Istoria Romanilor Si Universala 09

Aprobată la Comisia Naţională de Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 decembrie 2012

Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 decembrie 2012

Programa pentru examenul de gimnaziu, 2013 ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ

Ministerul Educaţiei 1 Agenţia de Evaluare şi Examinare

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ

Programa de examene pentru absolvirea gimnaziului

Autori:

- Corina Lungu, coordonator, consultant superior ME, grad didactic superior;

- Igor Şarov, doctor în istorie, decanul facultăţii de Istorie şi Filozofie, USM;

- Tatiana Mistreanu,doctor în pedagogie, DMETS mun. Chişinău, grad didactic

superior;

- Galina Gumen, şefa Centrului Metodic, DRÎTS Briceni, Grad Didactic Doi

Recenzenţi:

- Ludmila Tihonov, doctor în ştiinţe, ULIM;

- Vera Balan, director LT „P. Ştefănucă”, or. Ialoveni, grad didactic superior;

STRUCTURA PROGRAMEI

I. PRELIMINARII

Obiectivele generale ale examenului;

Statutul disciplinei în cadrul sesiunii de examene

Competenţe de evaluat

Standarde de evaluare /SE/

Obiective de evaluare /OE/

II. CONŢINUTURI DE EVALUAT

Subiecte unice propuse pentru examenul de absolvire a gimnaziului

Personalităţi şi surse istorice, care derivă din lista subiectelor unice;

Tematici orientative de eseuri structurate.

III. MODEL DE TEST

Matricea de evaluare;

Model de test;

Barem de corectare.

IV. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ.

I. PRELIMINARII

Finalitatea Istoriei, ca disciplină şcolară, are la fază formarea la elevi a

competenţelor de analiză şi evaluare a evenimentelor şi faptelor istorice, care au

marcat spaţiul naţional şi cel universal, dezvoltarea abilităţilor de a gândi critic,

precum şi cultivarea sentimentului de încadrare în dimensiunea european, care ar fi

deschisă către restul lumii.

În acest context, examenul de absolvire a studiilor gimnaziale la Istoria

românilor şi universală, oferă şanse absolvenţilor să confirme competenţele obţinute pe

parcursul studiilor gimnaziale şi anume, de înţelegere şi reprezentare a timpului şi

spaţiului istoric, utilizare adecvată a limbajului de specialitate, în baza analizei şi

interpretării surselor istorice, determinare a relaţiilor de cauzalitate în istorie şi

elaborare de eseu istoric, pornind de la o tratare structurat a subiectului.





Conform Curriculumului de gimnaziu la Istorie, ediţia 2010, examenul la Istoria

românilor şi universală, de absolvire a studiilor gimnaziale permite elevului să

demonstreze progresul propriu în înţelegerea şi interpretarea evenimentelor şi

proceselor istorice conform domeniilor: Timp şi spaţiu în istorie, Limbaj istoric,

Izvoare istorice, Personalităţi istorice, Cauză şi efect, Atitudine şi comportament.

Materia de Istoria românilor şi universală va fi inclus în examen conţinuturile

curriculare recomandate pentru studierea epocii contemporane,în concordanţă cu

competenţele supuse evaluării şi, aşteptate din partea elevilor pentru atingerea

anumitor niveluri de performanţe. Numărul de itemi la istoria românilor şi universal în

test va fi racordat la numărul de ore alocat studierii spaţiului naţional şi cel universal.

Actuala programă are statut de document normativ şi se adresează deopotrivă

elevilor, viitorilor absolvenţi ai treptei gimnaziale, precum şi cadrelor didactice.

Detalierile cu referire la modalitatea de organizare şi desfăşurare a examenului de

Istoria românilor şi universal, modele concrete de evaluare vor contribui la eşalonarea

şi sistematizarea pregătirii pentru susţinerea cu succes a examenului de absolvire a

învăţămîntului gimnazial.

Examenul la Istoria românilor şi universală are ca obiective generale:

aprecierea nivelului de performanţe atins de către fiecare elev la disciplina

Istoria românilor şi universală;

desfăşurarea examenului în condicii de maximă eficienţă, asigurîndu-i un

caracter naţional;

stabilirea corelaţiei dintre examen şi prevederile curriculumului şcolar la

disciplină.

Statutul disciplinei

Istoria românilor şi universală are, în cadrul examenelor de absolvire a studiilor

gimnaziale, statut de disciplină obligatorie, pentru toţii absolvenţii.

Examenul la Istoria românilor şi universală se va desfăşura sub forma unei

probe scrise, cu o durat de 2 ore astronomice (120 min).

Competenţe de evaluat

Evaluarea competenţelor formate la elevi pe parcursul studiilor gimnaziale prin

intermediul educaţiei istorice vizează realizarea competenţelor specifice ale disciplinei:

înţelegerea şi utilizarea adecvat a limbajului de specialitate;

înţelegerea şi reprezentarea timpului şi spaţiului istoric;

cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice;

determinarea relaţiilor de cauzalitate şi schimbare în istorie;

manifestarea atitudinii faţă de impactul evenimentelor istorice asupra societăţii.

Standarde de evaluare /SE/

SE I Localizarea şi prezentarea evenimentelor/personalităţilor/fenomenelor şi

proceselor istorice în timp şi n spaţiu, în baza analizei şi interpretării surselor

istorice.

SE II Explicarea noţiunilor istorice şi utilizarea lor corectă în problemele abordate.





SE III Identificarea legăturilor de cauzalitate şi schimbare în istorie.

SE IV Integrarea informaţiilor din diverse surse istorice şi expunerea lor într-un eseu

structurat, exprimînd argumentat opinia proprie.

SE V Activitatea independent _i abordarea creativ.

Obiective de evaluare /OE/

SE I OE 1. Să construiască axe cronologic, plasînd evenimentele istorice studiate.

OE 2. Să localizeze pe hartă spaţiul istoric în evoluţie pe diferite durate de

timp.

SE II OE 3. Să identifice principalele noţiuni istorice în baza unor caracteristici.

OE 4. Să definească şi să utilizeze corect noţiunile istorice.

SE III OE 5. Să identifice rolul unor personalităţi istorice în raport cu evenimentele

istorice, pornind de la interpretarea surselor istorice.

SE IV OE 6. Să raporteze/integreze informaţiile din sursele studiate în redactarea un

eseu istoric structurat.

SE V OE 7. Să-şi exprime opinia/punctul de vedere în raport cu subiectul abordat.

II. CONŢINUTURI DE EVALUAT

Subiecte unice propuse pentru examenul de absolvire a gimnaziului

1. Primul Război Mondial (1914 - 1918). Basarabia – teatrul operaţiunilor militare

în Primul Război Mondial.

2. Lupta de emancipare naţională a românilor din Basarabia,Transilvania, Bucovina

la începutul secolului XX. Formarea statului unitar român.

3. Conferinţa de Pace de la Paris şi noua ordine internaţională.

4. SUA în perioada interbelică (viaţa social–economică şi politică).

5. URSS în perioada interbelică (viaţa social–economică şi politică).

6. România în perioada interbelică (viaţa social–economică şi politică).

7. Basarabia în cadrul României (1918 – 1940) (viaţa social – economică, politică

şi culturală).

8. RASSM (1924-1940).

9. Relaţiile internaţionale în perioada interbelică (1918 – 1939).

10. Relaţiile sovieto-române în perioada anilor 1918-1940.

11. Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele lui pentru popoarele din Europa.

12. Reanexarea Basarabiei şi formarea RSSM (1940).

13. Al Doilea Război Mondial. Crime împotriva umanităţii.

14. România, Basarabia şi Transnistria între 1941 şi 1944.

15. Miracolul economic în state dezvoltate în a doua jumătate a secolului al XX-lea.

(RFG, Japonia).

16. Fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi rolul ei în lume. Declaraţia Universală

a Drepturilor Omului.

17. Relaţiile internaţionale în perioada (1945 - 1991).Europa divizată – Războiul

Rece şi urmările lui.

18. Colapsul regimurilor comuniste. Anul 1989 în istoria Europei.

19. Revoluţia tehnico-ştiinţifică în perioada contemporană.

20. Cultura şi ştiinţa în RSSM (1944 - 1991).





21. RSSM. Economie şi societate (1944 -1991). Foametea din anii 1946-1947 şi

deportările staliniste.

22. Republica Moldova în 20 de ani de independenţă. Cursul Republicii Moldova

spre integrarea europeană.

Personalităţi istorice Istoria românilor Istoria românilor

Ion Inculeţ Woodrow Wilson

Pan Halippa Adolf Hitler

Nicolae Titulescu Iosif Stalin

Ferdinand I Franklin Delano Roosevelt

Ion Antonescu Charles de Gaulle

Regele Mihai Margaret Thatcher

Mircea Snegur Mihail Gorbaciov

Maria Cebotari Albert Einstein

Emil Loteanu Bill Geit

Maria Bieşu

Tematici de eseuri structurate

1. România la 1916: între neutralitate şi război.

2. Formarea statului unitar român în 1918-decizii politice şi voinţă a poporului.

3. Renaşterea culturii naţionale în Basarabia în perioada interbelică: personalităţi şi

evenimente.

4. Noul Curs al lui F. D. Roosevelt - model funcţional de depăşire a crizei

economice.

5. URSS în perioada interbelică - stat totalitar comunist.

6. Noua ordine internaţională în perioada interbelică.

7. Impactul reformelor social-economice în consolidarea statului român (1918-

1940).

8. Propunem: „Societatea RASSM în anii 1924-1940: realizări şi probleme”

9. Relaţiile sovieto-române în perioada interbelică: etape, realizări şi probleme.

10. Pactul Molotov –Ribbentrop - consecinţele lui pentru Basarabia.

11. Formarea RSSM - evenimente şi consecinţe.

12. Bilanţul celui de-al Doilea Război Mondial-consecinţe şi impact în istoria

contemporană.

13. „Miracolul economic” al statelor dezvoltate –realizări şi consecinţe pentru

societate. (selectiv, la alegere unul din statele propuse în lista subiectelor unice).

14. Rolul ONU în menţinerea păcii în lumea contemporană.

15. Sfârşitul „războiului rece”: evenimente şi condiţie pentru formarea unei lumi

multipolare.

16. Propunem: Anul 1989 în istoria Europei Centrale şi de Sud-Est.

17. Impactul descoperirilor ştiinţifice asupra dezvoltării vieţii cotidiene

contemporane.

18. Personalităţi marcante în cultura şi ştiinţa republicii noastre în anii 1940-2000 (la

alegere).

19. Evenimente istorice tragice: foametea din anii 1946-1947 şi deportările staliniste.





Criterii de apreciere a unui eseu istoric structurat

1. Volum 12-15 propoziţii - 1 puncte;

2. Expunerea subiectului în relevanţă tematică şi expunere logică – 3 puncte;

3. Tratarea subiectului prin prisma aspectelor nominalizate (cel putin două) – 4

puncte;

4. Utilizarea adecvată a noţiunilor istorice (2 noţiuni) - 2 puncte;

5. Plasarea corectă în timp şi spaţiu a subiectului istoric abordat (2 date cronologice)

– 2 puncte;

6. Încadrarea personalităţi istorice, care şi-a adus aportul la evenimentele descrise

(cel puţin una) – 1 punct;

1. 7.Prezenţa în eseu a constatărilor în temeiul aspectelor expuse – 2 puncte;

2. Prezenţa în eseu a argumentelor – 2 puncte;

7. Corectitudinea ortografică – 1 punct.

Izvoare istorice propuse pentru proba de examen la Istorie,

sesiunea 2013, clasa a IX-a

„…Războiul care de doi ani a încins tot mai strîns hotarele noastre a zdruncinat adînc

vechiul aşezământ al Europei şi a învederat că pentru viitor numai pe temeiul naţional

se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pentru neamul nostru el a adus ziua

aşteptată de veacuri de conştiinţă naţională, ziua unirii lui.

După vremuri îndelungate de nenorociri şi de grele încercări, înaintaşii noştri au reuşit

să întemeieze statul român, prin Unirea Principatelor, prin războiul independenţei, prin

munca lor neobosită, prin renaşterea naţională. Astăzi ne este dat nouă să întregim

opera lor, închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru

o clipă: Unirea românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor. De noi atârnă astăzi să

scăpăm de sub stăpânirea străină pe fraţii noştri de peste munţi şi din plaiurile

Bucovinei, unde Ştefan cel mare doarme somnul lui de veci.

În noi, în virtuţile, în vitejia noastră stă putinţa de a le reda dreptul ca într-o Românie

întregită şi liberă de al Tisa şi până la mare, să propăşească în pace potrivit datinilor şi

aspiraţiilor ginitei noastre. ”

(Manifestul regelui Ferdinand I şi a Guvernului

către poporul român, 15 august 1916)

„…În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică

Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile

graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii

Moldave, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca

noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna, se

uneşte cu Mama sa România. ”

(Din Declaraţia de unire a Basarabiei cu România, 27 martie 1918)

„Semnat pe 28 iunie 1919 în galeria Oglinzilor, Tratatul de la Versailles hotărăşte

soarta duşmanului principal Germania.





Art.428 Ca o garanţie pentru executarea tratatului de faţă Germania, teritoriul german,

situat la Vest de Rin, împreună cu capetele de pod, va fi ocupat de trupele aliate şi

asociate, pentru o perioadă de 15 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de faţă.

Art. 434 Germania se angajează să recunoască forţa deplină a tratatelor de pace şi a

convenţiilor suplimentare, care pot fi încheiate de Puterile Aliate şi Asociate cu statele

care au luptat alături de Germania şi se dă a recunoaşte orice dispoziţii făcută cu

privire la teritoriile fostei monarhii Austro - Ungare, a Regatului Bulgariei şi a

Imperiului Otoman şi să recunoască noile state în limitele frontierelor lor, deoarece

există stabilitate.

Art. 440. Germania acceptă şi recunoaşte ca fiind valabile şi obligatorii toate decretele

şi ordinele privind navele germane şi a bunurilor cu toate ordinile cu privire la plata

cheltuielilor efectuate de către Puterile Aliate şi Asociate.”

(Tratatul de la Versailles)

„…Pentru cauza de unitate publică şi naţională se expropriază proprietăţile imobiliare

din cuprinsul Basarabiei, în condiţiunile şi măsura prevăzute în legea de faţă.

Art. 2(…) proprietăţile ce sunt supuse exproprierii trec asupra statului, libere de orice

obligaţiuni sau orice sarcini de orice natură (…)

Art. 5 Se vor expropria pămînturile mănăstirilor locale, lăsîndu- se fiecărei mănăstiri

cîte 50 ha pămînt cultivabil, vitele şi grădini de pomi roditori.

Art. 7 Se vor expropria pămînturile din proprietăţile particulare, lăsîndu-se pentru

fiecare proprietate cîte 100 ha pămînt cultivabil, viile, gradinele de pomi şi pepinieriile

existente pînă la 22 decembrie 1918(…).

Art. 8 Trec în proprietatea statului pădurile în afară de cele ce fac parte din proprietatea

ţărănească sau răzăşească. (…).

Art. 9 Trec în proprietatea statului pădurile apele, lacurile, bălţile şi stuhăriile în afară

de cele aparţin obştilor sau comunelor. (…).

(Legea reformei agrare pentru Basarabia,

votată de Parlamentul României la 11 martie 1920)

„1. Noi cerem unirea tuturor germanilor într-o Germanie Mare, conform cu dreptul

popoarelor de a dispune de ei înşişi. 2. Noi cerem egalitatea de drepturi pentru poporul

german faţă de alte naţiuni şi anularea tratatului de la Versailles şi de la Saint-

Germain. 3. Noi pretindem pământuri şi un spaţiu [colonii] pentru a ne hrăni poporul şi

a răspunde excedentului nostru de populaţie. Nu pot fi cetăţeni decât fraţii de rasă. Nu

pot fi fraţi de rasă decât aceia care sunt din sânge german, fără deosebire de

confesiune. Nici un evreu, deci, nu poate fi un frate de rasă. [...] 5. Cine nu este

cetăţean, nu poate trăi în Germania decât ca oaspete şi trebuie să fie supus

reglementărilor asupra străinilor.”

Programul Partidului naţional-socialist, 1920

„Titlul I. Despre teritoriul României

Art. 1 Regatul României este un stat naţional, unitar şi indivizibil.

Art. 2 Teritoriul României este nealiniabil.

Titlul I. Despre drepturile românilor





Art. 5 Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, se bucură de

libertatea conştiinţei, învăţămînt, libertatea presei, întrunirilor, de libera asociaţie şi de

toate… drepturile stabilite prin legi

Art. 8 Nu se admite în Senat nici o deosebire de naştere sau clase sociale.

Art. 11 Libertatea individuală este garantată.

Art. 14 Nici o pedeapsă nu poate fi înfiinţată sau aplicată decît în puterea unei legi.”

(Constituţia de la 1923 din România)

„…Crearea acestei republici va genera o serie întreagă de consecinţe de ordin intern

(din punct de vedere al intereselor nemijlocite ale URSS) şi internaţional.

Republica Moldovenească ar putea juca acelaşi rol de factor politico - propagandistic,

pe care îl joacă Republica Belorusă faţă de Polonia şi cea Carelă – faţă de Finlanda. Ea

ar putea focaliza atenţia şi ar crea pretexte evidente în pretenţiile alipirii la Republica

Moldovenească a Basarabiei. Din acest punct de vedere devine imperioasă necesitatea

de a se crea anume o republică socialistă şi nu o regiune autonomă în componenţa

URSS. Unirea teritoriilor de pe ambele maluri ale Nistrului ar servi drept breşă

strategică a URSS faţă de Balcani, pe care URSS le-ar putea folosi drept cap de pod în

scopuri militare şi politice.”

(Memoriu cu privire la necesitatea creării RASSM,

Moscova 4 februarie, 1924)

„Partea sovietică:…Guvernul sovietic insistă asupra soluţionării problemei

esenţialmente litigioase, adică a problemei Basarabiei, pe cale unui referendum al

populaţiei basarabene, organizat în mod legal şi în condiţiile care să garanteze deplina

libertate şi caracterul normal a voinţei sale.

Partea română: …Delegaţia sovietică prezintă propunerea de plebiscit ca conformă

politicii urmate în mod sistematic de guvernul Uniunii Sovietice care l-au precedat.

Delegaţia română nu a văzut totuşi ca guvernele acestea ar fi întrebuinţat referendumul

ca mijloc de rezolvare a dificultăţilor politice. Nu prin acest mijloc guvernele sovietice

şi-au instaurat puterea lor, şi această observaţie este hotărâtoare pentru această

problemă. ”

(Din documentele Conferinţei sovieto-române,

Viena, 27 martie 1924)

„Art. 1. Înaltele Părţi Contractante declară solemn în numele popoarelor lor respective

că condamnă recursul la război pentru regularea diferendelor internaţionale şi renunţă

la el ca instrument de politică naţională în relaţiunile lor mutuale.

Art. 2. Înaltele Părţi Contractante recunosc că regularea sau rezolvarea tuturor

diferendelor sau conflictelor de orice natură sau de orice origine ar fi ele care se vor

putea ivi între ele, nu va trebui niciodată urmărită decât prin mijloace pacifice.

Art. 3. Prezentul tratat va fi ratificat de Înaltele Părţi Contractante desemnate în

preambul, conform cerinţelor constituţiilor lor respective şi va lua efect de îndată ce

toate instrumentele de ratificare vor fi fost depuse la Washington. (...)”

(Pactul Briand-Kellogg, Paris, 27 august 1928)





.„În decembrie 1929, dornic să accelereze procesul, Stalin anunţă „lichidarea clasei

chiaburilor”. Acum, ţăranii nu mai au de ales de cât între colhoz şi „deschiaburire”. Or,

criteriile care-l definesc pe chiabur sunt flexibile: faptul că cineva recurge la mâna de

lucru plătită refuză colectivizarea parcelei sale de pământ, chir şi faptul că este

credincios poate fi de ajuns pentru ca el să fie desemnat chiabur. În ianuarie 1930, o

comisie a Biroului Politic condusă de Molotov organizează colectivizarea „pentru

fiecare sat sunt fixate „cote de chiaburi” (curând, şi de simpatizanţi ai lor), iar o troikă

formată din secretarul organizaţiei locale de partid, un membru al sovietului

(primăriei) şi un ofiţer GPU nu mai are altceva de făcut decât să întocmească listele

cuprinzând numele acestor nenorociţi. „Chiaburii” sunt împărţiţi în trei categorii: unii

sunt executaţi (cca. 30 000) sau închişi, iar familiile lor sunt deportate; alţii sunt doar

deportaţi; ultimii, consideraţi „neduşmănoşi”, sunt afectaţi pe lângă diferite şantiere

din regiune. În total, au fost „deschiaburite” un milion de cămine – aproximativ 4 %

din totalul exploataţiilor agricole.”

Courtois Stefane. Dicţionarul comunismului.

Iaşi, Polirom, 2008.

„Art. 1. Grecia, România, Turcia şi Iugoslavia îş-i garantează mutual securitatea uturor

fruntariilor lor balcanice.

Art. 2. Înaltele părţi contractante se angajează să se sfătuiască asupra măsurilor de luat

faţă de eventualitatea ce ar putea afecta interesele lor aşa cum sunt definite prin

prezentul acord.”

Pactul Înţelegeri Balcanice, semnat la 9 februarie 1934.

„(…) Guvernul U.R.S.S. recunoaşte că în virtutea diferitelor sale obligaţii de asistenţă

trupe sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără cererea formală a Guvernului

regal al României în acest sens. La fel cum guvernul României recunoaşte că trupele

române nu vor putea niciodată trece Nistrul spre U.R.S:S. fără o cerere formală a

Guvernului U.R.S.S ”

(Tratatul de asistenţă mutuală româno-sovietic,

21 iulie 1936, Montreux)

„…De ce l-au ajutat Chamberlain şi Daladier pe Hitler să-şi atingă scopul? Sperau să-l

liniştească dându-i o parte din Cehoslovacia. Vroiau să direcţioneze agresiunea

Germaniei înspre Est, spre URSS… Drept rezultat, URSSS era singură în faţa

ameninţării naziste crescînde. În această situaţie, URSS a trebuit să încheie un tratat de

neagresiune cu Germania… care i-a oferit URSSS timp să-şi întărească apărarea.”

(Citat în R. Rees, The Modern World, London, Heinemann,1996)

„Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reich-ul german şi Uniunea

Republicilor Sovietice Socialiste plenipotenţiarii semnatari din partea celor două părţi

au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale problema delimitării sferelor

lor respective de interes în Europa Răsăriteană. Aceste convorbiri au avut următorul

rezultat:





1. În cazul unor transformări teritoriale şi politice ale teritoriilor aparţinând statelor

baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va

reprezenta frontiera sferelor de interes atît ale Germaniei, cît şi ale URSS.

2. În cazul unor transformări teritoriale şi politice ale teritoriilor statului polonez,

sferele de interes, atît ale Germaniei, cît şi ale U.R.S.S., vor fi delimitate aproximativ

pe linia rîurilor Narew, Vistula şi San.

3. În privinţa Europei Sud - Estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l

manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă

de aceste teritorii.

4. Acest protocol va fi considerat de ambele părţi ca strict secret.”

(Protocol adiţional secret al Pactului de neagresiune

dintre Germania şi Uniunea Sovietică, 23 august 1939)

„În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la

Uniunea Sovietică (Rusia), o parte din teritoriul ei Basarabia, călcând prin aceasta

unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal de ucraineni, cu Republica

Sovietică Ucraineană. (…)

Acum, cînd slăbiciunea militară a U.R.S.S. ţine de domeniul trecutului, iar situaţia

internaţională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor din trecut pentru a

pune în fine bazele unei păci solide între ţări, U.R.S.S. consideră necesar şi oportun ca

în interesele restabilirii adevărului să procedeze împreună cu România la rezolvarea

imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.”

Guvernul Sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod

organic de chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părţi a Bucovinei, a cărei

populaţie este legată în marea sa majoritate de Ucraina Sovietică (… ).

Un astfel de act ar fi cu atît mai just, cu cît transmiterea părţii de nord a Bucovinei

către U.R.S.S ar reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc

de despăgubire a acelei pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. şi populaţiei Basarabiei

prin dominaţia de 22 de ani a României în Basarabia.

Guvernul U.R.S.S. propune guvernului regal al României:

1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia;

2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei, cu frontierele potrivit cu

harta alăturată.

Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că guvernul român va primi propunerile de faţă

ale U.R.S.S. şi că aceasta va da posibilitatea de a se rezolvare cale paşnică conflictul

prelungit dintre U.R.S.S. şi România.

(Nota ultimativă a Guvernului Sovietic adresată

guvernului Român, 26 iunie 1940)

„Venind în întimpinarea doleanţelor oamenilor muncii din Basarabia, ale oamenilor

muncii din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească privind reunirea

populaţiei moldoveneşti din Basarabia cu populaţia moldovenească din R.A.S.S.

Moldovenească şi călăuzindu-se de principiul dezvoltării libere a naţionalităţilor,

Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste hotărăşte:

1. Să formeze Republica Sovietică Socialistă Moldovenească unională.





2. În componenţa Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti unionale se includ

oraşele Tiraspol şi Grigoriopol, raioanele Dubăsari, Camenca, Rîbniţa, Slobozia şi

Tiraspol ale Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti, oraşul Chişinău

şi judeţele Bălţi, Bender, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca ale Basarabiei. (…)

4. Sovietul Suprem al R.S.S. Ucrainene şi Sovietul Suprem al R.S.S. Moldoveneşti

vor prezenta spre examinare Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice

Socialiste proiectul privind stabilirea unei frontiere precise între Republica Sovietică

Socialistă Ucraineană şi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească unională. ”

(Legea U.R.S.S. cu privire la formarea RSSM.

Moscova, 2 august 1940)

„Ostaşi, V-am făgăduit din prima zi a noii domnii şi a luptei mele naţionale să vă duc

la biruinţă. Să şterg pata de dezonoare din cartea neamului şi umbra de umilire de pe

fruntea şi epoleţii voştri.

Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a bisericii,

lupta pentru vetrele şi altarele româneşti de totdeauna.

Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul. Zdrobiţi vrăjmaşul din Răsărit şi Miazănoapte.

Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii voştri cotropiţi. Reîmpliniri în trupul

ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile

voastre.

Ostaşi, Plecaţi azi pe drumul biruinţei lui Ştefan cel Mare, ca să cuprindeţi cu jertfa

voastră ceea ce au supus strămoşii noştri cu lupta lor. Înainte! Fiţi mândri că veacurile

ne-au lăsat aici straja dreptăţii şi zid de cetate creştină. Fiţi vrednici de trecutul

românesc.”

(Ordinul de zi către armată, semnat de generalul

Ion Antonescu, 22 iunie 1941)

„(…) În bătălia de al Moscova Armata Roşie, pentru prima oară în decursul celor şase

luni de război, a cauzat cea mai mare înfrângere grupării principale a trupelor

hitleriste…

Zdrobirea trupelor hitleriste lîngă Moscova a avut o mare însemnătate internaţională.

În toate ţările Coaliţiei antihitleriste masele populare au întimpinat cu mult entuziasm

ştirea despre această remarcabilă victorie a armatelor sovietice. Omenirea progresistă

îşi lega de această victorie speranţele de izbăvire de robia fascistă...”

(Din amintirile Mareşalului Jucov despre Bătălia de lîngă Moscova)

„Români, în ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit, în deplină înţelegere cu

poporul meu, că nu este decât o singură cale pentru salvarea Ţării de la o catastrofă

totală: ieşirea noastră din alianţa cu Puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu

Naţiunile Unite. Români, un nou Guvern de Uniune Naţională a fost însărcinat să

aducă la îndeplinire voinţa hotărâtă a Ţării de a încheia pacea cu Naţiunile Unite.

România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele

Unite ale Americii [...]. Români, dictatura a luat sfârşit şi cu ea toate asupririle.”

(Din proclamaţia regelui României Mihai I

către ţară la 23 august 1944.)





„… Stabilirea ordinii în Europa şi restructurarea vieţii economice trebuie atinse prin

intermediul unor procese care să permită popoarelor eliberate să distrugă ultimele

vestigii ale fascismului şi nazismului, să creeze crearea instituţii democratice alese de

ele însele.

Acesta este un principiu al cartei Atlanticului-dreptul tuturor popoarelor de aşi alege

forma de guvernămînt - restabilirea drepturilor suverane şi de autodeterminare al

popoarelor devenite victime ale naţiunilor agresoare. (…).”

(Declaraţia cu privire al Europa eliberată,

Conferinţa de la Ialta, februarie 1945)

„1. Să menţină pacea şi securitatea internaţională şi, în acest scop, să ia măsuri

colective eficace pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor împotriva păcii şi

pentru reprimarea oricăror acte de agresiune sau altor violări ale păcii şi să

înfăptuiască, prin mijloace paşnice şi în conformitate cu principiile justiţiei şi

dreptului internaţional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situaţiilor cu caracter

internaţional care ar duce la o violare a păcii.

2. Să dezvolte relaţii prieteneşti între naţiuni, întemeiate pe respectarea principiului

egalităţii în drepturi a popoarelor şi dreptului lor de a dispune de ele însele, şi să ia

orice alte măsuri potrivite pentru consolidarea păcii mondiale.

3. Să realizeze cooperarea internaţională, rezolvând problemele internaţionale cu

caracter economic, social, cultural sau umanitar, promovând şi încurajând respectarea

drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi, fără deosebire de rasă, sex,

limbă sau religie.

4. Să fie un centru în care să se armonizeze eforturile naţiunilor către atingerea acestor

scopuri comune.”

(Carta ONU, semnată la San Francisco, 26 iunie 1945)

„…De la Stettin, pe malul Balticii, la Trieste, pe Adriatica, o cortină de fier a coborît

de-a lungul continentului european. În spatele acestei linii, toate capitalele fostelor

state ale Europei Centrale şi de Est sunt, de acum înainte, incluse în sfera de influenţă

sovietică şi toate sînt supuse, sub o formă sau alta, nu numai influenţei sovietice, dar şi

controlului foarte strîns şi în constantă creştere a Moscovei.”

Churchill, martie 1946

„Îndată după al Doilea Război Mondial, (...), democraţia părea că avea să triumfe în

lume (...). Foarte rapid reculul se face simţit în Europa de Est o dată cu apariţia

democraţiilor populare (lovitura de stat de la Praga, din 1948) şi extinderea

comunismului pe celelalte continente. Regimurile marxist-leniniste se proclamă

democraţii reale, deoarece consideră că se întemeiază pe suveranitatea unui popor

omogen din punct de vedere sociologic (antagonismele de clasă sunt suprimate o dată

cu colectivizarea) şi ideologic (convingerea comună în privinţa organizării vieţii

colective). Dar, în fapt, aceste regimuri nu permit libera exprimare a poporului, nici

exercitarea drepturilor sale.”

B.Compagnon, A.Thévenin, O cronologie a secolului XX





„Art.1. Toate fiinţele se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt

înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în

spiritul fraternităţii.

(…) Art.3. Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea

persoanei sale.

(…) Art.7. Toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi au, fără nici o deosebire, dreptul la o

protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar viola prezenta declaraţie şi

împotriva oricărei provocări la o asemenea discriminare.

(…) Art.15. Orice persoană are dreptul la o cetăţenie.

Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrara de cetăţenia sa sau de dreptul de a-şi schimba

cetăţenia.

(…) Art.18. Orice om are dreptul la libertatea de gîndire, de conştiinţă şi de religie, …

precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu

alţii, atît în mod public, cît şi prin învăţătură, practici religioase, cult şi îndeplinirea

riturilor.

(…) Art.19. Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept

include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a

căuta, de primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de

frontierele de stat.”

(Declaraţia universală a drepturilor omului, 1948)

„…1. A confirma listele chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi(…) în număr

total de 11342 de familii.(…)

2. Toţi chiaburii, foştii moşieri şi marii comercianţi(…) să fie deportaţi pe viaţă în

regiunile îndepărtate ale U.R.S.S.

3. A permite celor deportaţi să ia cu sine valori, bani,, îmbrăcăminte, inventar agricol,

meşteşugăresc şi casnic, precum şi o rezervă de produse alimentare în volum total de

1500 kg de fiecare familie. ”

(Extras din Hotărîrea Consiliului de Miniştri al RSSM

„Cu privire la deportarea din RSSM a familiilor de chiaburi,

foştilor moşieri şi marilor comercianţi”, 28 iunie 1949, Chişinău )

„Una din cauzele majore ale acestui succes a fost realizarea unui control sever asupra

calităţii producţiei, utilizarea tehnicilor de conducere şi a metodelor de producţie din

Occident. Japonia a ieşit învingătoare datorită gradului înalt de instruire a populaţiei,

numărului mare de ingineri în domeniul electronicii şi industriei constructoare de

maşini, întreprinderilor meşteşugăreşti rentabile şi celor gigante, numite zaibatsu. Alt

factor a fost dorinţa oamenilor de a munci din răsputeri, însoţită de sentimentul

loialităţii faţă de companie. Litigiile între muncitori şi patroni se aplanau prin metoda

compromisului, dominînd respectul reciproc.”

(Paul Kenedy)

„..Începând cu 1945, adversarii comunismului au fost închişi în lagăre şi obligaţi să

presteze cele mai grele munci (mai ales în mine). Geografia Gulagului est-european

ne este azi bine cunoscută: 19 lagăre şi închisori în Albania, 86 în Bulgaria, 422 în





Cehoslovacia. În fiecare ţară, cifrele condamnaţilor sunt considerabile: 187 000 în

Bulgaria (1944-1962), 200 000 în Cehoslovacia (1948-1954), între 700 000 şi 860 000

în Ungaria (1948-1953). Pretutindeni viaţa deţinuţilor este îngrozitoare. În anumite

centre de detenţie tortura nu e doar fizică. La Piteşti, în România, aceasta “insulă de

oroare absolută” e un infern. În decembrie 1949 şi august 1952 gardienii îi îndeamnă

pe deţinuţi să devină “oameni noi” şi le ordonă “să-şi scoată măştile”: măştile

“exterioare”, mărturisind tot ce nu spusese securităţii; măştile “interioare”, denunţând-

uşi colegii de celulă; măştile “intime”, renegându-şi familiile, prietenii şi credinţele.

După ce-i transformau în roboţi încercau să facă din ei călăi. […]”

Soulet, Jean-François. Istoria Europei de Est de la

al doilea război mondial pînă în prezent.

„John F. Kennedy a murit. In Dallas, statul Texas, preşedintele Statelor Unite este lovit

de trei gloanţe de puşcă, trase de unul sau de mai mulţi atentatori. […].Uciderea

preşedintelui John F. Kennedy reprezintă una dintre cele mai oribile infracţiuni comise

în secolul XX. Pentru întreaga lume apuseană, Kennedy este omul care aduce speranţa

într-un viitor mai bun. Motivele pentru care a fost comis atentatul rămân învăluite în

mister. Există, totuşi, speculaţii că ar fi existat mai mulţi atentatori şi că ar fi fost vorba

despre o crimă comisă din ordinul mafiei.”

Cronica ilustrată a omenirii vol. 14. De la războiul rece

la coexistenţă (1961-1973). Bucureşti: Editura Litera, 2011.

„Este logic ca Statele Unite ale Americii să facă tot ceea ce le stă în putere pentru a

ajuta lumea să-şi regăsească sănătatea economică normală fără de care aceasta nu

poate dobândi nici stabilitate politică, nici pace asigurată. Acţiunea noastră nu este

îndreptată împotriva nici unei ţări, nici unei doctrine, ci împotriva foametei, sărăciei,

disperării şi haosului. Scopul nostru trebuie să fie renaşterea unei economii mondiale

sănătoase pentru a permite stabilirea de condiţii politice şi sociale propice instituţiilor

libere. O asemenea asistenţă nu trebuie furnizată în tranşe, pe măsură ce crizele

izbucnesc […]

Orice guvern care va fi dispus să ne ajute în acest scop va găsi liderii americani dispuşi

să colaboreze. Orice guvern care va manevra pentru a paraliza redresarea altor state, nu

se poate aştepta la un ajutor din partea noastră[…]”

Extras din Planul Marshall prezentat la 5 iunie 1947

„… După victoria conservatorilor la alegerile din mai 1979, devine prima femeie şef

de guvern din Europa. Promovează o politică neoliberală care permite relansarea

creşterii economice, dar provoacă o amplă rată a şomajului şi o vie nemulţămire

socială. Guvernul condus de Margaret Thatcher respinge statutul –providenţă şi

acţiunea sindicală şi promovează iniţiativa individuală şi profitul:stricta reglementare a

dreptului la grevă, reducerea impozitelor pe veniturile mari, limitarea cheltuielilor

publice etc. Supranumită „Doamna de fier”, ea nu cedează în faţa teroriştilor irlandezi

ai IRA, care încearcă să o asasineze la Brighton (octombrie 1984), nici în faţa

minerilor, în ciuda unor greve ce au durat un an de zile (1984-1985). Revenind de două

ori în fruntea guvernului,după victoriile conservatorilor din 1982 şi 1987, devine o





figură foarte nepopulară din cauza noului impozit local pe cap de locuitor pe care îl

introduce în aprilie 1990, iar în noiembrie 1990 demisionează.”

Din Anne Carol, Dicţionar de istorie a secolului XX-lea)

,,Cunoscuta declaraţie a lui Mao Tse-tung despre Basarabia (ca teritoriu ocupat de

URSS), publicarea în românia a unei serii de cărţi..., intensificarea propagandei

burgheze au generat anumite tendinţe în jurul unei părţi a intelectualităţii RSSM... Cel

mai elocvent, acestea s-au manifestat în unele luări de cuvînt la congresul scriitorilor

din Moldova care a avut loc între 14-15 oct, a.c.Unii participanţi ai congresului,

scriitori, în special tovarăşi tineri, cum ar fi Busuioc, Malarciuc, Druţă, Osmotescu,

atingînd, în principiu corect, chestiunile despre necesitatea dezvoltării limbii

moldoveneşti, perfecţionarea manualelor, păstrarea monumentelor de cultură şi altele,

tratau intenţionat, în mod naţionalist, carenţele acestei probleme...În acest scop, au fost

menţionate exemple de predominare a firmelor scrise doar în limba rusă...În acelaşi

timp, se sublinia apartenenţa moldovenilor la naţiunile de limbă română, iar în unele

cuvîntări se simţeau sentimente filoromâneşti.”

(Din declaraţia lui I. Bodiul, prim-secretar al CC al PCM

adresată autorităţilor de la Moscova.1965)

„În momentul în care însăşi ideea de socialism, pentru care noi am luptat, este

discreditată de politica dumneavoastră şi cînd ţara nastră este izolată de Europa, noi

ne-am hotărît să luam poziţie. Ne dăm perfect seama că făcînd aceasta ne riscăm

libertatea şi poate chear vieţile noastre. Dar simţim că e datoria noastră să apelăm la

Dvs. pentru a schimba cursul actual înainte de a fi prea tîrziu.

1. Comunitatea internaţională vă reproşează nerespectarea Actului final de la Helsinki,

pe care l-aţi semnat. Cetăţenii români vă reproşează nerecpectarea Constituţiei pe care

aţi jurat să o respectaţi. Iată faptele: (...)

2. Planificarea nu mai funcţionează în economia românească. (...)

3. Politica agricolă este de asemenea, în derută. (...)

4. Însuşi faptul că nemţii, ungurii şi evreii emigrează în masă arată că politica de

asimilare forţată trebuie să înceteze.

5. În sfârşit, sîntem îngrijoraţi profund că poziţia internaţională a României şi

prestigiul ei scad cu repeziciune. (...)”

(„Scrisoarea celor 6” adresată lui Nicolae Ceauşescu, martie 1989)

„…Şi totuşi, pe 25 decembrie 1991, abandonând preşedinţia unei U.R.S.S. inexistente

de – acum înainte, el a lăsat în urmă o ţară fărâmiţată, ruinată, sfâşiată de conflicte şi

nesigură de viitorul său. O ţară a cărei dezbinare poate fi o sursă de ameninţare pentru

pacea mondială. Pe scurt, un fel de Cernobîl la scara mondială. O ţară naufragiată. Iar

naufragiul U.R.S.S. l-a determinat pe cel al preşedintelui. Demisia lui Gorbaciov

înseamnă în acelaşi timp o înfrângere şi o tragedie: înfrânarea unui om de sta, obligat

să părăsească puterea de fără aşi termina misiunea pe care considera că o are şi

tragedia unei reformator, obligat să renunţe la proiectul său înainte ca acesta să fi

început să dea roade. În mod paradoxal, această plecare este un triumf. Gorbaciov a

făcut totul pentru a distruge puterea pe care i-o încredinţase nomenclatura comunistă





îmbătrânită şi închistată cu obstinaţie în ideile unei alte epoci. Şi a reuşit. Sistemul

partidului unic a dispărut, aproape fără ciocniri şi violenţă, pentru a lăsa locul unei

practici orientate spre principiile democraţiei. Demisia sa este un rezultat legitim şi

logic al acestei schimbări şi deci semnul cel mai pregnant al reuşitei modelului său

politic (…)”.

(Din A. Graciov. Naufragiul lui Gorbaciov.

Adevărata istorie a destrămării U. R. S. S.)

„…Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma unor alegeri libere şi

democratice … proclamă

Solemn, în virtutea dreptului la autodeterminare, în numele întregii populaţiei a

Republicii Moldova şi în faţa lumii întregi:

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞUI

DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ

NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI

NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUIÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL

DEVENIRII SALE NAŢIONALE.”

(Extras din Declaraţia de independenţă

a Republicii Moldova, 27 august 1991)

III. MODEL DE TEST

Matricea de specificaţie

Nivel taxonomic Cunoaştere şi

înţelegere Aplicare Integrare Total

Domeniu

Ponder

ea

(%),

nr.

ite

mi

Punct

e

Ponder

ea

(%),

nr.

ite

mi

Punct

e

Ponder

ea

(%),

nr.

ite

mi

Punct

e

Ponder

ea

(%),

nr.

ite

mi

Punct

e Timpul, spaţiul, personalitatea

şi limbajul istoric în baza

analizei şi interpretării surselor

istorice

2 itemi 5 p. 3 itemi 23 p. 2 itemi 12 p. 58,84% 40

Relaţii de cauzalitate în istorie 1 item 8 p. 11,75% 8

Elaborare de eseu 1 item 20 p. 29,41% 20

TOTAL 30% 40% 30% 100

Nr. item 2 itemi 5 itemi 2 itemi 9

Punctaj 5 puncte 51 puncte 12 puncte 68





Model de test

Citeşte cu atenţie sursele istorice propuse şi răspunde la sarcinile de lucru

formulate:

Sursa A.

„… Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul German şi Uniunea

Republicilor Sovietice Socialiste, plenipotenţiarii semnatari din partea celor două părţi au

discutat în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale problema delimitării sferelor lor

respective de interes în Europa răsăriteană. Aceste convorbiri au dus la următorul rezultat:

1. În cazul unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând statelor baltice

(Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera

sferelor de interes atât ale Germaniei, cât şi alte URSS. În legătură cu aceasta, interesul

Lituaniei faţă de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părţi.

2. În cazul unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând statului polonez,

sferele de interes, atât ale Germaniei, cât şi ale URS., vor fi delimitate aproximativ de linia

râurilor Narev, Vistula şi San. Problema dacă în interesele ambelor părţi ar fi de dorit

menţinerea unui stat polonez independent şi a modului în care vor fi trasate frontierele acestui

stat poate fi soluţionată definitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. În orice

caz, guvernele vor rezolva această problemă pe calea unor înţelegeri prieteneşti.

3. În privinţa Europei sud-estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă

pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii.

4. Acest protocol va fi considerat de ambele părţi ca strict secret.

(Protocol adiţional secret al Pactului de neagresiune

dintre Germania şi Uniunea Sovietică, 23 august 1939)

Sursa B.

„…În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la

Uniunea Sovietică (Rusia), o parte din teritoriul ei – Basarabia, călcînd prin aceasta unitatea

seculară a Basarabiei, populată în principal de ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.

(…)

Acum, cînd slăbiciunea militară a URSS ţine de domeniul trecutului, iar situaţia

internaţională, care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor din trecut pentru a pune în

fine bazele unei păci solide între ţări, U.R.S.S. consideră necesar şi oportun ca în interesele

restabilirii adevărului să procedeze împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii

înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.

Guvernul Sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic

de chestiunea transmiterii către URSS a acelei părţi a Bucovinei, a cărei populaţie este legată

în marea sa majoritate de Ucraina Sovietică. (…) Un astfel de act ar fi cu atît mai just, cu cît

transmiterea părţii de nord a Bucovinei către URSS ar reprezenta, este drept că numai într-o

măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei pierderi care a fost pricinuită URSS şi

populaţiei Basarabiei prin dominaţia de 22 de ani a României în Basarabia.

Guvernul URSS propune guvernului regal al României:

1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia;

2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei, cu frontierele potrivit cu harta

alăturată.

Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că guvernul român va primi propunerile de faţă ale

URSS şi că aceasta va da posibilitatea de rezolvare cale paşnică conflictul prelungit dintre

URSS şi România…”

(Nota ultimativă a Guvernului Sovietic adresată Guvernului Român, 26 iunie 1940)





Nr. Item Scor

I. Timpul, spaţiul şi personalitatea în baza analizei şi valorificării surselor propuse ( 40 puncte).

1. Scrie denumirea corectă a statelor participante la evenimentul reflectat în sursa B. 2

2. Datează evenimentele istorice, care au avut loc drept urmare a prevederilor Pactului,

stipulat în sursa A.

1. Invazia trupelor germane în Polonia

2. Anexarea Ţărilor Baltice la URSS

3. Anexarea Basarabiei la URSS

3

3. Construieşte axa cronologică, plasînd pe ea evenimentele indicate în sursele A şi B. 9

4. Hasureaza pe harta de contur, teritoriile anexate de URSS, conform sursei B.

Notă:La indicarea teritoriilor se vor lua în consideraţie: haşurarea diferită a teritoriilor

anexate, conturarea hotarelor, aplicarea inscripţiilor (denumirea teritoriului anexat) şi

completarea legendei (orice inscripţie de pe hartă se explică în legendă).

Vezi anexa.

12

5. Formează perechi logice, unind prin săgeţi, conţinuturile din coloanele A şi B.

Coloana A Coloana B 1. “Acord de procentaj” A. Regele Mihai I.

2. Liga Naţiunilor B. Adolf Hitler.

3. “Greva regală” C. Nicolai Titulescu.

4. Mein Kampf” D. Înţelegerea Churchill-Stalin.

8

6. Explică sensul noţiunii subliniate în textul sursei B. 2

7. Scrie două evenimente istorice – unul cu referire la spaţiul european, altul din cadrul

naţional, care s-au produs drept consecinţă a împărţirii sferelor de influenţă între statele

semnatare ale tratatului reflectat în sursa A.

4

II. Relaţia de cauzalitate si schimbare în istorie (8 puncte).

8. În spaţiul rezervat, indică două cauze şi două consecinţe ale fenomenului istoric

nominalizat.

CAUZE FENOMEN CONSECINŢE

ISTORIC

8

III. Eseu ( 20 puncte).

9. Elaborează un text argumentativ, în volum de 12-15 propoziţii, la subiectul:

Republica Moldova la 20 ani de independenţă: retrospective şi perspective

În textul tău,

te vei referi la:

1. Proclamarea independenţei RM.

2. Conflictul de pe Nistru.

3. Direcţiile şi priorităţile politicii interne ale Republicii Moldova (domeniul economico-

social).

4. Exprimă-ţi atitudinea faţă de perspectivele Republicii Moldova în domeniul politicii

externe.

vei respecta următoarele cerinţe: utilizarea limbajului istoric, abordarea subiectului

în relevanţă tematică şi expunere logică, plasarea corectă în timp şi spaţiu a

subiectului istoric, argumentarea punctului de vedere propriu, încadrarea în limita de

spaţiu precizată.

20

1)

2)

1)

2)

Miracolul

economic din

Germania de

Vest în anii

'50-'60,

secolul XX.





Anexă

Legenda hărţii:





Barem de corectare

Compart

iment

Item Barem Puncte

I 1. Cîte 1 punct pentru fiecare denumire de stat scris corect:

Răspunsuri acceptate:

1.Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, URSS, Uniunea Sovietică.

2. România, Statul Român.

2 p.

2. Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment istoric corect datat.


1. Invazia trupelor germane în Polonia -1 septembrie 1939.

septembrie 1939.

-1939.

2. Anexarea Ţărilor Baltice la URSS - iulie –august 1940.

- vara 1940

- 1940

3. Anexarea Basarabiei la URSS -28 iunie1940.

- iunie 1940

-1940

NOTĂ: Se acceptă şi va fi acordat cîte un punct pentru toate variantele

corecte de răspunsuri.

3 p.

3. Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment numit corect, conform sursei A şi B.

Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment corect datat, conform sursei A şi B.

Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment plasat corect pe segmentul de axă

cronologică;

Pentru construcţia corectă a axei

1 punct pentru prezenţa segmentului de axă,

1 punct pentru indicarea săgeţii;

1 punct pentru prezenţa scării.


A ( sursa A) - Pactului de neagresiune dintre Germania şi Uniunea Sovietică-

23 august 1939.

SAU Pactul Molotov-Ribbentrop -23 august 1939.

B ( sursa B) - Nota ultimativă a Guvernului Sovietic adresată Guvernului

Român- 26 iunie 1940

SAU Anexarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord la URSS-28 iunie 1940

2 p.

2 p.

2 p.

1 p.

1 p.

1 p.

4 1 punct pentru indicarea corectă a teritoriului Basarabiei.

1 punct pentru marcarea corectă a hotarelor teritoriului Basarabiei anexate.

1 punct pentru haşurarea teritoriului Basarabiei anexate.

1 punct prezenţa inscripţiei denumirii teritoriului anexat – Basarabia.

1 punct pentru indicarea corectă a teritoriului Bucovinei de Nord.

1 punct pentru marcarea corectă a hotarelor teritoriului Bucovinei anexate.

1 punct pentru haşurarea teritoriului Bucovinei anexate.

1 punct prezenţa inscripţiei denumirii teritoriului anexat – Bucovina de Nord.

La completarea legendei:

1 punct pentru indicarea simbolului folosit pentru marcarea ter. Basarabiei.

1 punct pentru indicarea cum a fost haşurat acest teritoriu.

1 punct pentru indicarea simbolului folosit pentru marcarea ter. Bucovinei de

Nord.

1 punct pentru indicarea cum a fost haşurat acest teritoriu.

1 p.

1 p.

1 p.

1 p.

1 p.

1 p.

1 p.

1 p.

1 p.

1 p.

1 p.

1 p.





5 Cîte 2 puncte pentru fiecare pereche corect formată.

“Acord de procentaj” Regele Mihai I.

Liga Naţiunilor Adolf Hitler.

1. “Greva regală” Nicolai Titulescu.

„Mein Kampf” Înţelegerea Churchill-

Stalin.

8 p.

6 1 punct pentru explicarea corectă a noţiunii cu cuvinte proprii.

1 punct pentru utilizarea lexicului istoric în explicarea noţiunii.

1 p.

1 p.

7 Pentru fiecare eveniment numit se va atribui:

Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment istoric corect indicat, ca consecinţă a

tratatului numit.

Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment istoric corect calificat , conform

spaţiului istoric solicitat.

2 p.

2 p.

8 Cîte 1 punct pentru fiecare cauză indicată corect.

Cîte 1 punct pentru explicarea fiecărei cauze indicate.

Cîte 1 punct pentru fiecare consecinţă indicată corect.

Cîte 1 punct pentru explicarea fiecărei consecinţe indicate.

2 p.

2 p.

2 p.

2 p.

9 1 puncte pentru abordarea relevantă a subiectului;

2 puncte pentru expunere logică;

Cîte 1 punct pentru tratarea subiectului prin prisma aspectelor nominalizate;

Cîte 1 punct pentru utilizarea adecvată a noţiunilor istorice (cel puţin 2 noţiuni)

Plasarea corectă în timp şi spaţiu a subiectului istoric abordat (2 date

cronologice)

1 punct pentru indicarea uni personalităţi istorice, care şi-a adus aportul la

evenimentele descrise. (cel puţin una)

2 puncte pentru prezenţa în eseu a constatărilor în temeiul aspectelor expuse.

2 puncte pentru prezenţa argumentelor;

1 punct pentru respectarea volumului (12-15 fraze);

1 punct pentru corectitudinea ortografică.

1 p.

2 p.

4 p.

2 p.

2 p.

2 p.

1 p.

2 p.

2 p.

1 p.

1 p.

Total: . 68

puncte





IV. SURSE BIBLIOGRAFICE

1. Curriculum modernizat la Istorie pentru învăţământul gimnazial (clasele V-IX).

Chişinău, 2010.

2. Palade Gh., Şarov I. Istoria românilor. Epoca contemporană. Manual pentru

clasa a IX-a. Chişinău: Cartdidact-Reclama, 2002.

3. Petrencu A., Dobzeu M. Istoria universală. Epoca contemporană. Material

didactic pentru clasa a IX-a. Chişinău: Ştiinţa, 2003, 2011.

4. Vizer B., Nagnibeda-Tverdohleb T. Istoria românilor. Epoca contemporană.

Material didactic pentru clasa a IX-a. Chişinău: Editura Ştiinţa, 2004, 2011.

5. Caşu I. Istoria universală. Lumea contemporană (1918-2005). Manual pentru

clasa a IX-a. Chişinău: Civitas, 2005.

6. Петренку А., Добзеу М. Всеобщая история. Новейшее время.

Дидактический материал для 9-го класса. Chişinău: Ştiinţa, 2004.

7. Şarov I., Palade Gh., Caşu I. Istorie. Epoca contemporană. Istoria românilor.

Istoria universală. Manual pentru clasa a IX-a. Chişinău: Editura Cartdidact –

Civitas, 2009.

8. Chirtoagă I. Din istoria sudului Basarabiei (în contextul istoriei românilor).

Materiale didactice pentru şcolile de cultură generală. Chişinău: Civitas, 2007.

9. Dragnev D., Dragnev E. Atlas de istorie universală şi a românilor. Chişinău:

Civitas, 2005; ediţia a II-a, 2006.

10. Ojog I., Şarov I., Matveev S. şi alţii. Istoria Românilor. Epoca antică şi

medievală. Atlas istoric şcolar. Chişinău: Editura Cartdidact, 2000.

11. Agachi A. şi alţii. Dicţionar de istorie. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită.

Chişinău: Civitas, 2007.

12. http://www.edu.md.

13. http://www.iatp.md/istorie - Să învăţăm istoria prin Internet.

14. http://istoria.md – “Primul site de istorie” din Republica Moldova.

15. http://basarabia.info - Istoria Basarabiei.

http://www.edu.md/

http://www.iatp.md/istorie

http://istoria.md/

http://basarabia.info/

Date post:	20-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	adelina-pereteatcu
View:	284 times
Download:	8 times

Istoria Romanilor Si Universala 09

Documents