43
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA CURRICULUM NAŢIONAL ARIA CURRICULARĂ EDUCAŢIE SOCIOUMANISTICĂ ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ Clasele V-IX Chişinău, 2019
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
ARIA CURRICULARĂEDUCAŢIE SOCIOUMANISTICĂ
ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ
Clasele V-IX
Chişinău, 2019
2
Aprobat:– Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019– Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI:Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECCValentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular Corina LUNGU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de
lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalRodica NEAGA, dr., USM, grad didactic superior, IPLT „Orizont”, Chișinău,
expert-coordonator pe aria curriculară Educație socioumanistică
GRUPUL DE LUCRU:Rodica NEAGA (coordonator), dr., USM, grad didactic superior, IPLT
„Orizont”, Chişinău Viorica BUJOR, grad didactic superior, IPLT „G. Coşbuc”, Bălţi Pavel CERBUŞCA, dr., grad didactic superior, LTR „Aristotel”, Chişinău Ala GHERMAN, grad didactic superior, IPLT „L. Deleanu”, ChişinăuGalina GUMEN, grad didactic întâi, IP Gimnaziul Halahora, Briceni Ludmila GURSCAIA, grad didactic superior, IPLT „L. Tolstoi”, GlodeniOlga MARDARI, grad didactic superior, IPLT „G. Gaidarji ”, Comrat Tatiana ŢÎMBALARI, grad didactic întâi, Liceul de Limbi Moderne şi
Management, ChişinăuDaniela VACARCIUC, grad didactic superior, IPLT „V. Alecsandri”, ChişinăuSvetlana VASILACHI, grad didactic superior, IPLT „M. Eminescu”, Bălţi
3
Preliminarii
Curriculumul la Istoria românilor şi universală include ansamblul elementelor esen-țiale, relevante ale realității educaționale din școală, atât la nivel de reprezentare teo-retică, cât și a activității practice desfășurate, imprimând o continuă reconsiderare și reconcepere contextuală a acestora.
Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiecta-re didactică de lungă durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a proce-sului de predare – învățare – evaluare.
Dezvoltarea Curriculumului la disciplina școlară Istoria românilor şi universală este o necesitate dictată de actualizarea standardelor în educație și de schimbările survenite odată cu adoptarea paradigmei educaționale centrarea pe elev și şcoala prietenoasă copilului.
Disciplina școlară Istoria românilor şi universală, valorificată în plan pedagogic în curriculumul dat, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe o permanentă schimbare.
Prezentul curriculum la disciplina Istoria românilor şi universală este parte compo-nentă a Curriculumului Național și reprezintă un document reglator prevăzut pentru a fi implementat în clasele gimnaziale. Disciplina Istoria Românilor şi universală face parte din segmentul obligatoriu, ce definește elementele centrale ale formării elevilor pe par-cursul ciclului gimnazial (clasa a V-a – a IX-a), în aria curriculară Educație socioumanistică.
Documentul actual este o continuitate a Curriculumului din anul 2010 centrat pe competențe. Dezvoltarea curriculară implică o nouă paradigmă educațională: de la cu-noștințe și gândire critică la formarea de abilități, de atitudini și valori – elemente indis-pensabile cetățeniei participative.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi univer-sală s-a ținut cont de:
• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;
• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la cerințele educaționale speciale ale elevilor (CES), dar și la tradițiile școlii naționale;
• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și specifice;
4
• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre ciclurile învățămân-tului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală include următoarele com-ponente structurale: Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Com-petențe specifice, Matricea dezvoltării competențelor specifice la disciplină, Unități de invățare, Unități de competență, Unități de conținut, Activități şi produse de învățare recomandate, Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Bibliografie. Cur-riculumul la disciplină include și finalitățile, prezentate după fiecare clasă și care reflectă competențele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare, care au funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală.
Elemente de dezvoltare/noutate curriculară la disciplina Istoria românilor şi universală:a) transpunerea abordării sistemice a curriculumului ca un concept în curriculumul
la disciplină; b) reliefarea cadrului valoric transdisciplinar în baza profilului absolventului ciclului
gimnazial, din perspectiva unității abordării psiho- și sociocentriste; c) revizuirea competențelor specifice disciplinei; d) raportarea competențelor specifice și a unităților de competență, ce urmează a
fi formate elevilor, la schimbările produse în societate: globalizare, internaționa-lizare, europenizare, tehnologizare etc.;
e) precizarea nivelului taxonomic al competențelor specifice;f) elaborarea unităților de competență conform nivelului taxonomic;g) elaborarea unităților de învățare cu detalieri de conținut; h) racordarea activităților de învățare recomandate la unitățile de competență;i) conexitatea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul competențelor și a
conținuturilor cu alte discipline: Limba şi literatura română, Limbi străine, Edu-cație pentru societate, Geografie, Dezvoltare personală, TIC (în contextul imple-mentării Strategiei „Moldova Digitală 2020” etc.;
j) introducerea activităților de învățare în bază de proiect pentru studierea istoriei locale, elaborate individual sau în grupuri, cu acțiuni practice, realizate în clasă, în școală, în comunitate (la alegerea profesorului și a elevului);
k) evaluarea gradului de formare a competențelor la nivel de proces și de produs;l) selectarea pentru studierea obligatorie a noțiunilor și a personalităților istorice
(pentru fiecare an de studiu);m) includerea activităților de sinteză, a studiilor de caz în rubrica Activități de învă-
țare la discreția profesorului;n) includerea listei de produse recomandate pentru fiecare clasă;
5
o) reducerea numărului unităților de conținut;p) transferarea unităților de conținut „Revoluțiile din anii 1848 – 1849 în Franța,
Statele germane, Statele italiene și Imperiul Habsburgic” și „Revoluțiile din anii 1848 – 1849 în Ţările Române” din clasa a VII-a în clasa a VIII-a și unităților de în-vățare „Primul Război Mondial” și „Marea Unire” din clasa a VIII-a în clasa a IX-a;
q) indicarea Conținuturilor curriculare ce nu vor fi evaluate la examenele de absolvi-re a ciclului gimnazial;
r) elaborarea finalităților conform nivelului taxonomic pentru fiecare clasă.La baza elaborării Curriculumului la Istoria românilor şi universală, ediția 2019 pentru
treapta gimnazială au stat: documente naționale și internaționale de politici educaționale; ra-portul de sinteză a evaluării Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi universală (2010); sugestiile cadrelor didactice și manageriale din republică, observațiile experților în domeniile educației și istoriei, experiențele programelor anterioare din țară și de peste hotare.
Modul de abordare în studierea trecutului istoric pornește de la istoria locală spre istoria națională, regională și cea universală.
Prezentul document, care este parte componentă a Curriculumului național, fiind a doua generație de curricula axate pe dezvoltarea de competențe, reflectă angaja-mentele asumate de către Republica Moldova și recomandările privind educația pentru o cultură democratică, educația pentru drepturile omului, educația interculturalității, stipulate în documente naționale și internaționale:
- internaţionale – Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), Convenția cu privire la Drepturile Copilului (1989), Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabili-tăți (2010), Observațiile finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului (2017);
- europene – Recomandarea nr. 15/2001 a Consiliului Europei cu privire la studiul istoriei în secolul XXI (2001), Memorandumul pentru educația permanentă, elabo-rat de Uniunea Europeană (2000), Carta Consiliului Europei privind educația pen-tru cetățenie democratică şi educația pentru drepturile omului (2010), Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Conferinței Permanente a Miniştrilor Educației din cadrul Consiliului Europei (2016) şi Cadrul de Referință al Competențelor pen-tru o Cultură Democratică (Consiliul Europei, 2018);
- naţionale – Codul Educației al Republicii Moldova (2014), Programul de Dezvolta-re a Educației Incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020, Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 (2014), Standarde de eficiență a învățării la disciplina şcolară istoria pentru învățământul gimnazial şi liceal (2012), Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar şi secundar ge-neral din perspectiva şcolii prietenoase copilului (2013), Cadrul de Referință al Curriculumului Național (2017).
6
Funcțiile de bază ale Curriculumului sunt:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Istoria românilor şi
universală;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din
aria curriculară, dintre predare – învățare – evaluare, dintre produsele curriculare specifice discipinei Istoria românilor şi universală, dintre componentele structura-le ale curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;
• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă);• de evaluare a rezultatelor învățării etc.Beneficiarii documentului curricular sunt elevii și părinții/reprezentanții legali ai
acestora, cadrele didactice din învățământul general și specialiștii din cadrul organe-lor locale de specialitate în domeniul învățământului. Curriculumul este un document reglator pentru formatori, pentru societatea civilă, precum și pentru factorii de decizie interesați în realizarea principiului educaţie de calitate. Autorii manualelor și ghidurilor metodologice vor respecta integral cerințele și recomandările curriculumului în elabo-rarea materialelor și organizarea activităților de predare – învățare – evaluare. Cadrele de conducere din sistemul educațional vor utiliza acest document pentru monitorizarea calității procesului de învățare la disciplină.
7
I. Repere conceptuale
Reperele conceptuale ale curriculumului la disciplina Istoria românilor şi universa-lă includ totalitatea de concepte, principii și abordări ce asigură formarea/dezvoltarea unui ansamblu de competențe necesare pentru o cultură în spiritul democrației, consti-tuită din valori, atitudini, abilități, cunoştințe şi înțelegere critică.
Prezentul curriculum la disciplină presupune sincronizarea abordării psihocentrice (în centrul atenției este elevul cu particularitățile de vârstă și nevoile sale, ritmul propriu de învățare și dezvoltare), sociocentrică (focalizarea pe asumarea valorilor democrați-ei, ale drepturilor omului, ale statului de drept și ale diversității culturale), prioritatea finalităților educaționale, integralizarea predării – învățării – evaluării etc. și abordarea individualizată (din perspectiva educației incluzive, care vizează valorificarea tuturor diferențelor și calităților subiectului prin dezvoltarea potențialului fiecărui copil).
Prevederile conceptuale ale curriculumului la Istoria românilor şi universală se axează pe:
Curriculum ca teorie: Teoria generală a curriculumului ca o nouă categorie (știință pedagogică) dezvoltă teoria generală a educației și teoria generală a instruirii din per-spectiva cadrului proiectiv, având finalitățile în calitate de substanță prioritară, care vi-zează: definirea conceptului de curriculum în calitate de paradigmă a educației și model de proiectare a educației și instruirii; fundamentele filozofice, sociologice și psihologice ale curriculumului; fundamentele pedagogice ale curriculumului – finalitățile educației la nivel de sistem și de proces; domeniile curriculumului: tipurile de curriculum; nivelu-rile; ariile curriculare; produsele curriculare; procesele de dezvoltare curriculară.
În ciclul gimnazial procesul educațional la Istoria românilor şi universală are urmă-toarele obiective:
– dezvoltarea gândirii critice; – dezvoltarea competențelor de lucru utilizând surse istorice (de informare și apli-
care în contexte diferite); – formarea abilităților de analiză și evaluare a motivațiilor acțiunii umane, de stabi-
lire a relației dintre acțiunea umană și valorile unei societăți democratice;– formarea mecanismelor intelectuale, care să combată și să prevină discriminarea
și xenofobia;– stimularea asumării multiculturalității și a multiperspectivității;
8
– oferirea suportului factologic celorlalte discipline școlare din aria curriculară Edu-cație socioumanistică și altor arii curriculare;
– asigurarea intereselor și cerințelor educaționale ale elevilor, în scopul dezvoltării personalității și asigurării inserției sociale într-o societate în continuă schimbare.
Curriculum ca finalitate conferă rolul prioritar finalităților exprimate în termeni de competențe. Curriculumul ca finalitate este axat pe sistemul de formare/dezvoltare a competențelor-cheie și a competențelor specifice disciplinei. Finalitățile sunt criterii pentru selectarea și organizarea conținuturilor, selectarea strategiilor de predare – în-vățare și de evaluare, iar competența școlară este înțeleasă ca un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse con-texte și situații (Cadrul de Referință al Curriculumului Național, 2017).
Conform finalităților educaționale (art. 11 pct. 2 al Codului Educației), școala are misiunea de a educa o gândire critică beneficiarilor săi, iar prin componenta sa civică, disciplina școlară Istoria românilor şi universală își menține privilegiul printre științele socioumanistice de a contribui direct la formarea unei culturi generale, a unui sistem de valori caracteristice societății civilizate, având la bază educația patriotică, morală și decențe ale comportamentului cotidian, care, luate drept dovadă și/sau garanție a judecății acțiunilor oamenilor, determină interpretările, interacțiunile și comportamen-tele sociale.
Istoria românilor şi universală, fiind o disciplină obligatorie din aria curriculară Edu-cație socioumanistică, este orientată prioritar spre înțelegerea trecutului propriului po-por și a diversității tradițiilor culturale și istorice ale popoarelor lumii pentru a evita prejudecățile și a încuraja toleranța și comunicarea/colaborarea eficientă între oameni. Elevilor le vor fi formate atitudini și valori de înțelegere a rolului și semnificației persoa-nelor cu care interacționează direct sau indirect, indiferent de apartenența lor etnică, religioasă, de gen etc., excluzând astfel ura rasială, xenofobia sau antisemitismul. Edu-cația istorică reprezintă unul din cele mai importante și actuale aspecte care contribu-ie la dezvoltarea competențelor cetățeanului activ și responsabil, fiind axată pe ideea teoriei constructiviste, în care învățarea este o construcție și nu o însușire de informații transmise și receptate pasiv.
Procesul didactic va presupune implicarea activă a elevilor în formarea competen-țelor, luarea în considerare a individualității lor, a contextului real în care se află. Elevul învață să-și construiască propria viziune, interconectând cunoștințele noi cu cele ante-rioare și le memorizează prin construirea propriilor semnificații sub îndrumarea cadru-lui didactic care este organizator, facilitator, coordonator.
9
Educația istorică contribuie la formarea/dezvoltarea competențelor și atitudinilor necesare absolventului pentru autodezvoltare și încadrarea activă în viața socială și economică a țării. Competențele vizate (valorile, atitudinile, abilitățile și cunoștințele) au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele învățării, exprimate în convingeri, experiențe și produse.
Finalitățile disciplinei Istoria românilor şi universală se reflectă nemijlocit în compe-tențele-cheie și în setul de valori și atitudini enunțate în Curriculumul Național, din care derivă întreaga structură curriculară (competențe specifice, unități de competențe, uni-tăți de conținuturi, sugestii metodologice și de evaluare).
Conţinuturile curriculumului include competențe specifice, unități de competență, unități de învățare/conținut, activități de învățare, produse școlare recomandate și fi-nalități pe ani de studii/cicluri de școlaritate.
Competenţele specifice disciplinei Istoria românilor şi universală au un grad ridicat de generalitate și complexitate și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului.
Unităţile de competenţă sunt derivate din competențele specifice disciplinei (fiind etape ale realizării acestora) și acoperă perioada unui an școlar. Unităților de compe-tențe le sunt asociate unități de conținut, acestea fiind mijloace de formare/dezvoltare a competențelor.
Curriculumul conține Matricea competențelor la disciplina Istoria românilor şi uni-versală, ciclul gimnazial (Tabel nr. 1) în care unitățile de competență sunt eșalonate pe clase și pe domeniile taxonomice de structurare a competenței și anume: • Cunoaștere și înțelegere;• Aplicare și operare;• Integrare și transfer. Tabelul conceptual are drept scop: – asigurarea parcursului didactic de formare graduală a competențelor specifice
ale disciplinei, corelând unitățile de competență – activitățile de învățare – uni-tățile de conținut;
– organizarea evaluării la disciplină în bază de competențe și la elaborarea matricei în cadrul evaluărilor sumative și de certificare.
Unităţile de învăţare reprezintă structuri didactice deschise și flexibile cu urmă-toarele caracteristici: este unitară din punct de vedere tematic; determină la elevi un comportament generat prin integrarea unităților de competență și a competențelor specifice; se realizează în mod sistematic și continuu pentru o perioadă de timp și se poate finaliza prin evaluare.
10
Unităţile de conţinut (Detalierele de conținut) incluse în Curriculum sunt:– parte integrantă a cunoașterii Istoriei, a Curriculumului ca sistem și mijloace de
formare/dezvoltare a competențelor specifice ale disciplinei;– selectate în baza principiilor repartzării în timp și spațiu; cauzalității; structura-
lismului; stimulării motivației pentru învățare temeinică; accelerării stadiale a intelegenței; învățării prin acțiune; cunoașterii sistemice și legăturii teoriei cu practica, care asigură conexiunea dintre Istorie ca știință și Istoria românilor şi universală ca disciplină școlară;
– structurate conform principiului cronologic de studiere, de la local la național, european și universal (Tabelul nr. 1), dezvoltării gândirii critice și reflexive, princi-piului multiperspectivității în istorie, coerenței, continuității și relevanței.
Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a Clasa a VIII-a Clasa a IX-a
Spațiul local 10% 7% 9% 10% 10%
Spațiul național 35% 45% 50 % 50% 50%
Spațiul universal 55% 48% 41% 40% 40%
Tabelul nr. 2 Repartizarea procentuală orientativă a detalierilor de conținut, ciclul gimnazial
În elaborarea proiectării anuale la disciplină, la repartizarea numărului de ore pen-tru studierea istoriei locale, naționale și universale, se va ține cont de raportul procen-tual de structurare a detalierilor de conținut prezentate în Tabelul nr. 2.
Activităţile de învăţare recomandate, element de noutate ale curriculumului, con-stituie acțiuni elementare ale procesului educațional, care racordate la unitățile de competențe și la diverse situații de învățare contribuie la realizarea finalităților edu-caționale propuse. Decizia privind selectarea activităților la clasă și a gradului de com-plexitate a lor aparține cadrului didactic, în funcție de resursele didactice disponibile și caracteristicele colectivului de elevi.
Activităţile de învăţare în bază de proiect constituie nu mai puțin de 5% din nu-mărul de ore anual planificate. Din perspectiva dezvoltării și formării competențelor specifice ale disciplinei, activitățile de învățare în bază de proiect vin să asigure studie-rea istoriei locale prin implicarea elevilor în cercetarea și promovarea personalităților, obiectelor, monumentelor, vestigiilor, patrimoniului din localitate, regiune și țară.
Produsul şcolar recomandat în Curriculum reprezintă un rezultat proiectat și reali-zat de către elev, măsurat și apreciat de cadrul didactic, colegi și comunitatea educa-țională. Curriculumul conține liste de produse școlare pentru fiecare clasă, din cadrul căreia profesorul va selecta un produs pentru realizare pe parcursul unui an de studii.
11
Finalităţile educaţionale la disciplină sunt structurate pe ani de studiu/cicluri de școlaritate, reprezentând o etapă de formare/dezvoltare a competențelor specifice și gradul de manifestare a acestora de către elev.
Curriculumul conține principii și concepte clar definite, totodată, el păstrează liber-tatea și responsabilitatea pedagogică a profesorului în organizarea procesului educa-țional la disciplină pe parcursul anului școlar. În acest context profesorul selectează strategiile didactice de predare – învățare – evaluare, numărul de ore pentru unitățile de învățare, numărul și tematica activităților de sinteză, pornind de la unitățile de con-ținut sugerate.
Curriculum ca proces presupune abordarea constructivistă, învățarea activă/in-teractivă, centrarea pe experiențele elevilor, crearea mediilor de învățare etc.
Curriculum ca proces include un ansamblu de activități interconexe orientate spre: cercetarea, proiectarea, implementarea, monitorizarea curriculumului, dar și comunica-rea curriculară.
Curriculumul ca proces și ca dezvoltare este o abordare operativă, conferă o dimen-siune procesuală mai accentuată a conceptului, determinând comutarea accentului de pe produs pe acțiunile care premerg, însoțesc și urmează procesele curriculare. Cur-riculumul se bazează pe concluziile analizei documentelor curriculare precedente și o completează pe parcursul aplicării, propunând îmbunătățiri.
Curriculum ca produs. Curriculumul la Istoria românilor şi universală, ediția 2019, reprezintă un sistem de produse prin care se proiectează și se explică ceea ce se urmă-rește în cadrul educațional. Sistemul produselor curriculare include: planul-cadru pen-tru învățământul gimnazial și liceal, curricula disciplinelor școlare, manuale și ghiduri metodologice, crestomații, atlase, modele de teste de evaluare, mijloace multimedia, proiecte didactice etc.
12
II. Administrarea disciplineiÎn învățământul gimnazial, conform Planului-cadru, disciplina școalară Istoria româ-
nilor şi universală face parte din aria curriculară Educație socioumanistică și are statut de disciplină obligatorie pentru clasele a V-a – a IX-a. Bugetul de timp săptămânal al dis-ciplinei este de 2 ore și anual de 68 ore pentru clasele V–VIII și 66 ore pentru clasa a IX-a.
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa
Nr. unităţi de învăţare Nr. ore anual
Asigurarea didacti-că/curriculară
Disciplină de bază
Educaţie socioumanistică
V 7 68 Manual, Ghid
VI 7 68 Manual, Ghid
VII 4 68 Manual, Ghid
VIII 7 68 Manual, Ghid
IX 7 66 Manual, Ghid
Tabelul nr. 3 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universală, ciclul gimnazial.
Detalierea orientativă și modalitatea de structurare a activității de predare – în-vățare – evaluare la disciplină în raport cu conținuturile curriculare se stabilește prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, aprobate anual prin ordinul ministrului.
III. Competenţe specifice disciplinei 1. Utilizarea limbajului istoric în diverse situații de învățare și de viață, respectând
cultura comunicării. 2. Amplasarea în timp și spațiu a evenimentelor, proceselor, fenomenelor, demon-
strând înțelegerea continuității și schimbării în istorie. 3. Analiza critică a informației din diferite surse, pornind de la cultura istorică, ma-
nifestând poziția cetățeanului activ și responsabil.4. Determinarea relației de cauzalitate în istorie, dând dovadă de gândire logică și
spirit critic.5. Valorificarea trecutului istoric și a patrimoniului cultural, manifestând respect
față de țară și de neam.
13
3.1.
Mat
rice
a de
zvol
tări
i com
pete
nţel
or
spec
ifice
la d
isci
plin
ă
Com
pete
nţa
sp
ecifi
căU
nită
ţi de
com
pete
nţă
clas
a a
V-a
clas
a a
VI-a
clas
a a
VII-a
clas
a a
VIII-
acl
asa
a IX
-a
1.U
tiliza
rea
lim-
baju
lui i
stor
ic în
di
vers
e sit
uații
de
învă
țare
și d
e vi
ață,
resp
ectâ
nd
cultu
ra c
omun
i-că
rii.
1.1.
Iden
tifica
rea
term
enilo
r spe
cific
i Pr
eist
orie
i și E
poci
i An
tice.
1.1.
Sel
ecta
rea
din
text
a te
rmen
ilor p
en-
tru
desc
riere
a ev
eni-
men
telo
r / fa
ptel
or/
proc
esel
or is
toric
e.
1.1.
Rec
unoa
şter
ea
term
enilo
r ist
oric
i din
di
ferit
e su
rse
de in
for-
mar
e.
1.1.
Des
crie
rea
even
i-m
ente
lor/
proc
esel
or
isto
rice
din
Epoc
a M
o-de
rnă.
1.1.
Det
erm
inar
ea te
rmen
i-lo
r–ch
eie
ce c
arac
teriz
ează
ev
enim
ente
/pro
cese
/fe-
nom
ene
isto
rice
din
Epoc
a Co
ntem
pora
nă.
1.2.
Red
area
prin
cu
vint
e pr
oprii
a
sens
ului
term
enilo
r is
toric
i stu
diaț
i.
1.2.
Exp
licar
ea te
r-m
enilo
r spe
cific
i Epo
-ci
i Med
ieva
le.
1.2.
Apl
icar
ea te
rme-
nilo
r în
com
para
rea
even
imen
telo
r/pr
o-ce
selo
r ist
oric
e di
n Ep
oca
Mod
ernă
.
1.2.
Apl
icar
ea te
rme-
nilo
r ist
oric
i în
anal
iza
schi
mbă
rilor
surv
enite
în
soci
etat
ea m
oder
nă.
1.2.
Ope
rare
a cu
term
eni
isto
rici s
peci
fici E
poci
i Co
ntem
pora
ne în
ela
bora
-re
a co
mun
icăr
ilor o
rale
și
scris
e.
1.3.
Util
izare
a te
rme-
nilo
r ist
orici
spec
ifici
Pr
eist
orie
i și E
pocii
An
tice
în e
labo
rare
a en
unțu
rilor
/tex
telo
r.
1.3.
Red
acta
rea
enun
țuril
or/t
exte
lor
utiliz
ând
term
enii
isto
rici.
1.3.
For
mul
area
co-
rect
ă a
într
ebăr
ilor,
folo
sind
term
enii
isto
rici s
peci
fici E
poci
i M
oder
ne.
1.3.
Ela
bora
rea
enun
-țu
rilor
/tex
telo
r, fo
lo-
sind
term
eni i
stor
ici c
e re
flect
ă ev
oluț
ia o
me-
nirii
în E
poca
Mod
ernă
.
1.3.
For
mul
area
apr
ecie
ri-lo
r, co
nclu
ziilo
r priv
ind
eve-
nim
ente
le/f
apte
le/p
roce
-se
le și
feno
men
ele
isto
rice
stud
iate
.
2. A
mpl
asar
ea în
tim
p și
spaț
iu a
ev
enim
ente
lor,
proc
esel
or, f
eno-
men
elor
, dem
on-
strâ
nd în
țele
ge-
rea
conti
nuită
ții
și sc
him
bării
în
isto
rie.
2.1.
Iden
tifica
rea
area
lulu
i de
trai
al
popo
arel
or a
ntice
.
2.1.
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iilor
cu
pri-
vire
la is
toria
Evu
lui
Med
iu d
in d
iferit
e su
rse
cart
ogra
fice.
2.1.
Des
crie
rea
even
i-m
ente
lor,
fapt
elor
și
proc
esel
or is
toric
e în
ba
za h
ărțil
or și
repe
-re
lor c
rono
logi
ce.
2.1.
Dis
tinge
rea
schi
m-
băril
or te
ritor
iale
în
baza
hăr
ților
și a
repe
-re
lor c
rono
logi
ce.
2.1.
Rec
unoa
şter
ea c
on-
tinui
tății
și sc
him
bării
în
isto
rie în
baz
a re
pere
lor
cron
olog
ice
și su
rsel
or c
ar-
togr
afice
.
14
2.2.
Pla
sare
a ev
eni-
men
telo
r și p
roce
-se
lor i
stor
ice
într
-un
cont
ext c
rono
logi
c.
2.2.
Pla
sare
a ev
eni-
men
telo
r, pr
oces
elor
și
feno
men
elor
isto
ri-ei
med
ieva
le în
ord
ine
cron
olog
ică.
2.2.
Com
para
rea
even
imen
telo
r, fa
p-te
lor ș
i pro
cese
lor î
n co
ntex
te c
rono
logi
ce
și de
spaț
iu.
2.2.
Ana
liza
schi
mbă
-ril
or su
rven
ite p
e pa
r-cu
rsul
isto
riei m
oder
ne
cu a
juto
rul h
ărțil
or și
a
repe
relo
r cro
nolo
gice
.
2.2.
Inte
rpre
tare
a hă
rțilo
r is
toric
e și
geog
rafic
e ce
re-
flect
ă sc
him
băril
e su
rven
ite
ca u
rmar
e a
even
imen
telo
r po
litice
sau
mili
tare
.
2.3.
Tra
nsfe
rare
a el
emen
telo
r din
ma-
tem
atică
și Ş
tiinț
e în
ca
lcul
area
ani
lor ș
i în
desc
riere
a sp
ațiu
lui
isto
rico-
geog
rafic
.
2.3.
Util
izar
ea c
o-re
ctă
a te
rmin
olog
iei
cron
olog
ice
pent
ru
loca
lizar
ea în
spaț
iul
isto
rico
– ge
ogra
fic
al e
veni
men
telo
r din
is
toria
med
ieva
lă.
2.3.
Util
izar
ea a
dec-
vată
a c
oord
onat
elor
de
tim
p și
spaț
iu c
u re
ferir
e la
un
subi
ect
din
isto
rie.
2.3.
Arg
umen
tare
a im
pact
ului
schi
mbă
rilor
di
n Ep
oca
Mod
ernă
, uti
lizân
d hă
rțile
și re
-pe
rele
cro
nolo
gice
.
2.3.
Înca
drar
ea e
veni
men
-te
lor,
proc
esel
or și
feno
me-
nelo
r ist
orie
i con
tem
pora
-ne
în c
onte
xte
cron
olog
ice
și de
spaț
iu.
3.An
aliza
criti
că
a in
form
ație
i din
di
ferit
e su
rse,
po
rnin
d de
la c
ul-
tura
isto
rică,
ma-
nife
stân
d po
ziția
ce
tățe
anul
ui a
ctiv
și re
spon
sabi
l.
3.1.
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iilor
din
su
rse
cu re
ferir
e la
ev
oluț
ia o
men
irii î
n Pr
eist
orie
și is
toria
an
tică.
3.1.
Ext
rage
rea
info
r-m
ație
i ese
nția
le d
in
surs
e pe
ntru
des
crie
-re
a ev
enim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
din
isto
ria
med
ieva
lă.
3.1.
Car
acte
rizar
ea, î
n ba
za su
rsel
or, a
eve
ni-
men
telo
r ist
oric
e ca
re
ates
tă g
enez
a de
mo-
craț
iei.
3.1.
Car
acte
rizar
ea
rolu
lui p
erso
nalit
ățilo
r is
toric
e m
arca
nte
în
baza
surs
elor
.
3.1.
Rec
unoa
şter
ea și
ac-
cept
area
per
spec
tivel
or
dife
rite
asup
ra fa
ptel
or și
pr
oces
elor
isto
rice
din
Epo-
ca C
onte
mpo
rană
.
3.2.
For
mul
area
m
esaj
elor
sim
ple
în b
aza
info
rmaț
iei
sele
ctat
e di
n su
rse.
3.2.
Car
acte
rizar
ea
even
imen
telo
r/pro
ce-
selo
r din
isto
ria m
edie
-va
lă, f
olos
ind
info
rma-
ții d
in d
iver
se su
rse.
3.2.
Ana
liza
surs
elor
sc
rise
sau
vizu
ale
refe
ritoa
re la
isto
ria
mod
ernă
con
form
al
gorit
mul
ui p
ropu
s.
3.2.
Com
para
rea
in-
form
ațiil
or d
in d
iferit
e tip
uri d
e su
rse
isto
rice
cu re
ferir
e la
ace
lași
subi
ect.
3.2.
Com
para
rea
info
rma-
țiilo
r din
dife
rite
surs
e pe
n-tr
u st
abili
rea
asem
ănăr
ilor
și de
oseb
irilo
r în
abor
dare
a pr
oble
mel
or d
in is
toria
co
ntem
pora
nă.
3.3.
Util
izar
ea in
for-
maț
iei d
in d
iferit
e su
rse
isto
rice
în
expu
nere
a ev
eni-
men
telo
r din
Epo
ca
Antic
ă.
3.3.
Apr
ecie
rea
situ-
ație
i om
ului
în E
vul
Med
iu d
in p
ersp
eciv
a re
spec
tării
i dre
ptur
i-lo
r om
ului
.
3.3.
For
mul
area
ju-
decă
ților
asu
pra
com
-po
rtam
ente
lor s
ocia
le
din
Epoc
a M
oder
nă
din
pers
pecti
va c
ultu
-rii
dem
ocra
tice.
3.3.
Util
izare
a cr
itică
a
info
rmaț
iilor
din
dife
rite
surs
e ist
oric
e în
arg
u-m
enta
rea
opin
iei p
ro-
prii
priv
ind
resp
ecta
rea
drep
turil
or n
atur
ale
în
soci
etat
ea m
oder
nă.
3.3.
Apr
ecia
rea
nive
lulu
i de
man
ifest
are
a re
spon
sabi
li-tă
ților
cet
ățen
ești
în so
cie-
tate
a co
ntem
pora
nă.
15
4. D
eter
min
area
re
lație
i de
cauz
a-lit
ate
în is
torie
, dâ
nd d
ovad
ă de
gâ
ndire
logi
că și
sp
irit c
ritic.
4.1.
Enu
mer
area
ca
uzel
or e
veni
men
-te
lor d
in is
toria
an
tică.
4.1.
Com
enta
rea
cau-
zelo
r eve
nim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
isto
rice.
4.1.
Des
crie
rea
cau-
zelo
r eve
nim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
isto
rice.
4.1.
Exp
licar
ea c
auze
-lo
r și e
fect
elor
eve
ni-
men
telo
r,pr
oces
elor
și fe
nom
e-ne
lor d
in is
toria
mo-
dern
ă.
4.1.
Dis
tinge
rea
cauz
elor
și
cons
ecin
țelo
r pe
term
en
scur
t și l
ung
ale
unui
eve
ni-
men
t/fa
pt/p
roce
s ist
oric
.
4.2.
Sta
bilir
ea re
la-
ției d
intr
e ca
uze
și ev
enim
ente
.
4.2.
Com
para
rea
eve-
nim
ente
lor ș
i pro
ce-
selo
r din
isto
ria E
vulu
i M
ediu
.
4.2.
Cor
elar
ea d
intr
e ca
uzel
e și
efec
tele
ev
enim
ente
lor d
in
isto
ria m
oder
nă.
4.2.
Det
erm
inar
ea
rela
ției c
auză
-efe
ct
dint
r-o
mul
titud
ine
de
even
imen
te sa
u pr
oce-
se is
toric
e.
4.2.
Cor
elar
ea d
intr
e ca
uze-
le și
con
seci
nțel
e de
ord
in
econ
omic
, soc
ial,
politi
c și
cultu
ral a
le e
veni
men
telo
r/fa
ptel
or/p
roce
selo
r din
Ep
oca
Cont
empo
rană
.
4.3.
Con
stru
irea
sche
mei
cau
ză –
ev
enim
ent–
cons
e-ci
nţă
4.3.
For
mul
area
con
-cl
uziil
or c
u pr
ivire
la
schi
mbă
rile
care
au
avut
loc
în p
erio
ada
med
ieva
lă.
4.3.
Ded
ucer
ea e
le-
men
telo
r com
une
și sp
ecifi
ce a
le e
veni
-m
ente
lor/
fapt
elor
/pro
cese
lor
din
isto
ria m
oder
nă.
4.3.
Util
izar
ea re
lații
lor
de c
auza
litat
e în
ela
-bo
rare
a co
mun
icăr
ilor
oral
e și
scris
e.
4.3.
Sus
ţiner
ea a
rgum
enta
-tă
a u
nui p
unct
de
vede
re
priv
ind
cauz
ele
și ef
ecte
le
unui
eve
nim
ent/
proc
es/
feno
men
isto
ric d
in E
poca
Co
ntem
pora
nă.
16
5. V
alor
ifica
rea
trec
utul
ui is
toric
și
a pa
trim
oniu
lui
cultu
ral,
man
i-fe
stân
d re
spec
t fa
ță d
e ța
ră și
de
neam
.
5.1.
Rec
unoa
şter
ea
mon
umen
telo
r din
is
toria
anti
că –
par
te
a pa
trim
oniu
lui c
ul-
tura
l uni
vers
al.
5.1
. Sta
bilir
ea
fapt
elor
isto
rice
din
Evul
Med
iu c
are
au
cont
ribui
t la
form
area
id
entit
ății
de n
eam
.
5.1.
Rec
unoa
şter
ea
valo
rilor
isto
rico–
cul-
tura
le a
le lo
calit
ății
și al
e ță
rii.
5.1.
Cer
ceta
rea
obie
c-te
lor d
e pa
trim
oniu
din
lo
calit
ate
și di
n ța
ră.
5.1.
Evi
denţ
iere
a su
bstr
a-tu
lui i
stor
ic în
ope
re d
e ar
tă
și fo
lclo
r.
5.2.
Pre
zent
area
ro
lulu
i per
sona
lităț
i-lo
r în
isto
rie p
entr
u de
zvol
tare
a ca
lităț
i-lo
r per
sona
le.
5.2.
Det
erm
inar
ea.
cont
ribuț
iei m
arilo
r vo
ievo
zi la
des
ăvâr
și-
rea
iden
tităț
ii st
atal
e și
de n
eam
.
5.2.
Arg
umen
tare
a im
port
anțe
i mon
u-m
ente
lor i
stor
ice,
cu
ltura
le și
ale
nat
urii
pent
ru c
ultiv
area
re
spec
tulu
i faț
ă de
re
aliză
rile
trec
utul
ui.
5.2.
Car
acte
rizar
ea
fact
orilo
r car
e au
de
term
inat
form
area
co
nștii
nței
de
neam
în
baza
eve
nim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
stud
iate
.
5.2.
For
mul
area
arg
umen
-te
lor r
efer
itoar
e la
subi
ecte
ca
re p
un în
val
oare
trec
utul
is
toric
al n
eam
ului
în b
aza
anal
izei r
olul
ui p
erso
nalit
ă-țil
or m
arca
nte.
5.3.
Prom
ovar
ea
patr
imon
iulu
i cul
tu-
ral p
rin m
odel
area
și
prez
enta
rea
obie
cte-
lor s
peci
fice
prei
sto-
riei/i
stor
iei a
ntice
.
5.3.
Pro
mov
area
pa-
trim
oniu
lui c
ultu
ral
prin
mod
elar
ea și
pr
ezen
tare
a ob
iec-
telo
r spe
cific
e ep
ocii
med
ieva
le.
5.3.
Dem
onst
rare
a ati
tudi
nii g
rijul
ii fa
ță
de p
atrim
oniu
l cul
tu-
ral ș
i nat
ural
.
5.3.
Val
orifi
care
a di
vers
ității
etn
ice
și cu
ltura
le în
pro
iect
e de
de
zvol
tare
insti
tuțio
na-
lă și
loca
lă p
rin p
rism
a tr
ecut
ului
isto
ric.
5.3.
Ela
bora
rea
proi
ecte
lor
de c
onse
rvar
e și
prom
ovar
e a
obie
ctel
or d
e pa
trim
oniu
lo
cal,
națio
nal ș
i uni
vers
al.
Tabe
l nr.
3 M
atric
ea d
ezvo
ltării
com
pete
nțel
or la
disc
iplin
a Is
toria
rom
ânilo
r şi u
nive
rsal
ă, c
iclu
l gim
nazia
l
17
IV. U
nită
ţi d
e în
văţa
reCL
ASA
A V
-APR
EIST
OIR
E. IS
TORI
A A
NTI
CĂ
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ă U
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te
1.1.
Iden
tifica
rea
term
e-ni
lor s
peci
fici P
reis
torie
i și
Epoc
ii An
tice.
1.2.
Red
area
prin
cuv
inte
pr
oprii
a se
nsul
ui te
rme-
nilo
r ist
oric
i stu
diaț
i.1.
3. U
tiliza
rea
term
enilo
r is
toric
i spe
cific
i Pre
is-to
riei ș
i Epo
cii A
ntice
în
elab
orar
ea e
nunț
urilo
r/
text
elor
.
PREI
STO
RIE
–Ap
ariți
a om
ului
–O
cupa
țiile
om
ului
în p
reis
torie
–Fo
rme
de o
rgan
izare
soci
ală
în p
reis-
torie
–Ap
ariți
a cr
edin
țelo
r și a
rtei
–U
rme
ale
omul
ui p
reis
toric
în sp
ațiu
l ro
mân
esc.
Civ
iliza
ția C
ucut
eni-T
ripol
ie
EPO
CA A
NTI
CĂ. O
RIEN
TUL
ANTI
C –O
mul
și m
ediu
l în
Orie
ntul
Anti
c. P
o-po
arel
e O
rient
ului
Anti
c –O
rașe
-sta
te, r
egat
e și
impe
rii în
Orie
n-tu
l Anti
c (M
esop
otam
ia, E
gipt
ul, I
ndia
, Ch
ina,
Per
sia)
–Cu
ltura
și c
ivili
zația
Orie
ntul
ui A
ntic.
Ap
ariți
a sc
risul
ui. B
abilo
nul.
Cele
șap-
te M
inun
i ale
Lum
ii An
tice
EURO
PA ÎN
AN
TICH
ITAT
E. G
RECI
A AN
-TI
CĂ –O
mul
și m
ediu
l în
Grec
ia a
ntică
–Ci
viliz
ația
cre
to-m
icen
iană
. Gre
cia
hom
eric
ă –Fo
rmar
ea p
olisu
rilor
. Mar
ea c
olon
iza-
re g
reac
ă
• Di
scuț
ii di
rijat
e de
spre
orig
inea
om
ului
și v
iața
lui p
e Pă
mân
t;•
Real
izare
a un
ui d
ialo
g vi
rtua
l cu
un „
pict
or d
in p
reis
torie
”;•
Elab
orar
ea p
lanu
lui-s
chiță
a u
nei c
ălăt
orii
imag
inar
e în
pre
isto
rie;
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a te
rmen
ilor s
peci
fici p
reis
torie
i și e
poci
i anti
ce;
• Al
cătu
iere
a un
ei p
oves
tiri d
espr
e ci
viliz
ația
anti
că, u
tilizâ
nd te
rmen
ii sp
ecifi
ci p
ropu
și;•
Exer
ciții
de
form
ular
e a
unor
con
cluz
ii pr
oprii
des
pre
viaț
a st
răm
oșilo
r în
anti
chita
te;
• Co
men
tare
a un
or c
itate
des
pre
civi
lizaț
ia a
ntică
;•
Exer
ciții
de
desc
riere
a u
nor a
trib
uții
pe c
are
le a
vea
suve
ranu
l în
con-
duce
rea
stat
ului
anti
c;•
Exer
ciții
de
rest
abili
re a
unu
i eve
nim
ent i
stor
ic d
in a
ntich
itate
;•
Stud
iu: „
Get
o-da
cii”.
2.1.
Iden
tifica
rea
area
lu-
lui d
e tr
ai a
l pop
oare
lor
antic
e.2.
2. P
lasa
rea
even
i-m
ente
lor ș
i pro
cese
lor
isto
rice
într
-un
cont
ext
cron
olog
ic.
2.3.
Tra
nsfe
rare
a el
e-m
ente
lor d
in m
atem
ati-
că și
știi
nțe
în c
alcu
lare
a an
ilor ș
i în
desc
riere
a sp
ațiu
lui i
stor
ico-
geo-
grafi
c.
• Ex
erci
ții d
e de
scrie
re a
uno
r ins
trum
ente
de
măs
urar
e a
timpu
lui;
• Pl
asar
ea d
atel
or și
eve
nim
ente
lor i
stor
ice
din
Epoc
a An
tică
pe li
nia
tim-
pulu
i;•
Exer
ciții
de
loca
lizar
e pe
har
tă a
den
umiri
lor g
eogr
afice
și is
toric
e;•
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
lim
itelo
r geo
grafi
ce a
le sp
ațiu
lui l
ocui
t de
ge-
to-d
aci;
• Ex
curs
ie im
agin
ară
într
-un
polis
gre
cesc
;•
Exer
ciții
de
simul
are
a vi
eții
cotid
iene
tim
p de
o zi
a d
acilo
r în
antic
hita
-te
;•
Exer
ciții
de
com
para
re a
vie
ții c
otidi
ene
a om
ului
în a
ntich
itate
și c
on-
tem
pora
niet
ate
(ocu
pații
, mod
de
viaț
ă, jo
curil
e co
piilo
r etc
.);•
Form
ular
ea d
e în
treb
ări p
rivito
r la
viaț
a un
ui c
opil
(fată
și b
ăiat
) tim
p de
o
zi în
anti
chita
te;
18
3.1.
Iden
tifica
rea
in-
form
ațiil
or d
in su
rse
cu re
ferir
e la
evo
luția
om
eniri
i în
Prei
stor
ie și
is
toria
anti
că.
3.2.
For
mul
area
me-
saje
lor s
impl
e în
baz
a in
form
ație
i sel
ecta
te d
in
surs
e.3.
3. U
tiliza
rea
info
rma-
ției d
in d
iferit
e su
rse
isto
rice
în e
xpun
erea
ev
enim
ente
lor d
in E
poca
An
tică.
–At
ena
și Sp
arta
. Per
icle
și e
poca
sa –Afi
rmar
ea M
aced
onie
i. Im
periu
l lui
Al
exan
dru
cel M
are
–Cu
ltura
gre
acă
și el
enis
tică.
Art
ele,
ști
ința
, tea
trul
, edu
cația
. Moș
teni
rea
lum
ii gr
eceș
ti. Jo
curil
e O
limpi
ce
CIVI
LIZA
ŢIA
TRAC
O-G
ETO
-DAC
ICĂ
–N
eam
ul tr
acilo
r –G
eto-
daci
i. Sa
rmise
getu
sa
–Re
lații
le g
eto-
daci
lor c
u ve
cini
i –Da
cia
pe ti
mpu
l lui
Bur
ebis
ta –M
odul
de
viaț
ă și
relig
ia g
eto-
daci
lor
EURO
PA ÎN
AN
TICH
ITAT
E. R
OM
A AN
-TI
CĂ –O
mul
și m
ediu
l în
peni
nsul
a Ita
lică.
–În
tem
eier
ea R
omei
– is
torie
și le
gen-
dă. R
oma
rega
lă –Re
publ
ica
Rom
ană.
Exp
ansiu
nea
Ro-
mei
în P
enin
sula
Ital
ică
și ba
zinul
Măr
ii M
edite
rane
–Im
periu
l Rom
an –Cu
ltura
Rom
ei A
ntice
. Mar
i aut
ori ș
i ca
podo
pere
. Ist
oria
cal
enda
rulu
i –In
fluen
ța c
ivili
zație
i rom
ane
asup
ra
alto
r pop
oare
–Cr
edin
țele
și a
pariț
ia c
rești
nism
ului
• Ex
erci
ții d
e se
lect
are
și ex
plic
are
a in
form
ație
i din
div
erse
surs
e is
toric
e;•
Exer
ciții
de
desc
riere
a c
ivili
zații
lor a
ntice
în b
aza
surs
elor
;•
Com
enta
rea
info
rmaț
iilor
sele
ctat
e di
n di
vers
e do
cum
ente
; •
Disc
uții
imag
inar
e cu
un
isto
ric a
ntic
desp
re sc
rieril
e sa
le;
• Ex
erci
ții d
e se
lect
are
din
surs
e su
plim
enta
re a
info
rmaț
iei d
espr
e cr
eați-
ile m
ater
iale
și sp
iritu
ale
ale
oam
enilo
r din
anti
chita
te;
• Co
men
tare
a un
or o
pini
i din
surs
e di
ferit
e;
• Ex
erci
ții d
e an
aliză
a iz
voar
elor
scris
e și
nesc
rise;
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a u
nor i
nfor
maț
ii de
spre
lum
ea g
eto-
daci
că în
bi
blio
teca
per
sona
lă a
școl
ii;•
Exer
ciții
de
sele
ctar
e a
info
rmaț
iei s
uplim
enta
re d
espr
e va
loril
e m
ate-
riale
și sp
iritu
ale
ale
stră
moș
ilor ș
i atit
udin
ea c
onte
mpo
rani
lor f
ață
de
ele.
4.1.
Enu
mer
area
cau
ze-
lor e
veni
men
telo
r din
is
toria
anti
că.
4.2.
Sta
bilir
ea re
lație
i di
ntre
cau
ze și
eve
ni-
men
te.
4.3.
Cons
trui
rea
sche
mei
ca
uză
– ev
enim
ent–
con-
seci
nță.
• Ci
tirea
de
text
e ca
re re
late
ază
cauz
ele
unui
eve
nim
ent i
stor
ic;
• Ex
erci
ții d
e co
mpa
rare
a re
lații
lor d
intr
e oa
men
i și g
rupu
ri în
anti
chita
te;
• Di
scuț
ii di
rijat
e de
spre
cau
zele
și c
onse
cinț
ele
confl
icte
lor/
răzb
oaie
lor;
• An
aliza
uno
r tex
te c
are
rela
teaz
ă ca
uzel
e co
nstit
uirii
stat
ului
la g
eto-
daci
;•
Exer
ciții
de
desc
riere
a a
cțiu
nilo
r reg
ilor g
eto-
daci
lor ș
i a c
onse
cinț
elor
lo
r; •
Alcă
tuire
a un
or ta
bele
/sch
eme
de id
entifi
care
a re
lație
i cau
ză –
even
i-m
ent –
con
seci
nță;
•
Inte
rviu
cu
mem
brii
fam
iliei
: „Fa
mili
a în
trec
ut –
fam
ilia
în p
reze
nt”
19
5.1.
Rec
unoa
șter
ea m
o-nu
men
telo
r din
isto
ria
antic
ă –
part
e a
patr
imo-
niul
ui c
ultu
ral u
nive
rsal
.5.
2. P
reze
ntar
ea ro
lulu
i pe
rson
alită
ților
în is
torie
pe
ntru
dez
volta
rea
cali-
tățil
or p
erso
nale
.5.
3. P
rom
ovar
ea p
atri-
mon
iulu
i cul
tura
l prin
m
odel
area
și p
reze
nta-
rea
obie
ctel
or sp
ecifi
ce
Prei
stor
iei/i
stor
iei a
n-tic
e.
DACI
I ŞI R
OM
ANII
–Da
cia
de la
Bur
ebis
ta la
Dec
ebal
–Ră
zboa
iele
dac
o-ro
man
e –Da
cia
sub
stăp
ânire
a Ro
mei
–Ro
man
izare
a ge
to-d
acilo
r –Da
co-r
oman
ii și
mig
rato
rii –M
oște
nire
a cu
ltura
lă a
get
o-da
cilo
r. In
terf
erin
țe c
ultu
rale
în sp
ațiu
l str
ă-m
oșilo
r în
antic
hita
te. C
olum
na lu
i Tr
aian
–Cr
eștin
ismul
în sp
ațiu
l Nor
d-Du
năre
an
DEC
LIN
UL
LUM
II AN
TICE
–Cr
iza Im
periu
lui R
oman
–Po
poar
ele
barb
are
și că
dere
a lu
mii
antic
e.
–Cu
ltura
anti
că –
teza
urul
cul
turii
uni
-ve
rsal
e
• Re
aliza
rea
unui
inte
rviu
cu
mem
brii
fam
iliei
des
pre
prin
cipa
lele
deo
se-
biri
dint
re: „
Om
și a
lte sp
ecii
vii”;
• Re
aliza
rea
de d
esen
e: „
Prim
ele
unel
te a
le o
amen
ilor”
, „Lo
cuin
ța în
pr
eist
orie
/anti
chita
te”,
„Ves
timen
tația
și h
rana
oam
enilo
r în
prei
stor
ie/
antic
hita
te”;
• Ex
erci
ții d
e fo
rmul
are
a în
treb
ărilo
r des
pre
impo
rtan
ța d
esco
perir
ii sc
ri-su
lui;
• Al
cătu
irea
și pr
ezen
tare
a un
or p
oves
tiri s
curt
e: „C
asel
e și
grăd
inile
în
antic
hita
te”,
„Mon
umen
tele
măr
turis
esc”
;•
Desc
riere
a ca
lităț
ilor d
e pe
rson
alita
te a
le u
nui c
ondu
căto
r din
anti
chi-
tate
;•
Real
izare
a un
ui d
ialo
g cu
un
cole
g: „T
radi
țiile
pop
oare
lor a
ntice
”;•
Reda
ctar
ea u
nui m
ini-e
seu:
„Val
orile
civ
iliza
ței a
ntice
”;•
Sim
ular
ea a
ctivi
tății
unu
i ghi
d di
ntr-
un m
uzeu
la se
cțiu
nea
„Civ
iliza
ția
lum
ii an
tice”
; •
Alcă
tuire
a un
ei e
xpoz
iții c
u ob
iect
e ve
chi;
• Re
lata
rea
succ
intă
a v
izite
i de
stud
iu la
un
muz
eu, a
rhiv
ă, b
iblio
tecă
, ex
poziț
ie, e
xcur
sie e
tc.
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT (l
a al
eger
e):
–Vi
zită
la m
uzeu
(rea
l/vi
rtua
l): p
lan-
schi
ță, fi
șă d
e ob
serv
are,
arti
col p
en-
tru
ziaru
l șco
lii/ju
rnal
etc
. –M
ini-c
erce
tare
: Evo
luția
uno
r obi
ec-
te/u
nelte
în ti
mp.
–St
udiu
: Des
crie
rea
unei
sărb
ător
i din
lo
calit
ate
moș
teni
tă d
in a
ntich
itate
.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
: - G
losa
r de
term
eni s
peci
fici p
reis
torie
i și e
poci
i anti
ce;
- Col
aj d
e im
agin
i: „V
alor
ile c
ivili
zație
i anti
ce”;
- Scr
isoa
re a
dres
ată
oam
enilo
r din
trec
ut;
- Exp
oziţi
i cu
imag
ini d
espr
e m
onum
ente
le d
in a
ntich
itate
, str
ămoș
ii ne
a-m
ului
.
Noţ
iuni
: agr
icul
tură
, anti
chita
te, a
rtă,
bar
bar,
cetă
țean
, civ
iliza
ție, c
olon
izare
, com
erț,
creș
tinism
, cro
nolo
gie,
cul
tură
, dav
e, d
emoc
rație
, di-
nasti
e, e
leni
sm, e
pocă
, ist
orie
, im
periu
, get
o-da
ci, l
egiu
ne, m
igra
ție, m
ește
șugă
rit, m
etro
polă
, mito
logi
e, p
olis,
pop
or, p
reis
torie
, pro
prie
tate
, pr
ovin
cie,
ora
ș-st
at, o
rient
anti
c, re
gat,
relig
ie, r
epub
lică,
rom
aniza
re, s
anct
uar,
sena
t, sf
atul
băt
râni
lor,
stat
, scl
av, t
empl
u, tr
aci.
Pers
onal
ităţi:
Ale
xand
ru M
aced
on, A
risto
tel,
Bure
bist
a, C
ezar
Cai
us Iu
lius,
Con
stan
tin c
el M
are,
Dec
ebal
, Her
odot
, Hom
er, P
eric
le, T
raia
n.
20
LA S
FÂRŞ
ITU
L CL
ASEI
A V
-A, E
LEVU
L PO
ATE:
• se
lect
a in
form
ații
din
dife
rite
surs
e pe
ntru
exp
uner
ea e
veni
men
telo
r, ap
reci
ind
prin
cipa
lele
real
izări
mat
eria
le și
spiri
tual
e al
e Ep
ocii
Antic
e;•
desc
rie sp
ațiu
l ist
oric
o-ge
ogra
fic a
l civ
iliza
tiilo
r anti
ce st
udia
te, d
ezvo
ltând
pro
priil
e ab
ilită
ți de
lucr
u cu
surs
ele
cart
ogra
fice;
• st
abili
rela
ția d
intr
e ca
uzel
e și
even
imen
tele
din
Epo
ca A
ntică
, des
criin
d sc
him
băril
e pr
odus
e;•
utiliz
a te
rmen
ii is
toric
i în
desc
riere
a ev
enim
ente
lor d
in e
poca
anti
că, d
emon
strâ
nd in
tere
s faț
ă de
trec
utul
isto
ric;
• el
abor
a pr
odus
e șc
olar
e cu
priv
ire la
obi
ecte
/ves
tigii/
mon
umen
te d
in E
poca
Anti
că, m
anife
stân
d re
spec
t faț
ă de
val
orile
cre
ate
de st
ră-
moș
i.
21
CLA
SA A
VI-A
EPO
CA M
EDIE
VALĂ
(S
EC. V
–XV
II)U
nită
ţi de
com
pete
nţă
Uni
tăţi
de c
onţin
utAc
tivită
ţi şi
pro
duse
de
învă
ţare
reco
man
date
1.1.
Sel
ecta
rea
din
text
a
term
enilo
r pen
tru
de-
scrie
rea
even
imen
telo
r/fa
ptel
or/
proc
esel
or is
toric
e.1.
2. E
xplic
area
term
eni-
lor s
peci
fici E
poci
i Med
i-ev
ale.
1.3.
Red
acta
rea
enun
țu-
rilor
/tex
telo
ruti
lizân
d te
rmen
ii is
to-
rici.
EVU
L M
EDIU
TIM
PURI
U(s
ec. a
l V-le
a-
XI-le
a) –M
igra
țiile
și fo
rmar
ea p
opoa
relo
r m
edie
vale
–Ar
abii
în se
cole
le V
–XI.
–Fo
rmar
ea p
opor
ului
rom
ân și
a li
mbi
i ro
mân
e –Ec
onom
ie și
soci
etat
e în
Eur
opa
occi
-de
ntal
ă și
spaț
iul r
omân
esc
în se
cole
-le
V–X
I –Re
gatu
l Fra
nc și
Impe
riul l
ui C
arol
cel
M
are
–Im
periu
l Rom
an d
e Ră
sărit
(Biza
nțul
) în
seco
lele
V–X
I –O
bște
a să
teas
că și
prim
ele
form
ațiu
ni
stat
ale
în sp
ațiu
l rom
ânes
c –Cu
ltura
în E
urop
a O
ccid
enta
lă și
Bi-
zanț
EVU
L M
EDIU
MIJL
OCI
U (s
ecol
ele
XI-X
V) –Fo
rmar
ea și
evo
luția
stat
elor
în E
uro-
pa O
ccid
enta
lă, C
entr
ală
și de
Sud
-Est
–M
area
schi
sma
a Bi
seric
ii Cr
eștin
e.
Cruc
iade
le –Fo
rmar
ea și
con
solid
area
stat
elor
m
edie
vale
rom
âneș
ti. O
rgan
izare
a in
tern
ă. B
iseric
a
• Co
mpl
etar
ea te
xtul
ui la
cuna
r cu
term
enii
prop
uși;
• Ex
erci
ții d
e ex
plic
are
a te
rmen
ilor i
stor
ici s
peci
fici e
poci
i med
ieva
le;
• El
abor
area
de
enun
țuri/
text
e sim
ple
cu te
rmen
ii is
toric
i pro
puși
de p
ro-
feso
r;•
Cons
trui
rea
de in
tegr
ame/
rebu
suri
cu te
rmen
i ist
oric
i noi
;
2.1.
Iden
tifica
rea
in-
form
ațiil
or c
u pr
ivire
la
isto
ria E
vulu
i Med
iu d
in
dife
rite
surs
e ca
rtog
ra-
fice.
2.2.
Pla
sare
a ev
eni-
men
telo
r, pr
oces
elor
și
feno
men
elor
isto
riei
med
ieva
le în
ord
ine
cron
olog
ică.
2.3.
Util
izare
a co
rect
ă a
term
inol
ogie
i cro
nolo
gi-
ce p
entr
u lo
caliz
area
în
spaț
iul i
stor
ico
– ge
ogra
-fic
a e
veni
men
telo
r din
is
toria
med
ieva
lă.
• Ex
erci
ții d
e le
ctur
ă a
hărț
ilor g
eogr
afice
, ist
oric
e;
• As
ocie
rea
repe
relo
r cro
nolo
gice
cu
even
imen
te și
pro
cese
isto
rice
me-
diev
ale;
•
Util
izare
a re
pere
lor c
rono
logi
ce în
des
crie
rea
fapt
elor
/pro
cese
lor i
sto-
rice;
•
Exer
ciții
de
com
plet
are
pe h
artă
a u
nor e
lem
ente
cor
espu
nzăt
oare
;•
Aran
jare
a un
ei su
cces
iuni
de
enun
țuri
după
ord
inea
logi
că d
e de
sfăș
ura-
re a
eve
nim
ente
lor ș
i în
func
ție d
e fa
ctor
ul d
e tim
p;
22
3.1.
Ext
rage
rea
info
rma-
ției e
senț
iale
din
surs
e pe
ntru
des
crie
rea
eve-
nim
ente
lor ș
i pro
cese
lor
din
isto
ria m
edie
vală
.3.
2. C
arac
teriz
area
eve
-ni
men
telo
r/pr
oces
elor
di
n is
toria
med
ieva
lă,
folo
sind
info
rmaț
ii di
n di
vers
e su
rse.
3.3.
Apr
ecie
rea
situa
ției
omul
ui în
Evu
l Med
iu d
in
pers
peci
va re
spec
tării
i dr
eptu
rilor
om
ului
.
–Fo
rmar
ea și
exp
ansiu
nea
Impe
riulu
i O
tom
an –Ţa
ra R
omân
easc
ă în
tim
pul d
omni
ei
lui M
ircea
cel
Băt
rân
–Vi
ața
politi
că a
Ţăr
ii M
oldo
vei p
ână
la
mijl
ocul
seco
lulu
i XV-
lea.
Ale
xand
ru
cel B
un –Ţă
rile
Rom
âne
în lu
pta
antio
tom
ană.
Ia
ncu
de H
uned
oara
, Vla
d Ţe
peș
–Ţa
ra M
oldo
vei î
n tim
pul d
omni
ei lu
i Şt
efan
cel
Mar
e –Ec
onom
ie și
soci
etat
e în
Eur
opa
Oc-
cide
ntal
ă și
spaț
iul r
omân
esc
în se
c.
XI-X
V. O
rașu
l med
ieva
l
EVU
L MED
IU T
ÂRZI
U (s
ecol
ul a
l XVI
-lea-
pr
ima
jum
ătat
e a
seco
lulu
i al X
VII-l
ea)
–Si
tuaț
ia p
oliti
că a
Ţăr
ilor R
omân
e în
pr
ima
jum
ătat
e a
sec.
al X
VI-le
a. C
am-
pani
a di
n 15
38 –Su
zera
nita
tea
otom
ană
în Ţ
ările
Ro-
mân
e –Ev
oluț
ia p
oliti
că a
Ţăr
ii M
oldo
vei.
Răzb
oiul
anti
otom
an su
b co
nduc
erea
lu
i Ioa
n Vo
dă –Ră
zboi
ul a
ntiot
oman
sub
cond
ucer
ea
lui M
ihai
Vite
azul
. Uni
rea
Ţăril
or R
o-m
âne
–Ţă
rile
Rom
âne
în p
rima
jum
ătat
e a
seco
lulu
i al X
VII-l
ea –Cu
ltura
rom
ânea
scă
în E
vul m
ediu
–Vi
ața
cotid
iană
în E
vul M
ediu
• Le
ctur
area
uno
r pas
aje
ale
auto
rilor
refe
ritoa
re la
eve
nim
ente
le/p
roce
-se
le is
toric
e;•
Stud
iere
a te
xtel
or/s
urse
lor p
entr
u id
entifi
care
a ar
gum
ente
lor;
• Se
lect
area
info
rmaț
iilor
ofe
rite
de su
rsel
e is
toric
e pe
baz
a un
ui p
lan
de
idei
dat
;•
Com
enta
rea
de im
agin
i și t
exte
refe
ritoa
re la
evo
luția
vie
ții p
ublic
e și
cea
priv
ată;
• In
form
area
des
pre
pers
onal
itățil
e is
toric
e în
bib
liote
ca p
erso
nală
, a
școl
ii sa
u di
n su
rse
Inte
rnet
;•
Parti
cipa
rea
la jo
curi
de ro
l/dra
mati
zări
ale
unor
pov
estir
i și l
egen
de
isto
rice
cuno
scut
e;•
Com
enta
rea/
argu
men
tare
a ro
lulu
i oam
enilo
r în
schi
mba
rea
soci
etăț
ii;
• Ex
prim
area
pro
prie
i păr
eri r
efer
itoar
e la
impa
ctul
unu
i eve
nim
ent i
sto-
ric, a
une
i per
sona
lităț
i ist
oric
e as
upra
evo
luție
i evu
lui m
ediu
;•
Exer
ciții
de
com
para
ție a
uno
r eve
nim
ente
, fap
te, p
roce
se st
udia
te d
in
isto
ria m
edie
vală
;•
Exer
ciții
de
alcă
tuire
a p
ortr
etul
ui p
erso
nalit
ățilo
r ist
oric
e di
n Ev
ul M
e-di
u;•
Real
izare
a un
ui p
roie
ct is
toric
, de
grup
, car
e ev
iden
țiază
rolu
l mar
ilor
voie
vozi
în is
torie
;
4.1.
Com
enta
rea
cau-
zelo
r eve
nim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
isto
rice.
4.2.
Com
para
rea
even
i-m
ente
lor ș
i pro
cese
lor
din
isto
ria E
vulu
i Med
iu.
4.3.
For
mul
area
con
clu-
ziilo
r cu
priv
ire la
schi
m-
băril
e ca
re a
u av
ut lo
c în
is
toria
med
ieva
lă.
• Co
men
tare
a/ar
gum
enta
rea
rolu
lui o
mul
ui în
schi
mba
rea
soci
etăț
ii;
• Ex
prim
area
pro
prie
i păr
eri r
efer
itoar
e la
impa
ctul
unu
i eve
nim
ent i
sto-
ric, a
une
i per
sona
lităț
i ist
oric
e as
upra
evo
luție
i evu
lui m
ediu
;•
Exer
ciții
de
com
para
ție a
uno
r eve
nim
ente
, fap
te, p
roce
se st
udia
te d
in
isto
ria m
edie
vală
;•
Exer
ciții
de
alcă
tuire
a p
ortr
etul
ui p
erso
nalit
ățilo
r ist
oric
e di
n Ev
ul M
e-di
u;•
Real
izare
a un
ui p
roie
ct is
toric
, de
grup
, car
e ev
iden
țiază
rolu
l mar
ilor
voie
vozi
în is
torie
;
23
5.1.
Sta
bilir
ea fa
ptel
or
isto
rice
din
Evul
Med
iu
care
au
cont
ribui
t la
form
area
iden
tităț
ii de
ne
am.
5.2.
Det
erm
inar
ea c
on-
trib
uție
i mar
ilor v
oiev
ozi
la d
esăv
ârșir
ea id
entit
ă-ții
stat
ale
și de
nea
m.
5.3.
Pro
mov
area
pat
ri-m
oniu
lui c
ultu
ral p
rin
mod
elar
ea și
pre
zent
a-re
a ob
iect
elor
spec
ifice
ep
ocii
med
ieva
le.
NAŞ
TERE
A LU
MII
MO
DER
NE.
EU
ROPA
ÎN
EXP
ANSI
UN
E –De
la a
telie
rul m
ește
șugă
resc
la m
a-nu
fact
ură
–M
arile
des
cope
riri g
eogr
afice
. Lum
ea
Nou
ă: c
unoa
șter
e și
expl
orar
e –Cu
ltura
Eur
opei
: Ren
aște
rea
și U
ma-
nism
ul –M
anife
stăr
i ale
Ren
aște
rii și
Um
anis-
mul
ui în
spaț
iul r
omân
esc
–Re
form
a și
Cont
rare
form
a –Eu
ropa
în ti
mpu
l Răz
boiu
lui d
e 30
de
ani
• Ex
erci
ții d
e se
lect
are
a in
form
ație
i sup
limen
tare
des
pre
valo
rile
mat
eria
le
și sp
iritu
ale
ale
stră
moș
ilor ș
i atit
udin
ea c
onte
mpo
rani
lor f
ață
d
