+ All Categories
Home > Documents > Istoria Romanilor, Vol I, Constantin C Giurascu

Istoria Romanilor, Vol I, Constantin C Giurascu

Date post: 06-Feb-2016
Category:
Upload: undac
View: 323 times
Download: 38 times
Share this document with a friend
Description:
Istoria Romanilor, Vol I, Constantin C Giurascu
623
ISTORIA ROMANILOR www.dacoromanica.ro
Transcript

ISTORIA ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. GIURESCUPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

ISTORIAROMANILOR

DIN CELE MAI VECHI TIMPURIPANA LA MOARTEA LUIALEXANDRU CEL BUN (1432)

Cu 151 de figuri In text ti 7 hArti afarA din text

EDITIA A CINCE.A REVAZUTA I ADAOGITA.

BUCURE*TIFUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA I ARTA

39, Bulcvardul Lascar Catargi, 39

1946

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA EDITIA A CINCEA.

A cincea editie, 'in decurs de zece ani, a unei lucreiri de sintezeiasupra Istoriei Romeinilor este cea mai bunii dovadd de interesuldin ce in ce mat mare pe care publicul cult Il acordei trecutului nostru.Este totdeodatei fi dovada di factura acestei cári, in care am incercatsil prezint rezultatele ultime ftiinlif ice intr'o formei &it mai putintehnicei, accesibilei deci ci nespecialiftilor, corespunde dorintei gene-rale. Aceastei facturei constat de altfel cei se impune, in ultimul timp,f i in celelalte teiri.

Editia de f (get' cuprinde o serie de informatii nouei proveninddin cercetcirile intreprinse sau din studiile apeirute intre tiinp ;une/e, in legetturli ca istoria anticli, mi-au fost semnalate de co-legul C. Daicoviciu, multumesc.

Multumesc de asemenea cititorilor niel pentru pretuirea areitatet

CONSTANTIN C. GIURESCU

www.dacoromanica.ro

PREFATA. LA EDITIA !MAI

e Sine ira et studio *(Tacit, Anale).

Volumul de fatei este inceputul unei lucreiri care va imbreitiyaintreaga istorie a popnrului romlinesc, din cele mai vechi timpuriplat' la Inlet' ptuirea Romeiniei Mari. Lucrarea va avea trei volume.Cel de lata duce pove,stirea panel la moartea lui Alexandra cel Bun(1432). Cel de al doilea va cuprinde intervalul dintre 1432 ci 1714;el se va incheia deci ca domnia lui Constantin Breincoveanu. V olumulal treilea va privi sfdrfitul istoriei moderne f i istoria contemporandpcinei la tratatele dela Neuilly, Saint-Germain en Laye, Trianon $iSèvres.

Am cdutat set' infelifez desvoltarea istoricei a intregului poporrornAnesc, de pretutindeni. Am avut in vedere, prin urrnare, nunumai pe Romdnii din sta'nga Duneirii, din vechea Dacie, dar sipe aceia din dreapta ei, din Pen. insula Balcanicei. Evident, centralde greutate cade asupra celor dintdi fi anunze asupra celor cari aureufit sii alciltuiased formatiuni politice, sei aibei o vieaVá. de stat.Fiindcd statul este Iniflocul cel rnai perfect din ceite cunoafte onze-nirea spre a asigura desvoltarea liberd a unui popor. Am dat deciatontia cuvenitil istoriei politice. Am socotit insii cei o atentie egaleise cuvine fi istoriei sociale, economice §i culturale.

Nu cred cii desvoltarea viefii unui popor ca gi a umaniteitiide altfel se poate explica pornindu-se numai dela fapte de ordinmaterial sau economic, afa cunz afirma partizanii materialisnzuluiistoric. Nu impeirtdosc bad nici teza cealaltd care pretinde sei explicetotal numai prin idei, care sustine primatul absolut al spiritului.

www.dacoromanica.ro

VIII PREFATI

Pentru a intelege desvoltarea afa de complexa a umaniteitii, decifi a fragmentului de umanitate care este un popor, trebue sei finemseamei de ambii factori, spirit fi materie. Ei coexista in orificemoment istoric ; ceea ce se modified este numai intensitatea lor.Nu voi infätifa deci in aceastei Istorie a Romeinilor un punct devedere exclusiv, o tez'ä, ci voi cauta sti dan fiecarui factor importantafi locul pe care il are in vieata poporului nostru. Intr'un anumitmoment, au predominat factorii materiali, intr.' altul, cei spirituali ;expunerea ce urmeazei ii va situa pe fiecare in consecinki.

Va exista in schimb o preocupare constantei : aceea a adevä-rului istoric. E cea dint& fi cea mai insemnatei obligatie a celorce slujesc disciplinei noastre. Nicio altei preocupare nu trebue seiintunece acest scop al istoricului: aflarea adeveirului. 1' iindca numaiadeveirul dureaza, ca unul ce intrei in ordinea naturald fi perma-nentet a lucrurilor. Intr.' adevar, in istorie, eroarea e aproape inevi-tabila : din lipsa materialului documentar, din prezentarea imper-fecta a celui cunoscut, din greutatea geisirii tuturor izvoarelor fistudiilor fi mai ales a tuturor cauzelor, deseori nebeinuite, care staula baza actiunilor omenefti. Dar tocmai fiinda adevarul este atatde greu de aflat in toatei intregimea lui, se impune istoricului ceamai riguroasei nepartinire. El trebue sti judece dupiz' vechea fi vefnicaformula a lui Tacit : « farei urei fi lard peirtinire ». Sleibiciunile saupatimile personale, cu atat mai putin capriciile, n'au ce cauta imdescrierea oanienilor fi a faptelor lor. Diformarea realiteitii dinpasiune nu e justificatei nici ma' car atunci ceind e fa'cutil ca artii.Fiindcei « talentul nu poate scuza minciuna, dupa cum frumuseteanu poate scuza prostitutia». lar stilul nu inlocuefte niciodata adevei-rul, dupei cum, vefrnintele cele mai impodobite nu pot inlocui sari&tatea corpului ce se ascunde sub ele. Istoria, aceastei ultimei jude-catoare pe peimant, trebue sei aibei o singurii lege : dreptate fatei detoti, inclusiv dufmanii. Ce-am ziee de un magistrat care, in loc sei.asculte liniftit peirtile, sei cumpeineascei ca grijei argumentele fi sadea hotärirea in cunoftinta de cauzei fi dupei dreptate, ar intervenipersonal in proces, transformandu-se in avocat, cautând sii riizbunenepleiceri proprii fi eland sentinta dupd simpatii sau resentimente?Ce valoare ar mai avea o atare send*" ? Ce valoare ar avea o sen-tinta similara a unui istoric? i 'i ce sentiment poate inspira lumiilacel istorie, daca nu al ridiculului sau al mili, veizeind disproportia

www.dacoromanica.ro

P REFATA IX

intre uriaya desfdsurare a faptelor natiunii sau onzenirii ci micilelui socoteli personale 1 Prin armare, metoda nu trebue sä fie decaluna : deplind smerenie in fara adevdrului si addnc respect lard deidealurile intregii omeniri, care nu poate tinea seamd de patimiletrecaloare ale povestitorului ce poartd concleiu7 ca istoric, dar care,in, locul faptelor reale, vede necontenit in vdrful penitei imagineahalucinantd a propriei sale figuri.

Voiu spune prin armare adevdrul, areitand i pdrtile luminoasefi pe cele intunecoase ale trecutului nostru. Voiu areita ce datorelmaltora si. ce ne datoresc altii, nouli. Nu inteleg patriotismul ca o formade exaltare proprie de denigrare a tuturor celorlalti. De altfel,trecutul neamului nostru are ateitea peirti luminoase, cuprinde ateiteaelemente pozitive, Iricât simpla expunere a faptelor constitue ceamai bund recomandare. Suntem unul din cele mai vechi popoareale Europei i cel m,ai vechi din sud-estul european. Striimoyii.noftri, Dacii sau Gerii, locuiau acest 'Ameba ca optsprezece veacuri'Main& de Christos. Istoria nu le cunoayte altd patrie deceit aceeaIn cart triliesc ci astai urmasii lor. « Noi suntem, de aici », in timpce tori. vecinii noytri au venit mult mai tdrziu in tdrile pe care leocupd acuma. Dar nu-i numai vechimea. Dacii sau Getii au. fost

un popor de elit6 al antichit4i, pomenit ca laude chiar delainceput de cdtre « pdrintele istoriei» Herodot. Religia dac5. a fostintotcleauna un prilej de admirarie pentru scriitorii lumii greco-xomane ; vitejia i dispretul de moarte al Dacilor, de ase menea.Suntem apoi cel mai vechi popor cre§tin din sud-estul european.Tort: vecinii nostri, dar absolut toti, au lost creftinafi malt in armanoastrd. Suntem, in sfa'ryit, singu. rul popor in aceastd parte a Euro.pe care a izbutit sä aibil o vieatà politicA fárà Intrerupere, delaintemeierea statului panel astázi. Bulgarii, Sdrbii, Ungurii, chiar

Polonii au discontinuitdri in vieata lor de stat, unele chiar de ojumeitate de mileniu, noi inset' nu. Judece oricine prin armare dacei.!get' de aceste fapte, cea mai-bund recomandare a poporului nostrunu e chiar prezentarea lor, lard vreo alta' preocupare.

Socotesc cei asteizi rnai mult deceit oriceind, tiinta nu treinterameind inchisei in turnul ei de fildes. Mai ales cdnd e vorba de tre-cutul neamului. Am cdutat deci sá prezint rezultatele cerceteirilormele infr'o formd accesibild cdtor mai rnu4i, in once caz tuturoraoelora .cari posedd un minimum de culturd general& Am evitat

www.dacoromanica.ro

X PREFATX

discutille prea tehnice ca fi terminotogia speciald. Am suprimattrimiterile la note In jowl paginei, inlocuindu-le printr'o bibliografiecriticil la sfci rfitul 1 iecdrui capitol. Ea cuprinde lucreirile mai impor-tante de care m'am folosit. Mentionarea lor nu inseamnd laud cilmi-am insufit intotdeauna fi concluziile respective. Dimpotrivdintr'o sumei de probleme ale trecutului nostru, solutille pe care leprezint astdzi diferii sinztitor iar uneori radical de ace lea ale inain-tafilor. Af fi nedrept 'Ind dacd n'ac exprima acestor inaintafi adancamea recunoftintei pentru toatd manca ce au depus in luminareatrecutului nostru. Rini ea, lucrarea de lap n'ar fi lost cu putintii.Sd-mi fie ingeiduit, prin armare, sti amintesc, dintre cei cari autrecut dincolo de hotarele vietii, mai ales numele lui Bogdan Petri-ceicu Hasdeu, al lui Alexandru Xenopol, al lui Ion Bogdan, allui Dimitrie Onciul, al lui Vasile Pdrvan fi al pdrintelui meaConstantin Giurescu.

Plecand dela acelafi gind de a face cdt mai accesibilil ftiintamarelui public fi de a-i da o notd cdt mat concretd, am addogat tex-tului o serie de figuri, reprezenteind personaliteitile mai de seamdale trecutului nostru, apoi monumentele fi unele documente istoricemai importante. Multe din ele sunt infdtifate pentru intdia dateipublicului romeinesc. Cd'teva, precum cazanul hunic, agrafa fi cerceiidela Cofoveni, sunt inedite. 0 serie de clifee fi fotografii mi-au lostpuse la dispozitie in mod gratios de urmeitoarele institutiuni fi per-soane : Serviciul Presei din Ministerul de Afaceri Sträine (f ig.1-4, 10, 16, 17, 29, 42, 49-51, 54, 63, 66, 69, 70, 72, 75, 79-83, 85, 86, 104-107, 114, 115, 117, 132, 133) ; Muzeul Natio-nal de Antichitäti (fig. 37, 38, 57-60, 62, 64, 68, 84, 97); MuzeulMunicipiului Bucure§ti (fig. 6-9, 11, 12, 35, 36, 67, 71, 92);Comisia Monumentelor Istorice (fig. 108, 112, 113, 118-120,122-127, 134, 136) ; Muzeul Militar (fig. 48, 55, 56, 109-111) ;Muzeul Regional Oltean (fig. 78, 95); Muzeul National din Buda-pesta (fig. 87-91, 98, 99, 101, 102) ; profesor universitar ScarlatLambrino (fig. 19, 20, 27, 61) ; profesor C. Moisil, directorul ge-neral al Arhivelor Statului (fig. 30-34, 52, 53, 94, 96, 100, 103,116, 121, 131) ; V. Canarache (f 1g. 21-25, 65) Fii I. Nestor, doctorIn litere (fig. 14, 18). Rog pe conduc'dtorii institutiaor amintite,pe colaboratorii acestora - fi nu poi sti nu pomenesc nuntele d-lorVirgil ,DrlIghiceanuf Rada Vulpe, Dina V. Rosetti, C. Nico-

www.dacoromanica.ro

la escu-Plopfor, Andrei Veress, Victor Breitulescu f i Anton Velcuprecum f i toate persoanele de mai sus sec primeasa inca' °data deo-sebitele mele multumiri.

Pentru o mai bunii intelegere a faptelor istorice f i o mai u,soardurmarire a lor in spatiu, am acle'cogat lucreirii §apte hgrti. Ele serefer'd la fazele principale ale desvoltarii neamului ncstru. La alcd-tuirea heirtilor 2 fi 4 mi-au servit ca punct de plecare heirtile dinGetica lui Vasile Pez'rvan. Pentru harta 3, am pornit dela hartate insotefte articolul lui Rada Vulpe, Activitatea arheologia inDobrogea in cei 50 de ani de stapAnire rornâneasa, publicat involumul comemorativ 1878-1928. Dobrogea. Cincizeci de ani deviatà rornaneasca.

Inchei aceste rdnduri multumind calduros d-lui Al. Rosetti,directoral u Fundaganii pentru literaturd fi arta », din initiativadiruia fi ca al anai permanent concurs, lucrarea de fatil apareIn Colegia Enciclopedica a Fundatiei.

CONSTANTIN C. GIURESCU

Bucuregti, 1 Mai 1935.

P RE F AT A. XI

www.dacoromanica.ro

ABRE VIATIUNIAn. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist. = Analele Academiei Romäne. Memoriile

Sectiunii Istorice, Seria 2.Anuar. Com. Mon. 1st. Seq. p. Trans. = Anuarul Comisiunii Monumentelor

Istorice. Sectia pentru Transilvania.Anuar. 1st. Cluj = Anuarul Institutului de Istorie Nationala Cluj.Anuar. St. Clas. Cluj = Anuarul Institutului de Studii Clasice al Univer-

siatii din Cluj.Archiv Siebenbarg. Landesk. = Archiv des Vereins fiir Siebenbiirgische

Landeskunde.Archiv f. si. Phil. = Archiv fiir slavische Philologie.Archivum = Archivum Europae Centro-Orientalis.Arhiva = Arhiva din Ia§i.Arh. Bas. = Arhivele Basarabiei.Arh. Olt. = ArhiveleArta fi Arh. = Arta qi Arheologia.Bul. Com. 1st. = Buletinul Comisiei Istorice a Rominiei.Bull. Sect. Hist. Acad. Roum. = Académie Roumaine. Bulletin de la Section,

Historique.Bul. Soc. Numism. Buletinul Societ64ii Numismatice.Bul. Soc. Geogr. = Buletinul Societatii Regale RomAne de Geografie.Cercet. Isl. = Cerceari Istorice.Cony. Lit. = Convorbiri Literare.Dacorom. Dacoromania.Denkschriften. Phil.-hist. Cl. Denkschrif ten der kaiserlichen Akademie der

Wissenschaften in Wien. Philosophisch-historische Classe.Ephem. Dacorom. = Ephemeris Dacoromana.Jahresb. Leipzig = Jahresbericht des Instituts fiir rumänische Sprache zu

Leipzig.143BeCTIISI = 143BeCTI*1 Ha licropmecgoro apywecrao.ICorrespondenzblatt = Korrespondenzblatt des Vereins fiir Siebenbiirgische

Landeskunde.Mem. Secy. 1st. Acad. Rom. = Academia RomAnA. Memoriile Sectiunii Isto-

rice. Seria 3.

www.dacoromanica.ro

X 1 V ABBEVIATILNI

PM:14st. Zeit. = Prähistorische Zeitschrift.Rey. Arch. = Revue Archéologique.Rev. Cat. = Revista CatolicA.Rev. d. Et. Lat. = Revue des Etudes Latines.Rep. d. Et. Si. = Revue des Etudes Slaves.Rev. Fund. Reg. = Revista Fundatiilor Regale.Rev. Geogr. Rom. = Revista Geograficti RomänI.Rep. Hist. = Revue Historique.Rev. Hist. Sud-Est = Revue Historique du Sud-Est Européen.Rev. Balk. = Revue Internationale des Etudes Balkaniques.Rev. 1st. = Revista IstoricA.Rev. 1st. Rom. = Revista IstoricA RominA.Rev. 1st. Ark. Fil. Revista pentru istorie, arheologie i filologie.Rev. Soc. Bis. Chigindu = Revista SocietAtii Istorico-Arheologice Bisericestii

din ChisinAu.Sitzungsberichte. Phil. Hist. Cl. Sitzungsberichte der kaiserlichen Akademie

der Wissenschaften, Wien. Philosophisch-historische Classe,Studii Acad. Rom. Academia RominA. Studii i CercetAri.Ung. Jahrb. = Ungarische Jahrbiicher.Zeitschrift f. rcm. Phil. = Zeitschrift fiir romanische Philologie.

www.dacoromanica.ro

OPERE DE SINTEZA. PRIVIND INTREAGA ISTORIE A ROMANI:1,0RSAU 0 PARTE INSEMNATA A EI (EMILIE ULTIIIIE)

1. B. P. HASDEU, Istoria critica a Romanilor, vol. III, Bucuresti, 1875,XII + 315 i VI + 76 p. in 4°; 2. EUDOXIUS FREIHERR VON HURMUZAKI,Fragmente zur Geschichte der Rundinen, vol. IV, Bucuresti, 1878-1886,in 8°; 3. A. D. XENOPOL, Histoire des Roumains de la Dacie Trajane, vol.III, Paris, 1896, XXXV + 488 si 611 p. in 8°; 4. D. ONauL, Din istoriaRomaniei, Bucuresti, 1906, 105 p. in 8°; 5. Dr. AUGUSTIN BUNEA, Incercarede Istoria Rontaniei pawl la 1382, Bucuresti, 1912, Il + 227 p. in 8'; 6. N.IORGA, Istoria poporului romanesc, traducere din limba germana de OtiliaTeodoru-Ionescu, vol. IIV, Bucuresti, 1922-1928, in 8°; 7. A. D. XENOPOL,Istoria Romanilor din Dacia Traiand, ed. III-a, vol. IXIV, Bucuresti<1925-1930>, in 8°; 8. N. IORGA., Istoria Romanilor gi a civilisafiei lor, tradu-cere din limba franceza de Al. Lascarov-Moldovanu, Bucuresti, 1930, 303 p.in 8'; 9. N. IonoA, La place des Roumains dans l'histoire universelle, IIII,Bucuresti, 1935-1936, in 8°; 10. R. W. SETON-WATSON, Histoire des Rou-mains de l'épogue romaine à l'achivement de l'unité, Paris, 1937, VIII+ 665 p.in 8°; 11. N. IORGA, letona Romanilor, IX, Bucuresti, 1936-1939, in 8';12. LA.DISLAUS GALDI UND LADISLAUS MAKKAI, Geschichte der Rumdnen,Budapest, 1942, 488 p. in 8°, (lucrare doininata de ideile preconceputeale istoriografiei maghiarel.

www.dacoromanica.ro

,

j911PAMANTUL ROMANESC

calen rclatelfitor *.(Grigore Ureche),

Insemnätatea mediului fizic in istorie, Vieata unui popor elegatä, Intre altele, de p5mantul pe care 11 locuie§te, Amaralacestui pamânt, infatifarea i bogatia lui au o deosebitä Insem-n5tate. Unii istorici, cum e de pildä englezul Buckle, dau chiaro importan tä hothltoare mediului fizic In explicarea istorieiomenirii. Färä a Impärtà§i aceastä pärere, deoarece noi socotimeä firea poporului precum i personaliteitile sale reprezentative sunttot a§a. de 1nsemnate pentru explicarea vietii lui, nu putem sà nurecunoa§tem rolul pe care 11 joacä pämäntul unei täri In istoriapoporului care-1 locue§te. Acest rol e cu a-tat mai 1nsemnat cu catne suim In timp. In vremea veche, omul e aproape robul pämäu-tului. Pe mäsurä Insä ce spore0e civilizatia, pe mäsurrt ce seInmullesc mijloacele tehnice cu ajutorul arora se poate supunesau modifica mediul fizic, Insematatea acestuia scade. Ea nu vadispilrea fusel' niciodatd. De aceea este Intotdeauna nevoie, Inaintede a Incepe povestirea vieii unui popor, sà cunoa§tem locurilepe care a trilit el.

Pämantul românese. Istoria poporului nostru s'a desfäluratpe o arie foarte 1ntinsä. Stramo§ii Daci sau Ge-ti au ajuns, In vremealor de expansiune maximä, spre miazäzi prin muntii Balcani,trecand dincolo de ei, spre Rhodope §i Valea Maritei, ha chiar§i In Asia Mica, spre miazänoapte Ong la mla§tinele Pripetului,Vistula inferioarä i Oderul mijlociu, spre apus pänä la cadrila-terul boem i ramificatiile rasäritene ale ,Alpilor, spre räsärit

dincolo de Bug, spre cataractele Niprului. Mai tdrziu popu-latia romania din räsgritul Europei, populatie ai cArei

2

www.dacoromanica.ro

2 PABIA.NTuL RoAtANEsc

suntem noi RomAnii, s'a intins de asemenea mult peste hotareleDaciei Traiane, atAt spre apus cAt i spre miazázi. In veacul alXIII-lea, intAlneai plugari i pAstori romAni din Pind i pAná inMoravia si de pe tArmurile Adriaticei pAnA in Podolia. In sfArsit,chiar astAzi, poporul nostru traeste i dincolo de hotarele statuluinostru, i anume pe tArmul drept al Durarii, In Valea Timocului,in Macedonia, In cAmpia Tisei i dincolo de Prut.

Miezul MBA al acestui hatins teritoriu, centrul din care a radiatpoporul nostru in toate directiile a fost tinutul din jurul tetátiicarpatice. Aci a stAp'Anit Buerebista i Decebal, aci a fostcapitala Daciei Traiane, aci eau inchegat voevodatelecnezatele cele mai insemnate din care au iesit apoi TArile RomA-nesti, aci au trait si au luptat Basarabii, Musatinii i Corvinestii,aci In sfArsit poporul nostru a ajuns sà realizeze statul national.De acest pámAnt trebuie asa dar sa vorbim. SA' cautAm a ne daseama de afezarea lui pe continentul european, de infeitioreastructura lui precum si de bogd tiile pe care le cuprinde.

Asezarea. Dad,. Europa s'ar termina spre rásárit la muntiiUrali, asa cum s'a spus si s'a Buis multá vreme, atunci pámAntulromAnesc ar fi agezat In sud-estul continentului. De fapt insa,dup'ä cum au arAtat ultimele cercetAri stiintifice, Europa ni seterminA la Urali, ci mult mai spre apus, i anume la istmul ponto-baltic, adicA la linia care uneste Marea Neagrä Cu Marea Bahia,pleand dela gura Nistrului i rAspunzAnd la vArsarea Vistulei.CA' aici este hotarul dintre cele doug continente, o dovedesc cer-cetArile privind geologia, clima, fauna si flora acestei regiunicare este o regiune de tranzitie. La rAsárit de Nistru, In imensastepA ruseascá, straturile pámAntului aunt a sezate paralel, ca foileunei cArti; ele formeaza un sloiu enorm care a rámas nemiscatdin era primará. La apus de Nistru bleep frámAntárile scoartei:ridicári de munti i dealuri, eruptiuni vulcanice, o Narietate deforme. Marea stepA ruso-siberianá la noi se isprAveste, in Bugeac

In Bárágan.Din punct de vedere climatic, la rásArit de Nistru gásim regimu I

continental excesiv. PAmAntul romAnesc formeazA, sub acest raport,trecerea spre regimul continental moderat al centrului Europei.La noi e limita orientalá a fagului i a vilei de vie; tot la noi aparecolilia, planta de stepa prin excelentà.

www.dacoromanica.ro

A§a dar nu in sud-estul Europei, ci la marginea de räsdrit a eieste afezat plimatul romdnesc; e un fapt de cea mai mareInsemnatate pentru istoria poporului nostru.

Infati§area pamantului romanesc este una din cele mai ar-monioase, de o rara simetrie i unitate. In mijlocul lui seridic podi§ul Ardealului, nu prea Inalt (c. 500 m.), destulde prielnic pentru a fi locuit. El e lnconjurat din toatepartile de munti care-i alcatuiesc o uria§5 cununa. Imaginea(u corona montium ») apartine celor vechi cari au fost impre-sionati de aceasta fericita dispozitie. Muntii, de o Inaltimepotrivita (Moldoveanul: 2550 m, Ceahlaul: 1907 m., Vladeasa:1847 m.), ingaduind a§a dar traiul omenesc papa aproape devarfuri, se continua prin dealuri care, In unele locuri, ocupao zona mai larga, de pilda. In Oltenia, In altele mai stramta,ca In rasäritul Munteniei sau In Tara Cri§urilor. Dealurilese ispravesc la randul lor prin campii Intinse la margineacarora sunt cele trei mari cursuri de apa. In ele se varsamultimea de rauri care strabat radial pamântul romanesc,izvorand din Ardeal sau din muntii care-1 Inconjoara. Peimeintulnostru se poate asemeina cu o cetate anticd sau medieval& Ardealul

cununa lui de munti Inchipuie fortareata propriu zisa, dealurnede prin prejur, Intariturile Inaintate, iar marile fluvii §aaturilede apa care Inconjura cetatea. Imaginea se impune dela sine.Nu-i de mirare, a§a dar, ca Invatatii germani i francezi au

Intrebuintat termenul de citadeld sau bastion pentru Ardea 1( « Bollwerk », « be stion »).

Bogatia. In afara de unitate i simetrie, o alta caracteristicaa pamantului romanesc este bogiltia. Rare aunt locurile, nu numaiIn Europa, dar pe Intreg pamantul, care sa cuprinda atatea bogatii.Cea mai mare este, fara îndoialä, plima'ntul negru, minunat pentru.agricultura, (land, cu putina munca, recolte lmbel§ugate. Fdneteledin luncile raurilor, de pe dealuri 0 dela munte nutresc turmebogate de oi i vite mari. MIN Dunarii, Delta, lacurile de IfingAtarmul märii i raurile mari pot sa dea atata pe§te bleat sa sehraneasca nu numai lumea dela noi, dar sa trimitem 0 pestehotare. Pe dealuri, acuma In urma 0 la §es, In unele locuri, livezilede pomi mai ales pruni i viile se in lant. Padurile de brad,lag 0 stejar acopera Inca o bung.' parte a %aril. Iar in adancul

BOGXTIA 3

www.dacoromanica.ro

4 PAMANTUL ROMA.NESC

pamantului e tot asa de multa bogatie ca i in fata lui. Sareapardoseste o mare parte din regiunea deluroasa si pe alocureaformeaza munti intregi. Carbunele de tot soiul, dela, turbilpana la antracit se afla si el in mari cantitali. Aurul i argintulse scot de mai bine de trei mii de ani din Muntii Apuseni; fierul

gaseste si el in unele locuri din Banat si Ardeal. SA adaogamapoi pacura i iteiul, a carui exploatare intensa dateaza e

adevarat de curand, dar care era cunoscut Inca din vremeaRomanilor (pacura vine din picula), izvoarele minerale si ter-male precum i gazul metan si ne vom da seama de nesfarsitabogatie a pämantului nostru, care cuprinde tot ce e trebuinciosvietii omenesti.

PanAntul romfinesc in epoca istorica. Marturii scrise desprepamantul pe care-I locuim azi n'avem decal de vreo 2500 de ani.In acest rastimp, infatisarea lui nu s'a schimbat in liniile sale gene-rale. In ce priveste muntii i cursul raurilor mari, cuin e Dunarea,Nistru, Tisa, ele au ramas tot asa cum erau i in vremea lui Herodot.Parerea care a fost exprimata de curand, inteo opera de sin-tea asupra istoriei Romanilor, cum ca Dunarea s'ar fi varsat inmare altadata prin valea Cara-su (CernavodaMedgidia--Con-stamp.) este o gresala, dupa cum au dovedit-o cercetariletifice. Trebue pomenita in schimb marirea Deltei care cresteastazi in dreptul varsarii bratului Chiliei cu vreo 70 metri pe an.Valcovul era odinioara chiar langa mare ; azi e la o distanta de13 kilometri.

De asemenea, s'a schimbat infatisarea coastei dobrogene inregiunea marilor lacuri dela miazazi de Delta. Unde sunt aziRazelmul i Sinoe, odinioara bateau valurile marii Cetatea greco-romana Histria era zidita pe o insula aproape de tam. Aluviunileaduse de Dunare s'au depus insa treptat de a lungul coasteidela o vreme, au inchis o parte a marii care s'a transformat apoiIn lacurile sau limanurile de azi. S'au schimbat de asemenea cursu-rile unor rauri mai mici. Asa, bunaoara, Barladul se varsa, pevremea lui stefan cel Mare, de a dreptul in Dunare cunoastesi azi vechiul sau curs si avem si documente care arata acest faptpe nand acum el se varsá in Siret. Insusi cursul Siretului a fostmodificat, in partea sa inferioara (judeOle Putna i Ramnic) prinfenomene. naturale dar si prin lucrarile poruncite de' stefan eel

www.dacoromanica.ro

PDIANTUL 1103IANESC IN EPOCA. ISTORIPÀ 6

Mare. SchimbAri de acestea de albii se petrec de altfel si sub ochiinostri. Jiul i Oltul si-au mutat gura In acelasi Bens, cel dintaiCu 12 kilometri, cel de al doilea cu 3 kilometri, spre vest. Nu vamai trece mult si Putna, in loe sa se verse in Siret la miazazi desatul CAlieni, unde e azi confluenta ei, se va vArsa la miazanoapte,Cu vreo 5 kilometri mai sus. In acest din urmA punct, distantadintre cele douA rauri a ajuns numai de vreo 80 de metri si e mereltmicsoratA, prin dAramarea malurilor, and vin apele mari.

Unele schimbari s'au produs i In ce priveste flora si fauna.Sub raportul vegetatiei, infAtisarea de azi a pAmantului se deo-sebeste de cea existentA acum o mie de ani si chiar de aceea dinvremea Fanariotilor. Mai ales In ultimul secol, prefacerile au fostmari.

In primul rand, prtdurile s'au trtiat pe un cap. Acolo unde odi-nioara erau codrii vestiti, azi e loe de arAturA. Stie toata lumea,din auzite, dintr'o vorba de tristA reputatie, de codrul VlAsiei. Else intindea pe o suprafata considerabilä, intre Ploesti i Bucuresti.Azi au mai ramas numai petece de pAdure i, ici i colo, in mijloculcampului, cate un stejar singuratec, martor al vestitului codru deodinioarA. Tot asa s'au tAiat uriasele paduri ale Teleormanului:insusi numele, de origine turca veche, adicA pecenegA sau cumanA,inseamna « padure nebunä sau mare ». (Cf. Deliormanul, cu acelasiinttles, din Dobrogea de miazazi). Si tot age pretutindeni, lie totintinsul pämantului romanesc, padurile au fost lazuite spre a seface locuri de arAtura. Mai ales in partea campului si a podgorieis'a petrecut aceastà prefacere. .Nici muntele MBA nu a scApatcu totul, fiind desbrAcat si in multe locuri hoteste de minu.nata lui podoabA.

Fanetele s'au imputinat si ele. Odinioara, suprafete enorme eraulasate pentru pasunat i faneatA, unele pazite cu strasnicie chiar,cum erau braniftele domnefti i mänästire,ti. NenumArate turme deoi, cirezi de vite albe i herghelii 1i &eau aci hrana. OdatA cuintinderea locurilor de arätura rezultand i dintr'un procesnatural de inmultire a populatiei dar si din dorinta de castig maimare fanetele s'au Imputinat si ele. Pe la sfarsitul veaculli alXIX-lea, erau multe sate mai aunt i astAzi care n'aveauun petec de isla z m'Acar. Se incearcA sa" se remedieze- acum, Inunele locuri, aceasta stare de lucruri prin tultivarea plantelor

www.dacoromanica.ro

PAMANTUL ROMA.NE Sc

furajere, in special a lucernei §i, din ce In ce mai mult In timpuldin urma, a ierbei de Sudan care e pe cale sa adaoge o nota nouninfati§arii. Baraganului.

Dar daca padurile §i fanetele s'au imputinat, au crescut inschimb foarte mult locurile de aratura. In afara de ce se ca§tigaprin Jazuire §i prin spargerea fanetei, regiuni intregi de stepa,ca Buceagul, Baraganul §i Burnazul au fost prefacute, In cursuIveacului al XIX-lea, in lanuri imense, cu recolte foarte bogate,In anii cu ploaie suficienta.

Tot sub raportul vegetatiei, trebuie sa insemnamintroducerea,acum vreo trei sute de ani a unei cereale de origine americana,

cereala care a prins grozav §i constituie astazi o nota caracteristicaa peisajului agricol romanesc. E vorba de porumb sau pdpu.yoi. Dinvremea Dacilor §i Romanilor §i Oita pe la Inceputul veacului alXVIII-lea, stramo§ii no§tri au cunoscut, pe langa 'Aim, mamaligade mei. De atunci incoace, locul meiului l-a luat porumbul care acumintrece In ce prive§te suprafata cultivata insu§i graml. De ori-gine americana sunt §.1 tutunul, cartoful f i fasolea, In locul careiainainta§ii no§tri cultivau o pdstaioasa asemanatoare. Numele latinal acestei pa'staioase, faseolus, a trecut apoi asupra noii planteaduse de peste ocean.

Vom adaoga un cuvânt §i despre vita de vie. Pretuita dupacuviinta §i uneori chiar mai mult, de &Are inainta§i, ea ajunsese,In timpul celor doua milenii de and §tim sigur ca se cultiva pedealurile noastre, la o selectie naturalä. Podgoriile vestite aveaufiecare soiul lor de poama anume: Cotnarii aveau grasa fi feteasca,Nicore§tii creicana sau beibasca, Odobe§tii, galbena, Draga§anii,crampofia. Ajunsesem la o specializare a vinurilor §i, ca o conse-cinta a acestui fapt, la un export insemnat. Dupa filoxera, replan-tarea s'a facut fara socoteala, ala ca astazi, de§i aporte canti-tativ, vinurile romane§ti nu mai au vechile caracteristice. Soiuriles'au amestecat. Azi, In podgoria romaneasca una din celeclintAi bogatii ale tarii e o mixtura neinchipuita.

In ce prive§te fauna, treb.ue sa insemnam doua fapte: dispariliaanor soiuri de animale seilbatece fi degenerarea altora, domestice.Amandoua faptele sunt In legatura cu Imputinarea padurilor §ifttnetelor. Printre animalele disparute, pomenim in locul intai139iirull §i zimbrul. Aceste podoabe ale padurilor Moldovei s'au stins:

www.dacoromanica.ro

PAMINTUL ROMANESC IN EPOCA ISTORICA. 7

primul, in veacul al XVI-lea, cel de al doilea in veacul al XVIII-lea.Pe vremea lui Dimitrie Ca,ntemir, zimbrul se mai intalnea Inca,In fundul codrilor. Cat au pretuit stramo0i acest vanat domnescse vede 0 din aceea ca au pus drept sterna a Moldovei capul debour, alcatuind 0 o intreagä poveste in legatura cu desalecatullui Drago.

Castorul sau brebul a dispärut 0 el. I-a rämas insa numelelegat de unele locuri i aq,ezari, ca de pilda satele Brebu din Buzau,Prahova, Dambovita, Cara§, Severin, Maramure§, acesta din urmaamintit pe timpul lui Bogdan Descalecatorul, apoi Valea Brebului,Brebii pomenill in Moldova: unul in Vaslui, pe timpul lui Alexandrucel Bun, altul, in Neamt, pe timpul lui §tefan cel Mare, satulBrebi, in Salaj, etc. Niel magarul salbatec sau colunul nu maiexista azi in padurile noastre. Doar ateva, numiri precum Co-lunul, poiana in judetul Dolj, Coluni, loe in judetul Buzau, Colun,sat in Fagara§, Coloneata in Ia0 i Vaslui i Colunita in Buzau,ii mai pastreaza amintirea. Alte soiuri de animale salbatece, cume capra neagrd i cerbul, §i un soi de pe§te din apele de munte,lostr4a, s'au rarit cu totul 0 de nu se vor lua masuri de erutare,vor disparea 0 ele in curand.

Degenerarea unor animale domestice este o constatare trista,dar adevarata. Call i boii no0ri mai ales cei moldovene0ierau o falä a tarii. Strainii Ii pretuiau pe drept cuvant. DimitrieCantemir reproduce chiar un proverb turcesc care spune ca 4 nimicnu-i mai frumos cleat un tanar persan pe un cal moldovean ».

doar Turcii cuno§teau caii arabi In ce prive0e vitele albefrumo0i boi moldovene0i Cu 'coarnele largi ele erau foarte

cautate pentru carnea lor dar 0 pentru ieftinatatea lor demulte ce erau de negutatorii straini, mai ales nemli i poloni.

oile erau de soi ales. RM. a crede ceca ce ne spune DimitrieCantemir despre oile din tinutul Sorocai, care aveau afirmael o coasta in plus, sau despre cele salbatece care p4teaumergand indarat itineau grumazul 1,eapan, un lucru e Ina sigur:pentru aprovizionarea curtii Sultanului 0 a Constantinopoluluierau preferate, din pricina gustului lor deosebit, oile de muntemoldovene0i, carora Turcii le ziceau « chivirgic ».

Mama padurilor a avut urmari atat in ce prive0e clima catasupra regimului apelor. Umiditatea a scazut, uscaciunea aerului

www.dacoromanica.ro

8 PAMANTOL ROMANESC

a devenit mai pronuntattí. Pe de altil parte, raurile au OpAtat uncaracter torential tot mai accentuat. Ne mai fiind padurea cares'o opreasca, apa de ploaie se scurge repede pe coastele dealurilor0 muntilor, c'árand totdeodata 0 pgmántul vegetal cu ea. Rezul-tatul: salbatecirea unor päIrti insemnate din regiunile strabälutede rAuri, o pagub5 imens6 pentru agriculturà 0, in genere, pentrueconomia tärii. Pddurea, tdiatd tetra' socoteald, se reizbund.

Influenta pamantului asupra istoriei noastre. Prin a§ezarea,infatiprea 0 boggtia lui, pamAntul romanesc a inrAurit multasupra istoriei noastre. Vom incerca A' ar5tam 0 urmArile bune 0pe cele rele.

Arzarea la marginea din spre rh's6rit a Europei, a fost un fapthotgritor. Mai bine de o mie de ani, pâng la intemeierea Princi-patelor, am stat 4 In calea rAutatilor » cum spunea aa de sugestivGrigore Ureche, In cales adick" a navAlitorilor barbari, al dirordrum spre sudul civilizat 0 cald trecea pe la noi. i chiar:dupàintemeierea Principatelor, tot In noi au izbit de atatea ori Turcii0 Tatarii, lnainte de a se duce mai departe.

Al doilea fapt hotärator este ea' pe la noi trece 0 chiarse termina una din marile &Ai internationale: Dungrea. Peacest « drum WA' pulbere » au umblat din timpuri stavechioamenii, fie cobortmd din centrul Europei spre Mare, fieurcAnd spre izvoare. Cine stdpiinefte Dundrea in basinul ei inferiorfi mai ales gurile ei, acela paca un rol fi are o rdspundere nu numaiin istoria locald, dar fi in cea continentall Nrti Intregi din trecutulnostru, veacul al XV-lea 0 veacul al XIX-lea mai ales, capäTäadevaratul lor inteles numai privite in leg6turh cu problema Du-n4rii. Arzarea noastrà la Dungrea de jos e al doilea fapt insemnat,Cu largi repercursiuni istorice, de care va trebui s5 tinem seam6.

Imprejurarea ca am stat mai tot timpul in calea navälitorilora avut consecinte insemnate 0 a lasat urme adanci in gospodAria0 In sufletul nostru. In timp ce altii, la adApost, sau In once caz,mal feriti, c15.deau catedrale rninunate 0 palate impuratoare,noi ridicam din I:Arne §i din pamAnt, pe locul celor arse sau d'grA-mate, alte biserici modeste 0 alte bordeie. Era zadarnic 85 con-strue0i in mare 0 sZi faci planuri pe termen lung: a doua zi puteasa vie iaragi prapadul. Carul cu doug o4ti, gata oricand sa por-neasca pe aile bejeniei, ramane un simbol elocvent §i. dureros al

www.dacoromanica.ro

INFLUENTA PLMANTIILUI ASUPRA ISTORIEI NOASTRE 9

imprejurarilor In care traiau stramosii. Din acest indelung rastimpde nesiguranta, pe care nu l-a putut sterge ultimul secol de relativaliniste si continuitate, vine, se vede, acea tendinta spre provizorat,acea greutate de a construi pe termen lung, care se observa Inca

din pacate In societatea noastra. Poate tot de aci si precari-tatea la foarte multi a simtului de economie si prevedere,Cu corespondentul sOu firesc: dorinta de a trai intens clipa prezenta,nestiind maine ce-o sa fie.

Infdlifarea pamantului românesc, asa de unitara, a avut oconsecinta naturala sub raportul etnic: poporul care a locuitacest pamânt, a fost de asemenea un popor unitar. Cine locuestecentrul pamantului romanesc, podisul Ardealului, acela In chipfires° va locui si tinuturile mai joase dimprejurul podisului. Asaa fost In vremea Getilor sau Dacilor, asa este si azi. De aceea, lanoi nu exista deosebirile de dialect, cum se constata In Franta,de pilda, sau in Germania. Un Maramuresean se Intelege numai-deck cu un Dobrogean si un Orheian cu un ganatean.

Carpatii, in privinta aceasta, n'au lost o piedea. Mai tut:Ainu sunt prea greu de trecut. In multe locuri se afla pasuri sau chiarvai prin care-si fac loe apele de pe 'un versant pe celalalt. Astfele valea Jiului, a Oltului, a Buzaului, a Trotusului, a Bistritei.lar In muntii Apuseni, valea Muresului, a Somesului. Apoi, eiokra In multe locuri In cuprinsul lor, asa zisele depresiuni sub-carpatice, cum e, de pilda, Lovistea, Vrancea, Campulungulmoldovenesc, adevarate centre de populatie deasa care fac lega-tura Intre cele dourt versanturi ale muntelui.

Se poate spune, pe drept cu'vant, ca istoria noastra e stranslegata de Carpati. Din timpul Dador si pang astazi, ei au formataxa neamului. Scriitorii cei vechi spun despre Daci ca se in lipitide munti (a Daci inhaerent montibus »). In cursul evului mediupadurile, Valle s'i depresiunile Carpatilor au oferit un minunat loede adapost.

Intemeierea statelor romanesti e In legatura Cu muntele ;numele chiar al uneia din tali e Muntenia, iar acela al locuitorilorei, Munteni. Multe lupte Insemnate, dintre care aceea, hotdritoare,dela Posada (1330), Intre Basarab Intemeetorul si Carol Robert,precum si luptele pentru Intregirea neamului s'au dat In munti.Carpatii au fost elementul polarizator al Romdnilor.

www.dacoromanica.ro

lo PAMANTUL ROMANESC

Trebuie BA' relevant Ina' i un aspect negativ al lor. Tot Carpatiisunt una din pricinile pentru care neamul nostru a stat atatavreme despartit in trei organizatii politice deosebite: Muntenia.,Moldova, Ardealul. Sá presupunem un singur moment ca muntiiin loe sá strilbatcl pämantul romanese, i-ar fi dat ocol, pe la apussau la rasarit, cuprinand inlduntrul lor intreg neamul. Evident,alta ar fi fost istoria noastra politicá. A§a cum Bunt aqezali In*Cu forma §1 directia pe care o au, ei au contribuit in chip esentialla despartirea noastra politica. Un stat s'a format dealungulCarpatilor meridionali: Muntenia ;- un altul dealungul celor orien-rali: Moldova; In sfar§it, a treia organizatie politica' s'a inchegatInguntrul arcului carpatic: Ardealul. Caracteristic e faptul cahotarul dintre Muntenia r}i. Moldova a fost statornicit, atunci candcele doua state §i-au atins limitele naturale, tocmai la curburaCarpatilor, adica in punctul unde directia muntilor se modifica.

Tot la acest capitol al influentelor inftgigrii pamantului asupraistoriei noastre, trebuie sa pomenim rolul important pe care l-ajucat peidurea.

0 mare parte din trecutul nostru, mai ales In epoca intunecataa navalirilor barbare, s'a desfa§urat la adapostul padurii. Vorba.cunoscuta « Codru-i frate cu Romanul », exprima, din punct devedere istoric, o puternica realitate. Muntele, ca loc de adapost,a fost important mai ales prin pklurile sale. De altfel, a§a cumam aralat mai inainte, aceste paduri se Intindeau pe suprafeteenorme §i In regiunea dealurilor 0. a campiei. Vla§ca, al card nume,dat de Slavi, inseamna Tara Vlahilor », adica a Romanilor, eraacoperita de codri uria§i, din cari au ramas pan astazi unelepetece. E caracteristic ca Slavii au dat aceasta denumire tocmaiunei regiuni de ces: dovada ca aci era o populaVe romaneascadeasa.

Numele unor judete de campie f¡ti deal arata prezenIa padurilorintinse: Teleorman (p6dure nebuna' sau mare), Ilfov (arini§),Dambovita (dela AMC% = stejar). Intre judeOle Arge§ §.1 Muscel,a existat in secolele XV §i XVI un judet care se numea Piiduref.Codrul era a§a de intins incat putea cineva sà coboare dela munteOa la Dundie i chiar Oda' la Marea Neagra, mergand numaiprin pàduri. E interesant de relevat un fapt petrecut in anul 75inainte de Christos. Generalul roman Caius Scribonius Curio

www.dacoromanica.ro

INFLUENTA PXNANTULUI ASUPRA ISTORIEI NOASTRE 11

'pause pe Dardani, un neam iliric din Peninsula Balcanica i voiaea atace apoi pe Daci. A venit prin urmare pana la hotarele Daciei,dar, °data ajuns aci, s'a inspaimantat de intunecimea codrilornepatrun§i §i s'a intors indarat. Istoricul latin spune: « Daciatenus venit, sed tenebras saltuum expavit ». Ce grozave trebuiesa fi fost acele paduri ca sa faca pe un general biruitor roman sadea Indärat

Preferinta pe care au aratat-o stramo§ii pentru padure, e nuse poate mai naturala: padurea okrà mai intai adiipost sigur,era nevoie in vremurile acelea. Ea hreinefte apoi prin fructele,buretii sau ciupercile r}i vanatul sau çi prin agricultura care sepoate face In poieni sau In curaturi. Ea favorizeaza lupta de apeirare

permite atacul brusc. Atatea din marile noastre bàtàlii s'au datla adapostul padurii §.1 cu ajutorul ei. Nu-i de mirare deciRomanul a indragit padurea, ea' multe din poeziile sale populare

evocand frunza codrului, cá suntem singurii, dintre toatemeamurile Europei sud-estice, care intrebuintam frunza (de fagsau de par salbatec) ca instrument muzical.

Al treilea element important In structura pamantului romanesc§i care a influentat mult istoria noastra, este Dunclrea. LuncaDunarii, cum de altfel i luncile celorlalte mari cursuri de apa

Siretul, Prutul, Oltul, Tisa, Mure§ul ofera posibilitati maximepentru traiul omului. Inteadevar, ea une§te avantajele aratate-mai sus ale padurii cu acelea ale apei adica: mijloc lesniciosde comunicatie i hrana abundenta i variata. Nu e de mirare

daca in toate timpurile .ala cum ne arara cercetarilearheologice lunca Dunarii a fost locuita. Getii se intindeaupe ambele maluri ale fluviului; noi Romanii, la fel, dela formareanoastra ca neam i pang astazi. Se poate spune pe drept cuveintDunclrea e fluvial nostru nagonal.

Bogàiapamantului romanesc, admimbla sa inzestrare cu totce e necesar vietii omene§ti, a facia ca el s'a fie necontenit locuit,din cele dintii timpuri ale preistoriei, din paleolitic, i panaastazi. Un asemenea, pamant care-ti dà, cu putina munch', hranaimbel§ugata i variata, care cuprinde in adancurile lui sare §i aur,spre a nu mai aminti celelalte bogatii, un asemenea pamant nuse pä'rase§te. De aceea Bunt naivi sau de rea credinta cei care-§iInchipuie ca la o porunca a imparatului din Roma departata,

www.dacoromanica.ro

12 PAMANTUL ROMANE SC

áranli daco-romani 0-au parasit ogoarele, casele 0 tot rostul lorca sa se duca peste Dunare, In gracia pietroas5 a Moesiei. Aveau_acag tot ce le trebuia; au Minas deci pe loo §i au platit birurilealtui sfäpAn: barbarului german, slay sau asiatic, barbar caren'avea de altfel interesul sa-0 ucida supu0i, fiindea aceastainsemna sa-0 ucida izvorul de venit, sa-0 distruga singur averea.Bogdria pdmantului romdnesc este o chezdfie a continuitätil striimo-filor nocIri in Dacia Traianii.

Varietatea acestei bogatii a facut pe de alta parte ca poporuInostru sa aibe multe Indeletniciri. Cea mai Insemnata a fost §i e

astazi agricultura: am fost i suntem, Inainte de toate, un poporde plugari: aceasta e legea i Invatatura cea mare pe care ne-opamAntul nostru. Peistoria are 0 mai ales a avut 0 ea, cand pap-nile i Mnetele erau milk mai Intinse, o deosebita Insemnatate.In afara de aceasta, suntem i podgoreni la deal, pescan i la Dunare0 In baltile ei, i minen i In Muntii Apuseni. Numai cordbieri pemare n'am fost In chip obi§nuit; e drept ca i coasta m5rii, maitoata dreapt5, fag golfuri i adaposturi, nu ne-a indemnat preamult sa ne apucam de aceasta Indeletnicire.

BIBLIOGRAFIE

PerLtru intreg pAmAntul romitnese: 1. G. VM.sAN, Mediul fizic extern gicapitalul biologic national, Cluj, 1928, 26 p. in 8° (Extras din Buletinul eugenicf i biopolitic, nr. 1-2, 1928); 2. S. MEHEDINTI, Le pays et le peuple roumain.Considérationi de géographie physique et de géographie humaine, ed. 2, Bucu-re§ti, 1930, 136 p. in 8°; 3. EL DE MA.RTONNE, Europe centrale, Suisse, Au-triche, Hongrie, Tchéco-slovaquie, Pologne, Roumanie, Paris, 1931, p. 699810, in colectia P. VIDAL DE LA BLACHE ET L. GALLois, Géographie univer-selle, t. IV, 2; 4. S. MEHEDINTI, Romania, ed. 11, Bucure0i, 1932, 356 p.in 8°; 5. JACQUES ANGEL, Les frontières roumaines. Géographie politique, InRev. Hist. Sud-Est, XI (1934), p. 26-63; 6. VINTILA. MIHAILESCU, Romania.Geograjiefizicá, Bucureqti, 1936, 279 p.in 8'; 7. S. MEHEDINTI, Der Zusammen-hang der rumanischen Landschaft mit dem rumanischen Volke, Jena §i Leipzig,1936, 29 p. in 8°; 8. I. SIMIONESCU, Tara noastra. Oameni. Locuri. Lucruri,Bueure§ti, 1937, 513 p. in 8°.

Pentrn pArti ale plimAntului rominese : 9. G. VALSAN, Campia romeind,Contribqiuni de geografie fizicd, Bueure§ti, 1915, 260 p. in 8° (Extras dinBul. Soc. geogr., XXXVI (1915); 10. DR. G. ANTIPA, Dundrea gi problemeleei gtiintifice, economice gi politice, Bucure0i, 1921, XVI 4- 191 p. in 8°;

www.dacoromanica.ro

11. C. BRATESCU, Delta Dunarii. Geneza gi evoluga sa morfologied gi crono-logic& In Bul. Soc. Geogr., XLI (1922), p. 3-39; 12. V. MIEXILEsEu,si Mostistea. Evoluga geograficcl a cloud regiuni din Cdmpia rorruind, In Bul.Soc. Geogr., XLIII (1924), p. 1-200; 13. G. VALsAN, Carpatii En Romdnia

azi, In Cony. Lit., LVI (1924), p. 499-520; 14. G. NTILSAN, Dundrea de josin viala poporului romdn, Bueure§ti, 1927, 18 p. in 40 (Extras din Graiul Romd-nesc, I, nr. 10) ; 15. C. BEATEscu, Pcimântul Dobrogei, in 1878-1928. DobrogeaCincizeci de ani de viard romdneascd. Publicage tipiáritd cu prilejul semicen-.tenarului reanexdrii Dobrogei, Bucure§ti, 1928, p. 3-65; 16. S. MEHEDINTI,Cadrul antropogeografic. Observdri relative la Ardeal, In Transilvania, Banatul,Crisana, Maramuresul, 1918-1928, t. I, Bueure§ti, 1929, p. 587-602.17. S. MEHEDINTI, Ce este Transilvania? In Reo. Ist. Rom. X (1940), p. 1-79;-18. S. MEHEDINTI, Siebenbargen der Kern des rumdnischen Bodens und VolkesIn Siebenbiirgen, Bucure§ti, 1943, p. 3-18.

Geogralle istorici: 19. DR. EUGEN BOTEZAT, Bourul i zimbrul, in An.Acad. Rom., Mem. Seq. s. 2, t. XXXVI (1913-1914), p. 17-40;20. N. IORGA, Ancienneté de la culture du mars en Roumanie, in Bull. Sect.Rist. Acad. Roum., IX (1921), p. 185-191; 21. IORGU IORDAN, RumanischeToponomastik, IIII, Bonn §i Leipzig, 1924-1926, III + 298 p. in 8';22. S. MEHEDINTI, Dacia Pontiac' gi Dacia Carpaticd, In Bul. Soc. Geogr.XLVII (1928), p. 5-18 (§i. extras); 23. N. I. ANTONOVICI, Probleme hidro-raf ice En basinul inferior al Siretului, Bucureti, 1929, 8 p. in 8° (Extras din

Revistd Geograficci, I, 2 (1929); 24. S. MEHEDINTI, Coordonate etnograf ice.Civilizaga f i cultura, In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., XI (1930), p. 51-155;25. DR. Gil. I. NASTASE, Peuce ». Contributii la cunoasterea

omeneasai a deltei Dunn- rii In antichitate, in Bul. Soc. Geogr., LI (1932),p. 8-47; 26. CONSTANTIN C. GIURESCU, In legeiturd cu A Istoria RonutnilorBucure§ti, 1936, 57 p. in 8'; 27. IORGU IORDAN, Colunul, Coluni, etc., InBuletinul Institutului de filologie romdnd Alexandru Philippide »,. III (1936),p. 165-166; 28. NICULAE I. ANTONOVICI, Codrii f i numele de Prut f i Arges,

continuitatea Romdnilor din sud-estuLCarpafilor, in Bul. Soc. Geogr., LVI(1937), p. 272-288; 29. P. COTET, Mutaren gurii Oltului, Bucure§ti, f. a.,8 p. in 8° (Extras din Reo. Geogr. Rom., II, 1939); 30. AL. BORZA, Co-

dintre flora Romdniei si poporul romdn. O sintezd etnobotan , Ti-ini§oara, 1943, 31 p. in 8°.

BIBLIOGRAFIE 13

www.dacoromanica.ro

EPOCA PREISTORICAPoate chiar la 3000, tn once caz la

1800 fnainte de Christos, Dacii locuiau.faro dintre Tisa, Dundre si Nistru.

Imp&Vigo epocei preistorice. Istoria Incepe cu prima stirescrisii. Tot ce este Inainte de aceasta formeaza domeniul preistoriei.Fa ta de epoca istorica, numarand numai cateva milenii, preistoriacuprinde asa dar un interval de timp mult mai mare. Cat de mareanume, nu se poate spune exact. Se crede Ina' ea vreo 125.000de ani. Acest lung interval se Imparte In 4 epoci, unele din ele-avand, la randu-le, mai multe subdiviziuni. Prima epoca §i ceamai lunga (vreo 115.000 de ani) se nume§te paleoliticul sau epocapietrei cioplite. E vremea cand omul Incepe sa faca arme si uneltede piatra cioplita. Paleoliticul se imparte In trei subdiviziuni: in-ferior, mijlociu §i superior. Partea finala a ultimei subdiviziuni(vreo 2.000 de ani), facand trecerea spre epoca urmatoare se nu-me§te mezolitic sau epoca de mijloc a pietrii. Urmeaza a douaepoca preistorica anume neoliticul sau epoca pietrii lustruite. Eatine vreo 8.000 de ani pana pe la anul 1800 (dupa altii 1900 sauchiar 2000) Inainte de Christos cand Incepe epoca a treia saua bronzului, numita asa fiindca acuma omul descopere meste-§ugul de a turna bronzul si de a face arme si unelte din el. (Inultima mie de ani a epocii neolitice 3000-2000 a. Chr. el cu-no§tea deja intrebuintarea aramei, e perioada numita eneoliticul).Epoca bronzului are patru perioade sau subdiviziuni §i tinepang la anul 1000 lnainte de Christos. Ultima epoch' preistoricaeste aceea a fierului, cand oamenii descopera mestesugul de a topifierul si de a-1 lucra. Aceasta epocii tine ODA la Inceputul ereicrestine §i se imparte In douà perioade: Hallstatt 0 La T Me,.numite astfel dupii localitatile In care s'au facut descoperirilecaracterizand fiecare din cele doua perioade.

www.dacoromanica.ro

16 EPOCA PREISTORICA

Diviziunile de mai sus se refera la continentul european ingenere. Pentru Dacia, intervin unele modificari in ce prive§teultimele perioade. Astfel epoca bronzului incepe la poi pe la 1800,dureaza rasa' pAna pe la 700 inainte de Christos. A§a dar, tineceva mai mult ca in alte parti. De asemenea epoca fierului se so-cote§te pana pe la anul 50 al erei noastre, Cu cateva decenii inaintede domnia lui Decebal.

Trebuie sa observam un lucru, ca. epoca ultima a preistoriei(epoca fierului) coincide in uncle regiuni cu inceputul istoriei.Aceasta din cauza ca primele §tiri serse nu bleep in acela§i timppeste tot. De aceea s'a luat obiceiul ca epoca aceasta intermediara,care face trecerea dela preistorie la istorie §i privitor la care §ti-rile scrise sunt putine §i rgslete, A se numeasca protoistorie.

Prima §tire scrisei asupra pamantului romanesc §i a locuitorilorsai se datore§te lui Herodot, u parintele istoriei » cum ii spuneaucei vechi, §.1 se refera la, un fapt petrecut in anul 514 inainte deChristos. E vorba anume de expeditia lui Darius, regele Per§ilor,care, in acel an, a trecut cu armata sa uria§a prin Dobrogea ca safaca razboi Scitilor dela nordul Mari Negre. Cu acest prilejpomene§te Herodot de Geti, stramo§ii no§tri, cari au indraznitsa se opuie lui Darius.

A§a dar la 514 ar trebui A inceapg istoria tinuturilor noastre.Deoarece MA §tirile pe care le avem dela aceasta data §i panape la 50 dupa Christos sunt fasle-te §i putine, zisul interval alcä'-tuie§te protoistoria Daciei.

Statiuni preistorice in Dacia. Ce §tim noi astazi despre pre-istoria Daciei §i care aunt mijloacele noastre de informatie ? Istoriase folose§te de documente scrise: preistoria de urmele pe carele-a lasat traiul omenesc, adica de arme, unelte, obiecte de podoaba,de cult, funerare §i altele. Cea mai mare parte a acestor urmesunt ingropate in pamant, acoperite de praful §i nisipul care s'aa§ezat peste ele timp de mii de ani, uneori §i de cenu§a incendiilorsau de daramaturile a§ezarilor pustiite. Prin sapaturi arheologice,invgtatii le dau la iveala, le reconstitue and ele s'au pgstratnumai in cioburi sau fragmente, le comenteag §i lamuresc vieataoamenilor de pe aceste locuri. Concluziile aunt, evident, de ca-racter general; detalii §i precizari, de cele mai multe ori nu sepot da, fiindca lipse§te temeiul.

www.dacoromanica.ro

Astfel de sapaturi arheologice privind preistoria Daciei s'aufacut si inainte de razboiul pentru intregirea neamului; s'aufacut insa mai ales dupa razboi, rand ele au luat un avant deo-sebit, in urma impulsului dat de Vasile Parvan. Suntem totu§iabia la inceput: numarul statiunilor sapate este foarte redusfará de ceea ce ramane de facut pe viitor. Va mai trece multa

3

Fig. 1. Silexuri paleolitice (bucliti de cremene cioplite) eisite la Cizla-Nedjimova, peNistru. Serveau ca arme qi unelte. (Muzeul National, Bucurezti).

vreme pana sa se poat4 ridica o hartii nu completa, dar cuprin-eand macar esentialul, a asezarilor preistorice de pe pamantulromtmesc. Pang acum s'au facut sapaturi ili descoperiri in urma-toarele localitati (dau numai pe cele mai importante si le grupezpe provincii):

Moldova. . ipinti §i Cuciurul Mare (jud. Cernauti); Cdfla-Ned-jimova tli DiíriMani (jud. Hotin); Cuconefti (jud, Balti); Concefti(jud. Dorohoi); Petreni (jud. Soroca); Cucuteni (jud. Iasi); Ripiceni(jud. Boto§ani); Fr mufica, lzvoare 0 Calu (jud. Neamt) Poiana

STATIUNI PREISTORICE IN DACIA 17

°

www.dacoromanica.ro

0 Corni (jud. Tecuei); Fedele.yeni (jud. Roman); Ruginoasa 0Boureni (jud. Baia); Ruginevi 0 Domnefti (jud. Putna); Boro-dina (jud. Cetatea-Alba).

Muntenia. Bontefti (jud. Ramnicul-Sarat); Scortaru(jud. Braila);Creisani 0 Botan (jud. Ialomita); Monteoru 0 Aldeni (jud. Buzau);Drajna, Tinosul, Ploeqti 0 Predeal (jud. Prahova); Sultana,

Piscul Coconi, Mil-neistirea, catesitrelepe valea Mostistei(judettil Ilfov); PM-gura-Chiselet, Tar-tiifefti, Ceiscioarele,Gumelnita, Tel, Sna-gov, Bucurefti, Bu-cureftii Noi, Vidra,JilavaqiGlina-Beilei-ceanca (toate In jud.Ilfov); Beileinoaia,Petra Raref, Tan-.giru 0 Oinac (jud,Vlasca); Zimnicea0 Turna Meigurele(jud. Teleorman);Bogati 0 Gemenea(jud. Darnbovita);Stoenefti 0 Jidova(jud. Muscel).

Oltenia. Roie.,sti

(judetul Valcea);Baia de Fier (jud. Gorj); Celeiu (jud. Romanati); Acleincata deJos, Cotofeni, Maglavit, &limp (cate si patru in jud. Dolj) ;Gelrla Mare, Gruja, Orevita, Poroina, Turnu-Severin, Grildetul0 Ostrovul Corbului (toate in jud. Mehedinti) ; Veidastra (jud.Romanati).

Dobrogea. Hagi-Ghiol (jud. Tulcea); Hamangia, Topalu .;; i

Cernavoda (jud. Constanta); Atmageaua nacireascei (jud. Durostor).Transilvania. Ariufd, Dobolii de Jos si Tufalliu (jud. Trei-

Scaune) ; Apahida (jud, Cluj); Blaj 0 Bija (jud. Tarnava-Mica) ;

Fig. 2. Vas de plimilnt dela Cucuteni, Impodobit cu de-senuri In doll& colori; cafeniu litchis si clirilmisiu, pe fondgAlbuiu-ros. (Ceramic& pictata). InAltimea 37 cm. Circa 20001800 Inainte de Christos. (Museul National, Bucuresti)

18 EPOCA PREISTORICX

www.dacoromanica.ro

STATIUNI PREISTORICE IN DACIA 19

Alba-Julia (jud. Alba); Tarda 0 Sangiorgiu-Traseau (jud. Turda);Oraftie, Deva, Turdaf, Costegi, Gradiftea Muncelului 0 Cioclovina(jud. Hunedoara); Sighipara 0 Beia (jud. Tttrnava-Mare); Targu-Muref, Susenii, Gornefti 0 Lechinfa de Muref (jud. Mure§); Fi-zeful-Gherlei (jud. Some§); Arcatia (jud. NAsaud); Guperita §iCayo4 (jud. Sibiu); Codlea 0 Cristian (jud. Brasov).

Fig. 3. Vase de prtmint dela Cucuteni. Cele doult dela margini au desenuri In doul si teacolori: alb, rosu-c5rAmiziu si negru; circa 2500-2000 Inainte de Christos. Cei dela:irlijloc (13cm fraltinte) are desenuri cafenii pe fond cfirKmiziu deschis. Circa_ 2000-1800 Inainte

de Christos. (Muzeul National Bucuresti).

Banatul. Beba-Veche, Titnifoara, Firiteaz, Denta 0 Deta (jud.Timi§-Torontal); Baile Herculane (jud. Severin); Moldova-Veche(jud. Cara§).

Tara Cri§urilor. Oradea, Diosig, Sannicolaul Roman ci Ofor-heiu (jud. Bihor); Otlaca 0 Pecica (jud. Arad) ; Sala-Marejud. Satu-Mare).

Maramure§. Boinefti, Budefti 0 Sarasau (jud. Maramure§).Dintre toate provinciile romAne§ti, cea mai intens cercetatit

%sub raportul preistoriei este Ardealul; iar cea mai putin, Moldovadintre Prut si Nistru.

se

www.dacoromanica.ro

V) EPOCA PREISTORICA

Preistoria Daciei. Ce se poate afirma in momentul de fatá: petemeiul sap6turilor si descoperirilor facute, cu privire la preistoriap4mantu1ui romAnesc ?

In primul rAnd, cà acest pgmant a fost locuit inca din paleolitic. S'a crezut la inceput cä.' n'ar exista urme omenesti din aceavreme in Dacia. Numeroasele descoperiri din ultimele douà de-

Fig. 4. Vase de plinant dela Cucuteni Impodobite cu desenuri (ceramicó pictatA).La mijloc, un idol de plintint cu incizii vrtInd si imite tatuajul. Circa 2500-1800

Malato de Christos. (Muzeul National, Bucuresti).

cenii, in Moldova (vezi fig. 1), in Ardeal, in câmpia munteanfi,In Oltenia si in Dobrogea au aratat ing contrariul ;- este foarteprobabil ca se vor gasi asemenea urme si in alte pArti; putemafirma in once caz de pe acum c5 intreg pAmlintul romAnesc a fostlocuit lila din epoca paleolitic6 §i anume din paleoliticul mijlociu.De altfel se putea presupune acest lucru din capul locului, datefiind posibilit4ile optime de trai pe care le oferii pilmintul nostru.

www.dacoromanica.ro

pe

Fig. 5. Vas de pAmint are, de tipul sau aspectul BolanA. Inipodobit cu ornamente excizate formAnd desonuricaracteristice in tomb de carlige mcandrice. In5.11intea80 cm. GlIsit la Vidra In 1932. Circa 2500-2300 Inainte

de Chriatos. (Muzeul blunicipiului Bucuresti).

PREISTORIA DACIEI 21

Pentru neolitic, descoperirile preistorice arat6 o civilizatierernarcabilii pe tot intinsul ptimAntului romttnesc. Aspectele maiimportante ale acestei civilizatii poarta numele localigtilor Incare s'au Mcut descoperirile caracteristice. Se cunosc astfel, Inmomentul de fa, urm'Atoarele aspecte sau tipuri ale civilizatieineolitice: 1. Tipul T urda 4 , corespunzand tipului \Tin& deteritoriul jugoslav. 2.Tipul Cucuteni 0 Ari-ufd sau, cum i se maispune, « civilizatia ce-ramicei pictate » nu-mità astfel dupà admi-rabilele exemplare deceramia pictata des-coperite In localit'Atileamintite (vezi fig. 24). In aceastä civili-zatie s'ar putea cu-prinde §i ceramica pic-tatä din partea deapus a teritoriului ro-mfinesc, gasita tot laTurda§ §i in diferitelocuri din judifteleAlba, TArnava-Mare §iSibiiu. 3. Tipul BoianA, caracterizat adicliprin descoperirile M-cute in cel mai vechistrat de civilizatiedin aceast5 localitate.Exemplare admirabilede ceramic5 din faza Boian A s'au descoperit §i la V idr a (vezifig. 5-6). Aria acestui tip in tara noastrà este climpia 'nun-teanil. 4. Tipul V ddastra cu ceramica sa specificg, avlind desenuriexcizate §i vopsite in alb qi ro§u (vezi fig. 10, I). 5. Tipul sauaspectul Gumelnita, unul din cele mai bine cunoscute §i studiate(vezi fig. 10, II qi fig. 7 §i 9). 6. Tipul Coto! eni. 7. Tipul Glina

www.dacoromanica.ro

¡II, determinat prin urmare de descoperirile %cute in cel de altreilea strat de civilizalie din aceasta localitate. 8. Tipul Decia-Murefului, numit astfel dupa descoperirile din cimitirul preistoricde acolo.

Caracteristica pentru civilizatia neolitica de pe pamantulnostru este ceramica pictatii din eneolitic, adica vasele de Omani;ars de forme si marimi variabile impodobite cu desenuri co-lorate, de o deosebita frumusete. Vasele mari, lnalte de aproapeun metru, care s'au gasit la Fedeleseni, In Moldova, constituieun stralucit specimen al acestei ceramice pictate. Ele sunt Im-

Fig. 6. Vase gi capac de vas de pAintint ars, de tipul sau aspectul Boian A. Impodobite cu o,namente excizate si lncrustate cu alb. Gisite la Vidra In 1933 si 1934. Circa 2500-2300 inainte

de Christos (ituzeul Muncipiulu Bucuresti).

podobite cu desenuri lineare alcatuind meandre i spirale. Vaseleeneolitice se pot Imparti In doua categorii: Unele mai vechi, Intrei colori, cum sunt acelea dela Ariusd, dela Ruginoasa, delaCucuteni (grupa A), dela Fedeleseni i Frumusica ; altele mainoi, numai In doll& colori, de pilda cele dela Cucuteni (grupa B)

dela Petreni. In ultimul timp, s'au descoperit exemplare remar-cabile de ceramica pictata cu grafit la Gume1n4a, langa Olten4a,la Vidra, langa Bucuresti si la Cernavoda i Atmageaua nth.-reasca, In Dobrogea. Aceasta ceramicd grafitata este contem-porana cu cea pictata din Moldova (vezi fig. 8).

Ceea ce trebuie subliniat este anitatea civilizatiei eneoliticein tot sud-estul european, pe o arie care, cuprinzand In Intre-gime pamantul romaneso, se intinde din pusta ungara pang in

2 2 EPOCA PRE STO RICA

§i

www.dacoromanica.ro

Ucraina, In regiunea Chievului, si din Carpa0i Nordici panà laMarea Egee. Aceasta unitate se,yAdeste, pe de o parte, In orna-

'

..3. A

. rie A- ° -

. '

4

4

.Or

. ,, :"! - ".- '...,, , _n.,.iir...,, ._, _ .7, 6, .i. , ,

' ' e , k 1.*.:- .:--'7'.1 - :-..*-;-:' -.5',..-:--..i.

Fig. 7. Capac de vas antropomorf, In form& de cap de idol, pictaten alb oi roou. Lfitimea 13 cm. Wait la Vidra In 1932. Circa 2200-2100Inainte de Christos. Vezi i fig. 9. (Muteul Municipiului Bucureoti).

mentarea geometricei a ceramicei motivele esentiale fiind spiralameandrul pe de alta parte, in bogatia i felul de tratare a

.4;

'14)%1L15

Fig. 8. Vase de lut pictate Cu gralit, de tip Gumelnita, faze mijlocie. Gasite la VidraIn 1933. Circa 2200 Inainte de Christos. (Muzeul Municipiului Bucureoti).

plasticei antropomorte adica a statuetelor sau figurinelor delut cele mai multe, uneori si de os reprezentand, dui:4 toateprobabilitatile, marea divinitate femenina, creatoarea lumei.

PREISTORíA DAUM 23

si

www.dacoromanica.ro

- , ,r1, 7

:

- Z,

1. S: TV 'il t,-

*1^ 0 '

t.e461,4_

. , 'tc* °

' - o° 4.5

r -. ",-44.1000:ri"

-

",a,.

_

. . p _.,I. -,' 't 3rt,

.11'" 77.;

ir'4,; -

"

3 to

e<

Fig. 9. Vas antropomorf, cunoscut sub numele de s Zeita dela Vieira e, tipul Gumelnitia.InAltimea 43 cm. Pe piept, s reiits avea un pandantiv de sur, In formó de cerc (reprod.

In dreapta). Gasa la Vidra In 1934. (Muceul Municipiului Bucurc0i).

24 EPOCA PREISTORICA

www.dacoromanica.ro

Fig. 10. Vase de ',Arnim' are, aparlinAnd tipurilor VAdastra (I) 0 Gumelnita (II).Pot sta co cinste allituri de vasele artistilor In ceramicli din zilele noastre.

Circa 2000 Inainte de Christos. (Muzeul National, Bucuresti).

cu mirare. Pe de alta parte, invätatul antropolog francez, Eug.Pittard, afirma intr'un studiu recent ea' nimio nu ne impiedecash' presupunem cà locuitorii cari au inaltat colibele funerare aleMoldovei in epoca pietrii lustruite stint aceia cari mai thrziu auprima dela istoricii vechi numele de Daci sau Geti ». In sfhrgit,dintre invatatii nogtri, d-1 Andriegescu impartagegte aceeagi pkere.Prin urmare, potrivit acestor trei invatati, creatorii remarcabileicivilizatii eneolitice de pe painfintul roman.esc ar fi chiar stramogiinogtri, Dacii. Fa-Và de aceasta opinie existä ling o alta, sustinutagi ea de invati cari cred, dimpotriva, ca locuitorii cari au datnagtere remarcabilei civi1izaii eneolitice sunt altii cleat creatorii

bronzului. Potrivit acestei ultime opinii, ar fi avut loc inregiunile noastre suprapuneri de popoare, In urma unor luptecatastrofale, noii veniti distrugfind civi1izaia predecesorilor. Aga

Carui neam apartin creatorii acestei civilizatii eneolitice ? Unraspuns sigur e greu de dat, in stadiul actual al cercetarilor ; nupare lush' lipsita de temei ipoteza care atribue aceastazatie Tracilor, intelegAndu-se denumirea de Traci in sens larg,adic5 inglobAnd i ramura nordica Dacii sou Getii gi pe ceasudich Tracii propriu zii. Inv5tatul german Carl Schuchardt-caracterizeaza civilizatia eneolitica a cera micei pictate drept

superioara » (hochstehend) gi o atribue hotarit Tracilor, consi-derand-o ca o epoca stralucita a neamului acestuia, epoca decare Grecii homerici i mai aduceau aminte numai din legendä

PREISTORIA DACIEI 25,

civili-

www.dacoromanica.ro

'VLL,

4

-s'ar fi intalmplat ca oamenii bronzului cari au distrus civilizatia

-

_AM.4%".;',1.'244:1?,'

3.

,

af-

p411:

Fig. 11. Fragmente de ceramici, de tip Bucuresti. GAsite la Lacul Tei In-1929-30.Circa 1600-1400 1nainte de Christos. Ornamental° se gAsesc i azi In arta Dowel%popularlS: ouI incondeiate, crestAturi In lemn, scoarte. (Museul Municipiului Bucureati).

anterioara eneolitica ; asa au p4it apoi acestia, la randul lor,

26 EPOCA PREISTORICA

www.dacoromanica.ro

din partea oamenilor epocei de fier, cari au venit, unii din regiuneaM1,0

6

_ .

jierf -V0111-1;;-

° -

Fig. 12. Urn& funeraril de lut, eivilizatia tip Ducuresti, din faze mailtilrzie: circa1600-1400 tnainte de Christ.. Gaga la Meal Te iM 1930. Inaltimeat 44 cm.

(ilmen! Municipiului Bucuresti).

JI

Fig. 13. Vas de pAmint de tip Bucuresti, din faze mai Units: circa 1400-1300 tuainte deChrist.. Glisit la 'acid Tei In 1830. (Muzeul Municipiului Bucuregti).

Alpilor, coborAnd spre sud-est i sud, altii din estul asiatic spre

PEEISTORIA DACIEI 27

www.dacoromanica.ro

Rusia de miazazi. Dacii ar fi, in conceptia acestor invatati, toc-mai populatia peste care au navalit oamenii epocei de fier.once caz, chiar rti in aceasta ultima ipoteza, tot se admite ca.Dacii sau Gelii au locuit in tinuturile noastre de pe la anul 1800

inainte de Christos. Pentruimprejurarile de mai tarziu,din epoca istorica, care in-cepe, repetam, in anul 514inainte de Christos, aceastainsearrma ca gi cum ar fifost autohtoni. Lor li se dato-rete in once caz remarcabilacivilizatie a bronzului dinregiunile noastre sau, cumli se mai spune, din regiu-

1nile carpato-danubiene. Lu-crarea acestui metal ajungela forme de o deosebitafinete. S'au descoperit securi,arme §i podoabe, foarte binepastrate, care impresioneazaprin eleganta §i desavar§i-rea executiei (vezi fig. 14§i 17). In ce prive§te cera-mica din epoca de bronz,trebue s'o relevarn pe aceia.de tipul Bucurefti, gasita

mai ales la lacul Tei i la Bucure§tii Noi (vezi fig. 11, 12 §i 13).

BIBLIOGRAFIE

Preistorie europeanii: 1. Reallexikon der Vorgeschichte unter Mitwirkungzahlreicher Fachgelehrter, herausgegeben on MAX EBERT, Berlin, 1924-1932,15 vol. in 8"; 2. J 0 SEP II DÉCRELETrE, Manuel d'archéologie préhistoriquereltique et gallo-romaine, ed. 2, Paris, 1924-1927, 4 vol. in 8*; 3. V. GORDONCHILDE, The Danube in Prehistory, Oxford, 1929, XX -I- 479 p. in 8'; 4. L.CAPITAN, La préhistoire, édition revue et augment& par Michel Faguet,Paris, 1932, 223 p. in 8'; 5. MILES BURKITT §i V. GORDON CHILDE,. A

Fig. 14. VArfuri de lance, topoare si un frag-ment de sabio, toate de broils. Toporul din mijloccu tiligul riisucit, a servit, probabil, ea sceptru.Ghsite la Drajna de jos. Circa 1100-1000 Inainte

de Christos. (Museul Nalional, Bucure0i).

28 EPOCA PREISTORICA.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 29

.chronological Table of Prehistory, 22 p. i un tablou sincronistic (extras din4ntiquity, Iunie 1932); 6. CARL SCHUCEIARDT, Alteuropa. Kulturen. Rassen.Völker, ed. 3, Berlin §i Leipzig, 1935, XI + 355 p. in 8°.

Preistarla Daclel: I. Informatie generala. 7. ION NESTOR, Der Stand derVorgeschichtsforschung in Rumeinien, Sonderabdruck aus dem 22. Bericht deriiimisch-germanischen Kommission, 1933, 170 p. in 8';

Paleolitic §i mezolitic. 8. L'Aard: H. BREUIL, Stations paléolitiques enTransylvanie, in Bulletin de la Société des Sciences de Cluj, Roumanie, 2, 2-epartie, 1925, p. 193-217, in 4'; 9. N. N. MORO$AN, Contributiuni la cunoa-sterea paleoliticului din Moldova de Nord (Malurile Prutului), in Mem. Sed.4tiint. Acad. Rotn., seria 3, t. IV (1926-1927), p. 343-350; 10. N. N.MORO$AN, Noi contributiuni preistorice asupra Basarabiei de Nord, ibid.,t. VI (1929), p. 1-17; 11. I. ANDRIESESCU, Des survivances paléolithiques.dans le milieu néolitique de la Dacie, In Bull. Sect. Hist. Acad. ROUM., XV(1929), p. 1-8; 12. M. ROSKA, I. Nota preliminara asupra cercetarilor paleo-litice facute In Ardeal En cursul anului 1928; II. Paleoliticul Ardealului.Privire generala, Bucure§ti, 1931, p. '79-126 (Extras din Anuarul Inst. Geol.al Romaniei, XIV); 13. M. ROSKA, Recherches paléolitiques en Transylvanieen 1927, In Dacia, Bucure0i, 1933, p. 8-23; 14. N. N. MOROSAN,_La plus jolie pointe en feuille de laurier solutréenne de la Roumanie. Son im-portance archéologique et géologique, Le Mans, 1934, 8 p. in 8° (Extras dinBulletin de la Société Préhistorique Frangaise, no. 10, 1934); 15. ETIENNEPATHE, Souvenirs de voyage en Roumanie, Notes de prehistoire, Bull, de la.Société préhistorique francaise, 1934. 16. MARIUS MOGA, Peleoliticul inferiorIn Transilvania, Cluj, 1937, 21 p. in 8° (Extras din Anuar. Com. Mon. ht.Sect. p. Trans., IV (1932-1936); 17. C. NICOLAESCU - PLOP$OR, Le patio-lithique en Roumanie, in Da,cia, VVI (1935-1936), p. 41-107; 18. D.BERCIU, Repertoriu arheologic de statiuni i dcscopertri preistorice En Ro-Jnzinia. Paleoliticul si Mesoliticul, Bucure§ti, 1941, 16 p. in 8°.

Neolitic §i eneolitic. 19. IOAN ANDRIESESCU, Contributie la Daciainainte de Romani, Ia.0, 1912, 124 p. in 8°; 211'. GORDON V. CHILDE, Schipenitz,

late neolitic station with painted pottery in Bukowina, in Journal of theRoyal anthropological Institute, LIII (1923), p. 263-288; 21. Fn. LASZLO,_Les types de vases peints d'Ariufd (Eread), In Dacia, I (1921), p. 1-27; 22. VL.DUMITRESCU, Fouilles de Gumelnita, In Dacia, II (1925), p. 29-103; 23. L.CIKALENKO, Ètudes sur l'évolution de la céramique néolitique peinte ukrai-nienne, I. Petreny en Bessarabie, in Obzor Praehistoricky, VVI (1926-1927),Praha, 1927, p. 21 §i urm.; 24. H. REINERTH, Siebenbiirgen als nordischesKulturland der jangeren Steinzeit, in Mannus VII, Ergänzungsband, 1929, p.198 §iurm.; 25. ECATERINA DUN-kREANU-VULPE, Sull'origine e l'evoluzione.scuri di rame carpato-danubiene, in Ephem. Dacorom., IV (1930, p. 181-211;26. VLADIMIR DUMITRESCU, La cronologia della ceramica dipintadell'Europa,Orientale, in Ephent. Dacorom., IV (1930), p. 257-308); 27. C. S. NIcoLAEscu-PLoiloa, L'art rupestre carpatho-balcanique, In L'Anthropologie, XLI (1931),p. 123 urm.; 28. VL. DUMITRESCU, Ceramica pictata eneolitica din sud-

www.dacoromanica.ro

30 EPOCA PREISTORICA.

estul Europei, In Bul. Com. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 70-77; 29. HER-MA.NN SCHROLLER, Die Stein- und Kupferzeit Siebenbürgens, Berlin, 1932,VIII -1- 79 p. in 80; 30. HUBERT SCHMIDT, Cucuteni, in der oberen Moldau,Rumeinien, die befestigte Siedlung mit bemalter Keramik von der Steinkupferzeitbis in die vollentevickelte Bronzezeit, Berlin si Leipzig, 1932, 131 p. in 40;.31. CESLAV AMBROJEVICI, L'époque néolithique de la Bessarabie du Nord-Ouest, In Dacia, IIIIV (1933), p. 24-45; 32. VL. DUMITRESCU, La plastique-antropomorphe en argile de la civilisation énéolithique balcano-danubienne de-type Gurnelnita, In Jahrbuch far priihistorische und ethnographische Kunst,1932-1933, p. 49-72; 33. HORTENSIA DUMITRESCU, La station préhistorique-de Ruginoasa, In Dacia, IIIIV (1927-1932), p. 56-87; 34. V. CHRISTESCU,Les stations préhistoriques de Vadastra, In Dacia, IIIIV (1927-1932),p. 167-225; 35. EMIL COLIU, 0 noted descoperire En domeniul ceramicei pictate-din Moldova de jos, In Milcovia, IV (1933), p. 33-46; 36. VL. DUMITRESCU,L'unité de la civilisation carpatho-balcanique a l'époque énéolithique, Atena,1936, 6 p. in 8'; 37. RADu VULPE, Civilisation précucutenienne récemmentdécouverte a lzvoare, en Moldavie, in Eurasia septentrionalis antique, XI (1937),p. 134-146; 38. VLADIMIR DUMITRESCU, The painted decoration of the-pottery from the eneolithie station near Atmageaua Melrose& 1937, 14 p. in 8°(extras din Annals of Archaeology and Anthropology, XXIV, 1937); 39. I.BER-ou, Prime consideratiuni asupra neoliticului din valea Duna rii inferioare In.legaturd cu descoperirile din judetul Via-pa, In Buletinul Muzeului judetului.Vlagca 4 Teohari Antonescu », II (1937), p. 31-105; 40. VASILE PARvAN,

Dacia. Civilizatille stravechi din regiunile carpato-danubiene, Bucuresti, 1937,218 p. in 8'; 41. PR. C. MATASA, Frumugica (sub tipar).

IV. Epoca bronzului. 42. I. ANDRIEPSCU, Asupra epocei de bronz In Ro-mania. I. Un depou de bronz la Sinaia; II. Obiecte de bronz dela Predeal, Bucu-resti, 1916, 18 p. in 4'; 43. I. ANDRIE*ESCU, Nouvelles contributions sur l'clgede bronze en Roumanie. Le &pot de bronzes de Drajna de Jos et l'épée de Bu-cium, in Dacia, II (1925), p. 345-384; 44. ECATERINA DUNAREANU-VULPE,Considérations sur certaines formes caraetérisant l'age du bronze de l'Europesud-orientale, Paris, 1930, 60 p. in 8'; 45. R. VULPE, Piroboridava. C onside-ratiuni arheologice f i istorice asupra eetatuii dela Poiana, In Moldova de Jos,Bucuresti, 1931, 34 p. in 8'; 46. RADU ET ECATERINA VULPE, Les fouilles dePoiana, In Dacia, IIIIV (1927-1932), p. 253-351; 47. I. TITUS HOW, 0statiune preistorica, in Familia, Oradea, Nr. din Decemvrie 1935; 48. DINUV. RosErn, Din preistoria Bucuregtilor. I. Civilizatia tip Bucuregti. DieBukarester Kultur, Bucuresti, 1936, 30 p. in 4'; 49. VLADIMIR DUMITRESCU,L'art préhistorique en Roumanie, Bucuresti, 1937, 34 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro

TRACI'. DACII SAU GETIIGO aunt cei mai viteji i cei mat'

cinstiti dintre Traci 0.(Herodot).

Inainte de a arata ce s'a petrecut in intervalul dintre anii 1800§i 514 Inainte de Christos, interval in care au trait circa 40 degeneratii de Daci, s cautam, anticipand asupra capitolului spe-cial in care ne vom ocupa de cultura r¡ii civilizatia Dacilor, a dacateva lamuriri preliminare asupra acestui popor. Cine erau Dacii

carui grup etnic apartineau ? In primul rand, o observatie.Multa vreme s'a seria i s'a vorbit despre Daci fi Geti. AstaziInca, In miele manuale §colare, intalnim aceasta enumerare, ca§i cum ar fi vorba de doua popoare deosebite. In realitate, trebuespus Dacii sau Geii, deoarece sunt unul fi acelafi popor, cu douadenumiri Ina, date fiecare de unul dintre vecini. Grecii le spuneaude preferinta Geg, MI% Insà ca sà i,gnoreze denumirea cealaltaDaci sau Dai. Romanii Intrebuintau dimpotriva numele de DaciIn mod obifInuit. E acela§i fenomen care s'a petrecut mai tarziucu noi Romanii. Strainii ne spuneau Valahi sau Moldovalahi,noi ne numeem 'ma Romani. Aceasta nu Inseamna cà eram cloudpopoare. De altfel sinonimismul acesta se intalne§te In multe di-rectii, nu numai la popoare, dar §i In institutii, arta, literatura, etc.,Inca el e un fenomen obi§nuit.

Tracii. Dacii sau Getii fac parte din marele grup etnic al Tracilorconstitue, dupa parerea noastra, cea mai Insemnata ramura a lui,

avand o civilizatie, o cultura §i o istorie politica pe care n'a egalat-onicio alta ramura. Se poate apune cà Dacii sau Getii reprezintaelita numerosului neam al Tracilor. Cu privire la muyimea acestor

www.dacoromanica.ro

22 TRACII. DACII EAU GETII

Traci, Herodot ne dA o marturie de cea mai mare importantA:a Neamul trace spune el in cartea a patra este, dupa acelaal Indienilor, cel mai mare dintre toate. Dac5 ar avea un singurdomnitor i ar fi uniti tare dAn§ii, ar fi de neinvins §i, dupa cum,cred eu, cu mult mai puternici cleat toate popoarele... Obiceiuriau acelea§i toti, afara de GeV i de Travsi §i de cal cari locuescmai sus de Crestonei*.

Inteadevar, Tracii se intindeau pe o suprafatA enorma, delaMarea Egee qi din vestul Asiei Mici ODA in mla§tinele

dela cadrilaterul Boemiei pAna spre Bug. Iar dacAsocotim §i pe Cimmerieni tot ca Traci, dui:4 cum pare probabil,atunci limita estica a lor trebue intinsá pAna dincolo de Marea de_Azov, suprafata locuitä de Traci inglobAnd, in cazul acesta, i tottarmul de miagnoapte al Marii Negre.

Ei erau Impartiti Insa inteo sumedenie de neamuri sau triburi.care se du§mAneau intre ele. Din cauza aceasta, nici nu se puteau.apara cum trebue §i au fost supuF,Ii de diferiti cuceritori.

Printre neamurile mai insemnate ale Tracilor trebue sa citämpe Odrizi, locuind la sud de Balcani, in regiunea cuprinsä harefärmul Marii Negre i fluviul Hebrus (azi Maritza). Ei au ajunsla un moment dat, in secolul al V-lea, sub regele lor Sitalkes,Là intemeieze un stat puternic cu o armatA numeroas5, ajutAnd.-chiar pe Atenieni in razboaele lor. Un alt neam insemnat tracio aufost Bessii, cari locuiau basinul superior al fluviulii Hebrus, cuprinsintre muntii Balcani §i Rhodope §i aveau ca centru mai importantBessapara. 0 parte dintre ace§ti Bessi au locuit mai tArziubrogea. Ii Intalnim aci, in satele din jurul cetatii Histria i acastrului dela Ulmetum, in unele inscriptii din veacul al II-lea.Tot in Dobrogea, in partea de miazazi a ei, intre Callatis (Man-_galia) i Odessos (Varna), au locuit i Crobyzii, un alt neam tracic..Moesii erau a§ezati intre Dunare i muntii Balcani, mai ales injumatatea vestica a acestei regiuni. Dela ei luat numele f¡itinutul care a fost numit, pAna tArziu, Moesia.

Cei mai insemnati Irma dintre toate neamurile tracice au fostDacii sau Gqii. Impartiti inteun mare numar de triburi, ei lo-.cuiau tinutul cuprins intre Tisa, Dunare, Marea Neagra i Nistru,trecAnd in unele 01.0 §i peste aceste hotare. Astfel la sudulnarei, ei se intindeau Ora la muntii Balcani, mai ales in partea

www.dacoromanica.ro

NA.VALIREA SCITILOR 33

de est, din spre mare. Spre rasarit, treceau Nistrul, inaintandpan spre Bug, iar spre apus, ajunsesera Oda' la Dui-area panonica.

Tracii se invecinau cu urmatoarele popoare: spre r5särit,dincolo de Cimmerieni adica, Scitii; ace§tia erau de neam iranian,avandu-§i deci originea in podi§ul Iranului (Persia de altadata);spre miazanoapte, Germanii i In partea de nord-est,spre apus, Germanii i Ce4ii, iar in Panonia, Ilirii ; la sud de Dunare,de asemenea Juni. Ace§tia din urma prezentau unele asemanari cuTracii, formau totu§i, a§a cum s'a aratat in ultimul timp, un popordeosebit, vorbind §i o limba deosebita. Ei ocupau jurnatatea de a,pusa Peninsulei Balcanice, dela rani Margus, afluent al Dunarii (aziMorava), spre Adriatica. In spre miaz5zi, veeini erau Grecii.

Nu trebue sá ne inchipuim insà o linie de demarcatie precisdIntre Traci §i aceste diferite popoare. Nici astazi nu exista ase-menea limite etnice hotarite, regiunide de granita prezentandpeste tot interferente de populatie. Cu atat mai mult in vremeaaceea. Unele neamuri germanice sau ilirice, de pilda, intrau inmasa tracia, dupa cum, de asemenea, unele neamuri traciceformau adevarate insule sau prelungiri In mijlocul populatiilorvecine.

Navalirea Seiior. Acesta era aspectul etnic al sud-estuluieuropean, cand incep, pe la anul 1.000 inainte de Christos, marimi§cari de populatie din spre rasarit. Scitii venind din spre MareaCaspica, lmping spre vest pe Cimmerieni cari, neputand sau ne-wand s5 le reziste 1§i ucisesera, ne spune Herodot, pe §efii carivoiau sa-i mane in lupt5 sunt nevoiti la randul lor sä se de-plaseze in aceea§i directie.

Dacia a cunoscut deci pe la inceputul primului mileniu inaintede Christos, o invaziune cimmeriana, careia i-a urmat indatainvaziunea scitica. Vasile Parvan, in lucrarea sa Getica, a incercatsa stabileasca chiar principalele directii ale acestei invaziuni.Potrivit parerii lui, un prim val scitic a patruns prin nordul Mol-dovei, Bucovina, Go.litia, Ora spre Silezia §i Brandenburg, oramur5 trecand Ina Carpatii nordici spre a intra in Ungaria.A doua cale de invazie a fost prin Moldova de mijloc §.1 de sudspre Ardeal, unde descoperirile Monte arata prezenta lor mai alesintre Mure§ §i Olt. A treia cale a fost prin campia munteanil,Oltenia, Banat §i, apoi, trecand Dunarea §i Saya, spre Marea

4

www.dacoromanica.ro

34 TRACI'. DACII $AU GETII

Adriatica. In sfar§it, a patra directie de migratie a fost pe maluldrept al Dunarii, prin Dobrogea, spre Tracia, liana la Marea deMarmara. Aceste directii nu sunt Insa cleat ipoteze. Certi-tudini nu vom avea deceit atunci cand se vor fi flout sapaturiamanuatite pe Intreaga suprafata pe care credem ca au strabatut-oScitii. Ori pe unde ar fi venit lug, un lucru e sigur: ea ei au exer-citat o dominatie- politic& asupra tinutului din stanga Dunariicare qi apare la Herodot sub numele de Scitia. Sub raportul etnic,ei n'au ocupat decal, anumite regiuni, s'au a§ezat deci sub formade insule In mijlocul populatiei dace care i-a absorbit pana laurma. Un asemenea neam scitic se crede ca au fost Agatirfii, Inregiunea Tarnavelor. Herodot poveste§te despre ei ca sunt oameniginga§i, poarta podoabe de aur §i. practica poligamia, avand soliileIn comun * ca sa fie frati tare diin§ii rli A nu existe... invidie kiiura *. Legile le aveau sub forma de versuri, pe care le recitancantand. Alti Invatati nu socotesc trig pe Agatir§i ca fiind Scitila origine, ci tot un neam tracic.

Despre Sigini, cari locuiau pare-se In Oltenia, In Banato indicatde ar fi numele iranian al raului Apo rli In spre vest,peste Saya, spre Adriatic5, se crede ea erau tot Sciti. Alte neamuriscitice In Dacia au fost Sargatii, pe cursul mijlociu al Siretului,Paleii, pe cursul inferior al lui, Sacii la rasarit de Durostorum§i spre miazanoapte de Apulum, Napeii In Meagan. Toate acesteneamuri au disparut Ina' In scurta vreme In mijlocul populatieidacice, care le era mult superioara numerice§te. Numele localitatiiSacidava, spre sud-est de Apulum, nume a &Arai prima parte escitica, iar cea de a doua specific daca, constitue un elocventexenaplu de asimilare. Sacidava este ora§ul Sacilor iranieni da-c izati.

Numai In tinutul dintre Dunare §i Mare, la Dobrogea de azi,se pare ca Scilii au avut a§ezari mai durabile, lasand urme Intoponimie kii formand chiar unele mici stRulete cu cate un 4 rege*In frunte. Astfel era, In secolul III, statul din regiunea ora§uluigrec Callatis (Mangalia de a zi). Cunoa§tem §i. namele a §ase re-gi§ori de ace§tia, anume Kanites, Sariakes, Tanusa, Aelis, Acrosas§i Charaspes; ni s'au pastrat §i. monete de ale lor, de bronz §i. deargint (vezi fig. 15 §i 16). Nici aici Irish' Scitii n'au putut dislocapopulatia getica, ci dimpotriva, au sfar§it prin a se topi In mijlocul

www.dacoromanica.ro

ei. La inceputul veacului intai dupa Christos, Ovidiu, vorbindde locul exilului su, spune: « Iata'n a Getilor tara's. Ei bine,sa mor printre dansii 1 ». Iar in alta parte: 4 Coasta aceasta macarantre Geti si'ntre Greci e'mpartita. Insa de Getii rebeli pareea tine Hui mult i ». Amintirea Scitilor o pastreaza in tara dintreDunare si Mare doar cateva numiri topice, ca (A)sampeus §i Ca-labeus, doug paraiase, langa Histria, apoi Zaldapa, avezare lAngaDurostorum, precum si numele generic de Scythia Minor pe careincepe sa-1 poarte,tarziu de tot, in timpulimperiului roman, Do-brogea. Cu mult maimula dreptate i s'ar ifi putut apune, subraportul etnic, DaciaPodia

Scitii au prezentat,asa dar, in tinuturilenoastre, un element po-litic, dominator, farasa poata asimila insape supusi. Navalirealor n'a fost lipsita deurmari sub raportuldemografic si, poate,nici sub acela al civi-lizatiei. Inteadevar, sestie c5 Scitii au adusCu anvil un mestesug propriu de a lucra fierul si in general me-talele (vezi fig. 17-20). Influentat-au ei oare in directia aceastape localnici si cat de puternica a fost aceasta influenta ? Suntintrebari la care nu se poate Inca raspunde, dupa cum nu se poateraspunde nici la intrebarea daca au influentat pe Daci in ce pri-veste arta. Se stie numai atilt ca Scitii au adus cu ei o arta pro-prie, cu adanci influente dela Grecii din nordul Ma'rii Negre sidela Arienii si Mongolii din Asia. S'au gash in mormintele sci-tice din sudul Rusiei remarcabile specimene de arta scitica, maiales vase de asir si de argint, frumos cizelate, cu reprezentari de

Fig. 15. Monete de ale regilor sciti din Dobrogea. L Peavers: capetele alAturate ale Dioscurilor; pe revers: dolt&capeta de cai si inscriptia PAMIR AKPOE (regaleAcrosas) si ANA PI. II. Pe avers: Hercule cu Nana leu-lui; pe revers: mliciuca si tolba de sageti a lui Hercule siinscriptia PAEIAE RANI (regele Kanites). Colectia

Canarache, Bucuresti.

.7sTAVALIREA SCITILOR 35

www.dacoromanica.ro

,oameni i animale. i muzeele noastre cuprind diteva produse re-prezentativeale artei sciti-ce. Pomenim,in primulrand, coi/al deaur Osit laPoiana (jud.Prabova), ac-tualmente laMuzeul Nati-onal de Anti-chi-CA.i din Bu-cure§ti (vezifig. 21). Vinapoi podcabelede harnaF a-ment, de ar-gint,§i capetele,de taur, de ar-gint aurit, al-&Wind, toatela un loc, te-zaurul delaCraiova (vezifig. 18-19).Un rhyton a-died' un vas deMat, in form6de corn, dinargint aurit, afost g6sit insatul Poroinadin judetulMehedinti.Cat despre va-sele de argint

Fi de aur dela Hagighiol (jud. Tuleea), ele pot proveni dela Seiti,

Fig. 10. Monetele regaiur seiti din Dobrogetti 1-9 Kant...,1 Tanusa; 2 Charasp.; 2-4 Aerosas; 5-10 Sarin's.. Ace:31emonete MIRA monad° orarlor grece§ti de pe Virmul milrii: Tomi,

Callatis, Dionysopolig. Scuola' inainte de Christos.

36 TRACII. DACII SAU GETII

r

www.dacoromanica.ro

dar si deis rudele de mai tarzin ale acestora, dela Sarmati (vezifig. 22). In ultimul timp s'a exprimat insa si nu fara temeiu

parerea ca unele din obiectele zise #scitice ar putea provenisi dela autohtonii daco-geti.

Expansiunea Dacilor Intre 900 si 500 fnainte de Christos. In cepriveste consecinta demografica pe care a avut-o navalirea Scitilorasupra neamurilor dacice, aceasta a fost Inteadevar insemnatii.Impinse de valul care venea din spre rasarit, nevoind poate sA se°pupa cuceritorilor, o parte din aceste neamuri pornesc spre nord,

Fig. 17. Casanul acitic ¡trait la Scortaru (BrAila). Inilltimea 64 cm.Diametrul cel mare al gurii 70,5 cm. Circa 500 inanite de Christ..

(Muzeul National, Bueureati).

spre vest si spre sud. Are loc un fel de roire a neamurilor dacice,o expansiune a lor in directiile aratate; urmele acestei expansiunise constata mai ales pe harta Vacua de Ptolemeu, Invata.tulgeograf egiptean, care a Intrebuintat, pentru alcatuirea ei, izvoaremai vechi, din secolele anterioare.

EXPANSIUNEA DACILOR 37

www.dacoromanica.ro

Pe aceasta harta constatam la nord de Carpati, anume Inregiunea Vistulei de mijloc, un neam al Coistobocilor transmontani,corespunzind Coistobocilor de dincoace de Carpati. Acestia eranDad: faptul se §tie In mod sigur. Mai spre apus de Vistula si anumeIn apropiere de rail' Warthe, afluentul Oderului, harta lui Pto-lemeu ne arata localitatea Setidava, Cu nume specific dac, printermina0a bine cunoscuta -dam. Chiar pe Oder, spre sud de con-fluenta Warthei, gasim localitated Sasudata, In realitate Sasudava,

Fig. 18. Aplica sau podoabe scitice de argint, frumos executate, care me puneau la cApes-trele, frAiele, hamurile cailor lor. Fac parte din tezaurul gisit ling& Craiova. Circa 000-500

Initiate de Christos. (Aluzeul National, Bucurmti).

asa dar tot dacia. Numele Coistobocilor transmontani si a celordoua localitati, terminate In -dava, Bunt urme ale expansiuniispre miazdnoapte a Dacilor cari atinseserd, dupa cum se vede,cursul mijlociu al Vistulei si al Oderului.

In spre apus, Ptolemeu aseaza, la izvoarele Vistulei, neamulArsietae, sigur dacio, In legatura cu care stau localitätile Arsenion:1.i Arsekvia din Silezia ceha. Spre sud-est de Arsieti, si mergandpana In Carpatii besikzi, sunt pomenite trei neamuri dacice:Sabocii (cf. Coistobocii), Biessi, al caror nume aminteste pe Bessii

.88 TRACII. nAcir SAC GETII

www.dacoromanica.ro

tracici §.1 Piengitae sau, a§a cum emendeaza, credem, cu dreptate,Parvan, Piegetae. La sud de Arsieti §i anume la sud-est de oralulBrno (Briinn) a§eaza Ptolemeu localitatea Singone; radacina aces-tui nume aminte§te dacicul Singidava. In aceeaqi regiune auntpomenite §i neamurile Razatae 0 Racatriae, amandoua dacice,precum Eli raul Marus care evoca imediat pe dacicul Mari. (Mu-requl). In dreptul Budapestei actuale, a§eaza Ptolemeu localitatea

Fig. 19. Ap1ic5 acitica de argint; face parte din teraurul Omit Magi, Craiova. Circa 600-500Inainte de Christ°. (duzeul National, Bucureeti).

Carpis (cf. Carpii, puternicul neam dacic din Moldova de josEli Carpianii, de aceeali origine, in Carpatii nordici, la sud deSaboci fli Piegeti).

Limita spre vest a expansiunii dacice in aceasta regiune, peharta lui Ptolemeu, o formeaza raul mai sus amintit Marus (aziMarch); concludent este faptul ea §.1 Cezar f¡i Strabo qi Pliniusfixeaza granita de vest a Dacilor in aceemi regiune, ultimul amin-tind chiar numele raului.

E X PAN SIU NEA DACILOR 39

www.dacoromanica.ro

La sud de Duniirea panonic i ca afluent al ei intalnimAravon, al carui nume nu poatefi despartit de Rayon, numelepe care-1 ,da Ptolemeu Jiului.Tracice sunt apoi numele

Hertovalus i Gerulata, delasudul Dunarii panonice. Maideparte, tracice par a [fi atatnumele localitatilor Sala 0 Curta,ambele spre vest de lacul Bala-ton, cat §i numele neamului Co-laetiani. Sigur getica e denumirea

Saldae, pe raul Saya.Langa Adriatica Intalnim o

serie intreagä de localitati cu numedacic. Ptolemeu aminte§te In re-giunea locuita de neamul Scirtones(cf. Skirtos, dac din Tomi I), olocalitate Thermidava, avand a§adar terminatiunea specific dacä.Spre nord-vest, Tabula Peutin-geriana araza. loca1itile Ber-sumno, Adzizio i Asamo, carereproduc aproape aidoma peBerzobis i Azizis din Banat, §ipe Asamus, afluentul de pe tar-mul drept al Dunarii (azi Osma).

Continuand cercetarea, maispre est, 'Mtn raurile AxiosStrymon, gasim pomenita deLivius pentru secolul al II-leainainte de Christos localitateaDesudava, cu terminatia specificdaca. Vechiul nume al Philipopo-lului de azi a fost Pulpucleva iarAdrianopolului i se spunea Us-cudava. Cercetarea atenta a topo-nimiei §i a izvoarelor istorice ne

Fig. 20. Viirt de baldachin de bronz,apartinind Scitilor. Circa 600-500 tnaintede Christos. (3luzeul National, Bucuresti).

40 TRAC/I. DACII SAU GETI/

www.dacoromanica.ro

duce la concluzia cà expansiunea geticA a urmat valea rtmlui Oescuspentru a trece apoi pe aceea a Hebrului (Marila de azi), pe care

Fig. 21. Coati' de aur dele Poiana (Prahova); 775 gram aur de 20 carate. Circa 500 inaiute de(11tu7.cul National, IlucurcIti).

E X PA N SIUNEA DACILOR 41

Chrio.os.

www.dacoromanica.ro

sunt situate cele douii oraqe cu nume atAt de caracteristice. Ininaintarea lor, Dacii au ajuns apoi ptin'd la 1,4rmurile Egeei, ba

i,41=1°

,

. ..AtA

01.;_f

,

". , .'

ru

Fig. 22. Vas de argint din tezaurul Ada Hagigliiol (Dobrogea).(Muzeul National, Bueuresti).

trecut i dincolo, peste Marea de Marmara, In Asia Mid.Inteadevar, grisim ad, In Bithinia, chiar pe Ormul märii, o lo-.calitate Dakiviza al]drei nume aminte§te pe Dacii imighni acolo.

p.'

.42 TRACII. DACII SAD GETII

au

www.dacoromanica.ro

PRIMELE $TIRI ASUPRA DACILOR 43

In rezumat: Izvoarele vechi istorice i geografice, In specialharta lui Ptolemew, arata In chip neindoelnic o mare expansiunea Dacilor sau Getilor. Punctele extreme ale acestei expansiunisunt: spre nord, Vistula si Oderul de rnijloc ; spre vest, raurileMarus i Aravon, afluentii Dunarii panonice ; spre sud-vest,Adriatica ; spre sud, Egeea itarmul asiatic al Marii de Marmara(vezi harta 2). Aceasta miscare a avut loe Intre anii 900 si 500Inainte de Cluistos ; pe vremea lui Herodot, ea se Incheiase demult. Ea este o dovada a puternicei vitalitati a neamului daciccare, paralel cu aceasta expansiune, izbutea In acelasi timp saasimileze pe cuceritorii Sciti.

In legatura cu acesti cuceritori, avem prima Ore istorica asupra.Getilor. Ea se datoreste lui Herodot din Halicarnas si se refer&la un fapt petrecut In anul 514 Inainte de Cluistos. Darius, marelerege al Pe4ilor, de care asculta tot Orientul apropiat vrand salpedepseasca pe Sciti, cari-i turburau tinuturile dinspre miazanoapte

imparatiei sale, porni In acel an cu o armatà uriasa Impotrivalor. Se apune ca erau vreo 800.000 de soldati cifra fantasticapentru vremea aceea ; flota nurrara 600 de coräbii. Darius pasipeste Bosfor pe un pod de vase si Inainta dealungul OrmuluiMàrii Negre pentru a trece apoi prin Dobrogea peste Dunare,In Scitia. In drumul sau, diferitele neamuri tracice, Inspaimantate-de numarul urias al ostasilor lui Darius, i se Inchinasera de indatrt,MIA lupta. Getii Insá n'au vrut. lath' ce ne povesteste Herodot:

Inainte de a sosi la Istru (Durare), primul popor pe care 11 supuseDarius au fost Getii cari se cred nemuritori. Caci Tracii cari gal:a-men partile Salmidesului i cari locuiesc mai sus de cetatile Apol-Ionia i Mesemvria, si se numesc Scirmiazi i Nipsei, se predaseralui Darius fara nicio lupta ; lar Geii, hottirindu-se la o rezistenbi

f urcl sup u.yi indatei, cu toate cá sunt cei mai viteji.cei mai cinstiti dintre Traci». Prima stire istorica despre stramosiinostri este, In acelasi timp, i una din cele mai frumoase i com-petente rectmoasteri a Insusirilor lor. Adaogam ca expeditia luiDarius n'a dus la rezultatul dorit, deoarece armata sa n'a pututurmari i distruge pe Sciti cari se retrageau In stepele din nordulMarii Negre, si a trebuit sá se intoarca dridarat. In legaturil cu-dominatia scitica, avem si cele dintai stiri asupra pamantuluilocuit de noi astazi, Ele se datoresc tot lui Herodot care a vizitat,

www.dacoromanica.ro

44 TRACII. DACII SAU GETII

In dlatoriile sale, intreg tarmul de apus al Mgrii Negre, plin6Crimeia, si care vi-a luat informatiile dela negustorii greci dinOlbia i Tyras (azi Cetatea In conceplia lui Herodot, Scitiacuprinde tot nordul Kárii Negre, inclusiv tinuturile noastre. Ea_incepe ne spune istoricul grec « de acolo de unde coasta for-mead un golf ». Identificarea acestui golf nu e sigud. Uniipropus golful Burgas ; noi am inclina mai de grab4 pentru golfuldela sud de capul Caliacra, In care se aflil astAzi porturile Cavarna_

Balcic, sau chiar pentru golful de odinioar5., la miadzi de deltà,.pe care aluviunile DunArii l-au transformat in limanurile Razehn

Sinoe. Herodot continua apoi: « In aceastä parte de loe se van&In mare Istrul ... Dela Istru In sus, in directia interiorului conti-nentului, (aceasta inseamnil: dela apus spre rasärit!), Scitia emArginita intAi de Agatirfi, pe urm5. de Neuri, pe urmd de Andro-fagi i in fine de Melanchleni». In ce priveste durile care stabat,Scitia, « mai intki vine Istrul care are cinci guri, apoi Tyras,Hipanis, Geros §i Tanais... Istrul, cel mai mare din toate apelepe care le-am vilzut, curge totdeauna la acelasi nivel, atat vara.

iarna. El este primul dintre raurile Scitiei care curge dela_apus i ajunge la o astfel de marime, fiindca se yard.' i alte duriinteinsul. Murile care Il mgresc sunt urmlitoarele: mai intâisunt cinci cari curg prin Ora Scitiei: Porata pe care Grecii 11numesc Piretos (lItewç i altul Tiarantos i Araros i Naparis

Ordessos. Primul rAu mentionat este mare si curgAnd in partea.uneste apele sale cu ale Istrului, iar cel de al doilea

mentionat, Tiarantos, curge mai spre apus si este mai mic; dt.despre Araros, Naparis i Ordessos, ele curgAnd intre acestedouà rauri, se varsa in Istru. Aceste râuri, cu adevArat scitice,contribuiesc la cresterea Istrului ... Pe de altà parte, raidMaris curgAnd din pärtile Agartisilor, uneste apele sale cu aleIstrului ».

Identificarea unora dintre fluviile si ',Aurae pomenite de He-rodot in acest important pasagiu este usoara. Astfel Istrul eDuntirea, Tyras e Nistrul, Hipanis e Bugul, Geros e NiprulTanais e Donul. Apoi Piretos e Prutul. Mai departe 'ma lucrurilese complid. Pentru Tiarantos §i ceilalti patru afluenti s'au propuso serie intreaga de identifidri. Alai probabile par acestea: Tiarantosar fi Oltul. Araros, Naparis §i Ordessos care curg intre Piretos

www.dacoromanica.ro

Tiarantos, ar fi respectiv Siretul, Ialomita i Arge§ul. VasileParvan a propus chiar emendarea numirii de Ordessos, transmisagre§it lui Herodot sau diformatä in manuscrisele operii acestuia,in Argessos, ala cum ar fi sunat inteadevar numele räului ingura localnicilor. Daci. In ce prive§te pe Maris, el ar fi Murepl.Afirma%ia lui Herodot cum ca acest räu se varsä in Istru, pe and

EAUDILE DACTEI 45

Fig. 23.- 0 parte din cidul cetii Histria, construit din blocuri mari de piatra. In fund, laculSince, odinioara golf de mare. (CH'cut Profesor Lambrino, Bitcurevti).

in realitate el igi unegte apele cu Tisa, s'a explicat in sensul cainformatorii lui Herodot au considerat Tisa inferioara, dela con--fluen%a ei cu Murepl in jos, ca o continuare a acestuia din urmii,iar Tisa superioadi ca un afluent al lui.

Istoricul grec ne mai da §i alte qtiri asupra pamantului scitic.Relevam duna din ele: una privitoare la canepa care cre§te Inaceastä tara §i la indernanarea Tracilor de acolo deci a Da-

www.dacoromanica.ro

cilor de ali tese din ea imbraciimintea; cea de a doua, inteoforma mult exagerata, despre multimea albilielor. a In tara aceasta

spune Herodot cregte canepa care seamana foarte mult Cu.inul, e Ina mult mai groasa §i mai mare ca el. Cre§te §i singuraqi semanata, §i dintr'insa i§i fac haine Tracii, foarte asemana-toare cu cele 'acute din in, a§a ea' cine nu cunoa§te canepa cirdeamänuntul, nici nu poate deosebi daca-s de cânepa ori de in ;

Fig. 24. Poarta cetlitii Histria. SA se observe urmele 'Agate In piatra ce pava strada de rotilAcArutelor care au trecut sute de ani prin aceastA poartA. (Cliseul Museului National, Bucuresti).

iar cine n'a vrizut canepa vreodata, are sa creada ca-s de in ».Cat despre albine, ele aunt fop de multe pe A".rmul stang al Dunarii,incat Impiedeca chiar ttli pe oameni sa treaca fluviul. Evident, onaivitate, care Ina ne arata ca Inca din vremea aceea, Daciaa fost tara mierii.

Scitii Bunt cel dintai popor despre care §tim ca a avut legaturicu Dacii sau Getii §ti ea a exercitat o influenta asupra lor. Dupiiei vin Grecii.

46 TRACII. DACII SAU GETII

:;

www.dacoromanica.ro

Fig. 25. Monete grecesti din Tyras.I. Pe avers: Hercule; pe revers: un taur si numele orasului TYPA.

II. Pe avers: Dionysos; pe revers: un cap de cal si nurnele orasului TYPA.(Colectia Canarache, Bucuresti).

Fig. 26. Monete ale orasului Tomi. I. Pe avers: capul lui Zeus; pe revers: tntr'oghirlandli de frunze de stejar o acvilA, inscriptia TOMI si numele SEMI almagistratului orasului sub care s'a bAtut moneta. II. Pe avers: capul lui Hermes,reul negotului; pe revers: caduceul, numele orasului TO-MI i numele emo al

magistratului. (Colectia Canarache, Bucuresti).

Fig. 27. Monete ale orasului Galatia. I. Pe avers: Caput reitei Demeter Cu 2 spicede grill; pe revers: Dioscurii In galop si inscriptia KAAAATIANQN. IL Peavers: Dionysos cu cununA de spice de grin; pe revers: un trepied, inscriptia orasului:SAAAATIANDN 9i numele magistratului EHLIA. (Col. Canarache,Bucuresti).

Fig. 28. Monet° ale orasului Dionysopolis. I. Pe avers: Zeita Demeter; pe revers:bite° ghirlandll de spice de grim, numele AIONY C0170AIT 17N . IL Peavers: Dionysos; pe revers: Intr'o ghirlandA de vita, mAciuca lui Hercule !litre 2 stele si

numele magistratului TIMH. De desubt numele orasului: tlION Y.(Colectia Canarache, Bucuresti).

4%.A$EZARILE GRECESTI

www.dacoromanica.ro

48 TRACIT. DACII S kU GETII

A§ezlirre grece§ti pe tfirmul de apus al Mirii Negre. Influentalor asupra Dador. In secolul al VII-lea Inainte de Christos, Grecii<le pe coastele Asiei Mici si din Grecia propriu zisa incep o mare

%-41y

"c1:'. a "j1

^

, ,

et,\7

,",' ...,,,,,,,,, 41,0.,,,i

, , .. . .,. ' ' I'-' ;--'

, II -', 7

... .A

, ,, *44. ' .. L * ,,

.

.. .... 0.' ..°. ' - ".: , ' ....: q

'''''.4.: 'o' '''''''. ' :: ' ' % ;: :egi :' 4,

.0

"

1, N

' , . ..,7,, h ' ' ° .. 'A* . n , ' ":1,1e

. e' i3, :,, a '.. . '. a ,..../ ..,.... :. . .;

. , .. .....:,,,, ,

'.- ''ot , ; ; ,,,',,,: ,..., - , ^, '; '

.';:-.°', i '.,:,''', ..-V".7 - ''' '

... V ; I.

t = ,' e ..,--; = , : .,, i :1 ',.. .. 1, ' +0,' °. 7-7r

-. r "7.

; ..-. "..*' ' .,4' .. '',,, r '. I ' .,. ..t.:.. ,,,i ,:i ,, ..,,,

e '70 «`/'.

,.s.int 1

. ""^-^--

Fig. 29. Statuete de painant ara, gtisite Histria, reprozentAnd pe Arrodita, zeitatiannd un porumbiel la piept. De remarcat surfisul chipului din stimga.

Secolul VI Inainte de Christos. (Muten' National, Bucuresti).

actiune de emigrare. Fie cA nu mai aveau loe la ei acasà, din pricinapopulatiei, fie din dorinta de castig mai mare, grupuri

Intregi de populatie vin si se aseazA pe tiirmurile MAni Negre,

..7.

vtn . rf... ";

" ' :2' -7. ,t

laiubirei,

lnmultirii

www.dacoromanica.ro

Intemeind o serie de ()rase care erau i cetdti i antrepozite

\rrkWt"

t

. ,

Fig. 30. Monete dace de argint, Wisite in judetul Bistrita-NAsIlud. Imitll stateriimacedoneni ai lui Filip. (Colectia Dan Romalo, Bucuresti).

,Fig. 32. Monete dace de argint din Muntenia. Glsite In tezaurul deis Comana, jud.

Vlasca. (Colectia Academiei Romano; cliseul C. Moisil).

°

. "

,

WS'A' I

.r6 ,

5

Fig. 31. Monet° dace de argint, din Muntenia, imitrInd drahmele lui Alexandru calMare. Tezaurul dela Comana, jud. Vlasca. (Colec),ia Academiei Romine: cliseul C. Moisil).

Fig. 33. Monete dace de argint din Oltenia. I. Din tezanrul dela Aninoasa, jud. Gorj;II. Din tezanrul deis Dobresti, incl. Dolj. (Colectia Acadenliei Romine; cliseul C. Moisil).

acelasi timp. Pe coasta de apus a Mgrii Negre, ele se tin lant. La

A$EZARILE GRECE$T1 49

www.dacoromanica.ro

varsarea Bugului (pe atunci Hipanis), Ionienii ridieä crap' Olbia ;la gura Nistrului, pe tärmul dinspre apus al limanului, ei inaltäcetatea Tyras. Pe o insulä a märii aproape de ¡Arm, acolo unde

astäzi e malul apusean al lacu-lui Sinoe, se intemeiaz5, in anul656 inainte de Christos, Histria(vezi fig. 23-24). Mai spremiazäzi, pe locul actualei Con-stanta, aceiasi Ionieni fundeazà.Toni. Dorienilor li se datoresteorasul Callati.g, «cel cu ziduriputernice » intemeiat, pare-se,In secolul al VI-lea inainte de

Christos. Astäzi pe ruinele Calatidei se inaltä Mangalia. Maispre miazäzi, dincolo de capul Caliacra, care in greceste inseamnä

capul sau stänca cea bunk' », deoarece golful dindärätul lui oferäun admirabil adäpost coräbillor, oricat de grozav ar bate cri-välul, in acest loe ferit s'au intemeiat doifä orme grecesti: Bizone(actualul port al Cavarnei) care pe urmä a fost distrus insä deun cutremur, i Crunoi numit mai tärziu Dionysopolis (Balcic).Urmau apoi Cranea (Ecrene), Odessos (Vara), si alte atevaorase incA pand la Byzant, care este tot o colonie greacrt, bite-meiatà in secolul al saptelea inainte de Christos. Dela o vreme,colonistii-negustori greciau patruns chiar i inläuntrul pämäntului getic

anume pe calea asa delesnicioasä a Dunärii. Ur-când cu coraiile lor flu-viul, ei au intemeiat ast-fel o statiune sau un an-trepozit la Barbosi, o altala Axiopolis, länga Cer-navoda.

In toate aceste colonii, Grecii au cont nuat vieata in aceleasiforme de civilizatie ca i in metropolele din care plecaserä. Ocu-patia lor esentiala era comertml cu populatia din hinterlanduloraselor respective (vezi fig. 25-28). Cumpärau dela Geti, de

Fig. 34. Monetli daca de argint din Mol-dova. Tesaurul dele Hui. (Colectia Acade-

miei Romano; cliseul C. Moisil).

Fig. 35. Moneta dad( de argint din Tran-silvania. Gasita la Cugir, jud. Huniedoara.(Colectia Academiei Romnne; cliseul C. Moisil).

50 TRACII. DACII SAU GETII

.§i

www.dacoromanica.ro

pilda, gram, miere çi ceara, piel i blanuri, pe§te çi sclavi. Histria,Iiind mai aproape de gurile Dunarii unde morunul, nisetrul ci

.11

,- 7,11444.

tri, r-

1re.

.

ret+.4.4

A$EZAR1LE GRECE$T1 51

,

Fig. :a - Monett+ dace de argint, eisite la Celeiu, jud. Romannti; MIRA tetradrahma dinThassos: originalul grecesc, In coltul din stanga, jos, provIne din altálnarte.

(Cliseul Societfitii Numismatice Roma.; indicat de C. Moisil).

celelalte soiuri de ganoizi se prind In cantitati ap de mari, h¡iMeuse o apecialitate din negotul de pe§te. In ce prive§te graul,Herodot ne apune chiar ca Scitii plugari_ 11 cultiva, nu pentru

5*

www.dacoromanica.ro

iirana lor, ci spre a-1 vinde. La Atena, sclavii vanduti de Geti saubaci unii din ei apartinand chiar acestui neam erau kip denumero§i, !neat numele de Daos adica Dacul ajunsese nume spe-cific. In piesele sale, Menandru nume§te pe sclavi mai intotdeaunaDaos sau Geta. In general, a§a dar, Grecii cumparau dela autohtonimaterii prime, cu alte cuvinte marfä multa cu bani putini. Vin-deau In schimb produse fabricate ca, de pilda, obiecte de podoaba,ceramica (vezi fig. 29), untdelemn §i. vin grecesc, tesaturi

I IIFg. 37. Imitatli. dace de vase grecetti aise deliene. I. Wisitli In 1931 la Fundeni,linga Bucuretti. Diametrul 12,5 cm. 0 alta asentiinittoare, tot la Fundeni, era 'AIMvu monete dace. II. GUM la Snagov, In 1933. Ambele, din seeolul intAi 1nainte de

Christos (Muzeul Municipiului Bueuretti).

fine, Intr'un cuvant produse §i marfa de lux. Ocupan loo putin,costau lima bani multi. Cam ceea ce se intampla §i In zilele noastre,cu importul q.i. exportul Romaniei. S'au gash In plin teritoriu dacic,la Crasani, la Poiana §i chiar in muntii Fagarmului, la Stoe-ne§ti, amfore mari grece§ti din Thassos, din Rhodos §i din Cnidos,care servisera probabil la transportul vinului fill al untdelemnului.S'au gash de asemenea cioburi sau fragmente de ceramica fina,resturi din vasele frumoase, cu desenuri negre pe fond ro§u, careau facut vestitA aceasta arta greaca pretutindeni.

Cateodata, coloniile de pe tarmul Marii Negre, In loc sa facanegot, trebuiau ia faca razboi. In cele mai multe cazuri, trebuiaa_

62 TRACII. DACII SALT GETII

www.dacoromanica.ro

sa se apere imoptriva acelorasi populatii din hinterland si a con-ducatorilor lor, cari voiau sá puna mAna pe bogAtiile din launtrulzidurilor. Spre a, fi feriti de asemenea atacuri, orasele incheiauadesea o intelegere cu regele dac sau scit care, in schimbul uneianumite sume, le garanta linistea.

Prin negotul pe care-1 faceau, aceste orase grecesti au ajuns lao deosebità bogAtie si Inflorire. Ne-o dovedesc monumentele, in-scriptiile si celelalte urme ale vietii lor de odinioara. Marea NeagrA

I IIFig. 38. I. Fragment de vas dac irnitat dupl vasele grecesti sise deliene. ImpodobitCu reproducen i de mollete dace imitlind staterii lui Filip. II. Doul reproduceni

mirite. Gisit la Snagov In 1933. Secolul tutti; Infante de Christos(Muzeul )Zunicipinlui Bucuresti).

fusese propice celor dintili colonisti, de aceea au si botezat-oPontul Euxin, adica primitoare de straini; Scitii Ii spuseseraaxshaina ceea ce InseinneazO e albastru 1nchis o.

Relatiile acestea economice si politice dintre Grecii asezarilormaritime si dungrene si locuitorii pgmfintului nostru, relatii careau durat sute de ani, credem ca n'au putut rAmOne Mil niciourmare asupra celor din urmil. In ce priveste pe Sciti, influentagreceasca e evidenta: ea se manifesta In arta, in podoabele si vaselede metal pe care le-au fAcut acestia. In jurul coloniilor de pe tOrmulnordic al Mara Negre, Herodot ne apune ca Scilii ajunseseräun fel de jumatate greci (mixhelenes). Nu se putea deci ca atea-mosii nostri sa nu fi luat si ei unele elemente de civilizatie delaacesti reprezentanti ai lumii mediteraniene. CAt de multe anume,

ASEZARILE GRECESTI 63

1'

www.dacoromanica.ro

54 TRACII. DACII SAU GETII

se va putea preciza Insg,numai dupà ce se vor face sapáturi i cer-cetári mai amánuntite. Deocamdatá, influenta greacá se vadesteIn imitarea banilor macedoneni (staterii lui Filip: vezi fig. 30, 31,34 II) si a celor din Thassos (tetradrahnzele: vezi fig. 36), precumsi In ceramiccl (vezi fig. 37 i 38).

DIEM° GRAFIE

Traeii: 1. W. TOMASCHEK, Die alten Thraker. Eine ethnologische Unter-suchung, In Sitzungsberichte phil.-hist. Cl., t. 128, 130, 131, Viena, 18934,303 p. in 8'; 2. GAWRIL I. KAZAROW, Beitrdge zur Kulturgeschichte der Thraker,Sarajevo, 1916, 125 p. in 8°; 3. G. G. MATEESCU, 11Tomi traci nel territorioscito-sarmatico, In Ephem. Dacorom., 11 (1924), p.223-238; 4. G. G. MATEESCU,Granita de apu,s a Tracilor (Contributiuni toponomastice ep igraf ice), in Anuar.1st. Cluj, III (1926), p. 377-492; 5. GAWRIL I. KAZAROW, Thrace, in Cam-bridge Ancient History, vol. VIII, Cambridge, 1930, p. 534-560 si 781-786.

Daeil 81111 Getll: 6. I. ANDRIE*ESCU, Piscul Crtisani. Descoperirile arheo-logice din vara anului .1923, In Mem. Seg. 1st. Acad. Rom., seria 3, t. III,p. 1-111; 7. V. PARVAN, Getica. O protoistorie a Daciei, in Mem. Sect. Ist.Acad. Rom., seria 3, t. III, p. 113-851; 8. R. VuLPE, Piroboridava. La stationprotohistorique et daco-romaine de Poiana dans la Moldavie inférieure, Paris,1932, 40 p. in 8°.

MOL: 9. ELLis H. MINNS, Scythians and Greeks, Cambridge, 1913, 720 p.in 4'; 10. M. SuTzU, Contributiunea nunzismaticei la istoria anticd a Roma' nieitransdundrene, in An. Acad. Rom. Mem. Seg. Ist., t. XXXVIII (1915-1916),p. 523-531; 11. MAX EBERT, S iidrussland im Altertum, Bonn si Leipzig, 1921,n 8'; 12. M. ROSTOVTZEFF, Iranians and Greeks in south Russia, Oxford,1922, XVI + 260 p. in 4"; 13. V. PARVAN, Consideratii asupra unor numede rduri daco-scitice, In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., seria 3, t. I, p. 1-31;

CARL PATSCH, Die Viilkerschaft der Agathyrsen, In Akademie der W issen-schaften in Wien, Philosophisch-historische Clcisse, 1925, nr. XII a, p. 69-77;

H. SCHMIDT, Skytischer Pferdegeschirrschmuck aus einem Silberdepotunbekannter Herkunft. Ein Beitrag zur eurasischen Tierornamentik, In Prd-hist. Zeit., XVIII (1927), p. 1-90; 16. K. MALKINA, Zu dem skytischenPferdegeschirrschmuck aus Craiova, In Prdhist. Zeit., XIX (1928), p.152-185;17. C. MOISIL, Introducere In numismatica Dobrogei, in 1878-1928 Dobrogea,Bucuresti, 1928, p. 145-175; 18. AL. RosErri, Resturi de limbd scito-sar-matd, Iasi, 1930, 16 p. in 8°; 19. 0V. DENSUSIANU, Sciticul'E&tparaEog, InGrai fi Suflet, IV (1930), p. 146-147; 20. M. ROSTOVTZEFF, The BosporanKingdom, In Cambridge Ancient History, vol. VIII, Cambridge, 1930, p.561-589; 21. M. ROSTOVTZEFF, Skythien und der Bosforus, Bd. I. KritischeVbersicht der schriftlichen und archeologischen Quellen, Berlin, 1931, XI +651

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 65

p. in 4`3; 22. A. MEILLET ET E. BENVENISTI, Grammaire du vieux perse, Paris1931, in 8°; 23. V. CANARACHE, Regii sciii f i regatele lor dintre Istru qi PontulEuxin. In lumina monetelor , In Bul. Soc. Numism., 1932-1933, p.60-83; 24. MARIO ATTILIO LEVI, La spedizione scitica di Dario, In Rivistadi Filologia e d'Istruzione Classica, N. S., vol. XI (1933), p.58-70; (indicatde C. Daicoviciu) ; 25. FLORICA MOISIL, Doud monete scite inedite, In Cronicanumismaticti gi arheologicd, XII (1936), p. 175-177; 26. T. GHERASIMOV,Aelis, un roi scythe en Dobroudja, In Studia historico-philologica Serdicensia,Sofia 1(1938), p. 212-216. .

Grecii: 27.V. PAuvAN, La pénétration hellénique et lzellénistique dans lavallée du Danube (D'après les dernières découvertes archéologiques), In Bull.Sect. Hist. Acad. Roum., X (1923), p. 23-47; 28. G. Gum, Histoire Grecque,t. I. Des origines aux guerres médiques, Paris, 1925, XIX + 635 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA POLITICA A DACILOR

Regele Buerebista.... cal dintdi Ideel mai mare dintre regii din Traciasi stilpdnitor al tuturor tinuturilor dedincolo pi de dincoace de Dundre".

(Inscriptia greaca a lui Acor-nion din Dionysopolis).

Istoria politica a Duilor. Expeditia lui Alexandru Machedon.Pe baza stirilor actuale nu putem serie istoria politica' a Dacilorin mod continua, Oa la Decebal. Sunt epoci intregi pentru carene lipsesc documentele. Cand si cand, o descoperire importanta,cum e aceea dela Histria a profesorului Lambrino, privitoare laregele dac Remaxos din preajma anului 200 inainte de Christos,vine A implineasca unele goluri. Pentru celelalte, trebuie saasteptam rezultatele viitoarelor sapaturi.

Prima stire de istorie politica este aceea a lui Herodot, relativala rezistenta pe care au pus-o Getii lui Darius. A doua ne-o daTucidide, aratand cum regele Sitalkes al Odrizilor avea sub stapa-nirea lui, in a doua jumatate a secolului al V-lea, pe Tracii dinPeninsula Balcanica, dela miazäzi de Haemus pang la PontulEuxin Eli la Helespont (Marea de Marmara), apoi pe Getii delamiazanoapte de Haemus (muntele Balcan) precum si tinuturilelocuite de dincoace de Istru, in apropierea pontului Euxin: 4 Getii

spune Tucidide si celelalte popoare din aceste tinuturi auntvecini cu Scitii, au aceleasi arme si aceleasi obiceiuri; toti tragcu arcul de pe cai ».

Importanta este povestirea contemporanului si martoruluiocular Ptolemeu al lui Lagos, pastrata insa numai in doua izvoaretarzii: Strabo si Arrian, asupra expeditiei pe care a facut-o Ale-xandru cel Mare impotriva Getilor, pe malul stang al Dunarii,

www.dacoromanica.ro

in anul 335 inainte de Clnistos. Regele Macedoniei venise impo-triva Tribalillor, un neam tracio dela nord de Balcani, in dreptulOlteniei, pentrucA aflase ca vor sà se rascoale. Triballi s'au retrasIn fata lui Alexandru §i o parte s'au refugiat inteo insulà a Dunarii..Armata macedoneana ii urmare§te §i, Cu acest prilej, Alexandruface §i o scurta incursiune impotriva Getilor pe tarmul sttmg,In Oltenia, dupa cat se pare. Trecerea falangei §i a cavalerieimacedonene a avut loo noaptea, Cu bArci de ale localnicilor facutedin trunchiuri de copac scobite (monoxile). e Caci era foarte marebelpg de astfel de bArci ne spune Arrian intru cat riveraniiIstrului se foloseau de ele pentru pescuitul in fluviu precumcand merg unii la altii in sus pe Dui:tare i, nu mai putin, foarteadesea, pentru pr5daciuni ». Pe malul getic erau lanuri inalte de-

« La ziva continua izvorul nostru Alexandru a luat-oprin seinanaturi, poruncind pedestrimii sà inainteze care tinu-turile nelucrate, culcând graul Cu sulitele aplecate; iar calaretiiurmau indata prin partea de lanuri pe unde inaintase falanga;.apoi, cand au ie§it din semanäturi, Alexandru lua In persoan5comanda cavaleriei a§ezate la aripa dreapta, iar comanda falangeioranduite in careu o dadu lui Nicanor. Geii, cari adunaBera o-armata de vreo 4000 de caläreti i mai bine de 10.000 de pedestra§i,«nu au rezistat insa nici macar primului atac al calarimii pen-truca nu se a§teptasera' de fel la indrazneala lui Alexandru care,.Mx% s5 faca pod peste al:4, trecuse ala de upr, lute° singurgnoapte, peste Istru, cel mai mare dintre toate raurile, iara de altaparte i incheietura falangei era inspaintanatoare i atacul cava-leriei irezistibil. De aceea, dintru intai, ei fugira catre oralul lor-care era ca la o parasang5. (circa 6 km!) de Istru; and lima vazurape Alexandru aducand in grab6 falanga la atac dealungul ma-lului, pentru ca nu cumva pedestra§ii sà poata fi inconjurati deGetii cari ar fi intins o curs5 iar pe calareti inaintand de front,Getii parasira din nou ora§ul lor, care era eau intarit, luand cuei cAlari atatia copii i atatea femei, cate au putut duce caii, i seindreptara spre tinuturile pustii, cat mai departe de fluviu. Ale-xandru ia ora§ul Getilor i toga prada pe care ace§tia o lasaseraindarat ; da apoi prada lui Meleagru i Filip, sa o duca spre cas5,iar el, dupa ce &drama din temelii oraqul, inchina jertfe pe maluliIstrului lui Zeus mantuitorul, lui Heracles i Istrului Insui, ca

ALEXANDRU CEL MARE CONTRA GETILOR 57

www.dacoromanica.ro

b8 ISTORIA POLITICA. A DACILOR

nu i-a fost protivnic la trecere, §i aduce Inapoi, la grosul oastei,In aceeaqi zi, pe toti cei cu cari plecase, sgng.to§i qi teferi ».

Intors pe malul drept, Alexandru prime§te soli dela diferiteleneamuri libere de Traci, locuind pe malurile Dungrii §i chiar delaregele Triballilor, impotriva eäruia pornise expeditia. Dup'á care,pleac4 mai departe, Impotriva altor neamuri tracice din vestul qisud-vestul Peninsulei Balcanice.

MArturia lui Ptolemeu are o deosebità importantà" §i ne per-mite A' tragem o serie de concluziuni cu privire la situatia Ge-tilor In vremea aceea. Tärmul Dunärii apare ca foarte populat,de vreme ce s'a putut trece trite° singurei noapte, o armat6 Intreag6cu bàrcile localnicilor. Getii an bogätii: Alexandru ridica o pradàinsemnata, dup6 cucerirea numai a unui singly oraf. Populatiaacestui ora § era In num4r apreciabil, din moment ce patru miide alareti nu pot lua pe caii lor deck, o parte din femeile §i copiiicare-I locuiau. In sfAr§it, Intinsele lanuri de grail ne aratà ctiagricultura era In vremea aceea ca §i mai tArziu, pe timpul luiDecebal, una din lndeletnicirile de c6petenie ale Getilor.

Expeditia lui Alexandru nu este dectit Inceputul unui ir deconflicte dintre Macedoneni §i Geti. In anul 327-6 lnainte deChristos, generalul Zopyrion, care fusese numit guvernatorulTraciei pontice, face o expeditie In stânga Dunarii ce se terminacatastrofal: armata e sfArâmata de Geti, iar el Insu§i ucis.. Teatruloperatiunilor pare a fi fost Moldova sudica sau Bugeacul. Nucunoa§tem numele conduatorului Getilor, nici alte detalii Inlegatura cu lupta.

Dromihetes, primal rege Insemnat al Getilor. Mai bine sunteminformatd asupra conflictului de lunga duratd dintre Lisimah,urma§ul lui Alexandru cel Mare In Tracia, §i marele rege al Ge-tilor, Dromihetes. Caci, de fapt, Dromihetes este cel dintai mo-narh Insemnat al Getilor, pe c are-1 cunoa§te istoria §i poate fipus pe acela§i plan cu marele Buerebista §i eroicul Decebal. Suntcele trei figuri reprezentative din istoria strAmo§ilor no§tri.

Conflictul dintre Lisimah §i Dromihetes a izbucnit se parepe de o parte din cauza pretentiilor celui dintai de a se Intindeasupra tarmului stang al Dunarii, pe de altà parte, fiindca re-gele get revendica cetatile de pe malul dobrogean, cet'ali care,dominau campia munteana. Au fost mai multe lupte, toate ne-

www.dacoromanica.ro

DROMIHETES, PRIMUL REGE INSEMNAT AL GETILOR 69

fericite pentru regele macedonean. Inteuna din ele, intamplataprobabil prin anul 300 inainte de Christos, a cazut prizonierinsu§i fiul lui Lisimah, tanarul Agatocles. Regele get s'a purtatinsa foarte bine cu el o anticipare a celor ce aveau sa se Intampleopt ani mai tarziu Cu insugi tatal prizonierului ha 1-a trimischiar, dupa catva timp, indarat la Lisimah, cu daruri, in nadejdea

spune istoricul grec Diodor din Sicilia de a capita lnapoiprin omenia asta pämantul pe tare i-1 rapise Lisimah ». Regelemacedonean voia insa cu totdinadinsul sg-§i intinda stapanireala nordul Dunarii. De aceea, dupa ce-§i rotunjise regatul princuceriri In Asia, el pregate§te o armata importanta cifra de100.000 de oameni a istoricului grec Polyainos e totu§i, se pare,exagerata i porne§te, in anul 292 inainte de Cluistos, impotrivalui Dromihetes. Provizii nu-qi luase destule, crezand ca va gasila (Inman. Armata macedoneang trece Dunarea ci inainteaza ininteriorul %rii, unde incepe Ina in curand a suferi de foame ci desete. Getii a§a cum vom face §i noi mai tarziu arsesera, sevede, totul In calea navalitorilor. Situatia armatei lui Lisimah.devine critica; el insu§i e sfatuit de prieteni s fuga, dar refuza.In cele din urma, Getii Ii inconjura qi-i iau pe toti prizonieri.Dromihetes s'a purtat i de data aceasta foarte frumos cu ceiprin§i. Pe Lisimah Il intampina ne spune izvorul grec cumare respect, 11 nume§te tatei §i-1 conduce, impreuna cu familia sa,in ora§ul numit Helis. Aci, Getii cer sgomotos uciderea regeluiMacedonenilor. Dromihetes le spune lnsa ea' e mai bine A-1 laseIn vieata, fiindca astfel le va da,. din recunoqtinta, cetatile careau fost mai inainte ale lor ; iar pe de alta parte, daca piere Lisimah,se va ridica un alt rege in locul lui ei va veni, de sigur, cu mai multaBank impotriva lor. In fata acestor argumente, Getii cedeaza. Seface apoi un mare banchet. Macedonenilor li se servegte deosebit.Intr'o Bala mare, avand pe jos covorul regal luat ca prada deeizboiu dela Lisimah, se wag o masa de argint, cu vase ei cupetot de argint ; mancarile sunt din cele mai bune. Getii, inschimb, stau alaturi pe paie, la ni§te mese de lemn; 'Tanana man-cari simple putine legume ei carne din vase de lemn ei beau

pahare de lemn sau de corn de vita. In toiul ospatului, Dromi-hetes umple cel mai mare dintre cornurile de baut, gi se adreseazalui Lisimah, pe care-1 nume§te Inca ()data tag, intrebandu-1:

www.dacoromanica.ro

60 ISTORIA POLITICA. A DACILOR

ce mash' i se pare mai regeasca, a Macedonenilor sau a Getilor ?A Macedonenilor, fire§te, raspunde Lisimah. Daca e a§a, de eati-ai lasat toate ale tale, atat de stralucite, ca sa vii In säracia.noastra? A recunoscut atunci Lisimah gre§eala facuta, a fagaduitca pe viitor va fi prieten §i aliat qi ea nu va uita binele de acuma.al lui Dromihetes. lar acesta a primit cu dragoste fagaduialaNlacedoneanului, gi-a luat Indarat cetatile pe care i le rapiseraoamenii lui Lfsimah fl.i 1-a eliberat pe regele Macedoniei cu cinste.Un istoric qi arheolog grec, Pausanias, afirma ea Lisimah i-arfi dat lui Dromihetes 0 pe fiica sa de sotie.

Cetatile despre care se spune ea Getii le-au luat Indarat mrpar a fi fost pe larmul sang al Dunarii, unde nu §tim ca Macedo-nenii A fi stäpanit vreodata, ci mai de graba pe cel drept al ei.Ar fi vorba anume, In cazul acesta, de cetatile de pe malul dobro-gean, care dominan câmpia munteana, cum eran, de pilda, Capi-dava, Carsium, Genucla. Pe acestea le-a capatat Dromihetes Indärat-

Inaintarea armatei macedonene pare A fi avut loe prin Ba-ragan; setea de care 1ncepusera sa sufere soldatii, aci se poate ex-plica, pe cand In sudul Moldovei dintre Prut §i Nistru, unde suntlacuri multe §i mari, cu apa dulce, e nenaturala. Hells, oragul Incare Dromihetes a dus pe Lisimah ci pe ceilalti prizonieri, trebuiesa fi fost undeva, prin partea de rasarit a Munteniei. Unde anume,nu se poate preciza.

Navalirea Celtilor. Epocei de glorie §i. de putere a lui Dromi-hetes, li urmeaza Insa, In istoria politica a Dacilor, o epoca descadere ci turburare. Este epoca navalirii Celtilor cari IncepuseraInca mai dinainte mi§carea lor spre rasarit gi miazazi §i cari ajungacuma, dupa anul 300, In tinuturile noastre. Drumurile pe carele-au urmat Celtii au fost doug: unul dealungul Dunarii, celalaltdealungul Carpatilor. Ei cuprind Dacia din doua parti a§a dar§i se a§eaza In preajma hotarelor ei, ha unele neamuri cum sunt.Anarfii 0 Britolagii, patrund chiar t;ii In interiorul Daciei. 0 parte-a Celtilor Isi urmeaza drumul mai departe, Intemeiaza un regat,de scurta durata, la sud de Balcani, ha unii tree chiar tj'i In AsiaMica, -uncle provincia Galatia le-a pastrat numele. Altii se sta-bilesc 1nsa In tinutul carpato-dunarean ci 1ntemeiaza orafle caresunt notate de geograful Ptolemeu pe harta sa. In sud-vestuIDaciei, dincolo de Dunare in tinutul Drinei, Savei ci Moravei

www.dacoromanica.ro

DLIVALIREA CELTILOR 61

de jos, se wag Scordiscii, a-valid ca centru mai important crap'8 ingidunum (Belgradul de azi). Terminatia -dunum este caracte-ristic celtic6; ea s'a pästrat In unele nume de orase franceze pre-cum Verdun, Chiciteaudun, etc. In nordul Moldovei si In Galitiase aseaza Teuriscii §i Intemeiaza maple Carrodunum, Maetonium,Vibantavarium r;ii Eractum. In Bugeac IntaIii;n1 pe Britolagi (sauEritogali) cu centrele mai importante Aliobrix §i, dincolo de Dunäre,pe malul dobrogean al ei, Noviodunum (Isaccea de azi). In interiorulDaciei s'au mai stabilit si Anarlii, Intre Tisa si Sornes la Apabida,pe Some§ s'a gäsit un cimitir cu 21 mormintesi In cazul candcaracterul lor celtic este o realitate ceea ce nu e demonstratInc6 §i Cotensii, In rasäritul Munteniei, la hotarele cu Moldova.

In migratia lor, Celtii au dus cu ei §i alte neamuri, cum suntBastarnii germanici cari se vor aseza In Galitia si In Podolia,la nord de Nistru, (land mult de lucru apoi Dacilor.

Mai bine de data veacuri Oa la domnia marelui Buere-Iista a durat puterea Celtilor. E un interval cu privire la carenu suntem bine lamuriti. S'au dat In acest timp lupte cu Celtii siBastarnii; de multe ori, de sigur, Dacii vor fi Insolit pe acestiaIn expeditiile lor de pradà In Peninsula Balcania. Ni s'a pästratc singura stire si aceasta de caracter anecdotic privitoarela luptele pe care le-au purtat Dacii cu Bastarnii. Ni se spuneanume. ea' Oroles, regele get, drept pedeapsä pentrua nu se lup-taserà bine cu Bastarnii, a obligat pe ai säi sä fie servitorii fe-meilor lor si sa se culce cu picioarele pe apatai, iar nu cu capul.0 mare rusine de care n'au scäpat ne povesteste Justinusdecat dupà ce au Invins pe dusman, Intr'o nouà lupta.

Dela Celti au Imprumutat se pare Daco-Getii roata ola-rului. Ceramica din regiunile noastre anterioarà nävälirii lor esteioatà facuta cu mana.

0 inscriptie greacä, descoperitä de curand la Histria, pome-_.neste un rege get, cu numele Remaxos, care avea sub stapanirea saAinutul Carpatilor si care proteja asa cum va face In secolul IInainte de Christos Buerebista cetätile grecesti dela Mare. Acest_rege a domnit, dupa cal se pare, In preajma anului 200 Inainte.de Christos.

In cursul secolului al II-lea Inainte de Christos, are loe In Pe-minsula Balcania un fapt de o importantä capitala: Inceputul cu-

www.dacoromanica.ro

62 ISTORIA POLITICA A DACILOR

ceririi romane. Inca in anul 217 inainte de Christos, in vremea_celui de al doilea razboiu punic, legiunile tree in Iliria vi incepactiunea lor de penetratie. Regatul macedonean care, in urma lupteidela Pydna, in 169, fusese impartit in patru parti puse sub pri-vigherea Romei, este desfiintat cu totul vi transformat in pro-vincie romana, in anul 146 inainte de Christos.

In a doua jumatate a secolului au loc necontenite lupte intreRomani de o parte, Ilirii, Celtii vi Tracii dela Dunarea mijlocie, decealalta. Acevtia din urmä ataca mereu vi prada tinuturile ocupatede Romani sau protejate de ei. In cateva randuri izbutesc chiar sabata armatele romane, nu pot Ina OM' la urma impiedeca inain-tarea inceatä, dar sigurä, a legiunilor. In multe din aceste razboaevi expeditii de prada spre miazazi, Getii au fost tovarávii Celtilor,Tracilor vi Ilirilor, impartind cu ei cavtigul, dar avand asupra lorurmatorul avantaj: in caz de primejdie, se retrageau dincoace deDunare, pe cand ceilalti ramaneau expuvi represiunilor romane_

Rezultatul final al acestor lupte a fost o slabire completa aneamurilor celtice, ilirice vi tracice dela sudul Dunarii care incurand vor inceta A mai joace vreun rol politic, prinse intreputerea romana' In plina expansiune de o parte vi statul dacic, careva ajunge sub Buerebista la cea mai inalta expresie a sa, de cealalta-

Marele rege Buerebista. Statul dac In culmea puterii. Ridicareastatului dac in secolul I inainte de Christos are doua cauze: primae slabirea puterii Cellilor vi in genere a neamurilor dela hotareleDaciei ; cea de a doua vi cea mai insernnata, dupa parerea noastra,e puternica personalitate a lui Buerebista. Acest mare rege a domnitpe la mijlocul secolului I hlainte de Christos. Camille Jullian,istoricul francez, crede ca Buerebista vi-a inceput cuceririle Incadin anul 82, fail insa ca sa aduca o dovada documentara. In oncecaz, pe la anul 60 inainte de Christos, Buerebista domnea. Strabo,istoricul vi geograful atat de apreciat al antichitatii, ne infativeazape acest mare monarh, In felul urmator: « Boirebistas, Getul,land conducerea naliunii sale, a ridicat pe oamenii acevtia inrai-tide nesfarvitele razboaie vi i-a indreptat prin abstinenta vi sobrie-tate v'i ascultare de porunci, ava incat, in cativa ani, a intemeiato mare imparatie vi a supus Getilor aproape pe toti vecinii; haera de mare primejdie vi pentru Romani, pentruca trecea Dunareafag sa-i pese de nimeni vi prada Tracia pana in Macedonia vi in

www.dacoromanica.ro

:MARBLE REGE BUEREBISTA 63

Ririe, iar pe Cellii cei ce se amestecasera cu Tracii si cu Ilirii i-a.pustiit cu totul si pe Boiii cari ascultau de regele Critasiros, precumsi pe Taurisci, i-a sters de pe fata pamantului ».

Afirmatiile lui Strabo corespund in totul adevarului; ele nesunt confirmate de alte izvoare istorice contemporane. Dintreacestea, vom cita o inscriplie greaca pe care locuitorii din Dio-nysopolis (Balcic) o pun prin anul 48 Inainte de Christos In cinsteaunui concetatean al lor, Acornion al lui Dionysios, care adusesemari servicii orasului. Inscriptia ne spune ca Acornion fusese pevremuri trimis ca sol la tatäl lui Buerebista, spre a cere protectiaacestuia asupra orasului. « In timpul din urrna continua in-scriptia regele Buerebista ajungeind cel dint& fi cel mai mare dintreregii din Tracia, fi stet' pcinitor al tuturor finuturilor de dincolo fi dedincoace de Dunetre, Acornion a fost si pe tang acesta In cea dintaisi cea mai mare apropiere si a obtinut cele mai bune rezultatepentru patria sa, inspirand si colaborand la cele mai eficace masurisi, nu mai putin, ce4tigetnd bunlivointa regelui pentru mântuireaceteilii sale. . . *.

Trebue relevat In primul rand titlul care se da lui Buerebista:« cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia », ceea ce cores-punde perfect realitatii, nefiind de loe o magulire sau o lingu-sire. Apoi indicarea posesiunilor sale: « toate tinuturile de din-colo si de dincoace de Dunare », fapt iarasi riguros exact. (Pesteo mie si aproape cinci sute de ani, Mircea cel B'ätran se va intitulade asemenea: « stapanitor pe amandoua malurile Dunarii Oa laMarea cea mare »). In al treilea rand, trebue subliniata autoritateade care se bucurau regii geti tatal lui Buerebista si mai alesacesta in fate. orasului Dionysopolis, a carui « mantuire » chiardepinde de « bunavointa u regelui din Carpati.

Buerebista a ridicat pe Daci prin abstinenta, sobrietate siascultare de porunci, ne spune Strabo. Ca este adevarat, o aratarezultatele domniei sale, statul dacic care atinge apogeul des-voltarii.

Razboaele pe care le-a purtat acest mare rege cu neamurilevecine au fost fericite. Pe Celli, atat cei din sud-vestul Daciei,Scordiscii, cat si cei dela miazanoapte, Teuriscii, i-au zdrobit cutotul, asa 'neat a capatat porecla de 4 Celtoctonul* sau ucigatorulde Celli, dupa cum Imparatului-Vasile al II-lea dela Bizant, i se

www.dacoromanica.ro

464 ISTORIA POLITICA. A DACILOR

va spune 4 Bulgaroctonul », adica ucigatorul de Bulgari. Ora§elegrece§ti de pe tarmul Marii Negre ascultau de Buerebista; §i nunumai cele de pe tarmul astazi romanesc, care, mai Inainte, Intre71-61 Inainte de Christos fusesera stapanite efectiv de Romani;dar §.1 unele dela sud de Balcani cum au fost Mesemvria §i Apollonia.Cunoaqtern dinteo inscriptie greaca numele comandantilor o§tiriitrimise de acest ultim ora § spre a lupta cu regele dac.

In urma isbanzilor repurtate de Buerebista, statul sau ajunge..s5 ocupe o suprafatä enorma (vezi harta 2). Hotarele lui eranurmatoarele: In spre apus, eadrilaterul boem, unde locuise neamuiBoilor cei distruli de Buerebista, cum ne spune Strabo, §i Alpii_nordici; In spre miazazi, manta Autariatilor qi Dardanilor, underegele get batuse pe Scordisci §i pe Iliro-Tracii amestecati cu coidintai, §i muntele Haemus sau Balcanul pana la Marea Neagrä.Tärmul marii apartinea regelui get, incepand dela Apollonia, la,sud de Balcani §i pana la Olbia, la varsarea Bugului. In spremiazanoapte, hotarul era format de Nistru §i de Carpati. Dupa-cum se vede, Intinderea statului lui Buerebista Intrecea cu mult.suprafata de azi a statului nostru. Ea n'a mai fost atinsa nicio--data, In tot decursul istoriei romane§ti.

Capitala acestei mari stapaniri a fost ora§ul Argedava. Nu sefie precis unde era situat ; se banue§te Insa ca In sudul sau Insud-vestul Carpatilor. Unii 1-au identificat cu Arcidava, In Banat ;altii 1-au a§ezat pe raid Argesos (Arge§u1) cu al carui nume seamana.

Data fiind intinderea statului §i. multimea neamurilor daciceIntrunite acuma sub un singur stapanitor, cifra de 200.000 desoldati pe care o indica Strabo ca putere militara maxima a luiBuerebista, de§i este uria§á pentru vremurile acelea, nu trebuesa ne mire. Dacii au putut ridica o asemenea armata. Multumita ei,regele lor ajunsese stapanul necontestat al rasaritului li centruluieuropean, ramas In afara de dominatia Romanilor §i cel mai deseama adversar al acestora din urma. Buerebista §tia ca primejdiacea mare venea de aci. In consecinta, a qi avut o politicä' de duq-manie fata de Romani qi a cautat sa sprijine pe oricine §i onceputea sa lnsemne o slabire a fortelor Romei. In anul 48 inaintede Christos, el e In tratative cu Pompeius, rivalul lui Gozar; tri-mite la acesta ca ambasador, pe un grec din Dionysopolis, Acor-mion, care mai avusese asemeneainsarcinari diplomatice. Inscriplia

www.dacoromanica.ro

PRIMELE LUPTE CU ROMANI' 66

ridicata de locuitorii din Dionysopolis in cinstea lui Acornionspune ca acesta, Intalnind pe Pompeius in partile Macedoniei,I vi-a implinit insarcinarile ce avea dela rege, cagtigand buna-vointa Romanilor pentru rege ». Nu e de mirare deci ca Cezar sehotarlse in anul 44 sa porneasca o expeditie impotriva lui Buere-bista 0 ca strangea, in acest scop, forte mari militare. Moartea 1-aimpiedecat s'o faca. Curand dupa Cezar 0 asemenea lui, marelerege al Dacilor a cazut victima unei conspir4ii de nemultumiti.Odata cu el a disparut 0 marea putere a statului dacic. Ucigaliiregelui 0-au imparlit pamantul intre ei, ca sa stapaneasca fiecarecate o bucata. Pe vremea cand Augustus trimite o expeditie Impo-triva Dacilor, erau cinci regate dacice, in locul celui unitar dinvremea lui Buerebista. lar In Dobrogea, c,am In aceea0 vrememai erau alte trei. Bine inteles ca 0 puterea militara a Dacilor,In asemenea imprejurari, scazuse mult. Strabo ne spume ca nu maiputeau ridica acuma o armata mai mare de 40.000 de oameni.

Primele lupte cu Romani'. Dapyx. Supunerea Daciei Pontice.Dintre urma0i lui Buerebista, in genere stapanitori slabi, carinu se pot asemana nici pe departe cu marele lor predecesor saucu succesorul lor, eroicul Decebal, vom aminti pe cativa.

Cotiso, contemporanul lui Octavian August, pare Fa fi sta.-panit in sud-vestul Daciei. La un moment dat, era vorba de olnrudire Intre Cezarul dela Roma 0 regele dac, fiica celui dintai,Julia, urmand sa devie sotia lui Cotiso, iar fiica acestuia "mph"-rateasa romana. Casatoria lima nu s'a mai facut 0 in loo de alaide nunta, Roma incepu a pregäti armata In Panonia, la Siscia,Impotriva Dacilor.

Inteadevar, politica lui Buerebista, de du§manie fata deRomani, avea foarte mult,i aderenti printre Daci 0 a 0 fost con-tinuata de unii dintre succesorii marelui rege. Momentul eraprielnic deoarece la Roma izbucnisera luptele pentru Intaietate,Intre Octavian August §i Antoniu. 0 navalire In tinuturile delamiazazi de Dunare 0 o intind ere a stapanirii gete In aceasta directieparea indicata. 0 va incerca regele Dicomes, prieten cu Antoniu,deci du§man lui Oictavian August. El stäpanea, dupa cate putembanui, In campia munteana. Impreuna cu Bastarnii, Dicomestrece peste Dunare, supine pe Moesi, pe Triballi, pe Dardani 0prada linutul Denteletilor, un nea m tracic dela Strymonul de sus

6

www.dacoromanica.ro

66 ISTORIA POLITICA. A DACILOR

(azi rAul Struma), cari erau protejatii Romanilor. Acestia dinurma reactioneaza, trimitând o armata sub comanda lui Crassuscare, timp de doi ani de zile, va da o serie de lupte impotrivaBastarnilor, fiind ajutat de unul din 4 regii » getici din Dobrogea,de Roles. Acesta primeste drept recompensa titlul de 4 prieten siialiat » al Romanilor.

Roles de altfel nu era singurul care-si dadea seama de putereaRomanilor s'i de primejdiile pe care le atragea dusmania lor. Totasa &idea si un alt rege dac, anume Seorylo, care socotea ca nutrebuie sa se amestece In certurile interne dela Roma. Celor cedoreau totusi neaparat un atac In provinciile de peste Dunare,Scorylo le-a dat o pilda vie, foarte sugestiva, pe care ne-o pove-steste istoricul antic Frontinus astfel: o Scorylo, seful Dacilor, desistia ca poporul roman e sfasiat prin luptele civile, nu credea totusiprudent sa Incerce un atac, pentruca isi dadea seama ca un razboiextern ar fi adus din nou unirea intre cetatenii certati si, de aceea,pentru a convinge pe ai sai, a pus doi caini sa se manance Intreei si and eran mai in focul Wail, le-a aratat un lup, pe careindatA, lasând furia dintre ei, cilinii s'au si aruncat: si asa a putut,cu.aceasta pilda, 85 Impiedece ... navala impotriva Romanilor *.

Un alt monarh dac a fost Comosieus pe care Iordanes 11 pre-zinta ca urmas direct al lui Deneceu, in demnitatea de mare preot,si al lui Buerebista, In aceea de rege. Asa dar, el cumula magistra-turile supreme ale Dacilor.

E necesar sa amintim si pe cei trei 4 regi » din Dobrogea. Unulera Roles de care a fost vorba mai sus. El stapanea, dupa at separe, partea de miazazi, avand ca centre mai insemnate Duro-storum, Abrittus, Axiopolis. Cel de al doilea se numea Dapyx §idomea in centrul Dobrogei, in regiunea Capidava--CarsiumUl-metumHistria. Cel de al treilea, Zyraxes, avea In stapanirea luipartea dinspre miazanoapte, cu localitätile Troesmis, Dinogetia,Aegyssus, Buteridava (vezi harta 4). Localizarea acestor trei micistatulete, impropriu numite regate, e facuta pe temeiul izvoarelorvechi, in special a lui Cassius Dio, un istoric bine informat.

Roles este atacat In anul 28 inainte de Chrisios de catre vecinulsau, regele Dapyx. El cere atunci ajutor prietenilor si aliatilorsai Romanii. Acestia trimit pe generalul Crassus care se afla inapropiere, deoarece Incepuse cu un an Inainte lupta impotriva

www.dacoromanica.ro

PRIMELE LUPTE CU ROMANII 67

Bastarnilor 0 continua a,cum operatiile. Dapyx este asediat Incetatea lui; un tràdator Insa &A putinta lui Crassus ca sa intreIn cetate ; atuncea Dapyx 0 cu frunta§ii geti din jurul lui, anti-cipand gestul eroic dela Sarmizegetuza, se ucid singuri, spre anu cadea In mainile dupnanului. Poporul din cetate, luand ce aveamai de pret, 0 turmele, se refugiaza Intr'o mare petera (probabiluna din cele care se pot vedea 0 astazi la locul numit Gura Do-brogei, lntre Ulmeturn 0 Histria). Romanii zidesc atunci intrareapentru a sili pe cei dinauntru sa se predea sau sa piara de foame.

Dupa ce isprave§te cu Dapyx, Crassus ataca 0 pe vecinulacestuia din spre miazanoapte, pe Zyraxes, de0 nu avusese nimiode suferit din partea lui. Motivul, ne spune Cassius Dio, era do-rinta lui Crassus de a relua steagurile pe care le pierduse lute°batalie cu Bastarnii 0 en Getii, langa Histria, un general roman,Cu vreo trei decenii mai Inainte, steaguri despre care auzise ca seaflau acum in puternica cetate geta de pe malul Dunarii, Genucla.Crassus inconjura aceast5 cetate pe uscat 0 pe apa 0 o ja dupaun timp re/ativ scurt, f'gra hag ca sa poata prinde pe Zyraxes,care fugise, luand cu el tezaurul, peste Dunare, la a Sciti », defapt la Geto-Bastarno-Sarmatii din Moldova sudica 0 dinBuceag.

Cucerirea a regatelor * dacice din Dobrogea, nu Insemna 113E40 supunerea Dacilor mult mai numero0 din campia Dunarii, dinArdeal 0 din Banat. Ace§tia continua navalirile lor la sudulDunarii, fie singuri, fie intovara0nd pe altii. E nevoie de o seriede expeditiuni din partea Romanilor 0 de stramutari Intregi de.populatie daca pe tarmul drept, pentru ca lucrurile sa se mai poto-leasca. 0 astfel de expeditie a fost aceea a lui Tiberius ClaudiusNero, viitorul imparat, impotriva Da cilor Apuli (regatul luiCotiso), din anii 12-10 lnainte de Cluistos. 0 a doua, cu efecteconsiderabile, a fost expeditia lui Sextus Aelius Catus, consulul,din anul 4 dupa Christos, care a Invins pe Daci 0 a izbutit sästramute 50.000 dintre ei peste Dunare, In Moesia. Tot lui Catus i sedatore§te, crede Parvan, valul de pamânt care strabate Olteniatii Muntenia, incepand dela Cetate, la nord de Calafat, 0 panala lacul Greaca. Acest val avea ca menire sa apere capetele de poddin dreapta Dunarii, Ratiaria, Oescus 0 Novae. El se mai vede§i astazi, din loo In /cc, pe mici Intinderi.

G.

www.dacoromanica.ro

68 ISTORIA POLITICA. A DACILOR

Intre anii 60 0 67 dupa Christos, era guvernator al Moesiei Tibe-rius Plautius Silvanus Aelianus. Acesta face o expeditie impotrivaSarmatilor, trece la nordul gurilor Dunarii i asiguraipe tä'rmul de miazanoapte al Mari Negre. Vechea colonie gre-ceaseg Tyras, dela gura Nistrului, trece direct sub ocrotirea romana

incepe o noua era o nouà numaratoare a anilor adica dela56 dupa Christos Mainte. Olbia, la gura Bugului, i Chersonesul,dincolo de Don, intra in sfera de influenta romana. Marea Neagrae pe punctul de a deveni o noua « Mare nostrum », cum era Medi-terana, adica inconjurata din toate partile de pamant supusautoritatii Romei.

Inscriptia lui Aelianus ne face cunoscut ca acest remarcabiladministrator 0 general « a mutat mai mult de 100.000 de Trans-danuviani, cu femeile, copiii, principii ori regii lor, dincoace defluviu, spre a OW tribut ; a innabuOt o mipare a Sarmatilorchiar dela inceputul ei, de0 trimisese o mare parte a armatei Inexpeditia din Armenia ; a adus regi pana atunci necunoscuti oridu§mani poporului roman, pe malul Dunarii, pe care 11 pazea,spre a-i pune sa se inchine steagurilor romane ; a trimis inapoiregilor Bastarnilor i Roxolanilor pe fiii lor prin0 ori luati lnapoidela du§manii lor, iar regilor Dacilor pe fratii lor; dela unii dintredaqii a luat in schimb ostateci. Astfel a statornicit el pacea provin-ciei. A Wilt apoi 0 pe regele Scitilor sa ridice asediul cetatii Cher-sonesus, care e dincolo de Borysthenes. Ce] dintai, ca guvernatoral Moesiei, a u§urat lipsa de paine a poporului roman, trimitandmari cantitati de grail din aceastä provincie ».

Printre cei o sutä de mii de Transdanuviani mutati de Aelianus.se gäseau de sigur 0 multi Geti, de nu vor fi fost cu totii Geti,ma cum afirma unii istorici. Printre « regii * adu0 sa." se inchine,transformati deci in vasali sau clienti ai imperiului, iaragi de bungseama au fost §i unii de ai Getilor. E vorba doar de tinutul dinstanga Dunarii çi aici Getii sau Dacii erau la ei acasa. In genere,se pare ca Aelianus a avut fata de ace§ti localnici o atitudineimpaciuitoare, trimitand, cum spune inscriptia, regilor lor pefratii acestora luati prizonieri de Romani sau eliberati de Romanidela du§mani. Se stabilesc a§a dar relatii mai bune ; ele vor durain deceniu i jumatate, pana in anul 69, and vom avea de In--registrat o noua 114'1/lire, cu urmari grave pentru Romani.

www.dacoromanica.ro

PRI MELE LUPTE ( U ROM ANII 69

Lui Aelianus i se atribuia cel de al doilea val care strabate delavest spre est Tara Romaneasca, separând regiunea de §es de aceeaa dealurilor, a§a zisa « brazda a lui Novae», situat mai spre iniaza-noapte dealt valul lui Catus; o cercetare recentä a arätat insäa «brazda » e posterioará valului transversal FlámandaBra§ovpe care 11 taie, deci nu mai poate fi vorba de Aelianus. Acestadin urmá ar fi Ina autorul valului mold,ovean care, incepand laPoiana, pe Siret, in judecul Tecuci, räspunde tocmai la Cetatea-Alba, având ca scop apArarea tinutului dela gurile Dunarii.

In toarnna anului 69, cAnd luptele civile din Italia erau in toiu§i cand legiunile din Moesia plecaserà 86 ajute pe Vespasian im-potriva lui Viteliu, Dacii tree Dunärea §i iau cu asalt castreleauxiliarilor cari amäseserá de pazà. 0 armatä intreagá romanä,alatuitä din legiunile care sprijiniserà pe Viteliu, este sfáramatäde Dacii uniti cu Sarmatii; comandantul ei, Fonteius Agrippa,este ucis. De abia generalul Rubrius Gallus izbute§te, printr'oserie de lupte, sä resping6 pe návalitori §i sa apere tärmul dreptal Dunärii, punând sä se clädeascä castele de pazg la distantemai mici §i avánd garnizoane mai puternice. Másurile luate acumaasigurá iargli lini§tea pe o perioadd mai lunga, vreo 15 ani, 0116in vremea lui Domitian §i, la Daci, a lui Decebal. Ajungem infelul acesta la al treilea mare moment din istoria Dacilor, la epo-peea tragicá a ultimului lor rege, care duce in mormânt, odatùcu el, §i statul dacic.

Dintre toate popoarele dela Dui:area de Jos, Romanii väzuserá§i mai ales simtisera ea' cei mai primejdio§i, prin numárul, prinorganizarea, prin civilizatia §i in deosebi prin sufletul lor, nete-mátor de moarte, erau Dacii. Inainte de a-i invinge in tara lor, pemalul stâng §i in Ardeal, se gândisera sä-i inconjure, fie prin in-tinderea posesiunilor romane, fie prin barbari, adversari ai Da-cilor §i clienti ai Imperiului. i izbutisera in mare parte. Daciise gäseau, la suirea pe tron a lui Domitian, stran§i din trei pärtide du§mani. Spre miazäzi §i spre rásärit erau provinciile romane:Moesia superioarä §i cea inferioará, aceasta din urra. intinzandu-se'Ana pe tármul nordic al Närii Negre §i având in sfera ei de in-flue* §i câmpia munteaná; spre apus erau regii clientelari suebi§i iazygi, cari dominau cámpia Tisei, nu §.1 muntii insä, unde DachI§i pästrau vechile lor locuinte. Dacii din regiunea deluroasá §i

www.dacoromanica.ro

inuntoasg a Tgrii Romanesti, din Ardeal si din Banat riscau decisg fie atacati din trei pArti deodatg, sg fie Incercuiti aproape.Ei trebuiau sg spargg acest cerc care se stangea tot mai multIn jurul lor. Se apropia ceasul conflictului decisiv.

Decebal, regele erou. Biruinta asupra lui Domitian. Conflictu/incepe In mod favorabil Dador. Regele acestora, Duras poves-teste Cassius Dio a vgand greutgtile situatiei, dg de bung voiedomnia lui Decebal, pentrucg era ager In planurile de rä'zboi easi In implinirea lor, stia sg-si aleagg timpul and sg navgleasaasupra dusmanului, tot asa de potrivit ca si momentul and abatä' In retragere, era dibaci In a Intinde curse, viteaz la luptg,stiind sg se foloseasa Intelept de biruintg si s'ä iasg bine dinteoInfrangere *. (Vezi fig. 39).

Decebal i se mai spunea si Diupaneus sau Diurpaneusizbuteste sg refaa unitatea politica a Dacilor. Autoritatea lui seIntinde peste Intreg tinutul dintre Tisa, Dungre si Nistru; päreaucg se tutor° si, de fapt, s'au si intors pentru atva timp vre-murile lui Buerebista.

Conflictul Incepe printeun atac al Dador peste Dungre, la,sfärsitul anului 85 dupg Christos. Armata guvernatorului Moesiei,Oppius Sabinus, e sfgamatä, el Insusi ucis, iar capul lui, tgiat,e luat ca trofeu de catre Daci. tirea acestei infrangeri face peDomitian a porneasa In persoang Impotriva lui Decebal; n'ajungeInsg Onà pe campul de bgtaie, ci se opreste In orasul Naissus dinMoesia (Nisul de astAzi), unde Incepe o serie de banchete grozave.Armata, Intre timp, e trimisg Inainte cu generalul Cornelius Fuscus.Un izvor antic ne spune a Decebal, vgand multimea trupelortrimise contra sa, ar fi fost dispus sä. Incheie pace dar cä' ea i-afost refuzatä. Atunci a trimis vorbg ca pe viitor daca Romaniivor vrea sg lncheie pace cu el, le-o va acorda numai In schimbulunei sume care sg reprezinte ate doi oboli de fiecare Romandin Imperiu. Era evident o sfidare. Cornelius Fuscus, pe careTacitus ni-1 descrie, cu prilejul altei expeditii, ca pe o fire aven-turoasg, iubind primejdia pentru ea insgsi, porneste Indärjit im-potriva cuteatorului. Se pare a el a trecut Dungrea pe la Oescus,In fate. gurii Oltului, s'i a ar fi urcat pe au In sus, spre Ardeal.

Nu se stie precis locul unde s'a dat lupta; probabil ea va fiavut loe In vreo strämtoare sau vreun loe accidentat, acoperit cu

'7 o ISTORIA POLITIC.A. A DACILOR

www.dacoromanica.ro

Fig. 39. Capul lui Decebal, de pe Columna Traian1. Este, se pare, cea mai fidellireproducere a chipului marelui rege. Litera A din stânga, sus, a fost adaosii tarziu.

DECEBAL, RE GELE EROU 71

%X.

7.

:".

www.dacoromanica.ro

72 ISTORIA POLITICA. A DACILOR

paduri. Destul ca a insemnat un dezastru pentru Cornelius Fuseus§i armata sa §i una din cele mai mari infrangeri pe care le-ausuferit vreodata Romanii. Comandantul suprem al legiunilor, ne-prevazatorul Fuscus, a fost ucis; trupele sale macelarite sau luateIn robie, impreuna cu o suma de arme, de ma§ini de razboiu qdCu steagul armatei (anul 87). Tacitus, ajungand In Istorille sale lapovestirea acestei lupte, trece sub acere numarul mortilor romanispre a nu face cunoscute proportiile catastrofei ; nu se poate oprilima §i aceasta caracterizeaza gravitatea situatiei A nu scriea nu mai era vorba acum de o luptä pentru respingerea barbarilor,ci se da # lupta pentru apararea granitelor §i a existentei noastre».Daca Decebal ar fi Indräznit sa ia in acel moment ofensiva, poateca toga desfa§urarea evenimentelor urmatoare ar fi avut alt curs.Fapt este ca el nu ataca. In anul urmator (88), Domitian, danduliseami de puterea adversarului säu principal, trimite un nou coman-dant, pe priceputul §i viteazul Tettius Julianus. Acesta introduce odisciplina severa In legiunile sale, trece Dunarea pe la Viminacium(azi Costolat), in Banat §i. se indreapta spre Sarmizegetusa. LaTapae, nu departe de Poarta de Fier, pe unde patrunzi din BanatIn Ardeal, s'a dat lupta. Cassius Dio affrrna ca Julianus ar fi cazutprin surprindere cu armata sa asupra Dador §i ca ace§tia din urmaa,r fi avut pierden i grele. Insu§i locotenentul lui Decebal, anumeVezina, n'a putut sap cleat prefacandu-se mort §i fugind apoinoaptea. Dupa aceasta lupta, Decebal se teme ca armata romanasa nu porneasca asupra capitalei. Pentru a o impiedeca, el recurge

ne poveste§te mai departe Cassius Dio la o stratagema.Pune anume sä se taie copacii unei paduri Intregi la Inaltimeaunui stat de om 0-i imbraca In haine de soldati, spre a face peadversar sa creada ca mai are Inca In fata sa forte importante,gata de lupta. Izvorul citat adaugä ca Julianus ar fi fost inplatde acest subterfugiu §i ca Romanii s'ar fi retras. Toata aceastapovestire pare putin probabila. Mai curand trebuie sa admitemceea ce ni se relateaza mai departe, ca Decebal a trimis ambasadoripentru pace. Domitian la inceput n'ar fi vrut sa primeasca: elpornise lupta In acest moment §i Impotriva Quazilor §i. Marco-manilor pe cari voia sa-i pedepseasca fiindca nu-i dadusera ajutorIn räzboiul Impotriva lui Decebal, §i spera sa ispraveasca astfel,simultan, cu toti adversarii dela Dunäre. S'a intamplat frig ca

www.dacoromanica.ro

TRALAN, PRIDIUL RAZBOIU CU DACII 73

rezultatul räzboiului 1mpotriva Quazilor i Marcomanilor sä fiedefavorabil: armatele romane aunt batute, i atunci Domitian segräbeste sà primeascä ambasada trimisä de Decebal. Delegatia denobili daci, sub conducerea lui Diegis, fratele regelui, a intAlnitpe Impäratul roman In Panonia. Ea aducea câtiva captivi din.multii pe care-i fäcuser'ä Dacii restul vor fi eliberati abia deTraian ceva arme. Era doar o apareng de supunere. Inschimb, Decebal e recunoscut oficial de &Are Domitian ca regeal Dacilor, Incoronarea se face simbolic In persoana lui Diegis ;i se dä o suma de bani anual cuväntul pe care-1 trimisese Inbatjocurà lui Cornelius Fuscus devenise deci realitate, chiar dacä.suma nu era aceeasi i se trimit, ca unui aliat, arme, masinide räzboiu, precum i mesteri i ingineri pentru constructiile mili-tare pe care urma sä le ridice. In asemenea conditii pacea eraevident onorabilä pentru Decebal ; ea constituia In schimb o graväatingere adusä prestigiului i demnitätii romane.

Domitian d serbäri mari la Roma si celebreaza un triumfasupra Dacilor. Nu impinge Insä lndräzneala asa de departe Inatsà ja i titlul de Daeicus. Gurile rele din Roma afirmau chiar

faptul n'ar mira din partea aceluia care petrecea la NaissusIn timp ce legiunile ii eran distruse In Dacia cá obiectele de pret.care lmpodobeau ca pradä triumful lui Domitian, fusesera luateIn realitate din tezaurul imperial.

Traian. Cele douä rilzboale. Prabutdrea statului dac. Aceastäpace dureaz6 Ong In anul 1.01. Dupg Domitian urmase pe tronulimperiului Nerva, un bäträn cumsecade, care n'avea lug putintade a schanba starea de lucruri existentä. Dupg Nerva, vine Traian.Este, färä indoialä, cea mai frumoasä figurä a imperiului. Admirabilcomandant, cunoscând toate tainele artei militare, Induränd alä-turi de soldatii sai care, de aceea, 11 divinizau, toate privatiunile

mizeriile räzboiului, excelent administrator, tolerant in ce pri-veste credintele religioase ale fiecAruia, dar cerand tuturorarespectul absolut al legii cäreia el cel dintaiu Intelegese supunä, Traian a fost pentru vremea luí si va fi pentrutotdeauna tipul reprezentativ al ImpAratului: 4 Optimus Princeps EDe aceea, Senatul, la incoronarea urmasilor sai, a introdus urareacare insemna deplina recunoastere a meritelor marelui predecesor:

fii mai fericit decAt August si mai bun decät Traian

www.dacoromanica.ro

Era natural, asa dar, ca Indatii dupà suirea sa pe tron (271Ianuarie,

Fig. 40. Imparatul Traian. Sculptura antica (Mumul Vaticanului, Roma).

anul 98 d. Hristos), Traian sti se fi gAndit s'a" taie cu sabia tratatulrusinos al lui Domitian. Ideea aceasta ajunsese sà1-1 preocupe atAt

74 ISTORIA POLITICA A DACILOR

www.dacoromanica.ro

-

.de mult, incat asemenea lui Cato censorul, care-si termina dis-cursurile cerand invariabil distrugerea Cartaginei, Traian adaugala sfarsitul deciziilor sale 4 asa precum voiu preface eu Da.cianprovincie romana ».

In primavara anului 101, imparatul porneste la executareahotaririi sale. Armata romana a trecut Dunarea pe la Viminacium,cum Meuse si mai inainte, pe vremea lui Tettius Iulianus. Pemalul stang era localitatea Lederata. De aci a pornit spre Arci-

TRAIAN. PRIMUL RAZBOIU 'CU DACII 76

Fig. 41. Chipuri de Romani de pe Columna lui Traian. Cel ce tine sulul de papyrus Inmane, este tnsusi tmpliratul, ceilalti sunt aghiotantii lui.

dava, ppoi spre Centurtb-Putei, dupa aceea la Berzobis, iar de acila Aixis, toate localitati in Banat. Acest itinerariu este reconsti-tuit in ce priveste partea lui initialà, pan la Berzobis, pe temeiulindicatiilor posterioare ale Tabulei Peutingeriane, o harta a lumiivechi din secolul al patrulea dup. Christos. Daca ni s'ar fi pastratcomentariile lui Traian 4 De bello dacico » a§a cum ni s'au pastratacelea ale lui Cezar privitoare la Galia, am sti astazi in amanun-time tot drumul armatei romane, atat in prima cat si in cea de adoua carapanie, toate luptele si atatea alte informatiuni pretioasedespre civilizatia si cultura Dacilor. Din nefericire, soarta rea aMilt ca .acest important text care poate fi considerat ca actul

www.dacoromanica.ro

76 ISTORIA POL/TICA A DACILOR

de na0ere al poporului roman sa se piarda', a§a cum s'a pierdutlucrarea 4 Getica * a medicului grec Criton, insotitorul lui

Din comentariile imparatului nu ni s'a pastrat decal o singurafraza, citata de Priscian, un autor tarziu din secolul VI, ca exemplapentru o regula de gramatica: Inde Berzobim, deinde Aixim pro-cessimus ». (De aici am mers la. Berzobis, apoi la Aixis); este frazacare pomene§te cele doua etape amintite mai sus, ale drumuluiprin Banat.

La Tapae, ande se hotarise, cu un deceniu i jumatate maiinainte, soarta expeditiei lui Tettius Iulianus, se da i de dataaceasta o crancena batalie, in care hiving Romanii. Cassius Diopoveste§te i lucrul se potrive0e perfect cu firea impäratuluica din pricina marelui numar de raniti, ispravindu-se fe§ele,Traian rupt vestmintele sale spre a se lega cu ele ranile sohdatilor. Dupa biruinta dela Tapae, armata romana apuca pe vale&Bistrei in sus, vale care raspundea chiar la Sarmizegetusa. Inain-tarea, §i. pana la Tapae i dupa aceea, se facuse incet, deoaremterenul trebuia cercetat pas cu pas §i tinutul ramas Indarat, intaritcu lagare i lucrari de fortificatie, spre a nu fi expu§i unui ataodin spate sau din flancuri. A§a incat iarna anului 1.01. veni inainteea razboiul sa se fi sfar§it. Decebal trimisese e adevaratsolie spre a cere pace, dar nu izbutise s'o obtina ; ambasadorii saierau trei oameni de rand, §i de sigur, aceasta contribuise la refuzullui Traian.

In timpul iernii, ostilitatile incetara in aceasta regiune Daciise intarisera la Poarta de Fier, trecatoarea care duce din Banatin Ardeal incepura tag in partea de rasarit a Moesiei Infe-riaare, adica in Dobrogea. O armata a lut Decebal, impreuna cuun corp de Sarmati ace§ti aliai ai regelui dac luptau imbracatide sus Onà jos, inclusiv caii, in zale de metal trecu pe maluidrept al Dunarii i ataca cetatile romane. Avura loe lupte serioase§i insu§i Traian trebui sà coboare pe Dunare spre a veni in aju-torul alor sai. In cele din urma Insa, navalitorii furä respin§i pamalul Wang.

In primavara anului 1.02, se reia ofensiva in apus. Se dauo serie de batalii, In care Dacii, de§i lupta cu un eroism vredniode admirat §i. cu un dispret de moarte pe care numai credintalor In nemurirea sufletului 11 poate explica, sunt totu§i batuti.

www.dacoromanica.ro

TRAIAN. PRIMUL RAZBOIU CU DACII 77

Romanii cuceresc, Intre altele, cetatea in care se aflau trofeeleluate dela armata distrusa a lui Cornelius Fuscus; Cu acest prilejei prind '0. pe o Bork' a lui Decebal. Regele dac, vazand ca pri-mejdia e din ce in ce mai mare, se hotar5§te sa trimita o a doua-ambasada, alcatuita, de data aceasta, din nobili. Solii vin in fatalui Traian, Ingenunchiaza, i implora' cu mainile Intinse, pacea.Imparatul refuza pentru a doua oara. Romanii cuceresc §i ul-timele Intarituri care apkau drumul spre Sarmizegetusa i ajung-aproape de capitala. In fata ei, se da o noua lupta Inver§unata,In care Dacii sunt iari Invin§i. Wand ca soarta armeloreste statornic du§mana §i ca Traian va intra In cetatea sa descaun, Decebal se hotara§te sa se duca el Insu§i spre a cere pace.Ajuns In fata impä'ratului care 11 prime§te stand pe jiltul domnesc

lnconjurat de generalii §i steagurile armatei sale, regele dac,.ai carui Insotitori Ingenunche la picioarele biruitorului, se su-,pune. Imparatul Ii acorda, de data aceasta, pacea, Decebal obli-gAndu-se sä." Inapoieze toate armele, ma§inile i me§terii pri-miti dela Romani, sà predee dezertorii, sa därame toate

paraseasca toate cuceririle fkute In dal% de propria sa tara,sà recunoasca dupa formula traditional5 de prieteni §i du§-mani, pe prietenii i du§manii poporului roman §i In sfar§itsa nu mai primeasca niciun Roman civil sau militar in slujba sa *<toamna anului 102). In dug de acestea, Traian anexeazg im-periului Oltenia, daca nu In Intregime, cel putin Oda la cel de

doilea val, §i Banatul. Eran regiuni In care influenta romanaOtrunsese deja §i pe drumurile arora negustorii sud-dunareni-umblau de multa vreme. Dupa. ce lasa garnizoane in centrelemai importante din Dacia §i, In primul rand, In Sarmizegetusa,spre a supraveghea pe Decebal, imparatul se Intoarce la Roma.Aci el serbeaza un binemeritat triumf, luand numele de Dacicus.

Regele dac se supusese numai de nevoie ; Cassius Dio, izvorul-principal pentru cunoa§terea acestor imprejurari, ne-o spune la-murit: « nu ca doara el ar fi avut de gand sa se tie de cele Incheiate,ci numai pentru a scapa din pierzania In care se afla s. De aceea,nu trecu multa vreme dela Intoarcerea lui Traian la Roma §i§i veni vestea ca. Decebal face multe contra legaturii pacii; pri-me§te iarg§i dezertorii, reintke§te cetatile, cerceteaza prin solipopoarele vecine, pedepsind pe acelea care nu primeau a fi aläturi

www.dacoromanica.ro

78 ISTORIA POLITICA. A DACILOR

de el, luänd bungoará Iazygilor o parte din p'ämänt » vi altelede felul acesta:

Dreptatea ne obligg sá recunoavtem cg Decebal nici n'ar fiputut respecta tratatul. Cu o bung parte din tara' anexatä deRomani, cu garnizoanä romang in centrele sale mai impor-tante, cu interzicerea de a mai avea altg politicg externg decataceea a imperiului, cu obligatia de a-vi dgrâma cetáltile, statulldacio era de fapt vi de drept numai o aparenta sau un simulacrode stat, iar regele BU un personaj pur decorativ. Decebalinu era insg omul s'e' admita o asemenea situatie falsà vi o ase-menea umilintg. El care 1:Atuse doug armate romane, sg ved&acum garnizoana de legionari din Sarmizegetusa supraveghindu-ionce mivcarel De aceea, sfärvitul se putea prevedea. El avea s'e' fieräzboiul vi anume, de data aceasta, un rgzboi /Ira erutare, mer-gänd pänä la distrugerea unuia din adversari. Traian, spirit rea-/ist, a simtit-o dela cea dintai vtire despre manevrele lui DecebaLIn consecintg, dandu-vi seamà de proportiile vi caracterul lupteice avea s'e se desfavoare, el ja o serie de ingsuri, atát de ordimmilitar cat vi de ordin administrativ.

Intgrevte mai intäi considerabil linia Dunärii prin intemeieride castre sau legare militare, cum e acela de piatrg dela Carsium,inaugurat in anul 103 dupg Christos, sau acela dele Barbovi, undeera in acelavi timp vi o statiune a flotei romane de pe Dunäre.Garnizoane puternice primesc oravele Durostorum vi Troesinis;In acelaái timp, se fundeazg centre noi urbane precum Nicopolisad Istrum in fata Zimnicei, Marcianopolis Fli Abrittus In sudulDobrogei.

Pentru a avea o leggtur'ä uvoarg vi permanentg lntre cele dougmaluri ale Dungrii, Traian insgrcinase dupä primul rgzboiu daciope vestitul arhitect Apollodor din Damasc sg construiascà un podde piatrg peste fluviu. Locul ales a fost In dreptul oravului Dru-betis sau Drobeta (azi Turnu-Severin), unde Dungrea are o látimede 1127 de metri vi o adancime, la mijloc, de 30 metri. Luerareas'a executat repede: in primavera anului 105 era gata. Stalpiicari sustineau suprastructura podului, In numgr de 20, au fostfäcuti din piatrg legata cu ciment l'ornen vi din cgrgmidg. Ei seaflau la distantg de 170 de picioare unul de celglalt, adicg vreo50 de metri. Partea de deasupra a podului era se pare de

www.dacoromanica.ro

TRAIAN. AL DOILEA RAZBOIU CU DACII 79a

lemn. (Vezi fig. 42, II). In luna Ianuarie 1858, scazand in modneobi§nuit nivelul apelor Dunarii, s'au putut examina de aproapestälpii podului 0 s'a constatat ca. in zidarie erau gauri in carefuseserä a§ezate bärne de stejar, gasindu-se chiar 0 cateva bucati,de lemn. Carainizile care acopereau stälpii cararnizi care au defapt consistenta 0 soliditatea pietrii, fiind facute, intocmai ca 0cimentul roman, dupa o reteta pe care astazi n'o mai cunoa§tempoartä marcile a diferite cohorte din Legiunea XIII-a Geminaprecum 0 a altor cohorte independente; a§a dar, la aceastg mareconstruclie tehnica, au lucrat, cum era de altfel obiceiul la Ro-mani, solda0i. Se poate spune ca nu numai Dacia, dar intregeimperiul roman a fost cucerit, in timp de razboiu, cu sabia iarIn timp de pace, cu ciocanul, dalta 0 mistria legionarilor. Sol-dat,ii erau In acela0 timp 0 zidari, ofiterii erau 0 arhitecti. Stau0 astazi, in multe pa'rli ale Europei, ca pilde vii de trainicie 0indrasneala, construcIiile Mute acum aproape 2000 de ani detace§ti admirabili arhitecti cari au fost Romanii.

Traian plecase din Roma in iarna anului 104 dupa Christos.La Inceputul lui Iunie 105, dui:a ce toate preparativele fuseserafacute 0 podul ispravit, Incepe campania propriu zisa. 0 partedin armata ocupase Inca dinainte malul stäng 0 ridicPse aci forti-ficatii pentru a apara construirea podului; restul, In frunte cu im-pgratul, trece acum peste batranul fluviu, dupä ce mai intai se.facuserä sacrificiile necesare. Pentru prima data, In cursul istoriei,.malurile Danubiului erau legate printeun pod de piatra. Act sim-bolic care voia parca sa anunIe luarea pentru totdeauna in sta.-panire a Daciei de catre romanitatea biruitoare.

0 alta armata a trecut Dunarea pe la Oescus, In fala varsarii:Oltulu.i. Ea se intalni, urcand pe rau in sus, cu cea dintg, care-str'äbätuse Oltenia dela apus spre rasärit. Având acuma forIele.reunite, inainta Traian spre miazanoapte 0 trecu In Ardeal pe laTurnu Ro§u. 0 dovada c'ä acesta a fost drumul urmat de ImparatIn cel de al doilea razboi este denumirea de Castra Traiani pecare o are o localitate de pe valea Oltului, in hartile vechi. Ea nearatä' ca acolo a fost una din taberile principale instituite dea-lungul drumului.

Inca dela inceputul exped4iei, unele triburi dacice, precum qiIazygii, se supun. Celelalte lug lupta cu inver§unare; o scrisoare

www.dacoromanica.ro

80 ISTORIA POLITICA A DACILOR

ontemporanä' pomeneste 4 rAnile uriase provocate de coasele Da-cilor ». Decebal stia ca de data aceasta nu mai incape erutare,

recurge la mijloace extreme, nedand Indarat nici dela cele pecare, In altfel de imprejurari, nu le-ar fi intrebuintat. Astfel, lainceputul campaniei, trimite pe cativa dezertori romani spre a-1ucide pe Traian ; o Intamplare face sa se descopere planul i crimaeste impiedecata. Dupa aceea, atrage lute() cursa pe unul dincomandantii armatei romane, pe Longinus, bun ul prieten al luiTraian, sub cuvânt cà vrea sa trateze pacea, i apoi trimite vorbaimparatului ea va ucide pe Longinus in cele mai cumplite chi--nuri, daca legiunile nu se retrag din Dacia si daca nu i se ina-poiaza tara pang la Dunäre. Traian era pus astfel lute° dureroasasituatie: sau sä piarda pe un bun prieten i priceput general,sau sá renunte la continuarea räzboiului si la stapanirea Daciei.Raspunsul 11 dä chiar Longinus care trimite vorba lui Traian-continue razboiul cu toata hotarirea 1.5 zbune moartea, de-arece el ja otrava.

Dupa lupte sangeroase pentru cucerirea cetatilor din munti-care aparau drumul spre capitala, armatele romane ajung in fataSarmizegetusei, venind de data aceasta din spre rä'sarit. Decebal,-vazand defectiunea tot mai mare a neemurilor dacice i imi--nenta primejdiei, solicita pacea. Traian ii cere predarea a luisi a intregei armate dace fàrà. conditiuni. Regele dac care,-dupa incercarea de atentat i dupa moartea lui Longinus, stiace inseamna aceasta, refuzä' i se pregateste de lupta suprema.Romanii dau un prim atac asupra zidurilor Sarmizegetuzei, suntInsa respinsi de aparatori cari svarleau de sus bolovaniLegionarii taie atunci o padure i construiesc un agger a dicao fortificatie paralela cu aceea a Dador si la o mica distantade aceasta. Are loe apoi un al doilea asalt, In cursul caruia, Ro-manii izbutesc sa pä'trunda in oras. Dacii dau foc cetatii ; o partedin capetenii, pentru a nu Impodobi triumful Invingatorului, dupa-care urma cu siguranta executarea lor In temnitele din Roma,se sinucid band otrava ; ceilalti, impreuna cu regale i cu restu-rile armatei, se hotarasc A' mai faca o ultima incercare, In muntii-din rasaritul àrii. Decebal vazänd ca totul e pierdut i tiind-ce-1 asteapta, Ii Implanta sabia in piept, asa cum facuse, cu-aproape un secol i jumatate mai inainte, regele Dapyx, In Do-

www.dacoromanica.ro

2.

,-.

6.,

e .Fre

,', -

,,,,..

,...:*

,...,.

.....4

,1!,.

.,

1V

Fig.

42.

Mol

lete

rom

ane

Nau

ta (

hipó

cuc

erir

ea D

acie

i. Pe

ove

n, la

cat

ei p

atru

, chi

pul l

ui T

raia

n. P

e re

vers

, la

prim

a:D

acia

, sub

Inf

ritis

area

une

i fem

ei in

dure

rate

, In

tata

trof

eulu

i; la

a d

oua:

pod

ul d

e pe

ste

Dun

ire

(rep

rese

ntar

a si

ntbo

licri

);la

a tr

eia:

Tra

ian

crila

re s

triv

ind

un D

ac; l

a a

patr

a, V

icto

ria

tinri

nd o

insi

gnri

cu

insc

ript

ia: V

ic(t

a) D

ac(i

a) a

dier

i Dad

a fn

vinr

i.(C

lisou

l Pro

feso

r C

onst

. rif

oisi

l .

o r4f1

CO

www.dacoromanica.ro

celui mai vajnic du§man din cati avusese imperiul In ultimulsecol (anul 106, sfarqitul verii).

Prada pe care o iau Romanii, dupa cucerirea Sarmizegetusei,este enorma. Numai aun au gasit In valoare de 556 de milioanelei, valuta dinainte de 19161 Cifra nu trebuie sa surprinda.Se §tie doar ea minele din Muntii Apuseni erau exploatate inch'de pe vremea Agatir§ilor. Cantitatea de mai sus nu reprezintadecat productia pe treizeci de ani a minelor din vremea aceea.

e foarte natural sa admitem ca tezaurul regi/or daci trebuia sacuprinda cantitati importante de metal pretios. Exista §i In vre-mea aceea, cum exista §i azi, obiceiul de a acumula, de a o stoka »

Fig. 43. Unul din medalioanele haute in amintirea victoriei dacice. Pe avers,chipul luf Traian; pe revers, triumful Imp5ratului. (Cliseul Profesor Const. Moisil).

aurul. Argint s'a gasit in valoare de vreo 62 de milioane lei.S'au mai luat apoi « un numar de vase 0 de cupe caredesfide once evaluare *, ca sa IntrebuinIam Inse§i cuvintele scrii-torului antic Ioanes Lydus, turme de vite, arme §i multi prizonieri.Pe statuele de bronz aurite din forul lui Traian sta scris: a Exmanubiis » adica facute din prada de mana, deci din ce a pututlua fiecare soldat, la repezeala, §i duce cu el. Intre spolii s'a aflat§i cornul poate de zimbru imbracat In aur, al lui Decebalpe care Imparatul 11 inching lui Jupiter Kassios.

Cat de Insemnata a fost prada luata de Romani din Daciase vede din urmatorul fapt: Inainte de rä'zboaele lui Traian,imperiul trecea printr'o grava criza financiara. Se numise chiaro comisie care sa propuie reducen i §i economii In cheltuelile pu-

82 ISTORIA POLITICA A DACILOR

www.dacoromanica.ro

TRAIAN. AL DOILEA RAZEOIU CU DACII 83

blice. Dupa razboae, dimpotriva, se constata o situatie financiarainfloritoare ; nu mai e vorba de reducen; mai mult, se fac con-structii insemnate, teatre, apeducte, fortificatii in diferite parti aleimperiului, 0, ceea ce e inteadevar extraordinar, se suprima im-pozitele pe anul 106, contribuabilii primind dimpotriva ei delaimparat, cate 650 de dinari fiecare. Aceasta schimbare total-a nu

Fig. 44. Troleul lui Traian (Tropaeuns Traiani), reconstituire. Prin proportiile saleimpresionante, acest monument era vizibil dela mari deplirtAri.

poate avea decal o explicatie: cantitatea enorma de aur 0 deargint (circa 20 miliarde in moneda noastra de azi!) pe care cu-cerirea Daciei a adus-o in tezaurul roman. Nu de geaba a fastcalificata aceasta tail de catre invatatii vremii noastre « Cali-fornia lumei vechi».

Cucerirea Daciei a produs- la Roma o satisfattie extraordinara.Serbarile date au intrecut in mare-tie i somptuozitate tot ce seMeuse pan'ä. atunci. Ele au durat 123 de, zile, cu participarea a10.000 de gladiatori; 11.000 de fiare salbatio au fost aduse in

7*

www.dacoromanica.ro

circuri spre a Indestula pofta de spectacol a publicului romcm. S'auMeta In bani i distributii de alimente celor nevoiasi. S'au

. or

t ;0,, _ ,..

, 1 ' , 21- '-t"._7lit' '

..... Epikti,,,ij

7 '" :::A 1 t. , ,

t y I: 4 it '' ° '.4: ir .. I r ,n u... iq

.rir. ,,.. 0:,. ':1 1, -

' 7 ..1 i...d. .. ,.

% ,,, ,.

1 . °I ' 14' 9,',,», °: li./ '9.

bAtut, in afarà de motete (vezi fig. 42), 3 medalii speciale come-moránd.acest eveniment: una mai mare de argint, celelalte doll&

84 ISTORTA POLITICA A DACTLOR

donatii

www.dacoromanica.ro

TRAIAN. AL DOILEA RAZBOIU CU DACH

-;11,

° ry

'mg t.^ ,

,

401

I^-7-r

. a.. .. ..rr . * . . . * *k11.4

4 -R -, e ' 'in: .

',lc.f6 v ,t%.r e N

Iv. ,r.

h....

7, '.o

7".

Lris ";"rftt.'.

',-'

' .

r,... .L.J - ,, ,,' - . .. . - - .. ... . ...i , . ..., P

e,....,...__.,.....,1.,....7.4..;a .....,.. . ap.,,,, !A- - 2,.. -.., : :i'

y, ....e. - ...,..TIT 1 1

o

' FE/ f ' -. .41* 4.i;V., ' il -

. ;110,0,-,,t_ ,;,71 ; ,.... t j. .-, ',,. ,, , ,..1.4,,..!a r

L '':-. '-',,,.'el.-..),r, . _,,.:.. ", ° .. 7 .. ' ...-tr

.""": *,.., r. . n , 5 , , . ,

mat *;,i'-'" di-- 4'1 7"ise . _ ,.. ,.. .,

... ,,, .b. iii.

- ... - s W. Wit' ' -'" '--.J

jr--..,0

OP. q'L....L. , ' ' ' -1.-- - .. . . 4-, ', ..+

, .

' r, " . 1

.1

S.

7

L.,

4 .. ,, i.4 4 -

.

,E.... ..,e r ...' 01' .

it. ' " r,',- I.,. - .. -,: , ' "- -,,i-¡,..: '*--Ti.::: k,.. li.:n ,

t 1 - ..

ri3 .

., j..,____,,, z, ,-, -,,.., g -,-.77.,- r.-- i, ,., , ° -V.-, '. r ,t 1

it W-,1 1.; '11' `,-,- -N ..

_.,...,., el,...., ..;-,. r.,,,,. ,', , .

,.. .... r_ii.) ' f',.4. ' ' .. " ''... L' ";' \

tD. ., . - 1.1 6:,4r.L.'21.'"a''' '''''1-:" '' -V ''''.,,, ..,, 4...°1.,,,'"/,5':5 ....»......' ' ' '

r"--/7 .; "r -... , m ki.:i.,

. _ .

,,,,,, , , ,--v:-,- . -,. ..4., ....L .. , .,f ' .-- .,,,a cf ..! ; !" i'

'-'-'. ;74,1'44-,..*:',,,g - e..,5 e ÷7. '7'.' Ole' ..-` I " . 0; 'i t.

%.4.-k7 :.-; 24? 41. k.'4ts._417 1,. "C' i:.. . , ,,,,z -' - , , - , ,., .. , , . ......,

,,,, ...44 ° AV, , . , ..". . ,t,,,,.

Fig. 46. Sculpturi de pe Columna Traiani. In rdindtal al doilea de jos, se olid doilegionari romani care aratli lui Traian capetele Dacitor uciei. In rAndul al patrulea, o

lupt3 Intre cavaleria roman5 si cca sarmatA,

85

www.dacoromanica.ro

86 ISTORIA POLITICA A DACILOR

de bronz (vezi fig. 43). S'au realizat, In ceramia", bibelouri sauitin obiecte In legAturá cu supunerea Daciei; pe unele s'a Borisi numele lui Decebal. Dar In afarà de aceste manifestgri, mai

Mult sau mai putin treatoare, s'au realizat §i. unele lucräri §imonuxnente de mari proportii, destinate sa aminteasca multorigeneratii strälucitele fapte de arme ale ImpAratului.

In sudul Dobrogei, in regiunea unde se dadusera luptele dinlama anului 101-102, s'a ridicat In anul 109 data o §timohiar din inscriptia pug de Traian §i dedicata zeului K Marteräzbunatorul » (Marti Ultori) un monument numit TropaeumTraiani, de proportii impungtoare (inàltime circa 32 de metridiametrul bazei 38,62 m), Impodobit cu sculpturi reprezentAnddiferite scene de raboi. i astazi se mai vkl, in apropiere desatul Tropaeum (mai 1nainte Adam-Clissi, &lien' Biserica omului,nume In legAtura tocmai cu monumentul), ruinele, de formä cir-culará, ale Trofeului, In timp ce o mare parte a sculpturilor suntexpuse la Muzeul Militar din Bucure§ti. Doua sculpturi s'aupierdut printeo neglijenta criminal6, cäzAnd, se pare, In Dunare,pe and erau transportate dincoace; o a treia se af16. In MuzeulArheologic dig Stambul. Trofeul, stricat din cauza navklirilor,a fost refacut In veacul al IV-lea, In timpul imparatului Con-stantin cel Mare sau e pArerea unor istorici mai noi a luiValens, dupà izbAnda repurtatà de acesta Impotriva Scitilor.

Al doilea monument comemorativ a fost Columna lui Traiana§ezata In inijlocul frumosului for construit de imp6ra.t la Roma§i inaugurata In ziva de 12 Mai, anul 113. Este o coloana de mar-mura all* Inaltà de 39 de metri, Cu un diametru de aproape 4Metri, Impodobit4 cu un §ir continuu de sculpturi care o acoperádela bag panà la varf (vezi fig. 45 §i 46). Aceste sculpturi repre-zintá scene din cele douà Azboaie dacice §i. suplinesc, dar numaiIn mica' parte, pretioasele Comentarii ale lui Traian §i Geticelelui Criton, astAzi pierdute.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 87

RIBLIO GRAFIE

Istorla politlei a Dador In general. Ce1111: 1. V. PARVAN, Considéra-tions sur les sépultures celtiques de Gruia, In Dacia, I (192(i), p. 35-50;2. M. Ro's1., Keltisches Grab aus Siebenbargen, In Priihist. Zeit., XVI (1925),

p. 210-212; 3. V. PARVAN, La Dacie à l'époque celtique, In Compte-Rendusdes Séances de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres, Paris, 1926, Avril-Mai, p. 86-97; 4. DR. MARTIN ROSKA, Tombeau celtique de Cristurul Sricuiesc,dip. d'Odorhei, In Dacia, IIIIV (1927-1932), p. 359-361; 5. H. HUBERT,Les Celtes et l'expansion celtique jusqu'd l'époque de La Téne, 2 vol., Paris,1932, XXVI + 403 §i XVII + 368 p.; 6. CARL PATSCH, Beitrcige zur Völker-*trade von Siidosteuropa, V, 1: Bis zur Festsetzung der Römer in Transdanuvien,In Sitzungsberichte. Phil.-hist. Cl., t. 214 (1932), p. 1-206; 7. C. S. NICO-

LAESCU-PLOPSOR, Les Celtes en Olténie, Guimarites, Portugal, 1933, p. 308312, in 4°, (Extras din .Homenagem a Marius Sarmento); 8. S. LAMBRINO-

Buerebista (In preparatie).Itraboaele Dacilor cu Romanii: 1. 9. STgPHANE GSELL, Essai sur le

règne de l'empereur Domitien, Thèse de doctorat, Paris, 1894, 392 p. in 8';

10. C. PATSCH, Zum Dakerkriege des Cornelius Fuscus, in OsterreichischeJahreshefte, VII (1904), p. 70-72; 11. B. W. HENDEnsoN, Five roman em-perors. Vespasian, Titus, Domitian, Nerva, Trajan. A. D. 69-117, Cambridge,1927, XIII+357 p. in 8°; 12. P. COUISSIN, Les triomphes de Dornitien, inRev. Arch., XXVIII (1928, p. 65-94; 13. S. LAMBRINO, Inscription latinede Callatis In Académie des Inscriptions et Belles Lettres. Comptes rendus desséances de l'année 1933, Paris, 1933, p. 278-289 (§i extras, 11 p. in 8°) ;

14. C. PATSCH, Die römische Grenzrvehr der Balkanhalbinsel an der Donau,In Rev. Balk I (1934-1935), p. 420-435.

II. 15. C. DE LA BERGE, Essai sur le règne de Trajan, Paris, 1877, XLVII/+ 312 p. in 8°; 16. E. PETERSEN, Trajans dakische Kriege nach dem Sdulen-relief erzdhlt, 2 vol., Leipzig, 1899 qi 1903; 17. VICTORIA VASCHIDE, Histoirede la conquéte de la Dacie et des corps d'armde qui y ont pris part, Paris, 1903,

234 p. in 8*; 18. G. DAVIES, Trajan's first Dacian war, in Journal of Romanstudies, VII (1917), p. 74-97; 19. Em. PA.NAITESCU, Il ritratto di Decebalo,In Ephem, Dacorom., I (1923), p. 387-413; 20. ROBERTO PARIBENI, OptimusPrinceps. Saggio sulla storia e sui tempi dell'Imperatore Traiano, 2 vol., Mes-sina, 1926-1927, V + 340 §i 321 p. in 8'; 21. SC. LAMBRINO, Rdul Sargetias

tezaurele lui Decebal, In Inchinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 223-228;

D. TUDOR, Podul lui Traian dela Drobeta, Craiova, 1931, 46 p. in 8';

A. DECEI, Podul lui Traian dela Turnu-Severin, In Anuarul Institutuluide Studii Clasice, 1928-1932, Cluj, 1932, p. 140-177; 24. J. CARCOPINO,

Points de vue sur l'impérialisme romain, Paris, 1934, 275 p. in 8°; 25.C.

DAICOVICIU, Neue Mitteilungen aus Dazien, Bucureqti, 1941, 38 p. in 4°,(Extras din Dacia, VIIIVIII).

III. 26. CONST. MOISIL, Monetele Impeiratului Traían referitoare la ritz-boaele cu Dacii i la cucerirea Daciei, Bucure0i, 1930, 30 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro

88 ISTORIA POLITICA A DACILOR

27. GR. G. TOCILESCU, Monumentul dela Adam-Klissi. Tropaeum Traiani,publicat in colaborayiune cu Otto Benndorf gi George N iemann, Viena, 1895, 172 p.in 4°; 28. CONRAD CICHORIUS, Die römischen Denkrnäler in der Dobroudscha.Ein Eriddrungsversuch, Berlin, 1904, 42 p. in 8'; 29. STUDNICZKA, TropaeunzTraiani, in Abhandlungen aer kgl. sächsischen Gesellschaft der Wiss. in Leipzig,Phil.-hist. Classe, vol. XXII (1904); 30. TEOHARI ANTONESCU, Le trophéed'Adam-Clissi. Etude archéologique, 1a0, 1905, 252 p. in 4°; 31 V. PAnvAN, Ce-Latea Tropaeum. Considera(ii istorice, Bucure0i, 1912, 155 p. in 16'; 32. FERRISILVIO, Nuovi documenti relativi al Trofeo di Traiano nella Mesia Inferiore, InAnnali della R. Scuola Normale Superiore di Pisa, seria 2, vol. II (1933),p. 369-375; 33. Em. PANAITESCU, Momenti della civiltà romana nella Mesia,Bologna, 1935, p. 225-252 (Extras din Gli Studi Romani nel mondo, vol. II);34. W. FROEHNER, La colonne trajane d'ajirds le surmoulage exécuté à Romeen 1861-1862, reproduite en plzototypographie par Gustave Arosa, 1 vol. text§i 4 vol. plan§e in f°, Paris, 1872-1874; 35. CONRAD CICHORIUS, Die Reliefsder Trajanssäule, 2 vol. comentar 0 2 vol. plan§e in f°, Berlin, 1896-1900;

H. STUART JONES, The historical interpretation of the Reliefs of Trojan'sColumn, in Papers of the British School at Rome, V (1910), p. 439 §i urm.;

K. LEHMANN-HARTLEBEN, Die Trajanssäule, 1 vol. text i 1 vol. plan§e,Berlin §i Leipzig, 1926, VIII + 158 p. in 4'; 38. G. BENDINELLI, La colonnaTraiana, Bergamo, 1930, 12 p. §i 24 plaw ; 39. JULIEN GUEY, Essai sur laguerre parthique de Trajan (114-117), Bucure0i, 1937, 160 p. in 40;40. RADU VULPE, Trofeul dela Adamclisi. Stadiul actual al problemei, Cer-nauti, 1937, 13 p. in 8° (Extras din Analele Dobrogei, XVIII).

V. §i p. 54, nr. 7; p. 198, nr. 24; p. 209, nr. 16.

www.dacoromanica.ro

CITILIZATIA ,$1 CULTURA DACILORe Gefii cei ce se cred nemuritori *.

(Herodot).

°data Cu eroicul rege Decebal, dispare §i statul dac. Nu insa§i poporul, asa cum au crezut o buna bucata de vreme istoriciiprea mult preocupati de originea noastra romana. E drept ca oparte din populatia bärbateasca a cazut in timpul luptelor. Uneletriburi, dupa terminarea razboiului de al doilea, au preferat sapribegeasca in muntii din spre miazanoapte. Cea mai mare parterasa a lor a ramas pe loc. Am vazut de altfel ca o suma dintre Dacis'a supus Inca inainte de a se termina razboiul. Apoi, daca au cazutIn lupte multi barbati, aceasta nu inseamna ea au pierit totodatasi femeile si copiii lor. In sfarsit, Romanii n'aveau nicit- interesA' extermine populatia ramasa, fiindca ar fi exterminat, °data cuea, si pe viitorii contribuabili, soldati §.1 producatori de cari impe-riul avea nevoie. Inscriptiile ne arata o serie de cohorte §i ale Klieg.'trupe de infanterie si de cavalerie alcatuite din Daci, luptandca soldati romani, in timpul imparátilor de dupa Traian, pe dife-ritele cAmpuri de Walk. Tot inscriptiile ne area nume frecventede Daci in cuprinsul Daciei Traiane. De altfel, nici n'am aveanevoie sa 'mai argumentam: un popor de vechimea §i mdrimeaDacilor, cu civilizatia §i cultura lor, nu putea fi nici distrus, nicimutat. Cea mai mare parte a lui a ramas pe loe s'i §i-a continuatmunca de toate zilele, platind numai impozitele functionarilorromani, Wand dela o vreme armatà sub comanda romang, §ideprinzAnd, Incetul cu Incetul, din necesitate sau interes Int&i,din modá apoi, bimba romang.

Alai lnainte de a descrie fenomenul de romanizare a Dador §i.amestecul acestora cu coloni§tii, e necesar A §tim insa cum se

www.dacoromanica.ro

90 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR

infatiqau Dacii sau Get,ii, ce vieata duceau, care erau ocupatiilelor de capetenie, organizarea lor socialä, politicá, economica §imilitara, care era credinta lor, inteun cuvânt sa cercetam

ci cultura poporului dac. El sta la temelia neamului nostru,ca elementul etnic component cel mai insemnat. i numai dacane dam seama de caracteristicele acestui element, vom putea sa-ne lämurim asupra amestecului rezultat, vom putea explica uneletrasaturi ale poporului nostru.

Infati§area lor. Imbracamintea. Indeletnicirile. S'a afirmat deunii istorici neinformati ca Dacii ar fi fost oache0 çi scurti la trup,lzvoarele nu confirma aceasta parere. Strabo spune despre Coralli.pe care-i considera ca un neam getic, ca erau flavi adica blonzi,iar Galenus afirma in general despre Traci 0 Sciti ca au pielea-alba ci curata. Se pare ch. Dacii, ca i ceilalti nordici in generaleerau blonzi.

Atät monumentul dela Adam-Clissi cAt 0 Columna lui Traianni-i arata de statura potrivita, nici foarte lnali, nici scurti. Bar-bal,ii poarta parul mare 0 au toti barba: nicairi nu gasim un-dac reprezentat fárá aceste podoabe ale capului. Pe fruntela tam.ple parul e täiat: lucrul se poate observa atät pe Columnaat 0 pe monumente. La cei nobili, dupa cum ne arta una dinmetopele dela Adam-Clissi, barba e ingrijit taiatk ceea ce de altfelnu poate surprinde. Femeile aunt reprezentate pe monumentuldela Adam-Clissi cu figuri expresive, dar cam colturoase c masive ;parul Il poarta pieptanat cu carare la mijloc i still-is la spate,facut conciu. Pe Columna hitalnim dimpotrivä chipuri femeninede o deosebita finete c frumusete, asemanatoare tipului clasicgrecesc. Sa fie numai o idealizare a sculptorului? Sau reprezentareaunor femei din patura nobilä, in timp ce, aca cum s'a afirmat,monumentul ar reproduce tipuri tarane§ti? Greu de räspuns. Separe insa ca femeile erau in general frumoase, cum au rämasurma§ele lor 0 cum ne-o spun in mod unanim i elocvent, pentru.epoca mai noua, izvoarele istorice.

Imbraccimintea barbateasca se alcatuia din pantaloni nu prealargi, cam in felul cioarecilor 0 o cam* stränsa la mijloc cu ocurea. Pe deasupra ei purtau, pe vreme de iarna, un cojoc cevamai lung, cu blana pe dinäuntru, ci destul de steam pe trup. Agani-i arata monumentul dela Adam-Clissi. Pe Columna, ei aunt

www.dacoromanica.ro

DELETNICIRILE DACILOR 91

infatisati purtAnd, peste ciimasä, o mantie sour* fara mâneci,prinsa de umar cu o fibula sau copca. Nobilii ii acopereau capulcu un fel de tichie sau bonet de lanä sau pasla, asemanatoare-caciulii frigiene, In timp ce oamenii din popor umblau cu capul gol.Pe vreme rea, trebue sa fi avut insa, i unii i ceilalti, o gluga, cum

azi taranii nostri. Ma intreb chiar dad' pastori fiind, cuturme multe, n'au cunoscut i caciula de oaie, daca asa zisa bonetape care ne-o Infatiseaza monumentele arheologice, nu era, de fapt,-o caciula mica, intocmai cum se obisnuieste prin unele parti, in-zilele noastre. In picioare purtau opinci.

Femeile aunt Infatisate, pe Trofeul lui Traian, avAnd o camasacu maneci scurte si o fusta pe deasupra. Pe Columna, ele poartapeste haina stilizata ca un chiton grecesc, dar mai lunga cleat-acesta, o mantie drapata ; pe cap au un fel de broboada, innodatala spate, sub conciu.

Ocupatia de capetenie a Dacilor a fost agricultura. Am vazut-ca sold*. lui Alexandru cel Mare, in expeditia pe malul stang alDunarii, au trebuit sa treaca prin lanuri intinse de grail, culcandspicele cu lancea. Caracteristica pentru atentia, pe care o acordauDacii agriculturii este stirea lexicografului bizantin Suidas, care oia la randu-i din opera, pierduta azi, a lui Criton. Acesta spune cain vremea razboiului cu Traian, Decebal impartise sarcinile intrenobilii daci astfel: pe unii i-a pus sa apere cetatile Intarite; pe-ceilalti, sà aibä grija de bunul mers al agriculturii. Ceea ce ne a,ratacata insemnatate avea si pe drept cuvant pentru Daci lu-'-erarea pamântului, chiar in timpul conflictului hotaritor pentruexistenta statului lor.

O ramura importanta a agriculturii si la cé.re stramosii nostritineau mult, era viticultura sau cultivarea vitei de vie. Podgoriilerau numeroase i in vremea aceea; chiar asa de numeroase,-vinul, se vede, asa de apreciat, Inca Buerebista, ingrijat de exce-sele pe care le constata, a poruncit, i fapt remarcabil Daciis'au supus, sa se distruga plantatiile de vie. Stirea nu trebuie inter--pretata in sensul ea de atunci Inainte nu s'a mai cultivat vita inDacia, nici ca." s'a distrus lewd podgoria, ci, credem, In acela multmai natural, ca s'a limitat plantarea i s'au distrus suprafetelecare depaseau nevoile, acuma foarte moderate, ale poporului.Ca si la rudele din miazazi, la Traci, vinul se bea curat, neamestecat

www.dacoromanica.ro

92 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR

ca apá ; de altfel el nu avea tdria alcoolied, concentrarea vinuluigrecesc care, mai totdeaune, trebuia baut amestecat.

Dacii au fost j remarcabili cresditori de vile; de altfel tinutulcarpato-danubian a avut In genere, In decursul istoriei, aceastiispecialitate. Rasa cailor getici era, pe drept cuvAnt, vestitd. Regele

scit Atheas, care domneapeste rAsAritul cAmpieimuntene, peste Buceag§i peste Dobrogea,

Ac. zAnd, In lupta cu Filip,regele Macedoniei, °data.

c

cu vieata, i toate bo-- gAtiile sale, a dat prilej

° tatAlui sAu Alexandru,;.

trimitä in lam lui 20.000de iepe « pentru Imbunh-tiitirea rasei » (ad genusfaciendum). Turmele deoi cirezile de boi

.vaci jucau un rol impor-,,,tant in economia vietiigetice. StrAmo§ii noqtribeau mult lapte: faptula fost remarcat de scrii-torii cei vechi. Din lanaoilor ca §i din cfinepa pecare qtiau s'o lucreze a§ade bine ei nu o deosebeai

Fig. 47. Seceri de bronz glisito la Drajna do jos de in, îi fAceau ve§min-(Prallova) In acelasi loe cu topoarele din fig. 14. Circa tele. Carele, cu patru1100 1000 fitainte de Christos. (Muzeul National,

Bucuresti). roti cu spite, nu plineerau trase de boi.

Apicultura era §i ea desvoltatti. Am vAzut mai Inainte cumHerodot poveste§te exagerAnd evident, cu mult lucrurilespre miazAnoapte de Istru aunt atAt de multe albine Mat impie-decii oamenii sA treacA fluviul. Nu-i mai putin adevAra.t cA. trebuieSA fi fost multe prisAci, prin poienele pAdurilor i in mijlocultelor a§a de lntinse in vremea aceea.

on.

,

pier-

fáne-

www.dacoromanica.ro

In lunca Dunarii, in baltà, in Delta, pe ling& marile cursuride apa, Dacii erau si pescan. Trecerea armatei lui Alexandru celMare pe malul stang al Dunarii s'a facut cu numeroasele Mimiale localnicilor, facute din trunchiuri de copac scobite (monoxile).

Exploatau sarea, iar in Muntii Apuseni, in tara Agatirsilor,aurul. Cantitatile enorme de metal pretios pe care le-a luat Traiandin Dacia, implica o exploatare continua a zacamintelor aurifere.Stiau sa lucreze bronzul, fierul, argintul ; faceau unelte, cum suntcoasele si secerile de bronz(vezi fig. 47) si de fier,arme cum aunt sabiile defier care s'au gasit in maimulte parti ale teritoriu-lui dacio, obiecte de cultsau mobilier, cum e can- I lI s

delabrul de bronz gasitla Crasani (vezi fig. 48);podoabe de tot felul (vezifig. 49); stiau chiar sábata moneta de argint.Se cunosc astäzi multeexemplare de asemeneamonete, imitatii dupacele grecesti ; au fost ga-site pe intreg teritoriultarii, Mat in Munteniacat si in Moldova si InArdeal (vezi fig. 30-36si 38). Isi faceau din lemn Fig. 48. Candelabrul de bronz dele Crilsani, cu troj

brate ai patru lumini. Distanta Intro extremithtile aunelte agricole si obiecte doufi brate: 29 cm. Circa 900 Inainte de Christos--100

chip& Christos. (Muzeul National, Bucuresti).casniee, iar din parnantars, vase de diferiteforme si marimi, unele foarte frumos impodobite (vezi fig.9-13). Intr'un cuvant, cunosteau toate indeletnicirile econo-mice esentiale si, prin bogdtia pamântului, ar fi putut trai farasa aiba nevoie a mai aduce ceva din afara. Dimpotrivii, puteauei exporta si exportau, de fapt, materii prime. Izvoarele ne vor-_besc de exportul de grane, de peste, de cearà si de miere si de

I

ÌNDELTNICIRILE DACILOR 93

www.dacoromanica.ro

9 4 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR

sclavi. Se vor fi adaogat la acestea, piei i blanuri, poate i sarelemne spre campia panonica. Aduceau In schimb din sudul grecesc

;

44

Fig. 49. Coliere: unul de cristal de tàiicui, celMalt de diferite naArgele, de aticlaecdoratli i aurit4, ambele gAsite la Poiana. Inele si podoabe de au si argint glaite

tot la Poiana. Circa 50-200 cluptl Christos. (Muzeul National, Bucuretiti).

vin i, probabil, untdelemn. S'au descoperit, pana In muntii Riga-ra§ului, amfore mari grece§ti din Thassos, Rhodos §i Cnidos.Importau de asemenea te s turi fine i stofe scumpe, de bunA

www.dacoromanica.ro

sean* pentru uzul nobililor si al curtii regale. Diva c6dereaSarmizegetusei, s'au gaga inteo petera, ascunse, hainele i sto-fele scumpe ale lui Decebal.

Organizarea socialà. Numerosul popor al Dacilor era impfirtitInteo serie de neamuri sau triburi, avAnd fiecare elite un numedeosebit i locuind un anumit teritoriu. Geograful Ptolemeu,

Fig. 50. Vas de Otnint ¡Visit la Maur'. Circa 50-200 (WO Christ..(Muzetil National, Bucure§ti),

descriind Dacia, indatil dupa cucerirea ei de Romani, Insirl acestetribun i aratà totdeodatá i orasele mai insemnate ale ei. Inurma cercetArilor fiicute, s'a ajuns la concluzia el, din tri burileinsirate de geograful amintit, existau, numai in cuprinsul DacieiTraiane, urmAtoarele doulsprezece sigur dacice: 1. Predavensii,2. Biefii, 3. Albocensii, 4. Saldensii, situate cAte patru In partea deapus, anume prin Crisana si Banat. Apoi, 5. Rata,censii sau Raca-tensii, 6. Buridapensii, 7. Potulatensii §i 8. Keiagisii, asezate inpartea central a Daciei, incepAnd din nordul Ardealului, In tinutulTirnavelor, In Oltenia si Muntenia de vest, pinA la Dun6re. Un

ORGANIZAREA SOCIAL& A DACILOR 96

www.dacoromanica.ro

:96 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR

punct sigur de reper 11 formeaza localitatea Buridava, asezata peOlt, la sud de Ramnicul-Valcii, de unde si-au luat numele Buri-davensii. Acestia par a fi fost una cu Burii, neamul dacio desprecare Cassius Dio povesteste ca ar fi trimis lui Traian, la inceputulprimului razboi, un mesaj scris in latineste pe o ciuperca uriasa,prin care-1 sfatuiau sa se lntoarca i sa nu strice pacea. Ultimelepatru triburi dacice erau: 9. Costobocii, 10. Caucoensii, 11. S(i)ensii-1i 12. Piefigii, situate in partea de rasarit a Daciei, adica in Mol-dova si in Muntenia de est. Costobocii locuiau in partea dinspremiazanoapte, adica In Moldova nordica si in sudul Galitiei. Iardaca tinutul unde s'au retras Gotii lui Atanaric, fugind dinainteaHunilor, anume Caucalandensis locus, se admite a fi in rasäritulMunteniei i anume, luandu-ne dupa descoperirile dela Pietroasadela Chiojdul Mic, in partile Buzaului, atunci Caucoensii, al carornume nu poate fi despartit de acela al locului care a adapostitpe Goti, au locuit i ei In aceea si regiune. Nu prezentam aceastalocalizare ca o certitudine, ci numai ca o ipoteza probabilä.De altfel i localizarile celorlalte triburi de mai sus, localizari carevariaza dupa cercetator de aceea nici nu le-am mai amintit pefiecare in parte trebue luate tot asa, cu titlu de ipoteza ; sigurantaprezinta numai asezarea pe grupe de cate patru, In vestul, in cen-trul i In rasaritul Daciei. Unde anume insa, in fiecare din acestemari regiraii era asezat fiecare trib, aceasta, cu exceptia Buridaven-silor, nu se poate arata in mod sigur, In stadiul de azi al cercetarilor.

In afar5 lima de triburile aratate de Ptolemeu, mai eraualtele pe care le constatain documentar, cu ajutorul inscriptiilorsau a altor marturii. Astfel eran Carpii in Moldova, dela carevine numele muntilor Carpatd ; Appulii (cf. numele orasuluiApulum), pe cari ni-i atesta un izvor literar anterior lui Ptolemeu ;apoi Ansamensii, pe Somes (Samus), constatati printr'o inscriptielatina; Succi, la gura Oltului, cu localitatea Sucidava i Tyrageliisau Getii de pe landa fluviul Tyras (Nistru). E probabil ea insusinumele generic al Dacilor (Daci, Dai) s'A fi fost la origine purtatde un trib al lor din partea de nord-vest, in apropiere de Ger-mani, unde i-au cunoscut Romanii, cu prilejul luptelor date Impo-triva acestora din urma. Acelasi fenomen s'a Intamplat si cuGrecii, pe cari Romanii i-au numit de asemenea dupa numele.unui trib epirotic, Graii (sau Graecii).

www.dacoromanica.ro

OR ASELE DACILOR 97

Din marturia lui Ptolemeu §i din §tirile pe care ni le dau cele-lalte izvoare, o concluzie se desprinde precisa: nuirimea numericaa Dacilor, mulfimea lor, din moment ce au atatea triburi. Inaintede cucerirea lui Traian, ca §i in vremea lui Buerebista, a lui Dro-mihetes tli a Scitilor, Dacii au fost un popor foarte numeros.Aceasta e una din cauzele care explica continuitatea lor In tinutulcentral carpato-danubian §i expansiunea lor pe o arie atat deintinsa in jurul acestui tinut.

In ce prive§te ora§ele, Ptolemeu indica un numär considerabil.Trebuie s'a spunem ca multe din ora§ele pe care le vom intalni inDacia Traiand, existau de rnai inainte. Astfel erau: Porolissum,Apulum, Potaissa, Germisara, Azizis, Berzovia, Acidava, Napoca,Drobeta, Dierna, Sucidava, Amutrium §i altele. Romanii n'aufacut, in cele mai multe cazuri, deck, sá desvolte centrele existente.Dar in gall de categoria de mai sus a oraplor care sunt constatatedocumentar, prin inscriptii sau alte marturii, si in epoca romana,Ptolemeu in§ira o serie intreaga de ora§e dacice, de a caror soartäulterioara, sub st'apanirea cea noua, nu suntem, cu exceptia Pirobo-ridavei §i Comidavei, iriformati. lata-le in ordinea §i Cu locali-zarea pe care le-o da el: 1. Dokidava (doxtdduct) (poate Dacidava ; cf.mai sus, p. 42: Dakiviza), In partea de nord a Cri§anei; 2. Arco-badara (Aexoflágiaea situat de Ptolemeu spre rasilrit de Porolissum,deci prin tinutul Rodnei sau al Bistritei ; 3. Trifulon (Te(Tovkv)4. Patridava (Havídava) §i 5. Carsidava (Kapaídava) a,ezate cate§i trele in tinutul Costobocilor, in nordul Moldovei ; 6. Petro-dava (Ilsreóbava) dupa Ptolemeu, in Moldova centralà, la vestde Siret ; 7. Sangidava (Envy/Sava) pe valea de sus a Mureplui,cam prin partile Toplitei ; 8. Utidava (073aava) in Moldova, spresud de Petrodava ; 9. Marcodava (MapcdSava) prin mijloculArdealului, spre nord-est de Apulum ; 10. Ziridava (ZtetSava) Inextremitatea de vest a Daciei, spre Tisa mijlocie, poate la Cenad,pe Mure§, unde sunt urme romane ; 11. Singidava (Ityyffiava)la sud de Muntii Apuseni, poate pe Mureq, In regiunea Devei ;1.2. Comidava (Koiciaava) In partea sud-estica a Ardealului, inhotarul comunei Ra§nov ; 13. Ramidava (PagOava) prin Mol-dova sud-vestica ; 1.4. Zusidava (Zovatbava) prin nord-estulMunteniei; 15. Zurobara (Zovpdflaea) pus de Ptolemeu In nord-vestul Banatului ; 16. Netindava (Ner(ybava) in estul Munteniei,

8

www.dacoromanica.ro

98 CIVILIZATIA $1 CULTURA DACILOR

pe laugh' Ialomita; 17. Tiason (T &my) in Muntenia central,spre vest de Netindava ; 18. Arcina ('Aextvva) prin Oltenia demijloc sau de nord ; 19. Sornon (Zdevov) avezat in sudul Mun-teniei, prin Vlavca. Spre raskit de Siret vi in apropierea lui, Pto-lemeu indica trei localitati cu nume specific dac: 19. Zargidava(ZveyMava) 20. Tamasidava (Tapaaava) 0 21. Piroboridava(lIce0oelhava). Prima e mai spre miazanoapte, prin judeteleVaslui sau Roman ; cea de a doua ar veni aproape de varsareaBistritei; pentru cea de a treia s'a propus, vi nu fara temei,identificares, cu statiunea dela Poiana, de pe malul stang al Sire-tului, in judetul Tecuciu (vezi harta 4).

Dar, ca vi la triburi, vi aci, la orave, aceeavi observatie seimpune: localizarile nu sunt sigure. Longitudinile vi latitudinileindicate de Ptolemeu trebuesc luate numai ca o orientare ge-nerala, iar nu ca date matematice. Ava incat, fixarea precisci,pe teren, a, numeroaselor orave dacice, invirate mai sus, ramaneInca in sarcina viitorului. Numai descoperirea de noui inscriptiiva putea lamuri, in parte, aceasta problema. Zicem, in parte,deoarece pentru unele din oravele amintite, situate la extremitatileprovinciei, de pilda in Moldova de nord-est, e foarte putin pro-babil ea se vor descoperi atari inscriptiuni.

Oravele dacice erau intarite; ne-o spune cel dint:Ai Ptolemeual lui Lagos, insotitorul lui Alexandru cel Mare. Trecand pe malulstang al Dunarii, regele Macedoniei a cuprins un ora v get ; acestaera insa « rau intarit ». Ceea ce inseamna ca in regiunea de vesnu existau fortificatii de piatra; apararea oravelor se facea acicu vanturi vi cu valuri de pamânt intarite cu palisade. Avemo pilda de asemenea lucrari la Piscul Crasanilor, pe malul Ialo-mitei, unde sapaturile au dat la ivealä o avezare tipic getica,apoi la Zimnicea vi la Tinosul. In regiunea de munte insa, sauacolo unde materialul se gasea uvor, zidurile se facea,u din piatra.Dar despre aceasta, vezi mai departe, la capitolul privind orga-nizarea militara a Dacilor.

Populatia oravelor era relativ numeroasa. Atunci and Ale-xandru col Mare cuprinde oravul de pe tarmul stang al Dunarii,cei patru mii de calareti ai Dacilor se retrag, luand cu ei atateafemei vi atatia copii cat au putut duce calare. De unde rezulta calocuitorii acelui ora v erau in numar de cel putin 10.000.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA SOCIALX. A DACILOR 99

Cea mai mare parte insä din populatia dacicd locuia in sate,asezate, ca si mai tarziu, pe cursurile de apä. si In locuri mai aclä-postite. Casele se fäceau, In regiunea de ses, din nuiele lipite cupamänt. Multe aveau formä de bordeie, adicä erau bAgate pe ju-mätate in pämânt, dupä cum ne aratä säpäturile. La munte i ladeal, materialul Intrebuintat era mai ales lemnul, casele se fäceaudin bärne incheiate. Acoperisul era tot de lemn. Columna luiTraian ne Infatiseazä In mai multe ränduri asemenea case de lemn.De formä pätratä, nu rotundà, ele au cloud camere i sunt incon-jurate fiecare de un gard de scanduri, Väiate ascutit la värf. Uneledin aceste case Bunt reprezentate stand pe niste stälpi, !main, ase-zati la cele patru colturi ale clädirii, ceca ce le dä un aspect delocuinte lacustre. Invätatul Toreaschek le-a considerat ca atare.In realitate, e vorba de stalpii de pieta' care si astäzi, In regiuneade deal si munte, se pun la colturile casei, construindu-se apoipe ei scheletul de lemn al clädirii. i gardul de scânduri ascutitela v&rf (tambre), se poate observa Inch', In zilele noastre, In multeregiuni de munte. In genere, credem di nu gresim afirmAndIn ce priveste locuinta, nu e mare deosebire intre casa täräneasade astäzi, asa cum se mai vede in unele locuri mai ferite din Car-pati, si casa vechilor Daci. La ses, locuinta din vremea noastràa mai evoluat. Trebuie insä sà amintim a la inceputul secoluluial XIX-lea, bordeiul era Ina foarte frecvent In cAmpia munteana.

Societatea se impärtea in douä mari clase: nobilii, carora Inlimba dacä li se spunea tarabostes, adica pe romaneste: a domniide neam » i oamenii de rand. Cei dintai purtau pe cap cunoscutabonetä de lana sau pasla si de aceea Romanii Ii numeau pileati;ceilalti umblau cu capul descoperit cu pärul mare, fiind numitiidin pricina aceasta, comati. (Vezi fig. 51-52).

In fruntea statului era regele. El guverna tara ajutat de unsfat de nobili. In imprejuräri grele, cerea si povata marelui preot.

Succesiunea la tron se facea dupä cat se pare pe bazaprincipiului ereditar-electiv. Inscriptia lui Acornion din Dionyso-polis ne spune Inteadevär cA, inainte de Buerebista, a fost regeal Dacilor tatal acestuia, asa dar principiul succesiunii. CassiusDio, pe de altà parte, ne povesteste cà regele Duras, väzand greu-tanle i primejdiile care amenintau statul, a dat domnia de bunävoie lui Decebal, asa dar principiul elecgunii. Iar un alt izvor

sib

www.dacoromanica.ro

100 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR

Fig. 51. Dac nobil (pileat), dintre cei fficuti prizonieri i du§i la Roma. Poartrtboneta de 'Asa caracteristicl. De remarcat energia gray% a fetal. (Sculpturlanticà

In Mimeo! Vaticanttlni, Romal.

www.dacoromanica.ro

a

Hg. 52. Taran itac (coma), dintre cei Ificuti prixonieri i dui la Roma. Aceeagi expresieenergie. Chiput 'minims al acestui Dec se Intillneste i ari In mii de exemplars printre

iramtii nWri din part,. tnuntelui. (SculpturA antic(' In Mureul Vaticanului. Roma).

'PLATA. MILITARA A DACILOR 101

www.dacoromanica.ro

102 CIVILIZATIA 51 CULTURA DACILOR

istoric, Dio Chrysostom, ne arata lamurit ea Dacii aleg atat peregi cat si pe preoti (rege,s et sareedotes), dintre cei numiti tara-bostes, adica dintre nobili. Aceste marturii credem A dovedi cala Daci, Intocmai ca si la Romani, mai tarziu, succesiunea latron s'a facut pe temeiul lndoit al ereditatii si al electiunii. N'aexistat, din nefericire, dreptul de primogenitura. Aceasta a fost§i una din pricinile desbinarilor si luptelor interne, care auslabit statul dac, dupa cum vor MON mai tarziu si Principateleromane,

S'a crezut multa vreme unii o cred si astazi ca Daciisau Getii se tatuau. Sunt unele stiri care vorbesc de acest obicei,sunt altele care nu-1 amintesc. Iar un izvor istoric din secolul a,III-lea dupa Christos, intemeindu-se probabil pe o marturie multmai veche, ne spune ca tatuajul se practica de Traci asupra copiilornobili, iar de Geti asupra sclayilor. Cum si sub alte raporturi con-statam deosebiri Insemnate Intre Daci si Traci, socotim aceastaultima stire ca fiind cea Intemeiata si conchidem la neexistentatatuajului la poporul dac. S'a Intamplat asa dar si In privintaaceasta, aceeasi confuzie care se face In alte domenii, de cerceta-tori superficiali, lntre Traci si Daci sau GeV, intre obiceiurileprimilor si obiceiurile celor de al doilea.

Cat priveste poligamia geta, despre care ne vorbeste mai hit&Menandru In comediile sale si apoi Strabo, lucrurile credem castateau asa: regii si pätura stapanitoare nu e exclus A' fi avutmai multe sotii. Asa era peste tot, nu numai la, popoarele zisebarbare, dar chiar s'i la cele culte. Filip, de pilda, tatal lui Ale-xandru cel Mare, a avut un numar considerabil de sotii. Tot asaSeuthes, regele trac. Deci nu era ceva exceptional sau specific getic.Mura de jos lug, multimea prin urmare imensa majoritate apoporului, cu siguranta era monogama. E caracteristic faptul eaOvidiu, care a stat atata vreme lntre Getii din Dobrogea s'i caredupa cum ne dovedesc poeziile sale scrise la Tomi, nu-i menajeaza*de loe nu pomeneste niciun cuvant despre asa zisa poligamie alor. i n'o pomeneste, fiinded nu exista.

Vieala militard a Dacilor prezinta cateva caracteristice caretrebuie relevate. In primul rand, faptul ca fiind popor asezat, iarnu nomad, ei pornesc la razboi numai cu arma.ta lor, nu cu Intregneamul femei, copii, batrani asa cum fac ceilalti barbari

www.dacoromanica.ro

VIEATA MILITARA A DACILOR 103

germani sau iranieni din partile Dunarii, careli iau cudan§ii, In expeditii, tot ce au, familii §i bogatii.

Un al doilea fapt important este dispretul de moarte al Dador.Crezand, potrivit religiei lor, ca sufletul e nemuritor, consideranddeci moartea nu ca un slar§it, ci ca un Inceput, §i anume ca ince-ceputul vietii celei noi, alaturi de Zalmoxis, Dacii lupta cu unavant §i un curaj extraordinar. Sinuciderile In razboi, atuncicand Infra.ngerea nu se mai poate evita, sunt un fapt obi§nuit.Dovada regele Dapyx, In lupta Impotriva lui Crassus (anul 28inainte de Christos), dovada Decebal §i curtenii sai, In razboiulde al doilea cu Traian.

Inca din vremea lui Tucidide, Getii sunt cunoscuti ca bunicalareti. Ei trag cu arcul din fuga, lntocmai ca Sciii .1 ca Mun-tenii §i Moldovenii de mai tarziu. Cum e §i natural, triburile dinpartea de ves, de stepd ( « pustia» Getilor din Bugeac, de care nevorbe§te Strabo, a§a trebuie inteleasa, ca « stepa »), aveau In specialcavalerie, In timp ce in partile muntoase predomina infanteria.Pe columna lui Traian, Dacii sunt infati§ati luptând de obiceipe jos. Ei au o sabie incovoiata arma lor nationala §i unscut rotund care-i apara de loviturile du§manului. Unii poartaIna §i spada, lunga §i dreapta, sau sabia scurta, cu doua tai§uri,asemenea celei romane. Altii au lanci §i sulite, altii pra§tii pentruaruncat pietre sau plumb. In sfar§it, cativa sunt reprezentati cutopoare, cu maciuci, cu ciomege, inteun cuvânt cu arme -tara-ne§ti, a§a cum se constatà mai tarziu, in armata noastra.

Drapelul Dacilor era In forma de balaur, avand un cap de lup,cu gura deschisa, din metal probabil arama sau bronz §i

un trup Incovoiat ca al §arpelui and unibla. Se pare ca aerul,mai ales cand era vant, patrunzand in gura capului de lup, faceasa se auda un §uierat.

Dacii cuno§teau. de asemenea §i berbecele pentru daramareazidurilor du§mane precum §i un fel de baliste, pentru asvarlireala distanta a sulitelor sau a pietrelor mari. Mai ales de cand auinceput luptele cu armata romana, Dacii §i-au Im.bogatit arma-mentul §i §i-au perfectionat intariturile. Una din conditiile paciiIncheiate Intre Domitian §i Decebal era doar tocmai procurareade catre imperiu a inginerilor §i me§terilor de cari avea nevoieregele dac.

www.dacoromanica.ro

104 CIVILIZATIA sr CULTURA DACILOR

Numarul armatei a variat, dupa cum varia qi intinderea. 0puterea statului. In timpul de inflorire al lui Buerebista, Strabone spune ca Dacii puteau ridica o armata de 200.000 de oameni,ceea ce era extraordinar pentru vremurile acelea, &and armateleobi8nuite aveau Intre 20-30..000 de osta8i. Mai tarziu, pe °andstatul se hnpartise In patru si a,poi chiar in cinci bucati, armatadaca nu mai numara, dupa acela8i izvor, decat 40.000 de oameni.In timpul lui Decebal, ea trebue sa fi ajuns iar la o cifra impor-tanta, daca numai prizonierii luati de Traian se urca.u, dupà afir-matia scriitorului Ioanes Lydus, care ia, stirile din Getica lui Criton,la 50.000.

Aceste cifre importante nu trebue de altfel 8à ne mire. Gaudpoporul era asa de numeros, and avea atatea triburi si atateaoraqe, nimic mai natural ca oastea lui, din care faceau parte totibarbatii valizi, a fie, la randu-i, foarte numeroasa.

In ce priveste fortificatiile, ele erau de doua feluri, dupa naturalocului. La yes, apararea se Mesa prin valuri de pamânt, prinpalisade de lemn 8i. prin 8anturi. In regiunea muntoasa irisa, forti-ficatiile erau de piatra 8i aveau proportii.impunatoare. Se potvedea 0 astazi ruinele unor asemenea intarituri la GradisteaMuncelului 0 la Costesti, In judetul Hunedoara. Ziduri puternice,din blocuri mari de piatra, platforme de observare succesive,turnuri de aparare, acopera cate un munte intreg si. ne arata inmod elocvent nivelul la care ajunsese arta militarä' a Dacilor(vezi fig: 53-54). Fortificatiile din munti nu stint cu nimic maiprejos deal fortificatiile grecesti, din epoca veche, sau dead celeromane; ele arat5.' o conceptie militara superioara si mijloace deexecutie remarcabile. De nu ni s'ar fi pastrat decat aceste cetatidacice din munti 8i. Inca eram in drept de a conchide ca poporulcare le-a ridicat n'a fost un popor de rand.

Limb& Frumusetea religiei dace. Arta. Din liznba Dacilor nucunoastem astäzi cleat foarte putin: cateva nume de plante,pastrate de medicul grec Dioscorides 8.1 cateva num.e de persoanesi localitäti. Aceasta-i tot. Soarta rea a facut sa se piard5 poemeleserse de Ovidiu In limba getica, In timpul exilului sau la Tomi;ele ne-ar fi aratat cum se infati8a limba, stramo8ilor nostri. Astazisuhtem redu8i mai mult la conjecturi. Un singur lucru s'a stabilitde atre speciali8ti anume a limbs, dacica se deosebea sinnitor

www.dacoromanica.ro

de cea tracia. Fonetismul cuvintelor pastrate de Dioscorides pre-zintà diferente apreciabile fata de termenii similari traci.

Terminatia specifica a numelor de localitäti dacice sau geticeeste -dam (Sucidava, Clepidava, Piroboridava, etc.; cf. p. 96),ap cum noi astazi avem terminatia -efti i -eni (Albe§ti, Dumitreqti,

Ulmeni, Sculeni, etc.). Tracii aveau dimpotrivä terminatia-para (de ex.: Bessapara, Sauzupara, Tranupara, etc.). Numeledace de persoane sunt de obiceiu compuse §i se pot explica prin

- -

,

rfir ,

I

'

Fig. 53. Scarile de piatei ce due la unul din turnurile eetitii dace dela Costetti.(Cliteul Muzeului National, Bucuretti).

comparatie Cu rädäcinile respective indo-europene. DeBuerebista ar insemna « bine cunoscutul »; iar Dromihetes, « cel

puternic sau tare attqat ». Dintre numirile de plante, 27 la numiír,pästrate de Dioscorides, citäm: proziarna (iireobtdeva) numitäazi §tiintific « elleborum nigrum » §i care In romane§te se chiamàzeirnci, amintind aa dar partea ultima a cuvilintului dac. Apoimizila (paVa) cu denumirea §tiintifica « thymus », adicd cimbru ;zina (va) insemnänd cucutä. (s cicuta ), etc.

Limba daciai era in deajuns de maleabila pentru a putea fipusä in versuri. Aristotel ne spune ea Agatirqii i§i versificau le-

LIMBA DACA 105

.1--

°I

. .

:rz u

Ndeni,

pildd,

www.dacoromanica.ro

.106 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR

-gile lor; §tim apoi ca Ovidiu a scris mai multe poeme cu metrulatin In limba autohtonilor mijlocul carora traia, la Tomi.

mai §tim ca atunci and le-a cetit, Gqii au ramas incantati,exprimanduli mult,umirea lor printr'un murmur prelung deadmiralie.

Din contactul indelungat cu Grecii stabiliti in ora§ele de petarmul Mara Negre ca §i cu aceia cari urcau pe Dunare in sus,unii dintre Daci §i anume, in primul rand, negustorii §i nobilii,

°-.1

° ,

° ,-... ,., .,. . -°:: ..* --ea - 7 ' ' .4 ' .

, .. i ' - ".. 4-° , . - . r -, ' 0,

'''' .j-',./: A ' . .° ' , 10 i, .1 ..

. ii- I, ,:... r i - -4. ce::, ,

, , A ' 'Lir , ' ' ' 'o'

.., pil.2':, !

: ..!! aL",p l'

Fig. 54. Vederea imprejurimilor Intlirite ale cetlitii dace dela Costeeti, luata deIpetense unuia din turnuri. (Clieeul Muzeului National. Bucureeti).

trebue sa fi deprins §i limba greaca. Legaturi ca celea dintreBuerebista i ora§ul Dionysopolis, legaturi care datau inca dinvremea parintelui regelui, implica din partes, conducatorilor daci

.cunoa§terea limbii grece§ti iar din partea ora§enilor dela MareaNeagra, pe aceea a limbii getice. Dromihetes §tia, probabil, gre-ce§te ; conversatia lui cu Lisimah e greu sa presupunem ca a

.avut loo in bimba daca.Mai tarziu, and Dacii vin In contact cu Romanii, iara§i trebue

-84 admitem ea' au fost unii dintre ei de sigur tot categoriile demai sus, caci acestea deprind mai intai limbile straine cari au

,f

Geti In

www.dacoromanica.ro

RELIGIA DACA 107

Invatat i latine0e. Avem de altfel §i o dovada: mesajul pe careBurrii, neamul dacio din Oltenia, i-1 trimit, scris in latineste, luiTraian, la inceputul primului razboiu, sfatuindu-1 sà se intoarca

faca pace.Dacii erau iubitori de muzica. Tot dela Aristotel §tim ca

.Agatir§ii Ii ceintau legile lor versificate, spre a le putea mai binetine minte. Istoricul grec Teopomp ne apune ca Getii, atunci cândxnerg inteo solie, i§i iau cu ei chitarele §i, in timpul cat fac expu-rierea, canta din aceste instrumente. In sfar§it, Jordanes ne vor-Le§te de cantarile, din gull §.1 tot din chitare, ale preotilor

Se pricepeau in mod deosebit la medicinä'. Cunoa0em, mul-lomita medicului grec Dioscorides, care le-a trecut in cartea sa,inumele dace a o suma de plante medicinale. Foarte interesant*poi §i cat de modern anticipand asupra importantei elemen-tului psihologic in vindecarea bolilor este principiul de medicina'

Dacilor, c,ari pun in legatura sanatatea trupului cu aceea asufletului. Impresionat de adevarul je care-1 cuprinde, Platon,c elebrul filosof grec, citeaza acest principiu in felul urmator: « Zal-moxis, regele nostru, care e §i zeu, apune ea', precum nu trebuiesa incercam a vindeca ochii fàrà sà vindecam intai capul, oricapul fara trup, tot aya nu se poate sci Incerdi m a vindeca trupul,Orel sä ingrijim fi de suflet, i ca tocmai de aceea Bunt multe bolila care nu se pricep medicii greci, fiindca nu cunosc intregul decare ar trebui BA se ocupe. Cad daca acesta merge eau, este eumeputinta ca partea sà mearga

Elementul esential al culturii getice este religia. Ea a impresionatprofund prin frumusetea i superiaritatea principiilor saleiv toti scriitorii lumii vechi cari au cunoscut-o, incepand cu He-rodot, in veacul al V-lea inainte de Christos i ispravind cu JulianApostatul, in veacul al IV-lea dupa Christos. i inteadevar,astazi, dupa invatatura Mantuitorului, religia geta Inca impre-sioneaza prin frumusetea ei. De altfel, anticipand asupra celor-urmatoare, putem apune de pe acum ca aunt o suma de puncteasemanatoare, unele chiar identice, intre cele data' religii.

Primul este credinta in nemurire. Getii credeau anume cà eiim dispar dupa moarte, ci i§i continua' vieata, in cer, alaturi de.zeul suprem, de Zalmoxis. A§a ne apune Herodot. El adaoga

www.dacoromanica.ro

108 CIVILIZATIA $1 CULTURA DACILOR

o Intreaga poveste pe care o auzise dela Grecii de pe tarmurilMari Negre, cari nu admiteau, se vede, ca vreun alt popor,afara de ei, ar putea ajunge la o conceptie religioasa superioara_Potrivit acestei pove§ti, Zalmoxis ar fi fost « un om, sclavSamos, r¡ti anUme sclavul lui Pythagoras, fiul lui Mnesarchos_Dupa ce s'a eliberat, a facut avere mare §i s'a tutors acasa.fiindca Tracii duceau vieata proasta i inculta, acest Zalmoxis,§tiutor cum era de chipul de a trai ionian §i de obiceiuri mai deli-cate decal, ale Tracilor, deoarece Wise printre Greci i Inca langaunul din cei mai distin§i intelepti ai Grecilor, pe langa Pythagoras,vi-a facut o odaie In care primea §.1 ospata pe frunta§ii concetate-nilor sAi vi-i invata ea nici el, nici oaspelli lui i nici urma§ii aces-tora nu vor muri, ci vor merge sintr'un loe unde vor trai ve§nic§i vor avea toate bunatatile. In odaia aceea, in care facea i spuneacele de mai sus, el a pus sä-i faca o subterana. Cand subterana afost gata, el s'a facut nevazut dintre Traci, s'a coborit in subte-ranä c}i a trait acolo trei ani iar Tracii il regretau jeleau ca peun mort. In al patrulea an, iar s'a aratat printre dan§ii i a§a s'auIncredintat Tracii ca cele ce spunea Zalmoxis erau adevarateTotul nu-i cleat produsul imaginatiei Grecilor. O apune de altfel

Herodot, care spirit critic, lndoindu-se de veracitatea acesteipovestiri, termina cu urmatoarele cuvinte semnificative: « Eunu zic ca. a fost, nici ca. n'a fost. Cred inset cd Zalmoxis a trait Cumulti ani inainte de Pythagoras ». Deci, ea toata povestea adao-gam noi n'are nicio baza.

De fapt, Zalmoxis (Zd2poetc) era numele cel mai raspandit pe.care Dacii sau Getii ii dadeau zeului lor. Alte tribun il numeauGebeleizis (1ße.); Platon Ii dà numele de igaaastíg Bin adicazeul rege. Acest zeu era cerul senin, luminos. Tot ce-i tulburä_frumusetea r¡si armonia, a§a dar furtuna, norii, grindina, trebucombätut. De aceea, Dacii trag cu sagetile in vazduh, spre norica sa-i goneasca i sa ajute In felul acesta pe zeul suprem. Locu-rile de Inchinaciune sunt sus, pe munti, cat mai aproape de cer.Iar locuinta marelui preot e tot sus, lute° petera de pe munteleCogheonul ( Kcoya(ovov ); BA fie actualul munte Gugu (2292 m.)situat Intre Oslea, Godeanu, Tarcu i Retezatu?

Vreo zeitate femining, nu se aminte§te, dei n'ar fi exclus cafemeile gete, increzatoare ca toate semenele lor din toate tim-

www.dacoromanica.ro

RELIGIA DACA 109

purile in farmece, vräji qi incantatii, M. fi avut §i vreo zeitatesecundará, In legäturà cu practicile lor.

Izvoare mai tarzii, romane unele din ele de caracter poeticne spun ca Dacii se inching.' §i zeului r'äzboiului, lui Marte, care,dupa traditie, s'ar fi nascut chiar In Ora lor. tirile Insai nu inspirädestulä incredere. Mai de graba am fi inclinati sa admitem caDacii erau adoratorii unei singure divinitäti, apropiindu-se Inaceasta de cre§tinism. Herodot ne spune chiar di ei nici nucredeau sel mai existe alt zeu in *rá de al lor.

In ce prive§te cultul, el consta din slujbe, ceremonii §i incan-tatiuni pe care le fäceau de obiceiu, pe muntii Inalti, preotii ; ace§tiaerau §i prezicatori §i medici in acela§i timp. Prin felul lor de vieata,-prin moravurile lor austere, prin hrana lor, preotii constituiau defapt un adevärat ordin calugäresc. Ei nu se casatoreau, nu mancau-carne §i. niciun fel de vietate, ci numai lapte, branza §i miere.Duceau o vieatä de asceti; poporul ii inconjura de un mare res-pect §i ii numea 4 prea cuvio§i » §i 4 calhtori prin non i * (6eocrsfiek-xe xat xa7voi3(hat). Numele lor propriu era lush' altul. Grecii 11traduc, In dreapta Dunarii, prin cuväntul 2s-darat, iar In stängaprin aoltarat. Ambele cuprind notiunea de fundator §i inseamnaIn române§te « intemeietori ».

In fruntea preotilor era m.arele preot. El cuno§tea semnele-cerului §.1 Mom preziceri. I§i avea locuinta, dupa' cum am spus,Inteo petera de pe muntele Cogheonul ; aci venea, In imprejurarigrele, regele dac spre a-i cere sfatul. Pentru popor, marele preot eraaproape un zeu ; de aceea §i poruncile sale gäseau intotdeaunaascultare. Dintre marii preold, trebue pomenit In primul rand_Deceneu, contemporanul lui Buerebista §i colaboratorul acestuiaIn opera de inaltare a poporului §i a statului dac. Un alt marepreot a fost Comosicus, care avea In acela§i timp §i. demnitatea derege.

In afar% insa de slujbe, ceremonii §i incantatii, mai aveauDacii, in ce prive§te cultul, un obicei caracteristic care trebuiepomenit. Din cinci In cinci ani, ei trimeteau lui Zalmoxis cate-un sol ca sa-i spuie durerile §1 nevoile lor. Trimiterea se facea Infelul urmator: se tr6gea la sorti unul dintre Daci, i se in§irau toatecate are A' transmitä zeului §i apoi era asvärlit in sus spre a cädeaIn trei lanci fixate cu varfurile in sus. Dacg solul murea steäpuns,

www.dacoromanica.ro

110 CIVILIZATIA $1 CULTURA DACILOR

ei credeau atunci ea Zalmoxis le e favorabil §i ca a primit cererilelor ; daca nu murea Insa, atunci ei dadeau vina pe sol, spunandlza e om, 'Pau §i trimeteau pe altul in locul lui. Obiceiul acesta exista§i la alte popoare, ca Celtii §i Scandinavii, Insà cu o deosebirefundamentala; pe cand la aceste popoare se aleg spre a fi jertfitioameni patati, criminali, hoti sau prin§i de rázboiu, la Daci ale-gerea se facea numai dintre oamenii liberi §i fara. pata. Iar faptulca solul nu murea strapuns de lanci era socotit ca o mare ruinepentru el.

Pierderea vietii nu Insemna pentru Daci o nenorocire, casudul mediteranean. Credinta lor In nemurire li fäcea sa Infruntecu mare barbatie Incercarile §i sà lupte cu un deosebit eroism Inrazboiu. De aceea scriitorul Pomponius Mela spune despre GefiC a Bunt cei mai pregcl titi pentru moart,e» (ad mortem paratissimiGetae). Iar Julian Apostatul atribuie lui Traian urmatoarelecuvinte care, dad n'au fost rostite, nu exprimò' mai putin ade-varul: u Am subjugat chiar §i pe ace§ti Geti, cei mai razboinicidintre toate neamurile cate au existat vreodata, nu numaicauza puterii corpului lor dar §i din aceea a invataturilor lui Zal-moxis, care este intre ei a§a de slavit. Acesta le-a intiparit In inimà.ca ei nu mor, ci numai cat i§i schimba locuinta, §i, de aceea, merg-la moarte mai veseli cleat, la once alta calatorie ».

Inainte de a pleca la razboi, Dacii se imparta§eau cu apa dinDunare, In chip de vin sfant, §i jurau sa nu se Intoarca in tar&pana ce nu vor fi omorlt pe duámani.

In ce prive§te arta Dacilor sau Getilor, §tirile pe care le avem,asupra ei aunt Inca patine §i ralee §i se referá mai mult la artaaplicata, la arta in intelesul primordial al cuvantului latin, acelade me§te§ug, de industrie. Sapaturile arheologice vor imbogatitreptat, treptat, aceste §tiri. Deocamdata, putem afirma numaiIn ceramicei i in lucrarea metalelor, Dacii ajunsesera la o Indemil-nare deosebita. Daca cera,mica pictata li se datore§te tot lor, a§a_cum socotim noi, atunci se poate spune, cu drept cuvant, ca ei erau.adevarati arti§ti in aceasta privinta. Inteadevar, vasele gasiteAriu§d §i la Cucuteni, la Fedele§eni, la Frumu§ica §i la Ruginoasa.dovedesc nu numai o tehnica remarcabila, dar §i un deosebit simt.al formei, al liniei §i al coloritului. Ele pot sta cu cinste alaturide cele mai reu§ite produse ale ceramicei universale. Dar chiar

www.dacoromanica.ro

ARTA DACA 111

vasele din epoca mai noua, din La Tène (dela 300 inainte deChristos, incoace), care sunt cu siguranta absolutä dacice, §i eledovedesc insu§itile artistice ale autohtonilor. Ceramica gasita laBonte§ti (jud. Rämnicul-Sarat), la Poiana (jud. Tecuci) §i la Ca.sani (jud. Ialomita), este dintre cele mai reu§ite ; regretatul Pärvano nume§te « splendida ». Dacii incepusera sa imite §i vasele gre-ce§ti; astfel, s'a gasit la Crasani tiparul cu care ei fäceau frumoa-sele vase de Delos, cu inflorituri in relief pe fata din afara. S'augasit de asemenea tipare de lampi sau, mai bine zis, de opaite,

Lucrarea metalelor era o veche indeletnicire a ba§tina§ilor.Bronzul transilvanean §i cel moldovean, adid obiectele fabricatedin acest metal in epoca bronzului, aunt caracretistice in intreagaEuropa. Stim ca Agatir§ii iubeau podoabele de aur ; ele eraulucrate, de sigur, in tara lor, in Ardeal. unde se gasea §i materiaprima. Din argint s'au qbatut de &Are Daci monete; ele suntde ale monetelor grece§ti §i romane (dinari republicani). In sfar§it,tot localnicii lucrau diferite unelte, articole de mobilier (cum ecandelabrul cu trei brate, de bronz, gasit la Crasani) sau de imbra-dminte cum sunt de pilda, copcile de prins mantaua pe umeri(vezi mai sus, p. 93).

Dar, Inca odata, sa a§teptam ca sapaturile sà imbogateasca§tirile noastre despre arta Dacilor sau Getdlor. Gaud ele vor fiin numär indestulator, vom putea vorbi atunci cu temeiu §i

despre diferitele influente care s'au exercitat asupra acestei afterinfluente pe care astazi numai le banuim. Vom vedea atunci dada fost o influenta scitica §i in ce nasura s'a exercitat ea; dad' Celtiiau indurit §i ei pe localnici in unele privinte. Rana acum, sigurde numai influenta greceasca. i in privinta ei insa, dmäne sä seprecizeze intinderea §i intensitatea.

Popor afezat din timpuri imemoriale pe ptimântul ande-1 constateimarturiile istorice, legat de el prin agriculturd in toate form,ele ei,prin cre.,sterea vitelor, prim scoaterea metalelor fi a celorlalte bogatiiminiere, ctiind sd-1 apere ca eroism ci ca pricepere, intemeind celmai puternic stat dela nordul Dundrii, ca regi cari pot sta ca cinsteallituri de cele mai frumoase figuri politice ale antichiatii, avdndin sfdrfit o religie superioard, de un inalt idealism, Dacii sauau fost, sub toate raporturile, unul din popoarele insemnate alelumii vechi. Noi putem socoti drept barbari, aya cum s'a tot

www.dacoromanica.ro

112 CIVILIZATIA SI CULTURA DACILOR

spus mereu. Fiinda infifi cei vechi, surprinfi de insu,Firile lor,nu i-au considerat adeseori ca atare. Povestea pe care o scorniserdGrecii de pe girmul Meirii Negre, feica'nd din Zalhzoxis un elev alfilosofului Pitagora, capdtd in ochii nogri, o deosebitil semnificatie.lar aprecierea lui Dio Chrysostom, o Getii sunt mai intelepti declitaproape toti barbarii fi mai asemenea Grecilor », formeazd cea maibuniz' incheiere a acestor rd nduri. Ea vine din partea unui scriitorapartintind neamului cu spirit critic fi cu simtul nuantelor, careclause pe marele Pericle, pe Tucidide, pe Socrate fi pe Sofocle.

Rolul Dacilor In formarea poporului romin. Una din problemelecele mai grele si mai delicate In acelasi timp este sa stabilesticontributia diferitelor elemente etnice la constituirea unui popor,sa arati ce a dat fiecare din aceste elemente sub raportul rasei,al limbii, al organizarii de stat, al civilizatiei si culturii. Problemagrea, deoarece de multe ori nu suntem bine informati asupracaracteristicelor Insesi ale elementelor componente; nu cunoastemIn destul, uneori nu cunoastem de loc, aspecte esentiale cum e, depilda, limba. Problema delicata In acelasi timp, deoarece Insusirilesi scaderile unui popor nu deriva numai din Insusirile si scaderileelementelor componente: combinatia acestor din urma chimicaetnica a lor poate sa dea nastere la aspecte noua, diferite de celeanterioare. lar legile dupa care se face aceastä chimica etnica nune Bunt cunoscute asa cum cunoastem, bunaoara, legile chimieiorganice sau anorganice. Se adaoga apoi influenta evolutiei qi

nzediului istoric, precum si aceea a personalitätilor dominante, carepot, prin directivele ce imprima, sa creieze forme noi de vieataspirituala sau materiala.

A preciza, asa dar, care a fost rolul Dacilor In forma,rea popo-rului roman, ce datorim noi acestor stramosi, este una din chestiu-nile cele mai grele ale istoriei nationale. Nu stim bimba acestorstramosi, nu cunosteau cleat o mica parte a toponimiei §i. onomas-licei lor, nu suntem In deajuns de informati asupra atator aspecteale vietii lor materiale si spirituale. Totusi problema trebue pugsi un rAspuns chiar foarte imperfect trebue Incercat. Il vorpreciza si completa cercetatorii viitori, pe baza descoperirilor cese vor face de aci Inainte.

Un lucru, credem noi, este sigur: Dacii alcatuiesc baza etniccia poporului nostru. Daca experientele serologice, de determinare

www.dacoromanica.ro

ROLUL DACILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 113

a sangelui, ar putea da rezultate precise, suntem incredintati eaele ar arata o proportie insemnata de sange dac, superioara §i celuiroman 0 celui slav. Aceasta credinté o intemeiem pe urmatoareaargumentare: grosul populatiei din Dacia Traianei l-au formatDacii. Cu toate pierderile suferite in cele doua razboaie, cu totnumgrul insemnat al coloni§tilor de limbé latina, ei au péstrattot* preponderenta. Fiindca Dacii erau locuitorii satelor 0 oricatde numeroase au fost ora§ele din noua provincie, totu§i satelele intreceau cu mult. Cam a§a cum este §i astazi. Daca romanismula prins radacini atat de puternice §i atat de durabile in stângaDunarei, e fiindca a ca'§tigat pe ace0i Daci, pe bé§tinaqi.

In ce prive§te limba, nu §tim cat datoram Dacilor. Hilda' nucunoa§tem decat foarte putin din limba lor..Cele cateva mime deplante medicinale, de persoane, de localitäti §i de 'Uri cari ni s'aupastrat, sunt cu totul insuficiente pentru a putea preciza mo§te-nirea daca in limba românä. E drept, unii filologi au gasit o seriede cuvinte despre care afirma ca sunt de origine daca. Altii insä,'contesta' hotarit aceasta origine §i atribue numai cateva din eleIlirilor, cari ne-ar fi influentat prin coloniile lor trimise in DaciaTraiana, dar mai ales prin conlocuirea stramoOlor no§tri cu ace§tiIliri, in dreapta Dunarii, in epoca formérii poporului roman. Cu-vintele pe care unii din filologi §i. in primul rand Ovid Den-su§ianu le admit ca avand origine ilirica sunt in nurrar de patru:barzli, manz, mazare, viezure. Li s'ar mai putea adauga eventuallag ei s'a se inteleaga Inca trei: brau, cioara, coparla. Totde origine Ulrich' ar fi §i trecerea.lui ct 0 cs (x), in pt 0 ps. Latinullucta, de exemplu, a dat in romane§te lupta, iar coxa, coapsii.Acela§i fenomen se constata in dalmaté ; in albanezà, trecerea seface in ft 0 fi 0 numai In cuvintele imprumutate din limba latina.

Parerea noastrei este c'a ateit cuvintele de mai sus (nurnérul lorva spori probabil, in urma viitoarelor cercetéri) cat fi trecereafoneticei semnalata (aceeaqi observatie!), pot fi atribuite cu atatadreptate Dacilor cat fi llirilor.

Cercetari recente, cum este aceea a lingvistului Jokl, indrep-tales° o asemenea presupunere. Inteadevär, acest invatat a aratatinrudirea limbii Albanezilor de astAzi, cuprinzand o serie de de-mente ilirice, cu vechea tracé. Majoritatea cuvintelor pe care leciteazé Jokl, spre a demonstra aceasta inrudire, aunt chiar dacice.

9

www.dacoromanica.ro

114 CIVILIZATIA $1 CULTURA DACILOR

Prin urmare, nu exista un argument temeinic care BA' ne impiedecea admite pentru cuvintele i fenomenul fonetic de mai sus o originedaca. De altfel, chiar de n'ar fi existat nicio argumentare filologica,Inca trebuie sa admitem o anumità mo0enire, pentru un motivpe eare-1 indicá bunul simt: e Cu putintli oare ca un mare popor,Cu o civiliza;ie fi o culturd clot de desvoltate, cum erau Dacii, sei sefi asimilat completamente, sei fi inveitat limba cuceritorilor, /aril amai pdstra nimic din a sa, nici meicar sub raportul lexicului? Unasemenea fenomen ni se pare imposibil ; in once caz, istoria nucunomte niceiieri un caz de acest fe!. A§a dar, este sigur ea avem,sub raportul lingvistic, 0 o mo0enire dacii. In recenta sa operade sinteza consacrata limbii române, profesorul Sextil Pu§cariuse pronunta de altfel In acest sens ; el Inclina a considera dreptautohtoni o serie de termeni « In legatura cu corpul omenesc(ceafei, grumaz, buzei), Cu pastoritul (meinz, strungá, ;arc, zarti),apoi numiri de animale (viezure, strepede, optirlei) sau de plante(brad, mazeire) sau cuvinte In legatura cu pozitia locurilor (baltei,meigurti, mal, gard)». De aceea0 straveche origine par sa fie 0termenii reinzà, gu.cá, mu.ycoiu, curpen, peirdu, ciucá i copaciu,precum §i sufixele, atat de frecvente 0 de caracteristic române0i:-esc,.-efte (omenesc, craesc, barbäte0e, trupe0e, etc.).

Ni s'au pastrat dela Daci cateva nume de ape: In primul randDuneirea, care deriva dupa' toate probabilitatile dinteun *Dunarisdacic ; apoi, Argeful din *Argessos (la Herodot, diformat: Ordessos);Biirzava, al carei nume se regase0e in ora§ul dac Berzobis. SomeFul:o inscriptie latina din tinuturile udate de acest râu vorbe§te det Samus »; este sigur ca Romanii au pastrat vechiul nume, au-tohton. Ace1a0 lucru cu Oltul, Aluta In izvoarele latine, i cu Tisa,pentru care s'a propus chiar, ca forma originara, dacicul »nook. In izvoarele mai tarzii, apare sub forma Pathissus i Tisia.Mureful are foarte probabil o legatura cu vechiul Maris, pomenitde Herodot. Ampoiul reda un vechiu nurne autohton, printr'oforma' intermediara latina; Motrul este sigur dacio, numele luirevine sub forma 'Apoi'yzetor la Ptolemeu i Amutria in TabulaPeutingeriana. Tot dela Daci poate sa vie §i Cerna, daca numeleei este identic cu acela al ora§ului dac Tsierna, care se mai 0-ga'se§te In izvoarele istorice 0 sub formele Ateeva (Ptoleraeu):

grecesc se pronuntä In romane§te dz I), Tierna (Tabula Peutin-

www.dacoromanica.ro

ROLUL DACILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 116

geriana), Dierna (inscriptie latina), Zerna (Digestele lui Ulpianus).Adaugam ca ora§ul se afla chiar la varsarea, raului In Dunäre.Buzdul pare a fi iara0 dacic: un izvor grec din veacul al IV-lea,ne-a pastrat numele lui sub forma Movalog care poate fi foartebine o transcriere gre0ta a lui Mnovalog In grece0e se pro-nunta b!).

In ce prive§te numele de localitati, siguranta n'avem panaacum cleat pentru Abrud. Acesta deriva. din Abruttus: comparaCu Abrittus din Dacia Pontica pomenit In inscriptiile latine.Poate ca §i Tapae, unde s'au dat cele doua lupte dintre Decebal0 Romani, sa se fi pastrat in numele satului banatean de astaziTapia, dupà cum in Hdrfova s'ar putea sa regasim pe vechiulCarsium; certitudine Irma' nu este. Incolo, cat despre capitala,Sarmizegetusa, ora§ele mari: Apulum, Napoca, Porolissum, Malva,Drobeta, sau mäcar celelalte centre urbane, nu s'a pastrat niciunnume. Lipsa de continuitate, sub acest raport, nu trebue sa nemire: a§ezarile urbane au fost doar acelea asupra carora s'aunapustit barbarii in primul rand: ele au 0 disparut cele dintai.Dar, disparand vieata municipala din Dacia (n'avem In limbaromana niciun cuvant care sa aminteasca aceasta vieata

institutiile sau functionarii ei!), era natural sa disparanumele ora§elor respective. Cat despre sate, ramane ca material

nou documentar In genul, de pilda, a celui descoperit In tabulelecerate, BA ne dea putinta unei comparatiuni, din care sa rezulteconcluzii precise. Cu ce avem astazi, nu se poate afirma nimicconcludent.

0 parte din credintele populare, din descantece, din leacurilebabe§ti, trebue sa OA o straveche origine daca. SA fie « priveghiul »nostru, In forma arhaia In care apare el inch', in unele colturi re-trase ale tarii, ca In Vrancea, forma care aratä mai de graba bu-curie decat intristare, cu ma§ti, cu jocuri, cu glume, o mo0enirea acelei vremi? Sà aminteasca el ceea ce ne spune Herodot despreneamul Travsilor, ca jeleau pe noul nascut §i ca se veseleauglumeau cand murea cineva, fericindu-1 ca a scapat de relele

Greu de afirmat categoric. In acest domeniu, ca §i Inacela, foarte fin, al insu0rilor suflete0i, suntem redu0 la simpleipoteze. De aceea, nici nu vom insista mai mult, Wand viito-rului sarcina sa lamureasca lucrurile.

9*

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

Civilizatla 1 cultura Dacilor: 1. W. TOMASCHEK, Les restes de la languedace, Louvain, 1883, 20 p. in 8'; 2. 0. DENSUSIANU, Histoire de la langueromaine, t. I, Paris, 1901, XXXI + 510 p. in 8'; 3 C. MoisIL, Avut-auDacii monete proprii?, in Lui Ion Bianu amintire, Bucuresti, 1916, p.305-3314. D. M. TEODORESCU, Ceteifile antice din muniii Hunedoarei, in Publ. Com.Mon. Ist. Tran§., ¡1 (1923), p. 7-24; 5. N. JOCKL, Albaner, In Max Ebert,Reallexikon der Vorgeschichte, t. I, Berlin, 1924, p. 84-94; 6. J. MELICH,Ober den ungarischen Flussnamen Tisza « Teiss », in Streitberg Festgabe,Leipzig, 1924, P. 262-266; 7. D. DETSCHEW, Die dakischen Pflanzennamen,Sofia, 1925, 56 p. in 8'; 8. D. M. TEODORESCU, Cercetiíri arheologice En munfiiHunedoarei, In Cont. Mon. 1st. Seel. p. Trans., Raport pe anul 1924, Cluj,1926, p. 40 si urm.; 9. D. M. TEODORESCU, Cetatea dacci dela Costefti. Rezul-tatele generale ale sdpciturilor arheologice, In Anuar. Com.Mon. Ist. Sect. p. Trans .pe 1929, Cluj, 1930, p. 265-298; 10. C. SCHUCHARDT, Die Schulenburg bei Cn-fofeni und andere dakische Burgen, In Schumacher-Festschrift, Mainz 1930, p.184

urm. ; 11. D. M. TEODORESCU, Cetatea dacd dela Grädiftea Muncelului ( judelulHunedoara), in Anuar. Com. Mon. Ist. Seel. p. Trans., 1930-1931, p. 47-68;12. D. BERCIU, Burii, Buridava, Burebista, Craiova, 1931, 28 p. in 8°; 13.GENERALUL RADU ROSEM, Inceputurile artei militare in cuprinsul Romdnieide azi In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., s. 3, t. XIV (1933), p. 313-364;14. ALBRECH.T V. BLUMENTHAL, Die Ringinschrip von Ezerovo, In Indoger-manische Forschungen, LI (1933), p. 113-130; 15. Em. PANAITESCU, Nu-mdrul Gefilor qi al Dacilor. Comentar dupd Strabo, Bucuresti, 1934, 16 p.in 8'; 16. C. DAICOVICIU, Problema numclrului Geto-Dacilor. Considerafiiasupra unei lucriíri recente, Cluj, 1934, 12 p. in 8'; 17. DR. G. SEVEREANU,Trésor de Hufi. Ornements et monnaies daces de la région de Hugi, In Bucu-regti, I (1935), p. 17-36; 18. MIHAIL MACREA, Monetele din cetatea dace«dela Costefti, Cluj, 1936, 19 p. in 8'; 19. A. GRAUR, Coup d'oeil sur la lingui-stique balcanique, In Bulletin linguistique de la Faculte des Letres de Buca-rest, IV (1936), p. 31-45; 20. AL. Rosorri, Istoria limbii romdne, II. Limbilebalcanice, Bucuresti, 1938, 132 p. in 8'; 21. ION CONEA, IdentificcIri geo-istorice En Dacia veche: 1. Mons. Caucasus (sec. II). . 2. Caucalandensis locus(sec. IV). 3. (Daci) Caucoensioi (sec. II), In Corectdri geograf ice In istoriaRomdnilor, Bucuresti, 1938, p. 7-24; 22. SEXTIL PU*CA.RIU, Limba romdnd,vol. I, Bucuresti, 1940, XIV -I- 457, p. in 8°; 23 C. DAICOVICIU, Le pro-blème de la continuité en Dacie, Bucuresti, 1940; 24. SEVER POP, DieToponymie Siebenbiirgens, In Siebenbargen, I, Bucuresti, 1943, p. 319-348;25. AL. ROSETTE, Istoria limbii romdne. Noliuni generale, Bucuresti, 1942,.96 p. in 8°; 26. AL. BORZA, Sanctuarul Dacilor. Scoyalovov, Timisoara, 1942,24 p. in 8'; 27. C. DAICOVIC/U, Daker und Rumdnen, In Siebenbdrgen, I,Bucuresti, 1943, p. 175-186; 28. C. DAICOVICIU, La Transilvania nell'anti-quitd, Bucuresti, 1943, 223 p. in 8 .

Vezi i p. 199, nr. 55.

116 CIVILIZ 4TIA $1 CULTURA D ACILOR

www.dacoromanica.ro

DACIA TRAIANA.I Dacia Felix ».

(Inseriptie depe monetele rontane).

Prin cucerirea Daciei de catre Romani, hotarul imperiului alost mutat peste Dunare, spre miazanoapte. Aceasta fapta, spuneistoricul Xenopol, este « o gre§eala politica ». Nu trebuia depa§itaDunarea, nu trebuia intemeiata o provincie excentrica, greu deaparat, ca Dacia. Poporul roman, continua istoricul Xenopol,a fost zamislit, prin urmare, « dintr'o gre§ala politica' *. Socotimca gre§ala e a istoricului, nu a imparatului Traian. Inteadevar,imperiul nu putea fi ap5rat in mod satisfacator pe Duare. Istoriao arata limpede §i e surprinzator ca faptul acesta n'a fost luatIn consideratie fluviul n'a impiedecat niciodatil navalirile dinspre nord. Cine voia, a§a dar, sa apere efectiv Moesia, trebuiaBA stapaneasca §i tarmul stang. Traian a ocupat Dacia §i. a trans-format-o in provincie romana' nu dintr'o grepla politica.', nicidintr'un capriciu, ci dintr'o aspra necesitate. Nu se putea altfel.Cu puternicul stat dacio in coasta, imperiul n'ar mai fi avut li-ni§te niciodata in regiunile dunarene. Experienta o arätase dealtfel, timp de mai bine de o suta de ani. De aceea a facut Traiancele doua mari §i sangeroase exped4ii, de aceea legiunile §i-aumutat lagarele In inima Ardealului.

Hotarele §i populatia. Persistenta elementului autohton. PAnä"unde se intindea provincia romana Dacia, intemeiata de imparatIn anul 107 dupà Christos? Care erau hotarele ei? Wa'spunsurilevariaz6 dupà cercetatori iar nepotrivirea dintre ele rezula din§tirile deosebite pe care ni le dau vechile izvoare. Ptolemeu, geo,

www.dacoromanica.ro

graful a carui opera am intrebuintat-o qi mai inainte, scriind cuvreo patru decenii dupa expeditiile lui Traian, fixeaza ca botareale Daciei », spre apus Tisa, spre miazanoapte muntii Carpati,spre miazazi Duna:ma, iar spre rasarit 11111 Hierasos, care a fostidentificat de unii cu Siretul, de altii cu Prutul. Eutropiu, un-scriitor tarziu §i care nu inspira mare incredere (era retor deprofesiunel), spune ea lungimea granitelor era de un milion dea§i decies centena millia passuum »), a§a dar circa 1478 dekilometri. Unii dintre istoricii zilelor noastre cred ca hotarul dinspre miazazi ci rasarit al Daciei, ar fi urmat creasta Carpatilor,a§a dar &A Muntenia propriu zisa, dela rasarit de Olt, §i Moldova,ar fi rämas in afara, provinciei. Noi avem dovezi documentare cain Muntenia §i in sudul Moldovei au stat permanent deta§amentede ale legiunilor §i cà erau a§ezäri daco-romane. In anii imediaturmatori razboaielor dacice, campia munteana §i sudul Moldoveise pare ca Inteadevar au apartinut din punct de vedere admini-strativ §i militar, provinciei Moesia inferioarä. Mai tarziu insa,noi credem cà cel putin Muntenia a fost incorporata Daciei Mal-vense. In once caz, oricare ar fi fost incadrarea oficiala a campieimuntene §i a sudului Moldovei, un lucru e sigur: ele au fa cut parteintegranta din imperiu, au fost supuse actiunii de romanizares'au romanizat.

In concluzie noi socotim a Dacia Traiana, la jumatatea seco-lului al II-lea, avea ca botare pe acelea aratate de Ptolemeu, adicaTisa, Dunàrea, Prutul c Carpatii nordici. Ea cuprindea deciMuntenia propriu zisa, Oltenia, Banatul, Cri§ana, Ardealul §i Mol-dova pana la Prut. Supra fata ei intrecea 250.000 de kilometripeitrati.

Pop ulatia Daciei Traiane. Problema populatiei Daciei Traianeeste una din cele mai importante c mai discutate, in acela§i timp,ale trecutului nostru. Importanta, fiindca in cei aproape 170 deani cat a durat stapanirea romana in stanga Dunarii, s'a pregatitplamada etnica din care s'a format poporul romanesc. In acesttimp, populatia autohtona §i-a insuqit limba cuceritorilor gi s'aamestecat cu ei, &and na§tere la un nou popor, romanic, care larandul sail a absorbit populatia slava a§ezata mai tarziu in Daciaqi a format astfel poporul roman. Discutata, deoarece in jurulacestei probleme s'au emis multe pareri, atat in ce prive§te com-

118 DACIA TRAIANA

www.dacoromanica.ro

POPULATIA 119

ponenta etnica a populatiei Daciei Traiane, cat 0 persistentaei In aceasta provincie, dupa plecarea legiunilor.

Invatatii din §coala latinista, pentru a dovedi teza lor, ausustinut ca noi Romanii suntem urmagii curati ai colonigtilorromani adu0 in Dacia. Gheorghe incai, in Cronica sa, afirma c'äpopulatia daca a fost completamente distrusä in timpul razboaelorcu Traian, a§a incat nu s'a putut produce un amestec etnic. IarPetru Maior, MIA' ca sa Busting desfiintarea totala a Dacilor, credetotu0 ca n'a avut loc niciun fel de apropiere Intre cuceritori 0cuceriti, prin urmare cà noi suntem descendentii curati ai colo-ni§tilor romani, MI% sange strain In vinele noastre.

In ce prive0e continuitatea, discutia a fost §i mai apriga.Istoricii straini cari aveau interes din motive politice sademonstreze ea noi suntem ultimii veniti in Ardeal, au sustinutca. populatia Daciei Traiane a parasit aceastä provincie la ordinulimparatului Aurelian, in anul 271, i ea nu s'a reintors decal,tarziu, pe la sfarsitul veacului al XII-lea 0 inceputui celui de alXIII-lea, la nord de Dunare, cand Ardealul era deja ocupat deUnguri. Bine inteles, invatatii no0ri au raspuns dupä cum trebuia0 au aratat, cu tot felul de dovezi, ca n'a existat asemenea stra-mutare in masa a populatiei din Dacia, §i c5 stfámo0i no§tri aucontinuat sa locuiasca aci tot timpul.

Problema continuità tii populatiei romanice In stanga Dunariise leagä insa in modul cel mai strans de problema alcd Mira acesteipopulatii. Caci una este daca aci a trait vechea populatie, ba§tina0icare 0-au insu0t cu vremea limba latin5, 0 alta e daca aceastapopulatie a fost completamente starpita 0 In locul ei au venit totfelul de elemente din toate col-Virile imperiului, aduse numai dedorinta de ca0ig 0 care deci pot pleca tot a§a de u§or, candacest ca§tig nu mai exista. De aceea am spus din capul loculuiea problema populatiei Daciei Traiane este una din cele maiimportante.

Am aratat mai lnainte, la capitolul privind razboaiele lui Traiancu Decebal, ca un popor de marimea, de civilizatia 0 de vechimeaDacilor, nu putea fi nici distrus, nici mutat din tara sa de ba0ina,oricat de crancene ar fi fost luptele. Enumeram acolo, pe langaargumente de bun simt, Intre care cel de mai sus, 0 dovezile isto-rice documentare In sprijinul persisterrtei populatiei dacice sub

www.dacoromanica.ro

120 DACIA TRAIANA.

stap&nirea romana. Vom insista acum asupra acestora din"Irma.

Istoricul Cassius Dio ne spune ca In cursul celui de al doilearazboiu (105.-106 dupa Christos), foarte multi Daci trecusera departea lui Traian. De aceea, Decebal i voia sa incheie pace. Pede alta parte, Columna lui Traian ne arata, In mai multe rânduri,supuneri de locuitori din Dacia. Trebue deci sa admitem eà o bungparte a populatiei ba§tina§e, vazand puterea romana i prevazAndsrar§itul razboiului, s'a inchinat cuceritorilor continuat exis-tenia in vechile afezeiri.

Inscriptiile latine din Dacia ne arata o serie de nume dace:e o dovada peremptorie de continuitatea populatiei autohtonesub noua stäpAnire. Astfel e, de pildä, inscriptia gasita laOptatiana pomene§te pe Aurelius Denzi, de 80 de ani, pe fiulacestuia Aurelius Bassus, pe nora lui, Aelia Prisosta i penepoata lui, Aurelia Bassina. Numele subliniate sunt dacice.Interesant de observat e faptul.ca prenumele lui Denzi e roman,Aurelius, §i cá fiul i nepotul lui poarta deasemenea nume caratromane. Procesul de romanizare se observa u§or.

La Apulum (Alba-Julia), un Mucatra, fiul lui Brasus, are camo§tenitor pe Mucapor Mucatralis. Tuspatru numele sunt dacice.Tot la Apulum, un Mucasenus Cesorini, calaret In armata romana,are ca sotie pe Rescuturme, fiica lui Soja.

La Potaissa, Valeria Dula e sosia unui Volusius Titianus; laNapoca (Cluj), gasim pe un Aurelius Duda.

O alta inscriptie, aminte§te pe Aelius Diales care a trait 90 deani i canna fiul sau Aurelius Ditucentus li pune aceasta piatrafuneral% drept recunoqtinta. Numele de familie Diales este curatdacic; prenumele Insá Aelius este unul din cele mai autenticeromane. Se vede iard§i lamurit cum se facea procesul de asi-milare.

In celelalte inscriptii intalnim nume ca: Dizo, Eptala, Tzinto,Costas, Tarsa, Drigiza, etc., care sunt toate dacice.

Unele persoane pomenite In inscriptii poarta nume curat ro-mane ; n'am banui, dacä.' nu ne-ar spune-o precis textul, ea Inrealitate erau de origine daca. Astfel e cazul lui Julius Secundinus,reangajat militar, despre care inscriptia ne spune ca era « nationedacus caruia sosia sa Atticia Sabina §i fiul sail. Costas

www.dacoromanica.ro

PERSISTENTA DACILOR 121

piatra funerara. Tot a§a, gasim intr'o inscriptie pe un o IuliusPi ...tinus, cives dacus», al carui nume, dei trunchiat, dar defactura romana, nu ne-ar fi Ingaduit sa vedem in purtatorul luipe un bktina§ din Dacia.

0 alta dovada importanta despre persisterga §i insemnatateapopulatiei autohtone sub noua stapanire o formeaza numeroaselecorpuri de trupa cu organizare romana, alcatuite de Daci, pecare le intalnim in diferitele provincii ale imperiului. Astfel inNoricum, adica in partile fostei Austrii, se afla o 4 Ala I Ulpi,tDacorurn », adica un corp de cavalerie. In Panonia sau Ungariade astazi, era o « cohors II Augusta Dacorum pia fidelis veterana-milliaria equitata», adica o cohorta sau un deta§ament de infan-terie, avand §i cavalerie. 0 alta cohorta de Daci ái. anumecohors III Dacorum equitata, a carei garnizoana era in Mace-donia, ja parte la o expeditie in Mesopotamia. In aceea§iextremitate rasariteana a imperiului, langa Tigru 0 Eufrat, se-afla o vexillatio Dacorum Parthica, adica o trupa de cavaleriecare pazea hotarul spre Parti. In alta extrernitate a impe-riului, in Britania, intalnim o cohorta de Daci, ai 61'eisoldati se servesc de sabia incovoiata, caracteristica, kii poartanume deasemenea caracteristice precum Decibalus 0 Dida. Numai in§iram §i. pe celelalte ale" §i. cohorte" de Daci. Intotal, s'au constatat pang acum, in mod sigur, nouil aseme-nea corpuri de trupa, altii dau cifra de unsprezece, alca-tuite din Daci §i. servind dincolo de hotai ele provinciei. Ele nearata cat era de numeroasa populatia ba§tina§e barbateascaIn Dacia, Traiana.

Unii dintre ace§ti ba§tina§i ajung sa aiba rosturi mai insemnatenu numai in armata, unde de sigur mu4i dintre ofiterii corpurilorde trupa amintiti mai sus erau Daci, dar §i in administratia civil.Astfel e poate cazul lui Aelius Ariort, quatuorvir, adica unul din ceipatru conducatori ai oraqului Drobeta, ucis de talhari la varsta de-57 de ani §i aruia sotia, fiul §i nepotul acesta din urma purtandnumele illir de Udar ii pun inscrip0a funerara. Mai tarziu,pe vremea lui Gallienus, un Dac romanizat, binelnOles Cu

nurnele de Regalianus, ajunge general ái guvernator al Illyricului,ba chiar la un moment da,t (in anul 263 dupa Christos), este pro-clamat §i imparat de locuitorii din Moesia. Despre acest Rega-

www.dacoromanica.ro

122 DACIA TRAIANA

lianus, Historia Augusta ne spune a era, zice-se, din neamullui Decebal ».

Toponimia Daciei Traiane dovedeste i ea persistenta popu-latiei Mstinase. Atat Ptolemeu, cât i Tabula Peutingeriang,o hartà a lumii vechi, alcatuita in secolul al patrulea dupaChristos, i alte izvoare geografice i istorice aratà in vre-mea romana un mare numgr de localitati i rauri cu numelevechi dacice. Pentru ca sà se pastreze insa aceste nume eranecesar s'd se pAstreze i vechea populatie, care sa le transmita'mai departe.

In sfarsit, trebue sà add'ugäm cà înii Romanii strAmutau4:IM and in and, in interiorul provinciei, in urma expeditiunilor

grupe intregi de Daci liberi, cari se retr6seserà spre miazà-noapte. O inscriptie din Roma ne vorbeste de conducgtorul unoradin acesti Daci liberi, de regele Pieporus al Costobocilor, cari locuiaudupà cum am arAtat mai inainte, in Moldova de nord, in Buco-vina si in GaliOa. Cassius Dio arat4 c'a" pe timpul imp6ratuluiCommodus i anume in anul 180 dupl Christos, un general romanSabinianus, dupä ce a bätut pe Daci (e vorba evident de Daciiliberi din nord), voia BA' stràmute in interiorul provinciei 12.000dintre ei.

Si in Dacia Pontica (Dobrogea de ast'azi), populatia autohtong,getia sau dacica, a continuat s'd existe sub stApAnirea romanii.Inscriptiile i celelalte izvoare istorice ne aratà i aci a sez5ri cunume specific dace, precum Capidava, Buteridava, Zisnudava,Turremuca, sau persoane purtand nume de aceeasi origine ca,de pilda, Daizus, Comozous. Pe 14110 Daci sau Geti, mai erau inDobrogea i Bessi, un neam tracic, originar din Balcani, emigratsau colonizat aci. Inscriptiile latine din veacul al II-lea dup4Christos, ne aratà o serie de sate in care locuiau laolaltà colonistiromani i Bessi de acestia.

Cat a fost de numeroasa populatia bastinase in Dacia, lasfarsitul ràzboaielor dintre Traian i Decebal, adia in momentuland tara e prefAcuta in provincie roman6 si se incepe colonizarea,nu putem sti cu sigurantà. Putem insa bànui. Cu toate pierderilesuferite in lupte, cu toatà emigrarea unor triburi care nevoinds6 se supun6 imperiului, s'au retras in muntii dela miaz6noapte,noi credem cà populatia ramas6 a fost In numgr insemnat, consti-

www.dacoromanica.ro

COLONI$TII ROMANI 123

tuind majoritatea locuitorilor noii provincii. Popor de agricul-tori In primul ränd, Dacii au continuat sä locuiasca mai alessatele tärii lor, colonistii romani stabilindu-se in primul rand in-orase sou In jurul lagärelor militare. i fiindc6 au locuit de pre-ferinta satele, de aceea nici nu dvem un numär prea mare deinscriptii pomenind populatia bästinase. Ea nu obisnuia sä-si puieinscriptii funerare, In timp ce oräsenii romani sau greci tineaumult la aceasta. Nu rezultä Insä de loc de aici ea' acesti oräseni ar fiformat majoritatea populatiei, asa cum au fost inclinati unii filo-logi s'o cread, fäcand numeirdtoarea inscriptiilor din Dacia. Este

si cum peste cateva sute sau mii de ani, cineva ar judeca struc-tura etnia a Romäniei de azi, luandu-se dup5 inscriptiile funeraredin cimitirele oraselor actuale. Dupà socoteala de mai sus, ar fiin drept sà conchidä cà in Romania au locuit foarte multi sträini,

In once caz, mai multi .oräseni cleat, tärani, deoarece acestiadin urmä n'au inscriptii care s'ä-i pomeneascA. Asa s'a intamplatsi In Dacia, acum o mie opt sute de ani. Fiindc6 anumitedeprinderi i anumite elemente nu se schimbä In viata po-poarelor, iar in reconstituirea trecutului lor, trebuie sà inemseamä, pe länga documente, si de indicatiile pe care ni le &Abunul simt.

Coloni§tii romani. Peste aceastä populatie bästinase, Romaniiau adus colonisti. Eutropius, cu exagerarea lui retoricA bine cu-noscutä, ne spune cà acestia au fost « multimi nenumärate » din-tot imperiul i eh motivul aducerii lor era 4 pentru a cultiva ogoa-rele si a locui orasele », deoarece Dacia 4 fusese golitä de bärbatiin timpul räzboiului indelungat al lui Decebal ». Noi credem maide graba pe Cassius Dio, care sprijinit pe izvoare contemporaneevenimentelor, ne povesteste despre numeroasele supuneri de tri-buri dace fatä de Traian. Dar, läsänd la o parte exagerarea privindnumärul colonistilor si mai ales nimicirea bärbatilor bastinasi,un fapt este exact: Se constatä in Dacia colonisti din bate petrfileimperiului roman. Cei mai multi, putem spune imensa majoritate,poartà nume romane. Pronumele Aelius se intalneste, In inscriptii,de vreo 100 de ori, acela de Aurelius de 150 de ori, Julius de vreo50 de ori, etc. Evident, aceasta nu inseamnä cà purtatorii lor eraucu totii neapärat de origine curat romanä, din Italia sau din pro--vincfile puternic romanizate. De multe ori, sub un nume specific

www.dacoromanica.ro

124 DACIA TR &JANA.

roman, se ascundea un Grec, un Sirian sau un Dac, dupä cumam vAzut mai sus. Nu e mai putin adevärat cä totusi elementeleromanizate, vorbind limba latina, au format marea majoritate acolonistilor veniti In Dacia. Aceasta rezultä in mod evident si dirt_imprejurarea hotäritoare (INA pärerea noasträ: cá ei aureusit A' impunä localnicilor limba lor, ceea ce nu s'ar fiIntämplat dacä ei n'ar fi reprezentat si o superioritate numeric&bare colonifti.

Au venit si un numar de Greci sau de colonisti de alaorigine, dar de culturà si limbä greceasca. S'au gäsit o seriede inscriptii scrise in aceastä limb& i unii dintre cei cari le purrau totusi nume curat romane! Astfel e cazul lui Marcus Memmius-Longus din Apulum (Alba-Julia) sau acela al lui Quintus AxiusJulianus, care-si adaogä insä si cognomen-ul sau porecla reve-latoare de Ionios, adica Ionianul, deci Grecul, am zice noi.In tabulele cerate gäsite la Alburnus Major, un centru Insemnatal regiunii miniere, deci loe de afaceri, TOoportia numelor grecestie cam de 10 la suta, asa dar apreciabilà.

Socotiti dupä regiunile sau provinciile din care au venit, ceimai multi colonisti se aratä a fi si faptul e natural din-Imprejurimile Daciei. Un numär insemnat au venit din Illyricum,adicA din partea de apus a Peninsulei Balcanice, din cele douàMoesii, provinciile de pe malul drept al Dunärii, si din Tracia_In regiunea Muntilor Apuseni, längä. Alburnus Major (azi Rosia),era un sat intreg de Dalmati, din neamul Pirustilor, priceputi hrextragerea metalelor ; satului i se spunea: vicus Pirustarum.Inscriptiile aratà in aceastä regiune auriferä nume caracteristicede Dalmati, cum este de pildà acel Dasius Verzonis, Pirust dinsatul Kavieretium, care vinde unuia Maximus Batonis, o fetilà desase ani cu numele de Passima, pe 265 de dinari. Din numele depersoane mentionate in tabulele cerate gäsite la Bosia, o sumä suntdalmate. La Alba-Julia, s'a gäsit o inscriplie privitoare la templulridicat de colegiul Prosmonilor, adid a locuitorilor originan, se pare,.din orasul Promona, in Dalmatia. 0 altä inscriptie pomeneste peun «Titus Aurelius Afer Delmata, chemat cel dint:Mu din Splonum »,.o localitate de asemenea In Dalmatia. Trebuie A adaugam anumärul colonistilor de origine tracä s'i iliria era sporit si primsoldatii de aceiasi origine, cu garnizoana in Dacia si care, dup.&

www.dacoromanica.ro

C0L0N1$TII ROM kNI 126

terminarea serviciului militar, se stabileau aci. Au fost astfelin Dacia, colonivti cari apartinuserd corpurilor de « Traci sAge-tatori », de « Traci cetäteni romani », de « Bessi », de « Iliri », de4 Dalmati ».

Intalnim lug i colonivti veniti mai de departe. Unii sunt dinAsia MicA, din diferitele orave i provincii ale ei. Tavianii, care-vilac vi un colegiu In Dacia, sunt din oravul Tavia, in provinciaGalatia. Altii vin din Bitinia, altii din Caria, altii din Paflagonia,unii tocmai din Coelesiria. Ei aduceau cu danvii i zeii respectivi,cum era de pild6 Glycon, zeul adorat In oravul Abonoteihos dinPaflagonia sau Jupiter, cäruia-i adaugau insd i numele oravuluide origine, numindu-se deci Jupiter Optimus Maximus Helio-politanus, adica ce! dorat In Heliopolis, Jupiter OptimusMaximus Prusenus, adorat In Prusa, Jupiter Erisenus, deci dinErisa, etc.

Au venit colonivti vi din Galia. 0 inscriptie amintevte pe undecurion, sau, cum am zice astdzi, un consilier municipal cu numeleIbliomarus, care era de fel din oravul Augusta Treverorum, dinprovincia Belgica a Galiei. De aceiavi origine celtica trebuie sa fifost vi multi dintre soldatii apartinând corpurilor de trupd galice,spaniole sau britanice care, dupà ispavirea serviciului militar, s'auavezat in Dacia. S'au gAsit la noi o serie de diplome militare apar-inând unor asemenea soldati, ceea ce inseamnA cá li se dgduse

päimant aici i cd se stabiliserà pe el, impreung cu familiile lor.Dela acevti colonivti civili sau militari de origine celt5provin inscriptiile care pomenesc zei adorat; In locurile de undeplecaserg. Astfel sunt zeii Jupiter Bussumarus, Jupiter Bussu-rigius, Jupiter Sucellus §i zeitele Epona, Campestres, Quadriviae,Arantosvelta.

MIA vi din Siria vi din Africa a venit lume in Dacia. 0 inscriptieamintevte pe doi negutAtori, Aurelius Alexander vi Flavius, sirieni,cari fac o dedicatie lui Jupiter Optimus Maximus Dolichenus, ava darcel din Doliche, ora v in provincia Commagene din Siria (vezi fig. 55).O altä inscriptie ne aratà ca exista in Dacia vi cultul lui Sol Hiero-bulos, adica al soarelui sfânt, ce] adorat in Palmyra. El va fi fostadus de soldatii corpului de trupa din aceastà localitate, care-viavea revedinta tocmai la noi. Tot in Dacia fusesera trimise i altetrupe din acelavi r5sArit indepgrtat, cum erau cohortele de Com-

www.dacoromanica.ro

mageni adica din provincia amintita mai sus a Siriei, sau cohortelede Iturei, din vecingtatea Palestinei.

Dar din Italia n'au venit coloni§ti ? Se pare ca preaPe vremea lui Traian, Italia nu mai avea se vede unexcedent puternic de populatie pe care sa-1 trimita peste hotare. Deaceea, se pare ca imparatul i fixase ca norma sa nu se intrebuin-

teze in scopuri de colonizarepopulatia Italiei. In sensulacesta trebuie sa interpre-tam pasagiul din HistoriaAugusta, un izvor istoricroman, in care ni se spuneca Antoninus Pius a purtatde grija Spaniei, coloni-zand-o cu oameni din Italia,

impotriva preceptelorTraian » (contra Traianispraecepta).

Din Italia au venit, maiales in primele timpuri,functionari: administratori,perceptori, vame§ide felul acesta ; cu vremea,mai ales dupa edictul luiCaracala din 212, care dadeadreptul de cetatenie romana.tuturor locuitorilor impe-riului, i ei au fost recrutati,in mare parte, dintre local-nici. De .altfel, trebuie sa.

adaugam: faptul ca nu erau din Italia coloni§tii, nu mai prezenta,in vremea aceea, mare importanta. Roma era acum in culmeasplendoarei i puterii sale: imperiul cuprindea tot bazinul Medi-teranei care putea fi considerata cu drept cuvant ca o mare ro-mana, u mare nostrum », cum spuneau, cu legitima mandrie,cetatenii. Romanizarea Mouse progrese uria§e: provincii intregivorbeau latine§te i ceea ce e si mai important provincialiise simleau Romani. Era un ideal pentru fiecare din ei sa poatk

Fig. 55. Statuetg de bronz reprezentetnd peJupiter Dolichenus. Ghsitrt la Desa, jud. Dolj.

Secolul dupà Christos.(Muzeul National, Bucurezti).

126 DACIA TRAIANA.

«

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA 127

ajunge a spune: « civis romanus sum »: « aunt cetatean roman I ».Sa nu uitam c. insugi conducatorul imperiului in vremea aceea,Traian, nu era din Italia. Aga dar, &A n'au venit colonigti dininsagi inima imperiului, nu trebuie s. intristeze pe aceia cari ne-ardon i cat mai romani; procesul de romanizare credem ca n'a suferit,dimpotriva se poate ca el sa fi cagtigat, deoarece pe de o parteprolificitatea Italioi1or scazuse, iar pe de alta e cunoscut zelulpe care-1 desfagura cei de curand primiti inteo mare natiunesau o religie superioara. Nu exista propagandigti mai buni caneofitii.

Adaogandu-se acegti' colonigti civili la populatia b.ä§tinage,Dacia a ajuns s'd aibií in scurtä vreme un numcir considerabil delocuitori. La aceasta cregtere au ajutat gi conditiile prielnice detrai, gi, de asemenea, gi improprietaririle succesive ale solda-tilor eliberati din armata, sau, aga cum li se spunea atunci, aveteranilor. Acest spor de populatie a necesitat gi o organizareadministrativa din ce in ce mai complexa.

Organizarea administrativi. La inceput, Dacia a format o sin-gura provincie. Mai tarziu, pe vremea impäratului Hadrian, gianume prin anii 1.19-120, ea s'a impartit in doug: Dacia superior,cuprinzand partea dinspre miazanoapte, §i Dacia inferior, cea dinspre miazazi. i mai tarziu, anume intre 8 Iulie 158 gi 27 Septem-vrie 1.59, cand domnea Antonius Pius, s'a Wilt o nouà impartire,de data aceasta in trei: Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis §iDacia Malvensis. Cea dintai cuprindea jumatatea din spre miaza-noapte a Ardealului, cu tara Crigurilor, inclusiv muntii Apusenigi avea capitala la Porolissum, ast'äzi Moigrad. Dacia Apulensis,numita astfel dupa oragul de regedinta Apulum (Alba Julia) cu-prindea restul Ardealului gi Banatul, iar Dacia Malvensis, 01-tenia, iar, mai tarziu, Muntenia gi poate gi partea de miazazia Moldovei Ora la Prut. S'a crezut multa vreme cA vechiulora § Malva dela care vi-a luat numele í provincia ar fi frostpe locul unde se afla azi Celeiul. O inscriptie Sing, &AA Inaintede razboi de Vasile Parvan, ne arata ea in acest din urrnà icese afla oragul Sucidava. Malva trebue deci fa fi fost in altà parte-Unde anume, nu se §tie IncA sigur; se banuegte ca la Romulaal card nume dacio ar fi fost tocmai acesta : Malva.

www.dacoromanica.ro

128 DACIA TRAIANA.

Fiind la botarele imperiului, mai expusa, prin urmare, Daciafost asezat'a, ca i alte provincii in aceeasi situatie, sub supra-

vegherea directa a Impäratului. Era asa dar o provincieconclusà de un trimis al acestuia, numit Legatus Augusti pro prae-_tore, In timp ce alte provincii, situate mai Inlauntrul imperiuluierau senatoriale, carmuite fiind de reprezentanti ai Sena,tului. Maitarziu, trimisul Imparatului a avut un grad mai inalt, alegandu-sedintre fogdi consuli i adhogandu-si la urma titlului, atunci candDacia s'a Impartit In trei, i cuvintele trium Daciarum.

El era functionarul suprem i lua toate masurile in legaturacu buna gospodarie a provinciei. Il ajutau trei administratorifinancian, cate unul de fiecare provincie; acestia se numeau pro-scuratores. Ei strangeau darile i repartizau cheltuelile. Proprie-tarii din Dacia, ca de altfel din Intreg imperiul, plateau mai Intaiimpozitul pe pämant sau censul; el varia dupa felul terenului,daca era de agricultura, de pasunat sau padure, i reprezentacam I la suta din valoarea lui. Mai exista apoi un impozit pe capde locuitor, numit capitatia. Asupra mostenirilor se punea unimpozit echivalent cu taxele de succesiune de astazi In va-loare de 5 la suta: de aceea se i numea vicesima hereditatum,adica a douazecea parte. La eliberarea sclavilor se platea deasemenea o dare, numita vicesima libertatis sau manumissionis.In starsit, locuitorii mai erau obligati sa facà anumite servicii,sà presteze unele munci, numite in latineste vectigalia. Elecorespundeau cu podvezile noastre i constau mai ales dintransporturi sau cäraturi.

Pentru incasarea tuturor acestor impozite se cerea evident uncorp Intreg de functionari cari sá ajute pe cei trei procuratori.Inscriptiile mentioneaza pe cativa din ei. Cunoastem astfel pe unslujbas numit vicesimae libertus; atributiile lui nu sunt Insa pre-cizate. Un altul se numea procurator a caducis; acesta strangeape seama statului averile acelora cari mureau /Ira sa lase vreunurmas, deci, pentru a Intrebuinta expresia juridica a vremii, mo-stenirile caduce. Un al treilea e intitulat librarius ab instrumentistensualibus; el trebuie sa fi avut vreo atributie in legaturä cu rolu-rile de impozite, cu arhiva sau scriptele financiare. Un rost ase-manator credem ca avea i functionarul numit librarius arationibus. Adjutores tabulariorum par a fi fost agentii de

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA MILITARA 129

recensgmant sau agenti fiscali. lar adjutor oficii cornicula-riorum era, judecAndu-1 dupà titlu, un subofiter din biroulprocuratorului.

Impozitele nu se strangeau toate in regie ; unele din ele erauarendate; a§a cum se va proceda mai tärziu §i in PrincipateleRomâne. Astfel de pildä däri/e care se plateau pentru pà§unat lipentru exploatarea s5rii se dadeau unor arenda§i numiti conduc-tores pascui et salinarum; ace§tia achitau dela inceput suma con-venitä §i apoi §i-o scoteau, bine inteles, cu un ca§tig cat mai mare,dela contribuabili. Tot un astfel de arenda§ era §i conductor com-merciorum; se pare c.a. ale lui erau vämile (portoria).

In afarä de functionarii pomeniti mai sus, de bunä searnävor mai fi fost §i altii, pe cari inscriptiile cunoscute pänä acumnu-i pomenesc Insä. Ca organ superior local, corespunzänd orga-nului central care era Legatus Augusti §i colaboränd cu acesta,exista In Dacia un Concilium Provinciarum Daciarum trium,adicä un f6i de mic parlament sau un consiliu alcatuit, dupàtat se pare, din 20 de cetäteni. El ajuta pe trimisul impäratuluiIn atributiile lui jurisdictionale, in eliberarea de sclavi, In cerce-Wile privitoare la dreptul de cetätenie ; tot el vota adresele demultumire pentru impArat sau "pentru trimi§ii acestuia, sub atäror Inteleaptä conducere provincia prosperase, el hotära ridicareastatuilor, etc.

Re§edintA, lui Legatus Augusti era, la lnceput, in capitalaprovinciei, in Sarmizegetusa ; ap,oi, dupà 118, in Apulum. Tot inSarmizegetusa se afla §i « preotul incoronat al celor trei Dacii »,care slujea la altarul impäratului (« Sacerdos arae Augusti

ncoronatus Daciarum III »). Fiindca in vremea aceasta impAratuleste considerat ca având un caracter divin: i se ridia temple-§i i se fac slujbe intocmai ca §i celorlalti zei. Augustalii sau preotiitare ofician cultul impäratului aveau la Sarmizegetusa o clädiresau un sediu al lor (Aedes Augustalium), de proportii impunätoare.Inältat in jurul anului 155 d. Christos, acest sediu mäsura 85 demetri lungime, 65 lätime, acoperea deci o suprafatä de 5525 metripatrati, mai bine de un pogon.

Organizarea militari. Pentru cucerirea Daciei, fusese nevoiede multä armatä. Inscriptiile §i celelalte izvoare amintesc ?iotalegiuni (fiecare legiune numära circa 6000 de oameni), zece ale

10

www.dacoromanica.ro

o

(sau deta§amente de cavalerie), treizeci i cinci de cohorte (deta§a-mente de infanterie), In gall de cohortele pretoriene care au In-sotit de sigur pe imparat, de trupele neregulate §i de marinariicelor cloud flote de pe Dunare. In total au luat parte la cele douarazboae cel pufin o sutù de mii de soldafi. Printre generelli se afla,In al doilea rdzboi, i viitorul Imparat Hadrian; el colnanda le-giunea Prima Minervia. Evident, dupa ce Dacia a fost transfor-

"7:-77:447----it,;hpiA _ .

- ro°.1-

-

Vlik94;

4

-

. kg, . ti 3.

07.:o

Itn,,,;'!"is-

Fig. 56. Fragment de c5rämidá romanil cu stampila legiunei a XIII-a Gemina. Sepot distingo euvintele: LEO(I0) XIII GEM(INA). (Muzeul Militar, Bucure§li).

meta In provincie romana, cea mai mare parte a acestor trupe afost retrasa', rdmânilnd dintre legiuni numai a XIII-a Gemina cure§edinta In Apulum (vezi fig. 56). Cand mai tarziu barbarii auInceput sa devie amenint5tori §i sa fach incursiuni repetate Ininteriorul provinciei, a mai fost adusa Inca o legiune, anumea V-a Macedonica i a§ezata, dupa anul 167, la Potaissa (astaziTurda).

Pe langa acestea, mai erau Insa §i o serie Intreaga de deta§a-mente sau corpuri de trupa separate. Astfel, de pildä, la Bretc,In ca,strul de acolo, i§i va avea re§edinta « Cohors I Bracaraugusta-

130 DACIA TRAUMA.

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA MILITARA 131

norum », asa dar o trupà de infanterie ; la asei, pe valea Some-sului era o o Cohors I Britanica milliaria civium Romanorumla Ilisua si la Romita, tot in Ardeal, In tinutul Sälajului,o Cohors II Britannica milliaria equitata » prin urmare undetasamait mixt, infa,nterie i cavalerie; la Turnu-Severin (peatunci Drobeta) era o « Cohors III camp estris civium Romanorum »,etc. 0 diplomä militarg, din 2 Iulie 110, ne aratà cä se gäseauIn acel moment, In diferite puncte ale Daciei Traiane 4 ale si18 cohorte.

Aceste tohorte si ale cuprindeau soldati din diferite pärti aleimperiului roman, uneori foarte Indep.ärtate. Gäsim Britani, de din-colo de Canalul Manecii, Asturi i Lusitanieni din Spania, Bosporanidin nordul Märii Negre, Iturei din vec;nätatea Palestinei, Antiochenidin regiunife Antiochiei, Ubii dela Rin, din pä'rtile Coloniei, Batavidela gurilv acestui fluviu, Commageni din Siria, Gali din Galia,Reti §i Vihdelici din pärtile fostei Austrii si ale Germaniei sudice,pânä i Nunizi i Mauri din nordul Africei. Erau i soldati dintinuturi mai apropiate, apartinând unor neamuri vecine cu Dacii:astfel Panoni dela Dunärea de mijloc, unde e azi Ungaria, Bessidin Balcani sau poate chiar din cei stabiliti In Dobrogea, si Tracitot din Balcani.

Apararea provinciei era asiguratä prin trei feluri de lucrärimilitare: prin valuri, prin castre si prin asa zisele castele. Dupäicum astäzi, txupele unui corp de armatà sau ale unei divizii nu stautoate in aceeasi garnizoanh, ci sunt repartizate in diferite centre sinu numai la frontiere, ci si In interiorul tärii, tot asa si pe vremeaRomanilor, soldatii unei legiuni nu stateau cu totii la resedinta ei,acolo unde se afla comandamentul, templul i tribunalul ei, cieran Impärtiti in diferite tabere sau castre si castele. Acestea sefäceau uneori, mai ales când era grabä, In timp de campanie, dinpämânt si se intäreau cu palisade ; de obicei insä, castrele eraulucrate temeinic, avand ziduri puternice de piatra cioplitä i cuturnuri, tot de piaträ, la porti (vezi fig. 57). Castrele aveau o formädreptunghiularä, uneori apropiindu-se de pätrat ; suprafata lorvaria. Astfel castrul dela Värädia (Banat) are 2 hectare si 6488 demetri pätrati, dimensiunile fiind de 171 metri pe 154. Cel delaPantelimonul de Sus (in vechime: Ulmetum) In Dobrogea, are2, 2040 ha, cu dimensiunile de 140 (latura cealaltä 135,5) metri

1(www.dacoromanica.ro

132 DACIA TRAIANA

pe 160. Douà drumui, perpendiculare unul pe celglalt, stràbateaucastrul, impàrtindu-1 in patru pgrti egale ; la extremit'atile acestordrumuri erau Mate in zidul inconjurator cele patru porti prin carese putea patrunde insäuntru. De jur imprejurul zidului era un §ant,adânc la. Värädia, de pildä, de 2,50 m. care ajuta lit ap6rare.Asemenea eastre au construit multe Romanii in Dacia. 9 serie eradealungul Oltului, incepand dela varsarea lui §i Ong la capAtuldinspre Ardeal al vaii prin care stràbate Carpatii; ele con stituiau-un lant intreg de fortificatii sau, cum se spunea atunci, un limes.S'au gbit ruine de castre, dealungul acestui limes, In Islaz, laSki veni,la Romula (astäzi Recica), la Acidava (Eno§e§ti, lang4 garaPiatra-Olt), la Rusidava (Dr6g4ani), la Pons Aluti (regiuneaOrii Orle§ti, poate la Aure§ti), la Buridava (S15vite§ti-Boroneasa,la sud de Ramnicul-Valcii), la Castra Traiana (Troian), la Arutela(intre satele D4e§ti §i Gura VAii), la Praetorium (Brezoi-V6ratec),la Pons Vetw (Racovita-Copgceni), la Caput Stenaram (Raul Va-dului). In Oltenia, s'au mai descoperit ruine de castre la Drobeta(Turnu-Severin), la Pulinei si la Bumbefti, pe drumul care duceadela Droteta la pasul Valcanului, la Reicari, intre Craiova §i Fi-lia§i (nu se §tie cum se numea acest loc in vremea Romanilor),la Castra Nova (intre satele Giorocul Mare §i Cacaleti), la Pelen-dava (Craiova), la Lifteava, la nord de Bechet, precum §i dea-lungul DunArii, la Schela Cladovei (cel mai mare castru din 01-tenia), la Hinova, I zvorul Frumos, Izvoarele, Desa 0 la Bistretul.Limesul oltean a fost ridicat, se pare, chiar in timpul lui Traian.

In Banat, pe drumul care ducea dela Lederata la Tibiscum,era mai intai un castru l'ang6 satul Viireidia: se ¡retie a acolose afla localitatea dacia Argidava sau Arcidava, pomenitä atatIn harta lui Ptolemeu c'at §.1 In Tabula Peutingeria4 (vezi fig. 58);venea apoi, mai spre nord, castrul dela Centum Putea (Surduc)§i cel dela Tibiscum (Jupa). Pe drumul celglalt, care suia pevalea Cernei, erau, incepAnd dela miazdzi, castelele dela Dierna(langa Or§ova), Praetorium (Plugova) §i dela Teregova.

In Ardeal, &inn un §ir intreg de castre la hotare sau in apro-pierea, lor ; altele sunt in interiorul feirii. Panti acum, s'au desco-perit, spre miaztinoapte, de-a-lungul Some§ului, castrele dela Tihtiu,dela Ctifei, si dela Ilioa; cAte§i trele aveau ca punct de sprijincastrul dela Gherla.

www.dacoromanica.ro

Spre fäsArit, dealungul Carpatilor vulcanici, erau castre la

`41

ere 1-n. ''e

C

,

'f.

7;1. °,;;:°

,

..

W:e-24 At'4,7 ' :'-..',7 i' ... ' '', . .. .

4 ' ,, -

- .--:-.. - ..

Fig. 57. 0 parte din zidul eastrului dela lilinetum, format din ',Mend inari de pieta,

4.. .

.'f' nt;

°.- "t",,...-4 .. ,F

" -A '.;

r,

nht,

Orhei, In apropierea Bistritei, la Bra' ncovenefti, pe Mureq, la Can-geireni, pe Niraj, la Seirata, pe Tarnava-Mic6, la I rtleiceni, intre

OKttMZAREA MILITARA 133

Tar-

www.dacoromanica.ro

134 DACIA TRAIANA.

nase, la Odorhei, pe Tarnava Mare, la Meírtinif, l'Are Tarnava Mare§i Homorod, la Pliuleni, pe Homorod, la Olteni, pe Olt, la Comoliiu,pe Paraul Negru, §i la Bretc, aproape de trecatoarea Oituzului.

Spre miazazi, erau castrele dela Relynov, dela Teilmaciur aproapede Sibiu, §i din vremea cuceririi §i provizorii cele trei castrecare pazeau pasUl Valcanului, unul pe "Wirful lui Peku qi altedata pe muntele Comeirnicelul.

Spre apus, era un castru la Miela, pe valea Mureplui, unaltul la Bologa, pe valea Cri§ului Repede, un al treilea la Bucium,Intre Cri§ul Repede §i Bereta'u, §i al patrulea, la Bozna, 'pe Agri§ul.

In interiorul Ardealului, exista un §ir de castre de a lunguldrumului dintre Porolissum §i Napoca §i anume, incepand dinspre miazanoapte, la Romita, la Unguray, la Zutorc la Gtirbliu§i la Galia. Pe Mure§, erau castre la Germisara, spre\rasarit deDeva, la Apulum 0 poate la Bogata; pe Tarnava Mica- poate, laTdrniiveni (Dicio Scin Martin); pe Tarnava Mare, 1 Sighipara,lar pe Olt, la Cincfor Ola Hogkiz, l'anea Vársarea øomorodului.In sfar§it, s'au mai gasit resturi de castre la RoFia (AlburnusMajor), In muntii Apuseni, la Ordytioara, pe Beriu, §i la Apoldulde Sus, pe drumul care lega Apulum cu Valea Oltulqi.

In Moldova se cunosc pana acum castrele dela Poiana, pemalul stang al Siretului, aproape de confluenta Trotu§ului §i celdela Barbofi, la varsarea Siretului In Dunäre.

In Muntenia de räsarit §i de mijloc, s'au descopelt pana acumnumai patru castre: unul la Dichiseni, spre nord-est de arara 0,altul la Filipefti, In partea de nord a Baraganului, al treilea laMaleiefti, spre nord de Ploie§ti, al patrulea, carehe §i cel maibine cunoscut, deoarece aici s'au facut s'apaturi, la .prajna deSus, langa Valenii de Munte. In schimb, In partea de apus,s'a constatat un §ir 1ntreg de fortificatiuni, avand directianord-sud §i constituind marginea estica a limes-ului oltean. Chiacest limes, 1ntocmai ca §i fortificatiile moderne, nu se reduceanumai la o singura linie, ci cuprindea o 1ntreaga zonei Intarita.El Incepe la satul Flgmanda, Muga Dungre, se Indreapta, pe valeaVedei §i a Cotmenei, spre pasul Bran §i se termina In Transil-vania, la Bra§ov. S'au descoperit, de a lungul acestui limes mun-tean, treisprezece castre, dintre care patru sunt duble. Se parea aceasta linie de aparare a limes-ului a fost facuta pe timpul lui

www.dacoromanica.ro

. .f. A..111. 1 3 .1 K "RAT .4 P. P

--

- -.-ro,,:

R

vro tm.crc Vg-

.11..... ,, ,.....:,-... .,,r---_ a .

o .- ' --F.; .,:. . , .., ..^ :.* .. -, - - -,'''' - J!.

--------- ---,---...'4 'TWEE., -.ma _.... _. .........,...,....., - 7 re.- K.°.. .:,. ' '.--*:2CCla.......=Cri!=eL".Xn-,?:., 7....... ' "."

...` , --..r. -1.771.7. '1 r.- et . g '79 -1+

-4&...4....,,,,,,r':.....,.....--__ , -i,....-- .c..... -"" A . PL. 7.

,..e.'11,....'. g --",/,./

,..,.......

../ 71...,-,r,

.. ,_.''..: .......6,,,b0-

0,,.. ......,..1,*--.--"

CMIen,==ais .

SEC; NTUM VII.

4.° ;gg, g. P .c p

,:...

5t.

tC'

.17 .,.,171."'3:7

7101. -7-.7,14'....."1. a

a.e

..7".

u:v71-4,

-; tt"

';

;ft1 P-c

; ,3 -

,

,.v .11"

arg71,1als. ....41;41 e - -'' ' I. . u, ..... c. ,',.., cc...cc. c,- ,' - .

r .-gr".7: ..ex:s:,...,-....."--;.....r., ,,, ° - - . -,' ,..,,.-°,............-,=2e. .. ',,.,

- . r ' . ,...,,,,..r-_ . .. ,

s . .:' r.X.,-..,...-.. - ,-

-

411rr:: vs: .

AZ... 1.1 `3,

/

°

r77.

Fig. 58. Un fragment din Tabula Peutingeriardi. In partea de sus e Dacia. Se observli Dunbrea cu afluentii ei gi cu Delta precum pi poselele ce

strAbat Dacia TraianA pi Dacia Ponticl. Dealungul poselelor aunt cerise nurnele oralelor i distantele, calculate In mii de papi, dintre ele. Astfel

bare Apulunt (pe hartli in coltul de sus, la stinga: Apula) pi Brucla aunt XII 111 i de papi, (Biblioteca Nationalá, Viena).

www.dacoromanica.ro

136 D %CIA TRAIAN k

Septimiu Sever, until din imprtratii cati s'au ingrijit mai multde Dacia. i dealungul Duniírii, din Banat pan la Barbosilângä Galati, erau puncte intarite. Ceva mai departe de fluviu,la vreo zece kilometri, era castrul dela Frumoasa, pe malul

,Vedei.In afarä de castre, Romanii au mai Meut, pentr4 apärarea

provinciei, si mai multe valuri. Un val (in latineste vallum) sealdtuia dintr'un §a,nt destul de lat §i de adâne al drui pAmAntera asezat 15110 sant si paralel cu el, formänd astfel un dubluobstacol pentru cel care venea din afarg: Intäi o adanciturä,apoi o rididturà. Din distantä In distantd, valul era preväzut euposturi de observatie, avAnd garnizoane permanente. Cateodatà,valul avea si lueräri %cute din piaträ. Un asemenea val, in form5_de arc, se pare ca au construit Romanii In partea ao nord-vesta Daciei, Intre Some§ si Crisul Repede. Urmele lui se vgd IntreBeltiuc (pe Crasna) §i Oradea Mare, pe o distant5 de 160 de kilo-metri ; el apgra ora§uI Porolissum si impiedeca aecesul pe väilecelor douà rauri prin care se putea ajunge In inima Ardealului.

Trei valuri aproape paralele stràbAteau Banatul, plecand delaDunare §i ajungând la Mure§: unul mai spre apus, intinzAndu-sedela gura Tisei 0115 la Arad ; al doilea la mijloc, dela Cubin laFibi§, cu o Intrerupere intre Alibunar §i Opa,tita ; al treilea spreräsArit, dela Gura Criplui la siria, de asemenea cu o 1ntreruperede vreo 10 kilometri, dupä satul Butin. Aceste valuri apärau pro-vincia impotriva Iazygilor Metanasti care erau asezati In dmpiadintre Tisa §i Dunäre.

/n sudul Moldovei, exista un val care plecând dela Adjud sitrednd prin Poiana pe Siret, prin Foltesti, apAape de Prut,ajungea pe malul de apus al limanului Condue, la 10 kilometri spremiazrizi de Tatar-Bunar. Am arätat mai Inainte (p. 69) eä. el seatribue guvernatorului Moesiei din anii 52 si 53 dupg Christos, luiTiberius Plautius Silvanus Aelianus ; ar fi deei anterior cuceririiDaciei de &are Traian. Alti cercetittori 11 considerä posterior eu-ceririi ; el a.pära drumul care ducea dela Tyras In Dacia, sträbätändCarpatii pela Oituz. Tot in Moldova, dar mai spre miadnoapte,era un alt val, intre Leova, pe Prut, si Copanca, pe Nistru, orientatspre nord ; -un al treilea, orientat de asemenea spre nord, apäracapul de pod dela Barbosi, intinzändu-se dela erbesti, ye Siret,

www.dacoromanica.ro

ORASELE SI SATELE 137

la Tuluce§ti, pe malul lacului Brate§. Alte dou'a" valuri, fara aputea preciza daca ele se datoresc tot Romanilor, se intindeau:intre Mingir §i Zarne§ti, de-a-lungul Prutului, §i intre Palanca §.1abolat, de a lungul limanului Nistrului.

In sfar§it, In Dobrogea, erau cloud valuri paralele care o stra-bateau dela vest spre est, tocmai in partea cea mai strâmta, adicadela Cernavoda la Constanta. Unul din ele, de pa mânt, avea 52de castele §i a fost ridicat, dupa cat se pare, de catre Traian ;celalalt, de piatra, avea 27 de castele §i se datore§te lui Con-stantin cel Mare, imparatul care a restaurat §i ora§ul Tropaeum.

Dela o vreme, in fata atacurilor tot mai frecvente ale barba-rilor, n'a mai fost suficienta numai apärarea prin castre, castele §ivaluri: s'au inteirit prin ziduri puternice fi ()mole. 0 inscriptie dinanul 248 ne arata ca in jurul coloniei Romula, armata ridicaseun zid de aparare, pentru care cetatenii recunoscatori multumescimparatului §i fiului sail. Un alt zid, gros de trei metri, avand30 de turnuri de aparare, era In jurul oraplui Tropaeum. E in-teresant de observat ea, In romane§te, cuvantul care designeazaagezarea omeneasca intarita nu vine dela vreun termen tehnic,de fortificatie, precum arx, castellum sau castrum, ci dela cu-vantul civitas. « Cetatea » pentru noi a fost a§a dar tocmai a§e-zarea civila, ora§ul intarit, iar nu constructia speciala militara".

A§ezarea valurilor, limes-urilor §i castrelor nu este o dovadaperemptorie c'a' Dacia romaná' se intindea numai panä acolo: ele nutrebuiau sa coincida neaparat cu .hotarele provinciei. Ca §i astazi,lucrarile de aparare se Mceau uneori §i In interiorul %arid §i anumein locurile care trebuiau aparate in deosebi sau care se potriveau maibine in acest scop. A fost o gre§ala faptul ca s'a considerat drepthotar estic al Daciei muntii Carpati, avandu-se in vedere, Intre altele,§irul de castre din aceasta parte. Dovadä descoperirile ulterioarecare ne-au aratat prezenta unui castru mai spre raaärit, la Poiana,pe malul sang al Siretului §i in urina carora trebuie sa adaugamdeci stapanirii romane toatä partea sudica. a Moldovei.

Ora§ele §i satele. In Dacia, ca In intreg imperiul roman, auexistat, din punct de vedere administrativ, trei feluri de a§ezari:colonii, municipii §i sate (vici sau pagi). Primele douà a§ezariurbane ; ultimele, a§ezari rurale. In ordinea importantei §i a drep-turilor, veneau intai coloniile, apoi municipiile §i, la urma, satele.

www.dacoromanica.ro

138 DACIA TRAIANA.

Coloniile erau alcatuite din cetäteni romani avand bate drep-turile ; ei puteau, a§a dar, intre altele, sa aleaga pe inaltii.cleirmitari §i 85 fie, la randul lor, alesi ; se bucurau deci de « jussufragii » §i de « jus honorum ». Un ele colonii Bunt considerate-ca Wand parte chiar din Italia, se bucura deci de « ¡us italicum »,care confera privilegiul de a nu plati (Wile directe. Coloniile con-.stituiau centre puternice de romanizare ; a§ezate in mijlocul popu-iallei sträine sau, cum se spunea atunci, peregrine ele exer-citau asupra acesteia o dosebita influenta.

Municipiile erau orase cu mai putine drepturi deck coloniile.Locuitorii lor reprezinta sub raportul juridic un stadiu intermediarIntre peregrini si coloni§ti. Cu vremea, municipiile puteau fi ridicatela rangul de colonii, dupa cum satele (vici sau pagi) puteau firacute municipii. Dar chiar intre municipii erau anumite deosebiri:unele aveau mai multe drepturi, altele mai putine. Prin aceastadiferentiere, Romanii, cari au avut intotdeauna un remarcabil-simt politic, provocau o adevarata emulatiune si dadeau in acela§itimp §i un impuls actiunii de asimilare.

Coloniile si municipiile erau conduse de cate un consiliu muni-cipal numit ordo decurionum, alcatuit se pare din 20 de con--silieri sau decurioni. Dintre acestia, se alegeau, in colonii, doi, iarin municipii, patru, cari aveau aproximativ atributiile primarilorsi ajutorilor de primari de astazi. In plus, ei puteau §i judeca-De aceea li se spunea chiar duumviri, respectiv quattuorviri jure

dicundo. Dintre quattuorviri, unul era mai insemnat, numit primus:Acesta a,r fi primarul de azi, ceilalti ajutorii. i quattuorvirii §iduumvirii, se alegeau pe cate un an. Decurionatul a fost lainceput o deosebita cinste, legata de anumite privilegii §i avantaje:membrii lui aveau dreptul sa poarte toga cu banda lata de purpura

ceea ce constituia o mare onoare ; la solemnitati §i la jocurili se rezervau locurile cele mai bune ; in epoca mai veche, aveau§i avantaje de ordin material. Cu vremea Insa paralel cu slabireaadministratiei imperiului sarcinile si obligape decurionilor, lainceput moderate, au devenit tot mai mari si in cele din urmäexcesive, a§a incat aceasta demnitate ajunsese sa fie consideratáca o pedeapsa. In faza ultima, decurionii erau responsabili de.stningerea birurilor, pe care trebuiau sa le garanteze cu averea lor ;xle aceea nu puteau A faca vanzari sau donatii. and se organizau

www.dacoromanica.ro

ORA$ELE I SATELE 139

serbari, se imparteau alimente s'aracilor sau se facea vreun darimparatului, decurionii iaragi erau pu0 la contributie. Aceastaevolutie In rau a decurionatului nu constituie Insá un fenomenunic sau local. In toate timpurile §i In toate tarile, se pot vedeacazuri de acestea: o demnitate sau un titlu, care la inceput con-stituia o onoare, ajunge cu vremea sa fie o povara. i in Princi-patele Romane se intalnesc asemenea cazuri.

In duâ de decurioni 0 de duumviri sau quattuorviri, admi-nistratia ora§elor mai cuprindea 0 pe edili, cari se ingrijeau deproblemele de estetica, de constructii, 0 pe questori, care corespun-icleau casierilor comunali de a stazi. Bine inteles, toti ace§tia aveau

subalterni.Se mai obipuia apoi ca ora§ele sa aiba i cate o persoana sus

push', care sa le sprijine sau sa le ia apararea and se ivea prilejul.De pilda, la fixarea impozitelor sau la stabilirea prestatiunilorextraordinare. Asemenea persoane se numeau patroni sau defensori.Cunoa§tem pe unul din patronii Sarmizegetusei: este chiar gu--vernatorul provinciei, trimisul imparatului, propretorul ClaudiusTiberius Fronto.

Satele erau locuite de obicei de populatia autohtona. De multe.ori insa se a§ezau in ele 0 coloni§ti romani ; unele « vici » erauformate chiar, ca in Principatele Romane, mai tarziu, de ur-ma0i primului colonist, al carui nume 11 i purta satul respectiv.

Uneori, In regiuni care prezentau o insemnatate deosebita subraportul militar sau economic, un numar de sate se grupau In jurulunui centru, formand un organism administrativ autonom « de ca-racter quasi-municipal » numit « territorium ». In fruntea unui ase-menea teritoriu era un consiliu (ordo), alcatuit din delegati (cu-riales), trimi0 de satele respective. Dintre ace§ti delegati se alegeau

numiti quinquennales, care convocau consiliul, prezidau§i conduceau dezbaterile lui. Conducatorii satelor unui teritoriu,numiti magistri yid sau principes loci, faceau parte din consiliu.Puterea suprema o avea comandantul militar al garnizoanei dinregiedinta teritoriului. Constatarn asemenea teritorii atat in DaciaTraiana (« territorium Sucidavense ») cat 0 In Dacia Pontica-adica In Dobrogea (« territorium Capidavense »).

Ptolemeu, intemeiat 0 pe izvoare mai vechi, anterioare cuceririifflomane, noteaza In harta sa un numar important de °role in Dacia:

www.dacoromanica.ro

44 de toate. Dintre ele, o parte ne sunt atestate i prin inscriptiisau alte izvoare istorice; o alta parte, nu. De aici nu trebuie Visa

:11. r' e

ik,L

'

sr

. ,-

5.'' , .

:i;A¡ 04,*#.44Y440kri,

p

", A -. 74,

rtst.z.6

.4.1160:.3

- an3' e

°' 9 iL °.:,

J

.

'3;`'.

Fig. 59. Inseriptie minima avAnd in ultime doull rnnduri numele: COL(ONIA) ULP(IA)TBAIA(NA) AU( GUSTA) tC(ICA) StlIAI(IZEGETI,SA). (Muteul din Sarmizegetusa).

s'a tragem concluzia ca acestea din urma au disparut in urma pra-bu§irii statului dac. Se poate foarte bine ca descoperiri noi BAcertifice existenta lor, dupii cum s'a intamplat In ultimul timp

140 DACIA TRAIANX

www.dacoromanica.ro

ORASELE ST SATELE 141

a Comidava si Cu Piroboridava. Aceasta din urma localitate,pomenita de Ptolemeu, nu mai apäTea in celelalte izvoare istorice,pang: când un papirus, descoperit recent, ne-a dovedit ca ea-continua sa existe la inceputul secolului al II-lea si ca Romaniitrimisesera acolo in garnizoana un detasament din Cohors I His-panorum veterana al carei lagar era la Drajna de Sus. Intr'oinscriptie din secolul al III-lea, gasita la Novae (1ân.ga actualul§istov, in Bulgaria), e a mintit un Aurelius Victor Perburdavensisadica, dupd parerea comentatorului inscriptiei, din Piroboridava.

Alte orase, care nu apar la Ptolemeu, sunt atestate prin in-scriptii. Pe baza marturiilor istorice cunoscute pli nci acum, se con-stata' ca au existat in Dacia Traiana urmatoarele orase si localitatimai importante (vezi harta 4):

1. Sarmizegetusa (astazi satul Sarmizegetusa), sau, cu numele.complet, Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (vezi fig. 59).Imparatul insusi ii &Muse Tangul de colonie. Aci era resedinta gu-vernatorului, in primii ani, si a preotului celor Oei Dacii. 2. Apulitm(astazi Alba-Julia centru important, resedinta a Daciei Apulense,Tesedinta a Legiunii a XIII-a Gemina si nod insemnat de dTumuri.Se constata ca orasul are simtkltan 1116' din timpul Antoniniloratat titlul de colonie cat si pe oel de municipiu. Explicatia pare a fiurmatoarea: la Apulum erau in rea litate doua orase: unul, vechiuloras dac, cä'ruia i se Muse titlul de municipiu, celälalt format injurul canabelor legiunii, adica a caselor cladite langa lagkul mi-litar, case in care locuiau negustorii si familiile soldatilor. Aces-tui nou oras se pare ca i se d'aduse titlul de colonie. Numarulinscriptiilor si celelalte stiri istorice pe care le avem, arata 6Apulum a. fost un oras foarte populat. Noi credem ca el era celdint& in privinta aceasta in Dacia, intreand insasi capitala Sar-mizegetusa. 3. Napoca (astà'zi Cluj), este amintita ca municipiupe vremea lui Adrian ; sub Marcu Aureliu, a fost ridicata la rangulde colonie. 4. Malva, a carei avezare nu se cunoaste Inca sigur,era municipiu din timpul lui Traian. Documentar, o constatamcu titlul de colonie la 230; il avea sing mai dinainte, poatechiar sub Marcu Aureliu. La Malva era resedinta Daciei Malvense.5. Drobeta sau Drobetis, Drubetis (astazi Turnul-Severin), municipiupe vremea lui Hadrian (poate chiar pe vremea lui Traian), estefacuta colonie de catre Septimius Severus, la sfarsitul secolului

www.dacoromanica.ro

142 DACIA TRAIANA

al II-lea (in anul 198 dupà at se pare). Acest impeirat s'a ocupatde aproape de Dacia; poate fi socotit chiar ca un al doilea ctitor alTot el ridica la rangul de colonie i oragul 6. Dierna (läng4 Orgovade a zi), agezat in apropiere de Drobetis, precum gi 7. Patapissasau Potaissa (astäzi Turda), pe care II Meuse mai intäi municipiu.8. Romula (astäzi Itecica, in jud. Romanati), e municipiu dintimpul lui Marcu Aureliu, poate chiar din acela al lui Antoninus-Pius ; o inscriptie din anul 248, pe vremea impäratului FilipArabul, o numegte colonie a sa: el i-a acordat deci acest rang-superior. 9. Aquae (astazi Ulan, in judetul Hunedoara), sprenord de Sarmizegetusa, e pomenità cu acelagi rang de colonie,intr'o inscriptde de pe la inceputul veacului al treilea.

Aga dar, nouà orage despre care gtim sigur cA au fostDintre ele, cinci i anume Sarmizegetusa, Dierna, Apulum, Napoca

Patavissa, Bunt aratate ca beneficiind de « jus italicum ».Despre câteva orage gtim sigur ca au fost municipii. In aceastä_

categorie intra: 10. Porolissum (astäzi Moigrad), capitala DacieiPorolisense ; 11. Tibiscum (Jupa, langä Caransebeg, in Banat) gi12. Ampelum (astazi Zlatna, in Munt,ii Apuseni), centrul regiuniiaurifere din Dacia.

Sucidava, azi Celei, era centrul unui territorium situatpartea de miazäzi a actualului judet Romanati i cuprinzandcel putin douäzeci gi gase de sate.

Sunt apoi o serie de localitäti despre care n'avem pänä acumcu câteva exceptii ce se vor indica Mmurit gtiri precise inprivinta rangului lor, dacä erau anume colonii, ceca ce pare putinprobabil, municipii, regedinte de teritorii sau simple sate (vicisau pagi). Iatä-le, pe provincii:

In Banat: Lederata (in lata oragului Viminacium, de pe tärmurmoesic al Dunärii), Apo (Oregat, pe Cara), Arcidava (azi, se pare,Värädia), Centum-Putea sau Putei (Surduc), Berzobis (Jidovin,pe Bärzava), Azizis, (Ezerig, pe Bogonici), Caput-Bubali (MtreDelinegti i Valea Boului). Acestea erau situate pe drumul ves-tic care pleca dela Dunäre (Lederata) i ajungea la Tibiscum.Ordinea in care le-am ingirat noi este dela miazäzi spre miazä-noapte. Pe acelagi drum, Geograful Ravenat noteaza localitateaPotala §i, in regiunea Arcidavei, Canonia. Tot in Banat, pe dru-mul estic, care pornea dela Dierna, länga Dunäre, spre a ajunge,

www.dacoromanica.ro

ORASELE SI SATELE 143

unindu-se cu cel dintai, la Sarmizegetusa, si in aceeasi ordine,se aflau localitatile Ad Mediam (astazi Mehadia), Pretoriae sauPraetorium (langa Plugova), Ad Pannonias (Cornea), Gaganisla Geograful Ravenat Gazana (satul Slatina), Masclianis (CArpa),Acmonia (lM-10 comuna nvoi).

In Oltenia, Osim localitàtile: Amutria sau A dmutrium, (Bu-toiesti, aproape de Värsarea Motrului in Jii); ea se afla la treizecisi sase de mii de pasi de Drubetis ; Pelendava, mai spre räisàritcu inch' treizeci si cinci de mii de pasi (Craiova); Castra Nova,(intre satele Giorocul Mare si Cacaleti ; cunoastem si distanta careo despàrtea de Pelen.dava: doiazeci de mii de pasi); Acidava (lasatul Enosesti laugh' Piatra-Olt) si Rusidava (la sud de Dr4g6sani);distanta hare ultimele douà localit4i: douAzeci si patru de miide pasi. Apoi, pe valea Oltului, dela miaz6zi spre miaanoapte:Pons-Aluti, asezat deci chiar pe Olt, lang6 un pod (in regiuneagàrii Orle.lti, poate la Auresti) ; Buridava, la treisprezece mii depasi mai spre nord, la Sfävitesti-Boroneasa, (la sud de RAmnicul-Valcii); Castra Traiana, la o distantà de douasprezece mii depasi, in locul numit si azi Troian, lAngA Valea Raii; Arutela,pe malul stang, deci in Muntenia, la nouà mii de pasi mai sprenord int-e satele Mesti si Gura Iraqi; Praetorium, Cu cincispre-zece mii de pasi spre nord de Arutela, la Brezoi-VAratec ; Pons-Vetus in dreptul unui pod vechiu peste Olt, la Racovita-Cop5ceni;.in sfarsit, Caput-Stenarum sau Stenarum, corespunzAnd, se pare,.asez'Arii actuale Raul-Vadului.

Trecând in Ardeal, gäsim, in continuare, pe acelasi drum carsräspunde la Apulum, localitatile: Cedonie, la dasprezece mii depasi de Stenarum (Gusterita, lang6 Sibiu si ultima inaintede Apulum Sacidava, departata de aceasta din urma cu cinci-sprezece mii de pasi si de Cedonie Cu dougzeci s'i patru de mii.

Intre Apulum si Patavissa se aflau Brucla (pe MO' Aiud) si,mai spre nord de ea, Salinae (Uioara), unde se &eau mine desare sau ocne. Intre Napoca si Porolissum, drumul trecea prinOptatiana (Garbäu), Largiana (Zutor) si Cersie (la Geograful Ra-venat, Certie: uncle este azi Romita). Ca sä mergi dela Apulumla Sarmizegetusa, trebuia s6 dai prin Blandiana, Germisara (peMures, la Cigm6u) si Aquae (laugh' satul de azi Ulan), ultima fiind,.dupà cum o arat6 numele, statiune balnear6. Geograful Ravenat

www.dacoromanica.ro

pune pe acest drum vi loca1itäile Petrae (Piatra sau Pietrile, pe ro-nilinevte), a arel avezare nu ne e cunoscutil, i Burticum, situatintro Blandiana i Germisara. Dela Sarmizegetusa la Tibiscum tre-ceai prin Pons Augusti (Marga) vi Agnayia la vest de Marga, pe la

,:

.

er3 "I ti

4 I, . 4 r

r.*P, y' 'e, ie p. .P

:,

, ....%;.;;A' ;

?40., f tg" 'A lie.' 'v.',"i.3 .7

. ,L1,1. ' "$..

"jA.1: A.:%;

Fig. 60. Masca de bronz, glisita la Carsium (LIartova). E o adeyaratII opera de arta.(Muzeul National, Eueuregti).

Ptolemeu pomenevte, in vestul Daciei, poate spre apus deMunii Apuseni, prin Bihor, localitatea Ulpianum Obintavóv), alcarei nume arat'd legatura cu imparatul Traian. Alte vtiri asupra einu avem. In rasiaritul Ardealului, la pasul Oituzului, acelavi izvoramintevte localitatea Angustia (' Avyovaria). Numele ei arataca era situatà in munti, la o treclitoare sau un loc str&mt.

144 DACIA TRAIAISTA.

www.dacoromanica.ro

Fig. 61. Statue Inffitiaind pe un magistrat din Tomi. Secolul al II-lea inceputulaecolului al III-lea. E una din sculpturile vechi cele rnai de aeamA gisite in tara noastrfi.

(Mtmeul National, Bucureati: cliaeul Prof. Lambrino).

11

ORASELE SI SATELE 146

www.dacoromanica.ro

146 DACIA TRAIANA

In Muntii Apuseni, gralle tabulelor cerate, cunoa§tem o serieIntreaga de localitäli din vremea romana. Era mai Mt& AlburnusMajor (astazi Ro§ia), un centru foarte Insemna.t al exploatariiminiere. UngA el se afla, un alt centru important, Abruttus (?; aziAbrudul). Iar In jurul acestora, o smug de sate (vici), locuite celemai multe de autohtoni, dar unele vi de minen i veniti de aiurea,cum se Intamplà, In general, in locurile unde se exploateaza aurul.Astfel era satul Kavieretium, In care constafam ca locuiau Pirusti,originan i din Dalmatia ; acevtia Ivi aveau de altfel §i un sat Intregal lor, Vicus Pirustarum, laugh' Alburnus Major. Tabulele cerateindid apoi satele Immenosum Majus, Resculum, unde era §i

o statio adica un post de paza militar, Deusara, Kartum, Cerna,Marcinium, Sclaieta 0 Toveta.

Inscriptiile ne mai dau numele a cateva sate (vici sau pagi)din Ardeal: Micia, la Vetel, spre apus de Deva, ardtat ca pagus-0 statio In acelavi timp ; Samum, la Ca§eiu, spre miagnoapte deDej, arAtat ca vicus, 0 un sat, In regiunea Some§ului, al carui numeni s'a pastrat numai fragmentar: R. .ul(um) vicus An..., Dar ceInseamna aceste cateva sate cunoscute fatà de multimea celorlalte,ale caror nume nu le vom §ti niciodata, deoarece taranii dadi§i apoi daco-romani nu se gandeau s'ai puje inscriptii. E suficients'a spunem, de pild5, ea numai In judetul Romanati s'au desco-perit /And acum urmele a treizeci fi nouii iar In Mehedinti atreizeci de sate romane.

Pentru a completa lista localitatilor cunoscute din DaciaTraiang, trebuie sa mai amintim hica o serie, a earor avezare e'MA nesigurA. Ptolemeu citeaza In sud-estu'l Ardealului sau Innord-estul Munteniei, localitatea Pirum( fiteov,u) care este probabilforma prescurtata a numelui (Statio) Ad Pirum. Tot el aminte§telocalitatea Pinon ( filvov), In sud-vestul Munteniei, care ar puteafi iar5vi o forma' prescurtata din Ad Pinum. Geograful Ravenatnoteaza pe 'drumul care duce prin sudul Moldovei §i prin Ardealdela Tyras la Porolissum urmaoarele localitati; Tirepsum,Iscina, Capora, Alincum, Ermerium, Urgum, Sturum 0 Congri-Unde veneau precis toate acestea, nu se §tie. In sfarvitj Inacest ultim izvor gas4n localitatea Bacauca, al carei numeamintevte, In partea lui finalk neamul dacic al Caucoensilor §i.tinutul Caucaland.

www.dacoromanica.ro

ORA$ELE $1 SATELE 147

In Dobrogea sau cum socotim noi ea i s'ar putea spunecu mai mult temei decat Seitia Mica' in Dacia Ponticli, stäpa-nirea romana a protejat vechile avezari vi a creat altele noi. Ce-tätile grecevti dela malul marii vi-au vazut mai departe de ne-gotul lor. Histria, eareia Romanii ii intarese printr'o serie deacte (ultimul dat in anul 100 de Laberius Maximus, guvernatorulMoesiei) toate privilegiile ei, Tomi, unde a fost exilat Ovidiu,Callatis cea eu zidurile puternice vi Dionysopolis, patria lui Acor-nion, au cunoscut, sub paza legiunilor, o epoca de linivte vi sigu-ranta. 4( Pax romana * a fost o realitate vi in aceste Iinuturi demargine ale imperiului, devi nu tot ava de completa vi de indelun-gata ca in alte lari, mai ferite.

Dealungul Dunarii, intalnim in vremea aceasta, urmatoarelelocalitati (vezi harta 5): Transmarisca, pe locul Turtucaiei deastazi; Durostorum, cetate puternick al carui nume de origineceltica: vezi Durocortorum in provincia Belgica a Galiei s'a pas-trat in Darstorul romanesc de mai tarziu (azi Silistra); aci s'anaseut vestitul general Adtius care a oprit navala Hunilor la Mau-riacus, in Galia; Sucidava, la Satul Nou, avezare rurala, care nutrebuie confundata cu omonima ei din Oltenia, dela Celei; cetateaAxiopolis, la satul Hinogul, spre sud de Cernavoda; in apropiereaei, vi anume, pe malul Dunarii, Romanii exploatau o mare carierade piatra ale carei urme se lead vi astazi foarte bine ; Capidava,avezare civila vi eastru militar, langa satul numit mai inainteCalachioi, vreo 20 km spre nord de Cernavoda ; Sacidava, la nord deCapidava ; mai exista o localitate-cu aeelavi nume in Dacia Traiana,la sud-est de Apulum; Carsium pe locul Harvovei de astazi (vezifig. 60); Cius (actualmente Eski-Sarai) mai spre miazsánoapte,dominand, ca vi Capidava vi Carsium campia munteana ; Beroe(langa satul Ostrov), Troesmis (azi Iglita) unde vi-a avut lagarul,inainte de a fi mutata la Patavissa, legiunea V-a Macedonica;Arrubium, Cu nume celtic, unde e azi Macinul ; Dinogetia, la Bise-ricura, in fata Galatilor, sapath in 1939; Noviodunum, avezarela inceput celtica, pe locul Isaccei ; Aegyssus, pe locul oravuluiTuleea, vi Salsovia, pe bratul Sfantul Gheorghe, pe inältimiledealului numit astazi Bevtepe, spre vest de Mahmudia. Dintretoate aceste localitäti, vtim sigur numai despre Durostorum ca afost municipiu.

11

www.dacoromanica.ro

In interiorul Dobrogei, inscriptiile ne area o serie de oratesi sate. In prima categorie intrà: Abrittus sau Abruttus, in sud

Fig. 62. Metopli (sculpturti a§ezatA In partea de sus) a Trofeului lui Traian, reprezen-tAnd pa un legionar rontan ducAnd doi prizonieri Cu bratele legate la spate printr'un

lant de fier. (Muzeul Militar, Bucuresti).

1ang4 satul actual Abta,tcalesi; el era deci, acela0 nume ca 0Abruttus din Muntii Apuseni; era o cetate puternic intarità. Spre

148 DACI 4 TRAUMA

www.dacoromanica.ro

nord-est, langa monumentul ridicat, In amintirea biruintei din raz-boaele dacice (vezi fig. 62-64), se afla Tropaeum Traiani. Cam la

'

7

-

" 13.L7... A , -

'

Fig. 63. Metopl dela Troreul lui Traian rep- rezentand -un c5l5re armat.(Muzeul Militar, Bucurel}ti).

iumiltatea drumului Intre aceste douji a§ezari urbane pare a fi fost4 Civitas Ausdec. . . », un centra important administrativ, repdintà

ORA$ELE $1 SATELE 149

un

www.dacoromanica.ro

160 DACIA TRATANA.

unui « territorium tt (cf. p. 1.39). Numele, din nefericire, nu s'apAstrat intreg; el este ing in once caz tracic, poate chiar dacio.Mai spre nord, in mijlocul Dobrogei, venea Ulmetum, ridicatsub protectia castrului de aci. Intre acesta §i Aegyssus era Ibida(pare-se, la Slava Rug).

In a doua categorie, a satelor, enumegm, incepänd tot a§a, dela,miagzi spre miagnoapte: Vicus Amlaidina, spre vest de laculTekirghiol, Vicus Clementianus, situat in partea centralä a Do-brogei, pe drumul ce duce dela Torni la Capidava, la satulactual Caramurat ; spre nord-vest de acesta Vicus Hi ... (aziDorobantul) §i Vicus Scenopesis, in imprejurimile Capidavei; VicusCasianum sau Casianus, aproape de care se gäsea §i o peteramare. El facea parte din « teritoriul » cetätii Histria, in jurulcäreia era un grup intreg de sate: Vicus Quintionis sau satullui Quintio, intemeietorul roman, Vicus Celeris, al cärui numepoarg iarA§i amintirea intemeietorului, Vicus Secundini, acelasicaz (vezi fig. 65), Buteridava Cu terminatia specific daa, apoidouä. sate ale c'äror nume nu ni s'au pästrat intregi, inscripliilefiind farimate: Vicus Parsal §i Vicus C...coss.. Acela§i e cazulCu numele satelor din jnrul oralelor Tomi §i Callatis. In jurul celuidintai era un Vicus Turris Muca... §i un Vicus Sc...ia, iar injurul celui de al doilea un Vicus Val... §i un Vicus Ce... Sprenord de Callatis, erau pare-se, Vicus Sardes §i Vicus Asbolodeina.In teritoriul oraplui Tomi gäsim un Vicus Narcisianus; apoilängäl lar§ova, Vicus Verobrittianus; la Babadag, un Vicus Novus,adica satul Nou; in apropiere, un Vicus Petra sau Petrae, laCamena de astazi, iar in partea de miazänoapte, pe länga Issaccea,un Vicus Siribuendu... In afarä de Sucidava, Capidava §i Bute-ridava, inai erau in Dobrogea, cu nume tot a§a specific dacice,urmätoarele a§ezäri: Sagadava, Zisnudava §i. Muridava.

Bineinteles, §i aici, in dreapta Dunarii, ca §i in stänga ei, nucunoa§tem azi cleat un foarte mic numär din a§egrile ruralede odinioarä. Cuno§tintele noastre vor spori de sigur, odatà cugpäturile arheologice. Dar numele celor mai multe din acestea§ezäri nefiind pomenite in inscriptii sau alte izvoare istorice,vor rämäne pierdute pentru totdeauna. In once caz, faptul cadin vechile a§ezäri rurale 0 urbane, dar mai ales rurale, de dinaintede cucerirea 0. colonizarea romang, atätea poartà numiri dacice §i

www.dacoromanica.ro

inca din cele mai caracteristice, cu terminalia -dava, faptul acestajustifica pe deplin denumirea noua de Dacia Ponticá pe care amdat-o tinutului dintre Dunare si Mare, Dobrogei de astazi. Fagde &ill cari au reprezentat, intr'un anumit moment numai, ele-mentul dominant, de aceea numirea, inexacta sub raportul etnic,de Scytia Minor Dacii se arata a fi fost i aici elementul au-tohton, cel mai numeros, locuind in special satele Arii. Dobrogea

Fig. GC Unul din leii de piatra care Impodobeau Trokul lui Troia.(Muccul National, Bucurqti).

este un stra'pechi pcirnd nt dacic, moftenire lás alá nouti de Dromihetes,de Remaxos, de Buerebista fi de Decebal.

Drumurile. Una din specialitAile Romanilor, constituind unadevarat titlu de glorie al lor, au fost drumurile. De and incep

istorice i pânà astazi, nimeni n'a construit sosele maibune dealt ei. Aceste sosele sunt unul din elementele esentialecare explica intinderea i durata stapAnirii romane. Cand cuce-reau o tail, primul lucru pe care-I faceau legionarii erau castre

sosele: deci locuri de aparare i drumuri pe care s'a poata circulaarmata i, apoi, negustorii, colonitii, functionarii, toata lumea

OR A SELE $1 SATELE 151

§tirile

§i

www.dacoromanica.ro

care venea in urma soldatilor pentru a organiza i de ce n'am

' ..' '.t.

a ..-- 1'.. ' ;; k.- ' .

r' it !'. " ' - . , es . - ,,.:.,- --, -1 - -.. ..,. ..

i ..4..-....- ..- -

',_', ... ' ;Ai s1 44:X1110.... ....,_ . ---,-*----sybrs. ;IN, 41 _ ' OWL, .g...._ ",

o , ' . ",

'10.

',,,,,, .... ,, ;L.; .t... -,' ,.. V i - a. -,_....i-.... ,;,t,N0,...A :..., ...O.N:o,).- , s L

s s' - -. \ \N ' 0 s.-- .1`.....,

1 - ...... 0 ...,-..., ...;.t,,3.

L,'I

V, N TINZ...;.-- ,'A.

-

I'S-7'0, ."7",`'e 43.; T1-'--- ..ass.7.`i.lA 1/4,-5:.-.:

%,-,1-s -

.

.... 6_,

,_,: -,,, - -, - -

.... ,,X,'-r., --; Stl.,:4 Fr! ,,, s . ,- -' !,.....,:.., _,

111E '

ì , , .....t...

"v4.,. ,st. -

r.1 j - i.

.-t -

'.---tIt V\ttl\N,,. 'II '.-._,..J.:-- , - ., :,, -. --,i, - .

_ _ ,i,.., 1:t.t.sc.ri:. _vat, . L ; )- ___ ,,',.,:,..lii...-:::' ,-1

Cr';' ;&E-N-4.ziliPr1/414,-,,N4__,....,-3.,,,,,,_.- - - - ' '

..4. - ,.;40.411t4,4 ..,

:- '2'4',:r:N: .-: '''''' - , .,,,, ,..:,-.,,,-_. ,, _

V:t.._

'11_ ,.

3--4,

4......6...,,.....,,...,,,.:,...._ .. ., ..........,,,,,...,...z.,, 1 14-:;47.- .. 1-1-,- ..

...,,-*--,-. 4,_

4 Q-'-11r;`' ' `7?,-vt,.,....: . - . , - -.- - 'A.. ,

1:0-L. .:- - -.14.-0:1Ilt "II. - r-1 all '

7.- u F.,

: ' ''7, -41. , . ° , .. ..

. ., . ' '

'.

. ." I

,

Fig. 65.Inscriptie romand din anul 237 dup5 Christos, pomenind satullui Secundinus, de lAng/Histria. Se citeqte ciar la extremitatea rfindului 2 qi In randul vico Secundini. O parte ainscripqiei a fost distrusa prin ciorânire. G6sit5 la Histria qi aflatoare acum in Muzeul de acolo.

spune-o foarte adeseori pentru a exploata noua provincie.

152- DACIA TRAIANA

www.dacoromanica.ro

DRUMURILE 163

Drumurile romane nu erau largi: doua carute abia puteau treceuna pe langa alta. In schimb eran foarte bine lucrate. Astazi nufacem cleat sa revenim la acest principiu al lor. E inutil sa'faci o§osea nationalä de 14 metri latime, din care numai jumätatefie carosabila. Mai bine faci una de 7 metri, dar temeinic con-struita.

oselele romane se lucrau in felul urmator: se arza mai hltaiun strat gros de bolovani §i unul de prundi§ legate ambele Inciment, acel ciment extraordinar care devenea mai tare decatpiatra §i a carui formula n'o mai cunoa§tem. Dea,supra acestorstraturi se puneau apoi p/acile de piatra, de dimensiuni mari,foarte bine legate intre ele §i care faceau bloc cu temelia pe careera,u arzate. Construite astf el, nu e de mirare ca urmele §oselelorromane se mai pot vedea in unele regiuni §i astazi, dupa aproapedoua mii de ani. Asemenea resturilor de schelete geologice, elesunt suficiente pentru a ne face o idee l'amurita despre marimea§i puterea organismul-ui pe care 1-au sustinut. Stramo§ii no§triau fost a§a de impresionati de träinicia acestor drumuri §i, ingeneral, a constructiilor romane, se vede foarte numeroase in Dacia,incat au dat cuvantului pavimentum care inseamna in limba latinaarie facuta din pietri§ §i mortar batut, podea de camera, pavaj destradä, strada pavata cu piatra sau caramida, un inteles pe care-nu-1 mai are in nicio limba romanica, anume acela de peimeint. De§icuno§teau evident §i cuvantul terra care a dat in romane§tePavimentum e unul din termenii a caror istorie arunca luminaasupra unei epoci intregi din trechtul nostru..

Pe langa §oselele acestea pe care le putem numi imperiale,mai erau, evident, §i altfel de drumuri, mai putin ingrijite. Uneleaveau numai un strat de prundi§; altele erau simple §leauri. De sigurca n'au lipsit in Dacia Traiana, in multe locuri, drumurile de pamantde care se folosisera mai inainte Dacii §i pe care le vor folosi dupaaceea, in tot cursul istoriei lor, urma§ii Daco-Romanilor.

In privinta drumurilor romane din tinuturile noastre, cerce-tarile Bunt abia la inceput. Cunoa§tem numai o parte a lor §i niciacelea pe toata intinderea. Vor trebui inca multe campanii de sa--paturi pentru ea sa ne putem da seam, de intreaga retea de §oselecare acoperea Dacia. Pang aeum s'au stabilit urmatoarele: Existao osea principala care strabatea provincia dela un cap la cera-

www.dacoromanica.ro

164 DACIA TRAIANA

lalt, plecand dela Duniire si ajungAnd la Porolissum. Ea porneadela Lederata, in Banat, trecea prin Arcidava, Centum Putei,Berzobis, Azizis, la Tibiscum, iar de aci pe valea Bistrei, prinlocalitatea Pons Augusti, la Sarmizegetusa. Din capitalä pleca-apoi .spre nord-vest trecand prin Aquae, Germisara si Blandiana-§i ajungea la Apulum unde era un important nod de sosele. De-aci urca pe Mures Oa la Salinae, apuca spre miaz5noapte laPotaissa si Napoca si, dupg aceea, prin Optatiana, Largiana §iCersie, ajungea la Porolissum. Un « miliarium » adica un stAlpde piatrà indicand distantele (cum sunt azi stalpii chilometrici)-asezat 1ntre Potaissa si Napoca in anul 108, dovedeste c'ä soseauaexista Inclaid dupti cucerire.

Din aceasta osea principalà." porneau o suma de sosele laterale.La Tibiscum, se desfäcea o osea care urca pe Timis In sus, treceaprin localitatile Masclianis, Gaga, Ad Pannonios, Ad Mediam siraspundea la Dierna, pe Dun'Are. De aci, pleca spre fäs'Arit, laDrobeta, (unde, prin podul lui Traian, se facea leg6tura direct6cu soseaua de pe tarmul drept, pe care, In regiunea, Caza,nelor,tot ImpAratul pusese s'o taie In stanc6; inscriptia, din anul 100,se vede si astazi), apoi mergea la Amutria, la Pelendava si se unea,dup6' ce stràbAtuse deacurmezisul Oltenia, cu soseaua care urcape Olt in sus. Aceasta din urma pornea, dela Dunare, prin dousábrate, unul dela vArsarea Oltului, din dreptul Islazului de astbi,celglalt dela Sucidava (Celei); ele se un eau la Romula ; de aci1nainte, soseaua mergea dealungul Oltului, trecAnd prin toate lo-calitátile si castrele limesului alutan, pânä la iesirea nordica a defi-leului, la Caput Stenarum. Aci ea se bifurca: o ramura apuca sprer4s6rit, pe valea Oltului si raspundea la Oituz, cealaltà ramuràse Indrepta spre nord-vest, trecea prin Cedonie si Sacidava si räs-pundea la Apulum. Din soseaua care strälAtea Oltenia deacurmezisul dela, vest spre est, se desfAcea la Drobeta o osea caremergea In spre nord-est, prin satele de azi Catune, Rovinari siprin Targu-Jiu, trecea apoi prin pasul Lainici si ajungea la Sar-mizegetusa. Dealungul Dunarii era o osea dela Drobeta si p'arala Giurgiu. Din ea se desfAcea la Bechet soseaua care urca peJii In sus si se unea In dreptul Craiovei cu soseaua principalà cesträUtea Oltenia dela apus spre rasarit. La Flamânda, lânga

*Turnu-MAgurele, se desfAcea soseaua care mergea spre nord, dea

www.dacoromanica.ro

D RUMU RILE 155

lungul limesului cis-alutan; ea se unea la satul Gresia, laugh'Rusii-de-Vede, cu soseaua ce venea dela Zimnicea, trecea apoimuntii pe la Bran si raspundea, in dreptul Feldioarei, se pare, in:soseaua ce mergea la pasul Oituzului. Tot dela Dunare mai plecauInca doua sosele spre miagnoapte: una dela Giurgiu, prin Bucu-resti, Ploesti, Drajna si pe valea Teleajenului, in Ardeal; cealaltadela Calarasi, peste Ialomita, apoi pe la ra'sarit de satu/ Filipesti,pe malul Buzaului spre Focsani si Adjud, unde se unea cu soseauace mergea pe valea Trotusului si, pe la Oituz, tot in Ardeal.

Dela Apulum pleca o sosea care cobora pe Mures, trecea prinMicia si ajungea, credem, pana la, hotarul dinspre vest al provin-,ciei; urmele ei se cunosc astazi Ora la Cenadul Nemtesc. Totdela Apulum pornea si soseaua care deserveg, regiunea aurifera,raspunzand la Ampelum si Alburnus Major, cu o ramificatiune, desigur, spre Abruttus. 0 alta osea, incepand dela Salinae, urcape Mures In sus, se indrepta spre Odorhei, unde se intalnea culoseaua care venea dela Apulum dealungul Tarnavei mari, coboraspre miazazi, urma Maya vreme cursul Oltului si apoi treceaCarpatii prin pasul Oituzului. Dupa aceea, pe valea Trotusului,.ajungea la confluents. cu Siretul, unde se gásea castrul dela Poianasi, in sfarsit, urma valea Siretului pana la Barbosi unde se facealegatura pe de o parte cu soseaua de pe tarmul drept al Dunarii,pe de alta parte, cu soseaua care mergea la Tyras si la Olbia.Din soseaua principala, pornea, la Napoca, o ramificatie sprerasarit, pe valea Somesului Mare, ppre Muntii Rodnei, unde erauininele de argint (vezi harta 4).

In Dobrogea sau Dacia Pontica, erau trei sosele mai lnsemnate,care strabateau tara dela, miazazi spre miazänoapte. Una mergeadealungul Dunarii, continuand soseaua din Moesia si trecea printoate asez'a'rile de aci, incepand cu Transmarisca si ispravind cuSalsovia. Cea de a doua era paralela cu tarmul marii si lega intreele cetatile grecesti dela Dionysopolis Ora la Histria, unindu-seapoi cu soseaua dunareana la miazanoapte de Halmyris. Cea de atreia 'strabatea Dobrogea prim mijloc, pornind dela Abrittus, tre-cand prin Tropaeum Traiani, prin Ulmetum pfina la Ibida undese bifurca, o ramura apucAnd spre Aegyssus, cealalta' spre Novio-dunum. Aceste trei sosele principale erau apoi legate intre eleprinteo .serie de sosele transversale, care fac din Dobrogea unul

www.dacoromanica.ro

156 DACIA TRAIANA

din tinuturile cele mai strabatute de drumuri ale imperiului roman_(vezi harta 5).

In dark' de §oselele lucrate, cu placi de piatra sau, simplu, cupietri§, au mai fost Irish', dupa cum aratam mai inainte, 0 multedrumuri naturale. Unul din ele a urmat valea Ialomitei, unindDobrogea cu Ardealul. Un altul trebuie F.6 fi fost pe valea Arge§ului.

valea Buzaului credem ea a avut drumul sau, ca una ce leagaIn scurt §i u§or Siretul inferior §i Dunarea cu partea sud-esticaa Ardealului. Un drum secundar trebue sa fi fost de asemenea0 pe valea Mosti0ei, in Muntenia, o regiune bine populata diacele mai vechi timpuri (vezi fig. 66).

Tieata economiciti. Vieata economica a unei tari nu se schimbàu§or, ea fiind in functie de anunaite elemente de caracter geograficcare sunt permanente. Aceasta, cu atat mai mult in epoca veche,in care descoperirile tehnicei moderne nu existau. De aceea, DaciaTraiana a continuat, in linii mari, vieata econornica a Daciei luiDecebal 0 Buerebista. Ocupatiile de capetenie au ramas tot agri-cultura §i cre0erea vitelor. Reprezentarile de pe monumentuifunerar al lui Gaius Julis Quadratus, primar in Capidava pe vremeaimparatului Hadrian, au, sub acest raport, o valoare simbolica. Pe ofata a acestui monument se vede un pastor cu plete lungi, purtandsarica pang la glesne ; pe alta fata, un taran aranduli ogorul cu.un plug tras de doi boi. Sunt indeletnicirile milenare ale oamenilorde pe parnantul nostru. i acum se exportai granele: prin orwledela Mare sau in Moesia, §i acum se cultiva vita de vie, a§a currkconstatam in Sucidava, in sudul Olteniei. Pa0mile 0 fanetelestatului sunt hag date unor arenda0 numiti conductores pascui:carora le plates° acei careli trimit vitele pe aceste terenuri.

Romanii au dat o deosebita atentie minelor din Dacia, inspecial color de aur. Cea ma,i mare parte a acestora din urmaapartinea imparatului care avea aci un functionar superior insar-cinat cu exploatarea lor, numit procurator aurariarum. Acesta eraajutat de un subprocurator aurariarum§i de un corp Intreg de func-lionari, dintre cari cuno.a§tem pe tabularius (poate directorul con-tabilitatii), pe adjutor tabularii, pe ab instrumentis tabularii, pe-dispensator (casierul I), pe subsequens librariorum (arhivarul) 0 pepillici (supraveghetori). Functionarii superiori erau liberti, adickstlavi liberati de ai imparatului, ceilalti erau simpli sclavi impe-

www.dacoromanica.ro

VIEATA ECONOMICA. 167

riali. Existau §i mine particulare pe care proprietarii lor le ex--ploatau in regie sau le inchiriau. Ni s'au pästrat in tabulele ceratemai multe contracte de inchiriere de acestea. Iatä unul din ele:Memmius Asclepi, ne§tiutor de carte, inchiriaza lui Aurelius Ad-jutor o mina pe termen de §ase luni, adica din ziva facerii actului,20 Mai 164 dupa Christos, pana la 13 Noemvrie a aceluia§i an.Pretul este de 70 de dinari. Daca proprietarul ar don i sa revoacecontractul, el trebue sa plateasca arenda§ului drept despagubire osuma de 1. dinar §i un sfert, adica 5 sestertii, pe zi. La randul sau,arenda§ul va plati aceea§i despagubire, in cazul cand nu achitaarenda la termenele fixate, proprietarul fiind tinut sä-1 a§teptenumai trei zile peste aceste termene. Daca se va intampla ca, incursul exploatarii, sa patrunda apa in mina, atunci se va scadeadin arenda o suma proportionala cu paguba suferita. Contractuleste fäcut in satul Immenosum Majus; serie Flavius Secundinus;Martori sunt: Titus Beusantis zis §i Bradua §i Socratio So--crationis.

In Muntii Apuseni erau opt centre de exploatare a aurului,cele mai insemnate din toatd Dacia. Un alt centru se aflala Rodna unde se exploata §i argintul; alte douà in Banat,la Sasca §i la Moldova. Extragerea metalului pretios se Romprin sdrobirea cvartului aurifer §i prin spalarea lui apoi printr'uncurent de apä. S'a g'äsit late° padure, la Buda, länga Cri§ §iin apropiere de mine, o piva mare de fier care a servit,pare-se, tocmai la sdrobirea minereului. Aurul se mai extragea§i din nisipul raurilor, a§a cum vor face ma.i tarziu, in Principate,zlatarii.

In afara de aur, se mai exploata sarea, fierul §i. mar-mura. Sarea se scotea in mai multe locuri: la Salinae, astaziUioara pe Mure§, la Cojocna, la Ocna Dejului, la Rupea,pare-se §i la Ocna Sibiului (nu §tim cum ii zicea pe atunci).Ea se exporta In Panonia unde acest articol lipsea §i chiarIn Italia. Exploatarea sarii era data arendmilor care aveau §ipa§unile, de aceea titlul lor intreg suna: conductores pascui et

_salinarum.tim precis ea' existau §i mine de fier in Dacia. Detalii asupra

lor nu avem; banuim insa ea se aflau, dupa toate probabilita-tile, in acelea§i locuri ca §i astazi.

www.dacoromanica.ro

158 DACIA TRAIANA

In ce priveste marmura, ea s'a scos din carierele dela BUCOVa.(Poarta de Fier, pe unde treci din Ardeal in Banat) si dela Ga.-distea. S'a constatat ca' grAuntele marmorei din aceste doua cariereeste identic cu gräuntele blocurilor pe care aunt sal:ate unele dininscriptiile gasite in Dacia. Ceea ce implia exploatarea lor inacea vreme. La inceputul secolului trecut se mai vedeau Inca inaceste douà cariere diferite sculpturi §i semne din vremea Roma-nilor. Azi nu se mai vede nimic.

Vreo industrie mare nu e pomenità in Dacia Traiana. Existaubig ateliere in care se fabrica ceramica obisnuita, popularà, oalele,vasele, chiupurile de ale cgror resturi sunt pline statiunile apate-Erau apoi ateliere in care se lucra fierul, fAcandu-se secerile, cuti-tele, cosoarele de vie si celelalte unelte de care aveau nevoielocalnicii.

Inscriptiile pomenesc in crap pe centonarii adic*a' pe croitori,pe f abri cari sunt si meseria§ii in general, dar au §i intelesul specialde fierari, pe lecticari sau cei care duc cu lectica pe calatorii comoziai ora§elor, asa dar un fel de hamali ai antichiatii, purtând Inanu mobile, ci oameni. Ramura aceasta a transporturilor era dealtfel bine reprezentatA in Dacia : gasim mentionati pe coabieri sauluntra§i (nautae) cari fAceau transporturi pe Dun6re §i cursurilemari de apà, ca Mure§ul §i Oltul; pe dendrofori sau plutasi f)i peutriculari. Acestia din urma par a fi fost tot un fel de plutasi, carise foloseau ing de burdufuri de piele drept plute. Nu suntem bine16muriti asupra rostului lor.

Asupra comertului Daciei, asupra marfurilor importate §i ex-portate precum §i asupra negustorilor de aci, avem putine stiri..0 inscriptie ne vorbe§te de « negociatores provinciae Apulensis »-,asa dar, de 4 negustorii din provincia Daciei Apulense », care seconstituiserg inteun colegiu sau o corporatie §i care aunt recunos-cAtori lui 4 Crassus Macrobius, defensorul sau protectorul lorcel mai bun »; acesta le apgrase, se vede, interesele. 0 alta in-scriptie gasità", ca §i cea de mai sus, tot la Apulum, amintestepe « Titus Aurelius Narcisus negociator ». Alti doi negutAtori, ara'-tati ca Sirieni, anume Gaius Gaianus §i Proculus Apollophanes,fac in acelasi ora § o dedicatie lui Jupiter Dolichenus. In sfar§it,tot in acest centru urban foarte populat, mai gäsim pomenitiInteo inscriptie Inc5 doi negutdtori, pe Aurelius Alexander si

www.dacoromanica.ro

Aurelius Flavius. Pentru celelalte orase n'avem stiri, dar le putemlesne suplini. 0 Iara cu bogatiile Daciei si cu populatia ei deasatrebuie sa fi avut si un schimb activ de mArfuri. Ca si asta'zi, maiales In orase si am vazut cat de multe erau trebuie sa se fiasezat negustorii.

Importul si exportul Daeiei Traiane era, In linii mari, acelasi.

Fig..66. Statuetti de broilz infiltisiind pe Apollo. Virf de stindardsau de baldachin, tot de broil., In formä de cap de acvill. Gfisite arntin-

douli la Lacul Tei. Secolul III dupl Christos.Oilmen/ Municipiului Bucuresti).

ca In epoca anterioara. Trimitea peste hotare materii prime, si,intre altele, mult pretiosul aur si aducea obiecte manufacturatesi produse sudice (vezi fig. 67 si 68). Existà o inscriptie care amin-teste de niste articole ce se exportau in Egipt. Din nefericire, in-scriptia e trunchiata tip ea nu stim natura articolelor. Un negustordin Dacia, Aurelius Aquila, care avea si demnitatea de decurion alorasului Potaissa, se stabilise pentru afaceri la Salonae (pe coasta

VIEATA ECONOMICA 169,

r

www.dacoromanica.ro

Fig. 67. Cap de statuetit de pArrant ars,

Dalmatiei) ; pe un altul, cu nume grecesc, Elios Arianos Alexandros,decurion al Sarmizegetusei, 11 gasim la Mitilene ; ca ace§tia, vor maifi fost atatia altii In marile centre comerciale ale lumii vechi, avandbirouri de import §ii export. Se fäceau §i operatiuni de banca.0 mica proba ne-o &A contractul de asociatie din 28 Martie, anul167, prin care Cassius Frontinus §i Julius Alexander fac o socie-

tate de imprumut (mai exact artrebui sa-i zicem societate decamatarie, fiindeä ei intrebuin-Oaza chiar expresia de « societasdanistaria », iar danista In lati-mete inseamna camatar), pe ter-men de 16 luni. Primul aducedrept capital suma de 500 dedinari, In numerar sau dati dejacu dobandä, iar cel de al doilea 267de dinari. C4tigul §i paguba cevor rezulta prin acordarea deimprumuturi, se vor imparti pedin doua (aequis portionibus).Contractul este facut in locali-tatea Deusara din regiunea auri-feed a MunOlor Apuseni §i ni s'apastrat scris pe o tabula cerata.Unul din cei doi asociati de mai

gfisit la Tomi. (Mum!' National, Bucure§ti). sus, Julius Alexander, se vede case ocupa in mod obi§nuit cu astfel

de op eraOuni, deoarece cunoa§tem Inca un act din 20 Octomvrie,anul 162, prin care el imprumuta pe un oarecare Alexander Cari cu60 de dinari.

In special In regiunea minelor de aur, afacerile trebuie sa fi fostfoarte numeroase. Acte, ca acele de mai sus, ne fac sa le putembanui. E de altfel caracteristic ca mai toate §tirile despre transac-tiile comerciale din Dacia, provin para. acum din aceastaregiune. .

Tie* sociall Colegiile. Stapanirea romana aduce cu ea ostratificare sociala mai complicata decât cea anterioara, and nuexistau decat nobili, oameni de rand qi sclavi. Acum societatea

160 DACIA TRAIANA

L

www.dacoromanica.ro

V EATA sociALA 161

se compune din diferite categorii, avänd fiecare sub raportuljuridic o situatie aparte. In frunte veneau ceteitenii romani, avândtoate drepturile, asa dar cei din colonii si veteranii. Ace§tia, laeliberarea din armata, care avea loe dupà 25 de ani dela incor-porare, devenead, dacä nu fusesera de mai inainte, cetäteniromani si apatau si o bucE.tä de ptimiânt sau un lot, in deplinil

Fig. 68. SticlArie greco-romanl (vase si Bole) gfisittl la Tomi. Din cause vechimei,sticla e irisati. (Museul National, Bucuresti).

proprietate. Dupä cetätenii romani cu toate drepturile, veneauaceia cu drepturi limitate sä le zicern cetateni de clasa a II-a§i anume locuitorii municipiilor. i ace§tia nu aveau toti aceea§isituatie: erau unele municipii cu drepturi mai mari, altele Cudrepturi mai mici. Romanii introduseserà o intreagg gradatie,foarte utila sub raportul emulatiei §i acela al asimil'árii. Dup'äace§tia veneau peregrinii, adica bästinasii, Dacii. Ei nu erau cetà-teni romani; vor deveni numai dupg edictul lui Caracala, din 21.2,care a dat dreptul de cetätenie tuturor locuitorilor imperiului. La

12

www.dacoromanica.ro

162 DACIA TRAIANA

urma de tot veneau sclavii sau robii, care n'aveau libertate perso-nala §i niciun drept, fiind in puterea stapanilor lor. Ei se recrutaudin prin§ii de razboi §i din cei rapiti sau cumparati de negustoridin diferitele parti ale lumii vechi, de pe coastele Marii Negre, aleAsiei, ale Africei, etc. In fiecare ora § mai mare era, alaturi detargul de vite, §i un targ de sclavi. Ace§tia erau impartiti pe cate-gorii, dupa varsta, sex, aptitudini sau cuno§tinte. Cei care §tiauvreun me§te§ug valoran mai mult; batranii aveau pretul eelmai mic.

In afara de categorille sociale de mai sus, credem ea au existatIn Dacia, cel putin in secolul al 111-lea, §i coloni. Ei nu trebuieconfundati cu locuitorii coloniilor, deoarece reprezinta cu totulaltceva f;si anume: satenii legati de pamant, de mo§ia pe care seallá. Ar corespunde iobagilor de mai tarziu din Ardeal sau veci-nilor din Principate.

Nu se §tie pang acum de cand dateaza institutia colonatuluiIn imperiul roman. Nu exista nicio lege care s'o instituie. Primultext oficial care vorbe§te de coloni, constitutia din anul 332 dupaChristos, a lui Constantin cel Mare, ii considera' ca bine cunoscuti,deci existand de mult. Se crede ca ace§ti coloni dateaza din primeletimpuri ale imperiului: ei erau tarani, care din cauza birurilor §ia cheltuelilor exploatarii lor agricole, se inglodasera in datoriifat,a de proprietarii mo§iilor pe care stateau. Cand fiscul incepeapoi sa ceara impozitele nu direct dela fiecare cultivator, ci global,pentru toti, dela proprietarul mo§iei respective, acesta are intereasa lege de pamant pe zi§ii cultivatori, sa nu-i lase sa piece in altá.parte, deoarece, in cazul acesta, el suporta paguba, pia-Lind impo-zitul din punga lui. In felul acesta, cultivatorul, din liber cumera mai inainte, ajunge legat de mo§ia pe care se hrane§te, ajungecolon. El trebuie sa o cultive din tata in fiu, fail s'o poata parasi,§i are anumite obligatiuni de munch' §i (FAH fag de proprietarul ei.Constitutia din 332 apune lamurit: e Cel la care se va gag uncolon apartinand altuia, va trebui nu numai sa-1 restitue dome-niului uncle s'a nascut, dar A plateasca §i impozitul (in latine§te:caput) acelui colon pe timpul cat a stat la el ».

Institutia colonatului, care se desvolta mai ales pe marileexploatari agricole, se constata documentar in diferite parti aleimperiului roman, in Italia, in Asia, in Egipt, in Illyricum. Fustel

www.dacoromanica.ro

VIEATA SOCIALA 163

de Coulanges, istoricul francez, care s'a ocupat de aproape cuaceasta problema, adauga si Galia, unde exista spune elo institutie asemanatoare colonatului inca inainte de cucerirearomana. Noi credem ca nici Dacia n'a facut exceptie. Colonitrebuie sa fi fost §i aici, In tinuturile noastre; ei lucrau pe mosiilemarilor proprietari si pe domeniile statului. Documente n'EtvemIn sensul acesta, e adevarat ; ceea ce afirmara mai sus, o facemeu titlul de ipoteza, dar aceasta ipoteza e ceruta de logica istorica.

Una din institutiile sociale cele mai bine cunoscute ale Dacieisunt colegiile. Se intelegeau prin acest termen asociatiile facutede persoane avand aceeasi meserie sau acelasi loc de origine etniceisau aceeasi religie, In scop de ajutor reciproc la nevoie, de asigu-rare a cultului §i de petrecere in comun. Ele corespund Cu corpo-ratiile si Cu cluburile noastre, fiind una si cealalta In acelasi timp.

Un colegiu trebuia s'a aiba un numar minim de membri carisa plateasca o cotizatie anual'; el era condus, ca si orasele, de unsfat sau un consiliu de decurioni, cari alegeau din sanul lor pe unmagister (azi i-am zicepresedinte) si pe un commagister (viceprese-dinte). Cel dintai trebuia sa depuna o suma drept garantie pentrubuna administrare a fondurilor colegiului. Dupa decurioni, veneauprincipales, adica fruntasii; iar dupa acestia, membrii obisnuiti.Colegiile aveau sí cate un inalt protector, numit patron sau de-fensor, care le lua apararea in caz de nevoie. Ele posedau cladirilelor proprii, in care erau sable de intrunire si de ospet,e, si steagurisau embleme speciale.

Inscriptiile ne arata ca existau iir Dacia urmatoarele colegii:1. Colegiul centonarilor, adica al croitorilor, la Apulum; 2. Cole-giul dendroforilor, adica al plutasilor, in acelasi oras; 3. si 4. Cole-giul fabrilor, adica al fierarilor (are fusa f;si intelesul de mestesugar,In general), unul la Sarrnizegetusa.si altul la Apulurn; 5. Colegiulcorabierilor sau luntrasilor (nautae), la Apulum; 6. Colegiul lecti-carilor, Etdica al purtarilor de lectice (vezi mai sus, p. 158), laSarmizegetusa ; 7. Colegiul negustorilor din provincia Apulum, inorasul cu acelasi nume; 8. Colegiul aurarilor, adica al cautatorilorde aur. Aceste opt colegii grupau, asa dar, membri avand aceeasimeserie. Urmau apoi: 9. Colegiul Asianilor, adica al celor originan,In general, din Asia, la Napoca; 10. si 11. Colegiul Galatilor, adicaa celor originari din Galatia, in Asia. Mica, unul la Germis ara, altul

12.

www.dacoromanica.ro

164 DACIA TRAIANA.

la Napoca; 12. Colegiul Prosmonilor, adica al celor originan, separe, din ora§ul Promona (in Dalmatia), la Apulum. Aceste patrucolegii aveau a§a dar drept criteriu de asociatie locul de origine.In sfar§it, veneau colegiile cuprinzand pe adoratorii aceleia§idivinitati: 13. Colegiul Isidei, adica al celor care se inchinau zeiteiegiptene Isis, la Potaissa ; 14. Colegiul lui Jupiter Cernenus, adicaal adoratorilor acestei divinitati, la Alburnus Major.

Din cotizatiile platite de membri se eadeau ajutoare in cazde boala sau de deces. Avem in privintaf cciasta, un documentfoarte interesant care ne desvaluie in acelai: Crap, §i o parte dinorganizarea unui colegiu; e vorba de circulara pe care o dä', Inziva de 9 Februarie a anului 167, pre§edintele colegiului lui JupiterCernenus, anume Artemidorus Apolloni §i. cei doi chestori, Vale-rius Niconis §i Offas Menofilli, prin care anunta urmatoarele:din cei 54 de membri ai acestui colegiu, cati erau la inceput, n'aumai ramas, la Alburnus Major, deck, 17; Julius Juli, comagistrulcolegiului, n'a mai dat pe la sediu chiar din ziva in care a fost ales ;el, pre§edintele, a predat socotelile membrilor prezenti §i a primitindarat cautiunea pe care o depusese ; nu au mai avut loc intruniri§i. nici nu a mai depus nimeni contributiile pentru inmormantarisau daruri in termenul prevazut de lege ; a§a dar, face cunoscutIn mod public ca daca vreunul din membri ar muri, urma§ii luisa nu creada ca mai exista colegiul §i deci sa ceara ajutorul deinmormântare.

Un alt document, tot a§a de interesant, dar privind o altalatura a activitatii colegiilor, qi. anume organizarea de mese sauospete in comun, este socoteala incasarilor §i cheltuelilor Mutecu prilejul unui banchet dat in ziva de 1 Mai. Sumele se strangIn cursul lunii Aprilie. In ajunul zilei de ()spat se fac cumparaturile:5 miei, care costa 18 dinari (iata deci cat e de vechiu obiceiul mie-lului mancat pe iarba verde, de I. Mai); un purcel (o porcellum »),5 dinari; paine alba (panem candidum) de 2 dinari; tamaie dincea mai bung, de sigur pentru slujba care preceda masa, 2 dinari ;mirodenii, salata, otet §i ceapa cu Bare, de cate 1 dinar fiecare;vin obi§nuit, 95 (nouazeci §ii cinci) de dinari; vin vechiu, 2 dinari;un alt articol, probabil tot bautura, fiinda e trecut la un IceCu aceasta, 20 de dinari. Proportia e, dupa cum se vede, elocventa:manca.rea 28 de dinari, bautura 97 de dinari, iar in cazul cand

www.dacoromanica.ro

CON STRUCTIILE 166

articolul nenumit intra tot aici, cum banuim, atunci 11.7 dinari,&Ha de patru ori mai mult. Nu se poate spune ca Dacoromaniipretuiau vinul mai putin decat inaintasii lor, Dacii 1

Constructille. Apeducte, terme, amfiteafre. Inzestrarea oraselorCu apa Mina de baut a fost intotdeauna o preocupare de capeteniea Romanilor. Se vad si astazi, in multe parti ale fostului imperiu,lucrari importante de arta pentru aducerea apei potabile, adeseadela mari departari. In Franta e celebru, si pe drept cuvant,apeductul dela Gard (« pout du Gard »), construit acum aproape2000 de ani. In Italia se facusera lucrari considerabile pentruaducerea apei la Roma si in multe alte orase. i in Dacia a fostaceeasi preocupare. 0 inscriptie din anul 132/3, din timpul imp5ra-tului Hadrian, mentioneaza aducerea apei la Sarmizegetusa(« aqua inducta coloniae Dacicae Sarmizegetusae »), pride* s'au sigasit resturile unui apeduct. Sapaturile arheologice au aratatexistenta unui alt apeduct la Apulum. Tot in acest oras, o ins.criptiene vorbeste de o fantana curgatoare sau un sipot, pe care 21 restau.reaza dala pam'ant un o speculator », adicá un subofiter al legiuniia XIII-a Gemina, cu numele Ulpianus Proculinus (« fontemaeternum a solo restituit »).

Un rol important jucau si Mile sau termele. Fiecare oras isiavea baile sale publice si. lucru asupra caruia trebue insistatele erau foarte frecventate. Baia era pentru multi dintre orasenisi un loe de intalnire ; suplinea deci, in parte, cafenelele de azi.Imparatii se intreceau sa ofere cetatenilor Romei terme cat maimari si mai luxoase: au ramas vestite acelea ale lui Caracala,care ocupau o suprafata de 188.000 de metri patrati, precum siacelea ale lui Diocletian, de 130.000 metri patrati (13 hectare!).La Paris se pot vedea si ast5zi ruinele termelor de proportiiim. punatoare ale lui Julian Apostatul. 0 baie romana se com.punea din diferite sali: era una cuprinzand basinul cu apa rece,piscina, o alta in care venea, printeun sistem de tuburi, aerulcald necesar transpirarii. In alta incapere eran paturile pe carese odihneau cetatenii dupa baie si stateau, in acelasi timp, devorba. Erau si sali de asteptare, vestibule incapatoare. Totulfrumos lucrat si cat mai mare, termele fiind considerate ca ocladire reprezentativa a unui oras. La Sarmizegetusa s'au gasitnrmele unor instalatiuni foarte mari de bai. La Apulum, o inscriptie

www.dacoromanica.ro

áminteste existenta termelor publice, aclAugand si amanuntul a

un cetälean a donat uleiul necesar. E vorba de uleiul cu care isifrecau norpul Romanii, dupd baie. Tot la Apulum e mentionatà

icig5

41io;a.1.

rs.4a

166 DACIA TRAIANA.

'

-

www.dacoromanica.ro

CONSTRUCTIILE 167

construirea unei alte bai, datorita iara§i unui cetatean, anumepreastrglucitului barbat Publius Aelius Gemellus ». La Micia,

spre apus de actuala Deva, era garnizoana cohortei a doua-de Commageni, originan i din Siria. Ei igi aveau, se vede,.dela inceput, báile lor aici. O inscriptie din anul 1.93 nespune ea imparatul Pertinax le-a restaurat, deoarece se ruina-sera de vechime. La Histria, In Dobrogea, sapaturile au datla iveala terme de proportii cousiderabile, frumos impodobitecu marmur i mozaic (vezi fig. 69) vi avand o instalatiecare aducea aerul cald sub podeaua incaperilor. i celelalte °rapdin Dacia, ca Drobeta, Romula, Sucidava, chiar i cele mici,vi-au avut termele lor; de asemenea existau terme pe langacastrele sau lagarele armatei: astfel, de pilda, la Bivolari(Valcea), la Bumbefti (Gorj), la Copeiceni (Arge§). O entiunespeciala trebuie lima acordata ora§ului Ad-Mediam (azi Mehadia),care Inca din vremea aceea avea reputatia unei vestite statiunibalneare. S'au gasit aici multe inscriptii dedicate unele luiHercule, Salvatorul, care era considerat ca geniul acestui loo,altele lui Aesculap i Higeiei, zeilor vindecatori (vezi fig. 70).Astfel e inscriptia pe care o consacra acestor doua divinitatidin urma un parinte care-0 väzuse fiica prea iubitá vindecatade o veche infirmitate, prin efectul apelor de aci. Izvoarelecalde ale Mehadiei atrageau lume din toate pärtile Daciei, hachiar O. din afara hotarelor ei, de pilda din Moesia, de undevine pentru cura guvernatorul chiar al provinciei, CalpurniusJulianus. Alte statiuni balneare au fost la Set cel (Gorj),Covora i Ceilimcinefti (Valcea) §i la Aquae (langa satul actualCalan, in jud. Hunedoara), unde se gase§te i azi un izvormineral dela care a venit probabil numele statiunii romane.Credem, in sfar§it, a nu gre§i, afirmand ca Romanii aucunoscut i baile de langa Oradea Mare, Mile Felix viEpiscopului.

Alaturi de terme, trebaiesc pomenite numai cleat amfiteatrele.Aci se dadeau luptele de gladiatori i celelalte spectacole san-geroase, in care pierea u deavalma oameni Eli fiare sal-batece, pentru cruda multumire a spectatorilor. Ele duranimeori zile intregi; astfel, o inscriptie din Tomi ne spune eaau tinut qase zile.

www.dacoromanica.ro

S'au descoperit pfind acum ruinele amfiteatrelor din Sarmi-zegetusa acesta putea cuprinde 12.000 de spectatori (vezifig. 71) , din Porolissum i Tomi. Cu privire la cel din Porolissumavem gi o inscriptie din anul 158, care ne arata cä im-proatul Antoninus Pius 1-a restaurat, deoarece se ruinase de vechime.Ceea ce Inseamna c acest amfiteatru trebuie sa fi fost ridicat chiardin primii ani ai stapAnirii romane, de pe vremea lui Traian. La

!a-0,ICW,.

. .,"-ea ea

ii,

I1

.1' ., I ° `: --.. ,...`i ...."74. .7-...4 0.--..-.....-

JL ' f \ I r.

.'

, i [k ;.C.O. r\d-- .v.E . \, 1.-a.V.ÌVE4' Vtit ' IL LI .t.V. :t .;:kINVI V-6 1 ' 7t:4 A' C., ' ',',;:.

,

:13-/-N ilt:_1111- X' I. -XS. CJ :

,,.

- ..,... .

..... I V54.a...tf.7-10,...' 5.{I -.... . . ..,......10,...

1 ..

.' '.,,,,........,.....21,......a.......-4. V__' IL

Fig. 70. Inscriptie romana de multumire dedicatri lui Esculap si Higeieide Care patronul colegiului fabrilor din Apulum. (Mimed din Alba-Iulia).

Tomi s'a gäsit i piatra funerard a unui gladiator Skirtos Daculcare e Infatigat, 1narmat ca pentru luptä, cu sabie, cu pumnal giCu tridentul care purta numele de fuscina (vezi fig. 72). Alti gla-diatori a,veau, in loc de trident, o retea In care cautau sä prindäpe adversar.

In afarà de luptele din amfiteatre, mai erau, ca distractii,diferitele jocuri, intreceri i reprezentäri, care aveau loe in stad ion.Romanii, ca i Grecii, pretuiau mai mult exercitiile fizice, eran decimari amatori de asemenea spectacole. Dintre cetätenii oragelor,unii cheltuiau sume enorme cu instituirea de jocuri; era pentru eiun titlu de glorie, cum ar fi astäzi, de pildä, pentru cineva, con-struirea unei coli, a unui spital sau a unei biserici. Cine asigurapoporului hranä i distractii ( « panem et circenses »), acela era

168 DACIA THAI ANA

www.dacoromanica.ro

CONSTRUCTIILE 169

sigur de recuno§tinta §i de popularitate, chiar daca ea nu dura=ha vreme. E cazul unui cetatean din Tomi, a carui statue,ridicata dupa moarte, poarta urmatoarea interesanta inscriptie:<I M'am nascut in Neapolis din Siria, cea Cu strazile largi, darTomi e (cetatea) care m'a onorat mai mult. Acest ora § m'a vazutincununat cu coroana de aur §i imbracat Cu ve§minte de purpuramai mult decat once alt muritor (exagerare retorica!), caci am

Fig. 71. Ruinele amfiteatrului din Sarmizegetusa. (Cli§eu C. Daieoviciu).

fost de doua ori pontarh §i am instituit jocurile lui Ares. Dupace am exercitat de trei ori magistratura, fara sa fi facut vreun:au ora§ului, m'a in retras plin de amaraciune in viata privatii,atins de ingratitudine. Totu§i, prin vointa zeilor, eu care »'amfost pretuit, am continuat sa traiesc. Luptatorii lui Ares, atletacari au fäcut exercitii in stadion, okra in onoarea mea ca amin-tire acest dar (adica statuea 1) dupa moartea mea ».

i Printre clädirile publice din ora§e trebuie A pomenim §i tern-plele. Romanii n'au fost oameni de credinta profunda §i mistica.Religia are mai mult un caracter rationalist §i contractual. Too-rnai de aceea Ina forma era riguros pazita. Temple se ridicau.

www.dacoromanica.ro

tuturor zeitatilor lor, in special insa zeului celui mai mare i celuimai bun, lui Jupiter Optimus Maximus. Preotii oficiau, dupanorme prescrise din vechime, slujbele. Alaturi Insä de aceste templeale divinitatilor oficiale, ale statului, Romanii lasau sa se ridicetemple §i sa se dedice inscriptii tuturor celorlalti zei ai popoarelor

supuse. Cu o singuraE

conditie: ca adoratoriilor sa fie credinciosi

" '. .° statului iar practicile,

,

ceremoniile sau sluj-,.bele respective In-tr'un cuvant cultul

-,',1)11 sa nu turbure ordinea-i siguranta publica.g .

-ZZ De multe ori Romaniiisi insuseau chiar sauinglobau hare zeii lor§i pe ace§tia ai po-poarelor supuse.

Nu e de mirare asadar ca intalnim inDacia o impestritarede religii §i de zeitati

remarcabila. Evident,in primul rand, e religiaoficiald a statului. Sar-mizegetusa cuprinde,intre zidurile ei, tem-

plul cel mare, inchinat lui Jupiter, in care slujeste preotul inco-ronat al celor trei Dacii. Alaturi e templul Romei §i al Imparatului,al cariii cult are o deosebita importantd. La Apulum, nearata doua temple inchinate lui Jupiter si Junonei: unul ridicatdin temelie de catre augustalul Claudius Quintus, in locul celuivechi care se daramase ; cel de al doilea, avand si un cadransolar (« horologiare templum ») se datoreste unui simplu soldat allegiunii a XIII-a Gemina, anume lui M. Ulpius Mucianus, careil 11100 pentru sanatatea imparatului sau Antoninus Pius §i amamei acestuia, Julia Augusta. Pe laugh' cele doua temple, mai

Fig. 72. Seulpturi nantielt In murmur& reprerentandpe gladiatorul Skirtos Dalcesis din Tomi, gata de luptil,

inerrant cu spade, pumnalul i tridentul. (MureulNational, Bucureati).

170 DACIA TRAIANA.

inscriptiile

www.dacoromanica.ro

CONSTRUCTIILE 171

erau Cu sigurantä i altele: Apulum avea doar o populatie foartemumeroasä, iar templele locul bisericilor de a zi. L5casuriInchinate lui Jupiter si Junonei se gäseau i in toate celelalte orase-ale Daciei; al5turi de ele vor mai fi fost i altele, in cinstea res-tului de zeitäti romane (vezi fig.70, 73-75, 77-80). La Potaissastim ca era colegiul adoratorilor 5 vxzeitei Isis ; ei Ii aveau, de sigur,templul lor. La Alburnus Majorgäsim pe inchinatorii lui JupiterCernenus ; in site orase pe ailui Jupiter Dolichenus, Jupiter .Heliopolitanus, Jupiter Pruse-nus, etc. ; afltim apoi inscriptiidedicate zeitei Nemesis, zeului

IGlycon,

originar din Paflagonia,apoi soarelui, care e adorat subnumele de Sol Hierobulos si deAzizus, Cu adaosul de « puer bo-nus phosphorus o adicA « copi/ulcel bun purtator de lumina »;alti locuitori ai Daciei se inchinau a ..4alui Serapis. Nu giísim insä nicio- ,

.... 'rk

datä fapt vrednic de relevatpomenit numele lui Zalmoxis .

nici vreo reprezentare sculpturaläpe care sa i-o putem atribui.SA nu-1 fi primit oare Roman ii inpanteonul lor i s5.-i fi interzis Fig. 73. Inscriptie romanii, dedicata bu-

nttlui copil (bono pilero( de dare Aureliusreprezentarea ca unul ce ar fi Chrestus. (Mtveul din Alba-Ittlia).putut aduce a minte de timpu-rile glorioase ale lui BuerebistaDecebal ? Un ffispuns sigur nu se poate da pand acum. In schimb,apare de multe ori, pe monumentele funerare, imaginea zeuluicavaler, care este infali§at cu mantaua fluturAnd In Wait. Ilintalnim adeseori si la sud de Duniire qi de Balcani, In teritoriutrack: el reprezinta divinitate comunä i Iranienilor i Tracilor

Elenilor ; este mortal eroizat, divinitate funerara (vezi fig. 78).

- °

s;,,:!t-,"'' .'

tineau

Glycon,

www.dacoromanica.ro

coli mai insemnate n'avem dovezi s'a fi existat in Dacia,asa cum era de pildà universitatea din Burdigala (azi Bordeaux),in Galia. Vor fi fost preceptori prin ora§e, profesori cari s'a InveVe

pe cei tineri cuno§tintele necesare. S'a gasit la Sarmizegetusa-cArAmida pe care unul din ace§ti tineri a sapat de trei ori alfa--betul, °data complet si de doug ori fragmentar. O alta caramida

Fig. 74. Sarcofagul cu sirnboluri descoperit in 1931 la Constanta i considerat penedrept ca Hind al lui °iridio. In realitate, el pare a fi continut tropo' unui adorator

al zeului frigiau MAn. (Moteo" Municipiului Constanta).

cuprinzand alfabetul s'a aflat la Porolissum, o a treia la Romula,.cu un fragment de vers in grece§te dovedind ca se preda Riadain §coala de aci. In ora§e, se gaseau scribi cari alcatuiau actele§i scrisorile celor ne§tiutori de carte; se gaseau me,steri priceputiIn s'apana inscripIiilor in piatra. Datand din secolul al doilea,avena inscrip%ii foarte frumos sapate (vezi fig. 73); cu da trecevremea, cu atat ele devin mai neingrijite. Tot In ora§edoctori cum e oculistul Titus Attius Divixtus, a carui reclama'.

172 DACIA TRAIAN

gdsim.

A

www.dacoromanica.ro

PROCESUL DE R03IANIZARE IN DACIA 173

pentru leacurile pe care le prepara, a fost descoperita la Apulum§i are urmatorul cuprins: Medicamentul lui Titus Attius Di-.vixtus, de Intrebuintat dupd criza curgerii ochilor ; vinul par-fumat cu nard al lui Titus Attius Divixtus pentru criza curgerii

-ochilor ; colirul lui Titus Attius Divixtus pentru cicatricele vechi ;medicamentul cu tamdie al lui TitusAttius Divixtus pentru oprirea scur-gerii dela Inceput ».

Procesul de romanizare In Dacia.Dacia a rdma.s sub stapdnirea ro-maná ceva mai putin de 170 de ani-(106-275 dupa Christos), deci timpde vreo 5 generatii. Totuvi efectele_au lost decisive: In urma acesteistapaniri s'a nascut poporul roman.In alte tari In care legiunile au stat-de cloud* ori mai malt, ca de pildaPanonia i Britania, nu constatamacelavi lucru. In acestea din urma,dupd retragerea administratiei ro-mane, locuitorii vorbind limba latinänu s'au putut mentine, cu atat mai-putin impune ; ei au disparut trep-tat-treptat, In imijlocul barbarilorndvdlitori. In Dacia. dimpotriva,.populatia romanica s'a pdstrat, maimult chiar, a fost In stare sa ab-soarba ea pe navalitorii ce s'au_avezat in tinuturile din stanga Du-

Cum se explicd aceastd extraordinard putere a romanismului-clack? Cum s'a putut ca. intr'un interval asa de scurt, el sd prindaradacini atilt de puternice? Raspunsul, &TA parerea noastrd, nupoate fi decat unul singur: Romanismal a biruit in Dacia fancied.el a Astigat pe autohtoni. Acevtia, atravi de avantajele i stralu--cirea vietii romane, au Invdtat limba cuceritorilor, vi-au Insuvitnumele lor vi s'au romanizat. Daca Romanii nu izbuteau sa cavtigepentru civilizatia vi cultura lor pe Daci, s'ar fi Intamplat vi la noi

VP,41\*.- .

"-

Fig. 75. Sculpturli antica In mar-mur& reprezentilnd pe zeul Apollocu lira. La picioarele lui, vulturii.Dedesupt, inscriptia dedicatorie In

latineste: s neo Apollini... I.(Muzeul din Alba-Iulia).

www.dacoromanica.ro

ceea ce s'a. intamplat In Panonia i In Britania : dispärea ;Juliaromanismul. Hilda numai cu functionari i cu:aameni venitidin allá parte nu poti imprima unui tinut un non aspect, o nouirtviat111. Trebue sâ ai neaparat i concursul b4tina0lor care s'á sesimtg atra0 spre aceastà nouti vie*. SA urmarim a§a dar cum s'a

petrecut procesul deromanizare al Dacilor_

, ,) `4i El a lnceput cu.orafele. Se §tie cg., In

i7s iz 1,4 general, populatia ora-§elor e mai putin con-

- servatoare decat aceea_

-

a satelor. Apoi, InRomanii

tuiau, aproape pestetot, majoritatea. Viata_confortabilà, ord§enea-scá, cu atatea element&de striducire, de lux,.de distractie, a impre-

-- :° 4 sionat Cu sigurantiipe Dad ii cari locuiau

o In ele. In relatiile Cuii0.

administratia, cu ar-mata, cu colonitu, ei

Fig. 76. Sculpturfi anticA In marmurA repretentAnd au inceput a deprindeun °split tuner.. Deasupra, inscriptia In lalineste.(Buzau' National, Bucuresti). latine§te. Negustorii

megte§ugarii daci,.mai ales, eran profesional obligati s'o facii. Aide!, n'ar fi pututM.-0 continue afacerile. Aceia dintre autohtoni cari voiau artajung4 a juca un rol In administratie, In conducerea orapluide pilda, de asemenea trebuiau 84 Invete latine0e. sa mai ad'au-Om apoi 0 moda, spiritul de imitatie care In toate vremurile 0 latoate popoarele a gtisit adepti. Pentru unii dintre autohtoni, avoibi latine§te a Inceput a fi, dela o vreme, 0 un semn de dis-tinctie, a§a bloat, inând seamä de toate aceste elemente, nu-i demirare ca in centrele urbane prooesul de romanizare s'a faultrepede.

-.1).1/4V.ikrhii,i, mqjy :h.1[\kola: am ce,-.14;034,14;

°

174 DACIA TRAIANA.

ora§e, alcä-

www.dacoromanica.ro

Mai bleat a mars lucrul la sate. Ai Dacii formau, mai ales Inprimele timpuri dupà cucerire, imensa majoritate a poporului. Cuvremea 1110, au Inceput sa se aveze i Romanii In sate. Venea citeun colonist, Ii fdcea o avezare sau o villa cum se spunea atunci,imprejurul ei se ridicau cu vremea alte aveziftri, ale copiilor, alemuncitorilor, OM ce villa ajungea un adevarat « vicus », sau

PROCESUL DE ROMANIZARE IN DACIA 17Er

o

' z

Fig. 77. Sculpturd antich In marrnuril reprezentind o acting de saerificiu adus teuluiMithras. Ghsitli la Sarmitegettuia. (Mueaul din Deva).

*pagus adici un sat care purta, de cele mai multe ori, numeleintemeietorului. Intalnim o surn6 de sate de acestea in Dobrogea.Astfel era satul lui Clement sau al lui Clementian (vicus Clemen-tianus sau Clementianensis) la Caramuratul de azi; satul lui Casius(vicus Casianus) la Seremet ; satul lui Verobrittius (vicus Verobrit-tianus) la Sarai ltaiga Iittrvova. In tinutul cetatii Histria, era satullui Celer (vicus Celeris), al lui Quintio (vicus Quintionis) i al luiSecundinus (vicus Secundini). Ltinga Tomi, se pomenevte satul luiNarcis (vicus Narcisianus). Tot ava s'a Intamplat i In Dacia. Mun-citorii daci cari lucrau pe moviile acestor colonivti, cu atilt mai

www.dacoromanica.ro

mult cei care le luau In arencra, au inceput a deprinde latine§te. Lefolosea "qi pentru a se intelege cu autoritatile, cu perceptorii, cufunctionarii administrativi, cu toti cei cari reprezentau statul.

In romanizarea satelor, au avut un rol important veteranii, atatcei de origine romana sau romanizati cat qi cei proveniti din ba§ti-

Fig. 78. Sculpturl Li marmurri, reprerentAnd o scen1 de cult. In dreapta, zeitir Cybele cu ceidoi lei. In stringa, cavalerul trac. La mijloc, carpel°. (Colectia Canarache. Bucure*ti).

na§i. Cum serviciul militar dura mult 25 de ani o bung partedintre legionari erau casatoriti ; sotiile §i copiii aveau de altfel voiesa locuiasca In imediata apropiere a taberei sau a castrului, in

.a§a zisele cande. Legiunile f¡ii diferitele corpuri de trupa auxiliarestand Insa permanent In Dacia, este evident ca multe dintre sotiilesoldatilor vor fi fost autohtone, dace. La eliberare, legionarulnumit acum veteranus capata, daca nu-1 avusese de mai inainte,.dreptul de cetatenie pentru el fi intreaga lui familie, (vezifig. 81), precum §i. o bucata de pamant spre a o cultiva. Copiii-veteranilor §i ai Dacelor erau a§a dar cetateni romani §i vorbeau

176 DACIA TRAIANA.

www.dacoromanica.ro

PROCESIJL DE ROMANIZARE IN DACIA 177

latineste; cei mai multi vor fi stint i limba daca, limba mamei.Copiii copiilor Irma, asa dar nepotii veteran ilor, erau de obiceideplin romanizati. In doua, cel mult trei generatii, urmasiiacestor7casatorii mixte, intre veteranii romani i femeile dace,-uitau limba bàtinai1or.

In ce luiveste pe veteranii de origine dace'', i aici a avut Iceun proces de roma-nizare. Dupà ce stà-tusera T-.) de ani subarme, dupà ce vazu-sera intindereaputerea imperiului,dela Tigru i Eufratuncle facea de pazaacum o u vexillatioDacorum Parthica »pang in Britaniauncle Ii avea rese-dinta o alta trupade Daci, dupa cedeprinseser'ä, intimpul lungului ser-viciu militar, limbaRomanilor i avu-sesera prilejul sacunoasca macar ci- Fig. 79. Sculpturit anticil In mamma repretentind pe mitevilizatia, daca nu He'cate, cu trei capete al pee !Mini.

(Muteul National, Bucure0i).si cultura acestoradupa ce deveneau,la eliberarea « onesta » din armata, cetateni deplini, cu toatedrepturile i cu pamant, era firesc sa se sinata legati de aceastanoua situatie i sit caute a atrage spre ea si pe altii. Dacii cariau servit in armata romana au fost i ei intocmai ca i ceilaltiveterani elemente active de romanizare.

Numarul oeteranilor asezati in Dacia trebuie sa fi fost conside-rabil, de vreme ce, in limba romana, notiunea de om in varstä,cu ani multi, este exprimata tocmai de acest cuvant. Fiindablitrdn nu e altceva cleat veteranas, modificat dupa regulele limbii

13

www.dacoromanica.ro

noastre. In alte limbi romanice, in frantuzeqte, de pilda, sau Initaliene§te, se intrebuinteazä, pentru a se exprima notiunea debatran, cuvinte care deriva din corespunzatorii latini etus (vieux,vecchio) sau senex. Numai la noi a biruit acest termen militarveteranus, ceea ce dovede§te frecventa cuvantului, deci tsi a celorcare se numeau astfel, in Dacia. De altfel aceasta frecventa a ve-teranilor nu trebuie sa mire, deoarece procesul a§ezarii lor In Dacia

a durat vreme Indelungata, i anume\ tot atata cat au stat t¡ti trupele ro-mane aici. Nu e vorba deci de osingura improprietarire a veteranilordin vremea lui Traian ci de o seriecontinua de asemenea Improprieta-riri, ale tuturor veteranilor de dupa106, care au vrut BA se a§eze inDacia. A§a dar elementul militarroman sporea mereu.

or'd feni trebuie sal fi fost multi,de vreme ce un cuvant reprezentativde al lor, pavimentum, care inseamnapavaj, podea, a ajuns sa fie intre-buintat pentru a exprima o noti-une tocmai caracteristic rurala, pa-mântul. Evident gi. ora§enii §i satenii

'din Dacia au cunoscut i cuvantul aqa de obi§nuit, terra. De ce Insä,In timp ce in toate celelalte limbi romanice, solul e designat printermeni ce provin din acest cuvant, numai la noi s'a impus ter-menul ora§enesc pavimentum, terra ramanand cu in-telesul derivatde lard ? Explicatia credem a fi urmatoarea: Ca sa ajunga a birui,pentru exprimarea unei notiuni fundamentale i de intrebuintarepermanentii, termenul impropriu de fapt pavimentum, atrebuit ca el sa fi fost intrebuintat de un numar considerabilde ora§eni dela care sa-I fi luat ruralii. Acesta a fost cazulatunci cand ora§ele Daciei, fiind amenintate de navalitorii barbari,

.care le vizau In primul rand, populatia lor s'a retras prin locurimai ferite, prin satele i padurile vecine. Chiar daca MBA' genera-lizarea acestui cuvant çi formarea lntelesului sail actual se va fipetrecut in alte conditiuni, nu e mai putin adevarat ca el constitue

Fig. 80. Semi de cult sfipata In lut;gisitil la Lacul Tei, In 1930. Secolul I111E1h:de de Christ. II tlupl Christos.

(Mtneul MunicipiuluiiBucureeti).

178 DACIA TRAIANA

www.dacoromanica.ro

un indiciu de insemnAtatea pe care a avut-o in romanismul dacic,elementul orkenesc. Un alt indiciu In acest sans este cuvAntulromAnesc cetate, din latinul civitas. Pentru a numi un loo son oavezare tntritä, stramovii novtri nu s'au folosit ava dar de untermen militar cum ar fi fost arx sau castellum, ci au recurs chiar

1' is, .2..,.. ,,

,._,.

7, .-t '" t.,! !! ,

. . .1 it it; ,..

1

h: S...'4.',V A± 1..,B

.0.P.-,' ''. --»fik9..f.UNAOggli:° ' ' ',.. ,i,/, )4_ o -

, ,c,, il tx 0,,:-o ,,, EY i i , rt I

' . 1 h i#., t ,,h ..-- i ,-- .': i 1: ' ''' UkS.SfiONI( 1.

- ','ffl NI tRl'EN. [..B. ,n- t rE.`l' t':4.

, ,' ' i ` ''''''$ '74, ' i I

Mi kvAt.rKt I k .

,-)4f 4- ,._._ , 4-kG ['ill 6`YNT

.

tA ---1 t , . - ,N11.1V EKLLVPI ', .

.--, ,, a [V . - lit , .. TIK1V.N1 6t

,;;'. ' H 1 i A ti) odN,-ft. a N'tc\ktVR:i

J:*' ;;11 r kENT1KION S : ,,ri, .....' ,,, o,i,

' '''. ' 5)11.ri , Ili. i6. ;

,1,.,.- :-,:;-L:tliOtNtVLIO((1 INL Et 'Mk,,--+ ,:. .4.0:r .

>.<' F.- 'Vii- EN

\lVlilkt NO Lc. no.. .

. , t

,.. 4.: ' . ', ,'. ..,

17..,J -. , 8-k. .1

Fig. 81. Diploma militará data veteranului bes Romaesta Spiurus, Iiul lui Reseentis,In ziva de 18 Iunie, anul 54 dupli Christos, In timpul Impliratului Claudia. Gásitfi la Sarsánlar,

Ring& Atmageaua Tlitáreaseá (judetul Durostor), In 1929.

la cuvAntul care designa avezarea urbana, oravul. Alegere expli-cabilii dacd ne gAndim le epoca mai tArzie a apArdrii militareromane, cAnd impotrivirea la atacul barbarilor se fAcea mai alesdin dosul zidurilor ora,selor fortificate. Un exemplu ni-1 ofer chiarcolonia Romula din Oltenia care multumevte 1mpAratului Filip

fiului säu fiindcA au intarit-o printeun zid circular.Procesul de romanizare al Daciei a fost rapid. El se observA In

Insevi numele localnicilor care In cAteva generatii ajung curat

PROCESUL DE ROMANIZARE IN DACIA 179

13*

www.dacoromanica.ro

romane. Iatit doua example caracteristice: Cu prilejul unei navaliria Costoboc;lor, este ucis dacul Daizus Comozoi (adica al lui Como-zous), din Tropaeum Traiani. Copiii lui ii pun o inscriptie funeral%§i din ea putem urmari procesul de romanizare al numelor. A§a darpe tatal celui ucis 11 cherna Comozous: mime dac ; fiul ski poartade asemenea un mime dac: Daizus. Copiii acestuia din uring insa,deci nepotii lui Comozous, se numesc Justus t¡ii Valens, ca ceimai autentici Romani. Al doilea exemplu 11 avem tot din cetateaTropaeum: O inscriptie latina pomene§te o alta familie de Daci,

anume iaraqi trei generatii: bunicul se nume§te Mucaporus, tatalse nume§te Scoris i are ca sotie pe Aurelia Eftepir, copiii, adicanepotii lui Mucaporus, poarta numele curat romane de Aurelius,Sabina, Valens §i Sabinianus.- Daca bunicul ci tatal 1c1 pastraserànumele dacice, mama copiilor are pronumele roman, Aurelia, iarcopiii poarta cu totii nume romane. Procesul de romanizare apareçi aci evident. S'a petrecut in Dacia Traiana un fenomen similaraceluia care va avea loe mai tarziu In Principatele Romane: incurs de cateva generatii, elementele straine vor fi asimilate demasa romaneasca. Andronic Cantacuzino, contemporan cu MihaiViteazul, era grec. Fiul lui, Constantin Cantacuzino, ja ca solie pefiica lui Radu erban f¡i ajunge frunta§ul boerimii muntene.Copiii lui Constantin, a§a dar nepotii lui Andronic, aunt membriicei mai importanti ai partidei nationale romaneqti; unul din ei,§erban, ajunge domn al Munteniei; un altul serie o cronica a Ro-manilor, In sensul cal mai larg al cuvantului, cuprinzand ci peMoldoveni §i pe Ardeleni §i pe cei din Macedonia. Asimilarea Can-tacuzinilor era deplina: ea se Meuse In cur§ de douà generatii. InDacia Traiana, asimilarea a fost tot a§a de rapida i completa:se poate afirma ea pe la jumatatea secolului al 111-lea, deci Inaintede retragerea legiunilor, Dacia era o tara deplin romanizata. MAIIn oraqe cat ci In sate se vorbea acum latine§te: bine inteles, nu.latina literara, aceea lui Tacit, Horatiu §i Pliniu, ci latina popu-lara a§a cum o vorbea poporul, cu o gramatica aproximativa ci cumo seria el, nerespectand Intotdeauna terminatiile ci ortografia.

Istoria politica a Daciei Traiane. Primele navaliri. Cata vremea trait 1mparatul Traian, a fost lini§te la hotarele Daciei. Nea.murilebarbare ci In§i§i Dud liberi din miazanoapte n'au cutezat sa semi§te ; qtiau puterea imparatului i faptele celor doua razboaie

180 DACIA TRAIANA

www.dacoromanica.ro

ISTORIA POLITICI A DACIEI TRAIANE 181

erau Inca' vii in mintea tuturora. Dar dupa moartea sa, intamplatala Selinunt In Cilicia (Asia Mica) In ziva de 11 August a anului117, se produce o dubla navalire: a Iazygilor Metanafti, dinspreapus, din spre pusta, §i a Roxolanilor din spre rasarit. Hadrian.succesorul lui Traian, vine cu armata in partile noastre, bate peIazygi printeun general al Esau §i impaca pe Roxolani prin bani.Cu acest prilej, cerceteaza el Sarmizegetusa ; ni s'a pastrat inscriktiapomenind faptul; reconstrue§te ora§ul Drobeta care avusese desuferit din pricina navalirilor §i ja masuri spre a se preintampinaasemenea atacuri, ridicand valul din Banat §i limesul alutan.Scriitorul roman Eutropius apune ca Hadrian care parasise treiprovincii noi cucerite de Traian, anume Asiria, Mesopotamia §iArmenia, ar fi avut de gand sa faca acela§i lucru §i cu Dacia, darca a fost oprit de prietenii sal, care i-au adus argumentul, ca Intr'unasemenea caz, * ar di dea multi cetateni romani in ma'inile barba-rilor ». Nu §tim ce temeiu putem pune pe afirmatia retoruluiEutropius, care de obiceiu exagereaza. Un fapt log e sigur: Ha-drian n'a parasit Dacia Traiana, ba dimpotriva, a luat masuripentru apararea ei.

Despre urma§ul lui, despre Antoninus Pius, izvoarele spun caa purtat prin generalii sai mai multe raboaie §i ca a supus peGermani §i pe Daci. Este vorba de Dacii liberi, dela miazanoapte,care au 1ncercat navaliri in data randuri, in anii 143 §i 156-7,§i pe care legiunile i-au respins. 5i acest imparat a dat atentietinuturilor noastre. In vremea lui, Dacia Traiana se Imparte,pentru o mai Mina administratie, in trei provincii, avand re§e-dintele respectiv la Porolissum, Apulum §i Malva. Tot el recon-strue§te amfiteatrul din Porolissum, care se darlmase din cauzavechimei.

In timpul lui Marcus Aurelius, imperinl are de dus un razboiugreu §i indelungat impotriva barbarilor. Este a§a zisul Hi zboiumarcomanic, la care au luat parte insa §i multe alte popoare bar-bare, in dal% de Marcomani. Mai tot timpul, imparatul a tre-buit sa stea pe front sau In aproiperea lui, la Viena. Dacia a avut§i ea de suferit In timpul acestui razboiu. Ora§ul Alburnus Major,unul din centrele cele mai insemnate ale exploatarii aurului, estears §i Insa§i capitala Sarmizegetusa, amenintata. Comanda trupelordin Dacia, sporite acum §i prin aducerea legiunii a V-a Macedonica

www.dacoromanica.ro

182 DACIA TRAIANA.

dela Troesmis (Iglita) la Potaissa (Turda), o avea guvernatorulprovinciei Claudius Fronto. El izbute§te sä. respinga' pe navalitorivi A' restabileasca ordinea. « Colonia Ulpia Traiana Augusta DacicaSarmizegetusa *, recunoscatoare, ii dedica o inscriptie, numindu-14 general prea puternic » §i « patron » sau protector al sau. Inacel* timp, provincia Dacia, scapata de pericol, dedica o altainscriptie imparatului Marcus Aurelius.

In timpul razboiului marcomanic, fac §i Costobocii, neamuldac care locuia in nordul Moldovei §i in Galitia, o navala prinDobrogea §i Peninsula Balcanica. Ei fusesera batuti la ei acasade un neam germanio, Asdingii, care le ocupasera tara. Atuncio parte a lor porne§te, dupa cum am spus, spre miazazi. Trecere aprin Dobrogea a avut loo spre sfar§itul anului 170. Ni s'a pastrat oinscriptie din ora§ul Tropaeum Traiani care vorbe§te de locuitoruiDaizus Comozoi « ucis de catre Costoboci*. Alte doua inscriptii,din Callatis, ne arata reconstruirea zidurilor acestei cetati, dis-truse de &Are navalitori. Din Dobrogea, ei pleaca mai departe,spre miazäzi, ajungand pang la orapl grecesc Elateea unde suntbatuti. 0 inscriptie romana aminte§te pe un Lucius VetiliusGratus Iulianus care se lupta impotriva Costobocilor prin AchaiaIli Macedonia.

Razboiul ma,rcomanic se isprave§te abia pe vremea lui Com-modus, succesorul lui Marcus Aurelius. El incheie pace cu bar-barii, o pace in aparenta favorabila Romanilor, dar care lasa infond, adversarilor acestora, puterile neatinse pentru viitor. InDacia, guvernatorul lui Commodus, anume Sabinianus, voiaA' mute 12.000 de Daci margin*, prin urmare liberi, in inte-riorul provinciei. Se pare a in timpul acestui imparat s'ar firevoltat chiar o parte dintre locuitorii Daciei Traiane, dintre4 provinciali* cum ne apune « Historia Augusta » izvorul din carescoatem §tirea. Ei au fast insa potoliti.

Urma§ul lui Commodus, Septimius Severus, de origine dinAfrica, a dat o deosebita atentie Daciei. El se ocupa in specialde ora§e, fäcându-le pe unele municipii, pe altele colonii. Potaissaa c'äpatat sub acest imparat ambele titluri; Dierna §i Drobetaau fost facute colonii.

In timpul lui Caracalla, autorul vestitului decret din 212 princare se dadea cetatenia romana tuturor locuitorilor imperiului,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA POLITICA A DACIEI TRAIANE 183

are loe o nAvala a Gotilor in Dacia. E prima data and stint po-meniti ace§ti barbari care vor da, de acum inainte, mereu delucru legiunilor, ispravind chiar prin a ocupa, in cele din urma,la 275, intreaga provincie. °data cu Gotii navalesc i Dacii liberidin miazänoapte. Ei constituiau, prin arzarea lor, un feI deavangarda a tutulor navalitorilor spre sud. Chiar atunci dadizvoarele nu-i mentioneaza, Inca trebuie, In sec. III, 85 le admitemprezenta.

Caracalla (vezi fig. 83) vine In tinuturile noastre i invinge penavalitori. Dacii Bunt obligati chiar sa dea ostateci care nu vor fieliberati deck, mai tarziu. Probabil tot In aceasta vreme are Ice

lupta Impotriva altui neam dac ramas liber, anume Carpii, dacanu cumva ei aunt tot una cu Dacii liberi pomeniti mai sus. 0inscriptie a unui militar roman, spune ca el a fost recompensat dehnparat pentru vitejia sa (In lupta) impotriva Carpilor du§mani

Lupte noi cu aceqti Daci liberi sunt amiutite pe vremea luiMacrinus. Cassius Dio poveste§te ca sub acest imparat Daciipustiau o parte a Daciei i amenintau sa se lupte mai departe,dupa ea-0 luaserä indarat ostatecii pe care ti primise Caracallasub cuvant de alianta ».

De pe la anul 230 hiainte, navälirile se intetesc. La 235, Romaniifac o expeditie victorioasa impotriva Dacilor care atacaseraunire cu Sarmatii: Imparatul Maximin Tracul la, In acest an,titlul de t Dacicus Maximus ». Peste doi a,ni Insà, Carpii, ImpreunaCu Gotii, prada In dreapta Dunarii, In Dobrogea. In fata acestei noiprimejdii se iau masurile de aparare necesare. E trimis impotrivalor generalul Tullius Menophilus care-i tine in frau timp de treiani. Impäratul insu§i se pregatea sa 'vie pe campul de lupta, eInsá omorlt intre timp. Atunci generalul Menophilus hicheie pacecu Goii, convenind sä le plateasca o suma de bakii. Carpii careluptasera alaturi de Goli, vazand cá ace§tia primes° bani, car

ei, invocand motivul, interesant de relevat, ca aunt mai pu-ternici cleat Gotii Generalul roman li refuza insi, i inteunmod ¡ignitor. Dupà plecarea lui Menophilus, are loe un nou atacla care au luat parte, de sigur, spre a se razbuna, si Carp ii. 'mph"-ratul Gordianus care plecase tocmai cu armata Impotriva Per-§ilor, e silit 65. vie In Moesia i aci bate pe navalitori, curatind pro-vincia de ei. Aceasta victorie nu rezolva Ufa problema, cum n'o vor

www.dacoromanica.ro

'

.

Fig. 82. Bustul Impiiratului Septimius Severus. Sculpturii anticti In rnarmorit.(Muzeul Capitoliului, Roma).

rezolva nici cele urmatoare. NavAlirile continua qi ele mi se vorispravi in tinuturile noastre cleat dupd o mie de ani; in cele-kite provincii, dupà shirAmarea imperiului. Puteau fi b5tuti Jute=

184 DACIA TRAIANA.

www.dacoromanica.ro

Fig. 83. /instill impiratului Caracalla. Sculpturi antic& In rnarmoril.(Milieu! Capitoliului, Roma).

an unii dintre ntiv4litori, veneau In anii urmlitorì altii. Dacia nuva mai cunoa§te de aci Mainte decttt foarte putini ani de lini§te.

ISTORIA POLITICK A DACIEI TRAIANE 186

www.dacoromanica.ro

186 DACIA TRAIANA.

In 245, au loe alte ngväliri ale Carpilor. Impäratul FilipArabul poartà mai multe lupte cu ei, in urma carora la, impreunäcu fiul säu, titlul de *Carpicus *. Pe o monetä din anul 247 gäsimde asemenea scris t victoria carpica i. Iar o inscriptie din Apulumpomeneste pe un Gaius Valerius Sarapio care a fost eliberatdin mainile Carpilor (t a Carpis liberatus *).

Dar In anul urmätor, 248, vin Gotii. Ei tree Dunärea si ase-diaz'ä cetatea Histria care, dupà ctit se pare, a cazut in mttinilelor, apoi Cetatea Marcianopolis (astazi Dewnja, la 20 km sprevest de Varna) care e obligatà sä le plateasc6 o sumä de banidrept räscumparare. Nävälirile lor se repetä in 250, sub impà-ratul Decius care, dupa o izbända initialä la Nicopolis, lânga* räulIantra, pierde, in lupta dela Abrittus (satul de azi Abtatcalesi, injudetul Caliacra), odatä cu intreaga sa armatà, i vieata. Din vre-mea lui Decius, avem o inscriptie a orasului Apulum prin care

noua colonie* de aici multumeste impäratului cäruia Ii dä titlulde treintemeietor al Daciilor (restitutor Daciarum). Se vede cä.(WO prädäciunile i distrugerile fäcute de Goti, Decius a reor-ganizat provincia si a ajutat orasele ei. Reorganizare care insän'a durat mult, deoarece de-acum nävälirile se On lant. Sub impa-ratii Gallus (252-254) i Valerianus (254-260), Gotii fac o serie.de expeditii pe uscat si pe apci, cu sute de luntri mari, prädänd.coastele Märii Negre, Grecia (ajung 'Ana' langä Atenal), Moesiasi Dacia. Aceeasi situatie este si sub Gallienus (260-268) in timpuldiruia scriitorii antici spun ca s'a pierdut Dacia. 4 Sub impäratulGallienus, Dacia a fost pierdutä * afirmä Rufius Festus. 4 Daciacare fusese adaosä de Traian, dincolo de Dunäre, s'a pierdut *spune retorul Eutropius. 4 Provincia pe care Traian o cucerisedincolo de Dun'äre, a fost pierdutà* gäsim de asemenea la Sextus_Aurelius Victor. De fapt, petrasirea Daciei are loc sub imparatulAurelianus. Din vremea lui Gallienus ni s'a pästrat o inscriptie pecare « Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa-avand si titlul de 4 metropota' *, o dedidi fiului imparatului, luiPublius Licinius Cornelius Valerianus. Asa dar vieata oräseneasaexista Ind in Dacia sub Gallienus, se mai puteau säpa inscriptiiomagiale, prin urmare situatia nu era disperata. Urmasul luiGallienus, Claudius izbuteste chiar sá castige in anul 268 o victorie-stralucitä impotriva GoOlor, la Naissus (Nisul de astäzi). Istoricii

www.dacoromanica.ro

PARISIREA DACIEI. CHESTIA CONTINUITATII 187

ramani dau cifra, evident mult exagerat6, de 320.000 de mortidin partea barbarilor.

PArAsirea Daciei. Chestia continuitatii. Dar cu toata aceast5.-victoria, un lucru ap6rea ciar: fat6 de atacurile repetate ale Gotilor,Dacia nu va mai putea fi pgstratà de imperiu. Prin asezarea ei-geograficä, ea forma ca un intreind in lumea barba,r4. Navalitoriitaci izbeau intAi si tot pe aci le era si drumul de intoarcere. De.sigur, nu färà durere s'a hotArit Aurelian, unul din impAratii viteji

priceputi pe care i-a avut Roma, sA p6r6seasca provincia inte-meiatg de Traian. Imprejuràrile erau frig mai tari cleat vointa13a. Hotarele imperiului trebuiau micsorate: frontal trebuia scurtat,pentru a putea fi mai bine apArat. Ceea ce s'a si facut. Aurelianvenise cu armata la Dun6re spre a se lupta cu Gotii care erau4condusi de un general al lor anume Canabaudes. Repurtase chiar.supra lor o victoria dar constatase c5 nu va putea totusi pästraprovincia. i atunci intrg in legguri cu fostii adversari si le cedeazaDacia. Gotii devin tfederati* adic aliai, obligAndu-se sa nu mai-atace imperiul, ba chiar 864 dea ajutor impotriva altor nàvälitori.Nu e vorba asa dar de o parasire in mAna unor adversari neim-Ocati care sa distruga totul, asezàri i oameni, in tara cucerità.E o conventie intre imperiu i Goti: dar in cazul acesta concluziile.ce trebuiesc trase asupra regimului aplicat de noii stApAni in Dacia

asupra soartei populatiei romanice amase in fosta provinciesunt cu totul altele. Parasirea Daciei nu s'a rácut dinteodata ;ea pare a fi avut doua faze: hit& s'au retras legiunile din parteamordica a provinciei, din Ardeal..Aceasta s'a inUmplat la fineleanului 271. sau la inceputul anului 272. Apoi, in primAvara lui275, s'au retras si din Banat si Oltenia, peste Duiare, p6strandnumai cateva puncte intgrite pe Ormul stâng (Dierna, Drobeta,Sucidava, etc.).

Pentru a acopen i oarecum, in fata opiniei publice, p6rasireaDaciei Traiane, pentru a nu se zice cà imperiul num5.rà.' o pro-vincie mai putin, Aurelian a infiintat o nou6 Dacie, cu numelesäu, petàrmul drept al Dun'a'rii, intre cele (Iola Moesii. Ea cuprin-dea partea de rAsArit a Moesiei Superioare, cam din dreptul Orso-

partea de apus a Moesiei Inferioare, Onà la varsarea auluiVescus (azi Isker). Spre miagzi, ea atingea cursul rdurilor Axius(azi Vardar) si Strymon (azi Struma), ingloband orasele Scupi (azi

www.dacoromanica.ro

188 DACIA TRAIAN A.

Uskiih) vi Pautalia (Kiistendil). Dacia Aureliana a fost impartitachiar din primele timpuri In doua (o inscriptie din anul 283 ne-odovedevte) vi anume: Dacia ripensis, cea vecina cu malul (ripaIn latinevte), avand capital a Ratiaria (azi Arar) vi Dacia medi-terranea, spre miazazi, cu capitala Serdica (azi Sofia).

Cum trebuie inteleasa parasirea Daciei Traiane ? S'au retras.numai legiunile vi administratia adica statul, 0 evident boga-tavii, sau au plecat toti locuitorii, adica plugarii, meseriavii, negu-storii, oravenii, %sand in urma lor tara pustie? A pune intrebareainseamna a da vi raspunsul. Daca totuvi in jurul akestei chestiunis'a Wilt atata zgomot, daca problema « continuitälii populatieiromanice in Dacia # a format timp de peste o suta de ani vi for-xneaza Inca' obiectul a nenumarate carti vi articole, daca s'a con-sumat a-Ma cerneala v'i hârtie vi s'a pus atAta patima, apoi aceasta,se datorevte faptului ea raspunsul n'a fost dictat numai de preo-cuparile vtiintifice, ci ca s'au amestecat vi cele de ordin politic.S'a cautat a se face de &Are adversari din acest raspuns un argu-ment vi o arma impotriva drepturilor noastre legitime asupra.Ardealului.

Imensa majoritate a locuitorilor Daciei spun acevti adver-sari a Orbit -tara, la porunca lui Aurelian, vi a trecutpeste Dunare. Foarte putinii care vor mai fi rämas pe malul stAng-au disparut vi ei cu vremea in mijlocul Barbarilor. Ava incat,.atunci cand au venit Ungurii vi au luat in stapanire Ardealul,ei n'au glisit acolo pe Romiini. Acevtia au venit la nord de Carpatiabia pe la inceputul veacului al XIII-lea, and incep a fi pomenitiprin documente. Ava dar, RomAnii nu pot avea niciun fel de drept.asupra Ardealului, intru cAt ei s'au avezat aci in arma Ungurilor,fiind tolerati de acevtia. Prin urmare, neintemeiate, din punct devedere istoric, sunt drepturile noastre asupra tarii de dincolode munti. Acesta e rationamehtul adversarilor novtri. Pentrua-i da o aparenta de dreptate, aduc ei marturia unui istoric vechi,biograf al lui Aurelian, arp. zisul Fla,vius Vopiscus, care, relatandparasirea Daciei, spline urmatoarele: o Vazand Illyricul devastatvi Moesia pierduta, (Aurelian) a Orbit provincia intemeiata deTraian peste Dunare, Dacia, desperand de a o mai putea meatinevi a retras din ea armata f i pe provinciali. Oamenii luati de acolai-a afezat in Moesia §i a numit (noua avezare) Dacia sa ((Wick

www.dacoromanica.ro

PARASIREA DACIEI. CHESTIA CONTINUITATII 189

Auraliana!), care acuma desparte cele dou'a Moesii r. Tata spunadversarii continuitälii Romanilor in Dacia dovada istorica aparasirii ei de &Are populatia romanica 1 Sa vedem ce valoreazaaceasta marturie istoria, dad autorul ei a fost obiectiv cand asons-o i daca celelalte stiri istorice precum §i bunul simt, jude-cata dreaptä, sunt de partea ei.

Observam din capul locului o contrazicere: Citatul lui FlaviusVopiscus incepe prin afirmarea: Wand Illyricul devastatMoesia pierduta », pentru ca indata dupa aceea sà continue caAurelian a parasit Dacia §d a mutat pe locuitorii ei in Moesia,Dar cu un rand mai sus spusese cà insa§i Moesia era pierduta. Incazul acesta ce rost mai avea sa mute pe locuitori aici? Din mo-ment ce si Dacia i Moesia erau pierdute, erau mereu pradate, ceca§tigau « provincialii » sa fie trecuti dintr'o tara intealta? Chiarprima fraza a autorului antic arata lipsa lui de judecata. Pe dealta parte, obiectivitatea lui apare foarte problematical atunci andaflam ca el serie vieata lui Aurelian, lutindu-se dupli'in carecàrileinsgi acest impeirat pusese sá se treacei zi cu zi, faptele sale. Prinurmare, asa zisul Flavius Vopiscus si-a alcatuit biografia sa dupaun izvor oficial, in care evenimentele erau prezentate evident intr'olumina favorabila imparatului. Putea acest jurnal oficial sa recu-noasca parasirea a o suma de provinciali in mainile Gotilor ? Foartegreu, fara a stirbi din prestigiul imparatului din ordinul cäruia seseria jurnalul 1 De aceea mentiunea expresa cà ei au fost trecutipe malul drept al Dunarii, intemeindu-se o noua provincie cunume asemä'nätor celei vechi. i totu§i, un alt biograf imperial,relatand vieata lui Hadrian, succesorul lui Traian, spune ea acestaa fost impiedecat de &Are prieteni sá paraseasca provincia caqti-gata pentru imperiu de predecesorul sàu, deoarece, in cazul acesta,ar fi limas lu mainile barbarilor e multi cetäteni romani ».aceasta and ? Numai la cicala decenii dupa cucerirea Daciei, a§adar, and numarul colonistilor nu putea fi foarte mare i cAndromanizarea Dacilor nu avusese Inca loc. Cati trebuiau sA ramanaacuma, dupa mai bine de un secol i jumatate de vieata romanä' ? Deaceea, e perfect explicabila mentiunea expresä' a lui Flavius VopiscuscA locuitorii Daciei Traiane au fost mutati dincolo de Dunare.

Dar sa admitem prin absurd ca inteadevar au fost mu-tali. Nu apare cu totul extraordinar faptul ca aceasta deplasare a

www.dacoromanica.ro

190 DACIA TRAIANI

unei mase uriate de oameni socotind numai 5 locuitori pe kilo-metru patrat 0 tot trebuiau sa fie cel putin un milion de suflete,n'a läsat nicio urma, dar absolut niciuna, in monumentele 0.inscriptiile din Moesia ? Ca nu gäsim nicio inscriptie dela vreun.cetatean de ace0ia muta0? Ca nuli exprima nimeni recuno§tinta.lath' de imparat prin dedicalii apate in piatra, a§a cum am in-talnit atatea in Dacia Traiana ? Foarte curioasa aceasta -Wereunanimä, daa am admite strAmutarea intregii populaIii. Foartenaturala, dimpotrivä., dacd n'au trecut dincolo de Dunäre deattrupele, funcIionarii qi bogata0i.

Parerea noastra e a n'au trecut decal aceftia. A§a era 0 normalde altfel. Istoria ne arata ca in toate timpurile 0 la toate popoa-rele, multimea, aceea legata prin indeletnicirile ei de pamäntulcare o hrtine0e, multimea nu fuge. N'au fugit nici GalloromaniiIn faIa. Francilor, n'au fugit nici Italienii In fala. Gotilor §i apoia Longobarzilor, n'au fugit nici, mai tarziu, Särbii, Grecii 0 Bul-garii in fata Turcilor. N'am fugit nici Doi in fata Tätarilor, a§a darnici stramo0i no§tri, Dacoromanii, In fata Gotilor. S'au retras,evident, in locuri mai ferite, prin paduri, prin väi ascunse, dar deplecat, n'au plecat. Unde erau sa se dua de altfel plugarii, pästorii,micii me0e§ugari, ora'§enii tara avere din Dacia Traiana ? PesteDunare, in Moesia ? Gaseau un pämant mai särac, In schimb, ace-lea0 primejdii, aceea0 nesiguranIa ca acasa 0 in plus 0 pe per-ceptorul roman. Ceca ce, in epoca ultima a imperiului, insemnafoarte mult. Nu-i de mirare deci and gäsim la scriitorul anticSalvianus uriratorul pasaj caracteristic: « Intr'un glas se roagataranii romani sä-i lase a träi cu barbarii... i-apoi sa ne miraraa nu pot fi invin0 Gqii, and sätenii sunt mai bucuro0 sa fiecu ei, cleat cu noi ». De altfel, chiar armata care trebuia sa-iapere de barbari implica asemenea sarcini 0 asemenea obliga-Iiuni pentru locuitorii provinciilor amenintate, Inca ace0i locui-tori preferau « o niiveilire a barbarilor, unei stationdri in millocullor a armatei imperiale». Ne-o spune lämurit scriitorul .loanesLydus, referindu-se la epoca mai tärzie a lui Justinian. Dar clacktoate acestea stint adevarate 0 adaogam &A n'avem niciun motivsa punem la indoiala afirmaliile scriitorilor amintiIi mai susatunci pentru ce ar fi plecat provincialii in secolul al III-lea dinDacia care fusese data Gotilor in calitate de federati, adia de aliati?

www.dacoromanica.ro

PARASIREA DACIEI. CHE STIA CONTINIJITATII 191

Bunul simt ne aratg cg o asemenea mutare In mesa a populatieidin sttinga Dunärii a fost o imposibilitate. Daciiromanizati acum

au continuat sg are si sg semene, sg creascg vitele, sg cultive vitade vie, sg scoatg. sere §i aur din pgmant, sg pescuiascg si sg-si facgsinguri uneltele si armele necesare, asa cum fäcuserg si mai inainte, sisub Sciti, si sub Celti si sub Romani. Golii nu erau doar nici prima,nu vor fi nici ultima stgpânire strginä pe care au suportat-o basti-nasii pamantului nostru. i in niciun caz nu eran mai cumpliti decatHunfi, nici cleat Tatarii. Algturi de Dacii romanizati, au rgmas,ducând vieata modestä si aspra a neamurilor acelora, si urmasiiveteranilor asezati pe pgmântul roditor al Daciei, precum si atAtiadintre orgsenii sgrgciti, care avuseserg destul timp de pe la 230inainte sg se Invete cu barbarii si cu noile cond4ii de trai.A Minas aceastg. Intreagg pop ulatie, cu limba ei romanicg si cunumele de Romani, la care a tinut Indeosebi. Suntem singuriidintre popoarele romanice abstractie fgcând de fragmentul etnicneinsemnat al Rumansilor care pgstrgm numele stapAnitorilorde odinioarg. Francezii s'au numit astfel dela neamul germanical Francilor ; Spaniolii si Italienii au luat numele lärii respective,Portughezii pe acela al primei lor capitale (Portocale, Portucaledin vechiul Portus Cale, azi Porto); numai noi am pgstrat numelece! vechi. Poate tocmai unde am fost inconjurati din toatepgrtile de strgini Germani, Slavi, Asiatici de aceea am tinutmai mult la acest nume care amintea origines. noastrg diferitg.

Cercetgrile filologice din ultimul timp In special cele detoponimieprecum si publicarea monumentalului Atlas al LimbiiRomdne aratg categoric persistenta populatiunii romanice instânga Dungrii, In hotare care aproape coincid cu acelea aleDaciei Romane. Descoperirile arheologice vin si ele In sprijinulcontinuitgtii. E suficient astfel sg amintim numai inscripliacreftinci d,ela Biertan (judetul Tarnava Mare), din veacul al IV-lea,care dovedeste prezenta, In mijlocul Transilvaniei, a strgmosilornostri, dupg plecarea legiunilor (vezi si mai jos, p. 227).

Pgrgsirea Daciei de cgtre imperiu n'a Insemnat insg separareacompletä a locuitorilor de pe tgrmul stang de aceia ai Vármuluidrept. Dungrea n'a fost niciodatg o barierg, pentru nimeni, si cuatat mai putin pentru bgstinasi. Sa nu ne inchipuim deci cg nu s'amai putut comunica, cti s'au rupt leggturile Intre cele doug maluri.

www.dacoromanica.ro

192 DACIA TRAIANA.

Rolul Romanilor In formarea poporului roman. Daca in ceprive§te pe Daci, stabilirea aportului lor in formarea poporuluiToman prezinta, in multe privinte, atâtea greutati, problema eceva mai simpla pentru Romani.

E sigur ca a vein in vinele noastre o parte apreciabila de sangede al coloni§tilor adu§i de imperiu in Dacia. Nu zicem sange4 roman », fiindca dad e sa luam cuvintele in intelesul lor propriu,Romani adevarati, adica locuitori ai Italiei, au fost, dupa cumAID vazut, prea putini. Au venit, in schimb, Traci, Dili,Panoni, Rasariteni, vorbind limba latinei, ceea ce e cu totulaltceva, din punctul de vedere al rasei. Au mai venit deasemenea, dar inteo masura mult mai mica, Greci, precum §ilocuitori de alt neam, dar vorbind limba gread. Toti ace§tizolon4ti la un loe n'au intrecut insa, ca numar, pe autohtoni,pe Dad. A§a dar, in ce prive§te sangele, coloni§tii de Iimba latina.ocupa al doilea loc.

Ei ocupà insa primul in ce prive§te limba poporului care arezultat din amestecul lor cu autohtonii. Limba romd net e o limbeiromanial : structura ei, morfologia, sintaxa ei §i elementele funda-mentale ale lexicului, acelea de hitrebuintare permanenta, de cir-zulatie intensa, stint latine. Ceea ce au adaugat pe lama Slavii,In mai mare masura, popoarele turce§ti, in mai mica, n'a pututmodifica acest caracter initial al limbii noastre.

Pentru toate categoriile esentiale ale vietii omene§ti intre-buintam termeni latini. Sa dam cateva exemple. Astfel, pentru aexprima notiunile generale de om, beirbat gi femeie (homo, barbatus,familia; cf. mulier din care a ie§it, in romane§te, muiere), precumf¡i pe acelea care privesc familia : peirinte (parentem), fui (filius),facet' (filia), sorci (soror), irate (frater), cumnat (cognatus), socru(socer), ginere (generem), nepot (nepos,-tem). Multe din insu§iriletrupe§ti qi suflete§ti precum 0 varsta se exprima tot prin termenilatini: bun (bonus), frumos (formosus), kineir (tener), beitrei n (vete-ranus) (pentru acest cuvant, a carui istorie are o deosebita insem-natate, vezi mai sus, p. 178).

Dad trecem acum la indeletniciri, vom constata, de pilda,In agricultura, ca operatiile mai insemnate precum qi cerealele,poarta nume de aceea§i origine: a ara (arare), a semeina (seminare),.a treiera (tribulare), a secera (sicilare), a culege (colligere), a intoarce

www.dacoromanica.ro

ROLUL ROMANILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 193

(semanatura nerasarita sau rasarita au: intorquere). Apoi grdu(granum), secará (secale), meiu (milium), orz (hordeum), alac (auca),termen pastrat numai la nordul Dunarii, dovedind deci continui-tatea daco-romana, peiriz'ng (panicum), poate §i mdlaiu. In legaturacu acestea, spic (spicum), paie (palea), neghinci (*nigellina).

Tot astfel, ptimânt (pavimentum: ca ci pentru veteranus, vezimai sus, p. 178), amp (campus), arie (area), agru (ager, agrum),falce (falx, falcem), poate §i moing &Ilea pamântul faramitat,moale, in opozitie cu telina care e pamantul nelucrat. In sfar§it,ctiteva unelte: jug (jugum), !lira (furca), secere (sicllis, sicilem)§i macedo-romanul arat (aratum), in locul plugului nostru. Carac-teristic e faptul ca in cele doua forme superioare de agricultura',In viticultura' ci In grit" dineirie §i, mai ales, contrar a§teptarilor, ince prive§te ultima care e considerata de obicei ca o specialitatea vecinilor slavi, marea majoritate a termenilor Bunt tot latini.Astfel pentru viticultura, notam: viie (vinea), vigi (vitea), powna(poma) ; mid , insemnand dialectal strugure cu bob marunt, iar inmacedo-romana strugure in general (uva), must (mustum), vin(vinum), vinq (vinaceus), poafcli adica vin prost, acru (posca ;insearnna, in latine§te, otet), apoi coarclei (corda) §i leturuscei sauvit.a &Mama (labrusca). Din uneltele intrebuintate, calclitorul(calcatorium), cada (cada). In sfar§it, in legatura cu vinul, beat(bibitus), betiv (bibitivus) ci a imbata (imbibitare).

In ce prive§te gradinaria, poarta nume latine: ceapa (caepa),aiul sau usturoiul (alium), varza (*virida = viridia) sau curechiul(cauliculus), ridichea (radicula), napul (napus), pepenele (pepo,peponem), leiptuca (lactuca), lintea. (lens, lentem), aromanul laud(faba). Tot latin e cuvantul legundi (legumen), care inseamna nunumai fruct in forma de pastaie, dar §1 tot ce insote§te mamaligasau painea, adica branza, carnea, pe§tele, etc. Evolutia semanticasau de inteles a acestui cuvant este caracteristica: ea ne aratapartea insemnata pe care au avut-o intotdeauna legumele in all-mentatia poporului nostru, de vreme ce s'a ales ace,st termen pentrua se desemna once se adauga, la masa, mamaligii sau painii.

Multi arbori fructiferi poarta de asemenea numiri latine. Maiintai insu§i cuvantul generic pom (pomum), apoi mdrul (melum§i malum), pdrul (pirus), cireful (*cerisius, in loo de ceraseus,din cerasus), prunul (prunus), piersicul (persicus) nucul (nux,,

14

www.dacoromanica.ro

194 DACIA TRAIA NA.

nucis), alunul (abellana < aluna), gutuiul (cutoneus) gi cornul(cornus). Unele colective terminate In -et au aceeagi origine:Nucet (nucetum), vechiul nume al Coziei, Cornet (cornetum) adicapgdure de corni (cf. numele mangstirii Cornet, pe valea Oltului 1),prunet (prunetum) gi ulmet (ulmetum). De asemenea, genericulipomet sau pomdt, care deriva din pometum. Luna Iunie, rand secoc ciregile, a fost numita, din aceasta pricing, gi Cirefar, dupgcum lunii Septemvrie i se zice, in unele parti, 0 Vinicer, adicaluna vinului.

Interesantg de urmgrit, sub rap ortul termenilor de originelating, este operatiunea transformgrii grdului in pdine. Grdul semacind (machinare) la moard (mola) sau se piseazd (pinsare) inpiud (pilla, din pilule, diminutiv al cuvántului pila), prefacandu-seastfel in tiiind (farina). Aceasta se cerne (cernere) cu ciurul (*ci-brum, prin disimilare din cribrum), se amesteca cu apil (aqua)gi Cu aluat (allevatum), se trit mará (fragmentare), se soage (subi-gere), adica se da forma de paine gi se pune pe cdrplitor (crepato-rium) sau in lest (testum). Urmeaza apoi coacerea (coquere) incuptor (coctorium) pang rand painea (penis, panem) e gata. DinMina de grail se mai poate face pllicintd (placenta) 0 vdrzare (vir(i)-diaria), din rea de meiu, pdsat (quassaturn).

Dacg am insistat asupra termenilor in legaturg cu agricultura,este pentru a argta In mod limpede caracterul sedentar, legat depgmant, pe care l-au avut stramogii nogtri in cursul evului mediu.Dará am fi fost nigte pgstori AI nomazi », rat:grind Cu turmele printoatg Peninsula Balcanicg gi invgtand tgrziu agricultura dela.Slavi, aga cum vor sg ne prezinte adversarii mulIi interesatiai continuitaIii In Dacia Traiang gi unii istorici neinformati, oasemenea terminologie agricolg, viticolg, pomicola, nu s'ar puteaexplica. Ea este dimpotriva foarte naturala dacg admitem ca.Dacoromanii vi-au vgzut inainte de agriculturg, platind insgdijma (chiar cuvantul e slay!) noilor stapani ai tgrii.

Algturi de aceasta indeletnicire de cgpetenie, ei au fost gipgstori gi crescgtori de vite. i In acest domeniu, avem un im-portant numar de cuvinte latine. Notarn astfel: oaie (ovem), miel(agnellus), berbece (vervex, vervecem), arete (arietem), caprd (ca-pra), ied (haedus), bou (bos, bovis), vacii (vacca), (diet (vitellus),taur (taurus), cal (caballus), iapd (equa), armilsar (admissarius),

www.dacoromanica.ro

ROLUL ROMANILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 195

porc (porcus), scroafa (scrofa). In legatura cu cre§terea vitelor,sunt termenii .turmei (turma), pa' curar (pecorarius), przstor (pastor),staul (stab(u)lum) rtd *Lynne (pastionem). Din laptele (lac, lactis)muls (mulgere) fiert (fervere) §i strecurat (stercorare), se pregate§teCu ajutorul chiagului (coag(u)lum), cavil (caseum). Unt (unctum),corastra (*colastra > colostrum), frupt (fructus), sunt iara§i ter-meni latini.

Si In apicultura, termenii fundamentali au aceea§i origine:albina' (*albina), miere (*mele > mel), ceara (cera), fagure (favulus> favus) 0 pasturd.

In domeniul militar, am pdstrat cuvintele oaste, al carui etimonlatin hostia a insemnat la inceput du§man, strain, adversar, apoicetate din civitas (vezi §i mai sus, p. 179), spata (spatha), arcul(En'CUS) kii A geata (sagitta), fufti (fustis), un fel de sulita (de acifustagii1), coif ul (*cufea), ghioaga (*clova > clava), poate 0 ma ciuca(*matteuca).

In domeniul organizarii sociale §i a vietii. de stat, termenii deorigine latina sunt mai putin numero§i. Avem, in primul rand,pe domn din dominus, dupa aceea jude 0 judec, care au In primeledocumente romane§ti intelesul, cel dintai, de stapan al ruma-nilor, cel de al doilea de om liber §i derivä' ambele din judex;apoi rumiin 0 vecin, intrebuintate amandoua pentru a designape täranii neliberi. Ruman, care e In acela§i timp §i numele etnical poporului nostru, deriva dela Romanus, vecin din vetinus,vicinus, adica megia§, vecin cu proprietatea. Cum a ajuns numeleetnic sa capete acceptiunea sociala pe care o Intalnim in mii dedocumente interne române§ti, este o problema de cea mai mareInsemnatate pentru istoria neamului nostru In evul mediu. 0 vomcerceta atunci cand ne vom ocupa de a§ezarea Slavilor In Dacia §ide raporturile lor cu populatia daco-romana pe care au gasit-o aici.

In ce prive§te religia, terminologia, foarte bogata de originelatina, va fi explicata In capitolul despre cre§tinarea stramo-§ilor n o §tri.

Din exemplele aduse pana acum, exemple care sunt tot aqade numeroase §i In celelalte domenii neamintite de noi, ale vietiiomene§ti, rezulta, credem, cu prisosinta, adevarul afirmatiei demai sus cu privire la bogitga 0 la Insemnatatea elementelor latineIn limba romana. Ele formeazit baza sau temelia acestei limbi fi-i

14

www.dacoromanica.ro

196 DACIA TRAIANA.

dau, impreunez' cu morfologia fi sintaxa, caracterul de limb& romanicel'Tot Romanii au dat si numele poporului nostru. Rumzin (formaRoma este mai nouA, din timpurile moderne), derivA direct dinnumele fostilor stApAnitori ai Daciei. El este numele general §i.cel mai vechiu al poporului nostru. StrAinii Slavii si Germanii* dupA ei §i Turcii ne-au zis Vlahi (Vlasi, Ulaghi, Olahi);-noi insine ne-am numit unii pe altii luAndu-ne dupA unitAtilegeografice §i Munteni, Moldoveni, Ardeleni, BAnAteni. Numeleing generic al neamului nostru, acela care cuprinde pe toti ceide o limbA §i de o lege, a fost §i rAmAne numele vechiu de Rumfinsau Romtua. Poate cA tot dela Romani avem si spiritul politic.Acel spirit politic care ne-a IngAduit sA pAstrAm necontenit, delaintemeiere ptufá astAzi, fiinta statului nostru, in timp ce alte po-poare din jur: Sfirbii, Bulgarii, Grecii, unele chiar mai nume-roase sau mai puternice ca Polonii si Ungurii, n'au reusit s'ofacA ; spiritul politic care explicA desvoltarea rapidA din ultimulsecol, constructia statului national integral, cea mai 1naltA rea-lizare a neamului nostru.

S'a fAcut mare caz de adversarii continuit4ii in Dacia Traianäde faptul cA nu ni s'au pAstrat numiri topice, adicA privind orase,sate, munti si rAuri, dela Romani. RAspunsul e foarte usor dedat. In marea majoritate a cazurilor, Romanii n'au dat numenoi, de ale lor, locurilor din Dacia, ci le-au pastrat pe cele vechi:inch' o dovadA di populatia autohtong a fost In numAr mare.In general, rAurile, satele, chiar si o parte din orase au continuatBA se numeascA in tocmai ca pe vremea lui Buerebista si Decebal.Sarmizegetusa, Apulum, Porolissum, Napoca, Drobeta, Patavissa,Dierna, Malva, spre a nu pomeni cleat pe cele mai insemnatedintre ora§e, nu §i-au schimbat numele. DupA cum nu §i le-auschimbat nici marile ape: Dunaris, Aluta, Maris, Argessos, Tisa.Toponimie romand cunoscutA pAnA acum in Dacia e asa dar pu-tinii: ea priveste aproape exclusiv orasele si statiunile militare,adicA tocmai asezArile care au avut de suferit mai mult din pricinabarbarilor si care au dispArut cu vremea. De aceea nici nu ni s'aupAstrat. S'a afirmat cA Meédia de astAzi (numele popular, local, alMehadiei), ar pAstra vechea denumire romang Ad Mediara: faptulnu-i de loc sigur. In Oltina, din Dobrogea, regAsim romanul Altinum.Modificarea vocalei initiale pare a arAta Insa o influentA slavA.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 197

Din numirile celelalte, dacice, mentinute de Romani, am falzutIns4 mai fnainte (p. 113-5), ca". unele s'au pastrat, mai ales aceleaale raurilor mari, de-a-lungul c6rora a continuat a träiasca popu-latia Daciei. De altfel, trebue BA adaugAm c4 cercetarile §tiintificede toponimie romaneasc4 sunt abia la Inceput, aqa Inat nu ede loc exclusä posibilitatea de a se gasi rli alte numi/i din epocadaco-romang, pe tang' cele cunoscute astazi. In sfâr§it, e necesarsà se mai tie seamA de faptul a unele din aceste numiri au fosttraduse In limba lor de barbarii navalitori, In special de Slavi.Acesta e cazul satului numit azi Camena In judetul Tulcea. 0inscriptie descoperità de curAnd pe teritoriul acestui sat, ne aratacA el se numea In vremea roman6 Petra sau Petrae iar locuitoriilui vicani Petrenses adica slitenii Petreni. Slavii au tradus ve-chiul nume In limba lor, deoarece Ca mena are exact acelali in-teles ea latinul Petra. Tot astfel au tradus vechiul Lykostoma,prin Vdlcov, rAdacina acestui ultim termen, viik, Insemnand exactacela§i lucru ca t¡ii. grecul 2,6;cog adic5. «lupul ». In felul acestavor fi fost multe cazuri In Dacia Traiang §i Dacia Pontia

BIBLIOGRAFIEDada Traianii: I. 1. KARL GOOS, Untersuchungen iiber die Innerverhdlt-

nisse des Trajanischen Daciens, in Archiv Siebenbiirg. Landesk., XII (1874),p.107-166; 2. J. JUNG, R3mer und Romanen in den Donauldndern. Historisch-ethnographische Studien, ed. 2, Innsbruck, 1887, VIII + 372 p. in 8'; 3. A.DOMASZEWSKI, Zur Geschichte der rdmischen Provinzialvercvaltung: IV. Dacia,In Rhein. Museum fiir Phil., 48 (1893); 4. P. KIRALY, Dacia ProvinciaAugusti, vol. III, Nagybecskerek, 1893; 5. BRANDIS, Dacia, in Paulys Real-Encyclopiidie, vol. VII, Stuttgart, 1900, col. 1948-1976; 6. V. PARVAN,Cdteva cuvinte Cu privire la crganizatia provinciei Dacia Traiand, cu prilejulunei carp: noi asupra acestei chestiuni, Bucure§ti, 1906, 64 p. in 8°; 7. C. DAr-COVICIU-M. MACREA, Contributii la bibliografia Daciei Romane (1920-1935),Cluj, 1936, 24 p. in 8° (Extras din Anuar St. Clas. Cluj, II); 8 I. I. RUSSU,Onomasticon Daciae, Sibiu, 1943, p. 185-233.

II. 9. J. JUNG, Fasten der Provinz Dazien mit Beitrdgen zur römischenVerwaltungsgeschichte, Innsbruck, 1894, XLII +191 p. in 8° ; 10. OTTO HIRSCH-FELD, Die kaiserlichen Verwaltungsbeamten bis auf Diocletian, ed. 2, Berlin,1905, VIII + 514 p. in 8'; 11. A. PREMERSTEIN, Die Dreiteilung der ProvinzDacia, In W iener Eranos, Wien, 1909, p. 256-269; 12. F. HOROVITZ, Despreorganizatia administrativd a Daciei Traiane pdnd la Marcu Aurel, In Cercet.¡si., VVII (1929-1931), p. 87-160; 13. C. DAKOvicru, La première di-vision de la Dacie, In Anuar St. Ches. Cluj, II (1933-35), p. 71-77.

www.dacoromanica.ro

198 DACIA TRAIANA

14. GR. TOCILESCU, Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie,Bucarest, 1900, 243 p. in 4°; 15. G. CANTACUZÈNE, Un papyrus latin relatifa la défense du bas Danube, In Rep. Hist. Sud-Est, V (1928), p. 38-74;16. Em. PA.NAITESCU, Le limes dacique. Nouvelles fouilles et nouveaux résul-tats, In Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., XV (1929), p. 73-82; 17. Em. PANAI-TESCU, Castrul roman dela Cd.,sei. Din cercetárile notes* (1929), in Anuar. Com.Mon. Ist. Sect. p. Trans. pe 1929, Cluj, 1930, p. 321-342; 18. C. DAICOVICIU,Micia. I. Cercetdri asupra castrului, In Anuar. Com. Mon. Ist. Sect. p. Trans.,1929-1930, Cluj, 1931, p. 1-44; 19. GR. FLORESCU, Castrul roman delaRácari-Dolj, Craiova, 1931, 28 p. in 8'; 20. D. TUDOR, Cetatea Romula, Cra-iiova, 1931, 22 p. in 8°; 21. S. LAmBRINO,Obserpations sur un nouveau diplômemilitaire de l'empereur Claude, In Revut de philologie, de littérature et d'histoireanciennes, 3-e série, V (1931), p. 251-267; 22. PHILIPPE HOROVITZ, Leproblém,e de l'évacuation de la Dacie Transdanubicnne, Paris, 1932, 11 p. in 8';23. GR. FLORESCU, Le camp romain de Arcidava (Vdrádia). Fouilles de 1932,In Istros, I (1934), p. 60-72; 24. V. CHRISTESCU, Istoria militará a DacieiRomane, Bucuresti, 1937, X + 269 p. in 8'; 25 P. NICORESCU, Garnizoanaromand in sudul Basarabiei, In Mem. Seq. Ist. Acad. Rom., t. XIX (1937),p. 217-225; 26. COLONELUL C. ZAGORITZ, Castrul ronzan dda Maleiefti,Ploesti, 1940, 22 p. in 8'; 27. RADu VULPE, Angustia, In In amintirealui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 551-559.

28. V. PARvAN, Salsovia, Bucuresti, 1906, 47 p. in 8'; 29. DR. J. WEISS,Die Dobrudscha im Altertum, Sarajevo, 1911, 94 p. in 8°; 30. V. PARVAN,Cetatea Tropaeum. Consideratii istorice, Bucuresti, 1912, 155 p. in 8'; 31. V.PARVAN, Cetatea Ulmetum, patru memorii publicate In An. Acad. Rom. Mem.Sect. Ist., s. 2, t. XXXIV (1912), p. 497-610; t. XXXVI (1913-4), p. 245-328si 329-420; t. XXXVII (1914-5), p. 265-304; 32. V. PARVAN, Zidul ceteffiTomi, In An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., s. 2, t. XXXVII (1914-5), p. 415450 ; 33. V. PARVAN, Histria IV. Inscriptii get site in 1914 gi 1915, In An. Acad.Rom. Mem. Sect. Ist., s. 2, t. XXXVIII (1915-6), p. 533-732; Histria VII,In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., s 3, t. 11 (1923-4), p. 1-133; Fouilles d'His-tria. Inscriptions : troisième série: 1923-1925, In Dacia, 11 (1925), p. 198-248;34. V. PARvAX, Gerusia din Callatis, In An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., s. 2,t. XXXIX (1916-1919, p. 51-90; 35. V. PARVA.N, Municipium AureliumDurostorum, Torino, 1924, 36 p. in 8° (extras din Rivista di Filologia ed'Istruzione classica, nuova serie, anul II, fase. III); 36. Tu. SAUCIUC-SA-VEANU, Callatis, patru rapoarte preliminare, in Dacia, 1 (1924), p. 108-165;II (1925), p. 104-137; IIIIV (1933), p. 411-434 i 435-482; 37. 0.TA.FRALI, La cité pontique de Dionysopolis, Kali-Akra, Cavarna, Téké etEcréné, Paris, 1927, 80 p. in 8'; 38. 0. TAFRALI, La cité pontique de Callatis,In Arta fi Arh., I (1927), p. 17-55; 39. COL. M. IONESCU-DOBROGEANU,Tomi-Constanta, monografie, Constanta, 1931, XII + 136 p. in 8'; 40. S.LA.MBRINO, Fouilles d'Histria. Deuxième article, In Dacia, IIIIV (1927-32),p. 378-410; 41. GR. FLORESCU, Römischer Steinbruch bei Cernavoda, Runza-nien, In Germania, XXI (1937), p. 108-113; 42. GR. FLORESCU, Fouilles et

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 199

recherches arhéologiques à Calachioi (Capidava?) en 1924 et 1926, in Dacia,IIIIV (1927-1932), p. 483-515; 43. Sc. LAMBRINO, La destructiond'Histria et sa reconstruction au ¡II-e siecle ap. J.-C., in Reo. d. Et. Lat., XI(1933), p. 457-463; 44. OCT. MARCULESCU, Bizone-Portul Cavarna. Mono-grafie istoricd, f Analele Dobrogei, XV (1934), p.145-162; 45. RADU VULPE,Histoire ancienne de la Dobroudja, Bucuresti, 1938, 422 p. in 80 (Extras dinvolumul La Dobroudja, Académie Roumaine, Connaissance de la terre et dela pens& roumaine, IV, p. 35-434); 46. GH. STEFAN, Dinogetia I, in Dacia,VIIVIII (1937-1940), p. 401-425; 47. P. NICORESCU, Scavi e scoperte

Tyras, In Ephem. Dacorom., II (1924), p. 378-415; Fouilles de Tyras,In Dacia, IIIIV (1927-1932), p. 557-601; 48. V. PARVAN, nouddin Dacia Malvensis, In An. Acad. Rom. Mem. Seq. 1st., s. 2, t. XXXVI(1913-14), p. 39-68; 49. P. KIFtALY, Gyulafehérvdr története: I. Apulum,Alba-Julia, 1892, in 8'; 50. C. DAICOVICI, Fouilles et recherches a Sarmize-getusa, in Dacia, I (1924), p. 224-63; Fouilles de Sarmizegetusa (1925-28),in Dacia, IIIIV (1927-1932, p. 516-556; 51. Em. PANAITESCU, Monu-manta inedite din Largiana in Anuar. Com. Mon. 1st. Sect. p. Trans., 1930-31,Cluj, 1932, p. 81-116; 52. AL. BARcAuLA., Drubeta. Azi T.-Severin. Age-sarea dacicd, podul lui Traian, castrul gi oragul roman, 1932, 38 p. in8'; 53. D. TUDOR, Oltenia Romand, Bucuresti, 1942, 388 p. in 8'; 54. M.MACREA, Cumidava, Sibiu, 1943, p. 243-261 (Extras din Anua? Inst. St.Clac. IV) 55. D. TUDOR, Sextus Iulius Possessor In Dacia, in In amintirealui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 523-531; 56. GR. FLoREsCu,Capidava, in In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 249261.

57. V. PARVAN, Castrul dela Poiana gi drumul roman prin Moldova de¡os, In An. Acad. Rom. Mem. Seq. Ise., s. 2, t. XXXVI (1913-14), p. 93-130;58. H. KEMATMOLLER, Die Römerstrassen im Banat resp. in Siidungarn, InDeutsche Rundschau f. Geogr. und Statistik, 1892; 59. TR. SIMU, Drumurigi cettlyi romane in Banat, Lugoj, 1924, 68 p. in 8'; 60. C. DAICOVICIU, Un nou

miliarium » in Dacia, In Anuar. St. Clas., Cluj, 1928-32, part. II, p. 48-53;61. Em. ...PANAITESCU, Provincia gi im,periul, In Frafilor Alexandru gi Ion I.Ldpedatu la Implinirea varstei de 60 de ani, Bucuresti, 1936, p. 627-638.

62. V. PARvAN, Die Nationalitdt der Kaufleute im römischer Kaiser-reiche, Breslau, 1909, 132 p. in 8°; 63. V. CRISTESCU, V iaia economicd a DacieiRomane (Contributii la o reconstituire istoricd), Pitesti, 1929, 175 p. in 8°.

64. FUSTEL DE COULANGES, Le colonat romain, In Recherches surquelques problemes d'histoire (1885), ed. 4, Paris, 1923, p. 1-188; 65. M.ROSTOWzEW, Studien zur Geschichte des römischen Kolonat es, Leipzig §iBerlin, 1910, XII + 432 p. in 8°; 66. I. N. ANGELESCU, Histoire économiquedes Roumains, t. I, Genève-Paris, 1919, 368 p. in 8*; 67. GR. FLORESCu,I monumenti funerari romani della ß Dacia Superior *, In Ephem. Dacorom.IV (1930), p. 72-148; 68. SiLvio FERRI, Arte Romana sul Danubio. Con-siderazioni sullo sviluppo, sule derivazioni e sui caratteri dell'arte provincialeromana, Milano, 1933, 425 p. in 4°; 69. Emit COLIU, Un sarcophage a symboles

Tomis, In Istros, 1 1934), p. 81-116.

www.dacoromanica.ro

200 DACIA TRAIANA

70. V. PARVAN, I primordi della civiltd romana alle foci del Danubio,Roma, 1921, 23 p. (Extras din Ausonia, X); 71. V. PARVAN, Inceputurilevigii romane la gurile Dundrii, Bucuresti, 1923, 247 p. in 8°.

72. OVID DENSUSIANU, Histoire de la langue roumaine, t. I, Paris,1902, XXXI + 510 p. in 8°; 73. S. PU$CARIU, Ethymologisches Wörterbuch derrumlinischen Sprache, I. Lateinisches Element mit Beriicksichtigung aller roma-nischen Sprachen, Heidelberg, 1905, XV + 235 p. in 8'; 74. A. CANDREA-0V. DEN SUSIANU, Digionarul etimologic al limbii rorrulne, fase. 1IV, Bucu-resti, 1907-1914, 224 p. in 8'; 75. DR. CONSTAN'FIN DICULESCU, Die Gepiden.Forschun gen zur Geschichte Daziens un friihen Mittelalter und zur Vorgeschichtedes runzdnischen Volkes, I, Leipzig, 1922, XV + 262 p. in 8'; 76. W. MEYER-

Rumiinisch und .Romanisch, In Mem. Seg. Lit. Acad. Rom., s. 3,t. V (1930), p. 1-36; 77. S. PU$CAR1U, Les origines. I. La place de la langueroumaine parmi les langues romanes, In S. PU$CARIU, Etudes de linguistiqueroumaine, Cluj-Bucuresti, 1937, p. 3-54; 78. S. PiiCAR1u, Roumainroman, ibidem, p. 55-63; 79. AL. RosErri, Istoria limbii rorndne. I. Liming.latind , edilia a doua, Bucuresti, 1940, 223 p. in 8°.

80. R. ROESLER, Romdnische Studien. Untersuchungen zur iilterenGeschichte Rondiniens, Leipzig, 1871, 363, p. in 8'; 81. A. D. XENOPOL, Teorialui Roesler, Iasi, 1884, 300 p. in 8'; 82. A. D. XENOPOL, Une énigme historique-Les Roumains au nzoyen-dge, Paris, 1885, 238 p. in 8°; 83. D. rJmCiuL, Teorialui Roesler, studii asupra stdruinfii Romdnilor In Dacia Traiand de A. D.Xenopol. Dare de seanui criticd, In Conv. Lit., XIX (1885), p. 60-80,174-187,255-278, 327-348, 424-439 si 589-602; 84. B. RAPPAPORT, Die Einfdlleder Goten in das römische Reich bis auf Constantin, Leipzig, 1899, 138 p. in 8°;85. L. Homo, Essai sur le rögne de l'empereur Aurelien (270-275), Paris,.1904, 390 p. in 8'; 86. ALFRED DOMASZEWSKI, Geschichte der römischen Kaiser,2 vol., Leipzig, 1909, VIII + 324 si IV + 328 p. in 8'; 87. B. FILow, DieTeilung des Aurelianischen Dakiens, la Klio, XII (1912), p. 234-239; 88. N..IORGA, Le problème de l'abandon de la Dacie par rempereur Aurelien, InRey. Hist. Sud-Est, I (1924), p. 37-58; 89. AL. PHILIPPIDE, Originea Ronul-nilor, vol. I. Ce spun izvoarele istorice, Iasi, 1925, XL + 889 p. in 8'; 90. LOUIS.HALPHEN, Les barbares des grandes invasions aux conquites turques du XI-esiècle, Paris, 1926, 393 p. in 8°; 91. M. FRIEDWAGNER, Ober die Sprache undHeimat der Rumiinen in ihrer Friihzeit, In Zeitschrift f. rom. Phil., LIV (193(i),p. 641-715 (si extras); 92. T. SAuciuc-SINTEANu, O inscriplie latind fi alteobiecte antice gi ftiri din satul roman Petra, Camena de azi, din jud. Tulcea,

Analele Dobrogei, XV (1934), p. 93-112; 93. Sc. LAMBRINO, V aleriusBradua, un nouveau gouverneur de la Mésie inférieure, In Rey. Ist. Rom., V(1935), p. 321-332; 94. GR. FLORESCU, Monumente antice din Muzeul Re-gional al Dobrogei, 1936, in 8° (Extras din Analele Dobrogei, XVIII;

LAJoS TAmAs, Romains, Romans et Roumains dans l'histoire de la DacieTrajane, In Archivum, I (1935), p. 1-96 si 11 (1936), p. 46-83 si 245-374;

W. VON WARTBURG, Die Ausgliederung der romanischen Sprachrdurne,In Zeitschrift f. rout. Phil., LVI (1936), p. 5-48; 97. G. POPA-LissEANu,

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 201

Flavius Vopiscus gi parasirea Daciei, in Fratilor Alexandru gi Ion I. Lape-datu, la implinirea vcirstei de 60 de ani, Bucuresti, 1936, p. 709-728; 98.WILLY H1DTTL, Antoninus Pius, vol. I, Praha, 1936, 470 p. in 8'; 99. G. 1.BRATIANU, Une énigme et un miracle historique: le peuple roumain, Bucarest,1937, 135 p. in 8'; 100. B. MITREA, Sabie dacia pe un monument roman dinBritania, In Rev. 1st. Rom.. IX (1939), p. 264-370; 101. T. SAUCIUC-Sk-VEANU, Un nou fragment al inscripliei latine din Petra-Camena, Bucuresti,1940, 12 p. in 8'; 102. M. MACREA, Monetele f i paretsirea Daciei, Cluj, 1940,37 p. in 8°; 103. C. DAICOVICIU, Problema continuitalii In Dacia. Cdteva ob-servagi fi preliviri de ordin istorico-arheologic, Cluj, 1940, 72 p. in 8° si 2pimp; 104. C. DAICOVICIU, O senzalionalci descoperire arheologicd in Transit-vania, Sibiu, 1941 4 p. in 8°. (Extras din Transilvania, 72 (1941), nr. 8) ;405. SC. LAMBRINO, Die Scythia Minor und der dako-getische Romanismus,In Siebenbiirgen, I, Bucuresti, 1943, p.187-194; 106. C. DAICOVICIU, Dakerund Rumiinen in Siebenbargen, I, Bucuresti, 1943, p. 175-186; 107. AL.BORzA, L'alac (Engrain, Triticum monococcum) chez les Roumains, Sibiu,1945, 43 p. in 8°.

V. si p. 14, nr. 31; p. 87 nr.2.

www.dacoromanica.ro

NEAMURILE GERMANICE IN DACIA. SARMATII

i Regiunea dela granitd, expusd teme-ritatii Gotilor ..

(Inscriptie din Dacia Pontica,din anul 340).

Tandalii. Golii. Taifalii. Dupa retragerea legiunilor §i a admi-nistratiei romane, Dacia ramane in stapanirea neamurilor germa-nice. In partea de apus a. ei, prin Banat §i Cri§ana, locuiau Van-dalii. Ne-o apune lamurit scriitorul Jordanes, aratand imprejura-rile din vremea imparatului Consta.ntin cel Mare (anii 306-307):4 Fandalii] pe vremea aceea traiau acolo unde Bunt astazi Gepizii,anume langa raurile Marisia, Miliare, Gilpil §i Grisia, acesta dinurma fiind mai spre miazanoapte cleat toate celelalte. Vandaliiaveau pe atunci la rlisiirit pe Goti, la apus pe Marcomani, la miaza-noapte pe Hermundoli §.1 la miazazi Istrul, care se mai chiama§i Danubius ». Raul Marisia e Mure§ul iar Grisia e Cri§ul, prinurmare Vandalii locuiau in regiunea aratata de noi mai sus.

Spre rasarit de ei §i anume prin Ardeal §i Muntenia locuiauGqii. 0 §tim nu numai dela Jordanes, care o afirma categoric,dupa cum vazuram mai inainte (« Vandalii aveau pe atunci larasarit pe Gog »), dar §.1 din alte douä izvoare istorice, din Eutro-pius §i Ammianus Marcellinus. Cel dintaiu are urmatorul pasaj :« Traian a supus Dacia §i a facut o provincie romana din aceleteritorii de peste Dunare pe care astdzi le ocupa Taifalii, Victoalii§i Thervingii ». Prin Thervingi se intelegeau Vizigqii al carornume inseamna dupa unii o Gotii de apus », dupa altii 4 Goticei buni »; Taifalii §i Victoalii eran tot neamuri germanice. Timpuland acre Eutropius (« astazi ») este sub imparatul Valens, adicalntre 364 §i 378. Putem avea incredere de data aceasta in spusele

www.dacoromanica.ro

VANDALII, GOTII, TAIFALII 203

lui, deoarece se refera la evenimente contemporane. AmmianusMarcellinus, care §i-a alcatuit opera pe la 390, ne spune ca impa-ratul Valens a mars impotriva Gotilor in trei ani consecutivi,anume in 367-369. In primul am, a trecut Dunarea pe la castelulDaphne, situat pe malul stAng al ei, in regiunea Oltenitai; n'aputut da lug peste dusman, deoarece se retrasese in munti. Aldoilea an n'a fost chip sa treaca Dunarea din cauza inundatiilorsi a trebuit sa stea pana in toanuia in castru, Iânga un sat in careerau colonizati Carpi (vicus Carporum). In anul al treilea, a trecutfluviul pe la Noviodunum (Isaccea), a batut pe Atanaric, cape-tenia Thervingilor si 1-a fugarit. Asa dar, Gotii locuiau in Mun-tenia ; in prima expeditie a armatelor imperiale, din 367, ei seretrag in munti, adica in Carpali.

In nordul Daciei, prin Carpatii Slovaciei de_ astgzi, locuiauGepizii, un alt neam germanic. Ei pornisera dela gura Vistulei;de lânga Marea Baltica, §i voisera sa patrunda, inca de pe la juma-tatea secolului al 111-lea, pe timpul lui Filip Arabul si al lui Decius,In Dacia, care era pe atunci provincie romana. Nu izbutisera,deoarece fusesera respin§i de legionari. 0 a doua incercare, maitarziu se pare pe la 262 are acelasi rezultat. De data aceasta,lupta se daduse cu Gotii care voiau si ei sá cuprinda Dacia si caresilesc pe Gepizi sa se retraga spre locuintele lor din miazanoapte.Aci au ramas pAna la plecarea Vandalilor, in 336.

In dal% de Vandali, de Goti si de Gepizi, mai locuiau in Dacia§i alte doua neamuri germanice: Victoalii i Taifalii. Dupa ultimilecercetari, se pare ea Taifalii 1i aveau a§ezarile in partea de apusa Olteniei si de rasarit a Banafului.

Fata de marturiile izvoarelor literare, nu e de mirare ca arheo-logii considera drept germanice o serie de tezaure i obiecte des-coperite in diferite parti ale pAmantului romAnesc. Localitatilemai insemnate unde s'au fäcut aceste descoperiri Bunt: ,,S'imleulSilvaniei i Valea lui Mihai (Scilaj), Apa (Seitmar), Oradea,Pecica (Arad), Timiqoara i Periam (Timif-Torontal), Apahida(Cluj), Tarda, Muref, Alba-Iulia, Cofovenii de ¡os (Dolj),Pietroasa i Chiojd (Buzeiu), Carol I ( Roman), Mcinzeitefti ( &IV).O deosebita importanta au descoperirile dela Thrgu.-Mures. Necro-pola de acolo, prin caracterul ei, dovedeste conlocuirea pa.,snia aelementului germanic ca populatia bei,stinafe.

www.dacoromanica.ro

° -

- .; . -

-

-"f-- .1.

'

.4N

- ;

r-

or.-.. ,' _°

p

Sir.;

.c '

.-*"..r."._ oi,r,

IC"` '

1

.,°

col/4, --

. . '

Fig. 84. Arcul de Triumf al lui Constantin cal Mare, la Roma. Deoparte si de alta, se yid statuele dol Daci;In s'Aova un pileat, In dreapta un comat.

,

-. . 1

.

", 1N.347°r:," i. :'%16"'r

. .7

- ?' "

. ,

'

.

.

?,A

t

8

tii

tt

t4I-.

o

a

www.dacoromanica.ro

Maya vreme, mai bine de o jumatate de secol, a fost lini§tedin partea Gotilor ; multumiti, se vede, cu Dacia, ei nu mai atactiimperiul. De abia sub Constantin ce! Mare au loe iara§i lupte.In anul 332, acest impa'rat trimite, sub comanda fiului MuConstantin al II-lea, o armata insemnata impotriVa lor. Ea treceDunarea pe podul dela Celei, pod a carui constructie stalpi depiatra §i lemn §i suprastructura de lemn se ispravise Inca din328; inainteaza pe tarmul stang §.1 ataca pe Goti; ace§tia, dupa

Fig. 85. Inscriptie de multumire pusii de locuitorii orasului Tropaeum Traiani Cu prilejulTeconstruirii acestui ores de cAtre Constantin col Mare si Liciniu, In anul 316 dupl Christos. Inurn* dupl ce Liciniu a lost bAtut si InlAturat din doMnie (323 dupl Christos), numele lui s'a

sters de pe inscriptie prin martelare. (Aliment National, Bucuresti).

spusa unui cronicar, erau « foarte puternici §i foarte numero§i »._Romanii ies Invingatori (vezi fig. 84). In urma acestei biruinte,Varmul stang al Dunarii ajunge-iara§i pentru catava vreme subdirecta stapanire romana. i mai inainte, ¡rare Aurelian siConstantin, existasera urele puncte intarite pe acest tarm, laDierna, Drobeta, Hinova (Mehedinti), Bistre; (Dolj), Celei (Roma-nati). Acum ele se inmultesc citam, intre altele, castelul delaDaphne, In regiunea gurii Arge§ului, pomenit pe vremea lui Valens.Tot Constantin restaureaza §i ora,sul Tropaeum Traiani ruinatdin cauza navalirilor barbare; ni s'a pastrat inscriptia de multu-mire pe care locuitorii, recunoscatori, i-au dedicat-o (vezi fig. 85).

Un scriitor vechi, Julianus, compara pe Constantin cu Traian,ba 11 face chiar superior acestuia deoarece « el a reca§tigat ceea ceTraian ca§tigase qi §tiut este ca e mai greu sa reiei cleat sa iei ».

GOT!! 205

www.dacoromanica.ro

206 NEAMURILE GERMANICE IN DACIA

In aceeasi vreme, se fac intarituri si pe tarmul drept al Dunarii.O inscriptie de prin anul 340 ne vorbeste despre acelea ridicatede imparatii Constantin al II-lea, Constantius i Constans (evremea abuzului cu acest nume !), in nordul Dobrogei, .re-giunea dela granita expusa temeritatii Gotilor ».

Ake lupte au loo sub Valen s, care trece i el Dunarea, ba chiarIn doua randuri, In anii 367 si 369; sase ani dupa ultima expeditiea lui Valens, asa dar in 375, aveau sa navaleasca Hunii, punandcapat dominatiunii Gotilor i silind cea mai mare parte a lor saplece din Dacia.

Asezarile neamurilor germanice din stanga Dunarii n'au rämasaceleasi in tot timpul dintre 275 si 375. *tim astfel ea pe la 336Vandalii parasesc tinuturile pe care le ocupasera mai inaintepornesc spre apus, unde ajung vestiti prin pustiirile din Italia.In locul lor, se coboara din spre miazanoapte Gepizii i se aseazaIn aceeasi parte vestica a Daciei, in regiunea Crisanei si a Banatului.

De asemenea nu trebue sa ne inchipuim neamurile germanicecare ocupan Dacia, ca alcatuind un singur popor i lucrand toatede comun acord. Eran de fapt o serie de triburi, cu interese deose-bite si de multe ori in dusmanie fat* cu celelalte. Adeseori, auloe lupte flare ele. tim astfel de lupta care se da pe raul Mures,intre Goti çi Vandali; cunoastem de asemenea lupta intre Goti

Gepizi; mai tarziu, In secolul al VI-lea, va avea loo un razboifoarte crancen, de exterminare, intre Gepizi i Longobarzi. Impe-riul roman profita, evident, de aceste dusmanii, care slabeauforta barbarilor ; de multe ori le si provoca; astfel a fost pe vremea.imp5ratului Maximin.

Gotii, çi, in general, neamurile germanice, erau blonzi, cu ochiialbastri sau de coloare deschisa cu palm' roscat sau

puternici, ei au facut la primele ciocniri cu Romanii, pevremea lui Marius, o impresie grozava asupra acestora. Luptauaproape goi, femeile luau si ele adeseori parte la razboi. In pa-durea teutoburgica, din sudul Germaniei, ei au distrus o intreagaarmata romanä', comandata de Varus. Pe urma insa, Romaniis'au obisnuit cu acesti dusmani FO. au repurtat multe biruinteasupra lor. Dela o vreme, Germanii au lnceput sa intre ca soldatiIn armata romana. Pe la 268-270, numarul acestora era apre-ciabil, iar la 323 majoritatea armatei lui Licinius era alcatuita

www.dacoromanica.ro

SARMATII 207

din Goti. In secolul al IV-lea, o parte din Goti se creatineaza,imbrAtiaAnd 'nag erezia lui Arie. Biblia e tradusa In lirnba gotiade &Are Ulfilas, episcopul lor, care a predicat in partile noastre.

Sarmatii. Cu prilejul expeditiei lui Constantin impotriva Go-tilor, se da' tinutului din stânga Dunarii fara vreo alta preci-zare numele de 4 regiunea Sarmatilor ». Scriitorul antic Oro-sius apune ca fiul Impä'ratului, dupa ce a trecut pe podul dela.Celei, a bätut pe Goti « in Insuai sanul pamantului barbar, adicaIn regiunea Sarmatilor » (« in ipso barbarici soli sinu, hoc est inSarmatarum regione »). Unii istorici din zilele noastre au afirraatchiar &A Sarmatii, iar nu Gotii, ar fi fost sta'pAnii tinutului dacic,dupg plecarea legiunilor romane. Se impune deci sa lamurimchestiunea aceasta a Sarmatilor, sa vedem de ce neam erau ai cerol au jucat In Dacia.

Primele mentiuni istorice despre Sarmati ni-i arata, in secolulal V-lea inainte de Christos, la read rit de Don. Intr'a doua jumatatea secolului al III-lea, tot inainte de Christos, ei ocupa tinutuldintre acest fluviu ai Nipru. Inaintarea &are apus, spre Dacia,are loe abia &Are sraraitul primului secol inainte de Christos. Insecolul intai dupa Christos gAsim pe Iazygi, un neam sarmat,ocupand pusta ungara ai avand relatii cu Dacii. In aceeaai vreme,un alt neam sarmat, Roxolanii, se afla la rasaritul Daciei, intrePrut ai Nistru, unele triburi intinzAndu-se probabil ai prin campiamunteanA. Pe la anul 69 dupa Christos, Roxolanii trec DunareaIn imperiul roman; dar aunt respinai. In timpul ra'zboaielor dintreTraian ai Decebal, Sarmatii sunt de partea acestuia din urma.Ei lupta &Mari, fära scuturi, imbiacati Ina in zale de fier din cappana in picioare ai cu niate spezi uriaae, pe care le manuesc cuamandoua bratele. Infatiaarea lor in razboi trebue sa' fi fost im-presionanta. Columna Traiang ne arata in cAteva randuri peaceati barbari atacand trupele romane.

Dupa cucerirea Daciei de &Are Traian, cele doua neamurisarmate mai importante, Iazygii ai Roxolanii vi-au pastrat locuin-tale lor, uneori Wand ai incursiuni in noua provincie romana, cade pilda pe vremea lui Hadrian. pupa parbirea Daciei, ei con-tinua' A domine in aceleaai parti, adica la raffárit, in Moldovadintre Prut ai Nistru, iar la apus in pusta ungara. Se pare ca §i.campia munteatai, mai ales in partea de rasarit a ei, a fost au])

www.dacoromanica.ro

208 NEAMURILE GERMANICE IN DACIA

aceeavi dominatie. Ava ne putem explica denumirea de « regiuneaSarmatilor », care i se &A de cAtre scriitorul Orosius, in timpul luiConstantin cel Mare.

Sarmatii eran iranieni, adia de aceeavi origine ca vi Scitii vimai tarziu Alanii. Ei reprezinta la marginile Daciei vi in

campia munteana un element politic, dominator, ava cum fuse-sera, cu secole mai inainte, rudele lor, Scitii. Nu se poate vorbide o avezare a lor in numar mare in tinuturile noastre, nici de ovechime considerabila. Pareri ca acelea care vad in numele capi-talei dacice Sarmizegetusa, o amintire a Sarmatilor, n'au niciuntemei istoric.

BIBLIOGRAFIE

GOB: 1. WILHELM TOMASCHEK, Die Goten in Taurien, Wien, 1881, 77 p.in 8*; 2. C. DICULESCU, Die Wandalen und die Goten in Ungarn und Rumtinien.Leipzig, 1923, V + 64 p. in 8'; 3. G. GIUGLEA, Crdmpee de limbil fi viardstrdveche romdneascd. Elemente vechi germane, In Dacorom., III (1923), p.622 628 ; 4. CARL PATSCII, Beiträge zur rdlkerkunde von Siidosteuropa, III.Die Völkerbewegung an der unteren Donau in der Zeit von Diokletian bis He-raklius. 1. Teil: Bis zur Abwanderung der Goten und Taifalen aus Transda-nuvien, Wien und Leipzig, 1928, 68 p. in 8° (Akademie der Wissenschaf tenin Wien. Philosophisch-historische Klasse, Sitzungsberichte, 208. Band, 2.Abhandlung); 5. EDUARD BENINGER, Der Wandalenfund von Czeke-Cejkov,In Annalen d. Naturhist. Museum in Wien, XLV (1931), p. 183-224; 6. M.ROSKA, Morrndnt german dela Valea lui Mihai, In Anuar. St. Clas. Cluj, II(1932), p. 69-72; 7. C. S. NICOLXESCU-PLOP$OR $i HANS ZEISS, Ein Schatz-fund der Gruppe Untersiebenbrunn von Cofoveni (Kleine Wallachei), In Ger-mania, XVII (1933), p. 272-277; 8. L. Santini% Die Ostgermanen, ed. 2-a,Munchen, 1934, v. §i p. 237, nr. 1-3; 9. Nic. MORO$AN, 0 fibuler particulardgermanicd din epoca imperiald romand, gdsitd in Basarabia, In Arh. Bas.,VIII (1935), p. 196-208; 10. D. BERCIU und E. BENINGER, Germanenfundeaus der kleinen Wallachei, Wien, 1937, p. 190-195 (Extras din Mitteilungen

.der Anthropologischen Gesellschaft in Wien, Bd. LXVII); 11. D. TUDOR,Sapdnirea romand In Sudul Daciei, dela Aurelian la Constantin cel Mare,Bucure§ti, 1941, 11 p. in 8° (Extras din Rev. 1st. Rom., X 1940).

Taffalli: 12. Taifali, In P AuLY -Wissow A, Real-Encyclopddie d,er classischenAltertumswissenschaft, zweite Reihe, vierter Band, Stuttgart, 1932, col,2026-2028.

Sarmatil: 13. K. KRETSCHMER, Sarmatia, In PAULY-WISSOWA, Real--Encyclopddie, Stuttgart, 1921, sub voce; 14. C. PATSCH, Banater Sarmaten

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 209

( Beitreige zur Völkerkunde von Siidosteuropa, II), in Anzeiger der Akademieder Wissenschaften in Wien, phil.-hist. Klasse, 62. Jahrgang, 1925, p. 181-216;15. MAX EBERT, Sildrussland, In Reallexikon der Vorgeschichte, vol. XIII,Berlin, 1928, p. 52-114; 16. D. TUDOR, Podul lui Constantin cel Mare,Craiova, 1934, 20 p. in 8° (extras din Arh.Olt.. XIII); 17. D. TUDOR, Con-stantin cel Mare gi recucerirea Daciei Traiane, In Rev, Ist. Rom., XI (19(*1).

V. si p. 54, nr. 11, 12, 18; p. 116 nr. 28.

15

www.dacoromanica.ro

HUNII* Atila, ciocamd Nadi*.

(Pored& contemporana).

NANTABrea lor. Luptele Cu Gotii. Tezaurul dela Pietroasa. Inanul 375 are loe nAvalirea Hunilor, una din cele mai Insemnatepe care le cunoaste istoria; ea provoacg o perturbare generalaprintre barbarii germanici din Iinuturile noastre, silindu-i pe uniis'd pärgseasca asezarile de mai Inainte, pe altii BA piece pentrutotdeauna de aici.

Hunii apartineau popoarelor altaice, numite astfel fiindcase Intindeau rAm6site de ale lor sunt si astazi In jurul mun-tilor Altai, din nordul Chinei. InvataIii au impartit aceste nea-muri altaice In trei mari ramuri dupA limbs pe care o vorbesc:ramura turca, ramura mongoläi si ramura tungug. Nu se stiesigur areia din aceste ramuri apartineau Hunii. InfAisarea lorse asemana Ina' cu aceea a Mongolilor: pometii obrajilor iesitiIn afarà, ochii oblici, pielea de coloare galbuie, iar nu alb6 ca laArieni. Indeletnicirea lor esentiald era p6storitul si cresterea vi-telor ; de aceea ei prefereau, pentru asegrile lor, cAmpia sau stepaande turmele numeroase gases° ma.i usor hrana. Nu este o IntAm-plare deci ca acesti n6v6litorii au ales, pentru a se stabili, campiaDunarii si a Tisei, numità si pusta panonia.

Ammianus Marcellinus, scriitor contemporan cu Hunii, ne-alAsat despre ei un portret, In parte exagerat, dar care merita safie amoscut. # Hunii Intrec In cruzime si In barbarie spune eltot ce si-ar putea inchipui cineva mai barbar s'i mai alba,tec.Corpul lor gramàdit, cu rnainile foarte mari si capul peste masurade gros, le dà o Infalisare monstruoa.sà. Se nutresc Mr4 a Intre-buinta nici pregAtire, nici foc, cu radacini de plante salbatice

www.dacoromanica.ro

FELUL DE VIAT.A. AL HUNILOR 211

0 Cu carne frägezitä intre coapsele lor 0 spatele cailor. Nu mänuescplugul niciodatä; nu locuesc in case, nici in colibe, cä'ci once Inca-pere de zid le pare un mormänt 0 ei nu se cred in sigurantä subun acoperi§. Totdeauna rätilcind, schimband ve§nic locuintele ion,ei sunt deprin§i din copilärie cu toate suferintele: frigul, foamea§i setea. Turmele ii urmeaza In aceste rataciri, Wind carele incare sunt inchise familiile. Acolo tore femeile 0 cos hainele bar-batilor, acolo dau na§tere copiilor §i-i creso On A ajung mari.Intrebati pe ace§ti oameni de unde vin, unde au fost zämisliti....nu vor 0i sä räspundä. Ei trädesc necontenit pe caii lor mici 0uriti, ins6 it4i. 0 neobositi. CaTárind ca bärbatii sau, lute° parte,dupa chipul femeilor, ei tin pe cai adunärile lor, cumpärä 0 vänd,beau 0 mänanca, ha chiar 0 dorm inclinati pe gatul animalelor.Hunfi sunt nestatornici, färä credintä, mi§atori dupa toate van-turile, räpiti cu totul de furia momentului. Ei §tiu tot atät depulin, ca. 0 animalele, ce este cuviincios 0 ce nu. Limba lor esteintunecatä, incurcatä 0 13E116 de metafore. Cat despre religie, eipar a nu avea niciuna sau, cel putin, nu practica niciun cult;patima lor cea mai mare este aurul ».

Afirmatia privind felul de hranä al Hunilor ca 0 teama lor declädiri sunt exageräri evidente. Prisc din Panion, insotitorul am-basadorului trimis in anul 448 de impAratul dela Bizant sä incheiepace cu Atila, ne spune cä servitorfi huni, care-1 insoteau, se hrä-neau cu mälaiu, adicA meiu 0 a beau o bäuturä facuta din orznumitä camas. Pe de alta parte, la curtea regelui hun, unde existauNU de piatrii 0 o cancelarie cu scribi latini, s'a dat un banchet intoatä regula, dela care n'a lips-it nici bufonul vorbind o limb6amestecatä, huno-goto-romanä, spre distractia mesenilor. Ca Hunii10 petreceau insä o mare parte din timp calare e adevärat, dupacum e adevärat 0 tabloul vietii nomade cu familiile incArcate incärut,e. Agricultura o läsau s'o fac4 supu§ii lor ; ace§tia le pro-curau orzul, meiul 0 celelalte produse de care aveau nevoie. Cru-zimea 0 sälbätecia Hunilor nu poate surprinde: ele räceau partedin sistemul de luptä' al Asiaticilor; care au urmärit intotdeaunaingrozirea neamurilor pe care urmau sä le supung, spre a scurtaastfel räzboiul 0 spre a sili 0 alte neamuri la ascultare. Prise dinPanion trecAnd, in drumul säu, spre re§edinta lui Atila, prinora§ul Serdica (Sofia de azi), pradat tocmai cu putin inainte de

15.

www.dacoromanica.ro

212 BUNN

spune g'äsit ruinat ; in Naissus (Ni), mai ramaseserac &Ilya bolnavi ce nu putuserà fugi, orasu1 fusese complet distrus.Trebuie sä" adà.'ogàm lug ch' aceste eruzimi nu erau continue.Odata" stapanirea Hunilor asezata i b6stinaqii supusi, ele incetau,cum era si firesc, deoarece acum acesti lAstinasi constituiau avereacuceritorilor i In acelasi timp garanfia aprovizioarii lor cu cereale.

Hunii locuiau la Inceput In regiunile din nordul Chinei. Deacolo porneso ei spre Europa, supuand popoarele pe care le Intal-nesc In cale, 0 asociinduli pe unele din ele, spre spori astfelarmata.Fiindcà Huni curati nu erau multi ; la un moment dat, eam5.-seserä'. chiar dupà spusa izvoarelor numai vreo trei mii, repre-zentAnd trig elementele cele mai destoinice i mai rezistente.In 1naintarea lor spre apus, Hunii ajung la hotarele stAanirii alanecare se 1ntindea 1ntre Don, muntii Caucaz i muntii Urali. Alanii,popor iranian de aceeasi origine ca. Scitii i Sarmatii nu potrezis ta Hunilor. Ei sunt supusi i cuceritorii tree mai departespre ve st. La rságrit de Nistru 10 aveau locuintele In vremea aceea(anul 375), Ostrogoth sau, cum li se mai spuneau, Greuthungii,condusi de regele Hermanaric. Nici ei nu pot rezista ; Hermanaric,invins, se sinucide ; urmasul s'au Withimer, piere si el ; Ostrogothsunt 1mpinsi spre apus. Vizigotii, care locuiau dincoace de Nistruffi aveau ca rege pe Atanaric, n'au o soartà mai bua ; dupà atevaincerari nereusite de a se opune Hunilor, ei sunt nevoiti sä. seretrag4 spre miazazi. Mai Incearcg s'a reziste Inc5 °data In regiuneadin sudul Moldovei; unii Inv5.tati cred c'a." ei au ridicat aci valul depgmant care se Intinde Intre Tulucesti, langg lacul Braes, i Satu-lung, pe Siret ; altii socotesc cA apararea au organizat-o pe unja.Focsa niGalati, adicg acolo unde Carpatii se apropie mai mult deDuare, foriand ca un fel de poara prin care au av'á.lit spremiaz'azi barbarii din miazanoapte i ra'sgrit. Sigur Msg. nu se stie.Attita e numai sigur cA Atanaric si poporul lui n'au putut opriavala Hunilor nici aici si au trebuit sal se retragg. mai departe,inteun tinut pe care istoricul antic Ammianus Marcellinus 11 nu-mest e Caucaland arat5 a fi muntos i acoperit cu phduri.Se pare a el ar corespunde cu tinutul Bugului de astAzi, undes'au facut descoperiri arheologice arà.land prezenta neamurilorgerm anice. Inteadev6r, In regiunea deluroasa a acestui tinut,

anume la marginea sudiCal a ei, pe dealul Istrita, care domina'

www.dacoromanica.ro

TEZAURUL DELA PIETROASA 213

Cu 600 de metri ctimpia dela peale t¿i e acoperit In parte i astáziCu piiduri, s'a gásit, lting5 satul Pietroasa, un bogat tezaur, alca-tuit din 22 de obiecte i vase, toate de aur, §iImpodobite, unele,cu pietre scumpe. Este tezaurul cunoscut çi sub numele de s ClorIcacu pui », din cauza asemánárii pe care o reprezintá o parte dinobiecte Cu un grup de pásári (vezi fig. 86). Din nefericire, nu

Fig. 86. Trei obiecte de podoabl, de aur i tmpodobite en pietre scumpe, din tesanruldele Pietroasa. Forma acestor obiecte a deterrninat numele de Cloqca co pm s care semai dil teraurului. Obiectul din mijloc are 31 cm lungirne pãnä la vArful llintiqoarelor.

(Inainte de r3zboiu la Muzeul National, Bucurelti, astlisi la Moscova).

toate obiectele au ajuns la cuno§tinta 1nvátatilor çi In pastrareastatului: zece din ele dispäruserti, fiind probabil topite, atuncicand autoritátile au pus stápanire pe tezaur. A§a Incat nu se maiculos° astázi decit 12 piese. Intre ele, mai importante sunt: otavá circulará de aur, cAntárind peste 7 kilograme (vezi fig. 82),un vas octogon (vezi fig. 89), un altul decagon, o paterá (vasde forma' circulará: vezi fig. 87), o urna', o cana de vin (vezifig. 90), §i un inel cu o inscriptie in limba veche germang.Acest tezaur a cárui istorie, dupli descoperire, e plini de peripelii

www.dacoromanica.ro

§i:incidente dintre care unele puteau devie fatale, se pastra,ping la razboiul pentru Intregirea neamului, la Muzeul Nationalde Antichitati din Capitala. In toamna a.nului 1916, Inainte deocuparea Bucure§tilor de catre armatele inamice, el a fost trimis,lmpreuna cu tot atoen! de documente vechi dela. Academie si delaArhivele Statului i alte lucruri rare, la Ia§i, iar de acolo, spresiguranta la Moscova, unde, poste, se mai gase§te i astazt.

Inscriptia de pe inel s'a citit In doua feluri: 4 Guthani OcwiHailag §i Gutan (6) Iowi hailag *, ceea ce inseamna, pe romane§te

Fig. 81. Patera de aur a tezaurului dela Pietroasa, 25 cm diametru. (Inainte deritzboiu, la Muzeul National, Bucure§ti, astrizi la Moscova).

4 Lui Odin, patrie sfintita * si Lui Jupiter cel Want al GotilorOdin era zeul cel mare al Germanilor. Chiar daca intelesul pe care1-au dat Invgtatii de azi inscriptiei nu ar fi corespunzator cu celdin vremea and s'au sapat literile, totu§i un lucru e sigur: tezaurule germanic, el a apartinut unor neamuri germanice care, poateIn cursul unor lupte, poate in alte imprejurari, 1-au ingropat pedealul Istritei. Ca el ar proveni chiar dela Vizigotii lui Atanarice o simpla ipoteza ; n'avem rucio dovada In acest Bens, poatesa fi apartinut gi Ostrogotilor. Tot in judetul Buzau gi anume Inpartea muntoasa a lui, in comuna Chiojdu, s'a descoperit, In prima-vara anului 1.934, un mormant germanic. Langa oasele celui Ingro-pat, In dreptul pieptului, s'a gash o fibula de argint, avand gi unelepiirti de aur §i impodobite cu grenate (pietre ro§ii semipretioase).

214 HUNII

www.dacoromanica.ro

GOTII SE RETRAG IN FATA HUNILOR 215

Asa dar, In judetul Buzau se constatä ca au fost odinioaraneamuri germanice. Se poate deci ca aici sa' fi fost CaucalandulIn care s'au retras Vizigoü lui Atanaric.

0 alta parte a Vizigotilor a trecut peste Dunä're, In imperiu,In 376, cerand adapost. Mizeria lor era asa de mare, foametea asade grozava, Meat ajunsesera sá dea un om In schimbul unui cdine,

Fig. 88. Tava de aur a tesaurului dele Pietroasa. A fosttliatli In patru de tliranii care au descoperit-o si care voiausit 9i-o Iniparti. 54,5 cm diantetru. (Inainte de rlirboi la

Muzeul National, Bucuresti, astizi la Moscova).

-ca sa aiba ce manca. Nemultumiti cu tratamentul pe care li-1

.aplicau generalii romani, ei se revoltä, i atrag.de partea lor si pealti Goli care fusesera stabiliti de mai Inainte langä Adrianopol.Peninsula Balcanica e jefuita de hoardele acestor razvratiti;-armata romanä, dupa o prima lupta fàr rezultat, e nimicitaUlna ora§ul Adrianopol trite° mare batalie, In cursul careia Ins*Imparatul Valens 1§i pierde vie4a: se crede ca a fost ars de viuIntr'o coliba In care se refugiase si pe care du§manii au aprins-ofara sá §tie One era Inauntru (9 August, 378). 0 parte a Gotilor:se stabile§te definitiv In Peninsula Balcanica ; pe la jumatatea seco-

www.dacoromanica.ro

216 HUNII

lului al VI-lee, se intalneau urma§i de ai lor In Moesia, In regiunea_Nicopolis, ocupindu-se cu cre§terea vitelor.

In Dobrogea, au fost resturi de Goti care vorb eau limba ma-terni, pana pe la anul 850; In peninsula Crimeia unde ramaseseo parte a Ostrogonlor, atunci and cei mai multi trecusera spreapus gasim resturi de ale lor pang tarziu de tot, In veacul alXVI-lea.

Cea mai mare parte Insa a Vizigonlor care trecuserfi Dunarea,

Fig. 89. Vasul octogon, de aur si Impodobit cu pietre scumpe, al tezaurului delaPietroasa, 40 cm lungime. (Inainte de rlizboiu la Muzeul National, Bucuresti,

astlizi la Moscova).

in fata navalirii inamice, n'a ramas In Peninsula Balcanicii; dupaun popas de cativa ani In Iliria, ei au plecat mai departe, spreapus. In 402, sub conducerea lui Alaric, ei navalesc In Italia ;sunt Ina respin§i de comandantul suprem al armatei romane de.apus, de Stilicho, sfatuitorul Imparatului Honorius. In sftulit, In412, ei ataca Galia §i izbutesc sa se arleze, In calitate de federan,In partea de apus §i de miazazi a ei, In provinciile numite astaziGascogne, Languedoc, Perigord, Angoumois §i. Saintonge (anii416-418). 0 alta parte a lor se stabile§te In Spania. Ostrogotii,

www.dacoromanica.ro

dintre care unii se a§ezaserà tot ca federati In Panonia, In 380,izbutesc mai tärziu, sub regele Teodoric, si ocupe Italia (493) 0 säajungá la o Insemnatate deosebità.

Dela Goti, se pare CA ne-a rämas numele propriu Gotea 0 topi-cele din Ardeal MunteleGotului i päritul Gotului(vezi 0 mai jos, p. 241).

Atila. Dupà Infränge- :

rea acestor douà neamurimai puternice germane,Vizigotii i Ostrogotii,Hunii cuprind tot tinutul . u

.

`,451din stänga Dunärii, in-clusiv pusta panonica,

,

in care 10 a§eaz5 capi- n

tala in timpul regeluiRona sau Rugilas. ACestamoare In anul 433 sau434 0 dupà el urmeazAnepotii MI, Atila 0 Bleda.Cei de al doilea e asasinat,dupä catva timp, de celdint& care ramAne astfel ; on

singur stäpän. ScriitorulJordanes ne spune despreAtila ea era sprttos, aveacapul mare, nasul turtit,fata aramie aproapepurta pe cap o coroand de fier ruginit. Contemporanii, ingrozitide puterea lui 0 de jafurile i omorurile armatelor hunice,i-au atribuit celebra fraz4 cà iarba se usucA pe unde calcá piciorulcalului säu. I se mai spunea i « ciocanul lumii # i « biciul lui Dum-nezeu #. In realitate, Atila n'a fost ala de cumplit cum 11 aratäfaima. El era un cunosator al civilizatiei romane 0 aprecia undobunuri ale ei: dovada eh In capitala Hunilor, din pusta pano-nicd, erau bài construite din piaträ ; §tia felul de luptä al Roma-nilor, le cuno§tea InsuOrile §i scäderile. Atila a fost un remarcabilcap politic 0 un mare general: imperiul säu s'a lntins pe o supra-

I

'6 4,

Fig. 90. Vasul de turnat vin (oinochoe) al tesauruluideis Pietroasa. De sur; 38,5 cm Miltime. (Inainte de

rilzboiu la Muceul National, Bucuresti,asttizi la Moscova).

ATILA 217

www.dacoromanica.ro

fatá enorma, ocupind in afará de partile asiatice, intelese. in sensmodern, pAna la Nistru, si aproape intregul basin al Dunarii mij-locii si inferioare.

Atila a facut mai intai o expeditie in spre rasárit, spre Caucazsi a atacat imperiul roman prin Asia Mica. Apoi s'a indreptatpotriva Europei. In anul 443, el ajunge pana aproape de Constan-

tinopol: imparatul trebue sa-i plateascao despagubire de 6000 de monezi de aursi pe deasupra, un tribut anual de 2100de monezi de acelasi fel; trebuie apoi Elrascumpere pe toti prizonierii romani, inschimb elibereze rara nicio plata, pecei huni. In anul 447, alta invazie. Atilapretinde, de data aceasta, intregul tinutdela Singidunum<Belgrad), la Naissus (Ni)o bulla parte prin -urmare din tarmul dreptal Dunarii. Dupa patru ani, in 451, are loemarea expeditie in spre apus care trebuiasa-i aduca si stäpanirea Galiei si Italiei.Izvoarele arata o armata de 600.000 deoameni; cifra e insá evident exagerata.In aceasta armata intrau si contingentede ale Ostrogotilor §i Gepizilor. Luptahotaritoare s'a dat in locul numit Mau-riacus, aproape de orasul actual Troyes,si nu, asa cum s'a crezut atata vreme,In o câmpiile catalaunice ». Comandantal armatei imperiului de apus era gene-ralul Aëtius; si el avea, in rândurile

ostirii lui, contingente barbare si anume un corp de Vizigoti,un altul de Franci si un al treilea de Burgunzi. Atila desi n'afofa invins propriu zis, dar n'a mai putut inainta; se poate spunedeci ca aceasta lupta a scapat Apusul de dominatia Hunilor. InItalia, Atila a devastat cAmpia Padului cu infloritoarele ei orase sise pregatea s'a porneasca impotriva Romei. Orasul etern n'a fostocupat i jefuit numai multumita Papei Leon I, care a determinat,prin daruri si rugaminti, pe temutul rege al Hunilor sa se retraga.Intors in Panonia, Atila moare pe neasteptate, in anul 453, toc-

Fig. 91. Cazan hunic gAsit In1,/11/1e Durarii tntre Ciupercenisi Ghidiciu, jud. Dolj. Secolul al

V-lea. (Colegia Negrescu,Craiova).

218 HUNII

www.dacoromanica.ro

ATILA 219

alai cand celebra casatoria sa Cu frumoasa germana Ildico peai carei parinti li ucisese. Odata cu el, dispare §i statul hun. Nu-imero§ii sai copii 1ncep lndata certurile pentru tron; In acela§itimp, Gepizii §i ceilalti Germani aflati sub dominatia hunica, serascoala. Are loe, In anul 454, o lupta criincena la raul Netao(pare-se un afluent nordic al Savei), In care Elac, Earl cel mai mareal lui Atila, e 1nfrant §i ucis. Se spune ca 30.000 de Huni ar ficamas pe campul de bataie. In urma acestei lupte, Gepizii ajungstapanii Daciei iar Hunii se Impra§tie In diferite parti. Un grupse a§eaza. In Moesia, 1ntre localitatile de azi Lorn-Palanca §i Ni-copole; un altul, la sud-vest de Vidin (pe atunci se numea Bo-nonia); un al treilea judecand dupa descoperirile arheologicefäcute pe malul stang al Dunarii, In Oltenia vestica. In aceastaregiune, §i anume la Hotarani (jud. Mehedinti) §i Intre Ciuper-ceni §i Ghidiciu (jud. Dolj), s'au gäsit doug cazane de sacrificiu,hunice, datand din veacul al V-lea (vezi fig. 91). Multi au ob-tinut locuinte In Romania: unii dintre ace§tia sunt pomeniti Insecolul al VI-lea In izvoarele istorice sub numele de Sacromon-tensi §i Fossatensi. Fiul cel mai mic al lui Atila s'a aqezat In Do-brogea de sud. Alti Huni s'au dus Indarat, spre rasarit, la Don §ila Nipru. In sfar§it, cap n'au plecat, foarte putini de altfel, au tre-buit A se supuna Gepizilor. Din marele stat al lui Atila nu mairamasese decat amintirea.

Nu cunoa,§tem limba Hunilor. Nu putem, In consecinta, nicisa ne dam seama daca a ramas sau nu dela ei vreun cuvant Inlimba romana sau vreo denumire topica. Mai probabil e sa nu fiA mas, doearece stapanirea lor alupra tinuturilor noastre dureazarelativ putin, vreo opt decenii, §i apoi ea nu e dublata de o ate-zare a poporului In Dacia Traiana. Abstractlie facand de grupula§ezat, dupa Infrangerea din 454, pe maiul stang al Durarii, InOltenia vestica, Hunii nu s'au stabilit pe pamantul nostru; lo-cuintele lor erau pe campia panonica.

BIBLI 0 GRAFIE

Rua: 1. Em. GRIGOROVITZA, Romdnii In monurrtentele literare germanemedievale, Bucuresti, 1901, 176 p. in 8°; 2. M. KIESSLING, Hunni,in Pauly-Wissowa, sub voce (t. VIII (1913), col. 2583-2615); 3. J. DENY, Langues

www.dacoromanica.ro

.220 HUNII

turques, langues mongoles et langues tongouzes, In Les langues du monde paruu groupe de linguistes sous la direction de A. MEILLET et MARCEL COHEN,Paris, 1924, p. 185-243, in 8'; 4. A. SAUVAGEOT, Langues fino-ougrienneset langues samoyades, In Les langues du monde, p. 153-183; 5. ZOLTAN V.TAKACS, Chinesisch-hunnische Kunstformen, In H3BeCTIISI Ha BisnrapciumArureanormecicH HIICTIITyrb, III (1925), p. 194-229; 6. EDUARD BENINGER,Der westgotisch-alanische Zug nach Mitteleuropa, Leipzig, 1931, V + 132 p,.in 8°; 7, ANDREAS ALFOLDI, Funde aus der Hunnenzeit und ihre ethniseheSonderung, In colectia Archaeologia Hungarica, vol. IX, Budapest,1932, 90 p.;8. ERNST GAMILLSCHEG, Romania Germanica. Sprach- und Siedlungsgeschichteder Germanen auf dem Boden des alten Römerreichs; Band I: Zu den eiltestenBeriihrungen zwischen Römern und Germanen. Die Franken. Die Westgoten,Berlin si Leipzig, 1934, XVIII + 434 p. in 8'; 9. C. S. NicoLAEscu-PL0P6011si I. NESTOR, Funde der Völkerwanderungszeit aus der Klein-W allachei, InGermania, XIX (1935); 10. CONST. C. GIURESCU, MormAntul germanic delaChiojdu, in Rev. 1st. Rom., VVI (1935-1936), p. 333-347; 11. ioN N ESTOR0 C. S. NICOLXESCU-PLOPSOR, Hunnische Kessel aus der kleinen Wallachei,in Germania, XXI (1937), p. 178-182.

V. §i p. 244, nr. 1 si 7.Tezaurul dela Pletroasa: 12. AL. 0 D OB E S CU, Le trésor de Petrossa, t. IIII,

Paris, 1889, 514 p. in f°; 13. NANDOR FETTICH, Zu den Fibeln on Petrossaund BékésszentandrcEs, in Germania, XVI (1932), p. 300-304.

V. si p. 208, nr. 2.

www.dacoromanica.ro

CRE TINAREA DAC OR OM A.NIL OR

Tocde popoarele vecine,Sdrbii, Ungurii, Slovacii, Potonii,Rupii, au lost creptinate mutt inurma ?wastrel.

Cre§tinil In Dacia Traiana. CreOinismul devine religie recunos-curd In imperiul roman abia in urma edictului din Milan dat deConstantin cel Mare i Licinius In anul 313. Aceasta Inseamnaca atata vreme at Dacia Traiana a facut parte din imperiu,deci pang. la 275, cre§tinismul nu s'a putut rgspandi aci pe fatd;n'a putut exista prin urmare In Dacia o aqiune oficialä i demari proporlii In vederea cre§tinarii locuitorilor ei. Iar atunci andcre§tinismul a fost recunoscut, Iinuturile noastre nu mai Weauparte din imperiu, ci erau ocupate de neamurile germanicesarmate. A§a stand lucrurile, se pune In mod firesc intrebarea:and au fost cre§tin4i stramo§ii no§tri §i in ce chip?

Este sigur a au existat cre§tini in Dacia i inainte de parasireaei. Cre§tinismul avea In momentul and au plecat legiunile de peIarmul sang al Dunarii o vechime de aproape doua secole i juma-tate; el patrunsese In toate centrele mai importante ale imperiu-lui roman, intre altele, i In Peninsula Balcania. In Grecia, InMacedonia, in Tracia, In Illyricum in general, erau centre cre§tine.Nu mai vorbim de pärIile rä'saritene ale imperiului, de Palestina,de Siria, de Asia Mies, unde ele existau chiar din timpul Aposto-

A§a dar, nu este de loe exclus ca primtre coloni§tii adu§i deTraian sa fi fost i cre§tini. De asemenea, puteau fi i In randuriletrupelor recrutate din rasarit care-vi aveau garnizoana In Dacia.Legiunea V-a Macedonica a stat multa vreme In Palestina Inaintede a fi mutata la Troesmis i, mai tarziu, la Potaissa. Pe de altaparte, In rastimpul de aproape 170 de ani at a fost la noi stgpi-nire romanä', este foarte probabil sá fi venit de peste Dunare

www.dacoromanica.ro

222 CRE*TINAREA DACOROMANILOR

adepti ai noii credinte. In sprijinul acestor presupuneri la care neindreptäte§te logica istoricg, s'au invocat a firmatii ale scriitorilorbiserice§ti, apoi o inscriptie, i Maya piese arheologice din seco-lele

Tertulian, in lucrarea sa Adversus Judaeos, aldituital lntreanii 198-203, vorbind de raspandirea noii credinte, spune ca eaa ajuns t r}i. la diferitele natiuni din Galia §i. in locurile Britanilor,inaccesibile Romanilor, dar supuse lui Christos, i la Sarmati §i laDaci i la Germani i la Sciti §i la multe neamuri çi provinciiindepärtate ». De unde rezultà cä noua credintä pätrunsesestänga Dunärii. E drept, Tertulian nu apune lämurit daca e vorbade Dacii din provincia romang sau de Dacii ceilali, liberi, a§acum ar putea sà rezulte din pomenirea aläturi de ei a Sarmatilor,a Germanilor §i a Scitilor. Dar in eventualitatea cea de a doua,cu atat mai mult va trebui sà admitem cä. existau cre§tini in pro-vincia romanä. Dacia.

S'a crezut GA afirmatia de mai sus a lui Tertulian ar fi contra-zisä de o alta, posterioarä, a lui Origenes, un scriitor bisericescinsemnat dela jumätatea secolului al 111-lea. In « Comentariile »sale la Matei, alcätuite intre anii 246-249, Origenes spune tex-tual urmätoarele: « Ce vom zice insä de Britani sau de Germanicare sunt länga Ocean sau de barbarii Daci §i Sarmatidintre care cei mai multi n'au auzit pardi acum cuva'ntul Evanghe-liei, dar 11 vor auzi cu timpul?» ..(vel apud barbaros, Dacos etSarmates et Scythas, quorum plurimi nondum audierunt Evangeliiverbum...). Noi socotim insä ca nu existä contrazicere. Origenesnu afirmä Cal noua credintä n'a pgruns de loc intre Daci, Sarmati§i Sciti, ci numai cà cea mai mare parte a acestora n'a auzit indäde dânsa. De unde rezultä insä cà erau i unii care auziserä cu-väntul Evangheliei §i care se fäcuserä deci cre§tini.

In dug lima de aceste doug märturii literare, s'a invocat,In sprijinul pärerii cà cre§tinismul pätrunsese in Dacia inainte de275, f¡ii. o inscriptie. E vorba anume de inscriptia descoperità pe fa1500 la Napoca (Cluj), &Land din prima jumätate a veaculuial 111-lea i având urmätorul cuprins: « Zeilor Mani. AureliaMarina a trait 17 ani. Aurelius Marinianus, fiul ei, a trait I. anai 4 luni. Tatal ei, veteranul Aurelius Babus, a pus aceastä piaträ.Fie-ti ärana uoarä ». Inscriptia de§i incepe cu formula pAgang

www.dacoromanica.ro

CRE$TIN1I IN DACIA TRAIANA 223

Zeilor Mani o tli isprave§te cu formula, tot pagana Fie-ti aranawart( o (Sit tibi terra levis), este totu§i, dupa unii Invatati,hotarit cretina. Aceasta se dovede§te prin monogramul in. formede cruce, care insote§te cercul ce cuprinde formula ultima.Indoiala nu poate sa existe, sustin ace§ti invatati: se cunosc 'Anaacum peste o suta de astfel de inscriptii cre§tine avand lainceput formula pagana a zeilor mani care, se vede, ajunsese invremea aceasta un simplu semn de recunoa§tere a monumentelorfunerare, pierzand intelesul prim, protivnic noii credinte. Fatade aceasta interpretare, alti invatati, printre care, in ultimultimp, profesorul Daicoviciu dela Cluj sustin ca inscriptia nuare caracter cre§tin: a§a zisa cruce n'ar fi cleat o imbinare aliterelor P §i T din cuvântul OPTO care'venea inain tea formuleitraditionale: sit tibi terra levis.

Aceea§i incertitudine exista §i in privinta pieselor arheologicedin secolele II-III. E vorba de: 1. 0 carnee de onix, aflata la Po-taissa, avand gravate o serie de simboluri cre§tine. 2. Un reliefmitraic, la Sarmizegetusa, cu §apte monograme ale lui Cristos.3. Un inel Cu termenul invocator « Agula o (format din initialelecuvintelor evree§ti Atha, Gibbor, Leslam §i Adonai care inseamna :4 Tu e§ti puternic in veci, Doamne o, termen ce s'a gravat panatarziu in evul media pe clopote §i. vase sacre. 4. 0 caramida cuo cruce pe ea, gasita in comuna Tarcea Mica din judetul Cluj.5. Un opait cu ornament cruciform, gasit la Romula. 6. Catevavase de argila cu zgarieturi in forma de cruce. Unii cercetatorisunt convin§i de caracterul cre§tin al acestor piese, altii il contesta.Sa admitem punctul de vedere al celor din urmä §i sa facem ab-stractie §i. de inscriptia dela Napoca. Inseamna aceasta oare ean'au existat cre§tini in stanga Dunarii inainte de 275? Nicidecum 1E de ajuns sa ne gandim la faptul ea in Dacia erau atati locuitoricivili *i militari veniti din Orient, din Siria, din Asia Mica undecre§tinismul se intinsese considerabil. Numai in Napoca erau douàcolegii de orientali (unul al Asianilor, celalalt al Galatilor), ca sane dam seama ea invatatura Mantuitorului a trebuit &A patrunda§i. la noi inainte de plecarea legiunilor.

Marea majoritate a populatiei era insa tot pägana. Insu§i cu-vantul pägan, derivand din latinul paganus care inseamna 4 locuitoral satului o, al unui « pagus o, ne aratä ca populatia rurala deci

www.dacoromanica.ro

224 CRE$T1NAREA DACOROMANILOR

multimea s'a convertit mai tarziu, ca ea a continuat s'a se In-chine vechilor divinitati, In timp ce orasenii Imbratisau noua ere-dint.a.

Misionarii. Niceta din Remesiana. Odata plecate legiunile,-crestinii din Dacia n'au mai fost, evident, Impiedecati In exerci-tarea credintei lor, nici In propagarea ei. Asa inca numarul lora trebuit s'A se Inmulteasca. Raspandirea noii credinte a luat un

Fig. 92. Inscriptie latina confina gasita la Ulmetum, mentionand un o detaeamentde tineri lancieri ( oPedatura militum Lanciarium Juniorum o). Epoca lui Justinian.

avant deosebit Insá dupa anul 313. Nu trebue sa uitam ca legó-turile Intre cele dona. maluri ale Dunarii au continuat si dupaparasirea Daciei. Chiar Imparatul Constantin, cel care a dat edic-tul de recunoastere a crestinismului. §tim ca a facut un pod depiatra la Celei si ca a trimis o armata in Muntenia. Pe malul drept.al Dunarii, In Moesia si In Dacia Ponticä, existau irisa numeroase.centre crestine, unele din ele ca Abrittus, Durostorum, Tomi,.Sexanta Prista (Rusciuc), Novae (Svistov), Ratiaria (azi Arcear,

www.dacoromanica.ro

16

TangA Vidin) fiind chiar sedii episcopale. La Histria, la Axio-Tolls, la Tropaeum Traiani, la. Troesmis s'au gash numeroase

Fig. 63. Inscriptie greaci cresting din Tomi. Secolul al VI-lea.(Muzeul National, Bucuresti).

monumente cre§tine, bazilici, capele, cripte, i alteleI(vezi fig.'92-94). De aici, din aceste centre ale tärmului drept, veneau

MISIONARII 2 2 5

--3,--,-.- ,,,,,,,; "--, ;1,-.-`7N,

3

'

www.dacoromanica.ro

226 CRE*TINAREA DACOROMANILOR

In Dacia misionan i sau propangandisti, raspandind noua credintasi convertind la ea pe plugarii si pastorii daco-romani din Mun-tenia, din Ardeal si din Moldova precum si pe barbarii stabilitiIn aceste locuri. Istoria ne-a pastrat numele catorva din acestimisionan. Unul este Audias din Mesopotamia care a predicat in# Gotia * adica pe tarmul stAng al Dunarii. Un altul care a primitmoarte de martir e Saya Goticul, innecat, impreuna cu alti ere-dinciosi, In 11111 Buzau, la 12 Aprilie 372, in timpul persecutieipornite de Atanaric Impotriva crestinilor din regatul sau. In ace-easi vreme, este ucis si Niceta martirul, un alt misionar care a pre-dicat in aceleasi regiuni ca s'i Saya. tim Insfarsit ca Ulfila a cres-tinat pe Goti, sub forma insa a ereziei ariene, si a a tradus bi-blia in limba lor. Acesti patru misionan i saint insemnati pentruraspAndirea noii credinte mai ales printre barbarii germanicidin Dacia. Se poate s'a fi predicat si pentru ai nostri, nu avem insadovezi. Imprejurarea ca crestinismul gotic arata o insemnata in-Huang graeca, in timp ce al nostru e latin ar fi mai curand unindiciu in sens contiar. Totusi faptul nu e exclus, Ulfilas a pre-dicat doar si in latineste. Ceilalti trei trebuiau si ei BA cunoascalimba cea mai raspandita pe atunci a lumii vechi.

Misionarul despre care stim ea' a luptat mai mult pentru IA's-pandirea cuyantului Evangheliei printre stramosii nostri a fostNiceta, episcopul orasului Remesiana din Dacia Mediterranea. Atrait In secolul al IV-lea si la inceputul celui de al V-lea. La 36711 Intalnim ca episcop In crawl amintit ; la 414 era Inca In vie*.Om Invatat, autor a mai multor serien i religioase, bun prietencu sfAntul Paulinus din Nola (Italia) care 11 numeste 4 InvälAtorsi tata » al sail (o magister et pater »), misionar incercat si pasionat,Niceta din Remesiana a convertit la crestinism pe Dacoromaniide pe ambele maluri ale Dunarii, pe Goti si pe Bessi. El predicasi serie in limba latind timp de aproape o jumatate de veac si poatefi, pe drept cuvant, socotit ca apostolul nostru national. Cu aratmai mult, cu cat si prin nastere el era dacoroman.

Existenta, in Insasi inima Daciei In Transilvania, si in veaculal IV-lea, a unei populatiuni crestine, vorbind latineste, ne estedoyedita In chip categoric prin inseriptia dela Biertan (la sudde Dumbraveni, judetul TArnava Mare). Aceasta inscriptie, desigasita acum 165 de ani, a stat nebagata In seam& si neutilizata

www.dacoromanica.ro

CARACTERUL LATIN AL CRE$TINISMULUI NOSTRU 227

In dulapurile Muzeului Bruckenthal din Sibiu pang in anul1941, can(' profesorul sas K. Horedt a redescoperit-o, cazicem. aya, i i-a consacrat un studiu, aratand marea ei insem-natate. Inscriptia e in latineyte, are urmatorul cuprins: EgoZenovius ()own.' posui (o Eu Zenovie am pus (aceasta) ofranda*sau daniel) yi se refera la un monogram creytin de bronz daruitde autorul inscriptiei kvezifig. 95). Felul inscriptdei, cu¡itere ajurate, stilizarea ins- ,

criptiei, forma literelorforma monogramului indicasecolul al 1V-lea deci epoca .de dupli reiragerea legiunilordin Dacia. Inscriptia e decea mai mare insemnatatepentru chestiunea continui-tatii populatiunei romanicein Transilvania (vezi yi maisus, p. 191).

Caracterul latin al creyti-nismului nostra apare lim-pede la o cercetare cat desumara a termenilor careexprima notiunile funda-mentale ale credintei. Iata

cativa din aceyti termeni, Fig. 94. Opal% de broil; taut In commie Lucia

impreuna cu acei latini din bud. &caul VVI. (Muzeul National,

care deriva: 1. Biseria vinedin cuvântul basilica. E in-teresant de observat ca in timp ce la celelalte popoare romanicea biruit, pentru a exprims. aceasta notiune, termenul ecclesia,la noi s'a impus cuvAntul basilica. (Popoarele germane yi slaveau termeni formati din cuvintul grecesc kiriacon, xvecvxdv:de unde Kirche, church, etc.). Basilica apare !ma in termi-nologia creytina numai pela inceputul secolului al IV-lea Oi

anume cu in%elesul de 4( cladire *, de limy religios din care apoise va desvolta acela de t comunitate b. Aya tacit prezentaacestui termen in limba romana este o dovada ca cei mai multi

16

Iaomit,a).Bueureeti).

www.dacoromanica.ro

CRESTINAREA DACOROMANILOR

Fig. 85. Inscriptia latinit si inonogratnul crestin de bro. dela Biertan. Honogramul eraiegat prin toarta sa inferioarli de toarta inscriptiei, fornulnd un tot cu aceasta. (Cliseul

Profesor Horedt, Sibiu).

www.dacoromanica.ro

UARACTERUL LA.TIN AL CRESTINISMULUI NOSTRU 229

dintre stramo0i no§tri s'au cre§tinat dupa anul 350. 0 alta do-vada in acest Bens este cuvantul cuminec, care vine din commu-nicare. Termenul latin n'a capatat insa intelesul cre§tin cleatdupa anul 400. Cum noi nu avem, in limba romana veche, cleatacest inteles, urmeaza deci cA i cuvantul cuminec ne-a venit,ca i bisericet, tot pe cale misionarica, anume la inceputul veaculuial V-lea; 2. Dumnezeu vine din Domine Deus, invocatie paganacatre zeu, adoptata upoi 0 de biserica cre§tinä ; 3. Creiciun are dreptetimologie, dupa unii cercetatori, cuvântul calationen (dela cala-tio, -onis) care insemna la Latini apelul sau convocarea, de catrepreotul pagan, a poporului, la zi intai a lunii, pentru a-i anuntasärbatorile din acea luna. Dupa alti cercetatori, Craciun derivadin creationem (dela creatio, -onis) al drui inteles e tot una cu altermenului rornanesc creatie. Daca etimologia exacta e cea dintai,atunci explicarea alegerii acestui termen pentru a designa NaltereaMântuitorului e urmatoarea: In secolul al IV-lea, pana dupa350, Craciunul gi Botezul Domnului s'au serbat impreuna, inziva de 6 Ianuarie. In aceasta zi, considerata ca inceputul anuluibisericesc, se anuntau de catre preot, dui:a liturghie, sarbatorilemobile din cursul anului, se facea adica tocmai ceea ce faceaumai inainte vechii preoti pagani la inceputul lunii. Apropiereas'a impus dela sine §i astfel noii cre§tini au dat acestei zile denu-mirea de calatio. Cand apoi sarbatoarea Craciunului a fost fixatadeosebit de aceea a Bobotezei, la 25 Dechemvrie fapt care seintampla pe la sfalitul veacului al IV-lea numirea de calatioa ramas fixata de aceasta zi i astfel s'a ajuns la « Craciunulnostru; 4. Rusaliile, la Aromani Arusal' e, poarta numele vecheisarbatori pagâne Rosalia adica sarbatoarea pomenirii mortilor, intimpul primaverii, and hifloresc trandafirii; 5. Floriile poartade asemenea numele unei sarbatori pagane: Florilia (in loe deFloralia) care era sarbatoarea florilor, tot primavara; 6. Insu0numele de seirbeitoare e tot latin §i anume latin pagan: vine dela(dies) servatoria (prescurtare din conservatoria), adica ziva inchi-nata zeilor care apara sau pastreaza trupelte gi suflete§te pe om.In Dacia Traiana, numeroase sunt inscriptiile care dau acest ca-lificativ zeilor: intalnim astfel una cu « Esculap gi Higeia, zeiiconservatori », hi Sarmizegetusa; o alta amintind pe zeul Azi-zus copilul cel bun conservator », la Potaissa, o a treia care po-

www.dacoromanica.ro

230 CRE$T1NAREA DACOROMAN1LOR

meneste global pe # Sarapis, Jupiter, Scarele, Isis, Luna, Diana,zeii i zeitele conservatoare gasim apoi mai multe inscriptiiInchinate lui Hercule, lui Jupiter, lui Marte si alter zei, purtandtoti calificativul amintit. Interesant de subliniat e faptul ea la ce-lelalte popoare romanice s'a intrebuint.at, pentru a se exprimanotiunea de sarbatoare, cuvantul festus (dies festi, de uncle fran-cezul fete, italianul festa) numai la noi a rimas vechiul cuvantpagan servatoria, poate unde primejdiile de tot felul au fost maimari in Dacia.

Tot de origine latina pägana Bunt cuvintele privitoare la ceimorti si la cultul lor: mormânt (monumentum); priveghiu (pervi-glium) ; pecioard adica vàl subtire (palliola), la care credem ca sepot adaoga i comeind (commandare) i oseiminte (ossamenta) deipentru acestea doua din urma nu avem Inca atestate formele res-pective latine in epoca paganä.

Tot latine, dar cu inteles exclusiv crestin, nu din epoca pagana,Bunt apoi cuvintele: a ajuna (ajunare); a boteza (baptizare); cdflegi(caseum ligare); ceirnelegi (carnem ligare); creftin (christianus);cruce (crux, crucis); a curnineca (communicare); mei inchin-are); Indrea adica särbatoarea sfantului Andrei ([Sancti-Andreas);inger (angelus) ; lege (lex, legis) ; martur (martur) ; peicat (peccatum) ;peigein (paganus, adica locuitor al unui pagus, deci sateen); pare-simi (quadragessima); peirinte (parens, parentis); Pacte (Paschae);preot (pre(s)byterum); a reiposa (repausare); rugeiciune (rogatio,nem); tcimplei (templum); vargurei pentru Sf. Fecioara (virgo, vir-gula) ; .zeiu (per Deum 1). Cuvântul stint (Bantus, din sanctus) s'apastrat numai in unele nume de sArbatori: Sdnvdsli, Semtioan(Santion), Sdngiorgiu, Sdaziene (24 Iunie; e mime de planta),Sintilie, Semtamaria, Sdmedru (Sumedru), Sdnnicoarei, Simnicoard;la Aromani i Steivineri (Sfanta Vineri) i Seimeldrean, cu intelesulde Octomvrie, luna lui Samedru.

In rezumat deci: crestinismul a fost cunoscut in Dacia Incadin timpul dominatiunii romane; convertirea in masa insa apopulatiunii dacoromane din stanga Dunarii s'a facut intre 350si 450, Cu ajutorul misionarilor, dintre care cel mai inseranat esteNiceta din Remesiana. Crestinismul a trebuit sà primeasca o sumade termeni pagani la care lumea tinea fiindca se obisnuise eu ei.Suntem, in aceastei parte a Europei, cei mai echi creftini. Toate

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 231

popoarele Pecine, Bulgarii, Sârbii, Ungurii, Slovacii, Polonii,au fost creftinate mult in urma noastrti.

Legäturile noastre cu tarmul drept al Dunarii, sub raportulbisericesc, au capatat 0 o consacrare oficiala, de ordin admini-strativ. Justinian creeaza arhiepiscopia Justinianei Prime carecuprindea Dardania, Dacia mediterranea, Dacia ripensis, Moesiaprima, Praevalitana, Macedonia, o mica portiune din Panonia incare se gasea « civitas Bacensis » i fapt foarte important pen-tru noi o ta0e de pamânt in stet' nga Dunàrii, in Banat, cu loca-litatile Literata 0 Recidiva. Credem ca se pot adauga la acestea

partile din spre Dunare ale Olteniei, cu Drobeta, unde s'augasit resturi arhitectonice cre§tine din secolele IVVI. De arhie-piscopul Justinianei Prime, cu repdinta. in Serdica, aveau saasculte a§a dar toate aceste tinuturi.

In Dobrogea, in Scythia minor cum i se spunea in vremeaaceea, era un episcopat, cu reqedinta in Tomi. Cunoa§tem o seriede episcopi de aici, dela Evangelicus, pe timpul lui Diocletian,Oda la V alentinianus care pastore0e pe la jumatatea veaculuial §aselea. Ni s'a pastrat i numele a doi martiri din Halmyris,anume Epictet i Astion.

BIBLIOGRAFIE

Crestinismul dacoroman: 1. A. E. BURN, Niceta of Remesiana, his lifeand works, Cambridge, 1903; 2. C. DICULESCU, Vechimea cregtinismului laRomdni. Argurnentul filologic, Bucuresti, 1910, 32 p. in 80; 3. V. PARVAN,Contribuyii epigrafice la istoria cregtinismului daco-roman, Bucuresti,1911,XVI +223 p. in 8'; 4. J. ZEILLER, Les origines chrétiennes dans les provincesdanubiennes de l'Empire romain, Paris, 1918, IV + 667 p. in 8°; 5. R. NETz-HAMMER, Die christlichen Altertiimer der Dobrudscha, Bucuresti, 1918, VII +223 p. in 8°; 6. J. JUD, Zur Geschichte der biindnerromanischen Kirchensprache.Vortrag mit Anmerkungen, Chur, 1919, 56 p. in 8'; 7. C. DICULESCU, Con-tribuge la vechimea cregtinismului In Dacia: din istoria religioasd a Gepi-zilor, In Anuar. Ist. Cluj, III (1924-1925), p. 357-376; 8. PREOT A. NANU,Monumentul cregtin din Potai'ssa, Contributie la istoria cregtinismului daco-roman, Odorheiu, 1926, 25 p. in 16'; 9. HIPPOLYTE DELEHAYE, Les martyrsEpictete et Astion, In Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., XIV (1928), p. 1-5;10. N. IORGA, letona bisericii romdnegti gi a ieta religioase a Romdnilor,ed. 2, vol. I, Bucuresti, 1929, 432 p. in 8°; 11. J.ZEILLER, Le site de JustinianaPrima, In Mélanges Diehl, vol. I, Paris, 1930, p. 299-304; 12. MATTHEW

www.dacoromanica.ro

232 CRE$TINARE A DACOROMANILOR

SPINKA, A history of Cristianity in the Balkans, Chicago, 1933, 202 p, in, 8';13. ANTON VELCU, Contributa la studiul cre§tinismului daco-roman sec. IIVd. Cr Bucuresti, [1934], 74 p. in 8°; 14. D. RusSo, Inscription grecque deTomis, In Istros, I (1934), p. 175-178; 15. JAC QUES ZEILLER, L'expansiondu christianisme dans la péninsule des Balkans du I-er au V-e siècle, In Rev.Balk., I (1934-1935), p. 414-419; 16. C. DAICOVICIU, Exista monument&creqtine in Dacia Traiand din sec. IIIII?, In Anuar. St. Clas. Cluj, II(1933-1935), p. 192-209; 17. S. MEHEDINTI-SOVEJA, Creftinismul romanesc.Adaos la caracterizarea etnografica a poporului roman, Bucuresti, 1941, 224p. in 8°; 18. KURT HOREDT, Eine lateinische Inschrift des 4. Jahrhunderts aus-Siebenbargen, Sibiu, 1941, 8 p. in E.° (Extras din Anuar. St. Clas. IV).

V. si p. 200, nr, 73.

www.dacoromanica.ro

STAPANIREA GEPIZIL OR IN DACIA. AVARII

Aproape trei secole au locuit tn Dacianeamuri germanice.

Gepizii au locuit In Dacia. Unii istorici, In dorinta de a de-monstra cu erice pret continuitatea stramo§ilor In stanga Dunarii,au contestat multà vreme, unii contesta §i astAzi, ea.' Gepizii dealtfel ea §i. Gotii ar fi ocupat vreodatà Dacia. Aceste neamuri

spun ei n'au locuit niciodatà tinuturile noastre, ele s'au aye-zat numai pe la margini; de aceea nici n'avem cuvinte de originegerman5 In limba noastrà. Izvoarele istorice at'at textele li-terare cat Fli descoperirile arheologice sunt Insä categorice: elearatà dimpotriva prezenta Gepizilor, ca §i. mai Inainte, a Goti-lor, In insà§i Mima tärii noastre. Dad au amas sau nu euvinteIn limba romana dela aceste popoare, se va vedea cu timpul:eereetarile In aceasta directie sunt abia la inceput. Dar indiferentde rezultat, nu putem trece peste marturia clarà §i categorica aizvoarelor istorice..Afarà de cazul când vrem sh' scriem istoriafall izvoare, pe baza unor idei ireeoncepute: atunci se poate sus-tine once. Daca acceptam insa aceeace ne arata izvorul fundamentalpentru studiul acestei epoce, anume Jordanes, atunci trebuie saadmitem c'd Gepizii, In urma luptei dela Netao, au ocupat §i. aulocuit Dacia. Aeela§i izvor ne da hotarele: la apus Tisa, la mia-zazi Duarea, la rasarit un rau « repede §i. spumegos », cu numele« Flutausis », pe care unii l-au identificat cu Siretul, iar allii, cumai multa dreptate, cu Oltul. Se spune de asemenea c'd prin taraocupata de Gepizi curg râurile Marisia, Grisia, Miliare §i Gilpil.Primele dou'a sunt Mure§ul §i. Cri§u1; despre celelalte doua' nuse §tie cu siguranta caror rauri de azi corespund ; se banue§tenumai ea' Gilpil ar fi Jiul.

www.dacoromanica.ro

234 STARANIREA GEPIZILOR Ì11 DACIA

Fig. 96. Caul de argint din tezaurul &Wit la Apahida. Iaceputulsecolului al IV-lea. (Muzeul din Budapesta).

www.dacoromanica.ro

GEPIZII AU LOCUIT IN DACIA 235

Descoperirile arheologice vin in sprijinul marturiilor lui Jor-danes. Inteadevar, s'au aflat atat in Ardeal la Apahida, la§eica Mica, la. §imleul Silvaniei cat §i in Oltenia la Co§o-veni tezaure al caror caracter germanic pare sigur (vezi §i p.205 §i fig. 96-402). Primele trei provin, dupa toate probabilitaVledela Gepizi.

In afara de Dacia, Gepizii au mai stapanit catava vreme §i_

Fig. 97. Fibule 0 lanturi de aur, tmpodobita,cu pietre pretioase, din ter.aurul dele Apahida.Lanturile se pare cA erau atArnate de a coroanó. Secolul al V-lea. (Muzeul din Budapesta).

unele tinuturi de pe malul drept al Dunarii, 1ntre altele §i insem-natul ora § Sirmium, de pe Saya.

Spre apus:de Tisa, anume lntre acest rail §i Dunare, intalnimdupa Infrángerea Hunilor pe Sarmati, care-§i pastreaza deci lo-cuintele vechi. Ultima mentiune despre ei va fi In anul 488, candSarmatii lupta alaturi de Gepizi Impotriva Ostrogqilor, condu§ide Teodoric. Pe urma, acest popor dispare de pe scena istoriei.In Panonia, la apus de Dunare, locuiau acum Ostrogotii, care nuvor ramane insä aci multa vreme, deoarece vor pleca sub Teodoric.in Italia; In Muntenia §i in Moldova incep A se aleze Slavii.

www.dacoromanica.ro

236 STAPANIREA GEPIZILOR IN DACIA

Fig. 98. Fibule (agrate) de ate tmpodobite cu pietre pretioase, din tezaurul al doileadela im1äul Silvaniei. Secalul al IV-lea. (Iduzeul din Budapesta).

popor mai lini§tit decat celelalte neamuri germani-ce Jordanes ti nume§te * quieta gens au stat in legAturi

www.dacoromanica.ro

nice cu imperiul roman de räsärit sau, cum incepe sä i se spunAde acum inainte, cu imperiul bizantin. ImpAratul Marcianus se-obligä s4 le dea o suma de bani anual, ca dar, si le recunoastestäpfinirea Daciei. Aceastà situatie a durat pan'ä In vremea luiJustinian care, voind sa reconstitue vechiul imperiu roman, facelntre altele si o expeditiune n nordul Dunärii. Inainte de 535,trupele bizantine pfttrunseserà in Banat si in Oltenia si ridicaserä

GEPIZII AU LOCUIT IN DACIA

Fig. 99. Douli hbule de aur, Impodobite pietre pretioase, din tezauruljal doilea delaSilvaniei. Secolul al 1V-lea. (Muzeul din Budapesta).

o serie de 'castele sau cettiti in localitAtile de pe malul stang: astfelerau Literata, in Banat vechea Lederata din timpul razboaelorlui Traian cu Decebal Recidiva, mai inainte Arcidava, 'Drobeta, unde s'au gäsit monumente din aceastä vreme. Numelecetätilor aceleasi ca ale localitätilor de pe vremea and Daciaera provincie romanä aratà continuitatea populatiei din elein timpul dela plecarea legiunilor incoace; de altfel Literata si

Recidiva sunt numite chiar, in novela XI a lui Justinian pri-vitoare la organizarea bisericeasa a Daciei Aureliane t civitatesadicA orase, asezäri civile.

237

www.dacoromanica.ro

938 STAPANIREA GEPIZILOR IN DACIA

StApttnirea Gepizilor asupra Daciei a tinut Oral' in anul 566,and statul lor e sfaramat de Longobarzi uniti cu Avarii. Longo-barzii, neam germanic, se a§ezaserd pe la 505 in regiunea delenord-vest de Tisa. Ei ajung in curtmd in conflict cu Gepizii; intre540 si 566, au loo o serie de lupte, in care se amestedi, luAnd par:-tea Longobarzilor, §i Bizantinii. Ace§tia aveau o politicI Tharteabila: de a a smuti pe barbari unii impotriva altora pentru a-i

r

a

Fig. 100. Don paftale de aur, lmpodobite cu pietre pretioase, din temurul al doilea de laSimlaul Silvaniei. Secolul al IV-lea. (Muzeul din Budapesta).

distrage dela atacurile impotriva imperiului qi, apoi, de a intervenila nevoie, ajutAnd pe cei mai slabi pentru ca s4 nu se strice echi-librul de forte si unul din neamurile barbare sa devie prea puternic.Multumitd acestei politici, Bizantinii silesc chiar pe Gepizi, inanul 551, sa le restituie teritoriile pe care ace§tia le ocupaserà indreapta DunArii, in Dacia Aurelianä, cu putin timp mai inainte.

Sfaramarea statului 0 °data cu el si a poporului gepida avut loo in chipul urmator: Longobarzii voiau sail rifizbuneasupra Gepizilor pentru unele infrangeri mai vechi si mai alespentru o insultli recentà: regele Gepizilor refuza sali dea fiica

www.dacoromanica.ro

dupa Alboin, regale longobard. Cum singuri nu puteau spera oizbanda hotaritoare, Longobarzii cer ajutor Avarilor, un neamputernic, de origine, dupa unii, mongola, dupa altii, turco-tatara,care venise din acelea§i parti rasaritene ca §i Hunii §i se stabilise Inpreajma Daciei, anume In Bugeac §i In Dobrogea. Justinian Inche-iase un tratat cu Avarii In anul 558, In virtutea carnia le plateaanual o suma de bani Insemnata (vezi fig. 103), ei obligandu-se salupte Impotriva du§inanilor imperiului. Avarii primase cererea deajutor a Longobarzilor, dar le pun conditii grele: sa le dea tot teri-

Fig. 101. Podoabe de aur, impodobite cu almandine (pietre rosii), dintezaurul dela Cosovenii-de-jos (ud. Dolj). Circa 400 chip& Christos.

(Colectia Dr. Severeanu, Bucuresti).

toriul ce se va ocupa, jumátate din prada §i, inainte de lupta, azecea parte din turme. Longobarzii accepta, numai pentru a se raz-buna., qi In anul 566 pornesc räzboiul Impotriva Gepizilor. Ace§tiasunt atacap de doug armate: una, se pare, din spre miazanoapte,a Avarilor ; alta, din spre apus, a Longobarzilor. Regale gepid Cu-nimund a facut gre§eala de a-§i Imparti forlele In dona, spre a luptasimultan cu adversarii ; aceasta gre§eala i-a fost l'atara. Ciocnireacu Longobarzii a avut loc In vestul Daciei; armata gepida a fostsfaramata cu totul ; daca e sa credem marturia cronicarului PaulDiaconul, n'ar fi scapat viu niciun singur soldat macar; Insu§iregale §i-a gasit moartea pe campul de bataie. Intre timp, armatacealalta, care plecase Impotriva Avarilor, a fost qi ea batuta indona randuri; In felul acesta, puterea Gepizilor e sfäramata tsi

GEPIZII AU LOCUIT IN DACIA 239

www.dacoromanica.ro

N.,

Fig. 102. Obiecte de argint (podoabe de harnazament) din tezaurul eisit la Cogovenii-de-jos (jud. Dolj). Secolul al IV-lea.(Muzeul Regional al Olteniei, Craiova).

j

www.dacoromanica.ro

CE NE-A RAMAS DELA NEAMURILE GERMANICE 241

statul lor distrus; poporul va avea soarta Hunilor: incetul cuincetul se va topi in mijlocul celorlalte neamuri, disparand dupacatava vreme cu totul de pe scena istoriei. Bizantinii, de0 faga-duisera Gepizilor ajutor i bani i primisera in schimb pentruaceasta ora§ul Sirmium, nu s'au mi§cat: pricina e ca Longobarziivenisera ei la Bizant dupa ajutor i imparatul, ne0iind ce seva alege, preferase sa pastreze neutralitatea. De data aceastainsa, politica bizantina nu s'a dovedit justa, deoarece Avarii, inurma infrangerii Gepizillor, au ajuns foarte puternici 0 au con-stituit timp indelungat dupa aceea o primejdie permanenté pentruimperiu. La un moment dat, in 626, au asediat chiar Constantino-polul 0 n'a lipsit mult sa-1 cucereasca.

Longobarzii, dupa sfar0tu1 victorios al razboiului cu Gepizii,dupa ce 0-au razbunat i vechile infrangeri 0 insulta recentafiica regelui Cunimund devine acum sotia lui Aiboin parasesc,In primavara anului 568, tinuturile de langa Tisa 0 se indreaptaspre nordul Italiei unde intemeiaza un stat puternic i dau numelelor manoasei campii a Padului, Lombardia.

Ce ne-a riimas dela neamurile germanice? In tinuturile noastre,neamurile germanice au ramas timp indelungat, vreo trei sute deani, §i anume dela parasirea Daciei (275) 0 pana la sfaramareastatului gepid (566). In doua randuri, ele au dominat i politice0eprima daté, intre 275 0 375 (navalirea Hunilor); a doua (Ara,dupa batalia dela Netao (454) 0 pan'a la victoria Avarilor 0 Lon-gobarzilor (566). Din acest rastimp de convietuire, sa nu fi ra'masnimic populatiei dacoromane? N'a-u exercitat neamurile germa-nice in aceasta vreme nicio iniluenta asupra stramo0lor no0ri?Chestiunea, dupa cum am spus 0 mai inainte, este controversata.Multa vreme Invatatii no0ri au afirmat ca nu exista niciun ele-ment vechiu german in bimba romana. Dupa razboiu, profesorulDiculescu dela Cluj, in lucrarea sa a Die Gepiden », a sustinut dim -potriva ca influen0 Germ.anilor asupra noastra a fost insemnata,comparabila chiar ceea ce e insé o eroare cu aceea a Francilorasupra Galoromanilor sau a Longobarzilor asupra Italienilor ; el adat un numar de vreo 300 de cuvinte, precum §i o serie Intreaga denume de locuri si de persoane, care ar avea aceasta origine. Filo-logul german Ernst Gamillscheg reduce. num5rul cuvintelor la26 pe care le considera sigure invatatul roman Sextil Pu§-

17

www.dacoromanica.ro

242 STAPANTREA GEPIZILOR IN DACIA

cariu scade Insa 0 din acestea d cel putin jumatate s. A§a bloat, Viala urma, raman numai 'vreo cateva cuvinte precum: tu/ä, pungei,nastur, steirnut (cu stea in frunte), reincaciu, rapein, stinghe, target,r)i mai ales verbul a cutropi care « e unul din cele dint& cuvinteauzite la noi dela Germani » 0 « cea mai caracteristica urma dinepoca invaziilor *. Totdeodata, prin fEtptul ea acest verb se in-talne0e « numai la Romfinii din nordul Dunarii *, el e cc gi o do-vada elocventa a continuitatii noastre * (S. Pulcariu).

Avarii. In urma victoriei repurtate asupra Gepizilor, Avarii sestabilesc in campia Tisei 0 a Duniirii, unde statusera mai inainteHunii. Aci, in pusta, 10 a§eaza ei ca,pitala, Inconjurata de un zid

circular ; de aci pornesc expedi-tiile de prada In Peninsula Bal-canica 0 in spre apus. «Avar *,In limba tuna', are intelesul de« vagabond *. Slavii le spuneau« Obri », cuvant care a ajuns saInseam Cu vremea « uria0 D. §timputine lucruri despre damii;limba lor nu ne este cunoscuta.numeau capcani sau cafcani, ca

In vechea limba a Bulgarilor.Avarii fac repetate navaliri In imperiul bizantin, ajungand In

626 chiar sa asedieze Constantinopolul. Istoria navalirii lor fiindInsa legata de aceea a Slavilor, o vom trata la capitolul acestoradin urma.

In ce prive0e raporturile cu populatia din Dacia, nu le cunoa§-tem. tim numai atat ca pe cand Avarii stapttneau pusta pano-nick in linuturile noastre erau Slavii. Intre Avari 0 Slavi, rela-Ole au variat: cateodata erau bune, ambele popoare mergandunite In expeditiile de prada, cum a fost de pilda la asediul Con-stantinopolului, alte ori se rupeau, ajungandu-se la razboiu.

Pare probabil ca Avarii sa-0 fi intins stapanirea 0 asupra§esului din stanga Tisei, pani In Muntii Apuseni, poate 0 maideparte. Fibula de argint aurit gasita in al doilea tezaur delaCo§ovenii de jos pare a arata o origine avara (vezi fig. 104). N'aveminsti 0,iri mai precise in privinta aceasta. Unii cercetatori vadIn aped unii folklorului rorntmesc amintirea capcanilor avari:

Fig. 103. Moneti de aur dele Justinian(527-565). Exemplare de felul acesta eau

¡Visit la noi in %aril.

Dregatorii lor cei mai Inalti se

www.dacoromanica.ro

Fig. 104. Fibula si cercei de argint aurit din al doilea tesaur &la Cosovenii-de-jos (jud.,Do1j). Circa 700 dupa Christos. (Colectia Negrescu, Craiova).

1

AVARII 243

www.dacoromanica.ro

'244 STIPANIREA GEPIZILOR IN DACIA

ar fi un indiciu de impresia grozava pe care trebue s'o fi facutacesti barbari asupra stramosilor nostri. Etimologia 'ma nu esigura, asa ca nu putem insista.

La. al VII-lea sinod ecumenic dela Niceia, tinut in anul 787,a luat parte si un anume Ursus, episcop al Avaritilor ( Waxen();T(y 'Apaecriiiv). Cei mai multi dintre cercetatori vad in acestUrsu, cu nume evident latin, pe episcopul orasului Abrittus dinMoesia. Inferioara. In ultimul timp Ina, s'a exprimat i parereaca termenul eApaecuto se refera nu la crap' mentionat maisus (ar fi trebuit sa avem in cazul acesta Intaxono TO6 Akerbiov)oi la locuitorii din Ora Avarilor *. Ursus ar fi deci un episcopronuin din veacul al VIII-lea, cel dintai pe care 11 inregistreazaistoria. Chestiunea nu e lamurita Inca; daca studii amanuntiteTor izbuti insa s5. dovedeasca temeinicia ultimei ipoteze, atuncidescoperirea ar fi de cea mai mare importanta pentru istoria noes-tra medieval, sub toate raporturile.

Statul avar a fost distrus de Carol cel Mare inteo serie de luptetare au culminat in anul 796 prin cucerirea capitalei, uncle invin-gatorii au gash multe bogatii. tar poporul aver a fost nimicitIn lama luptelor pe care le-a purtat dupa aceea cu Bulgarii desub conducerea lui Krum (802-814). Lexicograful bizantin Suidasne apune ca acesta a desfiintat literalmente hoarda Avarilor.tar cronica ruseasca, zisa a lui Nestor, relateaza: « Au murit cutotii, n'a mai ramas niciun Avar Disparitia lor a fost asa derapida si de completa, Inca a iesit o vorba la Rusi: Au pieritca ».

BIBLIO GRAFIE

Gepizli: 1. C. DICULESCU, Die Gepiden. Forschungen zur Geschichte Da-ziens im frahen Mittelalter und zur Vorgeschichte des rumiinischen Volkes,Vol. 1, Leipzig, 1922, XV + 262 p. in 8'; 2. C. DICULESCU, AltgermanischeBestandteile im Rumiinischen, In Zeitschr. f. rom. Phil., XLIX (1929), p.885-436; 3. P. SKox, Gibt es altgermanische Bestandteile im. Rumiinischen?,In Zeitschr. f. rom. Phil., L (1930), p. 257-279; 4. N. FETTICH, Der =ateSchatz oon Szilágysomlyd, In eolectia Archaeologia Hungarica, VIII, Budapest,1931; 5. ERNST GA MILLSCHEG, Romania Germanica. Die Ostgoten. Die Lango-barden. Die altgermanischen Bestandteile des Ostromanischep. Altgermanischesim Alpenromanischen, Berlin si Leipzig, 1935, XIV + 329, p. in 8°; 6. SEXTIL

www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAFIE 245

PU$ CARIU, Pe marginea c'driilor, V, Bueure§ti, 1936, p. 276-358 (Extras din.Dacoromania, VIII).

V. 0 p. 208, nr. 2, 3 0 5.Avaril: 7. J. B. BURY, History of the later roman empire, vol. II, London,

1923, IX + 494 p. in 8°.; 8. AL. BA SCHMAKOPE, Etud,e sur ¿'origine des Avars,In L'Ethnographie, nouvelle serie, nr. 17 0 18 (1928), p. 1-8; 9. ALLEN W.A. LEEPER, Germans, Avars and Slays, In The Slavonic Review, XII (1933),

p. 117-132.V. 0 p. 279, nr. 14.

www.dacoromanica.ro

SLAVIIPatent zice, lard exagerare, cd nici

nu poale fi vorba de Po por romdn inaintede absorbirea elementelor slave de afirepopulafia bdetinage romand In cursulsec. VIx».

(Ion Bogdan, Discursul de receptiela Academia RontAnA).

Insemnatatea lor in istoria Romanilor. Dintre toate neamurilecate s'au asezat in Dacia, dupa retragerea legiunilor romane,niciunul nu are atata insemnätate pentru istoria poporului nostru,ca Slavii. Ei joaca in tinuturile dunarene rolul pe care I-au jucatIn apus neamurile germanice. Se stie inteadevar ca popoareleromanice de astazi au rezultat din amestecul locuitorilor de limbalatina din imperiu cu barbarii care s'au asezat in tàrile respective.Francezii provin din amestecul Galoromanilor cu Fran cii, neamgerm.anic, pe care I-au asimilat. Italienii au in vinele lor Amplongobard, tot germanic. In Spania s'au asezat Vizigotii. La noi,Slavii. Suntem un popor romanic de coloratura slava, dupa cumFrancezii, Italienii, Spaniolii sunt popoare romanice de colora-tura' germanica. Reprezentam tocmai prin aceasta o nuanta aparte,caracteristica, si o posibilitate de civilizatie si cultura unidi inmijlocul marei familii romanice.

Slavii ne-au influentat sub raportul rasei, al limbii, al organi-zarii sociale fi de stat, sub raportul cultural 0 bisericesc. Niciun altpopor nu a avut o inraurire asa de puternica asupra noastra.De aceea s'a si spus chiar de catre slavistul Ion Bogdan ca nupoate fi vorba de poporul roman cleat dupd amestecul cu Slavii.Aceasta afirmatie trebue inteleasa credem noi in sensul c5.

www.dacoromanica.ro

CULTURA $1 CIVILIZATIA NAVALITORILOR SLAVI 247

poporul roman vi-a capatat alcatuirea sa deplina, caracteristicilesale etnice complete, numai dupa ce elementului esential daco-romanic, constituind temeiul, i s'a adäogat elementul slay. Cualte cuvinte a nu avem de a face cu parti egale nici cantitativ,nici calitativ, vi ca punctul de greutate trebuie sa cada tot asupraprimelor douä elemente. Dag ar fi sa seriem elementele etnicecomponente ale poporului roman, dupa importanta lor, am aveadeci: Intai elementul autohton, dacic, apoi, In al doilea rand,elementul roman, iar In al treilea rand, la urma, cel slavic. Chiarvi ava Insa, nu-i mai putin adevärat ca influenta lui a fost consi-derabila vi ca el ramane element component al poporului nostru.Sub raportul limbii, de exemplu, unul din cei mai buni cunosca-tori, romani,stul Ovid Densusianu, spume a influenta slava 4 a fostmult mai intensit fi mai variatd decdt aceea germanicd asupra limbiiitaliene sau franceze ». E necesar prin urmare sa insistam asupraSlavilor, asupra felului lor de vie* vi a organizarii lor, spre a neputea da mai bine seama de influenta pe care au exercitat-o asu-pra noastra.

Cultura ci civilizatia nAvalitorilor slavi. Patria primitiva a Sla-vilor a fost tinutul cuprins Intre Vistula spre apus, Niprul mij-lociu spre rasarit, lacurile Mazuriene vi acelea dintre afluentiiNarewului vi ai Pripetului spre miazanoapte vi Carpatii galitienispre miazazi. Corespundea ava dar aproximativ cu Polonia dastazi, plus regiunea de vest a Ucrainei: un tinuf, de ves, straba tutde cursuri de apa, cu multe lacuri, balti vi paduri.

Slavii erau foarte numerovi, bi se lmparteau Inteo suma detriburi; cu vremea, au ajuns sä se diferentieze ca limba vi au datnavtere la mai multe popoare: Ruvii, cu cele doua Imp5rtiri alelor, Ruvii mari (Velicoruvi) vi Ruvii mici sau Ucrainienii (Malo-ruvii) formand grupul de rasarit; Cehii, Slovacii, Polonii, lacare se pot adauga vi Sorabo-Luzacienii vi Polabii , formandgrupul de apus vi, In sfarvit, Slovenii, Croatii, Sarbii vi Bulgarii,formand grupul de sud. Slavii cari au locuit tinuturile noastre,topindu-se treptat In mijlocul populatiei romanice de aici, apar-tineau, judecand dupa resturile pe care le-au lasat In limba vi Intoponimia romaneasca, grupului de sud vi anume, se apropiau maimult de Bulgari (adica de Slavii cari au capatat apoi nu mele deBulgari).

www.dacoromanica.ro

248 SLAVII

Scriitorul bizantin Procop din Cezareea ne spune CA Slaviierau blonzi-rosiatici; semanau deci, In privinta aceasta, cu Ger-manii. Se ocupau mai ales cu cresterea vitelor, cu 'vanatul si cupescuitul; faceau Ina si agricultura, cultivand In special meiulsi ovazul. Aveau prisaci: miedul facut din miere fiarta cu spa'si lasata sa fermenteze era bautura lor preferata. Lucrau inulsi cânepa, precum si lana. Ca Imbracaminte se foloseau mult deblanuri; pe cap purtau caciuli, In picioare opinci: cuvântul insusieste luat dela Slavi. Locuiau In bordeie numite In limba lorzemnite, adica sapate In pilmânt: de aci vine si numele orasuluinostru Zimnicea; aveau Insa si case de Mime. Capeteniile Ici. con-struiau chiar locuinte mai mari, cu multe Incaperi, dintre careunele erau rezervate exclusiv femeilor.

Slavii vindeau negustorilor straini care le cercetau 4 targurile »(cuvantul e slay) diferite bränuri, de castor, de 'vulpe In spe-cial vulpea neap% pe care o lauda scriitorul arab Masudi dezibelina, de veverita. Apoi miere, peste uscat, chihlimbarul deBaltica pe care Grecii 11 numeau electron (de aci cuvantul electri-citate) ci. sclavi. Acestia erau asa de numerosi li gasim din Spa-nia ptina In Daman Incat numele lor etnic « Slavus, Sclavus »,a ajuns In evul mediu sä exprime notiunea de rob, In general.In schimbul marfurilor pe care le vindeau, ei importau obiectede podoaba, uleiuri, vinuri sudice.

Drumurile erau mai mult de a lungul apelor. Cu barcile lor,Slavii coborau pe Ka.ma, afluentul Volgai, apoi pe acest fluviuinsusi pana la Marea Caspica, pe Nipru pana la Marea Neagràsi pe Vistula spre Baltica.

Din punct de vedere al organizarii sociale, grupul cel maimic Id forma familia. Aceasta nu era alcätuita ca astazi numaidin parinti si copii, ci cuprindea si pe nepoti, pe stranepoti, peveri, asa incat numara multe suflete. Venea apoi clanul sau comu-nitatea familiala si, la urma, tribul, care era cel mai mare. Consi-derati sub raportul drepturilor si al rangului In societate, Slaviiaveau trei categorii: I.. Robii proveniti din prizonierii de razboisau din sclavii cumparati; ei nu se bucurau de libertate perso-naba, fiind In puterea stapanilor lor ; 2. Oamenii liberi, cu drepturidepline; acestia declaran razboi, Incheiau pace, puteau sa cum-pere, sa vanda, sa. Incheie once fel de contract; 3. Fruntafii, cei

www.dacoromanica.ro

CULTURA SI CIVILIZATIA NAVXLITORILOR SLAVI 249k

cari se distingeau prin avere sau experienta, vi din care s'a formatnobilimea slava. O asemenea nobilime Intalnim la neamulIn jurul principelui Boz, apoi la Slavii din Muntenia, pe langaprincipele Dauritas, In secolul al VI-lea. Cu timpul, nobilimeadevine din ce in ce mai puternica ; ea cavtiga In prestigiu, In auto-ritate, ca avere i ajunge sa domine masa poporului. In acelavitimp, oamenii liberi decad, pentru a isprAvi In cele din urmain situatia de verbi. In secolul al X-lea, ava ziii oameni liberidatorau armuitorilor, In awl de dijma, vi o suma de servicii:ei trebuiau s lucreze la drumuri, la poduri, la fortarete, sà faade pa.za, etc.

Proprietatea solului a fost la Inceput colectiva; au exista pro-prietate individuala. Muncile se faceau In cumun: ieveau tnti laarat, la semanat, la pravit, la secerat i recolta se Imparvea pro-portional cu numarul sufletelor. Proprietatea individuala a existatin primele timpuri numai pentru mobile, pentru lucrurile careerau In imediata legatura cu individul; mai tarziu, ea s'a extins

asupra locurilor de aratura vi a fanetelor, padurile i pavunilecontinuand sa ramana In devalmavie. Din felul acesta colectiv destapanire a pamantului rezultau anumite consecinte. In primulrand, responsabilitatea solidara a locuitorilor dinteo comuna. Dinmoment ce pamantul e al tuturora, adia au cu totii parte Inaverea obvtei, drept este ca atunci and se pune asupra aceleicomune un bir sau cade o näpasta, iarài cu totii sa fie raspunza-tori. Aceasta solidaritate a locuitorilor unei comune se numevteopole In Polonia, Keg% In Rusia, OKOMM4 In Balcani. Ea seconstata vi In Värile noastre. O altä consecinta este dreptul de imix-tiune al satului In 'vanzarea proprietatilor. Cand cineva vreaInstraineze o proprietate, trebue mai lag ea se adreseze rudelor,apoi celorlalti locuitori ai satului i numai daa toti acevtia refuza.sa cumpere, atunci poate s'o vanda altcuiva. i la noi se constataacelavi lucru.

Femeia nu are aceleavi drepturi ca barbatul, ci li este inferioara.Fetele nu vin la movtenirea imobilelor care se Impart numaiIntre baieti. Taal are drept de vieqa vi de moarte asupra, copiilor ;el poate sa-i Wilda, in caz de nevoie, de pida and e foametemare ; de aceea, In limba slava, acelavi cuvânt servevte pentru a_designa vi pe copii vi pe sclavi.

www.dacoromanica.ro

260 SLAVII

Organizarea militara la inceput lasa mult de dorit. Cu vremea'ma, se imbunatale§te §i la sfar§itul secolului al VI-lea, scriitorulbizantin loan din Efes spune ea Slavii arzati de curand in Bal-cani au Invatat sa se lupte tot ala de bine ca f;si Romanii. Existao categorie de luptatori numiti viteji; soldatii se numeau in ge-neral ratniti sau voiniti (la singular voinik, de unde vine §i cuvantulromanesc); comandantul armatei purta numele de voevod careinseamna acela§i lucru ea latinul dux sau germanul Herzog. Ungrup mai mare de oaste alcatue§te un pale. Locul intarit cu zi-duri de pImant, cu §anturi §i cu pari ascutiti forma o grcidifte saugorodifte, adica, am fi zis noi, o cetate.

Ca arme aveau sulita, sabia, securea (primele doua cuvintesunt slave!) apoi arcul cu sagetile otravite, §i scutul.

Din punct de vedere politic, multa vreme Slavii n'au pututintemeia state sau organizatii mai mari. Ei traiau impartiti Intriburi care se du§maneau adesea unele pe altele. Astfel de triburierau, de pilda, Antii, Sclavinii cari locuiau in campia Munteniei,Severienii, etc. Tribul era alcatuit din mai multe jape (Mna) infruntea carora statea cate un ¡upan (de aici jupanii din documen-tele noastre vechi), lar jupa se alcatuia din mai multe familii,fiecare avanduli conducatorul ei caruia i se spunea, pare-se,-starosta sau starefina. Cu vremea, Slavii ajung sa se grupeze inorganizatii mai mari, avand in frunte cate un rege, care purtanumele de knez (dela vechiul german chuning »). Statele slaveau fost intemeiate tarziu §i mai intotdeauna dupa modele sträine,

uneori chiar prin straini, germani sau asiatici.Vechii Slavi erau « animi§ti* adica socoteu ca lucrurile

fenomenele naturale au suflet §i pot face bine sau rau omului,dupa cum acesta §tie sa §i le faca favorabile sau nu. Se inchinaula stand §i la munti, la izvoare, la paduri, la unele animale §iadorau focul, stelele, soarele §i luna. Ei credeau apoi lute° suingde fiinte nevazute, care traiesc pe Lana casa omului, prin holde,prin paduri, pe laugh* izvoare, §i care de asemenea pot face binesau rau omului. Astfel erau, de pilda, fapturile numite « rusalki

vili ». Cele dintai aunt sufletele tinerelor fete moarte; ele lo-cuiesc pe malul apelor ; acolo petrec §i danseaza. Sunt eau voi--Ware fata de om §i acesta trebue sa le imblanzeasca prin mici-sacrificii. Cele de al doilea se aseamäna cu « ielele # din credintele

www.dacoromanica.ro

CULTURA SI CIVILIZATIA NAVALITORILOR SLAV' 251

populare ale neamului nostru ; se pare ca 0 numele e acelaoi.Slavii aveau 0 cAtiva zei la cari se inchinau: Perun, zeul suprem,inchipuind cerul furtunos, Cu tunete 0 fulgere, asemenea deci luiJupiter fulgur al Romanilor sau lui Thor al neamurilor germa-nice. Era apoi Sparog, zeul cerului senin, strOlucitor, care purtaIn unele locuri 0 numele de Dajbog, adid zeul care da (deus dator);el face sg se coaca grânele 0 fructele. Un alt zeu era Veles sau Votos,vrotectorul turmelor. In unele texte tarzii e pomenit 0 zeul Troian:el nu aparfine, de fapt, religiei populare, ci este, aoa cum rezultgvi din traditia rusa care-1 aminteote In « Cantecul toviirgoiei luiIgor », divinizarea lui Traian, Imparatul roman, ale arui marivictorii din Dacia ii duseserg faima Ong in mijlocul tinuturilorlocuite de neamurile slave. Sub raportul cultului, Slavii aveausacrificii de animale, uneori 0 de oameni, 0 ofrande: inchinauzeilor 0 fiinfelor supranaturale In care credeau tot felul de pro-cluse: paine, brOnzO, miere, prOjituri, pasgri, legume, etc. 0 clasade preoti nu se constatg a fi existat decat la semintiile de pe lAng6Baltica. Existau in schimb vrdjitori §i. ghicitori cari aveau maretrecere. Ei otiau sO ceteascO in lichide, in aochii de lemn, in zborulpasOrilor 0 prin tot felul de trucuri impresionau pe credinciooi.

Vechii Slavi credeau ca, dupg moarte, sufletul omului era,chemat la o altg vieafO, inteun loo numit « navi » sau « rai ». (Deaci cuvântul nostru, adaptat !nog' creotinismului). De aceea, candmurea cineva, ii puneau lângà trup o sumg de lucruri necesare-viefii de dincolo: alimente, cal, sclavi 0 sofia care era ucisa oiapoi ars'al pe mormintul barbatului. Trupul celui raposat, in epocamai veche, se incinera; mai tgrziu se practica 0 ingroparea, sub-o movila, de obicei de statura unui om. Dupg inmormAntare,.avea loo ospg.ful funerar care adesea ori degenera in petreceri zgo-motoase.

MultO vreme s'a crezut ca Slavii au foot un popor paonic,_bland, CO se deosebeau deci fundamental de ceilalti barbari. Cer-cetOrile mai noi, fgcute WO idei preconcepute, au dovedit Ins&lipsa de temei a acestei pareri. Ei erau tot atat de aprigi In näiva-Erik lor: jefuiau oraoele, luau robi, ardeau 0 omorau, ca 0 cei.-lalti barbari. Scriitorul bizantin Procoji din Cezareea spune ca-fiecare navälire a Slavilor in imperiul bizantin insemna pierdereaa o Bldg de-mii de locuitori, morti, raniti sau prizonieri.

www.dacoromanica.ro

052 SLA VII

Evident, °data tare supusa, n'aveau niciun interes, ca 0 Mon-golii, sa continue cu jafurile 0 uciderile. Dimpotriva, indemnaupe ba§tina§i Bali vada inainte de agricultura, spre a putea lua eidijma obi§nuita. Un cronicar sirian ne area chiar ca Avarii 0Slavii spuneau locuitorilor din Wile supuse: « Semanati 0 sece-rali ; noi o sa va luä'm numai o parte din produse*.

Navalirea Slavilor In Otte noastre. Luptele cu Bizantinil. Innumär mic, veniti prin infiltratduni 0 constituind insule sau en-clave etnice, Slavii se poate sa fi existat In Dacia 0 Inainte de seco-1 ul al VI-lea; cercetärile, In privinta aceasta, n'au ajuns la un re-zultat precis 0 categoric. In numär mare, luand in stapanire Intregtinutul locuit de Romani, ei nu vin lima decat incepand din seco-lul al VI-lea. Pe vremea lui Justinian (527-565), scriitorul bizan-tin Procop din Cezareea ne apune ca Avarii (el ii nume§te, intre-buintänd un arhaism, Hunii1), Sclavinii ci. Antii locuiau peste Du-näre, nu departe de tarmurile ei. Cei dintai, Avarii, 10 aveau a§e-zarile in partea de apus, In campia Tisei, Sclavinii ocupau campiamunteana iar Antii eran mai spre ragrit, prin Moldova §i pe coastanordica a Marii Negre. Neamurile slave nu s'au multumit Insa saocupe numai partea §easa a Värii; ele s'au intins 0 peste regiuneadeluroasa deal ca ci podgorie aunt cuvinte slave 0 peste ceamuntoasa, pang in vaile cele mai ascunse. De data aceasta, nava-litorii se a§eaza efectiv in tinuturile ocupate ci pretutindeni. Nu evorba numai de o dominatie politica 0 de unele grupuri reduse depopulatie, stabilite In mijlocul ba§tina§ilor ca pe vremea Scitilor,Celtilor sau Sarmatilor. Ci de o luare In stapanire reala, prin a§e-zari numeroase, pe intreaga suprafata a pamantului romanesc. 0geogra fie armeana, alcatuita prin anii 670 680 apune ca mai Ina-inte au locuit In Dacia « doucheci fi cinci de neanzuri de Slavi » ceea.ce inseamna ca erau foarte numero§i. N'au times cu totii aci, sprenorocul nostru; o Mina parte a trecut peste Dunare §i a ocupat,cum poveste§te aceea§i geografie, e alte pamanturi in Tracia 0Macedonia * inaintand « pana in Achaia 0 Dalmatia *.

Navalirea Slavilor in imperiul bizantin, uneori singuri, alteoriimpreuna cu Avarii, dureaza cam un seco! 0 jumatate. Ea IncepeIn vremea lui Justin (518-527) 0 tine Oa intea doua jumatatea veacului al VII-lea cand aproape intreaga Peninsula' Balcanicaeste ocupata de neamurile slave. In anul 546, imparatul Justinian

www.dacoromanica.ro

NAVALIREA SLAVILOR IN MILE NOASTRE 253

vrand sa opreasca aceste navdliri §i sa-i impace Intru catva, oferaSclavinilor ora§ul Turris (adica o Turnul ») care se afla pe tarmulsang al Dunarii §i fusese cladit, dupa afirmatia lui Procop dinCezareea, de care Traian. Nu s'a identificat in mod sigur aceastalocalitate; unii Invatati sustin ea ar fi fost pe locul actualuluiTurnu-Magurele, al carui nume arata prezenta unui vechiu turnaci §i unde se gasesc Inteadevar ruinele unui turn, de forma he-xagonal, ridicat In epoca romana tarzie (sec. IVVI); allii 11

aleaza langa Galati. Mai probabila ni se pare prima identificare;ea se potrive§te mai bine §i cu locul ocupat de Sclavini care §tim.ca se a§ezasera in câmpia munteand. Cedarea oraplui nu impie-deca Ina' de loe navalirile urmatoare.

In anul 548, Slavii pra,da In Iliria pdna la ormele Epidamnos §iDyrrachium §i se Intorc cu o multime de captivi. In 550, alta na-valire 'Ana la Marea Egee, cu cruzimi grozave: numai intr'unsingur ora, Toperus, ar fi ucis cincisprezece mii de barbati, luandfemeile §i copiii In robie. Peninsula, Balcanied e strabatuta dela uncap la celalalt de neamurile slave care, foarte adesea, se qi fixeazaaci. Pe la 584, scriitorul loan din Efes spune despre Slavi ea o lo-.cuiesc, se a§eaza qi se odihnesc In provinciile romane, WA grija qiTara teama, jefuind, ucizand qi arzand; au devenit bogati: poseddaux., argint, herghelii li multe arme §i au invatat sd poarterazboiul ca §i Romanii. Si totu§i sunt oameni simpli, cari nu In-drasnesc sa iasa din päduri ».

Pentru a-i combate, Imparatii bizantini recurg la vechea lorpolitica, de a asmuti pe unii barbari impotriva altora. Intrdanume In legatura cu Avarii §i conving pe ace§tia A' atace peSlavi. Avarii primesc §i fac, In anul 581, o expeditie Impotrivatovara§ilor de pana atunci. Ei tree Dunarea pe malul drept, pe laViminacium, cu 60.000 de calareti Inzauati, qi merg dealungultarmului 'Ana In regiunea Brailei unde aunt trecuti din nou pemalul stang de catre flota bizanting. Aceasta Inseamnd ea Avariinu Indrasnisera sa atace direct, pe drumul cel mai scurt, prinTransilvania, deoarece se temeau probabil de imensele paduri care-acopereau In vremea aceea cea mai mare parte a pamantuluinostru. Cu prilejul acestei expeditiuni, spun izvoarele ca taraSlavilor era foarte bogatig, phial' de pradd din provinciile romane,

ideoarece nu fusese niciodatà jeluiteg de popoarele strdine. Locuitorii

www.dacoromanica.ro

tarii se retrag in fata Avarilor prin paduri: e miljocul clasic deaparare al bastinasilor, pana ce se alege soarta rázboiului. Avariiinainteaza i hanul lor libereaza mai multe mii de prizonieri romani_CAnd insa solii Mongolilor cerura Slavilor tribut, ei fura omoriti deacestia. In cele din urmii, Avarii se retrasera i stricara aliantaCu Bizantinii, deoarece aveau mai mult interes sa prade pro-vincule dela sudul Dunarii decat pe Slavi.

Neizbutind sa-i opreascd pe aceasta cale, imparatul dela Con-stantinopol domnea acum viteazul Mauriciu (vezi si fig. 105106) se hotaraste sa intreprinda mai multe expeditiuni armate im-potriva lor. In vara anului 591, generalul Priscus trece cu trupele

lui in Muntenia, pe la Durostorum,bate pe capetenia Slavilor Ratio gostçi ia prizonier pe un alt sef slav

, anume Mitsokios, vecin cu Radogost_A doua zi, un ofiter de al lui Priscus,trece peste 11111 « Ilivachia * Hlt.° a-

Fig. 105. Maneta de aur bizantina, ;da) pare-se Ialomita de azi §idele Mauriciu Tiberio (582-602). urmareste pe Slavi pana in padurileExemplare de felul acesta eau gasa

la noi In tara. si mlastinele in care se ascunsesera.In anul urmator, un alt general,

Petrus, fratele imparatului, se lupa cu neamurile slave in regiunearAului A semu,s. In aceasta campanie a cazut principele slavPirogost. Pentruca insa inaintarea in stkiga Dunarii era grea,prin tinuturi ara apà, dar pline de paduri, generalul bizantin afost nevoit, dela o vreme, sa se intoarcd, intrerupand expeditia. Separe ea', de data aceasta, avem deaface cu regiunea Teleormanului:ea vine in lata raului Asemus (astazi Osma) pe unde se apuneca au trecut trupele bizantine Duniirea. O a treia expeditie areloe in anul 600, in regiunea apuseana a Daciei, din fata orasuluiViminacium. Generalul Priscus, cel din prima expeditie, intra peaici in tara Avarilor, bate pe Hanul lor in trei lupte, devasteaasatele Gepizilor de dincolo de Tisa si mai repurteaza Incä douàvictorii asupra Avarilor i Slavilor pe malurile acestui fluviu. Seiau peste 17.000 de prizonieri, dintre cari 3.000 de Avari, 8.000de Slavi alte izvoare dau o cifra de zece ori mai mica: 800 qi4.000 de Gepizi. Peste doi ani, o noua expeditie a lui Petrus,fericita. De data aceasta, Bizantinii aveau ca aliati pe Anti, neamul

254 SLKVII

iarksi

www.dacoromanica.ro

TORNA, TORNA, FRATRE 265

slavic ce locuia In partile rasa.ritene. Armatele imperiale victorioasese pregateau tocmai sa se intoarca in castrele de iarna, cand sosi delaConstantinopol ordinul ca sa treaca inapoi fluviul i sà iernezeIn insa§i tara Slavilor. Atunci trupele se revolta, gonesc pe Petrus§i pornesc spre capitala. Mauriciu este prins §i ucis impreunacu familia lui: imparat e proclamat centurionul de origine tracaFocas, un om slab, In timpul caruia, din cauza anarhiei, granitaDunarii nu mai poa,te fi aparata: Slavii se apaza In mase com-pacte la sudul Dunarii. Salonicul fusese asediat §i mai inainte in

Fig. 106. Monete bizantine de aur dela Mauriciu Tiberiu(582-602), gAsite la Ulmetum, In Dobrogea.

cateva randuri, dar MI% succes. La 626 Avarii §i Slavii ataca Insu§iConstantinopolul. Asediul a fost general, §i pe apa §i pe uscat.Ora§ul a putut totu§i, gratie ziduillor sale puternice §i vitejiei im-pkatului Heraclius, sa reziste. Navile bizantine erau mult supe-rioa,re barcilor slave ; a§a Inca le-au putut u§or scufunda ; pe dealta parte, Grecii a,veau §i o alma necunoscuta asediatorilor, a§azisul « foc grecesc # pe care apa nu-1 putea stinge ; in sfar§it, ar-mata bizantina' s'a luptat bine, silind in cele din urma pe barbarisa se retraga. Insuccesul acesta inseamna inceputul scaderii Ava-rilor. Ei vor mai dura totu§i pang la sfar§itul veacului urmator,cand Carol cel Mare le va desfiii4a statul, cucerind §i daramandcapitala lor, faimosul ring din pusta panonica.

Torna, torna, fratre. In legatura cu una din navAlirile Avarilorpeste Dunare, se pomenesc, In cronicele bizantine cateva cuvinte

www.dacoromanica.ro

256 SL AVII

romanice care au dat na§tere la o intreaga discutie. E vorba decelebra expresie a torna, torna, fratre » in care mai multi istoriciIji filologi vad cea dintai mentiune a limbii romane§ti.

In anul 587 Avarii navalisera In Peninsula Balcanica, ajungandpang In Tracia. La un moment dat, o parte din armata lor se im--praOie dupa prada, chaganul ramanand numai cu putini impre-jurul sau. Atunci generalul bizantin Commentiolus care comanda.armata imperiala se hotaragte sa dea atacul. I§i pune deci ostagiiIn ordine de bataie 0 ordona inaintarea. Pe drum se Meusenoapte cade de pe spatele animalului care-1 purta, bagajul unuisoldat din primele randuri. Camarazii si, vrand sa-i atraga atentiaasupra celor intamplate, ii striga « in limba parinteasca »: « torna,torna, fratre, »; (alta cronica. are: « In limba tarii* §i. « retorna *).Soldatul n'a auzit; au auzit in schiznb altii cari au crezut ca evorba de o comandä' de retragere, fiind atacati de Avari, ili. auInceput a fuga. S'a produs In felul acesta panica fl,i armata bizan-tina a trebuit sa se retraga. In acela§i timp, fugeau §i Avarii Indirectia °pug, crezand ca sunt atacati ei.

Cuvintele o torna, torna, fratre * au fost considerate multavreme ca fiind romane§ti. Dupa aceea, a venit un istoric strain,Jirgek, 0 a spus sa ele reprezinta in realitate o comanda mili-taro romana In vremea aceea In armata bizantina comenzilese Wean Inca In latine§te gi cà in loe de « fratre* cum au unelemanuscrise, trebue cetit «frater * a§a cum se gase0e in alte manu-scrise 0 cum va fi fost In textul cel dintai al autorului cronicei.Cativa din istoricii noOri au adoptat aceasta explicatie. Numai eaIn ultima vreme, s'a bägat de smug.' ea nu se poate comanda mili-tat% insotita de vorba « fratre*, fiindca In armata nu se comandaastfel §i apoi ca din « frater * a§a cum credea Jirgek ca era Inprimul manuscris nu se poate face « fratre », pe cand dad eraforma ultima, vreun copist putea banui ca e in fata unei gre§eliksi s'o Indrepte In 4 frater )). Se pare deci cà tot parerea dintai ecea adevarata fil ea « torna, torna, fratre* constitue prima men-tiun e de limba romaneasca.

Rolul Slavilor in formares poporului roman. Aqezarea Slavilorla sud de Dunare a avut consecinte insemnate asupra intregiiromanitati orientale. Pang' la venirea lor, cu toate navalkile careavusesera loe mai inainte, populatia de limba latina' a Peninsulei

www.dacoromanica.ro

ROLUL SLAVILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 257

Balcanice, era Inca foarte numeroasä 0 fapt cu deosebire im-portant putea Meg asimila pe cei de alta limba cari se aqezausau erau a§ezati in mijlocul ei. Avem nurneroase inscriptii latinedin veacul al IV-lea 0 al V-lea, care ne aratA inflorirea in aceastävreme a romanismului balcanic. In cele douà Moesii, ca 0 inDacia Aurelianä 0 in genere in intreg Illyricul, cm atatea centreurbane importante, dintre care unele sedii episcopale §i arhie-piscopale, limba obi§nuitä cu atät mai mult cea oficialäera limba latina ; grece§te se vorbea numai in partea sudick' apeninsulei, in Macedonia 0 Tracia, cum era 0 natural, 0 pecoasta de räsarit a ei, mide existan Inca strävechile cetätirnilesiene 0 doriene, intemeiate cu o mie de ani mai inainte.

Odatä cu nävälirea Slavilor insä 0 cu a§ezarea lor temeinic 6la sudul Dunarii, lucrurile se schimb4. Ceea ce nu putusera faceneamurile germanice, in incursiunile lor repetate, fii nici chiarHunii, se intämplä acum. Populatia romanicä este disfocatä devalurile repetate ai puternice ale Slavilor ; o parte a ei fuge in spretinuturile mai ferite *din spre miazazi 0 spre coasta DaImatiei,o alta parte este ucisä sau Math' in robie: izvoarele pomenesc nu-mero0 robi de ace§tia care sunt du0 la nord de Dunäre, adictocmai in tinuturile noastre. In sfär0t, o ultima parte, rämasäpe loc, 0 in inferioritate numericä prea accentuatä fatä de Slavi,arora le era totuqi superioarà prin culturà, a sfärqit prin a dis-parea in raijlocul acestora. S'a intämplat, adicä', tocmai invers deceea ce a avut loo la nord de Dunäre, unde elementul slay estecel care a fost inghitit de populatia romanica. Procesul etnic s' adesfä§urat, a§a dar, in chip contrar pe cele data maluri ale b6-tranului fluviu: la miazazi, favorabil Slavilor, la miazänoaptedefavorabil lor. SA urin'ärim deocamdatä procesul nord-dunärean ,ramanand ca intr'un alt capitol sä cercetäm soarta rom.mitätibalean ice dupä nävälirea Slavilor.

In Dacia, Slavii s'au a§ezat in mare numär kii in toate pärtile einu numai in unele regiuni, cum s'a crezut multa vreme. Ne-o apune'cercetarea obiectivä a izvoarelor istorice, dar mai ales ne-o spun eoponimia tärilor noastre. Este adevärat cä cercetärile in aceas

directie Bunt abia la inceput, ea nu §tim necunoscAndu-elimba care e partea Dacilor, c6 se constata paralel cu progresueuno0intelor, originea sträinrt de multe ori veche turca

18

www.dacoromanica.ro

268 SLA VII

unor denumiri topice care pareau inainte ca se datoresc Slavilor ;nu e mai putin adevärat eä influenta acestora in ce priveste numeleapelor, muntilor si ceca ce e mai important a satelor noastre,a fost considerabila. Cereetand harta, in special harta topografica,gasim pana in Valle cele mi ascunse si Oa' pe varfurile cele maiinalte urmele asezarii Slavilor, ale conlocuirii lor cu populatiadacoro ma n a.

In ce priveste cursurile de (IA in orisicare parte a teritoriuluiromanesc vom cerceta, apar asemenea denumiri slave, Caracte-ristic e faptul ea ele se intretes cu denumirile romänesti. Cu altecuvinte, nu exista inteun loe numai denumiri slave s'i in altulnumai romänesti, ci ele se amesteca in chipul cel mai sträns,Dupa un afluent cu nume romanesc, apare unul cu nume slay,apoi iar unul romanesc si asa mai departe. Sa luilm, de pilda,Oltul, care curge chiar prin rnijlocul pamäntului romanesc sisä-i urmarim afluentii si subafluentii lui, dela izvor si pang lavarsare. Numele slave le vom sublinia. Pe partea dreapta, Oltulprimeste pe Sovetaul, Homorodul cu subafluentul sau Cohalmul,apoi Ticusul, Felmerul, Cincul-Mare, Sibiul unit cu Sciliftea, cuHärtibaciul si cu 11111 Sadului. Dupa aceea Lotrul unit cu Latorita,Rclmnicul format din Olanesti si Cheia, apoi Govora, Bistrita cuOtasaul, Luncaveitul, Pesteana, Mamul, Beica, Oltetul, avänd casubafluenti Cerna, Bärluiul si Geamartaluiul. Urmeaza in sfarsit,tot pe dreapta, Tesluiul si Caracalul. Pe stänga, Oltul primesteincepand dela izvor, pe paraul Visinilor unit cu Ciotranca, apoiFagetul, Casinul unit cu Fechetigul, Tirniful, Bärsa, Arpasul,Avrigul, Topologul unit cu Scimnicul, Trepteanca, Geamana,Cungrea-Mare cu Bretnila, Cungrea-Mica in care se varsa 0:a,apoi Comanita, Tesluiul, Derrjovul cu subafluentii Turia §i Bre-benetul, Oboga, Iminogul 0 Siiul cu Piva. Enumerarea e conclu-dent&

Apele mai insemnate cu nume sigur slay, de pe cuprinsul pa-mäntului românesc, sunt urmatoarele: In Moldova: insusi raulcare a dat numele tarii, adica. Moldova, apoi Bistrita (in bimbaslav'ä: raid repede), Putna (dela ntPrk, care inseamna cale, drum),Milcovul. In Muntenia: Rdmnicul, adica raul cu peste (plawk, inslava, inseamna peste, de aici ranic, din care s'a format apoirdmnic), I alomita, al carei vechiu nume, din documentele veacului

www.dacoromanica.ro

ROLUL SLAVIL 0 R IN FORMARLA POPORULUI ROMAN 259

al XIV si XV-lea, e Ialovnita i inseamna rail care curge prin locuripustii, deserte (aluzie la Baragan I), Prahova, Deimbovita, raid careecurge printre paduri de stejar (Axs-k in slava: stejar), Neajlovul,Glavaciocul. In Ardeal: Teirnavele (dela Trunk, care inseamna spin).In Banat: Bistra, pe valea careia se trece In Ardeal. In Tara

Crasna, afluentul Somesului; dupa nume, inseamna raulfrumos ».

In afara de acestea, sunt Insa sute de pârai i izvoare Cu numeslave precum si o suma de beilti i iezere (ambele cuvinte aunt deaceeasi origine), ca, de pilda, balta Bistretu, balta.Nedeia, baltaSuhaia, etc.

Acelasi lucru in ce priveste InàFimi1e, dealurileInsusi numele generic de deal, ca i acela de podgorie, de care estrans legat, au origine slava. Muntii sunt presarati cu numirislave pang pe värfurile cele mai Inane.. Vom lua, ca si la, rauri,un singur exemplu i anume din partea çentrala a pamantuluiromanesc, din muntii Fägarasului. Gasim aci, aiaturi de numiriroma.nesti, precum Surul, Moldcrveanul, Scara, Papusa, Tunsul,Buteanul, Netedul, V'äcarea, Miereal Seoarta, i altele slave ca,de pilda: V iftea, Mozgavul, Tretinul, Moscovul, Lepfita, Podragul,Boga, Comornu, Puha §i 1118110. värful Negoiul (un munte Nehoiale si in judetul Buzau.

Daca trecem acum la asezärile omenesti, vom constata aceeasisituatie. Multe din satele noastre, de asemenea unele din targuri

orase, care la origine au fost, In marea majoritate a cazurilor,tot sate poarta nume slave. Insu§i cuvantul thrg este slay.lata cateva exemple de centre mai insemnate: Craiova (resedintacraiului), Ramnicul (Valcei i Ramnicul Särat), Teirgovifte, Bistrita,tZimnicea (dela zemnic, bordeiu, un fel de pivnita) Slatina i Sllinicul(dela slatina: apa saran' si slam: sarat), Zlatna adica locul aurului(zlat: aur), Soroca (dela soroca: cotofana). Trebue sà spunem. ea,In genere, orasele noastre au o origine noua: marea .majoritatesunt din preajma sau de dupa intemeierea Principatelor ; de aceea,nici nu vom gasi prea multe numiri slave. Cand e vorba insa desate, lucrul se schimba: ne referim, bine inteles, la satele yechi,nu la cele mai noi, a caror origine se poate urmari in' documente.,Dintre satele vechi Bunt o sumä cu name slave. Vom lua ea exemplu,iarasi o regiune din cele mai romanesti i unde stapanirea-romana

www.dacoromanica.ro

260 SLAVII

a lasat urme mai multe: Oltenia. Primul document intern mun-tean, anume hrisovul de fundare al Voditei (Intre 1.369-1374),'pomeneste In partea de apus a judetului numit azi Mehedinti,-urmatoarele sate si locuri cu mime slave: V odita unde s'a ridicatInanastirea lui Vlaicu-Voda, satul Jidovoita, Topolnita, RrzfavaNatul reroveitul si silistea Bahnei. Daca n'ar fi pontenit si satulbu i Costea, apoi chiar toate asezarile omenesti ar purta nume slave.Numai In doua din documentele luí Mircea ce! Batran, gasim,iarasi In Oltenia, satele: Beala (dela giurk: alb), Toporna, Toplita,Tarcovti, Bresnita, Prilepetu, Petrovita, Viirbita.

Cum se explica aceste numeroase si vechi numiri topice slavede pe Intreaga suprafata a pamântului romanesc? Satisfacator,numai Inteun singur fel: prin populatiunea slava care a locuittimp Indelungat acest pamant alaturi de Dacoromani si care aimprimat caracterul ei toponimiei.

Asa se explica si partea foarte larga pe care o au numele slavede persoanä In onomastica romtmeasca. Dan, Radu, Vlad, Stan,Viiku, Voicu, apoi Dragomir, Tihomir (tatäl lui Basarab Inte-meietorul I), Vladislav, Miroslav, Stanislav, Dragoslav etc., auntnume purtate la Inceput de navalitorii slavi, apoi de stramosiinostri. Dar sa cercetam mai departe urmele pe care le-a lasataceasta numeroasa populatie slav5 In fiinta poporului romAn.

Sub raportul limbii, am chat mai sus afirmatia unuia dintrecei mai competenti specialisti a influenta Slavilor e superioarainfluentei pe care au exercitat-o neamurile germanice asupralimbii Galoromanilor sau Italienilor. 0 cercetare at de sumaradovedeste adevärul acestei afirmatii. Daca din punctul de vederefonetic influenta e minima', ea mä'rginindu-se numai la modifi-carea unor sunete (asa, de pilda., milloc In loe de mizloc, din me-dius locus, prin contaminare cu slavicul melda care Inseamnaacelasi lucru), In ce priveste morfologia, ea este mult mai Insem-nata. Nu vpm insista asupra unor chestiuni care pot fi cohtrover-sate, cum e vocativul substantivelor feminine, In -o si al celormasculine In -e, care ar fi format dupá. modelul celor similareslave, sau formele reflexive a cAtorva verbe (a se mira, a se ruga,etc.), care s'ar explica prin corespimatoarele slave, ci vom trecedirect la domeniul, asa de Intins si de productiv, al derivarilor,prin sufixe si prefixe. In privinta aceasta, influenta slava a fost

www.dacoromanica.ro

ROLUL SLAVILOR IN FORMARA POPORULUI ROMAN 261

considerabila. Ca prefixe, trebuie sa notam In primul rand pe necare a inlocuit latinul in , formand o sumedenie de compu0

(neadevar, nebun, necopt, negre0t, necioplit, nenorocire, etc.).Apoi raz-, care de0 mai putin raspandit, are totu§i importanta§i nu trebuie confundat cu latinul ras-. El exprima in general ideeade separare, corespunzand latinului dis-. In limba romana a intratsub forma raz- (a razbi, a razvrati, razboiu, ramerita, etc.). Unalt prefix de origine slava este prea-, care s'a suprapus latinuluiprae vi per. In vechea slava, se adaoga substantivelor,.adjectivelor,verbelor §i adverbelor, d'andu-le un inteles superlativ, maxim.A§a de pilda in titulatura Domnilor no§tri, In documentele slave,gasim preadobrago (np*Aosparo: prea bunului). In limba romana,el are mai mult functiunea de adverb (nu prea merge, nu preaiute); In unele cazuri a pastrat Visa §i functiunea initiala slaväca de pilda In prea puternici, prea frumosul, etc.

Mult mai numeroase deat prefixele sunt sufixele. lata pe celemai insemnate: 1. -ac (vechiul slay- alit, in cuvinte ca bujaka,sirakt, ce au dat in române§te buiac, sarac). Acest sufix se con-funda insä uneori cu latinul -acus (accus), care se intrebuintapentru a forma diminutive. Sunt §i. cuvinte unde I1U poate inapeaconfuzie, ca de pilda: prostanac, zodiac. 2. -cif (vechiul slaw -ukaWit, -11(A), sufix Insemnat care serve§te pentru a arata nationali-tatea cuiva (roman* italiana) sau categoria socialei (sateana,orapanca, 1,aranca). El apare cu acela§i rost ca sufix secundarIn formele cu -oaie ca de pilda nemtoaica, rusoaica sau boieroaia,sau pentru a designa femininul animalelor: lupoaia, leoaica.Se mai intrebuinteaza fl,i In unele diminutive ca ferestruica, OA-ruica, raVia, etc. 3. 0 grupa o formeaza aufixele asemanatoareca forma -aci (din vechiul slay -aCi, -a6ja), -eci (e numai In rusa§i. sarba, nu §i in bulgara), -ici (vechiul slay 161) ii -oci (vechiulslay -oCi). Ele serval pentru a arata functiuni, apuaturi, defectesau Insu. §iri (armaci, tragaci, stangaci, clipici, clevetici, tremuricilipici), precum f}i a forma diminutive (sauneci, puroci). 4. 0 altagrupa e alatuita din sufixele -og (vechiul slay -oga) pe care-1g4sim In cuvinte ca milog, pintenog, slabanog, pisalog §i, mai rar,-ug (vechiul slay -ugt): chilug. 5. Un sufix important e -edit', carevine din vachiul slay -eli §i. arata rezultatul actiunii exprimatede un verb: ameteala, barfeala, croiala. Cu adjective, da sub-

www.dacoromanica.ro

262 SLA.VII

stantive abstracte: amarealà, iutealä, umezealä. 6. Un alt sufiximportant e -an (vechiul slay -anti), care da adeseori un sensaugmentativ sau pejorativ: betivan, golan, ¡uncap, lungan. 7. -aniesau -enie (vechiul slay -anIje sau -enlje) servä pentru a exprima,

roraäneste, asa zisele a nomina actionis »: grijanie, Impartasanie,p4tanie, petrecanie. 8. Sufixul -ean (vechiul sIavaratà patria sau originea, de pildä: râmelan (dela Râm: Roma),muntean, moldovean, ,etc. 9. Foarte productiv e sufixul -nic(vechiul sla,v Intälnit Intr'o serie de cuvinte ca beeisnie,

.destoinic, ibovnic, praznic. El formeazä adjective precum: amarnie,casnic, datornic (rädäcina la toate trei e latind I) si e Intrebuintatsi ca sufix secundar In vremelnie, feciorelnic, prielnic, etc. 10. Unalt sufix slay e -nild (-nice). 11 gäsim In cuvinte ca: botnit,ä, clo-potnitä, varnit,ä, sau, Intrebuintat ca, sufix secundar, in surubel-nitä, vartelnità, urechelnitä, etc. 11. Pentru a, designa felul se-mänäturii sau locul unde a fost o asezare omeneasea, servesteaufixul -ifte (vechiul slay -fate). Avem astfel; iniØe, canepiste,porumbiste (format In epoca modern6), apoi seliste sau(loe made a fost un sat), grädiste (loe unde a fost o cetate). II In-talnim si In cuvinte ea pajiste, capiste, etc. 12. Sufixul -4 (vechiulslav -Tel) formeazà asa zisele 4 nomina agentis precum si dimi-nutive: caläret, eantäret, drumet, i podulet,, raulet, väntulet. 13.Inrudit cu precedentul este .0 (vechiul slay -ica) care designeazäsubstantive feminine si diminutive: undit5., sulià, i cojità, fetitä,mläditä, miorità. 14. Rar se intalneste i sufixul -av (vechiulslay marsav., scArnav, trändav. 15. Notam apoi sufixul -iv(vechiul slay In euvinte ca milostiv, uscätiv, precum i celasemänätor -iliv (vechiul slay -livü), In guraliv. 16. Existä, Insfärsit, E;11 un sufix verbal -uire, In cuvinte ca fäptuire, manuire,pretuire, vietuire (toate cu rädäcinä. latin44); el provine dela verbeleslave terminate In -ovati si care fac prezeotul In -uja; de exemplu:däruire (dela darovati), gläsuire (dela glasovati).

In 1879, filologul A. de Cihac, publicAnd ultima parte a Dic-tionarului.` säu etimologic, çare cuprinde 5765 de cuvinte, con-stata ett circa doua' cincimi din aceste cuvinte aunt de origineslayä, In timp ce numai o cincime se datoreste litabii latine.Conclutzia impresioneag puternie la prima vedere; trebuie sä-se obserye Insä pe de o , parte c numtirul de cuvinte an.alizat de

www.dacoromanica.ro

ROLUL SLAVILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 263

Cihac nu reprezinta decat o mica' fracliune lntre o §eptime0 o optime a lexicului romanesc, acesta insumand azi potrivitDigionarului Candrea, 43.269 de cuvinte. Pe de alta parte, trebuies'a se tie seama 0 B. P. Hasdeu a aratat-o In chip magistralIn raspunsul pe care 1-a dat lui Cihac de valoarea de circulag-fi de productie a cuvintelor. lar in acest domeniu, cuvintele deorigine latina din limba noastra au o superioritate zdrobitoare.

Refacandu-se In anul 1942, de care un cercetator delaSibiu, d. D. Macrea, calculul, sub raportuI etimologiei, pentrutoate cuvintele din dictionarul Candrea, s'a ajuns la concluziaca elementele de origine slava reprezinta, in total, 16,41% a§adar circa o fesime (7.090 fata de 43.269).

Acest mare numar de cuvinte slave n'a intrat deodatd,aceea0 epoca, in limba romana, ci pe rand, incepand din veaculal VI-lea 0 pang In al XIX-lea. 0 parte insemnata cea maiinsemnata a intrat pe timpul conlocuirii noastre cu Slavii inDacia, pana ce i-am asimilat, adica In secolele VIXI, o altaparte, In legatura cu biserica, am primit-o dupa cre0inarea Sla-vilor, a§a dar, dela finele secolului al IX-lea inainte. 0 a treiaserie de cuvinte, in legatura cu organizarea de stat, cu dregato-riile, a intrat odata cu intemeierea primelor formatiuni politicemai insemnate romane0i, prin urmare incepand cu secolul alXIII-lea. In sfar0t, sunt o serie de cuvinte slave pe care le-amimprumutat In epoca moderna. Cele de origine ruseasca au intratmai ales In secolul XVIII 0 XIX. Concluzia este ea oridecateorise vorbe0e de elementul slav In lifnba romana, trebuie sa se deo-sebeasca diferitele straturi ale lui, sa se stabileasca de ce anumeepoch' este vorba. Altfel, concluziile sunt gre0te, Noi ne vomocupa acum numai de elementele cele mai vechi slave, acelea careau patruns In limba noastra In epoca de conlocuire, adica Inveacurile VIXI.

Numarul lor este insemnat ; ele privesc, ca i cuvintele latine,toate laturile viqii omenefti. Evident, repartitia nu e egala ; inunele domenii, cuvintele slave aunt mai numeroase, in altele maiputin ; nu exista Insà niciun domeniu In care sa nu le intalnim.

Daca termenii generici abstractl de om, bärbat i femeie auntlatini, apoi o multime din cuvintele care arata concret insu0rile

defectele fizice sau morale ale acestora, aunt slave. De pilda,

www.dacoromanica.ro

264 SLAVII

in ce prive§te pe cele dintai: blajin, destoinic, drag, ddrz, strapic,slant, vrednic, zdravdn. Pentru defecte: carn, geingav, giirbov, lacom,nditing, nduc, netrebnic, prost, ¡Farb, amp, vinovat, zavistnic. Catevadin partile corpului omenese sunt exprimate prin termeni deaceea§i origine: obraz, gât, garb, dircii, crac, gleznd; trebuiesa adaogam la acestea i sinonimul corpului, adica trupul. Dintremembrii familiei, nevasta ca i ma.,stera sau maftehul (mamasau tata vitreg), poarta nume slay. Sub raportul ocupatiunilor,intra in aceasta categorie termenii: grádinar, precupet, vraciu,zidar, zldtar.

In agricultura, unde dupa cum am demonstrat mai inainte,terminologia esentiala este aproape toata latinà, numarul cuvin-telor slave e mai redus. Dintre cereale, una singura poarta numeleslay: ovdzul. In schimb, gasim mai multe printre celelalte plante,comestibile, furajere sau de alta intrebuintare. Astfel aunt: loboda,hameiul, hreanul, macul, rapita, sfecla, apoi pelinul, troscotul,rogozul, iar dintre fructe mdslinele. Uneltele agricole prezinta oterminologie relativ bogata: coasd, cosor, cofnitei, grebld, lopatd.Dacä asupra plugului exista discutie, in schimb nu pot fi contestatenumirile slave ale partilor lui, adica grindeiul, cobila, cormana,plazul, etc. Ceea ce nu inseamna ca noi am luat plugul delaSlavi, ci numai ca unealta mai perfecOonata, cu toate aceste ele-mente ale ei, din evul mediu, a inlocuit vechiul nostru aratru, alcarui nume s'a pastrat Inca la Aromani. Introducerea unui numenon, nu inseamna ca pana atunci nu s'a cunoscut obiectul sauinstitutia respectiva, fie §i inteo forma mai putin reuqita. TotIn legatura cu agricultura, trebuie sa mentionam cuvintele slaveprivind pamantul, anume: ogor, brazdd, razor, pcirloagd, Wind,toloadi, miri§te, acelea care privesc anumite munci: a gmbleiti, apologi, precum i cele in legatura cu stra.ngerea cerealelor §i a fa-nului: snop, cáp4ä i stog.

in domeniul cre§terii vitelor, ca i In agricultura, notiunilefundamentale poarta numiri latine. Dela Slavi am primit numaicateva nume de animale domestice: bivol i biQoi4à, coco', gascii

ogar. De asemenea termenii cireadd, izlaz i dobitoc. Nu punemaci cuvintele sand §i smAntlind, considerate multa vreme dreptslavice, deoarece in ultimul timp, unii cercetatori le-au contestatacest cara cter.

www.dacoromanica.ro

ROLUL SLAVILOR IN FORMAREA POPORULUI ROMAN 265

In ce prive§te animalele salbatece, mo§tenirea slava e conside-rabila; avem o serie intreaga de termeni: dihor, gu§ter, cristei,dirtitei, leistun, lebd dei , mole, neveistuicei, paing, rac, sobol, stare,trantor, veveritd, vrabie, zimbru. Apoi dintre pe§ti: cost*, caras,crap, lin, morun, mreanii, ftiuni, zglavoacli, pleiticii, ceget, clean,scobai, l)strip, plistreiv, pentru a nu pomeni cleat de cei mai cuno-scuti. Nu e de mirare numarul atat de mare al acestora din urma,deoarece pescuitul a fost intotdeauna o specialitate a Slavilor,obi§nuiti cu marile cursuri de apa 0 cu bältile Intinse ale tariide originä'. In acest domeniu, ei ne-au mai dat §i. cuvintele: unditei,mreje, neivod, apoi izvor, iaz, iezer, val, baltei, ploginei, mlaftinii,ostrov, dumbravei, luncei 0 prund. In legatura cu pamantul, cu dife-ritele forme §i aspecte ale lui, precum §i cu vegetatia, Insemnamtermenii: deal, movilii, pefterli, preipastie, vartop, neisip, tinei, livadei,pajifte, poiand, greidinii.

Casa poarta nume latin; in schimb Insa grajdul, ieslele, cotetul,pivnita, podul, pridvorul, apoi gardul sau ziibrelele, grinda 0 politasunt slave. Dintre lucrurile din casa, cateva de imbracaminte:cojocul, cufma 0 obielele 0 cateva unelte: dalta, cleftele, pila 0nicovala au aceea§i origine.

In organizarea militara am luat dela Slavi numele cetei, a pen-cului 0 a gloatei. Tot cuvintele lor au biruit f¡i. in ce prive§te sabia,sulita, praftia, toporul, steagul 0 straja. Soldatul slay voinicul(dela voi: razboi) a capatat la noi cu vremea intelesul de om pu-ternic, zdravan, pe care-1 are astazi.

De o deosebita insemnatate aunt termenii slavi In legaturacu organizarea, sociala §i de stat. Pe temeiul lor putem incerca alamuri ceva din Intunecosul ev inediu romanesc, a vedea care aufost raporturile dintre populatia dacoromana' t¡ii navalitorii slavi.

In primul rand trebuie amintit cuvantul boier. El a constituittitlul nobiliar prin excelenta la noi. In Moldova, In mod exceptio-nal, s'a mai intrebuintat In epoca mai veche §i cuvantul neme;proprietarii de pamant s'au mai numit megia§i, mo§neni, raze§i,dar acestea aunt numiri speciale, a-valid in vedere anumite aspecteale lor; termenul generic §i cel mai prquit a fost acela de boier,El deriva' din vechiul slay (vechiul bulgar) boliar, (amain.) kii In-seamna cel de frunte, nobilul. Slavii 1n§i§i se crede ca l-au luatdela navalitorii mongoli sau turci, poate dela Bulgari, a carer

www.dacoromanica.ro

266 SLAVII

-nobilime se impartea in doua categorii: cei mari, numiti tocmai¿chan i cei mici, bagaini. Cuvantul exista in toate limbile slave,cu acela§i inte'es. Un alt termen important este cneaz. El aparedocumentar pentru prima °ail la noi in diploma Ioanitilor, din1247, §i este dat unor conducatori de formatiuni politice romäne§tidin Oltenia. Mai tärziu, dup5 intemeierea Principatelor, cneazInseamnä, In documentele noastre slavone, om liber i steiptin defumdni. In Ardeal, cnezii sunt reprezentantii Romanilor fata deproprietarul strain, ungur. Intalnim cnezi §.1 la Romanii din Galitia,din statul polon, precum §i la aceia din Serbia, avänd in ambelelocuri Intelesul de conducatori §i reprezentanti ai lor. A§a dar intoate tinuturile locuite de Romani §i in toate timpurile, cneaz a(lesignat pe cel care are o situatie sociala superioarä, pe fruntaq.La vechii Slavi, dela care 1-am imprumutat noi, cuvantul aveaIntelesul de principe (In germana Fiirst sau in grece§te liexov).

Alaturi de cneaz, trebuie sa amintim pe voievod. Este iara§i-unul din cei mai vechi termeni slavi intrati in limba romana. Ela §i capatat la noi un inteles deosebit, ajungand sà desemneze peleful statului 4 marele voevod », ceea ce nu se intalne§te in stateleslave. Il gasim la noi documentar pentru prima datä tot in diplomaIoanitilor: ea pomene§te, in dreapta Oltului, pe 4 voevodul Lito-voi iar in stanga lui pe « Seneslau voevodul Romanilor ».

In Ardeal, sub stapänirea ungureasca, gasim voevozi de aiRomânilor ; astfel in Maramure§, unul dintre cei de aici, Bogdan,fiind r¡i intemeietorul statului moldovean, apoi in Banat, In parti/eSätmarului, ale Ugocei, ale Beiu§ului, ale Beregului, in MuntiiApuseni, etc. Cuvântul voevod vine dela Poi: osta i verbul podia:a conduce, aka dar inseamna conducator de osta§i, de armata.

Tot in dompiul vietii §i organizarii sociale am luat §i cuvin-tele steipdn, jupdn §i rob. Cel dint'ai vine din slavicul stopang careare acela§i inteles ca in române§te. Jupan e vechi slavul iupanetcare inseamna §eful sau conducatorul unei gupe, adica a unei orga-mizatiuni teritoriale cuprinzand mai multe familii. In documentelevechi romane§ti, scrise, bineinteles, In bimba slava, titlul acestase dadea la inceput numai rudelor domnului, apoi §i marilor boieri.Pe vremea lui stefan cel Mare, numai boerii pomeniti in frunteadivanului aunt numiti jupani. Rob e sinonim cu latinul servos §iinseamna Belay.

www.dacoromanica.ro

ROLUL SLA.VILOR IN PORMAREA POPORULUI ROMAN 267

Dupa cre0inarea Bulgarilor, au intrat In limba romana o seriede cuvinte in legatura cu vieata bisericeasca, privind atat credintaIns50 cat 0 cultul 0 organizarea erarhica. Astfel sunt cuvintelerai, iad, utrenie, vecernie, maslu, a blagoslovi, vleidicei, star*

Rezumand cele spuse mai sus, constatam ca mo0enirea pecare o avem dela Slavi este foarte Insemnata. In toponimie, ea seIntalne0e pretutindeni, pe intreaga fata a pamantului romanesc ;In limba, ea inseamna o buna parte din vocabular, ceea ce aratanu un simplu lmprumut de cuvinte, ci amestecul intim al limbiiDacoromanilor cu aceea a Slavilor, fapt dovedit 0 prin formareade cuvinte noi, cu radacing latin'ä 0 cu sufix slav. Termenii pecare 0-i insu§e§te acum limba nu sunt simple dublete a celoranterioare, ci serva pentru a exprima notiuni fundamentale intoate domeniile vietfi omene§ti, facand sa dispara' termenii cores-punzatori latini. Si sa se noteze, nu e vorba cleat de mo§tenireacea mai veche slava:, aceea a. epocii de conlocuire, nu 0 de cea maiIlona, In legatura cu intemeierea statelor romane0i 0 cu influ-enta culturala. Pe de alta parte, n'am amintit un domeniu intreg,acela al credintelor 0 moravurilor populare deoarece cercetarilecomparate in aceasta directie abia incep. Cu sigurant'a vom aveainsa de raregistrat 0 aci o influenta insemnata.

Cum se explica aceasta bogata mo§tenire slava? Care au fostraporturile dintre populatia romanica a Daciei §i navalitorii slavi?Cat de numero0 au fost ace0ia din urma 0 ce au devenit ei? lath'Intrebari privind epoca cea mai ratunecoasa a istoriei noastre, ceamai lipsita de märturii documentare, intrebari la care va trebuitotu0 sa raspundem daca voim a inlelege faptele istorice 0 nu nemultumim numai a le constata. Raspunsul nostru va avea evi-dent 0 o parte de ipoteza: ea nu se poate evita acolo unde iz-voarele tac. Ipoteza va pleca Insa dela f apte cunoscute. Istoria celoro mie de ani cuprin0 intre 275, parasirea Daciei, 0 1247, data di-.plomei Ioanitilor, in care apar primele formatiuni politice roma-ne0i sigure, istoria acestei indelungate 0 intunecoase epoci poatefi lamurita, pornindu-se dela cele doua extremitati: Dacia, Tra-iana §i Tara Romaneasca. Cunoscand starea de lucruri din acestedoua formatiuni politice, dela extremitati, cunoscand organizareasociala, administrativa 0 economica a lor, vom putea A ne dmseama de ce s'a petrecut In epoca intermediara.

www.dacoromanica.ro

268 SLAVII

Shiva aa venit In Dacia In calitate de cuceritori. Multa vremes'a sustinut, din cauza unor .idei preconcepute i pentru a servio anumita tezà, ca neamurile slave erau blande, pagnice, se ocu-pau numai cu agricultura, cregterea vitelor, vanatul i pescuitulMIA BA fad rau celorlalte neamuri. Ele ar fi venit in Dacia nu devoia lor, ci impinse de alte neamuri, cautânduli deci scapareaIn fata dugmanilor ca,re le goneau dindarat. Aci In tinuturile noastreau dat de populatia romanica ; ea avea aceleagi indeletniciri; s'auputut deci ugor intelege gi au trait astfel impreuna OM andSlavii au disparut in mijlocul alor nogtri. Tabloul e foarte frumos:aproape idilio; are Insa un cusur fundamental: nu-i adevarat_Slavii n'au lost de loo mai blânzi deck, ceilalti barbari. N'avern_cleat sa cetim povestirile cronicarilor bizantini spre a ne da seama_de toata' grozavia pradaciunilor In Peninsula Balcanica: orageintregi macelarite; robi care nu puteau fi luati cu ei, ucii, ofiteri

soldati bizantini cazuli prizonieri, torturati in chip salbatic;toata scara ororilor cunoscute din celelalte invaziuni; indras-nim a spune chiar, mai mult deck. acelea. Un lucru e sigur: Pe-ninsula Balcanicei a suferit mai mull de pe urma Slavilor deceit de-pe urma neamurilor germanice sau a Hunilor. Aga dar afirmarea caei ar fi venit in Dacia cu intentii pagnice, ca o populatienu se adeveregte. Dimpotriva, tirile istorice ni-i arata ca pe nigte-cuceritori, semeti, nevrand sä asculte de altii. Cand solii Avarilorvin sa le ceara supunerea, capeteniile Slavilor dau urmatorul fa's-puns caracteristic; Care dintre popoarele pe care le inceilzesc ra-zele soarelui, este In stare sei supunei puterea noastrei? Suntem obig-nuiti ca noi sei domnim peste altii i nu altii peste noil # Cu acelagiprilej aflam ca Ora Slavilor, adica tocmai tinuturile noastre, erafoarte bogata, plina de prada din provinciile romane, deoarece nufusese niciodatei jef uitcl de popoarele stra' ine. Ceea ce inseamna caacestea nu putuserei jefui, din cauza fortei de care dispuneauSlavii.

Aga dar Inca °data, nu in calitate de refugiati au venit SlaviiIn Dacia, ci In aceea de cuceritori. Ei au luat In steipeinire peimelntulfi au supus populatia romanicci pe care au geisit-o aci. S'a crezutiari multa vreme ea, dupa retragerea legiunilor, la 275, cei ra-magi In Dacia i-au gasit scaparea, in fata barbarilor, retreigiin-du-se In munti. Aci la adapostul Carpwtilor, ar fi stat pana and_

www.dacoromanica.ro

SLAVII AU VENIT IN DACIA IN CALITATE DE CUCERITORI 269

ea ispravit puhoiul nävàlirior, dupa care au inceput a coborispre sesuri. Realitatea este cà adapostul stramosilor nostri In evulmediu a fost Adurea. Prin urmare nu numai muntele, ca unulce era acoperit In foarte mare masura de paduri, dar fifesul. Trebuesa se stie cà In vremea aceea campia Munteniei i podisul moldoveanca i cel ardelean erau acoperite de codri imensi. Dela poalelemuntilor i pana la Dunare i la Nistru, chiar In unele locuri panala mare, putea merge cineva numai prin paduri. Vestitul codru alVlasiei a existat pana nu de mult ; i azi se mai -wad petice din el.Tot asa padurea cea mare a Teleormanului (in limba cumana,Teleorman: padure mare sau nebuna), tot asa vestitii codri moldo--veni. Mai ales propice pentru asezarile omenesti au fost paduriledin vaile i luncile raurilor. Daca etimologia cuvantului padure,din latinul paludera e exacta, avem atunci chiar In acest fapt odovada de preferinta aratata de stramosii nostri padurilor delunca, padurilor situate dealungul apelor. Preferinta era de alt-fel cu totul justificata; In asemenea paduri, traiul e mult mai les-nicios; ai In acelafi, timpi sub raportul alimental1iei, avantajeleale padurii si ale apei. Pe langa vanat, se adaoga pestele i pasa-rile acvatice ; ai de asemenea la indemana stuful, fie pentru casä,fie ca ascunzatoare. Valea raului e apoi un drum natural iar daca.apa e mai mare, drumul e si mai lesnicios, cu barca. Sub toateraporturile deci, traiul era mai usor In preajma cursurilor de apa,In padurile luncilor sau in cele de pe marginea lacurilor si a, bal--tilor..

Nu este de mirare deci ca lunca Dunarii, valea Ialomitei, a, Mosti,*ei, a Colentinei, Snagovul, apoi valea Dambovitei, a Neajlovu-lui, a Glavaciocului, a Vezii, a Teleormanului fti a Calmatuiuluispre a nu vorbi cleat de sesul muntean se constata a fi locuitedin cele dintai timpuri ale preistoriei. i In evul mean, tot aici.s'au adapostit- bastinasii. E caracteristic ca regiunea numita decatre Slavi Vlafca adica Tara Vlahilor sau Ora Romanilor caciaceasta insearnna cuvantul Vlah se gaseste la yes, nu la munte.Ea cuprinde tocmai o regiune foarte bogata in cursuri de apa,Cu paduri intinse, dintre care o parte mai exista i astazi. In codrulVlasiei al carui nume pus tot In legatura cu Vlahii, Vlasii, arinsemna In cazul acesta: Padurea Romanilor in codrul V15sieicare acoperea tinutul udat de Dambovita, de Ialomita, de afluentii,

www.dacoromanica.ro

2 70 SLAVII

lor, avand in mijlocul lui i minunatul lac al Snagovului, au locuitcu siguranta Românii in cursul evului mediu. Ava dar nu numaila munte, dar vi la ves, in unele parti ale tinutului romanesc ca inMuntenia centrala i vestica, mai ales la fes au gasit Slavii pe Da-coromani. Acevtia traiau sub conducerea unor capetenii numiteprobabil juzi sau judeci, in once caz, printr'un cuvant derivat dinlatinul judex. In documentele noastre interne serse in bimba ro-mana, intalnim ambii termeni, vi pe jude i pe judec, al/3nd celdintai int,elesul de steipein de runzdni, cel de al doilea de om liber.In documentele mai vechi din Moldova, serse slavonevte, judeapare cu acelavi inteles ca i cneaz, i uneori, ca yardman, desig-nand se pare pe conductitorul unui sat. In once caz, se vede

vi mai tarziu, dupa intemeierea Principatelor, cei numiti prin,termeni derivati din latinul judex se bucurau de o situatie socialasuperioara.

Populalia romanicei din Dacia, (Wind drept cdrmuitori pe juzi,a fost supusd de cdtre noii nápälitori cari au devenitcrt a existat acest act de supunere a bavtinavilor de care Slavi,.ne-o dovedesc urmatoarele fapte i consideratii:

Numele care se da taranului neliber in Muntenia este acelade rumenz. Cel care-vi vinde in epoca mai veche panfantul, sauinteo epoca mai noua, se vinde numai pe sine, fara pämant, acela.devine rumdn. Täranul care se rascumpara prin bani sau este ier-tat de stapanul sau acela scapei de rumdnie u Ruman » i #ru-manie » au o acceptiune sociala bine stabilita prin mii de docu-mente interne: ele se refera la calitatea vi la situatia sociala a ta-ranului neliber, a taranului cu stäpan.

Rumtin este vi denumirea etnica a neamului nostru, este nu-mele vechiu vi popular al lui. (Roman este o forma mai noua, dinepoca moderna). Cum a ajuns atunci denumirea etnica sA, aiba

aceasta acceptiune sociala ? S'a nascut ea oare dupei intemeierectPrin,cipatelor, atunci cand Romanii izbutisera sa-vi alcatuiascaorganizatii de stat, ava cum s'a afirmat? Ni se pare imposibil.In veacul al X IV-lea, tara e Tara Romaneasca », Domnulboierii Bunt Romani: sa accepte ei ea numele etnic sa ajunga adesemna pe verbi, pe taranii neliberi? Procesul prin car-e numeleetnic a capatat aceasta acceptiune sociala precisa a trebuitaibà loo inainte de intemeierea Principatelor i anume, dupa con-

www.dacoromanica.ro

SLAVII AU VENIT IN DACIA IN CALITATE DE CUCERITORI 271

vingerea noastra, in epoca in care Slavii au ocupat Dacia si ausupus populatia romanica de aici. Atunci Romanii au putut de-veni rumdni. Se stie ca Slavii au numit pe romanici pretutinde-nea Odd. Asa le-au spus si stramosilor nostri in Dacia. Vlahiiau fost asa dar populatia supusa, rumanii: cu aceasta acceptiunede ruman, de taran neliber, apare cuvântul Vlah in cateva docu-mente vechi romanesti, scrise in limba slava. Primul documenf.de acest fel este raspunsul pe care-I dau in anul 1.481 boerii, cneziisi vlahii din judetele Braila, Buzau si Ramnicul Sarat lui stefancel Mare, care-i anunta ea a luat sub ocrotirea sa pe pretendentulMircea si ca-1 va sprijini A ocupe tronul. Boerii din acest docu-ment mint dregatorii domnesti, cnezii sunt oamenii liberi adicaproprietarii in genere, vlahii Bunt rumanii, taranii neliberi; eicorespund sdracilor din scrisoarea amintita a lui §tefan, care enu--mera. categoriile sociale in felul urmator; boeri, cnezi si. sdraci..Al doilea document este din 30 Martie 1.535, dela Vlad-Vodaimputernicind manastirea Tisman.a ca ea singura sa aiba dreptula prinde peste in apa Tismanei si a-si paste vitele, dela sat in susOa la munte ; (i iar al altuia dobitoc » se spune mai departesa nu cuteze A' pasca fara voia calugarilor, nici boeresc, nici vlah-Vita vland, in opozitie cu aceea a boerului, este vita rumdnului,a taranului supus. Dupa intemeierea Principatelor, cuvantul vlah-in sensul de ruma'n, nu se putea intrebuinta lima fara a se produceo confuzie: vlahe erau doar acum si noile state, vlahi erau si dom-nii; asa incat, s'a evitat intrebuintarea acestui termen in cance-lare. De aceea, cu acceptiunea sociald , el apare foarte rar, numaiin cáteva documente. Termenul obisnuit in aceasta epoca pentrua desemna pe taranul neliber, pe rumtin, este, in actele slave mun-tene, acela de vecin, tot de origine latina: vine din vicinus.

Un alt fapt insemnat care arata procesul de cucerire din Daciaeste numele slay al nobilimii noastre: boerii. Cand s'au asezatin tinuturile din stanga Dunarii, de altfel ca si in dreapta ei, Slaviiau luat in stapanire pamtintul, au devenit proprietarii lui. Bineinteles, n'a fost o proprietate individuala, ci pe familii, asa cumstim ca era organizata proprietatea in primele timpuri la Slavi..Acesti stapani ai pamantului au constituit boerimea sau nobi-limea; Dacoromanii au fost supusii; ei lucrau mai departe ogoa-rele dar plateau acum dijrnd (cuvantul e slavl) proprietarilor slavi

www.dacoromanica.ro

272 SL AVII

§i le faceau anumite munci (cuvânt tot slav!). Am aratat mai Ina-inte cum un izvor istoric contemporan ne arata cà Avarii §i Slaviispuneau locuitorilor din -Or& supuse e tocmai cazul Dacieiurmatoarele: «semanati. i secerati; noi o sa va lam numai oparte din produse

S'a crezut multa vreme, sub influenta revendicarilor socialea unei anumite §coli istorice, ea la noi n'ar fi existat o diferentieresociala In momentul Intemeierii statelor ; cà toti locuitorii ar filost atunci liberi; ca am fi avut un regim taranesc, o vieata pa-triarhala, In care nu erau stapkii i supu§i, ci egalitate deplia.E o conceptie romantica, ce nu-0 gase§te niciun reazim In izvoa-rele istorice. Acestea ne aratá dimpotriva ca exista Q diferentieresociala inainte de Intemeierea Principatelor. Diploma Ioanitilor,din anul 1247, ne vorbeqte de o categorie de locuitori din Olteniavi Muntenia, numiti majores terrae adica « ma.i marii pamantului*,nobilii deci sau boerii cari se bucurau, In caz de judecata, de untratament privilegiat. Primele acte muntene i moldovene vorbescde asemenea de boeri mari i mici*, nu se putea ca ei sa fie rezultatul numai al intemeierii statului. Statul a creat anumiti dre-gAtori; dar restul boerimii exista mai dinainte: ea era alcatuitadin proprietarii de p5m&nt care rti apar In actele secolelor alXIV-lea f¡ii al XV-lea, cu mentiunea mo§iei de origine, intocmai canobilii din apus. qandru dela Dorohoi* sau Vlad dela ValeaAlba » de pe vremea lui Alexandru ce! Bun, au aceeai semnificalieca de Oda o Jean de Vienne * din Franta lui Carol al V-lea. Se.constata, a§a dar, Inca inainte de Intemeierea Principatelor, o{liferentiere socialà. Boerii sau proprietarii pamantului existadin evul mediu. Originea lor noi o vedem In procesul de cucerireal Slevilor.

Aqa se explica §i o mare parte din toponimia noastra. DevenindstapAnii pamantului, Slavii au impus numirile lor. Evident, n'auputut schimba numele marilor cursuri de apa, Dunarea, Mure§ul,Tisa, Oltul, Some§ul, etc., unde a fost 1ntotdeauna un contingentInsemnat de populatie bg§tinaqe, dar pentru celelalte râuni, maimici, pentru paraie, pentru atAtea dintre italtimi §ipentru foartemulte sate, ei au dat nume de ale lor. Acestea au rallies §i andSlavii, dupa ateva secole, au dispgrut, fiind asimilati de catreDacoromani.

www.dacoromanica.ro

SLAVII AU VENIT IN DACIA IN CALITATE DE CUCERITORI 273

Ca element cuceritor i st'apá'n al pdmantului, Slavii au con-stituit i elementul politic, conduator. Cnezii i voevozii lar suntcapeteniile diferitelor triburi si ale populatiei bästina se, supuse,Ei Impart dreptatea in timp de pace si conduc oastea In timp derazboi. Pe Valle riurilor se formeaza cnezatele si voevodatele pecare le a.mintesc primele documente istorice. Cand vin UnguriiIn Ardeal, ei gtisesc aci o serie de ducate », de fapt voevodate(dux = voevod), cu populatie mixtä româno-slava i conduse

Tirana 174filuatia.galitureinittotilf. tuisc T41110-in4' +MCIIVObw -

eider utir.s441 :area: asidu!e ¿Ips#41u.

kgtiou iclAnt l,Lu 4uwrifld,t r aporalifOlvd*cr. 4inApokewi itifutaidb oitisgt.?gan idireadOwitji 414'e:flaw fultais -4salatto dikracgift:* ut" $11sii seraurn4 ß.

di) .fiigi ttgtoriIOW :now ~0,butiefaul Initti

' ea 'oat, ;.: .nbtrbt?' itug'" ifutoov:,immi f.upste Uti

-

Fig. 107. .Manuscrisul cronicii notarului anonim al regelui Bela. In randul 2,epre dreapta, Incept, Ira.: bonitatem terre ultrasilvane ubi Gelou quidamBlacus dominium tenebat s, bunAtatea TArii Transilvane unde durance

un Roman anume Gelou e. (Mama din Budapesta).

de « duci », &lie& de « voevozi » slavi. Intre Tisa, Mure§ si Some§,&lie& In tara Crisurilor, se Intindea ne spune notarul anonimal regelui Bela ducatul lui Menumorut « dux Bihorensis »;acesta este argtat ca slay. Cand Arpad ii cere s'a se Inchine, elraspunde cu inim4 bulgareasca » (bulgarico corde), ca nu se vasupune. In tara lui se gasea cetatea Bellerad, :Julia Belgrad. Unalt « ducat » este acela al lui Glad poate Vlad intre Tisa,Mure§ si Dundre, adicti In Banat. In lupta care se da cu Ungurii,Glad despre care se afirma ea ar fi fost de origine din Vidinare In dal% de armata lui i ajutorul Cumanilor, Bulgarilor i Vla-hilor. Al treilea ducat era la rästtrit de Muntii Apuseni, in Ardealulpropriu zis. Aci domnea un Roman, Gelou (Gelou quidam Blacus:vezi fig. 107). Locuitorii Várii erau Vlahii i Slavii (Blassi et Sclaui);

19

adicfi:

,

www.dacoromanica.ro

274 SLA VII

ei aveau ca arme arcuri i sageti. In sfarsit, pe vremea lui §tefancel Stant, se aminteste in partea sud-estica a Ardealului, un « du-cat * sub conducerea lui « Kean i, care este aratat ca «ducele Bul-garilor i Slavilor (ducem Bulgarorum et Sclavorum). Se poateeste foarte probabil chiar ca numele acestor « duci* sau voe-vozi sa nu fie exacte; tot asa i detalnle luptelor ; nu se poate negainsa existenta formatiilor politice si a populatiei lor mixte, ro-mano-slave. Cand au venit Ungurii in Ardeel, au gäsit mai multevoevodate carmuite de voevozi slavi i romani si a aror populalieera de asemenea amestecatä. Procesul de asimilare al Slavilor nuse terminase inca; el se apropia jug de sfarsit, pe vremea regeluiungar stefan (anul 1.000).

Tot sub fornia de cnezate i voevodate apar si cele dintai for-matiuni politice din Oltenia si Muntenia. Des amintita diplomaa Ioanitilor (1247) arata existenta in Oltenia a trei cnezate roma-nesti: al lui Ioan, al lui Farcas si al voevodului Litovoi. Iar la ra-sarit de Olt pomeneste pe « Seneslav, voevodul Romanilor *. Laaceasta data jumatatea secolului al XIII-lea procesul de asi-milare al Slavilor era de mult incheiat: ei disparusera complet inmasa româneasca ; dar conducatorii formatiilor politice pastraunumele de cnezi i voevozi pe care le purtasera stapanitorii slavide odinioara.

Procesul de suprapunere slave' ne face sa 1ntelegem mai binealte fapte din trecutul nostru. Introducerea limbii slave in bise-

rica romana dupd crestinarea Bulgarilor, asa dar, dela finelesecolului al IX-lea inainte e usor explicabil, daca tinem seamaa pâtura dominantd, elernentul politic, la noi era de origine slava.Nu se introducea o limba moarta i straina, ci limba celor carecarmuiau. Dupa ce acestia s'au asimilat, limba slava a ramasanume nu numai in Principate, ci fi dincolo de mun0, in Ardeal,fapt foarte insemnat si care arata vechimea, introducerii acesteilimbi in biserica noastra. Fiindca daca' noi am fi luat-o, asa cums'a_crezut, lute° epoca mai tarzie, prin secolul al XIII-lea sauchiar al XIV-lea, atunci cum se explica prezenta ei i in Ardeal,sub std. pdnirea ungureascia

Din biserica, limba slava a trecut in cancelaria statului.§i in Muntenia si in Moldova, ea a lost limbo oficiala Oda in veaculal XVII-lea. Iar in Ardeal, nefiind stapanire româneasca, ci una

www.dacoromanica.ro

SLAVII AU VENIT IN DACIA IN CALITATE DE CUCERITORI 275

straink Cu o cancelarie latinà, limba slavä a lost totu§i limba incare se scriau pisaniile, inscrip%iile, manuscrisele, multà vreme,Cam tot atata cat §i in Principate.

Procesul de asimilare al Slavilor nu s'a facut repede: el a duratsecole intregi. La venirea Ungurilor in Ardeal, am vAzut ea' popu-latia ducatelor » sau voevodatelor de aci era Inca amestecatä,Romani §i Slavi. Totu§i Romanii izbutiserä sà asimileze In multepArti pe fo§tii stäpani; in mijlocul Ardealului, voevod era chiarun roman, Gelou. Pe vremea lui §tefan ce! Sfant (1000), asimi-larea era Inca In curs ; cand nävälesc Tätarii insa, in 1241, procesulse incheiase de mult: acum nu mai existau deck, Romani. Slaviidispäruserä in mijlocul acestora, läsandu-le Ina mo§tenirea atatde bogatà pe care am analizat-o mai inanate. Se pare ca asimilareaSlavilor s'a ispravit abia in cursul veacului al XI-lea ; ea tinusecinci secole §i constituia dovada cea mai puternicä a rezisten0i§i populatiei romanice din Dacia. Supufii invinsesercl pesteipiini; cucerigi de altädatii erau ei acuma cuceritori ci de dataaceasta, pentru totdeauna, lewd putinlei de revanfe a celor

Cum s'a petrecut procesul acesta uria§ de asimilare ? Gratiecäror virtuti am putut lnghii elementul sla-v ? Nu avem informatiiasupra proportiei numerice ce a existat intre cele douä päturi depopulatie in momentul a§ezarii Slavilor in Dacia. Se pare ca ace§tiadin urmä au fost numero§i: a§a ne spun unele izvoare istoricecontemporane; a§a rezultà din studiul toponimiei §i al cuvintelorintrate in limba noastra. Mai numero§i insä, au fost Dacoromanii.Numärul lor a sporit apoi §i prin numero§n robi pe care-i aduceauSlavii din nävährile lor in tinuturile, pe atunci Incá pline de popu-latie romanica, ale Peninsulei Balcanice. O amintire a acestorcaptivi care, du§i la nord de Dunäre, ingro§eau randurile Roma-nilor de aci, s'a pastrat inteun izvor istoric din secolul al VII-lea,anume in « Viata, Sfantului Dimitrie din Tesalonic Aceasta neapune GA <<Sclavinii §i Avarii, devasta.nd aproape tot Illyricul, anumeprovinciile: Panoniile amandouä, Daciile amandouà (adica. Ri-pensis §i Mediterranea, ambele la sud de Dunäre I), Dardania, Moe-sia, Prevalitana, impreunä Cu Rhodope §i toate celelalte provinciiale Traciei pana sub zidurile Bizantului, au dus toata populatiuneade ati (exagerare evidentä I) dincolo de Dunäre, in partea din sprePanonia ce avea de capitala Sirmium. Acolo chaganul Avarilor

19*

www.dacoromanica.ro

276 SLAVII

a asezat tot poporul captiv, care, amestecAndu-se cu Bulgarii siAvarii si cu ceilalti pàgani, crescu apoi intr'im popor foarte numerossi mare ». lar dupa vreo 60 de ani continua povestirea izvorulnostru acest popor s'a revoltat impotriva Avarilor si a trecutsub Kubrat indArat in imperiu, la sud de Dunare. Chiar dac'a fap-tele nu s'au petrecut asa, totusi sporirea populatiei romanice delanordul Dunarii prin captivi adusi din Peninsula Balcanica estesigura. Dunarea era hotarul intre Barbari si Bizantini. Robiiluati in expeditiile de prad'a fatal trebuiau dusi peste Dunäre,.adica in Dacia.

Prin sporul normal al lor, ad6ogandu-se apoi si cei noi veniti,din spre miaz'äzi, Dacoromanii au covarsit numericeste pe Slavi.Dar aceasta nu ar fi fost de ajuns dacg nu se stabileau si legaturimai stranse. Cuvintele slave din limba romanä, atat de bogate.si unele foarte expresive, privitoare la gospoddrie, la familie (ne-vastii e slay!), la insusirile trupesti si sufletesti ale omului, laviata de toate zilele, ne arata ai au existat asemenea legguri.Au fost dela o vreme multe c'äsatorii mixte, intre Daco-romani si Slave, la inceput mai ales intre Slavi si Dacoromane,si procesul de asimilare a prins s'a se desemneze. In loc A' dispara'frig Romanicii in masa Slavilor, asa cum s'a intamplat la miazazide Duare, s'a produs fenomenul invers: au disparut Slavii. Credea in acest proces de asimilare, o parte insemnata de merit auavut-o femeile dacoromane.

Nu trebuie nici s'a ne inchipuim CA deosebirea insemnata desituatie sociala si de drepturi care au fost la inceput intre cele douàpaturi de populatie unii reprezentand elementul dominant,ceilalti pe supusi a ramas neschimbata. Cu timpul s'au produssi in privinta aceasta interferente. Unii dintre vechii conducatoriai Dacoromanilor, de pilda dintre juzii sau judecii lor, au ajunsprin insusiri deosebite, prin fapte de razboi, prin legaturi de fa-milie, iarasi inteo situalie mai inalta. Dela o vreme, atunci candprocesul de asimilare incepuse, au putut ajunge chiar fli carmui-tori, adica cnezi si voevozi. Este se pare cazul legendaruluiGelou. N'avem izvoare si marturii pentru a arata mai precis cums'a produs procesul acesta de apropiere intre cele doua paturide populatie deosebità, dar el n'a putut fi altf el decht in cele-lalte tari, de pilda in Fran ta, in Italia, in Anglia, uncle a,u avut

www.dacoromanica.ro

SLAVII AU VENIT IN DACIA IN CALITATE DE CUCERITORI 277

loe asemenea asimilAri etnice. Caci, trebuie s'o spunem Inca °data,amestecul de straturi de populatie diferita, cu drepturi diferite§i de origine etnica diferità, nu constituie ceva unic sau caracte-ristic nou6 Românilor. Aproape peste tot, in Europa, s'a int4m-plat In evul mediu acest proces. Multe din natiunile de azi au re,zultat din amestecul a diferite straturi de populatie de origine di-ferita. Francezii s'au nascut din amestecul Galilor, care erauCu Romanii §i apoi a Galoromanilor cu Francii, care erau Germani,Francii au supus pe Galoromani, au devenit stgpanii parnantuluipe care §i 1-au Impartit intre ei §i au constituit patura dominanta,conduatoare. Ceca ce nu i-a Impiedecat ca sa fie absorbiti cu tim-pul de catre supu§ii lor, de Galoromani, cari erau mai numero§i§i aveau un nivel superior In ce prive§te civilizatia §i cultura. En-glezii provin tot ala dintr'un amestec de ba§tina§i Celti cu Saxonigermani, §i cu Normanzi, cari vorbeau bimba franceza. Normanziicând au n'avälit In Anglia §i au ocupat-o, in urma luptei dela Has-tings (1066), §i-au impartit pamantul intre ei, au format paturaco.nducatoare a tarii, avand drepturile politice §i au impus ca limbaa statului bimba franceza, adicd dialectul francez vorbit de ei.Pana tarziu, Anglia a avut in cancelaria ei aceasta limba, pe caregrosul populatiei anglo-saxone n'o lntelegea. Totu§i, ca. §i In Franta,ca §i la noi, elementul cuceritor, in cazul acesta Normanzii, a dis-parut cu vremea in mijlocul populatiei supuse care a ispravitprin a da numele ei §i poporului rezultat din noul amestec etnic §istatului. Mai departe, Italienii au §i sange longobard adic6 germanicin vinele lor. Cand s'au a§ezat Longobarzii In campia ma'noasa aPadului, ei au luat in stäpanire p6mantul §i au format paturaconducatoare. Cu timpul ins4 au disparut §i ei in mijlocul ba§ti-nagilor romanici. Acela§i lucru s'a petrecut cu Bulgarii, la sudulDunarii. Au supus pe Slavi, au format elementul dominant politic,care a fost asimilat apoi, treptat, treptat, de &Are supu§ii lor mainumero§i. Intru c'ett ar fi deci extraordinar ca §i cu poporul nostru&I se fi petrecut un fenomen similar ? Dimpotriv4, ar fi fost extra-ordinar, ca in mijlocul unei Europe romanice, in plin amestecetnic, noi singuri sa fi facut exceptie, s'a' fi constituit un fel de in-sula. Daca amestecul intim cu Slavii n'a fost recunoscut Oraacum, daca nu i s'a acordat atata vreme atentia pe care o meritqidaca mai ales nu s'au tras consecintele in ce prive§te explicaTea

www.dacoromanica.ro

278 SLAVII

evului mediu romanesc 0 formarea poporului nostru, aceasta sedatoreqte In primul rand unor preocupari de ordin strain istoriei.Vrand sa faca din aceasta disciplina un mijloc de lupta politicä.0 de propaganda, primii no0ri istorici 0 filologi 0 trebuie sale fim recunoscatori pentru sentimentele patriotice care-i Insufle--teau au sustinut ca suntem urma0 de ai Romanilor 0 numaiide ai Romanilor. Dacii fusesera starpiti In cursul razboaelor, iardupa parasirea Daciei de catre legiuni, stramo0i noqtri 0-au pastratneatinsa Maa etnica la adapostul muntilor 0 padurilor. Treptat,treptat dupa ce ni se recunoscuse caracterul romanic s'aufa:cut apoi concesii In ce prive0e pe Dad. Si ace0ia au luat partela formarea poporului nostru. Mai ales In ultimul timp, dupa raz-boiul pentru Intregirea neamului, importanta Dacilor a fost pedeplin evidentiata. Pentru stabilirea intregului adevar, trebuie sarecunoa0em acum 0 rolul pe care 1-au avut Slavii In formareapoporului nostru. Nu e nicio scadere, dupa cum nu e nicio pri-mejdie. Stabilirea unui fapt petrecut acum o mie 0 mai bine deani nu poate modifica 1ntru nimio situatia prezenta, cu interesele 0simpatiile ei, tot a§a cum con§tiinta perfecta a originei germanea Francilor nu poate schimba raporturile actuale dintre Francezi0 Germani, dintre Franta fl,i Germania. Adevarul trebuie Insa spus,fiindca, In conceptia noastra, istoria nu este nici instrument po-litic, nici mijloc de propaganda, ci disciplina care urmare0e resta-bilirea exacta' a celor trecute.

BIBLIO GRAFIE

SIMS: I. C. JIRECEK, ReCeRZia Cartii, lui G. WEIGAND, Vlacho-Meglen,In Archiv f . sl. Phil., XV (1892), p.91-102; 2.1. BOGDAN, Originea voevodatuluila Ronzdni, in An. Acad. Rom. Mem. Secy. Ist., s. 2, t. XXIV (1901-2) p.191-207; 3. I. BOGDAN, Despre cnejii romdni, in An. Acad. Rom. Mem. Secy.1st., s. 2, t. XXVI (1903-4), p. 13-44 ; 4. I. BOGDAN, Istoriografia romdnd giproblemele ei actuale, Bucuresti,1905, 33 p. in 4'; 5.5. PuscAnru, Sohodol. V aleaSeacd, in Cony. Lit., XL (1906), p. 458-61; 6. I. BOGDAN, Documentul Rt'i ze-nilor din 1484 f i organizarea armatei moldovene En secolul XV, in An. Acad.Rom. Mem. Secy. 1st., s 2, t. XXX (1907-8), p. 361-4.41; 7. C. JIREOEK,Geschichte der Serben, vol. I, Gotha, 1911, XX + 442 p. in 8'; 8. D. Russo,Elenismul In Romdnia. Epoca bizantind gi fanariotd, Bucuresti, 1912, 70 p.in 8*; 9. C. GIURESCU, Vechimea rumdniei En Tara Romdneascd f i legdturalui Mihai V iteazul, In An. Acad. Rom. Mem. Secy. Ist., s2, t. XXXVII (1914

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 279

15), p. 479-543; 10. C. GIURESCU, Despre runzdni, in An. Acad. Rom. Mem.Sect. Ist., s. 2, t. XXXVIII (1915-16), p. 191-246; 11. C. GIURESCU, Despreboieri, Bucuresti, 1920, 129 p. in 8'; 12. P. CANCEL, Termenii slavi de plugIn daco-romdnd, Bucuresti, 1921, 63 p. in 8'; 13. IL1E EURBULESCU, Origineacelor mai vechi cuvinte f i institufii slave la Ronzdni, In Arhiva, XXIX (1922),p. 1-11; 14. L. NIEDERLE, Manuel de l'antiquité slave, vol. III, Paris,1923-1926, VIII + 246 si VII + 360 p. in 8'; 15. lizoaGu IoaDAN, Runa-nische Toponomastik, III, Bonn und Leipzig, 1924-1926, III + 298 p.in 8*; 16. N. IORGA, Les plus anciens Etats slavo-roumains sur la rive gauchedu Danube, in Rev. des Et. SI., t. V (1925), fase. 3 si 4, p. 171-176; 17. P.SKolt, Les rapports linguistiques slavo-roumains, in Slavia, IV (1925), p.428-138 si 325-346; 18. WE BIRBULESCU, Individualitatea limbii rorrulnegi elementele slave vechi, Iasi, 1929, VIII + 534 p. in 8*; 19. N. IORGA, EntreSlaves et Roumains, in Mélanges Ouspenski, Paris, 1930, p. 41-49; 20. P. P.PANAITESCU, La littérature slavo-roumaine (XVXVI-e siécles) et son impor-tance pour l'histoire des littératures slaves, Praha, 1931, 12 p. in 8'; 21. GR.FDORESCU, Turnul antic dela Turnu-Mdgurele (Cercettiri arheologice din 1936),Bucuresti, f. a., 12 p. in 8° (Extras din nOmagiu lui Constantin Ifirilescu 11).22. GR. NANDRIS The earliest contacts between Slays and Roumanians, InThe Slavonic and East European Revicw, XVIII (1939) p. 142-154; 23. AL.ItoSErn, Istoria Limbii Rorrulne, III. Limbile slave meridionale, Bucuresti1940, 140 p. In 8°; 24. SEXTIL PU*CARIU, Limba rorndnd, vol. I. Priviregenerald, Bucuresti, 1940, XIV-I-457 p. in 8°; 25. DIMITRIE MACREA, Cir-culatia cuvintelor In limba romdrui, Sibiu, 1942, 24 p. in 8°.

V. si p. 200, nr. 72; p. 244, nr. 5; p. 288, nr. 3 si 5.

www.dacoromanica.ro

BULGARIIBulgarii, venifi din regiunile cen-

irate ale Asiei, se afeazd la miazdzide Dundre spre sldr§itul veacului alfaptelea. Ei se creftineazd in anut864, afa dar cu o jumdtate de milenitsdupd no i.

Nilvglirea lor. Intemeierea statului. Bulgarii fac parte din mareafamilie a neamurilor de limba turca §i anume din grupa occidentalaa lor. Ei vin, pe la jumatatea secolului al II-lea dupa Christos, dinregiunile centrale ale Asiei §i se stabilesc in nord-estul Marii Negre,pe teritoriul cuprins intre Don §i Volga, in partea sud-esticä a Ru-siei actuale. Aci stau mai multa vreme, pana pe la inceputul vea-cului al V-lea, cand se constata ea erau impartiV in doua ramuri:Bulgarii Utriguri §i Bulgarii Cutriguri numiV astfel dupa cei doiconducatori ai lor. Ultimii se a§eaza in cursul secolului al V-lea(dupa moartea luí Atila) la nordul Marii Negre, unde ocupa Cri-meea §i ora§ul Bosporus (astazi Kertch). Spre sfAr§itul acestui seco!§i in cursul celui urmator, Bulgarii navalesc de aci in mai multerânduri in imperiul bizantin, intorcându-se cu prada §i robi. Pen-tru a curma aceste ndvaliri, imparqii dela Constantinopol ridica.impotriva lor pe Avari §i ramura cealalta rasariteana a Bulgarilor,anume pe Utriguri. In luptele care se dau, Cutrigurii sunt invin§i§i. trebuie sa sufere dominalia avara. Aceasta situatie dureaza Orain vremea lui Kubra,t (585-643), hanul bulgar care izbute§te, separe tot cu ajutor bizantin acum Avarii erau prea puternici,deci trebuiau lovill sa devie independent. El intemeiaza la sfAr-§itul secolului al VI-lea un stat la nordul Marii Negre, care nu du-reaza insa multä vreme. Dupa moartea lui Kubrat, in anul 643,cei 5 feciori ai sai iqi impart, potrivit obiceiului, stapanirea intreei. Tocmai acum Irma navalesc din spre rasarit Chazarii, popor de

www.dacoromanica.ro

INTBMBIEREA STATULUI BULGAR 281

ortine turca, vi de religie mozaica, impotriva carora fill lui Kubratnu pot rezista. Unul dintre ei, Isperich (Asparuch) Ivi ja hoardelecare-i apartineau, trece Donul, Niprul v'r Nistrul v'r ajunge In Bu-geac, in partea de miazazi deci a Moldovei dintre Prut vi Nistru.Nefiind siguri nici aici, ei tree peste Dunäre vi se stabilesc In « Peuce ».care, dupa unii, ar fi chiar Delta, dupa istoricii bulgari Insä, regiu-nea din jurul satului Nicolitel, länga Tulcea. Trecerea Dunärii,Bustin aceiavi istorici bulgari, s'ar fi facut cu asentimentul Bizanti-nilor care ar fi cerut noilor veniti sa recunoasca autoritatea impa-ratului dela Constantinopol vi Bà apere in calitate de federati tinu-turile dela granita impotriva altor barbari. Ceea ce Bulgarii ar fiprima de aceea ni6i nu se constata vreo turburare din partealor in timpul domniei lui Constans al II-lea. Dula moartea acestuiimparat frig, intAmplatä in 668, Isperih incepu sa-vi Intinda sta-panirea In spre miazäzi, pradand tara de a lungul Dunarii. 0 in-cercare a Bizantinilor, in 679, nereuvind sa-i goneasca, ei se stabi-lesc definitiv in sudul Dobrogei In regiunea 1.unla-Varna. Isperihivi aveaza revedinta pe locul unde e astazi satul Aboba, construindaci un mare lagar intarit, In suprafata de circa 23 kilometri pa-trati ; izvoarele bizantine vor numi aceasta avezare Plisca. Treptat,treptat, Bulgarii cuprind apoi intreg tinutul dintre Durare, Bal-cani vi Marea Neagra, supunând triburile slave, vapte la numar,

care se gaseau aci. Acestea se pare ca n'au opus rezistenta, ba chiars'au inteles cu noii veniti pentru a apara impreura tara impotrivaaltor duvmani. Bulgarii formau grosul armatei, cavaleria, iar Slaviiinfanteria vi aveau ca obligatie principala paza granitelor. Slaviieran de altfel In numär mult m'ai mare cleat Bulgarii; acevtia dinurma au vi dispärut cu vremea in mijlocul lor, (land insä numele lor%aril vi statului intemeiat la sudul Dunarii. ()data cu disparitiaca neam, a disparut si limba lor turca, din care au rämas numaicäteva cuvinte in bulgara de astäzi.

AVEM câteva viiri asupra organizarii acestui vechiu stat bulgar,eful lui se numea chan sau chagan, intocmai ca la Avari vi la ee-

1 elalte neamuri de aceeavi origine. Dregatorului celui mai insemnat,care ajuta pe han In administrarea statului, i se spunea kafkan.A It demnitar purta numele de tarkan. Administratori ai tinutu-r ilor erau knezii. Nobilii se imparteau In doua categorii: mari,numiti boliari de unde vine vi numirea romaneasca de boer

www.dacoromanica.ro

282 BUL GARII

çi mici, numiti bagaini. Cei cari se distingeau capatau diferitetitluri precum Bogotur, Kolovrat i altele.

Isperich moare in anul 702. Dupa el urmeaza Terbel (702719), In timpul caruia se stabilesc printeun tratat Incheiat cuBizantinii In 716 hotarele statului bulgar. Pe urma, nu maiavem, timp de cateva decenii, qtiri asupra carmuitorilor. Se parenumai ca se stinge acum vechea dinastie c urmeaza la tron altanoug, avand ca prim han pe Kormissos. Intre 740 ci sfargitul se-colului au loe numeroase lupte cu Bizantinii, cu rezultat schim-baton In epoca aceasta domnesc doi hani cu nume latinegti: unuleste Sabin (765-767); celalalt Pagan (772). Acesta din urma estebatut de Bizantini, fuge la Vara gi piere acolo, ucis se parede boerii care-1 du§mäneau.

Puterea statului bulgar cregte considerabil sub Krum (802814) care I§i Intinde stapanirea sa atat la nord de Dunare cat cila sud de Balcani. Avarii fusesera tocmai sdrobiti, cu putin Ina-inte de care Carol cel Mare (797). Krum profita de acest faptanexeaza regiunea dela rasarit de varsarea Tisei, a§a dar Banatul.E foarte probabil ca stapanirea lui s'a Intins c asupra Munteniei,poate ci asupra Ardealului, tinuturi In care Intocmai ca c In Banatlocuiau Inca neamuri slave alaturi de populatia dacoromana, darpe cale de a se contopi cu aceasta. Un scriitor bizantin vorbindde prizonierii pe care ti luase Krum la Adrianopol, apune cà ei aufost du0 in Bulgaria de dincolo de Dundre » a§a dar pe malulstang. lar un altul, tot bizantin, anume Nicefor Gregoras,be§te de t Bulgaria de dincoace de Dunare », ceea ce implicà ci aalta dincolo adica la noi, scriitorul stand In Co.nstantinopol. Spremiazazi, hotarele statului bulgar cuprind acum Sofia, cucerita inurma unei lupte sangeroase. Imparatul bizantin Nicefor I Intre-prinde o expeditie Impotriva lui Krum, In anul 811 ci ajunge chiarOM' la re§edinta acestuia, la Plisca, unde pune mana pe un bogattezaur c dà loo castelului. La intoarcere insa, armata, bizantina esurprinsa de soldatii lui Krum In trecatoarea cea Ingusta a Var-bitei c distrusa aproape In intregime. Imparatul Nicefor Insu§icazu pe campul de lupta. Krum porunci A' se puie capul celui morttrite° sulita ci apoi, nemultaimit se vede cu atat, dàdu sà i se facadin craniu un pahar, argintat pe dinauntru, In care i se turna vinla °spate; uneori 11 dad ea ci boerilor bulgari sà bea din el.

www.dacoromanica.ro

CRE$TINAREA BULGARILOR. ALFABETUL CHIRILIC 283

Dupà Krum, urmeaza Omurtag (814-831). El incheie pace cuBizantinii, aceatia recunoscAndu-i stapanirea asupra oraBelor Sofia

Filipopoli. Are in schimb conflicte cu Francii, din cauza unortriburi slave dela hotarul de nord-vest al statului sau, anume Ti-mocianii, din valea Timocului, i Abodr4ii i Kutcianii din Banat,cari se revoltasera i trecusera de partea celor dintai. Cu prilejuiacestor conflicte, cuprinde Omurtag provincia Sirmium, cu oraBulSingidunum care de acum inainte se va numi Belgrad. In timpulacestui han, au loe i persecutii impotriva creatinilor din Bulgaria.

Cre§tinarea Bulgarilor. Alfabetul chirilic. Tarul Simeon. DintreurmaBii lui Omurtag trebuie amintit Pressian, care ocupà o bunaparte din Macedonia slava i fiul acestuia, Boris care a creStinat,In 864, pe Bulgari. Acest insemnat act s'a facut sub auspiciile Bi-zantului. Imparatul insuBi a fost pawl lui Boris. Dar boeriigari n'au vrut sä" primeasca to0 noua credint5 : a urmat o revolt&care a fost inabuBita in sange. Cincizeci i doi de boeri impreunacu familiile lor au pierit de mâna càlàului, altii au fostPoporul s'a creStinat in masa. Indata dupa aceea, Boris a paBitla organizarea bisericii bulgare, cerand patriarhului dela Constan-tinopol, Fotie I, sé-i acorde instituirea, unei arhiepiscopii ceeace insemna, de fapt, autonomia bisericeascA dea lamu-rid in ce priveate dogmele i alte chestiuni in legatura cu credinta.Patriarhul nergspunzAnd la primul punct, Boris se indreapta peneaBteptate spre Papa dela Roma, Nicolae I, cerand acestuia sa-iaprobe instituirea unui arhiepiscop. i Papa insa ocoleSte, in modabil, chestiunea, propunand deocamdata numirea numai a unuiepiscop. Vazfind patriarhia din 'Constantinopol a e in primejdiesa piarda de sub influenta ei o mare parte a Peninsulei Balcanice,revine Bi se arata dispusa sà trateze cu Boris. i inteadevar, princonciliul tinut in capitala imperiului in 869-870, conciliu careavea de scop, Intre altele, tocmai sa puna de acord Roma §i Con-stantinopolul in ce prive§te biserica bulgara, se hotaraBte ca aceastasa rOmAie sub jurisdictia Patriarhiei din Bizant care §i numeStepe prima arhiepiscop bulgar in persoana unui anume Iosif. In-cercarile ulterioare ale Papei de a recâBtiga pe Bulgari ränifin MIAsucces.

Dupa ce creStineaza astfel pe ai sai Bi introduce limba slava inbiserica, Boris se retrage, in anul 889, intr'o manastire, lOstind ca

www.dacoromanica.ro

284 BULGARII

urmaq. pe fiul säu cel mai mare, pe Vladimir. Acesta lug vreareinvie vechea credintä. Atunci Boris leapädä rasa, incinge sabia,prinde färä greutate pe fiul säu, il orbeqte aruncä in inchisoare,Face apoi pe boeri sá recunoascä drept stäpAnitor pe fiul cel maimic, pe Simeon (893), dupà care se intoarce la mänästire undemoare in anul 907, in izolare i lini0e deplinä. Biserica bulgarà,pentru marile sale merite, l-a trecut in rändul sfintilor.

S'a crezut multä vreme cä Bulgarii ar fi fost cre0inati cu aju.-tonfi doi predicatori i misionan i Metodiu i Chiril. Reali-tatea este cA ace0ia au fost apostolii Moravilor, poporul slay careIntemeiaza in secolul al IX-lea un stat puternic in regiunea Slo-vaciei de azi. Discipoli ai lui Metodiu i Chiril printre care tre-bue sä.' pomenim pe Climent de Ohrida au predicat fried in Bul-garia 0 au contribuit la intarirea noii credirrte. Tot ei au introdus.0 cele dourt alfabete, glagolitic i chi-ilic, in care s'au scris texteleteligioase in tarile slave. Alfabetul glagolitic a fost numit ma dincauza cuvantului slay glagola: « el spunea », care revine foartedes in textul slay al Sfintei Evanghelii. Latinii auzind repetan-du-se meren acest cuvänt, au spus celor cari citeau evangheliaglagoliti, iar alfabetului intrebuintat la scriere, glagolitic. Acestalfabet e mai vechi; el provine din litera greacä minusculà, areiai s'au adäogat pentru sunetele slave ce nu existan in grece0e,caractere luate din alfatbeul ebraic-samaritean. N'a, avut o ras-pändirea prea largä, fiind intrebuintat mai mult in Croatia unde acäpatat o infati§are speciala, colturoasä, din care cauzä a 0 fostnumit glagolitic unghiular. Alfabetul chirilic, numit impropriaastfel fiindca nu se datore0e lui Chiril, apostolul slay e ceva mainon se crede ca a fost alcatuit pe vremea lui Simeon 0 a avuto räspändire mult mai largä. Provine din litera unciala greaca, sti-

cAreia i s'au ad4ogat, pentru sunetele care nu existau in.grece0e, semne luate din alfabetul glagolitic. Acest alfabeta fost adoptat de Bulgari, de Sarbi, de Ru0 0 de noi, de Românicare am scris cu el pan tárziu de tot, pana in 1863, cand s'a de-cretat inlocuirea lui. Polonii i Cehii nu l-au intrebuintat, ei scriindcu alfabetul latin, care e mult mai simplu 0 mai uwr de citit. S'afäcut socoteala ea pentru a citi o paginä scrisä cu chirilicà trebuecel putin de douà ori mai mult timp cleat pentru aceea0 paginäscrisä cu caractere latine.

www.dacoromanica.ro

DECADEREA SI DE SFIINTAREA STATULUI BULGAR 285

Statul bulgar ajunge in culmea puterii sale sub Simeon (893927). Acesta era un om de culturà, fusese crescut §.1 educat la Con-stantinopol ; a,vea relaii cu cercurile intelectuale bizantine, deaceea i se vi spunea Ca e « jum'alate Grec ». A avut ambitia sä ajungàimpsarat la Bizant, de aceea a purta,t o serie de lupte sangeroase,fàrà insà sä"-§i poatg. implini visul. Potrivit vechii lor politici, Bi-zantinii ridica impotriva lui pe Unguri cari se a§eza,sera tocmaiIn Bugeac, hi Atelkuz cum i se spunea pe vremea aceea, vi-1 oblig6sà incheie pace (895). Simeon s'a razbunat apoi impotriva Ungu-rilor, prklandu-le chiar in anul urm6tor a§ezArile lor din Bugeac,din care cauzà, ace§tia au plecat din Atelkuz i s'au stabilit in am-pia panonia, in pustä, unde au

intemeiat statul lor. Din pricinaluptelor cu Bizantinii ele aureinceput in 91.3 vi au durat pangla moartea lui Simeon acestaa trebuit sa renunte la stäpanirea i

asupra tinuturilor dela nord de Fig. 108. Moneta bizantina de aur dela

Dunä.re. Nicefor Focas (963-969). S'au gasit

DecAderea i desfiintarea sta-exemplare de acestea si la noi In VIOL

tului bulgar. Dupà moartea lui Si-meon, statul bulgar decade. Din cauza influentei grece§ti careajunsese atotputernica sosia tarului Petru (927-969) era chiaro nepoatà a imparatului bizantin Roman Lecapenos izbucnescrascoale. In 963, o parte insemnatà a Bulgariei, cuprinzAnd Ma-cedonia, se constituie ca formatie independentg, al/rid in fruntepe un boer puternic din partea locului, cu numele de Nikola. Bi-zantinii socotesc ea" a venit a,cum momentul sà desfiinteze statulbulgar de pe urma aruia avuseserà a,tata de suferit.incep In 966 sub imparatul Nicefor Focas (vezi fig. 108); diplamatiaconstantinopolitanä ridica de data aceasta impotriva Bulgarilorun alt du§man anume pe Sviatoslav, conducgtorul Ruqilor delaKiew, care a domnit fare 945 vi 972. Acesta prime§te propunereabizanting, se coboarà cu bArcile pe Nipru, vi pe Marea Neagh'ajunge In partea de miagnoapte a Bulgariei. Aci el ocup-a maimulte ora§e i cetàti §i-§i a§eaza ta,b5ra la Preslavet sau Pres-lavul mic, pe Dun6re (968). Silit sa se intoarca Jima indatàrat Pecenegii, noii navg.litori de neam turcesc, asediau Kiewul

Inda-

www.dacoromanica.ro

el revine In anul urmator, dupd ce-vi eliberase mai intdi capital&Impdrtise statul Intre fiii si, ceea ce Insemna cd avea de gand

se stabileascd definitiv la sudul Dundrii. Inteadevar, Sviatoslavreocupd Preslavetul, apoi 1nsd§i capitala Bulgariei, Preslavul (spresud-vest de Sarnia), luand prizonier pe land. Boris (969-972) Id fa-milia sa. De aci trece Balcanii, cucere§te Filipopoli i ajunge In fate.oraplui Adrianopol, important centru bizantin. Aliatul devenea

,. tHi,k 71.1,r ,-,-;sit.`: ,,... .:. T

-.. -,...,

.i.:. .,.' '

.,, .., aol. ,.......,,

LC. ..,

0;4).'

..1,; ,.- t. , r...,

.1. '4.7 '' rir 40 -- in ''.5.: -.,,.:';-, .-I--4, ' r .:. . -r-r.» , ti- ,._ ,_'?:, ,idr -.1. f ' 4. 4r 1;.. gliq;1'0'. -.1,

...._(.. :¡et d'

f.,, _1,.:..... ''..., .&.:1',.w. ! utOTI L'''' I ?"411%...,....sr.' i:'2 .. -

*I/Pr 0..:., ,,,, , , 44,,,,.. - .9 , '0. A

Vir.4.,Z *ts./ --''' S' '.41.,..41,..,: 'Mr , -...A . ¡It o , t 0 .

''.. )10

A. . ' 0 Y

vp, K

,r-

4f1

3

a: (

" .; . .

-° o'" .:.Fig. 109. Tezaurul de mnnete bizantine de aur (106 piese), dintre care cea mai mare partedela Vasile al II-lea Bulgaroctonul si dele Constantin al VIII-lea; g&sit la Bisericuta (Dino-

getia), In fate Galatilor, In August 1939, cu prilejul slipaturilor arheologice.

supdrátor ; dui:4 ce bdtuse pe Bulgari, era In stare acum sd ocuper¡i tinuturi apartinfind celor cari II chemaserd In ajutor. De aceea,Impdratul bizantin loan Tzimiskes (969-976) se hot:010e sd In-treprindd o expeditie lmpotriva acestui cuteator i sti-1 goneascii.Inteadevdr, Ru§ii aunt bdtirti In mai multe lupte, Preslavul esteeliberat. ()data cu aceasta, 1§i recapätd gi Boris libertatea, iar Svia-toslav e silit ad se retragd In cetatea Durostor unde Bizantinii 11asediazd. Dupd trei luni de zile, principele nordic, care se visasela un moment dat stdpiinitor al tinuturilor dela Dundre Dunav

4 °

286 BULGARII

www.dacoromanica.ro

DECADEREA I DESFIINTAREA STATULUI BULGAR 287

din antecele ruse§ti poate chiar al Bizantailui, e nevoit sä" seinchine, apäland insà voia de a se intoarce el §i armata luiin Ora de unde veniserg. In drum spre kiew, Sviatoslav a fostatacat §i °morn de Pecenegi. Dupäi retragerea Ru§ilor, Imp6ratulbizantin anexeaza Bulgaria rasariteana ; tarul Boris fusese detronatprinteo ceremonie publicA in forul din Constantinopol, dAndu-i-seapoi, ca o gratie, titlul de patriciu.

Mai rgmanea Bulgaria apuseanà, cea din Macedonia. Aceastaa avut sub Samuil (980-1014) cAtiva ani de deosebità Judi-tare,ajungand sä" stäpaneasca, la un moment dat, Belgradul, Ni§ul, obunii parte a coastei de apus, In regiunea Albaniei de azi, ha chiar§i tinutul dintre Dundre §.1 Balcani. In curand mnsà, soarta armelorse schimbä. Armata lui Samuil fu bAtut6 in mai multe rânduri.Lupta hotäritoare s'a dat la Cliuci, un sat din Macedonia, undeBulgarii pierdurd 15.000 de prizonieri. Imp6ratul bizantin Vasileal II-lea, càruia i s'a spus pe urmti §i Bulgaroctonul, adic6 ucig4-torul de Bulgari, (vezi fig. 109), porunci sd fie orbiti, 16sand lafiecare suth de solda-ti numai ate unul cu un ochiu, ca sa-iconduca indärAt la Samuil. Acesta, cAnd vazu imensitatea dezas-trului, avu un atac de apoplexie §i in cloud zile muri. Boeriibulgari incercara sá mai lupte Cava timp, dar Ma succes. Inanul 1018, ultima cetate i§i deschidea portile Bizantului §i odatäcu supunerea ei dispä'rea §i statul bulgar din apus. Ca pe vremealui Justinian, Dundrea era din nou hotarul de miaz6noapte alimperiului din Constantinopol.

Nu cunoa§tem mai nimic din vechea limbd a Bulgarilor aceeaturc6 a§a incAt, in afarà de cuvAntul boier care deriva dinBombpb nu putem §ti dach" ne-a mai rAmas ceva dela ea In lim-ha noastra. De altfel, Bulgarii lui Isperich §i ai celor dintAi hani,au dispärut curAnd in masa mult mai numeroasa a Slavilor. andse vorbe§te de influentá bulgara asupra noastrà, trebuie sà se in-teleaga prin urmare nu aceea sträveche, despre care suntem a§ade pu-tin informwti, ci influenta Slavilor cari au asimilat pe Bul-gari. Dela ace§tia am imprumutat noi alfabetul chirilic precum §io serie de elemente in vieqa de stat, pe care le vom Infäli§ain capitolul privitor la vechea organizare a 1,6rilor române.

www.dacoromanica.ro

288 BULGARII

BIBLIOGRAFIE

Bulgaril: 1. FR. MIKLOSICH, tber die Wanderungen der Rumunen in dendalmatischen Alpen und den Earpathen, Viena, 1897, 66 p. in 4°; 2. W. N.SLATARSKI, Geschichte der Bulgaren, vol. I, Leipzig, 1918, X + 182 p. in 16*;3. B. CONEV, ERIIKOHHH BaRIIMHOCTIf memAy B-BarapH H FyAMHII, Sofia,1921, 158 p. in 8'; 4. ST. MLADENOV, Vestiges de la langue des Protobulgarestouraniens d'Asparuch en Bulgare moderne, In Rev. d. Et. Si., I (1921), p.38-53; 5. THEODOR CAPIDAN, Raporturile lingvistice slavo-romilne. I. In-fluenfa romdmi asupra limbii bulgare, In Dacorom., III (1923), p. 129-238;.6. JULIUS MORAVCSIK, Zur Geschichte der Onoguren, in Ung. Jahrb., X (1930),la. 53-90; 7. KR. MIJATEV, armrpacinmecHie maTepianu 1137. fIpeczaHa, InByzantinoslavica, III (1931), p. 383-403; 8. A. VAILLANT §i M. LASCARIS, Ladate de la conversion des Bulgares, In Rev. d. Et. Si., t. XIII (1933), p. 5-15;9. FR. DVORNIK, Les legendes de Constantin et de Méthode vues de Byzance,Praha, 1933, X + 443, p. in 8'; 10. fIerbp.t. Mratirmein, 14cTopmi Ha+5.bilrapmum Hapoxh, tomul I, Sofia, 1942, in Is°.

Vezi §i p. 279, nr. 23 §i 24.

www.dacoromanica.ro

UNGURIIDuo& ce s'au (local In pustd, in

anal 896, Ungurii au allal de *found-tatea Tdrii Transilvane unde domneaGelu Romdnuf

(Cronica notarului anonint alregelui Bela).

Istoria lor plini la a§ezarea in pima. Ungurii sunt un poporfino-ugrian ; limba lor se 1nrude§te prin urmare cu aceea a Fin-landezilor, a Estonilor i a Laponilor. Numele lor national esteacela de Maghiari, dupa numele tribului din care-§i alegeau con-ducatorul, i 1nseamna, pare-se, uoamenii (sau odraslele) Oman-tului »... Alti Invatati 11 traduc prin « puternici, stapani e, con-siderandu-1 tot una cu turcescul bajar. Unguriia§a le-au spusGermanii, Romanicii i Bizantinii aveau, la navalirea lor InEuropa, Infati§area obi§nuita a Fino-ugrienilor: mici de statura,cu pometii obrajilor ieii In afara, ochii puOn oblici, pielea de co-loare mai hichisa, nu alba, i parul 1mpletit In cozi care le cadeaupe spate. Se ocupau In special cm cre§terea vitelor. Abatele Re-gino, care a trait In veacul al X-lea, putinà vreme deci dupal aye-zarea lor In Panonia, i care avusese prilejul sa-i observe In in-cursiunile lor din Germania, ni-i descrie In felul urmator: 6 Unguriiratacesc In pustietatile Panonilor i Avarilor i ti cautà hrana zil-mica din vanat i pescuit. Ei lupta mai ales cm sageti pe care §tiufa le arunce cm mare dibacie din arcurile lor de lemn. Nu se pri-'cep a lupta Inteo ordine de bataie sau a asedia cetall; adeseorize prefac a fugi pentru a In§ela pe du§man. Nu in mult timp lalupta; altfel, daca staruinta lor in bataie ar egala furia primelor-ciocniri, ar fi de nelnvin§i ».

20

www.dacoromanica.ro

290 UNGURII

Originan i erau din rnijlocul Asiei, din regiunea care se intindela apus de ultimele ramificatii ale muntilor Altai, In apropiere denordul Persiei. De aci pleacä ei, in secolul intai dupà Christos,spre apus. Catava vreme au zAbovit in tinuturile de stepa care seintind Intre cursul mijlociu al Vol& vi Muntii Urali. Mai törziu,pe la 830, ii gösim Intre Don §i Nipru, in tinutul cunoscut In iz-voarele bizantine sub numele de Lebedia. Atacul Pecenegilorsilevte 86 pöröseasca Insd vi acest linut. 0 parte se intorc 1ndöröt,in Asia, restul se indreapta spre apus §i ajung, pe la 889, In Atel-kuz (in maghiara de azi Etelköz) adica In o tara dintre rauri ». Eregiunea cupring intre cursul inferior al Prutului vi al Nipruluicuprinzand deci §i Bugeacul. Istoricii unguri cred dar förödovezi a ea se intindea spre apus pan6 la Suet.

Aci diferitele triburi ale Ungurilor se unesc vi aleg drept con-ducötor pe Arpad, despre care impäratul bizantin Constantin Por-firogenetul ne spune c'd era o cel mai demn (de aceastd onoare),intelept la sfat §i intelegötor, de o vitejie deosebità vi inzestratpentru domnie ».

Nici In Atelkuz Ungurii n'au putut römöne multà vreme. Inanul 894 izbucnind un rözboiu intre tarul Simeon al BulgarilorBizantini, acevtia din urma, potrivit unei vechi tactice de a combatepe barbari, ridicAnd pe unii impotriva altora, se adreseaza Ungu-rilor, cerlindu-le ajutor. i Inteadevör, Ungurii ataca In acelavian pe Bulgari vi-i birue In trei bàtàlii, ocupAnd chiar capitala,ceea ce face pe Simeon sä." incheie pace cu Bizantinii. Odatá asi-gurat din partea aceasta, el hotörövte sa se rözbune Impotrivacelor care nu numai cà 11 Invinseserg, dar li prödaserà vi o partedin -tug. Incheie deci o aliantà cu Pecenegii, duvmanii Unguri-lor, vi impreunö cu ei ataa lagörul din Atelkuz. 0 parte dinarmata ungureasca lipsea tocmai, fiind dug inteo expeditie spremiagnoapte. Simeon impreunä cu Pecenegii au putut decibiruie u§or pe cei rama§i §i sö devasteze cumplit lagörul. CAnd auvözut Ungurii dezastrul pieriserä multi dintre ai lor, altii fuse-será luati prizonieri, o mare parte din turme erau pierdutes'au hotö'rIt sà" plece din Atelkuz i sa-vi caute o nouä.' avezare.Asupra drumului pe care 1-au urmat nu existä acord intre istorici.Unii, luAndu-se dupà arötörile notarului anonim al regelui Bela,cred cá Ungurii au pornit spre miagnoapte, dealungul Carpa-

www.dacoromanica.ro

LUPTELE CU voEvozir ROMANO-SLAVI

tilor moldoveni i galitieni, IAA' In dreptul oragului Munkics,unde au trecut peste munti, scoborindu-se In cAmpia Tisei.cari nu vor sà admità continuitatea noastra In Dacia 0 deci nupun temeiu pe cronica notarului anonim, acesta araind prezeniaVlahilor in Ardeal la venirea neamului lui Arpad, sustin cà Unguriin'au mai ocolit pe la miagnoapte, ci au trecut de-a-dreptui spreapus, prin treatorile Carpatilor moldoveni 0 au ajuns astfel, pesteArdeal, In §esul Tisei. Ina' din anul 884, Bustin aceimi istorici, oparte din Unguri ocupaserà ràsàritul Ardealului 0 se arpzaseráacolo: din ace§tia s'ar trage Secuii de astäzi. Dup's' atacul Pecene-gilor, au venit i ceilalti, pe urmele lor, 0 au ajuns In pusa, Noicredem Insá mai de grabil pe notarul anonim i admitem cá näivA-litorii au coborIt din spre miazgnoapte, prin CarpatiiTrecerea lor peste munti a avut loe In toamna anului 895 iar aie-zarea In pusta In 896.

Luptele en voevozii romano-slavi. In campia Tisei i In Ardeal,Ungurii au gsásit o popula%ie amestecatA romfino-slavg care avea oserie de organizatii politice. Ne-o spun 14murit douà izvoare jato-rice: cronica notarului anonim al regelui Bela 0 o cronidt ruseascanumità a lui Nestor. Potrivit primului izvor, despre care isto-riografia maghiara are azi cuvinte de Mal-a pretuire existau,In stanga Tisei, urmAtoarele 4 ducate »: unul al lui Menumorut, IntreSome 0 Mure§, deci In tare Cri§urilor, un al doiles. al lui Glad, InBanat, 0 un al treilea, In Ardealul propriu zis. Aci domnea Gelou.Supunerea acestor ducate de fapt, voevodate a avut loe, decd.este 86 credem povestirea notarului anonim, astfel: Arpad cerelui Menumorut sà." i se supuie. Acesta Insà Ii rAspunde « cu inim6bulgareasca * (bulgarico corde) eit" nu se supune. Atunci un con-ducAtor ungur, cu numele de Zoltan, 11 atac's1 i Menumorut se In-chide In cetatea sa, a Bihorului. Ungurii ajung Ong la « Belle-rad deci Balgrad. ValzA.nd cà va fi lnvins, Menumorut facepace, (land pe fiica sa ca sotie lui Zoltan, iar « ducatul » sau cazestre.

Glad ar fi fost de origine din Vidin ; el stapane0e Ora delaMurerl OM la Dunä're, la 4 Urscia », care este, se pare, Or§ova.Se aminte§te i un loc pe unde se trece Tisa, la « Kenesna precum§i rAul Begheu (Beguey). In lupta cu Ungurii, Glad, In afarà doarmata sa, are 0 sprijinul Cumanilor, al Bulgarilor, sub conducerea

26°

www.dacoromanica.ro

a trei knezi, f¡Ii. al Blacilor adica al Romanilor. Este Ina invins, seascunde In Keve, la hotarele Bulgarilor, i in cele din urma sesupune.

Cat despre Gelou, acesta domnea peste o tara despre a cardunatate se dusese faima ( bonitatem terre ultrasilvane ; vezi

lig. 107). Supuqii lui mnsà, Vlahii i Slavii, avusesera multe de su-terit din pricina Pecenegilor i Cumanilor i nu eran soldati grozavi.N'aveau cleat arcuri i sageti. Tuhutum, un capitan ungur, audede tara aceasta i vine s'o cucereasca. Gelou, numit In cronici« dux Blacorum * i altadata « dux ultrasilvanus », 1ncearca sa selmpatriveasca, mai 1ntai la portile meze§ene, apoi la 14111 Alma.Este Ina lasins In amandouà locurile. Pe cand se retragea sprecetatea sa de pe Some§, osta§ii lui Tuhutum 1-au ajuns din urma1-au ucis, la 11111 Copugului. Ceea ce vazand locuitorii tarii, au adusca domn in locul lui pe Tuhutum i i-au jurat credinta.

Povestirea notarului anonim alcatuita, dupa toate probabili-tatile sub Bela al II-lea (1131-1141) cuprinde i unele inadver-tente cronologice, vorbind de pilda despre Cumani, pe vremealirii Ungurilor. Este iaragi probabil ca i numele de persoane sal fie ocreatie ulterioar5, plecandu-se dela anumite nume de localitatidin vremea alcàtuinii cronicei. Ceea ce nu se poste contesta 1nsaeste ca notarul anonim reproduce o veche trad4ie despre supunereapopulatiei romeino-slave din Ardtal fi din fesul Tisei, populatiecare-fi avea organizatiile ei politice, voevodatele fi cnezatele ei. Ca peconducatorii acestei populatii Ii cherna Gelou, Glad sau Menu-morut, ca luptele s'au dat in locul cutare r¡ti ea au urmat In chipularatat de cronica, acestea nu au, In definitiv, prea mare importanta.Problema esentiala este prezenta Romanilor In Ardeal la venireaUngurilor aici i aceasta astazi nu se mai poate nega decat de ceicare au interes s'o nege. De aide', cronica notarului anonim aregelui Bela nu este sin gurul izvor care sa arate prezenta RomanilorIn Ardeal la sfar§itul veacului al IX-lea. Acela§i lucru ne spune,dui:4 cum afirmam mai sus, i cronica rush' zisa a lui Nestor. Eapoveste§te anume ca Ungurii, dupa ce au trecut niqte munti Inalti,

se apucarei la lupte ca Valahii fi Slavii cari locuiau aceste äri ».Prezenta populatiei slavo-romane in Ardeal i in §esul Tisei

rezulta din cercetarea atenta a toponimiei din primele acte un-gure§ti. Este adevarat ca aceste acte aunt posterioare cu mai

292 UNGURII

www.dacoromanica.ro

LUPTELE CU VOEVOZII ROMANO-SLAVI 293

bine de un secol i jumatate nvàlirii Ungurilor ; dar nume to-pice ca Petra, atestat in anul 1055 sau ca muntele Sorul (« ad mon-tem nomine Sorul »), elesteul Rotunda («piscinae quae vocaturRotunda ») i rani Cr4 («fluvius Krys »; pe ungureste ar fi tre-buit sa fie Koros1) din 1075 ne aratä prezenta cu mult inainte apopulatiei care le numise astfel.

Teoria de care se servesc, in mod persistent, istoriciioamenii politici ai Ungariei, spre a explica multimea elementuluiromanesc in Transilvania, anume aceea a unei infiltreiri lentedin spre miazazi, incepand dela finele secolului al XII-lea,infiltrare care s'ar fi accentuat apoi in epoca moderna, in timpuldominatiei turcesti si mai ales sub Fanarioti, este total Pisa fi lip-sitá bazei documentará. Fenomenul a fost invers: Transilvania,pamantul de basting al romanismului, asa cum au dovedit In chipevident si ultimele cercetari stiintifice mentiontim de pilda, ace-lea ale profesorilor Moga i Gamillscheg a constituit intotdeaunarezervoriul din care s'au alimentat sub raportul etnic Principatele.In sprijinul acestei afirmatii se pot cita numeroase documente simarturii, atat oficiale cat si private, incepand din secolul al XIV-lea

intemeierea Moldovei, de &Are Maramureseni pana inal XIX-lea colonizarea cu mocani a Dobrogei si a anumitor re-giuni din Muntenia. Cercetarea cat de sumara a toponimiei dinPrincipate dovedeste un curent viu de trecere a populatiei arde-lene peste munti. Fenomenul un se margineste numai la Romani;el cuprinde in secolele XIIIXIV si pe Sasi chiar, iar In secoleleXIIIXVI si pe Secui. Un judet Intreg din Muntenia a purtatliana In 1845 numele de Slicuieni (sau Saac), iar localitatile avandadaosul de Ungureni (de ex. Maneciu-Ungureni, Valea Vii-Un-gureni, Popesti-Ungiireni, Posesti-Ungureni, etc., vezi i vol.II, p. 401-403), sau numite chiar simplu Ungureni, termen ceinseamna, In mod obisnuit, In vechiul regat « Romani din Ardeal »,sunt foarte numeroase atat in Muntenia cat i in Moldova.

Cre§tinarea Ungurilor §i ocuparea Ardealului. Dupa asezareaIn pusta, Ungurii au continuat catava vreme expeditiile lor deprada, mai ales in Germania, Oda cand au fost Infranti Inteo luptAinsemnata, la rani Lech, in anul 955 (10 August).

Importanta lor creste odata cu trecerea la crestinism. La Inceputise pgrea cà Ungurii vor fi convertiti prin ajutorul misionarilor

www.dacoromanica.ro

g eci. Principele Gyula se duce, in secolul X, la Byzanr, se bo-teaza §i aduce cu sine, ca episcop al Ungariei, pe calugarulIeroteu. Se infiinreaza chiar §i o mänastire cu monahi greci.Totu§i, cre§tinarea In mash' a Ungurilor nu se va face sub aus-piciile Bizanrului, ci a Papei dela Roma. Ea este opera regelui.Ftefan, caruia Ungurii i-au spus apoi cel Sffint. Inca din vremeatatalui sau, a lui Geza (970?-997), §i mai ales din Indemnul sorieiacestuia Sarolta, Incepusera sa vie misionan i §i predicatori dinapus. Propaganda s'a Interit In timpul lui Stefan care, primisebotezul Impreuna cu parinrii sai. In timp de patru ani, poporul afost cre§tinat (vezi fig. 110). 0 incercare de opozirie a celar care spri-jineau paganismul a fost Infranta, ca In Bulgaria. Stefan a cerutPapei dela Roma, cu prilejul cre§thiarii, doua lucruri: intai titlul§it coroana de rege qi apoi Imputernicirea de a organiza, sub raportulbisericesc, rara sa. Papa s'a gra'bit sa-i satisfaca dorinrele, deoarececonvertirea Ungurilor era nu numai o victoria a cre§tinismului Ingeneral, dar §i, In special, una personal a a lui care i§i largea astfelsfera de influenra. I-a trimis deci coroana §i imputernicirea ceruta,impreuna cu o delegarie de prelari care sa-1 ajute In opera de or-ganizare. Incoronarea lui Stefan a avut loc In anul 1001; ea des-chide o noua era In istoria Ungariei. Inteadevar, prin cre§tinare,Ungurii scapa ca formarie politica de pieire §i intra in concertulstatelor §i popoarelor europene. Daca nu s'ar fi cre§tinat, statullar n'ar fi putut dura §1 disparea ca §i al Avarilor: conducatOriibisericii ar fi Indemnat pe monarhii cre§tini sa porneasca impo-triva acestor noi barbari pagani §i sa-i distruga. Mai ales ca des-cendenrii Ungurilor dela Inceput, aceia ai lui Arpad, incepusera sase amestece cu populariile gasite in rara ocupata §.1 erau pe calesaid piarda caracteristicele somatice, sa dispara cu totul, ca rasa,In mijlocul supu§ilor. Chiar istoricii §i etnografii unguri, cum eVambéry, de pilda, recunosc ca ultimii lor stramo§i curari trebuiesa se fi stins prin preajma anului 1000.

Dupa incoronarea ca rege, Stefan a, pornit o serie de expediriuniimpotriva unor stäpanitori din Ardeal §i Banat, cari refuzau sä-irecunoasca autoritatea. Ma, ne spun vechile cronice ungure§ti.Pe scaunul ocupat odinioara, in urma morrii lui Gelou, de Tuhutum,statea acum un urma§ al acestuia anume Gyula, care-i era unchilui Stefan. Prima expedirie .a fost chiar Impotriva unchiului sat!.

294 TJNGURII

www.dacoromanica.ro

CRE$TINAREA UNGURILOR $1 OCUPAREA ARDEALULUI 295

« In anul 1002 povestesc cronicile fericitul rege Stefan aprins pe ducele Gyula qi l-a adus in Ungaria; iar toga rara lui,foarte intima qi bogata, a unit-o Cu monarhia ungara. Si se nu-meste acea tarà pe ungure§te Erdeel; ea este udata de mai multe

r,

;

Fig. 110.s Aquamanil o de broils, pentru plistrat apa sfintita, gasit In 1906In ',Hum dela Ineu (ud. Arad). Secolul al XII-lea. (Museul din Budapesta).

rauri in al caror nisip se culege aur §i aurul acelei rari este preabun i. Dupa ce invinge pe Gyula, regele porne§te Impotriva unuialt stapanitor anume Kean, « ducele Bulgarilor i al Slavilor(ducem Bulgarorum et Sclavorum), careli avea « ducatul » saunoi zicem voevodatul In parrile sud-estice ale Transilvaniei, *Inlocuri foarte tari prin a§ezarea lor. « Si cu multa truda poves-

i

www.dacoromanica.ro

296 UNGURII

tesc cronicile 0 dupà anevoioase lupte, de abia 1-a invins In sfar§it.0 1-a omorit 0 a luat nepreluitii multime de comori, mai ales Inaur 0 pietre scumpe 0 a pus acolo pe un strAmo§ al s'áu cu numeleZoltan care apoi a mo§tenit acele pgrli transilvAnene » (veziharta 6).

Tot Stefan a supus 0 pe stapanitorul din Banat, Ahtum, acarui -tug, fost4 odinioarà a lui Glad, cuprindea acum 0 parteadintre Mure§ §1 Cri§. Ahtum §edea In cetatea Morisena care pe urm&s'a numit Cenad ; el Meuse acolo 0 o mAnAstire cu bramul SfAntuluiloa» Boteatorul 0 cu monahi greci, ceea ce aratà a Ahtum eraortodox. Se 0 spune, de altfel, c6 el primise botezul dupà ritulGrecilor, In cetatea Vidin 0 c4 era foarte mandru de vitejia 0 pu-terea sa. # lar regelui Stefan continua izvorul din care luä'm po-vestirea, anume vieqa sfantului Gerard, episcop de Morisenanu-i dAdea de loe onoarea cuvenita, IncrezAndu-se In multimea osta-§ilor 0 nobililor säi peste care domnea. Uzurpase puterea asuprasgrii rege§ti ce scobora pe Mure§, punand In schelele acestui râu,pâ.nä" la Tisa, vame§i 0 pazitori 0 supunea toate la tribut ». lar Inlara lui erau 0 « mulIi cai sälbateci » precum 0 e turme WA nu-mar ». Ahtum este Ing 0 el supus petnA In cele din urm5, ba 10pierde 0 vieata, fiind ucis de un soldat al lui Stefan, anume Cha-nadinus, dela care §i-a tras apoi numele cetatea Cenad. In urmamortii lui Ahtum, regele alipe§te la stäpanirea sa 0 tara dintreCri§ §i Dunare.

Si aceste §tiri ale notarului anonim 0 ale vietii sfantului Gerardnecesitä o interpretare. E probabil ch., 0 de data aceasta, unelenume sä" fie o creatie posterioara, din vremea alcAtuirii celor douàizvoare, In scop de a explica anumite numiri topice. De asemenea,luptele se poate s6 nu se fi desfd§urat a§a cum aunt povestite.Itàmâne cu toate acestea sensul lor 0 acesta este: inaintareaski pdnirii ungurefti En Ardeal la Enceputul veacului al XI-lea. Defapt, abia In acest secol a inceput supunerea efectivd a Ardealului ;ocuparea lui va dura pAna la Inceputul veacului al XIII-lea,&And se va ispràvi prin opera Cavalerilor Teutoni.

Colonizarea Smiler. Secuii. In leggtur6 strâns6 cu aceastàocupare efectiva a Ardealului stä. colonizarea Germanilor, a Sa-filor cum li se spune obi§nuit. Regii unguri voiau A aibA In nouataxi puncte de sprijin, locuitori de alt neam, care sa Incadreze

www.dacoromanica.ro

COLONIZAREA. SAMOR. SECUII 297

populatia b51§tina§e romAneasca §i pe care FA se poata bizui. Inacela§i timp, voiau sa. intemeieze §i centre mai mari, unde sa sepoatà desvolta ea 'vremea o -Vieatá orà§eneasa dela care s5 aib5.venituri corespunzätoare. De aceea, ei chiama din apus coloni§tigermani. Nu §tim exact imprejuarile in care a avut loe a§ezareaSa§ilor in Ardeal, deoarece primele lor privilegii sau acte s'aupierdut, probabil cu prilejul návàlirii Tatarilor, in 1241.. Sigureste numai ca' ei au Inceput 85 vie pe vremea lui Geiza al II-lea(11.41-1162), despre care §tim ca.' le-a dat un asemenea privi-legiu. Alti Sa§i au sosit mai pe urma, in timpul regilor Bela alIII-lea §i Andrei al II-lea. Se crede cá locul de origine al unoradintre ace§ti coloni§ti germani a fost Flandra sau un tinut dinpreajma Màrii Nordice. Altii au venit din regiunea Rinului demijloc §i mai ales din .Luxemburg. 0 parte a Sa§ilor s'a a§ezatpe Tarnave, in regiunea Sighipara-Media, o alta in pàrtile Si-biului, o a treia in tara Barsei (vezi fig. 111). In sfar§it, o ultima."grupà de coloni§ti s'a fixat in coltul nord-estic al Ardealului, inregiunea minelor dela Rodna i a Bistritei. Regii unguri le-audat tuturor o serie de avantaje, gratie cdrora Sa§ii au putut aveade timpuriu o situatie hifloritoare economicA. Ni s'a Ostrat actuldin 1224, al lui Andrei al II-lea, prin care acesta le confirm5 pri-vilegiile conferite de Geiza al II-lea. Intre altele, li se d5. §i « PA-durea Romanilor §i. a Pecenegilor (« sylva Blacorum et Bisse-norum *), cu apele care o stabat, spre a se folosi de ea in comunCu zi§ii Romani §i Pecenegi.

Dac5." in ce prive§te pe Sa§i, se poate stabili epoca venirii lorin Ardeal, lucrul e mai complicat pentru Secui. Prima mentiunedocumentará despre ei este cu prilejul expeditiei comitelui Ioachimde Sibiu contra räsculatilor din Vidin, in 1213; oastea comi-tetului e formata «din Sa§i, Romani, Secui §i. Pecenegi(« Saxonibus, Olacis, Siculis et Bissenis *). In 1222, in privilegiulacordat Teutonilor, apare, alaturi de « tara Romanilor » (terraBlacorum) §i « tara Secuilor (terra Siculorum). Asupra a§egriilor in partea de rAgrit a Transilvaniei sunt mai multe pAreri.Cronicele vechi ungare Ii considerà ca descendenti ai Hunilorlui Atila. Dupg sf6rimarea imperiului acestuia, ei s'ar fi retrasIn locurile unde trAiesc §i astäzi; aici i-au gAsit fratii lor, Ungurii,cand au venit in Ardeal. Aceast5 povestire cu originea hunia nu

www.dacoromanica.ro

!uolnej, !peprsto ap npglui vasuasua e.laza4e `pieour,uBLI

,.:.-¡,9°., &,....,L0 ,..... .L.:........,1..L

"..... °

.-t-5=',:v.'' -t rp...., Or

...-,4Iv"., -.-

-- '.? kre34....,,--.-...:.°,-...'" 3''-

,'-

"."..--,,_.

dz..,,..z.

.' e,'..0° kt.r i'

'.

''..r.''.--

"- ,-,..,

''- .4 "i: *Aar , - -.

.. . i., . L_

www.dacoromanica.ro

SITUATIA ELEMENTULUI ROMANESC IN ARDEAL 299

corespunde fris6 adevärului. Unii dintre istoricii mai noi ungurifi çonsiderà Ina' coloni§ti adu§i de regele Ladislau cel Sfänt(1077-1095) sau de vreun urma§ al säu, pentru a päzi hotarul deräsärit al Värii. Chiar numele de Secui ar Insemna, dupd ei,*pä'zitori ai marginei ». Alti istorici unguri fi socotesc dreptunul din triburile avare sau cuturgur-bulgare sau chiar neamulfnrudit, ca limb6 §1 obiceiuri, al Kabarilor cari s'au stabilit aici,desvoltandu-se apoi izolat, färà fa fie influentati de restulUngurilor. De aceea aspectul particular al graiului lor. In sfer§it,s'a mai wills Inch o ipotez6; c4 Secuii ar fi coloni§ti adu§i deCavalerii Teutoni, a§a dar Intre 1211-1225. E surprinzätor insà,In cazul acesta, faptul ca nu se face niciun fel de mentiune indiplomele §i actele vremei despre o asemenea colonizare masiva.Nici cele douà pereri anterioare nu pot invoca argumente peremp-torii. In once caz, ele par mult mai aproape de adevär dectit prima,cu descendenta din Hunii lui Atila. Problema nu este iD.Cdrezolvat5...

Situatia elementului rominesc In Ardeal dupA cucerirea ungarA.Una din chestiunile cele mai importante care se pun In leg`áturácu ocuparea inuturilor din stänga Tisei §i a Ardealului de c6treUnguri este soarta elementului romei nesc de aici In primele timpuriale cuceririi.

In momentul &end au nävälit Ungurii, Românii dintre Tisa §iCarpati §i Slavii conlocuitori §i pe cale de askinilare aveau aceea§iorganizare ca §i cei de dincoace de Carpati. Trälau adicà impärtitiIn cnezate §i voevodate, conduse de cnezi §i voevozi. « Ducatele » decare vorbe§te notarul anonim al iegelui Bela nu sunt altceva decatvoevcdatele acestei populatiuni mixte româno-slave, In fruntea ca-rora se gäseau voevozi slavi sau români, cum e cazul legendaruluiGelou. Se pare ea voevodatul care se gäsea In Ardealul propriuzis, in podi§ul Transilvaniei, avea o deosebitä importanta, deoareceUngurii au pästrat titlul de « voevod » dupa cucerire.

Care a fost situatia, din punct de vedere social §i juridic, aacestor cnezi §i voevozi, sub noii stepanitori? Cnezii apar indocumentele ungare ca administratori ai satelor romane§ti §i

ca judecatori ai locuitorilor acestora In cauzele mici. Ei nu suntproprietari aqa dar ce In Principate, ci reprezint4 pe proprietariadica pe rege, pe nobili sau cleruL Pentru serviciile pe care le aduc

www.dacoromanica.ro

.300 UN GURII

proprietarului, acesta le &A, pe timp limitat sau pe viata, uneoritrecand i asupra urma§ilor, dreptul de cnezat sau cnezial (juskenezatus, jus keneziale sau simplu keneziatus). El comportaurmatoarele avantaje: 1.. 0 &maid mai mare de ptimiint cleat acelorlal0 locuitori ai satului. Nu §tim daca ace§tia trebuiaui-o i lucreze cum se intampla cu cnezii romani din Galitia ; 2..

Dreptul de a gne moará, deci venit dela satenii cari macinau acolo;3. Scutirea de unele dâri. Un act din 1552 ne apune c aCe§ti cnezi

nu platesc quinquagesima » adica darea pe oi. In unele regiuni separe ea nu plateau dari chiar de loc. Acesta e cazul cnezilorHtmedoara despre care un document din 1.482 afirma ea, potrivit*vechei prerogative de libertate », ei nu platesc nicio taxa, cellssau contribulie »; 4. Dreptul de a judeca in pricinile mdrunte sau,cum se spunea pe atunci, in « cauzele minore ». Acestea erau:bataile, lovirile, insultele, cauzele majore adica uciderea, furtul,incendiul, ramanand pe seama proprietarului sau a slujbaqilor re-gelui. Judecand, cneazul putea pronunta amenzi sau gloabe care-ireveneau, constituind astfel Inca un venit al lui. Cnezii de pe do-meniile regale aveau o situaIie mai Nina cleat aceia de pe mo§iilenobililor i ale clerului. Ace§tia din urma nu puteau transmiteurma§ilor dreptul cnezial i nici nu erau scutiti de darea pe pa-mant. Cu vremea, incepe sa se produca un proces de diferentiereIn rândul cnezilor: unii se inalta, ajungand, prin avere, prin diferiteservicii, prin fapte de arme sau prin favoarea regelui, nobili, altiicoboara in mijlocul sätenilor pe care-i administrau. Primul cazcunoscut noua de lnobilare a unui cneaz este din timpul lui CarolRobert. Acesta dAruie§te, in 1326, lui Stanislau, cneaz din Mara-mure§, pentru serviciile sale, mo§ia Surduc, pe veci, scutindu-1de once dari i dându-i acelea§i drepturi pe care le aveauceilali nobili. In secolul al XIV-lea. §i. al XV-lea, mai ales Intimpul luptelor cu Turcii, Inobilarea cnezilor romani se face peo scara intinsa. Ace§tia tet,i sunt insa pierduti pentru neamuinostru: intrand In mijlocul nobililor, ei devin unguri, se maghia-rizeaza. A§a se explica numele romanesc al unora dintre celemai insemnate familii ungure§ti, de pilda Dragfi (din Drag!),Banfi (din Ban), Kendeffy (din Candea.), Csomortani (din Ciomar-tan), etc. Tot Romani au fost de origine f¡i Corvine§tii, Ioan,vestitul general, §i Matei, contemporanul lui stefan cel Mare,

www.dacoromanica.ro

SITUATIA ELEMENTULUI ROMANESC IN ARDEAL 301

precum i acel ilustru arhiepiscop diplomat Nicolae Olahul,dica Nicolae Romanul.

Voevozii apar mai rar In documente. Uneori, ei au aceeavisituatie ca i cnezii, administrand, ca i acevtia, satele proprie-tarilor, avand grija BA se stranga darile i sa se presteze muncile-sau serviciile cerute. Ava aunt, de pilda cei fase voevozi pomenitiIn documentul din 1445, carora Banul de Maciva le cere sà se-adune vi sà curme o cearta de hotarnicie hare un Sibian i locui-torii din Baia de Criv. Doi din cei 6 voevozi sunt aratati ca locuindIn satul « Bolya », altd doi In satul Ribitze *, iar ceilalti doi fie-care In cate un sat. Evident, situatia acestora nu era superioara-enezilor. Alteori Insa, vi an ume In unele regiuni, In Bereg, dar maiales In Maramurev, constatam voevozi cu o situatie mai Inalta.Printr'un document din 1364, regina Elisabeta a Ungariei auto-

obvtea Romanilor din comitatul Bereg*, ca sa-vi aleaga unvoevod pe care-1 vor don i ei. Acesta va avea sa puna capattuturor certurilor iscate ratre clan vii, sa stranga toate veniturile

sa supravegheze indatoririle pe care le aveau Romanii fajade regina vi de comitele respectiv. Tot el, potrivit unui act din1370, va avea i dreptul judece In cauze mai mici, cele lnsem--nate fiind rezervate comitelui. Cei mai rasemnati dintre voe-vozii romani din statul ungar au fost voevozii din Mara murev.Aci Intalnim, pe la jumatatea veacului al XIV-lea, pe voevodulBogdan care va lntemeia In 1359 Moldova. Tot cu acelavi titlugasim pe Iuga, fratele lui Bogdan, vi pe Bale vi Drag, fiii lui Sas,nepotii lui Drago. Se pare ea atributiile voevozilor din Mara-murev erau mai Intinse cleat ale celorlati din restul tinutuluiocupat de Unguri; de aceea i puterea lor a fost mai mare. Pentruserviciile aduse, regii le acorda folosinta unor movii care cateodatali se dau chiar cu titlul de proprietate deplina ; voevozii devin Incazul acesta la fel cu ceilalti nobili ai regatului.

Cu vremea, i voevozii, ea i cnezii, vi-au pierdut rostul vi in-sem.natatea. 0 parte au ajuns nobili, maghiarizandu-se, ceilalti aucoborlt In randurile iobagilor. Ultimii voevozi i cnezi pe care-iamintesc documentele dateaza dela sfarvitul veacului al XVIII-lea

raceputul celui de al XIX-lea. In 1.827, gasim In satul Buzevti,clin comitatul Satmarului, un voevod roman scutit de serviciileiobagesti.

www.dacoromanica.ro

302 IMTGURII

Trebue Incá odatà s accentunn deosebirea care exista Intrecnezii i voevozii din Ungaria i cei din Principate. Cei dintAi nuBunt proprietari, ci numai administratori i judecatori in pricinimici, pe cttnd ceilalti sunt proprietari deplini. Acevti din urn:areprezintà prin urmare un stadiu mai vechi, nemodificat, alinstituOei, pe cand cei de peste munti reprezintà stadiul modificatprin cucerirea ungarà.

CunoscAnd situa0a cnezilor i voevozilor din Ungaria, se poatededuce care trebuie A' fi fost situatia populatiei romAnevti din satelepe care le administrau ei. Zicem se poate deduce, deoarece pentruprimele secole, Odd in al XIII-lea, n'avem decAt foarte putinedocumente vi ele nu precizeazà situalia socialà i juridic4 a acesteipopulatiuni. E adevArat, actul din 1.075 In care apar denumirileromânevti Rotunda, Sorul i Crivul vorbevte vi de servi adiade verbi vi de pàmântul pe care-1 lucrau ei, dar n'avem sigurantaca se refera la Romani. In consecintg, nu putem trage o concluzieprecisà. Se pare Ins4 cg popula4ia satelor administrate de cnezivoevozi era In stare de ferbie sau, cum se spunea mai tArziu, Insecolul al XIV-lea vi al XV-lea, de iobeigie. Ca atare, aceastà popu-lalie datora proprietarilor adic6 regelui, nobililor sau cleruluianumite däri i munci sau servicii. Pentru pàmântul pe care-/luerau fiecàrui I,Aran i se dadea o bucata numità in actele lati-nevti sessio sau mansio präteau o sumg fix6. Inteun docu-ment din 1387 se specifia suma: 3 grovi de fiecare « sessio ».Plä'teau apoi diferite dijme: din oi, numità quinquagesima; aceastaera darea prin excelentà a Romanilor. Potrivit numelui, quan-tumul ei a fost la Inceput o oaie din cincizeci; mai tArziu, pe lamijlocul veacului al XVI-lea, s'a luat lug o oaie din cincizeciCu mielul ei, vi o mioara. Venea apoi dijma, din porci, din stupiadic4 din miere i cearg, i probabil, vi din alte produse. Se pre"-teau dijme i bisericii catolice ; nu cunoavtem Insa quantumul lor.Intr'un document din 1301, privitor la Românii avezati In VillaOlachalis » de langà Odorhei, se spune ca ei nu vor da nimànuidijme, afara de cele obivnuite, care se dau biseficii. Pe 14110 dijme,taranii trebuiau sd mai feed i diferite munci. tim, de pildà, cacei din Villa Olachalis trebuaiu A' care lemne pentru cetatea regal&dela Odorhei. erbii sau iobagii se puteau muta de pe movie pecare stAteau, dac6 oblineau 'oice proprietarului plcitean

www.dacoromanica.ro

SITUATIA ELEMENTULUI ROMANESC IN ARDEAL 303.

darea. Asa se spune in actul din 1298 care poate fi considerat caun fel de constitutie a Ungariei medievale. Prin conditia cea dintaii

voia proprietarului e adevarat ca acest drept de stramutare.devenea de cele mai multe ori iluzoriu. De aceea, multi taranifugeau, trecand uneori si peste hotare, in Tara Romaneasca, inMoldova sau in Polonia. Cei cari izbuteau A' paraseasea lega1!sau ilegal mosia pe care stateau, se dueeau fie pe alte mosii,fie in skbozii, adica in sate care se formau atunci si ai caror locui-tori se bucurau eatva timp de scutire de dari sau de o reducere alor. Cunoastem o asemenea intemeiere de slobozie in anul 1292;documentul eliberat cu acest prilej precizeaza ca proprietarul e vaputea strange Romani si-i va putea reline pa eei still* ». Inteunalt document din 1341, dat magistrului Nicolae, se spune ea'acesta sau urmasii sal vor avea dreptul « de a strange Romani*In mai multe sate, proprietatea sa. Un alt caz intalnim in 1293,pe vremea lui Andrei al III-lea ; el scuteste 60 de case de Romtuiiasezati pe mosiile Filesti si Aiud, apartinand capitolului din Alba,.de quinquagesima, de dijma si de once alta dare regala. La fel se'proceda si in Tara Romaneasca si in Moldova: eunoastem nume-roase cazuri de astfel de slobozii ai caror locilitori beneficiau de -

o scutire mai mult sau mai putin indelungata in ce priveste darile-cuvenite domniei

In afara de enezi si voevozi si de verbi, documentele ungare-mai arata lug in Ardeal si nobili români. Nu ne referim la aceiadespre cari constataxn ca au fost facuti nobili, la un moment dat,.pentru diferite merite militare sau de alta natura si al caror numara fost apreciabil. Ci la nobilii romani despre care nu se poate pre-ciza de nand au aceasta situatie. Prima mentiune a acestui fer denobili români este din 1291. In acest an, regele Andrei al III-leaconvoaca la Alba Julia o adunare a tuturor nobililor sasi, secui siromani din Transilvania. Documentul latin sung' astfel: 4 cumuniversis nobilibus, Saxonibus, Syculis et Olahis in partibusTranssylvanis ». Prin urmare exista o intreagg categorie de nobiliromani pe care actul ii pune in aeeeasi linie cu nobilii sasi si secui.Chiar daca pasagiului latinesc i s'ar da o alta traducere, conside-randu-se cuvantul nobilibus ea substantiv, nu adjectiv, designandprin urmare el singur pe toti nobilii din Transilvania, Lute=atare caz am avea « eu toti nobilii, eu Sasii, eu Secuii si eu Romanii

www.dacoromanica.ro

Inca prezenIa « Olahilor * in acest document, alaturi de celelalte«natiuni* ale Ardealului dovede§te situatia lor juridica egala.

In 1399, 5tibor, voevodul Transilvaniei, se adreseaza 6 &Aretoll §i catre fiecare din nobili, atat Unguri cdt fi Roma' ni, castelanisau vice-castelani §i mai ca mama catre castelanii din Hateg §iHuniedoara *, cerandu-le sa nu faca greutati negulatorilor dinSibiu. In 1439, Albert, regele Ungariei, confirma lui Mihail sinMihail din Ciorna §i lui Bla§ sin Stoian din acela§i sat mo§iile lorpentru a le stapani In acela§i fel in care-§i stapaneau mo§iile §iceila10 48 nobili romdni» din Banat. In sfar§it, in Maramure§,gasim o multime de Romani, proprietari de mo§ii, cu hotare4 adeVärate §i vechi » (« veras et antiguas *). Astfel sunt 5tefanvi Ioan, fiii lui Iuga, carora li se face in 1353 o noug delimitare anio§iei lor « capitale §i principale * Cuhea ; apoi Drago, fiul luiGyula, §i fratii sai, ale caror mo§ii Giule§ti §i Nire§ se hotarnicescdin nou in 1355; in sfar§it, Stan, fiul lui Gure§, caruia regele Lu-dovic ii intare§te in 1360 a treia parte din mo§ia Saraseu ce-ifusese data de socru-sau Stan sin Ivan cneazul din Saraseu.

Cum se explica prezenta acestor nobili romani in Ardeal, inveacul al XIII-lea §i al XIV-lea ? Nu e exclus sa ne aflam in fatadescendenOlor celor nobilita0 pentru diferite servicii sau meritede catre regii unguri, inteo epoca mai veche. Mai probabila insani se pare urmatoarea explicatie: In unele regiimi mai retrase, maigreu accesibile, de peste munti, cum stint Maramure§ul, Hategul,Huniedoara §i partea muntoasa a Banatului, stapanirea ungureascan'a putut lua, din cauza rezistentii ba§tina§ilor sa,u din alte impre-jurari locale, caracterul de deposedare pe care 1-a avut in celelalteregiuni ale Ardealului. Noii veniti au trebuit sa recunoasca prinurmare proprietaIile vechilor stapanitori ai tarii. Urma§ii acestorstapanitori aunt nobilii romd ni, proprietarii de mofii pe care-iintalnim in actele secolului al XIII-lea §i al XIV-lea. Din nefe-ricire, aceasta nobilime romaneasca nu s'a putut pastra ca atareIn decursul vremurilor. Participand la vieata de stat, care erastraina, ungureascd, fiind ca§tigata apoi, in buna parte, pentru.catolicism, ea s'a desnationalizat, intrAnd in randurile nobilimiimaghiare. Faptura etnica a neamului nostru a fost pastrata a§adar in Ardeal nu de boeri, ci de cei sdraci fi prigoniti, de mareamultime a taranilor.

304 UN GURII

www.dacoromanica.ro

/NFLUENTE RECIPROCE ASUPRA LIMBII 3(5

Influente reciproce asupra limbii. Locuind ca popor alaturi denoi Secuii chiar In mijlocul nostru statul lor fiind apoi vecinCu formatiile noastre politiée, e normal ca sà fi existat influeatereciproce. Am imprumutat i noi dela Unguri i Ungurii dela noi.

In ce prive§te limba, noi am luat eateva sufixe §i o serie In-treaga de cuvinte. Sufixele sunt:1. -fag care reda maghiarul -sagIn cuvinte ca furt*g, valma§ag, birgag (sau bi§ag). 2. Sufixul-fug corespunzand maghiarului -seg in cuvinte precum priete§ug,me§te§ug, bete§ug, vielepg. 3. Sufixul adjectival -ef care redape maghiarul -es, in chipe§, einste§, gurq, oache§, trupe§. 4. Su-Mail verbal -ifluire din cuvinte ca pretaluire, chezá§luire, razá-luire §i care provin din forme maghiare precum szállasoni, sza-molni, pécsételni = sala§luire, samaluire, pecetluire. 5. Sufixele-af ci -uf numai In ga zisele nomina agentis adica in substantivelearatand pe ce! care Indepline§te un lucru, de pilda, lacatu§.

Cuvintele imprumutate dela Unguri se gases°, dupa cum e §ifiresc, numai In daco-romana. Multe din ele sunt vechi §i se intre-buinteazá pe tot teriteriul romanesc. Astfel citam: aldamg,alean, barda, belqug, beteag, chezg, chin, fel, ferastrau, gazda,gingg, haita, ham, hele§teu, hardau, hoit, hotar, imac, Meat,me§ter, neam, org, pildä, ravg, sàlac, samà, sicriu, cir, qoim,tagaduire, tali* uliu, vamá, viclean, vileag.

In toponimie, gdsim cateva numiri de ape, orge j sate deorigine maghiara. Astfel aunt de pilda raurile Trotu§, i paraieleVizaut, Cuejd, Viza, orgul Bacau, targurile Sascut (FantanaSasului), Harlan, satele Chiojd, precum qi cele din Ardeal termi-nate In -falau, (ungarul falva) ca de ex.: Icafalau, Tufalau, Tamo e-f alau, Bicfalau, etc.

Cum era ei de a0eptat, influenta ungará este mai accentuatä.In Ardeal; o mare parte ing din cuvintele ungure§ti care au pil-truns In graiul Romanilor de aici sunt din epoca moderna.

Dupa intemeierea Principatelor, gasim cateva denumiri inviata de stat, imprumutate tot dela Unguri. Pdralab vine dinporkolab, aprod din aprod, iar Banul romanesc de Severin a fostcreat dupa modelul celui ungar.

Ungurii au luat mn schimb i ei dela noi mai multe cuvinte, caficsor, ficsúr (din fecier), sztronga (din strunga), berbecs (din ber-bece), fattya, fattyo cu Intelesul de copil din flori, bastard (din fat,

21

www.dacoromanica.ro

306 UNGURII

fatu), rippa (din rapa), csuta (din chit, ciuta), in afara de o serieIntreaga, intrate mai tarziu, In epoca moderna,

In toponimia ungara pomenita In documentele secolelor XIXV, numirile de origine romaneasca Bunt In numar apreciabil.In primul rand, trebuie BA notam numele raurilor mai insemnate:Maros (Morisius In anul 1218; Morus 128g; Moros in 1289; MarosIn 1441) din românescul More, Mure§. 2. Szamos (Szamos In 1114;Somysius In 1269) din Someq. 3. Koros (Crys In 1075; Cris insecolul al XII-lea ; Keres In secolul al XIV-lea) din Cri§. 4. Olt(Alt In 1211, Olth in 1233) din vechiu romanescul Alt, azi Olt).In Sacuime gasim paraul Szék-aszò adica In române§te paraulsec », partea ultima a, numelui unguresc fiind chiar traducerea celeidintai, adica a cuvantului romanesc sec. Tot dela populaIia ro-mano-slava au luat Ungurii unele nume de ora§e i sate, ca depilda: 1. Brass6 (Brassu In anul 1271; Brassoviensis In 1295) dinBra§ov. 2. Rozsny6 (Rosnou In 1331; Rasnow in 1377) din Rajnov.3. Tapolcza sau Taplocza din Toplita. 4. Nagyszeben (CipiniensemIn 1192-1196; Scibin In 1200; Zebeniensi In 1223) din vechiulromanesc Sibili (azi Sibii), etc.

In ce prive§te vieata de stat, trebuie sa observam ca cel maimare dregator din Transilvania, poarta nuraele romano-slav devoevod. Ungurii 0-au InsuOt deci numirea pe care au gäsit-o lavenirea lor In Ardeal.

In deosebi puternica a fost influenla romaneasca asupra Se-cuilor. Limba lor, portul, construcVa casei precum gi obiceiurilearata ea relatiile cu populaIia ba§tina§e, romilneasca, au fost dincele mai stranse.

BIBLIOGRAFIE

Ungurii: 1. EUG. CSUDAY, Die Geschichte der Ungarn, ed. 2, vol. III(Pressburg), 1900, 506+572 p. in 8'; 2. R. RosErri, Despre Unguri qi episco-piile catolice din Moldova, In An. Acad. Rom. Mem. Seq. 1st., s. 2, t. XXVII(1904-1905), p. 247-322; 3. AKOS VON TIMOR, Ungarische Verfassungs-und Rechtsgeschichte mit Bezug auf die Rechtsentwicklung der westlichen Staaten,ed. 2, Berlin, 1909, XVI + 835 p. in 8'; 4. N. IoRGA, Histoire des Roumainsde Transylvanie et de Hongrie, vol. III, Bucuresti, 1915-1916, 414 + 404 p.in 160; 5. N. IORGA, Les plus anciennes chroniques hongroises et le passé desRoumains, In Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., IX (1921), p. 193-223; 6. T.

www.dacoromanica.ro

BIRLIOGRAFIE 307

METE*, Contributii noud privitoare la Voivozii romdni din Ardeal fi ptirtileunguregti in veacul al XVIXVIII-lea, Cluj, 1922, 27 p. in 8'; 7. G. KISCH,Zur Wortforschung. Erloschenes Slaventum in Siebenbiirgen, in Korrespondenz-blatt, XLVII (1924), p. 1-9 si 25-41; 8. KONRAD SCHONEMANN, Die* Miner des anonymen Notars, In Ung. Jahrb., VI (1926), p. 448-457;9. I. LUPAS, Individualitatea istoricci a Transilvaniei, in Studii, conferintecomunicdri istorice de Acelasi, Bucuresti, 1928, p. 49-72; 10. D. ONCIUL,Ronzdnii gi Ungurii in trecut, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., s. 3, t. IX(1928-1929), p. 29-64; 11. L. TRE3IL, Die ungarischen Lehncvörter inz Rumd-nischen, III, In Ung. Jahrb.,VIII (1928), p. 25-51 si IX (1929), p. 274-317;12. GUSTAV KISCH, Siebenbiirgen inz Lichte der Sprache, ein Beitrag zurKulturgeschichte der Karpathenldnder, Leipzig, 1929, 297 p. in 8'; 13. A.MAcARTNEV, The Magyars in the ninth century, Cambridge, 1930, 241 p. in 8°;14. FERENC ECKHART, A short history of the hungarian people, London, 1931,244 p. in 8*; 15. N. DRAGANU, Romcinii in veacurile IXXIV-lea pe bazatoponimiei gi a onomasticei, Bucuresti, 1933, 683 p. in 8° (Studii Acad. Rom.,XXI) ; 16. AL. DOBO*I, Datul oilor (quinquagesima ovium). Un capitol dinistoria Ronzdnilor din Transilvania, in Studii Acad. Rom., XXVIII (1937),97 p. in 8°; 17. BALINT 1-16mAN, Geschichte des ungarischen Mittelalters, vol. I,Berlin, 1940, VI +439 p. in 8'; 18. Introducerea, la volumul editat de E.LUKINICH $i L. GALDI, Documenta historiam Valachorum in Hungaria illu-strantia, Budapest, 1941, LXI p. in 8°; 19. CoNsTANTIN C. GIURESCU, Sie-benbiirgen, Bucuresti, 1943, 47 p. in 8'; 20. SEVER POP, Die ToponymieSiebenbiirgens, In Siebenbiirgen, 1, Bucuresti, 1943, p. 319-348; 20 bis.D. PnonAN, Teoria imigratiei Romdnilor din Principatele Ronzdne inTranslivania in veacul al XVIII-lea, Sibiu, 1944, 173 p. in 8°.

Sasil: 21. Fondarea cetatii Brasov, Brasov, 1922, 84 p. in 8'; 22. G. D.TEUTSCH, Geschichte der Siebenbiirger Sachsen fiir das sdclzsische Volk, ed. 4,vol. I, Sibiiu, 1925, XIX + 611 p. in 8'; 23. OSCAR KISCH, Die wichtigstenEreignisse aus der Geschichte von Bistritz und des Nösnergaues von der Zeitder Kolonisten-Eirmanderung bis zur Gegencvart, vol.' (1141-1699), [Bistrita,1926], 143 p. in 8°.

Secuii: 24. N. IORGA, Acte ronuine.gti din Ardeal, privitoare in cea mai mareparte la legilturile Secuilor cu Moldova, In But. Cont. Ist., II (1916),p. 179-272;25. BALINT HomAN, Der Ursprung der Siebenbiirger Szekler, in Ung. Jahrb.II (1922), p. 9-36; 26. G. POPA-LISSEANU, Secuii gi secuizarea Romdnilor,Bucuresti, 1932, 63 p. in 8*; 27. I. LUPA*, Voevodatul Transilvaniei En sec.XII fi XiIi, In Menz. Sect. 1st. Acad. Rom., XVIII (1936), p. 83-114; 28.SABIN OPREANU, Die Szekler. Eine vakische Minderheit inmitten des Ru-miinentums, Sibiu, 1939. 211 p. + 7 Mull + 3 planse in 8°; 29. SABINOPREANu, Die Szekler, in Siebenbiirgen, Bucuresti, 1943, p. 91-110.

21°

www.dacoromanica.ro

N OI INVAZIUNI TURCE p`I : PEC ENE GII1 CUMANII

Pddurea Románilor fi a Pecenegi-lor e din Ardeal, dailf spre hissing &fiferin anti( 1224.

(Diploma regelui Andreial II-lea al Ungariei).

Pecenegii. Ungurii plecaserà din Atelcuz din cauza ataculuiPecenegilor. Acestia fäceau parte din ramura apuseanA a neamuri-lor de limba turc6; erau InrudIti prin urmare cu vechii Bulgari.In izvoarele bizantine, ei apar sub numele de Patinachi ( IlarCI-vdxat §i HarCtvaxtrac); lmpAratul Constantin Porfirogenetul delacare avern mai multe stiri asupra lor, ii numeste Kangar. Indocumentele latinesti din Ungaria li se spune Bisseni fli uneoriBessi.

' Pecenegii vin In regiunile noastre pe la anul 890. Cronicarulbizantin Cedren ii descrie ca pe un neam « mare si numeros o c4-ruia nu i se poate opune nicio altà" seminVe « scitic6 * (termenulscitic este aci un arhaism); ei « se Impart In 13 triburi » si locuesc« la miazAnoapte de Dungre, In locuri sese, deba Nipru Ora InPanonia », schimbAndu-si mereu corturile. C6 erau puternici, ostim s'i dela Constantin Porfirogenetul care sfàtueste pe fiul sàu sa-tie pace cu Pecenegii, deoarece pe de o parte ei ar putea periclitasapanirea bizantina In Chersonez, iar pe de alta sunt utili pentrua Impiedeca pe Rusi si pe Unguri BA nàvàleasa In imperiu. Delascriitorul persan Gardizi (1049-1053) aflä'm In sfânit ca. « Pece-negii aunt bogati, au multi cai si multe oi o si, pe deasupra, si. « multe'ase de aur fi de argint » (vezi fig. 112 s'i 114).

Dintre triburile pecenege trebuesc pomeniti Uzii; acestia erau,dupg spusa cronicarilor bizantini, « cei mai Insemnati, si din punctul

www.dacoromanica.ro

de vedere al nobletei neamului si din acela al numarului Stra-batand larile noastre, ei tree peste Dunare, la anul 1065, In impe-riul bizantin ; urmasi de ai lor s'au pastrat, sub numele de Gli-gcluzi, in Dobrogea de miazazi, de unde apoi au trecut, In veacul alXIX-lea, si In Basarabia. Un alttrib erau Berindeii, dela care ne-aalmas, probabil, numele de per-soana de Berindei.

Fiind pästori i crescatori devite, Pecenegii, ca i inaintasii lor,Hunii, Avarii çi Ungurii, preferaucampiile intinse unde turmeleputeau gäsi mai usor hrana nece-sara. Au locuit deci prin Bugeac,in Baragan numele e vechi tur-cesc prin partile Teleormanuluisi ale Burnazului. Ii Intalnimtotusi i In Ardeal, unde In 1224privilegiul dat Sasilor amintesteIn partea de miazazi «padurea Ro-manilor si a Pecenegilor » (SylvaBlacorum et Bissenorum). Ceeace Inseamna ca erau acolo de obung bucata de vreme. Candanume s'au asezat ei dincolo demunti, nu se poate preciza ; unilistorici cred ca aceasta s'a, Intam-plat tilrziu, in urma Infrangerilorpe care le-au suferit dela Bizan-tini, asa dar pe la inceputul vea-cului al XII-lea. Mai probabil pare Insà ca ei sä fi fost In Ardeal incainainte de anul 1000. In 1013 afläm cal ducele « scitic *adica pecenegTselgu « a trecut stramtorile munOlor care stau deasupracu o armata de aproape 80.000 de oameni si a atacat cetatea Cha-riopolis. De unde rezulta cA Pecenegii veneau dela nord de Carpatiimunteni, asa dar din Transilvania. Pe de alta parte, notarul anonimal regelui Bela ne spune cA regele ungar stefan cel Sfänt ar fi luptatcu Pecenegii in Ardeal, ne indica', prin urmare, aceeasi epoca.

'

o

q'e444-414/';)''Y

Fig. 112. Cata de aur din tezauruldela Siin-Nicolaul Mere in Banal. C.111firetillbarbar InzAuat sine de Ow un rob; capultliiat al unui chisman e legat de oblanculselei. Tezaurul, dupli toate probabilitlitae, ede origine pecenegli si anume din anii 900920; unii cerceatori 11 atribue Ins/ Bulge-rilor si-I date./ din a doua jutratate asecolului al IX-lea. (Muzeul din Budapesta).

PE CENE GII 309

a.

Dunärii »,

www.dacoromanica.ro

310 NOI INVAZIUNI TURCE$TI: PECENEGII $1 CUMANII

In anul 993, profitand de slabiciunea statului bulgar, ei na-valesc In Peninsula Balcanica i ajung, pradand i pustiind, pinaIn Ática. Nu se aseazd ins& in chip statornic la sud de Dunare decalmai tarziu, in a doua jumatate a veacului al XI-lea. Prin anii1036-1038, ei sufera o mare infrangere in sudul Rusiei, fiind 135-tuti cumplit de voevodul dela Kiew, Jaroslav. Patina vreme dup.&aceea, pe la 1055, Cumanii Ii silesc sà paraseasca linuturile dela

rasarit si dela apus de,g.;,.pi Nipru sa treaca peste,1 Dunare. Aci, ei dau

milt de lucru impà-'1..4 ratului Alexie Comne-r

I:nul (vezi fig. 113) care

AY- a trebuit ani dearandulsa poarte razboi cu

pana cand i-a. infrant, cu ajutorul

Cumanilor, langa ora-L,

sulAinos,la gura rauluiMaritza. Pe o partedin ei i-a colonizat apoi

¡, f' in regiunea Moglenei;, . restul frig a continuat

pradäciunile. Abia inanul 1123 Imparatul

Fig. 113. Montle bimMine de aur, dala AlexieComneuul (I) §i deja Manuil Comnenul (II) glisile loan Comnenul le da

la noi In tart, lovitura decisiva,zdro-bindu-i intr-o lupta

care a si pastrat, In cronicile bizantine, numele de « sfarsitulPecenegilor ». Scriitoarea Ana Comnena ne spune cà au pieritatunci nu numai luptatorii, dar si femeile i copiii lor. A fost unmacel cumplit.

Inteadevar, dupa aceastd luptà, ei dispar ca factor politic. Rd-masitele lor sunt asezate inteun linut din partea de apus a Penin-sulei Balcanice. O bun& parte se stabiliser& de mai inainte in cam-pia Panoniei, jucand un rol militar apreciabil in primele secole alestatului maghiar. Peçenegii au dat chiar si un rege acestui stat,pe Samuel-Aba, intre 1041-1044.

II

www.dacoromanica.ro

CUMANII 311

Cumanii. Inceputuri de cre§tinare. Din moravurile lor. LoculPecenegilor 1-a luat neamul inrudit al Cumanilor care vorbeau dealtfel « aceea§i limba ». Ru§ii le spuneau Poloqi, iar Ungurii Kan§i Palocz; in textele latinevti apar sub numele de Cumani sau Co-mani; ei 11100 se numeau Kigak (citevte: Kipciak, dupà numelestepei de un de veneau (azi cunoscutä ca stepa kirghizà, in Tur-kestan).

Cumanii apar In Idnuturile noastre pe la jumAtatea secolului alXI-lea (mai precis in anul 1057), cand bat pe Pecenegi §i le ocupàa§ezOrile. Stapanirea lor dureazd pang la ravglirea TAtarilor (1241),a va dar timp de aproape doug sute de ani. In 1114, Cumanii treeDuarea ca BA prade in imperiul bizantin (statul bulgar fusesedistrus cu aproape un secol mai inainte). Auzind de nOvala lor,ImpAratul Alexie Comnenul vine in grabä cu armata la Vidin ea.sg-i opreasca. Cumanii Jug n'au a§teptat sosirea lui, ci au trecutDunArea indOrAt. Au fost urmAriIi totu§i pe malul stäng de uncorp de oaste bizantinA timp de trei zile §i trei nopti, pang la unräu (probabil Oltul) pe care Cumanii 1-au trecut cu plutele.

and au nOvalit TOtarii, domnea peste Cumani regele Cuthen.Acesta sia impotrivit catäva vreme, ha a §i repurtat douO victorii;a treia °ail Ing, fiind atacat pe neateptate, el trebui BO fugà viceru adOpost regelui Bela al IV-lea al Ungariei. Acesta il primi viclOdu « nobililor §i rusticilor » Cumani cari venisera cu « o nesfärvitàmullime de cai » loo de avezare in ampia Tisei vi a DunOrii, adicOIn pustà. N'au stat ins6 mult6 vreme aci, deoarece Ungurii, bd-tuti §i ei cumplit de 'Mari, ii aenzà cO s'ar fi inOles cu navälitorii§.1 ucid pe Cuthen. Atunci Cumanii se rAscoala, se unesc inteadeväracum cu TAtarii vi foarte mu4i tree peste Dun'a're in Bulgaria. 0parte au rOmas lug §i mai departe in pustO unde 'Ana in veaculal XVIII-lea mai erau" Inca' urma§i de ai lor, vorbind limba pà-rinteasca.

Cunoastem aceasta limba: ni s'a pOstrat un manuscris dinanul 1301 cuprinzänd, in afarà de o serie de texte cumane (unfragment din evanghelie, cele 10 porunci, crezul, cele 7 pacatecapitale, etc)., vi un dicIionar cumano-latino-persan, cu aproapetrei mii de cuvinte. Multumità acestui manuscris, s'a väzut cd limbacumana este deaproape Inrudità cu bimba turcA avilnd totu§i §iun numAr apreciabil de cuvinte persane.

www.dacoromanica.ro

312 701 INVAZIUNI TURCE$TI: PECENEGII SI CUMANII

Cumanii 1ncepusera A se crestineze si daca nu s'ar fi intamplatnavalirea Tatarilor, este probaba ea intreg poporul ar fi ImbraIi-sat noua credinta. Cunoastem numele unui han de al lor, Basti,

Fig. 114. Vas de aur din tezaurul peceneg dele Siln-Nicolaul Mare (Tirnis-Torontal). Circa900-920 dupA Cluistos. (Muzeul din Budapesta).

care In 1227 trece la crestinism. O alta capetenie, Bortz, primisebotezul impreuna cu tqi supusii lui. Arhiepiscopul de Strigoniunumise si un episcop al Cumanilor, pe Teodoric. In 1228, PapaGrigore al IX-lea trimite o scrisoare calugärilor predicatori dinUngaria prin care-i informeaza de aceasta numire si le cere s'a con-

*,e

www.dacoromanica.ro

CUMANII 313'

lucreze cu zisul episcop In vederea convertirii Cumanilor la cregti-nism. Fiul regelui Andrei al II-lea, deci viitorul rege al UngarikBela al IV-lea, se interesa personal gi. sprijinea aceastg actiune. Deaceea Papa Grigore 11 gi felicità vi-1 1ndeamng sg persevereze peaceastg cale. Tot Papa mai dà gi. un act, in 1229, prin care autorizg."sg se ierte pgcatele acelor cari vor merge In Cumania sg construiasabiserici gi. edificii, deoarece « neamul rätä'citor gi. nestatornic alCumanilor n'a avut Ong acum locuinte stabile, dar acum doregtesg intemeieze orage gi sate in care sà se ageze gi 86 ridice biserici »..Afirmarea este Ing cel putin In parte exageratg, deoarece era im-posibil ca acest neam care se afla in tinuturile noastre de mai binede o sutà gaptezeci de ani sg nu-vi fi avut §i. unele agezgri. Cà ie-giserg din stadiul initial de primitivitate rezultg gi. din asgtoriile-care se fac Intre doi nobili cavaleri ai armatei cruciatilor care mer-geau In 1239 A ajute pe Baudouin de Courtenay, impgratul latinde Constantinopol, gi fiicele apeteniei cumane Soronius. Mai multchiar: comandantul insugi al armatei cruciate, Nariot de Toucy,.ia de sotie pe fiica regelui lonas al Cumanilor. Cu nigte barbarinomazi nu s'ar fi inrudit reprezentantii cei mai de seang ai nobi-limii feudale franceze. Sg.' nu uitgm de altfel a acegti Curnani audat o dinastie Bulgarilor (a. Terterizilor) gi. o reginit Ungurilor,pe Elisabeta, sotia lui Stefan al V-lea (1270-1272 gi mama viito-rului rege al Ungariei, Ladislau Cumanul (1272-1290).

Cregtinismul incipient al acestui neam nu-1 Impiedecg insg siipastreze si unele strgvechi gi crude obiceiuri, a cgror urmg oggsim de altfel la Scitii iranieni.. Este vorba anume de felul cumse InmormAntau apeteniile. Pe and se afla la Cumani, Nariotde Toucy a asistat la o asemenea Inmormântare; impresionat, apovestit-o apoi, mai tgrziu, in cursul unei expeditii cruciate la lo-curile sfinte, nobililor francezi. Intre acegtia se afla gi celebrul cro-nicar Joinville care i-a insemnat-o, gi dela care o reproducem ginoi: « Ne-a mai povestit acest senior spune Joinville o mareminungtie intAmplata pe timpul and se afla el in armata Cumani-'or. Un bogat cavaler de ai lor fiind mort, ei sgpa,rg o groapg mareIn care 1-au agezat cu multà pompg gi scump imbracat, pe un scaun,si au pus impreung cu el, de vii, pe cel mai bun cal ce avea gi pecel mai bun ostag al tau. Inainte de a se bgga acest ostal In groa-p5.... fiind fatä regele Cumanilor gi alti seniori puternici, acegtia

www.dacoromanica.ro

314 NOI INVAZIUNI TURCE$TI: PECENEGII $1 CUMANII

si-au luat ramas bun dela el, punandu-i in chimir multime de banide° aur si de argint i zicandu-i fiecare: and voi ven i eu in ceealume, imi vei intoarce ceea ce-ti imprumut. Iar el raspundea :asa voi face negresit. Marele rege al Cumanilor i-a dat apoi nistescrisori adresate predecesorului sau, fostului rege, unde atesta(zisul ostas) traise foarte bine i ca-i slujise tot asa, pentru careruga sa-lrasplateasa. Apoi ostasul a fost bagat in groapa de viu im-preuna cu stapanul sau i cu calul, groapa s'a astupat cu sanduribine tintuite i toata oastea s'a apucat sá arunce deasupra-i pa-mant i pietre, astfel cà, inainte de a se inopta, in memoria celoringropati, s'a 1nál-tat deasupra lor o mare movila o.

5tim in mod sigur a au existat legaturi intre Romani i Cu-mani. and se revolta Petru si Asan, in 1185, impotriva Bizantini-lor i sunt batuti la 1nceput de acestia, ei se retrag peste Dunare,la Cumani, i vin de aci cu ajutor armat. Sotia lui Ionita, 4 regeleRomanilor si al Bulgarilor », era de asemenea o Cumaná. 5tim apoi

ne-o spune Ana Comnena cà in expeditiile lor de prada in Pe-ninsula Balcanica, navalitorii Cumani erau calauziti in treatorileBalcanilor de Românii care locuiau acolo.

Influenta Pecenegilor i Cumanilor asupra poporului nostru.Pecenegii i Cumanii au stat in tinuturile noastre mai bine de treisute de ani. E firesc deci sa fi ramas urme dela dansii in toponimia

In limba noastra. 0 parte din cuvintele care se socotesc de obiceiturcesti, dela Turcii osmanlai, se poate foarte bine sá vie dela Turciicestilalti mai vechi. In aceasta categorie credem cá intra o serie decuvinte in legaturà Cu viata pastoreasa i ruralá In genere, ca depilda cioban, awn, corhand vet' taf, beci, altele privind viata militará:dusman, buzdugan, sau cea social: toiu, poate §i mire. Cercetárile inaceasta directie aunt abia la inceput, asa Incât numarul lor vaspori probabil. Nu e exclus de asemenea ca unele cuvinte consi-derate pang acum drept unguresti sa aiba in realitate aceeasi origine.

In toponimie ne-au ramas ateva urme evidente. Astfel sunt,In ce priveste pe Pecenegi, paraul i satul Peceneaga in judetulTulcea, pildurea Peceneaga In judetul Braila, muntele Picineaguldin Muscel, apoi Peceneaga, afluent al Buzaului, Pecenisca sau Pe-cenicica in Caras, Pisineaga in Hateg. In judetul Fagaras gäsimBesinbav sau Besimbay, iar langa Sibiiu Dealul Besinoului, formecare se explia prin numele unguresc Bessenyo dat Pecenegilor.

www.dacoromanica.ro

INFLUENTA PECENEGILOR $1 CUMANILOR 31f)

Un sat Be.,sinifu se intalneyte in judetul Alba ; un altul, cu acelayimime, in Tarnava-Mica. In judetul Nasaud gasim satul Beseneu;Sayii ti spun Hedndref, adica Heidendorf deci « satul paganilor *dovada ca, la venirea lor, Pecenegii ayezati aci nu se asimilasera

rämasesera Inca pagani. In Timiy-Torontal e satul Befenova-veche.Dela Camani s'a pastrat numele satului Comani din fata

inteun document din 1385, dela Dan voevod, i se spune*atul « Vadul Cumanilor (am KOIrMANCKIil spo,k). Pe Olt, in ju-cletul Olt, plasa Serbaneyti, gasim un alt sat Comanii; se poatec a yi pe aid A' fi fost vreun vad al lor. Satele Comana (unul injudetul Vlayca, altul in Buzau), precum i locurile numite Comansau Comanul (in judetele Hunedoara, la hotar cu Alba, in Bacau,Neamtu i Valcea) nu indica insa numai cleat prezenta Cumanilor ;ele-yi pot trage numele 0 dela Romani sau Romance care se chemauastfel. In schimb Ina Valea Comancei din Teleorman i Comancadin judetele Romanati, Valcea i Argey aratal prezenta pe vremuriIn acele locuri a, unei femei de Cuman. Cercetarile mai noua cred eatot Cumanilor i Pecenegilor li s'ar datora i numirile de rauri yilocuri terminate in -ui precum Vaslui, Covurlui, Cdlmeitui, Dds-Adtui, Bahlui, Teslui, Derehlui, Geamiirtalui, etc., ha chiar yi nu-mele orayelor Bdrlad, Tecuciu, Galati si al satului Berheciu. Se poate.sa fie aya ; pentru prima categorie de topice, acelea terminate in-ni, pare chiar foarte probabil. Certitudine n'avem Visa decal pen-tru Teleorman care in limba cumana inseamna « padure mare *sau « padure nebuna » (In intelesul de deasd ; compara cu turcesculDeliorman avand acelayi inteles0 pentru Caracal, dela Cara-cale:.cetate neagra. De asemenea credem ca i Bez'reiganul un topicBaragan in Crimeia 0 un altul in Pamir Burnazul, Caraimanul,aitleibuga poarta tot nume cumane sau pecenege (limba era ace-eayi la ambele popoare)1

In ce priveyte numele de persoane, s'a afirmat ca ar fi de ori-gine pecenega sau cumana, cele terminate in ca, de pildä,Toxabd (boier muntean in timpul lui Alexandru Aldea: documen-tul din 17 Noemvrie 1431), Talabd, Rincabd (de unde vine numelesatului Tâncäbeyti), Carabd i insuyi Basarabd, numele intemeie-torului Tàrii Romaneyti, care ar insemna in veche birch' parintecuceritor » sau « parinte stapanitor ». Daca explicarea originii estejusta ceea ce pare probabil atunci putem adaoga la numele

www.dacoromanica.ro

316 NOI INVAZIUNI TURCESTI: PECENEGII I CUMANII

de persoane de mai sus §i urmAtoarele numiri topice: Talaba, injudetul Fu1ciu i Turtaba In judetul Alehedinti.

Faptul cà intemeietorul Tàrii Române§ti ar purta un numecuman n'ar avea nimio extraordinar. In acest domeniu, al numelorde persoane, constatAm In toate timpurile i In toate tArile influ-ente strAine foarte puternice. Relatiile cu stdpdnitorii (§i doar Pe-cenegii i Cumanii au stat la noi, dupä cum am spus, peste trei sutede ani), moda, care n'a lipsit nici atunci, pot foarte bine explica_alegerea unui asemenea mime strAin. Ceea ce nu seade intru nimioromAnismul lui Basarabä, nici Insemnhtatea faptelor lui.

DIBLIOGRAFIEPecenegii 1 Cumanli: 1. B. P. HASDEU, Originile Craiovei, Bucuresti, 1878,

63 p. in 8°; 2. GAZA KUUN, Codex Cumanicus, Budapest, 1880, CXXXIV+ 395-p. in 8'; 3.GH. POPESCU-CIOCANEL, I nfluenfa orientalä in toponimia roma'neasce tin Bul. Soc. Geogr., XXXI (1910), p. 21-41; 4. P. PELLIOT, A propos deComans, In Journal Asiatique, t. XV (1920), p. 125-185; 5. G. WEIGAND,Ursprung der siidkarpathischen Flussnamen in Rumänien, In X X VIX XI X-Jahresb., Leipzig, 1921, p. 70-103; 6. J. NAMETH, Zur Kenntnis der Petsche-negen, In Körösi Csoma Archivum, Budapest, I (1922), p. 219-225; 7. NIG.GnImAnA, Ozolimna. Asezarea Ozolimnei Originea numelui, In CodrulCosminului, IIIII (1925-1926), p. 83-97; 8. A. BRUCE BOSWELL, The-Kipchak Turks, In The Slavonic Review, VI (1927), p. 68-85; 9. N. IonGA,Imperiul Cumanilor i Domnia lui Beiscirabä. Un capitol din solaborafia romtlno-barbard En Evul Mediu,In Mem. Seg. Ist. Acad. Rom., s. 3, t.VIII (1927-1928),p. 97-103; 10. G. WEIGAND, Die Namen der rumänischen Judefe im Altreich,

Balkan-Archiv, IV (1928), p. 168-177; 11. J. NtmETH, Die petschenegischezzStamnzesnamen, In Ung. Jahrb., X (1930), p. 27-34; 12. 0. DENSUSIANU,Originea Basarabilor, In Grai si Suflet, IV (1930), p.147-149; 13. DR. JOANFERENT, Cumanii Fi episcopia lor, Blaj, [1931], 152 p. in 8'; 14. J. NAMETH,Die Inschrif ten des Schatzes von Nagy-Szent-Miklds. Mit zwei Anhängen:.I. Die Sprache der Petschenegen und Komanen. II. Die ungarische Kerbschrzft,Budapest-Leipzig, 1932, 85 p. in 40 si 6 planse (Bibliotheca Orientalis Hun-garica, II); 15.A. A. PaconcHili. lieliewbrn, Tom H BepeHuln Ha PycH HYrpin, Praha, 1933, 66 p. in 40 (Extras din Seminarium Kondakovianum,VI, 1933); 16. T. HOTNOG, Cciteva numiri topice romä nevi de origine cumanä,Iasi [1934], 10 p. in 8° (Extras din Anuarul Liceului Nalional, 1932-1933) ;

LAsno RlsoNYI, Contributions à l'histoire des premières cristallisation.cd'état des Roumains. L'origine des Basarabas,In Arehivum, 1 (1935), p. 221-53;

C. NECSULESCU, Nävälirea Uzilor prin Tarile Romilne In inzperiul bizantin,in Rep. Ise. Rom., IX (1939), p. 185-206; 19. NICOLAS MAVRÒDINOV, Remar-ques sur les inscriptions du trésor de Nagy-Szent-Mikläs, In C6Opmurb B1,Hamm Ha Ilpod). TIerbps FIHROWL, Sofia, 1940, p. 308-317.

www.dacoromanica.ro

ROMA.NII DIN PENINSULA BALCANICA

Prea seumput flu al nosh u infraHristos, 10110, ilustrul rege al But-garilor fi .Romanilor

(Scrisoarea din 1204 a PapelInocentiu al III-lea).

Primele §tiri istorice. Ar fi o gre§alà Inchipue cineva ca"Bomânii au fost Intotdeauna numai In tinuturile In care trAiescastazi, adia In statul national i pe lang6 hotarele lui, In sudulPeninsulei Balcanice (Tesalia, Macedonia, Albania) rtli in vestal ei(Istria). In cursul Evului Media, neamul nostru a ocupat o supra-,fata mult mai Intins6. Grupe mai mari sau mai mici de Români seOseau in intreaga Peninsulei Balcanted. dela Marea Egee pang laDunare i dela tarmul Marii Negre pAng." la acela al Adriaticei.Cele mai multe trig din aceste grupe mi s'au putut mentine i audispgrut: pe de o parte, fiinda erau in minoritate numeric6 preaaccentuatà fop.' de populatia slavd inconjuatoare, pe de altà partefiindc6 n'au izbutit eicaieri s'á formeze un stat. Acela al lui Petra qiAsan, de§i intemeiat de cei doi fráti ronsani, ca sprijinul numeroaseipopulatii « valahe * din Balcani i avAnd la inceput un caractermixt romano-bulgar (vezi mai jos, p. 322 i urm.), s'a transformatin scurta vreme in stat exclusiv bulgar, aa Inat nouà, Oa laurmg, nu ne-a folosit cm nimic. Sg. vedem care a fost soarta popu-latiei romAne§ti din Peninsula Balcanic6, ce §tiri ne dau izvoareleistorice despre ea?

In momentul cand au inceput marile nàväliri ale Slavilor pesteDungre, adica la inceputul veacului al VI-lea, exista in rAgritulEuropei din Ardeal pAn.6 in Macedonia §i dela Marea Neagrà.' lacea Adriatica o foarte puternia populatie romanic6; cea din Dacia.era in legatura nemijlocita cu cea din Peninsula BalcaLica. In

www.dacoromanica.ro

318 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA.

special era bine romanizata partea dinspre apus §i miazanoaptea peninsulei, a§a dar tocmai partea care se invecina sau era maiaproape de tinuturile noastre. A§ezarea Slavilor la sud de Dunärea avut un efect considerabil asupra populatiei romanice din rasa-ritul Europei. In afara de faptul ea a imputinat-o, prin uciderileadeseori In masa care Insoteau repetatele lor expeditiuni, dar, cutimpul, a qi dislocat-o, a lmpartit-o in douji mari grupe: una In spremiazänoapte, cuprinzand pe Daco-Románi, cealalta spre miazazi,cuprinzand pe Macedo-Románi. Din grupa Daco-Românilor s'adespartit apoi o parte, aceia din spre vest, ai caror urma§i suntIstro-Românii de astäzi. lar din grupa Macedo-Romanilor s'a udesparta Megleno-Românii. In M'ara de cele doua mari grupa, dinspre miazanoapte i miazázi, au ramas /11 altele mai putin insemnate

numeroase, dar care continuat existenta pana* spre sfarlitulEvului Mediu, contopindu-se apoi cu populatia slava inconjura-toare. La sud de Dunare procesal etnic s'a desfayurat in defavoarectnoastra, invers de cum s'a inteimplat la nord. i ce a mai ramas dinneamul nostru, Macedo-Romanii i Istro-Românii, daca vor con-tinua sa locuiasca tot acolo, vor disparea cu siguranta. Mai IntaiIstro-Românii care-s mai putini §i asupra carora influenta Croa-tilor este foarte accentuata, Spoi Macedo-Românii i Megleno-Ro-mfinii cari se vor slaviza sau greciza. Sin gura sca pare e sa-i colo-nizam inlauntrul hotarelor statului nostru. Am putea, multumitä lor,.s'a schimbam aspectul etnic al multor ora§e §i tárguri rimane§ti

al unor regiuni de granita, cu deosebire amenintate sub raportuldemografic.

Prima mentiune sigura despre Romanii din Balcani dateaza dinanul 976 f¿ii se datore§te cronicarului bizantin Cedren. Acesta neapune ea la data amintita, David, unul din fratii tarului bulgarSamuil, a fost ucis, 'filtre Castoria i Prespa, la locul numit Stejariifrumo§i », de ni§te # Vlahi chervanagii ( naeci mvwv B2axcov Mito5v).Dupa un izvor bulgaresc, David n'ar fi pierit de moarte silnicael ar fi domnit intre anii 977-979 §i, pe la 980, ced'and scaunulfratelui sàu Samuil, s'ar fi calugarit. Oricare ar fi adevarul, ramâneprecisa pomenirea « Vlahilor » i aceasta ne intereseaza In primulrand. A doua ()ara sunt amintiti Romaninn ami! 980: un cronicaranonim bizantin arata ca la aceasta data lmparatul Vasile al II-lea,numit mai tarziu i Bulgaroctonul, a dat lui Niculirá (NocovAirCeig)

www.dacoromanica.ro

REGIUNILE ROMANESTI DIN PENINSULA BALCANICA 319

stapanirea peste « Vlahii din Elada ». Prin « Elada » se intelegeaIn secolul al X-lea « tema » sau impartirea administrativa cuprin-zand Grecia de miazanoapte, cu Tesalia i Eubeea, dar fara Etolia

Acarnania. Dupa nume, i cel care avea carmuirea Vlahilor dinElada, Niculita, pare a fi fost tot Roman. Stim apoi ca in timpulluptelor dintre Bizantini gitarul bulgar Samuil, acesta a pus sa seintareasca in muntii Macedoniei trecatoarea dintre Cleidon i Cdm-pulung ( Kcpfloldnov). Ultima denumire arata Insà prezenta inaceste regiuni a populatiei romanesti (compara cu Campulungulmuntean i cel moldovean !). Dupa desfiintarea statului bulgaranume in anul 1020, impara,tul bizantin Vasile al II-lea dä un edictprin care hotarägte ca «Vlahii din intreaga Bulgarie » FA fie, in ceprivegte cele bisericegti, sub ascultarea arhiepiscopului de Oluida.Mai tarziu, vom gasi in dieceza de Oluida chiar un episcopat alVlahilor. O alta mentiune dela Inceputul veacului al XI-lea gicare ne aratä pe Romani facand parte din armata bizantina odatoram analelor dela Bari. Ele ne spun ca in anul 1027 dupaunii cercetatori faptul s'ar fi petrecut in 1025 imparatul bizantina venit In Italia cu o mare armata in randurile careia erau, intrea4ii, i « Bulgari fi Valahi».

In ce privegte regiunile pe care le locuiau Romanii din Penin-sula Balcanica, iata rezultatele la care au ajuns 'Ana acum cerce-tarile istorice.

Regiunile românegti din Peninsula Balcaniea. Un grup compactde Romani Jocuiau munOi Pindului i inuturile pe prin prejur.Din cauza numarului lor Insemnat, ei daduserà chiar acestor re-giuni numele de Vlahia. Erau aci'de fapt trei Vlahii: Vlahia mare,(pe grecegte Meyd4 .82.axict in Tesalia, Vlahia mica (MtmedBAuxta) in Etolia i Acarnania i Vlahia de sus (Ar6,32axa) InEpir. Cate i trele sunt pomenite In izvoarele bizantine.

Macedonia propriu zisa gi in special partea de la apus de raniVardar, cu tinutul Moglenei numit i Karadtova cu localitatile:Bitolia, Ochrida, Verria, Vlachoklisura, Moscopole, era plin depopulatie « vlaha ». Ad i ea s'a gi pastrat OM In zilele noastre.

La Inceputul veacului al XII-lea, la 1105, gasim « Vlahi gi inPeninsula Calcidica, in apropierea muntelui Athos.

In partea de apus a Traciei, pe langa fluviul Maritza, locuia oalta grupa de Romani. Ana Comnena ne spune cà tatal sau, impa-

www.dacoromanica.ro

320 ROMANII DIN PENINSULA. BALCANICA

ratul Alexie Comnenul, purtând razboi cu Pecenegii in anul 1090,a dat poruna unui general s4 inroleze in armata bizantinä sohdati dintre Vlahii care locuiau prin peir(ile rdului Maritza.

In muntii Haemus, adieä Balcanii de astäzi era iarà0 unnumär insemnat de Români. Ei se intindeau pe ambele versanturi0 in spre nord ajungeau sub formä de insule etnice Oda' la Du-näre, facand astfel legätura cu cei din Dacia. Prima mentiunedespre ace§ti Romtmi din Haemus o gäsim in opera Anei Com-nena, cu prilejul nävälirii Cumanilor in imperiul bizantin, in anul1094. Ea ne spune anume cä Valahii au condu,s pe nd valitori prindefileurile muntelui Haemus, ceea ce dovede§te cà erau localnici,cunoscAtori ai drumurilor 0 potecilor. Trecerea Cumanilor pesteDunäre fusese anuntatä imparatului, länga Anchialos, de unfruntaf al Vlahilor anume Pudilil . In altà parte a operei sale, des-criind muntele Haemus, Ana Comnena afirmä c6 pe ambele ver-santuri traesc multe 0 foarte bogate neamuri: pe cel din spremiazänoapte Daci 0 Traci, pe cel din spre miazazi, aceia§i Traci0 Macedoneni. In acest pasaj, scriitoarea bizantina intelege prinDad pe Romäni. De fapt, ei locuiau 0 versantul audio aR cumne aratà toponimia. Panä in ziva da astäzi s'au pästrat o surniide numiri de localitäti care aratà ca odinioarä a locuit aci o popu-latie româneascA. Astfel, in tinutul din jurul Sofiei, deci pe ver-santul sudic, in locurile unde odinioara era Dacia Mediterranea,gäsim numirile Vlasi, Vlahinia, Vla.,co bardo, apoi Gurguliat,Banifor, Cdrnul, Cercel, Cercilat, Peísiirel, Vacarel, etc. In regiuneaKiistendil, ala dar tot la sud de Balcani gäsim numirile: Ciírnol;Crqul, iar la Teteven, pe versantul nordic, Picior, Mufat, larba(ta).Tot la nord de Balcani mai intälnim urmdtoarele numiri de ori-gine româneasca: Bucur, munte längä. Orhania, Bucurovo, läng4Sevlievo, in districtul Tärnovo, Rugulet in aceea§i regiune ; Stramti,länga Dreanovo, districtul Tarnovo. Anticipänd, vom adäuga 0faptul ca in aceastä regiune a Tärnovei i§i aveau re§edinta cei doifrati romäni, Petru 0 Asan, conducktorii mivärii din 1185. Eistäpaneau dupà afirmatia istoricului bulgar Zlatarski cetätileTarevit 0. Trapezita pe ilia Iantra, .a§a dar la nord de Balcani.Prezenta unei insemnate populatii romäne§ti in muntele Haemus0 in Moesia nu are de altfel nimic surprinzator. Se §tie doar 06.aceastä regiune a fost una din cele mai puternic romanizate ale

www.dacoromanica.ro

REGIUNILE ROMANEFTI DIN PENINSULA BALCANICA 321

Peninsulei. 0 dovadä o constituie §i numele principalelor cursuride apa de pe versantul nordic al Balcanilor §i ale catorva ora§emai hisemnate care poarta §i astazi, dui:4 un mileniu §.1 jumätate,vechile nume latine. Timoc vine din Timacus, Lom din Almus,Cibrita din Cebrus, Ogost din Augustus, Isker din Oescus, Viddin Utus, Osma din Asimus, Iantra din Iatrus. Numele ora§uluiVidin (B-kdin) vine din Bononia, acela a Florentin-ului din Flo-rentina, al Arar-ului din Ratiaria, al Nikiipului din Nicopolis, etc.

Date fiind cele spuse mai sus, nu va suprinde prezenta Roma-nilor In Evul Mediu nici in regiunea Nifului de astazi, In locurileunde odinioara se Intindea marea padure a Bulgariei. Cronicaatribuita lui Ansbertus, povestind trecerea armatei cruciatilor prinaceasta padure (anul 1190), aminte§te necontenitele atacuri §ihartueli ale Grecilor, Bulgarilor, Sarbilor §i ale « Valahilor pe ¡u-mátate barbari». Ele au avut loo atat inainte de a ajunge la Ni§cat qi dupti plecarea din aceasta loc,alitate.

La apus de rani Morava, pe.teritoriul vechii Serbii, gasimurmatoarele numiri topice: Vlafca (sat), Vlagii planina (ir demunti), Blaci (sat) qi Zavlaka (sat), care arata toate prezentastramo§ilor no§tri in aceste regiuni. La rasarit de Morava §i spremiazazi de Pojarevac e satul VlaRciodl. Tot la räsarit de Morava,dar In regiunea de granita dintre Serbia §i Bulgaria, In dreptulSofiei, gasim satul Vlasina §i un parau cu acelagi nume, care uda§i targul Vlasotince.

Pe teritoriul fostului stat al Muntenegrului exista doi muntiDurmitor §i Visitor, al caror pump a fost dat de pastorii vlahi, cariveneau aci cu turmele lor. Prezenta unei vechi populatii roma-ne§ti la hotarul dintre Muntenegru §i Hertegovina rezulta §i dinnumele muntelui Vlasulja, situat spre nord-vest de Durmitor. Totde origine vlaha e §i denumirea topica Pirlitor din acela§i tinut.

Mai departe spre apus, In Bosnia §i Hertegovina, lntalnim muntiiVida Planina Intre Banjaluka §i Serajevo, cu varful VlafcaGro mila, apoi numirile topice Vlahovita (sat), Vlasenita (targ),Stupari §i Campul Vlahilor. Probabil, aci In Bosnia au locuit a§azi§ii Vlahi regali cari pricinuiau mari suparari coloniilor venetienede pe coasta Dalmatiei. Documentele mai amintesc in aceastaregiune §i pe Vlasi Mirilovici numiti astfel dupä un conducatorsau celnic al lor §i pe Vlasi Baniani, dela ora§ul Banjaluka.

22

www.dacoromanica.ro

322 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA

In Dalmatia, Iânga Sebenico, gasim lacurile Zablachie. InSlavonia, spre apus de °rap], °clinical% vestit, Sirmium, erauIn Evul Mediu un numär insemnat de Vlahi cari facusera ca tinutulde aici 86 fie cunoscut sub numele de Vlahia Midi. A§ezarea lormai insemnata era Kralieva sau Kraiova Velica: WA prin urmareo nouà Craiova romAneasca. Un mimar Insemnat de sate din acesttinut poarta 0 azi nume romane§ti ca Sintilia, Batrina, Vrabie,Medinti, Schela, Drdgetnegi, etc.

In Croatia, in Stiria 0 in Istria traiau de asemenea un numarInsemnat de Vla hi. Gel din Croatia aveau o lard vlaldi a lor (stranevlaske) 0 un cneaz vlah. Ei erau numiti In actele latine§ti Vlachiiregni Croatiae; Croatii le mai spuneau 0 Dobri Vlasi adica Vlahiicei buni. Gasim aci localitAile villa Celni6ani al carei nume vinedela celnic, 0 Valachorum villa Martinenci adica satul Martinencial Romailor. Printre numele de persoane pomenite in documentesunt unele cu caracter hotarit românesc. AF,ia, de piled, MiculaMohor, Miculu Dnu§covici, Mogo, Toma, etc. In Stiria gasim cetemilitare de Vlahi cu un voevod al lor anume Tome, spre sfar0tulveacului al XVI-lea ; Intre raurile Traa 0 Saya existau Inca in1607 cnezi valahi. i mai tarziu, In 1630, aunt amintiti Valahiicari locuiesc la granita vindicä', In Stiria « ca ciipeteniile lor, voe-vozi fi. chinezi».

Românii din partea de apus a Peninsulei Balcanice, intinzan-du-se Intre coasta dalmata (Cattaro Peninsula Istria), Drava0 Morava au purtat in cursul Evului Mediu §i denumirea de Mau-rovlahi sau Morlachi. Acest nume a fost explicat In mai multefeluri; unii istorici 0 filologi, pornind dela prima forma Mau-rovlahi, 1-au tradus prin Vlahii negri numiti astfel din cauzaimbracamintii lor. Altii cred ea Morlachii Bunt Vlahii dela Mare.0 a treia parere ii pune In legatura cu numirea turca Kara Vlah,'Kara Iflak insemnand tot Vlahii negri data' Daco-Roma-nilor. Prima explicatie referindu-se la coloarea imbracamintei, paresa fie cea adevarata.

Românii din Peninsula Balcanica 0 Morlachii 0 cei dinPind 0 cei din Haemus au avut ca o ocupatie principala pits-toritul. Se poate spune a el a con stituit specialitatea acestei ramuria neamului nostru. BrAnza valaha era pe drept cuvant renumita ;ea se platea mai scump decAt branza pregatita de pastorii de alta

www.dacoromanica.ro

REGIUNILE ROMANESTI DIN PENINSULA BALCANICA 323

nationalitate. La Raguza de pilda, In 1326, branza Morlachilorcosta 10 foleri livra, pe cand cealalta nurnai 8. Casul valah deasemenea costa 10 foleri, celalalt numai 9. Dela o vreme, Insusicuvântul Vlah a ajuns sinonim cu peistor, Intelesul etnic transfor-mându-se In unul tehnic. i fiindca pastorii calatoresc cu turmelelor, urcand vara la munte, coborind iarna la ces sau la bala,ylah a ajuns s'a capete In miele izvoare bizantin. e si intelesul decallitor. Pe de alta parte, In limba romana', atat la sudul cat si lanordul Dunarii, aceasta necontenita miscare a pastorilor a facutca vorba « cale» in latineste callis Inseamna « poteca' prin muntisi paduri s'a fie foarte des Intrebuintata In detrimentultermenului (da ci pentru notiuni foarte variate (« cu cale, raracale, din cale afarä, alaturea cu calea, calea-valea, a pune la cale,a scoate la cale, a fi pe cale s'A, a fi cuiva calea cruce, a i se inchiciecuiva calea In codru, a avea cale, a afla chip si cale », etc., apoi:

calea laptelui, calea primara, calea albà, calea Intoarsa, caleajumatate, calea mânzului », precum si e Cu o cale (totodatá) d'ocale (odatá), cale de o posta ». E unul din cuvintele care lumi-neaza, Intocmai ca c pavimenturn, istoria noastra In cursul evuluimediu. In domeniul pastoritului, noi am influentat popoarele deprinprejur. i Slavii ci Ungurii au Imprumutat dela noi numeroasecuvinte In legatura cu aceasta indeletnicire.

In dará.' de pastorit, Romanii din Balcanii se ocupan ci cuclirausia. In regiunea Raguzei, ei transportau sarea. Bine Inteles,faceau çi agricultura'. E caracteristic ca numai la Aromani s'apastrat cuvantul latin pentru plug anume aratu. Morlachii de pecoasta Dalmatiei numiti Usco'ci erau i navigatori, i cateodatá, intocmai ca vechii Ihn, i pirati. Canalul dintre coasta siinsulele Veglia, Arbe si Pago se numeste pana astazi « Canaledella Morlacca ». In luptele Impotriva Turcilor, Morlachii au adusservicii remarcabile, In epoca mai veche, Venetienilor, In aceea mainoug, Austriacilor.

Din toata aceastd mullime de Romani cari locuiau numeroaseleVlahii » ale Peninsulei Balcanice, n'au mai ramas astazi dedil

aceia din Macedonia si cei din Istria. Pe toti ceilalti i-au InghititSlt vii.

Mimares din Tesalia. In istoria Romanilor din Balcani suntdona momente mai Insemnate: primul 'in 1066, ami se rascoala

22e

www.dacoromanica.ro

324 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA.

4Vlahii » din Tesalia; cel de al doilea In 1.185, cand are loerevolta Asane§tilor in urma careia se intemeiaza statul romano-b algar.

Cu privire la primul moment, iata ce §tim: domnea pe atunci}la Bizant Constantin Duca, un imparat avar a cärui preocupareprincipala era sa aiba tezaurul plin. Din cauza impozitelor mari petare le pusese, Romanii din Tesalia incep sa se agite. Guverna-torul de acolo, un urma§ de al lui Niculita, purtand chiar acestnume, se duce la Constantinopol spre a sfatui pe imparat sa su-prime darile care nemultumiserà lumea. Imparatul nu-1 prime§teMad §.1 mentine darile. Intors Indarat, in Tesalia, Niculita esteintampinat de capeteniile nemultumitilor ace§tia-§i aveau con-sfatuirile In casa unui Roman din Larissa anume Verivoiu (pro-babil Berivoiu!) si rugat sa ja el conducerea mi§carii. Cunoa§-tem chiar numele capeteniilor: in alai% de Berivoi, mai erauIoan din Grimiani, Grigore Burnbacarul §i Teodor Scribon Pe--tastas, Romani cu totii, dui:A parerea invatatului rus Vasi-lievski. Scriitorul bizantin Cedren adaoga §i pe Slavota al luiKarmalac despre care §tim sigur ca era Roman, ha pare chiar afi fost celnicul lor cel mai mare.

Niculita atrage mai intai atentia rasculatilor asupra primejdieicare-i ameninta, le-arata apoi ca.' rascoala e pornita intr'un mo-ment foarte nepotrivit era luna Iunie deoarece locuitorii delacamp trebuiau sa secere, iar unii dintre Vlahi 1§i aveau familiile§i turmele In muntii Macedoniei unde puteau fi fäpite §i pradatede oamenii imparatului. Argumentele frig nu servà la nimic §i,In cele din urma, Niculig care, se vede, era §i el convins de drep-tatea Vlahilor, e obligat sa ja conducerea mi§cdrii. Cetatea Kitros(vechea Pydna) este cuceritä; rasculata cuprind apoi puternicacetate Servia. Imparatul dela Bizant, vazand gravitatea situatiei,serie atunci lui Niculita ca suprima toate darile care nemultumi-sera lumea. In urma acestei hotarhi, mi§carea se potole§te. Nicu-lita limà e chemat la Consta.ntinopol, judecat §i surghiunit in AsiaMica de unde s'a reintors In 1071. Dupa cum vedem, revolta din1.066 n'a dus la rezultate importante; ea nu se poate compara, Inprivinta aceasta, cu mi§carea din muntii Balcani, condusa dePetru §i Asan, care constituie cea mai in,semnatil faptd a Romeinilordela miazdzi de Duniire.

www.dacoromanica.ro

RASCOALA ROMINILOR $1 A BULGARILOR 325

Ka'scoala Romanilor i a Bulgarilor. Petra §i Asan. In anul 1185domnea la Bizant imparatul Isaac al II-lea Anghelos. Acestaurma sà ja in casatorie pe fiica regelui ungar Bela al III-lea §ipentru a face fata cheltuelilor voia sà celebreze nunta cu unfast deosebit pusese o nou'd dare asupra supu§ilor sai. Ea loveain primul rand pe cei cari aveau turme de oi §i cirezi de vita. Eratocmai cazul « Vlahilor » pentru care pastoritul constituia indelet-nicirea principala. Cronicarul bizantin Nicetas Choniates Akomi-natos, a carui opera formeaza izvorul de capetenie pentru cunoa-§terea mi§cdrii lui Petru §i Asan, ne spune ca darile lui IsaacAnghelos §i felul abuziv in care fusesera stranse au produs o marenemultumire printre Vlahii cari locuiau muntele Haemus. Lainceput, ace§tia trimit pe doi frunta§i ai lor anume pe fratiiPetru §i Asan ultimul avand §i porecla de Belgun, ca sa reclame.Plangerile lor nu sunt MBA luate In seamä, ha mai mult, Asan e §ipalmuit « pentru neobr azure », din ordinul unui inalt demnitar bi-zantin. Intor§i indarat acasa, cei doi frati se hotarasc sa ridicepoporul Vlahi §i Bulgari impotriva stapanirii bizantine. Cro-nicarul amintit mai sus spune ca ei ar fi Intrebuintat in acestscop qi un §iretlic. Vázand anume ca multimea ezita sa se rascoale,ar fi adunat mai multi oameni barbati §i femei « indraciti »adicä stapâniti de duhuri rele §.1 i-ar fi invata.t, ca, in crizele lor,sa spuie ca Dumnezeul neamului Bulgarilor §i Vlahilor a bine-voit libertate §i. a Incuviintat scuturarea jugului celuide demult »;drept aceea puje mana pe arme §.1 sà porneasca asupra Ro-meilor §i pe cei prin§i in razboi sa nu-i crute, ci sa-i injunghie

sa-i omoare fara mila o Mai adaogau ca izbanda va fi a lor,deoarece li va ajuta §i SI. Dimitrie din Tesalonic care a §.1 Orbitbiserica sa de acolo §i a venit aci, in mijlocul lor, in Balcani.Cu §iretlic sau fara noi credem mai de graba ca fara: era doardestul motiv ca sà izbucneasca §i a§a rascoala incepe. Momentulfusese bine ales: imperiul bizantin avea o situatie grea; cu doiani mai inainte, in 1183, navälisera Ungurii din spre nord-vest §iocupasera Belgradul, Branicevo, Ni§ul, ajungand pang la Sofia.Chiar in anul revoltei, in 11.85, in Iunie, navalesc §i Normanziidin Sicilia §i iau (maple Durazzo, Serres, Amfipolis §i chiar Salo-nicul. E drept, ei aunt batuti in Noemvrie al aceluia§i an, dargeneralul invingator, Alexios Vranas, in loc sa piece apoi impotriva

www.dacoromanica.ro

;326 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA

rásculatilor din Haemus, a§a cum primise porunca, se ridicá im-potriva Imparatutui Isaac Anghelos, 1i adung trupele la Adria-nopol 0 se proclamá pe sine impárat. A§a dar, pe 15110 primejdiadin afará, i lupte interne. Imprejurárile favorizau mi§carea luiPetru 0 Asan, care repurteazá la Inceput câteva succese. Petruse Incummá chiar cu o coronitä de aur » i poartá IncedOrirezervate exclusiv Impáratului.

Isaac Anghelos a facut mai multe expeditiuni impotriva colordoi conducátori ai Bulgarilor i Vlahilor. In prima, el izbute0e sátreacá neobservat Balcanii §i cade In spatele rásculatilor. Armataacestora e infrântá iar Petru 0 Asan sunt nevoiti sá fugd pesteDunáre, la vecinii Cumani. Impáratul, in loe 86 ocupe insá te-meinic Moesia i sá puje garnizoana in cetátile de acolo, se multu-me§te numai sá dea foc grânelor care tocmai fusesera seceratecrezand ea mi§carea n'are radácini In mase, se inapoiazá la Bizant.Intro timp, cei doi frati se intorc cu ajutor cuman i Incepprade Tracia. 0 a doua expeditie a lui Isaac Anghelos, in prima-vara anului 1187, In cursul cáreia fusese asediat, dar Mrà suecos,oraqul Lovcea, nu duce la un rezultat hotäritor. In cele din urmd,se Incheie un armistitiu i Asane0ii trimit la Constantinopol pefratele lor Ionità. Acesta nu rámAne Insà mult timp acolo, c ifuge, dupá care urmeazd, in 1189, rainceperea ostilitátilor. Tocmaipe atunci trecea prin Peninsula Balcanica armata cruciatilor con-dug. de Impáratul german Frederic Barbarosa. Petru se oferá sále vie in ajutor cu 40.000 de soldati, crezand cá va putea in felulacesta obtine mai u§or recunoa§terea lui ca tar. La Inceput, Fre-deric refuzá, apoi cAnd Bizantinii incepurá sá facá greutáti cru-ciatilor, primi propunerea. Nu avu insá prilejul de a se folosi deacest ajutor, deoarece dificultátile pe care le avusese cu Bizantiniise aplanará. Armata lui Petru §i Asan invada totu0 Tracia, ceeace obliga pe Impáratul bizantin sá Intreprindá o nouà expeditieimpotriva rásculatilor. Balcanii furá trecuti pe la rásárit, cu gändui*34 se ocupe Thmovo ; pretutindeni ing Isaac Anghelos gási oImpotrivire Indärjità, a§a hicat se hotári In cele din urinä sá seretragá. La intoarcere, pe cand armata bizantiná, in dorinta dea ajunge mai repede la ora§ul Berroe (azi Stara-Zagora) se anga-jase intr'o trecátoare Ingustä, fu atacatá de rásculati i suferipierden i grele. Insugi lmpáratul abia scapá cu fuga, pieranduli

www.dacoromanica.ro

IONITA, REGELE BULGARILOR BI AL ROMANILOR 327

in invalmavealä. coiful. Victoria aceasta Intàri mult situatia Asa-nestilor care ramasera definitiv stäpani peste tara dintre Dunäre§i Balcani, ha incepura sa se Intinda chiar §i spre sud de Balcani.

Isaac Anghelos voia sa inceapa o noua expeditie, dar tocmaiatunci e detronat (1195). Luptele continua in timpul urma§uluisàu Alexie al III-lea Anghelos (1195-1203), dar Bizantinii stintiaravi batuti vi anume In Macedonia, in imprejurimile orapluiSeres. Intre timp, moare Asan, asasinat de un boier Ivanco (1196)pe care voise sa-1 pedepseasca pentruca avea o legatura de dra-goste nepermisa. Acesta, dupa crima, pune chiar mana pe Tirnovo« cea mai tare tfi. mai de frunte dintre cetatile din Haemus dupacum ne spune Choniates « fiind inconjurata cu ziduri puter-nice ... vi zidita pe culmea muntelui ». Nu poate rezista Insà luiPetru, fratele celui ucis, vi fuge la Constantinopol. Unii spuneauchiar ea el ar fi omorit pe Asan dupa sugestiile Bizantinilor, separe insa cà lucrul nu e adevarat.

Ioniti, regale Bulgarilor §i al Romfluilor. i Petru are acelasisfarvit ca §i fratele sau: piere ucis, in 1197, de o conspiratie a boie-rilor nemultumiti. Dupa el urmeaz'a' cel de al treilea frate,caruia Grecii i-au spus vi Kaloioanes. Acesta e cel mai de seamastapanitor din familia Asanestilor. Are remarcabile insu§iri demilitar §i de om politic. A intins hotarele statului, a obtinut nunumai recunoavterea oficiala a lui, atat din partea Bizantinilorcat vi a Papei, dar §i titlul de rege pentru sine, §i de primat pentruarhiepiscopul bisericii Bulgariei §i Vlahiei. Ioni-ta este figura ceamai insemnata pe care au dat-o Romanii din Balcani.

In prima parte a domniei (1197-1200), el n'a atacat direct peBizantini, ci s'a multumit numai sá dea ajutor voevodului Do-bromir Hrisos (poate Ha'rsu) din Macedonia vi lui Ivancu, guver-natorul Filipopolului, cari se revoltasera impotriva imparatuluidin Constantinopol. Probabil ea' avea i nevoie de un oarecareragaz pentru a-vi consolida domnia. In 1201, ostilitatile reincepinsä pe LW Ionita cucere§te Constantia, cetate vestita In partileRodopei §i Varna care era de asemenea puternic intarita. In urmaacestor izbanzi, se incheie pacea Cu Bizantinii. Conditiile nu seclihose exact, dar din moment ce cronicarul Choniates spuneimparatul 4 a incheiat pace cu loan », rezulta c'a.' implicit a recu-noscut noua stare de lucruri, deci independenta statului Asane-

www.dacoromanica.ro

323 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICI

§tilor. Ionità s'a folosit de rägazul pe care i-1 acorda pacea cu Bi-zantinii spre a consolida statul sub raportul juridic international.In acest scop se adreseazA Papei Inocentiu al 111-lea cerându-i:1. Coroana de tar 0 sceptrul. 2. Demnitatea de patriarh pentruarhiepiscopul bisericii bulgare 0 valahe. Papa, la randu-i, cere luiIonita supunerea fatä de Roma in cele biserice§ti. Dupa o seriede tratative, la 7 Noemvrie 1204, trimisul Papei, cardinalul Leo,unge pe arhiepiscopul Vasilie in Tirnovo ca primat al Bulgarilor0 Vlahilor ceea ce corespundea in apus cu titlul de patriarh

dOndu-i haina episcopalà 0 insemnele. A doua zi, la 8 Noemvrie.,acela0 cardinal incorona 0 pe Ionità ca « rege al Bulgarilor 0 alVlahilor », nu ca tar (imperator) cum se a§tepta el 0-i dklea dia-dema, sceptrul qi bula sau hrisovul de recunoa§tere, trimise toatede Papa', impreung ca un steag cu chipul apostolului Petru. Tot-deodatà, ii conferi §i dreptul de a bate monetà. IonitA; la randulau, d'Odea cardinalului spre a-1 transmite Papei actul prin careel, boierii 0 intregul cler se indatorau a se supune bisericii romane0 a urma legile §i ritualul ei. Se specifica de asemenea ca terito-riile noi ce s'ar addoga statului lui Ionità vor avea acela0 regim.Cardinalul plecO la Roma, luAnd cu el 0 doi copii cari sd invetelatine§te spre a deveni grOmatici.

Nationalitatea Asanqtilor ca qi titlul lui Ionità a dat na§terela o indelungatd 0 apring discutie in istoriografie. Invatatiibulgari contestO cei mai multi dintre ei originea roman6 alui Petru 0 a fratilor sOi. Ace§tia ar fi Cumani sau chiar Bulgari.Pe de alt6 parte, titlul lui Ionità de « rege al Bulgarilor 0 al Vla-hilor » n'ar reprezenta titulatura originald pe care 0-o dklea acestmonarh in actele sale, ci una modificatà de cOtre cancelaria papara"care a schimbat pe 4 Graecorum » aga cum era in hrisoavele slavedela Tirnovo, in « Vlachorum ». IonitO n'ar fi fost deci « rege alBulgarilor 0 al Românilor » ci « al Bulgarilor 0 al Grecilor ».Aceastà pArere a fost insu0td 0 de câtiva din istoricii no§tri cares'au gräbit astfel, Mil o examinare mai ananuntità, BO anuleze unadin faptele cele mai insemnate ale Românilor din Balcani. Se cuvinedeci, inainte dea trece mai departe, sä" cercetám amândouà chesti-unile, adica atAt nationalitatea Asane§tilor cat 0 titlul lui Ionitä.

In ce prive§te pe cea dintai, nici n'ar mai fi necesara, propriuzis, o discutie. i daa unii dintre invOtatii mai biltrAni ai veci-

www.dacoromanica.ro

IONITA, REGELE BULGARILOR SI AL ROMANILOR 329

nilor noqtri dela miazazi n'ar fi avut o conceptie ciudatä despreconsecintele practice ale afirmatiilor sau concluziilor istorice, eanici nu s'ar fi pus. Mind* in definitiv, nu ne va trece niciodatäprin gand, cum se pare ca' s'au temut ace§ti invätati, s'ä reven-diam pamantul dintre Dunare §i Balcani, inclusiv Tirnovo, pentrumotivul c'ä acum 700 de ani, intemeietorii statului Asane§tilor aufost Romani. Tot a§a cum ar fi o copildrie pentru Bulgari sá reven-dice Dobrogea fiindca a trecut pe acolo, acum aproape treisprezecesecole, Isperih. RePendicarile teritoriale nu sunt In /un* de faptepetrecute cu o mie de ani indarelt, ci de realitägle etnice, economicefi militare din zilele noastre. A§a Incat sa nu facem din istorie uninstrument al preocupärilor politice actuale, ci s'o läsdm sà arate

färä ura i farà pärtinire faptele a§a cum au fost §i cums'au petrecut.

Examinând in acest spirit izvoarele istorice, nationalitatearomang a Asane§tinor apare mai presus de once indoiala. Ne-oaratà nu un izvor, ci o serie intreagei, §i nu de acela§i fe!, ci prove-nind din patru pärti deosebite. Este mai intai izvorul fundamentalpentru studiul raporturilor intre Asane§ti i Bizantini, cronicagreceascà a lui Nicetas Choniates Akominatos. Acesta spune inmai multe randuri cà Petru §i Asan erau « Vlahi », cà ei apartineauacelui neam de oameni « cari locuesc muntele Haemus care« inainte se numeau Mysi iar acuma Vlahi se chiamä ». Tot el po-veste§te c'ä inteuna din expeditiile impotriva Bizantinilor, fiindluat prizonier un preot, acesta « s'a rugat lui Asan, greiindu-i Inlimba lui, ftiutor fiind de limba Vlahilor, sä aiba ma' de el §i sà-1sloboada #. Choniates aratä ala dar categoric Inca odatà in acestpasaj originea vlahä a Asane§tilor. Cronica atribuitä lui Ansber-tus, descriind trecerea cruciatilor prin Peninsula BalcanicA, spuneea', la un moment dat, au fost atacati pe nea§teptate de t acelvalah Ionitä » (Blachus ille Iohannitius), care avea pe lang6 el« Valahi f¡i Cumani i altii » (« cum Blacis et Commanis et aliis »)latà a§a dar un al doilea izvor, de origine germanci, care atestänationalitatea romanä a Asane§tilor. O a treia categorie de izvoareo formeag cronicarii francezi ai imperiului latin de Constanti-nopol, anume Geoffroy de Villehardouin, Henry de Valenciennes §iRobert de Clary. Cate i trei numesc pe Ionitä 4 Jehtin le Blac sau

Johanice le Mac ». In sfar§it, a patra categorie sunt documentele

www.dacoromanica.ro

130 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA

eancelariei papale. In ele se arata de asemenea originea vlaha alui Ionita, spunandu-se chiar ca el se trage din vechii Romani.Fata de aceasta impresionanta conglasuire a unor izvoare de ori-gine atat de diferita, credem cà once indoiala asupra faptului ca.Asane0ii erau Romani trebuie sa Inceteze. De altfel, Inca °data,aceasta n'are pentru noi astazi nicio consecinta practiccl, actualci,

-dupa cum n'a putut nici atunci impiedeca pang.' la urmà caracterulbulgar al statului i asimilarea Vlahilor din Haemus.

Trecand acum la titlul lui Ionià, trebuie sa spunem din capullocului ca o titulatura de felul acesta 4 rex Bulgarorum et Blacho-rum * nu constituie de loe o imposibilitate, necum o 4 monstruozi-tate a§a cum s'a afirmat, pentru cancelariile contemporane.Din moment ce putea fi cineva rege al Francilor, al Ungurilor saual Sarbilor, de ce era exclus un « rege al Bulgarilor i Vlahilor ».

.Sau Vlahii nu meritau aceasta onoare ? Minded' sa se observeIn ce prive0e pe Bulgari, aceia0 istorici cari contesta partea a do-uaa titlului, nu fac nicio obiectiune. Avusese loe o recunoa0ere ofi-ciala din partea Papei, o Incoronare cu toate formele In capitalaVárii, In Tirnovo, suveranul era vlah, o parte apreciabila din po-pulatia 1,6rii era vlaha, de ce prin urmare nu putea exista titlul

rex Bulgarorum et Blachorum» ? Dar este un fapt care Vaudacum a trecut neobservat In discutia problemei 0 care totu0 edupa parerea noastra hotaritor. In cor espondenta schimbataIntre Ionià i Papa se vorbe0e nu numai de titlul celui dintai, dar0 de titlul arhiepiscopului din Tirnovo. Acesta este liumit primat« al Bulgarilor ci al Vlahilor ». Scrisoarea din 1204 este adresatade Inocentiu al III-lea, « venerabilului frate Vasile arhiepiscop deThnovo, primat al Bulgarilor 0 al Vlahilor ». El Insu0 se nume0e

arhiepiscop al intregei Bulgarii ci Vlahii». Titulatura aceasta Incare apare pentru cele biserice0i denumirea de « Bulgari §iVlahi », « Bulgaria §i Vlahia o se Inta1ne0e Inteo suma de scrisori0 documente, nu numai In cele doua mentionate mai sus. Se pune

..acum intrebarea : §i In cazul acesta, privind biserica, e tot o substi-tuire ? Au schimbat gi aici diacii cancelariei papale pe « Graecorumprin Blachorum i « Graecia sau Romania » prin Vlachia ?Vasazica potrivit con ceptiei celor care neaga titlul lui IonitaIn forma cu Vlahia i arhiepiscopul Tirnovei cerea sa fie numitprimat al Bulgarilor 0 al Grecilor ? lar Papa el care §tim In ce

www.dacoromanica.ro

IONITA., REGLE BULGARILOR F AL ROMANILOR 331

relatii era cu Grecii a vrut totusi sa-i menajeze i a schimbat,si in cazul acesta, pe « Graecorurn » prin « Vlachorum »? E foartecurios si semnificativ in acelasi timp cum vor sà complice uniiInvatati probleme simple. Poate unde cred, ca, fiind simple, ele numai sunt demn.e de explicaldile lor. Fiinda altfel cum sa intelegemtoate complicatiile i intortochierile la care obliga' aceasta teoriea substituirii titlurilor, Inteo cancelarie strdind, In defavoareaprietenilor, a noilor adepti, si In favoarea dufmanilor, a vechilordusmani, care erau Grecii.

In realitate, lucrurile stau asa: fratii Petru, Asan si Ionita aufost cate i trei Vlahi. In muntele Haemus locuia, dupa cum nearata nu numai documentele dar si toponimia, o numeroasa popu-latie vlaha. Miscarea a inceput prin Vlahi si s'a desvoltat cu aju-torul lor. E foarte normal deci ca titlul dat lui Ionita sa fi fost acelade « rex Bulgarorum et Blachorum » iar tara stapanita de el sase fi numit « Bulgaria et Blachia », dupa cum i biserica noului statera «a Bulgariei si a Blachiei ». Cà este gresita explicarea cealaltä,rezulta si din scrisoarea in care-i vorba de o neintelegere de hotareintre Bulgaria si Blachia de o parte si Ungaria de cealalta. Ionitascrie Papei cà in privinta aceasta II lasa sa hotarasca el. Sa presu-punem ca in loc de Blachia ar fi fost in textul original Romania sanGraecia asa cum ar voi teoria substituirii titlurilor. Ce rost ar fiavut o asemenea mentiune ? Cad doara imperiul bizantin nu eravecin in vremea aceasta cu Ungaria. Pentru ce se sa mentionezeand e vorba de hotare, nu de titluri si Romania situ Graecia ?Dupd toate cele de mai sus, socotim prin urmare cási problema ceade a doua, a titlului, este rezolvata in sensul ch Ionita a fost intea-devar rege al Bulgarilor si al Vlahilor » adica al Romanilor. Pa-rerea care a domnit atata vreme In istoriografia romana trebuiedeci pastrata.

Sà urmarim acum mai departe raporturile noului rage cu ve-cinii. Se stie cà nobilii cari pornisera In cruciata a IV-a, In locurmeze drumul spre locurile sfinte, s'au oprit la Constantinopol

aci, profitan.d de certurile interne din imperiul bizantin, au cu-prins capitala (12 Aprilie 1204) si au intemeiat un 3 imperiu latin »in frunte cu Balduin de Flandra. lonita trimite o delegatie sprea intro 'in legatura cu noii stapani ai Bizantului, cerandu-le sa fierecunoscut de aces tia. Primeste insa un raspuns grosolan, ceea ce

www.dacoromanica.ro

332 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA

va avea ca urmare o serie Intreaga de lupte, in care de multe oriBulgarii §i Vlahii vor lupta akituri de Greci Impotriva Latinilor.Dominatia acestora din urmä era privitá pe drept cuvänt de Bi-zantini ca o uzurpare ; de aceea §i izbucnesc numeroase rascoalepe care Ionita are grija sa le alimenteze. A§a s'a intämplat la Adria-nopol, la Dimotica, pe valea Maritei §i in alte parti. Latinii, vrandsä innabu§e revolta, se hotaräsc sa loveasca punctul principal: eivin deci cu armata §i asediaz4 Adrianopolul. Tot atunci sose§te §ilionita Cu oa,stea sa §i cu ajutorul dela Cumani. Lupta s'a dat in zivade 15 Aprilie 1205 §i a fost dezastroasa pentru Latini: Insu§iimparatul Balduin cade prizonier §i e dus la Thmovo unde a muritmai tarziu ne spune cronicarul grec Nicetas Choniates Inchinuri grozave.

Luptele cu Latinii continua' §i sub Henric, fratele lui Balduin_Acesta face o expeditie Impotriva lui Ionita, ajungänd pang la.Stara-Zagora §i la Sliven §i cucerind oraple Anchialos §i Terme,Virg ca aceasta sä Insemne insa o slabire realä a regelui « Bulga-rilor §i Vlahilor ». Dimpotriva, acesta se gande§te la noi cuceriri-Murise, tocmai atunci, unul din tovaraqii lui Balduin de Flandra,nobilul Bonifaciu de Montferrat, care-§i intemeiase la Salonic §.1 inImprejurimile lui un regat ». Ionita socote§te momentul venit pentru

rotunji hotarele In aceasta parte. El asediaza deci Salonicul,dar in timpul asediului este omorit prin tradare de comandantulcuman aliat Manaster (8 Octomvrie 1207). °data cu el piereacea mai Insemnata figura pe care au dat-o Romanii din Balcani

Dupa Ionià, urmä la tron un nepot de frate al lui, anumeBorild, care domni dela 1207 pana la 1218, iar dupä acesta, loanAsan al II-lea, liul lui Asan (12180-1241). In timpul acestuia dinurmä, statul Asane§tilor ajunge la cea mai mare intindere a lui.El cuprindea, in afara de Moesia, adica tinutul dintre Dunare §iBalcani, o parte din Serbia, cu (maple Belgrad, Ni § §i Skoplje,apoi Macedonia, fara Salonic §i Verria, dar cu ora§ele Seres, Ohrida,Bitolia, Prosak §i Strumita, Tracia, cu Adrianopolul §i Dimotica§i Albania, fara ora§ul Durazzo. Pe bung dreptate putea spune IoanAsan al II-lea, In pisania din 1230 a bisericii celor 40 de martiri,ridicata de el la Tirnovo: « am cucerit toate tarile dela Adrianopolepana la Durazzo, tara greceasca §i cea albaneza §i cea sarbeasca »-Urma§ii säi n'au putut insá pastra toate aceste cuceriri. Sub Ca-

www.dacoromanica.ro

IONITA., REGELE BULGARILOR *I AL ROMANILOR 333

liman (1241-1246) are loc nkvilirea ntarilor care contribue §iea la slàbirea statului. In 1258, cu Galiman al II-lea, se stingea, di-mastia Asanestilor In linie bàrbReasca".

Statul Intemeiat de aceastg familie româneascà a devenit infoarte scurtà vreme un stat exclusiv bulgar. Pe vremea lui Petru,Asan §i Ionità, elementul « vlah » apare dupà cum am vgzut Intoate imprejurgrile ; rolul lui in izbucnirea Mscoalei este arnatlimpede In izvoarele bizantine: « Vlahii » sunt pomeniti in docu-mentele lui lonità, In corespondenta schimbath cu papa; tara emumità « Bulgaria §i Vlahia » iar regele este « al Bulgarilor §i alViahilor ». Dupa Toni-VA Insà, chiar in timpul urma§ului s'alu ime-{hat, « Vlahii » nu mai apar in manifesCarile noului stat ; nu se mai-vorbe§te acum cleat de « Bulgari » si de « Bulgaria ». Nepotul lui

f iul fratelui sgu Asan, intemeietorul, se intituleazä, in po-rnenita pisanie din 1230: 4Eu Ioan Asan cel intru Hristos, Dumne-zeu credinciosul Tar §i singur stapanitor al Bulgarilor, fiul batrA-nului Asan ». Despre Vlahi nu se mai pomeneste nimic in actelecancelariei. Numai in trei scrisori externe, trimise de papa Gri-gore al IX-lea, in 1237, i se mai da lui loan Asan titlul de stApa-mitor al Vlahilor si al Bulgarilor (odatäl « dominus Blachorum etBulgarorum », a doua oarà « dominus Bulga,rorum et Blachorum »)iar tgrii i se zice « Bulgaria et Blachia ». Aceastà transformare ra-pida in stat exclusiv bulgar nu trebuie s'a" surprindà. Mai intai, dinpunct de vedere numeric, Romanii reprezentau fata.' de Slaviibulgari o minoritate. Dar elementul hot6ritor nu era acesta, cifaptul ca. 'intreaga traditie politicd, de stat, era bulgard. Asanestiicontinuau vechiul stat bulgar al lui Crum, Boris, Simeon si Sa-muil. Ultimii doi sunt mentdonati chiar inteuna din scrisorile tri-mise de 101146 Papei. Pe de altà parte, trebuie sa se tie seana defaptul c6, In vremea aceea, nationalitatea nu era un element ho-Uritor, ideea de stat national nu exista. Esentialà era religia

sociald a cuiva, nu originea etnicg. Nu e de mirare decistatul Asanestilor, dei inceput de Vlahi §i cu o dinastie de origine--vlah5, a devenit totusi, In foarte scurta vreme, un stat bulgar.Aceastà transformare a pecetluit §i soarta elementului românescdin Haemus: treptat, treptat, el a disparut in mijlocul populatieislave inconjuratoare ; astäzi, numai documentele §i toponimia ne maiaratà Ca' au existat acum §apte secole frati de ai nostri In Balcani.

www.dacoromanica.ro

834 RomANii DIN PENINSULA BALCANICA.

BIBLIOGRAFIE

Romiinii din BaIcanl: 1. C. HOEELER, Abhandlungen aus dem Gebiete derslavischen Geschichte. I. Die Wallachen als Begriinder des zweiten bulgarischenReiches der Assaniden, 1186-1257, in Sitzungsberichte. Phil.-hist. Cl., t.XCV, Viena, 1880, p. 229-245; 2. A. D. XENOPOL, L'empire valacho-bulgare,In Rev. Hist. t. 47 (1891), p. 277-308; 3. C. JIREOEK, Die Romanen in denStädten Dalmatiens wiihrend des Mittelalters, in Denkschriften, Phil.-hi-st. Cl.,t. XLVIIIXLIX (1901-1904), 262, p. in 4'; 4. G. MURNU, Un documentdespre Romdnii din Epir In Evul Mediu, In Lui Ion Bianu amintire, Bucuresti,1916, p. 51-56; 5. JOVAN CVIJIO, La Peninsule Balcanique, géographie hu-maine, Paris, 1918, III + 531 p. in 8'; 6. N. IORGA, Istoria Ronuinilor dinPeninsula Balcanied (Albania, Macqdonia, Epir, Tesalia, Bucuresti,1919, 75 p. in 8'; 7. N. A. CONSTANTINESCU, Despre Morlachi, in Lui NiculaeIorga Omagiu, Craiova, 1921, p. 79-100; 8. SILVIU DRAGOMIR, Vlahii dinSerbia En sec. XIIXV, In Anuar. 1st. Cluj, I (1921-1922), p. 279-299;9. SiLvm DRAGOMIR, Ober die Morlaken (MaveoN.dxoc) und ihren Ursprung,In Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., t. XI (1924), p. 115-126; 10. SILVIUDRAGOMIR, Vlahii gi Morlacii. Studiu din istoria romdnismului balcanic,Cluj, 1924, 135 p. in 8*; 11. SEXTIL PU$CARIU, Studii istroromdne,II, Bucuresti, 1926, XVI + 370 p. in 8*; (Studii Acad. Rom. XI); 12. D.SCHELUDKO, Lateinische und rumdnische Elemente im Bulgarischen, inBalkan-Archiv, III (1927), p. 252-289; 13. IVAN STOIANOV. ACtirb H Dem.,Sofia, 1930, 71 p. in 8'; 14. V. N. ZLATARSKI, HIM% Acenh 11 (1218-1241),Sofia, 19305 In Erizrapcxa 14cTopntiecKa Bn6nn0TeKa, III, nr. 3, 1930, p. 155; 15. CONST. C. GIURESCU, Despre Vlahia Asaneftilor, Cluj, 1931, 18p.in 4'; 16. A. SACERDOTEANU, Vlahii din Calcidica, in In memoria lui VasilePdrvan, Bucuresti, 1924, p. 303-311; 17. SEXTIL PU$CARIU, Pe margineaecIrtilor, V, En Dacoromania, VIII (1934-1935), p. 276-358; 18. N. BANESCU,0 problemd de istorie medievald: crearea i caracterul statului Astinevilor(1185), In Ac. Rom. Sect. 1st., s. 3, t, XXV 11943), p. 543-590.

V. si p. 288, nr. 2, 3, 5-7.

www.dacoromanica.ro

ROMANII IN TIMPUL STIPANIR1IPECENEGILOR $1 CUMANILOR

in 1164, Andronic Comnenul a lost'prins la hotarele Galifiel de Romdni *.

(Cronica bizantinti a luiNicetas Choniates).

In rastimpul de peste trei sute de ani cat a durat stapânireaPecenegilor i a Cumanilor, stramo§ii nostri si-au continuat subcnezii §i voevozii lor vieata de pingan i §i de pastori pe careapucasera din vechi si care a fost intotdeauna temeiul bastina-silor legati de Carpati §i de Dunare. Plateau dijmele pe care lecereau stapanitorii turci si uneori ii insoteau in expeditiile lordin Peninsula Balcanica. Izvoarele istorice nu-i mentioneaza cunum ele de « Vlahi cleat foarte ara reori. Geografia armeana alui Moise Chorenatei, alcatuita intre anii 855-902, aminteste lanordul Bulgarilor, o « lard direia li zic Balak»: e tara valahasau Ora romaneascä. In lucrarea, persanä a lui Gardizi, scrisa1094, e vorba de un trib crestin de « Rum* (« az Rum»), mainumeros cleat Maghiarii, dar mai slab decal, acestia, situatlânga un fluviu (probabil Dunarea !) si in spre Slavi. S'ar puteasa fie stramosii nostri. O marturie sigura si precisa avem dinanul 1164; ea se datoreste cronicarului bizantin Nicetas Cho-niates. Acesta ne spune ca in anul amintit, Andronic Comnen,varul imparatului Manuil Comnen, scäpand din inchisoare §.1 fu-gind spre miazanoapte, # a fost prins la hotarele Galitiei de catreVlahi». E vorba de hotarele principatului de Haliciu, care se In-tindea In actuala Galiie. latà deci o dovada peremptorie despreexistenta Romanilor In nordul Moldovei, la jumatatea veaculuial XII-lea. La acesti Romani, In once caz la cei din stanga Du-

www.dacoromanica.ro

336 ROMANII IN TIMPUL STAPANIRII PECENEGILOR I CUMANILOR

närii, credem noi cà se referà §i denumirea de e Blacumen» pe careinscriptia Cu rune dela Sjonhem, In Gotland, o dà poporului cea ucis pe un tänär nordic, in drumul säu dela Vistula Bug spreBizant (finele secolullui XI secolul XIII-lea). lar tara Bla-kumen »-ilor este acea «Blölcumannaland» (= terra Blacorum)amintitä In secolul al XII-lea de cronicarul islandez SnorriSturlu son.

Din acelasi secol avem o altà stire bizantinä, care pomenestepe « Vlahi » dar MI% s'ä dea indicatii precise asupra tinutului pecare-1 locuiau. Cronicarul Kinamos ne spune anume cà in anul1166 Impäratul Manuil Comnenul (vezi fig. 113) a lntreprins oexpeditie Impotriva Ungurilor pe care i-a atacat cu douà armate.Una din ele a luat drumul obisnuit, prin partea de apus, prin Serbia,spre a pätrunde de aci In sesul Tisei. Comandantul celeilalte armatelug poveste§te Kinamos « adunându-si... oaste numeroasä sichiar mare mulfime de Vlahi care se zice cá sunt coloniftii Italilor deodinioarei, avea ordinul sà näväleascä In Ungaria, din tinuturilede &Are Pontul Euxin, de unde nimeni niciodatä nu venise asu-pra-le ». Pe temeiul acestei stiri, care o bucatä de vreme a fostgresit tradusä, unii istorici au afirmat ea Vlahii din armata bi-zantinä erau aceia cari locuiau längä Marea Neagra, prin Dobrogeade astäzi ; altii au spus cà e vorba de stramosii no§tri care-si aveauasezArile In räsäritul Tärii Românesti, fiinda de aci s'a datatacul. Sunt simple ipoteze, deoarece indicatia topic6 pärtiledin spre Marea Neagra » nu se referä la Vlahi despre care seaminteste numai cä" erau multi §i se trägeau din vechii coloni cila local de ande s'a dat atacul. Vlahii puteau s'ä fie §i cei din Hae-mus, unde se constatä tocmai In vremea aceasta o importanta po-pulatie româneascg, dupà cum puteau sä fie §i cei din Dobrogea sauchiar cei din rä'säritul Munteniei. In once caz, stirea lui Kinamosnu ne poate servi la o localizare precisä.

Despre formatiile politice ale MI Tatos, Sestlav, Sacea, la Du-'Area de Jos. In ultimul timp, cercetiind opera numità Alexiada *a scriitoarei de salve Impärätesc Ana Comnena si alte izvoare bi-zantine, doi istorici ai nostri Iorga §i aänescu au sus-

c4 existau, la sfärsitul veacului al XI-lea, la Dunärea de jos,prin pärtile Dobrogei, dela Silistra pânà dincolo de Vicina, o seriede forma fiuni politice românefti, si au dat chiar si numele carmui-

www.dacoromanica.ro

DESPEE FORMATIILE POLITICE ALE LUI TATOS, SESTLAV, SACEA 337

torilor: Tatul, Sestlav, §i Sap. sau Sacea. Daca se adevere§teaceasta afirmatie, atunci suntem In fata unui fapt din cele maiInsemnate ale istoriei noastre, care lumineaza o buna parte dinIntunecosul ev mediu romanesc. Este lima sigur caracterul roma-nesc al acestor formatiuni? Cercetarea pe care am Intreprins-o nune lngaduie, din nefericire, s'o afirmam. Pasagiile din a Alexiada *pe care se Intemeiaza spusele celor doi istorici privesc evenimentelepetrecute tare anii 1086-1091. Ni se poveste§te la Inceput eh' Invremea aceea se cohort la Dunare un neam scitic, oprimat de Sau-romati.... « §i trebuind a se lnvoi cu cei ce locuiau langa Dunare,dupa ce toti au venit la aceasta parere, ajunsera la sfat cu capete-niile, cu Tatos cel numit §i Halis, Sestlav §i Satzas... dintre careunul stapanea Silistra, altul Vicina §i. celelalte... Deci, invoin-du-se cu ei, fara alta teama trecand Dunarea, pradau tara vecina,a§a Incat ajunsera a ocupa §i. unele ora§ele. §i, de acolo, avandragaz, arand, semanau mei §i grau ». Aflam, dupa aceea, ca. impa-ra.tul Alexie Comnenul a pornit razboi Impotriva acestui neamscitic care trecuse Dunarea §i se intelesese cu stapanitorii de acolo.Armata bizantina ajunge la Silistra, o asediaza §i, spargandu-i zi-durile, patrunde Inauntru. Cele doua cetatui continua Ina rezis-tenta, fiind aparate de rudele lui Tatos; acesta plecase peste Du-näre, la Cumani, dupa ajutor, §i la plecare recomandase celor ra.maksi sa lupte meren §i. le daduse §i. anumite indicatiuni strategicepentru a se putea impotrivi Bizantinilor. Mai departe aflam eaInteadevar Tatos se intoarce Cu ajutor din stanga Dunarii §i batepe Alexie Comnenul.

Caracterul romanesc al acestor formatii dela Silistra, dela Vi-cina §i din celelalte centre nenumite, ale malului dobrogean, re-zulta, dupa istoricii amintiti, din mai multe fapte §i. considerente:1.. Numele stapanitorilor Tatos, Sestlav, Satzas In special allui Tatos, sunt romane§ti. Daca lasam la o parte terminatia greaa-os, avem Tat, adica Tatul, nume de persoana frecvent la poporulnostru. 2. Populatia acestor formatiuni politice nu era scitica ; nuse spune nici ea e bulgara sau greceasca, prin urmare trebuie safie romaneasca. 3. Se pomene§te de semanaturi de grau §i. de meicare sunt multa vreme caracteristice pentru Romani. Din nefericireInsa, niciunul din aceste argumente n'are valoare probanta: Inprimul rand numele de persoana nu pot constitui un criteriu sigur

23

www.dacoromanica.ro

338 ROMANII IN TIMPUL STAPANIRII PECENEGILOR sr CUMANILOR

de nationalitate. Cu atAt mai mult cu at, in cazul nostru, Tatose scris In izvoarele bizantine care-I pomenesc, cu accentul pe ultimasilaba (Tara, Tarag) si nu pe prima, cum e la noi ; pe de altä parte,acest nume se intalneste si la locuitorii Crimeii si la Iranieni si laTatarii din Dobrogea si la popoarele de origine curdä sau persanäsupuse Turcilor. Cronicarul bizantin Zonaras prezintà de altfel ciarpe acest Tatos ca pe un 4 conduckor al Pecenegilor *. Sestlav eun nume de origine slava ; 1-am avut si noi, dar In once caz, nupoate constitui un argument in sprijinul caracterului romdnesc alstäpAnitorului care-I purta. Despre populatia din orasele dela Du-nOre si din amintitele formatii politice tot ce putem afirma e aera amestecatà sub raportul etnic. Asa rezultO din izvoarele bizan-tine. Vor fi fost, de sigur, si Români, deoarece ei au locuit Intot-deauna si pe malul drept ; de a.ci nu rezultà Insa ca organizatiilepolitice erau romAnesti. In sfArsit, faptul eh' se semOna grail simei nu dovedeste nimio cu privire la nationalitate. Tin de altfelsd observ cd gresit s'a invocat acest argument, deoarece Ana Com-nena spune 16murit cA nearnul scitic venit de peste Dunlire era ceicare incepuse stí facii agriculturci, iar nu populatia peste care domneaTatos, Sestlav si Sacea. Asa Inca, n'avem panä astäzi nicio dovadà&A Inteadevär micile organizatii politice dela Dundrea de Jos auapartinut strdmosilor nostri. Cu toatà dorinta care ne Insufle-teste si pe noi de a gäsi un Inceput cat mai timpuriu vietii destet românesti, nu putem prezenta drept certitudine o simplàipotez6. Fiindcg la at:Ma se reduc afirmatiile celor doi istoriciamintiti mai sus, la o ipoteed, si aceea bazata pe o impresie.

Brodnicii, locuitorii dela vaduri. Pe la inceputul veacului alXIII-lea, documentele cancelariei ungare si bulele papale pome-nesc In partea de rAsärit a Munteniei o populatie, numitO Brodnicisi o OM a lor, «Brodnic ».

Prima mentiune este din 1222. In acest an, regele Andrei alII-lea confirma Cavalerilor Teutoni donatia Prii Barsei si le d'd"pe deasupra si o teritoriul cuprins Intre sfOrsitul mosiei Cruceburgsi hotarele Brodnicilor * (o et a fine terre Cruceburg terram quevadit usque ad terminos Prodnicorum *). A doua oarà apareaceastà denumire In actul din 1227 prin care Papa Grigore al IX-leanUmeste pe arhiepiscopul de Strigoniu legat apostolic In Cumaniasi In 4 tara Brodnic *, vecing cu cea dintai (« In Cumania et Brod-

www.dacoromanica.ro

BOLOHOVENII 339

nic terra illa vicina »). A treia mentiune este in documentul din1231 prin care acela§i Papa felicita pe arhiepiscopul amintit pentrufaptul ca a convertit la cre§tinism pe mai multi Cumani §i-i innoe§tenumirea de legat apostolic « in Ora Cumanilor i In aceea vecinaa Brodnicilor ». In sfar§it, in 1254, regele Bela al IV-lea arata cala rasarit de Ungaria sunt diferite popoare necredincioase ca:Ru§i, Cumani, Brodnici k>. Pe de altä' parte, cronicile ruse§ti ti men-tioneaza §i ele in mai multe randuri, incepand cu anul 1147; §tireacea mai insemnata e aceea privitoare la ajutorul pe care Brod-nicii, in frunte cu voevodul lor Ploscanea, 1-au dat Tatarilor, cuprilejul luptei dela Calga (1223).

Ce sunt ace§ti Brodnici? Numele e slay ; el vine dela brod=vadinseamna « cei dela vaduri ». Prin urmare, Brodnicii erau o popu-

latie care locuia pe langa vaduri i anume precizam noi, tinandsearra de indicatiile geograf ice care rezulta din documentele de maisus pe langa vadurile raurilor din rasäritul Munteniei, §i, proba-bil, §i din sudul Moldovei. Caci « Tara Brodnic » se pare a fi avut ointindere apreciabila, de vreme ce e amintitä alaturi de « Cumania »prin care nume se intelegea, in genere, regiunea dela sud §i rassáritde Carpati. De ce neam erau Brodnicii? Documentele nu ne spunnimic ; tinand mnsá seama de imprejurarea ea la aceasta data asi-milarea Slavilor era fapt implinit, socotim lipsitd de temeiipoteza care-i considerd drept Romani. Sa mai fi ramas Inca la in-ceputul veacului al XIII-lea grupuri sau insule de Slavi in aceastaregiune de margine ? Sa fie Brodnicii o populatie mixta slavo-ro-mana ? Nu indraznim nici s'o afirnfam, dar nici s'o negam in modcategoric. Ramane ca noi documente sa ne dea raspunsul definitiv

Bolohovenii. Cam in aceea§i vreme cu Brodnicii, dar la extre-mitatea nordica a pamantului romanesc, apar Bolohovenii. In cro-nica lui Ipatie, izvor rusesc, se pomenesc in mai multe randuri,intre 1150 §i 1257 « Bolohovii » precum §i tara lor, « Bolohovo ».Ei sunt arätati ca locuind in nord-estul Carpatilor, pana in regiuneaBugului superior, in vecinatatea principatului rusesc de Haliciu,Erau condu§i de cnezi. In 1231, ace§ti cnezi ajuta pe regele ungarAndrei al II-lea impotriva lui Daniil Romanovici, principele Volhi-niei. Ei participa de asemenea la razboiul din 1235, dintre princi-pele de Cernigow i Volhinieni, fiind de partea celui dintai. Ul-tima mentiune despre Bolohoveni dateaza din 1257.

www.dacoromanica.ro

340 ROMANII IN TIMPUL STAPANIRII PECENEGILOR I CITMANILOR

Asupra lor exista doua pareri Cu totul contrarii.Cei mai multi dintre cercetatorii nostri precum si cativa strainiconsidera drept Români. Ei ar fi venit dela miazazi de Carpati, dinpartile Tisei superioare, i ar fi pastrat legaturile cu regatul Un-gariei i &LTA ce au emigrat In partile unde se constata' documen-tar. De aceea dau ajutor regelui Ungariei impotriva principe/ui deHalici, Daniil, caruia Ii erau, de fapt, tributari. C'ä stint Romanisustin acesti cercetatori o dOvedeste in primul rand numele lor.

Bolohoveni* Inseamna tot una cu « Volohi adica forma nord-slava a numelui Vlah. lar tara Bolohovilor (3emnx 6onoxonicag)este tara Romanilor. In Galitia, localitatea Bolech,ovv al carei numeaminteste Indata pe acela al populatiei de care ne ocupam, apareIn documente cu mentiunea 4 villa Valachorum dicta * adica satulRomanilor », Prin urmare, Bolohovenii sunt Romani. Un indiciuIn acest sells ne-ar da si organizarea lor, avand In frunte cnezi « cutotul deosebiti de cnezii rusesti din vecinatatea lor *. Cea de a douaparere considera pe Bolohoveni ca fiind straini neamului nostru ;numele lor « nu are nimic a face cu Romanii », istoriografia natio-nala nu trebuie deci sà se ocupe de dansii.

Problema socotim noi nu este Inca rezolvata. E adevarata Bolohovii nu sunt, ca nume, identici cu « Volohii *, totusiapropierea se impune, mai ales cand gasim si forma « Bolechow »,data unui sat de Romani. S'ar putea deci ca ei A' fi fost Romani.Am avea In cazul acesta o expansiune a neamului nostru In sprenord-est Inca din secolul al XI-lea, similara aceleia care a dus pepastorii nostri in spre nord-vest, In comitatele Arva si Zips si inmuntii Moldovei, päng la izvoarele Dunajecului. Un puterniccurent de migratie In spre Galitia se constata istoriceste, pebag de documente care arata colonizari de sate romtnesti, Insecolele XIV si XV; ce ne Impiedeca' sa admitem cà fenomenula putut Incepe mai Inainte, pe vremea Bolohovenilor ? Nicipentru stramosii nostri Daci, Carpatii nordici i Nistrul n'auformat, dupa cum am vazut, o bariera ; de ce ar fi format-opentru Romani, In veacul al XI-lea si al XII-lea? O nou'acercetare, minutioasa, a cronicelor rusesti, precum si a toponimiei

Podoliei i Volhiniei, credem ca ne-ar putea da raspunsuldefinitiv la aceasta problema, atAt de controversata, a nationalitatiiBolohovenilor.

www.dacoromanica.ro

BARLADNICII 341

Barladnicii constituie o alta enigma a istotiografiei nationale.Acum aproape opt decenii, s'a publicat un document, din 1.134, printare o Ivanco Rostislavici..., principe de Barlad » stabilea taxeleTamale pe care aveau sa le plateasa negustorii din Mesemvria(port la Marea Neagra) in principatul sail, amintindu-se, intre al-tele, §i maple Barlad §i Tecuci. Documentul s'a dovedit a fi un fals,unul din acele 4 falsuri patriotice * care se intalnesc, inteo anumitàfaza a istoriografiei, in toate %Arne §i provin din dorinta de a do-vedi vechimea sau originea nobila a institutiei, ora§ului, familieisau poporului de care e vorba. N'a exist at prin urmare un principatal Barladului, in Moldova, in veacul al XII-lea. Ora§ul Ina seconstata a fi vechi ; numele sau are o origine slavli dupa uniicercetatori, =maná, dupa altii. Nu se poate preciza de and anumedateaza ; fapt e cà apare in primele documente moldovene§ti, cume de pilda, privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun ne-gustorilor din Liov in 1408. Pe de alta parte, cronicele ruse§ti po-menesc in secolul al XII-lea un tinut sau o tara Berlad §i o popu-latie Berladnici. In 1174, principele de Suzdali, mAniindu-se pefratii Rostislavici, le trimite vorbà sa paraseasca « tara ruseasea *§i anume unul sa se duca la Smolensk, iar celMalt « la Berlad *(Br, BeimaAB). Iar mai inainte, in 1160, ni se spune a « princi-pele Rostislav din Chiev a trimis pe Gheorghe Nesterovici §i peIakun, cu plutele impotriva Berladnicilor cari luasera Ole§ia ;ajungandu-i la Dein, ii lovira §i-i luara prizonieri ». Olefia eradupa cercetatorii ru§i, la gura Dniprului unde astazi se Oa °raptAle§ek, iar Dcin, amintit mai tarziu intr'o « lista de orale ruse§ti *intre Silistra §i Chilia, ar corespunde cu Macinul din zilele noastre.o Berladul » cronicilor ruse§ti ar putea fi deci pe pamant roma-.nesc, §i anume sau in Moldova de miazazi unde e ora§ul cu ace-la§i nume sau in Dobrogea unde s'ar gasi §i astazi intre Har§ova§i Constanta satul « Eski-Barlat » (n'am gash in realitate un satnumit astfel!). Barladnicii, pe de altà parte, ar fi o populatie ames-tecata, romano-slavo-cumana, ocupandu-se cu cre§terea vitelor,eu agricultura §i servind, and se ivea prilejul, ca §i mercenari inarmatele principilor ru§i §i in razboaiele Bulgarilor Cu Bizantinii.Acestea sunt concluziile cercetatorului roman care s'a ocupat celmai de aproape de problema Barladnicilor. Adaogam a ele tre-buesc luate cu titlul de ipoteze, nu de certitudini. In ultimul

www.dacoromanica.ro

B42 ROMANII IN TIMPUL STA.PANIRII PECENEGILOR $1 CUMANILOR

timp s'a emis §i parerea, care pare mai probabila, ca Bar-ladnicii ar fi fost locuitorii oraplui Berlad (Birleadca), situat inPodolia, spre nord de Moghilew, ora § aflat in stapanirea princi-pelui Ivanco Rostislavici. Noua e §i constatarea ca In nordul Mol-dovei, cuvântul barlad avea, la sfar§itul veacului al XVIII-lea, in-lelesul de u talhar ».

Dupa cum se vede din cele de mai sus, §tirile despre Româniidela nord de Dunare, atat cei din Ardeal, cat §i cei din afara Car-patilor, sunt putine panà la navalirea 'Marilor. Cateva documenteIn legatura cu colonizarea saseasca §i cu propaganda catolica§i cateva mentiuni in cronicile contemporane, aceasta e tot.Incolo, numiri straine, Brodnici, Bolohoveni, Barladnici, sub carebanuim ea se ascunde populatia romaneascä.

Aceasta situatie a noastra In izvoarele istorice ale epocii a fostinterpretata de adversarii continuitatii in Dacia drept o dovadacà stramo§ii no§tri nu locuiau in vremea aceea la nord de Dunare§i ca ei ar fi venit acolo abia pe la sfar§itul secolului al XII-leainceputul celui de al XIII-lea, cand apar primele mentiuni docu-mentare. Faptul e inexact §i daca n'ar exista deck, pasagiul privitorla Valahii de langa hotarele Galitiei care prind la 1164 pe AndronicComnenul §i Inca ar fi de ajuns pentru a demonstra netemeiniciaunei asemenea concluzii. Absenta noastra in izvoarele istorice dinveacurile XXII se explica altfel §i anume prin lipsa unei forma-liuni politice mai insemnate fi prin dubla dominatie: Unguri de oparte, Pecenegi fi Cumani de alta, care s'a exercitat asupra neamuluinostru. Noi eram cuprinfi In denumirea poporului dominant. Ala"Twat, de multe ori, in izvoarele istorice cand citim Pecenegi sauCumani, trebuie sa subintelegem ci pe Romdnii de sub stiipa'nirealor. O cercetare amanuntita a cronicelor bizantine, de pilc15.,nand mama de aceast6 observatie, s'ar putea sà descopere pasagiicare sa ne priveasca, astfel, direct.

Yrancea. Romanii §i-au continuat prin urmare traiul lor deagricultori §i pastori §i in timpul acestei indelungate dominatiuniturce§ti. Nu avem §tiri asupra cnezatelor §i voevodatelor dinvreme, aflatoare la miazazi §.1 la rasärit de Carpati, dar pre-zenta lor in Oltenia §i Muntenia, in 1247, a§a dar indatd dupii ná-älirea §i nu Tatarii erau EA' le creeze dovede§te

cà existau cu mult inainte. Cnezatele lui Ioan §i Farca§, §i mai ales

www.dacoromanica.ro

RIBL/OGRAFIE 343

cnezatul voevodului Litovoi, in dreapta Oltului, tara voevoduluiSeneslau, in stanga lui, erau prin urmare formatiuni vechi roma-ne§ti, aflatoare in timpul dominatiunii pecenege §i cumane. O ase-menea formatiune a existat, dupa credinta noastra, §i in rasäritul'Farb. Romane§ti, pe valea Buzaului §i a afluentilor lui undedescoperirile arheologice ca §i toponimia dovedesc alezari omenegtineintrerupte din timpurile preistorice pana astazi. O altä forma-tiune politica', un cnezat sau un voevodat, a existat, apoi, cu si-guranta, in regiunea a§a de veche §i de bine aparata care esteVrancea. Trnditia care Men. pe Dimitrie Cantemir sa considereacest tinut de margine a Moldovei ca o veche republica », cu unregim deosebit, de o semi-independenta fata de domn, apoi, uneledrepturi speciale, cum este acela, existent §i as-Lai, de a extrage,pentru nevoile casnice, sarea din muntii locali, in afara monopo-lului de stat, regimul juridic aparte In ce prive§te stapanirea mun-tilor, fiecare coproprietar se na§te §i moare cu dreptul säutoate acestea dovedesc o straveche organizatie politicà, anterioaraintemeierii Moldovei. Si in partile din spre miazanoapte, ale Cam-pulungului, trebuie sa fi fost iara§i o formatiune politica roma-neasca, mult anterioara descalecatului. Cantemir arata aci al doileatinut cu un caracter deosebit, a doua republica » a Moldovei. Vormai fi fost §i alte asemenea formatiuni, una in « tara Sepenitu-tului » 5ipintii de astazi unde Dlugosz cronimul polon amin-te§te, nu §tim pe ce temei §i cu cata dreptate, de luptele ce au avutloe pentru mo§tenirea voevodului Stefan intre liii acestuia, Petruai Stefan, chiar in anul intemeierii Moldovei, 1.359 alta innutul Chigeciului, a treia republica t a lui Dimitrie Cantemir.Intemeierea, atat a Munteniei cat §i a Moldovei, s'a facut tocmaiprin concentrarea acestor mici formatiuni politice. Nu §tim preciscate au fost §i unde erau situate ; dar ca au existat, ni se pare inafara de once indoiala.

BIBLIO GRAFIE

1. Formatille politice dela Bunkrea de ¡os: 1. N. IORGA, Cele dintdi crista-lizetri de stat ale Rometnilor, in Reo. Ist., (1919), p. 103-113; (in traducerefranceza. in Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., VVIII (1917-1920), p. 33-46) ;2. N. BXNE scu, Cele mai echi in bizantine asupra Romdnilor dela Dundrea de

www.dacoromanica.ro

344 RODL&NII IN TIMPUL STAPANIRII PECENEGILOR I CUMANILOR

¡os, In Anuar. Ist. Cluj, I (1921-1922), p. 138-160; 3. V. BOGREA, Originea.numelui Halis, In Anuar. Ist. Cluj, II (1923), p. 353; 4. 0. DENSUSIANU,Presupusul roma'nism al lui Tatos, In Grai i Suflet, 1, 2 (1924), p. 323-324;5. V. BOGREA, Asupra originei numelui Tatul, In Anuar. Ist. Cluj, III (19241925), p. 509-511; 6. N. BANEscu, Ein ethnographisches Problem am Unter-lauf der Donau aus dem XI. Jahrhundert, In Byzantion, VI (1931), p. 297-307 ;7. N. V. ZLATARSKI, Rainfis impon ce paa6npa y AHHa ROMHHHa MAW>H3paBa yivog ri .ExvOntóv? (Ce popor se Intelege la Ana Comnena sub numelede yévoç Ti Exv0tx6vp, In Mumma, XIXII (1932), p. 71-83; 8. CON-STANTIN NECFMESCU, Ipoteza formatiunilor politice romd ne la Dundre, insec. XI, Bucuresti, 1937, 38 p. in 8° (Extras din .Rev. Ist. Rom., VII). 8 bis.M. GYONI, A paristrioni allamalakulatok * ethnikai jell*, Budapest, 1942,86 p. in 8°.

Brodnieii: 9. N. IORGA, Brodnicii f i Ronuinii, In Mem. Sect. Ist. Acad.Rom., s. 3, t. VIII (1927-1928), p. 147-174; 10. G. POPA-LISSEANU, Iz-voarele istoriei Rotrulnilor, vol. XII. Brodnicii, Bucuresti 1938, 88 p. in 8°.

Barladniell: 11. I. BOGDAN, Diploma bdrlddeand din .1134 i principatulBdrladului, IR An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., s. 2, t. XI (1888-1889g, p.65-112; 12. TEODOR BALAN, Berladnicii, CernAuti, 1928, 24 p. in 8°; 13. P.P. PANArrEscu, Diploma bdrlddeana din 1134 f i hrisovul lui Jurg Koriatovicidin 1374, In Rev. 1st. Rom., II (1932), p. 46-54.

Bolohovenii: 14. Tu. HOLBAN, Românii pe teritoriul polonez pawl insec. XVI, In Arkiva, XXXVII (1930), p. 238-243; 15. A. V. BOLDUR,Istoria Basarabiei. Contributii la studiul Istoriei Romdnilor, I, Chisinau, 937,328 p. in 8°.

Vraneea: 16. N. IORGA, Vrancea si V rdncenii, Bucuresti, 1921, 48 p.in 8'; 17. I. DIACONU, Tinutul Vrancei. Etnografie Folklor Dialectologie,Bucuresti, 1930, CXI + 288 p. in 8°; 18. CONST. C. GIURESCU, Despre Vrancea,In Rev. Ist. Rom., IV (1934), p. 280-283; 19. N. AL. RADULESCU, Vrancea,Geografie fizicd i umand, Bucuresti, 1937, 173 p. in 8'; 20. N. AL. HADU-LESCU, Vrancea formatie politica, consideraguni geopolitice, In Cercetdri geo-graf ice in Milcovia, Focsani, 1938, p. 24-38.

Varia: 21. ILIE GHERGHEL, Zur Geschichte Siebenbiirgens, Wien,1891, 47 p. in 8'; 22. ILIE GHERGHEL, Ca' teva contributiuni la cuprinsul no-tiunii cuvdntului o Vlach *, In Corm. Lit., LII (1920), p. 335-348; 23. V.BOGREA, Blakumen, In Anuar. Ist. Cluj, III (1924-1925), p. 526; 24. A.DEcm, Asupra unui pasagiu din geogralul persan Gardizti (a. 1050), In FraglorAlexandru fi Ion I. Leipedatu la implinirea vdrstei de 60 de ani, Bucuresti1936, p. 877-902; 25. V. lif....INORSKY, Une nouvelle source persane sur lesHongrois au X-e siècle, In Nouvelle Revue de Hongrie, LVI (1937), p. 305-312.26. A. DECEI, Romdnii din veacul al IX-lea pdna' En al XI II-lea, En luminaizvoareior istorice armene.,sti, In Anuar. 1st. Cluj, VII, 1932-1938, p.412-564.

www.dacoromanica.ro

INCERCARILE UNGURILOR DE AlI INTINDESTAPANIREA LA MIAZAZI §I LA RASARIT

DE CARPATI

In episcopatul Cumanilor sunt... nifte popoarecare se numesc Valahi... ce fin ritul Grecilor..$i unii din regatta Ungariei, at& Unguri cdt fiGermani, locuind printre ei, trec la credinja lor...Mcdndu-se una cu acet Valahi o.

( Scrisoarea Willis& de Papa deja Roma,In 1234, lui Bela, principele de coroanaal Ungariei).

In prima jumatate a veacului al XIII-lea, pana la navalireaTatarilor se constata' o tending accentuata a statului ungar dea-0 Intinde stapanirea, sub diferite forme, asupra teritoriilor ro-inane§ti care se &eau la miaz6zi 0 la rasärit de Carp4i, teritoriiunde avea sa se intemeieze mai tarziu statul Tarii Române0i 0acela al Moldovei.

Banatul de Severin, donatiunile facute cavalerilor Teutoni inrds'aritul Munteniei, infiintarea episeopatului Cumanilor reprezintatot atatea Incercari de a impinge mai departe, dincoace de Car-p* hotarele statului ungar. Niciuna din ele n'a izbutit panà laurma: navalirea täTäreaseä a dat o puternica lovitura acestei Ina-intari, iar dupa aceea, intemeierea Principatelor Romane a oprit-opentru totdeauna.

Banatul unguresc de Severin. Inca din timpul lui Ionita « regeleBulgarilor 0 al Romanilor », izbucnise o nelntelegere de « botare »intre Ungaria de o parte, Bulgaria 0 Vlahia de partea cealalta.Aceste botare nu puteau fi decal, la Dunare 0 anume in partea devest a Olteniei §i In Banat, deoarece numai aici se intalneau celedou'a state. Am vazut ca Ionita supune atunci neintelegerea ar-

www.dacoromanica.ro

346 INCERCARILE DE EXPANSIUNE SPRE EST ALE UNGURILOR

bitrajului Papei. Ce se va fi hotarit, nu §tim; constatam rasa cape vremea lui Ioan Burul sau Borila care uzurpase tronul bul-gar, dui:id moartea lui Ionita, §i era in bune relaii cu regeleUngariei Andrei al II-lea, raporturile se schimbasera cu totul,devenind prietene§ti: in 1213 are loe o expeditie ò. comitelui deSibiiu Ioachim, cu o armata alcatuita din Sa§i, Romani, Sacui

Pecenegi (« Saxonibus, Olacis, Siculis et Bissenis ») impotrivaVidinului spre a potoli revolta de acolo §i a reda ora§ul taruluibulgar uzurpator. Mai tarziu insa, sub Ioan Asan al 111-ea, rapor-turile se strica iara§i §i se ajunge chiar la un conflict armat. In urmaacestui conflict §i pentru a avea o pa,za mai sigurä impotriva unuiatac al Bulgarilor sau al Cumanilor, se intemeiaza « Banatul un-guresc de Severin ». Nu cunoa§tem data exacta a infiintarii lui ;prima mentiune precisa este din 1233 cand apare intre demnitariicurtii ungare « Luca, banul de Severin ». Aceasta formatie de gra-nita cuprindea, dupa cate putem deduce din documente, partea

rasarit a Banatului de astazi, deci judetul Severin i partea de-apus a Olteniei, adica aproximativ ceva mai mult decat actualuljudet al Mehedintmlui, dar MI% sa atinga Jiul.

Banatul unguresc de Severin este daruit in 1247, impreuna cualte posesiuni, Cavalerilor Ioaniti. Unii istorici cred ca ace§tianu 1-au stapânit efectiv, nu s'au arzat in tinuturile noastre. MaitArziu, spre sfar§itul secolului al XIII-lea, dupa 1291, cea mai mareparte a Banatului de Severin ajunge in stapanirea voevozilor mun-teni.

Lovit:tea. Multa vreme s'a crezut ca a doua incercare a sta-tului ungar de a inainta peste Carpati ar fi avut loe in regiuneaLovi§tei. Temeiul era un document din 1311, prin care regele CarolRobert intare§te lui Nicolae de ralmaciu, fiul lui Corlard, stapa-nirea peste « Ora numita Lovi§tea, dela apa Lotrului, care se varsaIn Olt, cu toate foloasele i dependentele sale ». In document,se aminte§te in acela§i timp ca aceasta posesiune Nicolae o aredela tatal sau, caruia i-a fost daruita de principele de coroana BelaIn 1233 qi intarita de viceregele efan in f265; se reproduc §i di-plomele din ace§ti ani.

Cercetarile din ultimul timp au dovedit Insa cà documentuldin 1311, este un falsificat, alcatuit, dupa toateintre 1374 §i 1387. Aa Inca, nu mai poate fi vorba de o racer-

www.dacoromanica.ro

POSESIUNILE CAVALERILOR TETJTONI 347

care reald de patrundere peste Carpati a statului ungar in aceastaregiune.

Astazi, prin Lovi§tea se intelege depresiunea intracarpatica¿in stdriga Oltului, in fata varsärii Lotrului, a§a dar din Muntenia,cuprinzand un numar de 29 de sate §i catune. In unele harti vechi

acest nume se &A §i regiunii de pe malul drept al Oltului,cuprinse intre Lotru §i fosta granita spre Ardeal.

Posesiunile Cavalerilor Teutoni. Importanta, prin intindereateritoriului §i prin mijloacele puse in actiune, este incercarea de acuprinde, la inceputul veacului al XIII-lea, rasaritul färii Ro-inane§ti. In 1211 regele Ungariei Andrei al II-lea voind sa aperemai bine partea sud-estica a Ardealului, expusa nav'älirii Cuma-milor, chiama pe Cavalerii Teutoni, cari luptasera mai inainte lalocurile sfinte, §i le darue§te « tara cu numele Borza, dincolo depaduri, in spre Cumani, de§arta §i nelocuita. ». Este vorba de taraBarsei; adjectivele care arata lipsa populatiei sunt o exagerare acancelariei ungure§ti; de fapt exista §i pe atunci in aceste locuri po-pulatia romaneasca pe care o constata' mai tarziu documentele.Chiar numele insu§i al tarii, Barsa, este dat de aceasta populatieba§tina§e. Inteun act posterior, din 1212, regele Ungariei spunelimurit ca a arzat aci pe Teutoni pentru apararea hotarelor

ad custodiendum confinium »). In acest scop, ti i autorizà saridice cetati de lemn §i ()rae. Aflarn, in acela§i timp, ca Teutoniiconstruisera deja o asemenea cetate, numita Cruceburg; printr'unact special, regele le confirm'a' stapanirea asupra ei §i asupra tere-nurilor de prinprejur. Teutonii nt s'au multumit mnsà numai cutara Barsei. Ei i§i intind treptat-treptat stapanirea §i asupra tinu-tului de dincoace de Carpati, in rasaritul Munteniei. Faptul re-zulta din actul din 1222 prin care, in afara de confirmarea vecheidonatii, ei obtin §i tinutul 0114 la hotarele Brodnicilor », mar-ginit in partea de apus de o linie care ar merge dela izvorul apeiBarsa pana la Dunare. Aceasta cOrespunde insà cu judatele actualeale Prahovei, Buzaului §i Ramnicului S'arat, cu partea corespun-26-Ware dela §es, poate chiar §i cu sudul Moldovei.

Se pare ca atat in tara Barsei cat §i in regiunea dela miazazide Carpati, Teutonii au avut §i o actiune de colonizare. La ada-postul cetatilor ridicate de ei, la Bra§ov, la Feldioara, la Bran,poate la Tabla-Butii in Prahova §i la Calvini, in Buzau, s'au inte-

www.dacoromanica.ro

318 INCERCARILE DE EXPANSIUNE SPRE EST ALE UNGURILOR

meiat a§ezari noi. In Muntenia a existat pang tarziu de tot, inveacul al XIX-lea, un judet al Siicuienilor sau, cum i se mai spu-nea, al Saacului, cuprins intre judetele Prahova i Buzau. In acestjudet se constata o serie de asezari ai cäror locuitori au venit de.peste munti: unele din ele 0 poartà calificativul de « Ungureni »,spre a le deosebi de aqezarile, cu acela0 nume, ale ba0ina0lor.Astfel aunt: Mâneciu-Ungureni alaturi de Maneciu-Pamanteni,Pope0i-Ungureni, Homorici-Ungureni, Pose0i-Ungureni, ValeaStalpului-Ungureni, Valea Anii-Ungureni, Valea Vii-Ungureni, etc.Multe din numele satelor arata apoi o origine ungureasca sauardeleneasca. Acela al vechiului sat, anterior descölicArii, Chiojdul,provine dintr'un Kövesd unguresc insemnand stancos, pietros »-(tot de aci s'a format 0 numele paraului Cuejdul ce curge prinPiatra Neamt,). CisMal arata, prin sufixul sau, aceea0 origine.Tohanii amintesc satul cu acela0 nume din Ardeal. Credem a nue lipsitá de temei ipoteza care atribuie inceputul acestei colonizari:a fostului jade; al Silcuienilor cu elemente venite de peste mung,Roma'ni ci SecuiCavalerilor Teutoni. Unii istorici atribuieintemeierea oraplui Campulung din Muscel tot lor. In apropiere-de acest ora, laugh' Rucar, pe dealul 0110, ar fi fost acel « castrufoarte intarit » (« castrum munitissimum ») pe care un docu-ment din 1231 spune cà l-au construit Teutonii dincolo demunti ». La adapostul zidurilor lui s'ar fi strans coloniqti Nenitidin Ardeal, Sa0 §i Unguri i, bine inteles, 0 Romani, i astfel s'arfi intemeiat Campulungul nostru. Lucrul e posibil, dar n'avempant( acum nicio dovada precisa in sensul acesta. Sigur e numaiea ora§ul exista in 1300, deoarece in acest an e inmormantat-aci Laurentiu comitele de Longocampo ». Piatra lui funerara,purtand inscriptia §i data in caractere latine, s'a pastrat pana inzilele noastre 0 se poate vedea in biserica catolica din Campulung.

S'a mai atribuit Cavalerilor Teutoni i construirea Ceteitii;Neamplui (vezi fig. 11.5). Cat temei prezinta lug aceasta ipotezanu se va putea spune deck, dupa ce se vor face söpaturi sistematicepe locul ruinelor vechii cetati moldovene.

Dacö acest ordin calugaresc 0 militar ar fi ramas multa vremein tinuturile noastre, nu era exclus ca sa fi avut noi soarta pe carea avut-o, dupa wzarea Cavalerilor Teutoni acolo, Prusia orientalä.S'a intamplat 'ma ca ei s5. ajunga in conflict cu regele ungar

www.dacoromanica.ro

Andrei al II-lea si sd fie nevoiti sd pdrdseascd, in 1225, donatiape care o primiserd cu patrusprezece ani mai inainte. Motivul-conflictului, asa cum ni-1 aratd corespondenIa schimbatd cuacest prilej intre rege i Papa, era ca Teutonii nu s'ar fi multu-mit cu tinutul

ci ar fitrecut i dincolode hotarele luip un tin d stdpi-mire f}i pe uneleposesiuni ale co-roanei ungare.Deaceea regele avenit cu armatalmpotriva lor,le-a ocupat cas-trul foarte intdritpe care-I clddi-sera dincoace demunti, le-a fdcutpagube de 1000de mdrci i i-agonit din lard.Odatd cu pleca-rea lor, a dispä-rut lug pentrucoroana ungard

posibilitatea dea ocupa efectio-tinuturile delamiazdzi de Car-

Cavalerii"Teutoni repre-zentau o fortd armatd care ar fi putut indeplini o asemenea-actiune ; fat% (lama, lucrul n'a mai fost cu putintd.

Episcopatul Ctunanilor. O altä incercare a statului ungar deintinde autoritatea de data aceasta in cele spirituale dupi

care ar fi urmat Insd, de sigur, i restul asupra tinuturilor noastre

.1w..4

- "lor '.I..., %le:I?.: mot 4'....7, '74.. ......:7` '..-' ; . ... .

-;;F.. 4, ,,-,,j- ,q ,..` '.., :,. -'',-, .',nr4, ; , , . . tino,A,,,,,J ,...4114.4.7,.....i rr,t

Rkst ,...,..4::0511p hf. s!,.'1=4,_49,206.z1107'-1.,..,-,. .

....40.4 ..,ei44,74,..4..... 74, '.4.-. -..... .2...... Z.:, t.,1,r. I. .

4

Fig. 115. Ruinelo Cetritii Neamtului. Prin asezarea sa, aceastrtcetate era foarte greu de cucerit. Aici se refugiau, In vremuri de

bejenie, familiile doninflor i boierilor moldoveni.

EPISCOPATUL CUMANILOR 349

dbiruit,

pati.

www.dacoromanica.ro

350 INCERCARILE DE E XPANSIUNE SPRE EST ALE UN GURILOR

s'a facut prin inflintarea episcopatului Cumanilor ».pe la inceputul veacului al XIII-lea, ace0i Turci Incepusera sa secreOineze. In vederea convertirii Intregului popor, convertire decare se interesa de aproape principele de coroana ungar, viitorulrege Bela al IV-lea, se instituie, intre 31 Iulie 1227 0 21 Martie1228, episcopatul Cumanilor. El cuprindea, dui:4 cum ne aratanumele, Cumania, &lied tinuturile dela ràsarit §i miazazi de Car-pati. Evident, In primul rand, erau avute in vedere tinuturilelimitrofe Cu statul ungar, deci Muntenia 0 Moldova. In legaturacu acest episcopat, exista' un document, foarte important, care ne-aratä prezenta Romanilor pe teritoriul lui, i actiunea de asimi-lare pe care o exercitau ei asupra elementelor straine Sa0Unguri care vEneau sa se a§eze in mijlocul lor. Documentul edin 1234 0 are urmatorul cuprins: Papa Grigore al IX-lea scrielui Bela, principele de coroana al Ungariei cá « in episcopatul.Cumanilor sunt, dupa cate aflarn, ni§te popoare care se numesc.Valahi care, de0 se socotesc cre0ini, avand diferiterituri i obiceiuri, fac fapte care nu se pot spune. Cad, dispretuindibiserica romana, nu primesc tainele biserice0i dela venerabilulfrate al nostru, Episcopul Cumanilor, care are dioceza acolo, cidela oarecari pseudo-episcopi ce in ritul Grecilor. iF i unii dinregatul Ungariei, attit Unguri ccit ci Germani, locuind printre ei, treela credinta lor ci feiccindu-se una ca acei Valahi, primesc zisele taine.dispretuind pe Episcopul Cumanilor, spre marele scandal al dreptcredincio0lor 0 nu mai pu-tina scadere a credintei cre0ine ». Maideparte, Papa comunica lui Bela, ca a ordonrat episcopului Cuma-nilor sa." le numeasca Roinânilor un episcop catolic, caruia ei sa-ifie supu0, roaga sà oblige pe Romani sa primeasca pe acel.episcop. In ce prive§te partea materiala, Bela sa-i acorde nouluiierarh o cota suficienta din veniturile pe care le ia dela ziqii Romani_Documentul reprodus mai sus e lnsemnat i prin faptul ca atestä'existenta unei ierarhii biserice0i la Romanii din episcopatulcuman. Papa, din punctul lui de vedere, vorbe0e de « pseudo-episcopi »; noi Insa Ii putem considera ca episcopi adevarati. Arfi fost de altfel chiar de mirare ca voevozii i cnezii romani carese constata numai peste treisprezece ani In 1247 in Muntenia0 Oltenia sa nu fi avut pe langa ei i ierarhi cari sà aiba dreptulde a face preoti 0 de a sfinti biserici. A§a bleat documentul din

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 351

1234 atestà o stare de lucruri pe care §i altfel, in lipsa lui, trebuiasä ne-o Inchipuim, ea fiind cerutà de felul de vieafá §i de organi-zare a sträino§ilor no§tri In acea vreme.

Episcopatul Cumanilor a fost sfärimat prin nävälirea Täta-rilor. Mai tarziu se va Infiinta pentru ace1ea0 scopuri de propa-gandä catolieä §i, indirect, de influentä a statului ungar, In aceea§iregiune dela räsärit de Carpati §i anume in sudul Moldovei, epis-copatul Milcoviei. Nici acesta insä nu va avea o soartd mai bunk'§i va dispärea In scurtà vreme, färä säli fi atins scopul.

BIBLIO GRAFIE

Banatul (le Severin: 1. PESTv FRIGYES, A Szörényi Btinsdg és Szörényvdrmegye története, vol. I, Budapest, 1877, VI +483 p. in 8°; 2. P. DRAGALINA,Din istoria Banatului Severin, IIII, Caransebe§, 1899-1902, 144 + 177+ 226 p. in 16'; 3. I. MINEA, Romdnii Enainte de 1222. Noi contributiuni,Rv. Ist. Arh. Fil., XIII (1912), p. 226-233.

Lovi8tea: 4. ION CONEA., Tara Lovistei. Studiu de geografie istoricd,In Bul. Soc. Geogr., LIII (1934), p. 1-224; 5. ION MOGA, Problema Tara'Lovistei Ducatul Amlagului, Cluj, 1936, 11 p. in 8°.

Cavalerli Teutoni: 6. ECATERINA ZAHARESCU, Vechiul judet al Saaculutin lumina istoricil i antropogeograficil, In Bul. Soc. Geogr., t. XLI (1922),p. 147-173; 7. G. E. MULLER, Die Ursachen der Vertreibung des deutschenOrdens aus dem Burzenlande und Kumanien im Jahre 1225, In Korrespondenz-blatt, XLVIII (1925), p. 41-68; 8. IOSIF SCHIOPUL, Contrihutiuni la lstoriaTransilvaniei In secolele XII f i XIII, Cluj, 1932, 164 p. in 8'; 9. CoNST. C.GIURESCU, Vechimea satelor Star-Chiojd i Chiojdul Mic din fostul judet alSticuienilor, In Rev. Ist. Rom., IV (1934), p. 283-285; 10. EMIL C. LAZA-RESCU, Notil despre documentele Tara. Bdrsei i Cavalerii Teutoni, 1934, 23 p.in 8° (Extras din Tara Bdrsei,VI); 11. E NHL C. LAzAnEscu, Cavalerii Teutoniin Tara Bdrsei, Bra§ov, [1934], 15 p. in 8°.

qi p. 307, nr. 1, 8 *i 12.Eplseopatul Cumanilor: 12. R. ROSETTI, Despre Unguri i episco-

piile catolice din Moldova, In An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., 2. t. XXVI(1904-1905), p. 247-322; 13. DR. IOAN FERENT, Cumanii i episcopia tor,Blaj, [1931], 152 p. in 8°; FREOT DR. IOSIF FETRU M. PAL, Origineacatolicilor din Moldova gi Franciscanii pdstorii lor de veacuri, Silb5oani,1941, 112 p. in b°.

www.dacoromanica.ro

TITARIINdvdlirea Tdtaritor si apoi stdpd-

nirea lor a oprit expan.siunea statutuiungar spre rdsdrit si a tnlesnit Interne-ierea Principatetor.

Caracteristicile lor. Genghis-Han. Navalirea Tatarilor, In 1241,0 dupà aceea, dominatia lor este una din faptele hotarItoare aleistoriei universale ; ea a avut consecinte importante 0 de lungadurata asupra lntregului rasarit european, prin urmare 0 asupranoastra. Va trebui deci &A acordam o atentie deosebita acestornavalitori, ultimii pe cari a avut sa-i 1ndure poporul romanesc.Tatarii erau mongoli, aveau prin urmare caracteristicile trupelti0 ocupatiile specifice acestora. Un contemporan, arhidiaconulToma din Spalato, le face urmatorul portret: « Infati§area Tata-rilor este 1ngrozitoare ; ei au membrele scurte 0 trunchiurile mari,fata e lata, sunt spani... au ochi mici §i lndepartati unul de altul ;despretuesc hrana cu paine, se hranesc cu carnuri atat proaspetecat 0 putrede, ca bautura amesteca lapte inchegat cu sange decal. Nici apa cea mai repede nu-i poate opri: ei o tree 1nnot calare.Se slujesc de corturi facute din pang sau piei ». Numai §tireadespre dispretul pe care 1-ar arata Tatarii painii e exagerat, restulcorespunde adevarului. E curios ea 0 Nicefor Gregora.s, tot uncontemporan, cuprinde o informatie similara. « Tatarii de aceeaaunt neinvingi, fiindca nu ar manca grail 0 nu ar bea vin ». Defapt niciuna, nici cealalta nu e exacta: ace0i navalitori, a carorcereala preferata era meiul, nu dispretuiau graul; nici dela vinnu s'au dat In laturi, chiar FO. mai tarziu, cand au devenit maho-metani 0 cand prin urmare, le era interzis. Tatarii erau foartedibaci In manuirea arcului, arma lor de predilectie ; de aceea 0 sunt

www.dacoromanica.ro

CARACTERISTICILE LOE. GENGIS-HAN 353

caracterizati Inteo scrisoare din 1241 drept sageta.tori incompa-rabili Aveau de asemenea länci i sabii de care §tiau sa sefoloseasca cu o deosebita dibacie. Caii lor, farà de care nici n'arfi putut exista victoriile tatare§ti, erau iuti, rezistenti 0 se mul-tumeau, la nevoie, Cu putin. In lupta, Tatarii se prefaceau adeseaca se retrag pentru a sili pe adversari urn:areas* i candace§tia credeau, In toiul goanei, ea sunt victorio0, deodata setrezeau hiconjurati §i izbiti din toate par* de aceia0 Maricari OM' atunci fugisera. Repeziciunea miFarilor §i putinta dea transforma retragerea In ofensiva au caracterizat Intotdeannarazboiul lor.

Patria Tatarilor a fost Mongolia, Ora din nordul Chinei. Aciau trait ei multa vreme Impartiti Inteo suma de triburi care-0manau dintr'un loe Intealtul turmele de vite averea lorcipalä. Puterea lor a inceput ()data Cu Temugin, un conducatorgenial, cunoscut In istorie mai ales sub numele de Genghis-han.Acesta s'a nascut In 1162 0 a avut o tinerete foarte grea, plinade lupte. La 27 de ani era in star0t recunoscut drept kagan, adicaImparat, de unul din triburife mongolice lua titlul de Soutou-Bogdo care 1nsemna « fiul cerului » sau « dat de Dumnezeu ». Elti organizeaza acum o armata puternica, impärtita in cete decate o mie de oameni §i treptat-treptat, izbute§te sa supuna, fie cuarmele, fie pe cale diplomatica sau prin casatorii, pe celelalte tri-buri. In 1206 10 waza capitala in Caracorum, in centrul Mon-goliei i ia titlul de Gengis-han adica 4 staptInitor autocrat ».

Odata unite triburile mongolioe ele purtau acuna numelede Mongolii Alba§tri Genghis-han 1ncepe marile lui cuceriri. Maiintai se 1ndreapta impotriva Chinei 0, dui:a lupte Indelungate,izbute§te s'o supuna. Apoi ataca Imperial Charezmian care cu-prindea Persia, Turkestanul gi regiunea Sirdariei §i Amudariei.Izbande§te §i aici; imperiul lui se Intindea dela Pacific Ora laUrali i In Asia Mica. Ofensiva mongola nu se oprWe insa. DinSamarkand, unul din ora§ele insemnate ale Turkestanului, pleacadui:a supunerea Imperiului Charezmian, un corp de 25.000 de calla-reti, sub conducerea generalilor Subutai i Djebe. Ei strabat toataAsia apuseana, trec muntii Caucaz i ajung la Don, In nordulMarii Negre. Aci are loo vestita batalie dela Kalga (1223) In careCumanii aliati cu Ru0i au fost zdrobiti de Mari. Dupa victorie,

24

www.dacoromanica.ro

364 TXTA RII

corpul expeditionar se intoarce indarat, urmOd irisa alt drum sianume prin partea de miazanoapte, peste fluviile Kama, Volgasi Ural. E una din cele mai mari si mai repezi expeditii militare,comparabirá cu aceea a lui Alexandru Machedon.

Marea invazie din 1241. Genghis-han moare in 1226. Dupa e/urmeaza Ogodai care domneste pana' in Dechemvrie 1241, anulcand a. avut loe invazia In tinuturile dundrene. Din cauza intin-derii extraordinare a imperiului, stapanirea in partea apuseanaa lui, o avea, prin delegatie, Batu-han. Acesta primeste ordindela. Ogodai sa inainteze mai departe, spre Dunare. Expeditia aavut loe th anul 1241 si este prin proportiile, precizia, vitezarezultatele ei militare, una din cele mai lnsemnate ale istoriei uni-versale. Armata Mongolilor avea, dupd cate se pare, 150.000 deoameni, o cifra uriase pentru vremurile acelea. Comandantulefectiv era vestitul general Subutai, biruitorul dela Kalga. Maiintai fu atacata Rusia, impartita pe atunci inteo serie de cnezatesi mari cnezate. Una. -cate una cgzura aceste formatiuni politice ;orase infloritoare fura prefacute in cenuse. Au ars atunci Moscova,Vladimirul ci vestitul oras al Kievului, cel cu multe biserici.

Dupa aceea veni randul Polonilor. In cateva intalniri, arma-tele lor fura batute si multe orase avura aceiasi soarta ca celerusesti. In Polonia, armata Tatarilor se imparti in doua: o partese indrepta spre Silezia si Germania, cuceri Breslau si batu armatagermana la Liegnitz ; deoarece pierderile fura ins5 mari ci la in-vingatori, acestia nu mai continuara expeditia si se intoarsera in-darat, in Asia. Partea cealaltä a armatei tatsáresti, sub conducereadirecta a lui Batu-han, se indrepta asupra Ungariei ciIinuturilornoastre. Ea se imparti in mai multe corpuri. Cel principal trecumuntii Carpati prin pasul Vereczke (Poarta Rusiei) c patrunse incampia panonica ocupand orasul Munkács. Ungurii cautaseraopreasca inaintarea Tatarilor, astupand drumul cu copaci intregi sicu intarituri de lemn ; ele nu slujira Irisa la nimio, deoarece Batu-hantrimise inainte un corp de trupa sub comanda lui Seiban, pre-cedat de numerosi prizonieri slavi cari fäcura loe cu securile saudand foc. BAtalia decisiva cu Ungurii a avut loe la raid Saj6,un afluent de pe dreápta Tisei, spre nord-est de Buda. Armataregelui Bela al IV-lea fu completamente sdrobita ; regele insuside abia scapa cu fuga si nu se opri decat pe o insula din Marea

www.dacoromanica.ro

MAREA INVAZIE DIN 1241 366

Adriatica. Tatarii, dupä ocuparea Budei, inaintarà pana la coastaDalmatiei, dand foc oraselor i ucizand sau facand robi pe locui-tori. A fost cea mai cumplità nävälire i ocupatie pe care a cunos-cut-o Ungaria.

In timp ce corpul principal opera in felul arätat, altele strä-bateau Ardealul, Moldova si Tara Romaneascd. Cadan i Buri, doidintre principalii comandanti tätari, trecura la 31 Martie Carpatiiprin Bucovina, pe la Vatra-Dornei, si se indreptarà spre Rodna.Orasul, vestit prin minele lui, a fost ocupat la 1 Aprilie, chiar inziva de Paste, prin stratagema clasicä a acestor nävälitori: fag derezistenta pe care o opuneau locuitorii, Tätarii se prefäcurà a seretrage. Sasii, bucurosi, tocmai särbätoreau cu petreceri i chefuriizbanda, 9and deodatà se Imprästie vestea c'ä dusmanii ataca dinnon. La aceastä a doua nävalä, orasul nu mai putu rezista ; el cazuIn mana Mongolilor. Se apune câ patru mii de cetáteni din Rodnaar fi pierit atunci. Altii au trebuit sà insoteasa pe 'Mari si sä learate drumul spre celelalte orase. Wand pe rand au fost ocupateastfelt Bistrita, Dejul, Clujul, Zarei ul, Oradea-Mare.

Un alt comandant de al Tatarilor, Bochetor, a trecut Siretul, aajuns in locurile unde se intindea Episcopatul Cumanilor, adic6in sudul Moldovei i in räsáritul Tärii Románesti, i « invingandpe oamenii cari iesiserà la luptä, au inceput sä ocupe tara in intre-gime ». Asa ne spune calugärul Rogerius, un contemporan care avázut invazia Tätarilor in Ardeal, a fost luat rob de ei si a avutmulte sä sufere. Prin urmare, Românii au incercat i aci sä seopunä; fiindc4, prin locuitoiii Episoopatului Cumanilor trebuie säintelegem in primul rand pe Romani (vezi si mai sus, p. 341-2).Din sudul Moldovei, Bochétor a trecut prin pasul Oituzului inArdeal ; a ocupat cetatea Sanzieni (Szent-Lélek), dupä aceeaBrasovul, Tara Barsei i Cetatea de Baltà; la H Aprilie c'ädeaSibiiul i indatà dupä el Sebesul ; toate centrele säsesti au fostprin urmare cucerite si prädate. In sfarsit, al treilea comandanttätar, Budjek, a sträbätut prin Muntenia, a Wilt armata Romä-Mlor de aci care iesise la lupta si a pätruns in Ardeal pe valeaOltului sau pe la Severin. tim aceasta din cronica lui Fazel-Ulah-Rasid-ed-din care e unul din izvoarele principale relative lainvazia Tätarilor; ea povesteste mai intai despre cele trei bätaliiye care le-au chstigat principii Cadan i Buri impotriva « Sassa-

24*

www.dacoromanica.ro

366 TA.TARII

nilor 0 adica a Sa0lor. Apoi ne apune ca Budjek a intrat in « Cara-Ulag o 0 a batut popoarele 4 Ulag ». Prin ultimele doua denumiritrebuie inteleasa Tara Romfmeascei (Turcii Ii vor apune mai tarziuCara-Iflac!) 0 Romeinii in general. Forma tatareasca Ulag se-aseamanii cu cea maghiara Olah. Fazel-Ulah-Ra0d mai pomene0e:0 de un stapanitor Mischelav a carui armata a fost de asemeneabatuta. S'ar putea ca el sa fie tot una cu Seneslav, voevodulroman ce se constata in 1247 domnind asupra, tinuturilor dinstanga Oltului; chiar daca aceasta identificare ;far fi exacta, nue mai putin adeva'rat ea Tatarii au strabatut prin Muntenia, ca0 prin Moldova. Cat despre Bezerenbam, amintit de acela0 izvor,In care Hasdeu vedea pe Basarab banul, el pare a fi mai de grababanul unguresc de Severin. 5i armata acestuia a fost s.farimata:a§a ne apune Fazel-Ulah-Ra0d.

Navalirea din 1241 se poate asemana unui uragan: cumplita,dar scurta. Chiar In acela0 an, in luna Dechemvrie murea marelehan Ogodai. Batu, care avea interes sa fie de fata acolo unde urmasa se aleaga noul stapanitor al imensului imperiu, dada ordin deretragere generala. A§a Meat in 1242, ermata lui incepu sa sescurga din Ungaria, ducand cu ea o prada uriatla 0 multi robi. Inurma Mongolilor, populatia 10 relua incetul cu incetul traiulobi§nuit; ora§ele fura reclddite, cetati noi se ridicara, urmele gro-zavei naväliri incepura sa se §tearga. Batu-han ca 0 Subutai nuse mai intoarsera in tinuturile dunarene. Ultimul, dupa ce asistala incoronarea noului han Guiuk in 1246, lua comanda armateicare opera in sudul Chinei. Avu acolo, pe Fluviul Albastru (Yan-Tse-Iiiang) ultimele succese; apoi, simtindu-se °bosh,. 10 ceruvoie sa plece 0 se intoarse sa mow% fini§tit in cortul sau, intr'uncolt de pa§une, pe marginea fluviului Tula. Acest mare generalal Asiei, comparabil cu Alexandru Machedon 0 cu Napoleon, supu-sese, din Coreea 0 pana la Adriatica, treizeci 0 doua de popoare§i ca§tigase pizeci 0 cinci de batalii.

Tinuturile dela rasarit de Carpati, ma. dar Moldova 0 de ase-menea o Mina parte a Munteniei, probabil Oa la Olt, ramaserasub dominatia Tatarilor. Ea a durat pana la intemeierea Princirpatelor. Le plateam dijma din vite 0 din grane 0 uneori ii. Inso-team in expediVile pe ewe le faceau in tarile inconjuratoare. Dea§ezat In tinuturile noastre, se pare cà nu s'au a§ezat decal, prin

www.dacoromanica.ro

MAREA INVAZIE DIN 1241 357

Bugeac ; aci erau « partile tatare§ti » de care pomenesc documentelemuntene din vremea lui Mircea cel Baran. Din ace§ti Mari rama§iapoi sub stapânirea româneasca, atunci and Moldova a cuprinstarmul Marii, ajungand pang la Cetatea Alba, provin robii tatari,« sala§ele » de Tatari pe care Alexandru cel Bun le daruiamanatirilor §i care existau §i pe vremea lui 5tefan cel Mare.

Nu se §tie exact ce cuvinte ne-au ramas dela Tatari in limbanoastra. Se poate ca unele pe care le consideram turce§ti sau cu-mane EA provina in realitate dela ace§tia. Constatam Insà catevaurme In organizarea vamalä §i fiscala a Moldovei. Se §tie cä fisca-litatea a fost intotdeauna o specialitate a Mongolilor ; Tatarii n'aufacut exceptie. Indata ce cucereau o tara, dezarmau mai intaipopulatia valida §i apoi faceau recensamantul. Impozitele loveauatat pe cei care aveau bunuri imobile, cat §i pe cei a carorbogatie principala o formau turrnele. Se lua dijma din toate pro-dusele, inclusiv vinul; me§te§ugarii puteau plati impozitul lacrand,clericii nu eran impu§i. Din minutioasa organizare fiscala a 'Ma-rilor a ramas in Moldova termenul tarkan pe care-1 Intrebuinteazadocumentele slave din vremea urma§ilor lui Alexandru cel Bun §ia lui 5tefan cel Mare pentru a arata produsele scutite de vama.Apoi ili§ul, (tatar: care inseamna dijma din grane §i, pro-babil. sulgiu, dare ce se platea pe carnea viteloi taiate. In topo-nimie, gasim de asemenea cateva urme de ale lor.

Dar faptul cel mai insemnat in legatura cu istoria noastra pecare 1-au savar§it Tatarii, este ca au oprit inaintarea ungureascaspre rasärit. Prin lovitura puternica pe care au dat-o « regatului.apostolic » §i prin Intinderea stapanirii lor papa la Carpati, ace§tiultimi navalitori au pus stavila expansiunii statului maghiar.Din ciocnirea Tatarilor cu Ungurii am ca§tigat indirect noi Romanii.In razboiul pe care l-a avut mai tarziu, in 1330, interneietorulTarii Rornane§ti, Basarab, cu Ungurii, rOzboiu In urma cgruiastatul muntean 1§i caltiga independenta, voevodul nostru a lostajutat chiar de Tiitari. Iar Intemeierea Moldovei este in legaturadirecta cu luptele care s'au dat intre Unguri ì ace§ti navalitorìcari treceau mereu prin pasurile Carpatilor spre a jefui ora§eleArdealului §i ale Ungariei. A§a !neat, obiectiv vorbind, In secolulal XIII-lea §i al XIV-lea, 'Mash nu ne-au adus numai pagube,dar §i indirect sau chiar direct servicii.

www.dacoromanica.ro

.358 TA.TARII

BIBLIOGRAFIE

Thad': 1. 0. WoLFF, Geschichte der Mongolen oder Tataren, Breslau1872, 429 p. in 80; 2. Howonm, History of the Mongols, London, 18768. G. STRAKOSCH-GRASSMANN, Der Einfall der Mongolen in Mitteleuropain den Jahren 1241 und 1242, Innsbruck, 1893, 277 p. in 8°; 4. B. P. HASDEU,Ban, In Etymologicum Magnum Romaniae, III, Bucuresti, 1893; 5. TITU SHOTNOG, e Bezeren-bam » din cronica persand a lui Fazel-Ullah-Raschid,1919, 24 p. in 8°; 6. V. BOGREA, Recenzia lucreirii lui T. Hotnog, in Anuar.1st. Cluj, I (1921-1922), p. 382-388; 7. LEON CA.HUN, Les révolutions del'Asie. Les Turcs, la Chine, l'Iran, l'Asie Centrale, in E. LAVISSE, A. HAM-BAUD, Histoire générale du I V-e siècle et nos ¡ours, t. II, Paris, 1925, p. 884-973;8. V. *OTROPA.,. Tittarii in valea Rodnei, ii Anuar. 1st. Cluj, III (1924-5),p. 255-274; 9. HAROLD T. CHESHIRE, The great Tartar invasion of Europe,in The Slavonic Review, V (1926), p. 89-105; 10. GENERAL T. NICOLAU,Invazia Tatarilor gi prima ocupare a Buda-Peste, Bucuresti, 1930, 100 p.in 8*; 11. A. SACERDOTEANU, Guillaume de Rubrouk et les Roumains aumilieu du X III-e siécle, Paris, 1930, 177 p. in 8'; 12. GIOVANNI SORANZO,Il papato, ¿'Europa cristiana e i Tartari, Milano, 1930, in 8'; 13. I. C:FiLirrr,Banatul Olteniei gi Craiovegtii, Craiova, [1932], 123 p. in 8*; 14. A. SACER-DOTEANU, Marea invazie talará Si sud-estul european, Bucuresti, 19.33, 91 p. in 8°;15. CONST. C. GIURESCU, Despre ili., in Rey. 1st. Rom., VII (1937), p.253-257.

www.dacoromanica.ro

CUM SE INFATIA MUNTENIA IN 1247

Tara lui Senealau, voevodul Ro-nuinilor

(Diploma Ioanitilor).

Diploma Ioanitilor. Spaimantat de navalirea Tatarilor i vrandsa previe o repetare a ei, regele ungar Bela al IV-lea a luat o seriede masuri de apärare. Intre altele, s'a gändit BA instituie o pea'puternica i permanenta in regiunea de granita a Banatului deSeverin. Aci era un punct nevralgic al statului ungar, expus atatnävälirilor din spre räsärit, mai Inainte cumane, acum in urmatatare, cat qi a celor din spre miazazi, ale Bulgarilor. Pentru arespinge dela inceput asemenea naväliri, el cheama ordinul Cava-lerilor Ioaniti sau Ospitalieri §i-i conferä numeroase avantajedrepturi, in schimbul apararii granitei. Nu §tim cata vreme austat Ioanitii in Banatul de Severin, unii se 1ntreaba chiar daca auvenit macar aici; cunoa§tem ins'a diploma sau actul pe care li-1d'a regele Bela al IV-lea in 1247, cuprinzand toate conditiile stabi-lirii lor, toate drepturile i avantajele de care se vor bucura. Acestact are o importanta covarqitoare pentru istoria neamului nostru;el ne arata care era situatia Tärii Romane§ti sau a Munteniei lajumatatea veacului al XIII-lea, dupa nävalirea Tatarilor, subraportul politic, economic, social §i militar. El ne ajuta de ase-menea sa intelegem intemeierea statului muntean, acest faptcardinal din trecutul nostru. Se cuvine deci sa-i acordam toatäatentia. Prin diploma din 1247, regele Bela al IV-lea acord5ordinului Cavalerilor Ioaniti « toata tara Severinului cu muntiice se in de dansa i cu toate celelalte dependente, de asemenea cacnezatelelui loan fi,Farcaf, panel la raid Olt, afarei de rara cnezatului,lui Litovoi Voevod, pe care o leiseim Romeinilor precum au Onut-o

www.dacoromanica.ro

ei peind acum; le &Am acestea, p6stränd totu§i pentru noi i urma§iino§tri jumaate din toate foloasele, veniturile vi slujbele din In-treaga tara a Severinului §i din cnezatele amintite mai sus, cea-laltà jurratate cedând-o ordinului. Fac exceptie insa bisericile In

sau care se vor clAdi In bate tinuturile amintite mai sus:din veniturile acestor biserici noi nu ne oprim nimic, ramântuldInsà neatinse cklintele i drepturile ce se cuvin arbiepiscopilor §iepiscopilor. Fac de asemenea exceptie toate morile In fiinà saucare se vor face in tinuturile amintite mai sus, afaa de cele dinTara Litua (adia: a lui Litovoi!); de asemenea toate cldiri1e eisem6naturile facute cu cheltuiala fratilor zisului ordin, fânetele §ip*a§unile pentru vitele i turmele lor, tot ap §i heleqteele in fiintàsau care se vor face: toate acestea le ddm in intregime zi§ilorfrati, afarb: de pescgriile dela Dundre §i de iazul dela Celei, pe carele cram pe din doug.

AcordAm de asemenea zisului ordin al Ospitalierilor ca sá jajumeitate din toate veniturile fi foloasele care se streing pentru regedela Romanii din Tara Litua, ajará de Tara Hategului, cu depen-dintele sale. Voim de asemenea ca numiii Romfini sà ajute cuoastea lor pe zi§ii frati la ap6rarea tgrii §i la respingerea injuriilorce ni s'ar face de strälinii nesupu§i noud. §i tot a§a, zi§ii frati, incazuri asemAnRoare, sà." fie tinuti a ajuta pe Romiini, cAt vorputea.

OrAnduielile pe care le va face zisul ordin, atat pentru libertatilecat c pentru judeeätile nobililor c celorlalti care ar veni din altàparte sa locuiased tinutul pomenit, cat §i botafirile pe care le vada, le vom socoti drept bune §i tari; cu adaosul mnsà ea dactí se vada vreo sentintà capitala impotriva mai marilor (maiores ter-rae) pe care ei s'o socoteascg nedreaptà, ace§tia sa poatà apelala curtea noastrd.

a Pe lâng6 aceasta am dat amintitului ordin ospitalier in-treaga Cumanie dela rttul Olt ci dela Alpii Transilvani, In aceleaqiconditii ca ei Ora Severinului, afarez de tara lui Seneslau voevodulRomiinilor pe care o Useim acestuia ca s'o tie ca fi peinei acum, inaceleafi conditiuni ca fi cele amintite mai sus pentru Tara Litua.

aceasta nu vrem sà o trecem cu vederea ca dela prima intrarea numitilor frati ei pAn'a In 25 de ani, toate veniturile Tari Cumanieisti le ia In intregime ordinul amintit, afarà de Ora luí Seneslau,

360 CUM SE INFATI$A MUNTENIA IN 1247

www.dacoromanica.ro

DIPLOMA IOANITILOR 361

din care va lua numai jumätatea veniturilor si foloaselor. Iardupa cei 25 de ani, se va da fiscului regal prin frati ai acestuiordin... jumatate din toate veniturile, foloasele si slujbele. Din5 in 5 ani un om special al nostru va trebui sa pretuiasca venitu-rile, slujbele si foloasele care ies din acea

In ce priveste veniturile care rezulta dela sarea din mineleo ultrasilvane precum si dela moneta ce va circula in tinuturileconcedate Ioaniilor, jumatate o va lua ordinul, jumatatea cea-lalta regele, drepturile ce se cuvin bisericii ramanand neatinse. Semai prevede In sfarsit ca ordinul sa-si dea grija §i silinçä sapopuleze zisele tinuturi, dar sa nu primeasca in acest scop,« fara vreo licenta speciala regalä, pe taranii (rustici) din regatulnostru de once conditie si natiune §i pe Sasii sau Germanii dinregatul nostru *.

Sa comentara acest pretios act, aratând ce concluzii se potscoate din el cu privire la situa-tia Romanilor dintre Carpati §iDurare la jumatatea veacului al XIII-lea.

Din punctul de vedere al organizarii politice, diploma Ioani-Olor ne arata existen ta a cinci formatiuni, dintre care patru indreapta Oltului si una in stänga lui. In Oltenia era mai intaio Tara Severinului*; prin aceasta se intelegea probabil parteaolteana a Banatului de Severin sau poate chiar 1ntreg Banatul,deci si tinutul corespunzator din judetul Severin. In fruntea acesteiformatiuni de granita stim ca era Inca din 1233 un o ban de Se-verin *; ea fiind cedatä acuma Ioanitilor, e firesc ca documentuldin 1247 sä nu mai pomeneascà pe cel care conducea aceasta o taraa Severinului asa cum lace pentru celelalte formatiuni din 01-tenia. Urmau apoi cele trei cnezate: al lui Loan, al lui Farcas si alvoevodului Litovoi. Din faptul ea acest din urma cnezat estearatat ca ingloband si o Tara Hategului cu toate dependentelesale rezulta, dupa toate probabilitatile, ca el era situat pe valeaJiului, in continuarea naturala prin urmare a Tärii Hategului.Daca aceasta localizare este exacta atunci se poate stabili si ase-zarea celorlalte doua cnezate, ale lui loan si Farcas. Ele trebuiausa ocupe regiunea de rasarit a Olteniei, dealungul Oltului, delamun-ti si päna la Dunäre. Admitänd acum ca a,propierea ce s'afäcut intre Farcas, pe ungureste olup si Valcea care are uninteles identic In limba slava este si ea exacta, ceca ce ramane

www.dacoromanica.ro

362 CUM SE INFATISA MUNTENIA IN 1247

de demonstrat, atunci cnezatul acestuia pare sa fi fost situat inpartea de miazanoapte a regiunii amintite, asa dar prin judetulVAlcea, in timp ce cnezatul lui Ioan ar fi ocupat judetul Romanati.Dupa cum se vede, suntem In plin domeniu al ipotezelor. Chiarlug daca localizarea fiecareia din ultimele trei formatiuni nus'ar adeveri, un fapt e sigur: toate la un loc, impreuna cu TaraSeverinului, cuprindeau Oltenia actualá plus un teritoriu la Nordde Carpati: «Tara Hategului » cu « dependentele » ei. In stângaOltului se gasea « tara lui Seneslau, voevodul Românilor ». Eaocupa judeciind dupci cele ce se vor petrece nzai teirziu cel putinregiunea muntoasei $i deluroasei a Munteniei vestice, adidi judeteleArge,s, Mufcel fi Deimbovita, poate fi Prahova. Nu e exclus 1 ma cas'a' se fi Indus si asupra unei pärti din marile paduri dela ves, prinurmare asupra unei parti a judetelor cu nume asa de vechi aleTeleormanului, VIdscii si Ilfovului, pang in marginea stepei.

In ce priveste situatia de drept sau juridica a acestor forma-tiuni politice, documentul din 1246 stabileste o deosebire intrecnezatele lui loan si Farcas de o parte si « cnezatul voevoduluiLitovoi » si « tara lui Seneslau, voevodul Romanilor », de alta.Primele douà au o situatie inferioara: ele sunt cedate cavalerilorIoaniti, fara vreo restrictie, 1ntocmai ca 0 4 tara Severinului » si« Cumania ». Dimpotriva, ultimele cloud nu sunt cedate, ci ramanRomanilor, « asa cum le-au tinut ei si Sub.' acum ». Prin urmare,tara Litua sau a lui Litovoi, precum si aceea a lui Seneslau, aveauo situatie de drept superioard. Insemna-oare aceasta situatie chiarindependenta politica ? N'am putea-o afirma. Documentul ne arataea regele avea anumite « venituri si foloase * din a ceste doua tari;.ele trebue sa fi fost apreciabile chiar, de vreme ce nu da Ioanitdlordeal jumatatea lor, cealalta jumatate rezervand-o pentru sine.Mai probabild pare ipoteza unui raport de vasalitate intre Litovoisi Seneslav de o parte si regele ungar de cealalta. Cei dintai vor fiplait, ca si urmasii lor de mai tarziu, Barbat si insusi mareleBasarab in prima parte a domniei sale, un « cens », adica o con-tributie, coroanei ungare si-i vor fi dat ajutor in unele expeditiimilitare. Asemenea raporturi feudale, dela senior la vasal, nu con-.stituiau de altfel un unicum al regiunilor noastre, ele se intalnescIn intreaga Europa medieval, si nicio scadere macar: e deajunsBa spunem c'ä regele Angliei era vasalul celui francez pentru a

www.dacoromanica.ro

DIPLOMA IOANITILOR 363

intelege ce insemna aceastä situatie. A§a incat sa nu ne inchi--puim micvorati pentru faptul ca Litovoi vi Seneslau au avut ase-menea legaturi cu regele Ungariei.

Sub raportul vietii economice, documentul amintevte de « morileIn fiinta » din tinuturile concedate, prin urmare de agriculturacare se fácea aci ; de « fanetele vi pa§unele » necesare crevteriivitelor ; de pescuit, §i e interesant de remarcat ca se face, ca §iIn cazul furajului, o deosebire intre locurile de pescuit naturalepiscationes §i acelea create de mana omului: piscinae, a§a, darhelevtee sau iazuri. In special e amintit pescuitul dela Dunäre §icel dela Celei, din Romanati s'a propus §i identificarea cuCeleiul din Gorj, de langa Izvar,na pescuit bogat, de vreme ceregele-vi opre§te jumatatea venitului. Sarea, ni se spune ea seaducea dela ocnele din Ardeal: Sal insemne aceasta oare ea nuse exploatau pe atunci ocnele din Valcea ? Ni se pare putinprobabil. Schimbul de marfuri trebuie sa fi fost destul de viu viel se facea cu ajutorul monetei metalice: altfel ce rost ar aveaclauza din document care prevede iara§i ea jumatate din veni-turile ce vor rezulta de pe urma acestei circulatii monetare serezerva regelui, restul apartinând ordinului ?

Extrem de interesante sunt concluziile care rezulta cu privirela clasele sociale. Diploma Ioanitilor ne 0ra-a in mod limpede aexista in Tara Romaneasca, la jumatatea veacului al XIII-lea, opatura superioa,ra, de nobili majores terrae ii numevte textullatin, noi le zicem boieri cari erau asimilati nobililor din Ungaria,avand 'dreptul, ca §i aceia, in' caz ca se dadea o sentina capitalanedreapta, s'a' faca apel la curtea regelui. Acest drept nu-1 aveau«rusticii», adica täranii, care erau supuvi, fail nicio restrictie,jurisdictiei cavalerilor Ioaniti. Constatam a§a dar Inca inainte deintemeierea Tarii Românevti, o stratificare sociala: o pliturd su-perioarä de proprietari, de nobtli sau boieri, fi o peiturei inferioara,de rustici sau de farani. In chip firesc trebuie fäcuta leggtura Intreacevti « rustici » ai veacului al XIII-lea vi « vecinii » sau « rumanii »din documentele veacului al XV-lea. E una vi aceeavi pätura so -ciala', purtând insä alt nume. Ca §i in restul Europei, se constata'prin urrnare vi la noi impartirea in cloud categorii: proprietari §iverbi. Parerea, multa' vreme admisa in istoriografia nationala, caar fi existat, inainte de intemeierea vietii de stat vi in primele

www.dacoromanica.ro

364 CUM SE INFATI$A MUNTENIA. IN 1247

timpuri ale acesteia, numai o singurà clasä socialà i anume tärg-nime liberà i stgpAna pe pämäntul ei, nu se adevereáte docu-mentar. Ar fi fost de altfel i nenaturalä, aceastä aparitie singu-

patriarbalà in piing Europa medievalà, cu nobilime atot-puternicA cu áerbie accentuatà.

Diploma din 1247 mentioneaza i organizarea militará a Ro-mânilor dintre Carpati i Dunäre. Se prevede anume cä", in caz.de räzboi, ei vor fi obligati s'a" ajute pe cavalerii Ioanii cu oastealor, 4 cu aparatul lor de räzboi », ca sà intrebuinfäm chiar expresia_documentului latin. Aceastä oaste reprezenta, dupá cat se pare,o fortà insemnatä ; cu ajuorul ei, vor avea loe, peste cateva de-cenii, incercärile de constituire a unei vieti de stat independente,IncercAri incunate de izbandg prin intemeierea Tàrii Romaneáti,sub marele voevod Basarab.

In 1260, In timpul räzboiului dintre Bela al IV-lea Otokaral II-lea, regele Boemiei, Bulgarii nälvalesc in Banatul Severi-nului; nu avem nicio mentiune despre o apärare a lui de ciltreCavalerii Ioanii, potrivit lndatoririlor ce-ái luaserg. Aáa incfit separe e.g. la aceastä data, ei nu se rnai gäseau in tinutul ce le fuses&concedat. Confirmarea pe care o dä. Papa, In 1251, diplomei lordin 1247, ar fi un indiciu c4 in acel an ei erau Inch' in Banatul deSeverin. In cazul acesta, plecarea lor a avut loe intre 1251 Eli

1260. Mai putin probabild ni se pare ipoteza potrivit cAreia Ioa-nitii n'ar fi luat realmente sau de fapt in stäpanire niciodatä inn-turile prevgzute in diploma data de Bela al IV-lea. In 1263 gäsiraIn documentele ungare pomenit un e ban de Severin Cu numeleLaurentiu. Acesta recucereáte dela Bulgari tinuturile pe care leocupasergi in stanga Dunärii. Timp de 29 de ani, p&nsa in 1291,banii ungureáti de Severin vor aprirea meren ea martori in actelecancelariei regale. Dupg aceea se constatà o intrerupere, Ong in1324, cänd ei sunt mentionali din nou.

BIBLIOGRAFIE

Muntenia in anul 1247: 1. CONST. C. GIURESGU, Contribuyiuni la studiulmarilor dregdtorii in secolele XIV gi XV, V61enii de Munte, 1926, 176 p. in 8';2. ION CONEA, Corectdri geografice in Istoria Romdnilor I. Pe Olt, En Oltenia,Bucure0i, 1938, 97 p. in 8°.

V. ¢i p. 200, nr. 90.

www.dacoromanica.ro

INTEMEIEREA TARII ROM PiNqTI

Marele Basarab Voeyod tnierneielorde lard fi de dinastie fi biruitor asupraUngurilor.

Luptele lui Litovoi i Barbat ea Ungurii. Tihomir. Multà vrerne-s'a crezut cä: Tara Romaneascg.' s'a intemeiat printr'o desalecaredin FIgäras. De acolo ar fi venit Negru Voda, pe la starsitul vea-cului al XIII-lea i ar fi ocupat tinutul dintre Carpati i DunA're,intemeind orase, facAnd curti donmesti i ridicând biserici. Asapovesteste traditia literarei Ostrat'a In cronica cea mai veche aTàrii Romanesti, asa au prezentat lucrurile multi istorici, influen-tati, cu sigurantà, si de 1ntemeierea statului moldovean care s'a%cut inteadevAr printr'o desc'älecare. AstAzi stim insà cá fapteles'au petrecut altfel. Intemeierea Munteniei nu se datoreste unordesealec5tori veniti din Fa'g'a'ras, ci reunirii sub o singurd saiplinireromelneascii, a diferitelor formaguni politice, cnezate Fi voevodate,din dreapta f i din stiinga Oltù lui. Ea nu s'a fAcut dinteodatà,1ntr'un singur an, ci a cerut mai multe decenii. A fost precedat6de incercarea neizbutità a lui Litovoi i Barbat i a fost Incoro-nata de stràlucita biruint6 dela Posada a lui Basarab cel Mare,intemeietorul.

Dupà moartea regelui stefan al V-lea al Ungariei (1272) si petimpul cAnd urmasul sgu Ladislau al IV-lea era Ma' minor, voe--vodul Litovoi foarte probabil una si aceeasi persoan4 cu Li-tovoi din 1.247 ocupà, Impreun'a Cu fratii sai, o parte din pose-siunile pe care le avea coroana ungarà dincoace de munti i refuzasä mai plAteasa tribut. Nu §tim exact unde erau situate tinuturileDcupate de Litovoi; pare-se spre Olt, sau chiar la A's5.rit de acestAu; faptul cà documentele amintesc mereu In vremea aceasta

www.dacoromanica.ro

366 INTEMEIEREA TARII ROMANE*TI

bani ungure§ti de Severin, este un indiciu ca Litovoi nu §i-a in-dreptat privirile in spre apus, sau ch., cel putin, n'a cucerit cetateaSeverinului. Vazand cd somatiunile lor de a restitui teritoriileocupate nu au niciun rezultat, Ungurii intreprind o expeditieimpotriva voevodului rebel. Ea a avut loe intre 1272 §i 1276,mai probabil in 1273. Soarta armelor n'a favorizat pe Litovoi:el pierde vieata pe câmpul de lupta iar fratele sau Barbat esteprins, adus la curtea regelui ungar §.1 silit sa se rascumpere cu osumä insemnata de bani. Prima incercare de dobändire a inde-pendentei epase. Razboiul Cu Ungurii ne aratà totu§i ea voevo-datul lui Litovoi ajunsese la o desvoltare insemnatä, de vremece dispunea de forta militara necesara unei lupte ca aceea careavusese loo §i de suma importanta de bani reclamatä pentrueliberarea lui Barbat. In 1276, tara Hategului care in diploma.Ioanitilor era aratata ca facând parte din cnezatul voevoduluiLitovoi, nu mai depinde de acesta: un document mentioneaaalaturi de « Micud, banul de Severin » §i pe Petru « comitele de.Hateg » (vezi fig. 116). Ocuparea HateguIui de catre Unguri noicredem ca a, avut loo tocmai in urrna mi§carii lui Lito'voi; daaeste a§a, ea constituie Inca un argument in sprijinul identitatiiacestuia cu voevodul din 1247.

Dupa mi§carea lui Litovoi urrneaza un rästimp de aproape ojumätate de seco!, cu privire la care nu suntem bine informati.Constatam numai cà la, sfar§itul acestui rdstimp, in 1324, TaraRomâneascà este intemeiata. In locul micilor formatiuni politiceanterioare apare un singur stat, in locul cnezilor §i voevoziIor deodinioara un singur stapAnitor. Cum a avut loo acest proces deunificare, pe cale pa§nic6 sau prin forta, §i care au fost etapele lui,documentele nu ne-o spun; trebuie sa ne multumim deci numai cuunele presupuneri, pornind dela anumite fapte anterioare, contem-rorane §i mai ales posterioare intemeierii insa§i.

Un lucru insa e sigur: Intemeierea se datoreqte voevozilor-din steinga Oltului, §i nu celor din dreapta lui, cum s'a crezut maiinainte. Dela Cdmpulung fi dela Argef a pornit actiunea care aveasd ducd la formarea statului muntean.

In 1324, un document ungar aminte§te pe Basarab, « voevodulnostru transalpin »; un alt document ni-1 aratä ca « fiu al luiTihomir » (« filium Thocomery »). Din felul cum e pomenit acesta.

www.dacoromanica.ro

LUPTELE LUI LITOVOI SI BARBAT CU UNGURII 367

din urmä, se vede ca el fusese un personaj cunoscut; credem canu gre§im socotindu-1 ca predecesor in domnie al lui Basarab, a§adar ca voevod In stanga Oltului, acolo unde, la 1247, intalnisem.pe Seneslau. Amavea deci urmä'-toarea succesi-une: Seneslau,Ti ho mir, Basa-rab. Cat a dom-nit fiecare din einu se poate sta-bili sigur, pe te-meiul materia-Iului documentarde care dispunemastazi. Cunoa§-tem, dintr'ungrafit descoperitla Biserica Dom-neasca din Curteade Arge§, anulmoqii lui Basalrab: 1352, nu§tim Insa anulsuirii lui pe tron.Un izvor straindà ca Inceput aldomniei legenda-rului Negru Voda

noi zicem Ba-sarab Intemeie-torulanu11310.Pe de alta parte, cronica cea mai veche a Tarii Romanqti fixeazaca data a intemeierii statului, anul 1290. Am putea Impacaaceasta nepotrivire admitând ea domnia lui Tihomir a inceput In1290 §i a durat pana In 1310 cand i-a urmat pe tron fiul sàu Ba-sarab. Evident, e o simpla ipoteza: ramble ca materialul nondocumentar sa ne arate Intru cat este justificata.

Fig. 116. I3iserica din Densua (Tara Hategului). Illocurilemari de Mittel care se vfid In parten inferioar6 mint dela un

edificiu roman.

ke

www.dacoromanica.ro

368 INTEMEIEREA TARII ROMANE$TI

Intemeierea TArii Romftne§ti. Cum au izbutit voevozii delaCampulung si Arge§ sa reuneasca sub conducerea lor diferitelecnezate si voetrodate dintre Carpati si Dunare? A fost oare unproces violent, de cucerire, sau unul pacific, de confederare, derecunoastere a unui « mare voevod * de care ceilali voevozi sicnezi? Un raspuns sigur nu se poate da. Daca traditia care aratäInchinarea Basarabestilor olteni &Are Negru Voda ar fi Intr'adevar

fäcand abstractie de nume ecoul tärziu al unui atare act,ceea ce WA' nu-i de loc sigur, am avea atunci o indicatie In sensulunei actiuni pacifice, de recunoastere prin Mina voie a autoritatiivoevodului dela Arges, de catre urmasii lui Litovoi. In acelasisens al unei 1ntelegeri s'ar putea interpreta si titlul de marevoevod * care i se (Muse lui Basarab si pe care 11 vor purtaimpreuna cu acela de Domn carmuitorii noului stat. Ar fi voe-vodul pe care ceilalti 1-au recunoscut drept superior. Sä fie oareulterioara impartire a tarii In judete, corespunzänd In genere cuValle räurilor principale, o amintire si un semn al acestui pasnicproces de confederare? i teza cealalta, a unei cuceriri, a unei.ocupari prin forta armelor se poate perfect sustine. Ea este chiarmai conforma cu spiritul timpului. Este semnificativ ca nu In-tillnim In vechea alcatuire a statului muntean, printre dregatoriilui, pe niciunul care ar putea aminti un fost voevod sau cneazsupus de 'mina voie stapanitorului dela Arges. Banul, care are osituatie speciala, privilegiata la curtea Domnilor munteni, nupoate fi pus In legatura cu un asemenea proces: el inlocuieste pevechiul dregator ungur, pe fostul comandant al Banatului deSeverin, are deci o alta explicatie.

In once caz, posesiunile pe care Ungurii le aveau pe versantulsudic al Carpatilor au fost luate de voevozii munteni cu s abia.Daca admitem ca la Campulung au stapanit la Inceput Ungmiiasa se interpreteaza de unii istorici prezenta aci a comitelui Lau-rentiu atunci e foarte probabil ca orasul sá fi fost ocupat dupaznoartea acestui demnitar, prin urmare dupa 1300.

Banatul Severinului a fost si el cucerit si anume In 1291. Ince-pand cu acest an si 'Ana In 1324 nu se mai gases° In documenteleungare mentionati 4 banii de Severin ceea ce inseamná cá aceastaposesiune nu se mai afla In stapanirea coroanei ungare. Asa darpentru aceste teritorii Banatul de Severin si, eventual, Campu-

www.dacoromanica.ro

UNGARIA $1 INTEMEIEREA TARII ROMANE$TI 369

lungul trebuie sa admitem un proces de cucerire. A avuf oarevoevodatul lui Litovoi precum i cnezatele unde stapAnisera in 1247Ioan i Farcag aceeagi soarta ? Un raspuns afirmativ nu e exclus.Se poate de asemenea intampla ca relatii de familie o inrudire-prin casatorie de pilda sa fi permis reunirea unora dintre a cesteformatiuni. Dupa cum se vede, suntem iarägi in plin domeniu alipotezelor. Rämäne ca viitorul, prin documentele noi ce se vor-descoperi, sà ne arate cum s'au petrecut in realitate lucrurile. In,orice caz, doua fapte sunt sigure: 1. Tara Româneasca s'a inte-meiat prin reunirea de catre voevozii dela Argei a formatiilor po-litice dintre Dunäre i Carpati, iar nu printr'o descalecare dinFag'ärag. 2. DesOvargirea acestei intemeieri are loe sub Basarab I,care cu mai mult succes cleat predecesorul sau Litovoi, izbutegteIn 1330 sà inlature suzeranitatea ungara.

Crearea statului muntean se datoregfe, evident, in primul rand,puterii i priceperii voevozilor dela Argeg. I-au ajutat 'Elsa i im-prejurarile. La inceputul veacului al XIV-lea se produce o con-junctura politica foarte favorabila noua. Ungaria, vecinul cel maiputernic, trece printr'o lunga criza interna, printr'o perioada deanarhie provocata de lupta pentru tron. La 14 Ianuarie 1301,murea regele Andrei al III-lea i cu el se stingea in linie barbateasca-dinastia arpadiana. Din cele douä casatorii avusese numai o sin-gura fata, care nevarstnica fiind, era totugi logodita cu Venceslav,fiul regelui Venceslav al Boemiei. Se punea deci problema succe-siunii la tron. Indreptatiti sa-1 ocupe, prin inrudirea lor cu vecheadinastie, erau doi: Carol Robert de Anjou din familia domnitoareIn Neapol gi Sicilia, pe atunci in varsta de 13 ani, i Venceslav,logodnicul Elisabetei, cam de aceeagi varsta. Ambii gasesc sustd-natori printre feudalii unguri, ambii sunt incoronati ca regi; pri-mul la Zagreb, cel de al doilea la Buda. Ungaria se imparte in douatabere care se lupta cu indarjire intre ele. In cele din urma, Ven-ceslav, care prin moartea tatälui sä'u ajunsese i rege al Boemiei,renunta la coroana ungara in folosul 114 Otto de Bavaria (1305).Acesta era un om slab ; ce e dreptul, ajunge sa fie incoronat, darnu izbutegte sa-gi impuna vointa marilor feudali, cum era, de pilda,,Matei Csak sau puternicul Ladislau din neamul Borga, voevodal Transilvaniei. Spre a atrage de partea lui pe acesta din urma,Otto, se gandegte sä-i ia in casatorie fiica. In acest scop vine In

25

www.dacoromanica.ro

870 INTEMEIEREA TA RII ROMANE$TI

Transilvania ; aci Ing este prins de &Are Ladisleu §i trimis in1307, spre a fi inchis, la o Voevodul Valahilor » adica pestermunti,In Tara Româneasa de unde a scApat in anul urmAtor, multumit6unei coincidente. S'a IntAmplat anume poveste§te o croniaversuri contemporang ca voevodul sä se imbolnhveasca. Po-porul a atribuit insä boala faptului c'd Otto era tinut pe nedrept inInchisoare §i a cerat eliberarea acestuia. Ceeace s'a §i fficut, iar Ottos'a grAbit s'a" se intoara In patria sa. In cele din uring, Carol Ro-bert izbute§te s6 fie recunoscut ca rege §i de partida cealaltà (10Octomvrie 1307), punându-se capgt astfel luptelor interne careduraserà §apte ani de zile. In acest r6stimp, voevodul dela Arge§.a putut foarte bine sà-§i rotunjeasca hotarele fàrà s6 se teama devreo interventie din partea Ungurilor care eran ocupati la ei acas6de lupta pentru tron. Cu atat mai mult, cu at, el ajutase chiarpe Ladislau care-i trimisese ca prizonier pe Otto de Bavaria. Sla-birea puterii ungure§ti, anarhia de acolo provocatà de lupta pen-tru tron, a venit deci In folosul nostru.

Cealaltà putere, din spre r6s6rit, anume imperiul tätaresc, era§i ea in scklere. De altfel centrul ei nu se afla in tinuturile noastre,ci mult mai departe spre rä'grit, in Rusia; noi constituiam peri-feria marelui imperiu intemeiat de Genghis-han.

In sfAr§it, §i Bulgarii eran sfâ§iati de lupte interne care duse-sera panä la desmembraz ea statului, unii guvernatori de provinciideclarandu-se neatarnati de tar. Se adaoga pe deasupra istovireaprodush de necontenitele lupte cu Taterii. A§a dar, toti 1f eciniicare ar fi putut 84 Impiedece procesul de constituire al statuluimuntean se &eau in imposibilitate s'o facg. De aceasta' conjunc-turà favorabila a §tiut fa se foloseascg voevodul dela Arge§ sprea-§i intinde st6panirea sa §i a intemeia astfel prima formage poli-ticei romemeascei important& A fost acesta un moment hothritor invieata poporului nostru, aa cuin se intamplà la sute de ani ()data;un al doilea, la fel, va fi abia in zilele noastre, in 1918, cand iarg§i,.printeo fericith conjunctura, toçi vecinii care ne dupaneau aucazut la painfint §i s'a intemeiat statul cel mare romAnesc, cuprin-zAnd pe cei « de un sange §i de o lege

Relatiile cu Ungaria. Razboiul din 1330 131 stralucitaa lui Basarab. Cat& vreme a durat lupta dintre Carol Robert §iceilalti competitori ai tronului, evident, n'a mai putut fi vorba,

www.dacoromanica.ro

RELATIILE C1J UNGARIA. laZBOIUL DIN 1330 871

deo suzeranitate ungarà asupra voevodatului dela Arge§ sau asupravoevodatului « transalpin * cum ii spun eau documentele cancela-riei regale. Dupà ce trig Carol e fost recundscut de toti ca singurstApanitor, s'a pus din non problema raporturilor cu coroana un-gall. Un document din 1324 ne aratà c6, la aceastà datà, ele eraubune. Basarab este numit: o voevodul nostru transalpin » ceea ceinseamna csá. regele Ungariei trebuise s5 recunoasa noua stare delucruri dela miagzi de Carpati, formarea statului muntean §i ca,pe de i ltà parte, stApanitorul acestui stat recunoscuse la rAndullui suzeranitatea ungarà: ea decurgea din teritoriile foste sub sta.-panirea ungureasca §i pe care Basarab sau predecesorul lui, Ti-homir, le ocupaserii. Tot din acest document aflarn c5.' regele Un-gariei trimisese in mai multe rdnduri, inainte de 1324, pe magis-trul Martin in misiune la Basarab, ceeace inseamna ca domnia ace-stuia dura de cAtiva ani. Se poate, dupà cum am spus §i mai sus,ca ea 86' fi inceput in 1310. In cazul acesta, am avea o domnie de42 de ani, deoarece se cunoa§te astazi date moilii lui Basarab:e anul 1352.

Aceea§i situatie, adia acelea§i raporturi bune cu coroana un-garg, pare BA fi existat §i in 1327. La aceestà datA, avem o scri-soare a Papei loan al XXII-lea &Are « nobilul bàrbat Bsa,arab,voevodul transalpin » prin care-1 laudà pentru zelul ce depune ino stArpirea necredincio§ilor * §i-1 roaga sa primeasdi cu cinste pecAlugArii care vin s6 faca cercetari in acele regiuni. 0 scrisoaresimilar6 trimite Papa comitelai. Solomon din Brapv §i lui Toma,voevodul Transilvaniei. Dupg 1327, relatiile cu Ungurii se stria'bah' §i peste trei eni, in 1330, se ajunge la un conflict armat a aridurmare va fi independenta Tdrii Romane§ti.

Asupra cauzelor con flictului nu suntem tocmai bine lamuriti.o Cronicon pictum », izvorul ungur fundamental asupra acestorevenimente ne spune numai atat, c'd regele Carol Robert # dupàsfatul voevodului ardelean Toma §i al lui Dionisie, fiul lui Nicolae *s'a dus « in tara voevodului Vlahilor Basarab ... ca Ed alunge dintara aceasta pe Basarab sau cel putin sa o dea unuia din sfatuitoriisai ». Ceeace Meuse pe cei doi nobili sa dea un asemenea sfat luiCarol Robert era dorinIa lor de a avea unele posesiuni ale lui Ba-sarab. Dionisie voia Banatul de Severin §i. 1-a cap6tat la Inca-putul expediVei iar Toma, Voevodul Ardealului, dores sun-

25.

www.dacoromanica.ro

372 INTEMEIEREA MIL ROMANESTI

tern In drept s'o b6nuim chiar tara lui Basarab. A§a s'ar explicapasajul din cronica amintità In care se spune e regale CarolRobert voia sà dea Ora voevodului transalpin unuia din sfälui-ferii

Intre 1.291. §i 1.324 nu se mai constatà in documentele migare« bani de Severin ceca ce Inseamn6, dupà toate probabiliatile,cà aceastà posesiune fusese ocupatà de voevodul din Tara Roma-neascà. In 1324, a§a dar chiar In anul in care constatam legnuribune Intre Basarab 0. Carol Robert, apare iar un demnitar ungurPaulus purtand titlul de ban de Severin ». Se poate deci cacetatea Severinului &A fi fost Inapoiata de Basarab In urmarelusárii raporturilor dupg cum WA' se poate iarà§i ca 86 fi rgmasmai departe in stapanirea noastrà, titlul purtat de Paulus fiind Incazul acesta expresia unui drept teoretic, iar nu a unei stari defapt. Acuma, fie ca' 11 stä'panea incontinuu de mai inainte, fie a11 ocupase dupà 1324, un Meru e sigur: In 1330, atat tinutul cat

cetatea Severinului erau In mâinile lui Basarab.La acest tinut se pare ca fac aluzie documentele din 1332 qi

1351 care dau ca motiv al expeditiei dorinta lui Carol Robert de arecupera o unele tinuturi de gra,nita' ale regatului* pe care Basarable ocupase « in Ora transalping », spre marea paguM a coroanei *.Expeditia ungarg a pornit In Septemvrie 1330. Momentul puteasa' pal% nepotrivit razboaiele se Incepeau de obicei prim'avarasau vara, nu In preajma iernii; In cazul acesta lug el avea o ex-plicatie. Cu doua luni mai Inainte, Mihail, tarul Bulgarilor, fuseseinfrant i ucis In lupta cu Sarbii dela Velbujd (28 Iunie 1330).Basarab, inrudit cu Mihail, li trimisese acestuia in ajutor un corpde oaste care n'a putut Ing impiedeca dezastrul. Aqa. Incat regaleUngariei era indreptAtit sà considere situatia lui Basarab, atatsub raportul militar cat §i sub acela al aliantelor, ca mult slabit5.De aceea pleac6 toarnna, In Septemvrie, Impotriva lui. Cunoa§temdrumul pe care 1-a urmat oastea ungarà. Ea intra* In tara pe laSeverin, cuprindo. cetatea care este incredintat'a, Impreuna cutitlul de ban, lui Dionisie cel care Indemnase pe Carol Robert 136Intreprind'ai expeditia çi apoi strabate Oltenia, ind.reptandu-se epreArgeq. Dup4 ocuparea Severinului, Basarab triraise soli dem.niLie toat'a _cinstea* ci oferi regelui ungar pacea in conditii foarteavantajoaag, E1 ramp* la Severin, se obliga sà plateascà tribut,

o,

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU UNGARIA. RIZBOIUL DIN 1330 373

sa trimeatà pe unul din fiii sai la curtea regelui spre a servi acolope cheltuialg proprie §i, pe deasupra, oferea si o despAgubire defázboi in valoare de 7000 de mä'rci de argint, ceea ce fäcea 1.680.000de dinari, o sumit considerabila pentru vremea aceea si care aratábogátia si inflorirea economia, altfel nebAnuità, a Tarii Roma-nesti.

In acelasi timp prevenea pe rege ca dac6 va mai inainta e in-láuntrul tàrii, primejdia nicidecum nu o va putea inlatura ». CarolRobert insg, in loc sá primeasa aceastá pace, asa de avantajoasà,o respinse cu semetie, ha mai mult, insultá chiar in fata solilor peBasarab, fácándu-1 « pástor al oilor sale » i spunând « c'ä-1 va scoatede barbá din ascunzisurile sale ». Armata ungará porni mai departe.Voevodul muntean Meuse tag, dupá obiceiul de totdeauna altinuturilor noastre, pustiul in fata dusmanului. Armata ungar6 careajunsese intre timp In fata cetätii Arge§ nu gäsea nimio de-alemâneärii §i In curAnd incepu a suferi de « foamea cea mare », dupdinsäsi expresia « Cronicei pictate ». VázAnd csa' nu e chip a supunepe Basarab, Carol Robert (Mu semnalul retragerii. Basarab care,de sigur nu uitase insulta proferatà de semetul rege ungur in fatasolilor, ggsi acum prilejul nemerit sä-i pl6teasca pentru aceastánecuviintä si tot °data si pentru pagubele pe care i le fácuseränáválitorii. In dIumul ei de lntoarcere, armata ungará trebuia sátreacá In munti printr'un defileu sau o vale stramtà si 1ung4,márginità de rApi inalte. Basarab puse sá se ocupe in'áltimile de oparte si de alta a defileului si intári cu santuri si cu valuri de pa-kmânt iesirea precum si locurile unde valea era ceva mai largd.Dupà ce armata ungarà se angajá bine in aceastà strilmtoare,trupele lui Basarab ocupará si intrarea, Mind astfel cu totul pu-tinta retragerii. Incepu apoi i atacul care a durat patru zile (9-12Noemvrie 1330) si a lnsemnat un cumplit dezastru pentru Unguri,unul din cele mai mari pe care le-au suferit ei vreodatà". Dar 84

ascultám povestirea ingsi a izvorului unguresc, a acelei Cronicipictate » amintite mai sus: « Multimea nenumárata a Romtmilor,sus pe Api, alergAnd din toate pärtile, arunca ságeti asupra oas-tei unguresti care era In fundul vaii, pe un drum, care ling nicinu ar fi trebuit numit drum, ci mai curAnd un fel de corabie, stramtáunde din pricina inghesuelii, cei mai sprinteni cai si ostasi cildeauIn luptà, pentrua din pricina urcusului papástios... nu se pu-

www.dacoromanica.ro

374 INTEMEIEREA TAM ROMANETI

teau sui impotriva RomAnilor pe niciuna din rApile de pe cele douAlaturi ale drumului, nici nu puteau merge inainte, nici nu aveauloc de fugA, fiind §anturile sApate acolo, ci osta0i regelui erau cu-totul prin0, ca ni§te pe0i in vAr§A sau In mreajä. Au ceizut tineri.i bâtrâni, principi fi nobili, fiírti nicio deosebire. CAlci aceastA tristAintAmplare a limit mult, din ziva a qasea a s'AptAmAnii pan5. in7itia a doua a sAptAmAnii viitoare (adicA de Samba-IA Ong Marti!),In care zile ostagii a/e0 aqa se izbeau unii de altii precum In leagAnse leagAnA 0 se scuturg pruncii sau ca ni§te trestii bAtute de vAnt.Uciderea cea mai cumplità cAci a cAzut multime de osta0, prin-cipi ci nobili ei numgrul lor nu se poate socoti a fost In ziva a§asea, in preseara SfAntului Martin 0 dup6 aceea, in ziva urrnA-toare (adia In zilele de 9 qi 10 Noemvrie ; SfAntul Martin e la 11.Noemvrie 1). Acolo au murit ci trei prepoziti (administratori bi-sericeqti 1) anume: magistrul Andrei, prepozitul bisericii albense,barbat foarte venerabil, vice cancelarul MajestAtii Sale Regale;fiind el acolo, a pierit ca sigiliul regelui; mai departe, Mihail pre-pozitul din Poszega i Nicolae, prepozitul din Alba transilvanA ;dupà aceea Andrei plebanul din Sarus i monahul Petre din OrdinulPredicatorilor, bArbat onest, acolo a primit paharul mortii crAncene,pentrucA, in creierii capului... le-au batut cuie de lemn. i uniipreati care erau capelanii regelui, furA uci0. A ekázut In sfArgito multime nenumAratA de Cumani. Trupurile tuturor, atAt alefetelor bisericeati cAt 0 ale nobililor laici, acolo, pe locul luptei,a0eaptA timpul invieril de apoi. Nici cei mai de aproape ai lor nuputurA s'A gAseasa pe iubitii lor ca ingroape, din cauza

du§manilor. i RomAnii au dus multi prin0 cu sine, atAt fäniticAt ei nevAtAmati, ei au luat foarte multe arme ei hainele pretioaseale tuturor celor cAzuti; e1 bani in aur ei in argint ei vase pretioase

cinghtori de sabie ei multe pungi cu gro0te late (cu bani I) 0multi cai cu §ei e frAie, ce toate le-au luat 0 le-au dus lui BasarabVoevod. Iar regele fi-a schimbat insemnele armelor sale, ca care aImbrli cat pe Desev, fiul lui Dionisie, pe care, crezAndu-1 a fi Insu0regele, RomAnii cu cruzime 1-au omortt. 5i regele abia a sceipat cacdtiva infi. CAci au stat imprejurul lui ca n4te ziduri de piaträ,Danciul cu fiul sAu Ladislav e1 alti osta0, cari erau In serviciulpersonal al regelui, ei magistrul Martin, fiul lui Berend ; ace§tiatoate loviturile de sAbii 0 de sAgeti le-au primit asupra lor, ca niete

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU UNGARIA. RAZBOIUL DIN 1330 376

stropi de ploie torenia1à, ca sà." scape vieata regell.i de lovituramortii ». i s'au Intämplat toate acestea ti incheie « Cronica.pictata » impresionanta povestire ca nu cumva sd se semeteascaUngurii de multixnea ci sä invete umilinta i sä In-4eleag5. cgi de mila iubirii divine se fac Cu atat mai vrednici, Cu cat

Fig. 117. Miniaturil din Cronicon Pictum: Inthlriemall pe solul lui BasarabprezentAnd lui Carol Robert scrisoarea prin care se propune Incheierea phcii.

rabdd loviturile de Indreptare ale tatAlui ceresc. Cáci Dumnezeutat:0 pe aceia li pedepse0e, pe care ti iube§te ».

Foarte interesante Bunt miniaturile In nurnär de trei care1nsotesc capitolul de mai sus al « Cronicei pictate » totul, acestizvor are vreo 300 de asemenea miniaturi: de aicea §i numele lui 1).In cea dint:di, este Infäli§at solul lui Basarab care remite lui CarolRobert scrisoarea cuprinzänd oferta de pace a domnului muntean,°fern.' resping de Infumuratul Angevin care avea sà präteasa apoia§a de scump semetia sa (vezi fig. 117). In cea de a doua, ni se aratii

«

izbAnzilor...

(in

www.dacoromanica.ro

376 INTEMEIEREA TARII ROMANE$TI

Fig. 118. Miniatura din Cronicon Pictum: soldatii lui Basarab trag cu arcul gisvarla bolovani asupra armatel unguresti din vale. C.lizut la parnint, se vede nobilul

care Imbracase bainele regelui spre a-1 scipa dele moarte.Regale travestit fuga spre dreapta.

www.dacoromanica.ro

f ,sh--711:7W~M.P.M..r."`Tr'. .. - -

,'

.no 4,46

Jmi,

y-

,34t

-

4

s

.

111531111

ettf °r 'A.4; o

.e. ,

r r".

Fig. 119. Miniaturli din Cronicon Pictum: armata ungar11 jos In vale e strivil.11 de bolovaniipe care-i sviirla de pe InlAlimi ostasii lui Basarab. Regele Carol Robert, pare-se, Insotit de doicredinciosi, fuga spre dreepta, uitóridu-se Ingrozit la local demstrului. Unul dintre arcasii ro-

mini, Cu pletele pe umeri, poart5 sarica.

RELATTILE CU UN( ARIA. RAZBOTUL DIN 1330 37?

www.dacoromanica.ro

378 iNTEMEIEREA TIRII ROMANE5TI

scena a luptei. Rom:411H, purtand unii sarica §i caciula ascu-tita, trag de sus, de pe inältimi, cu arcul in Ungurii din vale sausvarlà bolovani asupra lor. Cazut jos §i lovit de pietre, se vede nobi-lul care imbracase costumul §i insemnele regelui, in timp ce acesta,aparat de doi cavaleri, fuge spre dreapta, uitandu-se ingrozit bldg.-rat spre locul luptei (vezi fig. 1.18). Intr'a treia miniatura se vede

alta scena, asemanatoare celei anterioare. Romanii svarla cubolovani qi trag cu sageti asupra armatei ungare din fundul vaii.Trei cavaleri unul din ei pare a fi regale cari au izbutit saiasa din defileu, fug, uitandu-se iara§i indarat, spre locul unde cei-lalti aunt zdrobiti (vezi fig. 119).

Nu se §tie sigur uncle s'a dat aceasta memorabila lupta. Uniiistorici din vremurile noastre cred cà ea a avut loo babe Campulung-§i. Bran, la punctul numit Posada. Alfii, luandu-se dupa o §tire aunui cälator polon din veacul al XVI-lea, o wag dincolo de olocalitate astazi inexistenta Gherghita, la douà zile de drum-spre miazazi de Sibiu, in muntii Fagara§ului sau ai Sebe§ului.Dela 4 castelul Arge§ » unde §tim sigur ca armata ungara ajunsese,drumul cel mai scurt de intoarcere nu era prin Ceimpulung, Bran fiBrafop, ci prin Loviftea f i apoi pe valea Oltului, spre Sibiiu. E maiprobabil deci ea lupta sa fi avut loo pe aici, a§a dar intre Curtea,de Arge§ §i Sibiu, poate prin Lovi§tea.

Documentele contemporane ne spun ea la acest razboi, Ba-sarab a avut §i ajutorul it paganilor veeini » a§a dar al Tiitarilor:

un fapt semnificativ pentru politica intemeietorului Tara Roma-ne§ti; tot ele ne mai arata cà au fost douä atacuri §i ca in toiulluptei, Carol Robert a clizut de pe cal; ele amintese In sfar§it §i pe4 fiii lui Basarab» care de sigur au luptat aläturi de parintele lorimpotriva navalitorilor.

Expansiunea spre rasfirit a TArii Ronane§ti. Victoria stralucita-din 1330 arata puterea noului stat romanesc §i in acela§i timp iiasigura o desvoltare libera. Cat a trait, pana in 1.342, Carol Robertn'a mai indraznit sa atace pe Basarab sau sa-i ceara tribut. Se parelug ca. cetatea Severinului a ramas totu§i in mana Ungurilor,deoarece gasim in 1335 pe Dionisie purtand titlul de o ban al Se-verinului ». Mara doar de cam.' cand am avea deaface tot cu in-dicarea unei amintiri sau a unei pretentii, iar nu a unei stari defapt. Reluarea relatiilor cu Ungurii s'a facut tarziu, dupa moartea

www.dacoromanica.ro

EXPANSIUNEA TARII ROMANESTI 379

hi Carol Robert, la inceputul domniei regelui Ludovic (1342-1.382). Ele n'au mai avut ¡RSA caracter de suzeranitate, de vasali-litate, ci de egalitate. Intre anii 1330 §i 1352, and 10 sfar§e§te In-semnata sa domnie, Basarab Intemeietorul a fost neatarnat « sin-gur stapanitor » cum se va spune In documentele privind pe fiulsàu Nicolae Alexandru.

In aceasta de a doua parte a domniei sale, Intemeietorul sta-tului muntean vi-a Intins stapanirea i asupra tinuturilor dinsprerasarit, asupra esului Brailei i al Ialomitei, treand i dincolo dePrut In tinuturile dela miazanoapte de gurile Dunarii care de atunci-au apatat numele de Basarabia. Fiinda, la inceput, Basarabia-n'a Insemnat deat aceastei portiune sudica a tärii cuprinse lntrePrut i Nistru ; abia In 1.812 §i lit mod arbitrar pentru a masca.oarecum rapirea unei jumatati din Moldova §i a da impresia a e-vorba doar de fostele raiale turce§ti din sud au extins Ru§iiaceasta denumire istoria Infäti§and stapanirea Basarabilor mun-teni peste tinutul de fes al Chiliei asupra intregului pamantdintre Mare, Prut i Nistru, pana la Hotin. Ocuparea rasarituluiMunteniei i a Basarabiei s'a facut In legatura cu luptele din1345-1350 hnpotriva Tatarilor, lupte purtate cu succes de atreNicolae Alexandru, fiul lui Basarab i asociatul acestuia la domnie.Se pare Inteadevar, cà Inainte Ina de 1.343, intemeietorul TariiRomane§ti 1§i luase ca ajutor pentru purtarea trebilor domnieipe fiul sau Nicolae Alexandru. In aceastii calitate, iar nu ca domnsingur, trebuie inteleas6 pomenirea lui In anul 1343 de catre o cro-mica ungureasa In legatura et; restabilirea relatiilor dintre statulmuntean i noul rege al Ungariei, Ludovic. Schimbarea de ati-tudine a lui Basarab care din aliat cu Tatarii la 1330, devine pesteun deceniu i jumatate adversarul lor, credem a se explia prinnevoia pe care o simtea Intemeietorul statului de aid asigura unhotar natural §i In spre rasarit. Dupal ce ocupase, el sau tatal sauTihomir, posesiunile dependente de coroana ungarà i ajunseselnspre miazanoapte i apus pan la culmile cele mai Inalte ale Car-patilor, Oa la cum.pana apelor, In mod firesc trebuia el acumse gandeasca rotunji hotarele i Inspre rasarit asiguraIn acelaqi timp o ielire spre mare prin porturile dunarene ale Bill.-lei §i Chiliei. Mai Cu searna cà acestea prezentau §i o mare Insemna-tate economia, prin ele facandu-se atat importul marfurilor rasa-

www.dacoromanica.ro

380 INTEMEIEREA TAM ROMANESTI

ritene cat §i exportul produselor noastre. Faza cea de a doua a po-liticii externe a lui Basarab, de intelegere Cu Ungurii lupteleImpotriva Tharilor se duc paralel cu expediOile In acela§i sensale coroanei ungare, expedildi in urma carora se va intemeia Mol-dova apare deci ca impusa cu necesitate de logica insä§i a des-voltarii statului muntean, de cre§terea sa organica.

Dar daca in ce prive§te raporturile cu Ungurii §i cu Tatarilconstatam schimbari fundamentale impuse, Inca °data, de insu§iprocesul de desvoltare al statului, re1aiile cu Bulgarii, vecinii dela_miazazi, piistreaza aceea§i linie in tot timpul domniei lui Basarab,.Sunt relatii de blind vecinatate, de alianIa politica §i militara §i_de inrudire intre cele doua familii domnitoare. In 1323, cu prilejulluptelor pe care le are Mihail, tal ul Bulgariei, cu Bizantinii, aflarnea el a fost ajutat cu o oaste numeroasa de care Ungroaahi»-E prima datd cdnd apare aceastd denumire care va trece apoi §iasupraIärii insa§i, Ungrovlahia. Originea denumirii este bizantina;ea are InIeles geografic, Insemnand « Vlahii de lânga Unguri s-spre deosebire de ceilal0 Vlahi din Peninsula Balcanica. In 1330,In lupta nenorocita dela Velbujd impotriva Sarbilor, Mihail afost ajutat iara§i de &are Basarab. Urma§ul la tron al lui Mihail,.Alexandru (1331-1371), care-i era nepot de sora, a tinut in casa-torie pe o hied a Intemeietorului statului muntean. Erau prin ur-mare legaturi stranse Intre cele doua popoare de pe malurile Du-narii, lucru de altfel cu totul natural: atat noi cat §i Bulgarii avearn_aceea§i credinta §i confesiune element fundamental in aceavreme de puternic sentiment religios cultura lmbraca §i inteo-parte §i In cealalta aceea§i forma slava ; in cancelarie §i In bisericase Intrebuinta aceea§i limba veche slava; organizarea curtii dom-ne§ti a lui Basarab prezenta In sfir§it multe puncte comune cu_aceea a « %arului » bulgar. In asemenea conditii nu e nicio mirareca au existat relatii atat de strAnse.

Propaganda catolicA. Incercarile de expansiune teritoriala §ipolitica ale statului ungar la miazazi §i la rasarit de Carpati au lostintotdeauna dublate de o actiune de propaganda a bisericii. Ca-valerii Teutoni la 1211-1225 §i Cavalerii Ioaniti la 1247 aveau nu_numai un scop militar, de aparare a granitelor §i de colonizare,.dar §i unul de propaganda religioasa, de aducere la catolicism a.

schismaticilor » ace§tia eram noi, ortodoxii, cat §i a «pà-

www.dacoromanica.ro

PROPAGANDA CATOLICA. 381

ganilor » Cumanii. Episcopatul Cumanilor distrus de navalireaTatarilor fusese creat in acela§i timp. E adevarat cal aceastapropaganda n'a avut mare succes: calugarii misionan i trimi§i inpar-tile noastre n'au izbutit s. converteasca la catolicism pe lo-.euitorii cnezatelor §i voevodatelor dintre Dunare §i Carpati; s'aintamplat chiar dimpotriva ca noi s. asimilara sub acest raportpe Sa§ii §i Secuii cari trecusera dincoace, peste munti: scrisoareaPapei Grigore al IX-lea din 1234 o spune doar lamurit §i cere prin-.cipelui de coroana al Ungariei, lui Bela, sâ ia masuri pentru caacest fenomen ingrijorator s'a" fie oprit. Este evident ca °data cuIntemeierea statului muntean, propaganda catolica a trebuit 85. seizbeascà de o piedica in plus; ea totu§i n'a dezarmat. Papa sta-ruia meren pe langa fruLta§ii §i conducatorii Romanilor, atat acelor din Ardeal cat §i a celor din Muntenia, sa imbrati§eze

Unii dintre ei in Ardeal au §i facut-o §i prin aceasta,In scurta vreme, au fost asimilati de catre Unguri. Se pare chiar-cà§i Nicola.e Alexandru, fiul lui Basarab, n'a fost debo ostil ca-tolicilor ; daca el personal n'a imbrati§at confesiunea lor, in schimb-nici nu s'a opus propagandei continue a acestora. Cea de a doua.sotie a lui, Doamna Clara, a fost catolica ; una din fiicele sale dinprima casatorie, Elisabeta, s'a casatorit cu un catolic, cu Ladislau4e Oppeln, palatinul Ungariei; traditia populara insa§i a lute-meierii Tärii Romane§ti spune cà sotia lui Negru Voda, Marghita

numele ei este adeverit §i de pomelnicul raanastirii Campu-lung ar fi zidit o biserica pentru credincio§ii catolici din tara(vezi fig. 120). Toate aceste elemente la un loo ne arata ca in pri-mele timpuri ale noului stat romanesc, propaganda catolica a con-tinuat staruitoare. In 1345, Papa Clement al V-lea trimite o scri-soare regelui Ludovic al Ungariei in care-i spune ca mai multiRomani (o Olachi Romani ») locuind in Oldie Ungariei, Transil-

-vaniei, Munteniei Ultralpinei ») §i Sirmiului au primit catoli-.cismul, iar altid aunt dispu§i primeasca. In acest scop, el atrimis scrisori lui Alexandru fiul lui Basarab §i altor nobili romaniprecum lui Nicolae, principe de Remecha, lui Ladislau voevodulde Bivinis, lui Seneslau de Sypprach, lui Aprozye voevodul de.Zopus §i lui Nicolae voevodul de Auginas Nicolao principi deRemecha, Ladislao voyuade de Bivinis, Sanislao de Sypprach,

Aprozye voyuade de Zopus et Nicolao voyuade de Anginas *). Nu se

www.dacoromanica.ro

382 INTEMEIEREA TAM ROMANESTI

- -'[.7 r,.

.I nk- -,p, - -.7'-' .' ,,,,- ...; - s4.... , "', -_

...,, ,1, --- ,' . -0n

.., ,,,_... ......, _ .,..

=-. _'.- .-7 - .

... - ""'- ".-...,..._

, B .---,_ -Z.:..

'ir, . t.._1 ,k

ri

*:

-,

-Zt -

:...,. , V ....,, ' - e i -3

° ' - - r,. ..-1.--- - - - - " - -1' ..

. ...,,ir ... ,.:,,iics ,i, .-,,

LT ... .:,,, ,.. '' * ''..+1(¡,', ' ri.,...". , ! 1: . ''. t. - I. J

.,,. o 9 4 5 ..2 -t_

51

../5,-- ,r, . . -..Q .

6 ;. ii'.' . .. .. ' ' ' ''' °- - .,. ' 1' 0 - ' ' ,.,.. , .. ,,, r, I .,..,...:. 44 .:, ..r rr

1, r1:

Fig. 120. Ruinele bisericii catolice Sin-Nicoara din Curtea-de-Argeth zidit, chip& traditie,de doamna Idarghita, sotia lui Negru-Vodli.

§tie sigur unde erau aceste loca1itài. Remecha s'a spus fa este Re-.metea din Banat, iar Bivinis ar fi Beiu§ul: simple presuponen, fdriio dovadà peremptorie. Oriunde ar fi fost situate fug, scrisoarea 1§i

3 - -,

' , C.,,14,..!, -4,, c d -..,4- .1.,..'' -',--2, % - 'r".., ..

0.1 ?..,.. -,-,

2Y. 7.1-7

- ,r ' ' ...: "

.. :_ .

. hi ../, , i,

. . 5,.,

' 4, ',:-.

,4, '....t.s.'".: ;

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LUI BASARAB. PERSONALITATEA LUI 383

pastreaza ihsemnatatea, mai hit& prin pomenirea atatér voevoziromani §i apoi prin indicarea originei romane a acestora, cu multtimp inaintea Renalterii. Cancelaria papala §tia de altfel de aceastaorigine a « Olahilor » sau t Blacilor »: ea se aminte§te §i in cores-ponclenta anterioara cu aproape un secol 0 jumatate, dintre Io-nita « regale Bulgarilor §i. al Romanilor » §i Papa.

Moartea lui Basarab. Personalitatea lui. In 1352, dupa o hide-lungata rIi stralucita domnie, mania Basarab a inchis ochii. Gra-fitul descoperit dupä razboi, sub tencuiala Bisericii Domnerltidin Guam 'de Arge§, apune lapidar: « In anul 6860 (1352) la Cdm-pulung a murit marele Basarab voeood ». Acolo a §i fost ingropat,in biserica nAnastirii care 'Ana astazi se nume§te a lui Negru Veda§.1 al card ctitor a fost. Cronica Tarii. Romane§ti reproduce o tra-ditie cum ca Nicolae Alexandru deci fiul lui Basarab « zicsä fie fost de feliul lui Campulungean ». ' Iar un document din 20Aprilie 1714, dela §tefan Cantacuzino, dat manastirii din Campu-lung, afirma categoric despre ctitorii l'aca§ului, Basarab (NegruVoda 1) §i. Nicolae Alexandru: « ce le aunt- trupurile lor ingropateIn aceasta sfanta mänastire ». Din nefericire, nu ni s'a pastrat piatrade mormant a intemeietorului Värii; avem numai pe aceea a fiuluisau, Nicolae Alexandru.

Lui Basarab i se datore§te §i. zidirea splendidei Biserici Dom-ne§ti din Curtea de Arge§ (vezi fig. 121). El n'a ajuns big s'o vadaterminata: la incetarea sa ffin vie*, Mewl inceput in ultimiiani ei domniei s'a propus data 1350 nu era nici tencuit,necum pictat: a§a se explica prezen-ta gra.fitului, cuprinzand datamortii, sub tencuiala, pe mortarul dintre doua randuri de caramiziale peretelui dinspre miazanoapte. Urmalii sai vor desavarqi apoiaceasta ctitorie a intemeietorului tärii, adaogandu-i picturile carefac astazi admiratia noastra, fiind printre cele mai frumoase aleartei bizantina,

Basarab Voevod este §i. va ramane ve§nic una din cele mai marifiguri ale trecutului nostru. Insemnatatea lui este &bill: intai caintemeietor de stat. Ceea ce nu reu§e§te sa faca viteazul Litovoi,duce el la bun sfar§it: creeaza cadrul politic in care avea sa se des-volte o parte importanta a neamului nostru, a.sigura prin urmareputinIa insa§i a acestei desvoltari. Fiindca statul este mijloculcel mai perfect din cate cunoa§tem astazi prin care un popor poate

www.dacoromanica.ro

Fig. 121. Biserica Domneascti din Curtea-de-Arges, cel mai vechi Rica, bisericesc tn fiintli din Tara RomAneascti. Cliiditti de BasarabIntemeietorul. Pictura s'a ispravit abia sub Radu I.

034...

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LUI BASARAB. PERSONALITATEA LUI 385

ajunge la manifestarea tuturor insusirilor sale, morale si materiale.Poporul care nu izbuteste sà intemeieze un stat sau care nu e instare s'a* vi-1 ptistreze, isi risa mnsài fiinta sa etnic6. Multe din nea-murile Evului Mediu au disparut tocmai fiinda n'au putut ajungela crea%iuni politice temeinice. Statul e garantia desvolVdrii optime aunui popor : deci putem usor intelege Insemn6ta tea faptei lui Basa-rab : el a intemeiat statul muntean, i-a lArgit hotarele §i i-a asiguratindependenta. Dar acest mare conduator a fost in a celasi timp §iintemeietorul unei dinastii care a armuit Muntenia timp de treisute de ani. Personalitatea lui Basarab a fost a §a de puternia, operalindeplinit4 de el a§a de mare, 'neat numele lui personal a ajuns BAfie acela al familiei, al dine stiei, dandu-se tuturor membrilor ei, a§acum la Roma, dupà Cesar, imp5.ratii si-adàogau acest nume glorios,devenit titlu, al Inaintasului lor. Fiinda Basarab sau In formaexacta' Basarabei este un nume personal, intocmai de pildà, ca §iGheorghe, Ion sau Constantin. Originea acestui name, ca §i acelorlalte terminate In -abet, precum TAncala, Talab'd, Tortabg,etc., e probabil, mown& Ceea ce nu Inseam:6 de loe lug ca sipurt6torul lui &A fi apartinut acestui neam turc. Numele depersoara sunt §i o chestie de influenVa culturalà, de model, aladar nu se poate scoate neapärat o concluzie cu privire la na-tionalitatea celui care-1 poartà. DimpotrivA, avem toate moti-vele sà credem cà Basarab6 a fost roman, dupà cum romAn afost §i Seneslau cel cu nume slay sau Farca§ cel cu numeunguresc, din 1247.

Dupa numele intemeietorului, a fost numit uneori i statul. In1349, stefan Dusan vorbe§te in tratatul s'Au de comer t cu Rtgu-zanii de tara lui Basaraba a. Intr'un act intern, seria latine§te,In 1396, precum si In documentul moldovean din 8 Octomvrie1408 al lui Alexandru cel Bun, se intrebuinteazä respectiv denu-mirile Basarabia si Tara Basarabeascei. Cu vremea, a biruitIn cancelarie numirea cealaltà, de origine bizantina, Ungro-vlahia. Termenul Basarabia s'a pästrat totu§i, dar in legaturanumai cu posesiunea dela nordul Deltei, a§tigatà asupra Tatari-lor, cu Bugeacul de mai t'arziu. Dela aceasta a fost exting apoiIn 1812 de catre Ru§i asupra Intregului tinut dintre Nistru §iPrut.

26

www.dacoromanica.ro

386 INTEMEIEREA TARII ROMANESTI

Intemeietor §i organizator de larà, Intemeietor de dinastie, bi-ruitor In ràzboaie §i ctitor de ldca§uri sfinte, Basarab merità pe de-plin calificativul de « mare » pe care 1-1 da atat grafitul dela Curteade Arge§cât§i inscriptia tombalà a fiului sàu: Basarab cel mare »,astfel va rtimdne el pentru totdeauna in istoria poporului nostru.

BIBLIOGRAFIE

Intemeierea Tarli Romfinesti: 1. D. ONCIUL, Originile Principatelor Romdne,Bucuresti, 1899, VI -I- 253 p. in 8°; 2. N. IORGA, Carpayii In luptele dintre

Unguri, In An. Acad. Rom. Mem. Secy. 1st., s. 2, t. XXXVIII1915-1916), p. 79-105; 3. D. ()Nam., Anul moryii marelui Basarab VoevodII Bul. Com. Mon. 1st., XXVI (1917-1923, p. 101-104; 4. N. IORGA, Lesplus anciennes chroniques hongroises et le passé des Roumatns. ÉpoqueAngévine, In Bull. Sect. Hist. Acad. Roum., t. X (1923), p. 1-21; 5. V.MOTOGNA, Iardgi lupia dela Posada, îr Rev. 1st., X (1923), p. 81-85; 6. AL.A. VASILESCU, Data 1290 a descdlecatului Tiirii Ronzanegti, In Con p. Lit., 551923), p. 499-510; 7. AL. LAPEDATU, Cum s'a alcdtuit tradiga nayionalddespre originile TOrii Romdnegti, In Anuar. Ist. Cluj, 11 (1923), p. 289-314;8. I. C. Furrri, Despre Negru-Vodä, In Mem. Secy. Ist. Acad. Rom., s. 3,t. IV (1924-1925), p. 1-39; 9. N. A. CONSTANTINESCU, Posada 1330, 9-12Noemvrie, Bucuresti, 1930, 48 p. in 16'; 10. Gil. I. BRATIANU, Originilestemelor Moldovei gi Titrii Romdnegti, In Rev. 1st. Rom., I (1931), p. 50-62;11. A. VEREss, Originea stemelor TOrilor Rorraine, In Rev.Ist. Rom., I (1931),p. 225-232; 12. Gil. I. BRATIANU, In jurul originii stemelor PrincipatelorRomdne, In Rep. 1st. Rom., I (1931), p. 233-240; 13. 0. TAFRALI, Monu-ments byzantins de Curtea de Argeg, 2 vol., Paris, 1931., XXI+ 352 si 16 +158 planse; 14. I. MINEA, Räzboiul lui Basarab cel Mare cu regele CardRobert (1Voemvrie 1330), In Cercet. ¡si., VVII (1929-1931), p. 324-343;

I. LUPAS, Atacul regelui Carol Robert contra lui Basarab cel Mare 1330,.Cluj,1932, 22 p. in 8'; 16. AURELIAN SACERDOTEANU, In jurul unei tapie aRomdnilor ca Rutenii In anal 1277, in Arh. Olt., XIII (1934), p. 276-286;

ION CONEA, Basarabii din Argeg. Despre originea lor teritorialit gi etnicit,Bucuresti, 1935, 23 p. in 4° (Extras din Rdnduiala, I, 2); 18. A. SACERDO-TEANU, MormOntul dela Argeggi zidirea Bisericii Domnegti, Bucuresti, 1936,12 p. in 4° (Extras din Bul. Corn. Mon. 1st., XXVIII, 1935); 19. /. LUPAS,.Un voevod al Transilvaniei in luptà ca regatul ungar, In Frayilor Alexandragi Ion I.Litpédatu la Emplinirea vdrstei de 60 ani, Bucuresti, 1936, p. 397-403;20. GHEORGHE I. BRATIANU, Tradifia istoricd a descOlecatului Tdrii Rorral-nevi En lumina nouilor cercetOri, In An. Acad. Rom.. Mern. Secy. 1st., S. 3,t. XXV, (1942-1943), Mein. 1.

www.dacoromanica.ro

NICOLAE ALEXANDRU VOEVODCcl de foarte bun mans, morels

voevod . . Alexandru s, Internet:669mlMitropoliei maritime.

(Scrisoarea din 1359 a Patriar-hului din Constantinopol).

Relatffle en Ungurii. Nicolae Alexandru s'a afätat un vrednie-urmag al lui Basarab Intemeietorul. A gospodärit cu pricepereOra i i-a desävär§it organizarea, instituind, cu aprobarea Pa-triarhiei din Constantinopol, mitropolia munteanä. A stat In le-gäturi stranse cu statele slave dela miazäzi, iar fatä de Unguri a§tiut sä pästreze o atitudine demnä.

Un cronicar oficial ungur afirmä' c6 la 1.343 Alexandru ar fifäcut un act formal de supunere venind la hotarele Ardealuluirecunoscand ca suzeran pe noul rege Ludovic, urmarlul lui CarolRobert. Afirmatia nu poate fi adeväratä, deoarece la aceastä datäAlexandru nu era &cat asociat la domnie, iar nu domn singurmarele Basarab n'ar fi ingä'duit reveuirea la vechea situatie di-nainte de Posada. A fost mai de grabä credem noi o intre-vedere In scopul general de relua 'e a raporturilor rupte dela räz-boiul din 1.330 cti privind In special expeditia ce se va porni 1mpo-triva Tätarilor, expeditie la care a participat i Alexandru,care i-a adus stäpänirea asupra #pärtilor tätäre§ti * de mai tärziu.C4 n'a fost o supunere formalä, un act de recunoa§tere a suzera-nitätii, a§a cum afirmä cronicarul ungar, rezultà §i din faptul

doisprezece ani mai tärziu, In 1355, regele ungar Insui recu-noa§te cà a trimis In mai multe ränduri, dupd 1341, pe EpiscopulDimitrie din Oradea la Alexandru spre a trata e pace i concordieCeea ce ar fi fost inutil daa ar fi existat acea recunoa§tere a su-.zeranitälii In 1.343. De altfel, acelaqi rege, Intr'un act din 29 Au-

26°

www.dacoromanica.ro

388 NICOLAE ALEXANDRIT VOEVOD

gust 1359 spune 15murit ea' mai Inainte Alexandra « ref uzase sil-1recunoased drept suzeran». Sa credem deci mai de graba pe celIn cauza deck pe apologetul acestuia. Mai tarziu, prin anii 1355-1.359, constatam e adevarat, raporturi mai stranse. Ludovic nu-meste pe Alexandra Inteo diploma din 1.355 e voevodul nostrutransalpin * iar peste patru ani, vorbind de vremea cand acestvoevod nu-1 recunostea drept suzeran, lag sa se Inleleaga ea InReel moment situalia se schimbase, ea exista un raport de vasa-litate.

In aceasta epoca de raporturi mai stranse se vor fi incheiato pactele * de care va aminti un document ulterior, din timpullui Viajen Voda. Tot acum pare a fi admis Alexandra si jurisdic-tiunea episcopului Transilvaniej asupra catolicilor din Tara RomA-neasca, pomenita In alt document ulterior. Relaiiile mai stransecu Ungurii, chiar eventuala recunoastere a suzeranitälii lui Ludo-vic In aceasta epoca a domniei lui Alexandra au, se pare, ca expli-calie, cedarea de care regele ungur a unor anumite « beneficii *vasalului sau muntean. Asa, se spune ce! putin Intr'un documentdin 1365, In care se amintesc si « scrisorile * schimbate Intre ceidoi stapanitori si « pactele * pe care le incheiasera. De ce « bene-ficii * e oare vorba ? Trebuie sa 114elegem prin aceasta expresiecetatea Severinului, unde in 1355 era Inca un ban unguresc ?Sau vreun teritoriu peste munti, In Ardeal, de pilda Amlasul sauFggarasul? Nu putem da un raspuns precis deoarece lipsesc docu-mentele.

Din aceeasi epoca de rela0i stranse si aflame din anul 1358dateaza scrisoarea pe care regele Ludovic o da negustorilor dinBrasov autorizandu-i sa treaca liberi, cu marfurile lor, prin teri-toriul cuprins intre Buzau si Prahova, dela local unde Ialomitase varsa in Dunare si pana la varsarea Siretului. Nimeni nu-iva putea opri, Ma' motiv. Din scrisoare, ar 'Area sä rezulte caregele ungar Isi Intindea stäpanirea asupra regiunii din rasaritulMunteniei. De fapt lima nu era asa. Acolo stdpanea voevodulmuntean; regiunea fusese ocupata Inca din vremea lui BasarabIntemeietorul. Daca totusi Ludovic da aceasta scrisoa,re, explicalda,credal). noi, WA In faptul ca relatiile dintre Nicolae Alexandra siregele ungar fiind reluate de pufinet preme, dupä o atat de lungaintrerupere, negustorii brarveni au linut sa aiba o asigurare in

www.dacoromanica.ro

INTEMEIEREA MITROPOLIEI MUNTENE 389

plus &A nu li se va face niciun räu din partea dregatorilor munteni0 au cerut-o regelui Ludovic, suzeranul « voevodului transalpin ».In once caz, aceasta situatie n'a durat lug mult, deoarece spresfdr0tu1 domniei gasim pe Nicolae Alexandru in raporturi releCu Ungurii. El nu mai recunomte pe Ludovic ca suzeran: o f¡timprecis din proclamatia de razboi a regelui Ungariei lmpotrivanoului domn muntean Vladislav sau Vlaicu, despre care se spuneca a urmat « obiceiurile rele » ale tatalui sail Alexandru.

Intemeierea Mitropoliei muntene. 0 oarecare ierarhie biseri-ceasca a existat in tinuturile noastre 0 Inainte de Intemeiereastatului muntean. In scrisoarea din 1234 trimisa de Papa princi-pelui de coroana al Ungariei, Bela, este vorba de « pseudo-epi-scopii » Romanilor din episcopatul Cumanilor. o Feudo » eraupentru catolici, pentru noi lug ei aveau toata autoritatea, fiindsfintiti probabil in 'vreunul din centrele de pe tarmul drept alDunarii sau din interiorul Bulgariei. Este apoi inadmisibil camarele Basarab, intemeietorul statului muntean, ctitorul laca§u-rilor sfinte din CAmpulung §i Curtea de Arge§, sä nu fi avut pelangà sine, la curtea domneasca, §i o fata bisericeasca mai inalta,vreun arhiereu sau vreun episcop. Preolii din satele numeroaseale Tarii Romane§ti nu erau sa se duca doar sa fie sfintiti cu totiiIn dreapta Dunarii. Bunul simt reclamii prezenta in Muntenia,pe vremea lui Basarab, a unui plait& 0 ierarhie Ina strict orga-nizata 0 mai ales recunoscuta de patriarhia din Constantinopol,autoritatea suprema In cele biserice0i In rasaritul Europei, nuexista. Aceasta lipsa o indepline0e Nicolae Alexandru in anul1359. Ni s'a pastrat scrisoarea foarte importanta pe care o tri-mite in acest an patria rhul domnului muntean. Ea are urma-torul cuprins: « Cel de foarte bun neam, marele voevod 0 dom.'a toata Ungrovlahia, prea iubitul smereniei noastre fiu intru DuhulSfânt Alexandru Voevod ... a cerut nu numai odata, ci adeseoriprin scrisorile sale §i s'a rugat de smerenia noastra §i de...sfântul sinod de lânga dansa, ca sa fie de acum inainte 0 mereu,el 0 toata aceasta stapanire 0 domnie, supt judecata bisericeasca0 calauzirea prea sfintei §i marii biserici a lui Dumnezeu §i sa pri-measca un arhiereu, care sa fie hirotonisit de smerenia noastra 0sa faca parte din dumnezeiescul 0 sfantul nostru sinod 0 sa-1aiba pe acesta ca pastor legiuit a Toatà Ungrovlahia ... Pentru

www.dacoromanica.ro

390 NICOLAE ALE XANDRU VOEVOD

care lucru, el a fi chemat ca ca'tua timp Enainte pe prea sfinlitulmitro polit al Vicinei pe kingel &mill pe chir fachint qi a primaCu cea mai mare bucurie binecuvantarea §"i a cerut ca deo-camdatá sa se stramute acest preasfintlt mitropolit de Vicina,care se arata a fi foarte bine privit de acest mare Voevod, la bise-rica a toata Ungrovlahia, iar dupa moartea acestuia al Vicinei,sa se aleaga altul §i hirotonisindu-se de prea sfanta mare bisericaa lui Dumnezeu, cea pastorita de noi, sa se trimeata de aci capastor §i arhiereu legiuit a toata Ungrovlahia ». A§a dar, In anul1359, patriarhul de Constantinopol aproba, In urma cererilor re-petate ale lui Nicolae Alexandru, ca mitropolitul de Vicina lo-calitate azi disparuta, In vremea aceea insa pe tarmul dobro-gean al Dunarii intre Macin §i Mahmudia sa devie mitropolital Tara Romane§ti. De altfel chiar Inainte de aprobarea patriarhiei,aprobare, care, in bung parte, a fost o recunoaltere a unui faptImplinit, Iachint, mitropolitul Vicinei, se stramutase la curteaVoevodului muntean unde era, cum spume scrisoarea, foarte bineprivit Daca Iachint de acord cu domnul a numit §i vreunepiscop pentru Oltenia sau pentru partea rasariteana a Munteniei,nu §tim; nu pare Irisa probabil. Prin actul din 1359, statulmuntean capata §i o ierarhie bisericeasca, of icial, recunoscutade forul suprem al patriarhiei din Constantinopol. Se Implineaastfel o latura esentiala a organizatiei de stat care acum se puteaconsidera ca fiind completa.

Printre motivele care au contribuit la stricarea raporturilorcu Ludovic al Ungariei noi credem ea a fost §i aceasta Intemeiere aMitropoliei muntene. Papa tragea nadejde, dupa cum am vazut, saconverteasca la catolicism pe Nicolae Alexandru. Sotia cea de adoua a acestuia era doar catolica, iar una din fatale lui s'a casa-torit tot cu un catolic. Daca §i voevodul ar fi Imbrati§at confe-siunea sutiei sale, atunci acest fapt ar fi lnsemnat o legatura §i maistransa a noastra de statul catolic, maghiar, §i in once caz un maretriumf al bisericii dela Roma. Nicolae Alexandru, adresandu-sePatriarhiei din Constantinopol §i primind ca mitropolit pe Iachintdela Vicina, a pus o stavila grea propagandei catolice. Aceastaatitudine n'a putut ram&ne Meà consecinte la curtea ungara. Deaceea socotim noi ca stricarea raporturilor cu Ludovic a fostdeterminata §i de now organIzare a ierarhiei religioase muntene.

www.dacoromanica.ro

INTEMEIEREA MITROPOLIEI MUNTENE B91

Un document publicat in ultimul timp ne aratrt pe NicolaeAlexandru ajutand man6stirea Cutlumuz dela Muntele Athos ;

Fig. 122. Piatra de mormdnt al lui Nicolae Alexandra, In biserica mfindstirii Negru Vodli dinCimpulung. Inscriptia e In limba slavli.

Ianii voevodului au contribuit « nu cu putin * la construirea tur-nului celui mare de acolo qi la alte lmbungatiri aduse sfantuluilaca.

www.dacoromanica.ro

392 NICOLAE ALEXANDRU VOEVOD

Familia lui Nicolae Alexandru. Moartea lui. Nicolae Alexandrua fost cäsätorit de douä ori. Din prima cäsätorie cu Maria, dacdindica11a pomelnicului dela Campulung sunt exacta a avutpe Vladislav, pe Rada, viitorii Domni ai Tärii Romdnesti, si peElisabeta care s'a casätorit cu Ladislau de Oppeln, palatinu/ Un-gariei. Poate tot din aceastä casätorie este si Voislav, cel ingropatIn Biserica Domneasca din Curtea de Arges. Din a dona asätorie,Cu Clara, care era catolicä, a avut douà fiice, pe Ana §i pe Anca.Cea dintai s'a cäsätorit inainte de 1360 cu loan-Sracimir, ;arulbulgar, fiul lui Alexandru, care fasese la randul säu, dupg cum stim,ginarele lui Basarab Intemeietorul. Din porunca si prin ingrijirea«tarinei » Ana, s'a scris in 1360, in orawl Vidin, un « sinaxar » sauo culegere de viete ale femeilor sfinte. Manuscrisul se pastreaza aziIn biblioteca Universitätii din Gand (Belgia). Cea de a doua fiicäa lui Nicolae Alexandru, Anca, a luat, In Iulie 1360, pe .5'tefan.Urof,tarul Sdrbilor, fiul marelui stefan Dusan. Avand asa dar douäfiice cägtorite dupà cei doi regi din Balcani, iar pe ceo de-a treiadupd cel mai inalt demnitar al Ungariei, loctiitorul, in caz de ab-senfd, al regelui, poate judeca Oricine situatia, in sud-estul euro-pean, a dinastiei Basarabilor, §i. prestigiul statului intemeiat numaicu o jumdtate de secol in urmá.

Nicolae Alexandru a murit la 16 Noemvrie 1364 §i. a fost in,mormdntat in biserica mänästirii zise a lui Negra Vodà din Cana-pulung, al carei ctitor, impreunä cu tatäl gil, era. Pe piatra care9.1 astäzi se vede, sub strana domneascA, e s'dpata urmätoareainscriptie: « In luna Noemvrie 16 zile, a räposat marele si singurstäpAnitorul Domn Io Nicolae Alexandru voevod, fiul MareluiBasarab, in anul 6873 (1364), indictionul 3. Ve§nica lui pome-nire » (vezi fig. 122).

BIBLIO GRAFIE

Nicolae Alexandru voevod: 1. N. DOBRESCU, Intenzeierea Mitropoliilor sia celor dintdi mdniístiri din taz* Bucure§ti, 1906: 128 p. in 8'; 2. N. IORGA,Condigile de politicil generald in cari s'au Entemeiat Bisericile romdnevi Enveacurile X IVXV , in An. Acad. Rom. Mem. Seg. 1st., s. 2, t. XXXV (19121913), p. 387-411; 3. N. Ion0A, Ronzdnii En cdteva noi izvoare apusene, InRey. 1st., VI (1920), p. 193-201; 4. C. MAnniEscu, Infiinfarea Mitropoliilor

www.dacoromanica.ro

BIBLIO G RAFIE 393

in Tara Rorntineascei gi In Moldova, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t.(1923-1924), p. 247-69; 5. N. IORGA, Domnita Anca gi patronajul ei ¿iterar,In Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. IV (1924-1925), p. 373-377; 6. G. I.BRATIANU, Recherches sur V icina et Cetatea Alb& Contributions à l'histoirede la domination byzantine et tatare et du commerce génois sur le littoral rou-main de la Mer Noire, Bucuresti, 1935, 178 p. in 80; 7. GHEORGHE CIORAN,.Exiastg TCOV P ovgavtxCirv Xfoo rv sxà ro/5 'Ma) lad (57) nv povúív Kovz2ovisoy-olov, Aatieag, doxstaelov zal `Ayloy Handslipovog zciiv Pcbacov, Atena,1938, 304 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro

INTEMEIEREA MOLDOVEIe In anul 686Z (1359) dela facerea

lanai, cu voia lui Dumnezeu, s'auinceput fara Moldovei *.

(Letopisetal zis dela Patna).

, Caracterul §i data Intemeierii statulai moldovean. Intre bite-meierea Munteniei si aceea a Moldovei este o mare deosebire; ceadintai se datoreste reunirii diferitelor formatiuni politice dintreDunáre si Carpati sub un conducator local, anume voevodul delaCAmpulung s'i Arges: este prin urmare un proces intern. Cea de-adoua este rezultatul unei cuceriri din afarà, a unei ocupgri a teri-toriului dintre Carpati, Nistru si Mare de &Are un conduatorvenit de peste muuti. In Moldova a fast Inteadev6r o desceilecare,IntAi a lui Drago, apoi a lui Bogdan, coborIti amândoi din Mara-mures, In timp ce In Muntenia, Intemeierea a plecat din Insu§tuprinsul viitorului stet. Deosebirea existà §i In ce priveste data:Moldova a hut fling ca aproximativ o jum6tate de secol maiiiirziu deal Tara Romaneascä. Data pe care o dau cronicele

toate cronicele noastre este 1359. In acest an, povestesc ele,a ie§it Drago s Voda din Maramure§ la vAnat. i Intalnind untour, 1-a gonit cu c'ainii panä." pe malurile Moldovei, unde 1-a ucis,sub o achità. A räcut acolo Drago s ospàt cu boierii sali §i p15.-cAndu-i tara §i locurile « desfAtate » s'a hotsárit sá se aseze aci. iasa s'a intemeiat Moldova, Drago § stAnd primul ei Domn. Inamintirea vângorii, a hotArIt el ca pecetea noului stat s6 fie uncap de bour; locul unde a cAzut fiara s'a numit de atunci Bou-reni, iar apa pe malurile areia s'a IntAmplat aceastä fapt6 a c6pg-tat numele de Moldova dupà Molda, ateaua cea iute care gonisefiara pan'a aci si murise apoi de obosealà. Aceasta-i legenda. Ea

www.dacoromanica.ro

ROMANII IN MOLDOVA INAINTE DE INTEMEIEREA STATULTJI 395

.cuprinde totu§i un fond de adevar: venirea lui Drago l din Mara-mure§. Ca intemeierea s'a facut insa in urma unei vânatori,mumele Moldovei de origine slava s'ar trage din acela allegendarei Molda, precum §i explicarea pecetei statului, acestea-nu le putem primi. Ele sunt explicatii mai tarzii ale unor fapte,existente, au deci caracterul unor mituri etiologice.

Multumita documentelor contemporane, cunoa§tem mult maibine procesul intemeierii Moldovei cleat pe acela al Munteniei.Avem informAiuni sigure atat asupra lui Bogdan, voevodul din.Maramure§, cat §i asupra felului in care a reu§it acesta sà consti-tuie statul independent moldovenesc, izgonind pe urma§ii luiDrago, primul descalecator. Iatà cum s'au petrecut faptele:.dela retragerea lor din 1242 §i pana pe la jumatatea veacului alXIV-lea, Tatarii au fäcut numeroase incursiuni in Ardeal §i

Ungaria ; drumul lor obi§nuit era prin trecatorile CarpatilorRegii unguri, pentru a impiedeca asemenea navaliri,

Intreprinsera o serie de expeditiuni impotriva lor. Indata dupa.suirea sa pe tron, Ludovic hotari sà curme aceste pr'ädaciuni peno-dice ale Tatarilor §i intreprinse in 1343 dupa alti cercetatoriIn 1345 o mare expeditie impotriva lor. La ea participara §iRomAnii din Maramure§, sub comanda voevodului loi Drago § §iSecuii peste care era mai mare Andrei, fiul lui Latco. Expeditiaavu un sums deplin ; Tatarii fura goniti din linuturile dela I a-sarit de Carpati §i se retrasera spre §esurile din nordul Marii Negre.Experienta aratase insa cal Ardealul nu putea fi aparat eficacelec6.t de pe versantul oriental al Carpatilor. De aceea, regele ungarha in stapAnirea sa tinutul dintre Siret §i munti, cu vaile Sucevei,Moldovei, Bistritei §i Trotu§ului §i facu aci se pare in 1352 sau1353 o marca o de aparare a regatului. Cii t cdrmuirea ei fainsiircinat Drago, voevodul Ronzemilor din Maramure.y. Moldova eraintemeiatä, dar nu ca stat independent, ci depinzand, In aceastaprima faza, de regele Ungaiiei.

Romanii In Moldova Inainte de intemeierea statului. Ar fi.0 gre§ala sà1i inchipuie cineva cà dupa retragerea Tatarilor,Maramure§enii victorio§i ai lui Drago § ar fi ocupat o tarä" pustie,cà n'ar fi'existat aci, la rasarit de Carpati, a§ezari omene§ti. Aproapetot tinutul cuprins de viitorul stat al Moldovei, §i in special bazinulSiretului a fost bine populat. In partea de miazazi a lui exista,

www.dacoromanica.ro

396 INTEMEIEREA MOLD OVEI

In vremea aceea, la apus de Siret, strävechiul tinut, foarte bineinchis, ca o cetate naturala, al Vrancii. Vechi numiri slave caNäruja, Nereju, Putna, Coza, Mala; numiri ungure§ti, pece-nege sau cumane precum Tichiri§, Haga, Vizaut, Chilimetea;numiri romane§ti ca Vidra, Colacul, Valea-Sarii, Paltin, Spulber,unele aratand pe descendentii unui mo§ comun: Barse§ti, Bo-de§ti, Negrile§ti, Spine§ti, stint toate dovada unei perfecte conti-nuitati a populatiei de aici, din veacul al VI-lea pana dupa desca-lecat. Numele insu§i de Vrancea apare pentru intaia oara dintr'undocument latin din 2 Iulie 1431, sub forma o Varancha l>. Mai spremiazanoapte, tot pe partea dreapta a Siretului, gasim a§ezäriledela Trotu§, Sa scut In ungure§te: fantana Sasului §i Adjud,de asemenea anterioare intemeierii, cea dintai nefiind Irma mai vechecleat a doua jumatate a veaculiu al XIII-lea. Inteadevär, numeleTrotu§ In forma veche Totru§ implica prezenta Tatarilor,deci a§ezarea e in once caz posterioara nävalirii lor. Regiunea.Neamtului cu vechea ei cetate §i cu valea Bistritei, a fost intern?.locuíta in vremea lui Drago; §i aci amestecul de numirislave, ungure§ti Cuejd, Bicaz §i rornâne§ti arata continui-tatea populatiei din epoca slava pana In veacul al XIV-lea. Maideparte, pentrir tinutul Bali, avem §i doyezi documentare despreprezenta aci la 1300 a unei populatii insemnate orcionefti: ni s'apastrat pecetea, din veacul al XIV-lea §i cu inscriptie latina, acetatii sau oraplui moldovenesc (« civitas Moldavia ») Baia, incare se a§ezasera coloni§ti germani §i unguri, alaturi de bästina§iiromani. Despre Campulung §i tinutul inconjurator, Dimitrie Can-temir ne spune, ca §i despre Vrancea, ca el forma un fel de repu-blica, cu anumite drepturi §i avantaje pastrate din mo§i stramo§i..Descalicatorii Moldovei au gasit aci se pare o veche formade organizare, probabil vreun cnezat §i au lasat ba§tina§ilor, inschimbul supunerii, o parte din drepturile lor. In extremitatea_nordica, in sfar§it, a teritoriului pe care se va Intinde statul mol-dovenesc, exista pe la jurnatatea veacului al XIV-lea o ctara )>.

probabil un voevodat a Sepenitului. Cronicarul polon Dlu-gosz ne da' §i nurnele voevodului, stefan, §i arata pe larg lupta Irk

1359, pentru mo§tenire, dintre cei doi copii aí acestuía, unul dinei, Petru, fiind ajutat de Unguri, iar celalalt, stefan, de Poloni..Siguranta deplina n'avem, nici cu privire la nume, nici la restul,

www.dacoromanica.ro

ROMANI' IN MOLDOVA INAINTE DE INTEMEIEREA STATULUI 397

povestirii lui Dlugosz ; chiar ins'a daca ele nu s'ar confirma, separe ea, in realitate, e vorba de o lupta Intre Petru al Muqatei §i§tefart, viitorul domn, petrecuta Intre anii 1374-1379 nu emai putin adevärat ca a existat o « tara » a Sepenitului §i ca era uaci, pe vremea deschlecatului, a§ezari omene§ti, unele puternicIntarite, ca Tetina, spre miazanoapte de Cernäuti, §i Hotin, pemalul Nistrului.

In partea stanga a Siretului, pe dealurile acoperite de codriiaeculari, credem de asemenea cà a existat o straveche populatieromaneasca. In tinutul cu n.ume slay al Dorohoiului, in care cursu-rile de apa §i numeroasele lacuri favorizeaza atat de mult a§ezarile,omene§ti, ca §i in partile Vasluiului, cel cu nume cuman, desca-leatorii n'au gasit « pustiul » de care vor da peste Prut, In Bugeac.Pe valea Bdrladului, a Crasnei §i mai cu seam'a.' a Prutului aulost iara§i vechi a§ezari romane§ti. Codrul Chigheciului a add-postit ca pretutindeni pe stramo§ii no§tri, tot a§a. §i codrii Orhe-iului §i Lipusnei. Pânà in marginea stepei, s'au Intins, prin poe--nile pädurilor §i pe marginea apelor, oddile prisacile, catunele§i. satele plugarilor §i pastorilor romani sau « vlahi » cum le spu-neau vecinii slavi §i turci (in limba tatara « Ulag », In cea maghiara4 Olah »). Daca n'ar fi existat aceasta desime de populatie roma-neasca, Intemeierea Moldovei Cu luptele repetate §i victorioaseale lui Bogdan impotriva unei armate puternice cum era ceaungara §i. mai ales rapida ei expansiune, In trei decenii, panala Nistru §i la tarmul Marii, nu s'ar putea explica. In 1359 desca-lecatorii lui Bogdan, al caror numar, In chip fatal, nu putea fiprea urcat cred cà n'au atins zece mii, fiindca mai Intai nici-nu era a§a de multa lume In Maramure§ §i apoi o suma au reimaspe toe ace§ti descalecatori au fost ajutati, credem noi, de popu-latia romaneasca bg§tina§e. Numai a§a se explica succesul lor. Darsa nu anticipara asupra fazei de a doua a Intemeierii Moldovei.

Lui Drago, cronicele noastre vechi ii dau doi ani de domnie.Admitand &A a luat in stapanire tinutul dela räsarit de CarpatiIn 1352, urmeaza deci ca in 1354 el nu mai era in vieata. In loculsau stapanea fiul sau Sas, a carui domnie tine iara§i potrivitcronicelor patru ani.

In 1359 urma la tron fiul lui Sas anume Bale. Acuma are looInsa venirea lui Bogdan din Mara.mare§. adevaratul deschlecator

www.dacoromanica.ro

398 INTEMEIEREA MOLDOVEI

al statului moldovean, acela care i-a asigurat prin luptd indepen-denta fata de Unguri i i-a dat o dinastie.

Bogdan DeseAlecAtorul. Intemeierea statului moldovean inde-pendent. Bogdan apare pentru prima data intern' document din1343 ca « fost voevod de Maramures » i ca a infidel * al regeluiUngariei. Pricina pentru care devenise « infidel * n'o stim; con-statam numai faptul. Peste 6 ani, In 1349 si anume Inteun docu-ment din 1.5 Septemvrie, Bogdan este pomenit din nou, ca «in-fidel*, ha chiar, de data aceasta, cu adaosul de «notoriu ceeace arata cá nesupunerea dura de multa vreme si ca motivele eierau bine cunoscute contemporanilor. Documentul ne mai dà iinformatii pretioase asupra familiei lui Bogdan. Affam astfel cael avea un frate, pe Iuga. Acesta la randul sàu avea doi copii,.pe Stefan E)i pe loan, ultimul purtand de asemenea titlul de voevod..Stefan se alaturase « de curand » unchiului sau Bogdan, luandparte la infidelitatea acestuia. El nu va persista Insä. mult Inatitudinea de revoltat, deoarece In 1360 11 vom gag, intr'un do-cument dat de rege, ca « voevod al nostru de Maramures, ales siiubit *. Bogdan ling va continua sa fie :( infidel notoriu * i, In1359, ne mai putandu-se mentine In Maramures va trece cu fiii

cu rudele i tovarasii cari vor voi sa-1 urmeze, peste munti,Moldova. Aci murise tocmai Sas si ram'asesera fifi lui dintre caricunoastem pe Balc, pe Drag, pe Dragomir si pe Stefan. Cel dintaitrebuia sá urmeze parintelui sail la domnie ; este Visa Impiedecatde Bogdan care II sileste prin luptà sal paraseasca tara i sa se1ntoarca In Maramures. Regele Ludovic nu putea evident A'admita.' aceasta schimbare In Moldova, sa Ingaduie «infideluluinotoriu * Bogdan s'a goneasca pe « credinciosul Bale. De aceeaface o serie de expeditii Intrè 1359 si 1.365 impotriva lui, toateIrma fárA succes. La aceste expeditii a-u luat parte, In afara, bin&1nteles, de Bale i ceilalti fii ai lui Sas, si Romanii din Maramurel.-cari ram'asesera credinciosi regelui. Unuia din ei, lui Drago s sinGhiula i feciorilor lui, Ghiula si Lad, Ludovic le da, ca fasplatapentru slujba lor credincioasa aratata cu acest prilej In restau-rarea Tarii Moldovei* unde « mai multi Romani rasculandu-se,s'au departat din druraul fidelitAtii datorite*, satele Slatina,.Brebu, Copacesti, Desesti, Hernicesti i Sugatag din Maramures..

Restaurarea este un fel de a vorbi al cancelariei regale ; ea

www.dacoromanica.ro

BOGDAN DESCALECA.TORUL 399,

trebuie inteleasa ca intentie sau dorinta, nu ca realizare, deoareceMoldova n'a mai putut fi niciodata readusa In situatia in care seafla sub Drago § §i Sas §i nici Bogdan Indepartat. Dovada cea maitcategorica ne-o dà documentul foarte important din 2 Fe-vruarie 1.365 care poate fi considerat ca un adevarat « act de nag-tere D al statului moldovean independent. Prin acest act, Ludviorasplate§te credinta lui Balc, fiul lui Sas §i a frwtilor sai Drag,Dragomir §i stefan, cari, lasand in Moldova nu numai pe maimulti dintre cunoscutii lor, dar §i toate bunurile pe care le aveau,s'au Intors in regatul Ungariei. Noi spune regele, referindu-seIn special la Bale al/32d In vedere serviciile sale stralucite, maiales in tare noastra moldoveneasca, pe care le-a Mont nu feirei-veirsarea propriului seiu scinge fi fiirei rani i cu moartea frafilorsdi, a celor apropiag fi a slujitorilor säi, Ii dam o mo§ie numitaCuhea, in tara noastra a Maramureplui cu satele Ieud, Bascov,amandoua Vi§aele, Moiseni, Bor§a §i amandoua Seli§tele din aceea§itara a Maramure§ului, cu toate pertinentele sale, anume ape,paduri §i multi §i once s'ar tine de ele, pe care nzofie am luat-o-dela Bogdan voevodul fi dela fiii lui, infidelii noftri notorii. CaciBogdan §i fiii lui, prin lucrarea diavolului, du§manul neamuluiomenesc, departandu-se dela credinta ce ne datorau, au trecut pe.ascuns din regatul nostru ungar in tara noastrei amintitei a Moldovei.ci s'au silit s'o pa'streze spre ofensa Majesteitii Noastre». Nu numais'au silit adaogam noi dar au fi izbutit; o recunosc de altmin-trelea lnse§i cronicele contemporane. Astfel de pilda Cronica Dub-nicensa: o In timpul lui Ludovic, Bogdan, voevodul Romanilordin Maramure§, adunand pe Romanii acelui district, a trecut In_taina in tare Moldovei, care era supusa Coroanei ungure§ti dar dincauza vecinatatii Tátarilor, de mult timp parasita de locuitori.

defi el a fost combeitut adeseori de oastea regelui, totufi, crescancinumeirul Românilor locuitori En acea pet, ea s'a intins fi s'a con-stituit ca stab). Afirmarea despre pustiirea Moldovei, din cauzavecinatatii Tatarilor este o exagerare §i in acelaqi timp §i o incer-care de atenuare a impresiei defavorabile pe care trebuia s'o pro-duca asupra cititorilor §tirea acestei pierden. In realitate, dui:acum am aratat mai sus, Moldova era, in momentul descalecariilui Bogdan, bine populata. O marturise§te de altfel, fara s'o vrea,chiar autorul Cronicei Dubnicense §i anume in fraza imediat urma-

www.dacoromanica.ro

400 INTEMEI1REA MOLDOVEI

toare celei privitoare la pustiirea tarii din pricina Tatarilor. Elafirma inteadevár ca numeirul Romanilor din Moldova crescdnd,aceasta Ora s'a lntins si s'a constituit ca stat. Ceea ce inseamnaea, In afara de cei veniti de peste hotare incaodata, nu preamulti a fost o numeroasa populatie bastinase. iinda de olnmultire rapida pe cale naturala, prin naqteri, a celor veniti depeste munti, nu poate fi vorba, intr'un interval ala de scurt.

A§a dar in 1365, regele Ungariei, prin donatiunea pe care oface lui Bale, fiulJui Sas, recunoaqte el insusi insuccesul incerca-rilor de a mai Indeparta din Moldova pe Bogdan. In acest moment,al doilea stat romeinesc independent era intemeiat, fapt foarte impor-tant In istoria poporului nostru. Exista acum Inca o posibilitatede desvoltare In forme proprii, Inca un cadru politic care sa asigureo vieata independenta.

Toate cronicele noastre vechi dan lui Bogdan qase ani dedom.nie. Admitand deci cá deseälecatul a avut loe in 1359 a§aspun analele noastre §i ele se potrivesc cu documentele ungure§ti

rezulta ca intemeietorul statului molodvenesc a lnchis ochii in1365. Scurta domnie, cand ne gandim la aceea a lui Basarab,dar asemanatoare in multe privinte cu ea. Intocmai ca i trite-meietorul statului muntean, §i Bogdan a asigurat independentatarii sale §i i-a dat prima dinastie. A fost de asemenea §i ctitor delaca§uri sfinte. Dupa toate probabilitatile, lui i se datore§te bise-rica dela Rd dduti unde a §i fost inmormantat. Mai tarziu, stefancel Mare a refacut Mewl strabunului sàu devenit loe de ingro-pare al domnilor Moldovei: un Saint Denis al nostru i-aimpodobit mormantul cu o frumoasa lespede, purtand urmatoareainseriptie: « Cu mila lui Dumnezeu Io Stefan Voevod, domnulTárii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, a impodobit acest mor-mant stramosului &au batranului Bogdan Voevod, in anul 6988(1480), luna Ianuarie, In 27 ». Traditia mai atribuie intemeieto-rului Moldovei f¡l'i o biserica de lernn la Volovät.

O Intrebare care se pune In chip firese In legaturä cu descale-catul este Intinderea noului stat. PAna unde mergea Moldova luiBogdan intemeietorul ? Inteun adaos la Cronica lui GrigoreUreche §i a lui Simion Da,scalul s'a afirmat pentru intaia oara eala Inceput domnia a fost numai cat o capitänie » i ca pe urmaea s'a intins treptat-treptat de a ajuns pana la Dunare §i la tarmul

www.dacoromanica.ro

màrii. Istoricii mai noi au repetat apoi aceasta pdrere §i au sus-iinut §i ei ca pe vremea lui Bogdan, statul Moldovei cuprindeanumai regiunea Bdii, a Sucevei (vezi fig. 123) §i a Imprejurimilor,deci o suprafaVd redusà. Noi credem ca Inca din vremea lui Drago,Moldova cuprindea tot versantul oriental al Carpaglor, dela izvoa-rele Ceremufului pand la miazd zi de Oituz. Inteadevar, n'ar fi avutniciun rost s'd existe o u mardi » de apArare care s'a" se margineascii

L77*-77"7,'

B 0 GD AN DE SCALECATORUL 401

Fig. 123. Ruinele CetAtii Suceava, re§edinta lui Alexandru cel Bun.

numai la trecgoarea nordicd dela Cimpulung Vatra DorneiRodna, 16sand pasul Bicazului, acela al Ghimefului §i ce! al

Oituzului descoperite: Tätarii ar fi putut cu mare uprintd p6trundepe aici, prin sud. De aceea credem cà stapAnirea lui Drago § a tre-buit 86 se Intindà asupra tuturor extremitdidlor orientale ale tre-cdtorilor care duceau spre Ardeal. Cand apoi urma§ii lui Drago§au fost Indepdrtati de Bogdan, acesta a luat In st4pilnire Intregteritoriul care apartinuse mai Inainte vasalilor regelui ungur,a§a dar tot pAmAntul dela Ceremu§ §i pá'n6 In Vrancea. Intea-devAr, sub Latco, urma§ul lui Bogdan, nu se constatä o expan-siune spre miazd noapte, iar cel de al doilea urma§, Petru al Mu-

27

www.dacoromanica.ro

402 INTEMEIEREA MOLD OVEI

gatei, primegte dela regele Poloniei, ca Wog pentru o suma debani imprumutata, Pocuria. Aceasta inseamna insa cà hotarulera chiar de atunci la Ceremuf. Cum nici in timpul lui Petru nuse constata o asemenea Inaintare spre miaza-noapte, credem ca sepoate afirma ca. Inca din vremea lui Bogdan intemeietorul, Mol-dova atinsese limita nordica ce formeaza astazi hotarul sprePolonia.

In spre 'Writ hotarul atinsese dui:4 parerea noastra

Fig. 124. Cetatea AMA. In fund, limanul Nistrului. Succesiunea de turnuri, coborind spraliman, e de un deosebit efect.

Prutul cel putin in cursul ski superior, in dreptul tinuturilorDorohoi i Botogani, i In cel mijlociu, in tinutul cu nume vechial Iagilor i In acela al Falciului. N'avem documente care sa nearate precis lucrul acesta, dar el rezulta din situatia pe care oconstatam indata dupa aceea, pe vremea urmagilor lui Bogdan

far& ca sa se pomeneasca o ocupare de noi teritorii din parteaacestora. Nu este exclus chiar ca descalecatorii sa fi atins Nistrulgi in cursul lui mijlociu, fare Hotin i Soroca. La Dunare gi laMare n'au putut rasa ajunge, deoarece aici erau deja Muntenii,

www.dacoromanica.ro

iar la Cetatea Alba ivezi fig. 124) stapaneau 'Mull. Pe vremealui Roman lima, trei decenii numai dupa intemeiere, hotareleMoldovei vor atinge « tarmul marii » a§a cum se spune cu man-drie, In titlul pe care-1 poarta voevodul.

Intemeierea noului stet romanesc s'a facut deci printr'o cuce-rire. Cu sabia, a ocupat Bogdan ;inuturile peste care avea 571 dom-nectscii apoi. Boierii pe care i-a gasit el aici, proprietarii de mo§iide pe vaile Siretului, Prutului i ale afluentilor acestora, s'auinchinat In cea mai mare parte §i 1-au recunoscut ca stapan, larel le-a lasat mokdile mai departe. Cei cari nu s'au supus §i au lup-tat alaturi de fiii lui Sas, o parte au pierit chiar documenteleungure§ti amintesc dupa cum am vazut, moartea lor autrebuit sa fuga In Ardeal, Insutind pe Bale, §i päräseascadeci pamanturile, altii In sfar§it au fost deposedati de noul domn.Ace§tia din urma vor cobor1 In randul « vecinilor » sau rumaniloradica al taranilor neliberi, lucrand pe mo§iile boierilor. Fostele lorposesiuni ajung acuma in mana insotitorilor lui Bogdan, a boie-rilor sau, cum li se mai zicea, a « vitejilor » cari venisera cu eldin Maramure§. Din ace§tia se va trage o blind parte a boierilorlui Alexandru cel Bun qi Stefan cel Mare.

BIBLIOGRAFIE

Intemeierea Moldovei: 1. RO3iUL VUIA, Legenda lui Drago. Contribu-liuni pentru explicaren originii gi formarii legendei privitoare la intemeiereaMoldovei, In Anuar. 1st. Cluj, I (192V-1922), p. 300-309; 2. V. MOTOGNA,Urmagii lui Drago g (un document necunoscut), In Rev. 1st., XI (1925), p.201-204; 3. AL. ARBORE, Toponimie putneand, In Milcovia, I (1930), p.5-39; 4. IORGU IORDAN, Toponimie putneancl, in Milcovia, IV (1933),p. 1-32; 5. C. ANDREESCU, Agezciri franciscane la Duncire gi Marea NeagrdIn sec. XIIIXIV, In Cerc. 1st., VIIIIX (1932-1933), p. 151-163;

CONSTANTIN C. GIURESCU, Vechimea agezcirilor romdnegti dintre PrutNistru, Bucuresti, 1941, 14 p. in 8° (Extras din Rev. Fund. Reg., VIII);

PREOT C. MA.TASA., Cdmpul lui Drago. Toponimie veche f i actuald dinjucletul Neanzi, Bueuresti, 1943, 64 p. in 8°.

V. si p. 386, nr. 1; p. 456, nr. 10.

27°

BIBLIOGRAFIE 403

www.dacoromanica.ro

LATCO VOEVODLaico, sprifinitortst catolidemului

Propaganda eatoliefi. Dupg Bogdan, a arui sotie s'a numitMaria, a urmat la domnie fiul au Latco. Documente interne delaacest voevod n'avem; nu §tim nici care au fost raporturile sale cuvecinii. aa'nuim ins4 ea' n'a purtat fäzboaie, fiinda altfel am fiavut in lipsa §tirilor interne vreo indicatie in actele sau cro-nicele externe.

In 1372, regele Ludovic al Ungariei devine §i rege al Poloniei,a§a incAt Moldova se vede cupring din cloud plirti de aceea§i fortA.0 politia de diplomatia prudent:4, de con cesii chiar, se impunea.Latco a inteles 86 le fac6 in domeniul bisericesc, unde consecintelenu puteau fi atat de grave §i de imediate. In vremea aceea, pro-paganda catolicA era In plin4 desM§urare. alughlrii franciscanisau minoriti strWateau tàrile « schismaticilor » §i «necredincio-§ilor », cauttind IA intoarca §i pe unii §i pe ceilalti la credinta Ro-mei. In 1370, Papa Urban al V-lea dispune s6 se trimeat6 doug-zeci §i cinci de frati din ordinul minoritilor in vederea propagan-dei scrisoarea spune: « pentru cultivarea viei Domnului »In pàrtile Rusiei, Lituaniei §i Valahiei, adic6 ale Moldovei (in ac-tele vremei adeseori se intrebuinteag acest termen pentru a sedesigna tara lui Bogdan). Mult mai important`a este scrisoarea,din acela§i an, adresatà de papá arhiepiscopilor de Praga, deBreslau §i de Cracovia in care le spune c.a. Lateo, voevodul Mol-dovei, l-a informat prin doi frati minoriti anume Nicolae de Mehl-sack §i Paul de Schweidnitz cá ar vrea A' treacg, impreun'd ca po-porul gu, la catolicism. Le mai comunia de asemenea 0á acela§ivoevod dore§te ca BA fie ridicat ora§ul Siret, care are multi locui-

www.dacoromanica.ro

PROPAGANDA CATOLICA. 406

tori, la rangul de t civitate » §i sa se numeasc'ä acolo un episcopcatolic. In consecinta, Papa recomanda celor trei arhiepiscopi sacerceteze daca lucrurile stau Inteadevar a§a §i, In cazul acesta, saImplineasca dorintele voievodului. Vor sfinti ca episcop persoanape care o va indica voevodul r¡i. vor preface biserica din Siret Incatedrala ; In cazul cand nu ar exista o asemenea biserica, vordispune sa se zidea sea una. Tara Moldovei va fi dioceza episcopu-lui de Siret. Late() voia ca episcop pe Andrei din Cracovia. Din-tr'o DO Llà scrisoare aflam ca Papa da ordin tot celor trei arhie-piscopi sa cerceteze daca acest preferit al voevodului merita In-teadevar rangul de episcop. Raspunsul e ca Andrei intrune§teeonditiile necesare: el e un barbat t ilustru In §tiinta scripturilor,Intelept In cele temporale, prevazator In cele spirituale, cinstit Inmoravuri, laudat prin vieata sa §i stralucit prin faima ». In con-secinta, el poate fi numit episcop. Ceea ce se tli face In 1371, la 9Martie, Andrei comunicand peste doua luni Papei ca a depus cu-venitul juramant de ascultare.

Re§edinta noului episcop era, dupa cum dorise voevodul, ora§ulSiret. Populatia acestui centru era amestecata ; ea se alcatuia Inspecial Insa din Sarli. In socotelile oraplui Lw6w (ai no§tri pro-nuntau; Liov) sunt pomeniti 4 Moldovenii » din Siret care poartanume ca Bertold, Friedmann, Ioan Zimmermann, Henric, Anselm,Ioan Leffel, Schonebeck, etc. Pe langa Sa§i, mai erau §i Moldoveni,Armeni §i. Unguri. In a cela§i an, 1371, episcopul de Siret primea delaPapa dispoz4ia ca, Impreuna cu arhiepiscopii din Gnezno §i. Cra-covia, sa prinda pe preotul loan din Lw6w care raspande§te Inva-tatura « schismatica * adica ortodoxa printre locuitorii de acolo. Iarspre sfar§itul anului ee producea o convertire care Ingaduia nouluiepiscop cele mai mari nadejdi: Latco trecea la catolicism; voe-vodul Insu§i aduce printeo scrisoare faptul acesta la cuno§tintapontificelui din Roma care se grabe§te sa-i raspunda la 25 Ianuarie1372 In felul urmätor: * Am primit scrisoarea nobilitälii tale cumultumire ; la cuprinsul ei raspundem cu aceasta ca precum nebucuram In Domnul de intoarcerea ta la crediNa cre.,stind fi la ascul-tarea siintei biserici romane. .. a.ya ne pare de reiu de cerbicia sogeitale care ramtine in erorile de mai inainte; speram frig ea tu o veiIntoarce la sus zisa credinla §i. ascultare prin sfaturile tale... §i.prin exempleIe credintei tale luminate §i sincere ; nu ()rem set' te

www.dacoromanica.ro

406 LAICO VOEVOD

silim a o Visa in once timp, dar te sfatuim sa te paze§ti ca nu cumvadin cauza conlocuirii cu acea sotie sa te la§i In§elat de dansa Invreun chip §i sa te retragi dela sfanta martusisii e pe care ai facut-o.numitei biserici... *. Din aceasta scrisoare rezulta ca se pusese a§adar chestiunea divortului lui Late() din cauza deosebirii de con-lesiune a sotiei sale. 0 Insemnare tarzie, dela sfar§itul veaculuial XVII-lea, dar alcatuita pe temeiul unor izvoare mai vechi, neIda r¡i numele acestei sotii: ea s'ar fi chemat Ana.

Ce consecinte a avut asupra credintei poporului din Moldovatrecerea la catolicism a lui Lateo? Niciuna, e raspunsul pe careni-1 dau izvoarele vremii §i destä§urarea evenimentelor ulterioare.

chiar daca am admite, Wand abstractie de izvoare, ca aceastaconvertire a rasa totu§i urme, ele au fost a§a de slabe iracat audisparut foarte repede. Trebue de altfel sa se tie seemä de faptulca Late() a m.urit putina vreme dupa Imbrati§area. noii confesiuni:daca indicatiile cronicelor care-i dau opt ani de domnie suntexacte, atunci el a Incetat din vieata In 1373. Prin urmare n'a fostnici timpul material pentru o lncercare de convertire a maselor.Dar In afara de acest fapt, noi avem o puternica Indoiala In ceprive§te Insa§i sinceritatea §i durata actului lui Lateo.

Inteadevar este un fapt care Indreptate§te o asemenea banu-iala: este Ingroparea lui Lateo, nu In catredala catolica din Siret,a§a cum ar fi fost normal In urma convertirii sale, ci in biserica or-todoxa din Reidauli a parintelui sail. Cum se explica aceasta? Nucumva a fost influenta sollei sale mai puternica §i a determinat peLate() la o revenire In ultimul an al domniei sau chiar ultimile cea-sari, inaintea mortii? Dupa scrisoarea Papei In care acesta regreta

cerbicia Doamnei §i lqi exprima tea.ma ca, din pricina convie-tuirii, voevodul sa nu revie cumva la vechea credinta, o asemeneaipoteza apare ca foarte Indreptatita, aproape ca. obligatorie. Pe dealta parte, trebuie sà se tie sea ma §i de situatia speciala pe care o aveaMoldova In vremea aceea, Intre doua mari state catolice: Ungaria§i Polonia care din 1372 Inainte se afla sub aceeafi conducere, aputernicului rege Ludovic. N'a fost cumva catolicismul lui Lateoun gest potitic, a§a cum au fäcut §i alti monarhi europeni In anu-mite imprejurari; nu trebue sa atribuim oare convertirea sa maide graba circumstantelor decal, con§tiratei ? Punem aceasta intro-bare, fara a avea pretentia sa indicam In mod precis raspunsul care

www.dacoromanica.ro

PROPAGANDA CATOLICA. 407

In asemenea probleme ale vietii sufletevti, mai ales la un carmuitorslenoroade, e Intotdeauna dificil. In once caz, un fapt e sigur : gestul luiLateo n'a gasit imitatori intre boierii, cu atat mai putin futretaranii Moldovei, cel putin istoria nu ne-a pastrat numele niciunuia

pus unii cercetatori din vremurile noastre 1ntrebarea ces'ar fi 1ntamplat daca propaganda catolica atat de staruitoareIn acest veac al XIV-lea ar fi izbutit sa converteasca nu un Domnizolat, ca Lateo, ci intreg poporul, In amandoua Principatele ?au raspuns acei cercetatori ca desvoltarea noastra ar fi luat unalt curs, ca am fi avut o alta istorie. Se poate, In ce privevte uneledomenii ale culturii; catolicismul n'ar fi schimbat insa nici rapor-turile noastre cu Turcii, cu Ruii, cu Ungurii i Austriacii, raporturideterminate de avezarea noastra geografica, i care, la randul lor,au determinat politica noastra externa o jumatate de mileniu, dupacum n'ar fi putut schimba este intima noastra convingerenici trasaturile caracteristice i fundamentale ale rasei, trasaturicare vin din stravechiul fond etnic daco-romano-slav. Dar de altfeleste inutil sa insistam asupra acestei probleme: istoria are a seocupa numai de ce a fost, nu de ce ar fi putut sä. fie.

In acelavi an In care se instituia episcopatul de Siret, Papa numeaun nou titular, pe Nicolae de Buda, pentru episcopatul din extre-mitatea sudica a Moldovei, al Milcoviei, care continua pe acela alCumanilor, distrus de navalirea tatareasca. In scrisoarea de numirese vorbevte de « clerul i poporul cetiifii i diocezei de Milcov * deuncle rezulta ca exista, in vremea aceea, o avezare mai Insemnatacu acest nume. Noi banuim ca ea se afla pe teritoriul actualeicommie Reghiu, de pe apa Milcovului, In judetul Putna, u.nde s'adescoperit In anii trecuti o cruce mare de piatra. Sapaturi siste-matice ar permite sa se verifice aceasta ipoteg. Comunicand re-gelui Ungariei numirea lui Nicolae de Buda ca episcop al Milcoviei,Papa 11 roaga sa-i dea ajutor spre a putea recupera bunuriledrepturile acelei episcopii, care sunt detinute pe nedrept de altiprelati vi de alte persoane. Aceeavi rugaminte se face vi arhiepisco-pului de Strigoniu. Se pare MA' dà toate aceste demersuri catIncercarea Papei de a re1nvia vechiul episcopat al Cumanilor n'audat rezultate apreciabile. Titularul episcopiei Milcoviei nici nustatea de altfel In « cetatea » cu acelavi nume, In once caz nu stateaIn mod permanent. In 1.375 11 gasim la Sibiiu unde adeverevte ca

www.dacoromanica.ro

498 LATC0 VOEVOD

un cetatean a construit in acest ora § o capela in onoarea PreaCuratei Fecioare. Inaintea lui Nicolae de Buda, fusesera numitica episcopi de Milcov, Toma de Nympti in 1347, Bernard la 12Fevruarie 1353 0 apoi Albert de Usk la 29 Mai 1364. Ultimii doiapartineau ordinului dominicanilor. Nici acestia insa n'au rezidatIn eparhia lor, in cetatea Milcov.

Unul din motivele pentru care propaganda catolica nu prindeaIn mase era 0 faptul ca atat episcopii cat §i preotii inmajoritate unguri nu §tiau române§te, deci nu se puteau bite-lege bine cu oamenii. De aceea gandul Papei in 1374 de a numi caepiscop pe cineva care sa stie limba noastra. In acest an, el serieatat regelui, cat i arhiepiscopilor din Ungaria, invitand pe acestiadin urma sa cerceteze daca e adevarat cà Romanii cari locuiescIn partile despre Mari ì cari au fost intor§i la catolicism n'arfi multumiti cu preotii ungure§ti i daca, in cazul acesta, n'ar fimai bine a se numeasca un episcop care sa §tie limba lor. Exist&o persoana ce ar indeplini aceasta conditie: e fratele minorit An-tonie de Spoleto care sustine ca §tie romine§te i ca a intors pemulti dintre Romani la catolicism Sà cerceteze arhiepiscopulaceste lucruri, §i In cazul cind sunt adevarate sa numeasca pe An-tonie ca episcop al Romanilor. Nu stim ce a mai urmat; probabilinsa ca propunerii nu i s'a dat curs, de vreme ce existau deja inmomentul acela 2 episcopi catolici in Moldova: unul la Siret celalaltal Milcoviei.

Lateo e inmormantat la Radauti, In necropola voevozilor mol-doveni. Peste mai bine de un veac, urmasul sau, Stefan cel Mare,wag deasupra mormantului o lespede cu urmätoarea inscriptie:

Blagocestivul 0 de Hristos iubitorul Io Stefan voevod, Domn altarii Moldovei, fiul lui Bogdan voevod, a impodobit acest mor-mant stramosului sàu Io Late() voevod, in anul 6988 (1480), lunaIanuarie 20, in timp ce Ioanichie era episcopul Radautilor

BIBLIO GRAFIE

Lateo Toevod : 1. C. AUNER, Episcopia Milcoviei, in Rev. Cat., I (1912),p. 533-551; 2. C. AUNER, Episcopia de Seret (1371-1388), In Rev. Cat., II(1913), p. 226-245; 3. C. AUNER, Episcopia Milcoviei in veacul al XIV-lea,In Rev. Cat., III (1914), p. 60-80; 4. C. AUNER, Cei din urnid episcopi deSeret, in Rev. Cat., III (1914), p. 567-577.

www.dacoromanica.ro

VLAICU VODA

Vladistav, cu mila lui Dumnezeu,voevod transalpin, ban de Severin, duce-de Pdgdraf *.

(Pecetea In limba 'at/al a luiVlaicu IWO.

Relay& cu Ungurii, cu Bulgarii §i Cu Turcii. Dupa moartealui Nicolae Alexandra, a urmat pe tronul Tarii Romane§ti fiulsail Vladislav caruia contemporanii i-au mai spus §i Vlaicu Voda..Dornnia acestuia Inseamna un pas 1nainte In desvoltarea statuluimuntean. Trebuie sa relevara de altfel faptul ca acest stat a avutnorocul rar sa fie carmuit, dela Basarab Intemeietorul §"i Ong. laMircea cel Batran, timp de mai bine de un secol, de un §ir 1ntreg-de domni remarcabili, unind spiritul politic ea Insu§irile militare§i cu talentul de organizare. A§a se §i explicä' faptul ca am pututrezista valului turcesc care a innecat state mai vechi ca ale noastre,.cum erau Serbia §i Bulgaria, iar mai tarziu, Ungaria.

Cunoa§tem precis Inceputul domniei lui Vladislav: 16 Noemvrie-1364. Nu §ttin hisa tot ala de precis sfar§itul ei. Ultimul docu-ment in care Vlaicu este aratat In viatä, poarta data: 6 Iulie 1374.Pe de alta parte In 1377 se pare cal domnea fratele sau Rada. Prinurmare Intre aceste douà date ar cadea sfar§itul domniei lui Vla-dislav. Unii istorici 11 a§eaza in 1374, altii In 1375, fara Ina ca sa.poata aduce vreo dovada In sprijinul acestor pareri; §i mai putinintemeiata este data « circa 1380 » care se gase§te In alte luerari.

Nicolae Alexandra 1§i ispravise domnia In raporturi incordatecu Ungurii. Vladislav continua' politica tat:alai sau, ceea ce deter-mina pe Ludovic, regale Ungariei, sa-i declare rAzboiu. In pro-clamaIiunea pe care o d'a' acesta, la 5 Ianuarie 1365, se spune ca,

www.dacoromanica.ro

410 VLAICT3 VODA.

Vladislav irnitând obiceiurile rele ale pgrintelui sat] », a luat titlulde domn, MI% s6 ne recunoascA de « st6pAn natural », adica de su-zeran. In consecing, toti nobilii cari datoresc serviciul militar sàse adune la Timipara cu Cou i armele lor, spre a porni Impotrivavoevodului rebel §i a recapAta tara lui. Vladislav era, aliat Cu cum-natul sgu Sracimir, care stApAnea Bulgaria apuseang, avAnd ca-pitala la Vidin. ItAzboiul declarat Impotriva voievodului mun-tean trebuia deci sà cuprind'a" i pe ruda acestuia de pe malul dreptal Dunarii. Atacul principal al armatei ungare s'a §i dat Impo-triva lui Sracimir care, dupà ateva lupte, a fost Invins §i. luat pri-zonier Impreuna cu sotia sa. Ludovic anexeazà." Bulgaria apusean5§i o preface, unind-o cu pal tea timi§eanä. a Banatului de Severin,intr'un « Banat al Bulgariei », pe care-1 dà lui Dionisie, voevodulTransilvaniei. Se pare eal regale Ungariei s'a multumit cu acestsucces e-adevArat important i n'a continuat cuVladislav. Cel putin n'avem nicio mentiune despre o urmare alor. In 1366, Vladislav era In bune raporturi cu Ludovic. El pri-mise dela acesta Amlaful, un tinut spre sud-vest de Sibiiu, Seve-rinul i Fdgeiraful, recunosandu-1 In schimb, pentru aceste pose-siuni, ca suzeran. La 10 Octomvrie 1366 are loo In reg-iunea Am-laplui o delimitare a satelor Acilàu, Tili§ca, Ssacel i Orlat de o te-ritoriul de sub voevodatul domnului Vladislav, voevodul nostrutransalpin ». Iar In privilegiul de comert acordat Bra§ovenilor,la 20 Ianuarie 1368, Vladislav are, In pecetea documentului,titlul « Ladizlaurs Dei gracia vaivode trlansalpinus, ba[nus deZeurinio, divx de Fogrus ». Relatiile cu Ungurii continuà a fi buneIn cei doi ani urmatori. In 1368 dupà alti cercetatori In 1367Vladislav respinge, impreun6 cu armata lui Ludovic, atacul In-dreptat de loan Alexandru, stalpanitorul Bulgariei asaritene.de aliatii sdi Turcii, lmpotriva Banatului Bulgariei. E prima ciocnirepe care o au Romdnii din nordul Dundrii cu Turcii.

In armata lui Vladislav se g5.sea i ruda sa, boierul Ladislaude Doblca ; printeun document din 1372, domnul ii dAruie§te,pentru vitejia aratatà In lupta contra Turcilor, targul Sinca dinTara F6gAra§u1ui, precum t}i satele Vinetia, CAciulata, Apele Calde

Doblca, Impreuna cu toate dependintele lor.La 17 Iulie 1368, rap orturile dintre regale Ungariei i Vladislav

.erau bune. Un sol trimis de cel dintE la acesta din urma, asigura

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU UNGURII, CU BULGARII $1 CU TURCII 411

-pe rege, garantand chiar cu capul i averea sa, ea domnul muntean10 va Indeplini toate Indatoririle i 10 va Vine promisiunile, tri-mitand la Vidin proviziile ce i se cerusera.

Putin timp dupa aceasta frisa, izbucne§te In Banatul ungu-resc al Bulgariei o rascoala, alimentata, se pare, chiar de tarul-bulgar dela Tirnovo, care ar fi trimis In ajutor §apte boieri de ai-sai Cu cetele lor. Vlaicu atunci intervine §i ocupa Vidinul Cu gan-dul probabil de a-1 restitui cumnatului ski Sracimir. Unizvor contemporan ne apune ca aceasta ocupare s'a fäcut chiar-(< Cu voia unora dintre cetateni ». In timpul cat oastea domnului-muntea,n a stat In Vidin, s'a Intamplat sa aiba loe acolo o mirarelmpotriva, calugarilor catolici care, de Indata chipa constituireabanatului bulgaresc, incepusera propaganda lor §i facusera multe-convertiri. Cativa dintre ei sunt uci§i 0 se raspande§te svonul.ca domnul muntean n'ar fi strain de cele petrecute. Faptul ca-Vladislav ocupase Vidinul, apoi uciderea calugarilor catolici,poate i alte motive pe care nu le cunoa§team fac ca raporturilecu Ludovic sa se strice din nou §i ca acesta s'a hotarasca o expe-ditie Impotriva domnului muntean. Armata ungara este imp'ärtitaIn doua: un corp sub comanda personalä a regelui ataca din spremiazazi, dupa ce restabilesc mai intai stäpanirea ungureasca la.Vidin. El izbute§te sá treaca' Dunarea, cu toata Impotrivirea aprigaa arca§ilor munteni « care slobozeau potop sagetile » i s'a cuprindaTara Severinului. Cel de al doilea corp de oaste Insa care ataca',sub comanda lui Nicolae voevodul Transilvaniei, din spre miaza-noapte, sufera o Infrangere catastrofala, asemanätoare aceleiaela Posada. Cronica ungureascd a lui loan de Kükülo poveste§teca acest corp de oaste, alcatuit din « nobili », din Secui §i din multi-osta§i dintre « cei mai de seama », trecuse muntii spre a prinde peVladislav filtre dou'a. focuri. El ajunge la 11111 Ialomita, cucerindIntariturile pe care le facusera ai no§tri acolo 0 are o primà cioc-nire, victorioasa, c1.1 arma,ta muteana, comandata de « comiteleDragomir, castelanul adica parcalabul de Dambovita ». Dardupa aceea continua' cronica ungara povestirea Inaintand raragrifa' mai departe prin paduri, cand se Infundase pe ni§te po-teci foarte lnguste », Nicolae, voevodul Transilvaniei, « a fost atacatde multimea Roma'nilor din paduri fi din munti fi a ramas mortimpreund Cu vrednicul barbat Petru vicevoevodul sau, ca Desea zis

www.dacoromanica.ro

412 VLAICU VODA

Vas, cu Petru Ruf castelanul dela Cetatea de Bala*, cu Secuir:Petru ci Ladislau, beirba0 viteji, cu a10 numeroqi ostafi i nobiltde seamd. i dupä ce Ungurii, päräsind oastea, d'adurà dosul §i orupsera la fugä, ajungand prin locuri noroioase i mla§tinoase, multidintre ei furä uci§i de Romani; numai cativa a,u scäpat cu mareprimejdie pentru persoana lor §i cu pagube In avut. Iar trupul voe-vodului Nicolae, scotandu-1 cu luptà grea din mainile Romanilor,.1-au adus In Ungaria, s'a-lhimormanteze la Strigoniu, In mänästireaFecioarei Maria ». Toate acestea s'au petrecut Inainte de 7 Iunie1369.

In timp ce parcalabul Dragomir repurta victoria sa hotart-toare, un alt corp de oaste muntean, pornind din Amla§ atacatinuturile vecine Inconjuratoare. Atunci a ars mänästirea delaTálmaciu §i odatà cu ea, documentele de mo§ii ce fusesera depuse-acolo de unii proprietari. Faptele arätau prin urmare cà Vladis-lav nu poate fi supus. De aceea Ludovic se gräbe§te sä incheiepace. Voevodul muntean pastreazà feudele de peste munti ceeace implica evident recunoa§terea suzeranitatii iar cumnatul s'au.Sracimir este reIntronat In Bulgaria apuseana. Se poate spunedeci ca razboiul pornit pentru distrugerea lui Vladislav, se termi-nase In favoarea acestuia. La 25 Noemvrie 1369, voevodul munteanpurtand chiar in titlul eau mentiunea stäpanirii Fägära§ului §i aSeverinului, recomanda catolicilor din ta.r'ä sä primeasa a§a. cumse cuvine, cu cinste, pe episcopul care venea sä-i viziteze.Cu Ungurii erau prin urmare din nou bune. Nici de data aceastalug ele n'au durat mult. In primälvara anului 1373, regele Ludovicja o mäsura care dovede§te c'a survenise iarà§i o stare de Incordare-Prin actul din 16 Martie, el interzice anume A' se mai importesare din Tara Româneasca. Era o mäsura care aducea serioaseprejudicii vistieriei lui Vladislav. Pe de altà parte, numai pestedoua luni, la 15 Mai, Papa Grigore al XI-lea dädea o circularä' princare invita pe arhiepiscopul de Strigoniu §i pe episcopul Transil-vaniei sá afuriseasc6 pe to0 locuitorii care vor vinde arme Romdnilot

Turcilor. Iar peste un an i ceva, la 6 Iulie 1374, mai multi no-tabili sau boieri romani fugeau din Tara Romaneascg in Ungaria§.1 argau cà Vlaicu s'ar fi aliat cu Turcii. tirea este verosimilä

concordä cu circulara papei prin care se interzicea vanzarea dearme « Romanilor §i Turcilor ».

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU UNGURII, CU BULGARII *I CU TURCII 413

Cum s'ar explica lbs& aceasta atitudine a lui Vlaicu, alian%a sa-cu 4 necredinciosii » lmpotriva carora luptase la 1368? Noi credemea In felul urmator: Turcii erau atunci in plina expansiune politic&li militara. Din Asia Mica, unde puterea lor crescuse incetul cu In-cetul, ei trecusera in 1356-7, folosindu-se de luptele interne aleBizantinilor, in Europa, ocupand cetat3a Galipoli. Peste cal,iva ani,

Fig. 125. Turnu Rosu ., cetate medieval» pe valea Oltului, pazind intrareaIn Transilvania.

In primavara lui 1361, ei cucereau, sub Murad I, Adrianopole ide aci, In scurta vreme, o huna parte a Peninsulei Baloanice. In1368 erau aliati cu isman, Iarul Bulgariei rasaritene, qi atacauimpreuna, dup'ä cum am vazut, Vidinul §i Bulgaria apuseana. Cuacest prilej, i-a cunoscut pentru intaia data. Vladislav. E drept caaceasta prima ciocnire a fost favorabila domnului muntean; el.a putut lusa sa-§i dea seama de pe atunci de ceea ce reprezentaunoii navalitori. Cand din motive pe care nu le cunoastemrelatiile cu Ungurii se stricara iarasi, Vladislav, pentru a prein--tampina un nou atac, fa= deci alianta cu adei care reprezentau

www.dacoromanica.ro

414 VLAICU VODA

§i stralucita biruinta din campia Maritei In 1370 venea s'o confirme1ncaodata cea dintaiu forta militara din rasaritul Europei. S'acrezut de unii istorici ai no§tri ea' §i donanul muntean ar fi fost,prin contingentul ski de oaste trimis acolo, Intre cre§tiniide Turci pe Campia Maritei ; In realitate e vorba de « Valahia »din partile Tesaliei, nu de aceea nord-dunareana. Vladislav a avutCu Turcii numai o singura ciocnire, In 1368, iar pe urma, in1373-4, s'a aliat Cu ei Impotriva lui Ludovic al Ungariei. Poli-tica domnului roman era o politica realista; a§a vor proceda maitarziu (O. alti domni de-ai no§tri and vor vedea ca suveranii cre§-tini, In loe sa-i ajute In ceasul de primejdie, se gandesc cum sa-iatace mai bine.

Ce s'a Intamplat dupa Iulie 1374 §i Oda la sfar§itul domnieilui Vladislav nu mai §tim: docamentele lipsesc cu desävar§ire.Este foarte probabil Insa ea Ludovic n'a mai Indraznit sa atacepe primejdiosul vecin care li nimicise in 1369 o Intreaga armatä.S'a multumit numai sa -tie la fruntarii paza puternica, In cetatiledela Bran §i dela intrarea Oltului In munti, cetati pe care le ridi-case In 1370. Cunoa§tem actul din acest an prin care el scute§te

Universitatea » Sa§ilor din Ardeal, adicà totalitatea lor, de acontribui la ispravirea acestei de a doua ceati, facute spunedocumentul « pentru apararea §i siguranta locuitorilor * de acola(vezi fig. 125). Amintirea incursiunii lui Vladislav din 1369, anclarsese manastirea dela Talmaciu era se vede foarte viemintea tuturor.

Tot din lipsa de documente nu §tim nici relatiile cu statul,.Intemeiat de curand, al Moldovei.

Propaganda catolicA. In urma tratativelor urmate cu regeleUngariei, Nicolae Alexandru recunoscuse jurisdictiunea episcopuluiTransilvaniei asupra catolicilor din Tara Roma.neasca. In timpullui Vladislav, acest episcop trimite un reprezentant al sau ca sa-iviziteze §i sa Indeplineasca toate atributiile episcopale, adica sfintiride biserici, de preoti, etc. Ni s'a pastrat documentul din 25-Noemvrie 1369 prin care Vladislav recomanda catolicilor din tarasa-I primeasca cu onoare §i, In acela§i timp, porunce§te dregato-rilor sa nu-i puie nicio piedeca, ci dimpotriva sa-i dea tot sprijinul.

Propaganda catolica dorea Insa mai mult. Ea ar fi vrut sa ca§-tige chiar pe Domn, a§a cum va izbuti peste putin timp In Mol-

www.dacoromanica.ro

INTEMEIEREA CELEI DE A DOUA EPARIIII MUNTENE 415

dova, co Latco. N5dejdea lute° asemenea convertire era cu atatrnai IngAduità, cu cAt unul din membrii familiei lui VladislavDOamna Clara era catolia. Nu ne mirä." deci scrisoarea PapeiUrban al V-lea din 1370 prin care invitä.' pe Domn sà treaa lacatolicism, pun'andu-i inainte tocmai exemplul Doamnei Clara.Vladislav Irish nu numai ea" n'a ascultat aceasta propunere, dar,dimpotriva, a dat o atentie deosebità ortodoxismului, creiând Inao eparhie In pArtile oltene §i intemeind prima mgnAstire, Vodka.

In 1372 Papa Grigore al XI-lea concede alugArilor minoritidin Bosnia sä poat'd construi biserici çi capele in Serbia j in 4 Ba-sarat adial In tara Basarabilor. Un an mai tArziu, dispozitia serepetà, dar de data aceasta, Tara Romaneasa e numità« Vlahia apoi, a doua oarg. « Vlahia mare » (« maiorenn Wla-chiam*). E interesantà pentru felul cum eram cunoscuti laRoma pomenirea, in acest ultim act, a «Vlahilor schismatici*« dintre care multi locuiesc in corturi, pe pei funi, peisciind vitele,care au foarte multe ».

Intemeierea celei de a doua eparhil muntene. Fat6 de mgrimeatgrii care se intindea dela Severin pAn'a' la pgrtile Chiliei, trecand§i peste munti, In Amla§ §i in n'Ora§ §i drumurile pe atuncierau foarte grele MO mai ales de numarul tot mai mare al lo-cuitorilor, un singur ierarh s'a dovedit In scurt'd vreme a fi preaputin. Mitropolitul Iachint, cel numit in 1359, nu putea birui sin-gur toa,te inaltei sale slujbe. Biserici se clkleau pestetot suntem inteun moment de .puternia expansiune a elemen-tului romAnesc dintre Carpati §i Dungre §i trebuiau deci sfin-tite ; numero§i preoti trebuiau hirotonisiti; mitropolitul nu maiprididea. De aceea, in 1370, se hotarà§te numirea Inca a unui ie,rarh pentru Tara Româneasc6. Ina mai inainte, noi banuim chiarindatà dup4 ce fusese hltarit ca. mitropolit, Patriarhul din Con-stantinopol chemase la sine pe Iachint, pentru Inchinare, dup*ii obi-cei, dar probabil §i pentru ca sà stabileasca legaturi mai stranse,s'a" 0-1 apropie, spre a-§i asigura astfel prin el o influer46 puterniaIn Tara Româneased. Nicolae Alexandru care voia aa" fie stapAnasupra organizatiei biserice§ti din lar5. la noi Intotdeauna dom-nul a hotarit in ultima instantà asupra pàrtii de organizare, asupranumirilor ci demiterilor de ierarhi nu i-a Ingaduit ing lui Ia-chint sà se duca la Constantinopol. Pretextul era drumul greu ci.

www.dacoromanica.ro

416 VLAICU VODA.

frica de ciumä care se vede a bantuia pe atunci. Cand s'a simtitnevoia Meg a unui ierarh In Tara Româneasca, patriarhul 1-a che-mat din nou e Iachint, dar farà folos. In scrisoarea prin care secua cA nici de data aceasta nu poate veni, Iachint aratä a e4 slab de tot 0 färà puteri », a§a cum poate m'ärturisi i mitropo-litul Vidinului. In locul lui vine ins'ä preotul dicheofilax DaniilCritopol, trimis de domn 0 de boieri, care-1 vor ca arhiereu. DacäPatriarhul este de aceea§i Orere hirotonise§te, el nu se opune:aib'ä acela 4 Invoire i voie i iertare dela mine ». Lucrurile s'aupetrecut intr'adevär dupsá. cum dorisera domnul i boierii. Daniil,care-0 schimb6 acum numele in Antim, e hirotonisit, cu apro-barea sinodului din Constantinopol, ca 4 mitropolit al unei pärtia Ungrovlahiei » nu se precizeag care anume cealaltà parter'ämanand lui Iachint. Se pare c6 noul ierarh avea sA pastoreascain Oltenia. Inainte de a pleca din Constantiponol spre lark el dä.0 o declaratie in scris &A nu va face nicio sup'ärare lui Iachint M-1

voi iubi pe dansul voi cinsti i li voi fi prieten ». Titlul de4 mitropolit al unei p'ärti a Ungrovlahiei » noi credem c'ä trebuiehat mai de grabä in intelesul de episcop ; ca sä fi fost amandoi mi-tropoliti, egali ca drepturi 0 grad, ni se pare mai greu de admis,.dei exclus n'ar fi nici aceasta. Re§edinta celui de al doilea ierarha fost, dup'ä toate probabilitätile, la Severin. Cu acest titlu de « mi-tropolit al Severinului » apare urma§ul s'äu Atanasie in hrisovul Co-ziei din 8 Ianuarie 1394.

In Septemvrie 1378, Iachint nu mai era in vicat6; in locul luigAsim pe « Hariton, mitropolit al Ungrovlahiei §i protos al Atho-sului Acesta fusese mai inainte egumen la mängstirea Cutlumuz{fin Sfântul Munte, ctitoria lui Nicolae Alexandru 0 a lui Vladislavvoevod. AvAnd Insu§iri deosebite de cärturar 0 de organizator,iubind « din finer* vieata cdlugareasca, fiind apoi agreat dedomn, de boieri §i de intreaga targ, el a fost ales ca mitropolit al-unei phrti din Ungrovlahia, dupà moartea lui Iachint. Data ac-tului slay- din arhiva mànàstinii Cutlumuz, care vorbe§te de acestelucruri se poate deduce multmmitä indictionului: ea este 1372; inacest an, In luna August, a avut deci loe alegerea lui Hariton.

Intemeierea primelor mida'stiri. Tot In timpul lui Vladislavse infiintRaza 0 prima mändstire din Tara RomâneascA. Aci estenevoie de o explicatie. i inainte de acest domn a existat o vieatä

www.dacoromanica.ro

INTEMEIEREA PRIMELOR MANA.STIRI 417

monahalà in tinuturile noastre. Nu putem sä credem a mona-hismul, a§a de räspändit §i de infloritor in vremea aceea in toatälumea cre§tinä, numai la noi sä nu-§i fi avut adepti. Au fost §i lanoi 4 pustnici », träind asemenea eälugàrilor daci prin locuriretrase, prin pe§terile muntilor, prin poenile ferite ale codrilor;au fost de sigur §i schituri modeste, de lemn, in jurul eärora vorfi träit cei cari fugeau de larma §i de ispitele vietii. Mänästiri 'nag,clädiri mai puternice, de piaträ, cu averi intinse §i cu hrisoave demilostenie dela domni §i dela boieri se pare eä n'au existat noicel putin nu cunoa§tem niciuna inaintea Voditei sau de vor fiexistat, ceea ce-i putin probabil, nu s'a pästrat nicio urnfä a lor.

A§a dar In timpul lui Vladislav se face prima mänästire. Venisetocmai in vremea aceasta in Tara Rom'aneasca un eälugär vestitdin Peninsula Balcanica, Nicodim. El era de fel din Prilep, dintara särbeasca. MamA-sa. era S'arboaieä, tatà-säu Grec, din Cas-toria. De timpuriu, Nicodim, care simtea o deosebità aplecarepentru vieata calugäreaseä, se dusese la muntele Athos, centrulmonahismului din tot Orientul ortodox. Erau acolo mändstiristfälucite §i vechi, in care se puteau deprinde invätälurile celemai Mahe ale bisericii, me§te§ugul cel mai frumos de a zugräviläca§urile sfinte §i se puteau intalni §i multi din.tre puternicii lu-mii veniti sälli gäseaseá aici lini§tea sufletului, cum era de pildäfostul impärat bizantin loan Cantacuzino, Ioasaf in eälugärie. Inacest focar luminos al ortodoxiei, la muntele Athos, a venit Ni-codim §i in putinä vreme, prin insu§irile sale, a ajuns staretulmänästirii in care intrase. A luat parte apoi la tratativele dintrebiserica sarbeasa ce fusese mai inainte afurisitä de patriarhiadin Constantinopol §i insä§i aceasta patriarhie, tratative careau dus la o impä'care. Dupä unele izvoare, Nicodim ar fi fost chiarrudà cu familia domnitoare din Serbia. Ajuns la noi, el intrà inlegaturi Cu Vladislav vi-1 convinge sä." zideasca o m6nastire, in pär-tile oltene, spre apus de Severin, längäi apa Voditei care i-a dat§i numele. Domnul ja asupra lui cheltuiala zidirii §i inzestrareacu odoare §i mo§ii a sfäntului Mow Nicodim §i Cu ucenicii saipun munca. A§a s'a inältat cea dintAi mänästire din Tara Roma-neasca. Hrisovul ei primul act intern scris in limba slavä pecare-1 cunoaqtem merit:6 sa fie reprodus ca o märturie din celemai interesante asupra vietii romanelti din veacul al XIV-lea:

28

www.dacoromanica.ro

418 VLAICIJ VODA.

...Eu cel intru Hristos Dumnezeu binecredinciosul voevod Vla-dislav, cu mila lui Dumnezeu domn a toata Ungrovlahia, bine-voit-am, dupa indemn dumnezeiesc, a inalta manastire la VoditaIn numele marelui i purtatorului de Dumnezeu, Antonie, ascul-tand pe cinstitul intre calugari Nicodim... Dela Domnia mea(a fost) cheltuiala i daruirea, iar cu munca lui kir Nikodim 0 afratilor lui, am zidit 0 am zugra"vit. Si pe cat au ingaduit timpurileam daruit acum: un tetraevangheliu, ferecat in argint i aurit, oadelnita de argint, vase sfinte de argint, odajdii preote0i de ma-tase, o pereche ; dvere de camha, cat trebue bisericii, un epitrahi/

rucavite brodate cu fir de argint. Apoi, satul JidoVita, slobodde toata darile i muncile domne§ti 0 de oaste, 0 peste tot °baba(adica scutit), i toate galetile (dijma din granel) cate vor fi delasatul lui Costea pe Topolnita, 0, la Dunare, venitul domnesc delaopt var0i 0 tot virul (valtoarea) din mijloc cu toate, i Dun:areadela padina Nucului pana la puntea cea de sus, care duce la Ru§ava

Vodita cea Mare pe amandoua laturile, cu nucii i cu livezilecu Terovatul, cu siliØea Bahnei. Dupä acestea toate, la fiecarepraznic al sfantului i purtatorului de Dumnezeu Antonie, 1000de perperi din casa Domniei Mele, i saracilor sa se imparta 300de perperi, 0 12 burdufe de branza 0 12 caravaluri 0 o majà deceara ai 12 postavuri de mantale 0 12 perechi de incaltaminte0 12 cergi. Acestea toate hotarindu-le i daruindu-le pe fiecarean din casa Domniei Mele, iara0 am a§ezat Domnia Mea, dupasfat, ca, dupa moartea lui kir Nicodim, A' nu fie volnic a pune inlocul acela staret nici domnul nici arhiereul, nici careva altul; cicum va zice kir Nicodim 0 cum va a§eza, aa sàtina calugarii caresant acolo 0 ei singuri puna staret. i acestea toate rog pe totiurma0i sà 'fiu le schimbe ; iar cine se va incerca sa le schimbe sauceva macar din ele, pe acela sa-1 bath* Domnul Dumnezeu i PreaCinstita Sa Maica i sfantul §i marele i purtatorul de DumnezeuAntonie, i aici i in veacul viitor, amin. Io Vladislav voevod,cu mila lui Dumnezeu, dornn ».

Tot in timpul acesta, 0 tot cu munca lui Nicodim, s'a inceputnrianastirea Tismana. Pomelnicul manastirii pune ca cel

ctitor al ei pe Vlaicu Voda, in timp ce hrisovul din 1385 dela Dan Iaminte0e numai de Radu Voievod. Explicatia pare a fi urmatoarea:In tirnpul i cu ajutorul material al lui Vlaicu, Nicodim a ridicat o

www.dacoromanica.ro

VIEATA ECONOMICA 419

biserica modest:A, de lemn traditia precizeaza chiar 0 lemnulanume: tisa, un soi de brad care apoi a fost inlocuita, subRadu, de o biserica de zid, mai mare 0 mai infati§atoare.

La inzestrarea Tismener §i a Voditei a contribuit 0 «tarul*Lazar al Sarbilor care inchina acestor doua manastiri zece sate,In Serbia. Fiul sau *tefan a confirmat aceasta danie; de aceea,pomelnicul Tismenei ti trece pe amandoi printre ctitori.

Se pare ea §i manastirea Cotmeana are ca prim ctitor totpe Vlaicu Voda. Pomelnicul acestei manastiri incepe cu 4 VladislavVoevod » dupa care urmeaza Radu Voevod, Dan Voevod 0Mircea Voevod.

Daca este sa credem traditia, atunci tot Nicodim a facut 0manastirea din Prislop, in Ora Hategului, aceea dela Gura-Motru-lui, precum 0 biserica dela Ilopiit. La satul Ponoare, se spune ealocuitorii nu 1-ar fi lasat sä elk:leas* de teama ca voievodul s'Anu le ja mo0ile spre a 1nzestra cu ele noul laca, 0 1-au gonit, La1-au Invinovalit 0 de furt, punandu-i pe ascuns o puke in desagi.Atunci Nicodim i-ar fi blestemat BA nu se mai hraneasca din plu-gkie, ci sa ajungi cimpoieri.

Vladislav Voevod a fost ctitor 0 la manastirea Cutlumuz dinSfântul Munte. Dupa exemplul tatalui sari 0 dui:a rugarnintea 0povata egumenului acestui lacas, Hariton, care mai pe urrnaa ajuns 0 mitropolit al Ungrovlahiei, a daruit domnul muntean,In Septemvrie 1369, o mie dou'A sute de galbeni rli alte daruri, pen-tru ca din ele sa se restaureze, sa. se mareasca 0 sa se infrumuse-teze manastirea adica biserica, trapezaria 0 chiliile. Domnii ur-matori, intre altii Mircea cel Baran, au urmat aceasta pilda, IncatCutlumuzul a putut fi, pe drept cuvant, socotit ca o «lavra » ro-man easca' .

Tie* economicA. Vladislav n'a fost insa numai un iscusitdiplomat, un ostaq viteaz §i un drept credincios; el s'a relevat0 ca un bun gospodar, un priceput economist, luand o serie demasuri care au ajutat mult vieala economica a tarii. El a intaritBra§ovenilor « libertatile » lor de negot pe care le aveau « din ve-chime » in Tara Româneasca. In diploma, scrisá 1atine0e, pe carele-o elibereaza in 1368 se prevad 0 vamile pe care vor avea ei sale plateasca; pentru marfurile ce se desfac in tall, vor plati numaio vama, aceea obi§nuita din vechime; ea se va percepe la Campu-

25°

www.dacoromanica.ro

lung sau in apropiere de a cest ora. De vama cealaltd, dela Slatina,sunt scutiti. Pentru nfárfurile de transit, vama se plate§te de douAori: ()data la Climpulung §i a doua °Lira la Dunare. Cei care vorIlia Ina drumul Briiilei, aceia sunt scutiti de vemd la milrfurile-exportate prin acest punct ; ei vor pliiti numai pentru cele impor-tate. Rostul ultimei miisuri e limpede: domnul voia sa favorizezeilesvoltarea acestui port dunArean.

1

II

INT

V

420 VLAICU VODA.

III VI

Fig. 126. Monete de argint dele Vlaicu Vodk (IIII) si dela Radu I Basarab(IVVI). Monetele I, IV, V co inscriptia In limba slavi; cele co nr. II, III,

VI, In limba latinIi. (Cliseul Profesor C. Moisil).

Pentru u§urarea transactiilor, Vladislav bate §i monetA: dintimpul lui dateag cei dintai bani munteni; altii mai vechi nu s'audescoperit pand acum. Inainte de a avea o monetà proprie, de altfel§i dui:a aceea, locuitorii Tärii RomAne§ti au intrebuintat monetestrAine, In special: aspri §i perperi bizantini, galbeni italieni, nu-miti florini, §i bani de argint de ai tarilor bulgari §i sfirbi.

Moneta lui Vladislav este de argint 0 are marimea unei piesede cinci lei de astAzi. Pe avers, ea poarta inscriptia, In caractere

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 421

latine: M. LADIZLAI WAIWODE intre douii cercuri de perle.In mijloc este un scut, impàrtit in doug, In sensul lungimii. In ju-mg.tatea din stanga se Vád patru grinzi transversale, In cea dindreapta, cAmpul e gol. Pe revers se cite§te cuvantul: TRANS-ALPINI, iarg§i Intre douà cercuri de perle. In mijloc e un coifInchis, purtand deasupra un vultur indreptat spre stAnga, daravAnd capul intors in sens contrar (vezi fig. 126).

Vladislav a fost eAsätorit: pe sotia sa o cherna Cherana saudac6 emendatia ce s'a propus e justà Cherata. A avut un frate:pe Radu, care i-a urmat in domnie.

MormAntul lui Vladislav nu-1 cunoa§tem. Se bbinuie§te cà ar fila Biserica Domneasea din Curtea de Arge§, in mijlocul naosului,In rnormântul in care s'a descoperit un fragment de inscriptiefunerara, cu literile slave Ad HG, deci prin reconstituire:[K]na[okjac[Ammi]. Altii cred Insà cà ar fi Ingropat la Tismana.dovada sigur6 n'avern pentru niciuna din aceste p5reri.

BIBLIOGRAFIEVlaleu Von: 1. N. IORGA., Lupta pentru staptinirea Vidinului In 1365-9

f i politica lui Vladislav Voda tala de Unguri. Un episod din cucerirea Pe-ninsulei Balcanice de Turci, in Cony. Lit., XXXIV (1900), p. 962-999;

AL. *TEFULESCU, Mdnastirea Tismana, Bucure§ti, 1909, 493 p. in 8';N. IORGA, Istoria comerfului romdnesc. Drumuri, mcirfuri, negustori gi °rage,

vol. I. Pdna la 1700, Vàlenii de Munte, 1915, 359 p. in 8'; 4. C. AUNER,Episcopia catolica a Argefului, In Rev. 'Cat., IV (1915), p. 439-451; 5. ST.NICOLAESCU, Domnia lui Alexandru Voda Aldea, fiul lui Mirgea Voda celBA' van 1431-1435, Bueurevti, 1922, 48 p. in 4*; 6. N. IonGA, Mormdntul luiVladislav-Voda, in Rev. Ist.,VIII (1922), p. 125-427; 7. V. MOTOGNA, La rasz-boaiele lui Ylaicu Voda cu Ungurii, 1368-9, In Rev. Ist., IX (1923), p.12-20;8. C. MOism, Monetaria Tarii Ronulnefti in timpul dinastiei Basarabilor, inAnuar. Ist. Cluj, III (1924-5), p. 107-159; 9. I. MINEA, Cherana sauCherala?, in Cercet. 1st., 1(1925), p. 412-414; 10. GR. NANDRIS, Un docu-ment privitor la imparlirea mitropoliei rii Romiinefti 1372 (1373), Cluj,1931, 5 p. in 4°; 11. P. LEMERLE, A propos de la fondation du monastère deKoutloumous: un faux chrysobulle d'Alexis III Empereur de Trébizonde, inBulletin de Correspondance Hellénique, LVIII (1934), p. 221-234; 12. Gni-GORE NANDRIS, Documente ronulnepti in limba slava din nzdnastirile munteluiAthos 1372-1658, Bueure§ti, 1937, 312 p. in 8*; 13. FRANZ BABINGER,Rumeli, Rumelien, in Enzyklopädie des Islam, III. Band, Leiden, 1937, p.1271.

V. §i p. 358, nr. 13; p. 386, nr. 1 §i 8; p. 393, nr. 7.

www.dacoromanica.ro

RADU I ,511 DAN I

Asa cum ni-1 arata vesmintelepodoabele sale, Radul Basarab poatesta ca cinste altIturi de cei maistrdlucifi monarhi al Europei leudale.

Cat a domnit Radu I Basarab nu se stie in mod precis. Docu-mente dela el nu ni s'au pastrat, iar indicalale vechilor cronici mun-tene n'au valoare deoarece pentru intreg veacul al XIV-lea eleaunt completamente gresite. Unii dintre istoricii nostri se intre-bau pana nu de multa vreme daca inteadevär Radu a domnit.Astazi, acest lucru se stie cu certitudine: avem o serie de dovezisigure in acest sens. Domnia lui n'a putut incepe inainte de 1374,de &And dateaza ultima mentiune despre Vladislav Voevod, pre-decesorul &au ; in 1378, Radu domnea lug ; in acest an stimpotrivit unei Insemnari depe documentul din 5 August 1424referitor la manastirea Tismana s'a sfintit biserica*manastirii. Cum Radu este potrivit i hrisoavelor i pomel-nicelor ctitorul cel dintai al Tismanei, rezulta cá inceputulstapanirii sale trebuie sä fie anterior macar cu cateva

farsitul ei are loo inainte de 3 Octomvrie 1385, cand se con-stata ca domneste fiul sau Dan.

Relatiile en Ungurii. tim cà spre sfarsitul vietii sale, Vladislavera in raporturi incordate cu Ungurii. Aceeasi politicà o urmeazafratele sau Radu. O cronica italiana, « Cronaca Carrarese » vorbestede o expeditie pe care a facut-o Ludovic regele Ungariei, intre 5Iulie si 14 August 1377, impotriva lui « Radano prinzipo di Bulgariainfedelle ». Daca acest « Radano » e tot una cu voevodul muntean,asa cum s'a presupus si credem pe buna dreptate, atunci rezultäea se ajunsese chiar la razboi. Titlul de « prinzipo di Bulgaria *

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU UNGURII 423

pe care-1 poarta Radu s'ar explica prin stapanirea sa asupra Vi-dinului 0 tinutului Inconjurator, stapanire atestatä pretind uniicercetätori de o inscriptie slava ce se gase0e In Biserica Do in-nea.sca din Curtea de Arge§. Intr'adevar, aceasta inscriMie dacaa fost bine citita, ceea ce nu-i deloc sigur prezinta pe Radu caa domn singur stapanitor al Ungrovlahiei, al Vidinului §i al obla-stiei (adica tinutului) Vidinului ». Tot voevodul muntean ar fi 0acel « Godon* pe care un document din 1377, aflator azi la Mu-zeul din Budapesta, 11 aminte0e ca a luptat Cu Ungurii.

Cronica italiana pomenita mai sus arata ca Ludovic ar fi fostbiruitor asupra lui « Radano *. tirea este Insa gre0ta, deoarecedocumente ulterioare, absolut sigure, ne spun dimpotriva ea regeleungur nu izbutise sa supuie pe Radu. Caci altfel ce sens ar aveaactul din. 19 Noemvrie 1377 trei luni numai dupä expeditieprin care Ludovic fagaduie0e Sa0lor din Bra§ov ca 4 dacli, clotcum sperd, Tara Romeineascei va ajunge in mdinile sale*, el le vau§ura rama pe care trebuiau s'o plateasca. Expeditia, prin urmare,nu dusese la rezultatele a§teptate, la supunerea lui Radu. Nici Inanii urmatori, speranta lui Ludovic nu s'a Indeplinit. In 1382,putin Inaintea morili sale, regele ungur interzicea negustoriloratraini care ar veni la Sibiiu sal treaca cu marfurile lor In Tara Ro-maneasca 0 totdeodatà poruncea castelanului de Or§ova sà pri-vegheze cu luare aminte « zi 0 noapte * la hotarele Värii. 0 sa-iraporteze despre cele ce s'ar Intampla sau ar auzi. Relatiile cuRadu erau prin urmare Incordate: Domnul muntean nu voise sarecunoasca suzeranitatea puternicului sau vecin 0 InIelegea Balipästreze Intreaga independentä. De aceea, Radu nici n'a stapanitfeudele de peste munti. Pentru Anala§, exista o dovadä documen-tara: actul din 1383 prin care regina Maria, fiica lui Ludovic,doneazä « posesiunea noasträ regard numita Amla§* cu « sateleromane0i » Seli0ea, Tilipa, Sibiel 0 Cacova, episcopului catolicdin Transilvania. A§a dar, aceasta feuda fusese luata Domnuluimuntean. In ce prive0e Fagara§ul, n'avem nicio indicatie; e pro-babil 1nsa ea avusese aceea0 soarta. Cat despre Severin, credem cael ramasese Donmului muntean: un indiciu In acest sens este or-dinul citat mai sus al lui Ludovic' &Are castelanul a de Orgova *,fat% sà se mentioneze ceva despre cetatea Sevetinului sau despreun ban unguresc de Severin, a§a cum se Meuse de pilda In 1376,

www.dacoromanica.ro

424 RADU I SI DAN I

and apare Joan Trentul cu aceasta demnitate. Teritoriul Banatu-lui de odinioara al Severinului se impartise acum in doua: o parteIn spre fásarit, cuprinzand actualul judet al Mehedintilor, §i, poate,o falie din Gorj §i Dolj, pe care o stapanea, impreuna cu cetateaSeverinului, Domnul muntean, partea cealalta, in spre apus, cu-prinzand restul formatiunii de aparare de odinioara §i avand capuncte intarite Or§ova §i. Mehadia, sub stapanirea Ungurilor. Prinaceasta Impartire puteau prin urmare §i Radu §i Ludovic sa seconsidere ca avand Banatul de Severin; de fapt insä" stapaneaufiecare numai cate o parte a lui.

In legatura cu acest fapt s'ar putea explica numele curios de4 Pankraz » pe care i-1 da lui Radu biografia regelui Sigismund alUngariei scrisa de Windecke intre 1433-1443. Acest izvor, pome-nind pe Vlad Dracul spune &A era fiul lui Mircea (« Merzeweydan»),al carui parinte se numen Pankraz cel Intelept » (« Pankraz demWeisen »). Numele ar fi Pank-rat (Pancratius) o formà gre§ita pen-tru Ban Radu. E o simpla ipoteza. Mai interesant e calificativulde « intelept » care i se da tatalui lui Mircea §i care dovede§te pre-stigiul f0. faima de care s'a bucurat voevodul muntean in fatasträinilor.

Relatiile cu ceilalti vecini nu ne aunt cunoscute. Daca inscriptiadela Biserica Domneasca din Curtea de Arge§ a fost bine citita,atunci Radu a stäpanit la un moment dat intocmai ca §i tatalsau Vlaicu Vidinul. Cum a ajuns el in posesia acestei cetati §icat timp a tinut-o, sunt chestiuni la care urmeaza sa se raspundänumai daca faptul se va adeveri. Intr'un atare caz, va trebuise tie mama §i de legaturile de rudenie §i de alianta care existauintre cele douà dinastii Inca din vremea lui Basarab Intemeietorul.

Intre stapanitorii din Bulgaria, i§inan §i Sracimir, fiii dindoua casatorii ai tarului Alexandru, continua in vremea aceastaconflictul care incepuse Inca din timpul lui Vladislav. Poeziile po-pulare sarbe §i bulgare amesteca in acest conflict §i pe Radu, Dom-nul din 4 Vla§ca », adica din Tara Romaneasca, spunând cá ar filuat §i el parte la lupte. Cat temei se poate pune pe o asemeneamarturie, e greu de precizat ; fapt este ca alte izvoare nu amintesc.de o atare participare a Domnului muntean.

Intemeierea marilor mAnAstiri i confundarea Ini Rada en late-meietorul Ott. Dar nu prin politica sa externa a ramas Radu Voie-

www.dacoromanica.ro

vod in amintirea urma§ilor sai. Pe ace§tia i-a impresionat o altàlaturà a activitalii lui si anume sprijinul pe care l-a dat el vietii bi-

INTEMEIEREA MARILOR MANISTIRI 426

Fig. 127. Biseriea mAnlatirii Cotmeana.

serice§ti prin zidirea marilor manastiri. Radu este ctitor la Tismana,la Cozia fi la Cotmeana, in afarà de alte fundaIii mai mgrunte. Inlocul vechiului Wall de lemn, pe care dupà tradiVe l-a ridicat

www.dacoromanica.ro

426 RAM:1 I sI DAN I

poate Cu ajutorul lui Viajen caluggrul Nicodim, a inceputRadu Voievod sä Mal-te la Tismana, o bisericg §i chilii de zid.Sfintirea noului M'ea§ a avut loe potrivit unei insemnäri dor-sale depe un document al raänästirii din 5 August 1424 in1378 (6886). Dar, a§a cum ne apune hrisovul urmaqului sä'u Dan,i scurtându-i-se vieata », Radu n'a apucat sä' o desavAr§eascaadicä, probabil, sa o zugräveasa §i sä-i ispräveasa ecareturile.I-a däruit Insä dela inceput satul Vadul Cumanilor cu jumätatedin Toporna, apoi balta Bistretul, dela Toplita pana la Gárla cearepede din sus de Covacita, de asemenea satul Hrisomuintii §i oparte din satul Tismana. Ap dar, Radu a §i inzestrat bogatctitoria sa, Tot el este §i cel dint'Ai ctitor al Coziei li. al Cotmenei.O §tim din documentul nepotului sä'u Mihail, fiul lui Mircea celBAtran, dat In 12 Iunie 141.8 « amândurora mänästirilor carile sil ntzidite de moful domniei mele qi de pärintele domniei mele, dela,Cozia, a sfintei incepRoarei de vieata Troite, §i a Stmtei BuneVestiri, carea este la Cotmeana * (vezi fig. 127). De fapt, la Cozia,Radu a fäcut llicaful cel aechiu, azi In ruine §i cunoscut de poporsub nwnele de Cozia ()eche. Acestui laca i siau ,f6cut danii chiar(lela Inceput, Un document posterior, din 1388, aminte§te de viadela RAinnic pe care a inchinat-o mä'nä.stirii 4 jupanul Buda * pevremea lui Radu Voevod §i mi u voia * acestuia.

La Cotmeana, Intocmai ca §i la Tismana, Radu va fi inlo-cuit läca§ul de lemn al inainta§ului säu printr'unul nou, dezid. lar in cazul cfind, dela 'inceput, din vremea lui Vlaicu, 16-ea§ul ar fi fost de zid stilul lui nu se oprime unei atari su-pozitii atunci .noul ctitor 11 va fi deavar§it, adäogAndu-i toateecareturile necesare §i Inzestrandu-1.

Radu este ctitor §i la Biserica Domneasa din Curtea de Arge§.Pomelnicul acestei biserici 11 considera chiar drept cel dintai ctitor,deoarece lncepe prin Radu Voievod §i sotia lui, Ana Doamna. Defapt Insä, el n'a facut deat sä desä'vär§eascä läca§ul ridicat deInainta§ii säl. La moartea marelui Basarab, biserica se ridicase dinro§u: dovadä e grafitul de pe peretele de miagnoapte al ei, grafitsäpat inainte de a se tencui zidul. In timpul lui Nicolae Alexandru seslujea)Ln biserica: unul din mormintele descoperite In interiorul eicuprinde rä'mä'§itele unui fiu al lui Domnului, cu numele Voislav.Dupà toate probabilitätile, Radu e cel care a zugrävit biserica;

www.dacoromanica.ro

INTEMEIEREA MARILOR MANASTIRI 427

din porunca lui s'au executat admirabilele fresce care amintescmozaicurile bisericii Chora (azi moscheea Kalirie Djami) din Con-

stantinopol (vezi fig. 128, 129 fji 131). El figureaza pe labloul cti-toricesc, Impreuna Cu sotia sa; numele Domnului nu se poate citi,

www.dacoromanica.ro

deoarece inceputul inscriptiei este distrus. El trebuie ins5 86 fi ford:Io Radul Voevod », asa cum il IntAlnim In documentele urmasilor

si imediati, in pomelnicul episcopiei de Minnie, acela al mtinds-tirii Arges precum si In prima versiune a pomelnicului mtindstiriiCampulung. In alte acte sing, din veacul al XVII-lea, in cronicile

muntene, In traditia litera.r&precum i in unele pomelnice

; numele lui apare sub forma4 Radu Negru Voevod »; seface prin urmare o confuzie

.A:g ° cu legendarul Negru Vodà al'. If, traditiei: Radu Basarab, fratele

lui Vladislav si urmasultuia In domnia Tárii RomAnesti,este Eocotit una si aceeasi per-

. soangt Cu intemeietorul statului.Cum s'a filcut aceastà confuzie ?-Explicatia credem a fi urmä-toarea: Radu in calitatea sa dectitor al marilor miinAstiri si alBisericii Domnesti din Curteade Arge§, figureazi in frunteapomelnicelor acestor sfintecasuri. Cu vremea, pierzttn-.

du-se amintireaFig. 129. Picturti din Biserica Domneascadele Curtea de Arges, lnilltisfind pe MAntuitor Calugarii si-au zis cg acela care

(veacul al XIV-Ica). e primul In pomelnic, trebuies'd fi fost i primul voevod al

Intemeietorul ei adica.Cum InA traditia stia ca intemeietor pe Negra Vociä, (vezi fig. 130)contopirea acestor nume a urmat dela sine si s'a creat astfel nu-male hibrid Radu-Negru. In realitate, un voevod ca acest nume n'a.existat niciodatä Confuzia e veche: ea se produsese deja In a douajumatate a veacului al XVI-lea. In 1576, Alexandiu al II-lea,,intArind manastirii Tismana « satul ce FA cheam6 Comanii * apuneca' el i-a fost « mo§tenire si intarire Inca din zilele r4posatului NegruVoevod ». Mai mult, pentru a nu exista nicio Indoialà, adaogAchiar: « Ina am citit Domnia mea si cartea rAposatului Negru

X.... ' r*t. t

n. "'" t,°,

V/.. .

428 RADU I 51 DAN I

aces-

inaintasilor:sai,,.

tarii,

www.dacoromanica.ro

o 4, r.

"

E

- ' 7a2 -°'

61, 0r

: P

°

...77,.,..,.,.1 At..?

''L.,;". ......'-- . P. 7.......'ia,,,,, pi.. . ...1], ,.,. E.

° '"

.°\°r.' ; °' .,l, e 1 c,.

.:. .. : .,

n:

rf" ,

° _

?°- , .°N 7 -4., A

; -. °

'f,..p°',- f :

," - : , fr.% , , °i

Fig. 130.- Ruiaele eCetii lui Negru Vodi6 dela Poona,' (ud. Arm).

'

429INTEMEIEREA MARILOR MANASTIRI

www.dacoromanica.ro

430 RADU I $1 DAN I

:

AI.

° N

°'

t:.

" , .. . .

il ,;

o 46 - .. .. ..... ,. .. . .

.. ...- .....3,, . °4-" .'. . , 1,' :

. - .-r,°"1:54 ' ' ...."0 .,-, - l'. . '

u'

°As, ..* ,1. -.:. ,, . , ,,,,,. k e. 6 o *.; ,..,.,,,,' -,...° ,P,q ., ,,, ,..

- 1 4'- : ... ,.,, .....y .,..... .., :, ,,,y1... !'.,.. , ',.'f; of.N.,k i

' . . ' n''''. 1 0° .' .,.1.7..'...k..' ,.--' ..! ', \., . ' fi '',4'e ' -r 4

7'4 . '

k.°,. .,, ,,, ".' "

...,,7,,.....m, _..4k..,..... ,1 g " - ;,-

I

' .. -jVtt , ° ...,10:.;":: .'" '''' : '' '

,', d.1 -;,4'.

o

Fig. 131. Radu Basarab, unul din ctitorii Bisericii Domnevb Argev,ave cum e Intglivat In icoana hramului dele intrare (vow.' al XIV-les). Domnul

are pletele i barba castanii).

!

' .-,,, ..F.. .

' ' 4?-.!". .... - ilf .,,v,,,,,I..°, , .... ' ... -.....,

' ..

o n't a

. ° °° `

7 ot

o

4001.4 ,

a z.,

A.!

-,

,

°

4'- : - '3.° s fr4.0 g'

'I.

uro . :

"u

www.dacoromanica.ro

INTEMEIBREA MARILOR MX.MiSTIRI 431

Voevod de Intarire ». Stim insà precis ca satul Cumanii (maiInainte Vadul Cumanilor) a fost daruit manastirii Tismana de&Are Radu Basarab: ne-o spune limpede documentul din 1385,al fiului sat' Dan. Prin urmare « Negru Voevod » al hrisovuluidin 1576 este In realitate Radu Basarab, ctitorul marilor manastiri§i al bisericii din Curtea de Arge§. Din mediul bisericesc §i dincancelarie, confuzia a trecut apoi §i In istoriografie: a§a se faceca in cronicele muntene din veacul al XVII-lea, Intemeierea.Tärii Romane§ti este atribuita lui « Radu Negru ». De aci numeles'a tot transmis, timp de peste doua sute de ani, §i abia In vremeanoastra s'a lamurit confuzia.

Pe vremea lui Radu exista se pare schitul Brlidet din ju-detul Arge§. Un document din 1609 aminte§te de satele Brati-anii de sus §i de jos, Coste§tii §i Nuc§oara, pentru care calugariiaveau acte dela acest voievod. Fiul sau, Mircea cel Batran, varidica la Bradet, pe locul vechiului laca, un altul nou.

Lui Radu i se atribuie §i intemeierea a douà schituri: Jghiabudin Välcea, i Negri' Vocki din Mu§cel. Pisaniile, alcatuite ulterior,.pomenesc ca fondator pe acest evlavios voevod. Certitudineexista, deoarece se poate intämpla A se fi produs In caztirile" de,mai sus fenomenul obi§nuit care atribue unei personalitati ce-s'a manifestat puternic inteun domeniu, o serie intreaga de operedin a,cel domeniu, care Ina In realitate nu-i apartin. Stefan ce!Mare a fost cel mai Inserrinat ctitor al Moldovei, a construit §i areparat cel mai mare numär de biserici §i manastiri. De aceeatraditia li atribuie multe din laca§urile vechi a caror origine nuse cunoa§te bine. Tot ala s'a putut intampla §i cu Radu: §tiindu-seca a fost intemeietorul marilor manastiri §i dela o vremefiind confundat cu insu§i Intemeietorul tarii, i s'au atribuit bise-ricile §i schiturile vechi despre care nu se mai §tia de cineau fost ridicate. Se poate Insa i ca, Inteadevar, Radu sa fiinältat schiturile amintite mai sus ; ca traditia sa fie, prin urmare,intemeiata.

Activitatea lui pe acest taram s'a Intins §i In afara hotarelorOHL In Craina, pe malul drept al Dunarii, in tara rudelor saleRadu a restaurat manastirile Vratna í McIneistirip. Deasupra

u§ii altarului din biserica acesteia din urma se afla Inca,.In a doua jumatate a veacului al XIX-lea, o veche inscriptie slava,

www.dacoromanica.ro

432 RADU I SI DAN I

In care se putea citi cuvantul paA8n serk, ava dar numele voevo-dului muntean.

Tot sub Radu se Intemeiaza, cel mai tarziu In 1380, epi,s-copia catolica de Severin, §i, la 9 Mai 1381, episcopia catolicet deArgq, primul episcop al acesteia fiind dominicanul italianNicolae Antonii. lar traditia spune ca tot sub el s'a Intemeiatvi o, Winds/ire catolia la Targovivte, mandstire refgcutg Intimpul lui Mircea ce! Batran. Ceeace 1nseamng ca Radu nuavea un caracter sectar, exclusivist, ci a dovedit, dinpotriva,calrvi alti voevozi ai novtri, o Intelegere vi o toleranta cu ade-vgrat crevting.

Raguzanul Giacomo di Pietro Luccari afirma In cron ica sa,apgruta In 1605, cg lui Rada i s'ar datori vi cetatea Giurgiului.

Noi vtim Insa dintioun izvor dela mij-locul veacului al XV-lea ca ea a fostridicata de fiul sgu, de Mircea cel Batran.Contrazicerea s'ar putea Wawa numaiadmi%and ca Radu a facut o intariturgmai mica, de lemn vi de pamant, pe careapoi Mircea a Inlocuit-o printr'o cetatede piatra.

Radu Basarab s'a ingrijit vi de vieataeconomica a tarii: In timpul domniei lui

se bat monete, care se pot Impgqi In trei tipuri: Tipul Intai,acela numit comun, fiindcg el se Intalnevte dela In.ceputulpang la sfarvitul monetgriei muntene, cuprinde monete asemg-natoare cu ale lui Vladislav. Ele au aceleavi reprezentari, scutulImparlit In doua vi coiful cu vulturul In varf, inscriptia numai di-feed. Pe unele, ea este In latinee: + MONEMA WOINOPMTRANSA[LPINI] sau -I- IO[AN]N[EJS RADOLUS WAIV[ODA]pe altele In slavonevte:+ itv pamyna xontoA sau itv paASna LOAM KO-s[oAa], («Io Radul mare voevod» ).AI doilea tip il formeaza moneteleavand pe avers, In locul scutului, o cruce ale carei br4e se termingprin flori; legendele Bunt In limba slav'ä, cu acelavi cuprins ca almonetelor de tipul Intai. Ultimul tip, caracteristic domniei luiRadu Basarab, poarta pe revers figura unui cavaler In armura,cu coiful In cap, Oland In mana. dreapta lancea iar In stanga scutul.Pe avers ggsim tot aceeavi reprezentare ca vi pe celelalte monete,

Big. 132. MonetA de argint delaRadu I Basuab, avAnd pe reverschipul domnului in costurn de

cavaler medieval.

www.dacoromanica.ro

adicá un scut purtänd in värf un vultur. Interesant de relevat efaptul ca acest scut este identic cu acela pe care-I tine in mana stäng6cavalerul de pe revers, iar ambele sunt asemiinatoare cu stemaUngariei angevine, care are In plus In cartierul din dreaptascutului florile de crin. AsemAnarea nu este intämplatoare ; uniicercetätori au vazut In acest scut Insu§i blazonul familiei Basara-bilor imitat dupà cel angevin, in timp ce altii II considerà ca o

SCT:ILE LUI RADU I 433

Fig. 133. Piatra care se aria deasupra monnintultri lui Radu I Basarab, In Biserica Dornneasciidin Curtea de Asges.

recunoa§tere cel putin la inceput a hegemoniei regilor ange-vini. Dacä se admite a doua ipotezä, trebuie sd observAm cdea nu se poate aplica donaniei lui Radu, care a avut relatiiostile cu Ludovic ; prezenta scutului unguresc n'ar fi deci, pemonetele do mnului muntean, decAt o amintire a trecutului (vezifig. 126 qi 132).

In versiunea a doua a pomelnicului mänästirii ampulung,aläturi de Radu Voevod este trecutà sotia lui Ana doanzna. Pede alta parte, pomelnicul dela Tismana aran.' ca sotie pe Cali-nichia doamna; ea apare §i in documentele lui Mircea cel Bdträn

29

www.dacoromanica.ro

4

care aminte§te donatiile Mute de mama sa, de Calinichia. Acestnume are o factura monahala; el se da de obicei 'calugaritelor,

Y. q.

. 1;".4

3:rl;

A

47././A

'4. .

fara fug ca intrebuintarea lui sa fie exclusa pentru mireni.Radu a fost deci casatorit de doua ori: cu prima sotie a avut

434 FIADU I SI PAN I

www.dacoromanica.ro

Fig. 135. Paftaua de aur a lui Badu I Basarab, glisita In mormantul sal, din Biserica Domneascli deis Curtea de Argos. Infiltiseaza un castelmedieval, avand In centru, fauna din bronz, o fiintli supranaturali, cu cap de femeie i trup de lebada. Inele de aur, uneie Impodobite cu pietre pre-tioase si avand inscriptii slave gi latina, precum si o aplica dintr'un aliaj de sur, reprezentànd un cavaler medieval, Osito toste In mormintele din

Biserica Domneastt dela Curtes de Arges. (Colectia Comisiei Monumentelor Istorice, Bucuresti).

www.dacoromanica.ro

436 RADII I $1 DAN I

pe Dan, urma§uf s4u la iron; Cu cea de a doua, Calinithia, aavut pe Mircea cel

Mormfintul din Biseriea Domneasei dela Cutlet]. de Arge§. Analmortii lui Radu nu-I cunoastem, dupà cum nu cunoastem ca sigu-rangi nici locul unde a fost inmormäntat. Pare insä foarte probabilca mormäntul descoperit In 1920 In Biserica Domneasca din Curteade Arge§ sA fie al lui (vezi fig. 133 §i 134). Traditia popularg stiaca In aceastà biseria a fost ingropat Negru Voda. Ea aratà chiarlocul anume: In partea dreaptà a bisericii, In fata scaunelor arhie-re§ti, 1âng5 stAlpul care sustine bolta. In acest loo, se fäcea desute de ani pomenirea ctitorului, adic6 a lui Negru Voda si a

Fig. 138. BrItul lui Radu I Basarab, lucrat din fir de aur i impodobit cu nthrg5ritaredispuse In romburi la colturile carora se ell Mid stele de aum (Colectia Comisiei

Monumentelor Istorice, Bucuresti).

doamnei sale Ana. Cu prilejul sàp'äturilor din 1920, care urm6reautocmai Verificarea traditiei si completarea stirilor privitoare laacest strä'vechi läcas bisericesc, s'a descoperit inteadevAr, la loculargat, inteun sarcofag de piateá, ram6sitele pàmântesti ale cti-torului. Cand lespedea grea care acoperea mormântul a fost datàla o pane, s'a infälisat privirilor scheletul domnului, acoperitCu un giulgiu de mälase, putrezit de vreme. MAinile erau incrucisatepe piept, degetele purtau inele de aur ; diadema de fir Impodobitàcu màrgaritare lunecase de pe cap, si se afla sub bArbie. Sub giulgiuse pAstrau IncA resturi din tunica de màta.se purpurie in care fu-sese imbacat voevodul; ea era. strans'a de trup si lungä, coborändpänä. la jumätatea femurului; decolt461 mult la OA, se incheiaIn fat,6 prin 30 de nasturi de aur purtând stema care revine pe mo-netele muntene: un scut despicat avänd campul din dreapta gol,iar In cel din stänga patru bare transversale. Manecile, strämpte,

»

www.dacoromanica.ro

MORMANTUL DIN BISERICA DOMNEASC.A. DELA CURTEA DE ARGE$ 437

aveau pe toatd lungimea antebralmlui circa 20 de nasturi de aur.Trei zone de pa.smanterie, impodobite cu margaritare, ornau tunica.La colOrile ei, in fata, erau doua rozete de margaritare; randurigerpuitoare de margaritare impodobeau de asemenea man§etelecoatele. La mijloc, peste §nurul care strangea tunica, o centuralata brodata cu fir §i cu margaritare dispuse in romburi, avandla co4urile acestora mici stele de aur. Centura se Incheia In fa%a

t.

,el; 4,4x

-

Fig. 137. Brlitarli i inele gäite In'mormintele din Biserica Domneascll dalaCurtea de Arges. (Colectia Comisiei Monumentelor Istorice, Bucuresti).

printeo splendida pafta de aur, reprezentand un castel medieval.Sub tunica se afla o vesta din care nu s'a pastrat decal borduradela gat §ti dela má'neci depa§ind tunica rfi cea din fat,a, im-podobite iara§i bogat cu margaritare. Restul vestmintelor precum

IncAltamintea nu mai existau. Pantofii vor fi fost Insà, proba-bil, cu varfuri ascutite i lungi, dupa moda polona care se intro-dusese pe atunci In intreaga Europa. Sub barbie se afla o dantelade matase si de fir, in felul dantelelor numite « pointe de Venise».Mainile erau fixate pe piept printr'o legatura pe care era desenata,Cu margaritare, crucea patriarhala (vezi fig, 135, 136, 137).

www.dacoromanica.ro

438 RADU I *I DAN I

Inelele s'au gasit patru stint toate de aur §i. impodobiteon pietre pretioase. Doug din ele poarta, sapate pe veriga, inscriptiilatine§ti. Pe unul stà scris: « Ave Maria, gracia plena Dominuste[cum]* adica, In limba noastra: « Te salut, Marie, plina de har,Domnul e cu tine iar pe celälalt: « -F Iesus autem, transiens permedlum illorum, ibat] ceea ce inseamna: « lar Isus, trecandprin mijlocul lor, mergea », e un citat din Evanghelia lui Luca, IV,30 (vezi fig. 137).

Impresia pe care o lasa descoperirea acestui mormant domnesceste aceea a unei mari bogatii, a unei vieti fastuoase de curte.Voevodul dela Arge.,9, afa cum ni-1 aratti vestmintele fi podoabelesale, putea sta aliituri de cei mai strlilucili monarhi ai Europei con-temporane. N'a fost atunci, In veacul al XIV-lea la curtea voe-vozilor no§tri, o vieata modesta, de tarani pastori §i. plugali,a§a cum s'a crezut, plecandu-se deis idei preconcepute, atatavreme, ci tot fastul §i stralucirea unei societati de nobili, de boieriCu proprietati Intinse §i Cu legaturi puternice atät cu feudalii di-nastiei angevine, cat i cu Bizantul §i imitatorii acestuia din urma,cu « tarii sarbi §i bulgari.

Cine este voevodul inmormantat In Biserica Domneasca dinCurtea de Arge§? Parerile istoricilor de azi sunt lmpartite: unii

Intemeindu-se pe traditie care §tie de Negru Voda, adica Inurma cercetarilor moderne Basarab cred ca mormantul ar fichiar al Intemeietorului tarii. Altii cred 'ma cu mai multà drep-tate, dupa parerea noastra ca el cuprinde rama§itele lui Radu I,intemeietorul marilor manastiri. Inteadevar, sunt argumente pu-ternice care pledeaza. In sprijinul acestei de a doua ipoteze. Lamoartea lui Basarab, In 1352, Biserica Domneasca din Curteade Axge§ nu era incei terminatit: e putin probabil deci ca trupulcelui raposat sa fi fost adus aci. Pe de alta parte, tot traditiaargumentul are prin urmare aceea§i valoare ca acela invocat pen-tru Negru Voda §i anume traditia consemnata Inteun docu-ment din 1714, ne apune ea intemeietorul Vaxii i fiul sau NicolaeAlexandru stint Ingropati la Campulung. Pentru cel de al doileaavem o dovada categorica: piatra lui de mormant ; e foarte probabildeci ca §i pentru tatal sau, Basarab, faptul Fla fie adevarat.

Dar daca cei doi dintai voevozi ai Tarii Romanelti nu auntIngropati la Arge§, atunci mormântul din Biserica Domneasca

www.dacoromanica.ro

DAN I 439

nu poate apartine decat unuia dintre urma§ii lor. El este dupatoate probabilitAile Radu, care figureazd fapt hothritorin fruntea pomelnicului bisericii. Dach ar fi fost Basarab Intemeie-torul, atunci trebuia ca numele acestuia, nu al lui Radu, sa fiepus In frute, a§a cum se intamplä in pomelnicul Episcopiei deRamnic, In acela al manastirii Arge§ §i. In prima versiune a po-melnicului mandstirii din Câmpulung. Prin urmare noi credem climormeintul descoperit in 1920 in Biserica Domneascd din Curteade Argef cuprinde reimiifitele lui Radu I Basarab. Mai bine de ojumatate de mileniu au odihnit ele neturburate in sarcofagul depiatra ce le fusese pregatit, para. cand, In urma ravnei pioasede a cunoalte tainele trecutului, au fost date iara§i la lumina,arattuid urma§ilor, mai bine cleat, once carte, stralucirea, bogatia§i frumusqea acelui indepartat trecut.

Dan I era fiul lui Radu Basarab §i fratele lui Mircea ce! Batran.Filiatiunea este aratata limpede In documentul din 27 Iunie 1.387In care Mircea spune despre mänastirea Tismana cà a fost inaltatadin temelie de o sfant raposatul parintele domniei mele Io RadulVoevod » §i ca a fost hitarità cu multe lucruri de o sfant raposatulfratele domniei mele Io Dan Voevod ».

In privinIa anilor lui de domnie nu se poate da un rhspunstot a§a de precis. tim numai atat ca. In 1385 el este in scaun,deoarece da In acest an, la 3 Octomvrie, un hrisov manastiriiTismana §i ch' in 1.387 domnea fratele Au Mircea. Prin urmare,intre ace§ti doi aril trebuie sa wain sfar§itul stapanirii lui Dan.Se pare, potrivit indicatiile miei cronici bulgare contemporane,ca ea s'a Incheiat la 23 Septemvrie 1386, and voevodul romana fost ucis In lupta de 5i§man. Inceputul stapanirii lui nu sepoate preciza, cu documentele de care dispunem asthzi. Uniiistorici dau anul 1384, a§a dar o domnie scurta, de doi aninumai; altii cred ca el ar fi urmat lui Radu In 1380. Ramane ca§tiri noi sa lamureasca aceasth chestiune inch' nerezolvath aistoriografiei noastre.

Luptele Cu Ungurii §i cu Bulgarii. Moartea sa. Relatiile cu Un-gurii aunt rele §i In timpul lui Dan. Un document posterior, din1.390, dela regele Sigismund, aminte§te de vremea o In care DanVoevod cu o puternica oaste a I-avant in linuturile castelului nostruMihald ». Este vorba deci de un atac asupra cetatii dela Meha.dia ;

www.dacoromanica.ro

440 RADU I $1 DAN I

Cu acest prilej adaoga documentul unguresc au ars §i hrisoa-vele de proprietate ale lui Petru, cnezatul din Timi§el §i ale fra-tilor lui.

Motivele care au determinat pe Dan sa poarte acest razboicu Ungurii, nu le cunoa§tem; banuim Ina cà voevodul muntean.a vrut sa reja posesiunile de odinioara ale lui Vladislav, Amla§ul,Fagara§ul §i partea ce ramasese Ungurilor din Banatul de Severin.Pare foarte probabil Ca a §i reu§it s'o faca, pentru ultirnele doug,deoarece urma§ul ski in domnie, poarta chiar din primii ani( 1389-1390) mentiunea stapanirii tuturor acestor teritorii. Ca'Mircea le-ar fi capatat, la suirea sa In scaun, dela regele Sigis-mund, este putin probabil, de§i nu cu desavar§ire exclus; faptuIs'ar putea admite pentru Arala§; pentru Fägara§ §i. Severin, emai normal sä admitem ca el le-a mo§tenit dela fratele §i prede-cesorul sau Dan §i cá acesta le-a &bandit in urma rä'zboiuluivictorios amintit in actul din 1390, a§a dupa cum unchiulVladislav le luase tot in urma unui razboiu vict6iios, in 1369.

Dan a avut lupte §i cu iman,tarul Bulgariei de rasarit. Eletrebuiesc puse in legatura cu indelungatul conflict care a existatintre cei doi stäpanitori ai Bulgariei, iman, vasalul Turcilor,§i Sracimir, acest din urma avand partea de apus, cu capitalain Vidin. Acest conflict, inceput pe vremea lui Vlaicu Voda,care era cumnat §i var in acela§i timp cu Sracimir, a con-tinuat §i pe vremea lui Radu, care ar fi luat chiar partela lupte, daca este sa credem ceea ce ne spun doua poeziipopulare ale Sarbilor §i Bulgarilor. In once caz, §tim sigurca Dan a avut razboi cu iman. Sa fi incercat el, in cursulacestui razboiu, sà cucereasca posesiunea transdanubiana careapare in 1390-1391, in titlul fratelui §i urma§ului sau latron, Mircea? Nu putem s'o afirmam. Cert este numai ca. Dana platit cu vieata acest conflict cu iman. 0 serie intreaga de iz-voare, atat interne cat §i de peste Dunare, ne arata ca voevodulmwitean a fost ucis de catre stapanitorul bulgar. Cronica lui Moxa,povestind evenimentele petrecute intre 1372 §i 1389 apune: Preacea vreme ucise i Lir¡Iman, domnul cheilor, pre Dan voievod,domnul rumanesc ». Aceasta §tire trebuie inteleasa credeni noi

in sensul ca voevodul muntean a cä'zut pe campul de lupta, intimpul razboiului Cu iman. Parerea cealalta, ca Dan ar fi fost

www.dacoromanica.ro

DANIILE CATRE RANASTIRI 441

victima unui complot boieresc, urzit din Indemnul fratelui sauMircea care dorea sa-i ia locul, parere Intemeiata pe un pasajgre§it inteles din cronicarul bizantin Halcocondil §i care a staruitcatava vreme In istoriografia româna, trebaie ca total inliituratd.Ea n'are absolut niciun temeiu §i arunca de geaba o umbra pe fi-gura gloriosului §i evlaviosului Mircea care pomene§te dimpotrivacu duio§ie pe « sfant rAposatul fratele domniei mele, Dan Voevod ».

Daniile cAtre mfinAstiri.Moartea impiedecase pe Radu sa ispra-veasca ctitoria sa dela Tismana. Dan continua opera parintelui sau,lucreaza la Inaltarea manastirii §i-i ;ace danii bogate. In hrisovulpe care i-1 acorda la 3 Octomvrie 1385, el Intare§te toa,te donaIiiletatalui sau, §i intru cat manastirea Vodita Onea acum tot de Tis-mana §.1 pe ale unchiului sau Vladislav. Adaoga apoi dela el: cate400 de gäleti de grau In fiecare an din dijma care se va lua delajudqul astazi disparut al Jale§ului; apoi toti nucii din Da-bace§ti, de pe '4111 Jale i un mertic iara§ anual de 10 burdufe debranza, 10 ca§cavaluri, 10 a§ternuturi, 10 haine, 10 perechi de In-calVäminte §i miere §i ceara ape cat va aduce anul ». Manastireamai capata §.1 satul Sagovatul, acesta 'ma dela Nicodim caruia i-1« vanduse » chiar voevodul.

A facut apoi daruri §i celeilalte ctitorii a parintelui sail, Cozia-Documentul din 20 Mai 1388 pomene§te de moara dela Ramnicul(Valcii) pe care a donat-o manastirii «Dan Voevod ». In acela§iact citim §.1 de dania boierului Dude care a « daruit » manastiriiun loc « la Arge§», « Cu voia lui Dan Voevod ». Tot In timpul lui,capata cea de a treia ctitorie it lui Radu, m'anastirea Cotmeana,un clopot. Ingcriptia acestuia are urmatorul cuprins: « In zilelebinecredinciosului domn loan Dan Voevod a facut acest clopotjupanul Dragomir, fiul egumenului Dragomir. In anul 6893 (1385),

indictionul 8 ». In sfar§it, se pare ca Dan a ridicat 4 din temelie *§i biserica episcopala din Ramnicul Weil: a§a ar rezulta dintr'oinsemnare mai tarzie, In care numele ctitorului a fost schimbat In« Bogdan Voevod cel vechiu, fratele lui Mircea voevod »,.

Ni s'au pastrat monete bä'tute de Dan I. Ele sunt de argint,au legenda In slavone§te; execulia e mai putin reu§ita decat aceeaa monetelor lui Radu I, greutatea ceva mai mica.

Dan a fost casatorit cu doanum Maria; ea este amintita Inpomelnicul mänastirii Campulung.

www.dacoromanica.ro

442 RADII I I DAN I

BIBLIO GRAFIE

Radu I: I. B. P. HASDEU, Istoria criticd a Rorndnilor, vol. I, Bucuresti,1875, XII + 316 p. in, 4'; 2. B. P. HAsoEu, Negru Vorld. Un secol gi jumci-late din Inceputurile Statului Terei Rorminesci (1230-1380), in EtymologicumMagnum Romaniae, t. IV, Bucuresti, 1898, 286 p. in 40; 3. I. MINEA, Urmagii

Jui Vladislcur I gi politica orientald a Ungariei, Bucuresti, 1916, 32 p. in 8';4. G. I. BRATIANU, Les bijoux de Curtea de Argesh (Roumanie) et leurséléments italiens, In Reo. Arch., s. V, t. XVII (1923), p. 90-110; 5. G. I.DRATIANU, Les bijoux de Curtea-de-Argeg et leurs éléments germaniques, InBull. Sect. Hist. Acad. Roum., XI (1924), p. 39-54; 6. C. MOISIL, Monetele

lui Radu I Basarab, In Bul. Com. Mon. 1st., XXVI (1917-1923), p. 122133; 7. VIRGIL DRAGHICEANU §i ARH. P. DEmEmEscu, Schitul Brddetul,Argeg, In Bul. Com. Mon. 1st., XVII (1924, p. 68-73; 8. G. I. BRATIANu,L'expédition de Louis I-er de Hongrie contre le prince de Valachie Radu I-erBasarab en 1377, VAlenii de Munte, 1925, 12 p. in 8°.

V. si p. 386, nr. 1 si 8; p. 500, nr. 23; p. 500, nr. 33.Dan I: 9. C. LITZICA, De cine a fost ucis Dan, fratele lui Mircea?, In Lui

Titu Maiorescu °magi:it, Bueuresti, 1900, p. 54-61; 10. I. DONAT, Resedinfele-celei de a doua mitropolii a Tdrii Romdnesti, In Arh. Olt., XIV (1935), p.67-76.

www.dacoromanica.ro

MU$ATINIIBasarabi voi Musatini,

Descdlecittori de lard, ddtdtori de lee i datini,Ce cu plugul fi ca spada afi tntins mosia voastrd,Dela munte pan'la mare fi la Dundrea albastrd -

(Mihail Eirtineacu, Scrisoarea III).

Evenimentele care au urmat mortii lui Latco sunt printrecele mai obscure din toatà istoria Moldovei. Nu existà certitudinenici mkar in ce prive§te persoana urma§ului sau. Ga'ava vreme,Invatatii noOrif pe temeiul unui act intern din 1374 §i a uneimentiuni dintr'o cronica str'äin5., puneau unii pun §i ast'a'zica succesor al lui Latco pe Jurg Koriatovici, un principe litvan.Acesta, ortodox, ar fi fost adus de catre boierimea moldoveneasaca o reactie Impotriva curentului catolic i ar fi domnit vreo 2ani, pierind dupa aceea inteun complot al aceleia§i boierimi nemul-tumite. Cercetàrile din ultimul tirn.p au ar6tat ing cal actul interndin 1374 este un falsificat, intdcmai ca i diploma lArlàdeang., eh'-§tirea cronicei sträine e mult posterioar6 evenimentului pe care-Ipoveste§te i nu merità crezare, cA, in sfanit, Jurg Koriatovici.era catolic, nu ortodox. Asa inat, din toate dovezile ner6mAnAnd

Jurg Kuriatovici trebuie aters din §irul domnilor moldoveni.Ar fi fost §1 de mirare un asemenea stapanitor pe care s'd nu-Ipomeneasc6 nici cronicele noastre vechi, nici pomelnicele, nici_hrisoavele urma§ilor.

Originea Musatinilor. Costea Voevod. Atunei, cine a urmat Inlocul lui Latco ? Letopisetele zise dela Bistrita i dela Putna pre-cum i cronica moldo-polon6 aratà toate pe Petru al Mu§atei.El ar fi domnit 16 ani. Pomelnicul dela Bistrita insà, alatuit inanul 1407, aqa dar anterior cronicelor i aproape contemporan cu

www.dacoromanica.ro

444 MIJ$ATINII

evenimentele, pune lnaintea lui Petru pe un « Costea Voevod».Parerea cà acesta ar putea sa' fie numai un simplu membru aIfamiliei domnitoare, fax% ca sa fi domnit Inteadevar, trebuielaturata, deoarece In fruntea pomelnicului se spune lamurit: ßnecredinciosii domnii tarii acestia iar dupa acest titlu suntsirati voievozii In felul urmator: « pomeneste, Doamne, pe Bogdanvoevod ; pe Latco voevod ; pe Costea voevod; pe Petruvoevod ; pe Roman voevod ». Atat domnii dinainte de Costea,cat i cei care-1 urmeaza, se constata documentar ca au ocupattronul Moldovei ; logic este sa admitem acelasi lucru i pentru Costea.Concluzia e cu atat mai intemeiata cu cat atunci cand pomel-nicul cuprinde si persoane care n'au fost domni, ci numai membriai familiilor acestora, se arata lamurit aceastä calitate. Astfel, depilda, pentru efan cel Mare si neamul lui se spune: PomenesteDoamne, pe binecredinciosul domn Stefan Voda sin Bogdan Voda-Pomeneste, Doamne, pe fiii lui: Alexandru i Ilie i PetreaBogdan si Vlad. Pomeneste, Doamne, pe fiica lui Rearm. Pomeneste,Doarnne, pe Evdochia, doamna lui Urmeaza apoi celelalteMaria i alta Marie si Marica, maica lui Alexandru »; dupa aceea_

fratii» domnului: Ioachim si Ion si Carstea, iar la urma su-rorile » lui Stefar : Maria si Sora. Asa dar, din moment ce pomel-nicul un document contemporan fi de o perfectil exactitatetrece pe Costea printre « domnii tarii # i nu-1 arata ca membru alfarniliei domnitoare, trebuie sä. admitem cá Intr'adevar el a ocupatt r o nu 1 Moldovei.

Mult mai greu este Irma a raspunde la Intrebarile privind ori-ginea acestui voevod Costea i relatiile lui de familie. Cine era el?Ce legaturi avea cu Latco i cu Bogdan ? Apartinea oare fami-liei domnitoare moldovene sau venise asa cum au afirmat Xe-nopol i Hasdeu din Tara Romaneasca, fiind Inrudit cu Basa-rabii? Numele doamnei Musata, mama lui Petru, domnul urmä'tor,era numele ei de nastere sau se formase dupa acela al prezumatuluiei sot, Costea care s'ar fi numit Musat ? In sfarsit, ce legatura esteIntre Musata i domnii anteriori? Este ea oare fiica lui Bogdan.Intemeietorul sau a lui Latco, asa cum s'a afirmat? Atatea Intre-bari care-si asteapta Inca raspunsul. S'au emis tot felul de pareriIn istoriografia romana fàrà ca A' se poata ajunge Irma 'Ana acumla un rezultat precie si definitiv.

www.dacoromanica.ro

ORIGINEA MU$ATINILOR 446

In urma cercearilor pe care le-am Mont, lucrurile credems'au petrecut in felul urmätor:

La moartea lui Latco n'a rAmas niciun urma§ In linie bärb6--teascA, niciun bAiat. Documentele pomenesc numai o filch* Ana-stasia, care va muri tArziu, la 26 Martie 1420 §i va fi InmormAntatAIn biserica din RAd'Aut,i unde odihneau §i tatAl §i bunicul ei. Stin-gAndu-se deci dinastia in linie bArbAteascA a intemeietorilor Mol-dovei §i cum obiceiul tArii nu permitea ca femeile BA ocupe tronul,loierii au trebuit s'A aleagA un domn in afarà de vechea famine.Acest domn a fost Costea. Cu privire la originea lui s'a emis ipo-teza cA ar fi fAcut parte din dinastia munteara a Basarabilor §1,

s'ar fi numit Costea Mu§at. Numele de Mu§at spun sustinA-torii acestei ipoteze este frecvent In Tara RomAneasca §i rarIn Moldova lar faptul &A a fost chemat spre a Intemeia o nouàdinastie, implicA o origine Inaltà, deci inrudirea cu Basarabii..Argumentele acestea n'au valoare probantà; ele nu se sprijinàpe fapte sigure. Un indiciu mai serios ar fi politica de alianIA, delegAturi strAnse se se constatA intre urma§ii lui Costea, anumePetru, Roman, §i Alexandru cel Bun §i domnul TArii RomAne§tideci, in ipoteza de mai sus, ruda lor, Mircea cel BatrAn. Acesta

urmA ajuta chiar lui Alexandru sà." ocupe tronul Moldovei,luand la sine » cum apune laconic cronica pe Iuga, domnul

anterior.Costea pare a fi fost cAsAtorit cu Mufata, mama lui Petru §i Ro-

man, domnii mmAtori ai Moldoyei. S'a afirmat cà ea se Inrudea cuvechea familie domnitoare; dupà unii, ar fi fost fiica lui BogdanIntemeietorul, dupäi aIii, fiica lui LWo, deci nepoata lui Bogdan.

intr'un caz §i Intealtul, dinastia Mu§atinilor este continuatoarea.directd , prin Mu§ata, a dinastiei lui Bogdan, lar domnii cari urmeazdlui Costea trebuie numiti prin urmare: Petra al Mu§atei §i Romanal Mu§atei, deoarece prin mama lor se face legatura cu descale-cAtorii. In cazul insä cAnd nu a existat nicio legAturà de familieIntro Muqata i descAlecAtori, deci dacA ea nu se Inrude§te nici-cu Bogdan nici cu Latco, atunci evident Petru §i Roman urmeagla tron in calitate de fii ai lui Costea, 8(01 Mu§atei. Se poate atuncipresupune cà numele de Mu§at i-a apartinut lui §i cà numai princ4sAtorie solia sa l-a adoptat §i a fost numitA mai tArziu astfel.Mu§ata, In Intelesul de: a lui Mu§at » (cf. Buzeasca, Filipeasca,

www.dacoromanica.ro

446 MU SATINII

etc.). Intr'o asemenea ipoteza, fiii lui Costea trebuie BA poarte nu-mele de Roman Mu§at §i Petru Mu§at. Chestiunea prin urmarenu e indi lamuritä. Mai probabila pare prima ipoteza. Pfiná seva da frig pe temeiul unor noi documente un raspuns de-finitiv, noi consideram pe Costea urma§ la domnie al lui Lateo,pe Mu§ata ca sotie a lui iar pe Roman §i fratele san, ca fii ai lui,urmand la tron, prin urmare, pe temeiul dreptului de succesiunedirecta.

Durata domniei lui Costea nu se arata in cronici, putem In-cerca s'o stabilim prin deductie. Se admite ca Lateo §i-a incheiatstapanirea In 1.373; pe de alta parte, lui Petru, letopisetele noastrevechi Ii dan toate 16 ami de domnie. Luand ca sfar§it al acesteiadin urma anul 1391 (In 1392 se constata' Roman ca domn al Mol-dovei) rezulta ca Petru a inceput carmuirea sa in 1375. Prin urmare,Costea a domnit intre 1373 §i 1375; domnia lui a fost scurta: vreodoi, trei ani de zile. Ce s'a petrecut In acest rastimp, nu se §tie:n'avem absolut nicio informatie pfina acum.

Petru Voevod. Relaiile cu Polonii. Dupa Costea, a urmat latron Petra Voevod. El domne§te din 1375 OM in 1392, ultima §tireasupra lui fiind dela inceputul acestui an. La 30 Martie 1392, domneafratele sau, Roman.

Politica externa a lui Petru a avut o linie precisa': alianta stransaca Polonia §i cu Tara Romaneasca. Ea a continuat §i sub uima§u1sail Roman. Relatiile cu Ungaria nu ne sunt bine cunoscute ; leputem hisa banui. Din 1372 domnea atat In Ungaria cat §i in Poloniaunul din cei mai puternici regi ai evului mediu, Ludovic, supranumitcel Mare. In 1382 el moare, fara mo§tenitori in linie barbateasca,lasand insa doua fiice, Maria §i Hedviga care-§i vor imparti mo§te-nirea paiinteasca: Maria ajunge regina a Ungariei §i se casatore§tecu Sigismund de Luxemburg ; Hedviga devine sotia principeluilituan Vladislav Iagello care, in felul acesta, e recunoscut §i ca regeal Poloniei. Cei doi cumnati n'au trait multa vreme In raporturibune, fiecäruia parandu-i-se ca i s'ar fi cuvenit §i stäpanirea celui-lalt. Pentru Moldova, dupa moartea lui Ludovic, se punea o pro-hieing din cele mai insemnate in legatura cu politica sa externa'trebuia sa-§i defineasca atitudinea fata de cele dou'a regate anta-goniste. Cu cine avea sà tie domnul Moldovei: cu Ungaria sau cu.Polonia ? Raspunsul se putea prevede: fag de cea dintai, era

www.dacoromanica.ro

PETRU VOEVOD 447-

amintirea luptelor pentru independenta, a conflictelor din vremeanu prea indepártatá a lui Bogdan si mai ales posibilitatea ca regiiUngariei sá revendice oricând fosta lor march' » de apárare.Cu Polonii mai curând se putea face o intelegere. De aceea Petruse §i Indreaptá in spre ei. In 1387, el presteazá la Lw6womagiu lui Vladislav Iagello i sotiei acestuia Hedviga, recuno-scAndu-1 ca suzeran al säu i fagaduindu-i ajutor impotrivadusmanilor. Bineint,els, la rándul lui, i regele Poloniei trebuiasa-1 ajute pe domnul Moldovei lmpotriva dusmanilor. Totdeodatá,boierii lui Petru « Dzula » starostele, vornicul Drágoi, Burk',Stanciul i Stánislav purtând toti titlul de « consilieri supremimárturisesc cá voevodul a prestat omagiul dui:4 sfatul i cu con-simtámântul lor i prin urmare fägaduiesc i ei 8à dea ajutorregelui polon cand va fi nevoie. La aceasta ceremonie din Liovfost de fag i mitropolitul din Chiev care a dat voevodului Petrucrucea s'o sárute.

Recunoa§terea suzeranitAii polone a fost o mäisurá de pre-cautiune din partea lui Petru. Ea impiedeca un atac dinspre mia-zánoapte asigura in acelasi timp un ajutor In caz de conflictcu Ungurii. Nu trebuie sà se judece acest act al voevodului mol-dovean cu ideile de astázi. In vremea aceea, asemenea raporturifeudale erau un lucru natural si se intalneau peste tot In Europa.De altfel, ele nu impietau cu nimio asupra politicii interne, rezu-mándu-se numai la un ajutor reciproc In eazul unui atac din afará.

Imprejurárile fee ca acest ,ajutor sá se producá in curand,dar nu sub forma militará i nici, asa cum s'ar fi putut bánui,dela Poloni spre noi, ci ironia soartei invers. In 1388, un annumai dupá incheierea actului dela Liov, regele Poloniei, strâm-torat, se adreseag lui Petru, rugAndu-1 imprumute cu 4000de ruble de argint « frânce§ti », o suma considerabilá pentru vre-mea aceea. Petru neavând, se vede, toll banii sau nevrand sa deaatat, ii numárá numai 3000. Primeste, in schimb, un zapis specifi-cand cà Buma va fi restituità in termen de trei ani, garantie fiindtinutul Haliciului cunoscut de ai nostri mai ales sub numele dePoculia pe care domnul Moldovei va avea drept sag ocupe In caz.de neachitare. Acest tinut se intindea spre vest de ráurile Ceremuk;

Colacin; el era márginit spre miazánoapte de Nistru, spre mia-zäzi de Carpati; spre apus mergea páná la ora§ul Halicz, de uncle

www.dacoromanica.ro

448 MU$ATINII

i se trAgea §i numele. A§ezäri mai Insemnate erau Sniatyn, Kolo-mea, Tysmienica , Horodenka §i Stanislau. Suprafata atingea aproape.8000 de kilometri pAtrati. Banii n'au fost restituiti in termenul pre-vaut §i e probabil cä Petru a luat In sapanire tinutul ce-i fusesezglogit. AceastO datorie §i zOlogul ei au format dupa aceea timpde peste o ma cincizeci de ani o pricin4 de continue neIntelegeri§.1 razboaie Intre Moldova §i Polonia.

Petru a mijlocit §i apropierea domnului contemporan din TaraRomaneascO, Mircea cel &Aran, de Poloni. Unul din motivelecare determinaserà pe domnul Moldovei sä. intre In legOturi stranseou Vladislav Iagello anume prevenirea unui atac ungar sau In.cazul cand s'ar produce ajutor pentau a-1 respinge, se potriveaIn totul §i lui Mircea. i acesta putea fi atacat dinspre mia zà-noapte de Unguri ma cum fusesera de doua ori panà atunci pre-decesorii sài. lar primejdia era pentru el cu atat mai mare cu catse putea adaoga §i un atac din spre miaza.zi al Turcilor, cari tingIn vremea aceasta linia DunOrii. De aceea, Mircea cauta aliati §iii gase§te, cu concursul lui Petru al Moldovei, In Poloni. La 1.0Dechemvrie 1389, cateva luni numai dupa ce cre§tinii din Balcanifusesera zdrobiti de Turci la Campia Mierlei (Kossovopolje), tri-mi§ii lui Mircea, boierii Manea Roman Herescu insotiti de Da"-goi, vornicul lui Petru al Moldovei, Incheiam la Radom, la miazä'zide Var§ovia, un tratat de aliant5. cu Vladislav Iagello. Cei doimonarhi se obligau FA' se ajute reciproc lmpotriva regelui Unga-riei iar Impotriva altor du§mani, dupa putintO, ca prieteni. Seprevedea ca peste cateva luni, pe la mijlocul « Quadragesimei »,adica a postului cel mare, ai se trimeata actele solemne, investite-cu sigiliile cele mari, prin aceia§i ambasadori. Ratificarea alianteise face InsO mai de grab4, la 20 Ianuarie 1390, probabil sub pre-siunea evenimentelor, confirmandu-se In totul dispozitiile ce fuse-sera' lua,te la Radom. Peste douà luni, la 17 Martie, urma la Sa-xeava Intre trimi§ii lui Mircea, Roman Herescu §i Radu Gotcu, §iaceia ai lui Vladislav, o specificare mai amOnuntita. a conditiiloraliantei. Se prevedea de data aceasta ea regele Poloniei nu va pornila räzboi contra Ungariei färà sa fi comunicat lui Mircea §i diva-nului acestuia pricina respectiva, aprobatä. In prealabil de sfatulpolon. De asemenea, daca s'ar face pace Intre Sigismund, regeleUngariei, §i Mircea, ea va trebui sO fie acceptatO i confirmata §i

www.dacoromanica.ro

VIEATA RELIGIOASA $1 ECONOMICA 449

de Vladislav. Once membru nou ar intra in aceasta alianta va fitinut s'a respecte stipulatdile prezentului contract. In sfarvit, tri-mivii eelor doi monarhi, adiea ai regelui Poloniei i ai domnului TariiRomanevti, se vor intalni In ziva de Sf. Ion urmator (6 Mai) la Su-ceava spre a ratifica toate eonditiile vi a Incheia actul respectiv.

Ceea ce trebuie subliniat aci este faptul cà tratativele dintreMircea i Vladislav se duc prin intermediul i cu coneursul dom-nului moldovean. La prirnul act, Incheiat la Radom, ia parte vi-un trimis al lui Petru; specificarea conditiilor aliantei se face laSuceava; tot la Suceava se vor tntâlni trimiii celor doi monarhialiati. Toate acestea dovedesc relatii foarte streinse t'Are PetruMircea cel Batran. Ele constitue un indiciu serios In sprijinul .ipo-tezei unei origini muntene, basarabevti, a lui Costea Muvat, deise pot explica vi fàrà aceasta, prin interesele comune ale celor donatari, amenintate de aceleavi primejdii.

'Pie* religioasi i economica. In ce privevte activitatea internaa lui Petru, avem cateva vtiri care privesc viega religioasa, ceaeconomica i organizarea administrativa a tarii.

Propaganda catoliea ava de puternica in timpul lui La.tco,a continuat vi sub urmavul su. Ea izbutise sà câvtige pe insavimama voevodului, pe Muvata, careia, In actul latin din 1. Mai1384, i se spune Margareta. Allana din acest act, ca « stralucitaprea nobila Doamna Margareta » « mama noasträ iubita i cin-stita » o numevte Petru a facut s'a se Inalte In tärgul Siretului

o biserica vi un laca fratilor calugari dominicani, pentru man-tuirea sufletului sau vi al nostru vi al parintilor novtri Aceastabiserica cu hramul SI. Ioan Botezatorul vi-a ales-o ea drept loede ingropare. Pentru a ingadui calugarilor cari vor sluji aci «se plece cu mai multa aprindere i devotament spre contemplatie,jertfa v't rugäciune », doamna roaga pe voevod sá daruiasca acesteictitorii venitul vàmii » din oravul Siret, ceea ce Petru incu--viinteaza. Actul este dat la « Hárläu (« In villa Horleganoio »), lacurtea mamá noastre prea iubite. »

Din cele de mai sus, pare sigur ca Muvata trecuse la catolicism.Cu acest prilej, i se schimbase, de huna seama, numele In Margareta.Dar cu toata aceasta pretioasa convertire, propaganda calugarilorclominicani n'a avut fäsunet in mase. Domnul, boierii i poporulau ramas vi mai departe stránvi legati de vechea credinta.

30

www.dacoromanica.ro

In timpul lui Petru se crede a fi ajuns In Moldova ucenici de-aicalugarului Nicodim, din Tara Bomâneasca. Lor li s'ar datoriprima manastire a Moldovei, aceea a Neamtului. Inteun docu-ment posterior, din 1.407, Alexandru cel Bun aminteste de dougsate, doua mori si o vie pe care le-a daruit « stânt raposatul domnIo Petru voe'vod » manastirii. Nu trebuie sa credem 1nsa ca maiInainte n'ar fi fost hare Carpati i Nistru nicio urma de vie*monahala. Ca si in Muntenia inainte de intemeierea Voditei, auexistat çi in Moldova schituri modeste de lemn, prin locuri ferite,In munti, in poienile codrilor. Pustnici sau sihastri, retrasi departede larma çi ispitele lumii, au fost de buna mama i inainte de a seInalta marile lacasuri de zid. Numai ca nu ne-a ramas nicio urmasau amintire istorica despre ei.

In documentele lui Petru apar doi din dregatorii Moldovei:starostele $i vornicul. Ar fi o gresealà lug sá credem ca nu existaudecat acestia. Pe vremea lui Petru, Moldova avea deja o intreagaarmatura administrativa, fiscala vezi veniturile cântarului dinorasul Siret i judecatoreasca. Diferentierea in « boieri marimici », adica dregatori de frunte si de rang mai mic, exista; deaceea insotitorii lui Petru la Liov In 1387 poarta titlul de « con-silieri supremi » adica mari dregatori. Cancelaria era bine organi-zata; ea putea emite acte i in latineste, dovada documentul datin HArlau la 1 Mai 1384.

Vieata economica a Moldovei era infloritoare. Faptul ca Petruputea sa imprumute cu 3000 de ruble de argint pe regele stram-torat al unei tari asa de mari si de populate ca Polonia, este sem-nificativ. In vistieria dela Suceava erau bani: ei proveneau maiales din vami, din importantul comert de transit care se facea pevaile Siretului, Prutului i Nistrului intre (maple lesesti (Liov,Przemysl, Cracovia) i porturile dunarene si maritime. Tot prinMoldova trebuiau sa treaca i marfurile care mergeau spre cetateasaseasca a Bistritei, spre nordul Ardealului, spre Maramures.Pentru usurinta transactiilor, a bätut Petru i bani, primii banimoldoveni. Ei aunt de argint, ceva mai mici cleat, o moneda deun leu de astazi. Pe revers, au ur scut impartit In douà in sensullungimii; in jumatatea din stânga se afla trei grinzi transversale,In cea din dreapta, douà flori de crin una sub alta. Pe o alta emi-siune, In loe de douä flori, aunt sapte, dispuse In doua rtmduri

460 MIJ*ATINII

www.dacoromanica.ro

VIEATA RELIGIOASA I ECONOMICA. 461

(vezi fig. 139). In cei saisprezece ani de domnie ai acestui Mu-satin, Moldova a sporit In bogatie.

Petru a fost casatorit Cu o rudd a regelui polon Vladisla y Iagello.In actul din 1.388 acesta din urma Ii spune: « ginerele si prietenulnostru ». Se pare tag ca. domnul Moldovei avea ca sotie nu o fiicaa craiului lesesc, ci o sora sau o vara a acestuia, In once caz o ruddapropiata. Aceasta legatura de rudenie a contribuit de sigur si eala relatiile asa de strAnse care se constata in timpul lui Petru Intrecele doua tari.

In Ianuarie 1391, un « procurator * al voevodului moldovenesceste mentionat la biserica sfantului loan Botezatorul din Siret, cti-

Fig. 138. Monete de argint dela Petru al Muptei(Colectia Academiei Romitne).

toria doamnei Mergareta. In 1932 fara specificarea luneisoseau la Cracovia cureni dela Petru al Musatei cu scrisori. Pede alta parte lug, la 30 Martie al acestui an, constatam catronul era ocupat de fratele au Roman. Moartea lui Petru cacleasadar la Inceputul anului 1392.

Mormantul lui nu se cunoaste; la Radauti, unde odih-nesc atat predecesorii cat si urmasii säi, nu este. Probabil ca afost In ctitoria sa, la manastirea Neamtului, i piatra de mormantn'a ajuns pana in zilele noastre.

3C.

www.dacoromanica.ro

ROMAN VOEVOD

Fig. 139. Monete dela Roman Voevod.(Colectia Academiei Romitne).

hrisov din 18 Noemvrie 1393, e pomenita, printre martori, mamasa « cneaghina », adica doamna Musata.

Letopisetele zise dela Putna si dela Bistrita Ii dan 3 ani dedomnie. Prin urmaro, el ar fi stapanit din 1392 pana In 1394. Pen-tru anii 1392 si 1393, prezenta lui pe tronul Moldovei se dovedesteprin acte interne si externe (vezi §i fig. 139). Inceputul Insá si sfar-situl domniei se pot numai deduce plecand iarasi dela unele dateale cronicelor noastre. Roman a stapânit Insa mai dinainte In cali-tate de asociat la domnie al fratelui sau Petru. Asa se explica actulpe care-I d'a In 1386, In numele lui Petru, cu privire la patru

s Marea singar sldpdnitorul domnlo Roman Voevod a/ rdrii Moldoveidela munii para la (arma/ mdrii,

(Hrisovul din 30 Martie 1392).

Intinderea tarii. Legaturile ea Polonii. Urma§ul la domnie alui Petru a fost fratele san Roman. Inrudirea se poate stabilinu numai pe temeiul eronicelor noastre vechi, dar si prin actulde 1mprumut catre Vladislav Iagello, din 1388, In care Romane aratat lamurit ca frate al domnului. Pe de alta parte, Intr'un

www.dacoromanica.ro

INCEPUTUL CONFLICTULUI CU PATRIARHIA DIN CONSTANTINOPOL 463

negustori din Cracovia §i Lw6w, pradati in Moldova, precum §ipomenirea sa in 1388, Cu prilejul actului de imprumut al lui Vla-dislav Iagello.

In timpul lui Roman, Moldova atinge limita fireasca a expan-,siunii sale spre mia,zazi, teirmu/ meirii. O §tim din titlul a§a de fru-mos pe care-1 poarta el, In actele emise de cancelaria dela Su-ceava. Astfel, in hrisovul din 30 Martie 1392, Roman de intituleaza« Marele singur stapânitorul domn Io Roman Voevod al TariiMoldovei dela munti pan& la tarmul marii ».

In timpul domniei lui, constatam acelea§i legaturi stransecu Polonia. In 1393 0 anume In ziva de 5 Ianuarie, Roman rein-noe§te In Suceava actul omagial, fagaduind lui Vladislav Iagello,sotiei §i urma§ilor lui credinta §i ajutor impotriva du§manilor.Daca ace§tia vor ataca insa In Prusia, in Litvania sau dincolo deCracovia, atunci ajutorul moldovean nu mai e obligatoriu, deoarecedepartarea e prea mare. Indatoririle lui Roman erau deci limitate.In Iulie 1391, avusese loe §i reinnoirea aliantei lui Mircea celBatran cu Polonii.

Spre sfar§itul domniei lag, Roman se amesteca Intr'un con-flict dintre Vitold, ducele Litvaniei, care stapanea §i Podolia, §iTeodor Koriatovici, un principe tot de origine litvana, dar carese stabilise in nordul Ungariei unde avea mai multe posesiuni.Conflictul a izbucnit din cauza Podoliei §i in special a ora§uluiCamenita asupra caruia aveau amandoi pretentiuni. Roman japartea lui Teodor Koriatovici, ,insa armatele lor sunt batuteCamenita de cele ale lui Vitold. Teodor trebuie sà fuga, iar Roman1§i pierde tronul, fiind prins din ordinul regelui Vladislav de catreSwidrigailo, fratele regelui, §i inchis inteo cetate din Polonia undea stat multi ani sub pg.

Inceputul conflictului cu Patriarhia din Constantinopol. Inte-meierea statului moldovean implicä i organizarea unei ierarhiibiserice§ti. Este imposibil de admis ca Bogdan, Lateo §i Petru elMu§atei sa nu fi avut la curtea lor §i o fata bisericeasca mai lanita,un episcop care sa fi lndeplinit hirotonisirea preotilor, sfintireanoilor laca§uri de rugaciune §i celelalte Indatoriri ale vietii bise-rice§ti. Un asemenea episcop a fost Josh, rud'a cu familia domni-toare a Mu§atinilor ; el fusese sfintit de catre mitropolitul Antoniaal Haliciului, pe timpul lui Petru, mai probabil lntre anii 137$---k

www.dacoromanica.ro

1387, si-si avea-resedinta In Cetatea Albà. Patriarhia din Constan-tinopol, care repurtase un succes real In Tara RomAneasa prinnumirea, sub auspiciile i eu autorizarea ei, a lui Iachint, In timpulvoevodului Nicolae Alexandru, voia sä-si Intindà acum influenta eidirect:a' si In Moldova. De aceea, prin anii 1390-1391, asa dar lasfArsitul domniei lui Petra sau la inceputul aceleia a lui Roman,trimite pe un delegat al sau, Teodosie, sh' cerceteze situatia la fatalocului i BA ajung6 la o lntelegere In privinta sfintirii lui Iosif carenu avusese binecuvântarea patriarhiceasca. Misiunea lui Teodosienu are succes ; el nu poate ajunge la Intelegerea dorità ie silit sà seIntoarcà repede Judaea. Probabil ch. Patriarhia ar fi vrui, sà desem-neze ea pe episcop, In timp ce Moldovenii tineau aib5. pe Iosifcare era pàmântean i, dup6 cum am vazut, Inrudit cu Musatinii.De altfel, In vremea aceasta, se mai constata Ina un episcop, Me-letie, al arui scaun se afla, probe bil, la Suceava sau la Radauti.Neizbutind pe calea aceasta, Patriarhul crede eel ar putea sä-siimpuie vointa altfel, printeun act de autoritate, i numeste deci,Eli% 86 mai consulte pe domn i boieri, ca mitropolit al Moldoveipe un Grec, anume Ieremia. Acesta Ing nu e primit de atre Ora

trebuie s6 se intoareä, Intocmai ca i Teodosie, Indaräl la Constan-tinopol. Inainte de a pärasi Moldova, Ieremia a afurisit Ina pedomn, pe cei doi episcopi, pe bojen i poporul. Conflictul cu Patriar-hia ajunge deci In forma lui cea mai grava. Aceasta se petreceInainte de Martie 1393 and Ieremia, Intors la Constantinopol, iaparte la sinodul patriarhal. In anul urmAtor, In August 1394, el enumit mitropolit la Tirnovo, In Bulgaria. Conflictul va continuasub urmasul lui Roman, sub stefan, i abia la Inceputul domnieilui Alexandru cel Bun se va ajunge la o Intelegere.

Intemeierea ormului Roman. Rrisoavele de danie. In ce privesteactivitatea intern6, trebuie amintia Intemeierea orasului Romanal carui nume chiar arata pe fundator. In documentele urma-toare orasul e numit Novograd», adieä orasul nou ». In timpullui tcfan cel Mare se Intalneste aci pärcälabul de « Novograd ».

Hrisoave interne, privitoare la mosii, nu ni s'au pastrat delaBogdan Intemeietorul, dela Lateo si dela Petru. Abia din vremealui Roman cunoastem douä' : unul din 30 Martie 1392, prin carevoevodul arueste lui Ionas viteazul «pentru a lui credincioasäslujbä' * trei sate pe Siret, Ciorsaceuti, Vladimiräuti i Bucuräuti.

44 ROMAN VOEVOD

www.dacoromanica.ro

FAMILIA LUI ROMAN VOEVOD 466

Se aratà i hotarele lor: o din jos, dela Maresäuti, un val ce-i dea-curmezisul ampului Oa la Siret, apoi de celalaltà parte a Sire-tului, la capatul de jos al poienii, o movi16. i de acolo, dreptpaste luned, la fantAra, o movila tsi de acolo drept n bucovin6(adieä in pädurea de fagi; nu e nume propriu) o movild si de a-colea pe marginea bucovinei In sus Ong la hotarul lui erbovschila un teiu, o movilà, de acolea &Are toplit6 (înseanua izvor cuapà caldà si de asemenea baltà, bgltoaca), acolo o movil6 si deacolea &are Siret o movilà de mijloc si de acolea (paste) Siret InSUS 'Ana In bucovina cea mare, pe unde se arat'd drumul dela Do-brinAuti, la capàtul ctimpului i de acolea pe marginea bucovinei,pe deal, pe vale, pan6 la val. Acesta e tot hotarul*. Pentru a seIntgri aceastà danie, voevodul porunceste ca hrisovul sà aib4 « pe-cetea noastrà cea mare » i aratà i martorii: « i la aceasta, ere-dinta mea i credinta fiilor mei, credinta jupanului Juga Giurge-vici, credinta jupanului Stele° i cu fratii lui, credinta lui BratulNeatedul, credinta lui Stanislav, credinta panului DrAgoi, °ra-dii* lui Andries si a panului Giurgiu, credinta panului Dragusviteazul, credinta lui Stravici, credinta panului Vlad, a panuluiGhidea, a panului Grozea, credinta panului Costea, credinta luiOris, credinta tuturor boierilor moldoveni*. Cel de al doilea actintern dela Roman este din 18 Noemvrie 1393 si priveste o altàdanie, a unui sat, la obarsia Sucevei, pe care voevodul 11 d'gruestee slugei sale » Todor i fratilor acestuia, tot pentru slujba lor ere-dincioasà. Se aratà de asemenea hotarele i « credinta martorilor,printre care este, indatà dupà elomn, aceea a « mamei noastre,cneaghina Musata o. Cu acest prilej apare si un alt dregator alcurtii domnesti, stolnicul.

Roman a fost casatorit cu Anastasia, care nu este Ins6 tot unaCu Anastasia, fiica lui Latco, cea ingropat6 la RAdauti. Nu stimoriginea ei. Din aceastà cAsätorie sunt cei doi copii amintiti Indocumentul din 1.8 Noemvrie 1393: « Olexandru* viitorul domnAlexandru cel Bun si Bogdan. Dach." stiri ulterioare care pornesclug tot dela acte contemporane aunt exacta, atunci Roman amai avut, pe lang4 cei doi feciori mentionati, incà patru i anume:§tefan, viitorul domn, Mihail, Iuga si un alt Alexandru. Anastasia,a fost ingropatà in biserica Sfânta Paraschiva din Roman ; eamurise Inainte de 16 Septemvrie 1408, ca'nd hid ei Alexandru cal

www.dacoromanica.ro

456 ROMAN VOEVOD

Bun daruieste acestei biserici unde odihnegte sfa'nt rAposatamama noastrà cneaghina Anastasia douA sate, Leucusgqii luiBrà."tianu cu moara ce este la fAntAna si un altul, peste Mol-dova ... unde a fost Bratul*.

MormAntul lui Roman se aflà In vechea biseria din RAdAuV,Impreung cu acelea ale inaintasilor sai, Bogdan si Late°. Pe les-pedea frumos sculptatä pe care i-a asezat-o strAnepotul s'äu stefancel Mare, se citeste urm6toarea inscriptie: t Cu mila lui Dumnezeu,blagocestivul nostru dorm Io Stefan Voevod, domn al Intregiitari moldovenesti, fiul lui Bodgan Voevod... a Impodobit acestmormânt stramosului s'Au Io Roman Voevod, domnul Tarli Mol-dovei, In anul 6987 (1479), luna Dechemvrie 15

BIBLIOGRAFIE

Jurg Koriatoviel: I. P. P. PANAITE SCU, Iourij (Iourg) Koriatovia,prince lithuanien et la Moldavie, in IOMfiHH ssipssic sa pommy. alcammmta M. G.l'oyuascrcore, I, Kiev, 1928, p. 462-465; 2. I. PUZINA, Korjat i Korjatorvicze,

Ateneum Wilenskie, VII (1930), Wilno, 1932, p. 425-454; 3. P. P, PANAI-TE SCU, Diploma bdrUideana din 1134 gi hrisovul lui Jurg Koriatovici din 1374,In Rev. Ist. Rom., II (1932), p. 46-58.

V. si nr. 6.Musatinii. Petra Voevod. Roman Voevod. 4. N. DocAN, Notigi despre

monetele lui Petru Mugat, In An. Acad. Rom. Mem. Seg. 1st., s. 2, t. XXX(1907-8) p. 117-182; 5. I. NISTOR, Romdnii Si Rutenii En Bucovina, studiu,istoric gi statistic, Bucure§ti, 1915, XX + 209 p. in 8°; 6. 1. MINEA,patele romdne gi politica orientala a Empd ratului Sigismund. Note istorice,Bucure§ti, 1919; 280 p. in 8'; 7.R. ROSETTI, Despre succesiunea domnilorMoldovei dintre Lalcu Alexandru cel Bun, Iasi, 1923,28 p. in 8'; 8. N. IORGA,MiInastirea Neamiului. Viala calugareasca i munca pentru cultura, ed. 3,1925, 104 p. in 16°; 9. I. MINEA, Pomelnicul dela M-rea Bistr4a, In Cercet.Ist., VVII (1929-1931), p. 344-348 si VIIIIX (1932-1933), p. 30-88;10. C. RAcovra, Inceputurile suzeranitaiii polone asupra Moldovei ( 13871432), in Rev. Ist. Rom., X (1940), p. 237-332; 11. DAMIAN BOGDAN,Pomelnicul Mantistirii Bistrila, Bucuresti, 1941, 166 p. in 8°.

Vezi si p. 500, nr. 33.

www.dacoromanica.ro

$TEFAN I VOEVOD 1 IUGA VOEVOD

loan .elan cal Bairan... care a batutpe Unguri la Hinddu II.

(Piatra de mormfint a lui $tefan I,pus& de strfinepotul au $tefan calMare).

Asupra filiatiei lui stefan I Voevod exista discutie in istorio-grafia noastril. Potrivit vechilor letopisete moldovene, el ar fifost frate cu Petru si Roman. Unii istorici II considera Ina' canepot al ecestora doi 0-1 identifica cu « jupanul Stele° » care figu-reaza printre martorii documentelor lui Roman. Inteunul din acestedocumente, din 18 Noemvrie 1393, se precizeaza chiar ca acest«jupan » titlul lnsusi e o dovadade situatie social' de un rang mai!nail, este t nepotul de sora »al Voevodului. In sfarsit, potrivitunui document din 1398, el este fiullui Roman. In once caz, un lucruram ane bine stabilit : el facea partédin familia Musatinilor si era In-rudit de aproape cu domnii ante-riori.

Letopisetele zise dela Putna si dela Bistrita ii dau sapte anide domnie. Documentele contemporane micsoreaza Ins& cu vreunan si jumätate aceasta durata. Inteadevar, prima mentiune si-gura despre stefan este din Ianuarie 1395 iar ultima din 12 Martie1399. Admitand ca stefan a luet domnia in a doua jumatate aanului 1394 la 1 Iulie el era Inca In Polonia, la Chelm, uncle seIntalneste cu Vladislav Iagello care ii darueste o plat* aurita siun coif si ca a pierdut-o In cursul lui 1399, avem, In cazul celmai bun, aproape cinci ani f i jumatate. De fapt, In 1399. se constat&

Fig. 140. Monetli de argint dele$tefan Voevod.

(Colectia Academiei Romfine).

www.dacoromanica.ro

468 $TEFAN I VOEVOD $1 IUGA VOEVOD

ca domnea Iuga. Chiar daca actul acestuia din 28 Noemvrie econsiderat ca suspect, exista un altul, fàrá precizarea lunii, asupracaruia nu poate Incapea discutie. In con cluzie, Stefan a ocupattronul Moldovei ceva peste 5 ani de zile (vezi fig. 1.40).

Relatiile cu Polonii. Biruinta asupra Ungurilor. Acest tron. l-adobAndit cu ajutorul Polonilor. O recunoaste fatis In actul oma-gial din 6 Ianuarie 1.395 si de aceea le si este complet infeodat. Intimp ce predecesorii sai fixau anumite limite pentru ajutorul ar-mat pe care trebuiau sa-1 dea, In caz de nevoie, regelui Poloniei,§tefan nu pune nicio conditie: el va merge cu oastea sa Impotrivaoridirui dusman al statului vecin, la once distanfl Se specificaprecis, ca sd nu mai fie nicio Indoiala sau putintä de interpretare:

lmpotriva Craiului Ungariei, impotriva Voevodului Basarabiei,Impotriva Turcidor, lmpotriva Tätarilor, impotriva Prusilor *.ca si cum n'ar fi fost de ajuns, se ja j din partea boierilor lui Stefan,arätati fiecare pe nume, acelasi angajament. Mai mult Inca, faptcare arata cat era de precara situatia lui Stefan In momentul sem-narii actului, boierii lui declara ea' daca vreodatä Voevodul argändi sau ar fi voi sà puje ceva la cale in contra» regelui polon sinu ar ceda rugaraintilor lor, atunci ei sa-I paraseasca i sa luptechiar Impotriva lui. Pentru lämurirea relaiilor, asa de stränse,ale lui Stefan cu Vladislav Iagello, trebuie sà mai inem mamafrig si de un alt fapt, anume de legatura de rudenie ce exista Intrecei doi monarhi. Stefan luase In casätorie pe o ruda a regelui polon.Asa ne spune lamurit un document din 1416 al ordinului Cava-lerilor Teutoni, stabiliti In Prusia Orientala i In dusznanie cuPolonii, aratand chiar i motivul pentru care Vladislav (Musedomnului moldov'ean pe aceasta ruda a sa (4 consanguineaanume ca sa-1 ajute cu o mare multime de arcasi tocmai Impo-triva ziibor cavaleri. De fapt, asa cum se spune In actul omagial,ajutorul nu era numai Impotriva acestor dusmani, ci a tuturor.

Aplecarea asa de Vadita a lui Stefan fata de Poloni, sprijinulpe care i-1 dadusera acestia la ocuparea tronului, legäturile salede rudenie cu Vladislav, supära pe regale Ungariei, Sigismund.Conflictul dintre cei doi cumnati continua doar i nu-i era indi-ferenta niciunuia dintre ei atitudinea doranului Moldovei. 0 de-pendenta asa de stränsa fata de Poloni insemna o amenintaredirecta pentru Unguri cari se puteau vedea, In caz de conflict,

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU POLONII 469

atacati din doua parti, f¡ii din spre miazanoapte, qi din spre rasarit.De aceea Sigismund se hot:41.4*e sa Intreprinda o expeditie Impo-triva lui atefan spre a-1 sili sà renunte la atitudinea sa i a-i impuneascultare fa tä de Ungaria. La 3 Ianuarie, armata regala era laCriscior, In Sacuime apanul Secuilor, atefan de Kanisa, e trimislnainte, cu un deta§ament, sa forteze trecerea muntilor. Au loeciocniri violente care nu pot Impiedeca Insà inaintarea lui Sigis-mund. Voevodul Moldovei prevazänd situatia, trimisese din vreme-o solie la Vladislav Iagello, cerand ajutor. Aceasta solie declara In.cris ca atefan va veni sa se lnchine, atunci and va don i Vladislavqi. a nu mai are nicio pretentie asupra Colomeii, SneatinuluiPocutiei, ramanand co In ce prive§te Tetina §i Hmielovul BA' seInteleaga direct cei doi monarhi ; de fapt se lasa impresia ca eleTor apartine Moldovei. Dupa acest angajament al soliei, domnulinsui da. la Suceava, In ziva de 6 Ianuarie, actul tau omagial fatade Vladislav Iagello, de solia acestUia Hedviga §i. de urma§ii lor,-obligändu-se a le veni In ajutor Impotriva tuturor du§manilor,fara exceptie, aqa cum am aratat mai sus.

Nu §tim dacä, In urma acestui act, Polonii au trimis vreun.corp de oaste pentru a sprijini pe voevodul Moldovei contra Ungu-rilor. Faptul e posibil, e probabil chiar, dar nu avem nicio dovadaIn sensul acesta. atim sigur numai ca Vladislav i-a dat ca ajutorsuma modica de o suta de grivne. La 2 Fevruarie, Sigismundera In fata Cetatii Nee mtului iar la 14 ale aeeleiai luni constatämse §i. Intorsese la Bra§ov. Cum se explica aceasta repede retragere ?Credem c'ä In felul urmator: cetatea n'a putut fi cucerita. Frigul,lipsa de provizii, qtirea cá atefan a Incheiat acel act cu Polonii, decipresupunerea ca li vor veni ajutoare, au determinat se vedepe Sigismund sa ridice asediul i sa porneasca Indarat. In timpulretragerii Insa, la satul Ghindaoani, se pare In judetul Neamt,spre miazazi de cetate, oastea moldoveneasca ataca puternic peUnguri 1i sfaramä. Letopisetul dela Putna spune lamurit : (atefan)

batut pe Jigmunt, craiul unguresc, la Hindau » HA XIIHAOK* *).

lar pe piatra de mormant dela Radauti, sta.' scris de asemenea : ((loan§tefan cel Batran Voevod ... care a batut pe Unguri la HindauAceasta localitate a fot id entificata de unii istorici cu Harlaul. Formanumelui §i. Intreaga desfa§urare a campaniei par a arata mai de grabasatul Ghincleioanii din judetml Neamt ; certitudine nu exista Insa.

www.dacoromanica.ro

460 *TEFAN I VOEVOD I IUGA VOEVOD

Cronicele unguregti, dupa obiceiul lor falos, afirma ca Sigismundar fi ajuns pang in launtrul tarii i cà ar fi silit pe Stefan sà i sesupunä' i sa-i fagaduiasca tribut. Este o inexactitate dupa cum_inexate vor fi §i relaii1e izvoarelor ungure§ti, despre lupta delaBaia. Ca pierderile armatei lui Sigismund au fost grave, rezulta_din acela§i act cu data 141.6 al Cavalerilor Teutoni In care se afirmäcä in acel rázboi, a trebuit sa se verse t valuri multe de sangecre§tin (« christiani sangvinis effusione largiflua *). Lupta a fostdeci crunta rt4i pomenirea victoriei a supra Ungurilor pe piatra mor-2mantala dela Rädauti fapt neobi§nuit In inscripii1e funeraremoldovene§ti pe deplin justificata. Stefan relnoia sub acestraport timpurile lui Bogdan Descalecatorul.

Spre- sfär§itul domniei, raporturile cu Ungurii pare ca se resta-Lbiliserä. La 22 Mai 1.398, gäsim la scaunul de judecata al nobililordin Solnocul Inferior, In Ardeal, pe un anume Iacob zis Toth carese prezinta ca procurator al lui Stefan Voevod intr'un procesacestuia. In realitate, procura era data de un boier al lui Stefan,de Ioan, fiul lui Costea. Chiar i asa insa, faptul ea un trimis mol-dovean se putea infati§a la judecata, dovede§te di In momentulacela raporturile dintre Ungaria §i Moldova nu mai erau Incordate,.ca starea de razboiu incetase.

Ca o consecinta a obligatiilor MO de Poloni, Stefan le dà ajutorimpotriva Tatarilor. 0 prima expeditiune avusese loe in 1398-0 a doua, s'a produs in anul urmätor, cand Polonezii, LitvaniiMoldovenii se ciocnirä cu Tätarii, la Worskla, In ziva de 12 August.Lupta a fost nenorocita pentru cre§tini: armata lor e zdrobitaStefan insu§i se pare l§i pierde vieata. Au pierit L tunci multidintre capitani, altii au fost luati In robie. Nu e exclus insäca Stefan sa fi murit In scaun, putin dupä bätalie: izvoareleistorice cunoscute azi nu ne ingaduie sá fixä'm faptul cu precizie.

Conflictul cu Patriarhia din Constantinopol. Extrem de intere-sante sunt incercarile rep etate care se fac sub domnia lui Stefan,de a se ajunge la o intelegere intre biserica moldoveneasca i pa-triarhia din Constantinopol, Dupa biruinta impotriva Ungurilar,domnul Moldovei trimite pe protopopul Petru la Patriarhie caaranjeze aplanarea conflictului. Nu ni s'au pästrat scrisorile voe-vodului, dar cunoa§tem räspunsul pe care 1-a dat, in Mai 1395,patriarhul. Acesta refuza sá recunoascg pe cei doi episcopi Iosif

www.dacoromanica.ro

CONFLICTUL CU PATRIARHIA DIN CONSTANTINOPOL 461

-0 Meletie care or fi « hoti §i gtricati 0 pradatori »; cere sa fiegoniti §i atunci va fi iertat norodul qi voevodul de afurisania arun--cata asupra lui 0 binecuvantat. Deocamdata nume§te pe trimisul-domnului, pe protopopul Petru, ca a dichiu », patriarhicesc inMoldova ; el va lua In primire mitropolia « Maurovlahiei », se va-sili sa scoata pe e episcopii mincino§i » parca am citi scrisoareaPapei din 1234 referitoare la « pseudo-episcopii » romani din partile-Cumanilor §i va face toa.te cele biserice§ti, in afara de hirotopiri ;-aceasta lama se vor indrepta lucrurile sau Ora se va duce acololegiuitul mitropolit care acum pleaca la Tirnovo (deci Ieremia,-,cel care nu putuse sta in Moldova, in timpul lui Roman!). Foarte-vehementa, de un limbaj care numai cre§tine§te nu suna, e scri--soarea pe care o trimite patriarhul cu acest prilej, prin Petru, ce--ter dei episcopi din Moldova. Iata-i cuprinsul: « Voi episcopiloranincino§i din Rusovlahia, tu Iosife 0 tu Meletie, sa §titi cá mai deirtult v'am scris smerenia mea §i v'am caterisit §i v'am afurisit,-ca pe ni§te oameni nedrepti 0 calcatori de lege §i care traiti in afarade dumnezeie§tile §i sfintele canoane, caci ati rapit biserica, pecare n'ati primit-o §i o stapaniti 0 ati gonit pe mitropolitul celbinecuvantat de mine, care o avea 0 aud ca. sunteti §i batrani0 nu tremurati oare de moarte, ci voiti sa mergeti §i sa fiti pedep-siti de acea pedeapsa fat% de sfar§it, care nu se impline§te nicio-data ? Ci aici a venit §i protopopul dela voi, cel intru Duhul Sfantiubit fin al smereniei noastre, chiar Petru, §i m'a rugat mult sá vaiert §i nu 1-am ascultat, ci i-am spus ca pe oameni nedrepti §i calca-tori de legi nu ne lag nici canoanele noastre sa-i iertam. Oameniiaceia sunteti doar voi 0 foarte neru§inati, pentruca, de cand v'aafurisit mitropolitul vostru, tot liturghisiti. i de u'ati mai aveaalt cusur, §i acesta singur ajunge ca fa Ira faca mult 'au. Pentruaceasta và scriu voila, a am dat biserica mea aceea, protopopului

ca sa faca aceea ce zic canoanele mele: caci e om cuminte, Cu cre§-tere 0 bun §i 1-am primit. Iar vota va scriu iara§i ea de nu yetilugi din biserica aceea, va am drept caterisiti 0 alinisiti, ca ni§te-calcatori de legi 0 oameni rai, §i hoti 0 curvan i 0 praddtori(1)..Ci daca voiti s'a' gasiti mantuirea voastra, veniti aici sä fiti jude-.cati canonic, de sinodul cel mare, pentru cate le-ati gre§it, ca sanu va pierdeti sufletul. Deci nu e alt lucru care sa va poata folosisufletului decal sa veniti aici ».

www.dacoromanica.ro

462 $TEFAN I VOEVOD $r IITGA VOEVOD

Nici Doinnul insa, nici cei doi episcopi moldoveni nu s'au tul-burat de fulgerile patriarhice§ti. Iosif §1 cu Meletie au continue..sa pastoreasca. Petru se vede di n'a putut face nimio, deoarece,In Septemvrie 1.395 se produce o noua incercare de aplanare a con-flictului, de data aceasta fapt semnificativ din partea Patriar-hului, nu a Domnului Moldovei. Este trimis acum mitropolitul de-Mitilene, caruia i se recoman da sa nu fad nimio in privinta epis-copilor de acolo, dar In ce prive§te poporul, iti dam deslegareapune Patriarhul sa faci cum vei gasi rosturile lor ». O primäconcesie a§a dar: se autoriza, Inteo forma acoperita, sa se ridice-afurisania aruncata asupra norodului. 0 a treia Incercare are looin Ianuarie 1.397 tot In timpul lui stefan prin urmare iarti§i"din, partea Patriarhiei, trimitändu-se arhiepiscopul Mihail al Betlee-mului. Acesta cunoa§te obiceiurile Tarii Moldovei chiar §i limba »-(subinteles: cea oficialá, slava) §.1 este 4 cunoscut §i. prieten nu numaiCu Domnii de acolo, dar §i cu celälalt popor indeob§te ». I se re-comanda §i lui sa goneasca pe cei doi episcopi §i sa facà toate sluj-bele §i lucrurile biserice§ti necesare.

Aceste repetate misiuni aunt foarte explicabile. Patriarhia avealinteres ca sal se stabileasca relatiuni de op natura Meat sa insem-neze o recunoaltere a autoritätii ei. Evident §i Voevodul Mol-dovei dorea sa existe raporturi normale; el nu putea 11)&6 admiteinläturarea lui Iosif care era ruda a sa §i pamantean, in folosurunui strain. De aceea conflictul a durat. A trebuit sà moarä Pa-triarhul din Constantinopol §.1 sa vie unul nou in locul lui, a tre-buit de asemenea ca pe tronul Moldovei sa ajunga AlexandruBun pentru ca sa se poatä realiza acordul.

Imprejurarile In care §i-a ispravit stefan domnia nu sunt bine-cunoscute. Se pare, dupa cum am spus mai sus, ca el a cazut pe-campul de luptä dela Worskla. A fost Ingropat la Radauti. Piatralui de mormant, pusa de stefan cel Mare, poarta urmatoarea in-scriptie: Blagocestivul §i de Hristos iubitorul Io Stefan Voevod,domnul Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, a Impodobit acestmormänt stramo§ului Wan loan Stefan cel Batran care a batutpe Unguri la Hindau In anul 6988 (1480), luna Mai 20 ».

Iuga Toevod. Dupa stefan a urmat pe tronul Moldovei IugaVoevod caruia letopisetul dela Putna li apune Ologul. Nu se §tiesigur al cui fiu era. Unii istorici, Intemeindu-se pe hrisovul din

www.dacoromanica.ro

STEFAN I VOEVOD 51 RIGA VOEVOD 468

28 Noemvrie 1399, a carui autenticitate Ina nu e indiscutabilii,precum §i pe o versiune a letopisetului tarii, 11 considera ca fiual lui Roman ; allii 11 socotesc fiul lui Petru, deci nepot luiRoman §i var cu Alexandru cel Bun. Exista §.1 o a treia parere,.care plecand dela hiisovul din 18 Noemvrie 1.393, In care apareprintre martori « panul Iuga Giurgevici >>, 11 (la drept fiu al presu-pusului Dornn al Moldovei Jurg Koriatovici.

Cronicele vechi spun ca Iuga a domnit doi ani. Documentar,.noi 11 constatam In 1399 cand el (la un act pastrat sub forma de-suret adica de rezumat §i fara indicarea lunii privitor la mo§ia.Bratila. Un al doilea act sigur dela Iuga este acela prin care da-rue§te lui erban Handau satele Solomone§tii pe Topolita §i Mun-tenii §i Pantece§tii pe Cracau. Ca 0 cel precedent, s'a pastrat totnumai sub forma de suret romanesc ; n'are Ina data: nu se mentio-neaza nici anul, nici luna cand a fost emis. Celelalte doua documentedela Iuga, unul din 28 Noemvrie 1399, al doilea fara data edi-torul spune: « circa 1.400 » nu pot constitui dovezi sigure pentrustabilirea timpului de domnie, deoarece autenticitatea lor a fostcontestata de mai multi istorici. In once caz, este sigur ca in 1399higa era Domn al Moldovei. Ca a ocupat tronul §i in 1400, aceastadepinde de demonstrarea autenticitatii sau neautenticitatii hriso-vului din 11 Fevruarie 1.400 dela Alexandru cel Bun. Daca acesthrisov e autentic, ma cum pare probabil, atunci Inseamnä. ca Ale-xandru era Domn Inca dela inceputul anului 1400, poate chiardela sfar§itul anului precedent ;. In caz contrar, se poate admiteca. Iuga s'a mentinut In scaun §i In primele luni ale acestui an. Chiar-§i intr'un atare caz, domnia lui a fost foarte scurta. Prin urmaren'a putut cuprinde prea multe fapte. tirea din cronica lui GrigoreUreche §i a lui Simion Dascalul, potrivit careia higa ar fi organizatbiserica moldoveneasca, luand 4 blagoslovenie » dela « patriar§ieade Ohrida *, ar fi « descalecat * ora§e prin lark facându-le « ocoalepren pregiur * §i ar fi 4 inceput a darui ocine prin tara a voinicice Ikea vitejii la o§ti », s'a dovedit in ultimul timp o interpolatietarzie datorita, se pare, lui Misail Calugarul ; ea nu are niciun temeiu.

De altfel §i A' fi vrut Iuga sa se ocupe in mod deosebit de pro-blemele de organizare, a tarii, n'ar fi putut s'o faca, deoarece tre-buia A' se gá'ndeasca. In primul rand la menfinerea sa In domnie.Tronul era dorit in vremea aceasta de trei pretendenti, fiecare

www.dacoromanica.ro

464 BIBLIOGRAFIE

cautand sprijin in afara. Unul era Roman, fostul Domn, carefusese eliberat de catre Poloni i pentru care Ivapu, fiul Voevo--dului Petru, dadea, in 1400, la Bere§ti, un act de garantie In ceprive§te fidelitatea fag de Vladislav Iagello i renuntarea la onceplangere in legatura cu timpul cat statuse inchis. A§a dar, Roman-spera sa reja tronul. Al doilea pretendent era chiar... garantullui Roman, acel Iva§cu care da' §i el, tot in 1400 §i tot la Bere§ti,un act Regelui Poloniei fagaduind ca in cazul cand va ajunge cuajutorul acestuia Domn al Moldovei, sa renunte la « tara

cu ora§ele ei », la datoria lui Petru, de 3000 de ruble, inapoindinscrisurile acestei datorii i sá pastreze intotdeauna credinta

nestramutata lui Vladislav Iagello i lui Vitold, principele Litua-niei. Tonul acestui act este dintre cele mai umile, aproape slu-garnic ; era eau de Moldova daca" acest competitor ajungea la tron.Din fericire, soarta a favorizat pe cel de al treilea i cel mai vrednicdintre pretendenti, pe Alexandru, fiul lui Roman, ca'ruia poporuli-a zis mai tarziu « cel Bun ». El n'a apelat la Poloni, ci la Domnul-Tarii Romane§ti, la Mircea cel 134tran. Cu ajutorul acestuia ocup'ael tronul. Daca au fost sau nu lupte intre Iuga §.1 Alexandru, nu§tim; letopisetul numit dela Bistrita ne apune numai atat ca pece! dintai «l-a luat Mircea Voevod din Tara Româneasca. Ce afacut cu el dupa aceea, nu ne mai apune cronica. Mormantul luiIuga nu se cunoa§te.

BIBLIOGRAFIE

teIan Voevod: 1. IACOB CARO, Geschichte Polens, vol. III, Gotha, 1869,658 p. in 8'; 2. Ilan MINEA, Principatele ronuine i politica orientald a twit-ratului Sigismund. Note istorice, Bucuresti, 1919, 280 p. in 8°; 3. V.1+A-..o.roGria,Ceva non privitor la sS'tefan I (II?), Domnul Moldovei (c. 1394-1400), InRev, 1st., VIII (1922), p. 193-194.

Iuga Voevod: 4. D. ONcluL, Datele cronicelor moldovenegti asupra anilorde domnie ai lui Alexandru cel Bun, in An. Acad. Rom. Mem. Sect, 1st., s. 2,t. XXVII (1904-1905), p. 201-225; 5. M. COSTACHESGU, Observdri cuprivire la uricile lui Iuga Vodd [14001 Iasi, 1926, 11 p. in 4° (extras dinBuletinul Ion Neculce, fase. 5). DAMIAN BOGDAN, Despre Domnii moldoveni

-aytefan I gi fuga In Rev. 1st. Rom., IX (1939), p. 165-177.V. si p. 456, nr. 10.

www.dacoromanica.ro

MIRCEA CEL BA.TR1iN( Principe trans creftini eel mai vileax

ei cel mai ager s.(Cronicarul Leunclavius).

Tara Romaneasca a avut parte in veacul al XIV-lea de un irIntreg de Domni cari au lucrat pentru marirea 0 intarirea ei.Dup. Basarab cel Mare, Intemeietorul statului independent 0 aldinastiei, a urmat Ncolae Alexandru, organizatorul bisericii, apoiVladislav careli lntinde stapanirea peste munti, In Ardeal. Frateleacestuia Radu a intemeiat marile manästiri, iar Dan a purtatrgzboaie pentru a cuprinde tinuturi pe malul drept al Dunarii. Cao fericita sinteza a acestor eforturi succesive 0 ca o desavar0re alor apare la sfar0tul veacului al XIV-lea domnia celui de al doileafiu al lui Radu, Mircet . Este momentul cel mai Malt al desvoltariistatului muntean, este un maximum atat sub raportul Intinderiiteritoriale, cat 0 sub acela al puterii militare. Trebuie sà adaogamde altfel ca 0 viea.ta economica 0 cea religioasá au cunoscut Intimpul acestei Domnii o deosebita Inflorire.

Filiatia lui Mircea e bine cunoscuta. El e fiul lui Radu,fostul Domn, 0 frate, dar numai de tat:6., cu Dan; mama senumea Calinichia 0 e pomenita In doua randuri, In hrisoaveleTismenei. Prima oara, Inteun act fail data: Mircea, enumerandposesiunile manastirii, aminte0e 0 satul Pesticevo 4 pe care l-aadaos mama domniei mete, Doamna Calinichia ». A doua oará, Inhrisovul din 1392; aci se pomene0e de 4 moara pe care a adaus-omanastirii mama domniei mele, Doamna Calinichia, la Bistrita,care a fost Intaiu a arhimandritului Basea ». Din fapt1,1 c'ä aveaproprictati In Oltenia, s'ar parea ca Doamna Calinichia apartineaboierimii de tara., faptul nu e sigur Insa.

Mircea a av-ut o domnie lunga. La 3 Octomvrie 1385 domneaInca Dan; la 27 Iunie 1387 avem primul document cunoscut delaMircea; prin urmare Intre aceste douà date a ocupat el tronul;

31

www.dacoromanica.ro

466 DIIRCEA CL BATRAN

dupa toate probabilitatile, faptul a avut loo In 1386. sipotrivit indicaiilor -unei cronici bulgare, la 23 Septerwrie. Sfar-situl domniei e cunoscut In mod precis: 31 Ianuarie 1418: e datamortii lui Mircea. Asa dar o domnie de 32 ani; In istoria Munteniei,numai Basarab Intemeietorul i se poate aseinui sub raportul acesta.Durata Indelungata a unei stapaniri a fost Intotdeauna un semnde putere si o conditie pentru marile realizari. Para timp, nu sepoate construi temeinic. Sunt i exceptii, e adevarat i unele chiarstralucite In istoria Romanilor: Mihai Viteazul ci Regele Ferdi-nand ; dar tocmai prin acest caracter singular al lor, ele faciasa mai bine In evidenta adevarul afirmatiei de mai sus. Cine sta-ptineste rnult, poate lucra mult: ci chiar daca intensitatea i ritmulactivitatii e mai slab, totusi acumularea rezultatelor, Intr'unnumar mai mare de ani, dä' la sfArsit, o suma impresionanta. Cu atatmai mult cand cel care carmuieste imprimä' desvoltarii faptelorpecetea energiei i a staruintii sale. Cazurile lui Basarab Intemeie-torul, -tefan cel Mare si Regele Carol sunt elocvente. Este, Intr'ungrad lnalt, ci cazul lui Mircea.

Cat se Intindea Tara Romaneasca in timpul lui Mircea. Docu-mentele lui Mircea ne area' lntinderea stapAnirii sale. In hrisovulcu data adaogt-ta mai tarzir 1387, In rea litate Insa din anii 14021408, referitor la manastirea Cozia, Domnul poarta urmatorultitlu, de factura imperiala: « Eu cel Intru Hristos Dumnezeu bine-credinciosul si bine cinstitorul si de Hristos iubitorul si singurstdpanitorul Ion Mircea, mare Voevod i Domn, cu mila lui Dum-nezeu ci cu darul lui Dumnezeu staptmind ci domnind toata TaraUngrovlahiei çi pä'rtile de peste munti, Inca ci spre par* WA-resti, i Amlasului ci Fagarasului herteg, i Banatului de SeverinDomn, si pe amandoua partile pe toata Podunavia pana la Mareacea mare sit cetatii Darstorului stapanitor ».

Acest titlu al lui Mircea a reprezentat o realitate. Dacamonarhi Insirau, In titlurile lor, tinuturi pe care nu le mai stapaneaude mult e cazul cu regele vecin al Ungariei daca In alte can-celarii enumerarea unor posesiuni era o amintire a trecutului, nutot asa s'a lntamplat la noi; Mircea a stäpanit efectiv tinuturilepe care le aminteste titlul sau. Ban tul de Severin 1-a avut delaInceputul domniei sale pAna spre sfatsitul ei. Dovezi documentareexista pentru anii 1390, 1398, 1407, 1412. Amlasul ci Fagarasul au

www.dacoromanica.ro

CAT SE INTINDEA TARA ROMANEASCA IN TIMPUL LUI MIRCEA 467

fost de asemenea In posesia lui. In cel de al doilea tinut, In Fagan%el lace donatiuni sau IntOriri de mo§ii In 1391, In 1400 §i In 1417.« PArtile de peste muati » daca nu Bunt cumva o denumire generiapentru cele doua linuturi precedente, atunci trebuie sä.' se refere laparnantul pe care Mircea 11 stapanea in Ardeal, dealungul vecheifruntarii a Olteniei §i Munteniei, dincolo de cumplina apelor. Fiindca.

fapt care se eunoalte mai putin nu numai In Moldova aavut loo o Impingere Inainte, treptatO, a pajurilor imperiale, &us;triace, dar §i In Tara Romaneasca s'a produs aceee§i Inalcare.Vechiul botar din spre Ardeal nu corespundea prelatindeni cu Unjade cele mai mari Inältimi ale muntilor, ci trecea, In multe locuri,§i dincolo de ea, pe versantul nordic al Carpatilor. Astfel, de pild6,,noi am stapanit qi izvoarele Jiului, dincolo deci de trecaloarea delaSurduc. Poate la aceste tinuturi sà se refere 4 Ortile de pestemunti » ale titlului lui Mircea. Cetatea Branului a apartinut de-asemenea domnului muutean; nu §trm exact data luarii In sta-panire ; ea pare sä urmeze nu cu mult tratatului din 1395,Incheiat cu Sigismund. In 1412-13, Branul continua s'ä fie allui Mircea, care 1-a pastrat panO la sfOr§itul domniei. « Partiletatare§ti » erau tinuturile din spre rasarit, cuprinzand InSemnatu/port al Chiliei, luat dela Genovezi, Impreuna cu hinterlandulrespectiv, in 1404 (ultimul guvernator genovez e din vara anului1403). Aceste 4parti tatare§ti » au fost numite mai tarziu, tocmaidin cauza stapanirii Domnilor munteni, scoborltori ai Intemeie-torului, Basarabia. o Amandou6 partile pe toata Podunavia, pan&la Marea cea mare » Insemna stäpanirea asupra Dobrogei. Duiname curgea, cam din dreptul Turtucaii, pe pamtuit, romanesc.Mai Inainte, Dobrogea fusese a unui despot cu numele Dobrotici.care o mo§tenise dela fratele sä'u Balica ce-§i avea. re§edinta InCavara, qi o marise, eat spre miazI-zi, cucerind Vara §i re-giunea panO la Mesemvria, cat §i spre miazA-noapte, ocup&nd, laun moment dat, In 1.366, §i Chilia. Dupa Dobrotici, a urmat flu).sail Ivanco ; acesta are lupte cu Turcii In 1388 §i dispare de pescene istorica. In anii urmatori, 1389-1390, constatam cl ceamai mare parte din statul lui Ivanco Dobrotioi este In stapanirealui Mircea care se §i intituleaza, In douä documente latine din,1390 §i 1391, chiar In acest fel: « terrarum Dobrodicii despotus »..,Felul In care Dobrogea a ajuns In mane lui Mircea, nu e 1ncii

31°

www.dacoromanica.ro

4613 MIRCEA CEL BATRAN

bine lamurit. Probabil, faptul a avut loo prin lupta, poateprin lupta cu Turcii care atacasera pe Ivanco. DarstorulSilistra de azi va fi §i el ca§tigat In aceeasi epoca: 1388-1389.Daca aceasta cetate apare In titlul lui Mircea ca o entitate deosebitd,separata de Dobrogea In care se gaseste totusi, faptul se explicaprin Imprejurarea ca Darstorul n'a apartinut politicefte niciodatastatului lui Dobrotici, ci tarului dela Tarnovo ; el nu puteaafladar contopit cu posesiunea transdanubiana a celuiUnii istorici au crezut cá Mircea n'a stapanit efectiv aceastainsemnata cetate. Raspunsul cel mai bun II constituie chiar docu-mentul mentionat al Coziei din 1402-1408 in care Domnul munteanporunce§te cápeteniilor Darstorului sa respecte §i sá pazeascadreptul de pescuit in .baltile de prinprejur, drept ce fusese daruitmanastirii.

Din toate acestea reiese ciar cä Mircea a stapanit in realitatetinuturile pomenite in impresionantul sau titlu. Autoritatea lui seintindea dela Portile de Fier pana la Chilia i dela apa Oltului, lamiazanoapte de Filgara§, pána la tarmul Marii. Este suprafata ceamai mare pe care a avut-o, in cursul istoriei sale, Tara Romaneasca.

Luptele en Tnreii. Legaturile en Polonii. Politica externa a luiMircea a fost dominata de un fapt capital: primejdia tureeasca.Combaterea acestei primejdii direct sau indirect constituiepreocuparea de capetenia a raarelui Domn. Ea strabate, ca un firrosu, intreaga activitate militara i diplomatica a lui. Toate raz-boaiele lui Mircea se fac cu Turcii, niciunul cu Ungurii, cu Moldo-venii qi, cu atát mai putin prin urmare, cu Polonii. Raportul din-tre forte insa era inegal. Turcii, in plina expansiune cuceritoare,aveau mult mai multe mijloace decat Domnul muntean. De aceea,la uring, Mircea a si trebuit sá recunoasca aceasta superioritateea' ajunga la o intelegere cu noii stapani ai Rasaritului. Dar rezis-tenta lui indelungata provoctuid admiratia adversarilor

avut un rezultat de cea mai mare insemnatate: a pdstrat fiintastatului muntean. In timp ce Bulgaria cädea sub loviturile lui Ba-iazid çi era prefacutä in pa§alac turcesc stare In care a ramasaproape cinci sute de ani In timp ce Serbia avea, la scurt interval,aceeatli soarta, Tara Romanea sea a putut rezista si a asigurat astfelcontinuitatea vietii sale politice. Fapt capital, deoarece fdrid aceastä

politicei, cele mai multe din manifestdrile noastre ulterioare,

www.dacoromanica.ro

LUPTELE CU TURCII. LEGATURILE CU POLOXII 469

peind In veacul al XIX-lea, ar fi fost allele. Sa ne gandim numai cea insemnat vie* Peninsulei Balcanice in timpul secolelor de_ do-minatie turca, pentru a putea aprecia la justa sa valoare, rezis-tenta lui Mircea. Fara acest mare Voevod, e foarte probabil caintregul curs al istoriei muntene §i prin consecinte al intregeiistorii romane§ti ar fi avut o alta desvoltare §i alte proportii.

Forma pe care a imbracat-o politica externa' a lui Mircea n'afost intotdeauna aceea§i. Mai ales ca pe langá preocuparea prin-cipala combaterea primejdiei turce§ti se mai adaogau §i Altaprobleme, cum era aceea a raporturilor cu Ungurii, cu Moldova §iCu Polonii. Trebuiau deci avute in vedere mai multe interese careau variat. Rezultanta lor nu putea fi prin urmare uniforma'. Inprima parte a domniei, pana pe la huele anului 1394, punctul degreutate al legaturilor sale cre§tine cade asupra Polonilor. Din1395 inainte !ma, alianta cu regatul Ungariei trece pe primul plan.Intoarcerea spre Sigismund al Ungariei sa poate observa de altfelIn mod progresiv in ultimii ani ai fazei precedente. Ea, nu va in-semna insa, dupa 1395, ruperea relatiilor cu Polonia care vor con-tinua, dimpotriva, pana la sfar§itul domniei.

In 1387, indata dupa suirea pe tron a lui Mircea, cneazul La-zár al Sarbilor repurteaza la Planik o biruinta asupra Turcilor.Incurajat de succesul avut, el se hotara§te sa organizeze o coalitiecre§ting impotriva 4 necredincioqilor ». Din nefericire, acest plann'a gasit rasunetul pe care-1 merita. Ungurii n'au raspuns la timp,iar contingentele cre§tine din partea apuseana a Pen insulei Bal-canice din Bosnia, din Albania an fost neindestulatoare.Mircea se pare ca a trimis un corp de oaste; a§a cel putin rezultádin relatia cronicarului turc Siikriillah care serie In 1457cAt §i a lui Seadeddin care mentioneaza ca participanti pea principii Valahiei §i Bogdaniei » in timp ce scriitorul Leunclaviuspomene§te numai pe 4 Valahi », a§a dal% pe Munteni. Lupta s'adat in ziva de 15 Iunie 1389 pe 4 Campia Mierlelor » (Kossovopolje)in sarbe§te). La inceput se parea ca biruinta va fi a cre§tinilor, maiales dupa ce un Sarb fanatic, Milo§ Obilici, pátrunsese panä la lo-cul unde se afla Sultanal Murad vi-1 ucisese cu lovituri de pumnal.Fiul lui Murat insa, Baiazid, supranumit §i Ilderim adica Fulgeral dincauza repeziciunii mi§carilor §i hotaririlor sale, lua imediat comandaarmatei turce§ti §i schimba retragerea initiala inteo strednbita vie-

www.dacoromanica.ro

470 MIRCEA CL BÀTRAN

torie. Cre§tinii hied' zdrobiti; cneazul Lazar Insu§i1§i pierdu vieata.Evident, participarea lui Mircea nu putea ramane fara urmari.

Mai curand sau mai tarziu, Baiazid avea sa raspunda acestuict de inimicitie. De aceea, Domnul muntean se hotara§te sa la

rnasurile de aparare necesare. El fortifica unja Dunarii, construind1a Giurgiu o cetate puternica de piatra. Peste o jumatate de veac,

timpul expeditiei din 1445, de pe Dunare, Vlad Dracul, fiullui Mircea, avea sá spuie cavalerilor francezi ea fiecare pia tra dinaceasta cetate 11 costase pe tatal salt un bolovan de sare. Cre-dem ca tot In aceasta vreme a Intarit Mircea i cetatea cealaltadela Turnu sau, cum li spunea.0 contemporanii, dela 41\licopolulMic », In opozitie cu cel mare, din fata, de pe Värmul drept al Du-narii. Pe de alta parte, el cauta sáji acopere spatele, sá previe unatac din partea Ungurilor care, dupa cum §tim, fusesera In rapor-turi du§manoase, de razboi, cu fratele sau Dax f}i care ar fi pututprofita de un eventual atac al Turcilor spre a lua Indarat Banatulde Severin. In acest scop, la cateva luni numai dui:4 bä'talia deleKossovopolje i anume la 10 Dechemvrie 1389, la Radom, In Polo-nia, Mircea Incheie prin trimiqii sai Manea §i. Roman Herescu,asistati de vornicul Dragoi, reprezentantul lui Petru al Mu§atei,un tratat de alianta cu regele Vladislav Iagello. Cei doi monarhise obligau sa se ajute reciproc Impotriva Regelui Ungariei, iarimpotriva altor du§mani, dupa putinta, ca prieteni. La mijloculpostului mare urmator, trebuiau trimise actele solemne, in.vestitecu sigiliile cele mari, prin aceia§i ambasadori.

Ratificarea se face mai de graba chiar, la 20 Ianuarie 1390, laLublin, confirmandu-se In totul dispozitiile Nate prin actul din10 Dechemvrie 1389. Alianta lui Mircea cu Vladislav 14i produceimediat efectele. Sigismund, regele Ungariei, vaandu-se amenin-tat din dourt pàri, cauta o apropiere de Doranul muntean; acestala randul sau gase§te ca o Intelegere cu Ungaria i-ar fi utilä. Incazul unui conflict cu Turcii, mai utila chiar sub raportul militarcleat alianta cu Polonii care erau prea departati. Aga se explicaactul din 17 Martie 1390, dela Severin, cuprinzand o interpretare adispozitiilor aliantei anterioare, interpretare care constituie de faptprima etapa In procesul de apropiere al lui Mircea fata de Un-gana. Inteadevar, de data aceasta, se specifica. urmatoarele:Regele Poloniei nu va porni razboiu Impotriva regelui Ungariei

www.dacoromanica.ro

BIRUINTA DELA ROVINE. TRATATUL CTJ SIGISMUND 471

pang ce nu va fi comunicat lui Mircea tli sfatului acestuia cauzelerazboiului care sa fi fost aprobate In prealabil de sfatul regeluipolon. Pe de alta parte, daca se va incheia vreo pace sau lute-iegere intre Mircea gi Sigismund, ea va trebui :A fie acceptata Eliconfirmata §i de Vladislav Iagello. Deosebirea fata de stipula-tiunile anterioare care prevedeau raspicat ajutor reciproc impo-triva Ungariei este evidenta. Politica externa a lui Mircea In ceprive§te legaturile cu cre§tinii incepea sa se orienteze altfel, tinandseama in primul rdnd de interesele propriei sale tan, de primejdiaiminenta din partea Turcilor.

Inteadevär, atacul lui Baiazid se produce. Nu §tim exact cumau Inceput ostilitätile, cine a atacat cel dintai. Unele izvoare tur-ce§ti amintesc de o incursiune a lui Feriz beg, care, plecand dinVidin, ar fi jefuit Tara Romaneasca 0 s'ar fi tutors cu multa pradaIndarat. Ca räspuns, Mircea ar fi pradat in iarna urmatoare malul(kept al Dunarii. Alte izvoare turce§ti sustin ca ostilitatile ar fifost deschise de domnul muntean, care In lipsa sultanului, plecatlute° expeditie In Asia Mica, ar fi atacat §esul Cadiu sau Carino-vasis din Peninsula Balcanica. Oricare ar fi fost pretextul, certeste ca ostilitatile trebuiau sa izbucneasca f¡i ca motivul real 11con stituiau posesiunile lui Mircea de pe tarmul drept al Dunarii,adica Dobrogea §i Silistra.

Biruinfa dela Ravine. Tratatul en Sigismund. Dupa cucerireaBulgariei care are loo in 1393, Baiazid se hotar4te sa Intreprindao expeditie Impotriva Domnului muntean. Oastea turceasca ase-diaza 0 cucereqte mai 1ntai Silistra, apoi trece Duniirea, ocupaNicopolul Mic sau Turnu §i Inainteaza spre Arge§. Cu sultanulveneau §i vasalii sarbi Marco Cralievici iiii Constantin Draga-§evici. Lupta s'a dat la « Rovine*, pe malul unui Mu, In ziva de10 Octomvrie 1394. Cu privire la locul unde se aflau aceste« Rovine », cuvantul inseamna ganturi" exist& discutie:unii cred ca ar fi fost langa Craiova, cam pe unde este manastireaJitianu, altii le aqeaza pe apa Ialomitei. Mai probabila pare Ingo a treia grupa de pAreri care le situeaza pe unul din rtturileatinse In druraul dintre Turnu si Curtea de Arges, deci pe Ciil-mttlui, pe Vedea, pe Teleorman sau pe Arges. Cert este ea' luptaa avut un caracter foarte violent, ambele ostiri luptând cu In-versunare. 0 cronia bulgara' contemporana poveste§te: «i läncii

www.dacoromanica.ro

472 MIRCEA CEL BATRAN

nenumarate s'au frant atunci §i multimea sagetilor a fost ne-numarata, 'neat vazduhul nu se mai putea vedea de desimealor*. lar ;1111 MO cara s'a dat bätalia «curgea ro§u de sangelece ie§ea din multimea trupurilor cazute». Victoria fu a lui Mircea:izvoarele contemporane aunt categorice In privinta aceasta. DarIntocmai cum se va Intampla doua sute de ani mai tarziu, laCalugareni, ea nu putu 1mpiedica Inaintarea armatei turce§ti.Fortele lui Mircea erau Inteo disproportie numerica prea mare fagde cele ale lui Baiazid. O exploatare a victoriei, o urmärire aarmatei turce§ti spre a fi aruncata peste Dunare nu era cu pu-tinta. A§a Inca, de§i biruitor, Mircea se retrage spre Arge§, cumva face §i urma§ul Eau Mihai Viteazul. Aci, In preajma scaunuluidomnesc, a avut loc, dupa cronicele turce§ti, o nouä lupta, defa-vorabila Muntenilor. Mircea este nevoit sa treaca In Ardeal; Inlocul lui, Baiazid a§eza ca Domn pe un boier Vlad despre care secrede ca ar fi fost lnrudit cu familia Basarabilor. Imprejurarilearatau prin urmare cat de justificata fusese politica de apropiereprogresiva fata de Sigismund a lui Mircea. La 7 Martie 1395, InBrapv, se Incheia, In condilii de pert ectei egalitate, un tratat dealianta tare cei doi monarhi. Se prevedea anume cá atunci andRegele Ungariei va merge cu armata sa impotriva Turcilor, s'amearga §i Mircea ; invers, cand Mircea va fi atacat de Turci, RegeleUngariei sa fie obligat a-i da ajutor. Trecerea prin Ora lui Mircea§i se meinioneazI ca fiind In stIpanirea acestuia §i uneleprobabil spre nord, din Dobrogea este libera pentru rege §io§tirile sale; proviziile Insá vor fi platite cu bani gata. In ora§elesan cetatile ce se vor lua deli. Turci, garnizoanele puse de Sigis-mund vor fi dublate de acelea ale lui Mircea. Tratatul este IntaritCu pecetea oea mica, In lipsa celei mari * care nu putuse filuata,probabil, In cursul retragerii, din cancelaria domneasca. Se vaface lug mai tarziu un tratat identic care Ira purta aceastapecete mare.

La 6 Aprilie, armata lui Sigismund §i aceea a lui Mircea reu-nite trau gata de 'plecare spre Tara Romaneasca. Campania aavut loe In cursul lunii Mai §i a dus la reluarea cetatii Turnuldin mane. Turcilor. In legatura cu aceasta campanie trebuie pug,credem noi, omorlrea larului i§man la 3 Iunie 1395 de&Are Baiazid. Se vede ca vasalul bulgar nu putuse Impiedeca re-

www.dacoromanica.ro

DEZASTRUL CRE$TIN DELA NICOPOLE 473

luarea Turnului sau se facuse vinovat de vreo mare gregeala.Victoria aliatilor cregtini n'a lamurit Ins& definitiv situatia. dinTara Romaneasca. Vlad cel pus de Turci n'a putut fi gonit ; maimult chiar, el Indrazneqte sa a.ta,ce, In munti, oastea ungara pecand ea se inapoia dela Turnu §i-i pricinueqte mari pierden. In urmaacestei biruinte, Vlad pastreaza domnia sau cel putin o partedin tara., inclusiv Argequl. Din aceasta re§edinta, dä. el la 28 Mai1396 actul omagial care Vladislav Iagello, Regele Poloniei,care sotia acestuia Hedviga i urmagii lor, fagaduind credinta

ascultare. Daca Vlad n'ar fi stapanit In Argel, un asemeneaact, cu indicatia precisa a locului §.1 a datei and s'a emis, ar fifost imposibila. Trebuie deci sá admitem ca Mircea a Minas catavavreme In Oltenia, dacal nu cumva s'a retras din nou In Ardeal.

Dezastrul cre§tin dela Nicopole. Prin supunerea completa aBulgariei In 1393, prin faptul ca &Arbil erau vasali, prin expeditiadin Tara Romaneasca In 1394, cu toate consecintele ei, Unguriise vedeau acuma direct amenintati de care puterea, -In piingofensiva, a Turcilor. Regele Sigismund hotara§te deci cal e mo-mentul sa se intreprinda o mare expeditie cretina Impotrivaacestora spre a-i goni dela Dunare, çi, dad.' e cu putinta, chiardin Europa. Tratative In vederea unei asemenea expeditii se du-ceau de cativa ani de zile. Trimi§ii regelui ungar, care era acum§i vicar general al Imperiului German, expusesera tuturor pu-terilor din Apus necesitatea unei lupte comune impotriva Turcilor,a. unei adevarate cruciate Impotriva acestor noi fanatici ai lui Mo-hamed. Atmosfera maese pregatita: feudalii din Franta, din Ger-mania, chiar cei din depatata Anglie anuntau participarea. Apu-sul Intreg se rni§ca, Intocmai ca in vremurile puternicului entu-ziasm religios care dusese la cucerirea locurilor sfinte.

In luna Mai a anului 1396 incepusera sa soseasca la Buda primiicavaleri francezi i burgunzi. Venira apoi cavalerii germani, sub-conducerea lui Ioan de Zollern, burggraful de Niirenberg, i ca-valerii englezi sub ducele de Lancaster. Venetia dadea ajutor cuflota ei, Bizantul intra §i el In coalitie. In toiul verii, aceastamandra armata feudala, cu veqminte i armuri stralucite, seIndreapta spre tinuturile noastre. La 13 August, Sigismund era laOr§ova. La Dunae 11 a§tepta Mircea cu oastea sa. Cu totul,creftinii erau se pare vreo 100.000, dintre care 60.000 cavalerie fi:

www.dacoromanica.ro

474 MIRCEA GEL BATRAN

40.000 pedestra,si. Vidinul fu luat fà."r4 greutate ; staptmitorul deaci, Sracimir, se Inchinä i primi o garnizoan4 de a aliatilor. Ra-hova care era ocupatà de trupe turceqti, azu qi ea. Apoi, armatacre§tin6 se indreapt5. spre Nicopole pe care-1 asedie, pe uscat §i peapa, timp de 16 zile. Baiazid era, In timpul acesta, la Tirnovo. Au-zind de sosirea aliatilor, se 1ndreptà grabnic cu toate puterile salespre cetatea asediatà.

Intalnirea celor douà armate avu loo In ziva de 28 Septemvrie.O cunoa§tem destul de bine, multumità, Intre altele, povestiriiunui martor ocular, germanul Hans Schiltberger, care a §i fostluat prizonier de catre Turci. Acesta ne spune c4 mai dinainte deinceperea luptei, Mircea Meuse o recunoa§tere cu o mie dintre-osta§ii sài spre a-0 da sea,ma.de numarul Turcilor i adusese vesteaea." ace§tia ar fi foarte multi. El ceruse apoi voia sá atace el celdintAi pe Baiazid. Regele Sigismund i-ar fi Incuviintat foarte bu-curos aceasta dorintA. ducele de Burgundia spune Schilt-berger falindu-se cu cei 6000 de soldati pe care el li aduseseregelui In ajutor i cu sumele de bani cheltuite cu Wina aceasta,nu voi sà Incuviinteze nici lui (Mircea), nici altuia cinsteaatac... Ducele luà osta§ii cu sine, atag i izbuti a stràbate pestedouä cete turceqti. Dar cAnd ajunse la a treia, se intoarse i voi-ad se retragA. Dar 11 lmpresuraserà duqmanii i oamenii lui pier-durà caii inai mult de jum6tate; a§a el nu putu fugi, ci fu prins._Aflând Regele despre aceasta, luá alti oameni cu el §i ataca vreo12.000 de pedestra§i du§mani, pe care fi trimiseser4 Turcii Inainte.Aceqtia toti au fost batuti §i zdrobiti de el. i In lupta aceasta afost omorit calul stapanului mea Leinhart Richartinger. i eu,Hans Schiltberger, slujitorul lui, am alergat acolo §i i-am dat calulmeu. i eu am Inalecat altul, care a fost ma.i Inainte al Turcilor.

dupà." ce fura zdrobiti pedestra§ii, Regele porni contra alteicete, care era de cal6reti. Viand Sultanul a a. pornit Regele-asupra lui, voia sä." fuga. Atunci Voevodul din Irisey (Serbia),numit Despot, veni In ajutorul Sultanului cu 15.000 de ostagibuni i ceilalti povituitori de steaguri cu mare putere. Despotulataca §.1 rUpune steagul regelui Sigismund, care se puse pe fuga._Atunci venir6 Hermann de Cilly i Hanna Castelanul de Ntirn-berg, luarà pe Rege, 11 departarà de pe campul de luptit 011 aduseràla o corabie, cu care calatori el la Constantinopol. Dupà Indepar-

www.dacoromanica.ro

NOILE VICTORII ALE LUI MIRCEA ASUPRA TURCILOR 475

tarea regelui, toli se asternua pe fuga. CaTäreti i pedestri porniràspre Dun'are, peste care voiau sà fie trecuti cu totii, ceea ce Ina-era cu neputintà din pricina numArului mare de tot, astfel hicât.multi dintre cei ce se imbulzifä oil puterea In coràbii au fost arun-cati afara de &Are corabieri i s'au inecat in Dunä're. Multi si-aupierdut viata, pribegind prin. munti, Oa au eazut morti. UnnumAr cu mult mai mare an fost luati prizonieri. Cei mai de fruntedintre acestia au fost ducele de Burgundia i doi seniori din Franta,apoi palatinul din Ungaria i inch' multi alti cavaleri i domni-ostasi au c'azut prizonieri. Si eu de asemenea am cazut prizonier ».

Lupta dela Nicopoli a, insemnat o mare catastrofa cretina.Regale Sigismund trebui sà fug6 pe o corabie care cohort Dungrea,Ajunse, prin Marea Neagrà, la Constantinopol si de aci, incon-jurand Grecia, se indrept5 spre Dalmatia. Imensa majoritate aprizonierilor crestini pieri sub securea cäläului; foarte putini auavut norocul sàji rascumpere vieata. 0 parte din armata ungarà,In frunte cu Stibor, voevodul Ardealului, izbuti insa sa" treaca Du-narea impreuna cu oastea lui Mircea ce! BAtran. Vlad uzurpatorulfu prim; acum i dus de Stibor In Ungaria, unde probabil a si pierit,deoarece nu se mai pomeneste nimio de aci inainte de dansul.

Noile victorii ale lui Mircea asupra Turcilor. Intelegerea cuParticiparea lui Mircea la coalitia ispavita a.sa de dureros

la Nicopole, trebuia sà atraga o replic6 din partea lui Baiazid.Inteadefär, in anul urm6tor, 1397, o armatà turceasa trecuDunä'rea, In Muntenia, dar fu invinsa de Mircea. narturia scriito--rului bizantin Halcocondil esté categoric6 In privinta aceasta.Ceea ce nu putuserà face mandrii cavaleri ai apusului, facea, cu_mult mai putine mijloace, dar cu o siding militar6 superioara,Domnul muntean. Nu se stie sigur unde s'a dat lupta; unii afirmacà ar fi fost pe Ialomita ; dovezi trig nu exist5..

O alta victoria impotriva Turcilor a repurtat Mircea in 1400.O armata de a lor alcAtuità, dupà un izvor contemporan, din66.000 de oameni, ceea ce pare exagerat Meuse o expeditie deprada In Ungaria. La intoarcere, a.0 fost atacati de Mircea careavea si un contingent ungar i batuti in asa fel 'neat abia 3000 aumai seapat peste Dungre. Era a patra biruinVä romineasca asupraTurcilor In timpul acestui glorios voevod. Curand dupA aceea,avea loo un eveniment de cea mai mare insemnAtate pentru intreg

www.dacoromanica.ro

476 MIRCEA CL BATRAM

rasaritul: lupta dela Ankara (28 Iulie 1402) intre Baiazid i banulMongolilor TamerIan sau Timur-Lenk adica Timur cel chiop, care.cuprinsese o mare parte din Asia si voia acum sa taibg. sitinuturilestapanite de Sultan. Acestuia din urma Ii venira In ajutor ne-spun cronicele turcesti Tatarii, trecand peste Cara-Bogdan, decipeste Moldova, si Sarbii lui stefan Lazarevici. Lupta s'a ispravit.prin infra.ngerea lui Baiazid care s'a vazut parasit de foarte multidintre ai sai. (S'a afirmat In ultimul timp eu insurni am fa-cut-o, luandu-ma dupa o comunicare a lui N. Iorga la Academia_Romana ca la Ankara ar fi participat si un corp de oaste mun-tean, trimis Sultanului de &Are Mircea. O cercetare minutioasa,.Intreprinsa recent, a aratat insa ca nu poate fi vorba cleat deSArbi). Biruinta lui Timur a fost completa. Insusi Baiazid cazuprizonier i suferi din partea Invingatorului o ofensa cum nu semai vazuse: fu bagat lute° cusca i purtat prin Asia ca sà vadatoate popoarele ce ajunsese stapanitorul temut de odinioara. Ru-sinea era prea mare: Baiazid nu putu supravietuiasca.

Pozitia dominantA a lui Mircea. Relatiile en Mohamed I. Pre-tinsul tratat de Inehinare. In urma lui Baiazid ramasera mai multiffi cari incepura de indata (1403), o lupta apriga pentru mostenireaparinteasca. Cel mai in varsta dintre ei, Suleiman, care stäpanea.In Europa, a.vea pretentiuni i asupra pàrii asiatice a imparatieiturcesti, unde era Mohamed, un alt fill al lui, Baiazid. De aceea,porni o lupta care avea sa se ispraveasca amestecandu-se intretimp i un al treilea frate, Musa abia in 1413. De aceasta lupta.interna a stint sa se foloseasca Mircea spre a-si pastra çi aji sporichiar posesiunea sa transdanubiana. El a intervenit i cu armata,ajutand mai intai pe unul dintre frati, pe Musa, si apoi, dupamoartea acestuia, pe un pretendent Mustafa. Inca In 1404, re-gale Sigismund al Ungariei seria lui Filip, ducele Burgundiei,despre frumoasele victorii » pe care le-au repurtat impotriva Tur-cilor imparatul din Constantinopol i Mircea, Voevodul Tdriima'nefti. La finele anului 1409 sau hiceputul lui 1410, izvoarelebizantine si cele otomane ne spun cal Musa a venit pe Mare InMuntenia si ca Domnul acestei tari « marele erou necredinciosdupa insasi expresia unei cronici turcesti anonime i-a dat ajutor.Musa a plecat dela Silistra cu un corp de oaste munteana coman-dat de Dan, o ruda a Domnului. Dupa o serie Intreagä de lupte Cu..

www.dacoromanica.ro

POZITIA DOMINANTA. A LLTI MIRCEA 477

rezultat schimbator, la Cosmed ion, pe Cornul de Aur, a fostInfrant (15 Iunie 1410) el izbuteqte in cele din urmi sä In-ving6 pe Suleiman care este omorit la 17 Fevruarie 1411. In cursulacestor lupte, au 1naintat deci trupele muntene pânà lAng4 Constan-tinopol. In schimbul ajutorului dat lui Musa, Mircea vi-a marit

- .t.9.':::sf_ a _ .,... -..

''.,i

,- ; 4 . , ',1.:ti._ir ,t , .4..,,,,.. ,.. .. ,,,..;.. TEr -P,:y .1.....,!..k7 ... -

; -4,, -',-. _reltiV62-'*- .M.' " ' s'"- ' .- ''''fit.- s, , .=.4Ci.k 4 .,._ ' .. og .: ,¡

Fig. 141. Ruinele cellStii Enisala, unde au stat de pazh soldatii lui Mircea cel Nitrito. Si-piturile efectuate In vara anului 1939 an dat la iveall, pe lAngi o fuerte bogati si varia%ceramich bizantinit el veche ronuineascli, si dona tezaure nionetare: unul dela Mircea cel

trin, celillalt dala Petru al Musatei.

posesiunile sale In dreapta Dunarii. Intr'o scrisoare trimisà regeluipolon, el se intituleazà « mare voevod i singar stàpanitor, Doranal 1ntregei bàsàräbesti §i al parOlor de peste munti i staptinitoral multor cetài turce§ti * (H mHOrbIM[b] TypCKHM[b] ropoAonomtb]irocnomni[t]). La inceputul anului 1411, Musa este incoronat caSultan. Politica lui Mircea cel aartui biruise ; Voe'vodul muntean'domina de fapt, In acest moment, 1ntreg orientul european.

,

, . v ..,-A -..., 7, --.... , - r, v., ' .. . ,

s .--.., .,.. .

.. . , ,, I, r 7X"... ' j,;:,

..-.,,,, V

-. Zil .r-Art'-, ,

''. ' .. -

www.dacoromanica.ro

478 1IIRCEA CEL BATRAN

Din nefericire insa, situaVa n'a durat mult. Impotriva luiMusa se ridica fratele sä'u Mohamed care stäpanea In Asia. In lupta_dela Ciamurli, de langa Sofia, la 5 Iulie 1413, cel dintai este in-,frant 0 ucis. Mohamed ramane singur stapanitor al imperiului0 e incoronat ca Sultan la Adrianopol. Un izvor bizantin, cronica.lui Ducas, afirma ea noul Sultan ar fi fost recunoscut 0 de Mirceacare a trimis soli, fagaduind chiar 0 tribut. Credem ca aceastatire trebuie interpretata in sensul ca Domnul muntean, spre a

Fig. 142. Ruinele MAO; Enisala, pe vArful dealului ce doming lacul Babadag (In fatli. Cubucliti rotunde de plaur sau taut plutitor). La rnijloc, satul Enisala. (Fotografie din avion,

executatti de comandorul Jean Niculescu In 1939).

preintampina un atac al lui Mohamed, a trimis o delegatie care 84

asiste la incoronare ; de platit insa tribut, n'a pia-tit. Dovada suntchiar cronicile turce§ti care arata a Mircea in 1417, cu prilejulexpeditiei lui Mohamed in Muntenia, ar fi platit 4 restanta » pe-trei ani a tributului. Ceea ce inseamna ca in primii ani ai nouluiSultan, Mircea n'a dat Turcilor niciun ban. Dimpotriva, a continuatpolitica din timpul lui Musa, acordand sprijinul sau unui nou pre-tendent, anume Mustafa. La 10 Iunie 1415, acesta din urma era inTara Romaneasca ; un document intern 11 nume§te 4 Mustafa_

t1"....

www.dacoromanica.ro

MEDEA $1 MOHAMED I 479)

Celebi ». La 18 August, se zvonea la Raguza si faptul era exactca doi fruntasi ai lui Mohamed ar fi trecut de partea lui Mustafasi ca acesta ar fi prkländ In Bulgaria. Incercarea noului preten-dent flak cu tot ajutorul lui Mircea, nu izbuteste, Mustafa esteInvins In 1416 de °stile Sultanului si silit sà se refugieze la Salonic,unde guvernatorul bizantin 11 pune la Inchisoare. Nici Incerc-rease cului Bedreddin un teolog musulman sectant care se adäpos-tise atva timp In pädurea Deliormanului dobrogean In toamnaaceluia§ an 1416 nu are mai mult succes: el este predat de antu-rajul säu nemultumit sultanului Mohamed care pune sä-1 spänzure-la Serres. Toate aceste imixtiuni repetate ale lui Mircea In treburile-interne ale Impäriitiei otomane, provoacä. reactiunea SultanuluiMohamed. In 1417, acesta Intreprinde o puternia expeditie impo-triva Domnului muntean. Cetatea Giurgiu este asediatà si cucerità;tot atunci se pare c6 a cäzut si Turnul. Pe de altä parte, Dobrogea_este ocupatà In Intregime, Isaccea si Enisala (vezi fig. 141, 142 si143) sunt Infärite ; Tara Romaneascà este amenintata asa dar si dinspre rasgrit. Armatele turcesti au luat multä pradä ; cronicele lorvorbesc de « feciori mandri ca soarele si fete dragalase ca tran-dafirii ». Este foarte probabil cä. Mircea, atacat de forte multsuperioare nu trebue sa se uite cà acuma imperiul turcesc eraiaräsi Intreg ca pe timpul lui Baiazid si ca deci dispunea de mijloaceuriase n'a putut sä se opuie si a trebuit sa se lnchine Sulta-nului. S'a Incheia.t oare atunci un tratat care sá specifice conditiileInchinärii? Multil vreme s'a crezut cà da si se cita chiar si textulacestui tratat, asa cum este reprodus In cronica din veacul atXIX-lea a lui Dionisie Fotino. Potrivit acestui text, Mircease obliga fata de Baiazid s5.-i pläteasca In fiecare an cate« 3000 de bani rosii »; In schimb, tara avea A' se guverneze maideparte 4 dupà legile sale proprii », lar Domnul putea si pe viitor sàfacà räzboiu vecinilor sau BA 1ncheie pace si sä alba drept de vieatàsi de moarte asupra supusilor säi. Fotino pune ca datà a acestui tra-tat sau, pe turceste, hatihumaium, anul 805, luna Rabi-ul-evvel,&And si echivalenta dupà calendarul crestin, 1393. In realitateInsä anul 805 si luna Rabi-ul-evvel (corect Rabi el avvel) cores-punde cu 1402, 29 Septemvrie-29 Octomvrie. lar noi stim csá laaceastä. datä Baiazid nu mai era Sultan, deoarece, cu trei luni maiInainte avusese loc catastrofa dela Ankara. Prin urmare, dela In-

www.dacoromanica.ro

Fig. 143. Vederea ruinelor cetAtii Enisala. Se deosebeste bine incinta trapezoidal& a cetlitii, cu turnurile de par.& dele colturi, precumsi umbra pe care o face turnul dela intrare: cele trei dungi negre paralele. (Fotografie din avian,

executatli de comandorul Jean Niculescu, In 1939).www.dacoromanica.ro

MIRCEA $1 MUSATINII FATI DE POLONI 481

ceput constatAm un fals, In ce priveste anul. i cuprinsul acestuiA hatihumaium * si stilul lui sunt de asemenea false. Noi cunoa-stem cum erau redactate firmanele autentice, deoarece avem ocolecIie. foarte numeroag de asemenea acte la Academia Românä.Niciunul din ele nu se aseamän6 ca ton, ca stil, ca dispozitii, cu celreprodus de Dionisie Fotino. Prin urmare concluzia este c'd avemdeaf ace cu un falsificat. El s'a comis tarziu, in veacul al XVIII-lea,cand se sin4ea nevoia A se dea o bag juridia, prin asemeneatexte, revendiarilor legitime In ce priveste dreptul de carmuire alPrincipatelor Romane. Cu prilejul preliminariilor de pace Incheiateprin tratatul dela Kuciuk Kainargi, in 1774, s'a fabricat un ase-menea tratat pentru Moldova, specificand condiWle Inchinarii desub Bogdan cel Chior, fiul lui stefan ce! Mare. Dup'd toate proba-bilitätile, tot atunci a fost plasmuit si tratatul sau « hatihumaiu-mul * lui Mircea. In realitate, un asemenea tratat de inchinare n'aexistat niciodatd. Sultanul s'a multumit g primeasca o suma debani anual, a§a cum va face mai tarziu Mohamed al II-lea cu PetruAron. Cunoastem r6spunsul pe care-1 trimite acest sultan In 1456Domnului Moldovei la histiinOrea ca i se va pläti un haraciu anualde 2000 de duca# de aur. Mohamed 1i apune: o Ai trimis solul th'u§i al boierilor, pe Mihul logofatul, si prin el cuvintele domniei tale,din care se vede ea' vei räspunde haraciu doua mii de galbeni deaur domniei mele In fiecare an. Drept aceea g fie pace des6varsitsi sorocul lui (adic4 al haraciului) g fie la trei luni. Dacti se va dala acel soroc, g fie pace désavârsit cu domnia mea, iar de nu seva da, ce va fi, §t4i. i Dumnezeu g te bucure E Atka tot. Niciprecizari cu privire la drepturile Domnului, nici altele referitoarela felul de carmuire al tàrii. Cam tot asa trebuie sa ne inchipuim.§i ea'spunsul lui Mohamed I atre Mircea, minus, credem, amenin-torea dela urmg, deoarece Domnul muntean era infinit superior caprestigiu nevolnicului Petru Aron. Sultanul primea haraciul si,pentru rest, n'avea g se amestece cu nimio in treburile I'ärii sauIn drepturile domniei. In felul acesta trebuie InOleag «inchinarea.*lui Mircea, In 1417. Tributul a fost un mijloc de a avea linistedin partea Turcilor, care de altfel nici nu s'au gandit, In vremeaaceea, sä schimbe organizarea tArii sau felul de carmuire al ei.

Aproape treizeci de ani luptase Mircea 1mpotriva primejdieidin spre miazä'zi. De patru ori biruise armatele Sultanilor. Se

32

www.dacoromanica.ro

482 MIRCEA CEL BATRAN

amestecase i In luptele lor interne, sprijinind pe aceia dintre pre-tendenti cari i se pareau mai potriviti cu planurile lui. La un mo-ment dat, prin Incoronarea lui Musa, se parea chiar ca izbandise-In cele din urma, a trebuit Insa BA recunoasca covar§itoarea puterea Turcilor. Disproportia de forte era prea mare iar Intelegereaputerilor cre§tine care ar fi trebuit sa faca un front comun §i per-manent, prea redusa. Aceeaili amara experienta o vor face maitArziu ceilalti doi eroi ai neamului nostru In lupta pentru cre§ti-natate, stefan eel Mare i Mihai Viteazul. Ca §i Mircea, vor luptala Inceput cu toate puterile, izbandind adesea, pentru ca la urmasa recunoasca inevitabilul. Dar, a§a cum am spus-o din capullocului, jertfa lui Mircea n'a fost zadarnica. Prin rezistenta luiindelungata, prin respectul pe care vitejia i priceperea lui au.§tiut sa-1 impuna adversarilor, Mircea a pastrat fiinta statuluimuntean. Este foarte mult, and ne gandim ea In aceea§i vremestate mai vechi cum era Bulgaria §i Serbia cad pentru o ¡lima-Late de mileniu sub loviturile Semilunei.

Mircea i Mu§atinii fata de Poloni. In ce prive§te relatiile luiMircea cu Polonii, se constata un paralelism semnificativ cu DomniiMoldovei. S'ar putea spune ca aceste relatii variaza sincronicca exista o solidaritate a Muqatinilor cu Mircea sub acest raport-Am vazut ca. la Inceputul domniei, In 1389, pe °and In tara vecinaera Petru Mu§at, Mircea Incheie primul tratat cu Vladislav Iagello..Raporturile bune dureaza i sub Roman despre care §tim ca ur-mase fat'a de Poloni politica fratelui i predecesorului sau. Sub.-t,efan Insa, care ocupase tronul In conditii ce Insemnau un act

de ostilitate a Polonilor fag de Roman (acesta a fost prins i In-chis de ei), raporturile lui Mircea, fara sà se strice, n'au mai avut.cordialitatea dinainte. Se adauga de sigur faptul ca In aceastavreme cade i tratatul de alianta al Domnului muntean cu Sigis-mund regele Ungariei i du§manul lui Vladislav Iagello. Poloniinu puteau vedea cu ochi buni o asemenea apropiere. A§a se explicadispozitia din actul de Inchinare a lui tefan, Domnul Moldoveicatre Poloni (1395), prin care se obliga sa le dea ajutor Impo-triva oricarui du§man, Intre altii i Impotriva voevodului Basa-rabiei ». A§a se explica i scrisoarea pe care o trimite Vladislav-Iagello lui Mircea, imputandu-i ca acesta ar fi spus Ungurilor deun plan de alianta al regelui polon cu Turcii, Indreptat Impotriva.

www.dacoromanica.ro

VIEATA ECONOMICA. 483

lui Sigismund. Scrisoarea nu ni s'a pastrat, dar cuprinsul ei re-zulta ciar din raspunsul pe care-1 trimite Mircea. Acesta prote-steaza cu tarie impotriva unei asemenea acuzatiuni. El n'a spusnimanui nimio r;si. continua' a pastra aceearli atitudine leala fata deVladislav Iagello care Ii este de altfel i ruda. Poate solii poloni,trecand prin Ungaria, sa fi scapat vreo vorba cuiva. Raspunsul lui1VIircea poarta data 10 August anul nu se mentioneaza §i

a fost scris In Giurgiu unde Domnul, care cladise aci o cetate pu-ternica., sta.-tea adeseori, pentru a supraveghea miparile Turcilor.

Dupa suirea pe tronul Moldovei a lui Alexandru cel Bun, ra-porturile Munteniei cu Polonia redevin a§a cum fusesera pe vremealui Petru §i Roman Mu§at. Mircea reinoe§te in 1403, tot din Giurgiu,tratatul incheiat In 1389 cu Vladislav lagello. O noua confir-mare are loo in 1411. Peste trei ani, In 1414,, constatara zasol ales, ducele lituan Sigismund Korybut, vine sa-1 viziteze peMircea la Arge§. Ce s'a discutat nu §tim; un lucru Insa e sigur:relagile cu Polonii au continuat a fi bane pdnei la sfdrfitul domnieimarelui voevod.

Acela§i lucru se poate afirma §i despre relaiile cu Ungurii,Mircea n'a avut niciun conflict cu Sigismund. Dacä pana sprehuele anului 1.394 se constata o atitudine de rezerva çi chiar deprecautiuni, justificate de altfel fratele §i predecesorul sau Danavusese doar un razboi cu Ungurii dimpotriva, dela aceastadata lnainte, raporturile sunt cordiale. Pe la sfar§itul lunii Noem,vrie sau Inceputul lunii Dechemvrie a anului 1406, cei doi monarhis'au Intalnit in partile Severinului pentru a discuta chestiunilecare interesau tarile lor, de sigur, in primul rand, chestiunea tur-ceasca. Este tocmai .epoca luptelor interne Stare Musa, Suleiman§i Mohamed. In acest an venise Musa In Tara Romaneasca, laMircea ; intrevederea cu Sigismund a trebuit sà precizeze credemnoi §i atitudinea de luat fata de acest pretendent la tronulSultanilor. O alta dovada a relatiilor bune cu Ungurii o constituietratatul de comen? Incheiat cu Bra§ovul, In 1413. Este un actde o deosebita importanta §i care arunca o vie lumina asupravietii economice din timpul lui Mircea.

Tie* economicA. Domniile lungi, prin continuitatea §i stabili-tatea pe care le implica, Bunt nu numai epoci de consolidare poli-tica, dar, mai intotdeauna, §i de Inflorire economica. Constatarea

52*

www.dacoromanica.ro

484 MIRCEA CEL RITRAN

aceasta se verifica In toate cazurile In trecutul nostru. Domnialui Mircea este un stralucit exemplu. Tara Romaneasca a cu-noscut, sub acest glorios gi Intelept voevod, o epoca de prosperi-late deosebita. Importul gi exportul este viu. Se aduc marfuri_multe gi variate, atat din apus cat gi din rasarit, dela mii de kilo-luetri distanta- Se trimit peste hotare produsele tarii. CirculatiaInonetara este intensa; se bat monete de argint: emisiunile suc-cesive dovedesc nevoia de numerar ce exista pe piata comerciala.

Cunoagtem douà tratate de comert din timpul lui Mircea.Unul incheiat cu negustorii din Polonia gi Lituania, celalalt cunegustorii din Bragov. Primul n'are data; se pare insa ca' el afost acordat In a doua jumatate a domniei, mai probabil Intreanii 1402 gi 1408; confirmarea lui Cu unele deosebiri fata detextul anterior e din 1409. Prin acest tratat « Io Mircea marevoevod gi domn a toata tara Ungrovlahiei gi a partilor de pestemunti * da voie tuturor negustorilor din« tara parintelui gi frateluidomniei mele Vladislav... regele dela Liov gi din tara frateluidomniei mele, marele principe Vitold * sa vie cu marfurile lar, in oncecantitate, In Tara Romaneasca gi sa le poata desface aci, pretu-tindeni, In toate oragele, in toate schelele dela Dunare, cc incepanddela Portile de Fier gi pana' la Braila » gi in tot locul; in prealabillug, Domnul Igi va alege gi cumpara, din marfa lor, ce-i va placea.Varna vor plati numai Inteun loe, la Targovigte; in alte oragesau schele nu vor plati nimic. De aceea, unde vama va fi aren-data, vamegii sa nu indrazneasca a le lua vreun ban, ci sa puiein socoteala Domnului.

Cel de al doilea tratat, din 6 August 1413 (exemplarul in bimbalatinä, mai detaliat, cu data 25 August e un falsificat alcatuitintre 1427 gi 30 Ianuarie 1431) este gi mai interesant deoarecespecifica gi marfurile care se importa sau exporta, precum giquantumul varaii. Mircea declara ca fata de rugämintile delega-tiei trimise de Bragoveni, rein.oiegte acestora vechile lor agezarnintepe care le-au avut dela stramogii sai in ce privegte vama dinoragele Tarii Romanegti gi de pe drumul Bragovului pang laBraila. Aga dar, negustorii cari aduc marfuri vor pi:Ai mai intai,la intrare, la Rucar, urmatoarele: pentru catifeaua de Ypres saua frantuzeasca * se aducea tocmai deci din extremitatea cea-lalta a. Europei un fertun adica, se pare, 24 de ducati ; pentru

www.dacoromanica.ro

VIEATA ECONOMICA. 486

cea de Louvain, o perpera sau daca echivalenta e justa 18ducati; pentru cea de Colonia 12 ducati; pentru cea de Cehia (inredactia latina fi spune o poloneza ») 6 ducati. Aceea§i vama o vorplati§i in targurile sau ora§ele unde vor vinde aceasta catifea, dal%de Dambovita unde ea va fi numai pe jum'atate. Daca insa cati-feaua sau « vilarul » (velours) nu se va aduce in viguri, ci taiata,bucati, nu se plate§te nicio vama; aceea§i favoare se face §i pentru« §apcile france§ti », iar in textul latin, falsificat §i pentru cizme,§i pentru toate produsele industriei sase§ti, adica fier, postavordinar, cenu§iu, paned de in, trai§ti, cutite, gbh, arcuri, funii,blanuri lucrate, cojoace §i alte produse manufacturate. Acesteanu vor plati nimio, ceea ce ar fi insemnat un mare ca§tig pentruSa§i. Pentru un 'vas cu mied se va da 1.2 ducati, pentru unul cuvin numai 6. Daca aduc marfuri din rasarit, adica piper, §ofran,bumbac, camelot sau stofa din par de camila, piei de mielprobabil Astrahan §i « alte marfuri ce vin de peste mare », vorda tot trei la mtg. Pentru exportul produselor Tarii Romane§tivama va fi urmatoarea: la un car incarcat cu pe§te de obiceicrap §.1 morun, a§a cum aflam din alte documente se va plati laBraila de maje o perpera, la Targ§or, la Targovi§te §i la Dambo-vita, cate un pe§te ; in acest din urma loo, de fiecare cal inhamatla car se va da cate un ducat ; pentru un cal cu povara, once araduce, 3 bani; pentru un cal slobod, un ducat ; calaretul caretrece pela Bran 3 bani, pedestrul un ban. Potrivit redactieilatine, la Rucar, carul de pe§te trebue A' dea 7 pe§ti §i 36 dedinari, o vama mai grea; pentru o majá de ceara (# centenariumcerae ») 12 dinari; un bou sau o vaca, trei dinari; un berbec batut,un dinar; un pore, doi dinari; o pide de cerb, un ducat, toate cele-lalte piei, nimic ; branza, un dinar; blanurile de animale salbatece

doua alte privilegii comerciale ni le arata anume: de veverita,de jder, de vulpe, de pisica Whaled, de ras, de iepure trei lasuta din valoare ; pentru un cal cumparat in Tara Romaneasca.,6 dinari. Pentru toate celelalte marfuri exportate, nimio. Se mailua §i dispozitia astazi naturala, atuncea insa. nu ca « cine-§idà marfa pe datorie, sa-§i caute datornicul sau cheza§ii, daca-iare, iar de oameni drepli sa nu se atinga ». Se interzicea prin ur-mare despagubirea dela vreun compatriot al telui dator, procedengeneral admis §i practicat in evul mediu.

www.dacoromanica.ro

MIRCEA GEL BATEAN

Pentru aceasta vie miscare comercialä era necesara o bagatäcirculalie monetara. Mircea cel Batran a bätut bani de argint nu-miti, In documentele sale, duca0 (vezi fig. 144). Ei aveau in dia-metru intre 16 si 14 milimetri. Pe Imul din tipuri, e infatisatpe avers, intr'un cero de perle, Domnul imbracat in hlamida§i Cu coroana pe cap, purtand in mana stanga globul cruciger iarIn dreapta spada. Pe margini sta. scris, In caractere chirilice: IWAl[11111.1aio ultimul cuvant fiind o prescurtare gresita a lui go[eao,Vk]-Pe revers, 1ntr'un cero de perle, Isus Christos binecuvantand cudreapta; In partea dreapta, o stea cu cinci raze, avand dedesuptliterile He, in stanga o stea, iar dedesupt literile re. Un alt tipmonetar are pe avers aceeasi reprezentare ca tipul precedent,

numai ca in loe de spada, Domnul -tineo lance. Pe revers insa, este un scut im-partit in &ma' In sensul lungimii, avandIn jumatatea din dreapta o stea cu cinciraze, iar in cea din stânga patru grinzitransversale. Deasupra scutului, in coltulstang al lui, un coif, iar peste acesta unvultur lntors spre dreapta, cu capul spre

stanga. Exista si o varianta a acestui tip, avand jumatatea dindreapta a scutului goala. Un al treilea tip monetar, de o marime§i mai reclusa, nu mai are chipul domnului; pe avers, gäsim, inteuncero de perle, un scut cu grinzi tran.sversale, avand deasupracoltului stang vulturul in aceeasi pozitie ca pe tipul precedent.In dreapta §i in stanga, cate trei globule, sus o cruce. Pe revers,tot inteun cero de perle, o cruce; intre bratele crucii, sus, indreapta o floare cu patru petale; intre celelalte br4e, catetrei globule.

Sa amintim, in sfar§it, ea in vremea lui Mircea incepe exploa-tarea unor mine de arama la. satul Bratilov, existent si astäzi,In imediata apropiere a Baii de Amnia. Printr'un document din1392, domnul daruieste zeciuiala din metalul pe care-I va extrageconcesionarul exploatarii dupa nume, Ciop Hanos, pare a fifost Sas manastirii Tismana. Nu e exclus ea tot sub Mircea sase fi exploatat si fierul, la Baia de Fier, in Gorj.

Ctitoriile.)Avand grija de cele luinesti, de gospodaria tarii sale,de buna starea supusilor sal, Mircea n'a uitat Inca nici cele dum-

Fig. 144.Monetli de argintdela Mime col Bfitritn. (Co-lectia Aeademiei Routine).

I

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE 487

nezeesti. Din belsug s'a revOrsat rnila sa asupra lOcasurilor sfintezidite de Inaintasi; el Insusi a fost ctitor la multe mOnOstiri, atatIn lä'untrul hotarelor cat si In afara lor.

Mitropolit i prima al tOrii era Antim; ultima menIiune despreel dateaza din 1401. In pàrtile din spre Severin, pastorea cel de aldoilea mitropolit Atanasie, pe care 11 constatam pentru hitAia dataintr'un act din Iulie 1.389. Se pare cit Miroea a obtinut delaPatriarhia din Constantinopol ca Mitropo1iii Tdrii Romanestinu mai fie numiti de Patriarh, ca panà acum, ci de Domn,Intocmai cum obtine Alexandru cel Bun pentru Moldova In1401. In cazul acesta, Mircea poate fi considerat ca un marectitor al ierarhiei noastre bisericesti.

Tatal i¡d predecesorul lui Mircea, Radu Basarab, ridicase celedou6 mOnastiri dela Cozia si dela Cotmeana. Fiul sau Dans'a ocupat de aceste doua lacasuri, facandu-le daruri. Mirceacontinua, ocupändu-se si el de ctitoriile parintelui Eau. El Inaltala Inceputul domniei un nou lOcas la Cozia, avand ca model bisericadin Krugevac (Serbia), ridicatä de ruda sa, cneazul Lag'. (vezi fig.145). In acest sens trebuie Inteles documentul lui Mircea. din 20 Mai1388 In care spune cà o am vrut domnia mea de am ridicat din te-melie mciniistire Intru numele sfintei.. Troite In locul ce sechiamO Calimanesti la Olt », daruit de boierul Nan Udoba. Pro-babil cà biserica ridicata de Radu era prea mic6 sau nu destul detrainica. Totdeodata, Mircea darueste manatirii Cozia o moaràIn hotarul Pitestilor, 300 da Wale de tigani çi douä sate anumeOrlestii care fusese mai Inainte al lui Cazan, si un sat la Cricovcare apartinuse lui Stoian Hargas. Pe längO acestea Ii mai dao dela curtea domniei mele » si un mertic anual pentru hranOltabracaminte: 220 de gäleti de gräu, 10 buti de vin, 10 burdusede branza, 20 de cascavaluri, 10 vedre de miere, 1.0 sloi de cearasi 12 bucati de postav. Dup6 pilda Domnului, fac i boierii aces-tuia daruri: Stanciul Turcul Ii lOsase cu limbO de moarte satulCrusia ; Stanciul Bancov Ii da o mosie la Arge i cu vie ; alti boieriii daduserà diferite locuri i vii; unul dintre ei, Tatul, Ii lnchinaseo curte la Hinatesti. Tot prin actul din 20 Mai 1388, Mircea hotg-raste ca, pe viitor, manäistirea Cotmeana cu toatä averea ei, avereIn care se cuprindeau i mai multi rumâni din satul Purcareni,daruiti de domn, sà treacä sub stapanirea Coziei. In acelasi an si

www.dacoromanica.ro

488 MIRCEA CEL BATRAN

aceea§i zi, aceasta mai clipatase Inca un hrisov prin care donmulii däruia satele Calimiine§ti, Jiblea, Bradatanii, SeacaInteresant de semnalat este faptul cá In hrisovul din 1388, ce!

A, ,r4: 'het

'

a ., .

.,

,

AA

-

'V'41tr'7'

11.4'.4.44524i1

' :0)

44'

r

ft.

n ,,,, 194t f ."

, ,..;=1 .14 :12-.''''':;.., t4,,,,:.;

:e". q , ."",?;,.4.-%,

'. , .

1. ' °I,

dintai prin urmare pe care-I dà Mircea Coziei, numele ei este celvechi, romAnesc, Nucet, dela padurea de nuci care lnconjura,se vede, biserica zidità de Radu. Inca' de atunci, se intrebuinta Insa

HingefAii.

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE 489.

numele celalalt, Cozia, despre care s'a afirmat ca nu-i cleat tra-ducerea In limba lured, noi am zice mai de graba cumand a nu-melui romänesc. La 4 Septemvrie 1389, o nouà donatie: a patraparte din satul Jiblea. La 8 Ianuarie 1394, voevodul ii d'ärueateIntre altele, dijma de miere i ceara din judetul Valcii i-i intareatetoate posesiunile. La aceasta data, manästirea stapanea, In afarade cele mentionate anterior, satul Cireaov-ul, mai sus de Slatina,satul Poroinita, la Dunare, un sat la Luncavat, anume Bucureatii,doua satiaoare la Olt: Bogdaneatii i Luncenii; satul Cararea sauCararenii, la gura Ialomitei, satul Hinateatii panel la Troian (prima.mentiune romäneasca a valului roman din Muntenia) ai satul Bu-jorenii. Apoi balta Mamino dela Orlea In sus, o moara la Ramnic,o aka moara la Cataluiu, la Giurgiu, ai o ulita In Varg, In Itämnic.Printealte doua documente, Ma* data, manAstirea mai capata.satele Micleuaevetul, Curila i Gardanovatul precum i toate bäl-tile dela Dunare, incepand dela Sapatul 'Ana la gura IalomiteiImpreunä cu gloabele, duaegubinile i dijmele din miereceara ce se vor percepe pe aceste balti. In sfarait, la 28 Mai1415, ea aline vama dela Genune. Gaud Mircea inchide ochii,.Cozia era a doua ctitorie a Tarii Româneati in ce priveate,bogatia.

Prima ramasese tot Tismana. La 27 Iunie 1387, Mircea li In-täreate vechile posesiuni pe care le avea dela Dan, dela Radtiad, Intru cat Vodita era acum sub ascultarea ei,. dela Vladislav.Ii darueate apoi dela el, satele Jarcauti, amandoua Varonicele,Prilepetul, Petrovita, Varlita i seliatea Stanciaor, pe balta Bistre-tului, la Bdeala, uncle a fost odinioara satul Bresnita. Printrbunalt hrisov, fara data, Mircea mai adänga, pe langa cele pomenitemai sus, i satele Harsova cu Salciaoara, Trufeati, Piatra, Obe-dinul, Ceauraii, Ugureii (probabil Ungureii), Duseatii, Ploatina,Suaita i Novoseltii. Se mai amintesc Intr'un alt hrisov, tot faradata, i satele Groaani, Anini, precum ai a patra parte din Da-baceati pe care a dat-o manastirii Dimitrie Dabacescu la moartealui ». Daca adaugam acum i ce-i däruise doamna Calinichia, mama,lui Mircea (vezi mai sus, p. 465), apoi satul Sogaino donat de Lu-caci, satul Bistrita cutarina çi cumparaturile lui Nicodim staretul,ne putem da sea ma de uriaaa avere imobiliara pe care a stapanit-aprima manastire a tarii.

www.dacoromanica.ro

490 MIRCEA CEL BA.TRAN

Urmand pilda domnului 0, probabil, spre sfargitul stapaniriia,cestuia, a ridicat logofatul Pilea constatat documentar Inhrisovul lui Mihail Voevod, din 22 Iunie 1418 o manastire Cuhramul Bunei Vestiri 4 In padurea cea mare, la Bolintin », spreSud-Vest de Bucure0i, Inzestrand-o cu satele Pileflti 0 Bolintin0 cu o vie la Razvad. Aflam aceste fapte din documente ulterioare,date de Vladislav al II-lea (29 Aprilie 1453) 0 de Alexandru Co-conul (2 Martie 1626).

Se constata lima pe vremea lui Mircea cel Batran 0 existentamai multor manastiri, despre care nu §tim and 0 de cine au fost1ntemeiate. Una este manastirea dela Stragalea, cu hramul MaiceiDomnului. La 11 Mai 1409, voevodul scute0e satul Pulcoutii, in-chinat manastirii de catre jupan Galea, de toate slujbele 0 darilemari 0 mici, adica de oierit, de go0ina, de albinarit, de galeata, devinariciu, de gloaba, de caräturi, de podvezi precum 0 de 1ndato-rirea de a pescui moruni trei zile pe an pentru domnie, lasandu-letoate acestea In folosul manastirii. Pe deasupra, 1i mai darue0e camertic anual dela curtea domneasca, 15 galeti de grau 0 2 butide vin.

A doua manastire era cea dela Snagov din insula lacului cu a ce-la0 mime, lac 1nconjurat de 1ntinsul codru al Vlasiei (vezi fig. 146).Foarte bine aparata deci, aceasta manastire, 1ntemeiata credem1nainte de Mircea, a oferit 1ntotdeauna 0 un loe de adapost Invreme de nevoie. Cert este ca insula pe care s'a ridicat manastireaa fost locuita din cele mai vechi timpuri, cu mii de ani Mainte deChristos. Printr'un document fail data, lug din intervalul 14081418, poate chiar din 1414-1415, Mircea 1ntaregte # rugatoriuluidomniei mele, popei chir Lazar dela Snagov un sat numit Ciulinitacare este pe Buzau, ce 1-a adaus fratele domniei mele ¡upan Staicomeindstirii domniei mele dela Snagov ». Sa insemne oare cuvinteledela urma, subliniate de noi, ca Snagovul a fost ctitoria luiMircea? Un raspuns categoric nu se poate da. Din faptul ca. Intr'unmormant din partea dreapta a pronaosului, mormant apartinandvechii biserici, anterioara celei actuale, s'au gash monete delaVladislav I (1364-1377), se poate trage concluzia a mana-stirea exista din timpul acestui voevod. Nu este de loo exclus1nsa ca Mircea säli ridicat o nouä biseica sau, cel putin, sá o fi maritpe cea veche. In once caz, el a facut danii manastirii de aici; ne-o

www.dacoromanica.ro

/Tune limpede hrisovul fiului srtu Dan, cu data 7 Octomvrie 1428,prin care se intAre§te stäpAnirea peste toate posesiunile ei, bd10,locuri çi satele Frenghi§e§tii, Turba0i §i Vrie§tii. La Inceputulhrisovului este aceastà frazti: « mi-am adus aminte domnia mea dedAruirea ce au ddruit pArintele domniei mele Mircea Voevod;drept aceea... i domnia mea am daruit cu toad cinstealuisovul domniei mele... ». A§a dar Mircea, (lac& nu e ce!

146. Biserica fostei miniSslifi a Snagovului, pe insula din mijlocul lacului Snagov

dint& ctitor el mänästirii Snagovului, in once caz este unuldintre ei.

A treia manastire era Glavaciocul. Cunoa§tem un document din.20 Iulie 1507 prin care Radu ce! Mare 1ntdre§te acestei mgna-atiri « satele anume alugä'reni dupd Neajlov toi i Calugarenidela Teleorman jumaate, pentru cA au fost Inchinate aceste satede mo§ii no§trii, inca' de Mircea Voevod».

A patra mAniistire era cea dela Dealul. Cred eh' ea exista pevremea gloriosului voevod. La 17 Noemvrie 1431, AlexandruAldea dàrue§te acestei mànàstiri satele Alexenii pe Ialomila c;si

CTITOBIILE 491

Fig.

www.dacoromanica.ro

492 MIRCEA CEL RATRAN

Razvadul # pentru vesnica pomenire a sfant raposatului parinteledomniei mele Mircea Voevod §i, dupa aceea, §i a domniei mele*-Intre data acestui hrisov §i moartea lui Mircea nu sunt cleattreisprezece ani: a afirma prin urmare ca manastirea exista Inprimele douà decenii ale veacului al XV-lea nu este, dupa parerea_noastra, ceva hazardat. Pentru aceeasi ratiune admitem existents.,tot pe atunci, si a manästirii Sfeintului Nicolae din Bucure.,sti (nu-mite mai tarziu Mihai Voda), careia Alexandru Aldea Ii da, la 15-Martie 1433, In Targoviste, un hrisov. Mircea murise numai cucincisprezece ani mai Inainte.

In 1436-7 (6945), Vlad Dracul confirma manastirii Sarrici-nevi (Valcea), mosia pe care era situata. Aceasta Inseamna Insg.ca Mewl data, dupa toate probabilitatile, din vremea lui Mircea_cel Batran.

De curand, s'au descoperit pe Valea Cosustei, In judetul Me-hedinti, ruinele manastirii Cofuftea; pisania, pastrata fragmentar,.pomene§te ca ctitor, pe un « jupan Hamza* se pare Hamza dinObislav, mare ban al Craiovei intre 1531-1533; un egumen alCosu§tei e amintit In 1493. Manastirea este Insa Cu siguranSa mai'creche: biserica din veacul al XVI-lea a fost cladita pe temeliile-unei alte biserici; ea exista, dupa toate probabilitatile, In vremealui Mircea cel Batrân.

Tot din vremea lui se poate A' fie si manastirea Govora. Pe la1500, biserica acestui sfant lacas era In ruine « pustie §i stri-cata* cum spune pisania celui de al treilea ctitor Constantin Bran-coveanu de aceea voevodul de pe atunci, Radul ce! Mare, a pus« de o au dres si o au Infrumusetat *. Dar pentru ca la 1500 bise-rica manastirii BA fi fost ruinata si parasita, normal este sa ad-mitem 6 ea fusese Intemeiata cu mult Inainte. Ipoteza existentiiei pe vremea lui Mircea cel Batran ne pare cu atat mai indrepta-Iita, cu cat exista un document dela Mircea Ciobanul, din 1 Aprilie1551, prin care, Intarindu-se mä'nastirii satele Glodul si Hintea,.se spune mai Intai ca ele au fost proprietatea Govorii ((Inca dela.Inceputul tarii noastre romanesti », §i apoi ca aceste sate i-au fostrapite pe vremea lui Vlad Tepe § de catre un boier numit Albulcel Mare. Primul document cunoscut azi referitor la manastirea.Govora este din 1485, Septemvrie 27: egumenul manastirii, e IosifGovoreanul* cumpara un loe drept 2110 aspri. Un alt document..

www.dacoromanica.ro

t ., . 4.' , .,, _ .......-.. ..7.,....r...1.- ....:.

4 :.. 1,-.:.- ,....-........r....7=., -

n ''

o -, .7, --,.. , , ,.. ,--- -----,re a -"

.. .

o .

'

.":

' V. ...= -7. ,,. 2 . ; t

- ... . ,..,ecr, -" 5.,"_ ;' 7 . .,, r.... :,,,.., :5.,_ 11, x ...ii.

,I. l... ., , .1 ...A,Si4."' . - ' , ,k' , i ,

-s

....._ x,..::....e.s.,:

0..- . m..4 0

,, t.r, ' -r.t.,;. , t., -- ,'-

' % ':,...11:_. °. r ' . '

. . " '

347.1i

, 4re ..,

v.. .7 . . La 11 11

Fig. 147. Biserica schitului Bridet (jud. Arges). Constructia cidurilor, din rinduri de cArAmidlialternAnd cu bolovani, este aceeasi ca la Biserica Domnetuicli din Curtca-de-Arges.

'din 1496 August 1 aminteste o danie räcutà nainAstirii de cAtreVlad Dracul (1436-1446).

CTITORIILE 493

www.dacoromanica.ro

494 MIRCEA CEL RATEAN

Din aceea§i vreme este i schitul Brad (jud. Arge§), ridicat deMircea acesta figureazii in fruntea pomelnicului pe locul unuil'acaf mai vechi (vezi r}i mai sus, p. 428). Fresceictitorilor ne in-

. . "

?-.`" ..... \z.

'14,01:1

141

' ... ..._'-t.-:-

q

h. ' .

a ? S: .: ,::: ' . ' 1 ' 1

- .1.b .1. . s,: : ' '; ,(1./. Ad; ,i 1 -

V:, .a

: ;:. .. ,I. .. ., [4142::' , :

' T 9 J.. ,..; :..., .. . i ,a'..,,,,,. i rp ,a .

ke -... a , . , a

i'.. 4.'.' 10.... r, .

. "

r4:

e.4'zoo

=r= A-.e :A., ,

Fig. 148. Mircea cal Baran si sotia sa, doamna Mara (?), duph fresca schitului Bradet(judetul Argos).

fAti§eaz4 chipul voevodului, inteo mang biserica ki. in cea-laltà o cruce (vezi fig. 1.47-148). Altdvri e doamna; din numele

iPo

lintind

www.dacoromanica.ro

ei nu se pot citi 1ns decat ultimele douk litere:... ra (Mara,dupk unii).

In sfArsit, mentionkm mangstirea Vifina, ale cArei ruine, Ingura defileului Jiului, la Bumbesti (jud. Gorj), se mai vedeau hiedIn 1900. Un luisov dela Neagoe Basarab, din 14 Dechemvrie 1514,hareste acestui Meas. cu hramul sfintei Treimi, mosia sa cugrkdini i Cu toate hotarele pe unde au fost barkne luck din zilelelui Mircea Voevod ».

Ion Mircea Voevod» figureaa si pe peretele ctitorilor lanfänästirea Curtea de Arges; care este lush' contributia lui lazidirea sau Inzestrarea vechiului räcas de dinainte de Neagoe,nu se poate preciza hick.

Sfântul Munte al Athosului a cunoscut mila drept credincio-sului domn muntean. Am vAzut mai Inainte (p. 391. si 419) cA mAna-stirea Cutlumuz de acolo fusese rdárita i Infrumusetatä de ditreNicolae Alexandru i Vlaicu Vodk. Mircea a urmat pilda inain-tasilor &Ai. Un hrisov dela Neagoe Basarab, din 151.4, referitorla acest 14cas, spune 14murit: prea cinstitul... strAbunul nostru,Mircea Voevod a Inoit ctitoria pe care a facut-o Tara Roma-neasca". Ni s'a pä'strat apoi documentul prin care un boier de allui, anume Aldea, däruieste m`án6stirii amintite said Ciresovul

ca BA fie pomenire In toate Duminicile, IntAi domnului nostru.lo Mircea Voevod, apoi i pkrintilor nostri i mie i celor ai miei..Pentrucd este a noastrli mdaistire». Faptul eal Aldea pune In pri-mul rAnd pe voevod nu e tin simplu act de deferentà, ci i expri-marea recunostintei sale, deoarece dania este facutd din o ckt mi-audaruit Dumnezeu si Domnul lo Mircea pentru slujba i credinta_cu care i-am slujit lui *. De aide', convingerea noastrà este csá.Mircea a daruit si el direct manästirii Cutlumuz care este arätatàca fiind « a noastrk adic6 romaneasa sau chiar, In sens maimarginit, a Domnului si a boierului sau. Nu este exclus ca Mirce&sa fi facia vreo danie i mangstirii Zografu din Sfantul Muntecgreia fiul sgu Alexandru Aldea Ii va acorda, la 9 Fevruarie 1433,,un a¡utor anual de 3000 de aspri pentru ve§nica pomenire a_sfânt riiposatului pàrintele domniei mele... si a lui Insusi.

PAnk In 1916, se putea vedea la Muzeul National din Bucu-resti, In sectiunea eclesiasticä, un epitaf sau aer * din taftade coloare albastrk Inchis, cusut cu fir de aur. Pe margini era a

CTITORIILE 495

www.dacoromanica.ro

496 MIRCEA CEL BATRAN

inscriptie slavona, cuprinzand o cantare bisericeasca §i, la sfar§it,data: 6904 adica 1396. Acest aer adus la Muzeu dela manästireaCozia se gase§te acum s'o speram cel putin la Moscova im-preuna cu celelalte piese rare trimise acolo.

E probabil ca In timpul domniei lui Mircea au fost aduse Inará moa§tele Sfintei Filofteia i a§ezate in Biserica domneasca

din curtea de Arge§. Ele statusera mai intaiu la Tarnovo in Bul-garia, apoi la Vidin. and aceasta ultimá cetate cazu in maimTurcilor, in 1396, moa§tele fin% stramutate peste Dunäre.

Familia lui Mircea. Din scrisoarea far'ä data trimisa din Giurgiuregelui polon Vladislav Iagello, pe care-1 nume§te parinteal sau (moemy poAwrgiuo) rezulta ca Mircea era casatorit co oruda a acestuia. Dupg' ce protesteaza Impotriva in.vinuirii ca elar fi spus ceva Ungurilor despre unele planuri de alianta cu Turcii,Mircea adaugä: Eu aunt al tau i copiii, pe care-i am, aunt ne-potii i copiii tai (TROH MIEHCEH H AkU,41) tot atat cat §i. ai mei ».§i In tratatul de alianta i ajutor reciproc din 1411 se vorbe§tede inrudirea consanguinitas *) dintre regale polon i domn.ulmuntean. In ce grad anume erau inruditi nu se poate insapreciza.

Un vechi pomelnic liume§te pe sotia lui Mircea, Mara. Numelepare s'arbesc: a§a se cherna §i o fiica a lui Gheorghe Brancovici,despotul Barb dela inceputul veacului al XV-lea. Purta oare acestnume ruda lui Vladislav Iagello sau Domnul muntean a fost cash"-torit de doua ori? Ultima ipoteza e admisa de unii cercetatori careafirmä' chiar cá doamna. Mara se inrudea cu familia domnitoare.din Serbia. Ar fi o explicatie in plus a relatiilor statornic priete-ne§ti pe care le-a avut Mircea cu Sârbii relatii care s'au manifestat§i Cu prilejul primirii in tara a lui stefan Lazarevici, despotul Ser-biei. Acesta, ajutand pe Musa care-i era nepot sora lui stefan fusesesotia lui Baiazidtrebuise, dupa lupta dela Cosmedion, sa se intoarcaIn tara prin Muntenia, de sigur pentru a nu strabate tinuturile ocu-pate de Turci. In Muntenia ne spune un izvor sud-slavic afost primit cu mare cinste de Mircea voevod, a fost ospatat maimulte zile cu prieteneasca dragoste i petrecut in tara sa

Mircea a avut mai multi copii. Cunoa§tem pe Mihail, carepoate chiar in 1409, In once caz in 1413, era asociat la domnie-de tata-sau in aceasta calitate da el documente §i e pomenit In

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LUI MIRCEA 497

inscriptii ; apoi pe Rada zis PraznagTak, adica # chelul », peAlexandra Aldea, §i. pe Vlad poreclit Dracul. Cate si patru audomnit In Tara Romaneasca. Din hrisovul de danie al manastiriiSnagov, cunoastem si numele unui frate de al lui Mircea: e Staico,cel care darueste manastirii satul Ciulinita de pe Buzau. Celalaltirate, Dan, §tim a li fusese predecesor In domnie.

Moartea lui Mircea. Personalitatea lui. Mircea a Inchis ochiila 31 Ianuarie 1418 si a fost Inmormantat In ziva de 4 Fevruarie,la Cozia, Inteun sarcofag de piatra cioplit ca In Occident.Chipul i se vede pe peretele ctitorilor. Dorruml este imbracatInteun costum strans pe corp, de coloare rosie cu florialbastre. Tunica, nu prea lunga si tivita cu fir, are jumätatea eiinferioara deschisa In fag. In dreptul genunchilor sunt brodativulturii imperiali influenta nu numai cleat direct bizantina, eaputand veni si dela curtea stä'panitorilor bulgari sau saxbi. Incal-tarnintea roqie e ascutita dupá moda poloneza. Pe deasupracostumului, Mircea poarta o manta tivita cu aur, prinsa Inteoparte, pe umarul drept. Mijlocul e strans de o centura subtire. 0sabie scurta, prima lute° cingatoare mai larga, atarna In fata,spre dreapta. Pe cap, Domnul poarta coroana cu cinci varfuri.Alaturi de Domn, fiul ski Mihail, al carui costum se aseamanamult cu al tatalui. Amândoi sustin o biserica In miniatura, repre-zent'and Cozia, ctitoria lor (vezi fig. 149).

Inscriptia lespedei care acoperea mormantul lui Mircea decurand s'a pus, prin Ingrijirea Comisiunii Monumentelor Istoriceuna noua s'a sters din pricina oamenilor cari au pasit mereupeste dansa. De abia se mai putea zari inceputul datei, cifra xs(= 6000). Dar clack' urmasii imediati n'au avut grija sa pastrezecu sfintenie locul uncle odihneste marele voevod, istoria, aceastadreapta judecatoare, i-a 1nscris pentru totdeauna numele printreacelea glorioase si respectate ale umaniatii. Fiindca nu numainoi cei de acelasi neam si de aceeasi lege 11 cinstim si-1 sla-vim; 11 cinstesc si-1 slavesc deopotriva adversarii, aceia Impotrivacarora a luptat si a biruit. u Principe intre creftini cel mai viteaz§i cel mai ager » 11 numeste cu admiratie cronicarul Turcilor, Le-unclavius: e recunoasterea deplina a marilor Insusiri pe care le-aa'vut Mircea cel Batran. A fost viteaz in reizboaie; ce n'au pututface cavalerii Inz'aoati ai apusului s'i toti crestinii din Balcani a

33

www.dacoromanica.ro

498 MIRCEA CEL BA.TRAN

1 ;.,.0 , : il ..1, -;.:. ' .,:

: ;10(.110.K"flit' r:

' '4)/18&111011,1441..u . viika./WTF41111.,

r ' ,...- ° .-.-0 .,4 * °'.

,.0. fl

.; . ,*

Fr

" f,,*'.11-,,f-.it,.

o , 6h.jr.

1-(-6; ' .

'- - .t . on ,(

I i"1,e,.. .0, .k _)+

° ?fr /, , -vis -

.-

ut, , .,1 1 ' r .,.." -'

4,) ..44f

Fig. 149. Mircea cal Blitriln i fiul silo Mihail, pe tabloul ctitorilor dala Cozia.

rant sin gur. A fost streducit diplomat, izbutind sa devie centrulunui Intreg sistem de aliante i determinand multa vreme situatiainterna a imperiului otoman. A fost un priceput gospodar, pre-

.1 .

e

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 499

tuind indeletnicirile care aduc bogälia, incheind tratate de co-mer t cu vecinii i favoriz'And exportul produselor WI A fostcreftin adeviirat, dAnd lui Dumnezeu ce i se cuvine, sprijinind pecei ce se roaga lui, Inzestrand vechile laca§uri i cladind altelenoi. A fost InteadevAr un t mare voevod ci Domn » unul dintre ceimai mari pe care i-a avut neamul nostru. Cu adânca lui pAtrun-dere, Intemeiaa pe cetirea continu'd a, vechilor noastre izvoare, cugeniala intuitie care La caracterizat, Eminescu, cunosatorulIntregului trecut romAnesc, a simtit frumusetea acestei figuri,eroismul ei. Nu-i o intamplare deci cà." pentru a. BM-17i epoca deglorie f¡ii de In'ailtare a neamului a ales tocmai dorania lui Mircea.Ea Infati§eaz6 momentul culminant al desvoltàrii istorice in TaraRomAneascifi In primele trei secole. Abia pe vremea lui MihaiViteazul vom mai avea inc6 un asemenea moment.

BIBLIOGBAFIE

Mircea eel MrAn sl epoca sa: 1. DELAVILLE LE RouLx, La France enOrient au XI V-e siècle, I, Paris, 1886, 518 p. in 8°; 2. D. ()Num., Titlul luiMircea cel Bdtrdn f i posesiunile lui, in Conv. Lit., XXXV (1901), p. 1010-'1035; XXXVI (1902), p. 27-53 si 716-753; XXXVII (1903), p. 16-30 si209-231; 3. REGELE CAROL I, Nicopole 1396-1877-1902, to An. Acad. Rom.Mem. Seg. Ist., s. 2, t. XXVI (1903-4), p. 183-206; 4. ION BOGDAN, Unhrisov al lui Mircea cel Bdtrdn din 10 Iunie 1415, ibid., p. 109-115; 5. C. Gm-FtEscu, Capitulafille Moldovei cu ;Nana Otomand, Bucuresti, 1908, 65 p. in 8*;6. N. IORGA, Geschichte des osmanischen Reiches nach den Quellen dargestellt,vol. I, Gotha, 1908, XX + 486 p. in 8'; 7. N. IORGA, Venetia tn MareaNeagrd: I. Dobrotici, in An. Acad. Rom. Mem. Seg. Ist., s. 2, t. XXXVI(1913-1914), p. 1043-1070; 8. I. MINEA, Urmagii lui Vladislav, Bucuresti,1916, 32 p. in 8'; 9. D. ONCim, Mircea cel Bdtrdn, Bucuresti, 1918, 25 p. in 4';10. V. MOTOGNA, Politica externd a lui Mircea cel Bdtrdn, Gherla, 1924, 43 p.in 8'; 11. VIRGIL DRAGHICEANU, Schitul Brddetul, Argeg, In Bul. Com. Mon.Ist., XVII (1924), p. 68-73; 12. CONSTANTIN C. GIURESCU, Organizareafinanciará a Tdrii Romdnegti En epoca lui Mircea cel Bdtrdn, In Mem. Seg.Ist. Acad. Rom., s. 3, t. VII (1926-7), p. 1-58; 13. C. MOisrL, DobroticiMircea cel Bdtrdn, In 1878-1929, Dobrogea. Cincizeci de ani de vieará ro-mdneascd, Bucuresti, 1928, p. 305-314; 14. N. IORGA, Cronicele turcegtica izvor pentru istoria Romdnilor, In Mem. Seg. Ist. Acad. Rom., s. 3,t. IX (1928-9), p. 1-22; 15. G. ZANE, Economia de schimb En Principa-tele Romdne, Bucuresti, 1930, 461 p. in 8'; 16. P. P. PANArrEscu, L'aiglebyzantine sur les vétements des princes roumains du Moyén-Age, In Bull. Sect-

3a

www.dacoromanica.ro

BO 0 ItiRCEA CEL BATEAN

Hist. Acad. Roum., XVII (1930), p. 64-68; 17. V. DRIGHICEANU, Mornadntu1lui Mircea Yodlt cel Bdtrdn, in Bula Com. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 20-24;18. PREOTUL IOAN MU$ETEANU, Mcindstirea Glavacioc. Monografie ist6ried,Bucuregti, 1933, 96 p. in 8°; 19. GABRIEL MILLET, Cozia et les égalises serbesde la Morava, in Mélanges offerts a M. N. Iorga, Paris, 1933, p. 827-856;19 bis. Aztz SURYAL ATIYA, The crusade of Nicopolis, London, 1934,XX + 234 p. in 8°; 20. ST. NICOLAESCU, Yechintea Mandstirii Snagov, inBucuregti, I (1935), p. 108-112; 21. ST. NICOLAESCU, Documente ineditedela Mircea cel Btitrdn, 1386-1418, in Bucure,sli, nr. 2, (1935), p.301-344; 22. OCTAVIAN MARCULESCU, Balica gi Dobrotici (Doi dinagtipontici), CernAuti, 1937, 34 p. in 8° (Extras din Analele Dobrogei,XVIII); 23. ION DONAT, Fund4iunile religioase ale Olteniei. Partea I-a.Mandstiri gi schituri, Craiova, 1937, 96 p. in 8°; 24. AUREL DECEI, A participatMircea cel Bittrdn la lupta dela Ankara?, in Rev. Ist. Rom., VII (1937), P.339-357; 25. P. P. PANAITESCU, Minele de aramd ale lui Mircea cel Bettrdn,In Rev. Ise. Rom., VII (1937), p. 258-267; 26. I. IoNAgCu, Vechirneaniístirii din padurea cea mare dela Bolintin, in Rev. Ist. Rom., VII (1937),p. 323-338; 27. AL. BARCACILI, Mdneistirea Cogugtea-Crivelnicu, Meheding.Descoperire arheologicti, Valenii de Munte, 1938, 22 p. in 4° (Extras dinBul. Com. Mon. Ist., fasc. 86; vezi i notita lui P. P. PANAITESCU, in Rev.Ist. Rom., VII, 3-4, p.451); 28. SCARLAT LAMBRINO, Sápáturile arheologice dinTinutul Dundrea de Jos, in Rev. Ist. Rom., IX (1939), p. 498-502; 29. EGO-NOM STAVROFOR I. G. LOCUSTEANU, Mdndstirea Jitianu sau Jitia, in Re-nagterea, XX (1941); p. 83-87; 30. MARIE-MATHILDE ALEXANRESCU-DERSCA,La campagne de Timur en Anatolie (1402), Bucuregti, 1942, 170 p. in 8°;31. AL. A. VAKLEscu, Privilegiul comercial latinesc"allui Mircea I cel Beardndin 25 August 1413, acordat Bragovenilor, este falf, In Rev. Ist, Rom., XIII(1943), p. 78-96: 32. N. *ERBANESCU, letona mantistirii Sna,gov, Bucuregti,1944, 221 p. in 80. 33. P. P. PANAITESCU, Mircea cel Btitrdn, Bucuregti,1944, 365 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU CEL BUNAlexandru eel Bun este figura &mil-

nantil a primului secol de istorie moido-vecaul.

Ineeputul domniei. Intinderea Moldova sub Alexandru col Bun.Dintre toIi cei care, In jurul anului 1.400, ravneau tronul Moldoveia biruit, spre norocul poporului nostru, cel mai destoinic, anumeAlexandru, fiul lui Roman, fostul Domn. Am spus spre noroculnostru deoarece Intr'adevar fericita a fost domnia lui. A duratmult conditie, repetam, esentiala pentru prop4irea institu-tiilor a trains hotarele fdrii, a mtirit deci temelia Ins60 a sta-tului, le-a apd rat, and a trebuit, a organizat temeinic vieata bise-riceasa 0 economica, a cautat &A pastreze pace 0 lini§te, lucrurar lute° vreme de necontenite rOzboaie 0 nOväliri. A fost odomnie cum pu-Vne au mai urmat In zbuciumata istorie a Mol-dovei, Poporul cu simtul lui de dreapta pretuire, i-a spus luiAlexandru; o cel Bun*. §i. a§a va rAmOne el cu acest calificativ

In istoria patriei.Au crezut &Ova cercetatori unii cred 0 astOzi ch" Ale-

xandru cel Bun ar Inserrma o Alexandru cel Batran*, adia buniculsau primul dintre Domnii cu acest nume. E o greptä. Califi-cativul trebuie luat In Intelesul lui obi§nuit. CA este ap, o dove-de§te titlul pe care-I poartO acest voevod In cea mai veche croniaa Moldovei, scrisa romá'ne0e, aceea a lui Grigore Ureche 0 SimionDascAlul. o De domnia lui Alexandru Vod5. cel BatrAn 0 Bun *citim In mai toate manuscrisele acestei cronici, unele din eleavAnd §i forma inversata o cel Bun 0 Baran*. Prezenta laolaltd aambelor adjective exclude cu desavar0re interpretarea propusAde cercetätorii amintiti.

www.dacoromanica.ro

1502 ALEXANDRU CEL BUN

Dreptul lui Alexandru la domnia Moldovei se Intemeia petfaptul cà era fiul lui Roman, fostul voevod. In actul din 12 Martie1.402 prin care se relnoesc vechile legaturi cu Polonia, Alexandru-aminte§te pe 41nainta§ii no§tri... Petru voevod §i tat& nostruRoman voevod a. Pe mama sa o cherna Anastasia; ea nu trebuieconfundata Cu fiica purtand acela§i nume a lui Lateo.Aceasta din urma e Ingropata la Radauti, pe arid mama lui Ale-landru odihne§te In biserica Sf. Paraschiva din Roman.

Imprejurarile In care a ocupat tronul Alexandru ce! Bun nune Bunt bine cunoscute. Un lucru Insa este sigur, dupa cele ce ne:Tune letopisetul dela Bistrita, anume ca l-a ajutat Mircea celBatran. In felul acesta trebuie Inteleasa §tirea letopisetului cape Iuga «1-a luat » domnul muntean. Bänuim ca predecesorullui Alexandru a fost prins de oastea trimisa de Mircea EA dus InTara Româneasca. Nici data suirii pe tron nu se poate stabili cuprecizie. Daca documentul din 11 Fevruarie 1400 e autentic-ceea ce unii istorici contesta atunci Alexandru a luat domniala Inceputul acestui an sau chiar la sfar§itul lui 1399. Daca Insa,contrar aparentelor, documentul e fals, atunci ramane sà admitemea data a suirii pe tron 23 Aprilie, dar nu 1399, cum &A letopi-setul dela Bistrita, ci 1400. Primul act asupra caruia nu existanicio banuiala e din 29 Iunie 1.400; prin urmare, la aceasta data,Alexandru domnea.

In primii ani ai stapAnirii sale, pared In 1407, documentelementioneaza uneori, Indata dupa domn, pe « fratele domnieimale jupan Bogdan ». Inseamna aceasta oare ea era o asociatie ladomnie, ca Bogdan a avut §i el un rost In carmuirea Moldovei?Pare putin probabil. Inteun atare caz, Bogdan ar fi trebuitpoarte §i el titlul de voevod a§a cum e regula cu fiii sau froth aso-ciati la domnie. Din moment ce nu i se da acest titlu, avandnumai pe acela de ¡upan, noi credem cà mentionarea lui, la Inca-putul actelor, Indata dupa domn, este mai curand un act de defe-renta, cleat exprimarea unei lmpartiri a puterii.

Inaintarea progresiva a Moldovei sub raportul teritorial 1§i arepunctul culminant sub Alexandru ce! Bun. El a stapanit delaCeremu§ la limanul Nistrului §i dela Milcov Oda la Hotin. LaInceputul domniei, el are Cetatea Alba; dupa moartea lui Mirceaeel Batran, constatam ca stapane§te §i celalalt mare port §i mare

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU POLONII I CU UNGURII E03

antrepozit comercial, Chilia. In spre Tara Româneasca hotarulera chiar la Milcov; numai cetatea Craciuna, pe malul stang,rapos, mai era Inca a Muntenilor. Pärerea care a dainuit multa'vreme in istoriografia noastra ca Vrancea i chiar tinutul mai dinspre Nord, pang la Trotuq, ar fi apartinut, pe vremea lui Ale-xandru, Tarii Romane§ti, nu se poate sustine, Exista documentecategorice, cum este, de pilda, acela din 1.2 Martie 1.423 pentru satulBatine§tii, dintre Putna i Milcov, din care reiese limpede stapanireaiui Alexandru asupra acestei regiuni. Tratatul ulterior, din 1475,al lui Stefan cel Mare cu Matei Corvin, ne arata cà au existatchiar §i. a.cte Incheiate Intre Mircea cel Batran i Alexandru celBun cu privire la hotarul dintre cele doua tari. Din nefericire, nucunoa§tem aceste acte, nici n'avem vreo §tire despre cuprinsul lor.

Chiar dela, Inceputul domniei, Ceremuflul a fost hotarul in sprePolonia. In 1404, cu prilejul relnoirii tratatului cu VladislavIagello, este pomenit printre boierii de frunte ai Moldovei 4 panHotco dela Tetina a ceea ce inseamna cà tinutul de miazanoapte,dintre Prut i Nistru, cu vechea cetate dela Nord de Cernauti, eraIn posesia lui Alexandru. Din 1413 lnainte, hotarul fu impins maideparte: deoarece regele polon nu plati datoria de 4 1000 de rublede argint francesc ramasa din cele trei mii imprumutatevremea lui Petru Mup.t, datorie recunoscuta solemn prin actuldin 1411 care prevedea In caz de neachitare, cedarea Pocutiei, cuora§ele Sneatin i Colomeea, Alexandru ocupa, la expirarea ter-menului, adica in 1413, acest Wog. Parcalabii i vame§ii domne§itistrajuira noul pamânt moldovenesc pentru care vor urma, timpde peste o suta de ani, lupte i neintelegeri cu Polonii.

Suprafata Moldovei era, prin urmare, considerabilä. Domnialui Alexandru Inseamna, sub acest raport, punctul cel mai Walt,dela intemeiere Incoace. El va fi intrecut numai pe vremea luiStefan, and tara va avea i cetatea Cr'äciunei spre miazaziposesiunile din Ardeal, Ciceiul i Cetatea de Bala.

Relatiile eu Polonii, en Ungurii, en Tamil 0 en Muntenii. Intreagapolitica externa a lui Alexandru a fost dominata de raponurile cuPolonii. Prinsa Intre Ungaria §i Polonia, cele douà mari puterivecine, catolice i feudale, Moldova ortodoxa trebuia sa se hota-rasa pentru o apropiere de una din ele. 0 du§manie cu amandouaIn acelaqi timp i-ar fi fost fatala. Tratatul dela Lublin, din 1412,

www.dacoromanica.ro

604 ALEXANDRU CEL BUN

prin car8 regele Poloniei i regele Ungariei, Impacati pentru mo.ment, hotarau intr'o anumita eventualitate impeirtirea intre ei aMoldovei, fiecare luand o jumatate, este semnificativ sub acestraport. El ne aratä mai limpede cleat once alibi argumentare,necesitatea In care s'a gasit Alexandru cel Bun de a se apropiade una din aceste cloud mari puteri. Alegerea nu era greu de fault.Pentru Polonia pledau o serie Intreaga de fapte: era mai LagImprejurarea cà toti domnii anteriori se pronuntasera pentruaceastä solutie; existau tratatele lui Petru, Roman §i tefan, seformase deja o traditie In acest Bens i Alexandru a urmat-o i el.Erau apoi interese puternice teritoriale i economice: datoria dinvremea lui Petru Mu§at nu fusese platita, prin urmare DomnulMoldovei avea dreptul sa stapaneasca Pocutia, conform actuluide Imprumut ; o du§manie cu Polonia ar fi Insemnat big pierdereaacestui pretios Wog. Negustorii din Liov §i din Cracovia aduceauun venit Insemnat vistieriei moldovene§ti, mult mai insemnatcleat acela al negustorilor sa§i din Ardeal. Cetatea Alba f}i Chiliaerau punctele prin care se importau de &are negustorii poloniprodusele rasaritului. Putea renunta Alexandru printeo politicade ostilitate care ar fi Indrumat pe negutätorii din regatul vecinspre porturile genoveze ale Crimeii, la vamile ma de importantepe care le aducea tranzitul marfurilor destinate Poloniei?comunitatea Intru ortodoxie cu Ucrainenii de dincolo de Nistru,sup* Lituaniei prin urmare i Poloniei, deoarece Intre acestedouà 1,aPi exista o uniune personala, prin dinastia Iagellonilor,lituani de origine, n'a fost poate fara a influenta orientareapoliticei externe a Moldovei. Se adaogau In sfar§it i relatiile derudenie cu Vladislav Iagello, incepute pe vremea lui Petru Mu§at,unchiul luí Alexandru, §i care vor spori prin casatoria lui Ale-xandru Insu§i cu Rimgaila, vara regelui polo». Erau prin urmaremotive puternice care militau pentru continuarea politicei tradi-tionale. Actul din 1402, Martie 12, prin care Alexandru ce! Bunrecunoa§te ca suzeran al sau pe Vladislav Iagello, nu poate decisurprinde. El apare, dupa cele arätate mai sus, ca un act natural.Am spune chiar: ca un act necesar, hare altele i pentru a conso-lida domnia pe care o ravneau, dupa cum am vazut, atatia. Nicistefan cel Mare, el Insu§i, nu va proceda altfel, ci va cauta tota§a, In primii ani ai stäpanirii, sa se asigure, printr'un astfel de

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CIJ POLONIT $1 Cii UNGURII 505

act, NIA de Poloni. Ceea ce nu scade din gloria marelui erou,dupa cum nu scade din meritele lui Alexandru. SA nu uitam dealtfel repetam ca asemenea acte n'au constituit o manife-stare singulara i proprie domnilor no0ri, ci au fost regula in EvulMediu, ca regele englez, de pilda, era vasalul Frantei. Ar fi fost,curios, dimpotriva, ca numai noi sa fi facut exceptie.

La inceput, Polonii n'au fost siguri de sinceritatea atitudiniilui Alexandru. Se gandeau oare cà fiul lui Roman ar fi pututrazbuna suferintele acestuia, cat statuse Inchis, din porunca luiVladislav Iagello ? Se temeau cumva de o apropiere de Ungaria ?Fapt este ca ei ti suspecteaza. De aceea actul special pe carecer lui Costea Valahul, boier insemnat moldovean i probabiltrimisul lui Alexandru, prin care el fagadue0e ca-1 va sfatui pevoevod sa tie Intotdeauna credinta coroanei polone. lar dacavreodata voevodul ar voi sä faca ceva impotriva suzeranului sau,el, Costea, sa-1 in0iinteze pe acesta din urma i sa fie de partealui. Afla se explica 0 de ce Polonii i-au cerut lui Alexandru reinoirearepetata, In 1404 August 1 la Camenita, In 1407 Octomvrie 6 laLiov, in 1411. Mai 25 la Roman, a actului din 1402. Constatarachiar, In reinoirea din 1404, 0 un element In plus de asigurare:e pomenirea, printre predecesorii cari avusesera legaturi cu Po-lonia, 0 a lui stefan care nu fusese mentionat In actul din 1402.Ceea ce insemna: ajutor impotriva tuturor du§manilor, oriunde,indiferent de distanta. i Inteadevar .A.lexandru Indeplinit custricteta aceasta obligatie. El ajuta pe Vladislav Iagello in lupteleImpotriva Cavalerilor Teutoni: victoria dela Tannenberg, din1410, se datore0e, In parte, 0 corpului de oaste trimis in ajutorde Domnul Moldovei.

Reinoirea din 1411 are o dispozitie categorica, de ajutor reci-proc Impotriva Ungurilor. Daca ace§tia din urma ar ataca Polonia,.Alexandrit este obligat sa atace Ungaria. Invers, daca el ar fi celatacat de Unguri, atunci Vladislav Iagello trebue sa nava-leasca In Ungaria. i pentiu ea legaturile A' fie 0 mai stranse,.pentru ca BA nu mai existe niciun motiv de neincredre, regele polon.lamure0e i chestia Pocutiei, asupra chreia drepturile de stapa-nire ale Moldovei fusesera oarecum §tirbite prin renuntarea, maimult silita, pe care o daduse prin solii sai, Intr'un ceas de mare-nevoie, cand armatele urigure0i intrau In tara, stefan, fostut

www.dacoromanica.ro

608 ALEXANDRE' GEL BUN

voevod. Acesta fagaduise, de§i datoria veche era tot neplatita,4 sà nu mai pomeneasca niciun cuvant despre Colomeia i despreSneatin i despre Pocutia a. Alexandru Insa nu putea renunta ladreptul sau. De aceea, Vladislav Iagello Ii da, In ziva de Pa§ti aanului 1411, cu putin deci inainte de relnoirea actului de omagiu,un hrisov prin care recunoa§te ca a mai ramas dator lui Alexandru4 o mie de ruble de argint francesc se obliga' sa le plateascaIn termen de doi ani. Dacb.' nu le plate§te, atunci Domnul Mol-dovei va avea drept sa ocupe « a noastra cetate Sneatin §i Colo-meea f;..1 Tara Pocutiei* i sà le stapaneasca 'Ana and se va achitadatoria. Prin urmare era lamurita i aceasta chestie.

Ajutorul reciproc impotriva Ungariei n'a mai avut Insa candsa fie pus In aplicare. Sigismund, vazand primejdia tot mai ame-nintatoare a Turcilor, s'a gandit ca e preferabil sa ajunga la oIntelegere cu Polonii, Incheind deci un conflict care dura depeste clouà decenii, spre a avea libertate de mi§care impotrivaprimejdiei din spre miazazi, Eli eventual, ajutor. Chiar In anul1411. se Intrune§te o comisie mixta polono-ungara care stabile§teIntalnirea celor doi suverani peste cateva luni. Aceasta intalnireare Inteadevar loc, In ormul Lublin, i ea duce la rezolvareaproblemelor pendinte Intre cele doua tari. Prin actul dat In zivade 15 Martie 1412, Sigismund al Ungariei recunoa§te situatia declrept ce exista Intre Polonia i Moldova. Se specifica Insà caAlexandru este obligat sa ajute pe regale Ungariei, and acesta vafi atacat de Turci sau va Intreprinde o expeditie In contra lor.Daca nu-1 va ajuta, atunci voevodul Moldovei sà fie detronat, iartara lui sa se Imparta In douä: Polonii sà ja partea din spre miaza-noapte i rasarit, cu ora§ele Ia§i i Cetatea Alba, iar Ungurii parteadin spre apus i miazazi, cu oragul Barlad i cetatea Chiliei. Liniade despartire va taia tara piezig, Incepand din « padurea cea marenumita bucovina * denumirea prin urmare nu are Intelesul pecare i 1-au dat Aust.riacii mai tarziu In 1775, nu se refera la un;inut intreg, ci inseamna, In limba slava, « padure de fag a-ispravind la tarmul marii. Moldova, trebuia deci sà taà soartade mai tarziu a Poloniei.

A §tiut oare Alexandru cel Bun de acest tratat dela Lublin?Un raspuns categoric Intr'un sans sau In altul nu se poate da.Cert este numai atat cà Mircea cel Batran a trimis solii sai In Po-

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU POLONII SI CIT UN GURU 607

lonja, cu acest prilej, i ea' ei au vazut pe regele Vladislav in ora-u1 Sancz, tocmai cand pornea spre Lublin. Le-a spus regele de

ceea ce avea sa se hotarasca asupra Moldovei? Pare putin pro-laabil, date fiind legaturile care se qtiau ca exista tare MirceaAlexandru. Mai curand avem impresia ca aceasta clauza privindMoldova a ramas secreta. In once caz, chiar daca Alexandru aaflat, direct sau indirect, de cele ce se hotarlsera in privinta lui,

nu 0-a modificat atitudinea de pana atunci in ce prive0e pePoloni, ci a continuat sàji indeplineasca leal obligatiile ce rezultaudin tra.tatele incheiate anterior. Astfel, in mai multe randuri, in1414 0 In 1422, el a ajutat cu oaste pe Vladislav in luptele cuCavalerii Teutoni. In 1.422, trimite un detapment de 400 decalareti; ace§tia sunt atacati in fate cetatii Marienburg de o armata-mult superioara ca numar. Moldovenii se retrag atunci In ordinespre o padure din apropiere, unde descaleca 0 se dau fiecareIn dosul unui copac, aqteptand cu arcurile pregatite ataculTeutonilor. and ace§tia siguri de victorie se napustesc asuprapadurii Bunt primiti de o ploaie deasa de sageti. Multi dintreTeutoni sunt 1260, altii ränii, ceilalti se retrag in dezordine,urmariti de Moldovenii cari # se Incalarasera » iar, cum ne spuneIetopisetul nestru, 0 care au luat cu acest prilej 0 o bogata-prada. « Astfel poveste0e cronicarul polon Dlugosz Intr'unchip minunat Moldovenii cu o ceata de putini oameni au batut

oaste mare a du§manului i s'au intors in tabara qtirii regaleIn'vingatori i incarcati cu o' prada uriaqa

La trei ani dupa tratatul dela Lublin, in Mai 1415, Alexandrucel Bun, 0 sotia sa, Ana, primesc la Sneatin, vizita lui VladislavTagello: Inca o dovada C raporturile dintre cele douà tari rama-sesera bune. Cronicarii poloni adaoga. chiar cà Alexandru ar fi

cu acest prilej, actul de ornagiu.0 nova legatura se va stabili in 1419, prin casatoria voevodului

-Moldovei cu Rimgaila, sore lui Vitold, marele cneaz al Litua-niei 0 vara primara a regelui Poloniei. Doamna Ana murise maiInainte ; piatra ei de morn-Ant, la manastirea Bistrita, poartadata 2 Noemvrie 1.418. Rimgaila mai fusese casatorita °data., in1392, cu Henric de Mazovia ; prin urmare nu mai era in primatinerete dupa socoteala noastra trecuse bini§or de 40 de ani.Catolica Infocata, ea planuia sa atraga pe Alexandru la confesiunea

www.dacoromanica.ro

503 ALE XANDRU CEL BUN

ei i prim el, intreg poporul. Planul nu i-a reusit lush'. Se vor fiaditogat i alte deziluzii, destul cA in 1421, in Iulie, ea inainteazaPapei o petitie de divort motivand-o intre altele i prin faptulnu-1 stiuse oare la contractarea casätoriei ? cà e rudA in gradulal treilea cu sotul sàu. Divortul fu pronuntat si la 13 Dechemvrie1421, Alexandru dAdea un act prin care-i asigura cneaghineigaila « fostei sotii a noastre », o rentA anualA de 600 de due*de aur sau galbeni de aur unguresti, platibila in doua rate, unala Sf. Petru, cealalta la Craciun. 1i mai da pe deasuprape tot timpul vietii Targul Siret i Volhovatul, cu satele, morilerhelesteele, vAmile i toate veniturile, de once fe!. DespArtirea deRimgaila nu modifica tusk nici ea, bunele raporturi cu Polonia.DovadA ca in chiar anul urmAtor, 1422, are loo trimiterea cor-pului de oaste comandat de spAtarul Coman si victoria, povestitarnai sus, a acestuia impotriva Teutonilor.

Moartea lui Mircea cel Batran, in 1418, pune pentru Alexandru.ce! Bun o noua problema': prinzeidia turceascli . Mate vreme cattraise ruda f)i aliatul sau din Muntenia, Domnul Moldovei maeseaparat de incursiunile noilor stapani ai Peninsulei Balcanice. °datàinsA Cu domnia lui Mihail, fiul lui Mircea, incep greutatile. In 1420Turcii fac o mare expeditie In Tara Romaneasch si bat pe Mihailcare-si pierde si vieata pe campul de lupta. Dui:a aceea, se indreapt4Cu multe corAbii, asupra Cetatii Albe. Alexandru care, vazandiminenta primejdiei, ceruse In trei randuri ajutor lui Vladislav,fàrà sA-1 obtinA izbuteste 84 respinga singur acest prim atac..Pentru a se putea impotrivi mai bine unui al doilea, el IntAresteIn anul urmator, 1421, plin fortificatii, Cetatea Alba. Luerarileau durat aproape o luna; s'au intrebuintat 12000 de oameni4000 de care cuprindeau materialul de constructie, De data aceasta,i-au dat ajutor i Polonii: construirea noilor fortificatii s'a fAcut.In prezenta lui « Gueldigold », guvernatorul Podoliei, trimis decare Vitold.

Dar pentru ca sA se poatA indeparta, primejdia turceasca delaDunAre, ar fi trebuit o mare expeditie cretina, in felul celei din1.396, bineinteles Insá cu alte rezultate. Se pä'reEt ca anul 1.426va aduce o asemenea expeditie. Regele Sigismund al Ungariei seintelesese cu VladislaV Iagello i cu Alexandru sA fag ImpreunarAzboiul contra Turcilor. Cate si trele armatele trebuiau sa se in-

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU POLONII I CTJ UNGURII 603

--tAlneascA la Brgla. Polonii trimiseed inteadev6r un corp de oaste.Alexandru veni qi el cu fortele lui §i cele douà armate 1§i a§ezardtabAra la locul convenit. Ungurii Ina nu sosied: Sigismund eraecupat cu reprimarea mi§cdrii husite din Boemia. Dui:4 doug luni

a§teptare, armatele aliate se intoarsera fiecare acasà. and inanul urmAtor, Ungurii famed inteadev6r o expeditie in Tara Ro-maneasca impotriva lui Radu al II-lea, Alexandru §i Polonii numai venirà. Aceea§i rezervA pàstrà Alexandru §i In expeditia din-prim4vara anului 1428 care se sfAr§i printr'o serioasà." infrAngere

armatei ungare §i a corpului expeditionar polon care o lnsotea,eorp ce fu distrus in intregime.

Absenta repetatà a domnului moldovean irità mult pe Sigis-mund ; el serie o scrisoare lui Vladislav Iagello §i lui Vitold, spu-nandu-le cá Alexandru are o atitudine dubioasà, cà sprijina peRadu care e devotat Turcilor §i-i intrealA care este Orerea lor.Ràspunsul lui Vitold e categoric: aul trebue starpit din radacina,prin urmare Alexandru sa fie detronat, iar in locul lui sà fie pus-un domn mai supus. Pentru rezolvarea tuturor chestiunilor careinteresau Polonia §.1 Ungaria, se sine in Ianuarie 1429 la Luck, inVolynia, un congres, asemenea celui dela Lublin din 1412. De§iVladislav pusese conditia ca sá nu se discute de loe chestia mol-deveneasa participau §i boierii moldoveni totu§i Sigismundataca imediat aceastA chestiune §i acuz6 formal pe Alexandru-nu 1-a ajutat impotriva Turcilor, ala cum era obligat prin tratatul.dela Lublin. Prin urmare, fia se aplice dispozitiile acelui tratat:Domnul Moldovei sh" fie alungat printr'o expeditie armatà, iar-tara lui impàrtità. Vitold sustinea acela§i punct de vedere.

insà." de data aceasta luà apgrarea lui Alexandra §i aràtäea' in vara anului 1426 atat armata acestuia cat §.1 ceaYeniserà la locul de intalnire, la Brä'ila, i a§teptaserà acolo doualuni pe Unguri. Dac4 ace§tia n'au venit, vina nu e a lui Alexandrucare §i-a Implinit prin urmare 1ndatoririle sale. Sigismund fu ne-yoit sà cedeze. Tot atat de putin succes avu propunerea lui de afi ridicat6 Lituania la rangul de regat: Vladislav se opuse. UnTezulta.t Insà tot oblinu Sigismund §i anum.e de a provoca o rup-tura' lntre Vladislav §i acela tare ar fi trebuit sà beneficieze de pro-punerea sa, sà fie ridicat adia la rangul de rege, Vitold, mareleeneaz al Lituaniei. Nici cea de a treia propunere de a se restitui

www.dacoromanica.ro

510 ALEXANDRU CEL BUN

Chilia Muntenilor nu avu pana la urma mai multa izbanda.A§a incat se poate spune ca, la congresul dela Luck, Alexandrua repurtat o adevarata victorie diplomatica asupra lui Sigismund.al Ungariei.

Cu acest prilej Ina a aflat Domnul Moldovei in ipoteza, pro-babila, dupa parerea noastra, ca' nu §tia cumva mai dinaintede stipulatiunile umilitoare pentru el ale tratatului dela Lublin..

dat seama de sinceritatea sentiinentelor lui Vladislav, a väzutcat pretuise Moldova in sistemul politic al vecinului dela miaza-noapte. Pentru o personalitate ca aceea a marelui domn moldo-vean, lovitura era grava. Ea a §.1 determinat schimbarea completel.a relatiilor cu Polonii, in ultimii ani de domnie. Intelegerii i aliantelde pana acum i-a urmat, la prima ocazie, razboiul.

Mai inainte de a ajunge insa la conflict cu Polonii, Alexandrua trebuit BA' respinga cloud atacuri ale lui Dan al II-lea, domnulMunteniei. Acesta dorea sa puie mana pe insemnatul port al Chiliei,acuma in stäpanirea Moldovenilor, spre a asigura o libera desvol-tare comertului muntean. Inteadevar, pentru a dirija comer01 datransit prin lara sa, Alexandru Meuse la Chilia un baraj, aka Stoatcorabiile nu mai puteau ajunge la Braila ; unele care Incercaserasä treaca totu§i peste acest baraj, naufragiasera ; cateva fusesera.nevoite sa se indrepte spre Cetatea Alba. Dan al II-lea care-§ivedea comertul exterior primejduit i, °data cu el, Ili o parte insem-nata din veniturile vistieriei, facu o prima expeditie, cu ajutor tur-cesc, impotriva Moldovei. 'nearest cu prada, voia sa se inapoiezeand fu atacat de Alexandru. 0 parte din oastea domnulíi mun-tean fu distrusa, restul scapa cu fuga. Aceasta s'a intamplat Inanul 1429, inainte de luna Iunie. Al doilea atac al lui Dan avuloe in anul urmator, 1430, inainte de 11 Noemvrie ; nici de dataaceasta Chilia Ina' nu putu fi luata. Alexandru cel Bun se do-vedea nu numai un bun gospodar §i un evlavios cre§tin, dar f¡i. undestoinic aparator al hotarelor sale. Moldova 10 pasta stapanirea.asupra gurilor Dunarii.

In acela§i an 1430, la 27 Octomvrie, moare Vitold, marelecneaz al Lituaniei. In locul lui este ales fratele regelui VladislavIagello, anume Swidrigailo. Acesta voia insa ca Lituania sà fieindependenta, sa constituie un regat deosebit de al Poloniei, iar elsä fie incoronat ca rege. Atunci Vladislav, Vázand primejdia, 11

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU POLONII $1 CU MUNTENII 511

inlocui prin Sigismund care era frate cu Swidrigailo. De aci s'anascut un ra'zboi aprig 1ntre Poloni i Lituani, ace§tia din urmaavänd ca aliati pe Cavalerii Teutoni, du§manii permanenti aiPolonilor, §i pe Alexandru cel Bun care voia in felul acesta säpläteasca lui Vladislav Iagello, clauzele umilitoare ale tratatuluidela Lublin. Sigismund, regale Ungariei, favoriza pe aliati, spe-r'and probabil, In caz de victoria a lor, said realizeze vechiul sauvis de a stapäni §i Polonia. Razboiul incepu In Iulie 1431. Alexan-dru, ajutat de un corp de Tatari, inainta pana la Liov (Lw6w)§i la Camenita, hand o prada bogata. *tirea patriotului cronicarDlugosz ca o oaste polona in frunte cu fratii de Baczacz §i.nobili ar fi batut pe Domnul Moldovei i 1-ar fi silit sa se retraga,nu credem a corespunde adevarului, deoarece o scrisoare contem-poranei aratä dimpotriva ca Alexandru a ajuns pan& la Liov,fàrà ca cineva sa' fi indraznit a i se impotrivi. Räzboiul s'a termi-nat totu§i defavorabil aliaior, deoarece Lituanii au fost infrantide Poloni. Alexandru n'a mai vazut insa acest sfär§it, el Inchein-duli viata mai inainte, la 1 Ia.nuarie 1432.

A§a s'au desfa§urat relatiile marelui domn cu statul cel puter-nic din miazanoapte. Ele constituie aspectul cel mai important alpoliticii sale externe. Cu Ungaria, Alexandru n'a avut niciodatavreun conflict arnaat. Aproape tot timpul domniei a pastrat insafata de ea o atitudine de rezerva, perfect indreptatita de altfel,daca tinem seama pe de o parte de sentimentele lui Sigismund,manifestate ala de concludeiit la Lublin §i la Luck, pe de alta partede obligatiile sale fata de Vladislav Iagello, du§manul regeluiUngariei. Trebuie sà adaogam, In sfär§it, c'ä acesta din urma spri-jin.ea pe Dan al II-lea, autorul celor douà navaliri in Moldovadin 1429 §i 1430. Numai in ultimul an al domniei, constatam oapropiere a lui Alexandru de Ungaria, in legätura cu conflictullituano-polon.

Cu Muntenia, raporturile au fost bune sub toti domnii, afarade Dan al II-lea. Fata de Mircea cel Baran, Alexandru era obli-gat, deoarece 11 ajutase a ocupe tronul; relaliile au fost, prinurmare, de prietenie. Sub Mihail, fiul lui Mircea, nu constatam vreomodificare. °data cu suirea pe tren insa a lui Dan al II-lea, rapor-turile se schimbä. Noul domn al Munteniei va fi un adversarhotarit Ili permanent al Moldovei. El provoaca atacul turcesc din

www.dacoromanica.ro

512 ALEXANDRU CEL BUN

1420, impotriva Cetatii Albe, §i Intreprinde apoi, cu fortele saleproprii, cele douäl navaliri din 1429 §i 1430. De aceea Alexandrunu pierde niciun prilej de a-1 lovi. Und Dan al II-ea este gonitde Radu zis Praznaglava (Chelul), domnul Moldovei adoptà oatitudine binevoitoare fata de acesta din urma. Cand dupäl aceeaDan revine pe tron (1427), Alexandru sprijina Impotriva lui peun fiu al lui Mircea cel Batran, pe Aldea, care §i reu§e§te In 1431sa ajunga domn al Munteniei, luandu-§i in semn de recunosca-toare atentie lata de protectorul [au numele de Alexandru.Spre a Indeparta pe acest Aldea §i spre a lovi In protectorul sau,fac Turcii, In vara lui 1431, o expeditie. Daca domnul munteane obligat sal se supuna §i sa recunoasca suzeranitatea Sultanului,In schimb Alexandru cel Bun ca§tiga asupra armatelor acestuiao stralucita victorie, la 22 Iulie 1431.

Cu Tatarii, n'a avut conflicte. Cronicele noastre ca §i martu-riile strainilor nu arata nicio lupta Intre Alexandru cel Bun §i ace§tistapAnitori ai stepei din nordul Marii Negre. Dimpotriva, ei i-audat ajutor In expeditia pe care a Intreprins-o In vara anului 1431Impotriva Polonilor, ajungand pana la Liov.

In genere, se poate afirma ca politica externa a lui Alexandrucel Bun n'a fost o politica ofensiva, ci una de/ensic'á. Este adeva-rat ca el a ocupat Chilia care apartinuse mai Inainte Muntenilor§i Pocutia pe care o stapäneau Polonii. Aceste fapte insa se justi-fica' pe de o parte prin necesitatea economical §i militara a Mol-dovei de a stapani cetatea-antrepozit dela gulile Dunarii hotarulf iresc In spre miazazi , pe de alta parte printr'un titlu de dreptpe care-1 aveau domnii Moldovei asupra pamantului de dincolode Ceremu§. Odatei realizate drepturile sale legitime, Alexandrun'a fä'cut altceva decal sli se apere 1Inpotriva du§manilor. Estepolitica pe care o vor arma cei mai multi dintre domnii no§tri,este politica, am putea apune, traditionala a poporului nostru,e,are nu are tendinte de imperialism, ci d,ore§te numai s'a' poataträi lini§tit In cuprinsul hotarelor sale etnice.

Organizarea ierarhiei bIserice§ti. Conflictul dintre Patriarhia deConstantinopol §i biserica Moldovei, conflict lnceput pe vremealui Roman §i care dusese, dupa cum am vazut, Ora la aruncareaanatemei a supra tarii, se incheie in eel de al doilea an al domnieilui Alexandru. Situatia nu mai putea dura, Nici Moldoveniloi nu

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA IERARHIEI BISERICEVI 613

le convenea in vremea aceea de credinta adâncg A' se §tieIn du§manie cu cea mai inaltà autoritate bisericeasc6 a rasari-tului ortodox §i expuqi neplacerilor care putean rezulta de pe urmaanatemei, nici Patriarhia nu voia sà prelungeasca o rupturii careputea folosi propagandei catolice §i-i scotea in acela§i timp dinsfera sa de influentà o tara tânar5., in plina expansiune. A§a seexplicä de ce incercarea lui Alexandru, facuta indata dupä suireasa pe tron, de a ajunge la o intelegere Cu Patriarhia, izbuti pe deplin.Trimi§ii moldoveni la Constantinopol rugarà pe patriarh sà bine-cuvinteze pe Iosif ca mitropolit al Moldovei prin urmare tot ve-chea cerere §i 86 dispuie ridicarea anatemei care aptisa asupra lui§i a bisericii. Patriarhul murise cel vechiu §i indsáràtnic, Antonie,§i era acum unul non, mai intelegator, Matei hota'rà§te la 26 Iulie1401 ca o delegatie alatuitá din ieromonahul Grigore Tamblacsi din dasalul Manuil Arhon sá mearg In Moldova,, s'a" cercetezedaca inteadevAr Iosif a fost sfintit episcop de mitropolitul dinHaliciu, §i, in cazul acesta, sgt-1 confirme ca episcop al Moldovei.Cercetarea era numai de forma, ca sa salveze aparentele, prestigiulPatriarhiei, care, in definitiv, trebuise sà cedeze. Inteadev4r, Iosiffu recunoscut ca episcop in scrisoarea adresata lui Alexandrueel Bun i se spune inteun loe chiar « Mitropolit » §i astfel con-flictul se aplan6.

Iosif i§i stabili re§edinta la Suceava lâng6 domn, cum era §inatural. Acesta se grabi, in 1403, printr'un document dat in zivade 7 Ianuarie, sà dgruiascA sfintei noastre episcopii, din parteanoastrà a Moldovei » cloud sate : « Avere§tii care-s la Suceava §i altsat Hreatca, care-i aproape de targul Sucevei, cu toate hotarelelor vechi §i dedemult ». Dania este Mouth' pentru sgratatea dom-nului §i pentru sufletul 4 si "ant r6posati1or » inainta§i ai sài, BogdanVoevod, Lateo, Petru, Roman §i stefan Voevod. Mai tarziu, cuprilejul aducerii moa§telor Sfântului Ion cel Non, Alexandru dàruiMitropoliei din Suceava §i Poiana Vraldichii » din jos de Ia§i,poiana unde domnul impreun6 cu boierii sài§i cu mult popor ie§iseIn intAmpinare.

O interpolatie sau un adaos la cronica lui Grigore Ureche §iSimion DascAlul ne apune cà Alexandru cel Bun a intemeiat, inafarà de mitropolia dela Suceava, §i douà episcopii, una la Roman§i alta la RadAuti. Pentru aceasta din urmà avem un document,

34

www.dacoromanica.ro

b14 ALE XANDRTJ CEL RUN

cu data de 6 Iulie 1413, din care rezulta ca Inteadevar ea exista invremea aceea. Documentul cuprinde dania pe care o face Ale-xandru o soacrei* sale doamna Anastasia, constand din satul Cot-manul Mare cu toate catunele lui. Iar dupa trecerea Anastasieidin vieata adaoga documentul R toate aceste mai sus numitesate sa fie In stapanirea Episcopiei de Radauti, a Sfantului Neculai,unde sant ingropati mo0i no§tri 0 sa ramaie ca bunuri ale sale,pentru ca Sfanta Episcopie sa se bucum de venitul lor In veci »..Pe de alta parte, printr'un hrisov al lui stefan cel Mare, cu data15 Martie 1490, aflam ea buniCul &au Alexandru cel Bun daduseEpiscopiei de Radauti 50 de biserici cu popii lor, din tinutul Suce-vei, ace§tia urmand a pläteasca la Episcopie K da j de a », sa-i tri-mita e plocoanele *, sa-i dea « venitul popesc * 0 sa asculte deea. Prin urmare, Alexandru a aratat o debsebita grija. Episcopieide Radauti; se poate ca sa fie chiar Intemeietorul ei. Nu este Inade loe exclus ca aceasta episcopie sa fi existat 0 Inainte de domnialui Alexandru: Meletie, unul din cei doi t falsi episcopi* pe careii afurise0e Patriarhul de Constantinopol, In Mai 1.395, putea safie titularul ei. In ori0ce caz, un fapt e sigur: Episcopia de lidclliuliexista incii din prima jumeitate a domniei lui Alexandru cel Bun.

Cat prive§te cealalta episcopie, dela Roman, nu awm niciunact dela Alexandru care s'o aminteasca. Cunoa§tem numai daniape care o face el, la 1.6 Septemvrie 1408, « bisericii Sfintei Vineri*din targul Romanului, « unde odihne§te sfant raposata maicanoastra cneaghina Anastasia ». Niciun cuvânt, nicio aluzie la exi-stenta vreunei episcopii In acest centru. Faptul lnsa ca sub fiullui, stefan al II-lea, este araintit la 30 Septemvrie 1445 a preasfintitul Mitropolit, chir Calist al Romanului* %A ca vreun cu-vant al documentului A arate o Intemeiere recenta, ne Indrep-tate§te A admitem ca, dupa toate probabilitatile, 0 aceastaepiscopie a existat pe vremea lui Alexandru cel Bun. Credem chiarca." acest voevod este hitemeietorul ei; faptul ca aici la Roman eraIngropata, mama sa, Anastasia, a fost un argument mai multpentru Inaltarea la rangul de episcopie a acestui centru, tot a§acum se Meuse 0 cu cealalta gropnita domneasca, dela Radauti.De altfel, chiar Intinderea tarii impunea o nouà episcopie pentrupartile din spre miazazi. Prin urmare, Alexandru ce! Bun poate fisocotit, pe drept cuvant, ca organizatorul ierarhiei bisericefti mol-

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE 615

dovene: el a Infiintat mitropolia dela Suceava, punand capatindelungatului conflict cu Patriarhia din Constantinopol, el ainfiintat sau In cazul cand exista de mai inainte, a inzestrat bogatepiscopia dela 1126(15.4i; tot el a Infiintat §i episcopia de Roman.

Manastirile. Importanta lor sub raportul cultural. Dar grijaacestui cucernic voevod pentru cele dumnezee§ti nu s'a marginitaici. Alexandru cel Bun este §i ctitorul celor doua mari manästiridela Bistrila 0 Moldovita, pe care le-a inaltat din temelie §i le-ainzestrat cu numeroase sate, venituri §i robi. Chiar dela inceputuldomniei pune el sa. se zideasca Moldovita. La 31 Octomvrie 1.402,li daruie§te doua mori In targul Baia, apoi o jumatate dintr'o slad-nita, adica fabrica de bere prima mentiune a acestei bauturiIn -taro noastra tot in Baia, §i patru salme de Tatari din aceea§ilocalitate. Alta daruri urmeaza: in 1409, manastirea prime§tevenitul vamii dela Moldovita ; In 1410, muntii Suhardul mare 0mic ; In 1411, satul Vama Moldovitei. i doamna Ana li face daruri,lasandu-i cu limba de moarte satul Vaculintii §i seli§tea lui Zama.Un boier de ai lui Alexandru, anume San Barlici, li darue§te §i eldoug sate anume Provorotie §i Opri§inti: hrisovul poEtrta data 1.7Martie 1418.

Mai insemnata deck, Moldovita a fost manastirea Bistrita pecare Alexandru o hotarlse ca loo al sau de ingropare. Laca§ulexista In 1407, deparece in ziva de 7 Ianuarie a acestui an, mitro-politul Iosif, in intelegere cu voevodul, hotara§te ca atilt aceastactitorie cat §i aceee, mai veche dela Neamt a lui Petru Mu§at safie sub ascultarea # popei chir Domentian » care va avea sà lecarmuiasca, pe ele §i toata averea lor. i manastirea Bistrita sebucura de numeroase donatii: In 1411 constatam ca ea stapaneasatele Mitiucoutii §i Bra§outii; In 1422, Domnul ii daruie§te vamadin targul Barladului; in 1428 se adaoga 31 de sala§e de Tigani§i 12 poiete de 'Mari; In 1431 prime§te vama dela Tazlau, apoi« manastirea Sfantului Neculae unde a fost Huba §i cu satul §iCu moara §i seli§tea dela Nichid §i Cu vechiul hotar §i patru prisaci »situate, una la Cozia, alta la obar§ia Tarnaucai, a treia la Itchiliar a patra la gura Botnii. Ultima donatie catre manastirea Bis-trita in timpul lui Alexandru cel Bun este din 31 Julie 1431 andvoevodul li mai da Inca' doua prisaci, una in Lapu§na, alta la Itchilprecum §.1 casa lui Craciun din Piatra.

34*

www.dacoromanica.ro

B16 ALEXANDRU CEL BUN

Vechea ctitorie a Nearntului, cea mai veche manastire a Mol-dovei, s'a bucurat de o atentie egala. La 12 Martie 1422, Doranulii därue§te doua sate, Buze§tii pe Moldova §i seli§tea lui Nenavicepe Toplita. Cinci ani dupá aceea, ea mai capata alte doua sate,Crastiane§tii §i Teme§e§tii, ambele la gura Neamtului. La 31 August1429, se adaogá. iezerul Zahorna la Nistru un altul numit Luciul,la Prut, 11 avea inca din 1.409 precum qi dreptul de a nu plativama pentru produsele ce se vor aduce la manastire dela acestiezer. A doua zi, la 1 Septemvrie, un non lirisov. In Mara de hita-rirea donatiei anterioare, specificandu-se 6 pe langa iezer, estegi o prisaca' la Zahorna, se adauga §i 12 poloboace de vin, 4 dindesetina Neamtului » ceea ce arata intinderea viilor din acesttinut acum cinci sute de ani. In schimb, calugarii vor fi datoriapune voevodul - 4 sa cante nouà dumnezeiasca leturghie, intoate saptamanile », cate doua zile: « Domniei mele Joia iar Doam-nei Marina Martea §.1 In aceste zile s'a se dea fratilor la trapeza cate ocupá din acest vin, pana cand vom fi in vieata. Acestea s'A se cantepentru sanatatea noastra, iar dupa moartea noastra, pentru luan-tuirea noastra ». Iar « daca cumva vreunul dintre dan§ii... nu arindeplini aceasta, el sa dea seama inain.tea lui Chiistos, in zivainfrico§atului judet ». La 23 Decemvrie 1.430, voevodul, intarindmänastirii Neamtului unele donatii anterioare, adaoga §i o limaraIn Baia. Pe Janga toate acestea, trebuie mentionata §i dania unuiboier de ai lui Alexandru, anume Manuil Bogotá care, prin hrisovuldin 4 Dechemvrie 1428, ii 'asa satul Ba§otenii.

cealalta veche manastire, a Sffintului Nicolae din poianaSiretului, numita mai tarziu Pobrata (azi Probota) a cunoscut milaevlaviosului Domn. La 30 Iulie 1404, el ii intare§te cele douá sate,Budintái §i un altul mai sus de acesta, pe care le avea dela pre-decesorul san, stefan I, iar la 18 Aprilie 1409 ii daruie§te baltiledela Gura omuzului pana in hotarul dela Hetci §i un loe de vie.Se mai adaoga, prin hrisovul din 22 Septemvrie 1411, §i cincisala§e de Tatari din satul Tamarta§auti. Iar dinteun act posteriorde intarire, dela Ilia§ voevod, aflara ca tot Alexandru i-a mai da-rla §i patru sala§e de Tigani.

Nu trebuie sa ne inchipuim ca manastirile pomenite panà acumerau sin gurele in tara Moldovei. Documentele lui Alexandru men-tioneaza inca o serie intreaga. Astfel este manastirea Bogotin

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE 617

sau Bohotin (MOHACTHA 60r0TFINkCIVIM) pe care voevodul, prinhrisovul din 6 Ianuarie 1411, o pune sub ascultarea mana-stirii Bistrita. E apoi manastirea dela Rsneviit, numita maitarziu i Chiprieni (popular Capriana) dela Chiprian, primulei egumen cunoscut. La 10 Fevruarie 1429, voevodul daruie§teaceasta manastire impreunä co 5 sate, o prisaca §i cativa robitigani sotiei sale Marina « sa-i fie uric cu tot venitul *. O altamanastire, tot mire Prat ci Nistru, este aceea 4 a lui Varzar *, amin-tita in hotarnica hrisovului din 25 Aprilie 1420. Ea era situata Inregiunea bine populata a Bacovatului ; mai tarziu se va numi, dupaIntemeietorul ei, manastirea V tirecire,sti. La Horodnic (jud. Ra-dauti), era o manastire de calugarite, ca hramul Inaltarea SfinteiCruci. Fiii lui Alexandru, Ilia§ §i 5tefan, Intaresc acestei manastiri,la 15 Iulie 1.439, satul Balasinoutii, pe Suceava, §i cu moara « daniasfant raposatului parintelui nostru Iar stefan cel Mare li Intare§te,la 1.7 Aprilie 1475, dougt sate pe care raanastirea le avea « dela bu-nicul nostru, dela Alexandru Voevod un sat « unde a fost curtealui Petru Vrana celalalt, nenumit, este, probabil, Balasinoutii.Unul dintre marii boieri ai lui Alexandru, anume Ivan vornicul,1§i avea §i el manastirea lui, la Humor. Hramul era Adormirea MaiciiDomnului. Voevodul, ca un semn de deosebita atentie fatá de dre-gatorul sau, daruie§te màuàstirii acestuia, prin hrisovul din 13Aprilie 1415, 4 un sat la obar§ia Solontului, unde a fost Tatoxnir §iPartea precum §i « seli§tea lui Dieni§ to. Am vazut in sf &nit caIntr'unul din hrisoavele Bistritei se aminte§te §i « manastirea Sfan-tului Neculai unde a fost Huba to. Dar pe langa acestea, pomeniteIn documentele vremii, au existat, credem noi, o suma altele, desprecare n'avem nicio §tire. Eran manastirile §i schiturile modestefaoute de marii dregatori, de boieri sau de preoti, manastiri careconstituiau pro prietatea acestora. A§a se explicä' faptul cà In do-cumentele veacului al XV-lea se vorbe§te de manastiri %sate mo§-tenire, vandute §i chiar impartite intre urma§ii proprietarului In-temeietor. Ca urma§ii mo§teneau mänastirea ne-o dovede§te chiarun document dela Alexandru cel Bun, din 28 Dechemvrie 1.428,prin care voevodul Intare§te fiilor lui Ivan vornicul ocina loranume seli§tea lui Dobre, la Humor, unde este mänastirea lor(land acesteia §i dela el 3 sate, sub Dumbrava Inalta *. 4 lar ho-tarul acestei manastiri spune hrisovul dela strimtura pe hotar

www.dacoromanica.ro

-69.11 ALE XANDRU CEL BUN

In sus pänä la värf §i pe amändouà väile ». La 7 Fevruarie 1437,Ilie §i stefan voevozi lntaresc slugilor lor credincioase Dragomir§i Simeon satu/ Caline§ti i mänästirea din cuprinsul lui, sprea le fi uric cu tot venitul, lor §i. copiilor lor §i. nepotilor lor§i fässtränepotilor lor... nestricat niciodinioarà in veci". O altàmänästire proprietate particularä a fost aceea a popei Draghie,ridicatä, a§a cum aflä'm dinteun document cu data 18 IunieWA, pe päräul Lahova din judet,u1 Tutova. 0 a patra este « ma-nästirea lui Ciunca Stan » In aproprierea satelor de azi Cer§e§ti §iarlomäne§ti, tot din judetul Tutova, pomenità Intr'un act din 5Aprilie i mai interesant este actul din 11 Iunie 1466, care nearatä cum un anume stefan dela Täma§ vinde « dintru al sàu drepturic » e o mänästire din sus de Táma§, undi au fost Marta allu-gärita * impreunä. cu « o baltà anume Martina ». Mänästirea seputea deci mo§teni §i vinde ca once altä proprietate particulara.

Inflorirea aceasta a vieii monahale trebuie explicatà, evident,In primul ränd, prin intensitatea sentimentului religios ce stApâneape contemporanii lui Alexandru cel Bun. Credinta era atunci oputernicä realitate. Acelali sentiment care 9n apus intemeiaseuria§ele catedrale §i impinsese sute de mii de oameni prin.tre eici copii §i mo§negi in cruciatà, spre mormantul Mäntuitorului,exista §i la noif vädindu-se prin ridicarea acestor läca§uri, maimodeste de sigur, dar In care flacära crediMei ardea tot a§a de viu.Dar iarà§i, ca ei In apus, mänästirile noastre n'au fost numai idea-§uri de rugäciune. Intr'o vreme and §tiinta de carte era pu¡Inä§i rarà, ele Implineau §i rolul de centre culturale, pästránd §i trans-miOnd urma§ilor Invälätura bisericeasa §i laicA. Pe längä mänä-stiri s'au Intemeiat primele §coli, cu dascali » recrutaIi dintrecAlugäri; aci se Inväla me§te§ugul scrisului §i cititului: diacii dincancelaria domneascä, subalternii marelui logofät, de aci se recru-tau. Cei cari aveau Insu§iri deosebite puteau ajunge pänä la con-ducerea cancelariei, devenind mEtri boieri. Cunoa§tem numele ao sumä dintre diacii lui Alexandru cel Bun ; ele aunt curat romä-ne§ti, ca de pildä: Mihail ()lei, Neagoe, Radu, Oancea, Iva§cu,Isaia. Unii dintre ei se väd, chiar dupa nume, a fi fost cälugäri,ästfel Ghedeon, diacul Doamnei. In mänästiri se pregAteau ei zu-gravii », cari aplicau In pintura bisericeascá regulele severe alekmainiet bizantine..Un document, cu data probabila 1415, pome-

www.dacoromanica.ro

MANASTIRILE 619

ne§te numele zugravilor Nichita i Dobre cärora Domnul le däru-ie§te douä sate, pe Dräslivita, anume Cräinice§ti i Leucu§e§ti. « Iarei ne vor zugrävi spune Alexandru cel Bun pentru acestedou6 sate douä biserici, una din tärgul Romanului 0 alta care vafi voia noasträ, afarà de bisericile dela Rädäuti sau o cascl sau unpridvor ». Ceea ce inseamnä a se intrebuinta pictura çi pentru im-podobirea péretilor din casele donme§ti i poate 0 din acelea alemarilor boieri. Printeun alt document, din 30 Ianuarie 1425,Alexandru däruie§te lui Stefan zugravul drept räsplatä pentru a sa« dreaptä i credincioasä. slujb6 » patru sate pe Miletin, anumeBerchi§e§tii, Ieremie§tii, Pope§tii i satul unde este jude Pa§co.Pentru ca Domnul sä-i faa o danie aca de insemnatä, trebuie caStefan zugravul sg. fi avut o activitate rodnia i indelungata. Cre-dem a nu gre0 deci and vedem in el pe cel care a impodobitperetii ctitoriilor lui Alexandru cel Bun.

Tot in mänästiri, se deprindea arta delicatä i migäloasä aminiaturii, ce servea pentru infrumusetarea manuscriselor biseri-ce§ti. Ni s'a j)Astrat un admirabil evangheliar, serie In slavone§teçi grece§te la mänästirea Neamt, in anu11429. Chipurile celor patruevangheli§ti, lucrate in culori i aun, i initialele i chenarele careimpodobesc textul, lucrate toate de alugärul Gavrila, fiul lui Uric(Ureche ?), pot sta cu cinste aläturi de tot ce a produs artaminiaturii mai frumos in intreaga lume.

Trebuie 136 adäugAm la toate acestea i me§te§ugul de a face, cumä."tase, fir 0 märgäritar, broderii scumpe care impodobeau ves-mintele biserice§ti, poate 0 cele domne§ti. Un model de asemeneabroderie este patrahirul zis al lui Alexandru cel Bun deoarecepoartá la extremitatile sale inferioare chipul Domnului Moldoveigi al Doamnei sale Marina. Patrahirul se gäsea inainte de primulräzboi mondial in mänästirea Sf. Nicolae din Ladoga-Veche, inRusia. Alexandru e infäti§at cu pärul negru, cu mustäli läsateIn jos 0 cu barba ascutitä, despicata In doua. Poartà, In loe decoroanä, o pälärie cu fundul rotund 0 cu marginile ridicate insus, la fel cu linpäratii biza.ntini contemporani. Haina de Adagrea, i tivitä jos, se pare, cu blanä sau altä podoabä, scoboaräpanä aproape de glezne. Mânecile largi i despicate sus, lasä 13áiasä bratele intinse pe jumktate, inteun gest de ofrandä sauadoratie. De o parte §i de alit+, a portretului, se cite§te inscriptia,

www.dacoromanica.ro

520 ALE XANDRIJ CEL BUN

Fig. 150. Patrabirul lui Alexandru eel Bun. In parten inferioarii, Ineadrat deinseriptiile greceatl, ehipul voevodului si al doamnei sale Marina.

www.dacoromanica.ro

In limba greaca: « Io Alexandru Voevod, autocrat al intregiiMoldovla,hii §.1 al partilor de langa mare ». Doamna, a cärei MOprelunga, smeada, are spancenele groase §i bine arete, poartao haina lunga, cazand in falduri Oa la pamant, §i pe deasupra,o hlamida, mai scurta §i tivita pe margini cu bland'. Pe cap, ocoroana sau o diadema circulara. Inscriptia, tot In grece§te, areurmatorul cuprins: « Marina, autocrata a intregii Moldovlahii §i apartilor de langa' mare * (vezi fig. 150). Patrahirul pare a fi fostlucrat la Constantinopol, tot de acolo se pare ca a venit §i « aerul »-tesut In 1428 « cu ajutorul §i cheltuiala preasfintitului mitropolital Moldovlahiei, chir Macarie ». Inscriptia, In limba greacä, aacestui aer aflator azi in Polonia, la Z6lkiew pomene§te peAlexandru, pe sotia sa Marina §i pe doi dintre copii, anume peIlie §i pe Marina. Me§te§ugul de a lucra asemenea stofe biserice§tiera insa cunoscut §i in manastirile noastre, deoarece chiar dintimpul fiilor lui Alexandru cel Bun, din 1441, avem un « aer *-splendid lucrat cu fir, matase §i margaritare, la manastireaNeamtului.

In sfar§it, tot In aceste centre de vieata religioasa s'au facut §iprimele pomelnice care ne sunt de un real folos pentru stabilireafiliatiei domnilor §i a rudelor acestora. Cel mai vechi din catecunoa§tem §i cel mai insemnat in acela§i timp, este pomelnicul delaBistrita, inceput in 1407. Sunt scri§i in el # binecredinciosii domniitarii ace§teia », incepand cu intemeietorul. t Pomene§te, Doamnepe Bogdan Voevod ; pomene§te, Doamne, pe Lato Voevod ; po-mene§te, Doamne, pe Costea Voevod » §i ala mai departe urmeazg,Cu exceptia lui Stefan I §i a lui Iuga, toti voevozii pana la Alexan-dru, continuandu-se §i dupa aceea, pang la Làpusneanu.

Aducerea moastelor Sfântului loan eel Non. Cu vreo sut6 deani inainte de domnia lui Alexandru cel Bun, asa dar pe la 1300

a suferit raoarte de martir In Cetatea ABA, un neguOtor grec dinTrebizonda, cu numele Ioan. StapAnitorii din vremea aceea a.cetalii, ntarii, voiau, pe temeiul unei stiri gresite ce le fuseseadus6 de un dusman al lui loan, sa."-1 facA pe acesta 86 treaai lacredinta lor. loan s'a impotrivit cu tarie si nici chinurile cumplitela care a fost supus 1-au Urn, de pildà, legat de coada unui caln'a'fa'vas, pe ulitele tArgului niel chiar amenintarea cu moartea.nu Pau putut face s5.-si lepede credinta. Taltarii, indArjiti, i-au tale.

ADUCEREA MOASTELOR SFANTULUI MAN CEL NOU 621

www.dacoromanica.ro

522 ALE XANDRU CEL BUN

In cele din urma capul. Atunci s'a argat semn dumnezeesc « lu-mini de foc arzand deasupra trupului mucenicului vi... trei bar-bati cu chip de lumina rostind... cuvinte sfinte vi... stalploc... Intarit din cer deasupra trupului lar acest trup n'a fosteuprins de stricaciune, ci prin voia Celui Inalt, s'a pastrat neatins,ca sfinte moavte facatoare de minuni, In biserica ortodoxa dinCetatea Alba. AjungAnd faima lor Ong. la Suceava, Alexandruce! Bun hotari ca s'A aduca moavtele in cetatea sa de scaun. Trimisedeci pe un boier cu oaste spre a implini hotarlrea. Pe cand alaiulse apropia de Iavi, domnul, insotit de toti boierii sAi, de arhierei,de tot clerul « cu facia cu tamaie vi cu miruri bine mirositoare »,§i de o multime de popor, Ii ievi In Intampinare, la locul numit43 Poiana Vladicai », loe pe care 1-a vi &Aria dupa aceea MitropolieiMoldovei. Cu mare vi strAlucit alai au fost duse ava dar sfintelemoavte In Cetatea Sucevei unde vi astazi odihnesc, In racla de ar-gint frumos Impodobita. La Immul bisericii, nu poti patrunde,nici In vremea noastra, de miile de sateni, veniti adeseori delamari departari, pentru a-vi atinge o clipa buzele vi fruntea desfantul trup al mucenicului, cel ce vindeca bolle vi apara pamantulMoldovei. Vieata acestui OW, patimirea lui i aducerea moavtelorde catre Alexandru cel Bun au fost descrise, chiar In vremea aceea,de un lava-tat &Ain& cu numele Grigorie Tamblac. De origine,se pare, Bulgar, din Tirnovo, ucenic al vestitului patriarh Eftimie,Tamblac fusese trimis in Moldova dupa cum am aratat mai inainte,de patriarhul din Constantinopol spre a pune capat conflictuluicare incepuse pe vremea lui Roman I. Dupä ce duce la bun sfarvitmisiunea sa, Tamblac ramane la curtea lui Alexandru care 11 tineIn deosebita cinste vi-i da staretia mAnastirii Neamtului, numin-du-1 totdeodata « prezviter al marii biserici a Moldovlahiei ». LaSuceava, lnvatatul calugar a tinut, bine inteles in slavonevte,limba oficiala a Ora, o serie intreaga de predici 21 de toateal caror cuprins ne este cunoscut deoarece copii de pe ele s'aupAstrat, atAt In Rusia cat vi in sudul Dunarii. Dupa catava vreme,Tamblac a trecut In Lituania vi a fost ales, cu sprijinul mareluicneaz Vitold, mitropolit al Chievului. In aceastà calitate vi pe de-asupra vi ca reprezentant al bisericii moldovene, a participat ella Sinodul dela Constanta (1414-1418), unde a votat unirea celordoua biserici. Din partea lui Alexandru iai venise la acel sinod

www.dacoromanica.ro

ADUCEREA RIOAFTELOR SFANTULUI IOAN CEL NOU 623

inch' o solie condusä.", se pare, de boierii Gheorghe Samu§in (Samu-sinus) 0 Stanislav Rotompan. Mircea cel Bätran a trimis 0 el odelegatie, in frunte cu boierul Dragomir sau Tugomir. Sinoduln'a avut nicio urmare, deoarece o mare parte din ierarhiitului nu primirA conditiile unirii. Tamblac, asupra cäruia ace§tiierarhi aruncaserà anatema, fiinda se Inclinase Papei, a trebuitsä se intoara fàrà vreun rezultat 0 a murit scurtà vreme dupàaceea.

Grija deosebità pe care a purtat-o Alexandru bisericiinu 1-a impiedecat insà ca s'a." aibäl inIelegere deplinä.' 0 fag de cei-lalti cre§tini care se aflau in hotarele stä.'panirii sale. Intocmai ca §i-unii dintre predecesorii sài i in aceasta dovedindu-se suflet1nsä0 din sufletul neamului nostru care nu cunoa§te ura reli-gioasä sau confesionalà, läsand pe fiecare sà traiasca u in legealui el a acordat çi catolicilor binevoitoarea sa protectie. Desigur, a fost indemnat in aceastä directie 0 de Rimgaila, sorda sa.Dar Inca inainte de a se cäsätori cu aceastä ruda a regelui polon,Alexandru incuviing, in 1.413, intemeierea unei noi episcopii ca-tolice la Baia pe längä.' cea veche, dela Siret. Mai mult chiar, elclädi pentru noul episcop dominicanul polonez Ioan de Ryzao frumoasá biseria de piatrà, de proportli impunatoare. Ruineleei se väd i astäzi in vechiul t'arg, cunoscut mai ales prin infran-gerea lui Matei Corvin de care stefan cel Mare. A§a dar Alexandru

sprijinit pe catolici. Nu ing inteatat incat sà impiedece propa-ganda husità care atunci gtrunsese 0 In Moldova cunoa§tem.chiar i numele, Iacob, al unui asemenea propagandist i im-potriva careia episcopii catolici au avut de luptat.

Important a fost rolul pe care 1-a jucat Alexandru in organiza-rea bisericii armene din Moldova. In aceea0 vreme in care restabi-lea raporturile cu Pa,triarhia din Constantinopol, a§a dar chiarla inceputul domniei, el &idea, in 1401, un hrisov i Armenilordin Ora, recunoscand ca episcop al lor, cu sc,aunul la Suceava,pe Ioan, ce-i fusese recomandat In acest scop de Antonie, fostulpatriarh de Constantinopol, fiinda pe patriarhul armenesc nu-1cunoscuse Inc4, 0 de marele cneaz al Lituaniei, Vitold.

Cali din stäpfinitorii contemporani ai Europei pot arAta o a§a.de largä intelegere, -an spirit a§a de tolerant, a§a de cre§tin? Ale-.xandru este sub a,cest raport un tip reprezentativ al poporului

www.dacoromanica.ro

524 ALE RAND RII CEL BUN

nostru. Iar numele de Bun pe care i 1-a dat istoria se dovedestea Infatisa Intocmai, fara exagerare, sufletul su.

-Pinta economic& Drumul cel mai scurt dela orasele polone la_Marea Neagra si la porturile dunarene trecea prin Moldova. Negu-storii n'aveau cleat sa tie Valle raurilor principale, Siretul, Prutul,Nistrul si ajungeau direct la marile antrepozite comerciale aleBrailei, Chiliei, Cetatii Albe, uncle veneau corabiile cu marfa sudica

rasariteana pentru a lua In schimb produsele noastre. Din nordulArdealului, dela cetatea saseasca a Bistritei, din Maramure i dinnordul Ungariei, drumul cel mai drept la Dunare si la Mare trece&de asemenea prin Moldova. Nu-i de mirare deci ca Inca Inaintede descalecatul lui Bogdan 85 fi fost o miscare comerciala Insem-nata de transit In inutul dintre Carpa:ti i Nistru.

Dupa intemeierea domniei, dupa ce drumurile au devenitsigure i populatia s'a Indesit, comertul de transit a luat o des-voltare i mai mare. In acelasi timp, s'a accentuat i desfacerea_marfurilor straine In Moldova. Insasi. De sigur ca au existat anu-mite reguli In ce priveste punctele de vama, quantumuldreptul de import si de export, si lnainte de Alexandru cel Bun.Nu cunoastem lug niciun act scris sau vreun privilegiu comercialdela predecesoiii BM, fie ca Intr'adevar n'a existat un atare act,ceea ce pare mai probabil, fie ca s'a pierdut. Alexandru este celdintai domn dela care avem un privilegiu comercial. El poartadata de 8 Octomvrie 1408 si a fost eliberat In Suceava sfetnicilor-si orasenilor din targul Liovului (Lw6w) fiind valabil Ing de ase-menea pentru toti negutatorii din 4 tara Rusiei si a. Podoliei »..(Prin Rusia # trebuie sa se Inteleaga tinutul numit mai -Unit'.Galitia, iar nu Rusia moscovitä).

Din acest privilegiu aflä'm mai Intai marfurile care se importausi se exportau. In prima categorie intro. postami, care se aducea.din Polonia si trecea si mai departe, la Bistrita i chiar la Brasov,apoi marf a teiteireasca, Intelegandu-se prin aceasta, matasa, piperulcamha (un soi de m'atase turceasca), tebenca (podoaba de matasepentru sea), täniga, vinul grecesc. Din Tara Româneasca se adu-cea lana, peste dela Braila si ceara. Cate i trele erau, de sigur,articole de transit, deoarece ele existau In cantitati mari i In Mol-dova, pentru a nu trebui sa fie aduse de aiurea. Din Ardeal se educe&ceara, apoi argint ars si jderi unguresti. Se mai importau diferite

www.dacoromanica.ro

VIEATA ECONOMICA. 526

Artie°le manufacturate precum §apci §i pantaloni §i sabii ungu-re§ti §i palo§e. (Din alte izvoare §tim ca eat domnul cat §i boierii,comandau la Liov arcurile cele mari, cu vartej. In 1408, fabri-.cantul Haberman lucra §ase asemenea arcuri, patru pentru Ale-aandru cel Bun, unul pentru boierul Mihail din Dorohoi §i un altuIpentru vornicul din Baia).

In ce prive§te exportul, el era alaaluit exclusiv din animale §i-produse derivate. Se trimeteau la Liov vite cornute, porci, oi, cal.de-rand, apoi piei de tot felul, tabacite §i crude, blanuri de vulpe* de veverita. Nu se aminte§te nici de grane, nici de vin, nici de-alte produse. Era interzis a se exporta ceara, argintul, jderii §i..caii de soi. La Cernauti se facea controlul pentru ca nu cumvasa iasa din tara aceste marfuri oprite.

Vama se platea la Suceava, unde era vama principala, la hotarsau In ora§ul eel mai apropiat de hotar (Cernauti, Hotin, Tighina,Ceta tea Alba, Barlad, Trotu§, Moldavita) §i In unele din ora§elesau targurile din interior (Bacau, Siret, Dorohoi, Ia§i). Quantumul-vamii varia In raport cu valoarea produsului §i, cand era vorba,de export, cu tara de destinatie. Astfel, In Suceava, se platea, depilda, pentru postav §i pentru marfa tatareasca, trei groli de grivna ;-pentru o vita cornuta, daca se exporta la 'Mari, patru gro§i; dacase exporta la Liov, numai un gro; pentru o suta de oi, §aizeci degro§i, dacá erau destinate Tatarilor ; numai zece gro§i daca mer-geau la Liov. Postavul care mergea In Tara Romaneasca plateaJa Suceava trei gro§i de griirna, iar la Bacau doi. Daca Insa eradestinat Ardealului, atunci vama era mai mare: In Suceava pla-tea tot trei gro§i la grivna dar se mai adaoga apoi, un grog §i

jumatate la Baia §i tot gat la Moldavita, deci In total un gro § inplus fata de ce platea acela§i postav mergand In Tara Romaneasca.

In genere Ina, §i fata mai ales de situatia de astazi, cand pro-centele pentru unele categorii de marfuri sunt deadreptul pro-hibitive, vama nu era prea ridicat5. Domnul avea tot interesul sa:stimuleze negatul, §i cel intern §i cel de transit, deoarece el con-tituia un izvor de venit esential pentru vistierie. Gratie acestui-venit, a putut, de Oda, Petru Mu§at A Imprumute pe puterniculVladislav Iagello, stapanitorul unei tari rnult mai Intinse §i mai-populate, cu suma, foarte importanta pentru vremea aceea, de3000 de ruble de argint. Inflorirea Moldovei sub Alexandru cel

www.dacoromanica.ro

526 ALE XANDRU CEL BUN

Bun ii. Stefan cel Mare, constructiile numeroase ce se fac seexplica in parte si prin aceasta vie miscue economica.

0 dispozitie a privilegiului care trebuie subliniata este aceeaprivitoare la dreptul domnului de a se aproviziona cel dintai cuanumite produse care numai dupa aceea sunt libere la vanzare.In acea AA categorie intra argintul ars si jderii cari se vor aducedin Ungaria, si In oarecare masura, postavul. Acest ultim articoltrebuie vandut numai in Suceava, nu si in alte targuri, iar pretullui fapt semnificativ se va socoti « ca si in Liov ». Scopulmasurii este limpede: domnul cauta sa'-si asigure aprovizionareacurtii sale si anume in conditii cat mai avantajoase.

Negotul cu Moldova aducea venituri bune Liovenilor. Deaceea, ei cautau sa-1 monopolizeze si interziceau negustorilor dinalte orase mai indepartate ale Poloniei &A mearga cu marfurilelor in tare lui Alexandru ce! Bun. A fost chiar un proces lungintre orasele Liov si Cracovia care era in vremea aceea capitala.Poloniei pana cand negutatorii acesteia din urma au izbutitsi ei, in 1403, sa capete aceleasi drepturi. Ca sa-si menina favoarea.domnului, Liovenii ti fäceau daruri, asa, de pilda, in 1419, ei trirnitsotiei lui Alexandru, prin loan, talmaciul orasului, o jumatate debal de postav englezesc. Negotul 11 purtau mai ales Nemtii carialcatuiau cea mai mare parte a populatiei Liovului si se gaseauin numar apreciabil si in targurile si orasele Moldovei, de pildaIn Siret, in Baia, in Suceava. Veneau apoi Armenii, cari aveaucolonii insenanate mai in toate targurile noastre, si Moldovenii.Gasim Moldoveni, cu marfa, tocmai la Cracovia, ba unii din eicapatasera chiar si dreptul de cetatenie in acest ores. Asa erau,de pilda, pe vremea lui Alexandru cel Bun, Nicolae Moldoveanul,Petre Moldoveanul, Petre juratul dela Neamt, din Moldova si unalt Petra cu o porecla curioasa: Pomalu bogat (Pomul bogat ?Toma lu Begat?). Ii gasim pe cate si patru trecuti in registreleorasului Cracovia.

Se facea .negot, si cu Ardealul, cu ora ele Bistrita si Bra sovuldar nu hate° masura asa de mare. Stim ca Alexandru a acordatnegustorilor din acest ultim oras un privilegiu; el nu ni s'apästrat lug. Cunoastem in schimb doua confirmari ulterioare: ceadint:al, a fiului sau Stefan, din 26 Mai 1435, in care se prevedeea Brasovenii 'vor avea A plateasca vama pentru marfurile lor

www.dacoromanica.ro

« de fiecare povara ate patru gro§i » iar pentru ceea ce vor cum-para In Moldova « de grivna... doi gro§i ; a doua, dela nepotulsàu tefan cel Mare. Acesta Intare§te Bra§ovenilor, la 13 Martie1458, « acelqi aqezamant §.1 acela§i drept pe care 1-au avut delamo§ul nostru Voevodul Alexandru ». Potrivit lui, ei erau «volnici§i. slobozi fa unable prin toata tara domniei mele, i prin cetati

prin targuri, ca sa-§i vanza marfa lor: i postavuri i pang F}ibobou i once ar avea ». Vama depinde de calitatea marfii: pen-tru o bucata de postav din cel de Louvain, de pilda, vor da 18gro§i ; daca e de Colonia, 12 groO, cel de Buda 8 gro§i, iar ce! de

Fig. 151. ?donate de argint dele Alexandra cal Bun.(Colectia Academiei RomAne. Bucure§til.

Cehia 4 gro§i. Au dreptul cumpere din tag boj j vacitot ce au mai cumparat pe vremea mo§ului nostru AlexandruVoevod, fie vite, fie altceva ». Judecatile se vor face 1naintea dom-nului: Nimeni altcineva In tara noastra, nici boier, nici vornic,nici §oltuz la nu Indrazneasca a-i judeca sau a le lua iilacar un grorpeste cele ce scrim mai sus ». In ce prive§te Bistrita, de§i n'avemvreun privilegiu dela Alexandru sau predecesorii lui, cert esteInsa ca vama se fixase din vechime, se Eltia ce sunlit' trebuie platitapentru fiecare marfa. Ne-o spune de altfel lamurit documentuldin 21 Iulie 1.412 prin care tibor, voevodul Ardealului, confirmä'Bistritenilor vechile lor atAt la exportul cat §i la importuldin Moldova. Pentru o bucata pe postav de Ypres se va plati 32de gro§i; pentru postavul de Louvain, 24; cel din Colonia va dao jumatate de florin, iar cel polonez numai 11 dinari. Din 28-30

11

ITIEATA ECONOMIC& 627

www.dacoromanica.ro

-528 ALEXANDRU CEL BUN

porci, se ja unul drept vama; daca Bunt mai putini, atunci cateun dinar de fiecare ; din 28-30 de oi, la fel. Pentru un bou sau ovaca, ate doi dinari; cine trece barbat sau femeie dincolo,fara marfa, nu va plati nimic, chiar daca e Ware; pentru o 4 pia-tra » de piper (de uno lapide piperis: o unitate de m'asura, cum era

o piatra » de ceara 1) sau una de ghimber, un florin; pentru opovara de Lana, cat poate duce un cal, sau de sau, patru dinari;din treizeci de pesti, se la unul. Cine aduce din Moldova postavnumai pentru Imbracamintea sa sau a sotiei, nu pläteste nimic;.daca aduce cai de vanzare, neinseuati, cate patru dinari defiecare.

Niciodata pan'a in aceasta vreme, nu mai fusese o miscarecomerciala asa de vie In Moldova. iruri intregi de care, cu marfastrata sau locainicá, strabateau drumurile Ora. Paza o faceaunegustorii cari se Intovaraseau mai multi i m,ergeau, ei i argatiilor, lnarmati, dar si strOjile domnesti care insoteau, in locurilemai primejdioase, In spre Nistru, aceste caravane. Privilegiul Lio-venilor, din 1408, prevede chiar taxa ce trebuia platita pentrustraja, cate 12 grosi de car. Se mai intamplau uneori, cum seintampla i astazi, talharii si jafuri, dar In genere, politia drumuri-lor era asigurata. In 1421, un nobil francez, Guillebert de Lannoy,ambasador al regelui Frantei si al regelui Angliei, strabate delamiazanoapte la miazazi intreaga Moldova. El intalneste pe Ale-xandru cel Bun in satul Cozia, de langa Prut, In partile Falciului;clomnul 11 sfatueste sa renunte la planul sau de a se duce In Turciaunde izbucni;era lupte interne ; ambasadorul se Indreapta atuncispre Crimeea. Inainte de a intra In Cetatea Alba, este atacat Insade hoti care 11 rams° si il jefuesc de tot ce avea asupra-i, lasandu-Inumai In camasa, ba 11 in si toata noaptea legat de un copac,pe malul Nistrului. A doua zi, scapand din mainile lor i ajungandIn oras, francezul reclama cele Intamplate. Se fac indata cercetarisi povesteste Guillebert de Lannoy nouà hati au fost prinsisi adusi Inaintea mea cu streangul de gat, liber fiind eu caspanzur ; fiindca ling mi-au Inapoiat banii, m'am rugat peatru eivi le-am sc'äpat vieata ». Prin urmare slujitorii i strajile lui Ale-xandru cel Bun vegheau.

Moartea lui Alexandru. Familia lui. Alexandru eel Bun a muritla I. Ianuarie 1432. Din aceea§i luna. i anume din zilele de 4,

www.dacoromanica.ro

FAMILIA LUI ALEXANDRU CL BUN 529

13 §i 17, avem documente dela Ilia§, fiul §i urma§ul su la tron.Nicíun cuvint, nicio aluzie nu lasa sa se Inteleaga ca ar fi vorbanumai de o asociere la domnie. Ilia§ face intariri §i donatii demo§ii ca un domn deplin, singur stapanitor. Ziva morgi lui Ale-xandru, 1 Ianuarie, am dat-o dupa letopisetul dela Bistrita, ceamai veche cronicä a Moldovei; numai ziva Insä, nu §i anul, deoareceel este aratat gre§it, 1434. Alexandru a fost inmormaneat la m*4-nastirea Bistrita, ctitoria sa. In cursul vremurilor, mormantul luia'a profanat de ticalo§i cari cautau in acest chip criminal, giu-vaeruri §i podoabe; oasele au fost risipite sou, in cazul cel maibun, mutate, nu §tim un de; piatra de deasupra pe care erau sersede sigur anul, luna §i ziva mortii sale s'a prapadit §i ea. Bestiaomeneasca, din nefericire atat de frecventa in toa te timpurile §iIn toate tarile, n'a respectat locul de- ve§nica odihna al acestuimare voevod, care poate fi socotit, pe Mina dreptate, unul dinctitorii Moldovei.

Un obicei rau al tarilor noastre care ne-a adus multe ne-norociri pe cap facea ca fiii nelegitimi ai domnului sa aloha §ii

ei dreptul de a urma in scaun ca §i cei legitimi. Ala dar, atuncicand ne ocupam de urma§ii unui stapanitor, trebuie sa-i avern inTedere pe toti. Alexandru a fost casatorit de trei ori. Prima luisotie avea dota nume: Arta §i Neacfa. Piatra de pe mormantul ei,la manastirea Bistrita, o nume§te Ana, pe cand let opisetul Vairiili zicea Neac§a. Ea este mama lui Ilia§ Voevod, nascut la 20 Iulie1.409 §i care a urmat la troit lui Alexandru ce! Bun. A mai avutde asemenea pe Roman, mort de timpuriu §i o filch', pe Vasilisa.Ace§tia doi din urrna apar impreuna in documentul din 16 Sep-temvrie 1408 prin care Alexandru darue§te bisericii Sf anta Vineridin Roman douà sate. Data cand a murit Ana e n esigura: pepiatra mormantala, a§ezata de nepotul ei, Stefan ce! Mare, citim:2 Noemvrie 1418; pe de alta parte, dintr'un document pastratnumai sub forma de rezumat german, cu data de 14 Aprilie 1415,rezulta ea ea nu mai era in vie* in acel moment. Noi inclinampentru data pietrei mormantale.

A doua sotie a lui Alexandru a fost Rimgaila (Rin gala) sau, cunumele .cre§tin, Maria. Dupa desfacerea acestei casatorii, care,a§a cum am vazut, n'a tinut mult, domnul a luat de sotie pe 4 Ma-rina, fiica luí Marin »., sora boierului Bratul. Ea apare In mai multe

36

www.dacoromanica.ro

530 ALEXANDRU CEL BUN

hrisoave interne, bleepAnd din 1427; chipul ei este Infäli§at pepatrahirul de care a fost vorba mai sus; ad i ea -poartà titlul de« autocratissa », adia sotia autocratului » Alexandru cel Bun.Marina e mama lui Petru, a lui Alexandru, mort de -War, §i aCneajnei sau Chiajnei, care a trgit 0116 In 1479.

Ina pe and era asätorit cu Ana sau Neac§a, Alexandru aavut cu o tíitoare, Stanca, un fiu nelegitim, un « copil a cum sespunea In timpurile acelea, anume pe Stefan sau Stetzo.. Mai tAr-ziu, Stefan a fost recunoscut de atre tat61 sàu. Pentru ocupareatronului au avut Ice lupte gngeroase §i Indelungate, cu episoadeamintind tragediile antice, lntre Ilia§, fiul Anei, §i Stefan, fiulStanai. Aceasta din urma a fost innecatà de atre Ilia§ care larândul sau a fost orbit de fiul celei ucise, de Stefan.

Alexandru a mai avut nu §tim cu cine Ina doi lii nele-gitimi, pe Petru Aron §i pe Bogdan, tatal lui Stefan ce! Mare.Bogdan a ajuns Domn al Moldovei §i a fost ucis de frate-s'ä.u, dePetru Aron, care §i-a primit fug §i el, mai tarziu, pedeapsa. Douh-zeci ci cinci de ani, On& la suirea pe tron a lui Stefan cel Mare,nepotul lui Alexandru cel Bun, Moldova n'a .mai cunoscut lini§tea.Lupte sAlbatece interne, ucideri intre membrii aceleeaqinàvàliri ci prild6ciuni ale armatelor strAine chemate In ajutor dediferiti pretendenti la tron, umilintà §i sgeácie, iatà ce a Insemnatsfertu/ de veac care s'a scurs lntre moartea lui Alexandru ci Ince-putul domniei lui Stefan. Daa tara n'ar fi avut temelii gratoase,puternice, daa n'ar fi exístat cei treizeci ci doi de ani de stäpanirerodnia ai lui Alexandru, e o Intrebare ce s'ar fi ales de statul mol-dovenesc. A§a el a putut stràbate furtuna ci, printeo minunatg.potrivire a naturii, care cautà sà" compenseze par'a, a avut apoicea mai frumoasà ci mai plina domnie din ate cunoa§te Intrieagaistorie a Moldovei, domnia lui Stefan cel Mare.

PgstrAnd proportiile ci reduand intervalul de timp la primasutà de ani dupà Intemeiere, putem afirma acela§i lucru despredomnia luí Alexandru cel Bun. Ea reprezintà momentul culminantIn primul secol al vielii de stat moldovene, a§a dupà. cum Mirceacel adtrAn Inseamna culminarea vie-ii de stat muntene. Ace§tidoi mari stsetpAnitori au domnit In aceea§i vreme §i lucru cemerità a fi Ina °data accentuat au trait In Mina Intelegere.In timpul lor, tarile au cunoscut intinderea teritorialà maximg,

www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAFIE 631

s'au bucurat de o inflorire economia deosebità, au fost respectatede adversari. Epoca lui 1400 a fost o epoc6 strAlucità In viea-lapoporului romanesc, o epocá de putere §i de prestigiu. Eminescua avut, §i de data aceasta, dreptate.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru cel Bun §1 epoca sa: 1. EPISCOPUL MELCHISEDEC, Grigoreramblac. Victia f i operele sale, in Rev. ist. arh. fil., II (1884), p. 1-64;2. G. POPOVICI, Stdrostia Sepinicensd, in Lui Titu Maiorescu omagiu, Bucu-reqti, 1900, p. 476-482; 3. I. URSU, .Relatiunile Moldovei cu Polonia pdndla moartea lui iStefan cel Mare, 1504, Piatra-Nearnt, 1900, 200 p. in 8';4. D. ONCIUL, Datele cronicelor moldovenegti asupra anilor de domnie ai tuiAlexandru cel Bun, in An. Acad. Rom. Mem. Seg. 1st., s. 2, t. XXVII(1904-5), p. 201-225; 5. I. NIST0R, Die ausweirtigen Handelsbeziehungender Moldau im XIV., XV. und XVI. Jahrhundert, Gotha, 1911, XIX + 240p. in 8*; 6. N. IoRGA, Patrafirul lui Alexandru cel Bun, in An. Acad. Rom.Mem. Seq. 1st., s. 2, t. XXXV (1912-1913), p. 343-346; 7. C. AUNER,Episcopia dela Baia, in Rep. Cat., IV (1915),. p. 89-127; 8. N. I ORGA si G.BALS, L'art roumain, Paris, 1922, 412 p. in f'; 9. °RESTE LUTIA, LegendaSf. loan cel Nou dela Suceava In frescurile dela Voronel, in Codrul Cozminului,I (1924), p. 279-354; 10. C. KARADJA, Delegatii din fara noastrd la conciliuldin Constania (in Baden) in anul 1415, in Mem. Seq. 1st. Acad. Rom.,s. 3, t. VII (1926-1927); 11. ILIE MINEA, Vlad Dracul gi vremea sa, lagi,1928, 219 p. in 8'; 12. N. IORGA, La cronologia vechilor domni moldoveni, InMem. Seq. 1st. Accul. Rom., s. 3, t. XII (1931), p. 35-40; 13. P. P. PANA1-TEsCU, Alexandru cel Bun. La cinci sute de ani dela moartea luí, Bucure§ti,1932, 59 p. in 16'; 14. N. IORGA, In jurul pomenirii lui Alexandru cel Bun,In Mem. Seq. Ist. Acad. Rom., s. 3, t. XIII (1932), p. 173-183; 15. P. P.PANAITE SCU, Hrisovul lui Alexandru cel Bun pentru Episcopia armeanädin Suceava (30 Iulie 1401), In Rey. 1st. Rom., IV (1934), p. 44-56; 16: PR.C. BOBULEsCU, Aerul sau epitaful lui Alexandru cel Bun, in Rey. Soc. Bis.Chisindu, XXIV (1934), p. 65-74; 17. GENERALuL R. RosErn,GraniieleMoldovei pe vremea lui 5Stefan cel Mare, In Mem. Seg. 1st. Acad. Rom.,S. 3, t. XV (1934), p. 81-91; 18. CONST. C. GIURESCU, Intdlnirea luiGuillebert de Lannoy cu Alexandru cel Bun, in Reo. 1st. Rom., IV (1934),p. 286-287; 19. FL. STAN CULE S CU, A ton un spdtar Coman? In Rep. Ist.Rom., XV (1945), p. 350-358.

356

www.dacoromanica.ro

INDICE

www.dacoromanica.ro

Ab instrumentis tabulan, 156.Aboba, re§edinta lui Isperich, 281.Abodrig, trib slay, 283.Abonoteihos, ora q In Asia Mic5., 125.Abrittus, Abruttus, 66, 78, 115, 146,

148, 155; lupta dela 186; cre§tinila, 224.

_Abtatcalesi, 148, 186.Abrud (Abruttus), 115.Academia Rorndnd, 476.Acarnania, 319.Achaia, 182.Acidava, localitate In Oltenia, 97, 143.Aciläu, sat, delimitare, 410.Acmonia, localit. In Banat, 143.Acornion al lui Dionysos din Dionyso-

polis, 56, 99, 147; sol la Buere-bistai 63; trimis de Buerebista cuInsdrcirari la Pompeius 64-65.

Acrosas rege scit In Dacia PonticA 34.Adam-Clissi, monumentul, reprezentarea

Dacilor 90.Addncata de ¡os (Dolj), statiune pre-

istorick 18.Adjud, valul dela, 136, p.m 155, 396.adjutor oficii corniculariorum, 129gadjutores tabulariorum, 129, 156.Ad Mediam, 143, 154, 167, 196.Ad Pannonios, 143, 154.

INDICE1)

Adrian, general, 130; ImpArat, pro-blema pgrasirii Daciei, 181.

Adrianopol, 40, 326, Gotii langA, 215;Krum la, 282; Sviatoslav la, 286;rascoalà alimentata de IonitA contraLatinilor, 332; asediat de Latini,332; cucerit de Turci, 413.

Adriatica, marea, 35, 40; pAstori ro-mani In sec. XIII pe tArm., 2.

Adversus Judaeos, scriere a lui Tertu-lian, 222.

Aedes Augustalium, 129.Aegyssus, 66, 147, 155.Aelianus, Tiberius Plautius Silvanus;

expeditie contra Sarmatilor, 68;transmutAri de populatie In Moesia,Indbwirea rIscoalei Sarmatilor, 68;libereazà pe fiii regilor Bastarnilorqi Roxolanilor §i pe fratil regilorDacilor, 68; lui i se atribue valulnaoldovean Poiana-Cetatea-AlbA, 69;de asemenea cel de al doilea val din,Muntenia (brazda lui Novac), 69.

Aelis, rege scit In Dacia Pontia, 34.Aelia Prisosta, 120, Aelius, prenume,

In inscriptii, 124.Aitius, general roman nAscut la Du-

rosturum, 147, 218.

1) Acest indice, alcAtuit de d-nii C. Grecescu §i M. SAnzianu, a fost pus InconcordantA Cu editia de fag de d-nul C. Grecescu.

www.dacoromanica.ro

536 INDICE

Africa, 182; coloni din, 125; nordul ei,131.

Afrodita, statuete de p6m6nt ars,48.

Agatirri, 44, 82, 93; originea lor,aqezarea In reg. Tarnavelor §i m-tiiApuseni, 34; obiceiurile lor, 34;versificarea qi cantarea legilor, 105,107; iubitori de podoabe de aur,111.

Agatocles, fiul lui Lisimah, prizonierla Geti, 59.

A gnavia, 144.Agrippa Fonteius, general roman, 69.Agrigul, rAn, 134.Ahturn, stapAnitor al tArii lui Glad,

supus de Stefan cel Rant, 296.Aiud, mosie a capit. din Alba, 303.Ainos, oras, Pecenegii bAtuti de Alexia

Comnenul la, 310.Akominatos, nume dat gresit lui Ni-

cetas Choniates, 325, 327, 329; asu-pra misarii fratilor Petru si Asan,325-327; nationalitatea Agnestilor,329-330; despre Balduin la Tirnovo,332.

Ala I Dacorum, In, Noricum, 121; aleIn Dacia, 129.

Alanii, popor iranian, 212.Alarie, rege vizigot, 216.Alba, judetul, 19, 315.Alba Julia, 304; statiune preistorick

19; inscriptii gasite, 124.Albanezi, 113.Albania, o parte stApAnitti de Bulgari,

287; Romanii In,, 317; intl.& In statulAsAnestilor, 332.

4Ibert, regele Ungariei, 304.Albert de Usk, episcop, al Milcoviei

408.Alberti, 105.Albocensii, trib dac, 95.Alboin, regele Longobarzilor, conflictul

cu Gepizii, 239, 241.

Albul cel Mare, boier, 495.Alburnus Major, 124, 133, 146, 155,

181; templu In, 171.Aldea, boier al lui Mircea cel B&trin,

487, 495.Aldeni (Buztiu), statiune preistoria, 18.Alegek (Olesia), 341.Alexander Cari, 160.Alexandra, fiul lui Basarab Intemeie-

torul, v. Nicolae Alexandru.Alexandra, fiul lui Roman Voevod (nu

Alex. cel Bun), 455.Alexandra, fiul lui Alexandru cel Bun,

mort tangr, 529.Alexandra, fiul lui Stefan. cel Mare, In,

pomelnicul dela Bistrita, 444.Alexandra al II-lea, domn muntean, 428.Alexandra, tar al Bulgariei (1331

1365), ginerele lui Basarab si tatAllui Sracimir, 380, 392.

Alexandru-Aldea, Domn In Muntenia,315, 495; danii, ajutor la Zografu,487, 490-191, 495; sprijinit de Ale-xandru cel Bun, 512.

Alexandra cel Bun, Domn al Moldovei,7, 272, 357, 385, 403, 445, 450, 455,462, 463; privilegiul acordat Liove-nilor (1408), 341; Inceputul domnieisi Intinderea Moldovei, 464, 501-503;raporturile cu Polonii, 482, 503-512;cu Ungurii, Turcii §i Muntenii, 503512 ; org. bisericeasca, 487, 512515 ; mAnAstirile, importanta cultural&a lor 515 522; aducerea moqtelorSf. loan cel Nou, 521-523; vieataeconomic& In Moldova, 523 528;moartea lui, familia, 528-530.

Alexandra cel Mare, Machedon, 91, 92102, 356; expeditia contra Getilor,56-58, 98.

Alexandra Coconul, 489,Alexenii, sat, 490.Alexie al ¡JI-lea Anghelos, Imp&rat la

Bizant, contra AsAne§tilor, b6tut InMacedonia, 327.

www.dacoromanica.ro

Alibunar, In Banat, 136.Alineum, 446.Aliobrix, centru celtic In Buceag, 61.Alma F, rau; Gelou Invins la, 292.Almus (Lom), 321.Alpii, m-tii orientali, 1; regiunea Al-

pilor, 27; norici, 64; transilvani =Carpatii, 360.

Altai, m-tii, 210, 290.Altinum (Oltina), 196.Aluta, 196.Amfipolis, ocupat de Normanzi (1185),

325.Amtaidina, sat roman, 150.Aming, tinut la S.-V. de Sibiu, 388, 412,

415, 423, 440; dat lui Vlaicu de Lu-dovic ce! Mare, 410; herteg al, 466.

Ammianus Mareellinus, 202, 210-211,212.

Ampelum (Zlatna), 142, 155.Anualaria, regiune In Imp. Charez-

mian, 353.Amutria,-rium, 97, 143, 154.Ana, fiica lui Nicolae Alexandra cu

Clara, cAsAtorit6. cu Sracimir, tarulbulgar dela Vidin, 392.

Ana, sotia lui Latco, 406.Ana doamna, sotia lui Radu Basarab,

426, 433.Ana-Neae fa, prima sope a lui Ale-

xandra ce! Bun, 507, 529.Anariii, Celti stabiliti Intre Tisa rli

Some§, 60.Anastasia, fiiea lui Late() Voevod, 445,

455.Anastasia, doamna, sotia lui Roman

Voevod, 455; mama lui Alexandracel Bun. 502.

Anastasia, soacra lui Alexandra ce!Bun, 514.

Anea, fiica lui Nicolae Alexandra cuClara, agtoritg Cu stefan Uro§ alSfirbilor, 392.

Anehialos, 320; cucerit de Henric Imp.Latinilor din C-pol, 332.

/f4TD4TbE 537

Andrei din Cracovia, dorit episcop ca-tolic In Moldova de Lateo (1371),405; numirea lui, 405.

Andrei, fiuI lui Lateo, conduatorulSecuilor, In expeditia contra Via-rilor, 395.

Andrei, magistral, prepozitul bis. alheme, vice-cancelar, mort la Po-sada, 374.

Andrei, pleban din Sarus, mort laPosada, 374.

Andrei al II-lea, regele Ungariei, 308.313; colonizAri de Sgi, In Transil-vania pe vremea lui, 297; chemareaqi donatiile Mute Teutonilor, 338,347, conflictul cu Teutonii, 349, 350;ajutat de Bolohoveni contra lui Da-niil Romanovici, 339; In bune re-latii cu Bori16, 346.

Andrei al III-lea, regale Ungariei, 303;cu el se stinge dinastia arpadiank369.

Andriel boier, 455.Andriefescu I., despre populatia din

Moldova In epoca pietrei lustruite,25.

Androfagi, 44.Anglia, 276; Normanzii In, 277; regele

vasal celui francez, 362; feudalii din,473; ambasadorul ei In Moldova,528.

Angoumois, Vizigoti In, 216.Angustia, localitate, 144.Aninif, sat dgruit mAntistirii Tismana,

488.Anjou, Carol .Robert de, rege al Un-

gariei, 370, 377, 387; din familiadomnitoare In Neapol qi Sicilia, In-dreptatit la tronul Ungariei dap&stingerea Arpadienilor, 370; Incoro-nat rege al Ungariei la Zagreb, 3C5;recunoscut kge de toti Ungurii, 369;conflictul cu Basarab Intemeietorul,371; expeditia contra lui Basarab ;motivele politice, drumul urmat,

www.dacoromanica.ro

538 IN DICE

371-372; retragerea din Tara Ro-maneasca, 373; dezastrul dela Po-sada (1330), 374; lupta Cu Romaniila 1330, localizare, 377 ; solullui Basarab la Carol Robert, mi-niatura, dupa Cronicon Pictum, 378.

Anjou, Ludovic cel Mare de, fiul luiCarol Robert, rege al UngarieiPoloniei, 379, 381, 387, 404, 406,407, 410, 412, 414; reluarea rapor-turilor cu Muntenia, 379; rap. cuNicolae Alexandru, 387-389, 390;expeditia contra Tatarilor, 395; ex-peditiile Impotriva lui Bogdan dinMoldova, 398; rasplate§te pe fiii luiSas, 399; expeditia contra lui Vlaicu,409-410, expeditia contra lui Sra-cimir §i Vlaicu, 411, 412.

Ankara, 479; lupta dela, 476; Baiazidprins la, 476.

Anonimus Notarius, al regelui Bela,309; facsimil din cronica lui privitorla Gelou, 273.

Ansamensii, trib (lac* pe Some§, 96.Ansbertus, cgoniga glespre Blachus ille

Iohannitius §i despre Vlahii cariataca pe Cruciati, 321, 329.

Anselm, din ,Siret, 405.Antim, mitropolit In T. Rom., eparhia

lui, 416, 487; v. Daniil Critopol.Antiocheni, soldati romani, In Dacia, 131.Antiochia, 131.Antonie, patriarh de Constantinopol,

513, 523.Antonie de Spoleto, minorit, §tie ro-

mane§te, 408.Antoninii, 14.1.Antoninus Pius, Imparat roman, 142,

181; colonizarea Spaniei, 126;Impartirea Daciei In trei, 127; res-taurarea amfiteatrului din Poro-lissum, 168; temple, 170.

Antonia Marc, 65.-Ang, neam slay, nobilimea la ei,

249-250; locuintele lor, 247.

Apahida, In jud. Cluj, statiune pre-istorica, 18; tezaurul dela, 234, 235.

4pele Calde, sat, daruit lui Ladislaude Dobaca, 410.

Apo, ran, 34; localitate antica in Ba-nat, 142.

Apoldul de sus, castru la, 134.Apollo, sculptura antica, 173.Apolodor din Damasc, construirea po-

dului dela T.-Severin, 78.Apolonia, 43, 64.Appuli, trib dac, 96.Aprozye, voevod de Zopas, 381.Apulum, Alba-Iulia, 34, 96, 97, 115,

127, 130, 141, 142, 143, 154, 181,196; cetateni din, 124; inscriptii dela,120, 157, 186; colegii la, 163; ape-duct la, 165; terme la, 165-166;temple la, 170-471; doctor oculistla, 173.

Apuseni, muntii, 9, 12, 93, 97, 124,157, 160, 273; minele de aur,exploatarea lor, 82, 157; coloniidin Dalmatia In, 124; Avarii lianata, 242; voevozi in, 266.

Aquae, colonia (Calan), 142, 143, 154,167.4 aguamanil» gasit la Ineu, 295.Arad, judet, 19; ora, 136.Araros, rat', (Siret), 44.Aravon, rau, 40, 43,Arbe, insula, 323.Arcalia, jud. Nasaud, statiune pre-

istorica, 19.drear (Ratiara), 224, 321.Arcidava. N Banat (Argedava), 04, 75,

132, 142, 154; castrul dela Varadia,132.

Arcina rAex(rva), localit. In Olteniade mijloc sau nord, 98.

Arcobadara (' Aescoficidaea) localit. larasarit de Porolissum, 97.

Ardeal, 10, 19, 20, 67, 69, 72, 76, 79,111,117-119, 127, 155, 156, 187, 304,305, 308, 309, 317, 348, 355, 357,387, 388, 395, 401, 403, 414, 450,

www.dacoromanica.ro

460, 465, 467, 472, 524, 526, 527; po-diqul, tara, 3, 9; statiuni preistorice,18-49, urme din paleolitic In, 19,tnvazia Scitilor, prezenta lor !LitreIVIureq §i Olt, 33.; monete dace imi-tate dupa cele grece§ti, 49; triburi.dace, 95-96; castre in, 132-134;limes In, 136; localitati romane in,143-146; Gotii in Ardeal, 186-187,202; cre§tinismul, 222-223, Gepizii In,233, 235 ;numele apelor din, 258; cneziiIn, 266; Ungurii in Ardeal, 273-274,291-296, 299; dominatia bulgara,282; Romanii la venirea Ungurilor,291; populatia slavo-romana, 291-293;colonizarea SaOlor §i. Secuilor, 297299; situatia social& §i juridica aRomänilor: voevozi, cnezi, §erbi, 299304 ; §tirile privitoare la Romani InArdeal On& In sec. XIII, 329, 342;coloni§ti sa.,i, unguri, romäni, la cas-trum munitissimum pe dealul Oratii,au intemeiat Câmpulungul, 348;pradat de Tatari, 355; ocnele, 363;staruinte pentru trecerea Romänilorla catolicism, 381-383; cetati, 503.

Ardeleni, 180, 196.Ares, jocurile lui, 169.Argedava, capitala statului lui Buere-

bista, localizare, 64.Argessos (Ordessos) = Argeq, 64, 196.Arm, 114; judetul, 11, 205, 362, 472;

valea Arge§ului, 159; voevozii dela,.368-370, 439 ; cetatea asediatade Carol Robert, 373; 377, 471; sollituan la, 483; moie la, 486; episc.catolica la, 432.

Arieni, influenta celor din Asia asupraScitilor, 35.

Ariort, nume dac, 121.AriortAelius, quatubrvir in Drobeta, 121.Aristotel, despre Agatit*, 105, 107.Ariufd, jud. Trei-Scaune, statiune pre-

istorica, 18; civilizatie neolitica. 21.Armeni, In ora§ul Siret, 405.

INDICE 539

Armenia, 68, 181.Aronzdni, 264, 323.Arpad, catre Menumorut, 273; con-

ducatorul Ungurilor, 291; -cere su-punere dela voevozii románi, 292;descendentii lui, 294-295.

Arpasul, afluent al Oltului, 258.Arrian, 56; asupra expeditiei lui Ale-

xandru cel Mare, 57.Arrubium, 147.Arrutela (Bivolari), localit. romana,

castrul, 132, 143.Arsekvia, localitate daca In Silezia

ceha, 38.Arsenion, localitate daca In Silezia

celia, 38.Arsietae, neam dacic la izvoarele Vi-

stulei, 38.Artemidorus Apolloni, 164.Arva, comitat, 340.Asamo, localitate, 40.Asamus, Asemus, Asimus (Osma), rau

40, 254, 321.Asan (Belgun), 317, 324, 325, 333;

fuga peste Dunk° la Cumani, 314,326; re§edinta in apropiere de Tirno-vo, 320; asasinat de un boier Ivanco(1196), 317; nationalit. lui, 328-329.

Asanesti, mi§carea Ion, 324-327; armi-stitiul cu Isaac Anghelos, 326; sta-OM pe tara dintre Dundre §i Bal-cani, 327; familia, 327; statul inde-pendent recunoscut de Bizantini,328; nationalitatea lor, 328-330,331; stingerea dinastiei, 333; conti-nuau vechiul stat bulgar, 333; statullor devine bulgar, 333.

Asdingii, bat pe Costoboci, 182.Asia, 35, 59, 162, 290, 356, 475;

Apuseand, 42, 353; Centralif,476; Micd, 32, 60, 413, 460;expanaiunea Dacilor, 1, 37-43;Grecii de pe coasta, 48; coloni§tidin, in Dacia, 125, 223; cre§tinismulin, 221.

www.dacoromanica.ro

540 rNplbA

Asiani, colegiu, 163, 223.Asiatici, 191.Asiria, 181.Astion, martir, 231.Asturi, ca soldati In Dacia, 131.Atanaric, capetenia Thervingilor, 203,

212, 214; persecuta pe cre§tini, 226.Atanasie, mitropolit al Severinului,

urma.§ al lui Autim, 416.Atelcuz, 308; Ungarii in, 285, 290;

atacati de Pecenegi, 291.Atena, 52.Atenieni, 32.Atheas, rege scit, moare In lupta cu

Filip al II-lea, intinderea stapaniriilui, localizare, 92.

Atlws, 416, 417; Vlahii In apropierede, 319; daruri dela Mircea ce!Batran, 495.

Ática, navalirea Pecenegilor (993), 310.Atila, 211, 217-219, 299.Atlasul limbii romane, 191.Atmageaua T'd tdreasccl, jud. Durostor,

statiune preistorica, 18.Atticia Sabina, solia lui Iulius Secun-

dinus, 120.Audias, din Mesopotamia, propagan-

dist cre§tin in e Gotiai), 226.August, tmparat roman, 73; expeditia

contra Dacilor, 65.Augusta Treverorum, ora § in Galia, 125.Augustali, preoti, 129.Augustus (Ogost), rail, 318.aurari, colegiul, 163.Aurelia Eftepir, 180.Aurelia Marina, 222.Aurelian, imparat romau, 119, 187,

189; parasirea Daciei, 187; infiin-teaza Dacia Aureliana, 187.

Aurelius, prenume, In inscriptii, 124.Aurelius, nepotul lui Mucaporus; 180.Aurelius Adjutor, ja cu arenda o mina

157.Aurelius Alexander, sirian, neg-ustor,

125, 158.

Aurelius Aquila, negustor din Dacia, 159.Aurelius Babus, Inteo inscriptie cre§-

bilk 222.Aurelius Bas§us, 120,Aurelius Denzi, 120.Aurelius Flavius, negustor, 159.Aurelius Marinianus, inteo inscriptie

cre§tina, 222.Aurelius Victor, despre parasirea Da-

ciei, 186.Aurelius Victor Perburdavensis, 141.Austria, 121.Austriaci, 323, 506.Autariag, muntii lor, 64.Avarii, 280, 309; ajuta pe Lougobarzi

§i nimicesc pe Gepizi, 238, 239; pu-terea lor, 239; stapanirea lor inDacia, 242, 244; cruta252; Procop din Cezarea despre ei,252; In legatura cu imperiul bizantin,252-254; batuti de Bizantini, 254;nimiciti de Carol cel Mare, 244; soliilor, 268, catre populatiile supuse, 272;devastarile lor, 275; impotriva Bul-garilor, 280; pustietatea Avarilor, 289.

Averefti, sat 513.Avrigul, afluent al Oltului, 258.Axiopolis, 66, 147; antrepozit grec, 50.Axios, rau, 40, 187.Azizis (Aixis, Adzizio), localitate

Banat, 40, 75, 97, 142, 154.Azov, marea, 32.

Babadag, lacul 478.Bacauca, la geograful Ravenat, 146-Baca/4, ora, 305; judetul, 314, vama 55.Bacensis, civitas, 231.Bahna, seli§tea, 260, 418.Bahlui, originea numeIui, 315.Baia, ora§ul = civitas Moldavia, 396;

regiunea, 396, 401; lupta dela, 460;mori la, 515, 516; episcopatul catolic,523; vornicul din, 524, vama la, 525;negustori germani in, 526.

www.dacoromanica.ro

Baia de Arana!, 486.Baia de Crif, locuitorii din, 301.Baia de Fier,, 486,Baiazid,. 468, 496; Ilderim, 469; atacul

lui contra lui Mircea cel Baträn, 470,471, 473; lupta i Intelegerea CuMircea, 478-479.

Balasinoutii, sat, 517.Balaton, lac, 40.Bak, fiul lui Sas, 397, 399, 403

voevod in Maramures, 301; silit deBogdan sa paraseasca Moldova, 398;donatiunea facuta de Ludovic, 400.

Balcani, muntii, regiun'ea, 32, 57, 171,249, 287, 314, 324-327, 328, 329,332, 334, 392, 497; expansiuneaDacilor In, 1; la sud de, 32, 60, 64;Tracii din, 131; intinderea BulgarilorIn, 281; populatia valala formeazastatul Asanestilor, 317; la nord de,toponimie romaneasca, nume deape si orase vechi latine, 320-321;crestinii din, zdrobiti de Turci, 448.

Bakic, 44, 50.Balduin de Flandra, imparat latin la

Constantinopol, 331; prizonier al luiIonita, dus la Tirnovo, moare, 332.

Balica, In Dobrogea, 467.Baltica, marea, 2; childibar de, 248;

semintii slave la, 248, 251.Banat, 67, 70, 75, 76, 118, 127,

132, 181, 231, 304, 345, 361, 382;statiuni preistorice, 19; invazia

In, 33; anexat de Traian laimperiu, 77; triburi dace In, 95;valul roman din 136; localitati ro-mane, 142-143; expl. de aur, 157; re-tragerea Gotilor din, 187; VandaliiIn, 202; Gepizii in, 206; castele in,237; trupe bizantine in, 237; numede räuri in, 259; voevod roman din,266; ducatul lui Glad in, 273, 291;sub stapAnirea Bulgarilor, 282, derasarit,. 346; teritoriul lui, 423.

Banfi (din Ban), 301.

1NDX0E '541

Banjaluka, 321.Banul, demnitar de origine ungara,

305; mantean, 368.Barbat, fratele lui Litovoi, 365, 366;

vasal Ungariei, 362; luat prizonierde Unguri, rascumpararea, 366.

BarboFi, antrepozit grec, 50; castrulroman dela, statiune a flotei de peDurare, 78, 134, 136, 155.

Bari, analele dela, despre Vlahi Inarmata bizantina (1025-27), 319.

Basaro,b Intemeietorul, domn In TaraRom., intemeietor de stat i dinastie,10, 364, 366-368, 379, 387, 388, 389,392, 400, 409, 424, 426; intele-sul numelui, 315; ajutat de Tatarila 1330, 357; vasal Ungariei, 362;biruinta dela Posada, 365; moartealui, data, personalitatea, 367, 371,383-385, 426, 438; Inceputul dom-niei, 369; inlatura suveranitateaUngariei, 369; relatiile cu Unguriila 1324, 371; ruda cu tarul Mihail alBulgariei, 11 ajuta la Velbujd, 372;soli pentru pace la Carol Robert(1330), 372; fiii lui, 379; luptele cu'Mull (1345-1350) si intindereastapänirii asupra sesului Brailei, Ia-lomitei i Bugeacului, 379; tntele-gere cu Ungurii (1343), 380; rela-tiile cu Bulgarii, 380; organizareacurtii domnesti, 380; zideste Bise-rica Domneasca din Curtea de Arges,383; fritemeietor de dinastie, 385.

Basarabia, Moldova dintre PrutNistru, 60; urme de civilizatie pa-leolitica, 17-18. Gagauzi In, 309; origi.nea numelui i sensul istoric al denu-mirii, 315, 379, 385, 467; Tara Basa-rabeasca = Muntenia, 379, 482.

Basarabi, Basarabesti, dinastia dinTara Romäneasca, 2, tnchinareacatre Negru-Voda dupa traditie,368; blazonul lor, 432, inruditi cuCostea Voevod din Moldova, 444, 445.

www.dacoromanica.ro

542 INDICE

Basea, arhimandrit la Bistrila, 465.Bascov, sat In Maramureq, 399.Bastarni, neam germanic, 67; luati

de Celli In invazia lor, se aqeaz5. InGalitia 0 Podolia, 61; tree cu Di-comes peste Durare, 65; fiul regeluilor liberat de Aelianus, 68.

Basti, han cuman, cre0inat (1227),312.

Bagoteanii, sat, 516.Batavi, ca soldati romani In Dacia,

131.Batrina, sat, 322.Batu-han, conducAtor War, 354, 356;

nAvAlirea In Ungaria, 349.Baud,ouin de Courtenay, ImpArat latin

la Constantinopol, 313.Bavaria, 370.Baile Episcopului, cunoscute de Ro-

mani, 167.Baile Felix, cunoscute de Romani, 167.Baile Herculane, staliune preistoricA,

19.Balanoaia, jud. Vlara, statiune pre-

istoricA, 18.Balgrad, v. Bellerad.Biag, judetul, 203.Banaleni, 196.Banescu N., despre formaliile politice

la Durarea de Jos, 336-337.Bard: gan, 2, 6, 34, 309, 315; inaintarea

armatei lui Lisimach contra lui Dro-mihetes prin, 60; iarba de SudanIn, 5.

Batinegti, sat, jud. Putna, 503.Beim*, regiunea, 517.Bdrlad, rAu, se vArsa altAdatA In Du-

rare, 4; valea, vechi, a§ezAri rona-ne0i, 341; originea nurnelui, 315, 341;principatul, 341; tArgul, 506, 515,vama 525.

bdrlad, tAlhar, 342.Bdrladnicii, nationalitatea lor, popu-

latie romano - slavo - comma, 341,342.

Bdrluiul, afluent al Oltetului, 258.Bdrsa, afluent al Oltului, 258.Bdrsa, tara, Sa.0, in 297.Bdrsegti, In Vrancea, 396.Bdrzava, 114, 142.Bdeala 489.Beala, sat, 260.Beba-Veche, jud. Timi§-Torontal, &kw-

Vane preistoricA, 19.Bechet, 154.Bedreddin, §eic turc, 479.Begheu, trecere peste Tisa, 292.Beia, jud. TArnava Mare, statiune preis-

toricA, 19.Beica, afluent al Oltului, 258.Beim? (Bivinis?), 382; voevod In Or-

tile, 381.Bela, rege al Ungariei, notarul ski ano-

nim, 273, 291, 292, 303; despre pre-zenta Rominilor, 296.

Bela al 1V-lea, rege al Ungariei, spri-lira convertirea Cumanilor, 313; prin-cipe de coroanA, fiil lui Andreial II-lea, 345, 350, 381, 389;cu privire la Corlard i Lovi0ea_(1233), 346, se ocupl de cre0inarea.Cumanilor 350; lupta cu TAtarii 01_fuga spre Adriatic,a, 354-355; intA-rirea Banatului de Severin, 359; in_rAzboiu cu Ottokar II, regele Boemiei,364; diploma Ioanitilor, 364.

Belgica, provincie a Galiei, 125.Belgrad (Singidunum), 283; ocupat

Unguri (1183), 325; stApAnit de Sa-muil, 287.

Belgun, poreclA datA lui Asan, 325.Bellerad (BAlgrad), 273; Ungurii la, 292...Beltiuc, sat, 136.Berchigegti, sat, 519.Bereg, voevozi In pArtile, 266, 301.Beregti, 464.Beretau, rAu, 134.Berheciu, sat, originea numelui, 315.Berindeii, trib peceneg, 309.Beriu, Mu, 134.

www.dacoromanica.ro

Berlad, tara, tinut, in cronicele rusestipentru sec. XII, 340; v. Birlad.

Berladnici, v. Birladnici.Bernard, episcop al Milcoviei, 408.Beroe, pe Dunare, 147.Berroe, (Stara Zagora), 326.Bertold, din Siret, 405.Bersumno, localitate linga Adriatica, 40.Berzobis, localitate in Banat, 40, 75, 114,

142, 154.Berzovia, 97Beseneu, sat In jud. IsTasaud Hidn-

dref, Heindendorf, satul paginilor,315.

Bessapara, centrul Bessilor, 32, 105.Bessenyö = Pecenegi, 314.Bessi, neam tracic, asezarea lor, 32,

38; in Dobrogea, 32, 122, 125; cres-tinarea lor, 224, 225.

Befenova-Veche, sat in jud. Timis-Torontal, 315.

Befindu, sate, In judetele Alba sinava-Mica, 315.

Befinbav, Begimbav, jud. Fagaras, 314.Befinou, deal, jud. Sibiiu, 314.Bezerenbam, 356.Bicfaldu, 305.Bicaz, pasul, 396, 401.Biefii, trib dac, 95.Biertan, (Tirnava Mare), inscriptia

cretina dela, 191, 226-227.Biessi, neam dac, 38,Bihor, judetul, 19; cetatea, Menumorut

atacat In 292.Bihorensis dux, 263.Bija, jud. Tirnava-Mica, statiune pre-

istorica, 18.Biserica Domneasca din Curtea de Arges,

367, 392; grafitul ca anul mortiilui Basarab, 383.

Bisericuta, in fata Gilajilor, tezaur la,286.

Bisseni = Pecenegi, 308; silva, 309;In armata contelui Ioachim, 346;V. Pecenegi.

INDICE 54

Bistra, râu In Banat, valea, 154,259.

Bistret, balta, 132, 259, 425, 488.Bistrita, sat, 478.Bistrifa, cetatea, °raw' din Ardeal,

133, 450, 524, 525; Sasii la, 297;ocupat de 'Mari, 355.

Bistrifa, valea, tinutul (In Moldova),vechimea Rominilor, 98, 396.

Bistrita, afluent al Oltului, 258,.465.

Bistrita, (Moldova) manastire, zidirearaverile ei, 515; pomelnicul dela,443, 521.

Bistrifa, letopisetul zis dela, 443, 452457, 464, 502, 528.

Bistrita Ndsdud, judetul, monete dace,.gasite in, 49.

Bitinia, Bit hinia, Dad in, 42; colo-nisti din, in Dacia, 125.

Bitolia, localitate ca populatie romi--neasca, 319; intra In statul Asa-nestilor, 332.

Bivinis (Beiuf?), 382.Bizantini, 276, 330, 325, 329, 331

413; de partea Longobarzilor, 238;nu ajuta pe Gepizi, 241; lupte-cu Slavii, 251-255; legaturile cut

Avarii, 252; bat pe Avari, 254; lega-turi ca Antii, 254; asezarea Bulga-rilor in imperiu, 281; recunoasterea.stapinirii Bulgarilor asupra Sofieisi Filipopolilor, 283; ridica pe Unguriimpotriva Bulgarilor, 285; asediaaDirstorul, 286; pacea cu Simeon,290; bat pe Pecenegi, 310; rascoalalui Petra si Asan, 314, lupta caSamuil, tarul bulgar, 319; pacea cuIonita, 327; asediaza. Silistra, 337..

Bizant, 50, 63, 211, 336, 438, 473;Longobarzii acolo pentru ajutor,241 ; crestinarea Bulgarilor sub.auspiciile, 283; Simeon vrea saimparat in, 285.

Bizone, 50.

www.dacoromanica.ro

544 I'ND ICE

,Blachia, (lui Ionita), 331.Blaci, sat (Serbia), 321.Blaci (Olahi, Romani), ajuta pe Glad,

292; silva = padurea, 309; originealor romana, 283.

Blaj, jud. Tibmava-Mica, statiune pre-istorica, 18.

Blakumen, denumire ce se refer& laRomanii din stanga. Dunarii, 376.

,Blandiana, localitate romana In Ar-deal, 143, 154.

Blag sin Stoian din Ciorna, 303.rege hun, asasinat, 217.

Bliikumannaland, 336.Bochetor, comandant Mar, navalirea

In Moldova, drumul urmat, 355.Bod-egti, In Vrancea, 396.Boemia, 32, 369; expansiunea Dacilor

Ora In, 1; mi§carea husita In, 509.Boga, \Tarr In muntii Fagaraplui,

259.Bogata, castru la, 134.Bog* jud. Dambovita, statiune pre-

istorica, 18.Bogdan V000d, Intemeietorul Moldovei,

7, 397, 399, 400, 403, 404, 444, 445,447, 453, 454, 513, 521, 524; voevodal Romanilor din Maramurm 398-403; descalecarea, Intemeierea Mol-dovei i independenta, 394-395;familia lui, 397; deposedat de mo§iaCuhnea din Maramure§, 399; domnia,prima dinastie a Moldovei, 400-403; mormantul lui la Radauti,456.

Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun,400, 408, 456, 530.

Bogd,an, fratele lui Alexandru ce! Bun,500; fiul lui Roman Voevod, 455.

Bogdan, fiul lui *tefan cel Mare, 444,479.

Bogdan, confundat cu Dan I, 441.Bogdan Ion, opera lui, XIV; influenta

Slavilor asupra Romanilor, 246.Bogdania (Moldova), 469.

Bogdrinegti, sat la Olt, 489.Bogonici, In Banat, 142.Bogotin, Bohotin, m-re, 516-7.Bogotur, 282.Boian, statiune preistorica, jud. Ialo-

mita, tip de civilizatie neolitica, 18,21.

Boti, Celti, nimiciti de Buerebista,63, 64.

Boinegti, Maramure§, statiune preisto-rick 19.

Bolechov, localitate Ii Galitia, 340.Bolintinul (Ilfov), m-rea, pe vremea

lui Mircea, 490; satul, 490.Beloga, castru la, 134.Bolohoveni, 339; agezarea lor, amintiti,

In cronica lui Ipatie, 339-340; con-du0 de cnezi, 330; ajuta pe Andrei alII-lea §i pe principele de Cernigovcontra lui Daniil Romanovici, 339;mentiunile istorice despre ei, de undeau venit, 339-340; nationalitatealor, 339-340.

Bololwvo, tara Bolohovenilor, 339.Bolya, sat, voevod din, 301.Bontegti, jud. Ramnicu-Sarat, statiune

preistorica, 18; ceramica, 111.Borild, Ioan Burul, uzurpator dupa

Ionita, 332, 346.Boris, tar al Bulgarilor, 333; cre§ti-

narea Bulgarilor, 283; retragerea Inmanastire, 283; revenirea la domnie,moartea, 284.

Boris, tar bulgar, prizonier la Ru§i,286; eliberarea, 286; detronat, 287;patriciu, 287.

Borodino, In jud. Cetatea-Alba, sta-tiune preistorica, 18.

Borga, sat in Maramureq, 399.Bortz, principe cuman, cre§tinarea lui,

312.Borysthenes, fluviu, 68.Borza terra (Barsa, tara), 347.Bosfor, trecerea lui Darius, 43.Bosnia, 415; toponimie romaneasca, 321.

www.dacoromanica.ro

Bosporani, soldati romani In Dacia, 131.Bosporus (Kertch), ocupat de Bulgari,

280.Botna, prisacä la gura, 515.Botofani, judetul, 402.Boureni, jud. Baia, statiune preistoria,

18, 394.Boz, principe slay, 249.Bozna, castru la, 134.Bracaraugustani, cohort& de, 130.Bran,134,155,377 ; cetatea, 377, 414, 467.Brandenburg, 33.Branicevo, ocupat de Unguri (1183), 325.branigti domnesti, 5; m&rastiresti, 5.Brassd, V. Brasov.Brafougi, sat, 515.Bra-7ov, oras, cetate, 134, 371, 377,

459, 524, 526; cetate ridicatà deTeutoni, 347; ocupat de Mari, 355;privilegiul lui Ludovic cel Mare, pen-tru negustorii din, 388; tratat decomert cu, 483-485; judetul, 19.

Bragoveni, privilegiul dela Vlaicu (1368)410; privilegiile lor, 419, 525-527;delegatie de, 484.

BrateF, lacul, 137, 212.Bratilov, mine de aramk 485.Bratul Neatedul, boier, 455.Bretdet, jud. Arges, schit, 428, 431;

489, chipul lui Mircea la, 493.Braila, 379, 483, 484, 509, 523, 524,

judetul, 18, 271; Avarii In regiu-nea ei, 253; drumul ei, 419.

Branila, afluent al Oltului, 258.Bratila, mosie, 463.Bratulescu Victor, XIV.Brdncoveanu Const., domn, al 3-lea

ctitor al m-rii Govorei, 491.Brancovenefti, sat, 133.breb, castor, 17.Brebenetul, subafluent al Oltului, 258.Brebii, In jud. Neamt, Vaslui, S&laj, 7.Brebu, sate In Prahova, Buzau, Cara,

D&mbovitu, Severin, 7 si Maramu-res, 7, 398.

INDICE 545

Brebului, valea, jud. Vaslui, 7.Breslau, 404; cucerit de Mari, 354.Bresnita, sat, 260, 432.Bretc, castrul dela, 130, 134.Britani, ca soldati romani In Dacia,

131; crestinismul la, 222.Britania, 131; cohorte de Daci In,

121.Britolagi (Britogali), Celti, 60; asezati

In Bugeac, 61.Brodnic, tara Brodnicilor, mentiuni

istorice, Intindere, 338-339.Brodnicii, 342; locuitorii dela vaduri,

In partea de ragrit a Munteniei,mentiuni istorice, 338, 339; originealor, 339; hotarele lor, 347.

bronz, epoca, durata, subimpartiri, 15;ceramicd tip Bucuresti, 26, 27.

Bruckenthal, Muzeul, 227.Brann, orasul 39.Brucia, localitate roman& In Ardeal, 143.Bucium, castru la, 134.Buckle, istoric, asupra importantei me-

diului fizic, 1.Bucova, exploatare de marmura, 158.Bucovina, 506; nlvAlirea Scitilor in,

33; locuit& de Costoboci, 122; nlv5.-Urea ntarilor, 355.

Bucur, munte 15110 Orhania, 320.Bucuraufi, sat, 454.Bucurefti, 22, 28, 155; iangstiri, In,

491.Bucureftii, sat la Luncavat, 489.Bucureftii-Noi (Ilfov), statiune pre-

istorica, 18; ceramic& tip, 28; cera-mic& din epoca bronzului, 26, 27;vas de pamant tip, 27.

Bucurovo, 320.Buczacz, fratii de, 511.Buda, jupan, 425.Buda, sat In muntii Apuseni, 157.Budapesta, 39, 369; 'Mull ocup& Buda,

354; cavaleri francezi la, 473.Budevi, In Maramures, statiune pre-

istoria, 19.

38

www.dacoromanica.ro

54g I N D iCE

Budintii, sat, 516.Budjek, comandant atar In marea n6-

valire, drumul urmat, 355, 356.Buerebista, rege dac, 2, 56, 58, 61,

62-65, 66, 71, 97, 99, 104, 109, 151,156, 171, 196; titlul lui, 63; r&z-boaiele, statul lui: hotarele, 62-64;autoritatea lui, 62-64; Celtoctonul,63; puterea militará a Dacilor sipolitic,a fat6 de Roma, 64-65; dis-trugerea viilor la Daci, 91; *bine-cunoscutul *, 105.

Bug, 32, 50, 64, 68, 335, 339; expan-siunea Dacilor pan& la, 1.

Bugeac, 2, 6, 58, 61, 67, 92, 309, 285,397; pustia Getilor », 103, BulgariiIn, 281; Ungurii In, 285, 290; ase-zare de Mari In, 357.

Bujoreni, sat, 489.Bulgaria, 294, 311, 821, 327, 331, 422,

424, 481, 497; arhiepiscop primatbisericii Vlahiei si, 327; stApAnitoriIn, 424; aderea ei, 468; supusà,465; Banatul, propaganda catolica,rAscoala, 410-411; de rdsdrit, 411,413; apuseand, 410, 413; atacatà deTurci, 413.

Bulgarii, 64, 196, 247, 265, 292, 325,341, 356, 359, crestinarea lor, 231,267, 273, 283, vechea limb& alor, 242; nimicesc pe Avari, 244;ajut& pe Glad, 273; amesteculcu captivii Avarilor, 275; procesulde asimilare a lor, 277; navalirea

Intemeierea statului lor, 280-285;alfabetul cirilic, 284; tarul Simeon,283-285; decadenta i desfiintareastatului lor, 285-287; In armata bi-zantink 319; conceptia istoricilordespre nationalitatea i titlul lui Io-nità, temerile lor, 31R; uniti cu Vla-hii i Grecii contra imperiului latindin Constantinopol, 331; navalesc InBanatul Severinului (1260), 364; M-tuti de banul Laurentiu, 361; anarhia

intern& la Inceputul sec. XIV, 370relatiile cu Basarab, 380; luptele cuDan I, 440.

Burnbcicarul Grigore, 224.Burnbegti, sat, 132, 167.Burdigala (Bordeaux), 172.Burgas, golf, 44.Burgundia, ducele de, 474.Burgunzi, contingent de, 218.Buri, comandant atar In marea nl--

v6lire, drumul urmat, 355.Buridava, localitate pe Olt (SlAvitesti),

96, 143; castrul dela, 132.Buridavensi, trib dac, asezarea lor,

96.Burld, boier al lui Petru al Musatei,

447.Burnaz, 6, 315.Burri, neam dac, mesajul cAtre Traian

96, 107.Burticurn, loc,alitate romank 144.Bu,teanul, varf In muntii Fagarasului,

259.Buteridava, sat, 66, 122, 150.Butin, sat, in Banat, 136.Buzdu, 212, 214, 215; judelul, 6, 18,

96, 314; Vlahii din, 271; sub.dominatia Teutonilor, 341; rdu,( Movalog) palea, 9, 115, 156, 314sate pe malul, 155, 411, 489; SayaGoticul innecat In, 226; formatiunepolitic& veche pe valea, 343.

buzdugan, 315.Buzegtii, pe Moldova, 516.Buzegtii, sat In comitatul Sltmarului,

302.

Cacova, sat, 423.Cadan, conducator tdtar In marea n6-

valire, drumul urmat, 355.Calabeus, nume de parAu rang& His-

tria, 35.Calafat, 67.cale, InsemnAtatea cuvântului In limba

romanl, 323.

www.dacoromanica.ro

Calcidica, penins., Vlahii din (1105), 319.Callatis (Mangalia), 32, 147, statul scitic

din jur, 34; intemeiat de Dorieni,50; monete ale orasului, 47; navalirila, 182.

Caliacra, cap, 44, 50.Caliman al II-lea, cu el se stinge di-

nastia Asanestilor, 333.Calinichia doamna, mama, lui Mircea

cel Baträn, 432, 465, 489.Calist, #mitropolit * al Rbmanului, 514.Calpurnius Iulianus, 16.Calu, stat. preist., 17.Calvini (Buzau), cetatea dela, 347.Camena, sat, 150, 197.Camenifa, 453, 505; pradata de Ta-

tari, 511.Campestres, zeita, 125.Canabaudes, general got, 187.canabe, 141, 176.Canale della Morlacca, 323.Canarache V., XIV.Canonia, 142.Cantacuzini, familie, romanizarea lor,179.Cantacuzino Andronic, 180.Cantacuzino Constantin, stolnicul, 180.Cantacuzino loan, imparat bizantin, 417.Cantacuzino ,ytefan, voevod In T.-Rom.,

hrisov despre ctitorii m-rii Carnpu-lung, 383.

Cantemir Dim., domn al Moldovei, 6,396; despre Vrancea, 396.

Capidava, 60, 66, 122, 147, 156.capitatia, 128.Capora, localitate, 146.Caput-Bubali, 142.Capul Stenarum (Boiya), castru, 132,

143, 154,Carab4, orig. numelui, 315.Cara-Bogdan (Moldova), 476; Iflac,

Ulag (Tara Romaneasca), 356.Caracalla, Imparat roman, 161; edic-

tul lui, 161; termele lui, 165; bus-stul lui, 185; navalirea Gotilor peTremea lui, 183.

Caracal (Cara-cale), orig. numelui, 315.Caracalul, aflunet al Oltului, 258.Caracorum, capitula imp. lui Genghis

Han, 357.Caraiman, 315.Caramurat, sat pe vatra fostului vicus

Clementianus, 150.Cara-su, vale, 4.Cara.", judet, 19, 314; ran, 142.Caria, colonisti din, In Dacia, 125.carier4 de piatra, romana, 129.Carinovasis, 471.Carol I, regale Romaniei, 466.Carol V, regele Frantei, 272.Carol cel Mare, Imparat, 282; distruge

statul Avarilor, 244, 255.Carol Robert de Anjou, rege al Unga-

riei, 10; V. Anjou.Carp* muntii, importanta lor pentrn

pop. roman, 9-10; retragerea Go-tilor In, 203; Beskizi, 38; Galifiei,Slavii acolo, 247; trecerea Ungurilor,291; Meridionali, 10, 38, 309, 340,345, 349; Moldoveni, 291, 395';

Nordici, 23, 33, 39, 61, 340; Orien-tali, 10, 155, 345; Slovaciei, 203;

passim.Carpianii, neam dacic, In Carpatii Nos

dici, 39.Carpii, neam dacic, 39, 96; luptele Ro-

manilor cu ei, 183-186; satul Ion, 208.Carpís, localitate dacia, 39.Carrodunum, localitate celtica, 61.Carsidava (Saeo/Sava) in Moldova de

N., 97.Carsium, castra roman, 60, 66, 78,

147; masca de bronz &HA la, 115.Cartagena, 75.Casianum, sat roman, 150.Casius, satul lui (*eremet), 175.Caspica, mare, 33; Slavii pana la, 248.Castoria, 318, 417.Castra Nova, localitate In Oltenia, 132,

143.Castra Traiana, 79, 132, 143.

36*

INDICE ' e47_

www.dacoromanica.ro

548 IND /GE

Cassiu,s Dio, 67, 70-2, 76-7, 99, 119,122, 123.

Cassius Frontinus, 160.Cafinul, afluent al Oltului, 258.Cataluiu, moara la, 489.Cato, censorul, 75.Cattaro, 322.Catar Aelius, valul lui, 67-68.Caucaland, tinut, 146, 212, 215.Caucalandensis locus, situare In tinu-

tul Buzaului, 96.Caucaz, muntii, 212, 218, 353.Caucoensii, trib dac, 96, 146; arzarea

lor, 96.Cavalerii Teutoni, 299, 458, 460, 505,

507, 511.Cavarna, port, 44, 50, 467.Cazan, un sat al lui, 487.Cazane, la Dunare, 154.alciulata, sat daruit lui Ladislau de

Dobaca, 417.Cälârai, 155.Cdlirrulnefti, 488.Cdlieni, sat, 5.Cdlinegti, 518.

originea numelui, valea, 269,315, 471.

Cdlugdreni, sat, pe Neajlov, 472, 491.Cdluedreni, sat, In Teleorman, 491;

sat pe Niraj, 133.Cdrarea, Cdrdrenii, sat, 489.Ctirnol, 320.Cdscioarele (1110v), st. preist., 18.

castrul dela, 131, 132.Cdtldbuga, 315.Cdtune, sat, 154.Cdmpia Mar4ei, lupta (1370), 414.Cdmpia Mierlei, lupta, 448, 469.Cdmpulung, ora, 319, 366, 377, 389,

392; intemeierea atrib. Teutonilor,348 ; biserica catolica din, 348;ocupat de Romani dupa 1300, 368;voevozii dela, 368, 394; mandstirealui Negru Voda, 381, 383, 426, 432;pomelnicul m-rii, 381, 392, 439, 442;

a

regiunea (Moldova) vechimea, 396;mu= deba, 419; moldovenesc, forma-tie politica straveche, 9, 319, 343,401; In m-tii Macedoniei, (Sigio-lánov), 319.

Cdmpia Vlahilori 321.Cdrlorranegti, sat In Tutova, 518.Cdrstea, fratele lui stefan cel Mare,

444.Cdfla-Nedjimova, pe Nistru, ¡ud. Hotin,

silexuri, statiune preistorica, 17.Ceahldul, 3.Ceaurii, sat, 489.Cebrus, Cibrila, 321.Cedonie, loc. rom. In Ardeal, 143, 154.Cedren, despre Pecenegi, 308; despre

Romlnii din Balcani, 318; rascoaladin Tesalia (1066), 324.

Cehia, catifea de, 485.Cehii, 247, 284.Celeiu, jud. Romanati, 127, 207; sta-

tiune preistorica, 18; monete dace la,51; podul peste Dunare dela, 205,207, 224; iazul, 360.

Celeiu, In Gorj, 363.Celer, satul lui, 175.Celesiria, coloni§ti din, 125.CelnWani villa, In Croatia, 322.Celli, 63, 110, 252; vecini de apus

ai Tracilor, 33; In Asia Mica, 60;navalirea los in Dacia, drumul ur-mat, 60-61; puterea lor, 60, 61;amestecul los cu Romanii, 376.

Cenad, vechea Morisena, 155, 296.censul, 128.centonarii, colegiul lor, 158, 163.Centum-Putei sau Centum-Putea (Ba-

nat), 75, 132, 142, 154.ceramica, 158; blzantina, 477; veche

romaneasca, 477.Cercel, toponimic In jurul Sofiei, 320.Cercilat, toponimic In. jurul Sofiei, 320.Ceremuf, rau, 402,447, 494, 512.Cerna (Tsiema, Akeva, Diema, Zerna),

114, 132, 146.

www.dacoromanica.ro

Cerna, afluent al Oltetului, 258.Cernavodd, 50, 137; statiune preisto-

rick 18; ceramic& pictatà cu grafit,22; valea, Medjidia-Constanta (Ca-rasu), 4.

Cerrululi, 397; 494; vama, 525.Cernigov, principele de, ajutat de Bo-

lohoveni contra Volhiniei, 339.Cersie, localit. romank 143, 154.Cerlegti, sat In Tutova, 515.Cesorini, y. Muscasenus.Cetatea, port (DoIj), 67.Cetatea Alba (Akerman), 44, 69, 502,

504, 507, 523; stdpAnirea moldo-veneasa, 357; vedere, 402; rese-dint& episcopala, 454; corAbii tur-cesti asupr&-i, 508, 510, 512; martiriulsf. loan cel Nou acolo, 521-522;vama dela, 525; de Lannoy atacatde hoti la, 528.

Cetatea de Balui, 411, 503; ocupatà de'Mari, 355.

Cet atea Neamodui, construirea atriJWit& Teutonilor, 348, vedere, 349.

Cezar, 64, 75, 385; despre granita deVest a Dacilor, 39.

Cluinadinus, soldat al lui *tefan celSfAnt, omoarà pe Ahtum, 296 V.Cenad.

Charaspes, rege scit In Dobrogea, 34;monet6 de a lui, 36.

Cliarezmian, imperiul, supus de GengisHan, 353.

Chariopolis, cetate atacata de Pece-negi, 309.

Clufteaudun, 61.Chazarii, populatie de origin& turca,

280.Cheia, pfir&u, 258.Chelm, localit. In Polonia, 457.Cherana (Cherata), sotia lui Vladislav

Basarab, 421.Chersones, cetate, 68; asediatà de

68; stdpänire bizantink 308.Chiajna, fiica lui Alex. eel Bun, .529.

INDICE 549

Chiev, 320; mitropolitul de, 447;Tamblac, mitropolit de, 522.

Chigheciu, codrul, 341; tinut, 337.Chilia, cetatea, 335, 375, 410, 495,

497, 503, 514; portul, 462; In sta..pAnirea Moldovei, 494; restituirea eiMunteniei, 501; bra; al DunArii, 4;;inutul de es, 374.

Chilimetea, In Vrancea, 390.China, 210, 212, 348, 351.Chiojd, sat vechiu (Kövesd) In jud.

Buz&n, 214, 305, 348; descoperirila, 96.

Chiprian, egumen, 517.Chiprieni, manAstire, 517.chivircig, denumire a ollar moldove-

nesti, datA de Turci, 7.Chota (Kahrie Djami), 425.Ciarnurli, lupta dela, 476.Cibri;a, 321.Ciceiul, 503.

181.Cimmerieni, 33.Cincgor, castru la, 134.Cincul-Mare, curs de apA, 258.Cioclovina, statiune preistoric& In jud.

Hunedoara, 19.Ciop Hanog, 486.Ciorna, sat In Banat, 304.Ciorsikeug, sat, 454.Ciotranca, afluent al Oltului, 258.Ciregovul, sat, ddruit m-rii Cutlumuz,

489, 494.Cisldu, orig. numelui, 348.Ciulini;a, sat, 489, 490.Ciunca Stan, 518.Ciuperceni, sat, 218.Cius, 147.Civitas Auselec..., 149.Clara, doamna, a doua sotie a lui Ni-

colae Alexandru, 392, 415.Clary, Robert de, despre nationalitatea

lui IonitA, 330.Claudius, Imp&rat roman, bate pe Goti,

186.

www.dacoromanica.ro

550 INDICE

Clazulius ffiberius Fronto, guvernatoral Daciei, 139, 182.

Claudius Quintus, augustal In Apulum,, 170.Clezdon, 319.Clement, satul lui, 150, 175.Clement al V-lea, papa, 381.Clement de Ohrida, predica la Bulgari,

284.Clementianus, sat roman, 150, 175.Clepidfwa, 105.Cliuci, lupta dela, 287.Cluj, judetul, 18; orasul, ocupat de

'Mari, 355.cnezi valahi In Stiria si !rare Traa si

;Sava, 322.Cnidos, amfore de, pe teritoriul Da-

ciei, 52, 94.coase dacice, 80, 93.Codlea (jud. I3rasov), st. preist., 19.Cogheonul ( Ircoyalovov ), munte, 108.Cohalmul, subafluent al Oltului, 258.Cohors I Hispanorum veterana, 141;

cohorte In Dacia, 130-131.Colwrs II Augusta Dacorum, 121.Cohors III Dacorum, 121.coiful de aur dela Poiana, 41.Coistoboci (Costoboci), trib dac, 96,

182; dincoace de Carpati, 38; trans-montani, la Vistula de mijloc, 38;orasele din tinutul lor, 97; regele lor,122; na.valirea lor In Dacia Pon-tica, 182.

Cojocna, exploatare de sare, 157.Colacin, 447.Colacul, sat In Vrancea, 396.Colaetiani, neam trac, asezarea lor, 40.colegii, In Dacia, 163-164.Colentina, valea ei, 269.Coloneata, numire topica. In jud. Iasi,

si Vaslui ; cf. Colunita.Colomeia, 459, 503, 506.Colonia, catifea de, 484; postav de,,0527; 131.coloni In Dacia, 162.

colonii, hi Dacia, 138.colonii grecetitti, In Pontul stang, co-r

mertal, prosperitatea lor, 48-54.colonifti romani., In Dacia, 123-127.Columna lui Traian, 85; reprezentarea

Dacilor pe, 90, 103; case dace pa-trate, 99; scene de pe, 120; prime/0doua randuri de sculpturi, 84; alteranduri, 85; chipuri de Romani, 75,

colun, magar salbatic, 7; loc In jud.Buzau, 7; poiana In Doll, 7; sat InFagaras, 7.

Colunioz, numire topica, In jud. Bu-zau, 7; cf. Coloneata.

Commagene, provincie In Siria, 125.Commageni, cohorte de, In Dacia, 126,

131, 167.Coman, loe hi. jud. Hunedoara, 315.Coman, spätarul, 507, 508.Comuna, sat, jud. Buzau, 315.Comuna, sat, jud. Vlasca, 315; monete

dace la, 49.Comanca, In jud. Romanati, Valcea

si Ames, 315; valea, In jud. Tele-orman, 315.

Comanii, sat In fata Vidinului (Vadu-Cumanilor), 315, 428,

Comanii, sat In jud. Olt, 315.comati, oameni de rand la Daci, 99.Comärnicelul, munte, 134.Commentiolus, ataca. pe Avari, 256.Comaniya, afluent al Oltului, 258.Comidava ( Iroittbava) In S,-E. Ardea-

lului, 97, 141.commagister, 163.Comnzodus, Imparat roman, 122, 182.Comnen Alexie, Imparat bizantin, bate

pe Pecenegi cu ajutorul Cumanilorlanga Aims, 310; expeditia contraCumanilor, 311; In lupta cu Pe-cenegii Inroleaza Vlahi din tinutulMaritei, 319-320; luptele cu Tatos,327; monete de aur de la el, 310.

Comnen Andronic, prins de Romani lahotarele Galitiei, 335; 332.

www.dacoromanica.ro

Comnen loan, distruge pe Pecenegi,310.

Comnen Manuil, Impàrat bizantin, 335;expeditia contra, Ungurilor (1166),336; monete de aur ale lui,310.

Comnena Ana, despre distrugerea Pe-cenegilor, 310; nAvalirea CumanilorIn Pen. Balcanicl, 314; Vlahii In-rolati din partile Maritei de AlexieComnenul, 319-320; formatiile poli-tice la Dunarea de jos, 336.

Comoletu, castru la, 134.Comornu, värf in m-tii FAg6rasu1ui,

258.Comosicus, rege dac, 66; mare preot,

109.Comozous, nume dacic, 122.Concegti, judetul Dorohoi, statiune pre-

istorica, 17.concilium provinciarum Daciarum tri-

um, 129.Conduc, limanul, 136.conductor commerciorum, 129.conductores pascui et salinarum, 129,

156, 157.Congri, localitate, 146.Constans, Imp. roman, 206.Constans al II-lea, Imparat bizantin,

281.Constantin al II-lea, lupta cu Gotii, 205,

206.Constantin al VIII-lea, ImpArat bi-

zantin, 283.Constantin cel Mare, ImpArat, 86, 162,

202; reslaureaza Tropaeum, 137;lupt5. cu Gotii, 205, 224; edictulpentru libertatea crestinismului, 221,224; arcul lui de triumf, 204.

Constantin Dragagevici, 471.Constantin Porfirogenetul, despre Ar-

pad, 290; despre Pecenegi, 308.Constantinopol, 7, 254, 280, 324, 326,

327, 331, 416, 417, 426, 427, 445, 474,476, 495; Atila ajunge aproape de,

INDICE 551

218; asediat de Avari, 241, 242; pa-triarhia, patriarhul de, 283, 357, 389,390, 415, 460-462, 523, aprobd tre-cerea mitropolitului din Vicina InTara-Rom., 390; tarul Simeon edu-cat acolo, 285; tarul Boris detronatIn, 287; imperiul latin din, 326;patrahirul lui Alex. cel Bun, lucratacolo, 515-521.

Constantius, 206.Constanta oras, 50, 137, 341, 172;

jutleyul, 18.Constania, sinodul dela, 522.Constanta, cetate cucerit4 de IonitI, 327.construclii romane, In Dacia, 165-172.Copanca, sat, 136.Copckegti, sat In Maramures, 398.Copugul, au, Gelou Invins la, 292.Coralli, neam getic, 90.Coreea, 356.Corlard, comite, fiul lui Crhyspan, 346;

chestia donatiei Lovistei, 346.Cornea, sat, 143.Cornet, 194.Corni, jud. Tecuci, statiune preisto-

rick 18.Cornul de aur, 477.Corvinestii, 2, 301.Cosmed ion, 477, 496.Costas, nume dacic, 120.Costea, satul lui, 260, 418.Costea, boier al lui Roman, 455.Costea, 460.Costea Mugat, Voevod, 443-461, 449,

521.Costea Valahul, boier, 512.Costegti, jud. Hunedoara, statiune pre-

istorica, 19; IntArituri dace, 104; sa-rile de piatra dela, 105; cetatea-daa dela, 106.

Cogovenii-de-Jos, tezaurele dela, XIV,235, 239, 240, 243.

Cogugtea, valea, 492; mlastire, 492.Cotensii, Celti (?) In rAsgritul Munte-

niei, 61.

www.dacoromanica.ro

852 INDICE

Cotiso, rege dac, In S.-V. Daciei pevremea lui Augustus, 65.

Cotmeana, manastirea, 419, 424-426,441, 486; valea, 134.

Cotnarii, viile, 6.Cotmanul-Mare, sat, 514.Cotofeni, jud. Dolj, statiune preisto-

rica, 18; civilizatie molifica, 21.Covacita, 426.Nvurlui, orig. numelui, 315.Coza, In Vrancea, 396.Cozia (Nucetul), manastire, 194, 416,

441, 467; Radu I ctitor la, 424; hriso-vul ei, 486-488; vedere a, 487; aerdela, 487; mormantul lui Mircea celBatrán la, 494; portretul lui Mirceace! Baträn, 497; Cozia veche, 426.

Cozia, sat, Intälnirea lui Lannoy cuAlex. ce! Bun, 528.

Cracdu, parau, 463.Cracovia, 451,453; arhiepiscopul din, 404,

405; negustorii din, 504; duqmaniacu Liovul, 526.

Craina, 431.Crainicegti, sat, 518.Craiova, 132, 322; tezaurul de Muga,

aplica scitica de argint, 38; nu-mele, 259; Rovine Muga, 471; v.Kralieva.

Cranea (Ecrene), 50.Crasna, afluent al Someqului, 136, 259;

valea, vechi apzari romäne§ti, 397.Crassus, 103; luptele contra Bastar-

nilor, 66; da ajutor lui Roles contralui Dapyx, 66.

Crassus Macrobius, 158.Craciun, casa lui din Piatra, 515.Cretciuna, cetate, 503.Crcisani, jud. Ialomia, statiune pre-

istorica, 18, 93; amfore grece0i dinThasos la, 52; candelambru de bronzdela, 93; ceramica. dela, 111.

Crlistianegti, sat, 516.Crestonei, neam tracic, 32.Crelul, 320.

Cricov, sat la, 486.Crimeia, 43, 338, 538; resturi de Goti

tri, 280; ocupata de Bulgari, 280;ce-tapie genoveze din, 509.

Criscior, In Secuime, 459.Cristian (jud. Bra§ov), statiune pre-

istorica, 19.Crigana (tara Cri§urilor), 97, 118, 127,

273, 291; triburile dace In, 95; Van-dalii In, 202; Gepizii In, 206, 233.

Cris, Crisia, 293, 296, 302; curgeprin tara Gepizilor, 230; Cri§ulrepede, 136.

Critasiros, rebele Boiilor, 63.Criton, medic grec, Insotitorul lui

Traian In Dacia, 76, 86, 91; despreprizonierii luati de Traian, 104.

Croatia, toponimia romäneasca In, 322.Croatii, 247; influenta asupra Istro-

Romänilor, 315.Crobyzii, neam tracic, wzarea, 32.Cronaca Carrarese, despre Radu I, 422.Cronica RomAnilor, a lui Cautacu-

zino, 180.Cronicon Dubnicense, 399.Cronicon Pictum, conflictul dintre Carol

Robert §i Basarab, 371; despre Po-sada, 373; miniaturi, armata ungaràstrivita de osta§ii lui Basarab, 376,378.

Cruceburg, moqie, 338; cetate construitade Teutoni, 347.

Crum, 333.Crunoi, 50.Crugia, sat, 487.Cale Matei, puternic nobil ungur,

369.Csomortani, 301.Cubin, sat, 136.Cuciurul-Mare, jud. Cernauti, statiune

preistorica, 17.Cucuteni, jud. Ia§i, 110; ceramica pic-

tata, 19, 20, 21; statiune preistorica,17; tip de civilizatie neolitictl, 20;ceramica din eneolitic, 22.

www.dacoromanica.ro

Cuejd, parAu, 305, 348, 396.Cugir, monea daca gdsità la, 50.Cuhnea, mo§ie In Maramure§ a lui Bog-

dan data de Ludovic de Anjou lui Bale,304, 399.

Cumania, 307; avezare, 338, 339, ve-niturile pe 25 de ani cedate Ioani-tilor, 360; cedatd Ioanitilor, 360,362.

Cumanii, neam turc inrudit Cu Pece-negii, 308, 311, 342, 376, 'i61; ajutdpe Glad, 273, 292; numele lor, 311;presiunea asupra Pecenegilor, 310;dau ajutor Bizantinilor, 311; preciaIn Pen. Balcanicd, condu§i de Vlahi,311, 320; aparitia li a§ezarea lor,durata stapanirii asupra Daciei, 3H,338; bimba lor, 313; rdscoala lor,unirea cu Tatarii li trecerea InBulgaria pentru precia, 311; luptelecu Tatarii, 311; zdrobiti la Kalga,339, 353, alezarea lor In ampiaTisei §i Dundrii, 311; cre§tinarealor, 311, 339; episcopatul, 311, 345,389, 404; Infiintarea: data, Intin-derea li desfiintarea prin ndvdlireaTAtarilor, 345, 350-351, 355, 380;krudirea Cumanilor cu familii no-bile §i regale, 313-317; obiceiurila Inmormantare, 314; Ieggituri qi

influente asupra Românilor, 314-316; uniti cu Vlahii atea pe Cru-ciati, 329; omorIti la Posada, 374;dinastie datd Bulgarilor, a Terte-rizilor, 313-314.

Cungrea-Mare, afluent al Oltului, 258.Cungrea-Mica, afluent al Oltnlui, 258.Cunimund, regele Gepizilor, 329; Mea

lui, 2M.Curila, sat, 488.Curio, Caius Scribonius, 11.Curta, nume tracic de localitate, 40.Curtea-de-Argef, 377, 385, 389, 392,

426, Biserica Domneascd dela, 384,421, 422, 424, 433-437, 438, 441, 495;

INDICE 553,

grafitul cu anul mortii lui Basarab,366, 383; picturd reprezentAnd peFtadu I, 430; brgitara §i inelele &HeIn morminte, 436.

Cuthen, rege al Cumanilor, 311.Cutlumuz, mAndstire, la Athos, ctito-

ria lui Nicolae Alexandru 321, 416a lui Vlaicu, 416, 419, 495.

Cutriguri, Bulgarii, 280.Cybele, sculpturd, 176.

Dada, din stAnga Dundrii, 11, 61, 62,.72, 75, 79, 96-97, 117, 246,320, 342; monumente comemorativeale cuceririi, 81-85; monete bdtutedupd cucerire, 81; - Apulensis,127, 141, 158; - Aureliand, 187,organizarea bisericeascd, 229; res-tituitd de Gepizi, 234-235; timbalatina In, 256; devastata de Avari,275; Inferior, 127; Malvensis, 118,127; Mediterranea, 188, 226, 231;Ponticd (Dobrogea), 35, 67, 122,147, 151, 197, 224; §osele In,155, inscriptie greacd, cre§tindIn, 225; Porolissensis, 127, strdbd-tutd de o osea, 154; Ripensis, 188,231; Superior, 127; Traiand, 2,.60-62, 89, 95; centrul de radiatieal románimii, 2; chestia pArdsiriiei, a continuitAtii, 12, 97, 173,186-190, 207, 241; preistoriaei, 16-28; protoistoria ei (512-50),.16; statiuni preistorice, 17-28;durata epocelor de bronz qi defier In, 15; paleoliticul In Dacia,urme, 20; neoliticul, 21-22; eneo-liticul, 22; invazia Cimerienilor pela 1000 a. Chr., 32; invazia Scitilor,neamuri scitice In., 33-37; bogdtiaIn albine, 46; de Sud-Vest, 60; In-tinderea statului lui Buerebista,63; garnizoane ldsate de Traian incentre, 77; bogatia In aur, 83, 93;de rdsdrit, 96; triburi dace dupd

www.dacoromanica.ro

554 INDICE

cucerire, 95; grosul populatiei,Dacii, 113; Ilirii in 113; ora.sele97-98, disparitia vietii municipale,115; cucerita de Romani, 117; per-sistenta elem. autohtom 117--123;popu/atia ei, 118; primele180-186; neamurile germanice, Sar-matii in, 207-208; Hunii In, 210-219 ; sub stapanirea Gepizilor, 219,233-241 ; misionad crestini in,218-231; Avarii in, 242-244,275; Slavii, cuceritori in, 267-278.

Dacii sau Gegi, neam tracic, 6, 8, 9,11, 25, 28, 31, 37, 45-46, 52,56-64; insusirile lor, XIII, ex-pansiunea lor intre 900-500 a. Chr.,1, 37-46; vechimea lor in Dacia,14, 25-28; civiiizaia bronzului la ei,28; intinderea lor, 32; neamuri deDaci dupa Ptolemeu, 37-43; In Bi-thinia, 42; imbracamintea lor, 45-46,0-91; istoria politica a lor pana

la Decebal, 56-70; in vremea luiAugust formau 5 regate, 65; pri-mele lupte cu Romanii, 65 - 86;puterea lor militara in timpul luiBuerebista, 64; vieata si arta mili-tara la ei, 98, 102-104, 110-111,arme si fortificatii, 113; stramutatiunii fortat in dreapta Dunarii,67-68; uniti Cu Sarmatii sfarmaarmata ce sustinea pe Viteliu, 69;cohorte si ale de Daci, 89, 121; ofiteri,120; civilizatia si cultura lor, 89-115;pribegia unora spre nord, 89, majori-tatea l'aman pe loe, 89, 95-96, 175;infatisarea lor, 90; reprezentarealor pe monumente, 90-91; ocupa-tia lor : agricultura, viticultura, eres-terea vitelor, apicultura, pescuitul,exploatarea i lucrarea metalelor,aur, fier, bronz 91-94; exportulsi importul lor, 93-94; organizareasociala, nobili, tarabostes, pileati,

95-106; tarani, comati, 99, 102,,retragerea dinaintea lui Alexan-dru ce! Mare, 57; bimba lor, in-fluenta greaca i romana, 104-107;iubitori de muzica, 107; religia, loede inchicare, cultul, 107-112; artaceramica, lucrarea metalelor, mo-flete, 110-111; influentele in arta,111; caracterizarea lor, 111; rolullor In formarea poporului roman:baza etnica, 112-115; In Britania,121; liberi, 122, 181, 182; cresti-nismul la ei, 221-223; in Bal-cani, la istorici, numele = Romani,320.

Dacoromanii, 153, 271, 315; n'aufugit in fata Gotilor, 190; cresti-narea lor, 221-231; gasiti de SlaviIn Muntenia, amestecul, 266, 267, 269;covarsesc in numar pe Slavi, 275.

Dada, nume dacic, 121.Duicoviciu, profesorul, 223.Daizus, nume dacic, 122.Daizus Comozoi, dac ucis, 180, 182.

ajbog, zeu s/av, 251.alciviza, localitate Ir Bithinia, 42.almali, in muntii Apuseni, 125.almatia, 322, 474; inaintarea Tata-rilor pana in, 355.

Dan I, Domn al Tarii Romanesti, 315,415, 422, 439, 465, 485, 488; luptecu Ungurii si Bulgarii, moartea lui,440-442; daniile catre manastiri441.

Dan al II-lea, Domn al Tarii Roma-nesti, 491, 496; piatra lui de mor-mänt, 434; atacuri contra lui Alex.cel Bun, 510-512.

Dan, fiul sau nepotul sau Mircea ce!Batran, 476.

Danciul, apara pe Carol Robert laPosada, 374.

Daniil Critopol, dicheofilax, hiroto-nisit mitropolit al unei partí a Un-grovlahiei cu numele Antim, 416.

www.dacoromanica.ro

Danubiu, v. Duran.Daos, sclav, la Athena, 52._Daphne, castel, 203, 205.Dapyx, rege dac In Dobrogea mijlocie,

65, 80, 103; atac5. pe Roles, 66; raz-boiul Cu Crassus, 67.

_Dardani, neam iliric, 11, 64; supuside Dicomes, 65.

Dardania, 231; devastatà de Avari,275.

_Darius, rege al Persilor, 56; expeditiacontra Scitilor, 16, 43.

_Dasius Verzonis, Pirust, 124._Dauritas, principe slay, 249._David, frate al Tarului bulgar Simeon,

amorlt de Vlahii chervanagii, 31,8.

_Dadcescu Dimitrie, 488.Difbdcefti, sat, 436, 488._Dardbani, jud. Hotin, statiune pre-

istorick 17.Ddsnitlui, orig. numelui, 315.Ddmbovila, 10; judeful, 18, 362;

rdul, valea, 259, 269; vama la,469.

_Ddrjovul, afluent al Oltului, 258._Ddrstorul, v. Durostorum, Silistra.Dcin, 341.Dealul, mIntistirea, averile ei, 490._Decebal, regele Dacilor, 2, 16, 56', 58,

65, 69, 70-73, 76, 77-80, 86, 89,115, 151, 156, 171; atitudinea fat5de Romani, 70; reface unitatea po-litia a Dacilor, 70; portretul luidup5. Dio Cassius, 70; biruinta asu-pra lui Domitian, 70-73; duplTapae, 72; ambasada la Domitian,recunoscut oficial rege al Dacilor,72-73; ambasad5 la Traian, 76, 77;sora a lui prinsA de Romani, 77;cere in persoana pace lui Traian,al doilea rdzboiu cu Traian, 77;conditiile impuse de Traian pentrupace, 77; situatia lui dupà primalrlzboiu, 77-78; pedepseste pe Iazigi,78; amenintari lui Traian, 80; soli-

INDICE 555

cit5 pacea, In al doilea razboiu,conditiile puse, 80; Decebal seomoark 80, 81; grija pentru agri-culturk 91; stofele si hainele ascunse,95; rAzb. cu Traian, 119-120, Re-galianus din neamul lui, 122; capullui Decebal, 71; cornul sau Im-bracat In, aur, 82.

Deceneu, mare preot al Dacilor, 66,109.

Decia Murefului, civilizatie neoliticl22.

Decibalus, nume de soldat dac In Bri-tania, 121.

Decius, Imparat roman, bate pe Goti,186.

decurioni, 138, 163.Dej, ocupat de Tatari, 355.Delinefti, 142.Deliorman, sensul, 5, 315, 479.Delos, vase de, imitate la CrAsani, 111.Delta Dundrii, creste prin aluviuni, 4;

identick dupl unii, cu Peuce, 281.dendrofori, colegiul, 158, 163.Densusianu Ovid, influenta Slavilor

asupra RomAnilor, 247.Densuf, sat, biserica, vedere, 367.Denta, jud. Timis-Torontal, statiune

preistorick 19.Denteleti, prAdati de Dicomes, 65.Derehlui, rAu, 315.Desefti, sat In Maramures, 398.Deseu, zis Vas, 343.Desev, fiul lui Dionisie, travestit In

hainele regale, mort ja Posada, 374.Despina, sotia lui Baiazid, 496.Desudava, localitate Intre Axios §i

Strimon, 312.Deta, jud. Timis - Torontal, statiune

preistorick 19.Deusara, 146.Deva, 97, 134, 167; statiune preisto-

rick 19; sculptura antica In muzeuldin, 175.

Diales Aelius, dac, 120.

www.dacoromanica.ro

556 INDICE

Dichiseni, 134.Dicio-Sdn-Mdrtin, 134.Dicomes, rege dac, 65.Dicukscu C., despre Gepizi, 241.Dida, nume dac, 121.Diegis, fratele lui Decebal In ambasada

la Domitian in Panonia, 73.Dierna, municipiu, 97, 114, 142, 154,

182, 196.Dimitrie, episcop de Oradea In misiune

la Noicolae Alexandru, 387.Dimitrie Sfantul, din Tesalonic, 325.Dimotica, rAscoala alimentatà de Ionita

contra Latinilor, 332; hail in statulAsane§tilor, 326.

dinari, 157; republicani, 111.Dinogetia, 66, 147, 286.Dio Cassius, v. Cassius Dio.Diocletian, termele, 165.Dio Crisostom, despre Daci, 102, 112.Diodor din Sicilia, 59.Dionisie, ban de Severin, fiul lui Ni-

colae, 371, 372, 374, 377.Dionisie Fotino, cronica, 478.Dionysopolis (Balcic), 50, 56, 63, 64,

99, 147, 155; monete ale ora§ului, 47;legaturile cu Buerebista, 106.

Dioscorides, medic grec, 105.Diosig (Bihor), statiune preistorick 19.dispensator (casierul), 156.Ditugenius Aurelius, fiul lui Diales, 120.Diupaneus, Diurpaneus, nume al lui

Decebal, 70.Dizo, 120.Djebe, conducator Mar, expeditia in

Rusia, 353.Dlugosz, cronicar polo», 343, 396, 507,

521.Dnipru, gurile, 341.Dagcovici, 322.Dobdca, sat, aruit lui Ladislau de

Dobtica, 410.Dobolii-de-Jos, jud. Trei-Scaune, sta-

tiune preistorick 18.Dobre, seli§tea lui, 517.

Dobre, zugrav, 518.Dobregti, (Dolj), tezaur, 49.Dobri Vlasi, in Croatia, 322.Dobrogea (Dacia Pontick Scitia Minor)

16, 35, 66, 78, 81, 92, 102, 131,155, 175, 182, 329, 467, 471-2; de-sud, 6, 86, monum. Tropaeum Tra-iani, 8h6 ; statiuni preistorice, 18;ceramicA pictatti cu grafit, 22; Bessi,In, 32, 122; navalirea Scitilor, 33,monete scitice, 35, 36; trecerea luiDarius, 43; regate dace pe vremealui August, 65; cucerirea regatelordace de Crassus, 66, 67; localitAtiromane §i grece§ti, 147-150; prà-ddciunile Carpilor, 183; resturi deGoti in 216; Hunii In, 219; stabi-lirea Bulgarilor In, 281; G6gAuzi In309.

Dobromir Hrisos, voevod de Mace-donia, ajutat de IonitA contra Bi-zantinilor, 327.

Dobrotici, 464; fiica lui ar fi fost Cali-nichia, 432.

Docidava (4oset6dva), 97.Doliche, ora § in Commagene, 125.Dolj, judetul, 7, 219, 423.Domentian, preot, 515.Domitian, impArat roman, 69, 72, 73;

porne§te contra lui Decebal, 70;Invins de Daci, 60, 72, 73; atitudineadui:4 lupta dela Tapae a lui Iulianus72; celebreaa victoria asupra Da-cilor, 73; recunoa§te pe Decebalrege al Dacilor, 73; conditiile dapace Cu Decebal, 103.

Domnegti, statiune preistorica, 18.Don, 68, 207, 212, 219, 353; trecut de

Bulgari, 280; Ungurii la, 320.Dorieni, ora§ele Intemeiate de, 50.Dorohoi, judetul, 402; vechi a§ezAri

române§ti, 397; vama dela, 535.Drag, fiul lui Sas, voevod In Mara-

mure§, 301, 398, 399.Dragfi, din Drag, 301.

www.dacoromanica.ro

rick 18; topoare gasite, 28; seceride bronz dela, 92; castrul delaDrajna-de-Sus, 134, 141.

_Drava, 322.Drdgdnegti, sat in Slavonia, 322._Drdpigani, crAmposia, 6, 132.Drdghiceanu Virgil, XIV..Drdgoi, vornic, boier al lui Petru

Musat, 447, 448, 470.Drdgoi, boier, 455.Drdgug, boier, 455._Drdsldviya, pArAu, 518._Dreanovo, localit. In Bulgaria, 320.Drigiza, nume dac, 120.Drina, 60._Drobeta, Drubetis, 97, 132, 154, 1.81,

182, 196; podul, 78-79; quatorvir,122; castru, castel, 132, 237; muni-cipiu, 141; crestinism la, 231.

Dromihetes, regele Getilor, 60, 97, 105,151; conflictul si biruinta asupralui Lisimah, 58-60.

-drumurile Daciei, localitAtile pe carele legau, 151-156.

_Duca Constantin, imp&rat bizantin,324.

Ducas, cronica lui, 476.Duda Aurelius, 120.Dude, boier, dgruieste Coziei un loe,

441._Dula Valeria, 120.Durnbrava Inaltd, 517.

472-475, 486; dreapta (sud de, peste,miazgizi = Moesia, Bulgaria), 12, 32-34, 56, 60, 62, 65, 67, 109, 113,310, 318, 374, 389, 431; ataculDacilor cu Decebal, 70; fortificatii,'78, 469; soseaua de-a-lungul, 155;Gotii In dreapta, 186; retragereaarmatei de Aurelian, 187, 188;Slavii In, 256, 257; BulgariiIn, 281, 282; formatiile politiceIn sec. XI la Durarea de Jos,336-338 ; stdnga (peste, nord,dincoace = Dacia, T.-Rom.), 56,58, 93, 111, 113, 235; cresti-nism In, 221, 224; Gepizii instinga, 233-241 ; Avarii in cimpiaDunlrii si peste, 242, 254; Bul-garii, stg.panirea in, 282; taralui Glad In, 292; Wile, 3, 12, 488;delta, cresterea ei, 3, 4, gurile, 8, 51,68, 69; problema Durarii si istoriaPrincipatelor in- sec. XV si XIX,8; panonica, 33, 40; ng.valirea Cel-tilor de-a-lungul ei, 60; cAmpia, 67;flota romanA pe, 78, podul peste,205; Hunii stabiliti in vaka ei,210, 217; pescariile dela, 360, 363;vam6 la, 419.

Duras, rege dac, cedeaa domnia luiDecebal, 70, 99.

Durazzo, ocupat de Normanzi, 325;nu inträ in statul ksanestilor, 332.

INDICE 557

_Draghie, popl, 517. Dumbrtiveni, 226._Dragomir, parc&lab de Dfimbovita,

411, 412.Dumitregti, 105.Dunajec, izvoarele lui, 335.

_Dragomir, fiul lui Sas, 398, 399. Dunaris, v. Dunkrea.Dragomir sau Tugomir,.boier, 522. Dundrea, Dunaris, 2, 3, 4, 8, 11, 15,Dragomir, boier (1385), 441; altul, 518. 32-34, 40, 43-44, 60, 62, 67, 68,Drago, fiul lui Gy'ula, 6, 304, 386;

descalecarea in Moldova, 394; voe-vod al Romanilor din Maramures,395; domnia, 397; rasplata dela

72, 76, 78, 93, 95, 106, 110, 114,117-119, 124, 134, 150, 151, 154,156, 171, 186, 196, 202, 207, 215, 230,269, 272, 273, 275, 309, 310-312,

Ludovic pentru slujba credincioasa,398; intinderea stapAnirii lui, 401.

317, 320, 329, 341, 335, 345, 354,361, 364, 365, 368, 380, 388, 394,

Drajna-de-Jos, 155; statiune preisto- 402, 410, 411, 415, 418, 465, 467,

www.dacoromanica.ro

558 _INDICE

Durmitor, munte in Jugoslavia, 321.Durostorum (Ddrstor, Silistra), ora*,

35, 66, 147; intdrit cu garnizoandromand, 78; cre*tinism la, 224; tre-cerea lui Priscus In Muntenia pela, 254; Sviatoslav retras in, 286;judetul, 18.

Dusan ',Stefan, liar al Sarbilor, 319.Dusesti, sat, 488.dutunviri, 138.Dyrrachium, Slavii pan. la, 253.Dzula, boier al lui Petru Mu*at, 447.

Edili, 139.Eftimie, patr. de Constantinopol, 522.Egeea, mare, Slavii pAnd la, 253; 42, 317.Egipt, export in, 159, 162.

lui Atila, invins la Netao,219.

Elada, intinderea ei, 319.Elateea, Costobocii, bdtuti la, 182.Eleni, 171.Elios Arianos Alexandros, decurion al

Sarmizegetusei, 160.Elisabeta, regina Ungariei, 301.Elisabeta, regina Ungariei, sotia lui

*tefan al V-lea (1270-72) de originecumand, 313.

Elisabeta, fiica lui Andrei al III-lea alUngariei, 369.

Elisabeta, fiica lui Nic. Alexandru, -cd-sdtorità cu Ladislau de Oppeln, pa-latinul Ungariei, 381, 392.

Eminescu, despre Mircea, 497; despreAlexandru cel Bun, 521.

eneoliticul, duratd, 15; unitatea civiliza-tiei in S.-E. Europei, 22-23; in Dacia,25 ;creatorii civilizatiei in Dacia, teorii,25; aportul Tracilor, 25-27.

Englezii, originea lor etnicd, 277.Enisala, cetate, 477, 478.Epictet, martir, 231.Epidamnos, ora, Slavii pAnd la, 253.Epona, zeità, 125.Eptala, clack 120.

Eractum, localitate celticd la nord deNistru, 61.

Erdeel, numele unguresc al Transilva-niei, 296.

Enea, ora*, 125.Ermerium, localitate, 146.Esculap, inscriptie dedicatd lui, 168

229.Eski.-138rlat, sat (?), jud. (Constanta),.

341.Estonii, rude cu Ungurii, 289.Etelk6z, v. Atelcuz.Etolia, 319.Eubeea, 319.Eufrat, fl., o vexillatio Dacorum la,.

121.Eutropius, retor, 118, 181, 202; despre-

pierderea Daciei, 186.Europa de ritsiirit, pop. romanice in,.

1-2; medievald, centrald, 8; rdsdrit..389, 413; stdpanitori in, 523.

Evdochia, doamna lui stefan cel Mare.444.

Euxin Pontul, 336.Ezeris, sat, 142.

Fabri, 158; colegiul lor, 168.Fanariog, 5.Farcas, cnezatul lui, 274, 342, 359, 361,,

362, 369; cedat Ioanitilor, 362.Fazel-Ulah-Raid-ed-din, cronica lui,

despre navAlirea Tdtarilor, 355-356.

Feigdras(ului), herteg, 466, 467, tinutddruit de Ludovic lui Vlaicu, 410,,412; amfore grece*ti In munti, 94;numiri de munti, romdne*ti *i slaveIn, 259; muntii, 377; descAlecatulTdrii Rom. din, 365; 369, judetul,388, 415, 439.

Pagetul, afluent al Oltului, 258.judet, 402; partile lui,

528.Fechetigul, afluent al Oltului, 258.

www.dacoromanica.ro

Fedelerni (Roman), statiune preistorica,18; ceramica din eneolitic dela, 22,110.

Feldioara, cetate, 347.Felmerul, curs de apa, 258.Ferdinand I, regale Romaniei, 466.Feriz beg, incursia lui, 470.Fibif, sat, 121.fier, epoca de, subImpartiri, 15.Filiagi, 132.Filegti, mo§ie- a capitulului din Alba,

303.Filip Arabul, Imp&rat roman, lupta Cu

Carpii, 186; ridica un zid ImprejurulRomulel, 179; 142, 203.

Filip JI, regele Macedoniei, staterii lui,53, 102; razboiul cu Atheas, 92.

Filip, general al luí Alex. ce! Mare, 57.Filip, ducele Burgundiei, 476.Filiperi, 134, 155.Filipopoli (Pulpudeva), 40; cucerit de

Sviatoslav, 286; recunoscut Bulga-rilor, 283.

Finic, golful, 2.Finland,ezii, rude cu Ungurii, 289.Firiteaz (T.-Torontal), statiune pre-

istorica, 19.Fizegul-Gherlei (Some§), statiune pre-

istorica, 19.Flandra, colonii din, In Ardeal, 297.Flavius Vopiscus, 188, 189.Flavius Secundinus, scrie un act, 157.Flavius, sirian, 125.FldnuEnda, sat, 69, 134, 154.Florentiana (Florentin), 321.Flutausis (Oltul), 233.Focas, hnparat bizantin, 285.Focgani, 155; - Galati, linia, 212.Foltegti, sat, 136.Fossatensi, Huni sub acest nume, 219.Fotie I, patriarh de Constantinopol, 283.Francii, originea lor, 278; Galoromanii

nu fug din fata lor, 190; amestecatiCu Galoromanii, 246; conflicte cuOmurtag, 283.

559.

Francezii, na§terea poporului lor, 277;deosebiti de Germani, 278.

Franciscani, ordin calugaresc, In Mol-dova, 404.

Frania, raporturile cu Germania, 278;feudali din, 473, 474; lui Carol V,.272; ambasador din, 528.

Friederich Barbarosa, Imparat german,cruciata lui, 326.

Freising, episcopul de, despre Unguri,290.

Frenghigegti, sat, 491.Friedmann, din Siret, 405.Frontinus, istoric vechiu, 66.Fundeni, imitatii dace de vase gre-

ce§ti la, 52.Fuscas Cornelius, general roman im-

potriva Dacilor, 70; expeditia lui9, 72, 77.

Fustel de Coulanges, despre colonat,162-163.

ifit DlbE

Gaga, loc. romana in Banat, 154.Gaius Julius Quadratus, primar la

Capidava, 156.Gaius Gaianus, negustor sirian, 158.Gaius Valerius Sarapio, elib. dela Carpí,

186.Galatia, provincie In Asia Mica, 60, 125..

colegiul lor, 163, 223.Galali, ora, - Fowni unja, 212.Galea, boier, 489.Galenas, despre Traco-Scip, 90.Gali, soldati In Dacia, 131.Galia, soldati din, In Dacia, 131; co-

loni§ti din, 125; expeditia lui Atila.In, 218; cre§tinismul in, 222; 163,172.

Galipoli, cetatea ocupata de Turci, 413_invazia Scitilor, 33; a§ez. Ba-

starnilor, 61; Costobocii In partile-de sud ale, 96, 122, cnezi la Ro-manii din, 266, 300, 335, 340, 342_

Gallienus (260-268), pierderea Daciei,186; Dacia sub, 122, 186.

www.dacoromanica.ro

.560 INDICE

Gallus (252-254), impArat roman, 186.Gallus Ruhrius, gen. rom. respinge pe

Daco-Sarmati, 69.Galoromani, n'au fugit de Franci, 190;

infl. Francilor asupra lor, 241, 260;amestecul cu Francii, 246, 277.

Gamillscheg E., 241.Gand, 392..Gard, Pont du, 165.Gardizi, scriitor persan, asupra Pecene-

gilor, 308, 336.Gascogne, Vizigotii In, 216.Gavrild, fiul lui Uric (Ureche?), calu-

gar, 519.Gazanae, Gaganae (Slatina), sat la S.

de Caransebe§, 143.Gdgduzi, urma.0 ai Uzilor, 309.drbdu (Optatiana), 143; castru la,Gdrla Mare (Mehed.), st. preist., 18.Gdrdanovtilul, 488.Geamartaluiul, afl. al Oltetului, 258, 315.-Gecuruina, afluent al Oltetului, 258.Gebeleizis, 108.Geiza II, Sa0i In Ardeal, 297; privi-

legii Sa0lor, 297.Gelou, legendarul, 276, 300, duce In

Ardeal, 273; ducatul lui, 292; Tu-hutum Impotriva lui, 292; Invinsucis, 292; atacat de Unguri, 295.

Gernenea (Dimbovita), st. preist., 18.&mina, legiunea XIII-a, 130; lucreazl

la podul dela Drobeta, 79; 165; cd-rdmidà cu fuser. legiunii, 190.

Genghis-Han (Temugin), 347, 353; cu-ceririle, 353; imperiul lui, 353; moar-tea, 354, 370.

Genovezi, la Chilia, 467.Genucla, cetate getà, 60, 67.Genune, vama dela, 488.Geograful Ravenat, 142, 143.Gepizi, contingente de, 218; In N.

Daciei, 203; se rgiscoal& ImpotrivaHunilor, 219; stlp. lor In Dacia,241-242; In Banat, 203; satele lordevastate de Biz., 254.

Germanii, vecini ai Tracilor, 33; serAscoa15. Impotr. Hunilor, 219; cre§-tinismul la, 222; infl. lor asu-pra Românilor, 241-242; deoseb. deFrancezi, 278; din Cumania trec laritul grecesc, 339, v. Sa0,

Germania, rap. cu Franta, 278; in-curs. Ung. In, 290, 294; feudali din,473; 9, 354.

Germisara, localit. In Dacia, 134, 143;colegiu la, 163; 97, 154.

Ceros (Nipru), 44.Gerulata, localitate, 40.Geta, nume dat sclavilor In piesele lui

Menandru, 52.(Daci), 9; Intinderea lor pe am-

bele maluri ale Dunarii, 11; se opunlui Darius, 43-44; la N. de Hae-mus, 56; ocupatia lor, 58; bat peLisimah, 59; cer uciderea lui Li-simah, 59; tovar40 cu CeltiiTracii In exp. de pradà, 62; dinstanga Dunlrii mutati In Moesia,68; v. Daci.

Ghedeon, diacul Doamnei, 518.Gheorghe Brancovici, o fiiel a lui,

Mara, 496.Gheorghe Samufin, boier, 522.Gberghita, 377.Glzerla, castrul dela, 132.Ghidea, boler, 455.Ghidiciu, sat, 219.GhimeF, pas, 401.Ghiula, fiul lui Drago, 398.Ghinddoani (Neamt), lupta dela,

459.Gildu, castru la, 134.Gilpil (Jiul), 202, curge prin tara Ge-

pizilor, 233.mo0e, 304.

Giurescu Const., opera lui, XIV.Giurgiu, cetate, 431; zidirea ei, 469;

cucerità de Mahomed, 478, 482, scri-sori trim, din, 494; 488.

Giurgiu. boier, 455.

www.dacoromanica.ro

Glad, ducatul lui, 273, 291; originardin Vidin, 292; lupta cu Ungurii,292, 296.

Glavaciocul, rau, 259; valea lui, 269;manastirea, 490.

Glina-Bd ceanca (Ilfov), st. preist., 18;Glina III, tip de ceramic& neoli-tick 21-22.

Glodul, sat, 491.Glycon, zeu, 125.Gnezno, arhiep. din, 405.Godon, nume ce pare a fi fost dat lui

Radu I, 423.Gordianus, vine In Moesia, 183.Gorj, 363, 423.Gornegti (Mures), st. preist., 19.Gotea, 217.Gotland, 326.Gotului, muntele i paraul, 217.Gold, lui Atanaric, 96; in Dacia,

183-186; taranii romani sub, 190,202-207; luptele cu Hunii, 210-217;batuti la Naissus, 186; convert. lor lacrest., 226; tree Dunarea, 186.

Govora, manast., 492; rail, 258.Graecia, 327, v. Grecia.Gradelul (Mehed.), st. preist., 18.Gradigtea Muncelului (Hunedoara). st.

preist., 19; Intarituri dace, 104.Grddigtea, expl. de matmura, 158.Greaca, lac, 67.Grec, cu nume de roman, 124.Grecii, homerici, 25; vecinii Tracilor, 33;

din N. M. Negre, 35; infl. lor asupraDacilor, 48-53, 106; trib. epirotic,96; de pe tarmul M. Negre despreGeti, 106-107, 112; In Dacia, 192;90, 196, 328; numesc chililibarulelectron *, 248; focul grecesc, 255;

ritul lor, 296.Grecia, Gotii in, 186; crestini in, 221;

47, 330, 331, 474.Gregoras Nicefor, despre Mari, 352.Gresia. sat, 155.Greutungii (Ostrogotii), 212.

INDICE 561

Grigore al IX-lec, Papa, scrisori catreBela IV (1234), 381; despre taraBrodnicilor, 338; despre epis-copul Cumanilor, 312-313; iertareapacatelor celor care merg in Cuma-nia, 303; cu privire la Valahii dinepiscopia Cumanilor, 350; 381.

Grigore al XI-lea, Papa, 412, 415.Grisia (Crisul), 186.Grogani, sat, 488.Grozea, boier, 455.Gruia (jud. Meh.), st. preist., 18.Gueldigold, guv. Podoliei, 508.Guillebert de Lannoy, trece pe la noi,

528.Guiuk, urmasul lui Ogodai, 356.Gureg, din Saraseu, 304.Gumelnita, st. preist., 18; tip de civili-

zatie neolitia, 21; ceram. pictat& cugrafit din eneolitic, 22; vase tip,23-25.

Gura Dobrogei, pesterile, 67.Gura-Motrului, manastire, 419.Gura 5omuzului, bältile, 516.Gurguliat, nume topic, 320.Gugteriltz (Sibiiu), st. preist., 19; 143.Guthdni Ocwi Hailag sau Gutan(e) Jowi

Hailag, inscriptia de pe inelul dintezaurul dela Pietroasa, 214.

Gyula, urmas al lui Tuhutum, 295.

Haberman, fabricant de arcuri in Liov,524.

Hadrian, Imp. rom., bnpartirea Da-ciei, 127, 141, 156, 165, 181, 189,207.

Haemus (Balcani), reg. pop. cu Ro-mani, prima ment. la Ana Comnena,320; toponimie romaneasca In, 320;locuit de Valachi, 331; elem. rom.asimilat, 334; 56, 64, 325, 327, 330,336.

Hagi-Ghiol (Tulcea), st. preist., 18, 36.Halcocondil, despre Dan I, 440; despre

biruintele lui Mircea, 475.

37

www.dacoromanica.ro

562 INDICE

Halstatt, subimpArtire a epocei feru-lui, 15.

Hamangia (jud. Constanta), st. pre-istoricA, 18.

Haliciu, principat rusesc, 340; zAlogit,447; mitrop. de, 453, 513; 335.

Halmyris, 155.Harnsa din (Aislar), 491.haraciu, 479.Hariton, ales mitr. al Ungrovlahiei,

protos al Athosului, 416, 419.Hasdeu, opera luí, XIV; despre Bezeren-

bam, 356; despre Costea voevod, 444.Hastings, lupta dela, 277.Hateg, tara, 360, 362, 419; tine de cnez.

lui Litovoi, 366; nu mai depinde deLitovoi, 366; castelanul de, 304, 314.

Hdga, In Vrancea, 396.Hdrldu, act dat la, 449, 450, 498,

451.Hdrfova, 115, 175, 341, 488.Hdrtibaciul, rail, 258.Hebrus (Maritza), 11., 32, 41; v. Manta.Hecate, scenA antia reprezentAnd pe,

177..Hedviga, fiica lui Ludovic cel Mare,

446; sotia lui VI. Iagello, 447; 459,467.

Heidendorf, 315; v. Beseneu.Helespont (Marmara), 56.Helis, ora 4 al Getilor, 59; a.ezarea

probabilA, 60.Heliopolis, 125.Henric de Mazovia, 507.Henrit, fratele lui Balduin, lupte cu

IonitA, 328; cucereqte Anchialos, 332.Henric, din Siret, 398.Heraclius, Imp. biz. rezistA Avarilor qi

Slavilor, 255.Hercule Salvatorul, dedicatie lui, la Ad

Mediam, 167.Hermann de Cilly, 474.Hermanarich, rege got, 212.Hermundoli, 202.Hornicepi, sat In Maramure§, 398.

Herodot, despre Geti, XIII; despre Cime-rieni, 33; 4, 16, 31, 43-45, 53, 56, 89,92, 107, 108, 114, 115.

Hertovalus, localitate cu nume dacic,40.

Hertegovina, toponimie remän., 321.Hetci, azi Heci, 516.Hierasos, l'Out, 118.Higeia, inscriptie dedicatd ei, 168.HinetteFti, satul, 488.Hinddu (Ghindbani), lupta dela, 459.Hintea, sat, 492.Hipanis (Bug), 44, 50.Historia Augusta, 122, 126, 182.Histria, cetate, Bessi In jurul ei, 32;

asediatá de Goti, 186; termele dela,167; morí. crest. la, 225; vederea uneiparti din ziduri, 45; 4, 35, 50, 51, 56,61, 66, 147, 155, 175.

Hmielow, cetate, 459.Hoghiz, castrul dela, 134.HomorEci-Ungureni, 348.Homorod, afluent al Oltului, 134, 258.Honorius, Imparat roman, 216.Horatiu, 180.Horedt K., 220-222.Horodenka, In Pocutia, 448.Horodnic, mOnAstire, 517.Hotdrani, sat, 219.Hotco de Tetina, 503.Hotin, 8, 379, 397, 402; vama la, 516.Hreatca, sat, 525.Hrisomuinlii, sat, 426.Huba, sat unde a fost, 515.Humor, mAnAstire, 517.Hunii, nAvAlirea lor, 206, 210-212;

luptele cu Gotii 212.-217, Infrän-gerea lor, 218; mai putin dtiungtoriPeninsulei Balcanice decAt Slavii, 268;descendenti ai lor, 219, 299; cazandela, 218; 96, 191, 239, 241, 242, 257,309.

Huniedoara, cnezii din, 300; castelanuldin, 304; judetul, 19, 315; 304.

Hui, tezaur monetar dac la, 50.

www.dacoromanica.ro

lachint, mitropolit de Vicina, chematde Nic. Alexandru In Tara Rom.,390; mitropolit al Tarii Rom., 390;la Constantinopol, 415, 416; moar-tea, 416.

lacob, zis Toth, 460.lacob, propagandist husit in Moldova,

523.Iakun, 341.lalomila, rani, 98; (Ialovnita), 258;

388, 411; (Ilivachia), poate, Bizan-tinii trec peste, 254; valea ei, 269;Alexenii, sat pe, 492; sat la gura ei,488; tinutul udat de, 269; judetul,111, 18; 155.

Iantra, rau, 186, 320, 321.Iarba, localitate, 314.Iaroslav, voevod de Kiev (1036-38)

bate pe Pecenegi, 310.din jos de, 513; vaina la, 525;

judet, 393, 506.Iatrus, 321 ; V. Iantra.lazygi, neam sarmat, 207; In clien-

tela Romanilor, 78; pedepsiti deDecebal, 78; se supun Romanilor,79.

Iazygii Metanafti, 136; navalirea lor,181.

Ibida, localitate In Dacia Pontica, .150,155.

Ibliomarus, nume galic, 125.Icafaldu, 305.leremia, mitropolit al Moldovei, 454.leremiegti, sat, 519.feud, sat In Maramures, 399.Ildico, sotia lui Atila, 219.Ileana, fiica lui Stefan ce! Mare, 444.Ilfov, (arini§), 10; judetul, 18, 352.Iliag Voevod, fiul lui Alex. cel Bun, 516,

517, 528, 529, 530.Ilie, fiul lui Stefan cel Mare, 444.

vecinii de apus ai Tracilor, 33; cu-vinte In limba rom., 113, 114; colo-n4ti In Dacia, 123-124; pirati,323.

INDICE 563

Biria, navalirea Scitilor In, 34; pradatade Daci, 63; Vizigoti In, 216; Slaviiprada In, 253.

Iliric, guvernator In, 122; coloni§ti din,124; devastat, 188; crestini In, 221;devastat de Avari, 275.

Biro-Traci, batuti de Buerebista, 64.Ilifua,o cohort a la,131 ; castru la,131,132.ili (tatar = dare din grâne, 357.Boat', biserica, 419.Iminogul, afluent al Oltului, 258.Immenosum Majus, sat roman, 146.Indieni,mea, aquamanil la, 295.

castru, 133.Inocenfiu III, Papa, 317; tratative cu

Ionita, 328; serie Arhiepiscopului deTarnovo, 330.

loachim, fratele lui Stefan cel Mare, 444.Ioachim, comit ele de Sibiu, 346; expe-

ditia contra Vidinului, 299.loan Asan al II-lea, statul lui, 332; ti-

tlul lui, 333.Joan Burul, v. Borill, relatii bine cu

Andrei II, 346.Ioan Corvin, originea lui, 301.loan de Kilkfillo, cronica, 411.loan din Efes, despre Slavi, 250.loan, boier al lui Stefan I, 460.Joan XXII, Papa, catre Basarab I

altii, 371.loan Sracimir, tarul bulgar, 392.loan Trentul, ban de Severin, 423.loan Tzimiskes, Imparat bizantin alunga

pe Ru§i, 286.loan de Dvdw, preot ortodox, 405.loan de Ryza, episcop cat. la Siret, 523.loan, talmaciul Liovenilor, 526.loan, fiul lui Iuga, 304; voevod In Ma-

ramures, 398.loan din Grimiani, 324.loan, fratele lui Stefan ce! Mare, 444.loan, cnezatul lui, 271, 342, 359, 361,

369; localizarea, 362; cedat362.

37*

www.dacoromanica.ro

5A4 INDICE

Toznichie, episcop al Radautilor, 408.Ioaniti, Cavalerii, li se darueste Banatul

de Severin, 346; posesiuni 362; di-ploma lor, 266, 267, 359-364; ca-tegorii soc. in dipl., 269, 363; cnezimentionati ia diploma lor, 272; for-matii politice rom. in Oltenia, 361;veniturile lor din tara lui Litovoi sia lui Seneslau, 259-361; jurisdictialor, 363; scopurile lor militare si re-ligioase, 380.

lonas, regele Cumanilor, 313.lona.? Viteazul, boier, 460.Ionild, regele Bulgarilor si al Roma-

nilor, 330-332; sopa lui, cumana,314; atitudinea Uta de Bizant, 327;reincepe ostilitalile cu Bizantinii,327; pacea cu Bizantinii, 328; scri-soare catre Inocentiu III, 328, 329;titlul sau (Rex Bulgarorum et Bla-chorum), 327-328, 330, 331; ceartacu Ungurii pentru hotar, 331, 345;delegatia la Balduin de Flandra, 331332, raporturile cu ImparatiiLatini dinConstantinopol, 331, 332; asediazaSalonicul, 332; moartea lui, 332;(Kaloioanes) insusiri militare si po-litice, 327; (Jehan le Blac), 330; 317,383.

lord anes, despre cantarile preotilor daci,107; 66.

Iorga IV., 475Ipatie, cronicar, despre Bolohoveni. (1150-57), 339.

Iran, podisul, 33.Iranieni, 171, 338.Irisey (Serbia), voevodul din, 474.Iosif, episcop de Cetatea Alba, 453

460 ; nerecunoscut de Patriarhie 453454; cerut de Moldoveni ca mitro-polit, 513.

iosif, arhiepiscop bulgar, 283.Isaac II Anghelos, imparat bizantin,01 proiect de casatorie, 325-326; expe-

ditia impotriva Bulg. si Rom., 326; a

doua expeditie contra Asanestilor,326; a treia, 326; detronat, 327.

Isaccea, intarita, 478; v. Noviodunum_Isaia, diac, 518.Iscina, localitate, 146.¡sis, colegiul Inchinatorilor ei la Potaisa,.

164.Isker (Osecus), 321.Islaz, ruine la, 132, 154.Isperich (Asparuch), han bulgar, 281

282 ; moartea, 282, 328.Istria, peninsula, 322; Rom. In, 317; 323.Istro-Ronulnii, despartiti de Daco-Rom.,

318.Istriia, deal fa Buzau, 212-213; tezau-

rul dela Pietroasa, 213-217.letra (Dunarea), v. Dunare.Italia, lupte civile in, 69; colonisti din,

126, 127; importa sane din Dacia,157; apeducte in, 165; pradaciuni aleHunilor, 218; in stapanirea Ostrogo-tilor, 216, 235.

Italieni, influente asupra lor, 260; nufug in fata Gotilor, 190; Auge ger-manio in vinele lor, 246, 277; 191.

Italiog, 127.Itchil, prisaca la, 515.Iturei, cohorta de, 125; soldati romani

ha Dacia, 131.higa, filia lui Roman voevod (?), 455;

domnia lui, 457 462-464; luat deMircea, 445, 502, 521.

Iuga, voevod din Maramures, 301.Iuga, fratele lui Bogdan, fiii lui, 392.Iuga Giurgevici, boier, 455, 463.Iulia, fiica lui August, proiect de casa-

torie cu Cotiso, 65.Julian Apostatul, 107, 110; termele lui

la Paris, 165, scriitor, 205.lulianus Tenias, general rom. exped.

contra Dacilor (89), 72, 75.Iulius Pi.. .tinus, cives dacus, 120.Iustinian, molleta de aur dela, 242.lustinus, scriitor, 61.¡van, vornicul lui Alex. cel Bun, 517.

www.dacoromanica.ro

Ivanco, boier, asasineaza pe Asan (1196)§i ja Tirnovo, 327; fuge la Constan-tinopol, 327,

Ivanco Dobrotici, 467.Ivancu, guv. Filipopolului, rasculat con-

tra Bizantinilor, 327.fiul voevodului Petru, 461; pre-

tendent, 464.Iva,scu, diac, 518.Izvarna, sat, 363.lzvoare, stat. preist., 17.

JuleFul, tinut, 440; rau, 440.Jarcduti, Jarcovii, sat, 260, 488.Jean de Vienne, 272.Jghiabul, schit, 431.Jiblea, sat, 488.Jidova (Muscel), stat. preistorica, 18.Jidovin, In Banat, 142.Jidovstifa, sat, 418; orig. slava a nu-

melui, 260.Jilava (Ilfov), statiune preistorica, 18.Jitianu, m-re, 471.Jiu (Rayon), 40, 154; valea, 9, 361, 471,

1%111 identificat cu Gilpil, 233; ízvoa-role lui, 467; vi-a mutat gura, 5.

Joinville, cronicar francez, 313.Jokl, lingvist, 113.Jordanes, despre Gepizi, 202; despre

Atila, 217; despre tara Gepizilor, 233,236, 235.

Jurg Koriatovici, presupus domn alMoldovei, 443; 463.

Julia Augusta, mama lui AntoninusPius, 170.

Jullian Camille, despre cuceririle luiBuerebista, 62.

Julius Secundinus, natione dacus *, 120.Julius Alexander, 160.JuVus, mime frecvent In Dacia, 124.Julius Juli, comagistru, 164.Jupa, sat, 132, 142.Jupiter Bussumarus, 125.Jupiter Bussurigius, 125.

INDICE 565

Jupiter Cernenus, colegiul adoratorilorlui, 164.

Jupiter Dolichenus, 125; dedicatie lui,158; statueta de bronz, 126.

Jupiter Erisenus, 125.Jupiter 4( cel sfant al Gotilor », 214.Jupiter Kassios, 82.Jupiter Optima Maximus Heliopoli-

tanus, 125.Jupiter Optimar Maximus Prusenus, 125.Jupiter Sucellus, 125.Justin, imparat bizantin, 252.Justinian, creeaza episcopia Justiniana

Prima, 231; expeditia la N. Dunarii,237-238; Avarii pe timpul lui, 252.

Justiniana Prima, arhiepiscopie creeatade Justinian, 231; Intinderea epar-hiei, 231.

Justus, nepot al lui Comozous, 180.

Habari, trib format cu Ungtirii, 299.Kalga, batalla dela, 353-354.Kama, afl. al Volgai, barcile Slavilor pe,

248; 354.Hangar v. Pecenegi 308.Kani§a, Stefan de 459.Kanites regi§or scit In tobrogea 34,

35, 36.Karadiova v. Moglena, 319,Eara-Vlah, 'flak = Daco-Romanii, 322.llartum, sat In Dacia, 146.Kassios, v. Jupiter.Kavieretium, sat In Dacia, 124; locUit

de Pirusti, 146.Kean, duce al Bulg. i Slavilor, 274;

Stefan cel SI. Impotriva luí, 296.Keiagisii, trib dac, 95.Kendeffy <Cdndea, 301.Kenesna, trecere peste Tisa, 292.Keve, Glad lnvins, se ascunde la, 292.Kiew, conducatorul Ru§ilor din, 285;

Sviatoslav ucis In drum spre, 28i;ocupat §i ars de 'Mari, 354; 381; v.Chiev.

www.dacoromanica.ro

'566 INDICE

Kinamos aminte§te pe Vlahi (1166),336.

Ifiptak, nume al Cumanilor, 309.Kit ros, cetate = Pydna, cuceritd de

Vlahi, 324.Koloprat, 282.Ifolomea, 448.Wards, 306.Kormissos, han bulgar, 282.Kossovopolje, 469.Kralieva (Kraiova Velica), 322.Krum, han bulgar, bate pe Avari, 244,

282.Krulevac, 487.=toms, numele preotilor la Geti, 109.Kubrat, han bulgar, 276, 280, fiii lui,

280.Kuciuk Kainargi, pacea dela, 479.Kiistendil, regiunea, 320.Kutcianii, trib slay a§ezat In Banat, 283.

Ladislau, fiul lui Danciul, apdrd. peCarol Robert la Posada, 374.

Ladislau, fiul lui Drago § sin Ghiula,398.

Ladislau Cumanul, reg. Ungariei, fiulElisabetei, 313.

Ladislau cel &feint, coloni§ti secui adu§ide, 299.

Ladislau IV, 365.Ladislau, secuiu, 412.Ladislau de Borfa, 369.Ladislau de Dobica, rudd cu Vlaicu-

Vodd, 410.Ladislau voevod de Bivinis, roman,

377.Ladislau de Oppeln, palatin al Ungariei,

cdsltorit cu Elisabeta fiica lui Nic.Alexandru, 381.

Ladoga-Veche, 519.Lahova, park', 511.Lambrino Sc., XIV, 55, 145.Lancaster, ducele de, 473.Laponii, rude cu Ungurii, 289.Languedoc, Vizigotii In, 216.

Largiana, localit. roman& In Dacia, 143.Larissa, 324.La Téne, subtmpdrtire a epocei fieru-

lui, 15, 111.Latini, 284; din Constantinopol, asu-

pra lui Ionità, 332.Latorila, rail, 258.Laurenyiu, comite de Longocampo, inscr.

de pe mormantul lui, 348, 368.Laurentiu, ban de Severin, lupta cu

Bulgarii (1263), 364.Latto, urma§ul lui Bogdan, 401, 404;

concesii catolicilor, 404; trece la cat.,406; Imnorm. la Rddduti, 406,408; fiica lui Anastasia, 456, 502.;420, 443, 444, 449, 453, 454, 496-500, 513, 521.

Lazeir, tarul Sarbilor, izbandd a lui,469; moartea, 469; 419, 487.

Lazar, popd, 489.Li pupa, prisacd la, 397, 515; codrii,

397.Lebedia, nume dat tinutului dintre Don

§i Nipru, 290.Lech, infrangerea Ungurilor la, 294.Lechinla de Mureg, st. preist., 19.lecticari, 158; colegiul lor, 163.Lederata (Banat), 132, 142; §oseaua ce

pornea dela, 154; 75.Leffel loan, din Siret, 405.Legatus Augusti pro consule trium Da-

ciarum, 128.Legatus Augusti pro praetore, 128.Legiunea XIII Gemina, lucreazd la po-

dul de peste Dundre, re§edinta ei, 79;141.

Legiunea V Macedonica, garnizoanele ei,130, 221.

Leinhart Richartinger, 474.Leo, cardinal, unge pe arhiep. Vasile

In Tirnovo, 328.Leon I, Papa, 218.Leova, 136.Lepfira, Ail in muntii Fdgdra§,

259.

www.dacoromanica.ro

Leucugdugi lui Bratianu, sat, 455-456._Leucugegtii, sat, 518.Leunclavius, cronicarul Turcilor despre

Mircea, 497; despre Vlahi, 469.librarius ab instrumentis censualibus,

128.librarius a rationibus, 129.Jiberti, 156.Licinius, armata lui, 206._Liegnitz, arm, germ. batutd de Mari

la, 349._Liov, negustori din, privilegiul acordat,

341, 524, 525-526; Petru al Mu§a-tei la, 411; regele dela, 483; negust.din, 504; Al. cel Bun la, 511, 512; v.LI/v(5w.

Liovenii, daruri lui Al. cel Bun, 526;privil. lor, 528.

litnesul oltean, 132.Lisimah, regele Macedoniei, 58; confl.

cu Dromihetes, exped. lui, 58-59;prizonier al Getilor, 59-60, 106.

Literata, vechea Lederata, castel ridi-cat de Justinian, 237; 231.

Li'ovoi voevod, voevodatul lui, 274,339, 359, 361, 362, 369; refuzul de apldti tribut Ungurilor, 365; moartea,365, 359, 360, 368, 369, 383.

Litua, tara, 360, 364.Lituania, propag. cat. 404; negust.

¡din, 483; cneazul ei, 507; regat, 509;vrea sd fie independentd, 510; Tam-blac In, 453, 504, 512, 523.

Lituanii, infrinti de Poloni, 511;460.

Lom (Almus), 321.Lombardia, 241.Lom-Palanca, Hunii a§ezati la, 219.Longin, general roman prizonier la De-

cebal, 80.1,ongobarzi, bat pe Gepizi, 238-239; la

N.-V. de Tisa, 238; cer ajutor la Biz.,238; se geazd in Italia, 241; Ita-lienii nu fug de ei, 190, 206; infl. lorasupra Italienilor, 241.

INDICE 567

Longocampo Laurentiu de, 348.lostrig, pe§te, 265.Lotru, rAu, 258, 347.Louvain, catifeaua de, 483, 526.Lovcea, ora', asediat de Biz., 326.Lovigtea, depresiune, 9, 377; chestia do-

natiei lui Corlard, 346-347.Lublin, tratatul dela, 503, 506, 507, 509,

510, 511.Luca, ban de Severin, (1233), 346.Lucaci, boier, 488.Luccari despre Radu I, 431.Luciul, iezer la Prut, 516.Lucius Vetilius Gratus Iulianus, luptd

Cu Costobocii, 182.Luck, ora. in Volhinia, congresal dela,

509, 510, 511.Ludovic cel Mare, 377, 446; v. Anjou;

stdp. Banatului, 424; relatii incordatecu Radu 1,432; 422, 423.

Luncavtitul, afluent al Oltului, 258; sat,la, 488.

Luncenii, sdti§or la Olt, 488.Lusitanieni, soldati romani in Dacia, 131.Luxemburg, coloni din, in Ardeal, 297.Lcvdt v, omagiul lui Petru Mu§at la, 447;

405; 453.Lydus Ioanes, despre imensa pradd Woad

de Romani din Dacia, 82 ; despre mune-roqii prizonieri daci luati de Traian,104; despre epoca lui Justinian, 190.

Lykostoma, tradus prin Valcov, 197.

Macarie, mitropolit al Moldovei, 521.Macedonia, pop. rom. azi, 2; Rom.

In, 317; garniz. in, 121; creqt. in,221; limba greacd in, 257; prAdatAde Daci, 62; Slavi in, 253; ocupatAde Bulgari, 283; intrd In statul Asa-ne§tilor, 332; se revoltd impotrivaBulgarilor, 285; sub Samuil, 287;In partea dela apus de Vardar, po-pulatie vland densd, 322; muntii,319, 317; merxtiune, 57, 65, 92, 98,180, 231, 324, 327.

www.dacoromanica.ro

568 INDICE

Macedoneni, 58, 59, 320.Macedonica, Legiunea V, 130.Macedo-Romdni, grupul de S. al Ro-

manilor dupti arzarea Slavilor, 312.Maciva, banul de, 301.Macrinus, Imp. roman, luptele cu Dacii

liberi, 183.Maetonium, loc. celtica, 61.magister, 163.Maghiari, 335.Maglavit (Dolj), statie preist., 18.Mahomed, fanaticii lui, 473.Mahomed I, relatiile cu Mircea ce! BA-

trail, 466; exped. In Muntenia, 473,482.

Malwmed II, tribut dela Moldoveni,479.

Maior Petre, parerile lui, 119.majores terrae = boieri, 363.Malva, municipiu, 141; 115, 128, 181,

196.Mamina, balta, 488.Mama!, afluent al Oltului, 258..Manaster, comandant cuman aliat cu

Ionita, tradeaza, 332.Manea, boier al lui Mircea ce! Batrán,

448; In solie, 470.Mangalia, 32, 50; v. Callatis.Manoii Bagotä, boier moldovean, 516.Manuil Arhon, dascal, 513.Mara, sotia lui Mircea ce! Batran, 495.Maramuref, voevozi In, Romani din,

266, 301; cneaz In, 301; atrib. voev.din, 301-302; judet, 19; statiunipreistorice, 19 ;. 397, 399, 403, 450,524.

Marcianopolis, 78; asediat de Goti, 186.Marcianus, Imp. roman, recunoa0e

stap. Gepizilor In Dacia, 237.Marcinium, sat roman In Dacia, 146.Marco Cralievici, 471.Marcodava (Mccpx68ccucc), In mijlocul

Ardealului, 97.Marcomani, In razboiu cu Romanii, 72,

73; 181, 202.

Marcus Aurelius, Imparat roman, 141,181.

Marcus Memmius Longus, din Apu-lum, 124.

Marcus Ulpius Mucianus, soldat, 170..Mama* sat, 454.Marga, sat, 144.

Marghita, sotia lui Negru Voda, cato-Rea, 381.

Margus (Morava), rau, 33.Maria, regina Ungariei, 423; fiica lui

Ludovic ce! Mare, 446.Maria, prima sotie al lui Nic. Alexan-

dru, 392.Maria, sotia lui Bogdan I, 343.Maria doamna, sotia lui Dan I, 441.Maria, sotia lui Stefan, ce! Mare, 444.Maria, sora lui Stefan cel Mare, 444.Maria, a doua sotie a lui Alexandra

cel Bun, 529; v. Rimgaila.Marina doamna, sotia lui Alexandra

ce! Bun, 516, 517, 529.

Marina, fiica lui Alexandru ce! Bun,512.

Maris (Mure), 39, 44, 45, 196; V. Murq.Marisia (Murewl), curge prin tara Ge-

pizilor, 202, 233; v. Mure§.

MariN, fluviu, valea, 1, 332; gura, 310320.

Marmara, marea, 34; tarmul asiatic43.

Marta, cAlugarita, 518.Marte, zeul ràzboiului, 86, 109.Martin, slant, ziva, 374.Martin, magistrul In misiune la Basa-

rab, 371; fiul lui Berend, apara peCarol Robert la Posada, 374.

Martinenci, sat românesc, Croatia, 322.Maras, 43.

Masclianis, localitate In Dacia, 143,154.

Masudi, scriitor arab, 248.Matei Corvin, originen lui, 301; tra-

tatul cu Stefan ce! Mare, 503, 523..

www.dacoromanica.ro

Matei, patriarh de Constantinopol, 513.Mauri, 131.Mauriacus, lupta dela, 147, 218.Mauricius, Impdrat bizantin, luptele

cu Avarii, moartea lui, 255; monetede aur dela, 254, 255.

Mauroolahi (Morlachi), Românii din-tre Morava f i coasta Dalmatiei inevul mediu, 322, 323.

Maurovlahia (Moldova), Mitropolia ei,461.

Maximus Batonis, cetatean roman, 124.Maximin, impdrat roman, 206.Mazuriene, lacurile, Slavii la, 247.Mdcin, 341, 390.

Mdgura-Chiselet (1110v, st. preist., 18.Mdndstirea (Ilfov), st. preist., 18.Mandstirila, mAndstire, 431.Martini, sat, 134.Mdnecii, canalul, 131.Mdneciu-Ungureni, sat, 348.Mdneciu-Peimdnteni, sat, 348.Mdnertefti, sat, 203.medalion, bdtut dupd cucerirea Daciei,

82.Media, Sa0 la, 297.Meding, sat in Slavonia, 322.Mediterana, bazinul ei, 68, 126.Megleno-Romdni, despArtiti de Mace-

doneni, 318.Mehadia, izvoarele calde ale ei, 167,

196; cetatea, 424.Mehedinti, judet, 18, 346, 423; 316.Mela Pomponiu, scriitor, despre Geti,

110.Melanchleni, 44.Meleagru, general al lui Alexandru col

Mare, 57.Meletie, episcop In Mold ova, 454; ne-

recunoscut de patriarh, 462-469;514.

Memmius Asclepi, cetdtean din Dacia,inchiriazd o mind, 157.

.Menandru, scriitor grec, despre poli-gamia Getilor, 102; 52.

INDICE 5697

Menurnorut, ducatul lui, 273, 291; ata-cat de Zoltan, 292; ii dd in cdsdtoriepe fiied-sa, 292.

Mesemvria, negustorii din, 43; 64.Mesopotamia, expeditia In, 121; Audias.

din, 226; 181 ; 467.Metodiu fi Ciril, ucenicii lor prediel

la Bulgari, 284.mezolitic, 15.Micia, garnizoana coh. II de Comageni,

167, osea, 155.Mieleufevelul, sat, 488.Micud, ban de Severin, 366.mied, 248.Mierea, yid in muntii FAgdraplui, cuL

nume romänese, 259.Mihai Viteazul, 180, 466, 471, 481, 499_Mihai Yodel , mdrastire In Bucurafti,

491.Mihail, tarul Bulgarilor, ucis In lupta

dela Velbuid, 372; ajutat de Ba-sarab, 380; In lupta cu Bizantiniiajutat de Romdni, 380.

Mihail, prepozitul din Poszega, mort.la Posada, 372.

Mardi sin Mihail, din Ciorna, 304.Mihail, arhiepiscop al Bethleemului,

462.Mihail voevod, fiul lui Mircea cel Bdtrfin,.

486, 490, 497, 499, 511.Mihail, fiul lui Roman voevod, 455.Mihail Opt, diac, 518.Mihail, boier, 513.Mihald (Mehadia), 440, v. Mehadia.Mihul, logofdt, 479.Milan, edictul din, 221.Mi/cov, rau, 258; hotarul la, 502, 503;

dioceza de, 407.Milcovia, episcopatul catolic de, pen-

tru propaganda, 351, 407, 408.Miletin, râu, 519.Miliare, curge prin tara Gepizilor, 202,,

233.Milos Obilici, 469.Mineroia, legiunea prima, 130.

www.dacoromanica.ro

670 INDICE

_Mingir, sat, 137.Mircea cel Beitrdn, filiatia, 465-66;

Intinderea t6rii pe vremea lui, 466467 ; luptele cu Turcii, 468-471; bi-ruinta dela Rovine, tratatul cu Sigis-mund 471-472; Nicopole, 472-474;noi victorii asupra Turcilor, Intele-gerea cu Baiazid, 475-476 pozitiadominant& ; relatiile cu Mahomed I,pretinsul tratat, 476-481; ctitoriile,486-495; moartea, personalitatea lui,495-496; legAturi cu Moldovenii §iPolonii, 481, 482, 503, 506, 508, 512,522, 530; rud5 Cu MuRtinii, 445;el §i Mwatinii fat& de Poloni, 48182 ; vieata economic& a prii Rom4-ne§ti sub el, 482-486; monete dela,485; ridica Giurgiul, 430; doc. dela,432, fratele sAu, Dan I 439; aliatcu Polonii, 451; ajut5. pe Alexandrucel Bun A ja tronul, 464; pose-siunile lui, 438; fii ai lui, 415;357, 409, 419, 440, 448, 453.

Mircea Ciobanul, 491._Mircea, pretendentul, ajutat de Stefan

cel Mare, 271.

Miroslav, 260.Misail Clilugarul, interpol. lui, 463.Mischelav, stdpanitor In Tara Roma-

neascA, bAtut de 'Mari, 356.Mithras, sculpturA antica, seen& de

sacrificiu, 175._Mitiucoulii, sat, 515._Mitilene, mitropolit de, 462; negustor

dac la, 160.Mizila (p/Ctlaa) numele dac al cim-

brului, 106._Mnesarchos, fatal lui Pitagora, 108._Moesia, provincia, 32; pacificarea ei,

de Aelianus, 68; grail din, la Roma,68; guvernator al ei, 136; §oseauadin, 155; oraple din, 156; GordianIn, 183; retragerea locuitorilor Da-ciei In, 187; 188; o Dacie In, 187;

Gotii In, 183-186, 187; Huni apzatiIn, devastat& de Avari, 219, 267; trupeIn ajutorul lui Vespasian, atacatà deDaci, 69; limba latin& In, 256, 257;centre cre§tine In, 224-225; Moesiaprima, 231; populatia rom&neasc& Insecolul XII, 320; intl.& In statulAsanqtilor, 332; inferioar& cuprindecâmpia Munteniei fi sudul Moldovei,118; coloni§ti din, 124.

Moesii, neam tracic, apzarea, 32, 65.Moglena, regiunea, Pecenegi coloni-

zati, 310; (Karadiova) tinut In Ma-cedonia, populat cu Romani, 319.

Mogo, 312.Mohor Micula, Ronfan din Croatia,

322.

Moigrad, 127.

Moisi/ C., XIV, 49, 50, 51.Molda, 394, 395.

Moldavila (Moldovita), vamA, 515, 526.Moldova de Sud, Tara Brodnicilor.

336; dominatia posibll& a Teuto-nilor In, 332; de Sud, 58, 67,

de Sud-Vest, 97; de Nord-Est 98;de Nord, invazia Scitilor 33; dintrePrut fi Nistru 18, 60; atingerealimitei nordice, 402; statiuni preis-torice, 17-18; ceramica pictatà, 21;populatia In epoca pietrei lustruite,25; desimea populatiei Inainte de In-temeiere, 397; numele apelor din, 258;cu privire la toponimie, 395; animaledisparute din, 6-7; fatà de provin-cia Dacia, 118; triburi dace In, 96;Iazigii §i Roxolanii In, 207; castreIn, 134; val In, 136; Antii In,252; locuita de Costoboci, 122;

Bulgarii In Sudul ei, 286, Intemeie-rea (1359), 343, 394 403 ; legen-da Itntemeierii, 394; caracterul In-tern., 394, 395; noua ordine poli-tic& §i sociala, 394-395; Intinderea

www.dacoromanica.ro

noului stat, 400-1i02; stema, 6;domnul ei, 458, 459, 462-464; pre-tendent la tronul ei, 464; cancelaria,274; tronul ei, 444, 458; pecetea Cucapul de bour, 394---395; obiceiurile%Aril, 462; Bodgan I voevod, 301;Intinderea sub Alexandru cel Bun,501-503 ; proiectul de Impartiresemnat la Lublin, 501-504; conflictulcu Patriarhia, 512-513; mitropolitulei 454; stapana pe Bugeac, 357; pra-data de Mari, 355, 356; dominatiaMark 356; raporturi cu Ungaria,460; propagarea cre§tinismului 4n,226; propaganda husita In, 523;propaganda catolicismului, 404, 408;relatii cu Polonii, 446-449; dru-maul Polonilor spre Marea Neagraprin, 525, 526; Mircea fag de, 469470 ; Inchinarea catre Turci, 477-479; Romanii Inainte de Intemeiereastatului, 395-397; ucenici ai lui Ni-codim Iln, 450; dregatori 4n, 450, dru-muri de negot prin, 450; limitele eifire§ti, 453.

Moldova, raid 258, 394; valea, 395;sat pe, 516.

Moldova Veche (Cara), st. preistorica,19; exploatari de aur, 157.

Moldovalachi, 31, v. Romani.Moldovita, manAstire, zidirea ei, averi,

515.Moldovlahia, Domn al ei, 519; mitro-

polit al ei, 521.Moldoveanul, Arad In Fagaraq, 3, 259.Moldoveni, 103, 180, 196; Cu marfa la

Cracovia, 516; Mircea nu poartarazboiu cu ei, 468.

srzonete romane, batute dupa cucerireaDaciei, 81, 82; dace, 49, 50, 57; aleregilor scifi din Dobrogea, 35, 36.

snonete ale domnilor moldoveni, 451,452, 457, 527.

monete, ale doranilor munteni, 420, 432,485.

INDICE 671

Mongolii Albaftri, 353; 'Mari, 353,357; mongolii = Avarii, 254; influ-enta asupra Scitilor, 35; passim.

Mongolia, patria Tatarilor, 353.Monteoru (Buzan), st. preist., 18.Montferrat, Bonifaciu de, moartea lui,

regatul lui dela Salonic, 332.Morava, ran, 33, 60, 322; toponimie ro-

maneasca la apus de, 320-321; la fel,la rasarit de, 321.

Moravi, apostolii Metodiu qi Ciril, 284.Moravia, muntii ei, 340; pastori ro-

mäni In, In secolul XIII, 2.Morisena, cetatea, sediul lui Ahtum,

296.Morlachi (Maurovlahi), explicatia nu-

melui, 321; dau ajutor Venetienilor,Austriacilor, 323; nay*. §i pirati, 323.

mortul eroizat, 171.Moscopole, 319.Moscova, arsa de Mari, 354; tezaurul

nostru la, 213, 214, 215, 216, 217.Mosco pul, varf In m-tii Fagara§, 259.Mostigtea, valea, 18, 156, 269.Motrul ('Agothetov), Amutria, 114.Moxa, cronica lui, despre Dan I, 440, 471.Mozgavul, varf In FAgara§, 259.Mucapor(us), nume dacio, 120.Mucasenus, nume dacio, 120.Mucatra, nume dacio, 120.municipiile, In Dacia, 138.Munkdcs, ora', 291; cucerit de TA-

tari, 354.Muntenegru, toponiinie rom. In, 321.Muntenii, pe campia Mierlelor, 469; re-

latiile cu Alex. ce! Bun, 503-513;103, 196, 471, 513.

Muntenii, sat, 463.Muntenia, tinutul dintre Carpati §i Du-

rare, 365, 381; dealurile, 3; campiaei, 269; expans. spre rasarit, 377381 ; de rasarit, 339, 388; triburidacice In, 95-96; stativai preistorice,18; monete dacice 4n, 49; §i provinciaDacia, 118; castre In, 134; localittiti

www.dacoromanica.ro

romane In, 14-42; valul de amant,67; propagandisti crestini In reg.226 ; propagandisti catolici In,381, 414-415 ; staruintele Papeipentru catolicism, 381; jurisd. epis-copiei din Transilvania asupra ca-tolicilor din, 414; Gotii In, 202;Slavii In, 235, 248-250; Slaviigasesc aici pe Romani, 270; numeleapelor din, 258; armata lui Constan-tin cel Mare In, 224; trupe bizantineIn, 254; staanirea bulgara asupra ei,282; contingente din, prevazute in di-ploma Ioanitilor, 364; donatiunile Teu-tonilor, 345; relatiile cu Ungaria (1324,1327, 1330), 371; reluarea relatiilorcu Ungaria, 377, 379; Intern. Mold.277, 368-371; primele formatiuni274, cancelaria statului, 274; inde-pendenta, 371-377; Infiintarea mitro-poliei, 387, 389-392; In 1247, 359,364; la 1247 vie* economia, 362-363; clase sociale, 363-364; organi-zare militara, 364; Intinderea tariipe timpul lui Vlaicu, 415; armataturca In, 470; expeditia lui MahomedI In, 477; alcata de Mari, 356;dominatia Tatarilor, 356; avalirealor In, 355; domn al ei (Radu ser-ban), 180; passim.

.Murad I, ucis, 469; 413.Mureg, râu (valea), 9, 97, 134; lunca,

11; Uioara pe, 157; soseaua romanape cursul lui, 155; Slavii nu i-auputut schimba numele, 272; Taralui Glad la, 273; jud. 19; 33, 45,114, 136, 155, 157, 206, 291, 296.

Muridava, avezare romana In Dobrogea,150.

Musa, 476, 477, 481, 482, 496.Muscel, judet, 10, 18, 314; schit In,

431; 348.Musokios, apetenie slava, 254.Mustafa (Celebi), pretendent la tronul

Turciei, 476; ajutat de Mircea, 477.

Mutata (Margareta), mama lui Petru,444, 445, 449, 455, 470; ctitoria ei,449, 451.

Mutation, qi Mircea ce! Mare fa. dePoloni, 481-482; originea lor, Co-stea Voevod, 443-445; episcoputIosif Inrudit cu ei, 454; 2, 457.

Muzeul INional din Bucuresti, 17-20;passim; - Militar, passim.

Mysi = Vlahi, 329.

Nagyszeben, 303; v. Sibiiu.Naissus (Ni), cartierul lui Domitian

70, 73; Gotii batuti la, 186; distrusde Huai, 212; 213.

Nantosvelta, zeita, 125.Nan Udobd, boier, 483.Naparis (Ialomita), au, 44.Napeii, neam scitic In Baragan, 34.Napoca, municipiu, 141; colegii la, 163;

inscriptie crestia la, 222; 115, 154,196.

Napoleon I, 356.Narcis, satul lui, 175.Narew, au, Slavii la, 247.Nariot de Toucy, comandant al uneii

armate de cruciati, casatorit cu fiica.lui Jonas al Cumanilor, 313.

nautae, colegiul lor, 163; 158.Ndeni, 105.Ndruja, In Vrancea, 396.Ndsäud, judet, 19, 315.Neagoe, diac, 518,Neagoe Basarab, 478, 495.Neagrd, marea, tarmul, de N., 32;

tarmul apusean, 43; asezarile gre-ce§ti pe tarmul de apus, 48-50;marea cea mare, 63; orasele de pecoasta apuseaa, 50; Slavii ankla, 248; Bulgarii la N.-V, ei, 281;drumul spre, 523; 2, 5, 8, 11, 16, 32,34, 35, 43, 44, 48-53 64, 68, 108336, 341, 353, 394, 395, 402.

Neajlov, rau, 259; valea luí, 269; satpe, 477.

572 INDICE

www.dacoromanica.ro

Reamf, cetatea, numele, 396; Sigis-.mund la, 459; regiunea, vechimea.populatiei, 395; judetul, 7, 315; de-satina (Neamtului), 516.

IVearnb maiastire, ctitoria lui PetruMusat, 450, 451, 415, 416; evan-gheliar dela, 519; aer la, 521; Tam-blac staret la, 522.

Rearn4, paran, 515._Neapole, 369.

_Neapolis, din Siria, 169._Nedeea, bata, 259._Negra 'Toda, cetatea lui, 428-9; morm.

lui, 433, 438-9; schit la Muscel, 426;mal. din Campulung, 383, 392; 365,367-8, 426-431.

In Vraucea, 396.negustori, colegiul, 163._Nchoiul, musite (Buzan), 259.1Vemesis, zeita, inscriptii dedic. ei, 171..Nerng, purtau negotul, 526._Nenavice, selistea lui, 516.neoliticul, durata, 14; tipuri de civili-

zatie In Dacia, 21-22.1Vereja, In Vrancea, 396._Nerva, 73.

Nestorovici Gheorghe, 341._Nestor, cronicar rus, despre Avari, 244;

despre Unguri, 293.Nestor I., XIV.Retaco, lupta dela, 219, 233, 241._Netedul, vârf In m4ii Fagaras, 259._Netindava (Nerlvdava) In E. Munteniei,

98.

Neuilly, tratatul dela, IX.-11Teuri, 44._Nicanor, comandantul falangei lui Alex.

ce! Mare, 57..Nicefor I, expeditia Impotriva lui Krum,

282.

Nicefor Focas, moneta de aur dela, 285.Nicefor Gregoras, despre Bulgaria de

dincoace de Duntire, 285._Niceea, sinod la, (787), 244.

INDICE 573

Niceta din Bernesiana, misionar laDaco-Romani, 224, 226, 230.

Niceta, martirul, 226.Nichid, selistea dela, 515.Nichita, zugrav, 518.Nicodinz, Intemeietorul monahismului

la n,oi, 417; zid. Vodita, 418, Tis-mana, 418, 419, 425; ucenici de ailui In Moldova, 450; 440, 488.

Nicolae Alexandru Voevod, fiul lui Ba-sarab, 379; familia lui, 380.392;

mitropolia Tárii Rom., 388390 ; org. biserica, 465; fata decatolicism (Doanma Clara), 381;luptele cu Tatarii, 379, 387; relatiile.cu Ungurii, 387-389, 405; stricarearaporturilor ca Ludovic, 390; moar-tea, 392, 405; piatra de mormant,383, 391-392; morm. lui, 438; 383,388, 387-392, 414, 426, 454.

Nicolae Magistrul (1341), 303.Nicolae, voevodul Transilvaniei,

frangerea lui, 411; omorft In lupa,411, 412.

Nicolae, prepozitul din Alba Transil-vana, mort la Posada, 374.

Nicolae Antonii, episcop, 432.Nizolae de Buda, episcop de Milcovia,

407; la Sibiiu, 407, 408.Nicolae de Mehlsack, minorit, 404.Nicolae, principe de Remacha, 381.Nicolae, voevod de Auginas, 381.Nicolae, tata lui Dionisie, 374.Nicolae Olah, originen lui, 301.Nico/ae Moldoveanul, negustor, 526.Nicolae I, Papa, Bulgarii se adreseaza

lui, 283.Nicol4el, sat In Tulcea, 281.Nicopolis ad Istrum, 78.Nicopolis, Gotii batuti la, 186; Huni

asezati filtrei Lom Palanca, 219;regiunea, 216; dezastrul dela, 472475 ; 320; v. Nikiip.

Nicopolul Mic (Turnu), 469, 471Nicoresii, cracana, 6.Niculescu Jean, comandor, 478, 480.

www.dacoromanica.ro

574 INDICE

Niculiçá (NocovitzCdg) stdpanea pesteVlahii din Elada, 318; roman, 319;surghiunit In Asia-Micd, 319.

urmasul lui Niculiä, guv. InTesalia, 324; conduce rdscoala Vla-hilor (1066), 324.

boier puternic, se revoltd im-potriva tarului bulgar, 285.

Nikiip (Nicopolis), 321.Nipru, cataractele, 1; Sarmatii la, 207;

Slavii la, 247, 248; 11 trec Bulgarii,281; Rusii coboard pe, 285; 219,290, 308, 310.

Nipsei, nearn trac, se predd lui Dariu43.

Niraj, rdu, 133.mosie, 304.

Nistru, vadurile, 8; dincolo de, 32; gura,50; Y1 tree Bulgarii, 281; Ungurii la,285; regiunea, 290; 'alea, 450, 516;limanul lui, 137, 493; iezer la, 516;2, 3, 4, 8, 14, 17, 32, 60, 61, 64, 68,207, 212, 269, 340, 374, 385, 394,397, 450, 502, 503, 520, 538.

regiunea, prezenta Romänilor Inevul mediu, 321; ocup. de Unguri,325; al Asanestilor, 332.

Nordului, marea, 297.Normanzii, amestec cu Anglosaxonii

277; In Anglia, 277; In Pea. Bale.(1185), cuceriri, 325.

Noricum, Ala I Dacorum In, 121.Novae, 67, 141, 224.Noviodunum (Isaccea), centra celtic, 61,Novograd (Romanul), 454.Noveselai, sat, 488.Nucet, vechiul nume al Coziei, 194;

488.Nucului, padina, 418.Numizi, In Dacia, 131.Niirenberg, 473; castelanul de, 474.

Oancea, diac, 518.Obedinul, sat, 488.

Oboga, afluent al Oltului, 258.Obri (Avari), 242.Ocna Dejului, 157.Ocna Sibiului, 157,Oderul mijlociu, 1, 38, 43.Odessos (Varna), 32, 50.Odebelti, galbena de, 6.Odorlzei, castra la, 134, 303; osea

romand, 155.Odrizi, neam tracic, asezarea, 32, 56.Oescus (Iskerul), rdu, 41, 67, 70, 79

187, 321; v. Isker,O//as Menofilli, chestorul colegiului lui

Jupiter Cernenus, 164.Ogodai, rumas al lui Gengis-Han, 354;

moartea, 357.Ogost (Augustus), 321.Ohrida, a Asanestilor, 332; Clement de

284; patriarhia de, 463; Vlahii din.Pen. Bale, sub ascultarea patriarhieidin, 319.

Oia, afl. al Cungrei-Mici, 258.Oinac (Vlasca), st. preist., 18.Oituz, trecdtoarea, 134, 136, 155, 401;

355.

Olaci, 346; v. Valachi.Olah, 397.Oldnesti, 258.Olbia, ridicatd de Ionieni, 50; la gura

Bugului, 68; 44, 64, 155.OleFia, ocup. de Berladnici (la gura Dni-

prului), 341.OltAluta, 114; identificat cu Flutau-

sis, 233; atisoare la 488; castrede-a-lungul lui, 132; confl. cu Ho-morodul, 134; jud. 315; valea, 9, 79;si-a mutat gura, 5; lunca, 11; gura,.70, 79; dreapta lui, 342; stAnga, 356,362; 33, 118, 154, 158, 258, 272, 274,,306, 311, 315, 346, 355, 359, 360, 361,365, 409, 462.

Olteni, castru la, 134.Oltenia, dealurile din, 3; stat. preist., 18;

invazia Scitilor, 33; anexatd de Traiaa

www.dacoromanica.ro

imperiului, 77, 118; triburi dacice In,95; castre In, 132; localit. romane in,143; crestinismul in, 231; Gotii seasaza in, 187; Gepizii in, 235; trupebiz. In, 237; numiri slave in, 260;categorii de locuitori in dipl. Ioaniti-lor, 272; primele formatiuni polit. in,274; de apus, 219, 345, 346; 79, 107127, 154, 179, 266, 342, 350, 361, 362,372, 390, 416, 465, 471.

Oltenifa, 22.Oltina, In Dobrogea, 196.Olteful, 258.Omurtag, ban bulgar, 283.Onciul D., opera lui, XIV;Opatifa. in Banat, 136.Oppeln, Ladislau de, palatinul Ung. ca-

sat. cu Elisab. fiica lui Nic. Alesan-dru, 392.

Opriginfi, sat, 515.Optatiana, localit. roman& in Trans.,

120, 143, 154.Oradea Mare (Bihor), stat. preist., 19;

orasul ocupat de 'Mari, 355; 136,387.

Oraftie, st. preist., 19.Ordgtioara, castru la, 134.

dealul, 348.Ordessos (Argos), 44, 45.ordo decurionum, 138.Oregaf, In Banat, 142.Orevifa, st. preist., 18.organizarea ad-tivd a Daciei, 127-129.organi,zarea militará a Daciei, 129-137.°Mania, 320.Orhei, codrii, 397; sat In Ardeal, castru,

133.Origenes, scriitor bisericesc, despre cre-

stinarea Dacilor, 222.Orig, boier, 455.Orlat, sat, 410.Orlea, 488.Orlegti, 486.ornamentarea geornetried in preistorie,

23.

INDICE 676

Oroles, rege get, 61.Orosius, scriitor antic, 207.Orgova, castelanul din, 423; Intarita,

424; 132, 187, 473.°stria (Asimus), 40, 321.Ospitalieri, v. Ioaniti.Ostrogofi, 212; in Panonia, 217; con-

tingente de, 218; Gepizii impotrivalor, 235.

Ostrovul Corbului, st. preist., 18.Ogorhei, st. preist., 19.Oteisitul, afl. al Bistritei, 258.Otlaca, st. preist., 19.Otokar 11, regele Boemiei, raizboiul

Bela IV, 364.Otto de Bavaria, pretendent la tronul

Ungariei, incoronat rege, 369; prinsde Ladislau Apor si trimis in litchi-soare la voevodul Valahilor, 370; eli-berarea din T. Rom., 370.

Ovidiu, la Tomi, 35, 102, 147; scrielimba Getilor, 104, 106.

Pacific, 353.Padul, campia lui, 218; se wag Lon-

gobarzii, 241, 277.Paf lagonia, colenisti din, 125, 171.Pagan, han bulgar, 282.Pago, insula, 323.Palanca, sat, 137.Paleii, neam scitic pe Siretul infer., 34.paleolitic, durata, 15.Palestina, 126, 131 ; crestinismul In, 221.Palmyra, 125.Palocz, nume al Cumanilor, 311.Paltin, sat in Vrancea, 396.Pankraz, nume dat lui Radu I, 424.Panonia, corp de arm in, 121; ex-

port de sane in, 157; Ostrogot.ii235; Ungurii in, 289; 65, 73, 218,231.

Panoniile (amandougi), devastate deAvari, 275.

Panoni, soldati romani In Dacia, 131,192.

www.dacoromanica.ro

576 INDICE

Pamelimonul de sus (Ulrnetum), castruldela, 131.

Papa gi cre§tinarea Ung., 294.parasangd, 57.Paris, ruine de terme la, 165.Parg, paza hotarelor catre, 121.Passima, fetita. vanduta, 124.Paro, uncle a fost, 519.Patavissa (Potaissa), municipiu, 142,

154, 196.Patera de aur a tez. dela Pietroasa, 211.Patriarhia de Constantinopol, conflictul

Cu Moldova, 453, 460-462, 487, 512515.

Patridava (Hare16ava), In N. Moldo-vei, 97.

patroni (defensori), 139.Paul Diaconul, despre Gepizi, 239.Paul de Schweidnitz, minorit, 404.Paulinus din Nola, prieten Cu Niceta,

226.Paulus, ban de Severin, 372..Pausanias, 60.Pautalia (Kiistendil), 188,

durea Romdnilor, 269, 297.Peulurei, jud. disparut, 10.Pdpuga, värf In m-tii Fa.gara§, 259.Pdsdrel, 320.Pduleni, sat, 131.Pd ntecegti, pe Cream, sat, 463.Pdrdul Negru, 134.Pdrtea, mide a fost, sat, 517.Pdredlab, nume de orig. ung., 305.Piircian V., opera lui, XIV; XV; despre

directiile de invazie a Scitilor, 33; des-pre Ordessos, 44; impuls dat sapatu-rilor la noi, 17; inscriptie &Ha de,127.

Peceneaga, pariu, sat (Tulcea), 314; pa-dure In jud. Braila, 314.

Pecenegii, neam turc (flarCivaat), 308;ased. Kievul, 285; atacd pe Unguri,290, 291; Vlahii §i Slavii sufar depe urma lor, 292; padurea lor, 297,303; In oastea comitelui Ioachim, 299,

numiti Kangar de Const. Porfirogenet,Biseni de catre Unguri, 308,

apz. lor In Ardeal, 309; stap. InDacia, 336; ocupatiile lor, 309; na-valirea lor in, Dacia, 308-311; In Pen.Balc., trec peste Dunare, batuti deIaroslav, colonizati In reg. Moglenei,distru§i de Joan Comnenul, a§ez. InPanonia, colonizati In Pen. Balca-nick pagani, 310; infl. asupra pop. ro-man, 314-316; 338, 342.

Pecenigca (Pecenicica), In jud. Cara,314.

Pecica (Arad), st. preist., 19.Pelendava, 143, 154.Peninsula Balcanied, cucer. romane In

sec. II a. Hr., 62; exped. AvarilorIn, 242, 256; strain. de Slavi, 253;pradaciuni In, 253; pop. romanicaa ei, 257, 276; captivi din, In N. Du-narii, 276; infl. Patriarhiei din Con-stantinopol In, 283; nav. Pecene-gilor, 310; Pecenegi colonizati In,

nav. Cumanilor, 314; Romani,primele §tiri, 317-319; regiunile loc.de Romani, 319-323; cucerita deTurci, 413; 11, 33, 58, 61, 182, 194,215, 216, 326, 329, 335, 417, 468.

Perburdavensis, 141.peregrini, 161.Pericle, 112.Perigord, Vizigotii In, 216.Persia, nordul ei, 290; 33; imperiul Cha-

rezmian, 353.Pergi, Gordianus Impotriva lor, 183.Pertinaz, Imparat roman, restaureaza

termele dela Micia, 167.Perun, zeul suprem la Slavi, 251.Pesticevo, sat, 465.Pegteana, afl. al Oltului, 258.Petastas, Teodor Scribon, Roman din

Tesalia, 324.Petra sau Petrae, In Dobrogea, 197.Petra, nume topic ltn Ardeal, 293,

www.dacoromanica.ro

Pet rae, In Dacia, 144.Petreni, ceramica din eneolitic, 21.Petrenses, vicani, satenii din Petreni,

197.Petrodava (Huse/Sava), Mold. ceritrala,

situare, 97.Petrovita,, sat, 260, 488.Petru, cneaz de Timisel, 439.Petru, comae de Hateg, 366.Petra, voevod de Transilvania, 513.Petra, fiul lui Stefan cel Mare, 444.Petru, fiul luí Alex. cel Bun, 529.Petru, monah din ord. Predícatorilor,

la Posada, 374.Petru, Secuiu, 411.Petra, juratul dela Neamt, negustor,

526.Petra, protopopul, dichiu patriarhicesc,

460, 461..Petru, fiul lui Stefan (1359?), 343.Petra Aron, plateste tribut Turcilor,

530.Petru §i Asan, revolta contra Biz., 314;

se Incoroneaza, 326; reved. in re-giunea Tirnovo, 320; °fell sprijin luiFrederich Barbarosa, 326; Petra siAsan fug peste DunAre la Cumani,326; ucisi de conspiratori, 327; 317,324, 333.

Petrie. al Musatei, rap. cu Pol., 446, 449,481, 482; imprumutd pe regele Po-loniei, 401, 503, 504, 525; vieata eco-

- nomica si religioasa, 449-455, 452,453, 454; monete dela, 451; Ivascufiul lui, pretendent, 464; fratele lui,457; 443-446, 502, 513, 515.

Petru Rares, stet. preist., 18.Petra Ruffus, castelan de Cetatea de

Bala, 412.Petra Moldoveanul, negustor, 526.Petru Vrana, 517.Petrus, general, fratele bnp. din Bis.,

lupta cu Slavii, 254.Peuce, Bulg. se stab. acolo, 281.Piatra, sat, 488.

Piatra Near4, casa. In, 515; 348.Picineagul, mate, In Muscel, 317.Picior, numire topica, 320.Piefigii, trib dac, 96.Piegetae, neam dadc, 39 (Piengitae).Pieporus, regele Costobocilor, 122.Pietroasa, tezaurul dela, 213; vasul

octogonal, 216; treí obiecte de po-doaba, 213; oinochoe, 217; tava deaur, 215; patera de aur, 214.

Pilea logofdtul, ctitorul m-rii Bolintin,489.

Pilesti, sat, 489.Pind, muntii, imprejurimile locuite de

Romani, 319; Romanii pastori, 2.,

322-323.Pinon, localitate la Ptolomeu, 146.Piretos (Prut), 44.Pirlitor, nume topic, 321.Piroboridava (17teol3oelhava) poate la

Poiana (Tecuci), 98, 105, 141.Pirogost, principe slay, 254.Pirurn, localitate la Ptolemeu, 146.Pirusti, nea.m de Dalmati, 124; locui-

tori la Kavieretium, 146.piscationes, 363.piscinae, 363.Fiscal Coconi (Ilfov), st. preist., 18.Piscul Crdsanilor, intarituri cu palisade,

valuri, 98.Pisineaga, In Hateg, 314.Pitagora, 108, 112.Pitesti, In hotarul lor, 486.Pittard Eug., despre locuitorii Moldovei

In epoca pietrei lustruite, 25.Pipa, afluent al Oltului, 258.plastica antropomorfil, 23.Platon, 107; despre Zalmoxis, 107.Pliniu, 180; graiul Dacilor, 39.Plisca, la istoricii bizantini pentru Abo-

ba, 282.Plopsor, C. Nicoliíescu, XIV.Planik, lupta dela, 469.Ploesti, 5, 155.Plostina, sat. 488.

38

INDICE 577

www.dacoromanica.ro

578 TRDICE

Plosctlnea, voevod al Brodnicilor, cuTAtarii la Kalga, 339.

Plugova, castru la, 132, 143.Poarta de Fier, 72, 76.Pobrata, mdastire, 516.Pocuiia, zdlogità lui Petru al Musatei,

402, 447; cedarea ei, 503, 505, 507;459.

Podolia, pdstori romdni In, 2; asezareaBastarnilor In, 61; guvernatotul ei,508; 340, 435, 524.

Podragul, värf hl muntii nigdras, 259.podul lui Traian, 78, 154.Podunavia, Mircea stdpAneste, 464.podvezi, 128.Poiana (jud. Prahova), coiful de aur

dela, 36.Poiana (jud. Tecuci), st. preist., 18, 69,

98; ceramica, 95, 111; castrul dela,136, 137, 155; coliere dela, 93;amford thasiand la, 52.

Poiana V kidichii, 513, 522.Pojarevac, 321.Polabii, Slavi de Apus, 247, 348.Halaras, numele preotilor la Dacii din

stanga Dundrii, 109.Poloni, Statul lor, XIII; crestin. lor mai

nora ca a noastrd, 231; alfabet latin,284; bdtuti de Tdtari, 354; relatii cuPetru Musat, 447; Mircea cel Mares'i Musatinii fatd de ei, 480-483;elibereazd pe Roznan fostul dome,4611; raporturi cu Românii, 468-469;legdturi cu Alexandru ce! Bun,502-513; ne intelegeri Cu, 513; 196,247, 396.

Polonia, Slavii in, 247; Ludovic de An-jou, rege In, 404; relatii cu Petra Mu-sat, 446; neintelegeri cu Moldovenii,448; regii ei, 449, 464; legaturil cuRoman Voevod, 452, 453; *tefan IIn, 457-460; negustor din, 483; pos-tav din, 527; 249, 303, 354, 402, 406,450.

Polynaios, istoric grec, 59.

Pompeius, tratative cu Buerebista, 64.Ponoare, sat, 419.Pons Aluti (lonestii Govorei), castru la,

132, 143.Pons Vetus (Caineni), tastru la, 132,

143.Pons Augusti, localitate romana, 144,

154.Ponto-baltic, istmul, 2.Pontul Eusin, 53, 56.Popesti-Ungureni, 348.Popefti, sat, 519.populatia Daciei Traiane, 111-127.Poluta (.11Vveros), 44.Poroina, (jud. Mehedinti), st. preist.,

18, 36.Poroinita, sat, 488.Porolissum (Moigrad), municipiu, 142;

amfiteatrul dela, 168; scoald la, 172;97, 115, 127, 136, 154, 181, 196.

Portuglzezi, 191.Portucale (Portus Cale), 191.Por¡ile de Fier, 467, 483.Posada, lupta dela (1330), 10, 365, 377,

387, 411.Posesti-Ungureni, 348.Potaissa, decurion la, 159; colegiu, 164;

templu, 171; carnee dela, 223; Le-giunea V-a Macedortica la, 221 ; inscrip-tie dela, 229, 230; 97, 142, 154, 181.

Potala, 142.Potulatensii, trib dac, 95.Praetorium (Muga Comet), 143; castru

132, 143.Praevalitana, provincie romana, 231; de-

vastata de Avari, 275.Praga, arhiepiscop la, 404.Prahova, Mu, 259; jud., sub dominatie

teutond, 341; 18, 362, 388.Predavensii, trib dac, 95.Predeal, st. preist., 18.preistoria, ce material foloseste, 16.Preslavet, tabdra Rusilor la, 285.Prespa, 318.Pressian, han bulgar, 283.

www.dacoromanica.ro

Pretoriae, localitate In Dacia, 143.Prilep, 417.Prilepetul, sat, 260, 488.principales, 163.Principatele Romdne, dup4 intemeiere,

criezii in, 266; intemeierea lor favo-rizatä de invazia Marilor, 352, 357;intemeierea, 270, 311; dupà, 271;inainte de, 271; voevozii din, 302;129, 180, 479.

Pripet, mla§tinile, 1, 32; rki, Slavii la,247.

Priscian, 76.Priscus din Panion, despre Huni, 211.Priscus, general bizantin bate pe Ra-

dogost, 254.Prislop, mAngstire, 419.procesul de romanizare In Dacia, 173

180.Procop din Cezareea, despre nAvalirea

Slavilor, 248, 251; despre Avari, 252.Proculus Apollophanes, negustor din

Apulum, 158.procurator aurarium, 156.procurator a caducis, 128.procuratores, 128.Prodnici, 339; v. Brodnici.Promona, ora § In Dalmatia, 125.Prosak, in Statul Asane§tilor, 331.Prosmoni, colegiul lor, 164; 125.protoistorie, 16.Provorotie, sat, 515.proziarna (arealaent) zarna, 105.Prusa, Jupiter adorat in, 125.Prusia, 453.Prusia Orientald, 348, 447.Prugi, aliant6 impotriva lor, 458.Prut (Hierasos?), 118; lunca, 11; re-

giunea lui, 290; vechi a§ez4ri romä-ne§ti in valea lui, 397; valea, 402,450, 523; 60, 127, 137, 207, 377, 385,397, 503, 516, 517, 528.

Ptolemeu, geograf grec, harta lui despreintinderea Dacilor, 37-41; locali-tAti celtice in Dacia, 61; descrierea

EV Dt/Ut 87z)

Daciei §ir. triburile, 95-97, 114, 417,122, 132, 141.

Ptolomeu al lui Lagos, despre expeditialui Alexandru cel Mare asupra Ge-tilor,. 56; ora§e dacice intärite, 97, 98.

Publius Aelius Gemellus, construe§teo baie la Apulum, 167.

Publius Lucius Cornelius Valerianus,fiul lui Gallienus, 186.

Pudild, frunta.§ al Vlahilor, 320.Puha, vá'rf in muntii F4g6ra§, 259.Pulcoutii, sat, scutiri, 487.Pulpudeva, vechrul. mime al Filipopti-

lului, 40.Purcdreni, sat, 487.pustd, Ungurii in, 285.Pugcariu Sestil, 241-242.Putna, rau, 5, 258, 396; judetul, 5, 407.Putna, m6n4stire, letopisetul zis dela,

444, 452, 459, 467.Putinei, sat, 132.Pydna, lupta dela, 62; 324; v. Kitros.Pythagoras, v. Pitagora.

Quadriviae, zeità, 125.Quatuorviri jure dicundo, 138.Quazii, in rAzboiu cu Romanii, 72-73.questori, 139.quinquagesima, dare, 302.Quintio, satul lui, 175.Quintus Axius Julianus Ionios, cetà-

tean din Dacia, 124.

Racatae, neam dacic, 39.Racatensi (Ratacensii), trib dac, 95.Racatriae, neam dacic, 39.Racovita-Copticeni, sat, 143.Radogost, cApetenie de Slavi, bAtut de

Priscus, 254.Radom, tratatul dela, 448, 470.Radu I Voevod, fiul lui Nic. Alexanchu,

394; fratele lui Vlaicu, sau VladislavBasarab, 409, 418, 421, 422; relatiilecu Ungurii, 422--424; intemeietor de

38*

www.dacoromanica.ro

580 1-NDIOE

mandstiri, confundat cu Intemeie-torul tarii, 424-433; mormantuldela Curtea de Arge§, 433-440; fiulsau Dan, 438; ctitoriile lui, 440-441,486, 488; portret mural, 430; moneade argint dela, 420, 432; piatra depe morma'ntul lui, 433; sarcofagullui, 435; paftaua de aur, 435; bra-tara §i inelele, 438; braul lui, 436;465.

Radu II, expeditia Ungurilor contralui, 509.

,Radu cel Mare, Infrumusetcaza Govora,490.

Radu Gotcu, boier al lui Mircea, 448.Radu Praznaglava, 495; alungä pe

Dan II, 512.Radu Negru, voevod legendar, confu-

zie, 426; piatra de mormant gre§itatribuita lui, 434.

Radu ,Yerban, voevod, 180.Radu, diac, 518..Rafaila (Vasltd), fibule gasite la, 27.Raguza, pretul branzei Maurovlahilor

la, 323.Rahava, 473.Ramidava (Paisl8ava) Mold. S.-V., 97.Ratiaria, 67; capit. Daciei Ripensis,

188; creOini la, 224; 321; v. Arar.Rayan (Jiul), la Ptolomeu, 40.Razelm, lac, 5, 44.Rdcari, castrul dela, 132.Reirlduti, biserica zid. de Bogdan, 400;

necropola domneasca, 406, 456, 462,502, 505, 509; piatra morman-tala la, 453; episcopie la, 514-515;451.

Räsiíriteni, In Dacia, 192.Ravadul, sat, 489, 491.Rdjnov, castru, 137; cetate, 298.Rdmnicul (Válcii §i Ramnicul S'arel),

nuinele, 258.

Rdmnicul Sarat, Romanii din, 271; subdominatie tentond, 347; 18, 114.

Rdmnicul Valcii, moara la, 442, 488;vie la, 426; 96.

rcls, blana de, 484.Recidiva, 231; (Arcidava), castrul ri-

dicat la, 237.Regalianus, Dac, 122; general guv. al

Iliricului, 122.Reghiu, sat pe Milcov, 407.Regino, abate, despre Unguri, 289, 290.Remaxos, rege dac, 56; stapanirea lui,

61, 151.Remacha, 381.Remesiana, Niceta din, misionar la

Daco-Romani, 224, 230.Resculum, sat roman, 146.Rescuturrne, daca, 120.Refi, 131.rhytonul dela Poroina, 36.Ribitze, voevozi din, 301.Ricardo, despre Unguri, 289.Rimgaila, sotia lui Alex. cel Bun, 504,

529; divortul de Alex. cel Bun,524.

Rin, gurile, 131; coloni din regiunea,In Ardeal, 298.

Ripiceni (Botopni), st. preist., 17.Rodna (ora), ocupata de Mari, 355;

Sa§i la, 297; tinut, 97; locuitoripradati §i luati prizonieri de Tatari,355; exploatari de argint, 157; mun-tii, 155; 401.

Rodope, prov. devast. de Avari, 275;expansiunea Dacilor In, 1..

Rodos (Rhodos), amfore din, 52, 94.Rogerius, calugar, 355.Roiefti (Valcea), st. preist., 18.Roles, rege get In Dobrogea, ajuta pe

Crassus impotr. Bastarnilor, 66-67;stäpanirea lui, 66.

Roma, triumful lui Domitian la, 73;cucerirea Daciei, 81; culmea splen-

doarei, 126-127; apeducte la, 165;Atila impotr. ei, 218; biserica Romei390; pontificele din, 405; 8, 12, 62,79, 83, 283, 328, 415.

www.dacoromanica.ro

Romaesta Spiurus, diploma militara alui, 179.

Romalo Dan, colectia, 49.Roman I Voevod, 445, 446, 447; donlnia,

451-456; intinderea tarii 403, 443-453 ; leg., cu Polonii, 453, 481, 482,confl. cu Patriarhia, 453-454, 512,519; Intemeierea oraplui Roman,454; doc, de danie, 454-455; monetedela, 452; fratii lui, 455; Alexandru,fiul lui, 501, 464; 458, 504, 505, 522.

Roman, fiul lui Alexandru cel Bun,528.

Roman, ora§ul, intern lui, 454, 505;episcopie la, 513-514; bis. In, 502,518, 529.

Roman Herescu, boier al lui Mircea celMare, 448, 470.

Romanali, jud., 17, 362, 318, 363.Romani, luptele Cu Ilyrii, Celtii §i Tra-

cii, 62; penetr. in Pen. Balc., 61-62;stapanesc in Dobrogea intre 71 §i 61a. Chr. 64; pericolul Dacilor, 62-63, 69;exped. in stanga Dunarii, 67-68; batu-tuti de Daci, 70, 72, 73 ; biruitori la Ta-pae, 76; cum cucereau provinciile, 79;ataca Sarmizegetusa, 80; prada luatadupa cucerirea Sarmizegetusei, 82-83 ; cuceresc Dacia, 73-86; nu ex-termina pe invin0, 89; colonizeaza,122-127; simt politic, 138, 196; seintereseaza de mine, 156; constructii deale lor, 165-171; adopta zeii po-poarelor supuse, 171, la sate, 175;limba lor, 176-177; numärul lor, 177;nume romane, 180; lupte cu Daciiliberi §i Marcomanii, 182; exped. im-potr, Sarmatilor, Gotilor i Carpilor,183-186; nu dau nume noi locuir-lor, 196; inving pe Goti, 203-206;Jupiter Fulgur al lor, 251; rolul lorîi formarea poporului roman,192-197, passim.

Romanovici Daniit, principelelupta cu Andrei II, 339.

INDICE 581

Romtini (poporul romanesc), 2; centrulde expansiune, 2; expans. in sec. XIII

azi, 2; indeletniciri, 12; Valahi,Moldovlahi, 31; urma0 ai Romanilor,119; continuitatea in evul mediu,270; la venirea Ungurilor, 188;insemnatatea Slavilor In istoria lor,245-246; asimileaza pe Slavi, 274-75 ; organizarea lor, 265-267; Vlar,a,tara lor, 269; scriu cu alfab. cirilic,284; prezenta lor in Ardeal la ve-nirea Ungurilor, 292-293; dui:4 cu-cerirea ungureasca, 299-301; inoastea comitelui Ioachim, 299, 346;au aceea0 organiz. ca cei de dincoacede munti, 289; situatia soc. i polit.In Ardeal, 302-305 ; nobiliBanat, Maramure§, Ardeal, 303,305; proprietari de mo0i in Mum.0 Banat, 304; infl. asupra Un-gurilor, 305 ; padurea lor, 297;In Pen. Bale., legaturi cu Cumanii,314; infl. Pecenegilor §i Cumanilorasupra lor, 314-316; din Balcani,primele tiri despre ei, 317-322;(Morlachi-Maurovlahi), 321 - 323;din Balcani, vict. asupra Biz., 326,327, 328; intinderea lor, la inc. sec.VI in Ardeal, la M. Neagra, M. Adria.tick 317; soarta lor in evul mediu,308; pomeniti la 980, 318; in arm.biz., 319; in Tesalia, agitatia dincauza impozitelor, 323-327; in-fluenta lor in domeniul pastori-tului, 322, 323; exist. lor in N.Mold, la jum. sec. XII, 335; substap. Cumanilor, 335-336; OH pu-tine pana la nay. Tatarilor, 338-342 ; explic. lipsei de Oiri, 342; cu-rent de migratie spre Galitia, 340;agricultori i pastori, 342; prezentalor In Oltenia §i Munt. dupa nay..Tatarilor, 342; sub cnezi §i voevozi,335; numirea unui episc. catolic inCumania, 350; incearta sa se opunA

www.dacoromanica.ro

51;2 INDICE

Marilor, 350; ca§tigit pe urmainvaz. Tatarilor, 357; izbutesc sa-§iIntern. statele, 270; obligati a ajutape Joaniti, 359, 366; org. milit. Insec. XIII, 364; la Posada, 366;prazile luate la Posada, 374; minia-turile din Cronicon Pictum, 376378; lupta cu Carol Robert (1330),localizare, 373; trecuil la catolicism,381; pseudo-episcopi, 350; org.religioasti §i Intern. mitropol 389390 ; din Maramure§ la exped. con-tra Marilor, 395; In Mold. fnaintede Intern., 395-397; din Maramure§la exped. contra lui Bogdan, 398;prima ciocnire cu Turcii, 410; passim.

Romdnia, mediul fizic, 1-3; a§ezarea,2-3; bogatiile naturale, 3-4; paduri, despadurire, 5, 7; fânete, 5; pa-mant de aratura, 5; introducerea po-rumbului, 5; podgoria, 6; fauna, 6-7;infl. Om. asupra istoriei el, 8-12;a§ezata In calea rautatilor, 8; pa-mant unitar, 9; intinderea paclu-rilor In vechime, 10; bogatia Oman-tului, 12; structura etnica, 122-127;Huni In, 219; 52, 332; v. Dacia Tra-iana; v. Principatele.

Romei, Bizantini, 325.Romita, cohorta la, 131, 143; castru,

134.Romula (Recica), castru la, 132; in-

scriptie gasita la, 137; opait gasit la,223; municipiu, 142; §coalä la, 172;colonie, zidul din jurul ei, 179; 154.

Rona sau Rugilas, rege hun, 217.Rosetti Al., XV.Rosetti Dinu, XIV.Ilostislav din Chiev, exped. contra Ber-

ladnicilor, 341..Rostislavici Ivanco, pseudo-principe de

Barlad, 340; frati, 342.Rofia, tabulele cerate dela, 124; castru

la, 134.Xotunda, 293, 302.

Rovinari, sat, 154.Rovine, biruinta dela, 471-472.Roxolani, neam sarmat, 207; fiul

regelui lor liberat de Aelianus, 68;_nav. lor, 181.

Rozsnyo (Ra§nov), 306.Ruciír, 342.Ruginefti (Putna), st. preist., 18.Ruginoasa ,(Baia), st. preist., 18; cera-

mica din eneolitic, 22.Rugulet, In distr. Tarnovo, 320.Rdm, 336.runuln, deriva din Romanus, 195, 271.Rupea, expl. de sare, 157.Rusciu,c, 224.Rusia de S., 35, 310; atacata de Ta-

tari, 354; propag. cat., 404; 249, 365,515.

Rusidava, localit. In Oltenia, 132, 143.Rusovlahia (Moldova), 461.rustici, 363.Rusava, sat, orig. numelui, 260, 418.Rufii, cre§tinarea lor mai In urma

noastra, 231; adopta alfab. cirilic,284; batuti la Kalga (1223), 333; dinKiev, conduc. Mr, 285; Ru§ii Mari(Velicoru§ii), 247; Ru§ii Mici (Ucrai-nenii sau Maloru§ii), 247; 8, 244, 308,311, 379, 385, 407.

Rufii de Vede, 151.

Sabin, han bulgar, 282.Sabina, nepoata lui Mucaporus, 180.Sabinu,s Oppius, guy. Moesiei, batut de

Daci, 70.Sabinianus, general roman, 122; guver-

nator In Dacia, 182.Sabinianus, nepotul lui Mucaporus, 180.Sabocii, neam dacic, 38.Sacea, Sala, stapanitor la Dunarea-de-

jos, 336-338.sacerdos arae Augusti, 129.Sacidava, localitate la S.-E. de Apu-

lum, 34, 143; localitate pe Duniire,harta nr. 3.

www.dacoromanica.ro

Sacii, neam scitic la E. de Silistra si laN. de Apulum, 34.

Sacromontensi, Hunii sub acest nume,219.

&zeal, sat, 143.Sadului, 11111, 258.Sagovdtul, sat, 451.Saint-Denis, 400.Saint-Germain en Laye, tratatul dela, IX.Saintonge, Vizigotii In, 216.Sajo, râu, batalia decisiva tare Tdtari

si Unguri, 354.Sala, nume tracic de localitate, 40.Saldae, localitate geticA pe Saya, 40.Saldensii, trib dac, 95.Salinas, localitate, 143, 154, 157,Salmidesos, 43.Salonae, afaceri la, 159.Salonic, 478; asediat de Slavi si Avari,

255; ocupat de Normanzi (1185),325; regatul lui Bonifaciu de Mont-ferrat, asediat de Ionitá, 332.

Salsovia, 147, 155.Salvia-7ms, scriitor antic, 190.Samarkand, oras In Turkestan, 353.Samos, insula, 107.Samum (Cdfeiu), 146.Sampeus (A-), paräu langl Histria 35.Samuel-Aba, rege al Ungurilor de neam

peceneg, 310.Samuil, tar bulgar, 304, 333; moartea,

287; lupte cu Bizantinii, 319..Samus, 114.,Fancz, 507.Sangidava (Zarytbava) pe valea de sus

a Muresului, 97.Sarai, sat In Dobrogea, 175.Saraseu, jud. Maramures, statiune pre-

istorick 19, 304.Sarcofag cu simboluri, 172.Sargagi, neam scitic pe Siretul mij-

lociu, 34.Sariakes, rege scit In Dobrogea, 34.Sarmaiii, 37, 67, 76, 252; asezati

la N. de gurile Dunárii, 67; rás-

INDICE 583

coalá Inndbusità de Aelianus, 68;uniti cu Dacii sfarink armata cesustinea pe Viteliu, 69; ataca pe Ro-mani, 180; In Dacia, 207-208; cres-tinismul la ei, 222; la apus de Tisa,235.

Sarmizegetusa, 67, 76, 80, 115, 129,154, 181, 182, 196, 208; garni-zoana romaná d n, 77; fortificatiile,104; rang de colonie, 140, 141;decurioni la, 160; colegii la, 163;aducerea apei la, 165; termele dela,165; amfiteatrul dela, 168; templeIn, 170; qcoall la, 172; inscriptii dela,140; relief mitraic la, 175.

Sarsdnlar, diplomá militará gäsitti la,179.

Sas, fiul lui Drago, 397; fiii lui, 301,398, 400; moartea lui, 399.

Sasca, exploatare de aur la, 157.Sascut, tárg, 305, 401.Sassani (Sa§i), 355.Safii (Saxones, Germani), 308, 315,

414; colonizarea Ion In Ardeal, 297299 ; privilegiul lor din 1224, 309;In, armata comitelui Ioachim, 299,346; influenta Romanilor asupra lor,350; din Rodna, prádati de 'Mari,356; opriti de a popula Tara-Rom.,355; trecuti la ortodoxism, 381; laSiret, 405; scutiti de vam5, 481.

satele Daciei, 139.Satulung, pe Siret, 206.Satu Mare, statiune preistoria, 19; voe-

vozi In partile, 266.Satul Nou, 150.Sauromati, 337.Sauromaga (Muntenia), domnul ei,

496.

Sauzupara, 105.Sava, rail, 33, 40, 60; cnezi valahi intre

Traa si Saya, 322.Sava Goticul, martir, propovádueste

crestinismul la Goti, 226.

www.dacoromanica.ro

684 INDICE

Saxoni, amestecul Cu Celtii, 277.Setcd, sat, delimitare, 410.Sdcuieni, Saac, jud. desfiintat, coloni-

zat cu locuitori de peste munti, 348.Sedaj, tinutul, 131.Sdlcigoara, sat, 488.

lcuta (Dolj), statiune preistorica, 18.&Wow, rAti, 258.Sdpatul, balta, 488,&rota, sat, 133.Sdmnicul, afluent al Oltului, 258.Sdn Bdrlici, boier, 515.Sdngiorgiu-Treisatu, jud. Turda, sta-

tiune preistorica, 19.Scin-Nicoard, biserica catolica din Curtea-

de-Arge§, 381.Sdn-Nicolaul Mare, tezaurul peceneg

dela, 309, 311.Sdnzieni, cetate ocupata de Mari In

Ardeal la 1241, 355.Sdrbii, statul lor, XIII; 190, 196, 247,

330, 380, 472; cre§tinismul lor mainou decat al Românilor, 231; adoptaalfabetul cirilic, 284; lupta dela Vel-bujd, 372; tarul lor, 414; poezia po-pulara a lor, 439; la Ankara, 475.

Scara, varf In m-tii FAgAraplui, 259.Scandinavii, 110.Scenopesis, sat roman, 129, 150.Schela, sat In Slavonia, 322.Schiltberger Hans, povestirea lui, 473.Schonebeck, din Siret, 405.Schuchardt C., asupra cuvilizatiei eneo-

Mice, 25.Scirmiazi, neam trac, se predau lui Da-

rius, 43.Scirtones, neam trac, 40.Sciga, tot N. Marii Negre i stanga

Dunarii la Herodot, 33, 44; trecerealui Darius In, 43; popoarele vecine

raurile ce o strabat, 44-46.Saga Minor (Dobrogea), 35, 151; epis-

copie In, 231.Scifii, iranieni, 16, 42, 48, 55, 97,

103, 186, 202, 206, 244, 313; I:IAN/Brea

lor In Europa, Dacia, 33-37; domi-natia politica In stAnga Dunarii, 3334 ; neamuri scitice in Dacia, 33-37;43; apzarile lor In Dobrogea, 34; asi-milati de populatia geto-daca In Daciaqi Dobrogea, 34-38; civilizatialor, 35-37; atacati de Darius, 43;plugari, 51; värf de baldachin scitic,

influenta Grecilor asupra lor, 52,uneori Inseamna: Geto-Bastarno-

Sarmati, 66; regele loe asediaza ce-tatea Chersones, 67; infat4area lor,90; cre§tinismul la ei, 222.

Sclaieta, sat In Dacia, 146.sclavii, 162.Sclavinii, trib slay, 250; locuintele lor,

252; ocupa Turris, 253; devastarilelor, 275.

Scoarla, vArf In m-tii Fagaraplui, 259.Scordiscii, neam celtic, a§ezarea lor In

regiunea Savei, 61, 64.Scoris, nume de dac, 180.Scorlaru, In jud. Braila, statiune pre-

istorica, 18; cazanul scitic dela, 37.Scorylo, rege dac, 66.scribi, 172.Sculeni, 105.Scupi (Oskiib), 187.Scyhia Minor, v. Scitia Minor.Seadeddin, cronicar turc, 469.Sebenico, In Dalmatia, 322.Sebeg, ocupat de Tatari, 355; muntii,

377.Secui, 305, 411, 459; originea lor, 291;

colonizarea lor In Ardeal, 297.-299;influenta Romanilor asupra loe, 306;In armata comitelui Joachim, 299,346; trecuti la ortodoxism, 383; par-ticipa la expeditia contra Tatarilor,395; panul lor, 459.

Secundinus, satul lui, 175.Seiban, comandant Mar, 354.Selinunt, 181.Seligtea, sat, 423.Seligtele, sate In Maramureq, 399.

www.dacoromanica.ro

Seneslau, Voevodul RomAnilor, 266,356, 374, 360, 367; tara lui, loca-lizare, 342, 360, 361.

Seneslau de Sypprach, 381.Sepeniy, Sipintii, tara, 343, 396, 397, 470.Septimiu Sever, ImpArat roman, 182;

bustul lui, 184.Serajevo, 311.Serbia, 321, 336, 409, 415, 417, 481,

496; cnezi la RomAnii din, 266; oparte din, cu Belgrad, Ni, SkopljeintrA In statul Asannstilor, 332.

Serdica, capitala Daciei mediteranee,188; prAdatA de Huni, 211-212; rese-dinta Justinianei Prime, 231.

Seres, Serres, 327; ocupat de Normanzi,325; era al Asanestilor, 332, 479.

Servia, cetate ocupatA de Vlahii rAs-culati, 224.

sessio (mansio), 302.sesterfii, 157.Sestlav, stApAnitor la DunArea-de-jos,

nume slav, 336-338.Setidava, loc. dacA, In apropiere de raid

Warte, 38.Seuthes, rege trae, 102.Severienii, trib slav, 250.Severin, 306, 372, 415, 416, 417, 432;

Banatul, 345, 361, 368, 424," 439;motivele Intemeierii, prima men--puna (1233), dAruit la 1247 cav.loaniti, 345; 347, in stapAnirea voe-vozilor romani, 346, 347; IntArit deBela al IV-lea al Ungariei, 345; na-vAlirea Bulgarilor In, 364; cuceritde RomAni (1291-1324), 368; unitcu Bulgaria apuseanA, 410; dat luiVlaicu de Ludovic, 411; banii, ungu-resti de, 348, 356, 361, 364; bani ro-mAai de, 346, 368; cetatea, 366, 388,423; in, stAp. lui Basarab la 1330,371; dup5. 1330 In mAinile Ungurilor,374; tara, pArtile, 360, 362, 482; datA.Ioaaitilor, 359; ocupatA de Ludovic,411; stApAnitA de Vlaicu, 412.

INDICE 585,

Severin, judetul, 18, 346, 361.Sevlievo, 320.&ores, tratatul dela, IX.Sexanta Prista, 224.Sextas Aelius Catas, expeditia contra Da-

cilor, 67.Sextas Rufus, despre Galienus, 186.Sfcinta Filofteia, 496.S'anta Vineri, biseria In Roman, 514.Sfitntul Dimitrie din Tesalonic, vieata

lui, 275.Sfcintul loan cel Nou, moastele lui, 513;

aducerea lor la Suceava, 517-523.Sfcintul Nicolae din Poiana, m-re, 515-6.Sfantul Nicolae, m-re In Buc., 492.Sfantul Nicolae, ni-re din Ladoga-Ve-

che, patrahirul dela, 519.Sibian, fa cearta Cu locuit. din Baia de.

Cris, 301.Sibiel, sat, 423.Sibiiu, 227, 397, 407; Sasi la, 299; negu-

tAtori din, 304, 422; ocupat de TAtari,355; judeful, 19, 134, 314.

Sibiiu, rAu, 258.Siensii, trib dac, 96.Sighiloara, statiune preistoricA, 19; cas-

tru la, 134; Sasi la, 297.Sigini, neam scitic, In Oltenia, Banat,

si spre Adriatica, 34.Sigismund de Luxemburg, regele Unga-

riei, 448, 459, 467 8, 470 ; biograf. lui,424; lupta cu Dan 1, 460; cAsAtorit.cu Maria, 446; lupta cu Stefan I alMoldovei, 459-460; tratatul Cu Mir-cea cel BdtrAn, legAturile, 471-472,481-482; 468; lupta dela Nicopole,472-474; lega-turne cu Alexandru celBun, 506, 508-511.

Sigismund Korybut, duce lituan, vizi-teaz4 pe Mircea, 482.

Siiul, afluent al Oltului, 258.Silezia, 33, 354; cehA, 38.Silistra, 336, 461; cuceritA de Dan 17,

440; rAmang lui Mircea, 476; MusapleacA dela, 476; 471.

www.dacoromanica.ro

586 INDICE

Simeon, liar al Bulgarilor, 284, 333; Bul-garii sub el ID culme,a puterii, 285;ambitia de a fi tar la Bizant, 285;moartea lui, 285; razb. cu Bizantinii,291.

Simeon, boier, 518.Simion Dascalul, cronica lui, 400, 463.Singidava ( ityybkva). la S. de Muritii

Apuseni, 39, 97.Singidunum, Belgradul de azi, ora § cel-

tic, 61; pretins de Huni, 218; cuprinsde Bulgari, 283.

Singone, localitate, 39.Sinoe, lac, 4, 44, 50.Sintilia, sat In Slavonia, 322.Sirdaria, regiune In imp. Chareznfan,

853.

Siret, r'au, ora, 4, 97, 134, 136, 155,156, 212, 355, 388, 395, 396, 403,450, 529; tdrgul, 449, 450, 508;Ungurii la, 281; re§edinta a episco-pului catolic, 404, 405; locuitorii,405; locuitorii fa socot. ora§uluiLiov, 405; episcopatul catolic, In-fiintarea, 407, 523; vaina dela, 525;negustori germani In, 525; rclul,lunca, 11; identificat cu Hierasos,118; identificat cu Flutausis, 233;basinul bine populat Inainte de In-temeiere, 395; sate pe, 454.

Siria, coloni§ti veniti din, 125, 126;Commageni din, 167; cre§tini In, 221.

Sirian, ca nume roman, 124.Sirieni, negutatori, 158.Sirmium, 241, 381; stapanit de Ge-

pizi, 235; capitula Panoniei, 25; cu-prins de Bulgari, 283.

Siscia, 65.Sitalkes, regele Odrizilor, 32, 56.Sjonhem, In Gotland, inscript'a cu rime

dela, 335.Skirtos Dacul, gladiator In Tomi, 40,168.Skoplje, al Asane§tilor, 332.Slatina, ora, numele, 259; sat, In Mara-

mure§, 398.

Slavii, 10, 196, 323, 339; traducnumirile vechi in limba lor, 197;In Muntenia §i Moldova, relatiile cunoi, 235, 242; relatiile cu Avarii, nu-male de r Obri » ce li-1 dau, 242; In-semnatatea lor in istoria Romanilor,246-247; cultura §i civilizatia lor,247-252; navalirea lor In Dacia,luptele cu Bizantinii, 252-256; rolullor In formarea poporului roman, 256267; In Dacia In calitate de cuceritori,268-278; influenta lor asupra Bul-garilor, 287; &Jar din cauza Pecene-gilor, 292; lupta cu Ungurii, 293; con-locuitori cu Romanii, 299; navalirea§i a§ezarea in dreapta Dunarii, 317,318; influenta .Românilor asupra lorIn domeniul pastoritului, 323; rapor-tul numeric fata de Romanii dindreapta Dunarii, superior, 333.

Slavonia, in evul m.diu cuprindea Vla-hia Mica, toponimie romaneascd, 321322.

Slavota al lui Karmalac, 324.Sldnic, numele, 256.Ski veni, ruine la, 132.SUL viteFti-Boroneasa, sat, 132.Sliven, 332.slobozii, 303.Slovacia, 284.Slovacii, 247; cre§tinismul lor mai nou

ca al Romanilor, 231.Slovenii, 247.Smolensk, 341.Snagov, jud. Ilfov, statiune preistorica,

18; fragmmte de ceramica §i stateri,53; lacul, 269; mdndstirea, 489, 495;biserica fostei m-ri, vedere, 489.

Sniatyn, 448, 459, 503, 506; Alexandrucel Bun la, 507.

Socrate, 112.Socratio Socrationis, martor, 157.Sofia, capitula Bulgariei, 282, 325; recu-

noscuta Bulgarilor, 282; toponimie ro-maneasca In jur, 317.

www.dacoromanica.ro

So/ocies, 112.Sogoino, sat, 488.Soia, nume personal, 120.Sol Hierobulus, cultul lui, 125.Solnocul Inferior, 460..Solomon, comite din Bra§ov, 371..Solonzonefti, sat, 453..Solorg, pärki, 517.Someg, rau, 9, 61, 96, 114, 131, 136, 155,

272, 291, 300; cetatea lui Gelou la,292; judetul, 19.

.Sora, sora lui *tefan cel Mare, 444.

.Sorabo-luzacienii, 247.Sornon ( Zdevov ), in sudul Munteniei, 98.Soroca, ¡*02; tinut, oi vestite, 7; numele,

259..Soronius, cdpetenie a Cumanilor, fiicele

lui, 313..Sorul, munte, 293, 302..Sovatcled, afluent al Oltului, 258.Spania, 131; Vizigotii in, 216, 246.Spaniolii, 191, 246.

.Spinefti, in Vrancea, 396.

.Splonum, localitate in Dalmatia, 125.Spulber, sat, in Vrancea, 391,Sracimir loan, lar bulgar din Vidin, fiul

tarului Alexandru, 411, 424, 410, 475;asätorit cu Ana, fiica lui Nicolae Ale-xandru, 394; cumnat §i aliat cu ViaicuVodà, 410; prizonier la Ludovic alUngariei, 410; reintronat in Bulgaria,419.

.Staico, frate al lui Mircea cel Bltran,489, 496.

.Stambul, muzeul arheologic, 86.

.Stan, fiul lui Gure§ din Saraseu, 304.Stan sin Ivan, cneaz din Saraseu, 304..Stanca, tiitoare a lui Alexandru cel Bun,

529..Stancifor, seli§te, 488.Stanciul, boier al lui Petru Muqat, 447.Stanciul Banco Q, boier, 466.Stanciul Turcul, boier, 486.Stanislau, cneaz In Maramureq, 300.Stanislau, a§ezare in Pocutia, 447.

INDICE 587

Stanislav, 260.Stanislav Rotompan, boier, 522.Stara-Zagora, 332.Sta nislav, boier al lui Petru Mu§at, 447;

al lui Roman, 452.Stepo, boier, 455, 457.Stilicho, bate pe Vizigoti, 216.Stiria, cete de Vlahi cu voevozi, la sfär-

§itul sec. XVI, 322.S toenefti, hl muntii Fägära§, amfore gre-

ce§ti de Cnidos, Rhodos §i Thasos, 52.Stoenefti, Muscel, statiune preist., 18.Stoian Hargag, un sat ce-i apartinuse,

485.Strabo, 56, 63, 64, 90, 102; asupra gra-

nitei de Vest a Dacilor, 39; asu-pra lui Buerebista, 62-63.

Stravici, boier, 455.Stramfi, districtul Tirnovo, 340.Streiu, ami, 118.Strigoniu, arhiepiscopul de 407, 412; ar-

hiepiscopul nume§te episcop Cuma-nilor, 312; legat apostolic in Cumania§i Brodnic, 328.

Strugalea, mkastire, 489.Strumita, in statul Asane§tilor, 332.Strymon, Struma, au, 40, 65, 187.Stupari, 321.Sturluson Snorri, cronicar islandez, sec.

XII, 336.Sturum, localitate, 146.subprocurator aurarium 156.subsequens librariorum (arhivarul), 156.Subutai, comandant in nävälirea Tata-

rilor din 1241, 353, 354, 356.Succi, trib dac, la gura Oltului, 96.Suceava, ora, au, regiunea, 386, 401,

449, 450, 453, 455, 459; ruinele ce-tätii, 401; alianta dala (1390), 448,477; scaun episcopal, 452; scaun me-tropolitan, 513, 514; aducerea moa§-telor Sf. loan cel Non la, 521, 522;vaina dela, 525, 526.

Sucidava, a.§ezare ruralä, 96, 105, 127,147, 150, 154; vita de vie la, 156.

www.dacoromanica.ro

588 INDICE

Sudan, iarba de, 5.Suebi, regii in clientela Romanilor, do-

minan campia Tisei, 69.Sugatag, sat in Maramure§, 398.Suhaia, han, 259.Suhardul Mare, munte, 515.Luidas, lexicograf bizantin, 91; despre

infrangerea Avarilor, 244.Siikriillah, cronicar turc, 469.Suleiman, 476, 482.sulgiu, dare, 357.Sultana, jud. Ilfov, statiune preistorica,

18.Surduc, trecatoare, 465; sat, 132, 142;

mo§ie a lui Stanislau, cneaz din Ma-ramure§, 301.

Surul, värf Iii muntii Fagara§ului, 259.Susenii, jud. Muscel, statiune preisto-

rica, 18.Susudata (Susudava), localitate daca pe

Oder, 38.Susdali, principe de, 341.Svarog, zeul cerului senin, la Slavi,

251.Svtatoslav, conducdtorul Ru§ilor din

Kiev in ajutorul Bizantinilor, 285;cucere§te Filipopol, 286; la Adria-nopol, 286; moartea lui, 287.

Swidrigailo, fratele lui Vladislav Iagello,453, 504-511.

Sypprach, 378.Szamos, v. Somq.Szek-asz6, 306.Szent-Lélek, v. Sanzieni.

$abolat, 137.sS'andru, dela Dorohoi, 272.§cheai (Bulgari), tarul lor, 440.gcoli En Dacia, 172.

tezaurul dela, 235.',Suban Hdncldu, 463.sVerbilneFti, plasa in jud. Olt, 215.sSerbegti, sat, 136.sVerbovschi, hotarul lui, 455.sVeremet, sat, 175.

§'imldul-Silvaniei, tezaurul dela 225;fibule de aur din al doilea tezaur 236.237; paftale, 238.

sginca, targ ddruit de Vlaicu lui Ladislaode Dobica, 410.

lincai G., cronica lui, 119.sgiping (jud, Cernauti), st. preist., 18.sSiria, 136.sSisman, tar bulgar dela Tirnovo, 411

424, 439, 472; unelte§te contra Ba-natului Bulgariei, 410; aliat cu Turcii408; omoara pe Dan I, 439, 440.

sS'i,stov, 141.

sVtefan .11, fiul lui Alexandru cel Bun,.505, 517, 526, 529.

§'tefan, fiul lui Iuga, alaturi de Bogdan,304, 398.

Itefan, fiul tarului sarb Lazar (Lazare-vici) Despot, 419, 496; la Ankara,.475.

sStefan, poate fiul lui Roman, 455.sqtefan, fiul lui Sas, 398, 399.sYtefan I, domn al Moldovei, 454, 504,

513, 516, 512; filiatia, 454; relatiilecu Polonii; biruinta asupra Ungu-rilor, 458-460; conflict cu Patriar-hia, 458-463; monete dela, 457.

sVtefan cel Mare, domnul Moldovei, 4, 7,266, 301, 357, 408, 431, 444, 454, 455,.471, 479, 484, 504, 514, 517, 523, 525,526; räspunsul dat lui de Braileni,262; refacerea bisericii dela Raclauti.400; inscriptii puse de el, 462, 529;tata' ski, 530; tratat cu Matei Corvin,503.

sStelan cel Sfdnt, regale Ungurilor, pevremea lui, Kean era duce, 274; asi-milarea Slavilor de catre Romani,274; cre§tinarea Ungurilor, 294; In-coronarea lui, 294; supune peAhtum, 296; luptd cu Pecenegii inArdeal, 309.

§tefan al V-lea, regale Ungariei, 365.tefan de ICanifa, §panul Secuilor, 459.

Itefan dela Tamaf, 518.

www.dacoromanica.ro

..,Stelan, voevod al Sepenit,ului, lupta(1359) Intre fiii Ai Petru qi *tefan(dura Dlugosz), 393, 396.

Stefan, fiul precedentului, ajut,at de Po-lord, 341, 396.

.Ftefan, zugrav, 519..tibor, voevodul Transilvadei, 304, 474;

privilegiile Bistritenilor, 527..qumla-Varna, regiune ocupat6 la venire

de Bulgari, 281; Preslav, Mug& *umla,286.

4'u,s4a, sat, 488...,S.Pigtov, 224.

Tabla-Butii, cetate la, 347.Tabula Peutingeriand, 40, 75, 114, 122,

135.tabularius, 156.tabulele cerate dela Abrud, 124.Tacitus, XII, 70, 72, 180,Taifalii, In Dacia, 202-203.Talaba (jud. FIlciu), 315.Talabd, origina numelui, 315; 385.Tama,sidapa ( Tapacriaava) local., 98.Tama,sfalva, 305.Tarmirtagauti, sat, 517.Tarnerlan (Timur-Lenk, Timur cel

chiop), la Ankara, 475.Tanais (Don), fluviu, 44.'Tangdru, stat. preist., 18.Tannenberg, 305.Tarcia-Micd, caramidä cu semnul crucii

la, 223.Tanusa, regi§or scit, in Dobrogea, 34.Tapae, luptele dela, intre Romani §i

Dad, 72, 76; 115.Taplocza, 306; v. Toplita.t arabostaes (nobilii, pileati), 99.tarkan, produse scutite de van* 357.7'cusa, nume dac, 120.Tatar-Bunar, 136.Tatomir, unde a fost el, 518.Tatos, Tatul, numit §i Halls, (Taro*,

Tara) nume §i In Crirneia, la Iranieni,la ntarii din Dobrogea, stäpAnea la

INDICE 589

Silistra, 337; conduator peceneg, duplZonaras, 338.

Tatul, boier, 486.Taurisci, neam celt distrus de Buere-

bista, 63.Tapia, ora § in Galatia, 125.Tazlclu, vama la, 515.Trilmaci, mAntistirea, arsA de Munteni,

412, 414; Nicolae din, fiul lui Cor-lard, 346.

Tdma,s, 509.Tdpia, sat In Banat, 115.Ttirtafegti (Ilfov), statiune preistorick

18.Ttl slui, rau, 315.Mari, navalirea lor, 275, 297, 310, 311,

333, 342, 345, 359, 381; In Ungaria,202, 354-356; ocupl Pesta, 354; Dal-matia, 355; in Ardeal, 351; retragereadin Ungaria, 355---356; bat pe Bizan-tini, 338; infdti§area, hrana, 353357 ; armele qi felul de lupta, 354; ar-mata lor, 356; drumurile urmate Innävalire, 353-356; In Dobrogea, (nu-male de Tatos), 338; din Bugeac, 357;influente asupra Românilor In org. va-mala, fiscal6, etc., 357; toponimie,357; stgvilesc expansiunea Ungurilor,357; serviciile aduse Rom., 357, 377;luptele cu Nic. Alexandru, 379-380;expeditii contra lor, 387; incurs. inArdeal, 395; izgoniti dela E. Carpa-tilor, 395; aliang contra lor, 458; aju-tor contra lor, 460; pradà pana la Liov,507; Alex. cel Bun n'are conflicte cuei, 512; vor sA converteascA la pAgA-nism pe Sf. Ioan cel Nou, 521; exportla, 525; 8, 370, 385, 401, 475.

Tdtari, robi, 349; sglaqe de, 515, 516.Tcilmaciu, castra la, 134.Trincabli, 315, 385.Tdnctibefti, sat, 315.Tdrgovifte, numele, 259; vam6, la 484;

hrisov dat la, 491; 432.Tdrgu-Jiu, 156.

www.dacoromanica.ro

690 INDICE

Tdrgu-Mureg (Mures), statiune preisto-rick 19.

Tdrnduca, prisacd la obdrsia ei, 515.Tdrnava-Mare, 21., 134, judet, 19.Tarnava-Micd, 18, 133.Tdrnave, tinut, triburi dace In, 95; Sasi,

a.sezati pe, 297; rdurile, 34, 259; pe134.

Tdrnovo (TIrnovo), district, topodmierom., 320; Incoronarea lui Ionitd,330; biserica lui Assan II la, 332;mitropolit de, 330, 454; Tamblac eradin, 522; 327-8, 329, 411, 461, .473, 496.

Tdrsor, vanad, la 484.Tecuci, jud. 69, 98, orig. numelui, 111,

341.Tei, lacul (Ilfov), statiune preistoricd,

18; ceramicd din epoca bronzului la,26; scend de cult, fig., 178.

Teleajen, valea, 155.Teleorman, pAdurea, 5; nume de judet,

10, orig. numelui, 315; valea raului,269, 471; Cdlugärenii dela, 491; judet,18, 309, 315, 362.

Temegesti, sat, 516.Temugin, conduator Mar (Gengis-

Han), 353.Teodor Koriatovici, principe litvan, 453.Teodoric, regele Ostrogotilor, 217, 235.Teodoric, episcopul Cumanilor, 312.Teodosie, trimis al Patriarhului de Con-

stantinopol in Moldova, 454.Teopomp, istoric grec, 107.Terbel, han bulg'aresc, 282.Teregova castru la, 132.Terme, oras, 332.Terterizii, dinastie bulg. de orig. cu-

mild, 313.Tertulian, despre rdspAndirea crest., 222.Teuri,scii, neam celtic, asezarea lor In

Moldova si Galitia, 61; 63.Tesalia, 317, 319, 323.Tesalonic, v. Salonic, 325.Tesluiul, afl. al Oltului, 258.Teteven, 320.

Teutoni, cavaleri, Intind sap. pesteCarpati In E. Munteniei, 352; Ince-put de colonizare In jud. Skueni, 345;dominatia peste Carpati, 347, In TaraBdrsei, 328; donatii in E. MunteniPi,325; la Locurile Sfinte, 347; pose-siuni, 347-349; scopul asezdrii lor,347, 376; motivele alungdrii lor, 348349.

Teutoburgia, pddurea, 206.Thassos, amfore din, pe terit. dacic, 52,,

94; tetradrahme din, 54.Thermidava, localit. la Adriatick 40.Thervingi, neam german, 202; cdpet

lor, 203.Thor, zeu german, 251.Tiarantos, rdu, 44.Tiason (6 nook), In Muntenia centrald,

98.Tiberius Cl. Nero, expeditia contra Da-

cilor, 67.Tiberius Plaatius Silvanus Aelianus

guv. al Moesiei, 68, 136.Tibiscum, 132, 142, 154.Tichiris, sat in Vrancea, 396.Ticusul, apd, 258.Tigheciu, v. Chigaciu.Tighina, varnd la, 525.Tigru, fi., o vexillatio Dacorum la, 121

177.Tihdu, castrul dela, 132.Tihomir, tat'al lui Basarab, 260, 364,

371, 379.Tilisca, sat, delimitare, 410, 423.Timacus, 330; v. Timoc.

rAul, 154.Timis, afl. al Oltului, 258.

cneazul de, 439.Timigoara, st. preist., 19, 410.Timoc, ealea, cu populatie romAneascdi

azi, 2; 11111, 321.Timocianii, trib slay, 283.Timur-Lenk, 496.Tinosul (Prahova), st. preist., 18, 98'..Tirepsum, localitate, 146.

www.dacoromanica.ro

Tisa (dTtaadc), Pathissus, Tisia), 114;superioara, 34; mijlocie, 97; cAm-pia, populatie romAnA azi, 2, 69, 312,336; lunca, 11; hotarele Daciei laapus de, 118; Huni in valea, 210;Gepizii In pArtile ei, 233, 235; Lon-gobarzii la N.-V. de 238; Avarii Inampia, 242, 252; Ungurii la, 291,299; pop. slavo-rom. In sesul ei, 292,293 ;trecere peste, 292; 2, 3, 4, 14, 32,45, 61, 136, 196, 272, 282, 354.

Tismana, m5nastire,Inceputurile ei, 418,419, 422, 439; Radu ctitor la, 424;pomelnicul dela, 432; hrisov al ei,465; posesiunile ei, 488; 421, 428,440, 486.

Titus Aurelius Nareisus, negustor, 158.Titus Attius Divixtus, oculist, In Dacia,

172.Titus Aurelius Afer Delmata, 125.Titus Beusantis zis si Bradua, martor,

157.

Tohanii, 348.Toma, voevodul Ardealului In conflictul

lui Basarab cu Carol Robert, 374.Toma de Nymzeti, episcop al Mikoviei,

408.

Toma din Spalato, arhidiacon, despreMari, 352.

Tomaschek, despre casele Dacilor, 99.Tomef, voevod al cetelor de Vlahi mi-

litari din Stiria, 321.Tomi, Tomis, tntemeiat de Ionieni, 50;

monete de ale orasului, 47; crestinila, 224; inscriptie din, 167; capde statuetà la, 160; sticlArie greco-romana, 161; episcopia din, 231;104, 106, 145, 175.

Toperus, oras, Slavii ucid locuitorii din,253.

Toplita, sat, 97, 260.Topoli¡a, seliste, pe 516.Topolnila, orig. numelui, 260; apa, 418,

426, 46 3.

IRDIcE 591

Topologul, all. al Oltului, 258.Toporna, sat, 260; jumAtate din, 426.Tortabd, 386.Toveta, sat In Dacia, 146.Toxabd, boier muntean, orig. numelui,

315.Traa, cnezi valahi Intre Saya i, 322.Tracia, ndv. Scitilor In, 33-34; pradata de

Daci, 62; coloni din, 124; crestini In,221; Slavii In, 252; devastatà de Avari,275; grup de Români in partea de apus319; pradata de Petru si Asan, cu aju-tor cuman, 326; intra in statul Asa-nestilor, 332; 56, 58.

Tracii, multimea lor, 31-32; triburimai Insemnate, 32, 33; regele Sital-kes, 32; vecinii lor, 33; inruditi cu.Ilirii, 33; infatisarea, 90; s'au supus.lui Dariu, 43; dela DunArea mijlocie,62; consumul de yin, 91; limba lor,105; felul de vieatg, 108; colonisti,124; soldati In Dacia, 131, 192; In Balcani, 320; 25, 46, 102, 171.

Traian, portretul lui, 73; rgzb. Cu Da-cii, 75-77; Decebal la, 77; triumfulla Roma, 77; pregAtiri pentru al doi-lea rhboiu, 77-78; plecarea din Romapentru al doilea r52boiu, 79; al doileaealzboiu, 78, 79-86; aurul luat delaDaci, 93; mesajul Burilor cAtre el96, 107; exped. lui In Dacia, Con-stantin cel Mare, comparat cu, 205;ar fi clAdit Turris, 253; forul lui, 82;sculptura antia, 74; zeificat la Slavi,

Transdanuviani (Geti), mutati In Moe-sia de Aelian, 68.

Transilvania, jurisdictia episcopului din,.asupra catolicilor din Tara Rom.,388; episcop. ca. de, 412, 418; 134253, 299, 303, 304, 369, 369, 371381.

Tranupara, 105.Transrnarisca, 147, 155.

251;136,

73,168,

86, 89, 91,180, 186,

103, 110,188, 189.

126, 127

www.dacoromanica.ro

692 INDICE

Trapezita, cetate a Asane§tilor, 320.Trapsi, neam tracic, 32; obiceiuri la

na§tere §i la moarte, 115.Trebellis Polio, despre Regalianus,

122.Trebizonda, Sf. loan cel Nou, negustor

din, 521.Trei Scaune, judet, 18.Trepteanca, afl. al Oltului, 258.Tretinul, värf In muntii FIgAra§, 259.Trianon, tratatul dela, IX.Tribali, neam track, 57; regele lor, soli

la Alex. cel Mare, 58; supu§i de Dico-mes, 65.

'Trifulon (TetTov Aov), In N. Moldovei, 97.Troesmis, garnizoang la, 78, 221; monu-

mente cre§tine la, 225; 66, 147,182.

Trofeul lui Traian, vedere, 183; metopàde pe, 148, altä metopä, 149; un leude piatrd dela, 151; v. Tropaeum.

Troian, 488.'Tropaeum Traiani, ora § roman, azi sat

In Dobrogea, 86; monumentul recon-stituit, 86; mon. cre§tin la, 225; in-scriptie la, 205; zid circular In jurullui 137; 149, 180, 182.

Trotu,s, rati, numele de orig. ung. 305;valea, 9, 155; vamä la targul Tro-tu§, 525; 135, 396.

Trufeoi, sat, 488.Tro yes, 218.'Tselgu, duce peceneg, ataa Chariopolis,

309.Tueidide, despre Geti, 56, 103, 112.Tuhutum, Impotriva lui Gelou, 292, ocu-

pA scaunul lui Gelou, 292.Tula, fluviu, 356.Tulcea, jud., 18, 315; satul Nicolitel

langa ora§ul, 281.Tulucefti, sat (Covurlui), 137, 212.Tullius Menophilus, general roman, im-

potr. Carpilor §i Gotilor, 183.'Tunsul, värf in muntii Fägära§, Cu nume

romanesc, 259.

Turbalii, sat, 490.Turcii Osmanläi, 314; trecerea In Eu-

ropa, 413; *i§man vasalul lor, 410;luptele cu Mircea cel Mare, 468-481;aliati cu Polonii, 481; relat, cu Alex.cel Bun, 504-513; bat pe Mihail,fiul lui Mircea, 508; räzb. contra lor,508; aliantä impotriva lor, 510; cro-nicarul lor, 497; 7, 8, 190, 301, 323,387, 407, 417, 448, 495.

Turcia, 519.Turda (Turda), stat. preist., jud. 19.Turdaf (Huniedoara), stat. preist., 19;

tip de civilizatie neolitica, 21.Turia, subafluent al Oltului, 258.Turkestan, In Imp. Charezmian, 354, 311.Turremuca, 122.Turris (Turnul), dat de Justinian Sla-

vilor, 253.Turnu-Milgurele, st. preist., 18; vechiul

Turris, 253; cucerit de Mahomet, 478;154, 464, 471, 472.

Turnu Bou, 79; cetate medievalä, 413.Turnu-Severin, st. preist., 18; cohortä

la, 131, 355.Turtaba (jud. Mehedinti), 316.Turtucaia, 467.Tysmienica, In Pocutia, 448.Tyragetii, Getii de pe lang6 fluviul Tyras

(Nistrul), 96.Tyras, Cet.-Alliä, 44; ran (Nistru);

44, 96; colonie greceasca la guraNistrului, 50; monete grece§ti din, 47;136, 146, 155.

Tzinto, nume dac, 120.

Tamblac Gr., ieromonah, 513; egumenla Neamt, mitropolit, 522; Vie* Sf.loan cel Nou, 522.

Tara Bdrsei, confirmatä Cav. Teutonide Andrei II, 338; ocupatà de 'Mari,355.

Tara Crifurilor, dealurile, 3; stat. pre-istorice, 19; räuri In, 259.

www.dacoromanica.ro

Tara Romdneascif, intemeierea ei qi TA-'tarii, 357, 363; traditia Intern., 3653.85 ; intemeiata de voevozii din stangaOltUlui, 371; an favorizat-o Impreju-rarile, 368-371; 431; dorania, 426;clase sociale In sec. XIII, 363; bogatiasub Basarab I, 373; primele manastiri,417; Cozia, 488; pradata de Tatari,355, 488; pradata, 470, 472; expeditiiIn, 472; vieata economica, 484; lame.Ung. de a o cuprinde, 347, 475; for-matiune politica pe valea Buzaului,347; catolicii din, sub protectia ep.din Trans., 388; Mircea ce! Mare, dom-nul ei, 464, 465; Musatinii originanidin, 445; relat. Cu Petru Musat, 446;luga dus 4n, 502-503; Turcii In, 508;marfuri din, 515; marfuri spre, 525;locuitorii ei, 420; desvolt. ist, a ei,

Tara Vlahilor (Vlasca), 269.Tarevit, cetate in posesia Asanestilor,

320.Oran dac (comat), figura, 101.Tarife Romdnefti, 2,Terovdiul, sat, orig. numelui, 260, 476.Tetina, cetate la N. de Carnal*, ,397 ;

Hotco dela, 503, 459.Tigani, salase de, 515.rufaltiu (Trei Scaune), stat. preist., 18

305.

Ubii, dela Rin, 131.Ucraina, 23; Slavii In, 247.Ucrainienii, ortodocsi, 504.Uda.r, nume dac, 121.Ugoceaoroevod In partile, 266.UgureiO(Ungureii), 488.Uioara, 157.Ulag, popoare (Valahi), 356, 397.Ulf ilas, crest. pe Goti, 226; traduce Bi.

blia, 207.Ulmeni, sat, 105.

INDICE 693

UlTnetum, castru, avezare de Bessi, 32;o parte din zidul castrului, 133 (fig.);inscriptie crestinti, 224; 150, 155.

Ulpia Tmaiana, capitala Daciei, 140;Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmi-zegetusa, 182.

Ulpian, digestele, 115.Ulpianus Proculinus, ofiter, 165.Ulpianum, localitate In Dacia, 144.Ungaria, invazia Scitilor In, 33; voe-

vozii din, 301, 302; cearta pentru ho-tare cu Ionita, 331, 345; regele ei,422; regatul ei vasal Papei, 505;palatinul din, 469; expeditia Tur-cilor In contra, 470; tefari I s'i Ung.,458-460; tendinta de stapanirepeste Carpati In secolul XIII, 345;criza interna la inceputul secoluluiXIV, 364; luptele pentru succesiunela tronul Arpadienilor, 369; vasalita-tea lui Litovoi si Seneslau, 362; 'A-vala lui Batu-Han, 354; retragereaTatarilor, 356; sterna angevina a ei,432; relatiile cu Petru Musat, 446;regii ei, 447; alianta impotriva ei, 448;relatiile cu Moldova, 460; relatiile caAlexa.ndru cel Bun, 509, 523; marfuridin, 525; Teodor Coriatovici stabilitIn, 455; nobili din, 365; passim.

Unguraf, castra la, 134.Ungurii, statul lor, XIII; venirea lor,

188; istoria lor pána la a.sezarea inPasta, 289-291; ta Atelkuz, 285;alungati din, 308; navalese In Impe-riul Bizantin (1183), 325; expeditialui Manuil Comnenul impotriva lor,336; tree la crestinisral 23't, 294-296;luptele ca voevozii romano-slavi, 291293 ; ocupa Ardealul, 119, 273, 274,294-299; locurile (=pate de ei,301; ocuparea Hategului de catre Li-tovoi, 366; expeditia contra lui Lito-voi, 361; relatii rele cu Nic. Alex 380;batuti de 'Mari, 313; relatille cu Via;dislav, 412 Oncercari de a se Intinde la

39

499; rasAritul ei, 336, 355; 69, 267,270, 303, 316, 345, 363,416-417, 448, 450, 453.

370, 409, 412,

www.dacoromanica.ro

Sud de Carpati, 345-351; poses. delaSud de Carpati ocupate de voevoziromani, 368; luptele cu Dan I, 345;cei din Cumania trec la ritul grecesc,345; Incercari de stgivilire a navaliriiTatarilor, 354; influenta Romanilorasupra lor, 323, 350, influente asupraRomanilor, 305-306; In Siret, 405;victorii asupra lor, 460; raporturi cuei, 4C8, 482; atac din partea lor, 469,472-473; relatii Cu Alexandru ce!Bun, 503-512; 301, 308, 309, 330,336, 342, 357, 424, 475.

Ungrovlahia, domn In, 466; tara, 483;mitropolit al, 419; stapan al, 422;380, 385, 389, 416; v. Tara Roma-neasca.

Ungrovlahi, 380; v. Romani.Urali, muntii, 2, 212, 353; Ungurii la,

290.Ural, fluviu, 353.Urban al V-lea Papi!, org. propag. ca-

tolla In Estul Europei, 404, 415.Ureche Gr. li Simion Dascdlul, cronica

lor, despre Alexandru cel Bun, 513; 8,400, 463, 501.

Urgurn, localitate, 146.Uro tefan, fiul lui *tefan Dusan, ca-

satorit cu Anca, fijen lui Nic. Ale-xandru, 392.

Urscia (pare a fi Orsova), 292.Ursus, episcop al Avaritilor, la sinodul

dela Niceea (787), 244.Uscoci, 323; v. Morlachi.Uscudava, vechiul mime al Adrianopo-

lului, 40.Utidava (Oirelbctvd), 97.utriculari, 158.Utriguri, Bulgarii, 280.Utus, 321; v. Vid.Uzii, cel mal Insemnat trib peceneg, 308-

V acarel, In Balcani, 320.Vaculintii, sat, 515.Yadul Cumanilor, 425, 428.

Valallia, Tara Romaneasca, domnul ei,469; din Tesalia, 414; de Sus 'Av&Piar(a), 319; Mica ( Mixed Baaxla),Etolia si Acarnania, 319; Mica InSlavonia, 321; Mare (Tara Roma-neasca), 415; Mare (Tesalia), 320;333, 345.

Valahii, de längahotarele Galitiei,342 ; In.episcopatul Cumanilor, 345; In armatabizantina, 319; In armata conteluiloach-m, 375; n'au fost la Ankara,446; au voevod In Stiria, cneziIntre Traa si Saya, 322; lupa cuiUngurii, 293; v. Romani.

Valea Anii-Ungureni, 348.V alea-Boului, 142.T'atea Sdrii, In Putna, 401.Valea Stdlpului-Ungureni, 348.Valenciennes Henry de, 329.Valens, Imparat roman, 86, 202-206;

moartea lui, 215.Valens, nepotul lui Mucaporus, 180.Valens, nepotul lui Comozous, 180.valuri (vallum), 136, 137.Vandalii fa Dacia, 202-206.Valentinianus, 231.Valerianus (254-260), 186.Valerius Niconis, chestor, 164.Vama Moldovitei, sat, 515.V dmbéry, etnograf ungur, despre stra,

mosii Ungurilor, 295.Varna, 32, 50; Pagan, ucis la, 282; cu-

cerita de bonita, 327.Vargovia, 448.Vasite II, Bulgaroctonul, 63; distruge

pe Bulgari la Cliuci, 287; da lui Ni-culita stapanirea asupra Valahilor dinElada, 318; edict cu privire la Vlahisi Bulgari In cele religioase, 319.

Vasilievski, Invatat rus, 324.Vasilisa, fiica lui Alexandru ce! Bun,

529.Vaslui, judet, 7; originea numelui, 315;

vechi asezari, 397.Vatra Dornei, 355, 401.

69' 3NDICE

www.dacoromanica.ro

Varus, general roman, 206.Vdcarea, varf In muntii Fagarasului, 258.Vdclastra (Romanati), st. preist., 18;

vase tip, 25; tip de civilizatie neoli-tick 21

Välenii de Munte, 134.Viirecdia, castrul dela, 131, 132.Vdronicele, sate, 488.Vdrzdrefti, manastirea lui Tamar, 517.Vdkea, judet, 18, 315, 361; dijme din,

488; schit In, 431; Valcea = Farcas,361 ; Ocnele, 363.

Mean, pasul, 134.Knew, 197.Vdrbita, trecatoare In Ealcani, 282.Vdrfullui Petra, castru la, 134.Vdisnevdt, manastire, mai apoi Chiprieni,

516.vectigalia, podvezi, 128.Vedea, valea, 136, 258, 471.Veglia, insula, 323.Velbujd, lupta dela, intre Bulgari §i

Sarbi, 372, 380.Velcu A., XIV.Veles sau Volos, zeu slay, 251.Venceslav, rege al Boemiei, 369.Venceslav, rege al Ungariei Inaironat

la Buda, 369; logodit cu fiica lui An-drei III, 369.

Venetia, 473.Venetieni, 323.Verbita, sat, 260, 488.Verdun, 61.Vereczke, pas, pe unde au trecut Ta-

tarii (Poarta Rusiei), 354.Veress A., XIV.Verivoiu (Berivoiu), Roman din Larissa,

324.Verria, nu era a Asanestilor, 332: po-

pulatie rom., 319.Verobritius, satul lui, 175.Vespasian, In lupta cu Viteliu, 69.veterani, 176.Vexillatio Dacorum Parthica, la Tigru

Eufrat, 12j.

INDICE

Vezina, locotenentul lui Decebal, 72.Vibantavcirium, localitate celtica, 61.vicesima hereditaturn, 128; vicesimae li-

bertus, 128.Vicina, 336, 337; stramutarea mitro-

politului chemat de Nic. Alexandru,380; localizare, 386.

Victoalii, trib german, 202, 203.Vicus Asbolodeina, Amlaidina, 130;

Celeris, 150; Pirustarum, 124, 146;Ce. . ., 150; C... coss, 150; Narci-sianus, 150; Novas, 150; Parsal, 150;Petra, 150; Quintionis, 150; Sardes,150; Scenopesis, 150; Secundini, 150;Siribuendu, 150; Turris Muca.150; Verobrittianus, 150.

Vid (Utus), 321.V idin, Glad originar din, 292; Ioachim

de Sibiu i, 299; (Bononia), 321; ora,392; provizii dela Vlaicu, 411; ocu4pat de Vlaicu, 411; atacat de Tumi,413; mitropolitul de, 416; Radu I siVidinul, 422, 423; capitala Bulgarieila, 439; 216, 296, 311, 315, 470,473, 496.

Vidra (1110v), st. preist., 18; vas tip Bo-ian A., 21, 22; ceramic& tip oian,22; vas antropomorf pictat cu alb §iro§u, 24; vase tip Gionelnita, 23.

Vidra (Vrancea), 396.Viena, 181.Villa Olachalis, Lang& Odorhei, 302.1Villehardouin Geoffroy de 329.villici (supraveghetori), 156,viminacium (Costolat), 72; Avarii tree

Dunarea pe la, 253; 75.Vinda (Jugoslavia), 21.Vindelici, 131.Vinetia, sat, dart& lui Ladislau de Do-

baca, 410.Visitor, munte In Muntenegru, 321.Vistula, inferioara, expansiunea Daci-

lor, 1; varsarea, 2; de mijloc, 38; laizvoare, 38; Slavii la, 247; gu OPilepe, 248; 43, 203, 336.

39.

www.dacoromanica.ro

Vi.$ele, sate, 399.V ifina, manastire, 494.Viginilor, paraul, afluent al Oltului,

258.Vistea, varf In Fagara.§, 259.Viteliu, in lupta cu Vespasian, 69.Vitold, principele Lituaniei, 453, 464;

Tamblac ajutat de, 522, 523; frateleRimgailei, 507; 709; moare, 510483.

Viza, rail, 305.V iztlut, paran, 305.Vizigolii, 212-217; contingente de,

218.Vlad, domn In locul lui Mircea dupl Ro-

vine, 471, 472; prins, 474.Vlad, boier, 455.Vlad dela Valea-Alba, 272.Vlad, fiul lui *tefan cel Mare, 444.Vlad Dracul, expeditia din 1445, 469;

495, 424.Vlad Tepe?, 492.Vlad-Vodd, docum. dela el, 271.Vladimir, ora § rusesc ars de 'Mari, 341.Vladimir, fiul lui Boris, vrea sà readuca

'pe Bulgari la paganism, 284; In In-chisoare, 284.

Vladimirduti, sat, 444.Vlculislav Ìagello, chatorit cu Hedviga,

356; se imprumuta dela Petru Mu§at,447, 448, 525; casatoria unei rude alui cu Petru Mu§at, 451; legaturi cuRoman, 452, 453; alianta cu *tefanI, 458, 459; alianta cu domnii romani,464, 470; omagiu catre, 472; tratat cuMircea, 482, 472, 4831 scrisori catre,495; ruda cu Mircea, 482, 483,495-496; tratat cu Al. cel Bun, 503,504, 506, 507, 508, 509, 510, 511.

Vlculislao Voevod, fiul lui Nic. Alexan-dru, 389, 392, 409; domnia, 409-411;ocupa Vidinul, 412, titlul, 410; leg. cuTuicii, 412, 414; manast. lui, 260, 418;Aliat cu Sracimir, 410; relatii Cu Ungu-rii, 409-414; ctitor la Cutlumuz, 419,

494; bate monea, 420; stapane§te Vi-dinul, 414; fratele lui, 426; posesiu-nile lui, 440-441 ; a doua eparhie mun-tema, 415-416; sprijina ortodoxis-mul, 415; 388, 439, 465, 466.

Vladislav al II-lea, 489.Vlahi (Romani), nume dat de Slavi

tuturor romanicilor, 271; din Bulg.sub ascult. arhiep. de Ohrida, 313;cete militare In Stiria, sí. sec. XVI,321; din Tesalia, se rdscoala. (1066),313-315; din Haemus, nemultumiti,315; din Haemus, asimilan de Bul-gari, 329; rascoala inceputa de ei(1185), 331; In unire cu Bulg. i Greciiasupra Imp. Latin, 332; In doc. luiIonita, 333; rolul lor dupa. fonita, 333;In Calcidica §i aproape de Athos,328 ; chervanagii, 318 ; coloni§ti,336; episcopat al lor in dieceza Ohri-dei, 319; din Elada, 318, 319; din Do-brogea (1166), 336; ajuta. pe Glad,273; prezenta lor in Ardeal la venireaUngurilor, 291; Vlahi regali In Bosnia,315; Regni Croatiae, 330; Vlah, sino-nim ca pastor, calator, 322; Vlahi,Vlasi, Ulaghi, Olahi, 196, 335, 336;380; v. Vlasi, Romani.

vlahi rumani, tarani neliberi, 271.Vlahinia, 320.Vlahoklisura, 319.Vlahovita, sat, 321.Vlasi Baniani, 321; Vlasi Mirilovici,

315; nume topic in jurul Sofiei,

Vlasenita, targ, 320.Vlasina, sat, parau (Serbia estica)., 321.Vlasotince, targ (Serbia), 321.Vlasulja, munte le N.-V. de Durmitor,

Vla,sca, Tara Romanilor, Vlahilor, 10,269; codru, 6; jud., 315, 362; sat, InSerbia, 321; 98; v. Vlasia.

T'Itaca Gromila, vid de munte, 321.

www.dacoromanica.ro

Planina, munti (Serbia), 321.Vlalkidol, sat (Serbia), 321.MSc° bdrdo, 320.Vkideasa, 3.

codrul, 269, 489.Vodita, orig. numelui, 260; manastire

intemeiata de Vlaicu, 415; hrisov alei, 418; tine de Tismana, 440; 418,450, 488.

Voislav, fiu al lui Nic. Alexandru, $87,426.

Volga, barcile Slavilor pe, 248; Unguriila, 290; 353.

Volhinia (Volynia), 339, 340; Luck, orasIn, 508.

!To/hovalui, dat Rimgailel, 507.Volohii, 340, v. BolohOveni.Volove% biserica de lemn atribuita lui

Bodgan I, 400.Vranas Alexios, general bizantin, bate

pe Normanzi i se ridica impotrivalui Isaac Anghel, 325.

Vrancea, depresiune, 9; eredinte Stra-vechi, 115; regim aparte, cnezat, voe-vodat, 342, 343; organizarea de azidovede§te o stravedhe organizare po-litica, 337; tinut stravechiu, 395; ve-chimea numelui si a populatiei, 395,396; 401, 503.

Vratna, mariastire in Craina, 431.Vrdbie, sat (Slavonia), 322.Vrdeftii, sat, 490.Vulpe R., XIV, XV.

Warthe, rau, 38.Windecke, biograful lui Sigismund al

Ungariei, 424.Withimer, urmapl lui Hermanarich, 212.Worskla, lupta dela, 460, 462.

Xenopol, opera lui, XIV; pareri desprecucerirea Daciei, 117; despre CosteaVoevod, 444.

Van- Tse-Kiang (Fluviul Albastru), 356.Ypres, catifeaua de, 484, 527.

INDICE 697

Zablachiae, 322.Zagreb, 370.Zahorna, iezer la Nistru, 516 ; prisaca, 517.Zaldapa, aqezare Mug& Durostorum, 35.Zalmoxis, legenda lui, 107-108; cultul lui,

109; 103, 112, 171; numit dePlaton fiaatletk °log, 108.

Zargidava (Zaey43ava) la E. de Siret(Vaslui, Roman), 98.

Zavlaka, sat (Serbia), 321.Zabala, in Vrancea, 396.

ocupat de Tatari, 355.Ziírnefti, sat, 137.&poi, sat, 144.Zeirnd, selistea lui, 515.Zenovius, inscriptia crestinà a lui, 227.

228.Zerna, v. Cerna.zimbru, disparut azi, 6.Zimmermann, locuitor din Siret, 400.Zimnicea, statiune preistorica, 18; nu-

mele, originea, 248, 259; 78, 98, 155.Zina (fva) = cucuta, numele dac al

plantei, 105.Zips, comitat, 340.Ziridava, (Ztelt5ava) 97.Zisnudava, sat in Dobrogea, 122, 150.Zlatarski, istoric bulgar, 320.Zlatna, minele, 142.Zografu, mgastire, 495.Zoltan, capetenie ung. ataca pe Menu-

morut, 292; ja In casAtorie pe fiicalui Menumorut, 292.

Zoltan, conducator ungur in locul luiKean, care este ucis, 296.

Zonaras, despre orig. lui Tatos, 338.Zopyrion, guvernatorul Traciei, expe-

ditia in stanga Dunarii, 58.Zurobara (ZoveóPaea) 97.Zusidava (Zovalfiava) localit. daca, 97.Zutor, sat in Ardeal, in epoca romana

Largiana, 143; castru la, 134.Zyraxes, rege dac In Dobrogea, 66; ata-

cat de Crassus, 67; fuga la Geto-Bas-tarno-Sarmati, 67.

www.dacoromanica.ro

LISTA FIGURILORFig. Pag.

Silexuri paleolitice dela C41a-Nedjimova 17Vas de pAmAnt dela Cucuteni 18Vase de plmânt dela Cucuteni 19Vase de p6mant §i idol dela Cucuteni 20Vas de pAm&nt de tipul Bolan A, gasit la Vidra 21Vase §i capac de vas de tipul Doian A, gasite la Vidra . . 22Capac de vas antropomorf, gAsit la Vidra 23Vase de p6mAnt, pictate cu grafit, de tip Gumelnita, gAsite la

Vidra 23Zeita dela Vidra lo 24

Vase de plmânt de tip VAdastra §i Gumelnita 25Fragmente de ceramica de tipul Bucure§ti, gdsite la Lacul Tei 26Urna funerarA de lut, tip Bucure§ti 27Vas de pAmAnt de tipul Bucure§ti, gAsit la Lacul Tei 27Varfuri de lance, topoare §i fragment de sabie, toate de bronz,

&He la Drajna de jos 28Monete de ale regilor * sciti din Dobrogea 35Montele regilor lo sciti din Dobrogea 36Cazanul scitic dela Scortaru 37Aplice scitice de argint, &He lânga Craiova 38Aplicti scitia de argint, gAsità lâng6 Craiova 39VArf de baldachin scitic, de bronz 40Coiful de aur dela Poiana-Prahova 41Vas de argint din tezaurul dela Hagighiol 420 parte din zidul cetAtii Histria 45Poarta cetAtii Histria 46Monete grece§ti din Tyras 47Monete grece§ti din Tomi 47Monete grece§ti din Callatis 47Monete grece§ti din Dionysopolis 47Statuete reprezentind pe Afrodita, &He la Histria 48Monete dace de argint, gAsite In Ardeal 49

www.dacoromanica.ro

LISTA FIGURILOR 599

Pag.81. Monete .lace de argint, din Muntenia 49

Monete dace de argint, din Muntenia, 49Monete dace de argint, din Oltenia 49Moneta daca de argint, tezaurul dela Hui 50Moneta dacA de argint, gasita la Cugir 50Monete dace de argint, gAsite la Celeiu 51Imitatii dace de vase grecesti zise deliene 52Fragment de vas dac imitat dupa vasele deliene 53Decebal 71Traian 74Chipuri de Romani de pe Columna Traiana 75Monete romane in legAtura cu cucerirea Daciei 81

Unul din medalioanele batute in amintirea victoriei dacice . 82Tropaeum Traiani (reconstituire) 83Primele dou& rAnduri de sculpturi ale Column,ei Traiane . 84Sculpturi de pe Columna Traiana 85Seceri de bronz, gasite la Drajna de jos 92Candelabrul de bronz dela CrAsani 93Coliere, inele i alte podoabe gasite la Poiana 94Vas de parrant, gasit la Poiana 95Dac nobil (pileat) 100Taran dac (comat) 101ScArile de piatrA dela unul din turnurile cetalli dace dela Costesti 105Vederea lmprejurimilor intarite ale cetAtii dace dela Costesti . 106Statueta de bronz, reprezentAnd pe Jupiter Dolichenus . . . . 106Fragment de cArAmida romand, Cu stampila Legiunii a XIII-a

Gemina 1300 parte din zidul castrului dela Ulmetum 133Un fragment din Tabula PeutingerianA 135Inscriptie romana privind orasul Sarmizegetusa 140MascA de bronz, gasitl la Carsium 144Statuie infatisAnd pe un magistrat din Tomi 145Metopa. dela Trofeul lui T.ralan, reprezentAnd un legionar cu doi

prizonieri . 148Metopa dela Trofeul lui Traian, reprezentAnd un cAlaret sarmat. 149Unul din leii de piatra care impodobeau Trofeul lui Traian 151Inscriptie roman& pomenind satul lui Secundinus 152Statueta i vArf de stindard sau de baldachin, ambele de bronz,

gAsite la Lacul Tei 159Cap de statuetA gAsita la Tomi 160SticlArie greco-romana gasita la Tomi 161Mozaic de marmorg. la Histria 166Inscriptie romana dedicata lui Esculap i Higeiei 168Ruinele amfiteatrului din .Sarmizegetuza 169

www.dacoromanica.ro

600 LTSTA VIGTITULOTt

Pag,Gladiatorul .Skirtos Dakesis- din Tonal . 170Inscriptie romana 171

074 Sarcofagul ou -simboluri dela Tomi 172.Sculp-tura. antica reprezentAnd pe zeul Apollo 173

Sculptura. antica reprezentAnd un ()spat funerar 174Sculptura antic& reprezentAnd un sacrificiu adus zeului Mithras. 175Sculptura antica reprezentAnd o scena de cult 176

1

Sculptura antic& reprezentAnd pe zeita Hecate177Seen& de cult, sapata In -lut ; -gasita la Lacul Tei .. 78

Diploma militara data ainui veteran bes . ........ ... 179Bustul imparatului Septimiu Sever 184Bustul imparatului Caracalla 185Arcul de triumf al lui Constantin ce! Mare 204

85 Inscriptia oraplui Tropaeum Tr-aiani, dedicata imparatilor Con-stantin 0 Liciniu 205Trei obiecte de podoaba, de aur, din tezaurul dela Pietroasa. 213Patera de aur a tezaurului dela Pietroasa 214Tava de aur a tezaurului dela Pietroasa 215Vasul octogon de aur al tezaurului dela Pietroasa 216Vasul de turnat vin al tezaurului dela Pietroasa 217Cazan hunic, gasit in baltile Dunarii 218Inscriptie latina cretina dela Ulmetum 224Inscriptie greaca cretina din Tomi 225Opait de bronz gasit In comuna Luciu (Ialomita) 227Inscriptia latina i monogramul cre0in dela Bierten 228Cana de argint din tezaurul dela Apahida 234Fibule i lanturi de aur din tezaurul dela Apahida 235Fibule de aur din tezaurul al doilea dela *imlaiu Silvaniei. . 236Doua fibule de aur din tezaurul al doilea dela imlaul Silvaniei 237Doll& paftale de aur din tezaurul al doilea dela imlaul Silvaniei 238Fibula 0 un ac de aur din tezaurul dela Co§ovenii de jos . . 239Obiecte de argint din tezaurul dela Coqovenii de jos 240Moneta de aur dela Justinian 242Fibula i cercei de aur din al doilea tezaur dela Copvenii de jos 243Moneta bizantina de aur dela Mauriciu Tiberiu 254Monete bizantine de aur dela Mauriciu Tiberiu, gasite lalUlme-tum 255Manuscrisul cronicei notarului anonim al regelui Bela 273Moneta bizantina de aur dela Nicefor Focas 285Tezaurul bizantin dela Bisericuta 286Aguamanil de bronz, gasit in padurea dela Ineu (Arad) 295

RAjnovul 298Gana de aur din tezaurul peceneg dela SAn NicolauliMare (Timi§-

Torontal) 309

www.dacoromanica.ro

LISTA FIGURILOR 601

Fig. Pag.Monete bizantine de aur dela Alexie §i Manuil Comnenul.... 310Vas de aur din tezaurul peceneg dela SAn Nicolaul Mare . . 312Ruinele CetAtii Neamtului 349Biserica din Densu§ (Tara Hategului) 367Miniatura din Cronicon Pictum, reprezentAnd pe solul lui Basarab

la Carol Robert 375Miniaturd din Cronicon Pictum, reprezentAnd lupta dela Posada 376MiniaturA din Cronocin Pictum, reprezentand tot lupta dela

Posada 377Ruinele Bisericii catolice s SAn-Nicoara 382Biserica DomneascA din Curtea de Arge§ 384Piatra de mormant a lui Nicolae Alexandru 391Ruinele CetAtii Suceava 401Cetatea AlbA 402s Turnul Ro§u 413Monete de argint dela Vlaicu Voda i Radu I Basarab 426Biserica minAstirii Cotmeana 425PicturA In Biserica DomneascA din Curtea de Arge§ 427Picturl In Biserica Domneasca din Curtea de Arge§ 428Ruinele Cetgitii lui Negru VodA 429Radu Basarab, unul dintre ctitorii Bisericii Domne§ti 430Monet& de argint dela Radu I Basarab 432Piatra de mormant a lui Radu I Basarab 433Sarcofagul i rAm5§itele pamante§ti ale lui Radu I 4.34

Paftaua de aur a lui Radu I Basarab 435BrAul lui Radu I Basarab 436Bratara §i inelele gAsite in mormintele din Biserica Domneasca

dela Curtea de Arge§ 437Monete de argint dela Petru al Muptei 451Monete dela Roman Voevod 452Moneta de argint dela stefan Voevod 457Ruinele ceatii Enisala 477Ruinele cetAtii Enisala, vAzute din avion 478Incinta cetAtii Enisala 480MonetA de argint dela Mircea cel BAtrAn 486MAnAstirea Cozia 488Biserica fostei mAnAstiri a Snagovului 491Biserica schitului BrAdet (jud. Arge§) 493Mircea cel Batran i doamna sa, ctitori ai schitului Bradet 494Mircea ce! BatrAn §i fiul sAu Mihail 498Patrahirul lui Alexandru ce! Bun 520Monete de argint dela Alexandru cel Bun 527

www.dacoromanica.ro

L1STA HARTILORNr. Pagina

Dacia Preistorica din Paleolitic pana la 512 inainte de Christos. 16-17Expansiunea Dador intre 900 0 500 inainte de Christos . 64-65Dacia Pontica 64-65Dacia Inainte de cucerirea romana 96-97Dacia Traiana. 192-193Dacia In timpul navalirilor barbare (271-1247) 352-353Talile Romane§ti la 1400 512-513

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULPagina

l'refata la editia a cincea N

Prefatif la editia futile VIIAbreviatiuni XIIIEibliografie operelor de sintezi XV

l'imintul romance() 1-14InsemnAtatea mediului fizic Sn istorie 1. PAmintul romAnese1. .4ezarea 2. Infatiqarea 3. BogAtia 3. PAmAntul romA-nesc In epoca istoricA 4. Influenta pAmAntului asupra istorielnoastre 8. Bibliografie 12.

Epoca preistorici 15-30ImpArtirea epocei preistorice 15. Statiuni preistorice InDacia 16. Preistoria Daciei 20. Bibliografie 28.

?radii. Dull sau Getil 31-55

Tracii 31. NAvAlirea Scitilor 33. Expansiunea Dacilor tntre900 §i 500 inainte de Christos 37. .4ezArile grece0i pe tArmulde Apus al MArii Negre. Influenta lor asupra Dacilor 4.8.Bibliografie 54.

Istoria politica a Dador pfina la Decebal 56-87Expeditia lui Alexandru Machedon 56. Dromihetes, primulTege Insemnat al Getilor 58. NAvAlirea Celtilor 60. MamieTege Buerebista. Statul dac In culmea puterii 62. Primelelupte cu Romanii. Dapyx. Supunerea Daciei Pontice 65. De-cebal, regele erou. Biruinta asupra lui Domitian 70. Tilden.Cele doua. razboaie. Prabugirea statului dac 72. Dibliografie 87.

www.dacoromanica.ro

E04 CUPRINSUL

Civilizatia si cultura DacilorInfatisarea lor. Imbracamintea. Indeletnicirile 90. Organiza-rea sociala 95. Limba. Frumusetea religiei dace. Arta 104.Rolul Dacilor in formarea poporului roman 112. Biblio-grafie 116.

Dacia Traiani 117-2011Hotarele i populatia. Persistenta elementului auto/1ton 117Colonistii romani 123. Organizarea administrativa 127. Or-ganizarea militara 129. Orasele i satele 137. Druniurile 151.Viata economica 136. Viaja sociala. Colegiile 160. Constructiile.Apeducte, terme, amfiteatre 165. *con 172. Procesul de roma-nizare in Dacia 173. Istoria Daciei Traiane. Primele navaliri180. Parasirea Daciei. Chestia continuitatil 187. Rol! Roma-nilor In formarea poporului roman 192. Bibliografie 197.

Neamurile germanice in Dacia. Sarmatii 202-209'Vandalii. Gotii. Taifa 202. Sarmatii 207. Bibliografie 208

Runil 210-220Navalirea lor. Luptele cu Gatii. Tezaurul dela Pietroasa 210Atila 217. Bibliografie 220.

Crefitinarea Daco-Romanilor 221-232.Crestinii In Dacia Traiana 221. Misionarii. Niceta din Reme-siana 224. Caracterul latin al .crestinismului nostru 227. Bi-bliografie 231.

Stâpânirea Gepizilor in Dacia. Avarii 233-24Gepizii au locuit in Dacia 233. Ce ne-a ramas dala neamu-rile germanice 241. Avarii 242. Bibliografie 244.

Shiva 246-279I

Insemnatatea lor In istoria Romanilor 246. Cultura si civi-lizalia navalitorilor slavi 247. Navalirea Slavilor in tarilenoastre. Luptele cu Bizantinii 252. Torna, torna, fratre 255.Rolul Slavilor in formarea poporului roman 256. Slavii auvenit In Dacia in calitate de cuceritori 268. Bibliografie 278.

Bulgarii 280-28wNavalirea lor. Intemeierea statului 280. Crestinarea Bulga-rilor. Alfabetul chirilic, Tarul Simeon 283. Decaderea si des-fiintarea statului bulgar 285. Bibliografie 288.

Pagina

89-11&-

www.dacoromanica.ro

CUPRINSTM 605

Pagina

lingtuil 289-307Istoria lor pana la a§ezarea in pusta 289. Luptele Cu voe-vozii romano-slavi 291. Cre0inarea Ungurilor 0 ocupareaArdealului 294. Colonizarea Sa01or. Secuii 297. Situatiaelementului romanesc in Ardeal dupa cucerirea ungara 299.Influente reciproce asupra limbii 305. Bibliografie 307.

aroi invaziuni turce0i: Pecenegii 0 Cumanil 308-316Pecenegii 308. Cumanii. Inceputuri de cre0inare. Din mo-ravurile lor 311. Influenta Pecenegilor 0 Cumanilor asuprapoporului nostru 314. Bibliografie 316.

Itomanii din Peninsula Balcanica 317-334Primele §tiri istorice 317. Regiunile romane0i din PeninsulaBalcanica 319. Mi§carea din Tesalia 323. Rascoala Romanilor0 a Bulgarilor. Petru 0 Asan 325. bonita, regele Buigarilor0 al Românilor 327, Bibliografie 334.

ItomiInn in timpul stapaniril Pecenegilor 0 Cumanilor 335-344Despre formatiile politice ale lui Tatos, Sestlav, Sacea la Du-narea de jos 336. Brodnicii, locuitorii dela vaduri 338. Bolo-hovenii 339. Barladnicii 341, Vrancea 342. Bibliografie 343.

Incerearile Ungurilor de all intinde stapanirea la miazazi 0 laAdult de Carpatl , 345-351Banatul unguresc de Severin 345. Lovi0ea 346. Posesiu-nile Cavalerilor Teutoni 347. Episcopatul Cumanilor 349.Bibliografie 351.

"tataril 352-358Caracteristicile lor. Gengis-Han 352. Marea invazie din 1241354. Bibliografie 358.

Cum se IntAtisa Muntenia in 1,247 359-364Diploma Ioanitilor 359. Bibliografie 364.

Intemeierea tarii Romane§ti 365-386Luptele lui Litovoi 0 Barbat cu Ungurii. Tihomir 365. In-temeierea Tarii Romane0i 368. Relatiile cu Ungaria. Raz-boiul din 1330 §i stràlucita biruinta a lui Basarab 370. Ex-pansiunea spre rasarit a Tarii Romane0i 378. Propagandacatolica 380. Moartea lui Basarab. Personalitatea lui 383.Bibliografie 386.

www.dacoromanica.ro

G06 CUPRINSUL

Pagina

Nicolae Alexandru Voevod 387-393Relaiile lui cu Ungurii 387. Intemeierea mitropoliei mun-tene 389. Familia lui Nicolae Alexandru. Moartea lui 392.Bibliografie 392.

Intemeterea Mo'dove' 394-403.Caracterul si data intemeierii statului moldovean 394. Ro-má.'nii in Moldova Inainte de intemeierea statului 395. Bogdandescalecatorul. Intemeierea statului moldovean independent 398.Bibliografie 403.

Lateo Voevod 404-403Propaganda catolica 404. Bibliografie 408.

Vlaicu Vodi 409-421Relatiile cu Ungurii, cu Bulgarii §.1 cu Mara 409, Propagandacatolica 414. Intemeierea celei de a doua eparhii muntene 415.Intemeierea. primelor manastiri 416. Viata economica 419.

Bibliografie 421.

Radu I 0 Dan I 422-442Relatiile Cu Ungurii 422. Intemeierea marilor mänastiriconfundarea lui Radu en intemeietorul tarii 424. Mormantuldin Biserica Domneasca dela Curtea de Argq 433. Dan 439.Luptele cu Ungurii i Cu Bulgarii. Moartea sa 440. Daniilecatre manastiri 441. Bibliografie 442.

Muptinli 443-4511Originea Muatinilor. Costea voevod 443. Petru voevodRelatiile cu Polonii 446. Viata religioasa i economica 449

Roman Voevod 452-456.Intinderea grid. Legaturile cu Polonii 452. Inceputul con-flictului cu Patriarhia din Constantinopol 453. Intemeiereaoraplui Roman. Hrisoavele de danie 454. Bibliografie 456.

qtefan I Voevod l Iuga Voevod 457-464Relatiile cu Polonii. Biruinta asupra Ungurilor 458. Con-flictul cu Patriarhia din Constantinopol 460. Iuga voevod 462.Bibliografia 464.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL 607

Pagina

Mircea eel Bitran 465-500.Cat se Intindea Tara Româneasc& In timpul lui Mircea 466Luptele cu Turcii. Legaturile cu Polonii 468. lairuinta delaBovine. Tratatul cu Sigismund 471. Dezastrul crestin delaNicopole 473. Noile victorii ale lui Mircea asupra Turcilor.Intelegerea cu Baiazid 475. Pozitia dominant& a lui Mircea.Relatiile cu Mahomed I. Pretinsul tratat de inchinare 476.Mircea i Musatinii fat& de Poloni 482. Viata economic& 483.Ctitoriile 486. Familia lui Mircea 496. Moartea lui Mircea.Personalitatea lui 497. Bibliografie 499.

Alexandru cel Bun 501-531Inceputul domniei. Intinderea Moldovei sub Alexandru celBun 501. Relatiile cu Polonii, cu Ungurii, Cu Turcii i CuMuntenii 503. Organizarea ierarhiei bisericesti 512. Man&-stirile. Importanta lor sub raportul cultural 515. Aducereamoastelor Sfântului loan cel Nou 521. Viata economic& 524.Moartea lui Alexandru. Familia sa 528. Bibliografie 531.

Indice 533-597Lista figurilor. . . 598-601Cuprinsul 603-607

www.dacoromanica.ro

MONITORUL OFICIAL $1iMPRIMERIILE STATULU1

IMPRIMERIA NATIONAL&BUCURE$T1 1946

www.dacoromanica.ro

T. Mag ureleo Zimnicea

°

Baba Veche

°Otlace

Pecicao

oririteaz

SCAR A0 25 50 75 100 Km

Oradea

Moldova Vecheo

sor

Sangeorgiu-Tr5schuo

oB.Herculine

oGraetulT.Severin

BoinestiO Sarasas

Satu Mere

o Maglavit

Apahida

Ostr.Corbulipo°Poroina

Ore vita

cfiruia Salo*oGarla Mare

Turda

oBudesti

Adancata deJos

ofeni

O ArcaliaFizesul-Gherlei

Roast''o

Suseni

°Ghernesigs-

oTg.Mues

Lech nl e(U ES

VadasTrao

Celei

2; -

°Bog*

Dára ha ni

oSipint Casio Nedjimova

Pisc.CoconiB.'a A

HALMYRIS?(009v-1,

Cilurul Mare oConcesti

Dragusem

Boureni

ooesti

Ti osul

coTar asesti Snag ov

TeiB cures o

oi linoJilavs_a°0 Sultana

Tangaru .5stirea

P.Rareso ° Cascioarele° cmelet°Balanoaia

O

Oinac

Ru inoasa cucuten,

oFedelesem

Crasani

Ripiceni

umelnitaoAlmageaua

Iátdrasc'

Petren1

ernavoda

Hamangia o

ISTROS(Caran,suf)

TOMI(Conslanfai

CALLATIS(Alangalal

DIONYSOPOLISBIZONE Cavp,a)(CRUNCII

(Babo)

C t, Ne 0E, )ATIRIZIS (Callacra)

o Localita preistorice

Carati g recast'

Timisoaraefarr e

GusteritaTu r

Cost sti ooGrádistea MuncelCas t

Tufal5uArius I oboludeJos

CodleaoBontest°

°Cioclovida Cristian°Data

oOenta

Predeal

t enesti oAldem oDrajna

teritu.aScortaru

Jidov Hagi-Ge enea Monteoru

CONSTANTIN C. GIURESCU

DACIA PREISTOBICA.( DIN PALEOLITIC PANA LA 514 INAINTE DE CHRISTOS) Marta Nal

Bija

Blaj

Alba luliaDeva

o Sights oa ra

Bela

o Izvoareo

Calu

Borodinoo

TYRA'S(Cetarea .10oCorni

Ruginesti o

Domnesti 0Poi na

o

o

www.dacoromanica.ro

EXPANSIUNEA DACICA-(EMMA V PARVAN )

CONSTANTINC. GIURESCU Harta N2 2

h

SvsVDAVA

BEAMS

MARCO A NACOTINI B A

A RS I ETAE SABO I I

QVADISI P \E\G TA E

FIRS 1 CvA BVRIIvsco CAR PIAN I BIESSIORMANVI4'1 eN6°NE

1^,0,417- 0A8/ETA?TEVR IS CI IÇIABI I (SCYTHAE)?

CHEyr..8,AvL ,V AS

0 ARP.

11./

CD

0SALOAE

81. A NOONAf41

M ANIIsaw,. DAVRSI I

O TI-S01)

11,/

SING/DVNVM

R DISCI!

ASAMOSARDIOTAE

ADZ II /00 SE-PS 1/1'.10

S ODRA

TERMIDAVA

(Bug)

COISTOBOCII

MOESI SvCi 0,1VMV &AMA VS o

OESCvTRI BALLIAN sAms

EGEE)

°MAE TONIVMR-,I, vigANTAvARIvM?

' / TRACT,' 7

C RZSL EPIOAVA ?0 r,

P\.' T 'TOM!SACI IET II z)

ODESSVS

CVSCVM

BESSI ES CIVII (DAII ) 0 VSC VOA,.

RAVSICO ELE

TA'CORPIL1'

ALE° ovric

O MESAMVPIA

APOLON/A

rvRAS

MESAAIvRiA

o DAKIVYIA

SA RvAto

BEPEZAAll

SAR D I

O ERIMVIN,

100 200 300KM

0

\DESVDAVASAR(07DA SVCCI PVL PVDEVA

SCYRTONES

0 \0 MAEDI

pskGAS8RVCI

7VIANA

OA o's-DS

OSCYOLO

TYRIS SA

S LL ET ESP

TRERES CARPVDAEMVM ?

COLAETIAN1

\

IA1.

www.dacoromanica.ro

Harta N23

DACIA PONTICÄCONSTANTIN C GloRESCU

Legenda

tetJti romane

Vicus

J-Lr-ru-Ln Valul de piatr5

Valul mare de p.j.m4nr

Valul auc de pdmânt

Drumuri antice principale

sectindare

TRANSMARISCATurn..

CAN !DIANA Veto,.TEGVLICIV

Olni Rahova

$VC1DAVat/_:/"..!.,/

DVROSTORVMMara

Chiosè !din

PAL AT1S

4,,,Rts

flarbasi

ABRITTVSbtarcatessi

Z ALDAPA ?Chelenrc

NO TIAEhseric

\ Balc/c

ALIOBRIX ?

CNOVIODVNVM1$a

ARRVBIV Sa.C1Mdcin V.BVT RID VENS&L-?----

VILLA ESSt AMPV0I.VENDV ?

TROES IStqa Begep

SALSOVIAs\

BE ROEPeceneaga

IBIDA?,..,_Slava Rosa'

V.VEROBRITTIANVS,VICV

CIVS )Eschi Sara;

VICVS o

rulceaA GYSSV

Topa/u ' `,-----ii.7,,i-R-s A ACAPIDAVAY v.sEcvNillCapidava (Calachloi)

1?

,.\\V.CASSIANVV.SCENDeESIS 1,12 \... - .COS....

CELER1S?

ok,

j )- cr:I VICI II1..?

.,

(fl'Iggirrlh..." 4". ti XIOPODI

_,

/40% !I/nog 0Rap.

..u.NARCISIANAVS'.% ... .... ... , '

SNTRATONIKIA ?

1

V. VAL ..? VCE.

BIZONECavarna

TROPAEVM TRAIANI41 damclisi V.AM(AIDINA ?

ss ..CIVITAS-AVSDECENS1§..,,

Aura',s ..'....

TIRIZISCahacra

V.SC...IA ?V.TVRR IS MVCA...?

TOMIConstant.;

AMES ?

DOLEINA

CALLAT ISManga//a

H T/ ria

CARVM PORTVSpaid

Du vitul JOSYRIS?

P °Ionic

A PI4R IA

o V.

SCARA10 30 40 501(m.

?

NYSOPOLIS

CRANEA

`SACIDAVA,

ETVMde VINT 1S2

,SCYRI L

AS

www.dacoromanica.ro

°RVCCONIV

ANARTo

DOCIDAVA PD A CII (DA Cl""

PR i

SC A R A0 25 50 75 100 Km

RESCytvm

oSALINAE

(IRMA OPIAACOOAV

A N A \ME

o

T URIS II

ATACEI* II ( RACAT II)SANG/0 VA P

SVCIDAVA°-r N

T EMETONIVM?

P CARRODVNVI4

o

CAR (CAVA

PETRO VA I

C R

orARDIDAVA

0

E TI I

ROB

ovESA AvAr

TERIZI I

EIRIDAVA ?A G,0A

141.15 p=r"T°

PVLVAIfmCID6AVA

UTIOAVA7

I I

ORIOPIRO DAVA 7 BRITOLRAMIDAVA 7 ACÁ E (BRITOGA I I

TYRA3

SINGIDAVA PIEFII (B I E S'S`I I ?(4/CIA

SVROLIAorAmisp, p, SAC*11

EDONYDATA

PALO, A- dr'IA9VAEI

S P..NSII R018 ?

BACAV A TAPAf o ARRVTELAAIZI3 0 OACMONIA AR IZEGETVS tivA LIOBRIX? e

REOVIA TIBI3CVM

POTITAA L : C EB RID 0CAU OENSI I ?

ARfive/yrect)

AOANIS RvI40 .

AEGYSSVsV L" C.o NACIDA//ACANONIA ARCIN A? Bv ID VA

f.;;OGANTIVSIDAVA I, . sr. 3

.1ittDLLEOERAM

N A-'-P'--E ........

S -EN SI I _ Ms

ZYRAXES

OltRNA PIIRAJR A? pDROBETIS

U\LAR SIDAvii°

Ti

NE TINDAVA 7 C',A'v'REOATUL"VT VP I? o DAIAX 1. STRIAPIENG TII CAP/DA//A

4;)

AC AVAPELENDOV o i TI XA IDPOLIS(PIEGE I).....0410)1°IPUENDAVA)

GI II OA M7 I .EPHIGI'lSvCIOAvAblr

ITOM!

..RECIATUL"ROM OLA PI//V/4

SUCCII ROLES SAM'S.SA c IICALL ATI3 14.

DACIA INAINTE DE CUCERIREA ROMANACONSTANTIN C. GIURESCU Hit. N4

P4TRIDAV

TRIPHY,147CLEPIDAVA

ERA.C7NPft,

ARCOB DORA

/RIMOfONY3OPOU3

APP

00E3300 Ol011/C'

SAWSPOROLI

O "SIE o

NAPOCA N PEI!?7Al3 A

CARPIQUIA

°TAASIDAVA?

0D A

I

P

OTR/PHELVM

CO DAV

o

?

A

II

MS

www.dacoromanica.ro

4

A,

'

bre, ABRvrTvV.KAVIERE TIV

YIlatna OEVSARA

AMPELVM OPVKARTVAI

ve,mte chIBLANDIA

cne

APVT STENARVM

I8 irPONS ETVS1:I

Cjineni

PfrifOu 1..iiiillrAAVTEIA

Gura "ii ,..CAS RA TRAI NI 1% II I ',\ IN

PONS ALVT1I iòrrifir --. ..

Gresia

(Sin Paul)

O Men, e

dardos,

PINVM ?

P RTISCVM

1,1,110

BACAVCA

c Ft I Sit,

ZIRIDAVA?

Z1440BA Ro

Ara do

Fad.,

BERZOBIS

POTVL8u tilanovin

LEDERATA

Siria

CVM

o RVCCONIVMIbrany

I II I

DOCIDAVA ?NACIDAVA)0

Carei Mari

VLPIANVM1 Oradea mare

II V. RESCVLVMBole&I

I II o

III

PV EASurdu Slating

RGIDA A (ARC VAV "r.idia

BelgradyIOVNVubiSV MINACIVM.

MARGVM

o

MARIS

ACMONIAA SIS z --- oiv' PO AVG, I0 TIBISCVM

CaransebevJupo

MASCLIANISGASAIYISNAZANA)

NOVA";":\EGETA

!ERNAOrsoval

V. PIRVSTARVM

ALBVRNV 1,110

AGNAVIA,u/ TAPA

CorneaAD PA N OW70PR TORIAA EDIAM

adia

oN..; DR BETIS

verm

BONONIA

IPOROLI SMoigra, 0 .-.T

Rani.LARGIANA

;Cou'a,

['PanAQVAE

Som

°BeItiuc

o

V.TOVETA

RATIARIA

A Rap

S

OP TA TIA IVA¿oto,'

V.SCLAIETA o NAPOCA

V.CEANA ?

BVRTIvERMISARA

PE TRAE PietrIle

(VA)Oristioara

tk'omirnicel0 lui Pe tr

ARMI GETVSA JRE(ULPIA TFZAIANCrWdif tea

TihiuC RSIE V AN$(AMENSIVPI REGIO Orhei

_CârFZu(dARSIE)

13Ilisua

Sränco nesti

V.SAMV

f. SANCIDAVA

V.IFIMENGSVII MAWS ?

V .1%bNlVd71.,\ O Tura Cd/c are 10 'äPOTAISSA ( ATAVI, SA)

SALrNi rE3 -irlin"---Bogada?Ai,I:ARCODAVA ?BRVCLA 'OrcioSin

0 Cet.de Balti

Pasul Vilcan

umbesh"(nit

?

ACI AVASe,

(PELENDOVA)

AWL,

(Or_ciAPVLV

Alba lulia

ApolduldeSus

A

PHRA ERI ?bf

AV

SACIDAVAPlêrcuren

ri a

Ta7maciup

SMvitesli-.B ono'.

BV ID VA

vSTAE

0 ARCO MARA ?

(ZOOMSib

RVSIDAVAGrag4ani

OESC

rtin ?

Cinos

Inla

PRETO

S ASAMV

TRIPHVLVM ?

Ent

AVGVSTAE

Mashie

Irisnou

Ruc,ir

IMVS

PATRIDAVA?

AND STIID

I

ornOliu\

X'

CO IDAVA

?,01)CA RRODVNVM

PETRO

Chime?

re C

6 OrajnadaisPIRVM ?

PRISTA

CARSIDAVA .

VA?

oHorodif te

ZARGIDAVA.

Adju

RAMIDAVA?

?'\

TAMASIDAVA ?

IROB RIOAVA?0 an

Surest,ZVSIDAVA ?

O Filipesti

Serbq

. ..1.......

foltestiTulucegi

NETINDAVA ?

DvRaTORV,,,.y----CITRANSMARISCA

APIARIA

ODESSOSVarea

METONIVM ?

VIBANTAVARIVM ?

1 r

SVCID

o

Mingiro

°am ti

DIN

ARRVBIV

NOVI

TF10 S

BERO

CIVS

CA PI AVA

AXI POLIS

TRO AEVMTRAIANI

ZALDAPA

DIONYSCPOLIS

V

ALIOBo

ED SSVS

VLMETVM

o ERACTVM ?

oCLEPIDAVA ?

TOMI

STRIA

ARDES?

CA LLATIS

Nuys P.'

Capan.

11.

LEGENDA

o Vicus sao pagus

o Municipio0 Colonie

Val exploatat

Val neexploatat

Drum roman

Drum nesigurD Castro

A Mine

Palane

e

45)

Ca Alba,TIRA

BARNS

Mesa fik

e

C4

PoLorlIc

AlibunaroI CANONIA

Oresa

SCARAo 25 50 75 100 Km.

TALIATA

DAC IA TRAIANA.D E

CONSTANTIN C. GIURESCUC.17. '.72.3TG

LIML.711.1:12.1e1,WINE7

Harta N25

Cherla

ow,

ss

O

Opatit a

CAPVT BVBALI\

utintet

ROMVLA

ASTRA NOVA

,

Ia

s

(AE)

G

o

o

o

Od rheiMirtinir

Oichtseni

Ova

X

www.dacoromanica.ro

Valuri

TARILE ROMANESTI IN TIMPUL NAVÄLIRILOR BARBARE (271-1247)CONSTANTINDEC. GIURESCU

\.Sdn °Peria.

0 RING AVAR

oBesionovaTiro iso r a

D CA-TULUl

GLAD

o

o

o

z

Ora dea

DUCAT

LUi

MENUM CA UT

Dave

BA TULo

S VE IN'Pecenicica

Se verin

ARAATEGU9H

nrCCPRATIARIA

°awe/reekoGhIcho

o

Alba Julia

Dej

9. _Besinau

Sebesul

Cal

o

alrltaBeseneú (Ifeidendort)

O

/di

°Card'

V Ababa

/

Cavara

'Chi/la

../Ar 0 10 0 tOWV

sproka Won(Tyra

BONONIAactin

Ca/lacra

SCAPIA0 25 50 75 100)(m.

Sulina

Harte N!6

o.

PolOnle

AradPecks

SjtmoroApa

.S.rnIdufftaL__."7ie Rod9Valea fui Mihai

Apabida

DUCAT, L

14.

Sinzien,DUCAT L o(Szent.Eeleki

LUI

EAN

9P'Besinbav e

' Brasov1) ALOVISEA Poneagl

V OEV 0 ATU°

CNEZAT.

h E S Z A 7L.. iCi:7110114*

L U

FACA ELLA

0o)I.U1

NatronaSTAPANIREA

VOEV DULUI

04

LIT VOI1

u,Cosovento CN

v

'

LuCaraealo I

Ar. Comani

':."....

....

&finnan oSnagov

BARAGVLASIla..AN °

ta n,:),.. Pee:: a.a

.

Lucid

tO ''AXIOPOLISN

Vt. ETVM

Ago

1 TOMI'Constanfa

3

CN EZ A UL

arstor 5 " p.1°9t1N04?,WAN ? DVRVSTORVM

CTROPA EVM o'

Manga/la

Sibiu

G E au-.--

BattaS I L VA_ 1.11 --A g_011

Sighisoara

oMedias (Tg tdca u el ENORUM

Cluj

Turda o

\

Mcolaul-0- Mai-e

L

s

4

a

www.dacoromanica.ro

TARILE ROMANESTI IN ANUL 1400CONSTANTIN'EC. GIURESCU Harta N7

0

Tighina

Criss.

7Unisoara

el

0Lugoj

Oradea

Caransebe

Si/mar

Zaiaut

Mgrismana`PJUD.

Ce elm& Jic. LE

Peri

Tg.Jiu

JUD.GI ORT

BreOu

Nace!

6 I Ali! Cona'14"'a Cibménesti

°male Mas,MUCovora

Eio

Cala fa; °e 8=AI-4

Ravine

ColomeaP. Smarm

. meteretina

Slate),

Corabla

Bistrila

ell proem. '1-

f f Siffiö ur'74

clans

Fagaras

.4ncaTARA FAGARASULUI

?Phsad'\J

noenan PAD RLT

Mlea Je1Sa Ni ead Airp

Turnu

O

Nicopo

vita

Ocforhe

Raciduh

3

oBrasov

Hot,

erniuti

Guraliumor.

Matralul Criciun

MI. avacioc

6fratO oldTarg.

6-2,8olf tin

Doro hoi

Suceava

rShergluta

Snagov

SO-

TINUTUL

CAitALIG-TUREINeam4 4 tNea lulu,

NeaGlundioani

Bisrita

T NUTPLTrot',

TOTRUS.' TIADJUD.

\ cz-ar

lea

Buzau

oTy.frumos

DirstorTurtucaia

&al

Ce/de Floci

1:17rnicen1

09pr%

glui Várzar

Lápf.47n

E',

!sac eaTulce

Orhei

Chisink

o

Enisala

Vicma

Constante

Manga/la

Cahacra

4;'

CetAlba

Sulina

6heorghe

ins

L.

=3

a..

eolono.e

(D Capitale

OrraseS.

o "T'rguri

0 Sate

5 Nnhfiri

* cetár,

Locum de lupte

Odin

0Bucure

¡come

De]

Cluj

Turda

SCAR A0 25 50 75 106 Km.

Soroca

Arad

8ML,CasusteaME Vod*

JUD.Severin

MOTRULU

Pitestiit

MItCotmeana

8.0Lung

UD

Si1CUENI

Pod.Darnbovitei,AD.Oriip chojiubo

imgoene;

Sascut

djud

Vaslui

TINUT LElikAdULUI

BirladTINUTUHORINCEI

DevaBiIgrad

Dristie 77 %,S

A Ci,"0-6

6g s'P'sPP AOSVL

0Medias

Sighisoara

0rgoi

A SI N

Chi//a

.Rtitir

e

4

e

tlas,

8

Olteno

www.dacoromanica.ro


Recommended