18
ffi 1918-20/8 loan Lueng UNIRI STORIA ,,\ ROMAN ILOR
ffi1918-20/8
loan Lueng
UNIRISTORIA
,,\
ROMAN ILOR
soarta
ale
TABLA CUPRINSULUI
NOTAEDITORIALA
CUVANT DESPRE URZIREA ACESTEI CARTI
CARTEA I: TEMEIURILE UNIRII ROMANILOR
L PIreri pufin llmurite despre Unirea romAnilor. Ea nu a risiritdin dlrnicia vreunei puteri lumegti, ci dintr-o tainicl gi indelungati
pregitire istorici. Temeiurile ei sunt I adAnci qi nezguduite.
II. Icoana plmAntului romAnesc. Carpafii - osia pimAntului rominesc -cu cele trei fronturi: moldovean, muntean qi transilvan. Rostul
Transilvaniei in mijlocul celorlalte fi.ri romAneqti. insemnltatea
Carpalilor qi a Dun{rii pentru plmAntul romAnesc. CAmpia,
colina gi muntele au indrumat indeletnicirile poporului.
III. S[mAnla poporului romAn. Neamul tracilor, cu ramura sa dacici,
este tulpina, din care a odrlslit poporul romin. Altoirea mlldilelor
romane in tulpina dacilor. Amestecul de sdnge slav n-a schimbat
prea mult firea daco-romani a b[gtinaqilor. Poporul romAn -,,cel mai trainic neam de oameni de pe fala plmAntului'l
Ce oameni de valoare a dat neamurile vecine din sim6.nfa sa
bogati? El merit[ un viitor frumos qi mare.
5
11
13
t5
t7
24
loan LUrAg Jsloria unirii romAnilor 485
IV. Tiria credinlei strlmogeqti. Cum inlelege poporul romAn Evanghelia
lui Hristos? Asemlnare intre romAni ;i popoarele vecine. Legiturile
bisericeqti cu Patriarhia din Constantinopol. Ortodoxia lupt[toare ap[r[Unitatea sufleteascl a neamului. CuvAntul lui Mihai Eminescu
despre Mitropolia Sucevei. Uimirea lui Antonio Possevino despre
statornicia romAnilor din Transilvania in legea qi ritul r[siritean. 31
V. Puterea graiului rominesc, inrudirea limbii romAne ca limbile odr[slite
din tulpina vechiului grai latin. Unitatea graiului romAnesc s-a pistrat
peste granifele provinciilor de sub felurite cArmuiri strline.
Limba romAni nu a putut fi ripus[ de nivala limbilor st{pinitoare.
Veacul al XVI-lea aqazl arme noul in serviciul limbii: tiparnifa,
cartea qi qcoala romAneasci. Buna prevestire a Catehismului
tiplrit in Sibiu, la anul l\AL.Rdzboiul limbilor. 38
VI. Datini si obiceiuri. $tirile lui Herodot gi ale cronicarului Grigorie Ureche
despre statornicia vechilor locuitori ai lirii in cinstirea
datinilor strlmogegti. Obiceiurile sunt mai tari decAt legile scrise.
Rominii nu au putut fi induplecafi si-gi pirlseasc[
datinile qi obiceiurile.
VII. Legi gi aqezlminte. Legile cdrmuirilor striine nu au putut
schimba firea poporului romAn. Obiceiul plmdntului fiind acelagi
in Transilvania, Muntenia gi Moldova, a rlmas gi el un puternic temei
de unire. CAt a putut moqteni poporul nostru din dreptul roman?
Cum a purces cu imprumuturile din obiceiuri gi intocmiri cneziale
qi voivodale. Aceste intocmiri erau mai vechi in Transilvania, decAt
in Muntenia qi in Moldova. StlpAnirea ungureasci nu a fost in stare
s[ le desfiinfeze. Transilvania nu a format o singuri tari cu Ungaria
gi n-a fost niciodatl pimAnt unguresc. La 1918 s-a inliturat numai
spuza vechilor cArmuiri striine.
VIII. Puterea moral[ a conqtiinlei nafionale. Lipsa conqtiinfei nalionale
a fost o grea piedici in calea Unirii rominilor. De ce n-a diinuitunirea inflptuitl prin sabia lui Mihai Viteazul? Cum s-a pregltit
calea spre Unirea desivArgitl? Tratatul de la Trianon nu este decAt
pecetluirea voinlei mlrturisite liber de intregul neam romAnesc,
la sfArgitul anului 1918.
46
PANA
I. Deetln
deh
,Cei
II. Cele
din
ie{nt
49
56
Ioan LUPAg486 L-,/SiOfla uhltll
mghelia
ituriletoare ap[r[u
sPre
Ean. 31
: odrislite
a pistrat
loare.
F,
38
prie Ureche
ris€.
46
daSi
rk temei
mn?
:ziale
decAt
n stare
iryaria
rrmai
49
firnale
litiritilecit
!c,56
CARTEA A rr-A: iNrelI;enEA TARILOR ROMANE
PANA iN PRTRJUE CELEI DINTAI UNIRI
L De ce a intArziat atdt timp Unirea romAnilor? Istoria e geografie
in miEcare. Soarta Daciei dupi retragerea legiunilor romane.
P[mAntul ei - st[pdnit vremelnic de neamuri barbare. Obiceiurile
de Ia curtea lui Attila. P[trunderea slavilor printre romAni.
,,Cei ce n-au stlpAnire se risipesc ca frunzele'l
IL Cele din urmi unde ale nivllirilor barbare. Jara romAnilor din Carpagi.
Vitejia romAnilor din sudul Dunlrii. FrAnturi de popoare de obAr;ie
apuseanl aqezate in pimAntul romAnesc. Rostul qi insemnitatea saqilor
pentru viafa oriqeneascl. Urmarea nlvilirii tltarilor. 74
III. Organizarea Marilor Voievodate. Voievodul Ladislau al Transilvaniei in
luptl cu regii Ungariei. Voievozii firii RomAnegti din sudul Carpafilor:
Litovoi, Blrbat gi Basarab cel Mare. Progresele firii RomAneqti din
veacul al XIV-lea au atins o culme in timpul domniei lui Mircea cel
B[trAn. Lupta de la Nicopole 1396. Stlri economice. Lupta inrAuririlor
apusene cu cele risiritene. Descilecarea Moldovei: izbAnda lui Bogdan
din Cuhea MaramureEului. Transilvania, Muntenia Ei Moldova au
iegit olelite din lupta contra regilor Ungariei. Leglturi de alian!6 intre
Moldova Ei Polonia. Neinfelegere cu Patriarhia din Constantinopol qi cu
Sigismund, regele Ungariei. Domnia tui Alexandru cel Bun qi roadele ei
pentru Moldova. Triinicia infiptuirilor din timpul domniilor lui Mircea
cel B[trAn qi Alexandru cel Bun 79
IV. Moldova qi Transilvania ,,una s[ fie" (1450). RomAnii ca aplritori ai
creqtinit[fii. Iancu de Hunedoara gi $tefan cel Mare au sporit faima
romAnilor. Cum il laudl scriitorii strlini, unguri qi poloni, pe $tefan
cel Mare? Isprlvile lui pentru culturi qi arti. $tefan era cu tragere de
iniml spre Transilvania. Cum il prefuiau braqovenii? Ce fel de scutiri a
incuviinfat el negustorilor din Bragov? Cum a fost impiedicat la 1507
rizboiul intre cei de aceiaqi credinfl qi de aceia;i seminfie? 107
63
65
Ioan LUPAg Jsforio unirii rom6nilor 487
V. Clderea Ungariei. Urmlrile luptei de la Mohacs pentru Jirile RomAne.
Patima boierilor pornifi spre necontenitl rdzvrltire, una din
pricinile deciderii flrilor Romdne. Nelinigtea qi nestatornicia
domnitorilor m[run[i, siltafi in scaunele stlpAnirii. Zilele lor -,,in mAna turcului'i instriinarea unor pirli din pimAntul JlrilorRomAne. Tristele urm[ri ale jafurilor turcegti. Urmirile
descoperirilor geografice din sec. XV-XU pentru firile RomAne.
Semne de progres cultural in veacul al XVI-lea. 118
CARTEA n III-A: INTTAIA UNIRE
A TARILOR RQMANE - r5ee-r6or. 131
I. imprejurlri care au pregitit in parte unirea Transilvaniei cu Muntenia qi
cu Moldova. Cum de a putut rls[ri gi in capete str[ine proiectul unirii
Transilvaniei cu Muntenia qi cu Moldova? 133
II. inceputul domniei lui Mihai Mteazul. Ce gAnduri avea Mihai
la inceputul domniei? Alianla cu Moldova gi cu Transilvania. Biruinfele
lui asupra turcilor. Uneltirile lui Sigismund Bdthory contra lui Mihai.
inlocuirea lui Aron Vod[ in Moldova cu Rlzvan. Tratatul
de la Alba-Iulia, 20 mai 1595. 137
III. Lupta de la Cllug[reni. Starea sufleteascl a lui Mihai in preajma acestei
lupte gi eroismul siu personal in cursul ei. Biruinfa de la Giurgiu.
Desfiinfarea tratatului din 20 mai 1595. Uneltirea boierilor contra lui
Mihai, pe care vor si-l inlocuiasci cu Simion Movili. Noi biruinle ale lui
Mihai asupra turcilor. Meletie Pigas, Patriarhul Alexandriei, mijlocitor
de pace. Sigismund Bdthory piriseqte tronul Transilvaniei, r44
IV. ingelegerea lui Mihai cu implratul Rudolf al ll-lea.
Sigismund B6thory, clindu-se,,ci-Ei dete fara pe o cetate'l se intoarse
iarlqi la tronul Transilvaniei. Alte lupte gi biruinfe ale lui Mihai in sudul
Dunlrii. Sigismund pir[seqte din nou Transilvania, lisdnd-o
in grija vlrului siu, cardinalul Andrei Bdthory.
Mihai intAmpinat la Bragov de primarul sas Chidin Chiriln Greissing
gi de protopopul romAn Mihai de Ia Biserica ,,SfAntul Nicolae'l 151
488 Ioan LUPAg Jstorio unirii
h Romine.
I
i.r-rilor
dne.
131
iluntenia gi
:trl unirii
133
i
I Biruinlele
ui trtihai.
t37
ina acestei
rgiu-
mtra lui
minte ale lui
mijlocitor
IM
thtoarse
bih sudul
)
heissing
R- l5l
V. Lupta de la $elimbir. Cum o descriu cronica 
IIL Ndzuinfe de Unire nafionall qi de intindere peste granilele flriiRomAne;ti, cu ajutorul culturli. Pornirea impotriva grecilor. ,,Cuvintele
acelea sunt bune care le inleleg tofi'i Grija Mitropolitului Varlaam pentru
unitatea sufleteasc[ a neamului. Fii de llrani din Transilvania, luindu-gi
partea din moqtenire pdrinteasci, pleacl ln Moldova,,s[ invele carte"
(1651). RomAnii toti,,dintr-o fAntAnI cur6'l 2O9
IV. Rlsturnarea lui Vasile Lupu din tronul Moldovei. Alianfa lui Gheorghe
Rrikoczy al Il-lea cu Gheorghe $tefan gi Constantin $erban. indreptarea
spre Rusia. Tratatul incheiat de larul Alexie cu Moldova (L656).
Cil{toria Mitropolitului Sava Brancovici la curtea aceluiaqi lar (1568).
Prigonirea lui Sava Brancovici (i6S0). Laudele Mitropolitului Dosoftei
al Moldovei pentru tipografia diruiti de Patriarhul loachim al Rusiei
(1686). Biruinfa cregtinilor la Viena. intinderea Austriei spre :
Rlsirit. Gindurile inalte ale lui Duca Vod[ al Moldovei. $erban
Cantacuzino, domnul f,[rii RomAneqti, vrea s[ plqeascl pe urmele
lui Mihai Viteazul. SfArgitul ocrotirii turcegti in Transilvania,
prin Declarafia de la Sibiu (1688), prin Diploma leopoldinl (1691)
gi prin Pacea de la Carlowitz (1699). 2L7
V. Constantin BrAncoveanu qi inaintarea culturall qi artistic[ din timpul s[u.
Laudele italianului Del Chiaro pentru talentul romAnilor gi ale Mitro-
politului Antim Ivireanul pentru dirnicia lui Constantin Brincoveanu.
Grija lui pentru soarta romAnilor din Transilvania. Urmi.Lrile neprielnice
ale stlpAnirii austriece in Transilvania. SfAqierea sufleteasci a romAnilor,
impotrivirea mirenilor de a se amesteca sufleteqte cu,,papiitaqii" qi
hotirArea lor de a primi,,toate ale legii de la Mitropolitd Terii RomAnegti'l
St[ruinfele lui BrAncoveanu de a-gi intinde stipAnirea in Transilvania pe
cale economicl. Porniri de unire pe calea unor legituri dinastice. 225
VI. Cantemiregtii in Moldova. Urmirile politicii rusoflle. Veacul fanariofilor.
P[reri felurite gi cu totul potrivnice despre veacul acesta. De unde purced
ele? Denumirea,,veacul fanariogilor" trebuie inlocuitl cu alta mai cuprin-
zitoare ;i mai adevlratl. S[mAnfa virtufii nu a pierit din sufletul poporului
romAn nici in acest veac.
| +eo
I
IIl
VII
236
Ioan LUPA$
l
rintele
m pentru
fndu-qi
carte"
209
ilreorghe
dreptarea
D.
r (1668).
Dosoftei
iRusiei
tl
mele
rDLt
2t7
mpul sdu.
Miuo-
o\neanu.
prielnice
mrinilor,
i'riRonraneqti'l
hania pe
nariotilor.
t& purced
ni cuprin-
d poporului
236
vII. Semne de impotrivire fafl de strlini. Misurile de ocrotire a meseriaqilor
blqtinagi. Moleqirea boierilor qi alunecarea lor spre treapta unor unelte
in mAna strlinilor. Oprirea c[sltoriilor cu striinii' 253
VlI. Oltenia sub stlpAnire austriac[. indreptdrile lui Constantin
Mavrocordat. incercarea de constitufie de la 1740. Misuri pentru
imbunitlfirea judecllilor qi invl
II. Ideea Unirii in preajma picii de la Adrianopol gi in punctele
Regulamentului Organic. Generalul Pavel I(sseleff, prieten
al liranilor. Teama Austriei. 292
IIL FrimAntiri revolufionare in Transilvania, Banat, Moldova gi Muntenia.
Societatea secreti,,Constitufia" din Lugoj. Soarta grea a romAnilor din
Transilvania, inf[figat[ de scriitori maghiari. Conspirafia lui Leonte Radu
in Moldova. Pornirile de unire ivite in cursul acestor frimAntiri. RomAnii
din Transilvania - r[spAnditori ai ideii de ,,un singur popor unit gi
independent'l Cununia lui Gheorghe Bibescu la Focgani.
,,Dreptate, fr[!ie" - lozinca Revoluliei de la 1848. 297
IV. Momente de ordin constitufional in miqclrile revolulionare din
L848-1849. Cheia de bolti: Unirea Moldovei cu fara RomAneascl.
Teama Rusiei;i a Austriei de o apropiati Daco-RomAnie. Mihail I(og[1-
niceanu respinge invinuirea de daco-romAnism. Proclamalia de la Islaz
gi nereuqita incerclrilor de imbun[tlfiri in Muntenia. D[inuirea mai
indelungat[ a revolufiei in Transilvania. Cererile de Ia 25 Februarie 1849
pentru Unirea romAnilor din imp[r[fia habsburgic[. Sa;ii -doritori s[ trliasci mai bucuros in unire cu romAnii decAt cu ungurii.
RomAnii impreunl cu sArbii, slovacii gi croalii cereau (la 26 aprilie 1849)
dreptul de a-;i intocmi viaqa politici deosebit de a Ungariei. inibugirea
miqc[rilor revolufionare ;i convenfia de Ia Balta Liman. 308
V. Tratatul de Ia Paris (30 martie 1856). Convocarea Divanurilor
ad-hoc. Uneltiri impotriva Unirii in Moldova. Sprijinul Franlei
Ei al Angliei pentru Unire. Mihail I(ogilniceanu gi Ioan C. Brltianu
aratl dorinfele nalionale ale Jlrilor RomAne. Ele au fost primite
prin votul Divanurilor ad-hoc. 319
VI. Convenlia de la Paris (7-19 august 1858). Amestec de unire gi viafi
aparte. Influenla francezS. si cea belgiani asupra Convenfiei. RomAnia
- ,,Belgia Orientului'l Unirea e cu putinfi peste uneltirile turceqti qi
austriece. Sfatul lui Napoleon al III-lea pentru amAnarea
alegerii unui prin! striin. 334
YII. indoitr(6gilnir
la tsucun
-\u:onm
Pirerea r
lu: {lsxe
YIII. incerd
Cererile,
Conferil
prielnb
din Tren
cu:uti4cu Romi
C.\RTE.{A
sr cE-.r. P$t
I. Cher:arce
ia IasL Sr
rc,:ninih
lo: -nin
II. inc:riinfi
sc:.::rb&
cc::-t@
III. Ci.aroril
iSbS . At
nat:onaI
dirauntr
fra::cog
dir C.rpl
Ca::-lgiu
492 Ioan LUPAs Jstoria i,,rt --._,:rari
292
Muntenia.
lnilor din
Lconte Radu
iri RomAnii
nit qi
297
fin
:asci.
hail Kogll-
& la lslaz
ieamai
marie 1849
Lungurii.
prilie 18a9)
lnibqirea
308
Fftianu
nite
3r9
FYiale
RomAnia
mEti si
VII. indoita alegere a lui Alexandru Cuza. CuvAntarea lui Mihail
I(ogllniceanu. Lauda lui Ludovic Kossuth despre alegerea lui Cuza
Ia Bucuregti. Firmanul din 2 decembrie 1861. ,,O singurl RomAnie'l
Autonomia. Reformele. Rostul lui Mihail l(ogllniceanu.
P[rerea unui istoric francez despre domnia qi politica
lui Alexandru Ioan Cuza. 339
VIII. incerc[ri constitu(ionale la romAnii din Transilvania (1861-1865).
Cererile Mitropolitului Andrei $aguna in Senatul Imperial din Viena.
Conferingele nalional-politice. Dieta Transilvaniei la Sibiu qi legile ei
prielnice nafiunii romAne. Aseminare intre progresele romAnilor
din Transilvania gi ale fralilor de peste munfi. Pentru ce nu a fost
cu putinli in zilele lui Cuza-Vodi si se uneasc[ qi Transilvania
cu RomAnia? Anul 1873 - ,,anul lacrimilor'l 349
CARTEA A VI-A: UNIREA A TREIA
$I CEA DIN URMA. 1866 - rer8. 359
I. Chemarea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Migc[ri separatiste
la IaEi. Sosirea lui Carol in farl qi proclamalia cltre popor. Bucuria
rominilor din Transilvania gi Banat. Prevestiri pentru apropiata
Ior Unire cu cei de peste munfi. 367
lI. incuviinfarea plebiscitului din aprilie 1866. Constitulia RomAniei 9i
schimblrile ei. inrAurirea belgianl gi rezultatul firesc al strlduinfelor
constitufional-politice din cursul unei jumltili de veac. 367
IIL Cil5toria lui Carol la Istanbul. Firmanul de investituri (23 octombrie
1866). Agez[mintele cultural-Etiinfifice in slujba ideii de Unire
nafionald. intAlnirea lui Carol cu larul Rusiei (1869). Greutili in politica
dinluntru gi in cea din afari. Chestiunea Strousberg. Urmdrile rizboiului
franco-german. incercarea revolulionard de la Ploieqti. FrimAntirile
din Capitali. HotirArea lui Carol s[ piriseascd !ara. Rolul lui Lascir
Catargiu in aseminare cu cel al lui Ioan C. Br[tianu. 377JJ'i
Ioan LUPAg J sloria unirii romdnilor 493
IV. Independenfa gi regalitatea. Convenlia de la Livadia. Desfiinfarea
suzeranitilii turceqti (9 mai 1877). RomAnia liberl rlspundea unui mare
interes european. Tovirlgia militarl cu ruqii. Principele Carol -comandant al trupelor ruseqti gi romAneqti din fata Plevnei. Strllucitul
rezultat militar, umbrit de rezultatul pulin mullumitor al acfiunii
diplomatice. Congresul din Berlin. Proclamarea Regatului.
Urmarea acestor intAmpllri asupra romAnilor subjugagi. 387
V. Politica externi a Regelui Carol. indreptarea RomAniei spre Tripla Alian
I1CZI
mui mare
t-trilucirulEii
387
rAlianta.
fficairPiciiLroma-Iqsa
trta de
L Rezistenla
lhgrar
E{ii parla-
+o9
irol.ntea regelui
bpkea lor
nni pentru
ryriiinulririle regelui
+23,
:osrine.
resus de
elea de
r. insem-
L Apirarea
i Republica
lominia -ulminant
roii
VIII. Declarafiile de Unire de la Chiginlu gi Cerniufi. Memoriul de la
Darnifa. Moliunea de la Oradea Ei prezentarea ei in Parlamentul
Ungar. Adunarea Nafionall de la Alba lulia. Discursul lui Vasile Goldiq.
Povestea aEa numitelor ,,puncte de la Alba Iulia'l Hot[rArea sa;ilor
de la Mediaq. Moliunea gvabilor de la Timiqoara. Explozia de bucurie
a romAnilor dezrobiqi. Regele Ferdinand despre temeliile puternice ale
Unirii. Mctimele furiei de r[zbunare a fogtilor cArmuitori strlini.
Situafia primejduiti a RomAniei, ameninfati de bolgevici la Nistru
qi la Tisa. Intrarea armatei romAne in capitala Ungariei. Cum prefuia
francezul |ules Cambon meritele RomAniei pentru sciparea Ungariei
de tirania bolqevicilor? ,,Ungurii trebuie s[ fie recunoscitori armatei
romAne'l scrie profesorul american Upson Clark. Tratatele de pace
din1919-1920. fertfele RomAniei. Mica infelegere. 448
lX. incoronarea in Catedrala de la AIba Iulia (15 octombrie 1922).
Programul Regelui Ferdinand I. Reforma agrarl. Revizuirea Constitufiei
de la 1866. infiingarea Patriarhiei. Reforma electorali. Reformele qcolare.
Starea economici-financiarl. Viafa social-cultural[. Moartea regelui
Ferdinand I. Regenfa. Regele Carol al Il-lea. 466
X. RomAnii transnistrieni din Republica Moldoveneasci, cei din
Republica Cehoslovaci, in linutul Mezerici, gi cei din America.
RomAnii din Ungaria, Iugoslavia gi Bulgaria. Rostul lor insemnat
de-a lungul granifelor RomAniei. 482
435
Ioan LUPA$
figi;and pe
lhpreajma
1rentru ce a
b Romdne,
bile mai de
Z staruindt yregdtit ;ipt'e Unirea
b*iat,
Edin mul-b cele maib legaturile
I pimdntul
F 1"t fetu-9n inainte,
@,, tnde-
*nr-pnndejdea
loritori sa
fiele fard.
I
frnsul eiyrly;ul citiriiVdc adevdr
3 o scrie pe
i
I. Lueeg
CARTEA I
TEMEIURILE UNIRII ROMANILOR
loan LUPAg
I. PARERI PUTIN LAMURITE DESPRE
UNIREA ROMANILOR.
Ea nu a risirit din dlrnicia vreunei puteri lumeqti,
ci dintr-o tainici qi indelungat[ pregitire istorici.Temeiurile ei sunt adinci qi nezguduite.
e la 1 Decembrie 1918 - ziua in care s-a vestit
intregii lumi, prin hotlrArea Adunirii Na(ionale de
la Alba Iulia, Unirea tuturor romhnilor sub sceptrul regelui
Ferdinand I - qi pAn[ in timpul de fa[[2, fiecare cetifean al
RomAniei intregite a avut prilej s[ asculte ori si citeascl
diferite llmuriri cu privire Ia felul cum s-a inf[ptuit aceastl
unire gi la temeiurile care ii garanteazl trlinicia.Nu erau insi qi nu sunt toate limuririle izvorite dintr-o
cunoqtinfl deplinl a imprejur[rilor, nici dintr-o neprihlnitiiubire a adevirului istoric. Unii dintre cei ce le dau, mai
ales striinii care nu au vizut din capul locului cu ochi buni
intregirea RomAniei, urmlresc scopul de a inflliga aceastl
unire in aqa fel incit s[ trezeasc[, in sufletul celor slabi de inger,
indoiali, spunind c[ ea nu ar putea s[ fie trainicl sau c[ nu ar
fi izbAnda neindoielnici a vredniciei neamului romAnesc.
2Anul L938 (n. red,).
Jstoria unirii rom6nilor
Se intAmpll cAteodatl s[ auzim astfel de pireri nunumai din partea striinilor, cu gAnduri potrivnice, ci gi dinpartea unor romdni care, degi socotifi ca oameni de ispravlqi buni patriofi, nu-gi vor fi luat osteneala sa cugete maiindelung gi mai pltrunzltor, inainte de a fi rostit pireripufin llmurite cu privire la temeiurile Unirii national-politice a tuturor RomAnilor.
Unirea nafional-politic[ de la 1918 nu se cuvine sa fieinflgiqatl, nici mlcar in parte, ca un dar cobordt asupraneamului romAnesc din increderea qi simpatia lumii civili-zate, nici ca o alcltuire intAmplitoare, rlsiritl din gregeliledugmanilor de veacuri. Chiar dacl asemenea greqeli nu s-ar fislvArqit niciodatl impotriva romdnilor subjugali de-a lungulveacurilor de stlpdnire ungureasci, austriaci sau ruseasci,stipanirile acestea silnice ar fi trebuit si se micsoreze indatlce dreptul tuturor popoarelor de a-gi croi soarta dup[ bunalor pricepere a izbutit s[ se inalle la treapta de putere hotirA-toare in noua intocmire a agezlmAntului de pace european[.De aceea, unirea romAnilor trebuie inflgiqatl intotdeaunapotrivit adevlrului, ca urmarea fireascl a unei indelungatepreg[tiri istorice, in cursul c[reia poporul acesta de eroi gi demucenici a izbutit s[-gi apere cu uimitoare stlruinfi,,slriciagi nevoile si neamul'l rimdnAnd, impotriva tuturor n[v[li-rilor barbare gi a tuturor vremelnicelor stlpAniri strfline, incea mai strinsi legituri cu pim6ntul strlmogesc in care,ca intr-un liman de mAntuire, s-a putut adiposti traiul de-alungul vremurilor de urgie.
Astfel statul romAn, intregit in forma lui de astizi3,trebuie prefuit ca unul dintre cele mai bine aqezate, avdnd
temeiuri ,
pImintulnicia lui I
unitatea i
qi obiceiu
ageziminl
in puteregubrede g
Saeda seama
laolalti, 1
unititii ru
I6
3RomAnia Mare a anului l93B (n. red.).
Ioan LUPAS Jstoria qninii rorrr6ni
I Paren nu
oe, ci;i dini de ispravlnrgete mai
Hit pirerii nafional-
wine si fiepit asupra
Fmii civili-lfln gre;elile
dinu s-ar fide-a lunguln ruseasci,
rcze indatl
i&pa buna
Ere hotlrA-nrropeani.ffiotdeaunat
pdelungate
[e eroi qi de
Eii.sarlciaror nlvlli-I striine, inI
pc in care,
lr"iut d.-"I
;
de astizi3.I
Ee, avAnd
temeiuri add,nci gi nezguduite in alcltuirea geografrci a
plmAntului strlmogesc, in firea poporului romAn qi in trii-nicia lui nepilduitl, in leglturile lui sufleteEti intirite prin
unitatea aceluiaqi grai, aceleiaEi credinfe, aceloraqi datini
gi obiceiuri, in asemS.narea nedezminfit[ a intocmirilor qi
aqezlmintelor moqtenite din bltrini qi, mai presus de toate,
in puterea morald a congtiinfei de neam, f[r[ de care ar fi
qubrede gi nesigure toate celelalte temeiuri.
S[ cercetlm pe rind aceste temeiuri spre a ne putea
da seama de sprijinul adus de fiecare in parte, 9i de toate
laolalti, pentru a intlri de-a pururi dlinuitoarea cl[dire a
uniti[ii nafional-politice a rom6nilor.
loan LUPAg Jsiorio qmirii rom\.nilor
II. ICoANA PAMANTUIUI RoMANgsc.
Carpafii - osia pimintului romflnesc - cu cele treifronturi: moldovean, muntean qi transilvan.
Rostul Transilvaniei in mijlocul celorlalte lirirominegti. insemnitatea Carpa,tilor qi a Dunirii
pentru p[mAntul romflnesc. Cflmpia, colina qi munteleau indrumat indeletnicirile poporului.
imintul romAnesc, avAnd o intindere de aproape300.000 km2, se inflligeazl ca unitate bine inche-
gati intre Dunire, Marea Neagr[, Nistru qi Tisaa. inliun-trul acestor granife fireqti se inalgl ca o minunatl cetatecununa de munli a Carpalilor, care au imbiat poporuluiroman, prin codrii lor bltrani gi prin poienile intinse, priel-nice locuri de ad[post in vremurile inviforate, cand ins[qifiin(a lui era amenintati, dacl agezarea geografic[ a pdmAn-tului strlmosesc nu i-ar fi pregltit acest liman de sclpare.Rostul Carpafilor a fost in viafa poporului romAn nespusde insemnat, servind ca leagln la nagterea lui qi ca scut
a In anul 1938, avand in componenfr ;i teritoriile pierdute deRomania in anul 1940 (Basarabia, Bucovina de Nord, linutul Herfei gicadrilaterul). Astizi Romania are o suprafafn de 238.397 km2 (n. red.).
ocrotitr i
geografftCentrale,
cirei osie
care au :multe arrr
Din (
trontulu5i cu step
konrul mBaraganrd
pustat uqsuisul mqfueasci in
colina gi c
Taini
orthn a&api,rare irinlesnirilsi cringurs-au intin
si la mirBanatul g
a \toldorplece totrsi de inch
'CimCimpiei Pi
'Dinimunr: ipesaltitudine)
'-- -"-iai18 Ioan LUPAg
NESC.
de treian.rgirimi.riimuntele
ocrotitor impotriva primejdiilor, care ii ameninfau traiul. Un
geograf.frarlcez (|aques Ancel) scria c[, dintre llrile Europei
Centrale, plmAntul cel mai bine rotunjit il are RomAnia, a
c[rei osie o formeaz[ Carpalii qi colinele din preajma lor,
care au adipostit neamul rom6.nesc, scutindu-l de prea
multe amesteclri cu s6.nge striin.Din Carpafi se intinde Ia rislrit, spre lumea ruseascl,
frontul moldovean cu pldurea Bucovinei, cu cimpia Basarabiei
qi cu stepa Bugeacului, spre miazilzi, cltre lumea balcanicl,
frontul muntean cu marele drum comercial al Dunlrii, cu
Bir[ganul, cu Dobrogea qi cu Marea, iar spre apus, citre
pustas ungarl, coboarl frontul transilvan, izbindu-se aici de
suiqul maghiar. Pe toate aceste trei fronturi se poate g[si, intr-o
fireasca imbrlfiqare, tripticul plmintului romAnesc: muntele,
colina qi c6,mpia6.
Tainica lui putere de via
