la 'narimum, o{i stau la calculator"

(Dupe "Dibma", 250, madie 2003)

ACT1VIT L'TE, JNDEPENDENIA

1. Analizalic€zul relatal de documentul 1 gislabililicum se poate ajunge la un eveni-ment de pr€sd. Precizali cerci destinaliiii este dedicat.Explicatide cein RomAnia oameniicitesc concomitent mai multe ziare?Pomind de la afirmatia cd la fiecare ciclu polilic presa lrece pdnh-o crizd, alcdluitiun eseu argumentativ pe aceasla lemd,Folosind ca model dialogul cu liceenii (documentul 3), fomulali propiile voastreopinii releritoare la dislra4ie, imagine, muzice !i bclu , adiugendu-le filrnul qi tele,viziunea. Confruntati-ve opiniile intr-un grup de 4-5 colegi.Inleerclali rezultatul primului sondaj (documentul 4). Ce semnllicalie are relaliaiecdruia cu bogalia? Dar cu credinla in Dumneze!? Slabilili propriile voaslrc ie-rarhii literare, muzicale, sportive. Comentati]e cu argumente.

3.

nagr,

folbalsl

clubur diiOccldenidupa

. Viala private qi viala plblici se afla inh-o relatie de intefdependenle $r de influen-te reciDrocd.

. in acest context se slabile$le un nou echilibru datoritii apfopie i normelor carcdirijeaza atAl viala publicd, cat giviala privatd.

Pno przuonn!

Page 58: Istorie clasa a11a - editura Corint

rurft;iiffi;.x"its'fi,I*,.} TTPAVEI,IIIIiH D€ECIET{TI

Statu sovietic le pmmitea feme lorcrcSe gigrddin te, canline Sispal6ioripentru a le determina sa parlcipecu entuziasrn la conslruirea socalsrnulu

*nU urente si idwt e*onomice

ECONOMII DIRIJATEIn Europa anilor'30, con{lun1a1d cu lupta impotrva c zei economice, guver-

nele au fost nevoite sd treacd treplat la o lim tare a practicibt liberale. Seajunge la o reevaluare a rolului statului, deci la o,,politice de dirijare" a cdteiintensitate diferd mult, de la o tara la alta, in funclie de regimul aflat a pulefe.

Amploarea primei conflagfa{ii mondiale a detemlnat, sub presiunea nece-sitdlilorde rdzboi, intervenlia staluluiin economle, avand ca unic scop sldbireacapacifitii de luptd a adversarului. Acesl dirijism a fost acceptat Si dupa razboiin cadrul a$a"zisului neoliberalism, specfic madlor democratii. Llbera con-curenta era mentinuld, dar statu intervenea in mecanismele economice pen-lru a corecla la timo anumite dezechilibre.

intr-un sial cum era Rlsia Sovietice, intervenlia statului in economie adevenit insa lobH. genera izindu-se planiFcarea centralizal6. lncercal5 fadsucces in 1920, actiunea este reluatd in 1928, cand Stalin fevenea la o cen-tralizare extremd prin lmpunerea primulul plan cincinal (1928-1933). Slipanabsolut asupra padidului, el dorea transformafea URSS inif-o mare putereindustriald care sd dovedeasce superio latea socalismului. Statuli$iintdreacontrolul asupra mijloaceior de produclie, iar planificarea cepdta un caractelimperaliv, spre care erau indreptate eforturile intregului popor Concomitent,cincinalul presupunea 9i transformarea socialiste a ag culturii pdn regruparealdrdnimi! in colhozuri (ferme colective) $i sovhozud (feme de stal) lllecani-zarea aceslur sectof uma se elibereze fo(a de munca gi capitalurile necesareindust alizdrii. Penlru realizarea acestui proces efau folosite orce mijloace:propaganda pemanentd, sacrificii continue qi violenla, intrelinuta de politiapolitce (N.K.VD.) prin execulii sumafe $i deportafea in lagefe de munci(Gulag) a persoanelor periculoase.

Beneficiind de investilii masivq URSS inregistreaza in acei ani progresespectaculoase. Noua Constitulie (1936), cdreia ise spunea $i'Cea maidemo-craticd din lume", sub inia caracterul imperativ al plan ficdrii. LJRSS deveneaastfel un stat totalitar, cu un partid unic $i o represiune sistematicd.

ln anii c zei economice de suprapfoductie (1929-1933), guvemele celor-lalte tAri au ceutat cdi Si solulii propii pentru iesirea din aceastd situalie, fiindelaborate mai multe pfognme. intre acestea, cel propus de economistulJ. Keynes, aplicat in l\4area Brjtanie, prevedea o inflatie controlatA, proteclio"nism 9i devalodzafea monetard pentru a descuraja impodurile. 9iin stateleUnite, F.D. Roosevefi cagigd alegerile (1932) cu un program antictizd (NewDeal). ln ale sale Convohhi la gura sabei, el explica polilica sa celiten ilor, fiindpartizanul interventiei de stat in viata economice. Programul a vizat trei dome-nii (bancar, industial9iag col), f i ind aplicatin doud etaper 1933-1934, umd-rindu-se redresarea economicd, Qi 19351938, cand s-au realizat o serie derefome sociale. Statul a initiat un vast prcgram de lucrd publice careprevedea constructia de autostrbzi, redresarea cdilor ferate gi amenajdrihidroenergetice.

New Deai a redat increderea americanilor Qi a impus redresarea economi-ce, in '1937 produclia indust ald a SUA depdgind-o pe cea din 1929.

. r r t r : , , i : . r ' , : . I ' :

Page 59: Istorie clasa a11a - editura Corint

Alte stale, Germania $i ltalia, au cautat rezolvarea problemelor economicepe calea nalionalismului, pe care fascigtii ii nazigtji puneau rnafe accent. prinprogramulsdu,,munca 9ipaine", Hii lef a in tat o se e de lucr6i publice, iar din1936 a pornit reinarmarea, care a contribuit la scederea dfasticd a somaiului.

Duo6 1945. ir Tona ocupatd de Ar-ata Rotie s-a colstttuit B,ocul s6bbrcomuniste. Acesie ldd vof adopta regimuri dupd modelul sovietic, cu unele dife-fente deteminate de lradilii Si mentalitdli. Astfet, era desfiintatd propdetatea p -vatd in industne gise praclica o economie diijatd, planilicatd. in cadrul acesteieconomii, libedatea $i inillativa individuald erau ingrAdite pend ta anthjlare.

PoJilica de restructurare (perestroika) l6cul6 h mod transpafent (g/asi?osoiniliald de i\,l.S. Gorbaclov, liderul URSS dupd 1985, avea se ducd treptat taresturnarea regimuilof comunisle $i la feinloarcerea lA lor est-europene Jademocralia bazatd pe pluralism politic !i economie de piald.

,lncepand din 1927, Stain fAmAne singurulstipan al pute i. La sate incepe colec-tivzarca aqricuILri:. in5oliB deeli^1nar€a nentoas, r opozali.o..ln acetatidmp. Statnlmpune socializarea luluor mijloacelor de produqie Si a schimburilor conerciate qiimpune o p anificare rigidi tn sistemul ecoromc, orientatA in mod proitar cahe dez-volla@a irdusiriei gaeie, Scopul esle clar Este vorba de inslaurarea uner societati fedclasesociale $l de lmnsformarea IJRSS intr-o rnare pulere industriala Qimilitad, capabiEsa ajungJ dn urmd 1 10 an, Occioelul $i s, .e ansea procesL ,evolutiorar.

(S. Berstein, P l\,4itza, /siorla Europei,V,1998)

lzlCondamnaEa stallnismului

"Stalin a fost la oiginea conceplului (du$man alpoporului), Acesl lermen fAcea inutlsa c€uli dovada emfilor ideologice ale unui indivld sau ate mai mullor tndivizi angajatiinlr-o conhovelsa; ac€st iermen iecea posibil, utilizarea represiunii celei mai ctude, vio-End toate nornele de legalitate revolulionarS, impotr va oricut s-ar fi manifesiat fn weuniel oarecare cA nu este de acod cu e (.. )Singula dovade a cutpabititrtii (...) era (con-iesiunea, acuzalului insu$l; 9i a9a 6urn au doved !o anchelele fecute llle or, (confesiu-niler elau oblinute cu miloace de presiunelizice asupta acuzatului."

(N.S. HruSc or Raport /a Conge sut W al P.C.U.S, 1956)

AC'|V|TATE NqEPE}IDTNTA ._1. Alegeli, din documentul 1, ace fragmenl care define$te adeveratele scopld ale

comuni$tilor atunc cand doreau coectivizarea agricullltii$i plan flcarea economi-c6. Alcalllli un eseu de 15-20 de rendur pe aceastd temd.Analizand documentul2, incerca! sa explicalisensulcuvintelor dugman alpopo-rului". Cdulal informal suplirnentare, in familie sau la cunoqllnlele mal in velsu,despre a6estsubiect Fofinulali-va opii e, inlf-un scurteseu, despre consecinleleaceslLritip de represLrne asLo.a a.o o- ei $i oopul,lie ,CompaGlicele relatate in documentele 1 q 3 giimaginle care le ilustreazd. Stabrliti:a)Cond l i i le de m!ncd pe un Sa.ier New Dealb) Rezlltatele diferte la care s,a ajlns in cele doua tdri.

4. Expiicali relatia intre modemizare 9 centralizare econorntcd in conceplia lidef orcomunigj di Rona- et. Eoff . al. ooo n e l aresrsens, p.ecizaiicare e;le, ilcon-ceplia voast|A, caea cea maiscurld spfe modem zarc,

Reformele in liate de pre$edinlele Rooseveliiaveau in vedere 9i pe ferm erisaractl

in timpul crizel econom ce; t

tq,Roosevell credea cd cea mai impor-

ianle problemd a sa er€t sd gdseascaoamenlorde lucrLr. Elerain mod speclanemullumil de tineret. l\4ir de tine furaudin kenurile de madd sau cel5lori.Roosevelt a cerut C.C.C. (Ihe CivitianConservaton CoFs) s6-i ajute. PanA inaugust 1933, acea$e insiitulie a plasat250 000 de tineri in tabere pesle lol intara. Ei munceau din geu, taind ctdrianliincendo in peduri, Inti nd malurte6u or inundabile, planGnd copaci inlocuri unde solul a fost degradat. Guvernul asigura lucrelorllor hlane, adbpost Siun salaiu de un dolar pe zi. Mutli hrni-teau aceqti bani acasa penhu a-$i ajulatudele mai pulin norocoase.'

(8. O'Ca aghan,lstoria ilustrate a SUA, 1996)

D],Comuni$ii romani au publical in

1967 principiile a ceea ce considerau a fiun sistem de mnducere Si paniflcarceconomic,, in general mai conservaioaredecit cele lomuiale in alb ler socialiste.Chiar dace inlreprinderile au cApdtai maimull drept de decizie, planificarea aremas in mainile padidului. Conduc6toriildrii credeau ce modemizarea se poalerealiza mai rcpede in condiliile unui diri-jism centralizat decAt in acelea ale des-cenl€lizaii economice.'0/lad GeoEescu, /sionb romiinllor: 1 989)

Page 60: Istorie clasa a11a - editura Corint

Expozilia universaE de a Bruxe les (1958)demonsira cA €conomla eurcpeana9i-a reveiil dup6 anil grei ai r,zbo u ui

i lNoul capilalism liboral li Eurupa

,"Aceaste societate este diferftd de so-cietatea precedenta 9i at trcbui sa-i ga-sim un nou nume: economie mme, statiehnocralic, capilalism progresisl, capila-lism de stat?

Esle capitalista in mdsuE in c€rc pre-domine proprietatea privald ln indusirie,piata se supune condiliilor concurenlei Sipelsisle o marc parle din vechib diferen-le sociale.

Nu mai esle una capitalisiA in mesu|ain care di jismul contmleaza jocul con'culentei. Este tehnocraiicA in mesura incare gesiiunea activilelibr induslriale atrecui in mainib tehnocralilor carc auuzurpal pozitiile ocupale altddatd de ca-pitalistil Esle lnsa 9i socialiste, in sensulcd o parle importante a economiei a foslsocializatil. S-a stabilil un salaru nrinimnalional 9i un ansamblu de m,su desecu lale sociale a fosl adoplal existao planilica@ ind€phie spre obiectivesociale."

(C.A.R. Cosland,V iito ru I liberal is n ul u i, I 952)

EOONOMII LIBERALETn perioada imedia{ u.mitoare pdmului rdzboi mondial, demarcalia intte

Rusia socialistd Sidemocratiile occidentaleavea gio dimensiune economice -dirijismul gi centralismul regimului de la l\,4oscova lmpotriva liberei concurenle.

incepand cu anii '30 ai secolului )(X, statul a abandonat treptat atitudineade 'paznic de noapte" al inlereselor capitalismului 9i s-a implicat direct in rezol-varea consecintelof crizei economice de supfapfoductie (New-Deaful ame-rican este un bun exemplu) sau in pregdtirea unui nou conflict de avengure,devenit iminent dupa venitea la putere a lui Hiller in Gemania. in vremea celurde-Al Doilea Rezboi l\,,londial, toate activitdtile de produclie din tdrile beligeran"te au fost subordonate unui singur obiectiv: viclofia pe campul de luptd, ceeace a dai economiei libe|ale alte lovitufi gfele.

Teama de comunism a precipitat reintoarcerea la vechile modele 9i subautorilatea SuA, cafe au ie$it din rdzboifortificate, rcconstruirea lumii liberales-a extins inclusiv asupra Germaniei $i Japoniei, ldriinvinse.

Atuurile americane erau impresionante. Jumatate din capacitatea de pro-ductie mondialA, un sfert din schimburile intemationale, doud treimi din fesur-sele de metal prelios ale planetei le apa4ineau. ln pdmii 10 ani postbelici,SUA au investit sub diverse forme, in ld le care doreau sd beneflcieze de oeconomie liberald, aproape 23,5 miliarde de dolari (dinlre cafe 13 miliardenumai pentru Planul l\.larchall) $i inci aproape 12 miliarde cu titlu de ajutor mili-br. Se nu ne facem iluzii. Lumea liberald se fefdcea cu ajutorulAme cii,dar$ipentru a-iasigura interesele din pozitia dominanld in care ajunsese.

Trei piloni lrainici au fosl inAltati atunci pentru a asigura noua plepon-derenld economicd intr-o lume liberalS:

1) Sistemul monetar internalional de la Bretton-Woods, care garanta stabi-lilatea monetafe (dolarii deveneau singu€ devize convertibild in aut - 35penl.u o uncie), era vegheat de Fondul l\,lonetaf International, constituit dincapitalul tefilor membre $i al cerui depozit putea fi folosit pentru acope readeficilelof.

2) Liberulschimb restabilit prin Acordul general asupra ta felor vamale(G.A.IT.), care se intemeiazd pe clauza natiunii celei mai favorizate, o inte"legere de reducere feciprocd intre slate a taxelor pe circulatia mdrfurilot

3) cuvernul mondial care ar fi trebuit sd fie ONU se sprijine pe o mullimede strucluri (Consiliul Economic si Social, Banca l\,,londiale, F.A.O., O.l.T. etc.)de la care se agtepla sd stimuleze coopeaarea economicd intre natiuni qi mari-le programe de investitiiale reconstrucliei postbelice.

Capitalismul liberal astfel restaurat a trebuit insi sd suporte ameliordesentiale mai cu seamd in Europa, accepland unele actiuni ale statului indireclia djrijismului gi chiar a planificdrii (Franta) 9i amenajdrii teriloriului(Anglia). Nalionalizdri in sectoare cheie ale economiei, precum siderurgia,automobilele, bdnciie, asigurerile, au extins controlul gi au oferil resurce pecare guvernele le-au folosit cu precddere in domeniul pfotecliei sociale (de lasustinerea matemititii, asigureriin caz de boald Si de accidenle diverse, pandla alocaliifamiliale). Totugi, ceea ce s-a dorit inilial la Washington nu s-a pututrealizar nu a putut fi reconstruild unilatea economicd a lumii, iar Europa s-aorganizat luand distanld fald de intenliile americane de dominatie mondiale.

lumoa b€llor

Page 61: Istorie clasa a11a - editura Corint

Oplnll divarlonlo asupra ctEgoii economlce. in 1963. Raynond Aol {ftoso. fmlce/) se ndo:a de posibitrtea unor ctesteri

nelrrnitale pe lermen lung,O ratd de creqlerc a produsutui anual pe persoane de 4% nu poate ii menlinutd o

perioade foade lunga, aceasta implica dublarea in 20 de ani multiplicarea cu 8 in 60 deani$icu 32 inlr-un secol.

Actualele modde de cre$tero economice nu pot li imaginate pe lennen lung. Nici pro-du4ia globala ginici pfoductivilatea muncii nu pol c€gte pe termen netimitat.,'

- . In 1969, la incheierca mandatului 6du, preqedintete american Lyndon Johnson

antme:,JaG noastd a inllal in cea de a 95-a luna de ceglere economici conlinue, ca|e prin

vigoare9ip n fo4e esle iad precedent in istoria noashd. Ne-am despdrtit definiliv de rcc€-siurile cicljce, care weme de generalii n+au indeperht de dezvoltare 9i progres. Nu maiconsidedm serdcia $ $omajul drept caracte slici pemanente ale vielii noasire economice,,'

"Eu nu cred ce ruplura din 1974 (c za care a lnt@rupt cei 30 do ani gloriogi) a lostpur 9i simplu un efeci at creiterii prelului petrclutui, ar ii fost prea itumos. Cred maidsgmbd ca a fosi inceputuJ lazei descendente a unuiciclu altuiKondratiev Deioade de40.50 oe ani de €spiralie a vieli, economice ca'e alLneca barle oepard in trecut.Actualulciclu Kondratiev pleace din 1945, faza de ascendente a dural30 de anisis-a ler-minat la ilmdlatea anilor'70.

Nu cred c, acest reflux economic va alecta capitalismul. Aceasta esle o veche aven-tum, carc a sddt peste revolulia industriaE qi cregterea economice. Contrar opiniei ge_nerale deivate din g6ndirea lui t\,4arx, eu cred cd, de fapt, capitatismul nu este dec6l omice pafte a socletell, partea cea mobih, cea maivie, cafe n-arc nict o leoature cu con-lenele €(iondle 9 care lra ege la drnelrLlire lumii.

Nu cred deloc ca ce seln6mpb acum reprezinta revanga (naliunilor pfololare, falade (naliunile capilalisler. Marea to4, a capitatismului este aceea de a-Si adapta perm;-nenl mijloacele dominaliei sale."

(F. Braudel, Expansiunea, 1982)

ACTl\t1T A'rE ;ltlEPS|iDElJtA

f ! r rr l r i r i i i

Autorul amedcan cJlre larib din vestulEuropei, inlre anii 1947-1955

4 (milioane de dolad)

% dili bb-

Anul 4utr Don+ lmpnr lulirnPot'dtrbr lii muturi txihrdo

bunudsseflut

1947 43 672 3737 24y"1 950 463 2 775 180 1g't"1S53 3435 1138 172 67"1 955 1 593 800 74 |a/o

ln anil 80 inir-un supermarketdrnf-un ora$ arnencan

N

,,Se poale spune cd aspiratorul, calcu-latorulde buzunar, bomba atomica, tele.fonul mobil, bulella de gaz, stilout cu biiasau discul de vinll intruchipeaze spirilulsecolului.

D& obieclul care reprezintd cel maibine aceasta ce nld ramane cdtuciorulde supema*el, inventat de bdcanulamerican Sylvan M. Goldman in 1937:unm$ fixat pe un scaun, ambele metalice,care, dacd ii pui $i roti, devine cirucior.

Un cerucior suficient de rcbust, carelranspoftS inlr-un an meriuri carc ii depa-9esc de 10 000 de ori grculatea, pe unira6eu de 4000 de kilornel , un ctruciorca€, aiezat al6tu de celelalle la intrareain sup€finarket, simbolizeazd hiumfulsau d6pera@a socielalii de consum."

\Dosal Soeietaba de consun1910-2000 in , fHistoire", Nf. 239, 2000)

59

l

Relineli, din documenl! 1 p nclpalele caractedstici ale noulul capitajism liberallnEuropa postbelice. Sbbllill, ucrand ln grup, asemandrile $i deosebirib faF decapitalismul secolului XIX Si a pf mei jumetali a secolutui XX.l\,lotivali pesimismuj filosofulur francez Raymond Aron, in contrast cLl oplimismulprc$edintelli american Lyf don Johnson.Rezumati in doue fraze suslinerle marelui istoric francez F. Braudel. Confruntalicele doue teorii despre capiialisrn menlionale. Sunteli in favoarca sau contEopiniei lui Braudel? Alcdiu tiun ese! cu acest slbiect.Alegeli un all obiect care ar puiea s mboliza - asemeni caruciorului de supermarket sau aparatelor electro-casnice - spifitLll veaculuj Stabiliti unde a fost fab -cat prima oard, cand l-ali descopent $i utiltzat, dacd Si curn v-a schimbal viala.Contunlali-vd irtormaliite c, cee a F oegu,- oe oalcdExaminalidatele din tabelul4 Stabillipentru fecafe coloand a labelului lendinleieprincipale, de crestere sau de scdd e fe A cdtu ili un eseu despre cei 30 de ani glo,riogi, evidenliind conhibulia ameicare pe domeni. Explicali de ce aiutorul militareste sensibil mai mare decat donaliie q imprLrmulurile pentru anii j9S3 Fi 195S.

Eco|lomi€ ii soci€trt€ ln lumaa poslb€licd

Page 62: Istorie clasa a11a - editura Corint

l.iiod!.llul ll

GulereLe albe'a! preluat puter€a$ responsabiltatea in inlreFnderiledii Occldenl, lmpunandu-se in fala,gulere or albastre' (muf cilori in salopete)

Un ambuleiajpe drumuile Spanie,in prag de vacanlasemn s gur al prosperiletii economice

O caractedzarc oconofi icaa Romand po6H€combrbt€

,,O lali ca Romenia, fdd un capilalfizic corespunzeior Qi fera tehnologiemodemd, nu poate ajunge la crearca devalo matedale decal prin munca, adicdprin salaii. Inv€stiliile streine, aducandtehnologie 9i capilal, crceaza ln pimulrand bcud de mlnce $i contibuie lairnbundblirea calitalii lucratorului roman.i...)fi,lult maitaziu se va pune prcblemaconlrolului Si delinerii unei pd( a c€pi"talului de cete saladalii qi capitaligtiirom6ni.'

lAl. Zeane, Riscul de hre,in,,Secolul20", 1-3, 2000)

$i totu$i, cu incepere din 1948, daf cu deosebire din 1960 $i pand spre1973, in lumea liberald s-a inregistrat o cfegtefe economicd exceplionald(indeobqte numitd ,,cel 30 de ani gloiosi"), avand drept consecinld o cregteredemograiicd impetuoasd (in cele mai industrializale {dd ale lumii sporul a fostde 29%).

Anii ace$tia s-au caracterizat prin efortul de investitie gi de modernizare indomeniul echipamentului 9i uiilajelor, schimbu le internalionale au cunoscul oexpansiune spectaculoasd, iar guvemele inspirate de Keynes au siapenit rifmufile cre9ieii, amonizandu]e cu stabilitatea preturilor $i cu echilibrul pldlilorexteme. Prospeitatea s-a rdsfrant qi asupra celot mai sdrace categorii alepopulaliei, benenciarele unei largiacliuni de proteclie sociald.

Creqlefea economica a insemnat modernizafea indusliei, cu deosebire acelei considerate de verf (electfonicd, aerospaliale, nucleara), restruclurareaagriculturii, avantul exceplional al activiEtilor din servicii.

A fost insd o cfegtefe inegald, exceplionald mai ales pentru tArile invinse,Germania giJaponia ('10% anual), mijlocie pentru llalia $iFranla girelativ lentdpentru SUA$iAnglia. Cei 30 de aniglorioqi au schimbat fata Europeiocciden-tale. Dincolo de prosperitatea vizibild, transfomdri semnificative s-au produs 9iin societater a crescut considerabil numdrul pe|sonalului salariat, care a consti-tuit practic o noua burghezie, a sporit numdrul ag cultorilot perfect integratiin noile activiteli socio-economice, lermieri care ulilizeaze mijloace tehnicemoderne, recurg la credite $i se asociaze retelelor industriale $i comelciale infunctiune, au crescut salafiile muncitorilor, ceea ce le-a permis sd se bucure deconsumul de masd, 'gulerele albe", sala alii din domeniul se.viciilor Si femeilecare lucreaze au cfescul numedc, cu deosebire in invdlemant, senetate,administratie $ come4.

$ocul petrolief din 1973 a pus capdt acesleiepoci, aruncend lumea occi-dentald inlr-o lunge ciz6 intrerupti de scurte momente de cre$tere. Dupdstagflatia din 1975 {stagnare 9i inflalie), economia mondiald perea a se redre-sa, dar intr-un dtm mai lent Si oncum inegal de la o lard la alta. Guvemeleliberale de la incepululanilof'80, care au limitat puternic interventia staluluiineconomie, n-au pulut opri mercul crizei care se agfaveaze odatd cu intrarea inincapacitate de platd a unor tdri debitoare (precum Mexiculin 1982). Relansa-rea americand de la sfar$ilul primului mandat al pfe$edintelui Reagan (1981-1984) a fost urmatd de o inflalie generalizatd in toab tarib dezvollate.

Crlza a avertizat asupra disfunctionalitdtilof capitalismului testaulatin 19459i a revigorat liberalismul, singurul capabil se aducd un nou echilibru intreforlele vii ale economiei: mai multd libertate intreprinzdtorilof, mai multd liber-tate prelu lof, mai multd mobilitate fo(ei de muncd.

in anii care au urmat cddedi comunisrnului, tdrile eliberate de aceastd ideo-logie au abandonat economia centralizatd, planificata 9i s-au indreptat in ri!murile dife te ale tranziliei cdtre economia functionale de pial6, calauzite despiitull ibefal.

Dacd in Cehia 9i Slovacia, in unele state desp nse din vechea lugoslavie,in Polonia Si Ungaria, schimbarea s-a fdcut cu destul succes, in Romania 9iBulgaria tfanzilia spre o noue societate cu caraclef libefal a fost dificild, ceeace explicd 9i intazierea intrdrii acestora in Uniunea Eufopeane-

Oamenii, societatea 9l lumea idgilor60

Page 63: Istorie clasa a11a - editura Corint

ttl - l

Economia Dmeneasce ln preajma aderdrii la uE. Conbdul intomdional,,]\,4ediulinternalionalva conlnuas, fie influenlatde inceftiludint maiore cu radecnrin

dezechilb@le globale $i in lensiunite economice produse de conflicte geopotilce.Stagnarca economci In Europa, dar $ in atte peiiate turrlti, iar pe de a a parte ascen-siunea economici a Chinei, Indiet 9i a ator €conomi asiaiice vor detennlna multe !6rl(inclusiv UE 9i pe membril sai) sl adopte mecantsme protectionisle in vederea pmleieriiprelelorinteme. Prelulprodusetor de bazS (in specia a petrotsigaz€)va continua si flesub presiLrnea cresterii economlce a staleloras altce qia unof blocaje pe paiea de oieda.Aceste crcumstanle vor afecia economia Romenie.

. PEdudia indusldalt,Produclia industriale a crcscut cu mutt mai putin in 2005 fale de an! anterior (cu

2010). i r nocePBac'escut p.ooaoicu40o Esre p a , , ,b | .a sLsl nem La iTusir id'onanealca a sLporlal 5oct.i prtemce ap ecierea naqiva a .oledei ralo,rale,creslerea ta felof de ene$ie crtre ntve ete din UE, sistarea ajutoaretor de stat, compeliliana, dura de pe p'ala inl€na redJcerea ba.,e€0. perrrr tmpo.ILrie el-opene oe (o,r-fectiidin China (confecltite sunt un bun de export impodant pe pielele din UE).'

(D. DAianu, Ecanonia rananeascd: ce este de unZtit in 20A6.in,22', 841 aprilie 2006)

. Aoricultr.a,Necesad este aducerca agicultuii la nivetele m nlme de competitivitate din UE. si

6l0na nu cunoaqte o a[a ca]e de compelltivizare decal crc9terca suprafelei medti aexploataliei agricole o pe baza r dicrr i performanjetor in randarnenle e de productie pesuprafala qiin productivilalea r,runci, inlrucet in prczent, cu apmape 40yo dtn fo4a demunca din economie seciorul agricol abia parttc p6 cu 11-12% la fom|arca ptB.

Nrcimacft prog|amele de asociere lnte miciiagricultor nu contdbue la rezo vareaprobleneof aparleienlei la UE in agriculturd, pentru ca uni€a in asociatiipoale aduceevenlual o imbunitz li€ a perforrnanlelor prcductve, dar nu S necesara diminuare dfa-rnafua a fo4ei de rnunca angajale in ag cullura, slngu€ care poale schimba spre stan_dadele eumpene locul sectorului agrlcolin economie.,

ll getbdrescu, Politia agicole in concordanld cu ceinleb apaftenenlet la lJE,in ,22', 808, seplembrie 2005)

ACFA4TAIT IND€?END€ TA

1.

nrondial ,$-a dezv6luit,

dupe 1989,ineficienta

i

Indic€bi de b6zi ai economiei romane.tti

i -9 i 2oooCre$leFa reeld q 2a PIB (%)

Prellale t4 1de consunr (%)

uenc[ur 0e cont _6.0curenl (%PlB)

Doilcilulbuge- -2.3lllul public

Totalul datorieiexierne pe lermen 7,0scurt (% dln PIB)

9,3 8,6

-8,7 "9,2

-1,1 -0,8

2004 2005

;_ Indicabd de vulnorabilitate

2m3 2004 2005Tota ul^daloiei er- 34,t 36,3 34.5Ielne l7o 0n Plb)

ffi:ffi,:fl:'3i 45,0 53,0 65,0

ldentifcatr, c! ajltorul doclrnentului 1, cea rnai relevanld condilie a progresuluieconomiei romaneqt. Ciutali cateva exernpe de intrepdnzetori care au rcugt sdobtind rezultate deosebite stimu and produclia.Caracter zal , lucfand in g ruplrr de cete 4-5 elevi contexlu economic inlernationaal inferl Roman ei in UE Stab ! ce ne avaniajeazd 9t ce ne dezavanlaieaza petemen scurt Si ung in aceasti siuatePlezentali economia romaneasca Cin peaspectiva celor doud domenii fundamen-tale: induslna 9i agricultura Ana zal efeclu unuia din facto|i de soc mentionati. egelu.a cu indusda. To - u'.; a o >, .1a expJnere pe aaeasla lema slsuslineli o n'ala coleg o'Seleclal punclele slabe ale ag.ic! iu i rcmanegti in preajma intDri in UE Dacdsollli e ind cate de autorulaarcollru 1Lr !, se par eficiente ce pronostic putelidapenlru evoluJia acesluisector econoT a i" ariicare vorvent?Deiiniti teffnenii economrci fo osijl de s-.e. a 9i. precumrprodus iniern brul(plB),venil nalional, deficil de cont cuet i .:e.!.e:a!i cL ajutofu lor, datele din celedoud tabele. Acdtuiliun scurl es€u cLt 2t:si suc eLr

r t 'n i L r : - \L l1 l" - -

' . SerolulXX a cunoscui aEluride economiile liberale, 9i economii dirijaleCaracleaistic cu deosebire cele adoua jLmdtdji a secol!lui lrecut eslermpactul Ltnor aspecte ale econom!ilord rijate cu economiile liberale.in Rornenia postcomunista, abandonarea economie planifcale gitrecerea spre econornta de pialA aureslaural vech ui lbemlism.

8,8

Ecoioanb $i societate In lumea 61

Page 64: Istorie clasa a11a - editura Corint

t { |

ffi*nnnmi* rurmla* ennnnrnie urban* in HornAniaECONOMIA RURALA, O TBADITIE CARE VA DUBA

La capdtll ultimilor 50 de ani giin preajma intrariiin UE, economia agrard

9i producdtorii din Romania se afld in fala acelora$i provocdri ca in aniide duperazboi: nivelul tehnic precar, asemenea caliutii seminlelol Si raselor de anl-male, dependenta de conditiile climatice gi, nu in ultimul rand, produseleoblinule, de putine oriin concordanle cu standardele europene.

Cum s-a ajuns aici putem afla cerceund ce s"a inl6mplatin acest domeniumaiintaiin anii comunismului. Refoma agrard din 1945, incompletd (pentru cda exceptat combatantii-terani de pe frontulsovietic), a avut doar rclulde a des-fiinta vechea clas6 de proprietari 9i de a atrage de partea noilor stdpani,suslinutigi de fo(a ocupantuluisovietic, cea mai mare parte a populatieilarii.

Tmpotriva unor declaralii oficiale, in umbra improprietdridi se afla colecti-vizarea. lmpuse de modelul sovietic, s-a desfdqurat sub putemica motivatie acre$terii producliei 9i a productiviutii 9i ridica i nivelului de lrai al teldnimii Defapt, vreme de mai bine de un deceniu gi impotfiva unei puternice rezistente,autofitdtile au palronat in fo{d un alt tfansfer de proprietate de pfopo(ii,pdmentul, vitele qi atelajele exploataliilor rurale trecand in proprietatea colec'{ve a membrilor nou infiintatelor gospoddrii agricole colective, care asigurauslatuluiun controlabsolut asupra acestuisector economic $i producdtorilor sii.

in aniicare au urmat, dotarea tehnicd a inregistral o creitere semnificative,iar programulde iigalii a ddicat produclia la hectar:in acelasitimp, investiliilemasive in industrie au golit satele, indreptand fo(a de muncd tandfA spre ma-rile intreprinderi urbane. Cel mai des evocat moment a ramas in memoriacolecivd culegerea recoltei, care aducea la capetul tarlalelor ostagi, studenli,elevi $i funclionari publici reunili in doinla de a-giispr,vicat maircpedetleaba.

Ambitia lui N. Ceaulescu de a achita pana la ultimul dolar datoria externdce se acumulase in timp a di jat o mare parte din produsele agriculturii spreexport. A fost astfel declansatd o crizd fdra precedent a aprovizionarii pieleiinteme, mascata fArd sd convingd pe nimeni cu,,Programul de alimentatie$tiintificd a populatiei" adoptat de l\y'atea Adunare Nalionald in iunie 1984.

Evenimentele din finalul anului 19Bg 9i pfdbusirea regimului comunisl carea urmat au tfezit speranta redobandidi pdmantului pierdut $i refacerii unei lumirisipile. De altfel, reslructufarea agriculturii $i sprijinifea micii proprietali tarA-ne$ti, precum 9i op rea distrugerii satelor se aflau la loc de frunte in Comuni-catul cdtfe tard al Frontului Salvdrii Nalionale din decembrie 1989.

Legisla{ia agrare din ultimii 16 ani a consacrat dreptul la propdetate pane hrestituirea integrald a ceea ce a fost confiscat in anii comunismului. Din pdcale,retrocedarea pemantului a fosl insotitd de abuzuri $i ilegalitdli, de proceseinteminabile si de nemultumiri vehemente.

s{ldrd h tih! sm dr St d (esinelE 5rurlPlm lritd litll0rMd. liill].F & Pliritr

Propaganda comun {a prczentao economie rurab,cosmelizalin lapon cu cea rcal6 (ali! din 1951)

Croroiogie

:? ni.lie 14,45 - Legea rcfoflne agraredecrelala de guvemul dr. Pelru GrczaMa.lie lt43 - Declangarea coleclivizdriiag cultu i.l:J i||ernbd4 1!):i{, - Apmbarea prmuluiplan clncinal,f,trilie 1162 - incheierea colectivizdii.1t85 - Dupe slalistica oficial6 populaliarurale a aluns sa fie egale cu cea urbane22 iorefitria:1!39- Prcg€mul politic inzece puncte al F,S.N. aqazA la loc de cLn-ste ,,Restructurarca agricultu i, crearea $isprLjiniea micii produclii lelan€qti' .14 febnrirj.r l{,91 - Adoptarea de cetrecamercle rcunte ale Pa amentuu a LegiiIondului funciar ca€ prevede rcstabiiireadrepiului de pop elale asupE terenuriorce se g,sesc in pairmoniul fosle or coo-peGllve agrlcole de produclle (C.A.P).12 irflrri.:2{,fi1- Monitorul ofrcial publcaLegea restiluid tercnurllor agficole gifores'iiere adopbE de cele doue camerc alePaiarnentului in decembie 1999.

@ idoifor , , t . ,

Page 65: Istorie clasa a11a - editura Corint

Dar, a$a cum demonslreaze nu numaispecialiqtii, ciinsaqirealitatea, micaexploatalie ldrdneasce nu este capabild sd producd decat in limitelesuplavieluiii. Precarilalea randamentului agdculiurii este vizibild in sateleromane$titconslrucljidin materiale friabile, lesne luate de apele mailof inun-datii, drumuri desfundate, paduricare, odatd distruse, se refac cu lot mai multdgreutate. Reconstruirea economiei agrare $i, impljcit, a satului romanescrdmane un subiect deschis viitoruiui.

i t rCooperelivizarca

,in etapa actuala, lupta impoiriva exptoatdril capitatisle la sate 9ipolitica de ingradirc a chiabu mii, de la timitaea puterji sate eco-nomice 9i inffuenlei sale politice, tfebuie dusA cu Si mai multdhoterare.

AceasH sarcina se indepline9te pe baza polillciide clasa h sate:1) p n apera€a intercselor prolelaflrt!i agricol (...); 2) printr-opoliticl tscala de clas,, care sd apese pe chiabur

ln acesl scop, padidulva cduta: 1)sd limiteze chiabunmea (...);3) sa dezvolte toate formele de cooper4ie in agficutture; 4) s6 con-tibue la mecanizarea Si eleclrifrcarea tot mal larga a gospodarieiagdcole.. . '

(Din Rapoiul prezeflat de Gheoqhe cheoehiu-Dejta ptenara C.C. alPM.R. djn $5 martie 1949)

i - li :

Dinamica producli€i globale agdcole lnanii193&t989 (%)

,.4Arii

d6 bazA 1$O 19501938't95()

196019701980fs€0

Anlicomp€rali1960 1970 f980 1985 1989126 157 247 300 260171 212 334 4A6 351100 224 196 n8 2A6

100 158 192 166140 122 105

100 86,5

100 74100

L€gea 18fl99i

,Art.8. Stabilirea deptuluide poprietate p vata asup€ teenurilorcafe segesesclnpalimoniul cooperativeJor agricote de prcduclie se face in condiliile prezentei tegi pdnreconstituirea drepiulul de proprietate sau constil0irea ac€stui drcpt,

Ar1.10. Slabilirea dreplului de pfopdetate se face la cerere, 0e baza situatieiterenurilor delinute de coope€tive la I januarje 1990, inscrise in sislemulde evidenld acadasln lL; fu1cra' general sau a regislrului agricol corecbd cu :rslr;tradb .eoa, eieclldle oe cafe coooera vS p6na b data irtdni . n v goare a legti.

lDupl lsbia Ranenieiln texte.coord. Bogdan MuEescu, Coint, Bucuresti, 2001)

ATTtVtIATf tND€i"t {i}f iiTA

l. ,Traducell" din,,lirnba de lemn utlizatd de secrelarul general al p [,4. R. in Rapoftulla plenara din 3-5 marlie 1949 adevdratele inlentii ale conducdtorilor oartiduluiodatd cu cooperalivizarea agiculturl.

2. Explicalidin ce rnotive dezvoltafea foTmelorde cooperalie, rnecanizarea $ielecld-ficarca erau asociate c! limilarea chiaburimii.Anajizali daiele din tabelul 2 Stab I culba crescdloare Si descrcscatoare a prc_oJcl.erglobale aqricoie de.a lung- d50deani Eornulatio op'r ieMoiivali propo4ia corcspunzAtoare mai rnicd a investiliilor din agricultlrd fatd decele din industie.Stabllili, dupd examina€a doc!mentulu 4, caleva conctuz|.Alc:tuili un eseu in care se formllal o opin e argumentate relativ la situalia generalda agriculturii romenegli, inainte de intrarea in UE.

(Dupd ltlaria [/ure$an, Dumilru l,ture9afl,/strr'a ecoromiei, Ed. Economicd, 2003)

,, i Invsstiliiln oconomia nationaH" $iTn agdculturd

1950 1970 1960 1989Tolal(miliosne 14, 6304 79 990 210451 Z64ndin caftl

i.nv66lilillnsgri@lturd,

|lD|€zenulnddin b{atlt 10,6% 159% 129% 16,8%iravesltlild (%)

r PondeFa grupelor de vardd htade lotalul agricultorilor ln 1989

PopulaleoqDag (%)

668 12 789 27 244 3S 805

Grupede veBE

15-2425-U35-4950-64

65 Si pesle

14,514,917,128,224,9

Econonig $j.soaistat€ tn lumea DoslbelicE

Page 66: Istorie clasa a11a - editura Corint

Itutrodu!u; i!

ECONOMIA URBANACel de-Al Doilea Razboi l\y'ondial s-a incheiat pentru Romania cu un bilanl

dramatic, mo(ilor, ranitilor Sidispdrutilor adeugandu-1i-se pierderimate ale careau dezorganizat pe termen lung economia nationale Preluarea pule i politiceoe crtre comunigti a lasat in grija acestora refacerea l6'ii Pentru ei era impe-rios necesar sd ile demontatd vechea economie de piata pdn desfiinlarea, prin-

tre altele, a ma-li prop et6ll p'ivale $l odad cu concenttarea tuturot resurselorsub auto tatea partidului-stat, sd lle infeptuitd noua economie centralizati,organizald pin planificare (initial numai anuaH, ulterior 9i cincinah).

Dogma politicd potrivil cdreia o societate superioare nu se poate constiluidecat prin intennediul dictatudi proletariatului a condus imediatla teza p oritdtiiindustrializdrii, care a iosl sustinute pane in ultimul ceas al regimului comunist,celmaiadesea f6d a se tine contde resursele mate ale Siumane, de rentabi-litate sau de consecinlele sociale.

La inceputul anilor'60, Romania s-a opus planului Valev, sustinut in cadrulCAER, contestand astfel conceptul de diviziune socialistd internalionald amuncii. Ulteriof, Romania a aderat la Fondul fi,4onetar Internalional, a semnatun acord cu Comunitatea Economicd Europeand (1980) 9i a primit clauzanaliunii celei mai favorizate din partea SUA (1975-1988). Din pdcate, ioaleaceste premise favorabile au fost irosite. Industrializarea fodate ela pnn eainsdsi o cauze a eqecului.

in plus, asa cum era gandite, avea in vedere cu precddere metalurgia'siderurgia, construclia de ma$ini9l induslria extractivd, neglijend aploape com-olet industiile ofoducdtoafe de bunuri de consum Apoi, construirea de mii deintreprinderi pentru a asigura extinderea activitdlilof industriale in intreaga taraprovoca dezechilibre datorale proastei gesiiuni speciiice prop etdtii de stat,daf gi deficitului de matefii prime, de fo46 de munca inalt calificatd 9i deresurse energetice. Ciclul se incheia cu produse de slabd calitate, necompelFtive pe piala mondiald, de multe oi exportate in ldrile CAER' Ia schimb cualtele similare. Cresterea economicd nu producea astfel un nivel de trai supe-rior, cidoat mentinea veniturile medii la nivelul supravieluirii Dacd addugdm $isacrificiile solicitate pentru plata datoiei exierne, putem intelege mai blnestarea de soirii din care s-au nAscul evenimentele din decemb e 1989

Reintoarcefea la economia de pialS s-a lealizat anevoios, intr-o lungdpefioadd de tranzilie. Privalizarea a desfiinlat mii de intrep nderi 9i a disponibi-lizat milbane de muncitori. Ani de zile, produclia indusl ala a scdzut constant,insolite fiind de scdderea nivelului de trai, mult sub nivelul inregistEt in anii dedinainte de 1 989. Cederea acceleratd a fost opritd la inceputu l noului secol 9i inanii2004-2005 (in primulan $iin sectorul agricol), iarsemnele uneiredresdriauince0ut tfeptat sd apard, fiind concretizate in creste de pene la 4%, mai maridecat nivelul inregisirat in tdrile occideniale Activitdtile financiare, serviciile 9iconsumul au crescut. in toaie marile ora$e, clddidle cu multe etaje, din sticld 9ibeton, $i supemafieturile te intampin6 la tot pasul lntratea previzibild in IJE vainjecta economia romaneasce cu importante sume de capital. Prospeitatea atatde indelung dotitd depinde inse 9i de contribulia noastra, a tuturor'

Induslria socal$a, o industrie energofag,Sipo uanta (comb naiuLde producercacimentu!ide la Tuda li anii 70)

frorologie'ii iunie ig48 - Nationalizarca principa-lelor m|]loace de producliei1 iulie 1g4B infinlarea Comisiei deSlal a PIanilicSrii.i963 - Proiectul rcrnano'iugoslav de con-struire a oblectvului hidrcenergetic de laPoille de Fier.Noiembie 1979 - Incheierca Primulutronson a melrou ui Bucu€qti,i a; 1gg4- Darea in folosintd a canaluluiDundre l\,lareaNeagre,?2 de.embrie i98.* - PrograrnulFS N.ln10 pllncte prevede, intrc altele, eliminareacentralizdri 9i a bimcraliei, pomovareaibere lniliative I a compelilieiilit(l Pdbuqireaprodu4ieiindustrialeC27,7%)9ia exporir or C54%).l9! l j -Adancrca rccesiuni l . P.8. scadecu 12 9% iala de anu Pecedenl1:$3 - Sloparea scaderii produ4iei.l99i Acceleta€a procesuLuideprivalizarc1l!;t - PIB scade cu 10,4%, Aornaiuatinge 10,6%.:LiCi Aparila pdmeor roade ale poliliciide reslruclurare ii Privatizare.2rllii - Creqterea economica inceputa inultmli aniconl nud (4,8%).

64 Oamonii, sociel,alea 9i lumea ideilor

Page 67: Istorie clasa a11a - editura Corint

Puncful d€ vedore oficjal asLtpm dezvolgrii economice a Romanioi,DimensiLrnile dezvolaii noaslre in acesl cincinal ( 197G1980) sunl retiefate cu oute-

re de faptulcb in anul 1980 prcduclia g obala industdat, va fr de 53 de oi maimarc dec6lln 1938. Dispunern astbzide o irdushie moderna dotald cu miitoace de produclteavansate,capabiH sa rezolve cele mai complexe prcbleme ale prc!rcsuluilehntc coniemporan, s,asrgure inzest€rea tutu ror ramuilor cu maqjni gi ulilaje de inali mndament, ndusfa paFIc'pe cu pesle 60% la fomarea ventulul nationalqicu peste 75% la acoperirea cerintelorde ma$rn 9i utlaje ale economiei, cuprinde 35% din lolalul popu al ei ocupale, manifes-t6ndu-se ca factor holdrAlor al prcgresului economic $i social al soc elel i noaslrc ,

(N. Ceau$escu Raportd C.C. la alXll-tea Conges pC.R, 19 fioi€mbie 1979)

t :t :

Un dll puncl de vederc

,Cinclna ul 19761980 nu a putut f indeptinil ta majoritatea ndicitor pinc pali, nic avenrtul nallonal, nici la prcduclia indushiala lolatd ... Ca urmare, iaG de directivele apro-bale in 1979, prevededle cinclnalului urmetor vor ft reduse .. Acesl ioc cu cifiete bseimpresa unuihaosdeplnin politica de planiJic?re cu alalmaimulcu cateb mascheaz,rpsa oricdrei incercai reale de reforma emnomica, Econornia romaneasce este. ldriindoiale, cea mai strict cenlralizala $r r gid planificatd €conomle d n intregu bgaf socta-lisL. o srLale care generedza reIciefl6.lps, oe'le/b,itate, ca.e descJraiea/a i,ril.alvele .. In nod palado/dl fdbrici'e trdJctr a /ari soc a,cle ir loc de a o.odL.€ oooalieproduc s6rdcie, Metodele prin ca€ s-a realtzat pana acum industnaizarea, transferulfo4eide muncb din agricullLlr5, credilee exteme giacumularca fo(ale pe seama con-sumului s leindu-e l rcotat '' (V ad Geo'qes(J lslofla rc/hir;/or, 'q89l

;I l * , '

Produsul inl€m brut, dupa 1989 (%)

lndustio

40,537,938,330,926,324,8

lNllqlll']xi li r.,r,

ryir{xl ir l i l

,r Dinamica prcducliei industdal€a Capitalei (19341986)

,2005 a fosi anul ln cafe RomAnia alualo rau pe calea economiei adiza-nale... Tot ce a fost important sgur giprolitabi a fost vandul capiialului siretn -petrolul, dlshibulia de gaze 9i elecl ci-tate, peda coroane d n sistemulbancar-$ acesie prese nu se poale spune ca n auprospelal ., ndusiria- p atfa unghllaraa emnomrerreae - aproape a stagnat.Au crescut insa servictile, iar cele finan-ciaFbancarc inlr-o alud de invidiat . . lngeneral, ramane o inlrebarc: daca dez,vollarea servicillor poale avea oc ldre odezvoliare solda a ndustriei S agdcut-lurii, indeosebi a productiei prclucreba-re?... nvestilimasive se iac nu in iacli-tAli'industria e sau utiltd! publice ci inafacerl imobil afe inconstrucliide birourde vle 9 de aparlamente de tux. CAtpoate rcz sfa o astfel de economie?'

(llie $ebinescu Ce fel de ecanoniese construiegle acum in Ronania?,

in,,22', 836, madie 2006)

i'til,) r",l'rt,-l,.illiA!

Economla rura, Si cea urbane aulost subordonate dectziei po tice inwernea regim!lul comunisl.Abandonarea dirijismului 9i reveni-rea la liberalisrn au creat insd alteprobleme, in p mu rand accentua-rea decalaju ! inlre activitdlile pro-duclve $i servicii, cu consec ntesociale mporianle.

199019911992199719981999

ACTIVIIATE

A0dditud

21,818,919,018,014,4

Seryicii

34,840,638,444,446,4

1. Ana izali documentul 1. Deiini! industrializarca in mnceplia secrctarului general alPC.R.Cornparali afirmaliile d n acesl document cu arg u mente e formLt ate in documeflul3. DescoperiJi fala nevazutA a nd ustr a rzdrii. Stabil ti melodele. Explicati form! a-reai ,,ln mod pa€doxa, fabrc e pfoduc sAdcie,' Alcatu li un eseu argumentativcu lema:. Luminile $i unbrele industrializeii in anji canunjsmului.lnterpretali docLtmentul4. Caracterzal. irnprcund cu un gr!p de coleg, economiarcrnaneascA postdecembristd.Analizali documentul 5. Ce reproseaza. de fa pt autorul textul! faclo ordedecizeeconomicA? A cdt! 1r, pe baza altor infomal i !n lablou a sillatiei din ull mii j S aniExplical de ce in vremea cornun srn! ulinvesll le erau dirijaie in industrie, pentruca asldziee sd fe alrase in alte secloare Cafe credetica este solulia optimd?Alcilurjr un eseu cu lema: Eco nania rcfiineascd in ceubrca praporliilor corecle,

lDupa Bucuetti. Omagiu narelu erau,1988)

Economie 9i soci€tate tn lumea postb€lic, 65

Page 68: Istorie clasa a11a - editura Corint

r0rnanesc.ffiianpmra gl exiNu

| ; l Romani ti minodgli n4ionaleLl I din Romrniat

' Datele inregislrate de recens6minlele dln1930 S 1992 se bazeaze pe dspunsurile

nouAtrrr oe lAruca nouArrttRdin Plea$a Fodali de imprejurdrigi de evolutia istoricd, grupuride romanitrdiesc astezri"Y . in alara granitelor tarii noastre. constituind mi.rorirali nalionale ]n mai multelrad lional : .,'' slale ate tum ,

Expresia ,Romania este o tara inconjuratd de romeni" este sustinule deexistenla acestuinumdr importanl de conalionali ai no$t care $iiesc in statelevecine. Unii se numesc romani, altii moldoveni, valahi, aromani, macedonenisau meglenoromani. Existenta lor reprezintd o tealitate ce derivd din procesulde etnogeneza care a cuprins o ade mult maiintinsa decal supfafala de astezia Romaniei.

Pe de alu paire, de-a lungultimpului, in spaliulromanesc au fost colonizateSi populatii de altd o gine etnicd: secui, saqi, maghiari (Transilvania),9vabi(Banat), germani, ucraineni (Bucovina), rugi, evrei, gdgduzi (Basanbia). Deasemenea, in Tdrile Romane s-au stabilit, in diferite momente ale isto ei,evrei, armeni, italieni, sarbi, bulgari, slovacietc., fiind akaii aici de posibilitdlimai bune de trai sau fiind nevoili si se refugieze de perseculiile din alte tari.

Dupd ca$tigarea independenlei(proclamatd la I mai 1877), deqi potenlialulRomanieiera llmitat, atat guvernele, cat 9i opinia publica, mai ales intelectualii,au acordat o mare atentie romanibf din afara granitelor S-a actionat pe ceidiplomatice in favoarea respectdrii drepturilor aceslora, li s-au trimis cA4i,ziare, iaf multi invdldto si profesori din Romania 9i-au desfagurat activitateain gcolile romanegti din statele respeclive, mai ales la sud de Dunere.Constiturea Romaniei l\4ad a creat in peioada interbelicd condilii noi pentruevolutia poporului roman, care a continuat sd acorde asistentd fralilordin afaragranitelor Rezultaie pozitive s-au oblinut, mai ales, ca urmare a intelegerilolrcalizate de statul roman cu lugoslavia, Cehoslovacia, Tufcia gi Grecia.

Ultima conflagralie mondiale a adus romanibr marea dramd din vara anu-lui 1940, cand au fost cedali aproape 100 000 km'l din teritoriu 9i 6 800 000 delocuito, in majoritate fomani. l\.larea Unire fusese sfdramatd, iar romaniiramasi in teritoiile cedate au fost supugi unor crunte represiuni: jafud, asasi-nate, deportdi. Pe de altd parte, in aceste zone s-au fdcut coloniza avand cascop schimbafea structurii etnice a populaliei.

Astdzi este un fapt real cd destul de multi romanitrdiesc nu numaiin statelevecine, ci qi in altele mai indepd(ate. Unii 6e alld in Rusia, Kazahstan,Kifghizstan $i in alte republici foste sovietice, unde au fost deportati in anii1940-1941 o dupd 1944 din ordinul guvemului de la Moscova, allii sunt fo$tiprozonieride dzboi, care nu s-au maiintors acase.

Tot in randul celor de departe se insciu fomanii afati in SUA, Canada giAuslralia, unde au emigrat in mai multe valuri de-a lungul secolelor al Xlxleasi al Xx-lea- Marea lor,,aventurd' a fost determinata, mai ales, de motive eco-nomice - do nla de a trAi o viald mai bune -, aceleagi motive care au deter-minat emigrarea iiin unele state eurcpene dezvoltate.

Page 69: Istorie clasa a11a - editura Corint

in anil socialismului, guvernele Romaniei nu s-au preocupal de soartaromanibr din afara granitelor, promovand pfincipiul,neamesleculuiin treburileinterne" ale altof state. Dupd 1989, problema este reluald de statul romen $i seinfiinleazd o serie de asocialiiqi de fundatii.

S-a cteal Dieclia pentru Romenii din Diasporc in cadrul l\r.A.E. Fundatiaculturald Ro-b 16 o.qan.zeaz6 numeroase aclivilali pertru valorillcarea cre;_liei intelecluale a romanilor de pretutindeni. Liga pentru lJnitatea Culturald aRonenibr a losl reaclivate 9i impfeund cu Asocia[ia pro"Basarabia ti pro-Bucovil?a desfdioard aclivitdli pentru spijinifea rcmanilor din afara gfaniletof.

Eminesc[ de6pre roman dln aftrE g|anilolor,,D n marca unitaie etnica a tracilor romanizali carc oclpa in veacul de mijloc apoape

inheg terlto ul Peninsulei Balcanice, incepend de sub zidurite Constantinopotului, aleAtenei $i ale Trieslulli Si ajungand pane h Nistru sple miaze,noapie Si risarit pand-n9esurile lisej spre apus, n-a Iemas decat mana aceasla de popor romanesc ltber peoerecJl oe pamanl dirre Pru[ Dulrre $ Cdrpal {.. ) Nu e irrr-adevar un pooor megie$care se n-a bi rcmani sub jugul sau.'

(Din volumul l\rl. Eminescu, Romanii din alan gftnilelor Fdi,19gg)

I e. lL-: l

FJispendirea 6l6mentului nomanesc ln 1946,Aslazi, rcmaniise gasesc in urmabarcte regiuni:1, in Ucfaina Transcaeatce, se afle 4 sate populate exclusiv de rcmani $i sltuate

chiar la l.olrera prov aciei rom6ne$ l l\,la?-1Jr€iLiu2. in ljngaria, Tratatul de a Trianon a tisat in afara lontierclor Romanjei o serje de

comune aflate de-a lungulEanilei.3. in lugoslavia, rcmenii alcdtuiesc douA grupuri compacle: Banatul d Craina. in afara

de acestea, se rnargAsesc mmenipeinteg te loriutiugoslav, in speciatin l\4acedonia4. in Bulgaria, elementul romenesc se gdsegte in doue grupu : Timocul Si zona

Dulrrii. Pe l6rga aceqla se ra aqA.oraqiin RasSrilut Butga.ier ir legiJr.te muntoase.5. in Grecia, .omanii alcltuiesc un grup destul de dens in lvtuntii pindutui. Se mai

gasesc in grupu rna miciln Macedonia, Tesatie, regrunea Otimputui etc. Elemente izo-alo se gasesc pe inheg ieriloiui continenlalelen.

6. in Abanla, elemeniul rcrnanesc se geseste mai dens in Cempia Mazachiei Sirasodndil in grupJn rl2rele'. dversF oJrl din sJo.eslu !aii.

7. in lstria, se gdseste o insula reduse de romanlin regjunea Abbazla.,(Ahivele l',4.4.E., Fond Conferinla pdcii, pais 1946, vot. 130)

ACNVTATE INDEP'NDSNTA

trlPi.ionlele din 6atul Uzdin

,ln ljzdin, ca Siin colelalte sate mm6-ne$ti din Banatul iugosiaq s-au pestratlimba rom6na, modul de viata, obiceiu-rile, portul popular ale romani|ol' Oumi-nica qide serbalod t6€nii se imbEcd instraie frumoase, tesute in case pe ve-chib razboaie, defemeiqifete harnice, $ilmpodobite cu mollve romanegti. (..)

Hora de duminicr, in centrut tocaltatii,unde lmbdcali in coslume nalionate vinbemni $i tineri sa se veseleasca, mailace inca pade dtn deconrl viu al saiului,de$i satenl tiner, cedand spiritululvrcmii, se siml ahali tot mai mult de unalt gen de muzici $l de alte dansu .

Pictoriteie din Uzdin nu prea se inspiredin aceste fome de lranzilie de la vialahaditionaE a satului la o vial6 impelso,nald, cu tot mai rnulte tes;tu orese-ne$ti. Dimpotive, loate picteazd deregu a modulde viale iladilional, lmpotri-vindu"se in acest fel dispar liei lui rapide.Ca niste cronica ai iimpului, vor sa fixe-ze $i sa fereascd de uitare bogeJia Sivarielalea datinilor rcm6ne9ti, comorilefolclorului, virtutile modului de viale fadi-lonal alconsdlenilor lor Nezuinle fireas-cd, daca ne gandim ci, in ultimele dece-nii, mediul rural - dalorita caldb ilor totmar frccvente ale sdtenilor, a contacluluilor cu lumea $i cu alte medri, cu orage gicu alle ler - se metamorfozeaza irever-sibil, satui iegind din izolarea lui conseFvatoare $L ocaoiiloare de odinioad.'

(N€bojia Tomasevii,Pialurc naivd iugoslava, 1977)

1. Dupe ce clli! Si comparalt docurnentele 2 9 3, rezolvali, llcrand in grup, urmdtoa-rcle sarcrnide lucru:a)Stabrii! mo|vele care au delerminat elaborarea acesrcrrexle,b) Argumentali ultirna afirmalie d n c tatutreprodus din publcistica lui[,{. Eminescu.c) Comentali situalii e in care se afla Roman a cand au fost sc se aceste texte

2. Analizali datele dln labelul 1 gilo.mulalr o concluzie referitoare la diferenlele inrc-gislnte intre recensemintele d n 1930 I 1992.

O scena din viata satului,pdura naivd de Ana onciu din ljzdii

67

Page 70: Istorie clasa a11a - editura Corint

Enescu $icelebru sdu d scipolvrolonislul Yehud l'/enuh n (1954)

Enescu ^rfi €xll

,U timil noud anidin vlald (1946'1955),Enescu i'a irdil exclusiv in *alnAtate,inh-un exil voluntar, determinat mai mLitc€ sigur de intdstare, du€re Si - poale- scarba. Scarba fala de cele ce sepetreceau in Rornania acelor vTemullinstdpani@a ocupantulul stain (direcl orip n inteeug ) asupra luturor bunurlor $jstruciuriof aceslei lari, perseculia poli-lci aliati cu leroarca, ca€ au dus lacrea€a Gulagulul mmanesc cu suteledemii de victime, dereglarea 9i corupercatuturor funcliilor socla e (administralie,juslilie armad, Scoala, bise ce, finanle,economie), subminarea Si baljocorireaculturii prin instaurarea nomeor jdano-viste dei€nte qi propulsarea persona-jelor gala se le aplice, deskuclumreanaliunii prin impunerea cu biciul $i cupistolul a unor vaste 9i artiliciale mutalilsociale"

lPasca Be nfu, Menoia, 4

lnstalarea, cu ajutorul sovieticilof, a tegimulul com!nist in Romania a pro-dus un exod de proporlii, risipindu-i pe mulli romani dlncolo de gfanitele firegtiale larii. Aperea acum o Romenie noud, cea a exilului, formata dln oamenianimalide o ave'siune orolunda fale de comJnism.

Dupa 1948 se puteau distinge in Occident trei grupufi de refugiati romani.Primul, restrans numeric, efa format din personalitdli pfecum Emil Cioran,Eugen lonescu, Constantin Brancugi, Mircea Eliade, Geolge Enescu, unii sta-bililiin stfdindlate dinainte de rdzboi, la care se addugau mulli membri ai misiu-nilor diplomatice care, dupd venirea comunlsmului !i plecarea fegelui, aurefuzat sA se intoarcd in lard. Ace$tia din urmd, animali de ideea sprijinuluiametican (,Vin aneicanlll') au format un guvern in exil condus de ConstanlinViioianu, fost ministru de externe. A existat apoi un exil legionar, format dinmembrii Gdzii de Fier expatdali dupd egecul ,,rebeliunii" din 1941. Dar cate-goria cea mai numeroasd 9i care va cre$te continuu, mai ales dupe 1971, efaiormate din ceicare, ldmu li curand ce inseamnd comunismul, fugeau din tard,infruntand perlcolele ttece clandestine a frontierei. Al1ii, mimand o vreme cdse simt binein cornunism, au rdmas ln Occidenl la p ma ocazie favorabild. Nupuline au fost cazurile cand prinlre acest a au fost stfecurati de serviciile spe-ciale comuniste agenli cu misiunea de a dezbina exilu rofirenesc. [,4area sur-prizd pentru multi dintre romanii exilali, odate ajungiin tdrile democralice, erasd constate simpatiile pfocomuniste Si prosovietice ale occidenialilor.

in anii '70, pe fondul felativei destinderi dintfe Esl g Vest, apafe un nou valde refugiali cu o mentalitate diieriu. Neostalinismul pfomovat de Ceau$escuoda16 cu Tezele din iulie (1971) a produs o deziluzie pfofundd in randul in-telectualilor. Unli vor alege exilul, in timp ce allii (Paul Goma, Gh. CalciuDumitreasa, lonel Cand) vot incerca, ferd succes, dezvoltarea disidenlei in1ara. GeneralizArii fenomenului de fugd peste hotare, care cuprinde acumoameni de toab varstele 9i profesiile, regimul comunist ii va respunde prinif-oserie de mAsuri: o noud lege privind trecerea granilei (1981), cu pedepse grelela adresa a$a-zigllor ,,fronlie Sti', taxa de educatie platite in valute forte pentruceidornici se emigfeze (1982), pfecum 9i mdsu ce inglddeau contactele cucetdleniistrdinisau rdspandirea cuvantuluiscris prin inregistfarea maginilor descris 9i multiplicat (1983).

Cu toate aceste mdsuri, romanii nu puteau fiin totalitate izolali, Cortina deFief fiind strdpunsd in permanenld de undele fadio ale posturilor EuropaLibed, Vocea Aneicii, BBC$ Deulsche we e. seard de seard, vocidevenitefami-liare aduceau in casele romanilof spefanla, curajul, rnangaindulesuflelele umilite. lmpactul emisiunilor Fufopel Libere, consideratd o adevdratdprimejdie pentru regim, ne este dat de tentativele criminale organizate de ser"viciile speciale comuniste: mo4i neelucidate in cazul unor drrectori ai Departa"meniului Romanesc - Nodl Bemafd, Radu Cizmdrescu, Vlad GeoQescu -,agresiunea asupra l\,4onicdi Lovinescu (1971), pachete-bombe p mile decolaboratorii postului (Paul Goma, Nicolae Penescu, 9erban Olescu) ori aten-tatulde la M0nchen coofdonatde teforlsiulCados (1981).

,y',stfel trebuie inleles Enescu: intrcinalta mis une a umanite! i qi roma-nitdlii noastre.'

(George Breazul,1931),,Prin spiritul sdu muzical atat devasi, George Enescu este penlrutara noastri cea mai legi{me man-d e, o superba intruch pare aqeniulli rom:rnesc." .. ^- (ronerHeneaj

68

Page 71: Istorie clasa a11a - editura Corint

Mod!itll li

Astdzi, Romania democmUcd a recunoscut rolul unic lucal de FuroDallbere, prin acofdate de inalte ordine $i medali membrilor sdi: loana l\ildgurdBernard, [,4onica Lovinescu 9i Virgil lerunca, Nestor RateS, [rircea Carp, EmilHutezeanu, Nicolae Slfoescu Stanigoard.

In acesl context, se cuvine sA menliondm gl faptul cd a fost infiinlat unInstilulut National pentru l\rlemoria Exiului Romanesc (tNMER).

a-r i ..1

Fuga ps6le graniF,Pe la sl6qitulanului 1948, mdsurile extraordinare de paza: faqia de prrnant arata

bate de-a lungul!€nte, sarma ghlmpate, patrutete cu cainietc au inchls apfoape cudesdv6Eire aceasta cale. Atuncl, timp de vreo doi ani, fugarii s-au indrcplat 6dtre lugosta-via, oripe uscat, or trccand Dunarea inot. S-a aflalinsa curand ce uniifusesed rcsDinsipeste grar i t , de ugos.avi . in hne. ca ceiscdpat iereu fnJl icu lJnle in ragare "1(ordi iprecare cu ve ica ameninlare a unei rel miteriln tad.,

(Neagu Djuva€ Anintiri dk pribegie,2A02)

--:,.,Fate de rezistenla Siopozilia anilo. 40150, disidenla p€zinti c6ieva deoseb de

taclicd $i de ob ectiv Vechii rezlstenti ndddjduisere in dsturnarea comuntsmului, convrnlide inevitabililatea nlervenliei occidentale qi de p.,bugirea regimulu impus de l\,{oscovaprin cauze extene. ln anii destinderi 9i at @spectabilizerii rcgimu tor comunisteprin acordu le de la Helsinki (1975), aceste spe€nte au fost lasate la o pafte difeiteteIo4e sociale domice de schimbare concentandu se pe posibililatea reformerii slrucluiiexistenle'

(vtad ceorgescu lstoia ronenibl

L1"Timp de decenii,la cumpena noplii orj in zorii zi ei, anunlaiede inconfundab tulsem

nai al acofdurilor Rapsodiel enesciene emisiun le rcmanegti ale ( Eurcpei Liberer au fostoTmbdbitare, un spriin odeschidere spre universulsperanlei. postutde tadio <EufopaLibed) a fosl intr-adevef, nu numai o surse de informa€ asupra vietil din Romania saudin afara e. De la inceputurlle sale, acesta 9i-a indepllnit meni€a de a da voce celor farade voce, de a tine treaz, con$linla nalionala 9i de a da reprezentativilate adevaraidRomaniei."

(Pregedint€le lon lliescu-Cotocen, 30.Xt.2001)

ACtlVlTAng lNlgf €t\tD il.tTA

r Cititi cu atenlie documentele $i rezovali, in grup de cale 4-5 elevi, urmatoarelesarctni de lucru

l. Stabilili rnotivele carc i-au determ nat pe mulliromanrsa abagrexilulin locul,ra u-lu " comunistldentilicali metodele folosiie de rornanipentru a ajungein Occideni.I\,4olvdlr d ferenlele ntre c'e'rele ra ._ o e elrlulL romanesL.ABumentali de ce emisiun e pasl ui Europa Liber4 a! constituit pentru ioademultiascultetoi un ,un vels alsperante

5, Explicali de ce cfedeli ca nu a reugit on Raliu sa oblind vcto a in alegerib din1 992, degl program! seu e ectora su nd astazi extrem de convinqdtor.

proeminenld aex lu ui rcm6-nesc, Ton Ratiu(1917-2000) arevenrt in la|almediat ce acestlucru a fosl po-sibil 9i s-a im-pus ca unut0 n"lre fi'lrnlaiilPN T.C.D.in 1992 a fosl can-didalul acestur parlid la alegenle prezi,denliale Repoducem caleva dei dinmanifestul seu electoral,

,lubili hali rcmanl,VrBau o Romanie pulemici Si prosped.O Romenig in ca€ fiecarc din noi se

putem gandl spune 9i scrie ce vrem 9icum wem, in lrrnba materne.

O Romanb in carc pulem avea lncre-dere unl i in al ! i .

O Romanio deschisA lumii intregi, incare tiecare din nois: se poald rcaizalndeplina liberlate.

V€au o Romanie in care tot cetileanuis, aibd parle nemijloct de roadele mLln-cir lur ca, asuel, cu cat muncim mai multcu abl ma pmsperd s, fie vata de carene bucudrn noiqiiamiliile noastrc (...)

lsblia este plina de oameni care qi-a!dat viala penlau aceste idealuri pe carcam ceutai sA le inleleg Q se le servesc intolr ani de exil. Acum, p n sacrficiulvosiru de sange, prin godoasa voastreRevolulie avern Sansa sd le rcalizdm.

Sd o kcam bliimprsune, spre binelenostru al futmr'

f-

t 'l

LilL{OnrAl --

2.3.4.

Existenla romanilof din juru Roma-nrei reprezinta o realitate derivatddrn ptocesul einogenezei.in peroada Rdzboiulu Rece Occidentul a raspuns propagande lari-lor cornuniste p n suslinerea exi-lulu 9ia migcd lor de disdenld d naceste ler

' ljn rol irnporianl inCortinei de Fier i-au

I de radio spriji.ile de

strd pungerea lavul postu le icrA. I

Econofiig 9i societale ln lumea postbslici 69

Page 72: Istorie clasa a11a - editura Corint

Modulul ll ?)tiinta ?rr Nurnea conternporani- ,

TEHNOLoGTA 9r VIATA COTIDIANA

Accelerarea ritmuluidescopeirilor gtiinlifice din ultimajumetate de secol Siexpansiunea tehnologiei au bulversal conditiile de existenld ale oamenilor.Omenirea nu a progresat niciodatd a€t de rapid ca acum dato ta nout4iloltehnice pe care le-a cfeat.

Transferul descopefidlor $i inventiilor din timpul |dzboiului (radarul, avionulcu reactie, rachetele balistice, fisiunea nucleare 9i realizarile in domeniultehnologiei informa{ionale) in spatiul civil, aldturi de oQanizalea activiteliioamenibr de $tiintd in instituliide cercetare, au contribuil la aparilia unor pro-grese majore in dife te domenii gtiinlifico-lehnice.

Se pun bazele ingineriei genetice, se descoperd slructufa ADN-ului $i seproduc aditivii alimentari. Apare teo a Big-Bang-ului, se dezvohe mdioastrcno-mia, iar prognozele meteofologice devin din ce ln ce mai exacte datoritedatelor furnizate de salelili $i radare. l\rledicina face un sall uriai prin lransplan-tul de organe, tratafea bolilor de inichi pin dializd, scandri cu ultrasunete(tomografie), substituenli adificiali pentfu piele 9i o mare va etate de noivaccinud. Cercetarea mdrilor face progrese impresionante pin activitatea iuiJacques Yves Cousteau.

in dorneniul tehnologiei sunt de mentionat revolutia informaticd plodusi deaparitia microprocesorului, descoperirea laserului (1960), care deschide per-spective noiin chirurgia oculad, citirea discurilor compacte $ighidalea bombe-lor, apoi tehnica spatiald, cu beneficii dhecte pentru pamanbni, 9i fisiuneanucleare folosiu penlru oblinerea energiei electrice 9i propulsia navald. DeSidin punct de vedere lehnic se considerd cd centralele nucleare pot fi in totali"tate stapanite, accidentele de la Three lvliles lsland (1979) $i Cernobal (1986)fac dovada cd utilizarea pasnicd a energiei atomice nu este lipsiu de pericole.

lmpactul cumulat al noutdlilor tehnice avea sd produca modificdri funda-mentale in socieiate. Populatia rurala va cunoagte un adevdrat exod indreptatspre ma le aglomerdd urbane. Cenlrul orasului i$i modifice funcliile, ldsand locbiroudlor, magazinelor 9i serviciilor publice, in timp ce oldqeanulse muti sprepe ferie. Legaturile acestuia cu centrul urban devin efemere, fiind legate d€serviciu, indeplinirea unor funclii admin istrative 9i achizilionarea unor bunurideconsum. Produse considerate candva de lux (frigider, televizor, telefon, maginede spdlat, automobil, detergenli sintetici) au devenit un standard de confo alomuluiobignuit. Se produce, de fapt, o standardizare a cadrului de existentdcolidiand, favorizat de arnploarea publicititii 9i imperalivelor productieide serie.

Astezi, omultreie$te inlf-un mediu inconjurdtor inteligent, in locuinte trans-formate in adevarate ,,case electronice", unde consumul energetic $i aparatelecasnice sunt asistate de calculator, locul sdu de muncd este inlesat cu roboli,calculatoare qi linii automate de asamblare, iar seryiciile sunt in marea lormajoitate accesate electronic. La polul opus, modernizarea este insolita deanumite efecte negative: degradarea unor cartiere perifeice, locuite de cate-gorii defavorizate ale populatiei, unde inaltele tehnologii sunt folosite in modfraudulos, iar ,crima ofganizatd" este la ea acasd.

Prewiara ala ptezarlciotrrvlui in Cosnos

1961, 12 aprilie - IJRSS lanseaza peorbi6 in jurul Pemantului prlma navd cos'mica-salelitdin lume, avand un om la bord(lui Gagain). Cu nava "Voslok', el a in-conjurat o singurl dald planela, in 108rninute, ia 300 kn altitudine.

- P mulzborcu o duGld maimarede o zi(Gherman lltov, cu,Voslok'2).1962 - Pdmul zbor spalial al unui astro-naul american (John Glenn).

- P mul zbor in grup a dou, navesovietice ("Vostok 3" Si ,4").1963 * Prlma femeie in cosmos, ValentinaTercSkova, cu nava ,Vostok 6', efectueaza48 de notalii circumterestre.1964 - P mul echipaj abatuit din ircicosmonauti pe 'Voshod 1'.1965 - Prlmu om care iese ln spaliu,Alexei Leonov, cu nava "Voshod 2", alalatde un @rdon lunq de 5,35 m,

- Astronaulul american Edwardwhite evolueaze in spaliu timp de 21 deminute legatde,Gemenii 4".

- Prima ulilizare msmica a pilelordecombustie in timpuL zborului navei

'cemenii 5'. ljnul dinlre pionierii rnondia i aipileor de cornbustie este om6nul NicolaeVasilescu"Karpen (187G-1 964).1968 - Primul zbor pe orbiti in jurul Lunii:Frank Boman, James Lowell ii WilliamAnders (SIJA). Suni efecluate 10 revolutiiin jurul sateliiului natural al Prmanlului 9isunl lransmise imagini televizate alesuprafeleiselenare.1969, 20 iuli6 - Omul pe Lund. NeilAmstmng devine pdmul pemaniean carepune piciorulpe unaltcon ceresc, punctulterminus al ambiliosului progmm amedcanApollo.

Page 73: Istorie clasa a11a - editura Corint

trCalculalorul

personal,

anului'(coperla

,Tlmes',

1983)

Rcprc conologicc inistoriA corfl lrytcrulsi1936 - Konrad Zusea inventat primulcal-cuiator prog|amabil, numit,,Z1".1939 -Zuse a lenninat ,Zi', p mulcalcu-laior eleclro-mecanic fUnclionai1911 - Zuse realzeaz6 al treilea prototip,Zi', care a fost p mul calculator electro"nic cu iunclii prograrnabile.19431945 - Pentru decodarea mesajetorinamice, englezii Si americanii pun la punclpnmele calculaloarc e ectmnice.1946 -Zusea sc s primulalgo lm de lim-baj de programare, pe care l-a folosit $ipen-lru a sc e primul joc de qah pe calculalor1950 Apae primul ordinalor comercial-Remingion.1953- LB.l,{. conslruie$te primete odina-toare deslinate gestiunii inlreprindefi orAnii '60 - Apar ordinatoarcle din a douagenerale, ulilizand t|anzistorii, depegiteapoide cele din a lreia generatie, dolatecucircuite integrate.1971 - Este comerc a izal primul micro-procesor care pemile dezvoltafea micrcin-formaticii. Chip-ul a fdcul posibild c.estereainimaginabi16 a pulerii 9i accesibili6lli com-pulerelor personale. De asemenea, elne-ainvadat viala colidlani, contro6nd lolul dela cuptorul cu microunde la masina despelal $iautomobilul.

1.

AC'IMTATT IME?ENDENTA

Analizali cele relatale in docurnentul 1 gl in orcnologia abturald gi comparatiprimele calcllatoare (imaginile d n paglna 36) cu cele de astdzi. Redactati un scurleseu pdvind ,,revolulia" tehnologce adusd de calculatorin ultimele decenii.Citil cu alenlie documentele 2 $i 3 9l incercali sA va imaginali, tucrAndln grup, cumse desfegoare viala intr-un ora$ u tramodem. Care ar ii, dupA pdferea voaslfd,avant4ele, dar Si dezavanlajele existenteiinh-o marc aglomerajie uband?Pornind de ia documentul 4, argumentati necesitatea investiliilof ce se fac lndomeniul lehnologlei infomatie .

Page 74: Istorie clasa a11a - editura Corint

l"qodu]|ll I

OEGRADAREA MEDIULUIINCONJURATOH,

Cenlrala nuc eara francezdde la Cruas-Meyss€S llenllde mare vlez, (TGV)-so ulilehno ogice rnai pulin poluaniedec6t cele ob $nu te pene atunc

, B neface le lehnici'vezub de un c calursl

t Uma li evoluja mtjloacelor tehnicesugerata de succesiunea celor 6magini din grupajul de mai sus-

'Poanta" flnab v se parc a avea unsambure de adevAr?Comental i , irnpreuna cu colegii ,p!nctele voaslre de vedere.

o coNsEcrNTA |NEVITABTLAA OEZVOLTARII ECONOMICE?

lJna dintre marile pfobleme ale societalii industrlale o constituie poluareamediului, fenomen care a apdrut inca din secolul al XIX-lea ca un produssecundaf al cre$teii economice.

Concentrafea mare a populatiei, amplasarea zonelof induslfiale in apro-pierea locuinlelor, ptecum 9i goselele cu o circulatie intensd a mijloacelor detransport fac din centrele ubane principalele zone vinovate de degradafeamediului inconju fdtor. Emanaliile industriale de gaze ii deseu ri solide joacd unrol imporlant in otfavirea atmosferei oragelor, cu efecle importanle asupraorganismulul uman. Evacuarea apelof uzate ii a celof menajefe contribuie lapoluarea cursu lor de ap6, poluare Ja care un apo( lmportant ii revine Si agri-cullurii. Folos rea in exces a pesticidelof ii ing rdiemlntelor chimice, precum Fldevercafea dejecliilor zootehnice conlribuie de cele mai multe ori la dispariliafauneiacvatice.

fi,,ldrile 9i oceanele p mesc apele poluate provenite de pe continent, fiin-dule aiectate cu precddere zonele litorale. Avand posibilitali de fegenerafelimitate, oceanuleste ameninlatin felulaceslain rolulsAu deintrelinere a vielipe Pdmanl in spatiile rnaritime inchise, cum sunt Marea lvediterana, [4areaManecii, Marea Nordului $i lvlarea Balticd, fac ravagii efecteLe poluddicu hidro-carburi, datorale naufragiului unor mari petro|ere - cum s-a intamplat cuTorey-Canyon (1967), Hanilton Ttade 11969), Anoco Cadiz 11978J, Exon vald(1989) -, raflnAii pfoduselor petroliere in instalalii aflate la ldrmul mdrii Siaccidentelor de pe platiormele de foraj marin. Aju nsd la tdrm,'mareea neagrd'produce pagube imense: plajele sunt poluate, pdsAile marine mor in numdrimpreslonant, iar flora iifauna acvatica sunl profund afeclate.

Dezvoltarea tehnologiei nucleare, insotitd de constructia de laboratoareuzine $i centrale nucleafe, precum Si lungul Sir de expefienle cu arme atomiceau adus, implicit, $i poluarea radioactivd. Zborul omului in cosmos a cont buit,in cei 50 de ani de la primele cdhtori spatiaie, la pddslrea in spaliul extrate-reslru a mii de obiecte artificiale care se rotesc pe ofbite circurnteresire. Pentruviltor, au fost concepule progfame speciale pentru recuperarea $i inldturareaunof astfel de deseuri.

Degradafea treptau a mediulu i inconju dtor are dreptconsecinld modificdricllmatice care se fac tot mai pregnant simlite. Ca urmafe a incahirii planetei,topirea gheturilor arctice $i aniarctice af contribui la cregterea nivelului mdrilor,ameninland unele dintre cele rnai populate regiuniab Pemantului. De aceea,urmdrindu-se restabillrea echilibruluimediului, in ultimele deceni au fostelabo-rate legl Si tehnologii ecologice, s-au perfectionat tehnicile de epurafe a apeloruzate $i menajere, de reciclare a de$eurilor, iar pentru meri $i oceane s-au sta-bilit convenlii internationale care prevdd obllgativitatea liecdrui slat in a luamdsuriimpotriva poludrii cu hidrocarburl. Oamenii care iubesc natura au creatGreenpeace (1971), o organizalie care igi propune ca prin fonne nonviolentede protest se lupte impolriva degradbriimediului: pfotejarea pddurilor, salvafeaoceanelor, opnfea expefienlelof nucleare, eliminarea chimicalelor toxice, pro'tecUa faunei siflofei etc.

72 Oamenii, 6ocietatea 9i lumoa ideilor

Page 75: Istorie clasa a11a - editura Corint

,,1\larcle lac Mlchigan a alins un asemenea glad de toxicitate, incat sceldatll devinepeiculos, Sis-a putut calcula cd, dacd deversedle poluanle in apele luiariioprit6, ar finevole de peste 500 de ani penlrLr ca lacul se-9i regaseascd un echilibru satisfecebrl,nensullac Ere esle de pe acur p.ad5 ureipolJdricare pur !isimplL "a condarnal lamoale Apele de cara, deieunle ndustriale $i scLrgeile p.ovenire de pe solLdle ferti-',zale pesle rasLra faL IncJrcal cu o asemenea canLitate de fosfalgi nitat ilcal elii-aoierdut penlu loldeaura echi ibrLl brologic nautal.

(E Bonnelous, Onri sau nafuG?,1978)

,Apa drnane bduturade bazdlno ce lip de alimentalie umand. Ea esle utilizata pen-lru idgarea cullurilor agricole Si hofticole: fructe, legume, cercale etc. Seplelut este qi eldeseo victima polulrii, aluncicand se adapd cu ape nepotablle, contaminate micrubiansau chimic. in felulacesla lnsd e ameninjate sanetatea omutuiinsugi. ln le b industria-lizate, in c,uda mdsrrilor de tge1, tide epurare care sunl,uale. irtoxcdtii.e microbre,resau chimice nu lipsesc,'

lE. Bomefo|s, Onul sao nalue?, 19Zg)

,Deseurile ajunse in spalu ln urma numercaseloT ansdd din cadrul programelorspaliale americane, osegligi, mainou, eumpene, laponeze sau chineze au d:mensiunlcare variaz, de b cativa centimetripane la calila melri 9i cantaresc in totatapoxlmativ5.500 de tone, ceea ce le lransiorma int."o adevdrald ameninlare, atat pentru viiloarelezboruri msmice, cal $l penlru zbo r le de linie ale aviatiei comerciale."

(Raport NASA 2004)

'Geea e bolnavd, iar boala e e produse de om, Pin (Geea), numele anlic al zelteipameniuJui, eu inleleg sistemul ecologic al planelei. El funclioneaza ca un (oruanism viu'ca€ se autorcgleaza, producand condiliile necesa@ Fentru continuarca vielii. Dar prinnumeroasele agresiuni provocale de om, mai ales pin efeclulde sera, produs in exces,p n poluafea cu bioxd decarbon, aceastd capacilate de autorcgiarc dispare, ln momen-lul de fale ne afldm in plin transfer caire o clime mult prea calda. Dacd temperalura medjegbbalAcrcstecu doar4g€de, pedurile tropic€le, de pike ceb amazoniene, nu vof puteasupravielui. Apa va disparea, iar zona se va tfansfofina in pustiu.ln merib suprainceklienu maicresc niciaJgele. Oceanele tmpicale vordevenindd rnoarle, in care nu va maiteiniciun pegte. Specia lor va disperea, dtsparand btodat?lo sursA exfem de bogate de ali-menlalie.ln linal, apoape toate sistemele ecoloiTice vor fidistruse.'

(D]nlrun inieruiu cu James Lovelock din rcvista ,Wissenschafl und Natuf')

ACTIVIT ATI INDE?ENDENIA

Agenlia Eumpoane d6 M6diuDecizia infiinldii acestei agenli flle

Eurcpean Envhonnenl Agency - ELA)a fostluai6 de UE in 19S0 ln 1993 a fosrslabilltsediul de la Copenhaga (prezentatin imaginea de nai sus) ar ln 1994 alncepul efectiv sd funclioneze. Sunlmembre ale EEA 3'l de state, celor 25carc fac parle din UE aldfurendu-liseRomania, Bulgaria, lslanda, Norvegia.Liechlensiein qi Turcia.

EEA esie un oqaiism specializat infurnizarca de informali independentedespre mediul Aceste infomalii, colec"tate Si prelucrale cu ajulorul specialistilo!din cele 31 de slale, sunt puse la dispo-zitia Paiamentului Euopean, ConsiliLlluiSi Comisiei Europene, facto lor respon-sabili din tarile membrg, precum 9ipubliculul inle@sai de aceste aspecte.

Pe infonnatiile qi aprecierile cup nsein opoanee EEApdvind starea mediutuiSiposibilele tendinle in acesl domenlulqibazeaze ecliunile toale nstiluliile euro-pene 9i nallonale tmplicate in dezvolta-rea, adoplarea, implementarea 9i evalua-rea polilicllof de mediu. Astfel, UE Sistalele membre pot lua declzii binefundamenlale in ceea ce pfivegle imbu-natelirea c"lil lii mediulul 9i intega€aprcblemelor de mediu in politicile eco-nomice generale.

1.2.

4.

A0umentalide ce poluarea ape or 9la aeruluipoate ameninta sdnitalea omului.ldentificali prczenla unor ape poluate sau a unor factof poluanli in apropierealocaliulii voastre de reqedinla. Discutall cu colegiice masu arlrebuise iie luatePentru combaterca lor.Explicali de ce deqeurib rdmase in spaliul cosmic reprczinld un pericol.Precizali d n ce cauze aparc efectul de sera. Care va fi, dupA opinia specialistilor,efectul lmedial?

5. Conside€li cd mesudle luale de comunilatea inlemalionaE Si de liecare tard inpane pentru combaterea poluerii pot insdndto$i sau nu ,,planela albasl*,'?Argumentali-ve punctul de vedere. #r

73

Page 76: Istorie clasa a11a - editura Corint

D e scopefi n o il e te hnalogi i !un slogan publicitar de aclualitat€

. Radiou, l€ efonul, lelevizorul, aparatuld€ fotog€fiat Si cameE ds lual vederi, inteFnetulau ajuns sd lie prezenle ndispensabilein viala omului inceputului de secol XXl.Asaltali de publcilalea iecuii atai d0 nume-rcaselor noulali lehnologice de ultimd od,suntem aslgural c5, ullllz6ndu'e, vom fimaibine inlomati 9 vom puiea comunica maiugor. Disculalicu colegiicebva din aqum€n-tele aduse in susllnerea acestor alilmalii.

No|LE TEHNOLOGI $IIMPUL LIBERca urmare a schimberii cadrului de viald, petrecerea timpului liber a deve-

nit o necesitate priodtard pentru majorilatea europenilor. Practica plecerii inweekend sau in concediu s-a raspendit tot mai mull, producand modifcdriimportante. Aspectul locurilor de vilegiaturA este intr-o continue schimbare: seconstruiesc case de vacantd, apar statiuni noi atat b munte, cat $i la tAnnulmerii, facititeti pentru camping, sate de vacanld, se infiinteazd agenlii de tu-rism etc. Creqterea numaruluide turigtieste legate de clegterea niveluluidetraidin ldrile industrializate 9i de generalizalea petrecerii vacanlelor pe altemeleaguri. Aceste deplasiri de pldcere antleneazd milioane de oameni anual$i sunt o entate sple doud directii principale: cautarea zdpezii in larile alpine$i a apei 9i a soarelui pe ldrmul merilot Astdzi, turismuljoacd un rol economicconsiderabil. ln ultimii ani s-a extins qiturismul maritim, croaziercle cu vase deluxfiind tot maiceutate. Si turismul spalial 9i-a gAsit caliva benefciari dispu$i sepldteasca sume imense pentru o plimbare in spaliul cosmic.

Activitali sportive !i recreative precum schi, iahting, golf, tenis, cildrie,curce aulo, zborirlcu parapanta, planoare sau deltaplan, practicate altidatd decatego i privilegiate, devin tot mai mult preocuperi ale unei pdrli importante apopulaliei.

Activitdlile culturale reprezinu o ata modalitate de pefecere a timpuluiliber Aici, exisu insa o difelenliere, care nu este impusd de cauze financiare.Teatrele, concedele de muzicd clasice, expozitiile de pictura qi muzeele suntfrecvenlate cu pfecedere de o eli€ cultivau, in timp ce aproape toate lumeabeneficiazd de emisiunile miculuiecran. Fomidabilul avent al televiziunii tindese facd din aceasta instrumentul pdncipal de infomare $i divertisment alpopulaliei. Ast zi su nt rare casele in care se nu existe un televizor, iar aparitiateleviziunii prin cablu 9i p€rfeclionarea satelililor de telecomunicatii, folosilipermanent in ultimii ani, contdbuie la modificarea comportamentului telespec'tatorului fatd de evenimentele transmise pe viu. Televiziunea contdbuie astfella un fenomen de omogenizare culturale, determinand uniformizalea menta-litatilorin conformitate cu modelulcare a fost 9i remane inca, in multe privinle,cel mai cdutat, cel nord-ame can.

Cinematograful, marele divertisment al maselor din perioada intetbelica,traverseaze in ullimele decenii o criz6 destul de grave. Concurat de tele'viziune. frecventafea lui s-a redus drastic, numeroase sali de cinema trebuindse fie inchise. Acela$i fenomen il integistreazd 9i presa, altedate instrumentulpdncipal al infomarii. Pentru a-Si pdstra clientela, aceasta recurge la aspectul,senzational" alcontinutului, la imagini gocante, litluri care sarin ochi, subiectede scandal etc. La fel se intample 9i cu lectura cdrlilof, concurate in preferinleletinerilor de calculator qi intemet. Acegtia se pot bucura in egald mdsura desuccesele muziciicompuse pentru ei (rock, dance, folk) sau pot urmdri spech-colele ofeite de manifesteib sportive.

Descopeiea lr4ilor Lumia€, c nomatog€fu|, a parcurs, incepend di'l momenlul pdmei poiecliicomerciale (28 decembie 1895), un drum lung gispectacLrlos, abtin ce pdve9ie realizarea unuilim, c3t 9i p€zentarea acestuia pe marele sa! pe micul €c€n, In imagine: o superproduqie asludiouilor amedcane prezentah inn-un dnve-t din Sall Lake Ciiy (1957)

Cea rnaimare Si ma modernd navade croaziera din lumo,,Fleedom of flre Seas', pSdsind $antierulunde a fosi construitd (13 apile 2006)

<rlF

.i.:1,:it,ri.: t:i i,'r::: :-;, 1,')l:-,tlii.r.

Page 77: Istorie clasa a11a - editura Corint

,,Treile (ln dirccb sau doar cu un decalaj de cabva oe, numeroase evenimente lQiinl€nsifrca incercitura emolional,. Aceasta face ca fiecarc individ sa fre mai solidar cuc8sa ae se peirece ln liecarc momenl ln orice parle a Europei, aga cum s-a pltut consla-ta ln timpll dararnarii Zidului din Be in in noiembrie 1989 sau imediat dupa cederea lulCeaus6scr.i."

(S. Berstein, P irilza, /slonb Euopei,V,1998)

,,S-a produs o schimbare majod.ln 1900, bogaliiii saracli se dist|au in mod difedt.ln limp ce bogalii 6e duceau la lealru. sdmcii me$eau la musichall, in limp ce bogaliidedeau dineuri penbu pdeleni, saracii se duceau Ia cafcilmd.

Astti, difetenlele sunt ma mici. Radoul ! flmele solore care au aprrur ln anii 20au fosl accesibile tuturor, bogaligi seraci deopohive. R5spAndkea televiziunii, incopandcu anii '50, a avutconsecinle 9i mai mari. Televiziusa a ajutat mai mult decet orice tadoborarea barierelor dintrc oameni, A devenil o sulse maior, d6 diveftismenl penlru toatelumea 9i un subiect comun de conveBalie pentru toji."

\J.F. Aylefr, ln ciutarea istoiei, 2OO1)

Indhtia ioqlrib vid.o

"Los Angeles a gazduit, in luna mai2006, celmaiimportanl svenimenl penhuindlsl a jocurilor video: Electronic Eniertainment Exposition (E3). Piala jocurilor video aajuns la labuloasa sume de 25 de miliado de dolari, potrivit ulUmelor rapoa.te. (...) LaE3 2006 s-au lnregislral peste 400 de companii, reprezenland 90 de lari.'

(0 9tne din "Jumalul nalional')

, ,Salulplanehr ' ,o€al i taleai inaluluidesecol XX- Cu aiutorul lelevizofului, oameniid nlr.o comunilate din fordullndieisunt la

curenl cu lot ceea ce so pelrece in lume

Jinmullirea Si succesul seialelor careau tosl prezenlale de majoritatoa lolovi-ziunilot din lume (Dallas, Santa qabarc,Mike Hanmet etc.), omniprezenla peposturile dd radio a uneimLJzicide mportsau a unor imita$i care au sorvit drcptmijloc de petundere a limbii engleze,rolul principal al Stalslor Unite in cont olullluxului mondjal de infomalii (prin intermediul marilof agenlii infomajionale),toalc acesle aspecle scot in evidonld L]nPrcces do @me canizare, a cdrui im-pofianle nu ftbuie exagerata."

(s. Be6tein, P lt4ilza,kbna Evopei V, 1998)

Pno vrvonu,!

ACTryI'ATE INDE?INDENTA

1. Completali documentu] 1, coment6nd cebva evenimenle recente care au ajuns incasele voaste datorite transmisi!niior in direct ale posturilor de televiziune.

2. Considefali cd sedalele ry jocurile video 9i nrllte alle ,,obi$nuinte" aduse in viatanoastre cotidiand de tehnologiile modeme sunl doar o mode hecdtoare sau voravea o viald mult mai lunga? Argumentall-vd punctulde vedere.

Peste 300 000 de vizilatori la sDectacolul iocuilor video

. Progresul lehnologic pemite lnuinum,r tot mai marc de oamenisa-Si organizeze timpul liber -excursii, concedii, vizionarea d6sp€ctacole.

. Televiziunea se impune ca p ncipalfactof de infoma.e Si divertisment,conlibuind la dezvoltarea unei cu!turi de masa.

. Cinematograful, presa 9i lecturacarliil$i pied clienteia ca umarc aconcufenlei televiziunii.

..$flLtta$sicirqtea 75

Page 78: Istorie clasa a11a - editura Corint

Imtitn\wx ms

ffiwx"vtrtrtarr,m{ \ t l\,,! N I

DESCOPERTRi $Tr!NTTFTCE

Figur de seamd ale $linte rcmenesli:V ctor Babe$, Dan Barb lan, Ana As an

ffi, mw,trikxN\tn r n m mn w w\t N m\wkn

De-a lungul anilor, cerceterile oamenilor de gliintd romeni s-au finalizat prindescoperiri gi invenlii valoroase care au atras atenlia $i recunoaglerea lumiigliinlifice internationale. gtiinla romaneasca e$e ilusl|atd de o pleiadA deinvalati ale ceror realizdri sunt adesea deschizdtoafe de noi orizontui.

l\,4alematica, cu diferitele ei ramuri, este unuldin domeniilein care gendirea9i ingeniozitatea romaneascd au excelat. Spiru Haret este pfimul roman cudoctorat obtinut la Pa s cu o tezd despre mecanica cereascd; in memoia sa,o formaliune selenafa ii poarte numele. Gheorghe Tileca (1873-1939), con-siderat pe plan mondial unul dinlre creatorii geomeiriei diferentiale centroafine,ne-a l6sat suprafelele Tileica", precum $i curbele 9i retelele care ii poartanumele. D. Pompeiu reu$e9te construclia unei clase de functli - ,JuncliilePompeiu - Si a introdus noliunea de distanta intre doud mullimi inchise. Poet$i matematician, Dan Babilian (18951961)- cunosclt ca om de lltere subpseudonimul lon Barbu - a introdus noi concepte denumite ,,spa1ii Barbllian".in studlul func{iilor de o va abild complexd, Simion Stoilow este unul dintlecreaiorii, pe plan mondial, ai teo e topologice a funcliilor {1931), introducandin acest scop notiunea de ,,transformare interioard". Gheorghe Vranceanu s-aocupat de problema spatiilor geometrice in care a introdus concepte noi, cumar fi acela al ,,spaliiior neolonome", adesea numite ast,zi ,,spa1ii Vranceanu"(1926). Descoperirile sale in domeniul ecuatiilof cu derivale pa(iale au foslomologate de lerminologia gllinliflcd internalionale prin introducefea ,,teofiei luiVranceanu". Grigore ltloisil se afimd in logica matematicd, iaf D. Mangeronesle descoperiloru I ecualillor polivibrante $i autoru I leoriei acceleraliilor reduse(1937), care avea sd fie utilizale, pe plan mondial, in pregdtirea zborurilorspalrare.

Fizica are un reprezentant remarcab I in percoana lui George (Gogu)Constantinescu, descoperitorulsonicitdlii. Hoda Hulubeis-a impus ca o aulo -tale cunoscutd in domeniul razelof X gi a fost unul dintre pincipalii organiza-tori ai ,,Palatului Descope filor" de la Paris (1937); Elie Caraloli este apreciatpentru realizari deosebite in mecanica fluidelof, gtefan Procopiu a descoperitmagnetonul atomic Si ,,efectul Procopiu", iar Alexandru Proca a demonstratleoretic exislenla mezonilor (independent de japonezul Yukawa) 9i a elaborat

'ecualiile Proca".l\ledicina este un alt domeniu in care aportul romanilor este important,

incepand cu oculistul loan Piuaru l\,4olnarSicu Victor Babe9 in domeniulbacte-riologiei $i continuand cu L Cantacuzino in imunologie, Gheorghe l[,4arinescu inneufologie, cu C. Levaditiin inframicrobiologie 9i D. Danielopol, un ilustru pre-cursor al biociberneticii.

Page 79: Istorie clasa a11a - editura Corint

N. Paulescu descoperd insulina ('1921)cu un an inaintea lui F.c. BautingSi J. Meheod, care aveau se pdmeascd Premiul Nobel pentru aceastddescoperire. C.l. Parhon este intemeietorul endocrinologiei moderne 9i desco-peitor al sindromului ce-i poadd numele. Cercelerile sale aveau se fie conli-nuate de Ana Aslan, cunoscuti in toatd lumea pentru realizdrile in domeniulgetontologiei.

Se cuvine sd-l mentionam Si pe George Emll Palade (n. 1912), cilologamerican de origine rornan6, care a primit Premiul Nobel pen1ru fezultateleobtinute in studiefea structurii celulei.

In domeniul biologiei 9i-a adus contribulia Gfigore Antipa, fondatorull\,'luzeului de lstorie Naturald din Bucure$ti, inventator al dioramei, care a revo-lutionat expunerea muzeald 9i esle autorul unof remarcabile studii de hidrobio-Jogie. Emil Racovild intemeiaze biospeologia $i creeazd prlmul Institut deSpeologie din lume (Cluj, 1920).

Geografia este beneliciara primelor lucrdri romane$ti de valoare interna-lionala pin spdtarul N. [,,lilescu, cercelStor 9i cartograf al Sibe ei spfe finalulsecolului al Xvll-lea, 9i Dimitrie Cantemir, cu Descierca Moldovei, sctiseinlimba latind (1716), urmati, peste ani, de Simion [,4ehedinli, care a dal o fun-damentare itiintifica geografiei 9i metodelor ei de cercetare (1931).

In ceea ce privegte istoria, Dimilrie Cantemir este p mul roman de noto e-tate europeane, cu lucrarea sa lstoria oegtetii 9i descregteii lnpetiului Otoman,tradusd in cinci limbi. ltlai aDroaoe de vfemurile noastre s-au afirmal multe allepersona iteli, precum A.D. Xenopol, teoretician al istoiei, Nicolae lorga, care adominai isloriografia interbelicd cu uriaga sa personalitate, oi Vasile Parvan, cucontribuliide mare valoare la cunoa$erea istoiei geto"dacilor (Getca, '1926).

.Dupa desav:r-rs rea Lnilica'iislalrlJ' lom,n. tica urnarc a acesteia. $imla gitehli-ca iau avell. (. .) In colsecinlS. se ranifesi, un ifletes spoit pentru dezvolta.ea rapd,a gtilnlei 9i lnulamaniului. Oameni de g nle 9i cadre didactice de valoarc'fucleaze anide-a r6roul in laooratorre sau irstttJli oe invalamant dir Ro^renie $i strailJBle Sipublica in lara 9i peste hotare lucfrd d6 bazd, indeplinind gifunclia de profesori apreciatiin lnvdldmantul super or din alte state (F|anla, de exemplu). Eidevin, de asemenea, cola,boratori La diveGe tElale celebre de fzici, frziologie, zoologie".

(E. Nicolau,l.lV 9tgfar, Oamenjde S[i e tjhvenlatoi tundni,1987)

ACTIVITATE INDE?EI.IDTN'AI Sludiali cu atenlie docurnentele I rezolvati urmebarele sarcini de lucrul1. Consullali-ve cu colegiig slabiliji motive e pentru carcoarneniide qUinla fomaniau

reuQitsd se afirme mai mlltin strdinalate decatin lara.2. ldentificali caleva pdo tal rornane$ti in difeile domenii gtiintifice.3. Argurnentali, ink-un scurt eseu cum a putul influenta descoperirea lui cogu

Conslantinescu vicloria Antantei in Primulu Rezboi l\,4ondial.4. Explicali de ce nu a p mit $tefan Prccopiu Premiul Nobel pe c€rc avea sa-l

p meascd Niels Bohr. Cautali infonnalil despre alle cazuri asemanatoarc - maivechi sau mai recente - cand descope.irea unui om de gtiintA roman fu a foslcunoscuu Sirecunoscuta pesle hotarc a$a cum arii meritat. Stabilili cauzele.

,Americanii G. Bikhofl I W Gordonde la General Moto6 au folosit cerce-tarile lui l\,langeron pentru proiectareaaulamaiA a tsuprcfelebr de fome oarc-caro cum ar li caroseriile de automobil,spre pilda. Cei doi savanll au cornunicatleuqila lor, rccunoscend ca s-au folosil deleo a ecuallilor polivlb€nle. Pane atunci,suprafelele de fomd oarecarc se proiec-tau empiic.'

(R. Balaban, Ronent celerri 1 979)

,,Astfel,spre sfaFitul Pdmului R zboifi,londial, G. Conslantinescu a conceputun sislem de cornande, bazal pe sonici-tate, carc permilea unei milraliere, mon-tate pe un avion,'sa bag6 pdnlre paleeunei elici in otalie, cea din6i arm, per-fect sincronizald de acest fel, carc a faculmari seryici Angliei, lare a Antantei cucare Romania em aliald,'

(E. Njcolau, l.M. Stefan, Oamenl deitiintd Si inventatoi ronani, 1987)

,,ln 1912"1913, Stefan Prccopiu des-coperea teoreiic existenla magnelonului.Va publica, in acest sens, o noti in re-visla "Analole qliinlifice ale Univelsit iiidin lagi'(...), putin cunoscula pesle hota-le. Ceva mai 6lziu (1915), Niels Bohrajungea la acela$i rczultai cu Procopiu9i va pfimi penlru descoperirea magne-lonului Premiul Nobel. Astazi, dupe ces-a dernonstrat c, adcolul lui Procopiuapdruse lnaintea comunic,rii lui Bohr,mulle halale din lumea Tntreagd (...)folo-sesc denumi€a de magnelonul BohFProcopu.'

{R. Balaban, Rorrit i celebri 1979)

Muzeul Natiollal de lstorie Nalurala,Gfgore Antipa

Page 80: Istorie clasa a11a - editura Corint

I

Racheta sasulu Con6d Haas din Sibiuanlrcipa, in secolul XVl,rcalizarb Fhn ce de vad aie semlu ui XX

TNVENTil TEHNTCEExistenta unui mare numdr de inventii romanegti omologate internalional

dovedeste ingeniozitatea gi spkilul inventiv al conalionalilor nogtri.Aefonautica este un domeniu in care spiitul inventiv trebula insotit Si de

mult curaj, domeniu in care romenii au fost mereu in pas cu cei mai de seamaconstruclori qi zburito din lume. Traian Vuia este constructorui primului avioncare s-a ridicat de la sol numaiprin fota motoruluiseu (Pais, 1906), realizandin premierd mondiald intaiul zbor mecanic.Toi elconcepe girealizeaze primeleelicoptere (1918 ii 1921), iar Henri CoandA construiegte $i piloteaze p mulavion cu reaclie din lume, expus in acela$i an la salonul aeronaulic de la Paris(1910). De asemenea, fealizeazd pdmulavion bimotor si primul avion cu elicepropulsive, montate ia extremitdlile fuselajului (1916). Descoperitor al efectuluice-i poartd numele, il utilizeazd pentru zbor, proiedand 'aerodina lenticulare".AurelVlaicu realizeazd cel dintai avion de construclie metalicd li sisiemul dedcire a cilindrilor molorului, ulte or larg folosit peste holare, fdrd recunoa$te-tea numelui inventatorului roman.

Rachetele sunt un all domeniu in care romenii $i cei ce lrdiesc aldturi de eis-au manifestat de timputiu. Sunt de amintit sasul Conrad Saas din Sibiu, celce a preconizat in secolul al XVI-lea rachetele multple cu tfei lrepte deaprindere, iar ceva maiaproape de noi Heman Obefih 9iAl. Ciurcu, care con-cepe propulsorul cu reactie, cu totii precursori qi protagonigti ai navelor cos-mrce moderne.

Construcliile .eprezintd un domeniu in cafe inginefii romani au adiugatexperientei lor qi multe indrdzneald. Anghel Saligny construie$te podul pesteDunere de la Cernavodd (1890-'1895), pe alunci cel mai lung din Europa(3850 m) 9i al treilea din lume, precum 9i primele silozuri din beton armat(Breila, Galali$i Constanta). Elie Radu introduce la noibetonulin construcliade poduri, iar Henri Coandd realizeaza primele rezervoare de hidrocarburidinbeton armat.

Un pionier al petrochimiei pe plan mondial, Lazar Edeleanu, concepecunoscutul procedeu al rafindrii petrolului cu bioxid de sull ce-i poartd numele,introdus ulteriorin toat6 lumea.lnventla sa, subforma multiplelorvaiante, esteSi astezi un procedeu de bazd in fabricarea uleiuilof de calitate superioard.N. Vasilescu Karpen 9i l.S. Gheorghiu pun la noi bazele cercetdriiin domeniulelectrotehnicii, in hidfodinamicd se afirmd V Valcovici gi 9tefan Gheorghili,carc se ocupd de dinamica corpu lor poroase, apoi Elie Carafoli cu realizdrilementionate in domeniul mecanicii fluidelor, daf 9i in cel al aerodinamicii.Auguslin Maior, inventalorul lelefon iei multiple, introduce o noud funclie in teo-ria cuantica, denumiu ,,cvasientropicd", $tefan odobleja este un precursor alcibemeticii, iaf in agriculturd I Saidel a realizat, in premiefd mondiald, clasica,metodd S" pen1ru detenninarea pH-uluisolului pe cale eiectrochimice, metodicare este 9i azi laru aplicatd in intreaga lume.

intre alte invenlii cu largd aplicare internalionald meritd sd maifie amintite:generatorul cu aburi (Tmian Vuia), convedizorul sonic mecanic {C. Conslanti-nescu), automobilul aerodinamic fd|e diferenlial(A. Persu), analiza spectrcgra-ici cantitativa a aliajelol (l Negrescu) qi multe altele.

Oaneniii'6acis&{aa !i trm6a kl€ilor

,Oamenii de gtiinle se situeaze lntr"opozilie specialar in permanenle, eilucrcazd in necunoscul, cdutaid sAlEnsfome acest necunoscot ln cevacunoscul pe cafe omenirea il poalestapeni - tocmai spre binele luturcroamenibr Cdile p n care apale noul9unt va ate. Atuncicand savantulromanHend Coanda {1886-1972)a conc€put 9ircalizal, ln anul 1910, primul avion curcaclie din lume, p69ea, desiguf, innecunoscul. Dar crcalia acesiui apaElnou, unictn lumeln acelmomenl, acon-dus la obseryarea unui fenomen nou,anume a (efectului Coand6), aareconsld in aderarea jeturilo. de tluid lasuprafejele cu carc vin in contacl. (...)

ln domeniul $tiinlelor nalufii, ln medi-clne sau biologie, problema se pune all"fel. Fenomenele existe, bate, de multevfeme, dar ele alleapte ca se fie inleFprelale, dlpa co au fosl puse in evidenle.La fel se lniampla Qi cu maladiile.Diabetul e o maladie dalorata unei defr-cienle a oEanismului, incapabil se pro-dlca insulina, un honon secrctat decslulele endodine aie pancreasului. lstemeritul savanlului rom8n N,C, Paulescu(1869"1931) de a li publicat primui iniume (1921) descoperirea unui hormonpancreatrc.

Ne punem atunci intebarca fireasci:exista ceva imposlbilin gliinla gitehnice?"

(Edmond Nicolau, "Cuvenl inainle"la Desc1peid ln $liinlele secolului U

to

Page 81: Istorie clasa a11a - editura Corint

Continuand frumoasele tradilii ale tehnicii romanegti,aduc in fiecare an numeroase premii de la expoziliile 9itionale la care participe.

inventato i de astdziconcursurile interna-

Podul I'ii Saligny de b Cornsvodl,Sd nu neglijam faplul ce acest pod fecea parte dintf'un amplu complex de lucrari

inginere$i dintre Fetegisi Cernavode, pe o lungime de 14 km. Pe langa podul principal8e realizase $i marele pod peste Borcea (3 deschided de cete 140 m), viaducte peslebalti 9i un inpresionanl voh m de lucrdri: 62.000 ml sepatui de lundalie, 100.000 m.ziddde pentru pile, 1.600 vagoane olsl, 100 km lungime piloji, 3.000.000 mr lerasamente.Se sepase uneo pentru fundarc pane b 30 m adancime sub ape."

(0. I\,loroianu, LI\4. 9tefan, Maegtii ingenbzitqii rctuanelli)

,Turbopmpulsorul lui Coanda a $am un uria9 inleres. Inginerul Gustav Eiffela fostdeosebit de impr€sionat. zile de-a rendula vsnil sd sludieze apa€tul - pdmul avlon cureaclie din lume *, privindu"l aienl 9i observendu-l din toate unghiudb pand ce, in sfargii,nomaipuandu-se st pani,l-a batut prietenegte pe uml.pe inventator Si ia spus: (Pacalbaiolo, ci ls-ai ndsclt cu 30 de ani, daci nu cu 50 de ani prea devreme.)r"

(D. ltloroian!, l.ltl. $teian, Mae$tii ingenbz elii rcnenagt)

trC@ndt d.sptE inggni@ibloa rcmen€asaa,- Desprc ingeniozilalea romaneasce ce parere aveti?- E0 sunt unllcare a plimbat{ depafie de loculeide origine...- 9i ali revenilt- Nicinu se puleaaltfsll... Sunlconvins ca existd, cumse spuno, glasul pemantului

$dmosesc. Locll unde te ai nescol, unde lis-a! ndscut pddnlii, bunjcii, unde aicrescutjoaca un rol mai mare dec6t se crede de obicei. $i nu numaiafectiv, cum pare poate lapiina vedere. Omul nu e numai produsul eredildlii, al educaliei, al societalii in caret'aiogte, cfeierul lui este produsul unor elluvii stricl locale, nalionale, sd le spunem, $jasacum omulajunge pe Lune, darlnchis ln capslla ln care duce uive|sulsau tehnic, a9aduce elgi pe Pamant, oriunde s-ar afla, p6c6tea loculuisdu originar Asta explice mufteiFsihologia diferild a popoarelor, aptitudinile lor variaie etc. De aceea cred in ingeniozi-tatea romaneascdl"

ACIIVIIAIE NDflENDTNIA

,Numelo $ luCddle lli Caratoli suntp€zente in toate bibliotecile $iinflico alolumii. Specialigtii il ciiesc ai fl citeaza cape un clasic. De la ideile lui Carafoli,numero$i cerceldlori rcmani 9i smini aupomit mai dopade. Ca4ile lui au tosttraduse oriedilato diroct ln R.F.G., Uniu-nea Sovie ce, R.P Chineze."

(R. Balaban, Ronani celebn')

Podulde la C€mavode,o construcl e remarcabil5 lealzala de

Anghel Saligny spre sfeqitul secolului XIX

?Ro uruonn!

1 . Stabilililn ce a constat prioritatea zboruribr iuiTraian Vuia QiAurelVlaicu fald dealti contemporani.

Z Comenlali cuvintele luiGustav Eifieladresate lliH. Coande. Argumentati adevaruloe care il exo mA.

3 Considerali cA uftima afirmalie din intervlul luat lui H. Coande e$e indreptalit ?Argumentali-vA opinia.

4. ldentificajisi comenhli ceteva pdonEl .omeneqtiin domeniul consiructiibr5, Lucdnd impreune cu colegii inc€rEati sa gesili - in prcsd, pe internel etc. -

infomal;i desprc distincliite oblinute in ultimii ani de inventatorii rcmani h mani-festd internationale de orolll.

Traian Vuia la bordul aparalului 6au

9{iinla fomaneascd a fost reprczen-lal6 de o pleiadd de savanli cu rea-iiz6ri remarc€bile in diveFe dome-nii: ma{ematic6, fizica, medicind,geogralie sau istode.Pfioritali rom6negli in domeni!lFtiifllei 9i tehnicij: descopefteasoniciulii, a magnetonului atomic aia jnsulinei; inlemeierea biospeolo"giei Si a endoc nologiei modeme.Romanii au avut o contribulie ma-jord la dozvoltarea aeronauticii, darau fost 9i preclrsoi ai navelor cos-mrce m00eme,

Page 82: Istorie clasa a11a - editura Corint

Wwruwnra,1 '1T(\.trr\r, ffi fut #i{.u#I{trtlffi&1r*r -Lln n{,}u, rl'ii\elmil)

!t_ iun caz din ziar8intr-un sat romanesc, o elevd de clasa

a Vllla a nescul o ielil6, iar aceastdsitualie risca sa arunce in aer linigleaacelei comunilal mlnuscule din ollenia

Ceba opinii:Mama fetlet: ,Pe nine ne acuze cA

am nescut Si mi-au scazut nola (lapudare). Pe o iatd dn clasd au ierlal'ochiardac, a spadtabla, ca !ipe un colegal meu carc a€ cam 150 de absenle.'

Direcbarca i?colii:,ToatJ lumea s-aseturat, Se va malface un consliu giseva maidezbale o dala nola (a puararel).E poslbll se i se dea 10, dar eu vA spuncl lnci mai sunl prclesor care o voreKnat culaia.'

Preolul dln sat,Nu am propus exma-lricularea, c transferafea la ala Scoala;ce rnare scofal6 cda pieduldoua punct-"la puirare? (...)0 pdvesc ca pe un copS de aceea ml e rusine savorbesc cu eadespre na9tere,

Peterea nedicului: ,0 femee carcna$te inainle de 18 ani poab sa ajung,a depresie, anxleiate qi sd suferc deosleoporcze, insuficent6 hepalcb qafecliuni cadiovascularc, Esle mai aescazulfetelor care treiesc la sate,'

P ererc a so c nlag u I u i :, Comunilale a arcni$le nome loarle putemice qi ii inde-pdrleaza aproape autornal pe ce ce leincalcr. Solula ar putea venide la biserica, de la p€ot, care ar pulea convrgeoarneni s-o ajlie pe t6n6ra mame.'

Pdrerca statjsticianului: ,24 000 de @piau fost n6sculi In 2005 de mame minofe,cifra find cu 470 maimare decaiin 2004'

(Dupa ,Evenimentul z lel', 4 rnai2006)

Famllia modoma h doi limpi

,,Fl 9i Ea au, de regul6, in jur de 30 de ani, c6nd se hotadsc sa fac6 pasul Panealunci au fost prca mulle de facut dislraclli, apadament, maiine $ - foarte importantpentru ziua de azi-cariera. Dace arfi s, o inlrcbdm pe Ea, poate cd, mqind !$orjenaldde orooraj slabiciune de modA veche. ne-ar fi marturisit cA n-ar f zis (Nu) nicl maidevrerne ... El in schimb line loade mu t la conceptul masculin de (llberlater fara sa-Sidea seama ci dela s-a legat cu lanlu indesiructbiede Ea.,.

Asuelaparc ince un exemplu din ceea ce cd(ile de dernu t numeau (celula de bazda socielali). 9i pentru ca farnilia nou infir patd sd fie cornpleld, in scud timp va apd@a qiun nou membru. Ea se da de ceasulmotii, impe4it6 intre bucuriile matemilSlii $i d lema(cu cine las copilu?) (penttu ca bunicile modeme au acum alle joburl). El va indurami$tou le p elenilof rcfer toare la abi igjile de a schimba pamper9i pe carc va fl nevo tsA $i le dezvolte ca un (tetic modem) ce se atb, chiar dacA in sinea lui se indoie$le caasta arfio treaba de barbal."

(Dupe Ada Rosetli F/ 9; Ea, versiune up-date in , Dibma veche', 91 , octombie 2005)

! :J

Mic discurs desp€ egalilale

,Daca vofoim despre famllie trebue de asemenea sa vorb m desp@ rnunce Sibani,daca vorbim desprc cuplu, lrebuie sd vorbim 9i despre formale, profesiune mob lilate,accesibile in general, dar anirenAnd nega itdli in realilate.

Conlradiclille inlre dorinla de egalitate - proprie mai degrabe populaliei tinere - 9irealitatea inegalitelii, inke discurcui masculin a ceea ce esie comun $treplierea berbalilorpe vechie poziline arat, cA, congtient, egaliatea a precedat evolutia realildli.

Societatea om6neascd se al niaza tendinlelor generaie privind fam lia I numdrul cres-cu1 de unid consensuale (unluni lbere) sau concubinaj, cu exprma€ tmdilionala -aprcape de regu6 la tineriSilolerale din cein ce rnaimull de parinll-, numerullol maicEscut de divorluri, farnillile monoparenlale - involuntare sau voluntare -, numarulcescul de persoane singure.'

(Aurcra Liiceanu, Mesale/e lncoercnte ale familiei,in acelas numfu din'Dllema veche')

.

-Grmalitate€ dincolo d. proludecah

"1. a inlrat in prcieclul ACS S (Asoc a! a pentru o Comunitaie Solidard $ lnteruenlieSoc ale) h varsb de 1 5 ani, impeuna cu copilul ei (Viala mea s'a schimbat cand mi-amdai seama ci sunt gmvlda NLr woiam copilul, ba rna muit, doream sa dispafa. PenA b€ lun Sio sdptamena arn ignorai acesi lLcru pentru ca nu vroiam se accept ideea ce voiavea un cop I Pe 22 mai sea|a, in jurul oe 23, du€ile s-au inlelli. Am lrezit-o pe mamape la ora 3 Sl am rugat-o sA sune la Sa vare Am ajuns la spiialsia doua zi, la o|a 15,s-a n,scutfulmeu. Nu-rnivenea sa cred ce acel copil minunat putea sd fie copilLrl meLr. tIn prezent, L. are 19 anl, esle angajala unei fabricide incallaminte, iar baielelul ei, invarsta de4 ani, merge la creii '

(Dupa Stela Giurgeanu, ,Pecatul" Cle a fi nan4 ,pilena veche', mai 2006)

t't, Oamenli, sociotalea ii lumsa ideilor

Page 83: Istorie clasa a11a - editura Corint

O manifestalie penlru,,libei€lea ferneilo/in Franla afilor'700 Fobl6ma d6llcaE - violonF lmFjtiva ftmollor

,Probloma violenlei impotiva ferneilor esle conspi-r4ia iacerii, ca|e face violenla invizibiE, ceea ce nuinseamne ce ea nu exisE: rFaptul ce.estel alat denevazLr6 se leaga de multe fenomene psihologice Sisociologlco.

De exempl!, in statisticils infradioialo din SUA soestiinedie ce doar 2% din cazudle de;buz d€ minoriii.fainilie, 670 ln afara familiei 9i intre 5 9i 8olo dinvioluri sunt rapotute polijiei, spre deosebire de 63%din jafut Si 82% din tunuib cu spaoe . Aliiudinilepoliliei 9i tribunalului ca€ blamoazA victina constiluieo Darte din cauzele nivelului scdzut al laDortdi. Deas€menea, socializarca femeilor le determind se seblameze.uneod peele insele, Oare nu este.vina loa cea! lost violate,.dacd au b{ul ceva, daci purtau o fus6scurtl sau dacd au ilvitat !n bdrbal acasd?"

\G. Klei\e'!'a, Ce poatesa aduce feninisnul Roneniei?,

in ,,Secolul 20", 7-8.9/1996)

Marlha Bib€sou(1890-1973)

I\,4ernbd marcante aaristocraliei rcmane, scrii-loarc de mate lalent, au-toare a 31 de volume pu-blicate in Franta, din caredoar caieva au cunoscut9i versuni romane$ti, im-plicata la cel rnai inaltnivel deopotriv6 in vialapoliici 9i culturala eurcpeanA a mpuluiei.

1.

Valoriff cAli-vA ctttrolti1/|telel

Citili cu atenlie micuj dosar desfasural pe coloana ingusta din pagina aleturatd(documentul 1). Analizali pozilia fala de caz a fiecaruia dintre actorii socialimenlionali. Depistali prejudecallle 9i stereotipuile prezente in unele discursuri 9iincercali sa le explicali. Fomulali o opinie rcfe toafe la acesi caz Si la cel relalatin documentul4 9i dezvoltali-o intf-un eseu de 15-20 de €nduri.Pomind de la cei ,doi timpi" ai familiei modeme, a9a cum au fost fomulali in do-cumentul2, reluati laseul celor doi adulli care dorcscsdhaiascd lmpreuni gicori-jali-l acolo unde crcdelicl nu se pohivette cu cel pe care vi-l imaginali pentru voiln$ivd. Stabilili-ve pdoritdtile - ca erd, cesnicie, familie, copii - Si lncefcali sdvd conshlili propriii voglri timpi in viala fioderne. Pregitili 9i suslineli un discurs peaceasld ternd in fala colegibrDisculali cu colegul (colega) de banci despre egaliiate. Dacd partenerul de dialogeste de alt sex 9i nu impartagegte aceeagi opinie, incercali sa ve argumentati pozilia.Raspundeliin scds la c6teva inlrebad c€rc v-ar pulea ajuta: Despre ce egalitalepoate fi vorba in relalia dintrc babat 9i femeie? Conside|ali cd sunt activitdli so-ciale destinate exclusiv fecarui sex sau cd oidne poale 1i orice? Cum credeli case exprima egalitatea in relaliie de familie?lmpdda9ti parerea potrivil careia in legAtud cu violenla in familie domina con-spkalia tacedi? Dacd subiectul af f adus la lumina zilei, cum credeli cd ar trebuiabordat? Conside|alicd un astfelde fenomen are calze economice sau sociale oricd este o fatalitale, cd line de fi€a omului sau de mentaliteli ancestrale? Aveli osolulie? oace da. consruili un ese- oe 1-2 pagini pe aceasE tera.Alodtuili porlretulfemeii exemplare, asa cum v-o imaginali, ajuEndu-va 9i de aulo-portrelul [4adhei Bibescu. Cornparali realist modelulcu posibilitalile de cafe dis-puneti. La ce hesdfud de caractersau calltate esentiala n-alirenunla penlru nimicin lume? Comunicat|ve opifria colegiof intr-un mic discurc de cateva fraze.

-;-lI

A[bport€tul lib|€ral unoi ftrnei & e,\cedi,

"Comorib sale vor ramane nealinsepenh! ce b-a dobandil pin d€goste.Piefzendu-ie nu va sddci niciodaB (...)Are o celelenie, cea aleasa de ea, nu vaavea niciodate nalionalitate. Toale fideli-Ulib vor fi imbretisate voluntar, consim.lite qi @spectate. Va iubi cu o dragostede2lntefesate ldrl, lucru , oameni carcse iubesc doaf pe ei 9i se vor detesla fe-ciproc, to: timpul trecend de b dzboi laPace $i invers, Unora le va impune oinc@derc iniinild: de aceea, alii o vorPune merc!.r sub Semnul inhebA i,Schismalicd, eretice, tAddloarc, seduc6-toare, papisiage, foare a reulul pericolpublic, dizidenta, renegate, finla cae-9iasclnde jocul, carc *e in rezerve, selnconjoara de mistef, nu dd nicio expl-calie,lmprudenta sau prea prudenla, (...)sk ine pentru liecare 9i pentru loli, venitdin alld parte, iubind in alle parte,fddandu-i pe cei care au iubit-o fere sese irddeze pe sine, i5d ca cei care auurat-o sa infime ce spun, fare ca ea sevrea sd dovedeasca ceva.,,"

{l\rafiha Bibescu, NimFa Europa, vol l)

Page 84: Istorie clasa a11a - editura Corint

Modulul |tl

O conglirl, Lcida a epoci noasle,A. Soljef(an

Competonl€ specifi ce modululuiSTATUL $ POLITICA

E| ryrntw dw arganizare statalfr,ldwi mi rwryimwri poiitinm

MARILE DOCTRINESfergitul regimurilor comunisle in Europa, prdbu$irea URSS, i umful SUA

famasa singure sa domine lumea, apoiatentatele teroriste din 11 septembrie2001 au creat noi opodunitdti 9i au asezat societalea contemporand in falaaltor provocari.

O privire atentA pe harta lumiigl o cercetare chiar foarte g|dbite a ideologli-lof care o mai conduc ne-af convinge cd ma le doctrine ale secolelor ltecuterdman incd atotputernice.

Vom conchide c6, din perspectiva interpretArii realitdtii, pentru a stabili mo.dalitdlile care o pot ameliora sunt demne de a fi iuate in considerare trei ideo-logii: conseruatoismul, liberalismul $i socialismul, toate celelalte fiind fiederivate ale uneia sau alteia dinlfe aceste docline, fie combinaliiintre ele. Pede altd parte, utilizarea termenilof de,,dreapta" $i ,,slenga" pentru ansamblulvietji p!blice definegle in cel mai bun caz doud pioriuti. Acolo unde 'dreapta"este la putere, intervenlia statului este minimd $i la fel $l redistribuirea venitu-lui nalional, in vreme ce preponderenla stangii" marcheaza contrariul, un stalcare intervine masiv pentru a susline economia $i o redistribuife semnificalivda venituriiof Si in favoarea unor categorii defavorizate.

Reintofcandu-ne la rnadle doctrine, vom remarca de la inceputcA valenteleanticomunisle ale libetalismului au oferit primele solutii fegimufilof politice insta-late dupe 1989. Valori liberale clasicizate de o expenenle istoricd de doud oriseculard au reintrat in atentia generald dupe 1989: toleranla $i pluralismul,dupa lunga noapte a partidului unic ai a terodi politice didjate impotriva adveFsarilor, adevdtata separare a puterilor in stat, libertatea individuald complelecare sA dea greutale 9i semnificalie libertdtii de gandire 9i religioase, libertdliide asociere, dar gide exprlmare a propriilof opin ii, libertatea desAvargile a pfe-sei care sd consacre alat unlcitatea, cat Si inviolabilitatea fiecdruia dintre noi,precum $i separarea netd a spatiului p vat de spaliul public.

Contexlul politic posfcomunista actualizat, de asemenea, doclrina social-de-rnocratd, la care liderii vechilor regimuri s-au acomodal imediat. Valorile cen-trale ale social-democraliei unanim recunoscute raman libertatea, impletitd cusolidaritalea Sijustilia sociald. Refuzand raspicat individualismul liberal, adeptiiacesleidoclrine se arald a fi la egald distanld alatde egoismu I concurenlei, cat$ide gorile puledi de stat.

Dacd liberalismul inseamni lndividualism, privalizare gi constilulionalism,iar social-democfatia inseamnd planificafe, nalionalizare gi solidarjtate, con-servatorismul pare a fi lipsit de pfogfam. Explicalia acestei std de lucruri estefoarte simple: adeptii sdi nu ambilioneazd s6 conceapi norme, principii sauidealu care sd reconstruiascd societatea, ci doar sd deceleze probleme Si siincerce sA le rezolve pe calea unor comprcmis!i rationale.

2.2. Anaizatea instilulilor, nomelorqi procedurilof de guvemarc

2.3. Folosirca stralegiior de negoci-ere 9i coope€e civicd

3,3 Descope rea in sulsele de inlor-mare a peGpectiveor diferite asupraevenimentelof Si proceselor islor ce

1.3. Compararea unof opini $l argu-menle diJerte rcfertoare a o leme de

82

Page 85: Istorie clasa a11a - editura Corint

In line, dacd stanga Si dreapta politicd sunt relativ bine acopeite, la centru-dreapta locul princjpalfevine cre$tin-democratiei. Valorile eifundamentale suntpluralismuI ideologic $i social, descentralizarea, federalismul $i subsid,a tatea,cirora li se adaugd, dupd Al Doilea Rezboi Mondial, Si angajamenlul pentrupace $ipentru o Europd unitd (K. Adenauer, Robert Schuman 9iA. de Gasperi,promotod ai integd jeuropene, au fecut-o din pozilia creqtin-democrata).

lsalah Bsdin dolpF cele douS tluri do libeftb,,Libertatea are doua sensuri, unul pozitiv 9i aliul negativ Una dinlre inlrebdi esie: Cite

po(iimi sunt deschise? Cealalg inlrcbae esle:Cine este sapanulsau cine controleazd?Prima lniloba€ atage dupd sine altele: Ce obslacole se aild ln calea mea? Ce anume

me impiedicd sa fac semenii meiln chip deliberat sau ln mod indirect pdn funclionareaunor institulii? Cealale intebarc esle:Cine md guvemeaze? Alii ma guverneaze sau maconduc eu insumi? Daca allii me guvemeazA, cu ce drept o fac? Cu ce aulodtalo? Dacidispun de un d€pt Ia autonomie, oare fl pot $i pierde? Cine slabilegte legile? Cine le aplicl?Sunl consultai ln aceasla privinl:? Cine guvemeazd maiodtatea? Drmnezeu? Pa.tidul?. .. Ambele inlrebari sunt autenlice 9i de neevitat. lar dspunsudle pe care le dem delermi"na nafura unei socieElir liberaE sau aubritad, democratice sau despotica, laici sau teo,cralicr. ird iduarisb sau comufrtara

(lsaiah Be,lin, Paltu eseu, despre /ibertalg; dupA Cislian Preda,Mic di$jonar de gendire politce libeql4

Pozi$a .ons6Mabdbr bdbnid ftld d0 pnHom€l€ l5riiFCOIVOMIE - Lupta contra inflalieiva deveni prioritara, vom acorda atenjie reducerii

impozilului pe veniluri, vom opri nalionalizerile Sivom crea un climal popice expansiuniiliberci conc!enle.

LEGE 9/ ORD|NE - Vom litAn politia.S/NDICATE * O noue bgislalie va slabiliclar dreptudle giindalodrile sindicatelor 9i

muncitorilor./M/GRAI/E - Politice noasra va €duce tensiufile rasia'e.EUROPA - Singorul no6hr angaiamenl {in chesliunea adeddi la UE) o6te sa negociem.

(ointr-un manifest electoral alcons€ alodlor bdtanjcidin 1970)

Despt8 hlgbm 9i d€moqEli€,,Gnd spuneam ci democralia impune ga€nlia intimiti{il individului devine impliciE ideea

ca noidecidem in ce mesura $i cuivrem se-ifacem desEinuiri despre existenlele noashe,Prin Pahiot lct (adoplal de Congrcsulamedcan dupa 11 sepiembde 2001), viala pd-

vatd a oamenilor devine {Ersparenl6 impol va vointei lor, deoarece polilja fede€Ecapeld putei spofle: d@ptul de a percheziliona domiciliul personal, accesul la dosarolemedicale sau gcolare, la frgierele inireprlnde lof 9i bibliotecilor, desfiiniand contractuldeconlidenlialitate a comunlcerlba leleionice sau electrcnice,'

,.Un liceu din Transn sta esre'lc\ s deoarece l''lba (in care ar do.ise invele copiii)nu maiconvine autoriElibrdin prcclamala rcpubfica de pesle Nisltu.

PAinlii copiilor pfotosteazA, au loc confficle cu mililienii lransnist|eni- Se lnrcgistreazdvictime 9i numerDase arestild. lJn gtup de oc€lnici revendici cu disperare eliberarea arcs-talilor, se baricadeaze in ScoaE S s€chestr$za a dndul lor alle persoane. ln acestspatunarcat de kstabilible accenIraa, un asi.el de u,enariu poate deveni orbend realilalt Esl€insd vo$a de terorism? Fi€Qte, c€nd ai d€ a tu€ or metodele manipulirii soviotce, blul osbposibil: vor apdrEa hrpt?ltori arabi, jumali9i \o. fi i4olrili se va decla|a ce osblicii au bst ucigi,iar in cele din urme lor fi interite pcEgati/d€ pretedintelui, pregeft se apere ceutenii elc.'

lLp, -Dilera veche_,92. octomb e 2005)

Llderul sind calulu Solidar tal€a,Lech Walesa, ui intedocltor iicomod

pe ca€ autortelie po oneze nu l-au pututgnora in anii 80

ACTI\4TAT€ INO€T':NDT.NIA

1. Respundeli, pe scurt, la intrcbdrib luilsaiah Bedln. Abatuili un eseu incare sa formulali, pom nd de la aces-te intreberi Si raspunsuri, o descderea societelii in perspectiva liberala.Analizali punctele despinse din pro-gramul electoral al conservatoilorbrilanici din 1970. Dlnspre ce odzontdoctinar vin mdsu le vizend slopa-rea nalionalizdrii sau refacerca libe-reiconcurcnle? De ce dGpturib sin-dicale trebuie clarslabilile, iar fat6 deintrarca ln UE nu se impune nicl unangajament?Carc credeli ca sunt valorile cetrte-niei democrate incabale in SIJA $iTransnislia, intr-un caz prin Paliot,Act, in celAlalt prin ignorarea uneisolicitd legitime?incercali sd dspundeli, in grup, laurmetoarele intreb6ri: Cat de fragileeste democralia in f4a unor amenin-tdri din afare? Se poate riposta tero-rismllui altfel decat cu mijloace auto-ritarc? Sewesc aceste mijloace, inultimd instanle, interesului generalsau doar poftei nestepanile de pute-re qi averc a unor lided?

gsiele ln 83

Page 86: Istorie clasa a11a - editura Corint

Mtdtrlul llt

Crdeeazdulu Berlinului

1989 - o cr.oholo'ic

i'{tniii:i comw,,'te18 oclombde - E. Honecker pddselteputerea in R.D.G.I noiembria - Caderea zidulli Berlinu u.10 noiembris-Todof Jivkov este indeper,lal de la putere in EulgariaDec€mbho - lntalnirea Bush-Gorbaciovde la Malla.l}'9 decembrie - Consi ili European de laStrasbourg consacre d€ptui de autodeter-minare al poporului geman.22 decomhrio - in Romania, N. Ceau$escuesle indepAdat de a putere,29 decembrie - Vaclav Havel devineprcsedinte a Cehoslovaciei.

LUMEA DUPA 1989Dupd 1989, schimberi esenllale s-au pfodus cu deosebife in Europaj ldrile

satelizate de URSS dup6 cel de Al Doilea Rdzboi l\4ondiat s-au feintors lademoctalie (Polonia, lJngada, Cehoslovacia, R.D.G., Bulgaia, Romania SiAlbania); URSS s-a destrAmal giea, ldsand loc RLrsiei$i Comunitalii StaletolIndependente, in decembrie'1991. in consecinte, dispadtia statului sovie{ic,cafe, peste toate, a asigurat o mare stabilitate politicd, a deteminat putemiceconvulsii, mai cu seamd nalionale, cafe au desfdcut ulteriof lugoslavia fede-rald $i au separal Cehia 9i Slovacia. in ceteva din vechlle repubtici najionaledin Asia, astdzi state independente, vechii lideri comunisli au instalat un Duter-nic aulodtadsm. Dincolo d€ fronlierele Europei, socialismul s-a mentinut inCuba, in R.PD. Coreeana, in China Siin Vietnam.

Prabugirea IJRSS a consolidat pozilia SUAin lume, pulefea ei economicdSi militarA propulsand-o in situalia de unic6 superputere planetare. De altiej,dupd vicloria repurtatd asupra lrakului - care ocupase Kuweiiui (1991) - deo coalitie de stale sub egida ONU $i sub conducerca SUA, pre$edinteleGeorge Bush seniof a declaral ce lara sa proclama ,o noud ordine mondiale",asigJreld kiJmful oemoc.alei ii a prosperiLalii

Supremalia americand gi'a gdsii insd incd de la inceput conteslatarii ei, cudeosebire ln lumea islamic6. S-ar putea spune cd tocmai din aceastd cauzdvictoriile repurtate de democratie in Afganistan Si lrak rdmen ince sa fie con-solidate, chiar dacd in cele doLr6 tdri s-au desemnat prin vot parlamentele, aufost aleii gefi de stat, iar guvernele gi noile institutii funclioneaze in pofida difi-cultdlilor pe care le intampine.

ln restul Asiel, state islamice precum lranul 9i pakistanul au adoptatConslitulii, darse afld fie sub autoritatea unul 9ef rellgios necontestabil, fle subaceea a unui general, garant al mentinerii ordinii !i stabilitdlii intr-o lare submi-nala de Lr islam s- m;litant. agres;v $ixenofob intre repLblicile aia-zis popu-lafe din estul continentului, Coreea (de Nord) continud neabdlut constructiasocialismulul sub conducerea lui Kim Jong ll, fiul intemeietorului partidului 9istalului comunist, in vreme ce China gi Vietnamul au adoptat economia depial6, despe4indu-se treptat de cenlfalism.

S tualia poitice a Africii este foarte complexd. in nord, asallut furdamenta-lismului islamic a accenluat autoritaismul 9i a inlesnit ascensiunea spre puterea milltarilor (Alge a). Libta este condusd de colonetut Gaddafi, nationaljst gadept fervenl alunit6li mag febiene, adversar reputat al preged inlilor america niReagan 9i Bush senior.

in sudul continentului afrlcan, cel mai slabil dinlre state fdmane RepublicaSud-Afficane. Dupd 1989 s-a dezvoltat in regiune o noue politica vizandindepAdarea segregatiei rasiale (a apartheidului) 9i instituhea unei societelidemocratice, de altfel ratificatd printr-un feferend!m in mai 1992, prin adogta-rea unei noi Constilutii I alegefea lui Nelson [,4andela, in aprilie 1994 (Dentnrun mandat de 5 ani). Dificuftalile cu care se mai confrunta R.S.A. in prezent n!au destabilizal statul, care rdmane angajat pe calea democfatiei.

Pentru restul continentulul, caracteristica principald rdmane neputintaasigurerii uneiguvernarieficiente $ihaosu. O cfe$tere demograficd explozivdpentru care lipsesc resursele, extinde pe arii intinse foarnetea gi boljle.

,,l.jn concepi care a jucai un rcl cen-tra in gandirea opoziliei din anli '80 a foslcelde (societate cjvilA). lvullioameni nucuno9leau conlinutul conceptului dar oidee aveau, ltiind ce trebuie s, se aso-cieze 1n organ zaliicare sa nu fre conto-ate de parlide sau de partidul-stal.Oarnenii vor lrebui sa fie (civrlizaliD,adice polilico$i, lo eranli gi, maip@sus detoale, nonviolenlt, civilizali 9i cetdlefi.ldeea de apadenenle cetaleneascd irc-buie sa fie luatAln sedos."

(Dupa Timothy carthon Ash,Anul adevetulut in Evoluliile din 1989,

Polkom,1999)

84

Page 87: Istorie clasa a11a - editura Corint

Incercaib de a democratiza socieieli dominate incd de rdzboaiele tribale Si deo desemnare iresponsabile a ffontierelor ipe dimensiunea fostelor colonii,amestecand etniile $i punandu-i pe majofita in conflict cu minodutile) aue$uat lamentabil, a$a cum anle or alte expedmente rataserd instalarea socia-lismuluiin Etiopia, Angola sau l\4ozambic.

Este decide domeniul evidentei cd lumea democraliei s-a extins in Europade Rdsdril, cd in Asia 9i in zona caraibiand (Cuba) functioneazd inca dictaturicomunisle gicd in haosulafrican regimurile polilice pardeocamdald inclasabile.

DosFa d6mnltab lnlrun tlgim dldabdal;Neputinla in lala reuluiinarmat € poale cea maiteribila dini€ umtintele la care e

supus omul. Cand sar haidamaci Si dau cu tine de pdmant egticomplet neajulo€l. Darin acela€iiimp nu weise renunli la dreptultau natumt ta demnitatej nu vei ajunge la ntcio irle'egere cJ lc€lo$ii, nu vetsenna niciun argajamenl. Aluncicand Ie iaL cu.o4a dncasi, cend daulnline cu toata puterca lorbru{ale, cand iliard ochiicU gaze lacrimogene,cand iti sparg usa cu o €nga giilifac lenddi mobih, de fale iiind lnlreaga famitie, candin mijlocde noapte leduc la polilie, ca sa le laci sa semnezi, atunci instinctut 6u nonralde autoapArare Si instinctul lundamenlal aldemnitAliite vor face se spui NlJ."

(Adam l\,4ichnik, De de ,u se mnez,ln S./isoi din inchisaare 9i alte eseui,Polom, la$i, 1997)

,Ca era lui l\,lilogevici s-a bazat pe spdjinul a cel pulin trei grupari: aparatut de padid,secuniate Si armal6, inteleclualii nalionaligi, precum Qj cei cu pasiuni egalitarist-socialisle.

Pe acesl iond Si cu sprijinul aceslor cercud a intemeiat un regim maliolic cu care ajurat se pasteze integ latea lugoslaviei. Msul sau a fost se lnlemeieze l\,larea Se6ie,indiietent de costurib umane implicale in acost proces megaloman.

Hotia idicati la |ang de polilicd stataE 9i crima impolriva umanitiilii inspkata de unnalionalism delirant au fost dimensiunib definitorii ale caiercisale.

Nalionalismul exacerbai al lui lllilogevicinu a fost doafo exp€sie a pasiuniimorbidepenlru l\ilarea Serbie, ci 9i un rispuns la prcsiunile unei colectivit4i bantuite de miturii fan-tome Si himere salvalioniste.

Vina sa nu poate ll sepa€6 de responsabilitatea clasei politice saioe 9ia unei pdiicoplesiloarc a intelectualitdjii din aceasb lare pentru care tiderul, partidul hegefiionic airalunea s€u lnlrLnil irtr-o ecualie cahsrofid.

(V fismeneanu, Opodunlsmul Bdical al tui Stobodan Miloeevici,in ,Cotidianul',31 ma ie 2006)

ACNVff ATT INDET'ENDENTA

1. Cillli textul lui A. [,4ichnik. Exp]lcali semnilic€lia pimei fraze: 'Neputinla ln faladuiuiinamat ...'. DeliniJi demnitatea ca valoare geneml umana, dar si ca valoarea celeleniei intr-o diclaturd $i o democratie.

2. Parcurgelr documenlul 3 9i ana zat cu multe alenlie fraza subliniata. Abdtuili unscufteseu in care sa interprelali, d n peGpectiva acestei aiirmalii, cazulRomanieiin comunism. Prccizaticend $ic!m s-a guvernat impotriva intregului popor Si cums-a dovedit ca guvemarea irnpoidva poporulu nu este elemd.

3. Citili textuJ despre Milo$evici, un! d ntre ultimii dictatori din Eurcpa, 9i comparaliconside|aliile autoruiui cu lmagnea aeturata. C6utali 9i alte infomatii desprelugoslavia anilor '90 ai secolului lrecul. Definili nalionalismul 9i stabilili relatia dio-tre aceasti conceplie $i diclafud. Alcltuili Ll n eseu cu tena Slobodan Milo€evici-meriea Si decdderea unui dictatar.

M6duhrl tlt

T"J

"lnla-adevdr, tocmai pentru ce secolulXX.a avut o mullime de rcgimuri nemi-loase Si altele carc au incercat sd impunaprin foda puterca unei minodtili asupramajorilelii - ca ln apadheidul din Al cade Sud - este limpede cd puterea stricicoercilivd are anumite limite. Pana Si ceimai nemilo$i 9i mai brulali guvemanlie|au pedecl constienli de iaptd ca puterea nelimitat?l nu poale inlocui pa€hiiepoli{ice $i abilltatea unei autoritAli, senli-mentul public al legilimildlii unui regim,gradul de sp jin popular actM abilitateade a dezbina 9i de a conduce - maiales in vremuri de crize - obedientabinevoitoare a cetalenilor Cand, in 1988aceasla obedienla a fost vizibil retraseguvemelordin Eurcpa Rese bani aces-te regimun au abdical degiaveaulncon-tinuare sprijinul deplin al fun4ionarilor lorcivili, al fo(elor armale $i al servicii of desecurilale. Pe scutl, conttat aparenlelor,secolul XX a denonstnt ce se poaleguvema inpottiva unei anunite pe4i aWorului ta! tinpul, dar nu se paateguvema inpottiva intregului popor lol

(E. Hobsbawtr, Seco/u/exfremelor,Ed tura Lide4

Decedal cu putin timp inanle de a lijudecatde Tribunalul Natiunllor Unite

penlru ftme de Rdzbo de a Naga,Sobodan M losevic a foslpl6ns ca un ercu

de mu l iseb nalona i$t

d5

Page 88: Istorie clasa a11a - editura Corint

M$dulul lil

l jna din imag nie semn fcatve a e anl lu2002:ceteva m ide oflef au fost prczenlIa cer€moiia comemodri !i Muslafa KemaAtat i i * ,padntee'Turcie moderne

HEPUEL|CA $r MONARHTADin treculul indepdrtat al lumiianlice au ajuns pane la noicele doue forme

fundamentale ale statului cunoscute in istode: monarhia $i republica. Atena luiPericle a fost o republicdin care tri!mfa ofomd a democEtiei, asemeni Romeiin vremea rezboaielor punice; in Evul Mediu, bogalele orage catolice seconstituiserd, de aserneni, in fepublici, aga cum cea dintai Republicd francezda lual nastere dupd areslarea fegelui Ludovic al XVI-lea. La celdlalt capdt alpdmantului, repfezentantii celor 13 colonii americane care-qj prcclamaserdstaiul independent 9i Constitutla au prefe|at republica prezidentiald.

O evolulie asemandtoare in limp a suferit gi monafiia. Cat de lung a fostdrumul de la despolii orientali la impdralii romani Si bizanlini, de la regii barbadin zofii Evului l\4ediu la monarhia centralizatd Si apoi absolutistd 9i, in fine, laregii constitulionali de astdzi, simbolurivil ale statuluiEicoeziuniinatiunii, dalfer6 a mai exercila vreo putere politice real6, numai isto a poate aptecia.

Pe orice hartd politicd a Europei de azi, care numdrd 45 de state suverane9i independente, intalnim 10 monafiil - 9 dintre acestea sunt constitutionale9i eredilare, iar a zecea este Vaticanul -, 5 republici federale (sau fedefative),toate parlamentare, la fel ca alte 20 de state, cdrom li se aleturd 7 fepubliciprezidenliale; Tufcia este pur Si sinplu republicd, iarAndona $i Liechtensteinulsunt orinciDate.

in resiul lumii, unde forma de stal republicand este cel mai des intalnitd,mai funclioneazd ince qi un numdr de monarhii. O privire atentd asup.a ha(iini le a€td a$ezate cumva impreuna in cateva regiuni ale planetei. Dacd celedin Europa sunt concenlraie in nord, 4 (Thailanda, l\,,lalaiezia, Brunei gi Cam-bodgia) ocup6 o pade a Asiei de Sud-Est ii peninsula Indochina, alte 4 (ArabiaSauditA, Bahrain, Oman Si Qatar) funclioneazd in spatiul din jurul GolfuluiPersic, Nepalulgi Butanul in zona dintfe India gi China, cele mai populale slatede pe glob, iar Lesotho gi Swaziland in padea de sud a Africii.

Dacd majoritatea lor intd in categoria monarhiilor constitutionale, nuipsesc nici cele absolute, intfe careArabia SauditA QiOmanul, sau slate undepdn lovituri de fo{d a fost testaural absolutismul (cazul Nepalului).

La inceputul unui nou mlbniu Si secol trebuie si acceptdm ci tdim intr-olume de mare complexilate, cd niciun regim politic, oricat de avansatar perea,nu mai poate fi impL]s cu foqa, ce statul, ca gisocietatea, reprezintd rezultatuluneilungi evoluliiin cate libertatea, nu in ultimul rand cea religioasd, nu poalefl nesocolitd $i cd armonizarea lntereselor genefale trebuie sd accepte divef-sitatea.

La doua secole dupd Revolutia Franceza, fepublica pare a fi cagigat in fatamonarhiei, degi de multd vreme foma de slat nu mai are nici o legdtud cuprosperitatea sau cu democratia. SUA 9l Ffanta sunt tepublici prezidentjale,dar Anglia, Spania gi majorilatea ldilor nordice sunl monarhii conslitulionale.In glupul statelor pulemic industrializate intre $i ltalia - republic6 parlamen-tard -, aldturi de Japonia - un stal monarhic. Hitler Si Stalin au condus repu-blici, la fel ca $i Saddam Hussein. Sd mentiondm qi faptul ce unele deciziiadoptate in stale democrarce nu ad intotdeau,ta avizul parlamentului. in an,comunismului, regimul toiali{ar al lui N. Ceaugescu se ascundea in spateleunei constitulii care garanla, in vorbe,loate drepludle $i libertdlile cetelene$ti

xr'!i f i.r1ii1r,q u r.! i"qi

1990- Al€gef lbere in lerle din Europade Esi.

Reun flcarea Geman ei(3 oct.)- l6kul nvadeazd Kuwe tul.- E iberarea luiNelson Mandela.

16qf- Puci irnpol va lui l4ihail Gorba-cov la Moscova (august).- Destamarea stahrlu federativug0slavra.

- Rdzboiu din Golf conslrangeraku sd se retragd din Kuweil.

- Destramarea URSS Demis a lui[4. Gorbaciov

igg2 -in rlLratea comunismului in A banla.- incepe rdzbo ul d n Bosna-Hede,govina.

SfaE tu regnrului comunisl inAfganslan

1993 - Sepanrca Cehe de Sovacia.Acold ame cano-rus cu prvire la

reducerca arme or shaiegice.- BilClinlon este ales preged nle alSUA,

1E)4-in Moldova, Ln rcferendum consacre independenla naliona a.- Nelson l\/landela, pre$edinte inAfr ca de Sld

NATO semneaz, Paftenefatulpenlru pace cu ldrle Europeide Est.

86

Page 89: Istorie clasa a11a - editura Corint

Eurcpa ds Edt Th r\scaE..irtr-un discurs public. \,bclav Havel (p'esedinlele R€publicli Cel"oslovacia, apoi al

ReoubliiiCenia - 1989.1999)obsetua:{S-a dovedf ca. indifercnrc3l do diffcit6stg serdstorni un sistem totalilar, este ciiar mai diflc se conslruiegti din ruinele acestuia un sis-lem mai nou Sr na, bLn. De c31d an int?t in lumea politlcii inalle, no sm realizat € lnaceasl, lume tebure s, s€ lin seama de dleritele interese, de difg tele ambilii, de echili-bruldo puFre reprezentat de difeile EUpAn t

Havel s-a angaja{ int-o disculie publice eften de incordata g c! implic€tii pol,tice cLrpimul minislru Vaclav Klaus asupra concoplJldide societale civila. <,aus, urmandu-l peHayek, a sustind cA societatea civile reprezinti sfera hanzacliibr individuale. Havel, lnschlmb, a oonslalal c, socielalea civiE ofera oamenilor spaliu soaial penlru a-9i asumapartea lo. de responsabilitale pontru evoluliile sociale, cultive spirilul do solidddble dinlreoameni 9i daagostea fala de propria comuitale $ face se se poatl tti o viala pIna, vanale."

{Drpd Jeffrey C. lsac, Sen?rlfcatliie lui 1989,in Revoluliile din 1989,. Polirom,lagi, 1999)

Doamna li,l€dd d 6ishmul

"Doamna Angela Me*el (aclualul cancelar al.Germaniei, ales in 2005) este pdmafomeie prcpulsata Ia. cirma acestei ldri. lmpoltante{e ei aluuri nu lin .doa. de inteligenlaei, de excelenla instinctului oeanizaloric al admini6t|aliei od de capacitatea Si producti-vilalea industriei gemane. Testuldecisiv alguvemadi eipalo a R redlcerea $majiluigir6lan6arca economici, ih condiliile in care mesajul celof cal€ au alos{ a tost conferiliefrcienl, treconomieide p'ale socialer $ pestraf sistemul.

lnlelepliiaJlor ai Constituliei federare postbelice prevrzusere toste elementete nece-sare sd facd funclionali emnomia geoand Si se perpolueze pacea socjalai La.un rapet,sindicalo alolputernice, carc negociaserd cu patronii, p€st6 capul statutui, pensii mai,solide, peeeluu sporite, subvenlii 9i asigur,fi iociale garantend o lngdjire modicala erce-bnia; h capetul coldlalt, o structure bipohra de parlide al crror joc democratic 6,a lndlep-lal spre centrul spectrullj polilic. Srlb tutela NATO $i a lnlegrrrli europen6, sistemul atu0clionat iieprogabil. Din pacab, globalizarea 9i ciderca zidului €erlinului au schlmbatdalolo. poblenei. Padidele al] lncepul sd prolifereze, fo& de munc! lefrind din Est,decJinul demog€fic, alienarea lransatlan{ici au resturnat toatd socoiolils. Ooarnna Me*el$lie ce sa facr, dar are nevoie de mentalitatea anglo-saxona Si de optimism general.'

(Fi'o1 Mow. Merkel ti Gdpnut in ,22'. 821 . dec€mbrie 2005J

Saddam Hussein (fostul pre$edinteal l€kului) obiqnuia s, spun6: ,,Sunloameni expedmeniali Si oameni deincrcdere.' Altiel spus; pentru birocraliaobi$nuild sunl lecesarc peBoane spe'cializate, dar p€ntru posturi polilice impor-lante 6e impun numai oameni de incredere. Pand ln ultinulceas alprtedi sale,Saddam s-a spriiinit pe familia 9i tribulseu, c€re @nlrolau cea mai narc pade aposturilor cheie din conducerea stafului.Cent'ul putedi polilice era un Consiliu aiComandamenlului Revoluliei, fondal in1968 de liderul irakian.

lmpottanl, de asemenea, era partidulB.A.A.S., unic in !ara. De coloraluranalionalisb 9i laicA dupa 1979, cSndSaddam a prcluat pute€a absoluH, adevenit o organizalie represive inserci-natd sd cuprinde inteaga societate.

Pno ueuonn!ACTIVITA]E INDTPE}JDENTA

f. Citili documentul 1. Deiinili socretalea civila, ln flnctie de cele doue accepliunisuslinute de Havel Si Klaus. Explicatj de ce societalea civiE a avut un rol at6t deimpoftanl in gandirea politici postcomunista? Stabiliti relatia intre societatea civiH,democralie 9i cetdleni.

2. Cercetali, privindule fale in ial6 cunr iunclioneazi democralia germand 9i cum afunclionat dictatula lui Saddam ln lrak Fomu ati cateva concluzii.

3. ldentificali motivele penhu care, indferent de nalura regimului lor polilic, SiGemania, 9i kakultrec p n sedoase diiic! t6!i. Adunati informatii din alte surse $icomparali situatia din cele dole leri. FormLl at o solulie penlru fiecare in parte.Alcdluitiun scurt eseu cu acest subecl

Cullul personaftalii unui diclaloriSaddam Hussein

. Secolul )Ul se araiA, cel pulin lainceputul sau, dominat de mariledoctrine ale secolelot ante oare.

. Democralia liberald, extinsd inintreaga Europe qi in Amedca,reprezinld rcgimul preponderenl.

. l\4onarhia constitulionab 9i republi-c€ sunt 9i pe mai depaire principa-lele forme de stal.

Page 90: Istorie clasa a11a - editura Corint

c.Tt rf\fr, iE f A'7. t I vvrv vL L/.1&

Ya, nmmnt m, dw lm^ trs\m,trit:mrimrn

It t t l lt l " \ ( r \EP\f \8 i Fah\ f f i . ml.{.JXt}t Uff i drwp\

Ghooeho Ghoorghiu-oejNdscut la 8 noiemb e 1901 a

Befbd, mod la 19 madie 1965, laBucurcSti Studi: patru clase p rnarc,$coaa cornerciaH (hel clase grmna-ziale). Profesia de bazd - electrician.

Activlatei rnembru PC.R. din 1930;participe h greva de la G vila (fe-bruarie 1933); arcstat qicondamnai la12 anide muncd silnicd; evadeazd dinlagarul de la Targu-Jiu (augusi 1944)lrnembru alC.C. alPC.R. (1935-1945)secretar genelal al PC R. (cu o intre-rupere de un an, in 19451946), preqe'dinte a Consiliului de N.4ini$tri (19541955), pregedinte al Consiliuluide Stat0961,1965)

t , r lLl

,.Dej efa lntadevdr vicl6an. Extem deviclean S sigur ahtiat de puterei urcandelvroia se nu se maiopaeasca."

,,Gheorghiu-Dej a fost un asasin purqisimplu. Mentalltatea de criminal Qi-a format-o in anii lungl de detenjie, unde a fostimplrcal in ceteva crime intre delifuli.. Aconsttui o indusl e de secol XlX, depr-9ile chiar in momentul inaugurd i."

lDupd,,Dilerna veche", 68, mai 2005)

TOTALITARISMUL COMUNIST _o sronre irucnenrRr

intr-o conjunctufd internationald dominatd de declan$afea RAzboiului Rece,URSS gi-a consolldat dominatia in E!fopa Centrala $i in partea ei rdsdrileane,iar SUA au incefcat sd lirniteze influenla sovieticd, indiguind-o pin insta-larea uneil iniigeopolit lce din Europa de Nofd Sipan6 inAsia Rdsdriieand gideSud-Est.

in aceastd silualie, comuniglii care pfeluaser6 practic puterea executiva inRomania odatd cu instalarea guvernului Petru Groza (6 madie 1945)$i pe cealegislativa dupd alegeile parlameniare din noiembrie 1946, l-au indepdrtal perege (30 decembrle 1947) $i au trecut la construirea statuluitotalitar.

[,4odelul sovietic a fost imous in aominislralie. jLstitie si in invAldment. lnmaterie religioasd, politica comun giilor a fost mai nuantatd - bisedca greco-catolica a fost desfiinlatd, bise ca ododoxd supusd autorildlii statului, lar biseri-ca romano-catolicA tolerate. fdrA a fi recunoscutd oflcial.

Nalionalizarea industriei qi, ulterior, colectivizarea agriculturii au subordonateconomia paftidului unic, decretatfoqa polilici conducatoafe in Constitulia din1948 $iin cele care aveau sd-i urmeze.

Constructia insiitulionald a statulul tolalitar s'af fi dovedit insd imposibildldrd reptesiune qi propagandd. Infiinlarea Securitatii, c! scopul de a mentineaga-zisele cuceiri democratice $i de a apdra lara impotriva complotuluidusmanilof inlerni Si extetni, a recomandat de la inceput Republica PopulardRoman6 drept un stat politist. Chlar dace a cunoscul gi unele momente derelaxare a fotei sale optesive, cu deosebire dupa 1965, Secu tatea aiuncllonat pana in ultimul ceas al regimului comunisl. lmpusd de autoritdtilesovietice, s-a dezvotatin deplind autonomle, odalS cu indepartarea treptald dedireclivele lt4oscovei. In anii lui Ceaugescu, chiar dacd mijloacele ei s-au rafi-nat Qi fepresiunea brutald din an i '50 a fost abandonate, Secufilatea a conti"nuat sd supravegheze intreaga socielate, servindu-se atat de politia politice,cat qi de armata sa de infomatori, parle din oportunism sau chiar din pldcereadelatiunii, parte obligali din varii moUve se raporteze tot ce se intampla in sferalor de activitate. lmplantaji in toale intreprinderile $i chiar Sl in blocurile delocuinle, prcducand milloane de dosare care mai agteapte incd sd fie deschise,slujbagii acestel institutii dovedeau o datd mai mull lipsa de legilimitate areginru ui. Eta, totodatd, ptobatd valoarea reald a .democraliei socialiste", con-sideratd supefioare celorlalle fome de democfa{ie, cafe permitea luiuror sdbeneficieze de drepturi Si libertdti cetalene$ti, cu condilia de a nu le folosiimpolfiva reg mului politic existeni. In conqtiinta profundd a luturor celor cafei-au invr4bit pe semenii lor atalia ani s61d$luia teama cd, exprimatd sau mutd,revolla impotiva fegirnu uicomunisl se va declanga mai devreme sau maitaFziu, cu efecte dezastruoase pentru cei aflali la putere.

Un aft mob lzalor (1953)

Page 91: Istorie clasa a11a - editura Corint

Pivind in um6, lotalitarismul a Asat o grea mo$tenire timpudlor viitoare: acompromis patriotismul$ifespectulpentru clasa pol ce, a fdramilatgia invr4-bit societatea, a cullivat indoctrinarca totald Si a mafginalizat competentele.

,,Rekagerea Armalei Rogiidin Romania a facd pade d ntr-un prcgram maigeneral,p4l care Fruldov (slccesorul tu Stal n la condLcerea panioutLr con^u tisr sovreticl inceFca s, sLpl.neascd conu'olL efec v "llitar pan Tecarisne de ordin ecolomic S polilrc.(...) Conducdtorul sovieUc scde in lvemorile sale (Unul din motjvete retragerii trupelor afosl polilic, Nu voiam ca nimenr sd cread6 ca n-avem incredere ln popoalele polonez,ungar, roman,,, Ele construiau socialismulin lerie lor penltu c, ela interesullor s-o lacd,nu penku ca aveau trupe sovietice stallonato pe teritoriultor (. .)Vrciam decise tuem unatL dir Tana p-ooagardeio ltrdne,r ln ce.e.ea pa4i.onanose spJred iRomaniaa.egrante doar cu ldr socialsle... $i pe urma suhtem vecinidire4i. Dacd ar trcbur, alivenioicend in sflijinLrl nostru.) Datodtd acestorargumenle, Romania este stngu€ tad deunde URSS Si-a rctras trupele de ocupalie, cata vreme btocut sovietic a existal.

Dupe revolJlia afliconrnisE oe ia Budapesra ,.eornata de URSSJ orice spe.alljinlr-o revolid generala ieqise din calcul. Prioitad era atunci acomodarea societelil cuelita comunisld 9iregimulde dictature $ioblinerea uneiameliogd a condtiitorde tmidinhteaor ca Si 'especlaea 'ibe16tilor hdiviouale

(Dupz S1. Tinase, E'ie Si socielate, Humanitas,.l9gB)

"l,Jn Romenia, economia de comanda a reprczenlat baza unui sistem politrc ienrhic,

rigid ii altorilaf, cu o intreaga cohort de efecte sociate aberante. Partidut - adic,Ceauqescu - concepea dezvoltarea socieidliiin termeni milita , cu frcnturi, campanii,fancu, avangarda 9i arlegade... Nu s,aacodatnici o atenlie roaqiiof poliUc€ eale, iarcomunicarca polilica inleleasd ca un mecanism de automrectie a fost dEstic limitata.Datorig acestor artiiicii propagandisiice, Romania tuiCeau$escu e|t| o societate inchisacaacterizaE pdn rcpresiunein toate domenile exislentei umaner limiiad ale dreDtutuidepropielate, condilii grele de munce Sl sala i mici, lipsa libertdlii de mi$care, violadb drcp-turilor minoritdtilor nalionale, disprel pentru crcdinlele religioase, auste lale economicadrastica, cultulfamiliei presadintelui 9l alsau, ceoa ce a der,roralizal sociehlea.,'

{Dupe V TismAneanu, Siarrisn pentru eterniab, paion.2OAS)

ACTIVIT NE INDE?INDEI.iTA

1. Comparati scudele biografri ale celor doi lider care au marcat istoia Romanieiinanii comunismulur (Dej Si Ceau$escu). Slabilili, impreuna c! colegul de bance,biografia-model a condlcdtoru ui de parlid gi de star otn acea weme.ldentifcal in documenlele 1 $l 2 nfomali in egeture cu modulin care au fostadoptale deciziipolitice de prlma imporlantd in anli '50 al secolului trecut. Invocandc6teva precedente (de exernplu hold].a b de partid cu privire la industria zare Icolectiviza€), alcdtuiliun eseu in care sd analizali mecanismele politicein funct!-ne, electele $iconsecinlele lor asupra v eliide fiecare zia cetdleanului.Caracterzali, cu ajutorul documenl! !i 3, societatea inchisa din vremea luiCeaugescu. Dezvollali formularea din texi carc define$te sistemulpolitic dreptunulierarhrc, rigid 9iauto lar

Nicolae Ceaut€scuNascut la 26 ianuarie 1918, la Scor-

nicegti, Oll. Executat la 25 decembrie1989, h Targovigte.

Fard studii reale gifdd cultura marxistd pand in momentul condamnd iqldelenliei in consecinla activitaliide mitFtant U.T.C. l,lodelul siu po]i c a iostGheorghe Gheorghiu-Dej, caruia i-adatorat ascensiunea in partid 9l in stat.

Activilate membtu al Bircului Politic(dln 1953), secreiaralC.C. cu problemede cad€, secrclar general al PC.R.(1965-1989), pregedinte al Consililluide Stai (1967-1974), pre$edinte alRepublicii (1974-1989).

Ceausescu insugi{rdu-Si,iehn ca' vizitede lucru de la cheoqhiu-Dej

Gh6orghiu'Dej 9i Nicolae Ceaugs€cu

'Sprc deosebke de electricianul venildin fil|oldova, iiul Scomicegilor avea oinfelrsare neplacuh Si stangace, accen"tuala de eforturile vizibile menile a-i drsi-mula anxietatea funciad, sEngacia mi$-ceribr subllniind o constilulle corpom dnefericiu 9i ipsa de umor. (...) Nimeritinlr-o obscud dugheana, unde a foslfolosit mal mull ca dndag decal caucenic, n-a ajuns niciodaa muncitor...

AsemAnarca fundamenlald dintre ceidoi consla Tn nemesurala lor apetenlapentru putere, sprijinitd de o netegdduiEiscusinldin dobandirea qlexercitaroa et '

(Dupd Pavel Cempeanu, Ceauf esar,ani nundretoatei inverse, Paliar.:! 2A02)

89

Page 92: Istorie clasa a11a - editura Corint

Finalde decembrie 1989 in Bucure9ti-Epoca Ceaugescu se lncheiacu violenla 9i incenitudini

LUNGA TRANZITIE SPRE STATUL DE DREPT

indepertarea regimului totalitar a fost insoli€ incd din primul sdu ceas deun pfoiect de reconstructie instilulionala in care la loc de frunte se afla fefa-cerea statului de drept gi a societAtii civile (pluralism politic, alegeri libere,sepaErea puterilor in slat), puncte importante in comunicatul cAtre tard alFrontului Satuarii Nalionale din 22 decembrie 1989. Dupe aprcape doi ani deinstabilitate oi confruntare politice nu de putine ori violente, primul pas important sp.e statulde dreptl-a constituit adoptarea primei Constitulii de dupd 1989,la 8 decembde 1991.

Alegerile din 1992 au confimat populadtatea lui lon lliescu, care a cegtigatpregedintia. S-a fomat atunci un guvem de coalitie (majo tar PSD) avandu-lin frunte De Nicolae Vecdroiu (19921996).

Anii care au urmat s-au caraclerizat prin reluarea contactelor cu marileputeri mondiale 9i extinderea acliunilor de integrare in structurile europene(admiterea in Consiliul Europei sau asociefea la U.E.)

Alegeile din 3 noiemb e 1996, la care s-au prezentat peste 75% dintrealegdtori, au dat ca$g de cauzd Convenliei Democratice. Guvemarea s-aconfruntat de la inceput cu grave probleme economice. Opozilia SI.JA aimpiedicat intrafea Romanieiin NATO, dar vizita la Bucure$ti a pregedinteluiamerican Bill Clinton a insemnat o incurajarc penhu politica de relome gi unindemn sd continuam oe drumul De care ne afldm. Semnarea tratatului debaza cu Ucraina ne-a adus mai aDfoaDe de U.E.

Privatizarea Si resiructurarea au mers inainte in 1998, dar PIB a scdzut cu6,1%, iar fata qomajului a atins 10,4%. lnt-un an complical 9i dificil pentruguvemanti (1999), Romania a primit vizila papei loan Paul al lllea la Bucuregti$ia deschis negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeand. Anul2000 a datpentru prima oafd speranle de stabilizafe economicd (reducerea impozitului peproit a deteminat o cre$tere record a exportuilor). Alege le locale, legislative9i pfezidentiale au read6 la cerma tdrii pe lon lliescu 9i PS.D.

Bilanlul guvemirii conduse de p m-ministrul Adrian Nastase a inregistratfealizad impodante: cregterea economica a fost menlinuld la un nivel inalt (dela 4,9% in 2002Ia 8,2 in 2004) una dintre cele mai ma din Europa, in vremece inflalia a coborat sub 10%.

Relatiile cu Occidentul au adus noi puncte Romaniei, care a sustinut luptaimpot va teroismului, aldturandu-se SUA in Afganistan Si kak, $i a gezduitvizita presedintelui George Bush la Bucuregti (23 noiembrie 2002). Un an 9ijumatate maitarziu, tara noastra a intrat in NATO (2 aprilie 2004) iia incheiatnegocierile de aderafe la U.E.

Alege le legislative $i prezidentiale din decembrie 2004 au adus la con-ducefea Romeniei pe Traian Besescu 9i guvernul Alianlei D.A. (liberali Sidemocrati), la care s-au addugat UDIVIR 9i Partidul Conservator, functia depdm-ministru fiind incredintata lui Cdlin Popescu Tdriceanu. Cea mai impor-tantd realizare a ullimilof ani, intrarea Romanieiin Uniunea Europeand, estepercepuu dfept pasul decisiv pentru insc erea ldrii noastrc, intr-o perspectivdrezonabild, pe directia unei cre$teri economice semnificative, in consecinlacdfeia prosperitatea s-at insoti in mod fericit cu democralia.

1i'Revolulia Romana a fost declansaE

de o explozie popubra Si este meritulpopolului foman, al maselor odqeneslimai ales, al spiritului de abnegalie altineretului (...); ieiiroa oamenibr de peplatlomele industriale din 22 decembdea fosl faclorul determinanl .,,

Este total faba ideea ce ar fi putut Iivorba de o lovitud de stat lealiza$ dedtre iorte ooanizale, ba lnce qi cu fotede afare. Adevarul esie cA acest Consillual Frcniulul Safuarii Nalionale esle ema-nalia misceriisinu a pecedal mis€rga."

(Dupd lon lllescu,Revolulia Mita, 1995)

,,Opinia mea desp€ e!€nimenteledin decemb.io 1989 so lnscie in teoriahibridrdi relollliei cu o camuflata lovi-ture de stat urgenta6 de imprejurid,catalizaid de un accept exlem al l\,ladlorPute , in cea din umd liind implicategrupurj de tutere alcdtuite din comuniglianticoaugigti (cu filiere de sprijin inArmatil Si Securitate), care au ges opor-tunitatea de a inlodri vidul de putereldsal de fuga gicapt!€lea luiCeaug€scu9i au nogociat cu facliu.ile loiale dicla-torului. Acegtia au preluai revolulia $ii-au modelat linaluiin stilullof, cri scu-dle inerenle a e unor victme ln pfus, cudemonrzarea fost!l!i diclator etc.'

(Rlxandra Cesereanu, Derembre 89.De co n stru clj a une i rev ol uti i, 2004)

Page 93: Istorie clasa a11a - editura Corint

tr

Din Consdlulla Romrnioi din 1991 (trvizuiti fn 2003)

"Capitol!l Ill cuvernul4rtlcolu/ 101. cuvemul asigurd rcalizarea politicii interne qiexleme a leril Siexercila

conduce€a generaE a adminislratie publice.Adr'colr/ 106. Presedintele Romenleinu, poale revoca pe pimul ministru.Micolui 107. ActEle gure'nului - hotArari Si ordona,rle - se semneaze de primul

min,slru Sise mnhasemneaza de mini$hi, care au obligalia execuleni brCapilolul lV Rapolruile guvernuJui cu Parlamentul.Afticalul 111. Gurenul9i fiecare dinhe membdi sdi are obtigalia sa rdspundd la

intrebadb sau intepeldrile fonulate de depulalisau senatori, in mndilile p@vdzuie de@gulameniele ceior doue came€ ale Paiameniului

Micoiul 114. Gu\e'nul poate adopta odonanle de urgenld in situatii extraordlnare aceror Bglementarc nLl poate Jiamenate.

"Cred ce se lnlelege unde bal: nu inventdm noi roata, deoarece de la anUci gtim cdmodelul educalionalcorecl esle cel al a elor libelale, cu compoienta foamativa dal6 nude sludiul unei meserilsau alleia, ci alcorputui canonic alcivilizaliei occidentale de careapa4inem.In Eurupa de Vesi se cautd gcolile elilisie carc ofere ceea celgidofesc pdrinlilidisciplinA Si supraveghere, inclusiv unifome, maternaticd si literatud fecute serios sidemulte oi lirDiclasce il enioefonare. depirderea de a i lrc ordorats fanliariz;reacu marea t?dilie cullunH a occidenlului slnl mai imporianle 9i mnslittrie baza pe cafemaitaeiu liecare poate conshui singur dace vrea sd Jie inginer, polilician sau manager,

\5. lonile, We don't need your educarbn, in , 22", 81 9, noiemb e 20051

Aaademioianul Sobmon Maqls .espunzend b lnlllba|ga "Ce

vom fi Tn U,E.?',Nu ne aqleptim se ne conlopim ldla iden|tate ln acest vast spaliu economic Si

polilic, Trebuie sd recunoa$em ce aici se afl, punclul care a lomal obsesia mai luluDrinteleclualiJof romani ln ullimii zece anit ce se intemplA dacb intram in l.lniuneaEurcpeane ne dezbrecem de hainele noastre romanegti pentru a prelua alte haine? Or,mie mise parc cd aiciesle esenla prcblemeitdacd vom conllnua se vedem rclalia dintreidenlitate gieuropenizare cao relatio conflictuab, nu suniem pe calea cea bune,Inlmreain EuDpa l.ebuie inleleasa ca o componentd o€anicA a gtobatizdrii ta toate niveludle.Europonitalea nu numai .a nu infie in confrict cu identilalea natjonat,. dar o siimbogalegte. Trcbuie se injelegern acest lucru Si sd dezvolgm acest lip de iderlltafedtqamice, pe carc s-o adeugdm la vechea perceplieasupra idenftetiica ,p6st€rea uneitradiJii". Exisie o mare rczstenl, in unele medliculturale fald de aceaste schimbare."

AClt\'lTATt t',hlDEr![N0:NrA

Cornparali documentele 1 $ 2 r€ferloare a caacterul revolutiel din 1989. Explicalifomularib carc diferenjiaza opif e ce or doi autorii ,,exploz e populara" gi,hib da,rca rcvolutiei p nlr-o camufatd ovitlre de slat"Stabilili, pe baza articolelor d n Constrtu!e cum funclioneaza guvernul Romanieicum se defineste relalia sa cu Pararnentu $ cu administmlia plblicd.Citili documentul 4. FormLr a! o opin e despre $coala romaneascd de azi Consi-derali cd modelul de mai sus vi salsface? Dezvoitali intr,un eseu de l-2 paginacesl subiect,Discutali, in grupuri de cate 4-5, id€ ie Drnc pa e drn documentele b-6. Fonnulatiun cornenta u in care sd vd exp mat oo n e Cesore v torul Romanieiin U.E

6Economisful Danigl odianu dspunde

aceleia$i Tnlrebiri: ,Nu ne puiem insdagtepta la rczuLtate spectaculoase, e otanlezie sd credem ce vom avea afteRomanie incepend cu 1 ianuarie 2007.Nu e sulicientS creglerea econornica,pentru a avea un sislern politicsenebs Slsiab lilate sociaa, Dace aimanagei careca$ige anual milioane de euro Si perfor-nanle e companiei siagneazS, n-aifacutnimrc. Aud !i a noi discursul unor dun-damenlal$li) care spun ca economjaesle amorala, ea urmdr€gte doar proliiul.Dar economia face pade din soctetale,nu pulem Judeca sepa|ai, q cred ca inEurcpa asistem a sfa$rtul unu ciclu alneolibe|a ismului, care a adus o anumevgoare penlru o perioade, dar a g egualpe anumile planur lronia isio ei faceinsa ca, in momentul care lrebuie s, seocupe de problemele sociale, pentru aechiibra societatea - prcsrunile econo-mlce globae, de ordin concurenJial, punguvernele din Europa Occideniali dargivitoaree guverne din Romania, in fatauneidil€me aparenl de nerezolval: pe deo parte, lebuie stimLllalb efrcacitatea,pe de altd pade lrebuie gdsile solullipenku suslire€a protecle soctale, asfelinc6t sA nu apad o annata intreagb denemultumiJi."

, ?ii* :"{tt{Jlili-t -*"

I * Tolalilarsmul a dezvollat in Romania Iun sislem po tic ierarhic auloriiar 9i lrigid 9 o socelate inchisd. :

ie Sfart i tu l t ranzi l ie i depnde 9i deI capaciialea de a crea noi elile careI se va o fice gansa inkdni in lJ.E. in l

i direclia democratiei $i a economiel :

il_ll!l_ _ ___ l91

4.

t .

M lng o€anzatde CNSLR Fr6tia(ma]2006)

Page 94: Istorie clasa a11a - editura Corint

O magine din centru capitaei,a incepul de secol (1913)

I

i i - rCebbrnd in Romania anului 1913,

americanul Fredefck l\,loorc constaa c,solu negru, bogat al campiei dinlre munjiqiMarca Neagra afacutdin aceastd hrduna dinlrecele ma ma producdloaredegdne din lume. Vlnul excelent fecea ca€gatu sd lie al 5- ea exporlator ewopean,I\,lunlii erau acoperil de peste 3,5 milioanede heclare de pedure, conseruate c0 decseblte grije "cdci regele este un mar€iubiior a pddurilor'.

,Rarco Fmni carc sa'91 pe$rczeporlul nalional precum cei din Romania.Taranll romanl se Gasaloresc foadedev€me 9i ceremonile legate de nuntalddneascd paslreazd incl iradilia furatu"lui mirese. (..) Taranul roman e plin defamec Si inlelepciune. lvandru ;i patnol,este pe cat de harnic, pe atatde modest.'

\Ranania in alniva NG.in ,NalianalGeog€phic Romania', ianuaie 2006)

"Teff're si dezbateri parlamentmrein RnmAnia anului 1$00

pABLAMENTUL RouAma u irucrput DE sEcor-La sfarcitul secolului al Xlxlea, Romania conta p ntfe cele mai prospere

tdri din partea de sud-est a Europei. Productia ei de cereale, lemnul, vinul 9i,nu in ullimul rand, pekolul erau bine cotate pe continent gi in lume. Tarifelevamale proteclioniste 9i o legislatie stimulative meriserd semnificativ numdrulintreprinderilot industiale.

Viala polilice era dominale de parlidul conservalor (al marilor proprjetarlfunciafi)9ide padidulliberal (al burgheziei). Constitulia din 1866, in esenld undocument liberal, stabilea prerogativele domnitorului in limitele de putere aleunuimonaft constitutional 9i intdrea principiulsepardriipute lot. Rolul pfepon'derent ln stat revenea totuii puteii legislative, exercitate de RepfezenlantaNalionali (un parlament bicameral ales prin vot cenzilar), care impe(ea cumonarhul inilialiva legilor, cu drept de interpelafe la adresa miniitrilor $i chiafde anchete atuncicand erau depistate abuzuri. Guvernul reprezentativ respon-sabiliza minigtrii pentru toate aclele lor. Dreptul la propielate era consideratsacru $i inviolabil (atat pentru madi proprietari, cet $i pentru tdranii impro-prietdriti la 1864). Cetdlenia romend era condilionatd de credinla creglin-orto-doxd; ulte or, au fost acceptali gi credincio$ii altor confesiuni, cu condilianaluralizerii individuale.

Romenia participase la rizboiul ruso-turc din anii 1877-1878, iar indepen-denla !6 i rusese recunoscuta de marile putel europene. in consecinla. calivaani maitarziu, Parlamentul proclamase fegatul, Carol | !i Elisabeta fiind incoro-nati la 10 mai 1881. Libemlii, sub guvernarea cdrora Romania s-a aflat 12 anineintrerupti (1876"1888)qiin vremea cerora s-a declansat modemizarea terii,au cedat puterea pe fondul unei puternice infruntdri sociale din care nu a lipsilSio riscoald terdneascS. Suveranul a inleles ce stabilitat€a politicd esle malpresus de orice simpatie regald gi a introdus rotativa guvernamenlale, after-nand la capdtul a 4 ani legislativi cele doud mari partide la conducerea ledi.Sistemul era relativ simplu: la o datd dinainte stabilila, regele incredinla manda-tulde p m-ministru liderului paftidului din opozitie, acesla organiza alege le pecare, evident, le ca$tiga liiliconstituia astfel majodtatea padamentard de careavea nevoie pentru a putea guvema.

Parlamentul i9i desfdgura activitatea in sesiuni cafe dufau cinci luni, cuincepere de la 15 oclomb e;la deschiderea camerelorera citit mesajulsuvela-nului axat pe problemele slfingente ale momenlului, ceruia i se rdspundea ros-tindu-se discu|suri nu de putine oi memorabile. Parlamentarii puleau acuzaoice functionar de stal, indiferent de rang, erau inviolabili pe durata mandatu-lui, p meau o indemnizatie 9i o diurnS. Nu puteau cumula insd calitatea dedeputatcu funclii publice, afara de acelea de prim minjstru, ministru sau primaralCapitalei.

,,Suferinlele leranior s-au agravatinfiun moment in ca€ agdculluG cu-noasie o expanslune fdd precedoni- (...)Tolu9i, reco tele erau preluiindeni redusedeoarece majoritaiea Fmnilof nu culti-vau pdmantul in mod regulal S foloseauincd pugul pimitiv ln 1900, 40% dingospodarib Jddneqt nu avea! animalede povad. Conditiile d6 loc0ire, imbrace-m nlea qi alimenlalia nu erau mrcspun-zatoare. Numerul cazurilor de pelagra acrescut de I ori. Proasia alimentalie 9islaba ocrolire a sdndtAtii explce €binaltd a modalltetii infaniile.'

(Dupa Kelth Hitch ns, Romiin,a -1866-/942 Humanitas, 1996)

92

Page 95: Istorie clasa a11a - editura Corint

Dn.olo oe aoa drFd e.eselot tdriordte s" "1aalle iftefese. ln lebruari€ 1901 cand guvernul Carpdrl5erre p e pd. SlL.oza p Fr oo>t,r de p in r'-r sru ri rir slrL oe 'lanle idr .on pdr,a ge,-rladlord6 L|rprumLrde 5% Amerrdn, 'e)pnS -.nleaze o compane forrna Dmano-american,.

Alle jo( r pol Le a I a\dnt ! a nFlter/J pole-riui -r.e I berdli r' l olselalor t\al.o1a,iSt sJsl r cJi ar re L/dr pe a-e .df l per! i ,d i i sJ5!r pF e/.e.PentrLr linanlele germane a intervenil chiar rcgete.,

ID"pd Ccrl'e.re DL..,rot1 tsLotia rcrneIrot-ct , l rJt FL.opea1. ta>i. 19q8)

Palrcllrl., desen de Francsc 9rato!L,bical in Cron ca (1915)

, i ' , " ' ,t ) . .

Spiru HaretNascutin 1851 la ta$i.lncl studefl in an! al ) lealalz

cd-matematicd, obline catedra de spe-cialitate la sern nar!lcenlraid n la$i.

ln 1875igiia icenlain maiernaticA qfizice la Paris, unde obline $i docloratul in 1877. Din 1B7B 9t pan: in 1910este profesor la Fac! tatea de gtiinledin Bucuregti.

In 1879 inlra in Academia Romane.CaStgA simpalla lui D.A. Studza, inguvernele ceruia va fi, in trei randuri,minstru al nstrucl i lnj publice (1897-1899 1901-1904, 1907-1910)

l\,4oare in 1912.

.in actvitatea sa de ministru, SpiruHarel a inlrelinul o bogala corcsporden-ta, dspunzand personal luturor ceorcare se adresau, lncepea cu (domnuieinvelatoD 9i se incheia cu (a dufitat€devolab.

Intr-o nlervenlle in cameri tn 1903,elaliffrnat(ELl cred cl mtnslru orice mi-nistru, esle datof sa fe in cea mai dea-proape alngere cu toli cei pe care eslechemat sd-i administreze Sa le deaindemnuri, sfalui invaldrninte sd-i cedeatuncicand gresesc. Eu aga iac.r'

(Dupd I B! eAtunci cend veacul se nA1tea

Ed. Erninescu, 1990)

93

' ' , , " , , , . y, ' , ,

ln.Constilulia din 1866, Tmd 11. Desprc drepturite ronenilor proctamd dreplLrr te $ tibenalile rcmen lor care

se bucure d€ ibertaiea congtiinlei, tbedatea invetamantujut (afr.5) Tol roman sunldeclaral egal in fata legiifdd deosebife de clasd (ad. 10) Libedalea ndividuatd estegarantata (art. 13), domicillu inviolabl. Prcp etatea esle dectalatJ sacra 9i invotabib(arl. 19). Liberlatea tuturor cutetor caTe nu aduc aiingerc ordinii pubice sau bunetormoravun este garantat: (art. 21). Dreptul de asociere este recunoscul {art. 28).

Titlullll. Despre puterile statu/ui Pulerea executva este sepamt, de cea tegistaiivJ$r lud€caloreascd Q este exercltatd de domn prin iitemediul m niski or numil $irevocali.

lDupe Enciclopedia de istoie a Ronanjej, Mercnia Bu6uresti, 2001)

tilO afucorc cu mios de pehol

'Legea asupra m nelor din 1895 era favomb la rnvesiitorlor de orce nationaltate sincu€la investillile padenerlor stdini. Sigu.anla adusa de ege slmueazb marie com,panir Se lanseaza o compane germanb Siuna arnerican: Arnbele grupur vn cL propu-neride cumpbrare de terenuri pelro iere de la stat$ clrconstruclta un€iconducle BacauConstanla Aceste propuneri cad inlr-ui moment de gmva crze financard. Guv-"rnuPelre Can accepg propunerea arnerican, in ioamna 1900 pentru a obtine ban I pe carecompanra s-a angajal sd-i ve$e, Libera ii ii atacb pe conservato din opozitle p€ motvci aL vardut ldrd dner 'kr 'o ' A-]e rd e a a^1€rcar, lor LL opd a;L.oo^nloaqonana d ror,rro " sp11" D.A. Sl-.d.,r

1.

_.'ri'i'lJii1.l-i-l i,.,.'11:ii :.

Stabllilr, cu ajutorul documenie n' aafe e|au punctele lode $i carc efau puncieleslabe ale agricultu iq socreldi xrfe e romaneQl a 1900 Abatuitt !n €seu in cares, exp tcali evolut ile ute oare ir :.esi tonen u pand la zi (vezi $ studiu de cazanteror oespre economia ru.a A s :e: LrrbanalCarc sunt valorle celdleniei denoa:::: .3.e ifanspar din exarnlnarea drepturior slibenal,lor cer)lene$j o'era -re : ' 806 D,n -.orndlib p" .are ;det neji. precizali curn funct ona :..::- . ir.zirrrd staiuat incd a 1e64Stabi l l icum a acl ional legea rn fe.- : : .^ a. in domeniu peirot ier) . cast inrFxl- docume-rJlui4 1o ree pr ' ' . , . . . o.r p.e,err l i a.elcin .apoi gerrnanii. Cal de real, credel :: :-: a:;:.,.a a.?stor aranlamenle cu interese e nalronale? Dezvoltal iacesl sub:: : - : , - : : ! . je 65 70 de cuvinle.

S'ratele ln perioada contemDorane

Page 96: Istorie clasa a11a - editura Corint

ItttL-jJ

'Aspeciul omgelor pulea sa fieincanlab lntrc zi insoitd, vizihte doarln centrul lor $i de un ceEbr grabit. Dar(...)in 1905, va|a, cigmelele nu au culsin BucurcSti decet de doue od po zi. Noride p€l lnececios acopercau ora9ul.Canaliza|ea nu era deloc sistematizaL,Pavajeb edu puline. in colentina lipseau9i canalizarea, 9i pavajele. Casele eraLrmai jos decat goseaua $i primdvara seumplea! de apl 9i epidbmia de febr,tffoide era gata. Scadalina, difleria, Odpafaceau ravaOii. Incendiile continuau s6 tela ordinea.zilei: in capitab erauilocuitepeste 9000 de locuinle insalubre. l\Iuliedin btut?liinu au decit o singud camedsau doua cel mull $i lucrttorii dorm pemesele pe ca€ fdrnanu painea."

(DuP, l. Bulei,Atunci 6nd veac se nditea,

Ed. Eminescu, Blcurc$i, 1990)

pupa M. 9i D. Murcqan, /storla economrbiEd Economicd,2003)

94

PRINCIPALELE TEME DE DEZBATEREMarile teme de dezbatere in cele 4 pa amenie (2 liberale $i 2 conseNa-

toare)din anii 1895-1907 au fost problema agrarS, foarte stringentd 9i datoritepeiodicelor rdzvfetiri tdrdnegti, induskia, legislalia sociald $i ciza financiatd,cdrora lis-au addugat administratia, justitia giinvdtamantul. Chesliunea loma-nilor transitueneni 9i atitudinea fald de monarhia dualistd austro-unga€ a con-stituit cel mai consistent subiecl de politici externd pe agenda parlameniara.

Pentru acei ani, efa eviden€ preocupafea de a se ameliora situalialidnimii multingreunatd de divizalea pementuluiintre generatii, de anii repe-t4i de secetd de la sfer$itul secolului al XIX-lea, de absenla unei relatii con-tfactuale cu proprietarii funciad sau de prezenta copleiitoare, mai cu seamd innordul Moldovei, a truslurilor arenddse$ti. Astfel, proieclul libeml de instituire aCasei rurale, care ar lifacilitat, sub proteclia statului, achizilia de pdmant dinmosiile scoase la v6nzafe, a tecut de Camed, dar s-a impotmolit Ia Senat.Mai mult succes a avut proiectul bdncilor populare initiat de Spiru Haret 9iadoptat la inceputul anului 1903. Condamnarea trusturilor arenddgegtia rdmasfdre ecou. Este ce( cA dezbaierile parlamentale 9i ansamblul legislativ rezul-tat n-au putul preintampina declangatea marilor rdscoale din 1907.

Dupa indelungi disculii 9i controverse inlre liberali giconservatori, in care afost pusein discutie gichestiunea capilaluilor straine, era acceptat un nou tarifvamal proleclionisl imartie 1904). ln timpul scurtei guverndri a cabinetuluiPetre S. Aurelian ('1896-1897) a fost adoptati legea repausului duminical, decare benefciau funclionarii $i lucratorii din sectotul comercial 9i muncitorii dinlnlreprinderile particulare. Peste caliva ani, sub presiunea grevelol din 1906,era dezbdtut un proiect de lege privind protectia muncii femeilor 9i copiilor dinagezdmintele industriale.

ln sesiunea 1897-1898, Spiru Halet a adus in disculie proiectul modificeriiinvetdmantului secundar $i superior. Se crea astfel o singure gcoald sdteascicu 5 clase. liceul era divizat pe doud cicluri, intre care cel de-al doilea aveaseclii reale, moderne giclasice, 9i se mentinea $coala separatd pe sexe.

Anii 1895-1907 au fost marcati de o mafe crize financiard, rezolvatd in celedin urmd orintr-un imDrumut de 175 milioane lei conlfactat la mai multe bdncidin Germania 9i Franla, rambursabilin 5 ani. in fapt, suma era destulde mice9i abia dace puba acoperi o parte din deficitul bug€lar Dificultdtile guvemdiis-au complicat cu afacerea Hallier, un anlreprenor francez angajat sa extinddportul Constanla $i care a abandonat reoede lucrarea. in oofida faptului ca nLa dus la capat contractul, bancherii francezi cafe contribuised la imprumull-au suslinut pe Hallier sd ceare statului roman, printr-un tribunal arbitral,0mare sume de bani. Deliopozitia liberalS a protestat vehement, de$io comisiesenatoriald a cercetat legdtura dintre cele doue afaceri $i a constatat ca anu'mile documente nu puteau fi incd ficub cunoscute opiniei publice, tribunalularbitfal a fost acceptat 9i Romania obligatd sd pliteascd, dintl-un buget 9i aiainsuficient, 6 200 000 lei unof escroci.

Redresarea situatiei financiare a ld i avea se revind guvernului liberaD.A. Sturdza (1901-1904), pfintr-o politice drastica de feduceri de cheltuieli(micAoErea salariilor mari, suprimarea alocaliilor pentru diurnein ministere etc )

Page 97: Istorie clasa a11a - editura Corint

l\ra probleme a cfeat paflamentului Romaniei gi chestiunea nalionald.Agitatia starnita de D.A. Slurdza, liderut liberalilor, aflat in opozilie in vremeaprocesului memorandigtilor (1894), a mers a€t de departe incat guvemanliiconservatoriau fosl asimilaliin aceasi6 chestiune aulodlAlibr maghiare.Ajunsins, la putefe, un an mai€rziu, el a dezamegit pe toatd lumea, dezminlindvehementele atacuri la adresa Austro-Ungariei. Din spaliul intfunirilor, proble-ma nalionale a ajuns giin dezbaterea parlamentad, o lungd pefioadd de timpacordandu-se atenlie qcolilor romaneili din Bra$ov, intrelinute pand atuncidintr-o subvenlie a guvemului roman, acum anulatd de guvemul D.A. Sturdza,care a reusit astfel sa-i ralieze impolfiva sain aceastd chestiune atat pe colegiisdi liberali, cat Si pe conservatori. Chestiunea a fosi rezotvald abia in 1900.

l. Cornparali ceie dold fi$e biog€llce d n aceste pagini- Spiru flarcl 9i pp Carp.Stabilili asemdndd Qideosebii. Alcitu!i biogralia modela omuluipoiitic ta inceputulsecolului XX, gladul de compelenle atesiat p n studii 9i expe enld in serviciulpublic, atagamentulfate de o docl|nd. patr otismul Si spifitul civic, calitelile oratorice.Alegeliun om poliiicdeazia ciruib o€raiie vd este maibine cunoscutd. Evalualijinfuncfe oe c leri le maisus ne-(otare.

2, Cum apfeciali gestul lui Spiru Haret de a raspunde personal luturor cofespon-denlilor sdi?

& Analizali cu atenlie dezbaterea parlarnentara rc atata rnai sus. ldenfficati persona-jele (1rinigri Si oarlame.tari). Slaoli! ! .l errutoezoateri. Ce dorcstesa jemonsfe-ze cu at6ta sphil Petre P Carp? Ce valon Janspar d n vorbele omului politic Sicumse regrsesc ele in activitatea sa padanier?fa? D scltali sub ectul in grup.

0 ddllatlotl padamenhre h 1906..DiveEenla oehanend lnue cele doua gtupa'i corservaloare (una condus6 de

Gheorghe Grigoro Canlacuzino qjcealafte de PetrO P Carp) l-a f6cut po €ge sd incredin-leze randalul constitt/irii guvemu,ui c6lei dlrtai, care odroa mai puterlica. Inedial. iiberaliis-au unitln opozilie, iarPet'e p, Ca'p tis-a alaural Personakatea cea "taiproemirentaa noului gJvem, Tache.lonescu, d organizal alegenle ca€ au as,gurat conservatoilor onajorihle confortabil5. lr acea$J situalie. Petre P Cae. acum :1opozl,e laia de partidulsau, s6 adresa Parlamentdlli inhebend ce rol au tucaL milisteriabilt ca sd ,Lsl,lice p€_zenla p6 banca guvemului: fulinistrul do dzboi introrupe Splnand ca in lrecut a ioslpresedrntele Camerei, Cap riposteazi:r'Arr o rJgami4le:c€ inlrcr.jp€r le s6 fe oe spidt,.0 voce din sald fl.apostrofoazdt (Numai dumneavoastd aveti monoDolul. sliritutui.,Pelre p Caro rc2is6 aDl Tacle lonescu man.festa oaomkalie adtde /gomobase penwnine cd me jena g aiaca cL nvequlare pe Las$r Calerg u (.ideru' de atrrci a conserva_lorilod. pand cand d. Fil;pescu i€ o'eit ur srflet m$etuato'htr-un pololo iu ministeral,.ln numele Cabinetului i se rAspunde: dceasla este ohiarolnlrdrupere de spirit.r Carpcontlnui impertudabil: (Din vreme ln weme nise face un miccadou, cebodate ni se d6un €p, alte dale un suflet . . La mo€iea lui Lascer Cataoill nu eram ln chlbul conservator,nu emm membau acolo, nu am niciun dleptdecritcA asupE libereihotArai aacestuia).O explicalie a dat 9i dl. Tache lonesc! care a spus ca se slabilise un fel de rapod liliallntre dumneasa 9i Catargi. Sunl convins ce lri sferele seniie in care se afla, iata0i aallat cd dupe rnoade a devenit tatdl lui Tache. Dl. prim-ministru spune cd a fost indicatdrcpl su@esorulsau gimaispune cd viala sa a fost.tare ca un poc€lde cistat. O fil Daroare nu vodem.aga ugorpin acest poc€l penlru ca esb gol?),

\DLpa o.P. Cee. D;s&rsuri partanentarc)

ACIIV'TATE INDE?€NDTNTA

,,Cer aproape ireizeci de ani (intreproclamarea regatului $i Primul Rezboil',4ondial) s-au scuIs in confrunEri sie le9i marunte, generate de setea de pulerc$i merire a partidelor...

Ceea ce sup nde in viala polifte hac€asll perioadd esle discepanta dintrevaloarea peGonaa a oamedbr politicrgimicimea mizei, reduclibild in esontd taexercitarea puteni nu pentru aindeplini unprog€m cipenttu a se capdtuipatru ani."(Fl. Corciant niu, O rbionb slrced a popo-

ru/d,?miin, lJniveB Enciclopedic, 1997)

Pno vsuonn!

P. P. CaA (1837-1919)Ndscul in 29 iunie 1837,la laqi.Studiiliceale 9i universilare la Berlin

$i Bonn (Facultatea de Drept $i giiinlePolilice). Reinlors la lagi (1862), fon-deaz6 imprcuna cu fitu l\,laior$cu,lacob Negruzzl, Vasile Pogor 9l Th.Rosetli societatea,Junimea'.

Activitdli dip omatice la Paris, Roma$i Viena. Padamenlar $i minislru din1870. Pfim-min stru in 19001901 $i1914-1912.

il slsline pe regele Carol I in Consi-liul de coroana dif algusi 1914.

I\,,loare a 19 iunie 1919.

. Viala paramentard la inceputulseco ului XX exprimA fidel nivelui decornpetenl6 $i intercs penhu tard alclasei politice.

. or€to a plne de spiri a ascunsuneori indiferenta fale de chestiu-nib terii sau orgolii nemdsuEte inlupta pentru putere.

W€in

Page 98: Istorie clasa a11a - editura Corint

.Slstemuelectoral gi dinanniea partidelnl'nt l Homfinia Tn anii 1S1E-l938pnliti*e i

lon LC. Bdtianu

l rPanidul Nalional LiberalPartidul Nalional Liberal a fosl condur

ln pefoada inierbelicd de lon 1.C.Bretianu (1908-1927), Vintie Bre anu119271930), LG. Drca (1930-1933) 9iConstanlin-Dinu Bretianu (19331947).

A ca$igat aegerile parlameniafe din1922,1927, 1933 9{a oblinut cel mai marenumdrde votu in 1937.

A format guveme prezidate de LC.&dtianu (1922'1926, 192&1927), Vin$eBratianu (1927-1928) ii Gh. Tetercscu(19341937).

in timpu guvemerilor libe€le au fostadoptate Constitulia din 1923 $l un an-samblu legislaliv care a consfinlit 9i con'soidat l\,{area uni€ din '1918i legea cuprivire la oqanizarea armatei 9i legeapenhu invelamantul primar al statulul(1924), legea pentru o$anizarea bisericii9i legea adminisi€liel (1925), legea

SISTEMUL ELECTORALParticipafea Romanieila PrimulRdzboi Mondial 9i vicloiile Antantei in vara

9i toamna anulur 1918 au decis noua configuralie a larii. ln contextul dezlnte-grd i lmperiului Rus 9i, ulterior, a lmperiului Austro-l.Jngat, maiintai Basarabia,apoi Bucovina $i Transilvania s-au aldturat, prin voinla unor adundd larureprezentative, slatului roman.

Totodate, s-a afirmat puternic atat in vata decisive din 1917, cat gi inrezolutiile adunadlor unioniste de la Chi$indu, Cemeuti giAlba lulia. Astfel, cuun an lnaintea incheie i razboiului, Padamentul de la la9i a stabilit principiulvotului universal, egal, direct Si obligato u, cu scrutin pe bazd de lisu li p€baza repfezentdii propo(ionale a minoritdliilor. La 16/29 noiembrie 1918 erapublicat decretul-lege prin cafe se configura noul regim electoral din Romania.in apdlie'1920, printr-un all decrellege, se stabilea ca un deputat urma sd fieales de 50 000 de ceteteni, iar un senator de 100 000.

Constitulia din 1923 confirma cele doud reglemenleri de mai sus, legife-dnd votul universal masculin (femeile il vol p mi abia in 1946). O noua legeelectorald, adoptatd in'1926, a inttodus sislemul primei majoritale, car€impd(ea voturile in doua categorli* cele atribuile partidului cale obtinea celputin 40% din sufragiile electolalului echivalau aceastd situalie cuiumatate dinnumdrul mandalelol, la care se adauga giun coeficientdin jumatatea cealaltd,impd(ita cu toate partidele participante la alegeti. Evident, scopul pentru cates-a adopiat noua lege era sd permite consiituirea unei majodtati parlamentareconsistente, menita sA asigure stabilitate 9i spfijin guvemului in functie -premisd esenliale a unui regim democratic putemic consolidat.

ln perioada inte$elicd s-au desfe$urat 10 aleged parlamentate, la cale auparticipat numeroase partide gigtupd politice, cu bazd electomld considerabilsgoritd p n voiul univercal (ceea ce a facut ca de la circa 100 000 de alegdtorlin 1912 sa se ajunge la peste 4 500 000 in 1937). Este, totuqi, de remarcat cd$i dupd rdzboi s-a menlinut o siluatie paradoxald. DeSi Constitulia afirnrasupremalia puterii legislative asupm celei executive, in practicd lucrurilestdteau invers. Regele chema un partid la putere, acesta organiza alegerie9i-Si constituia majo tatea necesari guvemerii. Rapodurile dintre cele doudputeri erau astfel modificate: pe de o parte, legea p mei majo tate lua in con'siderare exclusiv vointa celor ce votasera cu partidele mafi, nesocotind testulelectoratului, iar pe de aita, parlamentul devenea 'emanatia" executivului.ambele situatii constituind bune ocazii in timp pentru a institui autofitaismu9i dictatura.

eleciotalS (1926)

96

Page 99: Istorie clasa a11a - editura Corint

.

T;--lLl l

Pbgramul P.N.L. {1922). Vom uma o politic, economicS, care

sA ingdduie sporiea podu4iei Si se hles-ne?9cd erporlul ei, aducand aslfel prcpe-$rea lntregii econom i nalionale $l ieftini"rca taaiului.

. Vom desdvaql pentru leraniaplica-rea refomei agrare gi vom veOhea laimbunetefiea sEdi lor maledale, cultulale9i molale.

. Ne vom Biddui sd imbunatetim soarla mlnctto lor de ,a orage.

. Vom face o politid de drcptate socia-ld, asigurand democratic limita necesad.pentru a fruciifica madee dobandlte prinSufiaEiLrluniversal.

PAsEmul P.N"T. (1926)q Se va umerisporiioa producliell6di

p n Fomalizarca condiliilor do lun4icnare a.vielii e@nomice a$ezaie pe leme-iurile einalu€le.

. Produ4ia U ncipala a laii iiind agri-cultura, iiteresele popa9irii acesleia nuvof li slplse unui industialismJo4at Siarlificial.

. Recunoagterea sinced a sindicate-lor, inveslirea Jor cu personalitale jLr dicaSirdecrglerca lor ca oruane de millocifeintre. munca S.captal. . .

. Penlru atragerea capilalului stdinse cere ordine inteme constitutidnale Si!n regim de legislalie desavaqit

l. Slabilili asemandri 9i deosebiri intre prcgramele PN.L.9iPN.T. N4otrvajidin perspecliva aceslor prcgrame activitatea legislativda majoritelilor parlameniare, constitlile de aceste grupud politice. Flxati- e in spectrul pollic gi explicati,va opinia intrin eseuargumenlat_

2 Analizali tabelul de mai sus. Fomulali o rcmarcd refe toare la succesiunea ca$ligatorilor de alegeri din 1919 pane in 1937.Expllcaii molivele pentru c€re, dupa i.iumiLr din 1 928, PN.T. a obllnut in 1931 doar 15% d n votud. Cdutali qi alte siiuatii asema-ndtoare. Alcdtuili lista padldelor care in 10 alegeri succesive au Gugil s6 se situeze in primele 3 pozitii.

uiu Maniu

L:l tczulurtob mrcgistrdb d€ partidete potilice ta alog€d ln pedoada 191$.1937

PART DUL NAT ONAL ROMAN I PARIIDUTNATONI33% | ,'lll

;

PART D L NAT]OML L BEMI 62%

PARlrou MIaNAT LEEMLbi e%

PART DUL NAT ONAL TARTNESC '

76%

--UB;ft -----r---ffir6i.-

AL I NAI CML TNR,A.lNEscks%

fuRIIOUL MION{L8EfuLA91

, t I e0vrow IF'D-o--

ACIIVI' ATE INDEPENDTNTA

Partdul Naflod Tedn€scA fosl infiintai pe 10 octombde 1926,

pdn fuziuea Partidliu Nalional Romandin Transilvania cu Padidul Terenesc.

Pregedlnll: lullu fi4aniu (19261933),Alexandru Vaida Voievod {mainoiembrie1933), lon l,4ihalache i1933"1937), luliu[,4aniu (1937"1947). A cagtigat alegodleparamenhre din 1928 Si 1932.

A format guveane conduse de luliul\4aniu (noiembrie 1928 - 7 iunie 1930,13 iunie

- I oclombrie 1930, ociornb e

1932 - ianuarle 1933 ), ch. Llironescu(7'8 iunle 1 930, octomb e 1 930 - 4 apd-lie 1931),Alexandru Vaida Voievod (iunie-augusl 9i august{ctornbrie 1932, ianua-e-noiembrie 1933).'Padamentele cu majo late lafenistd

au adoptat Legea l,lihaiache prin cares-a permis vanzarea. micilor proprietilipnmite la imprcprelarire, L6gea penkuslabilizarca monebre, Legea p6ntu oFganizarea coopemliei, Legea p vindcontractele de munce (1929), noua legea conversiunii datorilor agrlcole (1932)legea penlru rcglemenlarca datodiloragricole.

Staloletu pedoada cdntonporan! 97

Page 100: Istorie clasa a11a - editura Corint

I

ln viziunea Litoiioad a prcpagand€id€ padid,PC.R. a fost lnlilnlat lnlr-o almosfer6de mafe enluziasmi a ribuna,unul din liderii partidului, Gh. Cistescu

Fom4iuni poiitico d6 E&Ea. Partidul Comunist Roman a fosl

inliinlal la I mai 1 921 .Au indeplinit funclia de secrelar,

secrelar gonoral, prim sectelai Gh- Ctis-tesar 11922-1924), El6k Kdblos (1924-1928), Boris 9lefanov (1931-1940).

PC.R. a tosl scos in afara legii in 1924.

'Congrcsul al Vlea (al PC.R. dindecembde 1931) dA lnia jusld ti 5 lo'zinci fundamenlaler contE dictatuii fas-cisle, ziua (de lucru) de 8 ore, pamentlAfanlloi autodelerminare (penlru prcvin.ciile istodce) pene b despddire, apdra-rca URSS. Acoste lozinci l€buio se nectliuzeasca in fupta p6nfu proluaroaputedi."

. Padidul Social-Democrat din Roma-nia a fosl lntiinlat la 7 mai 1 927.

Preiedinler Gheorghe Grigorovici(1936-1938).

Din programul PS.D.R.|,ln opunersa la doct na ti tactica

comunismului, PS.D.R. stA fem p6 plal-forma socialismului demoffatic, mnside6nd ca lupla de emancipare a claseimunciloare se poale pregetiin modul celmai efrcienl gi siguf pe calsa democialiei."

DINAMICA PARTIDELOR AFLATE LA PUTERE

Viala politice a acestei perioade a fost dominatd in prima ei parte de libe-rali, care in lunga ,decadd bratienistd" au consolidat legislativ l\,4area Unire, Siullerior de Partidul National Tdrdnesc, cafe a ca$tigat t umfal alegerile parla-mentare din 1928. Descenlralizarea 9i intdrirea administraliei locale, consoli-darea micii gospodarii leranegti 9i egalitatea de lratamenta capitalului strdin cucel autohton s-au aflat in centrul programului lor politic.

Criza economicd din anii 1929-1933 9i complicatiile iscate de resiauratiacarlistd, al cerui pfomotor dorea sd guvemeze peste capul partidelor, explicd inparte egecul carc a urmat.

Trecut la cama jocului dupd '1930, regele Carol al lllea a manevrat par-tidele $i liderii lorin interesul intronarii unui regim autoritar, ceea ce avea si iireuqeasc6 abia dup6 gapte a1i de intrig6 ii lupte de culise. in acest nou con-text, democratia a continuat sa funclioneze, au avut loc alegeri padamentare,dar suvetanul a incredinlat guvemarea fie unof perconalitdli de anvergura luilorga, lipsite insa de experienla conducerii unui cabinet, fie pur 9i simplu unor,oameni ai regelui", aga cum a fost numit in cei 4 ani cal i-a fost prim-ministruGheorghe Tetdrdscu.

Tendintele autorita ste ale suveranului erau incurajale de un climai politicintemational tensionat, in cafe mentinerea sistemului de la Versailles era dince in ce mai diicild. Tdrile mici ii mijlocii igi vedeau ameninlatd suveEnitatea9i integrilatea de pretentiile naziste, intr-o vreme in care repetatele divergenteanglo-franceze 9i politica intelegerii vinovate cu agresorul german spte a-lindreDta sore fasdril erau tot mai evidente.

Pe fondul eroddrii marilor partide care conduseserd Romania dup6 fazboi,acum copleqite de neputinta de a gesi solutii viabile pentru noua situatie,migcd le de extrema dreapte, antidemocratice Si antisemite, cagtigau tot maimultteren. Este ceea ce agtepta de ateta vfeme regele Carolal ll-lea. Alegerilepa amentare din decembrie 1937, organizate de guvemul liberal condus deGheorghe Tdtdtdscu, s-au incheiat cu un rezultal surprinzdtor nici unul dintrepartide nu a obtinut nici mdcar 40olo din voluri, niciunulnu s-a putut asigura depdma majoritad, nici unul nu gi-a putul construi majoritalea necesafe in pa a-ment pentru a conduce tara.

Dupd o scudd guvernare Goga-Cuza (ambii reprezentand o grupare careobtinuse cu pulin pesle 9% din sufragii) Siinainle de convocarea noului parla-ment, regele a instituit un regjm autodtar, sustinut de toti cei nemultumiti deascensiunea legionarjlor 9i de amenintarea frontietelor, convin$i fiind cd unregim de mand forte este mai potrivit lmprejurdrilor decat vechea democratie.

Monarhia auto tare a lui Carol al lllea nu a reusit sd rezolve niciuna dinmaile probleme ale Romaniei acelor timpuri. Este drepl ce qi intr-o conjunc-turA internationald defavorabild, marcale de preponderenta pe plan europeana statelor lotalitare sovietic Ai nazist in fatalul an 1940, reg€le $i elita condu-cdtoare a statului au cedat resemnati Basarabia, partea nord-vesticd aTransilvaniei 9i sudul Dobrogei (Cadrilaterul). Zece anide carlism seincheie cuo catastrofd nationald din care avea sa se nascd !n alt regim antidemocratic,iar institulia monahice, grav discreditati, nu avea sd-qi maj revind niciodatd.

Page 101: Istorie clasa a11a - editura Corint

L!iGEors Gafencu ln campanis elecbtEl6ln Dohlgsa (193t)

,Am gust?t, cateva zlle, tot tannecul induiogatol at O entutui. Siapoia vefiil cealalieinfellsare a Orentuluit maigrozavd decet navafrea btadtor sau invazia hcustelor, a venit21Ua de aleger de alegei cum sunl inlelese 9i pGcticate de romeni, de adminishatiaromeni, de a.mata romani, de magistralii romani.

A Iosl o imagine absurd6 Si barbara dezlrnluitl de sus ln jos peste o populalle pa9-nice 9i lni9fiii ... S'au a€slal delegalii Si candidatii, s-a! iurat urnele gice4ib de aleg6-lor, s-au baful mai a es, s,au schingiuil ii snopit sub tovitu de ciomege sute $i mii deabgalori ingrcztd, populalia se ascundea in padufe. Ca ln limpuj rdzboiului, maplimbarncu revolverulla mne inconjurat de un gtup de prieteni credincio$i.'

(Constanlln Gr gore cafencu , insenndi politice, Edilwa Humanilas, 1 991)

A!6bianu do6FB lidsdi uno. padido polltr4, Tn conbdut atog6dlor din i933

'Duminba 24 decembde. Ajun de Crdciun tdd veselie. Rezultatul atoggritor a intrecutcele mai pesimiste socoleli pentu noi. Duca (pdmut rninistru liberal) a deztAnluit toa6urgia administratva impotriva mea - dend asffet o noue dovad, de falsiiatea 9i denernemicia sa sufleteasca , , Doctorul Lupu, caD s-a prezental in alege cu un pogramcenu era decal falsilicarea paogramuluimeu, a avLrt de doud orimairnuJte volurica mine,Inofenslvin poli ce gicaraghios, iutis.au lSsal loate voturile ca se iase inaint€a m€a 9ise me umileascl. Acelagiplan machiavelic a favorizat g pe coga, un alt conlralecetor alprog€mului qi ideilor mele.'

(C. Ageloiano, Memodi 1932-1934, Editura Machiave i, 1997)

; I Rozultatul al6qedlor Dadamsnbro din 20 decombde 1937

P.N.L P.N.T. Padidti Tqtjt pontu tad p.N. @in

35.920,0 20.400.a 15,800; 9.150/0

ACTIMTA r{ li! *{ t {f []J r,1

L Comparalr programele parlidelor politice carc au funclionatin pe oada interbelice.Dacd am da timpu inapoi $i v-a1i afla in fala alegerilor, cdruia dintre ele i-ali acor-da votul? l\,4olivali va alegerea $iconfruniali-o cu a Lrnuicoleg.

2. Descnelr reaclia autort,! or la aegeri din perspectiva unui obseruator neutru.Abaluilr un raport, stabilnd ce valor ale celdteniei democrate emu astlelinceicate9rce anume favoriza incSlcar€a or.Caracteizal modul in care C Argetoianu inlelege s5-!i moltveze infrengerea inalegeri. Explicali cum se face ca in multe imprejud aie vielii este mai ia inde-mane sd denunldm ,teorra conspiralie' decat sd ne recunoa$tern propriile erorl.Cdutali informalii despre c. Dlca S octavan Goga. Alcdluilt-le portretul poltic.Se justificd apreciedle lurArgeto anu?Analizali rczlltatele aleger or pafan entare d n 1937, inscrise in tabelul 4. Moti-veazA alegerea fecut6 de Caro al - ea Denr! poslu de pnm-ministru? [4ai erau9i alte solulii in sp jinul democralie ? A *t! : un scud eseu cu acesi subiect.

M&Juhrl l!l

5Li

Fomaliuni politice d6 draph

.liga Ape.adi National-Crc9tine(L.A N.C.) lnnintala h 4 madie 1923 taEqr.

Plegedinte: A.C. Cuza. A fuzlonat in1935 cu Panidul Nalional Agrar

. Legiunea Arhanghelul ! i Mihai l ,lnliinlaii la 24 unie 1927 ta la9i.

Comandanl Corneliu Zelea Codreanu(19271938), Horia Sima (1938-1941).

.ln 1930 s-au pus bazel€ o$anizalieiGada de fer, dizolvatd iormalln 1931 Si1932, scoasd din viala publica in 1933.Revine sub numele de TotLl pentru lar6,in 1935. La 21 februarie 1938, CorneliuZelea Codrean! anunle inceiarca acti-vffiliipardduld.

!)ii,) n.lf t,c,,rli:Al I( in primii ani ai Rom6niel l,lari a iost i

adoptatd o legislatle care arli putul iconsolida democralia. :

" Coruplia, proasla guvernare gilole-rarea inleresald a exceselof parti-i rdca l]€resala a excesetof pant-

i delor de dreapla a! netezil drumuli spfe inslaiarea unor fegmu auto-

L ":l:, !l1iT_

Come ru Zelea Codreanu

$atols ln godoada conlomDoran{ oo

Page 102: Istorie clasa a11a - editura Corint

ICrorologia L-urnsa de m&ineI ianuario - Este autorizata funclionareaprimului partid postdecernbrist in Romania,PN T.C D. (Partidul Nalional TarinescCrcqlin-Democrat).15 ianuarie - iS reia activitatea PartidulNal ionalLibera.23lrnlads Frontul Salvarii Na{ionale setransiome tn parlid 9i i9i anunld partici-pa€a la alegeri.I februarie - Se consiituie ConsiliulProvizoriu de lJniune Nalonald (c.Pu.N.),organ povizodu alputeriide slal.22 apdli6-15 iunie - Se desfegoara marcademonstralie din Piala UniverciHlii. Esteelaborald o Declaralie care prela punclulSal Prcclanat ei de la Tini1oan \11 madte).1$20marlie - Grave incidente produse incontextui anive|sdrii €volul e rnaghiare dela 1848.20 mai - Primele alege parlamentare 9iprezidenlale dn isto a posicomunista at,rii.iw4{ apdlie - PrcSedinlii lon lliescu 9iMihail Gorbaciov ,arafeaza, b i/oscova,nabtul de colabonre, buna vecinebb 9ianicilb inte URSS gi Ronania.18"19 aprilie - Preqedintele Franlei,Fran9ois l'/ilterrand, esle prlrnul gei de slaloccidental care v zileaza Romania dupd1989.30 iunie-1 iulie - Este desliinlat CAER 9i19i lnceleaze vabbilitaiea Tztaful de laVaryovia.1&20 noiembde - Prcledintii lliescu qiMitterand semneaza raiatul franco-ror?en.21 noiembris - Parlameniul voleazaproiectul de constilul e al Romeniei.I dsc6mbri6 - Un rcfe€ndum popularaprobe const tulia a9a cum a fosi votatd dePadament.25 dec€mbde - ltlihail Gorbaciov anunldsfalsifu | Uniuni Sovietice.rtBei;7 februade 12 state ale C.E.E. sem-neaz6 talalu de la lvlaasiricht Comuni-tatea Economice Eurcpeand se lransfomein Uniunea Euopeand.

(T€xl€lo fac parte din cad€ade interviui a publicistuluilon Bibefi$ au fosl publicate r'n 1945 sub litlll

mL]

. D6 un 6cditt, G6org0 Cdlinoscu (189Si965)

'Lumoa de maine o vad inlemeial, pe interesul acul de unanildti, de un cosmopo"litism de tip grec, a$a cum a exisial pinte oamenii Rena$tod Q a perioadei Voltaire-Goethe, pe un disp€l total de padicular Acum toatS sheduinla noasm iinde de a iacedreptate mullimii, de a lndeplini condillile materiale juste, fara de care lermenii inainlali aiprogresuluinusuntposibi l i .Unui laraninfometatSlbolnavnu-iardedecaledrale.Ins6, lncele din umd,linta eiot spiritul. Decel sa manancauncd inlr-o lad iiri slalui, pfeler sAmd hdnesc cu mesline peAcopole.' (George Cdlinescu, Lunea de neine,1945)

. Do un judd P€te PaMrca (1901-1988),,...evolulia pa9nic, Si sinietizarea contradilor o primd ipotezd plauzibil A doua

ipobze: ciclul revolulionar ca€cteristic epocilor postbelice, in toab larl6 capitaliste vaizbucnicu furie cu€nd.Am mulle indiciicd lumea de rnelne se va desfesura ln cadrulceleid6.a doua ipoteze. Speclacolul va ii cingmatogmiic, nilelug sangeros (sangele esie fermentul cre$te lor oqanice), cu febrd |evolulionare {revolulia este locomotiva lstoriei).lpoteza nr 2 va dum mai mu te decenii 9i va lio epoca bund pentru oarnenii polilici (acestiscllptor de mase umane), penlru sociologi, penhu jumaligt qi prea putin propice peniruadigi.' (Petre Pandrea, lunea de neine,1945)

. D6 un sociolog, Dimibie Gusli (188G1955),O implelire in ma 9i indisolubila inhe qtilnla Si viala nallunii; un line@l €alisl9i ide-

alisi in plina vigoare; un liran luminat, celelean Sivrednic gospodar producdtof; un sat,un oraq 9i o regiune dezvoltate maximal din punct de vodefe social, economic ai cultulal,lncadrate dirccl, solidar gisintetic ?n Nal:ufle;o naliune giun slal fecand paie acliv $ cudemnitato din organ zarca intemalionab a lum ipe care o pregaleqte lupta emicA a ma-lor Naliuni Unite - ial6 lumea de maine." (Dimitdo Gusii, Lunea de naine,1945)

O constuclie dln, micul Parls' clddta parca

pentru loale limpuile

anticipmt& in trffi&ffi ryi mzLum66 do r0lns antidpaE ln i945. D6 un fh6of, Tudor Vianu (1897-190{),Vom avea nevoie,ln laIa noastre, de muncitoi oneqU, consacral cu austeritaie 9i

competenle unot domeni in care facuitdlile lor perconae se se poate exerciia crealotAvem nevoie de omul trebii lui, de exemplarul uman lehnic. Sd denunldm tipul atat decurenl in viala noastra socialS, pe omul de vorbe, de foi ule, de avenfuri nereflectate,Aceqti oamenj bagatelizeaza locrufile cele mai gravo, le demonetizeaza. Ei aduc cu esufrul demoElizant Si lransformd lotul in neinsemnabb 9i farsa De aceea, subliniez incAo data nevoia oamonilor consacraliuneilehniclcreatoaae, odcare arfiea;de aceea, ampus loldeauna, chiar Si in eslefua, accentul pe factorul rational, activ, al potedeelor 9itehniciLlii.' Fudof Vtanu, lurrea de meine, 1945)

Page 103: Istorie clasa a11a - editura Corint

: . : . : . . .1".

lvL:J

$ia,lde e. -e s ird

-'-"* uri nfit lecsrt din "Dibma veche' (nr. 180 din19-25 illie 2--r:-

. Un Ht ooftftS L* rftn,Pesle 23 * ?'t- @rsrn Ytrffiir'nf,o administElie mai coerenld, in tocaliteli cu o

infmstructura Jnag 9 vd f inrClal deja ca prima lor dato e este se se descurce slngu .Genelalia nEtra 9i cee 6nera de atunci vor folosl ca timb6 prcfesionab mai ates en-gle4. Limbe deaab|: perru descfioe€a lor sore pialaoeroouriva fi maiales chineza.Vor fr generalii aare yo. deprinde gustul concurenlei gtobale, gustul luptei de contraca€rea acapardri puleri de case na e coroo?lii, vor redescoperi nevoia asocieriicivice.

. lJn scono(ist DdtE Dgianu'Dace von menlir€ un dile€llial de cre$terc econom cl de 3-406 anua .ata de "1edia

u.E.. am putea ajunge la apotimativ 600/0 dn nedia Uniunii(tuand in calcutsiaDre..erea,eului) in crca un deceflu. Fd? deraoale rajore pe pa.curs, am or,tea a;lngi li un vennpe locuilor de c rca 75% din "1eoia lJ. E. in iurul aru u: 2025. Abruri de nvestilii Tasrve lneducalie ii.Jnfrastructu?, Lcbute sa rezolvam/alenLem c eva ma probleme de oroinstruc{ural, lnbe care sislemul de pensii, asistenla madicald, dezechilibrul demografic.Migralia va conlinua, ceea ce va ac@ntua o djnamice dem6grafca nefavorabjla Si anomiisocae. Avem revoi€ oe o polibci de asistare a famJiei carc sa ;ncolineasca scadereapopulaliei, de o maibune integrarea cel6lenilor rcm, Vor aperea presiunide irnigrare pefondul imbdtanirii populaliei 9i al delicitutui de fode de munc,. Va trebui sa gdstionemadAncirea unor decalaje ntre regiun

VAloliff c.ti-vt cutl o sti$lalal

l. Alegeji, din cronologia aEfurai5, evenimenlele care au dal substanle luDtei Dentruahn'rarea democraliei posldecerbriste. Atcatuili Jn comeata u scrls de t5-20 oeranduri cu acesl subiect.

2. Citili cu atenlie textele de la pagina 100. Stabititi domeniile asupra cirora sedstrange prciecjia asup€ societetii romanegli a secolului hecut. Comparali gan-durile despre viiior ale acestor intelectuali cu realizarile regimului mmunist care aufinat. Cale dinhe ele s-au dovedit utopice, cate s-au implinit? Abetuitl un comen-tariu pe acest subieci.

3. organizali-ve in 4-5 grupe. Alegeli unul din textete de la paginib 100-jO1 Sifor-mulali, dupd modelul penlru care ali opiat, cateva idei generale care sa infdligezeviitorul in viziunea voash6. Discutali-le pe grupe. Conshuili apoi, pe baza conch-ziilor, mai multe formuldri cu ajutorul cdrora sA pafticipaji impreuna cu intreagaclasa b o dezbatere pe lema 'Cum va arAta Romania pesle 20 de ani?,'.

. Polfivit prograrnei qcolare pentru ciclul superior al liceulu, studiul dtsciplinet /stor'e ].,, umereqte ,,focalizarea" pe fomarea unor compelenle geneaale, precum $ia unorcom-

pelenle soecilice pentru lecare oomeriL de conlnut. comoetenle menltolJle. de adel,ii 'n pagiflle acesrri Tar$1.

ProoLnendu-ne sd va slimLla^r si sa va ofer n oosonilalea de a verifica voi ,rstvaI mesu|ain care acesle cornpelenle lncep se secontLl@ze, am adoptat o afta rnodalilale ]' decal aceea folosila in manualele noastre anleroarc penttu lixarea cunogtinlelor, pen_

lrJ recaoilrlared g eva LareJ '0.

sediutB.c.R din Buzau,o consruclie penlru secolul XXI

Cronologia

Crcdem ce p6nd acum all avui posibiitatea sd constatali cj diferitele surse docu-menbre- complementare 9i, uneo , chlar contadiclorii care lnsolesc prezenlarea9r, u cu/r, !rrar uulrauLu r uarts rrsoteso prezenErea

. conlinuturilor, prccum Qiactvitallle independente pe ca€ vd invltem se je rca izali, indi-vidLa saL'r orLp cl coegi, va ajJU sa va aprcpial icL na nut nle,es oe evel i_

: rnentele Si perconalilatile isto eicontemporane, se inlelegeti adevArud care nu se ase: totdeauna usor descifrale,Sordescilrale

3 madie - lnceputul conflictutui care iiopune pe liderii sepa€ti$ti de a Tiraspolaulorjtetilo. din Repub ica l,loldova.2527 apdlie - Arc loc vizila in Romania afosiului suveran l',4ihai l, aclarnal de mii desimpatizanli.27 septembde - Alegeri parlamentarc $iprezidenliae. F.D.S.N obline 27,7% 9ivafiobligal s, constiluie ulterior o majoritateparlamenlara cu PU.N R. siPR.M.19$ffi mai - Prima grcve genemld dupecaderea rcgimului comun sl.21 seplembrie - La Bruxelles, mlnlstrulromAn de externe se pronunld pentru inie-grarea tA inoastrc in NATO.28 septembrie - La sesiunea de ta Slras-bourg, Romenia este primila in ConsiiulEurcpei.2 noiefibde SUA acorde Romaneiclauza naliunii ce ei mai tavorizale.l$i{:26 ianuarie - l',linistru de exteme sem-neazA, a 8ruxeles, decla€lia-cadru pr,vind padrciparea Rornaniei la Parlener?tul

I mai Rornania primeQte slatutLll de aso-ciai a LJniunii Europene.21-n iu.ie Vaclav Havel, prc$edinleleCehle, intreprnde o vizttd in Romania.9-10 decsmbrie La Essen, ton ttiescusubliniazd holadEa Rom6niei de a nltac5l mairepede in U.E199521 mad;s - Este adoptata legea pentruacceleErea priva zerii.11 noiembri€ - i,4oariea lur CorneliuCoposu, pregedintele PN.T.C.D.

Page 104: Istorie clasa a11a - editura Corint

Un aR9 de prcpaganda nazistdin anil premeEato izbucnkil dzboiuluiffdiascd Gemania) 9i un afi9 al alialilorlNalunile Unite luple pentu libedaE)

Rezotvarea conf lictelorin lumea contemporand^ cooPERARE $TCONFLTCTIN PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XX

Secolul al Xxlea se caractedzeazd prjn intensilicarea relatiilor interna-tionale. ln acest secol au avut loc doud rdzboaie mondiale gi nenumdraterdzboaie regionale sau locale. lnceputul secolului al Xx]ea se definegte prinapogeul epocii ,,imperialiste". Termenulse refere la o perioade detimpcuprinsdintre 1870 !i 1914, in care puterile europene au dezvoltat cele mai mari impedicoloniale. Terile europene detineau aproximativ 20% din suprafala globului.inceputul secolului trecut a fost marcat de competitie, rivalitate politic: 9i eco-nomica deosebil de agresive inlre marile pute .

lnceputul s€Qolului al Xx-lea semnaleazd aparilia unor noi centre de puterein afara continentului european: Japonia gi Statele Unite. Din punct de vederepolitic ai militar, Eurcpa €ra impdditd in doua aliante miliare Si politice: Anfanta9i Ttipla Alia\e. Anlanla a fost semnau, la 8 aprilie 1904, de Marea Bfitanie 9iFEnta. l!y'ai taziu, Antantei i s-a aleturat Si Rusia. TriplaAliantd afostsemnate,la 20 mai 1882, de Gennania, Austro-Ungaria gi ltalia.

La inceputul secolului al Xx]ea, Gernania a promovat o politicd agresivd9i a optat pentru alianta cu Austro-Ungaria. ln fala acestei situatii, veciniiGermaniei de la est 9i de la vest, Franta gi Rusia, au semnat o alianli deap6rare comund. in 1898, Gemania a iniliat un plan de organizare a uneifotemoderne. Marea Britanie s-a simlit ameninta€ gi s-a aleturat alianlei.

In august 1914 s-a declaniat cel mai mare rezboi pe care ilvdzu6€ istoriapane atunci, ,,[,,larele Rdzboi", razboiul despre care se credea c6 va rezolvatoate Droblemele. R6zboiul a durat Dend Tn 11 noiembrie 1918. ln acest rezboiau fost ucigi mai mult de I milioane de oameni pe campul de luptd gi mai mulliin spatele frontuilor din cauza lipsurilor Rdzboiul s-a purtat cu o tehnologieavansatd pentru acele iimpuri: avionul (bombardamente ae ene), tehnici decomunicatie moderne (telegraful, mdioul, telefonul), ame performante (tancul,submarinul).

Sistemul de pace de la Versailles (1919) nu a rezolvat tensiunile care audus la izbucnirea razboiului. Acesta a l6satTn urna luitraume gifrustrdri. Llulli$i-au gdsit refugiul in doctdne nationaliste, intemalionaliste gi solutii politicenedemocratice. Una din cfealiile Primului Rdzboi Mondial a fost Liga Naliunilor.Obiectivele sale erau dezarmarea qi construirea unui sistem de secudtatecolectivd. Cu toate acestea, Liga Natiunilor nu a reusit sa impiedice declan$a-rea celui de Al Doilea Rdzboi Nrlondial.

Un moment al cooperarii intemalionale l"a reprezentat semnarea tratatuluiBdand-Kellogg, la 27 august 1928. Tratatulid propunea evitarea de noirez-boaie Si consolidarea increde i reciproce in relatiile intre state.

Cel de Al Doilea Rdzboi l,4ondial a avut loc intre anii 1939 Si 1945 ii adepdgit, prin participare 9i consecinle, pdma conflagEtie mondiaE.

Page 105: Istorie clasa a11a - editura Corint

ln limpul rdzboiului au mufit aproximativ 60 de milioane de oameni, militari$i civili, aproximativ 3% din populajia globului de la acea dat6. Pacea de laVersailles ldsase Gemaniei un puternic sentiment de frustrare $i de nedrep-late. La acesta s-au addugat l\,larea Cizd Economicd, cregterea fasismului Sia nationalismu uiin fomele sale exlreme.

Tn preajma giin timpul rdzboiului s-a desfd$ulat Ho'ocaustul, cea mai marecim6 impotriva umanilatii. in cermania $i in lddle aflate sub dominalia ei aufost omorali6 milioane de evrei, fdfd niciun motivin afara aceluia cd erau evrei.

Rdzboiuls-a dat intre PuterileAliate (Marea Brilanie, Statele Unite, Franta,Uniunea Sovieticd) 9i Puterile Axei (cermania, ltalia, Japonia), cu alialii lor, Sis-a teminat in 1945 cu infrangerea acestofa din urmd.f;'

Dodaralb de dzboi a AustcungadEi adesaE Sorbi€i (28 iuli€ 1914),Guvemul rcgal serb n! a rdspuns de o maniere satsbciba€ la nota din 23 iulie

1914 prezenlata de ministrul aushGungar la Belgrad, guvernele impedat 9i rcgal suni eleinsele hola€le in a-$ivedea aperate interesele gidrepturile, Si, in acest scop, se rccu€ela foda armelor. ln consecinla, Auslro'lJngaria se considere de aiciinainte in starc dertboi cu Serb,a.

lnl€l€g6Ea membdlor Anhnleid6 a nu'lndl€h pace soparatt (1 s€pbmbdo lS14)Urmdloarea declaralie a fosl semnald in aceastd dimjneale de Ministetut de Exte,ne

Brilanic la Lond€

'Subsemnalii, special autorizalide guvemele lof penlru aceasta, decbra urmatoarele:Guvemele britanic, ffancez gi rus de comun acord se angajeaze sa nu incheie pace sepa-rat6 ln iimpul acesluirazboi.

Cele lrei guveme sunl de acod ca ailnci cead va fr vorba de discutafea lemenilorpecii niciunul dintre aliatinu va cere termenii p6ciifdre acorduliiecaruia dintre aliali."

lnfiinlarca Soci66tii (Ligil) Naliunilor

,lnaltele p54i coniractate, considednd c5, penlru a dezvolta cooperalea 9i penltu ale garanla pacea 9i srguranla, este necesar sa se accepte anumite obligalii, de a nurecurge la dzboi, se se lnlrellnb ia lumina zilei relaliuni inlemajionale bazale pejustilje Sionoarc, se se obserue dguros presciplunile drepiuiui internalional, recunoscut de acicareguE de conduce@ efectiv, a guvernelor, sd se hca sa domneasce droplalea $i sd sercspecte cu sfrnlenie toate oblgaliile tratatelof in dporturile mutuale dinte popoarcteo€anizate, adopte prezentul pact, care lnslituie Socielalea Naliunilor (...). Art. 7. SediulSocieiAlii Naliunilor este stabllil la Geneva (...). Arl. 10. [,{embrii Socieietiiili iau indato-rirea sA respecle gisa mentine in conka oricarei agrcsiuniexieme integrilalea leritoriaESiindependenta polilicd exislenti a tuluror memb lorSocieialii."

lTralalti de la Vesai es,1919-192Q1

ACTIY'T NE INDE?END'N'AAnalizali documentul 3. Cornenlal pfncipitle care au slal ia baza creerii Ligii NatiunilorExplicaji de ce nu au €u$il mecan sfitele nlernationale sd evite izbucnirea lnuinou conflict mondial.Comentati cauzele care au dus a declansarea aceslui rdzboi.Cduiali infomalii suplimentare cu prrvire a pierdedle de vieti omene$ti din aniiHolocaustului. Argumentali de ce astfel de atroclit nu pot fi uitate saLr ignorate

1.2.

3.

Mddulul lV

O cronologic a eeior bouicor{licle sonbiale

1914, 28 iurie - Asasrnarea lui FranlzFerdinand la Saraievo.3 argust-Germania declare rAzbo lvladiBrianii $ invadeaza Belgla.26 algult - infr6ngerea arrnatelor rusegtia Tannenburg1915, 19 iairuafie - Are loc primul raidae an in Marea Brilanie cu un zepelin,7 firai - Torpibrca transallanlicului "Lusi-tana" de citre un sLbmain geman.19 decenrbne Relfagerea aliatilor de laGallipoli.1916,2'1 februarie - lncepulirl bdtdliei de

1 iuli6 Balela de pe Somme.1917, 6 apnte SIJA declar, razboiGermaniei.I dec€mb e -Cucerirea lerusalimululdecefe englezi.1918, i madie - Pacea de la Bresl-L to\,sklntre Geman a 9iRlsia.11 noiembde - Semnarea almisltliuluiinlre aliatigiGeman a.1919" 28 lunie - Semnarea Tralalului depace de la VeIsailles.

1939, 1 teptemhrie - Germania invadeazaPolonla.i940, Augusl - Bdglia Angliei.1941, 22 iunie Gemania ahca Unlu,nea Sovieiica.7 deeembrc - Japonia atace StateleUnite la Pead Halbor.1 2, noiembtle Bdldiia de la Stallngrad.1919, 6 iunie Debarcarea alialilor inNormandia

Competenle specillce rnodulu uRELAT]ILE NTERNATONALE

3.3 Descoperirea in surse e de infor,mare a perspectivelor mulliple asupEevenim€ntelor isiorice.4.2. Folosirca mijloacelor 9i a tehno-

logi lor de lnfonnale gicomunicare pen-tru Invesligarea unur eveniment sau aunuiproces slorc..1,4, Suslkerea aryunenlab a unuipunct de vedere inta dbculie / intr'unrcfehl pe tene de istarie.

Cooporars 9i conflict '103

Page 106: Istorie clasa a11a - editura Corint

,o

Mosaj al bi Churchll cetg Sblln

,Nu esie deloc incu€jatof sd imagi-ndm un viilor in cafe dumneavoasld iil6dle pe care le dominati, impreun6 cupadidele comuniste din numercase allestale, veliii a$ezati de o parte, i loli ceicare se raliazd naliunilofde limbe engle-zd, asocialii 9i dominioanele lor, se vorafla de cealaltd parte.'

(28 apri{ie 1945)

104

cooPERARE $TCONFL|CTitrt I ooul.lulvrArnre R sEcoLULUt xx

SfaEilulceluide AlDoiba Rdzboi l\4ondial nu a adus pacea pe care o a$teplatoate lumea. Europa $i lumea au fost impd{ite in doud sfere de influentd.

Tdrile din Europa vesticd, cu regimuri democratice, au incepul un plan dereconstruclie, Planul ltlarshall, coordonat de Statele Unite, iar ldrile din Europaesticd au intrai sub influenta politicd, economicd 9i milita€ a Uniunii Sovietice.Aceasta a impus tei|o| aflate sub influenta ei propriul sislem politic comunistlotalitar

Planui Ma$hall a fost lansatin 1947 pentru a teconstruieconomia Europeidistrusd de rdzboi. Programu a fost un succes $ia durat panA in 1952, de elbeneficiind 18 lrri vesleuropene. Planula constatin credite, subvenlii neram-bursabile qiajutoare maleriale sau alimentare. Pentru a nu rdmane mai prejos,Uniunea Sovieticd a impus tdrilor sale satelile, in 1949, un organism economicdenumit Consiliul de Ajulor Economic Reciproc (CAER). Acesta nu se baza petealitdli economice, ci pe interese ideologice, gi de aceea a fost un egec.

in 1947, odatd cu separarea lumiiin doud blocuri politice rivale, s-a declan-qat un nou tip de rdzboi, numit de la inceput ,,Rdzboiul Rece". De o parte a,,cortinei de fier" se gdseau ldfile occidentale, bloc militar compus din SUA $ialiatiilof grupaliin NATO (organizalie internalionald pentru colaborafea defen-sivd infiintatd pdn Tfatalui Atlanticului de Nord, semnat la Washington pe4 apdlie 1949), iaf de cealalld pade se gaseau URSS Fi aliatii ei, organizaliin Tratatul de la Vargovia (Tratalul de prietenie, cooperare $i asistenld mutuald).Acest Tratat afosio aliantd mllitad atdilofdin Europa Cenlrald gide Est aflatesub influenla URSS, infiinlate la 14 mai 1955 (desfiinlat, la Praga, pe 1 iulie1991) 9i care declafa cd are drept scop aperafea impotriva amenintdrii NATO.Tratatul de la Varcovia a fost initiat de cdtre Nikita Hru$dov in 1955, Si a foslsemnat la Vargovia pe 14 mai 1955. Pactul $i-a incelat existenta pe 3 martie1991. Rezboiul Rece s-a terrfinat, de asemenea, in 1991, odatd cu destema-rea URSS.

In 1945 s-a infiinlat Organizalia Natiuniof Ljnite (ONU), organizatie a tutu-ror slatelor lumii care are ca obieclive pfomovarea pdeleniei inire state, apli-carea legilor internationale, asigurafea securitdtii internalionale, incufajareadezvoltarii economice. ONU este continuatoarea Ligii Naliunilor infiinlaiein 1919.

Un alt organism de cooperare a Europei occidentale a fosl ComunitateaEuropeand, al cdrei rcl a maifost menlional in paginile acestui manual. Ea afost infiiniatd la Roma sub numele de Comunitatea Economicd Eufopeand{CEE). la data de 25 marlie 1957.

Tdrile fondatoare au fost Belgia, Germania, Franla, ltalia, Luxemburg,olanda. Concomitenl cu CE s-a conslituit $i Comunitatea Eufopeand a A1o-mului (CEA, astdzi EUMTOM). Au apdrut atunci trei comunitdli, numite $iComunitalile Europene. Pdn Tratatul de fuziune au fost puse bazele unor orga-ne comune de conducere, printre acestea numdrandu-se Comisia Europeandsi Consiliul European.

Page 107: Istorie clasa a11a - editura Corint

Planul l4arshall

,ln consecinld, Europa afe nevoie de un ajutor suplimentar imporlant, dace vrem sdeviam g€vele probleme economice, sociale $irolilice ce vor suaveni. Penlru a le rcmedia, lreb0ie sA inlrerupem cercul vicios gi s, rcskurdm incredeea popoareloa eurcpenein viitorul economic al prcp ilor lari Si in Europa in general.

Esle logic ca Statele lJnite ale Americi se faca tot ceea ce le stl ln putere pentu aajula lumea s5-9i regdseasce sanetaba economica nomale fad de care aceasta nu poaledobandi nici stabilitale polifice, nici pace aslguraH. Acliunea noastra nu esle ind.epb6 niclimpotrva uneia dintre lad, niciunei doctrine, cilmpotdva loamelei, sArdciei, dispeddisrhaosulu, Scopul nositu lrebure si lie rcnaslerea unel economii mondiale sindloase pen-itu a permile slabili|ea de condiliipolitice gisociale prcpice inslituliilor libere."

(Din discursul secretarului de slalla Unive6ilalea Harvad. iunie 1947)

T|lhtul Aiantculuide Nod (4 apdlio 1949)

,Adlcolu/ yi P6'tile convin ca un alac amal impol va uneia sau mai multora dinhsele, in Eurcpa sau in America de Nord, va li considerat un atac impohiva lulu@r Qi, inconsecinta, sunt de acord cA, daci are loc un asemenea atac amat, iiecaro dinlrc ele, inexercila€a dreplu u ,a adloaparare inoivio rrl) saL Loleclive recunosol pr n Arlicolul Sldin Carta Natiunilor Unite, va sp.ijin Pariea sau Pe4ib alacate prin efectuarea imediaia,individualsau de comun acord cu celelalte Pe , a orici|eiacliuni pe care o considerenecesa6, inclusiv folosirca lo4ei armale, pentru restabilirea Si menlinelea secu ldliizonei nod-atlanlice,'

D€cla|Elia Sdum.n (9 mal 1950)

'Pacea mondiala nu poale ti in siguranla E|e efoduri crcaloa@ pe mesua amenin-ladlor la care este expus5. Contributia unel Europe oqanizato (...) este indispensabilapenttu menlinerca unof relatii pa$nice.

Europa nu se va face deodald, confom unui singur plan. Ea va ii construitl pdnmasu concrcte care mai intai vor crea o solida tale concreta, Adunaaea naliunilorEuropeicerc ellminarea valildlii seculare franco.gemane.0 ce mdsurd luate kebuie sep veasca in primul rend acesie doud ldri."

ACN!1TATE'NDEPENDENTA

l\,4otivali ingfijorarea exprimate in sc soarca lui W Churchill cetre Stalin.Comparati S stabilli egatura intre valorile promovate de Liga Naliunilor (docu-menlul3 din paginib anterioarc)c! cee ale 0NlJ (documentul2).Anallzali, pe grupe, structura Si obiectivele celor doua progEme econornice -CAERSiPlanu l\,4arshall- $i stabi ili cauzele care au dus la succesul, respecliv la

Prczentalicond liie in care se aplicl ad mlulV al Tmtatului Allanticului de Nod.Redactali un scurt eseu in care se descrieli atriosfera internationald ln timpLl,,Rdzboiului Rece'.

6. ldentificali, in documentu 5. valo;re ce care s-a conslruit prciectul unilaliieuropene.

1.2.

4.5.

de a Roma (1957)

Intldic€ro ia Cali6 lt4iuni|o. Unib;,N;j, popoarc,e naliuirilor.unite, !un-

lem hoEdlii-st safuemgene|aliile viitoare dd oo-

fib dzboiului;- sd reaiimam crcdinla in dfeptufile

fundamentale ale omllui, in demnitalea$i valoarea fl inlei umane;

-ad slab im condilii ln caie se aclio-neze Jostilia 9i respectul fale ds obliOaliilecare decurg din tralite'e internalionalej

- se promovdm pmgresul social gilm-buneElirea nivelului de t€i $i a libeftalii."

(26 iunie 1945)

Cronologic1945, tubruado - Conferinla de la lalta.Inceputul Rezboiulul Rece.Martio - W Churchill folosegte lenrenul,Cortina de fle/.1947, iuni€ Anunlarea Planului |arshall.1948, iunie- Blocada Be lnului.1949, iulie - Tnfinlarea NATo.12 mai- la sfargit blocada Be inului.195G1953 - Rdzboiul din Coreea.1954, madio - inf intarea KGB.f955, mai - infiintarea Paclului de lava6ovra.1956, oc{ombrie - Revolulia din ungaria.1961 , augusl - Construirea Zidu ui Be i-nulut,1982, oc{ombdo - C za tachetelor dinCuba.1965, aprilie - Trlmite|ea a 150 000 desoldali americani in Vietnam.1968, august - "P mdvara de la Praga'esle infranla de lrupele sovietice.1979, decembria - Trupele sovteticeinvadeazd Afganislanul.1985, narlie - I\,1. corbaciov devine lidefal URSS.1989, noiombrie - Caderea ZiduluiBe inului.1991, apdlie - Dizolvafea Pactului de la

August - Deslrrrnarca Uniunil Sovietice.

Reuniunea lar|ot fondatoare ale CEE

Page 108: Istorie clasa a11a - editura Corint

Acordul de la Day,ton (1995)Si-a propus sa so ulonezeconflictul din fosla lugoslavie

cooPERARE $TCONFLTCTiru r-uueR courruponRruA

Procesul de constructie a unitAlii europene s-a accelerat in anii '90, astfelci in prim-plan, pe continentul nostru, se situeaze aspect€le cate definesccooperarea Si mai pulin cele care ar putea genera conflicte. Dupd cum se gtie,pe 1 noiembrie 1993 a luat naiterc Uniunea Europeane, confom tratatului de lal\4aastidt. Procesul de extindere a Uniunii a cunoscul gi el un ritm acc€leral.Instituliile UniuniiEuropene sunt ConsiliulEuropean $iPre$edifltele ConsiliuluiEuropean, Parlamentul European, care feprezinta cetetenii tarilor UniuniiEurcpene, Si care este ales prin vot direct de cdtre acegtia, Consiliul UniuniiEurcpene \Consiliul de MinlSfo, care reprezintd fiecafe sht membru, ComisiaEuropeand, cu cei 17 comisari care reprezinta interesele generale ale UE,Curtea de Justitie Europeand, care se ingriiesle de respectarea legilof, CurteaEuropeand de Contud, care verifica fnanlarea activitetilor UE.

Colaborarea 9i confl ictul in lumea contemporane cunosc o evolutie specialdpdn fenomenul .globalizdrii. Globalizarea ins€amnd schimbdri importante incadrul societetilor traditionale ca rezultat al comerlului iniernational ridicat, alcreiterii investiliilor 9i al schimburilor cultumle intre state. Globalizarea este demai multe tipuri: economici Si tehnologicd.

Prima etape istoice a globalizdrii poate fi identificatd in perioada jnterbe-lice, odatd cu renuntarea la acoperirea in etalonul-aur a economiilor 9i laacceptarea ptoducliei de mdrfud, a investitiilor, precum 9i a capitalului caetaloane ale dezvoltdrii economice. Dupa celdeAl Doilea Rdzboi Mondial, glo"balizarea a fost coordonatd de Organizatia l!y'ondiale pentru Ta fe Si Comerl.

Globalizarea este un fenomen complex, Tn mi$care, cu consecinteb caruiaomul contemDoran se confrunte la tot Dasul. Unii considerd cd cel mai marepedcol pe carelpoate implicq globalizarea esle rdcirea relatiilor dintre oameni.ln lumea conlemporane, cultura kadilionald a societelilof este in transforma.eSi preschimbare in spectacol 9i marfa. Cultura umaniste a cdzut pe planul doi,in favoarea culturii tehnico-ltiifllifice. Globalizarea contemporane are dezavan-hjulce omul mondial globalizat devine tot maiinteresatde economie gitrdie$tenumai pentru productie gi consum.

Un alt fenomen caracteristic al lumii contemporane este terorismul. Acestareprezintd o tactice de lupte bazatd pe acte de violenle, sabotaj sau amenin-lare, executate impotriva unui stat, unei organizalii, unei categorii sociale sauimpotriva unuigrup de persoane civile. Terorismul este folosil pentru atingereaunor scopu st ct politice gi are ca scop p.ecis producerea unui efect psiholo-gic generalizat de frica 9i intimidare. Principalele elemente de defnife a terois'mului sunl: mijloacele (adiuni violente), meiodele (inducerea fricii pentru cela-leni), tintele (civili), scopurile (producerea unei schamberi politice majore) qiactorii (indivizi sau grupuri nestatale). Cauzele tefodsmului sunt dorinla de arispandj un mesaj, dorinta de rezbunare gi pedepsire, fanatismul religios, sub-minarea auto tdtii de stal sau lupta pentru oblinerca unor drepturi politice.Terorismul iii poate atinge scopul pa4ial, poale prelungi violenla, poatedeclanqa un rizboi, poate duce la instaurarea unei dictaturi sau poate aveaefecte economice colale|ale.

,Cdslile a baslrc' ln misiune

Page 109: Istorie clasa a11a - editura Corint

Definilia globalzirii &6 do F.M.l,,,Globalizarea |eprezinta creqterea ln nierdependenta economica a laribr din inlrea-

ga lume prin creglerea volumulu! 9i a vaieialii tranza4iilor de bunur 9i servicii pestegranile, fluxul de capital intemalional mult mai liber Si mai rapid, dar !i o difuziune maib0a a tehnologiei.'

Deffni$a globafizedideg d€ Bence li4ondiaE,,Libertatea 9i capacitatea indivizilor Sl a llrmelor de a inilia tranzaqii economice vo-

lunlare 6u rezidenli aiallor led."

L- l

Dofnilia l€mdsmulul contom Ligll N4lunib (1937)

"Toate acteie ciminale ind€ptale impolfva unui stat sau iAcuie o planificate penttua crea o starc de tercare ln mintea anumitor pe|soane, a lnui grup de persoane sau apublic!lui larg."

Dofnilh tomdsmulul contom Codului Fodoral al SUA

"Folosi€a ilegald a forlei si violenlei impot iva unor peBoane sau propdeiali, pentruinlimidarea sau pedepsirca unuiguvem, a populaliei civile sau a lnu segmentde popu-lalie, fecuia in scopul atingerii onof obiective polilice sau sociale.'

D6fn[h tsmdsmllul contom l)opatunentului Apdfddi al SUA

"Folosiea calcubla a violentei ilegale penlru a inslaura frica, in vederca intimidarlisau pedepsirii glvemelor sau socielalilor, penttu atinggrea unor scopuriln geneElpol-lice, religioase sau ideologice.'

Dsfnlh torcrlsmulul contom teqll Patiot - SUA,Acle periculoase penlru viata umane care se prcduc cu incllcarea codului penalal

Statelor Unite a{e Amedciisau alo cdruislal (din componenja SUA).'

Corv6nlh EuropsaM p€nfu |Epdmatr€ trmrismulul (Sfa6bou€, 27 lanuado 19f4

"Afticolul 1Pentru cednlele exiradeiihhe statele contactante, nici o iniractiune menlionaE mai

jos nu va ii consideGia ca o infracliune politica, ca o infracliune conexa b o infra4iunepolitica sau ca o infracliune inspiratd de scopuri politice:

ldentificali, dlscut;r: -:--: rs:rInerle 9idiferentelein deiinirea globalizdril.Real izal iun eseu l :z ' : : : ,_a ;?1 efecle e global izddi.Clasiiicall $i inleDfe": ::: -:: : : :j3:lele tero smului asupE lumii coniemporaneCons'deral: cJ u--r '- r': :: - -:_o: De caea cea oure sau nJ? Ce lesuricredeli cd ;r rcbui s: '€ ,::: :. _ :: s.-.s; Argumentati-ve punctulde vedere.

11 seplemhe 2001 -World Ttade Cenler h ll6c,ri

Cronologic

1.2.

4

1993, 1 noiembde - Inhd tn vigoarcTratatul asupra Uniunli Europene.1997. 16 iulie - Este adoptate ,Agenda2000 - penlru o Europa mai pulemice $imaiextinse', ca€ hateazd rcfoma instilu-lionala a UE, prezinte viziunea asupraextinderii Uniuni 9i opiniile Comisiei cupivire la cererile de aderare la UE ale celorzece lA cenhaleurcpene,19S9, 1 iRnLlaie - Lansa@a monedei uniceeuDpene in cele 11 siate eurcpene @Je auindeplinil crileriile de convergenla (Franta,Germania, Olanda, Belgia Luxemburg,Auslda, ltalia, Spania, Porlugalia, Finlanda,klanda).1999, 1 mai- lntra in vigoare Traiaiulde

2001 , 26 iebrua e - Tratatul de la Nlsa afosl adoplal de cit€ guvernee statelormembre. Tfalalui va inila in vigoarc dupdratilicarca sa de catrc toale padamenlelenalDnaE,

Fno uEu".nir!Pdma jurndtate a secolului )(X a foslpoate cea mai sangeroasa epocddin istoria omenirii. S-au desfdguEldoue rezboaie mondiale 9i nenu-merate confficte rcgionale care s-ausoldat cu rnilioane de victime.ln a doua jumdtate a secolului amasistat la constiluirea unor stucturide stabilitaie $i de cooperare inter-nalonal6. Spre linalul secolului,cele mai imporlante construclii deac€st gen s-au dovedit a Ii NATo SiUniunea EuropeanA.

a) infGcliunile clprinse in cempulde aplicare a Convenliei penlru repdma€a captu-|erii ilicite de aeronave semnaie b Haga la 16 decernbie 1970; b) inffaclionile cupdnseln campul de apllca€ a Convenliei pentru reprimarea de acie ilicite indreptate contrasiguranlei avial ei civile, semnaa b lvontrealla 23 sepiembrie 1971;c)infracliunile graveconstend intr-un atac impotiva vielii, integ.itltii coeorale sau libertalil pe.soanelor carese bucud de prclectie ntemalional,, inclusiv a agenlilor diplomaiici; d) inft'acliunile careau ca obiect rApirea, llafer ca ostatici sau secheslrarca ilega6; e) inf€cliunile care auca obiect iolos rea de boobe. grcnade, Iacheie, arme de foc automale ori scisori saucolele-bombd, in maslra i. care aceasle folosirc prczinu un pericolpenlru pelsoane;t tenlafivA b s,vaQi€e nhaclunilor precizate ori parliciparea in calilate de coautor saude complice al unei p€rsca.e %€ savArge$e o incearci sA sdvaeeasci o asifel deinfracliune.'

ACTIVITATE 1I.!D€Ii\}'\T\

107

Page 110: Istorie clasa a11a - editura Corint

W,rsmilnim fii c,r,ntlnt r^l nULWIW

'tn m*f;*klN Y,MROMANIA SI RMBOAIELE REGIONALE

rwffiNffinffilffi

Regele Carol a Peeq, in ani cand Roman ase impunea ca o pulere bacanica

Cronolo5ic1912-19'i3 - Romania nu a pade lapdmul rezboi ba canic.lunie 1913 - Rornania avertzeazeBulgara cd nu va dmane neutra in cazulunuinou dzboibalcan c.lulie 1913 - Mobilizarca amatei rcmane.7 iul ie 1913 Romana decara dzboiBulgarei.lulie 1913 - Romania este de acord cuarmisiilu cu Eulga a30 iuliel0 augusi Are loc, a Bucuregt,conferinla de paceacelulde al flea rdzboi

10 august 1gl3 - Se incheie Ttalalul depace de la Bucurc$. Bu gara pierde sudulDobrcge in favoarea RomanieDecemb.ir) 1913- Regele Caro I tilogeFman, reclno9te c5 nu poale garanta ciRornAnia iqi va indeplini ob galia dncauza secrctd dn lmtatul cu Auslria incond liile in care opinia publica Tncina sprea ianla cu RusiaDecembrie 1913 - Esle incheiat un pactgrem-mmAno-sarb indreplat dir€ct impolriva Austm-LJ ngariei qi Gerrnaniei.27 madie 1914 Prinlul rnostenitor Ferdinand vzteaza St Pelersburu, irnbunata-find re alile ruso-romane.14 iunie ,1914 - Tarul Ruse, Nicolae all-lea, insotii de minislru de exteme

Sazonov, v ziteaza Romania.24 iunie - M nslrulde exlerne a Rus e,Sazonov, ii scrie larului cd in evenluali-tatea izbucn unu rezboi, Rornania se vaaia cu celma puternic

IN SECOLUL XXLa inceputul secolul al Xx-lea, Romania a reu$it sd se impund ca putere

balcanicd, ceea ce ii permitea sa medieze conflicte din aceasld zone aEufopei. Astfel, la 10 august 1913, s-a incheiat la Bucufegli pacea care puneacapet celui de al ll-lea ldzboi balcanic- Prin aceastd pace, Romania a reusitsd-Fi consolideze pozilia pe scena politicd eufopeana $isd obline sudul Dobrc-gei (Cadrilater), cu otagele Silislra, Turtucaia, Balcic.

Prin sistemul de pace de la Versailles, care a incheiat Primul Rbzboi l\,,lon-dial, Romania a reu$it sd-$i atingd obiectivele privind realizarea statuluinalional. Pe oada interbeLicd nu a insemnal insd o felaxafe a relatiilordin cen-trul si sud-estul Europei, ci dim pot vd. Statele care au pierd ut in Pim ul Rdzboilvlondialgi care au suferit pierderi teitoriale nu s-au impdcat cu aceastd situatie$i au continut sa exercite pfesiuni, pe plan european, pentru revizuirea acesteisilualii. Romania s-a confruntat cu astfel de atitudini din partea Bulgaiei, aURSS iia ungariei.

Pentru a pfeveni 0lanurile aceslor state, Romania a incercat sd constru-iascd sisteme de alian{e la nivel european, cu l\,4area Britanie Si Franla, dar 9ila lvel regional. cu Poloria. lugoslavia. Cehoslovacia, Grecia $i Turcia. ln1921. Roman,a a fost membra fondatoare a l\,,licii Antante (lvica inlelegere).alianlA defensivd cu lugoslavia gi Cehoslovacia, iat in 1934 rcalizeazainlelegefea Balcanica, cu Grecia, Turcia $i lugoslavia. Cele doud alianle au fostconcepute ca instrumente de colaborare politicd, militard gi economicd Si aurdspuns nevoli de colaborare la nivel regional. Din pecate, astfelde alianle nuau facul fatd provocarilor politice din anii'30 Sinu au pututimpiedica implicafeaRomaniei intr-un nou fdzboi mondial.

Dupd incheierea conflictului (1945), lerile din centrul ii estul Europei auajuns in siera de influenlA a URSS, 9i astfel conflicleie regionale in cadrulblocului socialist erau excluse. Au existat, 1otu9i, doud momente tensioanteintre lddle socialiste. In 1956, in timpul revoluliei din Ungana, $iin '1968, in lim-pLl 'Primbveri de la Praga. Romania a avut doue pozil i i diferire. in 1956.conducefea comunistd de la Bucufesti a condamnat revolulia 9i a suslinutintervenlia sovieticd, dar in 1 968 Romania a condam nal intervenlia sovieticd 9la optat pentru dreptul fiecdrei tdd de a conslrui socialismul in ritmul 9i cumjjloacee propri. Aceasla nu a insemnal, a$a cum au crezul mulli atunci, oindepadare a Romaniei de sislemul politic comunist $i de URSS, ci dimpotivd.Nicolae Ceauqescu a tinut celebtul discurs dln Piala Palatului nu cu intentia dea apdrd lara, cicu intentia de a-$i proteja propriul sisiem dictatorial.

108 Relatiileinternalionai€

Page 111: Istorie clasa a11a - editura Corint

Mica lnlelegere. Converrtia de alladn d.fomtua lntg R€galul Romenioi $ tupublice C6ho€lovacd(22 apdli€, 1921),,Bine hot,dti a pesta pacea dobendild cu prelul atabr sacrifrcii $i prevazula prin

pactulSocietali Naliunilor, precum 9 ordinea stabilih pdn Tralafulincheiat la Trianon,la4lunie 1929, de pulerile aliate S asociate, de o parle, 9i Ungada, de alla, preqedinieleRepublicii Cehoslovace $i l',4aieslalea Sa €gele Romaniei s-au pus de acord pentru ainch€ia o convenlie defenslva 9i au desemnai in acest scop pe plenipotenliarii lor, ca€dupe schimbul deplinelor lor pulerigisiteln buna gicuvenila iorme, s-au inleles in privin-la urmatoarelor siipulaliuni:

hlicolul 1:1n cawl unui alac, neprovocai, din paftea Unga ei conira uneia din [na[teb PArti Conhactante, ceala A pado se oblig, a veniin ajutorul pe4ii alacale in chipulhobrel prln invoiala prevdzuta b artcolul 2 al prezenteiconvenlii. (...)

Arilcolu/ 3r N ci una din inaltele Pddi Contractante nu va putea incheia weo aliantecu o teda puterefara avizul prealabil al celeilalte.'

. Convoi||ia do alianla def€nsive ht€ Rogauil Romanbi $ Rogstd SedGcloElcSloven (7 iunie 1921),Adicolu/ 11 ln cazul unui alac, neprovocat, din partea ljngariei ii Bulga ei conka

uneia dinlnaliee Pa4i Contractante, cealafta paie se oblige a veniin ajulorul pa(i] ala-caie in chipul hot,rat p n invoiala p@vizutd in adicolul 2 al prezentei convenlii. (...)

,Arllcolu/ 3i Nici una din Inaltele Pdii Contractante nu va puiea incheia vreo alanlacu o le4a pulee fa€ avzulprearabi alceeila\e. (...)

Arlicolul S Corverlia aceasta va'ivalabila mpde doiani. irceperd din.,ira schim-buluide |aliflcari. La expirarca acestuitemen, fiecare dinlre pd4iva pulea denunla coa-ventia de fale Ea va ramane in vigoa€ qase luni dupa data denun16fii."

Pactullntelegedi Balcanice (9 februane 1934),Artcolu/ tj Grecia, Romania, Turcia S lugoslavia i$i gaEnteaze mulual siguranla

frunla ilor lor balcanice/Arrbolu/ Z lnalteb Parli Contraclante se obiga sd se sfdiuiascd asupra masu lor de

luat in fala unor impreiurdi ce al pulea atrnge nle€sele lor aqa cum sunt definile p nDrezentulacod.

Ele se obliga se nu inheprinde nicio acliune politice fale de oice lad balcanice,nesemnatad a prezentu ur acord, fard avizul mulual prealabil, $isd nu ia nicio obligaliepolilicd, iati de o ce alid tad balcanicd, fdd consimlemantul celo alle p54i mntraclanle."

ACTIVIT ATE INDE?ENDENIA

l. Folosind cronoogia d n pagina alaturate 9i, eventual, o istorie a Romaniei, identili-cali $i comentali cauze e giefectele apropierii diplomauce a acesteia deAnlanti SiRusia, precum 9l ale indepeder de Puterlle Cent.ale in anii premerc6tod PrimuluiRezboi [,londiaL.

2. Analizali documentele $isiab t obieclvele pe careqile-a propus d iplomalia roma-nA in perioada interbe ca.

3. Pornind de la discursull!rN.o2e ]-ri!lesc!, precizalicare era rolul Llgii Natiunilorin ooinia acestu a

4. Comentati fragmentul din c s.:'s: ; nLrt de Nicolae Ceau$escu la millngul din 21august 1968, reprodus in nz^ i - .aena 23. De ce c€del ca Romania a avulatuncio aftA aiitudife de.6l ar: :::€=- 'al3 d e even mentele din 1956 din Ungaia?

Disdrrsul $nut de Nidao ftulGdr, lhcalihb rh pEledinb alc€l6i dFa 12€666lunl odlnarc a Adunadl Gqloralo aSod66li N4iunibr (G€nevE, 7 s6@nbd6{931)

,0 muncd eficienta, o munca ce poaleli apreciala nu dupa eforturi, ci dupdrezultate, esle mai mull ca niciodaulndisponsabil, in cadrul SocieldliiNaliunilor

O cumplile nelncrede€ a cup nslumea, incepand cu domeniul linanciar 9ifiscand chiarsA se exiindd asup€ celor-lalto domsnii. in timp ce de proititindonine parvin glii ce iacara incr6d6 i abiapaFeie gata se se stinga, ar insefina c,nu ne-am indeplinil dato a dace noi toliceiinlrunili aici nnm dovedi popoalelor,pin acliuni concrcle vizibile 9i €pide,ci focul sacru de la Geneva nu este inpercol sa se stingd 5i ca, dace nu esteinca deslui de puternic, ca se inceFzeasce lumea, poale totu9i s{ lurninezeQi s-o cele0z6asc5. $i, lnh-adevdr, olumineaza 9i o caEuze$te. SocietateaNaliuriilor pare numai la prima vedere ointtunirc de oamenl care delibereaze inAdunarc, ln Consillu, in diferite comisii.'

Manileslale antifascista in Bucu€9li(mai,1936)

din aiiicand Roman a incerca sa facd faFprovoc6r lor politice ale vrem i

{09

Page 112: Istorie clasa a11a - editura Corint

I

Osla$i fomaniinlr-o misiune de aplanarea unui conflicl regional

BOMANTA 9r CONFLTCTELE REGTONALECONTEMPORANE

Dupa pribugirea sistemului comunist in 1989 au izbucnil o sede de con-flicte regionale din cauza anumitor tensiuni, in special etnice, pe careregimurile totalitare b lesaserd nerezolvate.

Primulconflict, in ordine cronologicd, a fost cel d in Transnistria. Romania nua avut in acest caz decat o contdbulie diplomaticd, in sensul cd a suslinutintegritatea Republicii l\,4oldova in fata tentalivelor separatiste ale raioanetordinstanga Nistrului. La recensementul din '1989, in Transnistda locuiau 39,9%moldoveni (romani), 28,3% ucraineni,25,4% ru9igi 1,9% bulgari. Razboiut s-apurtatinlre auto tdlile Republicii [,loldova $i separatiltii de la llfaspol, suslinulide atmala a 14-a a Federaliei Ruse. La 21 iulie '1 992 a fost semnat un acordde incetare a focului.

in timpul desfdqurAdi lui, rdzboiul din Transnistria a fost prezental opinieipublice de presa din Romania, care a acuzat amata rusd dislocate cA a lualpaftea separati$tilor in rdzboiul impotriva aulorildtilor legitime ale Republiciil\4oldova. De cealaltd parte, presa ruseascd gi chiar unele autorilali de laChiginAu au acuzat Romania cA a interyenit in conflict de partea Republiciil\roldova in rezboiul dus impotriva Transnistfiei. Cu tirnpul, Rom6nia a fostexcluse din pozilia de mediator in favoarea Rusiei Qi Ucfainei. Conflictul admas inghetd pana asuzi. Rolul de mediato il au Rusia, Ucfaina Si OSCE.Dupd 2005, noua administratie de la Bucuregti a militat peniru modificarea for-maluluide negocied prin includerea Romaniei prinlre mediatori_

in calitatea sa de membra a Padeneriatului pentru pace (1994)$i, utteiorde membrd NATo (2002), Ronania a parlicipat la aplanarea unor conflicteapdrute in Balcani dupd destrimarea lugoslaviei. Un gest de mare responsa-bilitate a fost fecut de presedintele Romaniei, Emil Constantinescu, in anul1999, cand 9i-a respeciat angajamentele luate fald de aliatii occidentati 9i apermis folosirea spaliului aerian romanesc de c6tre avioanele NATO in timpulloviturilor aeriene aplicale deAliantd lugoslaviei. Acest lucru a dus la scddereadfamaticd a popularitdlii sale in tafd, dar pentru Romania a fost un gest deci-siv, care a contdbuil in mare mdsurd la aderarea ldrii la Alianta nord-atlanticd.

Pentru a dezamorsa conflictele potenliale din regiune, Romenia a incheiattratale bilaterale de colaborare cu toli vecinii sdi. Cele mai sensibile au fosllralatul cu Ungaria gicel cu Ucraina. Acesta din ume avea de rezolvat problemevechi, pe care ultimii 50 de ani nu le rezolvaserd, daf 9i dispute noi. Diplomatiade la Bucuregli a avut teria sd incheie aceste documente gi sd alinieze lara larealitdtile contemporane, iaropinia publicd intelepciunea se le accepte, de$iaususcitat mulle discutii.

in calitatea sa de membrd UE, NATO, OSCE Si ONU, Romanieiii va reveniin viitor un fol foarle impo(ant in stabilizarea regiunii Balcanice 9i a MdriNegre. As$el, printre obiectivele Romaniei, ca stat membru al NATO, se numd-rd consolidarea parteneriatului NATO cu statele din Balcani, Europa de Esi,Caucaz 9i Asia Cenirald, in spdjinul stabilitdlii ii dezvoltdrii lor democratice$i asigurarea succesului procesului de transformare a NATO 9i a misiunilorAlianlei.

Page 113: Istorie clasa a11a - editura Corint

[ . , ,

trDod.Ets s lul lll€ llagd) (e5 apdll€ 206$),Tn 1992, nu a fost Lr'n confict militar lntre TEnsflistria 9i Moldova, ci rin dzboi ad+

veid; coj d€pl, nedecbrat,lnto Rusia 9l Moldova. Federalia Ruse a sdvaqit atunci unact ds agrosiun€ asup.a Bnarului stat Republica Moldova, planilicand h Moscova acest.6zbo cu Ln s,ngur scop: de a menline aceste leribrii de pena la Prut sub influ€nla

. Rusiei, cu instalerea la conducerea Moldovei doar a fodelor prcmoscovile.' Aslful, se urmerca irnpiedicarea rclnfegidicu Tala (Romania), (peficol, c€rc la acea

wgmq era foade mars pontru [4osco-va gi interesele e].(...)Aga-zisul (caz llagcu) estd l6t o (unea(er de urnilirc a to4elor palriotice nalionale

din Basarabia, de dmplantare, in constiinla lor cA suntem slabi, dezbinaligicu idealudlefalse; (dace nici pe un depulat nu slnleli ln 6lie dg a-l eliberar. 9i acesle pEsiuni psiho-logice 6e prcducz.ln'c. de vroo 10 ani. (...)

'Eu ram fost mobilizat legal la lu e contra unilililor pa€rniliiaro separatiste de c:treI\,ISN in trupele speciale. Am luplal,CeSicum, pulsliafla do la (prietenii, Fshd de la

Tr.bl cu plMtr h |Bb$lle d6 buna,/€dnahb 9l ooop€raF litB Romania$ Uor€irE (Conrhnla, 2 iunid 1so4

,Artimiul22. Pedib conhactante vor inchoia un

t€k( sepacl plivind regimul fonliotoidintle celo doui stato Si vor solr4ionaprcblema delimitarii platoului lor conti-nantal 9i a zonelor economice exclusivein Marea Neagd, pe baza pdncjplilorconvenite pdnh-un schimb de scisodinte minigtdi afacerilo{ exteme, €f€ctuatodau c! semnarea prczenlului llatat,'

?no uruonn!

I!4SN al RM. Am fcsl tradali de clhe @ndlcgrea d6 atunci a fuloldovei(M. Snegu. giA Plugatu) gidali pe tipsi6.rugilor,ientru a se refui cu noigica (malsriab pentru sc€nafiiJo din timp abatuibla l\,{oscova. Am fost hidalildinronsiderente politice, avand, ca mefiibru.al FPM, vhilni unionisle clarc. .I\Ie socot 9i sunt prizonier de razboi al Fedelalie; Ruse."

ACNYTAIE INDEP€NDENTA1. Comentati cauzele, desfa$lrarea giefecteb dzboiului din Transnislda, pornind de

la cele rclalate de lie lla$ql ico.lmentul 3) 9i de la declaratiile celor doi pre9edinti(documentul4).

2. Apfeciali gradul de imp ca€ a R7*nieiin conflictul din Transnistfia.& Analizali, in grupe de cAe t5 ae,' :s,.edde pozitive sau negalive ale tratatelor de

bunA vecindtale pe care b-€ iFie.: Roman a in anii 90.

lntelni€ Bas€scu-Voonin(2005)

Romania s-a impus ca o pulereregionald in Rdzboaiele Balc€nicede la inc€pulul secoiului al Xx-lea9i a reu$it, in pe oada inlebelica,sd conslruiasca un sislem dealianle regionale carc sej asiguresecuilatea,in timpulregimului comunist, ln anii'60-70, Romania a reusil sd-limenlind un rol important in regiune.Dupd anul 1989, Romania s"aaldtu|al NATo 9i parficipa la deza-moFarea conflictelor din fostalugoslavie 9i din alte zone,,fiebinli"ale lumii.

I r -

Page 114: Istorie clasa a11a - editura Corint

I

Dlapelele larlor soca hle stvesc imper a-ismu simbo izai de dolaru amercan{coperla revste ,Krokod 'd n octombrie 1949)

Cror.rol ogic9 mai 1945 - Sfargitul celui de Al DoileaRezboi l',,londial.4 apdlio 1949 iniiinlaea NATO (Orga-nizatia Tratalu u At anl culuide Nod).14 mai 1955 - lnfinlarea ,,Tratalului depietenle, cooperarc S asistenl muluaE'(Tratatul de la Var$ovia).4 noiembie 1956 lnteruenlia in fo4a aamatei sovietice in Ungara.20 augusl 1968 - Intervenla trupeorTratatuluj de la Vaeovia in Cehoslovacia.31 martie 1991 D zolvarea , Tralatu u deprelenie, coopera€ 9i asistenle mutuaa'(Tralalul de la Vaqovta).

.ffimmmNtmtn Trn\m\wl ffim tn VmnsnwimBLOCUL MILITAR SOCIALIST INAINTE DE 1964Tratatul sau Pactul de la Var$ovia, denumit oficial 9i Tntatul de pietenie,

coopenrc ti asistenld nufuald, a lost o alianld polltico-militard a statelorsocia-liste aflate in sfera de influen{d a Uniunii Sovietice. Dupd cum gtiti, in timpulRdzboiului Rece au activat doua aliante militare rivale: NATO (Norfh AtlantlcTrcaty Oryanisation I Otganizalia Tratatului Atlanticului de Nord), condus6 deSlatele Unite, $iTratatulde la Vargovia, condus de URSS.

Tratalul de la VaEovia a functional aproape patru decenii, intre 14 mai1955 Si 25 februa e/1 iulie 1991.Initiativa creerii tratatului a apadinul URSS,reprezentatd de N.S. Hrugciov conducdtorul PC.l.J.S., ca reaclie la integrareaGermaniei de Vest in NATO.

Din Tratalul de la Varsovia au fecut parte inilial Uniunea Sovieticd, Polonia,lJngaria, Cehoslovacia, Bulgaria, Gemania de Est, Albania Si Romania.Alianla nu s-a bazat pe o solidaitate reald $i pe interese comune ale ldrilofsemnatare, ci pe vointa Uniunii Sovietice de a-gi mentine influenla in EuropaCentrald Si de Est. Tratatul de la Vargovia a fost un instrument la dispoziliaIidedlor sovietici, in acord cu liderii comunisti din ldrile socialiste, de a impune$i mentine, in sfera de influenld sovielicd, un sistem de valoricat maiapropiatde cel exislenl in URSS.

Romania a fost membru fondator al blocului militar socialist, dar dupd1964. a avut o pozilie distinctd. in relaliile dln interiorul Traratului au existaiglmomente tensionate, provocale de doinla unor membri de a pdrisi alianla(Albania) sau de a o reforma. Au exislat gi momerte de c zd, cum au fosi celepfovocate de evenimente din Ungaria (1956), Cehoslovacia (1968) sauPolonia (1980-1981).

Dupa semnarea actului de infiinlafe, pe 14 mai 1955, Romania s-a dovedita fi unul dinlte cei maifideli aliali ai URSS in cadrul Tratatului de la Vargovia.Conducerea comunistd de la Bucufegti a avut ocazia sd-$i demonstrezeaceastA fidelitate chiar in anul umAtof. ch. Gheofghiu-Dej a fost pdmut liderstfain care a vizital Budapesta dupe invazia sovietice 9i tol in opiniaBucu.eitiului inte"venlia sovieticd a fost..necesare gi corectd.

La sfargitul anilor'60 a avut loc o relaxare in relatiile internalionale, iafUniunea Sovieticd a holeret micgorarea num6ruluitrupelor sovietice stalionatein Europa de Centrald 9i de Esl. Asezarea geograficd a Romaniei, inconjuratdde 16fi membre ale Tratatului de la Vargovia, fAcea ca retragerea trupelor sovi"etice de pe teritoriui ei sd nu implice nici un fel de risc. Astfel, in anul 1958 -invocandu"se capacitatea amaiei romane de a rdspunde 'provocadlor capita-lisle" gi de a apdfa ,,cuceirile socialisle ale poporului -, trupele sovietice aufost retrase din Romania, iar aceaste acliune a avut un mare efect asuprafelaliilor regimului de la Bucuregti cu alialii sdi din bloculsovietic.

N.S. Hrugc ov, prim-secetaralCc. alP.C.U.S in ani 1953-1364,de numee cdruia se eagd Inliintarea9ifimuldeceniu de ex stenlda Pactuluide la VarFvla

Page 115: Istorie clasa a11a - editura Corint

i ,

Adul d6 tifinjErc a TraEtulul do la Varyovia

.Tai semnatare: Albania, Bulga a, Ungafia, Germania Democrata Romania,ljnilnea Sovietici Cehoslovacia.

Pe{ib contraclante,Reafirmandu-$i dorinta de a oeaniza un sistern de secu tate coleclivd ln Europa, la

care sd padrclpe loate lerib eurclpene indife€ni de sistemul lor social 9i polilic, care sefacd posibile comb narea efofturilor lor in inieresul paci S secudtalii ln Ewopa,

Luand in consideratie situalia apdrula in Europa in urma €tifica i acodului de laPais, care a asigurat formarca de noi blocuri militarc sub forma (Uniunii EuropeiOccidenlale) impreuni cu o GemaniedeVesl €mililaizala gipeniru inlegmroa acesteiain blocul Atlanticulu de Nord care spo@gle arneninlarea unui nou dzboi 9i cleeaza oaneninla|e la securilalea nalionaE a Frilofiubiloare de pace..

,4rtlcolu/ 4, ln eventualitatea unui atac afinal in Eu.opa asopra unuia sau mai multorstate semnatare ale trataiuu de catre odce stat sau gfllp de state, fiecare slal cire esteoarte a acestuilratat va tebui, confom deptului individual sau colecliv la auioaperare lnconcordantA cu anicolulSl al Cafiei O$anizatiei Naliunilor ljnite, sA acorde statuluisaustatelor alacale asistenta imediata,in mod individual, in inlelegerc cu alle slate care sunlparli ale acestui kaiat, prin toale miloacele considerate necesare, inclusiv forta amaE."

(lntocmit la Var9ovia, pe 14 mai 1955)

Scd6oaEa lul N.S. Hn$iov tn bgdfuin dl |Etag€|ra tup€lo{ sdistaodo pe bdbdul Ron6nisi, adlssag C.C. al P.qR, h 17 aprili6 1s68

,,oragilovadgi,Comitetul Central al PC. U.S. ar vrea sd v6 consullein bgeturd cu viitoarea slalionare

a trupelor sovietice pete loriul Republicii Populare Rom6ne.Jn prezent situatia s-a schimbat radical. Poltica de pace a laibr aparlinand bgdrului

socialisl a fdcul posibil, o sigura amelio€re a tensiunii rnlomalionale. Republic€ PopularaRomane a oblinutmad succese in consttuclia socralismului Si in consolidarea sistemuluidemocr4iei populare. Romania are acum fo(e amate de incedere, capabile sd raspun-da prcvoceribr impe,ialiste, sl aperc cuceddle socialisle ale poporului roman $i se_Siaduc, contdbulia la calza aparedi inteleselol comune lagrrului socialist.

Pdn ufinare, in opinia noastra, sialionarea trupelor sovietice pe ledtoriol RepubliciiPopulare Romane nu mai este necesad.

Reiragerea trupelor sovieiice de pe t6fitodu1 Republicii Popularc Romane va li o nouadovada palpabiE q convingdtoa€ a politicii iubitoare de pace a ljniunii Sovietice, aRepublici Popularc Rornane $ia intregului hgar socialist. lJn astfelde gesl va lipsicer-cudle imperialist€ de unuldlnire aqumenlele lorcele maiimporiantein iavoaf€a politiciilor de pregitire milibra 9i va contribui la uni€a fo(elor care se pronunld pentrr menli-nefea qiconsoldaea p,cii, pentru coexistenla pa9nica a lr,u.t.Sllojtrori

**rni",".Pim secrctaralC.C alPC.U.S., N. Hruaciov;

ACT1VJTATI ]hTEIi\I'XTA

dentiiicali motvele r?: . ; re e declaGie ale iniiinterii Tratalllui de la Var$ovia.Comeniali reaclia :J:..j; .- rr'.:n€ fat, de evenlmentele de la Budapesia din1956 9i modulin c?fe s. :':::- z:.2, rnenlinerca ordiniiin inteiorul larii.Analizat $ cornen::: :-:i :. ::r.urgeli documentul 3 - cauzele rcale alereraoe.i l . roelo'sc, :-- : : :- Ro_;riei.

1.2.

?Pllbcolul Bircului Comilolului Cenllal

al P.M.R h ca|r sau ado@t unele rl*rrimanita Ee a6igure odinea ln unna 6venlmonHor din Ungada (30 ocbmbdo 1956)

,in conditiile inrAutiliri situatiei dinR.P Ungad (...) umdtoareb mesuri sunl

Activitaiea politica la nivelul claseimunciloare ar irebui inlensilicala pentrulntdrjrea spirilului de combalivitate impo-t iva planurilor dulmanilor de clase.

O alentie speciaE lrebuie acordateactiviidtii poliiice ln 6ndul tineretului, alintelectualiof Siin mod specialln randulstudenlilor, o catego e foade sensibiHina fiinlluenlati de elemenlele ostile.

Trebuie luate mdsufi pentru a inieriapdlarca oruanizaliilor regionale 9i muni-cipale de partid, precum gisediile Consi-liilor Populare."

r : lun rapod al ainabi ameican6privird capacihba d6lupu a URSSSia ali4ilor oi (1960)

Prccizarea aclivitalilor militare aleURSS 9iale alialior eiin Europa in anul1 960, in diferite imp€jul. , de rdzbo pelemen scurl sau ung, 9icele mai probabile acliuni ostile sovieiice.

in limp ce URSS continua se vadAconiliclulinlre lumea comunist6 si lumealibela ca fiind inevitabil, obiectivele actu-alilor lide soviellci sunt sd realizeze oinclinarc ireptaia a balanlei puledi infavoarea lor.

ln aceasla perloada, declanga@a unu6zboi general sau ocal in Eumpa dininilialiva sovieticd este improbabila.

Sov elicii vor continua sa-$i imbuneta-leasca capacltalib lor ofensive pin lntrc-ducerea unor sisterne de afinament mo'dem in dotarea lrupelorde uscat."

113Coopelalg qi conllic't

Page 116: Istorie clasa a11a - editura Corint

I

Tarcurile soviet ce au asigumlrestab lirca ordinila Budapesla (1956)gila Prasa (1s68)

noMANrA $TTRATATUL DUPA 1964In'1964 a avut loc o schimbare in politica exlernA a Romaniei. Noua sa oi-

entare a fost exprjmatd in Declaratia cu ptivire la pozilia Paftidului MuncitorcscRamen in problenele ni\ceii comuniste ,i muncitoregti intemationate, publi-catd in ziarul 'Scanteia" pe 23 ap lie 1964. Declaralia din apritie a condamnatpretentiile PC.U.S. de a domina migcarea comuniste internationald sub pre-textul internationalismului proletar. Declaralia a marcal incepulul oficial alpoliticil independente a Romaniei in cadrul 'lagdrului comunist".

,,Declaralia din ap lie" este ins6 un mit. ln realitate, ea nu a insemnatdobendirea independentei pentru a urma o cale nalionald, ci un refuz al eliteicomuniste romanesti de a se integra in noua realitate politicd poststaliniste. Afost astfel o manevrd de izolare cate se o fereascd de inlluenle reformatoare.

Itlotivul care a influenlat schimbarea relatiilor Romaniei cu URSS a fostplanul lui N.S. Hru$ciov, prezentat la Moscova pe 3-5 august 196'1, prin caredorea sa Ergeascd atributele CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc)9i sd dea acestuia un rol supranational. Romania ar fi fost transformatd intr-ofumizoare de materie primd gi ar fi fost obligald sd abandoneze planul deindustrializare raoide.

Schimbarea majod in atitudinea Romaniei fald de Tralatul de ta Va|govias-a produs in 1968, o daie cu invadarea Cehoslovacieide cdtre armatele celor-lalte cinci state ale Tmtatului (URSS, Polonia, R.D.c., Ungaria qi Bulgada).Conducerea comuniste de la Bucuregti gi-a exprimat public dezacordulfald deaceastd acliune. In realitate, conducerea de la Bucure$ti se temea ca Roma-nia sd nu aibd aceiasi soadd cu cea a Cehoslovaciei. in acest scop, a fost ela,boratd o noud doctrind militar6, intemeiatA pe ,,fazboiul intregului popor".

In anul 1967, Romania a fost prima IarA din bloculsovietic care a stabititrelalii diplomatice cu R.F.G. Si nu a intrefupt relaliile diptomatice cu lsraeluldupe'Rdzboiul de 6 zile". In 1971, Romania s-a aleturat Organizaliei [,tondialepentru Tarife FiCome4, in 1972 a stabilit relaliicu Fondul l\,,lonetar Internalionalii cu Banca ltlondiald, iar in 1973 a cdpatat un statut preferentialin relaliileeconomice cu Piala Comund Europeand.

In ciuda 'independenlei" lddi, modelul sovietic de dezvoltare inlerne adevenit tot mai putemic in Romania, mult mai puternic chiar decat in celelaltelerisociallste membre ale Tralatuluide la Vargovia.

In anii '70, Romania a continual politica sa relinute fald de propune leURSS in cadrulTralatului gide condamnare a socialismului internaljonalist. lnacelagilimp, Romania a dezvoltat relatiii economice 9i politice stranse cu ldidin-veslulEuropei.

In 1979, N. Ceaugescu a condamnal invazia sovieticd in Afganistan, in1981, a recomandat precautie in ceea ce priveSle rdspltnsul Tratatului de laVargovia fald de c za din Polonia, iar in '1984, Romania a fost singura lar6comunistd care a participal la Jocurile Olimpice de la LosAngeles.

Situalia s-a schimbat radical incepand din martie 1985, cand MihailGorbaciov a devenit lider al PC.IJ.S- in timp ce acesta propunea reforme 9ideschidere fglaflosi Si pereslro,ika), Ceaugescu se dovedea acela$i neosta-linist si se oounea schimbefii.

Page 117: Istorie clasa a11a - editura Corint

Spre sfarsitul anilor'80, in momentulin carc Uniunea Sovieticd nu a mail6sat impresia ce va folosi forla pentru a controla ldrile membre ale Tratatuluide la Var$ovla, in Europa Centrald 9i de Est au inceput sA apa.d o serie deschimbi rapide. Noile guveme din ldrile membre au inceput sd fie din ce Tnce mai putin interesate de menlinerea Tratatului, iar in ianuarie 1991,Cehoslovacia, ljngaria gi Polonia au anunlat cd se vor retrage din organizaliamilitare pand la 1 iu{ie 1991. Tratatul de la Var$ovia a fost ln mod oficial dizol-vat in data de 31 martie 1991.

,D€cla|ala' dln rprllle 1964

'Succesele oblinuie de R. P Romene, ca 9i celelalte i6.i socialisle, arate c5 solllionarca.cu succ€! a sarcinilor dezvolgrii economiei derinds Tn primd aand de folosireatuturor posibihlelilor ilterne ale liecarei !ari, prin mobili2arca intensa a propriilor fo4e 9i

DaE liind diversilatea condiliilor do conslruclie soi€liste ni existd Si nu pol exsh tpaesau elele unice, nimeni nu poale holef ce este Jusr $ ce nu pentru alte lari sau panid6.Elaborarca, alegersa sau schimbarea formelor 9i metodelol@nstru4iei socialisteconstilui6 un atdblt alfiecerui oartid marxistleninist. un deoi suvsmn aliiecarui stalsocialist.'

t3PROTOCOL prMnd tnc€bE€ vElab iBlii acordudbr fidlltatE ?nchoiab lh cadrul

TEftilul d6 la Vargovi€ 9i littdat€a o€amlol $ stutludk|. mlllb|r al6 io6stuia

'Pomind do la lnlelegerea realizata la consfdtukea de la l\,loscova djn 7 iunie 1990 aComitelului Politic Consultativ alTralalului de la VaDovia, guvemele Romanidj, Bulgadei,Cehieifl Slovac,ei. Poloniei, URSS 9i LJngane' €prezentate la oonsfatuir4 exlraordinaraa Comitetului.Polilic Consllhliv de la Budapesta de minigtrii afacetjlol extsme 9imini$rii.ap6'lriiau convenilasupra celor ce urmeazr:

1. incepend cu 31 madie 1991 iii inceteaza vabbilihtea umdtoarcle documenlel. Pfolomlul privind crearea Comandamenfului Uniicat al Fo4elorArmate ale slatelor

participante la Tlaiaiul de p etenie, colabolare !i asistehld mutualt din i4 mai 1955.ln conlormilale cu cele de inai sus, lncopand eu 31 maftie 1991 Sd liahideaza toale

organele ii skuct! le militarc crcate in cadrul Trahtului de la VaQovia:l.Comiletu| Trligtri o. apAradi. Comandamentul Unilical al Forlelor Amale Unile. Statul L{ajor 5i Comitetul tehnic al Fodelor Annate Unile2 ln corrom lare cu p irclul 1. incepend din 31 rnartie 1991 incetea?e adivilatea mi-

litadlor armalelo' naliona e h oganele de conducere ale Fo4elor Armalo lJnite $ plahconldbulii,o' llna loa.e la coraldarnentul undical.

lncheia(la Budaiosla, la 25lebruade 1991,intr-un exemplffifl limbile mmenr, bulgare, ceha, polone,'rlls5 9i ungare"

ACTIYIT ATE ]ND'PTNDEN'A

maxima vabrmcare a rcsu'selor ei naturale.

1. ldentificati 9i conen_nll prinopiile enunlate in "Declaralia' publicaia in "Scenleia"

din 23 aorilie 19& .. .."cucerea P l!1.R..2. Comenlal at1tu.:e; R.o6.e iale de invazia hupelor Tratalului de la Vargovia in

Cehoslovacia {'3: -:i,:-C Cr ce aceaste atitudine a fost indreptdtitA.3. Argumenlat ce.e .-:i :5: ''p'ea Pactulu de la Va$ovia, Romania s-a abturat

in mod firesc t,_.. _:-:re 2€ \A-O

Proh.olul liblnidi Cofiibfirlui E)(E-qniv alC.C. alP.C.R. de6Fo 8itu4h dlncshclovada (2,| august 1968)

'Comitetul Executiv al C.C. al PC.R.ho6re$e umebarcle:' Guvomul Rep0blicii Socialiste Roma-nia va adEsa o nota cebr cinciF so-cialisle ale cdrcr trupe au ocupat Cehos-lovacia p n carc i$ expdmd ing jorarcaSi dezapobatea aceslei acliuni.

ln acela$i limp, PC.R. considera caintetuenlia militare din Cehoslovacia esteo incrlcarc flagrante a suveraniElii Siindependenlei nalionale a lddlor socia-lisle pfietene. Va fi convocate o sesiuneexlEodinard a Mafii Aduneri Nalionaleln 22 augusl 1968 pentru a discutasitualia creata in urma intervenliei mi-litare in Cehoslovacia, penttu a adopta odecla€jie in logdturd cu pdncipiile polili'cii exteme a Romeniei.'

Pn.r uruonrn!

lJna dinte ullimele indlnii ale conducetorior!6rror mernbre a e Tlataru ui(1983)

Tratatul de la Vargovia a fost oalianlS polilica gi militara cu ajutorulcdreia URSS. $€ impus dominatiain Europa Centrala Side Estin tim'pul Rdzboiului Rece.Romania a fecut parte din aceastdaiianld, daf, incepend cu anul1964,ainceput sd aibd o atitudine diferitefata de a celo alte l6ri membre.Acea$e aftudine diferiti nu a apa-rut din doinla de a conlesta comu-nism!|, ci din teama lide lor comu-nisti de la Bucuregt ca ar puteap|erce puBrea

Page 118: Istorie clasa a11a - editura Corint

D\eNiuie sr rnpdel,nitmte

FUNDAMENTALISMUL RELIGIOSProgresul economic, insotit de modificafea condiliilof de viala, a produs

lEnsformari importante in societdtile europene, curenlele modernisle cfeand ininleriorul diverselor biserici adevdrale confiu nuri cu adepjii coniinudril trad iliilot.

Termenulde fundamenialism este iolosit pentru a descrie un fenomen exis-tenl in marea majoritate a religiilor, axandu-se pe trdsalud comu ne: intoarcereala valorile traditionale, nevoia consoliddrii identitdtii religioase !i pracuci dis-criminatorii la adresa femeii. in general, fundamentaligtii cred in adevdrul con-linut in cirlile lor sacre, refuzand s, le interpreteze. Ei considerd practiciletradilionale 9i doct nele eiern valabile. Confruntarea cu modernitatea determi-ne reaclii dife te, poifivit tradiliilor fiecdrei religii. Fundarnentaliitii pot fi ostilisau nu fald de alte religii, dar cea mai mare nemultumire a lor este indreptatdimpotriva acelora care incearcd modificarea unor aspecle ale religiei proprii.

Cre$tinismulepocii modeme cunoagte manifestAile integrismului la protes-tantii americani (bap1i9ti 9i peniicostali), mafcate de intoarcerea la stldiul lile"ml al Bibliei, o viatd comunitard intensa ii o evanghellzare mililanld. Patrun-zand in Europa Occidentald postbelice, aceste mi$cari au afectat puternicBisedcile ptotestante istoice {luierane, refomatd), pfecum Si pe cea calolicd.Sunt respinse slructurile instilutionale prea pulernice, preferandu-se exprima-rea in grupui restranse de rugdciune gi de misiune evanghelizatoafe, in caresunl aperab ideile bazate pe o lectufd fundamentalisld a Bibliei.

ln ce prjve$te Biserica catolic6, cearta modemistdintre curentul liberal 9i celinteg st a apdrut in legdturd cu locul Bisericii in stat, superio tatea papei Si amagisterului. Ultimii ii acuzd pe,,modernigti" ce sunt groparii Bisedcii, cd seopun modilicdrilor cu continut dogmatic ale catolicismului, precum gi in ceprivegte morala 9i disciplina ecleziaslicd. Pentru ei, autortalea Sfantului Scauneste de necontestat. Aceslia sunt cei care, intr-un numar restrens, au creat odisidentd condusd de monseniorul Lefebvre, contestand actiunile refomatoareale Conciliului Vatican Il {1962-1965).

lslamul cunoagte o adevaratd rena$tere ce a urmat dupa lungul declin allmperiului Otoman $i al expansiurii co'oriae europene. il ultima vreme.migcerile radicale, care cel intoarcerea la valorile tradilionale, au devenit totmai active in lddle arabe. lluzia ratatd, la sfaEitul ceior doud rdzboaie mondia"le, de constituire a unui mare stat anb, urmatd de falimentul pefspectivei laicepanarabe (l\,4ubarak, Sadat, Saddam Hussein) au condus la avenlul migcerilorislamice. Declangate in toatd lumea arabd, aceste miqcA au reu$it instalareaunof regim uri fundamentaliste in Libla (1969)gilran (1980), iarinAlge a, Egipt$i Turcia au intral in conflict deschis cu guvernele autoitare 9i prooccidentale.Problemele polilice din Orientul ltlijlociu, cumulate cu expansiunea feligioasddin tdrile Europei 9iAmefica, ca urmare a migrdrii fotei de muncd ambe, facca Droblema islamicd sd ocupe un loc centralin ultimele decenii.

Plclud mural, reprezenEndu-pe ayatol ahul Khome iy

RellCla $i vl6a rcligioasa116

Page 119: Istorie clasa a11a - editura Corint

In ldasm, curentul ortodox considerd cd Torah (Legea) poate face falenoilor exigenle ale epocii, fera a se pune problema actualizd j ei. Spre deose-bire de acegtia, curentul liberal doregte a trdi gi gandi iudaismul intr-un spiritmodern.

Confruntarea cu civilizatia occidentala, mediate de coionialismul b tanic,dezvoltd la hinduismul indian o atitudine misionard care se manifestd pdnacliuni de prozelitism in tarile anglo-saxone $i atentate extremiste indreptateimpotriva musulmanilor O dinamicd asemdndtoare cunoagte qi budismulin cepriveqte misonarsmul.

tr,,ln ciuda dimensiunilor sale modesle, schisma lefebvrisla esb tipica penttu acesl

caiolicism integist care nu suporte nici un alt adevaf decat pe al sdu, care se cram-poneaza de o conceplie falsi desprc lraditia catolce - carc esie o tradilie vie, nu fixateo dala penlru totdeauna - 9i se compomile aldluri de curente polilice exhemiste, inlole-€nte, ce folosesc metode violenle,ln numele unoiastlelde conceplii denatuEle despreadevdrulcre9tin, celiva fatecilj, revendic3ndu-se din traditionalismul lsfebvrisl, au dat foc,1n 1990, unuicinemaiognf din Cariierul Latin care programase filmul lui Martin SmlseseUltina tenl4ie a lui Histos.'

(J. Delu.r,eau, Religiib luniil

"Pe acesl teren favorabil progreseaza miliianli islamigti care lncearce sa se inlillrezeln societatea civiE ii sa cucereasce pozilii de fote cu ajutorul unor |elele de predicatori,al unor cadre supedoarc musulmane, al unor asocialji pietiste, al unor socieEii de educa-re 9i de inlrajutorare, moscheile de caiier fiind adesea centrul acestor elele pentru ceacolo se preda gtafeta initiativelor'

(J. Delumeau, Rerbiile /umi,

Bi9edca Orhdoxe Roman, La canonizatla 14 odombie 2005 p3 Dosof,€i

(mibopolit al Moldov€i)

,,Evidenliat de tener prin mintea sasclipitoare 9i ffica de Durnnezeu, s-acalugerit la 25 de anl. Dupe studiiin ta|6$iin stdindtate,la Lvoy ljcraina, alnde'plinit funclii irnportanle in conducereaBisericli: Episcop de Hu$iSide Roman Imilropolit al l4oldovei (1671-1674; 1675-1686), ulUmii an de viald 9i i-a petecul inexilin Polonia, unde a Simurit. Dosolieiafost consideral ce dlntairnare poet (penlru o psaltire in versur, 1673), celdintaimare prozator (penttu ,,\'ia!a ii petrece-€a sfinllof,4 vol., 16821686) qi celdintei traducetor din marea lite€tud unive6ala.

(Dupa,,Jurnalul nalional",6 iulie 2006)

Compobnlo sp€cif ce modululuiREL GIA $LVIATA RELIGIOASA3.4. Anaiiza dive6 tJliisociale, cu tu-

rale Slde civilizalieln istoie pornind dela sucele istorice,

'1.4. Sus nerca aryumentaE a unuipunct de vetlete inta dEculie / int-un

117

L:_l,Seful Colegiului panindian de legi musulmane a editat un nou decret penlru femeile

musulmane din lndia, p n care le intezice sa luqeze ca telefoniste Si sa viziteze locuriunde s-ar pulea lntalni cu babali nocunoscuti. {...) Dupa legile pe care aceast, lnstituliele emite se ghideaza toate moscheile din lndia. ForLrmul lemeilor musulmane din IndiaS1'a expdrnat indignarea fata de noua lege (in Comn sau ln Shariat nu exista nlciun felde interdicli in ceea ce pdve9le comunicarca femeilor cu barball necunosculi. Mai multdecat alal, una dintfe sollile prcietului i,lahomed era femeie de afaced. Colegiula.trcbulse prveasd inlr.un rnod rnai realist qi mai tolerant la lumea modeme), a declaEt omembd a foflrmulu '

(Din,,Lumea", an Xl l l , nr 3,2006)

Ai]tvITAI' iND!i'\IJiNTA

. Cititicu atei!e a..!-:_:e. 9 rezoval ufindtoarcle sarcinide lucru:1. Ce sernniiicale ::.:.; :.-..::rie afirmaliia uiAndr6 lllakaux: ,,Secolul/;\l va li

religios sau nLr t6 _3 "

2. ldentillcati$iccne_::: -_ :,:- -?.: recent pelrecut in lumea creqtind, rnusulma-na sau hindLrst

3. I \ , lol ival cano t:: .1 - -. :r.

. - : :-,ra'Dosoie. Caracte"zali din aceastd

a.t**tti,,!t&itt{ ::... : -'. :::,:.,..a::t"

Dosofte (1624-1693)

Rollgla in lumea clntomporane

Page 120: Istorie clasa a11a - editura Corint

Modutul V

,De peste o suE de ani durcaza con,structia unei biserici din Barcelona. Esteuria96. ianlastici $: imposibil de terminat,visul unui arhitect a c5rui imaginalie azbulat inaintea vremii. Catedrala La Sa-grada Famrla - Sfanta Familie * este ocEdirc ca nici o alta, in care si6lpii seindine Siau ramu asemenea @pacibr,iar in lala naosului gol stau t?lcute u a$elumuri perfo|ale, Afosl descrise ca op€faunui geniu, dar 9i ca produsul unei jma-ginalii bolnave: puline cEdiri au slamitemoliialal de putemice $i de conltare."

(N. Hawkes, Mari conslructir, 2000)

ARHITECTURA RELIGIOASA

De-a lungul ultimei jumetdli a secolului al XIX]ea, construcliile religioaseau cunoscut o reluare 9i o imbinare a stilurilor mai vechi, rezunand a$a-ziseletendinle'neo" {neogotic, neoclasic, neobizantin e{c.)care au conferit bisericilorapusene planuri 9i stiluri arhitecturale dintre ceie mai variale. Dar evolutiatehnologicd a permis in scurt timp ptoiectarea unor constructii indreznete prinfolosirea structu lor metalice $i a materialelor noi de construclie {ciment, betonamat, slicd elc.). in acest fel, Noua Add fA,.t nouveau, Modem Styte)s-a ma-nifestat p ntr-o feinnoire arhitecturala care a facut ca bise cib sa capeteaspecle bizare. nemaisem6nand cu cele vechi.

Repfezentativd, in acest sens, este caledrala Sagrada Fanilia din Bat@-lona (Spania)creale deAntonio Gaudi, care prin verva imaginafa avea sd pro-ducd o defule totala. Utalizand betonul armat cu funclie decorativd, la vedere,A. Perret construieite biserica Notre Dame din Raincy {Franla), asemeneaunui turn piramidal foaie inalt, iaf in Staiele Unite, biserica protestanu dinNew York, avend I etaje, este ridicatd asemenea zgarie-no lor americani.

Dupd Al Doilea Rezboi Mondial, arhilectura modernd se extinde in lumeaoccidentaE printr-un nou stil (lntenational Style), care se remarcd prin spaliiluminoase, standardizate, fdrd infloiluri. Se folosesc mate ale moderne (otel,sticle, beton) care nec€sitd tehnici industriale pulin coslisitoare. ln domeniulreligios se fac remarcate construcliile elvellanului Le Cobusier: capela NotreDane du Haut din Ronchamp 9i manistirea Sainfe Matie de la ToweUe(Franla) 9i interesanta formd hexagonald a bisericii protestant€ din Berlin. Dar,cea mai mafe inilialivd a secolului al Xx-lea in domeniul arhitecturii religioaseavea sd fie construifea in Coasta de Filde$ (Africa)a celei mai mafi biserici dinlume, basilica Notre Dane de /a Palx Inspiratd dupd celebra catedralSSl Petru din Roma, ea a fost construite doar in 3 ani (1987-1989), in timp cepentru catedrala Sl Paul din Londra au fost necesari 35 de ani, iar pentruSf Petru din Rona 109 ani. De remarcat cd numaio micd parte din populalialarii (15%) este catolice, restul conservand religiile traditionale.

In ce p vefte arhitectura noastrd bisericeascd, sfargitul secolului al XIX-leaSi inceputul secolului al Xx]ea aduce rena$terea stilului bizantino-ronanesc.Este epoca in care au fost restaurate in formele lor o ginale moflumente deprel precum Cudea de Arge$, Snagon [.lihai Vode $i Curtea Veche dinBucufeqli, ca 9i o mare parte dintre bisedcile lui $tefan cel l\y'are din l\,4oldova.in paralel sunt construite bise ci parchiale monumentale, care revin la formeleclasice bizantine, cum sunt cele de la Tg. Mureg, Constanta o catedrala mitro-politand din Sibiu. Dupd fdu rea Romaniei l\y'ari, se conslruiesc Caledralaincoronedi de la Alba lulia (1924), urmata de biserici ortodoxe de dimesiunimonumentale la Satu l\rate (1930), Cluj (1935) $ilimigoafa (1935).

In zilele noastre, opera de restaurare Si conservare a vechilof noasfe mo-numenle de arte bisericeasce a fost intensificatd, concomitent cu conslruireaunor lacaguri noi, multe avend fdsefu b unei arhitecturi modeme, dar deinspiratie autohtone (Predeal, Bra$ov, Bucurelti elc.). De asemenea, in multelocuri au fost conslruile bisefici de lemn, un simbol al vechilor noastre tradilii,construite de megteri ldfani, cafe igi transmit megtegugul 9i priceperea din tatdin fiu. cu oroc€dee tehnice Destmte dintr-o adancd vechime.

Ka ser-W lhelm-Gedechtn skirchese dislinge in peisajul arhitectonlca Eerllnu uiprii forma eihexagonaLa

Rollgia $ vhh lgfglo$d

Page 121: Istorie clasa a11a - editura Corint

Modutul V

Cara.iad8ddle i4nl,b0|€'u,Padicularjlalea acesfui stil inlemalional o conslituie linia sinuoase, de.lip vegolal,

carclgipune amprcnla pe orice obiect bijuterii, piese de mobib, balustrade, vilralii, chiarSisilueteb exiodoare ale caaebr O and optiune importanti.o reprczinE folosid mateiia"lelor de tip industrial precum lierul, ion{a, majolica. Orice relidre la stiftiile dihitecloniceesle inlenisa, shclura edificiilor identificandu-se cu ftcor4ial.'

([.4. Bussagli, Sd inlelegem arhlteclura, 2006)

TJ. r lCabdEla din Yamoussoukn {Coasb do Fldet].Domul bazilicii este. cu tact. ceva maijos decet al bisericiidin Roma, dar cupola ti

crucca aufitd din ved o inalla h 158 de melri, facind.o cir 21 de metri mai inallul decetoriginalul. Esld hnge de 192 de melri {cu 6 melri mai mult decat a.e San Pietro), cupolaesle de treiori mai lae, dscel cea a c€tedalei St Pauldin Londrs, iar Note Dame dinParis ar incepea in interiorul ei de cabva oa. Acopedm6nbl de bronz do doasuprasltarului este ina[ cat o dedire cu noua ebj6. L inloriof,.bazilica a|e 7000 de locurisispatiu in care alte 11 000 de percoane pot sla ln picioarc. in extedor, suprafala de 14 000de met pehati de mamurd pe carc esle amplas€lii pemib a|lor 32 .0 000 de oameni s,paftope ta stujbe, degizlua fn carc se vainGmpta aiias;:;i::,ri,*ffi:ff;

r*,

ACNVITA'E NDTP€NDINTA

,,Paralel cu afi ileclura neorcmaneascd9i c{i cea de influenl ,4rt Nolyeau, dallngustrndule acestora lerenul de afirma-re 9i lnloclindu-le ln cele din urme blal,intE cele doue razboaie mondiale sedezvolld in Romania 9iariilectum bazaEpo materjale de constru4ie noi, puse la{tispozlio de iehnica modema. Arhitecliifolosesc pe scarS laQd belonul amal,inspirandu-se din pmctica mordiald deconslru4ii ii recurgandu-se la forme expfl'male laconic, fere ornamenle de pfisos,ln idphilul stilului inlemalional, promo'val, printr€ atii, ds Bauhaus-Lrl geman-'

\ArIa rcneneasce, vol. ll, 1982)

L Dupa ce ctil I analizali documenlele, comenlali hesAturib caracleristice ale mai-lor monumente indltate in secolul /iX.a) Sesizali deoseb flle prin care noile consiructiise deosebesc de cele vechi.b) Ce impresie va iace -Sagrada Familia"?

2. Analizali documenui 3. preclm $i imaginea bazilicii de la Yamoussoukro qi rezolvaliu ndtoarcle s€rcrlr:a) Apreciali volumLr ae munc:. trmpul realizarii 9i dimensiunile obiectivului afhitec-tonic constru t in C5?s6 ce Fildegb) Comparali co.s,.!4. cJ alte monLrrnente asembnaloare din Europa gifom!-laliln sc s condLz b r,r.:,ai selrsLr acestei conslrudii.

3. Comentali, cu coleg- :€ -r'c:

€loiruldintre tfadilie Siinovalie in arhitectuE rcli-gioasd romaneasaz a- :,4;:- :_ielo€lici.

Catedlala hcorona idin Aba lulla

Caledrala orlodoxb din Tlmiqoara

119

Page 122: Istorie clasa a11a - editura Corint

Modu'ul V

Zidd Plengeri cel ma irnportant locde pelerinaj penlru evrei

Sc,ldandu-se if apele cange ui,hlndu$iise spald de pacate (Benares)

i r IPsalmul 121

O centarc a lreplelor1. lmi ridic ochii sp|e munli... De unde-mi

va veniajutorul?2. Ajuto.ulimivine de la Domnul, cale

a lacut cerudle Sipemanlul.3. Da, El nu va ingiduise li se clatine

piciorul Celce te pdzeste nu va domita.4. lata ce nu dormileazd, nici nu

doame Cel ce pdzegle pe lsrael.5. Domnul estg Pdzitorul tau, Domnul

este umbra ta pe mana b cea dreapte.6, De aceea nu te va bate soa€le ziua,

nici luna noaptea,7. Domnul {e va pazi de oice reu, iliva

pezi sulletul.8. Domnul te va pezl b plecare 9i la

venirc, de acum $ipana in veac.\B ib li a. V ec h iu I Tesh n ent, P salnii)

* pruRtruetutPele najuleste un fenomen religios ale cdruioriginise pierd in timp, avand

o extindere geogEficd aproape planetard. Plecarea in pelerinaj, acl importantin viala fiecerui credincios, conslituie unul dintre principalele mijJoace deapropiere gi inlarire a credinlei in Dumnezeu. Drumul esle ritmat de cilirea dince{ile de rugdciuni, vizitarea locurilorde cultintalnite in cale, tot atatea indem-nu spre rugdciune, iar frumuselile pe care le vede $i admid pelerinul ilaotooie de Dunnezeu.

in zilele noastre, atat in lumea calolice, cat giin cea oftodoxd, dar qiin isla-mism, budism 9i hinduism, credinciogii merg in pelerinaj la locurile sfinte pen-tru a obline binecuvanlare 9i vindecare sufleteascd 9i trupeascd pentru unii,dat, maiales, pentru a trdio schimbare interioard, a cAruiscop este a mergepe urmele lui lisus Hristos, l\,4ohamed, Buddha etc. Odatd sositintr-un loc sfent,pelerinul cautd se materializeze intr-un fel amintirea limpului petrecut in aces-te locuri, luand cu el pentru cei de acasd difedte obiecte: iconite, slatuete,mdtdnii, ape sfintitd, medalii etc.

Pelerinajele ih Orientul cregtin se fdceau incd din primele secole Ia locuribiblice, morminte ale marti lor 9i sfintilor, locuri de regedinld a unor ceiugaricelebri.Asldzi, pincipalele puncte de pelerinaj pentru cregtinii ortodocAi remanlerusalim, l\,1untele Alhos 9i Constantinopol. lerusalim, cetatea pdcii luiDumnezeu, reprezintd de doue milenii punctul central al pelerinajului cre$tin.De-a lungul timpului, aici au fost ridicate numeroase conslructii pe locurilelegate de istoria mantuirii, dintre care Bise ca Sfantului l\4onnant bcul unde afosl ingropat Si unde a inviat lisus, este centrul credinlei crelline din intreagalume. Alte obiective sunt lvluntele l\.4dslinilor, Gredina chelsimani, MomanlulMaicii Domnului, apoi localitali ca Nazaret (casa luilisus pand la 30 de ani),Bethleem (Biserica Na$terii Domnului, lerihon gi altele). [.luntele Athos, o micjpeninsulS in l\,,lafea Egee, cuprinde un ieritoriu stancos unde foarte greu sepoate cultiva ceva. Este cunoscut ca $coala cea mai inaltd a ortodoxiei,adepostind cel mai mafe tezaur de spi tualilate, artd qi cullufa veche dinintreaga lume cregtine.

Pentru Occidentul crestin, celebre sunt locurile sfinte de la lvluntele Sain!l\,4ichel, Lourdes gi Santiago de Compostella, vizilate de-a lungul secolelor depapi qi cardinali, regi 9i pregedinli, artigli 9i oameni de lilefe. Santiago deCompostella (Spania), devenit cel mai important loc de pelerinaj catolic dupeRoma 9i lerusalim, pdstreazd ince celebrele rute de pelerinaj medievale, unelefrecventate 9j astdzi. De asemenea, apariliile Fecioarei Maria la Lourdes(1858), Fatima (1917)9i Medjugorie (1981)au kansfomat aceste locu , fiindfrecventate de mlloane de pelednianual.

Pelerinajul nu este un acl eminamente creglin. Evreiiau gi ei locui conside-rate sfinle: pegtefa [4akpala (Hebron), unde se afld Avram, Silo, Sichen, $ilerusalim, centul lor spiritual. l\,4usulmanii care spera sd scape de judecata luiAllah trebuie sd Tndeplineascd obJigaliile celor Cinci Stalpi ai Credintei, unuldintre acestea fiind pelerinajul (Hadj) la l\/lecca, cetatea sfantd, cel putin o datdin viald. El duleazd cinci zile Si reprezintd cea mai mare reuniune a credin-ciogilor musulmani din intreaga lume. Alte pelerinaje ale musulmanilor se potlace la l\4edina sau la moscheea AlAqsa din lerusalim.

120

Page 123: Istorie clasa a11a - editura Corint

Pentru hindu$i, marile centre de pelednaj sunt Haduar $i mai ales Benares(oraiullui Shiva) de pe malulfluviului sfent canga (Gange), unde milioane depelerinivin sa se pu ficein apele lui. Pelerinajele budisteatrag pedodic mullimide credinciogi in locudle unde a treit Buddha: Kapilavaslfu, locul nagtedi,Bodgaya, unde a primit iluminarea, Benares, unde a predicat pima oad, SiKasinara, unde a murit. Acolo, in numeroase lemple, pelerinii vin sd se roage$i sd se proslerneze in fata imaginilor lui Buddha.

,Dupe lrlormantul Domnului Si Tara SfeniA, cel mai sfant 9i important loc pentru lumeacre$tina, indeosebi ortodoxa, esie SlSntul Munle Athos din nord-eslul c.eciei, care se afrApemanent sub acoperemanlul P€asfiniei Nasdtoafe de Dumnezeu.

I\,lunlele Athos este o adeverata minune a lumii crelline care a |ezistat de peste o miede ani tulumr eresurilor, pdmejdiilor 9i |,zboaielor. lvuntele Athos, prin cele 20 demdnes&imari, 30 de schifuri $ipeste 200 de palaclise, esle lauda Si cununa Ortodoxioi,ln fala cdruia loti se uimesc, se inchine 9i recunosc cd tdfia d.eptei credinte consta hrugaciune $itrake vie cu Hristos, iar nu in putefe qi mandde tumeascd.'

(Arhimandrit l. 8abn, Peienh4 la Muntate Akos,2005)

De-a lungui seco elor, domn tori roffeni au avui un rcl imporlant in suslin€rca aFzamintetorde a MunleleAlhos tapl pe depln recunoscltde isloriogralia greaca, cat$ide cea savd.In imagine, rnandslrea ronraneasca Prodromu

Arf1yff {fi. tltD€r"NDrNTA

Peler ni rugandu-se la statuiaFecioarei l\,4aia din apropierea b seicii

ridicale in cinslea ei a Medjugorie

Crcdkla de piald: Golnlizarea trans-formd supersliliile unora ln supelslilii aleluluron mme4ul cu produse ,religioase"pDduce miliarde de doiari.

,,Banii nu curu gada insd doar in ogra-de intep nzatorilof creglini din SUALa l!4gdjugorje (localitate din Bosnia, cu3000 locuitod, unde 6 tinei au avul vizi-uniale FecioarciMaria in anii'80), pele ,najul religios a prcdus un boom econo,mic extEodinar Botrivh unof evalui.i rscenle, venzarea de suvenirud rcligioase,reslauraniele Qi barurile din mica locali-late absorb anual 70 milioane dolaride laturi$liicre9tini."

(Din'Saptenana Financiare',13 mafie 2006)

1. Cititi Psalnul 121 . c6nla rea bucu e pe erinilod' care sosesc in lerusalim, Si iden-tificali elemente definltorii pelerinalulL .Analizati docume.tll 2 Si prezenial pdfcpalele irdsdluri ca€ fac din l\,4unteleAthos,,o minune a llrnii cr€$:ne'. C,utaji infonnalii cu privlre la contribllja roma,nilor la sus!nerea a$ezdmintelor Ce la Sf. ilunte.Pomind de la doclnrentu 3 ifce.cal s, aflali 9i alle exemple de folosjre a cle-dinlei in scopuri foarte u.xesi. Pre.,zli daci atl intalnit asemenea situalii inlocurile pe care le-al vzl€i sr

-.r:n5l -le

. Transform,rile sociale Si progresultehnic deterrnind, in majoritatea re-ligiilor, aparilia, c€o rcactie fireasca,a ideilor fundamenlaliste care cerlnloarcerea Ia valorile haditionale.

c Modemizafea lehnologicd are dreptconsecinld, in aftilecturu religioa-sd, aparilia unor constructii bizarecarc nu maiseamdne cu celevechi,tradilionale.

. Pelerinajul, speciiic Evului [,4ediu,se practicd Si aslazi, dar cu mijloacemodeme.

R€ligia ln

Page 124: Istorie clasa a11a - editura Corint

I

maglnide la Pulna,ctitoria lui $tefan cel lvae (secolulXV)

Divmrsitatea reliqioasd Tn RomfinDupa 1989, cultele religioase din Romania Si-au tedobandit o rcald auto-

nomie. Astdzi sunl recunoscule oficial 15 culte, care sunt egale in fata legii, aautorjtdlilor publice giin raporturile dinire ele.

inci din vremea s€pankii romane, cre$tinismul a cunoscut o mare dezvol-tare la sfimoQii nogtti. Raspandit in randurile populatiei sdrace din mediulu$an qi al marilor agezdri, el s-a manifestat inlens pe intreg spatiul actualeiRomanii. Dovezile arheologice numeroase, marele numar al martirilor daco-romani, precum Si teminologia cregtina din limba rcmana probeazi existenlaunei vieli bisericeiti dezvoltate, cu laca9uli de rugeciune, episcopi, preoli qinumefoqi credinciogi. Datoritd acestor argumente se poate afirma ce, atuncicend poporulroman a apdrutin istotie, elera deja crestin, credintd pe care $i-apdstrafo pand astdzi, find singurul popor latin de credintd cre$tin ortodoxe.

Prin urmafe, Biserica Oftodoxe Ronen are cel mai mare numdr de cre-dinciod, fiind situate pe locul doiintre bisericile orlodoxe, dupd Biserica Ruse,9ia avut de-a lungul istoriei cea maiimportan€ contfibulie la mentinerea fiinteinationale a poporului roman. Este autocefali din 1855, iar din 1925 a fost ridi-cati la rang de patriarhie, cu litulatura de Patriarhia Romani, fiind organizatdin gase mitropoliiin lale, h care 6e adauga Mitropolia Basarabiei (reactivatadin 1992) Si l!y'itropolia Romand a Gemaniei 9i Europei Centrale. BisericaOrtodoxa RomAnd intretine relalii cu aproape toate bisericile crestine din lume,esle membrd in Consiliul lrondial al Bisericilor 9i in Conferinta Bise cilorEuropene.

Caiolicismul i$i face aparitia pe tedtoriile locuite de romani odaid cu p miicdlugeri misionad, consolidandu-$i apoi apa tia pin cucerirea Transilvanbi decdtre Regatul l\,,laghiar. Colonizarea unguilor Sia germanilor catolici, concomi-tent cu dezvoltafea procesului de atragere la catolicism a romenibr, a determi-nat organizarea episcopiilor catolice de la Cenad, Oradea SiAlba lulia. DupA operioadd d€ regfes datoratd Reformei, catolicismuliqi reia dezvoltarea sub pro-teclia lmperiului Habsburgic. Astdzi, dupd ce a cunoscut o perioadd dificile invremea comunismului, silualia Biseicii Ronano-Catollce s-a normalizat, eatunctionand in cele 6 dioceze (Bucuregli, Alba lulia, laSi, Timigoara, Otadea qiSatu Mare).

Dupd alungarea turcilol din Ungaria Si inglobarea Transilvaniei la lmperiulHabsburgic, se ploduce unirea cu Biserica Catolicd a unei pe4i a romanibrortodoc$i. luand fin? Biseica Ronena Unih cu Roma (1697). ln perioadainterbelica devine unul dintre cultele imporiante din lard, dar odate cu instau-rarea dictatu i comunisle, Biserica Unild este scoasd in afara legii (1948), pa-kimoniul seu fiind preluat de stat 9i Biserica ortodoxd. Dupe 1989 gi"a reluatactivitatea. AslSzi se confrunu cu dificultdti in recuperarea bunurilor, uneleparohii desfesurand activitatea de cult in spatii improvizate.

Cultul mozaic este praclicat de minoritatea evrciasca din Romania cateeste condusa de Federalia Conun etilot Eweiegti, cu sediul in Bucureqtl.

1n

Page 125: Istorie clasa a11a - editura Corint

IActivitatea de cu t se desfdgoard in numeroase temple 9i sinagogi, unele fiindmonumente islorce protejate de lege: Templul Coral $i Sinagoga l\,4are dinBucuresli Si ia$, Templul din Timigoara 9i Templul Vechi din Botosani. Mdrturiidespre organiza rea p rimelor comunild!i evreiegti pe leritoiul romanesc se intal-nescincepend d n secolul al XVI-lea, iaf emancipafea lor, promise la Revolutiadin 1848. se vd rea za abia prin Constitulia d n 1923.

Cultul islamic $l praciica luiin Romenia sunt legate de stabilkea pe teritori-ul l6rii noastre a unor grupuri de populalie turco-tetare (1241) $j de colonizrrilecu turc,selgiucizi din zona Babadag (Dobrogea) fdcute de bizantini. Cultulsepracticd in mosche {Conslanta) 9i geamii, dintre cafe unele sunt monumenteistoice: Constanla, l\langalia, lvledgidia, Hargova $i Tulcea.

tt l Populalia Romani€i, dupa relEie, ta rccensemanu din 7 ianuario 1992' :_1

iJat populafie, Oin caro: 22.0i0.035 100%

tdnd!;i!i 1l

ffi

. ortodoc$ 19 802 389 I

. romano"catottcl

. refomali

19 802 389 86,8%1 161942 5,00/" O manlfesta€ sugestvd peftru divefstlatea

@ligioasa din Romana I peniru diatogrldintre re igii vzila papei loan Pau at ftea

ta Bucuregli(1S99)

tL1 r

"Ridicarea Biserlci Ododoxe Rornanela €ngul de palriarhie a iosi unarea peplan re{igios a desdvaEirii unitdtiistataede la 1 Decemb e 1918, pecum qio itus-Irare lircascA a roluluijucal de Bisercd inrsloia poporului roman

(..) Prirnee cd(i in limba omana aufost tpeite in cadrul asezamintetor blse-ice9ti; pimele Scoli .omaneqti au foslcele o€anizate in cadrul agezamrnlelorbise cegti'.

(ch. Anghelescu, gt Ionild,Viata rcligbase in Ron'nia)

t ; r"Sinodul de la Alba iulia, convocat in

anul 1697 de catre mitrcpolltui orlodoxAtanasie Anghel, a accepial cele pairuprincipii obligato ale uniri cu Roma:recunoa$erea suprcmaliet papale, existenla pueaioriului, imp,rtdgania cu az-rna SiFilioque. Prln primirca aceslorcon-dilii se garanla rcmani|ol unili paslrarcaritualu ur tradilional, €spectarca sarbato-rilor ododoxe, alegerca episcopilor decrtre sinod.. . '

(Gh. AnghelescL, St. lonil5,Viala rcligioase in Romanial

. greco'carolici 223 327 1 .0vo8024U 3,5y"

tana 39119 0,2y"21221 A,1yoio ios ;;t;.a 1r1t vechi 28141 O,1o/o

109 462 0.50/"71546 0.3V,// 54b V,3%

220B24 1.0./d

. atei

. f6d religie

. rcligie nedeclarau

1D!oa Conr sia NalionalS

Actlvtldrt t ̂ !!trtllD gNl4

49 963 0,2yoI670

55 928 0,2Vo56 011 0,2%32228 0,1%2 023

10 33124314 0,1y08139

de Staiislicd, Aruarul Slalistic al Roneniej 1993)

1.

3.

RsUgia ln lumea contgmporane 1

Page 126: Istorie clasa a11a - editura Corint

r : , r - l , t , , I

Moscheea din Eabadag (sec. XVll)

IhveEfu |a dllblor nooprotg5bnb

Jn ceea ce p vesle conceplia despreDumnezeu, ideile seclelor sunt a|al deciudaie,lncat acestea au ajuns se spundce Dumnezeu nu este rcalitale pelscnald cl dmpE idee, ca H stos e un sinl-plu om, iar Duhul SfAnt ba esle, ba nueste iiinld pelsonald; l\Iaica Domnuluinunumai ce nu e veneIatzi, dar este chiarinjuriata; mantuirea subiecuva esle ga-Entate numai de intrarea in €spectivasecta.

N. R'duca, Ghidul cregtinului oftodoxJ

Catedrala evanghelcd dn Sebes(sec. Xlll-XV)

Cultele proteslante reprezintd confesiuni cregtine desprinse din catolicismin urma Reformei, care au simplificat ritualul: a fost suprimat cullul FecioareiMaria $i al sfintilor, s-a inlaturat veneratea icoanelor, postul, iar tainele au fostreduse la doud (botez, imperteganie). organizatoric au inldtutat primatulpapal,ierarhia rradilionala. celibatul preolilor 9i monah ismu L in Romania, confesiuneaprotestantd este reprezentatd p n cultele reformat, evanghelic 9i unitarian.

Biseica Refomate \Calvine) a fdcut adepli in fandul catolicilor maghiari gia fost recunoscute oficial de pincipele T.ansilvaniei loan Sigismund (1564).Este organizate in doud epathii (Cluj, Oradea), avand ca olgan de conduceresinodul, iar activitdlile de cult se desfd$oafa in lirnba maternd a credincio$ilot

Biserica Evanghelicd (Luteran4 are la bazd invdldturile luiLulher, iniliatorulrefomei religioase, 9i s-a rispendit in randul populatiei germane din Transilva-nia. Bragoveanul Johannes Honterus a fost organizatorul noii Biserici; aceastaeste condusd de o episcopie care a functionat la Biertan, iardin 1867 la Sibiu.Asi6zi, in urma evenimentelor politice ce au urmat celui de-Al Doilea Rdzboilrondial, precum 9i a emigrdrilot din ultimele decenii, numdrul eno alilor ascdzut intr-o oarecale masura.

Biseica Unitaianeiti exprimd credinta inlr-un Dumnezeu unic aiindivizibil.Nu este admisd dogma Sf. Treimi, iar lisus este considerat om. Cultuligi aresediulcenlfal la Cluj, iar olganul de conducere este consistoriul.

Cultele neoprotestante (evanghelice) au aperut dupa cele protestante 9ipropagd principii Si conceptii teologice specifice cregtinismului. Ele se distingprin tualu ri 9i practici de cult simplificate, ugor accesibile fieceru i credincios. InRomania, grupdfile neoprotestante au apirut la mijlocul secolului al XIX-lea $iinceputul secolului al Xxlea.

Biseica Cregtine Baptis6 a aparut maiinteiin Transilvania, prin interme-diul etnicilor germani $i maghiai. Aceglia au dus o activitate misionare Fi inrestul terii, cagigand adepti mai ales dupa Primul Rdzboi l\rondial, cand seconstituie Uniunea Baptistd din Romania. Se disling prin credinta lorce botezulnu irebuie administrat copiilor mici, iarfiecare individ trebuie sa decidd liber cecredinld adopti. Nu au o ietarhie conducdtoare, bise cile locale sunt autono-me, iar pregatirea pastorilor se face in cadrul institutelor teologice de laBucurcgti 9i Oradea.

Cultul Penticostaligi ate inceputu le in Romenia la A|ad (1922), de undes-a extins treplatin maimulte reg iun i ale ldrii (Moldova, Banal, C Sana). O paFticuladtate este reprezentald de afirmalia cd, in timpu I adunedbr de cult, DuhulSfant se coboara pesle credinciogi, acegtia devenind vorbilori in limbi precumapostol;i. Cultul are o conducere colectivd centmld, Consiliul biseficesc, iarpregetirea pastorilor se face la nivel universitar; legdtura cu Bisericile Penti-coslale din Europa se mentine in cadrul Conferinlei Penticostale Europene.

inceputurile Blseicili Cregtine Adventisg de Zua a $apfea in Romenia suntlegate de vizita pastorului polonez (fost preot catolic) [.,1. Czechowski (1870).AdventiQtii cred cd a doua venire a lui lisus este singura solutie pentru proble"mele omenirji 9i considerd trupul omului ca Templul Duhului Sfanl, motiv pen-tru care trebuie pdstrat in deplind sdndtate, in armonie cu legile naturii. Organulcentral esle Uniunea de Conferinle, care are in subordine 6 unitdli, numiieConferinle (l\y'untenia, lvloldova, Oltenia, Transilvania Sud qi Transilvania Nord,Banat)Sidispune de un post de radio, ,,Vocea Sperantei".

124

Page 127: Istorie clasa a11a - editura Corint

Cons{tulid Romeni€i desprc libeiatoa rlEtoasn4ri. 4 12) - Romenra esle oar'a comLni $i indivizibila a tutum. ceralenitor sai. {er,

deosebirc de rasa, de nalionalitate, de origine etniod, de limba, de rcligjo, de sex, deopinie, de apadenenld poliUcS, de avee sau de o.igine socidE.

Ari. 6 (1) - Staill rccunoaqte $ garanteaza peBoanetor apa|linand mlnoritalibrnallonale dreplul la pdstrarea, la dezvoliafea Sila exprimarca identildlii lor elnjce, culfu-ra e. ingvisrice !i.e Eioase.

An 29 (1) - Libertatea gandidi 9i a opiniilor, prccum 9j liberlalea credinl€lor rcli-gioase nu poi ilingddlie sub nici o fomd.. Nimeni nu poate fi constdis sa adopteoopinieofi sd adere la o credinlS rcligioase mntrard convingerilof sale_

(2) - Liberl€lea c{ngtiinlei esle garantatd, ea irebuie se se manifsste in spiril de ii}branla gide €spect reciproc.

(3) - Culteie rcligioase sunt libere Si se ofganizeaze potrivit sdtutelof pmp i, incondiliile Iegii.

(4) - i; relaliile dilre culte sJrr'nlezse oriLe bme. mijtoace. acte sau acliJnideinvrejbire €llgioasa.

(5) - Cullele Gligioase sunt autonome fald de stat $i se bucura de sprijinul acesiu-ia nclLs v orin In esnrea asistenloi religioase ir armat , in sp|Iale, in penilenciaro, inazile si in orfehnate

(6)- par'nli sau tutlriiau drcptulde a asigLra, pot,ivtt popdibrconvingeri, educaliacrpi;lor minoi a c,ror raspJndere le rev ne.

Codr.rl Penal d€Bp|E libedaba |EligloasdAd. 247 - ingrtditea de ceto !n tunclionar a folosintei sau a exefciliului drepturilor

weunui celetean ofi crearca pentru acesta a unof situalii de inferio.itale pe lemgi denalionalitate, rase, sex sau €ligie se pedepse$le Cu inchisoarca de la 6lunila S ani.

Art 31d - lmpiedicarea sau lulburarea libedalii de exercitare a weunui cult rcligios,cae este organizal gifunclloneazA polrivit legii, se pedepseste cu inchisoarca de ta o lun6la 6lunisau cu amendd.

CLr aceeali pedeapsd se sanqionea?d fap{a de a obliga o pg|soane, p.in const€ngere,sd pa4icioe la se.\ ici p rel:gioase ale v.eunl culi sau s, indeplinea6cj Jn act religios deexerc:tare 6 JrJicL L

At7 3fg - Pftta.'atea Win arice mijloace a unui momenti a unui monumont sau a uneiume runelare. a unul€davru se pedepse$e cu inchisoarc de a 3lun la 3 ani,

ACTIVITATZ INDTPENDENTA

CultulCrettin dupe Evanghelle este organizat in comuniteticonduse de doipane b cinci ,,frali bdtrani" (prezbite ), care sunt Si ,,vestitoriai Evanghetiei" incomunitatea respeclivd. Editeazd revista ,Calea credin!ei" 9i se manifestd pdnevanghelizdri qi acliuni de caritate.

l. Analzalicu al€,r;;g acc!rnentele 9l rczolvali urmdloarcle sarcinide lucru:a) Prccrzali i. c€ se"s :u fost fdcute simpliiicarlle de cult aduse de Reforrna.b) Slabililidrigrg-:s s :,i:n a.an inlre cultele neoprctestanle_

2. Retlectat aslr€ = . :. a:caie rcproduse din Conslitulia Romaniei giincercalisd rdsplnde! : --a::€€e

_.i4b6ri a) Considerali cd este corect s, existe oegalitale a aria.aa a l= = :aa!:e si existe tole€nld Sr respect reciproc lntrepraolicanlii die'.:-:_ :L::- : _ :e ..nstt spijinulslalului fald de culte?

$ Comentali pr€,e-_:-€ :::: ::_: :_::: €a7. cllte e rc igioase in Romania.

Liniile arhitecion cs inddznele caracteizeazi9iune e edificiionodoxe rccenl conslruile,

cum suntcele de la Bra9ov$iPredeal

Pno usuonlq!Biserica Ortodoxd Romana are 6elmai mare numaf de crcdinciogi dinlad,liind dln acest punctde vederea doua in lume lnhe bisericile orlo-doxe, dup, Bise ca Rusr.Caiolicismul apare pe pdmAnlurileromanegti odata cu cucerirea Tran-silvaniei. Preiuand la un momenldat un anumit numer de cregtiniortodoc$i, catolicismul reuqegte sdfomeze o nouA confesiune, Bised-ca Unite.Aiai protestantii, cat Si neoproies"lanlii- prezenli Si ei ln Romania-au adus simpllficefi importantecultului €ligios.

Relk ia ln lumsa 1

Page 128: Istorie clasa a11a - editura Corint

IRT"{Afi|TVIANI / ALVARf fINAI-A

Fe drumul inteurflrii #urCIoen*v

! l

Cel mai mare lstoric al rom6nibr aldsat posteildlii o opera de propo4iiimprcsionante, ln care cercelareaistorica, prioritad, lasd loc ai gazetd"riei, prozei, versului gi chiar drama-turgiei. Profesor unive|silaf 9i acade-mician. Om politic, a iniiinlat PadidulNalional Democrat (1908), a ciruicon-ducerea phstrafo vreme de 30 deani.

Pregedinte al Senalllui, p m-minis-tru (1931-1932). Ant asoist convlns, afost ucis de legionari in noaptea de27 noiembrle 1940.

ln clddirea pe care i-a ddruilo slatulrcman spre a-iservide locuinld (1939)funclioneaza astezi Institutul de lstoiecarc li poade numele.

EuFpa lrbdcdln Vzluno€ lui loqE

,Jmpdratul roman Augostus a impus ideea occidentald euopeana odenlului, lnvins dedoud ori in coalitiile fomate in jurul lui Pompei $i [,|arc Antoniu: siml praclic de ldtan,muncl disciplinald, capacitale de progfes, darlidalofia do a se adapta vielii(...)Siin finedrepiul individubi de a se impune oricarei p€judgclti $i oricarei autorildli, singurul lucrupoate mai mult grecesc decat mman, pe carc Roma a dorit sd il pdsl.ez6.

(...)Cu dezvolla€a unuiEv lllediu plinde migcare, de agilalii, de tulbureri, Occidenlula roalizat ce efonul elanuluj seu valora mai mull dec6t fencirea exislentei, venitul obtinutpdn munca fiind pr4uii maimull decal conlemplalia c€rc se mmdace in propdajsA|ecie,linand ochii indreptali spre lucru le eterne ce n! se schimb6.

Ei bine, toliacei carc au acost habilus splritual sunt europeni. Ceilalli, lumea pasiv,care supofid, accepli, se sacilicd aventurierilor, forlelor cucen i sau doctrinelor egali-tadsle,ln supunerea fate de despotism odcare i-ar ti numele gifoma, nu sunt europeni.'

(N.lorya, Ce inseanne Europa, conferinld fnute la Roma in noiembfie 1932)

t , ,L1

$ un gand pontu vlhorul EuDpol

"Ei bino, de ce se nu ne gandim la Eoopa rotunjita, ba mai mult, la Europa in carepartea dinamice si cleatoarc se-$ vade accentele mulale mull mai la esl? Daca bt vor-bim despre (scenariir, ca pe o planete pfuralisE, Eurcpa de Est, ca 9i bazinul pacifrc,lumea mahomsdana, civilizatia lalino-americani, ar putea sa se afime ca unjucalor deseama pe egichierul mondial. M€die@a ar putea li destinul Europei Occidentale, dar c61mai polivii 9i mai abil ar putea lijucat acest rol de Europa de Est. InlegraE in structu legemenoi vesiice, ea pd6treaze ats,ganente comunicalive cu naturalul gi cu spiritJalul dkdum6a a lre,a). Comunismul le-a reprimat, darin acelaqi timp, ca un ghelar paloolilic,l+a pdsiEt intacte. laii deci ci toate condiliile pentru vocalia medierii petsista cu dep[nesi anarhice viblitaie.

lV. Neratanu, Ewopa, iei, azi, rDa;re, in ,,Secolul 20', 1-2-312000)

il

"S,at tntt"U"t a"

afla granila linald ameu este ca hanaeurcpenilor.'

mulle o unde seEuropei. RaspunsulEuropei e in minjile

(Olli Rehn,comisar eufopean pentu Extindele) V,{,lrificAti-11i c1,fl oilr111el. !

1. Cilili cu atentie lextul lui Nicolae lorga. Argumentele sale feferitoare la caliidiileeurcpenibr fac irimitere la Antichilate qi Evul [,lediu. Folosindu-vd cuno9linlele,completali cu refe rc precise qi b alle epoci ale istoriei podrclul de mai sus.Alcituili un eseu arcumentallv cu acesl subiect de 15-20 de randuri.Cu ajutorul texlului luiV Nemoianu, caraclerizati eu.openismul dintr-o alld pels-pectivi - sud'est eurcpean6 9l ododox6 -, dezvo and sugesliile din flaza sub-liniatd. in care dinhe cele doue demeFuri (lorga sau Nemoianu) vd regAsiti maiu$or? Sau vd considerali molivat pa4ial in ambele descderi? Abaluili propiulvoslru poftet de european. Discutaji-l ln grup impreund cu colegii. Construili osintezd de 8-10 enunjuri 9i comunicali-o ln clasa.Analizali cele doue bxie apadinand unor inalli funclionad eurcpeni, referitoare laaderarca Romeniei la UE. Care ar li aceie intercse ale t6 i noastrc concordante cupoliticile organizaliei irlemalionale? Cum alipuiea explica afinnalia luioliRehn cd,,haria Europei e in minlile oamenilo/? ts > b

"Romania va ii un stat membru cutoate &eplunle Si obligaliile de la 1 ianua-e 2007. 9i Romania are nevoie de o

idee foaire clarl privind ce wea se facedin aceasla pozilie de stat membru. (...)

Romenia se va kansiorma dinir-o ladcandidatd intr-un stat membru carc arepropriuld€ptdea se asigura d politicileuE se dezvofte intr-un mod carc reflede9i interesele sale.'

(J. Scheele, geful Delegaliei ComisieiEurcpene la Bucureqti)

Nicolao lorua (1870-1940)

126

Page 129: Istorie clasa a11a - editura Corint

nUn gand pios

P6ntru coi ce ne{u ap{ml viibrul

'Despre acegli erci hebuie spusmacar o dal5 Si limpedet n! au fosl lutrldtori anlicomuni$ti, a$a cum le placemntempolanjlor se-i denumeascd, in-mmpiet. Oameni blanzi, cu credinta luiDumnezeu, ei nu suporlau funciarmenle(fdul, in varalele sale chipuri. Respin-geau organrc inechitalea social6,lipsa dedomnilale, abuzudle oicuiSide o ce fel.De acesi soi raf de oameni af kebui sese team6 polticieni findcd eiexlsta."

(N. Dddmu9, Crucea $i g/onJulln ,colidianuf, 7 mai2006)

loan Gavdld ogoranuuliimirlgei al unuigrup de luptatori

anticomu nigti din munliErou a demnitdlii nationale, parlci-

pant la greva studenleascA de la Clujdin 1946; a consUtuil in 1948 ,GrupulCamatin de Rez sienJd Armate" care aluptal cu Securilalea comunistA pendin 1955.

Condamnat la moade in 1959, s-aascuns in comlna Gallu din Aba,unde a fost prins in 1976.

Afosl eliberat dupe 6 luni a cerereaexprcsa a lui Richard Nixon. A scrspovestea vielii saie in ,,Brazii se fdng,dar nu se indoaie'.

A muft la 1 mai 2006.

Cum p€nsp gfud€nll Uniunea Eurcp€and?Co ve ahge d nvi nultk bgdhtd dJ kte$aM Ron:|,tici k uni|1/,ea Enwane?Rdspunsuri:1. piata deschisa a bcuilor de munclt 2. laptul ca se vor schimba mutle, mai cu

seama in econornie; 3. libedalea de circulali€ a persoaneior !i a bunurilor; 4, cregtereaniveluluide trai; 5. o mai bune funcllonarc a democralte in Rom6nia; 6. o schimbare dementalilate; 7, aecunoaqierea Romaniei ca slat europeant L renunla@a Ia slrucluri ana-cronice; g. maimulle qaflse pentru ceitineriin ceea ce privegle fofinarca unei cariere gidobandkea unei exDeriente

C6 ue tgijdead cd nai tuft at pfui'9 la ktagrate?

1. necompalibilitaiea mullor aspecie ale situaliei romanegi cu slandadete uE;2. piederea individualitelli ca sial;3. t@cerea la sislemuteuro, carc irnpic6 eforluri susli,nule iT economre:4 nflalra, cre$lerea p'elrFlor nivelulde lraiir sc3de.e. I pri^li dnt.5. piederea idenftelii nallonale; 6. iriigfarea forlei de muncd; 7. se vor destiinta muftefiflne romane$ti; 8, prelui europene, veniluti rcmane9ti, 9. Socul suporlat in momenlulinteg€rii; 10. riscul de a nu face fale concurenlei economlce, sociale, juridice in cadrutUniunii Europene.

AM lhtoha/r, alt t*orrnsInlrerarej,,Pe buna dreptate, oameniisunt preocupali de chestiunile concrele, cote,

rcglementeri, taxe, costuri. Dar vdzuh de la indlltme, iniegmrea e mal ales o probleme(culturaEr, de schimba.e a menlalielibr"

Rdspursr,Nu exisd un siandad dupd care sa pulem mdsura aceasle dimensiune,Dar pulem aproxima. E clar ci noi ne confruntdm cu o pmbtema de menlalitate. Nu neconsideram inc, ceHleniaii.JE laraceasla nu se reflecE numaila nivelulomu uiobisnuil,ciin loate sferele socie€lii. chiar gi ta v5d

Disculiile noaste se desfe$oard a$a, canalizandu,se exclusiv pe ieme ca: (sunlemsau nu pregdtili?r, (ne-o iau bulgarii lnainte sau nu?r, (n+am fdcul temele sau nu?r.Or un celdlean UE nu gendeQte a9a. El se gSndegte ce trebule se lace UE ca sd-ifie tuibine, nu <ce hebuie sa facd elr, ca roman, ca sd fieacceplal,'

(Dupa "Dibma veche', 53, 27 ianla e 2005)

1'3]r1litic"ri.{-\"j cflilsiiitrcl.l

4. Grupalu deo-.n dema sus ve ajula se intelegeli carc este orizontul de asteptare9i care sira: ̂e ir Sl e legate de inlegrarea RomAnieiin UE ale unor lineri care audepe9l .! :!: . ,ifsta loastrd. Acdtuili un tabel in care se e puneli fata in faE,dupe n.:: , ::.iierea nive llui de lrai (inlr-o perspective mai lndellngate),cre9tere: :-. -_ : _ 3f mi 3-5 anl. Alegeli 2-3 perechi astfel construite 9i inceFcalisl : : :-:_ i : : . .rual propria voastrA oplnie, semnalend punctele tarlsipunclee!; , : . . _: : : ar ln!E inf i un sclr l eseu,

5. Dsc!;a::. : : _, :_: ' . :e ma cunosculirni l i tanl iairezistenleianticomunjsted n l , lur: : : -. : : -, ' : la- ' !551 aduce in atenlia generaE cali lal le de exceplieaeuna': _-. :-: a-a - '- t . . Ex5rrnat !n punct de vedere reieritor la pro-ces! aa-_ _ : - : . ::-_^ :?r.?a sa in prezent considemJi cd demascareatareor, : : : _ : : : : ' : :_ i : ; , . i asemeneaact i lnetrebuiesdl iedoarincep.r : - : - . : - . : : : - :_: : : . int?te?Acrtul t !n discurs de 10-15

127

Page 130: Istorie clasa a11a - editura Corint

{U?RtrN 5r. PoPoARE 9l SPATII ISTORICE

Europa contemporand. . . . . . . . . . . 4*Europa $ispat i i le de civ i l izat ie extaeuropene . . . . . . . . . . . . . . 10Studiu de.az: Cullva rcmaneascd - culturd europeani.... .. .. '16Studiu de cazi Romania in competitia europeand . . . . . ... . 20studlu de cazi *G gore Gafencu 9i unitalea eulopean' . . . 24

Studiu de caz: *lmaginea Romaniei in presa internationalS dupe 1989 . . 28RECAPITULARE / EVALUARE Anlecedente ale integrdrii eulopene . 32

. OAMENII, SOCTETATEA Sl LUMEA IDEILOR

Ocupalii 9i statute profesionale . . . . . . . . . . . . . . . .Migrat i i in lumea contemporana.. . . . . . . . . . . . . .Viala publice Siviala p vaie . . . . . . . . . . . . . . . . .*Curente

9i idei economice-. . . . . . . . . . . . . . . . .Sfudiu de cazl Economie rurald - economie urband in Romania . . . .Studiu de caz:'Diaspota 9i exilul romanesc

$tiinla in lumea contemoorand . . . . . . . . . . . . . . . .Sludru de cazi Cont bulii romanegli la dezvoltarea gtiinlei 9i tehnicii .RECAP ITU LARE / EVALUARE :Femeia. familia !i societatea intr-un nou mileniu . .

t. STATUL 9l POLITICA

Forme de organizare statald. ldei gi regimu politiceSludiu de cazi Romania, de la totalita sm la statul de drept. .Slud/u de cazr *Teme

9i dezbateri padamentarein Romania anului 1900 .

Sfudu de caz: *Sistemul electoral 9i dinamica partdelof politicein Romania in anii 1918-1938 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96

RECAPITULARE / EVALUARE :Lumea de maine ant ic ipat i in 19459iazi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

IV. RELATIILE INTERNATIONALE

Rezolvarea conflictelor in lumea contemporana. . . . . . . . . . . .. . 102Sfudiu de cazr Romania gi conflictele regionale in secolul XX. . . . . . . 108Sfudiu de cazr *Romania in Tratatul de la Var9ovia . . . . . . . . . . . . . . 112

v. REL|G|A glV|ATA RELIGIO SA

Rel ig ie $i moderni iate . . . . . . . . . . . . . . 116Studxr de cazr Diversitatea religioasd in Romania. ............. . 122

RECAPITULARE / EVALLIARE FINAU:Pe drumuf integtdr i i europene - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .126

3440505662667076

80

8288

92

h,.l

Page 131: Istorie clasa a11a - editura Corint

Alexandru Barnea(coordonator)

Vasile ManeaEugen PaladeFlorin PetrescuBogdan Teodorescu

torieManual pentru clasa a Xl-a

Pentru toate filierele

Se aplicd 9i la clasa a XlFa - filiera tehnologice, ruta progresiva decalificare prin $coala de ade gi meserii + anul de completare.

ORINT

ISBN: 978J73"135.362"3

JillililLLtt[||[ililI ?5'00


Recommended