+ All Categories
Home > Documents > Istoric Universitatea Zalmoxiana

Istoric Universitatea Zalmoxiana

Date post: 08-Jul-2015
Category:
Upload: nnrr
View: 167 times
Download: 1 times
Share this document with a friend

of 37

Transcript

Istoric Universitatea Zalmoxiana Cele patru mari Regine Zalmoxiene au pus bazele Universului Zalmoxa cu mult timp inaintea migrarii contineltelor. Urmasii lor : Apolo Hiperboreanu, Salmocsis, Zarathustra si Moise, au pus "Piatra de temelie" a Universitatii Zalmoxiene pe terra. La cateva luni de la inceperea cursurilor la Craiova ale Scolii Zalmoxiana, cativa dintre noi am facut o vizita acasa la Dragasani la preotul Dumitru Balasa. I-am adus la cunostinta de initiativa noastra si l-am rugat sa ne trimita cateva date despre aceasta tema a Zalmoxianismului. Am primit mai multe documente de la acest Mare OM, din care facem o sinteza pe aceasta pagina de prezentare. O sa redam integral scrisoarea trimisa de parintele Balasa la sediul Scolii noastre din Craiova, la cateva zile dupa aceasta vizita. Utilizand documentele etnoistorice, am precizat ca in jurul anilor 3000 i.Hr. stramosii nostri erau organizati intr-un stat regal feminim, Montium, cu sediul in muntii Ceahlau. De aceea ne incredinteaza si Dimitrie Cantemir, care descrie amanuntit de Dokia din Ceahlau. Soarele de andezit din cetatea SArmizegetusa este o alta vatra (altar). Spre Gurile Dunarii, un alt mare centru dacic era regatul feminin condus de Hestia, regina si apoi zeita in panteonul grecesc. Hestia era slujitoarea focului sacru, care era de fapt o farama din Soarele Uranian, coborata prin trasnet. Hestia a alcatuit cel mai vechi cod legislativ pentru satul regal dacic. BELAGINELE sau Legile Frumoase. O ajutatoare a Hestiei a fost regina Zalmoxa. Aceste legi au fost predate regelui Zalmoxis care se pare ca a trait prin anii 1400 i.Hr.. Regele Zalmoxis care face trecerea de la matriarhatul amazoanelor, la patriarhat. Am precizat pentru prima data in Istoria Universala ca onomasticul Zalmoxis reprezinta profesia Marelui Rege. Salii erau preotii unor ramuri ale gicanticului arbore uman al dacilor. Pe langa Salii era si un Sal + Max = preot mai mare = SALMAXA sau SALMOXA. Trecerea lui "A" in "O" este frecventa : papa = popa, Traian = Troian, Rama = Roma, e.t.c. Etimologia propusa de Mircea Eliade, cu Zalmoxis nu este de acord cu doctrina spirituala a lui Zalmoxis. Pelasgii, una din ramurile dacice cele mai evoluate au produs Universitatea Zalmoxiana, cea mai avansata scoala de pe Terra, atunci cand Roma italica nu exista nicidecum. La Universitatea Zalmoxiana au studiat si elevii lui Pitagora de mult mai tarziu. Cate Dacii - Dokii - Regine, cate Hestii, cati Zalmoxa ( mari preoti) vor fi fost, Dumnezeu stie. Un Zalmoxa, in luptele de la Gurile Dunarii a fost luat prizonier de catre greci, in sec IV i.Hr. El s-a inapoiat in Dacia. Trebuie tinut cont ca un Zalmoxis = Legislatorul, a fost contemporan cu Zarathustra si cu Moise, c. 1400 i.Hr. Zalmoxa a adus "fruntasi atenieni" si a facut din ei "discipoli" (Fontes II, 39). Alda discutie este prisos. Un Zalmoxis a fost la Polovragi. Diodor din Sicilia (dupa anul 21 i.Hr.) scrie ca "la Ariani Zarathustra a facut sa se creada ca o zeita buna i-a dat legile intocmite de el, iar la asa numitii geti, care se cred nemuritori, Zalmoxis sustine ca a intrat in legatura cu zeita Hestiam iar la Iudei, Moise cu divinitatea careia i se spune Iahve" (Fontes I, 189). Zalmoxis apare inaite de Moise, iar zeita Hestia apare inainte de Iahva. Deci Regele Zalmoxis, Marele Preot, primise Beleginele sau Legile Frumoase de la Zeita Hestia, fosta regina a dacilor.

Ceea ce trebuie retinut este faptul ca lamblicos (b. 333 dupa Hristos) spune ca Zalmoxis "Le-a intocmit Legine" si "Le-a scris" aceste Legi, Beleginele (Fontes II, 19 ). Se mai indoieste cineva de cultura Dacica ? Am prezentat aceste noutati in cartea mea "Tara Soarelui" sau " Istoria Daco - Romaniei Radacinii ", 1998 Bucuresti, Editura Kogaion Totul este riguros documentat. Dac un om de tiin crede c cercetarea ta este mai important dect a lui, va abandona ceea ce fcea el i se va apuca de ceea ce faci tu. Cine s-i nchipuie c unui copil nscut n 1911, n satul dealul Mare, de mai sus de Drgani cu vreo 15 km., viitorul avea s-i in n pstrare bine chivernisit o via att de neateptat? Chiar dac se nfi la examenul de admitere la Seminarul din Vlcea cu un an mai devreme dect prevedea regulamentul i dac primi burs nc de la cei 11 aniori ai lui, tot nu se ntrevedea nimic deosebit - cnd zic 'deosebit', deosebit neleg! - n existena sa de mai trziu, ce rmnea o privelite nceoat i luminat prea arareori de cte ceva sigur. Tot bursier continu a fi pe parcursul celor opt ani de studiu, iar n clasa a aptea l numir i bibliotecar, plcndu-i tare mult s citeasc. Ba se ndeletnicea i cu poezia. Drept care, debut n ziarul socialist (nu tia el ce era aceea) "Curierul Muncii". Prima sa colaborare ncepea cu versul: ntr-un palat, n sala mare... Succesul acelei apariii nu ntrzie s se fac simit ntr-un fel surprinztor. Elevul Dumitru Blaa fu ridicat de Siguran, pentru crima de lese Majestate, socotindu-se c reminiscena lui eminescian constituia o diatrib mpotriva Dinastiei, lucru ce nici prin minte nu-i trecuse, nici prin vise nu-l clcase. Asta i-au dat seama i anchetatorii, astfel nct singura lui pedeaps fu sperietura tras. i cum aceasta nu fusese destul de mare, nemaiputndu-i stpni condeiul nrva, ca un ncercat ntr-ale suiurilor i coborurilor destinelor culturale, scoase revista: "Foi Literare". Avea o revist i profesorul su de limba romn. Ucenicul i gsea anumite lipsuri i nu se sfii prea din scurt s le biciuiasc ntr-a sa. Pe ast cale, ndat dup apariia primului numr, se trezi eliminat. nclcase din nou i ntr-altcum regulamentul: publicase fr avizul cenzurii cancelariei. Fostul director, profesorul Costantin Grigore, mijloci pe lng minister i solicit mil. Biatului i se acord sesiune particular. Bineneles c dracul scrisului nu-i ddea pace. Edit piesa: REGINA NOPII - Apoi mi-am fcut un costum de haine i m-am cstorit. Am luat-o de frumoas, l aud pe caset pe astzi mbtrnitul n rele suferite cu i fr voie, dar cu mult durere oricum, printele Dumitru Blaa, unchiul pictorului Sabin Blaa. Aleasa i era din stirpe de machedoni. n 1932, se nscrise la Facultatea de Teologie din Bucureti. Va lua licena cu magna cum lauda. Profesorul Nicolae Popescu i vorbi despre o burs la Atena. Junele se duse acas s-i pregteasc sufletete tnra soie. Suntem n anul 1938, destul de chinuit pentru istoria Europei i a Romniei. n gar, dup ce-i cumpr biletul, un necunoscut se apropie de el i-l apostrof: - Printe, l cunoti mata pe avocatul Mihilescu, din Bal? - Cunosc, cum nu! Nu-l cunotea doar el; toat lumea-l respecta pe cumsecadele naional-rnist. - Pi, dac-i aa, ia pachetul sta i fii bun de i-l d. Pachetul, se vedea pe margini, era unul de foie, cum ar fi fost erveelele de hrtie. - O s fii curios s tii ce se afl-n el i ca s nu-l desfaci i s-l strici, uite aici ce conine.

i nmn o scrisoare a lui Iuliu Maniu ce era reprodus la maina de scris n, cine tie, poate o mie de copii, n pachet. Era adresat Patriarhului Miron. proasptul preot o citi: "nalt Prea Sfinte Patriarh i iubite Amice, Guvernul pe care tu-l formezi, eu am fost chemat s-l alctuiesc. Dar eu, fiu al Ardealului, nam primit s trec ara prin teroare i snge. Te sftuiesc i pe tine, ca fiu al Ardealului, s nu compromii Biserica i s nu patronezi acest guvern". Sau cam aa ceva. La coborre-n gara Bal, czur sgeat lng el trei jandarmi: - n numele legii, eti arestat! - Domnule, cum o s m arestai?! Dumneavoastr, ca jandarmi, n-avei putere dect la ar. Aici e ora. Aici poliia e cea care aresteaz. "M-o fi vndut chiar strinul! Anume mi-a dat pachetul, s aib tia pricin s m-nhae... Era tot unul de-al lor. Dar ce s aib cu mine? M-or fi creznd anticarlist?" Jandarmii pesemne nu cunoteau legea enunat de el, x se i-ntinser s-l nhae ca-n gheare de uliu, dei era mbrcat preoete. Dar nu le fu treaba uoar: avea 24 ani, era tocmai n floare, iar puterile-i - de taur. Un accelerat se grbi s opreasc. De bun seam, jandarmii mai aveau o misiune, mai ateptau pe careva. eful mpri ordinele ca din butie: - Tu, la vagonul la! Tu, la cealalt scar! Cum locomotiva nu se oprse nc, Dumitru profit de neatenia lor i-i zvrli preiosul pachet sub roile vagoanelor. Jandarmii i ddur seama c ochii preotului jucau n capu-i de la un capt al grii la cellalt, doar-doar ar fi gsit mntuirea. Voir s-l stpneasc folosindu-se de fora braelor. Dar el nu se ls apucat nici mort. Unul dintre ei, mai iute la mnie dac-l clcai pe coad, i nfc arma de eav i hart! l altoi cu patul pe spinare. Blaa i cunotea pe jandarmi ca oameni fr Dumnezeu - nite bestii, ce mai! - , ini lipsii de judecat. Socoti c supunerea era mai potrivit n faa lor. i strnser ctue pe mini, cu ele la spate. L-au purtat cincisprezece kilometri pe jos, la postul lor din Rioteti. Pe drum i-aminti c scrisoarea lui Iuliu Maniu o mai avea asupra sa. i frmnt minile, se strdui s nchipuie o cale de a scpa de ea, se chinui: nimic. Nu se putea. Ajuni, fu percheziionat i gsir npasta. - Ce-i asta?! Nu-i mai psa s le ctige bunvoina. Hrtia din degetele lor atrna prea greu pe umerii lui, ct era ea de subire. - Pi citete-o i dumneata. Dup lectura edificatoare, din post n post pn' la Caracal. Acolo, zvort cu toi iganii i borfaii. Pe urm, la Craiova, la nchisoarea militar. n Vinerea Patimilor, procesul. Nu i-au dat mult: trei luni. Dar erau trei luni i o zi. Ziua aia i lua toate drepturile. Printele a soclicitat s le execute vara. n acele timpuri, n cazul pedepselor minore, i puteai alege perioada deteniei dup nevoile tale. n penitenciar gsi vreo ase sute i ceva de legionari. ntre timp se desfinaser partidele dictatura regal se declanase; Patriarhul Miron luase fruntea guvernului. Factotum era Armand Clinescu, care se desprise de Iuliu Maniu i trecuse, dimpreun cu Nicolae Iorga, de partea dictaturii. Guvernul patronat de ntistttorul Bisericii primi porunca de a-i lichida pe naionaliti (pe toi i pe singurii ce se declarau mpotriva comunismului). Un comandant legionar dintre cei de acolo se apropie de preot, la ceasurile prnzului, i-l rug: - Printe, nu vrei s vii s ne dai binecuvntarea la mas? Bun neles c-l invit s mbuce cu ei.

- C nou ne mai trimite cte un viel sau altceva de-ale gurii ajutorul legionar. Avem cantina noastr; nu mncm de la-nchisoare. Cum la masa guvernului se cam lungea i subia saliva de poft de foame, se duse bine dispus. Se cnt n obte Tatl Nostru. Pe urm rosti rugciunile. i aici fu nsoit de glasurile lor ncreztoare n Domnul i pline de via, mai fiecare tiindu-le pe de rost, c erau teologi, avocai, medici, profesori, nvtori, oameni cu carte i credin. Se simi ca ntre cretini. Pe lng cei ase sute i ceva de legionari i de el - manist - , mai zceau pe acolo i un comunist i un evreu sionist care se strduia pentru nfiinarea unui stat evreesc; vnduse timbre s adune... fonduri (!) n acest scop. Dou luni ct a stat n tovria legionarilor, a nvat printele Blaa cntecele lor, pe care le tot auzea. Eliberndu-se, dobndise statut de legionar. Numai c eliberarea n-a nsemnat eliberare, deoarece a fost dus n Moldova, ntr-o coal normal desfiinat, al crei local fusese preschimbat n lagr pentru garditi. Mai trziu, fur slobozii i de acolo. Iar prin octombrie-noiembrie, patruzeci i doi de preoi legionari fur internai n lagrul de la Sadaclia, o mnstire basarabean. Rmaser pe loc pn la executarea Cpitanului, din 29-30 noiembrie 1938. Aceasta avu loc astfel: a fost arestat Corneliu Codreanu, anchetat, judecat i condamnat la 6 luni. S-a ntmplat aa fiindc cel numit i-a trimis o scrisoare lui Iorga. Istoricul s-a simit insultat; rezultatul l-am vzut; apoi Codreanu primi o nou condamnare, de 10 ani, pentru nalt trdare. Pe urm, el i cu treisprezece condamnai au fost strangulai i, ulterior, mpucai, sub pretextul c ar fi voit s fug de sub escort. Au fost ngropai la Jilava, s-a turnat vitriol sau var nestins peste trupurile lor, iar deasupr-le o plac de beton. Ca ripost, un grup de nousprezece legionari, "Rzbuntorii", l-au ucis pe Armand Clinescu, pe la podul Eroilor, la 21 septembrie 1939. n aceeai sear au fost arestai legionarii de pe ntreg cuprinsul rii: peste 20.000 ini. Cte trei de fiece jude au fost mpucai fr judecat. La Vlcea, de unde era printele Dumitru Blaa, a fost executat n acest fel printele Aurel Nicolescu, de la Sltioara; tot atunci i-au pierdut vieile preoii Grigore Moldovan, din Gorj, i Chivu, din Tulcea, vreo patru-cinci sute de legionari pe ar, dintre care zece din lagrul moldovenesc unde zcea. Dup aceasta, revenind la preoii cu care se afla printele Blaa, li se ceru s semneze o declaraie de abjurare a Legiunii, n caz contrar fiind ameninai cu plutonul de execuie. ndremnul li se prea foarte greu de pus n practic, fiindc ei vedeau n ntemeietorul Micrii un suflet curat care murise pentru ar. Asimilau uciderea lui cu cele petrecute n Spania, unde sfintele icoane, moatele, crucile, fuseser scoase din biserici i arse n piaa public, unde se jertfiser pentru cretinism Moa i Marin. n iunie 1940, am pierdut Hera, Bucovina de Nord, Basarabia, dou judee din cadrilater, n urma pactului Ribbentrop-Molotov (23 august 1939). Romnia rmase cioprit. mpotriva cedrii Ardealului se ntruni un congres legionar la Braov. Se remarc Horia Sima, pentru cei de fa un anonim. Printele Dumitru Blaa, fu eliberat dimpreun cu toi. nainte de aceast arestare fusese paroh la Bneasa, n jdueul Romanai. Acum nu mai avea dreptul s ocup nici o funcie n domeniul specializrii sale. Se sftui cu soia ce s fac. n cele din urm hotr: - M duc la Craiova, la Editura "Scrisul Romnesc". Lucrez ca zilier. i expediez banii, s ai grij de tine i s hrneti fetele. Dac doreti s te despari de mine, i dau toat libertatea i te neleg. Dar chiar i aa, eu tot voi trimite ctigul meu: fetele nu mi le uit. Zis i fcut: obinu o slujb de zear. peste o lun l-au avansat corector, c doar luase licena cu magna cum laudae... Irineu Mihlcescu l cunotea de la susinerea acesteia. l ntlni la Piatra-Olt:

- Printe Blaa!, l ntmpin cu vdit plcere de a-l revedea. Cel din urm nu tia c ntre timp ajunsese Episcop de Rmnic. l salut ca pe un monah de rnd: - Prea Cuvioase... Ierarhul rse ngduitor. i spuse ce fusese ales. l mboldi s-i istoriseasc cum o ducea. Printele Dumitru i descrc tolba. Nu se atepta s aud: - Am la Craiova un post vacant. Te-ncadrez. - Pi... cu situaia mea... - Nu in eu cont de ea! Pn la urm, orict bunvoin avea, nu-i putu rezolva cazul cum ndjduise. l numi preot la Mofleni, n fosta mnstire. Ulterior, se vacant un post la Craiova. Fu scos la concurs. Participar optsprezece candidai. Printele Blaa ctig. ns n august fu arestat din nou. Czur cteva sute de preoi din zon. Horia Sima semn un pact cu Regele. Drept rezultat, li se ddu drumul tuturor legionarilor nchii. Urm formarea guvernului Sima - Antonescu i apoi evenimentele din ianuarie 1941, numite anapoda: Rebeliunea. - N-au fcut-o legionarii, i se indigneaz glasul pe caset, fr argumente. Comunitii au fcut-o. Comandantul muncitorimii era un comunist trimis de la Moscova, zice nelndu-se, deoarece acele evenimente au fost provocate de Mareal, iar cel vizat de replica sa reprezenta un legionar devotat cauzei lor. i aa ncepu rzboiul. Printele Dumitru Blaa plec pe front. A fost decorat cu Steaua Romniei cu Spad i Virtutea Militar, cu grad de Cavaler. Prin 1944, dup ncercuirea de la cotul Donului, sub comanda generalului Munteanu, a trecut fluviul pe ghea i a revenit n ar. Aici se schimb puterea i-l arestar, de data aceasta, ruii. Petrecerile personale se succed ntr-un ritm monoton n cutia reportofonului de unde se ridic glasul su; ele oscileaz ntre foarte puin libertate i foarte multe arestri i se mpletesc cu evenimente naionale, deseori uitate n litera exactitii i memorate de el nclcit sau subiectiv. Aa stau lucrurile cu noi toi: biografia unui om, treptat, timpul scurgndu-se, se reduce la cuvinte, i acelea nesigure, chiar infidele. Sunt mirat: totui, n desfurare, ea a constituit un izvor de triri sufleteti unice, uneori de nesuportat prin durerea provocat, alteori producnd bucurii la rndul lor greu de reinut n inim. Aceste triri au contribuit la ntrirea fizic sau, dimpotriv, la slbirea organelor interne i a trupului n general, datorit influenei tiute a strilor de spirit asupra sntii corporale. Aadar, biografia, lungimea vieii sau, dac vrei, dicteaz apropierea sfritului biologic al individului. S nu rmn urme sigure din ea n memorie? S nu gsim cuvintele ce s-o poat comunica cu zguduirile ce ne-au fost autentice traume, la vremea lor? Nu le gsim. Iar dac ele nu-i afl locul ntre memorie i capacitatea de a comunica n planul lingvistic, unde s se ascund oare? n Cartea Vieii? i la aceasta nu vom mai avea niciodat acces? Dar s lsm irul de amintiri s se depene mai departe, ndjduind c va strni un ecou al simpatiei n pieptul cititoruilo care, urmrind frazele noastre vor ti s le confere greutatea propriilor lor dezamgiri i revolte, astfel nct ele s devin flacr n cugetele lor, cum le va fi resimit printele Dumitru Blaa cnd a parcurs ntmplrile condensate astzi n ele. L-au ridicat la ceasurile 1 noaptea. i fcu socoteala s se spnzure, pentru ca fetele sale s nu duc n crc, prin toat existena, povara unui tat 'fascist', cum erau naionalitii numii de sovietici. i zicea: "E mare pcat s-mi iau viaa. Dar Dumnezeu m iart c-mi cunoate gndul. Dect s m duc n Siberia, mai bine m spnzur i mi-am salvat copiii. Nu-i mai urmrete nimeni; nu-i mai ntreab: 'Ce-i tac-tu'?" Printele n-avea nc experiena

comunismului practic. Sub oblduirea acestuia pn i de situaia bunicilor mori demult erai iscodit, iar verii de-al treilea, ce ar fi putut nclca vreun comandament marxist, reprezentau o sabie suspendat deasupra capului tuturor rubedeniilor. i ncheie ezitrile cu: "Domnule, nu se poate..." i rmase cu zile. Au fost nghesuii ntr-o biseric catolic din Craiova, preschimbat n lagr. Au fost triai. A aprut i Nicolaescu-Plopor, al crui secretar de redacie fusese printele Dumitru Blaa. Era nscris n partidul lui Gheorghe Ttrescu, care se aliase cu comunitii. Astfel, avea oarecare putere. L-a scos din lagr. Zice: - M, Mitic, vino cu mine la Bucureti. Am fost coleg de clas cu Constantinescu-Iai. sta a juns ministru. Te ajut. - Nea Costic, nu merg. M duc la Vlcea. Se ndrept dpre Suteti. Protopopul Elefterie Marinescu, din Craiova, era om de ndejde. i atrase bunvoina. i fcu o cas n Suteti, iar protopopul l ndemn s-i trimit nevasta lunar, la protoierie, s-i ncaseze salariul. - Eu, ct oi putea, te in. i-l meninu salariat aproape trei ani; nu salariat prorpiu-zis, ci i ddea o indemnizaie.Am primit la redactie Parintele Dumitru Balasa o viata in slujba crucii si a neamului daco-romanVolumul omagial purtand titlul de mai sus, publicat in 2009 la Editura Petrescu Ramnicu Valcea sub ingrijirea directorului acesteia, dl. Eugen Petrescu, este o realizare editoriala de exceptie, cu atat mai mult cu cat conceptia lucrarii apartine in exclusivitate ingrijitorului. Lucrarea este practic o antologie de texte despre patriarhul de Dragasani, scrise de 20 de personalitati si oameni de cultura care au avut fericirea de a-l cunoaste bine pe initiatorul miscarii zalmoxiene preotul si cercetatorul Dumitru Balasa (1911 2002). In partea a II-a a lucrarii, ingrijitorul a inserat unele date bio-bibliografice despre autorii slovelor dedicate parintelui Dumitru Balasa. Partea a III-a este consacrata unor mari personalitati ale crestinatatii ortodoxe daco-romane nascute in spatiul valcean: Mihail, Climent, Grigore Socoteanu, Partenie, Iosif Socolescu, Grigorie Ramniceanul, Antim Petrescu, Efrem Enacescu (Tighineanul), Iustinian Marina, Bartolomeu Anania, Irineu Popa, Teodor Balasel, Gheorghe Petre-Govora si, bineinteles, Dumitru Balasa. In fine, ultima parte este un splendid album fotografic, cele mai multe fotografii incluse aici fiind realizate chiar de catre ingrijitorul volumului dl. Eugen Petrescu. Este semnificativ faptul ca dl. Eugen Petrescu atribuie realizarea acestei lucrari Asociatiei Nationale Cultul Eroilor Filiala Valcea, domnia sa fiind presedintele acestei filiale din martie 2009 si care, in foarte scurt timp, a revigorat in mod remarcabil activitatea din cadrul ei, intrata oarecum intr-un con de umbra. Cuvantul inainte apartine d-lui col.(r) Petre Stoica presedintele Asociatiei Nationale Cultul Eroilor, dupa care urmeaza doua scurte interventii ale ingrijitorului intitulate Omagiu si Cateva precizari introductive. Marturisesc ca, vazand cum arata volumul, m-a incercat la inceput un usor sentiment de frustrare fiindca nu m-am numarat si eu printre cei antologati de dl. Petrescu, si asta nicidecum din vina domniei sale care mi-a facut invitatia de a scrie despre parintele Dumitru Balasa, fapt pentru care ii multumesc, ci pentru ca eu nu l-am cunoscut atat de bine pe acest mare om si, din respect pentru el, nu mi-am putut permite sa scriu doar pentru a ma afla in treaba, a se citi a-mi vedea si eu numele intr-o antologie; si, la urma urmei, am facut-o si din respect pentru cei prezenti in lucrare, fiindca eu, care am stat o singura data de vorba cu parintele, nu ma puteam compara cu ei, cei care au fost mult timp in preajma sa. Cu toate acestea, parintele m-a numit atunci cand l-am cunoscut prietenul sau. Merita sa relatez acea intalnire memorabila. Prin 2001, bunul meu prieten Dumitru Panu-Misailescu, m-a invitat la o lansare de carte la Biblioteca Judeteana; era vorba despre volumul Zlatna sau Cumpana dorului de Martin Opitz (Opitti, 1597 1639), poem raspandit in romaneste de Mihail Gavril, publicat la Editura Eminescu in anul 1999. Fratele Dumitru m-a luat de mana si m-a prezentat parintelui care trona la mijlocul mesei prezidiului. Parintele m-a privit cu ochii sai patrunzatori, mi-a pus mana pe umar si mi-a spus cu glas hotarat: Ma copile, oricine e prieten cu fratele Dumitru, mi-e prieten si mie; sa traiesti!. Apoi, pret de un sfert de ora am stat de vorba cu parintele A fost o incantare! Puteam eu sa-mi permit sa scriu despre parintele Balasa in aceste conditii? Nicidecum! Dar fiti fara grija am aflat o multime de lucruri despre el din gura prietenului meu El are in colectia sa o poza extraordinara cu parintele, o poza pe care eu, de cate ori o vad, imi vine in minte uriasa statuie a lui Hristos care domina Rio de Janeiro. Poza a fost facuta la 14 septembrie 1996, pe varful Cozia, atunci cand prietenul meu i-a promis parintelui ca acolo va ridica el o cruce. La 30 septembrie 1999, in prezenta parintelui si a unui sobor de ierarhi si preoti crucea lui Panu era sfintita! Iata ce inseamna sa promiti si apoi sa te si tii de cuvant, ceea ce e mai rar pe la noi, romanii! Si totusi, Dan Panu-Misailescu, dupa umila mea parere cel mai bun prieten al parintelui Dumitru Balasa, nu apare in antologia d-lui Petrescu! Si iarasi, nu din vina acestuia din urma, ci pentru ca asa a hotarat ca e mai bine fratele Dumitru. Socotesc insa ca lucrarea ar fi fost mai rotunda daca ar fi inclus si contributia prietenului meu, pe care eu unul am putut conta intotdeauna in conditiile in care multi alti asa-zisi prieteni mi-au intors spatele atunci cand n-au mai avut nevoie de mine. Eu nu pot decat sa ma bucur ca mostenirea parintelui Dumitru Balasa este pe maini bune! De altfel, cu trecerea timpului, contributiile parintelui la istoria dacoromanismului, sunt tot mai recunoscute si mai apreciate. Lucrarea ingrijita de dl. Eugen Petrescu a aparut in conditii grafice deosebite care-i fac cinste, confirmand faptul ca Editura Petrescu este o editura serioasa, care-si face loc cu aplomb in peisajul editorialistic valcean si nu numai. Inchei felicitandu-l cu caldura pe dl. Eugen Petrescu pentru demersul sau admirabil si deloc usor! In acelasi timp, ii doresc sa scoata cat mai multe carti la editura sa, la aceeasi calitate editoriala, dar, in aceeasi masura si cat mai multe carti personale, asa cum, de altfel, ne-a si obisnuit. Marian Patrascu

Ioan Miclu: Pr. Dumitru Blaa preot, istoric, scriitorParintele Dumitru Balasa s-a nascut la 1 august 1911 in familia taranilor Matei(zis Marin) si Ioana Balasa din catunul Dealul Mare, comuna

Gusoieni, jud.Valcea. Arborele genealogic isi are radacini adanci in vreme si in neam, dar, deocamdata, nu-l putem reconstitui decat in parte. (Pr.Al.Stanciulescu-Barda ) Recent de la Editura Cuget Romanesc- Barda, cunoscutul carturar si editor Pr. Al.Stanciulescu-Barda,a adunat intr-o Editie ingrijita cu mult suflet, scrierile istorice ale inaintasului sau Pr. Dumitru Balasa, publicandu-i astfel cartea incarcata de adevaruri istorice, adevaruri ale istoriei stravechi daco-romane, dezvaluind ceea ce altii din umbre luptau sa ascunda. Insasi ingrijitorul Editiei dl Barda, indemnat de constiinta spune in Cuvantul de prefata: Dupa ce o citesti, nu poti decat sa exclami: Intr-adevar, cine n-are batrani sa-si cumpere ! Cartea se intituleaza: Marele atentat al Apusului Papal impotriva independentei DacoRomanilor publicata in anul 2007, in Romania. Eu cred cu convingere ca multe adevaruri istorice stau inca dosite, dar nimic nu poate fi ascuns Judecatii Drepte a Celui ce a creat popoarele si limbile lor. Dumnezeu are indelunga rabdare, dar niciodata nu a lasat adevarul sa dispara. Aceasta carte a fost daruita si bibliotecii Mihai Eminescu din Wollongong, deci a fi la indemana cititorilor romani-australieni. Pentru a cunoaste principalele teme istorice aduse la lumina de venerabilul carturar si cercetator istoric Pr. Dumitru Balasa, consider folositor a publica insasi cuvantul acestuia redat in scrierea de prefatare a cartii : Dupa ce am conspectat izvoarele documentare in legatura cu istoria Daco Romaniei, am aflat surprinzatoare stiri si concluzii noi, inedite. M-am convins de existenta magnificului arbore al tracilor, care, dupa calculele lui Mircea Eliade, avea circa doua sute de ramuri. De la un capat al lumii tracice, Asia Mica, pana in Portugalia actuala, se vorbea limba traco-daca. Dintre ramurile tracilor, au facut epoca getii, dacii, romanii, (romanii de mai tarziu) si biesii(besii, bisaltii, bistonii, bitinii). Regatul feminin al stramosilor daci a fost condus pe rand de mari preotese si regine, intre care Hestia (Vesta) si Dacia (Dokia), care au facut epoca anterior anilor 1900 i.Hr. Ele stiau sa scrie si au alcatuit cel mai vechi cod de legi, Belaginele (Legile frumoase), pe care le-au predat regelui Zalmoxe (c.1400 i.Hr.). Dacii si romanii erau traci si vorbeau aceeasi limba. De asemenea, cea mai inaintata cultura de pe Terra a apartinut dacilor. La un moment dat, romanii-latini plateau tribut regelui dac. Razboaiele dintre romani si daci au fost razboaie fratricide, asa cum, mai tarziu, moldovenii sau luptat cu muntenii. Eneas si Traian (TROIAN) au fost traci-romani. Dupa victoria din 106, cand o buna parte din triburile trace au trecut de partea lui Traian, mii de robi, turme de vite, grau si tot tezaurul lui Decebal a fost transferat la Roma. Sarbatoarea de 123 de zile a fost un delir. Roma a obtinut o aureola mondiala. Dacii robiti de fratii lor au construit in capitala peninsulei cele mai de seama monumente ale antichitatii. Totusi, cea mai viguroasa creanga a giganticului arbore al tracilor a ajuns aceea a Dacilor. Declinul Romei si apogeul puterii dacilor are loc intre anii 293-313. In acest timp, Caius Galerius Valerius Maximianus (305-311), secondat de nepotul sau de sora (fiica a Romulei, din Romula-Resca, jud. Romanati) Galerius Valerius Maximinus-Dara sau Daia si de comandantul Constantin ( cel Mare, viitorul imparat), a desfiintat numele marelui imperiu. Acesta, impreuna cu senatul, a hotarat sa se numeasca, incepand cu anul 305, Imperiul Dac. Lactantiu se plangea ca Dacii au ajuns stapanii lumii. Capitala s-a mutat la Tesalonic (Salonic), mare centru al Tracilor-Daci. Motivul pentru care Ler(Galeriu), imparatul, a facut aceste formidabile mutatii, au fost doua : 1. Majoritatea populatiei in marele imperiu si in armata o forma elementul dac, si 2. Limba care se forma de la un capat la celalalt capat al lumii vechi era limba traco-daca. In popor, cei doi Galeri au fost cunoscuti sub hipoercisticul LER. Eroarea sustinuta de cei mai

multi ligvisti, ca Ler ar fi o interjectie, a fost corectata de noi (VeziAlbina, organ al Ministerului Culturii, Bucuresti, 1994, noiembrie, p.11: LER = GALERIUS, imparatul Daciei). Celelalte constatari documentare, inedite in ceea ce priveste continuitatea dacica, le-am publicat in buletinul Noi Tracii ( in Italia), in Avant Post (Bucurest), in Renasterea Daciei, (Bucuresti), in Mitropolia Banatului(Timisoara) si in Fluidul roditor ( Tg.Jiu),1995. Lucrarea mea intitulata Dacii de-alungul mileniilor,(aflata in manuscris dactilo) a fost prezentata in serial de cercetatorul si poetul Zenobie Carlugea, in ziarul Gorjeanul (Tg.Jiu), 1995, ianuarie, 5,6,7,10, 11, 12, 13, in serialul Tracologia la rascruce teorie spectaculoasa. Pe aceasta cale ii aduc multumirile mele. In volumul de fata prezint a doua parte a cercetarilor mele, un buchet de studii pe care l-am intitulat Marele atentat al Apusului papal impotriva independentei poporului daco-roman. Profitorii acestui atentat au fost ungurii. Acestia, fara ajutorul armat al papalitatii, nu ar fi putut sa robeasca o parte din Ceho-Slovacia, din Serbia si din Daco-Romania. Un mare rau au facut papii si regii maghiarilor chiar acestei etnii. De unde la inceput descalecase in Panonia, papa si regii unguri au implantat etnia maghiara, cu ajutorul armat al Apusului, la granitele unui teritoriu imens. Astfel, o parte dintre cehi, slavi si daco-romani au ajuns robi in propria lor tara. Dupa destramarea marilor imperii, natiunile robite si-au cucerit independenta. Dar si azi, anumite elemente sovine incita la destabilizarea hotarelor precizate dupa primul razboi mondial. Pentru a privi in clar aceasta problema, am cercetat izvoarele documentare si am alcatuit, intre altele, prezentul volum, intai pentru mine ca istoric si apoi pentru cine doreste sa afle adevarul in trecutul atat de dureros al daco-romanilor. Daco-Romanii nu au migrat nicicand. Ei sunt aici de zeci de milenii. Pe parcurs au fost robi in propria lor vatra. Cultura greaca si latina si cultura mondiala sunt tributare culturii dacice. In starea de fapt, fac un parintesc indemn pentru toti fiii Terrei: Fiti oameni ! Homines, hominibus, neqne lupi ! Preot DUMITRU BLAA ____________________________________________________________________________________ Revista DACOLOGICA este o publicatie de informatie culturala cu caracter alternativ , creata in cadrul unui proiect experimental rezultat din colaborarea dintre ARP ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU si ASOCIATIA SCRIITORILOR CRESTINI DIN ROMANIA . Revista cuprinde studii , puncte de vedere si ipoteze in tema istoriei stravechi a regiunii carpato-danubiene propuse de autori din toata lumea . Ea contine stiri , studii sau rezultate diverse obtinute prin investigatii pluridisciplinare ( imbratisand cu precadere teme , personalitati si subiecte evitate de presa oficiala ) , opinii mai putin sau deloc cunoscute prin dezbaterile organizate intre figurile noului monopol al informatiei si istoriografiei , propuneri de examinari si de studiu tematic ce nu patrund la suprafata vietii publice din cauza ignorantei sau rea-credintei , puncte de vedere noi avand caracter de ipoteza sau de examen de laborator . Colaborarea la revista on-line DACOLOGICA este deschisa oricarui carturar roman , indiferent de locul unde se afla , de domeniul de exercitare practica si de palmaresul profesional. Revista DACOLOGICA apare prin grija unui colegiu editorial si sub coordonarea ARP ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU . Preluarea textelor aparute in Revista DACOLOGICA este posibila numai cu acordul autorului . Anunturile si comentariile redactionale pot fi reproduse cu mentiunea sursei . *Responsabilitatea asupra fiecarui text publicat apartine autorului conform reglementarilor

internationale asupra acestui subiect . Opinia autorilor gazduiti nu este intotdeauna si opinia redactiei . Colaborarea la revista on-line DACOLOGICA este deschisa oricarui autor sau organizatii care doreste sa puna in circulatie un punct de vedere considerat de interes larg ori doreste sa faca mai cunoscuta o opinie sau o concluzie de utilitate in tematica propusa de editor . * Expeditia textelor se poate face la adresa de email dacologica @gmail.com * Textele trebuie sa fie expediate in programul MS Word, in atasament la mesajul dvs., redactate cu diacritice romanesti , cu caractere Arial , la marimea de 10 pixeli . La aceiasi adresa poate fi trimisa orice corespondenta destinata membrilor redactiei si orice opinie privitoare la materialul aparut sau dorit. Sunt binevenite , si vor fi studiate atent ,orice semnalari privind fapte , personalitati si situatii mai putin mediatizate , privind tematica de precadere a revistei. Publicatia fiind alcatuita prin voluntariat,colaborarea este onorifica. Avand in vedere ca dialogul cultural se afla in suferinta in Romania , orice stire despre carti aflate in lucru sau in curs de aparitie , despre lansari de carti noi sau despre manifestari culturale apartinand tematicii fundamentale a revistei DACOLOGICA vor fi utile si isi vor afla difuzarea cuvenita . Proiectele editoriale ale diferitelor edituri , indiferent de marimea lor sau de locul unde activeaza , vor fi primite cu solidaritate si vor fi propagate cu staruinta . Organizatiile , asociatiile sau grupurile de cercetare in domeniul tematic principal sunt chemate sa isi faca mai bine cunoscuta activitatea lor si prin aparitia in publicatiile editate de noi si prin mijloacele de comunicare pe care le avem acum si le vom inmulti in viitor.

Al.Florin ENE:,,Preotul Dumitru Blaa-Patriarhul Limbii Dacoromnen ziua de Mrior a anului de graie 2009,n dimineaa cnd am auzit cntnd ,pentru prima oar n acest an , mierla, pe strada noastr din Cluj-Napoca , istoricul i editorul Eugen Petrescu m-a sunat s-mi spun despre proiectul su privind editarea unei cri dedicat preotului Dumitru Blaa . Invitndu-m s scriu un material despre Patriarhul Limbii dacoromne , aa cum , mult mai trziu , l numisem.Din clipa aceea au nceput s se deruleze n memoria mea unele secvene dintr-un film ce ilustrau momente petrecute la Drgani cu acest personaj dinamic,scormonitor n hrisoave i mare iubitor al acestui neam. Nici nu pot s-mi nchipui c timpul,att de neirttor,a trecut ca un tvlug peste al TIMP AL EXISTENEI noastre estompnd unele evenimente din viaa printelui Blaa care s-au intersectat cu viaa mea. Prin rndurile de fa ncerc s renod filmul acesta ce-l are protagonist pe printele ce i-a petrecut toat viaa n localitile Suteti,Creeni,Guoieni,de pe Valea Pescianei i Drgani gndind,meditnd i scriind. Prima secven din acest film din memoria mea cuprinde momentul cnd,prin anul 1966,a venit la redacia Staiei de Radioficare Drgani,unde eram redactor,propunndu-mi un set de emisiuni sub genericulDin istoria Rusidavei.Am acceptat,pe motivul c foarte muli drgeneni,asculttori ai emisiunilor mele ,datorit cenzurii regimului comunist,nu cunoteau adevrata istorie a localitii n care triam.Aa se face c preotul Dumitru Blaa a nceput s citeasc sptmnal, la microfonul Staiei de Radioficare Drgani, o pagin din istoria oraului de pe malurile domoale ale rului Alutus.Paginile erau scrise de mn,cite ,aproape caligrafic i ordonat .La sugestia mea a nceput , chiar s culeag date i s conceap o Monografie a oraului n care a trit scriitorul Gib I.Mihescu.n perioada aceea m-a rugat s scriu capitolul referitor la Cultura acestei localiti.Lucru ce l-am fcut cu mult doruire .Din pcate Monografia oraului Drgani de Dumitru Blaa nu a aprut.din motive c regimul de atunci nu dorea astfel de cri . Era vremea cnd cuvintele filozofului grec Constantin Tsatsos se potriveau ca o mnue pentru cei care triam n acele vremuri de restrite intelectual i material:Cele mai multe dintre trsturile noastre bune nu sunt cunoscute niciodat de nimeni.Mereu suntem obligai s ne acoperim fiina cu o plato de duritate,ca s putem ine piept n lupta vieii.ns ,o astfel de Monografie a aprut ,mult mai trziu,n 2004,datorit unui colectiv condus de prof.Emil Istocescu,Teodor Barbu i Constantin erban,avnd ca baz lucrri realizate de preot Dumitru Blaa i avocat Ion C.Vasile, aa cum se specific pe pagina a doua , monografie la care am contribuit i eu cu o documentaie despre activitatea cultural din Drgani.

Printele Dumitru Blaa , fiind socrul doctorului Miroiu , pe atunci directorul spitalului din Drgani , venea adesea n oraul de la poalele Delului Viilor , i printr-un telefon m chema la dnsul s ne ntlnim n casa ginerelui de pe strada dr.Baltazar.Ieea n ntmpinarea mea , la ora stabilit, i ne plimbam,pe acea uli care se oprea ntr-un lan de porumb, discutnd despre literatur,dar mai ales despre istoria oraului nostru,punnd la punct ,totodat , i planul emisiunii urmtoare de la Ora Localtrasmis de Staia de Radioficare. mi spunea , printete , citndul pe Panait Istrate,drag Florine , Artistul trebuie s fac din arta sa o arm,din succesul su o nfrngere i din bucuria sa o suferin.Aceste cuvinte m puneau pe gnduri.M ndrjeau , m ndemnau , s studiez , s scriu , i iar s studiez , la fel ca Martin Eden , din romanul cu acela nume de Jeack London , pe care l recitisem de 6 ori . Mi-aduc aminte c ntr-o diminea a venit la Studioul Staiei de Radioficare , aflat pe str.Oltului , aproape de Gara C.F.R.din Drgani , pentru a-mi spune c dorete s vin la una din edinele Cenaclului LiterarGib I.Mihescu,nfiinat(1958) i condus de mine,pentru a ne vorbi despre Limba dacoromn.Am fost entuziasmat.Era pentru prima oar , sincer s fiu, cnd auzeam despre aceast limb ce a stat la baza limbii romne.ns mi era team c acest fapt s nu deranjezeorganele de partid din cadrul Comitetului Raional PCR ,organe ce prin secretarul Nichita mi atrsese de cteva ori atenia privind depirile din canoanele oficiale ale partidului a emisiunilor printelui Blaa privind istoria oraului Drgani. Cu aceste organe mai avusesem cteva necazuri,atunci cnd am dorit s botezm Cenaclul cu numele autorului romanului Rusoaica.Atunci ne-a fost interzis acest lucru,fiindc Gib I. Mihescu nc nu era reabilitat.La nceput i-am dat numele Orizont , i dup o aciune cultural pe care am organizato la Cminul Cultural din Prundeni , mpreun cu poeii Dumitru Velea , Dumitru Raiciu , Diki Stama i alii,(la care fuseser anunai c vin :Virgil Mazilescu i Radu Vasile,viitorul Prim Ministru,dar nu au venit,Virgil fiind profesor,pe atunci, n comuna Greaca ,iar Radu Vasile era ocupat la A.S.Bucureti,unde funciona ca asistent la catedra de Istoria Economiei), soia mea ,poeta Titina Nica ene,a scris un articol despre aceast activitate i l-a trimis ziarului regional din Piteti Secera i Ciocanul,n care se specifica numele Cenaclului Gib I.Mihescu.Articolul a aprut n ziarul Comitetului Regional de Partid Arge.De atunci organele locale au acceptat ca Cenaclul nostru s poarte numele scriitorului care a trit i scris n oraul Drgani.Era n anul 1960,cu ase ani nainte de a fi inclus de T.Vianu n Arta prozatorilor romni, vol.2,E.P.L.,Bucureti ,1966 , i cu 7 ani nainte de a fi reeditat cu La Grandiflora i Noaptea focurilor,avnd o prefa de Nicolae Manolescu,E.P.L.Bucureti,1967. La urmtoarea edin a cenaclului printele Dumitru Blaa a venit,avnd cteva adnotri pe cteva foi de hrtie.La nceput a citit poezii domnul Blendea,le-am discutat,dup care i-am dat cuvntul printelui Blaa.Era prezent i Ion C.Vasile,(tata lui Radu Vasile),un istoric deintor de date importante privind istoria vlcean,i membru activ al cenaclului nostru.Atunci printele Blaa ne-a vorbit de Herodot care n urm cu 2500 de ani spunea c Tracii sunt al doilea popor mai numeros pe Terra,dup acela al inzilor .Ne-a mai spus c unitatea lingvistic dacoromn era o realitate n cadrul creia existau dou ramuri lingvistice.Prima,aa-zis latina cult, cum specifica T.Mommsin,i alta a poporului de rnd,care vorbea limba rustic,dacica-latina,vulgata.Ne mai spunea c multe din cuvintele fondului lingvistic al limbii dacoromana au fost mprumutate de la popoarele cu care au venit n contact.Multe din cuvintele dacice , spunea printele , le descoperim n Tabula Peutingeriana i n Biblia lui Ulfila.Tot atunci ne-a vorbit despre mpratul Ler,spunndu-ne c lerul-ler , repetiia din colindele noastre,se refer la acest mprat.Ne-a citat din Petru Maior care,n subsidiar,a scris:Dac socotim drept ,limba romneasc este mama limbii latine .La faptul c unii din cei prezeni la edin i-au adus elogii , printele a replicat:M tem de insultele nvluite n elogii aduse mie. Despre originala supoziie ne-a vorbit mai detailat n Sala de Sticl a Primriei din Cluj-Napoca,prin anul 1999,invitat fiind , alturi de preotul Ioan Marinescu , de ctre primarul Gh.Funar i biatul meu,scriitorul i istoricul Dr.Ionu ene.Atunci ne-a druit revista Dochiana, pe care o edita la Suteti , mpreun cu preotul ,coleg de Parohie , scriitorul Ioan Marinescu,n care, pe parcursul anilor ,am publicat i eu. edina cenaclului ,de prin anul 1966,s-a ncheiat dup multe discuii pe aceast tem ,cu multe intervenii din partea domnului Ion C.Vasile.

O alt secven din acestfilmal memoriei despre Patriarhul Limbii dacoromne este cnd prin anul 1968,la sugestia profesorului i istoricului literar Emil Istocescu , am plnuit s-i facem mpreun o vizit preotului Ionescu , din Dobrua,(localitate la civa kilometri de Drgani) , ginerele folcloristului Theodor Blel,cu scopul de a realiza o nregistrare pentru emisiunea cultural de la Staia de Radioficare pe tema vieii i activitii marelui folclorist.Din pcate , printele Dumitru Blaa nu a putut veni , pe motiv de sntate. M-am dus cu profesorul Emil Istocescu.Preotul Ionescu,bolnav de inim,ne-a artat o parte din manuscrisele lui Blel,corespondena acestuia cu mari personaliti ale culturii romne , inclusiv cu T.Arghezi . Mi-aduc aminte de o carte potal scris de T.Arghezi scris n form de spiral. Interviul luat de Emil Istocescu i nregistrat de mine a fost radiodifuzat la Ora Local.Profesorul Istocescu a organizat cu elevii dnsului la Liceul Teoretic un medalion despre Theodor Blel,folosind i nregistrarea mea .Urmare acestui fapt profesorul a fost luat la ntrebri de ctre Securitate pe motiv c face propagand religioas n coal. Mult suflet punea n tot ce fcea printele Dumitru Blaa.Avea talentul nscut de cercettor care cu acribie scormonea n hrisoave i documente.Mai tot timpul se ducea la Arhivele Olteniei,din Craiova, i de unde venea cu alte i alte nouti.Acolo ,la Arhive ,era foarte cunoscut , i ajutat de cercettorul , istoricul , colegul i prietenul meu dr.Ilie Vulpe,drgenean i el. n 1968,Securitatea ne-a interzis s mai difuzm emisiunea Din istoria Rusidavei fr s ne dea o explicaie. Dup civa ani m-am mutat la Cluj-Napoca,cu toat familia.Legturile noastre s-au ntrerupt.Doar,din cnd n cnd,mai aflam ecouri ale evenimentelor din oraul natal prin profesorul Emil Istocescu i Teodor Barbu (care m-au invitat la lansarea Monografiei Municipiului Drgani, n anul 2004)i cumnatul meu Constantin Bolocan. Legtura cu printele Blaa am reluato,cum spuneam,atunci cnd venea la Cluj-Napoca s-i lanseze crile i revista Dochiana n Sala de Sticl a Primriei clujene.Era o plcere s-l asculi cnd vorbea despre istoria poporului dac,despre limba vorbit de acesta,despre ct este mitologie i ct este adevr.mpreun cu preotul Ion Marinescu, acum parohul Bisericii din Suteti,constituia un cuplu indisolubil ,de intelectuali , un nucelu puternic de cultur ,iluminator de nelepciune i iubitor de istorie naional. Un lucru l caracteriza pe Dumitru Blaa ,acesta niciodat, nu confunda valoarea cutrilor sale cu strdania de a interpreta cutrile,inclusiv cu rezultatul adevrului cutat.Cunotea faptul c ,nu ntotdeauna istoria spune adevrul i c aceasta mai exprim cerinele epoci.i spunea,nu de puine ori,c vai de istoria care exprim numai cerina politicului. Biatul meu Ionu mi-a adus trista veste c printele Dumitru Blaa a trecut la Cele Sfinte n zilele Crciunului anului 2002.Vestea mi-a negurat sufletul,i mpreun cu soia ne-am dus la Catedrala Mitropolitan din Cluj-Napoca, unde am aprins dou lumnri , una pentru sufletul lui mare , iar alt pentru perenitatea ideilor sale. Dar,filmul, de care vorbeam, despre memoria Patriarhului Limbii dacoromne,iat ,continu cu ntreprinderea istoricului Eugen Petrescu i printele Ion Marinescu,fiindc memoria ne-o d contactul cu documentele,nelepciunea ne-o d distana fa de acestea. Al.Florin ENE

One response6 04 2009

Al.Florin ENE:,,Preotul Dumitru Blaa-Patriarhul Limbii Dacoromne LIGA SCRIITORILOR ROMNI (15:55:10) :

[...] Prima secven din acest film din memoria mea cuprinde momentul cnd,prin anul 1966,a venit la redacia Staiei de Radioficare Drgani,unde eram redactor,propunndu-mi un set de emisiuni sub genericulDin istoria Rusidavei.Am acceptat,pe motivul c foarte muli drgeneni,asculttori ai emisiunilor mele ,datorit cenzurii regimului comunist,nu cunoteau adevrata istorie a localitii n care triam.>>>> [...] Rspunde

Las un rspunsIntrodu comentariul tu aici...

Guest Autentificare Autentificare Autentificare

Email (required) (Not published)

Nume (required)

Pagina web

Anun-m despre viitoarele comentarii aprute prin email. Notify me of new posts via email.Trimite un comentariu

PREEDINTE FONDATOR SCRIITORUL I PROMOTORUL CULTURAL AL.FLORIN ENE

_________________________________ SCRIITORUL TREBUIE SA FIE O FIINTA LIBERA ; OPERA LUI , MARE SAU MICA , O VA PRETUI NUMAI DUMNEZEU . __________________________________ LIGA SCRIITORILOR ROMANI o CONTACT >>>>> _____________________________ STATUT citeste>>>aici _____________________________ FILIALE >>citeste aici >>> _____________________________ LIGA SCRIITORILOR este nregistrat la Agenia Naional de Administraie Fiscal,avnd Certificat de nregistrare Fiscal Seria A nr.0404816 i Cod de nregistrare fiscal(CIF) 2199890.Data eliberrii:26.o6.2007.

Contul Ligii Scriitorilor este deschis la Banca Transilvaniei,nr.01205F83668 RO27BTRL01301205 F83668XX. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ CELE MAI NOI APARIII EDITORIALE ARTUR SILVESTRI :

ARTUR SILVESTRI asa cum l-am cunoscut (pdf)>>>>> ---------

Artur Silvestri - Fapta_cultural.pdf>>>> ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Revolta fondului neconsumat>>>>.pdf

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Radiografia spiritului creol>>>>.pdf ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Artur Silvestri - Apocalypsis cum figuris.pdf>>>> ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Artur Silvestri - Perpetuum mobile.pdf>>>>

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ _________________________ Sper din tot sufletul ca aceast carte s-i mplineasc menirea, s apropie cititorul de crile i ideile sale. S-l ajute s neleag cte ceva din personalitatea, din modelul Silvestri i nu n ultimul rnd, aa cum spunea el nsui, s-i neleag cerul sufletesc. Mariana Brescu Silvestri _________________________ >>>Artur Silvestri Vocaia cii singuratice.pdf>>> _________________________

AU APRUT!Cartea In memoriam ARTUR SILVESTRI- mrturii tulburtoare, prima din colecia In memoriam Artur Silvestri. Este o carte emoionant, pentru c ea cuprinde sentimentele, regretele i amintirile dumneavoastr i ale altor oameni care l-au cunoscut, apreciat, iubit... >>>> ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

>>>,,In memoriam ARTUR SILVESTRI - mrturii tulburtoare".pdf - puteti citi aici>>>

_______________________ Pentru comenzi i donaii: Persoan de contact: Maria Anghel, tel. 021.317.01.10; tel-fax 021.317.01.14; mobil: 0744.380.643 ~~~~~~~~~~~~~~ Albumul Frumuseea lumiicunoscute - de Artur Silvestri. Este o carte unica, ce cuprinde ultimele texte scrise de Artur Silvestri, adevrate bijuterii literare despre lumea vazut, tulburtoare prin frumuseea sufleteasc i sensibilitatea

autorului lor. Albumul este ilustrat de artistul plastic Vasile Cercel.

------------------------------- >>>>Vizualizati aici ARTUR SILVESTRI: ,,Frumusetea lumii cunoscute(pdf.)>>>>> ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Nouti despre Artur Silvestri evenimente ecouriaici >>>>

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Organizarea si activitatea

-Al. Florin ENE CURRICULUM VITAE -Gheorghe Gavril Copil Rspundem Patriarhiei Romne-canonizarea lui Eminescu -LIGA SCRIITORILOR DIN ROMNIA: RAPORT DE ACTIVITATE (Perioada 8 septembrie 2006-31 ianuarie 2009) -Precizri i lista ce cuprinde scriitorii inclui n Dicionarul Ligii Scriitorilor Romni Volumul I -Prima edin a Comisiei de Arte Literare i Publicistic din Cluj-Napoca (galerie foto) -RAPORT DE ACTIVITATE Filiala Bucureti a Ligii Scriitorilor Romni Anun: Lansarea crii ,,Un teatru ct o inim de Al.Florin ene la Cenaclul Vasile Sav Anun: Liga scriitorilor din Romnia, Filiala Bucureti organizeaz Recital Maria Irena GLEANU Anun: SIMPOZIONUL LITERAR -MUZICAL ,,Familia ENE-Scriere cu lumin Anun: Sorin Cerin castigatorul Concursului National de Poezie Doruri la Rasarit Comitetul de Conducere al Filialei al Ligii Scriitorilor Filiala Bucureti Ctre, Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe, DANIEL Doina Drgan:,,Ierusalim. In pelerinaj ctre Mormntul Sfnt Dr.Dan BRUDACU:,,Ziua mondial a poeziei va fi marcat la Cluj-Napoca Florin-Silviu Ursulescu,,Talent, energie, curaj, inspiraie=Paul Polidor IN MEMORIAM: ARTUR SILVESTRI o -Al Florin ENE:,,Artur Silvestri-simbol peste venicie o -Al.Florin ene: Artur Silvestri-Din nou printre noi o -Al.Florin ENE:,,Artur Silvestri-emblema nelepciunii din inima mea o -Al.Florin ENE:,,Artur Silvestri-psiholog al socialului i filosof al istoriei n derulare

-Al.Florin ENE:,,De un an de zile Artur Silvestri ne lumineaz taina timpului nemrginit o -Corneliu FLOREA:,,NDATORAT LUI ARTUR SILVESTRI o -Cristian NEAGU:,,Rug Dumnezeului, pentru Artur o -Dr. Dan BRUDACU:,,Cuvnt de pomenire la 1 an de la trecerea sa la cele venice- Remember Artur Silvestri o -Elena Armenescu:,,Premiile Artur Silvestri 2009-Sub egida Ligii Scriitorilor din Romnia Filiala Bucureti o -Elena BUIC:UN AN FR ANIMATORUL CULTURAL DE LARG RESPIRAIE INTERNAIONAL ARTUR SILVESTRI o -Elena Buic:,,AU TRECUT DOI ANI DE CND MARELE CARTURAR ARTUR SILVESTRI S-A NLAT LA CER o -Elisabeta IOSIF:,,LABIRINTUL LUNTRIC AL GENIULUI o -George Baciu:,,De dor de Artur Silvestri o -IOANA STUPARU:,,Artur Silvestri la Trgul de Carte Gaudeamus o -Ioana STUPARU:,,NE VOM AMINTI MEREU DE SCRIITORUL ARTUR SILVESTRI o -Maria Vaida:,,Artur Silvestri -in memoriam o -Monica Murean:,,In memoriam Gabriel Artur Silvestri o Elisabeta IOSIF:,,Universul tainic al neleptului Artur o O nou apariie editorial:A aptea zi dup Artur de Al.Florin ene IN MEMORIAM: GRIGORE VIERU o Al.Florin ene: ,,nlarea la Cerul luminii Limbii Romne o Cezarina Adamescu: ,,Grigore Vieru domnul cel mai iubit din Republicile Romneti ale Poeziei o Elisabeta Iosif:,,Cntec pentru Grigore Vieru o Ion C. HIRU:,,Grigore Vieru a plecat spre Eminescu INVITAIE o Invitaie din partea Cenaclului LiterarVasile Sav Ion Dodu Blan:,,Sorin Cerin Despre creaia sapienial Lansare de carte la Iai Lansare de carte marca Dan Brudacu LECTURI NECESARE:CEZARINA ADAMESCUCETATEA LUI BUCUR O BUCURIE CONTINU O nou apariie editorial: Evadare n Cutia Pandorei de Al.Florin ene O nou apariie editorial:A aptea zi dup Arturde Al.Florin ene VIORICA POPESCU: ,,LIGA SCRIITORILOR FILIALA BRAOV LA DOI ANI DE EXISTEN ~ POEZII o Al.Florin ENE:,,A nviat Iisus o Al.Florin ENE:,,Au nflorit nucii de Sfntul Gheorghe o Al.Florin ENE:,,n sufletul nostru s-a nscut Iisus o Al.Florin ENE:,,Balada bradului de Crciun o Al.Florin ene:,,Ca aerul i seva, EMINESCU o Al.Florin ENE:,,Hristos a nviat! o Al.Florin ENE:,,Lumin pentru Mama o Elena Armenescu:,,In memoriam Grigore Vieru ~ACTIVITATIo

o o o o o

o o o o

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

,,Internetul, suport al spiritului uman- Interviu cu scriitorul Al.Florin ENE, preedintele LIGII SCRIITORILOR din Romnia -Anastasia Rusiv:S ne judece Eminescu -Daniela VOICU: Despre Festivalul Internaional THE ART TO BE HUMAN Elveia Agenda filialelor LIGII SCRIITORILOR Al.Florin ENE Personaliti clujene propuse prin volumele PERSONALITI ROMNE I FAPTELE LOR s fac parte din manualele colare. Al.Florin ENE: Personaliti clujene n Dicionarul istoric al localitilor din judeul Vlcea. Al.Florin ENE:,, A aprut primul Anuar al Ligii Scriitorilor Romni Al.Florin ENE:,, Activitate intens n cadrul Ligii Scriitorilor din Romnia Al.Florin ENE:,,n organizarea Ligii Scriitorilor din Romnia lansarea enciclopediei PERSONALITI ROMNE I FAPTELE LOR la Biblioteca Judeean Petre Dulfu din Baia Mare, volumele XLII, XLIII i XLIV Al.Florin ENE:,,Cultura la Dej-liant dintre scriitori i cititori Al.Florin ENE:,,Cultur naional la Domneti Arge Al.Florin ene:,,Nominalizrile pentru premiile Ligii Scriitorilor Romni Al.Florin ene:,,Pe urmele istoriei din ara Haegului Al.Florin ene:,,Prima edin a cenaclului Artur Silvestri al Ligii Scriitorilor Romni Al.Florin ENE:,,Sub egida Ligii Scriitorilor- Pagini de cultur pe meleaguri ncrcate de istorie Anastasia Rusiv Teleconferin cu preedinii filialelor Ligii Scriitorilor din Romnia ASOCIAIA ASTRA ROMN PENTRU BANAT PORILE DE FIER In memoriam Damian Ureche- la Filiala Banat a Ligii Scriitorilor Romani ntrunire cultural organizat de Liga Scriitorilor ,filiala Banat. Bilanul anului 2010 i proiectul activitilor Ligi Scriitorilor Romni n anul 2011 Concursul de cunotiine generaleCine tie, ctigsntate Constituirea oficial a Filialei Bucureti a LIGII SCRIITORILOR din Romnia Corneliu LEU: SRBTOAREA NAIONAL A LIMBII ROMNE Ctre, nalt Prea Sfiniei Voastre BARTOLOMEU, Mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crianei i Maramureului Dan BRUDACU:,,Ziua mondial a poeziei va fi marcat la Cluj-Napoca DAN LUPESCU:,,Liga Scriitorilor din Romnia DESANT BENEFIC DELIA STNILOIU-Cenaclul CETATEA LUI BUCUR sesiunea de toamn Dezbatere iniiat de LIGA SCRIITORILOR din Romnia Din activitatea Filialei Banat a Ligii Scriitorilor

o o o o o o o o o o o o o o o o o

o o o o o o o o o o o o o o o

DIPLOMA Asociaiei Internaional Publius Ovidus Naso acordat scriitorului Al.Florin ene DIPLOMA DE ONOARE i Medalia CULTUL EROILOR oferit scriitorului Al.Florin ene Diplome de Excelen acordate celor care au sprijinit material i spiritual Liga scriitorilor Doina Drgan: Omagiul femeii Doina Drgan:,,Activitatea filialei Timioara a funcionat i n vacan! Doina Drgan:,,ntlnire literar la Timioara Doina Drgan:,,ntlnire literar sub egida Ligii Scriitorilor Romni Doina Drgan:,,CTEVA FAPTE DIN PORTRETUL UNUI SCRIITOR, ISTORIC I FILOZOF AL CULTURII: ARTUR SILVESTRI Doina Drgan:,,DIN UNIVERSUL ACTIVITII FILIALEI TIMIOARA-BANAT A LIGII SCRIITORILOR ROMNI. 2010. Doina Drgan:,,Lansarea Monografiei localitii Dudetii Vechi sub egida Ligii Scriitorilor Dorin Irimie:,,Satul tradiional, oglindit ntr-un simpozion naional la Bistria Elisabeta Iosif:,,Sezonul renvierii Expoziia de pictur Nicolae Grigorovici Expoziie de carte la ZIUA LEMNARULUI din comuna Horea Florin Drgenescu: ,,Muzic, poezie i pictur la Gherla Geant Constantin:,,EVENIMENTE CULTURALE Ion Murariu:,,ION MURARIU: SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMNI lansarea criilor: ECOU ed. a II-a i LA RMUL IMAGINII autor DOINA DRGAN Karina Drga- Recitalul poeticMetafora naturii, natura poeziei Karina Drga-Simpozionul Naional de Istorie POSADA 1330 Karina Drga: Liga Scriitorilor din Romnia a acordat Diplome de excelenla Zilele Gherlei. Karina Drga:,,A aprut AGORA LITERAR nr.4 Karina Drga:,,Lansarea enciclopedieiPersonaliti Romne i faptele lor, 1950-2000 , volumele XXXVIII-XLI, la Bistria Karina Drga:,,Pe urmele istoriei noastre Karina Drga:,,Zilele Clujului Lansare de carte sub egida Ligii Scriitorilor din Romnia Lansare de carte sub egida Ligii scriitorilor din Romnia, Filiala Bucureti Lansarea Dicionarului Enciclopedic Personaliti Romne i faptele lor1950-2000,de Constantin Toni Dru Lansarea volumelor XXXIII-XXXVIII ale enciclopediei PERSONALITI ROMNE I FAPTELE LOR (1950-2000) Liga Scriitorilor Brasov-O noua primavara literara LIGA SCRIITORILOR din Romnia ajut familiile ndoliate din Valea Jiului Liga Scriitorilor din Romnia se implic la nfiinarea Casei Memoriale Ioan Alexandru Lucia Anucua:,,DEBUT LITERAR N CADRUL LIGII SCRIITORILOR ROMANI, FILIALA BANAT

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o

Manifestri culturale la Timioara, sub egida Ligii Scriitorilor din Romnia Marcel Frande:,,PAUL POLIDOR UN SFERT DE SECOL DE INTERFERENE CULTURALE INTERNAIONALE Marian Dragomir, Clin Dengel: DECERNAREA PREMIILOR CONCURSULUI NAIONAL LITERAR CETATEA LUI BUCUR Marius Rdescu: A aprut primul numr al revistei Dobrogea Cultural Medalionul aniversar-Petre Petria i invitaii si Mihai tirbu: DESPRE PRIMA DUNARE GENERAL A LIGII SCRIITORILOR, FILIALA IAI MOLDOVA Munii Apuseni n pictura artitilor plastici clujeni Noi primiri n LIGA SCRIITORILOR din Romnia Paul Polidor:,,ntre armonii clasice i zvcniri contemporane Poei, membrii ai LIGII SCRIITORILOR, tradui n limba coreean Raport de activitate a Filialei Banat Timioara a Ligii Scriitorilor Romni -06.02.2009-06.02.2010 Rezultatul Concursului Naional de Poezie PE ARIPI DE DOR DOMNESC S-a nfiinat filiala Bistria a LIGII SCRIITORILOR din Romnia Salonul Artelor n organizarea Asociaiei Romne pentru Patrimoniu i a Ligii Scriitorilor din Romnia Salonul artelor sub egida Ligii scriitorilor Schi de Program al activitii Cenaclului Literar Vasile Sav pentru anul 2009 Simpozionul ELIBERAREA CLUJULUI Simpozionul literarFamilia ENE-scriere cu lumin Simpozionului Internaional Educaia o provocare in contextul european Sonia Badea:,,Prima carte aprut sub egida Ligii Scriitorilor din Romnia Sub egida Ligii Scriitorilor din Romnia-lansare de CD la Dej Sub egida LIGII SCRIITORILOR din Romnia EMINESCU la 159 de ani de la natere Sub egida LIGII SCRIITORILOR din Romnia Filiala Bucureti: edina Cenaclului CETATEA LUI BUCUR Sub egida LIGII SCRIITORILOR din Romnia: ,,Personaliti Romne i Faptele lor Vol.XXX Sub egida Ligii Scriitorilor din Romnia: ,,Triptic cultural la Biblioteca JudeeanAntim Ivireanu din Rm.Vlcea Sub egida Ligii Scriitorilor din Romnia:,,SALONUL ARTELOR Sub egida LIGII SCRIITORILOR, lansarea crii Nedumeriri, caligrame i epigrame de Virgil Tomule i Gavril Moisa Sub egita LIGII SCRIITORILOR Lansarea crii NEDUMERIRI de Gavril Moisa Vernisaj de grafic de evalet Vernisaj de pictur-Elena Pop Viorica POPESCU:,,O nou primavar braovean

ZIUA MONDIAL A EDUCATORULUI srbtorit de LIGA SCRIITORILOR din Romnia o edina filialei Banat a Ligii Scriitorilor ~CENACLUL VASILE SAV o Medalionul literar-muzicalLumina Pruncului nscut n ziua de Crciun o ,,Cenaclul literar Vasile Sav coal de literatur o -Anastasia Rusiv:Medalionul literarMemoria calendarului.P.S.Bartolomeu Valeriu Anania o Al.Florin ene:,,Cenaclul Vasile Sav-Medalionul literar-muzical OCTAVIAN GOGA LA EL ACAS o Anastasia Rusiv: Medalionul literar- muzicalFemeia, mriorul primverii noastre o Karina Drga: La cenaclul literarVasile Sav Medalionul literar Dorul de duc la romni o Lansarea crii Frumuseea lumii cunoscute de Artur Silvestri o Medalionul literar Memoria calendarului-Mihai Sebastian o Medalionul literarMemoria calendarului-Mihai Eminescu i Veturia Goga o Recital poetic In memoriam-Artur Silvestri o Remember Artur Silvestri o ~La Cenaclul Vasile Sav : Medalionul literar Memoria calendaruluiMihai Sebastian o ~Lansarea crii ,,Un teatru ct o inim de Al.Florin ene o ~Lansarea crii ARTUR SILVESTRI-mrturii tulburtoare o ~Medalionul literar Eminescu-poetul nu moare niciodat o ~Medalionul literarCarte frumoas cinste cui te-a scris o ~Medalionul literarDou stele pe Cerul Limbii Romne-Eminescu i Grigore Vieru o ~Medalionul literarPoezii-Mrioare pentru jumtatea noastr mitologic o ~Medalionul literarVntul srtrnge toamna pe fra o ~Scoal de literatur ~COMUNICATE o Alexandru PETRESCU: SCRISOARE CTRE PREA FERICITUL DANIEL, PATRIARH AL BISERICII ORTODOXE ROMNE o n atenia membrilor Ligii Scriitorilor o n atenia scriitorilor ce doresc nscrierea n Liga Scriitorilor din Romnia o COMUNICAT: LIGA SCRIITORILOR strnge ajutoare pentru sinistrai,noi primiri n Lig o Conferina Avram Iancu-modelul revoluionarului romn o Ctre Uniunea Ziaritilor Profesioniti o Invitaie la lansarea Personaliti Romne i Faptele lor o LIGA SCRIITORILOR DIN ROMNIA. Filiala Iai-Moldova o Liga Scriitorilor din Romnia a instituit Premiul Virtutea Literar o Liga Scriitorilor din Romnia a instituit Premiul Virtutea Literar o Liga Scriitorilor pregtete Dicionarul membrilor si o Noi primiri de scriitori n Liga Scriitorilor din Romnia o Primiri n LIGA SCRIITORILOR o Primiri n Liga Scriitorilor din Romnia pe anul 2009o

Primiri n LIGA SCRIITORILOR-februarie 2009 S-a constituit Filiala Banat a LIGII SCRIITORILOR din Romnia S-a constituit Filiala Braov a LIGII SCRIITORILOR din Romnia ~CONTACT ~CRONICA DE CARTE o -Al.Florin ene:Marea Enciclopedie a Spiritualitii Romneti se scrie din mers ca o nchegare istoric Volumul XLIV o -Al.Florin ENE:,,Aurel POP -Semne dintr-un trunchi de cuvnt o -Doina Drgan:,, AL. FLORIN ENE-NTOARCEREA STATUILOREditura Dacia XXI Antologie, n colecia Dual,Cluj-Napoca, 2011. 70 De poeme.Antologie de autor. o -Petru Biru:,,NTLNIREA CU AL. FLORIN ENE, POETUL o Al Florin ENE:,,ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMNI CONTEMPORANI DIN NTREAGA LUME o Al. Florin ENE:,,METERII CIOPLITORI AI PRAGULUI DE SUS o Al. Florin ENE:,,Prin adevr se nvinge o prere o Al.Florin ene: Prin vmile vieiide mn cu Scriitorul o Al.Florin ENE: Constantin Toni Dru-PERSONALITI ROMNE I FAPTELE LOR,1950-2000, Volumul XXXIV o Al.Florin ENE: Patriarhul ardelean (Documentar iniiat i ngrijit de Artur Silvestri) o Al.Florin ENE:,,A sosit Domnul Eminescu o Al.Florin ENE:,,Artur Silvestri: Zile de neuitat o Al.Florin ENE:,,Cheia pentru labirintul corespondenei lui Marin Sorescu o Al.Florin ENE:,,Doina Drgan:ECOU o Al.Florin ENE:,,IEROMONAHUL MACARIE-Tipograf romn(15081512) o Al.Florin ENE:,,Mini biblioteca de pe raftul din fa a poeziei contemporane (Antologie de poezie-Oglinda literar,2000-2007). o Al.Florin ENE:,,Poezia religioas-cup cu nelepciune o Al.Florin ENE:,,Un filozof al metaforei i un poet al cuvntului o Al.Florin ENE:,,Zbor de dragoste trzie o Al.Florin ene:Jertfe-le lui D.Velea n memoria lui Ion D.Srbu o Al.Florin ENE:Mihail Tnase-,,Interzis iubirea o Doina Drgan: Al.Florin ene ,,Ziua a aptea dup Artur Ed. Contrafort, Craiova, 2009 o Doina Drgan: Semnificaii profunde n Scaunul Harului Versuri de Titina Nica ene o Dorina Costea:,,A aprut cartea Viaa ca o punte de Titina Nica ene o Gavril MOISA: AL. FLORIN ENE I NTOARCERA STATUILOR o Geant Constantin:,,CU INIMA N PALM de Al. Florin ene o Geant Constantin:,,SCRIITORI I CRI o Marea enciclopedie PERSONALITI ROMNE I FAPTELE LOR(1950-2000) de CONSTANTIN TONI DRU Volumul XXXI o Melania Cuc:,,Capcan pentru un vis cu ochii deschii-Al.Florin ene ,, Crticica de dat n leagn gndul,, o Mitru Valea:,,Crticica de dat n leagn gndul autor Al.Florin ENEo o o

Petru Biru:,,Al Florin ENE CU INIMA N PALM Petru Biru:,,Despre teatru cu pana sufletului Sabin Bodea:,,Incursiuni n nobleea lumii scriitorului Al.Florin ene ~ESEU o Al Florin ENE:,,Revolta eroilor din oglinda rufctorilor(Cele dou valene ale eroilor) o Al. Florin ENE: CAVALERUL NEBUNIEI STRBATE LITERATURA EUROPEI o Al. Florin ENE:,,Bucuria simulat i fericirea gndit n poezia lui Mircea Ciobanu o Al. Florin ene:,,Condamnarea lui Socrate O eroare a istoriei, sau a jurailor? o Al. Florin ene:,,Democraia romneasc i literatura o Al.Florin ENE : Masca lui Schopenhauer-paradisul pierdut al nefiinei o Al.Florin ENE: Contiina nefericita lui Hegel trit prin gndirea epocii de B.Fundoianu o Al.Florin ENE:,,Artur Silvestri-psiholog al socialului i filosof al istoriei n derulare o Al.Florin ene:,,Filozofia democraiei n Romnia contemporan o Al.Florin ENE:,,LITERATURA N FOLOSUL DEMOCRAIEI I DEMOCRAIA N SLUJBA CULTURII LA ROMNI, DAR I N FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE o Al.Florin ENE:,,Marele noroc al Literaturii Romne, Eminescu o Al.Florin ENE:,,Metafora ca ritm al gndirii poetice o Al.Florin ENE:,,Mihai Eminescu -dragostea de neam i ar o Al.Florin ene:,,Muniie pentru denigratorii lui Hemingway o Al.Florin ENE:,,Nietzsche ntre rsritul zeilor i amurgul lor o Al.Florin ENE:,,PERIPEIILE EULUI N METAFIZIC I PARADOXURILE ACESTORA o Al.Florin ENE:,,Preotul Dumitru Blaa-Patriarhul Limbii Dacoromne o Al.Florin ene:,,Presa,cinele de paz a democraiei-sau haitele de cinicare muc democraia o Al.Florin ENE:,,Realismul operei lui Theodore Dreiser promoveaz idei de stnga i nclc morala? o Al.Florin ENE:,,Relativitatea succesului n literatura romn o Al.Florin ENE:,,Revolta eroilor din oglinda rufctorilor o Al.Florin ENE:,,Rolul literaturii de dup Marea Unire n europenizarea Romniei o Al.Florin ene:,,SPIRITUL NAIONAL N PUBLICISTICA I PROZA EMINESCIAN o Al.Florinene:,,Mitul Edenului in universul poetic european al secolului XX o Cristian NEAGU:,,Recursul Mioriei o Dumitru Velea Eminescu despre Avram Iancu Un ir nentrerupt de martiri o Ioan Miclu :,,De la observaie direct la raionament!o o o

Ioan Miclu:Trirea n viitor i semnul arhetipal prins n cartea lui Artur Silvestri ~INTERVIU o Al Florin ene:,,Liga Scriitorilor apr toate drepturile scriitorilor indiferent din ce organizaie face parte(interviu realizat de Costel Iftinchi) o Exist o necesitate a democratizrii micrii literare din ara noastr o Diana Popescu:,,Dialoguri privilegiate-Alexandru Florin ENE, preedintele Ligii Scriitorilor din Romnia o Doina Drgan:Frumosul purific, desctueaz. Chiar i atunci cnd este un strigt de disperare Interviu acordat de Domnul Al. Florin ene, preedintele fondator al Ligii o Elisabeta Iosif:,,Destine contemporane o Ionu Caragea:,,Literatura virtual i Curentul Generaiei Google o Menu Maximinian: Interviu cu scriitroul Al.Florin ENE, preedintele LIGII SCRIITORILOR din Romnia o Menu Maximinian:Critica literar d contactul cu opera ca lucru nfptuit-Interviu cu scriitroul Al.Florin ENE, preedintele LIGII SCRIITORILOR din Romnia ~LIGA SCRIITORILOR ROMANI o Dicionarul scriitorilor Membri ai Ligii Scriitorilor Romni o George ROCA: PREZENTARE: LIGA SCRIITORILOR DIN ROMNIA o Liga Scriitorilor din Romnia(Scurt prezentare) o ~Filiale si membri -Filialele Ligii Scriitorilor din Romnia care au personalitate juridic o ~Preedinii filialelor Ligii Scriitorilor (adrese, numere telefon) o ~Statut ~PAMFLET o -Norinel Popescu:,,Cinele moare de drum lung i prostul de grija altuia ~PUBLICATII o A aprut AGORA LITERAR nr.3/MARTIE,2009. o -A aprut NUMRUL 28 , luna IUNIE, anul 2011, al publicaiei CETATEA LUI BUCUR o -NR.23, IANUARIE 2011-CETATEA LUI BUCUR o A aprut AGORA LITERAR nr.7 o A aprut ntr-o inut nou AGORA LITERAR nr.5 . AGORA LITERARA NR.5 pdf. o A aprut MOLDOVA LITERAR nr.2 ,revist editat de Filiala IaiMoldova a Ligii Scriitorilor din Romnia o A aprut nr.11, ianuarie 2010, al publicaiei CETATEA LUI BUCUR o A aprut NUMRUL 12, luna FEBRUARIE, anul 2010, al publicaiei CETATEA LUI BUCUR o A aprut NUMRUL 13, luna MARTIE, anul 2010, al publicaiei CETATEA LUI BUCUR o A aprut NUMRUL 14, luna APRILIE, anul2010, al publicaiei CETATEA LUI BUCURo

o o o o o o o o o o

A aprut NUMRUL 19, luna SEPTEMBRIE, anul 2010, al publicaiei CETATEA LUI BUCUR A aprut NUMRUL 20 al publicaiei CETATEA LUI BUCUR A aprut NUMRUL 21, luna NOIEMBRIE, anul 2010, al publicaiei CETATEA LUI BUCUR A aprut NUMRUL 26, luna APRILIE, anul 2011, al publicaiei CETATEA LUI BUCUR A aprut NUMRUL 8, luna OCTOMBRIE, anul 2009, a publicaiei CETATEA LUI BUCUR A aprut NUMRUL4, luna IUNIE, anul 2009, a publicaiei CETATEA LUI BUCUR A aprut o nou revist n peisajul literar Al.Florin ene-A aprut Agora Literar , nr.8, editat de Liga Scriitorilor din Romnia LITERARIA nr.2 O nou publicaie: LITERARIA, editat de Filiala Oltenia a Ligii Scriitorilor din Romnia

Al Florin Tene , initiatorul LIGII SCRIITORILOR ROMANI

___________________________ Revista " Ligii " : AGORA LITERARA

_________________________ Din luna aprilie LIGA SCRIITORILOR editeaz revista AGORA LITERAR care va apare trimestrial. Revista i propune de a promova scriitori , lucrrile lor literare i crile acestora ,indiferent din ce organizaie profesional face parte.Avnd n vedere,n primul rnd,valoarea literar,stilistic i estetic a acestora. __________________________

Referinte LSR

~Al Florin Tene ~Ionut Tene ~Sabin Bodea

CENACLUL VASILE SAV

_____________________________Cutare

Arhiva

iulie 2011 (12) iunie 2011 (7) mai 2011 (13) aprilie 2011 (12) martie 2011 (18) februarie 2011 (2) ianuarie 2011 (11) decembrie 2010 (13) noiembrie 2010 (14) octombrie 2010 (19) septembrie 2010 (12) august 2010 (13) iulie 2010 (11) iunie 2010 (2) mai 2010 (10) aprilie 2010 (13) martie 2010 (12) februarie 2010 (14) ianuarie 2010 (15) decembrie 2009 (8) noiembrie 2009 (8) octombrie 2009 (14) septembrie 2009 (6) august 2009 (7) iulie 2009 (7) iunie 2009 (11) mai 2009 (16) aprilie 2009 (23)

martie 2009 (15) februarie 2009 (10) ianuarie 2009 (23) decembrie 2008 (9) noiembrie 2008 (14) octombrie 2008 (9) septembrie 2008 (4) august 2008 (5) iulie 2008 (2) iunie 2008 (2) mai 2008 (10)

iulie 2011 Lu Ma Mi Jo Vi S Du Iun 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

_______________________________

________________________________

_______________________________

________________________________

---------------------------

----------------------------

----------------------------

----------------------------

----------------------------

--------------------

--------------------

---------------------------------------

--------------------------

----------------------

-----------------------

------------------------

------------------------

------------------------

-------------------------

--------------------------

---------------------------

-------------------------


Recommended