STUDIU ISTORIC GENERAL PUG COMUNA BOLINTIN DEAL- JUDETUL GIURGIU I. NOTA METODICA GENERALA 1.Descrierea obiectivelor si limitelor studiului Prezentul studiu este destinat identificarii caracteristicilor morfologice generale cat si specifice ale localitatii Bolintin Deal, impreuna cu satul component Mihai Voda. Zona studiata cuprinde intreg teritoriul administrativ al comunei. Planimetria localitatii este unitara,specifica unei localitati de campie dezvoltata de-a lungul cailor principale de acces si conditionata de factorii hidrografici si naturali ai zonei- raul Sabar si padurile inconjuratoare, ramasite ale codrilor Vlasiei. Obiectivul principal al studiului este de a determina factorii/valorile culturale reprezentate de fondul urban, construit sau de peisaj , factori ce reprezinta un potential important intr-o viitoare dezvoltare durabila a localitatii . 2. Descrierea metodei si directiilor de cercetare. Studiul istoric general a fost structurat in baza Metodologiei si continutului cadru de elaborare a documentatiilor de urbanism/ 2005 si a Metodologiei de elaborare si continutul cadru al documentatiilor de urbanism pentru zone construite protejate/11.02.2004. Cercetarea fenomenului de aparitie si evolutie a acestor asezari rurale s-a concentrat pe analiza principalilor factori ce au contribuit la acest proces : - amplasament geografic -structura teritoriului -autonomia administrativa/fiscala/ecleziastica -existenta sau nu a unor privilegii acordate de puterea centrala in diferite epoci istorice - structura si evolutia populatiei - traditii si obiceiuri locale - exercitarea unor meserii si mestesuguri

1

3. Evidentierea surselor documentare, iconografice, cartografice, etc. Bibliografia utilizata pentru a fundamenta cercetarile se compune din lucrari de bibliografie generala, dedicate zonei mai largi a teritoriului cat si bibliografie speciala- monografii ale localitatilor studiate cat si ultimele documentatii de urbanism in vigoare(PUG si RLU Bolintin Deal 2007). Pentru partea de cartografie ce ilustreaza existenta localitatii au fost utilizate ca si surse Dictionar Geografic al Judetului Ilfov(1892)de C. Alessandrescu, Romania in perioada 1878-1913(Andrees Handatlas 1901),Harta Romniei din Henius Atlas (1926) Principala documentare a fost realizata pe teren,fiind necesara analiza stadiului existent al dezvoltarii urbanistice si arhitecturale in vederea determinarii neconcordantelor cu datele culese din documente si identificarea disfunctionalitatilor ce vor conduce la stabilirea prioritatilor de interventie in cadrul PUG. In afara surselor amintite au fost realizate cercetari in biblioteci si ale documentelor puse la dispozitie de autoritatile locale, dupa cum urmeaza : -Bibiloteca Academiei Romane -Biblioteca Centrala Universitara -Arhivele Statului Bucuresti -Primaria Comunei Bolintin Deal -Schita monografica Bolintin Deal (Prof. Maria Tudor) -Monografia satului Mihai Voda (comuna Tigania Crivina) (Prof. Manolescu Maria) 4.Prezentarea echipei de cercetare dupa specialitate Catalina Dana Preda- arhitect specialist MCC, urbanist istorie urbana(F6, G5) Razvan Samoilescu -arhitect, specialist restaurare, documentare istorica Irina Cumpanasu - architect, urbanist 5.Prezentarea critica a bibliografiei generale Descriptio Romaniae - Ion Ciortan, Mariuca Radu, Octavian Ion Penda (2004)Ed. Cosmographia

2

Dictionar Geografic al Judetului Ilfov-C. Alessandrescu (1892)Ed. Socecu Bolintinul, Bolintinenii,Bolintineanu- Ion Carbarau Judete disparute din Tara Romaneasca Constantin C. Giurescu(1937) Bucuresti Principatele Romane la inceputul sec. XIX, Constantin C. Giurescu(1957)Ed. Stiintifica, Bucuresti Manastirea Bolintinul, Ion Ionascu, Ed. I-a, Bucuresti(1942) Marele Dictionar geografic al Romaniei, vol. V -George Ioan Lahovary(1909) Dictionar al marilor dregatori din Tara Romaneasca si Moldova-Nicolae Stoicescu, Bucuresti(1971) Catagrafii(Inv.501, partea I)1838-Judetul Ilfov, plasa Sabaru- Arhivele Statului Bucuresti Monografia satului Mihai Voda(Comuna Tigania- Crivina) Maria Manolescu,Bucuresti(1997) Bolintin Deal (Schita monografica) Maria Tudor, Bucuresti(1979) ***Repertoriul Arheologic al Romaniei de la Institutul de Arheologie Vasile Parvan din Bucuresti(www.cimec.ro) 6. Prezentarea studiilor anterioare pe care se bazeza cercetarea Documentatia anterioara este cea aferenta PUG Comuna Bolintin Deal, judetul Giurgiu(2007)- nu contine date concludente pentru determinarea cadrului istoric de evolutie al comunei sau referitoare la valorile de patrimoniu construit existente.

3

II. ANALIZA DEZVOLTARII TERITORIULUI ADMINISTRATIV SI A LOCALITATILOR

1. Istoricul teritoriului administrativ si al localitatilor componente Teritoriul administrativ al comunei este alcatuit din Bolintin Deal (comuna) si Mihai Voda(sat).

Accesul catre localitatea Bolinin Deal dinspre Bucuresti se face in directia Vest, intr-o zona plata, de campie, marcata de palcuri de padure ce sunt ramasite ale intinsilor codri ai Vlasiei. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul administrativ este incadrat de apele Ciorogarlei(la Est)Sabarului si Argesului (la Vest). Localitati invecinate comunei Bolintin Deal : N-comuna Ulmi si comuna Joita E-comuna Ciorogarla S-comuna Gradinari V-comuna Bolintin Vale Denumirea localitatii- Bolintin- apare pentru prima data in legatura cu Manastirea din padurea cea mare- in hrisovul Domnului Alexandru Aldea Coconul(1431-1436) din 15 martie 1433. In acesta se mentioneaza ca jumatate din satul care exista atunci era dat catre manastirea Bunavestire din padurea cea mare de la Bolintin, de preste apa Argesului, impotriva(in fata-n.n.)Bucsanilor . Amplasamentul manastirii nu este precizat, in diferitele documente emise de-a lungul vremii mentionandu- se doar numele si diverse danii, fara alte amanunte. Pornind de la articolul istoricului Ion Ionascu , descoperim ca a fost intemeiata de logofatul Pilea, pe mosia sa care se intindea pe ambele maluri ale Argesului ; profesorul Ion Carbarau, comparand mai multe texte, considera amplasare acesteia pe malul drept al argesului, intr-un perimetru triunghiular cuprins intre actualele sate Ogrezeni- Malu Spart- Bucsani(pe Arges). Ridicata pe la inceputul sec. XV, in timpul domniei lui Mircea cel Batran, fiind spre deosebire de manastirea Cozia care avea caracter defensiv si de punct de supraveghere , Bolintin pare a fi fost o manastire pentru adapost(raniti, bolnavi),o biserica sala, simpla, zidita din materiale mai putin durabile. Locuintele taranilor din jur erau semiingropate- ceea ce conduce la presupunerea ca si chiliile manastirii erau la fel.

4

Manastirea avea avere si pamanturi, nu numai in Bolintin ci si in alte zone- conform hrisovului domnitorului Vladislav al II lea din 29 aprilie 1453, manastirea primeste o moara pe neajlov si o vie la Razvad(Targoviste). Tepelus Voda ii da o vie la Aninosa, acordandu-i dreptul sa nu dea vama la Braila,Durostot, Giurgiu si la Nicopole Din momentul in care devine schit al manastirii Mihai Voda din Bucuresti, se accelereaza decaderea manastirii- numarul monahilor scade iar cutremurul din 1636 ii provoaca stricaciuni. In 1644 Matei Basarab intareste manastirii mosiile si inchinare fata de manastirea Simo Petra(Athos) iar incepand cu ultimul sfert al sec. XVII nu mai exista mentiuni documentare despre aceasta. Mentiunea Bolintinului in sec. XIX se leaga de Proclamatia pe care Tudor Vladimirescu o da in 1821 si apoi datele din Catagrafia din 1838, in care Bolintinul este prezent cu satele componente :

- Bolintin Baleanu - Bolintin Mosteni - Bolintin Sf. Spiridon - Bolintin Cotroceni

In 1864, prin Legea comunala, Bolintinul este impartit in doua parti, aparand pentru prima data denumirea de astazi : Bolintinu din Deal si Bolintinu din Vale. In 1875, in cadrul Judetului Ilfov- plasa Sabaru este mentionata comuna Bolintin Deal. In 1904, o noua impartire administrativa face ca Bolintin Deal sa faca parte in plasa Bolintin iar in 1908 comuna primeste un nou sat- Tigania Crivina, denumita anterior Alesii lui Mihai . In 1925 satul Tigania Crivina se transforma in comuna si capata numele de Mihai Voda(pe care il are si astazi, ca sat component al comunei Bragadiru Deal). In 1931 are loc o noua improprietarire (din mosia Cerchez) iar dupa 1944 se construiesc diferite cladiri cu functiuni publice, menite sa completeze pe cele construite la inceputul se. XX(camin cultural, spital,camin cultural).

5

2. Evenimente istorice in teritoriul administrativ

Evenimente istorice importante nu sunt mentionate in decursul istoriei pe acest teritoriu administrativ- cu exceptia trecerii lui Tudor Vladimirescu prin localitate in drum spre Bucuresti cat si la intoarcerea sa si plecarea spre Golesti. Tot aici isi citeste Proclamatia in 1821. Participarea la cele doua mari razboaie 1916-1918 si 1941-1944 a locuitorilor din Bolintin Deal si Mihai Voda trebuie subliniata, existenta momumentelor memoriale aducand aminte locuitorilor de astazi despre faptele de arme ale inaintasilor lor. 3. Prezente arheologice in teritoriul administrativ

Pe cuprinsul teritoriului administrativ nu au fost efectuate cercetari, sondaje si nici nu sunt reperate sau mentionate in Repertoriul Arheologic al Romaniei(2009-2010) prezente arheologice. Zona care suscita interes- dar nu este stabilita ca zona sigura a amplasamentului si ar trebui sa fie supusa cercetarii -este probabila zona de amplasare a fostei manastiri Bolintin-cercetari ce ar trebui aprofundate inainte de inceperea unei campanii de sapaturi de catre specialistii arheologi. 4. Evolutia statutului administrativ, militar, functional al localitatii Statutul administrativ este de sat de dimensiuni mari(Bolintin) inainte de a fi divizat in Bolintinu din Deal si Bolintinu din vale ; apoi primeste statut de comuna, dupa 1864 isi desfasoara activitatea comisia de plasa (plasa Sabarul). In 1892 intra in componenta plasii Arges-Bolintin Vale iar in 1908 primeste in componenta sa satul Tigania Crivina, care devenind comuna in 1925 se desparte de comuna Bolintin Deal. Ca si localitate de campie, localitatea nu a avut un rol strategic/de aparare- chiar si manastirea Bolintin fiind mentionata ca loc de ingrijire/spital . Functional, Bolintinul si Mihai Voda sunt localitati cu statut agricol (se cultiva in camp orz, grau, secara iar din sec. XVII porumb si tutun) si de crestere a animalelor(ovine, bovine, porcine, cabaline).

6

In sec. XVIII , apar pe langa tarani si mestesugari (bardasi, stoleri, dogari)si foarte important si negustori. 5. Evolutia structurii etnice si apartenentei religioase a populatiei Situatia descrisa intr-o schita monografica intocmita de invatatorul Cristea Stancu in 1942, satul Mihai Voda avea 2135 de locuitori din care 2123 romani si 12 tigani- toti de religie ortodoxa, impartiti in 526 familii si ocupand 480 case. Structura etnica a populatiei dupa ultimul recensamant (2002) este, la o populatie de 6235 persoane din care 6168 romani, 59 tigani, 3 maghiari , 4 alte etnii. Ca apartenenta religioasa, 99,9% sunt crestini ortodoxi , in satul Mihai Voda fiind credinciosi baptisti(15 persoane in 1997). 6.Evolutia ocupatiilor populatiei ; ocupatii traditionale persistente Populatia a fost majoritar alcatuita din tarani (agricultori si crescatori de vite) ,acestia ocupandu-se si cu albinaritul, pescuitul si vanatoarea. In afara de aceste ocupatii principale, in sec.XIX- XX au aparut mestesugarii iar amplasarea localitatii in apropierea drumurilor comerciale care legau Dunarea cu Targoviste si Muscelul a dus si la aparitia negustorilor. Ocupatiile traditionale persistente sunt si astazi agricultura si cresterea animalelor iar in domeniul mestesugurilor/meseriilor- zidaria este o meserie care se pastreaza traditional in localitate. 7.Evolutia teritoriului administrativ si intravilan Teritoriul administrativ cuprinde satele BolintinDeal si Mihai Voda (care formeaza un singur trup)si alte 5 trupuri, suprafata intravilanului crescand fata de intravilanul existent, in cadrul PUG 2007-cresterea propusa a intravilanului facandu-se de la 1326,44 la 2438,00. 8.Evolutia reglementarilor edilitare si urbanistice Reglementarile edilitare si urbanistice incep in sec. XIX- se refera numai la traseul strazilor, la imbunatatirea starii acestora(largire prospect, pietruire). Din punct de vedere al instalatiilor edilitare, acestea au fost propuse pentru a fi introduce prin reglementarile PUG 2007(apa, canal) alimentarea cu energie electrica urmand a suferi reparatii capitale pentru a corespunde necesittilor actuale ale dezvoltarii comunei.

7

9.Evolutia tramei stradale si parcelarului Trama stradala este rectangulara, cu strazi paralele si parcele de dimensiuni sensibil egale , avand cladirile aliniate catre strada principala. Parcelele specifice sunt lungi, inguste, cu o dispunere foarte ordonata. In insulele triunghiulare, parcelele au forme atipice, urmarind forma terenului. 10.Evolutia fondului construit ; tipologia si caracteristicile acestuia , amenajari Informatiile de baza pentru evolutia fondului construit se regasesc in studii si monografii ale localitatilor componenete. Pornind de la locuintele semiingropate din sec. XV, cu o singura incapere, realizate din pamant, acestea evolueaza la doua incaperi, avand peretii din busteni dati cu lut si acoperisul in doua ape, din stuf sau paie(sec. XVII). Sec. XVIII- XIX cladirile se realizeza din paianta si apoi din zidarie de caramida. Din punct de vedere al planimetriei, atat pentru cladirile publice cat si pentru cladirile de locuit predomina cladirile de forma dreptunghiulara sau cu mici pridvoare adaugate, cu tavan de lemn si acoperis in 4 ape. Cele cu vechime mai mare sunt din paianta, cu prispa si stalpi de lemn frumos decorati, cu decoratii/traforuri din lemn pe post de capiteluri , pazii de lemn la streasina. Cele mai recente, sunt din zidarie de caramida, cu decoratii /ancadramente in jurul ferestrelor, braie cu stucaturi la nivelul superior al fatadelor. Curtile nu sunt de dimensiuni mari, nu beneficiaza de amenajari/gradini cu forme speciale, singurele elemente care prezinta forme decorative, de factura noua, sunt gardurile catre strada , realizate din beton, cu motive geometrice- dand o nota specifica imaginii strazii. 11.Operatiuni urbanistice importante(parcelari, demolari, trasari de artere de circulatie noi, lucrari hidrotehnice, amenajare de suprafete plantate Operatiunile importante de parcelare s-au realizat odata cu improprietarirea taranilor(sfarsitul sec. XIX-jumatatea sec. XX). In prezent, parcelarile noi se realizeaza in zone de teren libere, fara a demola cladiri existente. Lucrari de amenajari hidrotehnice, de protectie impotriva inundatiilor vor trebui realizate, dar nu influenteaza imaginea traditionala a localitatii.

8

12. Concluzii referitoare la vechimea constructiilor si amenajarilor urbane(strazi, plantatii,piete)si la evolutia urbanistica a localitatii Comuna Bolintin Deal, impreuna cu satul Mihai Voda pastreaza cladiri fara vechime mare (cele mai vechi fiind bisericile de sfarsit sec. XIX), cateva cladiri de locuit inceput sec. XX- covarsitoarea majoritate a cladirilor fiind construite la jumatatea sec. XX. Amenajarile urbane sunt inexistente, in cadrul proiectului PUG fiind necesara amenajarea unei zone centrale coerente, care sa puna in valoare elementele de patrimoniu clasate(lista LMI2004)- Biserica Sf. Nicolae- Scoala de fete- Conacul Baleanu in paralel cu tratatea spatiului intersectiei Bdul Muncii- Bdul Republicii si punerea in valoare a Monumentului ridicat in memoria eroilor cazuti in primul razboi mondial. Zona monumentului necesita realizarea unei plantatii de fundal, pentru separarea functiunilor existente de caracterul cultural. Acelasi tip de monument memorial , aflat pe teritoriul satului Mihai Voda trebuie pus in valoare prin debarasarea cladirii ce se afla in fundalul acestuia de constructiile parazitare, provizorii. Amenajarea curtii scolii, cu punerea in valoare a corpului vechi(initial ) al scolii este o alta posibila amenajarea a unui spatiu public. Deschiderea si amenajarea spatiului parcului/padurii din jurul cladirii conacului/actualmente spital se poate realiza numai prin transferarea actualei functiuni sanitare intr-o noua constructie si amenajarea celei existente cu functiuni deschise unei utilizari publice. III.IDENTIFICAREA VALORILOR DE PATRIMONIU CONSTRUIT 1.Identificarea constructiilor valoroase Constructiile valoroase din fondul construit al comunei se inscriu in doua categorii: cele inscrise in Lista Monumentelor Istorice 2004 si cladiri ce nu au fostcuprinse in aceasta. Prima categorie ce nu figureaza in lista sunt cladirile de locuit traditionale, care au ramas in numar foarte mic si sunt pe cale de disparitie pe teritoriul comunei. Doua exemple ce merita conservate fiecare reprezentand o tipologie diferita, se afla in satul Mihai Voda : pe str. Viorelelor nr.4(casa traditionala , din paianta cu

9

stalpi, pazie, parapet prispa din lemn traforat) si str. Pricipala nr. 65(casa de factura urbana, decor clasicizat, an constructie 1905) 2.Identificarea amenajarilor valoroase Constituirea localitatii prin parcelari realizate pentru improprietarirea taranilor din terenul agricol al mosiilor, nu a condus la conturarea unor spatii publice reprezentative- piete, parcuri. Din acest motiv, spatiul intersectiei si spatiul curtii- parc a conacului Baleanu necesita punerea in valoare si amenajarea ca spatii publice. 3.Identificarea spatiilor si perspectivelor valoroase

Perspectivele in cadrul parcurgerii localitatii sunt nerelevante- fiind nepuse in valoare si datorita lipsei de relief a zonei. Pentru sublinierea traseului rectangular al strazilor, plantatii de aliniament vor trebui reconstituite, cu esentelee folosite la inceput de sec. XX. Elementele verticale ce puncteaza silueta asezarii - bisericile ar trebui sa beneficieze de puncte de perspectiva favorabile- in special prin inlaturarea unor cladiri anexe parazitare construite in parcelele invecinate. Bis. Sf. Gheorghe si noua biserica (aflata in constructie)pot sa se puna in valoare reciproc, prin amenajarea spatiilor curtilor si acceselor ; realizarea aceluiasi tip de gard catre strada principala va unifica imaginea ctre spatiul public al strazii. 4.Date semnificative referitoare la constructii si amenajari Localitatea a beneficiat de cladiri publice inca de la sfarsitul sec. XIX- dar la scara mica, fiind in general cladiri parter(doar Conacul Baleanu este S+P+E). In consecinta, peisajul construit nu este diferentiat de cladiri impunatoare- peisajul putand fi ameliorat prin amenajari realizate din plante/copaci sau parcuri/ gradini in zonele prevazute ca spatii verzi. 5.Concluzii referitoare la elementele care necesita protectie si la natura acestora Cladirile avand calitatea de monument istoric trebuiesc reabilitate(ex. Scoala de fete)si puse in valoare(prin refunctionalizare sau prin marcarea cu panouri

10

explicative)- accesul catre Biserica Sf. Nicolae si cavoul si pietrele tombale ale familiei Baleanu . De asemenea,elemente cu valoare pentru istoria locala-cladiri de locuit traditionale, monumente memoriale, zone verzi /parcuri trebuie protejate si cadrul lor reabilitat. Propunerea de clasare se poate realiza pentru cateva obiective specificate in cadrul studiului prezent. IV. DEFINIREA SI DELIMITAREA ZONELOR DE PROTECTIE SI A ZONELOR ISTORICE DE REFERINTA Zonele de protectie ale monumentelor sunt constituite din suprafata de teren in care actiunea factorilor naturali si antropici poate avea impact negativ direct asupra acestora, cu urmatoarele efecte : -distrugerea bunurilor construite ce constituie elementul de patrimoniu -poluarea mediului cu efecte asupra bunului/sitului -degradarea peisajului inconjurator -impiedicarea perceperii calitatii bunului. Pentru monumentele aflate pe LMI, zonele de protectie se vor delimita pe limitele parcelelor invecinate In cadrul comunei Bolintin Deal, valorile de patrimoniu construit pot determina necesitarea stabilirii unei singure zone istorice de referinta(ZIR1), in partea centrala a localitatii- ZC, pentru a putea avea reglementari unitare . Aceasta va cuprinde parcela pe care este amplasat Conacul Baleanu-parcela Primariei- parcela Scoala de fete-parcela Biserica Sf. Nicolae- spatiul intersectiei celor 3 bulevarde principale. Densitatea valorilor de patrimoniu construit dar si constructiile curente din localitate nu indreptatesc realizarea unei Zone Construite Protejate nici in Bolintin Deal nici in satul Mihai Voda pentru a fi integrata in plansele de reglementari ale PUG. Intocmit Arh. Catalina Dana Preda Specialist MCC

11

FISA ISTORICA A LOCALITATII atasata PUG

METODOLOGIA PRIVID CADRUL CONTINUT AL STUDIILOR ISTORICE DE FUNDAMENTARE A DOCUMENTATIILOR DE URBANISM ELABORATOR Arh.Catalina Dana PREDA, Specialist MCC FISA ISTORICA I.TERITORIUL ADMINISTATIV

1.Forma actuala din data/actul normativ: Comuna Bolintin Deal, cu sat component Mihai Voda, Judetul Giurgiu -apartenenta la Judetul Giurgiu este prin Decretul Consiliului de Stat nr.15 din 23 ianuarie 1981, prin decretul 368/27 noiembrie 1985 comuna devine granita cu Sectorul Agricol Ilfov- comuna Ciorogarla. ( delimitarea actuala conf. PUG COMUN BOLINTIN DEAL , JUD. GIURGIU, Pr.nr.85/2006) 2. Situatii anterioare formei actuale: - Satul Bolintin(1433);la acesta apare satul apartinator Alesii Mihai Voda (sf. sec. XVII- jumatatea sec.XIX); -Comuna Bolintin-compusa din satele Bolintinu Baleanului,Bolintin Mosteni,Bolintinul Sf. Spiridon,Bolintin Cotroceni( Catagrafia din 1838)-plasa Sabaru de sus, Judetul Ilfov; - apare denumirea de Colentina din Deal in diferite documente oficiale(ex. Eforia Scolilor Ilfov)

1

-Comuna Bolintin Deal- catunele Berceni, Baleni , Cotroceni(1864); -1864 este anul in care prin Legea comunala , Bolintinul se desparte in doua parti, datorita intinderii mari a satelor, aparand Bolintin Deal si Bolintin Vale. -Comuna Bolintin Deal(plasa Sabaru, Judetul Ilfov) (1875); -Comuna Bolintinu din Deal(plasa Arges- Bolintin Vale) (1892)- compusa din satele Bolintinu din Deal si Berceni;Baleanu-Mosteni; Bolintinu Spiridon(Bolintinu Anastasescului); Bolintinu (Spirea veche)- mosie nelocuita; -Comuna Bolintin Deal(plasa Bolintin, Judetul Ilfov format 47 cercuri si din 18 plasi)(1904); -Comuna Bolintin Deal (primeste in componenta satul Tigania- Crivina)(1908); -Comuna Bolintin Deal-2 sate componente :Bolintin Deal(Baleanu Mosteni) si Berceni (1909); -Comuna Bolintin Deal (plasa Bolintin, judetul Ilfov este reimpartit in 10 plasi)(1911); -Satul Tigania Crivina se transforma in comuna sub denumirea Mihai Voda(1925); -Comuna Bolintin Deal-cu sat component Mihai Voda(1942-1945); -Satul Mihai Voda devine comuna separata(1945-1950); -Comuna Bolintin Deal(cu sat component Mihai Voda)1950-prezent -Satul Alesii Mihai Voda (sf. sec. XVII- jumatatea sec.XIX) devine apoi comuna Tigania- Crivina(sec. XIX- 1867- inceputul sec. XX-1908)- comuna Mihai Voda(1925); -Comuna Mihai Voda devine sat al comunei Bolintin Deal (1942-1945); -Redevine comuna separata Mihai Voda(1945-1950); -Sat Mihai Voda component al comunei Bolintin Deal (1950-prezent).

2

3. Unitati administrative din care a facut parte teritoriul administrativ actual Satul Bolintin a facut parte din provincia istorica Tara Romaneasca/Valahia(sec. XV-XVIII) . Cand impartirea administrativa a teritoriului( in perioada moderna) a fost facuta in judete, Bolintinul a facut parte din: Judetul Ilfov - Plasa Sabaru-(1875) Judetul Ilfov- Plasa Arges-Bolintinu din Vale (1892) Judetul Ilfov -Plasa Bolintin(1904) Judetul Ilfov - Plasa Bolintin(1925) Regiunea Bucuresti - raionul Crevedia(1950-1968) Judetul Giurgiu(1968,1981) 4. Denumiri succesive ale unitatii administrative (limba romana, alte limbi): Bolintin- Bolintinu din Deal/Colentina din Deal- Bolintin Deal 5. Localitati contopite: -Satul Mihai Voda 6. Localitati disparute: Nu este cazul 7. Alte denumiri istorice in teritoriul administrativ: la Siliste Megiasi/Mosteni Bolintinu Cotroceni/Berceni

3

8. Fapte istorice notorii in teritoriul administrativ: - Proclamatia lui Tudor Vladimirescu data la Bolintin(1821) 9. Drumuri istorice, vaduri, poduri: - drumuri pentru interese administrative ci si pentru negot de la Giurgiu, de la Dunare spre Targoviste, Gaesti, Muscel. - drumurile din Vlasca si Teleorman catre Bucuresti(sec. XVII- XVIII) - drumul de posta al Pitestilor(inc.sec.XIX) - drumul urmat de Tudor Vladimirescu(1821)catre Bucuresti si apoi la intoarcerea de la Bucuresti-Ciorogarla catre Golesti. - vadul de moara de la Bucsanii de jos, apartinand Manastirii Bolintin(10 iunie 1651). - canalul de scurgere ce leaga Sabarul de Arges- canalulMoarta- realizat de calugarul Petridis impreuna cu satenii, pentru dirijarea apei sabarului cand acesta era la cote mari, de inundatie(1873); amplasamentul este intre Mihai Voda si Crivina - pod de lemn peste raul Rastoaca(Sabaru) intre Bolintinu de Deal si Bolintinul din Vale (1898-Marele dictionar geografic al Romaniei, G I Lahovary); 10. Data construirii cailor ferate, statiilor C.F.: Nu este cazul- comuna se afla intre doua trasee de cale ferata, ne avand acces la acestea.

II. LOCALITATILE

1.Statutul administrativ actual din data/actul normativ:

Comuna Bolintin Deal, -apartenenta la Judetul Giurgiu este prin Decretul Consiliului de Stat nr.15 din 23 ianuarie 1981 iar prin decretul 368/27 noiembrie 1985 comuna devine granita cu Sectorul Agricol Ilfov- comuna Ciorogarla.

4

( delimitarea actuala conf. PUG COMUNA BOLINTIN DEAL , JUD. GIURGIU, Pr.nr.85/2006); Satul Mihai Voda- in 1 octombrie 1950 pana in prezent este parte componenta a comunei Bolintin Deal ( delimitarea actuala conf. PUG COMUNA BOLINTIN DEAL , JUD. GIURGIU, Pr.nr.85/2006). 2.Atestarea documentara a localitatilor:

2.1.Comuna Bolintin Deal (sub denumirea Bolintin)- prima atestare documentara este in 15 martie 1433, in hrisovul Domnitorului Alexandru Aldea Coconul, dat la Targoviste; 2.2.Satul Mihai Voda (sub denumirea Alesii Mihai Voda)-prima mentiune facuta intr-un document este la 12 iulie 1620, data la care Manastirea Mihai Voda castiga judecata cu egumenul Manastirii Bolintin. 3. Denumiri succesive ale localitatilor (limba romana, alte limbi): 3.1.Bolintin- Bolintinu din Deal/Colentina din Deal- Bolintin Deal 3.2. Alesii Mihai Voda- Tigania- (incercare de modificare nereusita a numelui in 40 de cruci) - Tigania-Crivina Tigania(Crivina trece la Bolintin Vale)- Mihai Voda 4.Modul de formare al localitatilor (crestere normala, crestere prin aporturi de populatie, crestere prin improprietarire, crestere prin industrializare, s.a.):

Crestere localitatilor componente ale actualei comune Bolintin Deal s-a facut atat prin aport de populatie cat si prin improprietariri- in functie de diferitele perioade istorice. Bolintin In 1864 au fost improprietarite 193 de familii ;in 1879 se mai improprietaresc 12 familii.

5

La sfarsitul sec. XIX Bolintin Deal are 1717 locuitori, urmeaza o noua improprietarire in 1931(din mosia Cerchez) iar in 1938 comuna avea 2841 de locuitori.

Mihai Voda Lipsa fortei de munca facandu-se simtita, sunt adusi in satul Alesii Mihai Voda/Mihai Voda , tigani. De la constituirea satului(si apoi a comunei) se constata o marire continua a suprafetei localitatii si a numarului locuitorilor. Daca in 1700 erau 70 de familii, in 1894 erau 159 de familii iar in 1895 erau 482 de familii. Satul se intindea pe linia principala ce pornea de la Bolintinul din Deal, continuand pe Linia scolii pana la intersectia cu Linia noua de astazi. In 1902 populatia era de 996 de locuitori, suprafata crescand fata de jumatatea sec. XIX iar in 1942 satul avea 2135 locuitori, ce stateau in 480 de case. 5. Monumente istorice/pozitie lista/categoria: Lista Monumentelor Istorice (LMI 2004) sat BOLINTIN DEAL, comuna BOLINTIN DEAL Scoala de fete, ulterior Posta/GR-II-m-B-14924 Primarie/GR-II-m-B-14925 Conacul Baleanu/GR-II-m-B-14926 Conacul Hubert, azi Spitalul comunal/GR-II-m-B-14927 Biserica Sf. Gheorghe, Sf. Nicolae/GR-m-B-14928 Cavoul familiei Baleanu/GR-IV-m-B-15115 Ca o observatie la acest document, trebuie precizat ca pozitiile din lista GR-II-m-B-14926 si GR-II-m-B-14927 indica de fapt aceeasi cladire iar la pozitia GR-IV-m-B-15115 trebuie adaugate si pietrele tombale aflate in curtea bisericii, de aceeasi valoare artistica ca si Cavoul familiei Baleanu.

6

6. Situri arheologice declarate zone de interes prioritar: Pe teritoriul administrativ al comunei, nu exista descoperiri/vestigii arheologice sau zone rezervate pentru cercetari arheologice. Totusi, contextul geografic al zonelor limitrofe Campia Romana,prezenta a doua rauri(Arges si Sabar), a unei intinse zone de padure(vechii codri ai Vlasiei) indica un cadru optim de viata a comunitatilor umane incepand cu paleoliticul superior- avand locuri propice construirii adaposturilor si procurarii hranei- continuand in neolitic, epoca bronzului si epoca fierului. In Vidra, Comana si Mihailesti au fost gasite nenumarate vestigii din epoca bronzului , la Popesti(langa Mihailesti)- cea mai importanta dava de pe teritoriul Munteniei- Argedava; in localitati apropiate de Bolintin s-au descoperit urme din perioada retragerii romanilor, a navalirilor popoarelor migratoare, a inchegarii primelor cnezate si voievodate romanesti-in sec. XIII se presupune ca locuiau pe teritoriul Bolintinului supusi ai voievodului Seneslav(ce stapanea intreaga regiune de la Olt pana la Dunare). Situri arheologice aflate in Repertoriul arheologic national se afla in proximitatea comunei Bolintin Deal, pe teritoriile administrative ale comunelor Malu Spart si pe malul Argesului,Bolintin Vale- neexistand situri arheologice cercetate sau repertoriate pe teritoriul administrativ al comunei Bolintin Deal. 7. Alte constructii cu valoare istorica locala: sat Bolintin Deal Cladiri de locuit traditionale cladiri din paianta, stalpi prispa lemn prelucrat/sculptat, decoratie pazie lemn streasina:str. Pictor Grigorescu Cladiri de locuit traditionale- cladiri din zidarie de caramida,decoratii fatada (coloane de zidarie, ancadramente si decoratii stuc):str. Republicii nr. 15, 17, 21, 25, 31, 45, 47, 49, 69, 79 Monument comemorativ Monumentul Eroilor razboiului de independenta sat Mihai Voda Cladiri de locuit traditionale- cladire din paianta,decoratii stalpi si parapet prispa lemn, tamplarie usi lemn sculptat:str. Viorelelor nr.4; str. Scolii nr.23; nr. 77; Cladiri de locuit traditionale- cladire din zidarie de caramida, decoratii fatada

7

(coloane , decoratii florale /stucaturi)tamplarii lemn decorate: str. Principala (Bdul 1 Mai)nr.65- 1905 Cladirea Scolii vechi(sala de clasa)1889- cladire cu fundatie de piatra, zidarie caramida, mesteri italieni: str.Scolii(16 Februarie) Biserica ortodoxa Sf.Nicolae 1852(cu cimitirul, avand cruci de piatra/marmura sec. XIX-cruci de marmura inceput de sec. XX) Monument comemorativ Monumentul Eroilor razboiului de independenta 8. Denumiri istorice in localitati: Bolintin Deal Bolintin(Bolletus, bolinti, volintiri,bolnai-tina)

- denumirea initiala poate avea origine latina (bolletus) sau origine slavona(bolinti, bolnai-tina).

- denumirea latina provine de la o specie de ciuperci(manatarci) cu puteri vindecatoare iar denumirea de origine slavona se refera fie tot la aceeasi specie de ciuperci si la efectul acestora fiela starea locurilor(loc mlastinos,mocirlos-in rusa boloto-bolotistai sau bolnai- tina-pamant bolnav

Bolintinu din Deal (dupa impartirea localitatii si separarea de Bolintinu din Vale) Bolintin Deal

Mihai Voda Alesii lui Mihai Voda (posibila ctitorie a lui Mihai Viteazul, in care au fost adusi oameni alesi-ostasi vrednici sau buni muncitori, daruiti cu pamant si facuti mosneni) - o alta varianta este preluarea denumirii (de la Manastirea Mihai Voda din Bucuresti, care a stapanit inainte de 1864 o parte insemnata a mosiei Bolintin Tigania (locuitorii erau in mare parte tigani/dministratia mosiei fiind mult timp la Alesii lui Mihai , cei din Ogrezeni, intalnind tiganii a doua satre stabilite in zona, au denumit mai usor localitatea Tigania) 40 de Cruci (denumire propusa de un primar pt . schimbarea numelui Tigania) Mihai Voda 9. Fapte istorice notorii in localitate: -Proclamatia lui Tudor Vladimirescu (1821) -Improprietarirea in urma Legii rurale (14 august 1864) -Improprietarirea in 1879

8

-Participarea la luptele din Primul(1916-1918) si al Doilea Razboi Mondial(1941-1944) 10. Distrugeri ale localitatilor/constructiilor (incendii, cutremure, inundatii, asedii, s.a.): Distrugeri in cadrul localitatilor, distrugeri ale unor constructii din cadrul acestora se datoreaza numai fenomenului inundatiilor-zona luncii Sabarului sau unor cutremure de-a lungul timpului. Astfel manastirea Bolintin- de la care se trage prima denumire a comunei este se pare distrusa de revarsarile Sabarului in sec. XVII. Inundatii mari, care au produs pagube s-au produs in1897, 1941,1970, 1975(ultimele doua au acoperit satul si terenul arabil provocand bagube foarte mari) Cutremurul din 1623 afecteaza manastirea. Cutremurul din 1812 distruge multe case(colibe) Cutremurul din 1940 su cel din 1977 produc degradari importante la bisericile din comuna, care necesita lucrari importante de reparatii. 11.Operatiuni urbanistice de amploare care s-au desfasurat in localitati: Dupa 1831, au fost realizate strazi drepte- linii - intre anii 1938-1940 se latesc si se aliniaza strazile, se intinde piatra, se planteaza pe soselele comunale si judetene copaci(tei, plopi, castani), se aliniaza cimitirul - se parceleaza suprafete mari din cadrul mosiilor(Baleanu, Cerchez, Bolintin-Cotroceni-mosia statului) -1938- incep lucrarile la soselele comunale dintre Bolintin Deal-Draganeasca si Bolintin Deal- Tantova. Bolintin Sat mare in sec. XV-numarand 30-40 asezari familiale , cu gospodarii rasfirate ,intre acestea gasindu-se ogoare, livezi, vii.Ocupatiile de baza erau agricultura si cresterea animalelor. Din Catagrafia 1819-1820 reiese ca Bolintinul era un satrotund si compact de tarani birnici, cu o populatie de 2000-2400 de locuitori. Dupa 1831, incep sa se aplice reglementarile Regulamentului organic.Satenii defriseaza portiuni din padurea inconjuratoare, clacasii mutati pe mosia boierului Baleanu, unde primind loturi mici de pamant, isi vor construi case. Aceste case insa trebuie bineoranduite, aranjate la linie.

9

Strazile drepte, taiate geometric se numesclinii, existand si astazi aceasta denumire in vorbirea localnicilor. Mihai Voda Primarul Dumitrescu Alexandru realizeaza (si noteza in jurnalul primarului) anumite operatiuni urbanistice: -aliniere strazi si latire prospectului acestora. -amenajarea/pietruirea acestora. -aliniere Linia Morii si Rosia -Linia Noua are numai un inceput, continuat in anii urmatori. - zona nou construita , constituita pe fosta mosie a banului Baleanu prin vanzarea facuta de catre Primaria comunei Bolintin Deal in 1991. 12.Cartiere istorice si parti istorice din localitati : Avand in vedere ca diferitele zone istorice ale comunei pot fi asimilate unor cartiere, se pot consemna urmatoarele zone ce alcatuiesc structura localitatii: Bolintin-Mosteni Bolintin -Baleanu Bolintin-Berceni Bolintin-Mihai Voda

10