ISTORICE ISTORIE DIN BUCUREV.1 studii AL XIX-LEA AL. TOTa ... Inceputurile exploathrii cilrbunelui...

studiiREVISTA 'IDE ISTORIE

DIN SUMAIDIN ACTIVITATEA ANTIFASCISTA A GRUPULUI AVOCA-TILOR DEMOCRATI" (1935-1937) ELENA GEoRGEscuCONCEPTIA $I AIETODA ISTORICA A LUI DIMITREONCIUL (1856-1923) *T. STEFANESC17CERCETARI CU PRIVIRE LA GENEZA ORA$ELOR MEDIE-VALE DIN TARA ROMINEASCA . 5T. OLTEANIIDIN LUPTA ANTIFASCISTA A OAMENILOR MUNCII DINBEGIUNEA 13RASOV SUB CONDUCEREA P.C.R. INTRE ANTI1941 $I 19-14 M. C. STANESCU §i V. I. MocANuINCEPUTURILE EXPLOATARII CARBUNELUI DIN VALEAJIULUI $1 DEZVOLTAREA ACESTEIA PINA LA SFIRSITUI.

LULU! AL XIX-LEA AL. TOTaPOLITICA I.UI NICOLAE MAVROGHENI FATA DE TARA-MIME V. MiEwEDEAAIASURILE MEDIEVALE DE CAPACITATE DIN TARA Yuma-NEASCA. D. Mioc i N. STOICESCUDEAPRE PARTICIPAREA ROMINILOR IN OASTEA GAZA-cEAscA. A LUI BOGDAN HMELNI1'KI

LIDIA DEmENY-MEguiv.ASTUDII DOCUMENTARE'TA STIINTIFICA

CENZIIREVISTA REVISTELOIINSFMN AIt T

ANUL XVI 1963

EDITURA

ACADEMIA RPUBLICII POPULARE ROmINEsRoTIA DE -1.11N-Ig ISTORICE INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCUREV.1

, , 1 1 .

r I '6.. r

i

i

' i " i '' f 1

1 'I

I li

i I

I' , I 11 n

, i

q 1 ii i 0

11

I. J

I I 11 II 11 I.!, 1 1

, 1" . 4 ,

,,1 ,, r

1 ,i ii . II 1 ,

ii

11

ACADEMIEI REP,OBLICII POPULARE RORINE

0

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINESECTIA DE TIINTE ISTORICE $1 INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCURESTI

ssilz

ANN&

00Li C_ 911

RevisTA De ISTORIE

6A NUL XVI

1 9 6 3

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINEwww.dacoromanica.ro

STUDIPREVISTA. DE ISTORIEAPARE DE 6 ORI PE AN

COLEGIUL DE REDACTIE

Acad. P. CONSTANTINESCU -IASI (directorul Colegiuluide redaefie); EUGEN STANESOU (redactor -,se/) ; acad.A. OTETEA ; M. BEEZA, T. BUGNARIU, V. MACIU, T. ',ASCU,membri corespondent' ai Academiei R.P.R. ; L. BANYAI;

V. CHERESTEKU ; TITU GEORGEBar ; V. POPOVICI.

Redactia : Bucuresti, B-dul Aviatorilor nr. 1Telefon 18.25.86

www.dacoromanica.ro

SUMAR

STUDII Pag.

ELENA GEORGESCU, Din activitatea antifascists a Grupului Avoca tilor Dennocrati"(1935-1937) 1215

T. STEFANESCU, Conceptia si metoda istorica a lui Dimitre Onciul (1856-1923) . 1237OLTEANU, Cercetari cu privire la geneza oraselor medievale din Tara Romfnease5 1255

NOTE COMUNICARI

M. C. STANESCU si V. I. MOCANU, Din lupta antifascists a oamenilor muncii dinregiunea Brasov sub conducerea P.C.R. Intre anii 1941 si 1944 1283

ALEXANDRU TOTH, Inceputurile exploathrii cilrbunelui din Valea lui si dezvol-tarea acesteia ptna la sfirsitul secolului al XIX-lea 1299

V. MIHORDEA, Politica lui Nicolae Mavrogheni fata de tAranime 1325D. MIOC si N. STOICESCU, Masud le medievale de capacitate din Tara RomIneascil . 1351LIDIA DEMENY-MESKOVA, Despre participarea rominilor In oastea caziiceasca

a lui Bogdan Hmelnipci 1381

STUDII DOCUMENTARE

Memorialistica burgheza occidentals recent5 despre uncle momente ale istorici diplomaticedintre cele doua rilzboaie mondiale (Locarno si Mtinchen) (Viorica Aloisuc) . . 1397

VIATA ST1INTIFICA

Congresul al III-lea de istorie a rezistentei europene (Karlovy-Vari, 2-4 septembrie 1963)(N. Copoiu); Istoria feudalismului timpuriu In muzeele din Transilvania (CoringNicolescu); Cillatorie de studii In R.S. Cehoslovac5 ($t. Pascu); Cronicil . . . 1411

RECENZII

DAN BERINDEI si TRAIAN MUTA5CU, Aspecle mililare ale rdscoalei populare din1821, Bucuresti, Edit. military a M.F.A., 1962, 225 p. 9 pl. (Vlad Georgescu) 1423

CRITOBUL DIN IMBROS, Din domnia lui Mahomed at II-lea. Anii 1451-1467, editiede Vasile Green, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1963, 379 p. (Gh. Cron() . . . 1427

F. A. ROT5TEIN, Meascaynapoanbte omuotuenus a nortue XIX eexa, MoscovaLeningrad, Edit. Acad. de Write a U.R.S.S., 1960, 705 p. (Gh. Cazan) 1430

APOSTOLOS E. VACALOPOULOS, laTopta Tou viou AAA Iaµou 'ApV4 >cod 81.tx-

p.opcpthcral TOO (Istoria neoelenismului. Inceputurile si formarea sa ), vol. I, Salonic,1961, 349 p. (Olga Cicanci) 1434

+

. . ....... . . . . . ........ . . . .

.

ST.

SI

. . .....

www.dacoromanica.ro

1214

REV I STA REV ISTELOR

II0Ball H HOBCIAIllaff acTopim", Ammo:um Hap; CCCP, IhicTirry'r ncropmt,Moscova, 1961, nr. 1 -6, 1160 p. ; 1962, nr. 1 -6, 1135 p. (D. Hurezeanu) 1439

lIcropwiechii HperneA", revislil a Institutului de istorie de pe linga AcademiaBulgaril de Stiinte, Sofia, 1961, nr. 1-6, 778 p. 5i 1962, nr. 1-6, 760 p.(Constantin A. Velichi) 1115

SEAIN AB f

1,4oria IRominiel. Uzincle Resila is anii construcfiei socialiste, Bueuresli. Edit.Acad. R.P.R., 1963, 528 p. (0.111.) ; G. G. FLORESCU, IV icolae Bdlcescu et laPorte 011omane. Contribution a !'etude des relations entre les pays roumains et ('Empireottoman, In Stadia et acta orienlalia, vol. IV, 1962, p. 45 67 (L.P.M.) ; L. IANCO-V IC I, Interverdia organelor de scat in raporturile dintre cleicasi si proprielari inperioada apliclrii Regulamentului Organic in Tara Romineaseci (1832- 1831), in,.Analcle Universitatii Bucuresti", stria Stiinte sociale, istorie, X (1961). vol. 20,p. 53-72 (S.C.). Islorla unhersalii. M. ZAHAROV, 0 coeemenom eoenno.m.itenyccmee a 6umee nod Hypcxo.a, in Bommo-neTopyttiecimil acypiim",V (1963), nr. 6, p. 15 25; nr. 7, p. 11-20 (P.C.); A. L. HOROSKEVICI,Topaoe.a.zi Be.aunoeo Hoeeopo0a c Hpu6a.amuRoa u 3anaartoil EeponoiiXIV - XV eenax, Edit. Acad. de Stiinte a U.R.S.S., Inst. de istorie,Moscova, 1963, 365 p. (A.C.) ; Vznik a parilky slovardi (Originea si incepu-Lull le slavilor), Insti haul slay de pe linga Academia cehoslovaca de Stiinte, Praga.Edit. Acad. cehoslovace, vol. IV, 1963, p. 478 (Tr. I. -N.); * MonumentaGermaniae Historica. Scriptores rerurn germanicarum. Nova series, tomus XI,Jakob Unrest, osterreichische Chronik, Weimar, H. Biihlau, 1957, 369 p. (E.St.);A. I. OZOLIN, Ha ucmopuu aycumcnoao peecauouuourcoao aeuaiceptus, Edit.Universitlitii din Saratov (Saratoy), 1962, 304 p. (L. D.); E. WERNER.Nachrichten ilber spalmittelallerliche Ketzer aus tschechoslovakischen Arehiven undBibliotheken, Leipzig (1963), Heft 1, 65 p. (E.St.) ; Die Berichte der Generalpro-kuratoren des Deutschen Ordens an der Kurie, vol. I- II, Giittingen, Vandenhoeckund Rupprecht, 1960, 1961 ; vol. I, Die Geschichte der Generalprokuratoren von denAnftingen bis 1403, bearbeitet von Kurt Forstreuter, 431 p. + 5 p1. ; vol. II, Petervon Wormidtt (1403 1419), bearbeitet von Hans Koeppen, 675 p. (Veroffentli chun-gen der Niedersachsischen Archivverwaltung, 12. 13) (S.P.); LEANDRU VRA-NUSI, Tec civix8o-rx Cosomp.ove i[Lcc-cx TO-15 cpacxoii 'AOxvoccriou 2-1o8iXou (Memoriileinedite ale eteristului Atanasie Xodilos), extras din 1-Ipccwrocdc T.* 'AXCCSVLIAc'ANV&V", vol. XXXVII (1962), p. 287-300 (N.G.); Opanzolacnuti eNceeoa-nun - 1961, Acad. de Stiinte a U.R.S.S., Moscova, 1962, 535 p. (C.B. si M.P.);,,, The Causes of The American Civil War, sub ingrijirea lui Edwin C. Rozwcnc.Boston, 1961, 233 p. (S.C.). Bizantinologie. - J. FERLUGA, La ligesse dans l'Em-pire byzantin, In 3 6opinizt pagona anaanTimommIcoro ancrwry'ra",Beograd,VII(1961), p. 97 123 (E.Fr.) ; * guaenuc Anpum. Hepeeo0, cnzambu u nommen-mapuu, A. H. Chipiinna, Moscova, Edit. Acad. de Stiinte a U.R.S.S., 1960,218 p. (Gh.Z.); , Bitaatimuucnire onepint, Moscova, Edit. Acad. de Stiintea U. R. S. S., 1961, 282 p. (Gh Z.). Bibliografie, arhivistlea. muzeografie.RADU POPA, Cetatea Neam(ului, Edit. Meridiane", Bucuresti, 1963, 50 p.+36 -}-3 pl. (C.N.); Akin stanow Prus krolewskich (Acta statuum terrarunzPrussiae regalis), vol. III, 1 (1492- 1497), ed. Karol Gorski si Marian Biskup,Torun, Praca wydana z zasiiku Polskiej Akademii Nauk, 1961, LIV ± 304 p.(Towarzystwo naukoise w Toruniu. Fontes 50) ($.P.) * Bibliografia StoricaItaliana, Bari. Laterza", anno XXI (1959), 1961 ; anno XXII (1960). 1962 (A. I.) 1451

Index allabetic, anul XVI. 1963 1173

e

,

. -

- , ,

-

, ,

,

,`

,

,

, ,

, ,

.

www.dacoromanica.ro

DIN ACTIVITATEA ANTIFASCISTAA GRUPULUI AVOCATILOR DEMOCRATI"

(1935-1937)DE

ELENA GEORGESCU

in perioada care a urmat eroicelor lupte ale muncitorilor ceferistisi petrolisti, lupte care an constituit un moment de cotitura in dezvol-tarea partidului si a miscarii muncitoresti din Cara noastrk, Partidul Comu-nist din Rominia intensificat activitatea in vederea stringerii tot maimult a legaturilor cu masele, cu cele mai largi paturi sociale, pentruunirea fortelor antifasciste intr-un front comun ca stavila in calea peri-colului fascist, pentru apa'rarea independentei

Luptele din 1933 indreptate impotriva jafului capitalist si a perico-lului fascist au sporit imens prestigiul clasei muncitoare ca cea maiinaintata for socials, prevestind luptele ce aveau sa duck, la cucerireaputerii de catre oamenii muncii de la orase si sate" 1.

Experienta cistigata de partid, in perioada pregatirii sff desfasurariiluptelor din 1933, imbinata cu tenacitatea revolutionara, spiritul de sacri-ficiu al comunistilor, imbunatatirea compozitiei partidului cu suflul viuproletar adus de cadrele muncitoresti verificate in focul luptei, an facutposibila aplicarea sff dezvoltarea unor forme variate de activitate ilegala,semilegala si legala, pentru apararea intereselor oamenilor muncii impo-triva pericolului fascismului si pregatirilor de fazboi imperialist.

in fata Partidului Comunist din Rominia statea sarcina organizariisff desfasurarii luptei comune a maselor largi impotriva exploatarii, afortelor reactionare profasciste. infaptuirea acestei sarcini era posibilacu atit mai mult cu eft solidaritatea manifestata in timpul luptelor dinfebruarie 1933, fats de proletariatul ceferist, de care masele populare,dovedea intelegerea faptului ca in 1933, muncitorimea se ridicase atitimpotriva crizei, a ravagiilor ei cit si a pericolului fascismului, a

Gh. Ghcorghiu -Dcj, Arlicole sff covinhlri, vol. IV, Edit. political, 1962, p.

S T U D I I

$i -a

tarn.

1 §55.

www.dacoromanica.ro

1216 ELENA GEORGESCU 2

lichiddrii drepturilor fji libertdtilor democratice, pentru apdrarea intereselorcelor mai largi pdturi sociale.

Eroismul clasei muncitoare si al conducdtorilor ei precum si pericolulinstaufarii dictaturii fasciste au contribuit la cresterea constiintei social-politice si a unor paturi sociale care pins atunci manifestaserd nehotd-rire, pasivitate.

P.C.R., continuind sa, acorde principala atentie clasei muncitoare,si-a intensificat activitatea si in rindul acestor paturi sociale, atragindnumerosi reprezentanti in asociatii, grupdri, ligi* cu caracter democratic.

1 n activitatea antifaseista dupa 1933 s-au Incadrat si avocatiiprogresi.ti din o serie de barouri din tars cu atit mai mult cu cit inbarouri situatia se inrdutatea cu fiecare zi.

Avind exemplul avocatilor aparatori in procesele revolutionarilorIncepute cu procesul din Dealul Spirii" 1922 si continuate cuseria nesfirsitelor inscenari judiciare care au culminat cu marile proceseale luptatorilor ceferisti $i petrolisti din 1933 $i 1934, avocatii democratidin Rominia ocupau un loc recunoscut in rindul intelectualitdtii progre-siste. In Coate aceste procese aldturi de fiecare acuzat starea prin grijapartidului apardtorul chemat sl dezvaluie adevarul, sd exprime protestulimpotriva inscendrilor judiciare burghezo-mosieresti.

in timpul procesului conducdtorilor luptelor din 1933, PartidulComunist din Rominia a reusit s5, ridice o tribund de activitate Iegaldimpotriva regimului burghezo-mosieresc.

Luptele din ianuarie-februarie 1933 $i procesul care era o continu-are a acestor lupte au avut o insemnatate deosebitd pentru starea despirit in rindurile avocatilor, grupind zeci de avocati democrati pro-gresisti care au constituit nucleul viitorului grup al avocatilor democratice s-a treat la seurtd vreme.

Avocatii antifasci.ti din Bucuresti au fost cei care, insufletiti demuncitorimea Grivitei, s-au situat in fruntea activitatii democratice aavocatilor din intreaga tarn.

Un grup de avocati ai baroului de Ilfov au intocmit un apel publicatin presd prin care anuntau ca se socotesc aparatori ai ceferistilor si chemaupe colegii for de breasld si pe toti oamenii de pe intreg cuprinsul tdrii" sdse solidarizeze cu lupta dreaptd a muncitorimii, pentru eliberarea ceferis-Woe..

Pentru a impiedica transformarea proceselor revolutionarilor intribund democraticb , elementele fasciste, punindu-se in serviciul vh fin ilor1 eactionare din tai 6 si ile fase:smului guman mai alts, egutau sdimpund in barouri avocati fascisti, sd preia conducerea for Si astfel sdpoata zddilrnici orice incercare de solidarizare a acestora cu clasamuncitoare.

In perioada anilor 1934-1937 cind pericolul fascist pentru Rominiadevenise tot mai evident, cind manifestdrile fasciste se intensificau $i in

Intro 1933 $i 1937 au fost create peste 30 de asemenea organizatii care aveau In pre -ocup1rile for de baza revendicAri general democratice, probleme ale luptei antifasciste Impo-triva rAzboiului, pentru apararea independentei patrici.

1 Dimineata" din 16 februarie 1934, an. 30, nr. 9749.

www.dacoromanica.ro

3 LIN ACTIVITATEA ..GRUPULUI AVOCATILOA DEMOCRAW 1217

viata juridica, se impunea cu tot mai mare necesitate organizarea lupteipentru impiedicarea introducerii unei legislatii care a incalce ultimeleresturi de libertati burghezo-democratice 1.

Contradictiile existente, conflictele intre elementele democrats §icele reactionare profasciste determinate de incercarile acestora dinurma de a introduce metode dictatorial° in procese, in viata organizatoricaa barourilor, metode §i criterii rasiale de tip fascist, de a inrautati regimuldetinutilor politici, au fost factorii care an dus la situatia de criza existentsatunci in barouri.

Yn timp ce elemente fasciste erau ocrotite sub pulpana dreptei"judecati burgheze hind achitate, nenumarati comuni§ti, fii ai poporuluimuncitor erau condamnati la ani grei de inchisoare. Reversul ofensiveireactionarismului profascist in barouri era inrautatirea situatiei materialea majoritatii avocatilor, concretizata in scumpetea procedurii judiciare,salarii mici, limitarea exercitarii profesiunii de avocat, §omaj, monopoli-zarea proceselor de un cerc tot mai restrins de avocati recrutati dinpaturile cele mai avute ale societatit Ziarul Reporter", prezentindsituatia existents in barouri, arata intr-un articol dezordinea produsa deelementele fasciste, faptul ca mijloacele de teroare erau folosite deseorifare ca guvernul sa intervina2.

Avocatii erau loviti §i de o serie de legiuiri cum era legea avocatilorintrata in vigoare in 1931, care a produs nemultumiri serioase stagiarilor,mai ales studentilor de la Facultatea de drept, ale caror perspectivein exercitarea profesiunii, prin prevederile legii, erau mult limitate, §tirbite3.In lupta impotriva acestei legi s-a stabilit o strinsa legatura intro studentii

avocatii democrati. Aceasta lege era considerate pe drept cuvint olege nedreapta §i reactionare, o lege care monopolizeaza o profesiunelibel* o lege care face posibila invatatura numai feciorilor de bani gata" 4.

Provocarile elementelor reactionare in incinta Tribunalului care auculminat cu alegerile pentru consiliul baroului Ilfov din decembrie 1935au fost not factori care au dus la accentuarea starii de nemultumire inrindul corpului avocatilor.

Yn fata primejdiei de fascizare a vietii juridice, P.C.R., tinind seamade starea de spirit antifascists care se manifesta in unele barouri §i-a

1 Tendinte spre o organizare a avocatilor cu vederi democratice lntilnim Inca din anul1930 mentionate In documente (Arhiva C.C. al P.M.R., fond 4, dosar nr. 711, fila 0003).

* Reporter", 11 iulie 1937, an. V, nr. 21.3 Plna In anul 1931 studentul In drept invata trei ani pentru a lua licenta, doi ani

pentru doctorat si doi ani de stagiu. Acum conform noii legi se fixaserA patru ani pentrulicenta, doctoratul devenind obligatoriu, deci dupd 6 ani, iar stagiul se prelungea Ia 3 ani, darcu suprimarea dreptului de a tine procese si de a redacta acte de notariat. Pentru a facestagiul doctorul In drept trebuia sA gaseasca un maistru" Ia care sa presteze trei ani de secre-tariat, pentru care de multe on studentul era nevoit sa plateasca maistrului", pur si simplupentru ca Ii permitea sä indeplineasca aceasta functie de secretar, desi aducea avantajemaistrului". Prin prevederile acestei legi licentiatul era astfel impiedicat sa-si dobIndeascao clienteld. .

a Buletinul Grupului Avocatilor Democrati" din 10 februarie 1936, anul 1, nr. 1.

gi

www.dacoromanica.ro


indreptat atentia sere principalele centre ale tarii, indeosebi Bucuresti,incepind sa indrume indeaproape lupta elementelor democrate §i progre-siste din rindul avocatilor studentilor in drept.

Numeroase manifesto articole din presa democratI publicate intre1934-1937 1, apeluri ale Partidului Comunist din Rominia si ale organi-zatiilor sale de mas5, chemau intelectualitatea la formarea unui larg frontpopular de lupta contra ofensivei fascismului, pentru pace, contra raz-boiului, pentru independents.

Marcind rolul intelectualilor in lupta antifascists, P.C.R. precizaintr-una din hotAririle sale : Fascismul reprezinta pentru ei (intelec-tuali n.n.) tot asa un pericol ca i pentru muncitorime, amenintindu-lelibertatea de profesie si de cugetare. Sarcina noastfA este de a organizasi de a participa activ la lupta profesionale si la manifestArile politiceculturale ale elementelor intelectuale, de a contribui la organizarea tu-t uror elementelor intelectuale inaintate (a avocatilor, profesorilor, scriito-rilor etc.) din tars. Manifestarile for democratice izolate, actiunile per-sonale ale exponentilor democratici din sinul elementelor inaintate inte-lectuale trebuie, grin organizarea comuna pe platforms democratica-anti-faseista, s5, fie ridicate la nivelul unei miscgri nationale" 2.

Bazindu-se pe avocatii democrati, progresisti, antifascisti din intreagatars, Partidul Comunist din Rominia a luat in 1935 initiativa creariiorganizatiei Grupul Avocatilor Democrati", menitg, s5, impiedice influentafascismului in rindurile acestei categorii de intelectuali i sa organizezeactivitatea antifascist5, a majoritatii avocatilor. In jurul acestei organizatiiurmau 85, fie atrasi numerosi avocati liber profesionisti si functionari aibarourilor ale caror interese erau amenintate de cursul reactionar alvirfurilor Uniunii Avocatilor.

Apararea intereselor profesionale ale avocatilor trebuia strins legathde lupta pentru apArarea libertatilor burghezo-democratice, impotrivalegilor reactionare, contra ataeurilor fasciste ale avocatilor legionari,cuzisti care actionau impotriva avocatilor democrati i ai minoritAtilornationale pentru a le impiediea exercitarea profesiunii.

Grupul avocatilor democrati s-a constituit din initiativa partiduluicomunist, avind ca nucleu mai multi avocati din Biroul Juridic alP.C.R. in jurul for uric avocati cu pozitie democratice, antifascists.Multi avocati care au aderat la grupare, in mare ing,sur5;, nu luptaupentru democratie in adevAratul sens al cuvintului, ci se raliau acti-vitetii pentru apararea intereselor profesionale.

Evolutia initierii, constituirii activitgtii grupului este concludentgpentru caracterul general democratic al acestei organizatii- eterogen5, incompozitie cu limite decurgind din sarcinile sale nu revolutionare,ci profesionale antifasciste. In jurul acestei organizatii s-au grupat,sprijinind-o efectiv in momentele cind interesele for profesionale erau

1 Documente din istoriu P.C.R. 1934-1937, vol. IV, E.S.P.L.P., Bucuresti, 1957,p. 174, 295, 429.

2 Documente din istoria P.C.R. 1934-1937, E.S.P.L.P., 1957, Hotarirea C.C. al P.C.R.din ianuarie 1936 Sarcinile P.C.R. in mobilizarea maselor largi populare la lupta contrapericolului fascismului in Rominia", p. 339.

i

gi

grupariii

ri

si

siji

www.dacoromanica.ro

5 DIN ACTI \ I ,,GRUPULUI A 0( A 111 OR DEMO( 1219

amenintate de avocatii fascisti, numerosi avocati apartinind minoritatilornationale. Sub lozinca demagogica a proportionalitatii" cunoscuta subnumele de numerus valahicus" avocatii cuzisti si legionari urmareaunu atit preeminenta elementului valah" in barouri, ci acapararea baron-rilor de catre fascisti. Sub aceasta lozinca demagogica si reactionaryse grupau fortele fascismului (cuzistii, legionarii, adeptii Frontului ro-minesc si ai Cruciadei rominismului si altele) care incetau a mai fi va-lahi cind declarau deschis ne trebuie un Hitler sau un Mussolini" 1.

Impotriva acestei diversiuni fasciste Partidul Comunist din Rominiaa luat masuri de organizare a fortelor democratice din rindurile avocatilor.Momentul a fost ales in imprejurarile pregatirii Congresului UniuniiAvocatilor, unde virfurile reactionare pregateau un atac deschis impotrivaavocatilor democrati antifascisti si a celor din rindurile minoritatilornationale. Inainte de congres, mai multi avocati comunisti trimisi deP.C.R. : Stelian Nitulescu, V. Iancu si altii an organizat in sala Tribu-nalului din Dej o consfatuire eu reprezentanti ai avocatilor din Tran-silvania unde au stabilit principalele probleme ale pozitiei pe care avo-catii antifascisti urmau s-o susting in Congresul Uniunii Avocatilor.

Congresul general al Uniunii Avocatilor din Rominia a avut loc laseptembrie 1935 la Tg. Mures. Aici, un puternic grup de avocati demo-crati s-a opus hotarit, orientarii reactionare diversioniste date Congre-sului de catre organizatori care au cautat sa transforme discutiile intr-otribung de propaganda fascists 2.

Elocvent pentru a ilustra tendintele manifestate la congres, a fostintroducerea in ordinea de zi a diversiunii numerus valahicus",rindu-se din discutie problemele legate de revendicarile profesionale.Organizatorii reactionari an pus pe prim plan raportul lui Pogonatu,avocat cuzist, in care erau preamarite metodele fasciste ale lui Hitlersi Mussolini, pronuntindu-se pentru introducerea for in barourile dinRominia. Felul cum an decurs lucrarile congresului, problemele discuta-te, respingerea cuvintului unor avocati cu vederi democratice, au reflectatpe deplin tendinta Uniunii Avocatilor si prin ea a reactiunii profascisteromine, de a transforma barourile in centre de agitatie reactionaryfascists, calcind insesi revendicarile constitutionale burgheze.

Tot mai edificati asupra pericolului ce-1 reprezenta aceasta orientareprofascista, care lovea in interesele majoritatii avocatilor, un grupde avocati s-au intrunit la 9 septembrie 1935, dupa, amiaza, in sala Primarieidin Tg. Mures unde an discutat problema democratizarii justitiei pre-zentindu-se mai multe rapoarte privind problemele profesionale, situatiagrea a avocatilor, problemele legate de diversiunea fascists numerusvalahicus", de cenzura si starea de asediu.

1 Istrate Micescu, avocat, unul din sell valahisti", era in acelasi Limp ap5rator al intoreselor contelui maghiar Mikas, care cerea anularea expropricrii mosiei sale din Rominia, 1mpo-triva statului roman si a taranilor romini improprietariti. (Procesul din 14 noiembric 1935,de la Sect.ia a II-a a Curtii de Apel din Brasov.)

2 Dimineata", an. 31, nr. 10312 din 10 septembrie 1935, p. 5.

A. ATI"

9

inFatu-

www.dacoromanica.ro


Adunarea care a insemnat o adevarata consfatuire a reprezen-tantilor avocatilor democrati din toata tara a dezvaluit pericolul fascistprecizind ca Premizele dictaturii de la not ca §i tentativele de fascizare cese exteriorizeaza in regimul de exceptie in care traim de ani de zile, nusint decit anticiparea regimului ce se pregateste §i justitiei din Rominia.Tariff noastre §i popbrului romin i se pregateste un regim de fascism consti-tutional" 1. S-a aratat apoi necesitatea imperioasa a formarii unei gru-pari care sa functioneze permanent in intreaga tug in vederea democra-tizarii justitiei §i pentru apararea drepturilor §i intereselor avocatilor,impotriva loviturilor ce le primeau in urma ofensivei fascismului. Consfa-tuirea a hotarit sa tears congresului luarea masurilor urgente pentrudemocratizarea justitiei 2. Aratind ca numai solidaritatea §i lupta intr-unsingur front poate asigura victoria impotriva mizeriei, pericolului fascis-mului, pentru largirea libertatilor democratice, consfatuirea s-a incheiatcu alegerea unei comisii de organizare pe tara a avocatilor din care a facutparte tovara§ul Ion Gheorghe Maurer §i altii, comisie care a prima inacela0 timp sarcina de a prezenta a doua zi congresului rezolutiile §i dezi-deratele dezbatute la consfatuire 3.

Avocatli democrati au publicat in press un comunicat in care seprotesta fata de introducerea prin surprindere in ordinea de zi a congresuluia unor diversioniste, contra refuzului de a da cuvintul aceloravocati care au incercat sa apare principiile democratice ale justitiei.Se protesta contra faptului ca din discutia congresului au fost inlaturateproblemele profesionale §i inlocuite cu diferite formule demagogice, seprotesta impotriva tendintelor Uniunii Avocatilor ca barourile sa devinacentre de agitatie fascists'.

In a doua zi a lucrarilor congresului, avocatii democrati au depus omotiune care de fapt era programul de lupta al Grupului AvocatilorDemocrati, care urma in linii principale chemarile P.C.R. catre intelec-tuali, catre avocati, cuprinse in manifeste, articole i apeluri.

In aceasta motiune avocatli democrati cereau : ameliorarea situatieimorale §i materiale a tinerilor avocati §i a celor stagiari ; reducerea impo-zitelor in raport cu veniturile reale ale avocatilor, stagiarilor, §tergerea res-tantelor de impozit, luarea masurilor urgente pentru democratizarea justi-tiei, aplicarea drepturilor consfintite prin constitutie, legile in vigoare ;largirea acestor drepturi prin lichidarea rama§itelor conservatoare chiarfeudale ce se mentineau atit in procedura cercetarilor preliminare cit §iin regimul penitenciarelor.

1 Zorile", an. 1, nr. 129, din 10 septembrie 1935, p. 3.2 Ibidem, nr. 131, din 12 septembrie 1935, p. 7.3 Dimineata", an. 1, nr. 10312, din 10 septembrie 1935, p. 5.4 ..Zorile ", an. 1. nr. 131, din 12 septembrie 1935.

punct°

gi

www.dacoromanica.ro

7 DIN ACTIVITATEA GRUPULUI AVOCATILOR DEMOCRATI. 1221

Avocatii democrati au solicitat congresului trimiterea unei delegatiide avocati la inchisorile Doftana, Suceava, Mislea altele pentrucunoasterea adevarului, an respins orice curent reactionar, subliniindnecesitatea solidaritatii ca singura arms pentru realizarea tuturor reven-dicarilor noastre profesionale" 1.

A fost respinsa formula diversionista fascista. numerus valahicus"alte asemenea formule atragind congresului atentia ca sterile excep-

tionale cenzura, starea de asediu primejduiesc dreptul de aparareexercitiul profesiunii de aparator. Avocatii democrati au cerut in acelasi

timp congresului sa, se manifeste ca aparator al libertatilor constitu-tionale democratice, conditie indispensabila pentru salvarea insasi aprofesiunii de avocat" 2.

Dar in motiunea propusa de Perieteanu, presedintele Uniunii Avoca-tilor ca raspuns la motiunea avocatilor democrati nu li se recunosteaacestora existenta legal i toti semnatarii motiunii urmau sa fie trimisiin fata comisiei de disciplind 3. Nici amenintarile, nici presiunile nu aureusit se inabuse curentul de unire a tuturor avocatilor cinstiti, progre-sisti, intr-o grupare care sa le apere interesele salvgardeze in numeleadevarului dreptatii justitia celor multi si amenintati de fascism.

In aceste imprejurari Partidul Comunist din Rominia, activizindavocatii comunisti, a alcatuit fractia comunista (nucleu comunist) inrindul avocatilor democrati, luindu-se masuri mai precise de inchegare aGrupului Avocatilor Democrati. A fost organizata cu reprezentanti aiavocation cu vederi democratice progresiste o noun sedinta unde s-auluat masuri privind organizarea pe tarn a Grupului Avocatilor Demo-

continuarea actiunii contra lui numerus valahicus", pentru reven-dicari profesionale, pentru introducerea unui spirit nou de libertatedemnitate in barouri. S-a hotarit de asemenea dupe crearea unui comitetde initiative care in parte iii incepuse activitatea inainte de congresulde la Tg. Mures, lansarea unui apel catre membrii baroului de Ilfov pentrurespingerea listei reactionare nationaliste depuse in vederea alegerilor inbaron, scoaterea unei reviste i organizarea unei serii intregi de conferintein principalele centre din tara4.

In urma acestei hotariri in mai multe orase au inceput pregatiripentru organizarea in barouri a sectiunilor gruparii avocatilor democrati.S-a constituit un comitet de initiative pe linga baroul judetului Dolj 5

1 Zorile", an. 1, nr. 131, din 12 septembrie 1935.2 Ibidem.3 Dimineata", an. 31, nr. 10314, din 12 septembrie 1935, p. 9.4 Zorile", an. 1, nr. 211, din 1 decembrie 1935, p. 5.6 Dimineata", an. 31, nr. 10343, din 11 octombrie 1935, p. 10. Arhiva C.C. al P.M.R.,

fond 25, dosar 4199, fila 62. Printre semnatarii procesului verbal de la adunarea de constituirea comitetului de iniVativii a grupului avocatilor democrati au fost Pompilian Nicu, MihailPopi 1 ion.

Si

si

sisi

si

sf sasi

crati,sf

www.dacoromanica.ro


comitete ale gruparii la Satu Marel, Bucuresti, Oradea Mare, Cluj,Craiova2, Constanta3, Timisoara4.

La sectiunile locale ale gruparii an Inceput Inca din toamna anului1935 sa, adere un numar mare de avocati.

La Bucuresti, unde activa o puternica, sectiune, curind avocatiidemocrati s-au impus ca o forts incontestabild in viata baroului. Indeosebiopinia intelectualitatii capitalei se manifesta ca favorabila GrupuluiAvocatilor Democrati i urmarea cu atentie actiunile acestuia. Sectiuneadin Oradea Mare cuprindea aproximativ 120 de membri 5. La Satu Marepeste 80 de avocati au aderat la aceasta miscare 6.

Daca sere sfirsitul anului 1935 s-au constituit mai ales comitetelocale, in primele luni ale anului 1936 se, putea constata Indeosebi creareacomitetelor regionale ale avocatilor democrati din Transilvania, Bucovina,Moldova. Pupa adeziunile primite de catre conducerea Grupului Avoca-tilor Democrati s-a trecut la organizarea de sectiuni in 52 de judete 7.

Pentru a face cunoscuta miscarea democratica a avocatilor s-ahotarit editarea unei publicatii a Grupului intitulata Buletinul GrupuluiAvocatilor Democrati" care a aparut incepind cu februarie 1936 la Brasov.Revista a abordat problema organizarii unui larg front antifascist, con-damnind fascismul, discriminarile rasiale, persecutiile politice. A dezbatutprobleme legate de situatia materials a avocatilor, militind pentru orga-nizarea for in sindicate. A publicat stiri referitoare la constituirea sec-tiunilor locale ale Gruparii, adunari ale organizatiei i hotaririle luate,unele materiale legate de lupta studentilor de la drept si de problemelestagiarilor, in articole ca : Pentru combaterea crizei din barou", Studen-timea si avocatii democrati", Situatia avocatilor si a justitiei in regi-murile dictatoriale" 8.

1 Dimineata", an. 32, nr. 10445, din 23 ianuarie 1936, p. 13. Dupd adoptarea uneimotiuni de protest contra metodelor clauziste si contra tendintei de a Inchide baroulclementelor tinere, Grupul avocatilor democrat' de la Satu Mare a trimis telegrame lideriloiP.N.T., cum era Mihalache si ai P.R.T. Iunian chemindu-i sä dea ascultare glasurilor avocatilor,membrilor de rind ai acestor grupdri politice, care aderasera la Grupul Avocatilor Democratisi care intelegeau tnsemn5tatea unui front de luptil contra fascismului pentru realizarcaunirii tuturor fortelor democratice singura cale de a p5stra independenta nOionald a poporuluiromin ".

Bulelinul Grupului Avocatilor Democrati?', an. 1, nr. 1 din 10 februarie 1936.3 Membrii baroului din Constanla luind cunostinta de constituirea st activitatca

Grupului Avocatilor Democrati din intreaga lard si avind In vedere ca in aceste vremuri decrizd generals, criza cu repercusiuni dezastruoase pentru asigurarea vietii st profesiunii trebuiesd restabilim solidaritatea tuturor colegilor, singura chezilsie a impunerii dezideratelor imediate'se constituie intr-un comitet sectiune a Grupului Avocatilor Democrati (Buletinul GrupuluiAvocatilor Democrati" an. 1, nr. 2 din 10 martie 1936 ; Arhiva C.C. al P.M.R., fond 25,dosar 4199, fila 79).

4 Zorile" an. 2, nr. 257 din 19 ianuarie 1936, p. 3.5 Buletinul Grupului Avocatilor Democrati", anul 1, nr. 1, din 10 februarie 1936.

Dirnineala" an. 32 nr. 10445 din 23 ianuarie 1936, p. 13.7 Arhiva C.C. al fond 25, dosar 4199. fila 77.8 Nr. 1, 2, 3 ale Buletinului se gdsesc la Academia R.P.R. Titu Georgeseu M. Ioanid,

Presa P.C.R. si a organizaliilor sale (le masa' 1921-1944, Edit. stiintified, Bueuresti, 1963.p. 272-273.

i

6

P.M.R.,

=

www.dacoromanica.ro

DIN ACTIVErATF A ,,GRUPULUI AVOCATILOR DFNIOCRATI` 1223

Gruparea a folosit §i coloanele altor ziare ca : Zorile", Lupta",Dimineata", Adevarul", Reporter".

timp ce fortele democratice i§i stringeau rindurile pentru a luptaen succes in vederea apa'rarii drepturilor §i intereselor majoritatii avoca-tilor, impotriva p fascismului, elementele reactioriare din barouri,0 parte din ei fascisti declarati, actionau ca instrumente ale restringeriiiiltimelor drepturi §i libertati cetatenesti.

Elementele fasciste din barouri s-au grupat intr-o asociatie profe-sionala fascists, camuflata sub titulatura Asociatia Avocatilor Cre§tini".Din rindurile §i in jurul acestei asociatii s-au constituit bandele fasciste,care se dedau la atacuri huliganice impotriva avocatilor democrat!. GrupulAvocatilor Democrati a luat masuri de a Impiedica dezmatul avocatilorfascisti, turbulent! §i agresivi, constituindu-se in echipe de aparare aavocatilor democrat! pentru asigurarea atmosferei necesare indepliniriiprocedurilor juridice in tribunale §i barouri. Pentru largirea cadruluiactivitatii Gruparii, un important rol a avut consfatuirea avocatilor demo-crati din Oradea din 7 ianuarie 1936, o consfatuire a peste 150 de avocaticare an protestat, In sala festiva a primariei din localitate, impotriva reac-tionarismului, pentru democratie §i apararea prestigiului corpului avoca-tilor, infierind actiunile §ovine ale Asociatiei Avocatilor Crestini de excluderedin barouri a avocatilor maghiari §i evrei. La consfatuirea avocatilor dinOradea an participat din partea condueerii Grupului Avocatilor Democratitovarasul Ion Gheorghe Maurer, Constantin Paraschivescu-Balaceanu.i altii care au adus salutul C.C. al Gruparii §i au dezbatut in cadrul sectiuniicu avocatii oradeni problemele activitatii avocatilor democrati.

In cuvintul sau tovara§ul Ion Gheorghe Maurer, dupa ce a vorbitde situatia avocatilor din rindul minoritatilor nationale a aratat cateoria proportionalitatii este falsa, cu nimic nu se poate argumenta tezaproportionalitatii. Ea nu cunoa§te decit un singur argument conton-dent, decit bita". In Incheiere a facut apel catre toti avocatii cinstiti dinrindul minoritatilor nationale s5, lupte, sa fie alaturi de poporul rominin afirmarea principiilor democraticem.

In cuvintul sau, C. Paraschivscu-Balaceanu a adresat o chemareavocatilor democrati sa faca totul pentru ca lupta avocatilor sa insemnetriumful democratiei"2.

Lucrarile consfatuirii an fost urmarite de avocatii din toate col-turile tariff, find primite telegrame de saint §i adeziune din Bucure§ti,Pite§ti, Sighet, Satu Mare3.

Yn continuarea lucrarilor, dup5, examinarea situatiei generale pro-fesionale a corpului avocatilor din Rominia, a conditiilor in care se exer-cita avocatura, s-a adoptat o motiune prin care se cerea aplicarea hota-ririlor Grupului Avocatilor Democrat! privind : ieftinirea exercitiului func-tiunii, reducerea taxelor de timbru, inregistrare §i a altor accesorii carefaceau justitia inaccesibird celor saraci, ajutorarea avocatilor pauperizatiin urma crizei, sindicalizarea, sprijinirea tinerilor avocati §i stagiari.

1 Dimineata" an. 32, nr. 10430 din 9 ianuarie 1936, p. 10.2 Ibidem.3 Ibidem.

In

www.dacoromanica.ro


In incheierea lucarilor, consfatuirea a flout apel care toti avocatiidin tars a se constituie in fiecare barou Grupul Avocatilor Democratipentru apararea libertatilor §i drepturilor avocatilor in barouri impotrivaorickei incercAri diversioniste, reactionare fascistel.

Referindu-se la aceasta consfatuire ziarul Dimineata" din 8 ia-nuarie 1936 stria este prima reactie de solidaritate a elementelor demo-cratice impotriva valului de ua §i obscurantism"2.

Centrul luptei intre fortele democratice §i cele reactionare, progre-siste din rindurile avocatilor faminea ins5, mai departe Bucure§tiul.Aici se desfa§urau acerbe dispute intre reprezentantii avocatilor demo-crati §i cei fasci§ti. Consfatuirea din Bucure§ti de la 4 februarie 1936a intrunit pe ling5, avocatii democrati, Bute de ceateni apartinind Blo-cului Democratic §i altor organizatii antifasciste veniti sa apere in cazde nevoie pe avocati de eventuale atacuri huliganice"3. La adunare auparticipat tovarl§ul Ion Gheorghe Maurer, St. Nitulescu, P. Grozdea,Ella Negruzzi, §i alti avocati apartinind P.C.R., P.S.D, P.R.T., MADOSZ,P.N.T. §.a. Reprezentantul Frontului Studentesc Democratic, GoguRgdulescu atunci pre§edinte al Frontului Studentesc , a adus ade-ziunea studentilor democrati cerind Grupului Avocatilor Democrati selupte pentru modificarea legii avocatilor. In motiunea votatA la aceasaadunare dupl ce se arata ea criza din barou nu este decit un aspect al crizeigenerale, care love§te atit in profesiunea de avocat cit §i in intreaga viat5,socials, se precizeaza c5, aceasa criza nu poate fi rezolvaa decit prin soli-daritatea deavir§it5, a corpului avocatilor. S-a cerut stabilirea unui pro-gram de revendicki imediate profesionale §i economice care a corespundacu adevArat nevoilor corpului avocatilorl.

Avocatii democrati §i-au propus sg, lupte pentru reducerea impozi-telor in raport cu capacitatea de plata, reducerea cotizatiilor existente,ajutorarea avocatilor §omeri de care scat §i barou, organizarea de can-tine §1 camine pentru avocatii sgraci, ajutor medical gratuit, largireadreptului de asistenta, al avocatului, atit in perioada instructiei cit §i intimpul detinerii acuzatului, modificarea legii avocatilor care impiedic5,pAtrunderea tineretului in corpul avocatilor5.

Prin aceasta prisms obiectivele activit54ii avocatilor democratis-au conturat mai precis : lupta pentru promovarea intereselor profesio-nale §i restabilirea libertAtilor democratice in barouri, pentru aparareatineretului, impotriva oricgror formule obscurantiste reactionare, impo-triva §ovinismului, pentru apararea barourilor de atacurile bandelorfasciste, pentru o conducere democratic5.

Mergind pe linia chem5,rii tuturor fortelor democratice la lupt5,,ziarul Zorile" din 15 ianuarie 1936 a publicat un apel al Grupului Avo-catilor Democrati in care se math, : Criza din barouri este o realitatestrins legatI de criza generall care bintuie §i azvirle in mizerie toate cate-

1 Dimineata", an. 32, nr. 10430 din 9 ianuarie 1936.2 Ibid., nr 10439 din 8 ianuarie 1936, p. 8.3 Ibid., nr. 10459 din 6 februarie 1936, p. 15.4 Ibid.6 Ibid.

www.dacoromanica.ro

11 EIN ACTIVITATEA GRUPULU1 AVOCATILOR DEMOCRAT" 1225

goriile intelectuale §i muncitoare de la not §i din intreaga lume,... luptaimpotriva crizei este lupta pentru revendicarile cele mai vitale profesio-nale, lupta impotriva obscurantismului hitlerist dictatorial" 1.

Grupul Avocatilor Democrati a acordat o mare atentie activitatiiIn rindul tineretului studios, pentru atragerea studentilor de la facultatilede drept in actiunile potrivnice reactionarismului in justitie §i pentruasigurarea drepturilor viitorilor avocati.

Protestind impotriva situatiei deosebit de grele in care erau nevoitisa studieze, a perspectivelor" ce le aveau la absolvirea facultatilor,studentii au desfa§urat o serie de actiuni insemnate la Tali 2, Cluj 3,Bucure§ti 4, in care lozinca luptei impotriva taxelor mari s-a impletit cucea impotriva legii avocatilor.

Uniunea Tineretului Comunist, Frontul Studentesc Democrat audesfa§urat o intensa activitate impotriva fascizarii universitatii, a degra-darii §tiintei, impotriva cosmopolitismului, a educdrii tineretului in spin-tul huliganismului, obscurantismului, §ovinismului. Printre actiunilemai importante se inscrie greva studentilor facultatii de drept de la Uni-versitatea din Bucure§ti, inceputa la 15 ianuarie 1935, impotriva cre§teriitaxelor, a masurilor reactionare care loveau in studenti, impotriva legiiavocatilor 5.

Tinind seama de starea de spirit a studentilor, Grupul avocatilor§i-a propus ca activitatea sa se extinda §i mai mult in cadrul facultatiipentru atragerea studentilor de la drept la actiuni comune.

In motiunile de protest ale Grupului, adresate autoritatilor saupublicate in press, mai ales in cursul anului 1936, printre revendicarileavocatilor erau precizate intotdeauna §i revendicari privind stagiarii§i studentii in drept.

Inca din octombrie 1935 dupd congresul Uniunii Avocatilor dinRominia de la Tg. Mure§ unde s-au luat masuri reactionare impotrivastagiarilor §i studentilor in drept, un grup de avocati stagiari din Cluj aulansat un apel catre toti avocatii stagiari §i studenti in drept cerindu-lesa-§i dea adeziunea la actiunea ce vor sa inceapa pentru satisfacerea unorrevendicari printre care : reducerea stagiului de avocat la doi ani, des-fiintarea examenului de admitere in corpul avocatilor, dreptul stagiaruluide a pleda in fata tuturor instantelor judiciare militare §i administrative,posibilitatea tuturor stagiarilor de a-§i exercita efectiv stagiul cu o remune-ratio potrivita, stabilirea unei norme precise in ce prive§te ocupatia §iorarul In biroul avocatului patron maximum 7 ore pe zi-- §i respec-tarea conditiilor legale, stabilirea unui salariu minim, organizarea corpu-lui avocatilor stagiari in sinul baroului. In incheiere se sublinia Tinemsa declaram ca vom da tot sprijinul nostru avocatilor democrati pentrurealizarea telurilor propuse democratizarea justitiei, sindicalizarea a-

1 Zorile", an. II, nr. 253 din 15 ianuarie 1936, p. 7.2 T. Caramfil, Din luptele studen(imii democrate, Edit. tineretului, Bueure*ti, 1956,

p. 64.s Ibid., p. 74.4 Ibid., p. 81.6 Ibid., p. 97.

www.dacoromanica.ro


vocatilor, solidaritatea pentru inlaturarea diversiunilor soviniste carecanal, mascarea unor realitati intolerabile" 1.

In anu11936,tinind seama de starea de spirit antifascista, a studenti-lor gi hotarirea for de lupta, partidul comunist a initiat conlucrarea intreGrupul Avocatilor Democrati 91 Frontul Studentesc Democrat. Gru-pul Avocatilor Democrati a stabilit legaturi cu studentii prin intermediulFrontului Studentesc Democrat. Fats de masurile luate la incepu-tul anului universitar 1935-1936 2, izbucnesc not actiuni studentesti.La una din adunarile studentesti care a avut loc la 23 ianuarie 1936, cuparticiparea a peste 400 de studenti (FSD), an vent reprezentanti aiGrupului Avocatilor Democrati". In motiunea adoptat5, studentimeasaluta, cu tot entuziasmul solidarizarea avocatilor democrati la lupta stu-dentimii pentru modificarea legii avocatilor" 3.

Protestind contra metodelor diversioniste folosite de reactiune pen-tru abaterea studentimii de la luptele profesionale antifasciste, adunareahotaraste alegerea unui larg comitet de actiune pentru a pasi la organi-zarea temeinica a luptei solidaie a tuturor studentilor contra legii avoca-tilor 4. ce cu puteri unite a fost respires atacul bandelor fasciste,studentii an demonstrat pe strazile capitalei cu lozincile Jos fascis-mul", Traiasca F.S.D.", Traiasca lupta antifascists" 5.

Avocatii democrati an salutat cu entuziasm lupta tineretului uni-versitar declarind ca vor lua parte la toate actiunile Frontului Studen-tesc Democratic", sprijinind fare incetare lupta pentru revendicarilestudentesti 8.

Imediat dupa, aceasta adunare, Grupul Avocatilor Democrati a,lansat un apel catre studentime pe care o indeamna, sa se organizeze inFrontul Studentesc Democrat, sa, infiinteze sectiuni ale Grupului A-vocatilor Democrati, sa alcatuiasca motiuni, proteste impotriva bandi-tismelor fasciste, a metodelor diversioniste de eliminare excludere dinbarouri sub diferite pretexte a avocatilor de alts confesiune sau convin-gore politica 7.

Facind analiza color petrecute la 23 ianuarie, declarata ziva stu-dentimii democrate Grupul Avocatilor Democrati aprecia ca a fost ohotarita manifestare a studentimii din Itominia impotriva curentelorreactionare fasciste i hitleriste. Prin adeziunea Grupului AvocatilorDemocrati se scotea in evidenta necesitatea solidaritatii tineretuluivirstnicilor impotriva teoriei reactionare a luptei nitre generatii, teorieretrograde obscurantista 8.

1 Dimineata", an. 31, nr. 10342 din 10 octombrie 1935, p. 7.2 Pentru a se putea inscrie la sesiunea de examene din toamna anului, studentul tre-

buia sa plateasca taxa de rectorat, o prima rata din taxa de freeventa pe anul care urma. Scsuspendasera din nou toate bursele, caminele, cantinele s-au Inchis, Din luptele studentimiidemocrate, Edit. tineretului, Bucurelti, 1956, p. 104.

3 Dimineata", an. 32, nr. 10447 din 25 ianuarie 1936, p. 10.4 Ibid.5 Cuvintul liber", nr. 23, din 1 februarie 1936.6 Zorile", an. II, nr. 269 din 31 ianuarie 1936, p. 5.7 Arhiva C.C. al P.M.R., fond 25, dosar 4199, fila 68.8 Zorile", an. II, nr. 269, din 31 ianuarie 1936, p. 5.

Duple

1i

si

¢i

si

si

www.dacoromanica.ro

13 DIN ACTIVITNI l'A AVOCATILOR DEMOCRATI- 1227

Comitetul Central al Grupului Avocatilor Democrati a declarat canu exists nici o contradictie de interese intro studentime i avocati hotdrindcontinuarea sprijinirii actiunii studentilor i stagiarilor in lupta pentrumodificarea legii avocatilor" 1. In perioada urmAtoare studentii democratiIn lupta impotriva incercarilor reactionare de atragere a for in formele di-versioniste si-au cd'utat aliati firesti in avocatii democrati stiind ca solidari-tatea corpului avocatilor cu tineretul care lupta pentru modificarea le-gii avocatilor este Inc d o chezasie a impuneri_i programului de revendi-cdri imediate pentru unii pentru altii 2. Avocatii democrati si studen-tii stiau ca lupta in contra legii avocatilor, care este o lege fascizantd, seincadreazd in lupta generala, pentru pdstrarea libertdtilor democraticein contra iesirii din criza prin masuri reactionare" 3.

Miscarea avocatilor democrati care se bucura de o largd adeziunea tot mai numeroase elemente nu putea decit sd determine ingrijorarein rindul autoritdtilor, a guvernantilor national-liberali. Acestea o dove-desc nenumdratele rapoarte ale sigurantei care urmarea indeaproape ac-tivitatea Grupului 4, ca §i piedicile pe care autoritatile i le puneau.

Ca o reflectare a incercdrii de a limita activitatea grupdrii apoi dea o Uchida a fost hotarirea de dizolvare luatd de Consiliul Uniunii Avo-catilor. Prin aceasta hotarire luata la inceputul anului 1936 s-au declaratilegale formatiile profesionale din barouri, cerindu-se organelor de condu-cere ale barourilor sa is masuri pentru desfiintarea for 5.

Tinta acestei hotdriri era Grupul Avocatilor Democrati a carui ac-tivitate impiedica tot mai mult autoritatile in realizarea planurilor forreactionare, profasciste.

Aceastd hotdrire a avut de intimpinat rezistenta avocatilor demo-crati care imediat an dat publicitatii un protest in care Grupul respingeaamestecul Consiliului Uniunii Avocatilor in manifestdrile din barouri,declariud ca va continua lupta mai departe piny la completa democrati-zare a barourilor justitiei", ca va lupta pentru libertatea de organi-zare si pentru modificarea legii avocatilor 6.

Se facea in acelasi timp apel la avocatii din Ord sa organizeze pre-tutindeni sectiuni ale Grupului pentru a putea raspunde in mod organi-zat la atacurile asociatiilor fasciste i consiliilor reactionare'.

In adunarea din februarie 1936 tinutd pentru a protesta impotrivahotatirilor Uniunii s-a adoptat o motiune in care se sublinia : Vora con-tinua activitatea impotriva oricdror formula obscurantiste reactionarecu increderea ca vom solidariza in jurul nostru colegii din intreaga tares" 8.

1 Buletinul Grupului Avocatilor Democrati", an. 1, nr. 2, 10 martie 1936.2 Dimineata", an. 32, nr. 10481, din 28 februarie 1936, p. 15.3 Buletinul Grupului Avocatilor Democrati", an. I, nr. 1, 10 februarie 1936.

Arhiva C.C. al P.M.R., fond 25, dosar 4199, fila 76, 81, 82, 89, 90.6 Dimineata", an. 32, nr. 10463 din 10 februarie 1936, p. 1.6 Arhiva C.C. al P.M.R., fond 25, dosar nr. 4199, fila 76.7 Ibidem.

Buletinul Grupului Avocatilor Democrati", an. I, nr. 3 din 10 martie 1936.

2 c. 5292

§i §i

§i

§i

§i

4

.GRUP11111

9i

www.dacoromanica.ro


Pe linga aceasta adunarea este importanta pentru ca in cadrulei a fost intregit Comitetul Central al Grupului format din 27 depersoane, printre care Stelian Nitulescu, Ella Negruzzi, A. Mita, PetreGrozdea, Teo Simionescu i Biroul Comitetului Central format din 7 per-soane 1, in functie de secretar general hind ales tovarkul Ion GheorgheMaurer 2.

in plus ca o dovada a hotaririi de lupta infruntind piedicile puse deautoritati, avocatii democrati, netinind seama de hotdrirea Uniunii, ancontinuat activitatea obtinind o serie de succese.

Daca alegerile din barouri in 1935 s-au desfasurat in general sub pre-siunea atacurilor huliganice fasciste, in februarie 1936 s-a constatat o con-traofensiva a avocatilor democrati antifascisti, progresisti. De exemplu,la Braila elementele democratice au obtinut succese cu prilejul alege-rilor din baron. Avocatii democrati au declarat ca nu cedeaza in fatsatacului fascist si mai bine demisioneaza dect sa mearga pe drumulnesocotirii demnitatii ideilor de libertate 3.

Paralel cu activitatea studentilor de la Facultatea de drept se des-fasura activitatea studentilor stagiari. Nemultumiti de conditiile mi-zero in care erau nevoiti sa traiasca, salariile mici, legile care-i privau deelementare drepturi, considerind ca. aceasta situatie nu mai poate con-tinua ..." ca stagjarii trebuie sa inteleaga sensul ceasului de fats sa seorganizeze, pentru lupta care sa duca la revendicarile legitime" 4, un grupde stagiari din Oradea au constituit sindicatul stagiarilor". Yn proiec-tul de program al acestui sindicat se preciza ca are scopul sa contribuiela pregatirea profesionala a stagiarilor neangajati permanent in birourileavocatilor, sa asigure un minimum de existenta demnitate profesio-nala" 5.

Concomitant cu activitatea desfasurata pentru apdrarea liberta-tilor democratice, Grupul Avocatilor Democrati a luptat pentru aparareaantifascistilor in procesele ce s-au desfkurat in aceasta perioada proceseintentate de autoritati care lovind in fruntasii miscarii antifascistecautau s5, submineze lupta pentru Frontal Popular Antifascist in Rominia.Avocatii democrati au aetionat pentru obtinerea dreptului de apdrare inprocesele antifascistilor Maud apel la toate fortele democratice pentru

1 Buletinul Grupului Avocatilor Democrati", an. I, nr. 2 din 10 martie 1936.2 Arhiva C.C. al P.M.R., fond 25, dosar nr. 4199, fila 80.Gruparea Avocatilor Democrati a avut un statut In care se preciza ca scop al luptei tntro-

narea dreptatii si libertAtii $i Inlaturarea prigoanei fasciste". Iar pentru realizarea acestui scop Iiipropunea : a). Democratizarea Barourilor asigurindu -le prin alegeri libere, exponenti repre-zentativi ai democratiei, care sa apere cu dtrzenie si demnitate interesele gi revendic5rile pro-fesionale. b). Epurarea Baroului de toti aceia care sub orice forma au activat In Barou sauIn viata publics, pentru promovarea ideilor gi metodelor fasciste, le-au servit sau au participat lavreo organizatie politicA, paramilitary, legionary, fascists sau hitlerista. c). Abrogarea legilor$i regulamentelor care impiedica functionarea Barourilor Intr-un spirit democratic. d). Repa-rarea nedreptatilor comise de fostele conduceri fasciste ale Barourilor pe consideratiuni rasiale.e). inlAturarea restrictiunilor care Ingreuneaza intrarea In corp a avocatilor tineri. f) Orga-nizarea unei asistente judiciare gratuity sau cu platy redusa pentru populatia nevoiasa.

Dimineata", an. 32, nr. 10437 din 20 februarie 1936, p. 10.Buletinul Grupului Avocatilor Democrati, nr. 2 din 10 'untie 1936.

6 Ibid.

§i

3

4

Li

¢i

www.dacoromanica.ro

15 DIN ACTIVITATEA GRUPULUI AVOCATILOR DEMOCRATI" 1229

solidaritate lupta I. Printre acestia se gaseau reprezentanti de seamy aimiscarii democratice Ion Gheorghe Maurer, Stelian Nitulescu, PetreGrozdea, Ella Negruzzi, Marcu Vitzman, Mihail Cruceanu, Nicu Pompilian,Mihail Macavei, Mihail Popilian, Al. Mita altii 2.

La procesul de la Miercurea Ciuc din 1935 al celor 22 conducdtoriai rascoalei din Valea Ghimesului 3, la procesul din 1936 de la Galati,unde au fost judecati membrii comitetului local al Blocului Democraticin frunte on tovardsul Gheorghe Aposto14 sau la cele de la Bucuresti,Cluj unde an fost judecati un mare numdr do comunisti, antifascisti caGr. Preoteasa, Alexandru Moghioros, Petre Constantinescu-Iasi, TeodorBugnariu s. a., avocatii democrati si-au pus stiinta in slujba adeva'ru-lui pentru ajutorarea antifascistilor, infierind inscenarile judecatorestiale guvernului liberal 2. In apdrarea comunistilor, a membrilor BloculuiDemocratic impotriva masurilor represive ale autoritatilor, contra arestarii,judecarii condamnarii acestora si-au ridicat glasul in acele zile, prinpresa sau cuvintul luat la diferite adunari de protest, avocatii : PetruGroza, Athanase Joja, Mihai Macavei, Petre Grozdea multi altii 6.

In memoriile Grupului Avocatilor Democrati adresate Ministeruluide Justitie, se cerea amnistierea luptatorilor comunisti, acordarea regi-mului politic la Doftana, Aiud, Suceava, incetarea regimului salbatic deschingiuire a detinutilor comunisti antifascisti, pedepsirea celor vino-vati de maltratarile comunistilor altele7.

In acelasi timp multi reprezentanti din rindul Grupului Avocati-lor Democrati an participat la activitatea unor alte organizatii,ca deexemplu, la ,,Patronajele populare", care isi propuneau ajutarea morals

materia15, a detinutilor politici antifascisti, pentru cucerirea unui ade-va'rat regim politic si amnistie generala 8. Ei faceau de asemenea partedin comitetele de aparare 'a detinutilor antifascisti, care in aprilie 1936au pornit o campanie de petitionare 9 sau din Blocul Democratic. inanul 1936 cind autoritatile an intentat un proces tovarasului Ion Gheor-ghe Maurer pentru rolul sau do aparator in procese antifasciste, GrupulAvocatilor Democrati a inceput o campanie de proteste. Grupul a tri-mis proteste ITniunii Avocatilor Bucuresti, Ministerului de Interne,Presedintelui Consiliului de Razboi, in care isi spunea cuvintul impo-triva inscenarii, cerind respectarea dreptului de aparare 1°.

1 Dimineata", an. 32, nr. 10583, din 11 iunie 1936, p. 2.Arhiva C.C. al P.M.R., fondul nr. 25, dosarul nr. 4199, filele 86-88.

8 Titu Georgescu si L. Fodor, Rdscoala faranilor din Valea Ghimesului 1934, Ed. politickBucuresti, 1960, p. 115.

4 In Analele Institutului de istorie a partidului de pe lInga C.C. al P.M.R.",nr. 5/1962, p. 114, Gh. Ionitk Blocul democratic organizafie de masd legald condusd deP.C.R. 1934 1936. (In continuare Anale").

5 In Studii", nr. 2/1961, p. 351, Titu Georgescu, Actioitalea Comitelului nationalantifascist 1933-1934.

8 In Anale", nr. 5/1962, p. 110, 111, Gil. Ionita, Blocul democratic organizaliede mash legald condusd de P.C.R. 1935 1936.

7 Ibid.8 Atlas", an. I, nr. 5, din 8 aprilie 1936.o Ibid.

1° Zori/e", an. II. nr. 316. din 18 martie 1936 p. 4

si

si

si

si

sisi

si

2

www.dacoromanica.ro


Activitatea grupului a fost important/ prin dezvaluirea adevgru-lui privind substratul reactionar al proceselor antifasciste, prin cistigareade not aderenti din rindurile intelectualitgtii la miscarea antifascistgin acelasi timp prin contributia la eforturile Partidului Comunist dinRominia si a tuturor fortelor democratice pentru crearea FrontuluiPopular Antifascist.

0 contributie a Grupului Avocatilor Democrati la lupta antifas-eista a poporului romin a fost data in directia respingerii teoriilorpracticilor fasciste, rasiste, antisemite, de excluder° din barouri a avoca-tilor apartinind minoritatilor nationale. Grupul Avocatilor Democratia lust o atitudine deschisa impotriva Uniunii Avocatilor din Rominiacare luase masuri pentru stabilirea mijloacelor de inlaturare din barouria unui Insemnat numar de avocati apartinind minoritatilor nationale.

Circulara Uniunii Avocatilor adresatg barourilor prin care acesteatrebuiau sa treacg la aleatuirea unor statistici pentru inlaturarea avo-eatilor de alte nationalitgti sau credinte, ca $i actiunea din baroul de Ilfovde excludere a stagiarilor evrei, impunea avocatilor democrati luareaunor masuri privind organizarea unei ofensive impotriva acestor manifest ari.

Comitetul Central al Grupului a respires categoric circularaaratind cg nu poate fi recunoscutg intrucit avocatii democrati Inca de laTg. Mures cind s-a Incercat discutarea acestei probleme s-au opus. Dupgce a argtat ca in locul luptei pentru ieftinirea justitiei, ajutorarea sta-giarilor, asistentg gratuitg pentru saraci alte reforme utile corpului avo-catilor s-au Intronat sisteme diversioniste, care amintesc evul mediusfideazg realitgtile sociale"1, Comitetul Central declarg ca : fiecare ce-tacean al tgrii indiferent de originea lui etnica credintg religioasa aredreptul neclintit de a se bucura de exercitarea totalitgtii drepturilor ga-rantate de Constitutie. Nici o proportionalitate nu poate stingheristrangula aceste drepturi" 2.

Comitetul Central al Grupului a organizat conferinte, adungria fgcut apel ca toti avocatii indiferent de origine, credinte politico Sanreligie sa se inscrie in Grupul Avocatilor Democrati care lupta pentrucucerirea revendicgrilor avocatilor 3.

Sectiunile din tars au organizat adungri de protest in care se strin-geau semnaturi Si se cerea incetarea provocgrilor fasciste a tuturor vio-lentelor i actiunilor huliganice i profasciste 4.

Grupul Avocatilor Democrati a stat algturi de alte organizatii an-tifasciste in actiunea de apgrare a presei, impotriva patrunderii ideologieifasciste, toleratg sprijinitg de virfurile cele mai reactionare burghezo-mosieresti. Avocatii democrati an trimis spre publicare ziarului Dimineata"

I Dimineata", anul 32, nr. 10579 din 7 iunie 1936, p. 10.2 Ibid., nr. 10578, din 6 iunie 1936, p. 14.3 Ibid.

Ibid.

gi

yi

1i1i

Qi

ssi

1i

www.dacoromanica.ro

17 DIN AC I IVI EA GRUPULUI AVCX A ILOR [WWI( RAD' 123L

din iunie 1936, un protest in care si-au manifestat dezaprobarea fata deactiunea desfasurata de ziarul Universul" impotriva presei democrate.Protestul era in acelasi trap indreptat impotriva actiunii avocatilorcrestini" care in loc sa lupte pentru rezolvarea dezideratelor profesionaleisi oferisera serviciile dusmanilor natiunii rornine.

Grupul s-a declarat solidar cu intreaga press democratica hota-rind sa inceapa o actiune de sprijin continuu a ziaristilor in scopul reflec-tarii in coloanele presei a luptei pentru cucerirea revendicarilor avoca-tilor, pentru pastrarea demnitatii, pentru ideea de justitie, de libertatesi altele 1.

0 alts actiune a Grupului Avocatilor Democrati s-a desfasuratpentru impiedicarea aplicarii unor hotariri reactionare de catre Uniu-nea Avocatilor. Yn decembrie 1936, conducerea Grupului luind cu-nostinta de circulara Uniunii Avocatilor pentru convocarea consiliuluigeneral in zilele de 12, 13 decembrie, a hotarit sa trimita o intimpinarein care si-a manifestat nemultumirea fata de ordinea de zi si a propus dis-cutarea unui program de revendicari imediate 2.

In ziva deschiderii lucrarilor consiliului Uniunii a fost lansat un nouapel in care se arata : Grupul Avocatilor Democrati este convins ea numaiprin. solidaritatea si unitatea corpului avocatilor indiferent de credintepolitice, nationalitate sau religie se poate activa cu succes si cuceri con-ditiuni mai bune pentru colegii din intreaga tars" 3. Orice alts hotarirediversionista si politicianista, se spune in continuare, va scoate la ivealaadevaratul sens al luptei de acaparare din partea marilor latifundiari si ban-cheri ai avocaturii. Precizind pozitia grupului, apelul conchidea : Impo-triva unor decizii care vor agrava si mai mult criza si mizeria colegilormasele avocatesti vor sti sa reactioneze' ca si in trecut in mod solidar" 4.

In anul 1937 s-au desfasurat un sir de actiuni ale Grupului Avoca-tilor Democrati, actiuni concentrate mai ales in jurul Congresului Uniu-nii Avocatilor pentru impiedicarea transformarii lui intr-un congreseu orientare profascista.

Avocatii democrati au continuat demascarea pericolului fascizariibarourilor, a diverselor humerus -uri", a etnicizarii etc 5.

Pentru a realiza unitatea impotriva dusmanului comunpericolulfascist avocatii democrati an mai lansat citeva apeluri de solidari-tate a tuturor avocatilor 6. Cu prilejul plenarei consiliului general al

1 Dimineata", nr. 10583, din 11 iunie 1936, p. 9.2 In acest program figurau urmatoarele puncte : /mbunatat.irea siluatici profesionale

}i materiale a avocatilor ; ieftinirea si democratizarea justitiei, sindicalizarea avocatilor,promovarea inlesnirii studiilor si posibilitatilor de tral ale tinerilor avocati stagiari ; ster-gcrea cotizatiilor restante, reducerea cotizatiilor existente ; reducerea taxelor de timbre $i f is-cale ; sprinjinirea justitiabililor saraci ; reducerea impozitelor in raport cu capacitatea de plata ;ajutorarea avocatilor lomeri de care stat si barouri ; sporirea pensiilor de barinete si invali-ditate ; cantina, caminuri pentru avocatii saraci ; ajutor medical gratuit ; repartizarea stagia-rilor In procese de asistenta judiciary cu remuneratii. (Arhiva C.C. al P.M.R., fondul nr. 25,dosarul nr. 4199, fila 90).

3 Dimineata", an. 32, nr. 10770 din 15 decembrie 1936, p. 11.4 Ibid.5 Ibid., an. 32, nr. 10822 din 7 februarie 1937, p. 8.6 Ibid., an. 33, nr. 10834 din 19 februarie 1937, p. 15.

I

51

www.dacoromanica.ro


Uniunii Avocatilor, Grupul Avocatilor Democrati s-a adresat delegati-lor cerindu-le sa faca, din plenara un simbol al luptei pentru revendicarilemateriale, pentru libertatea justitiei, pentru respectul demnitatii pro-fesionale" 1.

Ca reflectare a activitatii desfasurate de avocatii democrati, au fostrezultatcle obtinute. Astfel in ziva de 20 iunie 1937 la Baroul Ilfov urmausa aiba loc alegerile pentru Consiliul General al Uniunii Avocatilor dinRominia. Avocatii democrati au protestat impotriva exploatarii

tineretului stagiar,demascind in fata opiniei publice actiunile strain°popoiului intreprinse de fascist. Avocatii democrati an alcatuit unmemoriu adresat guvernului in care dupa ce faceau un scurt istoric alsituatiei petrecute in barouri au cerut sa, se puns capat dezmatuluireactiunii 2. Prin atacuri deschise, impiedicarea de la vot prin teroare cuajutorul autoritatilor, stergerea de pe lista de alegatori, trieri ilegale,elementele fasciste an incercat sa impiedice victoria fortelor democraticeantifasciste. Farsa alegerilor care urmau sa asigure pozitii predominanteelementelor reactionare a esuat. Unirea in actiune a avocatilor democrati,activitatea desfasurata de acestia, solidarizarea intregii opinii publice iiin special a muncitorilor care nu o data au venit in fata barourilor, laintrarile tribunalelor, pentru a sprijini pe avocatii democrati au impusautoritatilor luarea de masuri de ordine care a garanteze exprimarealiberei vointe a corpului avocatilor.

Aceasta, garantie, chiar asa formald cum a fost, acordata de guvern,pentru libera exprimare electorala a treat panica, in rindurile avocatilorreactionari, determinindu-i sa, renunte la alegeri 3.

Desi alegerile nu au mai avut loc, victoria elementelor democraticeera evidenta semnificatia politics si mai mare, 'intrucit marca o defen-siva a fortelor profasciste in fata fortelor democratice.

Referindu-se la alegeri, ziarul Reporter" preciza : Aceste alegerinu aveau in imprejurarile de astazi numai un caracter profesional, ci ca-pdta, semnificatii politice de prim ordin. Oamenii de lege, juristii, trebu-iau sa se pronunte pentru sau contra diversiunii reactionare, ce se numeste« rominizarea barourilor » pentru sau contra apararii libertatilor demo-cratice i nationale" 4.

ITrmarind cu viu interes actiunea fortelor antifasciste, procesele cusubstrat antifascist pe scars internationals, un grup de avocati membriai baroului de Ilfov, in ianuarie 1935, ca colegii for dinstrainatate, au organizat un proces public pentru a demonstra, pe bazadovezilor expuse la procesul de la Leipzig, netemeinicia acuzatiilor aduselui Gh. Dimitrov celorlalti tovarasi ai

RaspunzInd chemarii organizatorilor, au venit peste 1 000 de ceta,-teni. Dar Ministerul de Interne a impiedicat actiunea 5.

1 Dimineata" an. 32, nr. 10839 din 24 februarie 1937.2 Reporter", an. V, nr. 21 din 11 iulic 1937.a Ibid., nr. 19 din 27 iunie 1937.4 Idem.a P. Constantinescu-Iai, Organizalii de masa legale conduse de P.C.R. 1932 1938, Edit.

Acad. R.P.R., BueurWi, 1952, p. 27.

ai'aril

ai

ai

si sai.

www.dacoromanica.ro

19 DIN ACTIVITATEA GROPULUI AVOCATILOR DEMOCRATI° 1233

Referindu-se la situatia din Rominia in urma luptelor din februarie1933, revista Rundschau" scria ca sub influenta luptelor muncitoresti6-au 1ncadrat in miscarea antifascists cei mai valorosi intelectuali ro-mini Un grup de juristi, printre care citiva dintre cei mai de seams ju-rist roman, au trimis o telegrams de protest la curtea de justitie dinLeipzig" 1.

Ca dovezi ale legaturii cu miscarea jmidica internationals 6i alsprijinului primit shit avocatii veniti din alte tari ca aparatori in proceseleantifascistilor, scrisorile de incurajare adresate fortelor democrate dinRominia.

La 22 mai 1936 Asociatia Juridica Internationale a trimis sectieidin Bucuresti o scrisoare prin care facea cunoscut ca, delegatia femininea Asociatiei este gata sa soseasca in Rominia pentru a participa la pro-cesele antifascistilor care se desfasurau 2.

In luna iulie 1936 Siguranta lua masuri pentru identificarea si In-departarea curierului Comitetului de conducere al Asociatiei JuridiceInternationale din Paris 3 .

In activitatea Grupului Avocatilor Democrati atit pe plan interncat si pe plan international se putea remarca in anul 1936 si 1937 o cres-tere a nivelului politic si a actiunilor intreprinse sub lozinca lupta dinbarou este lupta pentru libertate, pace si democratie" 4.

Activitatea Grupului .Avocatilor Democrati pentru apararea sicucerirea unui regim democratic in barouri a fost un raspuns la cerin-tele de concentrare a fortelor progresiste, nefasciste impotriva perico-lului fascist.

Atentia pe care Partidul Comunist din Rominia a acordat-o Grupu-lui .Avocatilor Democrati reiese din faptul ca la Plenara din august 1936a C.C. al P.C.R. s-a subliniat printre actiunile cu caracter antifascist, caelemente ale Frontului Popular Antifascist, stringerea avocatilor demo-crati si apararea barourilor din tar/ de soarta celui de Ilfov, succesulmiscarii democratice si antifasciste a studentimii care a respins legea a-vocatilor" 5. Antrenarea avocatilor democrati la miscarea antifascists demasa, crescuta dupe 1933 era rezultatul muncii Partidului Comunist dinRominia pentru naobilizarea intelectualitatii la lupta impotriva politiciivirfurilor burghezo-mosierimii de fascizare a tarii, de Infeudare a Rominieiputerilor imperialiste mai ales Germaniei hitleriste, de negare a valorilornationale progresiste si de import a unei ideologii retrograde, fasciste.

Activitatea Grupului Avocatilor Democrati a contribuit la imbo-gatirea experientei partidului in domeniul formelor si metodelor de mo-bilizare a altor clase si paturi sociale, a diferitelor categorii de intelectuali.

1 Yn Anale" nr. 5/1961, p. 118, I. Babici, Date not privind lupta oamenilor munciidin Rominia impotriva procesului de la Leipzig.

2 Arhiva C.C. al P.M.R., fond 24, dosar nr. 711, fila 18.3 Ibid., fond nr. 4, dosar nr. 711, fila 21.4 Reporter", an. V, nr. 21, din 11 iulie 1937.6 Documente din istoria P.C.R. 1934 -1937, vol. IV, E.S.P.L.P.. Bucuresti. 1957, p. 429.

§i

www.dacoromanica.ro


Ca apgratori in numeroase procese ale muncitorilor revolutionari,ale comunistilor antifascistilor, avocatii democrati antifascisti s-au a-propiat de preocup5,rile i problemele muncitoresti, ale luptei antifasciste,antir5,zboinice.

Grupul Avocatilor Democrati, MA', a fi o organizatie revolutionari.gi avind o compozitie eterogen5,, a reusit sa influenteze un num'ar de avo-cati care an inceput s5, ias5, din atmosfera de timorare in care erau tinutide regimul burghezo-mosieresc, luind atitudine protestatar5). Multi avocatichiar dac'a nu au ajuns s5, participe la lupta antifascistA au fost ajutatis'5," Inteleaga, primejdia pe care o reprezenta fascismul si au fost impiedi-cati de a adea pradg demagogiei diversiunilor fasciste.

Trebuie subliniat c5, in decursul activitatii Grupului o seam& de avo-cati s-au cslit ca militanti revolutionari, altii an Inceput WA, manifeste oatitudine democraticA, activa, actionind atunci sau ulterior In rindurilePartidului Comunist din Rominia si a organizatiilor sale.

intreaga activitate desfasurat5, de Grupul Avocatilor Democratiintre 1935-1937, alaturi de toate fortele progresiste din Rominia, Impo-triva fascismului, s-a resimtit in atitudinea antifascists a avocatilor de-mocrati in timpul dictaturii regale gi a dictaturii militaro-fasciste.

Din rindurile acestora s-au recrutat multi avocati, care dup5, august1944, au mgrit considerabil detasamentul larg al intelectualitItii rominedemocratice, participant5, activl la revolutia popular5, i constructia socia-lismului. Multi dintre acesti avocati, in frunte cu avocatii comunisti, ansprijinit P.C.R. in lupta pentru faurirea unei justitii noi, democrat-po-pulare, In interesul maselor, pentru asigurarea legalitatii populare cares5, slujeasca, progresului social, adev5,ratelor drepturi libertAti demo-cratice ale poporului muncitor.

OB A HTMAILIVICTC1c0r1 ,TLEFITEJIbHOCTI4PPV1I1Ib1 AABORATOB-AEMORPATOB» (1935-1937 rr.)

PE3IOME

«Fpynna ageonaTon-gemonpaTon», coagannan no munniaTnee KIIP, Blimomanam611 agnonaTon, npngepaninannnixcn gemonpailitiectuix, nporpeccnnnux n naTpnoTn-qecnnx 1131'.1/1)A0B, 60p0B11111XCH npoTnB (Danniaanna 1013141.111geCHOR H{113H11 n orpamigeminnpaBa Ha 3ankury, npoTnn 6e3pH60T14111,1, OT noTopofi cTpagana unTenainrengnn, lip0T1413mononommaimi cygeCnmix gen co cToponbi nee 6onee yanoro 'Tyra 6oraTbix agnonaTon,aaumgannnix nwrepecm Hpynnoft Gypniya3H14 H nomeinngecTna, 11p0T118 mpano6ectuax,111013H1111CTIPICCIMX H peannnonnbix Teopuit B craTbe npocaenclinaloTcn nall6onee BanumeHOMeHTbI genTenbnocTx aTott rpyruna, OT nepnbix BucTynneimit ngpa gemonparrngecnotirpynnbi agnonaTon JSo upncoegnnenna H nett mnorotnicnennmx agnonaTon, npunagne-ntanumx H gpyPHM nonnTlitiecnnm rpynnnpoenam, Han Cognan-gemonpaTngecnan napTnn

ConnanucTntleclian egiman napTnn, H nenoTopum 6ypsnya311um napTunm 14 nagnonanb-H

1i

9i

ai

www.dacoromanica.ro

21 DIN ACTIVITATEA ,.GRUPULUI AVOCATILOR DENIOCRATI" 1235

HUM meubuntHcrHam, AO oprainmannointoro ocpopm.11einur orpyrnibi aAnonaros-Aemo-nparom.

«Fpynna aiponaroll-Aemonparon» nowAepnoinaaa 6opb6y cryAeHron lopmntliectuixcf)any.abreron, npunaenart HX H C013MOCTIIMM BbICTynJIOIIIIHJII, 0c06eHHo npornn 3anoHa o6agnonarax, ogHoHperiteHno nomoran H cramepam B MX 6opb6e 3a 3aBoenanue lienorophixneo6xo)1Hme1hnlix AJ111 Hnx imam.

Apyrott croponoti AenreabHocrff gaHnoil rpynnia 6auia 6opb6a B 3algurry airienDa-macron Ha MHOP0114C.TIOHHLIX nponeccax, yttitHellHLIX BnaCTFIMII B re ro,gbr.

tlaetim rpynnu ytiacrtionamt H B gpyrmx opraHrmatmax, nal; «,11emonparntiecnH1i6aon*, «Hapo Anble noneturreabcrna», nplicoewififich H HX nporpamme 6opb6m B aauntryAemonparHnecnnx npan li cao6og, 3a mopaabHylo H marepHanbnylo nomlepsnny nomurn-tiecmx 3aninotiellimax, 3a BNIHIICTI110

Bitaa gob( orpynnbi autonaron-Aemonparow) B anriullaunicrenyio 6opb6y pymbnic-H0r0 napoga FIBHJIOCb H TO, MTO oHa ornepraila(DaunicrenHe, mOBHIIFiCTHYecicite, pacncrenne

aHrireemvEcreme reopHH H npanimny Hclunotiemin 113 amionarcnoil Konjlerua ammita-TOE, npHHaTmentanprx n nagnoHanbnum meHbunincrnam. ABTOp paccmarpitnaer ranHteC1311311 pymburcxxx alponaron-Aemonparron C mewAyHapomium AnunteHnem aAnonaroH.

«rpynna agHonaron-gemonparos» CBOef4 AeHreabHocrmo o6orarmira 0111+1T awrinDa-uncrcnoil 60p136b1 B TOM, ',ITO nacaercH ()opm H meroTkon M0611J1143B111111 pa3aimmix Bare-ropHil HHTOJIJIHreHuHH, BnecJla cnot1 BHJIBA B 6013116y 11pOTHE crialnimanint crpallbi, npenHT-CTByH cDaunnaHHH agnoIcarcnnx no.naernft.

B TO sue spew,' rpynna nomoraa 31IBMVITCJILHOMy 114CJIy aAnonaron He IlaCTb acepT_Bog cpaunicrcnoil Aemarornm, npenparim IIX B cropoliHnnon Aemonparlivecnoro awrinpa-11114CTCKOPO o6uxecrneHHoro MHCHnI. MHOPHO113 HHX HHecalt cHoil BIIBBII B paanepHynamocaB rogba Hapognoti penomonmi 6opb6y 3a co3Aalime Aemonparngecnoil locrauna, noropan06ecne4ninaaa 6b1 HaponHylo 3BHOITHOCTb, amunry ;emonparlitrecin4x npan li cHo60Apymbnicnoro HapoAa.

DE L'ACTIVITE ANTIFASCISTE DUe GROUPE DES AVOCATS DEMOCR A TES *

(1935 1937)

R2SUA117!:

Le groupe des avocats democrates tree par l'initiative du Parti Communiste Roumainassemblait des avocats a opinions democratiques, progressistes, patriotiqucs, qui se sont situessur les positions de la lutte contre In fascisation de la vie juridique, contre les limitations dudroit de defense, contre le chdroage des intellectuels, contre la monopolisation des proces par uncercle de plus en plus restrcint d'avocats riches et vendus aux interets de la grande bourgeoisieet des gros proprietaires fonciers, contre les theories retrogrades, chauvines, obscurantistes.L'article s'attache a suivre les moments les plus importants de la vie de ce groupement, en par-tant des premieres manifestations du noyau du groupe democratique des avocats, jusqu'auresserrement autour de ce groupe de nombreux avocats appartenant a differents groupementspolitiques, comme PSD, PSU, a des partis bourgeois et aux minorites nationales, et jusqu'a laconstitution du point de vuc de l'organisation du Groupe des Avocats Democrates.

H T.g.

www.dacoromanica.ro


Le Groupe des Avocats Democrates a soutenu la lutte des etudiants des facultes dedroit, en les entralnant vers une serie d'actions communes, surtout contre la loi des avo-cats, et en aidant les stagiaires A conquerir des droits absolument necessaires A leur activite.

Un autre aspect de l'activite de ce groupement a ete la lutte pour la defense des antifas-cistes A I'occasion des nombreux proces intentes par les autorites an tours de la periode enquestion.

Les membres de ce groupement ont active aussi dans d'autres organisations telles : a Lebloc dernocratique II, a Les patronages populaires *, en adoptant leurs programmes de lutte con-tre la defense des droits et libertes democratiques, pour soutenir moralement et materiellementles detenus politiques, pour l'amnistie, et autres.

Le groupement a contribue A la lutte antifasciste du peuple roumain aussi en refutantles theories et les pratiques fascistes chauvines, racistes, antisemites qui visaient A exclure desbarreaux les avocats appartenant aux minorites nationales. L'article presente divers aspectsconcernant les liaisons des avocats democrates roumains avec le mouvement international desavocats.

Par l'ensemble de son activite, le Groupe des Avocats Democrates a enrichi ('experiencede lutte antifasciste au regard des formes et methodes de mobiliser d'autres categories d'intel-lectuels, a contribue A la lutte contre la fascisation du pays, en empechant la fascisation desbarreaux.

En meme temps le Groupe a encourage nombre d'avocats A ne pas tomber proie Ala de-magogie fasciste, tout en aidant d'aucuns A s'approcher de l'opinion dernocratique, antifasciste.Parmi ceux-ci it y a beaucoup d'avocats qui ont cu leur apport a la lutte deployee durant larevolution populaire pour forger une justice democratique au service de la legalite populaire,de la defense des droits et libertes democratiques du peuple roumain.

www.dacoromanica.ro

CONCEPTIA SI METODA ISTORJCA A LUI DIMITRE ONCIUL1(1856-1923)

DE

T. *TEFANESCU

In istoriografia romineasca, sfirsitul secolului al XIX-lea marcheazaun moment deosebit de important. Alaturi de A. D. Xenopol, far5, a-iimpart5,si Ins/ intru totul vederile, se afirma prin temeinicia eunostin-telor tor, sobrul intru cercetarea istorica D. Onciul, minutiosul I. Bogdan

larg deschizatorul de drumuri N. Iorga. Inarmati cu o riguroasa metodade cercetare, neindepartindu-se de terenul faptelor istorice sigure, eilupta impotriva tendintelor romantice, a diletantismului si vorbarieigoale, pun bazele scolii critice in istoriografia noastra.

In ce priveste personalitatea lui D. Onciul, bucovinean, el studiaz5,mai intii la Cernauti, undo are ca profesor de istorie universal/ pe JohannLoserth autor al unor apreciate lucrari despre Reforms si Contra-reforma 2 i de istorie a Austriei pe Ferdinand Zieglauer von Blumen-thal. La Cernauti se initiaza D. Onciul si in probleme de paleografie,audiind cursul lui Budinski 3. In toamna anului 1879, el plead, la Viena,undo cunoaste pe istoricul genealog de mare renume Ottokar Lorenz,conducatorul Institutului de cercetari istorice austriece (Institut fiirosterreichische Geschichtsforschung , treat in 1854 si avind, in parte, camodel L'Ecole de Chartes de la Paris) 4, care va exercita asupra-i odeosebita influenta. In anii in care D. Onciul studiaza sau lu-creaza in arhivele de la Viena, vestita prin scoala ei de paleografi,de diplomatisti, de editori de texte, se aflau acolo mari specialisti :eruditul C. Jirecek, reprezentant de seamy al istoriei pragmatice,

1 Comunicare tinutd la Institutul de istorie al Academici R.P.R. cu prilejul impliniriia 40 de ani de la moartca Jul.

2 Histoire et historiens depuis cinquante ans. Mithodes, organisation et resultals du travailhistorique de 1876 et 1926 to Recueil public h l'occasion du cinguantenaire de la Revue histo-rique", vol. I, Paris, 1927, p. 46, 49.

3 T. Balan, Dimitrie Onciul (1856-1923), Cerniluti, 1938, p. 9-10.4 Histoire et historiens, vol. 1, p. 49.

si

,

www.dacoromanica.ro

1238 5T. $TEFANESCL;

autorul lucrarilor critice de mare circulatie de istorie a 13ulgarieiSerbiei pentru care N. Iorga avea cuvinte deosebit de elo-

gioase 1 , Franz Xaver de Miclosich tinea un curs de veche gramaticg,slavon5,, Theodor Sickel, intemeietorul diplomaticii moderne, care predadiplomaticg,, cunoscutul filoromin Johann Iarnik explica intr-un modfoarte interesant i atractiv vechi texte rominesti 2, Otto Hirschfeldavea un seminar de epigrafie lating,. Deosebit interes a manifestatD. Onciul, dupg, cum o dovedesc notele rg,mase, pentru cursul tinut deKarl Rieger de descifrare interpretare de documente 3.

In 1884, D. Onciul trece examenul de capacitate la Cerngati. Lasfirsitul aceluiasi an is doctoratul in filozofie cu teza la care lucra demai multi ani fiber die Anfange des romanisehen Staatswesens. In 1886este numit profesor suplinitor la liceul de Vaieti din Cernauti, trece apoiin 1887 la Scoala normalg, de bg,ieti din acelasi oral, unde este numitprofesor definitiv in 1888. In 1889/90 si 1894 intreprinde in cadrul conce-diului de studii cercetgri in arhivele din Dresda, Berlin, Viena i Praga 4.In 1895, D. Onciul ajunge prin concurs titularul catedrei de Istorialiteratura rominilor ping, la Mihai Viteazul de la Universitatea din Bucu-resti, care fusese suplinit5, 5 ani de Gr. Tocilescu i pe care el o va detineping, la sfirsitul vietii. In 1900, D. Onciul este numit, in urma retrageriilui B. P. Hasdeu, director general al arhivelor statului. In 1905 este ales,pe baza raportului elogios al lui D. A. Sturdza, membru al AcademieiRomine. In 1913 este numit membru al Comisiei monumentelor istorice,iar din 1919 presedinte al ei. In acelasi an este numit i decan al Facul-tg,tii de litere din Bucuresti. In 1920, D. Onciul este ales presedinte alAcademiei Romine, demnitate pe care o ocupg, piny In moartea sa. In1922 intemeiaza si este numit presedinte al comisiei consultative heraldice 5-

D. Onciul debuteaz1 in domeniul istoriei in 1884 cu studiul IugaVoda-, publicat in Convorbiri literare" 6 ii care a fost bine primit. Inscrisoarea sa din 1/13 martie 1884 adresatA din Vicov lui Iacob C. Negruzzi,el scrie : Sint foarte magulit prin apretierea studiului meu despre Iugadin partea Dumneavoastrg, si a Domnului Xenopol" arala totodatg,

1 N. Iorga, Generalitidi cu privire la studii istorice, editia a 3-a, Bucuresti, 1944, p. 183.2 Neuitate Imi shit spunea D. Onciul la putin timp dupa moartea lui Johann

larnik cursurile lui ce am urmat la Viena, unde 1-am gasit In anul 1879 ca docent, facIndun curs despre interpretarca vechilor texte romlnesti. Desi specialitatea mea nu era filologiaIn-am Inscris la acest curs de la care nu-mi aduc aminte sa fi lipsit vreodata. Era un nou orizontce nit se deschidea prin cursul acesta, si daca n-as fi luat de trei ani, la Universitatea din Cer-nauti, drumul istoriei In care sa ma perfectionez venisem la Viena, cred ca cursul lui Jarnikm-ar fi determinat sa ma fac filolog : atlt de mult stia sii destepte interesul pentru studiulfilologici romInesti si sa puns In vedere frumusetile limbii noastre si comorile literaturii ei vechi"(Arh. Acad. R.P.R., A-2/1922).

3 T. Man, op. cit., p. 11 -12; I. Minea, Locul lui D. Onciul In isloriografia romtneascd,in Cercetari istorice, Iasi, 1940, p. 601-602.

4 T. Man, op. cit., p. 41 -65; A. Sacerdoteanu, D. Onciul, Revista arhivelor", vol. IV,.1940, nr. 1, p. 4.

5 C. Moisil, Dimifrie Onciul, Anuarul Institutului de istorie nationala din Cluj", vol. II,1923, p. 510.

6 D. Onciul, Iuga Vodd. Donn al Moldovei la 1374 si 1400, Convorbiri literare",an. XVIII, 1884, p. 1-9.

2

si

isi

si

si

1i

www.dacoromanica.ro

3 DIMITRE ONCIUL 1239

el publicarea lui trebuie numai decit se ma Incurajeze a urma cu zelnestramutat studiile intreprinse pe cImpul istoriei noastre, unde avemInca prea mult a lucra" 1. In acelasi an, D. Onciul publics, tot in Con-vorbiri literare", §i studiul Dragon ,,si Bogdan 2, care de asemenea, estebine primit. Apreciind serioasa lui pregatire revista ii facepropunerea, cu care el se arata de acord, sa scrie o recenzie la impor-tanta lucrare recent aparuta a lui A. D. Xenopol, Teoria lui Roesler.Studii asupra stdruintei Rominilor din Dacia Traianli, pe care Xenopoli-o §i trimisese 3. In scrisoarea din 7/19 martie 1885, D. Onciul ii scrialui A. D. Xenopol in legatura cu recenzia pe care o pregatea : In citevapuncte, cum §i partial in fond, difer de parerile Dumneavoastra. Eu amajuns anume la rezultatul pentru mine convingator ca daco-romaniiau primit in timpul dintii al stapinirii bulgare (sec. VIIIX) un adaosinsemnat din acea parte a Dunarii, in urma asezarii slavilor si bulgarilorin peninsula. Cit pentru critics cred ca flind. ea justa §i cu masuranumai in marginile stiintei, ea nu va putea sa va displace, chiar atingind

citeva erori sau lipse" 4. Publicata in Convorbiri literare" in 1885 6,recenzia lui D. Onciul, prin critica judicioasa §i temeinicia argumentarii,a atras atentia asupra lui §i 1-a impus in ochii contemporanilor. La propu-nerea lui A. Odobescu, in 1889, el a fost ales membru corespondent alAcademiei Romine.

In 1887, D. Onciul publics lucrarea Zur Geschichte der Bukowina 6,pe care o va relua mai tirziu 7, destinata pentru programul gimnaziuluidin Cernauti 8; discuta in Zur rumdnischen Streitfrage lucrari in legaturacu continuitatea rominilor in Dacia si privitoare la stabilirea locului undes-a format poporul romin 3, raspunde solicitarii care i se face de DeutscheEncyklopadie §i scrie scurte schite biografice despre Mihail Kogalniceanusi Lascar Catargiu 10

Cu 1890, pe linga studiul Zur Geschichte der Romiinen in Marmorosch,aparut in Romanische Revue" 11, D. Onciul incepe sa publice mai intii

I. E. Toroutiu si Gh. Cardas, Studii gi documente literare, vol. I, Bucuresti, 1931,p. 208.

2 D. Onciul, Dragon qi Bogdan fondatorii Principatului moldovenese, Convorbiriliterare'', an. XVIII, 1884, p. 253 -262; 304-319.

3 I. E. Toroutiu si Gh. Cardas, op. cit., vol. I, p. 209.4 T. E. Toroutiu, Studii documente literare, vol. IV, p. 470.6 D. Onciul, Teoria lui Roesler. Studii asupra stdruinfei Rominilor In Dacia Traiand de

A. D. Xenopol. Dare de seamd critica, Convorbiri literare", an. XIX, 1885, p. 60-80, 174-187,255-278, 327-348, 424-439, 589-602.

6 D Onciul, Zur Geschichte der Bukowina, ein Programm des K. K. Obergymnasiums inCzernowilz 1887. K. Eekhard'sche Buchdruckerei, 1887.

7 D. Onciul, Din trecutul Bucovinei, Convorbiri literare", XLIX, 1915, p. 589-606,729-744.

8 Cf. si scrisoarea lui D. Onciul ciltre I. C. Negruzzi din 2 aprilic 1887 In I. E. Toroutiugi Gh. Cardas, op. cit., vol. I, p. 210.

D. Onciul, Zur rumanischen Streilfrage, In Miltheilungen des Instituts ftir osterrei-chische Geschichtsforschung. Ergiinzungsband II, 2 Heft, 1887, Innsbruck, p. 277-294.

10 Cf. scrisoarea lui D. Onciul eiltre I. C. Negruzzi din 8120 iulic 1887 In I. E. Toroutiusi Gh. Cardas, op. cit., vol. I, p. 211.

11 D. Onciul, Zur Geschichte der Romdnen in Marmorosch, Romanische Revue", vol. VI,1890, nr. 1-2, p. 1-15.

§tiintifica,

§i

i

$i

5

www.dacoromanica.ro

1240 5T. STEFANESCU 4

in revista Candela': de la Cernauti 1, apoi in Revista pentru istorie,arheologie filosofie" 2 si in Convorbiri literare" 3, acte i documenteprivind istoria rominilor.

Dupa ce publicase studiul despre Drago$ si Bogdan, D. Onciul,in cadrul preocuparii, ce va fi permanents in decursul intregii lui vieti,de a supune unei serioase i metodice cercetad problema forma'rii statelorfeudale rominesti, da la iveala, In decurs de trei ani un interesant studiu,prin noutatea concluzillor, despre Negru V odd si originile Principatului

Bominqti 4. D. Onciul se arata a nu fi de acord cu teoria, carereproduce in mod necritic traditia aflata in cronici, despre intemeiereaTarii Rominesti ca urmare a descalecatului lui Negru Voda din Fagaras,teorie al carei sustinator devenise A. D. Xenopol 5. Rezultatul cerce-tarilor sale este altul, anume ca traclitia cronicilor despre Radu Negrue combinat'a, din doua parti una despre Radu, fiul lui Alexandru Basarab,pe care calugarii, pentru fundatiile sale manastiresti, 1-au facut fondatora doua parte, mai veche, o constituie mitul despre Negru Vocia, privitca fondator al statului la rominii din stinga Oltului. Negru Vocla nu estedecit personificarea pentru negrii -vlahi, cum se numeau rominii din partearasariteana a Tarii Rominesti si din Moldova ; el reprezinta statul acestorromini, unde la 1247 e adeverit voievodatul lui Seneslau. Statul dinstinga Oltului a luat nastere pe vremea Asanestilor. Inchinarea Basa-rabilor din Oltenia fats de Negru Voda, amintita in cronici, nu poatesa aiba alt inteles decit recunoasterea suzeranitatii Asanestilor. Desca-lecatul din Amlas i Fagaras nu priveste pe Negru Vocla al traditieikpopulare, ci pe Radu eel istoric, care intr-adevar era duce de Amlas siFagaras. ,.Nu din Ardeal scria D. Onciul s-a intemeiat statul romin,ci din sine insusi. El arata in continuare ca, elementele organizarii sta-tale au un caracter autohton asupra for exercitindu-se intr-o anumitamasura influenta bizantina. Din Tara Romineasca, ele au trecut si inMoldova" 6.

Dupa citiva ani, in care activitatea publicistica a lui D. Onciuleste destul de restrinsa, redusa la citeva mici articole, el publics in 1899Originile Principatelor romine 7, care poate fi socotita ca opera lui cea

1 D. Onciul, Ade privitoare la instalarea Episcopului Dosoftei In Cernauti la 30 ian.(10 febr.) 1782, culese din Arhiva Ministcrului de Rdzboi din Viena, Candela", Cernauti, vol.IX, 1890, nr. 3, p. 199-158.

2 D. Onciul, Document inedit de la Roman Vodd din Suceava 181X1 1392. Revistapentru istorie, arheologie si filosofie", vol. VII, 1894, p. 367-370.

3 D. Onciul. Un act rominesc de la mama lui Milzai Viteazul, Convorbiri literare", an.XXXV, 1901, p. 715-718 ; idem, Scrisori inedite de la N. Bdlcescu, Convorbiri literare", an.XXXVI, 1902, p. 277-284 ; idem, N. Balcescu : Scrisoare cdtre Eudoxiu Hurmuzache, Con-vorbiri literare", an. XL1, 1907, p. 561-562.

4 D. Onciul, Radu Negru si originile Principa(ului Terii Romtnesti, Convorbiri literare",an. XXIV, 1890, P. 817-833, 944-958, 1 044-1 055 ; an. XXV, 1891, p. 41-50, 100-110,429 -529; an. XXVI, 1892, p. 24-38, 257-268, 332-337.

5 Cf. si A. D. Xenopol, Istoria romtnilor din Dacia Traiand, vol. III, ed. a 3-a, p. 11-35.6 Cf. scrisoarea lui D. Onciul ciitre I. C. Negruzzi din 18/30 ianuarie 1891 In I. E. To-

routin si Gh. Cardas, op. cil., vol. T, p. 217-218.D Onciul, Originile Principatelor romtne, Bucuresti, 1899. Lucrarea a Post republieata

In D. Onciul, Opere complete, t. I, editie critics adnotatd de A. Sacerdoteanu. Bucuresti, 1946,p. 175-310.

iji

Pith

gi

;

www.dacoromanica.ro


mai de seams. Lucrarea aparea la putin timp dupa cea a lui B. P. Hasdeu,Negru Yodel 1, interesanta prin cadrul ei general, dar in care fantezialua de multe on locul argumentarii, bazata pe ansamblul faptelor istoriceconcrete, ceea ce a fkut ca ea 0, nu reziste criticii. D. Onciul aduceain lucrarea sa, pe linga sobrietatea expunerii, o larga eruditie, o folosirejudicioasa a stirilor, o logics perfecta, care fac din ea una dintre celemai temeinice realizari ale istoriografiei noastre din trecut. Ca si inlucrarea Radu Negru, tezei simpliste, nestiintifice a Intemeierii statelorfeudale rominesti ca urmare a descalecatului din Transilvania, D. OnciulIi opune teoria formarii for ca urmare a procesului intern de dezvoltarea societatii, proces ce s-a desfasurat in strinsa legatura cu realitkile dinlumea balcanica. Pozitia de pe care seria D. Onciul 1-a Impiedicat sa defi-neasea in mod stiintific cauzele interne care au dus la crearea statelor,meritul lui famine insd, acela de a fi fkut dovada documentary a existenteiunor formatiuni social-politice pe teritoriul Rominiei cu mult inaintede data amintirii for in cronici, aratind totodata ca germenii acestorformatiuni slut de provenienta locals, ca originea for trebuie cantataInca in timpul stapinirii romane in Dacia. D. Onciul aduce din nou indiscutie ca si in recenzia la lucrarea lui A. D. Xenopol, Teoria luiRoesler §i in Radu Negru problema regiunilor din Dacia mai intenscolonizate de romani, a persistentei populatiei locale in Dacia Traianadupa retragerea aureliana, problema densitatii elementului romanic inanumite regiuni din Peninsula Balcanica admigratiunile de acolodincoace de Dunare pentru intarirea elementelor romanice ce persista-sera 2. El urmareste soarta elementelor romanice in timpul navaliriibarbarilor, examineaza atent legaturile rominilor cu bulgaiii de pesteDunke si cu ungurii de peste Carpati, reds ell lux de amanunte cadrulpolitic international in care s-au format statele feudale rominesti, TaraRomineasca si Moldova.

Problema traditiei ca izvor istoric, a veridicitatii stirilor cuprinsein ea, a constituit una dintre preocupkile permanente in activitateastiintifica a lui D. Onciul. In studiul Papa Formosus in traditia ?wastrel;istoricti, publicat in 1900 3, el discuta, prin confruntarea traditiei cumarturiile istorice sigure, problema despartirii bisericii rominilor de lasud i nord de Dunare de Roma si legaturile for bisericesti cu statulbulgar.

Yn comunicarea Traditia istorica in chestiunea originilor Tontine,tinuta la Academia Romina in sedinta din 23 martie 1907 4, D. Onciul

1 13. P. Hasdeu, Negru Vocla, Un secol qi funultate din tnceputurile Slatului Terei-Romd-nesci (1230 - 1380), ca introducere la t. IV din Elymologicum Magnum Romaniae, Bucuresti. 1898.

2 D. Onciul reia aceste probleme si to studiul Romtnii fn Dacia Traiond pind la In-temeierea Principatelor (Chestiunea romind), Bucuresti, 1902, reprodus si In C. Diaconovich,Enciclopedia romina, vol. III, Sibiu, 1904, p. 795-802.

3 D. Onciul, Papa Formosus In tradifia noastrd isloricd, in Lui Titu Maiorescu. Omagiu,Bucuresti, 1900, p. 620-631, republicat In D. Onciul, Opere complete, vol. I, ed. Aurel Sacerdo-teanu, p. 311-322.

4 D. Onciul, Tradifia istoricd to chestiunea originilor romine, An. Acad. Rom. ", Mem.sect. ist., seria a t. XXIX, Bucuresti, 1907, p. 565-585, republicat In D. Onciul, Opere com-plete, vo). I, p. 323 344.

§i

www.dacoromanica.ro

1242 srr snLrANE..Ncu 6

ca o replica la cele sustinute de unii istorici strain si intr-un studiuaparut recent de R. Rosetti 1 ea elementul roman, ramas in DaciaTraiana dupa retragerea legiunilor n-a putut sa se mentie si a trebuitsa dispara in curind fard, urme in potopul de barbari navalitori", cd,poporul romin s-a nascut exclusiv numai din contopirea slavilor ce venisesa se aseze in tarile noastre, ca captivi in urma neincetatelor navalirislave, sporite prin numarul acelor care fugiau din Imperiu de greutateabirurilor" arata, folosind metoda confruntarii stirilor traditiei cudatele izvoarelor directe, ca traditia istorica plasind originea poporuluiromin in vremea stapinirii si colonizarii romane in Dacia nu exclude nici(4enientul autohton romanizat, nici admigratiunea, care a putut numaisa intareasca populatia de basting, si omogena cu care s-a contopit" 2.Aceste fapte flind verificate prin stiri istorice contemporane, stiintanu poate parasi tarimul real al traditiunii istorice" 3.

In 1901, D. Onciul a inceput sa publice in revista Convorbiriliterare", careia i-a fost credincios toata viata, studiul ramas neter-minat 4 despre Titlul lui Mircea eel Bcitrin .si, posesiunile lui 5, in care

propune sa stabileascd, istoricul posesiunilor aflate in stapinirea luiMircea eel Bdtrin. Deplina stapinire a izvoarelor, impletita cu un deosebitdiscernamint critic in folosirea lor, fac din acest studiu, ca si din altelucrari ale lui D. Onciul, tinind seama de stadiul de atunci al cerceta-rilor istorice, o remarcabila scriere istorica.

In 1905, D. Onciul publics studiul Datele cronicelor moldovene6tiasupra anilor de domnie ai lui Alexandra eel Bun6, in care manifests

ceea ce este, de fapt, o constants a intregii sale activitati stiintificepreocuparea de verificare a datelor din cronici cu stiri din izvoare directe,de stabilirea exacta a faptelor istorice pentru care orice amanunt esteimportant.

D. Onciul a publicat relativ putine stud ii in afara celor care trataudespre originea rominilor si formarea statelor feudale rominesti. In elese observb'i aceeasi scrupuloasa grip, pentru redarea exacta a fapteloristorice.

Cuvintarile academice ale lui D. Onciul despre Mircea eel Batrinsi Mihail Kogalniceanu prima tinuta la Mitropolia Orli in timpulocupatiei germane si strabatuta de cald patriotism si demnitate natio-nala 7, cea de-a doua prilejuita de centenarul nasterii marelui om

1 R. Rosetti. Despre originea si transforguirile clasci suipinitoare din Moldova, An.ticad. Rom.", seria a II a, t. XX1X, 1906.

2 D. Onciul, Opere complete, vol. I, p. 343.3 Ibidem.4 Nu este tratat5 parlea din title despre Dobrogea si cdtre parkile idtdresii".5 D. Onciul, Tillul lui Mircea cel Bdtrin si posesiunile lui, Convorbiri literare", an.

XXXV, 1901, p. 1 010 1 035; an. XXXVI. 1902, p. 27-53, 716 -753; an. XXXVII, 1903,p. 16-30. 209 231.

a D. Onciul, Datele cronicelor moldovenesti asupra anilor de domnie ai lui Alexandra celRun, An. Acad. Rom., Mem. sect. ist.", seria a I1 -a, t. XXVII, 1905.

7 D. Onciul, Mircea cel Butrin, cuvintare comemorativ5 la 500 de ani de la nioartea lei,Acadernici RoMine. Bucuresti, 1918, 25 p.

iii

Ed.

www.dacoromanica.ro


politic 1 , ca si euvintarile comemorative despre Stefan eel Mare §iMihai Viteazul2, sint documentate ca §i studiile istorice.

Dupa ce in mai multe studii examinase vechile legaturi istoricecu vecinii no§tri din sud, D. Onciul s-a oprit spre sfir§itul vietii la intentiade a scrie o mare lucrare eu privire la istoria relatiilor tarilor romine enUngaria. El a murit insa inainte de a putea terming §i publica aceastaopera. Abia in 1928, prin grija urma§ului sau la Academie, prof. N. Po-pescu, a aparut in Analele Academiei o prima parte a ei 3.

Fara sa fi manifestat o preocupare deosebita pentru problemelede filozofie a istoriei, D. Onciul, in doua din studiile sale a incereat operiodizare a istoriei preconizata de fostul sau profesor, Ottokar Lorenz 4.

Pe linga activitatea nu Area intinsa, dar in generaltemeinic realizata , D. Onciul s-a manifestat ca un mare profesor, eaun creator de §coala. Seminarul organizat de el, pe care N. Iorga it gaseaeel mai metodic din seminarii" 6, a fost o serioasa koala istorica princare au trecut §i s-au format reprezentanti de seama ai istoriografieiromine§ti : V. Yaryan, C. Giurescu, I. Minea §.a.

Cu o tenacitate, adesea dura scria despre D. Onciul until dintrebiografii sai silea pe studenti sa adopte severa metoda §tiintifiea bazatape documente, pe §tiri controlate. Refractar oricarei frazeologii zgomo-toase, ineureatoare i inutile, Onciul obliga pe studentii sai sa dea lucrarimici ca forma, dar bogate ea fond. Cine devia de la subject era readusla realitate cu o observatie scurta, pe cit de pregnanta, pe atit de impla-cabila" 6. Aspru, dar drept, D. Onciul, dincolo de duritatea manifestata,ascundea o grija deosebita pentru cei cu care lucra, pe care-i indrumaindeaproape, consultind cu ei texte, aratindu-le gre§elile pe care le savir-§eau. Multumirea lui era mare cind reuea sa descopere printre eleviilui, §i a putut-o constata deseori, veritabile talente, elemente pasionatepentru disciplina pe care el o profesa, capabile sa duel mai departecercetarile istorice. Vasile Parvan, facind la mormintul lui D. Onciulportretul lui moral, scria in frumosu-i stil literar : Gine ar fi putut crede,vazind pe uria,,u1 acela incruntat, dur, violent, hirsit, tunind in exploziide indignare tragica pentru o virgule uitata de speriatii invatacei, care §ifaceau la el tremurind dovada de vrednicie, spre a se chema §i

1 D. Onciul, Mihail Kogalniceanu, memoriu la centenarul nasterii lui, Ed. Acad. Rom.,Bucuresti, 1918, 30 p.

2 D. Onciul, Steffan cel Mare si Mihai Doud clzvintari comemorative, Bucu-resti, 1904, X + 70 p.

3 D. Onciul. Bominti si ungurii in trecut. Relafiunile for politice In dezvoltarea statuluisi a rominilor de peste nuinfi. Seriere postumfi neteiminatii. Extras din Acad. Born., Mcm. sect.ist.", seria a III-a, t. IX, mem. 3, Bucuresti, 1928. 36 p.

4 D. Onciul, Epocele istoriei romine si Imparfirea ei, in Acad. Rom. Discursuri de reccp-tiune", XXIX, Bucuresti, 1906, p. 3-20; idem, Fazele dezvoltarii istorice a poporului si sta-tului romin, discurs rostit la Acad. Rom. In sedinta solemml de la 14 mai 1919. Extras din An.Acad. Rom.", seria a II-a, 1. XXXIX. Bucuresti, 1920, 25 p.; versiunea francezA a studiuluiLes phases du developpement historigue du people et de Velal roumain, extras din Bulletin de lasection historique de 1'Academie Roumaine", vol. IX, an. 1, Bucuresti, 1921.

N. Iorga, D. Onciul, But. Corn. isl. a Romtniel", vol. 3, 1924, p. Xl.6 T. Milan, op. cit., p. 115.

3 c. 5292

stiintifica

6

Vireo:ea.

www.dacoromanica.ro

1244 5T. $TEFANESCL1 8

ei calfe on mesteri in cercetarea tainelor trecutulai, cine ar fi crezut cafuribundul centaur era mai bun ca Cheiron pentru. Achilleus, chiar cucei mai slabi dintre ucenici, atunci chid i se p/rea lui ca descopera iningaimarile for intlia lucire a aurului noutatii. i el null uita scolariisi In multi le r/minea credincios chiar cind ei nu mai erau vrednici decredinta iubirea lui" 1.

Patruns de simtul discipline! si al ordinii, D. Onciul a imprimatin institutiile pe care le-a condus, o spun contemporanii lui, ordine per-fecta, supraveghere sever/ si mune/ rationale. Ca director al arhivelorstatului el s-a ingrijit de organizarea §i de construirea unui local adecvat 2.D. Onciul exercita cu seriozitate si scrupulozitate, ce era data drept model,functiunile pe care le-a ocupat 3.

In aprecierea operei lui D. Onciul si a locului pe care ea 11 ocup/in dezvoltarea istoriografiei rorainesti trebuie tinut seama de impreju-r/rile in care ea a fost realizata, de factorli care au determinat-o, de inte-resele social-politice pe care le-a exprimat.

D. Onciul, ca istoric, s-a impus intr-un moment in care in. litera-tura !stork/ se discuta din nou, aprins, problema continuitatii romi-nilor" pe malul sting al Dunarii. Atacului pe care it indreptasera impotrivapoporului nostru Eder si Engel si caruia i-au ra'spuns MicuPetru Major, fi urma in ultima treime a secolului al XIX-lea col al luiRoesler si Hunfalvy. A. D. Xenopol are marele merit de a fi incercatcu inteligenta verva sa sa combat/ teoria ce venea sa conteste drep-turile istorice ale poporului roman in tinuturile pe care le locuieste. Desiin lucrarea sa sint o serie de observatii patrunzatoare, necunoscind intregulmaterial informativ, A. D. Xenopol a trecut cu usurintl peste unclechestiuni, jar pe altele le-a tratat cu superficialitate. Pentru a infringeargumentarea unor istorici cu serioasa preg/tire, formati in aspra disci-pline a scolii austriece, se simtea nevoia unui specialist care sa stapineascatoate mijloacele adversarilor, sa stie sa minuiasca propriile for arme.Acesta s-a dovedit a fi D. Onciul, care, trecut si el prin disciplina acesteiFicoli, care cauta sa aplice cercet/rilor istorice precizia obisnuita in stiinteleexacte, cu o logic/ stringent'/, neintilnitg ping, la el in istoriografia romi-neasc/, stint sh", rdspunda unei analize critice cu analiz'a critics, bazatape totalitatea izvoarelor istorice4. Originar dintr-o regiune bogata inurme ale unui trecut glorios, D. Onciul a facut din studiul istorieiintr-un moment dud in monarhia habsburgic/ se ducea o insistent/politica de desnationalizare a rominilor un mijloc de aparare a drep-turilor for politico 5.

1 V. Parvan, La mormintul lui Onciul, in Memoriale, Bucure§ti, 1923, p. 87.2 C. Moist], DiYnitrie Onciul, in Anuarul institutulut de istorie nationahl din Cluj",

vol. II, 1923. p. 510.Arh. Acad. R.P.R. A-2/1922.

4 N. lorga, D. Onciul, in Bul. Corn. ist. a Born.", 1934, nr. 3, p. X; T. BSlan, op. cit.,p. 113.

5 41-a lost credem o intimplare oarba se argta In scrisoarea de condoleante trimisaAcademiei Romine de Astra" cu prilejul rnortii lui D. Onciul ci o necesitate fireascA impre-

incai, si

1i

1i

a

www.dacoromanica.ro


In recenzia la cartea Teoria lui Roesler, D. Onciul, semnalind unelelacune in utilizarea de catre A. D. Xenopol a izvoarelor istorice, aratatotodata viciile de metoda ale lui Roesler, scoate in relief punctele vulne-rabile ale teoriei lui privind lipsa de continuitate a poporului romin inDacia §i originea sad-dunareana a poporului §i limbii romine.

I. Cu argumente puternice de ordin linguistic, istoric §1 toponimic,D. Onciul probeaza, continuitatea in Dacia Traiana, admite, in opozitiecu A. D. Xenopol, o admigratiune din sudul Dunarii dupa, wzareaslavilor §i bulgarilor fn partile de miazanoapte ale Peninsulei Balcanicein secolul al VII-lea, pins atunci locuite de populatiune romanica. Poporul§i limba, romina, s-a format, dupa, Onciul, de o parte §i de alta a Dunarii,in strinsa unitate teritoriala. Mare le fluviu n-a impiedicat ca limba romina,de pe ambele maluri sa, se dezvolte esential in acela§i fel, eomunicatiadintre ambele maluri n-a incetat dupg parasirea Daciei. Perioada cuprinsaintre cucerirea romans §i secolul al VII-lea constitute prima faza fn istoriapoporului romin, ea este perioada formarii fn trasaturile ei esentiale alimbii romine cu cele trei dialecte principale, separate apoi prin invazi-unea slava. Aceasta a determinat o parte a populatiei romance sa seretraga spre miazanoapte. Anumite fenomene lingvistice comune dialec-telor daco- §i macedoromine le explica D. Onciul printr-o admigratiunea rominilor de la sudul la nordul Dunarii. Admigratiunea din dreaptaDunarii nu a alterat caracterul de continuitate a elementului roman inDacia Traiana. Populatia reimasd in Dacia dupd peird sirea ei de catreautorittyile romane a format elementul fundamental din care s-a nascutpoporul romin. Adaosul primit succesiv din dreapta Dunarii a contribuitla intarirea lui numerics. Intariti prin admigrarea de la sudul Dunarii,rominii din Dacia an putut absorbi en mai multa uwrinta elementulslay conlocuitor, de la care au ramas elemente slave in limba §i nume-roase toponimice de origine slava, raspindite pe tot teritoriul Daciei.D. Onciul considera ca admigrarea din dreapta in stinga Dunarii va ficontinuat intrucitva §i in timpul stapinirii bulgare asupra ambelor maluriale Dunarii. Cit prive§te dominatia bulgara la nordul Dunarii, ,pecare D. Onciul eel dintli la not o sustine argumentat, ea trebuie privitca un fel de suzeranitate feudall, rominii avind propriile for formatiunisocial-politice, dependente de taratul bulgar. La alcatuirea acestor forma-tiuni social-politice proprii pare sa fi contribuit §i elementul romin venitdin sudul Dunarii. Convietuirea indelungata cu slavii §i legaturile cutaratul bulgar a facut ca rominii din Dacia sa, adapteze realitatilor forinstitutiile slave ce caracterizeaza apoi dezvoltarea for politica. De atunci

jurarea ca istoricul originilor si continuitAtti noastre neintrerupte pe aceste plaiuri a riisaritchiar din mijlocul rominilor subjugati ping bine de curind, anume chiar din Bucovina...Noua, rominilor subjugati de pe vremuri, ni se contesta doara mai mult originea $i continu-itatea $i dreptul de existenttl la viata nationala proprie. De aceca indeosebi not vom 'Astra oamintire din cele mai recunoscatoare autorului Originilor Principatelor Pomlne , Traditieiistorice In chestiunea originilor , prtcum celorlalte opere erudite, Clare convingatoare"(Arh. Acad. R. P.R., A 2/1922).

gi

si si

qi

www.dacoromanica.ro

1246 ST. STEFANESCU 10

exists institutia voievodatului si cnezatului cu numiri slave, pastrataea organizatie nationals" si sub stapinirea ungureasea.

Abstractie facind de faptul ca D. Onciul folosea notiunea de poporromin" pentru o vreme cind nu poate fi vorba decit de populatie romanica,parerile lui in legatura cu continuitatea, aria de formare si componen-tele poporului romin au fort impartasite de istoriografia noastra marxista,ele oglindindu-se si in importantul capitol Formarea limbii si poporu-lui romin" cu care se Incheie primul volum al Istoriei Rominiei 1.

II. 0 alts problema in studierea careia lucrarile lui D. Onciul auramas fundamentale am adauga nedepasite Inca in ce priveste infor-matia istorica este cea a raporturilor dintre formatiunile social-politicerominesti en statul bulgar si eel maghiar in perioada premergatoareformarii statelor feudale rominesti. D. Onciul arata cd, o data cu desfiin-tarea primului tarat bulgar de catre bizantini, care si-au Intins stapinireaping la Dundre si crearea regatului maghiar sub egida, bisericii catolice,slabind influenta bulgara la nordul Dunarii, sustinuta mai ales prin bise-he'd, a inceput sa se exercite influenta statului maghiar, cu atit mai multcu cit o parte a teritoriului locuit de romini intra in noul stat, formatin urma asezarii in Panonia a unei reuniuni de triburi, asupra careia seexercita influenta civilizatiei crestine occidentale. in tinuturile rominestiocupate de statul maghiar s-a pastrat institutia romineasca a cnezatuluisi voievodatului ca organizatie autonomy a rominilor din regatul maghiar,cu drept propriu rominesc si cu autonomie judiciara si administratil,a districtelor rominesti, reprezentate prin adunarile tor, libertati folo-site din vechime, de cind oamenii tineau minte", cum afirmd insesi docu-mentele unguresti 2.

0 importanta deosebita acorda in cercetarile sale D. Onciul lega-turilor ce se stabilesc Intro tinuturile nord-dundrene si statul Asanestilor,in crearea caruia, pe linga fortele local sud-dunarene, un rol Insemnatau jucat cumanii si rominii din nordul Dundrii. Acestia an luat partela toate razboaiele primilor Asanesti. Sub forma suzeranitatii, statulAsanestilor exercitat autoritatea si la nordul Dunarii ping la 1241,conducatorii politici de aici ajungind vasali fata de Asanesti. In parteade In rdsarit de Olt, statul Asanestilor a inlocuit stapinirea nominalaa cumanilor, indepartati de la Dunare in urma infringerilor pe care eile sufera, din partea bizantinilor. in vremea imparatului Manuel Comnen(in 1144 si 1148).

Pentru tinuturile de la nordul Dunarii an loc mai multe ciocniriintre taratul bulgar, care cauta sa-si mentina aici suzeranitatea, si regatulmaghiar, interesat sa-si extinda stapinirea. in urma razboiului din 1230izbucnit intre cele doug puteri, statul maghiar reuseste sa ocupe Seve-rinul cu Imprejurimile, intentionind apoi sa cucereasca si alte tinuturide la sud si est de Carpati. Rivalitatile dintre cele doua state au Inlesnit

1 Isloria Rominiei, vol. I, Bucuroti, 1960, p. 776, 779-782, 793, 797 etc.2 D. Onciul, Romfnii si ungurii in !recut, p. 31-32.

si-a

www.dacoromanica.ro


desprinderea treptatg a formatiunilor social-politice romine§ti de subautoritatea for §i grabirea procesului de formare a statelor feudale proprii.

III. Problema foringrii statelor feudale romine0i a fost, dupg cums-a putut desprinde din prezentarea operei lui D. Onciul, problema careiael i-a consacrat cea mai mare parte a activitgldi lui §tiintifice §i in carea adus lumini noi. Este de neconceput astgzi o reluare a acestei insemnateprobleme Zara sä se Ong seamy de rezultatele obtinute in studierea eide D. Onciul. Sintem departe de a atribui lui D. Onciul o explicatie intrutotal §tiintificg, a aparitiei statului feudal ; el nu surprinde §i nu retie-feazg in opera sa contradictiile de clasg care au ngscut statul feudal eaorgan de asuprire a majoritgtii populatiei de cgtre o minoritate, el pri-ve§te statul numai ca organ de apgrare impotriva du§manilor din afarg.Trebuie sa spunem insg" cg este meritul lui D. Onciul de a fi acumulato mare cantitate de fapte, de a fi lgmurit pe baza materialului istoricconcret o serie intreagg de chestiuni, de a fi pregatit terenul pentru oexplicatie riguros §tiintifica, a acestei probleme.

Yn aceasta privintg, este sarcina istoriografiei noastre noi, marxiste,sa ducg mai departe, pe o treaptg superioarg ceea ce, de altfel, inbung ingsurg, s-a fticut rezultatele cercetarilor inaintasilor no§tri,intre care cele ale lui D. Onciul ocupa primul loc.

Cu formarea statelor feudale Tara Romineascg si Moldova se incheiein mare parte seria problemelor in care D. Onciul a adus puncte de vederenoi, originale, pretioase in istoriografia noastrA. Desigur se gasesc incursurile, ca §i in studiile sale care trateaza probleme din perioada dedupg, formarea statelor feudale romine§ti, contributii in lamurirea dile-ritelor chestiuni necercetate sau controversate ; ele nu cunosc Ins profun-zimea celor care privesc perioada cristalizgrii si a formarii statelor.

IV. Cu mare dragoste fail de patrie si istoria ei, farg a afip Insun patriotism declamator, ci cu sobrietatea ce-1 caracteriza, D. Onciul asubliniat cu diferite prilejuri, in lectii, studii, conferinte, rolul jucat peplan international de tgrile noastre sub aspectul politic ;;i cultural.D. Onciul considera pe bung dreptate cg de la chderea Imperiului bizantinsi ping la ridicarea Rusiei tgrile noastre an apgrat §i pgstrat mult timetraditiile culturale ale lumii ortodoxe. Sub domni ca : Mircea eel Batrin,Alexandru eel Bun, Vlad Tepe§, Stefan eel Mare, tarile noastre s-aubucurat de un mare prestigiu international, puterile vecine invatind saprquiaseg amicitia §i alianta for §i sä cunoascg pericolul du§miiniei lor.fn marea primejdie de care era amenintatg civilizatia europeang dinpartea Imperiului otoman, tgrile noastre au constituit impreuna en altetaxi vecine un puternic zid viu de apgrare.

Luptele interne, argta D. Onciul, certurile pentru doinnie au adusamestecul Imperiului otoman §i al regatului maghiar in Tara Romi-neaseg, al regatului polon §i al celui maghiar in Moldova ; ele le-au sfliatinguntru §i le-au umilit in afard ; ele au oprit propg§irea statului §i a

www.dacoromanica.ro

1248 ST. $TEFANEscu 12

poporului in dezvoltarea politica §i culturall ; mai rail decit du§manuldin afara a lovit du§manul dinauntru 1.

V. Desigur ca D. Onciul n-a fost un teoretician original al istoriei,un creator al unei conceptii generale asupra procesului istoric de pe teri-toriul tarii noastre. In cele scrise de el se resimte, din punct de vedereal conceptiei filozofice a istoriei, influenta colii istorice vieneze, undeel s-a format. In privinta metodei §i teoriei istorice a imprumutat, declarael insw}i, punetul de vedere al profesorului sau, Ottokar Lorenz. Acesta,nascut in 1832 la Iglau (Austria), a fost incepind din 1857 functionarla arhivele publice, in 1860 ajunge profesor la Universitatea din Viena,iar din 1885 la cea din Iena unde a §i murit In virsta de 75 de ani.Medievist, Ottokar Lorenz a publicat mai multe lucrgri de istorie mediea Germaniei, a manifestat o inclinatie deosebita pentru studiul izvoa-relor §i al genealogiei. In ce priveste conceptia sa istorica, potrivit careiao cunoa0ere perfecta a dezvoltarii istoriei rezulta numai din cercetareafaptelor §i ideilor oamenilor grupati pe generatii, ea a fost expusa inDie Geschichtswissenschaft in Hauptrichtungen und Aufgaben kritischerOtert (Berlin, 1886) §i Leopold von Ranke, die Generationenlehre und dieGeschichtsunterricht (Berlin, 1891)2. La sfir§itul primei lucrari, OttokarLorenz rezuma concluziile la care an condus cercetarile sale. El consideraca : 1) masura obiectiva a tuturor evenimentelor istorice este secolul ;2) secolul este expresia legaturilor materiale i spirituale a trei generatiide oameni ; 3) ca unitate de masura, secolul este foarte mic pentru seriilelungi de evenimente ; 4) dupa secol yin imediat perioadele de 300 sau600 de ani 3.

Ottokar Lorenz pretindea ca cercetarile sale genealogice i-au permissa descopere pe planul istoriei universale existenta unei corespondent°intre generatii §i seriile genealogice ale familiilor domnitoare 4.

Apreciat ca istoric pentru cercetarile pretioase de amanunt, pentrueruditia con§tiinciozitatea lui 5, Ottokar Lorenz a fost criticat chiarde contemporani pentru teoria sa filozofica. In editia a 3-a §i a 4-a alucrarii lui Bernheim Lehrbuch der historischen Methode, sint prezentatepe scurt ideile lui Ottokar Lorenz, supuse apoi unei serioase critici. Bern-heim arata ca teoria lui Loten4 este fara valoare i nu este nici macarnoua. In trasaturile ei esentiale, ea se intilne§te la Riimelin, Sn timpce Ranke, pe care Lorenz 11 invoca drept o autoritate, nu s-a pronuntatin aceasta privinta decit intr-un mod foarte vag. Bernheim arata cabaza fiziologica a teoriei lui Lorenz este subreda, teoria este ipoteticapentru ca reinnoirea generatiilor la fiecare 300 sau 600 de ani se sprijinape observatii mult prey fragmentare ; apreciind studiile de genealogie

D. Onciul, Din istoria Romtniei, extras din Calduza oficiald a expoziliei generale romtne,ed. a 2-a, Bucuresti, 1914, p. 64-65.

2 Fr. Mentre, Les generations sociales, Paris, 1920, p. 141.Ibidem, p. 159-160.

4 Ibidem, p. 144.5 Lucrarea sa de istorie a Germaniei este socotit5 ca una dintre cele mai bune productii

ale istoriografiei germane a secolului al XIX-lea (cf. Ed. Fueter, Histoire de Phistoriographiemoderne, Paris, 1914, p. 686).

1

si

tt

www.dacoromanica.ro


ale lui Lorenz, Bernheim nu este de acord §i respinge extinderea conclu-ziilor relative la genealogic ale lui Lorenz in domeniul istoriei 1.

Adoptind teoria generatiilor a lui Ottokar Lorenz, D. Onciul exprimapkerea c5, istoria romin5, prezinta un exemplu clasic pentru aceast6teorie" 2. Plecind de la ea, D. Onciul deosebea in istoria rominilor treimarl faze de cite ease secole. Prima faz5, de ease Becole, argta D. Onciul,care are ca punct de plecare cucerirea roman5, ce a pus temelia poporuluiromin.esc" 8 tine pin5, in secolul al VII -lea. In aceasta faza se formeaz5,poporul roman (D. Onciul foloseete termenul impropriu de nationali-tate" roming) pe ambele maluri ale Dunkii. Cea de-a doua faza, cecuprinde de asemenea aproximativ ease secole ei care se incheie cu for-marea statelor feudale romineeti, se caracterizeaz5, prin inceputurilede organizare politics in legatura, in primele trei secole, cu statul slavo-bulgar, iar in celelalte trei cu statul maghiar. Cea de-a treia faza, tot deease secole, se incheie cu unirea tuturor rominilor. Ea cuprinde, cacea precedents, doug perioade de cite trei secole. Prima perioadg, carac-terizat5, prin domnia in linie directA a divastiei Basarabilor in Tara Romi-neasca ei a Bogdan:Mueatinilor in Moldova, se incheie cu unirea treca-toare a tarilor surori sub Mihai Viteazul 4. Ea prezint5, trei subdiviziunide cite un secol, caracteristice din punct de vedere politic : 1) pina larecunoaeterea, suzeranitatii turceeti in Tara Romineasca la mijloculdomniei lui Mircea cel BAtrin (1402) ; 2) ping la stabilirea suzeranitatliturceeti in Moldova dup5, moartea aui *tefan (1504) ; 3) pinA la unireacelor trei tan el cgderea lui Mihai Viteazul. Cele trei subdiviziuni au camomente culminante domniile stralucite ale celor trei domni care le-auilustrat 5.

In cea de-a doua perioad5,, caracterizat5, prin dezvoltarea ideiinationale, D. Onciul deosebeete de asemenea trei subdiviziuni de aproxi-mativ un secol fiecare : 1) timpul domnilor plminteni din diferite familii(1600-1711/1716) ; 2) timpul fanariotilor (1711/1716-1821) ; 3) renae-terea nationalg sub domniile p5imintene ei incheierea procesului de formarea statului national roman 6 .

Urmindu-1 pe Lorenz, care, ca ei Ferari, acorda mare important5,factorului politic in istorie, subliniind rolul conducgtorilor politici fnmersul istoriei, D. Onciul incheia incercarea sa de periodizare a istorieirominilor cu concluzia, ce se intilneete ei In alte lucrki ale sale 1, c5,fenomenele istorice deei determinate, pe ling5, conditiile fiziceimprejurArile timpului, de actiunea individual5 sau colectiv6 a oamenilor

in special, a marilor personalitati urmeaza in linii generale dup5,

1 Fr. Mentre, op. cit., p. 160-162.2 D. Onciul, Fazele dezvollarii istorice a poporului §i a statului romin, p. 24.

Ibidem, p. 7.4 Ibidem, p. 15.5 Ibidem, p. 19.

Ibidem, p. 19-20.7 D. Onciul, La ziva de 2 tulle, Convorbiri literare", 1904, p. 610. Idem, Curs de istoria

rominilor de la Intemeierea Principatelor ptnd la epoca lui Stefan cel Mare, 1905-1906, p. 6.

§i

si

§i,

3

o

www.dacoromanica.ro

1250 Sr. i-E.FANIESCU 14

o lege sau ordine suprema, cu necesitatea istorica" 1. Influentata de filo-zofia idealists germana, conceptia lui D. Onciul despre istorie 1-a impie-dicat sa vada dezvoltarea organics a procesului istorie, sa patrunda sisa dezvaluie legile care eirmuiesc faptele istorice. De aceea incercarea sade periodizare a istoriei Rominiei nu are o baza stiintifica si a fost privitycu rezerve chiar de contemporani.

Intre conceptia despre istorie a lui D. Onciul, de esenta idealists,in care se acorda mare importanta factorului geografic si celui biologicin istorie si vederile sale politico este o strinsa legatura. Monarhist, el afacut din ideea de dinastie un postulat in istorie. to conferinte publiceocazionale, ea si intr-un studiu special cu titlul Ideea dinastic in dezvol-tarea statului romin 2, D. Onciul s-a aratat ca un adevarat apologet alregimului dinastic. Prin educatia primita, prin colaborarea permanentsla revista Convorbiri literare", el se simtea legat, dupa cum o spuneel insusi 3, de partidul conservator-junimist, al carui membru era.Dimitre Onciul n-a fost insa nu era, de altfel, vazut nici de contem-poranii sai un mare om politic. In sedinta extraordinary a AcademieiRomine din 20 martie 1923, V. Parvan, care era atunci vicepresedinte,anuntind moartea lui D. Onciul si propunind masuri in legatura cu inhu-marea rdmasitelor lui pamintesti, arata, exagerind desigur, ca esteprimal caz cind presedintele Academiei Romine a fost numai om destiinta. Onciul in politica n-a insemnat nimic. Timp de patru deceniia luerat numai in chiliuta lui, consacrindu-se cu totul stiintei si numeroa-selor institutiuni culturale din care a Potent parte" 4.

Fara a su baprecia contributia pozitiva a lui D. Onciul in dezvol-tarea istoriografiei rominesti, trebuie spus totusi ca prin uncle dintrestudiile sale, mai ales cele din a doua parte a activitatii lui, precum siprin demnitatile administrative pe care le avea, intretinind un cult almonarhiei si hind un adept al orientarii nefaste a acesteia in politicaexterns 4, el servea interesele cercurilor guvernante burghezo-mosieresti.

D. Onciul ramine in istoriografia noastra prin ceea ce am num-microcereetarile sale, prin studierea amanuntita a izvoarelor, prin controlul sever al autenticitatii lor, pentru perioada premergatoare si ceaa formarii statelor feudale rominesti. Ceea ce a scris dupa aceasta perioadaeste mai putin temeinic, iar incerearile sale de generalizare pierd dinvaloare prin conceptia idealists care a scat la baza lor.

Judecate prin prisma conditillor in care el a scris si in comparatiecu lucrarile predecesorilor ca si a celor mai multi dintre contemporanii

lucrarile lui D. Onciul e vorba de cele mai importante (Teorialui Roesler, Originile Principatelor Routine, Titbit lui Jlircea si posesiu-

1 D. °nein], Fazele de<volturii istorice a poporului .i a slalului romin. p. 21.2 D. Onciul, Ideea dinasticd In dezvollarea statului romin, Convorbiri literare", 1909,

an. 43, p. 372 377, 486 494.3 I. E. Torou(iu, Studii $i documente literare, vol. VII, p. 255.4 Arh. Acad. A 2/1922; An. Acad. Rom.", t. 43, 1922-1923. p. 48.5 Cf. D. Onciul, Cuoint In deschiderea cursultzi de Isloria rominilor, aprilie 192, p. 17

§i urm.

sal,

R.P.R.,

www.dacoromanica.ro


Mile lui, Traditia istorica, in chestiunea originilor romine) se prezintacu mult superioare, atit ca bogatie de informatie, cit i ca metoda rigu-roasa de cercetare. Ele au curatat drumul", au contribuit la creareaunei baze mai largi de informatie in vederea intocmirii marilor sintezede istorie a Rominiei care le-au urmat.

Rezultatele stiintifice valoroase obtinute prin munca asidua pecare a depus-o in intreaga-i viat'a in cercetarea celei mai obscure perioadea istoriei noastre, critica intransigents facuta traditiilor romantice in felulde a scrie istoria, persistenta cu care a cautat sa aplice in cereetarilesale dictonul ne quid falsi audeat, ne quid Teri non audeat historia, itsitueaza pe D. Onciul pe un loc de frunte in istoria literaturii istoricerominesti.

fiCT0131114ECIME B31.71.14,111 I/1 METOg 2j141\IIITPE 0 FILIYJIA(1856-1923)

PE 3I011E

B Traimoti crane, HanHcarmoil no c.uy'ialo 4O ner co Alin cmertri ,Ilumurpe Onvyna,anrop, Houle Hpar Horo 1137107110111111, nocnnurenHoro pymburcHoll ncropHorpacImrt nom laXIX B. H Havana XX B., ocrauanaunaercH Ha HcropuorparInNecHoir aefiTeJII,HOCTII AnmitrpeOnvyna, pa36npaer coaepHramte Hall6o.vee 3110,1I1TeablIbIX ero pa6or, o6cyrnaaer 11Xnarnipo neHHOCTb, CTp0M1ITCH n011030Tb p0J1b, Horoppo urpan 011,13771 B pymburcHoilHcropHorparlant.

A. Halt Hcropnri c()opmuponanwilticri Hog Ballf111110111 nencHon HIHOIIbI, HoropanB TO spemn 6maa npeAcranneira Tatarmn 113130CTI1b1M11 yvenrimn Hai( H. iliup even, (I). MII-HJ1011111,1, Te0110p 3111iellb, 0. J101/0114 11 Ap., yciroma crporna HccneAonareabcHnit MeT0A,He Hormaarr B CHUM pa6oTax HaAernHoli 110IBbl AOCTOBETIMIX ncropnvecmix (DaHron.Bmecre c H. Itoproti H H. Borgallom OH 110C.110110BaTeab110 Gopoiica npornn pomaHTH vecHrrxTeHrreinwil B Heropirorpqntn, Hp0T1111 Artnerawrnama H 113,CTOCO HpacHope(ntn, aa.voninnOCIIOBLI HpuTH(recHoct 111110J1bI B pymbmcgoir Hcropuorparpuu. Opraunaonamirrir 11M cemirnap,Horopritt H. IlOpra. Ha3bIna3I OCaMbIM MOTO/A14,1HIAM H3 cemilnaporw, 1,11311JICH cepreaooll 11CTO-pIlgeCISOn ll11SOJI0lf, Horopylo Hpourna H B HoropotI ccDopmuponanuch nbinaiontllecn Hpea-crannrean pymbnicHoir ncropnorparImn: B. ThipBan, H. JIIricypecHy, H. M111111 H np.

Ocuombre pa6omi Ouvy.aa, o6ecnevunalue emy nepelronoe mecTo B pyhtlAIICH011HcropHorpa(Dan, nocnraneurr anoxe o6paaonaHun pymmHcliox (I)eoga.nrnmx rocyaapernH npeginecrnylornemy nepHoay. Ero B3l'aff/1b1 ornocHreabno Heripeprinnocrn r/LIT0130111151,

mecra iimprimponamur H cocranmax 3.110M011T013 pymmHcHoro Hapona B 3113,111TeBbROrlmepe 6bian nepenanna mapircHcrcHoil pymilitcHoir ricropHorpa(1),Heit, Harlan cnoe orparnenneH B naHrHoti mane 0 (DopmHponamm pymbmcHero HapeAa H 113bnia, HOTopoft aaHarrynnaercHriepradl TOM Ilcmopuu PyAblituu.

Coxpaumn cnoe aualtenne B pymbnicHoit HcropuorpaOrn H pa6orm Owly.na, BBOTOpbIX paccmarpunarorca CBFI311 06111eCTB011/10-110JIIITIMC1111X (1)opmallnir na reppirropmrBynum= c 6oarapciurm n Henrepaarm rocy)rapernamll B nepHoA, HpemuecTnylouHrti o6pa-

Ontlyn,

A.

A.

www.dacoromanica.ro

1252 ST. $TEFANESCU 16

aonamno pymEaHcHnx (Deoganhimrx rocygapeTB, a TaHme nonpocm, crunamme c camnm o6-paaonaHnem pymmcHnx cpeoganbmax rocygapcm.

T4TO Hacaema cjmnocoill)cHoli H011118111AHH HCTOp1111, B 'racy HecTHe ollgyna TlyBCTBY8TCH BJ1144111H8 ncTopnHecHoil BeacKO t 111140JILI. B OTF1011181411H MeTOga H ncTopnnecHott

Teopym OH mHoroe HoaanmeTnosan OT cHoero 67.mmero Hp4leccopa 0. Jlopenrka. OH Aance11011111T871CH COCT81311TB nepnogriaaHmo IICT0p1414 PyMLIF11411, BOCHp14H11B HeHarmym Teoprao

HoHonennti, noggepaumainurocH 0. JlopeHnom.IloggepHHys Honontruremman minag, miecenmall 01,1113,7mm B paamrrne

cHoil ricTopnorpailmn, asTop ogHospemenHo noHaahmaeT, IITO OH 06CJI3711814Ban H nnTepecunparommx pymmlicHnx }Tyros, nmen B B11 He HoTopme ero pa6oTia, oc06eHno HamacammeBO wropotl Honomme geFITejlbliOCT13, paanntmEze aaHnmaembie HM agmnuncrpammnime g0J111{-HOCT11, noggeromiy HyabTa moHapxmn H ee Hary6Hoil opneHmponHll B o6nacTn miemHeil110JMTHISH.

ABTOp IIPHX0AIIT H immogy, oHqya HecmoTpH Ha peammoHHhtil xapaHTepHeHoToptax CB011% rageft 6narogapH peaym,TaTam ynopHbix goaronemnx liccnegonannit,110CHH1118HHIDE Han6onee HeacHomy nepnogy HCT0p1411PyMEIIII4H2 aaimmaer WO 148 Hew:luxMOOT B pymmncHoil ncTopitHecHotl anTepaType.

LA CONCEPTION ET LA .MATHODE HISTORIQUE DEDIMITRE ONCIUL

(1856 -1923)

RESUME

La presente etude est publiee l'occasion du 410e anniversaire de la mort de DimitreOnciul. Apres un bref expose sur l'etat de l'historiographie roumaine a Ia fin du XIXe siecle etau debut du XXe siècle, l'auteur insiste sur l'activite d'historien de Dimitre Onciul, dont itanalyse quant a leur valeur scientifique les ouvrages les plus importants et tente de definirle role dans l'ecole historique roumaine.

Forme l'ecole viennoise, A un moment ott celle-ci brillait d'un vif eclat grAce A desmaltres tels que C. Jirecek, F. X. Miclosich, Theodor Siekel, 0. Lorenz, etc., Dimitre Onciulfit sienne une methode d'investigation rigoureuse, en vertu de laquelle it ne s'ecartera jamaisdans ses ecrits de la realite tangible des faits historiques certains. A cote de Nicolae Iorgaet de Ion Bogdan, iI combattit systematiquement toute tendance au romantisme historique,au dilettantisme et aux dissertations sonores. Le seminaire organise par lui que Iorgaavait qualifie e le plus methodique des seminaires a constitue une ecole historique desplus serieuses, par laquelle sont passes et se sont formes des representants d'elite de l'histo-riographie roumaine, tels que V. Parvan, C. Giurescu, I. Minea et autres.

Les ouvrages fondamentaux de Dimitre Onciul qui lui ont valu de prendre placeau premier rang des historiens roumains sont ceux consacres A la periode de formationdes Etats feodaux roumains et A celle immediatement anterieure. Ses opinions sur Ia con-tinuite, l'aire de formation et la composition du peuple roumain ont ete, en lignes generales,adoptees par l'ecole marxiste roumaine et se refletent dans le contemi de l'important chapitresur la formation de la langue et du peuple roumains qui forme la conclusion du premier volumedu tulle d'Histoire de la Roumanie.

g.

pymhm-

iTo

A

a

Jj.

)1.

www.dacoromanica.ro


line place preponddrante dans les etudes d'histoire roumaine revient egalement auxouvrages dans lesquels Onciul analyse les rapports, au cours de cette meme periode d'avant laformation des Etats feodaux roumains, entre les formations sociales politiques roumaines d'unepart et les Etats bulgare et hongrois d'autre part.

Pour ce qui est des conceptions philosophiques qui se degagent de l'ceuvre d'Onciul,on sent l'influence de l'ecole viennoise ou celui-ci avait recu sa formation. De meme, en matierede methodologie et de theorie de l'histoire, Onciul s'est rallie dans l'ensemble aux vues de sonmaitre, le professeur 0. Lorenz. Il a meme tente une periodisation de l'histoire de la Rou-manie, empreinte de in theorie anti-scientifique des generations dont Lorentz etait l'adepte.

Tout en mettant en relief Ia contribution positive de D. Onciul an developpement dehistorique roumaine, l'auteur n'omet pas de faire remarquer que tant par certaines

de ses etudes, surtout celles datant de la seconde moitie de sa carriere, que par ses hautesfonctions administratives it entretint le culte de la monarchic et, adepte de l'orientationnefaste de cello -ci en palitique etrangere, i1 servit les interets des cercles dirigeants roumains.

En conclusion, l'auteur estime que, malgre le caractere retrograde de certaines de sesconceptions et tenant compte, en echange, des resultats de son labeur de toute une vie consacre

l'etude de la periode la plus obscure de l'histoire de la Roumanie, Dimitre Onciul se situe anpremier plan de Ia litterature historique roumaine.

l'ecole

a

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CERCETARI CU PRIVIRE LA GENEZAORASELOR MEDIEVALE DIN TARA ROMINEASCA1

DE

T. OLTEANU

Una dintre problemele social-economice de o deosebita important :apentru istoria patriei noastre, care a atras de timpuriu atentia istorieilor,este problema aparitiei si dezvoltarii oraselor feudale de pe teritoriultarilor romine. In studii monografice, in luerari de sinteza, in articolede intindere mai mica, istorici apartinind generatiilor trecute an cautatsa explice in chipuri diferite procesul de formare a oraselor noastre medie-vale. Sub influenta diverselor teorii idealiste ale istoriografiei burgheze,teorii care explicau formal aparitia oraselor feudale, era firesc ca ima-ginea procesului genetic al oraselor de pe teritoriul patriei noastre sa fifost, in linii generale, denaturata. Principala cauza a acestei denaturaria eonstituit-o conceptia gresita a istoricilor, lipsa unei metodologiistiintifice in interpretarea materialului documentar 2. Asa se explica,de pilda, rolul determinant acordat atit comertului in nasterea ora-selor noastre, cit si elementului strain in aparitia celor mai vechi orase,teoria descalecatului" extinsa si asupra originii unor °rase, caracterulexclusiv comercial, necreator de bunuri materiale", al oraselor dinpatria noastra etc.

In anii regimului de democratic popular* problema aparitiei oraselormedievale de pe teritoriul patriei noastre a stat si continua sa stea inatentia cercetatorilor ea una dintre problemele majore ale istoriei 3.

1 Comunicare tinuta cu prilejul Sesiunii stiintifice de arheologie medievalti, Ia. i-Succava,28 mai-7 iunie 1963, hIrgitil pe baza cercethrilor efectuate in cadrul Institutului de istorie alAcademiei R.P.R.

2 Pentru diferitele teorii in legitttna cu nasterca si dczvoltarea oraselor, cf. E. A. Kos-minski si S. D. Shazkin, Hcinopus cpealtbtx eeKoc, vol. I, p. 262 -263; Eoribulan Coecm-CliVa dinfunitoneaun, vol. XII, p. 173.

3 Dintre studiile apOute in care se pune si problem aparitiei orasului medieval, citilmD. Berindci, Ora0d Bucure0i fn veacurile XIV, XV, XVI, in Comunicari si arlicole de islorie,

:

www.dacoromanica.ro

1256 $T. OLTEANU 2

Stringerea laolalfa" publicarea izvoarelor medievale privitoare la tkileromine, dar mai cu seam 'a organizarea unor santiere arheologice in prin-cipalele centre medievale din tara, etapg, necesafg in dezvoltarea stiinteinoastre istorice, oferI astki cereetatorilor posibilitatea concretg, a elabo-rarii studii referitoare la procesul de constituire a oraselor medic-vale. intr-adevar, in cunoasterea procesului de aparitie a vietii urbanedin cadrul societkii rominesti, un rol deosebit u revine arheologiei, care,aplicat'a' la studierea genezei oraselor, deschide perspective de cercetare

cu totul noi. Evident ca stadiul actual al cercetkilor arheolo-gice nu poate asigura rezolvarea deplinl a tuturor problemelor pe carele ridicg cunoasterea trecutului oraselor noastre medievale ; sint nece-sare Inca numeroase cercetgri, pentru un nuMk cit mai mare de centremedievale din tara, in vederea aprecierii in ansamblu a diferitelor feno-mene ale vietii urbane. Totusi, rezultatele obtinute pina, in prezent indomeniul cercet6rilor arheologice efectuate in diferite asezki medievale,coroborate cu izvoarele scrise existente, ne permit sa" aducem in discutie,fdrI a avea pretentia unei rezolvki depline, unele incheieri avind uncaracter ipotetic, chestiunea genezei oraselor medievale de pe teri-toriul TArii Bominesti 1. Pentru justa intelegere a problemei asupracareia vom stkui in cele ce urmeazg, consideram necesare unele preci-zki, in Masura in care ele se pot face in stadiul actual al cercetkilor,in leg'kurg, cu semnificatia notiunii de oral medieval, cu limitele social-economice in raport cu satul, cu etapa initials de dezvoltare a unei ase-zari urbane.

Clasicii marxism-leninismului an definit orasul din epoca de formaredeplina a lui ca punct de concentrare a populatiei, a uneltelor de pro-ductie, a capitalului, a necesitatilor si a nnjloacelor de a le satisface" 2 ;ca centru al mestesugurilor, al comertului, al productiei de mg,rfurial circulatiei mkfurilor. Din aceastA definitie reies cu prisosintl trasa-turile caracteristice de bazg, ale orasului, care-1 deosebesc de asezkilerurale. Trebuie ins' specificat &á, in cursul dezvoltkii sale, orasul medievala cunoscut mai multe etape, incepind cu cea de constituire a lui, etapa,in care aceste trgskuri sint extrem de limitate, unele dintre eledu-se in stare embrionara, altele lipsind chiar, ceea ce face ca asezarearespective sa aib6 un pronuntat caracter rural, deosebindu-se foarte

Bucuresti, 1955, p. 5 -16; D. Ciurea, Noi contribufii la isloricul orasului Baia, Studii $i cerce-t5ri $tiintifice", seria a I1I-a (Stiinte sociale), Iasi, 1955, nr. 3-4, p. 31 -50; C. C. Giurescu,Un vechi oras al pith Romtnesti: Corndfelul, In Studii si arlicole de istorie, vol. II, 1957, p. 95130 ; N. Grigora$, Despre orasul moldovenesc to epoca de formare a statului feudal, in Studii $icercetdri stiinfifice, Istorie, Iasi, 1960, fasc. 1, p. 83 -96; M. Mate', Unele probleme in legaturdcu tncepulurile viefii ordsenesti,la Suceava, In SCIV", 1960, nr. 1; idem, Contribufit arheo-logice la istoria orasului Suceava, Bucure$ti, 1963. Vezi de asemenea cele douii sinteze ; V. Cos-tilchel, P. P. Panaitescu $i A. Cazacu, Viafa feudal' In Tara Romtneasca si Moldova (sec. XIVXVII), Bucure$ti, 1957; Istoria Rominiei, vol. II, Bucure$ti, Edit. Academiei R.P.R. (capi-tolele privind ora$ele).

1 Mentionam ca in cimpul cercetArilor noastre vor intra problemele aparitiei oraselordin Tara Romtneasca inclusiv teritoriul Dobrogei (sec. XXII), care a facut parte in anumitemomente istorice din Tara Romtneasca, in limitele perioadei cuprinse tntre secolele al X-lea$i al XVII-lca.

2 K. Marx $i F. Engels, Opere, ed. a 2-a, vol. 3, Bucure$ti, Edit. politica, 1958, p. 51.

§i

OfintificA

§i

ggsin-

si

unor

www.dacoromanica.ro

3 GENEZA ORA$ELOR MEDIEVALE DIN TARA ROMINLASCA 1257

putin de sat. 0 identificare depling a tuturor trgsgtmilor caracteristicesi a limitelor for in cadrul diferitelor faze de dezvoltare ale orasului medievaleste foarte greu de facut in momentul de fatg, mai ales pentru teritoriulTgrii Rominesti, unde cercetkile ant abia la inceput. Unii dintre istoriciidin tkile vecine au incercat sg stabileascg, pentru orasele unde s-aufAcut ample cercetgri arlaeologice, caracteristicile principale ale asezgriifie in etapa de tranzitie sau preurbang, cum o numesc ei, fie in etapelede dezvoltare ulterioare. Asa, de pildg, pentru etapa preurbang trgsa-tura earacteristicg o formeazg economia de tip urban (mestesugurile cu celedoug forme de productie comertul). In etapa ulterioarg, pentru oraseledin Polonia, numitg etapa oraselor sub regimul dreptului autohton, seadaugg unele elemente de urbanisticg medievalg, iar in unele cazuri ojurisdictie autohtong, deli aceste ultime trasgturi pot apgrea foarte tirziu,cind orasul este deja format 1.

In general vorbind, procesul de formare a asezgrilor orgsenesti acunoscut i pe teritoriul Tariff Rominesti, ping la maturizarea formelorvietii urbane, o etapg de tranzitie corespunzgtoare etapei preurbane,a carei tegsgtura fundamentals a constituit-o un anumit nivel de dezvol-tare a productiei mestesuggresti dublatg de o activitate comercialgcorespunzgtoare, in limitele tirgultti periodic 2. In momentul de fatgeste foarte greu de a da o definitie completa asezkii din aceastg etapg,in care se intilnesc atit elemente rurale, cit si forme de via urbang,unele dintre ele inca in stadiul embrionar. Dificila este si fixarea limitelorin timp ale acestei etape pentru fiecare oral in parte, data fiind puting-tatea izvoarelor de informare, limite care pot fi socotite in unele cazuriin secole. In momentul in care Ins in asezare apar unele indicii alepietii permanente (pfavglii, dughene, pivnite), mestesugari negustoricu o vie activitate in domeniul productiei si al circulatiei, uncle semnede urbanisticg medievalg, elemente ale organizkii municipale §i organeale administratiei centrale, dovezi ale unei diferentieri sociale pronun-tate, ale pgtrunderii pe o scars mai largg a scrisului cititului in rindulpopulatiei, ale instalgrii resedintei domnesti etc., faza de tranzitie saupreorgseneascl poate fi socotitg depgsitg ; asezarea trece la faza de oralmedieval propriu-zis. Fireste cg nu in cazul tuturor oraselor in docu-ments apar toate caracteristicile de mai sus. Am considerat esentialepentru faza orgseneasca, pe linga productia mestesuggreascg, care famineo conditie permanentg, indiciile pietki permanente, ale organizarii muni-cipale, ale existentei organelor administratiei domnesti legate de obicei deresedinta domneascg, proprietatea domneascg etc. Constienti de caracterulipotetic al unor incheieri, ca urmare a greutgtilor existente, vom incerca safacem atunci cind va fi vorba de asezkile de pe teritoriul Tariff Rominesti,pentru care exists materialul documentar necesar, unele consideratiiin leggturg cu chestiunile ridicate mai sus, in speranta ca ele vor servimacar ca sugestli pentru viitoarele cercetgri.

1 Vezi mai cu seamd W. Hensel, L'dlude des villes du haul moyen dge en Pologne au moyende la melhode archeologique, In Dacia, vol. V. p. 470 471.

2 Folosirea unora dintre ele ca loc de emitere a actelor domnelti constituie deja unindiciu despre caracterul economies a§ezarii In cauza.

1i

fi

1i

www.dacoromanica.ro

1258 T. OLTEANU 4

Elucidarea originii oraselor medievale implica de la bun inceputcunoasterea componentelor economice si sociale de bazd, ale procesuluigenetic, a cauzelor si conditiilor variate care au determinat aparitia unoratare asezari.

Principala forts motrice care a dat nastere oraselor medievale oconstituie cresterea fortelor de productie intr-o masura care sa fats posibile diviziunea socials a muncii : separarea mestesugurilor de agriculture.Este vorba, evident, de acea diviziune a muncii care genereaza deosebireadintre sferele de productie la nivelul intregii societki. Pentru intelegereaacestei probleme centrale, punctul de plecare trebuie sa-1 constituie cerce-tarea premiselor fundamentale ale procesului de formare a orasului medie-val : latura econo mica, exprimata prin dezvoltarea agriculturii cu toate ramu-rile ei pins la nivelul scindarii sferei de productie unite in sfere deosebite(agriculture si mestesuguri) in cadrul obstii satesti, si latura socials, expri-mata prin cristalizarea si dezvoltarea relapor feudale, premiss fare de careproblema aparitiei oraselor medievale nu poate fi nici macar conceputa.

0 deosebit Snsemnatate in procesul de formare a asezarilor cucaracter urban a avut-o existenta unor drumuri comerciale care brazdauteritoriul Tarii Rominesti si pe care erau purtate catre locurile de schimbo serie de produse. Aceasta activitate comerciala a contribuit la ridicareaunor asezari cu o pozitie geografica prielnica, grabind nasterea si matu-rizarea formelor de viata urband, din asezarile respective. Un rol impor-tant in grabirea procesului de urbanizare a unor asezari, ca la Cimpulungde pada, 1-a jucat elementul strain, sasesc mai cu seams, venit din Tran-silvania si stabilit in unele asezari subcarpatice a caror evolutie econo-mica indica, un nivel de dezvoltare oarecum deosebit de cel al asezarilorrurale obisnuite.

La studierea acestor premise, o contributie efectiva, care se deta-seaza simtitor, o aduce arheologia, in documentarea mai cu seamy a laturiieconomice a procesului de constituire a orasului medieval. Cercetarisistematice efectuate in unele centre feudale de pe teritoriul Tarii Romi-nesti ofera in aceasta privinta date deosebit de valoroase. Cercetarilearheologice efectuate in diferite regiuni 1, unele studii recente 2 si ma'rtu-riile cronicarilor bizantini 3 scot in evidenta intr-o buna, masura stadiulde dezvoltare a economiei Tarii Rominesti in primele secole ale mile-niului al II-lea (e.n.), atit sub aspectul ocupatiilor agrare, cit mai alessub acela al productiei mestesugaresti. Datele furnizate de sapaturile

1 Vezi rapoartele stiintifice de siipaturi arheologice efectuate fn diferite asezari feudal-timpurii. rapoarte publicate In si Materiale si cercetdri arheologice.

2 *t. Olteanu, Producfia mestesugareasca din Moldova si Tara Romineascd in sec. X XV II(Probleme de bazd in lumina cerceldrilor recente), In Studii", 1962, nr. 4.

3 Anne Comnene, Alexiade, ed. B. Lieb, vol. 1, Paris, 1937, p. 81-82, trad. efectuat5la Inst. de istorie ; Nicetas Choniates, ed. Bonn, 1935, p. 668, trad. efectuatil la Inst. de istorie ;M. Attaliates, Hisloria, Bonn, 1835, p. 87. trad. efectuatil la Inst. de istorie ; N. Iorga, Istoria ro-minilor, vol. III, p. 55, citind tin izvor din Muratori, Rev. ital. Scriptorcs ; tratatul lui Ivancocu gcnovezii, In Doc. priv. ist. Rom., veac. XIII, XIV, XV, B, p. 34-40 ; vezi si Diploma ioani-ilor din 2 iunie 1247, uncle se mentioneazA existenta pe teritoriul T5rii Rominesti a morilor demAcinat cereale (Doc. prim ist. Rom., vcac XIII, XIV, XV, B, vol. I, p. 2-3).

SC1V",

www.dacoromanica.ro

5 GENEZA ORASFLOR MEDIEVALE DIN TARA ROMINEASCA 1259

arheologice, coroborate cu cele scrise, atestd existenta unui numdrinsemnat de mestesugari in asezdrile cercetate, ea si a unor progreseconstatate in tehnica unor mestesuguri asupra cdrora nu este cazul ssstArnim aici 1. Cele circa 20 de ramuri mestesugdresti de facturd ruralconstatate pe baza documentelor arheologice, ca si pe baza actelor emisede cancelariile Moldovei si Tarii Rominesti la sfirsitul secolului al XIV-leasi inceputul secolului al XV-lea, sint in radsurd sa ne formeze o imaginedestul de clard a nivelului de dezvoltare generald a productiei mestesu-gdresti si in epoca feudalismului timpuriu. Mestesugarii vor fi aceia carevor imprima, prin prezenta for numeroasd si prin activitatea de productiesi de schimb desfAsuratd in cadrul asezdrii pe care o vor popula, carac-terul unei asezdri urbane.

Asadar, prin dezvoltarea agriculturii sub toate aspectele ei fi prinleirgirea sferelor de productie deosebite (agriculturd fi mestesuguri) cadrulobstii pe teritoriul Rominesti se maturizau in eursul sec.XXIV premisele economics ale procesului de separare a melstefuguluide agriculturd la nivelul intregii societati. Trebuie subliniat insd caaceasta maturizare a premiselor economice n-a avut loc pe intreg terito-riul Tdrii Rominesti in aceeasi vreme. In regiunea Dundrii de jos,de pildd, in nordul Dobrogei, constituirea premiselor economice de aparitiea vietii urbane a fost grabitd de revenirea in aceastd regiune a stdpiniriibizantine in secolul al X-lea. Acest lucru a avut urmdri, asa cum vomvedea mai departe, si in ceea ce priveste maturizarea premiselor socialeale procesului genetic al oraselor medievale.

Pe teritoriul Tdrii Rominesti, premisele aparitiei oraselor medievalesub aspect social prezint'd, in raport cu tdrile din apusul Europei, uneleparticularitdti in functie de conditille social-economice si politice dinmomentul istoric dat, fArd a modifica Ins continutul procesului ca atare 2.

Pe teritoriul Dobrogei, de pildd, cristalizarea raporturilor feudalea fost mai timpurie decit in restul teritoriului Tdrii Rominesti, procesgrAbit, asa cum aminteam mai sus, de revenirea in secolul al X-leastapinirii bizantine 3. Calea principals pe care s-au constituit primeleasezdri cu caracter urban existente aici este asemAndtoare, mai cu seamssub aspect social-politic, aceleia pe care an aparut, aproximativ in aceeasivreme si in conditii asemdnatoare, multe dintre orasele din Bizant,Polonia, Rusia, Germania etc. In restul teritoriului Tdrii Rominesti,cele mai multe orase au apa'rut catre sfirsitul feudalismului timpuriu si la

1 Pentru diversele categorii de mestesugari existente In aceastA vreme, ea si pentruprogresele Inregistrale In tehnica unor mestesugari. vezi $t. Olteanu, op. cit.

2 Vezi rolul relatiilor feudale in formarea oraselor din Virile din apusul Europei la K. Marxsi F. Engels, op. cit., p. 52 ; V. V. StoklItkaia-Tereseovici, Originea orasului feudal din apusulEuropei, in Analele romino-sovietice", Istorie, 1955, nr. 2.

3 Vezi, de pild5, notele toparhului grec" la C. B. Hase, Leonis Diaconi Caloensis histo-riae libri decem, Bonn, 1828; datarea fragmentelor cuprinse In nota toparhului a fost facut5 deM. V. Levcenko, Un izvor prefios privitor la relafiile ruso-bizantine din sec. X, In Busaumuit-csuil Bpemennun, vol. IV (1951), p. 42 -72; vezi cele mai recente studii in aceactil privinVi ; C.Cihodaru, Observafii critice asupra insemnarilor toparhului bizantin", Studii si cercetiiristiintifice", Istorie, Iasi, an. XII (1961), fasc. 2. p. 260-272; P. Diaconu, Despre datareavalului de piatra din Dobrogea si localizarea evenimentelor din nota toparhului grec, in Studii",an. XV, nr. 5, p. 1 222 si urm.

4 c, 52.92

insd,tefti, T0pii

www.dacoromanica.ro

1260 T. OLTEANU 6

sfirsitul secolului al XIV-lea mai en seama, in cuprinsul unor formatiunisocial-politice cu avansate caractere feudale si in conditii politice si interna-tionale diferite de cele existents pe teritoriul Dobrogei in primele secole alemileniului al II-lea, situatie care a influentat modude constituire a acestora1.

In cazul Dobrogei in special capeteniile feudale ale acestor forma-tiuni social-politice an jucat un important rol in aparitia orasului me-dieval. Pentru satisfacerea necesitatilor for si ale personalului de laresedintele respective a fost nevoie de un corp de mestesugari speciali-zati in diverse ramuri de productie care au populat, impreuna cu altselemente din lumea satelor, teritoriul resedintelor senioriale. In jurulunor atare resedinte, asezari de obicei fortificate, dar si in jurul unorsimple asezari, se putea organiza o productie cit de cit satisfacatoaresi o activitate de schimb la nivelul corespunzator, atribute ale vietiiurbane. Tata dar de ce, alaturi de premisele economice, cristalizarearelatiilor feudale a reprezentat o latura indispensabila in aparitiaoraselor medievale. Gradul diferit de dezvoltare a diviziunii muncii sia raporturilor feudale, uncle cauze secundare $i, mai ales, conditiile diferiteea : gradul de densitate a populatiei, existenta unor importante cai decomert, necesitati de ordin strategic, relatli internationale etc., an facutca formarea si dezvoltarea oraselor feudale sa nu fie identice si nici absolutuniforme, nu numai in toate tarile, dar nici macar in toate regiunile uneiai aceleiasi OH. Aceste cauze $i conditii diferite an facut ca tendinta gene-rala care a dus la separarea orasului de sat sa se manifeste sub diferiteforme. Asa se explica multiplele cal de constituire a asezarilor cu caracterurban, cai asupra carora vom starui in cele ce urmeaza.

*Inainte de a trece la prezentarea principalelor cal de aparitie a

oraselor medievale din Tara Romineasea, consideram necesar sa mentionamca aceste cai nu reprezinta tipare" in care sa se incadreze istoria genezeifiecarni oral in parte ; este vorba doar de exprimarea unor stari de lucrurireale, generate in. conditii asemanatoare, care pot fi grupate in functiede trasaturile for comune si de tendinta for de dezvoltare. De aceea chileconcrete de aparitie a primelor noastre orase feudale slut gra indoialafoarte diverse, ele neputind fi reduse la o formula unica. In aceasta diver-sitate de forme, care exprima insa acelasi continut istoric, se pot distingeuncle directii principale de desfasurare a procesului de formare a orasuluide pe teritoriul rgrii Itominesti.

Un rol important in aparitia asezarilor en caracter urban, mai enseama in cazul celor documentate pe linia Dunarii si in partea de norda Dobrogei, 1-au jucat ceutrele fortificate cu functii politice-administra-tive, resedinte ale unor capetenli feudale locale sau bizantine. Asa cumo dovedesc mai cu seama cercetlrile arheologice, uncle dintre aceste centre,ca eel de la Garvan de pilda, erau ridicate pe ruinele vechilor centreroman. Numeroase izvoare bizantine mentioneaza, incepind din secolulal X-lea, existenta in regiunea Dunarii de jos a mai multor orase" MO-

1 Formatiuni feudale pe teritoriul Trull Romtnesti In secolul al XIII-lea, In Doc. prin.ist. Rom., veac. XIII, XIV, XV, B, p. 1-2.

www.dacoromanica.ro

7 GENEZA ORASELOR MEDIEVALE DIN TAR.A ROMINEASCA 1261

rite cu ziduri din piatra 1, la care se adauga cele cercetate arheologic :Garvan, Pacuiul lui Soare chiar Capidava. Este posibil ca si alteasezari de pe teritoriul Tarii Itominesti, care indeplineau functia de rese-dinte ale capeteniilor feudale locale, sa fi fost prevazute cu unele forti-ficatii, mai ales din pamint lemn, constituind puncte de plecare informarea viitoarelor asezari 2. Ipotezele care s-au faeut si care continua

1 ...Caci pe malul acestuia (Istru) shit asezate multe si man orase avind anunata opopulatie de toate limbile..." (M. Attaliates, Historia.. ., Bonn, 1853, p. 85, 204); ...zece°rase si cinci sute sate" In regiunea Dunarii (C. B. Hase, Leonis Diaconi Caloensis historiaelibri decem, Bonn, 1825, p. 501); ...orasele asezate pe malul Istrului..." (Cedrenus-Skylitzes,vol. II, p. 401); ...Preslavul Intaritura foarte puternica. Acesta este un oras vestit, asezatlinga Dunare..." (B. Lieb, Anne Conmene.. Alexiade, Paris, 1937, vol. II, cartca a WI-a,p. 94) ; Vicina resedinta a unei capetenii din Dobrogea (ibidem, vol. II, cartea a VI-a, p. 81-82);fortaretz ridicate la nord de Dunare (Cedrenus-Skylitzes, vol. I, p. 401 -402; vol. II, p. 584 -585) ; cetatea Demnitzikos" identificata de Vasilyewski cu Zimnicea (loannis Cinnami epi-tome rerum ab Joanne et Emanueli Comnenos gestarum, rec. A. Meineke, Bonn, 1836, p. 93-95);Vicina si alte orase (Geographic d'Edrisi, vol. II, Paris, 1836, p. 380 -386; cf. B. Nedkov, Ba.a-wpm u caceanume uae.ou npea XII eve c nopea TeoepaOuema" tea.Hapucu, Sofia, 1960,p. 79 si urm.) ; Vicina scaun metropolitan (Doc. priv. ist. Rom., veac XII, XIV si XV, B, p. 5,11-12 ; N. Gramada, Vicina. Izvoare cartografice. Originea numelui. Identificarea orasului,Cernauti, 1925, extras din Codrul Cosminului ; pentru completa bibliografie despre Vicina, veziPetre S. Nasturel, Asezarea orasului Vicina si (drawl de apus al Marii Negre to lumina unuiportulan grec, SCIV", an VIII (1957), nr. 1 -4; 80 cetati (ropoA) la Dunare" cucerite deSviatoslav In secolul al X-lea, precum si mentionarea Pereiaslavetului ca centru Insemnat(Hoeecmb epeme7ueux nem no naepemmueecnoil nemonucu, ed. D. S. Lihaciov, Moscova-Leningrad, 1950, vol. I, p. 244, 246), ,,... orasele de la Dunare ..." (Bocxpecettozas .ttemonucb,In Honttoe co6 panue Pyccmcs nemonuceii, vol. VII, Petersburg, 1856; vol. VIII, 1859, p. 68);Vicina si alte localitati (Letopise(ul Novgorodului (al patrulea), ed. Honuoe co6pauue..., p. 623).

Isaccea este un tfrgusor In tara Alualak (Valah)" (Geographie d' Aboulfida, vol. II, Textearabe par Reinaud et de Slane, vol. I, Paris, 1842, p. 80 ; vol. II, p. 63); Isaccea, mentionataprima data de egipteanul Navairi (Bromberg, Toponymical..., In Byzantion, XIII (1938),p. 23-24) ; Isaccea oral mare Intarit In vechime (Gelalzade Mustafa, Tabakat at memalik vadaradjat, ed. Fr. Babinger, G.O.W., p. 102-103, Encl. Isl., vol. I, 1 035-1 036, trad. la Inst.de istorie); despre orasul Babadag (Ibn Baltuta, trad. dupa textul francez si arab publicat deCh. Defremery si B. Sanguinetti, Voyages d'Ibn Battoutah, vol. II, Paris, 1854, p. 415 si urma-toarele).

2 Situatii asemanatoare se Intllnesc si In Transilvania, unde izvoarele pomenesc deresedintele fortificate ale voievozilor Menumorut, Glad-Ahtum si Gelu-Gyla denumite urbssau castrum : Biharea-Oradea, Morisena-Cenad (In apropierea Aradului), Cetatea de resedintaa lui Gelu de pe Somes etc. (Legenda Sancti Gerhardi episcopi, ed. Em. Szentpetery, Scrip-tores rerum. ., vol. II, Budapesta, 1932, p. 489; $t. Pascu, Le developpement des metiers etdu marchd en Transylvanie au moyen-age jusqu'd fin du XV l-e siecle, In Revue Roumained'histoire, torn. 1, 1962, nr. 1, p. 23; S. Ardeleanu, Orasul Cluj centru mestesugaresc In sec.XVI, Studii", 1953, nr. 4, p. 131 si urm. In R.S.S. Iloldoveneasca, arheologii au descoperituncle asezari situate In jurul unor centre fortificate unde rezidau virfurile feudale ca la Alcedar(secolul al X-lea) In care diferitele mestesuguri ajunsesera la un grad anumit de Inflorire In-dreptatindu-i pe cereetatori sa le considere asezari cu caracter orasenesc (G. B. Fedorov, Rezul-tatele problemele principale ale cerceldrilor arheologice din sud-vestul referiloare laprimul mileniu at e.n., In SCIV", 1959, nr. 2, p. 388, 392-393). In istoria oraselor rusesti,asemenea centre purtau denumirea de Topoe-uri si prezentau aceleasi caracteristici (M. N.Tihomirov, Apeettepyccnue ropoaa, ed. a 2-a, Moscova, 1956. Pentru orasele din Bulgaria,D. Anghelov, Feb.'s enpoca as cpeanoeenomun EbneapcKa epaa, In Arheologia", an. II (1960),nr. 3; D. Coneev, La forteresse Tzeraina-Cepina, Byzantinoslavica", 1959, nr. 2, p. 300-301,303; D. Coneev si St. Stoilov, La forteresse d' Aare, Byzantinoslavica", 1961, nr. 1, p. 31,53-54. Pentru Polonia, vezi W. Hensel, L'etude des villes du haul moyen-dge en Pologne..In Dacia, vol. V, 1961, p. 463-484. Pentru Germania, vezi P. Grimm, Zum Verhaltnis vonBury und S(adt nach archdlogischen Beobachlungen in Mittel und Ostdeutschland, In Omagiu lui

U.R.S.S.

1i

a3i

www.dacoromanica.ro

1262 $T. OLTEANU 8

sit se facd in acest sens rdmin a fi confirmate sau infirmate in viitorde cercetdri arheologice ample si sistematic efectuate pentru fiecareasezare in parte.

in jurul acestor nuclee fortificate, in care isi aveau resedinta -virfu-rile aristocratiei feudale, aparate de puternice detasamente militare,s-a stabilit o .populatie sateascd lipsitd de mijloace de apdrare, care, inconditiile unor iminente pericole externe, vedea in aceste centre forti-ficate asigurarea personals, a familiei si a avutului ei. Relatdrile cdpete-niei bizantine din jurul anului 1000 sint deosebit de semnificative in acestsens. Bidicarea fortificatiei in care urma sa se stabileascd toparhul impreundcu familia, rudele i fortele sale militare (circa 300 de ostasi) a precedatformarea asa-zisului oral, in jurul ei asezindu-se intr-un fdstimp destulde scurt o populatie diversd 1. Fortificatia a fost ridicatd pe urmele uneivechi asezdri, ale direi ziduri erau in stare de ruins 2. Scopul acesteifortarete ridicate cu mare grabd" era de a proteja virfurile feudale aflatein ea fatd de pericolul unui attic barbar". Afram insd ca, intr-un foartescurt timp, imprejurimile fortaretei se populeazd intens, fortificindu-sedin aceleasi motive cu un an de apgrare i formind, dupd relatareatoparhului, cealaltd incinta a orasului". in fortdreatd (prima incintd)an fost depuse spre pastrare tot ce se afla mai de pret in asezare ; celede prisos au fost Idsate in a doua incintd, unde locuia populatia nevoiasd,de rind, de curind stabilitd, caci acuma spun toparhul era locuitorasul intreg, tar fortareata era pregatita sa ne scape de la mare primejdie".Tin proces asem'andtor de constituire a asezdrii a avut loc, probabil, siiu cazul altor orase-cetati de la Dundrea de jos, resedinte ale unor cape -tenii feudale, cu o populatie eterogend, care intretineau pentru apdrare ostinumeroase. Este cazul Vicinei reprezentata intr-o carte nauticd printr-ocetate cu puternice ziduri i turnuri 3, oral cu o activitate economicsinfloritoare, cu inane cladiri, en intinse cimpuri cultivate 4. Yn trecereasa prin Dobrogea, in jurul anilor 1330-1331, Ibn Battutah mentionain regiunea gurilor Dundrii alte doud mart fortificatii, una find in starede Tuba, in jurul cdrora se aflau asezdri civile asemandtoare unor satemar]" 5.

Deosebit de sugestive din acest pullet de vedere sint constatdrilefacute cu prilejul cercetarilor arheologice intreprinse la Garvdn. Obser-vatii stratigrafice facute In decursul mai multor campanii au precizatca asezarea de aici alcdtuia un mare complex, format din doud particentrul intarit in care rezidau virfurile aristocratiei feudale lake i reli-

Constantin Daicoviciu, Bueuresti, Edit. Academiei R.P.R., 1960. Pentru alte tart vezi V. V.StokIRkaia-Terescoviei3Originea oravilui feudal din apusul Europei, Analele romino-sovietice",Istorie, 1955, nr. 2; Yvette Dollinger-Leonard, De la cud romaine k la Wile medievale, In Stu-dien zu dem Anfangen..., Berlin, 1958.

1 C. B. Hase, op. cit., p. 501.2 Ibidem, p. 501-503.

N. Grnmad5, op. cit., p. 11.4 Geographic d'Edrisi, vol. II, Paris, 1836, p. 380-386; cf. B. Nedkov, op. cit., p. 79

$i urm.5 Ibn-Battutah, dupA Ch. Defremery st B. R. Sanguinetti, Voyages d'Ibn Battoutah,

vol. II, Paris, 1854, p. 416.

:

www.dacoromanica.ro

GENEZA ORA5ELOR MEDIEVALE DIN TARA ROMINEASCA 1263

gioase 1 ridicat in secolul al X-lea pe locul fostei cetati romano-bizantine,folosind macar in parte fortificatiile acesteia, si asezarea de jos, civi16,care se intindea la sud si vest de cetate, alcatuind o suburbie". Maiintii a fost ridicat nucleul fortificat, dupg o amply cur6tire si nivelare aterenului facute in prealabil, in jurul caruia s-a asezat o numeroasa popu-latie venal in etape succesive din centre mai mult sau mai putin depgr-tate : la inceput, aceasta populatie s-a asezat in imprejurimile imediateale cetatii, apoi, pe masura popularii spatiului din imediata apropierea incintei, a fost populat si teritoriul mai indepartat 2. Cine era aceastapopulatie si in ce conditii social-juridice se stabilea aici este greu de spusdeocamdat'a.

Situatii asemanatoare se constat5, si la Pacuiul lui Soare si Capi-dava. ConstruitA in a doua jumatate a secolului al X-lea, cetatea de laPdcuiul lui Soare a avut initial un caracter militar. Spre deosebire deGarvan, aici popularea teritoriului cet'atii si formarea asezarii propriu-zise a durat mult6 vreme, Melt de-abia din secolul al XIII-lea se observA,in sapaturile arheologice existenta unor elemente de viata urbanA inasezarea respectivV. La Capidava, incinta construita din piatrI inaceeasi vreme urmeaza aproape exact traseul vechii incinte romane 4.In interior au fost descoperite bordeiele si locuintele de suprafata, alelocuitorilor cet'atii 5. Sondajele efectuate in afara incintelor, atit la Pacuiullui Soare 6, cit si la Capidava 7, au scos la ivealA numeroase urme delocuire feudal-timpurie, apartinind asezarii civile. Pentru precizareaintinderii asezarii, a etapelor de populare a acestui teritoriu etc., sintnecesare in continuare, mai cu seamy la Capidava, cercetgri ample sisistematic efectuate. Rezultate dintre cele mai semnificative au fostobtinute ins6 pe linia determingrii principalelor ocupatii ale locuitorilorasezarii, in special la Garvan, menite sg, aducg, unele preciz6ri in leg&tura cu functia economics si caracterul economiei acestor asezdri, cu uneledintre caracteristicile principals ale etapelor de dezvoltare pe care le-auparcurs asezarile mentionate.

0 caracteristica a orasului medieval in general o constituie coexis-tenta in proportii diferite a diverselor preocupari ale populatiei °rase-nesti, indicind sectoare de activitate economics variate. Spre regretul

1 Prezenta crucii de aur, a plumbului sigilar provenind de la un ierarh bisericesc, casi a aceluia provenind de la guvernatorul provinciei Paradunavon, sint dovezi In plus ale exis-tentei aici a unor autoritliti lake §i bisericesti care purtau corespondents (SCIV", an. VI(1955), nr. 3-4, p. 733).

2 Materiale si cercetari arheologice, vol. V, p. 572, 573, 580, 583 ; vol. VIII, p. 690.3 Vezi rapoartele stiintifice de siipilturt de la Pikuiul lui Soare, publicate In Materiale

si cerceldri arheologice, vol. VVIII ; de asemenea, P. Diaconu, Kpenocmb XV ee. e 173; ;y-70.2 Aga Coape a ceeme apxeonoeunecnur uccmOoealtuu, In Dacia, V (1961), p. 485-501 ; R. Popa,Elemenle urbane in asezarea de la Pacuiul lui Soare in secolele XIII XIV, comunicare tinutdcu prilejul Sesiunii stiintifice de arheologie medieval5, Iasi-Suceava, 28 mai-7 tunic 1963.

4 Gr. Florescu, R. Florescu §i P. Diaconu, Capidava. Monogralie arheologicd, vol. I,Bucuresti, 1958, p. 250 mai cu seamy.

5 Numai In campania din 1959 au fost descoperite circa 80 de asemenea constructii(Materiale si cerceldri arheologice, vol. VIII, p. 693).

6 Materiale si cerceldri arheologice, vol. VIII, p. 720.7 Ibidem, p. 699-703.

.X

www.dacoromanica.ro

1264 ST. OLTEANU 10

nostru, raportul dintre aceste preocupari este foarte greu de precizat,mai cu seams in perioadele mai timpurii de dezvoltare ale ora§ului. Sapa-turile arheologice ne dau doar unele indicatii despre frecventa acestoradupe urmele pe care ele au putut sa le lase in pamint. Unele ocupatiiale locuitorilor, prin caracterul lor, n-au putut lasa indicii sau, in cazuleel mai fericit, aceste indicii sint extrem de reduse ca numar. Evidentca, in aceasta situatie, aprecierile noastre nu pot fi decit relative. Totu§i,observatiile facute pe materialul existent ne-au dat posibilitatea sa cunom-tem o insenmata parte din variata i bogata activitate din domeniuleconomiei urbane. In localitatile pomenite au fost scoase la iveala atelieremeOepgaref}ti, unelte de lucru, obiecte in stare finite sau in curs deprelucrare, de§euri rezultate din prelucrarea materiei prime, care nu mailass, nici o umbra de indoiala asupra caracterului diferentiat al me§te-§ugurilor. La Garvan, de pilda, aezare care dateaza din sec. XXII, aufost identificate circa 10 ramuri de activitate me§te§ugareasca, in cadrulunora dintre ele hind vorba de anumite specializari 1.

Alaturi de activitatea productive, la Garvan au fost descoperiteo serie de indicii care dovedesc o intensa activitate de schimb. Yn afara

produselor locale 2, o larga circulatie o aveau produsele de provenientastraina, venite pe calea schimbului. Au fost scoase la iveala fragmenteceramice de lux de facture bizantina, obiecte de podoaba (cercei, brataride sticla, precum §i alte obiecte venite la Garvan pe calea schimbuluidin centre mai mult sau mai putin departate : ormele de pe litoralulMarii Negre, Constantinopol, Kiev, unele regiuni din nord-estul Rusiei(Volhinia) etc. 3. Cu adevarat impresionanta este cantitatea mare demoneda descoperita, fapt care arunca, lumina asupra volumului schim-burilor economice efectuate in cadrul a§ezarii de la Garvan 4.

Iata dar o serie de fapte incontestabile, care demonstreaza existenta,in asezarea de la Garvan in sec. X XII, a unei activitati me§te§u-gare§ti variate cu un caracter diferentiat, deosebindu -se foarte multca volum de situatia de la sate, precum i a unei intense activitati

2 Vezi mai cu seams I. Barnea, Mestesugurile to asezarea feudald de la Garvan (sec.X XII), In SCIV", an. VI (1955), nr. 1-2, p. 99-117.

2 I. Barnea, Amforele feudale de la Dinogefia, In SCIV", an. V (1954), nr. 3-4,p. 527.

SCIV", an. II (1951), nr. 1, p. 35-36, 46; an. III (1952), p. 365; an. IV (1953),nr. 1-2, p. 255, 270; an. IV (1953), nr. 3-4, p. 652 si urm., p. 661 $i urm., an. VI (1955),nr. 3-4, p. 734; I. Barnea, Amforele feudale de la Dinogefia, SCIV", an. V (1954), nr. 3-4,p. 527; idem, Relafiile dintre asezarea de la Bisericula-Garvdn Bizanf In sec. X XII,SCIV" , an. IV (1953), nr. 3-4, p. 649 -669; idem, Bizance, Kiev et l'Orient sur le BasDanube du X-e au XII-e siècle, In Nouvelles etudes d' histoire. Bucuresti, 1955; idem, Ele-mente de culturd materiald veche ruseasca si orientald to asezarea feudale (sec. X XII) de laDinogefia, In Studii referale privind istoria Romtniei, vol. I, Bucuresti, 1954.

4 SCIV". an. II (1951), nr. 1, p. 27, 35; an. IV (1953), nr. 1-2, p. 251, 252, 255;In anii 1951-1952 au fost descoperite 142 de monede bizantine (ibidem, p. 262); I. Barnea,Relafiile In op. cit., p. 650-651 ; SCIV", an. VI (1955), nr. 3-4, p. 730; Maleriale sicercetdri arheologice, vol. VII, p. 588; vol. VIII, p. 684; Eugen Comp, Gh. Bichir, 0 nouddescoperire de monede,si obiecte de podoabd din sec. X XII In asezarea de la Garvdn (Dobrogea),Studii cercetari de numismatics ", vol. III, p. 240-241 ; I. Barnea, Alt tezaur de monedebizantine de la Dinogefia, Studii cercetilri de numismatics ", vol. III, p. 250.

si

si

3

fi

. .,

si

. . .,

sisi

www.dacoromanica.ro

11 GENEZA ORA$ELOR MEDIEVALE DIN TARA Rom/NRASCA 1265

de schimb interne, de tranzit si externe, in practicarea c'grora eraangajatg, o parte insemnatg a locuitorilor asezgrii. Celelalte categoriisociale existente in. asezare, si chiar si mestesugarii si negustorii in timpulin care nu erau retinuti in procesul de productie si de circulatie, prac-ticau o serie de indeletniciri, mai cu seams din domeniul agrar. Din sapg-turi au rezultat numeroase unelte si obiecte care atestg ocupatii cu caracteragricol (seceri, lame de hirlet, fier de plug, pietre de risnitg, hambaresi gropi pentru depozitarea cerealelor : grin, orz, mei, secarg, mazgre,linte), oase de animale (bovine, porcine, ovine etc. 1), unelte de pescuit,in.stalatii pentru prelucrarea pestelui, oase de peste 2, indicii ale albing-ritului 3 §i vingtoarei 4 etc.

Aceasta este situatia la Garvgn. In celelalte asezgri, Pacuiul luiSoare si Capidava, deli cercetgrile arheologice intreprinse ping acum nusint de intinderea celor de la Garvgn, au fost obtinute unele rezultatesemnificative pe linia aprecierii nivelului de dezvoltare a vietii social-economice din cadrul asezgrilor. Se constatg, si aici prezenta unei activi-tgti mestesuggresti superioare celei sgtesti atit ca numgr de mestesuguri,cit si ca nivel tehnic 5. Ca si la Garvgn, au fost descoperite si aici oserie de obiecte de facturg strains venite pe calea schimbului, precumsi o mare cantitate de monede mai cu seamg bizantine si bulggresti 6,dar si rominesti de la sfirsitul secolului al XIV-lea, care dovedesc rela-tiile de schimb cu diferite centre si regiuni mai mult sau mai putin hide-pgrtate. Despre o insemnatg activitate comercialg in cadrul unor orate,ca Vicina de pildg, vorbesc si unele izvoare scrise contemporane. Refe-rindu-se la Vicina si Pereiaslavet, Edrisi aratg in Geografia sa cg ele auclgdiri Inane, prgvglii multe si izvoare de venituri imbelsugate, multidintre locuitori fiind negustori instgriti 7 j tezaurele monetare descope-

1 SCIV", an. II (1951), nr. 1, p. 25, 27, 31, 37; ibidem, III (1952), p. 359, 362, 368,369, 381, 382-383, 386, 391, 393, 401 ; an. IV (1953), nr. 1-2, p. 246, 249, 251 ; Materialesi cerceldri arheologice, vol. V, p. 575 (fig. 8), 582; vol. VII, p. 592; vol. VIII, p. 685.

2 SCIV", an. II (1951), nr. 1, p. 31; an. VI (1955), nr. 3-4, p. 723 -724; Mate-riale si cercetdri arheologice, vol. V, p. 569, 571 ; vol. VII, p. 589; $t. Constantinescu, PescuitulIn balfile Dundrii In lumina sapaturilor arheologice de la Garvdn (sec. X- XII), SCIV", 1956,nr. 3-4, p. 407 si urm.

8 SCIV" an. III (1952), p. 386 ; Materiale si cercetdri arheologice, vol. V, p. 582.4 SCIV", an. I (1950), nr. 1, p. 69-74.5 P. Diaconu, Sapaturile de la Pacuiul lui Soare, In Materiale si cercetdri arheologice,

vol. V, p. 589 si urn.; vol. VI, p. 664; Gr. Florescu, R. Florescu si P. Diaconu, Capidava.Monografie arheologica, p. 139-141, 233. P. Diaconu, Sapaturile arheologice de la Pdcuiul luiSoare, In Materiale si cercetdri arheologice, vol. VI, p. 664, fig. 13; SCIV", an. VI (1955), nr.3-4, p. 826. P. Diaconu, op. cit., p. 663-664, fig. 12. Gr. Florescu, R. Florescu si P. Diaconu,Capidava. Monografie arheologica, p. 207, 215-226. Vezi, de pilda, prelucrarea pestelui in insta-lat.ii speciale pentru comercializare. R. Popa, Elemente urbane In asezarea de la Pacuiul luiSoare In secolele XIII- XIV, comunicare tinuta cu prilejul Sesiunii stiintifice de arheologiemedieval,, Iasi-Suceava, 28 mai-7 iunie 1963.

6 Materiale si cercetdri arheologice, vol. VII, p. 605; vol. V, p. 562.7 Gdographie d'Edrisi, vol. II, Paris, 1836, p. 380-386, 400 ; cf. B. Nedkov, op. cit.,

p. 79 si urm. ; I. Barnea, Relafiile dintre asezarea de la Bisericufa-Garvan si Bizanf In secoleleX-XII, In SCIV", an. IV (1953), nr. 3-4, p. 644 ; llovecmb epemeunux item, ed. D. S. Liha-ciov, vol. I, Moscova-Leningrad, 1950, p. 246.

www.dacoromanica.ro

1266 $T. oLTEANU 12

rite la Isaccea si in imprejurimi sInt in masufd sa confirme insemn6tateaca volum a produselor de schimb pe piata oraselor in sec. XXIV1.Ca §i in cazul Garvanului, al'Aturi de aceste indeletniciri documentelearheologice §i literare consemneaz'a si alte ocupatii, ca agricultura, cres-terea vitelor, pescuitul etc. 2, intilnite aproape in orice asezare medievalA.

In fata unei atare situatii de proportii diferite a diverselor formede economie, problema care se pure este aceea de a aprecia in functiede anumite trasaturi pe care incercam 0, le definim mai sus, caracterulasezarilor asupra cgrora am staruit, precum si etapa istoricA de dezvol-tare social-economicl pe care ele au parcurs-o. Fireste ca in stadiul actualal cercetgrilor incheierile pe care le vom formula nu vor avea un caracterdefinitivat ; in functie de descoperirile ulterioare, ele vor putea fi confir-mate, completate cu not m6rturii documentare. Avem convingerea caceea ce se poate spune in momentul de fata reprezintg doar punctulde plecare in rezolvarea stiintified a acestei interesante chestiuni.

Din prezentarea situatiei generale din cadrul asezarilor s-au desprinsuncle tfasdturi caracteristice in masura sg, ne ajute la intelegerea chestiu-nilor ridicate. A reiesit mai into existenta, la Garvgal mai cu seams, darsi la Intcuiul lui Soare §i la Capidava, a unei activitati mestesuggresti de ointensitate care dep'a§e§te cu mult activitatea de aceeasi naturg, dintr-oasezare ruralg, obi§nuitg 3. Exist./ indicii ca in cazul unor ramuri me§te-sugaresti se producea §i pentru piata 4.

0 alt' tedsatufd specified asezarilor cu un caracter deosebit de eelsatesc o constituie existenta unei activitati de schimb, legate de altminteride activitatea productivA din aceeasi asezare, pentru aprovizionarea cuproduse de factufd strains asezkii, a unor elemente cu marl posibilitAtimateriale, pentru deservirea personalului centrului feudal laic sau biseri-cesc din a§ezarea respective, a unora dintre locuitorii satelor vecine etc.

Aceste dou'd tras'aturi caracteristice din domeniul economiei, in pro-portiile si formele in care ele au fost obsery ate in localit'atile de pe liniaDun'arii si din nordul Dobrogei, sint atribute incontestabile ale asezarilorde tip urban 5. Semnificative in aprecierea caracterului asezarilor sint si

1 Maleriale si cercetliri arheologice, vol. V, p. 471.2 Boris Nedkov, op. cit., p. 79; V. Canarache, Unelle agricole pe teritoriul Republicii

Populare Romine to epoca veche, in SGIV", an. I (1950), nr. 2, p. 103-104 ; Materiale si cerce-tari arheologice, vol. V, p. 555, 559; VII, p. 605; VIII, p. 694, 700-702, 718, fig. 8/3.

a Asemenea a$eziiri au fost cercetate deja Yncit exists posibilitatea 1ncercilrii uneicomparatii Yn aceasta privinta.

4 Este cazul ceramicii, care arata prin caracterele ci tipologice stilistice provenientasa in uncle asezari marginase ; prezenta formelor de turnat, a tiparelor poate constitui si caun indiciu In aceastil privinta. Prelucrarea pestelui In instalatii speciale In proportii foartemarl, documentatal mai ales la Pilcuiul lui Soare Garviin, avea ca stop comercializarcaproduselor realizate nu numai to asezArile respective, ci chiar $i pentru uncle centre mai tilde-purla te.

5 Aceleasi caracteristici din domeniul economiei se intilnesc $i la orasele din vecheaRusie (M. N. Tihomirov, op. cit. ; B. Fedorov, Rezultatele $i problemele principale ale cerceta-rilor arheologice din sud-vestul U.R.S.S., referiloare la primul mileniu al e.n.,In SCIV", an. X(1959), nr. 2), din Polonia (W. Hensel, Slowianszczazna wezesnoredniowieczna, Poznan, 1952 ;idem, L'etude des villes du haul molten age en Pologne au molten de la methode archeologigue,In Dacia, vol. V), din Bulgaria (D. Anghelov, op. cit. ; I. Giangova, Tapeoecnu no,stougnua

si

sisi

www.dacoromanica.ro

13 GENEZA ORA$ELOR MEDIEVALE DIN TARA Rom/NEAscA 1267

alte observatli care merit& atentia cuvenita. Este vorba mai into de uneleelemente de urbanistica medievala, cum ar fi, de pilda, dispunerea siste-mated', paralel cu axul lung al a§ezarii, a locuintelor de la Garvan. Introdiferitele §,iruri de locuinte s-au creat spatii libere, alcatuind ulitele saustrazile necesare comunicatiei 1. Sistemul deosebit de constructie a bor-deielor cercetate atit de la Garvan, cit §i de la Capidava §i Pacuiul luiSoare (este vorba, pe de o parte, de bordeie propriu-zise, iar pe de altade locuinte de suprafata mai mari §i mai aspectuoase), ca §i inventaruldiferentiat descoperit in aceste locuinte, constituie pretioase indicii alediferentierii sociale pronuntate existente, lucru care nu se observe inaceea§i masura Intr -o a§ezare rurala din aceasta vreme 2. Prezenta laGarvan a autoritatii laice §i bisericesti, care purta corespondent& cuguvernatorul provinciei Paradunavon, dovedita de descoperirile facuteplaseaza dintr-o data aceasta a§ezare in rindul asezarilor de tip urban.La toate acestea se mai poate adauga gradul de concentrare a populatiei,incomparabil mai ridicat decit la sate 4, precum §i un element de supra-structura intilnit in aceasta vreme, cu unele exceptii, numai in asezarilece depa§isera, ca dezvoltare, nivelul de viata rurala : insu§irea de catre oparte a locuitorilor a scris-cititului 5.

Toate aceste fapte de netagaduit dovedesc existenta in asezarilementionate, alaturi de o numeroasa populatie cu preocupari agrare sau dealta, nature, a unei populatii mestesugaresti §i negustore§ti cu o individua-litate precisa, §i cu o pondere economics in continua cre§tere. Elementelede ordin social, ca §i cele din domeniul urbanisticii, fenomenul de concentrarea populatiei, straine satului medieval, diferentierea socials pronuntata,raspindirea scris-cititului, fenomene legate strins tocmai de necesitatileacestei populatii, mestesugaresti mai cu seama, demonstreaza, dupd parereanoastra, caracterul urban al asezarilor. Fire§te ca nu in toate asezarileformele vietii urbane erau la acela§i nivel de dezvoltare. Cercetarile depina acum au dovedit ca la Garvan §i, potrivit izvoarelor, §i la Vicina,Isaccea etc., aceste forme de tip urban se aflau in plina, dezvoltare, justi-ficind eel mai bine caracterul atribuit. La Pacuiul lui Soare, §i mai cuseams la Capidava, unele dintre aceste elemente urbane se aflau Inca instare embrionara, iar altele dintre cele mentionate n-au fost dovediteping acum. Este foarte posibil ca aceasta, carenta sa, se datoreze fazei limi-

',Tart roxcuarna Kpenocmma e 17pecitae, In lzvestiia Institut, vol. XXI (1955), p. 233-290, pre-zentare In SCIV", 1959, nr. 2, p. 528-529), din Germania (P. Grimm, Zum Verhallnis vonBurg und Stadt nach archliologischen Beobachtungen in Mittel und Ost Deutschland, In Omagiului Constantin Daicoviciu), din alte tail din apusul Europei (V. V. Stoklitkaia-Terescovici,Originea oraqului feudal to apusul Europei, Analele romino- sovietice ", Istorie, an. 1955, nr. 2).

1 SCIV", an. VI (1955), nr. 3-4, p. 733.2 Eugen Comsa, Despre lipurile de !octal* din cuprinsul aqez6rii din secolele I X XII

de la Garvan (studiu preliminar), SCIV", an. X (1959), nr. 1, p. 101 -114; an. 1 (1950),nr. 1, p. 69-74.

SCIV", an. VI (1955), nr. 3-4, 733.4 La Garvan, de pild5, au fost descoperite pina In prezent peste 200 de locuinte, iar

la Capidava numai In campania din 1959 au fost descoperite circa 80 de asemenca locuinte.s 0 serie de obiecte descoperite poarta pc ele diferite Insemnari cu caractere slave

(SCIV", an II (1951), nr. 1, p. 26, 244).

a

,,

www.dacoromanica.ro

1268 $T. OLTEANU 14

tate in care sint lucrarile, mai ales el, asa cum arAtam mai sus, asez'grilecivile propriu-zise din afara zidurilor n-au fost Inc a sistematic amplucercetate. Totusi, cu rezerva unor surprize de viitor, deosebirile de dez-voltare din cadrul asezkilor pomenite reflectA etapa In care se gAseafiecare, la uncle dintre ele, la Capidava de pildg, existenta acestei etapede tranzitie sau preurban6 manifestindu-se din plin.

Pe teritoriul propriu-zis al TArii Itominesti, unde conditiile de ordinpolitic mai cu seams au fost diferite de cele de pe teritoriul Dobrogei,procesul de aparitie a oraselor medievale a cunoscut uncle forme de mani-festare deosebite de cea prezentatA ping acum 1. Aici, orasele au aparutrelativ tirziu, incepind din secolul al XIII-lea trebuie subliniat ca celemai multe dintre ele se constituie incepind din a doua jumAtate a seco-lului al XIV-lea phA, care mijlocul secolului al XVI-lea. Ele s-au ngscutIn cadrul unor formatiuni social politics de caracter feudal, din asezArilerurale beneficiare ale unor conditii de dezvoltare deosebit de favorabile(asezare geografic6, in masurA, sg, permit./ o populare intens6, situarea laintersectia drumurilor comerciale, la locuri de trecere) si din locurile undose schimbau periodic produsele satelor regiunii respective, mai precisdin tirgurile periodic organizate care se tineau In locuri convenabile locui-torilor satelor din apropiere. Uncle aseeari cu caracter orasenesc, foarteputine de aitfel, s-au format In regiuni miniere in legAturA cu exploatareaorganizata i i sistematic facutg., de care puterea centrard, a minereurilorsau mineralelor existente 2.

Yn momentul de fa0, este extrem de greu de precizat pentru fiecareoral In parte calea pe care a aparut, ca i etapa preurban6 pe care a par-curs-o fiecare. Documentele existente nu ne dau nici o 16murire cit desumar'd, in aceasta privints, afara doar de faptul ca ele indica, In cazulIn care pomenesc de anumite orase, momentul consemnArii for ca orasemai mult sau mai putin formate. Nici sgpAturile arheologice efectuateping, in prezent nu sint In mAsura" sa elucideze originea tuturor oraselor,deoarece asemenea cereetari nu s-au intreprins decit numai pentru citevadintre ele. De aceea cercetArile noastre se vor baza pe rezultatele obtinuteIn cazul oraselor uncle s-au facut sg,pgturi, ca i pe uncle documente carecuprind date semnificative.

Orase le care an apgrut din aseza'ri sItesti sau pe anumite locuri undese tineau tirguri periodice slut, In esentl, rezultatul activiteitii productivesi al neceiteililor de schimb, In conditiile existentei relatiilor feudale, alelocuitorilor buchetului de sate din regiune. Caracterul permanent alpietei din asezarea respectiv6 a fost imprimat prin stabilirea aici a unorelemente din domeniul producciei si al desfacerii meirfurilor din sateleinvecinate i chiar strain. In legltura cu aceasta, merits a fi retinutg

1 Asa cum aminteam mai sus este posibil ca si aici unele dintre orase sa fi luat nasteredin centre fortificate cu functii politico-administrative ; ping In prezent insA nu exista nici unindiciu macar in aceasta privinta. Tot asa si uncle orase din Dobrogea au putut sa se formezepe una dintre cilile asupra ciirora vom stArui mai jos.

3 Pentru Transilvania, exemple de nastere a oraselor din asezari siltesti cu tirguri sApta-minale, precum $i de asezari care au luat nastere In legAtura cu exploatArile miniere veziin Doc. prin. ist. Rom., Transilvania, veac. XIII, vol. II, p. 138 (1271); p. 376-377, 400, 448,

gi

gi

-

www.dacoromanica.ro

15 GENEZA ORASELOR MEDIEVALE DIN TARA Rom/NEAscA 1269

constatarea potrivit careia aproape fiecare ora§ se afla situat intr-o regiunedens populata, aproximativ in centrul unui grup de sate destul de nu-meros, sate care, cu exceptia unora, au precedat a§ezarea urbana 1. Uneledocuments ne ofera posibilitatea sa surprindem momentul cind o a§ezaresateasca capata caractere urbane. Cornatelul, de pilda, este calificat indocumentele din 9 octombrie 1492 Ri 1 iunie 1526 ca sat 2. La 5 mai 1538,cu prilejul emiterii unui act domnesc, apare pentru prima oars mentiuneaca actul a fost scris de catre Oprea diac in tirgul Cornatel" 3. Urmatoareamentiune documentary a Cornatelului, la 23 decembrie 1575, 11 calificaffora§ul domniei mele" 4. Prin urmare, dupa 12 ani de la ultima mentiuneca sat, a§ezarea de la Cornatel prezenta anumite trasaturi caracteristice,care 1-au determinat pe eel ce redacta actul domnesc sa -1 calificeEvident ca una dintre aceste trasaturi, definita de inski notiunea de tirg,o constituia desfacerea produselor pe aceasta piata organizata in cadrula§ezarii cu incuviintarea proprietarului ei feudal, la acea data Neagoemare vistier. Exists unele indicii potrivit carora aceasta activitate econo-mica a unora dintre locuitorii Cornatelului era anterioara datei de 1538.La 1503, elemente din cadrul a§ezarii de la Cornatel sint atestate in regis-trele bra§ovene ca intretinind anumite relatii de schimb cu ora§ul res-pectiv 5. Prezenta acestor negustori, calificarea a§ezarii ca tirg ca urmarea tIrgului saptaminal care avea loc, exprima, dupa parerea noastra, mo-mente ale etapei de tranzitie, preurbana, catre a§ezarea ora§eneasca.

Calificarea de oral al domniei" dupa data de 1575 pins catre mij-locul secolului al XVII-lea, prezenta aici in. aceasta vreme a elementelorstraine (Ianiu, Iambal, Carmaza) legate de productie §i mai ales de acti-vitatea de schimb, a organelor administratiei domne§ti, a organelor admi-nistratiei municipale (judetul, de pilda) 6 demonstreaza gradul de maturi-zare a formelor urbane din cadrul Cornatelului in ultima treime a secoluluial XVI-lea §i in prima jumatate a secolului urmator.

Craiova ne ofera un alt exemplu de evolutie sat-ora§. De§i documen-tele sint de data aceasta mai putin claire, se poate urmari, cu oarecareaproximatie, linia evolutiva a a§ezarii. Prima mentiune documentary aCraiovei dateaza din 1 iunie 1475, rind. este pomenit ca martor intr-unhrisov domnesc jupan Neagoe de la Craiova" 7. Aceasta mentiune,

1 Aproape toate orasele existente au grupate In jurul for circa 10-15 sate (vezi depildA : TIrgoviste, Bucuresti, TIrgsor, Cornatel etc. unde cercetarile arheologice si cele de supra-fata au aratat existent,a urmelor de locuire feudal(' anterioara nivelului de via(.(' urbana).

2 La 9 octombrie 1492, Vlad voievod Intareste lui Staico logofat Cornatelul tot si Descu-perestii toll", sate cumparate de la fostii for proprietari (Doc. priv. ist. Rom., veac XIII, XIV,§i XV, B, p. 212) ; la 1 iunie 1526, Radu voievod Intareste lui Neagoe vistier satele anume...

Chiseletul tot si Cornatelul tot $i Descuperestii toti Gaojanii toti...", sate apropiate unulde altul, cumpArate de Staico cumatrul sau (Doc. priv. ist. Rom., veac, XVI, B, vol. II, p. 15) ;vezi $i C.C. Giurescu, Un vechi oral at Tara Romtnesti : Corndfelul, In Studii gi articole de islorie,vol. II, BucureW, 1957.

3 Doc. priv. ist. Rom., veac. XVI, B, vol. II, p. 244, orig. slay.4 Ibidem, vol. IV, p. 209, orig. slay.5 Quellen, vol. I, p. 20 ; vezi $i vol. III, p. 195, 205, 237, 241, 302.6 Vezi C. C. Giurescu, Un vechi orag al Tarii Romtnesti : Corndfelul, In loc. cit.,

p. 95-130.9 Doc. priv. ist. Rom., veac. XIII, XIV, XV, B, p. 153.

tirg.

si 61

www.dacoromanica.ro

1270 T. OLTEANU 16

precum §i cele ulterioare, ping catre mijlocul secolului al XVI-lea 1, nuindica in mod cert caracterul a§ezarii. Un act din 23 aprilie 1532 si altuldin 15 martie 1544 par sä indite caracterul rural al a§ezarii. In actelepomenite se lass sa se inteleaga la un moment dat ca la Craiova este vorbade o a§ezare sateasca 2. Pe de alts parte, unele documente contin anumiteatribute pentru Craiova, situind-o in rindul a§ezarilor cu un anumitprofil social-economic, deosebit oarecum de eel rural : sediu al baniei,incepind din jurul anilor 1491 1492 3, loc de emitere a actelor dom-ne§ti Inca din 1496, precum si a celor emise de banii Craiovei 4. Primamentiune a Craiovei ca oras dateaza din 25 mai 1582, cu prilejul uneimarturii depuse in orasul Craiova" 5. Sint mentionate in aceasta vremeobjective cu caracter economic, ca pravalii de pilda, element incontestabilal pietei permanente6; Craiova devine scaun de unde se emit acte7.Aceasta ne face sa afirmam ca ping, la mijlocul secolului al XVI-leaa§ezarea de la Craiova s-a aflat in perioada de tranzitie catre o a§ezarede caracter urban, una dintre trasaturile de baza documentate hind siactivitatea de schimb periodica a produselor realizate de locuitoriiCraiovei sau ai satelor din apropiere. Despre existents acestor tirguriperiodice se pomeneste la 25 mai 1582: pentru a-si gasi cumparatoriocinei for de la Bohani, fiii lui rfamza ban au strigat in trei tirgurica sa gaseasca sa se cumpere aceasta ocina" in Craiova, unde la anu-mite date calendaristice se organiza tirgul 8. Dupa cum se arata pe la1650, tirgul se tinea o data pe saptamina, vinerea6. 0 data cu aparitiapravaliilor activitatea productive si de schimb bleep sa aiba un caracterpermanent, cu tinerea in continuare a tirgului saptaminal, lucru careschimba aspectul asezarii de ping, atunci, devenind o asezare de tip urban.Documentele ulterioare consemneaza prezenta in oral a mestesugarilor, anegustorilor", a organelor puterii centrale", a organelor administratieimunicipale" etc.

Situatia Caracalului si Ploie§tiului pare sa confirme si ea aceeasilinie evolutiva. Mentionat ca sat incepind din 153813, unele documente dela sfirsitul secolului al XVI-lea §i de la inceputul secolului urmator privind

1 Vezi Doc. priu. ist. Rom., B, Tara Romineascil, veac. XIIIXVI. Indicele numelorde locuri, Bucuresti, 1956, p. 41.

2 Doc. prim ist. Rom., veac. XVI, B, vol. II, p. 104, 312.3 Doc. prim ist. Rom., veac. XIII, XIV, XV, B, p. 206; vezi Indicele, p. 41.4 Ibidem, p. 238; veac. XVI, B, vol. II, p. 184 ; vol. II , 344 ; vol. V, 143. Reline

atentia calificativul de loc minunat" dat Craiovei de diac In 1546, iulie 25, p. 344.5 Doc. priv. ist. Rom., veac. XVI, B, vol. V, p. 56.6 Existenta acestor prilvtilii la Craiova este atestatitintre anii 1568 si 1583 (Doc. priu.

ist. Rom., veac. XVI, B, vol. VI, p. 63).7 Doc. prim ist. Rom., veac. XVI, B, vol. IV, p. 215; vol. V, p. 143.

Ibidem, veac. XVI, B. vol. V, p. 56.9 N. Iorga, Calatori, ambasadori misionari, p. 63.

" Doc. priv. ist. Rom., veac. XVII, vol. II, p. 233; vol. III, p. 118; vol. IV, p. 69,153, 387, 496.

n Ibidem, vol. III, 123, 349, 403-404, 490; vol. IV, 496; vol. II, p. 217.Ibidem, vol. II, p. 114, 401, 442; vol. III, p. 123 ; vol. IV, p. 69, 153, 496.Ibidem, vol. II, p. 254; vezi mai cu seams actele din 30 august 1587 (tn vol. V,

p. 322-323, <1588> ; p. 344; 29 august 1954 In vol. VI, p. 149).

a

31

ql

0

www.dacoromanica.ro

17 GENEZA ORASELOR MEDIEVALE DIN TARA ROMINEASCA 1271

situatia Caracalului contin unele indicii care arata tendinta noua de dez-voltare a asezkii. La 18 ianuarie 1598 1 si dupes aceea 2, din Caracalse emit acte domnesti, devine scaun, iar la 1608 sint mentionati aicivieri domnesti 3. De-abia in secolul al XVIII-lea Caracalul isi capata oorganizare municipals proprie. 0 asemenea etapa preoraseneasca sau detranzitie a existat si la Ploiesti in decursul celei de-a doua jumatati a seco-lului al XVI-lea cind locuitori din Ploiesti sint atestati in tranzactiile demarfuri cu Brasovu14. Rolul domniei in accelerarea procesului de urba-nizare a asezkii s-a dovedit a fi in cazul Ploiestilor foarte mare. In secolulal XVII-lea la Ploiesti se constata toate atributele necesare unei asezkiurbane : productie mestesuga'reasca, activitate de schimb corespunzatoare,

pivnite, administratie municipals etc. 5.Unele documente de la inceputul secolului al XVI1 -lea pomenesc de

o asezare initial sateasca si in cazul orasului Tirgu-Jiu. Documentul din29 iunie 1604 6 si cel din 26 aprilie 1611' contin relatii cu privire laistoricul acestui oral. Potrivit acestor documente, asezarea sateasca deaici apartinuse inaintasilor unui oarecare Tudor Negru 8. In 1426 estepomenit pentru prima oars in documente ca tirg 9. In timpul domniei luiNeagoe Basarab, locuitorii lui se fascumpara de la Tudor Negru pentru100 000 de aspri10. Ulterior, in imprejurari necunoscute, asezarea intrain posesia Buzestilor11, care o stapinesc pins in timpul domniei lui MirceaCiobanu. Acesta confisca Buzestilor, pentru hiclenie", proprietatea men-tionata, fkind-o bazar". Intre 1426 si inceputul domniei lui MirceaCiobanu, in asezarea de la Jiu avea loc periodic tirg, unde se schimbauprodusele obtinute de locuitorii satelor din regiune. Ne-o dovedeste denu-mirea de tirg a asezkii, si mai ales documentul din 30 iunie 1546, unde searata cum Dumitru mare ban al Craiovei dkluse unui oarecare Area 600de slanini ea sa le vinda la Tirgul Jiului, la hategani si la oamenii de latara"12, ceea ce dovedeste neindoielnic participarea la tirg a oamenilordin satele apropiate. Dupes transformarea in bazar" de care MirceaCiobanu apar in documente unele elemente care indica forme mature deviata oraseneasca. Tirgul. Jiului, denumit de-acum oras"13, capata orga-nizare municipals cu judet si pirgari 14, cu organe ale puterii centrale,

1 Doc. priv. 1st. Rom., veac. XVI, B, vol. VI, p. 302.2 Ibidem, veac. XVII, vol. II, p. 319.3 Ibidem, vol. I, p. 421.4 Quellen, III, p. 299.5 Gh. Zagorit, op. cit., p. 29-30, 33-34.0 Doc. priv. ist. Rom., veac. XVII, B, vol. 1, p. 132-136.7 Al. Stefulescu, Istoria Ttrgu-Jiului, 1906, p. 20-21.8 Acesti tnaintasi ar putea fi jupInii Stanciul si Michlus, care clilruiesc la Inceputul

secolului al XV-lea Tismana un loc in Tirgu-Jiu, unde Agaton al Tismanei construiesteIntre 1407 si 1426 niste mori (Doc. priv. ist. Rom.. veac. XIII, XIV, XV, B, p. 52, 83).

9 Doc. priv. ist. Rom.,veac. XIII, XIV, XV, B, p. 83.1° Al. *tefulescu, op. cit., p. 20-21.11 Se pare di Intre Tudor Negrul si boierii Buzesti existau uncle relatii de rudenie,

explicindu-se In felul acesta situatia nou creates.13 Doc. priv. ist. Rom., veac. XVI, B, vol. II, p. 340.13 Ibidem, vol. VI, p. 276.14 Ibidem, p. 23.

prav5,1ii,

m-rii

www.dacoromanica.ro

1272 ST. OLTEANU 18

ca pircglabul de 0(16,1, fapte care arat5, caracterul or-a§enesc al a§e-zkii 2.

0 faz5, de tranzitie foarte indelungatA se constata §i in cazul a§ezkiiRusii de Vede. In documentele noastre interne, aceasta apare ca o a§ezareateasd, in proprietatea lui Staico logorat, Inc A din vremea lui VladCalug6rul, domnul Tgrii Romine§ti 3. Cu aproape 100 de ani mai devreme,calkorii strain Peter Sparnau §i IThich von Tennstadt ponaeneau, cu pri-lejul trecerii for grin Tara Romineascg la 1385, de localitatea Russenart,adiea tirgul Ru§ilor sau tirgul de la Ru§i, care nu poate fi, dad, urm6rimtraseul indicat, decit Rusii de Vede 4. Denumirea de Russenart 4i areexplicatia In tirgul periodic organizat in a§ezarea de la Rusi, care a atrasatentia c'alsatorilor amintiti mai sus. La 1484, in registrul frkiei cizmarilordin Sibiu figurau, printre altii, §i doi cizmari din Ru§i (Rusmarck sauReusmarek), *tefan §i Martin Gagner 5. Aceasta activitate economicsexplica, la rindul ei prezenta la Brasov in secolul al XVI-lea a unor me§te-qugari §i negustori din Rusi pentru unele afaceri de negot 6. 0 Viatg, enadevkat urban5, ins5, se constath, la Rusii de Vede incepind de-abia dinsecolul al XVIII-lea, dud apar traskurile caracteristice unei asemeneaa§ezki.

Unele a§ez'Ari n-au depkit niciodatg. In decursul evului mediu etapaintermediary de dezvoltare, raminind tot timpul la nivelul unei a§ezkirurale mai mari, in care avea loc periodic tirgul atit de necesar locuitorilorsatelor din regiune mai cu Bean* sau revenind la situatia de sat pe care oavuseser'a mai inainte. La Calafat, de pild54, tirgul periodic se tinea Incade pe vremea lui Dan al II-lea voievod. La 3 aprilie 1480, Basarab voievodintkea manastirii Tismana vama de la Calafat cu tirgul", arAtind c5,aceasta danie a fost facutA de Dan-voievod 7. El n-a ajuns Ins nicio-data In evul mediu la situatia de oral cu adevArat.

Tirgul Gilortului are o evolutie asemAngtoare. La 18 ianuarie 1480,Gilortul era intkit ca sat lui Ticuci §i fratilor sai, mari st4Initori feu-dali s La 24 aprilie 1484, cu prilejul confirmaxii propriet6tilor fratilor lui'Ticuci se indica, printre altele, §i satul Tirgul Gilort" 9. Aparitia notiuniide tirg ca insotitoare a denumirii satului se explicA in urma organizArii Insatul Gilort In aceasta vreme a unei piete de schimb. Mentiunile ulterioare

1 Doc. priv. ist. Rom., veac. XVI, B, vol. VI, p. 22.2 In timpul lui Radu $erban, boierii Buzesti reu5esc sa intre din nou In posesia orasului,

Insa numai pentru scurta vreme, deoarece In 1611 Mihnea repune pe oraleni In vechile fordrepturi de mostenire (Doc. priv. ist. Rom., veac. XVII, B, vol. I, p. 133-134; Al. Slefu-lescu, op. cit., p. 20-21, 29).

3 Doc. prim ist. Born., veac. XVI, B, vol. II, p. 7.4 N. Iorga, Acte fragmente, vol. III, p. 1-2.3 Fr. Zimmermann, Das Register der Johannes Bruderschaft, In Archie des Vereines

filr Siebenbilrgische Landeskunde, Hermanstadt, 1880 (XVI), p. 356 si urm.Valentin carnifex" din Ross" , Radislav de Bosch", Bratul de Rosch" etc. (Quel-

len, I, p. 2, 14, 31).7 Doc. priv. ist. Rom., veac. XIII, XIV, XV, B, p. 167; vezi veac. XVI, vol. I,

p. 180.Ibidem, XV, B, p. 165.

o Ibidem, p. 181.

;i

o

si

www.dacoromanica.ro


(dupa, aproape un secol) ii acord5, numai calificativul de Tirgul Gilort 1;aici isi aveau sediul catre 1596 unele organe ale puterii centrale, ca postel-nicul, vataful si aprodul 2. Aceasta arat5i, dup5, pkerea noastrA, o asezarecu anumite functii economice, fkg, a atinge Ins vreodat5, nivelul dedezvoltare social-economica, specific unei asezki urbane propriu-zise ; dincontra se constata, revenirea, mai tirziu la caracterul rural. Alte asezki cuo evolutie asemankoare, ea Floresti 3, SAcuieni4, Cerneti5, Dridu 6, Cim-pina 7 etc., n-au ajuns nici ele vreodatg,, ping, in epoca moderns, orase inadevkatul inteles al cuvintului, rkninind tot timpul la nivelul de viatg, pre-urband. Din pgcate, lipsa izvoarelor Intr-o m6surg suficient de bogat nune poate oferi o imagine completg, a stadiului de dezvoltare a tuturor aces-tor orase" din faza de tranzitie de la sat la oral. Contributii importantein intelegerea procesului de transformare a unui sat in asezare orAseneascg opot aduce cercetkile arheologice. Observatii interesante din acest punctde vedere au fost fkute cu prilejul cercetkilor intreprinse la Coconi, deliaici procesul de transformare n-a mers pin5, la capk, rganinind oarecumin stadiul de dezvoltare preurban5. Situatia acestui sat la origine ilustreaz5,tocmai etapa intermediary de dezvoltare, etapa' in care se contureazIprezenta in faza embrionarg, a unora dintre elementele ce caracterizeazg oasezare de tip urban. Prezenta unui bogat inventar de unelte mestesugkesti,a formelor de turnat obiecte metalice, a unei marl cantitali de zgur5, defier, a unei numeroase grup'ari de bordeie si locuinte de suprafatA, a uneiceramici deosebit de evoluate ca tehnica si ornament, in mare parte smal-tuit6, identicA cu cea descoperitO, la Tirgoviste, Tirgsor, Bucuresti, ackamizilor decorate, a monedelor rominesti si stfaine la care se adauga,inventarul descoperit in bordeie, precum fortificatiile reprezentate privtrei santuri si valuri de apArare apartinind unor faze consecutive 8, con-stituie, dupg, pkerea noastra, argumente in a considera nivelul de dez-voltare social-economica a acestei asezki deosebit, in linii generale, deeel al asezkilor skesti obisnuite. Foarte interesante sint observatiile deordin stratigrafic. S-a constatat anume prezenta a dou'a,' faze de locuire,legate organic intre ele, In cadrul aceleiasi asezki. Elementele de tip urbanlipsesc in prima fazA, (sfirsitul secolului al XIV-lea). Faza a doua este aceeacare indict' o tendint5, nou'a de dezvoltare si in care apar unele elemente

1 Doc. priv. ist. Rom., veac. XVI, B, vol. V, p. 100; vol. VI, p. 237, 240.2 Ibidem, vol. VI, p. 240.3 Acte domnesti emise din Floresti (Doc. priv. 1st. Rom., veac. XIII, XIV, XV, B,

p. 159); negustori din Floresti la Brasov (Quellen, I, p. 6).4 Vama sau tirg la 1431 (I. Bogdan, Reta(iile..., p. 38-39).5 Tirg pe la 1650 (Paul de Alep, Cdldtoriile palriarhului Macarie din Antiohia to Wile

romtne, ed. E. Cioran, p. 182).6 Acte emise (Doc. priv. 1st. Rom., veac. XIII, XIV, XV, B, p. 145; veac. XVI, B,

vol. II, 72, 73, 182); negustori la Brasov (Quellen, I, p. 24).7 Varna (Doc. priv. ist. Rom., veac. XVI, B, vol. VI, p. 62); negustori la Brasov (Quel-

len, I, p. 2, 15, 20).8 N. Constantinescu, Observatii asupra satului fortificat din Tara Romfneascel In sec.

XIVXV, SCIV", an. XIII (1962), nr. 1, p. 59-80.

tf

www.dacoromanica.ro

127 4 $T. OLTEANU 20

noi, dovezi ale unei productii §i ale unei activitki de schimb in cadrulzarii 1.

Nu totdeauna piata de schimb periodica sau tirgul se organiza in cadrulunui sat. Uneori, locul fixat putea sa depaseasea limitele stricte ale satului,tirgul organizindu-se la oarecare depktare de asezare, in locuri de popaspe marile drumuri comerciale, convenabile din toate punctele de vederepentru toti participantii prezenti in ziva fixate de tinere a tirgului. Caurmare, luau nastere aici asezari permanente, de multe on luind denumireasatului celui mai apropiat, prin stabilirea definitive a unei populatii alecarei preocupari urmau sa satisfaca, macar in parte, cerintele multipleale membrilor colectivitkii, producind ea insasi anrmite obiecte sau achi-zitionind o serie de produse tranzitate. Sapaturile arheologice efectuate laTirgsor si Bucuresti ne ofera pretioase indicatii in legatura cu acest modde constituire a asezarilor urbane 2. Atit la Tirgsor, cit §i la Bucurestin-au fost descoperite pe vatra vechiului centru economic niveluri de viatacare sa ateste cre§terea organics a formelor urbane in cadrul unei asezarirurale asa cum s-a constatat la Coconi ; din contra, descoperirile facuteaici, ca de pilda locuinte-ateliere de mestesugari cu uneltele si mijloacelefor de lucru, dughenile, pivnitele etc., din faza primary a asezarii urbanedovedesc, din punct de vedere stratigrafic, inexistenta unei asezari satestianterioare, din care sa fi crescut organic asezarea oraseneasea respective.Urmele de viata anterioare descoperite pe vatra vechiului loc comercialal oraselor mentionate sint disparate, fare sa indite un nivel continuu.Ele ateste prezenta unor asezari rurale la o departare mai mare sau maimica de vatra propriu-zisa a oraselor, asezari care au fost identificate,in parte, mai ales pentru Bucuresti si care au insemnatatea for in aparitiasi dezvoltarea oraselor respective. Prezenta atelierelor meste§ugare§ti,a pivnitelor, dughenelor etc. indica momentul in care pe locul undese tinea tirgul periodic luase deja nastere o asezare permanents, un ora§in sensul medieval cu activitate productive si de schimb.

Tirgsorul (Novo Foro) apare in documente pentru prima oars inprivilegiul acordat negustorilor brasoveni la 25 august 1413, alaturi deorase ca Braila si Tirgoviste, pe piata &kora urmau sa desfaca si saplateasea vama pentru mkfurile inca'rcate amintitii negustori 3. Vesti-giile arheologice scoase la iveala locuinte, ateliere mestesugaresti,pivnite etc., din secolele al XV-lea si al XVI-lea4, ca si uncle documente5,confinna existenta aici a unei asezari permanente cu o vie activitate insfera productiei si a desfacerii marfurilor. Importanta asezarii este sub-

1 N. Constantinescu, Cercetarea arheologica a satului medieval pe teriloriul R.P.R.realiziiri $i perspective, referat prezentat la Sesiunea stiin.lifica de alheologie medievala (lela Iasi-Suceava, 28 mai-7 iunie 1963.

2 Deoeamdata dovezi despre aparitla oraselor pe aceasta cale exists numai pentru ateste(loud centre. Uncle indicii in acest sens exists insil $i pentru alte orase ; asupra constituiriifor pe aceasta cale ne vom expune parerea in paginile urmatoare.

3 I. Bogdan, Relaltile..., p. 37.4 Illateriale $i cercetdri arheologice, vol. VI, p. 735 (fig. 9), 742 -743; vol. VIII, p. 543.5 Doc. priv. ist. Rom., veac. XVI, B, vol. IV, p. 43; vol. VI, p. 99, 113, 129, 255-256;

Incze macelarul din Tirgsor ( Quellen, I, p. 2).

ale-

:

www.dacoromanica.ro

21 GENEZA ORA$ELOR MEDIEVALE DIN TARA ROMINEASCA 1275

liniata de instalarea aici a scaunului (curtii) domnesc la sfinitul secoluluial XV-lea §i inceputul secolului al XVI -leas, de unde se emit acte dorn-ne,$ti 2. La 29 august 1571 se aminte0e de o carte a judetului §i pirgarilordin Tirpor pentru o danie3, prin urmare Inca de mai Inainte Tirg§orulavea o organizare municipals.

°raw' Bucure§ti are o evolutie asemanatoare. Precum se §tie,prima mentiune documentary a Bucure§tiului apare la 20 septembrie1459 4, ceea ce inseamna ea la data amintita aici se formase deja wzareapermanents. Potrivit rezultatelor arheologice, aceasta a§ezare nu seconstituise de prea multa vreme, deoarece n-a fost surprinsa arheologicpe raza vechiului tirg, mezarea anterioara, cu exceptia unor res-turi disparate. Urme intense incep de-abia catre mijlocul secolului alXV-lea. Ele indica prezenta aici a atelierelor de prelucrare a fierului §i ametalelor pretioase, a cuptoarelor de redus minereul §i a altor preocupari 5.

Dupa 1462, Bucure§tiul devine noul sediu al scaunului domnesclucru care, pe de o parte, subliniaa, importanta social - economics a a§e-zarii, iar pe de alta va contribui la dezvoltarea ei. intr-adevar, in secolulal XVI-lea °raw] cunoa§te o vie activitate economics, find documentatiaici numero§i mWe§ugari din ramuri diferite de productie, elemente dinsfera circulatiei, dughene, pravalii, pivnite etc.'. In aceasta vreme esteatestata §i organizarea municipals a ora§enilOr in frunte cu judetul §icei 12 pirgari 8.

Aparitia unor orate din a§ezari miniere in legatura cu exploatareaunor minereuri sau minerale, ca sarea de pilda, nu se verifica, decit Intr -ofoarte mica masura §i intr-o epoca mai tirzie, pe teritoriul Tarii Romi-ne§ti. Aceasta se explica prin lipsa unei industrii extractive la un nivelmai ridicat de dezvoltare, ca urmare a slabelor resurse miniere. Un ince-put de viata orkeneasca se constata la Ocnele Mari de linga Rimnic, carezultat al exploatarii sari in chip organizat §i sistematic de catre domniiTaxi Romine§ti Inca de la inceputul secolului al XV-lea. injghebarea uneimezari permanente cu o activitate economics caracteristica a§ezarilorde tip urban este dovedita de mentionarea in secolul al XVI-lea a me§te§u-garilor *i a negustorilor, a pivnitelor 9, a proprietatii domne§ti"; uneorise emit §i acte domne§ti in aceasta localitate 11.

I. Bogdan, Documente $i regeste..., p. 152; In sapaturile cfectuate In campania din1962 au fost scoase la iveala resturi ale palatului domnesc (raport In manuscris la Inst. de arheo-logic din Bucuresti).

2 Doc. prim ist. Rom., veac. XVI, B, vol. II, p. 238, 252; VI, p. 316.3 Ibidem, vol. IV, p. 43.4 Ibidem, veac. XIII, XIV, XV, B, p. 131.6 Maleriale si cercelari arheologice, vol. V, p. 649, 664-665; vol. VI, p. 783.6 Doc. priv. 1st. Rom., veac. XIII, XIV, XV, B, p. 139.

Ibidem, B. Tara Romlneasca, veacurile XIII XVI. Indicele numelor de lo-curi, p. 20.

8 Doc. priv. ist. Rom., veac. XVI, B, vol. III, p. 177.9 Ibidem, vol. I, p. 116, 129, 138; vol. V, p. 163, 203; VI, p. 145.

Ibidem, vol. III, p. 215.Ibidem, vol. II, p. 300.

6 e. 5293

10

6,

7

www.dacoromanica.ro

1276 ST. OLTEANU 22

O situatie asemanatoare se constata §i in cazul Bail de Arama. Eacapata forme urbane o data cu organizarea exploatarii minereului §ia reducerii lui In vederea comercializarii de catre voievozii din veacul alXVII lea, incepind cu Matei Basarab. In documente apare ca tirgdin a doua jumatate a secolului al XVII-lea ; aici sint pomeniti 'lume-n* negustori care participa la comercializarea pe piata interns §i externs,a aramei extrase de ocnari, precum §i numero§i oameni domne§ti, ca vame§i,pIrcalabi, ceau§i etc.'. Secatuirea rezervelor miniere a constituit, dupaparerea noastra, una dintre cauzele principale care an impiedicat procesulde maturizare a formelor de viata ora'§eneasca in a§ezarea de la Baia deArama.

Acestea sint, in linii generale, principalele cal de constituire a ora§elorfeudale din Tara Romineasca, despre care mai cu seams actele internene-au dat posibilitatea urmaririi originii lor.

O serie de alte ora§e, cele mai vechi de altfel, s-au format inainteaorganizarii cancelariei domne§ti, astfel ca perioada for de formare peuna dintre cane expuse nu poate fi, in stadiul actual, din lipsa de docu-mente, decit presupusa.

Cimpulungul este un ora§ care a preexistat intemeierii Tarii Romi-ne§ti ea stat feudal de sine statator. Cea mai veche atestare a numeluilui dateaza din anul 1300: este vorba de inscriptia in limba latina pelespedea funerara a unui comite de Cimpulung, deci un conducator poli-tic-militar comes Laurentius de Longo Campo"2. Cercetari recente parsa dovedeasca existenta la Cimpulung la sfir§itul secolului al§1 inceputul secolului al XIV-lea a unei vieti municipale mature, cu orga-nizare oraeneasca proprie 3. In secolul al XIV-lea, ora§ul apare mentionatde citeva on sub forme diferite. Pe la 1351-1352, Nicolae Alexandru-voie-vod daruia satul Bade§ti manastirii din Cimpulung 4. Stabilind vamilenegustorilor bra§oveni in Tara Romineasca, Vlaicu-voda arata in 1368,printre alte ora§e, §i Longo Campo 6. La 1385, trecind prin Tara Romi-neasca, Peter Sparnau §i Ulrich von Tennstadt pomeneau printre alte°rale §i. de Langrowe, denumirea veche germana a Cimpulungului 6. Insecolele urmatoare cre§te numarul mentiunilor documentare despre Cim-

1 Arh. St. Buc., Ep. Argo , XLV/15, orig. rom. ; XLV/11 ; m-rea Radu Vocla, XXXIX/33, orig. rout.; XXXIX/34, orig. rom. ; Acad. R.P.R. CXXVIII/199, orig. rom. ; m-rea Tis-mana, L1113 orig. rom.

2 Textul dat la N. Iorga, Studii documente, vol. I §i II, Bucuresti, 1901, p. 272 ;cf. E. Virtosu, Din sigilografia Moldouei ;I a Tarii Romtnegti, In Doc. priv. ist. Rom., Intro-ducere, vol. II, p. 482 si urm.

E. Virtosu, op. cit., p. 492. Autorul Incearca sa dovedeasca cA tiparul sigilar initialal orasului Cimpulung, a carui legend& a fost gravata In litere gotice epigrafice, a fost facutla sfirsitul secolului al XIII-Ica sau la Inceputul secolului urmator.

4 Doc. priv. ist. Rom., veac. XIII, XIV, XV, B, p. 12.5 Hurmuzachi, vol. I, P. II, p. 144-145.6 N. lorga, Acte si fragmente,vol. III, p. 1-2 ; vezi si Langer Aw" la 1524 (Hurmuzachi,

XVI, p. 277-278) si Langnaw", denumire cuprinsa In 'lista oraselor din Tara Romineascasi Moldova, ai cat-or delegati au participat la conciliul din Constanta In 1415 (C. Karadja,Delegalii din fara noastra la conciliul din Constanja (tn Baden) tn arm, 141.5, Bucuresti, 1927,p. 11-13, extras din Anal. Acad. Rom., Mem. sect. ist.", seria a III-a, vol. VII, p. 69-71).

XIII-lea

,ci

a

www.dacoromanica.ro

23 GENEZA ORASELOR MEDIEVALE DIN TARA RomINE.AsCA 1277

pulung (Dlagopol forma slava), cuprinzind numeroase indieatii privinddiferite aspecte ale vietii orasenesti.

Care va fi fost calea de constituire a acestui vechi oral este greude precizat. Un hrisov din 7 mai 1615 pare sá indite calea formariilui din sat. Faptul ca in acest hrisov, intocmit pe baza altora mai vechi,orasenii sint numiti mosteni din oras" 1, ale caror proprietati dateaza,,Inc a, de mai Inainte facerii acelui oral" ne face sit presupunem nastereaorasului dintr-o asezare sateasca. Un rol deosebit de important in acce-lerarea ritmului de urbanizare a asezarii de la Cimpulung ca de altfelsi in cazul altor orase, a revenit elementului strain, mai precis sasilorcatolici de origine transilvaneana. Stabilirea for dincoace de Carpati afost determinate de posibilitatile economice pe care le oferea o astfelde asezare autohtona cu tendinte de urbanizare. Acest element strainasezat la Cimpulung Intr -un numar mult mai mare decit in alte locuridin Tara Romineasca (Tirgoviste, Rm.-Vilcea) a imprimat asezarii,intr-un scurt timp in cursul secolului al XIII-lea, caracterul unui centrucomercial si mestesugaresc Cu organizare proprie asemanatoare celei dinorasele de dincolo de munti 3.

Argesul, un alt vechi oral al Tarii Rominesti, dateaza aproximativdin aceeasi vreme ca si Cimpulungul. In secolul al XIV-lea el devineresedinta domneasca, de unde se emit incepind din 1369 mai multe actedomnesti 4. Uneori apare si cu denumirea de Nerx 5 sau Ergz 6. Documen-tele din secolele al XV-lea si al XVI-lea mentioneaza la Arges exis-tenta mestesugarilor, a negustorilor, a obiectivelor cu caracter comer -cial specifice orasului, a judetului si pirgarilor, a dregatorilor domnestietc., atribute ale vietii orasenesti propriu-zise 7.

Braila §i Orasul de Floci, asezate la Dunare ca puncte de incarcaresi descarcare a marfurilor ce veneau din Orient sau plecau spre Orientutilizind calea maritime, au luat nastere din necesitatile de aprovizionarecu produsele necesare a acestei populatii din domeniul circulatiei marfurilor,a locuitorilor din satele din imprejurixni, de organizare si asigurare inbune conditii a acestei activitati comerciale. Prima mentiune documentarydespre Braila dateaza din 1350, fiind amintita intr-o descriere geograficaspaniola sub forma Drinago, recte Brillago, Brill sau Bailigo, dupe cum

1 Magazin istoric pentru Dacia, vol. V (1847), p. 331-333.2 C. R5dulescu- Codin, Cimpulungul Muscelului, istoric si legendar, Cimpulung, 1925, p. 39.3 Asa se explicit existerrta aici la silrsitul secolului al XIII-lea a unui conduc5tor

politic-militar (Laurentiu comite), organizare specified aseztirilor sdsesti din cadrul rcgatuluimaghiar (Vezi interesantul studiu al lui E. Lazarescu, Despre piatra de mormint a comiteluiLaurentiu si ctteva probleme arheologice si istorice to legaturd cu ea, Studii $i cercettiri deistoria after, 1957, nr. 1-2, p. 109-126).

4 Doc. priv. ist. Rom., veac. XIII, XIV, XV, B, p. 20, 25, 33, 41, 49, 70, 83, 85,87 etc.

5 N. Iorga, Acte ,gi fragmente, vol. III, p. 1-2 ; J. Lelevel, Geographic du Moyen-Age,vol. IV, p. 281-308.

6 C. Karadja, op. cit., p. 11-13.7 Doc. priv. ist. Rom., B, Tara Romineasca. Indicele numelor de locuri p. 45; Quel-

len, I, p. 1-14; la 1481, in registrul frdtiei cizmarilor din Sibiu, figurau cizmari din Arges(F. Zimmermann, Das Register der Johannes Bruderschaft, In Archiv des yereins ftir Sieben-bilrgische Landeskunde, Hermanstadt, 1880, p. 365, 367, 370, 371).

2,

A

www.dacoromanica.ro

1278 ST. OLTEANU 24

apare in izvoarele ulterioare 1. Este foarte posibil ca punctele de lavarsarea Siretului si a Ialomitei pomenite in privilegiul comercial acor-dat negustorilor brasoveni la 1358 sa fie chiar cele doua orase : Braila siOrasul de Floci 2, mai ales ca in 1368 Brayla era mentionata intr-un altprivilegiu acordat acelorasi negustori 3. La 1394, Johann Schiltberger,descriind expeditia lui Sigismund contra turcilor, povestea ca a fost77intr-un oral care se numeste Ubereyl (Braila) si care e asezat pe DunareF;;i acolo isi an locul de asezare luntrile li corabiile cu care negustorii aduemarfuri din tara paginilor". Nave cu marfuri constantinopolitaneerau amintite in portul Braila sau urcind pe Dunare ping la Orasul deFloci 5. Din aceste orase se incarcau in special produse de pescarie, locui-torii for fiind priceputi in mestesugul preluctarii pestelui. In secolul alXV-lea aceste doua orase isi an organe municipale proprii : judet si pir-gari ; totodata sint pomenite si organe ale administratiei centrale, ca pir-calabii de pilda 6.

Tirgoviste este mentionat pentru prima oars in 1394 de catre JohannSchiltberger, care arata ca am fost si in Tara Romineasca in cele douacapitale ale ei, care sint numite Arges (Agrich) §i Tirgoviste ( Tiirkoich)" 7.Deoarece incepind din aceasta vreme Tirgovistea apare in documente caun adevarat oral, oral de scaun cu numerosi mestesugari care lucrau lipentru piata, cu negustori cu case, pravalii, pivnite, cu judet li pirgari,cu dregatori domnesti (pircalabi, vornici, vamesi etc.) 8, deci cu formemature de viaVa, oraseneasca, etapa de formare a lui dintr-un tirg periodiccare sa reprezinte interesele economice ale grupului de sate din jur poatefi plasata in timp in cursul secolului al XIV-lea.

Slatina apare in documente in 1368 ca pullet de vama nou pentrunegustorii brasoveni 9. In 1407 ea apare ca asezare stabila, iar in jurulanilor 1437-1438 ca tirg ". In 1495, cu prilejul donarii branistei domnestidin oral manastirii Glavacioc, aflam ca aici se tin ea zi de tirg domnia po-

1 J. Bromberg, Toponymical and historical miscellanies on medieval Dobrudja, Bessa-rabia and Moldo-Valachia, Byzantion", XII (1937), p. 469. Descrierea se numeste Libro delconoscimiento si a fost studiatA de C. Marinescu, Le Danube et le littoral occidental et septen-trional de la tiler Noire dans le Libro del conoscimiento", In Revue historique du sud-estEuropeen", an. III (1926), p. 1-8; forma Brillago" se intilneste intr-o hartU din 1466pomenila de G. BrUtiana, Recherches sur Vicina..., Bucuresti, 1935, p 1.9: formele Brill"

Bailigo" In N. Iorga , Acte si fragmente, Bucure§ti, 1897, vol. III, p. 37, 38.2 Hurmuzachi, XV, p. 1.3 Ibidem, p. 1-2.4 Johann Schiltberger, traduccre efectuatil la Inst. de istorie al Academici R.P.R.

dupa ed. lui Langmatel, Hans Schiltberger Reisenbuch nach der Niirnberger Handschrift heraus-gegeben..., Tubingen, 1885, p. 52.

5 Relatia lui Wavrin, trad. efectuatti la Inst. de istorie al Academici R.P.R., ed. Dupont,vol.11, p. 92 -159; Doc. priv. ist. Rom., veac. XVI, B, vol. I, p. 25, 41.

6 Doc. priv. ist. Rom., veac. XIII, XIV, XV, B, p. 141-142; I. Bogdan, Documenteregeste..., p. 237.

7 Johann Schiltberger, op. cit., p. 52.Doc. priv. 1st. Rom., B, Tara RomineascA, Indicele numelor de locuri, p. 140-141 ;

Quellen, vol. I, p. 1-14.Hurmuzachi, XV, p. 1-2.

14 Doc. priv. ist. Rom., veac. XIII, XIV, XV, B, p. 54, 100.

:

3

www.dacoromanica.ro


runcea lui Tatul v5taf care ingrijea de braniste sa aduca dania facuta lacunostinta oamenilor prin strigarea in tirg 1.

Pitesti, oral de asemenea vechi, pare sa fi luat nastere in apropiereasatului cu acelasi nume 9, pe un loc uncle se Linea tirgul periodic. Primamentiune documentary a lui dateaza din 1385, fiind amintit in relatialui Peter Sparnau si Ulrich von Tennstadt, ca si in asa-numitul itinerarde la Bruges, sub forma de Nuwestadt sau Nieuwermere, adica orasulsau tirgul nou 3. Este posibil ca denumirea de Neuwmarckt, care apare inlista oraselor din Moldova si Tara Romineasca ai caror delegati an par-ticipat la conciliul de la Constanta 4 sa se refere tot la Pitesti, deli totasa de bine ar putea sa se refere si la Tirgsor. In secolul al XV-lea se emitdin Pitesti acte domnesti 8, iar in secolul urmator orasul Pitesti" 6devine resedinta domneasea 7, cu o activitate economics vie 8, cu orga-nizare municipals proprie 9 etc.

Rimnicu-Vilcea este pomenit India oars la 1388 10 ; in anul urmatori se spune orasul domniei mele Rimnic" 11, de unde se emit acte dom-n.esti 12. Aici exists mentiunile cele mai timpurii despre strazile sau uliteleorasenesti, ca cea daruita m-rii Cozia in 140713 sau cea numita a lui Oprea".Sint mentionate apoi case din ora§15, circiumi in care se eomercializeazavinu118, activitatea comerciala a oraseuilor 17, organe ale administratieimunicipale (judet si pirgari)18, ale administratiei centrale 19 etc.

Buzau]. si Gherghita apar mentionate pentru prima oars in pro-clamatia" data de Dan al II-lea la 1431 care toate tirgurile §i vamiledin Tara Romineasca, prin care invita pe tirgoveti, printre care si pe ceidin Buzau si Gherghita, sa-§i desfaca marfurile for pe piata Bra§ovului,in urma conventiei facute cu brasovenii. Invocarea starilor mai vechi, depe timpul lui Mircea cel Batrin, indica o vechime mai mare a celor doua

1 Doc. priv. ist. Rom., veac. XIII, XIV, XV, B, p. 232.2 Satul Pitesti apare In documente ca sat de vecini In proprietatea lui Oaneea vistier

camvechimea

prin secolul al XV-lea (Doc. priv. ist. Rom., veac. XVI, B, vol. II, p. 44-45). Fire.te calui poate sa coboare 'Ana In secolul al XIV -lea.

a N. Iorga, Acte si fragmenle. vol. III, p. 1 -2; J. Lelevel, op. cit. Identificareaacestei localitati cu Pitesti este sugerata de urmarirea itinerariului de la Sistov la Curtea deArges, prin Rusii de Vede Pitesti, iar nu Slatina, care este malt la stinga. De altfel In jurulacestei date apare documentar Pitesti lucru care ar justifica adjectivul de nou acordat tlrgului.

4 C. Karadja, op. cit.5 Doc. priv. ist. Rom., veac. XIII, XIV, XV, B, p. 171.6 Ibidem, veac. XVI, B, vol. I, p. 55.7 Ibidem, p. 132, 145.8 Ibidem, vol. III, p. 340 ; vol. V, p. 73 ; vol. VI, p. 201 ; Quellen, vol. I, p. 1-14 ;

Fr. Zimmermann, op. cit., p. 361.9 Ibidem, vol. V, p. 73, 265.

to Ibidem, veac. XIII, XIV, XV, p. 42.1 Ibidem, p. 44.

12 Ibidem, B, p. 44, 189 etc.Ibidem, B, p. 54.Ibidem, veac. XVI, B, vol. I, p. 128.

15 Ibidem, vol. I, p. 138.Ibidem. p. 36.

17 Ibidem, vol. II, p. 197.le Ibidem, vol. I, p. 30, 36, 39.is Ibidem, p. 39, 133.

$i

is

16

si

www.dacoromanica.ro

1280 $T. OLTEANU 26

ora§e 1. In anii urm'Atori se emit acte din tirgul BuzAului i Gherghitei 2.La sfirsitul secolului al XV-lea $i in secolul iirmgtor ambele tirguri sintdenumite orase domnesti 3 cu organizare municipals 4, cu mahalale 5,cu proprietAti domnesti 8, cu mestesugari i negustori 7, prIvAliicase 8, reprezentanti domnesti 9 etc.

Alte orase ca Turnu-Severin, Rm.-SArat, Giurgiu, uncle dintreele foarte vechi, ca Turnu-Severin de pild6, apar de foarte putine onin documente, incit nu ne putem face decit o imagine palid6 asupra epociifor de formare. Asa cum am subliniat la inceputul studiului de fatA, maiales in ceea ce priveste procesul de constituire a oraselor despre careexists putine informatii documentare, n-avem putinta in etapa actuala; sselucidAm problemele centrale ale genezei lor. Carenta izvoarelor documen-tare aduce pe primul plan necesitatea extinderii cercetgrilor arheologicepentru studierea procesului de formare a oraselor noastre medievale.Rezultatele obtinute pinA in prezent in aceastA directie expuse mai sussubliniaza; indeajuns contributia insemnat5, a arheologiei medievale lacunoasterea aparitiei asezArilor medievale din patria noastrA si justific6in acelasi timp eforturile depuse pin5 acum in aceastA

HCCJIE,TIOBAHHE PA3BI4TI'IH CPUHEBEKOBIDIX FOPO,A0BB BAJIAXHVI

PE3IOME

BoatnanuoPenne epegneBenortux ropogon B Banaxmn nanneTen ecTeCTBeHHNM pe-3yJIbTaTOM paauenetain B pamPax Beer° oftuecTrm-- eannott ci:DepEa nponanoucTrmna oTAeamme c(Deptc aemneuenne H pemecna. 5To ntinenne npeacTannnem co6oit aliOHOMil-necuyio cTopony PLuneynordanyToro nponecca, 6yuytut gonymeirrnpopano apxeonorn-geenumn paenonnamn, OTHOCHIHHMHCH rpannum o6paaoM K neptimm cToneTnnm II Throttle-neTIM H.B. BTOpbIM MOMeHTOM, nen:minim B OCHOBe npoitecca BO8HHKHOBeBHFI cpeunettenomaxropoaort, nunneren counanbnan cTopona, Bmpantennasa ppneTannnaagneit H paainurnem(Deoganhimax orrnometmil nityrpn Banamenoro o6ntecTim.

Co 6CTBeHHO BO3HHISHOBeHMO cpemienenonux ropouos npeumeeTponan nepexognmilHJIH aoropoucnott aTan, H3MepHBIHHtiCci HHOPAB CTOJIeTHHMH H nmesamtt oenotmoil C130etinerron nycTapnoe Hp0H3BOACTBO H cooTneTeTnyiontylo 05mennyto AenTentriocTb, ocymecT-

1 I. Bogdan, Relafiile..., p. 38-39.2 Ibidem, p. 50. 52; Doc. priv. ist. Rom., Veac. XIII, XIV, XV, B, p. 124, 126, 146,

148, 159, 173; veac. XVI, vol. I, p. 74, 177 etc.a Doc. priv. ist. Rom., veac. XVI, B, vol. II, p. 154, 204.4 I. Bogdan, p. 199; Doc. priv. ist. Rom., veac. XVI, B, vol. II, p. 204.5 Doc. priv. ist. Rom., veac. XVI, B, vol. II, p. 173.6 Ibidem, vol. I, p. 191, vol. II, p. 154; vol. VI, p. 4.7 Ibidem, vol. IV, p. 192; vol. V, p. 52, 312; Quellen, vol. I, p. 1-4 (circa 20

negustorl).8 Ibidem, vol. V, p. 180-181.8 Ibidem, vol. II, p. 261; vol. III, p. 309.

privintI.

RelaDile...,

www.dacoromanica.ro


Enna Humeri B pamHax nepHoglitiecHHx apmapoH, opraimacommaamHxcn B cenenmnx HanB6A113H HIIX. B OTOT goropogcHott nepHog ylite acTpe.ialoTcn B BapogibuneHom COCTOCIHMIneHoTopme IlepTbr 6ygyamx ropogoa. llocHmerme HocToHHHoro pumia, xapaHTepHaro-rgerocH Hamagmem (Homnmo pemecneHmax macTepanix) HOCTOHHHEIX Topromax IlyKKTOB(maraaHms, JIKBICH, TIOABRAbI H aaxiaTHos cpegHeaeHomix ropogcmix pa6oT, myHH-umnaabHoit opraxuaagHH, opraHos meHTpaahHott agmHamcTpanim (Hanpumep, mapHaaa6),HHHutecHoil pe 31/1AeHHIIII, max ate HaH H HeHoropux Hagerrpoeimmx amen Hit cnegH4numaxAAH ropoga, yHaammaioT Ha nepexog noceneHmli x co6cTaeHno ropogcHotA (Due. PaaawmaneTeneub pa31311THR paageaeHmn Tpyla, HeHoTopme aTopocTenemme IIpHgnHbi n, OCO6eHHO,paaaHlunae yCJI0/311FI CH0006CTBOBKAH Tomy, =ITO mpomecc BOBEIHHHOBeHTIFI cpeogaurran.rxropogon He 6Lia HH TO weereemmim H HH H6COMOTHO OAHHHKOBLIM He TOJIbMO BO acex cTpa-Hax, HO game H BO acex o6.nacTsix OAHOR H TOR nte cTpaHLI. B IICTOpHH HeHo Top= 6ygyignxropogoa gorop ogcHoli aTan gamma Hume CTOReTHH, Apyrne Hie noceaeHHH HHHorga HeBIIKJIH co 6cma elm° ropogcHoil cjmaia, ocTaaamcb ace apema Ha yposHe goropogcHoro aTanaTIA.H Bep HyBILIHCb K nepaoHatiansHoil ceabcHoft cTagHli. Baarogapm BTHM pa3JIHlIHbIM ripm-413IMM H ycnoaHnm, o6ntafx TeHgeHmma, npnaegman K oTgeaemno ropoga om gepeaHn,nposiagHaach B paaannHux cDopmax, MTO yHaaLmaeT Ha mHor006paaHe HyTeti o6paaosamintpeogambinax ropogoa B Baaaxgra.

Bascnyio pOab B nom:131mm nocemenxii ropo)cHoro Tuna ciarpaam ympenzeinimegeHTphr, pacnogomeHHme no IiHmulemy H Ha cesepe go6py1{mur, .taxogmameticanog BIIBRIITHRCHHM rocuogcTaom, peangemunt HeRoTophIX MeCTFILIX Hall B113KHTHRCKIIX4)eoga.nos, ahrnounnanumi HOJIHTHISO-KAMIIIIHCTpaTHBHMe cbyinaktin. HeHoToptae 113 DTHXpealigeHmHft BOBHHKJIH Ha mecTe gpepHxx pl4MCKVIX geHTpoa.

BOAbIIIHIICTBO cpegHeBeHoabix ropogoa Baaaxlin ccDopmmposaaocb nyTem nocre-nennoro npeapargenma 6maronapn 6garonoHHTHmm ycgoaHmm HeHoTophrx cenbcfnixnoceneHmfi B nponaogcTaeHHhie neHTpm H HOCTOHHHLIe pEnthm.

HeHoTopme ropoga B0311111OIH Ha mecTax, rge ocyrgecTa.rfflacH Hpememthni, c.ny-+lath-mit o6meH, npegeTaagnammti co6oti aHonomntiecHylo mtnanb paga oHpecumix cea ;agecs co apemeHem o6paaoHamich ycToilqHmae noceneHHH C pemecgeHHHHamH, Toproo-,namH 11 T. A.

B HeHoTopmx czytmax Hommel-me cpegHeaeHosoro ropoga cansaHo c aHcnaoa-^ragmen Tex Hall THILIX Hoaeamx mcHonaemmx, Halt Hanpmmep, megu, miPzeaa, coal&

RECHERCHES SUR LA GENtSE DES VILLES VALAQUESAU MOYEN AGE

REsumn

is formation des villes valaques au moyen age est l'aboutisscment normal du scin-dement de la sphere unique de production en deux spheres distinctes, l'agriculture et lesmetiers, a l'echelle de la societe entiere. C'est la l'aspect economique du processus en questionet ii est atteste par les investigations archeologiques, notamment pour les premiers sieclesdu second millenaire de notre ere. Un deuxieme aspect de ce processus est le facteur social,.qui se manifeste par la cristallisation et le developpement des rapports feodaux sur le territoirede la Valachie.

ThyHaio

www.dacoromanica.ro

1282 ST. OLTEANU 28

La formation proprement dile des villes au moyen age a ete precedee d'une etape detransition, ou pre-urbaine, qui se prolongea parfois aurant plusieurs siecles et cut commeciractere distinctif une production artisanale et des echanges commerciaux adequats dans lecadre do marches et de foires periodiques, organises dans la localite meme ou a proximite decelle-ci. Certaines particulariles des villes futures existent déjà a Fetal ernbryonnaire dans cettephase pre urbaine. L'apparition d'un marche permanent, marque par l'existence, outre lesateliers d'artisans, de locaux destines au commerce (magasins, boutiques, entrepdts, etc.), d'unrudiment d'ouvrages edilitaires modievaux, d'une organisation communale, par la presenced'agents de l'administration centrale tels que be oirc6lab (prefet d'un district), voire de hiresidence du volvode, ainsi que par quelques phenomenes de superstructure propres a laville, denote le passage A la phase urbaine proprement dite.

Le degre different atteint par la division du travail, certaines causes secondaires etsurtout les conditions differentes firent que le processus de la formation des villes feodalesne fut ni identique ni uniforme, et gull differa non seulement d'un pays a l'autre, mais encorede region a region dans un meme pays. En certains cas, l'etape pre-urbaine dura plusieurssiecles ; certaines localites n'ont jamais atteint la phase urbaine et en sont rest& a la phasepre-urbaine ou sont revenues au caractere rural initial. Ces causes et conditions differentesont imprime des formes diverses a la tendance generale qui aboutit a la formation des villes,ce qui fut notamment lc cas pour la Valachie.

Un rdle important a ele joue sous ce rapport par les centres fortifies sillies le long duBas-Danube et dans be nord de la Dobroudja soumis a l'Empire byzantin, et qui scrvaicnt deresidence aux chefs feodaux locaux ou byzantins, certains de ces centres fortifies occupantl'emplacement des anciens centres romains.

La plupart des villes valaques du moyen age sont d'anciens villages qui, sous l'influencede conditions locales favorables, se sont transformes graduellement en centres de productionet marches commerciaux permanents.

Certaines villes sont flees de marches temporaires et occasionnels d'une region determiner,oil se concentrait la vie economique d'un groupe de villages et oil, peu a peu, s'etablirent ademeure des artisans, des marchands, etc.

En quelques cas l'apparition des villes medievales est aue a ('exploitation des richessesdu sous sol, telles que le cuivre, be fer et le sel gemme.

www.dacoromanica.ro

NOTE $1 GOMUNICARI

DIN LUPTA ANTIFASCISTA A OAMENILOR MUNCHDIN REGIUNEA BRASOV

SUB CONDUCEREA P.C.R. INTRE ANII 1941 $1 1944DE

M. C. STANESCU si V. I. MOCANU

0 paging glorioasg in istoria poporului romin o constituie lupta, saantifascistg, al cgrei punct culniinant a fost insurectia armatg din august1944, organizata si condusg de P.C.R., si participarea Rominiei la razboiulantihitlerist.

In conformitate cu planul elaborat de partid, la 23 August 1944 aInceput insurectia armata antifascistg. Concomitent cu luptele grele dezdrobire a rezistentei hitleristilor din Bucuresti si imprejurimi, din ValeaPrahovei si din alte centre ale tgrii, an avut loc actiuni si in regiuneaBrasov.

La baza luptei maselor populare din regiunea Brasov a stat liniapolitica generalg a Partidului Comunist din Rominia, stability Inc g de laintrarea Rominiei in razboiul hitlerist. Calguzit de documentele elaboratede partid, comitetul regional Brasov a desfgsurat In toatg perioada 'Az-boiului hitlerist o intensg muncg politicg pentru atragerea maselor deoameni ai muncii la luptg Impotriva regimului militar-fascist si ahitleristilor, pentru libertatea si independenta patriei.

Parte integrant a luptei antifasciste generale, organizata si condusgde P.C.R., lupta maselor populare din regiunea Brasov a dat lovituri re-gimului antonescian, spatelui frontului hitlerist, contribuind ca si in a-ceastg parte a Valli insurectia armatg din august 1944 sa iasg victorioasg.

In articolul de fats ne propunem sg ne oprim asupra unora dintreformele de luptg antifascistg organizate de oamenii muncii din regiuneaBrasov sub conducerea organizatiilor de partid in 1941-1944, ca grevesi demonstratii, actiuni de sabotare a masinii de razboi germane, muncapoliticg desfa'suratg de P.C.R. pentru mobilizarea maselor la luptg, stareade spirit antifascistg a populatiei, precum si participarea oamenilor muncii

www.dacoromanica.ro

1284 M. C. STANESCU ¢i V. I. MOCANU 2

de aici la insurectia armata din august 1944 si la alungarea hitleristilorde pe pamIntul Rominiei.

Razboiul hitlerist In care a fost tirita Rominia de catre clica mili-tary- fascists a avut urmari catastrofale pentru masele populare.

Situatia oaraenilor muncii din regiunea Brasov, si asa destul de grea,s-a Inrautatit si mai mult ca urmare a masurilor luate prin trecerea la pro-ductia de razboi : militarizarea intreprinderilor industrials cu consecinteleei, prelungirea zilei de lucru ping la 12-14 ore, suspendarea concediilor,arestarea i pedepsirea comunistilor si a antifascistilor 1. La toate acestease adaugau lipsa de locuinte, scumpetea mijloacelor de transport, conditiilegrele de lucru in Intreprinderi, lipsa masurilor de protectie a muncii, nepu-tinta de a mai face fats nevoilor zilnice de trai 2.

tntr -o situatie grea, asemanatoare cu a muncitorilor, se afla §i taxa-nimea muncitoare din regiunea Brasov, care suferea de pe urma rechizi-tionarii animalelor gi vehiculelor, concentrarilor, Incartiruirilor de trupe,a colectarii cu forta a cerealelor i 11nei si stringerii de bani pentru Inzes-trarea armatei 3.

In conditiile rind tara, gemea sub tirania regimului de dictatura mili-tara, fascists si era jefuita in mod salbatic de catre hitleri$ti, P.C.R. s-aridicat la lupta hotarita, pentru salvarea ei. In anii intunecati, aidictaturii fasciste - arata, tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej -, cindclasele exploatatoare an impins tang in. prapastia retzboiului criminal anti -sovietie alaturi de Germania hitleristet, Partidul Comunist a fost singuraforty politica care s-a ridicat in apetrarea intereselor nafionale, pentruiesirea Rominiei din acest retzboi si intoarcerea armelor impotriva Germanieihitleriste" 4.

Ca si in restul tarii, in regiunea Brasov Partidul Comunist din Ro-minia a explicat maselor muncitoare de la orase §i sate caracterul nedrept,de jaf al rdzboiului in care fusese impinsa Romania, mobilizindu-le in acelai la lupta pentru iesirea din razboiul hitlerist, razboi care reprezentadrumul catre o catastrofa, nationala. infruntind teroarea fascists,

insufletiti de un patriotism fierbinte, credinciosi intereselorpoporului, au dus o lupta neinfricata, pentru organizarea maselor in ye-derea doboririi dictaturii militare-fasciste si a alungarii hitleristilor.

Speriate de faptul ca activitatea comunistilor, in ciuda tuturor ma-surilor represive, zi de zi lua o tot mai mare amploare, In februarie 1942

1 Arhiva Institutului (le istorie a partidului (prescurtat6 In continuare A.I.I.P.), fond.16, dos. 292, f. 91, 97, 129, 139, 317 si 530 ; dos. 291, f. 311 si 448 ; dos. 294, f. 95 ; dos.293, f. 398 si 580 ; dos. 290, f. 13 ; Arh. C.C. al P.M.R., fond. 1, dos. 398, f. 35 ; Arh. M.F.A.,M. St.-M., dos. 733/65, f. 190-192.

2 A.I.I.P., fond. 16, dos. 289, f. 13 ; dos. 291, f. 311 si 448 ; dos. 292, f. 91, 97, 129si 530; dos. 293, f. 398, 580; dos. 294, f. 95 si Arh. C.C. al P.M.R., fond. nr. 1, dos. nr. 338,f. 35.

Arh. C.C. al P.M.R., fond. 1, dos. 338, f. 45; A.I.I.P., fond. 16, dos. 293, f. 505 sidos. 292, f. 244.

4 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole si cuvintiiri. 1959-1961, Bucuresti, Edit. politic5, 1961,p. 437.

timpcoma-

nistii,

www.dacoromanica.ro

3 LUPTA ANTIFASCISTA IN REGIUNEA BRA.50V 1285

autoriatile locale raportau ca o serie de indivizi" circulg prin Brasov,mai ales in localurile publice unde se adung muncitorii, sfAtuiesc sanu raspunda la mobilizarea de a merge pe front 1.

Expresii culese din rindul maselor de oameni ai muncii Ger-mania nu va invinge niciodata. U.R.S.S.", noi nu am avut nevoie sa nebatem cu sa nu ne mire faptul cind miine-poimiine vor fi in intre-gime nimieiti (nemtii, M.S. si V.M.), cu toate « victoriile lor » anuntateping acum in press, &aci rusii sint foarte multi si foarte puternici" 2sint edificatoare asupra atitudinii fats de acest razboi si asupra increderiiin victoria ITniunii Sovietice. Vestile despre descoperirea in vagoane des-tinate transporturilor de materiale de razboi a mil de tone de cerealealimente ce se transportau. spre Germania faceau sa" creascg si mai multTninia oamenilor muncii din tara noastra 3.

Muncitorii de la I.A.R., de pildg, declarau deschis ca nu au ce mincai cu ce se imbraca din cauza jafului sgvirsit de Germania hitlerista. In

discutii, ei argtau ca sint platiti prost, n-au nici imbracaminte mincareanecesarg, intrucit au fost lasate lgcustele germane sg ne sugg, dar in cu-rind va sosi vremea dreptatii muncitorilor" 4.

Sub conducerea comunistilor, in regiunea Brasov s-au desfgsuratactiuni de protest imbracind diferite forme, ajungindu-se ping la demon-stratii de masa cu incetarea lucrului. De asemenea au fost organizate actsde sabotaj. Toate acestea s-au manifestat chiar din primii ani ai razboiuluiin toate intreprinderile din regiunea Brasov, in rindurile targnimii, func-tionarilor, femeilor etc.

Inca in martie 1941, citeva sute de femei nevoiase din Sibiu, aicaror soti erau concentrati, dind expresie nemultumirii for profunde,au manifestat cu copiii in brate in fata prefecturii, cerind alimente pentrufamiliile for rgmase farg sprijin 5.

Iar intr-una din primele zile de la inceputul razboiului, muncitoriide la Astra" (azi Steagul rosu") an facut sa deraieze un vagon incgrcatcu tunuri ce iesea din uzing. Ulterior ei au cautat sg taraganeze indepli-nirea reparatiilor, au executat piese necorespunzgtoare sau cereau timppentru studierea lor, incit uncle nici nu au plecat din uzina ping la 23August 1944 6. In felul acesta, ei au adus insemnate pagube masinii derazboi si au intirziat ajungerea pe front a acelui armament.

Desi fabrica for era militarizatg, la 19 februarie 1942 muncitorii dela Intreprinderea de pielgrie din Sighisoara au incetat lucrul, cerind ma-rirea salariilor. Manifestatii de nemultumire s-au desfgsurat concomitent,sub diferite forme, la C.F.R., Prerom, Forja-Poldi, Codlea, Risnov,Z'arnesti, Tohan etc. 7.

1 Arh. C.C. a1 P.M.R., fond. nr. 26, dos. 4 257, f. 17.2 Ibidem, dos. 4 246, f. 620.3 Arh. M. St.-M., dos. 1 000/104, f. 9, 10 §i 18.4 A.I.I.P., fond. 16, dos. 289, f. 180.6 Ibidem, f. 200.6 Ibidem, fond. 2, dos. 36, f. 7.7 Ibidem, fond. 16, dos. 292, f. 138 §i 289 ; dos. 294, f. 79; dos. 293, f. 398.

si

si

1i -i

www.dacoromanica.ro

1286 M. C. STANESCU $i V. I. MOCANU 4

In toamna anului 1942, pe masura ce situatia materials, indeosebia muncitorimii, se inrautatea tot mai mult, a crescut numarul actiunilorde lupta si de sabotaj in intreprinderile din Brasov si din celelalte centreindustriale aflate in regiune.

In seara zilei de 2 septembrie 1942, de pilda, un incendiu izbucnit lafabrica Faro la", care lucra pentru industria de razboi, a mistuit in fla-cari turnatoria, 3 magazii cu materiale si alte instalatii, provocind pagubeevaluate la zeci de milioane de lei 1.

La 24 si 31 octombrie au manifestat si muncitorii de la fabrica Scherg,(azi Partizanul Rosu"). Incetind lucrul, sute de oameni au mers in fatadirectiunii, uncle au cerut marirea salariilor si imbunatatirea conditiilorde munca si de trai 2. Concomitent, aceleasi revendicari le-au formulatsi cei de la Astra" 3.

In aceeasi perioada a anului 1942, la fabrica de munitii din Mirsa,in apropiere de Sibiu, un grup de patrioti a organizat un important actde sabotaj. 0 puternica explozie a distrus zeci de mu de proiectile si a rasde pe fata pamintului o grupa, a VII-a, compusa din 5 ateliere. Exploziaa provocat totodata intreruperea lucrului in intreaga uzina pe timp de douasaptamini 4.

0 actiune curajoasa an organizat muncitorii de la Astra", mobili-zati de catre comunisti, la sfirsitul anului 1943. La 15 si 20 decembrie,sute de muncitori an incetat lucrul si au trimis delegatii la directie sprea cere imbunatatirea situatiei for materiale, dar de fiecare data au fostaminati sau li s-au facut promisiuni demagogice. Ajunsi la capatul rabda-rilor, In dimineata zilei de 24 decembrie peste 400 de muncitori an parti-cipat la o adunare de protest tinuta, in fata sectiilor Marasesti" si Jiul",de unde, dup5, ce an infierat manevrele directiei, s-au indreptat spre bi-rourile acesteia si an trimis din nou o delegatie de 10 persoane. Dar dinnou cererile for au fost respinse. Ca sewn al indignarii lor, In dupa amiazaaceleiasi zile an confectionat un manechin pe care 1-au incaltat cu sabotirupti cu talpa de lemn, 1-au acoperit cu zdrente si i-au agatat de git treiplacarde pe care erau exprimate ironic doleantele lor. Dupa aceea 1 -auurcat pe un vagonet si i-au dat drumul de sus, oprindu-se in fata directiei.Pentru acest fapt au fost arestati 12 muncitori, iar un alt participant batutpins ce a murit 5.

Un mare numar de muncitori din intreprinderile aflate in regiuneaBrasov, calauziti de un fierbinte patriotism, an organizat diverse actiunide sabotaj.

Numeroase avioane ce treceau pentru reparatie pe la Arsenalul aero-nautic (A.S.A.M.) din Medias, de pilda, nu puteau intra imediat In luptadeoarece erau lasate cu stricaciuni sau li se provocau altele 6. La I.A.R.,

1 A.LI.P., fond. 16, dos. 292, f. 159-160.2 Ibidem, f. 98 si 288 $i fond. 2, dos. 36, f. 12.3 Ibidem, dos. 292, f. 138.4 lbidcm, ford. 2, dos. 36, f. 42.5 Ibidem, fond. 16, dos. 289, f. 73, si dos. 293. f. 398. dos. 36. fond. 2, f. 4.6 Arh. C.C. al P.M.R., fond. 1, dos. 328. f. 45

www.dacoromanica.ro

5 LUPTA ANTIFASCISTA IN REGIUNEA BRASOV 1287

trenuri intregi cu avioane erau inapoiate de pe front, deoarece datoritadefectiunilor de constructie s-au dovedit inutilizabile 1.

Cautind sa incetineasca cit mai mult ritmul de lucru §i sa reducii,posibilitatea de transport pe calea ferata, muncitorii de la §antierele C.F.R.ale orasului Bra§ov dadeau dese alarme false i apoi fugeau cite 8-10 kmstirnind prin aceasta feria autoritatilor 2, iar cei ce se ocupau cu intre-tinerea vagoanelor turnau nisip in cutiile cu unsoare, provocind aprindereaosiilor 3.

Rapoartele politiei §i sigurantei abunda in §tiri referitoare la actiunide sabotaj ca : taierea curelelor, provocarea de scurt circuite la instalatiileelectrice, introducerea de corpuri metalice in alimentatia cu ulei a dife-ritelor ma ini, schimbarea dimensiunilor la alungire §i a compozitiei laturnatorie, taierea cablurilor telefonice etc. 4.

Comuni§tii §i elementele antifasciste duceau o activitate intensa§i in mediul rural, unde faceau o vie propaganda contra armatelor germane,scotind in relief marea putere de lupta §i superioritatea Armatei Rogii 5.Referindu-se la influenta acestei propagande printre tarani, o nota inf or-mativa a politiei din Bra§ov arata, de pilda : ...Ca urmare a propagandeide mai sus (propaganda facuta, printre tarani. §i V.111.) se observaca in comuna Mohu majoritatea locuitorilor... au atitudine contra ar-matei germane §i deci contra intereselor statului" 6.

Locuitorii din satele regiunii Brasov vindean pe ascuns vitele sprea le scapa de la rechizitii 7. Totodata, pentru a scapa de mobilizare

mai ales se angajau la lucrari publice urgente sau cultivau plantetehnice pentru care se acorda scutire de mobilizare 8.

Cautind sa traduca in viata linia generala trasata de documenteledin aceasta perioada ale P.C.R., de a se acorda o atentie deosebitamuncii politico in rindurile armatei, Comitetul regional P.C.R. Brasov

intensificat munca in unitatile militare aflate pe teritoriul regiuniii printre cei ce urmau sa fie chemati in armata spre a fi folositi drept

came de tun in razboiul hitlerist. Astfel, intr-un manifest editat inaugust 1941 de Comitetul regional P.C.R. Brasov se arata ca Antonescu,la ordinul lui Hitler, ii trimite pe tineri in razboiul antisovietic, care nueste altceva decit cea mai grava crim'a contra voastra... Intoarceti ar-mele contra celor care va jefuiesc de veacuri, contra boierilor §i fabrican-tilor se arata in manifest . Intoarceti armele contra cotropitorilorgermani, alungati-i din tara. Uniti-va cu fratii vo§tri tarani §i muncitoridin Uniunea Sovietica" 9. Iar intr-un alt manifest, intitulat Bra foveni,

P.1 Leclii In ajulortzl celor care sludiara isloria P.M.R., Bucuresti, Edit. politic5, 1960,

434 ; vezi si Studii", 1959, nr. 4.2 Arh. St. Brasov, fond. politia orasului Brasov, pachetul nr. 263, dos. 6, f. 126.3 A.I.I.P., fond. 2, dos. 31, f. 153 si 174.4 Aril. C.C. al P.M.R., fond. 26, dos. 4 253, f. 169.5 Ibidem, dos. 4 250, f. 54.6 Ibidem.7 A.I.I.P., fond. 16, dos. 291, f. 359-361.8 Ibidem, dos. 292, f. 316.

Arh. C.C. al P.M.R., fond. 26, dos. 4 246, f. 730.

tilranii

si

si a

www.dacoromanica.ro

1288 M. C. STANESCU ;i V. L MOCANU 6

cerea tuturor bArbatilor : Nu plecati sa muriti pentru Hitler, nu va pre-zentati la unitate" 1. Alte manifeste raspindite prin cazarmi sau printrecei ce urmau sa plece pe front fi indemnau sa se alature partizanilor 2.Legiunea de jandarmi Brasov semnala intensificarea muncii dusa de co-munisti, subliniind ca manifestele raspindite In ultimul time denota elaceasta miscare este In plina ascensiune" 3 prin sistemul munciide propaganda de la om la om prin eazarmi se urmareste a se crea simpa-tizanti printre ofiteri si ostasi" 4.

Ca o expresie a urii pe care poporul nostru a nutrit-o fata derazboiul hitlerist $i ca rezultat al muncii politice desfasurate decomunisti, Inca de la izbucnirea macelului, mai ales tinerii au exprimatIn diferite feluri nesupunerea la incorporare si concentrare. Numai laCercul de recrutare Sibiu se semnala in octombrie 1942 un numar de4 062 de tineri nesupui la incorporare 5. De asemenea, In iulie 1942, Anto-nescu era informat ca ostasii din batalionul 3 Vinaton de Munte, care fuse-sera imbareati la Brasov pentru a fi trimisi pe frontul antisovietic, au voci-ferat, spunind ei nu vor lupta pe front si au cerut eliberarea NorduluiTransilvaniei 6. Iar soldatii dintr-o unitate cantonata la Media§ si-aumanifestat deschis ura contra hitleristilor 7.

Ingrijorate de continua erestere a luptei antifasciste a maselor din.Brasov si din celelalte centre ale regiunii, autoritatile au luat masuride intensificare a terorii. Un mare numar de muncitori de aiciau fost arestati, deferiti Curtii martiale si condamnati Ta ani grei detemnita. Dusi in fata instantelor judec5,toresti fasciste, deli stiau ca-iasteapta plutoanele de executie sau inchisoarea, ei au aparat cauzadreapta pentru care s-au ridicat la lupta. La scurt timp dupa izbucnirea,razboiului a fost arestat un grup de U.T.C.-isti de la I.A.R. si inaintatCurtii martiale pentru ca difuzase un manifest al Comitetului regionalU.T.C. a. Cei 19 tineri muncitori de la I.A.R. au fost judeeati la Curteamartiala din Brasov si condamnati la pedepse variind intre 3 si 15 animunca silnic5, pentru activitatea for revolutionary 9. La inceputul luimartie 1942 au fost arestati si dati pe mina Curtii martiale 28 de ceferistidin Brasov, printre care se afla si un numar de comunisti, pentrusprijinirea activitatii organizatiei Ajutorul rosn" 1°.

In noiembrie 1943,1a Curtea martial a corpului 6 armata s-a judecatprocesul a 38 de comunisti si simpatizanti din Sibiu 11, iar in primul tri-mestru al anului 1944 a fost arestat in Brasov un grup de comunisti acuzati

1 Arh. C.C. al P.M.R., fond. 26, dos. 4 243, f. 171.2 Arh. M.F.A., M. St.-M., dos. 215/76, f. 89 si 111.3 Arh. C.C. al. P.M.R., fond. 26, dos. 4 282, f. 106.4 Ibidem, dos. 4 250, f. 56.5 Arh. M.F.A., M. St.-M., dos. 1/124, f. 11 si 13.6 Analele Institutului de istorie a partidului de pe ling5 C.C. al P.M.R.", 1961,_

nr. 4, p. 52.7 Arh. M.F.A., M. St.-M., dos. 457/560, livret 20.

A.I.I.P., fond. 16, dos. 290, f. 184-185.9 Ibidem, f. 126-162 si dos. 293, f. 310." Ibidem, f. 164-172 si dos. 292, f. 290.

Ibidem, f. 7-88.

§i ca

ca

ry

www.dacoromanica.ro

7 LUPTA ANTIFASCISTA IN REGIIJNEA BRA$OV 1289'

de stringere de fonduri pentru Ajutorul rosu" 1. Dar cu toate repre-siunile savirsite impotriva sa, P. C. R., folosind cele mai diferite mij-loace si metode de propaganda, a reusit siti demaste dictaturafascist./ antonesciana, sa ridice masele la lupta impotriva rdzboiului anti-sovietic, impotriva hitleristilor cotropitori, impotriva clicii antonesciene.

Jandarmeria din Brasov era nevoita sa constate ca fn urma cerce-tdrilor facute s-au putut stabili ca in intreprinderile industriale din Bra-sov, cu toate aresta'rile facute, comunistii continua activitatea tor.In prezent, activitatea comunista se desfdsoara in mod intens in toateintreprinderile industriale" 2.

in iarna si primavara anului 1944, situatia interns a tdrii si victo-rule armatei soyietice an stimulat si mai mult lupta antifascistd a maselor,lupta care s-a manifestat cu tarie si in regiunea Brasov 3.

Tot mai fatis era exprimata ura fatd de Germania hitleristd si gu-vernul antonescian de cdtre cele mai diferite categorii de oameni ai muncii.Referitor la aceasta, o not informative a politiei din regiunea Brasovconstata ca in mijlocul populatiei, indiferent de nationalitate, se andglasuri tot mai revoltate si curajoase impotriva Germaniei. Fortele opozi-tioniste care ar incerca 81 actioneze pentru degajarea Rominiei din Axa argasi aici un teren foarte prielnic" 4. Ura oamenilor muncii impotriva ar-matei hitleriste a crescut la maximum atunci cind refugiatii sositiMoldova au raspindit stirea ca trupele germane in retragerea prin Mol-dova s-au dedat la jafuri in dauna populatiei romine autohtone" 5. Ajun.sila capatul ra'bdarilor, la inceputul anului 1944 muncitorii din Brasovafirmau ca la primul moment critic pentru stat vor da ajutor efectiv co-munistilor pentru rasturnarea actualei orinduiri sociale" 6. La sfirsitullunii iunie 1944, referindu-se la aceeasi stare de lucruri, un raport al po-litiei din Brasov recunostea ca comunistii au reusit sa atraga atentiamuncitorimii spre Rusia Sovietica, insuflind credinta ca numai Rusia,care este un stat muncitorese, va putea ajuta muncitorimea in lupta eipentru o viata mai bung" 7. Un ordin al politiei Brasov din 18 august1944, cind, ca urmare a infringerilor de pe front si a luptei maselor, prd-busirea regimului antonescian era iminenta, consemna ca muncitoriiasteapta cu mutt& nerabdare cdderea actualului regim" 8.

Tinind sus steagul libertatii si independentei nationale, ducind opolitica clarvazatoare si fermd, P.C.R. a organizat si condus insurectiaarmata antifascistd din august 1944, care a marcat inceputul revo-

1 A.I.I.P., fond. 16, dos. 290, f. 126202.2 Arh. C.C. at P.M.R., fond. 1, dos.3 A.I.I.P., fond. 16, dos. 294, f. 79 ;

fond. 26, dos. 4 271, f. 8.4 Ibidem, dos. 293, f. 585.5 Ibidem, f. 584.6 Ibidem, f. 581, vezi si Arh. C.C. al7 Arh. C.C. al P.M.R., fond 26, dos .

8 Ibidem, fond. 16, dos. 294, f. 7-9 ;

338, f. 40.dos. 293, f. 54 si 690 ; Arh. C.C. al P.M.R

P.M.R., fond. 26, dos. 4 261, f. 137.4 269, f. 207.cf. dos. 293, f. 54, 690.

militara-

din:

...

,

www.dacoromanica.ro

1290 M. C STANESCU V. I. MOCANU S

lutiei populare, flind un moment hotaritor in istoria poporului romin,in lupta sa pentru libertate si progres social.

in ziva de 23 August 1944, in conformitate cu planul insurectiei armateelaborat de partid, guvernul Antonescu a fost arestat si iidicat de catre o for-matiune patriotica de lupta si depus Intr-o cask conspirativa a partiduluidin cartierul Vatra Luminoasa. In acest timp, formatiunile de lupta pa-triotice si unitatile militare au inceput ocuparea principalelor institutiipublice si militare din capitalk. Raspunzind chemarii P.C.R., armataromina a intors armele impotriva Germaniei hitleriste, ceea ce a consti-tuit un succes insemnat al luptei partidului comunist pentru eliberareatarii de sub jugul fascist, pentru independenta patriei noastre.

Formatiunile patriotice de lupta, la care s-au alaturat masele de mun-eitori si tarani, precum si armata romina, care a tutors armele impotrivacotropitorilor hitleristi, au constituit acea for socials care a dat uncaracter larg, popular insurectiei armate si i-a asigurat victoria.

Lupta eroica a maselor populare si a unitatilor militare in capitalasi in imprejurimi, chiar de la inceputul insurectiei, au constituit un pu-ternic impuls pentru fortele patriotice si unitatile militare din toate re-giunile tarii, printre care si din regiunea Brasov.

La fel ca in intreaga tars, populatia regiunii Brasov, in marea ei ma-joritate, si unitatile militare, prin lupta lor, au contribuit la realizareaobiectivelor insurectiei din august. Importante ma.suri in vedereaapararii si salvarii orasului Brasov, eel mai important centru industrialdin aceasta parte a tarii, au fost luate incepind din 24 august. Pentru aapara partea de est a regiunii, mai ales Imprejurimile Brasovului, din uni-tatile si subunitatile existente s-au treat 3 grupari militare, cu scopulde a respinge inamicul si de a curata terenul de ramasitele trupelorhitleriste, impiedieindu-le, totodata, de a produce pagube intreprinderilorsi institutiilor 1. La chemarea P.C.R. masele populare din Brasov sisatele din jur, si in primul rind muncitorii din marile fabrici si tineriirecruti, prin inrolarea for in armata, an dat un insemnat ajutor unitatilormilitare ce an organizat lupta contra trupelor hitleriste. Ei an luptatcot la cot cu militarii pentru despresurarea mai ales a orasului Brasovdo trupe germane 2.

in dimineata zilei de 24 august, trupele hitleriste din Brasov au trecutla atac. Prin lupte, acestea au ocupat inaltimile din jurul Brasovului,au Inconjurat palatul telefoanelor, iar la gall an ineeput sk descarce ma-terial de razboi. 0 parte din ale s-au indreptat spre ocuparea altor insti-tutii de stat, a depozitelor militare, a cazarmilor si aerodromurilor, reu-sind sa ocupe pentru scurt timp aerodromurile din Brasov si Ghimbav 3.

Dind o riposta hotarita cotropitorilor hitleristi, militarii laolalta cumuncitorii din Brasov si centrele din imprejurimi, intre care multi tineri,an respins cu eroism atacurile inamicului, astfel incit la 26 august pericolulfusese inlaturat. In timpul operatiilor din Brasov au fost facuti 500 de

1 Arh. M.F.A., M. St-M., dos. 230/4, f. 6-9, 13-15.2 Ibidcrn, f. 6, 17-20, 37.

Ibidem, f. 3, 5, 13. 37.

,i

a

www.dacoromanica.ro

9 LUPTA ANTIFASCISTA IN REGIUNEA BRASOV 1291

prizionieri germani, au fost capturate insemnate cantitati de armamentsi alte materiale de razboi, printre care 36 de avioane, 35 de vagoane in-carcate cu materiale de razboi etc 1.

In acelasi timp cu luptele din Brasov, au fost create detasamenteinarmate care au trecut la operatia de capturare a ramasitelor trupelorgermane in intreaga regiune. Ele aveau si menirea de a apara populatiapasnica de jafurile ce le savirseau trupele germane in retragerea for 2.

Imediat dupa 23 August, unitati germano-hortiste au inaintat din-spre Sf. Gheorghe cu scopul de a ocupa orasul Brasov, important centruindustrial. In sprijinul unitatii rominesti de vinatori de munte aflatepe linia Doboli-Prejmer, la chemarea comunistilor, au venit muncitoriide la uzinele din Tohan si de la Astra"-Brasov. Raspunzind cu entuziasmla aceasta chemare, intr-un timp extrem de scurt 60 de oameni de la uzi-nele Tohan (peste 50 de muncitori) au alcatuit o baterie dotata cu 4 tu-nuri de 75 mm, un obuzier de 100 mm si 2 branduri, pe care le-au atacatla 8 autocamioane in.carcate cu munitie si alimente si au plecat pe front.,,Bateria albastra " 5, cum a fost ea denumita, dupa un popas la Brasov,la regimentul de -vinatori de munte, a plecat la locul de lupta, lingaPrejmer 4. Pentru vitejia dovedita in lupta, Bateria albastra a fostcitata prin ordin pe armata la 30 octombrie 1944. Tot aici au venit simuncitorii de la uzinele Antra " - Brasov cu eiteva obuziere de 100 mmsi an luptat alaturi de tovarkii for de la Tohan si alaturi de militari.Muncitorii soferi de la Astra" au ajutat la aprovizionarea cu munitii siarmamente pe cei aflati pe pozitie 5. Prin rezistenta for eroica, militarii§i muncitorii au oprit inaintarea dusmanului timp de dou'a s'aptAmini,ping la sosirea trupelor romine §i sovietice. Prin aceasta ei au ferit orasulBrasov si pe locuitorii sai de insemnate distrugeri umane si materiale.In inaintarea for spre Sf. Gheorghe, trupele romine si sovietice an fostinsotite si de muncitorii de la Astra"6.

0 actiune importanta de lupta impotriva trupelor hitleriste a avutbe la sfirsitul lunii august si in primele zile ale lunii septembrie la Sighi-soara. In acele zile, spre orasul Sighisoara, aflat In apropierea graniteiimpuse Rominiei prin Dictatul de la Viena, an pornit pe dou5, directiitrupe germane. Aflind aceasta veste, organizatia de partid a luat leg5,turaen subunitatea de graniceri, cu garnizoana, cu cercul teritorial si cu jan-darmii si impreuna au mobilizat premilitarii, alcatuind un grup de70-80 de oameni carora li s-a distribuit armament usor. Incepind de la24 august, pe toata linia frontierei, dar mai ales pe directia orasuluiSighisoara, trupele hitleriste an atacat zilnic, incercind sa inainteze, darde fiecare data ele au fost respinse de Care graniceri, trupele locale de

1 Arh. M.F.A., M. St.-M., dos. 230/4, f. 20 .i 26; A.I.I.P., fond. 2, dos. 36, f. 8-9.2 Ibidcm, f. 6-9, 13-15.8 I s-a zis Bateria albastra", fiindca muncitorii erau echipati in haine $i purtau bascuri

de culoare albastra.4 Arh. M.F.A., M. St.-M., dos. 230/4, f. 25-27; dos. 230/24, f. 4, 65, 141, 155 si

175; vezi gi A.I.I.P., fond. 2, dos. 36, f. 13-21.5 A.I.I.P., fond. 2, dos. 36, f. 8 si 9.6 Ibidem.

43e. 5292www.dacoromanica.ro

1292 M. C. STAN ESCU fi V. I. MOCANU

operatii grupul de premilitari, care au ramas pe pozitie pins la ye-nirea trupelor romine sovietice 1.

Dupa ce inaintarea trupelor dusmane a fost stavilita, s-au luat ma-suri pentru prinderea elementelor hitleriste ascunse in orasul Sighi.oara$i in imprejurimi. Ca urmare, in acele zile an lost prinsi pe Valea Nade-sului si facuti prizonieri de catre elementele patriotice mai multi diver-sionisti ce actionau la ordinul armatei germane 2.

Analizindu-se situatia creata, in zilele de 25-27 august s-au con-stituit 3 grupari militare care sa apere Valea Tirnavelor pe liniile Sighi-soara, Medias, Coma Mica, spre a inlatura pericolul ca trupele vrajmasesa inainteze spre Sibiu, care era slab aparat, i sa treaca la dezarmarearama'sitelor armatei germane din aceasta regiune 3.

Ca urmare a actiunilor hotarite ale militarilor i populatiei, numaiin zilele de 2.i si 26 august la Sighisoara, Medial, Blaj, Copsa Mica si OenaMdresului au fost capturate trenuri cu zeci de vagoane de munitie, echi-pament militar, com.bustibil etc., cu insotitorii lor, precum doua avi-oane. Trenurile au fost apoi trimise la Sibiu. Trupele romine, sprijinitede elementele patriotice, au pus stapinire pe depozitele magaziile ger-mane'. Toate acestea an constituit o lovitura data frontului hitlerist.

In retragerea lor, hitleristii au cautat sa ocupe cu orice chip statiade radio Bod i s-o foloseasca ca mijioc de propaganda. De aceea

' tunuriin di-

mineata zilei de 24 august, o subunitate germana dotata cu citevade calibrul 47, mitraliere si alt armament, s-a apropiat de statie prin sur-prindere, a dezarmat paza de la poarta, a intrat inauntru si a capturatpe comandantul aeesteia, indreptindu-se spre pavilionul de emisie sprecentrala electrica 5. Dar ceilalti ostasi si muncitori care se aflau acoloau prins de veste si an deschis foe cu mitralierele tinindu-i pe loc in curte.In timp ce in incinta statiei de radio se desfasurau lupte erincene, o grupg,de puscasi de la regimentul 6 calarasi, stationat la Halchiu, a venit si i-aatacat prin surprindere pe hitlerissti, Flind aproape incercuiti, dupa ce lefusesera scoase din lupta o parte din tunuri, pe la ora 14, hitleristii andepus armele s-au predat 6. In ajutorul celor ce aparau statia au venitsi 4 prizonieri sovietici dintre cei ce munceau la fabrica de zaha'r din lo-calitate 7. In zilele urmatoare, hitleristii au incercat in mai multe rindurisa ocupe statia, dar de fiecare data au fost respinsi B.

In dimineata lui 26 august, inaintind dinspre Araci, o subunitategermana a atacat pichetul de granieeri de linga podul de peste Olt, din_apropierea acestei comune, si 1-a obligat sa se retraga in padure. Gra-nicerii, dupa ce an analizat situatia creata, an hotarit ca trebuie sa pas-

fond. 2, dos. 36, f. 55 si 57; Arh. M.F.A., M. St.-M., dos. 655/3, f. 82, si 86-S A.I.I.P., fond. 2, dos. 36, f. 55 si 57.3 Arh. M.F.A., M. St.-M., dos. 283/2, f. 13, 29, 36 $i 38-39; dos. 655/3, f. 23.4 Ibidem, dos. 223/2, f. 26 si 30; dos. 223/3, f. 79, 80, 84, 86, 114 $i 116.5 A.I.1.P., fond. 2, dos. 36, f. 25-27; Arh. M.F.A., M. St.-M., dos. 230/4, f. 4, 13

si 23.A.I.I.P., fond. 2, dos. 36, f. 25-27.

7 Ibidem.9 Ibidem.

sisi

si

si

si

1 A.I.I.P.,

10

fusesera

si

www.dacoromanica.ro

11 LUPTA ANTIFASCISTA IN REGIUNEA BRA$OV 1293

treze cu orice chip pozitia de linga, pod. Spre a-i induce in eroare peei au dat drumul tailor singuri sa se duch' spre Bod, lasind

impresia ca, au plecat si ei. In realitate insa ostasii se amplasaseea lateren $i an ocupat pozitiile de lupta, iar dud inamicul s-a apropiat andeschis focul. Intilnind o rezistenta dirzA din partea granicerilor romini,carora ii s-au adaugat curind un grup de locuitori din Bod, hitleristiiau incercat atunci actiuni de invaluire pe ambele flancuri, actiuni fa-mase Ins rata rezultat. Vazind ca, nu pot inainta, hitleristii au inceputsa se retraga,, lasind in urma munitie si pierzind 50 de oameni 1. In spri-jinul luptatorilor a sosit in graba, i un batalion de vinatori de munte,ceea ce a grabit retragerea trupelor inamice dincolo de frontierl 2. Astfel,prin eroismul pichetului de graniceri si al locuitorilor din Bod, care anpus rata ezitare mina pe arme, a fost impiedicat'a actiunea hitleristilor dea se apropia de Bod apoi de Brasov.

Imediat ce au aflat despre istoricul act de la 23 August, stiind ca peacolo vor incerca trupele hitleriste sa se apropie de linia granitei aflata,in apropiere, pichetul de graniceri cetatenii comunei Teliu au hotaritsa bareze trecerea dusmanilor. Toti premilitarii din sat an fost chemati la24 august la pichetul de graniceri, unde li s-au adus la cunostinta eveni-mentele in curs si au primit o minutioasa instruire asupra minuirii arma-mentului3. Apoi au primit arme si au fost repartizati in diferite punete,la primatie, la telefoane, la gars sau In observator, pe virful dealului4.

A doua zi, la 25 august, au aparut prima ostasi hitleristi Intr -omarina si an incercat sa stabileasca legatura cu ai for prin telefon dar anfost impiedicati de cei insarcinati cu paza 5. La 27 august, de dimi-neata, cei doi observatori instalati pe dealurile ce strajuiesc soseauadinspre Buzau au anuntat ea o coloana germana se apropie. Grupul degraniceri i premilitari i-au lasat pe hitleristi sa, se apropie cit maimutt si an deschis focul de pe ambele versante deodata. Luati prin sur-prindere, deli erau incomparabil superiori numericeste i ca dotare cuarmament, din cauza focului puternic al grupului de luptatori patrioti,dusmanul a fost nevoit sa, se retraga 6. Apreciind vor reveni,civilii de diferite virste, impreung cu militarii an aruncat aer un pod.si an organizat o baricada, de piatra de-a curmezisul soselei. i, intr-ade-vim, nu dupa, multi asteptare, coloana germana, formata, din 100 de ca-mioane a apa'rut din non, inaintind cu prudentA, in formatie de lupta%si tragind din mers. Cind au ajuns linga baricada ridicatA de oameniidin Teliu, an fost intimpinati din nou cu un foc puternic. Micul grup docetateni, in majoritate civili, rezista cu succes masivei presiuni exercitatede inamic. Muncitorii, premilitarii, granicerii i acei sateni ce se insta-lasera pe pozitiile de lupta,, erau aprovizionati incontinuu cu munitie

1 A.I.I.P., fond. 2, dos. 36, f. 32 -34; vezi si Ark. M.F.A., M. St.-M., dos. 223/3, f. 81$i dos. 230/4, f. 17.

2 A.I.I.P., fond. 2, dos. 36, f. 33.8 Ibidem, dos. 31, f. 119 $i 123.4 Ibidem.5 Ibidem $i Ana lele Institutului de istorie a partidului", 1962, nr. 4, p. 40.6 Arh. M.F.A.. M. St.-M., dos. 230/4, f. 22 si 26; A.I.I.P., fond. 2, dos. 31, f. 124 $i

126; Analele Institutului de istorie a partidului", 1962, nr. 4, p. 40.

hitleristi,

si

si

si

ca hitleristiiin

www.dacoromanica.ro

1294 M. C. STANESCU §i V. I. MOCANU 12

de catre cei rama§i in sat, intro care multi erau Mtrini, femei §i copii.Sdtenii din Teliu §i grdnicerii, cdrora li se mai addugaserd intre timpcitiva pionieri sositi sa mineze podetele de pe §osea, nu numai ca i-auobligat pe hitleri§ti sa se retragd, dar au §i capturat 9 ofiteri, 58 de sub-ofiteri, 428 de osta§i. §i 2 camioane 1. Celor ce luptasera, rama§i pe po-zitie ping noaptea tirziu, le-a venit in ajutor o subunitate de militari dinBra§ov, care a §i Inaintat Inca vreo citiva kilometri §i a organizat o po-zitie de luptd lingd statia C.F.R. Poiana Florilor. Coloana germand amai incercat sa treacd la 28 §i 30 august, dar n-a reu§it 2. Retra§i in co-muna Intorsura Buzaului, hitleri§tii, dupa to s-au dedat la tot felul dejafuri §i abuzuri, s-au dezorganizat §i, in grupuri mici sau individual, auplecat prin munti spre a ajunge din urma armata germand in retragere 3.Multi dintre ace§tia au fost prin§i §i dezarmati de locuitorii din aces zond.

Regiunea Bra§ov ocupd un Inc nodal pe harta drumurilor din Mun-tenia spre Transilvania. Prin ea trecea granita impusd Rom'iniei in urmaDictatului de la Viena. De aid sporea §i importanta sa strategics. Lachemarea P.C.R., populatia din regiune, muncitori §i tdrani, laolalta cugrdnicerii romini au cautat sa dezarmeze §i sa faca prizonicre rdma§itelearmatei hitleriste on unde le gaseau, in paduri, pe drumuri sau prin sate.

Un mare numar de militari germani an fost prin§i §i dezarmati desatenii din comuna Teliu, din satul Zabrdtau, comuna Sita Buzgului sau deloeuitorii ora§ului Sighi§oara. In ultimele zile ale lui august 1944, in septem-brie §i in lunile urmdtoare, ace§tia impartiti pe echipe de cite 2-3 oameni,au colindat padurile din imprejurimi arestind zeci §i zeci de osta§i aiarmatei hitleriste, pe care-i transportau In Budila sau la Bra§ov4. Inziva de 24 august 1944 a fost capturatd de catre populatie §i militariiaflati in comuna Cernatu de lingd, Bra§ov o coloand de autocamioanegermane. Iar la 27 august, la Bratocea, populatia a capturat 4 auto-turisme §i un. autobuz. Tot aici, in zilele urmdtoare, a fost dezarmati§i o coloand militara germand5. La semnalul cantonierului de la caleaferatd ce trecea pe Maga Bod, in ziva de 26 august, paza statiei de radioa capturat un grup de 3 ma§ini-atelier cu remorci, unde se aflau §iprese pentru emiterea de bancnote romine§ti6. 0 coloand german/ a fostdezarmati In ziva de 26 august de catre premilitarii §i soldatii regi-mentului romin de cavalerie stationat in Hdlchiu7. Citeva ma§ini cuaproape 100 de hitleri§ti care trecusera muntii §i se indreptau spre frontau fost capturate la 26 august In comuna Bran, de catre o subunitateromineascd sprijinita de mai multi sateni 8.

1 Arhiva M.F.A., M.St.-M., dos. 230/4, f. 22 $i 26, A.I.I.P., fond. 2, dos. 31, f. 124si 126: Analele Institutului de istorie a partidului", 1962, nr. 4, p. 40.

2 Arh. M.F.A., M. St.-M., dos. 230/4, f. 27-39.3 A.I.I.P., fond. 2, dos. 31, f. 127 $i Analele Institutului de istorie a partidului",

1962, nr. 4, p. 41.4 A.I.I.P., fond. 2, dos. 31 f. 121, 127-129, 133-134, 144-146, 150-154, 168-171;

Analele Institutului de istorie a partidului", 1962, nr. 4, p. 41.5 A.I.I.P., fond. 16, dos. 293. f. 631.6 Ibidem, fond. 2, dos. 36, f. 25-26.

Ibidem, f. 30-31.8 Ibidem, f. 23-24.

www.dacoromanica.ro

13 LUPTA ANTIFASCISTA IN REGIUNEA BRA50V 1295

In zilele imediat urmatoare celei de 23 August 1944, muncitorii dela A.S.A.M. si aerodromul din Medias, sprijiniti de militari, au stat inpermanents alarms. Ei au reusit sa captureze un avion german si auimpiedicat aterizarea altora care venisera sa ridice materialele ramasel.

0 actiune interesanta a avut be in aceste zile si linga comuna Mojnadin apropierea orasului Medias. Intr-una din seri, postul de jandarmidin Mojna a primit o instiintare de la Agnita, juin care i se semnalaca o marina germana cu remorca, avind circa 30 de persoane induntru,se indreapta spre Medias. eful postului a strins premilitarii din comuna,le-a dat armele de lemn cu care de obicei faceau instructie si au iesitcu totii in marginea satului, unde se afla un pod. Cind marina germanda ajuns linga, pod au fost trase in sus, de catre seful postului, doud focuride arms, iar, premilitarii an intim pustile de lemn spre inamic. In aceastasituatie, crezindu-se incercuiti de un grup inarmat, hitleristii s-au predatfard nici o rezistenta2.

Prin actiunile for antihitleriste, oamenii muncii si militarii aflatila 23 August in regiunea Brasov au contribuit la curatirea teritoriuluitariff de cotropitorii hitleristi si an salvat o serie de objective importante.In multe locuri, mai ales la granita ce fusese impusa Rominiei ca urmarea Dictatului de la Viena, ei an oprit cu succes inaintarea dusmanuluipiny la sosirea trupelor romine si sovietice, cdrora le-au dat tot sprijinul.Muncitorii din Sibiu, de pilda, au ajutat la repararea grabnica a unormasini ce deserveau frontul antihitlerist3. Cei de la Arsenalul armateidin aeeeasi localitate au organizat un tren atelier cu care transportautrepieduri si paturi de army ee erau montate pe front. Acest tren a insotittrupele sovietice ping In Berlin. Pentru modul exemplar in care si-au in-deplinit misiunea, cei ce deserveau acest tren au fost citati prin ordinde zi de catre maresalul R.Malinovski4. Muncitorii de la mai multe intro-prinderi industrials din Brasov au organizat repararea rapidd a avioanelorrominesti si sovietice, precum si a altor masini pentru a le face bunede lupta5. Semnificativa, in acest sens este munca sustinuta, a muncito-rilor de la I.A.R.-Brasov, care cu toate greutatile intimpinate din parteaelementelor sabotoare si din faptul ca intreprinderea era dispersata in9 locuri ei au reusit : sa construiasca 46 de avioane pentru unitatile rominede aviatie ; sa repare 32 de avioane rominesti si 66 sovietice ; sa repare239 de masini pentru trupele sovietice si 40 pentru armata noastra ;sa produca o mare cantitate de piese de schimb necesare ducerii razboiului6.

Satenii din comunele Arpasul de Jos si Ucea de Jos au contribuitefectiv ]a construirea intr-un timp foarte scurt a unui aerodrom militarla, Podeni, care era de mare necesitate frontului antihitlerist. In acela§itimp ei au ajutat la transportarea munitiei pe front ping, in comuna

1 A.I.I.P., fond. 2, dos. 36, f. 23-24.2 Ibidem, 1. 49, 51.3 Ibidem, f. 46.4 Ibidem, f. 47.5 Ibidem, f. 3, 5, 8 .i 48.6 Arh. C.C. al P.M.R., fond. 1, dos. 40, f. 88; vezi si Prima conferira liherei 19-20

,august 194i Bra. w, Edit. P.C.R., Regiunea Brasov, p. 29.

Tao

www.dacoromanica.ro

1296 M. C. STANESCU §i V. I. MocANTJ 14

maciu. Taranii din comuna Ucea de Jos an donat unitatilor sovieticeincartiruite in comuna insemnate cantitati de alimente. De asemenea,femeile din Ucea de Jos §i de Sus, precum i cele din Arpa§, organizatein echipe de cite 20, au ajutat unitatilor romine §i sovietice la diferiteactivitati gospodareOil.

In numeroase localitati ale regiunii, printre care Brasov, Sibiu,Sighisoara, Medias, Arpasul de Jos, Ucea, Dumbraveni etc., trupele ro-mine0i §i sovietice au fost primite intr-o atmosfera de mare entu-ziasm2.

Sub conducerea §i indrumarea comuniOilor, in toate orasele din re-giune au luat flints organizatii ale Apararii patriotice" alcatuite §i spri-jinite de muncitori §i intelectuali. Apararea patrioticV, organizatie demasa cu caracter antifascist, in zilele de dupa 23 August a intreprins oserie de masuri, printre care organizarea lucrului o zi pe lung pentrufront, in intreprinderi ; colectarea de bani, lenjerie, alimente, fructe, tigari ;colectarea de albituri §i alte lucruri pentru raniti ; femeile au ajutat vo-luntar la toate muncile ce trebuiau facute in spitalele cu raniti ; an fostcreate bufete i cantine pentru batrinii §i copii rama§i fara sprijin de peurma razboiului ; a fost organizata o primire calda, tovarawasca celor cese inapoiau de pe frontul antihitlerist. Asemenea fapte patriotice ausavir§it oamenii muncii din Brasov, Sibiu, Media§, Sighisoara, Dumbfa-veni, Ucea de Jos, Arpasul de Jos §.a. 3.

Atasamentul fats de insurectia antifascists din august §i deobiectivele sale a lost exprimata §i prin inrolarea in armata a zeci §i zecide tineri din orasele §i satele regiunii Brasov, care au mers pe frontulantihitlerist pins in Cehoslovacia, savir§ind nenumarate acte de eroism.In fruntea for an stat intotdeauna membrii organizatiei U.T.C., ale careirinduri an crescut vertiginos dupa 23 August, o data cu intrarea sa inlegalitate 4.

Manifestarile de lupta', ale populatiei din ormele §i satele regiuniiBrasov, conjugate cu cele ale militarilor, sint parte integranta a insurectieiarmate din august 1944, organizata §i condusa de P.C.R.

Felul hotarit in care oamenii munch din ormele §i satele regiuniiBrasov an trecut la actiuni deschise impotriva razboiului §i a trupelor hitle-riste exprima patriotismul muncitorilor, taranilor si intelectualilor cinstitidin aceasta parte a tarii, care nu §l-au precupetit viata in lupta pentrulibertatea poporului romin, demonstrind nra for impotriva cotropito-rilor hitleri§ti. Participarea populatiei din numeroase ora§e §i sate aleregiunii Brasov la lupta impotriva ocupantilor dovede§te caracterul larg,de masa al insurectiei armate antifasciste din august 1944, precum §iatasamentul muncitorilor, ta'ranilor si intelectualilor patrioti fats de che-marile adresate de P.C.R., conducatorul §i organizatorul luptei antifas-ciste a maselor popular° din Rominia.

1 A.I.I.P., fond. 2, dos. 36, f. 35.2 Ibidem, f. 35, 37, 39, 43, 51 si 55.3 Ibidem, dos. 31, f. 174 si dos. 36, f. 12, 37, 39, 43-46, 51-57.

Ibidem, dos. 31, f. 122, 139, 172, 174, 175 si dos. 36, f. 55.4

www.dacoromanica.ro

15 LUPTA ANTIPASCISTA IN REGIUNEA BRA$OV 1297

OB AHTI4(LIAILIVICTCHOH B0PbBE BPAIII0BCHOVIOBJIACTI/I IIOA PYROBO,ACTBOIN1 B 1941-1944 rr.

PE 3IOME

B pa6oTe, ocHonmeaxageficrt rmaimbtra o6pa3OM Ha Heony6annonammix gonymeti-Tax, paccmaTpunatoTca pa3aHmuble acnenThr 6opb6m Tpygamitxcn o6aacTu Bpamon nopyKOBOACTBOM HommytmeTttmecnott napTHH PyMbIHHH 'Twain pammaaHHoli rirrneporatamnBOIHIM, a Tanate noRa3sinaeTca itx ymacTHe B 6opb6e as ocymecTnmeitHe aagam, nocTan-zeHithix KHP nepeg Tpygonbm Hapogom, 3a ocymecumeHHe aHTHcpatuitcTcnoro noopyateH-nor° noccTamm B anrycTe 1944 roga.

B neprioil macTH CTaTb14 anTop onuchnmeT gefleT1311H, 'Tem-mut-ulnae npeatge BCCP0pa6onsMn, M0614,111130BDIIHLIMII HOMMy1114CTRMI1 14 HaTpHoTHmemcm nacTpoemtb11%111 aaemeH-

geticTnttn, nptmlimanunte pa3aHmume (Impala', a 'mime nomerrHmectcyto pa6oTy, npono-gumupoca napTue11 pa6omero imacca Han opraHH3a1{HH H mo6HnHammil mace Ha atiTH4)a-1ntcTcnylo 6opb6y. Bygrm Hegono.mitu Taate.mbunt ycnomtamH Tpyga 14 Hi1131111, eme 6oneeyxyguninummtica B pearnaTaTe BOHM, H oTnemaa Ha 11p143bIBbI Tpygfmmeca o6macTHBpaaton oprammonantt mAcTynnelum npoTecTa (CH61ty, Bpamon,) ca6oTam H 3a6acTommHa noganamomem 6oamumicTne npommumemmax npegnpHHTMIBpamona, CH6Hy, Meguatua,CHrHawapm, Toxauu, 331)11311.1TH, HORBII 14 1113.

r.Ry6OHOe HeA0B0J1bCTBO Hmeao mecTo Tattate B pagax Tpygonoro lipeCTbrIlICTBD, nit-TeaaHretatuH, cnaaatmoft c Hapogom, H B apmmi.

BTopaa macTb CTaTbli nocaaueHa 6oph6e, BegmeticH TpyWILIIIIMHCH aToii o6aacT1t11pOTIIB rwraeporicimx apmitti, orpaiieauio 14X aTut B nocaegonammte 3a 23 artrycTa1944 roga. Ha Heaom page npegnpurrHil H B cenax pa6omme 14 'Tee 'mime BMCCTe CB0e1111b1M/1 qaCTHM11 H nogpa3geneHmumrt, HaX0A141111111MIICH B 3TIIX MOCTHOCTSIX, oco6eHito

B norpaimmuoft nomoce, 11p0FIBI4J114 Bbiconnti repon3m, cgepatunam npognHateinte Heme1tno-4)311ICTCMIX BlitCH, pa3opyataa npaatectum Boe Hume noaoHlus, ona3mnan noggepamypymuncimm a COBeTCHIIM noticHam B 14X HacTynaemm Ha rilTaepongen, Ban 3T0 61M0 B6onx no L1o6onu, Hpeatmepom, CHrmuoapoik, Teauy, Bogom, Xammy, Bpamonom, CH6Hy,Apnamem, Ymeti H T.A.

Bce DTH getiCTI3111 HBHJIHCb BISJIHAOM B 60pb6y pymbutcuoro HapogarIpOTHB tpaumamaH Hammma, 3a ocymecTnnemie Hulett aturtuDatuacTcuoro Boopyatemwro noccTatutH B anrycTe1944 roga.

ASPECTS DE LA LUTTE ANTIFASCISTE DES TRAVAILLEURSDE BRASOV SOUS LA DIRECTION DU P.C.R. (1941-1944)

RESUME

L'article, fonde en bonne partie sur des documents inedils, (-Merit quelques aspectsessentials de la lutte des travailleurs de la region de Bra§ov, sous la direction du Parti Commu-niste de Roumanie, contre la guerre hitlerienne, ainsi que leur participation a la lutte pour lesobjectifs assignes au peuple travaillcur par le P.C.R. ayant comme but ('insurrection al meeantifasciste d'aollt 1944.

TPY)=IfIIIII4XCF1BLIP

Tarot,

gni!,

HHP,

www.dacoromanica.ro

1298 M. C. STANESCU 5i V. I. MOCANU 16

Dans sa premiere partie ]'article expose quelques-unes des actions entreprises sous diffe-rentes formes, en premier lieu par les ouvriers entralnes par les communiLtes at les elementspatriotiques, ainsi que le labeur politique deploye par le parti de la classe ouvriere pour]'organisation et la mobilisation des masses contre le fascisme. Mecontents des conditions detravail at d'existence que leur imposait la guerre et repondant a l'appel du P.C.R., les tra-vaillcurs de la region de Brasov organiserent des meetings de protestation (a Sibiu, Brasov),des sabotages at des grevcs dans la plupart des entreprises industrielles de Brasov, Sibiu,Medias, Sighisoara, Tohani, Zfirnesti, Cod lea et d'ailleurs.

Un profond mecontentement se faisait egalement jour dans les Tangs de la paysannerielaborieuse, des intellectuels attaches au peuple et de l'armee.

La seconde partie de ]'article examine les aspects de la lutte antifasciste des travailleursde cette region contre les armees hitleriennes, et pour repousser les attaques dechaineespar celles-ci les jours qui suivirent le 23 Aot lt 1944. Dans one serie d'entreprises at dans denombreux villages, ouvriers at paysans. se joignant aux unites et sous-unites militaires, lelong de in frontiere notarnment, accomplirent des actes d'hero'isme en arretant l'avancedes troupes allemandes, desarmant les colonises militaires ennemies et aidant, d'une maniereou de l'autre, les troupes roumaines et sovietiques en marche, comma cc lilt le cas pour lescombats de Doboli, Prejmer, Sighisoara, Teliu, Bod, Halehiu et Brasov et les actions de lapopulation de Brasov, Sibiu, Arpas, Ucea, etc.

Toutes ces manifestations etaient la contribution du people roumain la lutte contrele fascisme et l'hitlerisme, pour la victoire de ]'insurrection armee antifasciste d'aotlt 1944.

a

www.dacoromanica.ro

INCEPUTURILE EXPLOATARII CARBUNELUI DINVALEA JIULUI SI DEZVOLTAREA ACESTEIA PINA LA

SFIRSITUL SECOLULUI AL XIX-LEADE

ALEXANDRU TOM

Spre sfirsitul secolului al XIX-lea, Valea Jiului, acest bazin deosebitde bogat in zacaminte de carbuni, a devenit eel mai mare centru carbo-nifer din Transilvania si, totodata, unul dintre cele mai marl centre mun-citoresti. In consecinta, cercetarea istoricului acestei asezki prezinta odeosebita, importanta pentru cunoasterea trecutului patriei noastre.

Studierea inceputurilor mineritului de carbuni din Valea, Jiului com-pleteazd tabloul dezvoltarii economice a taxii noastre, aprofundind aspec-tele politicii semicoloniale duse de monarhia austro-ungara fata, de Tran-silvania. Capitalul austriac in primul rind, datorita importantei deosebitepe care o are ca,rbunele in dezvoltarea industrials, prin acapararea acestuibazin carbonifer asigurat o pozitie-cheie in mentinerea situatiei semi-coloniale a Transilvani ei.

Cercetarea istoriei extractiei de caxbuni din Valea, Jiului este im-portantd si pentru faptul ca tocmai aceasta dezvoltare a ramurii carbo-nifere a constituit baza obiectiva, a concentrarii muncitorilor mineri inaceasta regiune.

In lucrarea noastra vom examina principalele probleme legate deinceputurile si dezvoltarea exploatarii Carbunelui din Valea Jiului pina,la sfirsitul secolului al XIX-lea. Problemele ce se ridica aici i pe care levom trata sint : lupta capitalului strain in vederea acapararii acestuibazin carbonifer ; dezvoltarea exploatarii miniere si patrunderea tehniciiin minerit ; legaturile Vail Jiului cu Rominia veche. Ca o problema, finahl,

1 Fragment dintr-o lucrare monografica privind istoricul mineritului si al luptelormuncitorilor mineri din Valea Jiului, to curs de elaborare.

li -a

www.dacoromanica.ro

1300 ALFXANDRU TOTH 2

vom schita conditiile de munca si de viata ale minerilor, precum si primeleactiuni de lupta intreprinse de ei.

*Inceputurile si dezvoltarea extractiei de carbuni din Va lea Jiului

sint strins legate, in primul rind, de cresterea in maxi proportii a cereriide combustibil in urma dezvoltarii marii industrii capitaliste, de l'argire arctelei de cai ferate si a furnalelor, toate acestea impunindu-i bazinuluicarbonifer din Valea Jiului o deosebia importanta in viata economicsa Transilvaniei.

Transilvaniei i s-a impus rolul de a fi unul dintre debuseurile prin-cipale de desfacere a marfurilor austriece si maghiare, precum si prin-cipala for furnizoare de materii prime. Aceasta politics dusa de Imperiulaustro-ungar si-a pus pecetea timp indelungat, cu toate consecintele salenegative, asupra intregii dezvoltari capitaliste a Transilvaniei.

Rolul decisiv Ina, in inceperea si apoi in dezvoltarea exploatariicarbunelui din Valea, Jiului 1-a avut cresterea cererii de combustibil, carea insotit dezvoltarea eapitalismului in toate -Wile.

V. I. Lenin, in vestita sa lucrare Dezvoltarea papitalismului in Rusia,analizind in mod stiintific destamarea feudalismului, aparitia si dezvol-tarea relatiilor capitaliste, a aratat cg, dezvoltarea industriei, comer-tului, vietii urbane, tailor ferate etc. a avut drept rezultat o imensacrestere a cererii de combustibil de catre capital. Pe masura ce se distrugpadurile din cauza gospodaririi rapace a exploatatorilor de paduri (siacest proces se desfasoara cu o extraordinary repeziciune) spuneaLenin , se simte tot mai mult nevoia de a se inlocui lemnul eu huila,industria carbonifera, singura care este in stare a formeze o baza trainicapentru marea industrie mecanizaa, dezvoltindu-se astfel tot mai mult.Existenta unui combustibil ieftin, care sa poata fi obtinut oricind si inorice cantitate la un anumit pret, care a nu oscileze prey mult iatacare este cerinta fabricii moderne. Industria forestiera nu este in stare sasatisfaca aceasta cerinta" 1.

Principalele obstacole in dezvoltarea capitalismului din Transil-vania le constituiau existenta jugului habsburgic si a puternicelor relatiide productie feudale. In pofida acestor piedici, relatiile capitaliste isi croiaudrum si industria acestei parti a tarii cunoaste pe la sfirsitul secolului alXVIII-lea o oarecare dezvoltare, care in primele decenii ale secolului alXIX-lea a devenit tot mai pronuntata. In acesti ani au aparut formelesimple ale productiei capitaliste : cooperatia capitalists simply .i manu-facturile capitaliste. Cu toate ca in prima jumatate a secolului trecut micaproductie de marfuri era Inca predominanta, rolul hotaritor in dezvoltareaeconomiei a revenit acestor forme noi, industriale, cu caracter capitaliste.

1 V. I. Lenin, Opere complete, vol. 3, Bucuresti, Edit. politicA, 1961, p. 522.2 Vezi In aceasta privinta St. Iinreh, Despre Inceputurile industriei capitaliste din Tran-

silvania In prima lamellate a secolului at XI X-lea, Bucuroti, Edit. Acad. R.P.R., 1955;L. Vajda si A. Egyed, Cu privire la cresterea numerica a muncitorimii industriale In Transilvaniadupel 1818 pina la primul rdzboi mondial, In Dirt istoricul formarii si dezvolldrii clasei munci-

www.dacoromanica.ro

3 INCEPUTURILE EXPLOATARII CARBUNTELUI DIN VALEA )101.01 1301

Intr-adevar, desi revolutia burghezo-democratieg din 1848 a fost infrintAin Transilvania, ca si in celelalte provincii ale Rominiei, prin abolireaiob5,giei, ea a inlkurat principalul obstacol din calea dezvoltkiicapitalismului. S-au format astfel acele paturi largi ale oamenilor liberi",pe care capitalismul in dezvoltare le-a putut folosi ca brate de mund,ieftine.

Dezvoltarea relatiilor capitaliste in economia Transilvaniei a fostinsa, frinat5, atit in perioada regimului absolutist (1848-1861), tit si inperioada asa-zisului regim liberal" (1861 1867) 1, de mentinerea marilorlatifundii, precum si a dependentei acestei provincii fata de monarhiaaustro-ungar5. Ca urmare a acestor imprejurki, industria capitalist5, s-adesasurat pe baza unor contradictii interne si extern specifice, deter-minate de situatia semicolonialg, si de existenta relatiilor de crunta asu-prire national6 care mkinau intreaga dezvoltare economic5, a Transil-vaniei.

Guvernul vienez, reprezentind in primul rind interesele burghezieidin Austria, a desfiintat in 1850 barierele vamale, ineadrind astfel Transil-vania in sistemul vamal unic al imperiului si asigurind in acest fel indus-triei austriece piete de desfacere si izvoare de materii prime ieftine. Teri-toriul vamal unic servind atit interesele burgheziei austriece, tit sipe cele ale mosierilor mari si mijlocii maghiari a insemnat neingradireaprin tarife vamale a circulatiei de marfuri dintre Austria si Ungaria.Sistemul vamal unic a fost un mijloc important in miinile burghezieiaustriece de a mentine situatia semicolonialg, a Transilvaniei si de a-siasigura monopolul pietei de desfacere a tarii. Aceasta a dat posibilitateindustriei capitaliste austriece ca in dezvoltarea sa sA, se sprijine si pe piatatransilvaneana. Pkrunderea libera, farce tarife vamale protectioniste, amkfurilor austriece pe pietele Transilvaniei a influentat in mod negativindustria locals, lovind nimicitor o serie de ramuri industriale si impin-gind industria Transilvaniei pe calea unei dezvoltAri unilaterale, cores-punzAtoare intereselor capitalului austriac. Numai mosierii din regiunilemari produckoare de cereale ca cele din Banat si Crisana au reusitasigure in Austria o piat5, de desfacere solids a cerealelor. In aceste regiuni,capitalul acumulat prin comert, si mai ales prin comertul de cereale, a fostplasat in industrie, in special in industria prelucfkoare a produselor agri-cole, care astfel a cunoscut o dezvoltare continua, 2.

Dezvoltarea economiei Austriei in epoca aceasta, si, desigur, ten-dintele expansioniste ale capitalului bancar austriac, an impus necesi-tatea descoperirii noilor surse de materii prime ieftine. De aici tendinta,de intensificare a exploaVkii subsolului transilvgnean, cunoscut de mult5,

toare din Rominia pina la primul razboi mondial, sub redactia conf. univ. N. N. Constantinescu,Bucuresti, Edit. politica, 1959, p. 433-510 ; Augustin Deac, Miscarea muncitoreasca din Tran-silvania 1890-1895, Bucuresti, Edit. stiintifica, 1962, p. 13 -55; Victor Cherestesiu, CorneliaBodea, Bujor Surdu, Camil Muresan, Constantin Nutu, Acatiu Egyed $i Vasile Curticapeanti,Din istoria Transilvaniei, vol. II, ed. a 2-a, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1963, p. 152-162,201-219 $i alte lucrari.

Caracterizarea acestor perioade vezi In Din istoria Transilvaniei, vol. II, p. 133-198.2 Ibidem, p. 152; vezi si Sandor Vilmos, Nagyipari fejlOdes Magyarorszcigon 1867-1900

(Dezvoltarea marii industrii in Ungaria 1867-1900), Budapesta, 1954, p. 15-16.

s& -si

1

www.dacoromanica.ro

1302 ALEXANDRU TOTH 4

vreme pentru bog'atia sa. Capitalul austriac a gasit un teren deosebit defavorabil in Transilvania ; el se bucura nu numai de protectia statului,.dar avea la dispozitie, in conditii deosebit de avantajoase, si mina de lucrunecesarg, exploatarilor miniere. Astfel, la aceeasi productde, sumele ce secereau investite in mineritul transilvanean erau mult mai recluse deeitin pktile apusene ale imperiului. Prin aceasta se explica penetratia inmaxi proportii a capitalului austriac, care a supus de fapt Transilvania uneiexploatari semicoloniale, accelerind dezvoltarea mineritului §i productieisemifabricatelor, punind totodata piedici in calea inceputurilor industrieide masini, ramura dezvoltata aproape exclusiv in Austria 1.

Desi existenta Carbunelui din aceasta regiune a fost cunoscutade In sfirsitul secolului al XVIII-lea (in 1782 un inineralog, Benk6, semna-leazA Ca a v'azut aici cum ckbunii s-au aprins si au ars mai multa vreme") 2,exploatarea sistematiea s-a inceput abia in cea de-a doua jumatate a seco-lului al XIX-lea.

Cunoasterea existentei ckbunelui este dovedita si de faptul camesterii fierari au folosit Carbunele gAsit la suprafata prtmintului incala sfirsitul secolului al XVIII-lea 3. lar cu ocazia ultimei incursiuni a tur-cilor in Valea Jiului, in toamna anului 1787, generalul austriac Landon,comandantul granicerilor, i-a speriat pe turci ordonind aprinderea uneimase de Carbuni de pe linga Vulcan, punindu-i astfel pe fugA. De atuncivalea respectiva poarta denumitea de Valea Arsa 4.

Cu toate acestea exploatkile rudimentare de suprafata an fostincepute abia in deceniul al 4-lea al secolului trecut.

In 1840, fratii Hoffmann si Carol Maderspach, proprietari austri-eci do mine din Rusca Montana, fury atrasi de zacamintele de Carbunice se descoperiserit in vaile cursurilor de ape. Ei au inceput, pentru ali-mentarea cu carbune a topitoriei for primitive instalate pe Rugg, piriurilePui si Warbat, primele exploatari de suprafata mai sistematice 5.

inceperea relativ tirzie a eXploatkii bogatelor zaCaminte de carbunidin Valea Jiului se expliCa prin situatia periferica a acestei regiuni, prin Callede comunicatie deosebit de grele §i rele, in fine, prin nivelul tehnicscazut al industriei. Toate acestea au, desigur, §i o strinsa legatu-

cu faza respectiva a politicii economice semicoloniale a Austriei fate deTransilvania.

1 Din istoria Transilvanici, vol. II, p. 152 -153; L. Vajda si A. Egycd, op. cit.,p. 436-437.

2 Silvestru Moldovan, Tara noastra. Descrierea parfilor Ardealului, de la Maras spre-miazdzi si Valea Mureqului, Sibiu, 1894, p. 77.

8 Teglas Gabor, Hungadvarmegye kozga.zdasagi letrasa (Descrierea economics a jude-lului IIonedoara), Budapcsta, 1903, p. 22.

4 Silvestru Moldovan, op. cit.. p. 77 ; Teglas Gabor, op. cit., p. 22.5 Pentru un scurt istoric al mineritului din Valea Jiului, vezi Arb. centralfi a Insti-

tutului de istorie a partidului de pc lIngii C.C. al P.M R. (In continuare A.C.I.I.P.), fond. 77,dos. 7 268, f. 3-25; Arh. Inspectoratului geologic si mirirr Pelrosani, 1 196/1924 ; 672/1925 ;811/1924; 647/1924; 847/1924; 811/1924; 898/1924; 1 634/1915; Petrosani. Societate AnonirrlRomtna, Monografie, 1925; Rusiecki E., Judeful Hunedow a. Monografie, Deva, 1927; Banyd-szati Is Kohaszati Lapok (File de mineril si de topitoric) (In continuare B.K.I..), .1903, p. 125-191, 235-258, 537-543.

Inca

144

1i,

www.dacoromanica.ro

INCEPUTURILE EXPLOATARII CARBUNELUI DIN VALEA jIULut 1303

In urma lipsei aproape totale a tailor de comunicatie, bazinul carbo-nifer al Vii Jiului, situat in pa'rtile periferice ale monarhiei, nu a putut fiangrenat in viata economics, care, cu toate ca a fost impovarata de greu-tatile specifice, totu§i se dezvoltase. Pe de alta, parte insa, este adevarat§i faptul ca aceasta angrenare a fost mult timp impiedicata §i de politicaeconomics austriaca. Astfel, de pilda, in 1843 s-a interzis cocsificarea car-bunelui din Valea Jiului la topitoriile din Hunedoara. De aceasta politica,se leaga §i faptul ca uzinele de fier din Ca lan nu faceau parte nici ele dintreconsumatorii carbunelui din bazinul Jiu, cu toate ca slut despartite numaiprin aproximativ 50 km, ci i§i aduceau cots din Austria, care costa maiputin decit carbuncle de aici 1. Mineritul, inzestrat cu o tehnica, primitive,bazat aproape exclusiv pe uneltele de munca manuale, nu a putut con -cura cu carbuncle din Austria, unde mineritul de carbuni avea bogatetraditii §i era inzestrat cu tehnica moderns a timpului.

Desfa§urarea relativ inceata a mineritului de carbuni modern, fi-re§te, a fost influentata §i de raminerea in urma, de nivelul tehnic scazutal industriei de fabrica din Transilvania, fenomen evident dovedit §i defaptul ca in 1863 in Transilvania exista numai un numar de 40 de mainicu aburi, cu o forta totala de 1 632 de cai putere2. In asemenea imprejurari,cu toate ca s-a inceput inlocuirea lemnului cu carbuncle, in ciuda progre-sului, Inca §i pe la mijlocul deceniului al 9-lea al secolului trecut folosirealemnului drept combustibil avea un rol important, semnalind slaba dez-voltare a industriei capitaliste. Dupa cifrele statisticii industriale din 1884in Ungaria, inglobind §i Transilvania, 40 % din morile cu aburi au folositca combustibil lemnul ; mai mult de jumatate din fabricile producatoarede ma§ini-unelte au intrebuintat de asemenea lemnul drept combustibil 3.De§i concurenta dintre carbune §i lemn ca materiale combustibilein acel timp era deja in piing desfawrare, folosirea carbunelui drept combus-tibil in Transilvania a fost inceata. Carbuncle a putut concura greu cu lem-nul, care era un combustibil obi§nuit §i destul de bun. In urma exploa-tarii primitive §1 a conditiilor de comunicatie grele, carbunele nici macar inpret nu a putut asigura avantaje consumatorilor, fiindca in eel mai buncaz costa tot atit cit §i lemnul. A§a se explica faptul ca Inca In primeledeeenii ale secolului al XIX-lea carbuncle a fost folosit in special de manu-facturieri care s-au convins de superioritatea lui calorica fata de lemn 4.

In Transilvania, raspindirea anevoioasa a carbunelui drept combus-tibil a fost influentata §i de faptul ca bogatele ei paduri au putut asigurasatisfacerea cererii de combustibil, criza de lemne facindu-se simtita aicimai tirziu decit in celelalte parti ale imperiului.

1 B K.L., 1875, p. 36. Vezi gi Margareta Gaspar, Greva din Valea Jiului to anul 1906,In Studit si referate privind istoria Rominiei, partea a II -a, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1954,p. 1 356.

2 L. Vajda $i A. Egyed, op. cit., p. 443.Magyarorszdg iparstatisztikdia 1885-ben. Osszecillitotta Jekefalussy J6zsef. Stalisztikai

kOzlemenyek. (Statistica industrials a Ungariei din 1885. Tntocmita de Jekefalussy J6zsef. Gomu-nicari statistice), Budapesta, 1886, p. 166-167.

4 Fut() Mihaly, A magyar gydripar kialakuldsa (Formarea industriei de fabrica maghiara),Budapcsta, 1944, p. 182.

5

www.dacoromanica.ro


Atunci cind in urma dezvoltarii industriei capitaliste s-a simtit totmai mutt criza de lemne in deceniul al 5-lea al secolului al XIX-lea, s-ainceput folosirea pe scars mai larga a carbunelui i exploatarile minelorde carbuni, cea mai importanta regiune de antracit a Transilvaniei a fostacaparata de marea societate de stat austriaca de cai ferate (Staatseisen-bahngesellgehaft, prescurtat S. T. E. G.), care facea parte din sfera de inte-rese a virfurilor bancare grupate in jurul easel Rothschild din Viena.Astfel, exploatarea carbunelui, chiar si la inceputurile dezvoltarii capi-talismului, s-a incorporat in cadrul unor intreprinderi de marl proportii.Societatea amintita, care monopoliza Calle ferate, int entiona sa acapareze

baza de combustibil a cailor ferate, monopolizind industria carbunelui 1.Aceasta societate, prin investitii insemnate, a facut din aceste

domenii un combinat industrial dintre cele mai marl din Imperiul austro-ungar- si chiar din Europa de atunci. Au fost construite aici cuptoarepentru fier i otel, turnatorii, o fabrics de masini, o uzina chimica, fabricide ciment si de caramida. Uzinele de fier ale societatii, care asiguraumateriile prime pentru uzinele de masini, erau alimentate din minele salede minereu de fier si de carbuni. La construirea si intretinerea cailor ferateproprii erau folosite produsele intreprinderilor sale, locomotivele folosindtot combustibilul de carbune propriu 2.

Bogatele zacaminte de carbuni ale Vii Jiului, cum vom vedea maideparte, au fost acaparate tot de capitalul austriac, facindu-si loc maiapoi Si capitalul german, francez maghiar.

Dupa 1840, proprietarii de mine din Rusca Montana, preen'n siuncle mici antreprize, au continuat extractia rudimentarA la Petroseni,Vulcan si Petrila 3. Ei au cumparat in acelasi timp de la proprietariitaranii eliberati un mare numar de posesiuni miniere 4.

Legea generals austriaca de mine din 1854 a silit pe initiatorii ex-ploatarilor din Valea Jiului sa se uneasca ; astfel, proprietarii din RuscaMontana s-au unit cu Societatea de mine din Transilvania-Vest (Nyuga-terdelyi Bdnyaegylet), continuind sa obtina noile perimetre donatiiminiere 5.

Minele Societatii de mine din Transilvania-Vest, in cursul anilor1857-1858, au fost cumparate de Kronstadter Bergbau and Hattenaktiea

1 Sandor Vilmos, op. cit., p. 123.2 Ibidem, p. 124; L. Vajda si A. Egyed, op. cit., p. 445-446.3 N. Deleanu, Istoricul miscdrii muncitorilor mineri din Rominia, Bucuresti, 1932, p. 30 ;

Uniunea muncitorilor din industria minieca din Rominia. Report. entre al VII-lea congres linutla Bucuresti In zilele de 28, 29 februarie Si 1, 2 martie 1932, Bucuresti, 1932, p. 36.

Kalecsinszky Sandor, A magyar korona orszdgainak cisvcinyszenei (Minereuri de carbunidin Virile coroanei nngare), Budapesta, 1901, p. 294; B K.L., 1899, nr. 21, p. 409.

5 Arh. Inspectoratului geologic si minier Petroseni, 811/1924; Kalecsinszky Sandor,op. cit., p. 294 ; B.K.L., 1899, nr. 21, p. 409. Un perim4ru de mine (Grubenmasz. Bergwerksmasz,Feldinasz) este egal cu 45 116 m2. Prin notiunea de doncaiune minierd (Belehnung, Verleihung)se intelege dreptul autoritiltilor miniere de a acorda celor In drept perimetre de mine. In urmadonatiunii miniere. solicitantul devine proprietar de mine. Vezi Szedke Imre. Bcinydszati szdicira banydszatban es bcingajogban eldrorduld szakkifejezesek magyardz6 jegyzeke (Diclionar Raniercu nota explicative a terminologiei folosite in minerit si drept de mine), Budapesta, 1903.p. 3 si 19.

$i,

§i

§i

§i

4

8i

www.dacoromanica.ro

7 INCEPUTURILE EXPLOATARLI CARBUNELUI DIN VALEA JIULUI 1305

V erein (Societatea anonima de mine si furnale din Brasov) 1. Aceastasocietate anonima austriaed, era a patra mare producatoare de fonts amonarhiei austro-ungare 2, avind sprijinul marii banci austriece WienerBankverein 3, care a atras in sfera sa de interese si Banta comercialamaghiard, din Pesta, aceasta din urma avind strinse legaturi si cuDeutsche Bank, iar mai tirziu cu Banque de Paris et des Pays-Bas, lacare banca austriaed, Wiener Bankrerein avea de asemenea interese 4.

Strdduintele de a se largi Calle de comunicatie, in special &idle ferateca urmare a crWerii circulatiei de mdrfuri, an determinat si guvernulmonarhiei sd, se orienteze spre Carbunele din Valea Jiului. Primele aehi-zitii din partea statului au avut Ice in 1865, cind Ministerul Finantelorehesaro- craiesc din Viena, prin dispozitia sa nr. 18 836/248, a ordonatocuparea teritoriilor de mine din Valea Jiului. Scopul era sporirea valoriiuzinelor de fier din Hunedoara, prevazute sa fie vindute. In urma dispo-zitiei din 1865 an §i fost achizitionate 184 de perimetre de mine. Paralelcu aceasta, si Societatea anonima de mine si furnale din Brasov (Brass&Bcinya es Koko Reszveny-Egyl et) §i-a marit posesiunile Cu not teritoriide mine 5.

Exploatarea sistematica a carbunelui nu s-a putut insd, incepe niciin aeesti aM, in special, din cauza lipsei tailor de comunicatie. Valorificareabogatelor zaedminte de carbuni din Valea Jiului impunea legarea acestuicentru de celelalte centre din Transilvania. Prima tale ferata transilvd-neand,, calea ferata Arad Alba-Iulia, in timpul acela era deja in con-structie, iar construirea caii ferate SimeriaPetroseni era prevazutd, 6.Construirea celei din urma era urgentatd, §i in acelasi timp asigurata deSocietatea anonima de mine §i furnale din Brasov. Prin construirea linieiSimeriaPetroseni, Societatea intentiona sd, asigure valorificarea carbu-nelui din Valea Jiului, legind bazinul de celelalte centre industriale. Pentruacest lucru, societatea se straduia sa achizitioneze cit mai multe posesiuniminiere ; pe de altd parte, isi propunea ca stop exploatarea bogatelorzdedminte de minereu de fier din imprejurimile localitkilor Teliuc siGhelar. In 1868, la Galan, asezat linga calea ferata, a inceput construireaa doud mari furnale, care in anii urmatori si-au inceput activitatea.

Astfel, s-a treat o situatie similard cu aceea a Societatii austriecede stat de tai ferate. Capitali§tii, proprietarii primei tai ferate, ai linieiferate care ducea la mine, SimeriaPetroseni, si ai Societkii anonimcde mine si furnale din Brasov au fost identici. Deci au putut dispune depaduri intinse, mine de zdedminte de fier si ckbuni, topitorii etc 7.

1 Arh. Inspectoratului geologic si minier Petroleni, 1 196/1924, 672/1925.2 L. Vajda si A. Egyed, op. cit., p. 447.3 Arh. Inspectoratului geologic $i minier Petroseni, 1 196/1924 ; B.K.L., 1903, nr. 16.

p. 237. Aceasta societate, la infiiniarea sa, a avut legaturi $i cu banca Kreditanstalt din Viena.4 Berens Ivan-Ranki Gyi$rgy, Magyarorszdg gykripara az imperializmus els5 utlk

ghciborzi elOtti idOszakkban. 1900-1914 (Industria de fabrics a Ungarici In perioada de dinainteaprimului rdzboi mondial imperialist, 1900-1914), Budapesta, 1955, p. 118-119.

6 Arh. Inspectoratului geologic $i minier Petroleni, 1 196/1924 ; B.K.L., 1903, nr. 16.p. 235-237.

Ibidem.Sandor Vilmos, op. cit., p. 158.

e

www.dacoromanica.ro


In aceastl vreme si capitalul comercial s-a strkluit sa acaparezeposesiuni miniere. Astfel au luat fiint6 mici asociatii sau mine particu-lare, ca Societatea Transilvania (Transsylvania Tarsulat), minele co-merciantului Cohn din Craiova, Mara Alexandru, Hoffmann Rafael, BlauLazar .i altii 1. Exploatkile s-au desfasurat ins5, la un nivel rudimentar,restringindu-se in special la satisfaeerea cerintelor locale. In 1883 a luat

pe baza proprietatii lui Hoffmann Rafael, Societatea de mine deckbuni de la Jiu (Zsillyi Ko'szenbanya-Tcirsulat). Aceasta societate a Moutexploatki simple la Lupeni 2. Trebuie sg, mentionAm ca aceste mici intre-prinderi nu au avut un rol deosebit in mineritul din Valea Jiului, elefund de fapt pe la sfirsitul secolului trecut absorbite rind pe rind de Catremarile intreprinderi monopoliste.

Exploatarea sistematic'a modernA a ckbunelui din Valea Jiului s-adesfasurat numai dup5, 1867, in strinsA legAturg, cu lArgirea retelei de cadferate din Transilvania, calea feratI devenind principala consumatoarea ckbunelui de aici. In acesti ani, statul i societatea brasovean'a si-auintensificat pregkirile, deschizind primele mine 3. In 1869 s-au inceputexploatArile mai intensive atit in minele statului, cit si in minele societkiibrasovene, iar anul 1870, cind a inceput traficul pe Ulna ferafg Sime-riaPetroseni, a dat un adevkat impuls mineritului, angrenind bazinulcarbonifer al VAR Jiului in viata economics a Transilvaniei. De la acesteveniment incoace ambele maxi intreprinderi s-au gea'bit 16rgeascAproductia 4, accentuindu-se in acelasi Limp tot mai mult i concurentadintre ele.

Guvernul austro-ungar, in decurs de numai citiva ani, a investitin minele sale din Valea Jiului peste 4 000 000 de florin 5. El a lkgitproductia si a ca'utat consolideze pozitiile in vederea asigurkiisatisfacerii nevoilor de combustibil pentru &dile ferate. Aceastg; strAduintaa fiscului a intrat in contradictie cu interesele capitalului bancar, carese afla in spatele SocietAtii anonime de mine si furnale din Brasov. Aceastadin urm'a a pornit o lupthi inversunatA impotriva intreprinderilor sta-tului, in vederea inrkurkii concurentului sau, fireste cu scopul finalde a-si asigura aici pozitii monopoliste. In aceasta, concurent'a, socie-tatea dispunea de mari avantaje fatA de minele statului. Ea foloseatoate mijloacele in vederea realizarii scopului urmkit, ca mituirea func-tionarilor, distrugerea intentionata a minelor statului, impedicarea trans-portarii carbunelui exploatat din minele intreprinderii concurente etc. Astfel,de exemplu, aceasta societate, hind proprietara caii ferate Simeria Petro-seni, a oprit punerea vagoanelor la dispozitia intreprinderii statului, astfelincit in 1870 mai mult de 40 000 de chintale de c'kbuni n-au putut fi trans-

1 Arh. Inspectoratului geologic si minier Petrosent, 811 /1924; Kalecsinszky Sandor, op.cit., p. 294 ; B.K.L., 1904, nr. 2, p. 82.

2 Arh. Inspectoratului geologic si minier Petroseni, 811 /1924; Kalecsinszky Sandor,.op. cit., p. 294 ; B.K.L., 1899, nr. 21, p. 409.

3 Arh. Inspectoratului geologic si minier Petroseni, 811/1924, 672/1925; B.K.L., 1903,nr. 15, p. 137; Sandor Vilmos, op. cit., p. 135.

4 Arh. Inspectoratului geologic si minier Petroseni, 1 196/1924 ; Rusiecki E., op. cit.,p. 34; B.K.L., 1903, nr. 15, p. 137.

5 B.K.L., 1903, nr. 16, p. 244.

sa-0i

51-si

www.dacoromanica.ro

9 INCEPUTURILE EXPLOATARI1 CARBUNELUI DIN VALEA JIULUI 1307

portate 1. Mituindu-se functionarii intreprinderii statului, minele acesteia,in urma gospodkirii prldalnice si a inceperii exploatkii DA, pregStiripreliminare necesare, au fost distruse, avind be surpki, inundatii, in-cendii etc. In urma exploziei din 1872, cind cea mai mare mina a statuluia fost complet distrusg, activitatea fiscului s-a restrins numai asupraexploatArii de suprafat5 minele sale hind pe tale de a fi completinlgturate 2.

La distrugerea minelor statului a contribuit si consortiul condusde Banca franco-ungarS, cu care fiscul, in vederea vinzkii ckbunelui,in 1872 a incheiat un contract 3. Acest consortiu, in goana dupl profi-turi cit mai mari, in mod fraudulos a amestecat printre ckbunele de primScalitate ckbune inferior, stricind astfel bunul renume al productiei intre-prinderii statului in fata cumpkAtorilor 4. Mine le statului, in urma acti-vitkii consortiului incredintat en vinzarea ckbunelui, erau expuse bunuluiplat al acestuia. Astfel, de exemplu, trod in 1877, din vinzarea a 400 000 tde ckbune fiscul a incasat 976 000 de florini, consortiul a incasat dreptcomision nu mai putin de 336 000 de florini 2, adicS mai mult de o treimedin suma incasatS.

In aceste imprejurki minele statului nu au putut rezista timpindelungat in aceastg concurentl capitalist's, in care Societatea anonimSde mine si furnale din Brasov avea superioritate evidentS, si astfel in1879 statul a arendat pentru un interval de 17 ani si jumAtate toateminele sale Societkii anonime de mine si furnale din Brasov, instalatiilede exploatare, calea ferat'S ingustS PetroseniPetrilaLonea 6. Contractulde arendS a fost trimis spre inregistrare oficiului rainier prin adresaprezidentialS nr. 79 din 31 august 1879, prevAzind arendarea de la1 august 1879 pin'S la 31 decembrie 18967. Ulterior, contractul dearendS a fost prelungit cu Inc' 10 anis. 0 data cu arendarea minelorstatului a expirat si contractul care prevedea vinzarea ckbunelui decare consortiul amintit, Banca franco-ungarS intrind in lichidare s.

In felul acesta capitalul austriac si-a atins scopul, a acaparat calmai bogat si important bazin carbonifer al Transilvaniei, toate minelede aici, cu exceptia minelor citorva antreprenori neinsemnati, intrindin posesiunea societkii capitaliste austriece 10, care piny in 1890 si-a asi-

1 B.K.L., 1899, nr. 22, p. 431 ; ibidcm, 1903, nr. 16, p. 248.2 Ibidem, 1903, nr. 16, p. 248.3 Sandor Vilmos, op. cit., p. 135.4 B.K.L., 1903, nr. 16, p. 251 $i 254.5 Ibidem, p. 255.6 Arh. Inspectoratului geologic $i minier Petroseni, 1 196/1924 ; Kalecsinszky Sandor,

op. cit., p. 294 ; Papp Karoly, A magyar birodalom vaserc es kOszenkeszlete (Rezervele deminercu de fier $i cArbune ale imperiului maghiar), Budapesta, 1916, p. 707.

7 Aril. Inspectoratului geologic $i minier Petroseni, 1 196/1924; B.K.L., 1903, nr. 16,p. 256.

9 Arh. Inspectoratului geologic si minier Petroseni, 1 196/1924. MentionAm el Societateabra, oveana a plata anual o arena de 200 000 de coroane, farA sd extraga macar un kg de car-bune din minele arendate de la stat. Vezi B.K.L., 1909, nr. 7, p. 441.

9 Sandor Vilmos, op. cit., p. 135.1° B.K.L., 1899, nr. 21, p. 409; ibidem, 1903, nr. 15, p. 137.

7c. b292

www.dacoromanica.ro


gurat o situatie monopolists in Valea Jiului. Acest fenomen indica pri-mii pa§i In procesul de trecere la capitalismul monopolist pe tarimul mine-ritului de carbuni Inca in deceniul al 8-lea al secolului trecut, adica maidevreme decit In celelalte ramuri ale industriei capitaliste.

In ultimele decenii ale secolului trecut s-a intensificat ofensivacapitalului monopolist in special in industria extractive §i metalurgica, caurmare a accelerarii dezvoltarii capitalismului, sprijinit §i protejatprin diferite masuri de catre stat 1. Aceasta ofensiva a imbracat formatrecerii treptate a capitalului austriac §i maghiar sub controlul capita-lului german, francez, belgian §i englez 2, ceea ce reprezinta un aspectal faptului ca, in pragul trecerii la imperialism, uniunile monopoliste i§iimpart lumea intre ele.

Pe in sfir§itul secolului trecut, in regiunile miniere ale Transilva-niei au apa'rut §i capitalurile englez, belgian §i francez, eel din urmaorientindu-se inspre carbunele din Valea Jiului.

Capitalul englez a ocupat pozitii in judetul Caras-Severin, infiin-tind societatea minierA denumita The _Danube Colliers and _MineralsCo. Ltd (London), cu un capital constant de 150 000 de lire sterline.Scopul urmarit de capitalul englez era exploatarea zacamintelor de car-buni §i de minereu de fier aflate in imprejurimile Baii Noi din judetulCaras-Severin 3.

Micul bazin carbonifer de la Aghire§, In apropierea Clujului, precum§i minele din Cristian, au fost acaparate de capitalul belgian, care, in 1892,cu un capital constant de 5 400 000 de franci, §i-a infiintat societateadenumita Societe belgo-hongroise de la charbonnages (Bruxelles) 5.

In ace§ti ani, in regiunea cea mai bogata in zacaminte de carbuni,Valea Jiului, apare capitalul francez, care se asociaza cu capitalul maghiar.

In 1890, o societate din care faceau parte deputati in parlamentulungar, capitali§ti din Pesta §i din provincie (Horvath Gyula, HoitsyPal, Csery Lajos) s-a angajat In construirea cats ferate de interes localPetro§eniLupeni i, in legatura cu aceasta, au luat In arena,' pentru90 de ani minele Mara" F}i Transilvania". Minele erau limitrofe cu caleaferat'a ce urma sa fie construita. Yn scopul exploatarii cArbunelui dinminele inchiriate a foot infiintata Societatea anonima de mine de carbunidin Jiu-Uricani fro'szenbcinya lieszvenytcirsascig) 5. Tot inacest timp, un grup de capitali§ti francezi, avind In spate marea band,Credit Lyonnais, ingrijorat de ocuparea rapids a terenurilor minieredin Valea Jiului, in scopul ci§tig'arii de pozitii in aceasta regiune, a cum-

1 In 1881 a fost promulgata prima lege de incurajare a industriei, far in 1890noua lege de Incurajare a industriei, oferind mars posibilitilti capitalului strain si capitaluluiin general. Vezi, L. Vajda si A. Egyed, op. cit., p. 472 -474; Egyed Akos, Vajda Lajos si IonCicala, Munkds es parasztmozgalmak Erdelyben 1905-1907 (Miscari muncitoresti si taranestiin Transilvania 1905-1907), Bucuresti, Edit. stiintifica, 1962, p. 18-19.

Din istoria Transilvaniei, vol. II, p. 207.8 Temesvdri kereskedelmi ds iparkamra jelentese (Raportul camerei de comert si industrie

din Timisoara), 1889, p. 70-71.4 Sandor Vilmos, op. cit., p. 405.

Arh. Inspectoratului geologic si minier Petroseni, 811/1924, 672/1925; KalecsinszkySandor, op. cit., p. 294 ; B.K.L., 1899, nr. 21, p. 409.

2

www.dacoromanica.ro

11 INCEPUTURILE EXPLOATARSI CARBUNELUI DIN VALEA JIULUI 1309

plrat minele Societatii de mine de carbuni din Jiu. Aceste doug socie-tati in anul urmator s-au contopit, luind fiinta Societatea anonimg, demine de carbuni din Uricani-Valea Jiului (Urikany-ZsilvOlgyi Kaszen-banya ReszvOnytdrsascig), a doua mare asociatie monopolists din aceastIregiune, avind sediul la Lupeni 1. Aceastg, nou'a societate a dispus asupraunui teren de 27 131 000m2 2. Exploatarea a inceput numai in vara anului1892, dup6, punerea in functiune a caii ferate Petroseni Lupeni 3.

Societatea anonima din Uricani-Valea Jiului a luat fiintg ca oIntreprindere relativ mare, cu un capital constant de 8 000 000 de coroane,care in 1896 a fost mArit la 10 000 000 de coroane. Gruparea francez6i-a Incredintat Bailed generale de credit ungar reprezentarea intereselorsale, iar In 1897 si vinzarea cgrbunelui extras. In 1899, Societatea dinUricani-Valea Jiului, impreunA cu Obersehlesisehe Kokswerke, care functionacu capital german, a infiintat Societatea anonina5, pentru fabricareacocsului din Uricani-Valea Jiului, capitalul german extinzindu-si si elsf era de interese in aceastg regiune 4.

Un alt mare antreprenor capitalist in Valea Jiului a devenit Socie-tatea anonima de mine de carbuni din Salgotarjan (Salgotarjdni Koszen-banya ReszvOnytdrsascig) din Ungaria 5, care pe la sfirsitul anului 1894a cumparat toate minele instalatiile Societkii anonime de mine si fur-nale din Brasov, impreuna cu toate drepturile sale, minele luate inarend-a de la stat etc.6.

Concurenta dintre aceastg, mare exploatatoare de carbuni din Ungariasi celelalte socierati anonime de mine de carbuni s-a ascutit Inca,in deceniul al 8-lea, intensificindu-se In ultimul deceniu al secoluluitrecut, cind aceasta mare Intreprindere, in care sfera de interese a capi-talului financiar german s-a targit tot mai mult, s-a strAduit asigureo situatie monopolist si mai extinsa, acaparind toate minele mai impor-tante recent deschise 7.

1 Arh. Inspectoratului geologic si minier Petroseni, 811/1924, 672/1925; KalecsinszkySandor, op. cit., p. 294; B. K. L., 1899, nr. 21, p. 409.

2 Az aradi kereskedelmi es iparkamra jelentese (Raportul camerei de comert industriedin Arad), 1892, p. 110.

3 Arh. Inspectoratului geologic si minier Petroseni, 811/1924, 672/1925; B.K.L., 1904,nr. 2, p. 83. In acest numar at revistei vezi $i un scurt istoric al societatii ; Papp Karoly, op. cit.,p. 716.

Az aradi kereskedelmi es iparkamra jelentese ( Raportul carnerei de comert $i industriedin Arad), 1892, p. 110 ; 1901, p. 116.

5 Societatea din SalgOtarjan a fost cea mai mare societate producatoare de carbunidin Ungaria, luind fiinta din lichidarea call ferate Pest-Losoncz-ZOlyorn" In 1868. Actionariiei au fost In parte capitalisti maghiari si In parte capitalisti austrieci, iar mai ttrziu capita-

germani. Presedintele societatii era contele Forgach Antal, iar din consiliul de administratieWean parte Stempf, Holitscher Fulop, Hiirsch Gustay. Ullmann M. G., Feldmann G. K.,comercianti fabricanti din Pesta. In consiliul de administratie din partca guvernului faceaparte dr. Floch Henrich. Bancherul societatii a fost Banca engleza-maghiara, dar aveau lega-turi si cu Banca maghiara de credit, al carei presedinte a fost tot contele Forgach Antal.

membri ai directiunii aveau mori $t fabrici, care foloseau carbunele societatii. VeziSandor Vilmos, op. cit., p. 130-131.

6 Arh. Inspectoratului geologic $i minter Petroseni, 1 196/1925 ; B.K.L. 1899, nr. 21,p. 409 ; 1903, nr. 15, p. 137-138.

7 Sandor Vilmos, op. cit., p. 138 $i 408.

§i

sar§i

$i

si

Ceilalti

ligt1

www.dacoromanica.ro

13 10 ALEXANDRU TOTH 12

Aceasta straduinta a Societkii din SalgOtarjan ajungea in conflictcu straduinta capitalului financiar francez, care in acel timp a pornit deasemenea lupta in vederea acapar5aii minelor de carbuni. Pe la mijloculanului 1890, cind avintul industrial se desfa§ura din plin find amenin-tata de raminerea in urma in procesul de concurenta Societatea dinSalgOtarjan §i-a intensificat la rindu-i productia, luind masuri in vedereaimpiedicarii realizarii scopurilor urmarite de capitalul financiar francez.

realizarea scopurilor sale, primul sau pas a fost indreptat insprebararea expansiunii capitalului francez in Valea Jiului. Acest capitala amenintat cu acapararea minelor Societkii bra§ovene, impreuna cuminele arendate de la stat. Daca. Societatea Uricani-Valea Jiului ar fireusit sa-§i realizeze scopul, aceasta ar fi insemnat intkirea pozitiilorcapitalului francez in Transilvania in general §i in Valea Jiului in special ;ea ar fi devenit astfel o rival puternica a Societkii din SalgOtarjan,impiedicind-o astfel in acapararea bogatelor zacaminte de carbuni dinValea Jiului.

Societatea de mine §i furnale din Brasov, cum s-a aratat, se aflaatunci in sfera de interese a bancii Wiener Bankverein. Societatea demine de carbuni din Salgotarjan, in ultimul deceniu al secolului trecut,in urma faptului ca in Wiener Bankverein pozitiile capitalului germans-au intarit, §i-a stabilit relatii cu aceasta band,. Sprijinit/ prin relatiide cointeresare, ea a reu§it sa-§i acapareze minele §i drepturile Societatiianonime de mine §i furnale din Brasov, pe la sfir§itul anului 1894 socie-tatea braloveana vinzind toate minele sale §i drepturile de arendg Socie-tatii din SalgOtarjan, pentru 3 500 000 de florinii. Teritoriul cumparata fost de 31 619 329 m2, iar cel arendat 24 109 448 m2, astfel incit Socie-tatea din SalgOtarjan dispunea acum asupra unui teren de 55 728 777I112 2 devenind astfel cea mai puternica societate in Valea Jiului.

In 1895, in Valea Jiului, la Vulcan, a mai luat fiinta o alt socie-tate de o important mai mica, anume Societatea de mine de carbunidin Valea Jiului de Sus (Fels6-Zsilvolgyi laszenbcinya Tarsulat), in careerau cointeresati capitali§tii germani Iosif Rotter §i G. Gerbert. Socie-tatea avea posesiuni miniere in partea nordica a bazinului, la Dilja, Iscroni§i Vulcan, iar in partea vestica la Uricani §i Cimpul lui Neag, dispunindasupra unui teren de 7 055 192 m2. Cit prive§te productia sistematicg,ea a inceput tot din 18953.

Am schitat in linii mari lupta capitalului bancar, comercial §i finan-ciar pentru acapararea bogatelor zacaminte de carbuni din Valea Jiului,in urma careia ocuparea acestui bazin deosebit de bogat in carbuni, pinela sfir§itul secolului trecut, in linii man a fost terminate. Capitalul mono-polist austriac, german, maghiar §i francez, a ci§tigat aid pozitdi importante

Arh. Inspectoratului geologic minier Petroseni, 1 196/1924 ; B.K.L., 1899, nr. 21,p. 409 ; 1903, nr. 15, p. 137.

B.K.L., 1903, nr. 15, p. 138.3 Arh. Inspectoratului geologic .i minier Petroseni, 357/1923, 647/1924; un scurt istoric

al SocIet5Iii mai vezi In B.K.L., 1903, nr. 20, p. 537-543.

In

1

2

si

51

www.dacoromanica.ro

13 NCEPUTURILE EXPLOATARU CARBUNELUI DIN VALEA mix! 1311

in sprijinul mentinerii situatiei de dependent5, a Transilvaniei. Cele maimarl societki capitaliste au devenit aici Societatea anonima de minede carbuni din Salgotarjan Societatea anonima de mine de carbunidin Uricani-Valea Jiului, prima avind sprijinul i flind finantata de WienerBankverein, care la rindul ei servea tendintelor de invazie ale capitaluluibancar german, iar a doua era controlata de marea banca francezia CreditLyonnais, impreuna cu Intreprinderile germane Oberschlesische Kokswerke.

Dupa construirea csii ferate Simeria Petroseni, intreprinderile autrecut de la exploatarile de suprafata la deschiderea minelor, sapareaputurilor si a galeriilor. Astfel, in 1869 a fost deschisa mina de Vest depe ling'd, Petroseni, in 1870 mina Deak, minele din Lonea, Petrila, Dilja,Aninoasa etc 1. Este caracteristic faptul ca timp indelungat exploatareas-a bazat aproape exclusiv pe unelte de munca manuals, avind la inde-mina, forta de munca jetting,. Tehnica moderns facut loe in minerituldin Valea Jiului relativ tIrziu, masinile cu aburi hind folosite la inceputnumai la ascensoare de mine, la pomparea apei din mine si la aerisire.Dupa tercet /rile noastre, prima main cu aburi in minele din ValeaJiului a fost folosita in 1872, la mina Deak, la ascensor, avind 60 CP,hind procurata de la firma Erich si Hoffmann din Hermanseifen 2, in1873, pentru ridicarea apelor din minele Petrila, a fost procurata, o alt'masinb", tot de la firma amintitg. In 1874, o marina cu aburi de 7-8 CPa fost instalata, la minele Lonea, tot pentru ridicarea apelor 3. Folosirea,masinilor cu aburi si a motoarelor electrice pe o scars relativ mai largas-a inceput numai pe la sfirsitul secolului al XIX -lea, cind masinile au fostfolosite deja la transporturi si la separatia carbunelui. Dui)/ un calculaproximativ, Inca in 1896 in minele din Valea Jiului au fost folositediferite masini cu aburi, avind peste 1 350 CP 4, iar pina, in 1900, inspecial la minele Societatii Uricani-Valea Jiului au fost folosite pe scarslarga motoarele electrice, avind in proprietatea ei in afara celor 9 cazanecu aburi, cu o suprafat'a de incalzire de 410 m2, 6 masini cu aburi de285 CP si 2 locomotive electrice de 40 CP, 3 dinamuri de 186 kW, o ma-§ina electrica, de transport de 40 CP, o marina electrica pentru ridicareaapei de 11 CP, 3 masini-electrice de aerisire, 4 masini electrice cuaburi pentru separarea carbunelui si 4 masini de perforare electrice 5.Trebuie sa mentionam ins/ ca aparitia folosirea masinilor in ValeaJiului nu atingea mineritul propriu-zis. Extractia de carbuni s-a bazatsi mai departe pe uneltele de mund, dintre cele mai primitive, societkileeasind aici for de mama ieftina. Exploatarea la suprafata, neintarireagaleriilor cu ziduri, frecventa surpkilor de mine slat aspecte deosebitde caracteristice ale acestei gospodariri prklalnice, care constituie tra-

1 Arh. Inspectoratului geologic miller Petrwni, 811/1924; B.K.L., 1903, nr. 15.p. 140-148.

2 B.K.L., 1903, nr. 15, p. 173.3 Ibidem, p. 173-174.4 Dery Karoly, Magyar bdnya-kalauz, negyedik evr. (Ghid minier magldar, anul IV),

1896, p. 95-96.6 Dery Karoly, op. cit., anul V, 1900, p. 99.

ri

ri

si

6i -a

5i

www.dacoromanica.ro


satura de baze a intregii dezvoltari a mineritului din Valea Jiului in pe-rioada capitalismului.

Cu toate acestea, productia de carbuni s-a dezvoltat rapid, numarulmuncitorilor a sporit §i astfel, pia, la sfir§itul secolului trecut, ValeaJiului a devenit unul dintre cele mai importante centre industrialemuncitore§ti din Transilvania.

Formarea §i cre§terea productiei ne-o arata tabelul de mai jos 1.Aceste date statistice oglindesc drumul parcurs de extractia de

carbuni din Valea Jiului de la inceputurde ei pin la sfir*itul secoluluial XIX-lea. Chiar dace se observe anumite oscilatii in productie, aceastadezvoltare este ascendents, iar in primii ani este chiar brusca. Productiaminelor societatii bra§ovene numai timp de doi ani a depkit productiaanului 1868, in 1870 cu mai bine de 12 ori, iar pina in 1872 aproape de100 de old. Mine le statului in 1872 au extras deja 1 709 920 de chintalede carbuni.

Aceasta dezvoltare bruscg, a fost intrerupta de criza economicsde supraproductie din 1873-1879, care s-a facut simtita §i in eco-uomia Transilvaniei 2. Datorita ingustarii pietei de desfacere in urmacrizei, productia minelor societatii bra§ovene din 1872, cind era de831 172 de chintale, pina in 1875, a scazut la 701 101 chintale, ceeace echivaleaza cu o scadere de aproximativ 17%. Pentru minele statului,criza economics, impletita cu manevrele de inlaturare a capitalului aus-triac, a fost dezastruoasa. Cu toate cg, datele privind productia minelorstatului sint incomplete, se poate constata ca productia acestormine a scazut din 1872, cind era de 1 809 920 de chintale, pina la 530 096chintale in 1878, aratind inlaturarea evidenta a concurentului sail deatre Societatea anonima', de mine §i furnale din Bra§ov. Capitalul bancaraustriac, prin acapararea celui mai bogat zaeamint de carbuni din Transil-vania, pe linga asigurarea unei pozitii-cheie in economia acestei parti a

intentiona sa-§i asigure §i acapararea pietelor de desfacere dinBalcani, in primul rind a debupelor din vechea Rominie care nu 'aveacarbuni 3. intr-adevar, formarea pietei pe baze mai largi a fost pirghiacea mai puternica pentru ridicarea industriei miniere din Valea Jiului.

1 B.K.L., 1903, nr. 15. p. 178 ; nr. 16, p. 248-255 ; nr. 20, p. 540 ; 1904, nr. 2, p. 84 ;Pelrosani, S.A.R. p. 142-143.

2 Vezi Din isloria Transiloontei, vol. II, p. 204-205 si 209.3 Az aradi kereskedelmi ds iparkamra jelentese, 1881, p. 97.In Romlnia, dupd cucerirea independen %ei, In urma dezvolt5rii industriei, s-a ridicat

tot mai puternic necesitatea crearii unei baze carbonifere interne. Exploat5rile, f5cute cuajutorul puturilor de mina si sondajelor, s-au Molt pe contul statului. Rezultatul a fost caIn 1880 s-a gtisit carbune brun In straturi mica la Bahna Ploltina, judetul Mehedin%i. In1886 s-a descoperit lignit la Margineanca, judetul DImbovita, Incepindu-se exploatarca lui.La rIndul tor, explortirile din Moldova an dat §i ele rezultate bune.

Productia de carbune a Romlniei In 1900 ajunsese la 104 302 t., totusi ea DU repre-zenta nici jumatate din consumul intern de carbune (Ii el redus), acesta fiind In mare masuraacoperit prin importul care In 1900 se ridica la 157 936 t. Vezi Contribulti la istoricul indus-triei miniere In Romtnia, Bucuresti, 1931. Istoricul dezvoltarii exploatarilor de carbuni fnRomtnia, p. 1 ; Enciclopedia Rominiei, 1938, vol. III, p. 609.

§i

totusi

tkii,

st

www.dacoromanica.ro

15 INCEPUTUIULE EXPLOATARIS CARBUNELUI DIN VALEA JIULUI 1313

Produclia minelor din Vales Mule! Intro 1868 Q1 1900

Anul

Soc. anonimade mine sifurnale din

Brasov

Minelestatului

Soc. Uricani-Valea Jiului

Soc. dinValea Jiului

de SusTotal

Valea Jiului

to chintale1868 8 529 n-avem date 8 5291869 34 313 n-avem date 34 3131870 106 803 n-avem date 106 8031871 483 062 1 187 800 1 670 8621872 831 172 1 709 920 2 541 0921873 809 900 1 375 000 2 184 9001874 758 599 1 057 300 1 815 8991875 701 101 n-avem date 701 1011876 772 200 639 750 1 411 9501877 870 256 602 310 1 472 5661878 781 087 530 096 1 311 1831879 931 824 n-avem date 931 8241880 1 365 465 1 365 4651881 1 416 132 1 416 1321882 1 466 800 1 466 8001883 1 611 605 1 611 6051884 1 893 722 1 893 7221885 1 803 224 1 803 2241886 1 984 224 1 984 2241887 1 878 460 1 878 4601888 1 927 359 1 927 3591889 1 988 806 1 988 8061890 2 284 874 2 284 8741891 2 335 190 2 335 1901892 2 348 567 245 675 2 594 2421893 2 344 340 907 245 3 251 5851894 2 420 072 1 207 615 3 627 6871895 2 998 160 2 151 515 109 950 5 259 6251896 3 727 426 2 307 217 447 192 6 481 8351897 3 575 144 1 900 697 446 414 5 922 2551898 4 233 168 2 310 812 552 471 7 096 4511899 4 052 120 2 205 088 662 168 6 919 3761900 5 168 900 2 882 401 753 663 8 804 964

In 1894 a foot eumparatL de Societatea anonimi de mine de carbuni din 8a1g6tar an." In anul 1879 minele statului au lost cumpirate de Societatea anonima de mine el Inmate din Brasov.

In 1875, Austro-Ungaria a incheiat o conventie comercial'a cu Ro-minia, care a avut urma'ri dezastruoase pentru Intreaga economie §i inspecial pentru industria romineascg. Produsele austro-ungare inundaratam, economia Romlniei fiind tot mai mult subordonat6 intereselorAustro-Ungariei 1. Prin aceasta conventie, 16 categorii de mkfuri austro-

1 Vezi Olga Constantinescu si N. N. Constantinescu, Cu privire la problema reoolutietindustriale to Romtniq, Bucuresti, Edit. §tiintifica, 1957, p. 51-58, 69 -74; C. I. Baicolanu,Istoria politicii noastre vamale si comerciale de la Regulamentul Organic $i ptnd In prezent,vol. I, partea 1, Bucuresti, 1904, p. 75, 138, 143-144, 237, 318.

www.dacoromanica.ro


ungare, printre care §i carbunii de pamint, erau scutite de vama la intra-rea in vechea Rominie 1.

Stabilirea legaturii directe, in 1879, dintre Calle ferate din Transil-vania §i Calle ferate din vechea Rominie, pe traseul Or§ova-Virciorova,iar apoi, in 1882, largirea acestui contact prin legatura principals dela Predeal 2, a dat posibilitatea transportarii carbunelui in sudul §i estulCarpatilor §1 a dus la cre§terea productiei minelor din Valea Jiului.Dupe datele statistice incomplete, mai mult de 20% din productiacarbunelui de aici a fost cumparata de Care Rominia, ceea ce anuala insemnat mu de chintale 3. Dezvoltarea extractiei de carbuni a fostaccelerate §i de largirea pietei interne, in special dupe 1880, in perioadain care s-au pus bazele uzinelor siderurgice de la Hunedoara.

Aceasta legatura a fost intrerupta in urma fazboiului vamaldintre cele dual tan, dupg care se observe o oarecare stagnare inexploatarile miniere din Valea Jiului. Guvernul §i industria§ii depuseseraeforturi pentru a compensa dificultatile prin intensificarea vinzarilorpe piata interns a Transilvaniei. In scopul acesta s-au facut reduceride tare pe calea ferata §i s-a dispus ca armata §i toate oficiile de stat

acopere nevoile numai cu produse ale industriei autohtone. Ase-menea masuri se dovedira paleative, cu efect neinsemnat. Din 1889,reprezentantii burgheziei industriale §i comerciale din Transilvania ape-leaza tot mai insistent la guvern pentru o revizuire a politicii vamalefats de Rominia, demonstrind prin memorii §i rapoarte detaliatesituatia extrem de grea in care ajunsese industria in urma fazboiuluivamal. Drept consecinta, in 1891 s-a ajuns la o reglementare a relatiilorcomerciale cu Rominia, suspendindu-se masurile prohibitive aplicate incei cinci ani anteriori. Nici dupg aceasta data MA, produsele transilva-none nu §i-au putut reci§tiga locul ocupat inainte de 1886 pe piataromineasca.

Episodul razboiului vamal §i efectele sale dovedesc organica legatuieconomics dintre Transilvania §i vechea Rominie spre sfir§itul secoluluial XIX-lea. Incadrarea silita a Transilvaniei in piata monarhiei austro-ungare n-a fost in masura sari asigure o dezvoltare economics normala 4.

Straduintele guvernelor austro-ungare de a impiedica legaturilefire§ti ale Transilvaniei cu vechea Rominie an fost astfel zadarnice. Insa,in urma faptului ca piata de desfacere de carbuni a Austro-Ungariei inRominia in timpul razboiuluivamal, a fost ocupatI de carbuncle englez tran-sportat pe mare, precum §i de Carbunele din Silezia, transportat pe hula fe-rata LembergCernauti Ia§i 5, carbunele din Valea Jiului nu a mai putut

1 Olga Constantinescu $i N. N. Constantinescu, op. cit., p. 52; Babies Andras,A pecsvideki k6szenbdnydszat tOrtenete (Istoria exploatarii carbunelui din regiunea Pecs),Budapesta, 1952, p. 65.

2 Din istoria Transilvaniei, vol. II, p. 218.a Brass61 Bdnya es Kohd Reszveny-Egylet, Budapesta, 1885, p. 10.4 Vezi Din istoria Transilvaniei, vol. II, p. 216-218. Pentru intreaga problemil, cf.

I. Moga, Rilzboiul vamal dintre Austro-Ungaria §i Rominia to lumina intereselor economice aleTransilvaniei, Bucurelti, 1936.

6 Babies Andras, op. cit., p. 67.

said

www.dacoromanica.ro

17 INCEPUTURILE EXPLOATARII CARBUNELUI DIN VALEA Lux 1315

reci§tiga pozithle dinainte, neputind concura cu ace§tia. Numai dupd 1898 seobservd o oarecare cre§tere a exportului de cdrbuni in vechea Rominie, faptcare a impulsionat intr-o oarecare mgsurd exploatarea Carbunelui dinValea Jiului. Pe drept cuvint afirmg un raport al vremii : In cursulanului 1898, exploatarii de Cdrbuni practicatd in Valea Jiului i s-a asi-gurat un oarecare avint, datoritd faptului ca in urma rdzboiului spaniol-american Cdrbunele englez a fost abdtut in alte directii §i astfel caileferate romine, care consumau acest cdrbune, au fost nevoite acopereo parte din nevoile for din Petroseni. Este foarte dezavantajos exportulin Rominia, unde de altfel pentru Cdrbune s-ar putea asigura o piafrumoasg, faptul ca cdrbunele se poate transporta in Rominia numaiprin Predeal sau prin Virciorova, astfel in prima directie trebuie sg pareurgg,numai ping la granita roming 412 km, iar in cealaltd directie 330 km, ceeace scumpe§te Carbunele §i exclude posibilitatea de a concura cu eel englez,care este superior carbunelui de aici i profit*/ de transportul maritimieftin. Un viitor mai frumos numai atunci se va revdrsa asupra mineri-tului din Valea Jiului, care prin izvoarele sale de Carbune inepuizabileeste capabil sg, satisfaeg cerinte de secole, dacd calea feratd vinturatdprin Surduc, de la Petroseni ping la Tirgu-Jiu, cea mai apropiatd gararomind, intr-o lungime cam 70 km, va fi construitg " 1.

Intre 1898 §i 1900, intensificarea exploatarii carbunelui in mareparte se datoreste i sporirii exportului in Rominia, care atingea 1 000 000de chintale anual 2, ceea ce a insemnat ca, aproape doud treimi din import ulde carbune al Rominiei era asigurat de minele Vii Jiului 3. Societiltiledin Valea Jiului au l,rgit pietele de desfacere §i in interior §i pehtehotare. Astfel, dintr-un memoriu adresat ministrului de finaute i eiese

astdzi carbunele de bund calitate al Vii Jiului se transporta pindla Triest, Fiume, Pola, Oderberg §i Constanta", ceea ce este o garahtieca in viitor se va dezvolta in mod accelerat 4. i intr-adevar, aceastddezvoltare pe la sfir§itul secolului al XIX-lea i inceputul secolului alXX-lea, in perioada trecerii capitalismului la ultima fazd de dezvoltare,la imperialism, a fost mult acceleratd. Timp de 10 ani, de la 1890 la,1900, productia de cdrbuni din Valea Jiului a crescut de la 2 284 871de chintale cit era in 1890 la 8 804 964 de chintale in 1900, ceea ce echi-valeazd eu o cre§tere de aproape patru ori.

Tinind seama insd de marea bogdtie a zgdmintelor carbonifere deaici de conditiile economice relativ inaintate, productia de Cdrbunia rgmas in general in urma cerintelor. Marile intreprinderi monopolistede carbuni infiintind carteluri, fixind preturile de monopol §i impdrtin-

pietele de desfacere, au tinut mineritul in limitele intereselor lor,lovind greu in ramurile industriale consumatoare de carbuni. In acela§i

I B.K.L., 1900, nr. 2, p. 27.2 Ibidem, nr. 7, p. 443-444.s in 1900, importul Romtniei a lost 1 579 360 de chintale de arbuni. Cf. Contribu/ii

la istoricul industriei miniere to Romtnia, Bucurti, 1931 ; Istoricul dezuolldrii exploataritorde cdrbuni to Rominia, p. 1.

4 B.K.L., 1900, nr. 23, p. 370.

s & -$i

di

$i

du-si

www.dacoromanica.ro


timp s-a intensificat gi exploatarea muncitorilor, care traiau in conditiideosebit de grele.

0 data cu dezvoltarea mineritului din Valea Jiului i paralel cuaceasta s-a .format i muncitorimea minier/ din aceasta regiune earbo-niferg,. In urma concentrarii ei rapide, in special in ultimele decenii alesecolului trecut, Valea Jiului a devenit unul dintre cele mai mari centremuncitoresti din Transilvania, unde la sfirsitul anului 1900 a fost concen-trate aproape 45% din muncitorimea care lucra in minele de carbuni.Intr-adevAr, in timp ce in 1868 lucrau aici abia 65, iar peste 10 ani 278de muncitori, numarul for in 1890 atingea deja cifra de 1 400, iar in 1900erau concentrati aici 4 652 de muncitori 1.

Dezvoltarea capitalismului in Transilvania a dus, ca peste tot,la adincirea mizeriei maselor muncitoare. Clasele exploatatoare din Austro-Ungaria, desi mkinate de contradictii, erau pe deplin solidare in exploa-tarea asuprirea oamenilor muncii. Pactul dualist din 1867 servea inte-resele de clas/ ale burgheziei mosierimii din Imperiul habsburgic. Dua-lismul a insemnat o in/sprire a asupririi sociale pentru masele popularedin Transilvania, indiferent de nationalitate, asuprire exercitat/ directde mosierimea burghezia maghiarg, cu sprijinul claselor dominantedin Austria.

In Transilvania, dubla exploatare capitalist/ din partea claselorexploatatoare autohtone si a capitalistilor strain imbinat/ cu asu-prirea national/ pentru populatia romineasc/ a imbrAcat forme dintrecele mai sumbre si variate.

Deosebit de precarA era situatia minerilor din Valea Jiului, careerau nevoiti sa lucreze in conditii de munca dintre cele mai grele, cu uneltede munca dintre cele mai primitive. Minerii s-au indeletnicit cu munca,poate cum spunea si Lenin cea mai grea, cea mai murdarA ceamai ucig/toare" 2. Intr-adevar, viata minerilor era periclitata de zecide pericole, ca surpAri, ruperi de scar/ sau de fringhie, inundatii, gaze,incendii etc.3. Mine le de aici, in urma totalei lipse a protectiei muncii,an fost teatrele unor accidente groaznice. Astfel, la Societatea din Lupeni,de exemplu, in 1894, fiecare al treilea muncitor a suferit din cauza acci-dentelor, un accident gray revenind la 45 de muncitori 4. Num/rul acci-dentelor din Valea Jiului a fost cel mai mare in raport on celelaltemine din Transilvania chiar din Austro-Ungaria.

Ziva de munc5, era extrem de lung/. Regulamentul interior al socie-t/tilor prevedea ca ziva de munch este de 12 ore si aceasta zi incepe la6 dimineata si se terming la 6 seara. Tot in acest regulament se preciza

Petrowi, S.A.R. p. 142-143. Trebuie sa mentionam ca aceste date se refersexclusiv la muncitorii care lucrau la exploatarile de carbuni §i reflects o medie anuala, far/sa oglindeasca fluctuatia acestora in cursul unui an.

8 V. I. Lenin, Opere, vol. 30, p. 494.8 B.K.L., 1902, p. 433.

Ibidem, 1904, nr. 2, p. 109.

11i

gisi

gf

si

www.dacoromanica.ro

19 1NCEPUTU'RILE EXPLOATARU CARBUNELUI DIN VALEA JIULUI 1317

ea preggtirea pentru muncg, ca inzestrarea cu mijloacele de muncd,apelul, adicg toate mgsurile trebuie efectuate inaintea schimbului, ca nucumva ziva de muncg, in urma mgsurilor acestea, sa sufere vreoprescurtare" 1. Dacg lugm in considerare i faptul cg minerul trebuiasg, strgbatg drumul lung si greu care ducea de la coloniile minerilorping, la puturile de mine, indiferent de starea timpului, ne putem inchipuicg aceia care lucrau in primul schimb, in timpul iernii, sgptamini intregin-au vgzut lumina zilei. Dar nici acest time de lucru nu era respectat.Minerii erau nevoiti sa presteze lunar 36-40 de zile de muncg, facindastfel mai multe suturi In continuare 2, lucrind i duminica, fiindcgnotiunea de repaus duminical este necunoseufg de cgtre mineri" 3.

Cotidianul Nepszava" din 1892 ne descrie pe larg situatia mizerga minerilor din Valea Jiului, argtind cg, muncitorii presteazg, 36-40 dezile de munca pe lung, pentru care si cel mai priceput miner abia poate85, cistige 40 sau mai rar 45 de florini, iar cei mai putin calificati trebuiesa se multumeascg cu 20-24 de florini pe lung 4.

In foarte multe cazuri insg muncitorii nu primeau nici mgcar sumeletrecute pe lista de plata. Folosind diverse pretexte, patronii ciunteau

salariul scris pe hirtie. Ciuntirea salariului, acele furturi mici" desprecare Engels vorbeste in celebra sa lucrare Situatia clasei muncitoare dinAnglia, era practicatg, in toate ramurile industriale, dar mai ales in indus-tria extractive. Este caracteristicg, in acest sens situatia minerilor dinValea Jiului unde conform unui document au fost efectuate 15 feluride retineri 3, printre care : cotizatia pentru asigurgri sociale (Bruderlade),pentru alimente, impozitele, amenzile disciplinare, ascutirea uneltelorde muneg, uzura acestora prin pierdere din greutate, valoarea materia-lelor explozibile, uleiul de lampg, etc.°. Dupg aceste retineri, minerulde multe on rgminea dator intreprinderii. Situatia minerilor era agravatg$i de aplicarea largg a sistemului Truck", in urma cgruia muncitorulera exploatat nu numai ca producgtor, ci si ca consumator, fiind obligatsa -si cumpere alimentele in magazinele intretinute de patroni.

Raportate la preturile din aceastg perioadg, salariile minerilor va'deaunivelul de trai foarte scgzut al muncitorilor. Cu salariul mediu pe zi unminer nu-si putea cumpgra decit o hrang, foarte sgrgcgcioasg, nici mgcarstrict necesarg. Hrana for se rezuma la mgmaligg i fierturi ieftine,minerii suferind de subalimentatie cronicg. Este lesne de inteles ca orga-nismul slgbit al minerului si din cauza eforturilor deosebite cerute demunca istovitoare nu putea rezista diferitelor boli, care faceau ravagiiprintre mineri. Pe drept cuvint argta o scrisoare a minerilor adresatgdirectiunii cg nicgieri nu este o mina care ar cere eforturi asa demarl ca cea din Valea Jiului. Sint mineri care lucreazg numai8 ani, dupg care devin incapabili de muncg" ; datoritg faptului cg, ziva

1 Arhiva Comitetului geologic, Brad, fond. Upitanatul Zlatna, nr. 5 179/1906.2 Nepszava" (Vocea poporului) din 11 februarie 1892.3 Ibidem.

Ibidem.5 Arh. Comitetului geologic minier Petro§eni, nr. 397/1913.

Ibidem; Nepszava" din 11 februarie 1892; B.K.L., 1878, nr. 23, p. 443.

4

1i

www.dacoromanica.ro


de munca' este de 12 ore sint asa de epuizati c5, abia pot sa, meargg, pe drum,nu au nici o culoare, parc5, ar veni din lumea celalaltA" 1.

Pe Rugg, aceste conditii deosebit de precare, tabloul sumbru al situa-tiei robilor cArbunelui" era intregit de lipsa oricgror drepturi politice,de brutalitatea supraveghetorilor, unelte docile ale patronilor care nus-au dat Inapoi de la maltratarea muncitorilor 2.

Desigur, exploatarea crunt5,, situatia mai mult decit grea, a dus laascutirea contradictiilor dintre patroni i mineri chiar de la Inceputurileextractiei de carbuni, constituind izvorul tuturor revoltelor i grevelorminerilor din Valea Jiului.

Despre participarea muncitorilor din Valea Jiului la actiunile pro-letariatului din Transilvania, nu cunoastern piny in prezent prea multe.Tratarea acestei probleme ar necesita o cercetare aparte. Totusi slutidentificate unele actiuni de luptI ale minerilor de aici, care Ind, dindeceniul al saptelea al secolului trecut le-au desfgsurat pentru o viat5,mai omeneasc5,.

Imediat dupg, inceputurile extractiei de c5,rbuni pe o scar5, mailarg5,, care a insemnat i intensificarea exploatkii, a izbucnit primagrev5, spontan6-cunoscutI de not pin5, acum -a minerilor din Valea Jiului,cea din decembrie 1874 3. Radacinile izbucnirii grevei trebuie s5, le caut5,min inr'aut4irea accentuat5, a situatiei minerilor, precarA de la Inceput,in special in urma reducerilor de salariu din 1874, care an fost agravatesi de faptul ca pretul carnii s-a scumpit enorm, in urma prohibitiei guver-nului austro-ungar de a se importa vite din vechea Rominie 4. Grevaa fost infrint5%, dar este caracteristic pentru situatia create faptul c5,clasele dominante s-au gr5bit s5, detaseze imediat organe represivein Valea Jiului. Astfel, inc5, din anul 1874 a fost Infiintat primul postde jandarmi In Petroseni 5.

Cu un an mai tirziu, in 19 iunie 1875, muncitorii, ca s5, puny capatsamavolniciei abuzurilor sAvirsite de patroni cu casa de ajutor de boa15,administrat5, de societatea minierA, intr-o mare adunare au revendicatpredarea acestei case in mina asigurkii muncitoresti", deci In adminis-trarea reprezentantilor muncitorilor 6. La aceasta adunare furtunoas5,a fost aleas5, o delegatie cu sarcina de a Inainta hotArirea muncitorilordirectiunii minelor. Datorit5, refuzului categoric de a se satisface reven-dicarea, muncitorii revoltati s-au n5,pustit asupra claduii directiunii,aruncind cu pietre, spkgind geamurile. Extinderea mise5,rii a fost impie-dicat5, de interventia bruta15, a jandarmilor, un document argandu-nec5," politia numai dup5, o luptI de lungl duratl a putut sa% ra.spindeasclmasa de muncitori" 7.

1 Arh. Comitetului geologic Brad, fond. Capitdnatul Zlatna, nr. 10 665/1892.Nepszaya" din 11 februarie 1892.

3 A.C.I.I.P., fond. 77, dos. 7268, f. 12; B.K.L., din 1875, p. 36.4 Ibidem.5 Ibidem, Petrooni, S.A.R. p. 7-8.

Munkas Heti Kronika" (Cronica muncitoreasca saptaminalii) din 1875, nr. 28;Rdzler Gyula, op. cit., p. 170.

7 Muzeul de istorie a Partidului. Greve dintre 1872 si 1875. Munkas Heti Krdnika"din 1875, nr. 28.

si

si

www.dacoromanica.ro

21 INCEPUTURILE EXPLOATARII CARBUNELUI DIN VALEA JIULUI 1319

Aceste actiuni ale minerilor s-au caracterizat prin faptul ca ele izbuc-neau spontan, fara o pregatire prealabila, deoarece lupta clasei muncitoaredin tara noastra se afla in stadiul ei initial, trod con§tiinta de clash a munci-torilor era Inc a scazuta. Cu toate acestea grevele amintite ale minerilor aucontribuit la dezvoltarea solidaritatii muncitorilor de diferite nationali-tati din Valea Jiului, la imbogatirea experientei lor de lupta §i la cre§tereacon§tiintei de class. Aceste greve constituiau adevarate §coli", in caremuncitorii invata sa duca razboi impotriva du§manilor lor" 1. Mineriitrecind prin aceasta §coala a razboiului de clash" au inceput sa-§i dea seamade forta lor, an inceput sa inteleaga mai bine cg, in lupta lor cu patroniian nevoie de organizare, de unirea fortelor tuturor muncitorilor. La acestproces de unire a fortelor muncitore§ti a contribuit mult activitatea depropaganda §i agitatie a organului partidului social-democrat Nepszava",care s-a ocupat larg de situatia minerilor in general §i de situatia minerilordin Valea Jiului in special. Articolele aparute in acest ziar an fost apoieditate §i ca manifeste, care la rindullor an fost faspindite in toate regiunileminiere 2. La o perchezitie din Valea Jiului, in locuinta unui conducatoral minerilor an fost gasite manifeste instigatoare" 3. Roadele acestei acti-vitati de propaganda s-au aratat cu ocazia sarbatoririi zilei de 1 Mai 1890 4§i mai cu seama in grevele din 1892 §i 1897.

Muncitorii miner! din Petrorni s-au ridicat iara§i la lupta in iarna §1primavara anului 1892, organizind intruniri, refuzind 0, lucreze in zilelede sarbatoare, facind incercari de a se organiza 5. Iar in 18 iulie 1892 aizbucnit cea mai mare greva de pins atunci a muncitorilor mineri romini,maghiari, germani §i de alte nationalitati din Petro§eni, care a durataproape doua s'aptamins i, fiind una dintre cele mai marl actiuni ale proleta-riatului din Transilvania. Aceasta greva a fost prima greva generals a celorpeste 2 000 de mineri din Petrorni, infrinta, cu ajutorul armatei, cu ceamai mare brutalitate. Au fost concediati 100 de miner!, multi au fost ares-tati §i maltratati, iar altii an fost expulzati din Valea Jiului. Vazindteroarea organelor represive, un mare numar de muncitori amenintati de afi arestati, in special dintre cei necasatoriti, au parasit Valea Jiului, fugindnoaptea, prin paduri, in Romin' ia, cautind adapost dincolo de Carpati 6.Muncitorii fugiti in Rominia sau cei veniti de acolo au contribuit laadincirea legaturilor dintre mi§carea muncitoreasca transilvaneana §i ceade dincolo de Carpati.

Momentele grevei an fost larg descrise in ziarele vremii chiar §ide peste hotare, avind astfel un ecou larg in rindurile muncitorilor, iarziarul Nepszava" a organizat stringerea de bani in. vederea ajutorarii

I V. I. Lenin, Opere complete, vol. 4, Bucuresti, Edit. politica, 1961, p. 289.2 Nepszava" din 7 septembrie 1890.3 Arhiva Comitetului geologic Brad, fond. Capitanatul Zlatna, nr. 10 669/1892.4 Hunyad" din 3 mai 1890 ; Kolozsvar" din 5 mai 1890 ; Descrierea sarbatoririi

primului 1 Mai In Transilvania vezi In Augustin Deac, op. cit., p. 79-97.5 Arh. Comitetului geologic Brad, fond. Capitanatul Zlatna, nr. 10 669/1892.6 Ibidem ; Raport cdlre at VII-lea Congres ..., p. 38.

www.dacoromanica.ro


grevistilor 1, actiune care a avut ecou si in strainatate 2. Cu toate acestea,cum ne informeaza ziarul Nepszava" din 1 august 1892, greva minerilora luat sfirsit cu victoria exploatatorilor. Aceasta a fost soarta primeigreve a minerilor de la Lupeni din iunie 1897, care a durat 3 zile 3.

Cauzele infringerii acestor greve trebuie sa le cautam in folosirea apa-ratului de stat de catre clasele exploatatoare, care le-au inabusit cu mij-loace represive : arestarea conducatorilor, expulzarile si infricosarea munci-torilor. Fireste ca la infringerea grevelor a contribuit faptul ca muncitoriiminer! din Valea Jiului nu au avut organizatii profesionale puternice, nicipartidul social-democrat n-a avut acolo organizatii care ar fi putut coordona

organiza mai bine lupta minerilor. Lipsa maturitatii politice a minerilor,existenta diferitelor curente in miscarea muncitoreasca din Valea Jiuluiau contribuit de asemenea la Infringerea grevelor.

Cu toate ca aceste greve s-au soldat cu infringerea minerilor,acestia nereusind sa impuna conducerii minelor satisfacerea revendica-rilor lor, ele an constituit totusi momente importante in lupta comunaa muncitorilor de diferite nationalitati pe calea maturizarii lor politice.Reproducind un articol al gazetei Democratia socialists" despre mareagreva a minerilor din Petroseni, ziarul Munca", organ al Clubuluimuncitorilor din Bucuresti, relata urmatoarele : Ceea ce e interesantsa vedem, e mai ales ca In acestea mina, mare parte din lucratori sint ro-mini si unguri, care constienti de rolul lor, si-au dat mina si lupta In.tovarasie contra capitalismului" 4. Tot acest ziar, pe drept cuvint cons-tata : Mai imbucurator e faptul ca cu tot sovinismul claselor stapini-toare, care parea ca reusisera sa orbeasca poporul, azi vedem ca muncitoriise grupeaza fara sa faca deosebire ca cutare-i ungur, cutare-i romin etc." 5.

Grevele minerilor din ultimul deceniu al secolului trecut, datoritafaptului ca minele erau in proprietatea capitalului strain, in mod obiectiverau indreptate i impotriva acestuia, dind lovituri monarhiei austro-ungarein putrefactie. Aceste greve, care constituiau parte integranta a luptelormuncitorilor din Transilvania, vadeau deja semnele transformarii prole-tariatului din class in sine" in class pentru sine", constituind baza deplecare a luptelor de mai mare amploare din secolul al XX-lea, care aufacut din muncitorimea miniera din Valea Jiului un detasament de frunteal proletariatului din tara noastra.

BO 3I1H RHOBEHHE OB111114 YPJIH B BAHR 71-ZHYJIYn H EEPA3BMTI'IE AO KOHIIA XIX BEHA

PE 310ME

B Tkaotiort pa6oTe, Ba ocnooanon neony6armoaaoubrx apxmomix goxymeaToo, aTart ae gaHHESX, notiepfloymix 143 ISH141' 14 mypaanoallo crielmanbaocTo, accaegyerca B03HIIHaoaeaRe Ao6Emi yrio B BanH 1Royayi1 H paaomnie ee ;:ko Roma XIX B.

1 blepszava" din 29 iulie 1892.2 Arh. Comitctului geologic Brad, fond Capinnatul Zlatna, nr. 10 669/1892.8 Ibidem, nr. 13 15011897.

Munca" din 17 august 1892,8 Ibidem, din 20 mai 1891.

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

23 INCEPUTUR1LE EXPLOATARII CARBUNELUI DIN VALEA JIULUI 1321

BO3HHHBOBellile 14 paaBriTme ropHoro gena paccmarpmBaeTcn B Tec Hott C1311311 C paami-'mem narniTankicTiviecHoti npomminneHnocTm, C OCHOBHUM cogepnialuiem nonynonoHmanb-

TIOJIHT111114 aBeTpo-seHrepenot1 minepmm HO OTH01110111410 K TpaHemnbsaHmm, B peayabTaTe

HoTopoil 8T0TI o6nacTm 6E.ina oTsegeHa p0J16 011110TO 118 OCHOBHbIX pi:411110B e6brra in as-eTpmaciimx H BeHrepcnitx ToBapos, a Tana e H p0J1b OCHOBHOPO nocrasninna empbpr. Hogo6-Han HORIITH118 onaaana cuoe BJITIFIHHO Ha BO3H1111H013011140 14 Ha BCe nocaegymngee paasmTmego66inm 6yporo yran B Basin }Rmynytt.

XOTH 0 Ha.nvitimm yran B 9T011 MOCTHOCTH, 81103BbIHRITHO 60Y8T0/1 yrOJIbH111411 Bane-

maw', 6bino H3BeCTHO age c nomia XVIII Bena, Bee nce go66iga yran agecb, B 6oneeman meHee umpomix macHrra6ax, Hananacb RHUMB 70-x rogax nponinoro Bena, Hoene 0 KOH-88IIIT B 1870 r., cTpowreabcTBa steneaHott goporm Ciimepma HeTpoluatib. 3TO 061.11C-HneTcn Han oupailliHum notion eHmem Bann }Rmynyit, 6narogapn noTopomy oHa He morna4111J110814TbCH B X031,111CTBOHHy10 THRUM TpaHCHJIbBaH1114, Ta.K H ancTputicicoti

BCHHOCHH aaTpygmanuett kTanoe rinnionenme. «AHomimnoe o6HiecTBo imam' n gomeHHbrxnenett 113 BpainoBa», nepBoe npynime ancTpmticnoe nogpfigneenoe ripegnpmfirme, Bnageruneeagecb 110tIT1i Bcemm maxTamm go nomia XIX B., ocymeeTamno pH meponplinTmfi c geamopacnimpeimin ancnnyaTammu maxi.

YPOJIblib1/1 6aCCO/1 Basin }1{143TRyft CT8HOBI1TCF1 oco6eHHo B nocnegtme geCFIT14-nenin XIX B., norga ycmamnocb HaeTyrinenvie mnocTpaHHoro 'mi/Tana B go6b1ia1omiettH meTannypriviecHoll HpomminneHHocTm TpamcmabBaHrim Banumm mpegmeTom 6opb6mpaananHux eimmancosbix rpynnuposon as oBnageHme mu. 3axnaT aToro 6acceiiHa B o6uimxnepTax 6ma aanorineH K Homy XIX Bena. HHocTpaiiHuit nannTaJI aBcTplificiinti, He-memnmii, cDpainlyacxmil H Benrepcnmil rionpain agecb nniogeBbie noammmm, en0006cT-BoBaB1I1H e coxpaHeHrno TIOJITIOBOHIlaRbHOTO 110HOTHOH1111 TpaHcmabBarimm. BnarogapnmoHononmaagiim go6L4tim yran mtiocTpaiumit1 nanuTaJI mor 0118344138Tb BHIUTHIle Ha paasmnienepepa6aTbisammeti npombininexHocTm n, oco6eHHo, Ha paaBmTme meneaHhix gopor, !may-man gam, H 143 goxogoB gpyrmx oTpacneti, noTpe6ansunix yroim. Ham6onee HpyrurumnangtioHepHumm o6nlecirBamm 6&I,7111 8geCb e AHonmmuoe o6inecTso yrOJII=MbIX maxi. 413 Can-roTaronaHah, nornonminee B 1894 P. inaxTbi «AHOHHMHOrO ofteeTna maxi H gOMeHHIAXneneti ma BpainoBw> H BanButee B apellgy rocygapcTseHHwe rmaxTm, a Tat one e AHoHmmtioeo6akecTBo yronbinlx maxT Ha YpintaHb Bann Htmynyti». 3a nepaum cnpuBanca climHati-cmpoBaBinviii ero Wiener Bankverein, noTophiti B CB0 10 otiepegb o6caymmisan aaxBaTHm-necnme mirrepecm Hemerinoro GaiinoBcnoro xammTana; BTopoe o6imecTso nowrponmpoBanocr,npynHblM (1)panmy3cniim 6aHnom « JImoHcimit spegirm corimecmHo C riemeginim npegnmin-Tmem Oberschlesische Kokswerke..

B pa6oTe ripocnonmBaeTcn npogecc panurnm nporiaBoncTBa a BBegeininBcnegcTime tier° go6bpia yran B Bann Ilimynyil Boapoena c 228 487,4 TOHH B 1890 r."go880 496,4 TOUR B 1900 r. B peayabTaTe 614cTporo paasmTmn Basin 71-Cmyny1t nperipaTmnach Bcammit npyrumit yronbmaii geHTp TpancriabBainni, B noTopom 66IJIH cicomieirrpmpoBaHhzHOHT11 45 % pa6otimx, pa6oTaBinxx B yronblibix niaxTax. 3To pa813111110 B aHatniTeabHottmepe 6anio o6ycnoBneHo, BOMHMO atecTonott ancrinyaTagmm rmaxTepos, 14 13E03080M yran BPymbitimio. Cahn BeHrepenme ToproBbie opraHmaaiimm npnanaBanm, 'iTO: «Bo.nee upenpacnoe6yjyigee TOMMY 0 Torga oTnpoeTca nepeg eopnbuc dertom. a Bain lifity.ayg norga 6ygemnocTpoeHa Hieneatian gopora OT IleTpoinaHm, gepea Cypgyn, go Tupry-H-Cmy, 6n inpymbmicnoti cTaHnint, gamHoft npmmepHo B 70 BM.

B nocnegHeti tiacTm pa6orri onvicusaeTca npatiHe Tamenoe nonomenme utarrepoBrix nepBbie 6oenue BbieTynneHma 13 1874, 1875 rogax, o6ukan aa6acToBna maxTepos

Hoft

110/111THHOTI,

TeXIIIIKH,

H

www.dacoromanica.ro


IleTpoinaHH B 1892 r. H nepaaH aa6acToHHa maxTepoa JlyneHH B 1897 r. 3TH aa6acToHHHoanatiaaH npespamerme npoaeTapHaTa Ha Haacca «B ce6e» B mace <q gna ce6is >, flinnnner,nexogHum IlyHKTOISI 6oHee"umpoHoti 6opb6m, paanepHymneficH B XX Belie.

LES DEBUTS DE L'EXPLOITATION DU CHARBON DANSLA VALLEE DU JIU ET SON DEVELOPPEMENT JUSQU'A_

LA FIN DU XIXe SIRCLE

RESUME

A l'aide de materiaux d'archives inedits, ainsi que de differents ouvrages et revuesde specialite, la presente etude fait connaltre les debuts de l'exploitation du charbon dansla \Tall& du Jiu et son developpement jusqu'a Ia fin du XIXe siecle.

Le probleme est examine en connexion avec le developpement de l'industrie capitalisteen general et avec les principes de Ia politique a demi colonialiste de l'Empire austro-hongroisis l'egard de la Transylvanie, en vertu de laquelle celle-ci etait devenue un des ciebouches lesplus importants pour les marchandises autrichiennes et hongroises et le principal fournisseurde matieres premieres de l'Empire. C'est cette politique qui a marque tant les debuts quetout le developpement ulterieur de l'exploitation du charbon brun de Ia vallee du Jiu.

Si l'existence du charbon dans cette region speeialement riche en gisements carboni-feres etait connue des la fin du XVIIle siècle, son integration dans la vie economique de laTransylvanie se heurtait a deux obstacles : Ia situation peripherique du bassin carbonifere etla politique de l'Empire vis-a-vis de la Transylvanie. C'est ce qui explique qu'une exploita-tion de plus grande envergure n'a commence qu'a pa rtir de 1870, apres 'achevement de laconstruction de la voie ferree SimeriaPetroseni. La a Societe anonyme des mines et hautsfourneaux de Brasov , la premiere grande entreprise autrichienne de Transylvanie, proprie-taire quasi exclusive des gisements jusque dans les dix dernieres annees du siècle, s'engageaitalors dans une serie d'actions ayant pour but l'intensification de l'exploitation.

A cette époque, marquee par une offensive accrue du capital monopoliste dans l'Indus-trie tant d'extraction que siderurgique de la Transylvanie, le bassin carbonifere de la vane( duJiu devint un objectif de premier plan dans les luttes d'accaparement des differents groupe-ments financiers. Le resultat de ces luttes fut l'occupation, achevee pratiquement avant lafin du siècle dernier, de tout le bassin carbonifere, le capital &ranger autrichien, allemand,Iran cats et hongrois s'assurant id des positions-clefs pour le maintien de la Transylvaniedans son kat de semi-colonialisme. Par la monopolisation du charbon, le capital &ranger futa merne d'influencer le developpement des autres industries en premier lieu des cheminsde fer , prelevant ainsi un tribut supplementaire des benefices des differentes branchesconsommatrices de charbon. Les societes par actions les plus importantes constituees alorssont la Societe anonyme des mines de charbon de Salgotarjan , qui allait accaparer en 1894les mines de la Societe anonyme des mines et hauts fourneaux de Brasov et prendre aussien entreprise les mines d'Etat, et la Societe anonyme des mines de charbon d'Uricani-Valea Jiului . La premiere etait financee par la Wiener Bankverein, expression des tendancesd'envahissement du capital bancaire allemand ; la seconde etait contrOlee par la grande banqueIran calse. le Credit Lyonnais s, en association avec les entreprises allemandes OberschlesischeIC okswerke .

www.dacoromanica.ro

25 INCEPUTURILE EXPLOATARII CARBUNELUI DIN VALEA RULUI 1323

L'auteur analyse ensuite les principales phases de developpement de la production etexpose les progres techniques, qui ont fait quadrupler la production en l'espace de dix ans :2 284 874 quintaux en 1890, contre 8 804 964 quintaux en 1900. A la suite de ce rapide deve-loppement, la vallee du Jiu est devenue le premier bassin carbonifere de Transylvanie, 45%des ouvriers de l'industrie d'extraction du charbon de la province s'y trouvant concentres.Outre l'exploitation impitoyable qui le rendait possible, ce developpement est en grande partiela consequence des exportations de charbon dans l'ancienne Roumanie ; les organisations cora-merciales hongroises elles-memes reconnaissaient que l'avenir de l'induslrie d'extraclion dela miles du Jiu ne s'eclairera definitivement... que le Jour on le projet de construction desquelque 70 km de vole ferree reliant Petroseni A Tlrgu-Jiu, la gare roumaine la plus proche,sera devenu une realite s.

La derniere partie de l'ouvrage est consacree a la situation particulierement penibledes mineurs et a leurs premieres actions de lutte : celles de 1874 et de 1875, la greve gene-rale des mineurs de Petroseni de 1892 et la premiere grove des mineurs de Lupeni, de1897. Ces dernieres greves attestent la transformation du proletariat d'une classe en soi loen une classe *pour soi ., point de depart des luttes, d'une toute autre ampleur, du XXesiècle.

8 c 5292

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

POLITICA LUI NICOLAE MAVROGHENI FATA DE TARANIMEDE

V. MIHORDEA

Duple reformele lui Constantin Mavrocordat, deli teoretic serbiaa fost desfiintatk, situatia tarknimii nu s-a imbunatktit. Inceputu-rile destramarii orinduirii feudale coincid cu marirea de catre stkpinia suprafetelor cultivate din rezerva proprie, pentru care mina delucru era luatk din obligatia tkranimii de pe mo§ii, intensificindu-seexploatarea ei prin inmultirea zilelor de clack §i fixarea nartului de munck.A§ezamintele domne§ti din a doua jumatate a veacului al XVIII-lea carereglementau relatiile dintre stkpini §i tkrani, cu precizarea indatoririlor,nu au fost in stare sk limiteze abuzurile stapinilor. Oriunde locuitoriinu erau in mksurk sa opank rezistent5, stkpinii nu au ezitat sk reduck,practic, tkranimea de pe for la starea pe care o aveau veciniiruminii inainte de reforme. Faptul este marturisit, in Moldova, de WOOboierii care spun in anaforaua for catre domn din 1775 ca, dupg dezro-birea vecinilor, ,,slujba for era necontenit ca §i mai inainte la toate tre-buintele ce aveau stkpinii mo§iilor". Boierii, interesati in a exagera si-tuatia de fapt pentru a obtine sporirea pe cale legalk a mlinii de lucru,spun in mentionatul act ck ei dispuneau dupg bunul for plac chiar §i detkranii liberi care nu erau vecini 1. In Tara Romineasck lucrurile se petrecla fel, intrucit o porunck domneasca din 1786 cere boierilor sk nu tratezepe locuitori ca pe tigani sau ca pe robi, sa nu-i frkminte" §i nu-i sfarmeMI% milk 2.

Cum tkranii raspundeau atit abuzurilor boiere§ti, cit exploatkriifiscale cind limita era depa§itk cu pArksirea satelor, la'sind vistieriain pagubk, domnii aveau un interes direct sk intervink spre a stkvili fugatk'ranilor, obligind pe stapini la respectarea dispozitiilor legiferate, in cazu-rile ce be erau aduse la cuno§tinta. Preocupgrii de limitare a abuzurilor

1 Acad. R.P.R., CCCLVII-62.2 V. A. Urechia, Istoria romtnilor, vol. III, Bucure*ti, 1892, p. 76.

sk

si

mosiile fi

www.dacoromanica.ro

1326 V. MIHORDEA 2

stlpinilor ii corespund unele masuri legiferatoare mai amlnuntite,ca hrisovul lui Gr. Al. Ghica de la 1 ianuarie 1766 in Moldova §i dispo-zitiile referitoare la Varanime din Pravilniceasca condied, datA, de Ale-xandru Ipsilanti la 1780 in Tara Romineasca. Prin aceste acte se generali-za obligatia de 12 zile de clacg a fieclrui tilran pe mo§ia stApinului, inafar*/ de Invoielile speciale care ramineau in vigoare. Conflictele dintrestApini §i tlrani se judecau in functie de aceste prevederi, cind ele ajun-geau in fata instantelor.

Domnii, ca reprezentanti ai clasei feudale, cu ajutorul careia guver-nau, nu aveau, in linie generals, altA politic/ decit aceea a stlpinilor demo§ii, dar atitudinea for era dietatg, de interesul mentinerii numlruluicontribuabililor, care s-ar fi mic§orat prin fuga celor exploatati. Din aceastacauza interesele domniei nu erau intotdeauna identice en ale boierilor §igrija pentru Ineaslxi le vistieriei era uneori cauza conflictelor dintre domni§i boieri. Nicolae Mavrogheni, in Tara Romineasca (1786 -1790) §i cazullui este unic in cursul veacului al XVIII-lea , tinind s*/ faminl in fondstrain de tarn, cu toatI aparenta contrary in unele manifestari §i sl secomporte ca un trimis al sultanului, contind numai pe sprijinul din afarl,a tratat cu aceea i indiferenta atit clasa feudall, cit §i restul categoriilorsociale.

In dezacord cu materialul documentar contemporan, istoriculDionisie Fotino care §i-a serfs §i publicat opera la inceputul veaculuial XIX-lea, la un timp foarte apropiat de faptele petrecute afirml caNicolae Mavrogheni cltre popor se arlta protector §i generos, far cltreboieri dispretuitor §i tiran" 1, intelegind prin « popor » totalitatea locu-itorilor in afarl de boieri. « Generozitatea » lui Mavrogheni este Infati§atlatit de Dionisie Fotino, cit §1 de o Insemnare contemporang, pe un manu-serfs 2, cu ocazia venirii turcilor, care au fost opriti de domn sa pradeBucure§tiul. Pentru aceasta « s-a arltat adevlrat protector §i mintuitoral Orli » 3. Caracterizarea facutl de care Dionisie Fotino adoptatg deBAlcescu in antiteza aristocratie, popor 4 este reluatl in mod defor-mat de V.A. Urechia, care, aduclnd in sprijin documente emise de can-celaria lui Mavrogheni, Ins*/ interpretate eronat, scoate In evident/ 1,pro-tectiunea mare acordateitaranului,celui de jos" 5 de catre mentionatul domn.Afirmatiile lui V.A. Urechia an entuziasmat pe Gheorghe Panu, cercetltoral starii tgranilor In veacurile trecute, care sustine ca Mavrogheni nunumai el a protejat pe tarani, dar aproape le-a luat apararea fat*/ cu pro-prietari 6. Cercetind evolutia clacii in veacul al XVIII-lea, Panu, care

1 Dionisie Fotino, Istoria generala a Daciei, trad. Sion, vol. II, Bucuresti, 1859, p. 174.2 Mavrogheni a fost bun pentru tarn" pentru ca la venirea turcilor in Bucuresti

,.au sciipat locuitorii primejdie" (N. Iorga, Manuscriptele mdndstirii Cernica, Bucurelti,1902, p. 19).

3 Dionisie Fotino, op. cit.. p. 175.4 Urind $i disprelmind aristocratia, dar fiindu-i mild de cei mici si de cei saraci,"

(N. Billeescu, Opere, ed. 1953, vol. I, p. 86).5 V. A. Urechia, op. cit., p. 34-38 : TAranul sub Mavrogheni", p. 74-77 : Mavro-

gheni poporul", uncle vorbeste tot numai de tfirani. (Subl. ns. V.M.)8 Gh. Panu, Cercetari asupra Writ foranilor In veacurile trecute, Bucurelti, vol. 1-2,

1910, p. 364-367.

Lira

SiSi

www.dacoromanica.ro

3 POLITICA LW MAVROGHENI FATA DE TARANIME 1327

cunostea legiuirea lui Al. Ipsilanti in aceasta privint'd, afirm'd ca pentruMavrogheni cele 12 zile de clac este exceptia, regula sint zile maiputine". Potrivit acestor pareri, insusite in -urmg si de alti istorici,Mavrogheni s-ar deosebi de predecesorii sgi atit prin persecutia dezlan-tuit5, asupra clasei boieresti in general, cit si pentru preocuparea specialsfat5, de taranime, pe care a sprijinit-o contra stapinilor de mosii, redu-cindu-i obligatiile de clacg. Nu aceasta este ins& realitatea. Materialuldocumentar cunoscut permite sg, se cerceteze atitudinea acestui domefatA, de taranime.

Numit in Tara Romineascg la 6 aprilie 1786, Nicolae Mavrogheniconstituie prima exceptie in sirul domnilor trimisi de Poarta in ceea cepriveste originea socialg. El nu era fanariot si nici nu traise in Fanar.Contemporanii sal sint unanimi in a mArturisi cu surpriz'a pentru pozitialui ca, era un taran din Arhipelag 2, farA, cunostinte, rarl maniere, caredin Vausan" a ajuns dragoman al capudanului 3 sau, cum it caracteri-zeaz'a patimas Vacarescu, om prost si la fire si In gindire si la simtire "a.La vestea numirii lui, familiile grecesti din Fanar, din rindul carora serecrutau domnii Tarilor Romine, Cu toat'a ura dintre ele, s-au coa-lizat, cotizind ca sa convinga pe demnitarii otomani despre incapacitatealui Mavrogheni 5. Originea lui sociall este cauza dusmaniei pe care si-aatras-o din partea intregii lumi fanariote, fapt care 1-a determinat la oconstants fidelitate fatA de Imperial otoman 6. Lipsit de orice legAturacu clasa conducatoare din Cara, Mavrogheni n-a avut, ca alti domni,prea mult menajament pentru boieri, persecutind pe unii dintre ei, cumn-a avut nici pentru celelalte categorii sociale, si timp de patru ani s-acomportat ca un pas5, crestin, sere a 'Astra in vremea rAzboiului turcilorcu rusii si austriecii baza de aprovizionare din nordul Dun'arii a for-telor otomane.

Cei mai multi dintre istorici au subliniat ca domnia lui Mavroghenise caracterizeazg printr-o nesgtioasa arghirofilie, ale carei acte se savir-sesc in funetie de mijloacele prin care domnul cauta, sa-si procure bani,atit pentru intretinerea armatei de mercenari infiintata in vremea rdzbo-iului, cit si pentru a se mentine fn seaun. Data nu voi porni mereu, caping acum, daruri si peschesuri lui cgpitan-pasa, marelui-vizir si sulta-nului, ma voi vedea mazilit "7. Credinta aratatA turcilor n-a fost suficientlca sa-1 absolve pe Mavrogheni de obligatia darurilor in bard si natura, obis-nuita la predecesorii sai, care an manifestat mai putin zel pentru interesele

Gh. Panu, op. cit., p. 365.2 Raportul ambasadorului franccz Choiseul-Gouffier ciitre Ministerul de Externe de

la 27 ian. 1786, In Blancard, Les Macroyens, Paris, 1892, p. 757. EnAchitil Vacarescu, Istoriaa prea puternicilor trnparati otomani, In A. Papiu-Ilarian, Tezaur de monumente istorice, II,p. 293.

3 D. Hauterive, Memoires sur l'etat ancien et actuel de la Moldauie.. Bucuresti,1902, p. 363.

4 E. Vactirescu, op. cit.5 Blancard, op. cit.6 6 Etant le seul grec qui snit vraiment fidele aux Tures* (N. Iorga, Acte §i fragmente,

11, 1896, p. 239-240).7 V. A. Urechia, op. cit., p. 472.

www.dacoromanica.ro

1328 V. MIHORDEA 4

Imparatiei. Inca din primele luni de guvernare scrisorile din Bucure§tianuntau extravaganta, vanitatea §i avaritia" care se manifestau inpractica administrative a noului dome Cronicarul contemporan Dio-nisie Eclesiarhul zugrave§te cu lux de amanunte mijloacele Intrebuintatede Mavrogheni pentru Ingradirea autoritatii boierilor §i stoarcerea lor debath 2. Impreung cu manastirile, boierii au fost obligati, Incepind cuanul 1787, sa plateasca vama la vinzarea produselor de pe mo§file for 3.Tot pentru bath unora dintre boieri ca banul Moruzi §i. altii le-aluat mo§iile date de alti domni. 4 Toti cei care s-au simtit pagubiti aureactionat, adresind plingeri "nal demnitarilor turci din serhaturile dung-rene 5, iar apoi de-a dreptul la Constantinopol. Poarta avea tot interesulca, in conflictul care era gata sa se dezlantuie cu Imparatiile vecine,sa-§i atraga simpatia clasei conducatoare §i de aceea, prin firmanul de la5 august 1787, sultanul Abdul Hamid, anuntind lui Mavrogheni inceperearazboiului cu ru§ii, fi porunce§te : Vei 1nfati§a aceasta imprejurare boie-rilor tarii, ca sa fie cu Incredintare toti ea nu se va face nici o lovire Indrepturile for din partea inaltului meu devlet" 6.

Ca §i Inainta§ii ski, Mavrogheni a rasplatit pe alti boieri acor-dindu-le distinctii, nu atit pentru credinta aratata, cit pentru intere-sele sale bane§ti. ITn pretios document publicat de curind7 arata caun insemnat numar dintre ei au fost avansati in slujbe, precizind §i sumacu care §i-a eumparat fiecare noua dregatorie 9. Afacerile cu vindereatitlurilor §i alte indeletniciri producatoare de bath erau facute cu ajutorulunor boieri prin mina carora treceau sumele adunate : logofatul NicolaeFilipescu, fratele acestuia Constantin, mare-postelnic, §i marele-vistierIenache Vacarescu 9.

In unele parti ale tarii neamurile §i mazilii au obtinut de la domnie,prin mijloacele §tiute, scutire de darea zaherelei 10. La fel a procedatMavrogheni §i cu unele categorii de meseria§i. La 25 mai 1788 domnul

1 Raportul lui Herbert-Rathkeal catre Kaunitz din 15 august 1786, in Blancard, op.cit., p. 766. Autorul raportului nu era nuntiu", cum probabil dintr-o scapare din vedere estenumit In Studii", 1962, nr. 1, p. 80, ci internuntiu (denumirea ambasadorilor austrieci laConstantinopol).

2 Cronograful 7'drii Romtne#1, In A. Papiu-Ilarian, Tezaur de monumente istorice, II.p. 168.

3 V. A. Urechia, op. cit., vol. X B, p. 124. Cf. si doc. din 20 sept. 1786 la Arh. St.Buc., Episcopia Arges, XLIII 16.

4 Ibidem, vol. XII, p. 427-428.5 Blancard, op. cit.6 Dionisie Fotino, op. cit., vol. III, p. 222.7 Anexa la studiul Concluzii gresite to istoriografia burghezd despre domnia lui Nicolae

Mavrogheni de I. Ionascu, publicat In revista Studii", 1962, nr. 1, p. 100-107. Publicatsi in Hurmuzaki, Documente, serie noun, vol. I, p. 440-446, nr. 222; documentul fiind prinnatura hit partinitor, trebuie supus cautiunii In unele dintre afirmatiile pe care le confine.

8 De la boierii care au platit, Mavrogheni ar fi luat in total 533 de pungi (I. Io-.nascu, op. cit., p. 90).9 Ibidem, p. 107.

10 In vremea lut Mihail Sutu (octombrie 1791), neamurile mazilii din judetul Buzaunu se supuneau la darea zaherelei, zicitnd ca au privileghiurile domnului Mavrogheni" (Acad.R.P.R., CGXLV 76).

.

si

www.dacoromanica.ro

5 POLITICA LLI/ MAVROGHENI PAM DE TARAN1M 1329

scuteste de rindul dajdiilor vistieriei cAmArii" rufetul selarilor din Bucu-resti, pentru ca cu a for cheltuialg strAdanie lucreazA acest mestesug",furnizind gratis wile hamurile pentru armatA 1.

Materialul documentar referitor la raporturile lui cu tArAnimea arat'Aca Mavrogheni nu a atacat, prin vreo masura legislativl in folosul tara-nilor, regimul feudal in structura lui, deli nici nu 1-a sprijinit, cum aufAcut predecesorii lui. Avind cunostintl de abuzurile stapinilor care, pesteprevederile legiuirii lui Al. Ipsilanti, tratau in unele pArti pe locuitoriide pe for ca pe robi, ii bateau si u injurau, domnul le adreseaz1,,pitacul" de la 28 mai 1786 in fiecare judet, sfAtuindu-i cum trebuie ssse poarte cu tAranii Fiesicare stapin de movie 0, nu supunl pe locuitoripeste poruncile domnesti i peste dreptul acela ce este al mosiei obisnuit

scris prin condici nici la clacA, nici la dijm*A" 2. Dreptul scris prin con-dici" era obligatia de 12 zile, pe care Mavrogheni o recunoaste ca o inda-torire a fiecArui tAran de pe mosia stapinului. Prestarea clAcii asa cum ocereau stApinii era una dintre indatoririle cele mai grele ale taranilorin a doua jumAtate a secolului al XVIII-lea, pentru care Mavrogheninu gAseste alts mAsura de aplicat decit sa recomande ca aceasta sA fieimpusl cu blindete, cu bunAtate cu cuviintA de omenie" 3, convinsca prin aceasta a desfiintat abuzul stapinilor. Pe cind Pravilniceascacondica, limita distanta, in cazurile trimiterii tAranilor sA lucreze pe altAmosie, la doaul sau cel mult de trei ceasuri" 4, Mavrogheni se multumea sarecomande vag sa nu-i trimita « pe la mosii depArtate », lasind la apreciereastApinilor intelesul depArtArii. Yn privinta dijmei, domnul recomandA stApi-nilor sA nu is mai mult peste dreapta zeciuialA" si peste cuprinderea po-runcilor domnesti, on cu banite mai marl_ Spre a evita tulburArile,Mavrogheni da stApinilor incuviintarea sA in pe Varani intr-o desAvir-

ascultare i sA nu be permitl a protesta cind sint nedreptatiti. Cel carear fi indraznit sa-si arate nemultumirea era socotit ca impotrivitor. Pitaculspun CA, atunci cind se intimplA intre dinsii vreun rau omu, semetui impotrivitoru", sA-1 dea pe mina dregA"torilor spre lua pedeapsa.

Toate aceste recomandAri catre stapinii de mosii se gAsesc i in formularelede aseedminte ale domnilor anteriori 5. Ceea ce adaugA Mavrogheni esteapelul catre stApini de a se ocupa de tarani, invAtindu-i cu blindete

cu durere cum sA vetuiascg, ca niste pravoslavnici curati... sA nu pe-treacA dobitoceste, fArA de bisericA MIA de grijanie §i spovedanie lavreme" 6. Partea a doua a pitacului domnesc se ocupg de obligatiilelocuitorilor care « la cele ce sint datori catre stapinul mosiei sA nu se

1 S-au aflat cu toata cuviincioasa supunere si credinta la ale for datorii $i ale domnii-mele porunci trebi ale ostirii" (Gh. Potra, Documente privitoare la istoria orasului Bucuresti,1960, p. 551, nr. 446).

2 V. A. Urechia, op. cit., p. 75.8 lbidem.4 V. Mihordea colaboratori, Documente privind relafiile agrare to secolul at XV III-lea,

vol. 1, Bucuresti, 1961, p. 671, nr. 521.5 Vezi Documente privind retaliile agrare to secolul at XV II I-lea, vol. I, p. 507, nr. 345 ;

p. 544, nr. 388 ; p. 566, nr. 415 ; p. 592, nr. 444 etc.6 V. A. Urechia,

vita

yi

sisi

si

mofale

a-ai

91

5i

Si

ibideng

www.dacoromanica.ro

1330 v. M1HORDEA 6

impotriveascg, ci cu protimie adicg into sg execute munca la boierigi apoi, dad, le mai rgmine timp, sa -si vada de ogoarele proprii saimplineaseg datoria for ». Mavrogheni considers ca pretinderea claciieste un drept al stapinului mosiei, iar taranul are datoria sa o facg pe deplin,in perioadele de timp specificate, ava cum este aratat vi in alte poruncidomnesti. Domnul atrage atentia taranilor ca trebuie sa execute aceasta in-datorire fara nici o impotrivire cu imbarbatie" adica cu entuziasm,iar nu in sill vi farg tragere de inima. Plecarea la munca sa se facg dedimineatg, numai de cei egsgtoriti voinici, ca sa dea randament citmai mare, fiindu-le interzis a trimite copiii sau femeile 1, adicg de la fiecaregospodarie numai o singurg persoang, capul familiei, ca vi ping atunci 2.In judecata lui Mavrogheni apar in egala apreciere cele doug claseantagoniste, stapini tarani, intrucit o spune textual : Cum voim binelei fericirea lor, precum li iubim pre din ii (adica pe tarani. ava

voim gi drepturile stapinilor de movie sa se pgzeaseg i sa nu suferimnedreptatea sau paguba nici la o parte, nici la alta". Dad, in prima partea pitacului recomandg boierilor pe cei provti. .., ca pe niste fii ai vovtrisa -i aveti vi sa -i iubiti ..", in a doua parte domnul spune taranilor saiubeasc5, pe mai marii for cei mici celor mari sa le dea cinstea cuviin-cioasa, s5, cunoasca pe stgpinul mosiei" 3. Cu aducerea la indeplinirea recomandgrilor domnesti in fiecare judet erau insgrcinati boierii is-pravnici, care urmau sa le aplice cu impartialitatea" euvenita situ-atiei for 4.

Dispozitiile pitacului, dovedind ca abuzurile unora dintre stapini,acolo unde taranii nu aveau forta de a se impotrivi, erau cunoscute domniei,cu vagile apeluri din partea ei la marinimia boierilor, au fost puse in apli-care imediat. La 8 iulie acelavi an, eind. egumenul de la Hurez, voind sa re-nunte la invoiala specialg de ping atunci, cere domnului sa dispung ca locui-torii din Baia de Fier sa fie constrinvi la 12 zile de clacg cele obi.nuiteale pgmintului", deoarece ei dau numai parale 30 pentru vatra, dijmadin fin vi porumb sau griu", Mavrogheni poruncevte ispravnicilor de Gorjca dupg ponturile divanului, precum dupg poruncile domniei melecare in trecutele zile vi s-au trimes pentru ale mosiilor obiceiuri", sal'gmureaseg pe locuitori a nu se impotrivi la cele ce sint drepte i cu cale",pre a nu produce paguba mgnastirii 5.

Din cancelaria domneascg an mai ievit, la intervale, i alte pitacuriasemanatoare celui de la 28 mai. La 5 aprilie 1787 Mavrogheni recoman-

Nu credem ea dupd un an de zile (Studii", toe. cit., p. 78) Mavrogheni sa fi revenitasupra dispozitiei existents In tot timpul legiferata In Pravilniceasca condicd spre aincuviinta cereri ale staptnilor ca sA oblige la claca gi pe membrii familiilor. Rezolutia dom-neascA din 14 aprilie 1787", de care se vorbeste si In Studii materiale de istorie medic ",IV (p. 345 si nota 3) nu exists In vol. VI, p. 388-390, din Istoria rominitor a lui V. A. Urechia,cum se pretinde.

2 V. A. Urechia, op. cit., p. 76.8 Ibidem.4 Ibidem.5 Arh. St. Buc., MAnastirea Hurez, XIX-74 ; Vezi Documente privind relafiile agrare

In secolul at XVIII-lea, vol. I, p. 737, nr. 585.

si

siV./LT.),

si

sisi

4i

gi

gi

ot

Ii

www.dacoromanica.ro

7 POLITICA WI MAVROGHENI FATA DE TARANIME 1331

da stgpinilor care au pe mo iile for sate cu oameni locuitori" sa iubeascgpe tgrani, aratindu-se catre ei cu dragoste i cu dreptate, fiindcd aceastaeste datoria fieegruia stapin eltre oamenii lui" : sa se fereascg de nedrep-tati, cerind de la dinsii numai ceea ce este drept", deoarece agonisealanedreaptg... nu este de nici un haru"1. Taranilor le recomandg ca, urmindinvdtaturile i poruncile domnesti, sd, se fereasca, de cele rele, hrdnindu-secu munca dreapta ; sa pazeascd sfinta bisericg, spre a fi rodurile for cuindestulare ; sa cinsteascd pe mai marii lor, sä-i asculte la cele cu tale,ca sä cunoascd eel mai retie pe eel mare si sa nu se impotriveascg cineva lacele drepte". Domnul cere tdranilor sa se apuce cu silinta de semana-turile cimpului, sa -si facg argturile cu indestulare Mfg lenevire. Dacgin relatiile for cu stgpinii sau cu reprezentantii autoritgtilor de stat taraniisimt ca li se face vreo nedreptate, domnul le spune ca usa divanului saueste mereu deschisd §i primeste pe oricine, fgrd nici o supgrare. Pe lingtoate acestea, locuitorii sa nu uite cg au datoria sa se roage mereu luiDumnezeu pentru scumpa viat5, a preaputernicului impArat", adicgsultanul 2. Dupd declararea rgzboiului, primind clispozitii de la Poartdsa facd masive aproviziongri pentru armatele turcesti, Mavrogheni rezervd

in proclamatia de la 5 septembrie 1787 cgtre toate categoriile de locui-tori un loc deosebit taranilor, cerindu-le sa indeplineascd porunciledate for mai inainte, ,,de a va apuca cu silinta sa vg faceti semdngturi debucate indestul", adica sa cultive suprafete mai maxi ca de obicei. Indem-nul era direct, fdrd nici o ocolire : « ca set sa of le si la vreo intimplarede trebuinlci a impcirciteftilor porunci zaherea ». Spre deosebire de recoman-ddrile din celelalte pitace, aceasta avea un caracter obligatoriu, intrucitdomnul precizeazg : Sg nu ggsiti insd pricing, cei lenesi de munca, caeste vremea aceasta (adicd nesiguranta rgzboiului) sä rgmineti lardde ardturi, pentru cg unii ca aceia ca niste lenesi vor fi cu 3. Cere-rile marl ale turcilor, pentru satisfacerea cgrora Mavrogheni nu precupeteazelul, au facut ca procurarea zaherelei, luatd de la toate categoriile sociale 4,sa apese cu mai multd greutate asupra tara.nimii,utilizata pe scars largdla transporturile care i-au nimicit vitele. Pentru aceleasi cereri ale stapini-lor turci, domnia a aplicat tuturor tdranilor zeciuiala oilor 5. Simtind cadispozitiile domnesti an intrecut mgsura, taranii au rgspuns la toate prinfuga. In cgrtile deschise, trimise in judete la 3 martie 1788 tuturor locuito-rilor de prin sate", Mavrogheni se aratd foarte surprins de procedareafor Foarte ne mirdm domniea me de urmgrile voastre si de miscgrilecare auzim cg faceti, risipindu-va de la casele locurile voastre i ascun-

1 V. A. Urechia, op. cit., p. 523.2 Ibidem, p. 524.3 Ibidem, p. 103-104.4 Mavrogheni porunceste .1a 6 februarie 1788 sa se faca implinire cu al cui va fi

griu, orz, fin, mei, porumb, sa sa is si sa sa implineasca sama cea orinduita" (Revista (storied,1924, p. 184). in luna mai din acelasi an, la Vilcea era porunca sa se cisluiasca In judetcase sute de cintare de unt pentru nevoia Vidinului..., mergind sa ajute la acel nartpreotii si manastirile mazilii breslasii scutelnicii si poslusnicii" (Hurmuzaki, Documenle,XIV-3, p. 361, nr. CCL).

5 Caimacamul ne-au scris ca din toate oile locuitorilor 55 sa is de la zece una sistringindu-le toate sa le trimitem la Craiova" (ibidem).

vina"

tji

si gi gi

ei

5i

www.dacoromanica.ro

1332 V. MIHORDE4 8

zindu-va, impotriva invatAturilor cartilor prin care intr-atitea rinduriv-am scris". El le cere cu insistenta ca in timpul cel mai scurt sa se Ina-poieze la casele lor, pentru a fi de ajutor la implinirea celor trebuincioaseo§tilor noastre". Rapoartele ispravnicilor de judete arata in multeparti fuga taranilor. Cel de la Mussel incurajeaza astfel pe domn in aprilie :La 5 ale lunii curente s-a pornit tovarawl men ca sa strabata judetulpentru a-i indemna, dupa porunca ta, sa se coboare la casele lor §i sasemen" 2. Din raportul ispravnicului de Vilcea de la 20 mai 1788,aflam ca locuitorii din CAlimane§ti s-au risipit ici §i colo, §i in padmi0 In munti, fiind asupra lor §i la trei sute de gro0 rama0ta de la haraciu,§i de la sama a treia toti banii" 3. Atit armata de strinsura a lui Mavroghenicit §i trupele turce§ti intrate in tars erau spaima locuitorilor. in zadarincearca domnul sa potoleasca spiritele agitate prin carti scrise ce seciteau in sate, ca ei sint asigurati din partea turcilor veniti in tars, carenu le vor face nici un rau, deoarece in zilele noastre nu se eautii tine estemusulman fi tine este raia"4, caci realitatea dezmintea toate acesteasigurari. Raportul ispravnicului Cristodulo spune ca vin turcii singuriprin sate qi, dupa ce dezbraca pe saraci", le iau ce mai au, vinzind totulla tirg 5. In vara, Mavrogheni adreseaza un nou apel care bejenari dea se inapoia la locurile lor. Domnul ii face atenti la cite silinte i stradaniepunem §i cite cheltuieli varsam pentru paza voastra de orice primejdiiIntimplatoare ale acestei vremi ca 0, nu patimiti nimic". Domnul arataca nu intelege pentru ce stau ei risipiti ti bajenariti cind este timpulde cosit finurile, de strinsul bucatelor". Dar taranii §tian ca, data le-arfi adunat, acele bucate nu erau pentru ei. Nedumerirea domnului se aratamai cu seama in vremea cind domnia mea §i pentru rindul dajdiilorv-am facut mila ceea ce s-au cazut, cu indestulare ca de atita vremesinteti nedajnici", adica de cind §i-au parasit satele. Mavrogheni presupunein acest apel ca taranii an fugit numai din cauza armatelor din tars §ica sa nu mai fie pradati de osta0 la Inapoiere le spune ca a orinduit unbuluc-ba§a care iube§te pe raiale" cu o suta de neferi ca sa-i apere,luindu-0 fiecare citi are nevoie 6. Ca sa atenueze macar in parte fuga lo-cuitorilor, asigurind intr-o masura incasarea darilor §i furnizarea contri-butiilor de zaherea, domnul porunce§te ispravnicilor de judete polcov-nicilor sa nu ingaduie pe nici unul din locuitori 'a face stramutari dinlocul lor trecind in alte parti odihneasca fiecare la locul sau, petre-cind in lini§te §i cu dreptate" 7. Fixarea taranilor pe mo0a stapinului,care din considerente de ordin fiscal a fost practicata, §i de domnii ante-riori, are la Mavrogheni §i inteles politic, pentru asigurarea

In dispozitiile cu caracter general privitoare la Varani, Mavroghenise refera §i la obligatiile acestora catre vistierie. La 5 aprilie 1787 le spline

1 V. A. Urechia, Isloria romfnitor, III, p. 194, nota 1.2 Hurmuzaki, Documente, XIV-3, p. 347, nr. CCXXXV.8 Ibidem, p. 362, nr. CCL.4 Revista istoricti, 1924, p. 185.5 Hurmuzaki, Documente, XIV-3, p. 268, nr. CLXXXIII.6 V. A. Urechia, op. cit., III, p. 541.7 Ibidem, p. 525.

si

sa

linistei.

gi

1i

www.dacoromanica.ro

9 POLITICA LW M.AVROGHENI FATA DE TARANIME 1333

« pentru rindul dajdilor vistieriei », nu numai a nu vor fi Incarcatimai mult peste putinta" lor si peste banii cei drepti si obisnuiti", dar lefagaduieste ca vor cunoaste si spre a fi mai usurati, dupa, cum atisi' vazut in fapt5, ca am mai facut" 1. Dad, nu canoastem ce Intelegeadomnul prin putinta" 2 de plata a locuitorilor, nici care erau banii ceidrepti $i obisnuiti, din cauza ca izvoarele pastreaza putine mentiuni refe-ritoare la fiscalitatea din acel time, putem in schimb identifica aluzia lausurarea facuta taranilor. Este vorba de comunicarea facutd, la 22 septem-brie 1786 in fiecare judet locuitorilor care au vii, ca, spre a-i apara denedreptatile cauzate de vinariceri, n-a mai arendat vinariciul domnesc,ci a trimis oamenii sai « vechi si credinciosi » sa-1 string& in regie, &korale-a dat strasnice porunci sa nu be fad, asupreli. Mavrogheni tine 85, pre-cizeze ea Inaintea lui se faceau magi nedreptati cu incasarea acestei dari,cu toate ca domnii stiau, dar o treceau cu vederea : din nemilostivi-rea ce avea catre voi nu asculta jaibile voastre ca s'a nu sa faca scadere lahuzmet" 3. El le cere Ins drept compensatie a se purta cu toata inde-letnicia si nepregetare la domnestile noastre porunci si slujbe" 4. Vina-riciul fiind una dintre darile cu incasarea careia se faceau cele mai multeabuzuri, masuri de stavilire au luat i predecesorii lui Mavrogheni 5.

Dupd, inceperea ostilitatilor, Mavrogheni folosea promisiunea scu-tirii de dari ca un mijloc de intarire a avintului" razboinic. La 2 februarie1788 face cunoscut, pe judete, tuturor locuitorilor tarani de prin toatesatele si orasele", cu nkiejde de bucurie", cd, vor trece prin acele eveni-mente fard primejdie pentru ca el, ziva si noaptea, vegheaza la apkarea§i ocrotirea" lor. raranii aveau datoria sa dea ascultare marelui-spatarcind le va porunci, deoarece acesta era orinduit sa apere hotarele. Cindvor veni vrajmasii, locuitorii vor trebui sa sara cu mic cu mare asupralor, sa dea fn ei far& nici o sfiala, iar taranului care va aduce capul vreunuivrajmas ca acela, sa stiti ca aceluia nu numai se va darui de care domniamea un bacsi§ bun, si Inca va cistiga ertaciune de dajdie ca un vrednicce se va arata" 6. Materialul documentar nu retine nici un caz de rasplatiresau scutire de dari dobindita de vreun locuitor pe aceasta tale.

Mavrogheni spun si repeta de cite on are ocazia in proclamatiile cebe da ca guvernarea lui, in privinta usurarii de dki a locuitorilor, se deose-beste mult de a predecesorilor : a domnii mele purtare de grija ce ama-vut avem, spre a obstii buns petrecere, au fost §i este cu multddeosebire decit a trecutilor cei mai de'nainte domni" 7. Intr-un documentinedit sint mentionate unele din usurarile" fiscale aratate de domn.

1 V. A. Urechia, op. cit., III, p. 523.2 In afara de cazul chid se refers la puterea" de platd a locuitorilor In sate, pe baza

careia se cisluia partea fiecaruia din suma ce urma sd fie trimisd vistieriei.3 Arh. St. Buc., ms. nr. 15, f. 18 v-19.4 Ibidem.5 La 23 septembrie 1781, Al. Ipsilanti poruncea ispravnicilor de judete sä nu Ingadule

vintricerilor sd faca vreo Incurcatura eft de putind locuitorilor la mdsuratoarea vasilor sauand jdfuire" (Arh. St. Buc., ms. nr. 8, f. 418-419).

6 V. A. Urechia, op. cit., p. 123-124.7 Acad. R.P.R., CLVI-24. (Subl. ns. V.M.)

mils,

ca,

si

www.dacoromanica.ro

1334 V. MIHORDEA 10

Este vorba de proclamatia adresatg, la 1 mai 1788 pircalabilor de prinsate, sindiilor Si tuturor locuitorilor de la mic ping, la mare, ce vg, aflaticu locuinta in pgmintul tariff domnii mele din judetul Doljilor", unclespune ea la venires lui in scaun gasind acest norod insgrcinat cu multepasuri din vremea obladuitorilor celor mai de inainte, ce in vremea delinigte si pace i-au fost sugrumat cu multime de dajdi, ne-am milostivit,cu toate pasurile ce avem, si le-am usurat jugul greutatilor". Aceastausurare de greutgti este aratatg, de domn in continuare : la luarea sg-milor", el a fost ingaduitor, preferind sa ramina inearcat cu rgspunderiletarii numai ca sa poata locuitorii acelui judet simti usurinta dajdiilor",asa cum au vazut-o. Domnul arata avantajele fiscale acordate mentio-natilor locuitori spunind cg, nu numai eg, au fost iertati de ce li se lua decg,tre predecesorii sal farg, sa," precizeze anume de ce au fost iertatidar v-am ridicat santa intreaga, ce o dati la luna lui februarie 2 dupd,haraci", fgcindu-le reducere la ce mai aveau de platg,, de a-ti dat-o Inca,cu. un.leu mai jos". Avem de-a face cu o usurare specials, deli vag men-tionatg,, acordatg, locuitorilor judetului celui mai expus la corvezi de totfelul pentru nevoile armatelor turcesti 3. Nu putem preciza in ce constain vremea lui Mavrogheni sama din luna lui februarie dupg haraci, intrucitin asezamintul fiscal al predecesorului sgu, Mihail Sutu, sama haraciuluicorespunde lunilor ghenarie, fevruarie, martie $i aprilie"4. Apare exage-rata, dace nu neadevarata,, afirmatia domnului ca atit havalelile ceta-tilor", cit zahereaua de dat pentru armatele turcesti le-a cumpgrat din

strain cu mult si mare prer, numai ca sg, lase obstea a fi cu petre-cere de bung, rasuflare", neprecizind data era vorba de obstea Doljuluisau a Orli intregi. Pentru ca locuitorii din Dolj s-au aratat si se aratacu raspundere de zaherele, cu raspundere de podvezi, cu toate cele cu-viincioase in vremea domnul ii rasplateste, iertindu-le in plussama ce se obisnuia i esiea printre celelalte semi" 5 adieg, dupg, inde-plinirea tuturor indatoririlor fiscale obisnuite, pentru ei sg, nu sa maipoata adauga o sama mai mult", in eventualitatea ca nevoile ar cere sg,se recurgg, la aceasta masura. Pentru toate cite le primisefa, locuitorilorli se punea indatorirea sa se roage lui Dumnezeu pentru fericita sanatatepreaputernicii impgrgtii" si a domnului milostiv 6.

Acad. R.P.R., CLVI 24.2 Sublinierile noastre. V.M.8 Raportul ispravnicului de Dolj catre domn de la 20 decembrie 1788 arata ca judetul

a slabit de prea grelele necontenitele belele, neavind alt ce sa facem..." (Hurmuzaki,Documente, XIV-3, p. 403, nr. CCXCII).

4 Muzeul de istorie Bucuresti, ins. inv. 13348, 1. 37-39.5 Mavrogheni n-a dat nici un asezarnint fiscal. In vremea lui se aplica asezamintul

tuff Mihail Sutu, cu cinci termene pentru plata darilor, patru saint $i sama haraciului, pluso sama specials, mai mare dectt celelalte, pentru zaherea, la care participau $i scutelnicii(vezi socotelile din Hurmuzaki, Documente, XIV-3, p. XIXII). Ruptasii plateau si in aceastavreme deosebit de restul birnicilor. Intarirea de ruptas data de Mavrogheni la 6 iunie 1786lui Dumitru din Romanati precizeaza ea are a plat! 12 taleri In trei sami. Acad. R.P.R.,CLXXXV-37).

6 Ibidem, CLVI-24.

tari

si

ostirii",

4

www.dacoromanica.ro

11 POLITICA LUI MAVROGHENI DATA DE TARANimE 1335

Din relatarile care apar in documentele mentionate cu greu se poateintelege in ce a constat in mod concret u§urarea" locuitorilor de dari indomnia lui Mavrogheni. Cind taranii unui sat din pgrtile SeverinuluiGhecid Kiiy, in fata Cladovei au fost scutiti prin firmanul Portii dedari pe timp de trei ani pentru ca au slujit cu harnicie Wile care treceaupe Flagg din$ii", a mai trebuit porunca sultanului de la 13 august 1788catre Mavrogheni 1 sere a le garanta aceasta scutire, dovadg ca asigurariledomne§ti in privinta reducerii darilor nu ajungeau pina la urma, sa fiepuse in aplicare. Data fiind necontenita lui nevoie de bani, faptul ar fifost, practic, imposibil. Une le documente infati§eaza situatia cu totulaltfel. Dionisie Eclesiarhul, martor ocular al evenimentelor, scrie ca intimpul acelei domnii birurile, podvoadele, zaherelele nu mai inceta depe locuitorii tarii ; vinariciul, oeritul, dijmaritul it lua indoit §i intreit" 2.In mentionatul document din revista Studii" se spune ca Mavrogheniar fi poruncit ispravnicilor sg, indemne pe tarani a semna un mahzar"de multumire catre Poartg ca 1-a trimis pe dinsul sa le fie domn, cu pro-misiunea ea vistieria ii va scuti de o sama 3, dar ca in urma i-ar fi siltsa o plateasca, a§a cum autorul constata ca o dadeau, in momentul intoc-mirii documentului, sub numele de sama a treia, scoasa la 1 martie aaceluia§i an (1787) 4.

Toate actele cu caracter general emise de cancelaria lui Mavrogheniin favoarea taranilor, impanate cu invocatii religioase, nu cuprind inesenta decit sfaturi §i indemnuri la supunerea catre stgpinii mo§iilor, larespectul fata de cele drepte", prin care se intelege intreaga ping, a,formelor exploatarii lor, precum §i o serie de promisiuni menite sa raminafara aplicare. Efectele au fost uneori de-a dreptul contrare 5. Toata aceastacheltuiala de vorbe era necesara domnului ca sa impuna aparenta uneipreocupgri de binevoitor interes pentru taranii care, prin felurimea darilor,podvezi §i contributii in natura, urmau sa susting, alaturi de celelaltecategorii sociale, intreaga povarg a pretentiilor turcesti, marita cu obligatiileimpuse de necesitatile razboiului. La adapostul proclamatiilor pline decele mai bune intentii, administratia domneasca punea in aplicare §ipentru tarani mijloacele intrebuintate fata de celelalte clase pentru cora-pletarea golurilor vistieriei. Ienache Vacarescu noteaza in memoriile saleca Mavrogheni, cu pricing, ea merge sa-§i facg cercetarea ordiilor, umblaprin sate §i imbraca pe tarani cu caftane [adica ii facea boieri], §i apoi iipunea la inchisoare dea bani" 6. Afirmatia dispretuitoare a auto-

Acad. R.P.R., doc. turcesti, DLXXXI-187.2 A. Papiu-Ilarian, Tezaur de monumente istorice, II, p. 174.3 No scutitl de tribut pe un an", cum probabil din grescala a aparut In Studii",

art. cit., p. 92.4 I. Ionascu, art. cit., Studii", 1962, nr. 1, p. 107.5 La 7 aprilie 1790, egumenul de la Bistrita reclama Divanului Craiovei ea locuitorii

de pe mosia manastirii mai LIM, claca acum despre primavara nu se supun ca sa faea dupavechiul obicei ; al doilea, ctrciumind cu silnicie, mai virtos cei ce se numesc rudenii de volin-tiri, vi vinurile manastirii nu le primesc pa movie ca sa-i vinza, facindu-se de sinesi ei stapini"(Arh. St. Buc., Manastirea Bistrita, III-57).

6 A. Papiu-Ilarian, Tezaur de monumente istorice, II, p. 297.

I

sh-i

www.dacoromanica.ro

1336 V. 1KLHORDEA 12

rului, grijuliu pentru puritatea clasei din care fgcea parte, invgluind In eape tgrani, putea sg fie valabilg numai in parte, deoarece pentru &MCA-

nirea lor domnul nu avea nevoie sg ameninte pe tgrani cu inchisoarea. Incursul veacului al XVIII-lea, deci i inainte de Mavrogheni, tgrile noastreerau dominate de o apa'sgtoare fiscalitate, care impartea pe contribuabiliin doug clase : breslele fiscale, adicg privilegiatii vistieriei, birnicii,marea masa, a poporului cu intreaga tArgnime, care suporta pe umerii eitoate greutatile impozitelor si ale corvezilor de tot felul. A sca,pa desituatia lui prin trecerea in rindul breslasilor era dorinta oricgrui birnic,Inch, and Mavrogheni flutura tgranilor care aveau de unde plgti posi-bilitatea, Intre altele, si de a simti mai putin apgsarea fiscalg, nu mai eranevoie de metoda eonstringerii ca ei sg primeascg. Efortul unor tgrani dea scapa de situatia de birnici este prins de contemporanul Pitarul HristacheIn versurile :

Chiar se puneau tgxaniiDe da cu duiumul banii*i care nu-ti trecea in gindVedeai caftan imbracind ..." 1.

In aceste conditii cumpgrarea titlurilor de boierie nu mai insemna pentrutgrani desertaciune omeneascg", cum crede V. A. Urechia 2, ci mijloculpentru unii dintre ei de a evada din categoria cea mai grea a contribua-bililor. Este de subliniat faptul ca nu orice tgran era in stare sg ajunggin situatia oferitg de domnie, ci numai acei care aveau cu ce sg plgteascg.Mavrogheni nu numai cg nu usura prin aceasta pe tgranul sgrac, dar ii $iagrava situatia, deoarece, In sate, greutatea impozitelor apgsa cu aceeasisums numai asupra celor famasi dupg plecarea din rindul birnicilora cgftgnitilor. Dacg se pune intrebarea pe care Omni a protejat in realitateMavrogheni, rgspunsul este clar : nu pe cel de jos", ci categoria de fruntasiai satelor, care $i Inainte de dinsul, cu alte mijloace, facea drum carepgtura de sus.

Rezultatele politicii lui Mavrogheni fatg de targnimea luatg in ansamblu, ajunsl din cauza razboiului la completa ei sgracire, sint argtate In dougrapoarte ale Divanului Tgrii Rominesti din 1790 cgtre principele de Coburg,comandantul armatei de ocupatie austriacg, deli aceste rapoarte au In ye-dere interesele boierimii. Boierii declarau atunci cg, dupg pacea de laKuciuk-Kainargi, dintre toate privilegiile avute domnii 1 -au lgsat numai peacela de a avea scutelnici i poslusnici ping la domnia lui Mavrogheni, carenici el nu i-a desfiintat, dar i-a obligat la indatoriri ca pe restul locuitorilor :Far& de a ni-i strica de tot, lgsind numai numele lor, i-au pus de au dat

zaherele, fin, care, si mice da §i birnicii 3, ping intr-atit, cit s-au prgpgditvitele toate ale lor, de nu putea sg ne fie de nici o trebuintg sau folos

1 V. A. Urechia, op. cit., p. 85.2 Ibidem, p. 86.3 In socotelile judetului Dolj pe 1789 pentru zaherelele de gdu, orz, lemne fin si

Inca a meiului", la cele 3 615 de lude shit adaugati cu darea si scutelnicii in numar de 317(Hurmuzaki, Documente, XIV-3, p. 453-456, nr. CCCXXXIII).

§i

iii

f}i

1i

1i 1i

Ii

www.dacoromanica.ro

13 POLITICA LUX MAVROGHENI PAM DE TAIIANBiE 1337

Intru nimic" 1. Se intelege din cuprins ca in situatia poslusnicilor, de afi pierdut tot, erau birnicii, adica restul taranimii. La 5 ianuarie acelasian boierii munteni se piing lui Coburg ca nu au de uncle da care de transportpentru armata austriaca, fiindca Mavrogheni, ca domn, un an si jumatatemai inaintea rasmeritei deschisese rasmerita catre bisericestile tagme, catreboieri catre tarani i ii muncea, ii tiranisea cum nici fn vremea rasme-ritii. inca alti ani doi jumatate dupa deschiderea rasmeritii, in. carevreme numitul domn despre o parte si turcii despre alta parte an pra-padit cu totul Cara adevarat au patimit mult 2. Marturiileacestea, venite din partea clasei boieresti, nu pot fi puse la indoiala pentruca numai in starea in care ajunsesera scutelnicii si poslusnicii, In fel cutoata taranimea, nu le mai erau de folos. Continutul acestor doua rapoarteale Divanului este redat in Efemeridele lui Caragea, care cu data aprilie1790 spune ca Mavrogheni, ajungind domn, a prapadit Muntenia inaintede rasboiu... jar pe rasboiului a stricat-o cu totul..., despuindpe saraci pins la camasa" 3. La aceasta istovire a tarn a colaborat intreagaadministratie din vremea lui Mavrogheni. Yn jalba pirgarilor de la ValeaOcnei (Vilcea), adresata Divanului la 1793 se spune ca, in timpul domnieilui Mavrogheni, fiindca s-au intimplat de au venit hotii Vii, calcind grajdudomnesc, au furat 72 de cai", oamenii stapinirii s-au pus in spinareanoastra ca sa facem cai a scoate sare de la ocna Vii, neavind noi, nici cumnu am putut scapa, hind vreme ca aceea" 4. Hotarirea divanului de la2 iulie 1790 arata ca slujbasii ispravnici, menzilari, taingii i samesi ce aufost in judetul Buzaului in vremea domnului Mavrogheni" au fost dove-diti cu cistiguri nedrepte si dobinzi de mincaturi de pe la saracii locui-tori ...". Jafurile oamenilor stapinirii in acel judet erau evaluate la7 050 de taleri 5. In 1788 Marcu Portarul a luat de la Vilcea suma de13 234 de taleri, cu care a fugit la Sibiu 6.

Uncle documente din cancelaria lui Mavrogheni arata ca, in cazuriizolate, domnul a luat apararea taranilor in raporturile for cu stapinii,pentru reducerea obligatiilor de clad, sau satisfacerea altor nemultumiri.Faptul acesta a dat nastere la procese framintari care, anulind hota-ririle date, an adus mult timp in discutia autoritatilor legalitatea actelorde guvernamint ale acestui domn. Interpretarea mentionatelor docu-mente, luate izolat i Bea adincirea cercetarii, spre a se cunoaste motivelecare an scat la baza actiunii domnesti, in uncle lucrari de istorie, afacut sa se traga concluzii nejuste i sä se creeze domnului in cauza opozitie falsa, in. afara realitatii, socotindu-1 ca aparator al taranilor fatade boieri.

1 V. A. Urechia, op. cit., p. 330.2 Ibidem, p. 331-332.3 Hurrnuzaki, Documenle, XIII, p. 492.4 V. A. Urechia, op. cit., V, p. 181.5 Ibidem, III, 361-362.6 Ibidem, p. 362, nota.

§i

§i§i

§i

§i

timpul

www.dacoromanica.ro

1338 V. MLFIORDEA 14

Din analiza actelor cu caracter general s-a putut vedea ca Mavro-gheni n-a 'indreptat cu nimic situatia taranimii pentru ca interventiile luierau simple apeluri la marinimia stapinilor, MIA sa fi luat vreo manilapentru schimbarea staxii de lucruri existente. Dar Mavrogheni n-a luattotdeauna apararea taranilor in conflictele acestora cu boierii. La 18februarie 1787, and judeca procesul sirbilor de la Cornatel care facuserainvoiala cu Mihalache Roset sa-i colonizeze mosia lucrhad 3 zile de claca,iar noul stapin Scarlat Greceanu le-a impus 4 zile si alte restrictii , lerespinge reclamatia si-i obliga sa, lucreze cit a cerut boierul, interzicindu-lesi vinzarea de vin pe mosie 1. Daca unora le-a fost favorabil, dindu-leacte scrise contra stapinilor, marturiile documentare arata ca, a facut-odin interes personal, luindu-le bani.

Prin actul de la 5 iulie 1786, mitropolitul Grigore scuteste 30 defamilii, mentionate nominal, care se trag din orasanii cei vechi" dinGherghita, sa, nu fie supkati de claca i dijma nicidecum". Le da voie 0,vinda vin si rachiu in oral, fara, nici o restrictie. Atitudinea capului bise-ricii merge si mai departe : Fiindca pe aceasta movie Gherghita padurenu iaste si nu avea ei nici un cuvInt drept ca sa le dam voie ca sa, islemne dupa alts movie a mitropoliei de alaturi, dar noi facindu-le musadeasi la aceasta, le-am dat voie..." 2. Mitropolitul motiveaza incuviintareaprin aceea ca numitii locuitori an dat jalba lui Mavrogheni, aratind ca,mai inainte, cind mosia era domneasca, sa hranea ei pe dinsa far de a davreun adet al pamintului", iar de chid a trecut la mitropolie au lamassupt dare de adetul pamintului la claca i dijma si oprita de alisverisulfor a vinului si a rachiului...". Mavrogheni i-au orinduit la noi ca sa-iodihnim si sa le facem musadea, ca unora ce sa trag din orasanii cei vechi,cari au fost slobozi, pentru slujbele ce an facut mosii for domnilor sitarii" 3. Mosia Gherghita a fost inchinata mitropoliei de Stefan Racovita,prin hrisovul de la 14 mai 1765, cind probabil ca a intimpinat protestedin partea acelora dintre locuitori care descindeau din calarasimea locala.De aceea el precizeaza in actul de donatie : Pentru ca, cercetind domniamea, s-au dovedit din carti domnesti vechi cum ca orasanii vechi dinGherghita au a for movie, Lipovul, peste Prahova, afara din mosia dom-neasea $i cu deosebita carte le-am dat domnia mea ca sa si-o stapineascain pace. Iar la mosia domneasca sa nu aib5, a sa amesteca nici ei, nicicalarasii, nici slujitorii de acolo, ci fiestecare sa -si dea dijma. Si nici vinsa nu aiba, voie nici orasanii... a vinde pe mosia domneasca" 4. Faptulca o parte dintre locuitorii Gherghitei, care mai aveau o movie a lor, auobtinut Med judecata In interval de 21 de ani dupg intrarea in WO,-pinire a mitropoliei pe mosia domneasca mai mult decit cereau si ca mitro-politul n-a invocat, in apararea lui, cuprinsul hrisovului de la StefanRacovita, constituie dovada evidenta ca actul acesta, in aparenta asa de

1 V. A. Urechia, op. cil., p. 619-620.2 Arh. St. Buc., Mitropolia, CCXCIII-61.8 Documenle privind relafille agrare fn secolul al XVIII-lea, vol. I, Bucuroti, 1961,

p. 736, nr. 584.4 Arh. St. Buc., ms. 128, f. 86.www.dacoromanica.ro

15 POLITICA LEI MAVROGHENI FATA DE TARANIME 1339

spontan, nu s-a facut in nici un caz de bunavoie. Declaratia mitropolitului,cu ocazia unui caz asemanator, arata ca a fost silit de Mavrogheni sasemneze renuntarea la veniturile mosiei in folosul locuitorilor. La rindullor, beneficiarii au civtigat bunavointa domneasc5, platind-o cu 3 500 detaleri. In citatul document din Studii", la sumele luate de Mavroghenide pe la locuitori se mentioneaza ...Des paysans de Gerghowitza, terrequ'il a pris du metropolitain... 7 bourses" 1. Informatia aceasta, im-preuna cu celelalte cuprinse in document, dau cheia intelegerii motivelorcare au determinat pe Mavrogheni sa calce, in cazuri izolate, dispozitiilelegale pe care le invoca in proclamatiile cu caracter general.

Gherhitenii nu sint singurii care sa se fi bucurat in felul acesta de pro-tectia domneasca spre a-si dobindi o situatie privilegiata in raport cuceilalti locuitori. Documentul citat mentioneaza si pe altii carora li s-auredus, in total sau in parte, obligatiile fata de stapIni prin dare de banila domnie. Taranilor din Slatioara le-a dat mosia smulsa" vorniculuiPirscoveanu in schimbul a 5 pungi (2 500 de taleri) 2. Mosia domneascaPloiesti, data de Alexandru Ipsilanti banului Moruzi, a fost intarita deMihai Sutu la 1783 aceluiasi boier, cu precizarea ca calarasiicamarasii, lude 19, sa se hraneasca liberi pe movie", iar ceilalti locuitorisa fie supusi a obiceiul pamintului. Mavrogheni, isterisind pe mai sus-numitul boier de orasul Ploestilor, au fost dat hrisovul tuturor orasenilordin Ploesti de a fi privilegiati de obste" 3. Pentru isterisirea" boierului,loeuitorii din Ploiesti au platit la domnie suma de 15 pungi, adica 7 500 detaleri 4. Fostilor mosneni din Slanic, care se judecau cu manastirea Colteapentru ea au fost deposedati de pamint in folosul ei cu acte in regula giprin delegatul for Apostol Mustatea Ciocanasul pierdusera procesulatit sub Alexandru Ipsilanti (1776), cit $i sub Mihail Sutu (1786), Mavro-gheni le-a dat cistig de cauza, numai ca sa poata anula subventia anuala ceprimea spitalul Coltea de la vistierie si a o trece la veniturile lui personale.In hotarirea de revenire asupra acestui act, data de Mihail Sutu la 1792,se spline : Mavrogheni, cautind la acesti doug mii cinci cute lei, ce luaspitalul saracilor bolnavi de la vistierie pe an pentru locurile de sare,punind in socoteala de a isterisi spitalul $i a dobindi camara sa cu acestvent..., au rinduit la fata locului boierii pe carii au -vrut piri ii monastiriide an cerut cu povatuirile sale cu ce chip sa urmeze ..., au cerut numaimartorii lui Apostol i, numai dupa martori judecind i hotarnicind..., aufacut pe Apostol i pe cetasii lui 5.

1 Studii", 1962. nr. 1, p. 106. La comentarea documentului (p. 91) se identificii,din greseal5, Gerghovitza" cu Erghevifa din Mehedinfr!.. In 1786 mosia Erghevita dinMehetlinfi a mfinastirii Tismana era arendatil de egumen unor negustori (Documenteprivind rela(iile agrare in secolul al XV Ill-lea, vol. I, p. 746, nr. 593).

2 Studii', 1962, nr. 1, p. 106.3 V. A. Urechia, op. cit., vol. XII. p. 427-428. Desi locuitorii din Glierghita si PloicsLi

slut orilsent, li mentionilm In categoria lfiranilor prin natura relafillor cu staipinii mosiilor pecare lucrau.

4 I. lonascu, op. cit.5 Al. G. Gillasescu, Eforia spitalelor civile. Bucuresti, 1899. p. 112-113.

9 c. 5292

rovii,

stapini..."

ei

www.dacoromanica.ro

1340 V. M1HORDEA 16

IIn caz deosebit 11 constituie manifestarea taranilor de pe mo§ia.manastirii Slobozia lui Enache (Ialomita), cind s-au sculat numitiilocuitori in zilele lui Mavrogheni, cerind a sa face privileghiati impotrivaobiceiului pamintului", prezentinduli nemultumirile cu jaloba" ladomnie. Egumenul spun in petitia catre Mihail Sutu ea, dupa a forcerere, fiind adus aici [adica la Bucuresti], far des a fi judecat §i cercetatla vreo judecatorie, am fost silit des Mavrogheni de le-am dat for taleri120, afara din treapad ce am dat mai mult decit acestia §i am fost pus des.le-am dat zapis, precum ei au cerut, facindu-se privileghium" 1. La acea.data conflictul taranilor din Slobozia lui Enache cu manastirea nu era,nou, el dura de aproape un secol. In condica de porunci §i socoteli a luiConstantin Brincoveanu 2 este nuentionat pe larg procesul de la 1696.care a avut loc mntre satenii acelei localitati §i egumenul manastirii. Dinpretentiile formulate atunci, taranii au obtinut ca vinul §i rachiul pe care-Ibeau oamenii domne§ti §i imparate§ti sa-1 dea ei, de la din§ii, nu egumenul,deoarece li-1 pune exagerat la socoteala. Pircalabul satului, pus de egumen,sa, fie romin, iar nu tigan. La podul de peste Ialomita sa alba §i ei dreptin jumatate cu egumenul. Morile, cind se vor strica, sa fie reparate desateni, cum au Mout §i mai inainte. Pentru dajdiile satului sa nu-i maicisluiasca egumenul, ci sa, se cisluiasca ei, cum vor §ti. Yn privinta clacii, ceipatrusprezece boieri judecatori n-au gasit nimic mentionat in hrisoaveleprezentate de egumen. Satenii au scos o carte de la Matei Basarab, din 2aprilie 1637, de scrie sa lucreze numai trei zile", §i boierii an hotarit,dupa porunca ce li s-a dat §i de catre Brincoveanu, ea locuitorii sa fieobligati fats de manastire la claca de 3 zile 3. Comparind zapisul impusegumenului des la leat 86, intarit cu pecetea lui Mavrogheni", cu cartea.de judecata a procesului de la 1696, constatam o mare asemanare in ceea ceprive0e fondul revendicarilor tarane§ti §i o identitate in formularea inda-toririlor de claca, neraminind pentru Mavrogheni alts contributie decit con-stringerea aplicata stapinului mo§lei. Egumenul se indatora BA nu mai ia dela sateni dijma finului, sa nu-i mai pung la plata trecatoarei pe podul depeste Ialomita, sa permits ca ei sa ia lemne din padure fares nici o plata, sanu be mai ia taxa specials de morarit, sa be reduces obligatiile de claca la treizile, pe care ei sa be poata rascumpara cu un leu, sa le ridice restrictiile la.taierea carnii, la vinzarea vinului si sa nu mai angajeze arnauti ca paz-nici sau dijmuitori. Taranii au mai apreciat diferitele incarcari bane§ti,ca li s-au lust rau de manastire in vremi trecute", la suma totals de120 de taleri, punind pe stapin sa li-i restituie. Spre deosebire de cazurilede la Gherghita §i Ploie§ti, unde locuitorii an obtinut eliberarea completesde obligatia clacii, taranii din Slobozia s-au multumit a revendica numairevenirea la conditiile formulate in cartea de judecata mostenita de lainainta§ii lor, inlaturindu-li-se din obligatiile fats de stapin tot ce s-aadaugat de la acea data §i pins la ei. Documentele nu pastreaza nici

1 Arh. St. Buc., ms. 314, f. 100. Relafille agrare In secolul al XV III-lea, vol. I,p. 778 779, nr. 623.

2 Publican de Iorga, Sludii qi documenle, V, p. 339-375.Ibidem, p. 363-364.

o

www.dacoromanica.ro

17 POLITICA LUI MAVROGHENI FATA DE TARANIME 1341

mentiune in privinta sumei Cu care si-au dobindit aceasta modestyefemera reducere de obligatii. Dup5, moartea lui Mavrogheni, egumenula redeschis procesul cu taranii, care s-a judecat in 1791. Chid li s-a cerutsa arate daca au vreun alt sinet, in afara de zapisul intarit de Mavrogheni,raspunsul satenilor ca au avut, dar le-au rapus in cealalta rezmerita",deli n-a fost crezut de judecatori 1, era totusi adevarat 2. Constatindu-sei cu ocazia acelui proces abuzurile egumenului in raport cu prevederile

din Pravilniceasca condicd, judecatorii au admis unele reduceri de obli-gatii, in afar/ de zilele claeii, care ramineau tot douasprezece 3. Dovadaca nu politica deosebita a lui Mavrogheni fats de taranime a determinatjudecata locuitorilor din Slobozia cu egumenul este faptul ca procesulcontinua si in veacul al XIX-lea, cu aceleasi aproape invariabile revendi-cari din partea satenilor. Cartea de judecata de la 5 februarie 1818 arata casatenii au chemat la infatisare pe egumen pentru opt madele", intre carenu lipsesc chestiunea mosiei, a podului de peste Ialomita, a lemnelor dinpadure, a vinului pentru nunti i praznice, a scutirii de dijma finului 4 ;n-au mai cerut reducerea zilelor de claca, probabil in speranta ca, formu-lind cererile de mai mica importanta pentru stapin, vor avea eistig decauza, insa aceasta au fost respinse 5.

Pentru respectarea invoielilor speciale intre stapini i i tarani pre-vazute in legiuirea lui Ipsilanti, are loc interventia lui Mavrogheni inprocesul in curs al locuitorilor din Sacueni (Dimbovita) cu mitropolia,deschis cu citiva ani mai inainte, contra dichiului mitropoliei de la Tirgo-viste, referitor la numarul zilelor de claca. in cartea de aparare de la30 iulie 1786, data mentionatilor locuitori, domnul spune ca taranii,iesind la divaia, s-au jeluit ea ping in anul trecut li s-a pazit dreptatea

obiceiul de clacuia intr-un an claca de vase zile". De un an, noul dichiule-a pretins 12 zile, iar pe deasupra le face si la celelalte incurcaturi .inedreptate. In divan s-a constatat vina dichiului, care s-a purtat ca uncaznitor i tiran asupra saracei raele a preaputernicii imparatii". Domnuldispune sa nu li se mai fad, locuitorilor din Sacueni nici o suparare pestecele vase zile, iar zapciul sa implineasca de la dichiu care a declaratin divan ea $i mitropolitu se multumeste pe sae zile i pe obiceiurile dean avut satenii pins in anul trecut" tot ce se va constata ca a luatin plus si sa li se restituie 6. Hotarirea aceasta, data la mai putin de olung dupg dear impusa pentru locuitorii din Gherghita impotriva aceluiasistapin, scoate si mai mult in relief pe d'e o parte conflictul dintre Mavro-gheni mitropolitul Grigore, asupra caruia presiunea domneasca, spre

1 Judecatorii scriu in anafora 61, daca taranii ar fi avut aceste privileghiuri, indes-tula vreme au avut ca sri le innoiascil de la alti inaltati domni ce au statut dupa acea rcsme-rittl", adicil rilzboiul din 1768-1774.

2 Actele taranilor erau cartea de la Matei Basarab, ceaprobabil, allele tillerioare.

3 V. A. Urechia,secolul of XV I I I-lea, I,

4 Arh. St_ Buc.,6 Ibidem.6 V. A. Urcehia,

op. cit., IV, p. 127-129, si Documente privind relaf iile agrare Inp. 779-780, nr. 624.ins. 1072. f. 410-412.

de la Brtncoveanu din 1696

op. cif., III, p. 618-619.

ii

si,

vi

vi

vi

www.dacoromanica.ro

1342 V. MIHORDEA 18

a-i reduce impotrivirea, lua ca pretexte nemultumirile unora dintre locui-torii de pe mo iile mitropoliei, iar pe de alta interesul domnului de aexploata aceleavi nemultumiri in avantajul said personal. Dupd moarteamitropolitului Grigore in septembrie 1787, urmavul said Cozma, in adresaCare Divanul tdrii de la 25 apri]ie 1790, referitoare la anularea acesteijudecati, spune ca tdranii din Sacueni stau cu impotrivire, semetin-du-se numai intr-o carte ce o au la mind de la domnul Mavrogheni viintr-o adeverintd a raposatului staretului nostru Grigore ce le-au dat-ode mare sila" 1. Miele nepotriviri din cartea lui Mavrogheni, cum ar fiaceea ca tdranii nu au fost constrinvi la 12 zile de clad, pills in anultrecut" (1785), tonul ditirambic, precum vi faptul ca reclamantii s'intcrezuti pe cuvint vi nu se cere nici uneia din parti sa indeplineascdformalitatea prezentdrii de dovezi, obivnuitd, in toate ocaziile de acestfel, fac sa punem la indoiala dad, intr-adevdr a avut loc o judecata inDivan sau, mai curind, potrivit expresiei dintr-o anafora ulterioara, dupdmultele strigdri ce an facut acevti locuitori, li s-a facut o carte domneascd",bineinteles dupd cie s-au conformat uzantei de rigoare.

Aplicarea dispozitiei cu 12 zile de clacd pe moviiie mdMistirevti s-aefectuat in funetie de mijloacele de constringere ale egumenilor vi alecelorlalti reprezentanti bisericevti, care se multumeau i cu mai putin,chiar vi fara invoiala scrisd, cind autoritatea de stat nu le venea in ajutor.Factorul hotdritor raminea tot rezistenta locuitorilor, care nu primeaucu uvurintd addugarea de not sarcini. Ern caz de felul acesta ii constituieimpotrivirea tdranilor din Sdcueni la inmultirea zilelor de clacd. Ei aufost judecati la 1 iu]ie 1779, la reclamatia mitropolitului, de cdtre isprav-nicii de Dimbovita, carora le-au declarat ca fac numai vase zile de clad,pentru ca ava an obiceiu", nu au invoiald scrisa, dar ca ava au pomenitdin vechime" 2. Procesul este reluat in anul urmdtor, la cererea locuito-rilor, care se pling c5, dichiul ii asuprevte cu obligatii prea marl, formu-lindu-vi in felul acesta pretentdile : a clacui numai cite zile vase vi dijmade pogon porumb cite banite 4 de cite oca 30, i din carul de fin citebani 15". Ispravnicii consemneaza in actul for ca amindoua pArtile aurdmas odihnite" cu judecata, primind pentru clad, sa se urmeze dupdluminata poruncd gospod, ce de opvte este data", adicd 12 zile, ca de aiciinainte sa nu mai fie pricing nici la o parte" 3. Acceptind numai de nevoie,cind nu aveau incotro, locuitorii din Sacueni au ocolit mereu, sub diferitepretexte, pretentia dichiilor de a executa cele 12 zile de clacd alte obli-gatii sporite, avteptind ocazia favorabild pentru redeschiderea procesului.Fie direct, fie prin vreun apArdtor al tor, tdranii an sesizat momentulconflictului ivit intre mitropolit i domn, care le-a imbrativat cauza imediatce vi-au deschis pungile. Avind cartea lui Mavrogheni gi adeverinta mitro-

Arh. St. Buc., Mitropolia. CLXXIII-90. La accasti adeverinta se face aluzie Incartea data de domn taranilor cind dichiul spune ca $i mitropolitul se multumeste pe sasezile. In porunca data ispravnicilor de Dimbovita, Divanul spline : St acea carte da la donmulAlavrogheni. cum si acea adeverinta a raposatului parintelui mitropolit ce de sild si de nevoiele-au dal. luindu-le, sa le trimeti la Divan" (ibidem).

2 Ibidem, CCLXXXVII-28.3 Aril. St. Buc., Mitropolia, CCLXXXIX-35.

1

vi

www.dacoromanica.ro

19 POLITICA LUI MAVROGHFNI rATA DE TA RANIME 1343

politului la mina, intransigenta for a crescut si dupa anularea actelor deguvernare ale numitului domn, in asa fel el autoritatile nu i-au mai pututconstringe, cu toate ca formele de judecata isi urmau cursul. Ei puneauatita pret pe aceste documente, pentru care cu siguranta ca facuserasacrificii, incit nici macar n-au vrut sä le arate ispravnicilor de judet lacercetarea de la 19 iunie 1790 : Le-am cerut spun ispravnicii ca savedem ce cuprindere au si nici intr-un chip nu vrura sa ni le arate, zieindca la luminatul divan le vor arata" 1. Cu toate ca mitropolitul face con-cesii, in dorinta de a incheia conflictul printr-un compromis, reducindobligatiile de claca la opt zile, taranii, prin delegatii for chemati la Bucu-resti, resping aceasta oferta si ramin tot la indatorirea de case zile 2.In cele din urma Alexandru Moruzi, domnul Tarii Rominesti, motivind canici locuitorii n-au avut asezaminte in scris de la mitropolie pe sase zilepe an ce cer, dar nici mitropolii nu i s-au urmat obieeiul, ce cere de maimulta vreme [adica sporadic mai de inainte, dar in mod sigur de la cartealui Mavrogheni], am hot5rit mijloc de sapte zile sa clacuiasca pe anfiecare casnic, far da a fi cu mai must suparati" 3.

Aprovizionarea armatelor turcesti hind scopul principal al admi-nistratiei lui Mavrogheni, domnul n-a neglijat nici aportul taranilor ti an-silvaneni la producerea zaherelei si la incasarile vistieriei. Pentru aceastael s-a adresat chiar din primul an al domniei cu proclamatii care locuitoriisatelor ardelene, indemnindu-i a veni sa se stabileasca in Tara Romi-neasca. Din unele sate asezate in imprejurimile Brasovului4 taranii autrimis cite un reprezentant al for 5 la Valenii de Munte sa discute cu9,seraschierii" lui Mavrogheni conditiile venirii for in tall. In scrisoareade la 6 octombrie 1786, adresata tuturor locuitorilor acelor sate, domnulis act de hotarirea for de a se face raele preaputernicului imparat"adica sultanului venind sub ocrotirea sa. El incredinta atit pe locui-torii care s-au inchinat", cit si pe altii care le vor urma si vor avea a setrage cu locuinta... in Tara Romineasca", de conditiile favorabile deviata care-i asteapta sub stapinirea lui. Pe unii ii va angaja in armatacu solda de 50 de taleri pe luna ofiterii si 10 taleri soldatii, iar pe cei cese ocupa cu lucrarea pamintului ii va aseza pe mosiile dommesti : prelocuitorii cei muncitori si casnici ii vom multumi cu toata odihna si drep-tatea lor, pe mosiile domniei mele, care se numesc Uluiti of sud Ialomita,o rnosie mare in sud Slam-Rimnic, i mosia Giulesti din sud Ilfov, i mosia.Afurnati din sud Ilfov, i mosia Zimnicile in sud Teleorman". Dad, nu leva placea pe aceste cinci mosii mentionate, pot sa se aseze unde vor vrea,pe mosii boieresti sau manastiresti, cu toga averea adusa, fie toti la un

1 Arh. St. Buc., Mitropolia, CLXXVII-91.2 Ibidem, CDLXXXI-14.3 Ibidem CLXXXII-93.4 Mavrogheni se adreseazil vouil tuturor locuitorilor de la satele cc se numcsc : &Ice-

fele, Tfirlungenii, Z5zenii, Podila, Prejmile si Harmanu din linutul BrascAului".5 In scrisoarc se dau $i numele celor sapte elcii", ai siltenilor : Gluor-

ghiu Delean, Ionitfi Barbei, Bratul Coinac, Ion Bratul, Ion Bucsil, Ion Bratul (sic) si Achimadica trimisi

Olteanur.www.dacoromanica.ro

1344 V. MIHORDEA 20

loc, fie deosebiti, dupa cum le va conveni. Le cere sa comunice aceastadispozitie si la altii, din alte sate, s5, vin cit de multi, caci 4i primestecu bratele deschise" 1. Nu stim citi dintre acesti locuitori au parasitatunci satele transilvanene, intrucit autoritatile austriece aveau §1 ele uncuvint de spus in privinta lor, contribuabili la fist §i mina de lucru pemosiile nobililor. Cu siguranta ca unii dintre ei au venit. Scrisoarea nuspune insa in ce conditii au primit taranii din Transilvania sa se aseze inTara Romineasca. La acea data locuitorii de pe mosiile domnesti dadeaunumai dijma din produse, fiind scutiti de clad, 2. Sloboziile domnestiinfiintate pe mosii boieresti si manastiresti, cu locuitori de peste nauntisi din alte parti, aveau avantaje de ordin fiscal, platind numai 12 taleripe an de fiecare familie, dar faceau stapinului claca de case zile, ma, cumera stabilit prin asezamintul lui Mihail Sutu de la 25 noiembrie 1783 3.Un raport al Divanului din 1811 spune ca ungurenii veniti in tara pevremea lui Alexandru Ipsilanti plateau de la 4 la 8 taleri pe an pentruo familie, care dupa aceea s-a urcat ping la 12. Raportul adauga,afara dintr-acest bir alt nimic nu mai da peste an, far numai la Teat 1788,

Sn domnia domnului Mavrogheni, avind iar Poarta otomaniceasca razboiucu Austria si ostirile turdesti hind multe in tara, s-au cerut $i de la eiajutor da oi, cu pret hotarit, si care de poslusanie dup5, a lor putere" 4.

Tot in interesul alcatuirii rezervelor de aprovizionare a armatelorturcesti a lust Mavrogheni masuri ca cealalta categorie de tarani transil-vaneni, oierii veniti numai cu turmele lor la pasunat in tara, zahereasa nu treaca nicidecum la alte parti", fiind liberi numai la stinile lor,aici in pamintul tariff, sa aiba a aduce mincarea ciobanilor". Ei erau obli-gati sa vinda toata brinza negustorilor capanului ce aveau casariimunti cu pret stabilit de la domnie, neavind voie nici pentru trebuintaproprie a-si face brinza decit dupa sfirsital lunii august, cind oameniistapinirii nu mai cumparau 5. Contra acestei masuri oierii s-au plins,prin agentul austriac de la Bucuresti, autoritatilor vieneze si restrictia afost atenuata in parte prin firmanul turcesc de la 4 decembrie 1786, nego-ciat de internuntiul Herbert Rathkeal la Constantinopol, prin care seporunceste lui Mavrogheni s5, aiba in. vedere unele usurari la plata taxelorde catre oieri si sa nu be fad, dificultati la transportul brinzei din tara 6.

Primind din partea agentului austriac Metzburg firmanul la 21ianuarie 1787 7, Mavrogheni se supune poruncii imparatesti peste oluna, la 20 februarie, da Asezamintul ce s-au Mout pentru ardeleni",in 12 puncte, care stabileste taxa de oierit la 10 bani de oaie, unificInd

1 Scrisoarea lui Mavrogheni este publicatii de M. Popescu In Tara Blrsei, 1937,p. 248-249, si mi-a fost semnalata de N. Stoicescu.

2 Documente privind relafiile agrare to secolul at XV III-lea, vol. I, p. 651, nr. 504.lbidem, p. 694-696, nr. 546.I. Cojocaru, Documente privitoare la economia Tarii Romineq11, Bucurelti, vol. 1,

1958, p. 117, nr. 53.5 V. A. Urechia, op. cit., III, p. 630-631.

Hurmuzaki, Documente, VII, p. 519-520, nr. VI. Rezumat In Guboglu, Calaloguldocumentelor turce.qi, I, 1960, p. 104, nr. 387.

7 Hurmuzaki, Documente, XIX, p. 266. Veress, Pdstoritul Ardelenilor In Moldova §iTara Romlneasca, Buc., An. Acad. Rom., 1927, p. 164.

in

si

3

et,

°

°

www.dacoromanica.ro

21 POLITICA LW MAVROGHENI DATA DE TARANIME 1345

vacaritul strainilor" pentru birsani i tutuieni la 33 de bani de vitamare si cea mica pe jumatate. In privinta oilor pentru nevoile aprovi-zionarii capitalei turcesti, pentru care se cerea cu strasnicie a se lua dintaxa, cite 40 000 de oil, articolul 2 al asezamintului a fost intocmit cuabilitate, interzicind gelepilor s5, is de la suditii austrieci of cu de-a silasau fara a le plat : sa le cumpere. cu tocmeall, cu invoire cu banigata. In schimb si numitii birsani BA nu sa arate cu impotrivire la -vin-zarea oilor pentru trebuinta Tarigradului". Li se permitea sa cumpereporumb pentru hrana lor, nu pentru comert, si 85, nu plateasca vamala brinza scoasa din tars numai pentru trebuinta for 2. Dupa inceperearazboiului, pastorii transilvaneni, suditi austrieci ramasi cu oile in tara,s-au angajat ca toata brinza ce vor face sa, o dea la negustorii de aici,pentru trebuinta capanului imparatesc", sa plateasca toate ruzumaturilevistieriei domnesti la vreme" i sa-si indeplineasca obligatiile fata destapinii mosiilor pe care iii pasteau turmele, nepagubind pe nimenide nimica" 3. Oamenii domniei de la granita aveau porunci severe savegheze ca oierii transilvaneni sa nu aiba corespondents prin scrisori cucei de acasa, nici altfel de spionlicuri nu vor face". De asemenea ei tre-buiau sa mai veghezo ca nici vreo zaherea nu se vor cerca a cara pestehotare de aici acolo" 4.

Concluzii. Cercetarea intregului material documentar cunoscut pinascum referitor la atitudinea lui Nicolae Mavrogheni ca domn fata detaranime duce la concluzia c5, teza lui Dionisie Fotino, insusita si de altiexponenti ai vechii istoriografii, nu este justa. Politica lui Mavroghenifata de tarani nu se deosebeste de aceea a predecesorilor sai, deli in unelecazuri atitudinea lui, lipsita de claritate, da aparenta contrara. Strain de-tara si de clasa conducatoare, in zelul fata de stapinii care i-au dat putereaMavrogheni a considerat Tara Bomineasca drept o provincie oarecare aImperiului otoman preocuparii de a implini cererile turcesti fara nici orastalmacire i-a substituit tot efortul poporului peste care domnea. Desis-a aflat in tot timpul domniei pe pozitiile clasei dominante, Mavrogheninu a lasat sa se contureze o politica de sprijinire raspicat afirmata a uneiasau alteia dintre clasele sociale, de la care nu era preocupat decit a scoatebani pentru nevoile lui militare si de mentinere in scaun. Yn timpul raz-boiului, incasarile vistieriei $i procurarea de zaherea armatelor turcestiau format obiectul principal al guvernarii sale.

Peste conflictele sale cu unii sau altii dintre marii boieri, domnul/ffanariot" nu a stirbit privilegiile $i nu a atacat pozitiile de clasa ale

N. Iorga, Documente si cercetdri privitoare la situalia economicd si financiara a Prin-cipatelor romtne, Bucuresti, 1902, p. 180.

2 AsezamIntul de la 20 februarie 1787 este publicat de V. A. Urechia, Istoria romt-nilor, III, p. 634-635 (cu data de 30 februarie), $i de M. Popescu In Tara Btrsei, 1937,p. 362-364. Dispozitiile asezamIntului, prezentate pe puncte, au fost raspindite In toate satelctransilvAnene de care guvernul austriac, printr-o foaie tiparita In limba germana (vezi T. Bulat,Din transhumanta romtna to secolul al XVIII-lea, Rtmnicul Vllcea, 1926).

8 Cartea boierilor de la 22 mai 1788, In V. A. Urechia, op. cit., p. 195-196.4 Ibidem.

si

si

www.dacoromanica.ro

1316 V. MIHORDEA 22

marilor stapini de pgmint. Neintelegerile lui cu marea boierime nu auschimbat cu nimic rinduielile feudale ale societatii muntene.

Conformindu-se dispozitiilor Portii, care nu dorea niei o schimbarein situatia taranimii, de§i a semnalat in mai multe rinduri abuzurilestgpinilor fata, de tarani si a incercat sa aduca" in limitele legale" sistemulde exploatare a muncitorilor de p6mint pentru a le opri fuga de peMavrogheni, nu numai ca n-a dat niei un asezamint general de usurare aconditiei grele in care se afla targnimea in domeniul fiscal sau in rapor-turile ei cu stApinii mosiilor, dar n-a luat niei o masurg pentru stavilireaabuzurilor semnalate, decit aceea de a face apel la bunAvointa boierilorsi a amenintarii cu pedeapsa diving. In ansamblul preocupgrilor, Mavro-gheni a tratat pe tarani, ca si pe boieri, numai prin prisma interesuluipersonal. Impunerea boierilor si mgngstirilor in timpul fazboiului ladarea de zaherea si alte liari de bani au creat impresia ca el ar fi fostapArator al t6ranilor. Sarcinile fazboiului au adus taranimea la o completess'aracire si la o situatie cu totul opuses bunei petreceri" aratat5, in procla-matiile domnesti. Cazurile izolate de atitudine favorabilI unor taranian la bazl aceeasi preocupare a interesului personal. Atit in timpul luiMavrogheni, cit si dupes el, targnimea suporta in continuare apgsareafiscal/ si economica-socialg, cu abuzurile contra cgrora numai prin pro-pria ei rezistenta se apara.

Documentele care urmeazA, Bind inedite, se refer5, unul la mijloaceleintrebuintate de Mavrogheni pentru a determina Var'animea sa duel sar-cinile rAzboiului si altul la rezistenta faranilor din Sacueni fats de incer-cArile stapinilor de a le marl obligatiile de clad,.

I

Bucuresti, 1 mai 1788

Nicolae Mavrogheni, domnul Tariff Rominesti, face cunoscut locuitorilor din judetul Do lj eale-a usurat in mai multe rinduri plata darilor si i-a scutit le zaherea, cerindu-le sa caute a ficu supunere fata de Imparatie.

To Nicolae Petru Mavroghcni voevod bojiiu milostiu gospodar zemle Vahscoe.

Cind dobitocul cunoaste pre stapinul sau, dupes cum ne incredinteaza sfinta scrip-tura, cu eft mai virtos stapinitorul sa cade sa cunoasca pre supusii sai sf precum cunostintaaceasta a dobitocului ciitre stapinul sau nu sa dovecIeste dintr-alt, fares numai ca niciodatavatamare sau stricaciune nu cuteaza a-i aduce (macar cit de salbatec ar fi), ci mai virtoscu ascultare si cu supunere i sa arata, asa si cunostinta stapinului calm supusii lui sa vadestenu numai chid fi ocroteste de cele vatamatoare, ci mai virtos chid sa arata cu milostivire Inpatimile ce i se intimpla si cu usurare la greotatile ce sufcra. Pcntiu accia si not gasind acest

+

www.dacoromanica.ro

23 POLITICA LUI mAvROGnEm FATA DE TARANIME 1347

norod Insacinat cu multe pasuri din vremea obladuitorilor celor mai dinainte. ce in vreme deliniste si pace i-au fost sugrumat cu multime dii diijdi, ne-am milostivit, cu toate pAsurilece avem, si le-am usurat jiugul greotAilor ce suferea pinri acum. .

Deci va facem domniia-mea in stire voao pircAlabilor du prin sate sindiilor si tuturorlAcuitorilor de la mic pins la mare ce va aflati cu lacuinta In primintul Orli domnii meledin judepil Doljilor ca cu voia si puterea milostivului Dumnezeu, dupd cum este de toti stiut,cu a domnii mete mulls purtare de grija ce am avut si avem spre a obstii bund petrecere,au fost si este cu mita deosebire decit a trecutilor cei mai de-nainte domni ; ca nu numai cav-am pAzit a fiestediruia dreptate, ferindu-via si ocrotindu de silniciile si nedrept5tile cc a%iPost p5timind mai -nainte, ci mai virtos ca si la Insusi enteresul obladuiri[i], adieil la luareasemilor, ea furilm domniia-mea priimitori, mai bine sa ritmlnem fnsarcinati cu raspunderilet Aril si voi sa cunoastep usurinta diljdiilor. piicum fn faptil ati v5zut-o. CA ce va sA Iua dealp trecuti domni, domniia-mea nu numai ca v-am ertat, v-am r5dicat seama Intreaga ce odati la luna lui fevruarie dupd haraci, ci Inca si da cele ramase a le raspunde va s-au Metainusadea, de ati dat-o Inca cu un leu mai jos. Pacum si la havalelile cetatilor c5 am loststrguitori si cele mai grele dintr-tnsele le-am rAdicat si le-am r5spuns, cumpArindu-le cu banidu printr-alte parti. Cum si de zaherele ce era a sa rAspunde pentru ostiri, am cumplirat dintari streine cu mult si mare pret, iar obstea am lasat-o a fi cu petrecere de buna rasuflaresi altele multe, care de voi Inca sinitu bine stiute. $i cu toate acestea ale domnii mele buneurmAri, ce cu atita milostivire am fost si stntem asupr5-va, iatit acum, cunoscIndu-v5 si avoastra bund credinta ce dupd datorie a supunerii credincioase raiele v-ati aratat si va arataticu raspundere de zaherele, cu rgspundere de podvezi, cu toate cele cuviincioase supuneri Invremea ostirii, care n5dajduim si de acum inainte, cea mai multi supunere si sadacat si pintrua voastra dreapt5 credinta si cazuta supunere, iatti si domniia-mea ca sporim si mai adilogamale domnii mele firesti milostiviri asupra voastra, urmatori aratindu-ne parintelui celui milo-Ord catre fii[i] supusilor si cu jurilmint pa numele preatn5ltatului nostru Dumnezeu,va tncredintilm, sa still s5 fiti bine fncredintati, ca nu numai din toata virtutea noastrii sicu tot avutul nostru vom fi si stntem silitori sirguitori Intru a va feri, Intro a N/A ocroti sia va ',Uzi de toate cele Impotrivitoare, ci mai virtos ca iata si acum cu hotartre zicem st vaertilm seama ce sA obicinuia si esiea printre celelalte semi. Care iatil pentru aceasta mita ceam filcut domniia-mea cu voi, binevoind de a sa pazi si a urma de acum Inainte si a nu v5mai supAra, o Inttirim cu cinstit al nostru domnescu hrisov, ca niciodat5 nici noi, cit. domnulDumnezeu ne va Linea in scaunul domnii mele, nici de alp domni ce vor sta dupg vremi,sa nu sa mai poatil adaogi vreo seams mai mult.

far care va cuteza a Incarca cu [sters] aceste doa5 semi ce din voia lui Dumnezeule-am ertat a nu da, sA fie anathema si osindit [rupt] Infricosatei si drepte judecap a mIntui-torului nostril Isus Hristos si sa nu sa Invrcdniceascil a vedea slava dumnezeirii sale si sa fieneertat In munca cea de veci. Deci dar dupa cum a domnii mele bilnavointa ce cu tot felulde milotinie este pornitA asupra obstii si dupA cum si voi v-ati purtat piny acum cu toatiicazuta supunere, cautati dar si de acum Inainte si mai Intaiu fill rugiltori c5tre milostivulDumnezeu pentru fericita s5'nfitatea preaputernicii imparatii noastre si biruinta armelor salespre itnillpmea stapInirii eft si pentru a domnii mele tntregime a siin5tatii, Intru a va putea.pacum si pInA acum, a va feri si a va ocroti de toate cele Impotrivitoare, de a rilminea cubuna petrecere. $i apoi despre o parte cautap-va de munca si agonisit5, despre alta, iariisicu cazuta supunere, pacum pin5 acum, ]a raspunderea celor trebuincioase ale ostirilor, cricila o vreme ca aceasta nu sa poate urma Intr-alt chip, Ma numai c5 de catre domniia-measilinta en ostrdie si multa milostivire Intru a va putea ocroti da ccic Impotrivitcare si drspre.

sai

www.dacoromanica.ro

1348 V. M1HORD EA 24

voi cazuta supunere, dupa datorie. Ci dar asa sa fie in stire tuturora. I i sam meh gospod-stvo-mi.

1788 maiu 1

Io Nicolae Petru Mavrogheni voevod milostini bojiiu gospodin.. vel visticr procitah

Trecut in condica vistierii Epilog ze vist ieri

[Acad. R.P.R., CLVI doc. 24 orig. rom. cu monograms si pecete mica domneasca inchinovar].

II

Bucuresti, 25 noiembrie 1799

Anaforaua mitropolitului catre domn to privinta obligatiilor de dijma si claca de opt zile cerutelocuitorilor din Sacueni si rezolutia lui Alexandru Moruzi, care reduce claca la sapte zile pe an.

Preainaltate doamne,

Dupd luminata porunca marii-tale ce din divan s-au dat, la pricina judeciltdi ce au avutlnaintea marii-tale, lacuitorii ot satu Sacueni, dupa mosia mitropolii din sud Dimbovita cuiconomu mitropolii, pentru dijma din samanaturi i claca, au venit la not sa le facem indrep-tare. $1 infatisindu-i cu iconomu, ne-am silit in tot chipul de a-i aduce la cunostinta, sa fieodihniti precum si alti lacuitori du pe alte mosii, eft pentru dijma finului au primit a-1da in naturi din zece una, iar nu parale precum au fost dind.

Asemenea si pentru gradinile din preajma caselor lor dintr-un pogon de Joe cit va ficoprins fiestecariia case pe care tsi vor avea legumile i pomii pentru trebuinta caselor lor,ctt toe va prisosi cu legumi i pomi (bezi semanaturi de porumb) sa dea zeciuiala fn naturidin toate.

Asijderea si pentru lemnile cc vor taia din padure pentru alisverisu lor, cum : cheres-tele, lemne de vindut la Virg, si pentru varnitile de var (osebi de lemnile ce vor avea trebu-inta de foc pentru casele lor) sa dea havaetul ce sa obicinueste si la alte mosii cu paduri.La accstea numai fusesera primitori si sa multumira.

Iar pentru zilele de clack cu toate ca alti la'cuitori du pe alte mosii fac cite doaaspre-zece zile pe an, dar not am scazut acestora cite patru zile lasindu-i pe opt zile tntr -un an siacestea nu pentru vreun enteres de bani, ci pentru lucru si calierghiea pamintului si n-auprimit nici intr-un chip cerind a fie case zile.

Pentru aceasta dar, rugam pe maria-ta ca sa-si afle mitropolia dreptatea, cu hotartredupa cum duhul sfint va lumina pe finaltimea to spre a lua pricina savirsire.

Al marii-tale catre Dumnezeu fierbinte rugator si smerit parinte sufletesc

D [ositheu] al Ungrovlahiei[Pe alts Mal : Trecuta in condica judetului.

Biv-postelnicel condicar ot sud Dimbbvita.

Rezolutie :

1799, noemvrie 25

Io Alexandru Costandin Muruzi voevod i gospodarzemli Vlahscoe.

p

www.dacoromanica.ro

2 5 POLITICA LUI MAVROGHENI DATA DE TARANIME 1349

Cit pentru dijma din semanaturi i din finete i pentru gradinile din preajma caselor,afara dintr-un pogon ce are a fi nedajnic, i pentru lemne vi cherestele da alisveris vi davarni %e (afara din lemne trebuincioase caselor tor) fiindca amIndoua partite s-au Invoit la acestmijloc care este urmator vi condicii divanului, dupa cum ni sa arata printr-aceasta anafora,intarim vi domnia-mea sä se urmeze Intru toate dupa aceasta Invoiala, iar pentru claca, carei iconomul Tirgovistii o cere In optu zile pe an, iar lacuitorii o cer In vase zile pe an, amfacut domniia-mea chibzuire cererii amtndurora partilor. Si da vreme ce s-au dovedit, dincercetarile ce s-au facut, ca nici lacuitorii n-au avut vreun asazamtntu In scris da la mitro-polie pa vase zile pa an ce cer, dar nici mitropolii nu i s-au urmat obiceiul ce cere da maimulte zile, pentru aceia, cumpanind vi o cerere vi alta, am hotartt in mijloc ca sapte zile saclacuiasca pe an fiescare casnic far- de a fi cu mai mult suparati, iar pentru doi tigani, anume :Mihaila vi Gavrila, ce sa arata in ispravniceasca cercetare din trecutu mart 28 cum ca stntrazvratitori, fiindca dupa fagaduiala ce au dat atunci iconomul Inaintea ispravnicilor n-auLost urmator a-i muta, Intarim vi poruncim domnia-mea iconomului radice acum dintrelacuitori vi sa -' mute In tiganiia mitropolii, uncle sa vi cade sa be fie lacuinta.

Deci vi lacuitorii sa alba de act.m Inainte a urma datorii tor. La acestea ce au drep-tate s-au hotartt far- de a sa Inpotrivi vi a face pricini mai mult.

1799, noemvrie 27

Vel-logofat

Arh. St. Buc., Mitropolia Bucuresti, path. CDLXXXI, doc. 14. Orig. rom., peceteaplicata.

HOJIPITI4FA HVIROJIAE MABPOFEHH HO OTHOILIEHHIOH EPECTEHHCTBY

PE3I0M

Boripmut yTnepstmeHino Am:num He CDOTH110,Hocupvilurromy H gpyritmll HcTopitimmx,0 TOM, 'ITO IIHrtome ManporeHH, rocnogapb Banaxnn, 6blaHHo6bi«Be71nuogynnium noHpo-HHTeaemo HpecTbrincTna, arrop, Ha OCH013RIIIII1 113BeCTIIMX Aoxymewrantanax MaTepHaJIOB,noitaammeT, TITO ero HOJIHTHIia Hvriem He 0TRH9RBTCH OT ROMITHHII ero npeginecTseHmt-HOB. AHRIIII3 npanifTeabcmcHnbax goHymeirros Manporenn H Apyrne cringeTeascTHa ToronpemeHH gOlia3b1BalOT, TITO OH IIpORB.TIRR ognnaHonoe panHogyinne HO acem 06I1 eCTBUIRbIMmaccam crpam,t, Be) n ce6H HaH nocaaHHHH cy.aTana H 6yArnt sanfrr upenige Hcero o6ec-UeueHneM npogosonbcTneHHott 6aabi Ha cenepe gyHaFt lt.na Typettfmx apmnfl H HhummaHHem

JI/0 5LIMPI cpegeTnamn geHer ;Ian cotkepntaHHH Typennix HaeMHnHon.Manporemt He nratHan Himaxxx mep o6utero xapaxTepa gag 06HerlieHHH nonomenrin

HpeCTbRHCTBR C TOTIHH apeHnn Hanorosoro 06no7IteHHH HRH OTHOHIeHHfI C aemaenaagem,Hamm, Hatt BTO cgeaana HeHoTopme Ha ero npegmecTneHHHHon. HanpoTHH, B CBOMX B03-3BalllIFIX x HpeCTbRHCTBy, rocuogapT, npnabmaa I4X IIORTIIIHMTLCR alicHayaTamm xoanen.

OTHOIIICHHe H oftecTHemnam xnaccam Hatt H 6onpam, Tait n x xpecTbfittam Ma-sporeHH paccmaTpHaan gepea npHamy crsonx antinux HHTepecon. Nmea Hynigy B AenbraxH C neamo o6ecnegeims npogoBonbcTallem TypenHoll apimm OH o6paTnaca H apAnabouim

sa-i

www.dacoromanica.ro

1350 V. MIHORDEA 26

Epecrbtinam, nTO fibI TO nintm.-nt B crpaHy co cragamH na nacr61111ta HMI Hie ocean 61..1 HarocnogapcHux 3eMJ111X. 0 6310}Hel1 He 6onp H moHacThipeil BO 'Tema B0311111 11p0J40130JILCTBOH-H011 110ARTb10 CO3Aa.110 BnegaTaettue, tyro Maeporeim 6b1J1 notipomtregem HpecTbFat. gat-CTBUTNIblIOCTb notia3bmaer, YTO B ero "vista ma-aa Boentibtx THPOT lipeCTLFIIICT110 gOULTIOgo 110J111 °PO o6Huutaitua. OTgeablIbIe cayttatt 6JIRPOCIS.710 II 1101'0 OTI10111C111111 i HeHoTopLimHpecrbuttam Tatme timetoT B cBoefl octione JuPuryto aaturrepecoBattitocTb. Ilpatmettue Man-porenti He MONIO 6bITh 14 He 6E.mo 0170X0/1 0 6J1e1,1e1111F1 Tpygithix yCJIOBII ft, B HOTOpbIX 11114JI0HpecTbfiticroo Hog 6pemettem HaaoroB 11 cognaabito-atioHomuttecHitm rneTord, cTpagaButeeOT 3.goynorpe6J1e1I1111, IIp0THB HoTopbtx OHO aantinua.11och TOJIM10 ripti 11011011114 C06CTBOH11 01'0

conpoTimettHH.

LA POLITIQUE DE NICOLAE MAVROGLIENI A L'EGARDDE LA PAYSANNERIE

RÉSUMÉ

Cantrairement a la these soutenue par Dionisie Fotino et admise .par quelques histo-riens, scion laquelle Nicolac Mavrogheni, hospodar de Valachie, aurait ete un, genereux protec-teur de la paysannerie, l'auteur, se fondant sur le materiel documentaire existant, demontreque, tout an contraire, la politique de ce prince ne differait en rien de cclle de ses predeces-seurs. L'analyse des actes de gouvernement de Mavrogheni et les temoignages contemporainsattestent qu'il a traite avec une egale indifference toutes les classes sociales de Valachie et s'estcomporte en agent du sultan chargé d'assurer aux armees turques une base d'approvisionne-ment au nord du Danube et de pressurer le pays par tous les moyens pour subvenir h l'entre-lien de son armee de mercenaires. Mavrogheni n'a pris nulle mesure d'ordre general en vued'alleger la situation de la paysannerie sous le rapport fiscal et au point de vue de ses rela-tions avec les proprietaires de domaines, comme l'avaient fait quelques-uns de ses predeces-seurs. Au contraire, dans ses proclamations aux paysans it demandait h ceux-ci de se soumettre

l'exploitation de leurs maltres. Dans ses rapports avec les differentes classes sociales du pays,Mavrogheni a traite, aussi bien les boyards que les paysans, uniquement sous l'angle de sesinterets personnels. Pour faire face a ses besoins financiers et a I'approvisionnement de l'armeeottomane, it a attire en Valachie les paysans transylvains pour faire paltre ici leurs troupeauxet leur a permis de s'etablir sur ses domaines. Le fait que pendant la guerre it a astreintles boyards et les monasteres au paiement de l'impot en nature dit zaherea, a pu faire croireque Mavrogheni &att le protcctcur dela paysannerie. La realite nous montre que sous sonregne les lourdes charges de la guerre avaient reduit la paysannerie a la pire misere. Les rarescas oft Mavrogheni adopts une attitude favorable aux paysans s'expliquent egalement parFluter& personnel du prince. Le regne de Mavrogheni n'apporta et ne pouvait apporter aucunallegement aux (tures conditions d'cxistence de la paysannerie accablee d'impdts et ployantsous le joug d'un regime social inique, contre les abus duquel elle n'avait d'autres moyensde defense que sa propre resistance.

I

www.dacoromanica.ro

MASURILE MEDIEVALE DE CAPACITATEDIN TARA ROMINEASCA

DE

D. MIOC STOICESCU

I. INTRODUCERS, ISTORIOGRAFIE SI ISTORIC

Pentru cunoasterea teraeinica multilaterala a istoriei unui poporeste neaparat necesara studierea sistemului sau de masuri i greutati.Fiind o reflectare fidela a modului de trai, sistemul de masuri va ajuta,alaturi de alte surse, la aprofundarea studiilor de istorie economics

Ramurile sistemului de masuri de suprafata, lungime, capacitategreutate folosite de un popor oglindesc si ocupatille sale de baza

intr-o anumita perioada a evolutiei sale : agricultura, cresterea vitelor,pastoritul nomad etc. De pilda, un popor a carui ocupatie principals estepastoritul foloseste mai multe masuri de capacitate pentru materiilichide,iar la un popor in economia caruia predomina agricultura locul de frunteit detine agrimensura, ca i masurile de capacitate pentru materii uscate.Masurile de greutate sint cel mai strins legate de dezvoltarea pietii ; varie-tatea sau omogenitatea acestora, ca, de altfel, i cea a masurilor de capaci-tate, reflects masura in care exists mici piete locale sau o piata, unica.

In epoca feudala, poporul romin a avut un sistem propriu de masuri,destul de dezvoltat in comparatie cu cele ale altor popoare. Daces in pri-vinta terminologiei masurilor, aceasta este in cea mai mare parte moste-nire de la romani, bizantini sau slavi, in ceea ce priveste marimea rela-tiile dintre ele, acestea sint creatii specifice rominesti, nascute din necesi-tati rezultat al dezvoltarii economice sociale a poporului nostru.

Trebuie sa mentionam ca aservirea Tarii Rominesti de catre turcia avut consecinte asupra sistemului sau de masuri ; din a doua juma-tate a secolului al XVI-lea, Imperiul otoman devenind eel mai mare cum-Orator de produse din tares, s-au adoptat o serie de masuri de capacitate

greutate turcesti (cintarul, chila ocaua), folosite nu numai in relatiile

$i

alas

proprii,

1i

1i

it soci-

1i

1i

gi

1i ii

www.dacoromanica.ro

1352 D. MIOC 11 N. STOICESCU 2

cu Imperiul, dar si in interiorul tarii. Sistemul nostru de masuri s-a adap-tat astfel noii situatii. La 1835, eind s-a propus introducerea sistemuluimetric, boierii au raspuns ca lucrul acesta nu este cu putinta o asemenea.prefacere a masurilor flind neasemanata vi cu a vecinilor cu care acestprintipat are mai de aproape impartasire de negoturi" 1.

Fiind un popor a carui ramura economics principals era agriculturastrins legata de aceasta, cresterea vitelor, poporul romin a folosit mai

intens masurile de lungime, suprafata si capacitate, rezultat firesc al.ocupatiilor sale de baza. Masurile de capacitate, indeosebi cele pentrucereale, s-au nascut din necesitati interne, dezvoltindu-se in strinsa lega-turd, cu obligatiile tardnimii Care stat §i stapinul de movie, carora taraniitrebuiau sa le dea o anumita cots din produsele tor. Un alt factor care a con-tribuit la perfectionarea masurilor de capacitate a fost comertul. Masurilede lungime vi suprafata au luat nastere in legaturd, cu delimitarile de proprietati, dezvoltindu-se indeosebi ca rezultat al destramarii obstii satesti,.al impartirilor temporare sau definitive de loturi, al vinzarilor de terenuricu culturi speciale (vii, livezi).

Preocuparile articolului de fats se limiteaza la masurile medievale decapacitate din Tara Romineasca, urmmnd ca in .viitor sa fie publicate vicelelalte masuri de pe 'intreg cuprinsul tarii.

it

Istoriografia problemei. Yn istoriografia romineasca nu exists nici unstudiu consacrat problemei masurilor medievale rominesti. Exista, doarciteva date si consideratii generale privitoare la masuri in uncle lucrarimai vechi sau mai not ale lui N.Iorga 2, I. Nistor 3, fit. Metes 4, Fr.Pall5vi R. Manolescu 6.

In preajma si mai ales dupd, introducerea sistemului metric, in sco-puri pur practice, pentru a uvura folosirea noului sistem de masuri, s-aupublicat numeroase brosuri, care cuprind date despre acest sistem, ca siechivalenta §i transformarea masurilor rominesti vechi in sistemul metric.Din pacate, in ele nu este vorba decent de masurile existente la jumatateaveacului al XIX-lea, nu si de cele mai vechi si de evolutia tor. Cele mai

1 Anatele parlamentare, 1834-1835, p. 331.2 In special In Istoria rominilor to chipuri si icoane, vol. III, Bucuresti, 1906, dar si

In alte lucrAri ale sale.a Handel and Wandel in der Moldau, Cern5uti, 1912.

Retafiile comerciale ale Tdrii Romtnesti cu Ardealul Mud to ueacul al XV II I-IcaSighisoara, 1921, si Situalia economicd a rominilor din Tara Fogarasului, Cluj, 1935.

6 Relaliile comerciale dintre brasoveni i raguzani, Revista arhivelor", 1958, I, nr. 1.6 Relafiile comerciale ale Tdrii Romtnesti cu Sibiul In tnceputul veacului al XV I-lea,

An. Univ. C. I. Parhon", seria Stiinte sociale, Istorie, 1956, nr. 5, p. 207 258, si Schimbutde morfuri dintre Tara Romtneasca fi Brasov to prima laminate a secolului of XV I-lea, InStudii materiate de istorie medie, II, 1956, p. 117-201.

Despre aparitia si dezvoltarea sistemului nostru de mAsuri, vezi si N. Ilioiu. Apari(htsi dezvoltarea mtjloacelor de mdsurare. Rolul for in stiinfil, lehnicd si econom;e. NletrologiaaplicatA", 1963, vol. 10, nr. 8, p. 337-346.

vi,

4

si

www.dacoromanica.ro

3 MASURILE MEDIEVALE DE CAPACITATE DIN TARA Rom/NEAscA 1353

importante din aceste studii, pe care le-am folosit i noi, stunt, In ordinea,aparitiei, cele scrise de I. Ghica 1, D. Iarcu 2, G. Gaudy 3, Gr. Cantilli 4,E. Aubert 5, M. Maracinescu6, T. Petrisorn 7, I. Ghica si D. SturdzaAl. Zanne 9, precum i o colectie oficiala de legi si regulamente privitoarela introducerea sistemului metric".

Bogata colectie Documents privind istoria Rominiei, alte colectiide izvoare, numeroasele documente Inca inedite, deli transcrise, aflatoareIn arhiva Institutului de istorie al Academiei R. P. R., precum arhi-vele, ne-au oferit posibilitati mult mai largi ca in trecut pentru abordarea,acestei probleme importante.

Scurt istoric. Date despre interventia statului in organizarea unuianumit sistem de masuri pin, In veacul al XVII-lea nu avem. Abia dintimpul domniilor lui Matei Basarab (1632 1654), erban Cantacuzino(1678 1688) si Constantin Brincoveanu (1688 1714) ne-au parvenitstiri despre amestecul direct al puterii centrale in reglementarea masurilor.Aceasta nu inseamna c5, pins la aceasta data, in circulatia si marimea masu-rilor, in corelatia dintre ele, in exactitatea tor, a fost un haos. Faptul ca,diversele masuri s'int adesea pomenite In actele emanate din cancelaria,domneasca i pin5, In veacul al XVII-lea ne indeamna sa credem ca eleerau, dad, nu reglementate, cel putin recunoscute de stat.

Este sigur ca unele din aceste masuri existau dinainte de constitu-irea statului feudal Tara Rornin. easca, de indata, ce ele apar in primele do-cumente pastrate emise de cancelaria domneasca. Domnia a recunoscut lainceput aceste masuri asa cum erau ele folosibe de locuitori. Amestecul pu-terii centrale s-a manifestat mai intii grin unele masuri luate pentru aface respectata situatia existents In acest domeniu. Yn indreptarea legiise spune ca cei care vor folosi masuri hicleani, mai mici decent cum aufost obiciaiul de vac" von fi pedbpsiti". Exista deci un vechi obicei, deveacuri, pe care il respectau atit locuitorii, cit i domnia.

Primele hotariri cunoscute luate de domnie pentru reglementa-rea unor unitati de masura din Tara Romineasca dateaza din a doua juma-tate a secolului al XVII-lea, cind s-a fixat marimea stinjenului de care

lidasurile si greutafile romtnesti si moldovenesti in comparafie cu ale celorlalte neamuri,Bucuresti, 1848. Mentionam ca primul tablou comparativ" al mAsurilor din Tara Romtneascaen cele ale sistemului metric a fost publicat Inca din 1842, in Annuaire de la Principautd deValachie, Bucuresti, 1842, p. 155-160.

2 Mdsuri si greutd(i, Bucuresti, 1857 (extras din ziarul Timpul").3 Deslusirea noului sistem metric din Romtnia, Bucuresti, 1865.4 Esplicarea sistemului metric, Bucuresti, 1865.5 Manual& sistemului metric decimal, Bucuresti, 1868.6 Sistemul metric pentru uzul scoalelor, Craiova, 1868.7 Masurile metrice, Gherla, 1875.

Ajutorul comerciantului, at agricultorului f i at inginerului. Greutali masuri, Bucu-resti, 1873.

9 Originea istoricul sistemului metric, Bucuresti, 1880." Mdsuri greutdjt metrice, Bucuresti, 1886.11 Indreptarea legii, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., p. 60.

1

;i

.yi

zi

$1

www.dacoromanica.ro

1354 D. MIDC §i N. STOICESCU 4

erban. Cantacuzino $i Constantin Brincoveanu ; foarte probabil ca tot inaceeasi vreme s-a stabilit marimea vedrei si a cotului.

In veacul al XVIII-lea, constatam din documente, ca si din pravile 1,un amestec mai frecvent al puterii centrale in reglementarea si contro-lul marimii masurilor. Acest control asupra masurilor este amintit mai intiiin Oltenia ocupata de austrieci 2.

In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea Si la inceputul veaculuial XIX-lea, actele vorb,esc tot mai des de trimiterea din capitals in judetesi la orase a unor masuri-etalon, de lungime, greutate si capacitate pur-tind pecetea vistieriei, aceste masuri fiind puse acum sub controlul stAului.

In aCeasta vreme, datorita deosebirilor de marime, dupa regiuni,a unor masuri, se produceau tot felul de neintelegeri intre negustori vin-zatorii de produse. Atita vreme cit produsele se vindeau pe piete locale, in-trebuintarea masurilor din regiunile respective nu stinjenea efectuareaschimburilor comerciale. Dezvoltindu-se insa piata la nivelul intregii tari,sistemul vechi de masuri a devenit o piedica in calea efectuarii schimbu-lui comercial ; de aici necesitatea unificarii masurilor. Pe de alta parte,setea de inavutire a boierimii a dus si ea la falsificarea unor masuri In fa-voarea ei, de unde numeroase nemultumiri i proteste ale taranilor dij-masi. In aceste conditii, puterea centrala se vede silita sa is masuri deindreptare a situatiei.

In 1830 se instituie Comisia indestularii gi indreptarii cumpenilorsi masurilor", cu principalul stop de a defini cuantumul masurilor si a leunifica in tot Printipatul" 3. Anul urmator, in aprilie, comisia trimitein toate judetele tariff, In orase si sate, hotarirea luata, sub forma uneipublicatii tiparite, ce trebuia adusa la cunostinta locuitorilor prin citi-rea ei in biserici de catre preoti. Se hotaraste

1) Indreptarea masurilor de coturi, cintara, cumpene si ocale ...latoli de obste, fara osebire", dupd orinduiala intocmita".

2) Se trimit de catre comisie in fiecare judet ,masuri drepte, adeca :un cintar, o cumpana cu dramurile ei i un tacim de ocale i coturi cite vorfi de trebuinta, pecetluite cu pecetea divanului", precum gi doul peceticu care cei orinduiti cu aceasta treaba in judet vor pecetlui toate masu-rile aflatoare in aCel judet 4.

3) Toti locuitorii care aveau asemenea masuri erau obligati sa seprezinte cu ele la cei orinduiti cu indreptarea masurilor in judete. Celeexacte, dupa ce erau potrivite cu etalonul trimis de comisie, se pecetlu-iau cu pecetea stapinirii ; celelalte erau inapotate nepecetluite, ca necores-punzatoare.

1 Vezi Pravilnicepsca Condicd, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1957, p. 156.2 In Oltenia, In vremea stapinirii austriece, toate masurile (ocale, ferdele, obroace,

cintare) aflate In circulatie erau pecetluite de un inspector (N. lorga, Sludii si doc., V, p. 151)3 Analele parlamenlare, 1832-1833, p. 627-629.a Arh. St. Buc., Vornicia dinlauntru, dos. 27/1830, f. 142-144.Vezi si confirmarea data de Dimitrie Aman, comisarul masurilor si cumpcnelor" la

Craiova, pentru primirea de tacimurile masuri care s-au blinds de la Bucuresti si sil testli-matisiisc de Maghistrat : 1 cintarl ; 1 cumpana cu dramuri de dos oca In darapuri sapte ;2 peceti : una pentru ocale de arama si alta pentru cintare, palanta si dramuri" (N. lorga,Sludii si doc., XXV, p. 138).

1i

www.dacoromanica.ro

5 MASURILE MEDIEVALE DE CAPACITATE DIN TARA ROMINEASCA 1355

4)- Termenul ping la care trebuiau , indreptate" toate masurile alost fixat la sfirsitul lunii iulie acelasi an. del gasiti cd, vind dupd aceastadata cu masuri nepecetluite urmau sa fie globiti cu 100 lei cei ce vindeaucu coturile si cu 50 lei ceilalti". Pentru pecetluit nu se luau bani 1.

Dupg desfiintarea comisiei, in anu11832, sarcinile privegherii masuri-lor an trecut asupra Departamentului Dinlguntru 2 si Vistieriei pen-tru toatg, tara , a Sfatului orgsenesc Bucuresti, pentru teritoriulorasuluisi a magistraturilor (sfaturilor) ordsenesti din provincie 3.

Ping la introducerea sistemului metric, in 1864, se iau tot felul dehotdriri 4 in legaturg cu stabilirea mgrimii unor masuri, marcarea instru-mentelor de masurat, din care se creeaza un vent al statului, pedepsi-rea celor ce foloseau masuri false etc.

Socotim ca demn de semnalat un proiect din 11 aprilie 1835 privitorla introducerea in Tara Romineasca a sistemului metric, initiat si sprijinitde marele-vornic dinlguntru Mihai Ghica.

In acest proiect de Indreptarea masurilor de capacitate, de solidi-tate potrivit pg meridianul pamin.tului" se arata cg, asezarea masurilorpg un temei statornic s-au cunoscut de neamurile mai luminate ca este decea mai neapgratg trebuintg ; de aceia, acele neamuri au chibzuit o sistimgde masuri care, aflindu-sd in natura, sa vor putea pdstra totdeauna nezmin-tite". Proiectul continua cu o constatare privind situatia de la noi, undefiescare stie cit de nestatornic' sint masurile in tara aceasta si cite invalu-eli se pricinuesc dintraceasta". Ca sa se pung un hotar prigonirilor intreproprietari si sa sa lumineze gtdpinirea de starea fireased a acestii taxi,este vreme a se aseza si masurile pe temei mai statornice". In proiect secerea mai intii statornicirea stinjenului la 2 m, impgrtit dupil sistemulzecimal, deosebirea dintre acest stinjen si stinjenul obisnuit fiind foartemica. Apoi, intrucit pg metru sint potrivite la alte neamuri toate cele-lalte masuri de capatitate si de soliditate ; asadar, pa stinjeni sa pot po-trivi si masurile obicinuite intr-aceasta tars, adecg : ocaua pentru licuidurisi materii seci sa fie un vas cubicesc de o a 20-a parte dintr-un stinjin dedoug, metruri, aratat mai sus ; deosebirea de ocaua ping acum obicinuitgva fi numai de 35 dramuri mai putin. Ocaua pentru soliduri sa fie o greuta-tea apei destilatd la temperatura de 4° in sus de 0, coprinsa intr-un vascubicesc de a 20-a parte din stinjin. Deosebirea de ocaua obicinuitg, ping,acum va, fi de 87 dramuri mai putin. Cotul pentru mgrfuri sa fie de o juma-tate de stinjin".

1 Arh. St. Buc., Administrative, munic. Buc., dos. 11/1831, f. 6v-8.2 Art. 151 din Regulanymtul Organic prevede ca una din atributiile sectiei I a acestui

departament era grija pentru a fi adevarate intr -o unime cumpenile masurile In toatAprovintia".

3 Vezi corespondenta lui Dimitrie Aman, numit In 1831 comisar al masurilorcumpenelor" la Craiova, care, Ia 11 febr. 1832, trebuia sa predea atributiile sale maghistra-tului" orasului Craiova, ce urma sa se ocupe cu Ingrijire masurilor cumpenelor drepte"(N. Iorga, Studii fi doc., XXV, p. 138-139).

4 Hotartrile speciale le-am tratat Ia fiecare masuri In parte.

10c. 6292

$i $i

¢i

6i Ii

www.dacoromanica.ro

1356 D. MIOC 1i N. STOICESCU 6

Supus unor dezbateri in Obsteasca Adunare, proiectul este respins,sub motiv ca, locuitorii fiind obisnuiti cu masurile vechi, noile masuri voraduce impiedecare invalmaseala" 1.

Desi domnul a trimis pricing iarasi la de iznoava chibzuire a cinsti-tei Obicinuitei Adundri", aceasta, studiind-o din non in 1836, cu toatascumpatatea", a ramas la hotarirea luata in 1835, pe motiv ca sintobicinuiti lacuitorii acestui printipat cu asemenea masuri din vechime" 2.

Peste 20 de ani, in septembrie 1855, proiectul este reluat, dar, domnulB. Stirbei nu aproba decit folosirea stinjenului de doi metri 3.

Vor mai trece Inca 10 ani pins cind un domn un ministru hota-rit, Alex. I. Cuza si M. Sogalniceanu, vor reusi sa infringe conservatoris-mul mosierilor guvernanti introduce sistemul metric, adoptat reatunci de majoritatea tarilor europene.

Inainte de a incheia aceasta scurta prezentare a istoricului sistemuluide masuri greutati, trebuie sa mai amintim ca, in cadrul acestui sistem,Oltenia a manifestat o oarecare individualitate ; in provincia de pesteOlt s-au folosit unele masuri mai marl decit in Muntenia (vadra, obrocul)si s-a vadit o anumita predilectie pentru altele (falcea, ferdela, obroculetc.).

II. MASURILE DE CAPACITATE

Cele dintli masuri despre care vorbesc actele interne ale Tarii Romi-nesti sint masurile de capacitate. A semenea masuri, ca galeata i butea,sint amintite destul de des Inca din primele documente pastrate, din. adoua umatate a veacului al XIV-lea.

In studiul nostru am impartit masurile de capacitate in doua categorii,dupe materia masurata : a) pentru materii uscate (in special cereale) b)pentru liehide. Masurile le-am mai putea Imparti §i in masuri de mdrimefixd, determinate de traditie sau de autoritatea centrals (obrocul, vadra,ocaua etc.), si de marimi variabile (butea, carul, berbenita etc.).

a) MASURI DE CAPACITATE PENTRU CEREALE

Cele mai frecvent folosite masuri pentru materii uscate, in epoca decare ne ocupam, erau : galeata, obrocul, banita, chila i ocaua. Mai rarintilnite in actele vremii probabil, mai rutin folosite erau : ferdela,,mierta, cezvirta, sacul, gavanul, primanul, piatra i speia.

Cibla sau gilleata. Cuvintul galeata (in documente in celeredactate in greceste (.1.68Loc) are in terminologia medievala romineascamai multe acceptiuni, anume :

a) masura de capacitate pentru materii solide ;

Arh. St. Buc., Obsteasca Adunare, dos. 5/1835, f. 5, $i Analele parlamentare, t. V,.1839-1835, partca I, p. 330-332.

2 Ibidem, t. VI, 1835-1836. p. 679.3 Buletinul oficial", din 7 apr. 1856, p. 105.

gi sa

9i

1i

ai

8i

si,

KIM.,

si

www.dacoromanica.ro


b) maisura, de suprafat5, ;c) dare in naturg, apoi in bani, a birnicilor cOtre domnie ;d) rents in anumite produse a ruminilor catre stapinul de movie vie) dare pentru fascumpArarea din ruminie.Ca m'asufa de capacitate, galeata este foarte des intilnitO in actele

interne ale phi Rominevti, incepind din veacul al XIV-lea i ping, in veaculal XVII-lea 1. Ca masurO de suprafatA, sub numele de gelleatei §ieste folosita mai ales in Transilvania 2. Ca dare, sub numele de gclleata,eiblei, galetarit, eibletrit (slav 1C66114pCTRO), o intilnim foarte des in docu-mentele din Tara Itomineaseg din veacul al XIV-lea pin6 in veaculal XVII I-lea 3. Ca rents in naturO, sub numele de getleatd, este amintitOin actele interne in veacurile XVI XVII 4. Ca dare de fascumparare,sub numele de getleatci de iesire, o intilnim in veacurile XV XVII 5.

In preocupgrile articolului de fatO nu intra, decit prima acceptie viutilizare a gOlutii, cea de masura de capacitate.

Nu putem fi siguri de identitatea perfecta dintre eiblet mAsura dindocumentele slavo-romine getleatei ma,surg din documentele rominevti.Din compararea formularului-tip al documentelor slave de scutire cu celal documentelor de limbs romina,, de la inceputul veacului al XVII-lea, s-arparea ca ele sint identice, cel putin ca obligatie in naturg. Astfel, in actuloriginal slay de scutire a satului Tismana din 16 decembrie 1611 6, se spunea va fi scutit : 34 I Hp H 34 WKR/18", iar in eel rominesc din 9 februarie1612, pentru acelavi sat, ea va fi mutt ,,de bir vi de galeatA" 7. De aici,presupunerea celor care au tradus documentele slave &A, indiferent de sem-nificatie mOsura sau dare termenul slay IMEItAK este sinonim cu eelrominesc de galeatO. La 1649, Mardarie Cozianul le identifica ca mdsurl :cibla = galeatO, naasura" 8.

Galeata este cea mai veche mOsurg, de capacitate pentru materiiuscate din Tara RomineascO. Prima ei mentiune documentary este din anul1374, cind Vladislav-Vlaicu daruia mOngstirii Vodita, 'intre altele, vi citeggleti vor fi de la satul lui Costea pe Topolnita"9. Incepind cu aceastO

1 Doc. priv. ist. Rom., B, veac. XIII XV, p. 27, 32, 61, 105; veac. XVI, vol. I,p. 6, 16, 43; vol. II, p. 215; veac. XVII, vol. II, p. 17 passim.

2 $t. Metes, Viafa agrarci. economics a romtnilor din Ardeal Ungaria, p. 228, 261,282 passim.

3 Doc. priv. ist. Rom., B, passim. Vezi $i alte colectii de documente pentru epoca dedupa 1625 : N. Iorga, Studii si doc.; V. A. Urechia, Istoria romtnilor

4 C. Giurescu, Studii de islorie sociald, Bucuresti, 1943, p. 172-178 ; D. Mioc, H. Chirciiet $t. $tefiinescu, L'evolution de la rente feodale en Valachie et en Moldavie du XI Ve auXV life siecle, In Nouvelles etudes d'histoire, vol. II, Bucuresti. 1960, p. 227, 240, 243.

5 C. Giurescu, op. cit., p. 162 -163; P. P. Panaitescu, Dreptul de strdmutare toromine, In Studii si materiole de islorie medic, I, 1956, p. 63-120.

6 Doc. priv. ist. Rom., B, veac. XVII, vol. II, p. 33-34.7 Ibidem, p. 43-44.8 Lexicon slavo-romtnesc, ed. Gr. CreIu, Bucuresti, 1900, p. 159.8 Doc. priv. ist. Rom., B, veac. XIII XV, p. 27 si plansa p. 305.

vi

Odd,

1i

si

51

Wile

www.dacoromanica.ro

1358 D. MIOC i N. STOICESCU 8

data, galeata este foarte des amintita in actele interne, in special in daniilede mertice catre diverse manastiri 1.

Galeata mai este intilnita in acte vi in tranzactiile comerciale internevi externe. Astfel, in a doua jumatate a veacului al XV-lea, un oarecare Cir-stea cumpara un sat, Budeni, cu noua galeti de griu 2 ; in timpul domnieilui Radu eel Mare (1496 1508), Ivan din Timpeni (r. Buzau) cumparade la Sibiu nivte tigani en vase galeti de griu 3 ; in anul 1700, ConstantinBrincoveanu amina exportul in Transilvania a 2 000 de galeti de grin,ping ce va constata cum va fi recolta acelui an 4.

Documentele amintesc mai des ping la sfirvitul veacului alXVI-lea, mai rar dupa aceea de galeti de grin, de orz, de ovaz, de mei,iar in veacul al XVIII-lea vi de porumb. linele din ele, cele de scutire,cuprind vi galeata de fin, pe care o gasim vi in Transilvania, fund egalgcu un car de fin 5.

Ca nume, cibla 4vi are originea probabil in cuvintul latin cup ella 6

dupa unii, cup ellus 7 sau cubulus 8 dupa altii. Din aceste cuvinte latinese trage vi slavul 1{%61w16 9, germanul kubel10 sari maghiarul knot" -. Estegreu de precizat data termenul vi masura le-am movtenit direct de laromani (filologii invivi nu sint de acord intre ei) sau prin intermediulslavilor. Aceasta din urma presupunere ni se pare mai probabila.

Ca masura de capacitate, cibla are o larga arie de raspindire, intil-nindu-se, in afara de Tara Romineasca, vi in Serbia, Transilvania viUngaria. In Tara Rornineasca, ea este raspindita pe intreg cuprinsul

Capacitatea ciblei sau galetii de la not este greu de precizat, neexis-tind nici un document care sa dea date precise despre ea, ava cum gasimpentru alte masuri. Stabilirea capacitatii ciblei este ingreuiata vi de faptulca, in tarile unde ea mai exista, are marimi cu totul diferite. Astfel, inBizant [1.68Loc, in Serbia milm sau KlaRILAK (cibla) avea 40 de litre sau480 de uncii sau 2 880 de acsagele (circa 17 litri), iar ea masura de greutate

1 Astfel, Dan I si apot Mircea cel Batrfn daruiesc m-riff Tismana 400 de Odell de griudin judetul Jales (ibidem, p. 32, 40, 45, 61); Basarab cel Tinar diiruieste anual m-riff Snagovcite opt gdlell de grlu $i opt de orz (ibidem, p. 172); Radu cel Mare dilruieste m-riff Ostrovcinci galeti de grill cinci de orz, m-riff Iezer trei giileti de griu trei de orz, m-riff Govorazece de griu si tot atitea de orz, m-riff Glavacioc 13 gilleti de griu $i 13 de orz (ibidem,p. 268 si veac. XVI, vol. I, P. 4, 16, 43); Alexandru Mircea, in 1569, int5rea dania lui Raducel Mare 6-are m-rea Ostrov (ibidem, vol. III, p. 319); in 1611, Radu Mihnea daruia m-riffGovora zece gilleti de griu (ibidem, veac. XVII, vol. II, p. 17). Asemenea exemple, in totcursul secolelor XV XVII, sint foarte numeroase.

2 Doc. priv. 1st. Rom., B, veac. XIIIXV, p. 217.3 Ibidem, veac. XVI, vol. II, p. 379; vezi si vol. IV, p. 79; vol. VI, p. 60.4 N. Iorga, Studii si doc., X, p. 43.6 St. Metes, Viala agrarti..., p. 282.6 Diclionarul limbii romine, t. I, partea a II-a, fasc. I, Bucuresti, 1943, sub voce.7 K. Jiredek, Islorija Srba (Istoria sirbilor), vol. III, Belgrad, 1923, p. 188.8 N. Iorga, Istoria rominilor In chipuri si icoane, vol. III, Bucuresti, 1906, p. 230.

K. Jire6ek, op. cit., p. 188.N. Iorga, op. cit., p. 230; cf. $i I. Nistor, Handel and Wandel in der Moldau, p. 147.Diclionarul limbii romine, loc. cit.

tariff .

$i

1"

5i

www.dacoromanica.ro

9 MASURILE MEDIEVALE DE CAPACITATE DIN TARA RomInTEAscA 135l

circa 13 kg 1. In Transilvania, cibla are patru ferdele sau 64 de cofe sau256 de litre (circa 100 1) 2. In Bihor, chibalul (cibla) avea 120 13.

Capacitatea galetii din Tara Romineasca o putem deduce doar cuaproximatie, fie din preturile cu care se vind gdletile de grin, orz,fie din echivalenta cu alte masuri contemporane. Din aceste stiri rezultaca galeata avea o capacitate destul de mare. Astfel, un act din 1493,amintit si mai sus, arata ca satul Budeni (r. Tg.-Jiu) a fost cumparat maiinainte vreme cu noun galeti de griu 4. In timpul domniei lui Radu eelMare, o gdleata de griu costa 400 de aspri pe vreme de foamete 5. Cuminsa, tot atunci, un pore gras valora 100 de aspri, insemneazd ca o galeatade griu pretuia cit patru porci gra.i, ceea ce, evident, insemna destulde mult. Tot o capacitate destul de mare are gdleata si intr-un documentdin 24 martie 1495, in care un calugar primea ca mertic anual de la m-reaGovora o galeata i jumdtate de griu 6, cantitate necesara unui om pentruhrana pe un an de zile.

Dar mai ldmuritoare si mai la obiect shot citeva stiri din secolulal XVI-lea privind unele mertice de grin date mAndstirilor. tirm'arind insuita, actele de danie catre m-rea Ostrovul, constatam Ca", la 1500 i seditruiese cinci ghlqi de griu, cinci de orz i altele 7 j la 1529, dania esteconfirmata, insa in mdsura de capacitate diferita : 200 de obroace de griusi 100 de obroace de orz 8 j la 1569, dania este din nou confirmata, dartot in vechea masurd : cinci galeti de griu cinci de orz 9. La 1507, ma-na'stirii Glavacioc i se ddruieste un mertic anual de 13 galeti de griu, orz,yin ete.10 ; la 1512, vechea danie este intarita, ins in alta masura de capa-citate, confirmindu-i-se anual 260 de obroace de grin". Se pare ca pro-portiile de 1/20 si 1/40 dintre cifrele de mai sus (200, 5 ; 100,5 ; 260,13)nu sint intimplatoare ca ele reprezinta raportul dintre gdleata obroc.Impartind numarul gdletilor la numarul obroacelor, la ambele manastiri,constatam ca in primul caz galeata de grin are 40 de obroace cea deorz 20 de obroace, iar in al doilea ca galeata de griu e de 20 de obroace.Stiind ca in Tara Romineasca exista cloud feluri de obroace, maxi, de 44de ocale, i mici, de 22 de ocalen, deducem ca o galeatd avea `20 de obroacemari sau 40 de obroace mici, cd, obroacele de orz din 1529 ale m-rii Ostrovi cele de griu ale m-rii Glavacioc, din 1512, shit obroace marl, iar cele

1 K. Jireeek. op. cit., vol. III, p. 188 siDrdana, Belgrad, 1898, p. 265-266.

2 Dictionarul limbii romine, ed. Acad. Born. ,

La <c. 1 700>, Intr-un car se inciircau 21 de gelleti3 Dicfionarul limbii romine, sub voce.4 Doc. prix. ist. Rom., B, veac. XIIIXV,5 Ibidem, veac. XVI, vol. I, p. 379.6 Ibidem, veac. XIIIXV, p. 230.

Ibidem, p. 268.Ibidem. veac. XVI, vol. II. p. 73.Ibidem, vol. III, p. 319.Ibidem, vol. I, p. 43.Ibidem, p. 85.

12 Vezi mai jos, p. 1363.

8

9

10

11

232. Cf. $i St. Novakovie, Zakonik Sterana

t. II, partea I, Bucuresti, 1934. sub voce.de malai (N. Iorga, Studii qi doc., X, p. 45).

p. 217.

Mink

7

si

5i 9i

5i

www.dacoromanica.ro

1360 D. MIOC §i N. STOICESCU 10

de griu ale m-rii Ostrov sint obroace mici 1. Prin urmare, in secolul alXVI-lea, o galeata din Tara Romineasca ar fi avut 880 de ocale sau inmasura moderns 1 494,24 1. 0 asemenea capacitate mare a galetii ar explicavaloarea ei ridicata atit in tranzactii, cit i ca galeata de ie§ire" in cazuljudecirilor. (Se intelege c5, data galeata de ie§ire nu ar fi reprezentato cantitate mare de cereale, toti ruminii s-ar fi putut uor elibera dinvecinie.)

In anumite situatii din secolul al XV-lea, constatarea de mai sustreze§te unele nedumeriri §i indoieli. Astfel, in cazul cind admitem eagaleata avea 20 de obroace mari, cele 400 de galeti de griu daruite anualmanastirii Pismana din judetul Jale§2 ar fi echivalat cu aproape 6 000 hl(aproximativ 456 de tone) de griu, ceea ce ni se pare exagerat de multpentru productia acestui judet. De asemenea, o cantitate prea mare degriu s-ar fi dat gi galetarilor ce stringeau zeciuiala de griu din judetulBraila, data manastirii Snagov 3, pentru slujba for ei primind cite patru

adica peste 4 500 kg. In aceste cazuri, probabil ca galeata avea ocapacitate mai mica.

In orice caz, aceasta galeata mai mica, din secolul al XV-lea, aveao capacitate mai mare decit aceea a galetii din Transilvania sau din Serbia.Dad, nu ar fi aka, in cazul daniei de trei galeti de grin., facute m-rii Iezerulde Radu eel Mare 4, ar insemna ca aceasta primea anual maximum 230 kgde griu (in cazul cind admitem capacitatea galetii transilvanene) §i mini-mum 40 kg (in cazul galetii sirbeFAi), ceea ce ni se pare mult prea putin.

Pe de alta parte, in secolul al XVII-lea diferenta dintre g5,1eata dinTransilvania §i aceea din Tara Romineasca pare a fi disparut, de indatace, atunci cind egumenul m-rii Cimpulung solicita 40-50 de galeti de griude la Brasov sau Constantin Brincoveanu arata ca nu poate exporta 2 000de galeti de griu, cerute de bra§oveni, nu se specifica de ce anume ga-leti este vorba5. Oricum, in ultimul caz, nu mai poate fi vorba de galetilemari din secolul al XVI-lea, caci, daca am admite capacitatea de circa1 500 1 a galetii, ar insemna ca Brincoveanu exporta 30 000 hl de griu,ceea ce este greu de acceptat.

Cele de mai sus ne dovedesc ca galeata nu era de capacitate egalain toata Tara §i pe intreaga epoca a existentei sale.

Cu vremea, incepind cu veacul al XVII-lea, galeata de capacitateeste treptat parasita, hind inlocuita cu alte masuri, in special cu chilien obrocul, cu care a coexistat un timp 6.

1 Un doc. ulterior, din 7 mai 1689, confirml cã cele 200 de obroace de grin date m-riOstrov stnt de cele de 22", care fac obroace marl 100" (Aril. St. Buc.. ep. Arges. LXXbis/12).

2 Doc. priv. ist. Rom., B, veac. XIII XV, p. 32-33.3 Ibidem, p. 187.4 Ibidem, veac. XVI, vol. I, p. 4.5 N. Iorga, Brasovul si rominii, p. 29-30 $i 42-44.6 I. C. Filitti, Proprielatea solului, p. 137, considera In mod gresit ca ctbla sau galeata

a Post inlocuita cu obrocul In vremea lui Matei Basarab.

si

www.dacoromanica.ro


Obrocul sau oborocul. Este un cuvint care are diferite sensuri :fagaduiala, portiune, ajutor, masura 1. El este intilnit aproape in toatelimbile slave. In documentele noastre de limba slava este amintit maiinto cu sensul de danie, de ajutor material. La 1388, Mircea eel Batrinacorda manastirii Cozia un obroc" de la curtea sa de 220 de galeti degriu, vin, brinza, miere, postav etc. 2. Ca masura, obrocul apare documen-tar la inceputul veacului al XVI-lea. In 1512, Neagoe Basarab daruiamanastirii Glavacioc, intre altele, §i 260 de obroace de griu"3. Acteleinterne it arata pa avind o large arie de raspindire pe tot cuprinsulTarii Borninesti, in veacurile XVIXVIII.

In veacul al XVII-lea, cind banita este amintita rar, obrocul estepomenit in sute de acte, hind masura de capacitate cea mai raspinditain aceasta vreme. Cu obrocul se mgsurau uneori cantitati mari de cereale.La 1695, in Condica vistieriei lui C. Brincoveanu, este amintita o cantitatede 8 813 obroace de griu 4.

Obrocul s-a mentinut mai molt in Oltenia, unde este intilnit si lasfirsitul secolului al XVIII-lea i inceputul celui urmator 6, cind in restultarii predomina banita.

Cu obrocul se masurau cerealele : griul, orzul, ovazul, meiulmai tirziu, porumbul, apoi fasolea, mazarea, bobul, uneori chiar ceapa 6.

Ca masuri precise, de o capacitate determinate, sint cunoscuste inMuntenia doug feluri de obroace : ntici, de 22 de ocale, mari, de 44 deocale. Doug acte din veacul al XVII-lea ant pe deplin lamuritoare inprivinta felului obroacelor si a raportului dintre ele. Astfel, la 20 octombrie1680 si la 7 mai 1689 se intareste manastirii Ostrovul un mertic de 200obroace de griu de 22 de oca, care fac obroace mari 100" 7. Sint si alteacte, din aceeasi vreme, care vorbesc despre marimea unuia sau altuiadin cele doug feluri de obroace amintite in Tara Romineasca ping laOlt 8.

in masura moderns, capacitatea obrocului mic este de 37,356 litri,iar a celui mare de 74,712 1.

1 D. P. Bogdan, Glosarul cuvintelor romtnesti din documentele slavo- romine, Bucuresti,1946, sub voce. Aici se da' numai sensul de mertic, rents.

2 Doc. priv. ist. Rom., veac. XIII XV, p. 42.3 Ibidem, veac. XVI, vol. I, p. 85; vezi si vol. II, p. 48-49, 118, 211, 216, 403 passim.4 Condica vistieriei lui C. Brincoveanu, p. 125.5 Vezi doc. din 1776, mai 12 ; 1780, sept. 6 ; 1785 apr. 21 ; 1825 etc. (Documenle pri-

vind relaftile aprare, p. 604, 713 ; D. Z. Furnica, Din istoria comer(ului, p. 113 ; N. Iorga, Sludiisi doc., XXV, p. 87).

6 N. lorga, Siudii si doc., XIV, p. 57 (doc. din 1738, iun. 8) ; XXV, p. 87 (doc. din 1825)$i 198 (obroace de gunoi, 1819).

7 Arh. St. Buc., cp. Arges, LXX bis/10 $i 12.8 La 15 apr. 1673, Grigore Ghica hotfir5ste Ca poporenii sa fac5 4 zile de clacil preo-

Wor for sau sa le dea ,,un obroc de griu de oat 44" (Acad. R.P.R., XCIV/8). Un obroc deaceeasi mSrime, de 44 de ocale, ne este semnalat si de actul din 2 mart. 1674 (Acad. R.P.R.,XCIV/61. La 6 nov. 1680, $erban Cantacuzino diiruia mSn5stirii Dintr-un Lemn din rinduialagrilet.ii din judetul Vilcea 200 obroace de griu de 22 oca" (Acad. R.P.R., CCl/32 $i N. Iorga.Doc. Canlacuzinilor, p. 102-103). In raspunsul aceluiasi domn ciitre Impitratul Leopold, din1688, se vorbeste despre ,.obrocul ce umbld tntr-aceastil fara ,li care este de oca 22" (N. Iorga, Gene-alogia Canlacuzinilor, p. 231).

9i

www.dacoromanica.ro


Din timpul ocupatiei Olteniei de catre austrieci, an ramas citevastiri cu privire la obrocul cu care se masurau cerealele in aceasta parte atarii. Una din ele arata ca obrocul este o masura valaha de aproximativo jumatate de cibla transilvaneana 1; alta din 1726 ca un obroc de griu(probabil mare) are 66 de ocale 2 (aproximativ 112 litri). 0 stire de prin1716-1717, tot din Oltenia, vine sa adauge date not cu privire la raportuldintre obrocul mic i obrocul mare, altul decit cel cunoscut pentru restulTarii Rominesti si care, dupa" cum am vazut, era de 1/2. Astfel, in satulOtesani, al manastirii Horezu, se face un calcul pentru transformareamai.multor obroace mici in obroace mari : ... mali obroace 18 cM (fac)velichi obroace 12 ; mali obroace 36 cin velichi obroace 24 ; mali obroace27 cin velichi obroace 18" 3. Observam ca in acest caz raportul dintreobroacele mari cele mici este de 2/3. in cazul in care obroacele amintitela 1726, de 66 de ocale, sint obroace marl cum este foarte probabilcele mici aveau in Oltenia 44 de ocale, cit aveau cele mari in Muntenia.

Alaturind cifrele indicatoare ale capacitatii celor trei categorii deobroace, constatate documentar de 22, 44 si 66 de ocale observamca ele formeaza de fapt o progresie aritmetica, ceea ce arata ca a existatprobabil o regula de stabilire a marimii obroacelor.

Pe linga obroacele amintite mai sus de 22, 44 si 66 de ocalemai exista si altele, purtind denumirea oraselor in care §i in jurul crora,erau folosite : obrocul Pitestilor 4, obrocul Rimnicului 5, al Buzauluial Foc,anilor 7. Capacitatea acestora n-o cunoastem, deoarece nici undocument nu spune cite ocale aveau. (Este posibil in aceste cazuri sa fievorba de obroace-etalon pastrate in orasele respective.)

incepind cu a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, obroculeste tot mai rar amintit in acte, locul sau fiind luat de alte masuri, indeo-sebi de banita.

Banita. Banita apace documentar la sfirsitul veacului al XVI-lea,o intilnim sporadic in veacul urmator, ca sa predomine fats de toatecelelalte masuri de capacitate pentru cereale in veacul al XVIII-lea si inprima jumatate a secolului trecut.

Cea dintii mentiune cunoscuta a banitei este din 1 aprilie 1597,intr-un act prin care Mihai Viteazul poruncea ca sa-i fie intoarse Stancai

1 C. Giurescu, Material pentru istoria 011entei supt austrieci, I, p. 276.2 Ibidem, II, p. 48.3 N. Iorga, Studii si dor., XIV, p. 15.4 La 12 mart. 1647, un anume Stefan datora lui Stan din Nlerisani 12 obroace de grit!,

cu obrocul Pitestilor" (Arh. St. Buc., m-rea Radii Voda, XIX/10).6 La 14 mai 1678 este amintit Intr-un act pretul a 28 de obroace de griu, de a Rtmni-

cului" (Arh. St. Buc., ms. 173, f. 609).6 La 4 febr. 1691 este mentionat obrocul Buzaului" de griu, care, pc vreme de foamete,

pre%uia un galben (Arh. St. Buc., ep. Buzau, XLVIII/59).7 Intr-un doc. din 20 oct. 1675 se vorbeste despre 30 de obroace de mei di a Focsanilor"

(Arh. St. Buc., mitrop. Tfirii Rom., LXXXIX/19).

si

,

www.dacoromanica.ro


din Bogdanesti (Vilcea) 50 banite de mei" 1. In veacul al XVII-lea,banitele mai sint amintite destul de rar in Oltenia, tot in regiunea,Vilcei2, apoi in regiunea Teleormans si Buzau4. Prin urmare, in veaculal XVII-lea, banita o intilnim in diferite regiuni ale Orli, depktate intreele, pentru ca apoi, in veacul al XVIII-lea si in prima jumatate a secoluluial XIX-lea, s-o gasim raspindita pe intreg teritoriul Tarii Rominesti.

Stiri sigure despre capacitatea banitei nu avem decit din veaculal XVIII-lea 5. Este foarte probabil ca banita, inlocuind obrocul, a luatsi marimea acestuia ; cele mai multe referint,e despre capacitatea baniteidrepte" o arata a fi de 22 de ocale, adica exact marimea obrocului micsi a chilei de Stambul. Astfel, pentru a da citeva exemple, la 20 aprilie1752 porumbul se dijmuia cu banita de 22 de ocale 6 ; la 20 iulie 1771,s-au strins intr-o groapa, din uiumul de la o moara, 122 de banite decereale, banita de oca 22"7 ; in aceeasi vreme, in judetele Gorj si Mehedintirenta din porumb se dadea cu banita de oca doozeci si doo" s .

Documentele din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si ince-putul celui urmator semnaleaza, insa si banite de alte capacitati, si anumede 18, 14 9, 24 10, 20, 25 11 etc. ocale.

Diferenta aceasta provenea uneori ca si la child din faptulca se calcula marimea banitei dupa, greutatea hectolitrica a cerealelor.La 1781, la Meteleu-Buzau, banita de mei era socotita 22 de ocale, intime ce acelea de orz si griu aveau 21 si 20 de ocale, iar cea. de porumb25 12 ; la 1804 se motiveaza ca banita de griu a iesit numai de 33 de ocale,nu de 35, fiind griul usurel" 13.

Alteori banita isi 'Astra capacitatea pe care o stabilise traditialocals. La inceputul secolului al XIX-lea, la Bucov-Saac, porumbul sedijmuia cu banita mosiei ce din vechime s-a urmat, care poate sa fie,ca 28 oca" 14.

In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, schimbindu-se modul depercepere a rentei din porumb si luindu-se nu dupa recolta (una din zece),

1 Doc. priv. 1st. Rom., veac. XVI, vol. VI, p. 259. In vol. IV, p. 276, este amintita banitaIntro tnsemliare din 1661, facuta pe un doe. din 1577. Mention5m a In onomastics numele debanip este mai vechi (Ibidem, I, p. 80, II, p. 98 passim).

2 Arh. St. Buc.. m-rea Hurezi, XII/2 (doe. din 1676, sept. 4).3 Doc. priv. ist. Rom., veac. XVI, vol. IV, p. 276 (Insemnare din 1661).4 Acad. R.P.R.. MCCCXXIID3 (doe. din 1657, iunie 11).5 In secolul al XVII-lea este greu de spus eft avea banita. intr-un doc. din 11 inn. 1657

citat la nota precedentil se spune ea 20 de banite filceau 16 chile (poate fi vorba, even-tual, de chile de Istambul).

6 N. Iorga. Sludii si doc., V, p. 197; vezi si p. 201 (doc. din 1799).7 Doc. rela(ii agrare, p. 581.8 Ibidem, p. 684 (doc. din 1782, apr. 301. Vezi si ,,Bul. Com. Ist.", V, p. 278; Arhivele

Oltenit i", 1935. p. 433 ; V. A. Urechia, op. cit., XI, p. 691, XIII, p. 309 etc.9 Miron Coslin ", III, 1915, p. 46 (doe. din 1742, nov. 3).1° Doc. agrare, p. 602 (doc. din 1776, mart. 27)." Ibidem, p. 679-680. Vezi si $t. Grecianu, Genealogiile documenlate, II, p. 62-64 (doe.

din 1803).12 Doc. relo(ii agrare, p. 679-680." V. A. Urechia, op. cit., XI, p. 330.14 Ibidem, XIII, p. 385.

relaiii

www.dacoromanica.ro

1364 D. MIOC ;i N. STOICESCU 14

ci du$' pogon (cite patru banite de boabe pe pogon) 1, proprietarii domosii au cautat sa traga foloase si din aceasta inselindu-i pe Varaniiclacasi, au ridicat capacitatea banitei, zisa de dijma, pina. la 50 de ocalei chiar mai mult. Astfel, la 11 noiembrie 1779 si mai apoi, in 1780, taranii

din Ocnita-Dimbovita se pling domniei ea egumenul manastirii Dealule is dijma din porumb cu banita de 50 si 52 de ocale 2. in alte parti,banita de dijma era de 30-36 3 sau 42 de ocale 4. Pentru a pune capatneintelegerilor de felul celor de mai sus, domnia dg, o serie de dispozitiiprin care fixeaza capacitatea banitei la 22 de ocale 5. Aceasta capacitateoficiall este legiferata In 1780, prin Pravilniceasca Candied, 6i apoi,in 1819, prin Legiuirea lui Caragea 7.

La 1831 se spune ca aceasta banita de 22 de ocale este stiuta detoti de obste" 8, ceea ce arata ea se ajunsese la generalizarea ei. Inaintede aceasta insa, in unele invoieli agricole dintre tarani i stapinii de mosii,primii pentru a se pune la adapost de silniciile proprietarilor cereauca la masuratul porumbului sa is dijma cu banita de oca 22, iar nu maimare" 9.

La inceputul veacului al XIX-lea, constatam ca exists o banitaa vistieriei, de 44 de ocale 1o, echivalenta deci cu obrocul mare sau cudoua banite mici.

La 1832 se iau o serie de hotariri pentru uniformizarea masurilorde capacitate pe toata Cara 11. Cu acest prilej se introduce o noua capa-citate a banitei, anume de 40 de ocale banita mare si de 20 de ocale ceamica (67,92 1 respectiv, 33,963 1), chila de 400 de ocale avind 20 debanite maxi sau 40 de banite mici. Acum Waits, devine un submultiplual chilei.

Aceste banite de 20 si 40 de ocale s-au folosit in toata Vara pina laintroducerea sistemului metric. Ca denumire ca masura de capacitate,banita a continuat sa existe i dupg aceasta, fiintind ping, in zilele noastre,sub forma dubludecalitrului.

1 In Pravilniceasca Condicd (Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., p. 84), se prevede ca dijmadin porumb se va da, ca pina atunci, o banita din zece. La sfirsitul legiuirii (p. 156), dispo-zitia din text e modificata, precizindu-se ca se vor da patru banite de cite 22 de ocale la pogon,fapt confirmat apoi de numeroase documente. Vezi si S. Columbeanu, Evolulia raporturiloragrare din Tara Romineascd dupd rdscoala lui Tudor Vladimirescu pfnd la Regulamentul Organic,1822 -1831, In Studii ,ci materiale de islorie modernd, II, p. 30-31.

2 Doc. relalii aqrare, p. 657 si 662-663.3 Ibidem, p. 502.4 Ibidem, p. 726, 793, 804, 879, 881 etc. Vezi $i V. A. Urechia, op. cit., V, p. 121; X,

p. 193, si S. Columbeanu, op. cit.. p. 34.5 V. A. Urechia, op. cit., XIII, p. 385 si III, p. 333.6 Pravilniceasca Condicd, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1957, p. 84.7 Legiuirea Caragea, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1955, p. 46. Banita de sliuleti era

considerate ca fiind de cloud on mai mica decit aceea cu porumb curatat. In PravilniceascaCondicd, p. 84 si in Legiuirea Caragea, p. 46, se prevede ca dijma la pogonul de porumb era de patrubanite de 22 de ocale de boabe sau de opt banite de stiuleti (cocoloase). Vezi Analele parla-menlare, 1831. p. 569.

8 Analele parlamentare, 1831, p. 565 ; vezi si p. 10.Doc. relalii agrare. p. 571.

10 V. A. Urechia, op. cit., III, p. 333 (doc. din 1819 sept. 18).11 Vezi amanunte mai jos, la chili, p. 1368-1369.

si,

si

si

si,

si

si

Si

°

www.dacoromanica.ro


Din prima jumatate a secolului trecut exists si citeva stiri despremodul cum se stabilea banita-etalon sau, cum zic documentele, despreaiarul" 1 banitei. Astfel, se luau cite 10 ocale de grin, porumb, meisi orz si cintarindu-se acestea de bacal-basa cu balanta de Taligrad,cu care se aprobeaza masurile, cintarul de 44 de oca", si amestecindu-seapoi se forma o banita de 40 de ocale 2. Un alt document vorbeste deun mod putin mai deosebit de stabilire a aiarului banitei. In 1841 martie 9se porunceste de catre vistierie magistratului orasului Giurgiu sg, seis patru feluri de producturi : porumb, grin, mei si orz, de fiescare cite5 oca, eintarite cu palanta Tarigradului amestecindu-le toate la unloc, sa se puie tot intr-acea banita de fier" ; aceasta trebuia apoi scutu-rata o data si, umplindu-se al doilea, sa se raza cu acel fier ce este trimispentru aceasta" ; suma producturilor dintr-insa va iesi deplin oca 40" 3.

Chita. Chila a patruns in Tara Romineasca pe la mijlocul veaculuial XVI-lea, dupg, caderea ei sub dominatia otomana. 4 Cea dintli men-tiune cunoscuta din actele interne este din 1587, cind se aminteste caun oarecare Rustea cumparg, de la David ocina in Talpasesti, cu bani,vite si cu 12 chile de mei" 5.

In poruncile sultanilor catre domnii Tariff Rominesti, chila estepomenita mai devreme, la 22 ianuarie 1560, 15 februarie 1566 etc. 6.Este foarte probabil ca ea a fost adoptata in aceasta vreme, in legaturg,cu furniturile de cereale pe care Tara Romineasca era obligata sa, le livrezeImperiului otoman 7.

Ca masura de capacitate pentru cereale, chila se foloseste pe totcuprinsul tarii, ping, la introducerea sistemului modern de masuri, indeosebiin relatiile comerciale cu Imperiul otoman. Flind o masura mare, decalcul, chila era utilizata in livrarile si vinzarile de cantitati mari de cereale,

Pentru semnifical,ia cuvintului turcesc aiar : 1) controlul metalelor, greutlitilor si masu-rilor ; 2) greutate, masura ; 3) ayar-etmek a incerca moneda de our sau argint, a potrivi pen-dula, ceasul ; vezi M. Malouf, Dictionnaire lure-francais, sub voce.

2 Arh. St. Buc., Vornicia dinrauntru, dos. 749/1841, f. 87-88. Cf. si I. Ghica, Mdsurite.si greutd(ile romtnesti $i moldovenesti, 1848, p. 58, n. 1. Aceeasi explicatie a aiarului (cu patrupArti egale din patru feluri de cereale) si In Annuaire de la Principaute de Valachie, 1842, p. 156.

3 Arh. St. Buc.. Vornicia dinlauntru, dos. 895/1843, f. 127-127 v.4 L. Saineanu, Influenta orienlala gi Dicfionarul Arad. Rom., 1930, ambele sub voce.5 Doc. prim ist. Rom., veac. XVI. vol. V, p. 315. Intr-o trad. rom. a unui doe., chila e

amintitil la 1565-1566, adica In vremea In care apare si In poruncile turcelti (ibidem, vol.III, p. 215).

6 Cat. doc. turcesti, I, p. 30-31, 35, 36.7 Este greu de spus dacil not am adoptat de la turci numai numele sau si capacitatea

chilei, deoarece stirile despre marimea ei shit asa cum vom vedea mai ttrzii. Cum in porun-cile turcesti citate este vorba de chile de Istambul si cum la not nu exists Inca chila, este foarteprobabil ca la Inceput s-a folosit chila cu capacitatea din Imperiul otoman. Asa s-ar explicade cc, la 11 itin. 1657, se spune CS 20 de banite fac 16 chile (Acad. R.P.R., MCCCXXIII/3).Cum Insa In Tara Romtneasca mai existau in aceasta vreme doua masuri obrocul si banita ,cu o capacitate apropiata de a child de Istambul (22 de ocale). nu avea rost folosirea alteia deaceeasi marime ; chila a devenit astfel pentru locuitorii Tarii Rominesti o masura mai mare decltacestea doua.

1i,

www.dacoromanica.ro

1366 D. MIOC @i N. STOICESCU 16

indeosebi in comertul extern sau in achizitiile fleute de stat. 0 intilnimsi pe piata interns, mult mai rar insa.

In privinta mkimii, observam ea nisi una dintre masurile medievalerominesti nu inregistreaza o variatie atit de mare ca cea a chilei din TaraRomineasca. Capacitatea chilei difera, in timp, nu numai pe secole sipe decenii, ci chiar pe ani, iar in spatiu chila este aproape mereu alta, dela judet la judet. In 1833, aceasta diversitate a mdrimii chilei se recunosteade Care organele de stat astfel : ...Atit chilele, cit si banitele sa urmeazain fiescare judet cu o deosebire foarte insemnkoare" 1. Actele din eacurileXVIII XIX pomenesc adesea dP chila chila Giurgiovului"Stambolchila" de asemenea, ca si la banita si obroc, de chila mare 2Si chila mid 3.

In cazul chilelor socotite la greutate, este sigur ca aceasta variatienu depindea numai de diverse traditii locale, ci si de greutatea boabelorcerealelor. La 17 august 1816, boierii din Tara Romineasca spun cu toataclaritatea desi cam. incorect gramatical card cind este grittl »tarela bob si plin de miez, este mai multe oca in child" 4, iar la 8 martie 1804se explid ca, au iesit numai 264 ocale de grin la child, fiind griul usure1"5.La aceeasi cereals se inregistrau deci variatii la greutatea chilei dupacum era recolta.

Cea dintii relatie pe care o cunoastem despre capacitates chilei estedin 11 iunie 1655, cind se arata ca, in judetul Buzau, banita umbla inchill cite 16" 6. Este desigur vorba de un raport intre chila mare si banitamica, cea de 22 de ocale ; cu alte cuvinte, chila de Buzau, despre careeste vorba, avea 352 de ocale la mijlocul secolului al XVII-lea.

Spre sfirsitul veacului al XVII-lea, la 15 mai 1690, mai multi sdtenidin Birlogu (jud. Vilcea) se imprumuta cu mei de la un boier, si anumecu chile 20, care fac oboroace 80 ..., insa oborocul de oca 22" 7. Aicieste desigur vorba de chila mid, care, dupa cum se vede, avea in Vilcea88 de ocale.

In fostul judet Arges, in a doua jumatate a veacului al XVIII-lea,chila mid, de mei avea 96 de ocale, cea de porumb stiuleti 112 si 200 deocale 8, iar chila de porumb boabe 120 de ocale 6, in time ce in judetulTeleorman chila de mei avea 120 si 144 de ocale 1°.

Buletin", gazetii oficialil, 26 febr. 1833, p. 66.2 Vezi doc. din 1781, apr. 3 (Arhivele Olteniei", 1935, p. 256). La mijlocul secolului

trecut, chila mica era jumatate din cea mare, avind 10 bane (D. Iarcu, Timpul" din 24 ian.1857. p. 4).

8 Doc. din 1776, mart. 27 ; 1803, mai 3 ; 1847, febr. 6 etc. Doc. relalii agrare. p. 602 ;$t. Grecianu, Genealogiile docameniale, II, p. 60 ; Arh. St. Buc., A. N., All1ID CCLX I nil.

V. A. Urechia, op. cif., X A, p. 928.5 Ibidem, XI, p. 330.6 Acad. R.P.R., ms. rom. 3474, f. 3 v.7 Arh. St. Budapesta, orig. rom., fotocopie la Inst. de ist. Bucure§li.8 Doc. relafii ware, p. 602.9 Ibidem, p. 543." Arhivele Oltenici ", 1935. p. 127.

\Br5ilei",

1

4

rt.a. si,

www.dacoromanica.ro


Cit privete vestita chila a Brailei, aceasta avea, la sfir§itul secoluluial XVIII-lea, 240 de ocale de griu 1, la 1818, 11 chile de Istambul 2 (careavea la rindul sau 18 22 de ocale) 3, iar la 1819, 242 de ocale 4 (adica,exact 11 chile de Istambul de cite 22 de ocale).

La 23 februarie 1832 chila de Braila a fost fixata, la 240 de ocalepentru griu §i mei, 352 pentru porumb (aceasta se numea chila cea mare")§i 200 pentru orz i ovaz 5.

Trebuie sa, remarca,m faptul ca chila Brailei pe unde ,,se facecea mai mare exportatiie" de cereale 6 servea uneori ca etalon pentrucelelalte judete. La 24 decembrie 1831, otcirmuirea" judetului Mehedintiarata ca, intrucit in acel judet locuitorii nu obi§nuiau a-§i stringe rodurilein socoteala de chile, ci... in slung, de ocale", a trebuit sa calculeze chiladrept 360 oca, dupa a Ibrailii" 7.

in judetul Rimnicul Sarat, la 1788-1789, o chila de griu cuprindeaopt banite, adica 176 de ocale 8. La 1738, chila Giurgiului avea ,vase chilede Istambul 9 (deci circa 120 de ocale, fiind de doug on mai mica decita Brailei).

La 1804 fiind griul wrel", acesta avea 264 de ocale de chiral°,iar la 17 august 1816 boierii au fixat chila de griu la 300 de ocale pentrunartul de piine al brutarilor din Bucure§till.

in listele de preturi ale cerealelor pe anii 1831 1832, publicate inA rialele parlamentaren sau aflate in manuscris13, capacitatea extremde diferita a chilei este scoasa §i mai bine in evidenta. Astfel, pentru anul1831, listele consemneaza capacitatea chilei la 120 de ocale la toate pro-dusele in judetele Muscel §i Vilcea, 176 de ocale in judetele Arge§, Dimbovi-ta, Teleorman §i Vla§ca ; in judetele Olt, Romanati Dolj, griul, porumbul§i meiul erau socotite la 176 de ocale, orzul la 136, respectiv 130, iar ovazulla 120, 90 i, respectiv, 130 de ocale ; chila avea apoi 240 de ocale in judetulIalomita, 260 in judetul R. Sarat, 300 pentru griu, porumb *i mei, 200pentru orz §i 180, respectiv 170, pentru ovaz, in judetele Braila §i Buzau,

1 N. Iorga. Studii si doc., V, p. 547; vezi Hurmuzaki, XIV/3, p. 205.2 1 810 chile de Braila faceau 20 000 de chile de Istambul (Cat. doc. turceq1i, I, p. 255).3 Hurmuzaki, XIV,3, p. 206; P. P. Panaitescu, Cdldlori poloni, p. 242 ; Mehmet Mus-

tafa, Studii", 1962, nr. 2, p. 410. Inainte de aceasta vreme, la mijlocul secolului al XVIII-lea,chila de Istambul avea 25,66 kg (Revue de la Faculte des Sciences economiques de l'Uni-versite d'Istambul", XI, 1950, nr. 1-4, p. 179, apud F. Constanliniu, Silua(ia clacaqilor dinTara Romfneascd in perioada 1740 -1774, Studii", XII, 1959, nr. 3, p. 74, n. 4). Si in Impe-rial otoman existau. de altfel, chile de marimi diferite ; aceea de Salonic avea 84 de ocale(N. Svoronos, Le commerce de Salonique au XVIIIe siPcle, Paris. 1956).

4 Cat. doc. turceqti, I, p. 269.5 Analele parlamentare, 1831-1832, p. 642 si I. Cojocaru, op. cit., II, p. 498.6 Mentionarn ca, in hatul" din 1826, se prevedea ca pentru zahereaua livrata Impe-

riului otoman sa plateasca pretul dupa Matti ce sa va rupe pa fieseare an la schclaBrailii" (N. Iorga, Studii si doc., XXI, p. 51).

I. Cojocaru, op, cit., II, p. 491.8 Hurmuzaki, XIV/3, p. 453-455.9 Anatefter, ed. D. C. Giurescu, In Studii si materiale de isforie medie, V, p. 477.

1° V. A. Urechia, op. it., XI, p. 330.Ibidem, X A; p. 925.

12 Analele parlamentare, 1831-1832. p. 640.13 A111. St. Buc., Vornicia dinlauntru. dos. 528/1832.

vi

si

sa7

11

www.dacoromanica.ro


360 in judetul Mehedinti, 360 pentru griu, 240 pentru porumb, 380 pentrumei si 189 pentru orz si ovaz in judetul Gorj, 369 pentru griu, porumbsi mei, 240 pentru orz si 220 pentru ovaz, in judetul Ilfov si 400 de ocalepentru griu, 300, respectiv 360, pentru porumb si 240 la orz si ovaz injudetele Prahova si Sacuieni I. Precum se vede, in unele judete chilaavea aceeasi marime pentru toate produsele (120, 176, 240, 260 sau 360de ocale), iar in altele marimi diferite, variind intre 90 si 400 de ocale.In toate judetele unde chila avea capacitati variate, dupa produse, celemai usoare erau socotite ovazul si orzul, care aveau cea mai mica greutatehectolitrica.

Pentru anul 1832 capacitatea, chilei in unele judete ne apare, inaceleasi liste, diferita de aceea din anul precedent. In Arges, bungoara,ea nu mai este de 176, ci de 120 de ocale, in Gorj nu mai este de 360, cide 176 2 (este vorba, foarte probabil, de chila mare si de chila mica,inauntrul aceluiasi judet, adica de 120 si 176 in Arges si 176 si 360 inGorj).

Dar aceleasi liste mai scot in evidenta si un alt fapt, si anume cain unele judete chila se socotea numai ca masura de capacitate, subdivizatain ocale de capacitate. De indata ce pentru toate cerealele ce se vindeaugriu, porumb, mei, orz si ovaz chila este mentionata ca fund aceeasi,avind de pilda 176 de ocale in Arges, Dimbovita, Vlasca, este evident canu poate fi Torba decit despre ocale de capacitate, stand ca alta estegreutatea unei ocale pline cu mei si alta a uneia plina cu ovaz. In schimb,in alte judete si acestea formeaza majoritatea dat hind ca marimeachilei este aratata a fi alta aproape pentru fiecare din produse dupa den-sitatea for sau cum am zice in termeni moderni dupa greutateahectolitrica, este sigur ca aici si calculul si pretul se faceau in ocale ddgreutate.

In anul 1832, ca urmare a deosebirilor existente intre judete in.privinta marimii chilei, magazine de rezerva ale statului au fost nevoitesa calculeze toate produsele colectate direct in unitatea cea mai micade capacitate, dar care era aceeasi in intreaga tars, ocaua, in loc de chin,ceea ce, evident, ingreuia mult calculele 3.

Aceasta situatie, care producea serioase perturbatii in raporturilecomerciale si funciare, ca si la stringerea cerealelor de care stat, a silitorganele de resort Vornicia treburilor dinlauntru si Vistieria sa ismasuri de indreptare.

In 1832 se hotaraste ca in toate judetele capacitatea chilei s fieaceeasi, si anume de 400 de ocale, impartita in zece banite a 40 de ocalesau 20 de banite a cite 20 de ocale fiecare. Vistieria 'urma sa trimita injudete si orase asemenea banite, care trebuiau sa fie puse in circulatie cudata de 1 ianuarie 1833 4. Yn proiectul de vinzare a vamilor pe 1833 sepreciza, la punctul 49 : Chila pentru producturi de acum inainte va fi

1 Analele parlamentare, 1831-1832, p. 640.2 Arh. St Buc., Vornicia dinliinntru, dos. 528/1832.8 Buletin", gazeta oficiala, 26 febr. 1833, p. 66.4 Arh. St. Buc., Vistieria, dos. 4322/1832, f. 8-8 v.

www.dacoromanica.ro

19 mAsuatLE MEDIEVALE DE CAPACITATE DIN TARA ROMINEASCA 1369

de zece banite, banita de cite oca 40 (patruzeci) i va insuma oca patrusute ; pentru inlesnire insa, se va face douazeci jumatati de baniti de citeoca dougzeci aceasta masura se va ob§ti in toata tara" 1. Aceasta/9ob§tire" se face printr-o publicatie" a Departamentului Finantelor,la 12 ianuarie 1833, interesanta §i pentru alte considerente decit masurile.Dupg ce se atrage atentia asupra neorinduielilor ce produce vistierieiintrebuintarea feluritelor masuri, dupg obiceiul fie§caruia judet", searata ca stapinirea, aflindu-se cu cea mai palrunzatoare ingrijire spreinaintarea negotului §i intre negutitori §i cumparatori, cum §iintre proprietari cu locuitorii claca§i", hotara§te :

1) Desfiintarea tuturor vechilor masuri (a chilelor pe judete) ;2) In locul for se introduce in intreaga tars o masura chila cu

care se vor masura toate produsele, in suma hotaritg de oca 400, facutaafar cu grin, mei, porumb §i orz, impartita in 10 baniti, una de oca 40sau in 20, pentru inlesnire la masuratoare §i carat, una de oca 20" ;

3) Se vor trimite la ocirmuirile judetelor cite doua banite, una de40, socotita zece in chila, §i alta de oca 20, socotitg 20 in chill..." 2.

De§i a avut de infruntat aproape peste tot folosirea traditionalla chilelor locale, noua chila a reu§it in cele din urma sa se impun'a' ca unitatede mAsura pentru cereale.

La 16 februarie 1833, in situatia rodirii" pe anul 1832, toate cere-alele sint calculate in chile de 400 de ocale 3. Oficial deci chila era consi-derate ca avind 400 de ocale.

In anul 1838 la 5 ani dupg stabilirea chilei de 400 de ocalechila de griu, mei §i porumb se socotea in toate judetele la 400 de ocale,in timp ce in citeva judete (Romanati, Prahova, Olt) orzul gi ovazulcare erau mai ware sint calculate la 270-360 orzul §i 240-272ovazu14. Se continua deci, in unele judete, calculul cerealelor dupggreutate. Peste 10 ani, in 1848, se poate observa ca, dace in judeteleArge§, Braila, Muscel, Teleorman i Vla§ca se vindeau toate cerealele cuaceemi chila, de 400 de ocale, iar in Dolj §i 1Viehedinti cu suta de ocale,in judetele Prahova §i Romanati vinzgrile se faceau tot cu chile diferite,dupa categoria de cereale, calculate deci in ocale greutate : griul, porumbul§i meiul la 400 de ocale (in Prahova, meiul la 420 de ocale), orzul la 360,respectiv 340 de ocale, iar ovazul la 300 de ocale 3. Oricum insa diferenteledintre aceste chile §i aceea oficialg, numita Mita icirii" 6, nu mai erauatit de mari ca inainte.

Chila-etalon se stabilea pe baza a zece banite-etalon 7.In concluzie, pentru chila din Tara Romineasca, este de retinut :1) Marea ei diversitate, de la aparitie *i ping la, 1832 ;

1 ,.Buletin ", gazeta oficiala, 4 ian. 1833, nr. 1, p. 9.2 Ibidem, 16 ian. 1833, p. 16; cf. si Arh. St. Buc., Vornicia dinlauntru, dos. 694/1833,

f. 238.3 Analele parlamentare, t. III, p. I, 1832-1833. p. 450. Vezi si Cantor de at'is,1837, p. 8_4 Arh. St. Buc., Vornicia dinlauntru, dos. 1952/1838.5 Ibidem, dos. 408/1848.6 I. Cojocaru, op. cit., II, p. 547.7 Vezi stabilirea etalonului la banita, mai sus, p. 1367.

ai

liniatirea

www.dacoromanica.ro

1370 D. WOG ;i N. STOICESCU 20

2) Stabilirea unei capacitati unitare pe intreaga Ora, la 1832, de400 de ocale (zece banite a 40 de ocale), ceea ce in m/sur/ modern/ arface 679,268 1.

Cezvirta. Denumirea 1 acestei ma,suri de capacitate pentru materiiuscate §i de greutate este mentionat/ mai intii la sfir§itul veacului alXVII-lea 2 (ca masura de suprafat/ este amintitA la inceputul secoluluial XVII-lea).

In comparatie cu alte mAsuri de capacitate, cezvirta este pomenitg,in actele veacurilor mult mai rar, uneori singura, alteoriins/ insotind chila.

Un document din 1757 ne aratA c/ 50 1/2 de chile §i 6 cezvirte fac 51de chile §i doug cezvirte 3, ceea ce insemneaz/ ca cezvirta era a opta partedin, child 4 (cea de suprafata era a 4-a parte din pogon). Fiind un sub-multiplu al chilei, marimea cezvirtei era divers/, dup5, cum diferit5, era §ichila. Astfel, intre veniturile mo§iei Fle§tii (jud. Arge§) a mitropoliei,pe anul 1774, sint §i 30 de cezvirte de mei po oca 12", 340 de cezvirtede porumb §tiuleti po oca 25", alte 100 de cezvirte de porumb §tiuletipo oca 14" 5 j la 1757, la Ciol/ne§ti-Teleorman, cezvirta de mei era77 za oca 18" 6.

In primele decenii ale veacului al XIX-lea, cezvirta este amintitamai ales In leg /turd cu aprovizionarea cu cereale §i fain/ a armatei ruse,in luptele acesteia cu turcii7 (in aceasta vreme este vorba foarte probabilde masura ruseasca).

Ocaua. Este de origine turceasca°, p/trunzind in pirile romine dup/cotropirea for de catre turci. Documentar, o intilnim in veacul al XVII-lea,utilizath, mai des ca masura de capacitate pentru lichide §1 ca masurade greutate §i mai rar ca masura de capacitate pentru materii uscate.Totu§i, o g/sim folosit/ la masuratul griului, meiului, porumbului, alfAinei etc. 9.

Capacitatea ocalei pentru materii uscate, in masura modernA, erade 1,698 11°. Ocaua-etalon se stabilea prin cintArirea a cite 100 de dramuri

1 Vezi G. Ghibanescu, Slovar, anexa la Ispisoace si zapise, 111/2, p. 67.2 La 1692, iul. 10, o cedvite" de mei era pretuita la 80 de ban! (Arh. St. Buc.,

m-rea Hurezi, L11/8).3 Doc. relatii agrare. p. 542.4 I. C. Filitti, Principatele rornine de la 1828 la 1834, Bucuresti, 1934, p. 342, n. 24,

considera ca o child de Muntenia facea trei cestverte ; una de Moldova cloud".5 Doe. relatii aqrare, p. 602.6 Ibidem, p. 542. In articolul citat, F. Constantiniu admite ca cezvirta = 16 ocale

(Studii", 1959, nr. 3, p. 91, nota 2).7 V. A. Urechia, op. cit., XI. p. 734 ; Arh. St. Buc., Vornicia dinlauntru, dos. 246, 551,

576, 620 si 1708'1831, 2 015/1832, 799, 2 046, 2 047/1833 etc ; Buletin", gazeta °Bejaia, 1834,p. 102 si Buletinul oficial" din 27 nov. 1853. 3 mai 1854 etc.

8 L. pineanu, Influenta orientald, sub voce, 4i N. Iorga, Istoria rorninilor fn chipuri fiicoane, III, p. 229.

9 Doc. relatii agrare, p. 542 (doc. din 1757, Sept. 30); Bul. Corn. 1st.", IX, 1930, p.124(doc. din 1758, nov. 20).

10 Gr. Gantilli, op. cit.. p. 96 ; Al. Zanne. op. cit., p. 53-54 : Mdsuri .i greutafi.Colectiune de legi, Bucuresti. 1886, p. 205.

XVITI-XIX,

www.dacoromanica.ro

21 MASURILE MEDIEVALE DE CAPACITATE DIN TARA Rom/NEAsCA 1371

de grin, porumb, mei §i orz, care, amestecate, formau ocaua de capacitatepentru materii uscate, avind mg,rimea de 1,698 11.

Ca masurl de capacitate si greutate, ocaua a existat pin5, in veaculal XX-lea. Submultiplii ei erau cei de la greutate. (Vezi Studii",1964, nr. 1).

Mgsuri de capacitate pentru cereale, de importantl practica, maimica si de circulatie mai restrins5, in timp §i spatiu, in vremea de care noocup5,m, au mai fost : ferdela, mierta, meld, gavanul, speia ii primanul.

Ferdela. Atit ca m'asurA, cit ca termen, se pare ca, ferdela a fostimprumutatA din Transilvania 2.

Ea este o masura de suprafa0, de capacitate §i de greutate. CamAsur'a, de capacitate pentru materii uscate, o constata'm documentarla sfirsitul veacului al XVI-lea. Astfel, in timpul domniilor lui MihneaTurcitul (1577-1583 §i 1585-1591), la Vrabeti (r. Strehaia) se cumpa,ra,un loc cu bani i cu 5 ferdele de mei" 3.

In timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601) si in primaldeceniu al veacului al XVII-lea intr-o vreme de strinse relatii cuTransilvania sint adesea amintite in tranzactiile comerciale, ca prqin nature, ferdele de griu 4, de orz 5, de mei 6, de Mina, 7, §i chiar denuci 8.

Este de observat ca ferdela o intilnim faspindit'a, in fostele judeteMehedinti, Rimnicul Vilcea, Arges, Dirabovita, Buda §i RimniculSa;rat, adicg, in regiunile limitrofe Transilvaniei.

In timp, ferdela o ggsim des amintit'a la sfir§itul secolului al XVI-lea§i in primele dou'a, decenii ale veacului urmator ; extrem de rar mai estepomenita, in veacul al XVIII-lea 9 §i al XIX-lea 10, indeosebi in Oltenia.

Sari directe despre capacitatea ferdelei din Tara Romineasd, nuavem decit din veacul al XIX-lea. Pentru epoca ei de aparitie §i veacurile

A. Kupffer, Travaux de la commission pour fixer (es mesures et les poids de l'Empire deRussie. St. Petersburg, 1841, p. 138.

2 Diet. Arad. Rom., t. II, p. I, sub voce, si S. Mlndrescu, Influenfa culturei germane asupranoastra , Influenfa germand asupra limbii romfne, Iasi, 1904. p. 47.

3 Do:. pay. ist. Rom., El, veac. XVII, vol. I, p. 382.4 La 28 apr. 1605, se spune ca In 1595 Stan cumparase de la popa Pirvu ocimi in CApri-

oru (r. Tirgoviste), cu bani si cu ,,50 ferdele de grlu" (ibidem, p. 164).5 La 1605, apr. 18, Nan cump5r5 niste ogoare la Chiojd (r. Cislau) cu bani 51 cu ,.3 ferdele

de orz" (ibidem, p. 162).6 Stancul postelnic cumparase la < 1593-1601 > o curiltura in Sticuiani (r. Tirgoviste)

cu bani si ,.cu douA ferdele de mei 5i cloud ferdele de orz" (ibidem, vol. II. p. 399).La 1600, iulie 9, Nicolae Patrascu porunceste sá se restituie 80 de ferdele de fain6.1uate

de la o moarA din Pitesti (Arh. St. Buc., ms. 479, f. 45).8 La 1597 apr. 3, Mihai Viteazul porunceste 55 se Inapoieze Stancal din Bogda'nesti

(r. Rimnicul Vilceal ceea ce i s-a luaL In mod samavolnic, tntre care si ,.50 banite de mei 5i 9ferdele de nuci" (Doe. prie. ist. Rom., B. veac. XVI, vol. VI, p. 259).

9 In 1747-1748, la Balteni si Barbatesti, dijma din porumb se lua cu ferdela (N. lorga.Studii si dor., XIV , p. 71-72), iar Ia 1790 este amintitti ferdela de porumb (ibidem, VIII, p. 83).

20 La 1832, In Craiova. ferdela se masura cu cintarul, avind 14 ocale (ibidem, XXV,p. 140-141). In acest caz era un gen de banitA. Vezi si N. lorga, Situalia agrard, economicdsocial?' a 011eniei, p. 52, si Studii doc., XXV, p. 67, 68, 73, 86. 87 passim.

11 o. 5292

§i

1

7

§i8,

www.dacoromanica.ro

1372 D. MIOC ti N. STOICESCI.1 22

XVII XVIII, mAximea ferdelei n-o putem decit deduce din comparatiapretului ei cu pretul altor m'asuri a caror capacitate ne este cunoseufl,pline cu acelasi fel de grgunte, ca si din analogia cu ferdela ardeleanLAstfel, constatam ca pretul unei ferdele de griu era foarte apropiat deeel al obrocului de griu. In 1595, 1600-1602, 1607 si 1617, ferdela de griucosta 100-120 de aspri, iar obrocul de griu, in 1617, se plgtea cu 100 deaspri si in 1605, pe vreme de foamete, Cu 200 de aspri. La 29 martie 1611,Stan cumpar6 o ocinA in B6,1ilesti (r. Muscel), cu bani i cu 20 ferdelede griu, obrocul cite 100 aspri, fac 2 000 aspri" 1. Acest document, dupAcum se vede, identificA ferdela cu obrocul. In 1691, la vama de la Clinenise plgtea de ferdela de griu 1 ban 2, adica tot atit cit se plAtea,epocA anterioarI, pentru un obroc. In aceeasi vreme, pentru o povar6de griu se pl.gtea 6 bani, ceea ce arata ca ferdela era de. aproximativ 1/6din povara, (125 : 6 = 21 de ocale).

In Transilvania, ferdela era a patra parte din gAleat5, i avea 16cofe3, deci in jur de 20 25 1. Far& a se putea conchide cu sigurant5i, putemtotusi deduce din marturiile vremii ca ma'ximea ferdelei din Tara Romi-neasc6, in veacurile XVI XVIII, era apropiata de cea a obroculuimic si a banitei 4, deci, in masurg moderng, ea avea intre 34 §i 38 1.

Mierta merta). Mierta este o m'a",surI de capacitate pentrucereale, comuna celor trei taxi rominesti, mai rar folosita in Tara Romi-nease6, Transilvania mult mai frecvent in Moldova 5.

In izvoarele documentare ale Taxii Rominesti, mierta apare inprima treime a veacului al XVII-lea o intilnim doar in regiunea Buzgal-lui 6 si a Tirgu-Jiului 7. Asupra msrimii ei nu avem referinte, dar, dup'a%preturi i dup'a situatia din Transilvania, ea pare a fi fost de mArimeaferdelei, banitei obrocului mic. Astfel, o mierta de griu, la 1620, costa90 de aspri 8, in timp ce obrocul valora 100 de aspri. In Transilvania,.ea avea 16 cofe, adic5, era egall cu ferdela, pe cind in Moldova' a variatin timp de la 16 9 pins la 110 ocale 10, ceea ce ar putea fi eventual valabili pentru regiunea BuzAului.

Sacul. Desi nu era o mAsura; precisl, folosindu-se mai ales la trans-portul cerealelor, sacul era cotat la vAraile de margine ca unitate de m6sura,

1 Acad. R.P.R., DCXLI/32. Vezi $1 doe. din 1670. nov. 20 (Arh. St. Buc., ep. RImnic,.I.V111(17).

2 N. Iorga, Studii si doc., V, p. 366. $1 XII, p. 16.a $t. Mete$, Situafia economicd a romtnilor din Tara Fagorasului, p. I.XXIV.

Cf. $i B. P. Hasdeu, op. cit., sub voce, care afirma ca banita este sinonim cu ferdela..D. P. Bogdan, op. cit.. sub voce.

6 La 8 apr. 1605 se men' ioneazil vinzarea unei ocine la B5nulesti (r. Cis15.0, pe vreme defoamete, cu bani cu 3 mierte de miilai si 2 de griu (Doc. priv. ist. Rom., 13, veac. XVII, vol. I,p. 161 162).

7 La 8 apr. 1620 shit amintite mierte de grit' la Strimba Si Corcolati (r. Tg.-Jiu) (Al-Stefulescu, Doc. slavo-romtne relative la Gori, p. 398-399). Un sat Merta este amintit In jud.Teleorman, is 1804 (N. forge, Studii qi doc., XVI, p. 152).

8 t1. Stefuleseu, op. cit., p. 398-399.9 M. KogAlniceanu, Letopisefe, II, p. 33, pentru anul 1684.

10 La 1776 se poruncea ca mierta sä se feed la toate tinuturile tot de o masura, adecade 110 oca" (Uricariul", IV, p. 202).

(mirta,

i

5

gi

intr-o

si ¢i

si

www.dacoromanica.ro

Tabelul nr. 1

Milsurile de capacitate pentru cereale

M a s u r a Durata circulatiei Observatil speciale

Submultiplii medievaliEchivalenta

In masura modernsin obroace,banite

Inocale

Galeata v. XIV XVII capacitatea este nesigura 20 ob. marl 880 1494,24 1

obrocul mic 22 37,356 1

Obrocul v. XVIXVIII mare 44 74,712 1

,, oltenesc mare 66 112,068 1

Banita V. XVIXIXpina la 1832 mica

mmare2244

37,356 174,712 1

Yntre 1832 si 1866micamare

2040

33,963 167, 92 1

Child v. XVI XIX ptna la 1832 Vilcea 16901831

4 ob. mici 88120

149,424 1203,760 1

Muscel 120 203,760 1Arges, DImbovita,Olt, Romanati,Teleorman, Vlasca

176 298,848 1

Braila, Ialomita 240 407,520 1Rhnnicul-Sarat 260 441,480 1BrAila-Buzau 300 509,400 1Buzau (1655) 16 banite 352 597,696 1Gorj $i Mehedinti 360 611,280 1Ilfov 369 626,562 1Prahova si Sacuieni 400 679,268 1

Intre 1832 $i 1866 In toata terra 20 de banite mi ci10 banite marl

400400

679,268 1

v. XVIII-XIX chila de Stambul 18.22 30,564-37,356 1

CezvIrta v. XVIII-XIX diverke marimi duper chila 1/8 din chilaOca v. XVII-XIX 4 litre 1,698 1

Litra v. XVII I-X IX 1/4 din oca 100 de dramuri 0,425 1

Dramul v. XVII-XIX 1/400 din oca 1/100 din litra 0,0042 1

Ferdela v. XVI-XVIII marime aproximativa 1 obroc mic 20 22 33,963-37,356 11 banita mica

Mierta v. XVII cca 30 1

www.dacoromanica.ro


pentru care se pratea o anumita; vam5,. Astfel, la inceputtl secolului alXVI-lea, de un sac de griu se lua vain5, 2 aspri1, adica exact cit luapentru doua; ferdele sau doug obroace 2. In veacul al XVII-lea, pe pietase vindeau adeseori saci de Mina; 3 si de griu 4, a cAror greutate saucapacitate nu este specificatg in documente.

In tariful vamal din 1784, sacul de orez este considerat a avea ogreutate foarte mare, de 6 chile 5 (este probabil o gresea15,, hind Vorbade banite sau de chile de Istambul ; in acest caz, ar avea 132 de dcale).

Gilvanul. Este extrem de rar amintit in documente si nu-i cunoastemcapacitatea. Din documente rezult5, c5, ggivanul era un blid mare de lemn.La 1674 se mentioneaz5, faptul c5, satele Rucar si Dragoslave dadeauschilerului de carul de mei un &Tan de mei 6; iii alt act, din 1677, i sezice blid mare" 7.

Speia. Tot in veacul al XVII-lea, actele mai pomenesc si de speiede griu si mei. In 1621, o speie de griu costa 200 de bani 8, cain citdoua obroace, iar una de mei, in 1685, 133 de bani 9. Speia este pomenit5,si pe vremea lui Constantin Brincoveanu, alaturi de obroc'10.

Marini ea speiei, din lipsa; de stiri, n-o cunoastem.Primaintl. Este amintit numai in dou5, documente vilcene, din

15 ianuarie 1582 si 8 ianuarie 1605, ca ma,sur5, de griu 11. Documentelenu dau stiri despre capacitatea sa.

b) MASURI DE CAPACITATE PENTRU LICHIDE

Pentru p5,strarea, transportul si mAsurarea materiiior lichide sifluide se foloseau : butea (butoiul, vasul, polobocul), burea, berbenqa,putina, vadra §i ocaua cu submultiplii ei (acestea dou5, din urnia; numai lamAsurat). Unele dintre ele, cum sint vadra si ocaua, au avut o capacitatedeterminatl, hind sub controlul administratiei de stat. Celelalte, nefiindmasuri fixe, au variatii marl, dup5, loc, Limp si utilizare.

Butea. Cuvint de origin latina, butea este amintit in izvoareleinterne ale phi Rominesti Ind, in veacul al XIV-lea. La 20 mai 1388,Mircea cel Batrin daruia ctitoriei sale, man5,stirea Cozia, un mertic anualde zece buti de vin 12. Butea este folosita In special pentru p0,strarea si

1 Doc. priv. ist. Rom., B, veac. XVI, vol. 1, p. 14, 46. 57.2 Vezi mai sus p. 1372.3 La 1679, iun. 7, un sac de Mina costa doi taleri (Arh. St. Buc., ep Buzau, XXXI/47.4 La 1686, oct. 21, se menponeaza vInzarea a patru saci de griu cu opt talent (ibidem,

ep. Rimnie, XII/30).6 D. Z. Furnica, Din istoria comerfulni, p. 121.6 Arh. St. Buc., m-rea Cimpulung, LXI/51.7 Acad. R.P.R., CXXX1V/4.

Doc. priv. ist. Rom., B, veac. XVII, vol. III, p. 257; IV, p. 35.9 Arh. St. Dm, m-rea Tismana, LXXXVI/20.

to Condica vislieriei lui C. Brtncoveanu, p. 30, 125; D. P. Bogdan, op. cit., sub voce, oidentiticil cu obrocul salt cosul.

Arh. St. Rhnnicul Vilcca, XV/2, $i Acad. R.P.R., DCCXXXV/2.boc. prim ist. Rom., B, veac. XIIIXV, p. 42.

3

11

de

www.dacoromanica.ro


transportul vinului, in tot cursul epocii de care ne ocup'am si pe intregcuprinsul tariff, fiind foarte adesea amintita in actele de danie, tarife vamalesi tranzactii comerciale 1, intr-o vreme in care, vinul fiMd foarte ieftin,in era necesar totdeauna s5, fie m6surat cu precizie.

Marimea butii 2 este strins legata de utilitatea ei, de scopul la careservea : mai marl cele pentru pgstrarea vinului, mai midi cele destinatetransportului. Butoaiele cele mai des intlinite in acte, de la primele men-tiuni despre capacitatea lor, aveau o sutA de vedre (circa 1 300 1). Astfel,la 1496, Radu cel Mare intArea mAn5,stirii Govora un obroc de vin dinvingriciul domnese, constind in dou6 butoaie de cite o sut5, de vedre 3.Mitrea, fost mare-vornic, d'a, la o infratire, in 1584, pe 11110 bani si obutie de vin de 100 de vedre" 4. La o vie din Izvorani sint pomenite, in1678 si doug, buti tot de cite o sut5, de vedre 3. Actele mentioneaz'a 1.110,i buti de alto capacit'ati mai mari sau mai mici decit aceasta. Este curios-

cutg, relatarea lui Paul de Alep despre butoiul urias vgzut de el in pivni-tele m -rli Tismana si care avea nu mai putin de 3000 de vedre (circa 386 h1),fiind construit din lemn de tissa, Inca in veacul al XIV-lea 6. El a ars odatA cu alto butoaie mari, in veacul al XVIII-lea cind an dat turcii focmang,stirii" 7. Documentele aratl" o diversitate deosebitA, dar fireasca,a capacit'Atii. butilors, ele fiind de cite: 2009, 18510, 18011, 11012, 9013, 7514,7015, 60 16 sau 5017 de vedre, ceea ce, in masura noastrg de azi, ar face injur de 26, 24, 23, 14, 12, 10, 9, 8 sau 6 hectolitri, socotind ca vadra dinTara Romineasca avea 12,88 litri.

Butoaiele mai mid, folosite mai ales la transportul vinului pe drumuride munte, purtau numele de burii. Ele aveau o capacitate mai redusA 14,documentele argtindu-le a fi intre 8 si 28 de vedre (circa 1-3,6 h1). Scheienii,

I Doc. priu. ist. Rom., B, veac. XIII-XV, p. 54, 64, 122, 135 etc.; veac. XVI,vol. I, p. 14, 25, 57 etc. ; vol. II, p. 4, 63, 118, passim.

2 Despre calcularea capacitatii butilor vezi partea a II-a a acestui studiu.3 Doc. priu. ist. Rom., veac. XIII-XV, p. 241.4 Ibidem, veac. XVI, vol. V, p. 159.6 Arh. St. Buc., m-rea Cimpulung, XLVI/33.8 Paul de Alep, Calatoriile patriarhului Macarie In Wile romtne, ed. E. Cioran,

p. 180.7 Al. Stefulescu, Tismana, ed. a III-a, p. 114.

In 1763, In pivnitele sale din Bucuresti, mitropolia avea 22 de buti, cu un totalde 1 628 de vedre (circa 2 097 hl). Ele erau de capacitdti diverse, si anume de 381/2, 42, 421/2,56, 63, 64, 68, 70, 71, 72, 76, cloud de cite 80 de vedre, cloud de 81, 82, 84, 85, doud de cite88, unul de 971/2 si unul de 128 de vedre (Acau. R.P.R., ms. rom. 717, f. 80).

9 Calalogul documentelor romineqti din Arhiuele Statului din Brasov, p. 673.1° N. Iorga, Studii si doc., V, p. 547.

Cataloqul citat, p. 673.19 Arh. St. Buc.. Mitrop. Tarii Rom., CL/18.13 Ibidem, condica m-riff Cozia, nr. 712, f. 490.14 Ibidem, ms. 377, f. 25.15 Doc. priu. ist. Rom., veac. XVI, vol. IV, p. 449.

Ibidem, p. 77.17 Doc. relafii agrare, p. 394.

Vezi doc. din 27 febr. 1797, In care locuitorii din Luica-Ilfov arata ca un oarc-care jupin Dumitru a adus o bute jurnatate de yin si o card cu buriul la mrinastire" (Doc.relafii agrare, p. 852).

11

II

10

$i

www.dacoromanica.ro

1376 D. MIOC fi N. STOICESCU 26

de pild'a, Igi transportau vinul pin5, la Cimpina (pia, unde se putea mergecu carul) cu butile, iar de aici pins la Brasov (pe unde se mergea numaicu calul) cu buriile 1. La inceputul secolului al XIX-lea, vama de trecerea vinului se lua inca dup5, buti 2.

in afara de vin rachiu, in buti se mai 'Astra transportaRl mierea 3.

Berbenita. Berbenitele erau vase de o capacitate mai redusa 4, folo-site mai ales la pastrarea transportul vinului si mierii de albine. DinCondica Vistieriei lui Brincoveanu reiese ca m'arimea unei berbenite erade aproximativ 3,4 cintare de miere sau 150 de ocale 5.

La inceputul secolului al XIX-lea, vama dohotului pacurii caretrecea peste hotare se lua dup'a berbenite 6.

Vadra. Vadra era unitatea de masura pentru cantitati mai mari delichide. Cuvintul este de origine slav'a' (st Apo) 7. Ea este foarte veche,fiind amintit'a in actele interne Inc a in prima jumatate a veacului al XV-lea.La 1440, se cump'ara, in hotarul Rimnicului Vilcei, vase vii, pe 3 100 devedre de yin 8. Vedrele slat amintite in mu de acte in tot cursul evuluimedia pe tot Intinsul Orli 9. Cel mai adesea, vadra este pomenita inlegatura cu obligatiile de vinarici ale taranimii, care domnie care sta-pinul feudal, precum i in vinzarile de vin, incepind chiar cu veacul alXV-lea, aldamasuri etc. Ea constituia unitatea principals de masura avinului, aceast'a bogatie de baza a economiei feudale rominesti.

Cu vadra se mai masura mierea 10, untdelemnu111 Si pacura 12.Vadra avea o anumita capacitate, fixat5, la Inceput ca celelalte

masuri prin consens obstesc, iar mai tirziu de &Are puterea de stat.La inceputul veacului al XVIII-lea, cuantumul obisnuit al vedrei drepte"sau domnesti" era de zece ocale 13, fixat in timpul domniei lui Constantin

Anatefterut lui C. Brincoveanu, ed. D. C. Giurescu, in Sludii §i materiale de istoriemedic, V, p. 411.

2 V. A. Urechia, op. cit., XI, p. 206, 216, 218, 582, 583, 592, 606.o Anatefter, ed. cit., p. 405.4 La 13 ian. 1715, parparitul in Muscel era de 6 bani pentru o bute de yin si 4 bani

pentru o berbenite (Acad. R.P.R., ms. 3683, f. 188-189), iar la 1731, aug. 8, parparul inDealul Bucureltilor era de 12 bani de bute Si 5 bani de berbenite (Acad. R.P.R., ms. rom. 403,f. 37 v. 38). Vezi si N. Iorga, Sludii si doe., V, p. 368 si 204.

5 Condica Vistieriei, p. 520, 526, 587, 595, 738 passim.6 V. A. Urechia, op. cit., XI, p. 206-216, 592-606.7 D. P. Bogdan, op. cit., qi Dicf. limbii romine moderne, sub voce.8 Doc. priv. ist. Rom., B., veac. XIIIXV, p. 107.

ibidem, p. 241, 248, 251, 268; XVI, vol I, p. 16, 130, 167, 191; vol. II, p. 74, 216;vol. III, p. 179-180, 215 passim.

18 G. GhibSnescu, Surete §i izvoade, VI, p. 228; N. Iorga, Studii f t doe., XIV, p. 49.u Arh. St. Buc., Copii sub data (doc. din 1652, iul. 10).12 V. A. Urechia, op. cit., XII, p. 411.12 N. Iorga, Studii $i doc., XIV, p. 20, 21, 25, 26, 31; III, p. 315.

si

--

-

si si

st

si

si

si

www.dacoromanica.ro

27 MASUR1LE MEDIEVALE DE CAPACITATE DIN TARA ROMINEASCA 1377

Brincoveanu, despre care se spune cä a introdus in uz o vadra, numita. vadra de Pitesti'. Aceasta este vadra de zece ocale, intilnitl in tot cursulsecolului al XVIII-lea §i pin5, la introducerea sistemului modern de masu-Mori. La mijlocul veacului al XIX-lea, comisia de unificare a masurilordin cele dou5, principate constata ca, In amindoud printipaturile, vadraeste deopotriva" d5, cite zece ocA" 2.

In documentele romine§ti din Transilvania, in special la Bra§ov, sementioneaz6 ca vadra din Tara Romineasch", numita vadra romineasca",avea 10 cofe, cofa fiind ega15, cu ocaua 3. Trebuie s5, aratAm c5, vadra aceastaromineascA" sau ciubaru de Tara RomineascA" se intrebuinta uneori§i in sudul Transilvaniei 4.

Pe ling5, vadra de 10 ocale, exista §i o vadr5, de capacitate mai mare,anume de 12 ocale, intilnita numai in Oltenia 5. Paul de Alep, vorbinddespre butoiul eel mare, de 3 000 de vedre, de la m'angstirea Tismana,precizeaza, ca fiecare vadr5, are 12 ocale 6. in 1726, la Or lea (r. Corabia)este amintita vadra dreapt6, de douasprezece oca," 7, ca, de altfel, k;i maitirziu, In.sa numai in aceasta parte a Orli. Subliniem faptul cá in Olteniaaceasta vadr5, este considerat5, dreapta" (adicA legala,) 8, a§a cum inTara Romineasc5, era aceea de 10 ocale. Aceasta vadra olteneasea estenumita uneori §i vadra mare " 2.

Yn masura noastra de azi, capacitatea vedrei obipuite, a priiRomine§ti, cea de zece ocale, era de 12,88 11', iar a vedrei mari oltene§tide 15,456 1.

Oca sau ocaua. Ocaua u este unitatea principala, de masur5,, atitpentru capacitate, cit §i pentru greutate, incepind cu secolul al XVII-lea§i pins In 1866. In actele interne, ea este eel mai adesea mentionata, camasura de greutate. Ca mAsurA, de capacitate, era folosit5, indeosebi la

1 N. Iorga, Studii si doc., X, p. 38.2 I. Cojocaru, op. cit., II, p. 769.

Cat. doc. romtnesti din Brasov, passim. In Cat. doc. grecesti din acelasi oral, se spunela 1787 sept. ca vadra romIneasca" are 10 ocale (doc. nr. 448).

4 N. Iorga, Acte rominesti si cfteva grecesti. . dirt Brasov, p. 302.5 Vadra de 12 ocale se utiliza si In Muntenia, de catre proprietarii feudali care vroiau

sa-si mareascd veniturile inselind pe tdrani, cum facea egumenul m-rii Dealu la 1779. Acestafiind finsa un abuz, domnul porunceste sd masoare cu vadra dreapta" de 10 ocale (Doc. rela(iiagrare, p. 657). La fel Ii se intimplase In 1732 ordsenilor din Ctmpul Lung, carora egumenulm-rii Radu Voda le lua vindriciul cu o vadra mare, domnul poruncind sd nu ieie vindriciul cuvadra mare fdcuta de calugilri, ci cu vadra de arama domneascd de 10 ocale" (Acad. R.P.R.,Suluri; nr. 6, doc. 35 si 27).

6 Calatoriile patriarhului Macarie, ed. cit., p. 180.7 Doc. relaiii agrare, p. 320.

La 1743, mai 19, locuitorii din Orevita si Bolbosani-Mehedinti spun ca vadra neeste dreaptd de ocd 72" (ibidem, p. 411 ; vezi si p. 658, si N. Iorga, Studii si doc., XXV, p.137).

o Doc. relaiii agrare, p. 658 si N. Iorga, Studii si doc., XXV, p. 137 ; vezi si vol. XIV,p. 73, 87.

15 Asa este ariltatd capacitatea vedrei de catre toate lucrarile privitoare la introducereanoului sistem de masuri si greutati mentionate mai sus. Vezi si Braescu D. G., Takla pentrutransformarea decalitrelor in vedre si a vedrelor to decalitri, Buzdu, 1889.

Bartal, Glossarium; Dicf. limbii romfne modern, sub voce, si L. Saineanu, Influenjaorientald.

a

a

4.

www.dacoromanica.ro

1378 D. MIOC fi N. STOICESCU 28

,m6suratul vinului, untdelemnului etc. La 21 iulie 1727, cind semasoara o bute de yin in Brincoveni se precizeaza ocao o-m facutcu cantariul" 1

Ocaua de capacitate se subdiviza in litre, cincizeci, ciocanei dramuri, avind patru litre, opt cincizeci, 16 ciocane sau 400 de

dramuri. Cind si cum au aparut acesti submultipli ai ocalei de capaci-tate este greu de precizat ; probabil ins'a ca abia in secolul al XVIII-lea,cu exceptia litrei care este mai veche. La jumatatea veacului al XIX-lea,toate aceste subdiviziuni ale ocalei existau 2.

In masur6 moderns, ocaua Tariff Rominesti avea 1,288 1, litra medie-vala 0,322 1, cinzeaca 0,161 1, ciocanul 0,081 1, iar dramul 0,0032 1.

Tabelul nr. 2

MasurIle de capacitate pentru Uchida

Vadra v. XVXIX obi§nuitamare

1012

12,880 115,456 1

Ocaua v. XVII XIX 1,288 1

Litra 9, 1/4 din oca 0,322 1

Cinzeaca v. XVIII XIX 1/8 din oca 1/2 din litra 0,161 I

Ciocanul v. XIX 1/16 din oca 1/4 din lard 1/2 din clnzcaca 0,081 1

Dramul v. XVIIIXIX 1/400 din oca 1/100 din litra 0.0032 1

Din cele prezentate in acest studiu, rezulta ca principalele masuride capacitate pentru materii uscate au fost galeata, avind ca submultipluobrocul, care au fost inlocuite apoi treptat cu chila i, respectiv, cu banita.Ca masuri de capacitate mai putin folosite au fost cezvirta, submultiplual chilei, ferdela, merta, gavanul, speia, primanul sacul. Cit privesteocaua, aceasta a fost unitatea de masurat capacitatea atit pentru lichide,eft pentru materii uscate, precum i greutatea.

Pentru materii lichide, unitatile principale de masurat an fost vadrasi submultiplul sau ocaua.

CPEAHEBEROBbIE MEPIDI EMROCTI'I B BAJIAXHI4

PE3101VIE

B arroxy (Deoxraarrama pymmxcradi HapoA o6magaa CO6CTBOIIII03l COCTOMOil mep,gOCTaTOMHO pa3BHTOtt HO cpainremuo C cucTemamu mep, HCBOBb3OBBBIIII4MIICH B COCOAIDIXciparrax. ECM! Topmniroaorneti BTIIX mep MLI o6Fraarmi pmmcxlim npegriam, amaarmitrramczaennam, TO paamepm H cooTHomexma mentgy paamepamm FIBBHIOTCH crrewrqmprecrimmpymmircroim Teoptrecmom, I:wont/Am-um CO6CTBOHHLIMII noTpe6H0cuamm.

1 N. Iorga, Studii qi doc., XIV, p. 273-274.2 Al. Zanne, op. cit., p. 54.

§i

§i

_

www.dacoromanica.ro


Bygynn napogom, OCHOBHb1111 X03Ht1CTBelI1111141 33I1FITHeM noToporo 6anio aemaegegueii Tecuo Cl3F133IIH0P C HHM C1i0T013ORCTBO, pymbmundi napog oco6enno IIHTelICHBHO 11C110316-30B331 mew.' nuoinagn H emnocTu.

1-1To RacaeTen nmemareabcTna rocygapcTna no ynopngoneumo cneTembi mep, TOOHO nporicxogur gOBOJIbH0 1103;1110, B XVII XVIII BB., yciumnanch B nepnoft nOJIOBHHeXIX Dena, uorga ocyntecTnacnorcri meponpmiTun no ym4unagun BO Beet cTpane

immepenun H BBOAIITCF1 oprammonannbni HOHTpOJII, rocygapcTna nag HHMII.B CTaTbe paccmaTpunaloTca mepbr emliocTn B Banaxml: gPYrIIMI4 egununalun

uamepenurt awrop aailMeTCH B nomegylontux pa6oTax.Ocnomiumn mepamn emnourn gJIH sepminux, ynaaaninamrt B nopngne nx nonngenun

H HC110.41b30BRIIHR, 6bIJIH caegyionme ; cibla HRH negpo, obrocul, banita, cilia, cezvirta,ocaua; menee ynoTpe6wreamimmu 6bIJIH: ferdela, merta, speia, primanul, sacul, gavanul.CuegonaTeamm, /3Cer0 12 mep win aepnonlax.

B nanecTne mep emnocTx A.MT niugnocTell ynoTpe6anancb: butca, burea, berbenita,vadra H ocaua c ee paanomignocTnmu. Ognu 143 3T1IX seep nmean onpegenennyio ne-mpluny, gpyrue npri6anauTeabnylo H Hamenguayio. flpegcTangenne o paamepax H COOT-Holmium mencgy numu gaeT npumaraeman Ta6.nnga.

LES MESURES DE CAPACITR EN USAGE EN VALACIIIEAU MOYEN AGE

Le peuple roumain possedait a l'epoque feodale un systeme propre de poids et mesures,assez complet par rapport a ceux des pays voisins. Si, pour la terminologie, nous sommes tri-butaires de nos ancetres romains, des Byzantins et des Slaves, les mesures elles-memes avecles rapports qui les unissent sont des creations specifiquement roumaines, noes des besoinscourants.

Les principales occupations des Roumains etant ]'agriculture et, lie a elle, l'elevage duMail, les mesures de longueur, de superficie et de capacite etaient les plus employees.

Ce n'est qu'assez tard, aux XVIIe et XVIIIe siecles, que l'Etat intervient pour regle-menter le systeme des poids et mesures. Son intervention s'accentue dans la premiere moitiedu XIXe siecle, lorsqu'il entreprend d'unifier les mesures en usage dans les differentes regionsdu pays et institue un controle officiel organise.

Dans ce premier article, les auteurs s'occupent des mesures de capacite utilisees en Va-lachie, se reservant d'examiner ulterieurement les autres unites de mesure.

Pour les cereales, les principales mesures de capacite etaient autrefois efbla ou galeala,obrocul, bani /a, chila, cezufrla et ocaua; on employait egalement, dans une moindre mesure,ferdela, merfa, speia, primanul, sacul et gavanul, soft au total 12 mesures de capacite pourles graines.

Pour les liquides, les principales unites de mesure etaient bulea, burea, berbenifa, vadraet ocaua avec ses sous-multiples. Certaines de ces mesures avaient sine contenance fixe, pour d'au-tres elle n'etait qu'approximative et variait d'une contree a l'autre. La valeur des dif-ferentes mesures de capacitd at leurs rapports sont indiques dans le tableau joint a l'article.

j1nMUbI,

egiumnj1,aHlrOtt

RESUME

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DESPRE PARTICIPAREA ROMINILORIN OASTEA CAZACEASCA A LUI BOGDAN HMELNITKI

DE

LIDI A DEATRNY-MEICOVA

Evenimentul politic eel mai important pe arena internationald dela mijlocul secolului al XVII-lea in Europa rdsdriteand 11 constituie rdz-boiul de eliberare sociald $i nationald a poporului ucrainean this impotrivapanilor polonezi si a exploatatorilor autohtoni. Acest flaboi a avut unlarg ecou nu numai in sinul poporului rus sau in rindurile altorpopoare slave vecine, ci si in Balcani. Cu multi simpatie era privitylupta poporului ucrainean de catre popoarele asuprite din Imperiulotoman.

Prin urmdrile sale pe planul unor schimbari pe harta politicd, a Eu-ropei rdsaritene, rdzboiul de eliberare a poporului ucrainean dddea o lo-viturd puternicd expeditiilor de jaf permanents sdvirsite de titre hoardeletatdresti sprijinite de cele mai multe on si de fortele otomane. Rdzboiul deeliberare a poporului ucrainean a cdzut greu in cumpdnd si pe planul re-latiilor diplomatice internationale in regiunea aceasta a Europei. La mij-locul secolului al XVII-lea nici o putere din rasdritul european nu puteasd facd abstractie de acest rdzboi in planurile sale de politicd, externs $iaceasta mai ales dupd ce s-a sdvirsit si actul de reunire a Ucraineicu Rusia.

Aceste imprejurdri si mai ales caracterul de eliberare sociald si na-tional/ al rdzboiului dus de poporul ucrainean explied de ce aceasta mis-care a gdsit un ecou atit de larg in sinul maselor populare din tarile ve-cine, inclusiv la poporul romin. in istoriografia sovietied si din celelalte tdrisocialiste in ultimul deceniu au apdrut numeroase studii continind infor-

www.dacoromanica.ro

1382 L. DEM8NY-MESKOVA 2

matii bogate ref eritoare la ecoul razboiului de eliberare a poporului ucrai-nean in diferite tari cum $i privitoare la sprijinul pe care 1-a avut luptapoporului ucrainean din partea diferitelor popoare din Europa eas6ri-teana 1.

Una din formele directe de sprijinire a luptei poporului ucraineande catre popoarele vecine o constituie participarea nemijlocita la luptain cadrul oastei cazacesti. Izvoarele contemporane evenimentelor permitconstatarea unei serif de fapte semnificative in aceasta privinta. Pe lingaunele relatari documentare cu caracter de exemple, un izvor foarte impor-tant, care ne permite sa tragem concluzii cu privire la participarea popoa-relor vecine inclusiv a rominilor in oastea cazaceasca, it constituie regis-trul oastei cazacesti Intocmit in urma prevederilor pacii de la Zborov, in-cheiata intre Polonia Ucraina lui B. Hmelnitki in 1649. Registrul pu-blicat Inca in a doua jumatate a secolului trecut 2 in ultimul timp a atrasatentia mai multor cercetatori sovietici. Analiza cea mai recenta, cunoscutanoua, a fost facuta de catre F. P. *evcenko in interesanta sa lucrare17aimulati ma 31001-10.40, 38'.t31£i Yxpainu 3 Pocieio 6 cepeOuni XVII cm.3,aparuta in 1939 la Kiev. evcenko a examinat acest izvor deosebit depretios in ce priveste reconstituirea organizarii militare a oastei cazacesti,mai ales din punctul de vedere al compozitiei ei sociale. El a analizat insa,e adevarat mai sumar, i compozitia nationals a oastei cazacesti si ademonstrat ca alaturi de ucraineni printre cazacii lui Hmelnitki erau nu-merosi rusi, romini, polonezi, bieloru,i, sirbi, bulgari, unguri, cehi, germani

A Dintre lucrarile mai not amintiin culegerea Boccoethatenue Yxpazzicu c Poccueti,Moscova, 1954, si studiile lui 0. Kompan, Buitue 61136aabItOi eiicrtu ynpaincnoso napoayna paaeumon artmuOeoaa.abnoso pyny e HoAbuti, Kiev, 1954; Veena Drujba, culegere dearticole, Praga, 1956 $i allele.

2 Peecmpa eceso Boacna 3anopodsccnoso nome 36opoecKoeo aoeoeopa c soportemnoribcnum 17itom Raaumupom cocmaeiterocue 1649 zoaa, onma6ps 16 Om x nananume nonoganniinny 0. M. BorAationcninn, Moscova, 1875. Registrul cuprinde numele a 37 745de cazaci, cum sustine Bogdanovski, dupa altii, care au cercetat mai recent originalul, numarulcazacilor registru se ridica la 40 447 de cazaci (cf. F. P. evcenko, Hartimuntti maonottomitati p. 181) cei Inscrisi In registru shit impartiti in 16 regimente, 9 asezatepe partea dreaptii a Nistrului iar 7 pe cea stingd. Cele 16 regimente aveau un efectiv dupacum urmeazA : Cigirinski 3 291 de cazaci, Cerkasski 2 808, Kanevski 2 957, Korsunski3 333, Beloterkovski 3 035, Umanski 2 929, Braslayski 2 662, Kalnitki 1 976, Kiev-ski 1 792, Pereiaslayski 2 851, Kropivenski 2 010, Mirgorodski 2 630, Paltayski2 441, Prilutski 2 106, Nejinski 991 si Cernigovski 1 007. Dupa parerea unanima acercetatorilor registrul de fapt nu cuprinde cleat o parte dintre cazacii lui B. Hmelnitki,In realitate numarul total al cazacilor era mult mai mare. Multi cazaci care au luptat inoastea cazaceasca nu au putut fi cuprinsi In registrul amintit, care era conform prevederilorOen de la Zborov, limitat.

3 Lucrarea lui F. P. $evcenko a fost analizatd multilateral si apreciatil in ansamblu cafiind reusitd intr-o recenzie publicata In Bonpocil ncTopnx" (nr. 1 pe anul 1962, p. 148-153)semnata de acad. M. N. Tihomirov si A. N. Maltev.

§i

inclusi inae'sczni.,

www.dacoromanica.ro

3 PARTICIPAREA ROMINILOR IN OASTEA CAZACEASCA 1383

§i chiar turci si tatari1. Examinarea registrului ceea ce de fapt consti-tuie obiectul notei de fata din punctul de vedere al participkii ro-rainilor la oastea cazaceasca permite sa facem unele constatari, dupa pa-rerea noastra, interesante.

S-a mai afirmat in istoriografia marxista din Rominia ca teritoriullocuit de cazaci constituia un pullet de atractie si pentru taranii fugari dinregiunile vecine, inclusiv din Moldova, si nu numai din aceasta tara romi-neasca, ci si din celelalte doua 2. Chiar in ajunul izbucnirii miscarii in Uerai-na putem semnala un caz interesant de asezare a unui taran romin fugarin Ucraina in satul Sniatinka. Printre cei 32 de tarani ai satului respectivinsirati in document cu mentionarea obligatiilor for feudale este unul cunumele de Iacko Voloszin (documental este scris in limba poloneza) mairecent asezat in satul Sniatinka si ca nou asezat se bucura de unele scutiriin ce prive§te obligatiile sale feudale pe un timp limitat" dupa trecereacaruia va lucra in calitate de kmet" ne precizeaza documentu13.Alte documente pomenesc de un oarecare Stepan Volosenin, ataman,pereselenet 4, deci tot un romin asezat mai recent in partile cazacesti. Unalt Volosenin se asaza si se stabile§te in 1648 impreuna cu 101 oameniin ormul ucrainean Valuiki 5. Un fapt care demonstreaza ca nu numaitaranii fugari din tarile roraine se stabileau in partile cazacesti, ci chiarslujitori, care intrau in Ucraina in slujba militara a hatmanului Hmel-nitki, ne relateaza in Scrisoarea sa insusi voievodul Moldovei Gh. Stefan.La 22 mai 1655 Gh. Stefan informind pe Gh. RakOczi al II-lea desprelegaturile rasculatilor seimeni cu cazacii lui B. Hmelnitki arata ca informa-tiile respective le-a obtinut solul lui de la un fost slujitor din Suceava, cares-a stabilit in Ucraina, s-a casatorit acolo §i a intrat in slujba luiB. Hmelnitki 6.

In documente ucrainene gasim *tiri referitoare la participarea unordetasamente romine§ti in luptele purtate de cazaci chiar de la inceputulizbucnirii razboiului de eliberare. Samuil Kusevici din Lvov in insemnarilesale despre razboi relateaza faptul interesant ca la asediul orasului Lvov,facut de cazaci, a participat un detasament de ostasi valahi cu o buna expe-

1 Sevcenko pe baza cercetarii registrului constatil ca In oastca cazaceasca au participat228 de romtni, 67 de bulgari $i strbi, 11 greci, mai mult de 200 de polonezi, 36 de evrei, 15 tigani,mai mult de 30 de maghiari, numerosi nemti, bielorusi, suedezi, un Insemnat numar de cehislovaci. Dui:a aprecierea lui Sevcenko circa 6 % din oastea cazAccascA o formau strAinii(F. P. evcenko, op. cit., p. 238-246).

2 E. Stanescu. Colaborarea militard dinlre romini si cazaci to ultimul sfert at neaculuiat XV l-lea, In Studii", VII (1954), nr. 3, p. 119-144 si nr. 4, p. 187-213.

BoccoeOurienue Ypzpawibt c Poccuell. goxymenmbr, vol. I, Moscova, 1954,p. 395-397.

Ibidem, p. 321 $i 394.6 Ibidem, p. 394.6 Sandor SzilAgyi, Erdely es az iszakkeleti habord. Levelek Is oktralok, vol. I, Buda-

pesta, 1890, p. 396-397.

gi

a

www.dacoromanica.ro

1384 L. DEMENY- ME$KOVA 4

rientA militarI. Detasamentul a fost condus chiar de o rude a hatmanuluicAzacesc, Zaharia Hmelnitki 1. Participarea unor detasamente moldovenesti

muntenesti In razboiul dus de poporul ucrainean impotriva panilorp olonezi de partea oastei caz'acesti ne este relatata si de documentele cance-lariei tarului Rusiei. Iosif, vistiernicul lui Paisie, patriarh de Ierusalim, adeclarat in fata reprezentantilor departamentului treburilor din afar&(flocoabcF HA npRF aa) a Statului rus CI el, cu ocazia calatoriei sale din 1648in Ucraina i in Moldova, a luat cunostinfa de faptul alaturi de cazacian luptat Impotriva polonezilor oameni din Moldova $i Muntenia" (Aamo.ri)auct He, Aa myruaci He mogu")2.

Revenind la registrul cazacesc care constituie izvorul de capetenieprivitor la participarea romin' ilor in oastea cgzaceasca a lui Hmelnitkimentionam cg, in istoriografia sovieticl Inca acum 10 ani a fost relevataaceasta participare. In 1953, In comunicarea sa publicata ulterior intr-oculegere consacrata reunirii Ucrainei cu Rusia, A. F. Ermolenko stria :Registrul oastei Zaporojene, Intocmit dup6 victoria de ling& Zborov,tontine date despre slujba a 400 de cazaci-moldoveni in oastea cazaceascaucraineanA," 3. 0 mentiune despre rominii participanti in oastea caza-ceasca a facut si I. S. Miller In articolul sau pomenit mai sus. F. P. Sevcenkoa reluat din nou ins& toat5, problema in cartea sa despre relatiile politice sieconomice ucrainene-ruse In perioada respectivA i afirmA, spre deosebirede Ermolenko, ca in registru figureazg doar un numar de 228 de romini4.

Ce constatam din registrul amintit ? In primul rind amintim aicica in el figureazg un numar impresionant de cazaci purtind numele deBortozuun, Bounumeib BoAoufun, Briatuun, Boriotuuttetwo, BoAmbittemo,Boripufelow, Bortotuufetoco, Boreoutemco, Rcrututteloco, Bocermo, Emmet-ow,Botarza, Raoutico, forme de nume de familie considerate indeobste de totiistoricii amintiti mai sus ca .desemnind pe acei cazaci care sint de prove-nienta romineascg 5. Asa cum arata i F.P. evcenko numai acei care purtaunumele de B0.1102litili sau B0.402Ublit sint intr-un numar de 131. Dar numarultotal al celor care poartg numele de 130.402111ln, Bortozubttt, B0.402tfUlt sauBotousunelf se ridia la 157 de cazaci. Printre nume care au suferitintr-o masura mai mare influenta limbii ucrainene si au fost mai sensibiladaptate la cerintele onomasticii ucrainene sint : Bortoluunetwo, BOAOULN-tienxo, Bortouswerixo, Bortouietwo, Boanuetoro, Boioceruco. Adgugind la

1 Nepefict ao icmopii 37xpaircu-Pycu, Lvov, 1898, vol. IV, p. 56.2 Boccoeourteuue Yxpauum c Poccueii. Jomixertmu, vol. II, Moscova, 1953, p. 90.

A. F. Ermolenko, Yxpauncxo-mo.aaaecKue omuou2euus e eo0bi 0C80600UMe4ibliOli80171-02 yxpauucKozo napoaa, In culegerea Boccoeaumeitue Yispautibt c Poccueii, Moscova,1954, p. 226.

4 F. P. $evcenko, op. cit., p. 238.5 Tntr -o lucrare publicata In 1958 D. P. Bogdan sublinia ca Sufixul uttb se folo-

seste to formarea partit de cuvint care arata originea etnica sau starea socials ca de exempluB.tmeapuub, Cpsounb, B4acme.2urcb. Astfcl In onomastica actelor ucrainene avem Bottom:tubIn acte din 1359, 1377 si 1404..., care este termenul rusesc polnoglasic pentru moldovean,purtatorii acestor nume fiind moldoveni emigrati In tarile rusesti". Tot In aceeasi lucrareD. P. Bogdan arata Pronume dupa tam de unde yin exprima : ../3.4axurcb, B./tautly-Lbcare Inseamna s originar din Tara RomIneasca s" (D. P. Bogdan, Legaluri tntre onomasticaactelor moldovenesti si ucrainene de ptnd la jumatatea sec. al XV-lea, in Studii privind rela(iileromtno-ruse i romlno-sovietice, I.S.R.S., Bucuresti, 1958, p. 52 si 59).

§i

ca

www.dacoromanica.ro

5 PARTICIPAREA ROMINILOR ly OASTEA CAZACEASCA 1385

acestea numele de E.20210£0, Baouoca sau precum si aceleade Baax, B0.10X i Boaex constatam ca acei cazaci care au fostinclusi in registru sub acest nume sint in numar de 52. In total deci numa-rul cazacilor care poarta nume amintite mai sus se ridica la 208. Nu trebuiescapat din vedere faptul ca in documentele slavone lloaaattus se folosestepentru statul moldovean, iar Boaaailetozo desemnind pe unul care eraoriginar din Moldova. Acest lucru ne-a dus la concluzia sa extragem din re-gistrul amintit si pe acei cazaci care poarta numele de familie Boaaattermosau Emaancnuti. Numarul acestora este de 52. Farb, discutie ca o serie denume ca Ha3ap ,aatcox, Oecmo Mymarcetwo, Paaya, Hutunsi, Owcuza, CaexaBacapa6, Repueopma, Bepna §i altele ascund cazaci de origine romineasca§i acest lucru este recunoscut §i de F.P. Sevcenko 1. In plus ne-a retinutatentia §i faptul de altfel semnalat §i. de F.P. Sevcenko 2 Ca printreostasii inregistrati figureaza un numar mare de cazaci purtind numelede I' artayx, ratiaynoe, fatiaynetmo. Este cunoscut ca termenul de haiducnu este de origine ucraineana. In istoria tarilor romine acest termen areinsa explicatie. Haiduc era taranul fugar, razvratit in Moldova si Tara Romi-neasca. Acest sens al cuvintului era raspindit $i in Transilvania unde noti-unea respective in perioada secolelor XVI XVII inseamna si o parte aoastei principelui Transilvaniei, adica pe acei tarani liberi din comitateleapusene ale principatului care erau supusi unor anumite obligatii militare.in aceste conditil trebuie sa admitem impreuna cu F.P. Sevcenko ca ori-ginea celor 38 de cazaci care figureaza in registrul oastei zaporojenesub acest nume putea fi numai romineasca. in felul acesta socotim canumarul rominilor participanti la oastea cazaceasca si inscrisi in registruera mai mare decit acel de 228 de cazaci admisi de Sevcenko. Subliniem inplus ea, avind in vedere specificul izvorului de care dispunem, nu se poatestabili cu rigiditate numarul efectiv al rominilor participanti in oastea luiB. Hmelnitki. Nu trebuie sa scapam din vedere ca.majoritatea rominilorinscrisi in rindurile cazacilor proveneau din rindurile taranilor fugari. Aces-tia aveau tot interesul sa-si schimbe numele pentru a ingreuia cautareasi readucerea for la domeniile de unde an fugit de catre stapinii feudali. Caaceasta era o practice indeobste raspindita, printre cei care fugeau, esteatestata de izvoare. In acest sens este extrem de interesant un documentdin 1639. La 28 iulie 1639 Ion Movila-voda adresindu-se bistritenilor arata :',In zilele trecute a fugit un om ran din curtea mea, care a facut pagubb,foarte mare aici in satul meu" si u roaga pe fiecare din Domniile Voastre,am trimis a c o l o . . . . doua slugi ale mele . . . sa puneti sa se caute In tinutulDomniilor Voastre, caci de buns seamy este acolo, in satul cu nume Rodna.Stu sigur ca s-a grabit acolo si data nu s-a dus acolo, dar va merge acolo.Rog pe Domniile Voastre, pe fiecare, sa dovediti atita prietenie, sa dati unom de omenie pe linga oamenii mei, sä-1 caute nu numai acolo in Rodna,ci si aiurea unde it pot sti". Am redat atit de larg continutul documentuluipentru faptul ca el arunca o lumina asupra metodelor de care se foloseaustapinii feudali in urmarirea si prinderea taranilor fugari. Dar pentru tema

1 F. P. Soicenko, op. cit., p. 238.2 ibidem, 193.

.6401.1teliN0

www.dacoromanica.ro

1386 L. DEI1/418\1Y MESKOVA 6

articolului de lap,' ne intereseaza cu deosebire penultimul pasaj in care sespune ea taranul care a fugit aici in satul meu s-a chemat Ivan, dar stiucd acolo se va 1?umi cu alt nume cum obisnuiesc astfel de ticalost" 1 (subl.noastra L. 31.) Deci practiea schimbarii numelui de catre taranii fugaricare se stabileau in alta parte a tarn sau in tari vecine, era in genere raspin-dita. Ea servea taranilor fugari drept un mijloc de aparare in fata stapinilorfeudali, care ii urmareau.

in aeeste imprejurari nu trebuie sa ne surprinda faptul ea multitarani romini fugiti in Ucraina au numele mic foarte apropiat de celenerainene sau chiar specific ucrainene. La fel se impune constatarea cade fapt erau mult mai multi tarani romini fugiti in Ucraina din Moldova,Tara Romineasca sau chiar din Transilvania care o data stabiliti acoloi-au schimbat numele.

Yn anexele alaturate sint extrase numele rominilor pe regimentei companii, asa cum sint ele rinduite in izvor. Am scos separat pe cei

ce poarta numele de Boeacateroco. Analiza datelor referitoare la numarulcelor care poarta numele de Bartax, B0.11071i111-1, BOAOX, BortomunethBotoulun, Brzamun, Bortomunenno, Bortouatnenno, Bortouiemio, B0.1102U-

ufettso, Borloauetltco, Rautunenno, pe regimente se prezinta astfel : Cigi-rinski 17 ; Cerkasski 20 ; Kanevski 20 ; Korsunski 30 ; Belo-terkovski 6 ; Umanki 18 ; Braslayski 25 ; Kalnitki 13 ;Kievski 3 ; Pereiaslayski 4 ; Kropivenski 11; Mirgorodski 14 ;Poltayski 19 ; Prilutki 5 ; Cernigovski 3. in ce priveste numelede Bozaaneutco sau Bozdaucsuti situatia pe regimente se prezinta astfel :Cerkaski 4 ; Kanevski 10 ; Korsunski 8 ; Umanski 3 ; Kal-nitki 1 ; Kievski 4 ; Pereiaslayski 7 ; Kropivenski 2 ; Mirgo-rodski 6 ; Prilutki 5 ; Niejinski 2.

Concluzia care se desprinde din aceste date consta in aceea ca numaruleel mai mare de romini era in regimentele situate la dreapta de Nipru,ceea ce era si firesc, acestea fund in vecinatatea teritoriilor locuite deromini. Prezenta rominilor in oastea cazaceasca a lui Bogdan Hmelnitkieste si ea o marturie de lupta- comuna a popoarelor romin i ucraineanin decursul veacurilor, lupta pentru libertate.

COM1-13 Bopouoecnalt:

cornua Eyaicuicnast:

comma EopoeuuKaa:

ANEXA 1

11031K 141/1114PIIHCH14171

XBeA0pb B0J1011112H73

,EkAurpo B0J101111.1H73

14BaHaimio BonomminMaHyttno Bonounain,Maticumi, Bonouthurbrpnrops Bonouan.

1 A Veress. Documente priviloare la isloria Ardealului, Moldooei TOrii Romlnesli.Acle si scrisori, vol. X (1637-1660), BucureW, 1938, p. 60-61.www.dacoromanica.ro

7 PARTICIPAREA ROMINILOR IN OASTEA C,AZACEASC.A

comma Meaecaoecsaa:

comma 1Ka6omumemaa:comma Onoesmumcnas:comma 1Cpe.emuyunas:

COMM llomoumas:comma ro AM:moms:

COMM Ocmanoecicas:

COMM 17empalunoea:comma gpazuneea:

comma Moutenzfeea:

comma Mapxoea:comma Caeapcmoeo:comma Kynamoecmoeo:

comma Caeuma:comma Moutencma:comma gomommoecnaa;

comma Cznapoay6oea:comma Bonumuoea:

comma Kynaeuna:

32c. 5292

Maxenars BononnonIlasno Bononnon1413aHla BOROIIII1111, Xsegoporiatn,Bacmis BononmummtoMapco Bonounmemio14BaHanmo B031011[11117)

Caton, Boum:bunMHxailao Bononmwi,gemugs BonocernioTimm BonocemioILIBannasa Bonomuirs

110.11Feb TIEPHACHI4H

MIMEO BOROLIIIIHMKO

Onufaci, BoaonimneuxoHymn BoaomemtoMHTI,HO

lirOFIAma B03101111,1H1

FIBRE B031011111FleHRO

glom° BonoananermoMIT° BOJIOMIAH7,Mapco B04011114H1BaCbE0 BOJIODIHHOB WITbHBRII1HeTpocl)egops BoaoartrffemtoCffgops B0J1011111H'brepaemn Boaonnurr,HBaRaunco BOJI011111H1

HnpmTa BoaounurbMaTBeii BOJIOIEHH'brpHgbico Bonountriemioraspium B0J101.1114H1

110,11H% HAHEBCRIM

APAFITp0 BOJIOHIHHOHItO

Ffribli0 BOJI0IIIIIHeHROCumin BanarbrpHIAbli0 &MEMO

CeMCWI, BoaounnieHma14Bannto B03101111.1111

Mffxattao B0J101.111.1111

Onexca Boni:mon,Bacmco Bonounon.

1387

B0J101111.111'b

BonommnemmoBOROIIIHITb

IIBaHb Banana.,

www.dacoromanica.ro

1388 L. DEMtNY-MP.,5KOVA tS

coma Boadaueuxoea:

comma rytturta:

comma EaxuAtoea:

comma AnapOeea:

comma Muxatiaoecnaa:

comma ropaymuna:

comma Bepytteunoea:

control ,r(eAtRoaa:

comma Ileaxnuaeuxoca:

comma Tyaionenxoea:

comma Ifypbtustwea:

COMM.

COM143

comma

Kopaoecicas:

Kocmeuxoea:

PlAteneecitaa:

B0J10111bIti'b

CTenaHi. BonoumlirbBaciato BoaoumurbRane Ham, Boaoinuwi,

Flcbao BOZOILIEIH'b

FIChK0 B0710L111411%

0J111XBI4p11 B0J101111411%

Jlecmto BoaounurbXaegop% Beam' ItrbMapaa B WIC/DINH%

Cemeas Bozomum,

110J1H13 HOPCYHCHIM

flpema Boncaum,fipeMa Bommumn

comma Marbzuma ropoOuticaoao:

comma ,aeAtnoaa:

comma raepuaeuxoca:

comics Oatuanoraa:

Baena% BonounmemioCamia Bo.nouememioflpema Boaounmeaao

amino BoaonumsaeCIACCI B0J101.1111H'b

Hamm BonounmeatioAHApymao Bonomarri,Bacanb B0J1011114H1.1431bKO BOR011.11111%

VInbao Bononwirbrpallewb BoaounmemaaBacbao BoacammeamoHaainao B 0710111411M

MHKHTa B0J1011114HeHHO

Hewn B03101111111%

AllApyLLIISO B0J101.1111H1

Pajlbao Boncnummemto

ROCTIOWL B0J101111111%

rpkmeal, B031011114111.

Bacaab Bonommiri,Caeaa BononianenuoJlemio B0.11011111H%

M11p0H1 B 0310111RM,

HOCTIT B0310111RHI

Bacuar. BonolumasBaum, B03101111111%Caama B0J101110H%XBegOp'b B0J1011114H%

MIICIACO

www.dacoromanica.ro

9 PARTICIPAREA ROMINILOR IN OASTEA CAZACEA.SCA 1389

110JIR'b BSJIOLIEPHOBCH1413

°Haub Ho Boncaumm,Baemio Bononmin,Cea Li o 13aaui mien xo

gopnbla liamenb mecmetino:TOPIII4LIA:ER1314PA mteTetuto:

comma Hoanbeopoamas

comes ,I4a6ancsas:

comma gepuzaacKa.s:

comics Ifymo6Pacsas:

comma Heancnas:comma Poi. anoecnas:

comma Jlczabiascertmas:

comma Pati.lopoacncts:

comma lise6ancnaa:comets Ifpacnancnaa:comma ropannozinas:

comma AseKcanapoesa:comma flsanzpzas:

(Decbxo Boaoumn.rpl4lIegh BOROIIII4lleHHOAmilTpainem-co BO.TIOIIIIIII1

ITOJI fc'E YMAHC RH n

Mxxatino Bonomma%rplIPOpl BOROIIIHHeHRO

JlaaapT. BonorumwbAHTOHI, BOJIOLIIIIHeIrl+

AHTOHI, Bonen:mi-coFlpema B0.401E1311%

M11311H1 BOJI0IIIIIH'Is

rpmropann BOROIIIIIIPLOneHea BOROIIIIIIIT,111Te(Dairh BoaonnurhIty3T, BoaouumewbAHApItt BOROIIII4111Cemeirb BoaommeinioMaTaurb BonounumIlmakini. Bonommin,rpitHegb Bozoiumn,Bacmar, BOROLIIHWI,

TroVDaH'b BOSIOIIIIIHI

Mali% BPACJIABCHun

Bunn'. Bonourna%Mnxatizo Boaomairl,

Hemp() BOROILI14111

10CbK0 BOROILIIIH%Bapanca BOHOIIIVIIISCDegOVI, BaammnenuoIiiipmno BOROIIIIIII%

rpmas Boaomeiwoklaanaumo Boaounitmranpumuis Bonomminlirpintropaum BoaoununBacmab Bonouim,Tpmozbam. Beal:mm.1,

www.dacoromanica.ro

1390

comna HmnoabcxaA:

COMMA 11111Mxoecxas :

COMMA Eaertanoecxas:

comics gaca.Anutocaa:

comma gepnacennas:

comma Eopufocoocxas.

comna 17oepe6btcnon:

comma HAbitcnaA:

combs Kynancycas:comma TepAtufxas:COMICS Omenmuncnast:

cowls Bbnutfnaa:comma HemupoecKaa:

comma Eunennoeo:comna Manapoecnas:comna Oepvfnas:

L. DEMENY-MESKOVA

rOinketii BOTIOILIIIH'bMawr, BoaonumeillMapRo Bononums14BaRannio Boaommr,aueRca BOZOIllaHlXpOJITI B0J101111111%

Maxatiao B0J1011111H%

OaeRcIti BOA011114H7,RropAtii BonouminF1pema BoaonnurbCTenawb BOR011111111

Bopeyas Boaounim,Hear( Boaomum,

110JIR'b RAJIHVIIIR14r1

HypFIJI0 B0J10111111Th

Xaghma B0J10111ilErbCTp0FIBOJI011111111

Hw,Ro B0J1011114HeHRO

CTenaRi, BonexlReam, Boaounma.IOxxo BaamuReintoCTenaIrI BonomemioMuxatizo Bonommrr,IIIRRRrepx# B0J101.1111H%

CTenawb B0J1011114H7,

XBeCb1{0 B0J101.1113H1

B0J1011114H7,

110J11{13 RVIEBCRIAII

Cememb BoaolumnHeaRannio BOR0111b1HS

RoRgparr. BOZOILIESEll

110J1R 11EPEHCJIABCRIIIA

comma Hearn, HoeaAeroca:

comma VuxAcuneea:

comma Eapulacncut:

comma Bacancicas:

oleAopl, Bononamm

XoMa BoaonnumBaebRo BonommisOegops BOROIIMHT,

10

CTeHalrb

.

www.dacoromanica.ro

11 PARTICIPAREA ROMINaLOR IN OASTEA CAZACEASCA 1391

IIOJIK'b RPOIMBEHCRIM

comma ge.mcna.a:comma Apnicuticxa.a:

COMM Opn.aeeecxas:comas Apicaueecnas:

COMM 176.4onoccnaa:comma Hupamuncnas;

comma rlopnytuuncnan:

AHAptii B071011111111

CeMewI, BanomansjlaspEatn. Baomemiorphunico BonoukeHRoAammo Boamumn,B mum BoaomHwj,Paw% Boaominn,Ilagurrs Bonommn,FIBRILS

J:(011{0 BaomemioFIBurh B0J101.1111H%

Mali% MI4PrOPOACHNII

comma faepurta r.emavenna:

comma Anapocooa:

comma lepacnono AbC1MA :

comma 37I muougnaa:COMM Hambnuancnas:comes XopoAcKaa:

COMM .11y6encna.s:

comma Po.noncnaa:comma .71oxeiptaa:

Bums Boaoll1H111HOCTIT

10Cb1113 Boacummeinto14BaHl 'BOJIOXOB BFITS

Mincatlao BoaounemeHRoMapco BOZOIIIIIH1Vlsawb BaainginFlmaco

Hopn B0J1011114H1

14BaHlAMIITp0 BonomuHaHyabma Boaoungemioraspi.no BOR011114111

rplIIILlio B07101111411%

110J11-til ITYJITABCHTIVI

CTerratn, B0J1011114117.

comna Hempausoca Ilyrunaocxaa:comma 36nnoecnas:

comna If o6ertannaa:comm. A Onytunoe:comma Boeanna.a:comna Eopsoecnaa:

HorrAparb BonoluIHbCWIIRHSBOAORIMIelili0man. (7) BOJIOLIIIIRCHKO

(Degoin. BoaonAuHrb

1113REPI,

CTenaEI1 BoammurbJlecbRo BOJIOILIIMeHRO

Bonorumn

B0J10111HH7.

BOJIOIEHH1

B0J101111111%

Hemp". BonoluntiTHILIE0 BOJIOUIHWI,

BOJI011114H1

www.dacoromanica.ro

1392 DEMENY-MESICOVA

comux Ifyaumbiccxa.e:

romus Jlysomcnaa:

comas Benpeama:comas raamixas:

romusi 17o8oithenast rachlanoeo loebmy:

comas l'opodeueme:comas? Kopu6omoecsao:comas Hpacusinch-a.e,:

comas Cocuuuxaa;

comas Jlaaapeea:COM1411 Mowencica:

comas Boeymicoea:comn.g IleufaucKan:

comas Cmapody6oea:

comma Bonbutuoea:comas Eoe0aneunoea:

comma Pocueuxoea:comics Eexumoea:comas MaxaaitoecKa.e:

Tpoxinn, Boaounruiemio14Ba117. BOJI01111111%

CeMe1-11, B0J1011.111H1

Flpema BaouncaMHpga B03101111411%

Bacm},B0.11011111}/1

Thituariops 130J1011111H%

CeMeHl BOHOLUI4H7.

Angplith Bozoninin

naruch IIPI4JIY41{14n

fleTpo B0J1011114117,

fhlbRo Bozoitumeinso

M141i0.110 Boaouniwb(Degopl Boaounan,Jlaaapl Boacqueltho

110JIIM TIEPHHI'OBCHI*1

Mmxatlao Bonomain.14Batil, B.nomemm

Ilasno B031011114H13

ANEXA 2 .

II0J11-rb 13EPRACHI/M

Iecbno Borgamentco(Decbxo BorgaHeinsoPomana, BorAaHemtoIlasexs Borgattelitco

110H In RAH EBCH14171

Jlechicq BorganeuRoFICIASO Borgaireinio

BorAaHemioCemein, Borgatielmorinightto Bonlameinto1ecmio BorAatteuxo consvarbMHCbKO BorgaHetwoKomi BotgatieuxoOxpimb BorgaxemioHearrr, BorAalletrico

12

Ilapxowb

L

www.dacoromanica.ro


110J1H73 I-COPCYHCliVICI

IOpu1t Borgamixticoma ropnyutuna:

comna Bepynennoea:comna Mcaccuma ropoauticsozo:

comma fIcymuns:comma aucancaos:

rpinitaco BorgatiemibPagmto Borgalmmtorepmairb BorgairemioCamotkno BorAaHemioAturrpo BorgamouioCTenaH1, BOTARHeHHO

MininTa Borpmenico

110,111rb YMAHCKVIVI

14Batri. BorgaireHmoMapTIIIM BorgaHemio

corrals Heanaeopoacnos: Bac HabBorAaffeinto

110J11{173 HAJIHVIIIH1414

COMIL4 RyliATICKCIR : (DeAopi, Borgatiemio

110JIR'b IGIEBCH1414

corona Ezzaennoeo: VIBRIVb BorgaHetuto

comna BacuaKoecnas: Aemtio BorgarremioCOM7L3 i/C/1020p08CSCUL: IlaBpinrb Borgauelmocomna Momocuaoecsaa: Iintatirb BorgaHeinco

FIO JI ft% REPEHCJIABC HIM

comna PyManenioea: Cynpywi BorAariemiocomna Clean Kocaaenr.-a: MHxam, Borgatieiniocomna Eepe3ancsaa: Ilamo BorTkaliemiocomna Boponnoccsaa: Ilywm EorTkatiernio

comna Bapinunoabcsa,a: Caxlio BorikaHaniocomna Romeabcsaa: I0 Cbli 0 Borganemw

comna 3aeopunnaa: OcTani, BoricaliettHo

110J11{13 I{POIMBEHCHI4n

comna Apsauticaaa: Cepreti BorAallemroCOMM H 6401408CnaR : rpbmuso BoukaHeinco

www.dacoromanica.ro

1394 L. DEMENY-ME4KOVA

comma raepuita Pitaaveroza:comma Anapocoea:

comas .71y6encnas cencxa.g:COMM Foam-texas:

comma Hpu.syqxaa:comma Hearcutpcaa:comics Topitioncicaa:comma KponueemcKas:

M1413I'OPOACIMI

gemmo Borgairemxorpmglaco BorAaHemio(De ;lops BorykailemiorpmAr,Ro BorgaBemioPaAbBo BorAaHeinioHypHao BorgaReuxo

THM01111, BorgammtoBop Bab BorAaBemioAugp111 BorgailemcoMaKCHMI, BorRaBemioHBaHI, BorTkaBermo

110JI1173 HS71{11HCHVIn

comma ,a6.11141Call: Hipmnops BorAaHemiocomma Moicuticxaa: Hubxo Borgatiemio

OB VITACTliff PYMbIH B 3AHOPOWCROM BOFICRE BOrgAHAXMEJIMIFILIROPO

PE3IOME

14

HagBoHaabilo-ocso6oAxTeamiaii Bo lla pipamicHoro Bapoga, BarrpaBaeRnag HaltHpOTHB 11031bCHHX HaHOB, TaH H HpOTHIS BByTpeamix amnayaTaTopoB, HBHBB.C13 BaametinimmnomiTmecimm co6rAmed memgyaapo)Bott HaHll cepeipmu XVII Beim B Bova) tmottEnpone. 3Ta Bothia Hama nimpoRBA OTHJIHK cpegB BapogoB cocemmx cTpail H HOJIb30-Banach HX ropfpfeti armnamett. Bog Ha (bop( nponBaeuna nom:kepmfm, oliaaaaHoit coceg-immil napoAamx cnpaBegaBBoil 6opis6e yBpamicHoro Hapoga, 6Lino yqacme OTHOCHTeJIbH06onsmoro Imcna miocTpaBges B HaaagRom Bottum.

Hapfigy c gpyramll nalmoBammocumm pymmum aam4maioT Bwaionleecil mecToB Bottum 3anopo3Kmiom, (TART, oTmegernimit COBBTCHHMH licTopintamll (A. D. Epmonem.co,D. II. Illesqeuxo H gp.). I4cToqnym, B nepByio ollepegb OVIBTLI ABnaomaToB I'eopruaPaitowl H nepenvicRa menmy reopmem Paitorm H reoprnem IIITetpaBom, coy ernBaT geBBEzecBegeBBH no gaHHOMy Borrpocy. 06 y4aCT1111 pyMMH B BoticHe 3B110p0HiCHOM HMeTOTCH ate-geman H B yxpamicxxx HCTO,IHHHaX. Cpega 8THX HCTOMHHHOB BmAaiorgeecil mecTo aummaeTPeecmpa eceao emicica 3anopooscocoeo noc.le 36opoecnoeo aceoeopa c xopo.aem no4bcnum flmoaaKaeumupom, cocmaedteracue 1649 eoOa oxm.s6pa 16 arta, Hagaimme 0. M. BorikaifoBcHum.

IIOJII-Cla IIPHJIYURVIVI

110J1H1

www.dacoromanica.ro


B HacTocuttem coo6HAeHHH AenaeTcH HonuTHa onpege.inum Ha OCHOBe aHaama Imo!riacTne pyMI1H B soft° He 3anoponccHom. B peec'rpe BcTpevaeTcH 6omanoe 'mum max,HMeHyeMhIX Bonoutun, Bonousurcelf, B0.11014111, BOAUlialli141i0 Bonoutbmenxo, Bonolueuxo,Bonoufeuxo, Bnaluuttenno, Bonocemso, Ba.aax, Bonox H Rp., HoToproc moHtHo C yHepeHHocTbioOTHeCTH K pymmicHott Han[HoHanbriocTx. HmeHa MyTHHemio, Pagya, MIRTH, (Dolma, Calm aBacapa6, lirpHropqa HRH Beptia TaHme HHamoTcH pymmHcHHmH. OnpegeaeHmatt HHTepecHpegcTaHnneT aHaJma HmeH BorAaHeHHo, railAyH, ratigyHoH H rattarieHHo.

B ripH.nomeHHH K coo61LAeHmo gaeTcH CIIHCOK 8TIIX HmeH, cocTaHaeHHEatt Ha OCHOHOBmmeyftaaaHHoro peecTpa.

SUR LA PARTICIPATION DES ROUMAINS AUX LUTTESDES COSAQUES DE BODHAN KHMIELNITSKY

RESUME

L'evenement politique le plus important survenu en Europe orientale vers le milieudu XVIIe siecle est la guerre deliberation sociale et nationale menee par le peuple ukrainiencontre les seigneurs polonais et les exploiteurs autochtones : guerre qui a eu un puissant reten-tissement chez les peuples voisins, par la sympathie qu'elle a soulevee dans les masses populairesde ces pays. Ce fait explique qu'un nombre considerable d'elements strangers soit venu se joindreA l'armee cosaque, manifestation concrete de l'appui trouve par le peuple ukrainien en dehorsdes frontieres. Parmi ces volontaires strangers, une plaie importante est occupee par les Rou-mains. A cet egard, les sources et en premier lieu les rapports diplomatiques adresses a GeorgesRakoczy, ainsi que la correspondance entre les princes Rakoczy et Gheorghe Stefan fourni s-sent de precieuses informations. La participation des Roumains aux campagnes de l'armeecosaque est attestee, de meme, par les sources ukrainiennes. Parmi celles-ci, it convient de citeren tout premier lieu le Registre de l'armee des Cosaques Zaporogues, etabli apres la signaturede la paix de Zborov de Vann& 1649. D'apres les noms passes dans ce registre, l'auteur s'at-tache A identifier les elements roumains presents dans l'armee de Bodhan Khmielnitsky. 11 s'ytrouve un nombre important de soldats portant des noms tels que Boaomuu, Bostounmeg,Boaolm4H, Boaommiemio, BOROHILIIIBEIKO, Bozoinemio, BoaolgeHuo, BaamHHeitho,BonoceHHo, Ba.nax, Boaox, qui etaient certainement roumains ou d'origine roumaine. Dememe, MyTHHeHHo, Nap', IIHHTR, (Dolma, Camta Bacapa6, ItrpHropia et Beptiasont des noms roumains. Enfin ('analyse de noms tels que Borgauen o, ratigyR, raftgyucaset ratigygeHwo n'est pas non plus denude d'interet.

L'auteur donne en annexe une liste, par regiments, de ces noms, dressee d'apres l'editionpubliee en 1875 par O.M. Bogdanovski.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

STUD II DOCUMENTA RE

MEMORIALISTICA BURGHEZA. OCCIDENTALA RECENTAbESPRE UNELE MOMENTE ALE ISTORIEI DIPLOMATICEDINTRE CELE DOUA. RAZBOAIE MONDIALE (LOCARNO

SI MUNCHEN)

In ultimii ani au aparut In Odle din Occident not lucrari memorialistice semnate deGeorge Bonnet 1, Duff Cooper 2, Paul Reynaud 8, personalitati politice de prim plan In perioadadintre cele doua razboaie mondiale.

Trasatura caracteristica pregnanta a acestei literaturi este lipsa de obiectivitate In pre-zentarea diferitelor evenimente politice sau diplomatice, ai caror partictpanti direct' au fostautorii. Ocolind cu grija cauzalitatea istorica, dlnd interpretari tendentioase, autorii memo-riilor" se straduiesc sa prezinte politica pe care an Infaptuit-o ca singura posibila juste.Aceasta prezentare subiectiva a istoriei urmareste justificarea politicil externe a unuiguvern sau altul, ca $i a diferitelor personalitati politice. Nararea subiectiva a evenimentelorde dupe pacea de in Versailles, duce, treptat, la conturarea ideii fatalitatii" izbucnirii ccluide-al doilea razboi mondial, idee prin care se Incearca absolvirea de raspundere In fata opinieipublice a acelor cercuri imperialiste care au sprijinit Incurajat realizarca planurilor agresiveale Germaniei hitleriste.

Importanta constient exagerata acordata pozitiei unor personalitati politice, prin carese explica evitabilitatea sau inevitabilitatea diferitelor evenimente, este de asemenea o tra-satura caracteristica a lucrarilor de memorialistica amintite. Izolind pe Chamberlain, Bonnet,Daladier, Halifax etc., de interesele cercurilor imperialiste engleze franceze care urmareauorientarea agrestunit hitleriste spre rasarit si sud-est scontau pe un razboi germano-sovietic,atribuindu-le o politica proprie de slabiciune" sau de prea mare Incredere" sinceritate"fata de Germania hitleriste, autorii amintitelor memorii" Incearca explicarea c;uarii unorbune intentii" cum a fost de pilda pactul imperialist de in Miinchen. Autodemascarea autorilormemoriilor" apare ca o alto caracteristica, In ciuda eforturilor for de a prezenta istoria dinpunctul de vedere eel mai convenabil.

1 George Bonnet. Le Quai d'Orsay sous trois republigues, 1870-1961, Librairie ArthemeFaygrd, Paris, 1961, 504 p.

2 Duff Cooper, Au dela de loubli, Paris, Gallimard, 1960.3 Paul Reynaud, Memoires, tome I, Venu de ma montagne, Paris, Flammarion, 1960,

507 p.

$i

Si

si

5

Si

www.dacoromanica.ro

1398 STUDII DOCUMENTARE 2

Lucrarile sintetice de istorie apdrute recent in %Arne occidentale 1, cu toate ca apartintot unor reprezentanti ideologi ai claselor dominante, se remarca prin incercarea de a analizaproblemele istoriei dintre cele cloud razboaie mondiale cu mai mutt simt de rdspundere si obiec-tivitate. MArginiti Insa de interesele strlmte de clasd, acesti istorici, se mentin la suprafgafenomenelor, si cautd justificdri pentru anumite evenimente politice (de pildA Munchen).

Trebuie remarcat faptul ca in marea for majoritate, ant memoriile" clt lucrarile deistorie propriu-zise abordeazd in ultimelelor capitole evenimentele de dupd cel de-al doilea rdzboimondial. Trasiltura caracteristicA generals este pe de o parte denigrarea politicii tdrilor socia-histe, iar pe de and parte incercarea de fundamentare" a politicii actuale a cercurilorimperialiste pe arena internationals.

Problema Inarmarii Germaniei Invinse in primul rdzboi mondial si a transformdrii ei Inforts de soc lmpotriva statului sovietic a preocupat istoriografia burghezd occidentald.

G. Bonnet, de pilda, subliniind ideea ca U.R.S.S., refuzind sd preia datoriile regimuluitarist, a prejudiciat interesele marilor monopoluri occidentale, Incearcd, indirect, sd justificefaptul ca statele Invingatoare s-au orientat spre finantarea Germanic! pentru a o ajuta sa-$iplAteascd" datoriile. In sprijinul ideii ca statul german imperialist a avut In mod sincer"intentia de a se achita de obligatiile ce-i reveneau prin tratatul de pace de la Versailles, autorulamintitelor memorii aduce ca argument declaratia facutd de Schacht, ministrul economiesReichului, experlilor francezi, englezi belgieni cu ocazia semnarii planului Dawes (aprilie1924): Germania este capabild salt plateasca reparatiile afirma Schacht dar pentruaceasta ea trebuie sd-si regaseasca prosperitatea trecutd... finanta anglo-americans trebuie sdinvesteasca In Germania capitaluri importante..." 2.

Constiente de realitatea transtormdrii Germaniei intr-o mare putere milliard In Europa,constiente de faptul ca imperialismul german va tinde spre acapararea de surse de materiiprime $i piete de desfacere, cercurile monopoliste reactionare agresive din Anglia si Franta anpus In practica politica de orientare a expansiunii germane spre tarile din sud-estul rasdritulEuropei. ,.Politicienii din aceste OH (Anglia si Fran% n. n.) nota In amintirile sale fabri-cantul de avioane Ernst Heinkel au Inceput ei inlili sA impingd Germania spre Inarmare,iar peste citiva ani, ingineri $i militari din aceste IAA au inceput sa se consulte cu tehnicienii

1 J. Pirenne, Histoire de ('Europe, tome IV, Du traild de Versailles au pacte attar*ligue, Bruxelles, 1962, 568 p. ; Maxime Mourin, Histoire des nations europeennes, tome I, Dela premiere a la deuxieme guerre mondiale (1918- 1939), Paris, 1962. 357 p. ; Paul H. Beik,Laurence Lafore, Modern Europe a history since 1500, New York, 1960, 1006 p. ; Wodward L.,British Foreign Politics in the second World War, London, 1962; Albrecht Carrie, FranceEurope and the second World War, Geneve, 1960 etc.

2 George Bonnet, op. cit., p. 78-79. Referindu-se la urmarile in ceea ce privea Ger-mania, ale planului Dawes, Bonnet recunoaste In memoriile sale cd. Germania a Post ceamai mare cfstigatoare In aceasta afacere". Germania, continua el s-a asigurat de avantajefinanciare considerabile... $i s-a pregAtit pentru revan*A". Aceasta concluzie la care ajunge,nu-1 impiedica pe autor ca in paginile urmatoare sd sublinieze aia- zisele bune intentii" aleGermaniei cu privire la plata datoriilor $i politica de pace.

gi

it

I

i

www.dacoromanica.ro

3 STLTDU DOCUMENTARE 1399

germani asupra modului in care s-ar putea accelera participarea Germaniei la lnarmarea Europei,prin derogarea de la restrictiile stabilite ..." 1.

Stresemann, devenit ministru de externe al Germaniei In ianuarie 1925, adept al teoriilorlui Bismarck cu privire la pozitia $i rolul Germaniei In Europa, urmarea ca scop al politicii externerealizarea planurilor pan-germanismului. InfrIngerea suferitA In primul rAzboi mondial obligaGermania sA se supunA tratatelor de pace, aceasta fiind doar o situatie tranzitorie. Alaturi deStresemann, Gess ler se ocupa cu pregatirea inarmarii clandestine a Germaniei, iar Schacht, incalitate de ministru al economiei, pregAtea politica economics ce trebuia sA dea posibilitateGermaniei ca intr-un viitor apropiat sa dispunA de surse de materii prime si piete de desfacere 2.

Toate aceste tendinte s-au concretizat, ant In ceea ce privea Germania eft si In ceea ceprivea pe sustinAtorii sal, In pactul imperialist semnat la Locarno la 16 octombrie 1925. El afost reversul pe plan politic si urmarea planului Dawes. La Locarno, Briand, reprezentantulFrantei, A. Chamberlain, reprezentantul Angliei, Vandervelde, din partea guvernului belgian

Stresemann au semnat tratatul prin care Germania recunoltea statu-quo-ul teritorial al FranteiBelgiei. In acelasi timp Stresemann a refuzat sA dea vreo asigurare pentru respectarea statu-

quo-ului teritorial al Cehoslovaciei Poloniei. La temerile justificate ale lui Boles Skrzynski,reprezentantii Angliei Frantei au raspuns negativ, lulnd act cu linilte de pozitia lui Strese-mann.

Trebuie subliniat faptul c5 tratatele de asistenta franco-cehoslovac si franco-polon inche-late la Locarno la 7 octombrie 1925 au avut un caracter cu totul formal. Departe de intentiade a ajuta In mod efectiv aceste douil tAri in cazul atacarii for de catre Germania, tratateleamintite erau doar niste formule diplomatice adoptate ad-hoc, In scopul de a insela opinia public!!si de a absolvi de rAspundere anumite cercuri imperialiste franceze fats de viitoarele actiunipolitice din centrul gi sud-estul Europei. Elogiind pe Briand, singurul ministru de la Locarnocare a intelcs" neliniitea Cchoslovacieisi Poloniei s-a grAbit sale acorde asistenta" Frantei 3,Bonnet publicA Irma discursul rostit de acesta In cadrul unui consiliu de ministri care a avutloc indatii dupa Intoarcerea sa de la Locarno : pactul de asistenta cu Polonia, ca cel cu Ceho-slovacia a asigurat Briand pc colegii sai nu ne obliga sa acordAm asistenta noastra decitIn cadrul pactului de la Geneva, adica interventia noastra nu va fi niciodatA izolatd, ea nu se vadeclansa decit In cadrul unei actiuni comune a tuturor membrilor din Liga Natiunilor. Noi nuvom merge decit daca toata lumea va merge cu noi..." 4. Briand facea aluzie In primul rind IaAnglia. Or, la Locarno, A. Chamberlain a refuzat categoric sa se angajeze Ia o eventuala parti-cipare la vreun rAzboi european. Referindu-se la politica locarniana a Angliei, istoricul burghezJ. Pirenne aratii ca Anglia s-a dezinteresat de frontierele continentale ale Germaniei, dinmomcnt ce statu-quo-ul i se pilrea asigurat In occident" 5.

Este util sa amintim Inca de pe acum ca cele douA tratate formale Incheiate de Fran toen Cehoslovacia Polonia au fost folosite drept justificare" a politicii mtincheneze a cercurilorimperialiste franceze In toamna anului 1938. Bonnet se straduieste sA ascunda In spatele asa-zisei imposibilitati" a aplicArii tratatului franco-cehoslovac In 1938, pozitia guvernului francezsi a sa personaIA, In calitate de ministru de externe, fall de Cehoslovacia 6. Considerind ca laadApostul amintitelor tratate politica mtinchenezA a guvernului Daladier este pe deplin justifi-

1 E. Heinkel, Starmisches Leben, Stuttgart, 1953, p. 136.2 G. F. Hailgarten, Hitler, Reichswehr and Industrie, Frankfurt am Main, 1955,

p. 101 102.3 G. Bonnet, op. cit., p. 87.4 Ibidem, p. 88.6 Jacques Pirenne, op. cit., p. 101.6 G. Bonnet, op. cit., p. 228.

51

¢i

si0

si 91

5i

www.dacoromanica.ro

1400 STUDI1 DOCUMENTARE 4

cats, Bonnet 1Si arata indignarea WA de cei care In 1938 cereau guvernului francez sa intervindIn sprijinul Cehoslovaciei 1. Mai sincer dectt colegul sau, un diplomat englez, referindu-se laacecali problems, spunea In martie 1938 : Este absurd sä se conteze pe un ajutor. Noi avem laForeign Office tineri specializati In gasirea de formule care sa ne degajeze de rdspundere" 2.Si tratatele franco-cehoslovac franco-polon au fost tot astfel de formule" menite sa justifice"pozitia lui Daladier si a colaboratorilor sdi la Munchen si sA-I degajeze de rdspundere.

Teza In genere sustinutd de memorialistica occidentald recenta cu privire la caracterulSi continutul pactului de la Locarno, este aceea ca el a fost o garantie a pAcii". Astfe], Bonnetsubliniazd cu prefacutA naivitate ca spiritul pactului de la Locarno a fost inspirat de un idealde dreptate $i de pace pe care fl urmau natiunile constiente de forla lor si care credeau IncaIn bunele intentii ale Germaniei" 3.

Unii istorici burghezi pun Insa Intr-o lumina diferita pactul de la Locarno. Germaniaconsiderd J. Pirenne a dislocat In profitul sau aliantele de razbol, dar mai presus de orice,

InlaturInd acordurile ce mentineau frontierele orientate ale Reichului, a fAcut sa se admitsimplicit principiul revizuirii tratatului de la Versailles" 4. Locarno subliniazd autorul aLost considerat ca un eveniment capital $i ca garantie a pacii. In realitate, politica lui Stresemanna triumfat mai complet si mai rapid dectt el a putut spera. Germanic! conchide istoriculamintit i s-au deschis la est posibilitati care... trebuiau sa constituie baza politicii germanepe care o va realiza Hitler... Locarno a fost primul act al politicii care a pregatit razboiul din1939" 5.

Pe aceea5i pozitie, cunoscutul istoric burghez reactionar Maxime Mourin, analizindpactul de la Locarno In recenta sa lucrare mai sus citatA, aratA ea pe de o parte Germaniaa recunoscut integritatea teritoriala a vecinilor sdi la vest" 4, iar pe de and parte, In ceea cepriveste estul, ea s-a angajat sit nu recurga la fortA pentru a obtine o modificare teritoriala ..." 7.

Pactul de la Locarno a fost primit cu satisfactie la Berlin. Planurilor de revanse aleimperialismului german li se creau conditii de realizare. Referindu-se la starea de spirit a cercu-rilor oticiale germane dupa semnarea pactului de la Locarno, lordul Abernon, ambasadorulAngliei la Berlin In 1925, nota in Carnetele" sale : Data de 16 octombrie marcheaza un punctde cotiturd a istoriei Europei dupd rAzboi ; s-a sters linia de demarcatie Intre Invingatori SiInvinsi..." 8.

Confirmind politica guvernelor Angliei, S.U.A. gi Frantei de a deschide imperialismuluigerman drumul spre Europa sud-esticA rAsariteand, pactul de la Locarno a marcat un momentprincipal al pregatirii celui de-al doilea rAzboi mondial. Totodata a Inceput sa se conturezeSi o and trasatura a politicii statelor occidentale : satisfacerea revendicdrilor imperialismuluigerman pe cale pasnica", fail conflict armat, prin revizuirea tratatului de la Versailles. La

1 G. Bonnet, op. cit., p. 88.2 Arhiva M.A.E., Probl. 71, Austria A 1, vol. 44, perioada 25 februarie 15 martie

1938, Telegr. nr. 1511, 15 martie 1938, Varsovia, semnata Zamfirescu.Bonnet, op. cit., p. 95. J. Paul-Boncour, fost ministru $i diplomat francez, trlmbi-

tind aceeasi idee a spiritului de pace si areptate a pactului de la Locarno, recunoaste insa Inmemoriile sale ca Locarno ... este ctstigul francez cel mai sigur al tratatului de la Versailles"(J. Paul-Boncour Entre deux guerres. Souvenirs sur la 1116 Republique. Tome II. Les lende-mains de la victoire. 1919-1934, Paris, Plon, 1945, p. 162).

J. Pirenne, op. cit., p. 101.3 Ibidem.6 Maxime Mourin, op. cit., p. 46.7 Ibidem.a pupa Paul Reynaud, op. cit., p. 254. Vezi $i G. Bonnet, op. cit., p. 89.

si

si

3 G.

www.dacoromanica.ro


Locarno s-au Mout primii pa0 at politicit de cedare In fata imperialismului german, acceptln-du-se perspectiva unor modificari teritoriale In est In favoarea Germaniei, perspectiva ce reieleaatIt din refuzul Germaniei de a da vreo garantie pentru respectarea statu-quo-ului teritorial altarilor din aceasta regiune, cit Ii din formalismul pactelor de asistenta franco- echoslovacfranco-polon st a pozitiei de neamestec" a Angliei.

Dorinta de revansa a imperialismului german s-a conturat din ce In ce mai mult dupepactul de la Locarno, in conditiile favorabile create de acesta. In 1927, marelalul Hindenburganunta a Germania va lupta pentru revizuirea frontierelor In Europa. In convorbirea cu Bonnetcare a avut lac in toamna anului 1927, Stresemann spunea : Noi am recunoscut drepturilevoastre asupra Alsaciei Lorenei... dar nu este de lac acelast lucru cu Danzig-ul Ii cu cori-dorul not nu ne vom resemna niciodata sa be pierdem. Repetati vorbele mele d-luiBriand..." 1. Interesant pentru pozitia sa capitulanta este comentariul lui Briand : Strese-mann mi-a prezentat acelea0 Wingert de fiecare data ctnd m-a Intlinit. Este cert ca Danzigulva trebui sa ramina Germaniei. Dar nu eu am facut tratatul de la Versailles I Stresemann trebuiesa aiba rabdare 1i, putin cite putin, la Geneva se va aranja aceasta" 2.

In anii care au urmat lncheierii pactului imperialist de la Locarno, refacerea potentia-pilui economic 0 militar al Germaniei s-a realizat In ritm rapid, in buns masura datorita spri-jinului monopolurilor din Anglia si Franta. Afluxul capitalurilor straine recunoalte isto-ricul burghez J. Pirenne a permis guvernelor germane, indiferent de nuanta lor, sa mareascacheltuielile militare" 8. Situatia financiara a statului german s-a imbunatatit foarte mult.Numai din iulie 1924 'Ana in noiembrie 1926, Incasarile our de la Reichsbank s-au ridicat deIa 500 milioane Ia 2 miliarde Reichsmarks 4.

Pina In 1928-1929 Germania li -a restabilit economia. Inca din 1929 Anglia a Inceputsa rilmina In urma Germaniei din punctul de vedere al ritmului dezvoltarii economice. Flotacomerciala germane a devenit a 4-a din lume dupd Anglia, S.U.A. Japonia 5. In 1929 exportulGermaniei a depa0t. importul.

Planul Young adoptat in februarie 1929 care a redus substantial datoriile de reparatifale Germaniei, moratoriul lui Hoover asupra platii reparatiilor de catre Germania In anul 1931Ii conferinta de la Lausanne din tunie 1932, prin care s-a pus capat problemei reparatiilor, auconstituit etape importante ale transformarii Germaniei intr-o mare putere militare europeana.0 data cu aceasta, imperialismul german si-a conturat din ce in ce mai mult tendintele de expan-siune teritoriala pe seama altor popoare. Deoarece in anii de stabilizare relative imperialismulgerman s-a redresat dupe Infr1ngerea suferita In razboi, Intarindu-se din nou sublinia WilhelmPiecklupta pentru not piete de desfacere devine pentru el o problems a reImpartirii EuropeiIntrucit acest lucru nu e posibil 'Ara razboi, el face toate sfortarile pentru inarmare li pregaUrea razboiului..." 5.

Aplicind teoritle rasismului spatiului vital In politica externs, Alfred Rosenberg, unu?din principalii ideologi ai national-socialismului, definea astfcl Inca din 1927 viitoareleobjective ale imperialismului german : ...libertate de actiune In est, nimicirea anticolonia-lismului 1i a bol§evismului In Europa Centrals..." 7.

G. Bonnet, op. cit., p. 93.2 Ibidem.

J. Pirenne, op. cit., p. 102.4 Ibidem, p. 101.5 Ibidem.

Wilhelm Pieck, Culegere de cuvtntdri articole din anii 1931-1949, vol. I, E.P.L.P.1954, p. 20.

7 Alfred Rosenberg, Der Zukunfiweg einer deutschen Aussenpnlitik, Berlin. 1927, p. 143

a

si

at

p

p

gi

www.dacoromanica.ro


Analizind tendintele imperialismului german dinaintea instaurarii dictaturii hitleriste,unii istorici din Occident desprind o serie de aspecte caracteristice. Astfel, istoricii americaniP. H. Beik si L. Lafore, in lucrarea mai sus citata, arata ca strategia germana urmarea distru-gerea sistemului francez de aliante din centrul gi sud-estul Europei, cotropirea exploatareaCehoslovaciei gi Poloniei 1. J. Pirenne remarca in lucrarea amintita cd politica Germanieiimperialiste urmarea acapararea economics si politica a Europei centrale, Cehoslovaciei SiPoloniei 2.

In perioada crizei economice mondiale din 1929-1933 s-a desavirsit crearea conditiilorpentru instaurarea in Germania a dictaturii fasciste.

La 26 aprilie 1932, secretarul de stat american Stimson, Mac Donald si cancelarul Brit-ning au ajuns la o intelegere, conform careia au fost suprimate limitele ce-i fusesera impuseGermaniei de tratatul de la Versailles si au admis dublarea efectivelor Reichswehrului. Attlee acerut abolirea imediata a tuturor clauzelor militare ale tratatului de la Versailles. La 11 decem-brie 1932 guvernul francez a acceptat principiul egalitatii de drepturi" intre Franta si Germania.

La 19 noiembee 1932 reprezentantii a peste 160 dintre cele mai marl companii indus-triale au trimis presedintelui Hindenburg un apel cerindu-i ca Hitler sa fie adus la putere 3.La 4 ianuarie 1933 Hitler s-a intilnit la Köln cu bancherul Kurt von Schroder, unul dintresemnatarii apelului, iar la 30 ianuarie a devenit cancelar al Reichului.

Memorialistica occidentals recentd, ocolind cu grijd cauzalitatea istorica gi inldntuireafireasca a fenomenelor, considerd venirea lui Hitler la putere in Germania un fenomen acci-dental pe care nimeni nu-1 putea banui. Astfel, G. Bonnet, In volumul de memorii mai susmentionat, afirmd ca instaurarea dictaturii hitleriste a fost un eveniment neasteptat, nedorit,cu totul neprevAzut de Anglia si Franta 4. Pe aceeasi pozitie se plaseazd si Paul Reynaud Involumul de memorii amintit 5. La fel unii istorici ca de pilaa Maxime Mourin, in lucrarea citata,consideril luarea puterii de ciltre nazisti In Germania, un eveniment intimpldtor 6.

0 altd categorie de istorici din Occident, orientlndu -se dupa succesiunea faptelor,desprind cu mai multi claritate uncle aspecte juste. J. Pirenne, de pildd, ajunge la con-cluzia cd prin atitudinea lor... aliatii au incurajat foarte puternic fortele dictaturii careau luat in stapinire Germania si au pregritit rdzboiul de revansa imperialists pe care-1 anuntahitlerismul..." 7. Un alt istoric burghez, Conrad Heiden, intr-o lucrare aparuta In 1934.arata ea nu trebuie sa se creadd ca Hitler s-a vindut industria 'iilor. In realitate ei au simtitnevoia unui astfel de stat" 8. Dezvaluind o serie Intreaga de aspecte ale relatiilor dintrepartidul national-socialist german si marea finantd, el nu merge insa mai departe in analizacauzalitAtii acestor relatii si nu distinge nici scopul final al politicii monopolurilor germane.

DupS 1933, Anglia si Franta au mers pc linia capitularii, a ceoarilor succesive in fataagresorului. La 15 iulie 1933 a fost semnat intre Marea Britanie, Germania, Italia si Frantaun pact de intelegere colaborare" la care si-a dat asentimentul S.U.A. Incercarile lui Bar-

1 P. H. Beik, L. Lafore, op. cit., p. 856.2 J. Pirenne, op. cit., p. 142.8 Dokumentation der Zeit, Berlin, 1953, p. 3014-3015.4 G. Bonnet, op. cit., p. 54.5 Paul Reynaud, op. cit., p. 442.6 Maxime Mourin, op. cit., p. 305.7 Pirenne, op. cit., p. 149.

Conrad Heiden, L'histoire du national-socialisme. 1919-1934, Paris, 1934, p. 319.

si

si si

.T.9

www.dacoromanica.ro

7 STUDIT DOCUMENTARE 1403

thou, ministrul de externe al Frantei, de a intdri pactele bilaterale in est si a crea posibilitatircale pentru a opune rezistenta imperialismului hitlerist, s-au soldat co esec. Cercurile imperia-liste engleze, urmind ferm politica locarniana, au respins orice Incercare de acest fel. Anglia

a spus Baldwin lui Barthou nu se intereseaza de ceea ce este dincolo de Rin" 1.Subliniind ca Indata dupd venirea sa la putere, Hitler a repudiat tratatul de la Versailles

si a recunoscut pactul de la Locarno cerind totodata spatiu vital" dar Bind si asigurdri"de pace, J. Pirenne, In lucrarea mai sus citatA, se opreste asupra efectului la Londra si Paris.,.Aceast5 declaratie scrie J. Pirenne totodata amenintiltoare si pacified, se adresa in rea-litate anglo-saxonilor. Efectul dorit a fost obtinut completeazd autorul declaratiile luiHiller au fost favorabil primite la Londra ..." 2. In acelasi timp istoricul amintit nu omite saaminteasca faptul di Europa centrald si sud-esticd conStituiau o preocupare initiald principalda guvernului nazist 3. Analizind mai departe politica celui de-al treilea Reich, Pirenne arataca dupd ce Germania va cucerit aceste regiuni, ea urmarca distrugerea Frantei si Angliei,si dupd aceea, to conditiile In care spatele ti era asigurat, sa se tndrepte asupra UniuniiSovietice 4. Istoricul Maxime Mourin, in lucrarea de mai sus, prezentind uncle probleme depolitica internationald In anii 1929 1933 arata ca venirea lui Hitler la putere a determi-nat... presiunea crescinda a economic! germane asupra celci a tdrilor dunarene si a treat pri-inejdii pentru independenta acestora" 5. Hitler recunoaste Bonnet urmind linia lui Stre-semann, n-a avut nici un fel de intentie de a da vrco garantie macar formald In est" 5.

La 7 martie 1936, Hitler a denuntat clauzele cu privire la demilitarizarea tarmului stingal Rinului si angajamentele luate la Locarno. In seara aceleiasi zile Insd, Neurath, ministrul deexterne german, a remis guvernelor belgian si francez note prin care le informa ca guvernulsun este gata sa Inlocuiasch pactele de la Locarno frich&ate cu aceste state, cu un nou pact deneagresiune pe timp de 25 de ani. Aceasta promisiune a attrnat suficient de mult in balantAatunci and puterile occidentale, cu formalismul cunoscut, au protestat" fata de ocupareaIlenaniei de catre trupele hitleriste. Formal a fost de asemenea si noul pact de asistenta franco-englez, ce trebuia urmat de tratative militare, Incheiat In fata primejdici ce ameninta Frantaprin ocuparea Renaniei. Bonnet Insusi recunoaste to memoriile sale ca in aprilie 1938, cind ainsotit pe primul ministru Daladier la Londra, a constatat ca in realitate nu se fAcuse practicnimic in acest sens 7.

La 11 tulle 1936 s-a Incheiat pactul austro-german, noua veriga ce indreptdtea sperantelesprijinitorilor imperialismului hitlerist. Subjugarea Cehoslovaciei dcvenea o chestiune a viito-ruliii apropiat, de care atlt guvernul francez cit si eel englez erau pc deplin constiente. MinistruFrantei la Viena, Montbas, tI informa la 28 august 1936 pe Insdrcinatul romin de afaceri In capi-tala Austriei ca afacerea cu Cehoslovacia va fi rezolvata In 48 de ore cind Germania va dori".

1 G. Bonnet, op. cit., p. 132.2 Jacques Pirenne, op. cit., p. 150.3 Ibidem, p. 163.4 Ibidem.5 Maxime Mourin, op. cit., p. 305.6 G. Bonnet, op. cit., p. 54. Abrogarea tratatelor de la Versailles si Saint Germain era

Boar un punct ce figura In Insu0 programul partidului nazist (Vezi Proces des grands eriminelsde guerre devant le tribunal militaire international. Nuremberg 14 novembre 1945-14 oetobre 1946,Nuremberg, 1947, tome VI, p. 112).

7 G. Bonnet, op. cit., p. 154. Vezi si Winston S. Churchill, Journal politique, 19361939, Paris, Amiot-Dumont, 1948, p. 12.

12 c. 5292

f;

- www.dacoromanica.ro

1404 grUDII DOCUMENTARB 8

Cehoslovacia, din motive geografice, etnice $i chiar comerciale, va fi nevoitd sa se inteleagd cuGermania sau sa piard" 1. 0 intarire a pozitiilor Germaniei in Cehoslovacia, sublinia Montbas,ar tnsemna o intarire a influentei germane in valea Dundrii, in dauna celei franceze, educein schimb o indoita compensatie : mic$orarea riscurilor de rdzboi in ceea ce privesteFranta" 2.

La 5 noiembrie 1937, in prezenta lui Neurath, Hitler a declarat ca chestiunea germandnu poate fi rezolvatd decit prin luta" $i ca planurile sale vizeazd cucerirea Austriei si a Ceho-slovaciei" 3.

Yn fata opiniei publice situatia politica a anului 1938 era inglobatA de catre cercurileimperialiste franceze in formula inevitabilitate". Generalul Gamelin, de pildd, in memoriilesale, referindu-se la eventualitatea ocuparii Austriei, noteazd cd o datd realizat acest lucru,incorporarea Cehoslovaciei va fi inevitabild", dat fiind ce ea va deveni de neaparat" 4. Unspecialist militar cehoslovac mergea insa mai departe cu concluziile sale in 1936 : atita timpeft germanii vor tinde spre est numai pe la nordul M. Negre, aceasta ar fi numai binevenit pentruenglezi $i francezi, deoarece ei se vor lovi ae rusi $i Angliei fi convine ca rusii sa nu alba liniste.Englezii au nevoie ca rusii se aiba griji in vest, eventual cu armata germand $i in est cu armatajaponezit..." 5.

Inevitabilitatea" pactului imperialist de la Munchen este teza in genere sustinutd deistoriografia burghezd occidentald. Aceasta inevitabilitate" a abandondrii Cehoslovaciei,rezultd dupd Bonnet, dintr-o lungd politica de slabiciune fate de Hitler" 6 din partca guvernuluienglez. Pe aceea$1 pozitie, istoricii americani P. H. Beik $i L. Lafore considerd Miinchenul cao consecinta a politicii falimentare dusd de Chamberlain 7 CXClUSiV Si o urmare inevitabild aAnschlussului 8. De asemenea, istoricul J. Pirenne, dind toata vina pe slabiciunea" AnglieiFrantei, ajunge la aceeasi concluzie a inevitabilitatii" Mtinchenului °.

Slabiciunea" Angliei Frantei feta de Hitler este singura ie$ire onorabild" a memo-rialisticii burgheze occidentale din noianul faptelor ce trAdeazd cu prisosinta politica con$tientade sprijinire a imperialismului german agresiv $i de orientare a lui spre Europa sud-esticdrdsdriteand.

Ce ar fi putut face Franta scrie Bonnet presata de o dura realitate, insufictenttnarmata ? Ea s-a resemnat la un compromis care urmarea ss evite ca Cehoslovacia sA cunoascaimediat soarta pe care a avut-o Austria ..." I*. Duff Cooper insa, cunoscut prin pozitia sa

1 Arh. M. A. E., probl. 71, anul 1935, Austria, A1, vol. 48, perioada 1936-1937. Raportinformativ nr. 1831, Viena, 28 aug. 1936.

Ibidem.3 Proces des gran* criminels de guerre decant le tribunal militaire international, Nurem-

berg, 1947, tome VI, p. 118. Doc. PS-386 (USA-25).4 Gamelin, Servir, Paris, 1946, tome II, p. 315.5 Cap. Manuel Moravec, Die strategische Wichtigkeit der Tchechoslowakischen Republik,

ed. Orbis, 1936, p. 44-45.6 G. Bonnet, op. cit., p. 95.7 Sarcastica aparent reald este caracterizarea filcutd de Churchill lui Chamberlain :

speranta supreme a vietii sale era de a intra in istorie ca Om al in acest stop elera gata sa treacd prin cele mai marl riscuri pentru el $i patria sa ..." (S. W. Churchill,La deuxieme guerre mondiale, I, L'orage approche. D'une guerre k l'aulre, 1919-1939, Paris,Plon, 1950, p. 226). In realitate Chamberlain a urmat cu consecventd politica acelor cercuribritanice care orientau in mod constient perseverent imperialismul german catre rdsdritul$i sud-estul Europei.

Paul H. Beik, Laurence Lafore, op. cit., p. 856-857.* Jacques Pirenne, op. cit., p. 208-210.

" G. Bonnet, op. cit.. p. 95.

9

Pail si

ji

p

p

www.dacoromanica.ro

9 STUDII DOCUMENTARB 1405

de dezaprobare a actului de la Munchen 1, nota In memoriile sale : De la inceputulcrizei, eu aveam certitudinea ca, daca not am fi convins pe Hitler ca sintem hotarlti sa Mtnarmele contra lui, in cutare sau cutare circumstanta, el si-ar fi moderat pretentitle. Dar eln-a lost niciodatd convins de acest lucru gi In consecinta el nu 'i -a moderat niciodata preten-tiile..." 2. Mai mult, autorul amintitelor memorii afirma ca s-a consimtit la distrugereasinguret frontiere a Cehoslovaciei care putea fi aparata..." 2. In goana dupa justificari,Bonnet, sprijinindu-se pe subredele concluzii ale generalului Gamelin cu privire la cucerireaCehoslovaciei de catre Germania drept consecinta strategics" a Anschluss -ului, arata caaceste consecinte strategice ale Anschluss-ului, constatate de Gamelin, aduc o justificareevidenta atitudinii lui Daladier la Miinchen. Cum puteam not sa impingem la o rezistentainutile un popor condamnat la un destin atit de tragic dupa parerea chiar a generalisimuluinostru ?" 4.

Destinul" Cehoslovaciei, pregatit atit de minutios (le intreaga politica a puteriloroccidentale pIna to septembrie 1938, putea fi, fara indoiala, schimbat dad', macar in ultimulmoment, guvernele Angliei Frantei ar fi acceptat propunerile sovietice ar fi oprit agre-siunea hitlerista. Lucrurile insa nu s-au petrecut asa.

Fatalistii istorici occidentals se straduiesc sa arate, prin multa frazeologie argumenteneconcludente, ca Franta in special a desfasurat o serie de actiuni menite sa Imbunatateascasoarta Cehoslovaciei. De la 1nceput trebuie spus ca n-a fost vorba nici un moment de a salvaaltceva cleat aparentele. Bonnet, de pilda, in memoriile sale face caz de eforturile" depusede el personal In aceasta privinta 2. Obligatiile Frantei fata de Cehoslovacia ce decurgeaudin tratatul de asistenta dintre ale au fost Invaluite intr-o plasa de manevre diplomatice abile,care au condus la urmatoarea concluzie justificative : nu se poate acuza Franta ca a violatacordul sau militar cu Cehoslovacia. Acest acord intra in vigoare atunci clnd s ar fi produsun act efectiv de agresiune" 6. Bonnet considers a nu s-a produs nici un fel de act de agre-siune german asupra Cehoslovaciei. Acuzind guvernul ceh de faptul Ca a asuprit" pe germaniisudeti, recunoaste indirect drept intemeiata activitatea lui Henlein si a naziltilor din regiuneasudetd, ca si pretentiile Germaniei 7. Arunclnd vina asupra politicii nationale a guvernuluicehoslovac, Bonnet constata ca In aceste Imprejurari ,,o cedare a teritoriului sudet este inevi-tabila $i este bine ca ea sa alba loc imediat fara intirziere" ; totusi, arata Bonnet,si In aceasta situatie, Franta a luptat" pentru salvarea Cehoslovaciei.

Statele aliate Frantei din centrul sud-estul Europei trasesera de mina vreme con-cluzii din politica externs a guvernului francez. Franta doreste informa ministrulromtn In Austria guvernul situ In august 1936 fie chiar jertfind pozittile franceze in valea

1 Duff Cooper, primul lord al amiralitatii britanice, facea parte din acele cercuri legateprin interesele for de pastrarea pozitiilor In Europa centrals sud-estica. Duff Cooper ademisionat din functia pe care o avea la 1 oct. 1938, ca raspuns la politica lui Chamber-lain la Miinchen.

2 Duff Cooper, op. cit., p. 285.8 Ibidem.4 G. Bonnet, op. cit., p. 183.5 O data cu venirea lui G. Bonnet la afacerile externe, scrie istoricul francez M. Mourin,

s-a raspindit to Franta parerea ca apararea Cehoslovaciei este practic imposibila" (vezi MaximeMourin, op. cit., p. 240). Churchill 11 caracterizeaza astfel pe ministrul de externe francez :Bonnet era Incarnarea perfecta a defetismului..." (Winston S. Churchill, La deuxieme guerremondiale. I. L'orage approrhe. D'une guerre b l'autre. 1919-1939, Paris, Pion, 1950, p. 308).

6 W. S. Churchill, Journal polilique 1936-1939, Paris, Amiot-Dumont, 1948, p. 269.7 G. Bonnet, Defense de la Paix, Revue de Paris, Tome I, nov. 1937, p. 226. Vezi

$i G. Bonnet, Le Quai d'Orsag sous trots rdpubliques, p. 209.8 Ibidem.

$i

$i

si

s

p

l

www.dacoromanica.ro

141)6 STUDII DOCUMENTARE 10

Dunarii, o apropiere ceho germana, fiind de parere ca Cehoslovacia este asa de expusa, incitar fi to propriul ci interes sa Lea din vreme concesiunile cuvenite..." 1. Politica Angliei siFrantei fata de Germania a dat un impuls substantial guvernelor Romtniei In tendinta deon ntare a politicii externe a %aril care Germania hitlerista. In acest cadru se plaseaza pozitiaguvernului romtn de a no permile trecerea trupelor sovietice.

Bonnet sustine in memoriile sale ca Franta era singura cu Cehoslovacia" 2, ed gu-vernul francez era gata sa mearga cu trupele sale in apararea Cehoslovacici amenintate. Dar,Inca dupa ocuparea Renanici, statul major francez stabilise ca practic armata franceza nu vada nici un ajutor C-hoslovaciei sau Poloniei 3. De altfel, Bonnet, dupa cc face mare caz deajutorul" pe care guvernul francez era gata sa 1 dea Cehoslovacici, afirma, citeva pagini maideparte, ca decretarea mobilizarii generale In Cehoslovacia la 23 septembrie a nelinistit multguvernul francez"4. Rusii an fost aceia care au dat alarma recunoaste in memoriile saleChurchill dar propunerea for a fost primita fora entuziasm la Londra si Paris" 5. De multlimp conchide Churchill Hitler avea convingerea ca nici Franta. nici Marea Britanie nuse vor bate pentru Cehoslovacia" 6.

Opinia publics cehoslovaca, a protestat energic. Pregatind amputarea Cehoslovacielera nevoie arata Bonnet ca Londra si Parisul sa faca presiuni pentru a permite guvernuluiceh sa justifice angajamentul in rata opiniei publice" 7. In nota trimisa la 21 septembrie gu-vernului francez, Benes si Hodza aratau ca au nevoie sa is act oficial de faptul ca Franta siAnglia nu vor merge contra Germaniei" 8. Conducatorilor cehi, explica nota le este necesaraaceasta acoperire pentru a accepta propunerile franco-engleze" 9. Comentind, Bonnet isi aratasatisfactia : Manevra era abila. Noi ne-am prctat" ".

Manevrele" n-au reusit insa sa tnlele Partidul Comunist Francez si Bonnet se aratafoarte indig,nat de acest lucru. Si, cu intentia de a ataca pe comunisti In insasi ideologia lor,Bonnet trece chiar si la o analiza". El spune : pozitia luata de comunisti In 1938 era de altfelIn contradictie flagranta cu tendinta for pacifista"11. Mai molt, arata Bonnet, daca o intelegere n-ar ft intervenit la 28 septembrie In Munchen, razboiul nu izbucnea un an mai tirziu..."10Pc linia acelorasi justificari cautate la fiecare pas, Bonnet afirma ca Franta ar fi res-pectat angajamentul luat la Locarno fata de Cehoslovacia, daca ea ar fi fost atacata de Ger-mania in mod efectiv. Dar, completeaza Bonnet, aceasta nu inseamna ca am exclus posibili-

Arh. M.A.E., probl. 71, anul 1935, Austria, A1, vol. 48, perioada 1936-1937. Raportinformativ nr. 1831, Viena, 28 august 1936.

2 G. Bonnet, op. cit., p. 208.3 J. Paul-Boncour, op. cit., p. 88.4 G. Bonnet; op. cit., p. 213.5 W. S. Churchill, op. cit., p. 278.6 Ibidem.7 G. Bonnet, op. cit., p. 213.3 Ibidem, p. 212.

Ibidem.to Ibidem, p. 213.11 Ibidem, p. 224.12 Ibidem. Oficial si Chamberlain, intorcindu-se de la Mtinchen a declarat ca pacea va fi

asiguratd pentru o generatic, ceea ce nu 1-a impiedicat sa-si expritne fatA de ministrul sau deexterne, Halifax, certitudinea ca nu va ramble nimic din toate acestea in trei luni" (vezi Wins-ton Churchill, op. cit., p. 324).

1

9

www.dacoromanica.ro


tatea cautarii unui compromis" 1. Recunoaste insa ca acest compromis a Post o drama" 2,ceea ce nu-1 impiedica sa afirme Ca actul de la Mtinchen a Post un mare succes" al diplomatieioccidentale si a celei franceze In special 3, succes" Intimpinat cu entuziasm si bucurie"In cadrul cercurilor conducatoare franceze si a marii burghezii.

Conttnutul si caracterul pactului imperialist de la Munchen a confirmat teza leninistaca allantele pasnice pregatesc razboiul si iau la rindul for nastere din rilzboaie, conditiontn-du-se reciproc, dlnd nastere la o succesiune a formelor de luptd, pasnice si nepasnice, pe unasi aceeasi baza, aceea a legaturilor si relatillor imperialiste, ale economiei mondiale si ale poli-ticii mondiale" 5.

Miinchenul afirma Maxime Mourin a distrus Increderea popoarelor din Europacentrald In aparatorit for occidentali poarta pdrea dcschish drumului &dire rasarit" °. Miln-chenul subliniaza istoricii americani Beik ¢i Lafore a urmarit sa distraga. atentia Germa-niei din vest prin concesiuni In est si s-o impinga intr-un conflict cu Uniunea Sovietica"Acordul de la Munchen din 29 septembrie 1938 scrie istoricul burghez Rtstelhueber amarcat in politica balcanied o cotitura decisiva. Politica de conciliere adoptata de puterileoccidentale a fost falimentara..." 8.

Daca pactului imperialist de la Mtinchen istoricii burghezi i-au gasit justificari" fiein slabiciunea" guvernelor Angliei si Frantei, fie in politica de concilierc" a lui Chamberlain

Daladier, evenimentelor care au urmat Miinchenului si au Lost o urmare directs a lui este maigreu a li se gasi justificari". La 24 noiembrie 1938, Chamberlain, Halifax, Daladier si Bonnet s-auintrunit la Paris ca sa garanteze spune D. Cooper ceea ce distrusesera" 9. Halifax a aratat eneste perlculos sa se creeze o situatie and un viitor guvern ceh sa poatii cauta sprijinul Franteisi al Mari! Britanii pentru a urma o politica nu In totul conforms dorintelor Gcrmaniei..."1°.TragInd concluziile, Daladier a subliniat ca o garantie nu va avea nici o importanta 11

Istoricul burghez A. Scherer, analizind aceste probleme, conchide ca Marea BritanieFranta s-au decis intre ele sa nu intervina In cazul lichiddrii Cchoslovaciei sau a unui

rhzboi intre Germania si Urmarind obtinerea unei renuntiiri forrnale a GermaniciIn ceea ce priveste vestul, Bonnet socotea ca aceasta va consolida in mod egal pozitia sasi a lui Daladier si le va favoriza politica de inldturare si reprimare a comunistilorls.

1 G.Bonnet, p. 228. Cu privire la continutul acestui asa-zis ,. compromis" insiisi presa demare tiraj incercase sa larnureasca opinia publics cu mult timp inainte de actul de la Munchen :Germania Insdsi nu pretinde de la Franta nimic stria la 9 iunie 1938 ziarul l'CEuvre

Hitler garanteaza inviolabilitatea granitelor continentale ale Frantei. Dar Franta trebuie sades Germanici libertate in sud-est, Intregul bazin dunarean, in Rominia si in Ucraina... Germania are nevoie de expansiune... Dupa cum vedeti ne putem Intelege foarte usor".

2 G. Bonnet, op. cit., p. 228.8 Ibidem, p. 224.4 Ibidem, p. 220.8 V. I. Lenin, Opere alese, E.P.L.P., 1954, ed. II, vol. I, p. 836.6 Maxime Mourin, op. cit., p.198.7 Paul H. Beik, Laurence Lafore, op. cit., p. 859.8 Rene Ristelhueber Histoire des peuples balcaniques, Librairie Artheme Fayard, Paris,

1950, p. 387.9 Duff Cooper, op. cit., p. 285.18 Documents on British Foreign Policy, 1919 -1939, Third Sec., London. 1951, vol. III,

p. 300 306.11 Ibidem.12 A. Scherer, Les mains libres" a l'Est, In Revue d'histoire de la deuxieme guerre mon-

diale", nr. 32, octombrie 1958, p. 9.12 Aklen zur deutschen ausvartigen Politik, 1919-1945, series D, vol. IV, p. 387.

U.R.S.S."12.

Ii

5i

a

si

www.dacoromanica.ro


Dupa Mtinchen, siguranta hitleristilor cu privire la pozitia capitulanta a Angliei si Fran-tei se intarea mereu. spatele Cehoslovaciei, recunoaste cu cinism istoricul burghez HenryLebre, se afla Rusia sovietica" 1. Chiar in perioada tratativelor tripartite de la Moscova, Hitler

relata ministrul roman la Vatican era ,,absolut convins ca Anglia si Prat* nu voropune rilzboiul" pentru noile sale acte de agresiune Impotriva Poloniei 2.

Razboiul n-a izbucnit tnsa tntre U.R.S.S. st Germania hitlerista, asa cum se scontase aniIn sir. Inca la consfatuirea generalilor hitleristi de la 23 mai 1939, generalul Keitel arata caspatlul cucerit spre est va da posibilitate Germaniei sä poarte rdzbolul In vest "3.Despre aceasta eventualitate afirma Bonnet Franta si Anglia nu s-au convins decltdupd ocuparea Polonie de catre hitleristi 4.

Adincirea contradictiilor Intre Germania hitlerista pe de o parte si grupul vechilor sai sus-tinatori pe de alts parte, a dus la izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial Intre aceste douatabere.

V iorica Moisuc

1 Henry Lebre, Munich et les origines de la guerre, Lectures francaises, Les originessecretes de la guerre 1939-1945, Pre annee, juin 1957, p. 40.

2 Arh. M.A.E., probl. 71, anul 1938, Germania, G. 14, vol. XII, iulie 1939. Telegr.nr. 403, Vatican, 4 iulie 1939, semnata Petrescu-Comnen. Deja din martie 1939, Schacht declareunui diplomat englez ca Hitler s-a hotartt sa patrunda... spre rasarit si sa ocupe grinarulUcrainei si resursele de petrol din Romtnia si Caucaz" (H. B. Gisevius, .Bis zurn bitteren EndeZurich, 1940, ed. a II-a. p. 140).

3 Was wirklich geschah. Die diplomatichen Hintergrtinde der deutichen Kriegspolitik Heraus-gegeben von Heinz Holldack, Miinchen, 1949, p. 112-115.

4 G. Bonnet, op. cit., p. 299.

Pa

www.dacoromanica.ro

V I A T A S T I I N T I F I C A

CONGRESUL AL III-LEA DE ISTORIE A REZISTENTEIEITROPENE

(Karlovy-Vari, 2-4 septembrie 1963)

In ultimii ani problemele celui de-al doilea rAzboi mondial Indeosebi problemelemiscarii de rezistenta impotriva agresiunii hitleriste s-au bucurat de o atentie sporitA dinpartea multor istorici europeni. In cercetarea acestor probleme s-a ivit necesitatea ca istoriciidin diferite tSri sa desfasoare un schimb reciproc de informatii, alit cu privire la rezultateleobtinute de ei, cit $i la posibilitAtile de a efectua In comun cercetAri. Asa s-a nascut ideeade a se convoca intilniri internationals ale istoricilor care se ocupa cu studierea problemelorRezistentei europene in perioada celui de-al doilea razboi mondial.

Prima conferinta cu acest caracter a fost convocata in 1959 la Liege (Belgia), cu careprilej au fost stabilite primele contacte.

Cea de-a doua conferinta internationals a avut loc In martie 1961, la Milano. Temapentru dezbateri a fost Politica marilor puteri $i Rezistenta europeand", care desi, destul delimitatA In sine din punctul de vedere al cercetarii istorici Rezistentei in toate %Arlie, a permistotusi un larg schimb de pAreri. Conferinta de la Milano a prilejuit de asemenea stabilirea decontacte personale intre istoricii din diferite tAri, apropiind punctele de vedere aleacestora Intr-o serie de probleme importante. La conferinta s-a ales un comitet de legAturA,Insarcinat sa pregateasca conditiile pentru o noun inttlnire stiintifica sA stabileasca temaacestei consfatuiri. Ca presedinte al comitetului a fost ales senatorul italian Feruccio Parripresedintele Institutului national de istorie a miscarii italiene de rezistenta din Milano, larca membri E. A. Boltin, director-adjunct al Institutului de marxism-leninism de pe MO C.C.al P.C.U.S. (Uniunca Sovietica), Henry Michel, secretar-general al Comitetului de istorie a celuide-al doilea razbot mondial (Franta), prof. Stanislav Okenski (Polonia) un reprezentantdin partea Comitetului belgian pentru istoria celor doua riizboaie. Intr-o sedinla de lucrutinuta la Lausanne In februarie 1962, la care au fost invitati reprezentanti ai istoricilor echo-slovaci, specialisti in aceste probleme, Comitetul de legAtura s-a transformat In Comitet de pre-gatire a celui de-al III-lea Congres International pentru istoria rezistentei europene. Cu acestprilej s-a stabilit ca viitorul congres 55 se organizeze In Cehoslovacia, iar tema acestuia sA fie :Sistemul de ocupatie a Europei de catre nazisti. Forme, metode dezvoltare". Tema avindtin caracter larg, s-a hotarlt ca desfasurarea lucrarilor congresului sa se faca in trei sectiuni :de istorie politics, de istorie economics teroare fascistA. Acest program, adus din timp lacunostinta viitorilor participanti de catre secretariatul congresului, stabilit in Praga, a dat

st

gi

5i

5i

si

l

www.dacoromanica.ro

141 0 VIATA sT1INTIRICA 2

posibilitate istoricilor sA se pregdteasca In mod corespunzator. La cererea organizatorilor, mareamajoritate a referatelor gi comunicArilor au fost trimise la Praga inainte de data desfasurArlicongresului, ceea ce a permis multiplicarea for in limbile franceza, rusa $i germand. Tot inaintede congres au fost editate, in sprijinul participantilor, trei numere ale unui buletin in care anPost publicate informatii in legatura cu pregatirile pentru congres.

Cel de-al III-lea Congres international de istorie a rezistentei europene s-a desfdsurat laKarlovy-Vari, intre 2 $i 4 septembrie 1963. La congres au luat parte mai mult de 400 de isto-rici, din peste 20 de tdri. In afara Cehoslovaciei, care in calitate de tarn gazda a fost pre-zenta printr-un mare numar de istorici alti specialisti din domeniul stiintelor sociale,au sosit delegati' din Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Franta, Grecia,Israel, Italia, Iugoslavia, Polonia, R.D.G., R F.G., Rominia, S.U.A., U.R.S.S. (din R.S.F.S.R., R.S.S. Ucraineana, R.S.S. Bielorusa, Republicile Baltice). Delegatia din RepublicaPopulard Romind a fost formata din : Ion Popescu-Puturi, directorul Institutului de istoriea partidului de pe ling C.C. al P.M.R., Gheorghe Zaharia, director-adjunct al aceluiasi institut,dr. Virgil Cimpianu, aecanul Facultatii de stiinte juridice al UniversitAtii Babes-Bolyai" dinCluj, conf. univ. N. N. Constantinescu, candidat in stiinte economice, Nicolae Copoiu, candidatin itiinte istorice, si colonel Vasile Anescu, seful catedrei de economic politica de la AcademiaMilitant din Bucuresti. Dupa sedinta plenary prezidata de senatorul Ferruccio Parri, incare congresul a fost salutat de prorectorul UniversitAtii Caroline din Praga, de reprezentantuiguvernului Cehoslovac, de lordul Barnett Stross (Anglia) si de primarul localitatii KarlovyVari, au continuat lucrArile in cele trei sectiuni.

Pentru a da o imagine a volumului lucrdrilor prezentate la congres, este necesar sa spunemca in fiecare sectiune s-au aflat la dispozitia tuturor del( gatilor 12-15 referate. Materialeletuturor sectiunilor se ridicau la aproximativ cloud mii de pagini de istorie a celui de-al doilearazboi mondial. Fall indoiala, din punct de vedere stiintific congresul de la Karlovy-Vari adepasit considerabil realizArile conferintelor precedente. Tematica larga a congresului a permisdelegatilor sa aduca in dezbatere cele mai importante probleme ale istoriei tarilor europenecare an avut de suferit de pe urma fascismului in intreaga perioada a celui de-al doilea rdz-boi mondial.

In programul sectiei I (regimul politic) au fost prezentate referate ale istoricilor din 14Cea mai mare parte a titlurilor referatelor s-au incadrat in tematica, adica au prezentat

trAsAturile regimurilor politice din tarile respective in perioada celui de-al doilea rdzboi mondial.Referatul principal francez din sectia I, prezentat de H. Michel, a dezbatut problema

raporturilor dintre ocupatt $i ocupanti, demonstrind fictiunea suveranitatii" guvernului de laVichy ; el a fost completat de M. Villon (Franta), care a subliniat caracterul prohitlerist, anti-national al politicii guvernului de la Vichy.

Referatul si interventiile delegatilor cehoslovaci M. Fris $i M. Lukes, descriind sistemulde ocupatie nazista in tam lor, au scos in evidenta faptul ea Cehoslovacia a fost modelul deexperientA" pentru sistemul de ocupatie din alte tAri, precum rolul minoritAtii germanein subminarea statului cehoslovac. Pe marginea referatului sustinut de W. Steiner (Austria),Reidacinile renaqterea nalional-socialismului $i antisemilismului 1nAusfria, au mai luat cuvintulM. Plascnka $i R. Neck, care au dezvoltat problema curentelor progresiste din Austria contem-porand.

ldeile principale ale referatului sovietic au fost expuse de E. A. Boltin, E. P. *evcenko(Ucraina) $i E. S. Krayscenko (Bielorusia), care au fAcut o analizA a planurilor naziste de agre-slime $i de instaurare a dominatiet asupra teritoriului sovietid. Au luat cuvintul, de ase-menea, Zastavenko In problema regimului de ocupatie din tarile baltice $i V. S. Koval, carea prezentat date not cu privire la planurile hitleristilor in legaturd cu viitorul rezervat Ucrainei

si

si

0t

www.dacoromanica.ro

VIATA $TIINTIFICA 1411

de catre Germania hitlerista. Istoricul polonez Czeslav Madajczyk a insist al asupra particulari-tatilor regimului de ocupatie In Polonia, al carui stop ultim era exterminarea poporuluipolonez alipirea la Germania a teritoriului lui national. Pe marginea referatului polonez aluat cuvintul Reinhold Jeske (R.D.G.), care a adus date cu privife la patrunderea capitalului monopolist german In Polonia.

Referatul delegatului italian Enzo Colotti, Structure scopurile rcgimului de ocupatiegerman in Italia", a aratat cum Italia, fosta aliata a Germaniei, s-a transformat intr-o lardocupata. El a descris sistemul de conducere folosit de hiticristi in lam lui.

Raportul principal iugoslav, prezentat de F. Tudman, directorul Institutului de milcaremuncitoreasca din Belgrad, a subliniat indeosebi particularitatile luptei de eliberare nationalsIn diferite regiuni ale Iugoslaviei. N. Apostolski a dezvoltat comunicarea cu privire la trasatu-rile caracteristice ale ocupatiei Macedoniei de catre Bulgaria rnonarho-fascists, iar F. Buti-ciova s-a ocupat de aceeali problema in legatura cu Croatia.

Referatul principal al istoricilor din Bulgaria, prezcntat de acad. E. Kamenov, dupa cea expus trasaturile regimului din Bulgaria anilor celui de-al doilea razboi mondial, a infatisatmilcarea de eliberare nationals care a culminat cu insurectia din septembrie 1944.

lstoricul albanez N. Plasari a prezentat succint tabloul Intunecat al ocupatiilor succesiveitalo-germane sub care s-a aflat poporul albanez to timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Delegatia romina a prezentat referatul : Principalele trasaturi ale regimului politic dinRominia to perioada dictaturii militare-fasciste si a agresiunii hitleriste" (I. Popescu-Puturi)

coreferatul Forme si metode de patrundere a ideologiei naziste In Rominia" (N. Copoiu).In referat s-a facut o analiza concisa a imprejurarilor care au dus la instaurarea regimului dedictatura militara-fascistd In Rominia, s-au precizat trasaturile caracteristice ale acestui regim$i raporturile reale intre guvernantii antonescieni si Germania hitlerista. Referatul a subliniatimportanta luptei de eliberare nationals participarca trupelor romtnelti la lupta antifas-cists, alaturi de trupele sovietise. La rindul sau, corcferentul a dezvoltat problema tailor depatrundere a ideologiei naziste In Rominia $i a rezistentei opuse de cca mai mare parte aintelectualitatii rominesti, care, credincioasa tradiVilor umaniste ale culturii poporului ro-min, a respins ideile antiumaniste, irationaliste rasiste ale nazimului.

Referatul principal din partea Greciei, Intocmit de V. Esramidis (deputat al partiduluiEDA) prezentat de I. Scordiotis, a descris evenimentele petrecute to Grecia in timpulcelui de-al doilea razboi mondial, aratind totodata ca, dupd sfirsitul razboiului, ca urmare ainterventiei puterilor occidentale, poporul grec a fost tmpicdic9t sa foloseasca roadele lup-telor sale.

Profesorul Iohn Earlier, de la Universitatea din Bruxelles, a prezentat referatul despreparticularitatile regimului de ocupatie din Belgia.

Delegatia din R.D.G. a prezentat referatul Politica de ocupatie fascists In luminaistoriografiei (vest) germane", sustinut de W. Schumann, care a aratat ea $i in lucrarile careshit strabatute de un spirit progresist se arunca raspunderea nurnai asupra lui Hitler Si apartidului situ, iar administratia de ocupatie este conceputa Ca un complex de organe admi-nistrative instrumente hitleriste Para nisi o apartenenta de class. La discutii, Heinz Kiihnricha aratat ca o serie de istorici vest-germani fac deosebire intre conducerea politica $i ceamili-tary din cadrul aparatului de ocupatie german din Virile cotropite, pretinzlnd ca miscarilede rezistenta au aparut ca urmare a conducerii politice defectuoase.

Lucrarile sectiunii a II-a au inceput cu prezentarea referatului istoricului Italian E.Colotti cu privire la jefuirea economiei italiene exploatarea fortei de munca. Expunerca dele-gatului italian a fost completata de H. Radant (R. D. G.) cu date priVitoare la plasarea inmunca efectuata de reprezentantii concernelor naziste. Probleme multiple au fost prezcntate

$i

si

st

si

3

si

ai

www.dacoromanica.ro

1412 vIATA sniNTIFicA 4

de care reprezentantii cehoslovaci V. Pruhi, P. Olisovski si alji trei coreferenti. Delegatul bulgarD. B. Cohen a descris modul cum a fost jefuita ecomomia nationals a Bulgariei In anii 19411944, iar coreferentul Stoianov a adus completari In problema sabotajului $i a actelor de diver-shine din industria $i agricultura Bulgariei. B. Puchert si J. Schmelzer (R.D.G.) au vorbit desprepolitica marilor concerne I. G. Farben", Goering-Werke" In ta'rile ocupate.

F. Boudot, secretarul Comisiei de istorie economics socials din cadrul Comitetului deistorie a celui de-al doilea rAzboi mondial, a Infiltisat aspectele economice ale ocupatiei Frantei-de care Germania hitlerista, iar coreferentii G. Willard, F. Dreyfuss (Franta) si B. Puchert(R.D.G.) au adus completari.

Pe marginea referatului belgian prezentat de J. Willquet, care a dezvoltat problema folo-sirii fortei de munca In Belgia de catre Germania, a luat cuvintul Eva Seeber (R.D.G.), care,ca alti vorbitori din R.D.G., a insistat asupra rolului capitalului german In diferite tarsocupate. Referatul delegatului grec Scordiotis a adus date despre situatia economics a tarnsale sub toate cele trei ocupatii : Reiland, germand bulgard. Acad. Kamenov, din partea Bulga-riei, a aratat, In cadrul discuciilor, opozilia poporului bulgar feta de ocuparea unei part.i dinteritoriul grec.

Din partea istoricilor sovietici, acad. G. M. Sorokin a prezentat referatul principal cuprivire la sistemul de exploatare economice a teritoriului ocupat din Uniunea Sovietica, iarcoreferentii D. F. Verniuc si P. P. Lipilo au dezvoltat problemele economice legate de ocupareateritoriului Ucrainei $i Bielorusiei. La discutii au mai participat prof. Kamenskaia $i prof.Krayscenko.

Dupd delegatul polonez, prof. F. Ryszka, autorul referatului cu privire la aspectele vietiieconomice din Polonia sub ocupatia nazista (si pe marginea cAruia au mai vorbit Tatiana Bern-stein Polonia $i M. Jeske R.D.G.), s-a dat cuvintul delegatului din Republica PopularARomIna. Conf. univ. N. N. Constantinescu a prezentat referatul Jefuirea economiei romlnesti-de catre Germania hitleristA In perioada 1939 august 1944". ArAtInd cane jefuirii economieiromtnesti, el a adus date not In aceasta problema, prezentind politica de dezindustrializare a tariipromovata de Germania hitlerista In RomInia, relatiile inegale In stabilirea pretului diferitelorproduse s.a. Colonelul V. Anescu a descris succint pagubele pricinuite economiei romlnesti, caurmare a prezentei trupelor germane.

Yn ultima zi a congresului au sustinut referate In problema jafului economic delcgatii dinIugoslavia (I. Marianovici), Albania (S. Ballvora) si R.D.G. La discutii, Hornova (Cehoslovacia)a adus o contributie interesanta privitoare la folosirea Dundrii de care ocupanl,ii germani Inscopul exploatarli economice a teritoriilor riverane.

Yn sectiunea a III-a au luat cuvintul prof. K. M. Pospieszalski (Polonia), Miriam Novitch(Israel), V. F. Romanovski (U.R.S.S.) coreferentii sovietici Multik (In problemele Ucrainei),Paskovici (R. S. S. Letcmil), Staras (R. S. S. Lituaniand). Delegatii din Iugoslavia au prezentat :Petar Moraca referatul principal, Dragutin Sucanet coreferatul In problemele Croatiei, iarZdenco Leventhal a vorbit In problema exterminarii copiilor de dare nazisti In Iugoslavia.Yn aceeasi sedinta au luat cuvintul istoricii cehoslovaci 1. Dolezal, care a prezentat referatulprincipal, dr. Lagus (In problema lagSrului de la Terezin), E. Kulica (ecoul internationalal evaddrii prizonierilor evrei din lagarul de concentrare Osvietim-Birkenau) si L. Vanek (despreatentatul Impotriva lui Heydrich). Yn continuare, N. Gornenski (Bulgaria) a adus o serie dedate statistice cu privire la teroarea fascists In Cara sa. Expunerea a fost completata de core-ferentii Mitev (despre actiunile de exterminare a diviziei S.S. Printul Eugen" pc baza docu-mcntclor respectivei divizii) si S. Petrova.

Pe marginea principalului referat din Franta, tntocmit de De Bouard, a luat cuvintulGirard Combes, care a filcut o serie de consideratii asupra modului cum erau interpretate drep-

$i

si

www.dacoromanica.ro

5 vIATA STIIN1IFICA 1413

tul normele de drept in Franta si Germania in perioada ocupatiei. Problema deosebirilordintre sistemul de ocupatie din Franta cel din Wile rasaritene a Post dczvoltata de AdlerBrest (Franta).

Din partea R.D.G., Lothar Berthold a prezentat referatul Cu privire la sistemul teroriifasciste In Germania si Ia atitudinea fail de el a diferitclor clase $i paturi ale populatier.Rein-hard Strecher (Berlinul Occidental) a multumit istoricilor din mai multe tari, inclusiv celor dinRominia, care au prezentat documente privitoare la crimele naziste. El a facut apel catreistoricii din alte tari, detinatori de documente demascatoare sa continue publicarea unorasemenea documente.

In ultima sedinta a sectiunii a III-a, dupd profesorul Emanuel le Guintello, care a prezen-tat referatul principal din Italia (cu privire, mai ales, la soarta italienilor din lagarele de concen-trare din Germania), s-a dat cuvintul participantilor romtni. Gh. Zaharia a prezentat referatulUncle date cu privire Ia teroarea fascists din Rominia (sept. 1940-25 oct. 1944)" iar dr. VirgilCimpianu a expus comunicarea cu tema : Influente ale nazismului asupra legislatiei din Rominiato timpul dictaturii militare-fasciste si a agresiunii hitleriste". In continuare, Robert Leclerc,secretarul-general al Universitatii din Bruxelles, a prezentat un referat cu privire la proble-mele metodologice de cercetare studiere a Rezistentei. Ultimii vorbitori din sectiunea a III-aau fost delegatii Tana Leci (Albania) si Zoidis George (Grecia).

In toate cele trei sectii expunerile oamenilor de stiinta din Republica Populara Rominaau Post urrnarite cu viu interes. Prin referatele $i comunicarile lor, membrii delegatiei romineau adus o contributie stiintifica proprie In problemele dezbatute in cadrul congresului.

In sedinta plenara de incheiere s-a dat citire unei rezolutli care,in cel

printre altele, a facutrecomandarea ca toate materialele Congresului sa fie publicate mai scull, timp, invi-tind delegatii sa desfasoare o munca intensa pe linia publicarii acestor materiale in Odle lor.Rezolutia, impotriva careia nu s-a ridicat nici o obiectie, a propus ca viitorul congres sa aiba1oc in 1965 la Viena, iar tematica acestuia sa fie Bibliografia istoriei rezistentei europeneprobleme de metodologie cu privire la studierea istoriei miscarii de rezistentA". Textulrezolutiei a Post trimis ulterior tuturor participantilor.

In concluziile generale, prezentate in sedinta plenara de F. Parri si de alti membri ai comi-tetului de organizare, s-a subliniat marea importanta tnternationala a lucrArilor congresului,valoarea stiintifica ridicata a materialelor prezentate, faptul ca, la congres, istorici din numeroasetari au gasit, indiferent de conceptiile lor politice sociale, un limbaj comun in tratarea unorprobleme importante. Materialele prezentate la congres reprezinta, in ansamblu, o condamnarenecrutatoare a fascismului, fundamentata

Cel de-al III-lea Congres de istorie a Rezistentei europenc a scos in evidenta posibilitatilelargi de colaborare rocInica intre oamenii de stiinta din Val cu orinduiri sociale diferite in cerce-tarea analizarea unor importante probleme ale istoriei contemporane. Continuarea $i adin-circa acestor legaturi slat de natura sa contribuie Ia progresul stiintei, la apropierea popoarelor,la intarirea

N. Copoiu

sisi

si

si

si

si

pdcii.

www.dacoromanica.ro

1414 VIATA STIINTIFICA 6

ISTORLA FEUDALISMULUI TIMPURIU IN MUZEELEDIN TRANSILVANIA

Dintre cele peste douA sute de muzee, rAspindite azi pe tot cuprinsul %aril, Intrecare acelca de istorie detin primul loc, o mare parte, au lost create In anti democratieipopulare. La rindul lor, muzeele existente anterior si-au ImbogAtit considerabil colectiile, da-torita amploarei pe care au cApAtat-o cercetArile arheologice. Cu exceptia Muzeului de istoriaMoldovci, care Itmbriltiseaza intreaga provincie, toate celelalte muzee regionale sau raionaleoglindesc doar principalele aspecte ale istoriei rominelti pe plan local. Importanta acestoraeste cu atit mai mare, cu eft In etapa actuala de organizare,tara noastra este lipsitg Inc6 deun mare muzeu de istorie nationals la Bucuresti. Conceptia muzeelor de istorie Si modul Incare ideile de baza ale istoriei romInesti slut reprezentate In aceste muzee trebuie se preocupepe toll cei care an legAtura cu acest domeniu. Unealta, podoaba, opera de arts sau hrisovufvorbesc prea putin vizitatorului dach nu sint legate tntr -o rinduire logics $i curgAtoare, ilus-trind ideile fundamentale ale istoriei %aril noastre. Asadar, muzeele Isi ating scopul numaidatoritil stiintei priceperii cu care organizatorii for vor reusi sa lege Intre ele obiectelesi se le facil mai elocvente, adAugInd un element ajutator (harts, un text explicativ, ma-terial ilustrativ etc.).

Observatiile de mai jos se limiteaza doar la citeva aspecte ale istoriei tArii noastre inetapa de trecere de la sclavagism la feudalism si la perioada feudal-timpurie, asa cum neapar ele In principalele muzee de istorie din Transilvania (Sectia de istorie a Muzeului Bruken-thal-Sibiu, Muzeul de istorie din Deva, Muzeul de istorie din Alba-Iulia, Muzeul de istoriedin Brasov etc.). Volumele I si II ale tratatului de Istoria Rondniei, folosind rezultatele ulti-mtlor cercetari, an lamurit problemele de baza ale istoriei romtnelti In aceastA indelungat&etap5 : continuitatea formarea poporului roman, legate de constituirca rela %iilor fcudale,dezvoltarea color trei provincii istorice $i unitatea for etc. Modul In care aceste idei se oglin-desc In muzeele de istorie constituie obiectivul principal al rtndurilor de fata.

In genere, In toate muzeele de istorie epoca comunei primitive si cea sclavagista shitbogat ilustrate In cadrul unor expuneri Inchegate, curgatoare unitare, pfna In secolulIII-lea. Muzeele amintite detin un numar begat de obiecte apartinlnd dacilor romanilorfapt care face se existe o mare disproportie Intre prezentarea acestei etape istorice perioadafeudalri. La Sibiu, de pada', din douiisprezece sail numai trei sint consacrate Intregii epocifeudale din secolul al X-lea pfna la 1848 ,iar la Deva, din acelali numilr de sail, dearuna singura cuprinde toata epoca feudalA. Dar si aceasta mare disproportie ar putea fi lute-leasil trecuta cu vederea, tinInd seama de bogalia acestor regiuni In vestigi; dace $i romane,dace modul cum slut prezentate materialele ar urmari tocmai problemele de baza ale istorieiromInesti amintite mai sus. Continuitatea unitatea poporului roman, de pild5, ar trebuisa fie ilustrate clar pe baza materialelor dace si romane. Astfcl, intr-un muzeu regional vesti-giile dace locale pot fi legate de Intreaga culturA dacii, ale carei urme shit rAspIndite Inspatiul dintre Carpati $i Dunfire, In Dobrogca In Moldova. Clteva obiecte expuse comparativ,o harts a tarii In care sa fie cuprinse toate asezarile dace marcind mai puternic pe acelea dinregiunile Brasov sau Hunedoara, asa cum s-a fAcut, de pilda, In Muzeul din Sibiu, ar sugerade Indata vizitatorului rAspindirca mare a acestui popor unitatea culturii sale. De asemenea

si

si

a?

si

si

si

si

si

i

II

www.dacoromanica.ro

7 VIATA sTiirrromil 1415

s-ar putea sugera ideea continuitatii legind anumite forme de culture materials straveche deelemente etnografice actuale, care reprezinta in uncle cazuri mentinerea traditiilor daco-romaneIn sinul populatiei locale, care si-a dus viata veacuri de-a rindul pe acelasi teritoriu. Exem-plele pot fi culese din domentul ceramicii, artei metalelor, specifics populatiei din zona Padu-renilor din Hateg, obiectelor de Imbracaminte etc. De pilda, In Muzeul regional din Deva stritexpuse in sala de culture romans citeva oale, ulcioare si dini ale caror forme stilt izbitorde asemanatoare cu cele care se mai fac Inca to centrele din sud-vestul Transilvaniei. Intr-oastfel de expunere comparative aceste forme de olarie romans ar trebui legate de cele popu-tare, Insotite de o mica explicatie care sa accentueze tocmai ideea continuitatii. Fara Indoiala,o astfel de expunere ar deveni mutt mai sugestiva pentru vizitator. In forma actuald, abiadupe ce a stra'batut alte trei sail, apar In cadrul epocii ,.feudale citeva exemplare de olarieromIneasca recenta.

In prezentarea de azi toate muzeele istorice au un critcriu unit de desfasurare a mate-rialelor, cel cronologic, urmarindu-se diferitele perioade istorice In functie de evolutia mijloa-celor de productie. Dar acest cadru mare cronologic, care indiscutabil se impune, trcbuielmbogatit cu o problematica comuna Intregului teritoriu rominesc, care poate fi Insa propriesi zonei respective. Problemele de baza amintite mai sus : continuitatea, unitatea si formareapoporului romtn ar putea fi ilustrate printr-un material bogat tocmai In muzeele de care neocupam, alit pe plan general ctl si regional. De pilda, problematica continuitatii in regiuneaHunedoara, pe plan local, se deosebeste de aceea din Moldova prin pastrarea unuinumar rclativbogat de vestigii romane, alaturi de cele ale populatiei dacice, fapt care de asemenea s-aputea sublinia printr-un text sau marca pe o harts. Dar tocmai o astfel de problematicdoglindind ideile esentiale ale istoriei noastre lipseste In muzeele amintite.

Indata ce vizitatorul paseste In aceste muzee, in sable consacrate etapei de trecerede la sclavagism la feudalism si apoi in cele reprezenttnd epoca feudala ramIne cu impresiade oarecare improvizare, pentru ca se rupe si acel fir conducator cronologic. Se resimte oincertitudine stiintifica asupra problemelor esentiale ale istoriei acestei etape. Totodata lipsescprecizarile de amanunt cu privire la originea, datarea si functiunea obiectelor expuse. In unclemuzee (Sibiu, Brasov), aceasta etapd este abia sugerata, in alte cazuri, ca la Deva, ea consti-tute un adevarat hiatus. In muzeul din Sibiu, Intr-un mic coridor de trecere (sala a VIII-a),pe o harts care prin pozitia ei cere vizitatorului un mare efort de lecture, se ilustreaza tocmaiideea continuitatii. Pe ea sint marcate asezarile (Napoca, Potaissa, Micia, Apulum etc.) Incare s-au gasit urme romane pastrate de populatia locals dupti abandonarea oficiala, subraport administrativ si militar, a provinciei Dada.

In noua forma, recent realizata, a Muzeului regional din Brasov s-a urmitrit ideea conti-nuitatii printr-o serie de obiecte originale si fotografii. Intr-o vitrina shit expuse fragmentede ceramics de tip SIntana de Mures (sec. IV) alaturi de opaite paleocrestine, tar pe peretefotografii reprezentlnd inscriptia votive crestina de la Biertan (sec. IV) si unelte agricole dinsecolul al V-lea de la Bratei. Toate acestea izbutesc sa sugereze vizitatorului continuitateade viata a unei populatii sedentare de agricultori, in slnul careia se raspindise crestinismul,dupe retragerea trupelor lui Aurelian. Amintim ca In recentele cercetari din asezarea de laSf. Gheorghe, care se afla In cadrul aceleiasi regiuni, s-au facut descoperiri privind populatialocale. In viitor ar fi bine ca expunerea din muzeul de la Brasov sa fie Imbogatita cu unclemateriale din cercetarile de la Sf. Gheorghe, asezare care pare sa fi continuat fare intreruperedin epoca dacice, de-a lungul celei romane, pins to secolul at IV-lea, precum si cu citevaobiecte originale de la Bratei.

sl

www.dacoromanica.ro

1416 VIATA STIINTIFICA

Dc altfel simpla parcurgere a capitolelor privind etapa de trecere de la sclavagism lafeudalism din volumul I al tratatului de Isloria Roadniei ofera dintr-o data un materialbogat, de care toate muzeele de istoric ar trebui sa jina seama In organizarea materialelor.Dar, pentru uncle muzee, datele atit de importante ale tratatului, precum si propriile fordescoperiri, le-au ramas Inca necunoscute. In forma actuala muzeul din Deva constituie unastfel de exemplu.

In contrast cu efortul meritoriu al muzeului din Brasov, la Deva, centrul color mainumeroase descoperiri intereslnd tocmai problema continuitatii, aceasta nu este nici macaramintita. Aici, din sala a XI -a, In care slut expuse basoreliefuri reprezentlnd pe zeul Mitra,se trece Intr -o vasta said (a XII-a) cuprinzlnd intreaga epoca feudala. Inch de la intrare,.to stinga salii, slut expuse unelte taranesti (furci, fuse, virtelnite etc.) si olarie populara roml-neasca, amestecata cu cea saseasca si maghiara, alaturi de cahie, cause si unelte de lemn.Urmeaza apoi diferite unelte mai evoluate ale mestesugarilor oraseni, o balanta si uncintar de lemn, o masinarie de teas. bastoane diverse cu capete de tildes, alaturi de porte-lanuri de stil rococo si de un vas de mangal (brasero). In tot acest amestec fora fnteles, carepare mai degraba un depozit nesistematizat de materiale diverse (leen o expunere de muzeu,apare ici-colo cite o eticheta (find o indicatie generals ca : ceramics" (pentru diferite oale sicahie din aceeasi vitrina) sau unelte de tors", unelte de minerit" etc. Pe peretele din fund,domino intreaga sala un tablou imens din secolul trecut o pictura istorica maghiara foranici o valoare artistica, reprezentindu-1 pe lancu de Hunedoara cu o suits de calareti coborind dinspre castelul Hunedoara. In rest, fotografii mici, vechi, sterse de vreme, reprezentlndciteva cetati (Hunedoara, Coltea, Rachitova. Malaiesti), lntr -un colt imagini legate de Gh. Doja,apoi o masa de olar lingo unelte de minerit si putine imagini ilustrind rascoala lui Horea. Laatit se reduce istoria regiunii Hunedoara timp de cincisprezece veacuri.

Insistam asupra aspectului general de prezentare a epocii feudale in muzeul din Deva,cu totul nejustificat, to centrul uneia dintre cele mai bogate regiuni In vestigii istorice, dintarn. Uncle materiale se gasesc chiar in depozitele muzeului, altele In monumentele din Hategsau Zarand. In zona padurenilor, ca si pe Valea Streiului, se pastreaza tipuri arhaice delocuinte, imbracaminte, podoabe etc. Cercetarea for ar fi dat posibilitate organizatorilormuzeului sa ilustreze mai clar si mai frumos ca in oricare alt muzeu din Ora tocmai etapafeudalismului timpuriu, cu conditia ca acestia sa faca efortul de a lua cunostinta de existentslor. Desi uncle dintre cele mai elocvente marturii ale continuitatii s-au descoperit In apro-pierea orasului Deva, la Vetel (Micia romans), la Sarmisegetuza etc., In muzeu slut expusedoar monumentele romane din aceste asezari apartinind secolelor al II-lea si al III-lea e.n.,iar cele din secolul al IV-lea e.n. slut omise. Lipsa de spatiu sau aceea a obiectelor, invocataobisnuit pentru a justifica anumite carente In expunerea epocii feudale, nu mai poate fi invo-cata In cazul de feta.

Numai o sumara trecere In revista a materialelor mai vechi, puhlicate de acad. C. Daico-viciu, K. Horedt, M. Macrca, I. Russu etc., sintetizate si imbogatite In paginile tratatuluieste suficienta pentru a dovedi vietuirea populatiei locale, in conditiile grele ale veaculuial IV-lea in forme rurale la Sarmisegetuza. Urmele unor locuinte modeste si ale unor vetre defoc aflate deasupra luxosului edificiu roman ruinat Aedes Augustalium, ca si utilizarea amfi-teatrului roman de aid ca loc de aparare si de refugiu In vremea migratiilor, puteau fi ilus-trate in cadrul muzeului prin fotografii sau desene comentate de texte. Nenumaratele desco-periri monetare din secolele IVVI, ca tezaurul de monede bizantine intre care ultimeleshit de la Valentinan (364-375) ascuns in amfiteatrul de la Sarmisegetuza, Impreuna cudescoperirile de la Vetel, Salaus, Hunedoara, Alba-Iulia, Dobra, Cetea, Cioara etc., marcate

www.dacoromanica.ro

9 VIATA 5T1INTIFicA 1417

pe o harts, ar fi putut fi de asemenea folosite. Dar, in apropierea Devei, in satul Vetel, fostulpagus roman, unde populatia a continuat si In secolele IVVI, s-a descoperit, in afara demonede, si o fibula crestina, intocmai ca la Alba-Iulia si Partos, unde opaitele si gcmelecrestine, fibulele si podoabele, mormintele de caramida etc. dovedesc toate continuitatea deviata a populatiei locale romanizate dupa 274. Fibulele digitate din secolul al VII-lea tie laVetel si Sarmisegetuza, atestind prezenta slavilor, ar fi ridicat problema patrunderii slavilorin Transilvania. Este inexplicabila lipsa acestor obiecte din expuncre, cu atit mai mult cucit ele an constituit obiectul unui articol in publicatia muzeului (K. Horedt, Conlribu(ii laistoria Transilvaniei, sec. IVXIII, p. 11-40, si Tinutul hunedorean tn. sec. IV XI I, involumul editat chiar de muzeul din Deva : Contribuffl la cunoasterea regiunii Hunedoara, Deva,1956, p. 101-116).

Cealalta problema de baza a istoriei feudalismului timpuriu catre care duc In modlogic toate vestigiile indicate mai jos este formarea poporulut roman si a relatiilor feudaleIn secolul al X-lea. Acest capitol este sugerat in muzeul din Sibiu doar printr-o harts a Tran-silvaniei cu caracter mai mult decorativ dectt informativ, in care sint mentionate partial unclecetati rominesti existente In secolul al X-lea. Alaturi este expusa o aqua manila de slitromanic, 'Ara explicatie. Citeva privilegii acordate sasilor la stabilirca for in Transilvania para sugera ideea relatiilor feudale. Tezaurul de podoabe bizantine aflat la artisoara, interesantsub raportul relatiilor economice si culturale cu zona sud-carpatica, are o explicatie sumara,care nu-1 valorifica de fel. Trebuie subliniat efortul de a prezenta in muzeul din Brasov uncledescoperiri recente, ca acelea din cetatea de pamtnt Lempes, din secolele XXII. Sint expusede asemenea fragmente ceramice din aceeasi vreme sau ceva mai timpurii gasite la Brasov,Crizbav, Codlea, Bod, Halchiva etc. In muzeul din Deva nici aceasta problema nu-si giisestelocul, existenta feudalitatii locale fiind amintita numai in legatura cu Iancu de Hunedoarasi cu razboaiele contra turcilor. Prezenta in aceasta regiune a jupanilor locali, mai numerosi simai puternici cleat In alte tinuturi, atilt de bine cunoscuti, documentar si pc baza monumen-telor inaltate de ei, aici in imprejurimile Devei, este omisa total. Cucerirea Ynaghiara si coloni-zarea saseasca nu sint pomenite. Astfel, cu greu poate sa-si explice vizitatorul procesul istoricpetrecut aici in secolele XXIV.

Amint4m in treacat ctteva materiale neutilizate, pastrate chiar in depozitul muzeului,ca ceramica din secolele XXI din Hateg, obiectele de podoaba din aceeasi vreme gasiteintr-un cimitir romino- maghiar de la Hunedoara sau fragmentele importante de pictura muralsapartinind vechii biserici din Deva, ctitorie din secolele XIVXV a familiei Huniazilor. Portre-tele murale ale jupanilor romini Bilea, Miclaus s.a. din bisericile aflate in Hateg si Zarand,impreuna cu documentele care atesta prezenta si stapinirile for in aceste locuri in secoleleXIIIXIV, ar fi luminat de indata caracterul societapi rominesti din Transilvania, In etapafeudalismului timpuriu. Toate aceste pretioase marturii cu caracter artistic si istoric stilt cunos-cute de lungs vreme in literatura de specialitate romtneasca (I. D. $tefanescu, La peinturereligieuse en Valachie el en Transylvanie, Paris, 1932).

Tot aici si-ar fi gasit locul, cu un bogat comentariu, diploma cavalerilor ioaniti din1247, din care reiese atit legatura dintre 4ara Hategului" si tarile" de la sudul Carpa-tilor cit si stadiul lnaintat de viata al societatii rominesti in acea vreme.

Tematica oricarui muzeu trebuie inteleasa ca o mare opera de sinteza. Numai cunoas-terea aprofundata si utilizarea cu mult tact stiintific a tuturor izvoarelor pot asigura reali-

*

www.dacoromanica.ro

1418 VLATA STI I N11 FIC A 10

zarea unui muzeu de istorie. Creatorul unui astfcl de muzeu este frinat dintru Inceput inposibilitatile sale printr-o serie de limite impuse de spatiul dat, patrimoniu etc. Totusi, Incadrul for se poate ilustra istoria locald, daca se folosesc toate mijloacele de informare. Impreundcu material .le arheologice, trebuie legate organic, In ansamblul unei expuneri de problematicLtorica si izvoarcle scrise, operele de arta, obiectele etnografice, materialele iconografice etc.

Claritatea expunerii este rezultatul firesc al stilptnirii aprofundate si complexe a diferi-telor domenii ale stiintei istorice, conditie absolut necesard pentru organizarca unui muzeu.Frumusetea si elocinta expunerii rezulla de la sine din imbinarea primei Insusiri cu spiritulde inventivitate si cu bogatia imaginatiei.

Corina Nicolescu

CALATORIE DE STUDII TN R. S. CEHOSLOVACA

In cadrul schimburilor culturale dintre Academia R.P.R. si Academia de Stiinte Ceho-slovaca In perioada dintre 30 mai s: 14 -Rink 1963 am vizitat R. S. Cehoslovaca. Scopultoriei a fost cercetarca arhivelor din Cehoslovacia In legatura cu problema : Relatiile romtno-cehoslovace in general si Rascoala lui Korea Indeosebi.

Cu toate ca problema relatiilor romino-cehoslovace a preocupat pe mai multi istoriciromlni, cchi si slovaci Inca de la sfirsitul veacului trecut si au fost publicate mai multe studii,dintre care uncle foarte valoroase, eram convins ca arhivele si bibliotecile cchoslovace maiofera Inca ccrcetatorului bucuria unor descoperiri importante. Aveam convingerca ca mai alesmarea rdscoala populara din 1784 trebuie sa fi lasat urme Insemnate si pc teritoriul tariivecine, daca ecourile ei au putut ajunge pind in cele mai departate colturi ale Europei si chiardineolo de Oceanul Atlantic.

Inarmat cu accasta convingere, am cercetat arhivele si bibliotecile din : Praga, Brno,Bratislava, Kotice si Predov. Recolta a fost peste asteptari de bogata pentru cele cloud sapta:mini de cercetari.

In Arhivele statului din Brno cu ajutorul binevoitor al prof. Josif Madtrek si aldirectorului arhivelor , am gilsit cloud fonduri importante care contin documente privitoarela tara noastrd : fondul Graf Walls si fondul familiei Mitrovsky. Primul provine de la Fran-cisc Anton Walls, general comandant al Transilvaniei si presedinte al guvernului transilvdneanto deceniile 3 si 4 ale secolului al XVIII-lea. Corespondenta acestuia dintre anii 1730 si 1740,datata din : Sibiu, Alba - Julia, Cluj, Timisoara si Craiova, cuprinde stiri numeroase si impor-tante cu privire la situatia din Transilvania, Banat si Oltenia si la rdzboaiele austro-turcedin perioada respective. Al doilea fond, al familiei Mitrovsky, provine de la un membru alacestei familii cehe, generalul conte Mitrovsky. Filnd In slujba Habsburgilor, generalulMitrovsky a participat la rdzboiul ruso-austro-turc din 1790-1792 care s-a desfasurat, inparte, pe teritoriul Moldovei si Tdrii Romtnesti. Cu acest prilej Mitrovsky a ajuns in posesiaunor documente interne si externe deosebit de importante cu privire la cele cloud PrincipateRlmtne : memorii ale baierilor, descrieri ale Tdrilor Romtne, acte diplomatice ale consulilorstrain! din Principate etc. Cu ocazia vizitei sale In Transilvania, In primii ani ai secoluluial X1X-lea, generalul Mitrovsky a intretinut corespondents cu. oameni politici austrieci sicu unit prieteni, corespondents care, de asemenea, contine stiri importante cu privire la Tran-silvania intre anii 1801 si 1804, Intre care se poate aminti un lung memoriu despre organi-

coll.

www.dacoromanica.ro

11 viATA sniNTIFicA 1419

zarea regimentelor de granitA (romInesti si secuiesti), despre felul de viata si obiceiurile locuitorilor de Ia granit5.

La Bratislava am lucrat in Arhivele orasului si Arhivele statului, precum si la Biblioteca Universitatii Jan Komenskjr". Cele cloud ziare studiate : Pressburger Zeitung" si Pres-purske Noviny" din anii 1784-1785 contin stiri numeroase si pretioase cu privire la rfiscoalalui Horea.

Documente privitoare la acest important eveniment din istoria patriei, precum laiacobenii transilv5neni dintre anii 1795 si 1799, au fost descoperite si In Arhivele statului<lin Bratislava. In aceleasi arhive am cercetat fondul m5n5stirii de Ia Lelesz, loc de adeverirepentru regiunea din nord-vestul Transilvaniei, selectionind mai multe sute de documente cuprivire la mosiile (adicA la satelc) din fostele comitate Satu-Mare, Maramures, Solnoc, Dobicaetc., dintre anii 1433 si 1554.

D la Bratislava, Academia Slovace de Stiinte mi-a Inlesnit o cfilatorie la Kogice siPretov In vederea cercettirii arhivelor din accle orase. Atit In Arhivele statului din Kotice,eft si In cele din Pregov am gAsit mai multe documente cu privire la r5scoala lui Horea. LaKotice am gAsit, In plus, peste 100 de documente cu privire mai ales la legAturile corner-ciale ale unor orase din Transilvania cu acest oras, din secolele XV XVIT. Ajutorul istoricilordin Bratislava si al conducerii arhivelor din acest oral, al celei din Kogice si Pregov, mi -afost de mare folos In cercetarile Intreprinse.

La Arhivele statului din Praga am studiat, ajutat de conducerea arhivelor, fondul fami-ne! Nostitz. Acest nohil ceh in slujba Habsburgilor a Indeplinit mai multe misiuni diploma'tice si cu acest prilej a ajuns in posesia unor memorii si acte diplomatice cu privire la flume-roase tfiri si popoare europene. Yn cele 13 volume de documente din acest fond se pastreazAaproape 400 de pagini de documente de la sfirs'tul secolului al XVI-lea cu privire la Tran-silvania, Tara Romitneasca si Moldova, La Biblioteca Clementine din Praga am descoperitciteva brosuri contemporane publicate In diferite locuri din R. S. CehoslovacA cu privire larAscoala Horea.

Astfel In cele 2 sAptamtni de sedere In R. S. Cehoslovaca am putut cerceta 6 arhivcsi 2 biblioteci, depistind circa 2000 de pagini de material documentar privitor la tam noastril, .care, In parte, ne-a fost trimis, restul urmitnd sa ne fie trimis In scurt timp.

Al doilea obiectiv urmarit cu prilejul acestei cAlatorii a fost luarea de contact cuistoricii cehi si slovaci In scopul stringed! legfiturilor stiintifice. Convorbirile cu prof.Holotik, directorul Institutului de istorie din Bratislava, membru corespondent al Academic!de tiinte Slovace, si cu mai multi cercettitori de la acelasi institut, cu prof. Ma6urek si cualti membri ai corpului didactic de Ia Universitatea din Brno, cu prof. Grauss, director-adjunct al Institutului de istorie din Praga, membru corespondent al Academie! de StiinteCehoslovace, si cu alti cercettitori de la acelasi institut, au fost deosebit de utile. Peste tot

manifestat interes fate de cercetArile In domeniul istorici din tura noastrA si dorinta inten-sificarii legaturilor prin vizite reciproce, prin recenzarea sau prezentarea in milsurd mai marea lucrArilor istorice din Virile noastre in revistele de specialitate.

Cu prilejul cillatorici de studii In R. S. Cehoslovaca mi s-a fAcut Inlesnirea de a vizitasi alte localitilti de interes istorie sau monumente de artA. Am putut vizita astfel o partea Moraviei, santierelc arheologice din perioada feudalismului timpuriu de la Stare Mesto siMiku161c, unde se presupune a fi fost capitala Moraviei Mari, apoi uncle castcle medievalein Boemia de sud, unde am vizitat Taborul, centrul husitilor cehl, Ceske Budejovice, Ceske

Krumlov si alte monumente istorice, precum si unele muzec istorice.

Pascu

14 C. 6292

si

s-a

Ini

1i

ff.

www.dacoromanica.ro

1420 'MTh FrrigriFicA 12

cit oN c AIn sala Palatului Congreselor din Buxelles a avut loc In septembrie 1963 inaugurarea

expozittei arheologice romfnesti, organizata sub auspiciile comisiilor nationals U.N.E.S.C.0din R. P. Romtna Si Belgia si a Ministerului Educatiei Nationale al Belgiei. La inaugurareau participat numeroase personalitati.

*La 17 septembrie a.c. a avut loc in capitals, la Foisorul de foc, inaugurarea Muzeului

pompierilor, sectie a Muzeului de istorie a orasului Bueuresti. Au Post de fats Ion Cozma,presedintele Sfatului popular al capitalei, general-locotenent Dumitru Constantinescu, adjunctal ministrului Afacerilor Interne, Ion Moraru, vicepresedinte al Comitetului de Stat pentruCultura si Arta, conducatori al unor institutii centrale, directori de muzee din capital's, mime-rosi oameni ai muncii, ziaristi.

Dupa cuviintul de deschidere rostit de Ion Cozma, asistenta a vizitat muzeul, unde, Incele case etaje ale sale, shit cuprinse aspecte din lupta contra incendiilor din cele mai vechitimpuri pin's fn zilele noastre.

La 6 octombrie a.c. a avut loc la Focsani adunarea generals a subfilialei Societatii de'Witte istorice gi filologice din localitate, cu prilejul transformarii acesteia in filiala. Au boatparte reprezentanti ai Ministerului Inviitilmintului, ai Societatii de stiinte istorice filologicedin R.P.R., cadre didactice din orasele Focsani, Galati, Braila si Tecuci. Cu acest prild aavut loc o sesiune de comunicari

*In ziva de 23 noiembrie a.c., la Institutul de istorie al Academiei R.P.R. acad. prof.

Andrei Otetea, directorul institutului, a prezentat comunicarea Noi curente In istoriografiauniversala despre Renostere.

*La 23 noiembrie a.c., prima zi din Siiptamina cartii Academiei R. P. Romfne"

organizata cu prilejul Implinirli a 15 ani de activitate a Editurii Academiei R. P. Romfnea avut loc in capitals deschiderea festiva a Expozifiet clirfit Academiei R. P. Romfne. Acad.Stefan Milcu, vicepresedinte al Academiei R. P. Routine, a vorbit despre activitatea edituriisi a felicitat, in numele Prezidiului Academiei, pe lucratorii ei pentru realizarile obtinute indecursul anilor. In standurile vitrinele expozitiei shit prezentate numeroase lucrari publicatetntr-un deceniu $i jumatate de Editura Academiei R. P. Routine. Festivitati asemanatoare auavut loc in Iasi, Cluj, Timisoara, Tg. Mures $i in alte centre din Cara.

*Ii

Ii

stiintifice.

II

www.dacoromanica.ro

E C E N

DAN BERINDEI §i TRAIAN MUTAWIT, Aspecte militareale rtiscoalei populare din 1821

Bucuresti, Edit. militard a M.F.A., 1962, 225 p. 9 p1.

In istoriografia romInd a ultimilor ani,problemele legate de veacul al XIX -Ieagdsesc o permanentd 5i aprofundatd tratare :carti, studii, contributii documentare aducneincetat stiri sau interpretdri noi despresecolul care a marcat sfIrsitul epocii feudale,despre vremea In care, scuturind stdpInireastrdind, poporul roman elstigat unitateasi independenta nationald.

Printre cele mai de seams evenimente aleveacului trecut se numard rdscoala populardcondusd de Tudor Vladimirescu ; acest momental luptei poporului pentru libertate socialdnationald s-a bucurat de atentia deosebita aistoricilor ; In anii din urma, o impundtoareeolectie de documente, in cinci volume, apus la Indemina cercentorilor numeroase datenoi, care Inlesnesc Intelegerea evenimentuluide la 1821.

Inca din prima jumatate a secolului alXVIII-lea dominatia turco-fanariota asupraPrincipatelor Romine dusese la destrdmareaorganizarii for militare, Si aceasta nu va firefacutd dectt dupd adoptarea Regulamentu-lui Organic. In tot acest timp, activitateamilitara a romfnilor s-a rezumat la actiunilepurtate de voluntari, alaturi de rusi, In rdz-boaiele acestora cu turcii 5i la rascoala armatadin 1821. Cunoasterea aspectului militar alacesteia din urma apare deci cu atft mainecesard, cu eft depaseste limita strictii a

momentului, inserindu-se pe firul evolutieiartei militare la romini. Anul 1821 face lea-tura, din punct de vedere militar, intre acti-unile legate de razboaiele ruso-turce, si maiales de ccl din 1806-1812, $i organizareaarmatei prin Regulamentul Organic.

Greutatea aborddrii unui asemenea subj-ect constd, Inainte de toate, In lipsa unuimaterial documentar de specialitate (rapoarte,statistici, ordine scrise, hdrti militare). Infor-matiile asupra armatei, cadrelor de speciali-tate, planurilor de campanie, gradului deinstruire slut risipite mai ales In relatdrileunor martori oculari care, scriind dupd multiani, dau stiri destul de neprecise, ceea ce Ingre-uiazd cercetarea. Alteori aceste stiri lipsesccu desdvirsire, si atunci profilul militar almiscarli si al conducAtorilor ci poate fi trasat

ipotetic numai prin atenta interpretarea unor fraze sau actiuni.

Autorii lucrdrii de care ne ocupdm au5tiut sd treacd peste aceste greutdti $i sd

pe un loc aproape gol, o istorie concretaa anului revolutionar 1821, privit sub aspectulsau militar.

lzvoarele folosite de autori shit, In marealor majoritate, cele cunoscute si publicate ;documente inedite nu apar dectt In foartemica masurd. Pentru informatiile militarepropriu-zise, atentia principald este acordatdrelatdrilor martorilor oculari M. Cioranu,

igi

R

+

ei

Inalte,

www.dacoromanica.ro

1122 RECENZU 2

Dirzeanu si mai ales Chiriac Popescu. Seadauga stirt culese din editia de .Dorumenieprivind isloria Rominiei. Bascoala din 18215i din alte publicatii mai mici.

Sdracia informatiilor privind aspectelemilitare a tngreuiat sarcina autorilor si i-aobligat uneori sä construiasca ipoteze caredepasesc limita documentului. Uncle afir-matii, dupa pilrerea noastra, nu-si gdsesc ostifie;enta baza documentard, tar uncle con-cluzii credem ca stilt prea categorice, deli%Int perfect plauzibile. Socottm ca neverifi-carea for docurnentara, In prezent, si caracterulfor ipotetic ar fi trebuit scoase mai limpedeIn evidenta.

Trebuie sa mai semnalam, pentru a reliefadificultatea tratarii unei asemenca teme. pelinga insuficienta materialului documentar, sicaracterul propriu-zis al laturii militare arascoalei. Actiunea armata a ramas, pc tottimpul miscarii, In stadiul de posibilitate",lard realizare practica (Breen. Aceasta faceea cereetatorul sa nu-i poata analiza mani-festdrile concrete faptice si sd fie obligat saramtny to sfera analizei potentialului" eide lupta.

Aceste douil trasaturi, insuficienta docu-mentatiei si insuficienta manifestdrilor con-crete, au obligat pe autori sa nu se rezumela singurul aspect militar si sa dezvolte sicelelalte laturi ale riiscoalei. In acest fel, titlula fost depasit, lucrarea referindu-se nu alitla aspectul militar al rascoalei, cit la rdscoald,privity sub aspectul ei militar. Acesta esterosy singurul mod posibil de abordare a pro-blemei.

Fdra sä aducil in discutie noi puncte devedere, partea introductiva a cdrtii are rolulde a plasa miscarea de la 1821 In cadrul social-economic si politic care i-a dat nastere. Ara-tInd ca, In cursul procesului de destramarea feudalismului si de aparitie a relatiilor capi-taliste, In tarile romfne a avut foe un procesmultilateral de dezvoltare", autorii insistaasupra Inaspririi obligattilor tdrilnimii fatd de;tat si fata de stapfnul mosiei, ca urmare agoanei pentru obtinerta unui surplus deproduse necesare schimbului intern si inter-

national ; dominatia otornana asupra Princi-patelor, pe care razboaiele ruso-turce auIngradit-o, mai ales din punct de vedere politicsi administrativ, a ramas aproape neatinsaIn ceea ce privcste monopolul asupra corner-tului romInesc ; acest fapt a frinat dezvoltareaeconomiei si a Intitrziat dezvoltarea relatiilorde productie noi, capitaliste.

Yn privinta regimului turco fanariot, au-torii Impartasesc parerea justa ca el a Inrau-tritit in maximum situatia maselor populare ;stoarcerea nemiloasd a bogatiilor tirii, impu-nerile excesive, coruptia care cuprinsese Intre-gul aparat administrativ creasers o stare despirit care facea din tnliiturarea regimuluiturco-fanariot o problema la ordinea zilei sicare s-a manifestat printr-o intensificare aluptei de clash. Din punct de vedere interna-tional, situatia era favorabila realizarii acestuifapt ; criza sistemului militar feudal otomanera din ce In ce mai accentuate, ca urmarcmai ales a luptei duse de popoarele subjugate.Un rol activ In accentuarca acestei crize 1-ajucat Rusia.

Legat de lupta Rusici contra otomanilor,autorii analizeazd antecedentele militare",ale rascoalei. Este until dintre cele mai bunecapitole ale cartii, In cursul caruia infoirnatiabogata este completata printr-o interpretare

0 atentie deosebita este acordata razboa-ielor ruso-turce din secolul al XVIII-lca, careau dat prilej voluntarilor romini sa se afirmepe plan militar. Nasterea corpului pandmilora dat un caracter organizat acestei partici-pari, mai ales In timpul razboiului din 1806-1812. In cursul luptelor purtate la Dundreaolteana, pandurii, avind o organizatie si cor-duciltori proprii, din rindul carora a iesitTudor Vladimirescu, au jucat un rot activ,capatind o bogata experienta a rdzboiului.Prin calitatile sale personale, prin taltntulsi vitcjia dovedite, Tudor Vladimirescu s-afilcut remarcat de la Inceput, Vinci numitcomandaptul corpului de 6 000 de pandurisi fiind riisplatit de rusi prin fnaltarea la gradulde locotenent si trimiterea de atm tar aunui inel si a ordinului Sf.

inbff i ed.

Vladimir.www.dacoromanica.ro

3 RECENZII 1423

Luptele din 1806-1812 au fost, de fapt,pentru panduri si comandantul for o adeva-rata scoala a razboiului, ale carui invatamintele vor aplica in 1821 ; actionarea In situatiivariate, organizarca marsurilor, amenajareagenisticd a terenului, actiunile de aparare,aprovizionarea armatei toate acestea pan-durii le-au invatat In anii razboiului.

Dupa ce analizeaza inrautatirea situatieitaranimii In general si a pandurilor in specialdupa 1812, autorii se opresc asupra izbucniriirascoalei din 1821, plasind-o just In cadrulsud-est european si explicind-o prin cele doualaturi ale sale : lupta antifeudala si luptaantiotomana.

Puternicele nemultumiri ale tardnimii aufacut ca oastea lui TudorVladimirescu sa se In-multeasca rapid, pastrind tnsa un caracter pre-cumpanitor panduresc ; analiztnd modul orga-nizat si rapid in care s-a efectuat recrutareaostenilor, autorii arata ca nucleul armateiera constituit Inca Inainte de Inceperea ras-coalei, ceea ce a accelerat desfasurarea pro-cesului general de mobilizare a maselor".Caracterul social imprimat miscarii prinproclamatia de la Pades a stlrnit entuziasmulpoporului si 1-a adus sub steagul inaltat deTudor.

Activitatea military a rasculatilor nu s-adesfasurat la voia fntimplarii, et a urmatInca de la tneeput un plan bine stabilit. Manas-tirile Olteniei Tismana, Strehaia, Motru,printre altele au fost intarite in vedereaunor eventuate lupte de aparare ; asezareataberei de la Tintareni, loc favorabil ca pozitiesi posibilitati de aprovizionare, dovcdestepriceperea si puterea de discernamInt a con-ducdtorului rascoalei. La Ttntareni, oastea

completat cfectivele si armamentul, si-aIntarit disciplina, ridicat nivelul pregatiriimilitare printr-o instructie permanents. Uni-tatea tactics a celor aproape 5 000 de osteniera polcovnicia si nu batalionul, cum fuseseIn razboiul din 1806-1812. Dubla ca elective,noua unitate era mai apta pentru misiunitactice importante decit cca veche si aceastaeste, probabil, explicatia adoptarii ei.

Autorii acorda o atentie deosebita marsului asupra capitalei tariff, aratind ca, in cursullui, trupele, al caror efcctiv se ridicase la 8 000de osteni, dintre care 2 000 de cdlareti, auPost la inaltimea celor mai severe regulamentemilitare ale epocii. Formatia de mars, cu detasamente de siguranta pe flancul drept, vizotade turci, cu ariergarda, a parcurs distantapina la Bucuresti, cu toate conditiile climaterice grele, In etape asemanatoare celor pre-scrise unor armate regulate.

Dupa dezavuarea miscarii de catre tar,stire pe care Tudor a primit-o la Cotroceni.miscarea schimbat nu numai caracterulpolitic, dar 1i pe cel militar ; nu se mai puneaacum problcma unui ajutor militar rus, iarcolaborarea cu oastea dezorganizata a eteris-tiler nu prezenta nici o garantie de succcs.

*ederea la Bucuresti a lost folosita deTudor pentru Intari si marl continuuarmata si puterea ei de lupta, pentru a putcatrata cu turcii cu armele in mlini si a °Mineastfel mai lesne concesiile cerute ; puncteledominante si intarite din Bucuresti mindstirile Cotroceni, Radu-voda, Mihai-voila,Antim, mitropolia au fost fortificate si

pregatite pentru lupte Indelungate de asediu.Trupele nu stateau inactive : pregatirea delupta era desavIrsita zilnic, dupa metodelefolosite in armata rusa, tunarii mai alesajungind sa aiba multi indeminare. Tudors-a ingrijit ca armamentul sa fie reparat sicompletat, dtnd o deosebita importantamaririi parcului de artilerie, dar nereusind saadune decit 6-7 piese. Semnificat'va pentrumaturitatca military a comandantului pan-durilor este prezenta materialului genisticnecesar amenajarii terenului. Aprovizionareaarmatei cu alimente era bine organizata siostenii primeau o brand destul de variatatoate nevoile banesti erau acoperite de vistierie

Incheind prezentarea taberei de la Bucu-resti, autorii o compara cu cea eterista de laTirgoviste, scottnd In evidenta anarhia si

lipsa de organizare care domnea in aceastadin urma.

Intrarea turcilor In Ora 1-a obligat peTudor sa-si modificc planul de campanie si sa

si-a

a -li

qi-a

www.dacoromanica.ro

1424 RECENZII 4

se retragd spre baza din Oltenia ; intentionasa reziste to centrele fortificate din regiunilemuntoase pind ce turcii vor satisface reven-dicArile formulate de rasculati. Retragereaurma sa se facii pe linia Pitesti, Rtmnicu-VtIcea, evitind pe cIt posibil angajarea cufortcle turcesti. Trupele au tnceput marsul in15 mai, Intr-o oraine perfecta coloana eradeschisd do un detasament de siguranta, dupdcare venea pedestrimea cu tunurile, apoicaldrimea. Itinerariul de mars si locurile destationare au fost alese cu pricepere, In functiede avantajele terenului. In timpul stationdrii,pedestrimea era asezatA to careu, formatiunedes folositd de rusi to rdzboiul de la 1806-1812 ; In mijlocul careului erau carele cu muni-tie, tunurile, materialul genistic, proviziile.Siguranta era asiguratd de garzi de campanieindependente (caraule), dispuse in 4 directii,avind tdria de pind Ia 2 cdpitanii (200 de cald-reti)si fiind asezate la o distanta de pInd la unsfert de ceas (2-3 km). Aceste caraule insta-lau, la Tindal tor, posturi independente de

Controlul era efectuat de Tudor personalsi de capitanii lui ; payola reprezenta numede orase, de mandstiri, de judete.

Marsul, executat pe lumina, avea un ritmnormal, In medie de 28 km pe etapd. Pornirea,anuntatd printr-o loviturd de tun, avea locIn zori.

Foarte interesante slut informapile pe carele aduc autorii asupra diferitelor teme tacticeefectuate to cursul deplasdrii ; aceste teme eraumenite sa tinbunatAteascil pregatirea trupelor,iar felul In care au fost executate dovedestebona pregdtire la care ajunsese oastea luiTudor.

Cunoscind faptul ca Tudor luase legaturacu turcii, Ipsilanti a hotdrit sd nu permitspandurilor trecerca spre Oltenia. La Golesti,trupele eteriste si cele ale lui Tudor s-au aflatfatd In fatd, desfdsurate pentru luptd, darcomandantul pandurilor a evitat lupta, cutoatd superioritatea sa militard ; a urmat apoiarestarea si uciderea lui Tudor.

Moartea lui Tudor a tnsemnat Inceputulprocesului de dezagregare al armatei pandu-

rilor. Incapacitatea succesorilor lui Tudor'anarhia din armata eteristd au facut ca puter-nica armata sa nu mai reprezinte un totomogen si sa se dizolve. Cu toate acestea, la29 mai, in prima luptd de Ia DragAsani,pandurii au reusit sa obtind un succes asupraunor puternice forte turcesti.

Lupte cu turcii purtaserd si pandurii dinOltenia. aflati sub comanda polcovniculuiSolomon, dart afltnd de moartea lui Tudor,Solomon si-a trimis oamenii la vatra *i atrecut granita In Transilvania.

In iunie, ceea ce ramdsese din oasteapandurilor a fost trecut sub comanda directsa eteristilor, fapt care a merit si mai multnumdrul dezertorilor; In ultima lupta, laDrugdsani, nu mai erau aldturi de etcristi cleataproximativ 800 de panduri.

Dezastrul din 7/19 iunie de la DrAgd-sani, nimicirea ostii eteriste, nu au pus Insacapdt rezistentei pe care o parte dintre pan-duri o opunea invadatorilor otomani. Luptelenu au tncetat decit in sf trsitul lunii iulie. odata cu caderea Tismanei si trecerca ultimelorcete organizate de panduri In Transilvania.Latura rnilitard a rdscoalei lua astfel sf/rsit.

Formulindu-si concluziile, dupd ce scotIn evidentd tnsusirile personale ale lui Tudor,autorii ajung in incheierea c5 arta militardpuss In evidenta de actiunile oastei pandurilorse caracterizeaza printr-o deplind concor-danta Intro obiectivele urmarite si posibili-tilti, prin suplete, spirit creator, mdiestrieIn alegerea si folosirea terenului".

Necesitatea unei lucrdri care sa Intro-geasca sfera cunostintelor noastre despremiscarea de la 1821, cu prezentarea aspectuluiei militar, era de malt resimtit5.

In cadrul limitelor semnalate la inceput,*i care stilt ale temei tnsasi, autorii au dato lucrare valoroasd si utild. Numeroaseleplanse usureazd Intelegerea problemelormilitare, iar limba folositd face lecturaplAcutd.

Ar fi de dorit ca exemplul (Tat de DanBerindei si Traian Mutascu sa fie urmat pen-tru a Imbogalti literature noastril istorica cu

paza.

www.dacoromanica.ro

5 RECENZII 1425

alte lucrari asemanatoare. Epoca lul MihaiVitcazul sau razboiul pentru independentsar fi numai unele dintre numeroasele mo-mente ale istoriei Romlniei care asteapta

Intocmirea unor monografii militare. Speramca ele nu vor mai ramlne mult timp straineatentiei cercetatorilor.

Vlad Georgescu

CRITOBUL DIN IMBROS; Din domnia lui Mahomed al 1I-lea. Anii1451 1467

editie de Vasile Grecu, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1963, 379 p.

Cronica lui Critobul din Imbros cuprindeistorisirea evenimentelor din anii 1451-1467ai domniei sultanului Mahomed al II-lea si aCost redactata In limba greaca. EditInd textulgrecesc Impreuna cu traducerea romtneasca aacestei cronici, Vasile Grecu aduce tin realserviciu istoriografici bizantine In general sistoriogr, afiei romInesti In special, prin faptulca ofera cercetatorilor o editie bunk Intocmitain conditii stiintifice, cu chezdsia cunoscuteisale competente personale In studiul cronicilorbizantine.

NeputInd avea la Indernina manuscrisulcronicii, Vasile Grecu a luat ca bazil textulgrecesc publicat de Carolus Mtiller In Frog-menta Historicorum Graecorum, vol. V, pars 1,Paris, 1870. AvInd ca ghid aceasta editie,editorul romln a Imbunatatit textul croniciiprin verificarea critics a variantelor indicatede Midler si prin folosirea editiei mai vechipublicate de Ph. A. Dethier In MonumentaHungariae Historica, XXI, 1, 1 346. Edi larcatextului grecesc char si In accste conditii cons-tituie o lucrare binevenitu, deoarece editia luiMidler din 1870, singura stiintifics, an se maigaseste declt In ctleva din marile bibliotecieuropene, tar pentru cercetarile istorice bazatepc izvoare niciodata traducerile nu slut In-destulatoare.

Rezultat al unei munci migaloase si !tide-lungate, editia cronicii lui Critobul publicatade Vasile Grecu cuprinde o prefatii (p. 5-6),o introducere (p. 7-20), indicatii privitoare lasigle (p. 21-22). textul grecesc al croniciiinsotit de traducerea romlneasca (p. 23-355),1 ndici (p. 358-375) si o table a cuprinsuluip. 377-379). Cartea este tiparita In conditii

tehnice remarcabile, constituind volumul al1V-lea din colectia Scriptores Byzantini"initiata de Editura Academiei R.P.R.

Dupa o scurta prezentare a expansiuniiturcilor si a caderii Bizantului sub dominatiaacestora la mijlocul secolului al XV-lea, VasileGrecu examineaza ipotezele vechii istoriogra-fii privitoare la autorul cronicii. Staruindasupra ipotezei sustinute de Spiridon Lambros,potrivit careia autorul cronicii s-ar fi numitHermodoros Mihail Kritobulos, istoricul romlnconsiders ca denumirea Hermodoros nu afost o parte constitutive a numelui autoruluicronicii, deoarece aceasta denumire aveasemnificatia unui epitet obisnuit In limbagreaca, atribuit color favorizati de zeul Hermesto anumite Imprejurari din viata lor. Numelepatronimic al autorului cronicii a fostKritopulos, care semnifica descendenta dintr-ofamilie de judecatori. Printr-o wail trans-formare datorita pronuntiei, Kritopulos adevenit Kritobulos. Fiind din insula Imbros,Mihail Kritobulos si-a adaugat numelui epi-tetul de Imbriotul. Sint em de acord cu autoruleditiei de fatil pentru a folosi In cercetarilenoastre forma Critobul, proprie limbii romine.

In aprecierea vietii si activit5tii auto-rului cronicii, Vasile Grecu pune In luminafapte din cuprinsul cronicii, ariltind ca Crito-bul a Cost guvernator al insulci Imbros In anti1453-1466, adica atit timp ctt aceasta insulas-a aflat sub stdpinirea turcilor. Dupa ocuparcainsulci de catre venetieni, Critobul s-a mutatIn Constanlinopol si acolo a seris cronica sa,urmarind s5 °Mina aprecierea favorabila asultanului Mahomed al II-lea, ,,de care se va

www.dacoromanica.ro

1426 RECENZLI 6

fi Instrainat din cauza pierderii insulei" (p. 13).Cronica este precedata de o scrisoare de dedi-catie adresata de Critobul sultanului Maho-med al II-lea, pe care-1 proslaveste In toatechipurile. Este justa aprecierea potrivit careia,prin aceasta scriere cu caracter panegiric,Critobul a exprimat punctul de vedere alclasei din care facea parte si care cauta sagaseasca o justificare pentru atitudinea ei"(p. 16).

Limba lui Critobul are un pronuntatcaracter aticizant. El socotea ca aceasta limbsera cunoscut5 In toata lumea. Numele delocuri si de persoane le prezinta sub formelefor antice. Imprumuta Craze din Tucidide,pe care-I is drept model In compunerea scrieriisale, imitindu-1 insa servil nereulit. Cutoate ca In redctarea greaca originals cro-nica foloseste o limbs complicatA si greoaie,traducerea romineasca da cronicii caracterulunei naratiuni cursive. Autorul editiei de fataofera cercetatorilor nostri o buns traducereromlneasca a cronicii lui Critobul.

Observatiile ce urmeaza se refers la uneleaprecieri istorice ale autorului editiei, la uneleimperfectiuni ale traducerii $i la modul alca-tuirii indicilor ; ele vor putea fi utilizate latimp pentru pregat;rea celei de-a doua editiirominelti a cronicii sau si, mai curind, pentruorientarea cercetatorilor care vor folosi aceastAeditie.

Prima noastri... obiectie se refers la apre-cierea pe care autorul editiei o da continutuluicronicii. Se spune anume ca scrierea istoricaa lui Critobul e de o vadita tendinta panegi-rica, precum nici nu se putea altfel, o datace a prezentat-o sultanului" (p. 16). Nu existsInsa motive istorice pentru a se sustine canu se putea altfel". Populatia Imperiuluibizantin in general si multi carturari an rezis-tat cu eroism cotropirii organizate de sultanulMahomed. Sacrificiile bizantinilor au fostnenumarate ; multe au fost $i protestele vehe-mente blestemele fatise ale carturarilorbizantini Impotriva acestui sultan, chiar Invremea In care Critobul proslavea pe cotro-

pitor. Se putea deci altfel decit cum a procedat Critobul. Nicolae Iorga a apreciat maijust pe Critobul, caracterizindu-1 lingusitoral lui Mahomed al II-lea" (glades Byzanlines,vol. II, Bucuresti, 1940, p. 258).

Vasile Grecu apreciaza ca in scrierea 1WCritobul tot ceea ce ar fi putut micsora gloriasultanului Mahomed al II-lea e trecut subtiicere sau mutt Indulcit" (p. 16). Dace veri-ficam trisa modul cum prezinta Critobul fap-tele importante din vremea sa, constatam caadeseori el falsifica adevarul istoric sau nasco-ceste evenimente care n-au existat. Astfel,InfrIngerea lui Mahomed al II-lea de catreVlad Tepes In 1462, prezentata ca atare decronicarii bizantini Chalcocondil si Ducas,apare in cronica 1W Critobul ca o mare biru-luta a sultanului asupra voievodului romtn,caracterizat fanfaron scaplind cu fuga"(IV, 10, 7 s: 9). Pentru a glorifica vitejia turci-lor, Critobul a nascocit batalii victorioasecare n-au existat, cum slut spre exemplu celedescrise ca fiind purtate de turd pentru cuce-rirea forturilor Terapia Studion, precumsi a insulei Princhipos (I, 32). Se pot da multealte exemple. Pentru a caracteriza deci justpe Critobul, nu este suficient sa recunoasteruca el a trecut sub tacere sau a indulcit prezen-tarea faptelor care nu reflectau gloria sulta-nului, ci trebuie sa spunem ca uneori a rastal-macit faptele, a denaturat adevarul istoricsi a nascocit evenimente pentru proslavireameritelor militare ale turcilor. Critobul insusia marturi sit ca a cautat adevarul... pe masurafaptelor" sultanului, urmarind aprobarea"acestuia (scrisoarea care sultan, 6. p. 28).

Lipseste din introducerea editiei de fat5invederarea conceptiei istorice care sta labaza cronicii. Critobul considers evenimenteleistorice ca fiind opera marilor imparati"(I, 2, 1-4). Acestia slut vrednici de laudspentru ca au fost destinati sa infaptuiascavoia" divine pe pamint. Critobul introducemiracolele in desfasurarea evenimentelorreleva semnele rele" care au prevestit para-s'rea bizantinilor de cStre providenta divine(I, 44, 1-5). El are o conceptie religioas5despre dezvoltarea istorica a omenirii $i tngira

si

$i

si

nI

si

www.dacoromanica.ro

7 RECENZEI 1427

evenimentele fare explicarea for cauzala,relatindu -le narativ, dupa metoda obisnuitaa cronicarilor medievali. Ar fi trebuit deci ssse dea scrierii lui Critobul caracterizarea decronicd, dar o asemenea caracterizare nufigureaza In introducerea editiei de fats, operalui Critobul fiind considerate In mod constantscriere istorica" scriere de valoare",autorul fiind un istoric bizantin" care a scrisistoria unui sultan turc" (p. 15, 16, 18 si 19).Nu se pun In lumina nici conceptiile socialefi politice ale lui Critobul, din care sa rezultevreun criteriu statornic fn ceea ce privesteaprecierea dezvoltarii istorice a societatiiomenetti.

Ar fi trebuit apoi sa se face o analizamai ample a stirilor aprecierilor cuprinse Incronica lui Critobul cu privire Ia istoria poporu-lui roman. Relatarile acestui cronicar In ceeace priveste rezistenta poporului nostru Impo-triva invaziei turcesti stnt In general inexacte$i au fost infirmate de cercetarile istoricebazate pe alte cronici bizantine. Ca apologetal expansiunii turcesti, Critobul n-a vazutIn luptele de aparare purtate de romtni decltacte de necredinta" si de razvratire" fatade sultan $i le-a rastalmacit, nesocotind reali-

istorice.Traducerea romineasca a textului grecesc

are In general calitatea de a reda cu clari-tate continutul cronicii lui Critobul. Figu-reaza Insa fn aceasta traducere uncle eXpri-mari improprii. Vasile Grecu a respectatprea mutt topica frazelor cronicaruluide aceea traducerea sa are uncle aspectecriticabile. Exemplificam. Scrisoarea de dedi-catie adresata de cronicar sultanului cuprindeto traducere aceasta frazd neclara 4.51 todoar, singur intre imparati sau numai cuMini de tot, la fapte of adaugat(p. 23). Intr-o traducere mai independents detopica greceasca, sensul confuz at cuvintelor4 sau numai cu putini de tot ar fi fost limpe-zit prin exprimarea s ...sau numai cu preaputini asemantndu-te...

Stilul traducerii este voit arhaizant Yfcuprinde uneori constructii gramaticale defec-uoase, ca aceasta : 4 ...Pe altii i-a numit

din nou, care i s-au parut ca se disting dealtii... s (1, 5, 4, p. 42), sau ca aceasta :4 Tnvaluit de aceste preocupari... eft mai deIndata pregatea corabiile (1, 22, 1, p. 82).

Traducatorul mid peste tot termenulgrecesc VatAck prin cuvintul romtnescImparat. Cu aceasta traducere, cuvintul expri-ma sensul exact numai eind se relent Ia imp&ratul bizantin, dar nu si dud se relent lasultanul otoman. Pentru a preciza sensul dile-rit al termenului grecesc, traducatorul aintrebuintat paranteza (sultanul) dupd cuvin-tul tmpdralul atunci dud a fost vorba deMahomed al II-lea sau de alt suveran otoman,folosind dubla rcdare tmpdrat (sultan) atermenului grecesc. Nici acest proccdeu nua fost insil folosit In mod consecvent, deoarecetermenul grecesc a fost tradus adeseorinumai prin cuvintul Imparat, clnd sensultextului cerea sa fie indicate precizarea :sultan. S-a procedat astfel in : 1, 60, 1 ; I,73, 1; II, 14, 2 ; III, 14, 4 ; III, 16, 3 ; IV,16, 8 ; V, 11, 8.

Traducindu-se termenul grecesc P7at,),e6cnumai prin cuvintul Imparat, Darius apare Cafiind 4 Imparatul pertilor (IV, 4, 3). Tot cuacest epitet impropriu figureaza XerxeCyrus In cel de-al doilea indite al lucrarii.Capeteniile armenilor $i ale mezilor apar intraducere cu epitetul de Impdrali (IV, 1, 7).Termenul grecesc permit° !ma traducereainterpretative dupa sensul istoric ce figureazain textul respectiv, dcoarece acest termen arenu numai semnificatia de trnpdrat, ci semni-ficatiile de rege, cdpelenie, suveran. Persil auavut regi, nu Imparati. A traduce peste tottermenul poccn.Xsk prin cuvintul tmparatinseamnd a face o traducere mecanica.

Figureaza in traducere forma Constanti-nopol In mod frecvent, dar $i forma Constanti-nopole (I, 45, 1 ; I, 47, 1; III, 11, 1; III, 17,3 ; V, 15, 1 ; V, 19, 3). Traducatorul scrie,ca In cartile populare, Alexandru MachedonIn traducere (IV, 4, 3) $i in ccl de-al doileaindice (sub voce), dar folosette si forma Ma-cedon (p. 42, nota 1). Apar pentru acelatinume doua forme grafice : Chasan (IV, 1, 7;IV, 3,8; IV, 4, 4,5) Hasan (IV, 6, 2, 3 ; IV,

si

muir

:

...

li

$i

si

a.

si

si

www.dacoromanica.ro

1428 RECENZU 8

8, 4 ; precum si in cel de-al doilea indice,(sub voce).

Pentru aceleasi nume de locuri, depopoare si de persoane, editorul a intocinitdoi indici : unul in greceste (p. 359-366)si altul in romlneste (p. 367-375). Se dauin acesti indici uncle precizari istorice sigeografice. Ca instrumente auxiliare pentrustudiul cronicii, acesti indici slut foarte utili sivor fi apreciati ca atare ant de catre cerce-tatorii textului grecesc, cit si de cercetatoriitraducerii rominesti. Sint de regretat 1nsilnepotrivirile dintre acesti doi indici. Astfel,pentru Balton figureaza in indicele grecescdoua trimiteri : I, 14, 16; I, 68, 5, 8, iarin indicele rominesc numai trimiterea : I,68, 5, 8. Fatil de indicele rominesc, Samotracefigureaza in indicele grecesc cu o trimiterein plus : III, 24, 4. Pentru Tracia lipsestedin indicele rominesc trimiterea II, 17, 2,care figureaza in indicele grecesc.

Cronica lui Critobul din Imbros este unizvor util pentru studiul istoriei Imperiuluiotoman si al istoriei popoarelor balcanice.Editarea acestei cronici este binevenita pen-tru cercetatorii care studiazd caderea Impe-riului bizantin si expansiunea otornana InPeninsula Balcanica. Istoricii romtni vorputea folosi prilejul editarii acestei cronicipentru a reexamina in lumina criticii istoriceobiective stirile si aprecierile acestui cronicarcu privire la poporul nostru. Editia cronicillui Critobul intocmita de Vasile Grecu raspun-de astfel unor necesitati reale ale istoriograf:einoastre. Munca sa de editor si traducator alacestei cronici trebule salutata ca o muncaintr-adevar utila stiintei istorice.

Gh. Cron(

Acad. F. A. ROTTEIN, MeaseOynapoattue onutoutenua e nontfe XIX cocaMoscova Leningrad, Edit. Acad. de Stiinte a U.R.S.S., 1960, 705 p.

Lucrarca reprezinta opera de baza acunoscutului istoric sovietic acad. F. A. Rot-stein (1871-1953). In semn de omagiu adusmuncii sale, Academia de Stiinte a U.R.S.Sa hotarit publicarca acestei lucrari, dupamoartea autorului. Pregatirea pentru tipara fost efectuatil de N. A. Erofeev, iar veri-ficarca finala a textului Si pregatirea apara-tului stiintific de catre G. P. Tifrinovici.

Lucrarea este 1ntocmita pe baza unuinumar urias de izvoare si foloseste un bogatmaterial bibliografic interpretat in luminaconceptiei materialismului istoric. In subsolullucrarii stilt mentionate toate colectiile ofi-ciale de documente referitoare la uttimeletrei deccnii ale secolului al XIX -Ica, memo-ride oamenilor politici si lucrari ale istoricilordin aproape toate tarile la care se referaccrcetarea lui F. A. Rotstein. Un deosebitinteres prezinta pentru cititor materialeledin arhiva Ministerului de Externe al Rusiei,

publicate de catre guvernul sovietic sauinedite, pe care le-a utilizat autorul.

F. A. Rotstein 1si incepe cercetarea dindeceniul al VIII-lea al secolului trecut,perioada in care Incep sa apara trasaturilecaracleristice ale epocii imperialismului. Au-torul studiaza aceste trasiituri In Anglia,Franta, Italia, Austro-Ungaria, Germania,Rusia, pornind de la indicatiile si concluziilelui V. I. Lenin, care a analizat pentru primadata trasaturile gencrale ale imperialismuluisi a scos la iveala pe cele particulare, speci-fice uneia sau alteia dintre marile puteriimperialiste. In lucrare se subliniaza pentrufiecare tarn cresterea rolului bancilor, apa-ritIa uniunilor monopoliste si influenta forasupra politicii guvernelor respective, mani-festata pe plan extern prin lupta pentruacapararea de colonii, piete de desfaceresau surse de matcrii prime. In aceastatare de forte, autorul subliniaza -idicarea

Meles-

www.dacoromanica.ro

9 RECENZLI 1429

rapids a economici Germaniei si 1nceputul rd-mlnerii In urma a Angliei, cu toate ca aceastacontinua sä fie cea mai bogata putere impe-rialists si sd detina cea mai mare flotd dinlume. Sint expuse, de asemenea, si direc-tiile de atac" ale Frantei, Ita liei, Rusiei siAustro-Ungariei.

Un loc important ocupd in lucrare ana-liza politicii externe a Germaniei In perioadaguvernarii lui Bismarck, relatiile Germanieicu vecinii sai. Autorul respinge pdrerileunor istorici burghezi germani care-1 pre-zentau pe Bismarck drept prieten" alRusiei si aratil ca, In general, cancelarulde fier" a dus o politicii ostild Rusiei, ceeace a contribuit In mare masurd Ia apropiereadintre Franta si Rusia si la alianta for dinanii 1891 1893.

F. A. Rotstein se ocupd amanuntit decauzele care au dus la Incheicrea alianteigermano-austro-ungare, la care a aderat in1882 si Italia. Autorul dezvaluie pe largcontradictiile dintre Rusia si Austro-Ungaria,aceasta din urma sprijinita de Germania,in regiunea Dundrii si a Peninsulei Balcanice.In aceasta parte a lucrarii autorul se oprestesi asupra politicii externe a Rominiei, infd-tisInd cauzele aderdrii ei In 1883 la aliantasecrets germano-austro-ungard, desi analizaacestei probleme nu imbratiseaza toate aspec-tele, cum ar fi cele politice (problcma Du-!Aril) si economice (Incercarea de a mentineplasamentul cerealelor si vitelor romInestipe piata austro-ungaril, Incercarea de cola-borare" lntre capitalul romlnesc si cel aus-triac) care au determinat cercurile domi-nante din RomInia sa caute apropierea deAustro-Ungaria 1. Cu alte cuvinte, aderindla Tripla Aliantil, guvernul Briitianu a trddatndzuintele cele mai fierbinti ale maselorromtnesti din Transilvania, lupta for pentrueliberarea nationald. Savantul sovietic evi-dentiazd pe bund dreptate si rolul pe care

1 Mai amplu despre aceasta problemdIa Gh. Cazan, Cu privire la polifira Rominieiraid tie Rusia In onii 1879-1893, In Anal.Univ. din Bucuresti", Istoric, 1961, nr. 16.

1-a avut Carol I de Hohenzolern In orientareapoliticii Rominiei spre Puterile Centrale.

F. A. Rotstein analizeazd penetratiaeconomicki si influenta politicii austro-germandIn Bulgaria si Serbia, fapt care a dus laagravarea relatiilor dintre Puterile Centi alesi Rusia. In mod amanuntit stilt redate eveni-mentele care au pus din nou problems balca-flied la ordinea zilei In diplomatia europeandIn anii 1885 -1887: alipirea Rumelici orien-tate la Bulgaria. detronarea lui A. Batten-berg, alegerea lui Ferdinand de Coburg catar al Bulgariei, precum si pozitia marilorputeri In aceste probleme. Din examinareaacestor evenimente autorul trage concluziiextrem de importante pentru orientareaulterioara a politicii externe a trei marlputeri europene : Rusia, Austro-Ungaria siGermania. Rusia, nemultumita de piedicilepc care le puneau Austro-Ungaria, Germaniasi Anglia influentei ei In Balcani si expan-siunii spre strlintori, se apropie tot mai multde Franta, care-i oferea Imprumuturile refu-zate de bancile germane. Cosmarul coali-tiilor", de care Bismarck se temca alit, aveasa se realizeze Inca In timpul vietii cancela-rului german : Rusia si Franta Incheiara adoua alianta, care opunea puterile imperia-liste In cloud blocuri vrdjmase.

F. A. Rotstein se opreste amanuntitasupra politicii externe a Angliei din dece-niile al VIII-lea si al IX-lea ale secoluluitrecut, chid Marca Britanie se conduceaInca (lima principiul splendideiAutorul aratil ca In aceasta perioada impe-rialismul britanic avea conflicle grave cuRusia pentru Asia Centrald, cu Franta pentruEgipt si alte teritorii ale Africii. Desi Ger-mania 1st Incepuse expansiunea colonials InAfrica si In regiunca insulclor din OccanulPacific, guvernul britanic fi cduta lined spri-jinul In lupta imperialists Impotriva Rusieisi Frantei ; Intr-un cuvint, la sfirsitul seco-lului al XIX-lea contradictiile anglo-germanenu deveniserd Inca principalele contradictiidintre cele mai importante state capitaliste.Yn acelasi timp, Germania sprijinea tendin-tele expansioniste ale Frantei in Africa si

ixoleiri".

www.dacoromanica.ro

1430 RECENZIJ 10.

Asia, ale Rusiei in Asia Centrals, cAutind55 indeparteze marile puteri de la proble-mele europene, sa atlte in permanents con-flictul anglo-franco-rus si sa-si instituie astfeldominatia In Europa.

Prezenttnd contradictiile marilor puterieuropene in lupta pentru impartirea si jefuireaAfricii, autorul trece In revista etapele celemai importante ale statornicirii dominatieicoloniale In acest continent.

0 alts regiune unde s-au ciocnit inte-resele marilor puteri a fost Extremul Orient.F. A. Rotstein subliniaza faptul ca, in WU-mele decenii ale secolului al XIX-lea, In luptaimperialistii pentru dominatia Chinei intervinactiv. pe MO Anglia si Franta, noi state,ca Rusia, Japonia, Germania. Autorul anali-zeaza aparitia conflictului ruso-japonez pentruCoreea si China de nord, importanta econo-mics- strategics a caii ferate transsiberiene,rdzboitil chino-japonez din anii 1894-1895si interventia diplomaticd comund ruso-franco-germand impotriva pdcii de la Simo-neseki. In lucrare se arata cd rdzboiul chino-japonez reprezinta inceputul impartirii teri-toriale a Chinei intre marile puteri imperia-liste. In Extremul Orient aparuse, asadar,un non focar al contradictiilor dintre marileputeri imperialiste. Prezentarea in lucrarea contradicttilor imperialiste In ExtremulOrient nu este, dupe parerea noastra, corn-pletd. Nu reiese de ce autorul nu analizeazainterventia Statelor Unite ale Americii Inaceasta luptii, deli guvernul S.U.A. a urmaritcu atentie desfasurarea evenimentelor dinChina si intilrirea expansiunii americane toaceasta tars. In lucrare nu se vorbeste dedoctrina portilor deschise" fats de Chinaformulate si sustinuta de Departamentul deStat al S.U.A. in anii 1898-1899 si princare imperialismul american incerca sa acapa-reze pentru sine uriasa plata a Chine!. Inlupta pentru jefuirea Chine! au aparut diversecornbinatii politice ale marilor puteri impe-rialiste, fiecare urmarind sa acapareze noiteritorii si sa °Nina avantaje economice.Poporul chinez, arata autorul, si-a spus Insacuvintul, ridicindu-se in mass, In anii 1899

1901, la lupta pentru alungarea cotropito-rilor strdini.

Istoricul Rotstein pone In evidentalegatura intrinseca dintre cresterea agresivi-tAtii marilor puteri In ultimul deceniu a?secolului at XIX-lea si schimbdrile care auintervenit in economia acestor tdri. In lucrarese aduc o serie de cifre si date statistice careatesta o crestere importante a volumuluiproductici mondiale. Pe primul plan, Inlumea capitalists, se situeazd S.U.A., Ger-mania, Japonia, care lass In urma, in 1eeace priveste economia, vechi %Sri capitalistedin Europa, ca Anglia si Franta. Trdsaturilecaracteristice imperialismului devin predo-minante si in tari inapoiate, ca Rusia laristasi Austro-Ungaria. Aceste schimbari din eco-nomia marilor puteri au agravat contradic-tiile de, In primal rind pe cele anglo-germane, a caror tensiune crescinda Incepe sase simta Inca de la mijlocul deccniului atX-lea al secolului trecut.

In aceasta perioadil, In guvern, parla-ment si in cercurile industriale se fac totmai des auzite pretentiile de expansiunenelimitata a Germaniei. Accasta patrundetot mai insistent in sferele de influents aleimperialismului britanic. Una dintre acestesfere este Africa de Sud. Republicii bureTransvaal, amenintata de cotropirea brita-flied, i se fac demonstratii demagogice deprietenie" din partea kaiserului si reprezen-tantilor oficiali germani. Telegrama de feli-citare a kaiserului, adresata prescdinteluiTransvaalului, Krtiger, In ianuarie 1896. cuprilejul zdrobirii de catre burl a bandeiinterventioniste a lui Jameson, a provocat oadevarata furtund in Marea Britanie. Autoruldemasca falsitatea acestor declaratii. care nuurmareau altceva declt sa oblige Anglia lacompensatii" faVa de Germania. Imperia-lismul britanic, care cauta sa cotropeasedrepublicile bure din Africa de sud, a cumpArat,,neutralitatea" Germanic! prin intelegereaimperialists din 1898 pe seama coloniilorportugheze si prim cedarea catre Germaniaa celor mai importante insule din arhipe-lagul Samoa. F. A. Rotstein arata convin-

dintre

www.dacoromanica.ro

11 RECENZLI 1431

gator pozit.la celorlalte puteri fats de 1 azboiulanglo-bur, sondajele facute de RusiaFranta pentru o interventie comuna infavoarea burilor esecul acestor incercari.

Mutt mai puternice au Post ciocnirile deinterese anglo-germane In Imperial otoman.In 1895, Marea Britanie, care cu deceniiIn urma sustinuse prin toate mijloaceleintegritatca" Imperiului otoman, a venitcu un project de Impartire a Turciei IntreAnglia, Franta, Rusia, Germania. Acestproiect a Post respins de toate puterile, iarGermania s-a erijat In rolul de aparatoare"a sultanului. Istoricul sovietic dezvaluie-cauzcle acestei prietenii' subite : capitalulgerman dobindise importante pozitii in Turcia,obtinuse o concesie asupra caii ferate spreBagdad si se pregiltea sa devina singur stapInin aceasta tare. Demonstratiile de prietcnie"ale Germaniei fate de Turcia au niers alitde departc, tnett kaiserul a facut un pele-rinaj" la Ierusalim, iar apoi s-a declaratcel mai bun prieten al musulmanilor".Aceste cuvinte, rostite in apropierea cana-lului de Suez si a drumului spre India, auprodus enervare In cercurile oficiale britanice.

La sfirsitul secolului al XIX-lea Germaniaa Inceput sa -si mareasca Intareascaflota, planuind sa creeze, In aproximativ(loud decenii, o flota de razboi care sa-ipermits sa lupte de la egal ]a egal cu MareaBritanie. Aceasta hotarlre a Germaniei aprovocat atitt in Anglia, eft i In toate Virile.o febrile activitate de itnarmari navale.

Autorul nu neglijeaza alto aspecte alerelatiilor internationale din acea perioad5 :conflictul colonial anglo-francez din 1898(incidentul de Ia Fachoda) ¢i pericolul derazboi Infra Anglia $i Franta, uncltiriled iplomatiei tariste In Turcia, China $i Iran,amestecul Germanic' fn Balcani etc.

Un loc important este acordat $i politiciiS.0 A. Autorul prezinta politica imperialistsa S.0 A., mai ales In emisfera occidentals, inlegatura cu cop flictul anglo-venezuclian din1895 si mai pe larg razboiul hispano-americandin 1898. de pe urma caruia imperialismulimerican asigurat pozitii importante in

Cuba, a ocupat insulele Filipino Ar fiPost poate neccsar ca In lucrare sit se insistemai mutt asupra relatiilor S.U.A. cu repu-blicile latino-americane fats de care StateleUnite Incepusera sa aplice la sfiritul seco-lului al XIX lea o interventie politica,economics militard.

Yn lucrare se prezinta si politica impc-rialismului Italian. Italia aderase In 1882 IaTripla Alianta, in speranta ca din conflictulacestcia cu Franta avea sit obtina parti dinteritoriile franceze sau din posesiunile colo-niale ale acestcia, In special Tunisia ; speran-tele et Insd nu s-au realizat. Impotriva poli-ticii Italic!, Franta a luat contram5suri, maiales pe plan financiar, refuzIndu-i °rice creditpe piata francez5. Spre sfirsitul secolului alXIX-lea, arata autorul, Italia este constrInsala o apropiere de Franta, mai ales dupe eseculsuferit de imperialiitii italieni In 1896 InIncercarea for de a cotropi Abisinia. Aceastaapropiere s-a concretizat In 1896 prin Inche-ierea acordului cu privire la Tunisia, princare Italia recunoitea, de fapt, protectoratulFrantei asupra acestei Or', in schimb obtineaavantaje pentru comertul supusii italienidin aceasta tarn. Autorul apreciazil es acestacord a slabit Tripla Atlanta, a atenuat cauzainitials care a detcrminat Italia sa se alaturcblocului austro-german.

In acelali capitol, F. A. Rotstein arat5ca si In alianta austro-german5 aparuser5o serie de fisuri la sfIrsilul secolului al XIX-Ica.Austro-Ungaria era nemultumita de faptulca Germania se obliga. conform tratatuluidin 1879, acorde ajutor numai to cazde atac direct din partea Rusici. In ultimuldeceniu al secolului al XTX lea, relatiileRusici cu Bulgaria $i Serbia s-au Imbunatiltitsimtitor. Pornindu-se de la aceasta situatie,In Rusia Incepuser5 sit reapara proiecte decucerire a Bosforului Constantinopolului,ceea ce, dupd p5rerea cercurilor oficialeaustricce, era similar cu transformarea Austro-Ungariei Intr-o putere de mina a doua. Dcaceea cercurile guvernante din Austria cereauGermaniei sprijin militar In caz de razboicu Rusia, 5antajind Germania cu posibili-

Si sa-Si

$i -a

sa-i

si

ei

ti

Ca.

ei

www.dacoromanica.ro

1432 RECENZII 12

iatea unei Intelegeri ruso-austriece fn urma-toarele conditii : Austria nu va pane Rusieipicclici in ocuparea Constantinopolului, Inschimb va primi Albania si Salonicul. Infata tendintelor agresive crescinde ale Austro-Ungariei, Germania a consimtit sa-i acordeAustriel mina libera" in Balcani ; altfel,arata autorul, alianta germano-austriaca n-armai ft avut nici un sens. Germania a datastfel curs tendintelor agresive ale AustrieiNO de tarile balcanice, marind considerabilpericolul de razboi in aceasta parte a lumii.

Alegtnd momentele importante din istoriarelatiilor Internationale la sfirsitul secoluluial XIX-lea, ca si altele care nu au fost !TIM-tisate in prezenta recenzie, dar care in lucrare

1st gasesc o temeinica analiza, F. A. Rotsteinarata in mod convingator cum a fost pregatitcu multi ani inainte de declansare, primulrazboi mondial imperialist.

Lucrarea, scrisa intr-un stil viol, seciteste usor, adresindu -se nu numai spe-cialistilor. Ea se incheie cu un indite denume proprii si o lista bibliografica.

Consideram lucrarea acad. F. A. Rots-tein ca o valoroasd monografie consacratacercetarii istoriei relatiilor internationale lasfirsitul secolului al XIX-lea, deosebit deutila pentru istoricii care se ocupa de studiereapregatirii si dezlantuirii primului razboimondial.

Gh. Cazan

APOSTOLOS E. VACALOPOULOS, Ìa -ropia To5 v6ou ialvta[2.6. 'ApXicxocE at.ccp.opcpWcrl Too

(Istoria neoelenismului. Inceputurile si formarea sa), vol. I, Salonic, 1961, 349 p.

Asa cum remarca Apostolos E. Vacalo-poulos, profesor Ia Universitatea. din Salonic,in prefata lucrarii sale, istoria neoelenismuluinu este bine cunoscuta nici In ceea cc privesteInceputurile ei,nici perioada staptnirii turcesti.

In veacul trecut no fost editate numeroaselucrari grecesti si straine referitoare Ia aceastaperioada, dintre care amintim pe cele alelui Paparrigopoulos 1, K. Hopf 2, Jertz-berg 3 etc. In prezent, in Grecia shit tipariteo serie de luerari referitoare la istoria neolenis-mului, care insa au o serie de lipsuri pro-venite In special din modul In care esteprelucrat materialul istoric, din insuficientainformare bibliografica si din expunereanecritica a unor evenimente dupa cum arataautorul in prefata.

1 laTOptle TO1-5 Da7pLX017) geVOUc, Atena,1932.

2 Griechenland im Mittelaller and in derNeuzeil, Leipzig 1867-1868, t. 86 din Allge-rneine En-yklonadie a lui Ersch Gruber.

3 Geschichle Griechenlends, t. II (1207-14701, Gotha. 1877.

Vacalopoulos Isi propune sä prezinte osinteza sistematica si cronologica a istorieineoelenismului, incepind cu ultimelc secoleale Bizantului si urmarind transformareaelenismului medieval in neoclenism".Volumul Ial istoriei neoelenismului cuprinde o intro-ducere, o scurta insemnare introductivaasupra izvoarelor neogrecesti ale istoriei si

opt mart capitole, In care stilt tratate crono-logic inceputurile si formarea societatiineogrecesti. In prefata lucrarii Vacalopoulosarata neccsitatea alcdtuirii unei sinteze aistoriei neoelenismului, subliniind ca princi-palul scop al istoriei este cunoasterea vietilomenesti, a psihologiel sale", care ti ajutape contemporani la cunoasterea ideilor inain-tasilor lor. In scurta insemnare introductiviiasupra izvoarelor neogrecesti ale istoriel,autorul subliniaza importanta izvoarelordirecte. Vacalopoulos arata ca multe dintreaceste izvoare directe au fost picrdutesau distruse, dar ca majoritatca for au fostsalvate si se pastreaza in arhivele grecestisi straine. Arhivele turcesti, In special, pas-

www.dacoromanica.ro

13 RECENzu

treaz5 numeroase documente Inca necunoscutedespre istoria grecilor in vremea stdpiniriiturcesti. Izvoarele directe sint completatecu cele indirecte, dintre care cele mai impor-tante sint rapoartele consulilor curopeni dindiferitele orase ale Imperiului otoman. Pentrucunoasterea politicit interne a Imperiuluiotoman, o mare importantit o au arhivelevenetiene. Alte izvoare indirecte sint descrie-rile contemporane sau mai ttrzii grecesti gistraine. Importante ca izvoare istorice slutcIntecele populare $i folclorul In general, Inspecial atunci chid marturiile scrise trans-mise shit putine. Remarcdm ca pentru Vaca-lopoulos izvoarele interne shit identice cucele directe, far cele externe cu izvoareleindirecte. Primul mare capitol al volumului Ieste consacrat neamurilor care au migrat peteritoriul Greciei urmArilor acestora asuprapoporului grec, precum st stabilirii timpului

locului In care a luat nastere societateaneogreceascd. Stabilirea slavilor fn nordulGreciei s-a produs la sfIrsitul secolului alVI-lea inceputul secolului al VII-lea. Ince-pind de la mijlocul secolului al VIII-lea eis-au elenizat, fiind asimilati de populatialocals. Slavii nu au avut o influentd serioasdasupra vocabularului grec, imprumutind numai273 de cuvinte limbii grecesti (majoritateareferitoare la agriculture). Slavilor le urmeazdalbanezii, care, dupe pArerea autorului,patrund In nordul Greciei in veacul al XII-lea(Ii nu in veacul al VIII-lea, asa cum sustinunii istorici, $i nici in veacul al XIV-lea,cum sustin altii), stabilindu-se In veaculal XIV-lea fn Tesalia. StApInirea francain nordul Greciei (1204-1566) nu a avuturmdri importante asupra dezvoltarii poporu-lui grec. Fund fn minoritate, ei au fost asimi-lati de populatia locals, resturi etimologiceFrance ramlnind numai fn insulele Mari! Egee.Inceputurile neoelenismului reprezinta o altsproblems tratatA de autor in capitolul amintit.Vacalopoulos considerd anul 1204 ca princi-palul punct de plecare al neoelenismului.Autorul arata CA toate izvoarele probeazdcontinuitatea vechilor greet, fapt care pentrufilologi este astazi o realitate de necontestat.

1433

De altfel, Vacalopoulos, In decursul Intregiiexpuneri, subliniazd continuitatea elemen-tului grecesc din antichitate. Nu trebuie Insdconfundata continuitatea de culture 5i limbscu continuitatea etnicd. Transformarea lumiibizantine In neogreacd se produce intresecolele XXIII (limba greacd populardfolositd In veacul al X-lea in clntecele acriticeeste identicA cu cea de ast5zi). Vacalopoulosfixeaza si spatiul In care s-a format neoele-nismul, considerind despotatul Epirului $i,

in special, regatul Niceii ca focare ale neoele-nismului. Termenul de romeu este aproapedefinitiv Inlocuit cu cel de elen, apar dince In ce mai des In documente termeniiGrecia, greci, grecos. Incepe sa intre invocabular, concomitent cu termenul de natiune(gOvo0, eel de neam (yevoc).

0 alts problems tratata de VacalopoulosIn capitolul I este aceea a dezvoltArii meste-sugurilor si a renasterii literaturii artei inveacurile XIII XIV, subliniindu-se influentaspiritului clasic, care niciodatd nu a Incctat ".In acest sens, Tesalia este In aceastA vremecentrul spiritual si artistic al Greciei. Inclteva pagini autorul se ocupd si de crizasocials din tarile grecesti, pc care o caracterizeazd In urmatorul fel : puternicii mana-stirile Isi maresc In ritm rapid mantle forposesiuni, ceea ce are ca rezultat contrarrestrIngerea numdrului micilor proprietari :se micsoreazd Intinderea proprietdtilor forsi devin fauritorii anomaliilor sociale aitulburdrilor In stat, far pe de altd parteexpeditiile armatelor dusmane $i, In special,violenta intindere a turcilor otomani grabescmersul catre decddere" (p. 88).

DInd definitia proniei. Vacalopoulos aratacd ceea ce caracterizeazA evolutia ei estetendinta de a fi transformatA In posesiuneeredi tard.

Oligarhia militara influenteaza viata polleconomics sociald, fart a avea carac-

terul feudalismului din Europa apuseand,deoarece reprezentantii sdi, spre deosebirede feudalii apuseni, traicsc la orase, de careerau legati economic (impreund cu negustorii si alte pAturi sociale). AlAturi de mare

gi

$i

st

tick 5i

at

J

www.dacoromanica.ro

1434 RECENZU 14

oligarhie military, semnaleaza existenta uneiclase mijlocii de cultivatori", un fa denegustori agricoli" care capita pamtnt.potrivit pronici, cu obligatia de a da soldati1narmati proportional cu Intinderea posesiunii.Se micsoreaza numarul taranilor liberi impo-zabili si se Inrautateste situatia micilor proprie-tari. Autorul greseste atunci clad considersca paturile mijlocii de cultivatori formeaza oclass. E vizibila tendinta de modernizarespecifics istoriografiei burgheze contempo-rane-

Vacalopoulos consider(' ca principalacauza a decaderii Imperiului bizantin esteinstaurarea la putere a oligarhici militaresi Intinderea excesiva a proprietatii manasti-resit. In orasele marl (Adrianopol, oraseledin Tesalia), se formeaza un proletariatflamInd". Observam din nott tendinta demodcrnizare a autorului, care intelege prinproletariat flamlnd" paturile orasenestirace, care nu au o ocupatie stabird. In acesteconditii is nastere miscarea lumitilor. careeste legata, dupa parerea autorului de dezor-dinile sociale si politice" din statul bizantin.Disputa, la Inceput numai religioasa, setransforms In lupta Intre clase, care duce larazboaie civile.

In al doilea mare capitol al istoriei sale,intitulat Invazia neamurilor three si slabireafort.elor clenismului", Vacalopoulos face otrecere in revista a cuceririlor turcilor seleu-cizi In Asia Mica, incepInd cu secolul alXI-lea Oral In 1354, precum si a expedi-tiilor de jaf ale turcilor In insulele grecestito veacurile al XIII-lea si al XIV-lea. Cuacest prilej scoate In evident(' faptul ca oparte din oligarhia greaca si albaneza trecela islamism, participind la jafurile turcilor.Cuceririle turcesti In Balcani au fost posibile,remareil autorul, deoarece ei au gasit statelebalcanice dezbinate si dominate de anarhiaprovocata de luptele feudale.

Un subcapitol se ocupa de situatiatarilor grecesti Intre 1354-1402, de cuceri-rile turcesti In Europa dupa marele exod algrecilor din Asia Mica in Odle europene(aleatuind insule puternicc ale elenismului

in aceste tali) si, In special, In Peloponez.Cu acest prilej Vacalopoulos arata ca nume-rosi greci s-au stabilit In Tara RomIneascacare avea legaturi strinse cu Muntele Atos(in 1339 episcopi in Tara Romlneasca slutgrecii Hiacint, Hariton si Antim Kritopol).Domnii romini invitau mereu la carteclerici care veneau de obicei Intovarasitide negustori, navigatori, meseriasi, pictorisi arhitecti.

Biserica ortodoxa In fata pericoluluiturcesc si framitntarile ideologice generale dinsinul ei" este intitulat al treilca capitol alistoriei lui Vacalopoulos. In atitudinea maselorpopulare fata de religie autorul aistinge maimulte perioade. In epoca de sift-sit a Bizan-tului este o perioada de decadere a religiei,mmifestata prin necredinta maselor populare.Gird tarile grecesti au Inceput sa fie ocupatetreptaL de turci, ortodoxismul devine stindar-dul de lupta al poporului impotriva cotropi-torilor musulmani.

In ceea ce priveste pozitia turcilor fatsde ortodoxism, autorul distinge dour' perioade :de Inceput, clad turcii manifestau tolerant('fata de crestinii ortodocsi si admiteau chiardispute intre ortodocsi reprezentantiiislamismului, si o a doua perioada, In care,incepind cu Baiazid I, crestinii Incep sa fiepersecutati. In tarile grecesti neocupate deturci continua lupta dintre adeptii ortodoxis-mului si cei at catolicismului, masele popularepronuntindu-se Impotriva credintet apusene.Astfcl, la silt-situ' secolului al X1V-lea si ince-putul secolului al XV-lea biserica ortodoxa,trece printr-o criza adinca.

Capitolul al patrulea se intituleaza For-marea natiunii neoelenice", st trateaza perioa-da de sfirsit a secolului al XIV-lea si incepu-tul secolului al XV -lca. Consideram ea inaceasta perioada nu poate fi vorba de formareanatiunii, ci de Inceputul procesului de formarea natiunii neoelenice, proces ce se va desa-vIrsi In timpul dominatiei otomane asupraGreciei. Tarile din nordul Greciei sint stapi-nite de franci. - Pentru alungarea francilor,Teodor I Paleologul (1382-1406) se aliazacu turcii. Greta este cucerita de venetieni In

sa-

Si

www.dacoromanica.ro

15 RECENZT1 1435

anti 1210 si 1211. Din 1387 Epirul platestetribut sultanului Murat I. Alte doua marlcentre ale elenismului shit Salonicul gi Seresuldin Macedonia. Vacalopoulos expune pe larggindirea politica a lui Gemistos, primulfilozof al neoelenismului. Sint analizate ideilesocial-politice expuse in programul sau pentrureorganizarea statului. Gemistos indeamna pedespot' si arhonti sa renunte la lux si sa reor-ganizeze armata pentru aparare. El arataca legile trebuie sa reprezinte interesele statu-lui, sa scuteasca poporul de impozite gratesi de exploatarea arhontilor. Vacalopoulossubliniaza ideea indrazneata a lui Gemistospotrivit careia calugarii trebuiau sa-si exploa-teze proprietatile manastiresti prin puterileproprii, fail a folosi munca servitorilor.Gemistos arata rolul burgheziei imbogatite $,care lupta pentru obtinerea unor drepturisi care are o mare influents asupra poporului.Remaream ea in aceasta perioada nu poate fivorba de burghezie, ci de orasenimea imboga-tita. Specific istoriei bizantine este tocmaifaptul ca orasenimea nu s-a putut transformaIn burghezie. Vacalopoulos apreciaza ca vede-rile lui Gemistos reflects realitatea social-politica dir vremea sa.

In continuare este prezentata situatiaImperiului bizantin la inceputul veaculuial XV-lea, intinderea sa, situatia sa economicacatastrofala inrautatirea situatiei sociale.

Tarile grecesti nordice sub Murat II(1421 - 1451)" shit prezentate in capitolul alcincilea. In 1423, Andronic Paleologul predaSalonicul venetienilor (pentru a nu ajunge inmina turcilor), care tl stapinesc de la 1423pina la 1430, clnd Saloricul este cucerit deturci. Nordul Epirului este predat de nobiliigreci sirbi lui Murat al II-lea, care promiseseacordarea unor privilegii locuitorilor.Voi bindde reorganizarea armatei turceiti de catreMurat al II-lea si Baiazid I, Vacalopoulossubliniaza ca folosirea de care turci a timario-tilor crestini le-a usurat expansiunea. In pri-ma jumatate a secolului al XV-lea situatiaeconomics se inrautateste tot mai molt,populatia oraselor se rareste, scade numaruloraselor, comertul decade. Astfel se dezvolta

15 c. 8292

tehnica vopsitului, industria matilsurilor, abumbacului si a Mil in Tesalia (Tricala,Farsala, Larisa), se reconstruiesc scoli, geamii,bai, poduri etc. In Macedonia central, sedezvolta o serie de orase.

In capitolul al laselea intitulat Ultima-le eforturi pentru reunirea grecilor", Vacalo-poulos prezinta trei marl figuri de conduca-tori ai neoelenismului, care au luptat impo-triva turcilor pentru reorganizarea statuluibizantin : Gemistos, Vissarion $i ConstantinPaleologul. Epistola" lui Vissarion (elev allui Gemistos), scrisa infra 1443-1446 (dupaparerea lui Vacalopoulos la inceputul anului1443), este interesanta ca izvor pentru istorianeoelenismului. Ca $i Gemistos, Vissarion carereorganizarea statului in general, impartireapopulatiei in agricultori soldati reorgani-zarea economics a statului. Aratind ca intrebogati $i saraci exists o prapastie, Vissarioncritics incapacitatea arhontilor faptul ea ciasupresc masele populare". Avind o mareincredere in vitejia $i capacitatea poporuluigrec, el socoteste ca lipseste doar un condu-cator viteaz pentru eliberarea tarilor grecestidin Europa $i Asia Mica. Considers ea acestconducator ar putea fi Constantin Paleologul.Acesta, profitlnd de pregatirile Apusuluiimpotriva turcilor, socoteste ca a sosit momen-tul eliberarii tarilor grecesti. Prin expeditiileintreprinse, elibereaza Teba, Beotia etc. Darin urma infringerii cruciatilor la Varna (1444),Constantin Paleologul devine tributar turcilor.

Alta problems tratata in acest capitoleste aceea a aseaiului $i caderii Constantinopo-lului (27 mai 1453). Autorul Ii condamna pe.arhonti, care nu au vrut sa-si sacrifice averilepentru organizarea apararii. Vacalopouloseste impotriva parerii ca toate familiile con-ducatoare bizantine au fost exterminate, ara-tind ca numeroase familii sau unii membri aifor au reusit sa scape, jucind mai tirziu un rotde seams in viata Imperiului otoman (potri-vit izvoarelor venetiene). Mem Constanti-nopolului a produs o impresie deosebita asupraslavilor, rominilor, ungurilor, germanilor etc.

In capitolul intitulat Soarta ramasi-telor impArAtiei bizantine" se arata ca,

--

Ii

si

Cl

Ii

www.dacoromanica.ro

1436 RECENZI1 16.

In a doua jumatate a secolului al XV-lea,au lost cucerite ultimele tart grecesti(In 1460 Moreea, in 1458-1459 insuleledin Marea Egee, In 1461 Trapezundul). SubMurat al II-lea au Yost cucerite toate Odlegrecesti, In gall de Cipru, Lemnos si insuleleMdrii Ionice. Aceastd unire a tdrilor grecestiin cadrul Imperiului otoman a avut (dupdpdrerea Iui Vacalopoulos) o laturd folositoa-re : A favorizat comunitatea viecii econo-mice si spirituale a grecilor".

Ultimul capitol este intitulat invatatiigreci in Apus". La sfirsitul secolului alXIV-lea Inceputul secolului al XV-lea seiveste in Italia o mica grupare de 1nvdtati bi-zantini, fn frunte cu D. Kidonis, Manuil Kalekasi Manuil Hrisoloras, fratii Hrisoverghi etc.,care au adus o mare contributie In studierealimbii grecesti clasice In marile orase italiene.Autorul remarca Influenta lui Gemistos siVissarion In timpul sinodurilor de la Ferrara$i Florenta (1439). Dupd cAderea Constanti-nopolului, shit remarcate prezentele Iui Ioan-nis Arghiropoulos Dimitrie Chalcocondil InItalia, a Iui Andronicos Kalistos din Constan-tinopol si a lui Georgios Ermonenas SpartianulIn Franta. Vacalopoulos subliniaza actiunileintelectualilor greci In Apus pentru a determinapersonalitdtile vremii sA se intereseze de pro-blema greceasca (Vissarion, M. Apostolis,M. Marulos Tarhaniotis etc.).

Textul volumului I al istoriei lui Vacalo-poulos este completat cu numeroase harti

ilustratii, cu o bogatA lista bibliograficii,indici de nume 1i cuvinte, un indite al cuvin-telor strdine, o lista a abrevierilor, precumsi de 0 lista a ilustratiilor si hArtilor. Numeroa-sele ilustratii Infatiseazd diferite cetati, orate,portrete, monumente arhitectonice etc. liar-

tile istorice redau evolutia granitelor Imperiului bizantin desfalurarea diferitelor opera-tiuni militare (In vremea migratiei popoa-relor 1i a cuceririlor turcelti). Bibliografia(p. 351-372) cuprinde numeroase izvoare,(documente, manuscrise, epigrame, scrisori,discutii, descrieri etc.) $i numeroase lucrarigenerale si de specialitate (studii $i articole).

Din lectura primului volum al istorieineoelenismului reiese ca Apostolos E. Vacalo-poulos se plaseazA pe o pozitie progresista,punctul ski de vedere fiind mult mai putin.influentat de nationalismul grecesc, Intilnitin alte lucrari. Autorul foloseste critic nume-roase izvoare un vast material bibliografic,atit din istoriografia greceascd ctt si din ceauniversald. Remarcam cu acest prilej ca Vacalo-poulos 11 foloseste pe Chalcocondil fn editialui Vasile Grecu, foloseste lucrarea lui D.Russo Studii istorice greco-romtne, precum $ilucrdrile lui N. lorga Geschichte des Osmanischen Reiches si Latins et Grecs d'Orient etPitablissement des Turcs en Europe (1342-1362).

Adeseori autorul expune opinia asupraunor probleme ale istoriei neogrecesti ca,de pildd, stabilirea datei patrunderii albane-zilor In Grecia, a periodithrii istoriei neogre-celti, a formarii vlahilor etc. Influentat deistoriografia burghezA, Vacalopoulos puneaccent mai mult pe istoria politicd militara(ala cum ne marturiseste In prefatd, p. 12),oprindu-se foarte putin asupra situattei econo-mice (In capitolele al doilea si al sascica).De asemenea remarcam la autor tendinta demodernizare a istoriei, specified istoriografieitburgheze contemporane.

Olga Cicanci

si

Si

si

si

n

5i

0

www.dacoromanica.ro

REVIST A REVISTELOR

Hosan H noBeilinaa lacTopm"Aoagemon Hayti. CCCP, 111Hernornyrn Newport, Moscova, 1961, nr. 1-6, 1160 p. ;

1962, nr. 1-6, 1135 p.

Realizarile bogate pc care le-a inregistratin ultimii ani stiinta istorica In Uniunea Sovie-tied, atit in ce priveste cuprinderea tematica

profunzimea analizei, se reflects nunumai In lucrarile ample de sinteza sau incercetarile monografice, ci si In coloanele re-vistelor de specialitate.

In anii 1961-1962, revista Istoria mo-derns si contemporana", consacrata in specialproblemelor istoriei tarilor Europei apusene siAmericii, a abordat o serie de subiecte impor-tante de istorie socials si politica. Avind unprofit bine conturat si o tematicii interesanta,revista a atras, pe linga un cerc larg de cerce-Mori sovietici, si numerosi specialisti de pestehotare care au contribuit la rezolvarea cusucces a unor teme de actualitate luate incercetare. In comparatie cu perioada ante-rioara, shit vizibile eforturile redactiei de aacorda atentie sporita problemelor de istoriea gindirii sociale, dezbaterilor de idei purtatein trecut sau in prezent.

Revista a publicat In anii 1961-1962 unciclu de articole menit sa evidentieze proble-matica si temele importante de istorie generalsmoderns si contemporana care se impure cuprioritate atentiei cercetatorilor 1.

1 Din sumarul pe anul 1961-1962, unnutria'. de 19 articole aparute In revista Hortaft

noneilinag oernopoo" au fost reproduse decatre revistele Probleme de istorie" si Ana-

Unul dintre capitolele importante aleluptei popoarelor impotriva cotropitorilor fas-cisti in perioada celui de-al doilea razboimondial it formeaza miscarea de rezistentacaret° revista Boum H noBefimanpe anii 1961-1962 Ii consacra o serie de articolemenite sa elucideze unele aspecte cu caractergeneral sau concret istoric.

In articolul Probleme actuate ale miqcarii derezistenfa (1961, nr. 5) de E. A. Boltin siD. E. Kunina, dupa o succinta dar interesantatrecere In revista istoriografica cu privire la

rezultatele obtinute In diferite tart in studierea istoriei miscarii de rezistenta, autoriise opresc asupra discutiilor purtate Ir cadrulconferintelor internationale (Liege, 1958 ;Milano, 1961) consacrate Rezistentei. Ei isipropun de asemenea sa periodizeze miscareade rezistenta, indictnd 4 etape principale, Infunctie de evenimentele cardinale petrecutepe teatrul operatiilor militare si de formele siamploarea luptei de rezistenta.

Abordindu-se problema caracterului misaril de rezistenta, In articol se arata participarea larga a diferitelor clase si paturi socialedin tarile Europei, subliniindu-se rolul jucat Inprimul rind de masele populare in frunte cu

lele romino-sovietice", seria istorie. Fiind cunoscute cititorilor nostri. ele vor fi doar tan-gential mentionate In cadrul prezentarii drfats.

citHcTopaa"

ii

n

www.dacoromanica.ro

1438 REV1STA REVISTELOR 2

clasa muncitoare. Forme le luptei de rezistentaau Imbrfitisat o gamy variatil de manifestdri,de la cele pasive siizolate, piny la insurectiaarmata, ca forma cea mai Malta de lupta.

Problema caracterului si a periodizarii,miscarii de rezistenta in anii celui de-al doileardzboi mondial formeaza de asemenea su-hiectul cercetarii lui V. 1. Klokov (1961. nr. 5).Despre miscarea de rezistenta din Rominiaautorul mentioneazd, printre allele : In varaanului 1943, partidul comunist a reusit sd or-ganizeze Frontul patriotic antihitlerist v...Sub conducerea partidului comunist s-au acti-vizat In primavara anului 1944 actiunile de-tasamentelor de partizani In muntii Vrancca,In Oltenia, In Delta Dundrii, In regiunile Mara-muresului si Sucevci. Se pregateau energicformatiile militare ilegale In orase. La 23 Augustpoporul romin a stivirsit insurectia si aIn Murat guvernul fascist, iar la 24 august auInceput actiunile militare impotriva armatelorgermane" (p. 87).

Yn cadrul materialelor dedicate miscariide rezistenta se impune atentiei cititorilornostri articolul lui F. P. Sevcenko, Participoreaungurilor si rominilor la miscarea de partizanidin Ucraina In anii Marelui rdzboi de apdrarea palriei at Uniunii Sovietice (1961, nr. 5).Autorul prezintd uncle date interesante despreparticiparea rominilor, cu preadere soldati,care treceau de partea partizangor sovietici,is miscarea desfilsuratil Mai ales pe teritoriulCrimeii si In regiunile Kamenet-Podolsk, Vin-ultra etc.

In articolul semnat de L. M. Vidiasovasub titlul Miscarea de rezistenid si problemacoolutiei postbelice a Frantei (1962, nr. 1) searatd ca in cadrul diferitelor grupari ale mis-carii de rezistenta s-a purtat o discutie aprinsaasupra cailor de evolutie a Frantei fn perioadapostbelicd. Elucidarea problemelor legate deaceasta discutie contribuie la dezvaluirea esen-tei pozitiei si a telurilor pe care le urmareaudiferitele grupari din cadrul Rezistentei anti-fasciste din Franta.

Trasiltura principald a majoritdtii proiec-telor elaborate de organizatiile burgheze alemiscarii de rezistenta si de cercurile din jurul

lui Ch. de Gaulle o constituia nazuinta de ainstitui In Franta un regim de mind forte, dea intari puterea burgheziei monopoliste. Impo-triva acestei tendinte, poporul francez ducealupta nu numai pentru independenta tariff, darsi pentru Innoirea ei socials.

In articol este expusa pe larg linia parti-dului comunist fats de problemele dezvoltariipostbelice a Frantei, linie caracterizata prinmilitarea consecventri pentru democratizareatariff si realizarea unor transformari socialeradicale. Intruclt cu ocazia elabordrii proiec-tului viitoarei constitutii franceze gasitexpresie vie pozitia diferitelor grupari ale mis-carii de rezistenta fats de evolutia postbelicaa tdrii, autorul examineaza propunerile si dez-baterile purtate cu aceastil ocazie.

Un alt aspect interesant al miscarii derezistenta formeazd obiectul articolului luiI. maltzer Rezistenla muncitorilor strdini tri-misi la awned Tortola to Germania hillerista(1962, nr. 2). Autorul subliniazd faptul ca par-ticiparea muncitorilor strdini, adu§i §i pusi salucreze fortat pentru marina de razboi ger-mand, la miscarea de rezistenta impotriva fas-cismului reprezintd o paging vie a luptei mase-for populare din diferite tari impotriva singe-rosului regim hitlerist. Folosind importantemateriale de arhiva, autorul da date asupranumarului persoanelor civile si al prizonieriloraflati In Germania In diferite etape ale rdzbo-iului. Numai intre 1939 si 1943 au fost trimisiIn Germania 12 000 000 de prizonieri si depersoane civile. In articol se descriu conditiileneasemuit de grele in care se aflau lucratoriitrimisi la munca fortata In Germania. Deasemenea, articolul Infiltiscaza diversele formeale luptei duse de lucrdtorii aflati la munca for-tatd, de la cele pasive si singulare, la actiunicoordonate si organizate. 0 problemd careia i seacorda atentie este legiltura dintre victoriileobtinute pe clmpul de luptii impotriva hitle-rismului si activizarca miscarii de rezistentaa lucriitorilor dusi la munca fortatd.

In legilturd cu tema luptei de rezistentaimpotriva fascismului, In nr. 4 din 1962 al re-vistei se face o amply prezentare a publicatieitrimestriale italiene Movimento di liberazione

si-a

www.dacoromanica.ro

3 REVISTA REVISTELOR 1439

in Italia", care a inceput sal apara din 1949.Editat la Milano de care Institutul de istoriea miscarii de eliberare din Italia, organul res-pectiv a depus o activitate laborioasa pentruculegerea, clasificarea si publicarea documen-telor referitoare la Rezistenta, ca si pentrupublicarea unor cercetari consacrate aspectelorprincipale ale miscarii de rezistenta. Prezen-tarea unora dintre materialele publicate de re:vista Movimento di liberazione in Italia4arunca lumina asupra conditiilor in care s-adesfasurat miscarea de rezistenta, asupraamploarei actiunilor de partizani si a spriji-nului dat de masele largi populare acestor ac-tiuni. In mai mica masura este Infatisata, dupaparerea autorului prezentarii, rolu] si lega-turile reciproce dintre diferitele partide careconduceau miscarea.

Parcurgerea revistei sovietice de istoriemoderns si contemporana pe anii 1961-1962duce, prin urmare, la concluzia ca, fn ansamblurevista a acordat o atentie sustinutil problema-ticii miscarii de rezistenta a popoarelor tmpo-triva fascismului si a adus o contributie meri-torie In acest domeniu.

Evenimentele celui de-al doilea razboimondial si expunerea realizarilor stiintei isto-rice sovietice In cercetarea istoriei razboiuluishit de asemenea prezente In revista, de$iintr-o masura mai mica.

Dintre materialele consacrate acestei pro-blematici se remarca recenzia ampla intocmitade A. I. Eremenko, maresal al Uniunii Sovie-tice, Erou al Uniunii Sovietice, la primele 3volume ale lucriirii fundamentale, proiectataIn 6 volume, Istoria Marelui razboi de apararea Uniunii Sovietice 1.

Prime le 3 volume duc expunerea eveni-mentelor ptna la 1943. In primul volum, obiec-tul cercetarii 11 formeaza politica interns si ex-ternal a statelor Inainte de razboi, cauzele si

premisele izbucnirii acestuia, pregatirea econo-mical to vederea razboiului. Aspectul militar al

1 Volumul al IV-lea al luerarii Istoria Ma-relui razboi de apdrare a Uniunii Sovietice aPost recenzat de Gh. Zaharia In Analele Insti-tutului dP istorie a partidului de pc MO C.C.al P.M.R." 1963 nr. 1.

razboiului figureazd In primul volum doar tolegatura cu descricrea operatiilor din Europa,In septembrie 1939 iulie 1941. In cel de-aldoilea si al treilea volum predomina, cum efiresc, materialul istoric-militar. Autorul relevacalitatile remarcabile ale acestei lucrari de sin-teza si f ormuleaza de asemenea unele obser-vatii critice.

Uncle stiri interesante despre situatiacreata fn Balcani si mersul evenimentelor dinaceasta zonal a Europei, inclusiv despre Romt-nia, In perioada august septembrie 1944, slutcontinute In amintirile maresalului UniuniiSovietice S. S. Biriuzov, publicate sub titlulCampania de eliberare din Balcani (1962,nr. 4).

0 contributie tnsemnata la elucidareamultilaterala a premiselor celui de-al doilearazboi mondial, a pozitiei diferitelor cercuripolitice dominante din tarile Europei si Ame-ricii rata de problemele pe care le-au ridicatevenimentele razboiului este de natural sal oaduca studierea politicii externe a diferitclorstate In ajunul si In perioada razboiului.

De aceea este explicabil interesul cercctato-rilor sovietici pentru problemele politicii exter-ne ale statelor Europei si Americii In deceniile4 si 5 ale secolului nostru. Printre materialelepublicate pe aceasta tematica In Ronanllonellmari ncToptra" figureaza urmatoarelePolitica guvernului englez to nord-vestul Europei(septembrie 1939 aprilie 1940) de A. M. Ne-krici (1962, nr. 5) ; Din istoria politicii externea Ungariei horthiste to anii celui de-al doilearazboi mondial de A. I. Puskas (1962, nr. 5) ;Diplomafia italo-fascista qi Munchen -ul deI. N. Bocearov (1962, nr. 1); Isloriografia bur-gheza franceza despre cauzele InfrIngerii Fran/eito anul 1940 de V. P. Smirnov (1962, nr. 3) etc.

Istoria curentelor de gtndire socials. aluptei de idei se bucura In revista de aportulunor articole substantiate, axate pe momentesi figuri istorice reprezentative. V. M. Dalincerceteaza Intr-un articol prilejuit de bicen-tenarul nasterii lui Francois Babeuf ideile so-ciale ale acestuia In ajunul revolutiei burghezefranceze (1961, nr. 1). Autorul face o utilaincursiune istoriografica asupra temei stu-

it

www.dacoromanica.ro

1440 REVLSTA REVISTELOR 4

diate. Problema careia se 1ncearca sa i se aducaclarificare to articol este legata de genezaideilor comuniste ale lui Babeuf, si anume :aceste idei s-au format 1naintea revolutieifranceze sau numai sub influents experienteirevolutiei ?

Pe baza scrierilor lui Babeuf, autorul con-siders ca Inca In perioada premergatoare revo-lutiei (1786-1787) renumitul militant revolu-tionar a formulat o serie de idei caracteristiceconceptiei sale comuniste. El a depasit fazaegalitarismulut social utopic tarrinesc, bazatpe proprictatea individuals, pronuntindu-sepentru productia agricola colectiva, ale caretavantaje economice le recunostea. In ajunulrevolutiei, ideile comuniste ale lui Babeuf seaflau Insa in formare ; el nu-si formulase Incatin plan al transformarilor comuniste pe carele-a preconizat mai tlrziu. Numai experientauriasa a revolutiei franceze i-a permis lui Ba-beuf sa faca pasul urmator. hotarltor In for-marea conceptiei sale revolutionare comuniste.

In cadrul ideilor sociale avansate, legatede evenimentele revolutiei franceze burghezede la sfirsitul secolului al XVIII-lea, se Inscrie51 activitatea Cercului social, treat la 1790, sia Federatiei mondiale a amicilor adevarului.Articolul lui A. R. Ioanisian, John Oswald siCercul social" (1962, nr. 3), dell informantpretioase cu privire la structura organizatoricasi activitatea publicistica a cercului. In modspecial atentia autorului se opreste asupra ac-tivitatii In cadrul cercului a lui John Oswald,personalitate interesanta, care a desfasuratpropaganda In spiritul ideilor egalitare, iar apoia inilitat pentru idealurile comunismului.

In articolul Nicolas Antoine Boulanger sicercul enciclopedistilor, L. S. Gordon aduce ocontributie la studierea ideilor gi activitaniunuia dintre membrii marcanti ai stralucitetpleiade de ginditori francezi din secolul alXVIIT-lea, N. A. Boulanger, care a retinut maiputin atentia cercetatorilor ant In Apus, eft siIn Uniunea Sovietica. Printre altele, autorulanalizeaza ideile politice ale lui Boulangerexpuse in lucrarea acestuia Cercetari asupraoriginii despotismului.

Despre ideile antiimperialiste luptapentru independenta Cubei dusa de unul dintre

gloriosii fii ai acestei tari, scrie 0. S. TernovoIn articolul Eroul national al Cubei Jose Marti,luptator Impotriva imperialismului S.U.A.(1962, nr. 1). Autorul arata ca Jose Marti si-aconsacrat via ta luptei pentru eliberarea Cubeide sub jugul spaniol. Adversar consecvent aloricarei asupriri coloniale, el a fost unul dintreprimii militanti ai Americii Latine care a vazut$i a dezvaluit pericolul ce ameninta indepen-denta tarilor Americii latine din partea Sta-telor Unite. In articol se fac numeroase referirila lucr5rile lui Jose Marti In care acestaexpus ideile cu privire la dezvoltarea econo-mics si politica a Cubei.

Caut1nd sa cuprinda In clmpul tematic oproblematica cit mai variatii, referitoare laistoria majoritatii tarilor europene $i de pecontinentul Americii, revista a acordat unspatiu corespunzator unor aspeete din istoriastatelor mart, ca Anglia si S.U.A. Traditiilede cercetare ale speciali.tilor sovietici in do-meniul istoriei acestor tari, ca $i a Frantei,Germaniei shit Indelungate fruc-tuoase.

M. A. Okuneva dedica un articol refe-rit la originea caractcrul doctrineilatino-americane a lui Theodore Roosvelt(1961, nr. 5). Autoarea aratii ca doctrina pro-clamata de Th. Roosvelt la Inceputul secoluluinostru reprezinta un pas important In trans-formarea doctrinei Monroe 1ntr-o army a ex-pansiunii politice externe a S.U.A. chiar Invremea noastra este folosita de imperialistiiamericani pentru telurile for expansionisteasupra Americii Latine. Un loc thsemnat 11ocupd In articol analiza situatiei interne 5iexterne, a procesclor economice sipolitice de laInceputul secolului al XX-lea, chid a apartitdoctrina Roosvelt. De asemenea, autoareaexamineaza modul de functionare" a doc-trinei Roosvelt fh unele tari mid ale AmericiiLatine, ca Venezuela si Republica Dominicans,dezvaluindu-i substratul de instrument alInfeudarii economice politice a tarilor Ame-ricii Latine. -

V. P. Zolotuhin Incearca sa analizeze Inarticolul sau Fermierii americani to anii celui

gi

gi Italiei, gi

gi

gi

gi

si-a

www.dacoromanica.ro


de-al doilea rdzboi mondial (1962, nr. 4) schim-barile social-economice care s-au produs Intimpul razboiului In agriculture S.U.A. Au-torul arata ca, In conditiile unei conjuncturieconomice deosebit de favorabile determinatede cererea sporita a produselor agricole, In-anii razboiului s-a Inregistrat o crestere deaproximativ 15 % a productiei agricole $i ooarecare crestere a veniturilor fermierilor.Sustinerile autorilor burghezi americani cuprivire la pro?eritatea fare precedent" aagriculturii S.U.A. In timpul razboiului Orainsa exagerate $i lipsite de temei. In articol seexamineaza unele aspecte ale exploatarii fer-mierilor in timpul razboiului de catre capitalulmonopolist, ale evolutiei procesului de dife-rentiere cconomica in rIndurile fermierilor, alelnzestrarii tehnice a agriculturii S.U.A.

Una dintre preocuparile sustinute alecercetatorilor sovietici In cadrul studierii isto-riei contemporane a Angliei se concentreazaasupra activitatii partidului laburist englez.In articolul Partidul laburist qi problema pro-prietalii sociale (1962, nr. 4), A. N. Krasil-nikov mentioneaza ca incercarile conduceriide dreapta a partidului laburist englez dea exclude din program si din alte documenteprogramatice punctele privind realizarea f or-mei sociale a proprietatii, ea tel al claseimuncitoare, i-au imprimat acestei probleme oacuitate deosebita In polemica politica carese duce In miscarea laburista din Anglia.Articolul consemneaza principalele etape alepozitiei conducerii partidului laburist fatsde nationalizarea principalelor mijloace deproductie in Anglia. Incercarile conduceriide dreapta a partidului laburist de a renuntala ideea socializarii mijloacelor de productiesi-au gasit riposta In 1959 $i 1961 din parteaaripei de stinga laburiste, care se pronuntapentru largirea sectorului economic nationa-lizat si pentru adoptarea unor masuri maieficace impotriva marelui capital.

Colectivul redactional al revistei a acordata tentie tratarii In coloanele acesteia a unorteme cu caracter general, de nature sfi susciteinteresul unui cerc mai larg de specialist' $icititori. Astfel, articolul Intocmit de A. S. Cer-

neaev, Cauzele §i caraclerul miccdrii democro-lice contemporane In Wile capitalismului dez-ooltat (1961, nr. 5), propune sa analizeze unadintre problemele de baza ale contemporanei-tatii ce factori alimenteaza lupta pentru liber-tati democratice in epoca in care, cel putinpentru tarile dezvoltate din punct de vederecapitalist, transformarile burgheze stilt reali-zate. In legatura cu aceasta, autorul examinee-za lnrlurirea imperialismului asupra diverselorlaturi ale vietii social-economice Si politice,deducind de aici necesitatea luptei maselorpopulare pentru Innoirea democratica a statelorcapitaliste,ca o treapta spre revolutia socialists.

Problema metodelor si a radacinilor ideo-logice ale expansiunii germane spre Rasaritrevine in clinpul de cercetare al istoricilorsovietici ca o terra generals importantaactuala, mai ales In legatura cu planurile re-vansarde fluturate de catre cercurile domi-nante din Germania Federala. V. M. Hvostov,membru corespondent al Academiei de Stiintea U.R.S.S., arata, In articolul Expansiuneagermand la Rdsdril, istoria gi rlidacinile saleideologice (1961, nr. 3), ca In functie de for-matiile social- economice ale dezvoltarii isto-rice, expansiunea germane spre Rasarit, acelrenumit Drang nach Osten, §i-a schimbat con-tinutul politic, ca si impulsurile economice,a imbracat In mod corespunzator vesminteideologice diferite. Agresiunea statelor ger-mane spre Rasarit, mentioneaza articolul, aPost un factor care a exercitat o influents pu-ternica asupra mersului general al istoriei euro-pene, pe parcursul unui interval istoric urias,din secolul al XII-lea pins in secolul al XX-lea.

Autorul arata ca, pentru secolul alXIX-lea, caracteristica expansiunii germanela Rssarit consta in faptul CS ea se realizeazamai ales sub forma economics, ca penetratie acapitalismului german. Corespunzator, ea acapatat, cu deosebire in epoca imperialismului,

o noun haina ideologica, fiind fundamentatape considerente economice, la care se antigenargumente" cu caracter resist si sovin. In

articol se face o analiza succinta, dar convin-gatoare, a planurilor politice actuale ale cercu-rilor guvernante de la Bonn fat's de Repu-

tsi

si

si

si

www.dacoromanica.ro

1442 RE-VISTA REVISTELOR li

blica Democrats Germans si de alte tart soda-liste din Europa, mentionindu-se ca folosirea deentre Germania Apuseana a unor institutiiinterstatale ale unitAtii europene" reprezintaforma cea mai modernizatA" a actualelor saletendinte expansioniste.

Pe o tematicA asemanatoare este axat siarticolul profesorului A. S. Erusalimski, Poli-tica externd diplomafia imperialismuluigerman la tnceputul secolului al XX-lea(1961 , nr. 6). Autorul face o scurta caracte-rizare a principalelor surse bibliografice, pu-blicatii de documente in mai multe volume,literatura memorialistica, fondurile de arhivadin U.R.S.S. $i din Republica DemocratsGermans etc. care dau posibilitate sa se ana-lizeze multilateral principalele aspecte aleactiunilor diplomatiei germane in problemelede band ale relatiilor interstatale. Un alt aspectmetodologic rezultativ in dezvaluirea politiciiexterne 5i a diplomatiei germane Ia inceputulsecolului al XX-lea este, asa cum subliniazAautorul, examinarea sincronicA a acestor pro-bleme cu faptele vietii interne.

to coloanele revistei sovietice de istoriemodernA $i contemporann pe anii 1961 5i 1962,Sint reprezentate intr-o masura mai mare cleatIn anii precedenti articole materiale consa-crate istoriel Rominiei 1.

Academicianul A. Otetea a publicat innr. 1 din 1961 al revistei un articol inchinatUnirii Principatelor dunarene. Autorul dezvA-luie complexul de probleme ale dezvoltarii isto-rice a tarilor romine 5i conjunctura interna-tionalA care au dus la Infdptuirea maretului actdin istoria poporului nostru.

V. N. Vinogradov infatiseaza un tablouconvingiltor si argumentat al situatiei politice

1 Uncle dintre ele au fost reproduse inte-gral in revi stele de specialitate din Cara noastrasau au lost succint prezentate. Vezi, deexemplu, V. A. Kondratiev, Internalionalistulromfn I. 0. Dicescu-Dic, in Analele Institu-tului de istorie a partidului de pe linga C.C. alP.M.R.", 1961, nr. 5, p. 100-104 ; M. M.Zaliskin, Politica externd a Romtniei to citu-nul rdzboiului penfru independen(d, InsemnareIn Studii", 1962. nr. 5.

interne a Rominiei in ajunul aderArli cercu-rilor conducatoare romine la primul rdzboimondial in articolul Lupta politica interna InRomtnia tnaintea infrarii ei to primul rdzboimondial (1962, nr. 6). In articol se aratA ella inceputul anului 1916 partizanii Antanteicistigau in influents, in timp ce adversarii fordeveneau tot mai nesiguri in victoria PuterilorCentrale. Pe fondul speculei veroase, al aface-rilor comerciale oneroase pe care le puneau lacale reprezentantii guvernului laolalta cu cei aiopozitiei", aparea $i mai contrastanta inrau-tatirea puternica a situatiei maselor munci-toare. Autorul relevA principalele momenta aleluptei clasei muncitoare impotriva rAzboiului.Analiza pozitiei social-democratiei romine fatsde rdzboi este in general justa concluzia pecare o formuleaza autorul acceptabila : Sul)presiunea aripii de stinga $i a maselor largi alemuncitorilor, partidul social-democrat s-a si-tuat in ansamblu pc o pozitie internationalistssi a mentinut contacte strtnse cu tesneaciibulgari social- dcmocratii revolutionari dinSerbia" (p. 108). DezvAluind tesatura corn-plexa a relatiilor Internationale In ajunul intra-rii Rominiei in rdzboi, autorul defineste carac-terul imperialist al politicii cercurilor domi-nante romlne, fapt care a imprimat caracteruiparticipArii Rominiei la primul rdzboi mondial.

Pe IMO rubricile consacrate studiilor,articolelor comunicArilor revistaHosaa K Rosati:um mcTopna" posedA obogata rubrics de critics gi bibliografie. Re-cenziile informatiile stiintifice cuprind unclmp tematic variat 5i shit intoemite sugestivst interesant..

Cercetarile cu caracter istoriografic Ont deasemenea larg prezentate in revista, mai alesin legatura cu discutiile purtate in jurul pro-blemelor de predare in invatAmintul superiora istoriografiei 5i a bazelor izvoarelor istorieimoderne $i contemporane. In mod sistematicrevista a publicat unele materiale in ajutorulprofesorilor din invatfimintul mediu carepredau istoria moderns 5i contemporana.

D. Hurezeanu

ltiintifice,

i

fi

si

II

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR 1443

B[CTOpirleCICII illleNleg"revista a Institutului de istorie de pe ling Academia Bulgar6 de $tiinte, Sofia, 1961,

nr. 1-6, 778 p. si 1962, nr. 1-6, 760 p.

In 1961 si 1962, revista HcropimectikiIIperaer a continuat sA-,5i pAstreze aceleasivechi rubrici : articole, comunicAri, rnateriale,discutii, recenzii, note bibliografice cronica.Colegiul redactional a dat preferinta in coloa-nele revistei studlilor si comunichilor ce tra-teaza teme probleme majore ale istorieibulgare. DInd o atentie specials chestiu-nilor teoretice istoriei contemporane, redac-tia revistei a publicat o serie de articole caretrateaza o perioada mai putin cunoscut6 inIstoria Bulgariei si anume perioada de Inceputa dominatiel otomane. In sfIrsit, revista a con-tribuit la elucidarea In mare parte a unor pro-bleme din perioada Renasterii bulgare, cares-au discutat mult In istoriografia bulgarA $istrains.

In cele ce urmeaz6 vom trece In revistaprincipalele studii comunicari aparute In1961 $i 1962. Numarul for mare nu ne-a permissA insist5m cleat prea putin asupra tor, scopulprezentArii de fatA fiind In special informareacititorului roman asupra continutului revistei.

In ceea ce privelte orinduirea feudalA,remaram articolul lui B. Primov Despre rolulpolitic si economic at primului slat bulgar toreleditle ezterne ale Europei rnedievale (1961,nr. 2). Autorul expune relatille comerciale pecare le-a avut statul bulgar cu Bizantul, cuavarii din Panonia, cu Moravia, cu Imperil)romano-german, cu Rusia kieveana etc. Statulbulgar a facut, pe de o parte, legatura intreImperiu I bizantin aceste tart, iar pe de altaa Intretinut el Insusi legAturi economice cuaceleasi state. Se arata apol rolul, participareasau cel putin influenta pe care au exercitat-obulgarii In evenimentele politice $i militareale vremi I. La baza articolului sta o analizaadinca a principalelor izvoare. FArA Indoiala,asa cum subliniazA autorul, viitoarele sApAturiarheologice vor largi cunostintele in acestdomeniu.

In primul numar din 1961 al revistei,P. Tivcev se ocupa de Lupta de clas11 In satul

bizantin fn secolul al X I I-lea. Autorul, cunos-cut printr-un studiu publicat acum cniva aniin legatura cu problema populatiei rurale dinImperiul bizantin In secolul al XII-lea, treceacum In revista obligatiile pe care le aveautAranii attt lap de puterea centralii, cat sifatil de diferitii feudali, constatlnd existentacelor trei feluri de rents feudala In acest secol.Se prezinta apoi formele pe care le-a ImbrAcatIn aceeasi perioada lupta de class. care si-agAsit expresia in rAscoalele Impotriva puteriicentrale. In diverse regiuni, aceastA lupsta declass s-a contopit cu lupta de eliberare de substapinirea bizantina, asa cum s-a intimplatcu rascoala din 1185.

Date not interesante se gasesc apoi Inarticolul de mica Intindere al lui VI. Kutikov,In legatura cu aplicarea tratatului bulgaro-bizantin din anul 716 (1962, nr. 3).

Bulgaria din perioada jugului otomanmai ales din perioada Renasterii s-a bucurat

acelti ani de atentia cercet6torilor.N. Todorov publics In continuare rezultatelecercetArilor sale asupra oraselor din Balcani,reusind ca pe baza documentelor turcesti saaduca multe elemente noi, punind In discutiesau revizuind total uncle teze general admiseIn istoriografia bulgarA. CombAtInd diferiteleexagerari, autorul demonstreaza ca invaziaotomana n-a exterminat populatia civil6 dindiverse regiuni ca vechile °rase din PeninsulaBalcanica $i -au pastrat caracterul for ante-rior, musulmanii Hind aid, In general, In mino-ritate (Asupra unor probleme ale oraselor balca-nice In secolele at XV-lea al XVI I-lea (1962,nr. 1).

0 contributie de seams o formeazA stu-diul Verei Mutafcieva, care analizeaza struc-tura clasei dominante din societatea feudalaotomana in secolele al XV-lea si al XVI-lea,In scopul precizarii situatiei diferitelor paturiintermediare. In perioada data, forma tipicade proprietate funciarA o reprezintA feudamilitara acordata spahiilor. In statul feudal

7

si

5i

5i

5i

5i

5i

5i

5i in

5i

.

el

www.dacoromanica.ro


otoman, puternic centralizat, in rindul aces-tora are Joe o diferentiere. In acelasi timp, Insistemul feudal otoman apare o and categoricde proprietari funciari miulk sahibi care,spre deosebire de spahii, nu au nici un fel deobligati i fata de puterea centrald, fiind aproapeindependenti fats de ea. Este vorba de inaltilfunctionari, de marii comandanti militari oto-mani, de diversii demnitari ai bisericii, maitoti in legaturi directe de rudenic cu sultanul,dupd cum si de unit membri al aristocratieilocale trecuti la islamism dupd cucerirea Pe-ninsulei Balcanice de care turci. Aceasta cate-goric formeazd o adevdrata oligarhie feudald ceposeda proprietati feudale imense. StudiulVerci Mutafcieva aduce numeroase elementenot In coca ce priveste schimbdrile petrecutein sistemul feudal otoman la finele secolului alXVI-lea (Contribufii la stadia structurii siaspectului clasei feudale otomane to secolele alXV-lea si a! XV l-lea (1961, nr. 6), p. 46-80).

0 problemd asemanatoare trateazd S. Di-mitrov in articolul sau intitulat Politica oli-garhiei conducOtoare din Turcia laid de spahiiIn a doua jumdtate a secolului a! XVIII-lea(1962, nr. 5). Autorul explica schimbdrile pe-trecute In sistemul militar otoman din secoleleal XV-lea al XVIII-lea, punindu-le in leg-turd cu rclatiile agrare. El aratil contradict.iiledin sinul acestei oligarhii, a card atitudinefatii de descompunerea sistemului militar alspahiilor n-a fost unitard, et dictata de inte-resole economice ale diferitelor pdturi din sinulaceleiasi oligarhii. 0 parte dorea menti-nerea sistemului spahial, iar cealaltd era lute-resata in descompunerea sa rapida. Se expuncauzele care au generat ideea formarii uneiarmate regulate, realizata sub sultanul Selimal III-lea. Ultimul n-a desflintat Irma corpulspahi ilor, ceea ce a dus la esuarea unor reformede acest gen.

Foarte interesante consideratii cid V. Pas -kaleva in articolul Asupra primei etape de for-mare a nafiunii bulgare, In ultimul nutriar alrcvistei din anul 1962.

De perioada trecerii de la feudalism lacapitalism In Bulgaria se ocupd Hr. Hristov.Autorul pune si rezolva problemele esentiale

ale acestei perioade, si anume : limitele eicronologice, rolul productiei de marfuri, for-marea ciflik- urilor si locul for In sistemul fun-ciar feudal otoman, caracterul proprietatiifunciare in urma reformelor, problema acumu-'Aril primitive a capitalului si criza din Impe-riul otoman la finele secolului al XVIII-lea siInceputul secolului al XIX-lea. Articolul aducemulte solutii noi si subliniazd ca trecerea de lafeudalism la capitalism In Bulgaria, cu toatetrdsaturile specifice, se supune legilor generaleproprii acestui proces istoric (Uncle problemeale trecerii de la feudalism la capitalism InBulgaria, 1961, nr. 3).

Date interesante si noi asupra lui So-fronie de Vrata aduce scurta comum care a luiV. Kiselkov, Contribufii la biografia lui Sofro-nie de Vrata (1961, nr. 5). Pe baza unor docu-mente noi, autorul, care a scris de curind ocarte despre viata si opera lui Sofronie, aratAca Stoiko Vladislavov a purtat Ca episcop deVrata numele de Serafim, cel de Sofronie fiinddoar pseudonimul S a 11 literar cu care si-asemnat lucrdrile elaborate In Bulgaria si maiales in Rominia. Prin aceasta se rezolvd sichestiunea mult discutata a numelui Serafimcu care cunoscutul fruntas al Renasterii bul-pare a semnat proclamatia sa, alcatuita laBucuresti si adresata poporului bulgar incursul rdzbolului ruso-turc din 1806-1812.

Importanta este si contributia lui St.Maslev din scurta sa comunicarc intitulatdAprilov la Brasov, publicata In 1961, nr. 1.Pe baza unor documcnte descoperite de d-sain arhivele statului de la Brasov, ca si Inarhivele bisericii protestante din acelasi ora.s,arhivistul bulgar aduce uncle precizAri si corn-pletAri interesante asupra asociatiei bulgarede aici 1, ca si asupra lui Aprilov. Autorularata 0 simpatiile acestuia fatd de miscareade eliberare a grecilor si fata de cultura greacdIn general ar reprezenta doar expresia

dintre cele cloud popoare bulgar sigrec care se aflau sub acelasi jug otoman.

1 Este vorba de asocialta cu caractercultural care a moat nastere la Brasov dupa1821 si care a tipArit cunoscutul abecedar allui Beron (1824).

.

solida-

www.dacoromanica.ro

9 REVLSTA REVISTELOR 1445

Cercetarea miscarii de eliberare nationalda poporului bulgar in ultimele cloud deceniidinaintea scuturarii jugului otoman rambleInca o sarcind importantd a istoriografiei bul-gare. In ciuda numeroaselor studii si articolepublicate in ultimii ani, au rdmas unele pro-bleme Inca neelucidate. In legAturd cu acesteaspecte, precizdri interesante aduce Al. BurmovIn articolul sau Miscarea national-revolutionardbulgard si burghezia bulgard din emigralie, pu-blicat In nr. 5 din 1961. Dacd mentionam ca Innr. 3 din 1961 acelasi istoric s-a ocupat deinfiintarea Comitetului central revolutionarbulgar din Bucuresti In articolul A existat unC.C.R.B. la Bucuresti tntre anti 1869 si 1872 ?,atunci putem spune ca acest bun cunoscatoral Renasterii bulgare a trecut In revistaIntreaga miscare revolutionary bulgard dinperioada 1867-1872, adica tocmai partea carea suscitat piny act= cele mai multe discutii.De fapt, autorul vrea sa argumenteze caC.C.R.B. din Bucuresti a existat Inca din de-cembrie 1869, paralel cu organizatiile luiLevski din Bulgaria. In acest scop, Burmov,to ultimul sau articol, sustine categoric aceastaafirmatie, aducind In sprijinul ei o serie de do-cumente interne si externe. Pentru a lamurisi mai bine situatia, Burmov analizeaza Incao data toate organizatiile infiintate de emi-gratia bulgard la Bucuresti, precizlnd In prea-1abil esenta de clash si ideologia diferitelor pa-turi ale acestora. Importante slut in specialaprecierile sale asupra Comunitatii bulgarede la Bucuresti, care s-a situat cam pe aceleasipozitii ideologice ca si Comitetul central secretbulgar din 1866. Dupd dezagregarea Comitetu-lui, burghezia liberald bulgard a format o altdorganizatie, numita Mlada Bulgaria (Bulgariatindrd). Burmov insists mult asupra acesteiorganizatii si asupra legdturilor pe care aceastaie-a intretinut cu Levski si Karavekv, carevoiau sa situeze Intreaga miscare de eliberarepe pozitii revolutionare. Articolele lui Al. Bur-mov aduc precizari importante si ele vor con-tribui Ia elucidarea acelor probleme, care maisint tried In discutie.

Subliniem apoi comunicarea lui A. Ba-cinski care aduce date noi asupra lui Kara-

velov. Bazat pe noud documente inedite, au-torul aratd, Intre altele, incercdrile pe care le-afacut Karavelov de a gdsi mijloaccle materialenecesare infiintsrii unei tipografii bulgare laBucuresti (Date noi asupra lui Karavelov InRusia In anul 1869 (1961, nr. 5).

0 contributie interesantd la cunoastereaideologiei lui Liuben Karavelov o constitutearticolul lui S. I. Sidelnikov asupra Colabordriilui L. Karavelov la ziarele rusesti (1962, nr. 5),in care se analizeazd locul pe care cunoscutulfruntas revolutionar 1-a ocupat In miscarea deeliberare a poporului bulgar /And la plecareasa din Rusia. Date biografice not asupra luiKaravelov (Id si G. Doganov, Cine a fost mamalui Liuben Karavelov (1962, nr. 2), dupd cumI. Ormangiev publica Doeumente noi asupralui G. S. Rakovski din timpul primei legiunide la Belgrad si dupd desiiinlarea ei (1962,nr. 6).

0 serie de cercetatori cunoscuti din stu-diile for anterioare continua sd publice nume-roase articole si comunicdri referitoare la istoriaBulgariei In orinduirea capitalistd, complctlndmai ales datcle privitoare Ia miscarea munci-toreasca revolutionary. Semnaldm In primulrind cloud articole ale lui Goran Todorov. Incel dintti, autorul arata felul In care s-a re-zolvat in Bulgaria, indatd dupd eliberarea eide sub jugul otoman, problema agrard si

aceea a refugiatilor. Se subliniazd atitudineapartidului liberal, care s-a situat pe pozitiimic-burgheze, si, in sfirsit, aceea a partiduluiconservator, care, sub pretextul executdriiclauzelor din tratatul de Ia Berlin (1878), aapdrat interesele marilor proprietari turci siale ciorbagiilor. (Rezolvarea problemei agrarei a refugiafitor fn Principatul Bulgariei In

primii ani dupd eliberare (1879-1881), (1961,nr. 1). Continuarea acestui articol o gdsim Innr. 2 din acelasi an al revistei, In care autorulse ocupd de perioada 1881 1886. Se subliniazaca atitudinea conservatorilor si a principeluiBattemberg a frinat dezvoltarea capitalis-mului In Bulgaria, pe and cea a liberalilor acontribuit la dezvoltarea lui.

Valoroase studii referitoare la razboaielebalcanice, bazate pc materiale noi, au publicat

www.dacoromanica.ro


M. Veleva Inrautaf irea situaliei maselor popu-tare in timpul rdzboiului balcanic (1962, nr. 4),V. Jebokritki si I. Kulinici Din istoria rela-fillor ruso-bulgare din timpul primului rdzboibalcanic (1912-1913) (1962, nr. 3). Despremisiunile si voluntarii straini din acest rgzboipublics materiale interesante M. Petkova siM. Ghenovska. Printre cele 30 de misiunisanitare este mentionata si cea romlneasca desub conducerea doctorului I. Iacobovici. Deasemenea, voluntari romini se afla si printresupusii straini, de exemplu Nicolae Costin,aviator, insarcinat cu misiuni de luptg destulde grele pentru acele timpuri (Voluntaristraini care au participat la rdzboiul balcanic,1962, nr. 5).

Foarte bogate sint articolele si comuni-cgrile consacrate miscgrii muncitoresti revoIu-tionare. 0 parte dintre colaboratorii revisteiaduc tnsemnate completgri la biografiile unorfruntasi ai acestei miscgri. Astfel de contri-butii sint semnate de Goran Todorov, V. Hagi-nikolov, Stela Di mitrieva, I. Ormangiev s.a.

Dc Inceputurile miscarii cooperatiste ruraleIn Bulgaria (1890-1918) se ocupg K. Kojuka-rov, in nr. 2 din 1962, far despre Miscarea sindicald a inviifatorilor din Bulgaria dupd iin-farea Invdfatorilor si ptnd la sciziuneaei din 190.5, chid se creeazd organizatia social-democratg a Invgtatorilor, da date importanteP. Kandev in nr. 1 din 1962. Tot in legaturg cuaceasta problemg scrie V. Ganov Lupta luiD. Blagoev pentru creorea unei organizafii soda-lisle a invafatorilor din Bulgaria In nr. 4 din1961. Interesante stnt apoi comunicArile luiP. Taney si K. $arova privitoare la istoriamiscgrii socialiste din Bulgaria in perioada1890-1894.

Revi sta publics interesante studii de istorielocalg ca : Miscarea comunistd din judefulPlovdiv dupd primul reaboi mondial (1819-1922), semnat de P. Anev In nr. 3 din 1961 ;Din activitalea primei comune de la Plevna(1919-1920), In nr. 4 din 1962 de I. Ignatovsi St. Encev. Alte articole sint semnate deD. Micev, M. Nedev, D. Daskalov si I. Bobcev.

De Spolierea economiei nafionale bulgareprin intermediul aproviziondrii armatei germane

de ocupafie In eel de-al doilea razboi mondial seocupg D. Koen, In nr. 4 din 1961. Autorul, carelucreazg mai de mult asupra acestor probleme,dg pe baza unui bogat material de arhivg omultime de date cifrice care aratg gradul incare an Post jefuite bogatiile %Arii peaceasta cale.

Tot pe baza materialelor de arhivg.I. Toncev prezinta Activitatea politicd de masd aFrontului Patriei fi participarea sa la luptaarmald (1943 1944), In nr. 4 din 1962,dupe cum de Presa clandestind a FrontuluiPatriei to perioada 1942-1944 se ocupgD. $arlanov.

0 serie de probleme privind construireasi consolidarea socialismului In tam vecingau continuat sg fie studiate in coloanelerevistei si in anii 1961-1962. Astfel, innr. 5 din 1962. N. Ghencev se ocupg de Luptelepolitice dintre Frontul Patriei opozifia bur-ghezd cu prilejulelaborarii Constitufiei Republic ifPopulare Bulgaria din anul 1947. Pe baza unuibogat material, autorul aratg imprejurgrileconcrete In care Frontul Patriei a reusit sgInfringg incercgrile reactiunii burgheze, care,sub pretextul restaurgrii constitutiei de laTirnova, voia sg readucg In Bulgaria vechiulregim, inclusiv monarhia. Se expun pe largproiectele de constitulie ale diferitelor grupgriburgheze, aratIndu-se esenta for reactionarg.In leggturg cu aceasta, subliniem si articolullui Gh. Manafov Zdrobirea opoziliei burgheze toR. P. Bulgaria, ap5rut in nr. 2 din 1962.

0 contributie de seams o formeazg studiulsemnat de M. Trifonova Lupla P.C.B. pentruvictoria deplind f i consolidarea sistemului coope-ratist dupd hotdrtrea plenarei din aprilie 1958a C.C. al P.C.B., publicat In nr. 5 din 1961.Un alt articol trateaza despre Nafionalizareabunurilor dobindite prin specula si cal ilegale(P. Petkov In nr. 3 din 1961). Studiul bazat peo bogatg documentare este insotit de nume-roase date cifrice.

Rolul si locul pe care-1 ocupg Frontul Pa-triei In sistemul dictaturii proletariatului si

Uniunii

si

www.dacoromanica.ro

11 REVISTA REVISTRDOR 1447

activitatea sa multilaterala in perioada 19481961 shit expuse pe baza unui abundent mate-rial de arhiva §i de presA de cAtre D. $arlanovFrontal Patriei in condifitle constraint soda-fismului (1962, nr. 3).

Alit in 1961, cit i in 1962, revista14 c.ropntieciin nperneg" a marit simitorrubrics recenziilor i insemnarilor bibliografice.

Cu toate acestea, numarul for este 'Ina mi c.cititorul bulgar fiind insuficient informalasupra lucrarilor care apar in strainatate §i inprimul rind in Virile vecine. Ar fi necesara apoimAcar o prezentare a revistelor strAine de spe-cialitate, care a lipsit pia acum.

Constantin N. Velichi

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

IN S E MN AR I

ISTORIA ROMINIEI

Uzinele Resila in anii construcliei socia-liste, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1963,528 p.

Rod al unei bogate si multilaterale activi-tAti, desf5surata de-a lungul mai multor anide un larg colectiv de cercetatori din domeniuleconomic si istoric, lucrarea monografica Uzi-nele Resita In anii construc(iei socialiste, apa-ruta sub egida Institutului de cercetari econo-mice al Academiei R.P.R., contribuie la cu-noasterea transformArilor istorice inf5ptuite depoporul nostru sub conducerea P.M.R. In aniiregimului democrat-popular.

In prima parte a lucrArii autorii redau suc-cint istoricul uzinelor Resita de la primele Ince-puturi 'Ana la nationalizarea din 1948. Astfel,in primul capitol, intitulat Aspecte din istoriculuzinelor Rolla de la infiintare ptna fn anul1944 (elaborat de Tudor Paul), cititorul ga-seste date interesante privind Inceputurile

metalurgice in Resita, despre procesullent, contradictoriu, al transform5rilor trep-tate de la vechile ateliere la Intreprindereacapitalista cu pondere in economia industrialsa Imperiului habsburgic apoi a Rominieiburghezo-mosieresti. In aceasta directie autoriisubliniaza faptul c5, din punct de vedere eco-nomic, uzinele Resita s-au dezvoltat Mina la1918 In strinsa legaturd cu economia intregiitdri.

Lupta desifisurata de muncitorii din Re-sita 1mpotriva asupririi nationale si sociale face

obiectul celui de-al doilea capitol al lucrarii :Din istoricul luptelor duse de metalurgistii rest-tent impotriva exploaldrii asupririi (elaboratde E. Cimponeriu). In acest capitol slut amin-tite, printre altele, legaturile dintre miscareamuncitoreasca din vechea Rominie si proleta-riatul din Transilvania de la sfirsitul sccoluluial XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea.legAturi care au avut o influents pozitiv5asupra evenimentelor revolutionare de la sill.-situl primului rilzboi mondial, chid muncitoriiresiteni an luptat cu hotartre pentru eliberareasocials si nationals. Dupa 1918, noii staptniai Resitei, interesati In stoarcerea unor profituri cit mai marl, nu s-au preocupat de fuzestrarea uzinei cu masini si utilaje moderne,continutnd si indsprind teroarea si exploatarcamuncitorilor. Din tabloul general al luptei declass desfasurate de muncitorii de la Resitain aceasta perioadil desprindem : participareafor la greva general5 din octombrie 1920, influenta for asupra aripii stingi din cadrulorganizatiei locale P.S.D., cresterea si in-tensificarea curentului revolutionar, precumsi Insemnatatea creArii P.C.R. pentru lupteleviitoare. Din perioada stabilizifrii relative Incapitol se infiitiseaza lupta comunistilor pentrurefacerea unitAtii miscarii sindicalc, organi-zarea luptei impotriva ofensivei patronale.precum si greva generals de 6 saptamini Ince-puta la 22 martie 1926 si solidaritatea claseimuncitoare din Rominia cu muncitoriiresiteni.

Criza economics din anii 1929-1933 ainasprit contradictiile de class dintre munci

,

acti-vitAtii

$i

fi

www.dacoromanica.ro

1450 IN.sEIANAR.1 2

torii reoiteni oi exploatatori. Pe lingd princi-palele lupte desfdourate de muncitorii din Re-oita In aceasta perloadd, in lucrare este prezen-tan influenta pe care au avut-o asupra for oserie de momente importante din viata parti-dului comunist : Congresul al V-lea al P.C.R.oi eroicele lupte ale muncitorilor ceferiotipetrolioti din ianuarie-februarie 1933, solida-ritatea muncitorilor reoiteni cu aceste lupte.

Orensiva dezlantuita de clasele dominanteasupra miocarii muncitoreoti din Cara noastrain perloada fascizarii tarii, a dictaturii regale,a rdzb Aului hitlerist s-a resimtit In mod deo-sebit oi asupra muncitorilor reoiteni. Treptat,uzinele Reoita au fost transformate Intr -o Ca-zarml, conditiile de munca of de trai ale mun-citorilor s-au indsprit mult. Lupta desfilourataImpotriva ofensivei patronale, a terorii of

legilor antimuncitoreoti s-a impletit strins, Inaceoti ani, cu lupta Impotriva fascismului oi apregfitirilor de razboi. In lucrare este subliniatalupta lesfdourata de elementele cele mai inain-tate ale muncitorilor din Reoita, in frunte cucomuniotii, pentru subminarea maoinii derazbli fasciste prin numeroase actiuni de sa-botaj, pentru organizarea oi ajutorarea perma-nenta a detaoamentelor de partizani Toateaceste actiuni revolutionare ale muncitorilordin R s-au incadrat organic in lupta gene-raid dusa de intregul nostru popor pentruraiturnarea dictaturii militare fasciste, pentruieoirea R nntniei din rdzboiul hitlerist si in-toarcerea armelor Impotriva Germaniei fas-ciste.

Dips 23 August 1944, muncitorii din Re-oita au raspuns cu entuziasm chemarii parti-dului de a m3biliza Coate fortele in vedereaptrticiparii Romlniei la razboiul antihitlerist.Astfel, in capitolul intitulat Uzinele Resifa(rare anti 1944-1948 (tntocmit de MarcelResiga) este subliniat aportul adus de munci-torii din Reoita la aprovizionarea frontului cuarmament, la opera de refacere economics atdrii. Ia frunte cu comuniotii, muncitorii reoi-teni au demascat actiunile duomanoase, sabo-toare. Intreprinse de footii stapini ai U.D.R.,cerind tnlaturarea for din conducerea uzinei oi

trecerea ei in proptietatea statului democrat -popular.

Cea de-a doua parte a lucrarii trateazaistoricul uzinelor Reoita In anii constructieisocialiste. Din paginile lucrarii se desprindschimbarile esentiale survenite in activitateauzinei dupa nationalizare, and, aldturi de cele-lalte objective economice ale Orli, uzineleResiga au fost transformate dintr-o intreprin-dere eapitalist-monopolistd intr-o puternieduzind socialists, proprietate a Intregului popor.In lucrare slut analizate, pe baza unui bogatmaterial documentar de naturd economicd,o serie de probleme ca : organizarea productieipe baze socialiste, dezvoltarea bazei tehnice aintreprinderii, utilizarea rationald a fortei demaned oi ridicarea necontenita a calificAriimuncitorilor in procesul productiei, aprovi-zionarea tehnied-materials, imbundtatirea sa-larizdrii muncitorilor ca principals pirghie decointeresare materiald, creoterea volumuluiproductiei ridicarea nivelului calitativ alproduselor, creoterea productivitatii munciireducerea pretului de cost, rentahilitatea pro-ductiei, accelerarea rotatiei mijloacelor circu-lante, precum 5i alte probleme.

Aceste transformdri privesc In acelaoitimp of viata noud a locuitorilor Reoitei.Autorii aduc numeroase exemple privind ridi-carea necontenita a nivelului de trai al munci-torilor reoiteni, imbunatdtirea asistentei medi-caIe oi a protectiei muncii, amploarea fdrd pre-cedent a constructiilor de locuinte. Toateacestea, precum mijloacele materials 5i cul-turale puse la dispozipa muncitorilor din Re-oita, oglindesc grija partidului Si a guvernuluipentru ridicarea nivelului de viata materials oiculturald a oamenilor muncii.

Lucrarea monograficd Uzinele Resita toanti constructiei socialiste constitute prinimportanta problemelor abordate, prin bogatulmaterial documentar folosit, prin prezentareasa grafted placutd, cu ilustratii adecvate o

lucrare interesanta of utild nu numai specie-liotilor din domeniul economiei oi istoriei, daroi unui cerc larg 'de cititori.

0. M.

si

s.a.

sist

si

www.dacoromanica.ro

3 INSEIANARI 1451

G. G. FLORESCU, Nicolae Balcescu-et la Porte Ottomarze. Contribution a ('etude desrelations entre les pays roumains et l'Em-pire ottoman, In Stadia et acta orien(alia,vol. IV, 1962, p. 45-67.

Om politic tnzestrat cu o deosebita clar-viziune si tintnd seama de condit.iile istorice side necesitatile impuse de desfasurarea revolu-tiei de la 1848 In tarile romine, Nicolaecescu si-a formulat conceptia sa asupra rela-tiilor succesiv si intr-un modcare s5 constituie o baza ideologica pentruvremea sa.

Billcescu a avut ocazia sit cunoasca directsitua tia din Imperiul otoman cu ocazia mi-siunii diplomatice la care a luat parte Inaugust 1848 in calitate de membru de seamaal delegatiei muntene care a incercat sa sta-bileasca cu Poarta relatii pasnice, bazate perespect reciproc. De asemenea el a fost laConstantinopol In primavara anului 1849, peurrna to vara lui 1852 si intentiona s5 meargasi la Cairo. In timpul revolutiei, el a sintetizattoate elementele caracteristice ale raporturilorcu Poarta In studiul sau Drepturile rominilordire Malta Poarta, care constituie dupaparerea lui G. G. Florescu o adevarata de-claratie de politica externs si a fost raspinditdin motive tactice In timpul interventiei mili-tare otomane din Tara RomineascA.

Intr-o prima fazii, care merge de la Ince-perea revolutiei In Tara Romineasca pina laprima interventie otomane din iulie august1848, N allcescu a privit relatiile dintre tarileromtne si Imperiul otoman pe baza conven-%Mar t. Parerea sa era, In aceasta perioadA,-ca trebuie se se mentinA, de forma sff cu titluprovizoriu, vechile raporturi cu Poarta si sä seasigure premisele necesare infaptuirii ulte-rioare, to ImprejurAri mai favorabile, a sta-tului national, pe calea cuceririi independenteld ep/ine.

Cf. G. G. Florescu, L'aspect juridiquedes khatt-i-cherifs. Contribution a l'itude desrelations de l'Empire Ottoman avec les Princi-patties Roumaines, to Stadia et acta orientalia,vol. I, 1957.

16 c. 5292

Sprijinindu-se pe principii de drept inter-national, Balcescu subliniaza ca In schimbulplatii unui tribut si al recunoasterii suprema-tiei sultanului, tarile routine devin beneficiareale protectiei Portii, iar tratatele tncheiate nupot fi considerate ca tratate de supunere",ci ca adevarate tratate de protectie", respec-tindu-se suveranitatea OHL Natura acestortratate a fost confirmata de specialisti Indrept international, iar valoarea for recunos-cutd attt de numeroasele hattiserifuri, cit si detratatele ruso-turce.

Ulterior, In perioada de exit, dupa InAbu-sirea revolutiei. eveniment care a marcat ccade-a doua laza in conceptiile sale, Balcescu apromovat In toate elementele ci unire, statnational, independenta si organizare democra-tica ideea suveranitAtii statului roman ca-pabil, ca membru egal al comunitatii europene,sa stabileasca relatii internationale pe piciorde perfecta egalitate cu Imperiul otoman 2.

Pe baza liniei trasate de Balcescu, gu-vernul provizoriu al Tarn Rominesti a cerutsa fie recunoscut de care celelalte puteri,printre care Si Imperiul otoman 3. Pe aceeasibaza s-au desfasurat si negocierile cu dclegatiiotomani, BAlcescu mergind chiar la Constanti-nopol to acest scop 4 si tot pe acest temei el s-atmpotrivit la modificarea constitutiei la simplacerere a Portii.

In lucrarile sale, Balcescu a subliniat call-tattle poporului turc si a Infierat clasa domi-nants otomane, pe care o socotea a nu fi cunimic mai prejos cleat odiosii exploatatoriinterni. In aceast5 privint5 sff scrie lui I. Ghicala 26 mai 1851 de la Paris : Tu stiff cA nu stiltturcofob...".

2 Cf. G. G. Florescu, Unele aspecte aleconcep(iei lui N. Bdlcescu despre suveranitateafdrilor romine, In Studii si cercetari juridice",an. IV (1961), nr. 4.

3 Idem, Aspecte privind pozifia interna-fionald a Toni Rominesti to anal revolu(ionar1848, In Studii ¢i maleriale de istorie modernd,vol. III, 1963.

4 Idem, Misiunea diplomaticd a lui N.Bdlcescu la Constantinopol, (august 1848), InStudii", an. XIV (1961), nr. 6.

Bdl-

a

romtno-turee

www.dacoromanica.ro

1452 INsEmNAiti

Lupta dusa pentru stabilirea unor relatiiInternationale pe picior de egalitate intrestatul roman si alte state suverane, nitre acestea

Imperiul otoman, a fost continuatA depoporul romIn al carui purtator de cuvinta fost Balcescu $i dupa 1848, culminIndcu Infaptuirea statului national in 1859 sidobindirea independentei in 1877.

L. P. M.

L. IANCOVICI, Interventia organelor destat tnraporlurile dintre fi proprietari toperioada aplicdrii Regulamentului Organic InTara Romtneascd (1832-1834), In AnaleleUniversitatii Bucuresti", seria Stiinte sociale,istorie, X (1961), vol. 20, p. 53-72.

Articolul semnat de L. Iancovici prezintaunele aspecte ale interventiei aparatului destat in sprijinul proprietarilor de moil inprimil ani de aplicare a Regulamentului Or-ganic.

Intemeindu -se pe bogatul material docu-mentar al perioadei regulamentare, depozitatactualmente la Arhivele Statului, autoarea acautat sa ilustreze prin exemple cit mai vii sieft mai numeroase intensificarea exploatariitaranilor promovata de Regulamentul Organicgi asistenta nemijlocita data de aparatul derepreslune mosierilor In aceasta

Un prim paragraf al articolului este con-sacrat unei prezentari succinte a prevederilorRegulamentului privind raporturile dintreproprietari clacasi. Apoi autoarea aratamodul In care aparatul de stat acorda sprijinproprietarilor la constringerea taranilor pentruIndeplinirea unor obligatii din ce in ce maigrele si mai apasatoare. Mdrirea cuantumuluide munca la prestarea clacii, abuzuri nenuma-rate la perceperea dijmei, masuri false la sta-bilirea suprafetelor, reducerea sarnavolnica aterenurilor de cultura gi pasune acordate sate-

nilor, perceperea ilegala a diferite sume de ban'si multe altele au agravat in mod considerabilsituatia tdranimii chiar din primii ani de apli-care a Regulamentului Organic. Organele lo-cale de stat interveneau cu brutalitate, silindpe Omni sa raspunda proprietarilor nu numaiconform obligatiilor prevazute de- lege, cichiar celor cerute in mod ilegal. Asa s-aintimplat dupA 15 septembrie 1830 cu dijmaporumbului, and, din cauza secetei, Divanulaprobase o usurare temporary a acestei obli-gatii, pe care proprietarii, avind sprijinul ad-ministratiei locale, nu au respectat-o. Aidconsideram ca trebuia precizat ca acest sprijindecurgea din insusi faptul ca in fruntea admi-nistratiei, atit centrale cat §i locale, se aflauboierii proprietari de mosii, care nu faceaualtceva decit sa -si apere propriile for interesede clasA.

Taranii insa n-au intimpinat cu pasivitateintensificarea exploatarii. In articol se ara-ta ca Impotrivirea clacasilor fats de ex-ploatare s-a manifestat Incepind cu formelecele mai simple (jalbe trimise organelor cen-trale ale statului) piny la atacul cu minaarmata al proprietarilor Si slugilor lor jefuireacurtilor boiereiti. Pe de alta parte, autoareaprecizeaza ca miscarile tAranesti din Tara Ro-mineasca nu au avut amploarea celor din Mol-dova, datorita masurilor luate de Kisselev,care au avut ca rezultat slabirea oporttiel tara-nilor gi, mai ales, a spiritului for de solidaritate.Kisselev a Incurajat pe tarani sa exprime inpetitii toate revendicarile for privind noualegiuire agrard, canalizind astfel pe aceastdcale toata forta de impotrivire a taranilor.

Articolul, interesant prin bogatia va-rietatea materialului expus, ar fi avut de cis-tigat dacA autoarea ar fi acordat un spatiuceva mai larg explicarii inaspririi exploatariitaranimii, aratind ca boierimea s-a folositde toate mijloacele inclusiv aparatul destat pentru a spori obligatiile taranilorclacasi in vederea obtinerii unei productii4agricole cit mai ridicate.

S. C.

4

yi

eldcaV

privint.a.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

5 INSEMNARI

ISTORIA UNIVERSALA

M. ZAHAROV, 0 coeemcnom eoetatomucnyccmee e 6umee nob Ifypcnom, In Boen-no-licToputieclinti ntypima", V (1963), nr. 6,p. 15-25; nr. 7, p. 11-20.

Ansamblul operatiunilor militare des-fasurate In iesindul de la Kursk in lunile iulie-august ale anului 1943 se numara printrecele mil insemnate batalii purtate in cursulcelui de-al doilea razboi mondia11. Studiulmares dului Uniunii Sovietice, M. Zaharov,prilejuit de implinirea a cloud decenii de lavictoria Armatei Rosii la Kursk, pune Inlumina un sir de aspecte esentiale ale arteimilitare sovietice, care a asigurat deznoda-mIntul victorios al acestei uriase inclestaride forte.

In prima parte a studiului sau, M. Zaha-rov discuta problemele esentiale ale arteimilitare sovietice in perioada luptei de aparare(5-23 iulie 1943) : realizarea unei puternicedensitati operative, desfasurarea operatiuni-lor aeriene, concentrarea fortelor principalepe directiile probabile de atac-, desfdsurareacontrapregatirii de artilerie aviatie. Autorulanalizeaza temeinic realizarea planurilor deluptd si pune In lumina dificultatile sau lip-smile ivit e In aplicarea acestora. Rezistentadtrza a trupelor sovietice nu a permis hitleriu-tilor sa Inainteze in partea de nord a iesin-dului cleat 10-12 km, jar in partea de sudcirca 35 km.

M. Zaharov subliniaza ca superioritateato forte a Armatei Sovietice (de 1,4 on Inoameni, de 2 on In tunuri aruncatoare

1 Printre lucrarile privitoare la bataliade la Kursk vezi studiul bibliografic al luiG. Koltunov, Boenno-ucmoputiecnna numepa-mypa o 6umee nob Kypcnom, in Boeccuo-ucTopuuecuati acypuaa", V (1963), nr. 7,p. 96-106 unde, alaturi de un patrunzatorbilant critic, se schiteaza problemele a c5rorsolutionare este asteptata de la viitoarelecercetari. Si V. A. Zverev si N. A. Samoilo,K ucmopuu uaymenus Ifypcnoli 6umeu, inBonpocm ucropuu"XXXVIII (1963), nr.p. 109-114.

1453

de mine, de 1,3 on in tancuri autotunuri)realizata la Kursk nu este tipicd pentru parteaaflata In aparare. Elementul caracteristic1-a constituit existenta unei marl gruparistrategice, destinata desfasurdrii unor actiuniofensive, dar care, In conditiile ofensiveiincepute de inamic, a fost folosita in luptade aparare. 0 atare grupare cu misiuni inaparare nu a mai existat in cursul MareluiRazboi de Aparare a Patriei.

In cea de-a doua parte a studiului OraInfatisate problemele de arta militard legatede desfasurarea contraofensivei sovietice(12 iulie 23 august 1943). Efectivul trupelor

tehnica de lupta angajate In aceste actiuniau depasit numeric pe cele care ass participatYn bdtaliile de la Moscova $i de pe Volga.Un rol Insemnat In aceasta faza 1-au jucatrezervele strategice, care au Post utilizatepentru crearea gruparilor ofensive, intarireafronturilor to timpul luptelor $i, In sfirsit,pentru respingerea contraatacurilor inamice.M. Zaharov se ocupa de Insemnatatea stabi-lirii legaturilor cu partizanii, a masarii for-telor pe directiile hotaritoare, a utilizariitancurilor aviatiel etc. Aceeasi competenta,patrundere si apreciere critics disting consi-deratiile sale.

Autorul subliniaza In incheiere Insemna-tatea bataliei de la Kursk In dezvoltarea arteimilitare sovietice aratd ca ea a lichidatdefinitiv posibilitatile ofensive ale armateigermane. Este interesant de amintit, pentrua pune In lumina practicile falsificatoareale istoriografiei burgheze, cd in lucrarca co-lectiva editata de Hans Adolf Jacobsen $iJilrgen Rohwer, Entscheidungsschlarhten deszweiten Welthrieges, Frankfurt-am-Main, 1960,printre cele 12 batalii decisive enumerate deautori nu se afla batalia de la Kursk, dar figu-reaza to schimb ocuparea Cretei 21 Pentru

2 Vezi recenzia critics a lui G.A. Debo-rin to Z-itschrift filr Geschichtswissenschatt"IX (1961) nr. 5, p. 1 141-1 150, $i E.A.Boltin, Ober einige Methoden der Vella-

si

si

R,

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

1454 IN.5EmNARI 6

insemnatatea frontului sovieto-german Indesfasurarea rAzboiului indeosebi, a Ma-llet de la Kursk, o noun dovada este oferitnde stenograma convorbirii din 26 iulie 1943dintre Hitler $i generalul feldmaresal vonKluge, comandantul grupului de armataCentru"1. Desfasurata in momentul andoecul operatiei Citadela" era evident,conversatia aruncn o puternica lumina asu-pra di ficultntilor intimpinate de comanda-mentul hitlerist, din pricina urialclor pierderisuferite pe frontul de rilsnrit, In Incercdrilesale de a sport efectivele trupelor aflate inItalia pentru a putea controla situatia dupnrasturnarea lui Mussolini Si venirea la puterea guvernului Badoglio.

F. C.

A. L. HOROSKEVICI, Topeowl Beim-noao Hoeaopoaa c Hpu6a4munorz u 3anaa-uoti Eeponoic e XIV XV eenax, Edit.Acad. de Stiinte a U.R.S.S., Inst. de istorie,Moscova, 1963, 365 p.

Introducerea lucrdrii are doud pa'rti. Inprima parte se trece in revista istoriografiatemei, iar in cea de-a doua sint analizateizvoarele care au stat la baza lucrarii. Autoareaconsiders ca izvoarele narative i-au oferitmai putin material pentru tema tratatadecit cele provenind de la viimi de pildd.A. Horoskevici a folosit In larga masuraizvoarele strdine deoarece pentru secoleleXIVXV nu s-a pastrat nici un registruvamal rusesc, iar In stadiul actual al cerce-tarilor este greu de stabilit Baca elechiar au existat. Ca bazd de cercetdri au fastfolosite registrele comerciale vamale ale

schung der historischen Wahrheit in dem Buchvon H. A. Jacobsen and Jurgen RohwerEntecheidunasschlochten des zweiten Welt-krieges", In volumul Ostlandreiter ohne Chance,Berlin, 1963, p. 139-148.

1 Vezi Itypocaa 6umea u nomaicenuee Hmanuu, In Boenno-ocTopngecHoftatypoae, V (1963), nr. 6, p. 77-82.

Hansel din anii 1368-1369, ale orasuluiRevel din deceniile 8 si 9 ale secolului alXIV-lea, ale Lilbekului din anii 1492-1496,precum $i alte registre, corespondents corner-ciala, carti de vama protocoalele adundrilorHansel.

Partea Intli a lucrdrii are ca obiectexportul prin Novgorod. Se Incepe cu bin-nurile, care detin locul Intli si se continuacu ceara (de albinc), pieile ji alte mdrfuri maiputin exportate (pasari vinat, in, cinep4).Autoarea cercetlnd provenienta bldnurilorpentru export arata ca acestea veneau dinposesiunile de nord ale Novgorodului. Nov-gorodul a jucat rolul de centru de tranzitcomercial pentru celelalte tinuturi ale Rusieisecolelor XIV XV a caror principals marfnde export o reprezentau tot blanurile. Faptulacesta a consolidat pozitia economics a repu-blicii feudale novgorodiene, dar In acelalltimp a contribuit la o relativa izolare econo-mica de restul Rusiei si a constituit una dintrecauzele Impotrivirii feudalilor novgorodienila procesul de centralizare a statului rus. Mod,In a doua jumatate a veacului al XV-Ica,regiunile de nord tree In stdpinirea statuluirus exportul de blanuri al Novgoroduluieste astfel lipsit de baza furnizoare, situatialui se schimbil, In sensul unei apropieri statale.La apropierea lui de celelalte tinuturi rusestia contribuit comertul pe care 11 desfdsuraNovgorodul In interiorul Rusiei cu ceara,argint gi sare. Interesanta este si concluziaautoarei dupd care se aratil pe baza dedate documentare ca trecerca de la rentaIn natura la cea In bani se datoreste ji dcfri-

padurilor $i, implicit, scaderii numericea vinatului cu bland. Exportul de blanuri alNovgorodului a stimulat Intr-o oarccare ma-surd mestesugul tardnesc al prelucrAriiblanurilor si al albinaritului (legat de produ-cerea si exportarea cerii). In secolcle XIVXV are be procesul specializnrii mestesugu-rilor tarithesti.

in a doua parte a lucrdrii sint aratatemarfurile importate : postavurile In primulrind , sarea, argintul, aurul, metalele

$i,

istorice

gi

gi

gi

Ora

alsi

www.dacoromanica.ro

7 INSMANARI 1455

neferoase, alaunul, chihlimbarul, sticla, ceaiul,vinul, miedul, berea heringii. Dupa cumse aratd, in perioada feudalismului dezvoltatcomertul cu postavuri capata proportii intoate tarile Europei. Autoarea pune In lumina$i implicatiile pozitive pe care Ie-a avtitactivitatea comerciala a Novgorodului asuprarelatiilor sale politice externe. Ilustratii dineronici $i carti vechi redau procesul de pre-luerare a &It'll, vinatoarea, aducerea daniilorgi altele.

Un merit al autoarei este faptul ca areusit sa reconstitute tabloul exportului Nov-gorodului atit prin studiul izvoarelor internecit mai ales, prin compararea confrun-tarea unei serii de izvoare externe. A. L.Horoskevici ne-a dat astfel o monografiereusita de acest gen.

A. C.

Vznik a potdtky slovand (OrigineaSi inceputurile slavilor), Institutul slay depe linga Academia cehoslovaca de stlinte,Praga, Edit. Acad. cehoslovace, vol. IV,1963, p. 478.

Un colectiv de specialisti, format dinAntonin Dostal, F. Graus, J. Horak, IvanHrbek, Jaromfr Chochol, Vdc lav VanedekMen& Vdria In frunte cu acad. JanEisner , publics o colectie de studii consa-crate celor mai importante probleme legatede originea inceputurile istoriei popoarelorslave. Nu e vorba, cum s-ar putea crede, de con-tinuarea intr-un fel sau altul a operei lui L.Niederle, ci de un ansamblu de cercetari dindomeniul limbilor slave, antropologiei, etno-grand, arheologiei, culturii materiale etc.,care sa defineasca In linii marl evolutia istoricaa popoarelor slave. De altfel, aceasta a lostslintentia colectivulni de lucru, cu adaosul cafiecare volum 55 se axeze In jurul a douasau trei teme principale. De pilda, din mate-rialele volumului 1 (1956, p. 290) se contureazadour probleme generale : etnogeneza cultura

materials gi spirituals a vechilor slavi. Cer-cetarile se refers la credinta, obiceiurile,muzica, trasaturile antropologice si la patriastraveche a triburilor slave. In acest volumJaroslav Kudrna 6 se ocupa de raspindireaasezarilor slave pe teritoriul vechii Dacii.Cu volumul at II-lea (1958, p. 386) se largestesfera cercetarilor problemele se diferen-%laza. Se apeleazd acum la stirile bizantinedespre slavi sciti In vechea Rusie (de pilda,studiul lui F. V. Mares), iar In jurul relatiilorprivind slavii polabi si pobaltici se grupeazacercetari not care studiaza raporturile dintreavari slavi, valoarea tezaurelor monetaredin Polezia, depozitarea grinelor in pamint,prelucrarea obiectelor de podoaba la slaviiapuseni, asezarile senioriale din Cehia saulocuintele marilor familii slave.

Volumul al III-lea (1960, p. 482) Incepecu studiul lui F. V. Mares despre denumirislave de plante si se continua cu despreavari dulebi in cronica Povestea vremilortrecute. /nsa ponderea cercetarilor cade pedesfasurarea relatiilor istorice Intre slaviioccidentali (cehi, slovaci, polabi), germani giiranci. Urmeaza apoi studii despre monedela slavi, despre casele de locuit asezarileslavilor apuseni in perioada feudalismuluitimpuriu; despre aria geografica a Cehiei inperioada hradiste" gi despre inceputurileexpansiunii spre rasarit a triburilor cehe (Jar.Kudrna6). Un adaos important si instructivla acest volum 11 formeaza bibliografia arheo-logiei etnografiel slave pe 1955-1956,capitol asupra caruia vom reveni mai jos .

In sfirsit, contributiile celui de-al IV-leavolum cauta sa lamureasca istoria slavilor,care au trait clndva in vecinatatea triburilorcehe $i care, de-a lungul veacurilor, au fostabsorbiti de marea masa a germanilor. Evorba de slavii din bazinul Elbei, din Bavariasi Austria. 0 deosebita atentie se (la relatiilorceho-polone in secolele al X-lea si al X1 -lea.Un foarte interesant studiu de etnografiepublics Drahomfra Stranskd despre stubeele$i raclele in care se pastrau grinele la triburilecehe, iar F. V. Mares explica, intr-un chipingenios, existenta a 13 nume de printi din

st, si

si

si

si

gtirile

qi

si

si

i

si

www.dacoromanica.ro

1456 INSEMNARI

epoca preistoried a Cehiei, mentionate inCronica lui Cosmas (Inainte de 1125). Volumu Ial IV-lea mai cuprinde si o bogata bibliografiede specialitate, privind publicatiile de anti-chitati si etnografie slava. De altfel aceastabibliografie a Inceput se apara mai Intli inrevista Stevie, XXI (1952), p. 641 -664;XXIII (1954), p. 474 -499; XXIV (1955),p. 529-573. Materialul bibliografic din vo-lumul al IV-lea, referitor la antichitati (p. 357431), e Impartit in 14 capitole : 1. Generalitati ;2. M qodologie ; 3. Etnogeneza si expansiuneslava ; 4. Raporturi interslave si relatiileslavilor cu popoarele vecine ; 5. Agriculture,cresterca vitelor vinatoare ; 6. Meste-suguri, arta ; 7. Negot, monede, transporturi ;8, Evolutia societatii ; 9. Asezdri, castele,Orme, case ; 10. Cirnitire; 11. Collura ; 12.

biserici, religie ; 13. Analiza antropo-logica a descoperirilor arheologice ; 14. Biblio-grafie. Partea a II -a, In care an fost inclusepublicatiile cu caracter etnografic, prezinta11 liviziu Ii, dupe specificul acestei discipline :1. Bibliografie ; 2. Metode, istoria etnografiei ;3. Studii de sinteza, monografii ; 4. Populatii ;5. Ocupatii ; 6. Hrana ; 7. Casa, curtea sisatul ; 8. Port popular ; 9. Relatii sociale sijoridice ; 10. Ceremonii si obiceiuri populare ;11. Credinte, tamaduiri.

Bibliografia e analitica si cuprinde sipublicatiile rominesti din sfera acestor do-menii. Din rasfoirea acestor patru volume sedesprind constatdrile ca cea mai mare partea studiilor se datoresc specialistilor cehi sica, deocamdatd, Intreaga tematica e orientatespre cercetarea originii si evolutiei istorice aslavilor occidentali.

Tr. I.-N.

Monumenta Germaniae Historica.Scriptores rerun germanicarum. Nova series,tomus XI, Jakob Unrest, OsterreichischeChronik, Weimar, H. Bohlau, 1957, 369 p.

Recent aparuta editie critics a serieriilui Jakob Unrest, denumitd OslerreichischeChronik este Ingrijita si prefatata de cunoscu-

tul specialist in probleme de istoriografiemedievale germane Karl Grossmann. Cronicalui Jakob Unrest isi are importanta ei, atitpentru ca marcheazd un moment

istoriografieiintre doua

marl perioade ale medievalegermane, et si pentru privind istoriatarilor romtne in veacul al XV -lea.

Jakob Unrest, preot cu parohie in Carintiaaustriaca, s-a nascut in jurul anului 1430 sia murit in jurul anului 1500, fiind martor alunor insemnate evenimente ale vremii caluptele feudale civile din Austria, razboiuldus de regele Ungariei Matei Corvin impotrivaimparatului german Friederich III de Habs-burg, primele navaliri turcesti in provinciileaustriace, actiunea ecleziastica impotrivacurentelor eretice si allele. Pe IWO cronicasus-mentionata, Jakob Unrest a fost totodatasi autorul unei scrieri istorice de interes regi-onal asa-numita Cronicd carintianatner Chronik" si a unei cronici In limbagermane a istoriei ungare, ceea ce aratil caorizontul acestui cronicar Incepea sa depa-*eased pe eel caracteristic al istoriografieimedievale.

In grijitorul editiei, valorificlnd rezultatelecercetarilor anterioare si aducind contributtiproprii, izbuteste sa sublinieze ceea ce especific in conceptla simetoda istorica a acestucronicar, aratind ca In multe privinte despar-tirea de specificul istoriografiei medievale nus-a produs Inca. Astfel, evenimentele sintexplicate printr-o cauzalitate care implicaadesca interventia divinitatii sau sint aratateca avind o finalitate pur eticd ; e Inca domi-nants intoleranta religioasd fate de necrestinisi necatolici ; in toate paginile cronicii estevadit prezenta simpatia pentru clasa condo-catoare si In primul rind pentru marea aris-tocratie feudale. Totusi se itntilnesc in aceastascriere tendinte opozitioniste, in acelasi timpWA de biserica si de stat ; in problemeleecleziastice este un ortodox intransigent, darnu clerical, critictnd adesea comportareaclerului contemporan ; to ce prive§te proble-mele politice depltnge anarhia internii siregretA ca n-a putut fi realizata cunoscutareformA a tmparatului Sigismund, care, dupe

si

ICar-

6

Snap,

,

staile

www.dacoromanica.ro

'9 LNISENEVARI

cum se stie, urmarea centralizarea statului.Metoda >crisului sau istoric este de asemeneatried in3dievald, prea putin mined fatA deizvoarele scrise, bazindu-se In mare masurdpe exo3rienta traits; de aici, caracterulmemorialistic al cronicii sale. Cit despretendintele intelectuale, editorul aratd cd acestcronicar este departe de a fi un umanist darca totusi a stat intru cttva sub influientacercurilor carturdresti mai luminate dinViena. CumpAnind diversele tendinIe alecronicii din punct de vedere al conceptiei

metodei, Karl Grossmann pune In luminafaptul ca ea deschide seria cronicilor austro-germane de un caracter din ce to ce maiputin medieval.

Cadrul general geografico-istoric al aces-tei scrieri este foarte larg, fdra insa sa fieceea ce se numea in acea epoca o Weltchro-nik". Cunosclnd nemijlocit framIntarilesuferintele pricinuite direct $i indirect de.exponsiunea otomand, In chip firesc JakobUnrest a Post preocupat de problemele turcesti.Din aceasta cauza In cronica sa acordd toataatentia numeroaselor lupte care au avut locin ullimele decenii ale veacului at XV leaintre armatele otomane $i fortele de re7istentdcroicd ale popoarelor din centrul sud-estulEuropei. In felul acesta, to cronica lui, acti-unea sultanilor pentru instaurarea dominatieiotomane la nordul Dundrii Isi gdseste, caIntr-un cadru potrivit, locul corespunzAtor.C.i b3gate amanunte sint descrise diferitelefaze ale raztoaiului dintre Moldova $i Imperiulotoman. In primul rind bataliile din 1475si 1471, care au oprit pentru o buratA de vremeexpansiunea otomand tnspre miazdnoapte.Se vorbeste astfel de marea biruintd moldo-veneasca din ianuarie 1475 de la Vaslui sise subliniaza importanta contributie militarAa lui Stefan cel Mare. Caracterul medievalal cronicii lui Jakob Unrest reiese insA dinfaptul el nu este in stare sd facd o distinctieclard intre Moldova $i Tam RomineascdcA presupune in imprejurdrile din 1475 oalianta cu totul fantezistA intre Stefan

1457

$1 domnul PHI Romtnesti desfkurareaop3ratiilor militare din punct de vedere tactic$i strategic este infdtisatd insa destul de aproa-pe de adevdr. Interesant este de remarcatca acest cronicar folose$te pentru Tara Romt-neascd, ca un fel de definire a locului eiistoric, expresia torr der Christenhayt'poarta crestindtAtii exact expresia pe carecancelaria lui Stefan cel Mare o va folosipentru M ildova In actele privind relatiileexterne. Mai putin bogat dar foarte limpedeshit descrise luptele din 1476, cu cele cloudfaze ale lor, Infringerea moldoveneascdapoi respingerea cotropitorilor cu mari pierderipentru acestia. In cazul luptelor din 1475$i 1476 cifrele date de cronica sint destul deaproape de adevdr. Dadi pentru aceste lupteale Moldovei impotriva ofensivei otomaneatitudinea cronicarului este plind de simpatie,cu totul alta este atitudinea lui fats de eve-nimentele din 1497, pe care le dateazA gresit1498, rAzbaiul cu Polonia regclui Joan Albert.Avem de-a face in acest caz cu totala influen-tare a cronicarului de care propaganda anti -moldoveneascA a vremii, care sustinea pe de oparte ca regele polon urinal-ea teluri anti-otomane pe de altd parte ca voievodulMoldovei ar fi cerut $i folosit ajutorul turcilorimpotriva polonilor. Personalitatea lui Stefancel Mare reiese din cronica lui Jakob Unrest$1 din faptul ca intr-un loc fiind vorba deun yoievod Stefan, se precizeazA ca acestanu este cel care e voievod in Moldova.

In felul acesta cronica medievalA austria-ea numita Osferreichische Chronik cunos-cutd $i folosita larg de istoriografia romi-neasca mai veche $i mai nouA se Infatiseazdca until din numeroasele monumente istorio-grafice ale evului mediu, rdmase marturie aecoului puternic pe care 1-au avut asupracontemporanitatii luptele pentru indepen-denta ale rominilor la sflr$itul veacului atXV lea, fiind inca o dovadA a importanteiInternationale a acestor lupte.

E. Sl.

$i

$1p1

si

ti

www.dacoromanica.ro

1458 /NsEmitsaRi 10,

A. I. OZOLIN, Ha ucmopuu eycumcnoeopeeomoquomiozo oeuvocenua, Edit. Universi-tatii din Saratov (Saratov), 1962, 304 p.

In istoriografia sovietica problemele is-toriei miscarii revolutionare husite s-au bucu-rat si se bucurd gi azi de o mare atentie,In ultimii ani o serie de istorici sovietici, caM. M. Smirin, B. T. Rubtov, G. E. Sanciuk,G. L. Li4atnikova, A. S. Sazonova, B. M.Rukol, S. I. koplsski, V. V. Cepko si V. N.Nikitina au publicat lucrari monografice saustudii gi articole consacrate miscarii husite.Printre istoricii sovietici pomeniti mai sus senumara si A. I. Ozolin, profesor la Facultateade istorie a Universitatii din Saratov. Monogra-fia de fata este rezultatul unei vaste munci decercetare a temei de catre autor gi constituieoarecum o sinteza a cercetarilor autorului, pu-blicate in ultimii ani in diferite reviste si publi-cairn atit in U.R.S.S. cit gi in alte tari ale la-garului socialist 1.

Lucrarea are cinci capitole gi o scurtaintroducere. In primul capitol shit analizatepe larg izvoarele gi istoriografia temei. Sintexpuse detaliat izvoarele referitoare la reven-dicarile programatice gi la tactica taboritilor,cele privind opozitia paturii instarite °rase-

1 Dintre lucrarile lui A. I. Ozolin pu-blicate in ultimii 15 ani amintim : H pa-matte u ma6opumbl, Moscova, 1948; Ma-nuOecmu eopoaa II paeu e 20014 npecmban-CK0t4 6ourabe e 'Jexuu, In Vgenue Banner:itIIH cm wryra CJIaBFIIIonegeHan", an 1952,nr. 5; Tycumrnoe conuuenue Byauufuncnotipynonucu ?can ucmotatun ans uayetenun co-qua.abuo-noimmuitecuux mpe6oecututi u man-mum thopeepcxoti onnoeuquu e eycumcnompeeo.tuoquounom aeuxcenuu, In CaannnenApxnrs", an. 1959, nr. 2; Ohlas husitstoinekterOch zemich stredni i zdpadni Evropy, inculegerea Mezincirodni ohlas husitstvi, Praga,1958; Tycumu e Typo, In Ytientle aa-nliCISH VIRCTVITra calaaanosegennst", 1952,nr. 6 ; 0 meascaynapoanom anattenuu etucgozixpecmbnagcsoll eofinbe XV B., In BoupociancTopita", 1955, nr. 8.

nesti sfirsit, izvoarele provenite dintabara dusmana miscarii husite (bisericacatolica gi feudalitatea). Cea de-a doua partea capitolului este consacrata expunerii istorio-grafiei referitoare la miscarea husita. Dupa cese tree in revista principalele lucrari aleistoricilor burghezi cehi, germani, polonezigi rusi, ni se prezinta stadiul actual al cerce-tarilor referitoare la acest glorios evenimentdin i1toria poporului ceh.

In cel de-al doilea capitol este expusasituatia social - economics si politica in Cehiain ajunul miscarii revolutionare husite. Dupao succinta schita a nivelului economic dedezvoltare In Cehia in primele trei deceniiale secolului al XV-lea, autorul analizeazasituatia claselor de baza ale societatii cehe,oprindu-se mai pe larg asupra formelor deexploatare a taranimii. Avem in aceastalucrare o expunere convingatoare a complexi-

contradictiilor sociale gi nationale (acestultim aspect este redat in mod deosebit inorasele cehe). Tot In acest capitol autorul.semnalind Ca in istoriografia contemporana atemei exists o anumita neglijare a istorieiluptei politice din Cehia in ajunulse opreste ceva mai pe larg asupra unor aspecteale acestei lupte. Este deosebit de interesantaultima parte a capitolului al doilea, unde nise infatiseaza evolutia luptei de class fnsatul gi orasul ceh In perioada premergatoaremiscarii husite, precum gi raspindirea dife-ritelor erezii. Din aceasta analiza autorultrage concluzia interesanta ca Inca inaintede inceputul activitatii lui Jan Hus au aparutin Cehia in cadrul miscarilor eretice elemen-tele viitoarelor doua tabere gt o serie de laturiale invataturii liii Hus (p. 81). In capitoleleal 3-lea si al 4-lea shit analizate pe larg reven-dicarile programatice ale tabornilor gi opozitiabargerilor. Ultimul capitol este consacratimportantei istorice a razbotului toaranesc ceh.

L. D.

o

si, in

tatii

miscdrIl

www.dacoromanica.ro

11 INSEMNARI 1459

E. WERNER, Nachrichten fiber spedmit-telatterliche Ketzer aus tschechoslovakischenArchiven und Bibliotheken. Beilage zur Wis-senschaftlichen Zeitschrift der Karl MarxUniversitat, Leipzig, Gesellschaftsund Spra-chwissenschaftliche Reihe,12. Jahrgang (1963),Heft 1, 65 p.

In doud studii adunate la un loc, valori-ficind cloud manuscrise putin cercetate pindacum, aflate In bibliotecile arhivele cehos-lovace, E. Werner, profesor la universitateaKarl Marx din Leipzig, cunoscut medievist,specialist In problemele istoriei ordsenimiimedievale, cerceteazd legaturile dintre cu-rentele eretice din Germania si tarile ceheIn veacurile XIVXV specificul acestorcurente din Boemia, Moravia si Slovacia incomparatie cu cele din tarile germane.

In primul studiu problema cercetata estecea a Valdenzilor. Deosebit de interesantaeste conceptia generals a autorului asupraacestui curent, rezultat al cercetarii materia-lului documentar In lumina Innoitoare aconceptiei metodei marxiste ; el subliniazdpolaritatea acestui curent, existenta unei aripice promova o atitudine pasivd fatd de pro-blemele politice contemporane si, mai ales,fatd de cresterea continua a exploatdriiasupririi maselor, paralizata de exclusivitateaunor preocupari sterile privind interpretareaproblemelor si aripa radicals a sdracimiicare incerca sd schiteze un program de luptdactiva ; In acest fel autorul se situeazd pepozitia juste din pullet de vedere ideologicfatd de idealizarea necritica a miscarilor ereticedin evul mediu. El arata cd Valdenzii din tArilecehe an fost multd vreme germani si cd deciproblema se leagd de colonizarea germane aacestor regiuni, dar cs la sfirsitul veacului alXIV-lea Inceputul veacului al XV-lea setnregistreazd rdspindirea acestei erezii in rill-durile cehilor slovacilor, pregdtind astfelterenul pentru miscarea husitd care, asa cumbine spune autorul, nu putea sa se nanddintr-o data ca Pallas Athena gata dincapul lui Zeus".

In al doilea studiu problema cercetataeste aceea a rdspindirii In tdrile cehe a asa-numitei erezii a lui Wilhelm", de caracterliber cugetator. Interesante slnt observatiileautorului cu privire la legaturile dintre aceastaerezie intregul grup din care face parte, cufaimoasa mistica a lui Eckhard pe care cudrept cuvint o considerd ca avind un caracterprogresist, dat fiind Invatatura mareluicugetator medieval impregnate de conceptiapanteista si de cea a intelectului activ, careingaduie in acest fel aptitudinilor rationale alepersoanei umane sa se modeleze intr-o continuaperfectionare. Pornind de la aceasta premisdel distinge In curentul eretic sus-mentionato polaritate fireasca evului mediu, cloud aripidiferentiate prin atitudine filozoficA si pro-gram politic. Ca si In cazul ereziei Valdenzilor,el aduce dovezi cu privire la cresterea ras-pindirii acestei erezii la sfirsitul veaculuial XIV-lea Inceputul veacului al XV-lea,de asemenea ca un fel de preludiu al husitis-mului.

Aceste cloud studii ale lui E. Werner, cacelelalte cercetari ale sale, imbogatesc

cunostintele actuale despre tendintele ideo-logice ale miscarilor ordsenesti din evul mediusi pun In lumina rezultatele pe care le educeaplicarea consecventa a conceptiei marxistein studierea acestui fel de problem e.

E. St.

* Die Berichte der Generalprokura-toren des Deutschen Ordens an der Kurie, vol.I II, Gottingen, Vandenhoeck und Rup-precht, 1960, 1961 ; vol. I, Die Geschichte derGeneralprokuratoren von den Anriingen bis1403, bearbeitet von Kurt Forstreuter, 431p. 5 p1. ; vol. II, Peter von Wormidtt (1403.1410), bearbeitet von Hans Koeppen, 675p. (Veroffentlichungen der NiedersdchsischenArchivverwaltung, 12, 13).

Institutia reprezentantei diplomatice per-manente, In opozitie cu solia limitatd in timp

legate de o problema specials fenomen

si

si

si

si

si

si

si

si

si

si

, ,

+

www.dacoromanica.ro

1460 INSEMNARI

specific sistemului de relatii Internationalemedievale facut aparitia in EuropaIn veacul al XIII-lea si a fost unul dintresimptomele diplomatiei moderne. Studiulintroductiv al primului volum al colectieirecenzate discutA pe larg problema dezvoltariireprezentantei diplomatice permanente a or-dinului teuton pe linga curia romans In veacu-rile at si al XIV-lea din institutiaprocuratorilor ; acestia erau la inceput simplimandatari ai ordinului, folositi In diversemisiuni In relatiile cu toate celelalte putericontemporane. La inceputul veacului alXIV-lea apace pentru prima oars mentionatainstitutia procuratorilor generall ai ordinului,care in aceasta privinta urma modelul celor-lalte ordine cu mai veche reprezentare diplo-matica la Roma ; ca $i In alte cazuri similare,institutia s-a transformat treptat Intr-oreprezentanta permanentA. Rostul principalal titularului acestei institutii era sa reprezinte

sa apere interesele ordinului In fata tribu-nalelor curiale sau a Papei lnsusi.

Documentele publicate In cele douavolume recenzate se referA la variate aspecteale istoriei ordinului gi °feat numeroase datereferitoare atit la problemele interne aleordinului cit si la relatiile sale externe. Nu-meroase documente privesc posesiunile ordi-nului la Roma si In genere In Italia ; acesteaprezinta, firelte, doar un interes limitat. DeInsemnatate mult mai mare pentru cerceta-torii istoriei Europei rasaritene in veacurileal XIV-lea $i al XV-lea privitoarela legaturile ordinului cu Polonia, Lituania,Rusia Ungaria $i, in genere, cele privitoarela evenimentele politice militare din aceastaregiune.

Pentru istoria noastrA la Inceputul vca-cului al XV-lea, semnalam stirea, cuprinsaIntr-un raport din anul 1416 al lui Petervon Wormidtt, procurator al ordinului, cAtremarele maestru, potrivit careia, in urma unuischimb de solli intre marele duce al Lituaniei,Witold, si domnul Tarii Romlnesti, s-a In-cheiat o aliantA Impotriva lui Sigismund alUngariei (... dass Grossffirst Witold sinetrefliche botschaft zu dem woywoda in der

12

Grossen Walachia gesandt und sich mitihm gegen den romischen KOnig verbiindetbabe..." ; vol. II, 335, doe. nr. 163 din 16iunie 1416). Doi ani mai tirziu, la 14 iunie 1418,un alt raport trimis marelui maestru semnalafaptul cd . . . . .d e r woyewode uz der WalachieSwidrigiello aufgenommen babe und ihmgegen den Konig von Polen und Witoldunterstfitzen wolle" (vol. II, p. 547, nota 1,doe. nr. 285). Identificarea editorului in acestcaz este evident gresita ; nu mai e vorba deMircea eel Barth, domnul Tar!! Rominesti,(care de altminteri la data aceasta incetasedin viata) ca In cazul precedent, unde indi-catia documentului e precise Grosse Wala-chey, ci de Alexandru cel Bun, domnulMoldovei.

Volumele stilt insotite de indici foartebogati, care Inlesnesc mult folosirea materia-lulu! si de abundente bibliografii foarte utile

P.

LEANDRU VRANUSI, Tdc livix8o-ra

ecrcotts.m[lovel'tLccroe 'rot (Datxoi3 'AOavacrtouSoSiXou (Memoriile inedite ale eteristuluiAtanasie Xodilos), extras din Tcpcvrty.tic g

'Axak/tac 'Aelviiiv", vol. XXXVII (1962),p. 287-300.

In timpul vizitei facute In Rominia In1958, ca trimis al Academici din Atena, L.Vranusi, directorul Arhivelor medievale aleAcademiei din Atena, a avut prilejul sAconsulte un manuscris at memoriilor eteristuluiAtanasie Xodilos, existent In biblioteca luiDemostene Russo, care i-a fost pus la dispozitiede Nestor Camariano, moltenitorul bibliotecii.Articolul de fata analizeazA acest manuscris

o copie identicd a lui, care se aflA la Atena.Autorul face la inceput un scurt istoric

al manuscrisului, aratInd ca primul caresemnaleaza existenta lui a fost Ilie Fotino,nepotul lui Dionisie Fotino $i ginerele luiAtanasie Xodilos, In vestita sa lucrare "A0XovL-716 iv Maxim Va-t)vi,x* ireavarprekasto

, $i -a

XIII-lea

si

slot

St

.5.

stirile

Ii

www.dacoromanica.ro

13 INSEMNARI

(Lupta renasterii grecesti in Valahia), tipd-ritA fn anul 1846.

Atanasie Xodilos, grec stabilit fn ordselulReni, a fost unul dintre cei mai atasati membrisustinatori ai Eteriei grecesti, pentru care a1ucrat cu cAldura si a cheltuit multi bani.Manuscrisul, obtinut de Dem. Russo de laurmasii lui Ilie Fotino, a ramas mult timpnepublicat.

Nestor Camariano a tradus fn limbaromIna cea mai mare parte a manuscrisului,care a fost inclusd In vol. IV al colectiei dedocumente publicata de Institutul de istorieal Academiei R.P.R., privind Rdscoala din1821 (p. 275-327).

Ceea ce aduce nou autorul in acest articoleste faptul ca, cu ajutorul acestui manuscris,pe care 1-a microfilmat, a reusit se identificeo copie manuscrisa identica (cu neinsemnatedeosebiri) fn biblioteca Camerei Deputatilordin Atena, necunoscuta pina acum. nando prezentare comparative a ambelor manuscri-se, Insotita de trei reproduceri fotografice,autorul stabileste identitatea lor, mai multchiar, ca au fost scrise de aceeasi mina.

Continutul manuscriselor 11 formeazd incea mai mare parte memoriile lui AtanasieXodilos, la care se adauga numeroase scrisori

proclamatii ale eteristilor, scrisori aleeteristilor din Iasi un lexicon de cuvintecriptografice folosite de eteri5ti cifrul lor.La sftrsit se dau versuri Inchinate sfintuluiTrifon, patronul satului Vitina din Pelopones,locul de nastere a lui Xodilos, apoi un epitafpc care-Iscrielnsusi Xodilos pentru mormintulsau $i, in sfIrsit, textul juramintului depusde acesta ca membru.al Eteriei, scris In formacriptografice.

Autorul arata intentia pe care o are dea da o editie critica a textului integral almemoriilor eteristului Atanasie Xodilos, caredesigur cd prezinta interes pentru cunoastereaactiunilor Eteriei in Principatele Rom Mesi a legaturilor dintre romtni ¢i greci in peri-oada renasterii grecesti $i a miscarii populareconduse de Tudor Vladimirescu.

N. G.

1461

Opanifyactcuti Eosceeoarturi 1961,Acad. de Stiinte a U.R.S.S., Moscova,1962, 535 p.

La sfirsitul anului 1962, Academia deStiinte a U.R.S.S. a publicat Anuarul Fran-cez 1961", cuprinzlnd un Msemnat numdrde studii ale cercetatorilor sovietici franceziprivind istoria Frantei. Studiile publicatein prezentul Anuar" se disting prin analizaunor documente materiale inedite saumai putin cunoscute, prin contributii substan-tiale in elucidarea unor chestiuni insuficientcercetate pInd acum.

Articolul semnat de prof. F. A. KoganBernstein, Jean Bodin pi critica creptinismului,este consacrat unui subiect important siputin studiat : gindirea libera In Frantasecolului al XVI-lea Indeosebi, criticiicrestinismului, Muth de unul din cei maimari g1nditori ai timpului, J. Bodin.

Cercetatoarea sovietica R. R. Moskvinase ()curd In studiul sdu Cyrano de Bergeracunul dintre ideologii primei etape a Frondeide opera unui om de culturd francez care aInriurit evolutia glndirii social-politice InFranta la mijlocul secolului al XVII-lea, sianume de opera lui Cyrano de Bergerac, careva fi una din sursele ideologiei filozofilorburghezi ai secolului luminilor".

In Ideile sociale ale lui P. G. Chaumette,I. M. Zaher arata ca acesta, In diverse ocazii,a emis idei asemanatoare cu ale turbatilor",apropiindu-se de conceptiile partizanilor luiRobespierre. I. M. Zaher subliniaza faptul cd,dece conceptiile politice ale lui Chaumettenu depasesc cadrul ideologic/ burgheze, in

schimb cele sociale economice apar Intr-oand lumind. Astfel, Chaumette s-a pronuntatIn favoarea nationalizarli comertului cu pine$i a nationalizarli productiei agricole, precumsi a intreprinderilor industriale abandonatede proprietarii acestora.

S. A. Borovoi, In articolul Franfacomerful exterior al Mdrii Negre la sitrpitulsec. al XVIII-lea tnceputul sec. al XI X-lea,se ocupa de politica cercurilor conducdtoare

sisi

s

si

si

si,

si

;I

;i

i

.

www.dacoromanica.ro

1462 INSEMNART 14

franceze menita sä asigure controlul burghezieifranceze asupra tailor comerciale din MareaNeagra. Autorul analizeaza indeosebi cItevamemorii ale negustorilor francezi din preajmaanului 1800, descoperite In arhivele rusesti.

I. B. Soloviov publics nn material inte-resant si documentat, intitulat Atlanta franco-rusd gi aspectele ei financiare (1895 1900),In care Infatiseaza rolul hotarltor pe care 1-auavut relatiile economice dintre Rusia siFranta In realizarea aliantei imperialiste acelor doua tari. Autorul, analizlnd raporturilefinanciare franco-ruse, subliniaza ca, pe masurace imperialismul francez a reusit sa subor-doneze economia Rusiei In cadrul alianteicelor cloud puteri, diplomatia franceza autilizat aceasta dependents In politica sarevansarda Impotriva Germaniei.

Un studiu interesant este cel semnat deRobert Brecy (Paris) : Greva generald gimigcarea muncitoreasca francezd. Autorul ur-mareste evolutia ideii de greva generalsrevolutionary In Franta, propaganda Insprijinul acestei forme de lupta a proletaria-tului si diversele Incercari de a o realiza Inpractica, de la renasterea miscarii sindicaledupa Comuna din Paris 'Ana In primii antai secolului al XX-lea.

B. V. Vulfson, In articolul Din istoriamigcarii greviste din Franta to ajunul primuluirdzboi mondial, discuta unele probleme privindrolul miscarii greviste din Franta Intre anii1900 si 1914 si In special trei marl evenimente :1) greva generals a muncitorilor constructoride nave din iulie 1911 ; 2) greva docherilordin 1912 In timpul cAreia numeroase vaseau fost imobilizate In porturi ; 3) greva de lauzina de automobile Renault", prima mis-care importanta a proletariatului francezImpotriva introducerii sistemului Taylor.

Contribufii la istoria luptei pentru creareaPartidului Comunist din Franfa este titlulstudiului lui S. S. Bantke. Autorul se opresteasupra unui episod putin cunoscut din luptaelementelor revolutionare franceze Impotrivadogmatismului si sectarismului, In perioadaanilor 1919-1920, and pentru proletariatulfrancez chestiunea crefirii unui partid revo-

lutionar marxist-leninist devenise o necesitate-vitala.

Un alt articol care prezinta interes estecel at lui S. N. Gurvici, Clasa muncitoartfrancezd ,si lupta Impotriva rdzboaielor colonialedin Siria f i Maroc (1925 - 1926), In care seexamineaza atitudinea curentelor revolutio-flare Si reformiste din sinul miscarii munci-toresti franceze fata de rAzboaiele colonialedin Maroc si Siria, precum si MO de cercurileconducatoare din Franta care au pregatitsi purtat aceste razboaie.

Louis Barthou si apropierea franco-sovietica In 1934 este intitulatd comunicarealui J. B. Duroselle (Paris), in care se prezintaconditiile care au favorizat apropierea franco-sovietica st Incheierea, apoi, In 1935 a trata-tului de asistenta mutuala. Duroselle, dupace analizeaza amanuntit situatia pe planintern si international a Frantei, face o sue--cinta prezentare a activitatii politice a luiLouis Barthou. Autorul gcoate In evident&faptul ca Louis Barthou a Inteles, cu multInaintea altora din clasa lui, Insemnatateaaliantei cu U.R.S.S. In lupta Impotriva fas-cismului.

Istoricul sovietic V. I. Antiuhina-Moskov-cenko semneaza studiul Capitularea Franteiin 1940 si consecinfele sale internafionale, fncare explica catastrofa Frantei prin slabapregatire military, prin insuficientul ajutoracordat de Anglia si, mai ales, prin politicaantipopulara si antidemocraticA promovatlide cercurile guvernante. Consecintele Infrin-gerii s-au resimtit imediat, poporul francezcazind victims terorii si exploatarii fasciste-hitleriste si vichyste. Din primele momenteale catastrofei, P.C.F. a ridicat stindardulluptei pentru recucerirea independentei

organizlnd fortele patriotice fn miscareade rezistenta.

Ideile f i tradifiile patriotismului revolu-fionar de la 1789 -1794 In migcarea popular&antifascista a Rezistenfei din 1940-1944 inFranfa este tema articolului semnat de J. I.Zilberfarb. Forta si vitalitatea ideilor sitraditiilor Revolutiei franceze, arata autorul,s-au manifestat o data mai mult In anii

natl_onale,

www.dacoromanica.ro

15 /NsENINAni 1463

rezistentei poporului f rancez Impotriva cotropi-torilor fascisti, constituind un imbold In luptade eliberare national& pentru democratie.

Pe ling studiile mai sus prezentate,,,Anuarul" mai cuprinde o seams de comuni-cari prezentate la cel de-al doilea colocviude istorie Franco-sovietica din 1961, ca, depilda Miscarea populard erelicd dirt FranfaIn sec. al XII-lea, de N. A. Sidorova ; Rolulrevolufionar al armatei In timpul revolufielfranceze din 1789, de Marcel Reinhard (Paris) ;Contribufii la istoria tratatului de asistenfdmutuala franco-sovietic din 1935, de A. Z.Manfred.

Ultimele pagini din Anuar" cuprindo bogata bibliografie a disertatiilor cerceta-torilor sovietici privind istoria Frantei.

C. B. si M. P.

* The Causes of The AmerkanCivil War, sub ingrijirea lui Edwin C. Rozwenc,Boston, 1961. 233 p.

Yn acest volum istoricul american EdwinRozwenc publics pe baza de selectie o seriede materiale privind cauzele razboiului civildin Statele Unite (1861-1865). Aceste mate-Hale cuprind atit discursurile mai importanteale oamenilor politici mai proeminenti con-temporani cu razboiul, cit si uncle extrasedin lucrarile de istorie prop riu-zisa, consacratetotal sau In parte razboiului de secesiune.

Yn primul grup de materiale sint cuprinsediscursuri ale unora dintre oamenii politicimai important! contemporani perioadei raz-boiului, care Incearca sa arate cum s-a desfa-surat criza interns din anii premergatoriconflictului armat dintre nord sud. Esteinteresant de notat ca In aceste discursuri seanticipeaza diferitele teze politice, sociale,economice asupra razboiului, enuntate multmai tlrziu de istoricii profesionisti.

Al doilea grup de materiale tontine expli-catiile oficiale privind responsabilitatea Ince-

perii conflictului armat, explicatii date celordata adunari reprezentative de JeffersonDavis In sud $i de Abraham Lincoln In nord.

Al treilea grup de materiale reprezintaselectiuni din lucrarile istorice aparute imediatdupa razboiul civil. Toti autorii acestor lucra-ri James Buchanan, Alexander Stephens,Henry Wilson, Edward A. Pollard, JohnW. Draper au fost contemporani razboiu-lui, participind activ la evenimente. Este deretinut ca unii dintre autorii mentiooatiIncearca sa analizeze cauzele razboiului.Aceasta analiza nu este Insa stiintifica :cauzele razboiului grit legate de factorulgeografic si de contrastele culturale ale celordoua part! angajate In luptd.

Al patrulea grup de scrieri inserate involum reprezinta eforturile istoricilor din se-colul nostru de a relua pe a scars mai largacercetarea cauzelor conflictului, sea-0nd In evi-denta inevitabilitatea conflictului, ca urmarea deosebirilor dintre institutiile bi ideologii-le celor doua parti In care s-au separat StateleUnite. James Ford Rhodes vede originea con-flictului In diferenta de vederi asupra insti-tutiei sclaviei, punct de vedere tipic idealist,care pune pe prim plan elementele de supra-structura. Charles. A. Beard, In schimb,scoate In relief conflictul economic dintrenord sud, situtridu-se mai aproape de ointerpretare justa. La f el si Frank LawrenceOsley pune accentul tot pe contradictiileeconomice dintre nordul industrial si sudulagricol. In schimb, Rollin G. Osterweis vedecauza principals a razboiului In nationalismulsudist.

Al cincilea grup de materiale apartinasa-numitilor revizionisti", care Incearca sarespinga conceptia ca Intre nord Si sud exis-tau deosebiri ireconciliabile de institutii giideologice. Teoriile for Oa de data foarterecenta $i, In general, ei atribuie izbucnirearazboiului civil agitatorilor" lipsei de diba-cie a oamenilor de stat. Astfel Charles W.Ramsdell sustine ca sclavia era Intr-adevaro institutie depasita. dar ca problema aboli-rii ei pe tale pasnica nu s-a putut realiza dincauza absentel unei conduceri inteligente do

si

si

si

si

si

1

,

www.dacoromanica.ro

1464 INSENINARI 16

stat. Argumente asemanatoare se intilnescsi la istorici ca James G. Randall Ii AveryCraven. Tot in legatura cu grupul revizio-nistilor" volumul cuprinde articolele luiArthur Schlesinger (cunoscutul istoric ameri-can de tendinte liberate) Ii ale lui PieterGeyl (olandez), care Ina combat tezelerevizionistilor" asupra posibilitatilor de evi-tare a razboiului civil.

In sfirsit, ultimul grup de materiale cu-prinde extrase din lucrarile cunoscutuluiistoric Allan Nevins Ii din lucrArile lui Tho-mas J. Press ly, precum Ii un articol al luiEdwin C. Rozwenc. Allan Nevins se situeazApe un punct de vedere nestiintific, eclectic,incercind sa facA o sintezA de compromis adiferitelor conceptii care stau la baza explica-rii cauzelor razboiului civil. La r/ndul sau.E. Rozwenc accentueazA dificultatile studie-rii cauzelor razboiului, fArA !ma a da un ras-puns dintr-un punct de vedere sau altul laproblemele ridicate de studierea acestorcauze.

In general, culegerea ingrijitA de EdwinRozwenc ne dezvAluie confuzia care domnelteIn istoriografia americana In legaturA cu unadintre perioadele cele mai importante ale isto-riei State lor Unite, razboiul civil din 18611865. Asa cum arata W. Foster in cunoscuta

sa carte asupra istoriei celor douA Americi,rAzboiul civil a lost, de fapt, o revolutieburgheza care a rasturnat dominatia proprieta-rilor de sclavi, schimbind fundamental eco-nomia natiunii Ii transferind puterea politicade la o clasa la alta. De asemenea a fost Ii orevolutie burghezo-democratica, pentru caa abolit sclavia Ii pentru ca negrii, midifermieri Ii clasa muncitoare au fost elementehotaritoare In lupta pentru cistigarea vie-to-riei' .

Or, din majoritatea materialelor prezen-tate iese in eviderrta tratarea de pe pozitiiidealiste a cauzelor razboiului, punindu-seaccentul pe elementele de suprastructurd.Sint insA II unii istorici putini la numar ,ca Charles Beard II Frank Lawrence Owsley,care se apropie mai mult de o tratare justa aproblemei, arAtind cA la originea conflictuluian fost puternicele contradictii economiceIi sociale dintre nordul industrial Ii sudulagrar. Cercetarile for n-au fost insA continuateIi adincite, istoriografia oficialA americansdin zilele noastre preferind sa adopte teoriilegrupului revizionist" asupra posibilitAtiievitarii razboiului civil sau eclectismul luiAllan Nevins.

BIZANTINOLOGIE

J. FERLUGA, La ligesse dans l'Empirebyzantin, In 36opmi rr pagOaa B Haan Tunono-MK OM itricmitryTa", Beograd, VII (1961),p. 97-123.

Problema existentei unui feudalism inBizant credem ca astAzi este definitiv rezol-vata, datorita numeroaselor studii ale bizan-tinologilor marxisti. Totuli, ramin Inca delAmurit unele aspecte ale feudalismului, spe-cifice Bizantului. In cadrul acestor preocupari,J. Ferluga aduce o contributie interesanta lacunoalterea institutiei denumitA )grog, co-respunzatoare termenului de ligius, supraoma-giu, folosit de feudalitatea din Odle occiden-tale din secolul al XI-lea.

S. C.

Prima mentiune a acestui termen InBizant apare la Anna Comnena cu prilejultratatului Incheiat la Dcabolis In anul 1108Intre Alexis Comnen si Bohemond. Ultimuldevenea un om ligius al impAratului pentruAntiochia si teritoriul din jur. Autorul esteInsa de parere cA, $i mai Inainte, seniorii feudali,care au participat la prima cruciada Ii antrecut prin Constantinopol, an fost nevoiti sapresteze aceeali forma de juramint de credin-tA, deli pentru eiistorica bizantina Anna Corn-nena, foloselte in cele mai multe cazuri un ter-

1 W. Foster, &M(6 a istoriei politicea celor doud Americi, I3ucure1ti, 1954,p. 296-297.

www.dacoromanica.ro

17 INSEMNIdu

men echivoc, ca au depus juramintul obis-nuit la latini".

Yn continuare J. Ferluga analizeazacaracteristicile acestei legaturi feudale ; rapor-turile de vasalitate se stabileau pe baza unuiacord bilateral $i liber consimtit de ambeleparti. Imparatul Alexis Comnen a preferataceasta forma de omagiu fiindca corespun-dea exigentelor sale practice si teoreticestabilea Intr-o forma adecvata legaturilecare trebuiau sa se statorniceasca Intre Bizant

seniorii latini din Orient. Vasalul legatprin omagiul-ligius datora suzeranului saucredinta deplina. Conceptia bizantina dupacare Imparatul se afla In fruntea ierarhieicapeteniilor de state corespundea acesteiforme de omagiu. Apoi acest omagiu nu afectacu nimic obligatiile asumate anterior de cru-ciati fatA de suzeranii din tara for de origine.

Dupa parerea autorului, bizantinii aucunoscut aceasta forma de omagiu de la nor-manzi, care au venit In imperiu In numarmare, angajindu-se mercenari In timpul luiAlexis Comnen si mai Inainte. Bizantul acautat sa mentina acelasi gen de raporturi

cu statele latine formate In Orient, In urmaprimal cruciade ; le-a extins la regatul ArmenieiCiliciene le-a aplicat chiar In raporturilecu sultanul din Iconium, Kilidj Arslan, cuocazia incheierii tratatului din anul 1161.CIt prive5te forma de supunere a jupanuluisirb Stefan Nemania In anul 1173, este greude precizat dacA si el a devenit un om ligiusal Imparatului ca si seniorii latini.

Treptat, In actele bizantine apar uniifunctionari imperiali, de origine strains,legati de imparat prin aceeasi forma de oma-giu ligius. Ultimul duce bizantin al Dalmatiei,Roger, de origine normanda, este denumit caatare intr-un act din anul 1180; la fel unambasador bizantin, probabil de originearmeana, Theorianos Filosoful, In anul 1171

genovezul Baudouin Guercio In anul 1188.Catre sfirsitul secolului al XII-lea inter-

vine o schimbare : omagiul ligius pierde carac-terul anterior de supraomagiu, este folositIn sensul de raport de vasalitate obisnuit.Mai multi latini, care au primit feude in

1465.

Imperiul din Niceea, figureazA In acte caoameni ligii : Syrgarios, Sir Adam, Syraliatos.

Sub Paleologi, termenul Xf.C6c aparefoarte rar In izvoare, probabil datorita faptu-lui ca pierdut caracterul sau initial desupraomagiu iar pentru formele de legaturide vasalitate obisnuita exista institutiuneaproniara.

Usurinta cu care a fost aplicatA In Bizantinstitutiunea legaturi ligius extinderealuata dovedesc ca feudalismul bizantin eraIn esenta asemanator celui occidental iarschimbarile intervenite, identice celor dinOccident, dovedesc ca feudalismul bizantina cunoscut o evolutie asemanatoare In Occi-dent ca si In Biz ant.

E. Fr.

* aucertuc Ampum, Ilepesoa, cmambuu nomeumapuu. A. H. Moscova,Edit. Acad.de Stiinte a U.R. S. S., 1960, 218 p.

Digenis Akritas este o epopee, unica infelul ei In literatura bizantina, asemanatoarecu CIntecul lui Roland sau alte poeme epicecavaleresti. Ea a avut o larga circulatie, fiindtradusa In multe limbi. Traducerea In limborusa. In versuri a acestei epopei (p. 9 124)dui:a manuscrisul de la Grota Ferrata estecu aft mai importantA, cu eft autorul o Inso-te§te de un amplu studiu asupra poemuluiepic bizantin. Poemul e compus In secolul alX-lea §i Inceputul secolului al XI-lea. Inaintede 1031. Veacul al X-lea din Bizant e carac-terizat, Intre allele, prin terminarea lupteloriconoclaste, cresterea intarirea rolului aris-tocratiei militare feudale, rolul cresclnd alarmatei in viata tariff, razboaie victorioase cuarabii. 0 caracteristica importanta a acesteiperioade o constituie de asemenea patrun-derea tematicii laice In literatura artA.In aceste imprejurAri In provinciile rasariteneale imperiului s-au compus numeroase cln-tece populare despre akriti pazitorii gra-nitelor intre acestea, numeroase cintece

gi

ci

si

5i -a

Cuptottia,

$i

p

,

ri

si

si

www.dacoromanica.ro

1466 INSEMNARI 18

despre viata si faptele lui Digenis Akritas,care reprezinta idealul luptatorului bizantindin acea perioada. Poemul epic este alcatuitde un autor anonim pe baza povestirilorpopulare si prin intregul lui continut contri-buie la cunoasterea atmosferei acelei epoci,a felului cum traiau si luptau bizantinii,prezinta convingerile si traditiile, descrielocuintele si felul de viatd. Informatiile asupraepocii respective, asupra aspectului si situa-tiei clasei feudalilor, asupra imprejurarilorde Ia granita rasariteand a imperiului shitdeosebit de pretioase. Poemul constitute olmbinare a traditiilor folclorice populare sia ideologiei feudale. Privitor la problema con-ceptiei despre lume oglfndita In poem, seobserva ca ea este o expresie a aristocratieiprovinciale feudale, deli Digenis e numitun erou popular. Dar, in cuprinsul intreguluipoem, Dig "is are proportiile unui eroupopular, cu calitatile acestuia, si autorulconchide ca putem denumi Digenis Akritaso epopee populara.

Poemul a avut o largo circulatie, antto cadrul societatii bizantine, eft si In tarileinfluentate de cultura bizantina, si In primulrind, In Rusia. Poemul este simbolul poporu-lui grecesc, al eroismului si umanismului"si el se bucurd de o mare popularitate, tocmaipentru ca de-a lungul veacurilor s-a pastratto chipul lui Digenis nu cavalerul feudal,ci viteazul Prou popular, Intruchiparea calita-tilor sufletesti ale maselor largi din Grecia.

Editia mai cuprinde un succint studiuasupra diferitelor versiuni ale poemului, Mein-du-se o comparatie Intre manuscrisele pastrate,bogate comentarii (p. 179-214), precum si obibliografie utild pentru cei ce studiazd lite-ratura bizantina.

Gh. Z.

Busannzuricme ottepnu, Moscova, Edit.Acad. de Stiinte a U.R.S.S., 1961,282 p.

Lucrarea cuprinde un numar de studii alecelor mai cunoscuti bizantinisti sovietici,avind ca o caracteristied generals tratarea

unor aspecte ale feudalismului bizantin. Bi-zantinologia sovieticd a obtinut, mai ales inultimul timp, mart succese In prezentareafeudalismului bizantin, spre deosebire deistoriografia burgheza contemporana, volumulde fata fiind o contributie valoroasd la Owl-darea unor aspecte diferite ale dezvoltdrilmilenare a Bizantului. Dezvdluind uneleaspecte ale aplicarii creatoare a principiilormaterialismului istoric la istoria Bizantului,In articole slut prezentate cronologic cltevaimportante probleme. Academicianul M.N,Tihomirov deschide volumul cu un studiuasupra legaturilor comerciale dintre Rusia siBizant : Drumul din Rusia In Bizan( to secole-le XIV XV. Erau trei drumuri comercialece legau Bizantzl cu intinsul teritoriu alEuropei rasaritene, si anume : pe Don, peVolga si al treilea de Ia Marele Novgorod peNistru si Nipru. 0 mare importanta au acor-dat legaturile comerciale cu Rusia bizantiniisi apoi italienii, care au Intemeiat numeroasecolonii, a cdror activitate comerciala e anali-zatA pe larg.

M.I. Siuziumov in studiul intitulat Luptapentru forma de dezvoltare a reta(illor feudaleto Bizanf, pe baza unor studii anterioare'arata ca fn fata societdtii bizantine se aflautrei drumuri posibile de dezvoltare : 1) farl-mitarea feudala, caracteristica asa-numitu.lui feudalism clasic din Occident ; 2) organiza-rea republicii orasenesti autonome (asemeneaVenetic° ; 3) organizarea unui stat despotic.Lupta pentru dezvoltarea uneia din acesteforme std la baza istoriei politice a BizantuluiIntre veacurile VII si XI, cind se ajunge lacristalizarea feudalismului specific bizantin.

Facind o comparatie cu legislatia ante-Hoard, E.E. Lipsit, In studiul Despre esenfasociald a reformei judiciare din veacul alV III-leain Bizan(, arata ca Ecloga nu prezinta schim-bari fundamentale fata de situatia mai vechea imperiului, ci raspundea intereselor vitaleale populatiei, mai ales ale celei din provinciilerasdritene, ceca ce explica si marea ei circu-latie, alaturi de- legea agricold. 0 contributieimportanta, in cadrul unei probleme multdiscutate in ultimul timp, o aduce C.A. Osipo-

www.dacoromanica.ro

19 INsENINARI

va, In articolul despre Sistemul Klasma toBizanf to secolele X-XI, In care arata ca acesttermen poate fi intllnit In urmatoarele cazuri :pamint nelucrat in proprietate colectiva, lotalodial, lot despartit de sistemul obstii, lotluat de stat Ii transmis unui nou stapin. Se-colele X XII, de care se ocupa A.P. KajdanIn Excusiia si excusiialit In Bizanf in secoleleXXII, Infatiseazil inceputul dezvoltariiimunitatii feudale in Bizant. Excusiia In acea-sta inseamna eliberarea de sarciniextraordinare, $i in primul rind de obligatiaprimiril functionarilor imperiali. Ea se deo-sebeste de privilegiile fiscale sau scutirea deimpozite pentru ca presupune acordareaunor privilegii administrative si judiciarece vor fi, mai ales In perioada urmatoare.uzurpate de catre marii feudali. StudiulA. lost oare Kekaumenos, autorul Strategiconu-lui, feudal? de G. G. Litavrin a fost prezentatIn Studii", 1962, nr. 5, p. 1343-1344.

Caracteristic pentru Imperiul bizantineste rolul slab al traditiei feudale in ceea cepriveste renta, aceasta schimbindu-se Inraport cu marimea variatia averii gospoda-riilor taranesti. Aceasta o dovedeste K.V.Hvostova In studiul Clteva probleme alerentei feudale dupd datele din practica de laIviron.

Mai sint de semnalat in culegere douastudii privind Italia bizantina. Primul, sem-nat de Z.V. Udaltova intitulat Sclaviacolonatul In Italia bizantina In a doua jumdtate

1467

a veacului al VI -lea veacul al VII -lea (Inspecial dupd datele papirusurilor de la Ravenna),foloseste o serie de date not In a arata procesul,Inca destul de lent, de destramare a orindu-irii sclavagiste $i trecerea la o egalizare asituatiilor diferitelor categorii de producatoridependenti. In Italia bizantina veacurileIX-XI sint perioada de constituire a marilordomenii feudale, laice $i ecleziastice, In careexists o dubla exploatare a taranimii datoritaunci lipse a ierarhiei feudale. dupe cum arataM.L. Abramson In studiul Domeniul feudalIn Italia de sud in secolele IX XI.

Amintim, de asemenea, studiul lui G.L.Kurbatov, Cu privire la problema fnlinderiiteritoriale a rdscoalei lui Procopiu (353 366).Aceastii miscare socials s-a Intins in Traciaii in nord-vestul Asiei, unde masele populares-au ridicat impotriva jugului fiscal.

Culegerea reprezinta, in ansamblu, oriposta hotarita data de bizantinologiasovietica tuturor conceptiilor reactionare bur-gheze contemporane, care cm .5 sa combatscele mai arzatoare probleme ale contempo-raneitatii sub masca opozitiei istorice a dez-voltarii Orientului Occidentului, de undecaracterul diferit al dezvoltarii Orientului.Cercetarea istorica dovedeste ca acest lucrunu este adevarat nici pentru evul mediu,nici pentru zilele noastre.

BIBLIOGRAFIE, ARRIVISTICA, MUZEOGRAFIE

RADU POPA, Cetatea Neamfului, Editu-ra Meridiane", Bucuresti, 1963, 50 p. +36+3 pl.

In colectia Monumentele patriei noa-stre" initiata de Editura Meridiane". con-structiile epocii feudale cistiga treptat loculcuvenit alaturi de acelea romane grecesti.Dintre cele aparute pIna In prezent In acest

17 B. 5292

Gh. Z.

domeniu, fara Indoiala ca Cetalea Neamfuluieste cea mai completa. Autorul urmaresteIncadrarea istorica a cetatil printr-o seriede informatii. Mai frith semnaleaza evenimen-tele principale din vista cetatii, Incepind cucea dintli mentiune scrisa. In aceasta parteshit Imbinate datele cu discutii interesante gi

not asupra ultimelor rezultate ale cercetarIlorprivind data construirii monumentului. Auto -rlil lntr -o forma curgatoare, sa infor-

perioadi

si

si ;i

si

sireuseste

www.dacoromanica.ro

1168 INSEMNARI 20

meze pe cititorul obisnuit despre cele mai notrezultate ale cercetarilor arheologice.

Dona insusiri esentiale caracterizeazalucrarea. Prima este desfasurarea logicscurgatoare a ideilor, care de multe on serefers la istoria generals a Moldovei in secole-le XIVXV. In unele pagini scrise cu multa

autorul, pornind de la Cetatea Neam-tului, evoca aspectele principale din istoriaMoldovei In aceasta etapa. In al doilea rind.claritatea si precizia cu care sint exprimateaceste idei, tntr -un stil cursiv. fac deosebitde placuta lectura acestei mici monografii,

Ilustratiile bogate si sugestive comple-teaza fericit textul. Unele dintre ele suferadin pricina unei tipariri neingrijite. Re-constituirea este de asemenea evocatoarepentru cititor.

C. N.

* Akta stan6w Prus krolewskich (Ac-la datum terrarum Prussiae regalis), vol. III,I (1492 - 1497), ed. Karol GOrski si MarianBiskup, Torun, Praca mydana z zasilku Pol-skiej Akademii Nauk, 1961, LIV+304 p.(Towarzystwo naukowe w Toruniu, Fontes 50)

Volumul de fats, ca si cele anterioare,din aceeasi serie, ofera cercetatorilor un bogatmaterial privitor la istoria Poloniei In evulmediu, fireste In primul rind la istoria rela-tiilor dintre Polonia si Prusia regala (terito-riu, anterior sub dependenta ordinului teuton,alipit in 1466 la regatul polon prin pacea dela Torun), dar, in acelasi timp, el reflectssialte evenimente contemporane din domeniulsituatiei internationale In Europa rasari-teand la sfirsitul secolului al XV-lea.

Materialul prezentat in volum cuprindeperioada care se desfasoara intre moartearegelui Cazimir (1492) si sflrsitul campanieipolone In Moldova, incheiata cu dezastruldin Codrul Cosminului (1497).

Volumul se deschide cu documentelereferitoare problema succesiunii lui Cazimir,

printre care cele mai Insemnate sint corespon-denta lui loan Albert, &drilla Ii revenea dedrept succesiunea, si principalii fruntasi aiPrusiei regale si actele dietei de la Elbing(5-9 august 1492) ; dieta, pe linga alte ches-tiuni curente, a ascultat solia lui NicolaieFirley, trimisul regal, care comunica oficialmoartea regelui si invita pe reprezentantiiPrusiei regale la dieta ce urma sa se Vita inPiotrokow In luna urmatoare. In sedintadin 27 septembrie, reprezentantii Prusieise asociau celorlalti membri ai dietei, care1-au desemnat ca succesor al lui Cazimir peloan Albert.

Lasind la o parte numeroasele date ine-dite referitoare la istoria interns a provincici,astfel cum se reflects mai ales in protocoaleleadundrilor de stars ale Prusiei regale, mentio-nam, pentru interesul de istorie generalspe care 11 prezinta, informatiile referitoarela proiectul de actiune antiotomana al luiMaximilian I (p. 19-20), la raporturile regilorpoloni cu ducii Burgundlei prilejuite de cioc-nirea intereselor comerciale In Marea Nordu-lui (p. 206-209), precum si alte aspecte alerelatiilor internationale ale Poloniei Inaceasta perioada.

Numeroase stiri pun In lumina puternicainfluents exercitata asupra conducerii Polo-niei de italianul Buonaccorsi (Callimachus)(p. 100-101, 122, 128, 140, 190, 196, 213214, 223-224, 226); stirile not referitoarela activitatea luj Callimachus vor contribuila completarea biografici acestei figuri. proe-minente a culturii umaniste In Polonia vea-cului al XV-lea, at carui rol in adoptareahotaririi cu privire la campania in Moldovadin 1497 a format si continua sa formezeobiect de controversy In istoriografia polona 1.

Un interes deosebit din punctul de vedereal istoriei noastre 11 prezinta documentele dinanul 1497, care aduc eiteva date not cu privirela geneza campaniei polone In Moldova.Preludiile pregatirilor militare sint date la

1 V. mai recent In aceasta privintaJosef Garbacik, Kallimach jako dyplomala ipolytik, Cracovia, 1948.

verva,

In

, ,

www.dacoromanica.ro

21 INSENINARI 1469

iyeala tricii din scurta scrisoare adresatA deloan Albert locuitorilor orasului Gdansk,la 12 aprilie 1497. Iminenta unei noi marlofensive turco-tatare Impotriva crestindtAtiitnceptnd cu Polonia era comunicata derege ordsenilor solicitati, ca In atitea alterinduri, sd-si ofere contributia pecuniarypentru pregAtirea unei campanii care seanunta foarte costisitoare (ad quod exequ-endum multa petunia nobis opus est", p. 275).De altminteri, incursiunile tdtare deveniserdfrecvente In aceasta perioadd (Tartari quotti-die terras videlicet Russie et Ducatum Lithwa-nie spoliant") §i, fapt mai gray, ele erau sem-nalul unei mari coalitii antipolone, la carese banuia aderarea marelui ducat al Mosco-vei (.. .dux Mosquie cum imperatore Tur-corum et fortasse cum Tartans in similisacceperunt aliqucun mutuam intellectionem,... contra Polonie Regnum quam edam etDucatum Lithwanie") (p. 275-276).

La 18 iunie 1497 regele se adresa dinLwow ordsenilor din Gdansk, vestindu-letnceperea campaniei anuntindu-le pentrua doua zi pdrasirea orasului (Deo volenlecontra Turcum hostem nostre religionis acRegni nostri progredimur dieque crastinaurbibus destitutis castris nos comittemus").

fireste, Instiintarea e Insotita de obisnu-ita cerere de ajutor (honesta auxilia) (p. 281282).

Episoadele militare ale campaniei nuIli gdsesc ecoul In actele recenzate. Singurulelement interesant In aceasta privinta estescrisoarea adresata de cancelarul coroaneilocuitorilor orasului Gdansk la 7 august1497, prin care le solicitd trimiterea unulspecialist In turnarca tunurilor sau In prega-Urea prafului de puscd, deoarece toti cei

Polonia fusesera luati de regeIn campanie (Pro hujus expedicionis belliceregia majestas omnes fere de hiis partibusbombardarios sen tormentatores secum abdu-xit") (p. 286).

Ecouri tlrzii, din iarna aceluiali an,amintesc catastrofa suferita de ostirea polondIn Moldova si de implicatiile ei diplomatice,In primul rind problema raporturilor ungaro-

polone. Mediatia ungard In conflictul dintreStefan $i loan Albert e amintita In scrisoareadin 11 decembrie 1497 a cardinalului FredericJagello cdtre episcopal de Warmia, In carese fac referinte si la o scrisoare anterioard,cuprinzlnd o relatare deosebitd a celor petre-cute In Moldova (p. 302-303). In acecasi ziun alt corespondent ti scria episcopului Inlegaturd cu aceeasi problemd, recunosclndpierderile mari suferite de poloni (... mates-las domini nostri non mediocria damna etin hominibus et in rebus suscepit ob perfidiampallatini Valachiae commissam") (p. 304).

Fiecare document este Insotit de unamplu rezumat Yn limba polond. La Incepu-tul volumului, dupd o scurta introducere,se and o lista cuprinzInd rezumatele docu-mentelor, care usureaza mult folosirea volu-mului.

P.

* Bibliografia Storica Baliana, Bari,Laterza", anno XXI (1959), 1961 ; annoXXII (1960), 1962.

Aparutd In 1939 In editura Laterza"Bibliografia Storica Banana Iii continua curegularitate aparitia semnallnd lucrarile deistorie publicate In Italia chiar $i In altelimbi precum recenziile opereloritaliene straine prezente In periodiceleitaliene. Materialul este extras din Biblio-grafia Nazionale Italiana (noua serie aBolletino delle publicazioni italiane) editata deBiblioteca Nationald Centrald din Florenta.Planul lucrdrii e Intocmit dupd criteriilestabilite de Centro Nazionale per it Cata-logo Unico delle Biblioteche Italiane". Indi-catiile de amanunt au fost semnalate In Insem-ndrile anterioare 1.

1 Rev. Studii", 1960, nr. 1, p. 233-234,1962, nr. 2, p. 525.

disponibili in

si

8i,

S.

p

www.dacoromanica.ro

1470 INSEMNARI 22

Amintim, pentru facilitarea cercetArii,planul sect iilor si subsectiilor : A. Stiinteauxiliare si ajutatoare (epigrafie, paleografie,diplomatica, metodologie, genealogic, numis-matica, iconografie, gcografie, etnografie,arhive, biblioteci, muzee) ; B. Opere cu carac-ter general (istoria istoriografiei, istoria uni-versal*, economics si socials, istoria culturiietc.); C. Preistorie (originea popoarelor eu-ropene etc.); D. Istorie anticA (antichitateaIn general, orientul antic, istoria greacA sielenistica, istoria crestinismului); E. Evulmedin (secolele V XV, izvoare, istoria

Italiei, a Bizantului, a Islamului); F. Istoriemoderns (secolul al XV-lea 1914, relatii in-ternationale, invent'', descoperiri, istoria colo-niilor, istoria Italiei, istoria doctrinelor poli-tice, economice si sociale, istoria dreptului);G. Istorie contemporana (1914-1960, memo-rii si documente, primul si al doilea razboimondial, istoria culturii).

Redactia este semnatA de Raffaele Delve-deri, Gastone Manacorda si Luigi Moretti-

A.!.

Rubrica de insemnari a lost Intocmitd de :0. Matichescu, L. Marcu, S. Columbeanu, Fl. Constantiniu, A. ConstantinescuTr. Ionescu-Niscov, Eugen Sthnescu, L. Demeny, S. Papacostea, N. Ghinea,C. Buse, M. Popa, E. Frances, Gh. Zbuchea, C. Nicolescu,l A. Ioachim.

www.dacoromanica.ro

STUDIIREVISTA DE ISTORIE

INDEX ALF ABETICANUL XVI, 1963

Nr. Pag.

-STOICA, CHIVU, A 30-a aniversare a eroicelor lupte din februarie 1933 . 1 515 ani de activitate a Academiei Republicii Populare Romine 3 533

ISTORIOGRAFIE

MACIU, VASILE, Activitatea istoriografica a lui B. P. Hasdeu 5 1021STEFANESCU, $T., Conceptia si metoda istorica a lui Dimitre Onciul

(1856 1923) 6 1237

STUDII

Islorie medic

BARBAT, AL., Dezvoltarca $i decaderea ultimei grupari de negustori de inter-mediere ai Brasovului in sec. at XIX-lea 4 921

BOLDUR, A. V., Cronica slavo-moldoveneasca din cuprinsul letopisei ruseVoskresenski 5 1099

CAMARIANO, NESTOR, Tudor Vladimirescu In lumina unor documente dinArhivele din Viena 3 643

CANDEA, VIRGIL, Semnificatia politics a unui act de cultura feudala . . . 3 651CIHODARU, C., Precizari necesare in legatura cu datarea valului de piatril din

Dobrogea insemnarile toparhului bizantin 5 1123CONSTANTINESCU, R., Aspecte ale reflectarii societatii feudale in Cintecul lui

Roland 3 565CONSTANTINIU, FL., Un project rominesc de coalitie antiotomana din ultimul

sfert al sec. al XVI-lea 3 673CRONT, GH., Exabiblul lui Armenopol 4 817DEMENY, L., Cu privire la caracterul rascoalei din 1655 in Tara Romineasca . . 2 307DEMENY-MESKOVA, LIDIA, Despre participarea rominilor in oastea cazaceasca

a lui Bogdan Hmelnitki 6 1381

GOLDENBERG, S., Italieni raguzani in viata economics a Transilvaniei insec. al XVI-lea 3 591

GUNDISCH, GUSTAV, Cu privire la relatiile lui Vlad Tepe§ cu Transilvania Inanii 1456-1458 3 681

MIHORDEA, V., Politica lui. Nicolae Mavrogheni fats de taranime 6 1325MIOC, DAMASCHIN, Date not cu privire la Macarie tipograful 2 429MIOC D. si N. STOICESCU, Masurile medievale de capacitate din Tara Romi-

neasca 6 1351OLTEANU, $T., Cercetari cu privire la geneza oralelor medievale din Tara Romi-

neasca 6 1255

. . . . . . . . . . .

. ........ . . . . ..... . . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . ....... . . . . . . . .

. . . ........... . ...... .. . . ........ . . . .

www.dacoromanica.ro

1472 INDEX ALFABETIC

PALL, FR., Interventia lui Iancu de Hunedoara In Tara RomIneasca si Moldova

Nr.

2

Pair.

in anii 1447-1448 5 1049STO10ESCU, N., Despre aprovizionarea cu apa a oralului Bucuresti pins la juma-

tatea sec. al XIX-lea 4 903TOTOIU, GEORGETA, Rolul logofatului Ivan Norocea In viata politica a tarilor

romtne In a doua jumatate a sec. al XVI-lea 2 409

Istorie moderna

BODEA, CORNELIA $i PAUL CERNOVODEANU, Materiale noi pentru biogra-fia lui Nicolae Balcescu (II) 2 373

BOICU, L., Despre structura socials a orasului moldovenesc la mijlocul sec. alXIX-lea 2 281

CR1STACHE-PANAIT, IOANA, Unele probleme privind situatia din Bucurestidupa 13 septembrie 1848 4 887

CURTICAPEANU, V., Documente noi despre Ariton Pescariu, luptator revo-lutionar om de culturd (1890-1920) 2 357

FELEA, I., 70 de ani de la crearea P.S.D.M.R 5 1035HUREZEANU, D., Pozitia miscarli muncitoresti fats de problema agrara gi lupta

de clasd a tfirdnimii intre 1907 $i 1917 4 783IOSA, M. $i AN. IORDACHE, Noi date documentare In legiitura cu greva generalS

de la Galati din iunie 1907 5 1091POPESCU, N., 60 de ani de la Congresul at II-lea al P.M.S.D.R. 4 805STAN, A., Incercfiri de organizare a unei rezistente armate in timpul revolutiei

muntene de la 1848 3 621TOTH, ALEXANDRU, Inceputurile exploatArii cArbunelui din Valea Jiului

dezvoltarea acesteia pins la sfIrsitul sec. al XIX-lea 6 1299VELICHI, CONSTANTIN N., Relatiile romino-turce fn perioada februarie-iulie

1866. Infiintarea Comitetului Central Secret Bulgar de la Bucuresti lega-turtle acestuia cu guvernul romin 4 843

Istorie conternporanti

ADANILOAIE, N. si I. DIRDALA, Actiuni tiirfinesti In Bucovina In perioada apli-cilrii reformei agrare din 1921 4 869

BARBULESCU, C., Actul revolutionar al nationalizarii principalelor mijloace deproductie In R.P. Romind 11 iunie 1948 3 541

CONSTANTINESCU-IASI, P., Insemnatatea istorica a eroicelor lupte ale munci-torilor ceferisti petrolisti din ianuariefebruarie 1933 1 19

GEORGESCU, ELENA, Din activitatea antifascists a Grupului AvocatilorDemoerati" (1935 1937) 6 1215

GEORGESCU, TITU, Insemnatatea eroicelor lupte ale muncitorilor ceferiltipetrolilti pentru Intarirea legaturilor P.C.R. cu masele In vederea mobilizariifor Impotriva fascizarii Romlniei 1 137

IONESCU, V. G., Actiuni ale clasei muncitoare In a doua jumatate a anului 1932 1 73IONITA, GH. I., Lupta maselor muncitoare conduse de P.C.R. Impotriva prega-

tirilor de razboi In anii ce au urmat luptelor din 1933 1 165LIVEANU, V., In legatura cu activitatea P.C.R. In rindurile somerilor In preajma

luptelor din ianuarie-februarie 1933 2 255MANGUT, E., Frontul Unic Muncitoresc, temelia reorganizSrii miscgrii sindicale

dupa 23 August 1944 5 1073OPREA, I. M., Aspecte ale politicii antinationale antipopulare promovate de

burghezia si mosierimea romina In perioada crizei economice (1929-1933) 1 45PUIA, I., Durata excesivd a zilei de munca In industria Rominiei Intre anii

1934 1940 2 339RUSENESCU, M., Ecoul luptelor din 1933 in presa legala a vremii 1 109

gi

si

. . . . ....... . . . ..... . . .

. . . .

si

. . . . . .

gi

. . . .

. . . . .

www.dacoromanica.ro

3 INDEX ALFABETIC

STANESCU, M. C. §i V. I. MOCANU, Din lupta antifascists a oamenilor muncii

1gr.

1473

Pas.

din regiunea Brasov sub conducerea P.C.R. intre anti 1941 si 1944 . . 6 1283TUTU, D., V. ALEXANDRESCU si 1. CEAU$ESCU, Contributia luptei cefe-

ristilor si petrolistilor din ianuarie februarie 1933 la frinarea procesuluide militarizare a %Aril 1 95

STUDII DOCUMENTARE

BERINDEI, DAN, Istoriografia italiana din ultimii ani si problemele etapei finalea Risorgimentului 4 943

CERNOVODEANU, P., IOANA si P. 1. PANAIT, Cercetarea istoriei orasuluiBucuresti In anii puterii populare 5 1137

MOISUC, VIORICA, Memorialistica burgheza occidentalA recentA despre unelemomente ale istoriei diplomatice dintre cele doua rilzboaie mondiale

(Locarno si Munchen) 6 1397OLTEANU, $T., Problema genezei orasului medieval in lucrAri recent aparute In

tarile vecine 3 697STANESCU, EUGEN, Cercetarile de istorie universalA in Republica Democratfs

Germans 2 441

VIATA STI1NTIFICA

BUSE, C., Sedinta Catedrei de istorie universalA a Facultatii de istorie din Bucu-resti 3 705

BUSE, C. si GH. ZBUCHEA, Sesiunea stiintifica a cadrelor didactice de la Facul-tatea de istorie din Bucuresti (3-6 iunie 1963) 4 951

GALIN, I., Muzeul Procesul luptatorilor ceferisti si petrolisti din iunieiulie 1934de la Craiova 1 201

CAZANISTEANU, C. si P. PANAIT, Expozitia permanents Lupta revolutionarya proletariatului din regiunea Ploiesti 1 198

CONDURACHI, EM. si EUGEN STANESCU, Conferinta internationals{ de studiisud-est europene de la Munchen (noiembrie 1962) 2 449

CONDURACHI, EM. si EUGEN STANESCU, Reuniunea Comitetului AsociatielInternationale de studii bizantine (Atena aprilie 1963) 3 703

COPOIU, N., Congresul al III-lea de istorie a rezistentei europene (Karlovy-Vari,2-4 septembrie 1963) 6 1411

FLORESCU, R., Sesiunea de comunicari a Directiel Monumentelor Istorice . . 2 455FOTINO, CORALIA, Expozitia 30 de ani de la eroicele lupte ale muncitorilor

ceferisti si petrolisti 1 193LAZEA, E., Colocviul international de demografie istorica de la Liege (Belgia) . 5 1153NICOLESCU, C., Muzeul Scheilor din Brasov 2 457NICOLESCU, CORINA, Istoria feudalismului timpuriu in muzeele din Transil-

vania 6 1416OPRESCU, P., Sesiunea generals a Academiei R P R 2 451OPRESCU, P., Sedinta festiva' cu prilejul aniversarii a 15 ani de existents a

Academiei R.P.R 5 1151PANAIT, P. I. si C. CAZANISTEANU, Muzee de istorie in regiunea Ploiesti . . 4 955PASCU, $T., CAlatorie de studii in R.S. Cehoslovaca 6 1420

Alegerea de not membri ai Academiel R P R 2 453Analiza activitatii stiintifice a Institutu/ui de istorie din Bucuresti pe anul1962 2 453

. .

. .

www.dacoromanica.ro

1474 INDEX ALPABETIC 4

Nr. rag.

Cronica 2 458Cronica . 3 706Cronica 4 960Cronica 5 1155Cronica 6 1422Disertatii 4 959Sesiunea stiintifica do arheologic medievala (Iasi, 28 mai-3 iunie 1963) 4 954

RECENZII

BERINDEI, DAN si TRAIAN MUTACU, Aspecte militate ale rascoalei popularedin 1821, Bucuresti, Edit. milliard a M.F.A., 1962, 225 p. + 9 pl. (VladGeorgescu) 6 1423

BRUHAT, JEAN, JEAN DAUTRY si EMILE TERSEN, Comuna din 1871,Bueuresti, Edit. politica, 1962, 371 p. (Gh. Cristea) 3 720

CRITOBUL DIN IMBROS, Din domnia lui Mahomed al II-lea. Anii 1451-1467,editie de Vasile Grecu, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1963, 379 p. (Gh.Cron() 6 1427

GEORGESCU, TITU, De la greva generals la crearea P.C.R., Bucuresti, Edit.stiintifica, 1962, 136 p. (I. Apostol) 1 231

GORIANOV, B. T., IloagueunaanTiificanit tpeoxicamiam, Moscova, Edit. Acad.de $tiinte a U.R.S.S., 1962, 502 p. (Fl. Constanliniu) 5 1167

IAKOVLEV, N. N., Honei luma mc.ropna C.111.A. 1917-1960, Moscova, Edit. deliteraturil social - economics, 1961, 624 p. (N. Nicolescu) 4 978

LAMBREV, KIRIL, Hamann na pa6oTinviecnaTo np4ecnormatato Aminte-nue B B-barap an 1878-1891 anceputurile miscarii muncitoresti si sin-dicale in Bulgaria 1878-1891, Sofia, Edit. Acad. de stiinte Bulgare,1960, 224 p. (I. Babici) 2 464

MARSINA, RICHARD si MICHAL KUSiK, Urbare feudalnych panstiev na Slo-vensku (Urbariile domeniilor feudale din Slovacia), Bratislava, Edit. Acad.slovace de sLiinte, I, 1959 (sec. XVI), 572 p. ; II, 1959 (sec. XVII), 595 p.(Tr. Ionescu-Niscov) 3 726

PROTOPSALTIS, EMANUIL G., 'Iyvi-rto; 1171TponoXE-r% 05yypopXxx:occ (17661828). I. Btoypsccpix (Ignatie, mitropolit al Ungrovlahiei (1766-1828).I. Biografie), Atena, 1959, X + 295 p. (N. Camariano) 3 729

RUTSTEIN, F. A., Mentgrrapognue OTHOIllellilff B Home XIX nexa,Moscova-Leningrad, Edit. Acad. de *Uinta a U.R.S.S., 1960, 705 p.(Gh. Cazan) 6 1430

STAVRIANOS, L. S., The Balkans since 1453, Holt, Rinehart and Winston,New York, XXII + 970 p. (R. Constantinescu) 5 1170

SURPAT, GH., Pauperi7area clasci muncitoare din Rominia burghezo-mosie-teased' Intre cele cloud razboaie mondiale, Bucuresti, Edit. stiintifica, 1962,300 p. (M. Horovitz) 1 224

VACALOPOULOS, APOSTOLOS E., Ìcvropiot Tou vetid ianytap.oil 'Apx6c xcd,81.vopcp(Lcrs) Too (Istoria neoelenismului. tnceputurile si formarea sa), Salo-nic, vol. I, 1961, 349 p. (Olga Cicanci) 6 1434

. Cronicarii munteni. Edliie Ingrijita de Mihail Gregorian. Studiu introductivde Eugen Stanescu, vol. III, Bucuresti, E.P.L., 1961, CXXXII+1104 p.+ 8 f. planse (.5teran Pascu) 2 461

* Din istoria luptelor greviste ale proletariatului din Rominia, vol. II, Bucu-resti, Edit. politica, 1962, 256 p. (M. losa) 1 219

. Documente privind istoria Rominiei. Colectia Eudoxiu de Hurmuzaki (serianoun), vol. 1. Rapoarte consulate ruse (1770-1796) din Arhiva PoliticaExterns a Rusiei", Moscova. Sub Ingrijirea acad. A. Otetea, Bucuresti, Edit.Academiei R.P.R., 1962, 811 p. (C. .erban) 5 1157

, Documente privind istoria Rominiei. Rascoala din 1821 (Izvoare narative),vol. V, Bucuresti, Edit. Academiei R.P.R., 1962, 626 p. Redactor resp. acad.A. Otetea (loana Constantinescu) 4 969

.

........... ...

. . . . . . . . . . . . . . . . ...... ...... .

. ........ ...... . ..... . .

.

.

www.dacoromanica.ro

5 INDEX ALFASETIC

Historia Slaska, tom. I, vol. 1-2, Wroclaw, 1960, 1961, 625 si 488 p.

Nr.

1475

Pig.

(P. P. Panaitescu) 2 469Istoria Rominiei, vol. II, Bucuresti, Edit. Academiei R.P.R., 1962, XLII1158 p. + XX pl. (Radu Manolescu) 3 709Iipxmxrsa 6ypHsya3mix nongennxit

(Hognuropnn Poccnn. 3rroxa

JI.4aeoga-

,nnama. C6opHai crameil pegangneft B. III. Hamyro, B. tle-penmnia, M. M. IIITpanre), Moscova, Edit. Acad. de stiinte a U.R.S.S.,1962, 430 p. (A. Lazea) 4 973Miscarea muncitoreasca din tarile capitaliste, Bucuresti, Edit. politick 1962,464 p. (traducere din 1. rusa) (I. Chiper) 1 234Studii si materiale de istorie contemporana, vol. II, Bucuresti, Edit. Acade-miei R.P.R., 1962, 503 p. (V. G. lonescu) 4 963The new Cambridge Modern History. Volume V, The ascendancy of France1648-1688. Edited by F. L. Carsted Cambridge, University Press, 1961,XXV + 631 p. (P. Simionescu)

najnowszych dziejow Polski 1939-1947 (Din istoria contemporana a2 473

Poloniei 1939-1947). Panstwawe zaklady wydawnictw szkolnych, Varso-via, 1963, 452 p. (M. Moldoveanu) 5 1161

REVISTA REVISTELOR

kniversarea a 30 de ani de la eroicele lupte ale ceferistilor st petrolistilordin ianuarie -februarie 1933 In presa sf publicatiile din lard sf In str5inatate(Al. Por(eanu) 1 203CeskoslovenskSi &asopis historiW (Revista cehoslovaca de istorie), Praga,X, nr. 1-6, 1962 (Tr. lonescu-Niscov) 4 983'Errerlk Èroct.pc:occ Buccwn.viiiv EnouSiLv (Anuarul Socientii de studiibizantine) Atcna, Tip. Myrtiadis, XXVII (1957), XXVIII (1958), XXIX(1959), XXX (1960-1961). (Gh. Cron() 2 494Huropntiecnn Ilperner, revisth a Institutului de istorie de pe ltrigaAcademia Bulgara de Stiinte, Sofia, 1961, nr. 1-6, 778 p. si 1962,nr. 1-6, 760 p. (Constantin N. Velichi) 6 1445lIcTopnn CCCP", Acad. de Still* a U.R.S.S., Institutul de Istorie,Moscova, nr. 1-6, 1962 (Al. Vianu) 2 486Kwartalnik historyczny" (Revista trimestrialii de istorie), LXIX (1962)nr. 1-4, Varsovia, Edit. stiintifica de Stat, 1962, 1021 p. (Hie Corfus) . . 3 733Honan x nonethilarr neTopmn", Acad. de Stiinte a U.R.S.S., Institutulde istorie, Moscova, 1961, nr. 1-6, 1160 p.; 1962, nr. 1-6, 1135 p.(D. Hurezeanu) 6 1939Probleme economice", nr. 2, an. XVI, 1963 (Gr. Chiri(0) 1 213

. Revue historique", Paris, LXXXV-LXXXVI (1961-1962) (P. Simio-nescu) 4 987,. Studii si cercetari stiintifice". Istorie, Academia R.P.R., Filiala Iasi, an.X, fasc. 1-2, 1959 ; an. XI, fasc. 1 -2, 1960 ; an. XII, fasc. 1 -2, 1961 ; an.XIII, fasc. 1-2, 1962 (Al. Vasile) 2 477

. Studi storici", Roma, nr. 1-4, an. II, 1961 (N. Stoicescu si Ana loachim) 3 744The English Historical Review", Ed. Longmans, vol. LXXVII, 1962,nr. 302-305 (S. Columbeanu) 5 1185,Becrriun Hennurpancnoro YennepcwreTa", stria istorie, nr. 1 4,

1961, nr. 1-4, 1962 (C. Buse) 3 740Bonpocm lIcToplin", nr. 1-12, 1962 (N. Copoiu) 5 1177

Zeitschrift fiir Geschichtswissenschaft", Berlin, Mitten & Loening, an. X(1962), nr. 1-8 (L. Marcu) 5 1181

7.

,

.

, +

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

1476 INDEX ALFABETIC 6

Nr. Pag.

INSEMNARI

Istoria Rom(niei

BOTEZAN, LIVIU, Problema agrarA In dezbaterile parlamentare din Romtnia Inanul 1862, Studia Universitatis Babes-Bolyai", series IV, fasciculus 1,1961, Historia, Cluj, p. 107-138 (E. Negru(i-Munteanu) 5 1194

CIHODARU, C., Observatli critice asupra Insemnarilor toparhului bizantin",Studii si cercet5ri stiintifice", seria istorie, an. XII, fast. 2, Iasi, 1961,p. 259-271 (P. Diaconu) 2 501

DEAC, A., GH. MATE', Miscarea de solidaritate internationalA cu luptele eroiceale ceferistilor si petrolistilor din 1933, Analele Institutului de istorie apartidului de pe lInga C.C. al P.M.R.", nr. 1, an. IX, 1963, p. 35-50(I. Apostol) 1 244

FLORESCU, G. G., Nicolae BSlcescu et la Porte ottomane. Contribution A l'etudedes relations entre les pays roumains et l'Empire ottoman, In Studia etacta orientalia", IV, 1962, p. 45-67 (L. Marcu) 6 1453

IANCOVICI, L., Interventia organelor de stat In raporturile dintre clacasiproprictari to perioada aplicarii Regulamentului Organic In Tara Roml-neascA (1832-1834), In Analele UniversitAtii Bucuresti", seriasociale, Istorie, X (1961), vol. 20, p. 53-72 (S. Columbeanu) 6 1454

IONITA, GH., M. C. STANESCU, M. COVACI, Actiuni de solidarizare alemaselor muncitoare din RomInia cu eroicele lupte ale muncitorilor ceferistisi petrolisti din ianuariefebruarie 1933, Analele Institutului de istoriea partidului de pe 11110 C.C. al P.M.R., nr. 1, an. IX, 1963, p. 19-34(I. Apostol) 1 242

POPA, VICTOR, Problema invoielilor agricole din Tara Romlneasca si MoldovaIn perioada dintre 1848-1864, Studia Universitatis Babes-Bolyai", seriesIV, fasciculus 1, 1961, Historia, Cluj, p. 91-106 (E. Negru(i-Munteanu) 4 995

SEBESTYEN, Gil., V. SEBESTYEN, Arhitectura Renasterii to Transilvania,Bucuresti, 1963, 251 p. + 65 fig. + 56 pl. (C. Nicolescu) 3 753

STOICA, GHEORGHE, Luptele din februarie 1933, o cotitura to miscarea munci-toreascA din RomInia, Lupta de clasa" nr. 1, seria a V-a, an. XLIII, 1963,p. 3-17 (Gr. Chiri(d) 1 241

$ULMAN, E., Pyeciio-mongaButoe 6oesoe cogppReemuo (1735-1739 r. r.) subredactia lui N. A. Mohov, Ed. Stiinta", Acad. de 5tiinte a R.S.S. Moldo-venesti, ChisinAu, 1962, 65 p. (C. &rban) 2 502

TUTU!, GH. si M. POPA, Hohenzollernii In Romtnia, Bucuresti, Edit. politica,1962, 96 p. (I. Apostol) 5 11P3Albumul Momente din istoria Partidului Muncitoresc RomIn, Bucuresti,Edit. politicA. 1963 (I. Apostol) 1 245Uzinele Resita In anii constructiei socialiste, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R.,1963, 528 p. (0. Matichescu) 6 1451

Istorie universald

BACIVAROV, MIHAIL, MnporaeX(IT as Ap. Hemp Eepom (Conceptia desprelume a dr. Petru Beron), Varna, 1961, 206 p. (S. Iancovici) 4 999

BRETT, S. REED, The Stuart Century 1603-1714, London, Toronto, Wellington,Sydney, 1961, 452 p. (S. Columbeanu) 4 1007

BUBULIDIS, FEDONAS K., Tee Iirtypdct.y.cerct Tou MovrOcc(ou A041 (Epigra-mele lui Matheas Devaris), Extras din 'ErmaTti.tovexi, DrevoiSoc Tijc(Dt.loaoptxijg Exok7K Toil 'ANviv Tou gToug 1961-1962,Atena, 1962, p. 387-411 (0. Cicanci) 3 761

DATNER, SZYMON, KAZIMIERZ LESZCZYNSKI, Zbrodnie okupanta hitler-owskiego na ludnosci cywilnej w czasie powstania Warszawskiego w 1944roku (w documentach). (Crimele ocupantilor hitleristi Impotriva populatiei

si

$tiinte

IlavercLaT-0.iou

..... . .

..... . . .

,

. . .

. . . . . . . ....

www.dacoromanica.ro

7 INDEX ALFABETIC

civile In timpul rfiscoalei din Varsovia din anul 1944 In documente),Warszawa, Wydawnictwo Ministerstwa Obrony Narodowej, 1962, Wydanie

Nr.

1477

Pag.

I, 443 p. (M. Moldoveanu) 2 507FAYET, JOSEPH, La Revolution francaise et la science 1789-1795, Paris,

Marcel Riviere, 1960, 498 p. (S. Columbeanu) 5 1201ERLANGER, PHILIPPE, La vie quotidienne sous Henry IV, Paris, Hachette,

1958, 256 p. (S. Columbeanu) 2 513FEKETE, LAJOS, Egy videki Ulla& tir otthona a XVI szazariban (Cdminul unui

senior turc din provincie In sec. XVI), Extras din M.T.A. Nyelv es irodalomtudomanyi osztOlyanak Kozlemenyei" (Comunic5rile Sectiei delimbs gi literaturd a Academiei Maghiare de Siinte), vol. XV, nr. 1-2,p. 87-106 (T. Toloiu) 3 759

GANSHOF, FRANcOIS L., Recherche sur le lien juridique qui unissait les chefsde la premiere Croisade b l'empereur byzantin, In Memoires et documentspublies par la Societe d'histoire et d'areheologie de Geneve", t. XL (Melan-ges Paul E. Martin, 1961, p. 48-63) (F. Constantiniu) 5 1200

GOLOBUTKI, V., Ann.nomaTngecnan acTopnii ocno6ogrreablioft BOitrIbIytipamicaoro napolta 1648-1654 rr., Kiev, Edit. de stat pt. literatuipoliticd, 1962, 360 p. (S. lancovici) 4 997

HEERS, JAC QUES, Genes au XVe siècle. Activite economique et problemessociaux, Ecole pratique des Hautes etudes VIe section.Centre de rechercheshistoriques, Paris, 1961, S.E.V.P.E.N., 741 p. (C. Serhan) 2 516

HOLOTIK, L., Memorandum slovenskeho neiroda z roku 1861 (Memorandumulpoporului slovac din anul 1861), In HistorickY easopis", Bratislava, XI,1968, nr. 1, p. 3-30 (Tr. lonescu-Niqcov) 5 1197

HOROSKEVICI, A. L., Topronan Beannoro floaropoga c Hpn6aaTimott3anaguott ErMonott B XIV XV aexax, Moscova, Edit. Acad. destiinte a U.R.S.S., Institutul de istorie, 1963, 365 p. (A. Constantinescu) 6 1456

JELAVICH, BARBARA, Russia and Greece during the Regency of King Othon.1832-1835. Russian documents on the first years of Greeck Independence,Thessalonic, 1962, 155 p. -I- 4 pl. (D. Berindei) 4 1002

KOSTANDOPOULOS, T. A., 'Av8pbx6 Ply6nouXoc 6 TroAr.v.x6q-6 xot.vcovicsTil56 F,Lxvovilc (Andreas Rigopoulos omul politic, socialistul, inte-

lectualul), extras din IleXonovv-icaccxil reporoxpvti Atena, 1960, p. 239-243(Olga Cicanci) 2 510

KLIBANOV, A. I., PeeDopmannotmue gnuntemin B Poem' B XIV nepnoltnortomtne XVI B.B. Moscova, Edit. Acad. de $tiinte a U.R.S.S., 1960,410 p. (A. Constantinescu) 4 997

KNOS, BORJE, Une version arecque de l'histoire du faux Demetrius, tzar de laRussie, Extras din AeXTiov TIl kropt.xiic xocE 10voXoyticijc 'EvapetacEXAckSog, vol. XVI (1962), p. 223-226 (Gh. Croft)

KOLIAS, GHEORGHE, 'Ern,crroXil ucTporroAbrou Lp.o0iou 7spk rOv Hcbsocv5 1196

Hiov E' (1572) (Scrisoare a mitropolitului Timotei cdtre papa Pius V(1572). Text comentarii), Extras din 'Etc Mvilp.)% K. I. ApAv.rov, Atena,1960, p. 391-411 + p. 412 facsimile (A. Camariano Cioranu) 4 1004

MANFRED, A. Z., Ogeptin HcTopna cl) p a H IA int XVIII XX BB. C6opuutccTameit, Moscova, Edit. Acad. de Stiinte a U.R.S.S., 1961, 616 p.(A. Lazea) 2 510

MASSIN, JEAN, Marat (Paris), 1960, 302 (-306) p. (S. Columbeanu) 4 1005MILSKAIA, L. T., Otteptat 113 ncTopan ilepemot B HaTaBOBBH XXII neu0B,

Moscova, Edit. Acad. de Stiinte a U.R.S.S., 1962, Academia de $tiinte aU.R.S.S. Institutul de istorie (R. Constantinescu) 4 1008

OZOLIN, A. I., Ha vicTopan rycwrcuoro penomottnotthoro gisnmetum, Sara-tov, Edit. Universitdtii din Saratov, 1962, 304 p. (L. Demeny) . . . 6 1460

PODIAPOLSKAIA, E. P., Bocc.ranne Bynamtua 1707-1709, Moscova, Edit.Acad. de Stiinte a U.R.S.S., 1962, 213 p. 1 h. + 1 pl. (C. Serban) . . 5 1195

RADOVSKI, M. I., Awrnox KauTemnp B HeTep6yprctian Amagebtan Hayx,Mos-cova-Leningrad, Edit. Acad. de still* a U.R.S.S., 1959, 113 p. (S. lancovici) 2 503

it

sijS

. ........ . . . . . . . . . .

. . . . . .

3

. . . . . . ........ . . . .

. . . .

ens

. . . . .

..........................................

+

www.dacoromanica.ro


Nr. Pag.

SEMIRIAGA, M. I., BTopan mnponan Bonita H nponeTapcntiti nwrepnanno-nantiam, Edit. Ministerului Apar Aril al U.R.S.S., 1962, 216 p. (C. Buse) 3 757

SPASSKI, I. G., Pyccnan moneTnan cricTema. kIcTopitieo-nymncmaTiviecittalogepn, Leningrad, Edit. Ermitaj, 1962, 220 p. (A. Constantinescu) . . 3 756

STENTON, SIR FRANK, The first century of english feudalism (1066-1166),Oxford, Clarendon Press, 1961 (XII -I- 312 p.) (R. Constantinescu) . . . 3 766

TRUHANOVSKI, V. G., BHCIIIRMI nonratina MIMI Ha nepnom aTaneo61gero FC pmaHca Ranwranuama (1918-1939), Moscova, Edit. I.M.O.,1962, 400 p. (A. Lazea) 3 765

VAUSSARD, MAURICE, La vie quotidienne en Italie au XVIIIe siècle (Paris),Hachette, 1959, 252 p. (S. Columbeanu) 3 764

VRANUSI, LEANDRU, Tx ivix3orcc ciiropm.coveit.mrcz ToS Otat.xoi; 'Aelvmaiouonou (M,moriile inedite ale etcristului Atanasie Xodilos), extras din

IIptcnxci TES Axc434./.Exc 'AOlviiiv", vol. XXXVII (1962), p. 287-300(N. Ghinea) 6 1462

WERNER, E., Nachrichten fiber Spatmittelalterliche Katzer, aus tschechoslova-kischen Archiven und Bibliotheken. Beilage zur Wissenschaftlichen Zeit-schrift der Karl Marx Universitat. Leipzig. Gesellschafts- und Sprachwis-senschaftliche Reihe, 12 Jalulang, 1963, Heft I, Leipzig, 1963, 65 p.(E. Stanescu) 6 1461

4AHAROV, M., 0 coneTcnom BOeHHOM ncnyccTrie B 6nTne nog Hypctiom,In Boeinto-ucToputtecunti ntypnan" V (1963), nr. 6, p. 15-25 ; nr. 7,

p. 11-20 (F. Constantiniu) 6 1455A Magyar Tudomanyos Akademia. Dunantdli Tudomanyos Intdzete :Ertekezesek" 1960 (Institutul de stiinte Transdanubian al Academic!Maghiare de Stiinte : Studii", 1960), Budapesta, 1961, 388 p. (I. Totoiu) 2 508Atti del XXXIX Congresso di Storia del Risorgimento Italiano, Roma,1961, 585 p. (A. Ioachim) 2 515Die Berichte der Generalprokuratoren des Dcutschen Ordens an der Kurie,Bd. I-II Gottigen, Vandenhoeck und Rupprecht 1960, 1961 ; I. Band : DieGeschichte der Generalprokuratoren von den Anfangen bis 1403, bear-beitet von Kurt Forstreuter, 431 p. -I- 5 pl ; II Band : Peter von Wormidt(1403-1419), bearbeitet von Hans Koeppen, 675 p. (Veraffentlichungender Nieder sachsischen Archiwerwaltung, 12, 13) ($. Papacostea) . . . 6 1461gottymewna no licToptin rpaingancnux Bonn no 1:Dpaintnit 1561-1563rr., Moscova -Leningrad, Edit. Acad. de stiinte a U.R.S.S., 1962, 364 p.(L. Demeny) 3 761

,,,,Tronymeirria no ituropint iitieumett HOJIHTIIIM (Dpatintin 1547-1548,sub redactia lui A. D. Liublinskaia, Moscova -Leningrad, Edit. Acad.de stiinte a U.R.S.S. 1963, 503 p. (L. Demeny) 4 10064:1>paugyacuutt enterommx - 1961, Moscova, Acad. de stiinte a U.R.S.S.,1962, 535 p. (C. Buse si M. Popa) 6 1463Matricularum Regni Poloniae. Summaria excussis codicibus, qui in Charto-phylacio Maximo Varsoviensi asservantur. Contexuerunt Josephus Plocha,Antonius Rybarski, Irena Sulkowska, moderante .Tacobo Sawicki. Pars V :Sigismundi Augusti regis tempora complectens (1548-1572). Volumen 2.Acta Vicecancellariorum 1548-1572, Varszawa, Panstwowe WydawnictwoNaukowe, 1961, XVI + 386 p. (Directio Generalis Archivorum Status)($. Papacostea) 5 1198Maximilien Robespierre. 1758-1794. Prefata de Georges Lefebvre, subIngrijirea lui Walter Markov, Berlin, Mitten und Loening, 1961, 606 p. siun portret (I. Valasoglu) 2 512Monumenta Germaniae Historica. Scriptores rerum germanicarum. Novaseries, tomus XI, Jakob Unrest, ostereichische Chronik. Weimar, H. BOhlau,1957, 369 p. (E. Stdnescu) 6 1458Ocno6oingenne Boaraprin OT Typennoro lira, T. I. Ocno6oguTenbnan6oph6a toituulx caatinn x Poccran. 1875-1877, Moscova, Edit. Acad. de§tiinte a U.R.S S., 1961, 714 p. (A. Constantinescu) 3 758

..... . . . .

............................

.

. ,

. . . . . . . . . .

.

.

.

. . . . . . . . ..... . . . . . . .

www.dacoromanica.ro


Ilacbma g 6ymaru umuepaTopa IleTpa Begnuoro, vol. 11, fascicula 1(ianuarie 12 lune 1711), Moscova, 1962, 605 p. Acad. de still* a U.R.S.S.,

Nr. Pea.

Institutul de istorie (C. .erban) 3 755Sbornik filosoficke faculty brnenske university (Colectia de studii a facul-ta(ii de filozofie de la Universitatea din Brno), seria Istorie", X, 1961,568 p. (Tr. lonescu-Niscov) 4 1001Slownik lacini sredniowiecznej w Polsce (Dictionarul limbii latine medievaledin Polonia), torn. I, fascicolele 1-8 (literele AB), Wroclaw CracoviaVarsovia, 1953-1958, 1214 p. (I. Corfus) 2 505Slownik staropolski (Dic(.ionarul limbii vechi polone), torn. I III (fast. 17),Wroclaw Cracovia Varsovia, 1953-1961, 1315 p. (I. Corfus) . . . . 4 999CTaginiTe 6op6u Ha pa6oTHwiecHaTa Haaca B Rharapurt (Luptele gre-viste ale clasei muncitoare din Bulgaria), Sofia, 1960, 606 p.(/. Babici) 2 504The Causes of the American Civil War, sub Ingrijirea lui Edwin C. Rozw enc,Boston, 1961, 233 p. (S. Columbeanu) 6 1465Typcfm xanopu as ajgyTeTBoTo x apamuurnoTo BO MaHegonllja (16501700) (Izvoare turcelti privind miscarea de haiduci aramii In Ma-cedonia). Institutul de istorie nationals, Scopie, 1961, 140 p. (S. lancovici) 5 1199Vznik a poeatky slovanu (Originea Inceputurile slavilor), Institutul slayde pe linga Academia cehoslovaca de stiinte, Praga, Edit. Acad. Cehoslo-vace, 1963, IV, 478 p. (Tr. Ionescu-Niscov) 6 1457Wojskowy Instytut Historyczny. Z dziejew ludowej obrannosci Polski(Institutul Militar de istorie. Din istoria capacitfitii de aparare popular6 aPoloniei), Warszawa, Wydawnictwo Ministerstwa Obrony Narodowej, 1961,64 p. (M. Moldoveanu) 3 760

Bizantinologie

ANDREEV, MIHAIL, 1.43 droit romain et l'Eclogue slave (Quelques considerationssur les &arts de l'Eclogue slave du droit romain). Estratto dal volume :Bartolo da Sassoferrato. Studi e documenti per it VI centenario, Milano,1961, p. 109-129 (Gk. Cronf) 3 768

BAKALOPOULOS, A., Les limites de l'empire byzantin depuis la fin du XIVesiècle jusqu'a sa chute (1453), Byzantinische Zeitschrift", 55 (1962), Heft I,p. 56-65 (E. Frances) 4 1010

BUBULIDIS, F. K., IloanoypoupocZ. 01 x.d2t.xc; KoXti3Ec (Paleografice.Codicii colec(iei Alex. Kolivas). Extras din vol. 65 al revistei Atena",Tipografia Mirtiadis, Atena, 1961, p. 243-248 (Gh. Cronf) 4 1010

CYDONES, DEMETRIUS, Correspondance, publiee par Raymond J. Loenertz,Citta dal Vaticano, 1-1956 (XVI + 219 p.), 11-1960 (XXIV + 496 p.)(Gh. Cronf) 2 518

DOLGER, FRANZ, Regesten der Kaiserurkunden des ostromischen Reiches,4. Teil, Miinchen, 1960, XXX 165 p. Cronf) 2 519

FERLUGA, J., La ligesse dans l'Empire byzantin, 36opluth pagona Bilaaunt-Hoaoluxor micTrryma", Beograd, VII (1961), p. 97-123 (E. Frances) . 6 1466

GHINIS, DIMITRIOS S., KcEiLevx 6t*cvrLvoil xxi licoro:6400rrivou SE.xotiov ercxeLpOypocpou; iv 'EXXoc3t xWatxx (Texte de drept bizantin postbizan-tin In manuscrisele din Grecia), Atena, 1963, 47 p. (Gh. Cron() 5 1202

GLYKATZI-AHRWEILER, H., Lns forteresses construites en Asie Mineure facel'invasion S-Idjucide, In Akten des XI Internationalen Byzantinistcn

Kongresses. Munchen, 1958, Editura C. H. Beck, Miinchen, 1960, p. 182189 (E. Frances) . 2 520

KARAYANNOPOULOS, JOHANNES, Ober die vermeintliche Reformtatigkeitdes Keisers Hnralclios, Jahrbuch der osterreichischen byzantinischenGesellschaft", X (1961), p. 53-72 (E. Frances) 5 1204

LOENERTZ, R. J., Le chancelier imperial a Byzance au XIVe et au XVe sieele,Orientalia Christiana Periodica", XXVI (1960), P. 275-300 (E. Frances) 3 771

(Gh.

a

.

.........

,

.

.

. . . . . . . . .

+

41

www.dacoromanica.ro


NYSTAZOPOULOU, M., Note sur l'anonyme de Hase improprement appele to-parque de Gothie, Bulletin de Correspondance hellenique", LXXXVI(1962), p. 319 326 (E. Frances)

PROCOPIOU, ANGELO, La question macedonienne dans la peinture byzantine,Athenes, Ateliers d'art graphique M. Pechlivanides, 1962, 47 p. ± 64 ilus-trations et 6 planches en couleurs (Gh. Cron()

SEVCENKO, THOR, The decline of Byzantium seen through the eyes of its intel-lectuals, Dumbarton Oaks Papers", XV (1961), p. 167-186. The Dum-barton Oaks Research Library and Collection (E. Frances)

TANKOVA-PETKOVA, G., aligrapo-HHaawritticH HTe orrnoineHan apn ynpas-neaneTo as TepHea a HopmecHit (Raporturile bulgaro-bizantine Intimpul domniei lui Tervel si Kormesios)143CaegOBBHIla B ileCT Ha MapItHC. flpHtioa, Sofia, 1960, p. 615-620 (E. Frances)

TIVCEV, P., Sur les cites byzantines au XIXlIe siecles, Byzantino-buJgarica",I, Sofia, 1962, p. 145-182 (E. Frances)

ZEPOS, PAN I., HaXX)ixoeptcvsexav 'Aypatattov, in fleXonovv-rjentxxi" V, (1962),Atena, Tipografia Spiropoulos, p. 321-347 (Gh. Cron()

. Byzantinische Quellen zur deutschen Geschichte. Ausgewahlt und erklartvon Gustav Soyter. Padeborn : Ferdinand Schoningh, 1950; Ger-manen und Deutsche im Urteil byzantinischer Historiker in getreuter deut-scher Ubersetzung, mit Einleitung und einer Stammtafel von Gustav Soyter.Padeborn : Ferdinand Schtiningh, 1953 (J. Irmscher)Xturemic AHMIT. Hepesog, CTaTba a Komewrapan A. H. CuptcHHa,Moscova, Edit. Acad. de tiinte a U.R.S.S., 1960, 218 p. (Gh. Zbuchea)Busawmileane ogepHH, Moscova, Edit. Acad. de $tiinj.e a U.R.S.S.,1961, 282 p. (Gh. Zbuchea)

Bibliografie, Arhivistica, Muzeografie

POPA, RADU, Cetatea Neamtului, Bucuresti, Edit. Meridiane", 1963, 50 p.36 + 3 pl. (C. Nicolescu)

ZORA, G. TH. F. K. UBULIDIS, BtpAtoypacp.x6v 8EXriov veoaAlvixiic,apaaoylocc, p' 1960 (Buletinul bibliografic al literaturii neogrecesti, II,1960), Atena, 1961, 76 p. (Gh. Cron')Akta stanow Prus krolewskich (Acta statuum terrarum Prussiae regalis)vol. III, 1 (1492-1497), ed. Karol Gorski si Marian Biskup, Torun, Pracawydana z zasilku Polskiej Akademii Nauk 1961, LIV + 304 p. (Towar-zystwo naukowe w Toruniu, Fontes 50) Papacostea)Apxeorpaptiecanti enceromma sa 1960 rag, Moscova, Edit. Acad.de Stiinte a U.R.S.S., 1962, 503 p. (A. Constantinescu)Bsarapcan nepRoAngea nevaT 1844-1944 Atiorrnpaa 6146nnorp4-C101 yHaaaTe.n (Presa periodica bulgara 1844-1944. Indite bibliograficadnotat), vol. I, AM, Sofia, 1962, 503 p. (A. Constantinescu) . . .

Bibliografla Storica Italiana, Bari, Laterza, anno XXI (1959), 1961 ; annoXXII (1960), 1962 (A. loachim)Bibliografie 6eskoslovenske historie za rok 1958 (Bibliografia istoriei ceho-slovace pe anul 1958), Praga, Edit. Acad. Cehoslovace de Stiinte,1962,319 p.(Tr. lonescu-Niscov)B116intoTeHH B PymbnicHott HapogHolt Pecuy6s1HHe, ByxapecT, HaA.MeptutilaHht" 1961, 80 p. + 7 pl. ; Les bibliotheques dans la Re-publique Populaire Roumaine, Bucarest, Meridiens Editions, 1961, 76 p.+ 7 pl. ; The Libraries in the Rumanian People's Republic, Bucha-rest, Meridiens, 1961, 68 p. -I- 7 pl. (M. Tomescu)rOAamnaH as E-barapcic HA 6146aff orpolbe B MIICTFITyT "EXHII Henna"(Anuarul Institutului bibliografic Elin Pelin"), vol. VII, Sofia, 1961,378 p. (A. Constantinescu)

Nr Pag.

4 1011

3 769

3 769.

2 520

5 1205

5 1203

4 1009

6 1467

6 1468

6 1469

4 1013

6 1470

5 1206

4 1012

6 1469

3 771

2 521

2 523

ij

..

,

. . . . . .

.

+. . . . . . . . ...... . . . . .

(8.,

., ,

, ,

, ,

,

www.dacoromanica.ro

11 INDEX ALFABETIC

. Flamini as meTopmjy upaor cripcxor yeTaima. rpaha H3 3emyactufxapxuaa. Hunra I. 1804-1808 (Izvoare pentru istoria primei rascoale sir-besti. Material din arhivele din Zemun (Semlin). Volumul I. 1804-1808).

Nr.

1481

rag.

Publicat de Arhiva istorica din Belgrad. Belgrad, 1955, 634 p. (S. Iancovici) 2 524. Repertorium fontium historiae Medii Aevi, primum ab Augusto Pothast

digcstum, nunc cura collegii historicorum a pluribus nationibus emendatuinet auctum, I, Series collectionum, Romae, Istituto Storico Italiano per itMedio Evo, 1962, XVIII + 819 p. (Istituto Storico Italiano per it MedioEvo, Unione internazionale degli Istituti di Archeologia, Storia e Storiadell'arte in Roma) (. Papacoslea) 5 1207

. Resumes des travaux publics par I'Academie des sciences de Bulgarie en1956-1957, Sofia, 1961, VIII + 510 p. (Academie des sciences de Bulgarie.Bibliotheque Centrale) (P. Simionescu) 3 772

. Taches et problemes des Bibliotheques nationales, Paris, 1960, 135 p. +5 f. pl. (A. loachim) 4 101

.

.

.

www.dacoromanica.ro

CO AEPMAHVIE

CTATI)14 CTp.

EJIEHA ,IIIREOP,MICECKY, 06 maxcpannicTexott gefffeJ11,110CTII t PpynnEa ailno-liaToB-gemoupaTos. (1935-1937 rr.) 1215

IIIT. IIITEODHECHY, HcToputiecxxe Barangm H meTog Annurrpe Orriyna(1856 1923) 1237

OJITHHY, HccaeAorialime pa3B1ITHR cpegHerseKosiax ropoAo9 B Banaxilit . 1255

3AMETHH H COOBII1EHI4F1

M. H. CT3HECHY 14 B. H. MOHAHY, 06 awmpaallicrercott 6opb6eBpamosasoft 06aacTil noA pyHOBOACTBOM IMP B 1941-1944 rr . . 1283

AJIEHCAHAPY TOT, Boamnolopeime go6tatm yrag 13 Baas' H nyny1 H ee paa-smile 7:ko Ro9ua XIX Delia 1299

B. MI4X0PAH, 1103114THIta HHHOJIae Masporeun no OTH0111e1114I0 KKpecTbHHCTBy 1325

A. MINOR n H. CTOWIECHY, CpegHeBetconme mepEa emicocm B BaNaxint . . . . 1351

31. AEMEHH-MEHMOBA, 06 ynacTrm pylV11,114 B 3anopomeNom Bottexe BorAmiaXmenbil law or o 1381

AOHYMEHTAJIbHbIE HCCJIEJA0BAHHH

Cospemelloafi Baum:Ian 6ypatyasHaR memyapnafi ain'eparrypa o nexoTopbrx ?do-meHTax FICT0p1414 AIIIIJI0MaTIII1 Meacp,y nep9oft H BTOPOfl MI1p0B131M11 Bottnamn(.31cmapno H Mioince9) (Buopuna Moueyx) 1397

HAVIIHAH IICH3H1) 1411

PEIIEH3141(1 1423

IIO CTPAHHHAM IIEMATH 1439

3AMETHH 1451

A.40aeumuoai pcasamenb as .1963 eod 1473

LUT.

rpy-

www.dacoromanica.ro

SOMMAIRE

ETUDES Page

E. GEORGESCU, De l'activite antifasciste du Groupe des Avocats Democrates(1935 1937) 1215

ST. STEFANESCU, La conception et la methode historique de Dimitre Onciul(1856-1923) 1237

ST. OLTEANU, Recherches sur la genese des villes valaqucs au moyen Age 1255

NOTES ET COMMUNICATIONS

M. C. STANESCU et V. I. MOCANU, Aspects de la lutte antifasciste des travailleurs deBrasov. sous la direction du P.C.R. (1941-1944) 1283

ALEXANDRU T6TH, Les debuts de l'exploitation du charbon dans la vallee du Jiu et sondeveloppement jusqu'a la fin du XIXe siecle 1299

V. MIHORDEA, La politique de Nicolae Mavrogheni a l'egard de la paysannerie 1325

D. MIOC et N. STOICESCU, Les mesures de eapacite en usage en Valachie au moyen Age 1351

L. DEMENY- ME5KOVA, Sur la participation des Roumains aux luttes des Cosaques deBodhan Khmielnitsky 1381

ETUDES DOCUMENTAIRES

Les ouvrages des memorialistes bourgeois occidentaux parus recemment, A proposde certains moments de l'histoire diplomatique entre les deux guerres mon-diales (Locarno et Munich) (Viorica Moisuc) 1397

LA VIE SCIENTIFI QUE 1411

COMPTES RENDUS 1423

LA REVUE DES REVUES 1439

NOTICES 1451

Index pour le tome XVI, 1963 1473

www.dacoromanica.ro

LUCRARI APARUTE IN EDITURA ACADEMIEI

* Istoria Rominiel, vol. I, 831 p. cu 190 fig.+16 pl., 45 lei; vol. II, 1159 p.+ 20 pl., 45 lei.

* Din istoria Transilvaniei, vol I, editia a III-a, 336 p, + 15 pl. ; vol. II,editia a II-a, 552 p. 1 pl., banderolate 65,60 lei.

C. DAICOVICIU, E. PETROVICI, GH. STEFAN, La formation du peuple rou-main et de sa league, 67 p. 1 pl. + 1 pl., 3,25 lei.

EM. CONDURACHI, L'archeologie roumaine au XX' slide, 104 p. + 18 pl.,7,25 lei.

* Studii si materiale de istorie contemporanii, vol. II, 508 p., 21,90 lei.* Studii si materiale de istorie modernal, vol. III, 543 p., 23,50 lei.

CRITOBUL DIN IMBROS, Din domain lui Mahomed al II-lea. Anil 1451-1467.Editie de Vasile Grecu, 379 p., 19,60 lei.

PROCOPIUS DIN CESAREEA, Rilzboiul eu gold. Traducere si introducerede H. Mihaescu, 307 p. + 2 pl., 20,40 lei.

* Istorille domnilor Talril Romineiti de Rada Popescu I ornieul. Introdueereeditie critical intocmite de Constantin Grecescu, 340 p., 31 lei.

* Doeumente privind 'Unfree Prineipatelor, vol. I, Doeumente interne (18541857), 783 p. + 8 pl., 38,30 lei ; vol II, Rapoartele Consulatului Austriadin Iasi (1936-1853), 552 p., 32,30 lei.

* Documente privind istoria Rominiei. Rfiscoalat din 1821 lzvoare narative,vol. V, 628 p., 23,40 lei.

* Documente privind Istoria Rominiei. Coleelia Eudoxiu de Ilurmuzaki (serienoun), vol. I. Rapoarte consulare ruse (1770-1796). Din Arhiva politicsexternal a Busier, Moscova, 815 p., 43,30 lei.

GEORGE POTRA, Documente privitoare la istoria orasultd litteuresti (15941821), 820 p., 34,60 lei.

* Documente privind relatiile agrare in venal! at XVIII-lea, vol. I, Tara Romi-neaseS, 961 p., 40,20 lei.

CARL GOLLNER, Tureica. Die europiiische TSrkendruke des XVI. Jahrhun-derts, I. Band, 467 p., 26,50 lei.

* Repertoriul manuscriselor de eronici interne sec. XV XVIII priviud IstoriaRominiei, intocmite de I. Craeiun si A. Ilies, 504 p., 27 lei.

ARHEOLOGIEVLADIMIR DUMITRESCU, Neeropola de ineineratie din epoca bronzului do In

Cirna, 386 p. + CLXIII pl., 89 lei.D. BERCIU, Contributii la problemele neolitieului in Rominia, in lumina noilor

cercetdri, 594 p. + 15 pl., 80 lei.IORGU STOIAN, Tomitana, Contributii epigrafice la istoria cetiltil Tomls, 384 p.,

48,60 lei.MIRCEA D. MATEI, Contributil arheologlee la istoria orasulul Sueeava, 184 p.

+ 1 pl., 17,30 lei.* 4, Materiale fl cereetari arheologlee, vol. VII, 808 p. + 16 pl., 111 lei.

4, * , Arheologia Moldova, vol. I., 309 p. 1 pl., 46,10 lei.

+

+

*

4,

,

+

D.P.R.

,

, .

..

11

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Date post:	07-Sep-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times