ISTORIA Romanilor 1601-1821

ISTORIA ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. GIURESCUProfesor la Universitatea din Bueumti

ISTORIAROMANILOR

IllPARTEA INTAI

DELA MOARTEA LUI MIHAIVITEAZUL PANA LA SFAR*ITULEPOCEI FANARIOTE (1601-1821)

Cu 143 de figuri In text si 7 hdrIi earl din text

EDITIA A DOUA, REVAZUTA $1 ADAOGITA

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA39, Bulevardul Lascar Catargi, 39

DUCURE$T I 1944

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA EDITIA A DOUA

Editia de NO, apeirutil la interval de un an, se deosebeVe decea precedentà printr'o serie de adaose $i de preciztai, determinatede studiile aparute intre limp sau de cerceteirile intreprinse.

Multumesc din nou cititorilor mei pentru pretuirea aratatei fi cuprilejul acestui volum.

Bucureoi, Mai 1943.

CONSTANTIN C. GIURESCU

www.dacoromanica.ro

PREFATAVolumul de fatà, ca ci cel precedent, se imparte in cloud peErti :

cea dintâi cuprinde istoria politicei intre 1601-1821, cea de a douava privi institutiile fi cultura in acelafi interval de timp.

Transilvaniei i-am consacrat trei capitole intinse, in afarei delocul ce-1 ocupei in expunerea privind tinuturile de dincoace de Car-pati. Romeinii din Peninsula Balcanicei au un capitol propriu.

Din ilustratiile acestui volum, un numeir insemnat mi-au fostpuse la dispozitie, in mod gratios, de urmeitoarele institutii fi per-soane : Ministerul Propagandei (Directia Propagandei : fig. 3, 6,10, 25, 27, 29, 32, 37, 44, 48, 49, 54, 57, 60, 67, 71, 78, 83, 92,98, 110, 115-117, 122, 124, 136; Oficiul Na(ional de Turism:fig. 52, 53, 55, 56, 58, 61, 84-88) ; Comisia Monumentelor Isto-rice (fig. I, 2, 7-9, 11-18, 23-24, 26, 28, 31, 38-43, 45, 46,59, 62-66, 68, 70, 72, 76, 80, 81, 90, 91, 94, 101, 108, 118, 128-134) ; Muzeul Militar (fig. 5, 19, 20, 22, 23, 47, 69, 77, 82, 99,100, 102-105, 112-114) ; Muzeul Municipiului Bucure§ti (fig.4) ; Profesor Victor Papacostea (fig. 138, 142, 143) ; ProfesorConstantin Moisil (fig. 21, 34-36, 74, 75, 93, 95-97, 106, 107,109, 111, 119-121, 123, 125-127, ultimele patru provenind dinlucrarea A. Resch, Siebenbürgische Manzen und Medaillen con 1538bis zur Gegenwart, Sibiu, 190 1) ; Consilier de ambasadä MarcelRomanescu (fig. 137, 139, 140) ; Consilier de ambasadà Octa-vian Beu (fig. 135) f i G. N icolaiasa (fig. 50, 51, 73, 89). Rogpe conduceitorii institutiilor amintite, pe colaboratorii acestoraimi fac o pleicutei datorie sci amintesc numele d-lor Al. Beideiutei,Adrian Corbu, Colonel I. Gr. Po pesca, Profesor Victor Briltulescu,

www.dacoromanica.ro

VIII

Dinu Rosetti si Frasin Munteanu-Reimnic precum si toate per-soanele de mai sus sei primeascei incei odatei vide mele multumiri.

Un numeir de capte heirti in afarei de text f i una in text ingciduelocalizarea evenimentelor povestite.

Da/ele sunt dupei stilul nou, exceptille fiind nientionate. Indicelede nume si lucruri va incheia partea a doua a acestui volum.

Bucuresti, 30 Martie 1942.


www.dacoromanica.ro

z

RADU $ERBAN$erban era om minios, viteaz, bun,

bland Fi plin de omenie ; sdraci strdinitoti °flew loc trt inima lui ; ¡ara o car-muia bine

(Mitropolitul Matei al Mirelor).

Luptele pentru tron. Simion Movilá. Dupa moartea lui Mihai,boierii sài i oastea, cata mai ramasese, trecura In Tara Roma-neasca, pe la Caineni, i asezarà tabara la satul Cdrstienefti, dinsus de manastirea Argesului (vezi si harta Nr. 1). Acolo venira

Buzestii i cei1a1i boieri si cu to%i alesera domn pe ,5'erban,fost mare paharnic i stapan al unei averi considerabile. Acestaluà numele de Radu; Inteun hrisov din 29 Iunie 1604, 1si spune« nepot al raposatului Io Basarab Voevod batranul adica,pare-se al lui Neagoe ; Inteo inscriptie contemporana, delamänastirea Dealului, din 27 Ianuarie 1608, se precizeazd chiar :« nepot de fiu al lui Basdrab voevod ». Cert este ca se tragea,prin maica-sa Maria fiica Ancai dela Coiani, din erban, mareleban, ginerele lui Parvu Craiovescu.

Domnia Tilrii Românesti era urmaritA trig, In acelasi timp,si de Simion Movilei; acesta, ajutat de Poloni, ocupase mai Inaintetronul timp de vreo opt luni (20 Octomvrie 1600: lupta dela Te-leajen 3 Iulie 1601), dupa care trebuise sà fuga In Moldova,gonit i Invins de fratii Buzesti (vezi si vol. II, ed. 4, p. 297). Unalt pretendent, ajutat de Turcii dela Dundre era si tânarul RadaMihnea, fiul lui Mihnea Turcitul. Deocamdatä biruise SimionMovila ; armata lui, de Moldoveni, Lesi i Tatari, bate pe Mun-teni, sub RAmnicul Särat si pe malul drept al Buzaului (15 Au-gust). Radu erban, ales tocmai atunci domn, nu izbutesteopreasca si e silit sá treaca peste munti, In Ardeal (Octomvrie

www.dacoromanica.ro

2 RADU $ERBAN

1601). In tabara de langa Dej, la 6 Noemvrie, domnul pribeagdepune juramântul de credinta cätre imparatul Rudolf §i-i cere,prin Stroe Buzescu, trimis la Praha, bani de oaste §i un castelca loe de retragere, in cazul cand n'ar putea reocupa tronul. InMartie 1602 pana atunci locui in ora§ul Samar Radu vrusii treaca in Tara Romaneascä, avand ajutor din partea Impe-rialilor ; aceasta incercare de a-§i recapata tronul nu reu§i 'ma,oastea fiind respinsa chiar la hotar. Nici celalalt pretendent,Radu Mihnea, nu avu mai mult noroc. Armata acestuia, alca-tuitä din Turci dunareni, Ardeleni §i Munteni, fu batuta de co-mandantii lui Simion Movila la Crete0i, in Oltenia, in ziva de15 Martie ; multi dintre osta§i se innecara in Jii. 0 noua solie aluí Radu , ,erban la imparatul Rudolf, in Aprilie 1602, avu drepturmare organizarea unei noi expeditii In Tara Romaneasca. Lasfar§itul lui Iulie, o armata a lui trecea Carpatii prin pasul Bu-zaului, in timp ce Buze§tii coborau pe la Caineni. Simion Mo-vilii nu putu rezista acestor forte §i se retrase spre Moldova. La13 August se §tia in Ardeal ca tara e in mana lui Radu erban :urmarind pe adversar, acesta trece peste Milcov §i cla foc tar-gului Tecuciu §i catorva sate din jur.

Lupta pentru tron nu se incheie insa aici. Simion nu voia sarenunte ; el cere de aceea ajutor dela Tatari §i ()Mine un corpde vreo 40.000 de calareti, condu§i chiar de Han. Radu avea §iel ceva ajutoare trimise de Basta, un corp de cavalerie valona§i vreo 1000 de infanteri§ti. Lupta a avut loe in ziva de 13/23Septemvrie 1602, la Ogretin, in judetul Sacuieni §i a continuata doua zi la Teiwni, in acela§i judet. La Ogretin, armata luiRadu erban i§i facuse §anturi de adapost ; ie§ind la un momentdat, din ele, era sa fie bätutä de Tätari. La Teiu§ani, §anturilenu mai fura parasite §i izbanda ramase de partea lui Radu. Acontribuit la aceasta §i vitejia boierilor Buze§ti, in special a luiStroe Buzescu ; acesta provoca la lupta pe currmatul Hanului§i in duelul care avu loc, Tätarul fu ucis ; viteazul boier primiinsa §i el o lovitura la cap, din care, peste trei saptämäni, muri. Pelespedea care-i acopera mormântul, la schitul Stane§ti din Valcea,(vezi fig. 1) e infati§ata scena luptei cu Tatarul. Inscriptia inromane§te, alcatuita chiar de sotia raposatului, aratä razboaiele lacare a participat Stroe, sub Mihai Viteazul §i sub Radu erban

www.dacoromanica.ro

LUPTELE PENTRU TRON. SIMION MOVIL.A.

si insist a asupra celui din urma, dela Teiusani. Acolo, « jupanulStroe atata nevoe pre crestini vazand, statu Impotriva Tätarilorde sa lovi Cu cumnatul Hanului junghe pre Tatar. i dinteacelräzboi sA rani la obraz si peste <trei> saptamani sa tampla morte,In luna lu Octovrie 2 zile va leato 7110. i nu fu pre voe

Fig. 1. Sellitul Stane0.i, din judetul Valcea, reaidit in 1536 de Giura logoRitul ai intrat in stApit+nirea 13uvitilor, prin efisiltoria Ricci lui Giura cu Radul ninon arrnaul, feciorul lui \gad banul.

de Tatari. Dumnezeu-1 erte. Scrisi (in loc de: scrisei) eu jupa-'neasa Sima a stolnicului lu Stroe: Deaca voi muri, sA magrupati Iânga dumniia lui aicea (vezi figura 2)

In urma celor douà batalii, Tätarii se retraserä ; hanul, furiosde Infrangere i de uciderea cumnatului sAu, porunci ca Simionsä fie pus In fiare « pre supt pântecele calului ». De unul din con-curentii la domnie Radu erban scdpase. Ramânea celálalt, fiullui Mihnea Turcitul. Din cauza acestuia avura loe mai multeciocniri cu Turcii dela Dunare. La 10 Octomvrie 1.602 se stia laFágàra cá ei au fost batuti de Care Radu. La inceputul lui Fe-

cdinilor

».

www.dacoromanica.ro

4 RADU *ERRAN

vruarie 1603, oastea munteanä

,

d,.. O.

A ,

'1' i[j PI41

Fig. 2. Lespedea de pe mormantul lui Stroe Burescu. In par-tea inferioarti e hilatisatil lupta cu Tatarul si anume mornentul

and Stroe Il ucide, Infigand sabia In el.

trecea Dunärea pe ghiatk si atacaSilistra. Turcii suntIn frá' nti ; comandan-tul Ahmed Pasa, gi-nerele Hanului, fu-ge, dar cetatea nuputu fi luatk. Do-brogea avu de sufe-rit, Harsova fu arsd ;la satul Däeni, lo-cuit de Romkni, undetasament mun-tean fu atacat insäde skteni i distrus.In urma acestorte, care se incheiaräIn primkvara anului1603, Radu Mihneatrebui sà renuntepentru cktiva anila visurile sale dedomnie.

Relatiile ea Ar-dealul. Rilzboiul cuMoise Székely. Darabia se linistiseralucrurile In aceastä.

1, parte, cand aten-tialui Radu e.rban fuatrasä de evenimen-tele din Ardeal. A-colo, Sigismund Bá-thory, care, dupámoartea lui Mihai,izbutise a se Intoar-ce din nou si a reluatronul, abdick, pen-tru a treia oard, In

A

lup-

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU ARDEALUL. RAZBOIUL CU MOISE SZEKELY 6

Iunie 1602. Ungurii din Ardeal nu mai voiau lug dominatia impe-riala care se aratase asprä si de o fiscalitate apagtoare. Ei se strangdeci in jurul lui Moise Secuiul (Székely) unul din trädatorii lui MihaiViteazul, i, cu ajutorul Turcilor, pornesc din Banat sa ocupe ceta-tile unde erau garnizoanele impäratului Rudolf. Caransebesul i Lu-gojul se predau ultimul la 11 Aprilie ; Alba Julia cade, dupa unasediu, la 9 Mai ; la 8 Iunie se supunea si Clujul. Basta, cu trupeinsuficiente, se retrage in cetatea Gherlei i trimite o scrisoarelui Radu erban, cerand ajutor. Acesta expedie mai intai undetasament redus, apoi unul mai insemnat, de 3000 de oameni,in frunte cu Gheorghe Rat si cu capitanii de lefegii ; in cele dinurma, trecu el insusi, cu grosul ostii (8000 de oameni), pe laRucar. « i cand fu la purcesul lui din Targoviste povestestecronica stranse preotii bisericii de facura bdenii (adica ru-gaciuni) i slusbe dumnezeesti si-1 blagoslovira toti, rugand peDumnezeu sa-1 poarte inteaceasta cale cu sanatate i cu biruintaasupra vrajmasilor. i cand fu a treia zi, trecu muntii. Ear deacaintelease Sekil Mosi, el incepu a se Iduda, zicand: « Ea sä ve-deti acel Roman gros ce va sá pata, numai sa-mi intinzaripa ceasta dreapta, numai de cat Ii voi birui ». Lucrurilelug altfel decat crezuse falosul Moise. Dui:J.6 o prima biruintaa lui Rat, la Ctirstian, se ajunse la lupta decisiva, in margineaBrasovului, langa « moara » adica fabrica de hartie, in zivade 17 Iulie 1603. Ostasii lui Radu atacara tabdra Ungurilor,sfaramara carele legate unele de altele care o aparau i patrun-sera inguntru. A fost un macel grozav: peste 4000 de dusmanieazura, 32 de steaguri fura luate, Moise Secuiul, pe cand fugea,fu lovit de un glon i Gheorghe Rat Ii taie capul. Turcii i TA-tarii care ajutasera pe cel invins, vazand dezastrul, se retraseraoprindu-se tocmai la Timisoara.

Radu nu indrazni sa ocupe Ardealul asa cum Meuse Mihai,dupa 'a"limbar ; era multumit sa i se dea numai scaunele sacuiesti.Dar trimisul Imparatului nu-i aduse decà't confirmarea in domniaTarii Romanesti si un steag. Ostile muntene trecurä deci indaratmuntii ; aci, ele avura mai multe ciocniri cu Tatarii care navali-sera din nou prin sapte locuri, arzand i Craiova. Pentru a curma()data aceste pradäciuni care amenintau sä pustiasca tara eles'au repetat si in 1604 Radu trebui sà faca o intelegere cu Hanul,

www.dacoromanica.ro

16 RADU *ERB AN

plaindu-i o sum 5 de 15.000 galbeni anual. Nu avea incotro:tara era sleità, locuitorii fugii, iar Imperialii departe si greoi inmiscAri. Din aceleasi motive, Mcu Radu pace si cu Turcii. La 23Noemvrie 1604. judele Sibiului anunta aceastà veste Bistritenilorsi adAoga c domnul asteaptà caftanul trimis de Sultan. Iar in-tr'un act din 28 Ianuarie (7 Fevruarie stil not: !) 1606, Radulerban, ddruind lui Costea Chehaia satul Glupavii, Cu tot hotarul

cu toti vecinii, spune csá face aceasta « pentru dreapta i cre-dincioasa slujbg, cu care au slujit Domniei Mele i ärii Domnieimele pe lane cinstitul Impärat la Tarigrad de a inchinat taracinstitului ImOrat si au räcut pace 1,5rii intregi i tuturor sdr-manilor domnii mele

Relatiile eu telan Bocskay. Rázboiul ca Gabriel Bfithory. InArdeal, dupä moartea lui Moise Szekely, urmard frAmântàri pan6°And izbuti s4 ja puterea nemesul Stefan Bocskay, nAscut la Cluj,In 1557, si unchiu, dupg mamá, lui Sigismund Báthory. El fu pro-clamat in 1604 principe al Transilvaniei de cAtre refugiatii de peteritoriul turcesc ; marele vizir 11 recunoscu la 19 Noemvrie alaceluiasi an, Secuii, prin dieta din Miercurea Muresului, la 21Fevruarie 1605, iar dieta tgrii la 8 Mai, la Tárgul Muresulni.

Radu erban a avut, Id inceput, relatii incordate cu Bocskay,,deoarece acesta, pe deoparte sprijinea pe Movilesti, pe de altáparte era impotriva Imperialilor. Mai pe urrn6 insg, raporturilese indulcesc si se ajunge chiar la incheierea unui tratat de ami-citie i aliantà, la 5 August 1605. Lui Radu i se asigurg prinacest tratat si un addpost in Ardeal in caz de primejdie. Un simai mare succes pentru Bocskay este recunoasterea imparatuluiRudolf care renuntA in favoarea sa la stäpanirea Ardealului, haIi (IA i comitatele Tokay, Bereg i Ugocea (Iulie 1606). Indatàdupà aceasta urmeazd tratatul de pace intre Imperiali i Turci,incheiat la Zsitvatorok, la 11 Noemvrie 1606, tot prin intermediuldibaciului principe al Transilvaniei. Se Om deci cà va urma oell de liniste pentru regiunile noastre, care avuseserà atata desuferit n ultimii ani. Previziunea nu se indeplini insà, deoareceBocskay murise zice otravitla 29 Decemvrie 1606, si compe-titiunile pentru tron reincepurà. Dieta convocatà la Cluj alesela 11 Fevruarie 1607 ca principe al Transilvaniei pe bAtranulSigismund licikoczy. Candidati mai erau si Valentin Homonnay,

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU STEFAN BOCSKAY. RAZBOIUL CU GABRIEL BATHORY

ginerele lui Rákoczy, si Gabriel Bcithory, nepotul lui Stefan Bat-hory, fostul rege al Poloniei (vezi si vol. II, p. 334). Dar domnialui Rákoczy durà putin, numai panii la 5 Martie 1608, cal-id el seretrase, din cauza unei revolte a haiducilor, un corp de oasteungar Cu o organizare speciald. De aceastO revoltà se folosesteGabriel Bcithory care e proclamat principe, la 7 Martie 1608. Invarstà de numai 19 ani, Gabriel impresiona prin frumusetea,puterea i dArnicia sa, era lug afemeiat i ambitios fard mAsurd.Primit cu simpatie si de tara si de stripanitorii vecini, el sfar-seste totusi, din cauza firii sale, prin a-si face pretutindeni dusmanisi pierde, in scurt timp, si domnia i viata.

Radu Serban are la inceput. relatii bune cu noul principe:tratatul incheiat cu Bocskay este reinoit, la 31 Mai 1608; In Noem-vrie acelasi an, Gabriel Báthory incheie un tratat de aliantàcu domnul Moldovei, Constantin Movilà. Curand dupg aceasta

raporturile Cu vecinii se stricd. Imperialii sunt neMultumitisi se hotOrOsc sà-1 Inlocuiasca. In realizarea acestui plan, RaduSerban, care pOstrase bune legAturi cu Rudolf, putea sä* aibdrolul principal, asa cum se intamplase si mai inainte, In cazullui Moise Secuiul. De f apt, Radu nu fdcu nici un act de ostilitateimpotriva vecinului sdu din Ardeal. Dandu-si seama ins6 ea"lucrul era posibil, impins apoi si de trufia sa, care 1 fOcea sd seviseze stäpan al tuturor tärilor inconjurOtoare, Gabriel Báthoryhotdri sO atace el pe Radu, pe neasteptate. Inteadevdr, In mijloculiernii, la 29 Decemwie 1610, oastea sa porni din Tara Barsei,prin Bran, asupra Munteniei. Trei mii de oameni desfundarà, Culopetile, drumul, de zOpada, i armata trecu peste munli. Radunepregätit, trebui sd se retraga in grabA spre Moldova. Mama sasi o parte din bogdtii cdzurd in mainile navAlitorilor ; el Insusi,dacd n'ar fi fost vestit, in ascuns, in ultima clipd, de un trimisal judelui sas din Brasov, Mihail Weiss, ar fi avut aceeasi soartä.Soldatii lui Gabriel Bathory räcurd mari jafuri i neorandueli ;bisericile furà profanate, casele arse, populatia schingiuitO i ne-cinstitä ; a fost o groazd si un prdpOd, deoarece oamenii fuseseràsurprinsi in sate de sOrbOtori; nu putuserà fugi, dupà obiceiu,in codrii, mai ales cà era iarn6 grea.

Mitropolitul Matei al Mirelor, afldtor in acea weme In md-nOstirea Bistrita, descrie astfel cele intamplate: « ...Cate tied-

www.dacoromanica.ro

8 RADU $ERBAN

lo§ii §i vdrsdri de sá'nge §i profandri de biserici si jafuri de md-ndstiri [s'au fdcut], nu se pot spune cu deamdnuntul, multe fiind§i mai presus de once mdsurd; cdci, fiind neamul acesta neomenos,Cu neomenie §i mare cruzime se purta cu cei ce-i avea in 'nand;prAdau, ardeau, chinuiau, puneau cdrbuni pe pântecele oamenilor,scoteau ochii, täliau manile, jupuiau pieile de pe genunchi...Si mai ales se aprindea mania lor impotriva monahilor §i preotilorpe care, cu multe chinuri §i incercdri, ii ucideau. Iar desfrAndri§i. lucruri ru§inoase se fdceau multe...Si ndfdlind ca hotii in md-ndstirea noastrd, furând toate giuvaerurile cate le cdpdtase 0sfärdmand mormintele domnilor §i stricand lespezile bisericii,crezând sa afle bogältie de aur, puinduli numele de furi de lucrurisfinte §i scormonitori de mprminte, s'au tutors... Au sfdrá-mat §i mitropolia dela Arge§, cea foarte scumpd, §.1 toatesfintele mdndstiri §i mdndstirile de cdlugdrite q'i bisericile le-audistrus ».

Gabriel Báthory intrd in Tárgovi§te la 26 Ianuarie 1611 §i1§i lud titlul de « Principe, din mila lui Dumnezeu, al Transil-vaniei §i Valahiei Transalpine ». Trimise apoi la Stambul un solcerand domnia Munteniei pentru sine §i explicand expeditia saprin aceia cd Radu ar fi voit sa-1 rdstoarne, de comun acord cuunii pribegi din Polonia. De aceea, el i-a luat inainte. Turcii nuincuviintard lush' cererea §i. numird ca domn al Tdrii Ronane§tipe Radu Mihnea, pretendentul din 1601-2. Báthory trebui sdse retragd ; la 16 Martie el era inapoi la Bra§ov, la 22, noul domnintra in Targovi§te.

Intre timp, Radu Serban, incheiase, in Moldova, la Roman,impreund cu Constantin Movild, un tratat cu Imperialii (20 Fe-vruarie 1611). 0 nou'd oaste trebuia BA' restabileascd in tron pedomnul fugar §i. sd pedepseascd pe Báthory. La inceputul luiMai, aceastä oaste, cuprinzand §i Moldoveni, Cazaci §i Poloni,intrd in Tara Româneascd §i sili pe Radu Mihnea sd se retragä,fdr'd luptd, la Giurgiu. Targovi§tea primi cu bucurie pe fostuldomn; indatd dui:id aceea, armata porni impotriva lui Báthory.Carpatii flied trecuti nu prin treeätorile obi§nuite, ci pe poteci,intre Bran §i Timi§; la 7 Iulie, oastea era langd Bra§ov. GabrielBáthory, care nu se a§teptase la o sosire atat de rapidd, aveaforte mai numeroase cleat acelea ale lui Radu Serban. Lupta s'a

www.dacoromanica.ro

RAZBoIUL CU GABRIEL BikTHORY 9

dat pe campia dintre ora § §i satul Sampietru, In acela§i loc undeavusese loc §i lupta cu Sakely. La Inceput se parea ca biruintava fi a lui Báthory: atacul caläretilor lui silise trupele noastresa se retraga pana In §anturile cetätii. Cand Insa se produse izbi-tura càlàrimii grele polone, care a§teptase, nevazuta, In dosulmorii de hartie, §i cand Radu dadu un contra atac, trupe/e luiBáthory, in primul rand Sacuii, se debandara §i zvarlira armele.Mii de morti ramasera pe campul de lupta. A doua zi, domnul,Insotit de Sa§ii din Bra§ov, vizitand locul bataliei §i vazand mul-timea celor cazuti, spuse: « Dumnezeu din cer a dat aceasta ;eu sunt prea slab pentru a o savar§i ». Porunci apoi sd se strângatrupurile §i deasupra lor ridica o movila, a§ezand §i o cruce fru-moasa de lemn, Cu inscriptie In limba romanä, aratand faptele,Gabriel Báthory scapa cu fuga In Sibiu ; din goana, îi pierdu

a§a cum arata cronica Tarii Romanesti « cuma din cap *cea Impodobita cu pene de vultur ; platosa vi-o Impodobise cu opiele de tigru.

Daca Radu erban, dupa aceasta biruinta, ar fi procedatrepede, ca odinioara Mihai Viteazul, Ardealul ar fi fost al lui.El nu Indräzni Insa sa atace imediat Sibiul; n'avea, de altfel, niciartileria de asediu necesara. Imperialii, greoi de ca obiceiu, lasaräsa treaca timpul ; armata lor, comandata de Forgách, fäcu gre-§eala sa se ocupe de alte cetati, In loc sa termine cu Sibiul. Eratotdeodata §i teama, din partea lor, ca nu cumva Radu erbansa ocupe tara §i s'o pastreze pentru el, cum se Intamplase cu Mihai..Intre timp, Báthory, ajutat de un fost capitan al lui, Nagy, caretr'äda pe Imperiali, I§i refdcu o oaste ; nobilimea ne voi BA ajute-pe Forgách iar Turcii, dupä ce a§ezara din nou pe Radu Mihneain scaun, patrunsera, prin pasul Buzaului, la 15 Septemvrie, InArdeal. In asemenea Imprejurari: Radu erban §i Imperialiitrebuira sa se retraga. Trecand Indarat Carpatii pela Rucär, eiluara drumul Moldovei, hartuiti necontenit de Tatari, care izbu-tied', trite° lupta la Bacd a, sa sfarame cavaleria polona. Cu greuse atinse Suceava ; de aci, Radu 1§i lua familia §i ce-i mai ramasesedin vistierie §i trecu In Polonia, iar dupa aceea In Austria, la Viena(Decemvrie 161.1). Forgách se retrase prin Campulung, Carlibaba,.Maramure§ in Ungaria superioard; abia un sfert din oastea

ajunse acasa.

www.dacoromanica.ro

RADU $ERBAii

Pribegia §i moartea sa. Radu erban srár§it viata intrestrAini, la Viena. El a intervenit, e drept, in mai multe randuri,pe lângä impdrat, in 1612, 1614, 1616, ca sd fie ajutat rejatronul, dar fdrä &à izbuteascd a determina o expeditie. O in--cercare pe care o face, eu mijloace proprii, in vara anului 1616,se isprdve§te printr'o infrângere, oastea sa fiind bAtutd rdu deSkender Pava, la hotarul de miazdnoapte al Moldovei (pe acolovoia sd coboare spre Tara Romaneased, deoarece prin Ardealera cu neputintd, Principele Gabriel Bethlen interzicând trecerea).

In 1614 §i 1617, gäsim pe Radu locuind in ora§ul Tirnavia,In 1619 in ora§ul Modor, amândoud sub stdpAnirea impdratului.In 1620 e din nou la Viena. Avea greutdti bäne§ti, pensia de 200de florini lunar pe care i-o servea cdmara imperialä, achitându-i-seneregulat §i, de obicei, cu intarziere.

A murit la Viena, se pare in ziva de 13 Martie 1620. 0 scri-soare din acest ora, cu data 14 Martie anunta decesul. A fostingropat in ziva de 16, in biserica Sf. stefan, rezervatd marilorpersonalitdti, ceea ce aratd prestigiul de care se bueura la Curtedomnul pribeag. Ni s'a pdstrat testamentul sdu, scris in roma-ReVe, la 28 Fevruarie 1620, in prezenta Mitropolitului DionisieRalli Paleologul §i a mai multor martori.

Ctitoriile §i familia lui Radu erban. Pe and era boier, la leat7097 deci 1588 sau 1589 a refdcut Radu erban mdndstireaomana, ctitoria lui Vlad Tepe § (vezi §i vol. II, ed. IV, p. 50). Aci aufost reinhumate, la finele lui Noemvrie sau in Decemvrie 1640,rdmd§itele sale pdmante§ti, aduse dela Viena; mai tArziu, in 1667,Noemvrie 13, ele au fost a§ezate in aceea§i groapd cu ale lui Drd-ghici Cantacuzino, nepotul sdu de fiicd, §i cu ale lui Constantin,fiul lui Drdghici. O altd etitorie a lui Radu erban a fost bisericadin Coeni (V1a§ca), refäcutd in 1671 de fiicd-sa Ilinca §i de fe-ciorii ei. La Muntele Athos, el ddrui mändstirii Xenofon, prinhrisovul din 3 August 1607, nema mii de aspri §i mo§iile Ratea §iSili§tea (vezi §i harta Nr. 6).

Radu a fost edsdtorit cu Elena, fiica lui Udri§te vistieruldin MArgineni, §i a avut cu ea trei copii, doud fete §i un bdiat.Fata cea mai mare, Anca, s'a mdritat la 10 Iulie 1618 cu NicolaePiltrafcu, fiul lui Mihai Viteazul; Impdratul ii 4:16 ca dar de nuntdun pahar de argint In valoare de 200 de florini. Fata cealaltd,

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE FAMILIA LUI RADU $ERBAV 11

Ilinca, näscutä la Suceava, cAnd maicä-sa a trebuit sà fugä infata o§tilor lui Gabriel Báthory, s'a cäsätorit cu Constantin Can-tacuzino postelnicul; unul din copiii ei, va ajunge domnal Tärii Romane§ti, in 1678. Bälatul lui Radu Serban e numit,intr'un hrisov din 1615, dela Radu Mihnea, lo Basarab voevod;a fost cäsätorit cu Arghira §i a avut un fiu Alexandru. A muritde tânär §i a fost ingropat la mitropolia din Targovi§te ; pentruodihna sufletului lui, bunicd-sa, doamna Maria, dà mitropolieisatul Serbäne§ti.

In awl de copiii legitimi, Radu a mai avut, cu o vaduvg,« Elina, fata popei Costandin din ora din Bucure§ti », stabilitäIn satul Tantava, §i doi nelegitimi, pe Constantin, care va ajunge,in 1654, dupà Matei Basarab, domn, §i pe Alexandra. Poate totfiu nelegitim al lui Radu sä fie §i acel « Neagul voevod snä (adidifiul !) räposatul Basarab voevod » care se afla la Tarigrad in Aprilie1633, urmärind tronul Moldovei.

Radu Serban e una din figurile insemnate ale istoriei noastre.Färä sä poatä ajunge la inältimea marelui säu predecesor, el aretotu§i unele insu§iri care amintesc pe acesta. Contemporanii l-aupretuit. Mihail Weiss, judele Bra§ovului, il aratä ca fiind « foartepriceput in me§te§ugul rdzboiului » iar mitropolitul Matei al Mi-relor, care se bucurase de protectia §i därnicia domnului, Ii faceportretul urmältor: « Serban era om mintos, viteaz, bun, blând§i plin de omenie ; graci §i sträini, toti aflau loe in inima lui ;tara o guverna bine ».

BIBLIOGRAFIELuptele pentru tron. Simion Movili: 1. N. C. BEJENARU, Domniea lui

Simion Movila In Muntenia, in Revista Critica, III (1929), p. 173-188;2. TH. HOLBAN, Contributii la istoria Domniei muntenefti a lui SinzionIn Rev, 1st., XXIII (1937), p. 147-154; 3. DIMITRIE CIUREA, Domnia mun-teana a lui Simion Yodel Movila, in Cercet. 1st., XIIIXVI, Ia§i, 1940, p.113-132.

Radu Serban: 4. JULIUS TEUTSCH, Das Massengrab aus der Schlachtzwischen dem Fiirsten G. Bdthori und dem Woiwoden der I'Valachei RadulScherban, den 9. Juli im Jahre 1611, in Korrespondenzblatt des Vereins farSiebenbargische Landeskunde, XXIV (1901), p. 1-3; 5. N. IORGA, LegaturilePrincipatelor Romdne cu Ardealul dela 1601 la 1699, in Studii 0 Doc., IV.Bucure§ti, 1902, p. ICCCXV; 6. ILIE NICOLESCU, Din descendenta 4 Cra-

www.dacoromanica.ro

12 RADU $ERBAN

iovestilor », in Rev. 1st. Arh. Fil.,V (1903), p.200-212; 7. GEN. P.V. NASTUREL,Radu $erban Basarab f i Matei Basarab. Schite genealogice, In Literatura fArta 113n4nci, XI (1907), p. 373-382, 461-474 si 557-573; 8. AL. LAPE-DATU, Meindstirea Comana, I. Note istorice, In Bul. Com. Mon. 1st., I (1908),p. 9-22; 9. AL. LAPEDATU, Din zilele de ceidere ale lui Mihai Viteazul, XVINaratiuni istorice (18 Sept. 1600-17 Jul. 1603), Bucuresti, 1909, 173 p.In 80; 10. GENERAL P. V. NISTUREL, Luptele dela ()grain si Teisani din zilelede 13 f i 14 Septemvrie 1602 (7111), In An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st., s. 2t. XXXII (1909-1910), p. 845-864; 11. N. IORGA, Un biruitor: .Radu VoclitsSerban, Wilenii-de-Munte, 1911, 39 p. In 8'; 12. D. TRAJANESCU, SchitulStdnesti (Vdlcea), In Bul. Com. Mon. Ist., IV (1911), p. 13-23; 13. V. MO-TOGNA, Rdzboaiele lui Radu sS'erban (1602-1611), In Mem. Seq. Ist. Acad.Rom., t. VI (1927), p. 241-321 (lucrare esentialà); 14. N. IORGA, Istoriaarmatei romcinefti, ed. II a, vol. 11, Bucuresti, 1930, 256 p. in 8'; 15. N. IORGA,Un nou izvor cu privire la Mihai Viteazul ..si Radu 5erban, In Mem. Sect. Ist.Acad. Rom., t. XII (1932), p. 93-105; 16. JOAN C. FILITTI, Despre doi-candida0 la domnie din prima junuitate a sec. XVII-lea, Mihai Cdmiirafull(1602-3, 1611) si Neagu Vodd (1633-1), In Cercetdri fi documente pri--vitoare la istoria Principatelor Ronidne, Bucuresti, 1935, p. 17-19.

www.dacoromanica.ro

MOVILE$TII $1 $TEFAN TOMAs Stritut-au la mare amesteedturd si

zara scaunul tdrii dupd moartea luiSirneon Vodlt ; ca erau feciorii EremieiVodd trei.., cara a lui Simeon eraufeciori cinci... Deci se tmperechiardboierii pi cu clansii, si tara In cloudparti : o parte tinca cu casa leremieiVodd, eard altd parte cu casa lui SimeonVodd *.

(Letopisetul lui Miron Costin).

Simion Movila. Lui Ieremia Movila li urma pe tron fratelesau Simion (10 Iulie 1606). Potrivit « uricelor » adica privilegiilorpe care Ieremia le obtinuse dela Poartä, ar fi trebuit sa-i urmezeleciorii sai ; ace§tia erau lug nevarstnici: cel mai mare, Constantin,avea, dupa marturia unui contemporan, 8 sau 9 ani. Turcii daduradeci domnia lui Simion care, pe langa daruri bogate, le trimise,indata dupa Investitura, i tributul: 32.000 de scuzi, opt cai detrasura §i diferite blanuri intre care §i de zibelina.

Sub raportul politicii externe, nu-i de mirare deci ca Simionse arata deplin supus sultanului ; cu Polonii in schimb, relatiileerau reci, deoarece ace§tia sustineau pe fiii lui Ieremia. De altfel,domnia sa fu scurta: un an §i ceva peste doua luni. La 24 Sep-temvrie 1607, domnul murea, dupa unii otravit i anume chiarde cumnata-sa, doamna Elisaveta a lui Ieremia \Todd. Un ra-port venetian din Constantinopol afirma ca vinovati de aceastacrima ar fi boierii tarii cari nu iubeau pe domn « din pricinacruzimii sale ». Se poate lush' ca sa fi fost §i o moarte naturalä,deoarece Simion, in momentul suirii pe tron, era, cum spunecronica, « om mare de zile, sosit la batranete ». Mormantul sä'u seaflä la mandstirea Sucevita ; o foarte frumoasa lespede, de marmurd

www.dacoromanica.ro

sculptatil, a fost L§ezatä deasupra de fiul

Fig. 3. Acoperamaraul de mormint al lui Simion Movila, lainImastirea Sucbvita. Inscriptia e In limba slavii.

gu Gavril, in 1620,Martie 15 25 (ve-zi si fig. 3).

Simion s'a ca-s6torit Cu o ca-tolicg, Margaretasau Mar ghita ca-re, dupà märiti§,§i-a schimbat nu-mele in Melania;a§a i se spune Ininscriptiile de pemormântul unu-ia din fii §i mor-mantul s otuluiei. Au avut §aptecopii, §ase bäeti:Pavel, mort la 24Mai (stil vechiu)1607, Mihail,Ga-vril, Petru, Moi-se, loan 0 o fatä. :Teodosia, moartdIn 1596. Mihail §iMoise au domnitIn Moldova, Ga-vriil in Tara Ro-mâneascA, lar Pe-tru a ajuns mi-tropolit al Chie-vului, una din fi-gurile cele mai deseamä ale orto-doxiei.

Mihail Movililsi Constantin Mo-vilal. Urmeazà,In istoria Mol-

14 MOVILESTII SI STEFAN Tom$A

www.dacoromanica.ro

MIHAIL SI CONSTANTIN MOV1LA

dovei, dupa moartea lui Simion, o epoca de lupte pentrude « mare amestecätura i zarva » cum spune Miron Costin, epocace aminteste intru catva aceea a urmasilor lui Alexandru cel Bun..In urma lui Ieremia Movila, ramasesera trei feciori, toti minori;In urma lui Simion, cinci, de asemenea minori; cele d'ouil vaduve,Elisaveta i Marghita, femei aprige i ambitioase amandoua,voiau sà asigure tronul fiecare copiilor ei. Se formara deci douàpartide, o seama dintre boieri, tinand cu feciorii lui Ieremia, altäseaina cu aceia ai lui Simion. Elisaveta avea sprijin si dela Poloni,deoarece maritase pe una din fetele ei cu nobilul 5tefan Potocki,iar pe alta cu nobilul Wiszniewiecki.

Dupä moartea lui Simion lua tronul Mihail saufiul sàu cel mai mare. Foarte curand insa, la sfarsitul lui Sep-temvrie sau inceputul lui Octomvrie, Constantin, fiul cel maimare al lui Ieremia, se intoarse i goni pelas. Dar tot InOctomvrie, acesta (de fapt, mama sa i boierii care-i sprijineau),reveni i sili pe varu-sau sa piece « cu fuga » din Iasi; o suma decare boieresti furà ajunse si « jacuite » la satul Malciefti, in timpulretragerii precipitate (vezi si harta Nr. 2). La 16 Noemvrie 1607,Mihailas fäcea o danie manästirii Galata. 0 luna dupa. aceea,Constantin, ajutat de cumnatii sai poloni si de un detasamentde Cazaci, se reintorcea i batea pe Mil-1411as la . tefeine§.ti (16 sau19 Decemvrie), silindu-1 sa se refugieze in Tara Romaneasca, laRadu 5erban. Aci, el muri dupa putin timp, (27 Decemvrie stilvechiu 1607) si fu ingropat la manastirea Dealului, unde se vede

astazi piatra lui de mormant; avea numai 16 ani i jumatate.Constantin Movila a domnit dela 16 (sau 19) Decemvrie 1607

pana la 20 Noemvrie 1611, sub tutela mamei sale, Elisaveta..Fapte deosebite nu sunt de relevat sub raportul intern. Miron

Costin, in letopisetul sau, referindu-se la aceasta domnie, spuneea dupa socoteala tineretilor », Constantin Vodd « n'au pazitdatoria sa deplin catre imparatie. Ce... dintaiasi data birulanului dintai nu 1-au plinit ; i asa, scarbindu-se imparatia, aumazilit pe Constantin Voda si au dat domnia lui stefan \ToddToma ». Explicatia mazilirii e Ina mai complexa decat o pre-zinta cronicarul. A contribuit la aceasta i sprijinul pe care Con-stantin 1-a dat lui Radu erban, dupa navalirea. lui Gabriel Bá-thory in Tara Romaneasca. Cu acest prilej, el incheie chiar

www.dacoromanica.ro

16 MOVILE$TII $1 $TEFAN TOM$A

tratat de alianta cu Imperialii (vezi mai sus, p. 8), fapt carede sigur a ajuns la cunovtinta Portii. Pe de alta parte, legaturilestranse cu Polonii, tocmai inteo vreme cand relaiile dintre ace-§tia i Turci merg inasprindu-se, n'au fost nici ele de natura sa-iconsolideze tronul. Ava se face ca' Sultanul hotarävte Inlocuirea

numevte ca domn al Moldovei pe stefan Toma (20 Noemvrie1611).

$tefan Toma. Acesta se dadea drept fiu al voevodului Toma,cel care inlaturase pe Despot vi ispravise taiat de Levi la Lw6w,In Mai 1564 (vezi vol. II, 199-200); filiatia e insd nesigurä.Dack inteadevar a fost fiul lui Toma, atunci n'a putut fi decatfiu nelegitim. Miron Costin 11 arata « dirept Moldovean... dinsat din Otefti, de pe valea Racataului, din tinutul Putnei »; un.document, mult posterior insa, de pe vremea lui Constantin Ma-vro cordat, adaoga vtirea, transmisa prin traditie locala, ca « fiind§tefan Vodd Toma copil mic i sarac... au invatat carte aiceaIn sat In Reiclegani i miluindu-1 Dumnezeu cu domnie, au venitaicea la Radavani vi... au flout biserica i jaluind oamenii ea

locul stramt i n'au unde se 'Irani, le-au dat v'o bucatä de lochotarul targului Bäii ».

Toma a avut o tinerete aventuroasa. Bun ostav, el a luptat.ca mercenar prin multe parti, ajungand pana. In Pirinei, unde aluat parte la asediul centii Jaca, vi in Asia, unde s'a luptat Inarmata turca impotriva Persanilor Inainte de a i se da domnia,.era la Stambul, in slujba ta'rii, pe langa capuchehaiele adica re-prezentantii diplomatici ai Moldovei.

In vara anului urmator, 1612, Constantin Movila, veni sa-vireia tronul; oastea lui, alcatuita din Poloni, Cazaci, i oamenide lark era comandatá de cumnatul Potocki. Toma avea i ceva-ajutor dela Tätari. Lupta s'a dat pe vesul din fata Popricanilor-aproape de Prut la locul numit Cornul lui Sas (19 Iulie 1612).-« Intr'acel loe spune Miron Costin au facut ovtile lui stefan\Todd i Tatarii naval5 asupra Levilor ; i n'au tinut razboiul nimicLevii, de nice tunurile n'au apucat °data sa sloboada ». Ant Con-stantin cat vi cumnatu-sau Potocki cazura prizonieri: cel dintai fuluat de un Tatar i, pe cand era trecut peste Nipru, Intr'o luntremica, se Ineca; cel de al doilea statu Inchis mai multa vreme la-Stambul. O suma dintre boierii cari tineau de casa lui Ieremia v i

www.dacoromanica.ro

5TEFAN TOMA 17

venisera Cu oastea czur. §i ei prin§i; fiind du§i in fata lui Toma,acesta puse sa-i taie. Au pierit atunci Vasile Stroici logofatul, dinvechia §i vestita familie a Stroicilor, Balica hatmanul, ctitorulmanastirei Frumoasa, Chirita postelnicul Paleologul, a carui sotieera ruda cu Constantin Movila, Miron stolnicul §i altii, treizeci §idoi la numar cu totii. Eara pre Vasi/e Stroici poveste§te MironCostin 11 ertase Stefan Toma; numai invatase pre Nicoritaarma§ul sa-1 duca 86 vadä peirea celorlalti, ca sa-i hie grije maipe urma de moarte. Ca era om tanar Stroici, §i din casa maivechiu §i cinsteg deck, toate casele In tara. Ce, zilele lui celesfar§ite, cum zice cuvantul, vazand c'ä merge la peire, §i nu-i spu-sese arma§ul povestea, s'au apucat de sabia unui darabanmoara cu räscumparare, ca era QM de firea lui inimos. Ce Indata1-au Impresurat darabanii §i n'au apucat sa scoata sabia, carelucru daca au spus arma§ul lui Stefan Voda, Indata au pus de1-au °morn §i pe dânsul, räcnind stefan Voda: « Ai, cainele ;au vrut sa moard cu 8oti*. i pre cati li aducea, pe totiomora ».

Toma avea dreptul sa-i omoare, deoarece se ridicasera im-potriva domniei. Dar §i de felul sail, el nu putea mistui pe boieri,In genere; se purta aspru cu ei, fiindca a§a cum arata Mitropolitulcontemporan Matei al Mirelor, 4 aceOia erau nedrepti fata desaracime ». Miron Costin poveste§te de calaul lui Toma untigan... gros §i mare de trup * care de multe ori striga domnului,aratand la boieri: « Doamne, s'au ingra§at berbecii, buni sunt dejunghiat ? stefan Voda, la aceste cuvinte, radea §i daruia banitiganului

Astfel stand lucrurile, nu sunt de mirare cele ce s'au intamplatIn toamna anului 1.615 (sfar§itul lui Septemvrie, inceputul luiOctomvrie), cand boierii s'au ridicat asupra lui Toma §i i-aucerut sa päraseasca domnia. Rasculatii atrasesera de partea lor§i pe slujitori adica armata de tara; Toma avea pe darabaniiunguri, carora le dadu solda lnainte; striga §i targul In lead adicaangaja pe targovetii cari voiau sa lupte contra plata; Ii maivenira in ajutor §i ni§te steaguri de cala.ra§i din Tara de Jos caretocmai sosisera « la cautare » adica pentru a fi inspectati. Luptas'a dat in marginea Ia§ilor deasupra fantanii lui Pacurar §i

boierii räsvratiti furá Invin§i. Multi dintre ei cazura in mana2

www.dacoromanica.ro

18 MOVILESTII $1 $TEFAN TOM$A

domnului, intre altii BArboi vornieul i feciorul sgu ; primul futras in teapg chiar pe locul bgtgliei, eel de al doilea fu spanzuratIn fata casei pärintesti; In total pierirg atunei, dupg o scrisoarea cancelaiului ardelean Simon Péchy, din 2 Noemvrie 1615,faptezeci ci doi de boieri, ale cgror eapete furg umplute cu paie.Alti trei mari boieri, Beldiman logorätul, Sturdza hatmanulBoul vistiernieul, care izbutiserg, duph luptg, sg fugg In TaraRomAneascg, furl prinsi din ordinul marelui vizir, prieten cuToma, i trimigi In obezi acestuia ; numgrul celor tgiati se ridicgdeci la saptezeci si cinci.

Dar abla se isprgvi rgscoala si o altg primejdie ameninfa' peTomsa. Doamna Elisabeta, vränd sà aseze in scaunul Moldoveipe eel' de al dollea fiu al ei, pe Alexandru, porni eu armatà spreIasi. Comandant era ginerele ei Wiszniewiecki; un viitor ginereftot leah, Korecki, se afla i el printre cgpetenii. Lupta se dgdula satul Teitiíreni, in ziva de 12 122 Neemvrie 1615, Incepänd dis-de,dimineatg. Artilcria lui Toma bgtu prea departe, comandantulei trädänd pe domn. algrimea nu putu rezista i se Imprgstie;däräbanii, rdmasi singuri, se retraserg la o Mpg, deasupra Tau-testilor, apgrându-se. Erau un corp de elitg, cgruia TomsaMuse o deosebita atentie. Polonii le cerurg sg se predea, rägg-duindu-le viata. Dar dupg ce dgrgbanii Increzandu-se In eu-vântul dat depuserg armele, furg tgiati Ong la unul. Tomatrebui sä se retragä spre miazgzi; Infrant a doua oarg, In apro-,pierea Tecuciului, la 24 Ianuarie 1616, el trecu In Tara Româneascäde aci, partizanii &Ai facuserg incursiuni repetate, ajungänd pängla Bärlad i chiar la Vaslui. Domn In Moldova rgmase Alexandru

Alexandru Moira. Stgpanirea acestuia durg putin, niciun ande zile (22 Noemvrie 1615 2 August 1616). Din punct de vedereintern, treburile le purtau boierii din divan, In fruntea cgrora stavornicul Nistor Ureche. Sub raportul extern, era neeontenitaam enintare din partea lui Toma; Lesii trebuir'ä sg respingg in-cursiunile repetate ale oamenilor acestuia. Turcii socotirg Insgo asemenea stare de turburare si nesigurantä nu mai putea fitoleiatg i recurserg la o mgsurg radiealg: numirä ea domn al Mol-dovei pe Radu Mihnea care domnea In Tara Romaneaseg i Insgr-einarg pe Skender, paga Silistrei, instaleze In scaun, iar pe

www.dacoromanica.ro

ALE XANDRU MOVILA 19

Toma 11 pusera in obezi si-1 trimisera la Stambul unde sosi Inziva de 1. August 1616.

Peste doug."` zile avea loo lupta intre armata turceasca si micaipaste a lui Alexandru Movila. Wiszniewiecki murise intre timp,se zice otravit, asa incat comanda trecuse asupra lui Korecki.Acesta avea numai yreo 600 de ostasi, restul plecase in Polonia.In schimb, Skender Pap dispunea de forte insemnate, la care semai adaogara i ajutoare ardelene. Normal ar fi fost ca AlexandruKorecki i Doamna Elisaveta sa se retraga din timp ; mandriaimpiedeca Irish' pe Mosul comandant leah s'o faca. Cand se hotärl,In sfarsit, era prea tarziu: Turcii li ajunserii cu o seama de o oastesprintenä » la Dracfani, in tinutul Harlaului i, dupa o scurtgtlupta, Ii luard prinsi mai pe toti (3 August 1616) .Pe boieri if ras-cumpara Radu Mihnea. Eara. Doamna poyesteste Miron'Costin la mare ocarg au sosit; de care singura au marturisitcatra boieri: trecand cu carul, au vazut pe bojen i läcramandau zis: Boieri, boieri, rusinatu-m'au paganull* Inainte de a pornispre Stambul unde Ii sfâri zilele in haremul unui Aga, DoamnaElisaveta Ii Vale pdrul si-1 trimise mdnastirii Sucevita, ctitoriasotului ei; si astazi, el poate fi vazut acolo, Inteo cutie sfericg deargint, atarnata sub policandru. Korecki a iesit dupa catva timpdin robie « cu multa cheltuiala »; Alexan.dru i fratele sail maimic Bogdan au fost dusi la Stambul; ultimul a ramas pentrutotdeauna intre Turci, s'a facut chiar mahomedan, capgtand, inschimb, demnitatea de capigibase.

«La aceasta ocara incheie Miron Costin au sosit casa luiIeremia Vodä; i poate hi pentru rautatile < doamnei Elisaveta >,ca era o femeie rapitoare, precum spun, i de vreme ce si precumnatu-säu, pre Simeon \Todd ea 1-au otravit (de va fi asa),de frica lui Dumnezeu deparatata*.

BIBLIO GRAFIEI. Simion M01116.: 1. N. IORGA, Doanzna lui lerenzia Voda, In An. Acad.

Rom. Mom Sect. 1st., t. XXXII (1909-1910), p. 1019-1078; 2. SEVER,Zorra, Principii Romdniei descendenti din Movile§ti, In Arhiva GenealogicdII (1903), p. 101-110.

Milan Movili: 3, AL. LA.PEDATU, O noucl naratiune a luptelor dintreMovilegti, 1606-7, In Cony. Lit., XL (1906), p. 1143-1146; 4. VA SILE

2.

www.dacoromanica.ro

20 MOVILE$T1I $1 $TEIPAN TOM$A

LUNGU, Mihailas Vocl& Movild si Moldova, In anul 1607, In Cercet. 1st.,VIIIIX (1932-3), p. 89-103.

Constantin MoldIA: 5. VIRGINIA VASILIU, Il principato moldavu e lacuria papale fra il 1606-1620, in Diplomatarium Italicum, II, Roma, 1930,p. 1-71. .

*Wan Toma: 6. GHEORGHE I. BRATIANU, O oaste moldoveneasc&acum trei veacuri. Rciscoala boerimii impotriva lui .Ftefan Tomsa, in Rev. 1st.,11 (1916), p. 54-79; 7. VICTOR MOTOGNA, Domnia intdia a lui yS'tefan Tomadupii izvoarele ungure.,sti, in Rev. 1st., XI (1925), p. 78-88; 8. N. BEJENARU,.Ftefan Toma II (1611-1616 f i 1621-1623) f i rivalitatea turco-polonil pen-tru Moldova, Iasi, 1926, 92 p. in 8'; 9. I. MOGA, Documente privitoare la dom-nia lui Constantin Movilci, in Anuar. Ist. Cluj, IV (1926-1927), p. 391-417;10. AUREL H. GoLimAs, Lupta decisivil dela Tcitiíreni f i capitularea daraba-nilor deczsupra Tclutestilor, 22 Noemvrie 1615, Iasi, 1935, 30 p. in 16°.

Alexandru Movili: 11. Iumu PEKSA, Zolkiewski gi expeditia DoamneiElisaveta Movild in Moldova in anul 1615-16, In Rev. 1st., XIV (1928), p.46-53; 12. MARYA KASTERSKA, Les trésors des Movil& en Pologne, in Rev.Hist. Sud-Est, XIII (1936), p. 69-77.

www.dacoromanica.ro

CRE$TEREA INFLUENTEI GRECqTI: RADU MIHNEAURMAM SAI PANA LA MATE! BASARAB.

MIVARILE IMPOTRIVA GRECILOR...A/latu-s'au i s'au adevarat cum

bale nevoile ei sdrdcia ;aril: se Incepdela Grecii streini, carii ameslecd dom-niile i vdnd tare Idrd mild. .. i dacavin aici In fard, ei nu socotesc sd umbledupil obiceiul ánii, ci stricd bate lucru-rile bune, i adaugd legi rete pi asuprite

(Ageztunintul lui Leon Voclfi, 1631)-

Radu Mihnea. Radu Mihnea era fiul luí Mihnea Turcitul (vezivol. II, ed. IV, p. 233). Copil fiind, a stat cat5va vreme la m6nAstireaIviron dela Sfantul Munte, apoi timp mai Indelungat la Veneria§i la Padova unde a inv5lat carte. Dupä incerc4rile nereu§itedin 1601-1602, el izbuti sa ocupe scaunul Munteniei in 1611:numit In Ianuarie, intr5 la 22 Martie In rargovi§te. Silit apoi,In Maiu, sä se retrag5 pentru scurt timp In fata lui Radu 5erbancare scobora cu oaste din Moldova, el relud domnia la 29 Sep-,temvrie 1611 §i o pAstrà pand la 3 August 1616 (vezi §i fig. 4)..

Inceputurile stäpAnirii lui furti grele. Boierii nu vedeau cu ochibuni pe « acest Domn turc # cum spun ei MIA) mi§cAtoare scri-soare adresath pribeagului Radu erban. « In tara noasträadaogd dan§ii acum striga hogea, ch-i -tine acest domn fratii§i surorile in cash' cu el §i sAnt Turci... (Faptul era exact 1).robii cari au sc5pat de prin catarge (adicA din galerel) §i de prin-Waite robii, mdcar dela Mihai Vodà, domnul cine este In tarael <li> dà Turcilor §i alte multe nevoi care nu le-am scris #. Sàfac4 deci §tire Radu erban de toate acestea Impä'ratului cre§tin§i sä vie cu oastea sä-i scape ; eí a§teaptà cu credintd 4 caci iMma.noastrà nu se poate suferi cu p5gAnii #.

www.dacoromanica.ro

22 RADU DIIHNEA $1 URMA$I1 SAI

Cre§terea influentei grece§ti. Un alt motiv puternic de nemultu-mire era faptul ca domnul avea pe langä sine multi Greci pe care finumise In dregatorii, Indepartänd deci dela acestea pe boierii de tara,ba§tina§i. §i mai Inainte fusesera dregatori greci In Tarile noastre,li constatam Inca de pe vremea lui Mircea ce! Mitran §i Alexandru

11- >4 'en.: .-,,,,1 7.4t tc_4(4,,f; r erl rp,te eY ,s12.2,12,17,17/I fr ,--*-tz- 6r t,drr, ,

7,1h Fri171,014.7 y . pyy. 7 t'.... /II, ry..p...,: .,:., 15-7,7;zzr:,cy.7,--...__',2.2.-A.1'73 e 1 '"*"02-nTi ., ii-),,...447 ir f le2 AL r N 221:4/ PI ,fv . I r e 177 f it Ird iy, ',KV. ri,j'r.. y e ; r-r (,-. 1 &I .1 - 4. ' 4 - jr .

' f,.....L' .... " 'i. - "1 7. ::7k,, . V :. ": ',-, I , I r, > n , i t o , 7 i i 'I . . . .1 i , s » ee e ie.. tseCsaffpiy5 rrr i... ., I. ,--- ,../.0

. -5 ,-- 4-P .., ,ty .1 tbdif. fl,f iit-rri,Terre(T.,y,yi 5 . ity,, .13 'T....c.-, il,r, f7/ Y f rf.---I , lk-C.:7- ,,--., .4 lre-e- -'im11"(__Zry, -ity fre.'pre.,...v&t, .rrt:rs Ç' el1-,4!_t'VetlyW,1../sityii-ffis -, ..... ,-, 07-..., ..-- 6, (T., , Y 1 e7re--, g J .! 14, f- , , b' f r72. ' i 5..4 777 17:ri pi'. p., ;rjy,,e(derriay 7,../Artf. rrnr..-trag.;tz_i,449

.

'Ti' f ( ...Y //47,,, *e,,,e,s 14 T. 141..0 i, . ..? If a./ 4,1'0,__;.: ,, e---',. .. f, e _eir irrrj. ,..,_,.)

. _.._' 7 t '.^ ?Ti' ' Ct . tr -t54 f 1W i'v - e r 4 7 l -leí)", e IW, ec;zt-rf tg e....,-.i,:,. y 7_24 t i -rri-rrTY.. -7,,,* a if;.ey'l e,7T-72 1 Cirrr->i,. . - : - %-.::". b t.

---. "7,,,,Ir .1, ,t,,,,..4 ' ,......- rr ..-- r''.,-,y4-eoil,,,,7":....I,7,-r,fn- ..§..., ifo cir.,:2 -,rii, ..:2.(11. i -'-'-'

I

..,-

,:;.._ L

Fig. 4. Carte domneascli dela Radu Mihnea, In romAnepte, avand data 2 Mai 7122 (1614).Inceputul pi sfórpitul eunt In limba

ce! Bun. In pamfletul bizantin « Coborlrea lui Mazaris In Iad »,scris pe la 1415, se vorbe§te de un oarecare IIcaoç dcpyupdç MicaArghiropol) care, slujind la curtea voevodului Valahiei, s'a im-bogatit In scurt timp, ceek ce a decis §i pe altii sa se duca acolo,In acela§i scop. Logofatul Filos al lui Mircea ce! Bätran, jude-cand dupa nume, era, foarte probabil, grec. Tot ala Sarandinologofatul pomenit In documentele anilor 1430-4431., tot a§aKirakola, vistiernicul §i vame§ul lui stefan ce! Mare. ManoilGrecul (momia), un alt boier al lui stefan era sigur grec, dupäcum greci erau Dumitru Ch;ritd Paleologu, ruda Movile§tilor (vezi

* eedt

alavli.

www.dacoromanica.ro

CRE$TEREA INFLUENTEI GRECE$TI 23

mai sus, p. 17), lane §i Andronic Cantacwino, din timpul luiMihai Viteazul.

Prezenla dregatorilor de origine greaca se explica i prin nu-meroasele legaturi pe care le-au avut àrile noastre cu lumeaelenica sub raportul religios, economic si social. Primii mitropo-liti ai Munteniei, lachint Critopol, Antim (frate cu Iachint I) §i

Hariton au fost Greci ; Nifon, reorganizatorul bisericii muntene,sub Radu cel Mare, era de acelasi neam ; in timpul lui NeagoeBasarab « ctitor mare a toata Sfetagora » adica a Muntelui Athos,numarul clericilor greci asezaji In. Ord sporeste ; multi din ei ajungegumeni in mänastirile noastre. Cu vremea, si de sigur si subinfluenta acestora, unele din manastiri sunt inchinate marilormanastiri sou lavre. din Orientul crestin, adica asezate sub obla-duirea acestora. Prima manastire romaneasca inchinata e aceeadin Peri (Maramures), pe care ctitorii ei, Drag si Balil,à, o aseazilIn 1391 sub ascultarea patriarhiei din Constantinopol. In Mun-tenia, schitul Steinefti din Valcea e inchinat in 1577 de ctitorul&au, patriarhiei de Alexandria ; in 1588 manästirea Bucoveil delanga Craiova, e inchinata manastirii grecesti Sf. Varlaam; in1599, Mihai Viteazul inchina ctitoria sa din Bucuresti, mänästireaMihai Vodci, manastirii Simopetra dela Muntele Athos. RaduMihnea lace acelasi lucru in 1615 cu ctitoria sa din Bucurestipe care o pune sub ascultarea manastirii Iviron dela SfantulMunte. Tot asa in Moldova: manastirea Secul e inchinata de cti-torul ei, vornicul Nistor Ureche, manastirii Xeropotam delaAthos ; tot de aceasta asculta i manastirea Sf. Paraschiva dinIasi, in timp ce Golia asculta, incepand dela 1606, de manastireaVatoped (tot la Athos), iar Galata, dela 1618, de Sfantul Mor-mant (vezi i harta nr. 6)

Sub raportul economic, legaturile sunt stravechi, din vremeacetatilor grecesti si se mentin in tot cursul evului mediu. In por-turile i orasele noastre erau o suma de negustori greci cari adu-ceau marfuri straine, In special din rasarit de peste mare »,exportau produsele locale. Dupä caderea Constantinopolului, eidevin marii furnizori ai imperiului turcesc, ei procura mierea,ceara, oile, seul, lemnele, sarea i celelalte produse necesare. Foartemulte din aceste produse, le iau dela noi, din Orile noastre, care

capata numele de « chelerul » adica locul de aprovizion are sau

www.dacoromanica.ro

-24 RADU MIHNEA SI URMASII SA.I

camara Imparäliei. In secolul al XVI-lea, negustorii greci suntfoarte numerosi, atat In Muntenia cat si in Moldova. Cercetando lista moldoveneasca privitoare la gostina, adica dijma din oi,datata 12/22 Mai 1591, constatam ca marea majoritate a gelepiloradica a negustorilor cari strangeau aceasta dijrna, In vederea ex-portului la Constantinopol, Bunt greci. Intalnim nume ca LamposKatzikis, Tamiris Stanos, Teodor Speriliotis, Gherocharitos, RhizosKloneis, Andrei Vranas, Timos Turbantianos, Ioan Matzarakis,Teodor Uranitis, Chanterinos, Lampos Morpheas, etc. etc. Lafel era si In celelalte ramuri ale negotului care interesau exportulin Imparatia turceasca.

Se adaoga faptul a domnii, Cu prilejul numirii, aveau chel-tueli mari, cu darurile si plocoanele pe care- trebuiau sa le im-parta la toti meghistanii din Stambul. Banii necesari se Impru-mutau de obicei dela bancherii de acolo, multi din ei greci; pentrua-i rambursa, domnii le concesionau strângerea unor impozite,ca de pilda gostina oilor sau dijma din miere si ceara. Bancheriiveneau, evident, Cu oaznenii lor de Incredere, si astfel numarulGrecilor sporea si pe calea aceasta. Adesea, acesti oameni de afa-ceri cäpatau si cate o dreg *Rorie.

Sub raportul social, constatam, mai ales In veacul al XVI-lea,legaturi de rudenie Intre domnii sau boierii nostri si familiilede seama grecesti. Una din fiicele lui Mircea Ciobanul s'a cäsa-torit Cu fratele lui Mihail Cantacuzino ,,Seitanoglu, o alta a luatpe Stamatie, nepotul patriarhului Ioasaf din Constantinopol.Alexandru al II-lea, fratele lui Petru §chiopul, a avut de sotieo greco-italianä, pe Ecaterina Salvaressos din Pera ; Iancu Sassupe o greaca din insule, Maria, Petru §chiopul pe Maria Amiralidin Rhodos; fiica lui Petru chiopul a luat pe Zotu Tzigara. Prinasemenea Inrudiri, numarul Grecilor veniti In tara sporea ; sporeade asemenea numarul dregätorilor de aceasta origine.

Asa dar, ca o urmare a multiplelor legaturi pe care le-amavut Cu lumea elenica, legaturi religioase, economice, sociale, iar,inainte de caderea Constantinopolului, si politice, au existat In-totdeauna la noi si un mare numar de dregatori greci ; el nu erainsä prea ridicat, forma o minoritate fata de dregatorii bastinasi.Acest raport incepe Insa se sa schimbe, dupa 1600, iar deodataCu suirea pe tron a lui Radu Mihnea, ja un caracter Ingrijorator.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU VECINII 25

De aceea se si produce o reactie, prima din cele care vor carac-teriza istoria tarilor noastre in aceasta epoca. Un grup de nou'dboieri de seama, avand In frunte pe Beircan, fost mare stolnic Intimpul lui Radu erban, si de cäpitani si iuzbasi formeaza uncomplot spre a ucide pe domn. Lisa aceasta radicare pove-steste cronica n'au fost pentru alt ci pentru mandriarautatea Grecilor. Ca adusease Radul Vodä pre mati, de-i cin-stise si-i miluia; ci boiarii rumani, acestea vazand, nu le-aufost pre voie: precum de multe ori, la multi domni, s'au fä'cutrazmirifa i turburare pentru raotatia Grecilor ». Conjuratii suntjug descoperiti i plätesc cu capul indrazneala lar: primaIncercare de a se ridica impotriva elementului strain da asadar gres.

cu vecinii. Cu Gabriel Báthory, dufmanul lui Raduerban, Radu Mihnea are zelatii bune ; el e nevoit totusi, in urma

dispozitiei primite dela Poarta, sà ja parte cu oastea sa la o ex-peditie ce avea de scop indepartarea nelinititului i ingamfa-tului principe ardelean caruia Turcii ispravisera prin a-i spune

Deli-Chiral », Craiul nebun ». Inteadevar, Gabriel Báthoryajunsese sà indispuie pe toti prin firea i actiunile sale; aveadusmani numerosi i Inlauntru. Unul din ei, Gabriel Bethlen,itbuti sä castige increderea Turcilor care-i dadura o armata,comandata de ungurul renegat, Ali pap Maghiaroglu, spre a-/instala In scaun. Domnii Tailor Romá'ne, Mihnea i Toma, tre-buira 84 ajute si ei cu cate un corp de oaste. Totusi, i lute° ase-menea imprejurare, Mihnea avu un gest prietenesc fata de Bá-thory, trimitandu-i o scrisoare de prevenire i sfatuindu-1 Inacelasi timp sa nu se opuie cu armele, ci sá renunte mai bine latron, asteptand o alta Imprejurare, favorabila, spre a-I relua.Báthory nu vru sà. asculte lug i, neputand Impiedeca inaintareaarmatelor dusmane care ocupara orasele mai de Noma ale Ar-dealului ni s'a pästrat scrisorile lute° romaneasca foarte sa-vuroasà trimise de Ali Pasa Brasovenilor, Sighisorenilor i cä-pitanului dela Bran se Inchise in Oradea. Aci el fu ucis, Intimpul unei plimbäri cu trasura prin suburbia Venetia, de careniste soldati apartinand corpului de haiduci (27 Octomvrie 1613):se pare ca a fost un complot pus la cale chiar de Imperiali. Cupatru zile mai inainte (23 Octomvrie) dieta alesese ca principe

www.dacoromanica.ro

26 RADU MIHNEA f URMA$I1 SAI

al Ardealului pe Gabriel Bethlen. i Cu acesta, Mihnea a pástratraporturi bune.

In vara anului 1616 avu loo expeditia impotriva lui Alexandrudomnul Moldovei. Dar cum Turcii nu voiau nici pe stefan

Toma, ei hotárirá ca succesor chiar pe Radu Mihnea. Acestainsoti deci armata lui Schender Paga, gi dupä bátália dela Drac-gani (vezi mai sus, p. 19), ocupa tronul.

Alexandru Ilia§. In locul lui, boierii munteni voiau ca domnpe Gabriel Moghilei, fiul lui Simeon Moghilá, un tánár intelept,care statuse páná atunci in Polonia gi care era agreat gi de Schender.Mai multa trecere pe lang4 sultan avea insá Alexan. dru Iliac, fiullui Ilia, domnul de foarte scurtä duratá din 1591 (nici n'a apucatsa vie in Bucuregti,vezi vol. II, ed. IV,p. 234). Sprijinit gi de Bethlen,Alexandru Iliag fu numit domn, in Septemvrie 1616. i el veni-dela Stambul inconjurat de o suma de Greci; in fruntea lor era-chiar socrul s'Au, banul Ianake Catargiu ; ultimii veniti adáogfin--du-se celor de mai inainte, provocará o nouà mimare a boierilorde tará (1617). Cap al migchrii era Cárstea vornicul ; printre frun-tagi se gásea i Lupa paharnicul Mehedinteanu, Domnul era chiarin tabára, gata sä mearga in ajutorul lui Skender Paga, impotrivaLegilor, când aflá, prin lefegii sarbi i bulgari, de complot. Lupuizbuti in ultimul moment sä fuga in Ardeal, ceilalti boierinegará a fi participat la migcare. Ilia amaná sanctiunile, dar dupàIntoarcerea din campanie, täie pe vornicul CArstea i ii 1u5 avereape seama domniei. CurAnd dupá aceea, Lupu se scobori Cu ogtidin Ardeal impotriva domnului (Iunie 1618). Acesta. nepregátit,degi i se atrásese atentia in mai multe rânduri cä' vin rásculatiiasupra lui, párásit gi de lefegii cari nu-vi primiserá de mult soldele,abia izbuti sä scape, cálare, « mai gol, färá manta », spuneMatei al Mirelor la Brgila, in timp ce sotia lui se refugia la-Giurgiu. In urma lui Iliag, Lupu Mehedinteanu inträ in Bucuregti ;indatá incepu i vánätoarea dup5 Greci, atat in capitalá cat

In restul -tárii. Boieri, negustori, prelati, chiar gi un arhiereu,furá ucigi iar avutiile lor prádate ; un cápitan de ai lui Lupu,anume Buzdugan, arátä, in aceastá privintà. o deosebità feroci-tate. Vázand aceste neoranduieli, Turcii mazilirá pe Ilia i dä'-

.durá tronul lui Gavril kloghild, cal pe care il voiserá boierii, inurma transfer'ärii lui Radu Mihnea.

www.dacoromanica.ro

RADU MIHNEA A DOUA oARA 27

Gavril Movilä a domnit 0 el tot doi ani, ca §i predecesorul säu,anume din Iulie (inainte de 18 ale lunii1) 1618 intra in Tär-govi§te la 24 August pilnä la sfär0tul lui Iulie (inainte de 281)1620. °data Cu numirea lui, mi§carea impotriva Grecilor incetä.Lupu Mehedinteanu pläti Insà cu viata fapta sa, deoarece fiindtrimis, in calitate de mare spätar, cu un corp de oaste, In ajutorlui Skender Pap, acesta il arestä 0, in urma unui ordin primitdela Stambul, 11 trase in teapà (Noemvrie 1618); aceea§i soartäavu §i Buzdugan; un alt tovara§ al lor fu jupuit de viu. Execu-iile loe la satul CioesineVi, In fala Därstorului, de unde

trupul lui Lupu fu adus i inmormântat la mänästirea Tis-mana.

In ce prive§te relatiile cu Ardealul, e de semnalat actul din 5Mai 1619, incheiat la Tärgovi§te i confirmat de Bethlen la 20 Mai,la Alba Julia, prin care cei doi stäpanitori in conditii de per-fect'ä egalitate 10 fägaduiesc sprijin i ajutor reciproc la Poartä,

hotäräsc: lamurirea pricinilor dela hotare prin comisii mixte,apoi, oprirea boierilor fugan, exträdarea täranilor §i a tiganilorfugan í dupà ce-vi vor fi plait mai intai därile, In sfar0t, libertateanegotului.

Când Turcii, in urma unor daruri bogate, numirà domn inTara RomaneascA din nou pe Radu Mihnea, Gavril Movilà trecuIn Ardeal, la prietenul Bethlen. Ni s'a pästrat scrisoarea, din 9Iulie 1622, prin care el pofte§te pe Bistriteni la celebrarea cAsä-toriei sale cu Elisabeta Zolyomy de Albes, vkluva lui Mihail Im-reify. Ni s'au phstrat de asemenea acte de confirmäri &Are mänäs-tirile din 01.5 sau dela Sf. Munte; mai insemnate sunt cele din24 Noemvrie 0 8 Decemvrie 1618, acordate mänästirii Cutlumuz

care cuprind in0rarea tuturor proprietätilor pe care acest bogatsfänt läca§ le avea la noi: zece sate, §ase seli§ti sau locuri undeau fost sate 0 o sum ä de bälti la Dunäre, cu tot venitul lor. GavrilMovild a murit in Ardeal la sfar0tul lui 1635; cunoa§tem testa-mentul säu, datat Cluj, 19 Decemvrie acest an.

Radu Mihnea a doua °aril. La 28 Iulie 1620 se seria din Con-stantinopol dogelui Venetiei cä Radu Mihnea a fost numit domnIn Tara Româneascd in locul luí Gavril Movilà, dupà ce a datmai intai vizirului 10.000 de scuzi, chehaiei 25.000 0 dupá ce afägäduit un haraciu anticipat, ceea ce inseamnd aproximativ

www.dacoromanica.ro

2 8 RADU IIIHNEA SI URMASII SAI

40.000 de scuzi <icare toate vor trebui sà fie supte din sangeleacelor särmani supu§i .cre§tini ».

Din punct de vedere intern, aceasta de a doua domnie fulini§tità; boierii nu se mai ridicará: amintirea felului In care seisprävise prima incercare era Inc6 vie.

In schimb, Radu Mihnea, trebui sä participe la campania_lmpotriva Le§ilor, din 1621, compania condusä de sultanul Osmaninsu§i. El aduse acestuia 1800 de cäläreti §i un numär mai marede pedestra§i ; däclu apoi §i tärani pentru paza podului de pesteDunäre. Avand legAturi cu Le§ii, i servindu-se de un bun nego-ciator, unul din oamenii sài, grecul Vevelli, Radu contribui esen-tial la incheierea tratatului dela Hotin (9 Octomvrie 1621) princare se isprävi räzboiul.

Cu Gabriel Bethlen, raporturile au fost corecte. La 16 Mai1622, se incheie chiar un tratat la Cluj, prin care Radii avea dreptsá stea In Ardeal, el, familia §i boierii säi, sau sà treacä prin Ardealmai departe, in cazul cänd ar trebui 84 päräseascä scaunul. Inanul urmätor, el trimise fui Bethlen, conform dispozitiilormite dela Poartä, o mie de caäreti §i o mie de pedestra§i, subcomanda spätarului Mihu, spre a-1 ajuta In campania pornitàimpotriva Imperialilor ; in August 1623, acest deta§ament, dupäce luptase In Ungaria, era indärät in tara.

Sfär§itul domniei lui Radu Mihnea e in legAturd cu schimbareacare se produse in Moldova: *tam) Toma, in urma repetatelorplangeri ale Polonilor, fiind mazilit, In locul lui, trecu domnulMunteniei. In scaunul din Tärgovi§te urrnä insä chiar fiul luiRadu, anume Alexandru, un copil de 12 ani, a§a incat, se poatespune, cu bunä dreptate, cä, de fapt, ambele täri sunt condusede acela§i domn. Schimbarea se produce la sfar§itul lui August1623; la 4 Septemvrie, demnitarii turci cari instalaserä pe Ale-xandrul Coconul » se gäseau Inca la Targovi§te.

Alexandru Coconul. Inceputul acestei domnii fu turburat decloud räscoale interne i de o pradd a Tätarilor. Prima räscoalafu acea a ad* rafilor, cari se ridicará in diferite centre ale tarii,undeli aveau re§edinta steagurile lor, la Miinefti (In Prahova) laGhergh4a la Ploefti, la Rufiide Vede, (vezi §i vol. II, ed. IV, p. 510) §icerurd lui Alexandru sä päräseascd tronul. Motivul acestei räscoalenu-I §tim, dar 11 bänuim: trebuie sä fi fost situatia grea economicii

www.dacoromanica.ro

ALE X ANDRU COCONUL 29

fiscal pe care o aveau acesti calareti cärora boierii din divanle arätau, se vede, putina pretuire §i Intelegere. Ca nu e vorba de

cauza accidentalä, ci de una mai adanca', organica, rezulta,credem, si din faptul ca, asemenea miscä'rilor contra Grecilor i

poate si In legatura cu ele, miscarile categoriilor diverse de ostasisau, cum se spunea atunci, de slujitori, se repetä la inter vale peno-dice §i destul de des. In fata revoltei calarasilor, boierii .lui Ale-xandru Coconul se sträng §i « impreunä cu toata curtea » ii lovesc

la sat, la Manesti » si-i infräng.Cam In aceea§i vreme se ridica, peste Olt, un pretendent anume

Paisie, cu o ceata de partizani cronica le spune lotri » adicaBoierii izbutirä sä-i infranga si pe acestia si sä i ucid'a, cu

pretendent cu tot.Mai grava fu nävälirea §i prada Tdtarilor, In toamna anului

1623, se pare prin Septemvrie (alte izvoare dau anul 1624). o Auintrat Tatarii In teara fárâ veaste povesteste letopisetul deau robit teara pan'In Olt §i s'au intors de acolo cu mare plean,cat au ramas pan'asta'zi tot pämäntul acela pustiu ». Un docu-ment din 28 Iunie 1626 aminte§te Inteadevä'r pierderea unorzapise de mosie cand au venit Tätarii aici in tara In timpulDomniei Mele... de atunci pana acum 3 ani »; un alt document,din 10 Iulie 1626 arata de asemeni cand au venit paganii de"Mari aici In tara Domniei Mele si in tara Moldovei si au robitiumatate de tara §i sant de atunci trei ani ». Pricina nävaliriiera supararea lui Cantemir Bey, capetenia Tatarilor din Bugeac

stapan al Silistrei, pentru Inlocuirea lui Toma, domnul Mot-dovei, prietenul

La inceputul anului urmätor, la 23 Ianuarie 1626, murea inMoldova, la Flarldu, Radu Mihnea. Fiul sau Ii aduse trupul §i-1inmormânta cu mare pompa in manastirea ce poarta azi chiarnumele de Radu Vodä, deoarece acesta zidise o nouà bisericA, maimare, In 1615, si o impodobise, fiind al doilea ctitor al ei (primul-fusese bunicul sä'u Alexandru al II-lea, tatal lui Mihnea Turcitul).

()data cu moartea tatalui, Alexandrul Coconul pierdu spri-jinul sâu cel mai puternic. Socrul sàu, bogatul grec Scarlat Saegiudin Stambul, pe a cärui fiicà Smaranda o luase de sotie, putu sa-imai prelungeasca domnia Inca un an §i ceva. In Noemvrie 1627

Inainte de 13 ale lunii, Turcii hilocuira pe Coconul devenit

www.dacoromanica.ro

30 RADII 1ÍTflN2K$1 IJIMA$I1 SAI

adolescent nu implinise Inca 17 ani Cu Alexandrufostul domn. Banii necesari pentru numire, acesta ti imprumutächiar dela socrul predecesorului sat', dela Scarlat Saegiu faptu/e caracter;stic pentru moravurile vremii.

Sub influenta mediului grec,.in special a clericilor, i desigur,Cu stirea si cu voia tatàlui s5.u, Inchina Alexandru Coconul douàdin manastirile tárii, la Muntele Athos: mänästirea Clococioc fuinchinata Cutlumuzului (hrisovul din 14 Iulie 1625) iar mäna-stirea Glowacioc manastirii Iviron (hrisovul 'din 8 Martie 1626)..

Alexandru Ilia§ a doua oara. Izvoarele nu aratd vreun. faptmai de seama In timpul acestei de a doua domnii a lui Alexandru

Ea si tinu putin dealtfel, din Noemvrie 1627 (vezi mai sus)pana In Octomvrie 1629, inainte de 27 ale lunii. La aceastä dinurrna daté, un report din Stambul catre dogele Venetiei anuntäca s'a numit un nou voevod in Tara Romaneasca, voevod care se-(la drept fiu al lui stefan <Toma> dar despre care altii spuncà ar fi fiul unui pescar ; scaunul 1-ar fi obtinut contra uneiduieli de 140.000 de reali. E vorba de Leon Vodei, caruia ai nostrii-au zis si Alion Vodcl.

Leon VodA. Filiatia acestui domn este incertd. Cert este numaic'a facand cheltuieli mari spre a obtine numirea trebui sà punäbiruri apäsätoare. Din cauza birurilor povesteste cronicaneputand sa mai dovedeasca, spartu-s'au toate judetele depreste Olt, fugind 'care incotro au putut ». Boierii care luaserasau, mai exact, trebuisera sà ja in arendà strängerea birurilor inaceste judete, ajunsera i ei la mare nevoie, deoarece fura obligati,sa acopere lipsurile. Deci « ce aimed, detera tot, si se indatorirapre la Turci i pre la (negustorii de miere i ceara 1). Incele din urmä, nemai putând suporta, se hotarira sä. pribegeascaIn Ardeal. La 27 Octomvrie 1630 se ridicara deci boierii olteni,intre dansii Matei Aga din Brancoveni (viitorul domn MateiiBasarab 1) Asian vornicul, Gorgan spatarul, Barbu paharniculBradescul, Mihai spätarul Cotofeanul, Dumitru Slugerul Fili-sanul, Mitrea vistierul i altii multi din Romanati, din Dolj, dinMehedinti; la 29 trecurä prin pasul Välcanului in tara Hategului-Gheorghe liákoczy, principele Transilvaniei, precum i nemesiiardeleni primira bine pe fugan, ba le dadura si mijloace sà strangdoaste spr'e a veni impotriva lui Leon. Acesta incercase mai intait

www.dacoromanica.ro

LEON VODA. 31,

sà atraga pe pribegi,, trimitändu-le in trei ränduri cärti cu jurg-mant sa vie in tara, &A nu se teamd, ea nu le va face nimic,dimpotriva Ii va boieri. A patra solie se intalni la Targu Jiului custräjile boierilor care tocmai coborau cu oastea din Ardeal. Si,tuatia lui Leon Voda era grea. Nici el nu fusese un dusman alGrecilor. Sotia sa, Victoria, era o Constantinopolitanä sau o Le-vantina; el insusi inchinase manastirea Dealului, prin hrisovuldin 14 Fevruarie 1630, mi--.nästirii Iviron, dela Sfäntul Munte, iarbigerica Jui Ghiorma banul din Bucuresti mänästirii din « Pogo-niana » in « Ora greceasa Pentru a putea retine länga sine pedregätorii cari li mai ranasesera si pentru a fi sigur de sprijinularmatei de Ora, a 11(vilor, cum li se spunea, el fu obligat sä: dea matintai, la 2 August (23 Iulie stil vechiu) 1631 un act solemn sau unasezarnant impotriva Grecilor. Domnul aratä cA strangand toatatara, bojari mari §i mici. si rosii i mazâliisi to0 slujitorii » §i « va-za'nd toti a-taste gracie si pustiire tarii » au cäutat se afle 4 de undecad acele nevoi pre Ord ».« Aflatu-s'au si s'au adevärat continuéapoi a§ezäniântul cum toate nevoile §i säräcia tärii se incepdela Grecii streini, carii amestec5 domniile si vänd tara faràmilä si o precupesc pre capete asuprite (adicA luand dobanzi-merit) si daca vin aici in tara, ei nu socotesc sa umble dupa obi-cciul tàrii, ci stric6 toate lucrurile bune si adaugä legi rele si asu-prite si Inca alte multe streinäri au aratat spre oameniinesocotind pre niciun om de %erg', instreinand oamenii despreDomnia Mea cu pisme si cu napästi si asuprind säracii fära mildDe aceea, Domnul impreuna cu tot sfatul face leg4turà si jura-mânt mare, de am jurat Domnia Mea Tärii pre sfänta Evangheliesi mare afurisanie denaintea cinstitului si prea luminatului pa-rintelui nostru ... kir Vladica Grigorie si dinaintea parinteluiTeofil episcopul dela Ramnic, in sfânta biserica a Domniei Meledin Bucuresti; si dupà jurämänt, Cu tot staful tärii, cällcat-arnacele obicee rele si le-am pus Domnia Mea toate jos, si am scosacei Greci streini den tara afara ca pre niste neprieteni tärii fiindsi am tocmit Domnia Mea si alte lucruri bune care &a fie de folos%aril ». In ce priveste pe Rosii, se hotaraste, prin acelasi aseza-mänt, ca ei sä fie 4 in pace de dijrnä si de gor§tina §i de vinariciu(vezi pentru aceste dari, vol. II, p. 562-3) si sà dea bir DomnieiMele inteun an de douà ori, de un cal ate ughi (adica galbeni ungu-

www.dacoromanica.ro

32 RADU IvIIHNEA $1 URMASII SAI

re§ti I) 40, la Sf. Dimitrie i la Sf. Gheorghe*. Se iau de asemeneamasuri in ce privevte manastirile: ele nu vor putea avea cleatcalugari romani; egumenii ca i episcopii nu vor mai putea fitrim* de Patriarh; se stabilesc i impozitele preotilor,

birul anual vi scutindu-i de toate celelalte dari.Intocmindu-vi astfel lucrurile, facandu-vi atmosferä printre

bojen i ostavi prin avezamântul pe care-1 (Muse, Leon se hotärisa primeasca lupta cu pribegii. Trimise mai inainte un grup deoaste, cu Mihail Spatarul; acesta Ina fu biruit «la sat, la Un-gureni ». Apoi avtepta el insuvi cu grosul otinii, dupä ce plätise,mai intai, darabanilor lefile; lupta avu loe Mari 2 Septemvrie(23 August stil vechiu), in marginea Bucurevtilor deasupraviilor, din jos de manastirea lui Mihai Voda vi se ispravi priainfrangerea pribegilor. « Perit-au multi oameni de tot felul po-vestevte cronica prins-au vi pre Preda Bracoveanul, nepotlui Matei Aga vi pre Radul logofat de Desa i vi-au rascumparatviata cu bani dela Leon Voda ; taiat-au vi pre Adam Banul acoloIn tabara vi pre Preda Floricoiul din Greci (ginerele lui MihaiViteazul I) vi au intepat pre Nuva Armavul vi au trimis la Impa-ratie 40 de Unguri*. Matei Aga vi cu o suma dintre boieri izbutirasa scape i, dupa un scurt popas in manastirea Tismana, trecurädin nou in Ardeal. O 'mina parte dintre pribegi raspunsera acum,dui:4 infrangere, unui nou apel al lui Leon, venira in tara. i pri-mira inteadevar boierii. Matei lug nu voi sa se supunä. El intrasede curAnd In legatura cu Abaza paca dela Rusciuk i acestafagaduise sprijinul sau spre a ajunge domn. Pe de alta parte,situatia lui Leon, din cauza turburarilor ce avusesera loc, eratotuvi vubreda. Adaogandu-se, probabil, i parile lui Abaza vi alelui Rákoczy, la 31 Iulie 1.632 Ii sosi mazilia dela Poarta. In locullui, fu numit, repetandu-se cazul lui Radu Mihnea i Alexandru.Coconul, fiul lui Alexandru Ilia, domnul Moldovei. Leon paraside indata tara, plecand la Stambul.

Radu Alexandra llia, devi numit, nu izbuti irisa sa ocupetronul. Caci Matei Basarab, afland de mazilia lui Leon, se grabisa-i apuce el locul. Scobori, in August, prin Banat, pela Caran-sebev, in tard, unde Oltenia intreaga i se alatura, se intAlni .apoicu Abaza, care Il recunoscu domn, d'andu-i vi caftan, devi dreptulacesta 11 avea numai sultanul i, la 30 Septemvrie, intra in Bucu-

www.dacoromanica.ro

re§ti (vezi fig. 5). Intre timp, Radu se duse la tatAl eau, in Moldova, §ide acolo, cu Moldoveni, cu 'Mari §i cu boierii munteni pribegiti, care

H ofteS terrer,dAngenuar uel irra sob, urger I tringo

aid fi cTar cos,hos vogue refFic Lar.

:lam= ,..cw-wrfus.f...27-7,7:.7

Fig. 5. Matei Basarab, dup1 o gravuri In aram5, contemporanii. Inceputul celor doul versurilatinesti de jos este: it Host. terret.... (Pe (lumen( trisp5imint5).

3

RA D U ALE XANDRU HAAS 83

L

r

www.dacoromanica.ro

34 RADII MIHNEA $1 URMASII SAI

nu voiserä sä rectinoascä pe Matei, porni impotriva acestuia. Luptaavu loe tot längä Bucuresti, « din jos de mänästirea PlumbuiteiIn ziva de 4 Noemvrie 1632 se lovirä sträjile, acelea ale lui Radufiind Infränte ; a doua zi avu loe ciocnirea principald, intre grosulostilor. Ea fu crancenä i (Jura toatd ziva, Tätarii atacând in maimulte ränduri. Spre searä « au dat Dumnezeu de au fost izbandalui Matei Vodä ; ear Radu Voda au dat dosul, fugind cu marespaimä si cu capul gol ». Intre cei cäzuti s'a aflat si Nicola vi-stierul si Papa logofdtul din Greci.

Matei strânse trupurile celor pieriti, fäcând o movilä i apoise intoarse In scaun « &And /audä mare lui Dumnezeu pentruca1-au izbävit de vräjmasii si i ai tdrii ». La 25 Noemvrie se dusede se Intalni din nou cu Abaza, « tocmindu-si » treburile ; la 25Decemvrie sosi capigiul dela Poartil cu hatiseriful de domniecu steagul care fusese destinat lui Radu ; a doua zi, noul domn,Insotit de un alai strälucit, In frunte cu vldicii Grigorie i Teofil,plecä la Stambul sä se infätiseze vizirului i sultanului. Acolo,el avu de sustinut o hdeväratä judecatä In divan cu socrul luiRadu Bias, bogatul i influentul grec Curt Celebi, precum i cualti adversari; dreptatea ilmase MBA de partea lui i sultanul,la 23 Fevruarie 1633, il Imbrdc'd cu caftan, dându-i i steagul dedomnie nou.ä. Pornit din Stambul la 28 Fevruarie, Matei intràIn Bucuresti la 20 Martie, incepAnd o stApanire care avea sä durezemai bine de douäzeci i unu de ani.

BIBLIOGRAFIEI. Cresterea intluentei greeesti: I. D. Russo, Elenizmul in Bandnia, in

Studii istorice greco-romdne, t. II, Bucure§ti, 1939, p. 487-541; 2. CONST.C. GIUHESCU, Noi contributiuni la studiul marilor dregtitorii in secolele XIV f iXV, Bueure§ti, 1925, 75 p. in 80; 3. GHEORGHE CIORAN, Zxkaetç .7(.5v Poot.ta-vociLv xcopEw p.e.ree "A0c..) rd. Kou-rXoup.ouatou, Accipag, Aoxec.-aptou met Àyi.ou rIcorreXEhlovog -r(.7.)v P(Incov, Atena, 1938, 304 p. in 8°.

Radii Mimen: 4. C. S iIN DUL E S C U-VE IINA, Biserica Rada Vodd dinBucuresti, Bueure§ti, 1930, 26 p. in 8 .

Alexandru IIia i Gavril Movilii: 5. 1LIE REMUS, Date necunoscutein legiiturd cu moartea paharnicului Lupul Mehedinteanul, In Rev, Ist.Rout., IX (1939), p. 274-280; 6. I. MINEA, Ciind a inceput domnia lui Gavriilrodii Movild, In Cercet. Ist., XIIIXVI, Ia0, 1940, p. 690 691.

Leon Vodit: 7. CONSTANTIN C. GHHIESCU, Cdteva cuvinte asupra Legti-turii asealmcintului lai Mihai Vodel », in Cony. Lit., LII (1920). p. 370-380.

www.dacoromanica.ro

DOMNII MOLDOVEI PELA RADU MIHNEA LA VASILELUPU. REACTIA CONTRA INFLUENTEI GRECqTI

...11erlaind in gleutali fi In netoc-mete_ nu numai Cuneo, ce fi p.&nimea, <data mulfirne s'au strdns denbale pdrfile, ccii nu incdpeau in tdrg,ce impluse local pe supt Miroslavapretutinderea, strigdnd pre Greci de prenloate uli(ele*.

(Lelopisetul lui Miro') Coslin).

Rada Mihnea. Prima domnie in Moldova a lui Radu Mihneaa durat doi ani i jumätate, dela 3 August 1616 (lupta dela Drae-sani) päng la 4 Fevruarie 1619. Sub raportul evenimentelor in-terne, nu e nimic deosebit de semnalat: boierii, bine tratati dedomn, care le aratà in toate ImprejurArile consideratie i pre-tuire, stau linistiti. Din punct de vedere extern, are loe campaniacontra Lesilor, a lui Skender Pasa, in vara anului 1617; la eaparticip5 si Radu Mihnea. Alexandru Bias din Tara Romlnease6si Gabriel Bethlen din Ardeal vin si ei cu ostile lor. RAzboiulnu s'a purtat insä cu prea mare strasnicie; dup5 cucerirea ce-fätii Ragov, incepur5, in Septemvrie, prin intermediul lui Radu,tratative. Pacea se incheie la laruga sau Bussa, pe rnalul Nistrului(vezi i baria nr. 5); ea prevedea: impiedecarea atacurilor c'áz5-cesti pe coastele turcesti ale Märii Negre, ajutor acordat Polo-nilor de cätre Tàtari, In schimbul unei sume de 15.000 galbenianual si oprirea, de cätre Poloni, a oricärei expeditii, generale sauparticulare, impotriva Moldovei, Tàrii RomAnesti i Ardealului.

Pe and erau Inc5 in tabilrà, la Soroca, Radu Mihnea si Ga-briel Bethlen 1ncbeiar5, la 26 Septernvrie 1617, un tratat dealian15, fägAduindu-si unul altuia credintd In toate impreju-

3

www.dacoromanica.ro

36 DOMN1I MOLDOVEI DELA RADU MIHNEA LA VASILE LUPU

rarile, §i ajutor in caz de nevoie « cu bani, cu oaste §i din toateputerile*.

Pacea dela Iaruga nu fu respectatä; atacurile cazace§ti con-tinuara ca §i incursiunile Tatarilor carora nu li se OW suma cu-venita. Se putea prevede un nou conflict intre Turci §i Poloni.Pentru a nu fi obligat sa mai participe la un atare conflict, dincare putea ie§i ruina casei sale a§a cum se intamplase §i se vaIntampla §i pe viitor cu aIti domni, Mihaea singur ceru sa fiemazilit. Avea §i un motiv aparent: boala de ochi de care incepusesa sufere §i care necesita un tratament mai Indelungat, posibilnumai la Stambul. Sultanul ti indeplini dorinta §i numi in loculsail pe Gaspar Gratiani.

Gaspar Gratiani, era de neam Morlac sau Maurovlah, apar-tinea a§a dar populatiei de origine româneasca din regiuniledalmate. Se numea Milosti6; fiindca lush" a locuit in ora§ul Gra-dacac (se cite§te Gradatat !), §i-a zis 4 Gradczanin* adica dinGradacac sau, in forma latinizatä, Gratiani. Intrase in slujbaPortei; adusese acesteia servicii cu prilejul tratativelor diplo-matice cu Imperialii, la Viena, in 1615; drept rasplata, primisela inceputul anului 1617, ducatul insulelor Naxos §i Paros (vezifig. 6). El voia lug domnia Moldovei. Ia 1619, la 4 FevruarieIn urma maziliei voluntare a lui Radu Mihnea, o obtinu.

Gratiani prezinta unele analogii cu Despot: strain ca §i acesta,lipsit de intelegere fata de religia tarii, Wand planuri marivisa, ca §i celalalt, de un Stat care BA' cuprinda Moldova, TaraRomaneasca §i Ardealul a avut acela§i sfar§it rnizerabil, fiinducis, in mod mult mai ordinar insa de boieri. Nu §tia limbatarii; pentru a se intelege cu dregatorii se folosea de talmaciu.

In scurta sa stapanire, acest ciudat domn avu de reprimato mi§care a unui pretendent la tron ce se ivi in partile Orheiului.6 Domni§orul* fu prins §i plati cu capul, impreuna cu cativatovara'§i, vina sa.

Dei ridicat prin Turci §i depinzand de ei, Gaspar Gratianifäcu totu§i o politica favorabila cre§tinilor. El trimise astfel re-gelui Poloniei ni§te « carti* adicä scrisori ale lui Bethlen adre-sate hanului tataresc prin care acesta era indemnat sà atace peLevi. Faptul aflandu-se, Bethlen OA la Poarta pe domn pre-zentändu-1 ca hain, ceea ce facu pe sultan sa hotarasca mazilirea

www.dacoromanica.ro

ur m nefols,Kotarn, aarkatiís,iserris jacru,

ds-uerh.T.:9f teas' 1 :a c.ca raSiem.Ir. otuor

,hóptef or,

GASPAR GRATIANI 37

ma:4 U7f aut.i-;) !iguarn,,7

fierlere doati= %nos .

:?ux frmver "1-.1;narept.:'rodc-rr di-sPtc roze-7t.e. ryss, Pace, '7À7 ti nyhe

.17) 13ong Caújra 7721a:5'.isv,,a7/414

7 r 6..actf.fa asOtsv.r,

Fig. 6. Gaspar Gratiani, duce de Naxos gi Paros, dupli o gravur6 In ararnA, contemporaal.

autcm;.4tis

www.dacoromanica.ro

38 DOMNII MOLDOVEI DELA RADU MIIINEA LA VASILE LUPU

lui Gaspar. Acesta trecu atunci pe faVA de partea Polonilor. Candceausul impärAtesc purtând firmanul de mazilire, sosi in Iasi,pe la inceputul lui Septemvrie 1620, domnul puse sà-1 taie im-preuna cu toti Turcii care-1 insoteau i cu cei din oras; aceeasisoartà avurà i boierii pe care Alexandru Ilia, succesorul luiGaspar, ii trimesese inainte, sà armuiasa tara, pana la sosirealui. Apoi Gaspar 'si tocmi oastea, asteptand pe Poloni care infrunte cu hatmanul Zolkiewski, trecuserà Nistrul. Ambele forte,reunite, numarAnd si ateva corpuri de cavalerie grea, inzäoatä,precum i infanterie germanä. « Nernti pedestri eran totusiinferioare ca numär acelora ale lui Skender Pasa, care impreunäCu Muntenii, Tátarii i Ungurii, se ridicau la aproape saizeci demii, plus o mie de Eniceri. Lupta s'a dat la Tutora, unde Lesiisi Gaspar se Intdriser5 In vechea tabärä a lui Zamoyski. Dacäar fi rämas in aceastä tabärd ca odinioarä Radu erban laTeiusani crestinii ar fi putut respinge atacurile dusmane. Eifäcurà insd marea gresealä de a iesi din santuri. Tätarii, numerosi

iuti, izbutirä sà rupà randurile polone, ceea ce aduse dupilsine si infrängerea Moldovenilor (19 Septemvrie 1620). In timpulnoptii, produandu-se pania in bivuacul Lesilor, spiritele fiinddemoralizate, se hotäri retragerea spre granità « cu tabdra le-gata », adicd apärati de jur imprejur de care (un fel de recluta'misatoare). Gaspar, In loe s'A insoteasa pe Zolkiewski, crezua e mai bine s'A plece separat si pe nestiute. Trecu deci pestePrut, insotit numai de putini osteni si de cativa boieri; andajunse insä in Braniste, marea fâneatA domneasa dela sud-estde Iasi, fu ucis chiar de insotitorii säi, de eptelici hatmanul

Goia postelnicul. Dupà un alt izvor, omorul ar fi avut loe Inmunti aproape de TArgul Trotus, in a arui biserila ar fi fostapoi inmorrantat trupul de atre noul domn. Se p.une intrebareaing ce 1-ar fi fdcut pe Gaspar sd o ja in spre Trotus, de undenu putea scapa nicáieri, Bethlen ca i domnul Tärii Românestifiindu-i dusmani. Tot in Braniste fu prins i marele vornic Bu-cioc; fiind dus la Skender Pasa, acesta porunci sä fie tras in teapà.CAt priveste pe Lesi, ei puturä, härtuiti necontenit de 'Mari,s'A se retragg. spre Nistru. In ultima noapte insä, and ajunse-Befa' pe malul apei, se produse invälmäsealä, vrAnd fiecare s'A

treacà mai repede dincolo; cu acest prilej suferirä pierden i mari

www.dacoromanica.ro

*TEFAN TO111. A A DOTJA OARA 39

(7 Octomvrie 1620). Hatmanul Zolkiewski, räzletit de ai shi, fuucis de un Tatar ; ajutorul sau Koniecpo/ski chzu prizonier.

Alexandru I1ia pedepsi « pre lege direapth » pe cei doiga§i ai lui Gaspar: ei furà thiati « earà trupurile le-au aruncatIn e§itoare » « qi Cu cale au f5cut adaogh Nliron Costin ehdupä spurcata fapth, scarnavh moarte vine ».

Altfel, domnia lui Alexandru Ilia§, de numai un an de zile(20 Septemvrie 1620 Septemvrie 1621), a fost, dupä expresiacronicei, « foarte slabh i cu purtatul trebilor peste obiceiurilethrii ». Domnul era inconjurat de Turci §i de Greci, dhrile erangrele ; se addogh §i foametea.

In vara urmhtoare (1621), sultanul Osman hothri sh facä omare expeditde impotriva Lesilor, ca pedeapsä pentru ajutoruldat lui Graziani §i cu gandul ca supuie. Alexandru Ilia§trebuia sh preghteasch cele necesare in ce prive§te drumul §iproviziile ; ajungand lush armata turceascä In Moldova, « n'auaflat nimic grijit, nici poduri, nice conace §i teara afland-o fu-gitä §i stricath de Levi, s'a,u scarbit <sultanul> pre AlexandruVodh foarte rhu, a§a cat era numai sa-1 omoare. Ce 1-au scos vizirulden moarte ; earä de urgie mare n'au hälhduit, ca pan' la Hotin mer-gaud Impärätia, 1-au dus in obezi §i lega,t la pusti (adich la tunuri I);§i in tout:6 vremea aceea cat au zabovit imphratia la Hotin, totla inchisoare au fost, pana s'au Intors impärhtia spre Tarigrad

Campania dura panä la 9 Octomvrie cand se intheie pacea.Se prevedea, ca §i la Iaruga, incetarea prädhciunilor atat dinpartea Cazacilor cat §i a Thtarilor. Hotinul ocupat de Le§i §i pecare Turcii nu-1 putuserà cuceri, fu totu§i restituit Moldovei.In schimb, Sultanul anexä Renii impreunä cu cateva sate §i-1alipi de teritoriul cethtii Ismail ; veniturile respective fura In-chinate mormantului lui Mohamed, la Meca.

Stefan Tom§a a doua oaral. In locul lui Alexandru Ilia§ funumit stefan Toma (Octomvrie 1621, inainte de 27 ale lunii).De data aceasta, domnia se scurse lini§tith, fhrä ucideri de boieri.« Era tara in pace §i in tot bi§ugul spune Miron Costin catOm hie cui ch nu este domnia celui dint:Ai, tot In zarve ». Ma-nästirea Solca, inceputä in prima domnie, fu isprhvith §i sfintithacum (1622). De asemenea fu zidith biserica Sf. Voevozi dinRoman, precum §i Biserica Domneascd «de pe poartcl», adich dela

www.dacoromanica.ro

40 DOMNII MOLDOVEI DELA RADU MIHNEA LA VASILE LUPU

intrarea in Curtea Domneasa. La 5 Decemvrie 1621, Tomacomanda 3 clopote la Bistrita ; de acolo adusese si pe mesterultiglar. Se pare a tot Toma, In prima sa domnie, este si ctitorulnoului ideas, de zid, dela Bisericani, care inlocui vechiul « schital lui Iosip ». Intr'un document din 16 Iulie 1612, pästrat caregest, se vorbeste de o danie pe care domnul o face « rugätoareisale monastiri ce sä numeste Bisericani ». Dupà traditie, ar fifäcut i biserica din Rei deifani (jud. Baia).

Toma era in raporturi rele cu Lesii cari nu agreau pe fostuldusman al Movilestilor ; ei facura mai multe plängeri la Poartà dinpricina arora fu mazilit in primele zile ale lui Septemvrie 1623. CuArdealul, raporturile au fost normale ; in Octomvrie 1622, un in-selätor, dându-se drept Gaspar Vod'ä, inträ, de prin pärtile Reghi-nului si ale Giurgiului, cu mai multi tovaräsi, in Moldova, mul-tumindu-se insä numai sà prade prin munti i sà fure oi i cai.Domnul cere Bistritenilor sä'-i prindà i sä-i pedepseasc'ä.

Toma a fost asätorit cu fosta sotie a unui « negustor grecde frunte i bogat »; informatia o avem din izvor unguresc careadaogä i detaliul c aceastä sotie i-a fost data' de sultan.

Radu Mihnea a doua oarA. Cea de a doua domnie a lui RaduMihnea in Moldova (a patra in ambele tä'ri !) este o frumoasäincununare a carierii acestui voevod. Fdrä ca sä subscriem intrutotul aprecierile hiperbolice ale lui Miron Costin a arui jude-catà a fost de sigur influentatä de atentia deosebità arätatä dedomn boierimii trebuie sä recunoastem insä cà Radu Mihneaa dat dovadä, inteadevär, in decursul stälpânirilor lui, de insu-

remarcabile. Daa sub raportul vitejiei, nu e nimic deosebitde relevat, in schimb Ina' sub acela al tactului, al diplomatiei,al raporturilor personale, el a fost cu totul remarcabil. « Credintäca aceea avea Radul Vodä la Impärätie observä cronicarul

care n'a,u mai avut nice mai nainte de dânsul, nice pre urmäalt Domn, cati au fost in tearg. i cräiile crestinesti, ales Lesii,Ungurii i alte tari crestinesti, mult folos aveau de el; cä de multeprim ejdii Ii ferea, ca un crestin ; päzind slujba direaptä cätreImpär'ätie, i datoria crestineasa päzea toate eran cuintelepciune legate ». Un caz fusese in 1617, and prin interventia

mijlocirea lui, se incheiase pacea intre Poloni i Turci, un altcaz, tipic, la Hotin in 1621 (vezi mai sus, p. 35 si 28).

www.dacoromanica.ro

RADU MIHNEA A DOUA OARA 42

Se adaoga apoi un spirit ales de dreptate. Judecatile lui eraucinstite, fàrà fatarie; sentintele se dadeau farä sä fie influentatede starea sociala a pari0lor sau de hatar.

Sub raportul culturii, era mult deasupra contemporanilor. Stiaturce0e, grece0e, latine0e §i italiene0e; invatase la Venetia 0la Padova.

In sfar0t, avea un simt deosebit al ierarhiei, al etichetei, atfastului. Nime din boieri spune Miron Costin panä in ceial treia, cu haine ceva0 proaste sa nu hie, ea era de scarba. Postel-niceii, copii din case, cu mari podoabe i cu fotaze (valtrapuri 1)la cai... i aprozii de divan, cat mai de cinste, nice la o domnien'au fost. Cu urOnice (catifelel) multi i Cu cabanita (mantiescumpäl) Cu jder Cu hulpi imbracati; i ori la cine, §i la ce bo-ierin mergea cu carte domneasca, in picioare sta boierinul parfa'ce cetea cartea ».

Fa-VA de aceste Insuiri, trebuiesc insemnate insa i dou'a sea-den: mai intai fiscalitatea excesiva, determinata, pe de o parte, defastul curtii, pe de alta, de darurile prin care a §tiut sa-0 facäsa-0 pastreze o blind atmosfera printre meghistanii din Stambul,apoi atentia deosebita arätata, mai ales la inceput, strainilorgreci. Din aceasta pricina s'a 0 format complotul lui Barcanstolnicul (vezi mai sus, p. 25). Nu e mai patin adevarat Ca,facand suma, punand in cumpana insu0rile §i scaderile, cele dintaiprevaleazd: Radu Mihnea ramane o figura de seama a istoriein oastre.

In timpul acestei ultime domnii, e de relevat, sub raportulrelatiilor cu vecinii, o ciocnire cu Tatarii. Ace0ia, sub Cantemirbey, se invatasera sa prade aproape periodic in tinuturile incon-juratoare, in special in Polonia. In toamna anului 1623 ei faco navalire in Sudul Moldovei i in Tara Romaneasca, pana" laOlt ; pricina era inlocuirea lui Toma, prietenul lui Cantemir.Radu Mihnea reautiona. « Si au grit Fàlcienii i Cuurluenii §iTecucenii, cu porunca Radului Voda de au lovit pre Tatari laintors 0 le-au luat toata dobanda i robii; 0 au facut Radul Vodamare jaloba la Imparatie, din care se apropiase lui Cantemir Pavascarbil mare dela Impardtie 0 nu s'au scapat mal pre urma dedansa pentru aceste fapte ». Un alt fapt e inchinarea la 24Octomvrie 1624 a manastirii lui Aron Voda de langä.

www.dacoromanica.ro

42 DOMNII MOLDOVEI DELA RADU 3IIHNEA LA VASILE LUPU

zisa si « din -Wind » catre manastirea Prodromul, dela Sozopole,pe tärmul Marii Negre (golful Burgas; vezi harta Nr. 6).

Sub raportul intern, e de notat arderea Curtii Domnesti dinIasi. De aceea, Radu Mihnea se mutä la Mad' u unde reparä' atatvechea asezare cat si bisericile. Aci 11 ajunse si sfarsitul, la 23lanuarie 1626; nu era batran, insa bolle, mai ales guta genera-lizata pe atunci se numea podagra si heragra, dui:a cum selocaliza la picioare sau la maini ii scurtara zilele. Trupul fuadus cu mare alai la Bucuresti, unde domnea fiul sau, AlexandruCoconul, si inmormantat, in ziva de 15 Fevruarie, In ctitoria sa,In maniistirea care de aceea se si chiamä Radu Vod4. Deasupra,se aseza o lespede cu inscriptie in romaneste.

Radu Mihnea a fost casatorit cu doamna Arghira; au avutdoi copii, pe Alexandru care a domnit in ambele täri si pe Eca-terina care s'a märitat cu Moise Movila, domnul Moldovei.

Miron Barnowski era, ne spune Miron Costin « om deeara si nil ficiori, cunoscut si la Poarta Imparätiei pentru sluj-

bele ce facuse la Hotin In vremea lui Sultan Osman si stiut sicapiteniilor tataresti, ales... lui Cantemir, cu carele legase prie-tesug Inca din marzacia lui... la o trecatoare a lui spre tearaleseasca ». AvAnd asemenea relatii, si &and si cuvenitele daruri

un raport olandez din Stambul, din 7 Martie 1626, vorbestede 100.000 de coroane ce urmeaza a se da sultanului si 50.000caimacamului si celorlalti dregatori Barnowski luä domnia, dupämoartea lui Radu Mihnea, si fu confirmat de Poartd (28 Fe-vruarie 1626). Numele sau, de facturd polonsá, vine credemdela o mosie a sa, Bet' rnoya, In tinutul Iasilor, unde a si ridicat omänästire (vezi fig. 7). Mosia pärinteasca era Insd Toporeiutii, langägranita leseasca; acolo a fost inmormantat tatal sau; mai aveasi mosia ,,Sipotile, la Harläu.

Indata ce se sui in scaun, scazu darile grele pe care le pusesepredecesorul; satelor care se pustiiserä le dädu « slobozie » adicascutire de impozite. i astfel, panä inteun an, tara se umplu« de oameni si de tot bisugul ». Iar fiindca repetatele expeditiiturcesti impotriva Lesilor care se facusera prin Moldova, pro-vocaserä o mare perturbare printre vecirdi sau rumanii din sateleboieresti si manastiresti, unii fugind si asezandu-se aiurea, altiifiind luati robi, Barnowski, pentru a pune capät cercetarilor si

www.dacoromanica.ro

proceselor, i pentru a usura si incasarea därilor, ídcu, la 16/26Ianuarie 1628, un asezämänt, asemänätor celui fäcut de MihaiViteazul dupd campania lui Sinan Pasa. El hotdr1 anume cavecinii fugiti inainte de expeditia sultanului Osman, in 1621,vor fi liberi sd se aseze unde vor ; cei fugiti dupei, se vor readuce

..,o

MIRON BARNOWSKI 43

,S La'- ' -

=

=. ,

Fig. 7. Biserica mfinristirii Biirnova. Aspectul e musiv: sA se observe in special prima turlrii contraforturile puternice.

la locul lor, cu cisld cu tot. Totdeodatä, luä si o serie de mdsuriadministrative, hotdränd ca dufegubinarii adicd acei ce percepeauamenzile pentru omor, rdpire de l'ata* sau adulter, sd umblesä le incaseze numai in luna Septemvrie iar «slugileo sau subalterniihatmanului i juzii tigdnesti sd nu aibù treabd cu tiganii màndsti-resti i boieresti. In felul acesta, f5cu randuiald In gospodäria

In acelasi timp, desvoltd o remarcabild activitate ctitori-ceascd. Barnowski era, de felul lui, un mare credincios. De multeori, postelnicul al doilea care veghea asupra patului domnesc, 11ved ea « pren miezul noptdi, ingenunchiat inaintea icoanei, laruga, cu mare osdrdie ». El lidia deci sau 1ncepu numai o sumdde mänästiri si biserici. In tärgul Iasilor filcu in 1627 mdndstirea

-

4 '11 `4. ..`.`:- saa-r,45E 2.-" " -

.

,

.lÍLÑ

www.dacoromanica.ro


cu hramul Adormirea Precistei, i biserica SfAntului loan Bote-zdtorul, aceasta din urna fiind terminatA la 9/19 Noemvrie 1635

, '-eit

"

:

; -c" P;'.?Oni,LmmvN.,'tit( . .1v°A

NIM

;,

-14F

.

-Pig. 8. Biserica fostei mitnAstiri Adormirea Precistti; duplt mime!e fondatorului, i se spun°

azi biserica Barnowski. Pridvorul, disgratios, e un adaos tárziu.

www.dacoromanica.ro

MIRON BARNOWSKI 46

de Vasile Lupu. Ridied apoi 4 din pajivte » biserica manastiriiHangul §i mändstirea Barnova pe care o isprdvi, peste trei de-cenii, Eustratid Dabija. Desavarvi mandstirea Dragomirna, ctitoriamitropolitului Anastasie Crimca (vezi fig. 9 vi 10) vi biserica ceamare din Lwów, in Galitia ; facu, in sfarvit, o biserica in Toporduli,pe care nu apuca sa o ispräveasca. Pe drept cuvant, putea decispune Miron Costin: « Mdndstiri vi biserici cate au facut In avascurta vreme, niciun domn n'au facut. Facut-au alti domni vimai multe, eard cu mai delungate vremi, unii in 40 de ani, altiiIn 20 de ani, eard el in trei ani ». Tot lui i se datorevte unavezdmant pentru mändstirile tarii, avezamant precizand normelede gospoddrire (20/30 Septemvrie 1626) precum vi « targuvorul 11din marginea Iavilor, devenit azi cartierul Nicolina.

Fiind In bune relatii cu Cantemir bey, Barnowski putu evitatdrii o ndvdlire vi ,o prada a Tatarilor, pe cand se Intorceau dinPolonia. Fiindca, nerespectandu-se obligatia pe care o contrac-tasera Levii la Hotin de a da Tatarilor 30.000 de cojoace anual,acevtia din urma ivi luasera o compensatie pradand pe cei ce-Vicdlcasera cuvantul.

In al doilea an al domniei (1627), in Iulie, Barnowski insotitde 6000 de ostavi, merse in urma unei dispozitii primite delaStambul, la Dap() (Oceacov) sd repare cetatile de acolo ; lucrulclued vreo trei luni de zile, cu participarea vi a Turcilor vi a Mun-tenilor.

Raporturile cu Levii au fost foarte bune, tot timpul. Bar-nowski vtia bine limba polond, avea legaturi cu nobilii dela hotar,obtinuse indigenatul polon (20 Fevruarie 1629), luase chiar Incasatorie, In primul an de domnie, pe fiica guvernatorului Ca-menitei. (Prima sa sotie s'a numit Antemia §i era sora unui boierde tara, Vasile sin Gavrilav). Aceste fapte 11 fa'curd dela o vremesuspect in ochii Turcilor, cari n'aveau interes ca donmul Moldoveisd fie prieten cu duvmanii lor permanenti din ultimul timp.Ei hotarira deci mazilia lui Barnoswki. Miron Costin da' ca motivfaptul ea acesta n'a vrut sd pldteascd un adaos de 40 de pungide bani peste haraciul obivnuit, spre a nu face « obiceiu ». Rea-litatea e a acest refuz a putut fi pretextul; pricina realid ramanleggturile prea stranse cu Levii. La 8 Iulie 1629, un raport francezdin Stambul aratä cd Barnowski a fost mazilit vi ca el vi-a tran-

www.dacoromanica.ro

46 DOMNI1 NIOLDOVEI DELA RADU 31111NEA LA VAS1LE LUPU

sportat deja cea mai mare parte a averii sale la Cameni%a. De-fapt, domnul mazil, luandu-si hogAtiile, zälbovi catäva vreme la

Fig. 9. Biserica unA,ill, i in i Dragomirm, E eel mai el t Irwm, hisericese thu arii.

www.dacoromanica.ro

Hotin, apoi, trecu in Polonia, unde i§i cumplirase cu 320.000 dezloti o intinsA mo§ie, Ustia, cuprizAnd dou6zeci §i unu de sate,

Fig. 10. Turin

ALE XANDRU COCONUL

-

-e rb::"03n r,

' 0° ° "P -

°," . °.o

,

.

n,

J;IJ ' ; -."1 .00 -,r3 Lf,J.ICI...1°'.1-'-jAAWaljat.Li mj: r'

' :

II

"

cr - 1.1-11

47

e

- a

°

bisericii Dragornirna. sa he observe proftniunca sculpturilor

n prevestind pe are,. (lela Trei lerarhi.

manfistirii

www.dacoromanica.ro

48 DOMNII MOLDOVEI DELA RADII MIHNEA LA VASILE LIIPU

o cetate si cloud or'äsele, si se stabili pe aceasta mosie. langdNistru.

Alexandra Coconul. In locul lui fu numit fiul lui Radu Mihnea,Alexandru Coconul. Acesta mostenise dela tatAl säu numai slä-biciunea fizia; in ce priveste calitAtile, era departe; dup'ä MironCostin, atat de departe chiar, « cAt cerul, de p5mant ». In timpulscurtei sale dorrmii a fost mazilit, tocmai din cauza insuficientii,la 28 Aprilie 1630, dupa nici zece luni de zile (inscaunarea InIasi avusese loe in ziva de 2 Oct. 1629) Barn owski incercäsa reja tronul, trimitand pe Nicoritä hatmanul la Topor64, lamargine, cu ceva oaste. Incercarea nu izbuti insä, deoarece tri-misul säu fu respins de fortele domnesti, conduse de Lupul vor-nicul (viitorul domn) si de Grama stolnicul.

Alexandra Coconul inchina, la 20 Martie 1630, mangstirea luiAron Vodä mänästirii Maicei Domnului din insula Halke, InMarea de Marmara. Mai inainte, Mewl fusese inchinat, chiar de&Are pärintele WI, mänästirii Sf. Ioan din Sozopole; aceastainsä, in ultimul timp, se pustiise, fiind calcatà de Turci.

Alexandru Coconul moare farà de veste, probabil oträvit, la6 Iulie 1632, la Stambul In varsta. de 21 de ani. A fost c'äsä'toritou doamna Catrina.

Moise Movilil, urmasul la tron al lui Alexandru Coconul, erafiul lui Simeon Movilä. Cronica ni-1 infätiseaz4 drept e om blândla hire, ca un miel, nice lacom, n¡ce ca räu nimänui. Multe casede gios, lipsite, a 16cuitorilor tärii au rädicat, ales pe Ciogolesti*si, Inteadevär, ni s'a p6strat hrisovul, din a doua do mnie friskprin care därueste logofätului Parascu Ciogolea pärti din satelePutureni. Sipoteni si Pomarla. # Pace de toate pgrOle; numai dedatornicii turci mare strAnsoare si silä era; si de oameni fai asase Impluse teara, Cat aieve bulucuri imblau de prädau, si jä'cuiauoamenii si pre l'Ang5 orase ».

Moise Movila a fost mazilit (Noemvrie 1631), dupà un ansi jumatate de domnie, pentru aceeasi pricinä ca si Barnowsld:dusmanii sal 11 prezentarg la Stambul ca prieten al Polonilorsi pe punctul de a trece la ei. Para fu crezutà, deoarece familiaMovilestilor avea inteadevär puternice legsaturi in Polonia; Moiselnsusi invälase acolo (ni s'au pästrat acte cu iscälitura lui in la-tinestel). De fapt insä, Moise era leal ; cand primi, prin Cantemir,

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU ILIA* A DOUA oARA 49.

care sosi la Tutora « sprinten cu o seama de o§teni ai &al », firmanulde mazilie, plea indata spre Stambul. De aceea, el §i reveni,peste putin timp, in scaunul Moldovei.

Alexandru Ilia§ a doua oar. Cand se auzi in tara ca a fostnumit domn din nou Alexandru Ilia§, care, Inconjurat de Turci§i de Greci §i punand dari mari, lasase o rea amintire din primadomnie, boierii se hotarira sà mearga la Stambul sa se planga.Se forma deci o numeroasa delegatie, « pana Id 80 de capetenumai den boieri, fara alte capitenii de teara » in frunte cuLupu vornicul, Cehan vornicul §i Ureche spatarul. Ilia§, aflândde pornirea lor, incerca printr'un trimis al sau, un grec iscusit,Bati§te Vevelli, insotit de ceau§i turci, sä-i opreasca. Incercareanu izbute§te ; boierii ajung la Stambul, unde insa o parte din eisunt inchi§i. In cele din urma, se stabile§te o intelegere cu nouldomn. Si au mers la Patriar§ie §.1 au facut giuramanturi boieriilui Alexandru \Todd §i Alexandru Voda boierilor §i a§a au pureesdin Tarigrad spre teara ».

In vara anului 1632, Ilia§, avand trecere deosebita la Poarta,izbuti sa scoata numirea fiului sau Radu ca domn In Tara Roma-neasca. Acesta nu izbuti &A ocupe scaunul huh', fiind bätut deMatei Basarab (4-5 Noemvrie; vezi mai sus p. 34).

Si In aceasta a doua domnie, Alexandru Ilia§ puse biruri grele;o scrisoare din Rodna, cu data 3 Iulie 1632, arata ca in Moldovase ja « mare dare dela säracime, pentru care se tulbura saracii. Pede alta parte, nu renunta nici la sfetnicii greci; ei Ii erau maiaproape, cu ei se sfatuia §i in special cu Batifte Vevelli. Boierilorde tail nu le putea ierta faptul ca venisera sa se planga impo-triva sa §i c fusese silit sà ajunga la un compromis cu ei. Larandul lor, §i ace§ti boieri erau porniti contra Grecilor care in-conjurau pe domn §i se bucurau de Increderea lui. Un conflicttrebuia sa izbucneasca. Cele petrecute In tara Romaneasa ser-veau drept pilda iar izbanda rebelilor In frunte cu Matei Ba-sarab erau un imbold in plus. De aceea, cand boierii aflara eaIlia§, dupa sfatul lui Vevelli, a hotarit sa-i taie « in ziva de Pa§ti »,ei trecura la fapte. Tara §i nu numai Curtea, ce §i täranimea »,« herband in greutati §i in netocmele » se mica; « §i atata mul-time s'au strans den toate partile, cat nu incapeau in targ,ce impluse locul pe subt Miroslava pretutinderea, strigand pre

4

www.dacoromanica.ro


Greci de pren toate ulitele ». In fruntea mi§cgrii era Lupuvornicul.

Alexandru Ilia§, vazand proportiile revoltei, se hotärl Eh' pa-iiseasc4 domnia (Aprilie 1633); chemä' deci pe boieri §i le comu-nicó hotilrIrea sa. Luandu-§i apoi familia §i lucrurile ce avea,porni din Ia§i, inconjurat de boieri cari 11 apärara de furia mul-timei. In esul Bahluiului, lângA mänästirea Balicái, taraniistrigau: « Dä-ne, Doamne, pre Greci ». Ca sä scape el, Ilia§ trebuisà jertfeasc6 pe cativa din sfetnicii sträini care-1 inconjurau.Vevelli, dat multimei, fu fAcut färäme cu topoarele; aceea§i soartàavu cumnatul säu Alexandru Mamona, dinteo vestitä familiepeloponesiacä, §i un dragoman Ieronim Hores. In Inviilmalealä,domnului 1nsu§i i se smulse mantaua din spinare de unul BosieLäpu§neanu. Vornicul Lupu fu ränit, destul de greu, la cap, deun os svarlit din multime.

Pe un drum neobi§nuit, prin Brani§te, Ilia§ putu ajunge laHui iar de acolo, prin Bärlad §i Tecuci, la Galati. O corabiemicä. 11 duse apoi la Stambul. Aci el a träit Inca multà vreme,murind in Mai 1666.

Miron Barnowski. Dupä plecarea lui Alexandru Iliag, boieriiar fi vrut ca domn pe Lupu vornicul; cereau insä ca acestaprecizeze «ce va lua den -targ » adicà ce biruri va pune. Lupu,care nu voia condiii, refuzä; atunci, boierii trimiserä dupd MironBarnowski, In Polonia, la Ustia. Fostul domn primi bucuros;amintirea primei stäpfiniri rämäsese vie In sufletul säu ; nostalgiadupä pämantul natal 11 lndemna §i ea sä se IntoarcA. Spune MironCostin cä. 1-ar fi sfätuit un prieten polon sä nu se ducä. « Dulceeste Domnia din Moldova * ar fi räspuns Barnowski. « Earà §iobezile turce§ti filed sunt grele » ar fi replicat Leahul.

Din nefericire, se adeveri spusa acestuia. Noul domn, primitcu bucurie de lard, trebui sä plece la Stambul spre a cäpäta con-firmarea sultanului. Aci Ina el gäsi o atmosferä ostilä. Du§-manii säi, §i In primul ränd vornicul Lupu care dorea domniapentru sine, trimiseserà « cArti » In care se spunea cd dacä va finumit Barnowski, atunci «teara Moldovei va hi cu Le§ii una,cä el este o iscoadà a Le§ilor ». Pe de altä parte, i se imputa In-cercarea pe care o Meuse, In timpul lui Alexandru Coconul, dea-§i relua scaunul. In sfar§it, nenorocitä coincidentä Ca-

www.dacoromanica.ro

MO1SE °VILA 51

zacii, trecand, dupil obiceiul lor, cu luntrile, Marea Neagra, prä-darä iargsi coastele turcesti. Divanul adopta deci parerea ma-relui muftiu i hotarl « sa pearg Barnowski Vodä Sentinta seexecutä In ziva de 2 Iulie 1633, prin decapitare, in prezentasultanului.

Cu cateva zile inainte de executie, Barnowski isi fäcu, in In-chisoare, testamentul: e o paging miscatoare, aratand inaltimeade suflet i adanca credintA a celui care-si presimtea sfarsitul.El hotgraste ca ocinele sale din Polonia sa se vända' fostului pro-prietar ; din banii rezultati, se vor da 5000 de zloti bisericii dinLw6w « care am sfärsit-o noi cu cheltuiala noastrg »; se vor is-.pravi apoi lacasurile dumnezeesti incepute si se vor plati toatedatoriile. Averea mobila « &A se dea pe la mangstiri i biserici,pentru sufletul nostru si al parintilor nostri ». In ce-1 priveste,roaga ca oasele sale sä « nu zach in pagini », ci sa fíe aduse laDragomirna.

Moise Movilâ. Boierii care insotisera pe Barnowski fuseserainchisi; ei asteptau, ingroziti, 0* le vie i lor randul, dud vi-zirul le porunci sa-si aleaga domn pe cine vor. Moise Movilä erala Stambul si se bucura de protectia sultanului; firea lui blandäpe care tara o putuse aprecia In prima domnie i faptul ca seInrudea, prin sotia sa, cu Radu Mihnea, facura ca alegerea boie-rilor sa se opreasca asupra sa (5 Iulie 1633). Plecand spreel trimise Inainte pe Cehan vornicul si alti doi dregatori caprinda pe Lupul vornicul, ale carui pari se stia cà ajutaserä lapierderea lui Barnowski. Prinzand de veste, Lupu fugi Insa dinIai « si in cateva zile au fost tupilat pen päduri... ; apoi, 'tenTara Munteneasca, au trecut la Tarigrad In chip de negutatoriu

A doua domnie a lui Moise Movila a fost tot scurtä, ca i ceadintai: vreo Doug luni de zile. El trebui, abia sosit in tara,Insoteasca pe Abaza pasa de Silistra, In campania pe care acesta,din ordinul sultanului, o facu impotriva Lesilor. Armata îi asezatabara pe Nistru la varsarea apei Camenita,; atacurile impotrivataberei polone nu reusira frig. Atat Moldovenii cat si Muntenii,cari i ei trebuiserà sa dea contingentul lor, n'aveaulupte. Ei facura chiar printr'un viclesug raspandisera vesteaca.' piste calarasi ar fi väzut pe Cazaci venind, cu tabara legatg,spre a da ajutor Lesilor pe Abaza pasa sä se retraga. La Ina-

4.

www.dacoromanica.ro

52 DOMNII MOLDOVEI DELA RADU MIHNEA LA VASILE LUPIJ

poiere, acesta, afland de vicle§ug, voi sá prindd lângd Ia0 peboieri, sä-i puje in obezi §i sä-i clued la Stambul, spre a scuzaretragerea ; boierii hug, vestiti fiind, se ascunserä. Tara avu lugde suferit: incepAnd dela apa Prutului §i pAnd la Nistruserie invOtatul logoMt Toderapu Ianovici n'a mai ramas ocud ; toate le-au ars 0 pe multi dintre ai no0ri i-au dus in robie ».

Desigur §i felul cum ajutase pe Abaza contribui la mazilirealui Moise Movilà. In Aprilie 1634, inainte de 9 ale lunii, faptulera indeplinit ; totdeodatà, sfortOrile lui Lupu vornicul erau in-cununate de succes: el fu numit domn. Moise, luanduli familiaçi averea 60 de poveri de bani trecu in Polonia, insotit de1400 de qteni. Acolo 0 rOmase intre rudele i prietenii sOi, pan6la sfar0tul vietii, pe vremea lui Dabija Voda.

BIBLIOGRAFIEGaspar Gratiani: 1. N. IORGA, Manuscripte din biblioteci strli ine rela-

tive la 'scoria Romdnilor (Al doilea memoriu), In An. Ac. Rom. Mem. Seel.1st., s. 2, t. XXI (1898-1899), p. 1-108; 2. DR. N. C. BEJENARU, Gafpar

domnul Moldovei (1619-1620) §i luptele turco-polone din 1620.In Cercet. 1st., I (1925), p. 79-99.

teran Toma: 3. G. BALS, Bisericile nzoldoveneti din veacurile alXVI-lea si al XVII-lea, Bucuresti, 1933, 655 p. in 4°; 4. C. A. STOIDE, Con-tributii la istoricul mánàstirei Bisericani, Iasi, f. a., 23 p. in 8°.

si p. 20, nr. 8.Miron BarnowskI: 5. AL. LAPEDATU, Icoanele lui Barnovschi Vodà

dela Moscova f i zugravii Trei Ierarhilor din Iai, In Bul. Com. Mon. 1st.,V (1912), p. 110-112; 6. GH. UNGUREANU, Miinästirea Hangului sau Buhal-nila. Sehitá istoricá, In Arhiva, XXXVIII (1931), p. 322-357; 7. AuREL H.GOL1MAS, Domnul Moldovei Miron Moghilá Barnovschi la tricentenarul moqiisale, Iasi, 1933, 79 p. in 8°; 8. I. MINEA, Despre ferlia din afezdmiintul luiMiron Vodci Barnovschi, In Cercet. 1st., XXII (1934-1936), p. 206-207;9. MARYA KASTERSKA, Les trésors des Movild en Polo gne, In Reo. Hist. Sud-Est., XIII (1936), p. 177-186; 10. GR. DUZINCHIEVICI, Miron BarnovsehiMoghilit- i Polonia, In Anuar. Ist. Cluj, VIII (1936-1938), p. 166-222;11. C. A. STOIDE, Teirgul lui Barnovschi Vodci, Iasi, 1942, 17 p. in 8°

(Extras din Analele Moldovei, I).Alexandru Coconul: 12. N. IORGA, Co:onul » lui Radu Mihnea f i

capuchehaiaua Curt Celebi, cu prilejul unui docunzent inedit dela AlexandruCoconul, In Reo. Ist., XVIII (1932), p. 97-102; 13. C. A. STOIDE, Curt Celebi,In Revista Critina, X, (1936), p. 34 38.

www.dacoromanica.ro

MATEI BASARABS' au nevoit Matei Vodd de nu dres

(ara foarte bine, corgi dupd ordnduialslor : boiarii, slujitorii, fdranii, cdt tuturorle era bine In zilele lui, precum am auzitpre bdtrdnii nostri mdrturisind de aciasta,cd Tara iubia pre Domn i Domnutpre lard b.

(Cronica lui Radu Popescu).

Matei Basarab este tipul reprezentativ al domnului de tarä:iesit din randurile boierimei, legat de pämant prin mosiile pe carele stäpaneste, läsate de un lung sir de strämosi, el are cele trei1nsusiri care au caracterizat pe tuti marii nostri voevozi: e viteaz,credincios i gospodar. Tinandu-si cuvantul i 1nplinindu-sidatoria, el nu uitä niciun moment ca dreptul i autoritatea trebuiesà ail35 In slujba lor o puternica armatä. El stie de asemeneanimic temeinic nu se poate face filra credintä; In sfarsit, e pätrunsde adevarul cà stat Infloritor 1nseamnd blind gospodärie, vistierieplinä, negot si industrie prospere. Prietenii 11 iubesc: dusmanii11 respecta. i Intr'o vreme &and domniile tin cateva luni, un ansau doi, el izbuteste sä pästreze scaunul peste douä decenii. 4 MateiVoda, domn muntenesc spune Miron Costin om fericit pestetoate domniile acei täri, nemandru, bland, dirept om de tearä,barnic la räsboaie, asa ne1nfrant i nespäimat, cat poi ase-meni cu mari i vestiti osteni ai lumii ». and Mihail Eminescuvrea sà evoce figura domnului de tara, el se opreste asupra luiMatei Basarab: nu se putea o alegere mai kind (vezi fig. 11).

Relatiile cu Tureii i en Ardealul. Relatiile lui cu Turcii pot firezumate i caracterizate in felul urnator: 1np1inestepe care le are tara fafa de Poartä, dar cu demnitate, trimite banii

darurile necesaie, dar «cu sabia In manä ». E gata chiar sà due&räzboi impotriva lor, pe pgmant turcesc.

www.dacoromanica.ro

A.pfLY4-

77(

MATE! BASARAB

srAt c

.1

Fig. 11. Matei Basarab, DonmulTarii Bormlnesti; miniaturi din 1643, de Antimieromonahul, pe un evangheliar grecesc (Biblioteca Patriarhiei din Ierusalim). Dom-

nul e Infiltisat In costumul de ceremonie, oferind evangheliarul.

.te

1' ,*41,4;.27,4,r

g

t 4:441-9iegq;c,

t,

"KM

.P.0,6m71.

, .

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU TURCII $1 CU ARDEALUL 55

In primul an de domnie, Matei da ajutor lui Abaza pava incampania Impotriva Poloniei. Plecat la 7 Septemvrie din capi-talti, el e la Galati la 20 Septemvrie: aci se face jonctiunea cuarmata turceasca. Se adaoga oastea moldoveneasca a lui MoiseMovilä precum §i Tätarii din Bugeac ; cu totii impreuna trec apoiNistrul. Atacul asupra taberei dela Camenila nu reu§e§te Insa §;Abaza trebuie sa se multumeascd a lua cetatuia numai sau cas-telul costeiu In vechea limba romaneasca dela Studenga.(vezi §i mai sus, p. 51). La 16 Noemvrie, Matei era Intors inscaun, la Bucure§ti.

In Decemvrie 1635, el izbute§te, impreuna cu Vasile Lupu,domnul Moldovei, §i platind, bine Inteles, sumele necesare, saobtina condamnarea la moarte a du§manului Eau Curt Celebi,influen tul §i bogatul grec, cu care trebuise sa se judece in divan,la Stambul, la luarea domniei (vezi §i mai sus, p. 34). Tot prinbani 0 daruri, indeparteaza Matei diferitele primejdii care I ame-nintau la Poarta sau obtine unele avantagii. AflOm astfel dintr'oscrisoare cu data 26 Ianuarie 1643, ca el a dat sultanului 40.000de reali (10 reali faceau un leu 1), vizirului 20.000, iar altor dregatorimai putin. Cam In aceea§i vreme, da Inca 40.000 de reali pentruindepärtarea unui pretendent cu numele de Bogdan; alte sumeda In 1644 trimisului turc care venise sa cerceteze de ce tine Mateiatata oaste In jurul sau. 0 scrisoare din 19 Ianuarie 1645 ne arataca a dat sultanului 50.000 de reali, iar lui cazlar aga (§eful eunu-cilor I) 20.000, spre a obtine confirmarea domniei pe viatä. In 1650,fiind chemat la Poarta, el scapa de aceasta primejdioasa vizita caredese ori se termina cu mazilirea, iar uneori chiar cu moartea, &And50.000 de reali ; aceeali sumä, in acela§i scop, da qi Vasile Lupu.

Pe de alta parte, Matei tine armata gata pentru once even-tualitate. In 1636, Turcii ar fi vrut sa-I mazileasca ; Chenaanpava venise cu o§ti §i tabarise langa Bucure§ti, In douà locuri« la movila Cotrocenilor » §i In spre Vadire§ti. Matei, intelegandce-1 a§teapta, o au strain toate Wile tarii, stand toti inarmati,In zi §i In noapte 1ang5 domnul lor. Ear Turcii, daca au vazutca nu vor strica nimica, ei s'au Intors ear inapoi, cinstindu-i §idaruindu-i Matei Voda cu multe daruri scumpe ».

In anul urmator, voira sh-1 prinda, cu prilejul unei concentraride o§ti la Cetatea Alba. Matei veni cu ai sai Ora la lalpug in

www.dacoromanica.ro

66 MATEI BASARAB

Bugeac ; acolo, descoperind giretlicul, se intoarse repede, incon-jurat de trupe, la Targovigte, nu insh Mal a trimite, gi de dataaceasta, comandantului turc u multe daruri scumpe ».

In 1635, el era gata chiar a face rAzboi cu sultanul. In trata-tivele pe care le duce in acest an cu imp5ratul cregtin, Mateipropune, intre altele, gi o r5scoalä a sa, cerilnd in schimb un ajutorde 3000 de muschetari gi un numAr de soldati unguri. SA" i se deade asemenea un adäpost In cazul cand ar trebui sà p5r5seascatara. In 1636, e din nou gata a se rAzboi cu Turcii. Sultanul voias5 inlocuiasca pe Gheorghe Rákoczy principele Transilvaniei,la care Matei aflase sprijin in vreme de nevoie, gi de care eralegat i prin tratate. Atunci, el propune prietenului i vecinuluidin Ardeal, in caz cand nu se poate evita mazilirea, « sà iaainaintea ogtilor puternicului imp6rat pe parnânt turcesc i a selupte acolo cu ele ». Ii va da intregul s5u sprijin, participAnd cuoastea sa care numärd 6000 de calareti buni gi 2000 de pedestragi.Trecerea peste Dungre s5 se fac4 prin tara sa, prin Muntenia. Idealular fi sd se constituie chiar o coalitie cregtinà, condusä de imp6ratuldela Viena, la care sd participe gi regele Poloniei i Cazacii. Toateacestea ramaser5 simple proiecte deoarece sultanul renunt5 lamazilirea lui Rakoczy. Importantd e Ina starea de spirit a lui Ma-tei, amintind pe aceea a gloriosului s5u predecesor, Mihai Viteazul.

Temeiul politicii externe a lui Matei Basarab a fost alianta cuArdealul. El a pAstrat relatii strânse cu Gheorghe Rákoczy I, apoicu fiul acestuia, Gheorghe Rákoczy al II-lea, incheind repetateacte i tratate cu ei i, ceea ce e gi mai important, respectandu-le.La 17 Iulie 1633, cu prilejul trecerii unui ambasador ardelean spreStambul, se face o primä conventie, potrivit careia cele douàpdrti, pastrAnd intotdeauna prietenie, urmau sà-gi dea ajutorreciproc. Matei se obliga gi s5-i verse vecinului au, de sigur ca ocontravaloare a ajutorului primit pe cAnd era pribeag, suma de6000 galbeni anual. In prirravara anului 1635, la 16 Martie, unnou act de aliant4 din partea principelui Transilvaniei, dupà careurrnä apoi o legaturd in forme solemne ; actul muntean se deteIn ziva de Sf. Petre (9 Iulie stil nou). Se rägkluia ajutor armatlui Rákoczy, informatii, apoi un dar de doi cai de &Marie, dintrecare unul turcesc, i ca o compensatie pentru dijma din oi pecare o dádeau ciobanii ardeleni ce veneau pasca turmele

www.dacoromanica.ro

RELATIlLE CU MOLDO VA 57

In muntii no§tri suma de 5000 de florini anual. Comandantiimilitari §i armata intreagA « cApitanii, iuzba§ii, ceau§ii, vAta§iiili toti cetagii, &M'Anime Eji pedestrime * IntAresc §i ei la 3 AugustIntelegerea fácutd. La randul s'Au, Rdkoczy fagadue§te, la 16Septemvrie, ajutor armat Impotriva du§manilor, exceptie fAcand,bine Inteles, persoana sultanului. Acest tratat a fost reInoit In 1636§i 1640; dupd suirea pe tron a lui Gheorghe Rdkoczy al II-lea,avurA loe doud alte reInnoiri, la 18 Fevruarie 1650 §i la 10 Mai 1651.

Evident, In cei dou'dzeci §i doi de ahi de domnie ai lui Matei,au fost li. momente de neIncredere, de bAnuialà, de nesigurantärata de principele din Ardeal ; acesta din urm'A a neglijat saun'a voit uneori s'd dea ajutorul f'dg'dduit ; alteori s'a ajunschiar la plangeri §i imputári reciproce ; niciodatd insA legAturilen'au fost rupte, necum s'd se recurgd la räzboi. Se poate apune,deci, pe drept cuvant, cd alianta cu Ardealul a fost o constantä apoliticii lui Matei Basarab.

Relatiile cu Moldova. Fiind asigurat din aceastA parte, el aputut face fará, cu toate mijloacele, primejdiei repetate care i-avenit din altd parte §i anume dela mandrul §i ambitiosul domn alMoldovei, Vasile Lupu. Acesta, dei Incheiase In 1634 o intelegerede prietenie cu Matei, schimbAnd solii, Incepu totu§i, dupd scurttimp, sá sape pe vecinul sal', vrdnd a-1 IndepArta din scaun. Scopulera sá a§eze In loe pe fiu-s6u, pe loan, de0 acest fecior al lui VasileLupu, de o sAnAtate foarte §ubredä, nu era apt pentru domnie.

Prima Incercare se fAcu In toamna anului 1637. Vasile Lupu,dup'd ce ajutd Turcilor la Cetatea Alba s'a' facd ordine In treburileTAtarilor din Bugeac, care, CM, timp trdise Cantemir-Bey, ajun-seserä o adevAratd pacoste pentru toli vecinii, se indreptá cuoastea spre Tara Romdneasca i ajunse pAnA la Gheorghita. MateiI§i avezase tabAra la gura Telejeanului §i trimisese dupa ajutor laRAkoczy. Când un general al acestuia, loan Kernény, scoborl cuzece mii de oameni pela Bratocea, ajungand la 11 Noemvrie laVAlenii de Munte q.i la 13 la oplea, Vasile Lupu socoti c'd e maiprudent sá se retragd. UrmArindu-1 deaproape, Matei merse cuai s'Al « panA la Putna »; Ardelenii trecurd chiar, prAdând, prinpartea de miazdzi a Moldovei, Intorcandu-se pe la Trotu§.

A doua Incercare avu loe In 1639. De data aceasta, Vasile.Lupu voia ca s'd ja pentru el domnia fdrii Romdne§ti, läsând In.

www.dacoromanica.ro

-55 MATEE BASARAB

Moldova pe fiul säu loan. AvAnd prieteni la Poartà, in specialpe vizirul Mohamed Tabani Buiuc,. c oferind sume mari: 300.000de talen, plus sporirea tributului ambelor tdri Cu 100.000 detalen, el obtinu la 2 Noemvrie 1639, un firman de mazilie a luiMatei. Stränganduli oastea ci cu ceva ajutor dela Tätari, pornideci impotriva vecinului säu. La 22 Noemvrie era la Foc§ani;inteun document dat de aci, Lupu Ici zice domn al Moldoveial prii Romane§ti. Sultanul trimisese cuvânt boierilor muntenisä' nu se opunä. Altfel, spunea el « n'o sä rämäneti nepedepsiti...

§terg de pe fata p5mantului vostru 0 pun Turci sa locuiascAIn el, iar In biseria sä strige hogea ».

Matei nu se spAimânta Insä. Cu oastea sa bine tocmità,el inaintea nävälitorului, care inaintase panä la apa Ialomitei,In dreptul satului JVánàciori (azi Armä§e§ti 1). Intre acest sat 0cel vecin numit Ojo geni, pe Prahova, avu loc lupta. 0 parte dinarmata lui Lupu se «r4§chirase » adica se Imprà§tiase dupd ja-furi « la podgorie, pre supt munte inatro era bejenità toatätara munteneascä, de pren... acele olate » (adich linuturil).Matei profitä de aceasta imprejurare, trecu repede armata sapeste Prahova, fiecare caäret luand cu sine un pedestra§,atacA puternic. Oastea lui Vasile Lupu, surprinsä nu putu re-zista ; de altfel o parte a ei nici nu se intorsese dela podgorie,din prada. Retragerea se transforma dup5 insä0 märturia luiMiron Costin in fuga precipitath « ldsänd ci corturile ci pu-§tile cu toga pedestrimea pe naäna lui Matei Vodä; 0, de grijagona0lor, Vasile Vodä au läsat calea pre care venise ci direptla BrAila au nAzuit ». Aci, el fu pe punctul de a fi prins de agiiturci locali dare aflaserä' de infrängere. Prevenit in ultimul mo-ment, pe &and §edea seara la masà, a grit peste gard inteo gramdinä 0 de acolo, cAlare, a fugit la Galati « läsand toate In BrAila,.cäte nu rämäsese in Ojogeni ».

O consecinta a rkboiului fu uciderea vizirului Mohamed Ta-.bani Buiuc, protectorul lui Vasile Lupu. Cäci Matei, plângändu-sela Poartä de cele intämplate, du§manii vizirului facurà ca acestasä fie executat, prin strangulare, la Edicule (15 Decemvrie 1639).Se gäsir5, in urma lui, 1.200.000 de scuzi, o sumä enormä' pentruacea vreme, rezultat a cateva luni de slujbä. La 22 Decemvrie,un agä aducea lui Matei la Bucure§ti caftan nou 0 o scrisoare din

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU MOLDOVA 59

partea Portei in care i se spunea ca Lupul 1-a atacat « l'ara §tirea§i voia puternicului Imparat ».

Dupa aceasta a doua incercare neizbutitä, urma o lunga pe-rioada de lini§te pana In 1653 in relatiile dintre cei doidomni. loan, fiul lui Vasile Lupu, pe care acesta voise sä-1 vacíastapanind Inteuna din täri, muri la inceputul lui Noemvrie 1640,la Stambul, de rachitism. Matei se simti mai putin amenintat,Peste ativa ani, In 1645, ca un semn de pace i de intelegere,cei doi dorrmi facura chiar ate un 15ca§ bisericesc, fiecare in taraceluilalt. Vasile Lupu refäcu biserica Stelea din Targovi§te, undeera Ingropat -Leal sal', Aga Nicolae, iar Matei Basarab zidi ma-nästirea Sonia, in Putna, unde gäsi säteni veniti din Ruar §iDragoslavele. (Cele dnua atune ale satului Soveja se numesc§i azi Ruareni §i Dragosldveni !). Pisania spune ca laca§ul s'aridicat « cu bunavointa... prea iubitului fratelui nostru dom-nului moldovenesc Io Vasilie voevod >>.

Spre sfar§itul anului 1652 relatiile incepurä iar s'A sepreasca. Dupa unele izvoare, Lupu ar fi pornit sa unelteasca dinnou Impotriva vecinului sau. Dula altele, Gheorghe Rakoczyal II-lea hotärind, pentru mai multe pricini, sà inlocuiasca peambitiosul §i mandru domn al Moldovei, ar fi ca§tigat la acestplan §i pe Matei. Nu e de loe exclus ca Vasile Lupu, avänd ginerepe Timu§ Hmielnitki, dispunând deci de ajutorul Cazacilor,fi reluat vechile ganduri de marire. Cert este ca in primavaraanului 1653, se ajunge la un non conflict: Rákoczy §i cii Mateisprijina cu armele pe Gheorghe *fan, marele logorát al luiLupu, pentru ca sa il rastoarne pe acesta din urrna din scaun.Deta§amentul ardelean, sub comanda lui Ioan Kemény, intra InMoldova trecand muntii, pe poteci, prin pärtile Trotulului; celrnuntean, avand in frunte pe spatarul Diicul Buicescu, pe laMilcov. Vasile Lupu fu surprins nepregatit. De aceea, cand o§tile,aducand pe Gheorghe stefan, ajunsera la Roman, el se retrasespre Hotin §i apoi peste Nistru, trimitand dupa ajutor la ginerelesau Timu Hmielniki. Ardelenii §i Muntenii intrara in Ia§i,In Dumineca Floriilor. Indata insà dupa aceasta, sosi §i Timu§.Trecand Prutul la 30 Aprilie, el biltu oastea lui Gheorghe stefanla Popricani §i ocupa scaunul. Vasile Lupu se reintoarserelua domnia. Daca s'ar multumit cu atata, de sigur lucrurile

www.dacoromanica.ro

60 MATEI BASARAB

ar fi luat o alta desvoltare. Dar el vru sa-§i razbune asupra luiMatei; porni deci cu toata oastea impotriva acestuia. Foc§aniimunteni fura ar§i; Diicul Buicescu i cu Gheorghe Stefan carestateau la botar, la Milcov, trebuira dupa cateva ciocniri, s'a seretragd. Matei, afland de apropierea du§manului, ie§i din Targo-vi§te §i i§i a§eza tabdra inteun loe bun, futre Ialomita §i un paraue foarte tinos *, greu de trecut, aproape de satul Finta. La Te-leajen, avu loe o ciocnire l'Are Cazaci §i Seimenii trimi§i InainteIn ajutor lui Diicul ; ace§tia din urma se aparara' bine §i se puturAretrage in ordine. Lupta principala se dete pe locul ales de Matei,.In ziva de 17/27 Mai 1653. In prima faza, Timu§ se tina In re-zervil, din gelozie, spunánd ca s'a se bata i sa inving5 o viteziiMoldoveni §i M'a ei. Atacul cavaleriei moldovene sili pe o partedin Ro§ii munteni s'a se retraga; daca ar fi fost atunci de fafá§i Cazacii, izbanda ar fi ramas de partea lui Lupu. Ace§tia insanevoind sa intre deodata in lupta, Matei putu restabili situatia.Batranul domn dAdu el singur pilda de vitejie, stand in frunteatrupelor §i indemnandu-le. Un glont Il lovi « aproape de Incheie-tura genunchiului rara sa-i pese de rana* §i izgonind « cu su-dalma cum spune Miron Costin pe osta§ul care voise sa-1sprijine, Matei continua lupta « ca un deplin otean Boierii,dup5 pilda Domnului, se luptard qi ei cu vrednicie, intrand o cusbiile goale » In du§mani, taindu-i §i raspandindu-i. Lupta durainca inver§unatA cand se porni o furtuna §i o ploaie repede « direptIn Uta o§tii lui Vasile Voda, cat se p5rea ca este anume urgialui Dumnezeu sositä asupra acei o§ti ». In cele din urma Moldo-venii cedar5 ; Lupu, impreun5 cu Timu§ se retrasera in fuga ;Cazacii, rama§i rara hatman. putur5 totu§i sa-§i lege tabara

s'a se retraga, farä prea mari pierden. Pe ~pul de lupta zA-ceau 4000 dupà un alt izvor 3000 dintre osta§ii lui Lupu ; 16tunuri cAzura. In mana lui Matei. O parte dintre prin§i furadealungul drumului, o dela Fantana Tiganului pana la Targovi§te o.

Indata dupa aceasta, Gheorghe Stefan, cu ajutor munteanardelean, reintra in Moldova §.1 izbuti, in urma luptei dela Sirca,

s'a ocupe, definitiv, tronul (vezi mai jos, p. 90).Turburarile Dorobantilor i Seimenilor. Ultimul an de domnie

al lui Matei Basarab a fost turburat de neoranduelile doroban-%flor, seimenilor §i a celorlalti « slujitori (osta§i). Bdtranul voevod

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LUI MATE!. FAMILIA SA 61

avusese intotdeauna fata de ei o deosebita atentie ; le platiselefi * adica solde din destul, Ii imbracase bine ni s'a pastrat

-o intreaga coresponderrta privind postavul comandat la Brasovle (Muse putiata sä-si Intemeieze gospodarii i s stranga stare.Drept multumita, i sàtui se vede de bine, ei se ridicara,Aupa biruinta dela Finta, lmpotriva Domnului. « Ca striga po-vesteste cronica pen Curtea Domneasa » « sa le dea cate treilefi », « cà ei au batut razboiul... cu Vasilie Voda, i zicia luiMatei Vodä sa sa duck sa sa calugareasca, ea nu le mai trebuesa le fie el doran, bätran fiind si bolnav; i aka sa indadise Innebunie, cat i-au luat tunurile i erbariile, si le-au scos afaráden targ ». Doi dintre marii boieri, Ghinea vistierul i Radu Ver-_zarul armaful, pe care dorobantii i seimenii ii banuiau ca sfa-tuiesc pe Donan sa nu le dea « lefi », furl luati chiar dela Curte,sub ochii lui Matei, i ucisi afara la camp, In fata tuturorUn alt boier, Socol clucerul Corndteanul, bolnav fiind, a fost si elucis, iar casele, impreuna cu ale celorlaki doi, prädate. Indraz-nira chiar, trite° zi cand Matei iesise In plimbare spre Arges,(20 Martie 1654) sa opreasca pe domn de a mai intra indarat In*Targoviste si 11 tinutä In afara zidurilor trei zile, nedand voie sa-i.aduca nici paine i spunându-i « sa iasa din tara sau s se caluga-reasca ». Matei trebui sa le fagaduiasca « bani din destul » i numai.asa putu reintra In cetatea de scaun. Avea de gand in primavarasa loveasca aceste corpuri de dorobanti si de seimeni i sa le pe-depseasca aspru pentru faptele Ion ticaloase, täind toate capeteniile.

Moartea lui Matei. Familia sa. Batranul doran nu mai ajunse'ma sa-si puie planul In aplicare. Sanatatea sa scazuse mult inultimul timp. Il Indurerase mai intai moartea soldei sale Elina

Intamplatä in August 1653 « dupa o convietuire de 40 de ani(vezi fig. 12); avusese apoi de suferit luni de zile de pe urma raniicapatate la Finta si care infectata s'a vindecat foarte greu.Rascoala dorobantilor i seimenilor pusese varf supararilor ;pentru sufletul viteazului otean era o lovitura din cele mai dure-roase. In primavara anului 1654, Matei se Imbolnavi; dui:a catevazile, la 9 Aprilie dimineata, trite° Dumineca, pe cand se odihneaIntr'un jilt in loggia palatului din rargoviste, Inchise ochii. Im-bracat In vesmant domnesc, « de brocard de aur, impodobit cublana de samur de mare pret, cu brandemburguri » si « nasturi

www.dacoromanica.ro

Fig. 12. Doamna Edna, sosia Iui Matei Basarab. Miniatura pe un manuscris slay contetn-poran. Doamna e infaSisata In costumul de ceremonie de brocard.

62 MATEI BASARAB

www.dacoromanica.ro

de argint aurit» i acoperitde un giulgiu de mátasealba, cu o cruce In foi deaur », trupul säu fu Inmor-mäntat In biserica dom-neascg din Thrgoviste, lAn-gá i sotia sa. SubConstantin 5erban, läcasula fost jefuit de seimeniosemintele bätranului voe-vod aruncate afara. Maitarziu, ele au fost dusela Arnota, ctitoria sa dinjudetul Valcea undeastäzi odihnesc, sub o les-pede de marmorà (vezifig. 13).

Inscriptia, In limba sla-va', are urmätorul cuprins:tt Aici zace Matei Basarab,cu mila lui Dumnezeu odi-nioard stäpän i domn alTärii Românesti, barbatIntelept, Indurator si mi-lostiv, Intemeietor si In-noitor a multe biserici'mänästiri, niciodatà biruit,ci biruitor, si a multe ráz-boaie inving6tor, prea slä-vit, dusmanilor Infricosat,prietenilor de folos, imbo-gätitor al tärii sale, ce] cecu multa' boggtie i intriitoate lndestulat, In lindpace a domnit 23 de ani(sic!); a adormit intruDomnul la einstea bäträ-netii, In anul 1654 ».

'2'

gtftl POI iTain,-*N i

g WattFig. 13. Piatra de mormint a lui Matei Basarab, lamânfistirea Arnota. In partea superioara, stema OramArginitA sus de doul armuri iar j'os de douli tunuri. Inpartea inferioari qi pe margini, inseriptia In limba

MOARTEA LUI MATE!. FAMILIA SA 63

fiul

-,

It.0::,

slavi

www.dacoromanica.ro

64 MATE! BASARAB

Matei Basarab a fost cAsatorit Cu Elena obi§nuit i se spuneaElinafiica lui Radu postelnicul Ndsturel din Fierà§ti. Era ofemeie cult:4; ni s'au pästrat scrisori dela ea, Intre altele, una, Inromane§te §i latine§te adresatà din Rucär Sibienilor, prin caresere, a doua zi dupà lupta dela Finta, un bun hirurg pentru boierii

Prquia cartea ; fratele ei, Udrifte Nilsturel, este personali-tatea culturalà cea mai de seamd din Muntenia, in prima jumä-tate a veacului al XVII-lea. Era adanc credincioasà; a zidit maimulte biserici §i a fAcut milostenii pretutindeni. Doamna Elina-a fost una din femeile cele mai de seamä ale neamului nostru.

Matei n'a avut copii; de aceea a adoptat un nepot de sora alsotiei sale, numit tot Matei; acesta a murit de tânär insà, pulininainte de 10 August 1652, §.1 a fost inmormantat in bisericadomneasca din Thrgovi§te ; alaturi e mormântul doamnei Mina<vezi fig. 14).

Ctitoriile. Niciunul dintre domnii Tàrii Romane§ti nu a ri dicatatatea Ika§uri biserice§ti ca Matei Basarab. Numärul lor nu a foststabilit pAna acum cu preciziune, deoarece nu s'a facut incá osercetare specialà asupra laca§urilor acestui voevod. Un contem-poran, clericul sirian Paul de Alep, care a fost prin Muntenia indouà rAnduri In timpul domniei lui, (14 cifra de o o sutei cincizecide meintistiri fi biserici, zidite magnific din piatrif #. Este, evident,o exagerare. Cronica árii, scrisd mai tarziu, d'a" numai doueizecide biserici §i m'Angstiri, ceea ce e mult sub realitate.

LAca§urile ridicate de Matei Basarab se pot impàqi In douacategorii: unele care se datoresc exclusiv lui ; altele, mai vechi, pesare el le-a refäcut numai sau arora le-a adus diverse Imbura-t6Iiri. La cele mai multe ni s'au pgstrat pisaniile.

In 1632, a§a dar chiar In anul luptei cu Radu Ilia§ pentru-ocuparea scaunului domnesc, Matei puse ssá se zugilveasa bise-rica din Breincoveni, ridicatà de inainta§ii &Ai. In anul urmgtor,1633, face el rdängstirea dela Sadova (Dolj), In locul vechiuluil'a'ca, de lemn, in care se ad6postise, In urma unor ciocniri cuTurcii. Pisania aminte§te §i de o biruin0 pe care Matei a repurtat-oasupra acestora o la Schela Ciobanului Bechetul de azi; faptulif a putut avea loe, credem noi, decat cu prilejul venirii lui.Ardeal, prin Banat, In 1632 (vezi mai sus, p. 32-33). La 26 Au-gust 1633 (stil vechiu), noua ctitorie era gata.

www.dacoromanica.ro

In primul ande domnie, se zi-de*te mandstireadela Slobozia luiEnache postelni-cul (actuala Slo-bozie din Ialo-mi¡a). In actuldin 14 Septem-vrie 1634, princare domnul In-chind mdntistiriiDochiariu delaSfantul Mu n t enoua sa ctitorie,se spune despreaceasta: «pe caream fdcut-o acumDomnia Mea dintemelie ». Urme-azà reface-rea bisericii delameina'stirea luiNegru 'Todd dinampulung ; lu-crärile Incep la 1Iulie (22 Iuniestil vechiu) 1635gi se isprävesc la30 August (20 stilvechiu) 1636.

MdnastireaCeilddrufani esteintemeiatd de Ma-tei ; pisania ne a-ratà cà « s'a ince-put a zidi in lunalui Iulie in 14 si s'asilvar§it In luna

kJ:e

.

'

, -

r

gA '-41.

.t 7°'

" \4110.4

'...

Lv,

5

Fig. 14. Piatra de mormint a Doarnnei Elina, In stil baroc. Doi leitin sterna t5rii, deasupra doi ingeri sprijinind o cruce. In parten infe-rioarti In latine0e, un pasaj din Cartea lui Iov (r Homo natus de

; pe margini, inscriptia in limba slavA, &Ind i anul mortii1653. Prea McArcath i cu element° atilt de diverse, aceastil pieta%de mormant este mult inferioarli sub raportul artistic acelora dinepoca lui teían cal Marc sau epoca Movilettilor, elegante i sobre.

CTITORIILE 66

apoi

www.dacoromanica.ro

Octomvi je 20, leatul 1638 (vezi fig. 15). Tot noud, intemeiatd acum,iar nu reflicutd, este Biseriea Domneascei din Gherghita; inaltatä in1641 (7149 dupd cronologia bizantinä) in a mintirea biruintei delaNdndsiori. Cu privire la data., observAm cd in pisanie s'au pdstratnumai luna : Mai 26 si primele trei cifre ale anului: 714, cea de apatrg 9 fiind adaosd potrivit traditiei comunicate de preotul paroh.

Fig. /S.NI:in/WM. C5Id5rivani. vedere din avian. l.Scaul i eliiliile au foal refacute InLimpid domniei Rege/ui Carol I.

Nu stim anul fundririi Arnotei, locul de vesnicti odihnd al voevo-dului ; ea exista insä in 1636 deoarece e amintitd inteun actpurtând aceastii datZi. In 1639 e cuprinsii printre mdn4stirile care,potrivit hrisovului solemn din acest an, nu pot fi inchinate subnicio forma la Muntele Athos sau la celelalte locuri sfinte. In1641, Noemvrie 15, Matei Basarab i soia sa Elena dAruiescArnotei niste sfinte moaste cumpdrate de ei, ferecate in aurargint si impodobite cu pietre scumpe. Potrivit unui rationa-ment similar, deducem cd mandstirile Dintr' un temn sau de un lemn(Valcea) i M'cixineni (Rtannicul-Sdrat) au fost ridicate inainte de27 Noemvrie 1640, deoarece ele figureazd in hrisovul cu aceastd

66 MATE! BASARAB

www.dacoromanica.ro

CTITORI1LE 67

data, hrisov care e o repetire a celui din 1639 dar cuprinzand unnumär mai mare de manastiri. Pentru manastirea Dinteuntraditia, consemnata" la inceputul veacului al XVIII-lea, da data7143 deci 1634-1635. Cat despre Maxineni, iata, potrivit pisaniei,Imprejurkile in care a fost ridicat Mewl: « Aceastil sfantadumnezeiasca biserica ci iaste hramul nasterii lu Sveta IoanuCrästitel (Sfantul Ioan Botezatorul !), facut-o-am eu robul luiDumnezeu Io Mateiu Basaraba Voievod i Gospojda (si Doamna)lima; mergand Dumniia Mea la caste, am tähäritu prea malulSiretului, ci am vazut Dumniia Mea cest loe bun si tare si era obeserecä mica de nuiale, i lipità cu lut. Dici cu vrere lui Dumnezeu

cu ajutorul sfäntului hram am facut acesta besereca de piatrasä fie Dumnii Mele pomenä. i au fost ispravnic si mult ostenitor

indemnator jupan Radul Vel Cap(itan) Azi mänastirea Maxi-neni nu mai exista'; biserica ei a fost distrusä In timpul razboiuluipentru intregirea neamului, cu prileju/ luptelor din aceasta regiune.

In 1645, se zidesc doua noui manästiri: aceea dela Strehaia, cuaspect impunator, de cetate, i cea dela Soveja, din tinutul Putnei,In Moldova (vezi si mai sus, p. 59). Peste un an, In 1646, alte douàlacasuri noi: o bisericä la manästirea Plàtàre.cti, avand hramulmarelui mucenic « Mercurie manastirea (azi schitul) Leiculete,In Dambovita. Urmeaza, in ordine cronologica, biserica din Dra-ganesti (Teleorman). Mica dar eleganta, bine proportionata, ea esteinaltata In 1647, intr'o lunä numai: dela 30 Iunie la 1 Auguststil vechiu, ispravnic fiind capitan Bodea (vezi fig. 16 si 17). Dinacelasi an e si refacerea bisericii dela manastirea Plumbuita.Pisania, ulterioarä (din 1806), in greceste, arata ca fundatorpe Radu Paisie ; prima restaurare a avut loc sub Alexandru,tatal lui Mihnea ; cea de a doua sub Matei, « In anul dela facerealumei 7155 (1647), la 10 ale lui April » (stil vechi).

Tot refacutd e si biserica episcopalci din orasul Buzau. Pisania,de asemenea ulterioara (30 Decemvrie 1834), spune ca lacasul,* s'a zidit din temelie de rdposatul intru fericire Maftheiu BasarabVoevod, la leat 1649, duph ce mai intai au darimat din temeliepre cea veehe, facuta de stramosii sai, arsa i stricata de ndvalirilevarvaricesti ». In judetul Buzau, a refacut, din piatra, bisericamänastirii Pinul i biserica schitului Ceirnul, vechile lacasuridatänd din veacul al XVI-lea. In 1650, voevodul Maltá o biserica

5*

www.dacoromanica.ro

nouà la mànàstirea Brebu, in judetul Prahova ; lucrarile s'au inceputla 7 Iulie (27 Iunie stil vechi); hrmu1 Sfintii Arhangheli Mihail,

. VT "1

, _

o "

r r .=r n,o '.

".;

11F':.1

'1 f;,

Pr.",k1,11e17., ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,'' . :...

I"

d

-ill :7T-fi'? , 4 I.' ,,:::!, '

'1' L, 4l ;,. ,okli

ti I

rl

9 11,9-.Fig. 16. Biserica din Drilgane§ti (Teleorman), atribuita de traditia brain lui Negru Vodi,

refricutti de Matei Basarab.

68 MATE! BASARAB

www.dacoromanica.ro

Gavriil, Ozriil §i Rafail. Tot noud e §i frumoasa Biserial Dontneasceidin Craiova, cu hramul Sfantul Dumitru. Pisania aratd cd.s'a ridicat « din temelie, de iznoavd », isprävindu-se Octom-vrie » 1651 (7160); ctitori sunt Matei i sotia sa Elena.

Targovi§tea, scaunul de domnie preferat, e gi ea Impodobità,acum spre sfAr§it, cu doud biserici noui de piatra: ambele au hramul

e41,11Rs. 1,11

lit

CTITORIILE (i9

...,- .P-1.

'"' V .,,,-..q...C °r,.........-..^. , ró, o

konwi

titidgm_f,»T.apsix;14:111,

I' iii(iati¡A ¡Pft.4c.,

Xtige4Thlvottilliti0014IEWARAO,'Otimul.:17;1111TI1EO'dv,

1tiklitlAtti(Olim-Mtnit0

,

I

. ;3

Fig. 17. Pisania bisericii din Drilglinegti (Teleorman). In rAndurile 3-6 se poate ceti: .Mateiu 135sfirabli... tiind ctetoriia noastrA despre mumfi-me qi vlizAndu-o Teche se stricatik,rAdecatu-o-ant den temelie, tusó denpreunli Cu rudele noastre ce ni se trag despre mumA-me,anume jupan Diicul marele spätar i jupan Dr5gugen marele paharnic... t. Scriere frumoasi,

caracteristicA pentru epoca lui Matei Basarab (Mtneul de ArtA Religioash).

Sf. Nicolae. Una din ele a fost isprävitd la 15/25 Septemvrie 7159(deci 1650); ceilaltd, ridicatá In locul uneia mai vechi, din vremealui Radu dela Afumati, la 12/22 Septemvrie 1653; §i la aceastade a doua, numele doamnei apare aläturi de al sotului ei.

La Bucure§ti, Matei a inältat de asemeni doud biserici: aStirindarului, azi dispärutd (a fost drir sámatd In 1896) §i a Sfing,lorApostoli Petru f i Pagel. Pisania celei de a doua nu dd deck datarefacerii de sub stefan Cantacuzino: 1715.

laca§ul«

e

www.dacoromanica.ro

70 MATEE BASARAB

Adblogdm, In sfarsit, cà, potrivit cronicei, evlaviosul voevod amai zidit cate o bisericd si la Caracal, Pitefti,,Calageireni i Ploe$6.Pisaniile lor nu ni s'au pästrat Insä. Biserica din Ploesti, cu hramulSfintii Apostoli, a fost prefäcutd in veacul al XVIII-lea; despreea ne vorbeste un act din 2 Martie 1808, ardtand cd a fost Indltata« de räposatul Matei Vodd Basarab » i « inzestratd i miluitä atatde numitul ctitor cat si de alti fericild domni ». Despre biserica delangäPitesti, dela Trivalea, cu hramul Sfânta Troitä, o catagrafie din1825 afirmä cä este « fäcutä din temelie de Mateiu Basarab Vod . . . ».

In afara botarelor, Matei a ridicat trei biserici: una In Ardealsi cloud In Bulgaria. Biserica din Ardeal se afld In satul Porcefti(judetul Sibiu) si a fost zidit in 1653, din Aprilie panä in Sep-temvrie.; cele cloud din Bulgaria se gäsesc pe malul Dundrii. Una

la Vidin, cu hramul Sf. Vineri (CK. flETKA) pisania n'a fostcitità In lntregime de Invätatul bulgar care o mentioneazd ; nu

admisibild In niciun caz lush data 3py pe care o reproduce ; eapoate sd fi fost spH deci 7150 (1641-42) sau ceva asemändtor ;

cercetare la fata locului ne-ar rdmuri. Cea de a doua bisericä,avá'nd hramul Sfintilor Apostoli Petru i Pavel, se aflä laSvigov ; chipul lui Matei i acel al doamnei Elina se vdd Inca*,la locul de cinste, pe peretele ctitorilor.

Doamna Elina e ctitora bisericii din Fierdoi (Ilfov) pe carea ridicat-o din temelie « cu osteneala si in parte ... a ... fratelui »ei Udriste sau Iorest Nästurel ... In anul dela facerea lumii7152 » (1644). Tot ei i se datoreste biserica Negoefti (Ilfov), ziditäIn 1648. La mä'nästirea Slittioarele doamna e infälisatd pe tabloulctitoricesc Impreund cu Ecaterina, sotia lui Alexandru al II-lea(1568-1577), prima ctitord ; a dat mändstirii o mosie In 1644 si afäcut probabil reparatii i pictura bisericii. Numele doamnei Elinaapare de altfel impreunä cu acela al lui Matei pe multe din pisaniilemändstirilor si bisericilor ridicate de acesta. Il Intalnim astfel laStrehaia, la Mdxineni, la LAculete, la Pldtdresti, etc. (vezi fig. 18).

Dupd pilda domnului, Inaltd i boierii o sumd de läcasuridumnezeesti. Cumnatul sdu, Udriste Ndsturel, e ctitorul BisericiiTdrgulai din TdrgoviVe, pe care o ridicd « din temelie », isprävind-oIn 1654. Tot la Targoviste face Buzinca vel sluger o biseriedin 1639, punandu-i hramul Sfeintalui Damitra. Nepotul lui Matei,Diicul Buicescu, rezideste In 1645 mAnästirea Clocociov, ctitoria

www.dacoromanica.ro

F.+

www.dacoromanica.ro

72 MATEI BASARAB

lui Mihai Viteazul. Constantin vel sOrdar, fiul lui Radu erban,si sosia sa BA'lasa inaltä o biseric6 la Dobreni, (Vlasca), in 1646;Constantin Cantacuzino postelnicul si sosia sa Elena una la Fi-lipeftii de Tà rg la « leat 7150 » (1641-2); Dragomir, marele vornic,alta la Piet' yiceni (Olt), in 1648. In Bucuresti, Nicolae vel agO,soSia sa Ioana si fiul lor Galin spAtaruf ridicä biserica SfeintaVinere a Hereftilor in 1645. La Nizvadul de Sus, in Dâmbovita,gasim biserica lui Socol vel clucerul CornäSeanul, a soSiei saleMarula si a copiilor lor ; inceputà la 1/11 Mai 1643, ea e gatala 25 August (4 Septemvrie) 1644. La Buzsau biserica Negustorise datoreste lui <Badea Obredi », dupti toate probabilitälile, unsimplu negustor ; pisania, nou4, din 1850, ne aratd ch" Mewls'a ridicat « in zilele prinSului Mateiu Basarab ». MenSionOm insfarsit, trei manästiri: cea dela Margineni, ctitoria din 1646 amarelui vornic DrOghici Margineanul « din vestitul neam alFilipestilor » dupd cum spune pisania greacä ulterioarà; mAnd-stirea Topolnita ziditä de « jupan Lupul Buliga vel capitan » sijuptineasa lui Stanca si fiii lui... « väl leat 7154 » (1645-6) simdnastirea Meista nefti, ridicatà de Apostolache comisul si in-chinatä mängstirii Dohiariu dela Muntele Athos.

Nu putem cita toate ldcasurile bisericesti care se fac in aceastavreme ; e de ajuns sO spunem numai c4 domnia lui Matei Basarabe o epoch' de intens6 activitate constructivO, cea mai intensä,credem, impreunä cu aceea a lui Constantin Brancoveanu, dinintreaga istorie munteang. Pretutindeni se ridicA biserici si rnä-nästiri, pretutindeni se refac sau se marese cele vechi.

BinehrSeles, domnul inzestreaa cu odoare, vesminte, mosiisi robi ctitoriile sale. Cu toate prOdOciunile, incendiile si mai alesinsträinärile care au avut loe panà in zilele noastre, timp deaproape trei sute de ani, avem Inca o serie intreaga de odoarebisericesti dela Matei Basarab. Unele se gOsesc la ctitoriile sale,altele au fost aduse la Muzeul de Arta' Bisericeasa din Bucuresti.In prima categorie intrà, de exemplu, un chivot de argint, dä."-ruit mAnOstirii din Campulung, in Decemvrie 1641; o aSuie da-ruità Arnotei si prefOcutà mai tarziu, In 1669-1670; o cruce dä-ruità mAnästirii Dealului (1648-9) (vezi fig. 19). Tot la Arnota seafld si diferite moaste, ferecate in aur si argint si impodobite cupietre scumpe, dAruite de domn si de sosia lui, in 1641 (vezi si

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE 73

mai sus p. 66) si in 1646. Din cea de a doua categorie, mention-dmdouä candele de argint date manastirii Bistrita, in 1643 si 1650;un disc pentru anafurd si un potir, ambele de argint aurit, da-ruite mänastirii Brancoveni. Inscriptia, in greceste, din 1636,de pe potir, pomeneste, pe langä donatori: Matei Basarabdoamna Elena, si pe mesterul Murar: « Alexandru Crivu dinTrica, a doua Tesalie ». Mentionam de asemenea o placä de argintaurit, provenind dela o sfitä si infatisand Adormirea Maicei Dom-nului ; se afla la manastirea Tismana. Un deosebit interes pre-zinta cupa de argint aurit daruita de domn si de sotia, sa in 1642manastirii din Campulung. Ea are sculptata o scena de vana-toare ; traditia atribuia gresit aceastä cupä lui Negru Vodä..

Nici Sfantul Munte n'a fost uitat ; Matei a fäcut danii mana-stirilor de acolo si le-a intarit averile. Xenofonul, Ivirul, Dohiariu,Sf. Dionisie i Cutlumuzul primesc hrisoave din care putem vedeaimensa avere imobiliara pe care unele din aceste lacasuri o sta-paneau in Ora (vezi si harta nr. 6). Astfel, de pilda, la 8 Iunie1641, Matei intareste manästirii Cutlumuz satele Ciresovul,gäreni, Maracine, Danesti, Laiovul, Comanca, Giurgiu, Prislopul,Hratesti, apoi selitile Sura, Saca, Cioara, Suhaia, i toate« cate sunt imprejurul brtAilor Calmatuiului pana la drumul Svisto-vului », de asemenea« toate baltile i garlele *, « incepand dela vadulSvistovului in sus la Sichira ». i mai mare era averea manastiriiIviron, careia ii fusese inchinata manastirea Sfanta Treime sauRadu Voda « care este in jos de orasul Bucuresti ». Prin hrisovuldin 1649, i se intaresc acestei mari lavre dela Muntele Athos sa-tele Mänesti, Lupesti, Grecii, Marutinul, Chiseleu1, Critinesti,Gaunosi, jumatate din Hodopeni (azi Otopeni 1) si jumatate dinGlina, cu vecini i vaduri de moara, toate in judetul Ilfov;-apoi satele Parapani, Racenii, Fundul Sacului i Baniesti,cu vecini i cu tot venitul, in \Tiara ; satele Dichiseni i jumatatedin Pisculesti in Ialomita ; satele Bora si Unteni in Buedu. I seintareste de asemenea ocine in Obilesti, Vdcaresti, IabloianiCioplea din Ilfov, in Izvorani, tefänesti i Gorgane din MuscelIn Ciumernicu i in orasul Bucuresti. Apoi vama pentru caredela ocnele Vitioara i Telega, baltile dela Cornatel i Nenciu-lesti, vinariciul domnesc din dealul Välenilor, doua vaduri demoara, la Ciutaria, lânga Bucuresti si o ocinä in Greci, §apt&

www.dacoromanica.ro

Fig. 19. Cr.° in 'emu de ellipores, rereealii in argint. Darui19 de Matei Basarabmanastirii

74 MATEI BASARAB

Dea

www.dacoromanica.ro

CTITORULE 75

pravalii si mai multe locuri de pravälii in Bucuresti, vecini sitigani In Nenciulesti, Ilfov si foarte multe salase de tigani. 0 avereimensa, raspandita in atatea judete si rezultand, in primul rand,din daniile a patru domni apartinand aceleiasi familii, Alexandrual II-lea, Mihnea Turcitul, Radu Mihnea si Alexandru Coconul.Venitul acestei imense averi era administrat de calugarii delaAthos ; o mare parte, daca nu cea mai mare parte a lui, iesea afaradin tali. i ca manastirea Radu Voda erau atätea altele, inchinatela diferitele locuri sfinte din Rasarit ; curentul pentru asemeneainchindri sporea mereu. Matei Insusi, la inceputul domniei, in-chinase ctitoria sa dela Slobozia lui Enache manastirii Dohiariu(vezi si mai sus, p. 65). Dacä nu s'ar fi pus o stavila, risca sasa se ajunga, in scurta vreme, ca toate sau aproape toate mana-stirile noastre, chiar cele mai vechi, cu imensele lor bogatii, s'adepinda de straini. Dupa cum reactionase In latura politica impo-triva domnilor cari se inconjurau de sfetnici sau dregatori greci,tot asa reactiona Matei si in latura bisericeasca. El hotari anumeimpreunä cm mitropolitul tarii, cu episcopii si cu boierii, prin hri-sovul din 1639, ca nu vor putea fi inchinate sub nicio forma' la Mun-tele Athos sau la celelale locuri sfinte urmatoarele manastiri:Tismana, Cozia, Argesul, Bistrita, Govora, Dealul, Glavaciocul, Sna-govul, Cotmeana, Valea, Rancaciovul, Mislea, Bolintinul, Cam-pulungul, Caldarusanii, Brancovenii, Sadova, Arnota, Gura-Mo-trului, Potocul, Nucetul, Tânganul, asa dar 22 de mängstiri intotul, cuprinzand pe cele mai vechi, mai mari, precum si ctito-riile lui Matei. La 27 Noemvrie (st. v.) 1640, se da un nou hrisov,similar, care adaoga, la cele insirate mai sus, si manristirile Bra-detul, Menedecul, Ezerul, Dinteun lemn, Maxinenii, Drägotestiide la Rose, Brebul si Platarestii. Patriarhul din Constantinopolintareste, printr'un act, dat la 9/19 Aprilie, hotarirea domnului.

In afara de biserici si mändstiri, Matei Basarab a ridicat sialtfel de constructii. A refacut mai Intai cetatea Targovistei, in1645, reparandu-i zidurile (vezi si fig. 20) ; a zidit apoi casedomnesti In diferite parti ale tarii. Cronica pomen.este de aceleadela Caracal ; stim din alte izvoare, de curtile dela Brancoveni,mosia pärinteasca ; de sigur, trebue sä fi facut diverse reparatiisi imbunatätiri si la asezärile domnesti din Bucuresti, Campu-lung si Curtea de Arges.

www.dacoromanica.ro

Industria §i comertul. Matei Basarab a dat o deosebitä atentiesi desvoltgrii economice a tàrii. Din initiativa lui se Infiinteaed

Fig. 20. Ruinele palatului domnesc din Tirgoviste, resedinta preferatIL a lui Matei Basarab.In fund, turnul de veghe, zis Chindia, refficut Inainte de rlzboiul pentru Intregirea neamului.

76 MATE! BASARAB

t-

:

www.dacoromanica.ro

INDUSTRIA $1 COMERTUL

o fabrica sau, cum se spunea atunci o « moara » de 'Artie§i o fabrica' de sticla ; se reja de asemenea exploatarea minelorde ararna' §i de fier.

In ce prive§te fabiica de hartie ea a fost terminatä, se pare,In 1644; exista sigur In 1646; un document din acest an, Aprilie4 (st. v.) ne Ingaduie sa deducem ea era situatä pe valea Oltului,In regiunea Calimane§tilor, poate chiar in Cälimanqti ; ca ma-terie prima se intrebuin tau carpe; locuitorii satelor erau obli-gati, printre alte dari, §i la aceasta a « carpei ». Hartia fabricataera de blind calitate ni s'au pastrat documente serse pe atarehartie ; avea ca march' stema Tarii Romane§ti, « acvila cruciatä ».

Despre fabrica de sticla, aflam Siri trite° scrisoare din 11/21Aprilie c. 1644, a marelui vornic Dragomir, adresata judetului Bravo-vului. « Avand Maria Sa Domnu nostru serie Dragomir aciasteisticki rie carea iaste de treaba Mariei Sale, scris-au Maria Sa pentruparnântul ce se afla In olatul cetätii supt ascultarea dumnitale ».

A§a dar materia prima', «pämäntul » silicios, se aducea din tinutulBra§ovului. Nu se precizeazd unde era a§ezata sticlaria lui Voda.

In Oltenia, la satul Bratilov, länga Baia de Amnia, Incepuse,Inca din vremea lui Mircea cel Batran, exploatarea aramei. Maitärziu, Intr'o epoca pe care n'o putem preciza, §i din motive pecare nu le cunoa§tem aceasta exploatare a incetat. Matei o reía§i-i da o desvoltare remarcabilà. Sirianul Paul de Alep, de care amai fost vorba mai sus, viziteazä, cu prilejul calatoriei sale prinTara Româneasca, exploatarea dela Baia de Arama §i face o des-criere amänuntita a felului cum se prelucreaza minereul. El con-stata cà arama produsd e « foarte frumoasa ».

Se producea i fier, tot In Oltenia. N'avem detalii asupraexploatarii ; existenta ei o deducem Insa dintr'un pasagiu al Ant9-loghionului din 1643 In care Udri§te Nasturel, enumeränd marilebinefaceri * ale lui Matei, citeazd, pe langa Inaltarea de läca§uri,tipografie, « mom% » de härtie, §i producerea de « felurite metale,aramd fi tier ». In ce prive§te locul de unde se scotea minereul,el a fost In Gorj, la Baia de Fier ; ne-o spune §i harta stolniculuiConstantin Cantacuzino, ne-o aratä i numele insu§i: el indicaprezenta aci a unei « sau mine (acesta e Intelesul cuvantuluiIn vechea limba româneascä ; vezi §i Baia de Arama !). Aurul sesträngea din nisipul raurilor de care Tiganii zlatari ; doamna

www.dacoromanica.ro

Elina primea dela acestia anual suma de 1000 de ducati: stireane-o da tot Paul de Alep.

E de mirare ea Alatei nu s'a gandit si la infiintarea unei fabricide postav ; nevoile erau mari, atat pentru Curte cat si pentruoaste ; intreprinderea ar fi adus folos. Se vede insa ca n'a pututsil-si procure mesterii necesari. Postavul se aducea dela Brasov ;avem o intreaga corespondenta in privinta aceasta. Inteo scri-soare din 9 Alai 1651, domnul aminteste lui Mihail, judetul orasuluica « pan prea la Vä znesenie Gospodine (Inältarea Domnului !) safie postavul tot gata, ca iaste si vreamea sal dam daräbantilor ».

Schimbul de marfuri cu Ardealul era viu, In special cu Bra-sovul si Sibiu]. De asemenea, cu Turcii, cari luau dela noi o sumadin produsele necesare aprovizionarii Stambulului. Rastimpulde liniste intre 1639 si 1653 a ajutat mult desvoltarea comertului§i in genere inflorirea %aril sub toate raporturile.

Inflorirea culturala. Unul din meritele cele mai mari ale luiMatei Basarab este impulsul si sprijinul necontenit pe care 1-adat el vie-0i culturale. Meritul e cu atat mai insemnat cu catdomnul nu aducea o pregatire deosebita: cine stie ce carte nuInvatase, limbi straine nu cunostea. A avut insa un bun simtdeosebit si a fost insufletit tot timpul de dorinta de a crea.

Inca dela inceputul domniei constatam existenta unei tipo-grafii domnesti la Campulung. Aci apare, la 30 Iulie 1635, cucaractere rusesti, tipograf fiind Timoteu Alexandrovici, un molit-venic slavonesc. Alte tipärituri ies de sub teascuri in acest loe,In 1642, 1643 si 1650.

Incepand din 4637, exista si o a doua tipografie, la manä-stirea Govora ; ea lucreaza aci cativa ani, mutandu-se apoi, Intre28 Septemvrie 1642 si sfarsitul lui 1643 la Dealul, unde primatiparitura poartä data 2 Septemvrie 1644 (anul incepea cu lunaSeptemvrie !). Dela Dealul, ea se muta, din nou, la Targoviste ;In acest ultim loe, incepe, la 27 Martie 1648 si se termina la 7lunie 1649, tiparirea, « din porunca si cu cheltuiala doamneiElena », a unui Penticostar slavonesc: e prima carte care iese,sub domnia lui Alatei, « in cetatea de scaun Targoviste ».

De sub teasurile celor cloud' tipografii au aparut, intre 1635si 1652, o serie ge 18 carti; ele sunt toate de caracter bisericesc ;chiar si Pravilele dela Govora (1640), si Targoviste (1652) de ca-

78 AIATEI BASARAB

www.dacoromanica.ro

PERSONALITATEA LIJI MATE BASARAB 79.

racter juridic, se referà mai mult la treburile bisericesti decAt la celelaice. Detalii asupra acestor cArti se vor da in partea a doua a vo-lumului la capitolul despre « Tiparul muntean in secolul alXVII-lea *.

Un mare ajutor a avut NIatei Basarab, in ce priveste acti-vitatea cultural, in sotia sa, Doamna Elena, §i mai ales in cumnatul

invätatul boier Udriste INAsturel. Acesta a avut un rol din.cele mai insemnate: a pregAtit manuscrise, a revAzut sau a fäcutel insusi traducen, a alcatuit prefete, a fost, inteun cuvAnt, sfäl-tuitorul si diriguitorul in acest domeniu, al domnului ski (vez'partea a doua a acestui volum).

Personalitatea lui Matei Basarab. Remarcabilele insusiri alelui Matei Basarab au fäcut ca el sg fie unanim pretuit. Moldovenii,desi a.dversari, Il infätiseazg prin pana lui Miron Costin, in colo-rile cele mai favorabile (vezi mai sus, p. 53). Rakoczy Il stimeaza

pAstreazd pAnA la moarte legAturi de prietenie. Bulgarii vAdIn el pe eliberatorul de sub jugul Turcilor. O delegatie a lor vinein tarA in Fevruarie 1.648, II roaga s'A ja comanda luptei impotrivanecredinciosilor si-i rägkluiesc cA, dupA biruintä, va fi proclamattar, la TArnovo. Regele polon, Vladislav al IV-lea, trimitAndu-io scrisoare in aceeasi chestiune a luptei de eliberare, II numeste

generalissimul Orientului ». Rezidentul imperial german delaStambul, Rudolf Schmidt, in raportul ski din 20 August 1643.asupra celor doi voevozi români, spune despre Matei cg stima pecare o au pentru el Turcii, II tine in domnie mai mult decAt darurile-(textual: « unsoarea », Schmiraglien I) « In concluzie rezumaSchmidt impresia sa il socotesc pe actualul voevod al TgriiRomanesti ca pe un principe asa de viteaz incat prin el dacaun mare potentat 1-ar ajuta cum trebue se vor face multelucruri bune impotriva Turcilor CAci acestia « se tem de Mateisi-1 considera" nu se putea elogiu mai frumos aproape cape un al doilea Mihai Voda o. Faima bgtranului domn de targajunge pang in Apus: un istoric francez, scriind in 1.689, 11 infa-tiseazil ca un « print zelos pentru religia cresting i foarte iubitde supusii si ». Viteaz ostas, ctitor desavarsit, gospodar vrednic§i diplomat incercat, iatä cum se contureazg figura lui MateiBasarab care a dat numele sli unei intr,egi epoci a istoriei noastre,devenind totdeodata tip reprezentativ al domnului de targ.

www.dacoromanica.ro

.80 MATEI BASARAB

BIBLIOGRAFIE

Matei Basarab: 1. loN SARBU, Mateiu Vodá Bästirateis auswürtige Be-ziehungen 1632-1654 (Zur Geschichte des europeiischen Orients), Leipzig, 1899,XI -1- 356 p. in 8° (lucrare fundamentala) ; 2. Bopum ARROB11,1%, Btntwal no

apxeonorHaTa Ha HpaugyHascica Bl.nrapHHr6.n 3a Hapontut yntomo-peaHH, napm H RHIDICH/IHR, XVI i XVII, Sofia, 1900, p. 147-178; 3. Au(inv.PESSIACOV, Schife din istoria Craiovei, Craiova, 1902, 75 p. in 8'; 4. N. IORGA,Räscoala Seimenilor impotriva lui Matei Basarab, in An. Acad. Rom. Mem.Seq. 1st., t. XXXIII (1910-1911), p. 187-210; 5. LT. COLONEL I. ANA-STASIU,Italia de la Finta, Targovisie, 1912, 48 p. in 16°; 6. VIRGIL MIA-GHICEANU, Morminte domnefti. Matei Basarab, Doamna Elena fi fiul lor Ma-teiat ultime zile, mefteri fi stil, in Bul. Com. Mon. 1st., VIII (1915), p.170-175; 7. CONSTANTIN C. GIURESCU, Uciderea vizirului Mohammed TabaniBuiuc, sprijinitorul lui Vasile Lupu. O scrisoare ineditä, in Rey. 1st., XII(1926), p. 98-103; 8. T. G. BULAT, O Meirturie a Doamnei Elina desprebcitälia de la Finta, in Rev. 1st., XII (1926), p. 18-19; 9. V. BILITuLEscu,Comuniceiri. rigeinia Drilganefti, in Bul. Com. Mon. 1st., XIX (1926), p. 124;10. I. LUPAS, Politica lui Matei Basarab, in Studii, conferinfe fi comuniceiriistorice, Bucuresti, 1928, p. 139-164; 11. V. MOTOGNA, Avut-a Matei Ba-sarab un 1 iu, in Rev. 1st., XIV (1928), p. 39-41; 12. I. LUPAS, Inceputuldomniei lui Matei Basarab fi relafiunile lui cu Transilvania, in Mem. Secf.1st. Acad. Rom., s. 3, t. XIII (1932), p. 347-370; 13. N. IORGA, Doamna.Elina a Teirii Romartetti ca patroanä literarei, in Mem. Seq. Ist. AcadRom., S. 3, t. XIII (1932), p. 57-67; 14. J. C. nun'', Biserici fi ctitori,Bucuresti, 1932, 48 p. in 8'; 15. 1. IONA5Cu, Biserici, chipuri si documentsdin Olt, Craiova, 1934, 272, p. in 8°; 16. VIRGIL DnAGHICEscu, MonumenteleOlteniei. Al 111-lea raport, in Bul. Com. Mon. 1st., XXVII (1934), p. 99-120;17. V. BRATULESCU, REMUS 1E1E, Mäneistiri si biserici din judeful Ilfov,Bucuresti, 1935, 80 p. in 8°; 18. P. P. PANAITESCU, Biserica Stelea dinTärgovtfie. Note istorice, In Rev. 1st. Rom., V--VI (1935-1936), p. 388-393;19. ION DONAT, Fundafiunile religioctse ale Olteniei. Partea l-a, Meinetstirifi schituri, Craiova, 1937, 96 p. in 8'; 20. Mluni PoPEsCtr, Fabricile deheirtie ale lui Matei Basarab, in Rev. Ist. Rom., VII (1937), p. 384-388;21. PREOTUL D. CRISTESCU, Sfeinta miineistire Arnota, Ramnicul-VAlcii, 1937,168 p. in 8°; 22. CHRISTACHE GEORGESCU, Matei Basarab, Bucuresti, 1937,95 p. in 8'; 23. CONSTANTIN C. GIURESCU, I nceputuri de industrie in rci-rile Ronyinefti, Bucuresti, 1938, 18 p. in 8° (Extras din Analele Industriei

Comerfului, FebruarieMartie 1938); 24. PREOT ION SACHELARESCU.Din istoria Bucureftilor: Plumbuita, Bucuresti, 1940, 224 p. in 8'; cf. I,MUSETEANU, Recenzie-studiu asupra lucrärii Plumbuita de loan Sachelaresca,Bucuresti, 1940, 32 p. in 8°; 25. ST. NICOLAESCU, Mateiaf Voevod, fiul luiMatei Basarab Voevod 1635-16,52, in Arh. Olt., XX (1940), p. 19-27;6. PnEoT DR. ANDREI GALEA, O ctitorie a lui Matei Basarab in Ardeal.

Biserica din comuna Porcefti, judeful Sibiu. in Orna giu Malt Prea SfinfieiSale Dr. Nicolae Bälan, Mitropolitul Ardealului, Sibiu, 1940, p. 423-425;27. K..., Une vieille église à Svichtov. Le geste d'un prince roumain du X VII-e:ntesiecle, in La Parole Bulgare, nr. 706, cu data 13 Septemvrie 1941; 28. I.loNnscu, Catagrafia eparhiei Argef la 1824, Bucuresti, 1942, XVI -I- 120p. in 8°; 29. CONSTANTIN C. GIURESCU, Harta Stolnicului Constantin Canta-cuzino, Bucuresti, 1943, 28 p. in 8° (Extras din Rev. 1st. Rom., XIII).

www.dacoromanica.ro

VASILE LUPUOm cu hirea fnaltrl Impelrefieased

mm malt deed: domyteased s.(Letopisetul lui Miron Costin).

Vasile Lupu s'a ngscut In 1593 in comuna Arbeinafii de läng5Razgrad, In Bulgaria. Taal sail se numea Neculai Coci 0 era al-banez de neam; numele mamei era Irina. In timpul primei domniia lui Radu Mihnea, Neculai trece peste Dungre, In Tara Romg-neascg i ajunge cu vremea la dreggtoria de vel agg. Fiul säu,tupu, nu rgingne Insà aici ; el se duce in Moldova unde 11 Intalnim,in timpul lui Gaspar Gratiani, vistiernic. Acest voevod 11 si ennui*cu Tudosca, fiica marelui vornic Bucioc ; repetatele semne de fa-voare n'au 1mpiedecat 'mg pe Lupu sg fie Impotriva politicei anti-turcesti a domnului sän, din care pricing e pus la inchisoare subpretext cg-i lipse§te 4 o saing de bani a vistieriei » ha chiar

muncit » sau chinuit, fiind « ars pe piept cu fierul rosu ». In 1626,sub Barnowski, Lupu e vel vornic al tgrii de sus ; in 1630 e batman

pärcglab al Sucevii ; apoi, sub Bin 11 ggsim iar ca ve! vornic.Am argtat mai Inainte (vezi p. 50-52) partea pe care o ja el largscoala Impotriva Grecilor sub acest din urmg domn i peripetiileprin care trece Ong ajunge sg ocupe tronul Moldovei. O insemnareIn greceste pe o evanghelie dgruitg de Lupu la Sfäntul Mormantaratg ca data' a instalgrii sale, la Iasi, 27 Aprilie stil vechiu, deci7 Mai stil nou* 1634; numirea avus ese loe 1nainte de 9 Aprilie(vezi si fig. 21).

Noul domn îi ja numele, amintind trad4ia imperialä bizan-ting, de Vasile. E un om mändru, « cu hirea Inaltd » cum 11 carac-terizeazg .Miron Costin. Iubeste fastul, strAlucirea ; Ii plac ves-mintele i podoabele bogate. Numai nasturii, de diamante, dela

www.dacoromanica.ro

haina lui de ceremonie, fac 100.000 de galbeni; bijuteriile doamneitrec de 400.000. Dregatorii toti sunt imbrAcati « splendid »; are

I

; ',

7.1 -.FI t

I .trE: ri r' -, .. 4.5, .(

.L.'" r,ity`fi : I 114-iI

Fig. 21. Pecetea cea mare a lui Vasile Lupu, cu legenda In limba slavi si co data 7142 (1634).Capul de bour este flancat de o spadll si de o suli/5, semn ch domnul era seful puterii judech-toresti (jus gladii) si militare. Pecetea se aplica pe o bucatá rotundll de ceark atirnató cu snur

de matase de hrisov.

o gardà numeroasä i frumos echipatà; grajdurile sale, sub raportulnumarului si a calitatii cailor, intrec « cu mult » cum spune

82 VAS1LE LUPU

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU TURCII, TATARIL CAZACII $1 POLONII 83

im cAlgtor englez contemporan pe acelea ale ducelui de Flo-renta sau ale regelui Angliei.

Pe de altä parte, domnul e iubitor de culturà §i evlavios. In-troduce tiparul, Intemeiaz4 o coal'ä superioarg, ridic6 läca§uridumnezee§ti care starnesc admiratia. Are ing §i cusururi, amputea spune cusururile calitätilor sale. E de o ambitie i de omandrie care 11 fac sd comitä multe gre§eli §i II due, In cele dinurmä, chiar la pierderea tronului. In totul, o figurä pregnantä,de mare interes ; o viatä care poate inspira un adevärat romansenzational ; o domnie bine caracterizatd §i ocupand un loc In-semnat In istoria Moldovei.

Relatiile cu Tamil, Tiltarii, Cazacii §i Polonii. FaId de Turci,Vasile Lupu i-a Indeplinit Intotdeauna obligatdile, trimitand regulatharaciul §i informand la timp Poarta de cele ce se Intampld Invecini. El nu uitä, de asemenea, si:i adaoge daruri Insemnate pentrunaeghistanii dela Stambul ; In primii ani de domnie, se bizuieIn special pe cativa dintre dregatorii importanti, cum e cazlaraga §eful haremului sau chiar vizirul.

Semnificativd pentru raporturile cu Turcii e o scrisoare-me-moriu din 14/24 Ianuarie 1643, trimisä Portii. In aceastä scrisoare,Vasile Lupu aratä atitudinea sa permanentä de credintä §i since-ritate fatä de sultan, Inca' din timpul lui Gaspar Gratiani, pe candera boier ; expune apoi serviciile aduse In diferite Imprejuräri §ise aratii gata de a fi ala'uza armatelor turce§ti atat in Poloniacat §i In Transilvania, deed sultanul vrea sali intindà hotareleImpärätiei. In ce priveste Transilvania adaogä Vasile Lupu4( treaba e u§oarà ; cunosc foarte bine drumurile prin care se poatepätrunde Intr'Insa din Moldova §i din Tara Romaneasca de cAtrepa§a de Timi§oara, Turci, Tätari, Moldoveni, Munteni. Se adaogàfaptul ca in Transilvania mai mult de a treia parte sunt Romanicarora, räggduindu-le libertate, li voi ridica fär'ä intarziere asupraUngurilor §i astfel, avand räzboi i Inguntru §i In gall, nu vorti incotro sä se indrepte ».

In ce priveste pe 'Mari, Vasile participà la expeditia din1637 care avea de scop sa supuna pe Cantemir-Pa§a, conducaorulcelor din Bugeac §i un permanent turburator al tuturor vecinilor.Vaz'and ca va fi atacat §.1 de hanul din Crimeea §i de cei doi domniromani, Cantemir fugi la Stambul unde, dupa putin timp, pieri

6*

www.dacoromanica.ro

ILLUSTRISSIMUS AT9, CELMSSLMUS PRINCEPSAC DOMpsi US, Da.MINUS BAS1LIU s D. G.

TERRAltinvf Mothvi PlUNCEPS. ETC

VánlVefiervrldt rirorit Honda s rculp: Ctim rt-:,:o S. It 11'."(;c12nt M DC

Fig. 22. Vasija Lupu. Gravurii tn aram5, contemporan5 (1651). Nasturii hainei de brocard,cheutoarea mantiei, tot de brocard, ca i surguciul cusmei sunt Impodobite cu pietre pretioase.

8 1 VASILE LITPU

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU TURCII, TATARIL CAZACII I POLONII 86

sugrumat. Hoardele sale furd mutate din Bugeac ; una din ele,numärä'nd douäzeci de mii de oameni, se refugie In Polonia si sestabili acolo. Pentru Moldova, aceastà mutare a Tätarilor era omare binefacere ; din nefericire, ea nu clued mult, deoarece, maitärziu, ei se stabilirà iaräsi in vechile locuinte.

Panä in 1649, relatiile cu prädalnicii vecini din Riisärit räma-sera bune. In acest an, Intorcandu-se Tätarii din Polonia, undefäcuserg o nävälire i luaserä «robi i pican », trecurä prin Mol-dova, färä sà prade, fäcând insä strickiunile inerente unei ostiIn mers. Vasile Lupu, la care veniserd sä.' se plängd cei vätämati,si care se afla tocmai « la masd, vesel », dddu indath ordin cäpi-tanilor säi fàrà sä se mai gandeascd la urmäri ca impreunäcu slujitorii i cu cine va voi sä meargä din tArg « In dobanda ».sä atace pe Tätari. Acestia, loviti MI% veste, la satul Brdtuleni,lang6 Rezina, pierdurà toti robii i pleanul, ha chiar, multi dintre

pierdura i viata. Cei scäpati se plânserà hanului; urma-rea fu o cumplità nävalä. a Tatarilor din Crimeea, in anul ur-mätor.

Odatä cu Tätarii i in intelegere cu ei, nävälirä insä i Cazacii.Acestia erau un amestec de diferite Ucraineni, Moldoveni,Munteni, Rusi, etc., oameni indräzneti i viteji, trdind mai mult dinräzboi i pradd, deck, din indeletniciri pasnice ; ei locuiau in pärtileNiprului, in special In regiunea 4 pragurilor sau cataractelor aces-tuia, din care pricinä li se mai spunea i Zaporojeni (dela zaporoji:la praguri 1); ascultau de Poloni. Cand acestia Insä Incepuràasupreascä, schimbandu-le ränduelile i obiceiurile i interzi-candu-le spre a nu strica pacea cu sultanul sà mai prade,peste Marea Neagrä, tärmurile turcesti, atunci Cazacii se revol-tail (1648). Avänd In frunte pe hatmanul Bogdan Hmielnilki,ei fdcurd mai multe incursiuni cu succes In Polonia. Bogdan voiasä-si creieze si legäturi tare vecini ; se gandise deci sà asätoreascape fiul säu Timuf cu Ruxandra, frumoasa flied a lui Vasile Lupu.Acesta, solicitat printr'o solie, nu voise sä dea un rdspuns läimuritsi pe drept cuvant: feciorul hatmanului era doar un barbar fatáde rafinata domnitä moldoveand. Ca mijloc de convingere, nävä.-Iirä Cazacii impreund cu Tdtarii, in 1650. Tara fu arsd i pradatd ;oamenii, luati pe nevestite, nu avuseserg timpul ascund6vitele i averea, nici sá fugd ei, sd se adäposteasca. 0 parte a nav5.-

www.dacoromanica.ro

litorilor «o drâmbd de o§ti * cum se spunea pe atunci lovitinuturile dinspre miazänoapte: Soroca, Ia§ii, HArläul, Dorohoiul,Hotinul, Cernduti §i Suceava, pAnd inspre munte; cealaltd drâmbdlovi Orheiul, Ldpu§na §.1 Fdlciul pand in Prut. Satele §i ora§elefull aprinse: Ia§ul insu§i, de unde Vasile Lupu plecase, dupd ce-§itrimisese mai inainte familia la Cetatea Neamtului, arse aproapeIn intregime ; « unde §.1 unde poveste§te Miron Costin aurdmas Cate o dughenità; curtea domneascd, casele boiere§ti, totora§ul inteo mica' de ceas cenu§e s'au facut ; eard mAndstirile auhdlAduit » adica au scdpat, afarä de Trei Ierarlii, care s'a ajuns« den para focului » dela casele inconjurdtoare. Foarte multi robi,§i din casele boiere§ti, ajunserd in mdinile Tatarilor ;- a fost unadevdrat pr6p6d, aproape ca acela care a urmat uciderii lui IoanVodd Viteazul, in 1574.

Vasile Lupu, care, cu puldn'ä oaste, se reträsese in ni§te poeniale codrului Cäpote§tilor, in Vaslui, trebui sa pldteascd o surnd debani importantd Hanului un izvor polon dd cifra de 130.000de talen i §i sä-i facd daruri. Trebui de asemenea sä se lege ada pe viitor o suing fixd in fiecare an §i o « cabanità » adicd omantie scumpd domneascd. Bogdan Hmielnitki primi numai10.000 de talen i dar §i fdgdduiala incuscririi pe care o dorea. Dupilretragerea ndvdlitorilor, pentru ca dezastrul sd fie complet, izbucni§i o molimd cumplità probabil ciuma care secerä multdlume. Biruinta strAlucitd pe care o repurtard Polonii, la Beres-teczko, in 1651, impotriva Cazacilor §i a TAtarilor, fäcu &A creaddpe Vasile Lupu cä va putea sd treacd peste fägAduiala datä luiHmielnitki. Dar un nou rdzbpi, in 1652, in care Wile le§e§ti sufe-rird un adevdrat dezastru, la Batom, ardtard cd lucrul nu va ficu putintd. Mândrul domn al Moldovei trebui deci sd primeascdinrudirea cu sdlbatecul Timu§ care, dupd aprecierea lui MironCostin avea « numai singur chip de om, eard toatd firea de heard ».Nunta se fdcu la Ia§i, ca §i a Mariei, cu mult fast, dar cu pulindbucurie. La 6 Septemvrie, Timu§ §i sotia sa plecard spre casä,Itiând cu ei §i zestrea: 200.000 de galbeni, dintre care 50.000 ingiuvaeruri. Aceastä inrudire- cred lui Vasile Lupu du§mdnii pre-tutindeni. Turcii vedeau in Cazaci pe cei ce le jefuiau periodictara; nu ptiteau privi deci cu ochi buni apropierea de ace§tia aclonmului Moldovei. Matei de asemenea se temea ca nu cumva,

86 VASILE LUPU

www.dacoromanica.ro

RELATI1LE CU ARDEALUL $1 CU MATEI BASARAB 87

Cu ajutorul lui Timus, Vasile sa incerce o repetire a eampaniilordin 1637 si 1639. Gheorghe Rdkoczy, la randu-i, se consideraknit, deoarece, la un moment dat, fusese vorba ca fratele sal,Sigismund, sa devie sotul Ruxandrei. Astfel, la sfarsitul anului1652 si Inceputul lui 1653, Vasile Lupu se gasi Inteo situatie grea,având atatea dusmanii In jurul sau.

Cu Polonii, la Inceput, relatiile furä reci, ha chiar lncordate.Vasile se temea de pretentiile la tron ale Movilestilor, si temerealui nu era lipsita de temei. De ..iceéa, el puse sá se ardá pose-:siunile dela hotar ale lui Potocki, ginerele Movilestilor. Dupa ceinsa incercarile lui Ioan Movila de a ajunge domn al Moldoveidadurä gres (vezi mai jos, p. 87), relatiile se Inbunatatira.In 1645, se ajunse chiar la casatoria ,fiicei lui Vasile Lupu,Maria, cu cneazul Ianusz Radziwill care era calvin. Nuntaavu loe la Iasi (5 Fevruarie), cu mare fast, in prezenta a nu-merosi invitati si oaspeti din Polonia, din Ardeal si din TaraRomâneasca.

Bela:Vile cu Ardealul §i cu Matei Basarab. Relatiile luí VasileLupu cu principii Ardealului Gheorghe Rákoczy I si GheorgheRákoczy al II-lea au fost profund influentate de faptul ea acestiaera-u prieteni si aliati cu adversarul sail, cu Matei Basarab. Deaceea relatiile n'au fost niciodata prietenesti, iar uneori au ajunschiar la ostilitati, direct sau indirect. In 1635, la 17 Septemvrie,Gheorghe Rákoczy I seria ca.' Lupu «este lute() stare de mareIngamfare »; o inlaturare din scaun a acestuia i-ar fi convenit.De aceea, de comun acord cu domnul muntean, el si Ingaduiepretendentului loan Movilii, fratele lui Gavril, fostul domn, ca,pornind din Ardeal, sa incerce, in (-loud randuri, de a ocupa tronulpe care statusera atatia din familia sa. Prima Incercare avu loeIn 1637, iar cea de a doua In 1639, cu prilejul carnpaniilor luiVasile Lupu impotriva lui Matei Basarab ; niciuna nu izbuti insa,deoarece prima data, mijloacele pretendentului erau insuficiente:nici Rákoczy nici Matei nu dadura trupe In nurnär indestulator,iar a doua oara, aceste trupe furd retrase pentru ce motivenu stim sigur duph ce Ungurii ajunsesera la Trotus iar Mun-tenii sosisera la Milcov. Dar ceea ce nu izbutise cu loan Movilä,se va face, spre sfarsitul domniei, cu logofatul Gheorghe stefancare va Inlatura pe Vasile Lupul, luándu-i locul.

www.dacoromanica.ro

Am arätat mai Inainte (vezi p. 57-60) care au fost reletiilecu Matei Basarab. De§i la Inceputul domniei, In 1634, are loe unschimb de solii gi o Intelegere amicalà cu acesta, totu§i VasileLupu, dupà putin timp, Incearca s4-1 indepArteze din scaun.Prin prietenii säi dela Poartd, el izbute§te In 1637 sd scoatà unfirman de numire a fiului sau loan ca domn In Tara Romaneascd.Planul nu izbute§te Irisa, deoarece Matei, avand §i ajutor dela

Fig. 23. Pisania bisericii Stelea din Tirgovi*te, ctitoria lui Vasile Lupu.

Gh. Rákoczy, sile§te pe ambitiosul voevod moldovean s'a' se re-tragg (vezi mai sus, p. 57).

Nici a doua incercare, din 1639, nu are mai mult succes. Ba,de data aceasta, dupà infrangerea dela Niineifiori, Vasile Lupu ein primejdie sá fie §i prins de ni§te Turci la Brgila, unde sapasecu fuga (vezi mai sus p. 58). Murind In anul urrnator, 1640, fiulski loan, relatiile cu Matei Basarab se Imbundtätesc; In 1645, caun semn de prietenie, are loo constructia celor douà ráca§uri bise-rice§ti, Soveja, In Putna, 'n'altea de domnul muntean, §.1 Stelea, laTargovi§te, de domnul moldovean (vezi fig. 23). Spre sfár§it, rapor-turile se Inaspresc iarä§i: Matei ajutà logoMtului Gheorghe Stefan.

88 VASILE LUPU

www.dacoromanica.ro

sá .goneasca din scaun pe Vasile Lupu. Logoratul mersese In maimulte ránduri cu solii atát In ArdeaI, la Gheorghe Rákoczy alII-lea, cat si la Matei Basarab; el profitase Ina de aceste dru-muri spre ali tocmi mai mult treburile sale decal ale stäpAnuluicare-I trimisese. La Inceputul anului 1653 conjunctura era priel-nicä unei Incercári de rásturnare a lui Vasile Lupu. Prin InrudireaCu Timus Hmielnitki, acesta ii Meuse o sumd de dusmani invecini, iar Turcii II priveau cu neincredere. Pe de altá parte, Ininterior, starea de spirit era defavorabilá domnului. Náválireadin 1650 fusese o catastrofä i foarte multi stiau CA ea se datorahotárIrii nechibzuite care dusese la atacul dela Brátuleni. Boieriivedeau Cu neplácere cum sfetnicii greci erau din nou la prel,,parc5 nu Vasile Lupu care de altfel stia greceste si se iscáleaastfel ar fi fost conducatorul micàrii Impotriva lui AlexandruIlias, In 1633. Ddrile tot mai apdsgoare nemultumeau lumea;moravurile libere ale nepotilor domnului i chiar ale acestuia Insusicare nu se sfiise a atinge cinstea multor case boieresti, erau si eleo pricina Insemnatä de tulburare. In sfarsit, ostirea lasa de dorit:In 1650, cu prilejul návälirii Tátarilor i Cazador, d'árábaniiIncercaserá sà jefuiascá ei casele domnesti pe care trebuiau sá lepázeascá ; pentru aceastà faptà fuseserá pedepsiti, unii fiind

chiar la ocnd.Toate acestea la un loe ne explicA de ce incercarea logofátului

Gheorghe Stefan reusi. In prinavara anului 1653, osti unguresti,comandate de Ioan Kemeny coborau muntii, pe poteci, pelaOituz-Trotus, In timp ce osti muntene, cu Diicul Buicescu, tre-ceau Milcovul. Logofátul, pretextând cà Ii e sotia bolnavà, lamosie, ceru voie s5. plece din Iasi; Vasile Lupu, nestiind nimic,

dorindu-i « sa afle lucrul pre voia sa ». Indatá dupáplecare, complicii logorátului, Costin Ciogolea spátarul, PátrascoCiogolea stolnicul si Stefan Sárdarul sunt descoperiti, prin spaimacelui dintai care credea c'd au fost párásiti de care GheorgheStefan. Dui:id o confruntare In divan, li se taie capetele la cat*trei. Intre timp, ostile unguresti i muntene Mainteazá; Vasil&Lupu, nefiind pregälit, iar tare nefiindu-i favorabilá, se retragespre Hotin iar de acolo peste Nistru, la Camenita, trimitand inacelasi timp dupá ajutor la Cazaci. Gheorghe Stefan intrá In Iasila 31 Aprilie; i se citeste « molitva de domnie » la Sf. Niculaie

RELATIILE CU ARDEALUL $I CU MATEI BASARA B 89

www.dacoromanica.ro

90 VASILE LUPU

de eätre Ghedeon, episcopul de Hui; Indata dupa aceia repedeosti la Hotin cu gandul sa prindä pe Vasile; acesta insä apuca satreaca dincolo.

Stapanirea lui Gheoighe 5tefan n'a tinut nicio lunil incheiatä,Oa la 8 Mai. Timis se grabeste sà treac5 Nistrul, pe la Soroca,aducand 8000 de Cazaci i, fära sil mai astepte pe socrul säu, por-neste intins spre Iasi. Oastea lui Gheorghe stefan, alcatuita dinmoldoveni si din cäldrimea lui Kemeny pedestrimea acestuiaprecum i Muntenii se lntorsesera acasä a incer cat o oarecarerezistentä la vadul dela Popricani al Jijiei, dar a fost resping ;apoi s'a retras si, In cele din urma, s'a imprästiat, fära sä deao lupta propriu zisà. Timus asezat tabära la Curtea dom-neascä, in timp ce Gheorghe 5tefan a trecut Milcovul pe la Foc-sani si s'a dus la Matei Basarab. Vasile Lupu, afland de biruintaginerelui säu, se gräbi BA' vie in Iasi; dacd ar fi rämas aci, puteasà domneasca mai departe, deoarece la Poarta situatia sa nu seclatinase. Voi insä sa se räzbune asupra vecinului din Muntenia

asupra lui Fiákoczy. Timus 11 indemna spunand « ea den TearaMunteneasa pren Ardeal se va intoarce *. Lucrurile iesirä insä-cu totul altfel. Lupta dela Finta se ispravi printr'o stralucitabiruintä a lui Matei (vezi mai sus p. 60); Vasile Lupu trebui säsa se intoarcä tot de-a fuga, urmat fiind, in scurta vreme, deGheorghe 5tefan care inträ din nou in Moldova, pe la Focsani,cu ajutor muntean si se asezd la Racäciuni, asteptand sä-i viesi dela Rálcoczy. Cand acesta ii sosi, porni spre Iai. Oastea luiLupu, desi superioarä' ca numar, nu fu in stare sa reziste. In luptacare se dete la Sirca (15-16 Iulie 1653), dela primul atac, ea serisipi. Neputand sa-si mai ja familia si visteria care se aflau incetatea Sucevei, Lupu trebui, pentru a doua oarä, sà treacä Ni-strul, trimiVand din nou dupä ajutor la euscrul sau, Bogdan

sosi si de data aceasta, aducand 9000 deCazaci i izbuti sà intre In Suceava, dupä ce mai intai ostasiilui pradara manästirea Dragomirna i altele din imprejurimi.Lui Gheorghe stefan Ii vin de asemenea ajutoare, atat dela RA-koczy vreo 10.000 de oameni cat si dela Lesi., Un primatac nu reuseste; asediul continu And, a durat douasprezecesäptärnani Cazacii ajung sa nu mai aiba provizii. Foametea era.asa de mare Inca povesteste Miron Costin « peile de pre

www.dacoromanica.ro

FAMILIA SA 91

Lai morti frigeau i mancau i opincile i radacinile mancauIn ziva de 12 Septemvrie, Timus e ranit la pulpa picioruluidin aceasta rank peste sase zile, moare. Vasile Lupu, care intretimp, obtinuse si dela hanul Tatarilor un corp de oaste, veneatocmai spre Suceava, cand 1i sosi veste ca cetatea s'a inchinat.Familia si averile sale cdzura In mana lui Gheorghe tefan ; eltrebui sä treacä indarat Nistrul, adapostindu-se la Cazaci. De aci,klupa putin timp, se duse la hanul din Crimeea ; acesta 11 tinu catevaluni, pana &and, primind ordin dela sultan, 11 trimise la Stambul.

Sosit aci in Iunie 1654, Vasile Lupu fu inchis la Edicule. Re-gimul nu era lug aspru: putea primi vizite, de pildä, pe capu-chehaiele domnilor nostri, putea da mese Venelienilor tovardside 1nchisoare, putea trimite scrisori in afarä. In 1658, dupa ca-derea lui Gheorghe stefan, incerca sä ja din nou domnia, maiales ca marele vizir 11 sprijinea ; nu izbuti lug. E numit GheorgheGhica ; acesta trimite la Stambul pe sotia si pe copilul celui In-chis care statusera papa atunci i ei sub paza la Buciulesti, omosie a lui Gheorghe tef an. Captivitatea la Edicule luá sfa iiabia la finele lui Noemvrie 1660; de fapt se schimba numai loculdetinerii, deoarece Vasile Lupu nu putea parasi palatul sail depe tärmul märii. Creditul Ii crescu sing mult ; era vizitat mereu

ImpOrtea daruri bogate. Intre altele, dädu 20.000 de reali pentrua i se Mgadui sa recladeasca bisericile din Constantinopol, di-struse de ultimul incendiu. Avea de gaud sá ceara iarasi domniaMoldovei unde stäpanea In acel moment fiul sau, cand se im-bolndvi. La 28 Martie 1661 era r'au de tot ; la inceputul lui Aprilieinchise ochii. Trupul sal.' fu dus la Iasi si ingropat la Trei Ierarhi ;piatra de mormant nu ni s'a pastrat !risk

Familia sa. Vasile Lupu a fost cäsatorit de cloud ori; primaoara, cu Tudosca Bucioc, fiica marelui vornic, avand cu ea treicopii: pe Ion, pe Maria i pe Ruxandra. Cel dint:Ai a murit detanar, fiind bolnav de rachitism; Maria a luat de so t pe IanuszRadzwill i si-a isprävit zilele In Polonia ; Ruxandra, dupa moartealui Timus, a ramas ani de zile 1ntre Cazaci, la Rascov, venindIn Ora abia sub Gheorghe Duca (1665-1666) si asezAndu-se pemosia sa Delenii, mostenire dela Doamna Tudosca. A murit in1686, de moarte crancenk la Cetatea Neamtului, fiind taiatade &Are Lesii i Cazacii cari veniserd cu Sobieschi In tara.

www.dacoromanica.ro

92 VASILE LU PU

Dupg moartea Tudoscäi, Intamplata in 1639 (la 6 Mai ea eamint itA in pisania dela Trei Erarhi, era deci inch' in viatgl), VasileLupu trimite pe Enache Catargiu sà-i caute sotie in Caucaz;frumusetea femeilor de acolo de altfel gi a bàrbatilor eravestità. Trimisul Osegte inteadevAr o Circasiana de rarà fru-musete, cu numele Ecaterina. Aducand-o in tarà, dupà o c615-torie cu peripetii gi care era la un moment dat sg. se isprAveascdIn haremul pagei de Silistra, Vasile Lupu o lug' de sotie, sprefinale anului. Un misionar italian, Niccolo Barsi, tovarAg de c4-16torie, spune despre ea eh' « avea ochi negri, maini lungi gi fine,mijlocul subtire, gura micg, buze nu prea groase, tenul alb, astfelincat intruchiparea gratiilor ». Cu Ecaterina, VasileLupu a avut tot trei copii: pe g tercinitä ndscut in 1641care a ajuns domn al Moldovei (1659-1661), pe loan i pe Ale-xandru, morti de timpuriu.

Vasil° Lupu, sprijinitor al Bisericii RAsitritului. Ctitoriile sale..Intocmai ca i Matei Basarab, Vasile Lupu a fost un mare ctitor:a inältat o sumä de 16caguri sfinte, mai putine la num6r e ade-Värat deck, vecinul gu, dar mai impodobite, mai bogate.In plus fatà de acesta, s'a interesat de aproape de conducereacentralä a bisericii rAsäritului, aga dar de Patriarhia din Con-stantinopol, stabilind norme noi de gospoddrie, pratindu-i da-toriile, provocAnd elijar harunirea unui sobor sau sinod la IagirIn care s'au discutat probleme dogmatice. El poate fi consideratdeci sub raportul bisericesc, cum era de altfel gi sub acela alfastului ca un adevArat urmag al impAratilor bizantini.

In ce privegte constructiile, Vasile Lupu incepe prin a isprAvibiserica Sitintului loan Botezeitorul din layi, ctitoria lui MironBarnowski, pe care acesta nu apucase s'o fach cleat, panä la ingl-timea ferestrelor. Pisania ne aratà ea lucrarea era gata la 9/1gNoemvrie 1635. In anul urmator, intre 28 Martie (stil vechiu)gi 15/25 Noemvrie, domnul face biserica din ,,Serbefti (judetulNeamt), cu hramul « marelui mucenic Gheorghe ». Urmeaz6 in1638, biserica Skintul Atanasie dela Copou; pisania, in limba slavg,pomenegte pe domn, pe « iubita doamna noastrà Teodosiaiubitii copiii mei Ion voevod gi Maria gi Ruxandra »; adaogäde asemenea gtirea ca" Mewl s'a sfintit « cu maim prea sfintituluip atriarh Chiril ».

www.dacoromanica.ro

Cea mai frumoasa dintre ctitoriile lui Vasile Lupu este, fliraindoiala, mànàslirea Trei lerarhi din lafi (vezi fig. 24). Bogatul

voevod n'a crutat mijloacele pentru a realiza o opera care

e

°

i' '

'

CID

II

-

CTITORIILE 93

t7..1

L-4,1

427.f

1V111

1 1L .11 "I'AIA\I

, , ,41.14114-141;itiTg.:

4;14

Fig. 24. Biserica fostei milnilstiri Troj Ierarhi din lavi, refticuth sub Carol I.

-ambitiosul

www.dacoromanica.ro

94 VASILE LUPU

s'd impresioneze§i a impresionat Inteadevdr atat pe contemporanicat fiii pe urma§i prin trdinicia §i valoarea materialuluipiatrd §i marmurd prin multimea §i varietatea podoabelor.Bine proportionatä, elegantä chiar, inspirandu-se atat in liniagenerald cat §i in diferitele detalii arhitectonice, din stilul carac-teristic moldavo-bizantin al Idca§urilor anterioare, biserica e

acoperitä insà de sus pand joa de sculpturi in piatrd, dispuse In§iruri orizontale, niciunul la fel cu celdlalt (vezi fig. 25). Este unexces de Impodobire, deoarece nu se tine seama de valoarea functio-nalif a diferitelor pdrti ale clddirii. Nici profuziunea de aur nu esteIn avantajul ei. Totu§i, nu se poate nega cd Trei Ierarhii rdmanuna din operele reprezentative ale arhitecturii noastre biserice§ti.Meat insd cti nu mai avem intregul complex al ctitoriei lui VasileLupu, unele pärti ale ei fiind distruse cu vremea (de pild'ä clo-potnita), altele cu prilejul refacerii gre§ite ca metodd §i con-ceptie a lui Lecomte de Nouy. Biserica a fost sfintitd la 6/16Mai 1639; clopotnita era gata mai dinainte, la 16/26 Aprilie 1638.S'au pdstrat pand astdzi o serie de odoare §i ve§minte biserice§tid'druite de domn ; astfel un tetraevanghel manuscris cu data7149 (1640-1641), o candeld din 1646, linguri de impartd§anieCu numele lui « Vasilie voevod » ,li al doamnei « Tudosca », unaier §i. un epitrahir din 1638, o perdea din 1639 §i merita'ndo deosebitä atentie portretul contemporan, cusut cu fir pe mä-tag, al Tudoscdi (vezi fig. 26), acela al firavului fiu Ioan precumli, lute° copie ulterioard, pe mu§ama, portretul domnului insu§i.

Intre Prut §i Nistru, Vasile Lupu a ridicat cloud biserici: unaIn Orheiu, alta o supt cet atea Chiliei ». Pisania celei dintai nune dä data zidirii; deoarece lug ea aminte§te numele doamneiTeodosia, rezultd cd Mewl e cel mai ta'rziu din 1639: In acestan, dupä. 6 Mai, moare prima sotie a voevodului (vezi §i mai sus,p. 92). Pisania celei de a doua aratd cd luctirile s'au Inceputla 1111 Martie 1647 §i s'au isprdvit la 30 Mai (9 Iunie) 1648. Bi-serica din Chilia poartd hramul sfantului Nicolae.

Vasile Lupu e ctitor §i la Pobrata unde a refacut zidul im-prejmuitor, In 1645 sau 1646: inscriplia poartd data de 7154,.dupd era bizantind.

Ultimul Idca pe care a apucat sä-1 isprdveascd de zidit, färdinsä a-1 zugrävi, este Hlincea; aci, In locul ctitoriei mai vechi,,

www.dacoromanica.ro

. .= i7ra, ,&64V-ivr1t- y -, -

Zet °o P

i;r"' 4Ze

C.

-;.I -

en. ,-

- - -

'7Yr-v4.:. hit.,14A2L'A. r

$

.! .

fil gi AI I

.:

.-

1 1:r6 "j

.a,

Fig. 25. Sculpturi n pieta mpodobind zidul bisericei Trei Ierarhi.

=VV.:Yves

.1'

'I I E

i

fiAtrri I LW SZ.,:',.1111

CTITORIILE 96

www.dacoromanica.ro

Fig. 26. Portretul Doarrinei Tudosca. Tesatura contemporanil, cu fir pematase. Doamna poarta un triplu sing de margaritare Mari. Maria si par-taua aunt de asemenea Impodobite cu margaritare mari. Rochia i mantia,

de brocard, frumos brodat.

$6 VASILE LUPU

www.dacoromanica.ro

a lui Zotu Tzigara, ginerele lui Petru 5chiopul, a In'állat el o bi-serica, avttnd hramul marelui mucenic Gheorghe. Zugraveala sedatore§te lui tefanita Lupu, ispravindu-se la 20/30 Noemvrie 1660.

Tot 5teránitg Lupu a ispravit i puternica i InfatitAtoareabiserica a manastiriiGoliei: e cea mai mare dintre ctitoriile parinteluisitu (vezi fig. 27). Pisania, In limba slava, spune: Eu robulDomnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos Io Vasilie Voevod,

,3*!"' Or'.1 =AN

.

4e,

, -

MU. _

.1

.4.),_ -or

Fig. 27. Biserica i clopotnita fostei mnAstiri Golia, din Iagi.

am zidit aceasta sfanta manastire i nefiind savar§ita de mine,Cu ajutorul lui Dumnezeu Io stefan Voevod, fiul lui Vasilie Voe-vod, am savar§it-o, la anul 7168 (1660) Mai 24 » (3 Iunie stil nou).infati§area acesfui Idea§ se deosebWe simtitor de aceea obi§-nuita a bisericilor moldovene contemporane ; se simte o &NAinfluentd strainä: a barocului pe de o parte, ruseasca pe de alta ;

aceasta din urmii se observa i In pictura care a fost facuta deme§teri ru§i, dela Moscova.

In afara hotarelor, Vasile Lupu a rezidit din piatra, bisericaSfeinta Paraschiva din Liov (1644, August 15/25) §i a lnzestrat-ocu o mo§ie din apropierea ora§ului, cumparata dela un polon.

0.

. 7 °

-

, %.

CTITORIILE 97

7

www.dacoromanica.ro

98 VASILE LUPU

El e de asemenea ctitor la meinlistirea 8/anta Lavrii din Moreea,In tinutul Kalavryta ; o insenmare posterioara, greceasca, arata

a fost claditd acea mdnastire cu bani moldovene§ti, ai luiVasile §i ai lui §tetan Voevod §i ai lui loan Voevod §i ai Eca-terinei Doamna §i ai altor cativa boieri din Vlahia ». Pome-nirea celei de a doua soii ar indica o dat5 posterioard anului1639. Iar faptul ca. in regiunea Kalavrytei locuiau §i Albanezi arintari spusele lui Dosoftei, patriarhul Ierusalimului, care afirmacA heamul lui Vasile Lupu nu era de fel din Arvanitochori (Arba-na§i), ci venise acolo din alta parte, dar in cazul acesta, nu dinMacedonia, cum credea inaltul prelat, ci din Moreea sau Peloponez.

In afara de Idca§urile biserice§ti, trebuesc mentionate §i uneleconstructii laice c,are se datoresc lui Vasile Lupu. El a refacutcomplet curile donme§ti din Ia§i §i anume, potrivit afirmatei luiMiron Costin: « casele cele cu cinii a§a dar cu bai =grddini,grajduri de piatra, toate de dansul sunt facute §i multe lucruriau a§ezat care au statut multe vremi stafatoare ». Tot in Ia§i amai construit domnul un edificiu pentru §coala sa, edificiu pecare Paul de Alep II calific5 drept « magnific », precum §i ni§tebai, cu cupole §i impodobite « cu marmurd in abundenta » duphmodelul turcesc. Aceste bdi sau feredee existau insa intregi §ifunclionau in 1761. i la Suceava, se refac curtile domne§ti, cld-dindu-se de iznoava ni§te case de piatra den temelie dupdcum spune 1nsu§i Voda inteo scrisoare catre Bistr4eni. La Orhei,se mare§te, printr'o iezdturd, hele§teul de langd ora § §i se fac mori:o §tim din « Descriptio Moldaviae » a lui Dimitrie Cantemir.Paul de Alep afirm5 cA aceasta iezdtura e una din multele facutede Vasile Lupu « pe cele zece lacuri ale Moldovei ». Tot acestuivoevod i se datore§te §i o frumoasa fantAna in Vara (Bulgaria),ispravitä la 5/15 Noemvrie 1646 §i reparatd In 1849 de GrigoreGhica domnul Moldovei.

Dup5 pilda Domnului, rudele sale §i boierii ridic5 de asemenilaca§uri biserice§ti. A7stfel fratele sau, Gavril Hatmanul, §i sotiaacestuia, Liliana, zidesc mändstirea Agapia, pe locul unde Incadin vremea lui Ioan Voda Viteazul exista Agapia Veche;rile au inceput la 16/26 Iunie 1.642, s'au sfar§it la 3 13 Septem-vrie 1643, iar stintirea a avut loe tocmai peste trei ani, la 12 22Septemvrie 1646. Tot lui Gavril Hatmanul §i sqiei sale i se da-

www.dacoromanica.ro

MITROPOLIA PROILAVIEI 99

torete §i constructia podului de piaträ dela Ciingileirefti,In Vaslui, singurul pod vechiu care ni s'a pgstrat ; inscriptia Ialimba slava, are data 7144 deci 1635 sau 1636.

Un alt frate al lui Vasile Lupu, anume Gheorghe Paharnicul4 a Innoit §i a Infrumusetat din temelie » dupa expresia hri-sovului patriarhicesc din 1643 biserica Maicei DomnuluiIsmail; ea e facuta « stravropighie » a Patriarhiei constantino-politane asculta a§a dar numai de aceasta §i Ii (la anual« ca serrm de supunere « zece ocale de icre (negre 1) §i alta nimio ».

In Ismail mai era Inca o biserica In aceea§i situatie: SfiintutNicolae, care urma sä.' fie reparata de calugarii dela manastireaKarakallu din Athos §i sa dea « cate 40 de litre de icre sau 10ocale» anual.

In Galati, pe locul unei bisericute de lemn datand de pe laInceputul veacului al XVII-lea, a lui Teodor Negustorul, ridicaalti doi negustori romani, din Braila frig, Dia, fiul lui Coman, §ifratele ski erbul, impreuna cu Constantin, fiul ctitorului bisericu-tei, o mänastire, punandu-i hramul Sfintei Preciste (vezi fig. 28).Anul zidirii nu se cunoa§te ; §tim insa ea e In timpul domniei luiVasile Lupu ; In 1.647, Septemvrie, manastirea e Inchinata la Va-toped, la Muntele Athos ; cu acest prilej se arata §i zestrea ei, datade ctitori. Cei doi frati i-au daruit: « oi una sutä cincizeci; boi deplug zece ; vaci zece, cu viteii lor ; epe zece, cu manjii lor ; stupidougzeci; cai doi; sa cumparam §i o moara ; douà tocuri de tipsiicu talere §i una de aramd; sà cumparam §i un caic §aica sa lucrezela schele. i eu Constantin dau la manastirea noastra epe cinciCu manjii lor ; un cal; jumatate vie la tara cu mo§iia ei; vacidoua, boi doi; tingiri tipsii trei mari ; §i In targ un Ice care estepentru carvasara §i dughene ».

Mitropolia Proilaviei. S'a crezut multa vreme, pe temeiulafirmatiei lui Neculai Jerga, c Vasi/e Lupu ar fi Intemeiat In-nainte de 1644 Inca' », o eparhie a Proilaviei sau a Proilavuluinumele grecizat al Bräilei pentru ora§ele §i linuturile ce setineau de raiaua turceasca ». De fapt, aceasta eparhie existamai dinainte ; de cand anume precis, nu se. §tie ; primul mitro-polit al Proilaviei constatat In mod sigur in documente este Nec-tarie; acesta iscale§te In 1590 In calitate de fost mitropolit alProilaviei, actul sinodal prin care se Infiinteaza Patriarhia Rusiei.

7*

www.dacoromanica.ro

Se pare ca eparhia dateaza §i mai de mult, §i anume, duptiparerea lui D. Russo, Ina de « pe la sfAr§itul secolului al XV-lea...

Fig. 28. Biserica fostei mlinlistiri Precista din Galati. Pridvorul e un adaos Virzi', stricAndfatada puternicei clildiri.

100 VASILE LUPU

www.dacoromanica.ro

VASILE LUPU 51 PATRIARHIA DIN CONSTANTINOPOL 101

In once caz inainte de 1500 *. Faptul e'd se numeate a Proilavieisau a Bräilei ar piada ins5 pentru infiintarea ei dupd ce orayula calzut in mdinile Turcilor, deci dupà 1540, pe la jum6tatea vea-cului al XVI-lea.

In timpul lui Vasile Lupu, in Mai 1639, este ales ca mitropolital Proilaviei Meletie; in actul respectiv se apune c6 scaunul ace-stei eparhii era vacant de foarte multa vreme. Meletie a p6storitpfin6 in Octomvrie 1655 când e caterisit, deoarece iai tAgaduisesemnatura in fata unui tribunal turcesc.

De mitropolitul Proilaviei ascultau raiaua Br5ilei, Ismailul,Renii, raialele Chiliei, Cetglii Albe ai Benderului, malul stâng alNistrului ai intreaga regiune dela assárit de acest fluviu, for-mAnd Ucraina hanului atAresc, deci ai dincolo de Bug, apoidela 1766 inainte, ai raiaua Hotinului. Inteun act din Fevruarie1769, acest ierarh poarta titlul de mitropolit al Proilaviei (sauProilavului I) al Tomarovei (adicA al Renilor: e cea de a douanumire a localitgtii !), al Hotinului, al intregului tArm al Dunbiiai al Nistrului ai al intregei Ucraine a hanului. lar la 4 Iulie 1772el lai apune mitropolit al Proilavului, al Tomarovei, al intreguluitarm al Dungrii, al intregei Ba,sarabii (in sensul vechi al ter-m énului, corespunzAnd aproximativ cu Bugeacul 1) ai al Ucrainei.

Mitropolia Proilaviei a durat pang la 1828, când se desfiin-teazà; in 1813 se reuneate aceasta eparhie cu aceea a Silistrei,titularul numindu-se mitropolit al Proilaviei ai al Dristrei.

Vasile Lupu li Patriarhia din Constantinopol. In primii anide domnie ai lui Vasile Lupu, patriarbia din Constantinopol segasea intr'o situatie din cele mai grele. Era mai intai strivitd dedatorii. Intocmai ca ai domnii, ai patriarhii trebuiau sà" präteasc6,pentru a fi recunoscuti ai mentionati, diferite däri Turcilor aimai ales s4 le fac6 daruri. Cei doritori sá." ajung6 la aceastà supremädemnitate bisericeasa sporeau meren, supralicitând, sumele cese dadeau Inaltei Porti ai meghistanilor ei, astfel incat, pe la1640, patriarhia era datoare milioane de aspri. Datoriile sporindmereu, impozitele puse asupra credincioailor sporeau ai ele. Pede alt6, parte, exista o stare de permanentd intrigg ai agitatie!futre arhierei ai mitropoliti, fiecare voind sá ajung4 patriarh,cAutand deci sä-ai fac6 partizani ai denigrand pe ceilalti concu-renti: sinodul ajunsese cu adevArat viespar. In sfarait, pentru

www.dacoromanica.ro

102 VASILE LUPU

a pune varf, se adilogau §i disputele provocate de influenta cal-vind care izbutise sa ca§tige pe insu§i capul bisericii, pe patriarhulXyril Lucaris. Acesta alcatuise chiar o « marturisire » de cre-dinta in care se vadea amintita influenta; de aceea §i fusese in-depärtat de pe scaun §i, in 1638, ucis chiar.

Vasile Lupu, vazand criza grava prin care trecea bisericaräsariteana, trimite, la 5/15 Decemvrie 1640, o scrisoare arhie-reilor, clericilor §i nobililor din Constantinopol prin care le ceresa-i incredinteze lui §i patriarhului carmuirea acestei biserici,fara amestecul altora, timp de §ase luni. Arhiereii &A plece fie-care in eparhia sa; el se va sili sa indrepte lucrurile, chiar deva trebui sa ramaie numai « cu carna§a ». Propunerea e acceptata§i drept recuno§tinta pentru interesul purtat bisericii, pentrubinefacerile de pana atunci §i. pentru fägaduelile facute, patriarhul§i sinodul trimit luí Vasile Lupu moa§tele Sfintei Paraschiva.Ele sunt aduse cu mare solemnitate; domnul le iese inainte laIsmail, cu « toti vlädicii §i egumenii », §i le a§eaza apoi la ctitoriasa din la§i, la Trei Ierarhi (13/23 Iunie 1641). La rândul &Au,Vasile Lupu ja asupra.-§i 20 de poveri de bani adicä 2 milioanede aspri din vechea datorie a patriarhiei §i 48.000 de aspri dincea nouä; &I tot odata, pentru aducerea rnoa§telor, 468.000 deaspri. Pe viitor, patriarhia nu va mai percepe niciun impozitsau dare, afara de « cererea » (TU) locala care nu va intrece12 aspri de casa; va avea un comitet de 3-4 mitropoliti, cu carise vor lua toate mäsurile; simonia, certurile, discordia, trebuiesa disparä; la numirile noi de arhierei sa se dea numai pe§che§ul.Daca primesc §.1 urmeazä aceste norme §i daca tin seama §i deunele recomandari de ordin personal in favoarea mitropolituluide Monembasia care a insotit in tara rama§itele pämante§ti alelui Ioan Voevod, fiul sän, precum §i in favoarea lui Meletie Si-rigul care e o parintele meu duhovnicesc * §i nu va avea de platitpentru biserica sa nicio daj die patriarhiei; daca, in sfar§it, seva pomeni numele sau §i al tuturor neamurilor sale la slujba,de trei ori pe zi, atunci el, Vasile Lupu, va acorda tot sprijinulsau §i pe viitor; daca nu, va cere indarat sumele pe care le-a datpatriarhiei. In Septemvrie, sosea dela Constantinopol scrisoareaprin care se acceptau cererile sale. In Ianuarie 1643, patriarhulPartenie intare§te din non masurile mate in folosul gospodäriei

www.dacoromanica.ro

VASILE LIJPIJ $1 PATRIARHIA DIN CONSTANTINOPOL 103

financiare a patriarhiei §i dà drept de control asupra administra-tiei, domnului §i agentilor acestuia. Pestre trei ani, in Decem-vrie 1646, sinodul din Constantinopol recunoa§te iara§i binefa-cerile lui Vasile Lupu fata de Biserica cea mare ». De altfel,generosul voevod al Moldovei n'a plait numai datoriile pa-triarhiei ; el a facut acelavi lucru §i cu acelea ale Sfântului Mor-mant ; a plait de asemenea birul care sultan al manastirilordela Muntele Athos. Nu-i de mirare deci ca fostul patriarh alConstantinopolului, Athanasie Patelarie, califica pe Vasile LupuIn chip hiperbolic, considerandu-1 drept « unic aparator §i unicaglorie, bucurie a neamului grecesc »; mila lui spune Pate-larie se varsa din bel§ug peste toti saracii, precum 11111 Niluluiadapa toata tara Eghipetului ».

Mai ramanea sa se puna la punct vi disputele dogmatice, pro-vocate de influenta calvina. In acest scop, Vasile Lupu convoacala Iavi, la 11/21 Martie 1642 un sinod restrans la care iau partemitropolitul Varlaam §i episcopii Moldovei, apoi Porfirie, mitro-politul Niceii §i Meletie Sirigul, ca reprezentanti ai patriarhului

trei reprezentanti ai mitropolitului Kievului, PetruAcesta nu voise A' participe personal ; trimisese insa, prin repre-zentantii sag, un text, o « maturisire ortodoxa opusa aceleia alui Lucaris. Desbaterile asupra celor dou'ä texte durará mai multeluni; « marturisirea » lui Luearis fu osandita, cealalta, a lui PetruMovila, aprobata. Ultima §edinta a sinodului avu loe la 9/19Decemvrie ; hotaririle luate se tiparira, sub forma de decret sinodal§i sub iscalitura lui Partenie patriarhul Constantinopulului, laIa§i, in grece§te, la 20/30 Decemvrie 1642: e prima tipciritureimoldoveand . Ea s'a retiparit in anul urmaor la Paris, adaogän-du-i-se §i o traducere latina.

Din pricina legaturilor multiple pe care le are Vasile Lupu cuintreaga ortodoxie, in special cu ierarhii greci, dintre cari pe unii

§i adapostevte la curtea sa, el nu se gande§te sá ia, ca MateiBasarab, o masura impiedecand inchinarea manastirilor noastrela locurile sfinte din Rasait. Dimpotriva, el insu§i inchina Do-brovaul, ctitoria lui Stefan cel Mare; cu toate posesiunile ei,manastirii Zografos dela Muntele Mhos (1651, 26 Martie §i 29Iunie stil vechiu), dupa ce, mai inainte, daruise acesteia din urmä§i ni§te mo§ii, peste Prut.

www.dacoromanica.ro

104 VASILE LUPU

In toata activitatea sa bisericeasca, Vasile Lupu a avut unsfetnic priceput i devotat, pe mitropolitul Varlaam. Acesta erade fel din .tinutul Putnei, din satul Capotestii, azi disparut. Senumea Mope; nu se poate preoiza daca neamul e unul si acelasicu al lui Mo vornicul lui Lapusneanu. A fost calugar la Secul; aajuns apoi egumen al acestei manastiri. Cunostea pe Petru Movilä,la care fusese trimis de Miron Barnowski, spre a-i relata o minunesavarsitä la manastirea Sucevita. In 1632, murind mitropolitulAthanasie, alegerea se opreste asupra lui Varlaam, desi nu eranici episcop ; el e hirotonisit astfel la 23 Septemvrie stil vechiu,ca rnitropolit al Moldovei. Meritele lui sunt deosebite si pe tail-mul cultural.

Activitatea cultural:1 Tiparul i coala. Pand la Vasile Lupun'a existat tipar in Moldova. Se pare ca. Miron Voda Barnowski,care ajutase Cu bani refacerea imprimeriei Fratiei Ortodoxe dinLwów, distruse de un incendiu, voise sa-1 introduca ; mazilirea luiI-a impiedecat probabil sa-si realizeze gandul. Lacuna e implinitaIn 1641 de Vasile Lupu. Acesta aduce, cu ajutorul lui Petra Mo-vila, o tipografie dela Kiew si o instaleaza la Trei Ierarhi. Literele

slave si grecesti sunt turnate la Lw6w (moldoveneste Liov), laFralia Ortodoxa de acolo ; in Decemvrie 1642, iese de sub teascuriprima tiparitura, decretul sinodal al lui Partenie, urmeaza In1643 prima carte moldoveneascei, vestita Cazanie a lui Varlaam.Conducator al tipografiei era Sofronie Pociarchi; el avea in acelasitimp i calitatea de egumen al Trei Ierarhilor i aceea de directoral scolii infiintate de Vasile Lupu. Venea dela Kiew unde avusese.tot asa, o tripla insdrcinare: egumen al manastirii Fratiei (Braca),rector al colegiului de acolo si director al tipografiei dela lavraPecerska. La Iasi, s'au tipärit in vremea lui Vasile Lupu, numaicinci lucrari, mai putine asa dar ca in Tara Romaneasca. Ama-nunte asupra lor vezi In partea a doua a acestui volum, capitolulprivind tiparul in àrile noastre in veacul al XVII-lea.

La o mica distanlä de manastirea Trei Ierarhi, pe «

ciobotäreasca langa helesteul pe care 11 forma atunci Bahluiul,se afla fcoala infiintata de domn. Cladirea era de piatra, trainicconstruita ; ea a durat pana in 1724, sub Mihai RacoviVä, anda fost distrusa de un incendiu. Organizarea çcolii imita pe aceeaa colegiului dela Kiew; cursurile se faceau In greceste, in slavoneste

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 105,

vi, la Inceput, vi in latinevte. In leggtura cu aceastà ultima limbAde predare, cAluggrul misionar Bandini care ne-a lAsat o amplàdescriere a Moldovei lui Vasile Lupu, ne spune cà domnul s'asilit mult i cu foarte mare cheltuialà sà introdua studiile latine(latinas litteras) In tara, ... dar toate incercArile au fost zadar-nice». Materiile care se predau la Eicoala domneasca eran: teologia,retorica, dialectica, gramatica, aritmetica, geometria, astronomiavi muzica. Ca profesori, pe lâng6 Sofronie Pociatchi, care avealegaturi cu Teofil Koridaleu, reorganizatorul Academiei grecevtidin Constantinopol i invälat de seamä, nu mai cunoavtem decat.pe Ignatiu levlevici; acesta se pare eh' a tinut cursuri In 1.6441645. In afar5 de vcoala domneasd, mai eran in Iavi i altele ;Bandini le socotevte pe toate la un loc cloueizeci, cuprinzAnd Inacest numgr, de sigur, i colile elementare ; adaog6 Insà eh' numArultuturor elevilor abia este de cloud sute (vix ducenti). Iezuiii cApà-taserà vi ei In 1.647 un teren Intins i bine avezat pentru vcoalh"..§i sub raportul cultural ava dar, ca vi sub acel religios, Vasil&Lupu are merite deosebite ; se poate spune chiar c5 e una dinfigurile cele mai insemnate ale intregului nostru trecut.

BIBLI 0 GRAFIEVasil° Lupu: 1. N. IORGA, O ctitorie necunoscutd a lui Vasile Lupu, itn

Studii si Documente, vol. XI, Bucure§ti, 1906, p. 113-117; 2. N. IORGA,

Vasile Lupu ca urmitor al Imptirap:lor de Rdsclrit in tutelarea patriarhieide Constantinopole gi a bisericii ortodoxe, In An. Acad. Rom. Mem. Secf. 1st.,t. XXXVI (1913-1914), p. 207-236; 3. N. IORGA, Tapiçeriile DoamnetTudosca, In Bul. Com. Mon. Ist., VII (1915), p. 145-153; 4. C. MOISIL,Doud inele domne,sti, In Cronica numismaticd qi arheologicd, II (1921), p.23-24; 5. V. BOGREA, Pasa gii obscure din Miron Costin, In Anuar. 1st. Cluj.I (1921-1922), p. 310-317; 6. sEvEn ZorrA, Mandstirea Golia. Schildistoricd, In loan Neculce, V (1925), p. 1-39; 7. CONST. C. GIURESCU, Levoyage de Niccolo Barsi en Moldavie (1633), ParisBucarest, 1925, 56 p.in 8° (Extras din Mélanges de l'Ecole Roumaine en France, 1925); 8. P. P.PANArrEsCu, L'influence de l'oeuvre de Pierre Mogila, archevéque de Kiev,dans les Principautés roumaines, In Mélanges de l'Ecole Roumaine en France,1926, I, p. 3-97; 9. N. C. BEJENARU, Misiunea lui Leontin Szycik Zaleskiçi aseitoriea fiicii lui Vasile Lupu cu Ianusz Radzirvil, In Revista Criticd, I(1927), p. 222-225. 10. OLTEA I. NISTOR, O circasiand pe tronul Moldovei, Cer-nauti, 1928, 61 p. in 8'; 11. GEORG HOFMANN, Griechische Patriarchen undrömische Pdpste, II; Patriarche Kyril Lukaris und die römische Kirche, Roma,

www.dacoromanica.ro

106 VASILE LUPTJ

1928 (utilizata indirect) ; 12. P. P. PANAITESCU,Fundafiuni religioase ronulneftiIn Galitia, In Bul. Com. Mon. 1st., XXII (1929), p. 1-19; 13. N. IORGA, Celecloud Chilii, In Bul. Com. Mon. 1st., XXII (1929), p. 188-191; 14. N. IORGA,Petrecerea lui Vasile Lupu In exilul dela Constantinopol, in Mem. Sect. 1st.

'Acad. Rom., s. 3, t. XI (1929-30), p. 161-163; 15. J. NISTOR, Contribu-thin; la relatiile dintre Moldova f i Ucraina in veacul al X VII-lea, In Mem.Sect. Ist. Acad. Rom., t. XIII (1932-1933), p. 185-221; 16. N. IORGA, Dom-nitorii ronnini Vasile Lupu, §'erban Cantacuzino Const. Brdncoveanu Enlegtiturd cu Patriarhii Alexandriei, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., t. XIII(1932-1933), p. 139-148; 17. FRANZ BABINGER, Robert Bargrave, un voya-geur anglais dans les pays roumains du temps de Basile Lupu (1652), inMem. Sect. Isl. Acad. Rom., s. 3, t. XVII (1935-36), p. 141-189; 18. AURELV. IJASAcESCu, Numele de familie al voievodului Moldovei Vasile Lupu, inUniversul, LII (1936), nr. 212; 19. C. I. ANDREESCU §i C. A. SToiDE, idespre petrecerea in Moldova a Doamnei Ecaterina Cercheza clupti rnoartea lui.Stefan Vocld Lupu, Iasi, 1937, 8 p. in 8° (Extras din Arhiva, 1937, nr. 1-2);20. D. CONSTANTINESCU, Lucruri noui despre arhitectura mtincistirii Golia,Iasi, 1937, 34 p. in 8°; 21. FRANZ BABINGER, Originea f i sfcirsitul lui Vasile1,upu, In Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. XVIII (1936-7), p. 63-82;22. FRANZ BABINGER, Originea lui Vasile Lupu, In Mem. Sect. Ist. Acad.Rom., s. 3, t. XIX, (1937), p. 137-146; 23. D. Russo, Mitropolia Proila-vului §i Lista mitropolitilor Proilavului 1590-1828, in Studii istcrice greco-romdne, vol. I, Bucuresti, 1939, p. 247-254 si 255-285.

www.dacoromanica.ro

URMA$II LUI MATEI BASARAB PANA LA$ERBAN CANTACUZINO

Istoria Munteniei In epoca urnwilerlui Matti Basctrab e earacterizald primdoud fapte esenfiale: mai tntdi sldbireaputerii militare si apoi lupta Mire par-tidul boieresc al Bdlenilor i acela a/Cantacuzini/or.

Constantin erban Basarab era fiul nelegitim al lui Radu Serban(vezi mai sus p. 11). I se mai spunea §i Ca' rnul deoarece Matei Basa-rab, banuindu-1 ca umbla dupa domnie, 11 « insemnase * la nas.Ocupase dregatoria de serdar §i se bucura de multe simpatii ;cronica il califica drept «om bun §i intelept §i bland». La moartea luiMatei, boierii 11 aleserä urma§ la tron §i-i jurara, impreuna cu osta§ii,credinta. Turcii recunoscura alegerea facuta §i-i trimisera steagul dedomnie, primind in schimb haraciul §i o suma de 400.000 de talen.

Gasind visteria plina, Constantin Serban putu aduce uneleu§urari §i chiar scutiri fiscale. Astfel el ierta napa§tile, scuti debir .pe « slujitori » adica pe osta§i, un an Intreg iar pe ceilalt,i con-tribuabili trei luni §i ierta dorobantilor §i calara§ilor dijma §ioieritul. Armata primi postav bun pentru uniforme ; capitanilorli se dadura stofe scumpe, de matase, §i podoabe de fir. Soldele sau« lefile » erau platite regulat ; pe langa acestea, primeau §i daruri.

Normal ar fi fost ca fata de un asemenea tratament, oasteade Ora BA fie cu totul devotata domnului. and Insa acesta,nand seama de excesele 1ntamplate In ultimul an al lui Matei, voi

ssa dizolve corpul seimenilor sârbi, dorobantii se rasculara §i fá-

curá comuna co ei (27 Fevruarie 1655). Incepu o adevaratavanatoare dupa boieri, acuz4i ea au indemnat la desfiinOrea.seimenior. Pierird atunci Gheorma vel banul, Draghici fiul Papei

www.dacoromanica.ro

108 URMASII Lill MATEI BASARAB PANA LA SERBAN CANTACUZINO

vistierul dela Greci, descendent prin marra din Mihai Viteazul,,Gheorghe Carida vistierul, Papa Brancoveanu, tatäl viitoruluidomn, Cristea fiul lui Socol clucerul Cornäteanul, Udrea slugerurDoicescul, Preda Beca dela Maia, Saya §ufarul Cusciureanul,.Dumitra§cu Frejureanul, Dumitru comisul, Mihai ciohodarul §ipatru cäpitani: Gadea, Bäncilà, Ivan §i Iancu dela Cdline§ti. Ras-culatii prädarä peste tot ; nici bisericile nu furà crutate, ves-mintele servind pentru a face din ele contä§e §i altie, iar eartile

odoarele fiind vandute prin targ. au jähuit poveste§tecronica toatà teara din cap panä In cap, §i cruci§§i curmezi§; maipe scurt sä zicem, vecin pre vecin, fin pe na§, slugä pe stgpan ».

Constantin erban interveni §i la Turci §i la Rakoczy cascape de räsculati; o delegatie de boieri, in frunte cu mitropolitul,merse chiar la acesta din urmä §i-i dAdu un « zapis », la 20 Mai,adeverind cA, In urma rugAmintii Ion, are loc actiunea, deciräspund de toate urmärile. Sultanul hotärt sä dea ajutor domnuluimuntean ; Siavu§ pava dela Silistra primi deci ordin sa treacäDunärea ; Rakoczy din Ardeal §i Gheorghe stefan din Moldovapornirà §i ei cu otile. Ciocnirea avu loe la , 'oplea In Prahova, peTeleajen, la 26 Iunie 1655. Constantin erban care, la inceput, se,prefäcuse a fi aläturi de räsculati, fugi intr'o noapte din tabgrà,,pe and eran la Gherghit,a, §i se duse la pava de Silistra. Seimenii,

Dorobantii ridicard atunci ca domn pe speitarul Hrizea, de fa*din Bogcleinei (Ialomita); sub conducerea acestuia se dete lupta,,la care particip5 numai armata ardeleanä ; Gheorghe stefan §iSiavu§ pa§a nu apucaserä sà soseascd Inca. ligsculatii fura infrantiCu totul, pierzand §i intreaga artilerie ; Hrizea scApa cu fuga laBräila ; aci insä fu prins §i dat pe mana lui Rákoczy care 11 duse cuel la Alba-Julia. Mai tarziu, In primävara anului 1657, pe candRákoczy se Jupta in Polonia, Hrizea porni, impreund cu 500 descimeni din cei ce fuseserä luati prizonieri, spre Tara Romaneascä-Intampinat la Targul Bengäi (azi Cärbune§ti), In Gorj, de Wiledomne§ti, el fu invins insä §i isprävi spanzurat de o roata (8 Aprilie)trei sute dintre Insotitorii sal avurä capetele taiate.

Dupd lupta dela oplea, Constantin erban 1§i relua tronul ;nici doua luni msA mai tärziu, In August, izbucni o 'Iola räscoalara cAlära§ilor. i ace§tia, In numar de vreo 2000, flied' batuti, cioc-nirea avand loe la Cälugäreni.

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN SERBAN BASARAB 109

Rezultatul acestor turburdri si a sanctiunilor necrutatoare ceurmara, fu o slake considerabila a puterii militare muntene.Temeiul ostii pe care se bizuise Matei Basarab disparu ; dispärudeci si posibilitatea pentru domn de a se opune eventual cu ar-mele la o hotarire ce nu i-ar fi convenit. Daa Brancoveanu ar fiavut armata dela Finta, el n'ar fi ispravit sub sabia caräului, laConstantinopol.

Ca urmare a ajutorului dat de Rákoczy, Constantin *erbanincheie cu acesta, la Targoviste, un tratat de alianta. Va aveaaceiasi prieteni si dusmani ca principele din Ardeal, li va da ajutormilitar la nevoie, li va comunica stirile care-1 intereseaza §i-i vaface un dar anual de 3000 de bani vechf; totul intarit printr'unjuramânt infricosat

Constantin erban si-a respectat cuvantul. and GheorgheRákoczy care voia sa devie rege al Poloniei, incepe razboiul cuaceasta, in lama anului 1656-7, el primeste dela domnul mun-tean un contingent de 2000 de oameni sub comanda capitanuluiOdivoianul. Razboiul frig, dupa o serie de succese, se ispravesteprintr'o adevarata catastrofä, mai toata armata ardeleana fiindinconjurata s'i prinsa de 'Mari (31 Iulie 1657).

Turcii fusesera dela inceput impotriva amestecului lui Rá-koczy in treburile polone ; dupa infrangere, ei hotarasc inlocuireaprincipelui ardelean si chemarea la Poarta a domnilor din TaraRomaneasa si Moldova care-I ajutasera. Constantin erban, carestia ce inseamra o asemenea chemare (cazul lui Barnowski era Inaviu in amintirea contemporanilor) refuzä sa se duca. Atunci sul-tanul II mazili si numi in locu-i, la 29 Ianuarie 1658, pe Mihnea.Acesta intra in tail cu o oaste numeroasa de Mari; Constantin,neindraznind sa dea lupta, se retrase spre Ruar si in cele din urnatrecu in Ardeal ; la 14 Martie era la Codlea. Restul vietii sale 04petrecu intre straini; incerca °data Ea' reja tronul Tana Romanesti ;In cloud randuri izbuti chiar BA' ocupe pentru foarte scurt timp peacela al Moldovei (vezi mai jos p. 134). Silit apoi sa se retraga inPolonia, el isi sfarsi acolo zilele, batran, la Waniowice, futre 10Martie si 7 Iulie 1685.

Lui i se datoreste biserica Mitro poliei din Bacarefti; pisanianu ni s'a pastrat (vezi fig. 29); de asemenea biserica domneasdidin Pitesti, avand hramul Sf. Gheorghe. Pe and era ina boier,

www.dacoromanica.ro

110 URMA$I1 LUI MATE! BASARAB PANA LA $ERRAN CANTACUZINO

ridiat biserica din, Dobreni (vezi mai sus p. 72), unde-vi avea i ofrumoasil avezare gospodoreascil. A zidit o bisericd In Ardeal, In satul

t.

47.

1 -.

7.31:14.

o

: ;,..7...; "----,,,,

73.='-irir ' .1I

lit 1,.0

...1111M .... .

....oN. 1 1...., .,,,. 2............,,,,VN.). ' A) 1),.....- ...,....

1 ,,--...V.1.4 , I ° 1 II

L.-......,....,

.40--

.1I I.

Fig. 29. Diserica Fatriarhiei din Bueuresti, restauratli In zilele noastre.

Tinaud de pe domeniul ski Piatra oimului, domeniu cumpArat la7 Mai 1658 dela Rilkoczy cu 35.000 talen, apoi bisericaCerna-Gora, la Munkács (1661) i, In aceeavi regiune, o bisericdde zid la Mstiricov, In locul celei vechi, de lemn, a cneazului Teodor

mänästirii

www.dacoromanica.ro

*MIHAIL RADU (MIHNEA AL 11I-LEA) 111

Koriatovici. Pisania acesteia din lima poarta data 1661, Mai13; ea ne da i 15murirea cà hramul lacagului era # pe numeledoamnei voievodului, deci a celei de a doua sotii a lui.

Prima sa sotie, Beilafa, este ctitora schitului Paufa din Argeg,azi dispgrut; este deasemenea ctitord la manAstirea Jitianu.de langa Craiova, gi la biserica Skink' Vineri din Targovigte undea gi fost ingropata (12/22 Martie 1657); a murit in varsta de 45de ani. Tot ea a pus sa se lucreze gi o racIA de argint poleit moa-gtelor Sfantului Grigore Decapolitul, la mädästirea Bistrita.Cronica tarii pAstreaza acestei doamne o amintire frumoasa, po-menind de o multele bunAtali i odoare scumpe » ce au facut gi

le-au linpArtit pre la svantul munte i printr'alte parti ». A douasotie a lui Constantin *erban, de origine circasiana, s'a numitNedelea; ea lnsotea pe domn la trecerea In Ardeal, In Martie 1658.

Mihail Radu (Mihnea al III-lea). Urmagul lui Constantin *erbanBasarab e una din figurile cele mai curioase gi mai interesante aleistoriei noastre ; face parte din aceeagi categorie cu DespotGaspar Gratiani. Ca gi cel dintai, el e strain cronica tarii 11numegte Grec camatariu », feciorul lui lane Surdul , dar cautasa se prezinte Inrudit cu domnii de tara, dandu-se drept fiul luiRadu Mihnea. Ca i cel de al doilea, a trait la Turci, dar °datasuit pe scaun, se ridica lmpotriva lor gi le face razboiu, cu acelagirezultat de altfel. Are Insugiri: e poet, erudit, caligraf, cunoagteturca, araba, persana, greaca, latina i romana. Jj ja ca modelpe Mihai Viteazul i Ii schimbä, spre a-i seingna, numele ; IncepandCu documentul din 13 Iunie 1658, Ii spune # Io Mihail RaduVoevod ». (vezi fig. 30). Sterna lui e vulturul bicefal purtand pepiept un scut cruciat.

Dupà ce in-tea In Targovigte, la 5 Martie 1658, el reorganizeazaarmata, facand osteaguri multe gi tunuri i erbarii multe gi palanaImprejurul mänastirii Radului \Todd ». Unul din aceste steaguria ajuns pana In zilele noastre ; se gasegte la Muzeul National dinBelgrad. De matase grea, moarata, ln coloarea viinei putrede,el poarta, In limba slava, urmatoarea inscriptie: o Io Mihail Radu,cu mila lui Dumnezeu ighemon al Ungrovlahiei i arhiduce al_partilor lnvecinate ». In acelagi timp, domnul cauta Bali procuremijloace financiare, pe de o parte eliberand contra bani,satele de rumanie nu numai cele domnegti, dar chiar gi cele

www.dacoromanica.ro

112 URMA$II LUI MATEI BASARAS PANA LA $ERBAN CANTACUZINO

loie'resti i mAndstiresti , pe de alta parte, atrdg&nd negustoriturci multi in tara in vederea activ5.rii negotului. Apoi intrà inlegaturi cu Gheorghe lidkoczy, dusmanul Turcildr, incheind cu el

'%....,41..;;I,. ..--c-,. ' t..

,;....-s-,-.104s.yipsy..K.,..sesrrticely..t., ser'

4 ,,.....5,. ,; '' tAN?S' '.,--,,.-\ , *,,,,,,A! - ;.C,r,tris ,:si Vs:r.r...0" .c eNifr,to,..air-9sn:r (7,.....!,*r i

y'rrr..,/ .2 .7A1.:17:_;,,.....,,t'

,77..)6,.,,z7, 1,..p. r\A. ' 97::://.1;: el r-rifj,j1.-7565sfriffrtj I

s... vo ...7rr.l,,-m;tr-sif vi ft ,14eit2., 27,, r,, , 0 e,C.)7415,1'1 Lej '. .. ..',./.....,

., .g..i e .4-s-rr's3., T.,:1r,..-.

.. :fi e,d-iiej i ii,c'' il. .1..as A .., e y. e 1.44 .., . 67 ,rr:, 1 e ,,.....

.. .7.2.f. :. i ,. i, "if orliddfy,12/Ii

;"t14...ts , .sr, ).7,;-.1

,rt--I .1',. A-1 ' t.-1,a_ lirl :J,,rrv ' pzl . 1- z; (a. v c4j15 J . er..,-r.-., r.rifa,b 't ' e frfe.

I .,,,,, e, f. y9.7.,J,7;:i.,,..,,t,...,,3

I '3140I.XE

. ,v..., . '1

__- 14 ,

Fig. 30. Document dele Mihnea 1 111-lea. In primul rAnd se poate citi In timba ea." titlul-domnului: Io MihailfRadu voevod i domn a toatfi Tara Romaneasch Dedesubtul textulni,

isclilitura autograt1 a domnului: Io Mihail voevoda s.

o dimita secreta' impotriva acestora. In Iulie 1658, se concentrará"In Tara Romaneascd forttle Vátáresti i turcesti care urmauscoatá din tron pe RAlcoczy. Mihail Radu ar fi vrut sá se rAscoaleacum si, in acest scop, vorbi boierilor. Acestia Insä ciadura inapoi,temAndu-se de urmari. Ceea ce vazAnd domnul, fu silit sà-si

',

amäne

www.dacoromanica.ro

MIHAIL RADU (MIHNEA AL 111-LEA) 113

planul §i sä meargä impreuncl cu pava de Silistra in Ardeal, impo-triva lui Rákoczy. Ca sa se razbune totu§i, par' pe cativa dintreholen cà ar fi haini §i, obtinand incuviintarea, le tale capul. Au pieritastfel Parvu Vladescu vistierul, Istratie postelnicul, Preda Bar-sescu vel aga, Vintil'ä capitanul de ro§ii §i Badea « vataful de pu§-carie ». Preda Brancoveanul, vel ban, fu executat, In caseledomne§ti, in Targovi§te »; aceeagi soarta era sa o aiba §i ConstantinCantacuzino Postelnicul, daca, prinzand de veste, nu fugea pestemunti. Campania in Ardeal se termina prin inlocuirea lui Rákoczy,principe fiind numit Acatiu Barcsai, roman de origine, f¡t'i princucerirea cetatii Ineului care, impreunä cu regiunea inconjura-toare nunita « Valahia citerioara », tiecn sub stäpanirea Turcilor.

Ceea ce nu izbutise a face de data aceasta. va face Mihail Raduin toamna anului urmator. In prealabil, pentru a se asigura caboierii nu-1 vor impiedeca in plánurile sale, el li pofte§te la un °spat.

ca odinioarä Lapu§neanu §i ii ucide (intre 25 Iunie §i 25Iulie 1659). Au pierit atunci spune cronica « trei zeci deboieri tot de frunte », intre care Radul vel vornic Candescul, Cucei doi frati ai lui, Negoita §.1 Moise, Udri§te vel spatar, Diicul Bui-cescul vel blucer, Radu Farca§anu vel stolnic, Danciulvel postelnic §i a1ii. Apoi, la 12 Septemvrie, incepe rascoala, taindmai intai pe creditorii turci pe cari luandu-se dupa modelul

Mihai Viteazul, Ii chemase sà le plateascA. Acea§i soart5 auTurcii raspandiIi prin ar5, In ora§e i in schelele dela Dunäre.

0 mica oaste a pa§ei de Silistra e sfaramata.; Giurgiul i Braila,atacate, cad. Or§ova, Nicopolul, Rusciukul, pe Iärmul drept,sunt pradate i arse ; Har§ova rezista Irisà. Pareau cà se intorc vre-murile glorioase de alta dat'a. Tratatul, incheiat la 4 Octomvrie,la Targul Mure§, cu Gheorghe Rákoczy, prevede depliná egalitateintre cele donä parti ; se hot'ära§te, de asemeni, sa fie ajutat Con-stantin Serban Basarab s5 ocupe tronul Moldovei. Incercareaacestuia din urma nu izbuteqte insa: el e batut rän de Tatari la21 Noemvrie. In aceea§i zi e batuta §i oastea lui Rákoczy de catreTurci la Portile de Fier. FaIä de infrangerea aliatilor sài, Mihail Radu,care avusese Intre timp cateva ciocniri, cu rezultat schimbacios,pe unja DunArii, ha repurtase chiar, la 23 Noemvrie, o biruinfála Frate§ti, fu silit s5 se retrag5 spre munte i sa treac5, in cele dinurna, pe la Bran, in Ardeal. La 3 Decemvrie 1659, era la Rajnov.

www.dacoromanica.ro

114 URMASII LUI MATE! BASARAB PANA LA SERBAN CANTACUZINO

Dupà o serie de deplagri prin Secuime, la Fäggra§, la Sibiu,la Vurpgr, 11 dam, la inceputul lui Aprilie, la Samar. Aci are loc,In ziva de 5, un banchet, dat In cinstea sa de Constantin $erbanBasarab. A doua zi, Mihail Radu fu gäsit mort: otràvit, sustin unii,de cel ce-1 ospaase, in urma unui atac de apoplexie, cred

Mihai Radu a degvár§it mitropolia din Bucure§ti §i a tar-nosit-o, In Duminica tuturor sfintilor, in 1658. Tot lui i se dato-rete §i reingroparea rämä'§itelor pämante§ti ale hi Matei Basarabla Arnota.

Gheorghe Ghica. In locul lui Mihail Radu, sultanul transferápe Gheorghe Ghica, domnul Moldovei. Instalarea lui fu insotitàSing de o pradä cumplità a tdrii, timp de trei zile i trei nopti,Turcii §i Tätarii avand sä" ràzbune pe cei Azuti cu prilejul riscoaleipredecesorului. Intgriturile TArgovi§tei furg, din ordin, däramate;domnul Ii stabili re§edinta la Bucure§ti.

In primävarà, pribeagul Constantin erban Basarab incercàsà-§i reja cu armele tronul. Coborl deci pe la Caineni, cu ajutordela Rákoczy, §i intrà In Bucure§ti la 11 Mai 1660. Ghica, luatfàrà veste, se retrase la Giurgiu; fu atacat Insd i aci i deabiaputu scApa in cetate, multi dintre oamenii säi innecându-se saufiind luati prizonieri. Gaud sosi lug oastea turceased §.1 tat:dranksituatia se schimbd. Constantin erban se retrase, dupà ce seabau insà mai intAi pe la a§ezarea sa dela Dobreni (V1a§ca), deunde-§i ridicA avutia ascung In butoaie ce fuseserä innecate » Inhele§teul de acolo ; la 25 Mai el trecea ind6ra muntii In Ardeal,apoi se duse la Cazaci.

Ghica 'mend sà gospodä reasa tara, crutand pe gracifäcánd judecai drepte. Pagubele produse lush' de jaful armatelorcare-1 instalaserà precum §i acelea provocate de incercarea dinprimävard a lui Constantin erban erau prea mari; haraciul nuputu fi strans i trimis la vreme. Din pricina aceasta, sultanulmazili pe Ghica. Un cronicar grec, Chesarie Daponte, spune cá arfi contribuit la mazilire chiar fiul lnsu§i al lui Gheorghe Ghica,anume Grigore sau Grigora§cu, care ar fi ascuns scrisoarea princare tatäl sdu se ruga sà fie päsuit de plata a 30 de pungi de banisuplimentare, inlocuind-o printr'alta de refuz de a le pläti. Oricumse vor fi petrecut faptele, cert este ea la 11 Septemvrie, pava deSilistra sosea la Bucure§ti i ridica pe domn. Ca urma§ fu numit,

www.dacoromanica.ro

GRI GORE GHICA 115

prin staruinta postelnicului Constantin Cantacuzino, chiar fiulGrigore.

Grigore Ghica. Cele doui partide boiere§ti: Cantacuzinii=eta Acesta sosi in tail la 16 Decemvrie 1660, oprindu-se laCaracal. Gäsi o stare de lucruri nenorocità: foamete, mama' §imizerie. Ea se prelungi mult, ciuma bantuind, dupa spusele cro-nicei, trei ani, mai ales in Tärgovi§te §i in Bucure§ti iar foameteadoi. Apoi veni §.1 un an de bel§ug: « §i s'au facut paine §i miere §ivin mult §i s'au deschis toata hrana saracilor ».

In 1661, Grigore Ghica trimise un corp de oaste sub cäpitanulOdivoianul, acela care insotise pe Rakoczy in Polonia, ca, impreunäCu Turcii, sà ajute pe Mihail Apaffy, principele Transilvaniei, im-potriva lui Kemeny Ianos. Acesta se räsculase §i cu ajutorul Im-perialilor, voia BA cuprindä Ardealul §i supuie. Pe campiadela Seleuful Mare, länga Sighipara, Kemény fu lovit Sing MI%veste de eatre Turci §i ucis (22 Ianuarie 1662).

Mai insemnate sunt cele douä campanii, din 1663 §i 1664, lacare domnul trebui sa participe in persoana. Imperiul turcesc,reorganizat sub conducerea destoinica a vizirului Ahmed KtipriiIii,incepe acum un räzboi ofensiv cu Austriacii, cautänd sä ocupeUngaria Superioarà, pe care o detineau ace§tia, §i sà imping6 catmai departe, spre apus, hotarul. Prima campanie se isprave§te inchip fericit prin cucerirea cetätii U Par sau Neuhiiusel (24 Septem-vrie 1663) §i a tinuturilor de prinprejur. Grigore Ghica Museajutor cu oastea sa, Maud in tara loctiitori in scaun pe StroieLeurdeanul vornicul §i pe Dumitra§co drigrAdeanul vistierul.Ace§tia erau adversarii familiei Cantacuzino, apartineau decipartidului Bälenilor. Cad in aceastä vreme se formeazä in Mun-tenia douà partide boiere§ti: unul al Cantacuzinilor, celalalt alBalenilor. Primul grupa familia postelnicului Constantin Ceuta-cuzino §i famillie inrudite Cu aceasta. Postelnicul, ca.satorit cuElena, fiica lui Radu Serban, avea unsprezece copii, §ase feciori§i cinci fete. Primul dintre feciori, Dreighici vel spätar, era 8001Päunei, fiica lui Diicu Buicescu ; cel de al doilea, Mihai vel spätar,luase intai pe Maria Baleanu, apoi pe Maria Mogo§escu, a treia oarape o Teodora. Matei vel agà era cas5torit cu Bala§a Druganescu ;lordache vel spAtar lima pe Maria Farcg§anu ; Constantin, marelestolnic, va fi sotul Saftei Buhu§; ultimul fecior, Lyerban, e viitorul

8*

www.dacoromanica.ro

116 URMA$II LUI MATEI BASARAB PANA LA $ERBAN CANTACUZINO

domn. Fetele erau casatorite de asemenea cu reprezentanti ai celormai de searra familii boiere§ti muntene. Astfel, de pilda, Stancaera sotia lui Papa Brancoveanu, Maria avusese ca prim sot pe RaduCretulescu vel logoat, apoi pe Para Filipescu ve! spätar ;tinea pe Vintila Corbeanul vel ban. A§a dar, Cantacuzinii aveaulegaturi puternice ; dispuneau §i de o avere uriase Mat reprezentauo forth" de temut.

Partidul Balenilor ti luase numele dela marelé ban GheorgheBäleanu. Acestui partid apartinea Stroe Leurdeanul vornicul, unadin figurile- cele mai caracteristice ale vremii, de un temperamentremarcabil, apoi Dumitrafco vel vistierul reirigreideanu (Canta-cuzino), grec de origine, viitor domn al Moldovei, precum fi o sumeide alti boieri greci. Din cauza aceasta §i prin opozitie, de§i la ori-gine erau §.1 ei tot greci, Cantacuzinii reprezinta partida nationald,aceea a boierilor ba§tina§i, de tara.

In timpul campaniei la Ujvar, Grigora§cu Ghica era insotitde trei dintre feciorii postelnicului, anume de Draghici, de Con-stantin §i de Serban. Ultimul se pare cà ar fi incercat sa facaintrigi printre capitani §i « slujitori* indemnandu-i sä" meargala vizir sa-I parasca pe domn, pentru ca, prin mazilirea aces-tuia, s ja el tronul. Faptul nu e absolut sigur insa", deoarececronica de unde 11 luam, aceea a lui Radu Popescu, e partinitoarefata de Baleni. In acela0 timp, ti sosesc lui Grigora§cu Ghicascrisori din tara, dela loctiitorii sái, Stroe Leurdeanul §i Dumi-trapo Tärigrädeanul, acuzand pe Constantin Cantacuzino pos-telnicul de atitudine ostila domniei §i de purtare lipsitä de respectfata de doamna Maria. Postelnicul s'ar fi läudat ca el a pus inscaun pe Ghica, el 11 va scoate ; oamenii lui clevetesc pe domn,facandu-1 « eau i hain *; pe de alta parte, impiedecä pe birnicisa-§i plateasca « dajdile impgrate§ti », pentru ca, haraciul nepu-tându-se strange la timp, sa fie §i Grigora§cu mazilit, cum fu-sese tata-sau. Rezultatul scrisorilor este ca cei trei feciori aipostelnicului aunt pu§i sub 'ma; la intoarcerea In tara a dom-nului, batranul postelnic li iese inainte langa" Craiova aratacà e vorba de o intrigä" ; totu0 nu izbute§te sa-1 convinga. AjunsIn scaun, Ghica poruncqte ca Serban Cantacuzino sà fie a in-semnat * la nas, ca unul ce umblase dui:a domnie, iar postelniculsa fie executat. Ridicat, in cursul noptii, de acasa, acesta e dus la

www.dacoromanica.ro

RADU LEON 117

mànästirea Snagov; acolo ascultd slujba, se impartà§eqte, apoi,spre seal* in vremea cinei, e sugrumat, « de stAlpul cel mare altrapezariei » (30 Decemvrie 1663). Trupul i-a fost luat de ai sAi§i ingropat in ctitoria dela Märgineni. Familia trebui sa plaeascil§i o surná importantà, 24.000 de talen.

OmorIrea, farà judecata, deci färä ving doveditä, a postel-nicului Constantin Cantacuzino este un fapt insemnat care vainfluenta istoria Tärii Române§ti mai bine de un deceniu i jum6-tate, pand sub domnia lui Serban Cantacuzino. Familia celui ucis,cautà din toate puterile ei sà dovedeasca nevinovAtia acestuia ;ea cere, in acela§i timp, pedepsirea vinovatilor. Cei patru domnicari stäpanesc intre Grigorapu Ghica i erban Cantacuzino,iau atitudine pro sau contra ; rezultatul e o serie Intreag6 depersecutiuni, de confiscAri de moii, de schingiuri çi chiar de exe-cutii.

In anul urmdtor, 1664, are loc a doua campanie impotrivaImperialilor, cunoscutä sub numele de campania dela Lewenz sau

cum spun cronicile noastre dela Leva. De data aceasta,soarta armelor nu e favorabilà Turcilor, ace§tia fiind bauti devestitul general Montecuccoli. Ghica, voind sà puie in valoareajutorul militar adus de el, atac6 la satul 8f. Benedikt i izbutichiar sà sfArâme un deta§ament german; biruinta insà, In celedin urniti, ramase tot de partea cealalt6, domnul suferind pierdenimari (19 Iulie). Au azut acolo sau in timpul retragerii, inämolitiintr'o mla§tinä, 22 de boieri; altii au fost luati prin§i; corturile,tunurile, carele cu proviant, « ca trei-patru mii, toate ate cu 8boj », atat ale Muntenilor cAt §i ale Moldovenilor c'áci la aceastAcampanie a luat parte §i Eustratie Dabija ajunserà toate Inmainile Nemtilor. Lui Grigora§cu li fu team6 sa dea ochii cuvizirul ; poate c6 §i cugetul nu îi era tocmai curat, deoarece se pare &Iavusese mai dinainte unele legäturi cu Imperialii ; destul ca sehotäri sä" pailseascg tara ;1§i trimise deci mai intai sotia in Ardeal ;apoi, la 20 Noemvrie, trecu el insu§i in Moldova, iar de acolo, prinPolonia, la Viena (Martie 1665). E primit in audientà de impärat§i rAmâne in Ora acestuia, zAbovind in capitalà i prin diferiteora§e: Budweis, Neustadt, Löcse, Ca§ovia. La 10 Aprilie 1667trece la catolicism, confesiune in care-§i botezase §i o Ilia' näscuttiin timpul pribegiei; apoi, peste patru ani, « sdtul de binele Nem-

www.dacoromanica.ro

118 URMASII LUI MATEI BASARAB PANA LA $ERBAN CANTACUZINO

ea sd Intrebuintez expresia unei cronici a noastreplena' In Italia, la Padua i la Venetia, iar de aci, prin Durazzo,la Constantinopol, unde 11 gásim la finele lui Noemvrie 1671.In anul urmátor, el va fi din nou doran In Tara Româneascá.

Itadu Leon. In urma pribegiei lui Grigora§cu Ghica, mariidregátori se gandeau sà aleagá domn pe un boier de tail, peDumitrago Buzoianul dela Cdpeildnefti; cAnd ajunserá la Poartá

gásirá treburile hot:Arne pentru Radu, fiul lui Leon Vodä,cel din 1629. Noul numit, caruia i se spunea §i Stridie din cauzäcä.' se lndeletnicise cu negotul de stridii i pe§te, sosi in Bucurestila 22 Fevruarie 1665; el avu, In primii trei ani, o domnie

Dárile erau ce e drept grele, pe de o parte trebuindsa fie plätite datoriile facute cu prilejul numirii, pe de altà partedin cauza dorintei de a strAnge avere a Grecilor care-1 Incon-jurau ; nu se ajunse frig la turburäri.

Cantacuzinii izbutirá sa obtiná deocamdata douá acte princare se recuno§tea nevinovátia postelnicului ; cel dintai, datat14/24 Aprilie 1666, este din partea mitropolitului tarii, stefan,a celor doi episcopi §i a boierilor din divan, intre care insufi Stroevornicul Leurdeanul. Se spune In act, cà la putine zile dupa ceporuncise executia, cázu Gligorie Vodá la mare eáintá §i

veni Inaintea smereniei vlàdiciei noastre, Ingenunchiand Inainteasfintei icoane §i márturisind cu lacrámi ... cum di nu i-au fostnimic vinovat, ci fárá de nicio viná 1-au omorlt, nedandu-i rá-suflu acei rái Indemnátori ». Cel de al doilea act, din 8/18 Septemvrie1667, provine dela Insu§i Radu Leon; domnul aratá eg. Postel-nicul a fost ucis pe nedrept ; tot pe nedrept a fost Insemnat§erban la nas §.1 s'au luat familiei 24.000 de talen; vinovat e StroeLeurdeanu. Ar fi urmat deci logic ca acesta sa-§i primeascá pe-deapsa ; evenimentele insä precipitându-se, lucrul rámase neis-prävit.

Inteadevär, in urma experientei facute cu Mihail Radu i caGrigora§cu Ghica, Turcii luaserá hotárirea ca, dup6 trei ani,domnii Tárilor noastre sa vie la Poartá spre a fi reconfirmati. Ter-menul Implinindu-se, Radu Leon porni la Stambul, trimitând lnainteInsä. pe Drághici Cantacuzino ca sà-i pregátesed terenul. Dupdactele pe care el §i familia sa le cápátaserg, §i oare domnul n'aavut in vedere atunci cánd le-a dat, i sprijinul, la reconfirmare,

www.dacoromanica.ro

RADIJ LEON 119

al puternicei Ina familii ? se Intelege cá Draghici 10 dadu-Loath' ; « gätise * deci banii necesari pentru numeroasele giimportantele plocoane ; In ateva zile Radu, särutänd u poalaImpäratului », obtinu din nou domnia.

La Intoarcere, presiunea fiscala crescu. Trebuiau sco0 baniicu prilejul reconfirmarii ; Grecii « le0nati » adica fla-

mänzi cari Inconjurau pe domn erau acum 0 mai numero0 ; doiIn special se deosebeau Insä prin lacomie: Nicola Sofialául clu-cernul i Balasache paharnicul. Ace§tia lmpinsera pe domn sapuie dari grele ; boierii trebuira sa plateasa §i ei ; mänästirilorli se luara « bucatele », mai mult chiar, unele odoare de argintcare fura topite. Pe de altd parte, Stroe Leurdeanu era prieten cuGrecii, a§a 'neat pedeapsa 1ntärzia sä-i vie. Toate acestea crearáo stare de nemultumire pe care, se pare, §i Cantacuzinii o alimentau.

La un moment dat, se raspändi intre boieri zvonul cà domnul,dupä lndemnul lui Nicola §i a lui Balasache, a hotarät sa-i taie,0 cà ziva fixata e aceea de 13 Decemvrie (1668). Zvonul nu erade necrezut: dela Mihail Radu nu trecuse nici un deceniu. Atunciboierii se stranserà la mitropolie, Impreunä cu slujitorii i famedsfat. Radu Leon, vazánd cá turburarea ja proportii, veni 0 el lafata locului ; dupä o oarecare discutie, se ajunse, In ziva de 19Decemvrie, la alatuirea unui nou a§ezamânt contra Grecilorcare, In buna parte, e repetirea aproape cuvant cu cuvânt, a celuidin 1631. Expunerea de motive e redactatä. identic ; se afirma dinnou dà « toate nevoile j saracia tärii este dela Grecii streini cariamesteca domniile §i vänd tara fära de mila ». Ca exemplepentru asuprirea « gracilor » sunt aratati « un Necula Sofialaulce a fost clucer i Balasake ce a fost paharnic ». Drept aceia domnul,Impreuna cu tot sfatul tarii, face « legAtura 0 mare juramant

In stanta mitropolie cea mare din scaunul Domniei Mele dinBucure§ti » hotarind ca toate obiceiurile noi i rele intiodusefie « alcate » i « puse jos » iar acei u Greci streini » sa fie sco0u din tara afara ca ni§te oameni rài i neprieteni ai tarii ».Manastirile neInchinate sä aiba pune numai « egumeni rumâni,dupa obiceiul i tocmeala lor * i sa nu path' fi 1nchinateIn sfär0t, se Intäre§te i vechiul a§ezamant al lui Leon Vodä, andde asemenea Grecii Impresurasera tara « cu vänzarile §i cu cameteleca §i acum

www.dacoromanica.ro

120 URNIASII LUI MATEI BASARAB PANA LA *ERBAN CANTACUZINO

Se parea ca lucrurile s'ar fi linistit. Boierii insä nu erau multu-miti i hotarira sà se planga direct la Imparätie. O numeroasadelegatie cuprinzand si pe erban spätarul Cantacuzino trecuDunarea si se duse la lenifer, , in Tesalia, unde se afla sultanul. RaduLeon trimise si el o delegatie ca sa' neutralizeze plangerea nemultu-mitilor. Turcii, neputandu-se lamuri, insarcinara atunci pe un egà safacä cercetare In tara ; acesta, castigat de boieri, i primind, iu dru-mul dela Dunare pana la Bucuresti, si o suma' de jälbi dela tarani

ele fusesera puse Insa la cale tot de boieri facu un raport defa-vorabil domnului. Radu Leon e deci mazilit (Martie 1669) ; in anulurmator, el moare la Constantinopol, läsand in urma-i un fiu, sS'tef an.

Lui Radu Leon i se datore§te zugravirea mitropoliei dip Bucu-resti, o §tim din hrisovul datat 1668, Iunie 8/18.

Antonie din Pope§ti. Boierilor ce se aflau la Ieniser li se ingadui« sa-si aleaga dormi pre carele vor pohti ei Alegerea se opri asuprabatranului vornic Antonie din Popefti (In Prahova, langa Ploesti),4 pentru càci Il stia toti ca este om bun si bland » (vezi fig. 31). Elera insä mai ales omul Cantacuzinilor care, in timpul domniei lui,stapanira de fapt tara. Indata dupa sosirea, In Bucuresti (19 Aprilie1669), incepu procesul care trebuia sa ducä la pedepsirea lui StroeLeurdeanul. In fate divanului fura aduse cele dou'a acte oblinutedela Radu Leon si elemente esentiale « trei ravase » scrisechiar de mana celui acuzat i adresate unui partizan, Constantinpaharnicul Verzarul, prin care cerea ca «BA' faca lui Constantin po-stelnicul moarte, ear Intealt chip nu ». Ravasele fusesera obtinutede unul din fiii postelnicului, anume de Constantin, dela GrigoreGhica, pe and acesta se afla In sträinatate. Fata de dovezileaduse, Stroe, care nu putu sa-si tagaduiasca scrisul, fu condamnatla moarte (30 Aprilie). Rugandu-se insä de vaduva celui executat,Elina, §i platindu-i o parte 13 pungi din banii pe care aceastatrebuise sa-i dea dupä moartea sotului ei, pedeapsa se schimba:vinovatul, imbracat « numai cu antiriul i cu nadragii », fu purtatmai intai prin targ, inteun car cu doi boi, apoi dus la Snagov i ea-lugarit. Stroe insä care, In momentul cálugàrinii, strigase: « DoamneDoamne, fàrà voe imi este », iar apoi, cand i se schimbase numele,adaugase: « Nu Silivestru, ci Mahmet », nu era omul care sa se re-semneze ; inteadevar, dupa catva timp, Inca' pe cand domnea An-tonie, fugi din manastire i trecu in Ardeal.

www.dacoromanica.ro

,re,, 1,,.;

.

7.

. ...

0

ANTONIE DIN POPEFFI 121

. o

- 6 ' -

r " ° -e ,

°"

Er,

;Jr ".

,

c Afroot gofp oi- Ayrnritt4Tex`vrir mow,. .

°

tr..

Fig. 31. Antonio Vod5 din Popcsti si nul s5u Neagu postelnicul. Frescli biserica bol-nitei dela Hureei.

www.dacoromanica.ro

122 URMA$II LUI MATE1 BASARAB PANA LA $ERBAN CANTICUZINO

Dupa proces, Cantacuzinii devenira atotputernici. Pe domn111tineau cu tain zilnic, « scurtandu-i » veniturile. i chiar dacà nu eadevarat ceea ce spune cronicarul Radu Popescu, partizanul Ba-lenilor, ca ajunsese bietul Antonie \Todd de trimetea In targ GUulcioarele sa cumpere yin sa bea §i ca a nici de mancare nu erasatul », ramane totu§i afirmarea lui Neculce, cum EA boierii da-deau domnului « pe zi de cheltuiala cate zece potronici », ceea ceera loarte putin.

Din cauza atitudinii Cantacuzinilor, in special a banului Mare§-care apartinea partidului acestora, era cuscrul postelniculuiBalenii incepurä sa se mi§te. Nu §tim daca s'a ajuns chiar la or-ganizarea unui complot cum sustine cronicarul Stoica Ludescu

fapt cert este Ina ca, in urma unui divan tinut la Bucure§ti,-o parte dintre ei full sco§i din dregatorii §i trimi§i sa stea la Ora,la mo§iile respective. Mai apoi domnul reveni asupra masurii vi-iprimi iar la curte.

Intre timp, se apropia implinirea termenului de 3 ani, pe catfusese data domnia. Antonie Voda trebui deci sa piece la Poarta.Aci lug, in urma parilor §i interventiilor facute de Baleni, el nuputut obtine prelungirea, de§i adusese haraciul de 150.000 de reali§i fagaduise chiar sporirea lui. La 22 Fevruarie 1672, bailul vene-tian seria din Adrianopol dogelui ea domnia a fost data lui Gri-goraru Ghica, ea Investitura a avut loe la Demotica §i ca noulnumit va porni peste putine zile spre tara.

Nu cunoa§tem numele primei sotii a lui Antonie \Todd. *tin).Insa ca au avut doi fii Palm §i. Neagoe, §i ea o fiica a acestuia dinurma, anume Marica, s'a casatorit cu Constantin Brancoveanu.

Pe cea de a doua sotie a lui An.tonie a chemat-o ¡tinca; eranepoata postelnicului Staico din Bucov, §i mai fusese maritata()data, ramanand vaduva.

Neagu §i Marica Brancoveanu figureaza printre noii ctitorii aibisericii lui Tepe § din rarg§or.

Grigore Ghica, a doua oarA. Ales §i cu ajutorul Balenilor §iconsecvent §i cu cele petrecute In prima domnie, Grigore Ghicafavoriza pe ace§tia §i prigoni pe Cantacuzini. Chiar In §edinta di-vanului turcesc In care se hotaxt numirea, full arestati Mare§banul, Gheorghe Vornicul §i Old boieri; erban Cantacuzino, mai.§iret, care se prefacuse bolnav §i nu venise la divan, afland de cele

www.dacoromanica.ro

GRIGORE CHICA A DOUA OARA. 123

intämplate, fugi In Moldova, §i statu acolo ascuns câtava vreme,cu voia lui Gheorghe Duca, la mänästirea Hangul. Dupd ce sosiIn Bucure§ti, la 30 Martie 1672, Ghica trimise la ocnä. pe Gheorghevornicul, pe Ghencea clucerul, socrul lui erban §i pe Stoica Lu-descu, logofätul §i. omul de casä. al Cantacuzinilor. Doi cäpitani furatàiai; aceea§i soartà avu peste un an, insu§i Gheorghe vornicuRadu logorátul, ginerele lui Mare§, §i « coconii » sài, furà pu§i « laopreala mare, In turnul clopotnitii »; alti boieri flu% « prädatiadica trebuirà sà dea sume mari de bani. In 1673, erban Canta-cuzino, ducandu-se din Moldova la Stambul, izbuti sà facd, prin-tr'un firman, ca ai säi sà fie trimi§i. la Poartä ; nu reu§i hisä. sä-i.scape cu totul de prigonirea domnului, deoarece acesta, däruindvizirului 200 de pungi, obtinu, nu moartea lor cum ceruse, darmazilirea in Creta. Insu§i erban suferi surghiunul in aceast'ä in-

Isulä, la Stambul rämanand numai maia-sa, Elina §i fratii maimici.

Sub raportul politicei externe, foarte interesant §i semnificative demersul pe care 11 face Ghica la Poartd, chiar in primul an dedomnie, spre a cäpäta §i. stäppirea Transilvaniei. Trimisul transil-vänean la Constantinopol scrie In Iulie 1672 cd voevodul « reclamdaceasta Ord §i cà « un agá turc vine In Transilvania ca sa se infor-meze In oraple säse§ti §i sá vadä dacä populatia e gata de revoltä-§i dispusd sá primeascil pe Grigorapu ca Principe *. Lucru nu avuurmare, dar In Ianuarie 1673 se vorbea de un nou demers la Poartä ;de data aceasta se revendica numai Fägdrarl, veche posesiunemunteanä.

Grigore Ghica 1u5 parte la cele douà expeditii pe care Turcii leIntreprinsera impotriva Polonilor in 1672 §i 1673. Pricina conflic-tului a fost faptul cà In Mai 1669, Cazacii, sub hatmanul lor Do-rorenko, recunoscuserd suzeranitatea sultanului care le garan-tase cd nu vor mai fi atacati de Tätari ; Le§ii insä nu voiau sà ad-mit:4 aceastä situatie.

In prima campanie, condusä chiar de sultan, Ghica se Infäti§6cu o armatà bine organizatä. §i chip*, care produse mirare. Sosi§1 domnul Moldovei ; se adäogarä §i Tätarii cu hanul lor §i Cazaciicu Dororenko. Concentrarea se fäcu la Tutora la 20 Iulie. La 18August Incepea asediul Camenitei, la 30, cetatea se predd. Lwímr-ulfu inconjurat §i se angaja sä plateascà o sumä. Insemnatä drept

www.dacoromanica.ro

124 URMASII LUI MATE! BASARAB PANA LA SERBAN CANTACUZINO

räscumpärare. Desi hatmanul loan Sobieski viitorul regeizbuti sä infrang6 pe Tätari, totusi pacea, Incheiatà la Buczacz,la 17 Octomvrie, fu defavorabilà Lesilor: ei cedarà intreaga Podolie,4( Cu 40 de orase si cu satele » si se obligará la un dar anual de 220.000de ducati ; Doroscenko rämánea stdpanul Ucrainei tributare. Emomentul de expansiune teritoriald maximä a imperiului turcesc.

Cea de a doua campanie, in vara anului urmátor Lesii nurespectaserä pacea dela Buczacz, socotind-o ca un simplu armi-stitiu avu insä alt sfärsit. Domnul Moldovei, Petriceicu, trecupe fatä de partea Lesilor ; Grigore Ghica Insusi se Intelesese inascuns ca atacul polon s'a' nu fie inspre locul pe care-1 ocupa oastealui ; unii boieri munteni pAfäsir5 chiar tabgra, trecând la dusman.Concluzia fu o grava' infrängere a Turcilor care pierdurà aproapeintreaga armatä.

Ghica, un moment prizonier de voie al Lesilor, trebuitotusi sá se Intoarcä sotia si copiii säi eran doar ostatici laPoartà. El izbuti sä se justifice fatä de vizir, la Oblucita, si porniapoi spre Stambul ; aci, dejucând parile adversarilor, era s'A' capetedin nou domnia, când muri ; « IBSà moarte groasnicA » spune cro-nica lui Stoica Ludescu, fär'ä sä. dea alte lämuriri, In timp ce Ne-culce are amänuntul: « zic unii sá se fi agiuns Cantacuzinestii cuun doftor, si sä-1 fi oträvit #.

Grigore Ghica a fost cásiltorit cu doamna Maria, vara spsáta-rului Teodor Sturdza. Au avut mai multi copii. Unul a murit micde tot, de board', se pare epilepsie, in anul ce a urmat executäriipostelnicului, si a fost Ingropat In biserica Mihai Vodá din Bucu-resti (piatra de mormAnt poartá data 18 Ianuarie stil vechi 1664);un al doilea copil s'a näscut In pribegie, pe cAnd doamna eraIn Ardeal ; el a fost liotezat la Viena cu numele Leopold; un altreilea s'a näscut in 1672.

Grigore Ghica este ctitorul schitului Fedelefcioi pe Olt (judetulArges); inceput in domnia a doua, lacasul a fost terminat maitärziu, In 1700, de mitropolitul Varlaam.

Gheorghe Duca. In locul lui Grigore Ghica fu numit la finelelui Noemvrie 1673, Gheorghe Duca, fostul domn, in douà ränduri,al Moldovei. Cantacuzinii II sprijinirá ; el veni In tarà a intratIn Bucuresti la 16 Decemvrie insotit de unii dintre ei; intervenide asemenea ca s'A' fie eliberati si ceilalti care fusesera surghiuniti

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE DUCA. 126

In Creta. In schimb, Blenii trecura peste munti In Ardeal, Ducatrimise pe Parvul logofat ca sa-i cheme indarät ; ei refuzara i niciPrincipele Mihai Apaffy nu voi sa-i faca sà plece cu sila. Mai tar-ziu, In urma unei noi invitatii a domnului, In 1674, la care seadäoga si o scrisoare. de asigurare din partea Cantacuzinilor, Baleniise Intoarsera: mai Intai Hrizea vistierul, ginerele banului Gheor-ghe Baleanu, apoi acesta 1nsui. Stroe vornicul venise mai InainteInca de Hrizea ; avusese insà de suferit, Impreuna cu un alt ginereal lui Gheorghe Baleanu, anume Radu Dudescu, acesta dinurma a fost « muncit » adica chinuit « cu hiara arsa pre piept,pana langa moarte » din cauza unei pari mincinoase pusa lacale de vechii sài adversari.

Treptat-treptat Insä, trecerea pe langa domn a Balenilorcrescu i aceea a Cantacuzinilor scazu. Va fi contribuit la aceasta

firea mandra, poruncitoare, a urmasilor postelnicului; cauzaprincipala a *fost, de sigur, hag dorinta de domnie a lui 5erbanare nu se sfia, spre sfarsitul stapanirii lui Duca, sa faca aluziitransparente. Astfel o cronica moldoveneascä povesteste cà fiindel Insarcinat In 1678 sa termine casele domnesti din Bucurestiducand lucrarea la bun sfarsit « zic &A fie zis atunci 5erban logo-fatul: bune case de un domn tanar ». De ageea, nu e de mirare Ca'Duca, la un moment dat, In Decemvrie 1675, lnchise pe unii dintreCantacuzini Intre ei si pe Serban; interventia doamnei Anasta-sia care tinea la acesta din urma gura lumii spunea chiarar fi fost buni prieteni si a doamnei Dafina, soacra lui Duca,li scapa Insa, i ei fura eliberati. Mai fan patira doi boieri, vistieriiPapa si Negoita, care fura parlti de Voicu postelnicul cum ea vorsa fuga la Turci i sa defaime pe domn. Judecati in divan, ei turd'condamnati la moarte i executati prin sugrumare. Aceeasi soartaavu Insä i parasul Voico (1674).

Sub raport extern, Duca s'a marginit sá aduca la Indepliniredispoziiile primite dela Poarta ; el n'a avut initiative proprii. Dealtfel, In aceasta vreme, asa stau lucrurile mai cu toti domnii;cele cateva cazuri in care unii dintrei ei Ii iau libertatea de actiune,sfarsesc atat de rau, trick, nu sunt de natura sa provoace imitatori.

Duca a participat asa dar cu oastea la cele cinci campanii careau loc In timpul domniei sale: ceite una in fiecare an. E vremea ex-pedipor razboinice ale imperiului turcesc, expeditii puse

www.dacoromanica.ro

126 URMA$II LUI MATEI BASARAB PANA LA $ERBAN CANTACUZINO

calea de energia vizirului reformator Ktiprtilii; e si momentulculminant, militar si teritorial, al acestui imperiu dupa care vaincepe dela asediul Vienei (1683) Inainte

Prima campanie are loc In 1674, In Ucraina, sub conducereasultanului ; sunt cucerite cetalile Ladyszyn, pe Bug, si Uman, larä'sarit de acest fluviu. La 8 Septemvrie, Duca era Inca la La-dyszyn ; pe la jumä'tatea lunei, ostile pornird Indarat, spre Ora.

In 1675 soarta razboiului e mai putin favorabilä Turcilor..Campania se face In Podolia si In Galitia. E luata cetatea Sbaraz,nu Ina" Trembowla, nici Lwów-ul. In acest din urma loc, regele.Sobieski repurta o strälucita biruinta. Duca participa si el ; InMoldova, din cauza drumului greu, a noroiului si a incarcaturii,mai multe care cu 4 zaherea adica provizii, se rupsera, la unmoment dat, la trecerea printeun codru. Capitanul de margine,,care era «ispravnic » pe care, venind i raportand domnului, acesta4 atat s'au maniat de tare, cat indata au pus de i-au taiat capul:acest fel de manie povesteste cronica avea Duca Vodä' .

Dupa räzboi izbucni, In amandoud àrile, ciuma ; de frica eirDuca nici nu cuteazä' sä' vie in Bucuresti, ci rämase la un satCocorästi « pana la Boboteaza .

A treia campanie, In 1676, tot impotriva Lesilor, se ispravkvictorios prin pacea dela Jurama (27 Octomvrie). Sobieski, in-conjurat de foqe superioare, pe un deal langa aceasta localitate,.

constrans de foamete, trebui sä iscaleasca cedarea Ucrainei si aPodoliei. Duca, printeun capitan ager al sau, vesti cel dintai sul-tanului, izbanda.

Ultimele douà campanii avura loe iar In Ucraina. Cazacii, rupand:legaturile mai vechi cu Turcii (vezi mai sus, p. 85 si 123), se inchina-sera In 1676, Rusilor i dadusera acestora insemnata cetate a Cehri-nului. Pentru a o relua si a readuce pe razvratiti la ascultare, %-curd Turcii douà expeditii, in 1677 si 1678. Prima n'avu succes,Cazacii apärandu-se bine ; cea de a doua se isprä'vi Insà prin cu-cerirea cetatii (25 August), contribuid la aceasta atat o betiecrunta a aparätorilor, bucurosi cá repurtasera o biruinIa locala,cat i tradarea unui general rus, Ramadanowski, care, cumparat,s'a Inteles cu Turcii. Neculce adaoga cà Tarul, afland de « vicle-sugul » generalului, i-a turnat auru/ primit dela dusman, topit,pe gat.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 127'

La intoarcerea din cea de a doua campanie dela Cehrin, Ducanu mai gäsi in Bucuregti pe 5erban Cantacuzino, pe care-1 lasase,impreunä cu alti trei, « caimacam sau in scaun; acestatrecuse peste Dunäre gi se dusese la Adrianopol; aci prin mijlo-cirea prietenului säu, vizirul Cara Mustafa, care sosi victorios dinUcraina, obtinu domnia Tärii Romänegti. Un izvor contemporanprecizeazä data numirii: 29 Noemvrie 1678. Gheorghe Duca fusträmutat in Moldova, in locul mazilitului Antonie Ruset.

BIBLIOGRAFIEConstantin $erban Basarab: 1. V. BOGREA, Doamnele lui Constantin

Vodd sS'erban, In Rev. Ist., VI (1920), p. 183-184; 2. A. VERESS, Cdnteceistorice verhi unguregti despre Romdni, In Mem. Seq. Lit. Acad. Rom., s. 3,t. III, p. 1-40; 3. N. C. BAJENARU, Rdscoala Seimenilor (1655) Fi stabilireasuprematiei politice a lui Rakoczy asupra Tdrii Romdnegti, In Arhiva din la§i,XXXII (1925), p. 99-115; 4. N. C. BAJENARU, Domnia lui Constantin VoddsS'erban dela stabilirea suprematiei lui Rdkoczy asupra Tárii Ronuinesti pcindla mazilirea lui, In Arhiva din la§i, XXXII (1925), p. 196-221; 5. N. C.BAJENARU, Pribegia lui Constantin Vodd sSerban, in Arhiva din Ia§i, XXXIII(1926), p. 192-204; 6. N. C. BAJENARU, Natalia, a doua sotie a lui ConstantinsSerban, In Arhiva din Ia0, XXXIII (1926), p. 145-147; 7. A. VERESS,Prefata volumului X de Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldoveïsi retrii Romdnegti, Bucure§ti, 1938, XVI + 388 p. In 8'; 8. P. P. PANAITESCU,Pribegia lui Constantin sS'erban Basarab gi a lui sStefan Petriceicu f i testa-mentele los, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., XXI (1939), p. 373-432;9. I. MINEA, Contributii la domnia lui Constantin "[Todd sS'erban, in Comu-niari (Buletinul nr. 1 al Institutului de Istoria Românilor a A. D. Xenopol *),la§i, 1941, p. 27-40; 10. G. NASTASE, Romcinii si Ucrainienii in luminaoperei istorice a lui M. Hrusevski, In Viata Basarabiei, XI (1942), p. 9-32.

V. i p. 80, nr. 28.Mibail Radu (Mihnea al IFT-lea): 11. AL. CIÓRANESCU, Domnia lui

Mihnea III (Mihail Radu) 1658-1659, Bucure0i, 1936, 181 p. In 8° (Extrasdin Bul. Com. 1st. a Rom., XIV, 1935); 12. MARCEL ROMANESCU, Despresteagul lui Mihail Radu, Craiova, f. a., 6 p. in 8°.

Gheorghe Ghica i Grigore Ghica:: 13. CoNSTANTIN GIURESCU, Con-tributiuni la studiul cronicelor muntene, Bucureqti, 1906, 160 p. in 8°; 14. N.IORGA, Schitul Fedelegcioiu, In Bul. Com. Mon. 1st., V (1912), p. 30-35;15. IOAN C. FILITTI, Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Bucure§ti, 1919,352 p. in 4° + mai multe tablouri genealogice; 16. Dn. ANDREI VERESS,Pribegia lui Gligorascu Yodel prin Ungaria gi aiurea (1664-1672), In Mem_Sect. Ist. Acad. Rom., t. 11 (1924), p. 269-336; 17. V. BRITULESCU, Unal lui Grigorascu Chica Vodd Enmormdntat la biserica Mihai Vodit din Bucu-

www.dacoromanica.ro

128 URMASII LUI MATEI BASARAB PANA. LA SERBAN CANTACUZINO

refti, In Bul. Com. Mon. 1st., XXIV (1931), p. 43; 18. IOAN C. FILIrri, Diniconografia noasträ laicd (Grigore I. Ghica f i Istrate Dabija), in Cercettlri f idocumente privitoare la istoria Principatelor Romiine, Bucure0i, 1935, p. 31-39,

Radu Leon: 19. IoN D. TRAJANESCU, Mitropolia din Bucurefti, InBal. Com. Mon. Isl., V (1912), p. 137-176.

Antonio din PopWi: 20. CONST. C. GIURESCU, O biseried a lui Vladrepeg la Tdrfor, In Bul. Com. Mon. Ist., XVII (1924), p. 74-75; 21. I. 10-NASCU, Mdneistirea Tdrfor, un fost metoh al spitalului Pantelimon, Bucure§tj,1938, 73 p. in 8° (in special cap. II: Neamul lui Antonie Voila din Popefti).

Gheorghe Duca: 22. Ioalsi MOGA, Rival itatea polono-austriaat qi orien-tarea politicii a Idrilor romiine la sfärfitul secolului al XVII-lea, Cluj, 1933,IV + 240 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro

URMA1II LUI VASILE LUPUPANA LA GHEORGHE DUCA

Gheorghe $tef an om deplin, cap tn-treg, fire addna, cdt pot zice ca rune fiEn Moldova oameni s.

(Letopisetul lui Miron Costin)

Gheorghe Stefan. Inlocuitorul lui Vasile Lupu a fost §i el opersonalitate bine caracterizata. Miron Costin 11 descrie princuvintele: « om deplin, cap intreg, fire adanc4, cat pot zicenasc §i In Moldova oameni ». « La Invalaturile soliilor, a cartilor,la r6spunsuri adaog6 cronicarul am auzit pre multi mArtu-risind fià hie covar§ind pre Vasile -WU ». Avea frig §i cusururi:ràzbunAtor §i sensual, exagerand petrecerile de tot felul. De aceea,tot Miron Costin, de§i adanc Indatorat lui Gheorghe Stefan « delacarele multà ma' am avut » mgrturise§te totu§i: mesele §i petre-caniile acestei domnii abie la vreo domnie sä se hie prilejit, nu färàmari desfranàciuni la lucruri preste masurà a curviei ».

Indatà dupd instalarea In scaun, In urma luärii Sucevei (vezimai sus, p. 91), Gheorghe Stefan taie pe ,,S'tefänitei paharnicul, peAlexandru paharnicul §i pe lanachi comisul, nepotii lui VasileLupu, pentru multele lor « sile §i scarnavii »; era In acela§i timpInsà§i un act de ràzbunare. Din aceea§i pricind, tine el inchisatot timpul domniei, familia predecesorului au, pe doamna Eca-ternia §i pe Stef5nitg Lupu.

Din punct de vedere intern, are norocul unor ani Imbel§ugati ;se fac de toate, i grane §i vin §i miere, a§a 'Meat lumea poate platid'a'rile cam mari pe care domnul le pune §i pentru lntretinereanumero§ilor sái « lefecii » sau osta§i cu platá. O tulburare vinechiar dela ace§tia; ea este 'Mg repede potolità prin decapitareacgpitanului de seimeni §i a trei bulucba§i sau comandanti de

9

www.dacoromanica.ro

130 URMA$1I LUI VASILE LUPU PANA LA GHEORGHE DUCA

grupuri de o suta. 0 alta tulburare e Mouth' de un talhar, Detinca,ridicat in partile Hotinului §i Cernautilor, oamenii lui sunt Insa

Fig. 32. Gheorghe Stefan, domnul Moldovei dupii o gravurà In aram/i, contemporand.

risipiti de un deta.,ament domnesc comandat de Bucioc Stol-nicul. O seam& dinspre Lapupeni, mai ales Hincevii numitiastfel dupa capetenia lor Mihalcea 'Lineal care la inceput,

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE $TEFAN 131

devotati fiind luí Vasile Lupu, erau cam ne1ini§t4i, cam neafe-zaii cum spune cronica, recunosc §i ei in urma noua domnie.

Sub raportul extern, in afara de Implinirea obligaii1or fata dePoarta, Gheorghe stefan are drept norma, ca §.1 contemporanulski din Tara Româneasca, alianta cu Gheorghe Rákoczy al II-lea,cu ajutorul caruia ocupase de altfel tronul. Din aceasta pricinä,participa §i el la nenorocita campanie din Polonia, In 1657, tri-miOnd un corp de oaste de 2000 de oameni, sub comanda luiGrigore Illibcifescu serdarul §i a lui Fratila, clipitan de NtIciu.

Cu Polonii, la inceput, raporturile au fost foarte bune, ca, §iCu Ardealul, deoarece ace§tia 11 ajutasera §i ei la luarea Sucevei.La randul sau, Gheorghe stefan le (Fa ajutor in campania pe careo fac ei impotriva Cazacilor, care, rupand vechile legaturi, tre-cusera de partea Moscovildlor ; Cu acest prilej, trimite el « 700 deslujitori inteales, Cu Voicehovschi capitanul » (iarna anului 1655).

Fata 4e Constantin erban, e un bun vecin. Cand se producerevolta seimenilor i a darabanilor, intervine §i el cu o oastealeasa de 5000 de oameni; nu ajunge la timp ca sa ja parte lalupta dela oplea ; li lasa insä, dupil aceea, pe lefegii &di le§i §imoldoveni ca sa-i ajute daca s'ar mai ivi pe undeva, ceea ce s'a§1 intamplat apoi cu calara§ii vreun focar de revolta.

Un capitol nou §i interesant In istoria politica a lui Gheorghe-tefan 11 formeaza relaiile cu Ru§ii. Noi avusesem §i mai Inainte,

pe vremea lui stefan cel Mare, §i apoi, de curand, pe vremea luiMiron Barnowski §i Vasile Lupu, legaturi cu Indepartatul stapa-nitor dela Moscova. Eran legaturi de rudenie (vezi vol. II, p. 107),legaturi biserice§ti, artistice ; acum are loc primul tratat. TarulAlexie Mihailovici (1645-1676) inaugureaza politica de apararea cre§tinilor din imperiul turcesc ; el incearca deci sa atraga departea lui pe domnii tarilor române. Matei Basarab, prudent §id'andu-§i seama de situatia realä, declina' oferta printr'un amba-sador ocazional. Gheorghe stefan Insa, dimpotriva, se arata dis-pus sa trateze. La inceputul anului 1654 are loe un schimb de scri-sori ; apoi, In 1656 se ajunge chiar la incheierea unui tratat. Actulse subscrie la Moscova, In ziva de 17 Mai, In numele domnuluiiscalind Ghedeon mitropolitul §i Grigorie Neaniul vtori logofeit. Seprevedea respectarea a§ezamintelor tarii, la domnie neputandajunge straini, apoi reluarea cetaldlor dela Dunäre §i Mare, sta-

9*

www.dacoromanica.ro

132 URMA$I1 LUI VASILE LUPU PANA LA GHEORGHR DUCA

panite de Turci, sa nu se pIateasca tribut, ci numai daruri mari,()data pe an » i ajutor de oaste, and armatele Tarului « vorporni impotriva pagan/1°r ». Dar dad Moldovenii vor fi siliti deTatari sá mearga Impreuna cu ei la razboi, atunci sa aibh cred-rnant, dci inima noastra este curatä ».

Acest tratat nu s'a aplicat Insa ; mai mult chiar, Gheorghetefan n'a gash, pribeag fiind, nici macar atata Intelegere i ajutor

ea sa-§i recapete banii pe care i-i datorau n4te negustori moscoviti.In urma sfär§itului dezastruos al campaniei lui Rákoczy In

Polonia, campa nie neaprobata de Turci situatia lui Gheorghetefan se clatina. Vizirul ii trimite vorbä sa vie la Poarta ; el

refuzä' Ind, de teama sa nu ailbà acela§i sfär§it ca Barnowski.E mazilit atunci (13 Martie 1658), domnia dandu-se reprezentan-tului sau la Stambul, Gheorghe Ghica. Fiul acestuia, Grigoragu, etrimis Inainte, in Moldova, sà ocupe scaunul ; el intalne§te la PodulIloaei pe fostul clomp, In drum spre Ardeal, ii face chiar un ser-viciu, potolindu-i lefegii cari voiau jefuiasca averea.

Din Ardea/, Gheorghe stefan face o Incercare, In vara ace-luiaqi an sa reja cu armele domnia ; au loe mici ciocniri, la Crivefti§i la Scheia, In urma drora el se retrage « qi. de atunci spuneMiron Costin n'au mai vazut stefan Voda in toata viata saMold ova 0. Moartea lui Gheorghe Rákoczy, In 1660, Ii taie onceposibilitate de ajutor din Ardeal; de aceea, el pleacà in pribegiemai departe. In Aprilie 1660 e la Viena, in Septemvrie 1662 11gasim in tara Electorului de Brandemburg, Friedrich Wilhelm;prin Dorpat §i Riga, trece apoi in Rusia. Aci, cu toate cä' are untratat §i cà dä Tarului In dar o cruce de mare pret valora,spune Neculce, patru sute de pungi de bani nu obtine ajutor.Desamagit, se 1ntoarce la Stettin, In Pomerania, de unde In varalui 1665 plead In Suedia. A Incercat, prin trimisul sä'u, invdtatulboier Nicolae Milescu, sa c4tige pand §i sprijinul Regelui Frantei;toate sunt insà in zadar. El inchide ochii departe de tara, la Stettin,In 1668; ultima scrisoare e din 21 Ianuarie ; prin ea multume§teMarelui Elector de ajutorul §i intelegerea ce i-a aratat. La Ince-putul pribegiei, a fost Intovara§it de sotia sa Safta cu care secasatorise, vaduv fiind, in Imprejuräri romantice ; ea s'a intorsapoi In tara §i a trait Inca Inuit& vreme ; In 1687, Martie 4, o gasiminchinand Sfäntului Mormant manastirea Bistrita. Printre pu-

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE GHICA 133

tinii credinciosi cari 1-au urmat in pribegie au fost « colonelulConstantin Nacu, cAruia domnul ii däruieste, din Dorpat, in 1662satul Roznovul, i duhovnicul säu, cälugärul Antonie dela mänä-stirea Moldovita. Dupà inapoierea in tail a Saftei, Gheorghetefan a cunoscut pe o sträing, pe tefania Mihailovna care 1-a

1ngrijit si, mai tärziu, i-a adus si rämäsitele in tar'ä, inmormän-tändu-le la mänästirea Cafinului.

In afarà de aceastä ctitorie a sa, inceputà cu un an inaintede mazilire, si pe care a inzestrat-o cu douä sate, Mänestii i Gro-zästii din Iinutul Trotusului, Gheorghe stefan a continuat refa-cerea bisericii mänästirii Puma: ne-o spune o inscriptie dinvremea lui Eustratie Dabija. Vechiul läcas, al lui tefan cel Mare,fusese därämat de Vasile Lupu Neculce crede c4 din « lacomie..gAndind a va gäsi bani Oricare ar fi fost motivul poatebiserica se släbise din pricina vechimei cert este cA Lupua inceput. refacerea Mcasului, ducandu-1 panà la ferestre. De aciIn sus a lucrat urmasul säu la tron. Tot Gheorghe stefan a ziditsi o bisericä de piaträ, in locul celei vechi, la mänästirea ortodox6din apropiere de Munkács, pe cAnd era pribeag (1664). In altä ordinede idei, o mentiune merità i tunurile, bune i mari, fAcute laLw6w, cu care a inzestrat armata sa, precum i grija deosebità cea avut fatà de ostasi, in special fatä de lefegii, cari frig nu i-auräspuns cu aceeasi mäsurà.

Gheorghe Ghica, urmasul in scaun al lui Gheorghe stefan,era de neam albanez, ca i Vasile Lupu. Traditia, transmisä noudde Neculce, aratä cá plecând, mic copil, de acasä, spre Tarigrad,el s'a imprietenit cu un copil de Turc de seama lui, viitorul vizirKiipriilii, i cá mulIumità acestei vechi legäturi a ajuns apoidomn In Moldova. La inceput, s'a indeletnicit cu negustoria; subcompatriotul su Vasile Lupu, a intrat In dregAtorii, ajungändtreptat pänä la aceea de vornic de Tara de Jos si apoi capichihaiala Constantinopol. Miron Costin ni-1 infätiseazd ca fiind mäsurat

discret « om contenit la toate i scump ... cum se cade fiecandcapichihaiei sä hie *. A pästrat aceastä demnitate si sub Gheorghetefan, care a cäsätorit pe o nepoatà a sa, Maria, « fata Sturzii

vornicul cu fiul lui Ghica, cu Grigorascu.In vara primului an de dorrmie (1658), Ghica respinge mai

intäi o Incercare a predecesorului säu de a ocupa, cu un slab ajutor

www.dacoromanica.ro

134 URMASII LUI VASILE LUPU PANA LA GHEORGHE DUCA

.unguresc, scaunul. Dupd mici ciocniri, la Crive§ti §i la Scheia,acesta trebuie s'd se retragd. Apoi, el participd personal la expe-ditia fdcutä de Turci in Ardeal impotriva lui Gheorghe Rdkoczy(vezi mai sus, p. 112). Plecat din Ia§i in Iulie, Ghica se intoarceabia in « Dechemvrie, pre la Sveti Nicolae »; §i fiindcd in capitaldbAntuia molima, rdna'ane in Suceava. Ceva mai tarziu, el trimite,potrivit dispoziOlor primite dela Poartd, §i un detwment de omie de oameni, sub comanda lui Nicolae Milescu, sd fie de ajutorlui Acatiu Barcsai, noul principe, numit de Turci, al Transilvaniei.

In toamna anului urmdtor, are loe incercarea lui Constantinerban de a ocupa cu armele scaunul Moldovei. Avand ajutor

dela Gheorghe Rdkoczy §i in intelegere §i cu Mihail Radu din TaraRomâneascd care tocmai atunci incepuse rdscoala impotrivaTurcilor, pdtrunde el pe la Oituz §i inainteaz5 spre Ia§i. Ghica nupoate apdra capitala §i se retrage ; la Capul Steincei, aproape deJijia, se produce ciocnirea §i el e invins (Noemvrie 1659). 'data'insd dupd aceasta sosesc Tàtarii cari fuseserd chemati in ajutor.Fatd de ace§tia, seimenii i ddr5banii lui Constantin *erban nupot rezista. Lupta care se dd in marginea Ia§ului (21 Noemvrie),se ispräve§te deci printr'o gravd infrangere a celui care izbutisesd ocupe un moment scaunul. Ghica insd nu se mai intoarce indomnie, deoarece cu cateva zile mai inainte incd, primise dispo-zitia cd e mutat in Tara Romdneascd, in locur rebelului MihailRadu. In Moldova e numit tândrul fiu al lui Vasile Lupu.

sS'tekinita Lupu era firav de trup ; un document contemporan,din 5 Aprilie 1661, li spune, In limba slavd vow', adicd « slag-nogul ». I se mai zicea i « Papurä Vodd » deoarece, in timpuldomniei lui, fiind foamete mare din pricina secetei §i a prddd-ciunilor, oamenii ajunseserd sd mdnance paine de papurd §i de« rang. » sau coaje de copac.

A fost numit la 12 Noemvrie 1659, Meà solemnitatea publicdobi§nuità, §i a plecat in aceea§i noapte la Ia§i ; la 9 Decemvrie(29 Noemvrie stil veciii) dddea, din capitard, scutire pentru unsat din Neamt.

terdnitä Lupu trimite, In 1660, un deta§ament de 1000 deostai, sub Mihalcea Hancul serdarul §i cdpitanul de lefegii Voice-howski, spre a participa la ultima campanie a Turci/or impotrivalui Gheorghe Rdkoczy al II-lea. Acesta e bätut, in lupta dela

www.dacoromanica.ro

EUSTRATIE DAB I IA 135

Fenef, aproape de Somes, in ziva de 22 Mai si moare, in urmaranilor primite, la Oradia, la 8 Iunie. Intorcandu-se in arà, deta-samentul are unele ciocniri i conflicte cu Bistriienii, in randulcarora raposatul Principe numära prieteni devotati.

In acelasi an, intre 15 Iunie i inceputul lui Noemvrie, se facesi expeditia impotriva Ragovului. Cauza acestei expeditii ar fifost, dupa Miron Costin, dorinta lui Stefänita de a vedea rein-toarsa in tara pe sora sa Ruxandra, vdduva lui Timus Hmielnitchi,care-si avea resedinta in acel loc. Alte izvoare arata insa ca domnulMoldovei urmarea sa prindä pe Constantin erban, refugiat laCazaci i doritor cu once pre sà reja scaunul pe care-1 ocupaseun moment in Noemvrie 1659. Poate sa fi fost i ambele dorintela o lalta ; fapt este insa ea expeditia nu reuseste s implineascape niciuna. In schimb, peste putina vreme, in prima jumatate alui Ianuarie 1661, Constantin erban naväleste el, cu ajutor cäza-cesc, in Moldova si ocupa Iaii. tefanita, a carui oaste, putinala numar, nu putuse rezista, se retrage spre miazazi, asteptandpe 'Mari. Acestia sosesc, sub L'ah Bolat, aga din Bugeac, i res-ping pe 1161/Maori, inteo lupta data tot in marginea capitalei.Constantin erban e silit sa se retraga in Ardeal, de unde, nefindprimit, trece in Polonia, la Camenita. La 17/27 Februarie, tefa-nita, reintors in scaun, dadea un hrisov ; a doua zi el daruia luiStamatie, fost postelnic, toata averea lui Vasile Gealalau, camä-rasul de ocna care fusese decapitat pentru « viclenie »: se alaturaseimpreuna cu alti cativa boieri, lui Constantin erban.

In toamna aceluiasi an, tefänitä pleaca spre Nipru dea aju-tor pasei de Silistra care ridica acolo o cetate impotriva Cazacilor.Pe drum, pana a nu ajunge la hotarul tärii, el se imbolnavesteinsa de « lungoare » adicà tifos i, la trei zile dupa trecerea Nistrului,moare (29 Septemvrie 1661). Trupul e luat de boieri, dus la Iasi

inmormantat la Trei Ierarhi, ctitoria parintelui sau.tefanita a terminat mandstirea Golia (vezi mai sus, p. 97), i-a

(lama cloud sate, Cliscautii i MàIinetii, i a inchinat-o la Vato-ped, mdnastirea vestita dela Athos. A zugravit apoi Hlincea, cti-toria de langa Iasi a lui Zotu Tzigara si a sotiei sale Maria, fiicalui Petru chiopul, i a inchinat-o manastirii Arghirocastron dinPeninsula Balcanica. A inchinat de asemenea Sucevita, mandractitorie a Movilestilor, manastirii Skit « din tara Rusiei ».

www.dacoromanica.ro

136 URMA$II LUI VASILE LUPU PANA LA GHEORGHE DUCA

Lui $tefanita Lupu ii este dedicata lucrarea « Clilduza locurilorsfinte dela lerusalim », tiparita In grecegte la Venetia, In 1661, deieromonahul Arsenie.

Eustratie Dabija, urmagul lui $teränita, e una din figurile sim-patice ale istoriei Woldovei. Boier de tara, de fel din tinutul Putnei,unde neamul &du avea mogie In Soveja, el a läsat o buna amintire.u Venit-au Dabija Vodd povestegte Neculce in scaunul dom-nesc In Iagi, tuturor cu bucurie ... gi nu era niciun boier in prepussau in minciuni la acest domn, nici teara nu era Impresurata cudarile pe acea vreme ». Facea divanuri dese de judecata, ca sa nuzaboveasca impricinatii ; dar, adaoga cronicarul, divanurile dedupa masa « nu cadeau toate prea de lauda ». aci domnului iiplacea tare vinul bun §i avea obiceiul sa-1 bea, ca In podgorie,a mai mult din oalä rogie deck, din pahar de cristal », zicând ca-imai dulce aga.

Eustratie Dabija a luat parte In persoana la cele douà campaniiale Turcilor In Ungaria, din 1663 gi 1664 (vezi s'i harta Nr. 4). In ceadintai, cand s'au cucerit Ujvarul sau Neuhäusel (24 Septemvrie),oastea sa s'a lmpartagit din prada sau « dobända * luata delaNemti, aducand In tara care Intregi Incarcate cu haine, cu fier §ialte diferite lucruri. In cea de a doua, a suferit, Impreuna cu Mun-tenii §i cu Turcii, Infrangerea dela Sf. Benedikt (19 Iulie ; vezi gi fig.33). Spre deosebire lug de Grigore Ghica, Dabija, degi nu luptasedin toata inima, flind, In sinea sa, ca gi domnul muntean, favorabilcregtinilor, se hotarl totugi BA raspunda la convocarea facuta devizir gi astfel Igi pa'stra scaunul. Unul din dregatorii sai, marelepostelnic Stamati, 11 sfatuise: « sa nu fugi, Maria Ta, ce sa te in-torci inapoi la Vezirul, ca apoi poate sa vie din urma poroncala teat% sä te pring ; ce sä lagi pe Grigorie Voda sa faca elce gtie ».

In anul urmator, la 21 Septemvrie, la douà ceasuri din zi, Eu-stratie Dabija murea, de batrânete ; de mult nu se mai intamplaseIn Moldova ca un domn sä' sfärgeasca astfel, in scaun. A fost In-mormântat la manastirea Bdrnova, inceputa de Miron Barnowskisi terminata de el, lespedea care-i acopera 1%1116001e pa-mantesti fiind agezatä de sotia sa, doamna Dafina-Ecaterina.Aceasta, lnainte de a-1 lua pe Dabija, mai fusese asatorita Incade doua ori: prima data cu Dumitru Buhus, cu care a avut un fiu,

www.dacoromanica.ro

Luparu; a doua oarà Cu stefan Shrdarul, cel talat pentru vicleniesub Vasile Lupu, cu care a avut o flied, Anastasia, viitoarea sotiea lui Gheorghe Duca. Cu cel de al treilea sot., cu Dabija, a avut pe

-r.]

°

-

co

Fig. 33. Steag moldovean, din vremea lui Dabija Vodh. In stringa, am, e o inscriptie In limba-omAna, cu urmhtorul cuprins: Vitejiia direapth sh biruiasch s. (Muzeul Militar, Bucuretiti).

domnita Maria, ciisatorità foarte de tandra cu Iordachi Ruset §imoartd In vtirstà de numai 15 ani; mormantul ei se and tot laBArnova. Dafina a mai trdit mult dupii ultimul ei sq; In Iunie1681 era Ina' In viatà.

EUSTRATIE DABI IA 137

www.dacoromanica.ro

134 URMASII LUI VASILE LUPU PANA LA GHEORGHE DUCA

Ca o particularitate a domniei lui Eustratie Dabija trebue in-semnata reinfiintarea banariei sau monetariei dela Suceava. Eaare loc In 1661 §i dureaza liana in 1668, sub Ilia§ Alexandru. Se batmonete de aramä, de tipul solizilor sau §ilingilor, numiti de poporo §aläi ». S'au descoperit Ora acum §apte tipuri de asemenea §a1aimoldovene§ti. Diametrul lor e de 14,5 milimetri ; au pe avers uncalare galopand spre stänga, dedesupt capul de bour §i, dejur-imprejur, inscriptia IOHANN. ISTRAT. D. B. V. V. iar pe reverscuca domneasca, impodobita Cu trei pene, dedesupt douà buzdu-gane Incruci§ate i inscriptia: SOLIDUS SAC. B. M. D 18. La altetipuri, pe revers e o coroana. §i diverse litere, ca monograma. Inafara de §ilingii moldovene§ti, s'au mai batut insa, In monetariadela Suceava imitänd, in priviata aceasta, un procedeu aproapegeneral intrebuintat In Europa i ilingi polonezi cei maimulti apoi §ilingi suedezi §i prusieni.

Dabija a introdus §i o dare noua, anume pogondritul pe vii. Eas'a incasat in doua randuri, apoi s'a desfiintat, « cu mare blestemceea ce insa n'a impiedecat pe domnii urmatori s'o puie §i ei.

BIBLIOGRAFIE

Gheorghe *tetan: 1. AL. PAPADOPOL-CALIMACH, Despre Gheorghie ,5'tefanroevod, Domnul Moldovei (1653-1658), Bucuresti, 1886, 152 p. in 8°; 2. N.IonGA, Din pribegia lui Gheorghe ,,Stefan-Vodd, in Rev. 1st., IX (1923), p.97-103; 3. IOAN HUDITA, ContribuOuni la istoria spiitarului Neculai Mi-lesca qi a lui Gheorghe yStefan, Iasi, 1929, 19 p. in 8°. (Extras din Arhiva dinIasi, XXXVI) ; 4. AL. LAPEDATU, Din grijile f i greutilile unei Domnii...,In Mem. Secy. Ist. Acad. Rom., t. XII (1932), p. 257-283; 5. DIMITRIE G.IONESCU, Tratatul Incheiat de Ghéorghe tefan cu Rusii In 1656. Contributiila cunoafterea legdturilor noastre politice Cu Rusia, Bueuresti, 1933, 16 p.in 8°. (Extras din Rev. Ise. Rom., III).

$tetiinitri Lupu: 6. C. ANDREESCU Si C. STOIDE, sS'tefelnitil Lupu,Domn al Moldovei (1659-1661), Bueuresti, 1938, 199 p. in 8°.

Eustratie Dabija: 7. N. IORGA, Geschichte des osmanischen Reiches.vol. IV, Gotha, 1911, XVIII + 512 p. in 8°; 8. CONST. MOISIL, Studii f icercetdri numismatice. V. Bandria lui Dabija Vodá, Bucuresti, 1915, 29 p.in 8 ; 9. STEFAN METES, Contribufii noun- privitoare la familia boiereascdBuhuf din Moldova, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom.. t. VII (1927), p. 285-342;10. CONSTANTIN I. KARADJA, Steagul romdnesc al lui Istratie Dabija Voevod,In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., t. XIX (1937), p. 75-87; 11. ANTON VELCU,Steagurile Romdniei, in Enciclopedia Romdniei, vol. I, Bucuresti, 1938, p.73-82.

www.dacoromanica.ro

VREMEA DUCNI-VODÀ (1665-1685)Gheorghe Duca Vods s Domn al Tarii

Moldovei fi al Mil Ucrainei s.(Titulntura din hrisoave)

Gheorghe Duca era de origine grec, din Rumelia. A venit intarä de copil, intrand mai intai ela dugheanä, la abägerie »; apoi,ajutändu-I imprejurarea, s'a alipit pe länga casa lui Vasile VodäLupu. Cu vremea a ajuns i la dregätorii, inaintând treptat panäla aceea de vel vistiernic. La moartea lui Eustratie Dabija, fiindginere al doamnei Dafina-Ecaterina luase in cäsätorie pe fiicaacesteia, Anastasia a fost sastinut de soacrä-sa, femeie ener-gicä i iscusitä, care a mers cu el la Stambul, de rudele ei Ruse-testii sau Cupärestii precum si de Cantacuzini i astfel a luat dom-nia. Numirea s'a fäcut in Octomvrie 1665, inainte de 15 ale lunii.Candidat era si Riff Alexandru, fiul fostului voevod Alexandru

desi protejat de ambasadorii Angliei i Germaniei saupoate tocmai de aceea n'a izbutit insä.

Venind in Iai, noul domn « le era tuturor cu bine... Cat nuse plängea nime nici de o strambätate ». StApA.nirea lui tine Irish'foarte putin, vreo sapte luni, isprävind din cauza unei neintele-geri, färd ca Duca s'ä fie vinovat. Vizirul li däduse insärcinareaanume ca sä cerceteze ce gänduri are hanul Tätarilor despre carese spunea cä ar vrea sä se inchine Moscovitilor. Duca scrie atunciacestuia o scrisoare, dându-i a intelege ch ar fi si el dispus sä facäo miscare. Scrisoarea trig e interceptatà de Pap dela Vozia (Ocea-cov), la gura Niprului, care era dusman lui Duca si trimisä directsultanului. Acesta in lipsa vizirului plecat la oaste nestiindcele convenite sí crezand al e vorba de o intentie realà de rds-coalà, 11 mazileste pe Duca si numeste in locul lui pe Ilia s

www.dacoromanica.ro

140 VREMEA DUCAI-VODA

Alexandru (12 Mai 1666). Pe urmä s'au lämurit lucrurile, dar In-locuirea se consumase.

Iliaq Alexandru. Neculce poveste§te c'á Ilia§ Ingropa tocmai petatà-sau, când a sosit, fära veste, omul impärätesc sä'-1 ia spre a fi1mbrAcat cu caftan domnesc. Din aceastä. pricinä adaog6 cro-nicarul « foarte rdu se speriese, ca nu §tia la ce-1 duce ». Mindgram, a trebuit sä" se Imprumute cu 50% dobandà, ne spun&un raport contemporan dela Greci, Evrei i Turci, spre a pläticei 200.000 de reali care i s'au cerut, In deed de darurile cuvenitemeghistanilor.

Crescut la Stambul, Ilia§ nu §tia limba tärii; de aceea, la divan,avea nevoie de tälmaciu, ca §i Gaspar Gratiani. In asemenea con-ditii, judecgtile mergeau Ing mai anevoios, iar unele hrisoave s'audat chiar gre§it. Pentru a putea pläti datoriile fdcute la numire, aobligat pe unii boieri, mai ales din cei apropiati lui Gheorghe Duce,sä dea bani, sub forma de « imprumutli »; de fapt, aceste sume nuse mai restituiau.

Altfel, MO de cei nevoiagi, era milostiv; cronica poveste§te caatunci cAnd unul din ace§tia, parlt in divan pentru vreo datorieo recunoa§tea dar cerea sä fie Ingäduit cu plata, fiind särman,domnul scotea dela el din pung'd §i achita pe creditor. « Care dormna§a de milostiv §i de Indurator ca acesta Incheie cronica n'aumai venit altul la Moldova §i 'n zilele lui au fost mare bil§ug §ilini§te ». Sotia sa avea aceea§i fire.

NeImplinind Inca' termenul de trei ani, i-a sosit mazilia, provo-catä, foarte probabil, de stäruintele lui Gheorghe Duca, doritorde a-§i reina scaunul. Ultimul act, dat de Ilia§, e din 8/18 Noemvrie1668; In cursui aceleea§i luni, el pleacä.' la Stambul, unde, dupàputin timp, moare. « Eara altii citim In aceea§i cronicA spuncum moartea lui n'au fost curatà, ci sà-1 fie oträvit doctorii, Cu.Invätätura Ducäi Vodä ». Cat adevär e In aceast'ä versiune, nuputem §ti.

Gheorghe Duca a doua oari, In locul lui Ilia§, e numit din nouGheorghe Duca. El vine In Ia§i, Inconjurat de o suma de Greci,rude §i cunoscuti, §i, spre deosebire de prima domnie, Incepe sä sepoarte mai aspru. In dregatorii nume§te pe cei din jurul säu; (16--rile le spore§te. Totu§i, In primii trei ani, tara « plina de oameni,§i cu hrana §i cu agonisità Mina » nu reactioneaz5. In Decemyrie.

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE DUCA A DOUA OARA. 141

1671 lima, In ziva de 9, izbucneste o miscare a Orheienilor, Läpus-nenilor si Sorocenilor, In frunte Cu Mihalcea Hcincul, fost mareserdar, Apostol Durac, mare fost medelnicer, si Constantin, fostclucer. La acestia s'au adaos, mai tarziu, ca simpatizanti, sifan Hajdau, parcalabul de Hotin, cu fratii sai, apoi Grigore Ha-basescu, Prodan Dragusescu si altii ». In genere lug, marii boieriraman langa Duca.

Rdsculatii, In numar de cateva mii, vin asupra Iasilor. Domnultrimite Impotriva lor ceva oaste care, Intampinandu-i pe campia Ciri-cu/ui, In preajma capita/ei, nu-i poate opri si se retrage. EarHancul si Durac ... au Intrat In targ si au jacuit casele negustorilorsi a unora' « din boieri ». Grecii cari pot fi prinsi, aunt ucisi ; apoirdsculatii, printr'o delegatie de «12 oameni de Ord, trimit vorba luiDuca, Inchis In curtea domneasca, sa paraseasca scaunul, deoarece« nu mai pot suferi darile cele grele si nevoile ce aveau de Caradansul, ca au sdracit si n'au ramas nemica In casele lor, si au stricatobiceiurile cele vechi a pamantului si nu mai este cu putinta sätraiasca cu dansul ». Duca raspunde cu semetie, la care delegatiaadaoga ea' de nu va esi de bung voia sa, va esi si fara de voia sa ».Vazand ea n'are 1ncotro, Duca pleacä spre Tara Romaneasca ; sotia,copiii si unii dintre dregatori 11 precedasera. Inca de pe drum, delaVaslui, el vesteste insa la Stambul cele Intamplate i cere sprijinmilitar. Sultanul i-1 acorda, Insarcinand pe Halil-Pasa, seraschierulsau comandantul armatei dela Babadag si pe aga Tatarilor dinBugeac sa-1 duca la Iasi. Rasculatii, care-si asezasera tabara « las.at, la Pascani, pe valea Ichiului, douà ceasuri dela Chisenau maisus », trimit o delegatie numeroasa ca sà spunä pasei ca' nu-1 maivor pe Duca. Ea nu e Insa aseultata ; sase membrii ai ei sunt spanzu-rati, altii cad luptandu-se, restul se retrage spre tabarg. Aci, con-ducatorii nu se inteleg Intre ei: Durac e pentru atacul imediat alarmatei turcesti, In timp ce Hanoul vrea sa evite ciocnirea sprea nu fi hain fata de Imparatie, i In consecinta, se retrage cu 3000de oameni, trecand peste Nistru la Rascov. In urma acestui fapt,armata rasculatilor se dizolva si Duca poate reintra In Iasi, far&sa dea vreo lupta (inceputul lui Fevruarie 1672). Urmeaza o shn-geroasa represiune, printre loCuitorii cari participaserä la miscare ;

§i pre multi din capitenii, capitani, hotnogi, prinzandu-i, i-auspanzurat i pre unii i-au intepat Duca Voda ». Au pierit Insa, cum

www.dacoromanica.ro

142 VREMEA DUCAI-VODA.

se Intampla In asemenea imprejurari, si multi nevinovati. Duracsi Hancu au scäpat cu viata, trecand peste hOtar ; si din aceastarascoala a lor a rämas liana azi vorba « Vodä da si Hancul ha

In var.& are loe expeditia sultanului Impotriva Camenitei(vezi mai sus, p. 123). Gheorghe Duca trimisese la Poarta machetacetatii, facutä In ceara de un boier din Iinutul Hotinului, anumeGrigore Cornescu « foarte meter de scrisori si de saptituri la petresi la alte lucruri ». Apoi el are grija sà pregateasca toate cele nece-sare pentru mersul otirii, provizii, conace i poduri, Intre careunul pestre Nistru, la satul Varnovita, din jos de Hotin. Concen-trarea ostilor turca, moldoveana, munteana., cazaceasca, tata-reasca, are loe la Tutora. Sultanul viziteaza i Iaiì, primit fas-tuos de domn ; se face, cu acest prilej, lucrul ne mai intamplatpana atunci o slujba turceasca la Sfantul Neculai domnesc,pricina pentru care biserica a ramas 1nchisa « pecetluita cativaani de zile. Dupa toata silinta data, Duca era In drept BA se asteptela un semn sau un cuvant de multumire din partea sultanului;cand colo, Indata dupa trecerea podului peste Nistru, acesta ddduordin 55-1 ridice i sa-1 Inchiza, mazilindu-1.

Un izvor contemporan dà ca motiv al maziliei reaua constructiea podului ; aceasta Insa pare a fi fost pretextul ; motivul real afost para unora dintre boieri, In special a unuia Ursaki, pe caredomnul 11 u pradase », adica 11 Meuse BA dea, sub hirinà de amenzi,sume mari de bani. Se vor fi adaogat i plangerile rudelor celorcazuti In represiunea din iarnä, destul ea Duca ii pierde domnia.Era sa-si piarza i capul, deoarece sultanul avea « maraz » adicapica pe el ; 1-a scapat lrisa interventia vizirului si un dar o

blana frumoasa de vulpe albastra. pe care sultanul vanätorpasionat a admirat-o mult. Trimis lndarat la Iasi, de unde-siluA ce avea, Duca fu expediat sub paza la Stambul.

tefan retriceicu. In locul lui, boierii voiau BO' aleaga pe IlieSturza ; acesta Insa refuza i atunci alegerea se opri asupra cluceruluisS'tefan Petriceicu, boier de tara; cronica adaoga: « om bland siElab la domnie, ea cine cum graia, indata pe toti credea ; i tolderau fara frica de care dansul ». Domnia lui fficepe la 20 August1672; ne-o spune chiar el Inteun act contemporan.

Dupä caderea Camenitei, se 1ncheie pacea, la 17 Octomvrie,iar peste trei zile, Turcii pornesc spre Dunäre. Inainte de a pleca,

www.dacoromanica.ro

DUMITRA$CU CANTACUZINO 143

viziru1 cere s i se trimita un boier moldovean priceput care sä-ipoata da unele informatii. E trimis Miron Costin. Vizirul 11 Intreabamai 1nta:: « Pare-le lor bine a au luat Imparatia Camenita auba ? Earä Miron au raspuns cA se teme a spune drept. Veziruls'au zambit a rade §i i-au zis sa grAeascä, s5 nu se teamd. AtunceMiron au zis: « Suntem noi Moldovenii bucuro§i 25. se 14easc5.Imparatia In toate pdrtile cat de mult ; earà peste teara noastrdnu ne pare bine sa se läteasc5 ». Atunce Vizirul iar au ras §i i-auzis: « Drept ai grait ». Apoi 1-a 1ntrebat dac5 e bine sä lase armatäturceasc5. la Hotin « sa fie de paza tarii §i a Camenitei panä Inprimdvard §i nu va avea vreo primej die de Levi? » Miron, ternan-du-se sä nu se faca obicei, §i Turcii sä se a§eze pentru mult timp,a spus c'ä e mai bine sä se retragd oastea. Ceea ce s'a §i fdcut,ramand grija Camenitei §i a podului de peste Nistru in seama luiPetriceicu.

In anul 11.1.'110,0r, 1673, reincepe campania (vezi qi mai sus,p. 124). De data aceasta insa, soarta armelor e defavorabilä Tur-cilor. Una din pricini e §i Intelegerea In ascuns a domnilor no§tri,atat a lui Grigore Ghica din Muntenia, cat §i a lui stefan Petri-ceicu din Moldova, cu Polonii. AcWia, condu§i de hatmanul IoanSobieski, viitorul rege; repurteazä o strAlucit5. biruintä (10-11Noemvrie 1.673). Unsprezece mii dup'ä Neculae optsprezece mii

de Turci sunt uci§i; dmazeci i patru de tunuri, toate bagajele§i o sumä enormä de bani cad In mainile Inving6torilor. Petri-ceicu se a§tepta ca Polonii sà exploateze victoria i sä; treaca pesteDunare ; ace§tia insä, preocupati de alegerea unui nou rege,Oräsesc Moldova, läsand numai un corp redus de oaste.Boierii väzand aceasta §i Orland searnd de faptul cà GrigoreGhica, vinovat fiind, se dusese totu§i indäMt la Turci, päräsesc

ei pe domn. Intre timp, sosindu-i veste despre hainia luiPetriceicu, vizirul numqte, in locul lui, chiar pe capichihaiatr5d6torului, pe

Dumitra§cn Cantacuzino. Acesta era nepot de frate lui Constan tinCantacuzino postelnicul; ocupase mai Inainte dregAtoria de marevistier In Tara Româneascä; apoi fiind In du§manie cu unchi-au,trecuse In Moldova. La numire, (Noemvrie 1673, dupa 11 ale lunii),date fiind Imprejurdrile, n'a plait niciun ban; dimpotriva, Turciii-au dat lui pentru primele cheltueli.

www.dacoromanica.ro


Petriceicu, desi paräsit de boieri, n'a voit totusi sa cedeze.domnia. Cu:oastea ce-i mai ramasese i cu detasamentul de Polonirà'mas in lark el Intra in Iasi (3 Decemvrie) i apoi se coboara-spre Hui; nu departe de acest oras, la Movila Reitgiei, se intal-neste cu oastea turceasca i cu cei 20.000 de 'Mari cari veneausa instaleze pe Dumitrascu. Vdzand cà fortele sale sunt cu multinferioare, Petriceicu n'are curaj sa dea lupta i, in timpul noptii,folosindu-se de o stratagemd, se retrage. El trece apoi pesteNistru; din armata care-1 insotea lasà insa in Cetatea Neamtuluisi In Suceava garnizoane « de Nemt,i ». Acestia rezista Mai multävreme, trebuind Insà, In cele din urma, EA le paraseasca, din lipsade alimente. Ca urmare, Turcii dau ordin sa fie stricate cet4ile

inteadevAr au fost stricate atunci Suceava, Neamtul i Hotinul.'Tätarii cari 11 adusesera pe Dumitrasco au iernat in Mol-dova, mancand tot, « i pane si dobitoc facand nenumarateexcese.

In vara anului 1674, a avut loc o noua expeditie turceasca,In Ucraina, combinata cu pradaciuni In Polonia (vezi mai sus, p. 126).La acestea, domnul n'a participat direct, avand de lucru in Iara,cu Nemtii din cetati; a facut numai podul peste Nistru la Sorocaiar de acolo s'a Intors in scaun. N'a participat nici la campaniadin 1675, In Polonia; la sfarsitul ei, Dumitrasco e mazilit (Noem-vrie, Mainte de 20 ale lunii) trimis imediat la Stambul, Inchis

torturat: i se cereau 800 de pungi spre a fi absolvit de acu-zarile ce i se aduceau. Amintirea lasata in tar'ä de acest domn n'afost buna. Ernatul Tatarilor fusese o nenorocire; a izbucnit apoio cium6 In vara ultimului an (1675), care a secerat multa lume;In sí Arsit, povestea veche, darile au fost grele; Dumitrascu a scos

« hartii o pe fiecare locuitor, Sara° sau bogat, a facut adica unrecensamant fiscal riguros, care suprima evaziunea. « i cati banivenea din eara, nu-i teärnitea la visterie... ci-i numara el singur

strangea in casa la dansulAntonie Ruset, urmasul lui Dumitrascu in scdun i ruda cu

acesta, era grec de neam, din Stambul; i se mai zicea si Chi-Draco. A venit de Vaud'. in Moldova, si a ajuns, sub Eustratie

Dabija, capichihaia. Avea o fire blanda, buna ; cronicile,deosebire, 11 prezinta inteo lumina favorabila. Astfel, Amires ne-spune ca « era om drept, bun, crestin i milostiv, cu milà asupra

www.dacoromanica.ro

pamantului §i cu noroc: a in trei ani ce a domnit, era taratulata de toatd roada » (vezi §i fig. 34).

Inträ in Ia§i in Decemvrie 1675; In primavara anului urmaor,incepe a repara biserica Sf. Nicolae Domnesc, care stause inchisa

zo

.

ANTONIE RUSET 145

.rZo.... 404 ,4. 1i, .

-,

I 11 , n

,..,,, ' , ',...I

7 ..

, .0

.

oca ,,,,,,

/ 0....1.--...1... LC!'

I , 11'1 l'.i

. ._ ... , ,...v

,..°_ >v

c` ,

Fig. 34. Pecetea cea mare a lui Antonia Vocla Ruset, aplicatli pe cearfi;legenda e In limba slavfi.

de And o strigase hogea » inteinsa, sub Gheorghe Duca ; apoi ozugeavWe. Face de asemenea, mai tarziu, o parte din zidul imprej-muitor al mkastirii Sfantul Saya.

La campania din varA impotriva Polonilor, incheiatà prinbiruinta qi pacea dela Juravna (vezi mai sus, p. 126), nu participà;ha, indus in eroare de un cdpitan al lui Duca, trimite din Ia§iveste la Stambul ca. Turcii ar fi fost invin§i. In schimb, ja parte

to

° .

Z. 11, , ;o

..9.4:A. .=

j.4 .

:,2,- ./.

e:-

indes-

www.dacoromanica.ro

146 VREMEA DUCAI-VODA.

la amandouà expeditiile impotriva Cehrinului, din 1677 si 1678

(vezi de asemenea mai sus, p. 126). La intoarcerea din cea de adoua, pe cAnd se afla la un sat langd Chisin6u, primeste firmanulde mazilie. E drept c'ä 11 päriserà unii boieri mai ales Buhus.hatmanul, cumnatul lui Gheorghe Duca, si Miron Costin daraceasta n'ar fi fost deajuns Antonie d'äduse Vizirului «o sutàde pungi de bani si mai bine » ; cauza principalà a fost schim-barea de domnie din Tara Româneaseä: erban CantacuzinGfiind numit acolo, Duca a fost trecut in Moldova (inträ inIasi, la 16 Decemvrie), iar Ruset mazilit. La Stambul, dupàun nenorocit obiceiu care se introduce acum, e inchis i « mun-cit » sau chinuit in mod barbar, spre spune averile ; n'aveacine stie ce, cAci nu fusese lacom de bani, a irebuit insà da deatot, asa 'neat restul zilelor, panä in 1684-5, 1-a träit in särkiecasa ti arsese chiar in ziva când Turcii ii dkluserà drumul dininchisoare.

Sotia lui Antonie Ruset s'a numit Zoe (numele de familie nu-1stim). Au avut cinci copii: trei bäieti: Alexandru, Ion si Iordache,

douà fete: Elena §i Zamfira. Bàietii, fin i aprinse, temperamenteputernice, au fäcut multe «nebunii « giocuri » i «betii » i chiar'alte isprävi mai grave, pe când era tatäl lor domn ; in specialAlexandru, pe care cronica ni-1 aratà « libovnic ... la bäuturila alergäturi de cai ». Parile celor atinsi de « nebuniile » feciorilorvor fi contribuit si ele la mazilirea pärintelui.

Gheorghe Duca a treia oaf& A treia domnie a lui GheorgheDuca in Moldova se prezintä ca un «summum » sub raportul puteriiacestui voevod dar fi si sub acela al apäsärii fiscale si a nemultu-mirii supusilor. La inceput, timp de cateva luni, nu percepe im-pozitele, ca sà se poatä intrema tara, ci le pläteste dela el ; apoile recupereazg insä, fäcând r'äspunzAtori pe boieri de incasarea lor.Pune o dare noua, mortasipia, pe vitele täiate, i oblig6 pe boieri

mänästirile sà dea, la fel cu ceilalti, govina de oi. Scoate dupàaceea « härtii » ca i Dumitrascu Cantacuzino ; dar sumele pre-v'äzute initial, sunt sporite ulterior pa'nd la de fasesprezece ori attita.Oamenii dau tot ce au, vänd vitele, Ii zälogesc odoarele si demulte ori nici asa nu pot scäpa: pentru restul därilor neplätitesunt pusi la inchisoare, bätuti i chinuiti. Boierii suferà acelasitratament, ba uneori, li se aplic'd pedepse deadreptul sadice:

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE DUCA A TRETA OARA 147

astfel, povesteste letopisetul, « pre loan Isar vistiernicul §i peAndrei sS'ipoteanul vornicul de poartei, desbrOcandu-i cu pieleagoalà i ungandu-i cu miere, vara, i-au legat la stalp, de-i mancaumustele i albinele ». In schimb, bogatul boier Ursache, a fostlegat de stalp, gol, In mijlocul iernii, in ger ; bOgat apoi « in tem-nità »pe un an de zile i bOtut la fälpi, a trebuit sà dea 250 depungi de bani ca sà scape. Nici femeile nu aflau gratie ; catevavaduve de boieri i intre ele chiar o vara de a doua a doamnei

neputand plOti rOmasita darilor datorite de rOposatii Ion soti,au fost legate « la pusci », adic6 de tunuri, noaptea fiind inchisein odOile seimenilor. Cu alte cuvinte, spre a intrebuinta chiarexpresia letopisetului « nu cruta nici boier, nici sarac, nici taran,nici femei ».

Aceastà grozava apOsare fiscala una din cele mai grele dincate au cunoscut färile noastre se explic6 numai in parte princererile turtesti de tot felul haraci, daruri, plocoane, aprovi-zionarea Camenitei i altele pe care domnul trebue sà le impli-neasca. A doua pricina e firea apuceitoare, lacomei a lui GherogheDuca ; ea 11 lace BO nu se dea in läturi dela nicio operatie aducà-toare de venit ; inteatata chiar, luck, cronica spune cà « i doninera, si visternic mare, si negutOtor i vames, cà toatà hrana tu-tulor luase el si doamna, de precupea (adica precupetea 1) toatecate erau si da dela sine din casa unde ce trebuia tarii ». In sfarsit,trebue sa se tie seama si de dorinta sa de fast, de streilucire pomp'd,depOsind posibiitàtile normale ale domniei. « Curtea lui, mesalui, cheltuiala lui ca un craiu tinea » ne spune letopisetul i Intr'a-devar asa a fost, mai ales dupa ce ajunge s st5paneascaUcrain a.

Din cauza regimului fiscal intolerabil si a vexatiunilor la careerau supusi, cativa boieri 1ncearcä, in al doilea an de domnie,ridice pe Orheieni, pe Läpusneni i Soroceni, asupra lui Duca.Incercarea e descoperita la timp i Gheuca vel vistierul, GheorgheBogdan vel jicnicerul §i Lupul sulgerul plates° Cu capul vine lor(12 Octomvrie 1679). 0 suma de boieri pribegesc In Polonia;altii, mai tarziu, In Tara Romaneasa

Pe langa acest aspect negativ, domnia lui Duca a avut ins6si un altul, pozitiv. Prin talentul sau diplomatic, fäcand sa se incheiepacea dela Radzin 1ntre Rusi i Turci (11 Fevruarie 1681), prin

to.

www.dacoromanica.ro


Increderea pe care o inspira §i unara §i altora, el capät'ä, dupàpacea amintità, hlitrniinia Ucrainei. In vara anului 1681, sultanulli incredinteazä conducerea acestui luting §i mänos tinut, undeMoldovenii aveau numeroase §i vechi acezan i dandu-i ca semn alstapanirii, un sceptru de aur impodobit cu pietre scumpe §i addo-gändu-i MCA un taia la cele douà pe care le avea ca Domn al Mol-dovei (vezi fig. 35 §i 36). Gheorghe Duca I§i face acezan i la rigii-nauca, in fata Sorocai, peste Nistru, §i la Peftera, aproape deNiemirov, läng6 Bug (vezi harta Nr. 5) ; stä luni de zile In nouasa tara, o colonizeaz6 §i organizeazä ; se ocupà atät de multchiar, incat Moldovenii au impresia cd vrea BA se stabileascA defi-nitiv In Ucraina. In hrisoave, titlul säu este acum: « Domn altärii Moldovei §i al tdrii Ucrainei » (vezi fig. 35 §i. 36). Cronicile

gat aceea a lui Neculce, cat §i cea atribuit5 lui NicolaeCostin ne spun &A voia sd ajung6 §i « Craiu in Tara Ungureasa *adicil Principe al Transilvaniei ; lucrul este verosimil, data fiindambitia §i mändria lui.

Ca §i ceilalti voevozi din aceasta vreme, Gheorghe Duca trebuesd participe la expeditiile pe care Turcii le intreprind. La ceadintai, Inspre Nipru, la Dohan (1679), avänd ca scop saridice d.teva cetati de strajä impotriva Cazacilor, el trimitepe Jora särdarul. La cea de a doua Insä, marea expeditie din1683, impotriva Vienei, merge el insu§i, in fruntea unei o§tide câteva mii de oameni. In timpul asediului, gäse§te mijloculsa fie util §i Nemtilor trimitändu-le ve§ti §i conducandu-lecurierii färä ing a se compromite In ochii Turcilor. Dui:Ainfrângere, se retrage impreunä cu vizirul Kara Mustafa 'Ana laBelgrad iar de aci, prin Ardeal, trece in Moldova, pe la Oituz,oprindu-se in satul Domnefti (Putna) mqia soacrei sale (De-cemvrie 1683).

Intre timp log se produce nävälirea, dinspre miazänoapte, a luiPetriceicu Vodà care urmärea nu numai säli reia tronul, dar ci särecucereascg, In cadrul unei actiuni mai maxi, a cre§tinilor, gru-pati in frunte Cu Polonii, in « Liga sfäntd », (vezi §i mai jos, p. 155§i 161), cetätile dela Dunäre, Mare §i Nistru, Impreund cu raielele lor.Scrisorile trimise cu acest prilej boierilor de tara, spre a-i atragede partea sa, precizeazg telul urmärit: « sa fdramhm pägänul, Ane räscumpäräm p'ämäntul nostru care dentrIns<ul> ne insträina-

www.dacoromanica.ro

,tf J

GliEORGIIE DUCA A TREIA OARA 149

_

r11- ,----4.. , i, .-----4.5 `""tir. E ' (, ,..' y cr N'rfr"c.JAYmbit. a#11arIAMIAIPT,IIf (AM 717e7tite 1 (4,ril .,7 - mar», tanymftsit.f Hi

ri. II <, ., n L s mY 0 J -7 ,, ...,- , :5 ,, i Jiir ki--.1..1.6. p--J -1-hm,,,,m, ,,,,,-Ar JurfNihmd, f rr, awl?,/ A,74,1771S7f , 41t,or nptima f.c.., mq o1á.iyo4

' I, - .. ...-1-J .., ,P, .. L., st J ".., .' .041 51

;tam,. .EH4m,t,o,,,,,nrtkf

,tit41 iiimi matl#.,iA,J.LA4 (124.147,711 ..4(47:1II Z7 T, 9, -(,-- i N`J .` .

s","' , '"'r , rt ,v4 1.4' (i'ti' (It "Yfe ,,,,...17,,,,,... ' .1 4 5 W7 4, Ap7A,/ vr4smt -7 Lalc...?(

ti, .., ..-4- f"!A not rAg.iia AV* Afctio,d,,,,,17%ar_ .,,ter AO fur,' rim rm r Mil A ,( Ala 6.164, 717 fyla.:1

A1m. rn. .. fll,ff ast n2 (4. or it,,,,,, n rYN4.1aarn' .-mi-c.5.firtyfer'.Jo 1.-- .., s., f.. , II' ,

it, 751 .4,7,1, ta,,y, 4, ',is', A., 1, Po I( r.,s; nt 4, ta lama?, .11471-111t.F.T ,77-; f P-6 dIt; A, ,-14- r- F" "IA ...',' en. Ç.7 ..,

r"-{ ---f ,,,° ' ' 1.', I/ "- ...e. Q Cr.c.s. '7" ,' ..ier r 't/ csrell',.. f. Me, Al, 5-f MO,' ..f.,k 4.a.. i . irli A2dna. .ilbera NO.,. 4. HYAli Ai -

,I.J.,,,i....i , +.1, ..1 i0, , S, 155551(40 to( 111(..s4,1,77,5, (.4,5,1efir4,51. "if!,

i,4,i,

41,,,.tilms,..-- - ..,... .../ F" .P.-. 0 d Li JeA .(t.

, 1- . .,... ..'.

nn. fa (Th mi eie rh mi. u.,r ..?,,, MI li ma 7. ig llrivig,.

ry.f¡a mq 2 . (.

-,, ,,,4 A6 .t.,"-Nr. Cn.».: ,,,,.."'"" "rff61,'"'my, .1 1.?:,,, Ai mi, 44 4.1. 2/1,1/ . .rr.,111. 1. M

V C, ,1 71 . is .,_, rr,..,, lit.ig:4,1;,E 11,,,,PIA ti t . -

''' I' int-4-rti1 "..,,, if Fiit ..1 ,. ' ..0 .,,

., .., ro , /RA frt.. war Ulf 1,,r, 't 7. (4 7775Ht, (11501576 iAS/I j (v rm mi_ 15,t4t,r 4 1,Au Ur 5,117,55 ,..7.2., i., .., ii,1 ..1,.., 77.

,,,,, 112 h.a (5AC 7.1.111'21fig' L".1V::6(7,7,f7.7', --e t...i 04. - f... .7' L ...7..

4

.rn.slr'rnri/ruf Avilif ..v,-,,,rn"19 7 frif"'"T"r ' 7 . eg

1f. fin "' :::" f "e". ..4,tv. ,;f rry,t),...ttp,,,sarn

..,, ,-,.. i, .1.. .' ' ...4- 1 . .. .=, ,.6 f eft 4,7i C aCM,Aietfi, Mt rtir4 t.. AriymAm-t Lay rya k 'f'''''''"°"cs.'" ''' -7T.s .it...s. ,. "L.' ti .1 SsÌ S e., --r' 4IN ity. f 47(75(55,,4,..57 4, NIT ft mor.pro 41...,r44,4f nrf ',50777,1 74,41,5,1f414.17:4,,g-C...4 ,.., s ....1. gi g, ,1 ss 4Ifis,Ves neiy9i/i AV niti n.o, t fog km.1,40115175 4.( ite51,1757 564'k...tit. - 1-12,17,11111.4.4, 7J. JJ, 43 g ,,, ,,ozi jfirr...7 .nftlyr1t,t0crer7mabf,rnia,1*. ..c, a.t7r,iily. a If1,aiorg,,,,,,,,,,,.(ii,,,.:A./..a.4,

. t. .. - - e.. J ,- '-.1.,lamts, .4.J. 2,4( Lsis. 40 44, mcdrat. ma. NO fts at° el, l',...ar4 7,-,rrrA ny /j; IiHrItn .., ny/.i .iii, 11571r, ern( pi,,,i ell 7,44r - If iyt,AC.A./ mrerso ,f,,9 re Av ),* urf:,, ,:l

(C1«, F. '.. , ,,.

.

HrtPie C f 2 ra AM In1., rfpf, a ...77'7,4, t c.L,s,tr ormi,f (Int yrTer.A /.1.01'71C, ,..... 7,

tf(4,4,1:::y mi, arrt .,/,,,-, 17 ; tr,' .,..'" ?1,,:,,,,,..' k,... 1 Ar i4,.:-:..

--.- Ql.f. TAsser,c-

4

.r.7". -

/44 e I.., -.,

g-

T..v. ... . ,

Fig. 35. Document din 1683, Martie 10, dele Duca Voevod, domnul Tfirii Moldovei si alTArii Ucrainei s. Titlul, In limba slavii, se MI5 cider la inceput. In primul rAnd al documentului.

Peste pecete, iserditura autogrant a lui Miron vel log(oflit) a: Miron Costin ! (Acad. Rom.).

1--

-f

www.dacoromanica.ro

160 VREMEA DucA.i-v0DA

serà pAgÉinii ». Suceava mai Intai, apoi Iasii (19 Decemvrie 1683) suntocupate. Odata Cu Petriceicu i spre a-i da ajutor, navälesc, pe laSoroca (vezi fig. 37) si Cazacii sub hatmanul Cunitchi. Bugeacul eprAdat, familiile Tätarilor plecati In expeditia din Austria sunt ucise,Tighina e arsa iar o armata turco-tätard e zdrobita. Cand insä sosi

.

'47( . y7rf'

.;;4

f»-

-

. .4" .It-.

,

'1.1 A

Fig. 36. Pecetea lui Gheorghe Duca, domnul Tarii Moldovei qi al 'Mil Ucrainei.In mijloc, capul de bour, dedesubt, vulturul co crucea In cioc, In dreapta, bumlu-

ganul, insemnul hatmanilor Ucrainei.

hanul dela asediul Vienei, lucrurile se schimbara. Cazacii si Mol-dovenii incep sh se retragd, cu tabàra legatd, si, la gura LArgii,ei se Imprästie. Expeditia lui Petriceicu se Incheie fdr6 s'a fi atinsscopurile ce-si propusese ; el Insusi Váriíseste tara, prin Cernàuti,In Martie 1684. Nici Duca insä nu poate reja scaunul, deoareceun detasament sau cum se spunea atunci un « podghiaz *de 500 de Levi, sub comanda dipitanului Bainski, o ruda" prinalianta al lui Petriceicu, fi face prizonier la Domnesti (4 Ianuarie

sà-vi

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE DUCA A TREIA OARit.

1..-: te,:,,K;ii ,,,., .9/ ,.....-/ i

- -_-- 7' - .,. - ' J- .. l -

fr-'-'gt ' WO ' ; t .....9 . = . ,

_° .:444:11:414;ii,Z4 ' '.- "'i :,,,....,z0.7,,, 1Stj3. ...,., 1.7,',9 - ...wt. . . t A

,, : . '.. ..5 "%r ......, , e, . it-7,'.. ,,r

. , - - ,, r...:,.. v... ,, ....!. ,

. ,.--;,. '- i.i - -,

" 'It q" , t

. . " ,,,,,

.' .5.":: '... ......:, ,,..,.P ..,- ,..-f': ,..... -: -. ..... ..

..

';

e

r.

1.

Fig. 37. Ruinele ceattii Soroca. In fatä, apa Nistrului.

,----f---:s';,:- :-.?.: .._ -_:. , . -`' ...:4--.4,.4k.'.m4.

::-.....'::.--,,..-,;;;:: -:. .',.-. .:-..,-; , , -. -'5--- ..- -,"-:::.a',.....'? -.,J ;

.... :- :..-14 - - .- ;.p.:,-,-, - v1_,,--:- --,- ----------,,

... 4 .,% !

---.,1

161

www.dacoromanica.ro


1684) si-1 duce in Polonia. Pe drum, pe care 1-a strAbdtut sub4( ocäri si suddlmi » inteo sanie cu doi cai si cu hamuri de tei,ajungänd spre Suceava la un sat povesteste Neculce « aupoftit putintel lapte sä mAnânce ; eard femeia, gazda, i-au rdspuns:« N'avern lapte sd-ti ddm a au mâncat Duca Vodä vacile dintearà, mânca-l-ar viermii iadului cei neadormiti ». CA nu stiaferneia aceea a este el singur Duca Vodd; earä Duca Vodd, daaau auzit asa, au lnceput a suspinare si a plängere cu amar ». InPolonia a mai trdit un an si ceva ; spera sd scape, deoarece soliasa trimisese pretul rdscumpdrdrii 180 de pungi. Banii Insd furdopriti, pe drum, in Ardeal ; and auzi de aceasta, Duca avu unatac de apoplexie si, peste o sAptdmänd, muri (10 Aprilie 1685),la Lwów.

Gheorghe Duca a fost cdsdtorit cu doamna Anastasia (vezi simai sus, p. 137). Au avut trei bdieti: Constantin, care a ajuns domn,In dou'd ränduri, al Moldovei, Matei §i iiS'tefan, §i sase fete: Catrina,Ileana sotia lui Neculai Costin Sanda, Maria, Safta §i Ana-stasia. Dupd moartea sotului ei, doamna Anastasia s'a remdritat,la Stambul, cu un grec Lybirake, un aventurier, care i-a luat cebruma avere mai scdpase, si apoi a pdräsit-o. La 1700, era hied Inviatd.

Duca e ctitorul nandstirii Cetätuia, längd Iasi ; Inceputd in1669, in a doua domnie, ea era gata in tnamna lui 1671 (vezi fig.38). E de asemenea ctitorul mdndstirii Sfantului loan Zlataust(gurd de aur) din Iasi, ridicatd In locul unei biserici mici a lui te-fan Toma. Pisania are data Decemvrie 1682 deci a treia dom-nie si mentioneazd, in afard de perechea domneascd, si pefiul Constantin cu sotia lui Maria, fiica lui Brdncoveanu. TotDuca a refAcut « biserica cea albd de längd feredee » din Iasisi a isprävit zugrdveala bisericii Sf. Niculae Domnesc. DoamnaAnastasia e ctitord la Agapia ; ei i se datoresc casele si beciulmdndstirii.

Dumitraticu Cantacuzino a doua oariti. Dupd prinderea luiDuca, o parte dintre boieri car ca domn pe Constantin Cantemir,un batran si viteaz ostas; e numit insd de Turci DumitrascuCantacuzino ; el primeste caftanul la Babadag, la 8 Fevrua-rie 1684, iar In Martie intr.& in Iasi, Petriceicu retrAgindu-se InPolonia.

www.dacoromanica.ro

DUMITRASCU CANTACUZINO A DOUA OARA. 1E3

Noul domn gilse§te in tarà o foamete cumplitd; oamenii ajun-seserii dea, pentru cativa saci de mAlai, copiii robi la Mari;l'au inregistrat chiar §i cazuri de canibalism.

r,1.. -

, 4

II

. ,

.1

,

° ",

,

,.4 ritt: 3

-- 3 -

Fig. 38. Itiseriva mithstirii Cetittuia, tnainte de restaurare.

147

.4 LI

"

- °

--,,,,,-.t.',4,i-',..-- ' -, 4i?T ' ' ,- : .1 ale. Ahmir. - --it, ¡. a . .

, -:.- ,- ..,- ... t. I , . .1 :. .r . ,

www.dacoromanica.ro

154 VREMEARDUCAI-VODA

Fig. 39. Biserica, zidul InconjurEtor i elopotnita manfistirii Cetatuia, clupii. restaurare. Turleleau acum aeoperiwrile ascutite.

?!\ """

° rr r-

,r

-11

I

,

rAI I, '

: t '. ,

. .*.7 i

,°,

o.

k. 4 tr

.4'

Fig. 40. Boltile Will i gotice. (sala soborului) dela casele egumengti ale mlinfistirii Cetlituia.Nervurile stint de pieta culptat9..

www.dacoromanica.ro

DUMITRASCU CANTACUZINO A DOUA OARA 166

Presiunea fiscala continuA; excesele impotriva unora dintreboieri, de asemenea. De aceea, Cantemir fuge in Muntenia, la

erban Cantacuzino, impreun6 cu câtiva boieri din tara de jossi lucreaz6 pentru a lua tronul.

In toamna anului 1684, regele Poloniei Sobieski a fäcut, incadrul actiunei preväzut de «Liga Sfânt6 », o nouà expeditiecontra Turciloi. Ea nu atinse insä cleat Hotinul, armata fiindoprità mult timp de revärsärile Nistrului. Nu se ajunse la o luptähotAritoare i, venind iarna, cele douà osti se retraserà. In varaurmätoare, silint,ele pribegilor din Muntenia furä.' incununate desucces: Cantemir fu numit domn (25 Iunie 1685). De altfel, luptaimpotriva lui Du,mitrascu era usor de dus: el era lipsit de insusiri,vitios scandalizase lumea .in Iai prin leggtura lui cu fata uneirachierite de. pe Podul Vechiu « nestatAtor la voroavä » adicäfàrà cuvânt, « telpiz » deci viclean i « amägitor ». Pe deasupra,lnconjurat de Greci apucätori i aroganti. Neculce este indignat

amärit peste mäsurà de un asemenea domn. « Oh! Oh! OhlSäracA tarä a Moldovei exclama el ce norocire de stäpAnca acesta ai avut 1 Ce sortl de viatà ti-au cAzutl Cum de au mairämas om träitor in tine, de mirare este, cu atatea spurc6ciuni deobiceiuri

Trimis la Stambul, Dumitrascu Cantacuzino a fost mai intaiinchis; i se dà apoi drumul i moare, scurt timp dupä, aceea, insärkie.

BIBLIO GRAFIEI. Gheorghe Duca: 1. N. IORGA, Ucraina moldoveneascii, In An. Acad.

Rom. Mem. Sed. 1st., t. XXXV (1913), p. 347-360; 2. VIRG-IL DRAGHI-CEANU, Cetilluia din Iagi, Studiu arheologic, In Bul. Com. Mon. Ist., VI (1913)p. 145-174; 3. GR. NANDRI*, Les rapports entre la Moldavie et l'Ukrained'après le folklore ukrainien, In Mélanges de l'École Roumaine en France, 1924,I, p. 1-36; 4. I. NISTOR, Un romcin iscoadd In. 1683 In tabara regeluiSobieschi la Viena, In Mem. Seq. 1st. Acad. Rom., t. XII (1932), p. 55-73;5. C. A. STomE, Un episod din. domnia lui Gheorghe Duca. Riiscoala lui

Durac din 1671-2, lasi, 1936, 27 p. in 8°. (Extras din Arhiva dinIasi, 1-2, 1936); 6. AUREL V. SAVA, Documente privitoare la ttirgul i finutulLiipuetei, Bucuresti, 1937, XXV + 324 p. In 8° (Despre Mihalcea flânculliâncesti, o expunere la p. 81-86); 7. CON ST. C. GIURESCU, Populaliamoldoveneascil dela gura Niprului gi a Bugului in veacurile XVII gi XVIII,In Renagterea, XX (1941), p. 596-601.

www.dacoromanica.ro

156 VREMEA DIJCAI-VODA

stefan Petriceicu: 8. SEVER ZoTrA, Serdarul Vasilc Bainski, # nepotul tlui §.tefan Vodd Petriceico, in Arhiva genealogia, II (1913), p. 84-93 si110-122.

Dumitraseu Cantacuzino: 9. C. A. SP:111)E, Contributiuni la cunoas-terea « foametei celei mari » din 1684-1685, In Arhiva, XLI (1934), p.151-158.

Vezi si p. 127, nr. 13.Antonie Ruset: 10. Fn. BASINGER, 0 relagune neobservatd despre

Moldova, sub domnia lui Antonie Vodd Ruset (1676), in Mem. Sect. Ist. Acad.Rom., s. 3, t. XIX (1937); 11. GENERAL R. ROSETTI, Familia Rosetti I.Coboritorii moldoveni ai lui Lascaris Rousaitos, Bucuresti, 1938, 296 p. in 8°.

Vezi si p. 128 nr. 20.

www.dacoromanica.ro

UERBAN CANTACUZINO$erban Cantacuzino este, atilt sub ra-

portul politic cell fi sub eel cultural, per-sonalitatea ceo mai puternicil a istorieimuntene dintre Matei Basarab fi Con-stantin Brdneoveann.

erban Cantacuzino era inalt de staturd, puternic, de o infä--tisare impundtoare si majestoasà. Avea o voce impresionantä,-0 de tigru », -de care s'au speriat multi. Era tenace In ura", räzbu-nätor, mergand Ora la cruzime, si violent. Pe de altà parte,accesibil ideilor Mahe, iubind literele si artele, incurajandu-le;ambitios si mandru, tinand la numele familiei sale, s'a visat im-pärat al Bizantului. Abil, bun diplomat, a stint &Ali prelungeascadomnia timp de zece ani mult, cand ne gandim la predecesoriisäi; in acelasi timp, a avut legaturi si cu crestinii, hotärit sä treacade partea lor, la momentul oportun. 0 personalitate complexd,care a atras atentia contemporanilor si care ocupä un loe bineprecizat atat in istoria politicä a noastrd cat si in cea cultural'ä.

Razbunarea contra partidului Billenilor. Imbrkand caftanulde domn la 30 Noemvrie 1678, in Adrianopol, erban Cantacuzinooseste in Bucuresti, la 16 Ianuarie 1679. Numirea lui e primita

cu bucurie de popor ; mai multi fruntasi ai partidei adverse, intretare clucerul Ivasco Bäleanul, tree insä peste Milcov in Mol-dova. Deocamdatà n'au loe räzbunäri ; dimpotrivä chiar, HrizeaPopescu, ginerele lui Gheorghe BAleanu, isi pgstreaza" dregätoriade mare vistier; in varä, cat lipseste domnul, plecand impreuna.cu Turcii, in Ucraina, la Dohan Ghecet, e si ispravnic de scaun;apoi, la inceputul anului 1680, e Mont vel vornic de tara de jos.Probabil, erban a läsat acest interval de timp pe de o parte casà-si consolideze domnia, pe de altá parte ca sa atragä in tarape pribegii din Moldova. Acestia nevenind, incepe prigoana im-

www.dacoromanica.ro

168 $ERBAN CANTACUZINO

potriva tuturor celor care-i facusera rau, lui §i familiei lui. Incape drum fiind, la intoarcerea dela Dohan Ghecet, dä ordin Tata-rilor sä-I ucida pe Drosul Sardarul, care II arestase, din ordinul luiGheorghe Duca in 1675 (vezi mai sus, p. 125). Copiii lui Drosulfura §i ei uci§i « ca sa-i stinga neamul*: baiatul fu coborit legatinteo ()ma parasita, iar fata omorlta de ni§te seimeni. Urmeazaapoi Vcilcul vornicul: Inchis §i judecat In mai multe randuri, el edus la Snagov §i acolo, dupä tortura, ucis. Aceea§i soarta §i Inacela§i loe are capitanul Peitrago Urziceanul. Radu vistier Ocnarule spanzurat la Ocnele Mari, « de poarta casii lui »: razbunare,de sigur pentru suferintele suferite de partizanii Contacuzinilorinchi§i la ()ma, in timpul lui Grigore Ghica (vezi mai sus, p. 122).

Cea mai Insemnatä dintre victime e insa Hrizea Popescu.Putin timp dupa ce fusese facut mare vornic §i anume « pre laSfeti Teodor », in postul Pa§telui, e Inchis, sub pretextul ca ar fimancat banii tarii, pe cand era vistier. Cercetarea dovede§telug, dimpotriva, ca a dat dela el §i Inca o suma considerabila.I se pune atunci in seama zahereaua trimisa la Camenita §i carear fi fost &it'd rea ; el trebue sa achite contra valoarea, 41.000 detalen, vAzandu-0, In acest scop, satele, mo§iile §.1 tiganii. Eliberatun moment dupa plata sumei, e inchis apoi din nou, torturat §i,fiindca otrava n'avea efect asupra lui, tras in teapa (Martie 1680).

In afara de ace§tia, au mai fost uci§i §i chinuiti §i altii. E sigurca 5erban Cantacuzino nu ezita cand era vorba sa-§i razbunevreo umilinta sau suferinfà din timpul boieriei. i, lasand la oparteafirmatia cronicarului Radu Popescu fiul lui Hrizea cum ca.domnul « cu raotatea lui au spart §i au dezradacinat nenumaratecase de boieri §i de slujitori §i de saraci », ramane totu§i marturiacdlugarului catolic Del Monte neamestecat deci in luptele §ipatimile interne care serie textual: « cat sange nevinovat avarsat §i cate jafuri, in chipul cel mai crud, a facut, nu e cu putintäa se povesti In putine cuvinte ».

Cu omorirea lui Hrizea se poate socoti incheiata lupta intreCantacuzini §i Bdleni. Pentru a arata ca n'a mai ramas niciunresentiment, ca deacum inainte vor fi cu totul alte raporturi,face erban, in ultimul an al domniei, In 1688, un gest inteadevarsimbolic: casatore§te pe una din flicile sale, Smaranda, cu GrigoreBilleanu, fiul lui Iva§co §i nepotul lui Gheorghe, marele ban. Dar,

www.dacoromanica.ro

POLITICA EXTERNA 169

ca vi cum ar fi fost un blestem, tanara sotie moare, de boala,dupa numai patru luth de zile (23 Mai 1688).

Fiscalitatea. Una din acuzarile care i se aduc lui Serban Can-tacuzino este cä a exercitat o presiune fiscalä din cele mai grele.Cronica e adevarat protivnica lui a lui Radu Popescu, arataca In anul dint:Ai a luat din tail 2000 de pungi de bani, In al doilea3000, In al treilea vi mai mult « cat rasuflu boierii, slujitorii, bir-nicii nu mai avea: batuti, casniti in toatä vremea, Ii vindeamoviile, iganii, viile vi tot ce avia, de le cumpara Serban Vodä

ai lui ; iar saracii plangia i plinia tot ce le cena, cal era legatide stalpii ce era Infipti la purarie, inlauntru i afar'ä, de-i bateacumplit: pre bojar, pre cäpitani, pre slujitori, pan i-au saracit pretoti ; vi care cum scapa, umplia tarale, cari nu muria de batäi saude necazuri». Calugarul Del Monte, amintit mai sus, care a trait lacurtea lui Serban, confirm'ä intru totul aceste excese fiscaleadaoga, cà din cauza lor, «Tara Romaneasca e devart'ä de oameni ».Chiar cronica oficiala, scrisa de Stoica Ludescu, omul de casä. alCantacuzinilor, recunoavte indirect presiunea fiscala cand aratacà pe domn «II Impresura Turcii cu dari de bani i cu zahareale

Aceste necontenite cereri turcevti meren sporite Inghiteauinteadevar cea mai mare parte din sumele adunate. S'a facutsocoteala cal ele reprezentau la finele veacului al XVII-lea, treipatrimi din veniturile tarii ». Se adaogau apoi nevoile cartii, pecare Serban o voia strälucitoare, cu lux vi fast, cum se cuveneapentru un descendent al Imparatilor biza,ntini, i, in sfarvit, nevoilesale personale vi ale familiei sale. Cantacuzinii pierdusera o partedin averea lor In timpul persecutiilor lui Grigore Ghica i GheorgheDuca vi pe cand fuseserä pribegi sau In surghiun. Cautau acumdeci sa vi-o refaca vi s'o sporeasca. Toate acestea la un loe explicade ce &Arlie au fost mari i dece, nu numai säracimea, dar chiar

boieriii au trebuit, sub diferite forme, sa pläteasca sume insemnate.Politica externa. Sub Serban Cantacuzino are loe faptul care

Inseamna inceputul decaderii turcevti: e asediul Vienii, in 1683,terminat prin catastrofala infrangere a vizirului Kara Mustafa.Trei ani dupa aceea, cade cetatea Budei i pavalacul din Un-gana se prabuvevte, armatele imparatului dela Viena ajungandla hotarele Tärii Romanevti. Aceste evenimente influenteazdputernic atitudinea lui erban, facandu-1 sà inceapä tratative cu

www.dacoromanica.ro


Imperialii, in vederea unei colabor5ri cu ei. Tratativele dureaza,punctul de vedere austriac deosebindu-se de cel al domnuluimuntean, care se gandea in primul rand la interesele tArii §i aledinastiei sale ; el moare inainte de a le vedea terminate.

In tot acest timp, erban a executat Sing, ca §i predecesoriidispozitiunile venite dela Poartà. Astfel, in primul an de domnie, elmerge cu oastea la Dohan Ghecet (sau Dohan Cale), in Ucraina, peNipru, unde dà ajutor la construirea a dou5 cet5ti impotriva Caza-cilor. In Octomvrie era indArät, in scaun. In 1681, trimite un deta§a-ment de vreo 4000 de oameni, sub comanda särdarului Cotofeanul,sà ajute rebelilor maghiari, cari in frunte cu Emerjo Tököli, luptaulmpotriva Imperialilor. Dupä asediul'Vienei, in 1685, el porne§te, edrept numai Cu 1000 de osta0, spre Camenita sä ajute pe SolimanPap Impotriva Le0lor. Mergand foarte incet, la Ia0 ii sose§te vesteaea ace§tia au fost in frânti, a§a 'neat se intoarce indärät. In sfar0t,In 1686, un alt detapment muntean, comandat de fratele s'du

sp6tarul Iordache Cantacuzino, dà ajutor Turcilor in luptele cuImperialii cari asediau cetatea Szegedinului, dupà c5derea Budei.

Un deosebit interes prezintà participarea lui erban Canta-cuzino la expeditia din 1683, impotriva Vienei. Aceastä expeditie,f5cutà din indemnul vizirului Kara Mustafa, trebuia sä" insemne

.apogeul puterii musulmane ; ea a fost, in realitate, inceputul deca-derii ei. Turcii adunaserà totu0 o armatà uria§e la care se adaoseraTätarii cu hanul lor, apoi Emeric Tököli, recunoscut, cu cateva luniinainte (16 Septemvrie 1682) de atre Sultan ca rege al Ungariei, in-sfAr0t domnii tArilor noastre, Gheorghe Duca 0 erban Cantacuzino.Acesta din urmä veni cu o oaste de 4000 de oameni ; pe la mijlocullui Iunie era la Alba Regard, in Ungaria, unde se afla tab4ra tur-ceascà. Asediul Vienei incepu la 14 Iulie itinu pan6 la 13 Septemvrie.ApArAtorii erau in num'ár mult mai mic, nici a treia parte mkar din-acela al asediatorilor ; aveau lug avantajul comandamentului, supe-rior, 0 a coeziunii, in timp ce Turcii erau divizati. InteadevAr, papde Buda, care se temea ca dup5 cucerirea Vienei, sà nu scadà insem-nAtatea pa§alacului au, sabota pe Kara Mustafa, iar domnii no§tridoreau, in ascuns, izbAnda cre§tinilor. i Duca, dar mai ales erbanCantacuzino aduser5 servicii acestora, transmitându-le §tiri asuprasitualiei din tabara turceasck indemnându-i la rezistentà i indru-mându-le curierii. *erban &Wu chiar asigurarea cA, in caz de atac,

www.dacoromanica.ro

TRATATIVELE LUI $ERBAN CANTACUZINO CU IMPERIALII 161

trupele sale, uBor de recunoscut dupa steaguri care aveau pe o partecrucea, pe partea cealalta chipul Maicii Domnului, vor face aBaincat biruinta sä. 1.5 male Imperialilor. Insarcinate sa repare unpod important Bi fiind bombardate din cetate, trupele muntenemoldovene, parasied inteadevar lucrul Bi se retrasera. Vizirul,banuitor, puse atunci pe PaBa de Bosnia i cel de Magnezia sasupravegheze miBcarile alor noBtri.

Asediul nu fu dus cu energie Kara Mustafa vroia BO cruteorapl, viitoarea cucerire aBa incat regele Poloniei Ioan So-bieski, chemat in ajutor i pe care-1 lega de Leopold, impäratulAustriei, un tratat de alianta impotriva Turcilor, incheiat la 31.Martie 1683, avu timp sa soseasca. Un atac puternic, dat in zivade 12 Septemvrie, de catre Poloni, sfararna pe Turci ; aceStia,cuprin§i de panica, se retrasera in grab5, parasind Intreaga tabard',cu tunuri Bi bagaje, in mainile invingatorilor. erban, care ridicasespre sfar§ituI asediului, inteo pädurice de laugh. Viena, o cruce inaltade lemn, cu o inscriptie lasdnd sa se inteleaga adevaratele sale sen-timente, se retrase Bi el impreund cu vizirul pang la Belgrad, iar deaci veni in Iarà. Kara Mustafa fu sugrumat din ordinul Sultanului,drept pedeapsa pentru neizbanda expeditiei pe care el o provocase.

Tratativele lui erban Cantacuzino Cu Imperialii. Victoria delaViena avu un rasunet extraordinar in intreaga lume cretina. Sedovedise ca Turcii pot fi infranti ; ii facea drum credinta CO oalianta intre statele creStine in vederea luptei In comun impotrivasemilunei ar putea duce chiar la cucerirea peninsulei balcanicela gonirea musulmanilor din Europa. Proiectul « Ligei Sfintepe care Sobieski il sustinea de mai multa vreme se realiza acum.Polonia, Austria Bi Venetia se legara sa lupte impreuna impotrivaTurcilor i sä atraga in aceasta lupta Bi pe Moscoviti. Operatiilevor fi duse independent, fiecare iBi va pastra teritoriile ce va cuceri-aka de acelea, asupra carora vreun aliat va dovedi un dreptistoric. La 31 Martie 1684, Papa dadea binecuvantarea sa 4 LigeiSfinte » i punea la dispozitie mijloace materiale insemnate.

In virtutea acordului incheiat, Sobieski urma sa clued luptala Dunare, atragand de partea sa Ardealul, Moldova §i Muntenia ;aBa se explica' expeditiile succesive polone care au loe in aceastavreme in Moldova. Pe de alt5 parte, Imperialii trebuiau BA atacedinspre apus, ocupand Buda, desfiintand paBalâcul din Ungaria

11

www.dacoromanica.ro

162 *ERBAN CANTACUZINO

ajungand la Belgrad gi la hotarul Tarii Romanegti ; aga se ex-plica tratativele diplomatice ale lui Serban Cantacuzino, dinultimii ani ai domniei sale. Ambele actiuni cregtine se intalneauinsa pe pamântul tarilor noastre, asupra cärora ridicau pretentii,invocand drepturi istorice, atat unii cat i ceilalli. De aci o surdarivalitate intre Poloni i Austriaci pentru stapanirea bazinuluiDunarii de jos. Caci, pe langa telul oficial, public, gi de efect, careera lupta impotriva necredinciogilor, mai exista gi telulexpansiunea teritorialä, beneficiile, daca se poate, maxime.

erban inchina spre cregtini aga cum, inaintea lui, facuseraa4i domni. El intelegea insa BA nu se angajeze decal in con-

ditii optime, atunci cand va avea certitudinea reugitei. De aceea,tinand legätura atat cu Polonii cat i cu Austriacii, aratandu-lecà vrea sà scuture « jugul otoman », el cerea, pentru a se angajape fata, ca mai Intai BA fie cucerita Timigoara iar armatele imperialesâ ajunga la Orgova. Pe de altà parte, voia sa evite o ocupare atärii de catre Austriaci sau Poloni gi o infeodare NO de acegtia,caci atunci n'ar fi facut decat sà schimbe suzeranul.

Ceca ce urmarea erban ca realizare imediata era, sub raportulteritorial, reca' ftigarea raielelor, deci linia Dunarii, iar sub raportulpolitic, independenla daca se poate a statului, sub dinastiasa, daca nu, un ugor protectorat cregtin, care, In schimbul uneisume anuale, nu prea ridicate, sa-i asigure sprijin militar gi loede refugiu, In caz de nevoie. Ca realizari ulterioare, el voia ridi-carea cregtinilor ortodoxi din Peninsula Balcanica, sub conducereasa, gi la urma, refacerea imparatiei de rasdrit peste care s'a sta-paneasca aga cum stapaniserä °data inaintagii

Anii 1684-1686 se due in corespondente i tratative diplo-matice, erban folosindu-se gi de rivalitatea dintre Poloni i Aus-triaci, determinatä de dorinta stapanirii tarilor noastre. La 2Septemvrie 1686 este cucerita Buda, iar peste aproape un an,la 11 August 1687, armatele impäratului Leopold repurteaza onona biruinta, stralucita, la Mohacs. Solicitat iarài, erban tri-mite un rol la Viena ; i se raspunde in Februarie 1688, prin recu-noagterea dinastiei sale ca ereditara. in Tara Romaneasca, prinacordarea titlului de baron al imperiului pentru toata familia luiprin fagaduiala unui ajutor de 6000 de soldati in luptele cu Turcii. Inschimb, se cere inchinareatarii gi un tribut anual de 75.000 de talen.

www.dacoromanica.ro

5ERBAN CANTACUZINO SPRIJINITOR AL CULTURII 163

*erban nu vrea hied sd se lege definitiv ; el cautd, in acelasi timp,sprijin la Flusi, trimitand la Moscova pe arhimandritul Isaia delaMuntele Athos. Pentru a-1 forta sd se pronunte, Austriacii dauordin atunci generalului Veterani, care se afla in Ardeal, sd intre inMuntenia. Acesta coboard prin Banat, cucereste Orsova si pdtrundeIn tarä. La 24 August 1688 e la Cerneti, apoi prin Craiova seindreaptd spre Cdmpulung. erban se angajeazd atunci sd trimitäo solid insemnatd la Viena pentru a incheia actul de inchinare siin scelasi timp se obligd a da lui Veterani provizii pentru intre-tinerea pe timpul iernii a 12 regimente, in valoare de 4200 de talenilunar. Obtinand ceea ce doriserd, armatele imperiale trec muntii in-ddrdt, in Ardeal, la 23 Septemvrie. Solia, alcdtuith din 130 de per-soane, in frunte cu spdtarul Iordache Cantacuzino, fratele dom-nului, porneste la randul ei spre Viena ; erban insä nu mai apucd

I ncheierea actului, de oarece, intre timp, moare (9 Noemvrie 1688).

S'a spus de- unii dintre contemporani cd moa,rtea Domnului bol-nav inch' din August n'ar fi fost naturald, ci provocatd de otravdsi a autorii acestei crime ar fi chiar fratii sdi, Constantin siMih ai, impreund cu nepotul sdu Constantin Brancoveanu. Ce temeiuare invinuirea, e greu de spus ; ni se pare insd putin probabil cabinecredinciosul Brancoveanu sid fi luat parte la un asemenea act.

Serban Cantacuzino sprijinitor al culturii. erban Cantacuzino apr quit cultura si a sprijinit-o. El intemeiazd la Bucuresti, in 1679,

deci incd dela inceputul domniei o scoald de invdtAturd supe-rioard, sau, cum se spunea atunci, o Academie, unde cursurile sefdceau insä in limba greacä, veche. Sediul era la MAnästirea SfântulSaya, In fata UniversitAii de azi, unde e statuia lui Mihai Viteazul.A vea mai multi profesori, pldtiti cu salariul anual, dela vistierie ;cunoastem, pentru anii acestia dela inceput, numele lui loan Comnen,In cAlugdrie lerotei, profesor de stiintele fizico-matematice. Se maipreda filosofía, teologia, gramatica, istoria si limbile greacd si latind.Elevii erau interni ; o stire din vremea lui Brancoveanu ne aratd cdnumdrul Ion atingea o sutd cinzeci, uneori treand si de cloud sute.

erban Cantacuzino s'a interesat si de tipar. Exista in Bu-curesti, chiar in primul sdu an de domnie, o tipografie infiintatd« de iznoavd » de Mitropolitul V arlaanz care adusese si « dascälide tipografie *; ea era asezatd in cuprinsul mitropoliei. In aceastdtipografie, apare in 1678, lucrarea « Cheia Intelesului », tradug

11

www.dacoromanica.ro

din ruse§te §i cuprinzand « invätäturi » biserice§ti, cu « mArturiidentru Sfanta Scripturd ». Urmeazd In 1680, 1682 i 1683, altetrei lucrdri biserice§ti: Liturhia sfintilor Vasile, Grigore §i loan,Evanghelia i A postolu, ultimile doud fiind tipdrite u den porunca§i cu toatd cheltuiala prea luminatului §i prea indltatului domnlo erban Cantacuzino. Tot aci se tipdre§te, in ultimul an aldomniei, primele exemplare ie§ind 1nsd abia sub Brancoveanu,vestita Biblie din 1688, cunoscutil lndeob§te sub numele de Biblialui 'erban (pentru detalii, a se vedea partea a doua a acestui volum).

Relatiile cu biserica din Ardeal. Ctitoriile. erban Cantacuzinon'a neglijat treburile biserice§ti nici In alte privirrte. El se intere-seazd astfel de aproape de situatia mitropolitului din Ardeal;Sava Brancovici, persecutat de Calvini i se Meuse proces pentruo gestiune bAneascd i obtine un decret de intärire din parteaprincipelui Mihail Apaffy (4 Octomvrie 1679). Prigonirile contralui Saya nu inceteazd insd ; trimis din nou in judecatd, sub acu-zarea de imoralitate, el e condamnat, la 2 Iulie 1680, desbacatIn biserica de oddjdiile arhiere§ti, bdtut cu vergi §i inchis. Aceastd

nemai pomenitd barbarie » provoacd o violentd reactie dinpartea lui erban care trimite vorbd lui Apaffy ea, de ar trebuisä cheltuiascd §i 500.000 de talen, tot nu se va Idsa pand nu-1 vamazili. De teamd, Sava e eliberat ; sllibit de suferintele Indurate,el moare Insd curand dupd aceea. Fratele sdu, Gheorghe, care fusese§i el arestat, izbuti sd treacd peste munti, in Tara Romaneascd§i rdmase multd vreme la curtea domneascd. erban 11 intrebuint4In legAturd cu planurile de rdscoald ale cre§tinilor din Balcani,In special pentru Sarbi, din al cdror neam Brancovicii se trägeau.

Urma0i lui Saya pe scaunul vlddicesc din Ardeal, un Iosif,,apoi, acesta disparand curand, un I oasaf , furd Intdriti i hiro-toniti la Bucure§ti ; mitropolitul muntean, T eodosie, era el Insu§idin Ardeal, anume din satul Vegem, de langd Sibiu.

erban s'a amestecat §i In treburile Patriarhiei din Constan-tinopol, contribuind esential la inlocuirea patriarhului Iacov prinDionisie (Seroglanul), o rudä a Cantacuzinilor.

Sub raportul ridicdrii de ldca§uri biserice§ti, avem de men-tionat o singurd ctitorie: Cotrocenii, inceputd la 26 Mai stil vechi1679; la care mAndstire spune erban intr'un hrisov noisinguri am 1nfipt sapa la pdmant §i cu mana noastrd jos in temelie


www.dacoromanica.ro

carämizi am pus pre chipul sventei vi dumnezeevtei cruci » (vezivi fig. 410 42). In Aprilie, anul urmator, Dosofteiu, patriarhulIerusalimului, Ii intarevte toate posesiunile, drepturile vi scutiriledaruite de domn. Iar la 25 Octomvrie 1682, erban Insuvi da un

Fig. 41. TesaturII bisericeasca in rationd pe Serban Ca tan cu zino, solla sa Maria si Hui lorGheorghe. Domnul si doamna tin pe mdini, dupa obiceiul stabilit In tablourile ctitoricesti, oreproducere In miniatura a fundatiei lor, manastirea Cotroceni. Inscriptiile sunt In limbo greaca.

(himeul de Arta Religioasa, Bucuresti).

avezamant pentru conducerea vi gospoddrirea manastiriii, pe careo Inching &Are intreaga obvte a Muntelui Athos (vezi vi fig. 43).

Ni s'a pästrat o lnsemnare a repar4ii1or facute In timpuldomniei la palatul &Su din Curu-Cepne, pe Bosfor, langa Con-stantinopol. Examinarea detaliilor ne arata ca era Inteadevar oavezare a strälucita », ava cum o califica autorul Insemnarii. Totlui i se datore§te §i construirea unui «frumos gi minunat pod* laalugreni; §tirea §i. aprecierea o luam din inscriptia crucii de

RELATIILE CU BISERICA DIN ARDEAL. CTITORIILE 165

-

>

www.dacoromanica.ro

piatrà care si astazi se vede, in dreapta soselei BucurestiGiurgiuaproape de locul unde se Old podul.

... , 1:, i , ,1 " ' ' ,' 3 1 ' 7:4

u.4..i ,.11.4 V "711't 11-1, ' . -. :,

,... ,_, , , .4 ..'. ,..., ,., 0.,,,, ,-,,. ,,,i. lig . , v. - , .t L NM ..A6- "0.1W. ' '-' e. '''. .' r . .F-''. -L-41: 'Il'r......_ --.. _

Fig. 42. 1./.3i de 'emu sculptate dela biserica traluil.tirii Col roccni.In panourile superionre, sterna Cantacuzinilor, vulturul Medal.

166 *ERBAN CANTACUZINO

www.dacoromanica.ro

Familia. erban Cantacuzino a fost càsätorit de cloud ori:prima data' cu Maria, fiica vornicului Stroe Leurdeanu; dupà

RELATIILE CU BISERICA DIN ARDEAL. CTITORIILE 167

Y A v

PlarIKKEIT1M3 A 0.1-1

Mgt,ilf1A+ZU

Ta 11ThThG litY1F °YIN 4:taftrifitiM 114MY

1571.1 f:Triqflta'777Ananitel.4

tintior PiAnY4tk ? 3(07-;-ft,

Fig. 43. Pomelnicul mznlstirii Irritant, inchinat3 mfinristirii Cotroceni. Prima pomeniti aunt.domnii o cei ce au miluit o, avilnd in frunte pe ibo $firban Cantacuzino Voevod o.

...--

r

www.dacoromanica.ro


moartea ei, a luat pe Maria, fiica lui Ghencea Rustea vornicul.Cu aceasta a avut mai multi copii: un bgiat Gheorghe, inca' nevar-stnic la moartea tatdlui su, i cinci fete: Elena, Maria, Smaranda,sotia lui Grigore Baleanu, (vezi mai sus, p. 158), Casandra, pare s'amAritat in 1699 cu Dimitrie Cantemir, i Bdlafa. Doamna, Mariae ctitora Bisericii Doamnei din Bucuregti; in locul vechiului M'ea§de lemn, ea ridicg unul de piatrà in 1683.

Mama lui erban, postelniceasa Elena, a mai trAit aproape unsfert de veac dupál ngprasnica moarte a sotului ei. In Septemvrie1681, dupg ce-vi face testan-entul, pleacä in cAlltorie lung4, laSfantul Mormant, insolit'ä de fiul ei Mihai gi de o impunItoaresuità, numärand, filtre altii, o sutá de seimeni. Reintoars6 cu bineIn tarà, ea Ii srargegte viata la 12 Martie 1687 gi e ingropatá laingngstirea Márgineni, alaturi de sotul ei.

Mormântul lui Serban Cantacuzino se aflà la mängstireaCotroceni; lespedea de marmurà care-1 acoperà clà data mortii:29 Octomvrie stil vechiu, i vArsta celui räposat: 54 de ani.

BIBLIOGRAFIE*erban Cantacuzino: 1. G. M. IONESCU, Istoria Cotrocenilor, Lupescilor

(Sf. Elefterie) gi Grozilvescilor, Bucure§ti, 1902, XIX + 559 p. in 8'; 2. I. RA-DONle, Situatiunea internationald a Principatului Terii Rorndnegti in vremealui ,yerban Cantacuzino (1678-1688), in An. Ac. Rom. Mem. Seg. Ist.,t. XXXVI (1913-1914), p. 949-971; 3. STEFAN METES, §.erban Vodci Can-tacuzino f i Biserica romcineascei din Ardeal, Vdlenii de Munte, 1915, 51 p.in 16°; VIRGIL ZABOROVSCHI, Politica externci a celor trei Principate, TaraRonuineascei , Transilvania gi Moldova, dela asediul V ienei (1683) pcincl lamoartea lui sS'erban Cantacuzino Fi suirea pe tron a lui Constantin Brdncoveanu(1688), Bucure0i, 1925, 151 p. in 8°; 5. N. IORGA, Crucea dela Ciilugti -reni, in Bul. Com. Mon. Ist., XXII (1929), p. 101-105; 6. OTTO BRUNNER,Oesterreich und die Walachei weihrend des Tilrkenkrieges von 1683-1699, InMitteilungen des Oesterreichischen Instituts für Geschichtsforschung, XLIV(1930), Heft 2 u. 3, p. 265-323; 7. S. RELI, Crucea Moldovenilor * din Viena,In Codrul Cosminului, VI (1929-1930), Cernduti, 1930, p. 465-480; 8. G.POTRA, Averea lui §'erban Cantacuzino f i intemeierea mdnitstirei Cotromni,In Rev. Ist. Rom., IV (1934), p. 300-306.

9. C. ERBICEANU, Cronicarii greci carii au scris despre Romdni inepoca fanariotet, Bucure§ti, 1888, LXXII + 361 p. in 4°. (In Introducere:Cdteva cuvinte asupra gcoalelor grecegti); 10. S. DRAGOMIR, Fragmente dincronica lui Gheorghe Brancovici, In Anuar. Ist. Cluj., vol II, (1923), p. 1-70.11. N. IORGA, L'a Académie * de Bucarest, in Rev. Hist. Sud-Est, 1929, p. 1-11.

V. §i p. 392, nr. 6.

www.dacoromanica.ro

CON STANTIN BRANCOVEANUGospodar, credincios, iubitor de arta fi

de cultura, Constantin Brancomanu esteuna din figurile cele mai de simia aletrecutului nostru. El simbolizeazd epoca,de stralucire a spiritului romdnesc.

Cohstantin Brancoveanu a avut una din domniile cele mai1 ungi din istoria Munteniei; numai Basarab Intemeietorul §i

Mircea cel Bätran au stäpanit mai mult timp tara. Nepot luiSerban Cantacuzino, mama-sa, Stanca, era sora fostului domn

frunta§ l'Are dregatori ajunsese vel logofsät dispunand deo avere Insemnatà §i deplin multumit cu situatia sa, el nu voiatronul; a fost lusa lmpins 64-1 primeasc6 de catre ceilalti boiericare-i pretuiau firea chibzuità, pa§nicä §i aleasä. Cronica tdrii ne-arata cum s'au petrecut lucrurile: « Logofete i-au spus boierii

noi cu totii pohtim sà ne fii domn Brancoveanu zise: e Darce a§i vrea eu cu Domnia ? De vreme ce ca un Domn sant la casamea, nu-mi trebue§te sä fiu; ear ei ziserd: Ne rugärn nu tasateara sà intre alti oameni, sau räi sau nebuni, sä o strice, ciSi-1 luarà de mani §i-1 lmpingea de spate §i acolea fiind §i un ca-pegiu imparatesc pentru trebi Impärate§ti, 11 dusease §i pre ella Mitropolie ; §i dusera caftan la capegi-ba§a al ImpAratului deau cetit molitvele de domnie §i au mers de i-au särutat mana,zicandu-i: Multi ani 1» (vezi fig. 44).

Relatille cu Imperialii, cu Turcii i cu Moldova. Delegatia tri-misa de Serbah Cantacuzino la Viena (vezi mai sus, p. 163), so-se§te acolo la 10 Decemvrie 1688. Brancoveanu li relnoise man-datul a§a Inca, dupd discutiuni care dureaz4 o lunä i ceva,.se ajunge, la 30 Ianuarie 1689, la intocmirea diplomei imperialeprin care tara se fuchina Imperialilor. Aceasta Inchinare n'a de-

www.dacoromanica.ro

170 CONSTANTIN BRANCOVEANU

sax: Za Iß

-

s`.......

lfr71";111[97111,ri 7:v7"" As'

Fig. 44. Constantin I3rancoveanu si eci patru feciori ni s5i, Constantin, Stefan, Radii i Matei,ciup5 o gravur5 In aroma pobterioara mortii lor.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU IMPERIALII, CU TURCTI SI CU MOLDOVA 171

venit Ins5 fapt Indeplinit, deoarece nu s'a ajuns la realizareaconditiei specificate In « Apendix-ul » cerut de erban Cantacu-zino, conditie care prevedea cà aplicarea celor convenite se vaface numai atunci « când obstescul vrajmas de ajuns va fi Infrantsi ne vom lncredinta ca este Intr'atat rusinat, 'neat sa nu maipoatti mai departe prdpadi i pustii cu totul aceste mult asupriteàri ». Nu era trig debe acesta cazul. Turcii, dispunând de mari

forte militare, putea oricAnd trece Dundrea, iar Tatarii nu asteptaudeck, un semn ca sä navaleasca i sà prade. Asa Mat Branco-veanu a trebuit s faca abstractie de cele convenite la Viena ;altfel punea In primejdie nu numai scaunul säu, dar Insasi exi-stenta Statului. Aceasta Insa nu 1-a impiedecat sd aibd fatade Imperiali o atitudine intelegatoare, sa le faca servicii, sa leprocure informatii. A cautat, cu alte cuvinte, sa duca o politicade echilibru, care, tinând searna In primul rand de realitatile finteresele rotheinefti, sd nu prejudicieze asupra posibilitätilorviitorului.

Imperialii Insa voiau sa forteze pe Brâncoveanu sa li se In-chine, fare altele i fiindca aveau nevoie neaparatd de provizii,In lungul lor razboi cu Turcii, provizii pe care Muntenia li le puteafurniza. De aceea la Inceputul lui Noemvrie 1689, trupele lorintra in tara, pe la Cerneti; In Decemvrie, un alt detasament,condus de generalul Heissler, coboara peste munti, pe la Bran.Se cerea domnului intretinerea, pe sapte luni, a 15.000 de soldatisi o contributie de 800.000 de florini, din care urma sà se scadapretul a 1500 de cai, ce trebuian livrati. Brâncoveanu fu silit sdadmita o mare parte a acestor cereri i incepu sa le satisfaca ;In acelasi timp, cherna Tulsa in ajutor pe Tätari. CAnd acestia so-sira, In Ianuarie 1690, Heissler trebui sa treacä muntii Indärat,la Brasov. Prezenta trupelor austriace in imediata, apropiere abotarului era insa o permanenta amenintare. De aceea, In yard,avu loe o expeditie Impotriva lor. Turcii, impreunä cu oasteamunteand comandatä de domn i cu un corp de « curifti ostasiunguri, comandati de pretendentul Emeric Tököli (vezi mai sus,p. 160), scoborkä pe poteci, ocolind Branul, i dadura pesteHeissler, intre Zarnesti i Tohani. Ciocnirea, scurta, se ispraviprinteo izbanda deplind: Austriacii, sprijiniti si de Secui, hied'sfarâmati, Heissler cazu prizonier (11 August 1690); printre cei

www.dacoromanica.ro


rämaqi pe campul de lupta era §i un ginere al lui erban Canta-cuzino, Aga Constantin Balaceanu, care fusese in delegatie laViena §i care, du§man al lui Brancoveanu, ar fi voit pe tronurfärii pe cumnatul säu, pe tanarul Gheorghe Cantacuzino. Tökölifu incoronat Principe al Transilvaniei, in satul Cristian, langaSibiu. Se parea deci câ toate scopurile expeditiei au fost atinse;bucuria nu tiny mult Irma, deoarece apropierea unei alte o§tiriimperiale, condusil de marchizul de Baden, determina pe birui-torii dela Zarne§ti sa se retraga. Muntenia avu mult de suferitde pe urma « curutilor » lui Tököli, cari jefuira fara mila §i fa--curd tot felul de excese ; ei trebuird in cele din urma, sä fie va-nati de prin sate ; comandantul lor, « craiul » de scurta duratä'Ardealului, trecu, de nevoie, la Vidin.

Dupa 1690, Brancoveanu n'a mai avut nicio lupta, cu nimeni..Relatiile lui cu Imperialii merg imbunatatindu-se ; le procura§tiri asupra situatiei dela Turci, le trimite, cand poate, i provizii..La ranch]] lor, Imperialii, recunoscand aceste servicii, Ii dau la30 Ianuarie 1695 titlul de « principe al Imperiului »; Inca maidinainte, pe cand era boier, Brâncoveanu oblinuse atat cetateniatransilvana, cat §i, la 19 Mai 1688, titlul de conte (vezi §i fig. 45.§i 46). Toate aceste urmau sa-i serveasca mai ales in eventuali-tatea unui refugiu in Ardeal sau in Austria, refugiu pe careDomnul tr'äind in continua grija §i teama de Turci, a cäutat§i-1 pregateasca din vreme. A§a se explica i moqiile pe care.Brancoveanu §i le cumpara peste munti, precum §i depozitele debani pe care §i le face la Venetia. Luase toate masurile caasigure viata in cazul cand va trebui sà päraseasca tronul §.1 Ora;.n'a putut sap Insa de tragica soarta care-1 pandea.

Fata. de Turci, Brancoveanu §i-a Implinit obligaldile la careera tinut. A furnizat zahereaua sau proviziile de tot felul ce-i se cereau, a dat nenumarate care cu boi pentru transportul lor,.a ajutat la repararea sau ridicarea cetAilor a§a de pilda, aClad,ovei, pe malul drept al Dunärii, In Serbia, a Benderului (1707),.a Giurgiului, Brailei, Ceteilii Albe (1710), a informat repede §iprecis pe Sultan asupra imprejurarilor din tarile cre§tine. Ca_sa-§i poat'a' implini aceasta ultima obligatie, dispunea de o reteaintreaga de informatori, secretan, agenti, negustori, la Sibiu, laViena, la Venetia, chiar §i la Moscova; multi dintre ei erau straini_

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU IMPERIALII, CU *TURCII $1 CU MOLDOVA 173

-4

.Y--a".(zAv;. &.ez,Otryttsiztz.i.

-iVefilité,667w.'whin lAtad

coz,b44.C,A6L, /MLA

vy:ezi7 iNOW flezerx 64veoizze

Aaji1/t/r/i'W/vz. Cfajl .

'/Lf/i CM°Ja-z-/- ., .'e/9)d e.,,,,x., ..ie.& /men',

,,64-irn ,feig. ,,,,,-,,,-if,,..z.,,,d,.,,.,»,,, ,..,... ,/,,,,A,;,,; 5,-,

i

. ,-,,e;rta_s,>4

ICA. %

fteed - e:_, :te. Rc, - Vec.vrife-fla.. . &..vec 4/Z:v ,. if ``

d/zczt41 n'lAm: Aéi., (.4,/a/zed,''me k./. a-4j irt- Zedre, eell;nzece.

/144/fil;7 a ll OZNi./7/ree ie 2.":lo2t.c..2 91," 40,77 Pi ..o..5(2,(0,

.;.,,c, ve...e.e t 1 -, r - t 9 y;

-^

-1P*. //4,*

Fig. 45. Scrisoare Imparatului IoseI cutre Constantin Brincoveanu, din 27 Iulie 1709.Iscalitura e autografii. (Colectia Bibescu, Mogosoaia).

.

a

www.dacoromanica.ro

174 CONSTANTIN BR NCOVEANU

Bine inteles, haraciul a fost plait regulat. De asemenea daru-rile, numeroase §i insemnate, la toti meghistanii dela Poartilprecum §i la toti drcglitorii cari veneau cu vreo insdrcinare intall. Se poate spune ca niciun alt domn nu a dat Turcilor sumeatat de mari ca Brtincoveanu ; bogatia §i « culanta » lui ajunsesera

,

.."Sr'''?"4- 4

6 :4

W+6A;;',,.

I

, -

-

...1"7"*"",

4.

Fig. 46. Adresa scrisorii din 27 Iulie 1709, adresatil de tntpAratul Iosef, Ilu-strisinaului Principe, Constantin Brancoveanu, Voivodul Valahiei Transalpine *.

(Colectia Bibescu, Mogosoaia).

a§a de vestite, inca se intreceau, la Stambul, care mai de caresd tad de aface cu stdpimitorul Valahiei, cu « altan beg », prin-cipele aurului, cum i se mai spunea.

Gratie banilor dar nu mai putin i serviciilor aduse, izbu-te§te sà-§i reinnoiascA mereu domnia ; in 16990 capa6 chiar pe viaVá.

In acest an se incheie §i indelungatul rAzboi dintre TurciImperiali, inceput prin asediul Vienei de care vizirul Kara Mu-

1zet-) 1

6

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU IMPERIALII, CU TURCII $1 CU T1OLDOVA 175

stafa, In 1683. Strälucita biruinta dela Zenta, in 1697, castigata"de Principele Eugeniu de Savoia face pe Sultan sà inceapd tra-tativele care se lncheie prin pacea dela Karlovitz (1699). Un-gana i Ardealul revin, prin aceasta pace, Imperialilor, Turciiramanand, la nord de Dunare, numai cu Banatul Timisoarei.Brancoveanu calculase bine pästrand raporturi bune cu ceiarmatele lor sunt acuma din nou la hotarele tarii.

Cu domnul Moldovei, Constantin Cantemir (1685-1693) siCu sfatuitorii acestuia, Cuparestii sau Rusetestii, Brancoveanu aavut relatii incordate. Bogatul i mandrul voevod muntean con-sidera pe Cantemir ca fiind om de rand ; acesta, pe drept cuvânt,era iritat de pretentiile vecinului. Rezultatul e cà fiecare cautasà sape la Poarta pe celalalt. Cantemir primeste la sine pe caldvaboieri munteni nemultumitd, In frunte cu Staicu paharnicul dinMerisani i cu Preda Prooroceenul, si-i trimite la Stambul ca saparascä pe Brancoveanu. Dar relatiile si mai ales argumentelesunatoare ale acestuia din urma sunt mai puternice i pribegii,pusi « In flail si in catusi », sunt predati domnului lor spre judecata.Ea se face, cu toate formele, la Bucuresti i, In urma, sentintei,Staicu e spanzurat In marginea orasului, la « targul de afarä. », Inzi de balci, sa-1 vaza toata lumea, Preda primeste aceeasi pedeapsa,la Rusii de Vede, iar ceilalti sunt bagati la ()ma (1693).

Ostilitatea fatä" de Constantin Cantemir se resfrange i asuprafeciorilor acestuia, asupra lui Dimitrie, a carui prima domnie nue recunoscuta de Sultan tocmai In urma interventiilor lui Bran-coveanu, i asupra lui Antioh. Abia cand acesta din urma va luapentru a doua oara domnia, in 1705, va interveni o impacare,precedata, de altfel de o impacare i chiar o incuscrire cu Ior-dache Ruset (vezi mai jos, p. 214). Ea nu va fi insa completa,nici definitivä" ; in 1711, cand dornneste iarasi Dimitrie,sunt din nou Incordate.

Brancoveanu a cautat, dupa moartea lui Constantin Cantemir,sa aiba In Moldova, un domn al sail, care &a-I imparataseascadurile urmeze indicatiile. De aceea el sprijina pe ConstantinDuca, pe care si-1 face si ginere, de aceea este apoi pentru MihaiRacovita care-i venea i ruda" de altfel, fiindu-i vär al doilea.

Dupa confirmarea pe viatfä a domniei, obtinuta in 1699, ar fitrebuit ca sa nu mai existe nicio grije din partea Turcilor. Totusi

www.dacoromanica.ro


nu fu a§a. Brâncoveanu avea §i du§mani la Stambul, lntreAltii pe marele dragoman Alexandru Mavrocordat Exaporitul,care dorea sà facà pe fiul sAu Nicolae domn in Tara Roma-neasca. Tocmai din cauza puterii pe care o avea 0 a influenteide care se bucura, cautase Brâncoveanu sali apropie pe acestmeghistan al Portii; de aceea se Incuscrise cu el, una din fiicelesale, Ilinca, devenind sotia unui alt fiu al Exaporitului, anumeScarlat. Nunta avusese loo in Februarie 1698; zestrea era consi-derabila: 100 de pungi bani, 200 de pungi giuvaeruri i mo0i. Dinnefericire, dupa un an 0 jumatate, Scarlat, Imbolnavindu-se,muri (7 August 1699); legäturile Intre cele doua familii se rupserä

Alexandru Mavrocordat Incepu sa lucreze contra domnului.In primavara anului 1703, vizir fiind Rami-Mehmed, numitde curand, Brancoveanu fu chemat deci la Poarta « sà sarutepoala Imparateasca ». O asemenea chemare era intotdeauna cuprimejdia tronului, ha chiar §i a vietii. Multumita insa staruin-telor prietenilor sai dela Stambul, multumita mai ales numeroa-selor pungi de bani i darurilor pe care le Imparte, Brancoveanunu pate nimio de data aceasta ; precedat de o delegatie de mariboieri care arata Turcilor ca tara e multumita, i Insotit de unstralucit alai, ajunge el la Adrianopol. Aci, dui:4 o a0eptare deo saptämana, vede pe vizir care-i cere sa sporeasca haraciulCu 240 de pungi ; neavand Incotro, Brancoveanu accepta, °bid-nand numai suprimarea, hi schimbul acestui adaos, a tuturor

angariilor, mâncaturilor, mucarerurilor, huzmeturilor, bumba0-rilor cu porunci », adica a tuturor prestatiilor extraordinare. Primitapoi In audienta de sultan care-i spune « sa chiverniseasca...tara... bine, precum i pang acuma », el poate, In sfar0t sa seIntoarca In tara, fericit ca. a scapat nevatamat din aceasta Incer-care.

Urmeaza o epoca lini§tita, de belpg, cea mai frumosaä epocadin domnia lui Brancoveanu. Voevodul, Inconjurat de o familienumeroasa, clade0e palate, biserici §i manästiri, incurajeaza arta,sprijina pe carturari, duce o viata pläcutä, In stralucire §i lux.

Epoca aceasta fericita tine pana In 1711 cand izbucne0e raz-boiul dintre Ru0 i Turci. Armatele celor dintai conduse de TarulPetru cel Mare tree in Moldova unde Dimitrie Cantemir li se ala-tura numaidecat. Brancoveanu, solicitat 0 el, Eta in rezerva: era

www.dacoromanica.ro

RELATIILE CU IMPERIALII, CU TURCII 51 CU MOLDOVA 177

prima expeditie a Rusilor in pärtile noastre, rezultatul nu seputea prevede cu certitudine, desi succesele de pana atunci aletarului, in special biruinta dela Pultava asupra unui mare con-ducator de osti cum era Carol al XII-lea, regele Suediei, indrep-täteau toate sperantele. Pe de alta parte, domnul avea si o inde-lungatä experienta in ce priveste cealaltä putere cresting. Deaceea, prudent, Ii aseaza tabära inteun punct bine ales, in K guraUrlatilor » la Albefti, de unde putea, eventual, sa apuce i spreArdeal, apoi se intoarce la Targoviste, hotarit, cum arata cronica,« sa pazeasca tara fdra primejdie, de catre amandouä partile,adica si de catre Turci si de catre Muscali ».

Se intampla Ina ca un boier al sail, care-i era si rudd, spa-tarul Toma Cantacuzino, trecu, fara ordin, cu o parte din caldrimela Rusi si le ajutä sá cucereasca Braila. Cu tot acest succes initial,razboiul sfarsi ràu pentru tar: inconjurat de forte superioare,lipsit de provizii, dui:4 o lupta de cateva zile, la Stanilesti, Petruce! Mare trebui sa ceara pacea si fu bucuros s'o obtie. Turcii trice-purl', din acest moment, sa banuiasca pe domn de necredinta ;nu-si puteau inchipui ca säptarul Toma Cantacuzino sä fi plecatdaca nu fall voia, macar fara stirea lui Brancoveanu. Se adao-garb: apoi intrigile dusmanilor i printre acestia eran chiar boieridin apropierea tronului, mai mult chiar din nefericire rudede ale sale, ca stolnicul Constantin Cantacuzino. Acesta frate cufostul domn erban Cantacuzino, avand el insusi un fiu stefanpe care 1-ar fi vrut pe tron, dispunand apoi de numeroase i in-semnate legaturi atat la Poarta cat si in Ardeal, vedea cu parerede rau cum, prin intarirea casei nepotului sau Brancoveanu, seIndeparteaza tot mai mult posibilitatea realizarii dorintei sale.Se imputa domnului cà intretine relatii secrete cu puterile cre-stine, comunicandu-le acestora stiri care dauneaza Portii, ca stamai mult la Targoviste, spre a putea fugi la nevoie peste munti,unde vi-a cumpärat mosii, cà a depus, tot in vederea unei asemenefugi, bani la Viena si la Venetia, tara fiind strivita de dari, insfarsit, cd a batut In Ardeal medalii de aur cu chipul &au, ceea cee un semn de independent:a (de fapt le batuse spre a sarbätori impli-nirea a 60 de ani care se apropia, cazand la 15/26 August 1714).Turcii erau bucurosi sa punä mana pe marile averi ale lui Bran-coveanu ; se folosirä deci de gestul necugetat al lui Toma Can-

12

www.dacoromanica.ro


tacuzino, retinurá 0 o parte din párile trimise de du§mani 0hotárkä sà-1 mazileascá. La 14 Aprilie 1714, In preajma Pa0ilor,sosi la Bucure0i un trimis al sultanului, capugi ba§a Mustafa-aga ;Domnul, nebánuind nimic, 11 primi a doua zi In divan, cAnd deodatávázu c5 i se pune pe umár näframa de mátase neagrá a maziliei.0 Impotrivire nici nu se Incercd mkar ; boierii §i orápnii, ame-nintati CA vor näváli Tátarii, nu se mi§eará. Peste alte dou'd zileera numit domn stefan Cantacuzino, feciorul Stolnicului ; scopulurmárit de acesta din urmg. se Implini deci. Mazilul, Insotit deIntreaga sa familie porni spre Stambul ; aci, el fu Inchis la Edicule,unde státuse §i Vasile Lupu. UrmA apoi dupá obiceiul nenorocitde care am mai amintit, tortura, spre a-1 face säli declare Intreagaavere. Banii, giuvaerurile, hainele §i lucrurile de pret, se confis-cará §i full vándute la mezat (vezi fig. 47). Inteo caseta' a Doamneise gäsirá podoabe de o jumátate milion de talen i o surná uria§A'pentru acea vreme precum 0 un inej « cum nu se mai vázuse altulla Poartá ». Zdrobit de chinuri, d'ádu nenorocitul 0 Inscrisul celor400.000 de lei pe care-i avea depu0 la Venetia. Se párea ea' lu-crurile se vor opri aci ; Brâncoveanu ar fi scris chiar In ArdealBA' i se pástreze neatinse bunurile de acolo 0 avea nádejde a vafi eliberat. Pkile du§manilor Ing 0 setea de sange a cruntuIuivizir Gin Ali pap furá mai puternice. Se hotárl deci pieirea « hai-nului », Cat de neilrept miná acest cuvánt a celor patru feciori0 a sfetnicului au. de Incredere, « sluga (sa) cea buná 0 dreaptá »bátránul clucer lenache Veiarescu. In ziva de 15/26 August, deSfânta Maria, când Implinise 60 de ani, voevodul §i ai sái furgporniti, In picioarele goale §i In cám60, la locul de osándä.In prezenta Sultanului, a Vizirului, a Corpului diplomatic stráin,avu loc executia : intai cázu capul lui Váckescu, apoi, peránd, capetele celor patru feciori, la urn* dupá ce vázuse toatägrogvia, capul lui Brâncoveanu Insu0. Trupurile furá expusepáná seara, la poarta cea mare a seraiului, apoi aruncate In Bosfor.De aci le luará *Iva cre0ini §i le Ingropará in mánktirea dininsula Chalke, In Marea de Marmara. Mai tarziu, rámá0tele pa-mânte0i ale voevodului furá aduse In lard §i Ingropate In bisericaSfantul Gheorghe Nou din Bucure0i, ctitoria sa. Deasupra mor-mântului, nefericita solie 0 mamá, doamna Marica, apzá o can-deld cu urmátoarea inscriptie: « Aceastá candelá ce s'au dat

www.dacoromanica.ro

ACTIVITATEA CULTURALL TIPARUL 179

la sfeti Gheorghe cel Nou lumineaza unde odihnesc oasele feri-citului Damn Io Costandin Brancoveanu Basarab Voevod §i

iaste facuta de Doamna Mariei Sale M'aria, careagi Maria Sa nadajdue§te In Domnul iara§i aicea ,0 .... ....-

.0 ,,sal i se odihneasca oasele ; Iulie In 12 zile, leat E 'E

o7228 » (1720) (vezi fig. 48). = .

. : 0

Activitatea culturalii. Tiparul. Dintre voevozii -S 4Tarii Romane§ti, niciunul n'a pretuit §i sprijinit

-11 =cultura ca Brancoveanu. El Insu§i om cu carte, .L..,,o,..

7;441', 1

nepot al Invältatului stolnic Constantin Canta- -.: Ecuzino care i-a fost tutore, a continuat mica-rea culturald Inceputä de erban Cantacuzino, .-4 2

. e.§i a amplificat-o. In vremea lui, se tipäresc .Bt =

zeci de carti, nu numai biserice§ti, dar §i dealta natura, nu numai pentru nevoile noastre, 2.1, 0dar §i pentru lumea greaca §i orientalä. La un 1 PI ;moment dat, In 1701, functioneaza simultantrei tipografii: la Bucure§ti, la Snagov §i la E ili 4

O ,Buzäu (vezi fig. 49). Domnul e Inconjurat decarturari, clerici §i mireni ; i se dedica nume- cfl .o

roase lucrari ; numärul §coalelor spore§te ; o vie g L' 4

activitate culturala domne§te In timpul stapa- F '2O Anirii lui (vezi §i fig. 50)..0 t-N .T. "'

Dintre personalitälile care militeaza In a- 4 .1 I

ceastd directie trebuiesc pomeniti In primulrand stolnicul Constantin Cantacuzino, (vezi fig. 2 .

3 i51), mitropolitul Antim Ivireanu, episcopal Mi- .. .trofan al Buzelului, cronicarii Rada Po pesca §i

2 tzRada Greceanu. Expunerea vietii §i activit'atii A t1 ..12.lor o vom da la capitolele despre istoriografia 0

o§i tiparul muntean (vezi partea a doua a ace- ;E; ,i-

stui volum). S 0P '§coala superioara Infiintata de erban Canta- j..I 4:

t.: 3cuzino 1§i continua cursurile §i capata Incepanddela 1 Septemvrie 1707, un statut precis. Dom-nul cladise un local nou, la manastirea SfantulSaya ; se hotarä§te acum ca vor fi trei dascali, cu salariu anual,care vor preda : logica, retorica, fizica, astronomia, psihologia

12.

'k

www.dacoromanica.ro

'180 CONSTANTIN BRANCOVEANU

,.....,,,,,. ), Toggle! I'M E,

,. . V."- i'*k_ ,...,t,..., ..

0. _ a r.r.cP.A.rg,:, 11:01.6nAkv.. ,,

°'

I 7 .,r

VOW.,

Pk THA-1

sie 0;2(".

i i1 [

' . r.I °

..%

Fig. 48. Candela de deasuprn mormantului luí Constantin Drancoveanu, pimade doamna Marica. Inscriptia e tui rotmine,te. Stil curacteristic brtIncovenese.

www.dacoromanica.ro

Htir aliftilIMMIU11121111M .f.ti1,4341 --Tee rec58e7----Fritey-TtreWe07550-7.6o7f-ayffAc%si

G f aft?A'041 ME AZ; tt

Du'24161 tioigij,. ..k3'4

n 'ye

t

.7 :. ,

m.80,,v-VMI,F *. Fk I, _11 " ;1, .

AHrIta iatvIrg-Atott9, a - .utiff,rpl-itt;f>am ray, of,t4 A 6,1i ;.QV,. 4 I

4CgAsHaut Mr14 elIJHAO, titgef AtINM 440411+11pno r

t, AVF 6% 6'1 (CHAO,. rterarsgftpe f ;fr itch fliji

ACjtil,A ANCITTA WM gf4k4,11.trfrfreAt;¡"''.1:V.W mi (sic Aommif inmstlairs,

writ:at rs)i, ., ,

igtal nAft4rlim COX r IFIAAF

te,Y 1 e ro+rs.m U11,4

r

Fig. 49. 0 pagiiih dela Inceputul uneia din tipTiriturile lui Constantin lirincoveanu, itatitivindsterna tArii vi opt velquri politice s, scrise de mire i Ocean slugs m5riei tale 'India logoflit

ACTIVITATEA CULTURALA. TIPARUL 181

f

K

1.

www.dacoromanica.ro


(u despre suflet »), metafizica, gramatica, ortografia ; se 1 or facelecturi din Xenofon, Plutarh i Tucidide ; din cuvAntdrile lui

owl

I

Ayfitit 14. s

4,A.) /144 vis

,44/ /9i_Olffiet»)-11'

6

A Y f

t, 4, alle

IA_ AV

e"-/"..""**NI_,

--1/,

kor41JArt47 -

Fig. 50. Insemnare autogratfi a lui Constantin Brincoveanu, lnainte de a ajunge domn,pe un manuscris (dele riindul 3 In jos): a A ln Costandin Brincoveanul vol logoffit, leat 7195(1687), Fevruarie 5. Dar dela dumnealui Costandin Cantacuzino biv vol stolnic s. (Academia

Romdnii. Manuscrise).

www.dacoromanica.ro

Isocrat, Demostene §i ale Sfäntului Grigore din Nazianz ; dincantecele lui Pindar, fabulele lui Esop, tragediile lui SofocleEuripid ; din cugetärile lui Caton §i Pitagota ; bineinteles se vaciti din Evanghelie i din Faptele Apostolilor, « pânä la sfar§it ».Nu vor lipsi exercitiile practice, in scris, la gramaticä, dându-seatentie §i_ortografiei ; temele vor fi corectate ; se vor face §i dialoguri,in contradictor. Cursurile vor avea loc numai cinci zile pe sAptama-nä, Joia i Duminec6 fiind pentru vacanta i odihna invälaceilor ».

Aläturi de aceastä §coalà superioarà, mai erau i altele, maimodeste. La Sfántul Gheorghe vechi era o §coala de slovenie unde

1-X<71 OVA.4, Aa atAt,a2A4/1

Fig. 51. Autograf al lui Constantin Cantacuzino: Ex lib(ris) Constantini Cantacuzeni(Academia RomAnfi, Manuscrise).

se pregäteau logofetii cari scriau hrisoavele in limba slavg dince in ce mai putine de altfel i traduceau pe cele vechi, infa-ti§ate in divan, la judecäli. Mihai Cantacuzino infiinteaz6 §i elo asemenea §coalà preväzänd insä pe deasupra, §i un curs demuzicA bisericeascä la mänästirea Colea, ctitoria sa. Un do-cument am 1.7 Aprilie 1708, dat de Mihai Racovitä, domnul Mol-dovei, vorbe§te de aceastà nouà creatie, cunde cei ce poftescua nu-vi pierde in zadar vreamea tineretilor, in dar vistierul in-vätäturii s6 poata sift ca§tige »; el aminte§te §i de existenta spi-talului de acolo, läca§ dumnezeesc, vrednic de lauda #.

Ctitoriile. Constantin Brâncoveanu a fost un mare credincios.Cronica il arata ca pe un domn «cre§tin §i pravoslavnic, cu dra-goste §i cu ravnä creSineasc6 i fierbinte nu e debe o exagerare.Acest puternic sentiment 1-a cAläuzit intreaga sa viaÇà §i i-a fostsprijinul cel mai tare in ceasul crâncen al mortii.

Numeroasele läca§uri dumnezee§ti pe care le ridicä, le reface,lelinzestreaz4 pe intreg cuprinsul tärii §i in afara hotarelor ei aunt

CTITORIILE 183

:.)

»:

www.dacoromanica.ro


Fig. 52. Biserien rniistirii Ilurezi; este reprezentativó sub toute rnporturile polleniuriIe britneovene5ti.

www.dacoromanica.ro

CTITORIILE 186.

manifestari concrete ale credintei sale. Inca pe cand era boier,inalta el douà biserici pe proprietatile lui: una la Potlogi, In Dam-bovita, ispravita in Septemvrie 1683, alta la Mogofoaia, lang5.Bucuresti, ispravita in ziva de 20/30 Septemvrie 1688, asa darCu putin inainte de a fi ales domn. Scurt timp dupa ce se suie pescaun, In vara celui de al doilea an de stapanire (1690) inceplucràrile mängstirii Hurezi, (Válcea) punandu-se temeliile. Acestlatas e cea mai de seamä ctitorie a lui Brancoveanu (vezi fig. 52si 53) ; constructia lui, cu modificarile aduse ulterior, cu zugravelile,cu cu adaosele, cu diferitele paraclise, tine pana In 1705 (vezifig. 54-59); esentialul era gata lusa la 18/28 Septemvrie 1697cand domnul, vizitând manastirea, o gäsi « grijith de tot »;ispravnic a fost mai intai Parvul Cantacuzino stolnicul, apoi,dupä moartea acestuia (1692), Cernica tirbei, biv vel armas..Pe peretele ctitorilor, e intreaga familie a lui Brancoveanu siinaintasii sài, atat dinspre tata cat i dinspre mamá; chipurilesunt zugravite cu o deosebita pricepere ; se poate spune ca e unadin frescele cele mai reusite din intreaga noastra pictura bise-riceasca (ve:i fig. 60 si 61). Tot in \T'Altea, ridica credinciosuldonan o noua biserica, de piatia, in locul celei vechi, de lemn,.la manästirea Mamul; inceputa in 1695, ea e gata la 1/11 August1696.

La Brá nccveni, locul sau de bastina, vechiul latas este deasemenea inlocuit printr'unul nou ; acesta se face in 1699, intre9/19 Iunie si 5/15 August. Bucurestii se bucura, sub raportul cti-toriilor, de o deosebitä grija: trei manastiri, Sfántul Gheorghe Nou,Sfeintul loan Grecesc pe locul unde e azi Casa de Depuneri

Skintul Saya avura bisericile, neincäpatoare sau intunecoase,inlocuite prin altele, de proportii mai mari i frumos lucrate (vezifig. 62). La Sfantul Gheorghe Nou, unde aveau sà i se odihneascaoasele, sfintirea se facu In 1707 de catre patriarhul Ierusalimuluisi de o serie intreag5 de ierarhi rasdriteni ; biserica dela Sfantulloan, vestita prin vindecarile minunate .« de grele boale » fu lulo-cuita in 1703, lacasul ispravindu-se la 10/21 Iunie; nu stim preciscand se ridica noua zidire dela Sfantul Saya ; In once caz, ea eragata lusa inainte de 1 Septemvrie 1707.

Impreuna tu unchiul sau Mihai Cantacuzino, fäcu Branco-veanu intre 1691 si 1697 o puternica manastire, la Reunnicul

www.dacoromanica.ro


Fig. 53. Pisania bisericii Burnt. Un cacbu splendid sculpiat o Inconjuill. Deasupra nsii,sterna TArii Romanesti si sterna Cantacuzinilor, din cari se trIgea, duprt marnl, Brincoveanu.

-

www.dacoromanica.ro

Fig. 54. O parte din chilli qi intrarea la arhondaricul rninIstirii Hureei.

Dar in afarà de lácasurile zidite in 'intregime, mai sunt o surnäaltele care *se facurá imbunätätiri, adaose sau prefaceri. Peand era mare spátar, in 1683, repará Bistrila, ctitoria Craiove-stilor, rudele sale dinspre tata'; pisania spune: « multe au infru-musetat si den nou au fácut la aceastá dumnezdiascá si sfântácasa ». In 1695, « au mers la mánástirea De un Lemn pove-steste cronica si de acolo la mánástirea Argefului, pre caresfinte mánástiri le-au mai adaos mária sa si le-au intárit cu milesi cu podoabe scumpe de bisericá ». Targovistei, ca si Bucurestilor,i se acordä o atentie deosebità. Trei biserici furá reparate: in 1698,Biserica Domneascci, fnoindu-i-se zugräveala si punându-i-se par-

Seirat. Inconjuratá de ziduri inalte de 8 metri, prevázute la colturisi pe douà din laturi cu turnuri pátrate sau octogonale, ea era siun loe de « apárare » si « multá scápare » pentru populatia deprimprejur (vezi fig. 63 si 64).

In afara hotarelor, credinta si dárnicia domnului ridicarábiserici noi la Feigeiraf (1698, futre 17/27 Iunie si Septemvrie),la Ocna Sibiului (1701), la Ismail (1698), si la Galata (1698).

CTITORIILE 187

-

www.dacoromanica.ro


doseala noua, precum i Biserica Si. Dumitru, iar in 1708, insasiMitro polia. Pisania, pastrata fragmentar, da ca data a sfarsitului

Fig. 55. Foisorul arliondaricului manfistirii Ilurezi. Fiecare slid!, de piatr5 e sculptatTotul da o impresie de elegant5 si gralie.

,

www.dacoromanica.ro

lucrgrilor, pentru acest din urmä Men 27 August stil vechi.Biserica män6stirii Dealul fu invelità cu « table de amnia » siinfrumuse%atä « pre din 15untru cu zugrävele si cu alte odoarä »

Fig. 56. Detalii la scare de ',latch ce duce la foisorul arhondaricului mlimistirii Hurezi.

CTITORIILE 189

www.dacoromanica.ro


(1713). MenVongm, In sfar§it, ca pomelnicul schitului din Sdm-beita de Sus (Fagara§) cuprinde, printre ctitori, qi pe domn cufamilia lui ; cum irisa inaintea acestuia, mai sunt trecute altetrei nume: « Nicolae, Mariia, Manolache *, rezulta sau ca voievodula ajutat numai la intemeierea schitului, cea mai mare parte .acheltuielii fiind suportatA de cei ce 11 preced In pomelnic, sau ca ela lnlocuit vechiul M'en al acestora, cu anul nou (inainte de 1701).

Fig. 57. Vedere din foisorul arhondaricului spre chiliile manastirii Hurezi.

So%ia lui Brancoveanu, Doamna Marica, adaose partea ei dectitorii. Ea facu in 1696-1699, Bolnila dela Hurezi; In acela§itimp, restaura' -sechea biserica a schitului de calugarite Vifordta,de Muga Targovi§te, largindu-i ferestrele, zugravind-o §i adao-gandu-i chilii §d o clopotnita. Urma', In 1702, la Bucure§ti, zidireaBisericii dintr'o zi, In locul celei vechi, de lemn, iar in 1706, rda-cerea, din temelie, a bisericii manastirii de calugarite dela Sur-patele; pisania, caracterizand noua construcIie drept « frumoasa§i iscusita », arata ca lucrarile s'au ispravit la 1/12 August.

Rudele familiei domne§ti se Intrec §i ele In a ridica numeroase§i frumoase laca§uri dumnezee§ti. In frunte sunt Cantacuzinii.Mihail spatarul, om umblat §i cult, cu deosebita ravna pentru

www.dacoromanica.ro

geografie i arhitectura, in afar& de partea pe care o ia la zidireanidn'Astirii din Rimnicul-Särat, Inal5. i rniinastirea Sinaii, nu-

a'bo;?i,4, "

1

-...V.G.At ..,-..,.... .0-

-l'tr4-la - - - '-..... _6 0-* '-,.... -. '... :,- - ....7r.r.,--4,- ...

- ='96n. ' . , ''''

, A .,,,,.. ..

. . ... E "..44 r OS.AV

d, .,' 51°, ., "- ''' 0,-,1:' ---', t,,,,-,- : =,./in.-' t--

V\ .:'''.., a ' ' L 1 ,' - .-{C,--1,---al'-; ''-'4 if . .

04,4,,

4.

Fig. 58. Paraclisul mntiril Huresi, avAnd hramul nasterii Maid( Domnului, Infiltsit deBrancoveanu In 1697 (7205).

CTITORIILE 191

www.dacoromanica.ro

192 CO NSTANTIN BRANCOVEANU

Fig. 69. Schitul Sfintii Apostoli, tnilltat co ajutor dele Constantin Brfincoveanu de arhiman-dritul loan in 1698 li isprilvit de zugravit la 6/17 Iulie 1700. Tine de mlinhstirea Hurezi si se

an In pficlurea vecin§..

,

www.dacoromanica.ro

mitä astfel dupà muntele Sinai §i In amintirea cAlatoriei filcuteacolo, apoi manastirea Coyea din Bucure§ti (1701-1702) cu obiseric4 i trei paraclise, addogAndu-i ulterior (1703-1707) siun spital cu 24 de paturi, spiSerie, §coalà, odZii pentru dascaliprecum §i alte ecarete. Tot lui i se datore0e schitul Titireciu dinOcnele Mari, biserica Fundeni Gherasi, terminatd la 1/11 Mai1699 0 impodobità cu delicate stucaturi exterioare, precum si oserie de biserici de piatra in satele de pe mo0ile lui.

°

- - T

, .*C

*1. ,,,,,, , t,. i .i.,__11 k- .. ., a .

f k t ' ., .1)

-1.1' 1 `L .

:

l., ' L'.. 11;41 j:.:

-,, :, - ,,. fl ,' ,6 I,

',1.

. .0 ' -1/1 li_ 141

...I - '. " us, r

,

,,,, 4. ..- - ar -.- ,..m_('-` ' - ',:. " - g i:' 1i L' t, ...4.- 1- 'ri. - 1 ; , 4 4 -t-- , ,, if. -. ,-,-, -.., .1r- ,'." t f..°, r' 11-

, ,-`..1

.. olt'.".

i 0',.,, ' :1 r ;:.: ;,. ' 1 '

' ' -;... 5*-; i 'i

. , , n »,.i. :-.. ,.

.., I.

,1 f`L.1 , - c t

4-L. rI ri.I'. .4 t

. ...a.

Fig. 80. Constantin Brancoveanu, down. Marica si copiii Jon Frescil:tn7bisericaHure.i.

Toma Cantacuzino spiltarul, cel care a trecut de partea Ru0lorIn 1711, Incepe o mlindstire la Poiana, in Prahova, in fata Cam,pinii ; nu apucii sa ridice insa cleat biserica, i trebuie sa ja caleapribegiei, In urma infrAngerii dela Sta.nile0i. Pand Negoescu,cumnatul dinnnului, i sosia sa Safta aunt ctitorii Bisericii leneidin Bucure0i; Mewl s'a ispavit Insá Utrziu, dup5 moartea luiPanà, la 1/12 August 1724.

Dintre celelalte biserici i män6stiri, ridicate in vremea luiBrinc6veanu de atre boieri, clerici sau simpli orä§eni §imerit:4 BA' fie pomenite Biserica Antim din Bucure0i, ctitoria

13

CTITORIILE 193

miinlistirii

sateni,

www.dacoromanica.ro


mitropolitului cu acest nume, terminata In 1715, sub stefan Can-tacuzino, Biserica Brezo ianu, cliidità de doi mari boieri, clucerulMardcineanu i vistierul Bujoreanu, pe locul marelui vornic Pd-

00

.4;

0%

/ 2'1"474

\ y

1'

7 2

P.ti-Firrecv1

r= 4"

110.okt,r="18.o.,-.

11411 fiirk vintettedintaii(ecii

-

r1 k' Gi ''.''

. - 41 I,T. it i II i A, r

p! 1 1: .1 EVI t

' i.1

;4111

61. Frescli dela Bared.

L. Ft,

Fig.

www.dacoromanica.ro

BRANCOVEANU $1 BISERICA DIN ARDEAL 195

tra§co Brezoianu, §i terminan In Octomvrie 1710; In sfar§it .

Biserica lui i tefan cel Mare, din Ramnicul &rat, rerácutà « denferestri In sus* de &Are « vecingate # adic6 de poporeni, ajunnd« cine cu ce s'au Indurat # (1704).

Ar fi prea lung s'd in§iram toate donatiile §i. 1110661e pe carele-a fAcut Brancoveanu mAn6stirilor din targ §i de peste hotare.

Fig. 62. Biserica minastirii SI. loan grecesc, din Bucuresti. A fost dfiramati prin 1895, peload ei ridicandu-se Casa de Depuneri.

E deajuns sä spunem ca mila sa s'a revàrsat din belsug asupralor si c6 n'au fost uitate nici vechile ctitorii ale inaintasilor,nici lacasurile din Ardeal, intre care si biserica reformatd dinFäggra§ care prime0e 400 de florini, pentru a fi reconstruinnici acelea, dela Athos, Constantinopol, Halchi, Ierusalim, MunteleSinai, Alexandria i, In genere, din Intreg orientul cre§tin. Cartibiserice§ti, odAjdii §i. odoare, pomenind numele sail uneori avAndchiar reprezentat chipul generosului voievod se Innlnesc 014asnzi In num6r apreciabil In aceste locuri (vezi 0 fig. 64-66).

BrAncoveanu si biserica din Ardeal. In timpul lui BrAncoveanuse produce «unirea # unei parti a bisericii românesti din Ardeal

13.

$

r

www.dacoromanica.ro

Fig. 63. Intrarea In biserica milniistirii din Rimnicul Shia. Deasupra usii, pisania gi sternaDantactuinilor, vulturul bicefal.


-"

"

.

'1

www.dacoromanica.ro

cu Roma, unire acceptata de clerul ortodox numai pentru a ie§idin situatia de inferioritate social& §i economica In care se afla(vezi mai jos, p. 373). Ca domn pravoslovnic, aparator al orto-doxiei §i legat de tinuturile de peste munti atat prin proprietätilepe care le avea acolo cat §i prin ctitoriile §i daniile facute, Bran-coveanu a cautat, cat i-a stat in putinta, sa Impiedice aceastadesbinare. Astfel, la hirotonisirea lui Atanasie (1 Fevruarie 1698)i s'a cerut acestui nou ierarh sa iscaleasca normele §i instructiuniledate de patriarhul Ierusalimului, prezent §i el la solemnitate,

ja angajamentul ea va pazi neschimbat » In eparhia sa

w. V - 47)k^, '' '

..., ... .,4 , . ,;31,,

. : .

' ' 1 ' ', ,, LI

,'-,

't'

_. ontlk,e1,17graV.- ,""7_

Fig. 64. Postament de jilt arhieresc dela lininnicul Sfirat; se pare el provine din mlinlistirearidicata de 13rAneoveanu i Mihai Cantaeutino. Inseriptia dl numele ispravnieului: Mihail igu-

menul Cotianul, si data: 1712. (Muteul de Ara religioasfi din Bueuregti).

tocmelile * adica randuielile scaunului Ungrovlahiei. Atanasies'a supus, dar, Intors acasá, n'a impiedecat actiunea pentruunire. Chiar dupa ce aparuse, In acest sens, manifestul protopo-pilor §i, drept urmare, prima diploma leopoldina (16 F evruarie1699), Brancoveanu tot spera A* mai poata reline pe Atanasie;a§a se explica donatia mo§iei Meri§ani din Arge§ pe care o faceel « mitropoliei * din Alba Iulia, la 15/26 Iunie 1700; mai lnainteIi däruise §i « un rand de odajdi vladice§ti*. Totul e insá In zadar ;unirea se perfecteaza §i Atanasie e lairotonisit din nou episcop,la Viena (25 Martie 1701).

Daca Brâncoveanu n'a reactionat mai puternic In urma acestuifapt, explicatia stä in Imprejurärile politice ale vremii, In aceeaa Austria, dupa un ir intreg de biruinte asupra Turcilor §i dupatratatul dela Karlovitz, era In Ora ascendenta; o stricare a rela-tiilor putea fi deci deadreptul primejdioasa. De aceea, domnul s'a

DIIANCOVEAND SI BISERICA DIN ARDEAL 197

sa-§i

www.dacoromanica.ro

märginit numai in a lauda pe Brasovenii cari nu primisera unireasi In a läsa pe mitropo-

, --2.737)' ,

litul Tärii Romänesti sa-1afuriseascd pe Atanasie.

Constructiile laice. Pelanga religiozitate, o altaträsaturà caracteristicd a

naiad a lui Brâncoveanu a fost1

simtul gospoddresc. El i-adat putintä sä chiverni-seascd tara Cu pricepere,timp de un sfert de veac,1mplinind Intotdeauna ce-rerile nesfärsite ale Tur-cilor, In bani, zaherea,salahori i mijloace detransport, dar gäsind, Inacelasi timp, chipul säfacd i diferite Imbuna-tätiri resedintelor dom-nesti si altor orase. Nus'a uitat nici pre sine, ri-dicând asezäri frumoasepe mosiile sale si sporin-du-si necontenit averea,atat cea mirätoare

5 cea nemirätoare. Dealtfel, pentru 1ntreaga

domnia indelungatfia lui Brancoveanu In-

-. seamnä o perioadä de spor10;mA:tuft 0,1n,-' - material, dupd cum In-

1s seamnd si una de Inflorireartisticd, de lux si rafina-

, ment (vezi si fig. 67 *i 68).;.. 3 Inca din 1689 se incep

reparatiile i adaosurilela Curtea Domneascd din

Fig. 65. Perdea de bisericli din 1692, dAruitA de Con-stantin DrAncoveanu si de doomna Marica. Numele ion

precum si data (72001 se aflA In partea inferioarA.

198 CONSTANTIN BRANCOVEANI.1

cat§i

tara,

www.dacoromanica.ro

Bucurefti. Bisericei de adispäruta, i se adaog6o turlä, cu tind'ä, §i Infru-musetäri interioare ; seconstruie§te apoi, spre ase märi palatul, o casacu stälpi de piatrà ; sereface clopotnita, punan-du-i-se i ceas §i, In 1707,se aranjeazA grädinilecare se Intindeau pe odistantä de 800 de metri,pang la malul Dambovi-tei. Urmeazd restaura-rea i amenajarea CurtiiDomnefti din Tdrgoviftecare fusese päräsitä dupàräscoala lui Mihnea, zi-durile caselor fiind atuncidärämate din ordinulTurcilor. Brancoveanu lereface Intre 1692 i 1694;mai tärziu, In 1697-98,repar'ä §i turnul de obser-va0e, Chindia. BisericaDomneasc6 e refacutà(vezi mai sus, p. 187);de asemenea casele co-conilor », corpul de gardaal seimenilor i zidul in-conjuator (1712). Nicicurtile lui Mihai \Todd,dela Caracal, nu suntuitate ; i aci se fac re-

domnul oprin-du-se uneori In acestloc, in drumurile lui printara.

doua zisä a Doamnei sau de jos, azi

Fig. 66. Perdea de biserici, ditruital de ConstantinBrancoveanu. In mijloc, sterna %Aril.

CONSTROCTIILE LAICE 190

«

paratii,

www.dacoromanica.ro


Caracteristice insä pentru felul de constructie al vremii, prinproportiile, frumusetea §i eleganta lor, sunt palatele pe care Bran-coveanu §i le face pe mo§iile sale, la Potlogi §i la Mogo§oaia pre-cum §i palatul din I ucure§ti, vecin cu re§edinta domneasci delaCurtea eche; a§ezdri insemnate se aflau §i la Doice§ti, la Brän-coveni, la Sambäta de Sus; conace, mai modeste, in multe altaparti. La Potlogi, el ridicd un palat in 1698, destintmdu-1, ala

6.7

rAltUnnYANITIM A;ifgitEwc.s..b.

. -4,TP: ',.nle..p°. '

`,,,'"- 4.1.1a 07, '': : ......rit j.,

W.:'''. ...-_"-° ' "::

't,:,P ,..,

i.,'.-?..1- l '

.11' + ,,, .7

.441 , ,

F,'c.""..\1, ' sge . ' -L p ?- _ 'As') " "

Fig. O. Detaliu dela biserica mnjtirij Hurezi: chenarul de ',jata frumos sculptatli ausii de intrare. Stema tara: vulturul cu crucea In cioc; deasupra, sfirsitul pisaniei.

cum ne aratà pisania, pästrata panä azi, fiului sdu cel mai inN/1'sta Constantin (vezi fig. 69). Clädirea, de proportii potrivite(32 x 25 m), avea douà rAnduri, dintre care cel de jos, maiscund, era destinat serviciului, iar cel de deasupra, mai inalt,stäpAnilor. Pereldi unora dintre odäi erau impodobiti cu stucaturi(vezi fig. 70); odaia domnului avea §i un tablou infäti§änd peproprietar tândrul Constantin alaturi de pärintii sai. Ofrumoasä « loggia », Cu stälpi bogat sculptati, se afla pe fatadacare actea spre lac sau hele§teu. Un alt palat, asemänätor,ridicà Brancoveanu la Mogofoaia, pentru cel de al doilea fiu al

www.dacoromanica.ro

Adrianopol, In 1703,drum care-i produseseatttta grijà. Palatuldela Mogo§oaia, binerestaurat In zilele noa-stre, este cel mai In-semnat monument dearhitectura laic& dincate ni s'au pastratIn Tara Romaneasca(vezi fig. 71 si 72). Ince prive§te palatul dinBucure5ti, el a fostzidit la o data ce nuse poate preciza, Inonce caz luainte deAprilie 1702, pe loculcaselor stra mo§e§ti,intre dealul mitropoliei§i Dambovita (actualaPiata a Natiunii). En-glezul Chisthull, gaz-duit aci, 11 descrie caun palat frumos, In-capator, zidit din pia-tra, pitoresc acoperit,dupa obiceiul %àrii, Cu§indrila si mo ilatdupd felul c a selordin tttrile cregtine,ceeace Ii da o Inftiti-§are stralucita daca 11punem alaturi de ca-sele... Turcilor din pro-vinciile vecine » Din

&au, 5tefan ; constructia era gata la 1 Octomvrie 1700. Pe pe-retii i boltile uneia din odai puse el sa se picteze lacere, drumul sau la

Fig. 613. - Pia tra de mormant a domnitelor SmarandaAncuta din biaerica mánSstirii Hurezi. Stil caracteristic

briincovenesc.

CO N STRUCTIILE LAICE 201

»

Intoar-

www.dacoromanica.ro


acest palat s'au pdstrat numai cateva coloane cu bazele lor siun fronton cu armele antacuzinilor, toate frumos sculptate ; eleau fost utilizate la restaurarea din vremea noasted a palatului

dala Mogosoaia. La Doi-cefti §i la Breincoveni,domnul repar6 numai

imbunätäli vechileasezdri, in 1706-1708.

La Seinibeita de Jos fdcuIn 1714 o casa noudcare insd nu ni s'apdstrat, fiind ddedmatala sfarsitul veacului alXVIII-lea; coloanele Cucapitele rdmase, sunt cala Mogosoaia.

Dar Brancoveanu maiavea i numeroase alteasezdri, atat in tail catsi peste hotare. In pri-mul rAnd, cea din Bu-curesti, pe malul Dam-bovitei, unde stint aziasezdmintele Brâncove-nesti ; apoi cele de laObilefti in Ilfov, Sccleni,pe dealurile dela miazà-noapte de Ploesti, Va

lea Schiailor, lang'd Mizil, Sdrata, in Buzdu, Teiteirani, in Prahova,Meiteisaru, in Dambovita, Pitefti, Mufetesti in Gorj, Drincea inMehedinti, si multe altele. Testamentul prin care domnuLisi im-parte in 1708 averea intre copii, ne aratà a el stApanea la aceadata 55 de sate intregiunele avand curti de plated', morivii apoi 56 de mofii sau peirti de sate, §i o sum6 de vii, afaràde casele din Bucuresti 5 randuri si din Targoviste. Pestehotare, el avea asezdri la Braco, la Poiana Meirului qi la ReceaIn Ardeal, la Arbana.fi, in Bulgaria de azi i la San- Stef ano, peàrmul Mdrii de Marmara.

y

ZINO VA

14:tiV4'!,71gZEGO5M-N-0,p.IflatiEV ii231`.0t:

It. Fail

69. Pisania. pe o pinch de marmurd, a palatuluidela Potlogi, :wand urmAtorul cuprins: Aceste case dentemeliia lor sdnt tnaltate de luminntul domn lo Con-stantin Basarab voevod iiului silu Constantin BrAnco-veanul; Incepdndu-le si sfdrsindu-le la leat 7206 (1698)si la al secelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihaivt(ori) post(elnic) Corbeanu. (Muzeul Militar, Buc.).

Fig.

www.dacoromanica.ro

- 1 5 1....4 , 'N,.s.: 7:.., ' "..--.- , .:,, .,4, _,,,,,r.4-- -,,ti .' ' ' ..,

rir. ,,....., c,._ m , ,,- r, -, .;-:'- a _ ', ., .

.- .." t-. L'i

.n. tsesturt din stu.aturile ce Impodobeint perrtii unora dintre (While palatului dela Potlogi; influent.) on ntan.

.:

www.dacoromanica.ro

204 CONSTANTIN PRANC01 EANU

Dintre realizarile gospodare§ti ale lui Brancoveanu, cronicaaminte§te refacerea hele§teului celui mare din Ilfov, dela FantanaTiganului, care se stricase de pe vremea lui Radu Leon, apoi adu-cerea apei la Targov4te §i la Foc§ani, In acest din urma loe, delao distanta de cloud ceasuri, In sfar§it, punerea din nou in exploa-tare a ocnei dela Teipni (Prahova).

Gospodar, credincios, iubitor de artä §i de cultura, ConstantinBrancoveanu este una din figurile cele mai de seam& ale trecu-

e,

zt.

' Y

1.

°; kb,0., A.

yet7 r

, .- _

r ,

,

a.

Fig. 71. Palatul dele Mogosoaia, clAdit de BrAncoveanu i restaurat tn addle noastre. E oclrsdireiipied pentru stilul brancovenesc.

tului nostru. El simbolizeazd epoca de stralucire a spiritului ro-=These. lar sfar§itul sail tragic, suportat cu tarie de suflet ade-varat cre§tineasca, adaoga chipului ski aureola de martir.

Stefan Cantaeuzino. Pentru a-0 consolida tronul §i a face im-posibild o revenire a lui Constantin Brancoveanu. Stefarf Canta-cuzino Ii dadu toate silinele ca sa se ajunga la o condamnare aacestuia. Trimise deci, Indata dupa numire, pe cumnatul sauRadu Dudescu i pe banul Stirbei la Poarta ca sa parasca pedomnul mazil, scoase Inaintea dregatorului Imparatesc täranipe care-i trivitia sa se planga de grelele biruri la care fuseserdsupu§i, starui cu bani pe la meghistanii Portii, puse §.1 pe altii

www.dacoromanica.ro

intervina, pana ce In sfar§it, obtinu cumplita condamnare. Esteaceasta o zdrobitoare villa §i o pata ru§inoasa pe memoria urma-§ului in scaun a lui Bráncoveanu. De altfel nu-i folosi multa vremesangeroasa biruinta. Stapanirea sa nu tinu nici doi ani de zile §iispravi Intr'un chip asemänator predecesorului sau. Dupa ce pro-tectorul dela Stambul, marele imbrohor, fu ucis din ordinul Vi-zirului care-vi temea locul, stefan Cantacuzino, ramas far'ä sprijin,

Fig. 72. Loggia palatului dela Mogosoaia, cu vederea spre lac.

primi firmanul de mazilie. Inlocuirea se hotarl chiar in ziva deCraciun a anului 1715 (5 Ianuarie 1716, stil nou); la Bucure§ti,ordinul sosi In ziva de 21 Ianuarie. Ridicat §i dus la Stambul,mazilul se bucura la Inceput de libertate ; cand lima acela§i crudvizir care talase pe Brancoveanu, primi din tara o scrisoare com-promitatoare a Imperialilor catre fostul domn qi informatii asupralegaturilor pe care acesta le avusese cu puterile cre§tine, stefanCantacuzino fu Inchis, Impreuna cu tata &d'u; In noaptea de 6spre 7 Iunie 1716, urma sugrumarea amandurora; aceea§i soartaavura In ziva de 9 Iunie, la Adrianopol, unchiul domnului, Mihai

STEFAN CANTACUEINO 205

www.dacoromanica.ro


splitarul Cantacuzino, ctitorul Mänästirilor Colea §i Sinaia, precumcumnatul su, Radu Dudescu. Soria lui stefan, Doamna Pátina,copiii sài, Rciducan §i Constantin, scApara, ascunzAndu-se la

ni§te cre§tini, in Stavrodrom, un cartier al Constantinopolului,apoi, pe mare, ajunser6 in Apus. Dupà peregrinAri la Roma, Viena,Petersburg, Phina Ii sfar§i zilele la Bra§ov, in 1.740. Dup6 stefanCantacuzino incep, in Muntenia, domniile fanariote.

BIBLIO GRAFIE

I. Constantin Brancoveanu: 1. C. GnInEsCu, Introducere la VOILIMUI

CONST. GIURESCU §i N. DOBRESCU, Documente i regeste privitoare la Con-stantin Breincoveanu, Bucuresti, 1907, L p. in 8'; 2. N. IORGA, 1114. nastireaHurezului. Desvoltarea i vieata ei, Valenii de Munte, 1912, 77 p. in 8'; 3. N.IORGA, Constantin-Vocla Brdncoveanu. V iata i domnia lui, Valenii de Munte,1914, 213 p. in 8'; 4. Vinoimu N. DRAGHICEANU, In amintirea lui ConstantinBrdncoveanu 1714-1914. Loccrsurile Voevodului. Privire arheologica, Bucu-resti, 1914, 112 p. in 8'; 5. N. IORGA, Donatiile romdnegti pentru manastiriledin Marea de Marmara, In Rey. Ist., VII (1921), 143-147; 6. C. MARINESCUITrei sabii ale lui Constantin Brd ncoveanu, In Bul. Com. Mon. 1st., XIX(1926), p. 93-99; 7. VIRGIL DRAGHICEANU, Palatul lui Constantin Voda Brdn-coveanu din Bucuregti, In Bul. Com. Mon. Ist., XIX (1926), p. 1-8; 8. GE-NERALUL R. RoSETTI, Cdteva sabii ale lui Constantin Brdncoveaniu, InMem. Sect. 1st. Acad. Rom., t. X, 1929, p. 1-9; 9. VIRGIL DRA-GHICEANU, O ctitorie brdncoveneasca disparuta: biserica Sfdntul Ion Grecesc dinBucuregti, In Inchinare lui N icolae Iorga, Cluj, 1931, p. 138-142; 10. DANSIMONESCU, O insemnare .romd neasca pe o carte din Asia Mica, In Reo, 1st.Rom., IV (1934), p. 293-4; 11. G. T. KIRILEANU, S'tiri de acum o suta deani despre mormantul lui Constantin Voda Brdncoveanu, Bucuresti, 1934,13 p. in 8°; 12. EMIL VARTOSU, Odoare romdnegti la Stambul, In Bul. Com.Mon. Ist., XXVIII (1935), p. 1-19; 13. I. LEPAS, Mucenicia Brcincove-nilor, Cluj, 1937, 16 p. in 8'; 14. VALER LITERAT §i MARTIN JARAY, 4 Vizitecalvinegti la preotii romdni din Tara Fagaragului. Un dar al lui Constantin.Brdncovestnu la Fagarag, In Anuar. Ist. Cluj, VIII (1936-1938), p. 582-620;

I. IONA$CU, 55coala dela Coltea In veacul al XVIII-lea, Bucuresti, 1938,15 p. in 8°. (Extras din Biserica Ortodoxa Ronzdna, LVI (1938), nr. 11-12) ;'

DAN SIMIONESCU §i EMIL MURACADE, Tipar rotruinesc pentru Arabi insecolul al XVIII-lea, In Cercetari Literare, III, Bucuresti, 1939, p. 1-32.

www.dacoromanica.ro

CANTEMIRE.$TIICam rar domn au lost gi a mai li ca

Antioh Vodd (Cantemir) In Moldova :nelacom nici la sdnge, nici la bani, nicela minciuni, ce iubitor la dreptate. .,5i

belfug In feard la bale era In silele lui D.

(Letopisetul lui Ion Neculce)

Rgstimpul dintre 1685 si 1711 poate fi numit, in istoria Mol-dovei, rgstimpul Cantemirestilor. La inceput, e domnia relativlungg dacg Iinem seama de predecesori §i succesori a luiConstantin Cantemir ; la sfArsit, e aceea a fiului säu, InvgtatulDimitrie Cantemir, o podoabg a culturii românesti ; intre ele suntcele doug domnii ale celuilalt fiu, Antioh Cantemir §i prima domnie,nerecunoscutg de Poartg, §i foarte scurtg de altfel, a lui Dimitrie.Din cei dougzeci si sase de ani ai acestui rgstimp, Cantemire§tiistgpanesc aproape §asesprezece.

Constantin Cantemir era dinteun neam modest de rgzsási, dinsatul Silifteni, In judetul Falciului. S'a ngscut la 8/18 Noemvrie1612 si a Imbrgti§at de tangr cariera armelor ; a servit timp desaptesprezece ani In armata polong, ajungand u rohmistru », saucgpitan de cavalerie ; a stat §i In Muntenia, avand dreggtoriamilitarg de ceau§ spgtgresc ; intors in Moldova, 11 ggsim 4 a-pitan mare », apoi serdar, deci comandantul cavaleriei si pgzi-torul marginei In spre 'Mari; a avut §i dreggtorii civile, fiindnumit vel clucer, si chiar capichihaia sau reprezentant al tgriila Poartg.

Tronul 1-a luat cu ajutorul lui Serban Cantacuzino, fgggduindacestuia sg-i urmeze directivele. Nu mirea se face In ziva de 25Iunie 1685 la Babadag ; noul domn era om batrAn: avea saptezecisi trei de ani. Cronicarul loan Neculce ni-1 infati§eazg, foarte sugestiv

www.dacoromanica.ro

208 CANTEMIRE$TI1

In chipul urm'ator: Cantemir Voda K carte nu stia, ce numai iseali-tura Invalase de o f5cea ; practic6 bung avea ; la voroav4 erafanä'tos ; manca bine si bea bine. Semne multe avea pe trup delarasboaie, In cap si la mani, de pe cand fusese slujitor In Oaraleseascà. La stat, nu era mare; era gros, burduhos, rumen la fatä,buzat, b arba Ii era albä' ca zgpada *.

Toatä domnia lui se desrásoara sub semnul luptelor dintreTurci i Poloni. Acestia din urm'a, membrii ai Ligei Sfinte (vezimai sus, p. 161) fac o serie de Incercari de a ajunge, prin Moldovala Dunare; ele nu izbutesc; Ora Insa are foarte mult de suferitde pe urma prklAciunilor si a focului. Chiar In toamna anului 1685,trupele polone trecurg Nistrul, trimitând Inainte detasamenteizolate sau podgheazuri » care ajunserà la Baia si chiar pânä laIasi, bàtând pe hatmanul moldovenesc Velicico Costin, fratelelui Miron. Lupta principalä avu loe langa Boian, pe Prut ; Turcii,Tatarii i Cantemir, a carui oaste dovedi vitejie, atacará pe Levisi-i siirà. sg. se Intoarcà, In conditii grele, Indarat, peste Nistru(1-18 Octomvrie).

Campania din anul urmator, condusá de regele Sobieski inpersoana, desi Inceputä sub auspicii promitatoare, nu dàdu niciea rezultatele asteptate. Armata ajunse, ce e dreptul, pang laIasi (16 August 1686), de unde domnul, solicitat necontenittreac5 de partea crestinilor, dar, temându-si fiul Wog la Turci,se reteasese. Ea coborl chiar mai In jos, pe Prut, pan'a la gura vaiiSArata ; aci Insá, silità, pe de o parte de Turci i 'Mari, pe dealta parte de seceta i lipsuri, trebui sal ja calea Intoarsa. In cursulretragerii, Iaii fura" prAdaIi i arsi de Poloni i Cazaci; unii isto-rici poloni cred cá focul ar fi fost pus de iscoade ale Turcilor souchiar ale lui Cantemir, spre a nimici depozitele armatei, ceea cenu pare insä. probabil. Mitropolitul Dosofteiu care primise pe So-bieski ca pe un liberator si Mouse slujba In cinstea lui, trebui sa-1urmeze; el lua cu sine si moastele Sfântului loan cel Nou, adusedela Cetatea Albà, Cu aproape trei sute de ani Inainte, de &AreAlexandru cel Bun. La 15 Octomvrie, Polonii erau Indaral pesteNistru.

In 1687, avurà loo numai incursiuni de prada ale podgheazu-rilor ; In 1690, fu ocupatà Suceava, lAsandu-se acolo o garnizoanade 900 de soldaIi. In 1691, Sobieski voi sá extinda stapanirea sa

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN CANTEMIR 209

In Moldova; facu deci o nora expeditie, asemenea celei din 1686.Nici de data aceasta lug, nu putu ajunge Ora la Durare,'Mull oprindu-1 mai sus de 'mi. El se Intoarse atunci spre apus,ataca Cetatea Neamtului aparath numai de o manä de « varatori*(nu « plae0 » cum s'a spus multà vreme) 0 dui:a patru zile deasediu, izbuti s'o la.. Manastirile din apropiere, Agapia, Secul 0Hangu, primira 0 ele garnizoane le§e§ti, apoi urma, pe o vremecumplita, retragerea. Din lipsa de cai, tunurile furl par'äsite laRopcea, In Bucovina, fiind reluate abia dupa vreo trei luni.Bagajul se pierdu tot ; multi dintre soldati pierira de frig 0de boala. Partea de nord-vest a Moldovei plus Soroca ramasefrig sub ocupatia 'was* In timp ce 'Mull stàpà'neau Or-heiul 0 Lapu§na. Lui Cantemir ii ramasese numai Ia§ul 0 tarade jos.

Necontenitele razboaie avura drept urmare 0 o Inmultire atalharilor. Bande Intregi, folosindu-se de Imprejurari, pradau flifaceau tot felul de blestematii. Trebuira masuri drastice pentru caraul &A fie stavilit. Miron Costin, de pilda, fiind staroste de Putna§i prinzand patruzeci de asemenea talhari, puse sa-i taie pe totiIn cate patru bucati 04 atarna « pin prepelece, pe la drumuri ».Domnul, de asemenea, li « Intepa » ci-i spanzura pe cei care-icadeau In mana.

Relatiile lui Constantin Cantemir cu erban Cantacuzino aufost bune, la Inceput. Degi se legase, la suirea pe tron, sa-i urmezedirectivele 0 acestea urmareau alianta cu cre§tinii el nuscapa din vedere totu0, niciodata, interesele proprii tgrii sale.De aceea, el nu trecu de partea Polonilor ; iar In tratatul secretpe care trimi0i sal 11 Incheiara cu Imperialii, la Sibiu, In 15 Fe-bruarie 1690, se specifica lamurit a renuntarea la protectia Portiise va face numai dupa ce armatele cre§tine vor fi la Braila sau laSiret. Tratatul, de altfel, ramase « litera moarta », In urma victoriilorturce§ti din 1690. Spre sfar0t, relatiile cu erban se stricara dincauza protectiei acordate de domn familiei Rusete§tilor sau Cu-pare§tilor, du§manii Cantacuzinilor. Incordate ra'masera ele apoi0 sub Constantin Brancoveanu. Acesta cäuta sa se foloseasca denemultumirile unora dintre boierii moldoveni cari erau suparatica domnul cheama In slujbe, la curte, «tot feciori de mojici, Co-dreni 0 Galateni ». 0 consfätuire a nemultumitilor, cu prilejul

14

www.dacoromanica.ro

210 CANTEMIRESTII

unei nunti, la Bäcani, din sus de Barlad, duse la horárirea de afugi cu totii la Brancoveanu §i de a stärui sä fie numit domn inMoldova, Velicico Costin, marele vornic. Unul dintre participantiila consfätuire, Ilie Tifescu, poreclit mai pe urmä « Frige-Vacä ».desvälui insd lui Cantemir cele hotärite. Urmarea fu executarealui Velicico ; i se taie capul, noaptea, in fata portii domne§ti, dupäce mai intäi fusese bAtut cu buzduganul. Fratele säu Miron, ve-stitul cronicar, nu era amestecat in complot ; se gäsea la mo§ie,la Barbo§i, indurerat de moartea sotiei sale pe care se pregäteatocmai s'o inmormanteze. Pe nea§teptate sosira slujitori domne§ti65-1 ridice; dus la Roman, fu §i el decapitat, cu toate rugämintilede a i se ing5dui sä vazä pe domn §i sà-§i dovedeasc6 nevinovälia.(Decemvrie 1691). Omorirea lui Miron Costin rämäne o pata pememoria lui Cantemir; bAtranul voevod fu cuprins de altfel,indatà dupg aceea, de remuräri: « §i de multe ori plangea intretoatä boierimea spune Neculce §.1 blästema pe cine 1-auindemnat de au gräbit de i-au tdiat ». Cu aceastä povarä pe millet,inchide el ochii, in varstä de 81 de ani, la 27 Martie 1694. Inmor-mäntat la Sf. Neculae Domnesc din Ia§i, trupul säu fu strämutatmai tärziu, in timpul domniei lui Antioh, la Mänästirea Mera,ctitoria sa de pe valea Milcovului (Putna).

Constantin Cantemir a fost cAgtorit de trei ori: prima data',In 1646 pe clind era in Muntenia, cu Anastasia, o nepoatii de vära lui Grigore Ghica; ea moare de ciumä la patruzeci de zile dupänuntä; a doua sotie a fost Ruxandra Gane, cu care a avut o fiica,tot Ruxandra; nici cea de a doua sotie nu trgie§te mult; dupämoartea ei, intämplata la 3 ani dela cäsätorie, Cantemir ja pe onepoat'ä a Anastasiei, sotia lui Duca Vodà, pe Ana Banta §.; cuaceasta a avut trei copii: pe Antioh §i pe Dimitrie (näscut la 26.Octomvrie stil vechi, 1673), cari au ajuns amändoi la domnie inMoldova, §.1 pe Safta, cAsätorità cu spätarul Mihai Racovitd.Cealaltd fiicä, Ruxandra, s'a märitat cu Lupu Bogdan Hat-manul.

Dimitrie Cantemir. Dupà moartea lui Constantin Cantemir, eales domn de &Are boieri §i slujitori, Dimitrie, fiul cel mai mic alräposatului. I se cite§te molitva de domnie, e imbrkat cu caftande care un aga al Vizirului care se nemerise cu trebi impArate§tiIn Ia§i, §i domne§te trei säpfämani (29 Martie 18 Aprilie 1693)

www.dacoromanica.ro

(vezi si fig. 73). Dupà aceea e ridicat de un trimis al Por tiidus la Stambul; Sultanul numise, in urma stäruintelor lui Bran-coveanu, care voia sa si-1 faca ginere, pe Constantin Duca, fiullui Gheroghe Duca, fostul domn.

Constantin Duca, zis §i Duculetavea vreo saptesprezece araprimise o educa* si o instructie aleasà; stia foarte bine greaca

veche si latina, poseda cunostinte lntinse de filosofie ; personali-tAti culturale renumite ale vremii, ca, de pila', Spandoni, maretetor al patriarhiei din Constantinopol, si loan Comnen, ii fu-

CONSTANTIN DUCA 211

Par. te Roy en fon confeiix.r.p/g5 bds

rerrot.

f ,1 .+1., 4 e,"1-41'i,ii

Fig. 73. Insemnare autograffi din 1696 a lui Dimitrie Cantemir pe o carte tranceel din bilbio-teca sa. Pecetea a tost fficuth in timpul Marte scurtei domnii din 1693; ea poarta, In limba slava,urmatoarea legenda. 14Io DimiRrie voevod cu mila lui Dumneeeu dordnul Tfirii Moldovei P.

(Academia Romana, Manuscrise).

seser5 profesori. A fost numit domn la inceputul lui Aprilie 1693,inainte de 11 ale lunii ; a sosit la Iasi ins6 abia la 4 Iulie, dupà cecontractase datorii insemnate la Stambul, garantate de BrAnco-veanu.

In toamnA, se eägtoreste cu domnita Maria, fiica domnuluimuntean; influenta socrului s4u era foarte simtitd, atat, de simtitàchiar, incat Neculae afirma' ed, de fapt, stapanea acesta: « si pecine ziceau Muntenii sà-i boiereascA, pe aceia fi boierea ; si ce ziceauMuntenii, aceea fòicea ». Din cauza datoriilor, i dupá pilda luiBrâncoveanu, pune si el vacdritul « de vaca un zlot si de cal unleu », dare nepopulara in special printre boieri care aveau cirezi

www.dacoromanica.ro

212 CANTEMIRESTII

§i tamazlkuri numeroase. A mai pus i un impozit de un zlot pepogonul de pArIng §i de 1 popu§oiu e prima mentiune a culti-värii porumbului In Moldova precum §i de patru lei pe pogonulde tutun.

Domnia lui Constantin Duca a durat mai putin decAt termenulobi§nuit de trei ani dupäi care trebuia o reconfirmare; la 18 De-cemvrie 1695, el este mazilit. S'a ajuns aci din cauza unor gre§eliale tänärului domn pe care nici puternicele mijloace ale lui Bran-coveanu nu le-au mai putut acopen. Mai IntAi, zahereaua pornitàla Camenita In 1695, nefiind suficient apäratä, a fost atacatà deLevi lang6 Nistru §i jefuità, rämänänd cetatea färä provizii; apoia fost ucis, chiar In Ia§i, un Turc insemnat, capegi-ba§5, ce fusesetrimis de vizir sä ja banii birului §i In acela§i timp sà fac4 o an-chetà discrea asupra domnului. Acesta, afländ de Insärcinareaultima a Turcului, pune 86 fie atacat de o ceatä de joimiri, chi-purile sträini, care pradä totdeodatä §i « cärväsäriea turceasca»,adic6 locul unde trägeau cei veniti cu porunci dela Stambul §inegustorii turci. Dandu-§i seamä apoi de gre§eala fäcut'ä, Du-culet Incerac4 sä-§i ca§tige bunävointa Sultanului, lovind garni-zoanele le§e§ti din mänästiri §i dela Neamt; are chiar unelesuccese. Ele nu mai pot Impiedeca frig mazilia care se pro-duce In 18 Decemvrie. La plecarea din Ia§i, tänära doamnä,bocindu-se, ar fi spus muntene§te »: « Aolio 1 Aoliol c4 vapune taica pung6 dà pung6 din Bucure§ti pang. In Tarigrdd§i, zäu, nu ne va läsa a§a j iar ne vom Intoarce cu domniaindärä pt ». Dar n'avu noroc sä vadä Implinindu-i-se zisa: scurtävreme dupà ce ajunse la Stambul, imbolavindu-se de ciumä, muri(August 1697).

Antioh Cantemir, fiul cel mai mare al lui Constantin, avea, lasuirea pe tron, douAzeci §i patru de ani (vezi §i fig. 74). Era nespune Neculce « om mare la trup, cinsti§, chipi§, la mintea§ezat, judecätor drept; nu era prea cärturar, numai nici eraom prost. Minciunne §i telpijicurile (adia vicleniile) nu le iubia ;la avere nu era lacom; obicee nouà nu primea sä le faa preapeste searnä; era varator §i slujitor (osta§1) bun, dupà lineatätäne-säu ».

A vrut sä curme vräjmd§ia cu Constantin Brancoveanu; atrimis deci la acesta sà facä pace §i sä4 dea pe una din like drept

www.dacoromanica.ro

sotie. Bogatul i mandrul domn muntean care than pe Cante-mire§ti drept oameni de jos, a pus Irish' asemenea conditii pentrucasatorie cerea, intre altele, sal fie ucis Iordache Ruset vistier-nicul 'neat Antioh renunta la planul sau §i-§i lua doamná dintara, pe Ecaterina, fiica logofatului Dumitra§co Ceaurul delaValea Seaca. Du§mania intre cele douà familii continua, sprepaguba ambelor tari i spre multumirea meghista-nilor dela Poarta cari avurd prilej sä ia multe pungi tty

de bani. Spre a putea sa stranga sumele insemnatetrebuitoare pentru a contrabalansa demersurile luiBrancoveanu, Antioh fu nevoit sá perceapavacaritul « In cloud ierni ha chiar sa-1 mareasca.Pe urma insä, 11 desfiinta, cu blestem Infricopt.

In timpul domniei lui se lncheie pacea delaKarlovitz (1699, Ianuarie 26); printre stipulatiu-nile ei sunt unele care privesc direct §i indirectMoldova. Astfel se hotärä§te ca Turcii FA eva-.cueze Podolia, Ucraina §i cetatea Camenitei, pe care o stapaneaude 27 de ani, spre marea paguba nu numai a Poloniei, dar qi aMoldovei, obligata sà care mereu 'zaherea Inteacolo i sa aperedrumul de podgheazuri. In schimb, Polonii vor evacua cetäAile

mänastirile ocupate din Moldova, Nistrul ramanand hotar. Celehotarlte sunt aduse la Indeplinire ; Camenita e predata la 12/2ZSeptemvrie 1699; Neaml,u1 i manhstirile 1nvecinate, Campulungul,Suceava i Soroca sunt parasite §i ele de Levi §i de Cazaci ; pe dealtä parte Tatarii se retrag din judetul Orheiului §i din acela alLapu§nei, unde se a§ezaserd 'Ana aproape de Chi§inau. Antiohe stapan pe Intreaga ara", afarà, bine Inteles, de Bugeac qi deraielele din miazäzi.

Pentru a aduce o u§urare bietilor locuitori care ani d e zilefusesera 1ngreunati cu ddrile §i saraciti de razboaie §i Po dghea-zuri, Men domnul acum o reformä fiscalà anticipand pe aceeaa lui Constantin Mavrocordat: stabili anume o sum& globalä pecare trebuia s'o plateasca fiecare, boier, mazil, rupta§, Oranpotrivit averii, anual, in patru sferturi, desfiintand toate celelaltedari. Era evident o u§urare ; dar cand sa se simta In tar& urmarileei, sosi mazilia lui Antioh. Brancoveanu, continuand vrajma§ia,izbutise 1nlocui prin Constantin Duca, fostul domn. Firmanul

Tr':0-

Fig. 74.Pecete deja AntiohCantemir, din pri-ma domnie, cu data1696. (Academia Ro-Wink Sectla Numis-

matich).

ANTIOH CANTEMIR. 213

§i

a-1

www.dacoromanica.ro

214 CANTEMIRESTII

de inlocuire sosi la Ia0 la 14/25 Septemvrie 1700; mazilulspre Stambul, läsänd in urna numai regrete.

Constantin Duca a doua oarA. i de data aceasta, ConstantinDuca Mel.' cheltuieli mari pentru a lua domnia; adäogändu-sesumele vechi, neplätite, datoria sa crescu enorm. De aceea, elamanetà, Ina la Stambul fiind, därile pe oi, pe miere, pe cearä

reinfiintä, bine inteles, v'äcäritul. Spori apoi darea pe vin, intärguri, §i desetina. Rezultatul fu o nemultumire generalä. Boierii,instigati de Iordache Ruset, pe care Doinnul 11 primise totu0 lacurte, mai tärziu 11 va face chiar mare vornic al tärii de josincepurà a pribegi in vecini: unii in Tara Româneaseä, altii inArdeal, altii in sfar0t in Polonia. VAzand cA nici de data aceastaDuca nu poate sali apropie tara i ca nu-i ascultà sfaturile, Brän-coveanu se hotäri sä-1 inlocuiasca. El trimise deci in Moldova laIordachi Ruset, du§manul säu de parà atunci, fäcu pace cu el,fägäduindu-i chiar incuscrire §i stabili sä sustinä amändoi peMihai Racovitä spätarul.

Acesta apartinea unei vechi familii 0 era vär de al doilea,dupà mamä, cu domnul muntean. Cu prilejul mergerii la Adria-nopol, in 1703, se puse problema inlocuirii lui Duca. Vizirul ar fivrut ca sä fie tot Brâncoveanu 0 in Moldova; Stolnicul Con-stantin Cantacuzino, consultat, se opuse lug. Candidat era 0,Antioh Cantemir, sustinut puternic de Ienicer aga; birui fugMihai Racovità, dupà cum se stabilise. Constantin Duca, chematla Poartà cu aproape 3 luni mai inainte, firmanul a sosit laIa0 la 26 Iunie fusese trimis surghiun la Cavalla, pe tärmulmärii Egee. Dupà numirea lui Racovitä, avu apoi judecatà, Indivan, in fata Vizirului, i in alte pärti # zicand boierii c6 austricat teara »; in aceste judeati pierdu tot 0 rämase grao. Amurit In « mare lipsä », la Tarigrad.

De0 a domnit riutin nici trei ani i cu greutäli finan-ciare, Constatin Duca gäsi timp i mijloace sä ridice cAteva läca-§uri. Astfel el fäcu o nanästire in Galati, cu hramul AdormireaMaicei Domnului 0 o inchinä la Mavromol, deasupra Fanarului.Transforma apoi biserica Danco din Ia0 in mänästire §i o inchind

Rumeli, la o mändstire unde este hramul patruzeci de mu-cenici ». RefAcu mänästirea dela Copou, ctitoria lui Vasile Lupu;refacu feredeul sau bäile din Ia0, clädite de acela0; in sfär0t,

www.dacoromanica.ro

zidi case domnegti la Mitropolie, la Biserica Alba, ctitoria mameisale, doamna Anastasia.

Constantin Duca a fost casatorit de doua ori: prima data cuMaria, fiica lui Brancoveanu (vezi mai sus, p. 211); fiul näscutdin aceasta' casatorie a murit tanar. A doua 'parà a luat pe Eufro-sina; Cu ea a avut ne spune Neculce doi feciori: unul s'adus « la Moscali n; altul a ramas in Tarigrad.

Mihai Racovita. Dupii plecarea lui Duca laPoarta, tara fu carmuita de logofatul loan Buhu,s,varul sàu, lasat caimacam. Mihai Racovita primicaftanul 1n Septemvrie 1703, inainte de 12 alelunii ; nu sosi la Iagi frig deck, la 30 Noemvriezabovind la Stambul din cauza judecatilor cu Fig. 75.

Pecetea mica a luipredecesorul (vezi fig. 75). Mihai Racovita ca

Domnia aceasta cea dintai a lui Mihai domn al Moldovei(1703). Legenda tn

Racovita, domnie, altfel, linigtita gi blanda, n'are limba slava.

mare insemnatate; a gi durat putin, nici un an§i jumatate, incheiandu-se la 23 Fevruarie 1705 (firmanul demazilie s'a dat de fapt la Stambul cu zece zile inainte, la 13

Fevruarie). In acest rastimp, Domnul reface biserica dela poartacurtii domnegti, marind-o ca sa incapa nu numai dregfitorii,dar gi mazilii gi slujitorii; face de asemenea o biserica de

lemn, in ograda vamii, langd casele tatalui sdu, vornicul Ion Ra-covita ; da, in sfargit un hrisov solemn patriarhiei de lerusalim,specificand mandstirile inchinate acesteia (Galata, Barnowski,Sf. Saya, Cetatuia, Barnova din oragul gi tinutul Iagi, Sf. Gheorghedin Galati) gi obligatiile lor fiscale. Doamna, la randul ei, « toc-megte adica repard mitropolia cea veche, in care nu se mai slujeade mult.

Mihai Racovita e scos din domnie de catre Antioh Cantemir.Acesta, care fusese cat pe aci sa fie numit in Septemvrie 1703

cronica arata cá a fost atunci o chestie de un « cifert (sfert)de ceas » ca sa izbandeasca nu inceta cu stäruintele gi obtinuintr'adevar tronul. Mazilit, Racovita veni la Poarta ; aci fu parit

dupa un nenorocit obicei ca n'a trimis Imparatiei « douabiruri « cloud bairamlacuri* pe care le-ar fi luat din lard. Pusla inchisoare, el trebui sa raspunda suma, pe care poate nici n'oluase.

MIHAI RACOVITÀ 216

www.dacoromanica.ro

216 CANTEMIRE*TII

Antioh Cantemir a doua oarfi. i Antioh Cantemir zdbovi laStambul 'Ana' tocmeasca treburile; numit la 13 Fevruarie(1705), abia la 1 Iunie îi fäcu el intrarea in Iasi. Cu Brancoveanuera acum in re1aii bune; se irgelesesera, lnc inainte de a plecaspre arà, ad nu se mai parasca; bogatul domn muntean se anga-jase chiar sà-i dea lui Dimitrie, fratele lui Antioh «cate zecepungi de bani » pe an, sine a avea pace, economisind astfel sumeInuit mai mari care ar fi trebuit vdrsate Turcilor.

Cu toate acestea, impozitele trebuird sporite, din cauza dato-riilor. Scoase Antioh \Todd aratd Neculce nevoi grele petearà... oranduele multe si satarale i hartii i furrarrt, cate un_zlot de toatä casa »; Infiinà yeidreirital, cate doi bani de vadrade vin, platit numai de tOrani; infiintO i corneiritul, cate un leude fiecare bou ce se vindea. Mazilii in special fur% apOsqi. N'arfi fost nevoie de un efort atat de mare, dar vistiernicul pe care-1avea dcannul, Ilie Cantacuzino, era un om lacom i apucAtor:lua din bani « i fài i furis, cum Ii era voia ». La iesirea dindregOtorie, acesta rdmase cu saptezeci de pungi, in timp ce Antiohcare «nu era prea sames, nici lacom » pie* la sfarsitul domniei,numai cu « v.'o cincizecisasezeci ». Mand'stirilor li se fOcu Inaun asezämant fiscal favorabil, « cu ruptd » stabilind adia sumepe baza de hnelegere, platibile in sferturi.

In primOvara anului 1707, la 1 Mai, porni el, in urma uneidispozitii primite dela Poartd, la Tighina, spre a da ajutor larepararea i mArirea cetAtii. Dar pe cand lucra aci, impreun'ä cutoat'd curtea i slujitorii, Ii sosi mazilia (31 Iulie); ea fusese provo-catO de Mihai Racovilà, doritor de a-si relua tronul si de a-sirizbuna pentru cele suferite. FOrd s'd se mai intoarc'd pe la Iasi,Antioh porni, impreund cu familia sa, direct la Constantinopol;ad i a si murit, mai tarziu, in 1723. Doi din bdietii säi, Constantinçi Dimitrafco, s'au asezat in Rusia; un al treilea, Ionitei, a rOmasIn Moldova. 0 fiica a sa Maria a fost logodit'd cu Radu, fiul luiBrancoveanu. Lui Antioh Cantemir i se datoreste inlocuirea laca-sului de lemn dela Mira, ctitoria tatOlui sdu, printr'unul de zid,In anul 1706.

Amintirea lOsat'd de acest voievod, in urma celor cloud' stä-paniri ale sale, a fost din cele mai bune. Cronicarul Ion Neculcee interpretul Eentimentului general al àrii atunci cand spune:

www.dacoromanica.ro

NECULAI MAVROCORDAT 217

« Cam rar Domn au fost §i a mai fi ca Antioh Vod'ä in Moldova:nelacom nici la sänge, nici la bani, nici la minciuni; ce, iubitor ladreptate. i bel§ug in tearä la toate era in zilele lui ».

Mihai Racovitä a doua oart. Caftanul de domnie 11 imbracäMihai Racovità a doua oarä la 23 Iulie 1707; sose§te in Ia§i frigabia la 24 Noemvrie. Familia Rusete§tilor, in frunte cu IordacheRuset, e acum atotputernica ; din pricina ei, se pare, incepe nouasapanire cu o execulle qi anume cu sugrumarea lui PanaiotacheMorona, un grec foarte abil, fost mare postelnic §i pe cale de ade_veni un concurent primejdios pentru Iordache. Motivul oficialera insä c6 acest Morona « pre toti Domnii pärä§te *.

Din cauza exigentilor turce§ti §i din cauza cheltuielilor curtiiun capitol 11 formeazA §i toaletele §i bijuteriile doamnei Ana

se sporesc din nou därile. La pogondritul pe vii se adaogd un zlotde pogon, vddriz'ritul e dublat, dela 2 la 4 parale, se infiinteaz6funuirittil, Cate doi ughi (sau galbeni ungure§ti) de fiecare hornal casei; desetina, pe stupi §i mascuri,-e extinsä §i asupra boierilor,mazililor §i mänästirilor.

In timpul acestei domnii are loc vestita luptä. dela Pultava(8 Iulie 1709), in urma cAreia Carol al XII-lea, regele Suediei,bAtut de Tarul Petru cel Mare, se refugiaz6 la Tighina. Victoriaruseasc6 impresioneaza adânc; Mihai Racovitä incepe a se orientaspre Ru§i §i se gände§te chiar A' se refugieze la ei, la nevoie. Adver-sarii säi dela Poartà simt insh aceasta §i conving pe vizir sä-1mazileastä. Acuzat c6 ar fi favorizat o incursiune rush' in Moldovacand e zdrobit, pe valea Prutului, un deta§ament de Suedezi sau&A, in cazul cel mai bun, ar fi pästiat o atitudine pasivd,Racovi0 e ridicat din Ia§i, la 28 Octomvrie 1709, de un deta§a-ment de spahii, dus la Stambul §i inchis la Edicule. In locullui spune Neculce ar fi putut veni din nou Antioh Cantemir,dacd dädea cele trei sute de pungi ce i se ceruserd; acesta nufägaduie§te insä decat o suta cincizeci §i atunci e numit NeculaeMavrocordat, fiul marelui dragoman Alexandru Mavrocordat4 Exaporitul* adia « tainicul din läuntru*.

Neculai Mavrocordat. Mai mult cleat de chestia materialà,numirea lui Neculai Mavrocordat a fost determinatä de nevoiaTurcilor de a avea in Moldova acest moment de expansiuneruseasca, un om sigur, al lor, care sä nu treacd de partea cea-

www.dacoromanica.ro

218 CANTEMIRE STII

laltä, in caz de conflict. Aceasta nevoie explica de altfel, dupe.'gestul lui Dimitrie Cantemir §i dupa sfar§itul lui Brancoveanu

acuzat tot de intelegere Cu Ru§ii §i a lui Stefan Cantacuzino,de ce s'au introdus in tarile noastre domnii zi§i « fanarioti ». Turciiau vrut s5 se asigure de o supriza din partea noastra in timpulrazboaielor cu Austriacii §i cu Ru§ii §i, de fapt, au izbutit:in tot timpul acestor domni dela 1711, respectiv 1716 panain 1821 n'a avut loe nicio incercare de revolta sau de colaborarearmata cu cre§tinii ; unja Dunärii a fost asigurata.

Prin mama sa Sultana (vezi fig. 76), Neculai Mavrocordat erastranepot lui Alexandru Ilia§; se inrudea deci Cu vechea dinastie aMoldovei. Primise o educatie §i o instructie 1ngrijit5 ; §tia latine§te,putand tine §i cuvantari In aceasta limba, nu §tia insa, ca'nd a venitIn scaun, române§te, a§a &A, la inceput, a avut nevoie de talmaci.Ocupase timp de 12 ani, dupa tatal sau, insemnata functie de maredragoman sau terziman al Portii. Pretuia fastul §i avea o inaltaidee de demnitatea domniei; numit la 17 Noemvrie 1709, el intraIn Ia§i la 5 Fevruarie 1710 « cu mare pohfala, cu alaiu imparatesc,§i Cu iscusite podoabe

Scurta sa stapânire dureaza abia un an de zile se dis-tinge prin cateva masuri luate in folosul paturii de jos, a celornevoia§i. Desfiinteaza darea pe popu§oi, sile§te pe « zlota§i »strangatorii de dari numiti astfel dela monete zlot sà restituieoamenilor banii birului ce incepuse a se strange cu putin Inaintede mazilirea lui Racovita, bir la care el renuntä ; pune §i pe Turciinegustori de vite la darea cornaritului. Are grija ca judecatileA' se faca pe dreptate ; intemeiaza o sum5.' de slobozii la marginiletärii.

Pe boieri, In schimb, Ii tine la oarecare distantd; sfetnicii salde taina sunt trei Greci; pe Iordache Ruset il inchide chiar, panala sfar§itul domniei, luandu-i §i zece pungi de bani. 0 parte dintreboieri fug la Levi, altdi in Ardeal. Mazilia lui Nicolae Mavrocordatnu e provocata lug de ace§tia, ci de staruintele lui Dimitrie Can-temir, ajutat §.1 de hanul tataresc din Crimeea. Firmanul de Inlo-cuire sose§te in Ia§i la 4 Decemvrie 1710; dupa trei zile ter-menul prevazut pentru pregatirile de plecare fostul domnporne§te spre Stambul; la Galati, el se intalne§te cu succesorulsau §i spre deosebire la ceea ce se facea in alte cazuri similare

www.dacoromanica.ro

- "-`

:ii `

,-x s4 '

"1::, ,'t -

Fig. 78. Alexandru Mavrocordat Exaporitul i sotia sa Sultana, pilrintii lui Neculai Mavro-cordat. Frescli In biserica nanIstirii VlIcAre*ti.

219NECIJLAI 'MAVROCORDAT

www.dacoromanica.ro

220 CANTEMIRESTII

11 viziteaza, despartindu-se apoi in termeni buni gi Cu anga-jamentul de a nu se sapa sau part unul pe altul.

Dimitrie Cantemir. Dupa foarte scurta sa domnie din 1693,nerecunoscuta de Sultan (vezi mai sus, p. 210), Dimitrie Cantemira locuit la Stambul, unde statuse, de altfel, §i mai inainte. El 1§icompleteaza acum cultura §i leaga prietenii pre-tioase Cu inaltiidemnitari turci care-i pretuiau cuno§tintele bogate §i variate,talentul sau muzical §i felul ales §i afabil de a primi. Multumitaacestor prietenii, la care se adaoga §i staruinta hanului tataresc,Dimitrie Cantemir e numit domn al Moldovei; un raport al amba-sadorului francez ne arata ca hotarirea s'a luat Cu putin inaintede 21 Noemvrie 1710. Misiunea precisa pe care o avea noul domnera de a supraveghea §i. a prinde, la momentuf oportun, pe COn-stantin Brancoveanu, banuit §i nu fara temei ca.' vrea satreaca de partea Ru§ilor. In razboiul care in urma stäruintelorlui Carol al XII-lea, refugiat la Tighina, §i. a lui Ludovic al XIV-lea, se pregatea 1mpotriva Rusilor, tarile noastre trebuiau sanibà in frunte domni siguri, de o credinta neclintita lath' dePoarta. De aceea, misiunea incredintata lui Cantemir, socotit,dupa intreaga sa viata de 'Ana atunci, ca fiind complet de-votat.

De fapt frig, tocmai fiindca patrunsese asa de adanc in mij-locul vietii turce§ti §i cuno§tea atat de bine pe fruntalii ei, noulvoievod avea motive serioase sá se lndoiasca de viitorul imperiuluiotoman §i Bali indrepte sperantele spre puterile cre§tine. Deza-strul dela Zenta (1697) la care participase, ca tanar osta§, in an-turajul vizirului, 11 impresionase In gradul cel mai inalt, fäcandu-1sä piarda lncrederea in valoarea militara a o§tirii turce§ti. Seexplica asa dar de ce impotriva tuturor a§teptarilor Dimi-trie Cantemir a trecut de partea Ru§iloi.

La inceput, tratativele se duc acoperit, ha chiar, sub pretextea iscode§te, cu §tirea Portii; Luca vistiernicul intalne§te pe tarulPetru cel Mare la Luck si incheie la 24 Aprilie o conventie, Cuurmatoarele puncte mai insemnate: Moldova trece sub protectiaimperiului rusesc; ea va avea vechile hotare, deci inclusiv Bu-geacul si raielele; domnia va fi ereditarä, in familia lui Cantemir;Domnul si dregätorii i§i pastreaza vechile drepturi; in caz de in-frangere, se va da ospitalitate in imperiu §i intretinere.

www.dacoromanica.ro

DIMITRIE CANTEMIR 221

Operatiunile militare incep la 10 Iunie 1711, prin trecerea tru-pelor feldmare§alului 5eremetov peste Nistru, pe la Soroca. Tarul,sosit mai in urma, face insa greseala de a nu concentra toate for-tele sale in Moldova, ci trimite o parte insemnata a lor impotrivaCrimeii; Inca §i pe cele din Moldova le mai imparte, expediindlnainte un detasament important, sub generalul Rönne, sa iaBraila. 0 alt'ä greseala a fost plecarea din Iasi in spre Bugeac,inainte de a se fi strans proviziile necesare, mai ales ea fuseseseceta §i impotriva parerii lui Cantemir care insistase in sensulasigurarii aproviziondrii. Trupele pornesc totu§i pe Prut in jos,In timp ce Turcii si Tatarii, cu forte mult superioare, circa 200.000de oameni §i 250 de tunuri, grabesc in intampinarea lor. Con-tactul are loe la 18 Iulie, iar lupta principala se da in zilelede 19-21 Iulie, la Sainilefti in judetul Fàlciu. Rusii sunt incon-jurati de multimea adversarilor ; incercarile lor de a rupe ran-durile acestora dau gre§; slabiti de nemancare, cu munitiile pesfarsite, ei Bunt nevoiti sà ceara inceperea tratativelor de pace.Vizirul se zice eumparat ; Neculce precizeaza chiar: cu optsute de pungi si influentat §i de faptul ca o parte din ostireasa, greu incercata in luptà, voia Incetarea ostilità4ilor, consimte.Se ajunge astfel la tratatul dela 23 Julie, de langa vadulHu§ilor », prin care tarul restituia Azovul, darima o serie decetati dela hotarul Ucrainei, platea o despagubire de razboi silngaduia lui Carol al XII-lea reintoarcerea neturburata in Suediaprin Polonia. Dimitrie Cantemir, pe care Turcii 11 cerura inzadar, isi lua familia dela Ia§i si, impreuna cu o suma de drega-tori §i ostasi, intre cari si hatmanul Ion Neculce, viitorul cronicar,porni pe calea pribegiei, 1nsotind pe Petru cel Mare In Rusia.Aci a trait el Inca doisprezece ani, mai hit& la Charkov, apoi laMoscova §i la Petersburg. In Mai 1713 Ii muri sotia, Casandra,fiica lui 5erban Cantacuzino ; dupa sase ani, in 1719, se casatoricu frumoasa si tanara Nastasia Trubetzkoi. Tarul li da la inceputcincizeci de sate, §ase mg de ruble anual §i douà randuri de casqla Moscova; 11 face apoi, mai tarziu, consilier intim si-i arataintotdeauna o deosebita pretuire (vezi fig. 77). In 1722, Cantemirpleaca in campania impotriva Persiei; pe drum, se imbolnave§teinsa su"erea de diabet §i trebuie sà se intoarcä. Ajuns lamosia sa, In satul Dimitrovca, uncle-0 avea asezarea, el mai

www.dacoromanica.ro

111111111.P.1,1

II "

Fig. 77. Dimitrie Cantemir, in timpul §ederii In Rusia. Gravurii In anima, facial dupamoartea sa. Legenda, In limba francesii, ti nume§te: Principe al Moldovei, numit Principe

al SIAntului Imperiu rus, Senator i consilier privat al Majestiitii Sale ImpnratulPetru-cel-Mare s.

222 CANTEMIRESTII

www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAFIE 223

teale§te cateva luni de zile, inchizand ochii la 1 Septemvrie 1723,in vArst de 50 de ani. A fost inmormantat in « biserica de jos »a m6n6stirii grecqti din Moscova, acolo unde odihnea §i primasa so-tie ; el este chiar ctitorul acestei biserici: A mai ridicat,f5cand insu§i planurile, Incà douà biserici in satele de pe mo§iasa, precum §i o mànästire la Dimitrovca.

Din cea dintai cAs6torie Dimitrie Cantemir a avut patrupe Matei, Constantin, i 'erban i Antioh §i douà fete, pe

Maria i Smaragda. Antioh a ajuns vestit In lumea literilor ; Mariaa inspirat o puternic5 pasiune lui Petru cel Mare. Din cea de adoua s'au n6scut doi fii, Petre §i Ion, morti de mici, §i o fiic6Smaragda-Ecaterina. A mai avut §i un fiu nelegitim, AugustinMirov, nascut in 1715.

Pentru activitatea literar4 §i §tiintifica a lui Dimitrie Can-temir, vezi partea a doua a acestui volum.

BIBLIOGRAFIEI. Constantin Cantemir: 1. C. GIURE SCU, Tratatul lui Constantin Can-

temir cu Austriacii (1690), Bucuresti, 1910, 19 p. in 8°. (Extras din Cony.Lit. XLIV); 2. SEVER Z OTTA, Des pre neamul Cantemireftilor, In RevistaArhivelor, I (1924), p. 61-72; 3. AL. LAPEDATU, Jurnalul Principelui IacobSobieski, fiul Regelui loan, asupra campaniei polone In Moldova la 1686, inMent. Seq. Ist. Acad. Rom., t. XIII (1932-1933), p. 279-314; 4. MARIEKASTERSKA-SERGESCU, L'expédition de Sobieski en Moldavie en 1686, InRev. Hist. Sud-Est, X (1933), p. 17-30; 5. N. 10 RGA, Sobieski et les Roumains,1683-1696, in Rev. Hist. Sud-Est, X (1933), p. 287-306.

Constantin Dues: 6. D. Russo, Mitrofan Grigoras, Cronica Tara Ro-rndnesti (1714-1716) In Rev. Is& Rom., IV (1934), p. 1-43 a (se vedeap. 8-13).

Antioh Cantemir: 7. AUREL V. SAVA, Schimbare.de domnie In Moldova1707, in Rev. Ist. Rom., VII (1937), p. 163-170.

MihaI Racoviti: 8. D. Russo, Din corespondenla Doamnei Ana Ra-coviid (1708-1709), Bucuresti, 1911, 18 p. in 8°. (Extras din Cony. Lit., XLV) ;9. N. IORGA, Note ateniene, In Rev. Ist., XVI (1930), p. 193-206.; 10. GE-NERAL M. RACOVITA-CEHAN, Familia Racovigi-Cehan, genealogie gi istorie,Bucuresti, 1942, 158 + 151 p. in 8°, c.. VI + XIV planse si 4 tablouri gc-nealogice (Academia Romana, Studii gi Cercetdri, LVI); 11. DR. ALOIS GRI-GOROVICI, In jurul mazilirii lui Mihai Racovild, In Fdt-Frumos, XVII (1942),p. 156-158.

www.dacoromanica.ro

224 CANTEMIRE$TII

Nicola° Mavrocordat: 12. ALEXANDRE A. C. STOURDZA, L'Europeorientate et le r6le historique des Maurocordato 1660-1830, Paris, 1913, VIII+ 463 p. in

Dimitrie Cantemir : 13. T. CIOBANU, Dimitrie Cantemir in Rusia,In Mem. Seq. 1st. Acad. Rom., t. II (1925), p. 381-548; 14. I. MINEA,Despre Dimitrie Cantemir. Omul. Scriitorul. Domnitorul, Iasi, 1926, 421 p.in 8°; 15. CONST. C. GIURESCU, Une relation inédite sur la campagne dePierre le Grand en Moldavie (1711), Cluj, 1927, in 8° 8 p. (Extras din M6r-langes d'histoire générale); 16. LUCIA BOR$, Maria Cantemir, < Bucuresti,1939>, 398 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro

EPOCA FANARIOTILOR. DOMNII MOLDOVEI INTRE1711 I 1741

Privitd Irr general, epoca Fanariotiloreste o epocd de decddere politica fi moral&

La Constantinopol, pe malul de miazäzi al Cornului de Aur,minunatul golf al Bosforului, a existat i existà i astäzi car-tierul Fanarului, numit astfel dela un far sau lanar, pus acolopentru orientarea coraiilor. In acest cartier, In mijlocul caruiase and Patriarhia ortodoxä, locuiau mai cu searra Grecii; seIntalneau printre ei i urmavi de ai vechilor familii bizantine,de dinainte de cucerirea Constantinopolului, precum i altii deorigine mai nouà, dar lmbogäliti prin negot. Erau oameni pri-ceputi In afaceri, cu multe relatii, cunoscand bine pe fruntaviiImpärsátiei arora le furnizau tot felul de màrfuri, ambitiovi, dar,In acelavi timp, intriganti i lacom.i. Din mijlocul lor, vi-au re-crutat Turcii dragomanii sau tAlmacii de cari aveau nevoie Inrelatiile cu celelalte state (Coranul interzice Mahornetanilorlnvete limbi straine 1); veful acestor tAlmaci, marele dragoman,ar corespunde azi ministrului de externe. Grecii ocupau, ava dar,la malta Poartà locuri de mare incredere, erau detinAtori ai se-cretelor de Stat.

Dupä trecerea lui Dimitrie Cantemir, In care Turcii puseseràat:We sperante, la Ruvi, sultanul hotaràvte sä nu se mai Incre-dinteze tronul Moldovei unui domn de lard, ci sà-1 dea unui Grecdintre cei legati, prin slujb6, familie vi interese, de ImpkAtie,spre a-1 a-vea astfel intotdeauna in mara. Persoana aleas6 esteNicolae Mavrocordat, care mai domnise odatà, chiar imediatInainte de Dirnitrie Cantemir. Acelavi lucru se Intamplä i InMuntenia dupa inlàturarea lui Stefan Cantacuzino, ei numesc

15

www.dacoromanica.ro

226 EPOCA FANARIOTILOR

iarasi un Grec care este tot Nicolae Mavrocordat, mutat dinMoldova. Epoca Fanariotilor incepe deci, atat bite() tail' cat siIn cealalta, cu acest domn ; ea sine 'Ana' in 1821, a§a dar maibine de un secol.

Caracterizarea epocei Fanariotilor. Privitä in general, epocaFanariotilor este o epoca de deceidere. Teritoriul tarilor romanestieste ciuntit ; se iau de catre vecini proyincii intregi; Domnii ajungniste simpli functionari ai sultanului care-i schimba foarte des ;fiscalitatea se accentueazd ; atmosfera morala e grea ; intriga,bacsisul, mita au tot mai mare pret; in schimb, caracterele devindin ce in ce mai rare. Sunt i unele aspecte pozitive: astfel, inordinea sociala, se desfiinteaza rumdnia, cu alte cuvinte, se dalibertate taranilor ; se infiinteaza scoli i spitale ; se fac legiuirinoi ; toate acestea nu compenseaza Ina marile scaderi ale epoceifanariote care ramane o epoca trista a istoriei noastre.

In rastimpul de peste o suta de ani cat tine ea, au fost nu maiputin de 40 de domnii in Muntenia si 36 in Moldova, in afarade diversele ocupatii ruse si austriace. Media unei domnii era decifoarte scurta. Turcii, de altfel, i fixasera in practica, Inca demult, la trei ani durata unei domnii: pentru innoirea ei trebuiaplatita o suma importanta numita mucarer. Era si un mucarermic care se platea in fiecare an. Domnii se schimbau dinteo OraIn cealaltä.: astfel Constantin Mavrocordat a domnit de sase oriin Muntenia si de patru ori in Moldova. Aceste schimbari aveauinsa un bine: ele usurau apropierea intre cele douà Ian, pregateauunirea lor ; se vedea din ce in ce mai limpede ca e acelasi popor,aceeasi limbà, aceeasi organizare, aceleasi moravuri.

Domnii fanarioti apartin catorva familii. Majoritatea acestorfamilii sunt de origine greaca ; astfel, Mavrocordatii, inrudititotusi prin femei cu Alexandru Ilia, deci cu vechea dinastie,Moruzi, Sutzu, Caragea, I psilanti; cateva sunt de alta origineetnica, dar grecizate, ca Ghica (albanezi, inruditi Ina cu Sturd-zestii I) si Callimachi (romani, numindu-se la inceput, Calmäsul 1) ;In sfarsit, familia Racovitei e curat romaneasca.

Nicolae Mavrocordat a doua oarä. Dupa infrangerea dela Sta.-plecarea, pe ascuns, a lui Dimitrie Cantemir in Rusia,

nu s'a numit numaidecat un nou domn in Moldova. Vizirul a trimisla Iasi mai intai pe Curt Mehmet Pap, ca sà scoatd pe negustorii

www.dacoromanica.ro

NICOLAE MAVROCORDAT A DOUA OARA. 227

§i ceilalti Turci robiti; acesta incerc6 sà-0 creieze o situatie sta-bilà, dar gAsi, cum era §i firesc, impotrivirea b6§tina0lor (1-11August 1711). Fu numit apoi caimacam Lupu Costaki vornicul,pe l'ang6 care se adàoga Maxtzt postelnicul, de origine grec, 0,ceva mai tarziu, Antiohie Jora hatmanul. Ace0ia girarà treburiletimp de patruzeci de zile (11 August 20 Septemvrie), urmân-du-le in ch'im6cAmie bit, vel vistierul Gheorghe Apostol (21 Septem-vire 7 Octomvrie). In star0t, sosi dela Stambul ultimul cai-macam, Ion Mavrocordat terzimanul; el earmui Ora la 19 Noem-vrie când 10 fAcu intrarea in Ia0 fratele ski Nicolae Mavrocordat,numit domn al Moldovei in ziva de 6 Octomvrie.

Sapanirea acestuia a tinut patru ani §i ceva ; in timpul ei,se produce prima pierdere teritoriald pe care o suferà tärile noastreIn epoca fanariotà: e vorba de cetatea fi raiaua Hotinului. Faptuls'a petre cut astfel: Turcii voiau sä ajute cu oaste pe regele Po-loniei, Stanislas Leszczynski, care trebuise 86-0 pAilseasca tara§i venise in Moldova prin Ardeal; in schimb, urmau sa primeascdcetatea Camenitei. Trupele poll-fill spre miaz6noapte; nu se ajunsela o campanie dincolo de Nistru, din cauza fortelor insemnate aleadversarului; Hotinul inset- fu ocupat (1713); in primä'varà, seanexA cetätii tinutul inconjur6tor iar in anul urrngtor 0 portiuneadin judetul Cernduld dela Nord de Prut. In felul acesta o noudraia se infiintà pe pämantul Moldovei (1715); pe Iâng6 pierdereateritorialà se adgogarà §i pagubele produse de Turcii cari treceaumereu prin tail spre §i dela Hotin (vezi fig. 78).

Alte pagube furà provocate de soldatii lui Carol al XII-lea,arzati prin sate §i tàrguri; cu greu putura fi sco0; in ce prive0einvinsul dela Pultava, trebui s'd se dea o adevAratä luptà, la satulVarnita, lang6 Tighina, undeli avea arzarea, pentru ca el säpoata fi luat 0 dus peste Dun'äre (Fevruarie 1713).

Sub raportul fiscal, Neculai Mavrocordat 1u6 m6sura ca ma-zilii 0 manAstirile sà nu mai dea desetina « färane0e », pentrustupi §i mascuri; scoase ing inteun an, la « o nevoie ce au avutatuncea », tigdndritul, pe care apoi 11 desfiintg cu blestem.

Sfar0tul domniei e in legAtura cu mazilia lui stefan Canta-cuzino din Tara RomAneascA ; in locul acestuia fu stràmutatNicolae Mavrocordat din Moldova. Firmanul ie0 in ziva de CrAciuna anului 1715, deci, dupà" stilul nou, la 5 Ianuarie 1716.

15*

www.dacoromanica.ro

228 EPOCA FANARIOTIEOR

Mihai Racoviti a treia oarA. Ca urma§ al lui MEtvrocordat,sultanul numi pe Mihai Racovita, fostul domn. Plecat din Tarigradla 27 Ianuarie 1716, acesta sosi la Ia§i la 23 Fevruarie ; domnia saavea sa dureze aproape unsprezece ani, cea mai lungä domnieIn rastimpul dela Vasile Lupu pana la Mihai Sturza, In veaculal XIX-lea.

Chiar din primul an, Racovita avu de suferit de pe urmaAustriacilor. Acestia incepusera tocmai un non razboi cu Turcii

Fig. 78. Ruinele cet8ii Hotinului: vedere luatii din eurtea interioarl.

§i voiau sa-§i asigure o baza si in Orne noastre, Nicolae Mavro-cordat, domnul muntean, opunandu-se acestui plan, fusese luatprizonier de catre un detasament ce scoborise repede pela TurnulRo§u ; aceeasi operatie urma sa se repete §i In Moldova ; ea sebizuia §i je sprijinul localnicilor: un mare boier, biv ve! stolniculVasile Ciaurul, in legaturi stranse cu generalul comandant dinBra§ov, ridicase steagul razvratirii §i adunase pe langa sine « o

sama de boieri §i mazali de tara », intarindu-se in manästireaCa§inului §.1 la Cetatea Neamtului. Racovita afla Insä de cele cese planuiau; si cand detasamentul sau podgheazul de « catane »,pornit dela Neamt, sosi in Iasi . §i lovi curtea, la 10/21 Ianuarie

www.dacoromanica.ro

MIHAI RACOVITÀ, A TREIA OAR.A. 229

1717, el gasi, pe langa domn, care se retrase apoi sus, in mänas-tirea Cetätuii, si pe Tatarii chemati de acesta in ajutor. Ciocnireaprincipalä avu loe in marginea orasului « pe dealurile manastiriiGetatuia si Hlincea )); ea se ispravi prin infrangerea completá apodgheazului; comandantul lui, capitanul Ferentz, luat prizonier,

fudecapitat. O movila de pamânt peste trupurile celor cazuti,

un cerdac, si o cruce de piaträ insemnara locul acestei lupte.Urma apoi un atac al domnului asupra cetii Neamtului carecazu i asupra manastirii Casinului, care nu putu fi luatä ; Tatarii,in schimb, pradara cumplit tinutul dintre Siret i munti s'auimplut de robi si de dobitoace ; cum erau saniile cu bejaniile,asa le aduceau incarcate de muieri si de copii, si pe drum copiidegerati si fete mari, cum era mai amar ». Un nou atac, mai peVara, in Iunie, izbuti sà scoatä catanele din manastirile CasinMera, ale caror ziduri furà daramate. In August, oastea moldo-veneasca in numar de 3700, impreuna cu 700 de Turci din Hotin

Cusi 9000 de 'Mari ai Sultanului din Bugeac, trecu peste munti,dela Câmpulung spre Rodna. Tinutul Bistritei fu ars si pradat ;Tatarii ajunsera 'Ana spre Satmar si Baia Mare precum i in Ma-ramures ; la intoarcere, fura insa loviti de localnici i avura pier-den i serioase. Domnul daduse ordin BA' fie crutati täranii romanidin Ardeal; suferira totusi i ei pagube. In amintirea acesteiexpeditii, se ridica la Varna, In Bucovina, dupa intoarcerea dinArdeal, un monument in forma de stalp cu o inscriptie in ro-

trianeste.In timpul campaniei lui Petru cel Mare, din 1711, satel e dinapropierea Bugeacului se pustiisera; dupa biruinta dela Stani-lesti, Tatarii incepurd sä le ocupe depasind astfel hotarul celvechiu fixat, se pare, pe la 1672, « al lui Halil-Pasa ». NeculaiMavrocordat nu izbutise scoata de acolo ; Mihai Racovita,staruind la Poarta, obtinu un firman de evacuare ; el nu fu aplicatfrisk deoarece Tatarii partea slaba a domnului seobliga sa pläteasca dijma i dari pentru locul de care se foloseau.Se produse deci o noud incdlcare teritoriald. Locul rasluit era « inlungis cale de 32 de ceasuri i deacurmezis, in lat, cale de douáceasuri »; el incepea dela raiaua Tighinei sau, Benderului i mergeadealungul Troianului, apoi dealungul Ialpugului, pana aproapede targul, azi satul, Tobac (vezi fig. 79).

www.dacoromanica.ro

Mihai Racovità iubea banul ; de 'aceea putuserd TAtarii sä-1convingà sa le lase parnAntul ; tot de aceea, spori el unele dArisau scoase altele noi. In 1724, puse desetina de stupi 1ndoitä,obligAnd pe toli s'o plateascd, inclusiv boierii i mAnAstirile. In

Oup5 G NAstase Hotarul lui Hall Pasasi cele 2 ceasuri

Fig. 70. s Cele dota censuri

1725 scoase vAcAritul «ate un zlot de bou §i de vacä. 0 de calcAte un leu », punind iarii0 la platà pe toatA lumea ; in iarnd,addogä, peste aceasta, o nouäl dare asemänfitoare, eke doi ortide vita. Un detaliu caracteristic pentru urea strAnsd a domnului ecA, la ridicarea bisericii dela OM feni, ctitoria sa, s'au luat « lavitele

scAndurile » de pe la « dughenile jidovilor din Ia0 » i s'au intre-buintat ca material de constructie. La ridicarea curtilor domne§tinoi, In locul celor vechi, arse de focul care a mistuit, la 20 Aprilie


Polarp

CELE 2 CEASURI

0 30

www.dacoromanica.ro

GRIGORE AL II-LEA GHICA 231

1723, o mare parte a oraplui, nu se Wu insa economie: ele ie§ira« foarte frumoase gi deschise ». Tot din cauza arghirofiliei dom--nului, nu se dadu pedeapsa pe care o meritau mai multi Evreidin Onitcani, cari comisesera in ziva de Pa§ti a anului 1726 un.omor ritual asupra unui copilag de cinci ani. In loe &A fie span-zurati, cum se cuvenea, ei furà bägati la Inchisoare, urmänd sapläteasca un numar de pungi de bani. Intre timp Insa, boieriidin Stambul, preveniti, obtinura dela vizir un firman de elibe-rare §i vinovatii scapara.

In acela§i an se incheie i stapanirea lui Mihai Racovita. Eae pricinuita In primul rand de Neculae Mavrocordat, domnuldin Tara Româneasca, care se plänge Portii Ca' vecinul Bali dinMoldova care primise la sine pe mai multi boieri munteni pri-begi, n'a vrut sa-i predea trimisului Imparatesc venit sa-i ridice.Se adaoga apoi i plängerile Evreilor, cari pretindeau ca au fostcalomniati §i spoliati. Rezultatul e mazilirea lui Racovita; acestapleaca din Ia§i spre Tarigrad la 6 (dupa un alt izvor la 11) Octom-vrie 1726.

Grigore al II-lea Ghica. Urma§ul In scaun al lui Mihai Raco-vita, Grigore al II-lea Ghica, era nepot de fiu lui Grigore Ghica,lostul domn al Tarii Romane§ti §i al Moldovei; prin mama-sa,Ruxandra, fiica lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, era nepot§i lui Neculai Mavrocordat. A ocupat demnitatea de mare dra-goman timp de 11 ani, dupa loan Mavrocordat ; apoi a Imbracatcaftanul de domnie al Moldovei (5 Octomvrie 1726). Se bucurade o trecere deosebita la Poarta; om cult, avea intelegere pentrutrecutul tarii, era iubitor de frumos, sub toate formele, afemeiatchiar ; Ii placeau plimbarile la camp §i vanatul. Vine in tara pela Macin, Braila, Galati, drumul Intre aceste doua din lima ora§efacandu-1 pe al* « In cloud §aici », u Cu multa pohvala »; intra-rea In Ia§i are loe la 29 Decemvrie. La inceput, nu pune darigrele, reduce chiar din cele gasite; mai pe urrna insa, strange gi

§urupul fiscalitatii §i Inca tare. Un impozit nou este acela pepreoti, numit mucarea », variind intre trei §i opt galbeni delath' ; a fost scos numai « °data ».

In Octomvrie 1727 izbucne§te o revolta a Tätarilor din Bu-geac lmpotriva hanului din Crimeea. Pentru potolirea lor, sunttrimise trupe numeroase, din toate partile; participa §i Grigore

www.dacoromanica.ro


Ghica cu oastea sa peste §apte mii de oameni reorganizata§i bine echipata, Tatarii se potolesc, fail sal se ajung'ä la lupta ;ei recunosc pe han iar Moldovenilor lucru ne mai Intalnit panaacum le Intorc pagubele fäcute, dandu-le dupa Neculce, *aptesute, dupa un alt izvor, numai cloud sute douazeci de pungi dede bani. Mai tarziu, ei se plang Insa la Poarta Impotriva lui Gri-gore Ghica ca i-ar fi nedreptätit. Judecata care urmeaza, In 1729,0 care se termind prin hrisoavele din 17 Septemvrie, 11 costa pedomn aproape 1ndoit cleat primise ; mai gray este cà se da voieBucegenilor BA deph§easca « cele douä ceasuri », obtinute subMihai Racovita, Intinzandu-se, pentru pa§unatul vitelor lor, imai spre miazanoapte. Ei se obligà a plati darile respective §i anu se folosi deck, de terenurile indicate de caltre serdar §i capi-tanul de Codru ; nu-i mai putin adevarat ca pamantul Moldoveie din nou ingustat.

In toamna anului 1730, räscoala izbucnita in Constantinopol§i care are drept urmare Inlocuirea sultanului Ahmed al 111-lea§i a unui mare numar de dregatori turci era sa-1 coste scaunul§i pe Grigore Ghica. Seful rascoalei sau cum se spunea atuncia « zorbalei », Patrona Halil, cere sa fie facut domn o creatura asa, un om de rand, casapul Ionaki Butukaki; acesta e numitchiar. Fata de protestele unanime sing ale Moldovenilor §i fiindca,intre timp, noul numit nu plätise banii la care se obligase, eInchis i, Inainte de 3 Decemvrie, decapitat.

Grigore Ghica a refacut din temelie manästirea lui Balica, delanga Jai, §i a construit, In vecinatatea ei, case domne0i, dupafelul celor din Stambul, §i o gradinä de toata frumusetea, cujocuri de apa sau « havuzuri » §i flori de tot felul. A§a i-a §i. ramasnumele «Frumoasa», iar dela gradina s'a numit astfel apoi §i mäna-stirea (vezi fig. 80). A mai facut diferite reparatii qi adaose la mana-stirea Barnova, la biserica Barboi, la turtea domneasca ; aci a con-struit, lntre altele, un turn foarte Inalt, deasupra portii, preväzutCu ceasornic. A reparat « feredeul » sau baile; a facut douà fantani,cu apa adusa de departe, pe olane (vezi fig. 81); a facut casedomne§ti la Galata. Un merit deosebit 11 constitue reorganiza-rea, cu ajutorul lui Hrisant, patriarhul Ierusalimului, a §coliidomne§ti din Ia§i, care ajunge ad fie frecventata §i de copiii depeste hotare.

www.dacoromanica.ro

Dupà §ase ani 0 jumnate de domnie, Grigore al II-lea Ghicae strärnutat in Tara Româneascg, iar värul sau, Constantin Ma-vrocordat, fiul lui Niculae, trece In Moldova. Firmanul iese Inziva de 16 Aprilie 1733; la 24 sose§te la Iaqi iar la 4 Mai, domnul

Fig. 80. Biserica manastirii Frumoasa. Forma de astasi nu e aceea data de Grigore Ghi.;'Saw,' a fost complet refacut In 1836.

porneqte, prin Foc§ani, unde se intAlneqte cu suceesorul s'Au, spreBucure§ti.

Constantin Mavrocordat, n'äscut in Constantinopol, la 27 Fe-vruarie 1711, primise o eduoatie oi o instructie ingrijitg. Tatals'äu il initiase de timpuriu In treburile publice, pregAtindu-1 pentrudomnie. Ni s'au p'ästrat « Instructiile o pe care el i le (16, in acestscop, Inca' din 1727 qi care cuprind principii gn'ätoase politice,etice, administrative qi economice.

Intrarea in Ia§i are loc la 18 Mai 1733; Mavrocordat vinenconjurat de Greci, mai multi decAt avusese Grigore Ghica ;

CONSTANTIN MAVROCORDAT 233

www.dacoromanica.ro


ei ocupg in special dregatoriile economice. La inceput darile nuBunt prea mari; dupä ateva luni Insä, pe toamnA, « au scos va-arit i vklarit totdeodatii si de iana civerturi i Bali; earàde primiivarà pogorairit i cunite, cate opt potronici de vita',ca i vaaritul. Aceste toate nevoi spune Neculce Inteunan le-au luat ».

Aceasta prima domnie moldoveand a lui Constantin Mavro-cordat nu are mare important& ; de altfel ea nici n'a tinut mult:

, "rm... .........,41.

-'....,r47'.1, ..

MiZi"fs:01Z/Z5t i?..; ) i :: afit..1";,4 . t : '1, .. . ... . ' -

,:.... -11) iiio , ,

*. "Y19- W.-:...--.:;, .. e._ - .4_,___.," .....re , ..7:!..... ,, - .,...... :. '.. f .n., - ''''''

I ;;At..,,A :37 -89 (,...i. ; ' - .,

.....- -° . n 'ÌI; --iVv-- -....- ,...-- , , R.,' t ,`,F. 4

1 cf-- t.' ..........Z....7., Ik _.!..- - ....,.7f , VAL 1 ' ",.. 'G-O I, Ar,

' ' Olecv Q. Neir:i , " ' '''''. ffl ° :*k -,- ...__-4 ,,i, 51, ° - ' 14; ii.. . ', -': . '.-i.) '44

42, ra:21 ."1,5.211 i CigtO . ,:; - ' 4 -="IrAl- .3,,,..e. +. -

7, sz .4. :.

Fig. 81. Inscriptie In romanegte i In limba araba, dela una din Minima° (acute de GrigoreGhica In lati. Dedesubtul stemei data 7239 adica 1731 dela Hristos. (Mureul Golia, lati).

doi ani i jumdtate. Domnul voia sa se reintoara In Tara Roma-neasa, de unde fusese mutat ; el lucreaza in acest Bens la Poartà

In cele din urn* izbuteste. Un raport al bailului venetiandin Constantinopol, datat « Pera ... 28 Noemvrie 1735* aratàea' In ziva precedentà, deci la 27, s'au facut schimbärile de domnie,Mavrocordat fiind stramutat In « Valacchia iar Grigore alII-lea Ghica In Moldova.

Grigore al II-lea Ghica, a doua oarA, domneste aproape saseani de zile. Impins de aceleasi nevoi financiare si de aceleasi obli-gatii care revin ca un leit-motiv In toatà epoca Fanariotilor,

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL DINTRE TURCI, RU$1 $1 AUSTRIACI 236

pune si el, chiar dela inceputul domniei, d'ari apasatoare. Astfel,in Ianuarie, « au scos banii steagului adic6 banii ce se präteaula investiturä grei bani pe toga teara, si au scos dAjdi peboieri mazili si pe popi si pe mAngstiri, si... au scos si carcimärit,cate cinci lei de carcium6 in toata teara; si... au stricat bra-stemul ce era facut de mai inainte sa nu dee ». In Fevruarie sescoate vOcOritul 4 cate un leu de cal si cate un zlot de vita 6Cu mare grabg ». In Aprilie, In s'aptämana mare, cand « n'apucasea istovii nici banii steagului, nici väcdritul bine, ...au si scossi hartii grele, de nu puteau oamenii nici la bisericO sa mearg5,al-0 caute de suflet, sä se pricistuiasca, sau la Pasci s'a' päscuiasca ;ce pOscuiau prin pOduri, Cu ferele sälbatice, ascunzandu-se, saracii,de hartii ». Se cer apoi salahori si care pentru cetatea Vozia, « caiimpArOtesti », in &AA' randuri, cate patru sute de cai si tot atunce4 oamenii sa' taie lemn si sa-1 scoata, sa-1 duca la Cartal pe Du-nOre (in fata Isacceil), sa faca pod ». Iar pe var.-a, venind Vizirulla Cartal, « esit-au grele ialovite pe teal% (vaci grase, pentrutOiere!), de 2 ug. (adica galbeni unguresti 1) ce era in visterie labanii steagului, o ialovita, si chile de pane (gram!) si de orz, Indoua-trei randuri... si au scos cinci civerturi intru acel an *. Adu-nându-se atatea, nu e de mirare, cal, asa cum spune Neculce «leera prea cu greu oamenilor ».

RAzboiul dintre Turci, Ru0 0 AnstTiaci. In timpul acesteidomnii a lui Grigore Ghica, izbucneste ra'zboiul dintre Turcide o parte, Rusi si Austriaci de cealaltà. Rusii voiau saajung4 la Marea Neagra si sa anuleze tratatul, defavorabil,din 1711; Austriacii, la randul lor, bizuindu-se pe succeselede pan4 atunci, voiau sa impinga mai departe, spre miazazi siragrit, hotarul fata de Turci. La stirea ca armatele Tarului seindreapta spre Crimeea .si spre Azov, Poarta declara razboi Ru-siei, la 28 Mai 1736; ea nu poate impiedeca tusk cucerirea si ar-derea Bakce-Saraiului, a Sultan-Saraiului, resedinta hanului, aPerekopului, a Kimburunului; la 1. Iulie se preda in.sasi Azovul.Austriacil cari aveau o mai veche legatura cu Rusii, reinnoità in1726, in sensul de a sprijini cererile acestora fata de Turci, sicari incheiasera cu ei, la 9 Ianuarie 1737, chiar o alianta ofensiva',declara', la randul lor, razboi Portii la 6 Iunie 1737. 0 conferintaconvocata la Niemirov, in Ucraina, in vederea unui aranjament

www.dacoromanica.ro


pasnit, conferintä ale cärei sedinte au loe intre 16 August si14 Octomvrie, nu reuseste i räzboiul incepe pe ambele fron-turi. Austriacii, cari nu mai aveau acum un comandant detalia lui Eugeniu de .Savoia, invingatorul dela Zenta, suferd lugmai multe infrangeri, cea mai gravä fiind la Belgrad. Dimpo-trivä, Rusii obtin succese. Oceakovul cade la 17 Iulie 1737;un mare mäcel face 20.000 de victime in populatia acestui in-semnat centru, populatie alcauità In bung.' parte din Moldoveni.In 1738, campania urmeag cu mai putira vigoare; In 1739,trupele rusesti, reluand ofensiva, pornesc asupra Moldovei. Nis-trul e trecut la sfärsitul lui Iulie; la 28 August are loo lupta dela,Stauceni, pe ulanet, in care Turcii sunt infrânti (vezi si fig. 82).Urmarea este cAderea, peste trei zile, a Hotinului.

Grigore Ghica inaintase, la inceput, cu o midd oaste pân5 laLeurda, in Dorohoi ; väzänd insä superioritatea armatei rusesti,Se retrage la Dracsani, in Botosani. apoi la Tutora, in cele dinurmä. prin Hui, la Galati. Armata rush', comandatä de generaluIMannich §i numäränd printre ofiterii ei superiori i doi fii ai luiDimitrie Cantemir, anume pe Dumitrago i pe Constantin, ocupäIasii (13 Septemvrie 1739) i impinge detasamente, avand in fruntepe cei doi fii de dorm, de o parte si de alta a Siretului, spre sud,pänä la Beall i Vaslui. Un al treilea detasament coboarä laFocsani care e prädat dumplit, inainteaz6 In Muntenia, pe subdealuri, Ong la Câmpina, jefuind, si se intoarce prin Ardeal.

Dui:a ocuparea Iailor, Miinnich pune pe bojen sà iscgleascdun act care prevedea credintä deplinä fata de Rusi, iernarea intarä i hränirea unei ostiri de 20.000 de oameni, procurarea a3000 de salahori anual; excluderea Grecilor si a Rusilor deladregAtorii, ei putänd fi numai negustori; primirea cu leard, Inoastea ruseascA, a boierilor färä dregätorii si a urmasilor acestora;un dar imediat pentru generalul rus de 90 de pungi si o sumäfixd anualà de 100 de pungi. Acest act ilmase cu ex-ceptia darului literä moartà, deoarece, in curänd, Rusii seretraserà din Moldova. Austriacii, in urma infrängerilor suferite,incheiaserg, la 18 Septemvrie 1739, pacea dela Belgrad, resti-tuind, intre altele, Oltenia. In aceeasi zi se sernnase tot la Belgrad

pacea dintre Rusi i Turci. Ratificarea acesteia din urmä areloe la 16 Octomvrie. Peste opt zile, la 24, oastea rug päräsea

www.dacoromanica.ro

RiacoiuL DINTRE TURCI, RU$1 BI AUSTRIACI 237

dupà ce prAdase mai intAi mAngstirea Galata ; °data cu ea plecasi mitropolitul Várii, Antonie, care primise pe Miinnich cu preamulta cAldurà. Grigorie Ghica isi reluà scaunul; Hotinul fu reo-

Fig. 82. Sitbii orientale, tureelti §i. tKtlirWi, li hanger din veacul al XVIII-lea. (MuzeulMilitar, Bucure§ti).

cupat In Noemvrie ; raiaua din jurul lui, desfiirrt,at6 pentru mo-ment, se refAcu si ea, peste un an.

Sfarsitul acestei de a doua dornnii a lui Grigorie al II-lea Ghicacade in Septernvrie 1741; la 10 ale lunii schimbarea era hotà-rItá ; la 24 li soseste firmanul de mazilie In Iasi ; indatà dupàaceea, fostul domn e pornit « cu cinste * la Poartä.

www.dacoromanica.ro

238 EPOCA FA NAR I OTILOR

BIBLIOGRAFIEFanarlotii: I. JOSEPH GOTTWALD, Phanariotische Studien, In Leipziger

Vierteljahrsschrift fiir Siidoesteuropa, V (1941), p. 1-58.Nicolae Mavrocordat: 2. VASILE LUNGU, Despre olatul Hotinului

(1715-1806), In Cercet. Ist., VVII (1929-1931), p. 253-290; 3. REMUSImE, Drumul regelui Carol al XII-lea prin Tara .Romdneascd fi Ardeal En.anal 1714, in Rev, 1st., XX (19?4), p. 23-26.

Mihai Racoviiii: 4. TEODOR V. STEFANELLI, Sttilpul lui Mihai Ra-covita Vv. in Bucovina, In An. Acad. Rom. Mem. Seq. ¡si., s. 2, t. XXXVI(1914), p. 1027-1042; 5. N. loRGA, Lupta lui Mihai Racovila cu boieriErebeli,dupci un act nou, In Reo. Ist., VII (1921), p. 62-67; 6. I ORGUG. TOMA, Monumental o Sidlpul lui Yodel» din Vama, Cernduti, 1923, 70 p.in 8'; 7. VIRGIL OTROPA, Ta'tarii En valea Rodnei, In Anuar. Ist. Cluj, III(1924-1925), p. 255-274; 8. WI. I. NAsTAsE, 4 Hotarul lui Halil Paga »gi o cele 2 ceasuri u, Bucuresti, 1932, 44 p. in 8°. (Extras din Bul. Soc. Geogr., 1);9. D. RUSSO, Cronica Moldovei de IV. Chiparissa (1716-1717), In Reo. Ist.Rom., III (1933), p. 133-151 (Retip6rit In Studii istorice greco-romdne, II.Bucuresti, 1939, p. 463-485); 10. AUREL H. GOLIMAS, 0 informatie nefolositadespre luptele Nentfilor cu Moldovenii fi Tatarii pe dealul Cetaptei qi Hlincea,In Arhiva, XLIII (1936), p. 224-227; 11. IOANA R. ROSETTI, lordache RusetIn Reo. 1st. Rom., VII (1937), p. 300-222.

Grigore al II-lea Ghica: 12. D. Russo, Cronica Ghicalestilor (16951754), In Bal. Com. Ist. Rom., 11 (1916), p. 1-85; 13. N. IORGA, Cea dintdr:visita domneasca la monumente istorice gi opera lui Grigore Matei-Vodd Ghica,fn But. Com. Mon. 1st., XIX (19261, p. 143-146.

www.dacoromanica.ro

MAYROCORDATII IN MUNTENIA PANA LA 1741Nicolas Mcwrocordat * homm,o de beau-

coup d'esprit el fort appliqué aux sciences*.

(Raport franeez din 22 Martie 1719)

Nicolae Mavrocordat. In urma mazilirii lui stefan Cantacu-zino, tronul Tárii Romane§ti fu ocupat de Nicolae Mavrocordat,stramutat din Moldova (vezi fig. 83). Numit la 5 Ianuarie 1716,noul domn i0 facu intrarea In Bucure§ti la 1.0 Fevruarie ; stapä-nirea sa nu tinu Insa niciun an macar. La Inceputul verii, in Iunie,izbucni razboiul dintre Austriaci 0 Turci ; ace0ia din urma, in-curajan de succesele avute In Moreea 0 Creta, visau redobändireaUngariei. Dar comandantul armatelor austriace, vestitul generalEugeniu de Savoia, izbuti sa batä 0 de data aceasta oastea sul-tanului ; in lupia dela Petrovaradin (5 August 1716) pieri Insu0marele vizir, sangerosul Gin Ali ; 170 de steaguri 0 156 de tu-nuri ramasera In mainile lnvingatorului. Nicolae Mavrocordattrimisese o mica oaste de 3000 de oameni sub serdarul PetreObedeanu, la Or§ova, sa impiedice i catanele o de a intra In Oltenia.Acestea, hiplese cu serdarul, patrunsera totu0 ; un alt deta§amentinträ cu concursul boierilor Barbu Brailoiul 0 Staico Ben-gescu pe la Valcan. Domnul, retras un moment la Rusciuk,revine cu ajutor turcesc ; el pedepse0e pe cativa din cei cari trecu-sera de partea Nemtilor ; boierii Beiliiceanu, Ion Brezoianu §i. LupaCostachi sunt decapitan ; mitropolitul Antim Ivireanul, caterisit§i trimis in surghiun la muntele Sinai, piere pe drum, innecatde garda turceascä ce-1 Insotea, in 11111 Tundja, un afluent al Mari-tzei. Apoi Mavrocordat tr. imite impotriva Austriacilor, in Oltenia,mai toate fortele de care dispunea. De aceastä imprejurare pro-fitä comandantul trupelor austriace din Ar'deal ; In intelegere

www.dacoromanica.ro

240 MAVROCORDATII IN MUNTENIA PANA LA 1741

Cu boierii cari voiau 86 scape de dominaIia turcii un erbanBujoreanu vornicul, un Ilie 5firbei vistierul, un Grigore B5-leanu i a1ii repezi el un detasament de catane, sub cdpitanul

ri

° - L.-.trtù,

1

-

-

.--k2*.-it

AvtA 1.0

Ile

N

Fig. 83. Nicola° Itlavrocordat, dupti o gravurit In aramî contemporanli.

www.dacoromanica.ro

IOAN MAVROCORDAT 241

tefan Dettine zis Pivoda care inträ pe neasteptate in Bucurestiprizonier pe domn si familia acestuia (25 Noemvrie 1716).

Nicolae Mavrocordat fu dus la Sibiu, i, acolo, tratat cu deferentà,trebui sà r6maie doi ani, In care rdstimp alc6tui o lucrare filo-sofic6, « Despre datorii » (1Iept ¶cliv xocNx6wrcov 12,tpXog) mult apre-ciatà de intreaga Europg.

Ioan Mavrocordat. Pe tronul Minas astfel liber, Turcii trimi-sell la 2 Decemvrie 1716, in calitate de caimacam pe fratele luiNicolae, pe Man Mavrocordat, care ocupase Odd atunci demni-tatea de mare dragoman; la scurt interval, Ii d'gdurà apoi insusicaftanul de domnie. 0 mare parte dintre boierii pribegiti de fricaunei n'avsáliri turcesti sau tät6resti, se relntorsese; altii Insá infrunte cu Radu Golescu, Grigore ifäleanu, erban Bujoreanur6maser6 in Ardeal, urm'árind sà inchine tara Austriacilor ; o de-legatie merse chiar in acest scop la Viena si ceru ca domn pe Ir-dacha Cantacuzino, feciorul lui erban, fostul voievod.

In timpul domniei lui loan Mavrocordat, räzboiul dintreTurci i Austriaci continug. Eugeniu de Savoya repurteaz6 onoug i strAlucità ízbandà la Belgrad, in urma areia, aceastaputernic6 cetate, poartà de intrare atAt in Ungaria cat si in im-periul Sultanilor, capituleazd (18 August 1717). In Muntenia,loan Mavrocordat obtine, e adevgrat, prin bani, evacuarea dede &Are Austriaci a milnastirilor Màrgineni i Campulung ce fu-seserá ocupate; el face Ins4 marea gresala de a recunoaste tot-deodatà prin conventia incheiatä. la 24 Fevruarie 1717, &A 01-tenia « 'imam färà discutie la dispozitia si sub conducerea im-periald ». VAz'and cA soarta armelor le e continuu defavorabilà,Turcii se hotär6sc 8à incheie pace. Plenipotentiarii, intre cari era

loan Mavrocordat, se intalnesc la Passarovitz sau Pojarevac;dup6 opt sedinte, se ajunge la iscAlirea tratatului (21 Iulie 1718).Austriacii castigau Banatul, Oltenia, Belgradul si o portiunedin Serbia, pand aproape de Ni. In felul acesta, tinutul dela apusde Olt ajunge sub stbipAnirea Imperialilor; el va ràmâne aqatimp de doudzeci i doi de ani, pânà la tratatul din Bel-grad (1739).

Dupà infrangerea din vara anului 1717, o parte dintre Tätari,Intorcându-se dela Belgrad spre casà, jefuirà i robirà in Oltenia

chiar In Muntenia ; Mavrocordat, insotit de un pas'a" turc, trebui16

www.dacoromanica.ro


BA le iasä Inainte, la Cornatel, « la podul de piatrà », i sä-i sileascksä elibereze pe robi.

Spre deosebire de predecesorii sài, loan Mavrocordat Ii sfar§izilele In scaun ; e adevärat cá el muri tanär, la treizeci i cincide ani, de chin* sau dacà e sä credem pe cronicarul RaduPopescu de « lungoare » adicä tifos. Decesul se produ. se in zivade 23 Fevruarie 1719; trupul fu Inmormântat In biserica Sf.Gheorghe Nou din Bucure§ti.

Sosia sa a fost doamna Zainfira; la 29 Iulie, cAteva luni duph'pierderea soSului, ea scria Patriarhului Hrisant Notara, arätändu-icä e färd mijloace, cA dorWe A' fie plätiSi creditorii §i adäogandcá de educaSia §i instruclia copiilor se va ocupa ea personal.

Nicolae Mavrocordat, a doua oarA. Indatà ce sosi la Constan-tinopol §tirea morSii lui Ioan Mavrocordat, fu numit domn, la2 Martie 1719, fratele säu Nicolae care se intorsese, de cateva luninumai, din captivitatea austriacä, dela Sibiu. Intrarea in Bucu-re§ti avu loo la 7 Mai, in ImprejurAri grele, fiind foameteciumä.

Aceastà de a doua domnie a lui Neculai Mavrocordat In Mun-tenia Sine unsprezece ani fi jumiitate: cea mai lung6 stäpaniredin epoca FanarioSilor. E §i una din cele mai bune, domnul luAndo serie de mäsuri folositoare Särii. El obSine mai Intai, dela Turci,reducerea haraciului cu 240 de pungi, adaosul la care trebuisesà consimtà Brancoveanu, In 1703, cAnd cu mersul la Adrianopol.Aceastä reducere se men-Sine integral timp de cinci ani; apoi,ea rämäne de numai 140 de pungi. Mai Insemnatà e Insä resta-bilirea hotarului Sä'rii fata" de Turcii din raiaua Bràilei cari se In-tinseserä. treptat-treptat Ora la gura IalomiSei §i. la apa

faVá de aceia din Darstor care Incälcaserà bälSile de peSärmul stäng, pan. la Greaca, intemeinduli sate §i luand dijmg.Mavrocordat obSine un firman dela Poartà vi-i sile§te sá revie lavechile hotare.

Sub raportul intern el se aratä un bun gospodar. La venireaIn Sarä fiind foamete, aduce fäinä dela Turci §i o imparte celorIipsii. Pentru Incasarea birului, face, in 1723, o reformä: fiscala,hotärInd ceca ce nu constituia o inovatie de altfel (vezi mai sus,p. 213) ca plata sä aiba loo In patru sferturi i stabilind onouà impunere sau ruptoare pe sate, potrivit cu averea locui-

www.dacoromanica.ro

torilor. In 1728, trebui sii se revina insä la sistemul « pecet-luiturilor », pe cap de om, 'spre a se impiedeca fluctuaVa Ora-nilor cari se stramutau mereu din satele impuse mai mult incele impuse mai putin ; aceste pecetluituri nu fura ins6 nici eleapasatoare.

In latura religioasa, Nicolae Mavrocordat are un deosebitmerit prin Inaltarea frumosului laca dela Vdcare§ti (vezi fig. 84-88).

NICOLAE MAVROCORDAT, A DOUA ()ARA 243

Fig. 84. Diserica mlinhstirii VIlefirelti. Vederea naosului.

Temeliile acestei manastiri s'au pus inca din prima domnie, In 1716;constructia se Intrerupe apoi, cat timp domnul statu prizonier InArdeal. Reluata In 1719, ea fu gata In Septemvrie 1722: a§a nespune pisania, In limba romana', de deasupra u§ii de intrare. Tar-nosirea se facu la 24 Septemvrie 1724, In prezenta mitropolituluitarii, Daniil, a episcopului de Buzdu, a unor arhierei straini kliunui mare numar de egumeni §i preo¡i ; In anul urmator se ispravi§i zidul inconjurlitor. Domnul inzestra bogat aceasta ctitorie asa si hotari printeun a§ezilmant solemn, ca, din veniturile ei,

16.

www.dacoromanica.ro

244 MAVRoCORDATii IN MUNTENIA PANA LA 1741

« streinii sa-i primeasca, pre goli sa-i imbrace, flamanzii sa-i sa-ture, bolnavii caute, pre cei din temnite sa-i ce,rceteze cumilà ». Se adiloga si o biblioteca pe care domnul o Imbogati ne-contenit cu manuscrise i carti rare, achizitionate, la preturi mari,din tot Orientul si dela Muntele Athos (vezi si fig. 89); ea va sporisub Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae.

o 4! i ..."o

.r.: C.. t' .. .'..l '1 -, o p, ;'....'!. .. ''''.. ,.1 , '6 ' fA.° °,!.fee'''..,% ,., , . .7-ladi,¡, . °. '. *.'

_,. ti' .. ',' . ' ', ; '''', ',, .. i. ',.. . A, ,,,., . .

,..,, ... ' ' ' ''',,,,- ,-, -.4

..,, -, - 1

- " `-.. . r - .. %.: '', L .._ , , , ,IL, -. - tt , .... , . ' -. ..,À .4, - Ì, t41. i s; r'.. ri,.. , ". . . ) qp 4. 4i r .,.. .- . ,,... ,, ., , .. . Vik

OTl'r- 1, 'S'', 11"., ,6. 4. : t ..t,... .. ' . 't,.' Q.'" , - za .,,.- mi .`

.,....:,,. ir

.. :.-.

.. .....,,, r r -e.. ..., :-,''.. "-.- r::)1, _, ,,...-9...;:, ..2.,

r , ' ,--... -' r. r "' fl -èr'. I,

,

,

. ,

o ;f:

it".99 ti, /.!o

rfthTTI''W"Ve-417

,, sr9 L-

Fig. 85. Pisania bisericii V5c5rcsti, tnconjuratli de un cadru splendid sculptat.

Mitropolia din Bucuresti, pierzand mosiile de peste Olt, undestapaneau acum Austriacii, domnul li darui alte mosii i venituri,dincoace; el Malta, de asemenea, in 1723, paraclisul metropolitan(vezi fig. 90). Episcopia din Buzdu primi un dar anual de 200 detalen, cu obligaia frisa « s'a faca scoala greceasca i sloveneasca »ceea ce se si aduse indatà la indeplinire, Manastirea Banului, totdin Buzau, obtinu scutire de dajdii, iar biserica Cretulescu dinBucuresti (vezi fig. 91) locul inconjurator necesar, luat din « loculdomnesc In sfarsit biserica Domneasca din Campulung fu in-noita, zugravita i inzestrata cu odajdii (vezi si fig. 92).

sa-i

».

www.dacoromanica.ro

In tot rdstimpul domniei, Nicolae Mavrocordat facu o singuräexpedileie aceea Impotriva Tatarilor din Bugeac care serevoltaserà lmpotriva hanului. Nu se ajunse Insä" la luptii ; domnul,

, e

,

NICOALE MAVROCORDAT, A DOUA OARI 245

Fig. 86. &nip de pintril frumo3 srulptat din imam! bisericii Vlicarevi.

militará :

www.dacoromanica.ro

246 MAVROCORDATII IN MUNTENIA PANA. LA 1741

plecat din Bucuresti la 7 Isnuarie 1728 si mergand Incet, cu po-pasuri lungi, primi la Ma" xineni, In judetul Ramnicul Sarat,aproape de hotar, dispozitia sa se Intoarca Inddrat, deoarece« zurbaoa » se potolise.

Cu vecinul sal] din Moldova, Milisi Racovita, relatiile au fostbune pana aproape de sfar§itul domniei acestuia ; cei doi domniurmau sd se §i inrudeascd, deoarece un fiu al lui Nioolae Mavro-

r

° A//h,

i

A6,

' -, .

,

; t

'

,' i' --- , N '

' i . r ; :,-.. i, b. \

- \ ... A: V... -

' r "..k

&'- .e

0-, ,...

, ..

J.

, - -....... ,,

H.ME , ..... :,,, ::

Fig. 87. Dettiliu dela biserica V5cArelti. Sculptua In piatra.

cordat era logodit cu o fila a lui Racovita. tn Martie 1726, cativaboieri munteni pribegira peste Milcov ; cand sosi un trimis al Portiica sa-i ridice, Racovita insä nu-i precia, ci Si vesti sà fuga In Ar-deal. De aci, relatiile se stricara ; in toamna, urma mazilia dom-nului moldovean.

Neculai Mavrocordat a fost casatorit In trei randuri ; primadata cu Casandra Cantacuzino; a doua oarä Cu Pullceria Tzoukis,dinteo familie de seamä din Constantinopol ; dupa moartea ace-steia, intamplata In 1716, el lua pe Smaranda Panaiotakis Sta-vropoleos. A avut din aceste casátorii mai multi copii: pe Scarlat,

.3 it

r

www.dacoromanica.ro

mort In 1722, In varstd de 21 de ani, o fire studioasd, pe Constantin,viitorul domn, pe loan sau lancul, de asemenea viitor domn, peMarioara, cdsdtorith In 1722 cu Ianache ciimdrasul ; cu Sma-ragda, a avut pe Alexandru, ndscut la 23 Decemvrie 1720, peSultana, In 1721, pe telan, In 1722, mort de mic, si un alt L,Stefan.

Neculai Mavrocordat a murit In scaun, ca i fratele sàu, itot de boald: a fost rdpus de ciumä la 14 Septemvrie 1730. Trupul

o

CONSTANTIN MAVROCORD AT 247

t

L

-

Fig. N. Detaliu dota biserica Vacitresti. Sculpturn In pia triS.

odihneste la mlindstirea Vficdresti, intr'un frumos mormânt demarmurd.

Constantin Mavrocordat, tândrul fiu al lui Nicolae Impli-nise 19 ani fu ales domn de &Are boieri la *moartea tatdlui

Poarta Ii dddu Incuviintarea, In schimbul unei sume enormeun raport olandez precizeazd: douei mii de pungi, adica un

milion de lei Impdqitd la cei ce hotdrau. Imediat Insh dupäaceea, la 28 Septemvrie 1730, izbucnea la Stambul rdscoala luiPatrona Hall (vezi si mai sus, p. 232) ; de acest fapt se folosi Mihai

sau.

www.dacoromanica.ro


Racovita gi, in schimbul a 170 de pungi, date unei capetenii arasculatilor, izbuti sa inlAture pe Constantin §i ja el locul.Schimbarea se produse la 17 Octomvrie 1730.

MEhai Racovitii se mentine numai un an de zile el purta po-nosul de a fi fost numit de Care rasculati. De aceea, dupa uciderealui Patrona Halil, situatia sa se elating §i Constantin Mavrocordat,bucurandu-se de sprijinul marelui vizir, izbutWe sà-§i reja tronul.Mazilirea lui Racovitd se produce la 24 Octomvrie 1731; adusla Constantinopol, el este inchis §i in primejdie de a-0 pierde §i

Fig. 89. Aulograf al lui Neculae Mavrocordat: Ex fibrin lo Nicolai Mnurocordati de Scar-latti, Principie Valachine et Moldauiae s. (Academia nomina, Manunerise).

viata ; scapà insà, (land cinci sute de pungi §i punând cheza§ipe prietenii ce avea la Poartà.

Constantin Mavrocordat a doua oarA. A doua domnie a luiConstantin Mavrocordat tine un an §i jumätate, pAna la 16 Aprilie1733, and e strAmutat in Moldova. Ca fapt mai insemnat e denotat doar cäsatoria sa cu Ecaterina, fiica marelui vornic mol-dovean Constantin Ruset. Nunta are loc la Bucure§ti, la 23 Noem-vrie 1732; cronicarul Ioan Neculce spune despre mireasd ca era« foarte frumoas6 §i inteleaptà ». Petirea se Meuse prin domnulMoldovei, Grigore al II-lea Ghica, vär cu Constantin ; acestamullume§te pentru « slujba ce i-au f5 cut » iar dind se produceIn Aprilie 1733, stramutarea celor doi domni, unul in locul altuia,ei se intalnesc la Foc§ani, i§i fac vizità reciproc §i se despart inchip prietenesc.

Grigore al II-lea Ghica domne§te doi ani §i jum6tate, Ora la 27Noemvrie 1735, cand are loc o nouà strämutare, el trecAnd iarg§iIn Moldova §i Constantin Mavrocordat revenind in Muntenia.-Acesta din urma staruise la Poartà sà se faca schimbarea ; deaceea, raporturile intre cei doi domni, atat de bune la inceput,devin treptat incordate. De altfel e o tendintd aproape generalà

sà-i

www.dacoromanica.ro

in vremea aceasta la domnii Moldovei de a fi stràmutati in Mun-tenia, care era mai avutà, cu venituri mai mari, ing6duind decio imbogatire mai rapid5.

Fig. 90. Paraclisul metropolitan din Bucure§ti. Alliturea locuinta Patriarbului.

GRIGORE AL II-LEA GHICA 249

www.dacoromanica.ro


Lui Grigore al II-lea Ghica i se datcregte « carvasaraua » sau va-ma din Bucuregti (1733) ; el a reorganizat de altfel Intregul sistem va-mal al tarii (1734), sporind taxele gi revizuind cotele pe care le aveaumàn'astirile, In urma diferitelor donatii domnegti, din aceste taxe.

Fig. 91. Biserica Cretulescu din Bucurep.i, restauratli In ultimii ani.

www.dacoromanica.ro

,I '72411"Vr.Wri?

11. IS, 14.5.%1

4A:it

*

,,Ezo,

-:';'¡4" .,1.".

' W

A- 04

0.

T71", e 6eri7Ií ....,;74. ;' °

t . , 1:t. t. -

. 4,1,ut* -4,*;

r. rt. 1'LwildigiNL,4" s4. 1 .'11

r ;"'"-'

,1

. - -

Fig. 92. Iliserica Stavropoleos din Bucuresti (peste drum de Posta Centrallí), ridicatA Intimpul lui Neculai Mavrocordat. Pisania area cts lucrArile s'au sfirsit la 30 Octomvrie stilvechiu 1724. StdIpii pridvorului si chenarele usilor i ferestrelor din piatrli (rums sculptatb.

Ilestauratil tnainte de razboiul pentru tntregirea neatnului.

261GRIGORE AL II-LEA GHICA

www.dacoromanica.ro


Constantin Mavrocordat a treia oarìi. Cea de a treia domnie alui Constantin Mavrocordat e cea mai insemnata dintre toatedomniile lui. Ea dureaza aproape §ase ani (27 Noemvrie 1735Septemvrie 1741); in acest rastimp au loe evenimente importanteatat sub raportul extern cat 0 intern.

Are loe, in primul rand, razboiul ruso-austriaco-turc, incheiatprin pacea dela Belgrad (vezi mai sus, p. 236). Austriacii incepostilitätile in Muntenia in vara anului 1737. La 12 Iulie, un corpde oaste, sub comanda generalului Wallis, patrunde In tara, ocupa.'Curtea de Arge§ §i Campulungul §i inainteaza spre Bucure§ti.Constantin Mavrocordat, ca A' evite soarta tatälui &au, prins decatane, se retrage la Oltenita, de unde trece apoi la Turtucaia.Austriacii ajung la Cotroceni la 22 Iulie; ei nu raman insa multtimp In capitala, ci stint nevoiti s'o evacueze In fata deta§amen-tului turcesc care insotea pe domnul reintors (5 August). Tar-govi§tea §i Campulungul sunt 0 ele parasite 0 au de suferit mult,fiind pradate 0 arse. Apoi armata turceasca, la care se adaoga-sera 0 6000 de Tatari, se Indreapta spre Oltenia. Mavrocordat da,cu acest prilej, un manifest care locuitorii ei, anuntandu-ifortele sultanului vin ca sà goneasca pe Austriaci i cà viataaverea localnicilor vor fi crutate, neluandu-se « dela nimini mgcarun grauntu fàrà bani ». Deci, « voi toti, numal decat, cu inimaneindoita §i cu toata voia, sa alergati §i BA nazuiti. Care N15riaSa Seraschiari Pa§a, spre inchinaciunea §i supunerea supt ascul-tarea i stapanirea otorrigne§tii mariri i supt obladuirea noastra ».Cine va ramane insa cu Austriacii sau va tine cu ace§tia, s5 §tieea va fi prädat, jefuit, robit i trecut « prin ascutitul sabiei ».Catanele se retrag din Craiova: batute pe drum de oastea pa§eide Vidin care intrase §i ea in Oltenia, trecand Dui-lama, ele pa-rasesc aproape intreaga provincie; In fruntea acesteia e pus de&Are domn, in calitate de ban, Matei Cantacuzino.

In urma infrangerilor suferite cea mai grava a fost la Bel-grad, la 23 Iulie 1739 Austriacii incep tratative de pace; pre-liminarile se iscalesc la 1 Septemvrie, iar tratatur se incheie la18 Septemvrie 1739, chiar la Belgrad ; tot aci in aceemi zi se sem-neaza §i tratatul cu Ru§ii. Turcii reiau Serbia, Oltenia §i o fa§iede teritdriu in Banat, In dreptul Or§ovei. Apoi, In schimbul spo-ririi haraciului cu doug sute de pungi anual (100.000 lei), ei re-

www.dacoromanica.ro

OLTENIA SUB AUSTRIACI 253

alipesc Oltenia de restul tarii, refacand unitatea teritoriala a Mull-teniei. ReIntoarcerea la vechea stapanirea a produs pretutindenipeste Olt o mare bucurie ; toata lumea era doritoare sa scape deadministratia imperiala care, desi animata de bune intentii, nuizbutise totusi, prin rigiditatea i caracterul ei fiscal, sa-si apropiepe bastinasi, dimpotriva, si-i instrainase.

Oltenia sub Austriaci. Temeiul organizarii acestei provincii,cat timp a stat sub Austriaci (1718-1739), a fost decretuldin 22 Fevruarie 1719, dat de imparatul Carol al VI-lea. El con-stituia raspunsul la cererile pe care le formulasera boierii prindelegatia trimisd la Viena si care se afla acolo in August 1718.Decretul prevedea constituirea unei administratii civile avandfrunte, cu titlul de ban, pe Gheorghe Cantacuzino, fiul lui erban,fostul voevod. El urma sa fie ajutat de patru consilieri, numiti, cabanul, pe trei ani, si de un secretar; toti vor primi lefuri anuale. Liber-tatea religioasa era garantata. ; episcopul de Minnie urma sà depindalug, pe viitor, nu de mitropolitul din Bucuresti, ci de mitropolitulSerbiei; se intrerup totdeodata legaturile cu patriarhul de Constan-tinopol i, in genere, cu ierarhii din Rasarit. Se organizeaza impar--tirea dreptälii, numindu-se vornici pentru cercetarea pricinilor maimici ; pedepsele cu moartea privind pe boieri nu se vor putea pronuntalug fara aprobarea imparatului Darile se vor stabili cu nepartinire,produsele boieresti i manastiresti fiind scutite de once taxa, jarcasele boierilor, de incuartiruire. In sfarsit se numeste un # directorsuperior » al Olteniei, In persoana generalului Steinville, comandantulfortelor austriace din Transilvania ; « lui trebue sà i se adreseze atata dministratia civila cat i particularii pentru rezolvarea chestiilorurente ; dela el trebue sà astepte i sa ceara, mai ales acum la

inceput, instructiuni si directive ». De fapt, acesta era adevaratulc onducator al provinciei ; si cum sedea mai mult in Ardeal, la Sibiu,el Ii va numi In Oltenia ca loctiitor, un general subaltern.

Decretul nu satisfacea cleat In parte cererile boierilor. GheorgheCantacuzino se astepta M. fie numit « voievod »; el nu fu nicimacar ban cu adevärat, deoarece avea, peste el, pe « directorulsuperior »; de aceea, cronicarul Radu Popescu apune in cronicasa: « din cal, 1-au facut magar ». Apoi nu se incuviintä formareaunei militii sau ostiri romanesti, iar In fruntea « Ministerului *economic nu fu numit un roman, ci un strain, Ignatiu Haan,

www.dacoromanica.ro


JudeIele, avand in frunte cate un vornic, furg impgrtite fiecareIn cate patru plelfi: de sus, de jos, de mijloc §i de margine, con-duse de ispravnici. Satu/ e carmuit de un pdrceilab sau provizor,ajutat de 4, 2 sau 1 jurat, dupg cum are 100, 50 sau 25 de case..Oraele depind de administratia financiarà imperialä, nu de admi-nistra0a ; ele au In frunte un judef gi numai 4 jurati, in loede 12 pargari ca mai lnainte. Boierii sunt impgrtiti in trei clase ;se face un catalog al lor, la 14 Noemvrie 1719. Cu privire la rumdni,se precizeazgcà ei vor lucra proprietarului pe mo0a cdruia stau,trei zile pe sdpkimeind, douä cu bratele 0 una cu plugul. Bulgarilorveniti cu doug decenii mai inainte dela Kiprovat §i asezati intrei locuri, In Oltenia, la Craiova, Rdmnic §i Brädiceni, li se d'áun statut special. Se organizeazd un serviciu al poqtelor, Cu unconduditor, 20 de po0a0 qi 80 de vgtafi, având leaf-a anualä. Seintreprind, in sfar0t, lucrgri de drumuri 0, in primul rAnd, §oseaua.dealungul Oltului, prin Carpa0, numitg « Soseaua Carolina », dup.&numele impäratului. Inceputg incà inainte de incheierea pgciidela Passarovitz, in 1717, ea e gata in partea principalä, dinmunti, in 1719, fiind continuata apoi Ong la Minnie (1721).Doug inscripidi latine0i, sdpate in stancg, preamgresc aceastä operg.

Un deosebit pret puneau Austriacii pe organizarea fiscalä.Se pgstrarg, in genere, vechile categorii fiscale, se facurgrecensgminte stricte Meg sg se tie adeseaori seamg de bgtrani,de neputincio0, de invalizi, 0 se fixg cifra impozitului, pldtibilin Nara sferturi, pentru fiecare categorie. Impozitul era ridicat ;lute° plangere din 1731, cei patru consilieri propuseserg ca me-gia0i, de pildg, sg plgteascg 5 florini anual, birnicii 3, iar mgr-ginmii 2 florini. Falg de aceste propuneri, constatgm cg, in 1735,megia0i plgteau 12 florini, birnicii 8 iar mgrgina0i 6, deci miredublu fi triplu. De aci, nemultumiri impotriva no ii stgpaniri.

O altà pricing, foarte insemnatg, de nemulIumire, era noulcurs al zlotului. Administratia imperialg 11 fixase la 51 de crei-tari, pe cand in Turcia i in Muntenia el era cotat 1 florin 0 6.creitari; deci o pagubg pentru locuitorii Olteniei de 15 cre4arisau 25 la sutd, ceca ce era considerabil. färänimea era nemultu-mitg §i de numeroasele cgräturi sau transporturi pe care trebuiasg le execute ; negustorii se plangeau ea' nu mai pot face negotpeste Dunäre §i Olt ; clerul era nemulIumit de atarnarea de

www.dacoromanica.ro

REFORMELE LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT 255

mitropolitul särbesc §i de infiltrarea gi propaganda catolica: Stein-ville ceruse chiar sa se introduca gi inchizitia, ceea ce, din fericireCurtea dela Viena nu admise ; boierimea protesta lmpotriva atin-gerilor ce i se aduceau vechilor ei drepturi. Ni s'au pastrat maimulte asemenea plangeri de ale boierilor ; una din ele, dela 23Iunie 1731, adresatä generalului conte de Wallis, directorul su-perior al Olteniei, cuprinde o enumerare a tuturor neajunsurilorde care sufera populatia, in genere. Aceste neajunsuri sunt recu-noscute de insugi geful administratiei ; inteun raport adresat laViena, el arata pe larg motivele principale de nemultumire gi relevafaptul ca, din cauza impozitelor prea mari gi a repartitiei nedrepte,au fugit din judetul Romanati 2300 de familii, iar din judetulVälcea 1500 de familii. Cere gi el reducerea acestor impozite,Mil insa a o putea obtine. Semnificativ'ä, sub raportul starii despirit, este incheierea plangerii pe care o adreseazä, tot in 1731gi tot generalului conte de Wallis, cei patru consilieri. Dupa ceenumära gregelile gi abuzurile care se comit in administratia fi-nanciara' gi fiscalä, ei conchid : # ne temem ca daca vom fi supugigi in viitor atator mizerii, oprobrii, calamitäti, duren i gi injurii, ca inacegti doi ani cari au trecut, s'a nu pierim cu totul gi s'a ne stingem ».

Nu e de mirare deci ea atunci cand prin pacea dela Belgrad,Austriacii trebuira &A se retraga, fu o multumire genera% in In-treatga Oltenie. Dui:a douazeci gi doi de ani de dominatie strainaigi dadeau seama cu totii gi boieri gi tarani gi negustori gi cle-rici ea' era mult mai bung stäpanirea veche, cu toate lipsurileei, decat administratia imparateasca, minutioasä gi exacta', darfoarte rigida gi mai ales apa'satoare sub raportul fiscal.

Reformele lid Constantin Mavrocordat. In domniile sale pre-cedente, atat in Muntenia cat gi in Moldova, Constantin Mavro-cordat, cu pregatirea alma pe care o avea, observase o suma descaderi, lipsuri gi nepotriviri in diferitele domenii ale organizäriide stat gi sociale. Administratia, cu numeroasele ei ramuri, inspecial cea financiará gi fiscalä, boierimea, cu structura gi privi-legiile ei, taränimea, cu necazurile gi indatoririle ei, viata cultu-rala gi bisericeascä, toate puneau probleme care-gi agteptau re-zolvarea. Se Meuse intre timp gi o vasta experienta in Oltenia,In timpul ocupatiei austriace ; se aplicasera masuri noi, se da-duse o nouä organizare administrativa. Retrocedarea din 1739

www.dacoromanica.ro

266 MAVROCORDATIL IN MUNTENIA PANA LA 1741

era prilejul binevenit pentru ca, plecându-se si dela nevoia de ase reincadra tinuturile de peste Olt in sistemul general al tárii,EA se paseascà la o serie de reforme In diferitele párti ale acestuisistem. Spre sfársitul anului In care se incheiase paces dela Bel-grad, domnul, care-si avea fixate in minte mai de mult, pe te-meiul experientei si studiului, o sumá de principii directoare, leaduse deci la cunostinta boierilor din divan. Acestia le discutarä, isidadurd aprobarea, mai ales cá o sumá dintre noile másuri veneau infavoarea lor, si redactará un m hrisov » solemn cuprinzand noul « aye-zämânt ». Domnul 11 iscáli la 7/18 Fevruarie 1740; o traducere fran-cezá a lui apáru In « Mercure de France », numärul pe Iulie 1742.

Hrisovul incepe printr'o intárire a lui Constantin Mavrocordatsi un apel cátre urmasi ca sá. respecte « acest asezámânt »; ur-meazá multumirea boierilor fatá de domn pentru cele hot:Arne.Vin apoi cele 13 articole sau puncte cuprinzand másurile luate ;la sfärsit, lista martorilor din divan si data.

Primul articol prevede scutirea « de dajdie » a mánástirilor,asa cum e si in « alte párti crestinesti ». Al doilea institue unorgan de control al mánástirilor, alcátuit din « zece epitropi »alesi dintre egumenii mai insemnald, In fata cárora toti staretiidela toate mánástirile si schiturile din tara vor da socotealá deveniturile si cheltuelile lácasurilor respective. Articolul trei su-primä « dajdia » preoldlor ; al patrulea interzice protopopiloo dea mai bága pe cineva la gros, adicá la inchisoare. Prin articolulcinci se hot'äräste sá fie alesi boieri veliti mazili adicá din ceicari n'au dregátorii cari sä cerceteze pricini si sä" Impartádreptate,. primind in schimb, Maid anualá dela visterie. Articolulsase cuprinde suprimarea dajdiei pentru neamurile de boieriveliti; al saptelea prevede delegarea de catre Domn a unor « boieriispravnici la toate judetele », care sä Impartá dreptate in acestejudete, sä" apere pe sáraci de abuzurile agentilor fiscali si A' supra-vegheze pe parcálabii din sate « la. cislä." », precum si pe altii dintreslujbasi. Prin articolul opt se hotärdste cá boierii slujbasi si altidregátori cAnd merg in tara, cu slujbe, sá cheltuiascá din leaface primesc, fiindu-le interzis sá mai incarce satele cu cheltueli deIntretinere si deplasare, izvor de « mâncáturi » din partea par-cálabilor. Articolul nouá desfiinteazá viicaritul, iar zece pogo-ndritul pe vii. Cu privire la cel dintai se face un istoric al acestei

www.dacoromanica.ro

SFARSITUL DOMNIEI LUI C. MAVROCORDAT 267

dan, se arata consecintele rele ale ei ; domnul adaoga Ca' tatalsau I-a povatuit s'o suprime. Articolul unsprezece se refera latarani ; ei trebue sä « clacuiasca » dea dijma « dupa obi-cei » proprietarului moqiei pe care Bunt stabiliti. Penultimularticol stabile0e ca fiecare 10 va pläti darea in satul in care lo-cuete, iar ultimul articol precizeaza modalitatea plàii In patrusferturi pe an, cu cisle drepte la tot omul, pe capete §i pe bu-cate », adica pe cap de contribuabil §i potrivit cu averea.

Acest a§ezamant cuprinde o serie de masuri concrete precum§i principii generale dela care a pornit alta serie de masuri ; nuse poate frig spune Ca el sintetizeaza intreaga activitate reforma-toare a lui Constantin Mavrocordat. Inteadevar, In acest hrisovnu se vorbe0e nimic despre desfiinfarea rumdniei, o mäsura ca-pitala pe care domnul o va aplica in ambele ; nu se preci-zeaza de asemeni impeirlirea dregiitorilor fi a urmaOlor lor pe ca-tegorii, fiecare categorie bucurându-se de un anumit regim fiscal.Era de altf el 0 greu sa se cuprindä inteun singur hrisov toate ma-surile de innoire §i reglementare pe care le-a luat domnul. Cäcinu e vorba de o ref ormei a lui Constantin Mavrocordat, a§a cumse spune 0 se crede in deob0e, ci de o serie intreagei de reforme,intinzeindu-se pe un interval de vreo doulizeci ci cinci de ani. Acestereforme ating mai toate domeniile organizarii de Stat §i sociale ;expunerea lor amlinuntità o vom face in partea a doua a acestuivolum la capitolele respective, unde vom trata desvoltarea insti-tutiilor i culturii noastre in secolele XVII 0 XVIII.

Sfar§itul domniei. Sfär0tul acestei insemnate domnii a luiConstantin Mavrocordat e in legaturg pe de o parte cu schim-barea care are loe in Moldova, pe de alta Cu manevrele lui MihaiRacovita. Marele dragoman al Portii, Alexandru Ghica, e executat in1741 sub acuzarea de a face jocul Rusiei ; fratele eau, Grigo. re Ghica,domnul Moldovei, trebue sa paräseasca scaunul ; facanduli insä prindaruri bogate atmosfera, el e bine primit la Poarta, nu ca ruda unuitradator. In locul sau e numit Constantin Mavrocordat, care treceastfel dela Bucure0i la ; schimb area II costa pe noul domn cincisute de pungi ; ea are loe in Septemvrie 1741, Cu putin inainte de16 ale lunii, când §tirea e comunicata din Pera de bailul venetian.Batranul Mihai Racovitä. 10 vede incununate de succes demersurilesale: el capätä acum tronul muntean, dupa care dorise atata.

17

www.dacoromanica.ro


BIBLIOGRAFIENicola° Mayrocordat: 1. N. IORGA, 5tiri noud despre biblioteca Mavro-

cordatilor Fi despre vicga munteneasca In timpul lui Constantin Vocla Mavro-cordat, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. VI (1927), p. 135-170; 2. N.IORGA, Zece inscriptii de mormcint ale Mavrocordatilor, in Mem. Sect. Ist.Acad. Rom., s. 3, t. XX (1937-8), p. 1-9; 3. V. MIHORDEA, Biblioteca_domneasca a Mavrocordatilor. Contributii la istoricul ei, In Mem. Sect. Acad.Rom., s. 3, t. XXII (1940), p. 539-419; 4. DAN SIMONESCU, Epigrame orna-giale serse domnitorului Nicolae Mavrocordat, En Serbia, In Arhiva Romaneasca.VI (1941), p. 389-394.

V. si p. 223, nr. 6 si 12.loan Mavrocordat: 5. N. IORGA, desprc veacul al XVI:I-lea

Terile noastre dupd corespondenle diplomatice straine I. 1700-1750, In An.Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., s. 2 t. XXXII (1909-1910), p. 1-39; 6. CEZAR*ERRU, Contributii privitoare la domnia lui loan Mavrocordat Fi la unele eve-nimente contemporane, ei Galati, 1939, 79 p. in 8°.

V. si p. 224, nr. 12.Constantin Mavrocordat: 7. 0. LUGO*IANU, Oltenia sub ocupatiunea.

austriaca (1717-1739). Studiu istoric, Bucuresti, 1889, 63 p. in 8'; 8. HAurr-DIANN JACUBENZ, Die cis-alutanische Walachei unter kaiserlicher Verwaltung1717-1739, In Mittheilungen des k. und k. Kriegs-Archivs, XII, Viena, 1900,p. 171-250; 9. IOAN C. BAciLA, Oltenia sub Austriaci 1718-1739, Un docu-ment cartografic, Craiova, 1924, 16 p. in 8°. (Extras din Arh. Olt., III, 1924);10. AL. A. VASILESCU, Oltenia sub Austriaci 1718-1739, vol. I. Istoria poli-tied a Olteniei sub Austriaci. Tcza de doctorat, Bucuresti, 1929, 240 p. in 4°(lucrare de cApetenie). 11. I. MINEA, Reforma» lui Constantin Yodel Mavro-cordat, Iasi, 1927, 155 p. in 8° (Extras din Cercetari Istorice, II-111); 12.HANS PETRI, 0 scrisoare necunoscuta a domnitorului Constantin Mavrocordatdin anul 1740, in Metn. Sect. Ist. Acad. Rom., XXII (1939-1940), p. 199-211..

V. si p. 258, nr. !.

www.dacoromanica.ro

DOMNII MOLDOVEI DELA 1741 PANA LA 1774(TRATATUL PELA KUCIUK-KAINARGI)

Constantin Mayrocordat, domnul re-lorntaior-

Constantin Mavrocordat a dona oarA. Numit cu putin Inaintede 16 Septemvrie 1741, Constantin Mavrocordat 1§i face intrareaIn Ia§i peste o lunil, la 12 Octomvrie. Printre cele dintai indsuripe care le ja, este introducerea reformei din Tara Româneascii.Se desfiinteez6 deci §i aci vdcdritul, cunita (tot o dare pe vitemari), pogcndritul, §i se hotärd§te ca impozitul personal sO fieplätit In patru sferturi, adOogandu-se la fiecare sutd de parale,ined cinci drept rOsurd * sau tax6 pentru cei ce strang darea.

Cu acest prilej, al reformei fiscale, cere domnul lui Ioan Ne-culce, cronicarul, un tratat despre vechile dari moldovene§tievolutia lor; Neculce se executà i trimitând, la scurt interval,lucrarea comandatà, scrie lui Mavrocordat: 4 Dupà poronca M'drieiTale ca sa" fac trOtaz de Cate oi tinia minte cà s'au fäcut In tara,§i obiceile §i bune, §i proaste, la ce Domn ar fi ie§it, iata cà s-amscris cat am tinut minte §i le §tiu c'd sant adevarate. A§ijderecate am auzit den oamnei bOtrani, iarài li-am scris ; ce de acelice-am audzit, chize§ nu Ma *. Se introduc apoi §i celelalte reformedin Tara Romaneased. Se numesc astfel trei judecdtori dintreboierii velii mazili, dandu-li-se cate 50 lei leafd lunard, se numescispravnici In fruntea judetelor, se scutesc de dilri mazilii veliti §iurma§ii lor, neamurile; celorlalti mazili li se acordO u§urari fiscale;marastirile §i preotii stint scutiti complet de dajdie. Fate' de tOrd-nime, domnul are o atitudine Intelegatoare, de ocrotire ; un cro-nicer contemporan relevA chiar, cu ciuda, cd atata le dedese

17*

www.dacoromanica.ro

260 DOMNII MOLDOVEI DELA 1741 PANA LA 1774

obraz, cat nu putea nime din boieri ca sa zica mä'car cat de putinlucru vreunui taran, ca indatä striga la Voda 0 pentru un lucrude nimica a unui Oran cat de prost, facea pe un boier mare mas-cara 0-1 inchidea ». « i mai däduse o poruncä In tearä adaog6cronicarul ca sa nu fie volnic nime a lua cuiva macar un oufdra de bani, nici slujba0, nici altul nime ». In administratie 0la judecatorii, atat In Ia0 cat 0 la ispravnicii, In judete, se introduccondici In care se trece corespondenta §i procesele. Ni s'a pastrato astfel de condica de corespondenta oficial5 ; ea Imbräti§eazaintervalul Septemvrie 1741 Decemvrie 1742 0 cuprinde unnumar de 1702 acte, scrisori 0 ordine, unele 0 dela domni ante-riori: e o adevarata oglinda a societätii moldovene§ti, cu toateaspectele ei, din acea epocä. Ni s'a pastrat de asemenea un « cata-stih » cuprinzand « samile tuturor mdnastirilor de tara... din leat7250 Oda' la leat 7251 Ghenarie 20 », deci 1742 20 Ianuarie1743. i hrisoavele §i zapisele de mo0i trebuiau trecute inteocondica specialä' : domnul luase aceastO masura « ca sa se maicurme galcevele ».

Corespondenta se purta in mod obi§nuit in romane§te; numaicand era vorba de ordine observatorii sau dispozitii speciale,secrete, se intrebuinta limba greaca. Unii dregatori voiau Insasa-0 puna in evidenta cultura, 0 trimiteau 0 rapoartele obi§-nuite tot in grece§te, Inchipuinduli, se vede, cä vor impresionaplä'cut pe domn. Acesta insä, de 0 grec de origine, le face, dimpo-triva, observatie. Astfel, parcalabului de Galati care raportasedespre ciuma ce bantuia atunci in ora§, ii spune: « pentru o pri-cina, ca aceasta, de ce sä ne scrii grece§te? » Vel cäpitanului deSoroca, la fel: « Carte ce ni-ai trimis, am luoat 0 cele scrisä' amvädzut ; dar pentru ce sà ne scrii grece§ti? Au a§tepti sa-ti damnoi logorät, sa scrie romanea§te ? Sa-ti cauti logofetal, A' ne scriirumanea§til Sä nu ne mai scrii grece§te 1 In sfailit, jArcalabuluide Galati, din nou: «i de acmu, cand ni-i mai scri, sa nu maiscrii grece§te, ce romane§te sa ni scrii 1 ».

0 atentie deosebita arata. Invatatul Constantin Mavrocordatculturii. El « intari » poalele existente, unde se invata grece§te0 slavone§te; fäcu apoi, ne spune Neculce, altele noi « latine§ti 0arape§ti ». Afirmatia trebue inteleasa, credem noi, In sensul cas'au ada.ogat cursuri de limbd latinä 0 limba turca 0 scriere araba,

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN MAVROCORDAT, A DOUA °ARA 261

acestea din urmg de sigur pentru pregätirea diacilor cari urmausa citeasc6 firmanele venite dela Poartä si sä scrie räspunsurile.Preotii furä supusi unui control sever, In ce priveste invatätura:se numirä inspectori cari sä-i cerceteze ; cei gäsiti nepregatiti,trebuirà sä plateasca' bir, la rand cu Väranii, « care nu putem seriece frica trägeau bietii preoti exclamä un cronicar contemporan

cä se apucau la bätranete sä invete carte ».Fiindc4 nu erau indestul cArti de slujba bisericeasca in mind-

nefte, Constantin Mavrocordat aduse mai intai din ' Muntenia ;apoi &do:1u porund sä se Infiinteze tipografii atat la mitropoliecat si la episcopii. Ordinul fu ascultat ; In 1742 iesea de sub teas-curile tipografiei din Iasi prima tipäriturd: hrisovul domnescpentru /ocuitorii de pe mosiile mangstiresti, urmat In 1743, de oPsaltire §i apoi de un sir intreg de &arid de slujba. 0 a doua tipo-grafie se Infiintä la Rädäuti ; aci se tipari In 1.744 un Catavasieradica* o carte de cantäri bisericesti, dupà care urmä, In 1745, unCeaslcw §i o Liturghie a Sf. Ioan Gurg de Aur.

Un alt titlu de merit al lui Constantin Mavrocordat, in aceastädomnie, sunt masurile lmpotriva negustorilor turci care ince-pusera sd se aseze statornic si sa-si cumpere chiar mosii. Cu-noastern din Condica ordinele categorice care se dau In aceastäprivintä ; astfel pentru un Turc Chiurd Osman, cäruia ii vandu-sera piste caugäri o mosie, dispozitia e &A fie ridicat, iar « cala » sa,adic6 addposturile de vite, sá fie arse. La fel se va proceda cu Turciicari au facut *le pe mosiile dela Soroca ale mänä'stirii Sf.Sava.

Mavrocordat putea sä-si ingaduie gesturi de acestea, deo ireceavea credit la Poartä, fiind cunoscut ca bun administrator si exe-cutant constiincios al ordinelor primite. El trimisese astfel, atunci&and i se ceruse, opt sute de salahori si o sutà cincizeci de care lacetatea Vozia, spre a o zidi din nou ; elk/use, de asemenea, intre-tinere completa', timp de trei luni, solului rusesc care, In drum delaStambul la Sf. Petersburg, se oprise, Impreunä cu intreaga sasuita de peste o mie cinci sute de oameni la Tighina. Nu-ivorbg, din cauza acestor cheltuieli exceptionale « havalele »cum le spun e cronica trebuise sä se scoatà sase « sferturi »intr'un an in loe de patru.

A doua domnie moldoveana a lui Constantin Mavrocordatse sfarseste la 29 Iunie 1743; la mazilire a contribuit probabil si

www.dacoromanica.ro


o reclamatie a trimisului suedez la Poartà care era supärat pedomn deoarece acesta oprise härtiile §i lucrurile unui emisar alsäu, decedat la Ia§i, emisar care lnsä era totdeodatä §i secretarulfostului domn Grigore Ghica. tirea maziliei ajunge la curte la17 Iulie; la 31 sose§te qi capigiba§a cu firmanul; la 12 August,mazAlul porne§te spre Stambul.

Ioan Mavrocordat. In locul lui Constantin, e numit fratele skiloan, care mai fusese odatà domn, in Tara Româneascä. Acestanu respectá noua reformd fiscalà, ci reintroduse väcäritul, luAndu-1chiar de cate douà ori pe an, §i uneori §i de trei ori. Go§tina fuintreità, ajungänd la 11 parale de oaie « care greutate §i nevoie

spune cronicarul nu pociu aräta cat au facut pe bietii säraci;cäci de când au fost acest pämänt, Cale 11 parale n'au dat; §imulti din prostime 1§i ucidea vitele cele mai proaste ca sa nu lepläteasc6... Boierii, In schimb, sunt favorizati; domnul leacordà scutiri; multi dintre ei se ridica §i se Imbogdtesc, in specialboierii de Ora', cari §edeau la mo§ille lor. De altfel, conducereatreburilor este toatà pe Juana boierilor, domnul tinându-se maimult de petreceri, de « mese mari §i zeefeturi §i primbläri §ialte desfritäri a lumii ».

Lui loan Mavrocordat i se datore§te zugrävirea prin « me-§teri streini* a bisericii celei mari dela curte, precum §i lnzes-trarea acestui läca§ Cu o serie de vesminte §i odoare. Tot el a fäcut§i un foi§or « foarte frumos », Impreunä Cu o ci§mea, « de ceaparte de hele§teul Frumoasei, sub Cetätuie », unul din locurileunde mergea «In primblare

Dupä aproape patru ani de stäpAnire, epicureul loan Mavro-cordat este mazilit (Mai 1747). Putin mai Inainte avusese loc ojudecatà cu un Ovreiu, fugar din -tarä, care reclamase sultanuluica" ar fi fost atins In onoarea lui §i deposedat de &are domn.Cercetarea, fäcutà la Ia§i, In prezenta unui cadiu §i a negustorilorturci cari se aflau in ora, aratä. Insä cà totul e o calomnie §iOvreiul, vinovat, e spanzurat. Rudele sale din Polonia nu se lash'lug, se duc la Stambul, pun in mi§care comunitatea de acolo §ipe dregätorii cari o sprijineau §i creiazil lui Mavrocordat o atmos-ferd grea. Rezultatul e mazilirea: al doilea caz primul fusese cuMihai Racovità (vezi mai sus, p. 231), In care Ovreii intervinpentru a indeparta din scaun pe un domn al nostru. In locul sälu,

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN MAVROCORDAT, A TREIA OARI 263

e numit Grigore al II-lea Ghica, care avusese pana atuncimiciliu obligator » in insula Tenedos. loan Mavrocordat parasevte

spre multumirea saracilor strivili de däri o batranasvarle chiar la plecare, cu o piatra in el, nemerindu-i calulse stabilevte in locuinta sa de pe malul Bosforului ; aci îi petrecerestul zilelor, ajungand, dupä märturia cronicarului loan Canta,« la grea säräcie ».

Grigore al II-lea Ghica a treia oara, domnevte scurta vreme,nici un an de zile: din Mai 1747 (in Iai intr'ä la 21 Iulie !) 'Ana inAprilie 1748. Vreun fapt deosebit nu e de relevat ; (Wile aunt totgrele, pentru a acopen i cheltuielile fäcute la numire ; nu ating insanivelul de sub predecesorul sàu. Prin stä'ruinti i bani, Grigore Ghicaizbutevte A' fie mutat In Tara Romaneascä'.; In locul eau e numit

Constantin Mavrocordat a treia oarg. /n aceasta domnie, carenu sine nici un an vi jumätate, Constantin Mavrocordat realizeazatotuvi douà fapte insemnate: mai Intai izgonirea Lajilor ne-gustori turci de pe tarmul anatolian al Marii Negre, in regiuneaTrapezundului din marea majoritate a targurilor i oravelormoldovene, unde se avezasera in chip statornic, facandu-vi case

strangând avere, apoi desfiintarea rumdniei, una din cele maivechi vi mai insemnate institutii ale noastre.

Inca din a doua domnie, Mavrocordat incepuse a lua masuriimpotriva Turcilor cari voiau sa se stabileasca in tara, cumpä-randu-vi movii (vezi mai sus, p. 261). Acum, el se hotarevte a hide-parta pe negustorii turci mult mai numerovi cateva mii dinorave cari ajunsesera, prin excesele lor o adevarata calamitate.Ei nu se margineau numai sa faca negustorie de vite vi diferiteproduse ; erau i adevärati camatari ai satelor luand dobanzigrele « patru parale de leu pe luna » spune cronica faptfoarte grav, Ii bateau joc de casele oamenilor, necinstind femeivi fete. Mavrocordat, incurajat de Pava de Hotin, se plange laPoarta i obtine un ordin de expulzare a acestor « negustori ».Operatia se face C13 ajutorul pavei de Babadag care trimite undetavament de patruzeci de Bosniaci ; acevtia scot pe Laji dintarguri i orave, le ard casele vi le vand « bucatele ». Cei din nordultarii se retrag in raiaoa Hotinului ; o mare parte se aduna in ti-nutul Fàlciului, aproape de Tätari. Deocamdata, domnul se mul-tumevte cu atat, ramanand ca, mai tarziu, sa fie lichidati i acevtia.

www.dacoromanica.ro


In ce privevte desfiigarea rumaniei, ea face parte din complexulde reforme ale lui Constantin Mavrocordat, care urmärea BA deastatului i societ4ii o mai bung avezare vi organizare. Determinatade numeroasele procese dintre rumani sau vecini i stapanii lor,de nesfarvitele reclamatii dintr'o parte vi din alta, aceasta mäsuras'a luat In felul urmator: La 6/17 Aprilie 1749, e convocatà omare adunare de boieri, clerici i « alta obvte » la manästirea TreiIerarhi ; dupa slujba, « la scosul sfintelor moavte » (Sf. Paraschiva I),cei de faja sunt intrebati asupra vechimei, caracteristicei i Inda-toririlor vecinilor ; la care intrebari, « toti cu un glas » au raspuns,« marturisind adevdrul cà vecinii robi nu sunt, nici sa stapanescCu nume de robie; fiindca numai Oganii au acea robie carii Cufemeile i Cu copiii lor slujesc pe toate zilele stapanilor sai. lardvecinii numai partea barbateasca slujesc, scotand la lucru numaiun om dintr'o casa, macar cati feciori va avea omul ; iaedpartea femeeasca nu slujevte... ea vecin va sa zica Batean me-gieav fäeä de movie, atata numai ea din sat nu este volnic ca

» Se hotaedvte ca pe viitor, vecinii sä nu poata fi vanduti°data' cu movia, nici mutati, nici despäAiti de familiile lor, ci saramaie « ca nivte sateni a satelor... Wand slujba obivnuita ».Aceastä slujba e fixata la 24 de zile pe an « ori la ce lucru se vapune »; vor da de asemenea

Intrunirea, easpunsurile i hotarlrile luate sunt consemnatelntr'un hrisov cu data 1/12 Iunie 1749 caruia domnul Ii da «Inta-ritura » sa. Nu se afirma nicaieri, In acest hrisov, In mod explicit,ca s'a desfiinfat rumania sau vecinia; aceasta rezulta lug dinchiar masurile luate i ava s'a inteles de toti, atat boieri cat virumani. Cronica atribuitä. lui Enache Kogalniceanu, relatand adu-narea dela Trei Ierarhi, spune lamurit: «Atuncea au poruncitVodà cu mare hotaare sa nu mai fie vecini de aci inainte, numaipentruca ved pin satele boierevti vi se heänesc pe moviile lor,lucreze cate douäzeci i patru de zile Intr'un an... au sà dee catedoi lei de fievtecare casä ceea ce nu s'a mai specificat In hrisov I

i sa lucreze cate 12 zile pe an... vi hotarind Inteacest chip,s'au multamit vi boierii, Inval:and domnul ca sa se dee vecinilor

cate o idula domneasca cu pecete gospod, aratand ca de aiceincoace sa nu se mai numeasca vecini... dand pe aceleun leu lui treti logofat i cateva parale scriitorului ».

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN RACOVITA 265

In aceeavi yard, la 31 August, Constantin Mavrocordat e ma-zilit. El nu voise sa dea troj sute de pungi cerute de marele vizirpentru prelungirea domniei, dei capichehalele sale dela Stambul11 sfatuisera s'o faca. Exilat la Lemnos 0 inchis, tot trebui insa,pang la urma, sa plateasca aceasta suma, spre a fi eliberat. Inlocul sau, fu numit Constantin Racovip, fiul cel mai mare al fos-tului domn Mihai Racovita vi avand stranse legaturi cu ambasa-dorul Frantei la Constantinopol; un al doilea fiu, lonitei, ivi serbatocmai la Iavi nunta cu fiica lui Constantin Mavrocordat, domnitaSmaranda, and sosi vestea maziliei. « i erau told la mash' po-vestevte cronica unde vi-au cam stricat chieful vi nunta, auzindde mazilie, eara pe urma, intelegand cine au luat domniea, s'aubucurat ».

Consiantin Racovità, devi numit la 31 August 1749, intia inIavi abia la 18 Decemvrie. El trimite inainte ca bav-caimacampe lordache Stavarache speitarul, un grec semet vi lacom, prototipde fanariot. Acesta scoate govtina intreita « cate unsprezeceparale de oaie », provocand o adanca nemultumire. Dupa ce sosevteRacovita, se.scoate v'i vacaritul, cate « 92 de parale de vita »,apoi cunita, tot un fel de vadyit, in timpul verii, cate « vaptezecide parale de vita », precum vi sferturi « de agiunsu, Inca vi indoite ».Darile pe de o parte, dar mai cu seama situatia preponderenta§i insolenta, consilierilor greci, a lui Iordache Stavarache in spe-cial, pe de alta, provoaca reacia boierilor de tara. Acevtia, subpretextul ea merg in tinuturi spre a reorganiza avezarea därilor,fug la Tatari, la Cauvani. Era,u ca «la patruzeci de boieri mari vibatrani » vi mai bine de atatia tineri, cu totii laolalta trecand« peste suta ». Domnul, speriat, trimite dupa ei, li convinge sa seintoarca vi le da dregatoriile 1nsemnate. Pe de alta parte, cei doigreci care-vi atrasesera ura bavtinavilor, Iordache Stavarache spa-tarul vi Iordache Genet postelnicul, sunt siliti sa plece cu mareiuteala la Tarigrad, « crapand doua. parechi de telegari 'Ana inGalati ».

Constantin Racovita continua'. scoaterea Lajilor din tara.Acevtia, vazand domnie noua, incepusera iar a se intinde dinraiaua Hotinului in judetele vecine, in Dorohoi, Botovani vi }lariat"Un n.ou firman dela Poarta, dat spre executare lui Casim Aga,Inicer Agasi de Hotin, puse insa capat inaintarii lor. Lajii fura

www.dacoromanica.ro


sco§i de pretutindeni, mul¡i pierira

- .

,

. .o

°'',P :

- ' ' 'i, .P..., . ., , :,,,,,,..;..11.1!

., :-.°E.,

, ..,i',P4 i'... .',.,'Iltr, - ...¡ .,' ' ' '',' t

- .., 7: ; '} A..R.,:,. .-!",.. '.. , , '..r,4,1 : .,... --

- T,,..., ...

.:,...tVi . .- -:E ) --'

.",..''''' A .fi,...., .:1[,,-. ... -.y ., z,,,`,.....',.

,., . ' :0.Z '1- Al ql f.

" , ,9, . z4 ' ;

-'-e' ' 1..t"..,, :. , ,,,

:' - l'ti4 z

. ,

,:-...

,

,

Fig. 93. /Jule de argint aura In care ea aim peceteaunui hrisov din 1753, dele Constantin Racovitl Voevod.Initialele de pe bulk Inseamnii: s Io( an) C(onstantin)

M(ihai) R(acovitli) V(oevod)..

de sabie, casele lor se arser5iar averile furà vandute.Cei din LApu§na, Soroca§i Hui plecard de frica.Tot cu acest prilej serisipira §i « odäile » pecare Turcii benderliidin Bender, Tighinale f5cuserd pentru tur-mele §i cirezile lor devite. In judetele Lhpu§-

, na, Soroca §i Orhei.Sub raportul biseri-

cesc, e de Imemnat In-zestrarea Cu mai multemo§ii a bisericii din PA-

ctitoria lui stefancel Mare, transformareaei in manastire §i Inchi-narea la patriarhia dinAntiohia (vezi §i fig. 93);ajutoare primi §i mtina-stirea Precista din Ro-man. La Foc§ani, dom-nul ridica o biseria delemn, cu hramul Pro-fetul Samuil.

Dupá aproape patruani de stdpAnire, Con-stantin Racovità primivestea cà a fost mutatIn Tara Romaneascd.Schimbarea se Meuse Inurma unui aranjamentintervenit Intre capichi-.

haelele muntene §i mol-dovene dela Stambul,capichihaele care cap-5a

www.dacoromanica.ro

In aceastä vreme tot mai mare importantä. Spre a evita mazilireadomnului muntean, Matei Ghica, ajuns in conflict cu boierii,mazilire care ar fi avut drept conseciptà §i ruina reprezentantilors'Al la Poartä, el e trecut, in urma aranjamentului amintit, inMoldova, iar Racovità mutat la Bucure§ti. La 3 Iulie 1.753 hotä-'l'ea era luatä: a§a afläm dintr'un raport al bailului venetiandela Constantinopol.

Fig. 94. Schitul lui l'Acata, refAcut din pinta de Matei Ghica.

Matei Ghica era un epicureu: fi pläceau petrecerile, cu mese,jocuri i « zicäturi », cu plimbäri, « iubind adaog6 cronica

partea muiereasc6 ». Foarte adesea mergea la Copou, underefAcuse « foi§orul » tatälui säu ; de asemenea, pe dealul din fundulSocolei, « Muga Poiana lui l'Aun » unde zidi din piatrà vechiulschit de lemn, al lui Tärätä (vezi fig. 94). Boierii erau poftiti laaceste petreceri domne§ti ; pentru a-i apropia §i mai mult, el le hotäri

lefi indestule », potrivit rangului ; le facu §i daruri i « ridicAturiadicä scutiri. Anturajul grec al lui Matei Ghica ardtá de asemeneamulta atentie boierilor bästinasi: nu voia sä se repete conflictul

MATEI GHICA 267

§i

«

www.dacoromanica.ro


din Tara Romaneasca In urma caruia, domnul trebuise s5 piece.Cu toate acestea, Ghica nu putu obtine o Innoire a domniei ; nuajunse chiar nici la capatul termenului de trei ani. Intr'adevar,murind sultanul Mahmud §i venind In locul lui sultanul Osman,se schimba §i vizirul ; cel nou, prieten al lui Constantin Mavro-cordat, numi pe acesta domn In Tara Romaneasca; iar pe ConstantinRacovità 11 muta Indarat In Moldova, mazilind pe Matei Ghica.Contribui la mazilie i reputatia pe care vi-o Meuse acesta prinnesfar§itele petreceri §i « cele multe lucruri necuvioase ce le urma ».Firmanul se (Wu In ziva de 19 Fevruarie 1756: a§a ne informeazaun raport al reprezentantului Austriei la Poarta. Ajuns la Constan-tinopol, Matei Ghica avu o serie de procese cu Grecii din anturajcari manuisera de fapt veniturile In timpul domniei, §i chiar cusocrul sau, hatmanul Bap Mihalopol. Rezultatul fu saräcia, chiarmizeria ; letopisetul spune: « au ramas la rea stare, care n'am maivazut domnie, traind Cu milostenia cre§tinilor ».

Constantin Racovipl a doua oarA, domni scurta vreme: un ande zile. Trebui sà scoatä §i el, la Inceput, Vácarit i cunita, pentrua acopen cheltuelile ; apoi Ina raspunzand dorintei generale

hotarI s5 le desfiinteze, cu blestem Infricoat. Obtinu deciun hrisov solemn dela patriarhia din Constantinopol, facu slujbämare la mitropolie, «.fiind de Ltd cate §apte mazili i rupta§idela toate tinuturile » §i In timpul slujbei, « la ie§itul cu sfinteledaruri », puse sa se citeasca hrisovul precum §i un altul alcatuitde mitropolitul, episcopii §i egumenii tarii. Actele furá apoi ti-parite ; exemplarul aflator la Academia Romana poarta data1757, Fevruarie 20, Indreptata apoi In 1. Martie. Se desfiinta §ivadreiritul, tiparindu-se de asemenea hrisovul respectiv.

In timpul acestei scurte domnii, Incepu sa se zideasca mana-stirea Sf. Spiridon din Ia§i ; se facu din. piatra biserica ProfetulSamuil din Foc§ani, se zidira §i « casele despre doamna, la curte »,arse In prima domnie.

Mazilia lui Constantin Racovita se datore§te chiar reprezen-tantului seiu la Poartd, Iordache Stavarache ; acesta, nemultumitde faptul ca domnul mai avea Inca un reprezentant mai agreat§.1 deci mai räsplatit, pe Manole spatarul, socru de altfel lui Ior-dache, profita de o schimbare a marelui vizir §i lucrand ca unadevarat fanariot, rastoarna pe stdpanul sau, Wand SO fie

www.dacoromanica.ro

IOAN TEODOR CALLIMACHI 269

numit domn Scarlat Chica, fiul lui Grigore al II-lea Ghica (13Martie 1757; la 20 Martie, firmanul de mazilie al lui Racovitäsose§te la, Ia0).

Scarlat Ghica domne§te §i el putin, niciun an §i jumatate.Iubitor de petreceri, ca §i frate-sau Matei, dar fara excesele ace-stuia, el pune dari grele: « sferturi §i dajdii mai pe toate lunile§i mai de multe ori indoite » spune cronica; ar fi vrut sa. scoata§i vacaritul §i cunita, mitropolitul rezista insa, fiind gata chiarsä plece, decat sà deslege juramantul §i blestemul ce se Meusesub Constantin Racovita. Domnul hotarit sa puie totu§i dareape vite, obtinu in acest sens, un firman imparatesc; nu avu frigvremea sa-1 aplice, deoarece, putin dupà aceea, li sosi vesteaca e mutat in Tara Romaneasca, in locul lui Constantin Mavro-cordat. Schimbarea se decise in August 1758, inainte de 14ale lunii.

Sub raportul bisericesc, e de insemnat intarirea pe care o daScarlat Ghica manastirii « care este in partile Trapezuntului, pemuntele Sumela » de a lua in fiecare an cate o sutà de lei de ar-gint « din &Amara ocnelor de sare », douazeci de lei dandu-se pedeasupra acelui «ce se va trimite &A iea mila ».

loan Teodor Callimachi. Noul domn era de origine curat mol-doveneasca. Tatal sail, Teodor Calmd§ul, era de fel din partileOrheiului « din mazilii cei de gios »; stabilit apoi ca dregator laCampulung, unde ridica o biserica de lemn, in 1688, proprietar§i in Baia, el ajunsese cu timpul, parcalab de Hotin. Pe fiul skiloan 11 trimite la invatatura, la Lwów de unde se intoarce c-unos-cator al limbii latine§ti §i le§e§ti. Multumita acestor cuno§tinte,tanärul intra in slujba pe langa marele dragoman al Portii loanMavrocordat; aci Invata turce§te, grece0e, italiene0e §i. frantu-ze§te. Cand Grigore Ghica e numit domn In Moldova, Ioan IIinsote§te; facut logorät al treilea, apoi medelnicer, el ajunge incele din urma, gratie insu§irilor ce avea, capichihaia la Poarta.Urmeazd o perioada de §ase ani, in care Ioan Calmä§ul e loctii-torul marelui dragoman, apoi o alta de §aisprezece in care el echiar titularul acestui insemnat post. Cand, ca o incununare acarierii §i o recunoa§tere a serviciilor aduse imparatiei, e numitdomn al Moldovei, el era om batran. ti schimbase §i numeleintre timp, grece§te, devenind din Calmä§ul, Callimachi.

www.dacoromanica.ro


PAnd a nu sosi In tard, Tatarii din Bugeac, care se rdsculaserdsub conducerea unei apetenii, Cram-Gherei, venite din Do-brogea, cer sd li se dea o suma de bani §i diferite daruri; caima-camul, un grec., Vidale, refuzà: rezultatul e cil rdsculatii praddo bund parte a Moldovei, fdcând mari pagube. loan Callimachi10 face deci intrarea in Ia0, In Imprejuräri triste, dupd ce strd-b6tuse o tard jefuitd §i arsd. Din aceastd pricinil, nici diírile nupot fi, la inceput, stranse. Reprezentantul domnului la Poartii,influentul §i lacomul Iordache Stavarache, avea nevoie insd debani. El vine deci in persoand la Ia0 §i Incepe sil strAngil §urupulfiscalitdtii, impunând §i pe boieri 0 mdndstirile. Urmarea e cdunii din cei atin0 1ncep a H murmurisi ». Pentru a curma opo-zitia, Stavarache obtine un firman de mazilirea celor nemultu-miti §i izbute0e, inteadevdr, printeun # tertip », sd trimitd legatila sultanul tdtdresc, 12 mari boieri.

Dar aceastd milsurd starne0e revolta multimii. LW° zi deiarmaroc, se strâng la Ia0 mii de oameni de pretutindeni §i por-nesc la Curte, cerând pe Iordache Stavarache. Intrarea e fortatd;grecul, imbrilcat turce0e, abia scapd # pe poarta grajdului »,urmdrit fiind, pe drumul Galatilor, timp de 12 ceasuri, de uniidintre rdsculati.

Nevoia de bani, pentru diferitele cheltuieli §i daruri la Stambul,riimtmea totu0. Domnul ar fi voit sd reintroduch v5cdritul; mi-tropolitul Iacov continuand sii reziste, se ajunse la demisia ace-stui inalt ierarh, fiind numit in locul silu, chiar fratele domnului,Gavril, fost mitropolit al Salonicului. Nici Gavril 'Mg nu vrusiili ia asuprdli cdlcarea celor hotilrite cu blestem Infrico§at,sub Constantin RacoviVd. De aceea, se recurse la altil solutie §ianume se infiintd o dare nouil, numità ajutorintei, care se pliitea# pe ogiaguri » deci tot una cu furndritul; ea era de trei cate-gorii: unsprezece lei, cinci lei §i jurruitate §i trei lei, nefiind nimeniscutit.

Lui loan Teodor Callimachi i se datore0e intinderea ormuluiIa0 inspre Copou ; el impärti locul domnesc de aci boierilor, obli-giindu-i silli facd # vii 0 grddini »; chiar fiii sili dddurd exemplu.Tot In timpul lui, se ridicil milndstirea Sf. Spiridon din 14, cti-toria hatmanului Vasile Ruset, a jitnicerului *tefan Bosie §i alipscanului chir Anastase.

www.dacoromanica.ro

GRIGORE AL II (-LEA GHICA 271

In ultimul an al domniei sale, loan Teodor Callimachi a fostajutat de fratii Sutzu din Fanar, feciorii Dracului », un grec cutrecere i iscusit.

Unul dintre ei, Enachi, ii aduse caftanul de reinnoire a dom-niei, In toamna anului 1760, un altul, Neculachi, puse la cale ca-siitoria fiului celui mare al Domnului, Grigore, cu Ileana Mavro-cordat, i obtinu dela Poartä chiar i domniapentru acesta, In locul bdtrânului s'du phrinte.Schimbarea se fäcu In Iunie 1761, inainte de8 ale lunii (vezi fig. 95-96).

Grigore Callimachi târar fiind avea 24de ani la suirea pe tron BOW sub influentapermanentä a Sutzegtilor ; tatd-sàu se retrdseseIn locuinta sa de pe Bosfor. In aceastà domnie,care tinu aproape trei ani, nu e niciun faptpolitic mai insemnat de relevat. Sub raportul Fig. 95. Fecal. mich

a lui Grigore Callimachi,fiscal, se constata o sporire a « ajutorintei »; f5cut5. In primul an de

sub cel bisericesc, itarirea gi infrumusetarea domnie (1761). (Acade-mia Romana).

mänàstirii Sf. Spiridon, direia i se adaog6un spital sau o bolnit5. Patriarhul de Constantinopol, prin gra-mata sa din 1763, ridic6 aceastd mànastire la rangul de sta-vropighie patriarhiceascä, face pe egumenul ei arhiereu deIrinupolis i hotArAgte ca epitropii sh dea socoteald anual deveniturile gi cheltuielile mädästirii pentru bolnavi i pentru medici.

Mazilia lui Grigore Callimachi se produce la 29 Martie 1764;ea e determinatà, in mare parte, de manevrele lui Stavarache,dugman « de moarte » al lui Neculachi Sutzu, care voia Inlocuireaacestuia din capichehaialâc. Domn al Moldovei e numit Grigoreal 111-lea Ghica, nepot al lui Grigore al II-lea Ghica. (vei fig. 97).

Grigore El III-lea Ghica poate fi socotit drept unul din ceimai buni stapanitori pe care i-au avut tarile noastre in epocaFanariotilor. Fire dreaptà, fär6 Idcomie, ap6rind multimea impo-triva abuzurilor celor mari, bun gospodar, el a Mcut o excelentilimpresie asupra contemporanilor. Cronicarul Ioan Canta 11 aratrtca om foarte intelept i Invgtat », adilogand ea in timpul dom-niei lui « au gtiut gi boierii iteara ca este stApan ». Iar cealaltàtronicg, atribuit6 lui Enache Koghlniceanu, 11 infaligeaza astf elOntreg era acest domn la toate, plin la minte, Invatat, gtia

www.dacoromanica.ro


toate trebile cum le va purta ; i cuvfintul ce Oda era grAitsi era laudat de &are toti i pliícut prostimei »,

Grigore Ghica, de cum intrà In tall, viizand starea de spirita boierilor, renuntà la serviciile lui Stavarache care fiimAne ca-

Fig. 96. Bula de argint aurit In care se 016 pecetea unui hrisov din 1762,Mai 30 (st. v.) dele Grigore Callimachi. (Academia Boman6).

pichihaia numai a Munteniei. Scade apoi dùjdiile i line o soco-teald riguroasd a incasiirilor si a plätilor care se fäceau la Con-stantinopol. HatArul i mita sunt sanclionate aspru ; mu4imeae ocrotità, cAci spunea Ghica « Dumnezeu l-au trimis In-tr'acest pdmânt ca sa paeascd pre säraci si s5.-i fie mil de dânsii ».

Acestui domn i se datoreste i reorganizarea i extinderealinvätämAntului In Moldova. El clädeste mai Int&i, pe cheltuiala

www.dacoromanica.ro

GRIGORE CALLIMACHL A DOUA OARA. 273

sa, langa Mitropolie, o « Academie [a] Invätaturilor si a episti-millor »: titlul II luam chiar din hrisovul de reorganizare, datat1766. In aceasta Academie, conclusa de « dascalul cel mare »grec, se vor preda cursuri in « elineste », in « greaca bisericeasca »In latine0e 0 In moldovene0e ; corpul profesoral va primi unsalariu anual care variaza Intre 1500 lei conducätorul insti-tutiei si 120 lei dascälul de moldove-neste si. bibliotecarul. Vor fi si 20 de bur-sieri. Se lnfiinteazg apoi §coli pe langafiecare episcopie; de asemeni, Cate una Infiecare tinut sau judet, deci douazeci sisase de toate, garb: de Academia din Iasi.Un ajutor de 500 lei anual va primi §i scoalagreceascg. din Constantinopol.

Spiritul de gospodar al lui Grigore Ghicase dovede0e nu numai in masurile sale ad-ministrative si edilitare el face « poduripe toate ulitele » In capitalä si douà cismelebogate in NA' 0 frumos impodobite (vezi fig. 98), dar si Incombaterea luxului, pricing de ruina pentru multi boieri « alesdin cei... insurati ». Tot lui i se datore0e §i un Inceput de indus-trie mare: infiinteaza, cu me§teri adusi din strainatate, o fabricade postav « la Chipare0i, unde intra Bahluiul in Jijiea ». Produ-sele erau reusite ; se fabrica « fel de fel de postav *; un bal « preafrumos » e trimis si la Constantinopol, sultanului « ca sa vadg ceodor s'au fäcut acestui pgmant ».

Toate aceste titluri de merit nu opresc insa pe Turci, caredupd vorba cronicarului stiau « numai bani sä ceara »,

sa-1 mazileasca pe Grigore Ghica, putin chiar Inainte de Im-plinirea termenului de trei ani. Schimbarea are loe in Fe-vruarie 1767, inainte de 14 ale lumii: a§a aflam dinteunraport al trimisului francez la Poarta. Succesorul sat' e Gri-gore Callimachi care ajunge astfel pentru a doua oara pe tronulMoldovei.

Grigore Callimaehi a doua oara. Spre deosebire de predece-sorul ski, Grigore Callimachi este, de altfel ca 0 In prima domnie,dominat de boieri §i in special de capichehaia sa, lacomul NeculaiSutzu: acesta ja sume mari, ha nu se s1ie0e sa opreasc'ä chiar 0

Fig. 97. Pecete midi, Me-lara, dela Grigore Al. Ghica,aplicatfi pe un document din1766, Martie 29 (st. v.). (A-

cademia Romina).

18

www.dacoromanica.ro


Fig. N. Ciustnea fficuta de Grigore Ghica Vocli In Iasi. Inscriptia romAneasca poartit data1765, Iunie 20 (st. v.). Dedesubt, In medalion, o inacriptie araba.

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN MAVROCORDAT, A PATRA ()ARA 276

200 de pungi trimise de visteria impdräteascd domnului spre astrange zaherea adicä. provizii, in vederea räzboiului ce se pre-vedea cu Ru§ii. Când din cauza complicatiilor polone acesträzboi isbucne§te el e declarat de Poartä la 30 Octomvrie1768 Callimachi care nu §tiuse sà informeze exact pe sultan,nu e in stare nici sa asigure o aprovizionare normalä o§tilorturce§ti dela Hotin, Bender §i Dunäre. De aceea, când vizirul,comandand grosul fortelor, ajunge la Movila Reíbdiei (HanTepessi, pe turce§te), el aratä Domnului cà e mazil §i 11 ln-chide (14 Iunie 1769). Dus la Constantinopol, Grigore Calli-machi, dupä un scurt popas in fioroasa inchisoare a lui Bos-tangi-ba§a anticamera supliciului e strangulat, apoi deca-pitat (8 Septemvrie 1769). Nicolae Sutzu are aceea§i soartà. Petronul Moldovei sultanul trimite acum pe bAtranul ConstantinMavrocordat.

Constantin Mavrocordat a patra oarA. Douà rapoarte din Con-stantinopol, datate 3 Iulie 1769, ne aratd cä numirea lui ConstantinMavrocordat avusese loe; el pleacA la 4 Iulie spre Moldova, pri-mind suma de 50.000 lei pentru zaherea ; la 24 Iulie e in tabäradela Bender, a doua zi porne§te spre Ia§i. Mäsurile pe care le jael pentru aprovizionarea oastei turce§ti dau roade; ele nu potimpiedeca insh infrängerea acesteia. Dela Hotiin, ea se retrage(25 Septemvrie) spre Tutora, apoi spre Movila Räbaiei §i, de acolo,peste Dunäre, la Babadag. Mavrocordat, pärgsind Ia§ii, coboara§i el la Galati; aci este ajuns de Ru§i care iau cu asalt intariturileoraplui, apärate de Turci, §i prind pe domn care gcea bolnavIn mänästirea Manta Precista (1 Decemvrie 1769). In cursulunei discutii cu un ofiter rus, uitänd situatia in care se gäsea,Mavrocordat face in mod repeta,t aprecien i jignitoare pentru Invin-gätori; ofiterul, infuriat, 11 r'äne§te atunci cu sabia la cap. Rana,din pricina frigului §i a lipsei de doctor, se cangreneaA in timpulreintoarcerii spre Ia§i ; sosit aci, domnul, dupà putine zile, moare(15 Decemvrie) §i e inmormantat cu toatà pompa cuvenità unuistäpAnitor de tara. Nu cunoa§tem locul un.de e ingropat ConstantinMavrocordat ; nu ni s'a pästrat nici piatra luí de mormant, admi-tand ca, in acele vremuri tulburi de raboi, boierii sau Ru§ii tivor fi pus una.

HP

www.dacoromanica.ro


BIBLIOGRAFIEConstantin Mavrocordat: 1. N. IoaGA, Douil hotilriri domnesti tipdrite

din secolul al XVIII lea, in Noua Revistä Romanic-, 1900, p. 353-355; 2. I.BOGDAN, &Emile mcIndstirilor de lard din Moldova pe anul 1742, in Bul. Com.1st. Rom., I (1915), p. 217-279.

Vezi si p. 258, nr. 10.Constantin RacovitA: 3. OH. DUZINCIIEVICI, Jean Baptiste Linchou

(Contribu(ii la istoria Romdnilor in secolul al X VIII-lea), in Arhiva, XLII(1935), p. 137-146; 4. V. MIIIORDEA, Giuseppe Antonio Pisani, medicullui Constantin Racovitd, Valenii de Munte, 1936, 18 p. in 8° (Extras din Rev.1st., XXII (1936); 5. V. MIHORDEA, Politica orientala francezd f i TcirileRomdne En secolul al XVIII-lea 1749-1760. Dupii corespondenta agentilordela a Secret du roio, Bucuresti, 1937, 552 p. in 8°.

loan Teodor Callimachi i Grigore Callimacht: 6. AL. XENOPOL,Istoria si genealogia casei Callimachi, Bucuresti, 1897, VII + 311 p. in 8';7. N. IORGA, Documentele fanziliei Callimachi, vol. III, Bucuresti, 1902-3,CCXV + 605 si XXXVIII + 763 p. in 8°; 8. N. IonGA, Prddeiciuneu Td-tarilor dela 1758, dupd un nou docunzent, In Rev. let., II (1916), p. 26-27;9. TEODOR BALAN, Originea dimpulungeand a Callimachi-lor, in Codrul Coz-minului, IIIII (1925-1926), p. 614-618; 10. N. IORGA, Incd un act pri-vitor la meal lui loan Vodil Callimachi, in Rev.Ist., XVII (1931), p. 299-300;11. N. IORGA, La istoria Callimachilor, in Rev. Ist., XVIII (1932), p. 215-6.

Grigore al Ghica: 12. CONSTANTIN I. ANDREESCU, sS'tiri

noui asupra aducerii apei in Ia§i in cursul secolului XVIII fi la inceputulsecolului XIX, in Arhiva Romdneascd, III (1939), p. 193-273.

www.dacoromanica.ro

DOMNII MUNTENIEI DELA 1741 PANÀ. LA 1774(TRATATUL .PELA KUCIUK-KAINARGI)

In 1746, Constantin MaYrocordat,dcannul relormator, desliinfeazd rum&nia, institufie sociald strdveche in pilenoastre.

Mihai Racovitil a doua oara. Intru CAA numirea ca domn, in-tamplatä cu putin inainte de 16 Septemvrie 1741, 11 costase osurnä importantä si cum avea de plätit si datorii mai vechi. MihaiRacovità nu poate respecta asezämäntul fiscal intocmit de pre-decesorul säu, Constantin Mavrocordat (vezi mai sus, p. 257);el scoate deci asa cum ne spune Dionisie Fotino in a sa Istoriea Daciei vechi « mai multe sferturi decat patru si un vdcilritRezultatul e o emigrare in masä a täranilor: numai din Olteniafug peste Dunäre 15.000 de locuitori. Boierii se pläng la Poartà

Mihai Racovità e in primej die sä fie mazilit ; mai erau treiluni panä sä i se implineascä termenul de domnie. O interventiea partizanilor säi dela Stambul, a « MihaIiilor » cum li se spunea,amänä mäsura ; schimbarea se produce totusi, inainte de 13August 1744; un raport din aceasta zi a bailului venetian anuntäcii Racovith a fost inlocuit, ci era in primejdie sä-si piardà capul,dar cä, &And o mie de pungi de bani, adica cinci sute de mii de lei,pedeapsa i s'a schimbat cu exilul in insula Tenedos. Vreo cti-torie nouäl nu se mentioneaz6 in timpul acestei domnii ; sunt derelevat insä dou6 danii: una de 50 de lei anual pe care Racovitào face, la 28 Ianuarie 1743, bisericii « aflätoare in enoria asa-zisului Balinos, in Constantinopol », cealaltà, de 100 lei anual, mitro-politului de Valievo, supus arhiepiscopiei de Pee (Ipec), in Serbia.

Constantin Mavrocordat a patra oará. Nici Con stantin Mavro-cordat insusi nu poate respecta asezämäntul fiscal pe care-1 intoc-mise in domnia sa anterioar'ä: nevoile erau prea mari. De aceea,

www.dacoromanica.ro

278 DOMNII MUNTENIEI DELA 1741 PANA LA 1774

e silit si el sa mearga pe drumul tras de Mihai Racovitä i sa depa-seasca cele patru sferturi fixate. Continuand 'ma reformele salecare trebuiau sa dea o noua infatisare administratiei i societAiiromanesti, Constantin Mavrocordat ja, inteaceasta domnie, omäsura de insemnatate capitala i anime desfiinteazei rumdnia.Acest eveniment in istoria noastra sociala, prin care se pune capatunei institutii ce exista dinaninte de intemeierea Principatelor,are loe in anul 1746 si comporta cloud etape. Plecandu-se delanecesitatea de a se readuce in tara' locuitorii fugiti din cauzabirurilor mari in care scop se obtinuse si un « hatiserif » alsultanului domnul, inaltii ierarhi i boierii hotarasc, mai intai,la 1/12 Martie, cà instreinatii cari se vor reintoarce vor fi scutiticomplet de dari timp de sase luni, platind, dupa aceea, numaicate cinci talen i de om pe an, in patru sferturi, &and dijrnà dinsemanaturi i lucrand stapanului mosiei pe care se vor aseza catesase zile anual. pentru ca ei sà nu fie supusi din nou ruma-niei », Sri nu caza iarasi de iznoava dup'a' expresia hrisovului

« supt jugul robiei », se hotäraste de asemeni ca toti acestiinstrainati reintorsi « sà fie slobozi de rumdnie ci sd nu se mainumeascei rumeini». Dar aceasta masur'ä oreja, de fapt, un regimde favoare fugarilor fatà de cei cari ran-taseser'ä locului, lucran-du-si mai departe parnantul. Inteadevär, acestia din urma con-statau cà fä'cusera mai bine cei care fugiserd, de vreme ce acumscapau de rumanie, deveneau sub raportul personal oameni liberi.lar concluzia fireasca era sa faca' si ei la fel, sa fugä', spre a scilpa,la randul lor, de rumanie. Masura luata risca deci sri dea rezul-tate exact contrarii celor asteptate, sri provoace deplasari simai mari de populatie. De aceia, eliberarea de rumanie trebui,dupä cateva luni, sei fie generalizatei la toti sàtenii cari se aflau inaceastei situatie, nu numai la cei cari emigrasera. In ziva de 5/16August se dadu deci un nou hrisov in care boierii i inaltii ierarhiconstatand cA « acest vechiu obiceiu al rumaniei » ramas « delamosii i stramosii nostri » nu este «de niciun folos », ba chiar « demare paguba sufletului crestinesc », de vreme ce « fratii nostri ceiintru Hristos » nu trebue sa fie « supt jugul robiei noastre », ho-täräsc desfiintarea ca totul a rumd niei. Potrivit acestei hotaririt ori la cine den neamul boeresc sau la mänastiri vor fi rumani cumoiilelor, moiile sa rämae la stapanirea noastra, sii le stapanim

www.dacoromanica.ro

GRIGORE AL II-LEA GHICA, A DOUA OARA 279

cum §i pana acum. Dar cat pentru capetele rumanilor fara demo§ie, care dintre noi va vrea din Mina vointa lui ca sa-i iartepentru a sa pomenire, bine va face ; iar de nu va vrea sä facaaceasta facere de bine sufletului &au, sa aibä a face acei rumanicum vor putea §i sa dea bani de fieOece cap cate talen i zeace §isà se rascumpere, §i cu voe de va fi stapanului sau §i fail de voe ».lar daca stapanul nu va vrea sa primeasca banii, rumanii sa facajalba la divan. Domnul Intare§te, « Cu pecetea §i cu iscalitura » sa ...aceasta hotarlre ce s'au facut pentru slobozirea §i. rascumpararearumanilor, atat de catre toata ob§tea bisericeasca, cat §i de catretoti boiarii tärii ». In felul acesta se puse capat institutiei rumanieicare insemna legdturd personald fata de stapanul mo§iei: e primulact In opera de eliberare treptata, juridica §i materialä, a täranimii.

Sub raportul ctitoriilor, meritä sa fie mentionata biserica md.nd-stirii sfeintului Spiridon din Bucure§ti (langä podul Senatului). Pisa-nia, in limba graca §i arabid, da anul 1747 §i amänuntul ca Mewls'a ridicat « fiind de fatal » patriarhul Antiohiei, chir Silivestru. 0icoana a acestei biserici, cu o inscriptie tot In limba araba, precizeazaea' domnul a destinat ctitoria sa « pentru ierarhii §i calugarii arabi ».

Sfar§itul celei de a patra domnii muntene a lui ConstantinMavrocordat se datore§te colegului sau din Moldova, GrigoreGhica. Acesta voia sa fie adus la Bucure§ti; starui deci §i « cu foarteimbel§ugata dare de bani »izbuti sä"-§i realizeze dorinta. Schimbarease produse In Aprilie 1748; Mavrocordat fu mutat in Moldova.

Grigore al II-lea Ghica, a doua oarA. Spre deosebire de prede-cesorii sai, Grigore al II-lea Ghica reu§e§te sá se tina de a§eza-mântul fiscal al lui Mavrocordat ; spore§te numai oieritul, delacinci la §ase parale §i. jumatate de oaie. E o donmie lini§tita, failturburari externe sau interne, cate un boier doar mai viu, caNiculae Dudescu e trimis sa reflecteze in lini§tea Snagovului,Cotrocenilor §i Vacare§tilor. Ghica are ragazul sa ridice (loud ma-nastiri, Pantelimon §i Visarion §i. sa Intemeieze cate un spitalpe langd fiecare din ele. Manastirea « Sfantului marelui mucenic§i. tamacluitoriu MIA de argint Pandeleimon », de langa Bucu-re§ti, se Inaltd In anul 1750, ispravnic fiind « Sandu Buc§anesculvel clucer za arie » (de arie 1). Pisania adaoga : « unde §i spitalpentru bolnavi au qazat a fi, cu toate imprejurerile adicaecaretele cate se cade ». Pe langa manastirea Visarion . se In-

www.dacoromanica.ro


temeiaa un spital pentru ciumati; el s'a desfiintat cu vremea,In timp ce celdlalt, dela Pantelimon, existä si astäzi.

Dupà o domnie de aproape patru ani si jumätate a sasea,domnie, patru dintre ele fiind in Moldova Grigore al II-leaGhica, moare In scaun, eveniment rar In epoca fanariotà. Decesulse produce In ziva, de 3 Septemvrie 1752, in urma unei doctoriifoarte scumpe « asa zisa teriacä cereasc6 », au administrate de« doctorul ce! mare, Mihail Manu ». Trupul fu ingropat In ctitoriadela Pantelimon, In naosul bisericii, In dreapta; mormântul areo inscriptie In versuri românesti, corecte.

Grigore Ghica a fost asätorit Cu Doamna Zoila; ea a Incetatdin viatà la 25 Martie 1759 si a fost Inmormântatá lang6 squIei. Au avut mai multi copii, lntre care Scarlat, fiul cel mai mare,si Matei, au domnit amândoi.

Matei Ghica. Dorinta lui Grigore al II-lea Ghica, exprimatálämurit In testamentul au, int6rità cu blestem si agreiatà si deboieri, era ca a-i urmeze la tron Scarlat; o delega-tie plea chiarIn acest scop la Poartà; aci, ea gäsi Ina numit pe Matei, al ch'ruisocru, influentul Grec Gheorghe Hatmanul, izbutise, prin sumemari de bani, luate Imprumut cu dobanda ridicatä, a convingdpe meghistanii Portii. Firmanul de numire se da in ziva de 10Septemvrie ; In Bucuresti Matei Ghica intrà la 12 Octomvrie.

Tän'ärul domn avea 25 de ani nu putu tin.e in fill' Ina*pe Grecii din anturajul au care fäcurä o sumä de operatii neper-mise si purtaa dupà." expresia unei cronici contemporane« Cu totul pe dos » treburile. Astfel postelnicul Alexandru Sutzunu se sfii a WA, In trei luni numai, « treizeci de stolnici, dou52ecide paharnici si cincizeci de serdari », luAnd, bind/201es, dela fie-care, bani sau daruri. Boerii de tarä', nemultumiti si loviti In in-teresele lor, trimiserà atunci, prin medelnicerul Stefanachi, totgrec si el, dar romanizat, o plängere sultanului, arRand ilegali-tätile si excesele de tot felul ale domnului si anturajuluiau. Rezultatul fu mazilirea lui Gheorghe Hatmanul; contra luiMatei considerat ca actionand dupà sfatul si indemnul so-crului au se luà Ina numai nasura transfearii In cealaltàtarä, in Moldova (3 Iulie 1753).

Constantin Racovititi, mutat dela Iasi la Bucuresti, avea caoameni de Incredere doi Greci, pe speitarul Manolache Gelepul,

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN MAVRCORDAT, A CINCEA OARA 281

numit bavcapichehaia vi pe ginerele acestuia, postelnicul lordacheGeanet, insärcinat Cu strängerea ddrilor. Lacomi i aroganti,acevtia ridicara impotrivä-le restul boierimii care in 1755 orga-niz6 un complot: se hotäri anume ca boierii dela Craiova im-pr eunä Cu insui episcopul de Rämnic sä fugä peste Dunäresa reclame la Poartà pe domn i oamenii lui. CAnd Racovità afläcA boierii au pornit inteadevär spre Constantinopol, el se temusà nu-vi piardà tronul ; intränd deci in tratative Cu fruntavii ne-multumitilor, anume cu Constantin Dudescu i Cu banul BarbuVäcarescu ajunse la urmätoarea intelegere care insemna, de fapt,infrangerea sa: Postelnicul Geanet i alti boieri greci, dati pe listä,vor fi izgoniti ; capichehaie va fi numit Iordache Stavrache spätarul,ginere al lui Manolache Gelepul, dar in relatii reci cu acesta ; laConstantinopol, pe längä capichehaiele vor fi vi doi boieri romanialevi de boierii din tara; in sfärvit, clauz5 foarte importantä, dom-nului i se va da o sumä fixa anualà, anume 3000 de pungi, plus vä-mile, ocnele i venitul cämärii ; iar « mai mult sà nu se supere tara ».

Boierimea ii impusese punctul ei de vedere ; ea nu fu in stareinsd sà-vi pästreze solidarita,tea care o dusese la izbändä. Dincauza dregdtoriei de vel spätar pe care o revendicau in acelavitimp doi fruntavi anume Constantin Brancoveanu vi Stefan Vd-cärescu tatäl poetului Ienächitä, izbucni o ceartd ; urmd ine-vita.bila Ord la Constantinopol de care se folosi Manolache Ge-lepul care cAuta prilej de räzbunare ; rezultatul fu exilarea luitefan Väcarescu vi a fratelui sä.'u Barbu in Cipru, exila,rea

Stavrache i trimiterea in targ, in lanturi, a celor doi boieri cefuseserà aldturati capichehaielelor. Toate acestea impresionaräpe Constantin Racovitä ; spre a scäpa de necontenitele intrigi,plängeri i pretentii ale boierimii muntene, ceru i izbuti el sa°blind, la 19 Fevruarie 1756, sträimutarea indärät in Moldova.

Constantin Mavrocordat a cincea oarà. In locul säu fu numit,pentru a cincea oarä, Constantin Mavrocordat ; intrarea in Bucu-revti avu loc la 26 Aprilie 1756. Cei doi Väcdrevti fin% rechematidin surghiun ; in tard nu ajunse insa cleat Stefan, Barbu murindpe drum, la Konieh, in Asia Mica. In aceastä domnie, de doi ani

jumAtate, Mavrocordat nu fäcu nicio reformä ; e de altfel ostdpilnire färä vreun fapt mai deosebit. Sfarvitul ei se datorevteimprejurdrii c4 sultanul, plimbAndu-se deghizat la o margine a

www.dacoromanica.ro


Constantinopolului, intalni ni§te calara§i care duceau domnuluiMaya scrisori din partea capichehaielelor §./ a unor meghistaniturci ; land, printeun §iretlic, aceste scrisori §i citindu-le, con-stata ca ele cuprindeau secrete de Stat, planuri de intrigi §i do-vezi de coruptie. Infuriat, ordona imediata mazilire a lui Ma-vrocordat, inchiderea capichehaielelor §.1 surghiunirea nieghista-nilor vizati (August 1758, inainte de 14 ale lunii). Ajuns la Con-stantinopol, Mavrocordat fu pus la inchisoarea celor apte Tur-nuri de unde el trimise un raport sultanului aratand suma enorma

o mie de pungi pe care o primeau, sub diferite forme, « re-gealele » adica mini§trii Portii, din Tara Romaneasca.

Scarlat Ghica, strainutat din Moldova, domni aproape trei anide zile, din August 1758 pana la 16 Iunie 1761. Titlul ski de meriteste ea a izbutit, intocmai ca odinioara Nicolae Mavrocordat, saobtina indepartarea Turcilor cari incepusera iar a se Intinde q'i a sea§eza in stanga Dunarii, facanduli « cale» pentru turmele §.1 cire-zile lor de vite. Operatiunea costa suma de patru sute de mii de lei.

Mazilia lui Scarlat Ghica se datore§te propriului &au repre-zentant la Poarta, lacovachi Rizzi, care spera s'a oblina domniapentru ginerele &au, Grigore Ghica, marele dragoman. Planul nureu§e§te insa ; tronul e luat din nou de Constantin Mavrocordat,acesta &and sultanului mia de pungi pe care altfel ar fi trebuits'o imparta u regealelor ». Scarlat Ghica e surghiunit, pen.tru putintimp, in insula Lemnos ; reintors la Constantinopol, el are un procescu Iacovachi Rizu, care voia sa-1 scoata pe fostul domn dator ;OM la urma, se dovede§te insa contrariul.

Constantin Mavrocordat a §asea oarà. Numit la 16 Iunie 1761,Constantin Mavrocordat are de luptat, in aceasta domnie, in-tocmai ca §i predecesorii sai Constantin Racovita §i Matei Ghica,cu boierimea munteana, vepic nemultumita §i gata sa faca opo-zitie. Bätranul §i ambitiosul Constantin Dudescu, nemultumitanume cá nu avea primul rol donmul se sprijinea in specialpe Cantacuzini se intelese cu fiul sau Nicolae care era la Con-stantinopol §i cu Dumitrache Ghica, marele spatar, §i trimiserao delegatie de patru boieri mai mici la Poarta sa parasca pe domn.Acosta fu acuzat c'a' ar fi luat din tard in 16 luni « 10.000 de pungide bani ». De§i neintemeiatä, para impresioneaza pe sultan carehotara§te sa-1 scoatä pe Mavrocordat. La sorocul innoirii anuale

www.dacoromanica.ro

CONSTATIN RACOVITA A DOUA OARA. 283

a domniei, el trimite deci un capigibasa, chipurile sa-i d uch" f ir-manul de Innoire, In realitate 1nsa spre a-1 mazili si aduce Cu toataaverea la Constantinopol. Asa se si Intampla ; cercetarea scrip-telor dovedi Ina ca nu se hicasaser5 in realitate decat 7200 depungi i chiar din acestea, domnul nu mai avea nimic, nici macarbani de drum: mancasera tot meghistanii, capuchehaieleleboierii. Mazilit pe nedrept, Mavrocordat fu, pe deasupra, 1nchisdin nou 1n cele apte Turnuri ; a ceeasi soarta avura capuchehaie-lele sale si cativa dintre boieri: li se cerea BA spuna totusi undesunt cele zece mii de pungi i cui s'au dat.

Constantin Racovip a doua °ail fu numit In ziva de 20 Martie1763. El avu la inceput drept capichehaia pe Basca Mihalopol;curand his5 i se impuse de care sultan lordache Stavrache (sauStavracoglu) Cu titlul de bas capichehaia, deci superior lui Mi-halopol ; acesta din urma fu de altfel indata exilat In Cipru, laFamagusta, sub pretextul ca a prezentat socoteli inexactelnarcate. Ramas singur stapan, Stavracoglu, tip reprezentativ defanariot: lacom, intrigant, fara scrupule, vanitos si despotic, 1ncepesa exercite o adevarata teroare. El se foloseste de un conflict careizbucnise din nou intre boierii munteni, mai precis intre tabara avandIn frunte pe ambitiosul Con stantin Dudescu i Intre Cantacuzini

Mihai i Parvu. pentru ca, lirteles cu domnul i autorizat desultan, sa scoata un firman de punere la 1nchisoare a lui Dudescusi a multi alti boieri. Justificarea era cà acestia vor fi siliti sà spuieastfel ce s'a facut cu cele 2800 de pungi care lipseau din cele 1.0.000atribuite lui Constantin Mavrocordat. Firmanul e adus la 1ndeplinire ;cei 1nchisi sunt tinuti la urma chiar in lanturi. Aceasta purtare sa-mavolnica produce 1nsa o reactie din partea populatiei bucurestene ;1ndemnat de boierii ramasi liberi, norodul se rascoalä, d5 drumulcelor 1nchisi i apoi porneste o parte sa se planga unui capigibasaturc ce se a fla In capitala, altà parte spre curtea domneasc5. Decateva zile, Constantin Racovita cazuse bolnav ; era si alcoolic

bea cantitati mari de spirt de melisa; speriat de cele Intamplatetemandu-se de urmari, el se sinucise, luand o cantitate mare« trei-patru sticle 3 spune un izvor contemporan din ha-aura

lui preferita. Peste sase ceasuri, 1nceta din viata (7 Fevruarie 1.764).Constantin Racovith a fost casatorit de douà ori, a doua oara cu

Sultana, fiica slugerului Iorga din Viza (langa Constantinopol). Fire

www.dacoromanica.ro


bolnavicioasa, Sultana moare din cauza unor medicamente prescrise0 e Inmormântata in manastirea Golia, din Ia0, la 13 Ianuarie 1753.

*tam Racovità. Pe tronul devenit vacant, fu numit, prinstaruinta lui Stavrache, pe care cele intamplate nu-1 putuseraclinti, fratele lui Constantin, tefan Bacovitä. Pentru a bagagroaza in boieri §i a-i face sa nu mai reclame, noul domn, urmandindicatiile barapichehaielei sale care era de fapt adeväratuldomn, Ii incepe stapanirea taind pe stolnicul tefanachi Cremidi,fire de intrigant, §i pe medelnicerul Iordachi Bajescul, acestadin urmä chiar fara nicio villa (7 Mai 1764). Apoi urmeaza stoar-cerea tarii §i expedierea pungilor de bani la Constantinopol. Setrimite i averea lui Constantin Racovita, pretuita la 600 depungi, dupa aceea, din a§a zisa ram445 a lui Constantin Mavro-cordat, 200 de pungi. Pentru restul de 2600 de pungi, care nu seputeau implini cu nici un chip, sunt pu0 din nou la inchisoare,potrivit indicatiilor lui Stavrache, optsprezece mari boeiri, legati« de gat 0 de picioare » (13 Ianuarie 1765). Se produce, e drept, onouà rascoala a Bucure0enilor, in special a breslelor sau, cum semai spunea pe atunci, a « rufeturilor »; de data aceasta frig,multimea e §arjata de garda domneasca arnauti §i be0ii turci,iar trei dintre rasculati au capetele taiate ; boierii mnchii sunt mutati# de/a &Amara la beciurile din dark »; paza e intarita (24 Maiu 1765).

Dar, prin aceasta din urma ispravä, Stavrache dep4ire oncelimita. De pretutindeni se ridica pari impotriva lui. Una, a Mun-tenilor, trimisa prin pap de Vidin, Moldovangi, 0 o a doua, aMoldovenilor, trimisa prin hanul tätaresc, deslantuie reacia.Incercärile, de ultima ora, de a se salva, eliberand pe boierimic§orand darile, nu izbutesc. Chemat la seraiu, el e strangulatIn inchisoare §i apoi spanzurat, de poarta unuia din palatele salede pe Bosfor (28 August 1765); averea confiscatä se ridica la3000 de pungi adia un milion i jumatate lei, o suma enormapentru vremurile acelea.

Odatä Cu Stavrache, cade i creatura sa stefan Racovità.Firmanul de mazilie sose0e in Bucure0i la 29 August 1765; la12 Septemvrie, fostul domn, caruia aga turc ce-1 insotea ii va lua§i ultimii bani cincisprezece pungi porne0e, huiduit §i ble-stemat de multime, in surghiun spre Mitilene ; de aci, se va eliberain 1766, plätind, bine inteles. Sunt de revelat §i cloud aspecte

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU SCARLAT GITICA. 285

luminoase in aceastä sumbrà domnie: pe de o parte dania de omie lei anual fäcuta. « Inaltei scoli de invällituri grecesti din Con-stantinopol » i ajutoarele de o sutä cincizeci i douà sute lei anualacordate mänästirii Pantelimon si bisericii Sfintii Voevozi de pemarele canal din Constantinopol, pe de alta, restabilirea hotaruluitärii la Dunäre, In regiunea Lichirestilor, incalcat de Turcii dinI/M.8ton Actul respectiv poartä data 6 August 1764.

tefan Racovitä a fost cäsätorit cu fiica hatmanului ConstantinIpsilanti ; au avut mai multi copii, din care Insä niciunul n'amai ajuns la domnie.

Scar/at Ghica a doua oaruí. Succesorul lui stefan Racovitàcäpätä tronul multumitä insusirilor sale personale ; de aceea, fapt su-bliniat de un izvor contemporan, el trebui sä dea « mai putini bani ».

In scurta sa stäpänire un an si vreo trei luni sunt derelevat douà fapte: aranjamentul cu privire la « Odaia Vizirului»si zidirea mänästirii Sf. Spiridon Nou din Bucuresti. Odaia Vizi-rului era un domeniu foarte intins, la marginea raielii Bräilei, pro-prietatea unei sultana i administrat de aceasta prin bostangii

un fel de soldati turci. Cu vremea, gratie protectiei de carese bucura domeniul, se stranseserà aci o sumedanie de täranifugiti din judetele invecinate, sustrangändu-se deci dela platabirului ; bostangiii, pe de altä parte, provocau multe neorânduieliIn aceleasi judete Invecinate. Pentru a curma aceastä stare delucruri, Scarlat Ghica oferi sultanei suma de 25.000 lei anual 0lug sub administrarea sa domeniul, Intocmai ca i celelalte ¡inn-turi ale färii Romanesti.

Mänästirea Sfântul Spiridon Nou fu Inceputä In 1766; pe candse lucra Insä, domnul se Imbolnävi 4 de boalä napraznica * i muri(12 Decemvrie). Trupul i se odihneste In ctitoria sa, Inteun .mor-mänt acoperit cu marmorà i având o inscriptie greceascä, in versuri.

Alexandru Scarlat Ghica. Dupà cererea Mitropolitului 0 aboierilor, pusi la cale de doamna, Poarta numi ca urmas al luiScarlat Ghica pe fiul säu, tänärul Alexandru. Acesta continuàzidirea mänästirii incepute, o isprävi si o Inzestra cu toate celenecesare, Inclusiv cAteva prävälii aduatoare de venit. Prin hri-sovul pe care-1 &a's:1u In 1768, Alexandru Ghica hotäri apoi asezä-mäntul acestei ctitorii, specificand a ea se va carmui indepen-dent « ca o mänästire domneasca de tara slobodà »; fixä dupà

www.dacoromanica.ro


aceea slujba de pomenire a pärintelui säu, In ziva mortii acestuia«la luna lui Decembre 1 »statornici, In sfar§it, c5 din veniturmänästirii sä se inzestreze in fiecare an nouà fete särace §i anume« trei fete de neam de boieri scäpätati », primind fiecare cate 250talen, « trei fete de a doua stare, de boierina§i sau de negutitori »-cate 200 talen i §i «trei fete de a treia 'nand' », cate 50 de talen.

In toamna anului 1768 izbucni räzboiul dintre Turci §i Ru§i.Hanul tätäresc, care trebuia 86 a,ib4 un rol insemnat In acesträzboi, convinse pe sultan cd tanärul Alexandru nu va puteaface fatä nouii situalii §i recomandà In locul lui pe Grigore Ghica,dela care primise, ce-i dreptul, pentru aceastä interventie, treisute de pungi. Schimbarea avu loc la 28 Octomvrie 1768.

Grigore al In-lea Ghica era fiul fostului mare dragoman Ale-xandru Ghica, decapitat In 1.741 sub Invinuirea de intelegere cuRu§ii; venea deci nepot de frate lui Grigore Ghica al II-lea. SositIn targ, el constata cA Ru§ii I§i Mceau atmosferà favorabilà atatprintre boieri ca§tigand prin emisari ca maiorul Nazarie Carazinpe Cantacuzini cat §i printre cei de jos cari a§teptau o u§u-rare a greutätilor. Preveni deci pe Turci 86 trimità oaste spre aputea tine in frau deta§amentele ruse§ti care, pornind dela Foc-§ani, fAceau incursiuni panä la Gherghita §i la Odaia Doamnei, laqase, respectiv opt ceasuri de Bucure§ti. Vizirul Moldovangi iiexpedie lima abia opt sute de oameni, mult prea putin ca sa poatärezista In chip serios. De acest fapt profitä Carazin ; inteles Cuspätarul Parvu Cantacuzino, el trimise un corp de « volintiri »adia voluntari romani §i arnäuti, impreunä cu cativa Cazaci;ace§tia atacä, la 16 Noemvrie 1769, In revärsatul zorilor, prinsurprindere, Bucure§tii, gonesc, ajutati de orà§eni, pe Turciibuim'äciti de somn §i prind pe insu0 domnul ca,re se refugiasein hanul lui erban Voclà, c inteo prävälie lipscaneascA ». Esteevident ea' Grigore Ghica, dac4 ar fi vrut, putea scäpa, reträgan-du-se spre Dunäre; realitatea este ca i-a convenit A fie luat pri-zonier, deoarece se temea ca, ducandu-se la Turci, sä n'aibä soartalui Grigore Callimachi, decapitat numai cu douà luni mai inainte.Indata sosi in Bucure§ti §i colonelul Carazin fusese Inaintatcu trupe ruse§ti ; el impärti pu§ti §i praf la multi localnici (vezi §ifig. 99 §i. 100) iar pe domn 11 expedie, prin Iaqi, la Petersburg,unde fu bine primit de impäräteasa Ecaterina.

www.dacoromanica.ro

DESFA$URAREA RAZBOIULUI RUSO-TURC 287

DesfA§urarea rraboiului ruso-turc. Emanuel Giani Ruset, domnal Munteniei. Dupd ocuparea Bucure§tilor, Carazin cu un corpde Cazaci si o mie de « volintiri » porne§te Impotriva Giurgiului.IntAmpinat pe drum de forte mult superioare, el se Inchide InmAnAstirea Comana si trimite la Bucure§ti dupti ajutoare. Acestajutor, avAnd in frunte pe PArvu Cantacuzino, e surprins insà.de Turci noaptea Inteo pädure IAngA Comana §i distrus ; PArvuImpreunA cu tori ofiterii cad pe cAmpul de luptd. Turcii, bucuro§i deizbAndA, se reIntorc la Giurgiu ; In felul acesta Cara zin scapA.

'X'.A

,.;.F'

".

Fig. 99. Pusti cu cremene, ISrA rotitil, din secolele XVII si XVIII, tntrebuintate si in noi.Linde din ele au patul tmpodobit cu sidef. (Mlmen] Militar, Sucuresti).

Intre timp, In Oltenia se producea o reactiune. Banul CraioveiEmanuel (Manolache) Giani, ajutat cu ceva oaste de &Are pave.de Vidin, curdtd cele cinci judete din dreapta Oltului de t vo-lintiri » sau cum li se mai spunea fiindc5 imprumutaserA acestcuvAnt de comandii dela Muscali de « stupai ». Apoi, el se In-dreaptii lmpotriva Bucurestilor, fAcAnd, la 26 Ianuarie ei la 5Fevruarie 1770, doll& IncercAri e drept neizbutite deocupa. Prin aceste fapte, Giani atrage atentia Turcilor asuprasa; contribuind i recomandatiile pa§ei de Vidin, cAstigat cudaruri, vizirul 11 nume§te domn al Munteniei (Mai 1770). Cu-rand dupd numire, in Iunie, noul domn Ii poate face intrareaIn capitalA: Ruii se reträseserA de aci, concentrAnduli toatefortele In Moldova, In vederea ciocnirii cu grosul armatei turce§ti.

a-1

www.dacoromanica.ro


Ciocnirea se produce Muga Cahul, In ziva de 1 August 1770, sise termina printeo mare infrAngere a vizirului care e silittreacä. Dundrea Inddrät, piereand 140 de tunuri i Intreaga tabdrd.Ismailul e luat la 6 August, Chilia la 30; Benderul sau Tighinase predd la 27 Septemvrie, Cetatea Albá In Octomvrie. Marzaciitdtari din Bugeac fa c act de supunere formalá, dAnd i ostateci.Urmarea acestor continui biruinte este ocuparea din nou a Mun-teniei de cdtre Rusi; la 21 Noemvrie, e ocupatd Brdila, pe care

Fig. 100. Pistoale din secolul XVIII, Intrebuinpte i la noi. (Muzeul Militar, Bucure0i).

garnizoana turceascd o pärdsise, la 25 ale aceleiasi luni, Bucu-restii. Giani se retrage peste Olt.

Tn anul uringtor 1771, ostilitätile continud. Chiar In Ianuarie,la 28, Rusii páltrund In Craiova, domnul trebuind ad se retragdIn Ardeal, de unde se duce apoi la Vidin; la 5 Martie cadeGiurgiul; el va fi insd reluat de Tdtari. In Iunie. Si pe celelaltefronturi, In Crimeea si In Georg;a, armatele tarinei repurteazdsuccese; o floth a sa, intrand In Mediterand prin Gibraltar, sfd-rama* pe cea turcd In golful Cesme, din Marea Egee (Iulie 1771).

Ingrijatd de aceste succese, Austria se oferd ca mijlocitoarea unei pacii färd pierden i teritoriale pentru Turci. Pentru acestserviciu, Poarta se obliga, prin conventia din 6 Tulle 1771, sd-ipldteascd 20.000 de pungi adicd 10 milioane cedeze Oltenia.

www.dacoromanica.ro

CERERILE BOIERIMEI ROMANE*TI 289

Prusia intervine si ea ca mediatoare. Se ajunge astfel, la 10 Iunie1772, la un armistitiu care apoi va fi prelungit pang in Martie1773. Totdeodatá se hotáráste tinerea unui congres pentru *pacela Focsani ; deschiderea sedintelor lui are loc, inteadevár, la 7August ; nu se poate ajunge lug la nicio incheiere ; nici sedinteleulterioare, tinute la Bucuresti, nu au un rezultat mai bun ; elesunt deci intrerupte la 22 Martie 1773. Intre timp insá, se pro-cedase, fárá scrupule la prima impártire a Poloniei: era in cepriveste Rusia o compensatie ca sà renunte la pretentii teri-toriale impotriva Turciei, potrivit planului austriac.

Cererile boierimei romfme§ti. Incá din Ianuarie 1769, Ecaterina aII-a lansase un manifest tipárit in greceste, romaneste si särbeste §iadresat « tuturor noroadelor slavonesti de legea pravoslavnicd ce se

flä sub stápanirea turceascá » noroade intre care se cuprindeau, inconceptia tarinei, si Moldovenii si Muntenii ; manifestul anuntadesrobirea de sub jugul otoman i cerea sa fie ajutate ostile pravos-lavnice liberatoare. Propaganda rug, fäcutà prin emisari dibaci,prinse ; in sanul boierimii si a clerului Irian se desemnä o miscarefavorabilá Rusilor. Dup'ä ocuparea Iasilor, se pretinse un jurämänt decredintá, care fu depus la mitropolie ; juráminte identice avurá loe siIn tinuturi, in fiecare sat si oras. Apoi, potrivit iardsi sugestiei rácutede autoritatea militará, se alcAtui atat in Moldova cat si in Muntenia,cate o delegatie de clerici i inalti boieri care merse la Petersburgs5 exprime omagiul de credintä impárätesei i sá formuleze ee-rerile fiecárei tári. Delegatia moldoveand era alcdtuitä din In o-chentie, episcopul de Hui, arhimandritul Vartolomeu Máza-reanul, egumenul Solcái, Benedict, egumenul Moldovitei, loanPaladi biv vel logordt si Ienachi Milu biv vel spatar ; delegatiamunteand cuprindea pe mitropolitul Grigorie, pe arhimandritulChesarie, cárturar de seal-a, pe arhimandritul Filaret, (viitorulmitropolit 1) pe biv ve! vistiernicul Mihai Cantacuzino si pe vellogofátul Nicolae Brancoveanu. Delegatiile furà primite la curte,de Ecaterina a II-a, la 8 Aprilie 1770; ráspunzänd la multumirile

urárile lor, tarina declarä, prin glasul vice cancelarului,« amändoug cneziile, moldoveneascá si munteneascá, intru toatesä fie dupá a lor judecáti si ránduele ». Ni s'au p'ästrat dorin-

exprimate de ambele delegatii. Muntenii cereau o co-ntopireaproape completà cu Rusia: « Tara noastrá spuneau ei sá

19

www.dacoromanica.ro


se faca tot una, Cu eparhiile ce stapaneste prea puternica Impa-ratia Rosiei », sa avem « legile i randuelile Rosiei prea deplin »;partea « mireneasca i bisericeascd sa fie subt indreptarea Sf.Sinod, dupa bbiceiurile Sf. biserici din Rosia »; « judecatorii cese vor randui pe la tinuturi i orase sa fie jumätate Munteni »,cealalta jumätate putand fi deci Rusi. Aceeasi asimilare si In cepriveste veniturile Statului, afara de zeciuiala din stupi, vin, oi

rarnatori care ramane « tot dupil cum au fost ». Ea mai cereaapoi infiintarea unei ostiri de tail: 15.000 pedestrime si 5000cälärime, infiintarea unor « Academii de epistimii (stiinte !), me-stesuguri i limbi », intarirea proprietatilor si a privilegiilor, re-gularea vechilor' datorii, tergandu-se cele nedrepte, in sfarsit,voie pentru boieri si negustori de a trece in Rusia. Moldoveniisunt mult mai rezervati i in acelasi timp mai particularisti: eicer ca la ocarmuirea tarii s'a fie aristocratie adeca sa se aleaga12 boieri mari din starea intai care siu fie cu aceeasi cinste i numede boierie, precum si mai inainte, incepand dela, vel logofat ». Dinacestia 12, 6 vor hota'ri judecatile, iar 6 vor strange darile. Dedomn nu se aminteste nimic ; boierii vor fi Imbräcati Cu caftan decatre generalul rus, comandantul oastei ce va pa'zi hotarele ; el vatrimite la curtea Imparateasca i « dajdiile tarii »; tot prin el se vorinainta i « anaforelele » adica cererile sau plangerile obsteti. Latinuturi sa fie cate 2 sau, daca-s lntinse, 4 «ispravnici »; dregatoriilesa fie date feciorilor de boieri « dupa rânduiala de mai inainte »; du-rata lor, de un an sau trei, ca sä poata intra toti, pe rand, in slujbe.Vor fi patru categorii de boieri, numirea In dregdtorii incepandu-sedela prima. Intr'un cuvant, o oirmuire pur boiereascei , Cu mentinereatuturor privilegiilor i fära vreun cuvant despre celalalte categoriisociale. Prin acte deosebite, Moldovenii adaoga a se va putea faceo oaste de 12.000 de oameni, cu cheltuiala àrii, dandu-se, pedeasupra i intretinerea pentru 8000 de ostasi impäratesti. Elcer de asemenea vechile hotare ale tarii, pana la Dunare, inclusivBenderul care « stä ca nevindecath ranä In spinarea tarii » i Hotinul.

Acestea erau cererile boierimei noastre, In ipoteza eh stapa-nirea ruseasca va cuprind i Tärile Romanesti. Dacä insa tra-tatul de pace va lasa aceste tari tot sub suzeranitatea turceascaipoteza care In urma medialiunei Austriei aparea ca foarte pro-babila atunci boierii cereau sa se revina la vechile conditii

www.dacoromanica.ro

CONTINUAREA RAZBOICLUI IN 1773 $1 1774 291

ale inchindrii, suprimându-se toate adaosele i prestatiunile ul-terioare. Intrebati de Rusi cu prilejul conferintelor dela Focsani,In 1772, care erau aceste conditii originare, boierii, in lipsa unortexte autentice vechi, redactará o serie de acte, cuprinzAnd pre-supusele conditii din timpul lui Mircea cel Bdtrân i Laiotd Ba-sarab, pentru Muntenia, din timpul lui Bogdan « cel Orb », fiul luitefan cel Mare, pentru Moldova. Actul moldovean care se lute-

meia de fapt pe cele spuse de Dimitrie Cantemir, fu atribuit chiarpentru mai multd temeinicie, cronicarului Nicolae Costin. In felulacesta au luat prin urmare nastere asa zisele tratate de inchinarefat4 de Turci ; ele sunt, dupd cum se vede, pltismuiii tárzii, in teresate(vezi si vol. I, editia a patra, p. 475 si vol II, editia a patra, p. 138)4

Continuarea riízboiului in 1773 i 1774. Tratatul dela KuciukKainargi. Tratativele dela Bucuresti neducand la niciun rezulzat

fiind intrerupte (vezi mai sus, p. 289) ostilit5ti1e furd reluateIn primtivara anului 1773. Se dadurd hipte dealungul Dundriisi In Dobi ogea, cu rezultat schimbator. Turtucaia cdzu si fu arsdde Rusi ; acestia suferird 'Mgt, spre sfarsitul anului, o infrângereserioasd la Cernavodd. In Ianuarie 1774, Turcii imprdstiará oarmat5 rusd care se afla in fata Varnei ; In Mai ins5 situa(ia seschimbd complet. La 20 ale lunii, Turcii stint gray MAO ; Rus-ciucul i Silistra sunt asediate, iar marele vizir e inconjurat In

Descurajat, desi rìizboiul ar mai fi putut continua, acestacere un armistitiu care nu i se acordd ; se incep atunci tratativede pace i, sub presiunea im.prejurdrilor, ele se incheie foarteepede: dupd dou'd sedinte tinute in tabdra ruseascd, la satul

Kuciuk Kainargi din sudul Dobrogei, se ajunge la iserairea tra-tatului de pace (21 Iulie 1774). Prin acest tratat, de o deosebitdinsemnätate si care stergea amintirea celui incheiat la Prut, subPetru cel Mare, cu saizeei i trei de ani mai inainte, se prevedeauurmdtoarele: 1. Recunoasterea independentei Tdtarilor de pre-tutindeni, deci i a celor din Bugeac ; ei vor avea pe viitor numairelatii de ordin religios cu sultanul ; 2. Libertatea complet5 anavigatiei, pentru vasele de comer, pe Marea Neagrä, in stram-tori si pe toate fluviile ; 3. Cedarea &Are Rusia a cetálilor Azof,Ienikale, Kertch i Kimburun cu teritoriile lor i cu fasia de pdt-mant cuprinsd intre Nipru si Bug ; 4. Rusia, In schimb, restituiePortii toate cuceririle f5cute, deci i lärile noastre ; acestea din

19*

www.dacoromanica.ro


urma vor beneficia insa de o serie de dispozitiuni dintre carecitarn: amnistie generala gi libertate pentru cei ce vor voicazul lui Mihai Cantacuzino, fratele lui Parvu a pleca dintarà cu averea lor ; restituirea mo§iilor uzurpate din jurul raie-lelor ; scutirea, pe timp de doi ani, de haraciu; in afarà de acesta,trimis apoi la doi ani odatA, nu se va mai cere nicio and dare sauprestatie; Rusia sei poatd interveni la Poartù in. favoarea Princi-patelor, iar Poarta sà Çie seamd de aceste interventii. Ultima dispo-zitie e de mare insemn6tate; ea deschide calea pentru amesteculrusesc in treburile tàrilor noastre, amestec ce va merge mereucrescand. Se poate apune dar cà tratatul dela Kuciuk-Kainargiinseamna un moment important In istoria moderna romaneascd.

BIBLIOGRAFIEConstantin Mavrocordat: 1. PR. VASILE RADU, Mändstirea Sf. Spiridon

gi patriarhul Silvestru al Antiohiei, in Rea. 1st. Rom., III (1933), p. 11-31.V. si p. 258, nr. 10.

Grigore al 11-lea Ghica: 2. N. IORGA, O prigonire politica sub Fanarioli,In Mem. Seq. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. IV, (1925), p. 377-380.

Matel Ghica: 3. IOAN C. FlUTTI, Un grec romdnizat, stolnicul StefanachiCremidi (t 1764), In Cercetari gi documente privitqare la Istoria PrincipatelorRomdne, Bucuresti, 1935, p. 46-51.

Constantin Racovigt: 4. V. MIHORDEA, Giuseppe Antonio, medicul luiConstantin Racovird, Vdlenii de Munte, 1936, 18 p. in 8° (Extras din Rey.1st., XXII, 1936, nr. 7-9).

Stefan Racovità: 5. CONSTANTIN C. GIURESCU, lstoria lui lordacheStavracoglu, Bucuresti, 1927, 16 p. in 8°. (Extras din Omagiu lui I. Bianu).

Scarlat Ghica i Alexandra Scarlat Ghica: 6. 5S'apte biserici cu averealor proprie, Bucuresti, 1904, 255 p. in 4°; 7. GRIGORIE IONESCU, Bucuregti,ghid istoric gi artistic, Bucuresti, 1938, 421 p. in 8°.

Grigore al Ghica: S. AL. T. DUMITRESCU, Trdmbild ROMA-neased a, manifest public, patriotic f i revolutionar, compus In versuri f i tiparitla 1769 de Iendchild Vdcarescu pentru strangerea volintirilor ramdni sub stea-gurile pol-polcovnicului (sic!) Nazarie Carazin, cu studiu introductiv deIn An. Acad. Rom. Mem. Seq. Lit., s. 2, t. XXXVII (1914), p. 21-47.

RAzboiul ruso-ture din 1768-1774: 9. CONST. GIURESCU, Capitula-¡ale Moldovei cu Poarta Otomand, Bucuresti, 1908, 65 p. in 8°.

V. si p. 138, nr. 7.Emanuel Giant (Ruset): 10. N. IORGA, O scriosare a lui Manoli-Vodia,

In Rey. 1st., XI (1925), p. 1-4; 11. GENERALUL R. RosErri, Familia Rosetti,II. Celelalte ramuri, Bucuresti, 1940, 135 p. in 8°.

V. si p. 156, nr. 11.

www.dacoromanica.ro

PELA KUCIUK-KAINARGI PitNA. LA PACEA PELA$I$TOV (1774-1791)

Incepand Cu pacea dela Kuciulc-Kai-nargi, inlluenta rusd devine tot mai pu-ternicd In ((Trite noastre.

Emanuel Giani, domnul numit de Turci in timpul rAzboiuluicu RuBii, nu putu BA se menting. Silit sà." plece din Craiova, inIanuarie 1771, si &a' se ad5posteasc'd in Ardeal i apoi la Vidin, elreveni in MaiIunie in Oltenia, pentru ca, in Octomvrie, ssá pärà-seasc4 definitiv tara, prin pasul VAlcanului.

Incheindu-se pacea dela Kuciuk-Kainargi, boierii convenirä,dup5 multe disculdi, Bá cearà ca domn pe vel vornicul stefanParBcoveanu. Delegatia trimis5 la Constantinopol in acest scop,gAsi numit ing pe Alexandru Ipsilanti (26 Septemvrie 1774).

Alexandru Ipsilanti, grec de origine, din Fanar, ocupase maiinainte demnitatea de mare dragoman al Portii; era un om foarteinvàtat i, in acela§i timp, intelept Bi bun gospodar. A airmuitcu blandee i pricepere tara timp de Bapte ani; poate fi consi-derat ca unul dintre cei mai de seam& domni ai noBtri din epocamodern6; in ce priveSte epoca fanariotà, el este, credem, cel maiinsemnat i, in once caz, cel sub care Ora s'a simtit mai bine.Izvoarele contemporane sunt unanime In a 15uda 1initea, bel-Bugul, eftinätatea din timpul lui, precum i gospod6ria §i ref ormelepe care le-a introdus.

Chiar in primul an de domnie, el ja o serie intreag6 de mAsuri:caut5 i libereaza pe locuitorii robiti de Turci unii fuseseràduBi tocmai in Mesopotamia, altii in imprejurimile Smirnei; faceun aranjament pentru CABla sau Odaia Vizirului, de 15110 BrAila,asemenea celui de sub Scarlat Ghica (vezi mai sus, p. 285); stabi-

www.dacoromanica.ro

294 DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA $ISTOV

lqte modalitatea cumpararii de produse române§ti de care ne-gustorii turci insärcinati Cu aprovizionarea Constantinopolului,fixand in acela§i timp, §i maximum de dobanda ; da o atentiedeosebita meseriilor. Sub raportul fiscal, scade oieritul dela 16,5la 12 bani de oaie §i inlocuie§te « sferturile » care, de fapt, ajun-seserd, sub unii domni, sa fie scoase in fiecare land, prin patru« set' mi »: una destinata platii haraciului, iar celelalte trei, de cateun galben fiecare, acoperirii cheltuielilor generale. Reorganizeazaaparatul administrativ, fixand precis lefurile §i veniturile tuturordregkorilor, mari §i mici ; reorganizeaza serviciul « menzilurilor »sau po§telor, stabilind in amanuntiuni modul de funcionare ::itariful. Face inceputul flotilei de razboi pe Dunäre, construind,impreuna cu domnul Moldovei, douà vase pe care le vede, in1780, un calator polon la gura Siretului. Spore§te numarul instan-telor de judecata, infiintand patru 4 departamenturi » §.1 anumeunul pentru « judecatile de criminalion » iar celelalte pentru pri-cinile de « lucruri §i datorii ». Judecatorii erau recrutati dintreboierii mazili, incepand cu cei mari, « din treapta intaia », pentruunul din departamente §i continuand cu ceilalti pentru rest.Printeun hrisov special, domnul hotarkte modul de judecata§i impune reguli stricte, morale, celor chemati sa impartd drep-tatea. Iar fiindca lipsea un cod scris, el da ordin sa fie alcatuit ;In Septemvrie 1780, ie§ea, inteadevär, de sub teascurile tipo-grafiei mitropoliei din BucurWi acest cod, avand textul §i pre-fata in cloud limbi: grece§te §i romane§te.

Un merit deosebit i.,i ca§tigä Alexandru Ipsilanti §i prin reor-ganizarea ínvatamantului. Gasind §coala superioara din Bucure§tiparasita §i numai cu doi dascali, el o reorganizeazä, construindun local incapätor la Sf. Saya (terminat in 1779) §i stabilind,printeun act solemn dat in Ianuarie 1776 §i intarit §i de patriarhiadin Constantinopol, modul ei de funcionare. coala va avea peviitor mud dasali « doi de gramatica, doi de matematici adicade artimetick geometrie §i astronomie §i, pe langä acestea, §i deistorie, unul de fizica, unul de teologie §i trei de limbile latina,franceza §i italiana. Cursurile vor dura in totul doisprezece ani,§colarii incepand la varsta de §apte ani ; se va studia la inceputnumai gramatica, apoi treptat, latina §i greaca, poetica, retorica§i etica, limba italiana §i franceza ; la urma, matematicile; istoria

www.dacoromanica.ro

ALE X AND RU IPSILANTI 295

§i geografia istorica, filosofia lui Aristotel i astronqmia. Dupàcare, absolventii vor putea sa-vi aleagä o cariera in «partea bise-riceasca sau politiceasca », dupä cum va voi fiecare. aptezecicinci de bursieri vor primi intretinerea zilnica §i vesminte de douaori pe an. Fondurile se vor strange din contributia manastirilor10.000 de lei anual, acestea fiind scutite de once altä dare§i a preotilor cari vor plàti, iara§i ca singura dare, numai trei leide cap, jumatate din suma stransa dela ace§tia din urma mergandla coli, iar jumatate la cutia milelor, pentru orfani §i vaduve.Se mai face o §coalä de preoti la mitropolie, don a §coli inferioare,la Craiova i Buzau, §i se asigura plata dascälilor de romane§teslavone§te in fiecare targ.. Peste hotare, Al. Ipsilanti, reface§coala elineasca din Arvanitochori, lânga Tarnovo, in Bulgaria,care functionase §i sub Constantin Mavrocordat, tot cu ajutorulnostru, §i asigura un venit anual de 1800 lei §colii celei mari dinConstantinopol. Sub raportul constructillor, e de relevat ridicareain 1775-6, a unei noi curti domne§ti in Bucure§ti, din sus denaanastirea Mihai Vodä, pe locul viilor acesteia, intre strada Mi-litarilor §i Strada Cazarmii; tot in capitala, face Ipsilanti o or-fanotrofie » adica un azil pentru orfani, la manastirea TuturorSfintilor precum §i mai multe ci§mele. Se repara §i se infrumuse-teazä manastirea Marcuta, se ridica 'Inca un rand de case domnegti,la Afumati, in Ilfov, pe mo§ia cumparatä dela Mihai Cantacuzino,se taie, in sfär§it lucru ne mai intalnit pana atunci un canalpentru derivarea apelor Dambovitei, atunci and ele veneaumari, in dreptul satului Lunguleld (judetul Dâmbovita). Se rein-noiesc hrisoavele de mila §i merticuri ale manastirilor §i biseri-cilor ; citam, de pilda, pe acelea privind mitropolia din DArstor,biserica Sf. Dumitru din Babadag, biserica Sf. Nicola e din « satulCernavoda, la Boazchioi », biserica Sf. Voevozi din Constanti-nopol, manastirea i§rnan din muntii Tarnovei, In Bulgaria, §imdnastirea din insula Proti sau Chalke, in Marea de Marmara.

La sfar§itul anului 1781, in ziva de 28 Decemvrie, cei doi fiiai lui Ipsilante, Constantin, de vreo 19 ani, §i Dumitru, de vreo 17,

fug, sub pretextul unei vanatori pe valea Prahovei, peste hotar,In Ardeal. Pricina acestei isprävi, nea§teptate din partea unortineri care primisera o educatie §i o instructie foarte ingrijita, afost, se pare, o neintelegere de ordin familiar, determinatä Irma

www.dacoromanica.ro

296 PELA KUCIUK-KAINAR GI LA PACEA DELA $1$TOV

nu de tatal lor, om intelegator, ci de bunica lor care voia, pentruConstantin, o c5s5torie politica. Se va fi adaogat, de sigur, §i

curiozitatea, natural5 la val sta lor, dorinta de a vedea locuristraine. Du§manii lui Ipsilante prezentara Insa la Poarta chestiuneaIn sensul unei Intelegeri cu Austriacii ; pentru a preveni urnarilegrave ale unei asemenea acuzatii, domnul 1§i ceru el singur ma-zilia i o obtinu (15 Ianuarie 1782). Ajuns la Constantinopol la 15Martie fiii se rentorc pe la Inceputul lui Mai el e totu§isurghiunit In urma staruintelor succesorului sau pe tron, Nico-lae Caragea la Rhodos, la 2 Octomvrie, de unde se reintoarceIn Fevruarie anul urmator, plätind, bineInteles, pretul necesar.Alexandru Ipsilante a fost casatorit cu doamna Ecaterina, fiicalui Constantin Moruzi, domnul Moldovei.

Nicolae Caragea, mare dragoman al Portii, e numit domn Inziva de 15 Ianuarie 1782; plecarea spre Bucure§ti are loe la 18Martie. Inca Inainte de a pleca, dà ordin sa se puna o dare dezece lei pe fiecare casa, redusd apoi la ease lei; se strang, In felulacesta, §ase sute de mii care sunt trimisi noului domn, la Con-stantinopol. Nevoia de bani pentru plata datoriilor §i pentrua strange avere: avea i familie numeroas'ä e de altfel, träsäturacaracteristica a lui Neculae Caragea care pune dari grele asupra

parit la Poarta, el f§i va pierde tronul, din pricina aceasta,dupa un an §i jumatate. Firmanul de mazilie sosegte In Bucure§ti.In seara zilei de 17 Iulie 1783. Din cauza datoriilor mari contrae-tate la instalare, se pare totu§i ca n'a plecat cu bani din tara;un raport austriac ne Infati§eaz5 pe mazal declarand cu lacrimiIn ochi » ea n'are nici macar suma necesara pentru drum.

Una din numeroasele fiice ale lui Nicolae Caragea a cincea s'acasatorit, spre sfar§itul domniei tatalui ei, cu Ien6chit6 Vacarescu.

Mihail Sutzu. La Indepartarea lui Caragea contribuise i suc-cesorul sal) In functia de mare dragoman, Mihail Sutzu; acesta,originar dintrio veche familie greceasca, Ii ia locul acum §i petronul Tärii Romane§ti. Intrarea solemna In Bucure§ti are loeIn ziva de 7 Septemvrie 1783, dup5 o oarecare zabava la Co-troceni. Stapanirea lui Sutzu a fost omenoas'ä; domnul era ofire blanda §i dreapta; d5rile n'au apasat tara. Ar fi pututdomni mai mult ; cu Inalt demnitar turc, marele amiral sau ca-pudan-pa§a care se bucura, din cauza izbanzilor repurtate, de

www.dacoromanica.ro

multà trecere voMavrogheniun semn deose-bit de prquire ;ceru deci pentruacesta locul luiSutzu. Cerereaprovocd la Ince-put o reactiunevie intre Greciidin Fanar cari o-biectau c Ma-vrogheni nu e deneam; in specialse opunea boga-tul Petra ki Celebi

tarapanagiul »,adia inspectorulmonetäriei impe-riale. Patronullui Mavroghenifu insd mai tare:qi In ziva candacesta din urmaa primit investi-tura, se tàie, lapoarta seraiului,chiar in prezentasa, capul lui Pe-traki. Firmanulde mazilie al luiMihai Sutzu sosiIn Bucure§ti inziva de 11 Apri-lie 1786.

Nicola° Illavro-gheni era de feldin insula Paros

i sä dea lima unui protejat al sdu Neculai

- -

,r,3141.160.;1 if:S;ffiRCiP K

r ,

,

L.**

: ..C1

e

Fig. 101. Nicolae Mavrogheni, domnul Tarii Romilnegti. Frescilin biserica Almaj, jud. Dolj

NICOLAE MAVRO G HE NI 2.97

www.dacoromanica.ro

298 DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA $I$TOV

(arhipelagul egeic). Slujise sub marele amiral turc, ajungänd drago-manul acestuia ; nu era lipsit de insu§iri, mai ales sub raportulmilitar. Numit domn in ziva de 6 Aprilie 1786, el 1§i face intrareaIn Bucure§ti la 28 Mai. Un cronicar contemporan, Dionisie Ecle-siarhul, ni-1 infäli§eag ca un K om inalt, uscätiv la obraz §istrajnic » (vezi fig. 101). N'a fäcut casä bunä cu boierii, pecare i-a impus, sub diferite pretexte, la sume mari de bani. Aimpus §i pe negustorii bogati; poporul frig n'a avut de suferit,dimpotrivä, a fost ocrotit. Pentru a-§i da seama de starea realäde lucruri, Mavrogheni facea adesea, travestit, inspecOi: cercetapräväliile, bisericile, uneori §i curtile dreggtorilor ; cei prin§i ea'nu-§i fäceau datoria sau eh' In§elau, erau pedepsiti pe loc. Pe hqiIi späniura in uliVä, lasandu-i cate o zi vaz6 lumea. Avea §iciudätenii; aqa, de pildà, se plimba prin targ inteo träsur5 trash'de doi cerbi ; altädatä, spre a-§i arata dispre01 fatä de boieri,§i-a numit calul clucer. Din cauza acestor ciudätenii, addogän-du-se §i vràjmä§ia boierilor umiliti §i. u§urati de parale, Mavro-gheni a fost infäti§at in genere lute° luminä cu totul defavorabilà:judecata nu e dreaptä. C6ci sub raportul militar, el a doveditinsu§iri pe care nu le intAlnim la niciun alt domn fanariot ; subraportul bisericesc §i filantropic, a fost deasemenea activ: e cti-torul bisericii din Bucure§ti ce-i poartä numele, bisericä inchinatàmänästirii « ce sä" nume§te Ecatontepileani adica avänd o sutdde porti ('Exccrov-rcaracccv11)dela ostrovul Paru » (1787) §i a spi-talului din vecinätate, azi Filantropia; därile nu se constatà a fi fostsporite; iar banii pe care i-a luat dela dregnori, (Ida negustori §idela cei pe care i-a boierit fiindca aveau avere, au slujit, in mareparte, la alcätuirea §i intretinerea unei armate de peste zece miide oameni, necesarà in imprejurärile prin care trecea atunci Ora.

Ritizboiul ruso-turco-austriac. Inteadevär, In timpul domnieilui Mavrogheni, izbucne§te un nou räzboi intre Turci §i Ru§i,räzboi In care inträ, dupà putin timp, de partea acestora din urma,

Austriacii. Contrar prevederilor tratatului dela Kuciuk-Kai-nargi, Rusia ocupä, In Aprilie 1783, Crimeea. Aceastä ocuparela care Poarta trebuise sá convie de nevoie, printr'un act in-cheiat In 1784, creiase o stare de iritatie in Turcia ; ea era sporitàde amestecul necontenit al consulilor ru§i in treburile interne aleimpärätiei. Se adäogase apoi faptul cà domnul Moldovei, Ale-

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL RUSO-TURCO-AUSTRIAC 299

xandru Mavrocordat, ademenit, fugise peste Nistru, la Rusi ; insfärsit, inprejurarea cä acestia din urrra cereau acum sultanuluis5 le cedeze si Georgia, in Caucaz. Toate acestea la un Ice determi-marä pe Turci sä declare, la 24 August 1787, räzboiu Rusiei; am-basadorul tarinei la Constantinopol fu condus ca « musafir » laEdicule, iar vasele de comert, sechestrate.

ImpAratul Austriei, Iosif al II-lea, era insä aliat cu Ecaterinaa II-a, pe care o si vizitase de curând ; ei se inteleseserd sä impartäTurcia europeand. De aceea, Austria intervine si ea in conflictla rändul ei, declarä, la 9 Fevruarie 1788, räzboi

Tärile noastre urmau s devie acum teatru de lupt5, ca deobicei. Pentru a face fa t5 situatiei, Mavrogheni ici organizä ooaste de tarä de peste zece mii de oameni, cuprinzänd 90 de stea-guri de seimeni, 8 steaguri de scutelnici, 4 steaguri de arnäutisi un numär neprecizat de steaguri « spätäresti » i « cdpi-tänesti »; toti ostasii primeau soldà lunarä; se dà atentie apro-vizionärii i organizärii de depozite. Pe de altä parte, el exileazà,Cu firman impärätesc, pe acei dintre marii boieri cari ar fi putut,la un moment dat, sä treacà de partea Austriacilor sau Rusilor;intre ei se aflä i Enächitä Väcdrescu.

In cursul anului 1788, se produc mici ciocniri pe linia mun-tilor. Austriacii care-si räspändiserä trupele pe un front enorm,dela Hotin pänä la Adriatica, n'aveau in niciun punct trupe nu-meroase pentru ca sà dea o loviturä decisivä. Ei ocup5 j)entrueatva timp mänästirile Sinaia, Cozia i Tismana, care sufer5.pagube mari, apoi localitatea Baia de Arana i Cernetii. Au loeciocniri repetate la trecatori, in special la treatoarea Buzäului,la Predeal-Timis, la Bran-Rucär, la Jiblea,, la Porceni, pe valeaJiului si la Välcan. Oastea munteanä c detasamentele turcestice i se ad4ogaser5 Mavrogheni avea comanda si asupra ace-stora rezistä bine, silesc pe Austriaci sä se retragg din mänä-stirile ocupate si le cauzeaz5. pierden, In special in lupta dela 12August, la trecätoarea Buzaului.

O parte din oastea comandatä de Mavrogheni inainteaz6In Moldova, ajungänd in stänga Siretului Ora aproape de Vasluiuncle are un usor succes, in Mai, iar in dreapta lui, pand in valeaTrotusului pe care Austriacij sunt siliti, in Iulie, s'o päräseascd,pierzänd, 'la Comänesti, patru tunuri ci « multe calabalkuri »

www.dacoromanica.ro


(vezi fig. 102). In Banat, Austriacii suferà cateva infrtmgeri se-rioase ; Mehadia, Caransebe§ul sunt ocupate, partea dinspre miazaziIn jurul Palancài, Bisericii Albe §i Panciovei, e prAdatà. In schimb,In Moldova de nord se inregistreaza, spre toamnd, unele succese:Hotinul capituleaz5 la 19 Septemvrie (vezi fig. 103), Iasii sunt ocu-pail la 3 ale aceleiasi luni de aliati ; in sfar§it pe Ormul Marii Negre,Oceakovul cade la 17 Decemvrie in mainile Ru§ilor (vezi fig. 104).

..,....;P- -4,

'-':. '"

r4

r-dow-mogiwo,

- ' A

. a

-7

/Inv

LI

- 4, ,41111

-

Fig. 102. Lupta de pe valoa Trotueului. Litografie In colori, contemporanit. (Muzeul Militar,Bucureeti).

In 1789, panti in toamnd, Austriacii nu depa§esc zona mun-toasa a Prii Românesti. Au loc ciocniri la Campulung, Rucdr§i Bran (8 Martie), la Gura Lotrului §i mänästirea Cornet (27

Martie), la Sarkinesti, lang5. Cilineni (1 .Mai), la Predeal (15Iulie), la uici si Cepari, in Arge§ (17 Iulie §i 23 August). Dupdce insii armata marelui vizir, la care se adaogase §i Mavroghenicu o parte din ostasii lui, este greu bdtutà la Martinegi, in Ram-nicul S5rat (22 Septemvrie), pierzAnd peste doudzeci de mii deoameni, o sutà de steaguri §i §aizeci §i opt de tunuri (vezi fig. 105).Austriacii iau ofensiva si scoboarà spre cAmpie. La 8 Noemvrie,colonelul Kray ocupg Craiova ; la 10,,principele de Coburg 1§i faceintrarea in Bucure§ti. Mavrogheni paräsise capitala Ina' dela 18

www.dacoromanica.ro

Octomvrie 0 se retr5sese spre miaz5zi. La 15 Noemvrie, dupàce-0 ja rAmas bun dela boieri 0 dela norod, el trece pe la Zimnicea,peste DunAre, la Si§tov. Intre timp, pe celelalte fronturi de luptà,avusese loe capitularea Belgradului (8 Octomvrie) §i a Cet6tiiAlbe (11 Octomvrie). Anul se isprAvea rAu pentru Turci.

In 1790, au loe cateva lupte pe linia Dun5rii. Cetatea Or§ovanouà capituleaz6 (17 Aprilie), In schimb Austriacii sunt surprin0

RAZBOIUL RUSO-TURCO-AUSTRIAC 301

Fig. 103. Capitularca Hotinului. Litografie In colori, contemporanil. (Aliment Militar, Bucureitti)

0 Htuti la Giurgiu (8 Iunie). Mavrogheni trece, In dona randuri,pe malul stang, la Calafat, nu se poate menIine Irish" 0 e silit s6se retrag6 (12 Aprilie 0 26 Iunie). Alte ciocniri au loc la Turnu-MAgurele (13 Mai ii 2 Iulie), la Izlaz (19 Iunie), In regiunea Sili-stra-War§ova (26 Iulie), la ostrovul Florentinul din Dungre si laCetate (28 Iulie). Aceste douà din urrnà" sunt 0 ultimile ostilitdtidintre Turci 0 Austriaci; urmeazd un armistitiu la 19 Septem-vrie, pacea nu se va 1ncheia insà decal, abia peste un an, la 4 Au-gust 1791, In localitatea Si0ov. De0 in ultimul timp repurtaseràbiruinte 0 de0 rdzboiul li costase o sumä entirm6 pentru vremu-rile acelea: 137 de milioane de fiorini, Austriacii se multumescnumai cu data rectificari nelnsemnate de frontierà: la Or§ova qi

www.dacoromanica.ro

302 DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA $1$T0V

la raul Unna, in Croatia; pricina este a trebuiau sií sfar§easc6ostilitatile aci, avand probleme mai importante de rezolvat Inapus, in urma izbucnirii Revolutiei Franceze.

Mavioglieni nu mai vdzu incheierea p6icii. La 31 Martie 1790murea protectorul situ, marele amiral; cand si vizirul fu schimbat,numindu-se in locul lui, Hasan Rusciucliul, un vechi du§man aldomnului muntean, acesta ii dildu seama cil e pierdut. Ar fiputut sii NO peste Dunlire, la Austriaci; nu voi s'o faca insà.

Fig. 104. Cuceriren Oceakovului. La luptli ia parte pi populatia civilk. In primul plan o fe-lucio avalmi lute° miink o secere, in cealaltk un iatagan. Litografic In colori contemporank.

(Muzcal Militar Bucurepti).

Pe temeiul pfirilor primite dela boieri IenachitA Vticdrescuavu un rol activ in privinta aceasta noul vizir, invocand unfirman imparatesc care se dovedi insrt In urmd a nu fi fost au-ten tic d'adu ordinul de executare. Trimiqii gäsirä pe Mavro-gheni In localitatea Beata, pe Jantra, Intre Rusciuc §i i§tov;aci avu loe uciderea sa (sffir,itul lui Septemvrie 1790); capul ace-stui credincios servitor al sultanului fu trimis la Stambul si %in-tuit de poarta seraiului. Dar in curand, dovedindu-se cii vizirula umblat cu vicle§ug, avu si el aceea§i soartii, fu executat prinimpurare la umla (Fevruarie 1791). VAduva doamna Maria,

www.dacoromanica.ro

näscutà Scanavi §i cei noug copii, trei baieti i sase fete, ainenorocitului domn muntean puturd astfel pästra averea carealtfel ar fi trebuit BA. fie luatä pe seama vistieriei

Pau , act tafilareli.',..0../......AA.. dr.r.a.7.1A,e, sewer deoedessweseecke e eLitelf. eV:dower-aka/ ZA:ez.al non ...Cwt..- ece, .4 eetii ?or ..:4," -,..Verole .f.t)i.....,.. .1.... 1.........4... 4 tigisofms44,4, a celeNevezke ...793. iik. dell :derail e ...a .54...n.a,c.44"efT.d....Nkdi4.41?.7(........rie as .4.1. tif4444. .5ir... -,1". ePoJee xrerritioalvtre reastocaryfolnar,,,?.. irrietreurevairrQuett .74±aorW.4.7,,.4* ,a,. . ,

, rd.... cr...,..a... , 4.,,,,,...,,, .rta. ,Ai..,. 4......,,......-..'

. ,

-,.. ,f.4....2,,......a....a............

Fig. 105. Lupta dela Martinegti. Trupele aliate ruso-austriace ntacii in formatiuni strfinse.Litografie in color( contemporard, (Muzeul Militar, Bucure§ti).

115m4itele piimante0i ale lui Mavrogbeni au fost rcinmormAn-tate mai tá'rziu, dupà 1821, la Brusa (Asia MicA), in bisericaSfintilor Apostoli ; algturi de ele odihne§te doamna Maria, dece-data in 1829.

BIBLIO GRAFIEI. Alexandru Ipsilanli: 1. G. I. IoNkscti-GmN, Din istoria Fanneiofiloe,

studii si ceecettiei, Panuresti, 1801, 280 p. 8 ; 2. V. A. UnEciiiI, Memoriuasupea perioadei din immia Ronuinitor dela 1774 1786, in.sofit de documenteca totul inedite, in _In. Arad. Rom. Mom Sect. 1st., s. 2. t. XII (1889 18(30)

Bucuresti 1893, p. 117-1243 (si extras); 3. N. lifin,t, Iiri despee veaculal XVIII-lea in rceile noastee dupil corespondenfe diplomatice sutline, II,in An. Acad. Rom. 31cm. Sect. ¡si., s. 2, t. XXXII (1909-1910), p. 569-640;

BIBLIO GRAFIE 303

Imparatesti.

.

.

..z,Wilikt =

www.dacoromanica.ro


N. IORGA, 0 hand a Terii Rona!nevi din c. 1780 gi un geograf dobrogean,in An. Acad. Rom. Mem. Sed. 1st., s. 2, t. XXXVI 1913-1914), p. 923-930;

AL. BUSUIOCEANU, Un palat domnesc din vremea Fanarioglor Curtea nouddin Bucuregti, Valenii de Munte, 1930, 16 p. in 4°; 6. PANAIOT I. ZEPOS,Zuvutyp.lmov vop.oc2A0 'AX4civ8pou 'Itoávvou 1C+Vo1wri) Boe668(x 'Hyel.c6vognci.cnN 'OuyypoaccxEct.g 1780, Atena 1936, L -I- 267 p. in 4°; 7. 'lioc,ivvou M.I6vni, 'H. Isept 705 voluxo5 auvraylictrEou TO-15 'Ygrapolevrt) npozyp.cereLcc ToilScmy-tyrori llocvayidnou 'I. Ziacou, Atena, 1938, 73 p. in b° ; 8. CONK'. C.GiunESCU, o Canalul lui Alexandru Vodcl Ipsilanti », In Rev. Ist. Rom., XI(1941), p. 1-7.

Mihal Sutzu. 8. <EUGÉNE RIZO-RANGADA>, Livre d'or de la noblessephanariote, Athènes, 1892, X + 160 p. in 8°.

Nicola° MaTrogheni. Rizboiull ruso-turco-austriae: 9. THÉonoREBLANCARD, Les Mavroyéni. Histoire d'Orient, t. III, Paris, 1909, XV + '757Psi 817 p. tn 8° (lucrare fundamentalà); 10. N. DOCAN, 0 povestire En versurifnal necunoscutcl despre domnia lui Mavrogheni, in An. Acad. Rom.Mem. Sect. Lit., s. 2, t. XXXIII (1911), p. 417-516 (§i extras); 11. N. IORGA,Gesehichte des osmanischen Reiches nach den Quellen dargestellt, t. V,Gotha, 1913, XX + 633 p. in 80; 12. C. I. KALI/mu, Mornaintul lui Mavro-gheni-Vocla la Brusa, In Rev. 1st., IX (1923), p. 91-92; 13. ALEXANDRUELIAN, Conspiratori greci in Principate qi un favorit mavroghenesc: TurnavituIn Rev. 1st., XXI (1935), p. 337-372 (0 extras); 14. *TEFAN CI-IIGO$, Cum se*ea aprovizionarea armatelor lui Mihai V iteazul, Matei Basarab f i NicolaeMavrogheni, Bucureti, 1939, 80 p. in 8°.

V. §i p. 223, nr. 9.

www.dacoromanica.ro

DELA KUCIUK-KAINARGI PANA LA PACEA DELAIMI (1774-1792)

In afacerile moldovenegti n'avem de-ice dreptate... Marturisesc cd nu fiiiiCUM o ad iegim din ele ; va fi greu ad o'acorn Cu cinste fi md doare de n'o potspune In cuvinte. ..

(Declaratia Imptirlitesei Maria-Te-reza In timpul tratativelor pentrucedarea de cfitre Turci a Bucovinei)

Grigore al 111-lea Ghica. Pierderea Bucovinei. Numit domn cusprijinul Rusilor la 26 Septemvrie 1774, in aceeasi zi cu AlexandruIpsilanti al Munteniei, Grigore al III-lea Ghica primi investiturala Iasi, la 9 Octomvrie, and armatcle tarinei nu evacuasera Incadeplin pamantul Moldovei; caftanul fusese dat fiului &Au, aflatorla Stambul. In aceeasi vreme, si anume la 1 Octomvrie, avea loeintrarea trupelor austriace in partea de miazanoapte a tarii.

Lacoma s'i perfida, Austria cerea Porl,ii, drept plata pentruajutorul diplomatic acordat in razboiul incheiat prin pacea delaKuciuk-Kainargi, pe langa suma de bani pe care o primise, si orectificare de frontiera in partea de miazanoapte a Moldovei.Jusitificarea era stabilirea unei comunicaIii lesnicioase intre Ga-14ia de curand anexata si Ardeal. 0 asemenea cerere n'aveaevident niciun temei juridic, etic, istoric sau etnic; dandu-siseama de aceasta, Austria se gra'beste A creeze o stare de f apt:ocupa deci cu armata regiunea revendicata si mult Inca pe dea-supra ; sub pretextul unui « cordon » sanitar impotriva bolilormolipsitoare, trupele ajung pana la Roman si Botosani. Impä-rateasa Maria Tereza a Austriei Ili d'adea foarte bine seama case comite o ticalosie; la 4 Fevruarie 1775, ea declara': « In afacerilemoldovenesti n'avem de loe dreptate... Marturisesc ea' nu stiucum o sa iesim din ele ; va fi greu sa o facem cu cinste si ma doarede n'o pot spune in cuvinte ». Ministrii ei Ina., in frunte cu Kau-

20

www.dacoromanica.ro

3C6 DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA IA$I

nitz, §i In primul rand, fiul ei, Iosif al II-lea, impingeau din ras-puteri la aceasta nouà rotunjire a hotarelor imparatii. TratativeleAustriei cu Poarta dureag cateva luni, cea dintäi räspandind cuprofuziune sume de bani §i cumpäränd prin daruri pe demnitariiturci §i pe mare§alul rus Rumianzow. Grigore Ghica Impreunacu boerii moldoveni protesteaz5, e adev5rat, vehement, printeunmemoriu trimis la Stambul impotriva rapirii ce se planuia ; elspune ca teritoriul ocupat de Austriaci in.trece in productivitate§i valoare tot restul la* face Insa gre§ala sa adaoge ca dacaPoarta nu le va apara efectiv interesele, atunci Moldovenii, Indisperare de cauzä, vor fi siliti BA se adreseze la o altä puterestraina, subiateles: Rusiei. Aceasta amenintare subliniata §i spe-culata de Austriaci, irita pe vizir §i-i Indepärteaza ateatia delaesential adica dele, cesiunea teritoriala. Astfel se ajunge la con-ventia din 7 Mai 1775, In 4 articole, prin care Austria prime§teun teritoriu marginit spre Moldova de o linie care trece la reiseiritde Candreni, Stulpicani, Capu Codrului, Suceava, Siret, Cernauti§i Cernauca. Pe de alta parte, prin articolul 3 al acestei conventii,se ratifica' §i incalcarea Insemna,tà pe care, In cursul anilor trecuti,o facusera catanele Imparate§ti la granita de apus a Moldovei,in munti, impingand necontenit inainte pajurile ce serveau dreptsemne de hotar. A§a dar, o dubla rapire. i, ca §i cum atata n'arfi fost deajuns, la delimitarea pe teren a teritoriului din miaza-noapte numit de Austriaci Bucovina, dupa numele unei imensepaduri de fag, vestitä Inca din veacul al XV-lea se mai luara,prin mita §i intimidare, Inca un numar de cateva zeci de sate.A§a Meat, fu nevoie de inch' doua noi conventii, la 12 Mai §i la 2Iulie 1.776, pentru a se stabili definitiv hotarul. Tinutul pierdutspre miazanoapte era in suprafata de 10.441 kilometri patrati,cuprinzand vechile re§edinte dele, Suceava §i Baia, mormantul lui

tefan cel Mare §i ctitoriile cele mai de seama ale voevozilor ;cel dela hotarul de vest, dealungul judetelor Neamt, Suceava, Bacgu§i Putna, n'a fost masurat ; §i el avea ing o suprafatä considerabira,dupg cum se poate vedea in hartile lui Ottzelovits, alcätuite In aceavreme; cert este ca ingloba satele Bilbor, Borsec, Tulghe§. i Bicaz.

La inceput, Bucovinei i se d'adu o administratie militar; intimpul acesteia, In 1783, se secularizara averile rnanastire§ti,alcätuir du-se aqa zikul « Ford religionar ». In 1786, administratia

www.dacoromanica.ro

GRIGORE AL 111-LEA GHICA. UCIDEREA SA 807

militara inceta ; patru ani mai tarziu, in 1790, Bucovina fu alipitaGalitiei, deschizandu-se astfel, largi, portile invaziei evreiestirutene. Cat a fost' de puternica aceasta invazie, se poate deducedin faptul ea, potrivit raportului generalului Enzenberg, nu existauIn Fevruarie 1786, In intreaga Bucovina, deck, 175 (una Ritasaptezeci i cinci) de familii evreiesti. lar puinii Ruteni, dinregiun ea dela nord de Prut, erau pe cale de romanizare.

Situatia internA. Uciderea lui Grigore Ghica. Sub raportulintern, domnia aceasta a lui Grigore Ghica e Insemnata prinreglementarea precisa pe care o introduce In veniturile i lefuriledregatorilor, mari i mici, civili i militari, dela curte si din tinu-turi. Fiecare dregator primeste o leafa lunard, plàtibilà intre 15si 30 ale lunei; fondul necesar, administrat separat, la mitropoliise asigurat de rasura « ciferturilor i agiutorintii* precum si derasura « dajdilor mazililor, negutitorilor si a ruptasilor »; dinlea fa, se opreste o jumatate de leu la sutà pentru cei lipsii sau,cum spune cu discretie hrisovul din 1/12 Septemvrie 1776 ceInsoteste noua condica de lefuri i venituri, pentru a se da a lalocuri scapatate ». In « veniturile » dregatorilor erau cuprinse« pocloanele »; acestea sunt de asemenea precis reglementate.

Continuand politica sa culturala (vezi i mai sus, p. 272), GrigoreGhica trimite pe boierul Saul « In Germania, Franta si Italia, cuordin de a cumpara In aceste tari tot ce va crede de cuviinta acontribui la propasirea stiintelor, literelor i artelor In Moldova *;Saul aduce inteadevar carti In valoare de peste 1000 de florini.

Sfarsitul sangeros al lui Grigore Ghica, uciderea sa in plinIasi de care un trimis al sultanului, e rezultatul unei serii intregide imprejurari i dusmanii. Turcii, in primul rand, 11 suspectau, cafiind omul Rusilor ; acestia doara ti « prinsesera » in 1769 In Bu-curesti, acestia staruisera sa fie numit domn al Moldovei; la acestiase referea Ghica In nedibaciul au protest Impotriva cedarii Bu-covinei. Austriacii, la randul lor, 11 detestau, ca unul ce incercasesä se opuie la planurile lor hrapärete. Intre boieri se formase o.partida ostila, din cauza, anturajului grec al domnului; o partedintre ei pribegesc chiar la Hotin. In sfarsit, marele dragoman,Constantin Moruzi, vroia sa-i ia, cu once pret, locul. Asa se faceea.' In toamna anului 1777, inlaturarea lui Ghica fu hotarita. Untrimis al sultanului anume Kara Hissarli Ahmed sosi in

20*

www.dacoromanica.ro

308 DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA IASI

pretextand cá e bolnav, rugà pe domn BA vie sà-1 viziteze. Desifamilia i anturajul banuind ceva suspect II sf&tuiril sd nur&spunda invita%iei, Ghica totusi se duse. In casele Beilicului,unde trageau dregatorii turci cari veneau In tug, avu loc drama.Poftit singur bite° odaie retrasä, unde statea « bolnavulun semn al acestuia, In cursul conversatiei, Ghica fu sugrumat

Cu latul de mai multi ieniceri i apoi deca-pitat (12 Octomvrie 1777); in aceeasi zi,

stranie coincident& Bucovinenii erau.- ,9 chemati BA presteze jurämantul de credintà

.z.'ç.4,1( r- stAptinirii austriace. Capul celui ucis fuo RI

mis la Stambul, spre a fi ¡intuit de poartaSeraiului, iar trupul säu, Ingropat in prid-vorul bisericii Sf. Spiridon din Iasi.

Sfärsitul tragic al lui Grigore Ghica impre-Fig. 106. Pecete deis sion& adânc pe contemporani. Unul dintre eiConstantin Moruti (1777).

nu §tim cine anutne, poate vreun dualdela seolile de care voievodul avusese atilta grij& alcdtui o pove-stire In versuri a supra acestui sfärsit ; ea ni s'a pastrat in maimulte versiuni. Avem si o povestire In prozd pentru acelasi fapt.

Grigore al III-lea Ghica a fost c&s&torit cu Catrina, fiica lui Iaco-vachi Rizo, un grec de seama. Au avut mai multi copii, doicare n'au mai ajuns la tron, i trei fete, Elenco, Ruxanda§i Marioara.

Constantin Moruzi, numit in ajunul mortii lui Ghica (11 Octom-vrie), intr.& In Iasi la 5 Decemvrie 1777 (vezi fig. 106). i in timpullui se formeaz& o opozitie boiereascii si chiar puternica. Dar Moruzinu se intimideazd, ci, oblinand un firman dela Poartd, pAseste ho-tärit la reprimarea ei. Doi fruntasi, Manolache Bogdan vel vornicsi Ion Cuza biv vel spatar sunt decapitati (29 August 1778), unal treilea, paharnicul Därminescu, francmason, e lovit cu topuzul,biltut la falang6 i apoi surghiunit la m&nastire, alti doi boieri,spiitarul Iordache Cantacuzino i biv vel logofdtul Roset Mid-nescu sunt tinuti catva timp la 1nchisoare. In urma acestei repre-siuni, boierimea se linisteste i domnia lui Constantin Moruzi sescurge Par& complicatiuni, dar si WA' fapte deosebite.

Sfarsitul acestei domnii se datoreste plAngerilor consululuirusesc dela Bucuresti, Serghie Lascarev ; mazilia se producedupä doll& stiri contemporane In ziva de 8 lunie 1782 (un alt

», la

tri-

bblieti,

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU MAVROCORDAT II (FIRARIS) 309

izvor dà data de 7 Iunie). Mai tarziu, la 22 Iunie 1787, Moruzi esurghiunit in insula Tenedos ; reintors din surghiun, el moaredupa patruzeci de zile, la 12 Mai 1788.

A fost casatorit cu Doamna Smaragda, ruda de aproape cuGrigore al III-lea Ghica. Au avut trei fii, pe Alexandra, viitoruldomn, pe Dimitra,scu §i pe lorgache §i douà fiice, Sultana, mari-tata cu aga Scarlatache Sturdza, §i o altaal cdrei nume nu-1 cunoa§tem.

Alexandru Mavrocordat I (Deli-Bey). Inlocul lui Constantin Moruzi fu numit AlexandruMavrocordat, fiul lui Constantin (vezi fig. 107).Era un tanar nu lipsit de calitäti ; avea *MA §io dozd de extravagantd, din care cauza Turciiii spuneau Deli-Bey adica printul nebun. Elaratd zel fatal de Poarta, trimitand, in toamnaprimului an, cu o treime mai multe proviziidecat i se ceruse. In timpul lui, comertul su-pu§ilor austriaci, in special Evrei, ia o mare desvoltare, producandingrijorarea localnicilor, cari incep sa reactioneze. Atunci consululaustriac trimite un raport la Viena, la 26 Iunie 1784, cerand ca pro-tectia impdrateasca sa se faca sinait& in tara; inteun atare cazspune el # negustorii no§tri vor pune mana pe aproape tot co-mertul acestor regiuni». Se §tie ca, din nefericire, a§a s'a §i intamplat.

De altfel, in aceasta vreme, consulii straini incep sà aiba totmai mare importanta. Pe Pang& eel rus, care ajunge sa determinechiar §i maziliri de domni (vezi mai sus, cazul lui ConstantinMoruzi), §i pe tang& cel austriac, se mai infiinteaza §i unul pru-sian ; un raport din 8 Ianuarie 1785 arata ca prim titular pe pro-fesorul König. Indata dupa aceea, la 12 Ianuarie, are loe mazilirealui Alexandru Mavrocodat ; raportul prusian din Constantinopolcare o anunta, adaoga : Ru§ii i Austriacii se lauda cà aceastadisgratie le-o datore§te lor »; prin urmare precizam noi con-sulilor respectivi. Para' sa mai poata ajunge vreodata la domnie,* Deli-Bey » a murit in 1812, Aprilie 8, in casa sa de lard, de pe Bosfor.

Alexandru Mavrocordat II (Firaris). Urma§ul lui AlexandruMavrocordat purta exact acela§i nume ; era fiul lui loan Mavro-cordat, fostul domn (vezi fig. 108 gi 109) ; din cauza ca, dupd ma-zilie, a fugit la Ru§i, i s'a mai zis §i Firaris adicd Fugarul. Avea

,.

Irte i ,

" .

Fig. 107. Pecetedela Alexandra Mavro-cordat (Academia Ito-

mitnII).

«

mic5

www.dacoromanica.ro

310 DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA IASI

experienta treburilor, st'ätuse vreme Indelungatà la Petersburg sibine Hieles, dupà regula stabilità de decenii, lnainte de a ajunge

xJp K.icte

Fig. HA Alexandra Mavrocordat H (Firaris), dupti o gravarli In ararnk contemporani.

www.dacoromanica.ro

RAZE OIUL RUSO-TURCO-AUSTRIAC. ALE XANDRU IPSILANTI 311

domn, fusese mare dragoman. Stapanirea lui nu prezinta nimicdeosebit sub raportul intern ; sub cel extern, se pare ca incepusetratative in ascuns cu Rusia spre a le trichina tara. Asa s'ar explicade ce, dupa ce in Octomvrie 1786, daduse opt sute de pungi i ob-tinuse confirmarea domniei, e mazilit .totusi, in Decemvrie, la 14ale lunii ; se pare Ca Poarta simtise ceva de aceste tratative, fárä saaiba lug o dovada precisä. La 5 Fevruarie 1787 soseste in Iasi uncapugiu, cerand 250 de pungi pentru platagarnizoanei din Bender ; domnul, caruia ise ingaduise sa mai ra.mana, dupd mazilie,Inca un interval de timp in arà spre astrange impozitele care tocmai atunci tre-buiau incasate, temandu-se ca sa nu aibasoarta lui Ghica, fuge, In noaptea de 5 spre6 Fevruarie, din Iasi, cu o mica suita, de24 de persoane ; trecerea Nistrului se faceaproape de Rascov, sub protectia unui de-tasa ment de husari care-i iesise inainte ;apoi fugarul se duce la Moscova, parasindu-si in tail sosiadoamna Zamfira, fiica lui Nicolae Caragea rudele i curtea sade mai bine de o suta de persoane. A murit la 8/20 Fevruarie1819; mormantul i se and' In manastirea Sf. Daniil din Moscova.

Razboiul ruso-turco-austriac. Alexandra Ipsilanti, fostul domnal Tarii Romanesti, ja local lui Alexandra Mavrocordat ; in drumspre Iasi, el trece Dunärea pe la Silistra la 1 Martie 1787; noaptea de 2spre 3 o petrece la Focsani ;peste cateva zile e in scaun, (vezi fig. 110).

In cursul acestui an, izbucneste, la 24 August, razboiul dintreTurci i Rusi ; la 9 Februarie urmator (1788), Austria, aliata cuRusia, declara, la randul ei, razboi Portii (vezi i mal sus, p. 299).Alexandru Ipsilanti inclina spre Austriaci ; consulul din Jai alacestora raporteaza Inca la 24 August 1787, Vienei, ca domnul« i-a dat a intelege limpede cat de mult doreste el, atat pentrulinistea sa proprie cat i pentru binele %aril, ca malta Curte saocupe de indata acest principat cu trupele sale ». Pe de alta parte,mitropolitul Moldovei, Leon, intr'o petitie, datata Jai, 1/12Fevruarie 1788, cere protectia i ajutorul austriac ImpotrivaTurcilor, Intrarea trupelor austriace in tara se face prin maimulte puncte: la 9 Martie, ele patrund in raiaua Hotinului, la

Fig. 109. Pecete mica delaAlexandra Mavrocordat II (Fi.

rana). (Academia Romira).

www.dacoromanica.ro

312 DELA KUCIIIK-KAINARGI LA PACEA DELA IASI

12 Inainteazd, pe mai multe coloane, spre Herta, Dorohoi, LiteniiMari, Baia ; la 22 Bunt ocupati Boto§anii, iar la 19 Aprilie Ia§ii.Aci, Austriacii « prind » pe Ipsilanti cu intreaga sa curte, a§a dupà

---7--...., . ., - t,. , ir-...-.--- ,-t÷.-7,4.....,d.:., .,-..., , .1...,:-.4.-f.: .=!...--. +, ,, .": ;..04'eb ...a. .. . - .,,,,-2,.--.- - ..,-.4'- '-' ' ' V 14 "ri- '3f,! ,1/4... 7- .4e -.,:::,,;,,,.,

.....7,4-_-,q-ii,,,,,,,, , ,,.--,... ,,..,- ,,,.., --.. ---,......

tt...',/.:, 1-..,,,,!_'..A.-.;,:.-- _.::oz-rt .

. . .'

1-!47,6e.

- , 6.

,

;

::

.11

I

;

?-";.q,

°' ri°

C.

.,erz ÇQJj .

orr

1 V.. 4P. --23.--,-.1.4...-2441116,r= ..1,44 .t.:!.!

Fig. 110. Alexandru Ip3ilanti, domnul Moldovei. Grovuri In aramli, contemporana.

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL RITSO-TURCO-AUSTRIAC 313

cu m In 1769, Rusii « prinsesera » la Bucuresti pe Grigore Ghica ;parasind Moldova, domnul prizonier » se stabileste in Austria,la Brunn, unde bustul &Au, având, dedesupt, inscriptia « Ipsi-landi, Fiirst v. Moldau » si data 1788, se vedea Incà, Inainte de pri-mul ea sboiu mondial, deasupra portii cladirii cu nr. 4 din GrillewitzGasse. Continuandu-si inaintarea, Austriaci; coboara spre miazrizi ;la 12 Iunie 1788, consulul din Iasiraporta Printului de Coburg, coman-dantul suprem, ca armatele au ocu-pat Intreaga Moldova dintre murgifsi Prut, cu exceptia judetelor Covur-lui, Tecuci i Tutova (vezi si fig. 111).

Dar In curând, situatia se schim-H. aducand forte mai mari,silesc pe Austriaci sa se retragä dinIasi (noaptea de 1 spre 2 Iulie), care epradat de Mari. In urma armatelorturcesti vine si noul domn al Moldo-vei, Emanuel Giani Ruset, numit dePoarta, la 11 Mai, Indata ce s'a aflatde prinderea » lui Ipsilanti ; el insi faceintrarea In capitalä la 19 Iulie ; In August (la un manifest, invitändpe Mitropolit si pe boieri sa se Intoarca ; apelvl sail nu e ascultat lush%

Intre timp, la sfärsitul lui Iunie, In zilele de 27 si 28 ale lunii,Rusii tree Nistrul prin trei locuri, spre a ajuta pe Austriaci. Infata fortelor combinate ale aliatilor, Turcii, cu tot sprijinul datde Mavrogheni, domnul Tárii Românesti, care repurtase chiarunele mici succese, pe valea Trotusului (Iulie) i aproape de Vaslui,sunt siiii dupa Infrangerea dela Belcesti, laugh Targul Frumos,sa evacueze Iasii (3 Septemvrie) care e ocupat din nou de Aus-triaci, dar, simultan, si de Rusi. Acestia din urma raman chiarsingurii ocupanti ai capitalei, Austriacii retraga.ndu-se dupa vreotrei saptamani (22 Septemvrie). Anul se sfarseste favorabil

Hotinul capituleaza la 19 Septemvrie, garnizoana valid'ma dreptul de a se retrage cu arme si bagaje (vezi fig. 112) ; laAdjud, Turcii Bunt batuti, la 14 Octomvrie, pierzand trei steaguri.

In 1789, soarta räzboiului le e defavorabila Turcilor In Mol-dova ; In Mai, Rusii ard Galaii in asa hal trick, numai zidurile

Fig. 111. Pecetea administratiei im-periale austriaco In Moldova. Pe un actscris la Roman, la 16 Fevruarie 1791

(Academia Montilla)

, s

Turcii,

tilor :

www.dacoromanica.ro

314 DELA KUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA IA$I

Inconjuratoare ale mtinAstirilor mai ariitau locul orasului; laAugust are loe infrângerea dela Focsani, (vezi fig. 113), iar la 22

o

4sr-

,-

Fig. 112. Capitularea Hotinului. In timp ce trupele turceati ies pe o poartil a cetlitii, trupeleaustriace intra pc alta. Litografie In colori contemporanA.

F' ., - ...,... - . . '' :''' .4i ,,.

' Trkr_._, '- 2t..-AV. ,, ;

-''' - ' ' " " .",iiitt.... '4444 ; ....1

::'(-qr-4153;ii."-q?" - fir. '-'- --= - ,,k4k,t','g .11. ..

"A.' ..:cr` ' '!

WAO

...)-iw,..?.:A.42.--11 --1 '. e .11,4

mr.,-triltp-A4, ga ,:a -. : .

.t.,,,It.. -'" tirr....ITAIr4 :

Tr4r4V "'-.".'ifet '';',.irsk" .,,;,...,.,) .. - - -..3,1 r - le, f°

...... ' 4, 01144h41i ' ' "..4) . ' a(, , ' ..,; .4:

,:-.... -....... es. .,.:, -.

.' A4 ,...--P41 a, '.. iliFig. 113. Lupta dala Focaani. Trupele aliate atacli In formatiuni stranse. Litografie In colori

contemporana. (Muzeul Militar, Bucureati).

Septemvrie, aceea, lictiirtitoare, dela Martinesti, in litimnicul-S5rat(Nazi si mai sus, p. 300). Benderul capituleaa la 14 Noemvrie, in-gàduindu-se insä i aci garnizoanei sd se retragg cu arme si bagaje

L ., ,..,; . .

%Ai' b. ''....."-.., ;11...) .-.10,...

-Z.14.1 -..''a - .......,'"".

www.dacoromanica.ro

RAZBOIUL-RUSO-TURCO-AUSTRIAC 316

Inca' din Martie, Emanuel Giani Ruset, päräsit de Poart çi taramijloace, trecuse §i el peste Nistru, ca, mai inainte, Alexandru Ma-vrocordat ; el va muri, pribeag, in Rusia, mormantul afländu-i-sela Cherson ; a fost cäsätorit Cu Ralita Ghica, sora lui GrigoreVodà, cel ucis de Turci. In 1790, in timp ce Austriacii, prin mij-locirea Angliei, Olandei i Prusiei, incheie armistitiul cu Turcii,

Fig. 114. Asediul Ismailului pe useat si pe apii. Gravurii contemporanii.

11u§ii continua ostilitátile. Ei repurteag o mare victorie prin cuce-rirea Ismailului de &Are armata comandata de generalul Suvarof.Cetatea era asediatä i pe usa t i pe Durare (ven fig. 114); la 21Decemvrie, in urma unui asalt puternic ordonat de generalisimulprint Potemkin care, dupä biruinta dela Martine§ti, se vedea stäpänal unui regat dacic, este cuceritä poarta prin care trecea drumul spreBender ; incepe o lupa' cumplitä de strada, mäcelul §.1 jaful dureaz6trei zile. A pierit aci nu numai intreaga garnizoand turcA, dar kti po-pula-tia civilà a oragului: in afarä de trupurile aruncate In Dunäre,au fost ingropati 22.700 de morti. In urma acestei victorii i asucceselor locale repurtate in prirravara §i vara anului urmätorIn nordul Dobrogei, la Babadag i Mäcin, intervenind iarg§i celetrei puteri occidentale, la care se adaogarà §.1 Spania gi Neapolul,

www.dacoromanica.ro

316 DELA RUCIUK-KAINARGI LA PACEA DELA IASI

se ajunse, la 11 August, la semnarea, In Galati, a unui armistitiupe opt luni §.1 a preliminariilor de pace. Tratatul Insu§i se iscAli laIa§i, In ziva de 9 Ianuarie 1792. Prin acest tratat, Turcii cedauOceacovul i 1ntregul teritoriu dintre Bug §i Nistru. Rufii ajungastfel vecini nemiflociti cu noi, la hotarul de rciseirit al Moldoyei: eun fapt de cea mai mare insemng.tate pentru istoria contemporan4românease6; urmärile lui se vor face imediat simtite i vor atarnagreu In Intreaga noastrà desvoltare ulterioarà.

BIBLIOGRAFIEI. Grigore al ¡II-lea Ghica: 1. PETRE RA$CANU, Lefile f i veniturile boierilor

moldoveni In 1776. Document dela Grigorie A. Ghica lasi, 1887, CXX+ 81 p. in 8'; 2. I. C. NEGRUZZI, Ccintecul sau Stihuirea lui Grigore ChicaVodd, In An. Acad. Rom. Mem. Sect. Lit., XXXII (1909-1910), p. 67-77;3. ION I. NISTOR, Der nationale Kampf in der Bukowina, mit besonderer Be-riicksichtigung der Rumlinen und Ruthenen, historisch beleuchtet, Bucuresti,1919, XVIII + 227 p. in 8'; 4. LECA MORARIU, Codicele Pdträutean f i asa-sinarea lui Grigore Chica (un manuscris inedit), Botosani, 1922, 14 p. in 8°-(Extras din Revista Moldovei, I, 1921-1922, nr. 12); 5. V. BOGREA, Cor-dun, in Daco-romania, III (1923), p. 814; 6. N. IonGA, Din originilepoliticianismului romdn : o acliune de opozitie pe vremea Fanariotilor, InMem. Sect. 1st. Acad Rom., s. 3, t. VIII (1927-1928), p. 361-374; 7. L.BAIDAF, Uciderea lui Grigore Chica (Octomvrie 1777). Ecouri din presa con-temporand , in Reo. 1st., XVI (1928), p. 96-130; 8. ION I. NISTOR, GrigoreVodd Chica la aniversarea de 150 de ani dela moartea sa, in Codrul Cozminului,IV (1927), Cernauti, 1929, p. 399-444; 9. VICTOR ANDREI, In jurul unei.descoperiri cartograf ice, in Analele Moldovci, I (1941), p. 131-135; 10. CONST.C. GIURESCU, Cu privire la hotarul de vest al Moldovei, in Reo, 1st. Rom.,XI (1941), p. 316.

IL Constantin Moruzi: 11. P. P. PANAITESCU, Un manuscript al a Efi-meridelor » lui Constantin Caragea Banul, In Bul. Com. Ist., vol. 3, Bucu-resti, 1924, p. 113-171; 12. N. IORGA, Francmasoni conspiratori in Mol-dova secolului al X VIII-lea, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 3, t. VIII,(1927-1928), p. 301-304.

Alexandru Mavrocordat IL (Firaris): 13. I0AN I. VELICU, Moldovasub Al. I. Mavrocordat, contributie istoricd dopci insemndrile contelui de Hau-terive si alte izvoare, Bucuresti 1942, 63 p. in 8°.

Alexandru Ipsilanti: 14. N. IoRGA, Prefata la vol. X din colectia dedocumente Hurmuzachi: Rapoarte consulare prusiene din laf i fi Bucuretti(1763-1844). Bucuresti, 1897, p. ILXXXVIII.

Inzbolul ruso-turco-austriae: 15. HANS UEBERSBERGER, RusslandsOrient-politik in den letzten zwei Jahrhunderten I Band. Bis zum Frieden vonJassy, Stuttgart, 1913, X -F 380 p. in 8'; 16. M. POPESCU, Harta a cinci judetedin Moldova ocupate de Austria In timpul rdzboiului dintre Turcia cu Rusia giAustria intre anii 1787188, 1791192, In Reo. 1st. Rom., IX (1939), p. 280-282.

Emanuel Gianl: 17. I. C. FiLirri, Arhiva Gheorghe Grigore Cant acu-zino, Bucuresti, 1919, XXXVI -F 352 p. in 8°.

V. si p. 304, nr. 11.

www.dacoromanica.ro

SFARpTUL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA(1791-1821)

lar slujbatiii. tnchidea oameni i mu-ieri prin cafteri fi-i tnneca cu lumuri degunoi i cu ctrdei-i alum° fri-i ;Irma In-chipi zloai noaptea llamdnzi sd dea bani;pe lega cu mdinile lnddrift i cu spa-tele de garduri fi-i bdlea cu bicele ; proatilt legali-i bciga cu picioarele In dipaddgeroasd, afa chinuia pe creflini peraruplata ddrilor.

(Cronogratul lui Dionisie Eclesiarhul)

Mihai Sutzu a doua oari. In urma päcii dela i§tov, fu numitdomn in Tara Romaneasca Mihai Sutzu care mai stäpânise odatä,In 1783-1786. Un raport prusian din 25 Martie 1791, prezintänumirea ca iminentä sau foarte apropiatä, adäogänd cä locuitoriivor fi inantati, deoarece pästreazA o bunä amintire din primadomnie. A§teptärile nu sunt, inteadevär, in§elate: Sutzu domne§te§i de data aceasta cu bländete i färä läcomie. De aceea, DionisieEclesiarhul, cronicarul oltean contemporan, scrie ca in timpulstäpânirii lui « a mai räsuflat teara de greutatile i necazurilecele nenumärate ale r'äsmiritilor Sultanul Ii trimite chiar, la 6Fevruarie 1792, un firman prin care 11 laudà pentru serviciileaduse, Ii spune cA e un model printre domnii Tärii Române§tivi-i da dreptul säi pedepseascg pe boierii cari ar face acte de ne-ascultare. Un singur aspect intunecat in aceastä domnie dar §iel datorindu-se unei imprejuräri de fortA majorà: molima ciumeicare bäntuie in anul 1792, seceränd multe vieti.

In 1793, dragomanul Portii Gheorghe Moruzi, obtinu strAmu-tarea fratelui säu Alexandru din Moldova in Muntenia, ceea ceconstituia un avantaj ; Mihai Sutzu fu trecut domn la Ia§i. Or-

www.dacoromanica.ro

318 SFAR$ITUL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

dinul de transferare, dat potrivit unui raport prusian dinConstantinopol in ziva de 10 Ianuarie sau putin inainte, so-se§te la Bucure§ti la 15 Ianuarie.

Aloxandru Moruzi, fiul lui Constantin Moruzi, fostul domnal Moldovei (1777-1782), nu era lipsit de calitäti ; avea simtulgospodäriei §i era intreprinzator. Face astfel o fabrica de hartiela Afumati, in Ilfov ; opre§te exportul lanei in Austria, 'Ana ce,mai intai, se vor aproviziona cele douà fabrici de postav locale ;construe§te instalatii pentru incarcarea produselor la Dunare, oflotil5 comerciala, de « §aici maistrite §i bolozane » precum §i oflotila de §alupe canoniere ; colonizeaza cateva mii de tarani caritrecusera din Bulgaria la noi, imp;n§i de foamete §i de raul tra-tament al Turcilor, interzice importul de träsuri straine care a-junsese o adevälrata manie, ruinatoare, pentru boierimea micamijlocie. Din nenorocire are §i. un cusur fundamental: läcomia debani. Ea 11 face sa speculeze p5na §i o imprejurare nenorocita cafoametea din 1795, cand obliga pe morarii din Bucure§ti sä cumperegraul numai dela magazia domneasca sau « gospod », cu 40 de leichila, gall pe care elli achizitionase cu 7 lei. Cumpara apoi porumb,cu bani imprumutati dela manastiri imprumutati, vorba vine,cäci de fapt n'au mai fost restituiti niciodatä revinde celorlipsiti cu pret « indoit i intreit ». Odata cu foametea bantuie inlard i ciuma: in capitala unde domnul infiinteag, la mar-gine, un spital pentru ciumati avand i biserica. proprie au murit,dupa catastifele cioclilor, zece mii de oameni ; in Craiova « ca ladoua-trei mii ». i pentru ca nenorocirea sa fie completa, inacela§i timp, apar §i lacustele, facand « mare stricaciune inbucate ».

Tot sub Alexandru Moruzi, incep §i turburarile lui Pa,svan-Oglu,dela Vidin, care vor tine mai bine de dOisprezece ani, constituindpentru Oltenia o adevä'rata teroare i pentru tara intreaga unpermanent prilej §i pretext de cheltuieli §i rechizitii apasatoare.Acest Osman Pasvan-Oglu se distinsese in timpul ultimului rdz-boi turco-austriac, la apararea Vidinului. Indraznet §i intreprin-zätor, §tiind bulgäre§te §i romane§te, el profita de starea de s15-biciune in care se afla imperiul dupà atalia ani de campanie, §iurmand pilda §i a altor comandanti locali cari erau, de fapt,ca §i independenti, i§i creiaza un corp devotat de ieniceri i « car-

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN HAN GERLI 319

jalii », Cu cari prad i impune la diiri tinuturile inconjuratoare.In Septemvrie 1794, el sprijina pe rebelii turci din Or§ova §i re-chizitioneaza zahereaua stransa de domn la Islaz ; optzeci decarute de grane Bunt luate de asemenea, pe un pret arbitrar,dela manastirea Sadova.

Mazilirea lui Alexandru Moruzi e consecinta indepartarii dinpostul de mare dragoman a fratelui sau Gheorghe. Du§maniiacestuia din urma obtin §i inlocuirea domnului muntean care,daca ar mai fi ramas in scaun, putea sà influenteze, cu mijloaceconvingatoare, cercurile constantinopolitane. Firmanul de ma-zilie sose§te In Bucure§ti in noaptea de 31 August spre 1 Sep-temvrie 1796; fostul domn porne§te spre Stambul, incärcat demulta avutie, ca unul ce fusese cum spune cronica 4 foartemaestru a strange bani ».

Alexandru Ipsilanti, a doua oarll. In locul lui, e numit la 28August, Alexandru Ipsilanti care lasase o excelenta amintire,sub toate raporturile, din prima lui domnie (1774-1782); in-trarea solemna in Bucure§ti Cu alaiul obi§nuit, are loe la 10 Noem-vrie 1796. Aceasta de a doua stapanire, foarte scurta de altfel,un an §i o luna, nu seamana Insa Cu cealaltä. Domnul era ba-tran, « alb ca ioaia », cum spune, in stilul sAu atat de coloratpersonal, Dionisie Eclesiarhul. Puterile ii slabisera ; sanatateaera §ubreda. De aceea nu e exclus, dupd cum afirma unii contem-porani, ca el insu§i sä.-§i fi cerut mazilirea. Dupa altii, ea s'ar fiprodus in urma insistentelor lui capudan pava, marele amiralturc, care voia sa a§eze pe tronul Munteniei pe un devotat al&au, dragomanul marinei Constantin Hangerli. Ori care ar fimotivul, cert este ea in noaptea de 8 spre 9 Decemvrie 1797, laorele 2 dimineata, soseste In Bucure§ti, §tirea inlocuirii.

Constantin Hangerli, numit la 3 Decemvrie 1797, vi-a legatnumele de o fiscalitate excesiva', una din cele mai neomenoasedin cate au existat la noi vreodata. Printr'o hotärire data « Cusfatu de ob§te », la 4 Iulie 1798, se indoie§te oieritul, dijmaritul

tutunaritul. Cam in acela§i timp, la 23 Lillie, se decide ca totibresla§ii adica toti subalternii marilor dregatori spätarei, vor-nicei, comi§ei, postelnicei, etc. constituind mica boierime asatelor, sa se treaca la dajdie, in rand cu tara. O singurá exceptie:boerna§ii mazili. Se desfiinteaza, in felul acesta, o foarte veche

www.dacoromanica.ro

320 SFAR5ITUL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

institutie care alcAtuise pe vremuri o puternicä armäturä admi-nistrativa §i militará a Statului. Mänästirile sunt obligate sä plä-teascA §i ele vinariciul. In sfär§it, pentru a pune värf, se rein-finteazà In Decemvrie 1798, sub numele de goftineirit, vechiul vä-cärit, cerändu-se Cate doi zlotio de vita in Oltenia §i cAte doi leiceva mai mult deci dincoace de Olt. Agentii fiscali Incaseaz4därile In chip sälbatec. o Tar slujbasii povesteste Dionisie Ecle-siarhul Inchidea oameni §i muieri prin co§eri §i-i Ineca cu fumuride gunoi §i cu ardei Ii afuma §i-i -pea Inchi§i zloa §i noapteam'anzi sá dea bani; pe alti-i lega cu mâinile Indärät, §i cu spatelede garduri §i-i bätea Cu bicele ; pre altii legati-i bäga cu picioareleIn zäpadä geroasti, asa chinuia pe crestini; o amar de bietii cres-tini cä" plängea §i Be vdeta... dar nu era milostivire la varvarii de.slujbasi ». Unii tärani stint ucisi chiar de mumbasirii turci carilnsoteau pe agenti fiscali domnesti.

In dal% de däri, se mai fAceau apoi numeroase rechizitii degräne, vite, oi, etc., pentru nevoile armatei turcesti care In fruntecu capudan pava, protectorul lui Hangerli, fusese trimisä srt

combat:a' pe Pasvan-Oglu. Cu tot ajutorul, In bani si zaherea, datde domn, campania nu reuseste Insä, deoarece unii din coman-danlii subalterni, ca Alo pasa de Kiitajeh, erau Intelesi cu rebelul.Oastea lui capudan pap e sfärämatà lang4 Vidin, pierzänd toatdtabära, armamentul §i proviziile. Creditul protectorului lui Han-gerli scade considerabil prin aceasta. Intre timp, se produc nu-meroase plängeri Impotriva domnului care, prin därile lui grele,sarAcise §i mancase o Ora. Ele sunt sustinute puternic de Greciide Nana din Fanar ; Hangerli era considerat doar drept un in-trus. Rezultatul e un firman, secret, de mazilire (11 Fevruarie1799) §i unul de executare. Peste cateva zile, la 1 Martie, aparela curtea domneascA din Bucuresti un capigiu turc, insotit de unarap « groaznic la chip,... mare si buzat »; ei aunt primiti dedomn In etacul su; dui:4 o scurtà convorbire, a cesta e impuscatde capigiu §i apoi decapitat de arap ; slujitorii si boierii cari aler-gaserà la strigätele celui atacat, nu Indräsnesc sà intervinä, cAndaud cuvântul magic « firman Capul lui Hangerli e dus laStambul iar trupul Ingropat prin Ingrijirea väduvei, doamnaRuxandra, fiica lui Alexandru Ghica, fostul domn al Tärii Ro-mti'ne§ti.

www.dacoromanica.ro

MIHAI SUTZU, A TREIA OARA 321

Alexandru Moruzi, a doua oarA. Numit In ziva de 11 Fevruarie1799, a cesta 1§i face intrarea In Bucure§ti la 25 Martie. In primulan de domnie, el are raporturi pa§nice cu Pasvan-Oglu c6ruia-idà bani: se pare 75 de pungi lunar. In acela§i timp, el Ili orga-nizeaza Insà i o oaste de vreo 9000 de oameni, 4 mai multstransurA dintre streini », cuprinziind §i lefegii turci. Totu§i,Moruzi care bizuindu-se pe oastea sa, intrerupsese acum subsi-diile nu poate impiedeca un raid de prad'a" al trupelor dinVidin, comandate de Cara Mustafa ; ele jefuiesc §i ard aproapeIn Intregime Craiova: din 7000 de case scapà abia vreo 300 (De-cemvrie 1800).

In cursul anului urm5tor (1801) are loc in Bucure§ti, In preajmaPa§tilor, o miácare popularg. impotriva Evreilor: o sutà dou'dzeci§i opt dintre ace§tia sunt Mtu0; se produc devastari, se pare chiar§i o ucidere. Cauza: bgnuiala ba§tina§ilor ca Evreii ar fi comisun omor ritual asupra unui copil, ca ia sAngele. Principalula%40tor la mi§care, unul Gheorghe Conduragiul holteiu dinmahalaoa ligzvan » e trimis la ocna « fdrà soroc ».

Temându-se ca intrigile §i eventuale reclamatiuni sá nu-i pre-OteascA o soartà asemenea aceleia lui Hangerli, Alexandru Mo-ruzi 1§i cere singur mazilia §1, platind o sumeí apreciabilei, o obVne(19 Octomvrie 1801). Retras la Constantinopol, cu 4 avutia multàpe care izbutise s'o strAng6, el reu§e§te, dupà un an numai, sä fienumit in Moldova.

Mihai Sutzu a treia oarà. i In timpul acestuia, Oltenia arede suferit o prklkiune, din partea « pasvangiilor » §i carja-hilor ». Bandele se impart, acum, in douà: una, condus4 de Ca-sanizal, jefuie§te dela Calafat la Caracal, arzand §i pràdând dinnou Craiova ; cealaltà, sub Manal Ibraim primul ofiter al lui PasvanOglu, love§te intai Targul Cleanovului, In Mehedinti, unde prindepe serdarul Dinca Bibescu §i pe solia acestuia, apoi Targul-Jiului§i mAnilstirea Polovragi, dupa aceea TArgul Ocnei, coborind §i ea,In cele din urm6, tot la Caracal. Domnul, care venise cu a§a zisaoaste a sa la Slatina, ca §i trupele turce§ti care « p6zeau a chi-purile unja Duniii, In Oltenia, in fqa Vidinului, furà incapabilesa opreasc5 pe jefuitori; ace§tia se intoarserà indgràt, inarcaIi deprsázi (iarna 1801-1802). In Mai 1802, la 31 ale lunii, Mihai Sutzu,pretextând cà se teme de un nou atac al cArjaliilor de asta

21

www.dacoromanica.ro

322 SFARSITIJL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

data impotriva Bucurevtilor parasevte capitala vi, luandu-vifamilia vi bogatiile, trece In Ardeal, la Bravov §i apoi la Si-ghivoara.

Aceasta de a treia domnie nu se aseamana Cu celelaltesub raportul pricina este fiul vi tot deodata sfet-nicul principal al domnului, Beizadeaua Grigore, care, firelacoma, «nu grijia alt, fara.' numai umple punga ». Intorsdupa cateva, luni la Constantinopol (August 1802), Poarta intretimp, la staruinta nepotului sau A1exandru Sutu, domnul Mol-dovei, 11 iertase Mihai Sutzu e silit sa-vi vanda averea sprea-vi plati datoriile vi ajunge sarac; scurta vreme dupil aceeamoare.

In afara do Grigore, Mihai Sutzu a mai avut Inca doi fii, peloan vi pe Alexandru.

Alexandrn Sutzu, caimacam. Panä la numirea unui nou domn,.Poarta insarcina pe Alexandru Sutzu al Moldovei, sà girezescaunul muntean. Un document al sau e datat: Iavi 20 Iunief2 Iulie 1802, t intru cea dintai domnie a noastril la Moldaviea iTara RomAneasca A; la 11 Iulie are loe intrarea In Bucurevti.Caimacamia lui dureaza lush numai pá'na In ziva de 30 August,acelavi an, cand sultanul, In urma cererii boierilor refugiati laBravov, a staruintelor rusevti vi a recomandarii trimisului prusiandela Constantinopol, d domnia lui Constantin Ipsilanti, fiulAlexandru.

Constantin Ipsilanti intra in tara la 26 Octomvrie 1802 vi, Inaceeavi zi, In timpul popasului facut la movia Radovanul din Ilfov,langa Budevti, se produce un puternic cutremur de pamant, caredarima o suma de cladiri atat in Bucurevti cat vi in celelalte °rave..Nu e singura calamitate in timpul acestei stapaniri; in 1804, la9 Septemvrie, izbucnevte un foc nä'praznic in capitala care dureaza12 ore vi preface in cenuve vechea curte domneasca, piata ioMina parte din mahalale: pagubele reprezinta 30.000 de pungiadica 1.5 milioane lei, o suma enorma 1 In anal urm'ator, 1805,

Dambovita se revarsa in doua rânduri «nimicind cum spuninsernnärile contemporane ale lui Naum Ilamniceanu toatatunca... vi casele din ea ».

Davila sunt grelo; vina'riciul, dijmaritul vi oieritul se dubleazaeparhiile, manastirile vi boierii trebuind sa le plateasca vi ei, dar

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN IPSILANTI 323

numai °data ; se strang « zaherele nesfargite », in special vite gioi, din care o parte aunt destacute de domn tara nemteasca*prin postelnicul Grigore Caliarh. Din partea lui Pasvan-Oglu nuse produce, in timpul lui Constatin Ipsilanti, nicio incursiune;domnul ii dí daruri, in bani gi provizii.

Sfar§itul acestei domnii se datoregte diplomatiei francezecare, data fiind lupta grea dusa de Napoleon impotriva Rugi-lor, voia ca in imperiul turcesc gi in ri1e noastre s. nu fiela carmä persoane favorabile acestora. Dar Constantin Ipsilanteera tocmai o asemenea persoana, nefacând un secret din simpa-tiile luí; el capatase de altfel tronul, multumita gi staruinte-lor rusegti.

In 1806, trece prin Bucuregti generalul Sebastiani, numitf,.mbasador al Frantei pe langa malta Poarta. El igi da seama deînclinàrile lui Constantin Ipsilanti gi, ajungand la SU mbul,staruie a fie mazilit. I se reprogau domnului muntean simpatiilesale pentru Rugi gi legaturile cu rasculatii sarbi cari, sub Cara-gheorghe, se ridicasera impotriva stapânitorilor turci localí abu-zivi. Firmanul de mazilie iese inteadevar in ziva de 24 August1806; un capigiu e trimis spretar5 pentru aducerea lui la indepli-nire; se pare ca i se daduse gi un firman secret de executare alhainului ». Ipsilanti insa, prevenit de care ambasadorul rus laConstantinopol, printr'un curier taar al domnului mold ovean,care, mergand in goana, sosegte la Bucuregti in trei zile §i treinopti », o ja inainte. El se agtepta mai de mult la un asemeneadesnodamânt gi igi Meuse preparativele de plecare; cand prirnegtecuvantul ambasadorului, reunegte pe boierii din divan, le reco-manda sa carmuiasca tara in lipsa sa caci, adaoga el, se vaintoarce indarat gi, inconjurat de garda sa personala, vreoateva sute de ostagi, pornegte spre Bragov (28 August). La 30,frontiera e trecuta; din Ardeal, fugarul se indreanta spre Chiev,unde igi Ina familia, apoi spre Petersburg.

La aflarea celor intamplate, tatäl lui Constantin, b atranulAlexandru Ipsilanti, care locuia la Stambul gi care a.vusese desuferit gi mai inainte, de pe urma ispravilor flaor sal kvezi maisus, p. 295) este inchis (22 Decemvrie 1806). Tortutat treizeci gipatru de zile pentru a-vi declara toata averea, el e, in cele dinurma, decapitat (25 Ianuarie 1807). Aga sfargegte una din figurile

21*

www.dacoromanica.ro

324 SFAR$ITUL EPOCE.I FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

de secima ale veacului al XVIII-lea, unul din putinii domni fana-rioti sub care Ora s'a simtit bine.

Alexandra Sutzu e numit, la 24 August 1806, in locul lui Con-stantin Ipsilanti; el nu vine insà irnediat in Ora, agtepta.nd sàvada curn se vor desvolta evenimentele, Intre timp, Pasvangiii,profitand de faptul ca nu este domn in Bucuregti, fac o nouaincursiune de prada in Oltenia, jefuind Craiova (25 Septemvrie).Ei iau, cu acest prilej, douà mii de pungi de galbeni, dintre carecinci sute numai dela logofatul Bibescu, iar o Rità zece dela unnegustor bogat, Tänasuica.

Cand Alexandra Sutzu sosegte In sfargit gi se preg'ätegte sa-gifaca intrarea in Capitala, li vine, chiar in clipa cand alaiul eragata sa porneasca, gtirea ca e mazilit, tronul dându-se din noufugarului Constantin Ipsilanti (23 Octomvrie 1806). Ce se intam-plase? Rusia, afland de inlocnirea protejatului ei care, la Peter-.sburg, gtiuse pledeze bine cauza, amenintase Poarta cu razboidaca nu se revine asupra masurii mate; se adaogasera gi ame-:nintarile ambasadorului englez dela Constantinopol; se raspan-dise, in srargit, i zvonul unei noi coalitii contra Frantei; toateacestea, adaogate la venalitatea unor minigtri turci, cumparati deagentii celor interesati, facuserà pe sultan 85 revie asupra ma zi-lirii lui Constantin Ipsilanti din Muntenia gi a lui AlexandruMoruzi in Moldova, gi sa le redea tronurile pe un timp de gapteami (15 Octomvrie 1806). Era o mare umilinta pentru MaltaPoarta ; ea nu putu totugi impiedeea razboiul dintre Rugi i Turcicare izbucni Inca' inainte de sfArgitul anului.

R.izboiul ruso-turc (1806-1812). Desi sultanul consimtise larestabilirea pe tron a fogtilor domni, Rugii patrund totugi -ea

trupele lor prin patru locuri in Moldova (22 Noemvrie); peste osaptamana, la 29 Noemvrie, a vangarda generalului Michelsonintra in Iagi. Pretextele, neintemeiate, bine inteles, erau ea gtireadespre revenirea sultanului raspunsul acestuia fusese agteptat!And la 27 Octomvrie a sosit prea tarziu, a de altfel aceastarevenire a fost data in mod nesincer, cá in sUrgit, Rusia trebuiese asigure 145 de uneltirile Frantei care vrea s'o atace trecandu-gi

armata prin imperiul turcesc; in realitate, tarul Alexandru Irelua vechiul plan al Ecaterinei: drumul spre Stambul. Hotinul

ocupat la 26 Noemvrie, de asemenea Benderul, Cetatea Alba

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN IPSILANTI SUB RUSI 825

Chilia (6 Detemvrie), iui 111E35 i Ismailul care rezista. Fata doaceste grave incalcari, Poarta declara razboiu Rusiei (24 Decemfvrie 1806) si numeste din nou ca domn al Tarli Romanesti peAlexandru Sutzu (28 Decemvrie 1806); acesta nu va putea insaocupa efectiv tronul; la 10 lunie 1809, el era tot la Dunare, astep-tand prilejul sá treaca dincoace.

Continuandu-si inaintarea, trupele lui Michelson intra. in Mun-tenia; douà ciocniri cu Turcii, la Fierbinti i la Olteanu, pe Ialo-mita (23 Decemvrie), sunt defavorabile acestora din urma, silindu-isà evacueze Bucurestii i sa se retraga spre Dunare. Rusii, infrunte Cu generalul Miloradovici, intr5 in capitala la 25 Decemvrie;(Wpà cloud zile, la 27, pe la orele nouà seara, Ii face aparitia,Constantin Ipsilante in tovarasia lui Michelson. Urmeaza apoiocuparea Olteniei; generalul Isaiev intra In Craiova i stabilestelegatura Cu rasculatii sarbi ai lui Caragheorghe. Tocmai in aceastavreme moare, tanar, Pasvan-Oglu (5 Fevruarie 1807) care ar fiputut aduce, ca i In celalalt razboi, servicii contra necredin-ciosilor ».

Constantin Ipsilanti sub Ru§i. Indata ce-si reja tronul, Ipsi-lante ordona sa se depuna de catre boieri, bresle si poporul derand un juramânt de credintä fata de tar (22 Ianuarie 1807); inacelasi timp, procedeaza la alcatuirea, unui corp de oaste pa-mânteana, cu uniforme cazacesti; printre noii ostasi e, in Oltenia,Tudor Vladimirescu; acesta va ajunge in 1810 comandantul « pri-mului batalion de panduri » lar in 1811 va conduce spte Calafatun corp de « peste sase mii de panduri ». Era si un corp de dra-goni moldoveni, purtand pe coifuri steaua Moldovei, precumun 4 pole » de Sarbi, numit al lui Caragheorghe, cu steagul luid eosebit.

Stapanirea, lui Ipsilanti care se visa rege al 4 Daciei », hachiar si al Sarbilor intampinä totusi dificultati din pricinastarii de razboi, care irnpunea eheltueili i rechizitii insemnate,precum si din cauza frictiunilor cu generalii rusi cari, având ar-mata, se considerau stapani de fapt ai àrii, cum si erau, de altfel.Cand trupele turcesti iau ofensiva In Mai 1807, Ipsilanti e silit sase retraga ; la 31 ale lunii, el paraseste Bucurestii, pornind spreFocsani ; la Buzau era sa fie prins de un detasament din Brailacare arde tarp], ucide 230 de locuitori ai lui i robeste doua sate,

www.dacoromanica.ro

326 SFARSITUL FPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

Fig. 115. Doamna Salta Ipsilanti, 'Aunt& Vidirescu, sotia lui Constantin Ipsilanti. Deremarcat numeroasele bijuterii. Portret In ulei dela finele secolului XVIII.

..

it-

www.dacoromanica.ro

ARMISTITIUL DELA SLOBOZIA, CONTINUAREA RAIBOIULUI 32.7.

StIgeata i Geilbinei, Intorandu-se cu prada nesuparat. In August,Ipsilanti care statuse pana atunci la BArlad, se reintoarce; la 8ale lunii e iarasi In Bucuresti; duph douazeci de zile, la 28, e silitinsa din non sa-1 evacueze, In fata pericolului turcesc; de dataaceasta se duce la Iasi, de unde, lu'andu-si sòtia (vezi fig. 115)si copiii, porneste spre Chiev. Cariera lui domneasca e acum In-cheiata i, pe drept cuvânt, deoarece nu fusese In stare sa se men-tie ;la 7 Aprilie 1808 se citeste la mitropolie nota generalului Prozoro-vski, urmasul lui Michelson, anuntând cá, prin ordin imperial,Constantin Ipsilanti e scos din scaun, presedinte al amAndurorPrincipatelor In cele politice fiind de aci Inainte un rus, Cusni-coy. Fostul domn se retrage in Rusia; mormantul sau se alla /a

Armistitiul dela Slobozia. Continuarea rAzboiului. Incercareaofensiva a Turcilor din Mai-Iunie 1807 nu izbuteste sä ducti lacucerirea Bucurestilor, Miloradovici respinglnd avangardazirului la Obilesti. Pe de alta parte, Francezii Incheie pace cuRusii la Tilsit (8 Iulie 1.807), deci nu mai au interes sà ImpingaTurcia la continuarea razboiului. In aceste Imprejurari, se ajungela semnarea armistitiului .dela Slobozia (24 August 1807), princare se prevedea evacuarea Principatelor de catre Rusi In 35 dezile. Ea nu se executa 1nsa: tarul voia sa pastreze tarile noastre

Napoleon sfatueste pe sultan sa consimta la aceasta cedare.Mai mult Inca, relatiile dintre Imparatul francez si cel rus deve-mind din ce In ce m.ai stranse, acesta din urma propune chiar o im-partire a Turciei; daca nu se ajunge pana acolo, totusi prin tra-tatul dela Erfurt (12 Octomvrie 1808), Napoleon Ii da asenti-mentul la 1ncorporarea Principatelor si a Finlandei la imperiulrusesc. Fata de noua situatie, ostilitatile se reiau In primavaraanului 1809. In Aprilie, Giurgiul e atacat, dar cetatea din insulanu poate fi luata ; In schimb, Prozorovski ocupa In DobrogeaIsaccea, Tulcea i Babadagul (August); sub generalul Bagration,succesorul lui Prozorovski, se iau Macinul, H'Arsova, Constanta

Kuciuk-Kainargi. La 25 August capituleaza Ismailul: pradacuprinde si 221 de tunuri; la 2 Noemvrie, Braila e silita si ea sise predea, din lipsa de provizii. La Silistra Insa, Bagration suferao serioasa infrangere, la 22 Octonavrie. Miami sau succesor,generalul Kamenski, continua' operatiunile la Dunare In cursul

www.dacoromanica.ro

3 20 SFARSITUL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (I791-1821)

anului 1810. Silistra, asediata, capituleaza la 11 Iunie ; dupabiruinta dela Batin, nu departe de Beala, Ru5ii ocupaRusciucul 5i Giurgiul (27 Septemvrie), apoi Turnul 5i, ceva maitärziu, Nicopoli. In prim5vara lui 1811, Turcii reiau insa §i§tovul,Nicopoli gi Silistra ; la 3-4 Iulle e reluat 5i Rusciucul iar la in-ceputul lui Septemvrie, arma,ta vizirului se afla la Giurgiu. Daro noug biruinta ruseasca (14 Octomvrie), avänd drept consecintaocuparea lagarului turcesc dela Rusciuc, inconjurarea garnizoaneidin Giurgiu care trebuie s5 se predea caderea Turtucaei 5iSilistrei schimba iara5i situatia.

Pam dela Bueuresti. Pierderea Basarabiei. Tratativele de pace,incepute Inca din Iunie la Bucure§ti, continuà acum la Giur.giu; marele vizir e dispus s5. cedeze Moldova pana la Prut ; Ru5iivoiau ambele Principate i independenta Serbiei. In timpuliernii, tratativele se intrerup ; Turcii voiau sà vada 5i ce atitudineva 'lua Napoleon ale carui relatii cu Ru5ii se inrautatisera in ul-timul timp 5i care proiecta o mare expeditie contra lor. TocmaiIn legatura cu aceasta expeditie 1mpäratul francez trimite unambasador special, pe Andréossy, la sultan spre a-1 determina sareia raboiul contra Rusiei, in vederea reca§tigarii Principatelor§i Crimeii. Andréossy intärzie ins5 in chip nepermis pe drum; pede alta parte, sultanul nu rnai avea incredere In Napoleon alecarui planuri se schimbau repede §i total, dovada cele petrecuteIn ultimii ani (Tilsit, Erfurt I); in sfär§it, interpretul delegatieiturce§ti de pace, Dumitraki Moruzi, era omul Ru§ilor: amiralulCiceagof, pe care tarul 11 trimisese cu rnandat expres 55 incheietratativele, o declara ritos: Printul Moruzi ne e ata§at pe cate cu putinta, compromite zilele ». Toate acestea explicade ce s'a ajuns totuqi la Pacea dela Bucure,sti (28 Mai 1812),iscalita, din partea tarului, de care batianul i lacomul generalKutusov, succesorul lui Kamenski, pace prin care, fara ru5ine5i in dispretul oricarui drept, ni se ja jumätate din Moldova, Astfel,cu rapirea Basarabiei, incepe marea drama a istoriei noastre con-temporane, 5i problema cea mai grea a politicei noastre externe:relatiile cu Rusia.

Dumitraki Moruzi plati scump atitudinea sa, interesatä dealtf el: chemat la umla, la laggrul vizirului, fu imbracat cu uncaftan imblanit pentru slujba facutä 5.1 apoi, imediat, deca-

www.dacoromanica.ro

IOA VODA CARAGEA 329

pitat (8 Noemvrie 1812). Intre hArtiile sale se gOsi §i un ucaz alTarului prin care i se daruia in Basarabia o mo§ie de 100.000 lei,un adevarat latifundiu, iar intre lucrurile sale, un inel cu bri-liante In valoare de 15.000 de pia§tri. Aceea§i soartO avu §ifratele sau, PanaiotaAi, marele dragoman al Portii (20 Noem-vrie); un al treilea frate, Alexandru, fostul domn al Moldovei§i Tärii Române§ti, fu trimis la galere, pedeapg foarte greaumilitoare.

loan Voda Caragea e numit domn la 8 Septemvrie 1812;data ne-o aratà in mod precis un raport prusian din Con-stantinopol. Noul stäpAnitor era fiul lui Gheorghe Cáragea,fostul dragoman al Portii §i ocupase el insu§i aceastà 1naltädemnitate, tirap de o lun5., inainte de a ajunge la domnie(vezi fig. 116). Intrarea solemn6 in Bucure§ti are loc la 24 De-cemvrie ; Ru§ii plecaserä de mi bine de douà luni i aceastaplecare dOduse na§tere in capit:15 la marl manifestatii debucurie, timp de cAteva zile (15-18 Octomvrie): se fOcuserà ilu-minatii; mai multe pOpu§i imbrOcate ruse0e fusesera mânjite cunoroi §i apoi arse.

Ioan Voda Caragea era inteligent §i cult, pretuind literaturaartele; el insu§i a tradus din italiene§te in grece§te opt comedii

ale lui Goldoni; avea insà cusurul mai tuturor Fanariotilor: 16-comia. Nu-i vorbd, numirea in scaun 11 costase o sum6 impresio-nanta: 8000 de pungi adica patru milioane, pe care trebuia s'á

le scoat6. Pe NITA aceste patru, el a mai adunat 1nsO multealtele, a§a incat la plecarea din Ora, un raport francez din Bucu-re§ti putea BA afirme, pe bun6 dreptate, cá fostul domn a dus cuel bogOtii imense* (« des richesses immenses o). Afar6 de cedepusese, din timp, la bOncile importante din Europa, in specialla Viena.

Se explic6 deci fiscalitatea accentuatà din timpul lui; dOrileexistente se strang cu mare sträpicie ; se infiinteaza i altelenoi, dintre care citAra, pentru caracterul lor special, birul

birul « ferneilor rele » sau de moravuri u§oare ; acesta dinLima' trebuia sá producà la 100.000 de pia§tri anual. Pe lângägreutatea dOrilor, mai erau §i abuzurile agentilor fiscali §.1 a dre-gatorilor de tot felul; pe timpul lui Ion Ghica, se spunea«se full ca in vremea lui Caragea o. Acest domn §i-a mai legat

www.dacoromanica.ro

330 SFARSITUL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

numele si de o epidemie cumplità de ciumg care izbucne§te in1813, adus5 dela Constantinopol unde, in toamna anului prece-

Fig. 116. loan VodII Caragea.

dent, facea peste trei mii de morti zilnic. Bucure§tenii fug; dinlocuitorii sAraci ai mahalalelor, care r5mAseser5 pe loc, mor cAteo tan pe zi. o Ciuma lui Caragea* a durat mai un an de zile

www.dacoromanica.ro

IOAN VODA CARAGEA 331

In capitalà; In restul Várii, fli mai mult ; se crede crt au pieritpeste gaptezeci de mii de suflete.

Raporturile cu boierii au variat; In genere Insà, ele n'au fostdintre cele mai bune. In 1813, Iulie, surghiuneqte pe cativa dintre-dânr¡iii §i le confisc4 averile; In 1817, afIgind de reclamgia pe careo facusera Impotriva sa la Poartà, prin intermediul consululuirus, trimite iar'ii§i In surghiun, la inocule respective, pe maimulIi frunta§i §i anume pe marele vistier Constantin Filipescu,

Fig. 117. Instila Adakaleh, pe Durare. Ad i era o fortilreatl tura, ale arei ruine se mai viidei nazi.

pe marele vornic Constantin Bella' ceanu §i pe marele logotät Gri-gore Ghica.

Fatà de Poartà, raporturile sale Inregistreag de asemeneaoscilalii: In prim6vara lui 1813, capichehaiaua sa, Rosetti Bibica,e exilatà la Ankara, ceea ce putea avea consech4e neplacute ci

pentru sine 11184. In schimb, In 1815, mijlocind supunerea revol-tatilor turci dela Adakaleh, (vezi fig. 117), el prime§te dela sul-tan un firman de mulOmire, datat 26 Decemvrie (stil vechi), oblan6 de samur §i un cal; In firman, se precizeag: e ci blana,

www.dacoromanica.ro

832 SFAR$1TUL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

dupa ce vei saruta-o cu cazuta supunere, o vei imbraca i ase-menea, sarutând i scarile calului, 11 vei incaleca ». In 1816, incepsa jag zvonuri de mazilie, care nu se confirma insa. Caragea to-tusi nu se simtea sigur; de aceea, fàr. ca sà astepte implinireatermenului de 7 ani pe care fusese numit, el ia hotarirea sa para.seasca din timp domnia, punandu-se la adapost pe sine, familia

marile bogàii acumulate. La 11 Octomvrie 1818, el strangedeci la curte pe boieri, li ja ramas bun, si inconjurat de o gardade cinci sute de arnauti, pleaca spre Brasov, unde ajungeincidente. Dupa ce zaboveste catva timp aci, se duce in Elvetia ;sta la Geneva sase luni, apoi se stabileste in Italia, la Pisa, underamâne pang in 1830; sfarsitul vietii i l-a petrecut la Atena. Amurit la adanci bätranete, in 1845.

Lui Ion Vodä Caragea i se datoreste legiuirea ce-i poartanumele. La 14 Octomvrie 1816, el insärcineaza pe Atanasie Hri-stopol « logofatul pricinilor straine » si pe clucerul N estor «boiericu stiinta i cu praxis la ale pravililor » care intocmisera fiecarecate un anteproiect, sa se intruneasca i cu alti doi boieri i saalcatuiasca, pe baza acestor anteproiecte, un text de legi defi-nitiv. Lucrarea dureaza mai mult timp, trece prin mai multeforme, fiind cercetata si de divan, pana cand la 9/21 Iunie 1818,ea e inaintata domnului care incuviinteaza tiparirea. Legiuireas'a tiparit in greceste la Viena si In romaneste la Bucuresti, s'apromulgat la 21. August 1818 si s'a aplicat, incepand dela I Sep-temvrie acelasi an.

Tot in timpul lui Caragea, Ii incepe i Gheorghe Lazar cur-surile la scoala dela Sfantul Saya. Inca la 10/22 Decemvrie 1817mitropolitul i boierii efori inaintasera domnului o « anafora »sau petilie, propunand o nouà organizare a invätamantului, atatIn capitala cat si in restul tarii i cerand, intre altele, infiintareaIn Bucuresti a unei scoli « romanesti », Cu trei dascali, la manas-tirea Sfantul Gheorghe. Unul dintre acesti dascali i antmetreilea, Cel mai inált, va trebui sa predea « aritmetica i geometriainainte de amiaza si un mic curs de geografie dupa amiaza ». Totel va fi insarcinat j cu « exercitarea ucenicilor adica a elevilor

la masurarea pamantului », facand practica pe locurile viranedin oras. Era deci un curs similar celui deschis cu vreo patru animai inainte la Jai, de Gh. Asaki. Caragea aproba, la 15/27 De-

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU SUTZU, A DOUA °ARA. 333

cemvrie, propunerile boierilor cari, Cateva luni dupä aceea, la6/18 Martie 1818 recomandä domnului, pentru postul de dasc41al treilea, « pe un LazcIr inginer ce a venit acum de curänd dinpärtile Transilvaniei ». Era Gheorgbe Lazar. Näscut In satulAvrig In 1781 (altii admit data 5 Iunie 1779), acesta se pregätisela Inceput pentru preotie §i Meuse studii bune la §colile din Sibiu,Cluj §.1 Viena. Neputänd Insä ImbrAti§a, din cauza greutätilora intrigilor, aceastá carierä, el ajunse profesor la Sibiu. Dar niciaici nu putu ràmâne mult timp i se fäceau mizerii pentrusimpatia pe care o aräta fatä de Francezi §i de ideile revolutieilor §i fu nevoit sä treaca peste munti, In Tara RomâneascA.Dänd, la Inceput, lectii In familia. Wiereascä aärc'änescul mäsu-rand apoi mo§ii, el facu aeum cuno.§tinta lui Constantin Bäläceanu,unul dintre eforii §coalelor ; acesta, altigat de ideile lui Lazbir,dintre care unele apar §i in anaforaua din 22 Decemvrie 1817,stärui sä fie numit ca dasal al treilea la nou Infiintata f:;co al 6.Caragea fi d'Adu la 5 Aprilie (24 Martie stil vechi) 1818 apro-barea; ca local se hofärl fug nu mänästirea Sf. Gheorghe, a§acum se propusese la Inceput, ci cAteva chilii la Sfantul SayaIn fata Universitätii de azi, unde e statuia lui Mihai Viteazul.Lagr fäcu, pe länga matematici §i « gheomesie practicA * sauagrimensurà, §i cursuri de « geografie istoriceascä pe harte »(h6rtil), apoi cursuri de gramaticA §i. filosofie; astfel putu el saexpunä ideile Invätatilor §coalei ardelene §i sä inspire elevilorsäi printre cari erau §i oameni mai In varstä dragostepentru trecutul neamului §i Incredere In viitorul lui (vezi §i parteaa doua a acestui volum).

Ioan Caragea a fost cäsätorit cu doamna Elena; au avut doifii, pe Constantin 0 pe Gheorghe i trei fiice, Smaranda, Ruxandra

Rala; aceasta din urmä, inteligentä §i cultà, ca i tatà-sän, afost protectoarea literelor grece§ti i Intemeietoarea unui «teatrude societate, In sala dela Ci§meaua Ro§ie ».

Alexandru Sutzu, a doua oará. Dupà fuga lui loan Caragea,Poarta zäbove§te cu numirea unui nou domn mai bine de o lunä,voind sä cunoasca bine Imprejurärile fugii §i mai ales amesteculRusiei §i Austriei In aceasta chestie. In cele din urma, la 17 Noem-vrie, .ea dä tronul lui Alexandru Sutzu care mai domnise odatà inTara Romaneasc6 (vezi fig. 118).

www.dacoromanica.ro

334 SFAR5ITUL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1821)

Aceasta a doua stapanire a lui nu se deosebe§te prin nimioexceptional. Ea dureaza pana la finele lui Ianuarie 1821, eand,

Fig. 1lb. Alexanclru Sutzu, Donutul Tara ItornanWi. Portret contemporan,In ulei, atIrttor la Atena.

In noaptea de 30 spre 31, domnul moare de urmarile unui « eri-sipel phlegmonos D. Unii afirma insa cà aceasta moarte n'ar fi

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 335

fost natural& §i ea' Sutzu a pierit otravit de doctorul sàu, deoa-rece se opunea planurilor Eteriei care tocmai se pregatea sa-viinceapd agiunea. Care-i adevarul, e greu de spus.

Alexandru Sutzu incheie §irul domnilor fanarioti. Urmaquisau, Scarlat de§i numit, nu ocupa efectiv tronul,deoarece, in tara, izbucnqte mi§carea lui Tudor Vladimirescu.Se incheie astfel o epoca de scadere in viata poporului nostru§i incepe, prin lupta i jertfa marelui oltean, o alta noua, carese va desvolt a apoi, necontenit, timp de un veac intreg.

BIBLIOGRAFIE1. Constantin Hangerli: 1. CONST. C. GIURESCU, Uciderea voevodului Con-

stantin Hangerli. O povestire In versuri necunoscuta, Vdlenii de Munte, 1926,10 p. in 8°. (Extras din Rev. 1st., XII).

Alexandru Moruzi: 2. V. A. URECIIIA, Fapte din domnia lui Ale-xandru Moruzi in Muntenia 1799-1801, Bucuresti, 1897, 158 p. in 4°.

Constantin Ipsilanti i Alexandru Ipsilanti: 3. Sr. GorcEsTIO, Russ-land und Serbien von 1804-1916, nach Urkunden der Geheimarchive 'o,tSt. Petersburg und Paris und des Wiener Archivs, Miinchen, 1916, 188 p. in8'; 4. N. IORGA, Constantin Voda Ipsilanti i revolutia sarbeasca, in Rev-Ist., VII (1921), p. 139-143; 5. P. P. PANAITESCU, Corespondenta luiConstantin Ipsilanti cu guvernul rusesc 1806-1818; pregatirea Eteriei i arenaqterii politice ronulnefti, Bucuresti, 1933, 125 p. in 8°; 6. N. IoRGA,Sftirfitul lui Alexandru Vodif Ipsilanti, In Revista Istorica, XX (1934), p..305-307.

Oeupatia ruseaseil (1806 1812) qi pierderea Basarabiei: 7. RADIitosErri, Arhiva Senatorilor din Chisindu f i ocupatia ruseasca dela 1806-1812,in An. Acad. Rom. Sect. ¡v., s. 2, t. XXXI (1908-1909), p. 359-527; 8. N.iorta.k, Alte lamuriri despre veacul al X VIII-lea dupd izvoare apusene. LuareaBasarabiei si Moruzeftii,In. An. Acad. Rom. Mem. Sect. Isl., XXXIII (1910.1911), p. 147-185; 9. STANCU BRADISTEANU, Die Beziehungen Russlands-und Frtynkreichs zur Tiirkei in den Jahren 1806 und 1807, Berlin, 1912, 319 p.in 8°. (TezA de doctorat); 10. DR. ARNOLD WINKLER, Contributii la istoria'idea din 1812 dela Bucurefti, In Rev. Ist., X (1924), p. 241-245; 11. D.BODIN, Insemnari cu privire la Tudor Vladimirescu in Kt' zboiul ruso-turc din1806-1812, Bucuresti, 1939, 7 p. in 8°. (Extras din Rev. Ist. Rom., IX);

loan Caragea: 12. V. A. UnEciiiÀ, Domnia lui loan Caragea 1812-1818 _Biserica, 5coalele, Cultura Publica, In An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., s. 2,t. XX (1897-1898), p. 1-112; 13. V. A. URECHIA, Justitia sub loan Caragea,In An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., s. 2, t. XX (1896-1898), p. 275-434;14. C. I. CARADJA, Corespondenta lui Capodistria cu loan Caragea Voevod, la

www.dacoromanica.ro

336 SFAMITuL EPOCEI FANARIOTE IN MUNTENIA (1791-1221)

Re'. Isl., VII (1921), p. 181-189 §i VIII (1922), p. 27-44; 15. DR. ARNOLDWINKLER, Inceputul Domniei lui Vodd Caragea. Dupd actele Arhivelor Sta-tului din Viena, In Rev, 1st., X (1924), p. 1-7; 16. CONSTANTIN C. GIURESCU,Legiuirea lui Caragea. Un anteproiect necunoscut, Bucure*ti, 1923, 32 p. in8°. (Extras din Bul. Com. 1st., III); 1'7. DAN SIMONESCU, loan Vodd Ca-ragea i traducerile lui Goldoni, Bucure§ti, 1935, 23 p. in 8°. (Extras din Studiiltaliene, II); 18. M. HOLBAN, Autqur de deux rapports inédits sur Carageaet Callimachy, In Rep. Hist. Sud-Est, XVIII (1941), p. 175-241.

www.dacoromanica.ro

SIIR$ITUL EPOCEI FANARIOTE IN MOLDOVA(1792-1821)

Cdnd se apropie ziva pentru strdmu-tarea populatiei care voia sd plirdseascdBasarabia, rapita de Rufa, e ceasurileacelea au /ost de pkingeri, un timp deneuitat ; pentrucd poporul ca cardes!, caturmele de oi, incinsese toatd margineaPrutului dela un capdt la altul, mergdndfi venirut de prin sate fi de prin tdrguriAptdraini incheiate, cis luare de zivabaria dela parinii, dela Iraii ei dela rte-denii, ca care crescuse fi viefuise dim-preund peina in vremea aceea, alud sirdesparieau unii de alfit pentru tot-deauna ir.

(Cronica lui Manolache Drfighici)

Alexandru Moruzi. In urma pécii dela lasi, e numit domnal Moldovei Alexandru Moruzi, fiul lui Constantin, fostulvoievod (Martie 1792). Vine in taré inainte de retrageresRusilor din Iasi, de aceea trebue sé' astepte catva timp laRoman ; Austriacii plecaserà mai de mult. Scurta sa stépénire

nici un an e ocupatá Cu regularea socotelilor vistieriei,pentru cheltuielile fálcute cu ostirile strAine. Totdeodatd, elincearcé sé stávileasch puternicul curent de emigrare al thAnimiimoldovene care, atrasé de fégaduielile rusesti, trece peste Nistrusi se aseazA in tinutul cuprins intre acest flaviu kii. Bug; aciurma sil ip nastere un principat cu numele de Moldova Noud,având in frunte pe Alexandru Mavrocordat Firaris. Rapoartedin Constantinopol arstil evident in mod exagerat cé Rusiaar fi « smomit * douit treimi a populatiei vechii Moldove pentruca sé colonizeze tinutul dela résérit de Nistru, castigat prinpacea dela Iasi.

zz

www.dacoromanica.ro

338 SFARSITUL EPOCEI FANARIOTE IN MOLDOVA (1792-1821)

La 10 Ianuarie 1793 se anunta, tot din Constantinopol,Alexandru Moruzi a fost trecut in Muntenia, In locul sau fiindnumit Mihai Sutzu.

Mihai Sutzu. Acesta stapane§te ceva mai mult: doi ani §i

vreo patru luni ; la lnceput, prime0e dispozitii de a Intari ceti-tile dela Dunare (Ismail, Chilia §i Tulcea), de a face depositede provizii dealungul Nistrului §i al Prutului §i de a Ingrijide construirea unui pod la Isaccea: se credea ca va izbucni unnou räzboi Cu Ru0i, ceea ce Insa, din fericirel nu s'a adeverit.Impozitele sunt grele, domnul Insà acorda Inseinnate avantagiisloboziilor, adica satelor intemeiate Cu coloni§ti veniti ceimai multi din afara hotarelor, ceea ce are drept urmare oputernica imigrare a taranimii din Transilvania 0 Galitia. E ocompensatie nu Ins5 Intotdeauna 0 sub raportul etnic pentruMoldovenii cari, In timpul domniei precedente, trecuser5 pesteNistru.

Mihai Sutzu e mazilit in ziva de 6 Mai 1795, lute° formacurtenitoare ; firmanul vorbe0e de chemarea lui la Stambul sprea se odihni data fiind varsta Inaintata de oboselile slujbeirredincioase facute sultanului. Ceea ce nu Impiedeca Poarta ca,mai tarziu, In Fevruarie 1799, sa-1 surghiuneasa In insula Te-nedos: batranul Incercase o intriga Impotriva viitorului domnal Moldovei, Constantin Ipsilanti.

Mihai Sutzu a avut mai multi copii: unul dintre ei, Grigore,e tatal ultimului domn fanariot al Moldovei, numit, ca §i bu-nicul sau, tot Mihai.

Alexandra Callimachi, numit la 6 Mai 1795 intra In Ia0 Inziva de 2 Iulie (vezi fig. 119). Era un om In varstä avea 57 de ani

blajin §i se pricepea In ale gospodariei. In timpul stapanirei lui,de aproape patru ani, tara a progresat economice§te: agricultura

comertul au sporit. Produsele agricole grane, piei, lana, viteIncep sa fie exportate In cantitati mai mari In Europa cen-

trala ; un numar insemnat de cai se cumparà de remonteledin Prusia 0 Austria: atat era de mare faima hergheliilornoa stre.

In ultimul an al domniei, starea de multumire i prosperitatea tarii e Intunecata Inca prin epidemia de ciuma care izbucne0eatunci §i care secera « mult norod ».

www.dacoromanica.ro

Obosit si din motive de sAnAtate, Alexandru Callimachicera In dona rAnduri mazilia; a doua °ara, sultanul i-o acordá418 Martie 1799). Peste o luna, la 20 Aprilie, bAtrtmul domnpleacá din Iasi si se stabileste la Stambul; aci el va mai trAiIncá mula vreme, pAnA in 1821, cAnd. izbucnirea Eteriei aduceasupra lui i familiei lui o adeväratá catastrofA. Acuzat de com-plicitate, la 83 de ani si orb fiind, el easvArlit in inchisoare i trebuie sà-si cer-seEtsca hrana de toate zilele. Unul din ceidoi fii, loan, surghiunit la Cesareea, inSiria, la Inceputul revolutiei, este deca-pitat; celAlalt fiu, Scarlat, aflAnd de celeintAmplate lui loan, are un atac de apo-plexie unii sustin lima cd a fost otra-vit moare si el. Zdrobit, bAtrAnulAlexandru Callimachi inchide ochii la 24Decemvrie 1821.

In afarà de cei doi fii, el a mai avutdin cAsAtoria cu domnita Ruxandra,

fata lui Scarlat VodA dona'fiice: pe Rata, máritatA cu Constantin Ipsilanti i moartà tAnArA,« inainte de 20 de ani » si pe Eufrosina, al cArei sot, AlexandruSutzu, va ajunge domn In acnbele

Ni s'a pastrat testamentul lui Alexandru Callimachi, fAcutin Constantinopol, la 10/22 Ianuarie 1810, si seria de fiulloan. El cuprinde dispozitii privitoare la impArtirea averii si oserie de indemnuri i povete cAtre copiii sAi care alcAtuiesc o ade-vArata paginá de antologie.

Constantin Ipsilanti, fiul lui Alexandru Ipsilan.ti, ia domniala 18 Martie 1799 si o pAstreaza pAn4 la 10 Iulie 1801 cAnd estemazilit. StApAnirea lui n'a fost rea; domnul e InfAtisat In ultimacronicá moldoveneascA, aceea a lui Manolache DrAghici, ca avAnd

un caracter yesal i priincios pentru ar5 ». Un fapt deosebit,ce merità a fi semnalat, e alcAtuirea unui corp de oaste, In Fe-vruarie 1801, spre a fi trimis Impotriva Pasvangiilor; ni s'a pa-strat ordinul adresat, la 1/13 ale lunii, lui Ionità Basotà, biv velcAminar, ca s'A strAngA, in tinutul Dorohoiului « din oameniistreini, cu bun4 invoire, inca se va puta mai multi ascherlii

Fig. 119. Peceteaa lui Alexandrupe un document din 1798,Mai 27, st. v. (Academia

ROminii).

22.

CONSTANTIN I SPILANTI 339

i

tári.

sau

Callimacbi,

www.dacoromanica.ro

340 SFAR$ITUL EPOCEI FANARIOTE IN MOLDOVA (1792-1821)

adica ostasi §i cAldri si pedestri ». Motivul: « sd-i trimitim InTara Romdniascá asupra zurbalilor ci s'au rdsculat la Vidin rliCu impotrivire si nisupunire au trecut si in hotdrele Tdrii Romd-nesti asupra Ctaiovii ».

Mazilirea lui Constantin Ipsilanti e rezultatul unei intrigifanariote, in legAtur'ä §i cu patriarhul Constantinopolului, alcdrui protector era. NeavAnd vreo altd vind, el si reu§este, dupdnumai un an, sd fie numit din nou domn, de astddatd insd, inMuntenia.

Alexandru Sutzu, nepot de frate luí Mihai Sutzu, are o domniescurtä, de numai un an si vreo trei luni (10 Iulie 1801-1 Octom-vrie 1802). Manolache DrAghici il infätiseazd inteo luminä deo-sebit de favorabild, atribuindu-i « mare intdlepciune si bltindete u;stdpdnirea lui a durat Ina' prea putin ca sd se vadd roadele a-cestor insusiri.

Domnul Tdrii Românesti, Mihai Sutzu, fugind, la 31 Mai1802, in Ardeal, Alexandru Sutzu este insdrcinat de Poartd,ca sä gireze, in calitate de caimacam, si aceastd de a douatard. El vine chiar la Bucure§ti (11 Iulie) §ti rdmâne aci atevasdptdmani. In toamnd insd, desi primise numai cu putin inainteacest semn de incredere, e mazilit si inlocuit prin AlexandruMoruzi.

Alexandru Moruzi, a doua °ail. A doua domnie a lui Ale-xandru Moruzi dureazd aproape patru ani (1 Octomvrie 180224 August 1806) si se caracterizeazd printr'o serie de mdsuri gos-poddresti. Sub raportul fiscal, el face ca toate « treptele privile-giete » adicd « rupta§ii, ruptele vistieriei, ruptele cdmdrii si ma-zalii » care depindeau pand atunci de diferite foruri, sd fie gru-pate toate la un loe, numai la visterie. Sub raportul agrar, pentrua curma neintelegerile dintre proprietari si sdtenii cari sedeaupe mosiile acestora, dà el, la 3/15 Ianuarie 1805, un a§ezdmântprin care, pe de o parte precizeazd obligaidile atenilor in munca,dijmd si diferite servicii fatd de proprietari, pe de altd parte,fixeazd suprafata de teren pe care ace§tia din urrnd sunt datoris'o pund la dispozitia atenilor. Se hotdrdste astfel cd, in ce pri-veste fänqul, se va da 8 Mid fruntasului (cu 16 vite), 6 fdlcimijlocaplui (cu 12 vite) §i 3 fdlci codasului (cu 6 vite); aceastaintre Nistru si Prut, unde e pilmAnt mai mult ; suprafata se reduce

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU MORUZI 341.

la 6, respectiv 4 si 2 Mid intre Prut si Siret i la 3, respectiv 2 si 1falce intre Siret i munti, unde satele fiind dese, locul e mai stramt,Pentru imaf, se va da iaràsi cAte o jum5.tate de falce de vita',socotindu-se cä 1ntre Nistru si Prut, fruntasul are 16 vite, mijlo-casul 12, iar codasul 6; intre Prut i Siret, 1.2, respectiv 8 si 4vite, iar intre Siret i munti, numai 6, respectiv 4 si 2 vite.Este pentru prima data cand se precizeag si se limiteaz6 su-prafata care trebuie pusa la dispozitia atenilor; mai inainte,acestia nu erau supusi la vreo restrictie, afaril de aceea carerezulta, in mod natural, din intinderea mosiei pe care stneau.Semnificativ totusi, pentru nivelul de viatà al ttir6nimii, e faptulea' era socotit codaf, tàranul care intre Nistru i Prut, aveanumai 6 (sase) vite, iar intre Prut i Siret, 4 (patru)1 Câi dintrefruntasii i mijlocasii de azi ai satelor noastre au acelasi nuMärde vite ?

O deosebità atentie a dat Alexandru Moruzi, in aceastà dom-nie, Iasilor. A adus cu mesteri suiulgii adica ffmtânari deTarigrad, apà" din douà locuri, captând izvoare dela Chic si delaCopou. A pus sd se podeasch" uIiele, unele cu podele de stejar,altele cu moloz infiintAnd si o dregatorie specialà, r aziriea depoduri, care A' aibà grijà de intretinerea i facerea podurilor ».A aliniat o suma de ulite, dgramând baracele i cerdacele care1naintau, a regulat luminatul public, asezand felinare la fiecare25 de case; de asemenea paznici sau culuccii la r6spAntii i treisträji care s'a' patruleze in timpul noptii prin ora i prin maha-lale. Cine avea vreo plangere, gdsea us'A deschig la domn care,desi aspru, 4( era drept la giudec6ti a.

In sfArsit, Moruzi a vrut sà 1nzestreze Moldova si cu o nou6condicä de legi. La 13/25 iunie 1804, el scria mitropolitului i

marilor bojen sà cerceteze anteproectul paharnicului Toma Carracare tradusese in româneste codicele bizantin a lui ConstantinArmenopol i s6-1 complete: e cu dispozitiile din 4 obiceiul

». Lucrarea n'a ajuns lug pana la sfarsit, nu stim sa fifost promulgat5, poate si din motivul cà in Moldova se Intre-buintaser6 mai inainte e Vasilicalele », iar nu codicele lui Arme-nopol. Nici o a doua 1ncercare de a se alcgtui, In 1806, tot cuajutorul lui Carra, un codice civil si penal, nu are mai multsucces.

www.dacoromanica.ro

842 SFAR$ITUL EPOCEI FANARIOTE IN MOLDOVA (1792-1821)

Alexandru Moruzi a fost mazilit, la 24 August 1806, In urmastgruinSelor ambasadorului francez care 11 considera ca partizan alRusilor. Firmanul a sosit In Iasi la 8 Septemvrie, tocmai cAnd sepregAtea sà inaugureze, cu mare pompà, frumoasele cursi dom-nesti, care arse si pArisite din vremea lui Alexandru Mavro-cordat Firaris fusesera restaurate i marite prin lucari impor-tante, ce duraserà ani de zile.

Scarlat Callimachi capkt2a tronul, multumità influenSei fran-ceze ; investit la 24 August 1806, el Ii face intrarea in Iasi la 26.Octomvrie; chiar a doua zi trig ii i soseste vestea maziliei si arestabilirii predecesorului sàu, Alexandru Moruzi. Am arAtat maisus (p. 324) Imprejur6rile In care Poarta a trebuit sà consimtàla acest gest umilitor. Scarlat Callimachi, adânc mahnit i jignit,se reintoarce la Stambul.

Ale xandru Moruzi, a freia oarA. Dar nici Alexandru Moruzi,numit la 15 Octomvrie 1806, nu ,reuseste sà-si menSin6 tronul.El pl eac'd din Constantinopol spre Iai la 4 Noemvrie; de abiaajunge In Sara Insà, i trupele rusesti trec peste Nistru. FaS6 deinaintarea lor, Moruzi se retrage la Focsani, unde rama'ne scurttimp, apoi se relntoarce la Stambul. RAzboiul cu Rusia e declaratla 24 Decemvrie 1806; la Inceputul primàverii urnagtoare i anumela 19 Martie, sultanul revine asupra numirii fkute sub presiune,Cu ca teva luni mai lnainte, mazileste deci pe Alexandru Moruzi.Aces ta nu mai ajunge de aci Inainte la domnie; dimpotrivg, arede suf erit, In 1812, din cauza trädarii fratelui su Dimitrie, fiindtrimis la galere .(vezi mai sus, p. 329). Eliberat n'avusese doarnicio vin6 moare In 1816,. In noaptea de 4 spre 5 Iulie.

Al exandru Hangerli, numit domn In locul lui Moruzi, nu std-panes te efectiv, Sara fiind ocupatà dé Rusi. Dela 2 Mai, el se gAsestela Ru sciuc, Indemnand pe comandaniul armatei turcesti de acolosà ia ofensiva. Revolulia din Constantinopol, dela sfArsitul lunei(29 Mai), In urn-ia ckeia sultanul Salim al III-lea, reformatorul,e Inlo cult prin Mustafa al IV-lea, are drept .urmare si zlabireapoziVei lui Hangerli: protectorii sal fuseserà ucisi Eall lndepartatide care revoluSionari. Asa Incat, la 5 August 1807, este si elmazilit, fiind Inlocuit cu Scarlat Callimachi.

Alexandru Hangerli a avut de sciSie pe Smarand. fiica luiGrigo re Callimachi.

www.dacoromanica.ro

OCUPATIA RUSEASCA. RAPIREA BASARABIEI 343

Scarlat Callimachi, a doua oarA. Nici in acest rand, ScarlatCallimachi nu izbute§te sa domneasca efectiv ; el vine la Dunäretld sta. la Rusciuc, unde rapoartele franceze 11 mentioneaza dela4 Noemvrie 1807 pang la 29 August 1808; in 1810, el se Oa laRazgrad, pe langa pava comandant al garnizoanei turce§ti; im-preuna cu acesta cade prizonier in mainile Ru§ilor la 15 Iunie.

Ocupalia ruseasei. RApirea Basarabiei. Moldova a resimtit maiputin ocupatia ruseasca decat Muntenia, ea fiind §i mai depar-tata de teatrul de operatiuni. Un raport francez adaoga ca §ipatura conducatoare de aci era mai unita §i mai cu iubire de lardcleat dincoace de Milcov. Prezenta armatelor face sa creascapreturile la produse: àranii na§tiga pe ele bani buni. Circulatiamonetara e foarte vie; la sfar§itul razboiului, In 1812, se afla omare cantitate de monad in Moldova. Cronica lui ManolacheDrOghici afirma: « nu era vaduvd ce lucra cu manila spre a sehrani sa nu aiba in legaturica sa rubiele §i carboave pastratepentru comând, nici taran sa nu se joace cu galbini... iar boieriicumpara la mo§ii, fäcand stari colosale... ; atunci au luat toatemo§iile clirosului din Bucovina unii din boieri, ce s'au vandut cuingiosite preturi... ».

Dar aläturi de acest aspect al räzboiului din 1806-1812, estecumplit, pe care-1 determina pacea dela Bucure§ti: pier-

derea Moldovei dintre Prut ci Nistru, numità de Ru§i impropriuBasarabia (acest nume, derivand dela Basarabii munteni, s'a datin veacurile XIVXVIII numai peirtii dela miazdzi peste cares'a intins, la inceput, stapanirea voievozilor din Tara Romaneasca).Cand s'a aflat de aceasta clauza a pacii, a fost o adevarata stu-poare in intreaga Moldova: lumea nu voia sà creada, mai alescà Poarta nu avea dreptul sá dispuna de teritoriul tärilor noastre.Boierii au trimis o serie de plangeri sau « jalobe » la Poarta, im-potriva cedärii Basa.rabiei; ele n'au avut urmare 'Mg. Multeluni dupa incheierea tratatului, s'a tot a§teptat A' se revina asupraoedarii, sa se reinceapa, eventual, rOzboiul ; de aceea, o suing dintreproprietari nici n'au luat masurile necesare pentru lichidala timp averile. Cand expira termenul fixat pentru stramutareapopulatiei care voia sa paräseasca Basarabia, nand sosi zivafatala » cum spune cronicarul Manolache Dragbici « ceasu-rile acelea au fost de plangeri, un timp de r euitat ; pentruca

www.dacoromanica.ro

344 SFAR*ITUL EPOCEI VANARIOTE IN MOLDOVA (1792-1821)

adaogg el poporul cu cärdul, ca turmele de oi, Incinsese toatämarginea Prutului, dela un eapät la altul, mergänd i venindde prin sate §i de prin targuri sgptamani incheiate, cu luare deziva lama dela pärinti, dela frati i dela rudenii, cu care crescuse

vietuise dinpreunä pan In vremea aceea, cand se despärteauunii de altii pentru totdeauna a. Trupul Moldovei, ciuntit greuprin räpirea Bucovinei, se rupea, de astädata, in douä.

Scarlat Callimachi, a treia earl In primele douä ränduri,Scarlet Callimachi nu putuse sà domneasa efectiv; de dataaceasta, el pästreazä tronul aproape §apte ani de zile. Numireaare loe la 8 Septemvrie 1812: ne-o spune un raport prusian dinConstantinopol, datat cu douä' zile mai tärziu.

Scarlat Voevod Calimah au fost un om invätat, bland siCu minte a: astfel Il caracterizea,za, 0 pe dreptate, cronicarulManolache Dräghici. El a dat o deosebità atentie culturii, in ge-neral, 0 a luat o serie de mäsuri bune In ce priveste gospodäria.Din pricina rpirii Basarabiei, a trebuit sà se procedeze la o limaarondare a judetelor: unele din ele, cum erau Fälcii i Iaii, rämä-seserg cu proa putin, cea mai mare parte a suprafetei lor cAzändin stänga Prutului. Din punct de vedere agricol, s'a introdus,din Transilvania, cultivarea cartofilor; s'au Intrebuintat spunecronica mare silintä din partea guvernului, pan.4 au Indu-plecat pe säteni de a sä da la aceastä muna a.

Sub raportul cultural, trebuiesc amintite troj fapte de seamaalcatuirea codului civil, infiintarea primului teatru de societate,in Ia0, i, intrecand cu mult In importantä pe aceste douä, lute-meierea i tinerea, timp de cinci ani de zile, a cursului de ingineriepracticA, In româneste, a lui Gheorghe Asa i.

Codul civil s'a alcgtuit In urma ordinului domnesc, de &Areo comisie din care fäceau parte juri0ii Cristian FlechteninacherAnanias Kouzanos. Col dintai era sas de origine, din Bra§ov,venise in Moldova in 1813; cel de al doilea era grec. Dupà o muncàsustinutä, In care lui Flechtenmacher ii revine, In special, fondul

anume in primul ränd utilizarea izvorului principal, codulcivil austriac, iar lui Kouzanos forma, redactarea In limba greacä',manuscrisul e dat la tipar in 1816; lucrarea apare la Iasi, in cursulacestui an si a celui urmä'tor, in 4 volume, in grece0e; traducerearomäneascii s'a tipä'rit abia in 1833. Circa opt zecimi din cuprinsul

www.dacoromanica.ro

SCARLAT CALLIMACHI, A TREIA CARA 345

codului Calimah aunt luate din codul civil austriac, Cu mici modi-ficari, ici si colo; circa douà zecimi provin din texte bizantine,schimbate in unele puncte ; patruzeci si opt de dispozitii suntaratate ca fiind Mate din t obiceiul pamantului * sau modificatein spiritul lui; in sfarsit, articolele 947 si 948, referitoare la copiiinelegitimi, sunt luate dupa codul civil francez al lui Napoleon.

In 1813, soseste in Iasi, venind dela Roma, tanarul GheorgheAsaki, fiul preotului Lazar Asaki. Fame studii la Lw6w unde-siluase diploma de inginer, fusese si la Viena si in Italia. La 15Noemvrie 1813, e numit de catre Callimachi « profesor stiintelortrebuincioase unui inginer politicesc * la t coala. Domneasca * dincapitala. Cursul de geometrie teoretica si practica, cu o instru-mente aduse dela Paris si dela Viena * dureaza cinci ani ; la 12Iunie 1818 are loc o examenul obstesc *, in urma caruia, absolventiisunt declarati ingineri. Ei faceau in primul rand hotärnicii demosii; e vremea in care asemenea lucrari se cereau mult in th-rile noastre ; in Muntenia, Gheorghe Lazar deschide un curs ase-manator. Dar, pe langä geometrie, Asaki mai preda si arheo-logia ; vorbea despre arta, despre trecutul noastru, toate acesteatn romdnefte, in timp ce restul cursurilor dela coala Domneascaerau in greceste. El poate fi, pe drept cuvant, socotit deci ca in-temeietorul feoalei superioare in limba nationalei. Asaki e insar-cinat si cu reorganizarea seminarului dela Socola, intemeiat in1803 de mitropolitul Veniamin Costachi. In sfarsit, tot el estesi initiatorul primului teatru de societate, in Iasi. Reprezenta-%file aveau loe in casele hatmanului Constantin Ghica ; se jucaupiese in frantuzeste si in romaneste, traducerile datorindu-se luiAsaki; actori erau ffi si fiice de boieri, in special din familia Ghicasi Sturdza. Prima piesa jucata a fost Mirtil fi Hloe, in romaneste,la 8 Ianuarie 1817 (27 Decemvrie 1816 stil vechiu). Sfarsitulepocei fanariote coincide asa dar cu redesteptarea spiritului na-tional, manifestat mai intai in cultura, dar care va apare in curand,prin Tudor Vla,dimirescu, si in latura politica'.

Aproape de implinirea termenului de sapte ani, rastimp pecarc f ..._ numit, Scarlat Callimachi e inlocuit prin Mihai Sutzu(24 Iunie 1819). Aceasta inlocuire insa se face inteo forma foartecurtenitoare pentru fostul domn: i se trimite un hatiserif elogios,iar, dupa sosirea la Constantinopol, e imbracat din ordinul sul-

www.dacoromanica.ro

846 SFARSITUL EPOCEI FA.NARIOTE IN MOLDOVA (1792-1821)

tanului, cu o blanA de zibeling, favoare ne mai pomenit4 pentruun domn mazil.

In 1821, izbutnind insá revolutia greceascd, familia Calli-machi, banuità ca sprijin6 pe r6sculati, e sangeros lovità. EA-trAnul Alexandru e aruncat In inchisoare, fiul sàu loan e daca.pitat; Scarlat, care fusese numit domn al Munteniei, aflAnd de.cele Intamplate, are un atac de apoplexie r¿i moare (26 Octom-

Fig. 120. Pecetea ceo mare a lui Mihai Sutzu (1819). In mijloc,stema Ora; de jur Imprejur, stemele judetelor moldovenesti.

vrie 1821); nu è Ing exclus ca §i el s'a' fi fost otravit .sau chiarstrangulat,- apoplexia fiind numai versiunea oficialà.

Scarlat Callimachi a fost c6satorit cu doamna Smaranda,fiica lui Nicolae Mavrogheni. Au avut mai multi copii: un fiuAlexandra care a ajuns principe de Samos, §i dou6 fiice Rata qiEufrosina.

Mihai Sutzu, nepot de fiu al domnului cu acela§i nume (vezimai sus p. 338) §.1 ginere lui loan Vodà Caragea, ia tronul mul-tumita pe de o parte sprijinului lui Halet Efendi, favoritul sul-tanului, pe de altà parte, .cheltuind sume enorme, (vezi i f ig 120

www.dacoromanica.ro

MIHAI SUTZU 347

§i 121). Era iubitor de fast si lux: salurile, ciubucile, blanurile siargintäria sa luate de altfel pe credit prelmiau peste un mi-lion ; avea de asemenea cai de calarie vestiti.

Spre deosebire de predecesorul sau, Mihai Sutzu e interesat,c auta sa stranga avere ; In timpul lui, ddrile se sporesc si ceea cee mai gray, se comit o serie de abuzuri ; se Innoiesc u ca'rtile »adica titlurile tuturor mazililor si privilegiatilor, luandu-se delafiecare ate 10 lei si se creiaza osuma de noi asemenea privilegiati,In schimbul unei taxe de 50-100 lei,de persoana, dupa starea fiecaruia.

Mihai Sutzu a fost francmason sipartizan al u Eteriei )); el favorizeazaplanurile acestei societati ; permitealcatuirea de comitete In toate rese-dintele de judele din Moldova sisprijina propaganda facuta de emi-sarii ei, In frunte cu « greco-bulgarul »Duca. Gaud izbucneste miscarea, elprimeste In Iasi pe conducatorul eiAlexandru Ipsilanti si Indeamna pe boieri sh' i se alature ; vdzandca. acestia fata de dezaprobarea oficiala ruseasca se sustraginvitatiei si bleep a parOsi Iasii, fugind In Bucovina sau pestePrut, Sutzu, spre a nu se expune razbundrii turcesti, parasestesi el scaunul, retragandu-se la Chisinau. Totdeodata, el trimite,In Aprilie 1821, o scrisoare mitropolitului tarii, aratandu-i caa, luat aceasta hotarlre deoarece, pe de o parte nu se puteaimpotrivi lui Alexandru Ipsilanti, pe de alta parte nu voia sadea impresia ca s'a rasculat alaturi de acesta lmpotriva InalteiPorti.

Cu Mihai Sutzu se Incheie in Moldova epoca fanarioti.

BIBLIOGRAFIEI. Alexandru Moruzi: 1. GH. UNGUREANU, Incercarile lui Alexandru

Constantin Moruz Voevod de a da Moldovei o condicil de legi, In Arhiva,XL (1933), p. 136-140; 2. CONSTANTIN I. ANDREESCU, Initiative para.-culare de aducere a apei potabile la lafi, In Arhiva Rom4neasccl, VI (1941), p.311-323.

Fig. 121. Pecetea mica a lui MihaiSutzu (1819).

www.dacoromanica.ro

348 sFA.n.siTuL EPOCEI FANARIOTE IN MOLDOVA (1791-1821)

Alexandru Callimachl: 3. N. IORGA, Viafa lui Alexandru Vodà CaIli-nzachi, Donzn al Moldovei, cu prilejul descoperirii testamentului sàu, in Art.Acad. Rom. Mem. Sect. Ist., S. 2, t. XXVII (1904-1905), p. 79-98.

Scarlat CallImachl, 4. V. A. UnEcHiA, Istoria Ron-tailor, vol.X, B, Bucuresti, 1902, 504 p. in 40; 5. ANDREI RADULESCU, PravilistulFkchtenmacher, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., s. 2, t. I, 1923, p. 191-252;6. ANDREI RÀDULESCU, Isvoarele Codului Calimach, tn Mem. Sed. Isl. Acad.Rom., s. 3, t. VIII, 1927-1928, p. 63-95; 7. G. D. TRIANTAPHYLLOPOULOS,Sur les sources du Code Callimaque, in Rey, Ist. Rom., I (1931), p. 32-49;8. H. DJ. SIROUNI, O corespondenfa necunoscutli in limba turceascli a lui ScarlatCallimachi, Domnul Moldovei, In Rey. Ist., XVII (1931), p. 177-185.

si p. 336, nr. 18.Mihai Sutzu: 9. G. PASCU, Die Geschichte der rumaischen Freimaurerei

1. Von ihren Anfagen bis 1822, In *Sidosideutsche Forschungen, IV (1939),p. 297-306.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA POLITICA A PRINCIPATULUI TRANSIL-VANIE1 DELA MOARTEA LUI MIHAI VITEAZULPANA LA PACEA PELA KARLOVITZ (1601-1699)

In veacul al XV I II-lea, legillurile po-litice dintre cele trei tdri romdnefti Wingmaximum ele sunt determinate In partede situalia similard /ad de imperiul tur-cesc, In parte de amintirea laptei luiMihai Viteasul.

Istoria politic& a Principatului Transilvaniei In veacul alXVII-lea e determinata de cáliva factori fundamentali. Cel dintaieste lupta pentru moftenirea statului ungar, sfäramat In urmadezastrului dela Mohacs (1526) si a ocupärii Budei (1541), moste-nire care constitue cauza principal& a räzboialor turco-austriacedin acest veac. Principii Transilvaniei vor sä ocupe cat mai multdin teritoriile pe care le detine Casa de Austria ; unii dintre ei, caGabriel Bethlen si Gheorghe Rákoczy I vor BA ajungäl chiar regiai Ungariei.

Al doileo fapt este legatura, din ce In ce mai strdnsei, cu leirileromeinefti de dincoace de Carpati, legaturà sporità prin situa0asimilarei falei de imperiul turcesc §i. prin amintirea faptei lui Mihai.Reunirea celor trei OH romanesti sub aceeasi conducere, reali-zatà de marele voievod, a constituit pentru o serie Intreagä deprincipi si domni, atat de o parte cat si de alta a munIilor, unideal politic. Gabriel Báthory, Gabriel Bethlen, Gheorghe Rá-koczy al II-lea In Transilvania, Vasile Lupu si Gheorghe DucaIn Moldova, Grigore Ghica si Constantin Brâncoveanu In Mun-tenia s'au strAduit sà-1 atingä, fie direct, fie indirect, fie inintregime, fie parIial (numai douä Or* Influenta pe care

www.dacoromanica.ro

350 ISTORIA TRANSILVANIEI PANA LA PACEA DELA KARLOVITZ

a exercitat-o Mihai chiar in primul secol ce urmeazá fapteisale e mult mai mare cleat se bgnuievte. Tot ava a influen-tat pe principii Transilvaniei din veacul al XVII vi un alt faptasemánátor, anume alegerea lui ,5'tef an Bcithory ca rege al Polo-niei, inttimplatá in 1575. Gabriel Bethlen a urmArit vi el ace-lavi seop iar Gheorghe Rákoczy al II-lea a fost chiar victimaincereärii de a impune, cu armele, ceea ce reuvise, prin pre-stigiu i insuviri personale, predecesorului &Au din veacul alXVI-lea.

Chestiunile religioctse, luptele i persecu-Vile pentru credintä,prozelitismul calvin vi ofensiva catolicá impotriva confesiu-nilor protestante, influenteazd vi ele istoria Transilvaniei inacest rästimp, Wand ca Ora sá fie amestecatá in rázboiulde 30 de ani, i determinând, in bung parte, politica lui MihaiApaffy.

Bine inteles, i in veacul al XVII-lea ca intotdeauna,Transilvania ca in toate celelalte %àri, personalitatea acest

noroc suprem » cum o definevte Goethe vi-a pästrat insem-nátatea ei déoiebità, supunand oameni i imprejurári, creindrezolvánd situaii, imprimând, inteun cuvânt, pecetea ei vremiLE un factor de cápetenie In irqelegerea succeselor lui GabrielBethlen i Gheorghe Rákoczy I, ca i in iqelegerea pràbuirii luiGabriel Báthory sau Gheorghe Rákoczy al II-lea.

FrAmântArile dupa moartea lui Mihai Titeazul. teran Bocskay.Dupà moartea lui Mihai Viteazul, Sigismund Báthory, care inurma infrángerii dela Goráslgu, fugise in Moldova, se intoarseindärát in Transilvania vi fu ales din nou principe. Dar, schimbácios.cairn era i faVA de greutátile pe care i le ráceau oravele, abdia

cedând tara impáratului Rudolf vi primind in schimb,ducatele Oppeln i Ratibor §i un apanagiu anual de 50.000,de florini (Convergia din Cluj, 29 Iunie 1602). Schimbarea_provoad insà noi turburäri in Ardeal ; stápánire a austriacánu era de loc iubità, din cauza fiscalitàii ei exagerate vi maiales a exceselor soldatescei, adesea neplatite. Nemevii se ridi-cará avánd in frunte pe Moise Secuiul (Székely) i cu ajutorturcesc, silirá pe Basta sa se retrag'á in cetatea Gherlei, innordul Transilvaniei. Dar interven-tia lui Radu ,5'erban, domnulmuntean, chemat in ajutor de generalul impárátesc, schimbá

www.dacoromanica.ro

GABRIEL BATHORY 351

situatia: in lupta de langa Brasov (17 Iulie 1603) rasculatii furazdrobiti, iar Moise ti pierdu viata (vezi mai sus, p. 5; yeti siharta nr. 3).

0 a doua miscare a nemesilor, sub iFtefan Bocskay, unchiuldupa mama al lui Sigismund Báthory, avu mai mult succes..Invinsi in lupta dela Almosd (4 Octomvrie 1604), si fata degeneralizarea rascoalei, imperialii sunt siliti din nou sa se retraga.Bocskay e proclamat principe 1 Transilvaniei de catre rasculatiipribegi la Turci, ceea ce marele vizir recunoaste la 19 Noemvrie1604, dAndu-i cuvenita u athname » sau hotarire. Dieta din 8:Mai 1605, dela Targul Muresului, 11 proclama si ea principe ; la10 Noemvrie urnator are loe chiar pe campul Rakos incoronareasa, de catre marele vizir ca rege al Ungariei. Bocskay se multumiinsa numai u titlul de principe ; el izbuti in Iulie 1606 sa incheiepace la Viena cu Imparatul Rudolf, acesta renuntand la Transil-vania, recunoscand pe Bocskay, cedandu-i comitatele Tokai, Bereg

Ugocea çi fagaduind libertati constitutionale si religioase prote-staatilor din Ungaria. Tot prin intermediul lui se incheie i paceadela Zsityatorok (11 Noemvrie 1606) intre Austriaci i Turci,punAndu-se astfel capat indelungatului razboi care pustiisetinuturile dunarene. Curand dupa aceasta, stefan Bocksaymuri (29 Decemvrie 1606), se zice oträvit de dusmani; avea59 de ani. A fost inmormantat in Alba Julia, la 22 Fevrua-rie 1607.

Gabriel Báthory. La tronul ramas vacant fura propusi maimulti candidati: batranul Sigisrnund Rákoczy, care a vea averirnari in Ungaria superioara, in comitatul Zemplen si care nutinea mult sa fie ales, ginerele acestuia Valentin Homonnai, §itanarul Gabriel Báthory, nepotul lui Stefan Báthory, fostul regeal Poloniei. Alegerea se opri asupra celui dintai (dieta din Cluj,11 Fevruarie 1607); darrn dupa numai un an de stapAnire, Rá-koczy, bolnavicios si desgustat de intrigi isbucnise si o revoltaa haiducilor Ii (Wu demisia (5 Martie 1608) si se retrase peintinsele sale domenii. In locul säu, fu proclamat Principe GabrielBáthory care n'avea decat 19 ani; Ii castigase simpatii prin infa-lisarea i forta sa fizic5, i prin firea sa foarte darnic5. Avea ins5cusururi: era afemeiat si peste masura de ambitios: voia dup5pilda lui Mihai 85 stapaneasca si Tara RomAneasca i BA' 6135

www.dacoromanica.ro

Mg, ISTORIA TRANSILVANIE PANA LA PACA DEL A KARLOVITZ

sub autoritatea sa yi Moldova. Am aratat mai inainte (p. 7)felul In care ataca el pe Radu erban, silindu-1 sa se re-traga peste Milcov precum i infrangerea pe care o suferi apoidela acesta langa Brayov (7 Iulie 1611). Daca domnul mun-tean ar fi continuat campania cu hotarire i repeziciune, caodinioara Mihai, Gabriel Báthory era lichidat Inca de atunci;el Mar insà greyala de a aytepta pe Austriaci ; aceytia, ne-increzatori i miyandu-se Incet, dadura putinta inganfatuluiprincipe BA se meriting Inca doi ani, paná' in 1613. De dataaceasta frig, se produse o adevärata concentrare de forre im-potriva lui. Turcii aveau la indemana un candidat potrivit:pe Gabriel Bethlen, originar de fel din Ilia, localitate pe Murey,In judetal Huniedoara ; tata-sau, Francisc, venise de dincolode Tisa, mama-8a Drusiana Lazar, era din Secuime. Bethleuluase parte, ca adolescent s'a nascut pe la 1580 la cam-pania din Muntenia impotriva lui Sinan Paya ; se ridicase apoiimpreuna cu Bocskay, in 1604, impotriva Habsburgilor. Eraoachey la fata de aceea i se mai zicea Tiganul »; aveainsuyiri remarcabile yi a dat dovada de mult simr politic. In1613, o armata turceasca, sub comanda lui Skender Paya,armatele noastre, cea din Muntenia avand in frunte pe RaduMihnea, cea din Moldova pe stefan Toma, intra in Ardealasigura alegerea lui Gabriel Bethlen ca principe (23 Octomvrie).Situaria e foarte bine caracterizata de cdtre cetatenii din TarguIMurey cari scriu ca membrii dietei din Cluj .t de fricä 1-au alesliber pe Bethlen ». Peste doua zile, la 25 Octomvrie, i se remitde cAtre Skender Paya insemnele domniei, un steag, un buzdugan,o sabie yi un caftan (vezi yi fig. 122), iar peste alte doua zile, la 27,Gabriel Báthory este ucis de care soldarii sai la Oradia Mare,unde se retrasese.

Gabriel Bethlem a avut planuri mari: a voit sa fie rege al Un-gariei §i sá reia pArrile din aceasta tail pe care le ocupau Impe-rialii. Spre a-vi atinge scopul, a purtat nu mai putin de trei raz-boaie cu aceytia, incadrate toate in marele razboi european de30 de ani, in care se poate spurie deci ea Transilvania a jucat unrol bine precizat. A avut i dibacia de a prezenta lupta sa ca oactiune pentru apararea libertarilor religioase i constiturionale,indicate de Hansburgii catolici i autocrati. Deyi n'a izbutit

www.dacoromanica.ro

din cauza condiVilor puse de Turci sa se Incoroneze rage alUngariei, airealizat totusi importante castiguri teritoriale, Impe-rialii recunosandu-i, prin tratatul dela Mikulov, ratificat la 6

,nweiii,

Fig. 122. Gabriel Bahian, principele Transilvaniei, duplk o gravurli In aramli, fficulA In 1620.

23

GABRIEL BETHLEN 363

www.dacoromanica.ro

364 ISTORIA TRANSILVAN1EI PANA LA PACEA DELA KARLOVITZ

Ianuarie 1622, stipanirea asupra celor §apte judete limitrofeTransilvaniei §i acordandu-i, pentru apirarea cetatilor dela gra-

o subventie anuala de 50.000 de florini.Bethlen a sperat, in 1618-1620, sa devie rege al Cehilor;

speranta so a fost spulberatä insa prin victoria decisiva a Hab-sburgilor dela Muntele Alb (1620), In urma cireia Cehii §i-aupierdut libertatea pentru trei secole, 'Ana in 1918. Spre sfar§i-tul domniei, el s'a gandit la coroana poloni ; opozitia din Polo-nia i-o §i oferi; nu se ajunse insa la actiune, deoarece firul vietiii se curma.

Mai important pentru noi este planul pe care 1-a avut Bethlende a ajunge rege al Daciei («rex Dacia e »), reunind cate §i treleiirile romane§ti sub stäpanirea sa. O corespondenti din Decem-

vrie 1627 ne arata ca el ficea in acest sens demersuri la Poarti.Turcii, cari n'aveau insi niciun interes sa creieze un asemeneaorganism puternic In coasta lor §i cari nu uitasera cele pitite subMihai, nu aprobara' cererea. Bethlen nu incerci s'o realizeze Cuarmele ; relatiile lui cu Muntenia i Moldova au fost pa§nice. Dealtfel, la alegerea sa ca principe, In 1613, el Meuse o irtelegere cuRadu Mihnea §i cu Toma. A dat mana cu cei doi voievozipoveste§te un izvor contemporan §i s'au jurat, vor fi fratiunul altuia §i pima' la moarte nu se vor lisa unul de altul a. Ceeace s'a §i indeplinit.

Cu Gavril Moghili, are stapane§te in Muntenia, futre cele douidomnii ale lui Radu Mihnea, relatiile sale au fost de asemeneabune; dovada, tratatul de aliantil, in conditii de perfecta reci-procitate, care se incheie la 5 Mai 1619.

Fata de Romanii din Ardeal, a caror limba o §tia din copilarie,Bethlen n'a avut o atitudine ostila, dimpotriva, a Meld chiarcateva gesturi de Intelegere. Astfel, cuprilejul confirmarii episco-pului Teofil dela Prislop, la 21 Fevruarie 1615, el hotara§te ca totiaceia cari au instriinat sau vor 1nstraina bunuri sau venituriale preotilor sau bisericilor romane§ti, si fie obligati a le inapoianumai cleat; pedeapsa, pentru neascultatori, va fi de 200 deflorini, daca bunt nobili, §i de 12 florini, daca sunt plebei. Maitarziu, In 1624, la staruinta mitropolitului Dosofteiu, ce-i fuseserecomandat spre confirmare de citre Stefan Toma, el scute§tepe preotii români de dijma din vite §i din grane.

www.dacoromanica.ro

Gabriel Bethlen a murit relativ thaw, la 49 de ani, in ziva de15 Noemvrie 1629, in orapl Aiud.

Gheorghe Rfikoczy I. Inca inainte de moartea lui Bethlen,dieta alesese pe sosia acestuia, Ecaterina de Brandemburg, caprincipesa a Transilvaniei; prim dre-gator era guvernatorul Stefan Bethlen,varul lui Gabriel. Situatia nu durainsa nici un an de zile: Ecaterina,care trecuse, in taina. la catolicismcare ducea o vigil libera, trebui saabdice, spre a nu fi detronata. Inlocul ei fu ales Gheorghe Ritkoczy

(Decemvrie 1630; vezi §i fig. 123).In primii ani de stapanire, el 4i

consolida tronul; trebui sa lupte in1636 impotriva fostului guvernatorStefan Bethlen, care, avand i spri-jinni paei de Buda, revendica Tran-silvania pentru sine. DupIt ce se asi-gull din partea aceasta, Rakoczy

mai departe, impotriva Austriacilor ;el urmarea, ca §i predecesorul salt,a ocupe Ungaria still:411RA de Hab-sburgi i sa se proclame rege. In acestscop, Mu o alianta cu grupul deputeri protestante, incheind, in Aprilie

Fig. 1123. Monet1 de aur, de1643, un tratat cu Suedezii; deter- aece ducati, dela Gheorghemina apoi §i pe Turci sa declare raz- koczy I, 53tu64 In anul 1646

boj Austriacilor (Decemvrie 1643). Dar,cu toate sfortarile sale §i cu toate ca incheie, in primilvara lui1645, au tratat §i cu Francezii, dumanii imparatului dela Viena,el nu reuqi sa-§i atinga scopul §i trebui, in cele din urma, si facapace (August 1645).

FaSa de Muntenia, Gheorghe Rikoczy a avut o politica uni-consequent5. A sprijinit partida-de boieri, in frunte cu dga

Aiatei, care se ridicase impotriva Grecilor, çi °data' conduchtorulpartidei ajuns domn, i-a ramas aliat pana la sf&r§itul vieSii, re-comandand chiar §i urma§ului Ban sa pastreze aceea*i atitudine

23.

GHEORGHE RAKOCZY I 365

www.dacoromanica.ro

366 ISTORIA TRANSILVANIEI PANA LA PACEA DELA KARLOVITi

(vezi §i mai sus, p. 56). Aceasta strâng legAturà, consacratà detratate. mereu reinnoite, a determinat §i politica sa fat'a de adver-sarul lui Matei, Vasile Lupu; MI% sä ajungá la o rupturg, relatiilecu dorrmul Moldovei au fost insà, in general, reci. Si de o parte§i de alta era neincredere; Vasile Lupu fäcea pe Rákoczy « vulpemincinoasii §i-1 acuza ca « in§ealá pe Turci cu §tiri fal§e », vin-zind fum §i vant ».

Un merit deosebit isi ca§tig6 Gheorghe Rákoczy, sub raportulcultural, prin reorganizarea tipografiei curtii, ce fusese intemeiatá

pe la 1565*, sub Ioan Sigismund Szapolyay. Gabriel BethlenVoise §i el s'o facá; se giindea sà-i adaoge §i o sectie cu caracterechirilice spre a tip6ri cdrti române§ti; nu izbutise ins6 rea-lizeze intentia. In Martie 1639, sub Rakoczy, mitropolitul »Ardealului, Ghenadie, se duse la Brapv, §i, aducAnd litere chi-rilice din Muntenia sunt la fel cu acelea ale Pravilei delaGovora §i un meter tipograf « dascálul popa Dobre », seincepu, in tiiografia curtii, din Alba-Iulia, tiparirea de ca'rtiromane§ti. Prima fu un zbornic rondino-slav, ie§it de sub teascuri« probabil in jumgatea a doua a anului 1639 ». Pentru cu-prinsul lui §i a celorlalte cArti, vezi mai departe, partea adoua a: acestui volum, la capitolul Tiparul ardelean in veaculal XVII-lea ».

Gheorghe Rákoczy a murit la 15 Octomvrie 1648, rásandca urma§ la tron pe fiul sat] Gheorghe Rákoczy al II-lea (vezi§i fig. 124).

Gheorghe Ilikoczy al II-lea. Acesta continuà politica tataluisau MO de domnii de dincoace de Carpati. Cu Matei Basarabreinnoi legaturile de aliantá §i prietenie, incheind doug acte, la18 Fevruarie 1650 §i la 10 Mai 1651. Cu. Vasile Lupu, dimpotriva,relatiile continuará sa fie reci; la prima ocazie, Rácokzy ajutdchiar logofátului Gheorghe Stefan sà-§i rästoarne domnul i saocupe el scaunul (vezi mai sus, p. 59).

Fatä de urma§ul lui Matei Basarab, Constantin Serban, aceea§ipolitica de intelegere §i ajutor. Gaud seimenii se rAscoalti, el nupregetà sä treaca muntii, in fruntea armatei §i sà dea singur luptadela Soplea, repurtand o biruinta desdvar§it6. In feint acesta,ambii domni ai tArilor noastre ii sunt obligati, ceeace explicaajutorul armat pe care i-1 trimit ei in räzboiul din Polonia §i

www.dacoromanica.ro

t-un

EEe-;acs,

www.dacoromanica.ro


soarta comuna pe care o au, dupa sfar§itul nenorocit al acestuirazboiu.

Am aratat ca Gheorghe Rákoczy I urmarise, la un momentdat, coroana Poloniei. Fiul sau Ii calca pe urme, numainu are destul discernamant si simt politic ca dea seamaexact de posibilitatile de Infaptuire. El crede cá mijlocul celmai nemerit de a obtine coroana pe care o dorea este de ase amesteca In razboiul care izbucnise In 1655 Intre Poloni siSuedezi, luand partea acestora din urma. Se formeaza douiitabere: de o parte Suedezii, Gheorghe Rakoczy al II-lea, Calzacii i Electorul de Brandemburg, uniti prin tratatul In-cheiat la 10 Decemvrie 1656, de partea cealalta, Polonii siAustriacii, carora li se vor adaoga, putin mai tarziu, Turciisi Tatarii. Rákoczy da, la 30 Decemvrie 1656, un manifestcatre « adevaratii patrioti poloni » si intra apoi cu armataIn Galitia. In acelasi timp, patrund pe la Snyatin, alaturi deCazaci, si un deta§ament muntean, de 2000 de oameni, subcomanda capitanului Odivoianul, si unul moldovean, tot de2000 de oameni, sub comanda serdarului Grigore Ilabasescu §ia lui Fratita, capitanul de Falciu: erau ajutoarele trimise dedomnii no§tri.

La Inceput, campania se desfasoara favorabil lui R dkoczy,

Cu toata lipsa de disciplina §i de coheziune a trupelor sale, deter-minata de rivalitatea Intre Unguri §i Cazaci. Lwòwul e ocupat;la 28 Martie 1657 cade Cracovia; la 7 Aprilie, se stabileste legs&tura cu. armata suedeza a regelui Carol Gustav. Urmeaza apoiocuparea Varsoviei (23 Iunie), ajungandu-se chiar pana la Brest"-Litovsk. Dupa aceea urmeaza Insa retragerea. Turcii luasera Incadin iarna atitudine contra lui Rákoczy; Polonii se regrupaseraIn urma rezistentii victorioase dela manastirea Czenstochowa; Ta-tarii Inaintau cu o armata numeroasa. De teama de a nu fi prins,Rákoczy ajunge, la 22 Iulie, la o Intelegere cu Polonii de fapto capitulare obligandu-se sa le dea 1.200.000 florini despa-gubire si lasandu-le drept zalog pe stefan Apafy, fratele viitoruluiprincipe al Transilvaniei si pe nobilul G. Gyeröffy. Apoi, Impreunacu o mica escorta, de numai 14 persoane, se grabeste spre casa.In urma lui, armata, .condusa de generalul Loan Kemény, e ata-cata de Tatari, la 31 Iulie, si distrusa. Cea mai mare parte a ei,

www.dacoromanica.ro

ACATIU BARCSAI 359

inclusiv comandantul, cade in robie; un deta§ament care plecasemai inainte de lupta cu Tatarii §i voia sil treaca In Ardeal pe laCâmpulung, e urmarit de Moldoveni in munti §i sufera de ase-meni pierden i foarte grele.

Rezultatul acestei nenorocite expeditii este ca Racokzy, Inloe sa atina coroana Poloniei, pierde §i principatul ski. Turciipun la inchisoare pe reprezentantul ardelean la Poarta §i cer s'afie ales alt principe. Intr'adevar, dieta, intrunita In Alba-Iulia,la 25 Octomvrie, proclama, dupa cateva zile de discutii, peFrancisc Rhécley (2 Noemvrie). Turcii Irisa nu-1 recunosc; eisprijineau pe Acatia Barcsai, roman de origine, din BarceaMere (Huniedoara). In fata acestei situatii, Rakoczy, In frun-tea unei armate, obliga dieta din Media § sa-1 realeaga prin-cipe, in noaptea de 27 Ianuarie 1658. Rezultatul e un atacal Turcilor §i al Tatarilor asupra Transilvaniei, in vara; tarae ara §i pradata ; insa§i Alba Iulia cacle prada flacarilor(6-10 Septemvrie). In asemenea conditii, este ales principe,In urma indicatiilor marelui vizir, Acatiu Barcsai (10 Octomvrie1658).

In timpul stapanirii lui Gheorghe Rakoczy al II-lea, e desemnalat, in ce prive§te pe Romanii din Ardeal, confirmarea luiSaya Brancovici ca mitropolit al Balgradului; decretul poartadata 28 Decemvrie 1656, putin deci Inainte de pornirea expe-ditiei in Polonia §i vorbe§te de <imodestia, integritatea vietii §idestoinicia In marturisirea credintei » celui confirmat. La Ince-putul domniei, la 12 Aprilie 1650, Ralcoczy confirma' de asemeneaca episcop peste Maramure§ §i partile sätmarene pe popa Savu.Intre timp, carpe romane§ti continua a apara in tipografiacurtii.

Acatiu Barcsai. Conditiile impuse lui Barcsai de marele vizirerau grele: cetatile Inau, Lugoj §i Caransebe§ ramaneau In ata-panirea Turcilor, haraciul era sporit la 40.000 de galbeni §i seadaoga §i o despagubire de razboi de o mie de pungi. Toate ace-stea nu eran, evident, de natura s'a faca simpatic pe Barcsai (vezi§i fig. 125). De aceasta atmosfera profita din nou Gheorghe R4-koczy; el i§i regrupeaza prietenii §i, prin mijlocirea lui loan Ke-mény, face ca dieta din Targul Mure§ sa-1 recunoasca iara'§i principe(29 Septemvrie 1659). In primavara urmatoare, lupta reincepe.

www.dacoromanica.ro

, 360 ISTORIA TRANSILVANIEI PANA LA PACEA DELA KARLOVITZ

Pa§a de Buda ja ofensiva ; armatele se ciocneze la Gildu, langaFene§ (22 Mai 1660) ; Rákoczy, Invins §i rana greu, e silit sase retraga la Oradia Mare, unde, dupa cateva zile, moare (6Iunie 1660).

Restabilit pe tron, Barcsai I§i continua stápánirea catevaluni, pa In primele zile ale anului 1661, cand dieta, nemai putánd suporta contributiile excesive, se ridica hnpotrivalui §i proclama principe pe Ioan Kemény. Pana s'a se producareactiunea turceasca, In vara', Acatiu Barcsai Impreuna cufratele ski Andrei sunt uci§i prin vicle§ug fusesera poftiti

Fig. 125, Monet5 de aur, de sece ducall, dela Acatiu Barcsai, batut.5tn 1659. Ciintórelte 34,8 grame.

la o vanatoare §i acolo lacuti prizonieri de catre oameniilui Kémeny ; primul piere In satul Cozma §i e inmormantatIn biserica de acolo, cel de al doilea e spanzurat la Fagara§,dar nici Kemény nu se putu bucura de rara de legea sa,deoarece Turcii, intrand cu oaste In Ardeal, il silirà sa seretraga §i impusera ea principe pe Mihai Apaffy. O nouaincercare a lui de a relua tronul, la Inceputul anului 1662, 11

costa viata : el cade In lupta dela Seleu§ul Mare, langa Sighi oara(22 Ianuarie).

Neuitand glasul sangelui, Acatiu Barcsai, Intocmai ca §i odi-nioara Mihai Viteazul, se Ingriji de preotii romAni din Ardeal ;el le da.du un privilegiu, scutindu-i de once ddri.

Mihai Apaffy era inrudit cu familia Bethlen ; státuse prizo-nier la Tatari aproape patru ani, In urma expeditiei nenorocite

www.dacoromanica.ro

Fig. 126. MonetA de aur, de osutA de ducati, dele Mihai Apaffy,bfitutA In 1677. Are 83 mm. In dia-metru i cAntAre0e 347 de grama.

MIHAI APAFEY 361

din Polonia, in 1657; reintors de putin din captivitate, se ellape domeniul sau dela Ibasfaläu, (azi, Dumbrilveni) când li sosivestea cd s'a hotarit alegerea sa ca principe. Proclamarea avu locpe ampia de lângil Tárgul Mures, in ziva de 16 Ianuarie 1661,comandantul armatei turcesti, AliPasa, imbrilandu-1 cu caftan (vezi sifig. 126).

Apaffi era o fire linistitd, pasnia ;calvin convins, a alatuit el insusiateva texte bisericesti pe care le-atipArit ; iubea lectura, muzica i vana"-toarea ; nu dispretuia insä nici petre-cerile i banchetele.

In primii ani de domnie, s'a silitsa refacrt tara, adanc turburatà deluptele i schimbärile din ultima vre-me ; ajutat si de sotia sa, Ana Bor-neinisa o femeie energia, el izbutisà puie ordine in finante i sä imbu-nätäleaseà starea generalii. In 1664,Septemvrie, se termina', prin paceadela Vasar, §i rázboiul dintre Turci

Austriaci, hotarandu-se evacuareaTransilvaniei de cätre trupele sulta-nului si ale impdratului Leopold ; a-cesta din urn1 rastrà insà pentrusine Seitmarul, in timp ce primul rd-mase stäpfin asupra Oreizii Mari, ocu-pate inca din 1660. Apaffy fu recu-nosc ut principe de atre ambii monarhi.

Dar tocmai and lucrurile parean a se fi linistit si o epoamai bund, de pace si de progres, se deschidea, surveni o nouàcomplicatie, provocatd de intoleranta religioasa, de apäsarea fis-cara' si de arbitrarul austriac. O sea mä. dintre 'remesa din teri-toriul ungar supus impAratului, avand in frunte pe « judele cu-riei » Francisc Nádasdy, pe banul Petre Zrinyi si pe Francisc,Frangepan, se revoltard ; aceastá revoltá fu inàbusitá insä, ceitrei conducátori fiind prinsi i executati. Rezultatul fu o ade-

www.dacoromanica.ro


váratá emigrare a protestantilor unguri in Ardeal unde &irásprijinul principelui Apaffi doritor de a ajunge rege §i asfetnicilor acestuia, printre cari cei mai de sea ma erau cancelarulNicolae Bethlen §i Mihai Teleki. Se hotäri sä se inceapa luptaimpotriva impáratului Leopold, pentru recá§tigarea libertAtilorreligioase gi constitutionale ; ea e cimoscutá sub numele de luptadintre Curuti (Kurucz) §i Lobon# (Labancz) epitete batjoco-ritoare date, cel dintái Ungurilor, cel de al doilea Austriacilor.Aceastä lupta a durat multi ani de zile §i s'a caracterizat prinatrocitáti nemaipomenite: a fost o adevaratá sálbaticire, ca inräzboiul de treizeci de ani din Apus. La inceput, Curutii avuráde conducátor pe Mihai Teleki, ajuns cancelar ; apoi, in urmasugestiilor lui Ludovic al XIV-lea care, du§man al Austriacilor,avea tot interesul sh'-i sprijine, fu pus in frunte tánärul EmericTököly (1678). Se ajunse chiar la un tratat formal, incheiat la27 Mai 1677, prin care regele Frantei le da lui Apaffy F)iCurutilor suma de 100.00.0 de scuzi sau talen i anual, ne-cesará intretinerii unei armate de 15.000 de oameni. La in-ceput se inregistreazá unele succese, ocupAndu-se futre altele,Baia Mare; Tököly, stapan in Ungaria de Sus, bate moneziCu deviza « pro libertate et justitia ». Dupá ce insá Ludovical XIV-lea facu pace cu Leopold, rara ca sá. cuprinda Intratat §i pe aliatii s'al din Ardeal, ace§tia sunt bátuti de tru-pele austriace §i siliti s'a se retragá spre Tisa. Atunci Tökölyincheie in 1682 un tratat cu sultanul, obligandu-se a präti untribut anual de 40.000 de ducati ; e recunoscut, in schimb, deacesta ca principe al Ungariei de sus; in urma mai multor suc-cese militare, i se d'a la 17 Septemvrie, chiar titlul de Rege alUngariei.

In 1683 avu loe o mare expeditie turceascd impotriva Vienei,ispravità dezastruos, multumità interventie hotáritoare a regeluipolon loan Sobieski. Tököly, care participase §i el la campanie,alaturi de vizirul Cara Mustafa, i§i pierdu dupä infrangere, foartemulti dintre partizani; doi ani mai tárziu, el fu chiar arestat,din ordinul sultanului §i dus la Belgrad (4 Octomvrie 1 685).Apaffy trimisese vorb'ä impAratului Leopold, inca din timpulasediului, ca a luat parte la rázboi, numai fiind silit. Apoi elincepu tratative care duserá, in cele din urmá, la tratatul dela

www.dacoromanica.ro

re

oammm.romQvazaTtqvg-3,3VB4,

' ..

Fig. 127. Moneti de zece ducati, de aur, a orasului Brasov, blitutli In 1612.Pe avers, stema orasului: o coroan6 pusa deasupra unui trunchiu cu ródócini.

CintAreste 34,8 grame.

supusä imparatului Leopold; la cele 12 cetati cedate, se adgo-garä Sighetul Marmatiei, Chioarul, Gurghiul §i Bra§ovul (vezi§i fig. 127).

Cand, la 15 Aprilie 1690, Apaffy muri, in Flgära§, sotiasa 11 precedase, la 8 August 1688 urma sA ocupe tronul,potriiit tratatului dela Blaj, fiul tau, numit tot Mihai; im-

ratul Leopold nu-1 admise lusa §i d'ädu conducerea unuiguvern, in frunte cu Mihai Teleki. Turcii, impreunä cu Binan-coveanu §i cu Emeric Tököly, intrard atunci in Ardeal, §i dupàlupta dela Zärne§ti, In care Mihai Teleki cdzu, impuser5 ale-gerea ca principe a lui Tököly (vezi mai sus p. 174). Acesta !lisanu se putu mentine in l'ata Intoarcerii ofensive a Austriacilor§i trebui sà päräseasca tara. Transilvania ajunse astfel din niuin stäpanirea Impäratului sub care r6mase definitiv. La 10Ianuarie 1691, « statele » §i ordinile » constituind dieta

Viena (28 Iunie 1686) §i la intrarea trupelor austriace in Ardeal.Un nou tratat, Incheiat la Blaj, la 27 Octomvrie 1687, stipulacedarea atre Imperiali a 12 cetáti importante, furnizarea deprovizii §i achitarea, ptin5 la 1 Iunie 1688, a unei sume de700.000 de florini. Apaffy e recunoscut ca principe al Tran-silvaniei, cu drept de mo§tenire pentru fiii sal; se acord5., Insfär§it, libertatea cultului pentru cele patru confesiuni din Ar-deal. Dar la 9 Mai 1688 urmil un nou act prin care tara fu

MIHAI APAFFY 363

www.dacoromanica.ro

364 ISTORIA TRANSILVANMI PANA LA PACEA DELA KARLOVITZ

se intrunira spre a lua cunostinta de noul statut al tarii, cuprinsin asa numita Diploma Leopoldina Aceasta era o adevarataconstitutie ; ea a format temeiul organizarii tarii pana in veaculal XIX-lea. Cele 19 puncte ale Diplomei prevad: libertateareligioasa, intarirea vechilor privilegii, alegerea libera a guver-natorului i Inalilor demnitari, dieta anuala, ale carei hotaririsunt sanctionate de rege, un impozit anual de 50.000 de taleniIn timp de pace si 400.000 de guldeni in timp de razboi ; SecuiiBunt scutiti de acesta din urma, servind In campanie pe chel-tuiala lor.

Dupa acceptarea acestui statut, dieta alese pe marii demni-tari: Gheorghe Banffy guvernator, Grigore Bethlen capitan su-prem (cUmandant al ostirii I), Nicolae Bethlen cancelar si IoanHaller, vistiernic.

In ce priveste pe Emeric Tököly, dupa unele incercari inBanat in primavara si vara anului 1691, cand ocupa Caranse-besul i Lugojul, i dupa ce nutri la un moment dat sperantaja Tara Romaneasca, el trebui, in cele din urmq, dupà pacea dela.Karlovitz, sà renunte la actiunea si la planurile sale. A murit,in Asia Mica, la Nicomedia, in 1705.

Mihai Apaffy §i Romlnii. Mihai Apaffy a avut relatii buneCu domnii Munteniei i Moldovei; acestia au participat adesea oricu °stile lor, alaturi de °stile ardelene, la campaniile Turcilorimpotriva Imperialilor (vezi mai sus; p. 115). Ni s'a pastrat obogata corespondenta schimbata intre stapanitorii celor trei tariromanesti precum i intre dregatorii cei mai de searna a lor. « Incasele familiei Cantacuzino, numele Mariei Tale e laudat zilnicserie vel spatarul Buhus lui Apaffy, in iarna unului 1676. Siinteadevar, constatam legaturi stranse intre principele Tra,n-silvaniei i membrii puternicei i numeroasei familii din TaraRomaneascä.

Fata de Romanii din Ardeal, Apaffy a aratat in unele rnomente,o oarecare intelegere. In primavara anului 1662, deci chiar la in-ceputul domniei, a confirmat pe vladica Sava Brancovici, ca,refusese reales de carte protopopii din opt scaune, intruniti In BM-grad (Alba-Julia). Apoi, la I Septemvrie 1663, el a reinoit privi-legiul preotilor romani de catre Acatiu Barcsai, de a nupldti dari, adaogand i scutirea pentru vii, care nu fusese preva-

www.dacoromanica.ro

I3IBLIOGRAFIÈ 365

zutd in amintitul Privilegiu. Si fiindcd .unele autoritäti cdutautotusi sd-i impund, principele revine, la 12 August 1666, d'andordin sever Bà inceteze abuzul.

Tipografia româneascd, infiintata de Gheorghe Rákoczy I,incetase a mai funciona, in urma turburdrilor produse de neno-rocita exped4ie in Polonia; se pare cd fusese distrusil sauascunsd. La 24 Mai 1667, Apaffy porunceste mdndstirii din Alba Julias'ä infiinVze scoalà i tipografie româneascd i sd arate cine evinovat cd acestea nu au luat nastere mai curand. Ordinul n'areurmare deocamdatd; o revenire, peste sapte ani, nu are nici eamai mult succes. Abia in 1683 constatdm cd tipografia functiona:In acest an 'apare prima tipdriturd a ei pArga intaia », dar nu laAlba Julia, ci la Sebesul Sdsesc.

Aceste gesturi ale lui Apaffy fatd* de biserica româneascd dinArdeal nu eran "bud desinteresate; ele urmeireau vechea politicei decaptare pentru calvinism. In fond, principele era ingrijorat demarele numdr al Românilor si o §i spune explicit inteo scrisoaredin 22 Mai 1676, adresatd Bistr4enilor (vezi si mai jos, p. 394).Pe de altd parte, fald de Saya Brancovici a avut, spre sfärBit, oatitudine dusindnoasil, total deosebitä de cea

BIBLIOGRAFIE

I. Gabriel Bethlen: 1. SZEFKil GYULA, Bethlen Gdbor, Budapest, 1929(utilizat6 indirect); 2. RUGONFALVI KISS I STVAN, Az atértékelt Bethlen Gdbor(Gabriel), Bethlen cel depreciat), Debreczen, 1929 (Idem); 3. MAKKAI SANDOR,Egyeddl. Bethlen Gdbor lelki arc za. (Singur. Portretul sufletesc al lui GabrielBethlen), Cluj, 1929 (Idem) ; 4. M. DEPNER, Das Fiirstentum Siebenbargenim Kampf gegen Habsburg, Stuttgart, 1938, XVI + 331 p. in 8'; 5. I. LUPAS,Principele Transilvan Gavriil Bethlen 1580-1629, In Studii, conferinfe Ficomunicdri istorice. II, Cluj, 1940, p. 197-219.

Gheorghe Riikoczy I: 6. V. MoToGNA, Epoca lui Matei Basarab FiVasile Lupu, in Cercet. Iasi, 1940, p. 453-544.

V. si p. 11, nr. 5.[II. Gheorghe Rikoczy II: 7. I. HUDITA., Histoire des relations dilpoma-

agues entre la France et la Transylvanie au XVII-e siècle (1635-1683),Paris, 1927, 432 p. in 8°.

V. si p. 127, nr, 3-5 si O.

www.dacoromanica.ro

366 ISTORIA TRANSILVANIEI PANA LA PACEA DELAKARLOVITZ

Aeatlu Barcsal: 8. I. LuP4, Principele ardelean Acatiu Barcsai fi.Mitropolitul Sava Brancooici (1658-1661), In Studii, conferinie gi comuni-cdri istorice, I, Bucurqti, 1928, p. 165-193.

§i p. 366, nr. 9.V. Milud Apaity: 9. A. VERESS, Prefaia vol. XI de Documente privitoare

la istoria Ardealului, lifoldovei i Tarii Rorruinefti, Bueure§ti, 1939, XXIV +483 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro

VIATA RELIGIOASi A ROMINU, OR DIN ARDEALIN VEACURILE XVII §I XVIII

Acceptarea Unirei ca Roma se ex-plied prin dorinfa preofimei ronidneftidin Ardeal de a ie;i odatd din situalia deinferioritate sociald, economicd i poli-tied in care cc afla de secole.

Situatia Romtinilor din Ardeal, in veacurile XVII gi XVIII,este din cele mai grele. Potrivit actului din 1437 gi a diferitelort constitutiuni* elaborate dupg aceea, ei nu formeaz6 o « natiune »in inteles juridic, cu drepturi politice, ata cum sunt nobilii, Secuii

ei nu au deci nici reprezentaqi in dietä gi in guvern,nici organ politic propriu. Cu atat mai mare este insemniltateaBisericii in viata fralilor nogtri de peste munti. Vladica din I361-grad este nu numai conducatorul spiritual al lor dar gi cel politic,el tine, deci, inteo anumitä mrtsurld, i locul donmului din TaraRomâneascrt gi Moldova ; episcopii, protopopii gi popii in i loculdregatorilor, mari sau mici. Clerul din Ardeal, din cauza impre-jurArilor specifice de acolo, a avut intotdeauna gi un rol laic accen-tuat, mult mai accentuat ca dincoace de munti. DomnulParinte » e, in aceast4 privintä, o expresie caracteristia: ea aratillimpede lmbinarea de atribqii. Fenomenul se poate urrari in toatàperioada modernrt i contemporang, prima la Sta.tutul lui agunainclusiv.

« Mitropolia » din BAlgrad in veacul al XVII-lea. Dupii biruintadela elimb'itr, Mihai Viteazul numise pe loan dela Prislop 'Astoral tuturor Romanilor din Ardeal vi-i hotdrise drept regedintàmAn6stirea pe care o clädise cu mai putin de trei ani in urmaJa Alba Julia, in afara zidului ceatii (vezi gi vol. II, p. 327).lnteo scrisoare autografa, loan se intituleaza: 4 Aural* swim (cumila lui Dumnezeu) loan Vhidica ot Belgrad » (Alba-Julia); in

www.dacoromanica.ro

368 VIEATA RELIGIOASA A ROMANILOR DIN ARDEAL

actele urmasilor sai, gäsim, pentru institutie, titulatura de « Ar-hiepiscopia i Mitropolia Bälgradului, Vadului, Si1vaului, FAO-rasului, Maramuresului i Terii Unguresti, iproci ». Titlul de « mi-tropolie » i « mitropolit » este log contestat de unii cercetätoriai vremii noastre. La Alba Iulia sustin ei n'a fost decá't unscaun episcopal, nu metropolitan ; cei ce 1-au ocupat au fost epis-copi, nu mitropoliti. Argumentele invocate in sprijinul acesteiteze sunt pe de o parte 1mprejurarea ca « raftropolia » Du ire epis-copi sufragani adic5 doprazand _de dansa, pe de alta parte insusititlul pe care si-1 dau o searna dintre titularii ei, de pildä SayaBrancovici care se iscaleste numai « Piscup Saya », iar un arhie-piscop sau mitropolit. Se poate adäoga In acelasi sens i formularulde alegere al lui Atanasie Anghel, alcatuit la Bucuresti, In carese spune: « De vreme ce arhiereul care era mai denainte vreamela episcopia Ardealului anuMe Teofil, i s'au savarsit viataepiscopia au rimas v5duvä, far'de stapan si al ei arhiereu ».

E drept ea alte formulare vorbesc de « mitropolia », « mitro-politul Ardealului », dup5 cum iarasi e drept ca o suma dintreierarhii cari ocupa scaunul dela Balgrad ii zic si se iscalesé. «rai-tropoliti » si « arhiescopi ». Concluzia ni se pare a fi urmatooreajuridiceste, dupa canoane, nu exista, in veacul al XVII-lea, omitropolie de Alba Julia, ci numai o episcopie; de fapt rasa, prin'meirimea teritoriului asupra caruia îi intinde jurisdictia i prininsemniitatea ei, ea poate fi socotita si a si fost ca mitropolie.

Urma§ii lui loan de Prislop pin'S la Saya Brancovici. Nu secunoaste chipul In care s'a sfarsit pastoria lui loan de Prislop,nici anul acestui sfarsit, constatam numai ca in 1605, la 23 Sep-temvrie, era ca « suprem superintendent si episcop » un Spiridon,caruia principele tefan Bocskay li supune « toate bisericileromanesti aflätoare In once comitaté i locuri ale acestei 'ari aTransilvaniei si ale partilor regatului Ungariei supuse Transil-vaniei » fär5 a atinge 'rasa drepturile áltúia. Ceea ce inseamnaca, dupd toate propabilit4i/e, mai era inca un episcop. Inteadevar,intalnim la 13 Martie 1606, la Brasov, pe un Teoctist, desprecare aflana cá a facut G carja de argint pentru « mitropolia » sadin Bdlgrad. Nu stim cat a pastorit acesta din urmä ; stim hied ca.Spiritlon e Intarit si de Gabriel Báthory care-i d5 i Maramuresul ;ultima mentiune 6 din 1609.

www.dacoromanica.ro

SAVA BRANCOVICI 369

Intalnim dupa aceea, In scaunul episcopal din Bglgrad, In1614 pe Teofil venit dela manastirea Prislopului; la 21 Fevruarie1615, Gabriel Bethlen 11 numeste episcop al Vadulu; ; era « ominvatat, cu viatä cucernica i moravuri curate ». Urmasul lui Teofile Dosofteiu, venit din Moldova si sprijinit de stefan Toma,domnul acelei Igri. Intr'o insemnare pe o evanghelie slavä elzice « Eu vladica Dosofteiu ce am fost In Roman si Hui si maimare peste toate manastirile tgrii Moldovei, asijderea vlädica inArdeal i in Maramures; si am fost in tinutul Sacmarului, pang.la Dobritin ». Bun gospodar, Dosofteiu cumpara pentru « mitro--polia » din Bglgrad mosia Beca, nu departe de Teius. Pastoria luiine pana in vara anului 1627; la 4 Iunie, el prezideaza soborul

convocat la Balgrad care se ocupa de felul « cum trebuiaste aIinea legea liii Dumnezeu pentru ispasenia sufletului »; la 17Octomvrie, ggsim, in locu-i, pe Ghenadie, nobil roman din Brad,numit, In mirenie, Gheorghe (vezi si fig. 128). Sub acesta (1627-3Septemvrie 1640), si sub urmasii sài lorest (1640-1643), originar,ca i Dosofteiu, din Moldova, si Sinzion iiStefan (1643-1656), dupg22 Mai) aqiunea de castigare a Românilor ardeleni pentru calvi-nism, se intensifica. Ea are, evident, tot sprijinul principilor Tran-

aderenti ai acestei confesiuni. Vlgdica nostru e supus « su-perintendentului » palvin; se fixeaa si o serie de puncte sau « con-ditii » pe care el trebue sà le Iina; dela cinci la inceput, numärullor se ridica la nougsprezece. Prima eonditie este ea slujba sa fiein romeinefte, potrivit normei protestante si calvine care cere limbanalionalg in biserica. Aceasta « cond4ie » ne-a fost folositoare,de fapt ; ea a determinat tiparirea de cgrti bisericesti in Ardeal,In veacul al XVII-lea, asa dui:a cum se intamplase pentru aceeasipricing, si in veacul anterior.

Saya Brancovici. Urmasul lui Simion 5tefan este, fargfigura cea mai de seama a bisericei ardelene, intre 1600 si 1700.Nascut la Inäa « pe la 1620 » dintr'o fa milie de clerici (cf. mai jos,p. 372) si primind, la botez, numele de Simion, Saya Brancovicia inceput ca preot i protopop in orasul natal. Era un -om umblat

fusese prin Ungaria si In Tara Romaneasca un carturarun temperament politic: In finer* se luptase cu Turcii, maitarziu, se va amesteca in esatura de intrigi si interese ale vremii,care-i va aduce, la urmg, i caderea. Fratele sau, Gheorghe

24

www.dacoromanica.ro

el . -1-7- -1- . -. - ., ..

, 3---- e-r- . i-.--,' - ,. . c"-- J)r7i.r` ;Uii?;;.¡Lerif114" irrf.41441.1"iptir.44.-1`r7'17i;rilt 14:1 re. t.6ffil 'r

-.7- -A .4 - I - .,

.... e...a I - '; o (*me! rry r( t-i.f J l a t 777-21 'fi; re"c't 1114 !'lLA:r el:,;;Ii' '10 4..11 '4 ''

'',1 ,,,,,,th. ,-4 n ,,,';'1.-. f."1 ,,P)1.-- , , ......- ,... H., 1 etii 7.), .."'''' J ...,.. ,v 1 , 1

. ik, li-rt 4if t tY;4i. 11;4'4' 5 r;i4A:n 7?,,,,,,,, fe 1.kf ki 4 rgr.l.id au gr N r r; 444/ P. rTrY,-.1c4 /1d./Iii -.! 44,:.f..ti !!!i , 2-::- ..... ........, - ! 2...7' v e--" ' IO c---7'. , 54 1 ........._ e 4.0?

:.:11:t2.ilif H ).1..,i'Ll , j,:uf. 4 1 !.6704.. ;-t 4,40-7,r }!;:f.,114 . 41.11-1 trIK pl.f K A LI ,Li.D-4:i-Yrdr ermiff,lia...J.44i4r7TYpI0f,i

..11, ' ,.=i 1: '7 »:, )7", . .-..,.11 ., '-',. .. ,i. 1. --7-. -7-7 1', J al--.. , . -7,-. ,,, --.. . k ,- rd r774rA 41 - e eft i vi 1.1 rrrf,y1-4 161 1 i(4 rae 1, r trA y i fry.,1:,' 1-all f (ni nrif ki il,r 7/Tri" ;ir ti,44 (rfr TAA-7,

. ,, .. -71,/ (1'1. i ' ,e...' 4, ,,,, e (.1.11 ..; ,- -.1,,.., e' .4 7...11.41. ,-. -V "- 1 ' ;,/ 4.4Mil O fi Y _14. .. 1 ...1.....1.41 rid fl t i a rn 4., , ? rpf,4,4 .1.1.1142,11 ti Lk i e fa '.-I;Wr , , iafb f fria :T> , e,gl a 4-71i* 'i. .v.e..14/....

...... . v , ,..... ...--, _,.,) . e- N .--r "";;`,. A - '7, 4-77 S. .ri .. ' /e - _ ----5o . .- e-74 ' 2;-7...... . z:, 1-Micri 00-4 e. ity .ry f 17741 -( ;1 f (t'II ,Ar erp y y frr yf ,cj ;57ifia I i fl.pf ti,f 4 Airle rey; y , a 44.f a. ,47-4,0,1 5..

(1,ii .5,.-... .7. .4err ..;. r,-' , :,..Z.,-,4- / .. .:"..-, .1. ". 1 '.. .1:..7.7.t....f =-.... J ' ' ". '" ',.. 4- -.,- - a Vile,40, Mi 'rifa r7.47:jv N.; ot,,5 X

r

y i54,,, i 4A/ .---... AIO(AfY , sibym f Li . it 1141 r 4i7.1.A.4 fril ter _1171 VAlt II

''-""7"...

i H f N'' - : 4 , e ax, ,. .... ! .... . 77-0" ..,.... . , .!,-i..!...7. . .- ..._._ ,.., ._ e4 1.,,, v ,w-,-,,,-.

" . ?"-A,?-94,17,4::. ks./ 177:77.4.-.44 Pf p., 'Osa- iferi w, I .,.......; v 4 'erY1.4.1fr7r77 ,,krid - Pfg i-44-7.-4,1 :1 i rayoI 4 i ,,, rf- , i .,,, i - ,, -77 ' (144 ' :,ikaiifypf ,irircix , !A( CIA Y eitirrL ifirly 4,1 ct .4 fa e .f tiril H. rt7IfttiAii . ilillif g-epaileAl y 'n'y a y W,fr g(4

, .¡

.1 1...., . ',.., , ,:1 .....""... ..,.. ,,, , r jit....-t I a .,..-"r:ÉLAii''' '7.Z 1 , 9 _..... L= . -7-7elcici , ki ,4.1"):14 g.! ' trrg 1 LV/f t

i 4'4r 441K frIga 41 fi441,4,1 ,ti , Y 4 fi t , i le ,a-t,, VI', cly ii.71

-.. Lury alai' I NT"ra ',

- J 1-,-_--,,,- " v- .. - q , ., - - 7 .-:-.7 ) i ° - Y ...7- i .;id' ' 07 ,17' i.

.

pi d j4,,,,,,,, rm.., . 7 r,, t i .,,4,4ele 40, a ,. ja,a, te .4,- 7., .,4/ 4/..61/4 e f,--Krn't, 4,x,,,,p,-, ,,' z, , ,,,4,...,..mt - 7.,- ,e . 947 ,....... .7-f' e' ' 7 - '' .14-i- ' -- .1 -,, ,..-7 , , 'A

- , te ,.,..7,.,. ti/4~ ,/77/04,f4eA4 y ft, ,f,,a,/ 'id. a ",f,sey!..4,:,...4,1A-4,am

ali, i 0,,(41;,, , A ti f risy f ? f . ,, . 4, e .,,i,,,.1 i i -.vi ) 4,-11.1., ."--;"/ (vi .4- - (V." ,..' 1' rrT. 41 PA ot fi n .;t1, oil, ,'.7r /1,64 _..fiff 1 f i i .,-14/ rn. ri 0, Ore.? 1 i d,r 11 i i'f.i7 ( arrirrV Irrrt-, rrs' 11,14v/ir/ ry Y '41 a f f.4.et_ty /, t.

I ....,.. 4 ' le ' ..'... , ,. ' oil" ., "k"-, v e ,,,,-.6 4.,. (--;en i ft Y 'a ):' 714)., es r7 ,* 131 izo fi? Al; :e 04444(4 YK Ortra ,...rw/eyff.ri ay erfe 'vil., 111 Gel ,4, .... Po

e° . )

, ,.., ,,,, Ti'1 ,

....8,41 ', rf --1 .

.: "

La": i '7 i l" "sit':;4 .4 .

,....... 7.7 ,--- .-LIALt.

.1,ra r ...:,./1/? irb1.4a O 7 TL ? o '7, . hidi 71 i pl'!r,t,.7!.rr77.7 r'.0' 7.-74:1! ,f1 LAi ti.,1171LAF:' ti, ihr(-17/ .(fi- . fir4(111)Di'ild. ii

r--1 /

., Tr,r,...,-.

,. - , , -. , ,,i, ,,-,-77 - , ,fr. nYmi 1 V,artefl7;(1,,,i4rn.1,1,1,,I, ,r.'

.

..,

Fig. 128. Act ronnAnesc: din 1628, Decemvrie 4ast. v., dele Ghenadie, pentru protopopul Ioan8 din Huniedoara. Titlul, In limba slavA, eurmiltorul: Cu mila lui Dumnezeu, a prea slintitului arhiepiscop chir Ghenadie din scaunul Billgradulni vi a Vadului vi a Oradiei vi a Sacmaruluj

vi a Intregei tári a Ardealului 9i celelalte

4,1

o

2

, r- -

s.

www.dacoromanica.ro

SAVA BRANCOVIC1 371

covici, de asemenea o personalitate remarcabila, a stiut sh castigeincrederea principelui Mihai Apaffy, care-1 numeste reprezentantal Ora la Stambul. Intre cei doi frati au fost legäturi stranse ;

s'au ajutat reciproc, in diferite imprejurAri.Ales de care sinodul intrunit in vara anului 1656, ca succesor

al lui Simion Stefan, Saya trece in Tara Romaneasch unde sechlughreste si e sfintit episcop de &Are mitropolitul Stefan, la 25Septemvrie ; peste trei luni, la 28 Decemvrie, el e inthrit de catreGheorghe Rákoczy al II-lea. Avea sub ascultarea sa pe toti Ro-manii- din Transilvania, Banat, Maramure i phrtile unguresti,afarà de aceia din tinutul Fagarasului: e cea mai inting juris-dictie. pe care a avut-o Orb' atunci vreun episcop de ffälgrad.Inlocuit pentru scurt timp sub Barcsai, pe care Ii parasise, trecandiaräsi de partea lui Rákoczy, Saya e confirmat si de loan Ke-mény ; sub Mihai Apaffy, un sobor 11 realege din nou, cu unanimi-tate, vladica ; confirmarea principelui urmeazh la 23 Aprilie 1662.

Phstoria lui Saya dureaza pAnä in 1680. In Ianuarie 1668,el plea* impreunh cu fratele sàu Gheorghe cu inch zece inso-titori in Rusia, la curtea tarului ; e primit bine de acesta, la Mos-cova, dhruit cu bani i vesminte bisericesti; capdth favoarerara i un privilegiu care-i da dreptul de a veni la fiecare sapteani duph ajutor. Intors in Ardeal, el are sh lupte cu tendintelede cotropire ale calvinilor i izbuteste, la 30 Decemvrie 1675, shobtina anularea ordinului prin care intreaga biserich romaneascdfusese push, la 14 Ianuarie 1674, sub ascultarea i conducereasuperintendentului lor. Aceasta lupth, dar mai cif seama amesteculski in chestiunile politice externe, ii aduce big caderea. Se faceo ancheta', se still-1g de pretutindeni acte i marturii, formandun dosar voluminos si la 2 Iulie 1680, cazul shu e infätisat sino-dului la Balgrad. E acuzat de imoralitate si de rea gospodhrie abunurilor episcopale In realitate altele erau pricinile urmaririi,dar acelea nu se puteau formula. Sinodul, docil, 11 condamnäfie scos « din diregatoria episcopeasch » i dat « pe mana magis-tratului din afarä » spre a justifica averea irosith. Sava este depus,apoi inchis i suprema' umilintä batut. Eliberat prin inter-ventia energich a lui ,,S'erban Cantacuzino, el nu mai traieste mult ;batran i bolnav, inchide ochii in 1683, inainte.. de 1 Mai ; la aceastadata', fratele &au Gheorghe däruieste bisericii din Vestem, langh

24*

www.dacoromanica.ro

372 VIEATA RELIG1OASA A ROMANILOR DIN ARDEAL.

Sibiu, o evanghelie, preotii lacavului urmand, in schimb, s pome-neasca la liturghie pe « räposatul Saya, mitropolitul Ardealului

Urmasii lui Saya. Episcopii din Inau, Fägára i Maramures.Urmavii lui Sava, un Iosif Budai (1680-1682), un Ioasaf, grec deorigine, recomandat de domnul Tarii Romanevti (1682), un Savadin Vevem (1682-1685) un Varlaam (1685-1692), stint ierarhifärä mare insemnatate, supuvi calvinilor, i, in partea ultima aacestei perioade, dupa ocuparea Ardealului de Austriaci, cato-licilor. De semnalat e doar, sub Varlaam, introducerea in bisericanoasträ, a « juratilor » vi a « gocimanilor » (Gottesmann) insti-tutie calvina pe langä scaunele protopopevti ; acevtia sunt ase-menea epitropilor de dincoace de munti: ei « poarta grija bisericii »adic'ä o administreaza sub raportul material.

Alaturi de episcopii de Bälgrad, intalnim, in cursul veaculuial XVII-lea, episcopi romani vi in alte parti ale tinutului de pesteCarpati. Astfel in « partile ungurevti », gasim pe un Sava, dinfamilia Brancovici, intre 1606-1627; revedinta vi-o avea la Indu§i la Lipopa, In Banat ; dupä el urmeaza un nepot, Lazeir cu numelede calugärie Longhin; acesta vi-a sfarvit zilele in Muntenia, larnanastirea Comana.

Tinutul Fagaravului are, sub raportul conducerii bisericevti, osituatie speciala, ava cum avusese vi sub cea politica: uneori eldepinde de episcopul de Bälgrad, alteori insa nu. Sub GabrielBethlen vi sub Rákoczevti, el asculta, In genere, de superintendentulcalvin. Cateodata, i se dau i conducatori bisericevti locali: astfele protopopul sS'tefan din Berivoiul Mare, In 1647, i, ceva maitarziu, episcopul Daniil (1661-1672), adus din Moldova.

In Maramurev, revendicat, sub raportul jurisdictiei, In veaculal XVII-lea, atat de vlädicii din Balgrad cat vi de episcopii rutenidin Munkács, constatam uneori episcoPi locali ; cel mai de seamadintre ei este, fara indoiala, Iosif Stoica, nobil roman bavtinav,hirotonisit in Moldova. Bun teolog, carturar de seama, el a scriso epistola contra Unirii cu Roma ; pastoria lui incepe in anul 1690.

Cauzele unirii cu Roma. Indata ce Ardealul ajunse in stäpanireaAustriacilor, actiunea vi propaganda calvinä trebui sà cedeze Infata celei catolice, sprijinite de Habsburgi. Atentia noilor pro-pagandivti se indrepta vi de data acesta in special asupra Ro-manilor: ei forman doar majoritatea populatiei din provincia re-

www.dacoromanica.ro

CAUZELE UNIRII CU ROMA 373

cent câtigat i apoi prin ei se putea contrabalansa influentaUngurilor calvini, intoleranti i exclus'vi. Actiunea de castigarea Romanilor pentru catolicism n'a fost inspirata deci numai demotive religioase, de pasiunea prozelitismului, dar si am spunechiar: mai ales de un calcul politic: acela de a dispune In oncemoment de o masa capabilasà impresioneze, prin numar i vigoare,pe ceilalti locuitori ai àrii, fäcandu-i astfel docil la ordirele Vienei.

Daca, pe de alta parte, propaganda misionarilor iezuiti agasit ecou In randurile preotimii romanesti din Ardeal, faptul seexplica iarasi nu prin vreo nemultumire o acestei prentimi fatade Vechea credinta, care s'ar fi dovedit cumva insuficienta, ciprin dorinta ei de a iesi odata din situatia de inferioritate sociala,economica i politica In care se afla de atata vreme. Intr'adevar,In Ardeal, 'hare confesiunile legal recunoscute sau cum sespunea atunci « recepte cea ortodoxei nu era cuprinsei ; dedrepturi se bucurau numai confesiunea catolica si cele trei con-fesiuni reformate: luterana, calvina i unitara sau antitrinitarä.Pe de alta parte, Românii nu erau recunoscuti nici ca « natiune *in sens politico-juridic, asa cum erau nobilii, Sasii i Secuii ; n'a-veau deci reprezentanti in dieta i In guvern. Situatia lor si a con-ducatorilor lor spirituali, era din cele mai grele, aceea a unor

tolerati ». Acesta e chiar termenul care se intrebuinteaza atunciIn mod curent si care se intalneste In asa zisele « Constitutii apro-bate * ale tarii din veacul al XVII-lea. lata ce citim inteuna dinaceste Constitutii: « Locuitorii ce se in de secta Romanilorsau Grecilor se sufera provizoriu In Ora (pro tempore), pana leva placea principilor i parnantenilor tarii » (usque ad benepla-citum Principum et Regnicolarum: Approb. Const. I, 1, 13). Pangacolo se mersese in urma celor intamplate la 1437 si 1514 (vezivol. II, p. 310-314) cu ura i intoleranta: noi, beiftittaisii, ante-riori tuturora pe pamantul Ardealului, noi cei mai num,erosi, noicare Orman' cu munca i banii nostri, Statul, noi eram socotiti ca« tolerati » In propria noastra tara! Pranii ajunsesera sä mun-cease& aproape numai pentru « domnii de pamânt », preotii eraupusi la dari si la munci urnilitoare. i situatia mergea inrauta-

sarcinile deveneau din ce in ce mai mari.Se intelege asa dar de ce, atunci cand propagandistii catolici

au propus conducatorilor spirituali ai romanimii din Ardeal

www.dacoromanica.ro

74 VIEATA RELIGIOASA. A ROMANILOR DIN ARDEAL

unirea Cu Roma, in schimbul acorddril unei situatii identice caaceea pe care o aveau slujitorii celorlalte culte, legal recunos-cute, ei au gäsit un teren favorabil. Mai ales cá au avut §idibacia BA' -nu ceara schimbari in formele exterioare ale credin-

§i cultului, ea au lasat mai totul la fel ca Inainte. Modifi-carile introduse nu izbeau pe credinciosi, nu schimbau nici felulde viata al preotilor, marginindu-se numai la unele chestiunidogmatice.

Unirea cu Roma. Teofil i actul din 21 Martie 1697. Propagandacatolica se intensifica sub urma§ul lui Varlaam, anume T eofAcesta, fiul preotului Simion Szeremi din Teiu§, roman de bri-gine nobil, fusese hirotonisit la Bucure§ti, la 18/28 Septemvrie1692. Confirmat de guvernatorul Banffy, la 18 Decemvrie, candtrebue sa accepte §i cele nouäsprezece « conditii (vezi mai sus,p. 369), el ajunge, cu timpul, la concluzia ca intretutela calvina,care nu aducea clerului §i poporului roman niciun folos §i ceacatolica, legata de o serie de avantagii, e de preferit aceasta dinnrma. De aceea, el convoaca un sinod la Alba Iulia, in Fevruarie1697, In care se hotdra§te Unirea cu biserica romano-catolica. Inacest sens se redacteaza, la 21 Martie 1697, un act care e trimisImparatului Leopold §i arhiepiscopului Ungariei i In care searata conditiile unirii. Papa e recunoscut ca §ef väzut al intregeibiserici cre§tine s, se admite, in afara de rai §i de iad, §i existentapurgatoriului « in care se in sufletele cele necur'ätite Inc'ä §i securata »; pentru Imp'ärtä§anie e suficienta azima (sau painea-nedospita); In sfar§it, la « Crez » se adaoga « filio que » adica DuhulSfant purcede §i dela Fiul, nu numai dela Tal. In schimb, Teofil

clerul roman cer: « Ca preotii §i dregatorii biserice§ti de ritulgrec sa se bucure de toate acele privilegii §i drepturi de care sebucura preotii con fesiunilor « recepte ».; « ca In fiecare sat unclese afla preot, BA aiba biserica cash' parohiala »; « ca preotiidepinza ... de Episcop, iard nu de laici ca pana acum ». Asupraautencicitatii acestui act s'au formulat bânuieli, fara sà se aduchInsa vreo dovada hotaritoare. Oricum ar sta lucrurile impresianoastra este ea actul e autentic Unirea nu s'a perfectatatunci, deoarece Teofil, dupa ce da Inca un act, similar in Iunie,moare in a doua jumatate a anului 1697; testamentul sau poartadata 12/22 Iulie.

www.dacoromanica.ro

ATANASIE. DESAVARSIREA UNIR!! 376

Atanasie. Desavar§irea Unirii. In scaunul vacant, e ales Ata-nasie Anghel din botez fiu de preot nobil, ca si predecesorulsau. Hirotonisirea are loc, dupa obicei, In Tara Romaneasca,la 1 Fevruarie 1698; Cu acest prilej, Atanasie fagadueste « catetocmeale ce are scaunu acesta a Ungrovlahiei sa le pazesc ne-schimbat Intru toata eparhia mea ». El iscaleste si instructiunilesi normele ce i se dau de catre patriarhul Ierusalimului, prezentsi el la hirotonisire ; isi ia de asemenea angajamentul ca, In cazde nedumerire, sa se adreseze intotdeauna mitropolitului dinBucuresti. Cu toate aceste mäsuri de precautie, Atanasie nupoate fi impiedecat sa mearga pe drumul croit de Teofil. La 14Aprilie 1698, aparuse un rescript imperial adresat guvernuluidin Ardeal In care se spunea ca preotii romani cari se vor pro-nunta pentru Unire, «se vor bucura de privilegiile preotilor ca-tolici »; ceilalti vor MI-Wane In starea In care se allá. Era o invi-tatie In toata forma, avand garantia cuvantului imparatesc. Incepudeci sa circule in Ardeal o lista de adeziune, pe care o iscalira 38de protopopi ; pe temeiul ei, se redacta apoi, cu colaborarea Iezui--tilor, manifestul pentru unire, din 7 Octomvrie 1698, In rnanas-tirea Sfintei Treimi din Alba Julia; el poarta iscaliturile celor 38si pecetea « mitropoliei », nu 'inset fi iscalitura lui Atanasie. Ur-marea fu diploma din 16 Fevruarie 1699 a Imparatului Leopoldprin care, primindu-se si intarindu-se Unirea cu Biserica romano-catolica, se acordä Bisericii unite, clerului si averii acesteia toatedrepturile, privilegiile si imunitätile Bisericii catolice ; preotii unitisunt scutili de iobagie, de claca sau robota s'i de bate prestatiileumilitoare: e asa zisa prima diploma' leopoldina.

Atanasie nu iscalise manifestul si continua sa aiba legäturicu Bancoveanu dela care primi chiar, la. 15/26 Junio 1700 mosiadela Merisani (Arges). Curtea imparateasca. 11 cherna atunci laViena ; aci el fu chestionat si « purificat », iscalind apoi un actprin care afirma « stäruinta, sin ceritatea si taria » lui MO deUnirea dela Roma (20 Martie .1701). In urma acestei declaratiisolemne el e hirotonisit episcop al Romanilor din Ardeal (25Martie);. mai inainte cu cateva zile primise titlul de consilier siun lant de aur cu chipul lui Leopold. Totdeodata, Imparatuldadu, la 19 Martie 1701, 'Inca o diploma, prin care, reinnoindu-sedrepturile acordate mai Inainte, se specifica de asemenea, la

www.dacoromanica.ro

376 VIEATA RELIGIOASA. A ROMANILOR DIN ARDEAL

punctul trei, ea taranii §i locuitorii români In genere care se voruni Cu biserica romano-catolica, nu vor mai fi, pe viitor, socotitidrept tolera(i, ca pana atunci, u.ci vor fi primiti Intre staturile

ca ceilalti fii catolici ai patriei ». Aceasta a doua diplomeileopoldinti va fi invocata In tot cursul luptei duse de Romaniiardeleni In veacul al XVIIII-lea ; guvernul §i staturile ardelenenu vor voi s'o tie In seama Insa, sub cuvânt ea ea n'a capatatniciodata valoare de drept, cele trei « natiuni protestand trnpo-triva-i cu prilejul publicarii ei, 1n dieta din Alba Iulia, la15 Iunie 1703.

Instalarea lui Atanasie avu loc, cu fast oficial, la 25 Iunie1701, in Mewl zidit mai bine de o suta de ani Inainte de MihaiViteazul, la Balgrad. Se produse, ce-i dreptul, la u§a bisericii, omanifestatie ostila, din partea unui preot §i a doi mireni ortodoc§i ;urmara, mai tarziu, afurisania lui Calinic, patriarhul Constanti-nopolului, care numi pe épiscopul unit « Satanasie », aceea a luipositei, patriarhul Ierusalimului §i cealalta a lui Teodosie, mi-tropolitul Tarii Romane§ti. Faptul Insä unirea Cu Romaramase §i °data' cu ea i desparlirea obftei romeinegi din Ardeal incloud, deci sleíbirea ei. E adevarat ea, mai tarziu, se produsera§i miele urmari favorabile, sub raportul cultural ; pana atunciInsa, avura loc o serie de turburari §i framantari con fesionale,element necunoscut mai Inainte in viata poporului nostru.

Atanasie pastori Oda' In ziva de 19 August 1713 cand Inchiseochii, fàrà sà aibà vreun Roman la capataiul lui ; se rostira In schimbdona cuvântari, de &Are Iezuiti: una In latine§te, alta In ungure§te.

Reacia contra Unirii. Chiar dela lnceput, de pe cand Ata-nasie era dus la Viena, In 1701, se ridicara voci contra Unirii.Aceasta era considerata §i pe Mina dreptate ca fiind numaiun mijloc de a se Imbunatati situatia 'clerului ; poporul tiriea lavechea « lege ». In privinta aceasta, aunt caracteristice cuvintelelui Pater lanof, negustor roman din Sibiu, trimise, la 13/24 Martie1701, lui Atanasie: Tara leagea spune el au rea avem, aubuna, nemica nu vom mica, nici avem a primi mai mult, pana nuva fi cu voia §i a tuturor mireanilor, nu numai a popilor. lar deprimea§ti Sfintiia Ta §i popii, numai voi sa fii, iar noi nu vom fi ».

Un nobil roman, Gabriel Nagszegi, ce se intitula reprezentantal ortodoc§ilor fata de guvern §i stat, protesteaza cu energie, la

www.dacoromanica.ro

REACTIA CONTRA UNIRII 377

25 Scptcmvrie 1701, Imrotriva luàrii celor douà biserici din Alba"Julia de catre unili. Acest protest starneste mare valva; autorullui e inchis i rämäne astfel pana la 20 Septemvrie 1706, Mean-du-i-se i proces ; pentru linistirea spiritelor, Imparatul insusie nevoit à dea, la 12 Decenivrie 1701, un edict care e « un ade-varat decret de toleranta » religioasä ; tiparit In latineste si Inromaneste, aceasta de a doua versiune insä tot ca litere latine, elaccentueaza ea se lasä libertate depling locuitorilor In ce privesteunirea cu vreuna din cele patru confesiuni recepte » sau rarna-nerea In vechea confesiune ortodoxa.

Preotii cari nu primisera unirea i cari reprezentau in 1716a sasea parte din numärul total: 456 fata de 2747, îi gasira unexponent In Joan Tirca; acesta, partizan al lui Francisc RákoczyII, care se ridicase contra Austriacilor (vezi mai jos, p. 394), fuasezat de &Are protectorul i eful sau episcop la Bälgrad, in1707, In locul lui Atanasie. Cand Rákoczy trebui sa se retragilspre nord, Tirca acum ca episcop purtand numele de by 11urrnä si fu instalat episcop In Maramures, in. locul lui Iosif Stoica.

Tara Barsei i Brasovul se dovedira In special refractare Unirii.La 5 Mai 1723, ortodocsii din Brasov declara « cu glas mare »sunt fii bisericii Rasaritului « de care sfanta credintä nici sabia,nici focul, nici Inchisoarea, nici säracia, nici nevoia, nici foamea,nici goana, nici moartea sá nu ne poata desparti » (vezi si fig. 129).

O alta regiune unde Unirea se izbi de o rezistenta Indarätniafu aceea a « Marginenilor *, de langa Sibiu. De aci, se ridicarafiguri remarcabile ca taranul Nicolae Oprea din Saliste care mersesi la Viena, In 1748, stand acolo mai mult timp i fäcând o seriede petitii &are Maria Tereza pentru ca, In cele din urrna, sa fieInchis In temnita, la Kufstein, i sa moara acolo, dupa deceniide suferinta. Tot din aceasta regiune s'au ridicat pe la jumätateaveacului al XVIII, preotul Ioanef din Galef care moare de asemeneaIn Inchisoare, preotul loan din Aciliu si protopopul loan din Seilistecare e un adevärat « spiritus rector *al ortodocsilor pe la 1759-1760.

In sfärsit, cea de a treia regiune ostila Unirii era In MuntiiApuseni, in Zarand, vechiu centru de aparare româneasca.

Rezistenta populatiei din Ardeal Impotriva Unirii a fost insu-fletita de aparitia, in 1744, a unui calugar Visarion Sarai; acesta,särb de origine, ilC11 prin Banat si intra, in Martie, pe la Dohra,

www.dacoromanica.ro

378 viEATA RELIGIOASA A ROKANILOR DIN ARDEAL

In Huniedoara.

Fig. 129. Cruce din lemn de chiparos, terecatiIn argint dela biserica St. Nicolae din Brwv.

De aci el, se Indreptà spre Deva, dupg aceea, prinSäli§te, la Sibiu, vorbind Ora-nilor, prin sate §i pe drum §iluttirindu-i In vechea credirrtä.Prins de autoritäti, fu dus subescortà la Viena, de uncle i sepierdu urma. De0 prezenta luia fost de foarte sourtä durat'ä,totu0 influenta exercitatà asu-pra multimii s'a dovedit Insem-nata ; din canza aceasta, se §iinstitui In 1746 un regim deteroare 0 de prigonire contraortodocOlor. i mai Insemnatàa fost actiunea desrä§uratä,peste un deceniu §i jurnatate,de augärul Sofronie, originardin satul Cioara (judetul Alba).Acesta i0 durase un mic schitIn pädure, avtind pe MO el

cativa copii la Invätäturg.Autoritätile din Vint li distru-serà insä Mewl In 1757 0-1silirà sä fuga. El petrecu cAtvatimp prin judetul Huniedoara,pAnd când fu prins §i inchis insatul Bobalna. De aci 11 scäpäo ceatä de vreo 5-600 de td-rani români, Inarmati cu md-

t( ciuci §i condu0 de protopopulJoan din Säli§te (13 Fevrua-rie 1760).

Sofronie se refugie atunci InZarand, unde se putea apära.Bisericile unitilor Incepurä sd.fie ocupate ; mi§carea se intinsegi In sudul Ardealului i In cArn-pie §i pe cursul superior al Mu-

www.dacoromanica.ro

EPISCOPII ORTODOC$I DIN VEACUL AL XVIII-LEA 379

resului, unde se remarca protopopul Ion din Sadu, zis si Popa Tunsu.Prins din nou, in Abrud, Sofronie e liberat pentru a doua oara detaranii strânsi in mare numar. In cele din urma, cetele lui atacara'Blajul, in August 1760, silind pe episcopul unit Petru PavelAron sa fuga la Sibiu. Culminarea miscarii fu sinodul convocatde Sofronie la 14/25 Fevruarie 1761, in Alba Julia; aci se aprobao incheiere, in 19 puncte, prin care se cerea, in primul rand, liber-tate religioasa, consultarea tarii in vederea numirii unui episcoportodox si eliberarea celor inchisi. In urma acestui fapt, Curteadela Viena care urnarea, prin Consilml de Stat, Cu multd atentie,problema confesionala româneasca, se hotari sa intervina. Ea tri-mise in Ardeal pe generalul Buccow, cu forte indestulatoare, nu-mindu-J totodata si presedinte al comisiei instituite pentru cerce-tarea si inlaturarea certurilor religioase. Se decise sa se faca oconscriptie generalä a aderentilor celor douà confesiuni; ea avuloc (Mai 1761 primele luni din 1762) si e cunoscuta sub numele

barbar de « dismembratia legii ». Dei nu se pastra pretu-tindeni deplina obiectivitate, rezultatul fu ca din 152.886 de familiiromanesti, 127.712 se declarara ortodoxe si nurnai 25.174 unite;daca s'ar fi procedat impartial, numarul acestora din urma arfi fost dupa ultimele cercetari numai de 11.907 adica 7,7%din populatia totald. Aceste cifre arata de ce putea vorbi la Viena,in Consiliur de Stat, de esuarea (« Scheitern ») Unirii. Lui Sofroniei se intenta proces ; sentina: 5 ani inchisoare, nu putu fi insa exe-cutata, deoartce el trecuse din timp in Muntenia, unde ajunseegumen la mänastirea din Curtea de Arges.

Episcopii ortodoc§i din veacul al XVIII-lea. Odatä. cu Buccow,sosi in Ardeal si episcopul ortodox de Buda, Dionisie Novacovici,sarb de origine si diplomat al Academiei Teologice din Chiev, pecare Imparateasa Maria Tereza hotarise sa-1 numeasca si. episcoppentru Românii neuniti. Inteadevar, acestia, dupa ce Atanasieprimi Unirea cu Roma, nu mai avurit , timp de pase decenii, unepiscop al lor, recunoscut de curtea deba Viena; singurul ierarhlegal, in tot acest rastimp, fu episcopul unit ; catolisicmul n'aveaniciun interes sà intareasca pozitia ortodocsilor. Ramasi failpastor, acestia se indreptara spre mitropolitul sarbesc dela Kar-rovitz. Inceputul il Marra Brapvenii cari si trimisera delegatiilor la congresul national sarbesc din 1743 precum si la congresele

www.dacoromanica.ro


electorale din 1748 §i 1749. Urmarä apoi Fagara§enii care cerura,la 28 Noemvrie 1747, mitropolitului sa fie luati i ei sub juris-dicOa sa. Evident, legaturile cu Muntenia §i cu Moldova conti-nuara; nu mai putea fi insa vorba de legaturi of iciale, recunoscutede Stat, a§a cum era inainte de Unire. Pe timpul prigoanei reli-gioase, se famed interventii §i In Rusia, la curtea tarului, spre ainterveni in favoarea celor urrnäriti. Protopopul Nicolae 'Pop lugdrumul Inteacolo, pornind la 17 Noemvrie 1749; Ii urma un ca-lugar Nicodim care merse de cloud ori in Rusia, °data In 1751,a doua °aril In 1757. 'farina Elisabeta interveni inteadevär, prinambasadorul ei dela Viena ; ea indemna, apoi, ceva mai tarziu,in 1758, pe credincio§ii din Ardeal sa ceara un arhiereu al Ion,fagaduindu-le ca le va trimite unul dela Moscova. Pentru a punecapat agitatiei religioase, care sub Sofronie din Cioara atinsesemaximum, Maria Tereza hotari sá numeasca" un ierarh §i pentruortodoc§i. Fu trimis deci Dionisie Novacovici; decretul prin careacesta e numit episcop exempt (adica nedepinzdnd de vreun mi-tropolit I) al Romanilor din Transilvania poarta data de 13 Iulie1761. Instalarea avu loe la Brapv, la 4 Septemvrie ; ca re§edintäi se fixasera cheii Bra§ovului ; Novacovici nu voi sà ramaie aciinsa Bra§ovenii Il primisera rece ci i§i lua o locuinla la poarta

aproape de Sibiu.Novacovici pästori pana in 1767, Decemvrie 8 cand 11 ajunse

moartea. Invatase, dupä nu mire, romane§te ; a scris §i o carte deliturgicä, in limba romana i sarba, precum §i uneIC studii contrapropagandei unite.

Scaunul vacant e girat apoi catva timp de vicarul loan Gheor-ghievici, dupa care e numit episcop Sofronie Chiriloyici, tot sari)§i el, avanduli re§edinta la Sibiu. Pastoria acestuia dureagdela 1 Decemvrie 1770 pana in 1783. In Ardeal a stat Insä, de fapt,numai pana in 1773, mutându-se apoi la Buda §i, mai tarziu, laTimiwara ; a avut ca vicar, in aceasta ultima perioada de zeceani, pe loan Popovici din Hondol.

Dupa Sofronie Chirilovici, Impäratul Iosif al II-lea nume§tedintre cei trei candidati propu§i de mitropolitul de KarlovitzMoise Putnic, pe Ghedeon Nichitici, tot un Sarb (6 Noemvrie1783). Instalat la 12 Iulie 1784, el ocupa scaunul episcopalpana la 6 Decemvrie 1788, data mortii. In aceasta vreme erau

www.dacoromanica.ro

EPISCOPII ORTODOC$I DIN VEACUL AL XVIII-LEA 381

In Ardeal 940 de parohii ortodoxe, impdrtite In 31 de proto-popiate.

Urma§ul su e Gherasim Adamovici, una din figurile remar-cabile ale bisericii noastre din Ardeal. De0 Sarb §i el totiierarhii ortodoc0 dela Novacovici pand la Moga exclusiv au fostde aceastd origine etnicd el s'a identificat insd Cu aspiratiilepoporului ce pdstorda, aspiratii concretizate In Supplex LibellusValachorum, §i a dus o luptd sustinutd pentru realizarea lor. Alost in privinta aceasta superior chiar Romanului Ioan Bob,episcopul unit, aldturi de care, de altfel, a dus lupta (vezi §i maijos, p. 390-391). Pdstoria lui tine dela 13 Septemvrie 1789, datainstaldrii In Sibiu de &Are guvernatorul Bánffy, pand la 13Aprilie 1796, cand moare.

Dupd Gherasim Adamovici, scaunul episcopal rämane vacantpand In 1811, deci timp de peste cincisprezece ani. Clerul ardeleantrimisese indatd dupä proclamarea vacantei, la 6 Iunie 1796, opetitie la Viena, In doud versiuni, latine0e i romane0e, cerand.ocuparea scaunului de un episcop « de neamul i sängele nostruroman, patriot de tara noastrd ». Curtea imp.drdteasca a amanatinsd satisfacerea acestei atat de legitime dorinte sub motivul camai intai sd se strang'ä toate restantele « taxelor sidoxiale taxece se percepeau dela preoti §i serveau la plata lefii episcopului.Era de fapt un pretext, determinat, se pare, de interventiile-Ungurilor cari nu vedeau cu ochi buni numirea Inch' a unui episcopromein In Transilvania. Intre timp, se ivesc nu mai putin de 12candidati la scaunul vacant, dintre cari §ase Romani, cinci Sarbi

unul de origine etnicd mndoielnicà. Printre ei sunt i figuri remar-cabile ca arhimandritul Nestor Ioanovici din mdndstirea Bez-dinului, Roman din Fdgdras, i arhimandritul sarb Pavel Ken-gelatz, cu studii superioare teologice, juridice i filosofice, autor,mai tarziu, al unei Istorii Universale, traduse i In române0e.Biruie Insá preotul Vasile Moga, Roman din Sebe§ul Sdsesc, fiude protopop. De0 la sinodul electoral din Turda, la 19 Septemvrie1810, el are mai putine voturi cleat vicarul Nicolae Hutovici,totu0, fiind sprijinit atat de episcopul unit Ioan Bob cat 0 deguvernatorul Gh. Bánffy, pe care-1 asigurase cd va conduce 4 clerul

poporul roman totdeauna in directia voitd de Excelenta Sa »,el obtine numirea din partea curtii. Instalat in ziva de 29 Iunie

www.dacoromanica.ro


1811, Moga pastoreste nu mai putin de 34 de ani, fara a desvoltainsa vreo activitate deosebita.

In timpul indelungatei vacante de dupa moartea lui GherasimAdamovici, scaunul fiind girat de vicarul loan Popovici dinHondo!, a avut loc o incercare de reunire a celor douà biserici,In 1798. S'au intrunit mai intai protopopii la Sibiu, la 7 Noemvrie1797, au luat in discutie un anteproiect, apoi au InsOrcinat pevicar si pe notarul Aron Budai sa continue actiunea de reunire.Acestia au trimis imperatului, la 1 Fevruarie 1798, o petitie,cerand: 1. Pensionarea imediata a episcopului loan Bob. 2. Asi-milarea clerului ortodox, ca drepturi, cu acela al confesiunilorrecepte. 3. Inlaturarea numirilor de « uniti si neuniti », adop-tandu-se aceea. de « crestini ai bisericii rasaritene de ritul grecesc.ortodox adica catolic » (care insa e ambigua I). 4. Alegerea unuiepiscop de &Are 'clerul de ambele confesiuni si suprimarea taxelorsidoxiale, viitorul ales multumindu-se numai cu veniturile dome-niului dela Blaj. 5. Interzicerea de a se mai aduce carti bisericestidin Principate sau din alte tad, nici sa mai fie primite fete bise-ricesti din aceste tari sau din Banat. Petitia nu avu Ina' niciourmare, propabil si din cauzä dificultatilor politice dar si dinaceea ca punctele cuprinse in ea loveau o serie de interese per-sonale. Refacerea unitatii confesionale romanesti ramene Inca oproblema a viitorului; dee Domnul ca ea sa se poata rezolva catmai curand, In spirit de perfectä echitatel

Manastirile din Ardeal. Ardealul n'a avut parte de o inflorirea vietii monahale, comparabila cu aceea din Moldova si TaraRomaneasca. Nici climatul religios, cu of icialitate catolica, pro-testanta sau calvina, nici cel politic, cu sistemul exclusivist alcelór trei « natiuni », n'a fost de natura sa favorizeze o atare inflo-rire. ConstatOm totusi un numar oarecare de manastiri Inca dinveacurile XIV si XV (vezi vol. II, p. 320-323). Fax% sa aibaaverile celor din Principate si traind, cele mai multe, in conditiigrele, ele au continuat sa existe si in veacurile urmätoare. Made.-stirea din Peri a avut sa sufere in veacul al XVII-lea de pe urmacalvinilor care o si darimà la un moment dat alte marturiiatribue distrugerea luptelor interne si razboaielor ; ea se refaceinsa, adaogandu-si si o tipografie in care se tiparesc la 1.696 oEvanghelie romaneasca si un Molitvenic. Menastirea Sfiinta Treime

www.dacoromanica.ro

din Alba Julia, ctitoria lui Mihai Viteazul, dureaz6 pAnd in 1714and e ksi ea därAmata, contra despggubire insà, spre a se face locintariturilor noii cetAti ; in locul ei, Unilii vor zidi alta, cu acelagihram, la Blaj. Vechea mängstire dela Feleac, din veacul al XV-lea,unde i§i avuseserg re§edinta episcopii Marcu, Daniil qi Petru(vezi vol. II, p. 324), dura inca' la inceputul veacului al XVIII-lea;

Fig. 130. Biserica fostei manlistiri a Silvaplui, dela Prislop (jud. Huniedoara).

aci se copiaza in 1716 un Apostol §i o Evanghelie. Boieri pribegimunteni ridic4, intre 1558-1562, nanästirea dela Lancrdm (ju-detul Sibiu), iar doi Aromani din Cluj, Pavel §i ginerele ski GheorgheChristofor Literatul, la finele veacului al XVII-lea, pe aceeadin Cluj-Meindgur. Trebuie, in sfânit, pomenitä frumoasa 'rana-stire a lui Constantin Brâncoveanu de pe mo§ia sa dela Sdmbeitade Sus, zidità inainte de 1701.

Pe langd aceste läca§uri mai insemnate (vezi §i fig. 130), existauing qi o suma altele, modeste, multe din ele schituri de lemn, avandcativa calug6ri, cAteodatd unul sau doi numai ; adesea, ele serveau§i ca biserici de sat. Cercetari recente constatà in totul, din veaculal XIV-lea pana in al XIX-lea, o peste 180 » de mAnastiri in tinu-

NANASTIRILE DIN ARDEAL 383

www.dacoromanica.ro

384 VIEATA RELIGIOASA A ROMANILOR DIN AR DEAL

turile de peste munti, din Maramures Ora In Ba.nat. Mai cu seamaerau ele numeroase In tinutul Fagarasului (douazeci si sapte detoate I), In Solnoc Dobaca (douäzeci si unu I), in Cojecna (cinci-sprezece !) si In Maramures (patrusprezece I).

Distrugerea milnastirilor ordonatil de generalul Buecow. Inrezistenta aratata de patura tardneasca la Unirea Cu Romi, unrol Insemnat au jucat manastirile si schiturile din Ardeal. Cllu-Orii .fac propaganda impotriva acestei lnnoiri a legii ; unul dintreei, Sofronie din Cioara, devine, dupa cum am aratat, exponentulsi conducatorul miscarii, la 1760. Urma'e i este ca. generalul Buc-cow da ordin sä se distruga aceste lacasuri, centre ale rezistentiireligioase. Transmitand ordinul, capitanul orasului Sibiu comu-nica, la 13 Iunie 1761, urmatoarele: « Mänästirile de lemn sa fiearse pretutindenea, cele de piatra sä se distruga si BA se faca raportExcelentei Sale Generalului atat despre restituirea bisericilor(catre Uniti 1) cat si despre demolarea manästirilor ». Cine seopune, va fi spanzurat sau decapitat. Ordinul s'a executat Infoarte multe locuri; au ca.zut astfel jertfä acestui act de vanda-lism care rämäne o vesnicä pata asupra regimului austriac siasupra memoriei generalului Buccow, o suma de vechi lacasuriromanesti: s'a distrus manastirea Prislopului, latenniatä, potrivittraditiei, de Nicodim, ctitorul Voditei si Tismmei, manástireadela Geoagiul de Sus, odinioará resedintä episcopalä, manästireadela Rdmeti, precum si o suma altele, mai ales In Tara Oltului.Din fericire, s'au gasit, in unele 'Atli, si .oameni mai intelegdtori,asa hick, o mama de manästiri si schituri au scapat neatinse dinaceastä prigoana.

Episcopii uniti din veacul al X VIII-lca. Loan Patachi. Dapilmoartea lui Atanasie (19 August 1713), sinodul protopopilor voisa aleagä pe Wenceslaw Frantz, secretarul celui raposat. Can-didat sprijinit de oficialitate era lush' si loan, Patachi, preotulcatolic din Fägaras, roman ca origine etnica. Cum la acest sinodnu obtinuse niciun vot, se hotardste tinerea unui al doilea si apoiunui al treilea : rezultatul e 'Ina acelasi. Abia la al patrulea sinod,care a fost Irish', de fapt, o parodie, tinându-se cu un singur membru,Patachi obtine votul acestui singur protopop si e intärit de curtela 23 Decemvrie 1715. and e vorba sä fie lug confirmat de Papa.,se observa' ca. nu existä Inca decat un episcop, nu si o episcopie

www.dacoromanica.ro

[-:164U;;.':#Y

1nIn!ge0.9 Baps ad op aJapaAlet 1!.1 www.dacoromanica.ro

386 VIEATA RELIGIOASA A ROMINILOR DIN ARDEAL

unità, inzcstrata cu un domeniu propriu §i luandu-§i titlul saunumele dela re§edinta ei. Atunci curtea dela Viena acorda undomeniu producand 3000 florini anual acela al Gherlei iarin ce prive§te re§edinta, fiindca manastirea din Alba Iulia se &ail-mase tocmai pentru a se face loc noilor intarituri ale cetatii, ho-tara§te sä fie Fagara§ul (vezi §i fig. 132). Rezolvarea tuturor acestor

Fig. 132. Castelul din ora§ul F5g5ra§.

probleme, Cu sistemul complicat al birocratiei de atunci, cere timp,astfel ca abia la 15 Iunie 1721, Papa Inochentie al XIII-lea expediazacele doug bule privind, cea dintai: 1nfiintarea episcopiei unite a Fa-gara§ului pentru Grecii, Rutenii, Românii §i &Arbil din tot Ardealul§.1 ridicarea bisericii de acolo la rangul de catedrala ; cea de a doua:confirmarea lui Patachi ca episcop unit de Fagara. Astfel cti-toria lui Constantin Brancoveanu, figura reprezentativa a orto-doxiei, ajnnge re§edinta unitilor. Instalarea lui Patachi la Fägara.are loe la 16 Septemvrie 1723; pastoria lui dureaza putin, panala 29 Octomvrie 1727 cand moare, in varsta de numai 46 de ani.Unii cred a ar fi fost otravit ; faptul big nu e sigur.

loan Inochentie Clain, urma§ul lui Patachi, este cea mai deseamà figura a clerului romanesc din Ardeal, in veacul al XVIII-lea.

,

www.dacoromanica.ro

IOAN INOCHENTIE CLAIN 387

Fiu de tdran liber din comuna Sadu, In tinutul Sibiului, loanMicu vi-a vdzut in §coald numele germanizat in Klein (scris ro-rnânqte: Clain !). Ispedvise tocmai cu distinctie studiile teolo-gice, cAnd se produce vacanta scaunului episcopal ; sinodul elec-toral, intrunit la 4 Iunie 1728, 11 alege, iar impdratul 11 nume§tela 25 Fevruarie 1729; peste câteva luni, la 5 Septemvrie, e fäcutbaron: Clain avea atunci 36 de ani. Consacrarea de catre Papáare loe la 5 Noemvrie 1730, iar instalarea abia dupd doi ani, la28 Septemvrie 1732: noul ierarh era socotit incd foarte tândr(vezi fig. 133). Imediat dupd aceasta, la 11 Septemvrie, impdratulii acordd i loe In dieta transilvand, cu drept de vot: prima datacand un reprezentant al « Valahilor » oropsiti putea spundcuvântul In adunare, in fata reprezentantilor celor trei « natiuni ».El nu intarzie de altfel s'o facä.

Tubindu-§i credincio§ii, socotindu-se In anumite momente, cìapdrätor nu numai al lor, dar al Intregei ob§ti romaire§ti din Ardeal,cerand cu tenacitate drepturile acordate prin diplomele impdräte§ti,Clain a dus o luptä de mai bine de doisprezece ani (1732-1744), sin-gur contra tuturora, pand cand a fost, in cele din urrnd, räpus. Numai putin de doudzeci i patru de petitii a lnaintat el curtii dela Viena,cerând dreptate. (Vezi mai jos, capitolul: Lupta pentru dezrobireapoliticd i sociald a Românilor din Ardeal In veacul al XV III-lea)\

In timpul pdstoriei sale, re§edinta episcopiei se mut d delaFdgdra§ la Blaj. Clain cedeazd, la 28 Martie 1736, erariului im-pdrAtesc domeniul dela Gherla i cel dela Sambata de jos, primindin schimb domenia Blajului, cu « co§teiul adicd cast elul deacolo, fost al familiei Appafy, cu satele intregi Blajul, Mandradea,Spdtacul, Cergdul Mare, Veza, Ciufudu, Tiurul §i cu pdrti dinsatele Sancel, Petrifaldu, Panade, ona i Spini. Intrând In po-sesiunea acestui domeniu in Mai 1737, Clain hotard§te ad ridice,la Blaj, o mdndstire cu seminar de bdieti, o bisericd catedraldo re§edinta episcopald: totul urma sd coste 61.000 de florini,dupä planurile §i. devizul arhitectului curtii imperiale, loan Mar-tinelli. Constructiile in.cepurd In 1741; Clain insd nu mai apucdsä le vadä isprdvite, deoarece, In urma luptei duse cu dieta §iguvern'ul Transilvaniei, e nevoit sá pd.rdseascd scaunul §i sd seretragd Inteo mdndstire la Roma, unde a §i rnurit, dupd aproapecloud decenii §i jumätate, la 23 Septemvrie 1768.

25e

www.dacoromanica.ro


Urma§ii lui loan Inochentie Clain. Din manbtirea In care seretrásese, Clain Iqi Inainteazä, la 10 Mai 1751, demisia din cali-tatea de episcop. Sinodul electoral, convocat la Flgara§, la 15Noemvrie, Iqi Imparte voturile hare Petru Pavel Aron, Grigore

Fig. 133. Episcopul loan Inochentie Clain. Picturil In nlei. In collul din stanga sus urinfitoareainscriptie In latinc§te: loannes Inocentius B. Klein de Szad episcopus fagarasiensis anno 1729'.

fr.

www.dacoromanica.ro

URMASII LUI JOAN INOCHENTIE CLAIN 389

Maior si Silvestru Caliani, dintre cari curtea confirmä pe cel dintai(28 Fevruarie 1752). Instalat la Blaj in toamna anului 1754, Arondä o deosebità atentie läca§urilor incepute de Clain si are satisfactiasä inaugureze, la 11 Octomvrie, trei scoli: i'coala de obfte, adicaelementarä, cu invätämantul gratuit ; din ea s'a desvoltat maitarziu coala Normal; qcoala latineascd, pentru invätätura lim-bilor si a stiintelor,. predecesoarea actualului liceu ; . 'coala depreotie destMatà formärii preotilor ; elevii locuiau in SeminarulSfanta Treimé. Tot lui i se datore§te si cel de al doilea seminar,acela al Bunei Vestiri (1760), pe care-1 inzestreazä cu domeniuldela Cut, cumpárat pe 30.000 de florini dela Gabriel Bethlen. PetruPavel Aron a pästorit pana la 25 Fevruarie 1764, data mortii.

I-a urmat in scaun Atanasie Rednic, in adevärat ascet, du-and o viatà foarte sobrä si voind s'o impunä §i celor de prinprejurul säu (vez.i fig. 134). El s'a ingrijit in deosebi de mänästiri ;a sprijinit si pe scolarii merito§i ; din vremea lui dateaz6 « tipäul »co patine mare si gustoasä care se dädea scolarilor la cinci zile odata,

'ca ajutor din partea episcopului ; foarte multi dintre cärturariiArdealului, de atunci si Oa la Unirea din 1918, au beneficiatde acest dar. Atanasie Rednic a murk In ziva de 2 Mai 1772.

In locul lui a fost ales Grigore Maior, candidatul din 1751§i care, neimpacandu-se cu Rednic, trebuise sà stea ani inde-lungati in surghiun, in mänästirea dela Munkács. Consacrarealui ca episcop are loe la Viena, la 23 Aprilie 1773 In prezenta !MITpärgesei Maria Tereza §i a lui Iosif al II-lea. S a ocupat in deo-sebi de invätämant, infiintAnd multe §coli prin sate ; ca un car-turar ales ce era i§i luase doctoratul in filosofie §i in teologiea fAcut §i o frumoasä bibliotecä la Blaj. In vremea lui, 5coala deob§te se transformä in coalä" Normalä, iar cele douä seminariise contopesc inteunul singur.

Din cauza firii sale combative si a opozitiei ce racea calvinilorsi luteranilor, Maior ajunge in conflict cu guvernul transilvan sie nevoit, in cele din urma, sä. demisioneze (13 Martie 1782); cu-vantarea lui de famas bun e emotionantä. Retras In manastireadin Alba Julia, Maior moare in Fevruarie 1785, läsand aproapetoatä averea sa institutiilor §cnlare din Blaj.

Urma§ul säu in scaun, loan Bob, era roman numai dupà t atà,nobil catolic din pärtile Chioarei ; maicä-sa, Candida Timandi,

www.dacoromanica.ro


era unguroaicg. Ales episcop la 21 Octomvrie 1782, el e consacratla 6 Iunie 1784 §i are o foarte lung6 pastorire, pAnd In 1830. N'a

Fig. 134. Episcopul Atanasie Recline. Pieturii In ulei. In coital! din dreapta sus o;inscriptieIn latine§te dind numele lui §i anul mortii 1772.

t .

4

-

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 391

fost un temperament de luptator ; cu prilejul revendicarilor cu-prinse in « Supplex Libellus Valachorum * s'a aratat moale, ne-aparand asa cum trebuia cauza in Dieta (vezi mai jos, p. 410).

Episcopia unita de Oradia Mare. In vederea castigarii de noiadepti pentru Unirea cu Roma si a pästrarii celor existenti, senumi, la 16 Septemvrie 1748, In persoana lui Meletie Covaci,de origine Aroman, un nou episcop unit in Ardeal, i anume pentrupärtile Orazii Mari, prea depártate de Blaj ; el era sufraganulEpiscopului Catolic de Oradea, adica' depindea de acesta. Nuse crea deocamdata o nouà eparhie ; Meletie fusese numit episcop« in partibus » i anume « de Tegeia *, in Arcadia ; se intitulatotusi Inteun act din 26 Martie 1754: « Noi Meletie, din mila luiDumnezeu i Scaunului Apostolicesc arhiereu Sfintei BisericiWaAritului Orezi Mari si IA Bihaitl varmedi, Grecilor, Ruma-nilor i Rusilor, iproci Moare in anul 1770. Succesorul sari de-semnat abia In 1775, la 5 Noemvrie, i pentru moment tot cutitlul de sufragan al episcopului catolic de Oradea, e Moise Drago$,nobil din Turda, fost paroh in Diosig i in Oradea. In 9 Noem-vrie 1777, Drago s e sfintit Episcop unit al Orazii iar impara-teasa Maria Tereza da acestei noi episcopii create in ziva de17 Iunie domeniul, bogat i trains, al Beiusului. Pastoria luiDrago s tine pana in 1787, Aprilie 16. Urmasul sau in scaun elgnatie Darabant de fel din Manau, Salaj (Aprili e 8, 1788-31Octomvrie 1805); lui i se datoreste infiintarea, In 1792, a unuiinstitut pentru pregatirea preotilor i invatatorilor, seminar deci§i sward normala in acelasi timp ; dupa acesta vine Samuil Vulcan(25 Octomvrie 1806-25 Decemvrie 1839), o figura de seamaintre ierarhii ardeleni i ocrotitorul lui Gheorghe incai. El inte-meiaza, in 1828, gimnaziul romanesc din Beius, transformat in 1836In liceu.

BIBLIOGRAFIEu Mitropolia » din Bilgrad fa Team' al XVII-lea: 1. DR. A. BUNEA, ¡erar-

ihia din Ardeal i Ungaria, Bla*, 1904, 307 + VII p. in 8'; 2. N.IORGA, Istoria bisericii ronidneFti si a viefii religioase a Rorneinilor, ed. 2-a,vol. III, Bucure§ti, 1929-1932, 432 -I- 493 p. in 8°.

Urmasii lui loan de Prislop pa la Saya Brancovici: 3. T. METES, Istoriahisericii Fi a vielii religioase a Romeinilor din Transilvania Fi Ungaria, vol. I(pAna la 1698), Sibiu, 1935, XXXVI + 596 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro

392 VIEATA REL IWO/LEA A ROMANILOR DIN ARDEAL

Saya Brancovici: 4. SILVIU DRAGOMIR, Fragmente din cronica sdrbeaseaa lui Ceorge Brancovici, in Anuar. 1st. Cluj, 11 (1923), p. 1-70; 5. I. LUPA,Odajdiile mitropolitului Sara Brancovici, 5 August 1684, in Studii, Conferiniefi Comunicari Istorice, I, Bucuresti, 1928, p. 203-209; 6. MARINA LUPA*,Mitropolitul Sava Brancovici, Cluj, 1939, 126 p. in 8°.

V. si p. 316, nr. 3.Utmasii lui Saya. Fpiscopii din Wm, Fàgära l Maramures: 7. N. IORGA,

Ceva despre Episcopul maramurepn Iosif Stoica, in An. Acad. Rom. Mem.Sect. 1st., s. 2, t. XXXVI (1913-1914), p. 151-156.

Unirea Cu Roma: 8. AL. LAPEDATU, Pater _farm", in Prinos lui D. A.Sturdza, Bucuresti, 1903, p. 303-310; 9. I. URSU, Un manifest românesctiparit cu litere latine al Imparatului Leopold I din anul 1701, in An. Acad.Rom. Mem. Sed, Ist., s. 2, t. XXXIV (1911-1912), p. 1049-1063.

V. si p. 392, nr. 10.Reacia contra Unirii: 10. SILVIU DRAGOMIR, Istoria desrobirii religioase

a Romdnilor din Ardeal in secolul XVIII-lea, vol. III, Sibiu, 1920 si 1930,VIII + 259 + 224 si VII + 440 p. in 4°; 11. TEODOR V. PACATIAN, Cantri-butiuni la istoria Romdnilor ardeleni In sec. al XVIII-lea, in Anuar. Ist. Cluj,III (1924-1925), p. 161-179; 12. DR. VIRGIL CIOBANU, Statistica Romdnilordin Ardeal *wit' de administratia austriaca la anul 1760-1762, Cluj, 1926,87 p. in 8°. (Extras din Anuar. 1st. Cluj); 13. J. LUPAS, Desbinarea bisericeascaa Romanilor ardeleni, in lumina documentelor din I-a jumatate a veacului alXVIII-lea, in Studii, Conferinfe i Comunicari Istorice, Bucuresti, 1928,p. 231-267; 14. HELMUT KLIMA, Die Union der Siebenbarger Rumiinen undder Wiener Staatsrat im theresianischen Zeitalter, in Siidost-Forschungen,VI (1941), p. 249-256.

Episcopii ortodocsi din veacul al XVIII-lea: 15. I. LUPAS, Doisprezece peg-tori ai episcopiei transilvane vacante dela 1796-1810, in Studii, Conferimefi Comunicari Istorice, I, Bucuresti, 1928, p. 407-430; 16. I. LUPAS, 0 En-cercare de reunire a bisericilor romane din Transilvania la 1798, In Studii,Conferinle si Comunicari Istorice, vol. I, Bucuresti, 1928, p. 349-405.

Manastirile din Arden!: 17. $TEFAN METE$, Marra stirile romdnefti dinTransilvania f i Ungaria, Sibiu, 1936, XCVIII + 363 p. in 8°.

Episcopil uniti din veacul al XVIII-lea, loan Patachi: 18. N. IORGA, IstoriaRoma' nilor din Ardeal fi Ungaria, vol. III, Bucuresti, 1915, VI + 460 siXV + 291 p. in 8°.

V. si p. 392, nr. 10.Inochentie Clain: 19. GEORGE BQGDAN-DUICA, Procesul Episcopului loan

I nochentie Clain, Caransebes, 1896, 79 p. in 8'; 20. DR. A. BUNEA, Din istoriaRonuinilor. Episcopul loan Inocentiu Klein, Blaj, 1900, XV + 423 p. in 8';21. $TEFAN MANCIULEA, Ctitorii sScoalelor din Blaj, Blaj, f. a., 42 p. in 8°.

Urmasii lui loan Inochentie Clain: 22. DR. A. BUNEA, Episcopii PetraPaul Aron fi Dionisiu IVovaeovici, Blaj, 1902, XIX + 498 p. in 8°.

Episcopia Unitil de Oradia Mare: 23. IOAN GEORGESCU, Istoria BisericeiCreftine Universale cu deosebita privire la istoria bisericei romanefti unite caRoma, Maj, 1921, 324 p. in 8°.

www.dacoromanica.ro

LUPTA PENTRU DESROBIREA POLITICX I SOCIALÀA ROMANILOR DIN ARDEAL IN VEACUL AL XVIII-lea

t Tara asta e a noastrd, a voastrd etara ungureascd fi. In scurld vreme vd fiscoatem noi de aci I.

(Taranul Florea Cosma din Gar-bau catre nobilul Szent-Pal, Intoamna lui 1784).

Rol-1[141.1H din Ardeal, la inceputul veacului al XVII-lea, segasesc inteo stare de intreita oprimare: politica, religioasd §i

sociala. Politica', deoarece, potrivit uniunii din 1437, dintre nobili,Saqi §i Secui, ei nu sunt considerati ca formand o « natiune » insells juridic, nu au deci reprezentanti in dieta §i cu atat mai putinIn guverrt. Religioasa, deoarece confesiunea ortodoxa nu estetrecuta printre confesiunile « recepte » adica primite sau recu-noscute, deci §i ajutate, de Stat. .In sfar§it, socialä, deoarecemarea majoritate a taranimii române§ti gasindu-se in situatia deiobagi, e supusa la o serie intreaga de dijme, servicii §i presta-tiuni fata de proprietar §i de biserica oficiala, precum §i la unelerestrictiuni civile umilitoare. Iar aceia cari au o situatie socialasuperioara, cnezii sau nobilii, sunt supu§i primejdiei desnationali-zAiii §i pierduti astfel pentru connationalii lor.

In veacul al XVII-lea, aceasta situatde de oprimare §i de infe-rioritate se accentuiaza ; ea capata §i o noug consacrare oficiargcare este, totdeodata, §i o nouà umilinta. Inteadevar, in acestveac, in timpul lui Gheorghe Rákoczy I, se formuleaza, in « Consti-tutiunile Aprobate » din 1635, 1636 §i 1646, principiul ea Româniidin Ardeal sunt simpli « tolerati », ea ei « se sufera provizoriu intall (pro tempore) cat le va placea principilor §i pamantenilortarii (usque ad beneplacitum Principum et Regnicolarum). Este

www.dacoromanica.ro

394 LUPTA PENTRU DESROBIREA ROMINILOR DIN ARDEAL

punctul maxim al uzurparii §i intolerantei maghiare §i, in acela§itimp, punctul cel mai de jos la care ajunge, printr'o apasare secu-lara, nenorocitul nostru popor din Ardeal. Pentru a ie§i din aceastasituatie, primesc conducatorii spirituali ai lui, la sfär§itul veaculuial XVII-lea, Unirea Cu Roma ; tot pentru inlaurarea ei, au loc,in veacul al XVIII-lea o serie intreaga de acte §i manifestari,pe diferite cal §i cu diferite mijloace. Se poate spune ca intregveacul al XVIII-lea in Ardeal e dominat de lupta pentru desro-birea politica §i sociala a Romanilor. Rezistenta conducatorilor,a « fericitilor posesori » (beati possidentes), e apriga §i perfectsolidara: cand e vorba de a se apära privilegiile §i de a se mentineValahii inteo situatie de permanenta §erbie, nu exista niciodivergenta intre cele trei « natiuni » dominante. Mai ales ca acesteavad cu adevarata spaima cum, in ciuda conditiilor foarte vitregede traiu, numärul celor oprimati cre§te necontenit. Trite° scri-scare din 22 Mai 1676 adresata Bistritenilor, Mihai Apaffy con-stata cu ingrijorare: « Experienta de toate zilele confirma eaRomanimea e o natie de tot spornica, iar Ungurimea §i Sasimeadin zi in zi se imputineaz'ä ».

La inceputul veacului al XVIII-lea, Românii din Ardeal par-ticipa in mare numar la rascoala lui Francisc Rákoczy. Acesta,ajutat de regele Frantei, Ludovic al XIV-lea care era in razboicu Austriacii, §i de Poloni, se ridica in 1703 impotriva imparatuluiLeopold, cerand restabilirea vechilor drepturi ale Ungariei ; inanul urmaor, 1704, este ales chiar principe al Transilvaniei.Rascoala, pornita mai intäi prin mi§cari tarane§ti, in comitateleMaramure§, Samar §i Ugocea, dureaza mai multi ani, 'Ana in1711 (Pacea dela Samar, 1. Mai). Romanii, sperand o imbuna-tälire a soartei lor, se alaturara lui Rálcoczy. Cun.oa§tem numelecaorva dintre capetenii: Vasile Negru, Dragul Balica, BucurCâmpeanu §i « colonelul » Gavrila Nagszegi, acesta din urma una§i aceia§i persoan'S cu cel ce protestase impotriva cedarii celordouà biserici din Alba Julia care Uniti. Dupa inabu§irea rascoalei,dieta din 1714 hotarä.§te ca fiecare iobag s'ä faca patru zile declaca sau 'Thoth' pe saptämänä, iar fiecare jeler, trei zile. 0 inrau-tatire deci a situatiei.

Lupta lui loan Inochentie Clain. Prima diploma leopoldinä,din 1699, acorda bisericii unite §i clerului acesteia acelea§i drepturi,

www.dacoromanica.ro

LUPTA LUI IOAN INOCHENTIE CLAIN 395

privilegii i imunitäti ca i bisericii catolice. Cea de a doua diplomáleopoldina, din 1701, confirmand cuprinsul celei anterioare, adaoga

dispozitia, esentiala, ca táranii i locuitorii romani In genere carise vor uni cu biserica romano-catolica, nu vor mai fi, pe viitor,socotiti, drept « tolerati », « ci vor fi primiti intre staturile tariic a si ceilalti catolici.

Aceasta de a doua diploma nu capata nicio urmare, membriidietei protestand Impotriva ei, la publicare (1703). Dar nici ceadintai nu fu respectata In Intregime. Dupa sistemul specific lor,de a eluda legile i angajamentele chiar solemne, chiar iscalitede ei 11100 care nu le convin, stapânitorii maghiari ai Ardea-lului nu aplicara nici In intregime, nici peste tot dispozitiile, cate-gorice totusi, ale diplomei imparatesti. Asa se face c'd o sumadintre preotii uniti continuará sa plateasca dijma si nu numaidomnilor de pamant, dar si fiscului i uneori chiar clericilor straini

apoi vama i vad; ei continuará de asemenea sa nu primeascaIn dar cantitatea de sare pe care o primeau slujitorii celorlalteconfesiuni.

Imriotriva acestei stari de lucruri se ridica episcopul Clain.El inainteaza o prima petitie Imparatului, la 9 Aprilie 1732,aratand cele de mai sus si cerand respectarea intocmai a dreptu-rilor conferite prin prima diploma leopoldina. Petitia e Indrumatadietei ardelene, in care i se face loe i episcopului; aceasta numesteo comisie care sa cerceteze pe teren starea de lucruri aratatá deClain si sa faca un raport. Cercetarea dureaza foarte mult ; abiala 17 Martie 1735 se depune raportul constatand ca o suma dintreplangeri erau indreptatite. Dar in aceeasi zi, guvernul ardeleanda un act in care face o critica nedreapta i plina de ura la adresaUnitilor si a Romanilor In genere. Ei sunt aratati In culorile celemai negre ; cat despre episcop, el nu e o nici politic, nici om deStat, nici jurist », nu vorbeste bine ungureste, nu i se poate deciacorda asa cum ceruse un loe in guvern. Clain prezintaatunci un nou memoriu Vienei aratand cá vorbeste in numelea 85.857 de farnilii romanesti, arata credinta lor 1'46 de Stat,cere din nou respectarea drepturilor conferite prin diplome si unloe In guvern. Rezultatul e decretul Imparatesc din 24 Octomvrie1735 prin care se ordona incetarea oricarui abuz si a oricareiviolente sau ilegalitati impotriva episcopului unit si a clerului

www.dacoromanica.ro

396 LUPTA PENTRU DESROBIREA ROMANILOR DIN ARDEAL

säu. Era o satisfacIie platonicO, deoarece, la fata locului, In Ardeal,neme§ii fäceau tot ce §tiau ei.

Fa1,6 de aceastä situatie, Clain se hotOrO§te sä. Inainteze Dieteio nouà cerere, cuprinzAnd toate revendicarile, atat de ordin bise-ricesc cAt §i politic §i social §i privind lntreaga ob§te romArreasc5de peste munti ; faptul are loe In Mai 1736. El cere, de data aceasta:scutirea tuturor preqilor de dajdi, taxe §i contributiuni; acor-darea de « poqii canonice »; Inläturarea oricsárui amestec mireanla numirea qi la judecata preotilor cari vor depinde toti numai deepiscopul unit ; despdgubirea preotilor cari fusesera supu§i lataxe §i prestatiuni nelegale. In ce prive§te pe mireni: aplicareaelei de a doua diplome leopoldine, deci acordarea de drepturi

politice unitilor, w cum au romano-catolicii..TAranii s'd se poat26folosi, pe teritoriul Sa§ilor, de paduri, ape §i munti, Intocmai ca§i ceilalti ; sà aib'à dreptul de a fi meseria0 ; sà nu präteascd dijrnadeck, preqilor lor ; sà-§i poatà trimite copiii la §coarä; BO' fie rása%isà-0 präznuiascA grbOtorile In pace §i s'A nu fie Impiedecati a cerejudecata

Aceastà nou'd petitie produce In Dietà o mare indignare. Secere mai intai un rOgaz, apoi se dä urmätorul rAspuns, caracteristic:

Episcopul i clerul unit cer lucruri pe care nimeni nu le-a maicerut vreodatä dela strObunii no§tri §i nu le va putea cere nicidela urrna0i no§tri ; cer lucruri cu totul contrarii legilor natiei;cer lucruri ce ating In gradul cel mai limit privilegiile §i scutirilecele vechi dobAndite dela regi §i principi ; cer lucruri ce nu sepotrivesc Cu sanqiunile pragmatice ale tärii, Intärite de Impa-ratul de acum ; cer lucruri ce astoarnd din temelie drepturilelibertätile gustate 0116 acum in pace de natiunile pa,triei; cerlucruri care fac cea mai mare sirá noblimii i prerogativei nobi-liare, a cgror sfânta paz4 o avem ; cer lucruri care, de fapt, zgu-duie Intreg sistemul acestei tari, pästrat Oda' acuma in bun&randuiald, atá't In cele religioase, cât i In cele politice §i fiscale ;In sfar§it, cer ceea ce clerului §i plebei valahe, dupà firea ei binecunoscutO, nu i se cuvine niciodatà. La aceste cereri ne mai auzite§i foarte Insemnate ale episcopului, noug, staturilor, care am venitla aceastd Dietä, nu ne este iertat a raspunde, nefiind autorizati

pregOtiti a ne declara Inteo chestiune atAt de importantOnea§teptatà ». Nu se poate ajunge deci la un rezultat.

www.dacoromanica.ro

LUPTA LUI IOAN INOCHENTIE CLAIN 397

Lupta reincepe In dieta din 1737; In ziva de 28 Septemvrie,Clain ja cuvantul o in numele sari si al intregei natiuni ce se ziceromaneasca in -Transilvania ». Nu « natiune » striga atunci fu-riosi membrii adunarii ci «Valahi » sau « plebe valahica ».Altfel, nu-1 vor lasa sá citeasca noua plangere; asa se si intamplä,episcopal refuzand sa schimbe termenul care-si avea temeiul incea- de a doua diploma leopoldina.

Dupa razboiul terminat prin pacea dela Belgrad, are loo unnou demers, In 1741. De data aceasta, Clain der% imparatului5000 de soldati «platiti de clerul rornanesc i comandati de ofi-teri români »; prezinta, totdeodata, vechile cereri. Sub raportulpolitic, el cere ca « Romanii potrivit diplomei leopoldine amin-tite sà se adaoge (adnumerentur) celorlalte natiuni recepte,adica: In comitate, natiunii unguresti, In scaunele sacuiesti, na-tiunii secuiesti, pe teritoriul regal natiunii sasesti i sa fie capa-bili de toate beneficiile i dregatoriile ». Motivarea e foarte simpla:cei ce poarta sarcinile publice «la o lalta cu celelalte natiuni, haInca mai mult deck, toate acele natiuni impreuna », e drept saaiba i foloasele respective. Dar nici aceasta cerere, dupa ce stra-bate filiera cunoscuta: comisii la Viena, dieta transilvana, con-ferinie ministeriale din nou la Viena, nu duce la un rezultat apre-ciabil: se acorda, prin rescriptul imperial din 9 Septenavrie 1743,trimis prin posta lui Clain, numai cateva avantagii materialeclerului unit si se da voie a se ridica biserici si a se trimite copiiila scoli; despre celelalte revendicari, politice si sociale, nimic.Aceasta atitudine vitregà scoate lui Clain un strigat de indignare:« Suntem tratati mai fau cleat Evreii », izbucneste el. Trebuieapoi sà auda, in dieta din 1744, injuriile de tot felul care se adre-seaza pastoritilor sài. « Romanii sunt niste pribegi spun de-putatii celor 3 natiuni, iar Clain- raspunde: « Nu pot fi altcum,deoarece sunt ImpilaÇi pana la sange ». Sunt numai tarani siiobagi » continua aceia, iar episcopul replica: « Nu este adevarat,caci avem nobili In districtul Fagärasului i oameni liberi pe pa-mantul cralesc ». « Sunt talhari i hoti i lenesi » continua Un-gurii », iar Clain raspunde: « Nu trebue sà va mirati, caci bie-tilor oameni, in afarä de piele, nu le lasati nimic, cu ce sa se hrä-neasca. Oare nu Romanii va lucreaza ocnele, baile de fier i aur,iar de pe unii nu luati i pielea? ». « Clerul i poporul roman nu

www.dacoromanica.ro


sunt uniti din inima* spun ei In sfarsit, la care episcop ul replica:« Cele ce sunt ascunse in inima omului, numai Dumnezeu le poatejudeca ».

Anul acesta, 1.744, e anul incordarii maxime In lupta lui Clain.De atata vreme se straduia el necontenit pentru ai sai, singurcontra tuturora ; ceea ce obtinuse era putin, fatä de ce se MO-duise In momentul unirii; diplomele Impar'ätesti ramaseserä färavaloare, in fata urei i egoismului reprezentantilor celor 3 «na-tiuni » transilvanene. Astfel fiind, episcopul convoch un sinod,care se si intruni la 25 Iunie 1744; punandu-se problema atitu-dinii viitoare, se hotari continuarea luptei; iar daca nu se va facedreptate, atunci sei se renunte la Unire. Era o hotarire grava,care putea nimici dinteodata sfortarile de aproape o jumatatede veac ale oficialitatii. De aceasta incheiere a sinodului se fob-sirà adversari ai lui Clain, cari de mult ii purtau sam-betele, ca sa-1 reclame la Viena, aratAndu-1 ca pe un element pe-riculos Statului. Clain fu inteadevar chemat in capitala i aditrebui sii se prezinte, la 16 Noemvrie, In fata unei comisiuni deanchet*ä. Cand simti frig ca va fi judecat i condamnat, el plea',la 9 Dechemvrie 1744, spre Roma, sperand ca sä gaseasca acolomai multa Intelegere. Oficialitatea austriaca se dovedi totusimai puternica ; Clain nu putu face nimio i dupa mai bine de saseani de rezistenta, el trebui, la 10 Mai 1751, sa-si dea demisia dinepiscopat. Retras in mandstirea calugarilor baziliti poloni dinRoma, el petrecu aci Inca' multi ani, cu durerea in suflet ea nuizbutise sii scoata dreptatea poporului sail. A Inchis ochii la 23Septemvrie 1.768, departe de tara, fàrà sa mai fi putut revedeaArdealul.

Infiintarea regimentelor de grAniceri roman'. O oarecare usu-rare se produse In viata Oranilor romani din regiunile de mar-gine prin infiintarea regimentelor graniceresti. Generalul Buccow,comandantul militar al Transilvaniei i, dela 7 Mai 1762, i. pre-sedintele ei de guvern, propuse Vienei infiintarea mai multoratari regimente, dupa chipul celor existente intre AdriaticaPortile de Fier. Curtea aproba propunerea, astfel ca in rastimpde patru ani, dela 1762 la 1766, luara fiintà « trei regimente degraniceri români »; de asemenea, douà de secui. Primul regimentde graniceri romani se formeaza la granita de miaz5zi a Transil-

www.dacoromanica.ro

INDATORIRILE IOBAGILOR 399

vaniei, dela Brasov la Huniedoara ; colonelul Ii are resedintaIn Orlat (Sibiu), locotenent-colonelul in Haleg (Huniedoara). Celde al doilea regiment se formeaza in districtul Näsaudului; colo-nelul sta la Neisclud, locotenent-colonelul la Feldru. Steagul ace-stui regiment are semnificativa deviza : « Virtus romana redi-viva ». In sfArsit, cel de al treilea regiment, de dragoni, se recru-teaza tot din partile de miazazi ale Transilvaniei si cele imediatvecine lor ; in 1772, el e redus insä numai la patru escadroane,alipite la regimentul secuiesc de husari; escadroanele Ii au se-diile la Dejani (Fagaras), Dobra (Huniedoara), Teiuf (Alba) siAgeirbiciu (TArnaya Mare).

Locuitorii satelor de unde se recrutau soldatii acestor regi-mente beneficiau de anumite libertati i avantagii ; mai intAi, einu mai eran iobagi, apoi ascultau numai de autoritatile militare,In sfarsit, o seama dintre proprietatile nemesilor fusesera ex-Propriate i constituiau avere comuna granicereasca. Gomune'edin imediata v(cinatate a granitei cu Muntenia si Moklova bene-ficiara si de muntii de flied rapiti prin impingerea pajurilorimparatesti in 17t 9 si 1773; astfel de pilda, comuna Jina, la sudvest d Sibiu, primi nu mai putin de opt munti si anume Goazade sus, Goaza de jos, Groapa de sus, Groapa de jos, Hanesul desus, Hanesul de jos, Steaza de sus, Steaza de jos. Curtea delaViena gasi insa cu cale, dupa sugestia lui Buccow, sa facä si dinaceste avantagii un mijloc de propaganda religioasa in favoareaUnirii: recrutarea pentru regimentele graniceresti avea loe de pre-ferintä dintre uniti, in timp ce ortodocsii furnizau soldati in spe-cial pentru regimentele obisnuite, de linie. Se cAstigara astfel o seriede noi credinciosi; multi Insà dintre locuitorii satelor de margine,atat in regiunea Sibiului cat si a Nasaudului, care tineau cu tariela vechea lor « lege », preferara sa se lipseasca nu numai de fo-loasele noii situatii, dar chiar de ce bruma pamAnt mai aveautrecura' dincoace peste munti, in Principate.

Indatoririle iobagilor. Situatia celorlalti tarani, iobagi, carinu intrau in regimentele de graniceri, ramase foarte grea. Eierau legati de mosie sau, dupä expresia consaorata, «lipiti pa-mantului » (glebae adscripti) de aci calificativul: sarac lipitparnAntului » i datorau proprietarului sau domnului de pa-'ant * munch', dijme i diferite daruri i servicii. In ce priveste

www.dacoromanica.ro


munca sau robota, dieta din 1714, de dupa inabu§irea rascoaleilui Francisc Rálcoczy, fixase, pentru iobagi a§a cum am aratat,patru zile pe saptämäna. Era excesiv ; de aceea, Curtea dela Vienao reduce in 1769, pe timpul Mariei Tereza, la douà zile pe sap-tamana sau 104 zile pe an ; neme§ii insa nu vor sa respecte ordo-nanta imparateasca. Trebue sa se observe, de asemenea, ea re-part4ia zilelor de muna nu era uniforra , in tot cursul anului ;In timpul verii, erau perioade cand trebuiau sa lucreze chiar §asezile pe saptämana, in timp ce iarna, evident, mun.ca era multmai putina. Sub raportul dijmelor, iobagii dadeau a noua sau azecea parte din recoltä proprietarului i o cantitate egala preo-tului catolic sau reformat ; prin recolta se intelegea, w cum nearata un document din 15 Martie 1659, graul, secara, orzul, ovazul,meiul, lintea, mazarea, bobul, fasolea, cânepa §i inul. Dadeau deasemenea dijma din oi, porci, capre §i stupi ; dijma din oi, dela« quinquagesima » evului mediu (o oaie cu miel §i o mioara dincincizeci 1) tindea sà." atinga, la unii proprietari lacomi, quantumulde una din zece. Se adäogau apoi « darurile » obligatorii insape care le faceau « domnilor de parnant * de trei ori pe ani. Bineirgeles, ei suportau i totalitatea sarcinilor publice ordinare, im-pozitele §i taxele catre Stat numite oficial « acrescentii », precum§i pe cele extraordinare. Nu e de mirare deci ca gloata Iaranilordin Transilvania §i Ungaria ajunsese sa fie numita « misera plebscontribuens in timp ce nobilii erau scut4i de impozite i servicii.

La greutatile economice §i fiscale, se adäogau §i unele ingradiricivile. Iobagii, pana in 1783, nu se puteau casdtori Mea voia stapanilorlor ; nu puteau purta arme, iar imbracamintea e ra determinata.dar, sub toate raporturile, o situatie din cele mai grele §i umilitoare.

CalAtoriile lui Iosif al II-lea in Ardeal. Ref ormele lui. FiulMariei Tereza, Iosif al II-lea, fusese crdscut in atmosferagätoare din a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, de urna-nitarism, de compätimire pentru suferin%ele multimii, in atmo-sfera in care se pregatea formularea principiilor de libertate, ega-litate §i fraternitate ale RevoluOei Franceze. Asociat la domniede mama sa, el cauta sa-vi dea seamá personal de situ4ia realadin imparatie, intreprinse deci o serie de calatorii in diferiteleprovincii ale tärii. In Ardeal, el veni in trei randuri, in 1773, 1783§i 1786, cercetându-1 amanunt,it, stand de vorba cu locuitorii,

www.dacoromanica.ro

CALANORIILE LUI IOSIF AL II-LEA IN ARDEAL 401

interesandu-se In special de taränimea romana §i primind jalbisau petitii; In prima calatorie, numarul acestor petitii a fostde nouasprezece mii 1 In Mai 1773, Iosif al II-lea init.& pentruIntaia data In Transilvania ; la 21 ale lunii patrunse In tara Ha-tegului, vizith ora§ele Hateg, Huniedoara, Deva, Ora§tie, AlbaJulia trecand in revista pe granicerii romani; cerceta &glare muntiiAbrudului, pana la Zlatna; veni apoi la Sibiu unde descinse la ho-telul care de atunci s'a numit « La Imparatul Roman ». De aci,trecu la Sighipara, la Fagara§, la Bra§ov, trabatu Sacuimea §iprin Bistrita, Rodna Gherla, Cluj, Turda, Aiud, se intoarse iarà§ila Sibiu. Luand apoi, Incàodata", deacurmezi§ul Ardealul, el trecu,prin Nasuad, In Maramure§ §i de aci in Galitia, noua achizitiea diplomatiei austriace. In timpul acestei lungi vizite, Iosif ascultaplangerile a numero§i iobagi rom'ani; ha le adresa chiar, dupàcum spune notarul Media§ului, §i cateva cuvinte in romane§te ;formula obi§nuita, cand primea petitiile, era « oi cauta ».

Dupà ce ajunge imparat (Maria Tereza moare la 29 Noem-vrie 1780), Iosif Intreprinde a doua cälatorie In Ardeal. La 28Mai 1783 e la Lugoj ; viziteaza apoi Deva, Alba-Julia, Sebe§ul,Miercurea, ajungand, la 31 Mai, la Sibiu. Cu acest prilej, locui-torii din Martine§ti (Huniedoara) i se plang ca Bunt obligati &Alucreze ca iobagi, cate trei saptamani pe luna (« per quoslibetmenses tres inpendimus septimanas pro dominalibus serviciis »).Impresionat de situatia mizerabila a taranimii, pe and era Incala Sibiu, Iosif declara' desfiintata servitutea personala a iobagilordin Transilvania, aplica a§a dar §i In aceasta provincie masurape care o luase Inca din 1781 in Moravia, In Boemia §i in Silezia.Dar hotarirea suveranului nu avu urmäri practice, nobilii opu-nandu-se. La 6 Iunie, Iosif pleaca spre Bra§ov, apoi, dupa cevede iara§i alte centre ardelene, se reintoarce la Viena. De aci,el ordona, 14 16 August 1783, guvernului din Transilvania, s'aapere pe iobagi « In contra tuturor apas'árilor §i vexatiunilordomnilor de pgmant »; ei .se vor putea c'ägtori liber, vor puteaInvata me§te§uguri; proprietarii nu vor mai avea dreptul sa-iscoata de pe mo§ie, nici sa-i stràmute dinteun comitat intealtul.0 noua intervenida In favoarea lor, are loe la 2 Martie 1784.

Dar prin calatoriile sale, Iosif al II-lea observase §i o suma dealte nedreptati §i stari nepotrivite in Transilvania. De aceea, el

26

www.dacoromanica.ro


lua o serie de mäsuri destinate sa le puna capat. Dadu mai intai,la 22 Martie 1781, decretul de concivilitate adica de egala indrep-tatire a tuturor locuitorilor Ardealului, ceea ce insemna desfiin-tarea sistemului celor trei « natiuni » privIlegiate; decreta apoila 3 Iulie 1784, in ajunul mi§carii lui Horia, o nouei Impärtire admi-nistrativd, In 11 comitate, in locul vechilor teritorii nationale. Inlocul limbei latine, introduse, prin ordonanta din 26 Aprilie 1784,limba germana; importanta e constatarea care se face, cu acestprilej, cá populatia germana, româna i sarba nu vrea sá aibà calimba comuna, limba ungara. In sfar§it, el ha masuri i in ceprive§te propa§irea invatämantului românese, dand ordin sa seplateasca, din fondul §colar, deocamdata 12 invatatori romani,numind apoi un « director al §coalelor nationalice§ti neunite » §iIncredintând românului loan Molnar, oculist cu faima In Sibiu,elaborarea unui proiect « pentru infiintarea §i conducerea §coalelortriviale » (elementare); proiectul lui Molnar, care prevedea in-fiintarea a cel putin 70 de asemenea §coale, fu insa zadarnicit decatre guvernul transilvanean care nu vedea cu ochi buni ridi-carea prin cultura a « Valahilor ». Iosif al II-lea a aratat multäsimpatie Romanilor din Ardeal pe care-i considera citam chiarcuvintele sale « incontestabil cei mai vechi i cei mai numere§ilocuitori ai Transilvaniei ». La rândul lor, ace§tia au pentru im-parat un adevarat cult ; el singur poate sa-i scape din starea neno-rocita in care sunt ; la moartea imparatesei Maria Tereza, inteooda facutä de un Roman, e considerat ca al doilea Traian ».

ItAscoala din 1784. Horia, Clora i Crian. Rascoala din 1784este reacia iobagilor romani din Ardeal, exasperati de situatialor economica i sociala, din ce In ce mai grea, §i de nesfar§itele§icane i nedreptati ale autoritätii locale. Ea se produce in MuntiiApuseni, regiune tipica romAneasca, i are toate caracteristicile uneimi§cari tärane§ti: lipsa de sistem §i de coordonare, credulitate,izbucniri violente, incredere §i nadejde In autoritatea centrald,imparatul, care ar fi opusa celei locale. Ea nu e lipsita Ina nicide o puternica nota nationala.

Cateva fapte recente creaserd atmosfera necesara izbucniriirascoalei. Avusese loc mai intai un « tumult » sau q räsmirita aMotilor la Campeni, in ziva de 24 Mai 1782; maltratati de slugileconcesionari/or de bauturi spirtoase, ace§tia sparseser'ä butoaiele

www.dacoromanica.ro

RASCOALA DIN 1784. HORIA, CLO$CA $1 CR1$AN 403

§i pusesera pe fuga zisele slugi. Rezultatul e condamnarea a 23de primari §i jurati din Muntii Abrudului la 25 Oda' la 100 delovituri de baston §i la 3 luni Oda' la 2 ani inchisoare; cinci dintretarani sunt condamnati chiar la moarte; pe langa aceasta, comu-nele sunt obligate sa plateasca solidar o despagubire de 8708,49florini, de§i bautura varsata nu facea mai mult de 343,41 florini.Printre cei urm5riti e §i Horia, viitorul conducator al rascoalei careinsa nu poate fi prins. In anul urmätor 1783, are loc vizita lui Iosifal II-lea in Transilvania ; acesta, prin atitudinea sa §i prin bunávointa aratata, produce o mare impresie asupra taranimei carevede in el un protector. In sfar§it, in Ianuarie 1784, sose§te ordinulimparatesc s5. fie inscrise in prealabil pentru recrutarea grani-cerilor §i alte comune din Ardeal, in afara de cele de Oda' atunci.De§i guvernul transilvanean nu publicà ordinul, poporul allá deel §i se produce un curent foarte puternic pentru inscriere: delajumatatea lui Iulie Oda la jumätatea lui August se inscriu laAlba Julia nu mai putin de 81 de comune din comitatele Alba,Turda, Zarand §i Cetatea de Bala'. Vazand afluenta, autoritatealocala suspenda' operatiunea, cu atat mai mult cu cat taraniiinscri§i declaran ea nu mai presteaza servicii iobage§ti, cereaumo§iile nobililor, ba anuntau chiar, cà indata ce vor primi arme,îi vor taia pe ace§tia « ca napii ». Suspendarea irita pe tarani ; §i

mt.i mult li irita publicatiunea guvernului prin care iobagii erauinstiintati ea trebuie ea continue a presta servicii stapanilor lor.Se creiaza a§a dar o stare de agitatie, de efervescenta, extrem defaborabil5 izbucnirii unei rascoale. De aceasta stare se i folosesccei trei condu catori, Horia, Clora §i Crian, pentru a ridica multimea.

Horia se numea de fapt Vasile Nicola; i se mai zicea i UrsuNicola, iar lumea 11 poreclise Horia, dupa darul pe care-1 aveade a « hori », adica de a cânta frumos. Era de fe! din Albac, iobagal Statului ; in varsta de 54 de ani ; purta obi§nuit suman negrutivit cu vânat; caciulä neagra §i cisme ; iarna, cojoc. stia, dupatoate probabilitAile, sá serie §i sà citeasca ; mintea ti era agera,infälisarea impunea (vezi fig. 135).

Fusese in patru randuri pe jos, la Viena, cu plangeri de aleMotilor: prima data in 1779, a doua oara in 1780, a treia oara in1782, ultima data in postul Craciunului din 1783, intorcandu-seacasa prin Mai 1784. Imparatul Il primise in audienta la 1 Aprilie

26*

www.dacoromanica.ro


i daduse apoi, la 13, ordin guvernului transilvänean sa aperecomunele care reclamaserä, de once persecutie si urmäriri si sdelibereze pe cei Inchisi ; nu e lusa de crezut cA, la cuvantul luiHoria cum a iobagii se vor räscula finpotriva N domnilor de

Fig. 135. Medalion contemporan Infhtislind chipul lui Hm.. E col mai bun portret care nis'a phstrat dela conduchtorul misch'rii din 1784.

pämänt » unguri, Iosif ar fi spus, cum a mers apoi vorba: « ThutIhr das » (adic6 « faceti aceastal »).

Numele adevärat al lui Closca era Ion Oargc1; iobag al Statuluidin comuna Ceirpeni$, in muntii Abrudului, avea 37 de ani siposeda oarecare avere. De staturà mia, Indesatá, se purta imbrdcatca si Horia. Insotise pe acesta In primele trei calgorii la Viena.

_ í

-

_,......i

r

www.dacoromanica.ro

RASCOALA DIN 1784. HORIA, CLO$CA $1 CRIAN 405

Crian se numea in realitate Giurgiu Marca; era din comunaVaca, in comitatul Zarandului ; iobag al Statului si el, servise intinerete in armata; avea 52 de ani si o fire apriga, hotarita (vezifig. 136); el a fost elemental de actiune in rascoala, Horia rämanandconducatorul §i inspiratorul ei.

Se pare ca rascoala fusese planuita mai intai sa inceapa inMai 1785; daca* a inceput totu§i toamna tarziu in 1784, deci inteo

Fig. 130. Horia, Glosen gi Crisan, portrete contemporane. Inscriptiile, In latineste, dau numeleporecla fiearuia, preeum si calitatea avutii In rfiscoalii. Horia e arhtat ca s autor al i tumul-

tului *, lui Clava i se da titItil de prim ellpitan s al lui Horia, Crian e considerat ea s altroika corifeu a.

vreme neprielnicä, aceasta se datore§te temerii de a nu se faceindiscretii sau tradäri. Duminica 31 Octomvrie, se strang in bisericadin Mesteacän, vreo 5-600 de tarani din Zarand, HuniedoaraMuntii Abrudului, convoca-ti in ascuns de Crian. Acesta le spunecd Horia a sosit dela imparatul care i-a dat o cruce de aur si oscrisoare, in care std scris ca taranii sìl mearga la Alba Julia, safie trecuti la graniceri §i sii li se dea arme. De asemenea, ca iobagiisa slujeasca numai o zi pe saptamana, §i aCeea cu plata. Preotul dinMesteacan confirm'á spusele lui Crian j ja juramântul oamenilor.A doua zi seara, ace§tia se strang in satul Curechiu ; doi subpre-fecti cari incearca si/ aresteze pe Crian sunt uci§i, iar gar da lor,alcatuita din 3-4 soldati, desarmata. Dupa acest fapt, Crian,In ziva de 2 Noemvrie, spun e laranilor sa « stinga » pe nobili §1

www.dacoromanica.ro

406 LUPTA. PENTRU DESROBIREA ROMANILOR DIN ARDEAL

pe Unguri, cari nu vor ca ei sá capete arme, §i sà le prade averile.Sä n'aibä nicio teamä, deoarece acestea se fac « Cu voia §i cu po-runca imparatului ». Indemnul gäse§te imediat ecou, cum era dealtfel de a§teptat, data fiind starea de spirit. Surd atacate maiIntai curtile neme§ilor din Criscior; doisprezece membrii ai familieiKristsori §i alte cinci persoane sträine cad jerttä. Taranii lovescapoi Bradul, unde pier iar4i cativa Unguri, Ribila, unde suntexecutate patruzeci §i douä de persoane, Michdlenii, Baia deerif, Trestia. Pan in ziva de 5 Noemvrie, tot Zarandul ajunge Inmâinile räsculatilor ; o sunid de a§ezäri nobiliare sunt arse, alteledevastate ; unii dintre proprietari pier ; altii, Impreuna cu sotiile

copiii lor, botezati din nou intru ortodoxie ; cateva fiice de nobilisunt cäsätorite cu iobagi romani. Mi§carea se intinde repede spremiazäzi: la Ilia, in Huniedoara, e executatà intreaga familie a luiLadislau Crainic ; ard curtile din Dobra, Jura-Sada, Rofcani, Zam,Bobdlna, Geoagiul de ¡os, i$oimuf, Homorod §i multe altele. Ataculimpotriva Devei, incercat in zilele de 6 §i 7 Noemvrie nu reu§e§teinsa ; taranii sunt respin§i de garnizoana localà, alcatuitä In mareparte tot din Romani, läsand In mana acesteia cateva zeci deprizonieri, cari Impreuna cu altii, luati la Bintinti, sunt executatia doua §i a treia zi, prin decapitare (cincizeci i§ase cu toti; groapa

comuna' vi-au sapat-o singuri).In acela§i timp, o altd ceatà de tärani, in frunte cu Horia

Clora, la care se adäoga apoi i Crian, venit repede din Zarand,ocupà, la 5 Noemvrie, Cdmpenii. A doua zi, e luat Abrudul, apoiRofia: in aceste douà localitäti furà siliti sä se boteze ortodoc§i1122 de Unguri. Inteunul din satele regiunii, la Bucium, Horiaeste cat pe aci sä fie dat pe mana autoritätilor, de catre primaruldin sat care 11 §i aresteazä ; interventia taranilor din imprejurimi,condu§i de tanärul Ionut, Dandea, 11 scapà insä la timp. 0 a treiaceata atacä, la 6 Noemvrie, Vurpdrul §i, la 7, Vinful de Jos; curtileboiere§ti din multe sate sunt arse.

Rascoala s'a intins §i in Tara Hategului, unde o sumä de e-zäri nobile sunt prefacute in cenu§ä, in zilele de 6-9 Noemvrie,In comitatul Sibiului (trei comune), in comitatul Aradului §ichiar in acela al Clujului (optsprezece comune). Ea ar fi cuprins,de bunä seamä, intreg Ardealul dacd räsculatii n'ar fi fäcut gre-gala de a incheia la 12 Npemvrie, un armistitiu de opt zile cu

www.dacoromanica.ro

RASCOALA DIN 1784. HORIA, CLO$CA $1 CRI$AN 407

armata austriaca, timp in care aceasta a putut sa se grupeze §isa ocupe pozilii favorabile. Guvernul transilvanean publicase,Intre timp, la 11 Noemvrie, o patenta prin care se dadea o des-minire afirmatiei ea mirarea ar fi cu voia impara-tului ; el trimite apoi emisari, ea oculistul roman Molnar din Sibiu,de pilda, sà eonvinga pe rasculati, face apel la episeopi sä sfatuiaseape preoti, recurge chiar la masura extrem'ä de a proclama in-surectiunea » nobilimii din Transilvania, adica ridicarea ei Inarme pentru a apära Statul in primejdie. Cu pulin inainte de In-cheierea armistitiului, Horia trimisese, prin trei emisari, condi-Ole sale oficialitatii. Ele erau: desfiinlarea calitatii de nobil,expropierea mo§iilor nobiliare, acestea urman. d a fi impartiteintre tarani, impozite plätite §i de nobili, prestarea juramantuluide credinta de catre ace§tia §i de demnitarii comitatului. Dacaele nu sunt primite, pan.à in seara de 14 Noemvrie, atunci va ataca§i distruge Deva. Intre timp, se incheie armistitiud insa. La ex-pirarea lui, au loc o serie de mici ciocniri cu armata la Rdmeti,Brad, Lama, toate favorabile rasculatilor ; la Michaleni insä,ace§tia sunt invin§i (7 Dechemvrie) §i Zarandul ajunge in manaarmatei. Dupa o a doua Infrangere la Ca'mpeni, (12 Dechemvrie),Horia se hotära§te sà dea drumul oamenilor acasa (14 Dechem-vrie). lama sosise, fiecare trebuia sä-§i grijeasca de gospodarieapoi la 30 Noemvrie se publicase de &are guvernul transilva-nean amnistia generala acordata de imparat, pe care insa Horianu voise s'o primeasea. Intovära§it de multime pana la Albac,el se retrage apoi, impreuna cu Clora, inteun adapost in uria§ulcodru al Scoragetului, nu departe de rani Some§. Aci urma sapetreaca iarna, ne§tiut de nimeni, ramanand ea apoi sà plece,cu bani stran§i dela comune, la Viena. Lucrurile se desfa§urarainsa altfel. Pe capul lui Horia §i al celor doi tovara§i se fixase unpremiu de cate 300 de galbeni. Se gasira deci §apte nenorocititarani din comuna Raul Mare cari uitand cà rascoala fusese ataranimii §i pentru taranime, se lacomira la bani §i, tradandneamul §i patanduli pentru ve§nicie obrazul, prinsera, in zivade 27 Decemvrie 1784, pe Horia §i pe Clora, in adapostul lordin codru, dandu-i apoi pe mana catanelor. Legati in lanturi,furà adu§i cei doi §i inchi§i, sub paza tare, In fortareata din AlbaJulia, inteo odaita stramta (2 Ianuarie 1785). Crian fu prins

www.dacoromanica.ro


el pe drumul spre Ponor, tot de thrani nouä trädätori din sa-tele Carpenis i aza-Lupa, In frunte cu popa Moise din Cärpenis(30 Tanuarie 1785). Dar stiind ce va urma, Crian nu astepta ju-decata, ci, in inchisoare, Ii luà singur viata, sucindu-si In jurulgAtului, ea o vointä extraordinarä, nojiteie dela opinci (13 Fe-vruarie). Peste douii siiptämAni se diidea sentina tribunaluluimilitar In procesul lui Horia si Closca: amAndoi erau condamnati,citam textual: « sä li se frAngd cu roata toate membrele corpului,incepAnd de jos in sus » adicà dela picioare, apoi corpurile lorse despice i taie In 4 bucäti », expunAndu-se pe roate in diferitesate. Inainte de a fi dusi la locul osAndei amAndoi atitarä preo-tului Nicolae Rat din Maerii Bälgradului care le puse in scrisultimele dorinti. DAnd numele celor ce 1-au prins, Horia adaogilcA « ii iarta cu toatä inima ». Supliciul avu loc In ziva de 28 Fe-vruarie 1785, « pe colina care se innaltii deasupra viilor, in parteade miazäzi a fortäretii » i In prezenta a peste 6000 de spectatori,dintre cari 2515 Virani rumAni adusi din 419 comune sub un pre-text minemos. IntAi fu executat Closca: el primi « cel putin 20de lovituri », pAnä-si dete, In cumplite chinuri, sufletul o; Horiaprimi numai dotal: una care-i frAnse fluerul piciorului drept, adoua, de gratie, peste piept. Azi, chipurile lor, säpate in piaträ,sträjuesc asupra cetälii care le-a väzut martiriul dupil cum VA-zuse, cu aproape douä sute de ani mai inainte, alaiul märet allui Mihai Viteazul.

In afaril de Horia, Closca i Crian si in afarà de täranii exe-cutati la Deva, au mai fost multi altii cari au cäzut jertfä. Numaila Alba Julia au fost executati, in zilele de 25-27 Noemvrie 1784,11 tärani ; altii pierirä prin inchisori. O sumä de tärani din ceicompro.misi, locuitori In 61 de comune din comitatele Zarand,Huniedoara si Alba, furà strämutati in Banat, in regiunea Pan-eiova (Fevruarie 1786).

Räscoala lui Horia, Closca si Crian nu rämase totusi MA'urmAri. Cea mai insemnatà fu desf iinprea iobcigiei, prin actul solemndin 22 August 1785; de data aceasta, nobilii nu mai Indräznirà

protesteze, asa cum fAcuserä In 1783, cAnd Impäratul luaseaceasta hotärire, in timpul cAlLitoriei sale prin Transilvania (vezimai sus, P. 404). Se suprimarä de asemenea abuzurile admini-sti alive si se acoi darà Motilor o sumä de usuräri, Intre altele

www.dacoromanica.ro

SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM. MEMORIILE URMATOARE 409

piigunat liber pe tot domeniul de sus al Zlatnei, dreptul de a facecurativi In locurile de unde nu se pot aduce lemne §i de a le cul-tiva, scutire de dari pentru minen, etc. 0 nouà era ar fi pututincepe in Transilvania mai ales In urma decretului de concivili-tate care suprimase vechea imptirtire pe « natiuni* a tarii; dinnefericire insa, tot nemegii gi privilegiatii fura mai tari, aga incatei silira pe imparat, profitand de starea de slabiciune gi depri-mare in care se g5.sea acesta, cu putin inainte de a muri, 8à revieasupra masurilor luate gi sà readuca viala constitutionala giministrativil a Ardealului la ceea ce fusese in 1780 (« revocatioordinationurn »: 28 Tanuarie 1790); riimasera in vigoare numaicateva decrete, intre care gi acela privind desfiintarea

Supplex Libellus Yalaehorum. Memoriile urmAtoare. VesteaCa' s'a re-venit asupra mäsurilor drepte gi binefacatoare luate deimparat, in special asupra decretului de concivilitate, provocaintre Romanii din Ardeal o vie agitatie. Aces,tia, fàrì deosebirede confesiune, email episcopilor lor sà arate curtii toateleantele sau, cum se spunea pe atunci, « gravaminele » natiuniigi sai stiiruie pentru satisfacerea lor. Se aleätui astfel, cu colabo-rarea ciirturarilor de seamä" ardeleni Petra Maior, SamuilClain, in deosebi acesta Gheorghe Ioan Molnar §ifusil Mekesi, ultimul fiul protopopului de Cluj, o petitie caree cunoscuta sub numele de «Supplex Libellus Valaehorum»; eafu trimisa prin po§td, In Martie 1791, imparatului Leopold alII-lea. Petitia incepea prin proclamarea vechimei RomanilorArdeal, ei fiind urmagii colonigtilor adugi de Traian, arata apoicá au avut la inceput aceleagi drepturi ca gi Ungurii gi enumerapersonalitalile politice gi militare iegite din randurile lor. Dupaaceasta introducere, de caracter istoric, urma expunerealeantelor: 1. « Numirile odioase de tolerati, admigi, neprimitiintre staturi (venetici) sà nu mai fie intrebuintate la adresa Ro-inanilor », ele fiind « nedemne gi injurioase ». 2. Natiunii romanesa i se dea locui care 1-a avut Intre celelalte nutiuni regnicolareinainte de 1437 (unio trium nationum). 3. « Clerul, nobilimea §ipoporul roman* fig fie tratat la fe! gi BA aiba aceleagi drepturi ca giclerul, nobilimea gi poporul celorlalte trei natiuni. 4. Deputati gifunctionari romani proportional cu numiirul contribuabililor.5. Numiri topice mixte ungaro-române gi germano-romane, In

www.dacoromanica.ro


comitate, districte ci Beaune. Toti locuitorii sa se bucure « delibertati c beneficii egale çi sa poarte, in masura puterilor, sar-cini egale ». In sfar0t, sa se Ingadue tinerea unui congres na-tional romanesc, dup'ä modelul celui sarbesc, care sä aleaga de-putatii ce urmeaza sa reprezinte pe viitor natiunea. Petitia, re-dactata in latine§te, e subscrisa astfel: Cei mai umiliti ci intot-deauna supu0 credincio0: clerul, nobilimea, statul militar 0civil al Intregii natiuni romane din Transilvania ».

Imparatul, dupa ce lua c avizul contelui Teleki, « pre§edin-tele cancelariei aulice transilvane » care fu silit sà recunoascafaptul ea 4 Romanii sunt locuitorii cei mai vechi ai Transilvaniei »,trimise petitia, la 18 Mai 1791, dietei din Ardeal, cu recoman-darea sä se asigure petitionarilor beneficiile concivilitatii e1 li-bertatea religioasa §i sa se indice « mijloacele potrivite pentrusustinerea clerului ambelor confesiuni » ci pentru raspandireaculturii in masele populare. Efectul in dieta fu extraordinar:protocolul §edintei, intocmit de deputatii sa0 din Sibiu, inseamnaca, dupa citirea petitiei c adresei imparate§ti, se produse « o fa"-cere generalä 0 o consternare mare ». Totu0, rezultatul, dupacum se putea bänui, fu negativ: dieta trimise la Viena, la 9 Au-gust 1791, o adresa combatand cererile Romanilor c formulandasupra acestora o serie de aprecien i rau voitoare. Episcopul unitloan Bob, membru al dietei, nu avu täria necesara sä. sustie a§acum trebuie, cererile prezentate ; celalalt episcop, Gherasim Ada-movici, nu fäcea parte din adunare. De altfel, Unitii facura eroareade a mai trimite §i o alta petitie separata, datata Blaj, 1 Martie1791 ei iscalita de Mihai Timar, vicarul Hategului; cereau doaracela0 lucru, impart4irea Romanilor ca natiune, de toate « le-gile ci beneficiile patriei *.

Fatä de raspunsul negativ al dietei, cei doi episcopi inain-tara curtii, la randul lor, un nou memoriu In 17 puncte, datatViena, 30 Martie 1792, 0 insotit de o serie intreaga de anexe do-cumentare. El are o deosebita insemnätate, fiind o viguroasaaparare a lui « Supplex Libellus » ci totdeodata o respingere do-cumentata ci demna a afirmatiilor neintemeiate i injurioase cu-prinse In raspunsul dietei, din 9 August 1791. La acest nou me-moriu, imparatul raspunde prin rescriptul din 26 Mai 1792, carecuprinde recunoagerea confesiunii ortodoxe, ce fusese pana aci

www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAFIE 4

numai tolerata, §i admiterea credincio§ilor ei in functiuni publice,afara de acelea care sunt rezervate prin legi speciale celor patruconfesiuni recepte. Doleantele celelalte, esentiale, precum recu-noa§terea Romanilor ca a patra natiune, dreptul la deputati indieta, proportional Cu numärul contribuabililor, numiri topicemixte, nu sunt inset' recunoscute. Mai mult chiar, cei doi episcopiprimesc o mustrare la 6 Iunie pentru faptul cà, flea voie, staula Viena, tratand in numele natiunii romane§ti intregi §i ea jig-mesc, prin expresiile lor, staturile §i ordinile Transilvaniei, ba Inca*§i legile, hotäririle §i diplomele regale. Episcopii nu lash' nici acestact farà replica §i la 1 Iulie 1792 inainteaza un al treilea memoriu,respingand invinuirile aduse §i insistand din nou pentru satis-facerea doleantelor romane§ti. Dar §i de data aceasta, ei nu pri-nesc cleat o satisfactie formala, un decret cu fOgOduieli §i gene-ralitati, iar nu o rezolvire a cererilor care erau totu§i atat de drepte.

Daca rezultatul practic al acestei noi lupte a Românilor dinArdeal n'a corespuns a§teptarilor, s'a inregistrat totu§i un ca§tiginsemnat, de ordin moral: s'a refeicut solidaritatea nationald, peteren politic, ambele confesiuni luptand alaturi §i s'a stimulatspiritul de luptd ; el se manifest5 acum in forme categorice, pre-vestind mi§carea ampla §i organizata dela 1848.

BIBLIOGRAFIELupta lui loan Inochentie Clain: 1. N. IoRGA, Istoria Románilor din

Ardeal gi Ungaria, vol. III, Bucuresti, 1915, VI + 460 si XV + 291 p.in 8'; 2. AL. DOBOSI, Cum descrie stárile politice gi economice din Transil-vania un nobil ungur la 1744, In Anuar. Ist. Cluj, VIII (1936-1938),p. 674-685.

V. si p. 392, nr. 10.Infiintarea regimentelor de granieeri romilni: 3. G. BARITIU, Istoria Regi-

mentului al II romdnesc Gal nitariu Transilvan, Brasov, 1874, 110 p. in 8';4. I. NISTOR, Emigrarile de peste munti, In An. Acad. Rom. Mem. Sect. Ist.,s. 2, t. XXXVII (1914-1915), p. 815-865; 5. EmIL Micu, Contributiunila istoricul regimentului graniceresc I valah, tezä de doctorat Bucuresti,1943, 117 p. in 60.

Indatoririle iobagilor: 6. ETIENNE METES, La vie menée par les Roumainsen Transylvanie dis XVI-e au XVIII-e siècle, Bucarest, 1938, 78 p. in 8 .

Càlàtoriile lui Iosif al II-lea in Ardeal. Ref ormele lui: 7. C. SASSU, Sumarácaracteristicit a directivelor politice traditionale habsburgice si a programuluide guvernämänt al Impiíratului Iosif II, spre a servi drept introducere la jur-

www.dacoromanica.ro

412 LUPTA PENTRU DESROB1REA ROMANILOR DIN ARDEAL

nalul sdu de cdldtorie din Banat in anal 1773, In Arh.Olt.,V11 (1928), p. 377393; 8. C. SASSU, Romdnii i Ungurii, Premiz,e istorice, Bucuresti, 1940,159 p. in 80.

V. si p. 412, nr. 9 si 23.Riscoala din 1784. Horia, Closea l Crian: 9. NIC. DENSUSIANU, Revo-

lutiunea lui Horia in Transilvania si Ungaria, 1784-1785, Bucuresti, 1884,VI + 523 p. in 8° (lucrare de baza); 10. 10AN BAcIL.k, Portretele lui Horia,Closca Crisan, Sibiu, 1922, 48 p. in 8'; 11. NICOLAE FIRU, Revolutiunea luiHoria 1784-1785, date timid culese din arhiva judefului Bihor, Oradia Mare,1925, 40 p. in 8°; 12. I. LUPAS, Revolutia luí Horia, in Studii, Genf eriniesi Comunicdri Istorice, I, Bucuresti, 1928, p. 281-302; 13. V. OTROPA,

Contribuiii la istoria revolutiei lui Horia, in Anuarul Ist. Cluj, V (1928-1930),p. 159-174; 14. STEFAN METES, Leimuriri noucl privitoare la revolutia luiHoria, Sibiu, 1933, 62 p. in 8'; 15. ZENovIE 13.1c14ANu, Revolutia lui/feria, in Revista Fundatiilor Regale, I (1934), p. 3-8; 16. I. LUPAS, Rds-coala Wander din Transilvania la anul 1784, Cluj, 1934, 223 p. in 8° (lu-crare fundamental5); 17. M. AUNElt, Zur Geschichte des rumeinischen Bauern-aufstandes in Siebenbürgen 1784, Sibiu, 1935, 47 p. in 8'; 18. I. LUPAS,lin ratul losif II si rdscoala laranilor din Transilvania, In Mem. Sect. Ist.Acad. Rom., s. 3, t. XVI (1934-1935), p. 257-330; 19. OETAviAN BEU,Rdscoala lui Horia in arta epocei, Bucuresti, 1935, 29 p. in 4°, Cu 105 ilu-stratii ; 20. OCTAvIAN BEU, Rciscoala lui Horia in corespondenta inzpdratuluilosif II ca arhiducele Leopold de Toscana, in Omagiu Frafilor AlexandruIon Lapedatu, Bucuresti, 1936, p. 15-60; 21. DAvin PRODAN, Rdscoala lui'feria in comitatele Cluj si Turda, 13ucuresti, 1938, 205 p. in 8°. (BibliotecaInstitutului de Istorie Nationa15., IV).

Supplox Libellus Talaeborum: 22. I. LUPAS, Contributiuni la istoria Ro-nidnilor 1780-1792. Cu 84 acte si documente inedite, culese din ar-hivele din Viena, Buda pesta, Sibiu f i Bra.yov, In An. Acad. Ronz. Mem. Sect.Ist., s. 2, t. XXXVII (1914-1915), p. 607-813; 23. ZENOVIE PACLISANU,Luptele politice ale Ronulnilor ardeleni din 1790-92, in Menz. Sect. 1st. Acad.Rom., t. I (1923), p. 33-146; 24. I. Lulus, Contributiuni la istoria politicda Romcinilor ardeleni dela 1780-1792, in Studii, Conferinfe i ConzunicdriIstorice, I, Bucuresti, 1928, p. 313-373; 25. I. LUPAS, Doctorul loan Pivariu-Molnar. Viala f i opera lui, In Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., XXI, (1938-1939),p. 653-697.

www.dacoromanica.ro

ROMXNII DIN PENINSULA BALCANICX IN VEACURILEXVII 1 XVIII

Prin spiritul lor lntreprinzdtor, princultura lar, prin economia fi sobrietateator caracteristicd, prin viata tor moraldde familie, Aronuinii au reprezentat oadevdratd elitd a Peninsulei Balcanice.

Istoria Romanlior din Peninsula Balcanica in veacurile XVIIi XVIII este ln primul rand istoria desvoltarii lor economice ái

culturale. Sub raportul economic, ei sunt Intr'un continu progres,atingand maximum dupa 1750; sub raportul cultural, momentulcel mai lnsemnat este de asemenea dup'ä 1750, coincizand cu ce]economic ; de amandoua r5mane strans legat numele Mosco polei,marele ora § aromanesc din Albania. Nu avem In schimb o istoriepolitica §i diplomatica a acestei ramuri a poporului nostru, asacum e cazul la nord de Dunare sau cum se Intamplase si la sud,In timpul Asanestilor. Raspanditi pe o suprafata luting, In mij-locul unor formatiuni etnice superioare numerice§te, Romanii dinPeninsula Balcanica nu au putinta sä intemeieze un Stat; dinAceastä cauz5, grupuri lntregi dintre ei sunt asimilate, Incetul cuIncetul, de populatiile Inconjurätoare (vezi si vol. II, p. 339).Pe de alt5 parte, stapânirea Turcilor si luptele continue ale acestoracu Imperialii fac ca o parte a populatiei romanesti din vestulPeninsulei Ali paraseasca asezarile, str'ámutându-se In locuri maisigure ; grupuri importante se stabilesc astfel In Slavonia, intreDrava si Saya, In districtele Kriievici, Koprivnica si Ivani6. Faptulse produce In timpul Imp'áratilor Rudolf al II-lea (1576-1608)si Matias al II-lea (1608-1619); ne-o apune lamurit diploma din14 Aprilie 1667 a Impäratului Leopold I, care precizeaza situa tiade drept a acestor Romani, fiind o adevarata constiturie a lor.

www.dacoromanica.ro

414 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA

Legiferäri asupra Romanilor dintre Drava §i Saya au fost §i maiInainte ; citärn astfel Statutele din 14 Aprilie 1630.

Alaturi de deplasarea Romanilor din vestul Peninsulei, seproduce, dupä 1769, §i una, puternica, a celor din Albania, dinMoscopole §i regiunile invecinate ; dui:a distrugerea frumosuluilor ora, ace§tia emigreazä in numar insemnat, a§ezandu-se Incentrele comerciale din Balcani §i mai cu seamä In ora§ele dinimpärätia austriacä, incepand din Ardeal §i papa la Viena. Uniise duc i mai departe, in Germania, in Franta, pang in Spania§i spre rasarit, In Rusia.

0 mentiune specialä meritä Românii dintre valea Timocului§i a Moravei, pe malul drept al Dunärii, formând un intrandetnic intre Bulgari §i Särbi. Cea mai mare parte a lor descinde

dupa toate probabilitatile din vechea populatie romanica aacestei regiuni. Restul sunt coloni§ti veniti din stänga Dun arii,din Oltenia §i din Banat in secolele XVI-XIX.

Desvoltarea economia Toti cei cari au cunoscut pe Aromâni,in decursul vremurilor, aunt unanimi In a recunoa§te marea lorcapacitate economica, spiritul lor intreprinzator, talentul lor inafaceri. Du§an Popovici, un Irivatat sarb care le-a consacrat unstudiu amanuntit, intitulat « Despre Tantari » Ii socote§te ca oa-meni de o capacitate rara, aproape geniala » §i ii compara, subacest raport, cu Evreii §i Armenii. Aptitudinea lor deosebita indirectia economicä nu e o intamplare. Träind In conditii grele,pe un pamant sarac, care nu-i putea hräni, de aceea agricul-tura n'a fost niciodata o indeletnicire fundamntala aromâneasa

ei au trebuit sa-§i ca§tige existenta pe alta cale §i anume princomer t §i industrie, raspandindu-se pretutindeni unde era o posi-bilitate de afaceri. Au Inceput prin a pune in valoare produseleturmelor lor, adica ldna, parul de ca. prd , apoi cergile mitoase, unarticol deosebit clq cautat §i constituind o specialitate aromaneascä,abalele, pteile lucrate §i nelucrate ; brdnza « valaha »avea o stravechereputatie In intreaga Peninsala. Venetienii, In secolul al XVII-lea,sunt clienti importanti pentru aceste produse ; chiar §i Franceziil§istabilesc antrepozite comerciale In centrele aromane§ti in vedereaprocurarii lor ; constatara un asemenea antrepozit, la sfar§itulsecolului, sub Ludovic al XIV-lea, la Metzova sau Aminciu: acise strange, In special, land §i pär de capra.

www.dacoromanica.ro

La aceste articole, in legaturà cu pAstoritul, se adaogé apoio suing altele. Negustorii aromâni aunt mari importatori debumbac, pe care 11 revând pe piata Europei centrale; a§a a facutavere Simeon Sina, vestitul bancher §i filantrop, in timpul blocus-ului continental ; el a adus, In anul 1806 §i urrnAtorii, bumbac dinTurcia, pe la Vidin, in intelegere cu Pasvantoglu, §i 1-a desfacutIn Austria. realizand cé§tiguri Insemnate. Granele, vitele mari,vinul, colonialele, ceara aceasta din urmä" adus4 mai ales dinMuntenia, inch' din veacul al XVII-lea, fac de asemenea obiectultranzactiilor numero§ilor negustori aromâni din Peninsulà §i dinIntreaga Europa Centralä.

Odatà cu amplificarea operatiilor comerciale, la .sfar§itul vea-cului al XVIII-lea §i inceputul celui de al XIX-lea, cAnd mérfu-rile circulé In cantitAti tot mai mari §i la distante considerabile,Aromânii devin proprietari de case de expeditie qi comision §ibancheri. Pentru prima categorie citém, de pildä, firma lui KiriacBarboglu din Zemlin, cu filiale la Triest §i la Bra§ov, §i aceea a luiZenovie Popa, stabilità mai intai la Zemlin, apoi la Viena. Pentrucea de a doua categorie, au rdmas celebre casele de banca alefratilor Darvari, In special aceea a lui Marcu, din Viena, precum§i banca lui Simeon Sina, tot din Viena. Fiul acestuia din urrra,Gheorghe, a ajuns baron §i a fost un potentat al finantei europene.

IIotelurile §i hanurile in centrele comerciale ale Peninsulei§i dealungul oselelor de mare trafic erau mai toate in mana Aro-mânilor. Dela Semendria pe Dunére (la est de Belgrad 1) §i pénäla Tarigrad, dealungul marei artere care taie deacurmuzi§ul Bal-canii, li intalneai pretutindeni. Iar hanurile lor aveau reputatiade a fi cele mai curate, de aceea erau céutate de cAlatori.

In ce prive§te me§te§ugurile, aveau o deosebité priceperepentru lucrul metalelor in genere ái mai ales a metalelor pretioase.Lucrau arama gésim o breaslä a arAmarilor la Moscopole undeea ridica in 1752 biserica Sfintii Apostoli féceau säbii, iata-gane, junghere, cu présele frumos impodobite; erau insé r ein-trecuti in lucrul aurului §i argintului. Obiectele bise ice §1 i demetal pretios ie§ite din ména lor, apoi acele laice filigene, paftale,cutii, podoabe de tot felul delicat cizelate sau lucrate In filigran,faceau admiratia cunoscétorilor §i erau focrte cäutate in intregOrientul (vezi fig. 137).

DESVOLTAREA ECONOMICA 415

www.dacoromanica.ro

416 ROMANI' DIN PENINSULA BALCANICA.

Fig. 137. Evangheliarul lui Condo Ylahul (1557), primul argintar aroman cunoscut; destinatmilitastirii Viteonila din Kuceajn3ka Goa, acest evangheliar se glisegte astiizi la minlistirea

Be§enovo In Srem (Yugoslavia).

www.dacoromanica.ro

A$EZAR1 AROMANE$TI MAI INSEMNATE 417

A§ezari aromane§ti mai insemnate. Mul%umita, insu§irilor lor,intreprinzatori, sobri §i strangatori in limba sarba « Iintar » etot una cu « econom » iar verbul « . int,ariti » inseamna « a setocmi u Aromanii izbutesc a stranga averi insemnate. A§e-zärile lor infloresc; « pecealbarul » adicá cel caruia negottil intrestraini i-a adus un ca§tig sau cum se spunea, pe atunci, un« chesat » important, nu uita niciodata locul sau de ba§tina, a§e-zarea din muntii Pindului, din Albania sau din Macedonia undea vazut lumina zilei; 1§i zide§te acolo casa trainica, de piatra,de obicei cu doua randuri §i cauta sa." ajute la infrumusetareacomunei, inaltand biserica, §coala sau alt a§ezamant de folosob§tesc. A§a se ridica, in veacul al XVII-lea §i in cursul celui deal XVIII-lea, o suma de a§ezari aromâne§ti. Metzova sau Aminciu,la nord-est de Janina, in munOi Pindului (vezi harta Nr. 7),cunoa§te o inflorire deosebita. De aci se trag o suma dintre mariinegustori aromâni, facand comerI interna-tional. A§ezarea se bu-curb.' de un regim special, de privilegii largi, consfintite printeunact acordat de Poarta In veacul al XVIII-lea. Se prevedea in acestact pastrarea locurilor de pa§unat in Epir, Tesalia §i Macedonia,para drumurilor, interzicerea pentru Musulmani de a se stabili inregiune ; comuna plate§te anual teza,urului 113.000 aspri; auto-ritatea superioara turceasca e cadiul din Livadia §i, in ultimainstantä, pava de Negropont. In a doua jumatate a veacului alXVIII se infiinteaza, la Metzova, chiar o « Academie », dupa pildacelei din Moscopole. In apropiere de Metzova, e Avdela, locul deba§tina al familiei Papacostea, §i Turia, al carei nume se rega-se§te atat in Moldova cat §i in Muntenia §i in Ardeal.

Tot in apropiere de Metzova, spre sud-est, trebuiesc an.intitedouà centre insemnate, Ciildrgi sau Cdlaru §i Siracu; ele seremarca sub raportul economic, Inca din veacul a] XVII-lea.Locuitorii lor excelau in lucrul metalelor pretioase. Siracu estepatria lui loan Coletti, cel mai de seama barbat de stat al Grecieimoderne. Amândoua acesta centre au atins inflorirea maxima intimpul lui Ali Pa§a din Ianina (1784-1820). Curand dupa aceeainsa, in 1821, izbucnind revolutda Eteriei, ele aunt distruse.

Din muntii Pindului se desfac, ramificandu-se spre nord-est,muntii Gramostea. Pe un platou al acestor munO, la 1600 de metriinaltime, inflorea, acum doua sute de ani, localitatea Gramostea,

27

www.dacoromanica.ro

418 ROMANII DIN PENINSULA DALCANICA

vestitit prin marea sa boOtie in turme §i cirezi de vite. 5i astAzie vie Inca, In partea locului, amintirea celnicului Paciurea careconstruise o conductà pentru a educe lapte/e turmelor, de sus, depe pg§unile de pe « Chiatra mare » jos in vale. « la Chiu » unde'se fabrican branzeturile. In epoca sa de strälucire, Gramostea aavut, dupà traditie, 40.000 de locuitori ; de aci a fost vestitulmedic aromAn Ion Nicolide stabilit la Viena §i innobilat In 1791de impAratul Leopold al II-lea. Pe la 1769 loca/itatea e atacat6de Albanezi §i pustiità; de abia refelcutà, ea e din non distruade salbaticul Ali-Pa§a din Ianina. AstAzi numai vreo dou'dzecide case mai aratà locul unde odinioarà se inälta una din a§ez'Arilecele mai infloritoare aromane§ti. Tot in murrtii Gramostea, peversantul nord-estic al lor, trebuiesc mentionate localitAtile Lin-topea §i Niculita, prima vestità In veacul al XVIIf-lea, prin lucrulmetalelor pretioe.se, cea de a doua, amintind, prin numele ei, peconducatorul rilscoalei din 1066 (vezi vol. I, ed. 4, p. 321).

In regiunea marilor lacuri macedonene (Ohrida, Prespa, Cas-toria) §i in genere In partea de vest a Macedoniei an fost o sum'a."de a§ezgri insemnate aromâne§ti. Un centru important era Vla-hoclisura, locul de ba§tin5. a mitropolitului Dosofteiu, a fratilorDarvari, a lui Marcu Beza ; pe la inceputul veacului al XIX-lealocuiau a ci dupà mgrturia lui Pouqueville, consulul francez dinIanina §i cel mai bun cunoscätor al Imprejuarilor macedonenedin epoca modern6 (1770-1838) vreo cinci sute de familii de« Vlahi ». Spre nord vest de Vlahoclisura, la 1360 de metri ingltdme,era Nevesca, a§ezare Intem,eiatà, avAnd case cu douà §i trei rânduri;o parte a populatiei a pribegit, in jurul anului 1760, trecand inArdeal, In judetul Alba. Spre sud-est de Vlahoclisura, merità afi mentionate Cojani, pe drumul ce duce dela Grebena la Salonic,§i Seati§tea, vechi centru aromanesc, cu pràvglii frumoase §icurate, en o §coalg mai mala de teologie, §-Uinta §i istorie §i,numArtind, la inceputul veacului al XIX-lea, dupg märturia ace-luiali Pouqueville, §apte sute de case §i ateva sute de colibe ;astilzi ambele localitäli sunt grecizate.

Spre vest de Bitolia, la vreo 23 de kilometri §i la 1087 de metriinAltime, se afra' Molovistea. Locuitorii ei ficeau, pe la 1740-50,negot cu Venetia ; specialitatea lor era §ofranul, in boabe (« bro§tul »)§i macinat (« tArta »), « piperul » adica boiaua de ardei li lipitorile

www.dacoromanica.ro

MOSCOPOLE 419

pe care le trimiteau Oa. in Franta unde « les sangsues macedo-niennes o ajunseserä la pret. NotAm, de altfel, c'ä §i vaccinatul im-potriva variolei a fost practicat, din timpuri str6vechi, de pästoriiaromâni ca §i de cei din Carpati. §i c4 dela ace§tia, prin intermediulcercurilor constantinopolitane §i germane, metoda a fost cunoscutäapusului care a generalizat-o prin invätatul englez Jenner (1796).

Spre miazänoapte de Molovi§te e Gopeful, infloritor pe la1750, ai cärui locuitori au emigrat apoi in Ungaria, in Serbia §i

mai tärziu in Bulgaria, la Samakovo. i mai la miazgnoapte,la o inältime de 1176 metri foarte multe arzäri aromäne§tiBunt situate sus, pe munti intalnim, inteo pozitie minunatd,localitatea Cru,sova. In vremea ei de dezvoltare maximä, a avutpatrusprezece mahalale sau enorii cu vreo trei mii cinci sute de case.

Dintre centrele situate in Albania in afarä de Mosco pole,despre care va fi vorba pe larg mai jos trebuiesc insemnateFrafari, patria Far§erotilor, cei mai conservatori §i mai dArzidintre Aromâni, vestiti §i prin portul lor, elegant §i sobru, apoiCoritza, in jurul cäreia s'au dat lupte in razboiul dintre Italieni §iGreci. In zona de influentä a Coritzei sunt localitätile Bitcuchi,de o mare vechime, §i Bobovita, de unde se trag, dintr'o familiede emigrati moscopoleni, inainta§ii familiei Antonescu din Pite§ti.

Cu urea lor intreprinzgoare, Aromânii s'au stabilit in toatecentrele mai insernnale ale Macedoniei §i in multe dintre aceleaale Peninsulei Balcanice. Grebena qi Vena, in bazinul Bistritei,Bitolia, Ohrida, Castoria, in regiunea marilor lacuni, Scopia §iVeles pe valea Vardarului, Giumaia, Melnic §.1 Seres, pe aceea aStrumei, Drama §i Cavala intre Struma §i Mesta, §i, bine inteles,Salonicul vechiul SAruna au avut §i au Inca o insemnatàpopulatie aromâneasa. Colonii s'au a§ezat apoi in Stambul, inSofia, in Kiistendil, in Belgrad, In Novisad in Atena,, in Volo, casä nu pomenim decat pe cele mai importante. Incontestabil insäcà centrul org§enesc cel mai de seamä pe care l-au avut Aromânii,metropola lor, atat din punct de vedere economic cat §i cultural,a fost Moscopole.

Moscopole. A§ezatä in partea de räshrit a Albaniei, pe cincicoline, la o inältime medie de 1150 de metri §.1 sträbätutä de « 'lulual Dzeg6 o, Moscopolea, datând, dupà unii, din veacul al XI-lea,dupd altii, din al XVI-lea, iar dupä cronica ei monascrisa, numai

27*

www.dacoromanica.ro


de pe la 1630 (vezi fig. 138) ; ultimile cercetari sInceputul secolului al XV-lea. Dar daca asupracontravLrsa, toli cercetatorii sunt In schimb,epoca ei de 1nflorire maxima 1ntre 1720-1769.

rIN "

e pronunta pentru1ntemeierii existade acord a fixaPrin energia, pri-ceperea si remar-cabilul spirit de a-faceri al locuito-rilor, veniti unii,pare-se, din Gra-mostea, ea ajungecentrul comercialsi industrial celmai de seama dinpartea apuseand aimperiului turcesc.Are, pe la juma-tatea veacului alXVIII-lea, pestecincizeci de mii delocuitori in dou5.-sprezece mii de ca-se, o serie de con-structii monumen-tale Inainte deprimul r 5 zb o imondial se mai ve-deau Inca ruin elea douazeci patrude biserici

de sus: ... iiIep.eX69te Mocrxona*l Ir Too biblioteca, o ti-

úç rxtXtouggmcoatoug peckxowa...) pografie, un orfeli-

Jr,..,....z,,,,;:....... 4'f-1f -,-",.--_,. -1.,=-, 1.4,4.,' 1.43,70, 7 ATs',..4.,-.,,*-, f...,,,,,r.4q.,4,-.7». slt.. 4Tf.-Trbf,

.''''-,,,..kto-,-,-,-.--,Y"-r ' . -1,...,/,,, , ,, `-e;;4/ !t. ....7.:',:. 1,,,,,.......,,,/"AV- . ''''''..,,,' J : -'f 4,.. :Ir 7--n-.-.,--_,:pes.t. ,.... -..., ..,,,,,A.I.,

., . ,... vvi ' ' ,..,&,--.4.,-...' _, ..:",67.,rxv:4,0t'm 41';',F4r'.! ,-,-.0-,-,P-_,-4-4-5... -,-,-,.....7 .. ...,,i,...W.t 1.4.... 4/./p. -,.:41-,,,,,-1---,-.., ..A.V.,, _.7.44... r, "5- .

Pi$4",f7,1,;,,r4,...",,-,4...kyrit ¡,,,,,^4,-,....,f.L.,..ty,..,,,,.cri,

..df*;0...+1..'"4-"'''';,,,,,-..:,..7i..., j.k...r 7.1.k.'221.1.1..

1(.: A tc0:.4,--V:i'..9:::41,--,tgtt.--,,titti-it,:lie.:4-....4.4Irh ,,...".1!' '..77 77 .'".'. .'- ' ,<- ' S,..44.4 if,P1.4",^ f-.1-..frA,,,," -...,,,,,,*., ,, ,

...'" :EH:. 7 , '' .I. i.. .1'4'; .." ",44,....a.,...?,..1.. '..... ... .Jtir,,,--.1:x ,,. ft-,........».,- e-...4.,.4.,, fre,4;4401.'5,-4,,,,,,,,....',,,,Vp,:qi....,,A.f.:.....1./...., ....zt.,:td,..

SS' i4,''''Y''' l'' '... t''''if"' ii'"44AM''',"410,4*."4# ./.A..4 fad ..r. +01',!..i.e.er.....;4 - p-. A;..... 4.,,,L,t,v,s.,..:.....

.4...,,,,It,e-,,,,44,,fi,,,,,,,.-.-,v4 ,0-44,,,c--;,..,.4.4,?,,,,,044.--,,1/1,,,,towt4,-,,,p.,/,et::-. 4.,,,,;54.r.s..,...,4,...,74..... --.^,v....'4...NA:"."4-4585.' "

23'47

if...01,..4.,...1...?.; ./¡"4. 4.Y. SY . 14,,,,A4. r........." ..,... : -

t1,24"%,;.;.7.7:fi,tt:%;7;;;;;;,t'" ... tt; .- ' ' : y4..at.,''. C'41-4,,--::,,....z.:r-_,,,,77,-'"

r,'4,,,r...-,Prer..>,r..-.1.41.,7:,,,,,,,-.,...!,... -7...,.. , v., ,

t>i'.. e" wgitrA.31-k.;;.."......ki,,,i, ;:,-,.'Lls ,,"9"41"r"14,p 17.7,10, A 4, da,. 441.7.' 4'0`.

/ ,r 44- -

'`441:17.,

ro, ."- 4,- Nr.C.,3=

01,74'' 1* 4,1,r.fv, -42114 . 4,1"6409'

. ' t/`' k`-s". .4,11

14S"..At'.41.

nat, o casa a s'ara-cilor i « podoaba cea mai 'nafta a orasului » o « Academie ».Meseriasii sunt grupati In corporatii sau bresle patrusprezecela numar dupa un studiu aparut la Viena In 1791, cincizeci, inclusivcele marunte, dup5 un cercetator grec In frunte stand bresleleindustriei metalelor: aurarii, argintarii, arämarii i armurierii. (vezifig. 139 si 140).'Aramarii ridica biserica S f ingi A postoli, epitrop fiind

-,

1114.1..61.

Fig. 138.-0 pagina din cronica manuscrisa a aloscopolci, Ingrecelte, dand ca an al intemeierii i pe la 1630 frandul tntai

scoli,

www.dacoromanica.ro

chiar Mihail Papatete ; pisania poarta data 1752, Octomvrie 20. Ceamai veche biserica pare a fi fost aceea a Sfintei Paraschiva ; urmaapoi « Adormirea Maicei Domnului », ziditá In 1715, « Sffintul Ata-

' ,... 4 , 7 N ,., ,-....g - ir '"i

I, -,,-...- , %, ,,,,

'6 .- ° 1F ' ts",,j4 ,a. . ,

r. '!'' i, ,-.63'... ,- k s...

, c, e 1

.. .o., t, r 4 , 4, -. ..., ...?u o ti ii,.1; i '

1 ,1

1.la a

ri

4 -

ty; '

o

" 1 '-,A,1;; . '" r 4 1'.

g.,

I. L,:

r, .- o

,

,44

, t" o

4 .1161,

. U .I.(i

iie 41r,i

, 3s h.'-,

Fig. 139.- Ripida lui Gheorglic Arghir din Moscopole (1724). Astlizi la Trilinaslirea Krugedol,Srern (Yugoslavia).

-i

nasie » In 1721, « Sfintii Voevozi *, In 1724, « Sffintul Nicolae » in1750. La aceasta din urm6 era ctitor, in 1758, fäcând tronul siamvonul, chiar Arghirie Atanasie Gojdu, Inaintasul marelui filan-trop Emanuil Gojdu.

Fiecare breasla era condusd de un sfat de mesteri, prezidatde un protomefter; protornesterii celor 14 corporatii alcguiau un

MOSCOPOLE 421

www.dacoromanica.ro


re,

..D,

f rexi3 :I nt

-°

:.1,

,

n

L'Wa,

° ,, 3 `'

,

t

' [14,3it let171-Ittr;,t,

.e,14-7.45*Io1P I

-

,$4, t4.

rjt `510.41.0.

. °- ...' Iel jr,G '

C '' Z.:,

:ii._: i1 ''''

,,... . iertr:'''o

. ,, 4 ,N , ' 4, t - h", I, . ,o ..,-

"'S ,.,,..4 I eiROIRIllifq$Vvy.g:%-..

.

.? "

., , I , IL4, . .'....4 illoiri.ii:rt 6,.... 00,,, .11..1

.0 w i w

c... . . .° 7 . , . .. w ' t . ..=,.... t I . p........, .

,. ,. r ,, r. +,

Ai- JV, ( .-- F ' ,* ' . ' , 'f;Yr.i '4:-j, 's ¡

.,20. -

, 4,,, .,. _,...

.-th, , ,..,-, LI "+. , rkt14''.(1'.''` " r1 ".,..0-. iit,.ki .1.-V =

.,r,

' - *? t:";:. - ??.- ....

tr,,li .q, .., 1..., r .s. ,

,,,, f +..,, . .-P , I -± 14.',."..4-3,

.zt. ,!.....:;.. ;1"

i,. _:1,, II Fa 4

lw,' -

t ro,,I': ''' - 't..,L

.1,1 -rt 4 t': 1..ik -.'' :. .. .r -.0,1,";i:. .-'1; 'I4

., , =,' *. , z

. .,=. -.' ..ra., -,-. . ... ,. :' : . I.. it.1:,.;. ivy ,47......,, ',., :',:i it 4,--,-; . m-,,.. , 1,4,4:' "",',:-h '

,:i' , ;_.:4.4,4,...., ,: , .4 i 4I I

pq7 ei , - i

0 A.'Tv-7,, u rrik,

%.'.1y 7,tti

,

..,, , ;

..6 r

,

,. -..s t L gs,

, - Iii,.. + 'g.4.,...61$0,-**wgc.itr.l'i.:.4:1 '° .:1 '.,

Fig. 140. Evangheliarul lui Gheorghe Hrisicu din Moscopole (1742), lucrat pentru man AstireaSiatova In Srem (Yugoslavia).

- , '' 1,

6- - -

www.dacoromanica.ro

MOSCOPOLE 423

consiliu numit Bi Tribunalul de pace, care avea Bi atributii jude-cAtoreSti. Solidaritatea Intre membrii breslelor era mare; respectulfatA de cei bAtrani, de asemenea.

Prin staruinta acestor bresle §i cu sprijinul lor material, auluat naBtere institutiile filantropice Bi culturale ale Moscopolei.Ele au Infiintat tipografia, ele subventionau « Casa sgracilor * Bi« Orfelinatul », acesta din urn-a avand patruzeci de odai mari.,Inca* de pe la 1700 exista o BcoalA de Invataturi ma,i inalte; in1744 are loc o reorganizare a ei, fiind numitä « Noua Academie ».La apelul patriarhului Ioasaf al Ohridei Bi el tot Aroman dinMoscopole de a se ridica un läca§ demn pentru acest aBezämantde culturA, breslele raspund cu mare elan, subscriind nu mai putinde 312.000 de aspri. Fiecare breaslà Intretinea apoi cate un Val-1'drla studii, ca BA Invete « limba greaca, filosofia Bi Btiintele teologice ».

In 1750 e numit rector al e Noii Academii » Theodor Cavaliotti,elev al invätatului filosof Bi teolog grec Evghenie Vulgaris.Sub conducerea lui, malta institutie capata o stralucire deosebità,devenind centrul cultural al Peninsulei exceptie facand, binelnteles, Constantinopolul. In 1760, Cavaliotti tipAreSte o Grama-tia (Etcpxyorh TpocKtomx*...) in tipografia din Moscopole.Aceastd tipografie funciona de decenii; prima carte ieBita de subteascurile ei dateazA din 1731. Dupa aceea, In 1736, 1742 Bi 1744,apArusera tot acolo trei carti bisericeSti 'AxoXouflícc sfantuluiHaralamb, aceia a lui Climent, arhiepiscopul Ohridei, Bi aceea alui Visarion arhiepiscopul Larissei. Opera cea mai insemnata alui Cavaliotti este HpononapEoc, un dictionar greco-aromano-albanez,aparut la Venetia In 1770; tot el a mai alcatuit Bi o serie destudii filosofice lntre altele o Logicci In 1743 (vezi fig. 141)care nu s'au tiparit.

Limba de predare in « Noua Academie » era cea greack bimbaclasicA a Invataturilor Mahe, limba care, In vremea aceia, dominaBi In Bcolile superioare din Principate precum Bi In saloane. DarIn acelaBi timp creSte interesul literar Bi. Btiintific pentru limbaaromaneascA, pentru graiul parintilor, Intrebuintat In familie 0In viata de toate zilele. Dovadä sunt operele lexicografice saudictionarele care se alcAtuiesc in aceasta vreme Bi din care unelese §i tipAresc. In afarA de Protopeiria lui Cavaliotti, trebue relevatvocabularul mai bogat Bi In patru limbi (greacA, aromanA, bul-

www.dacoromanica.ro


gua, albanezii) intitulat EloczyoyExl 8c8a.criccatcc, al lui Daniil dinMoscopole (vezi §i fig. 142). Prima editie a al:41'ot la Venetia, in

I.,nkn

.51,8

wfa 4:"; "6" a''

/k,%kir4riltr.:-.1e--g11/.-: )1 tr INSri/V Wk\fi :44

Aopt;', 714 opy.afflo.mpfby:

are/ 701.7 7ty c o SoAyli .Icic 100, h:)t)., Acreiir Aijo -Zripzazr. .

.6-61 /W4, )r ajo.'

.9/ .4.3- fp.

% *: , ' +.: ';,"- -: '". ,, ... - . , 4 //

W --171,,,a4 . 7w MI« :zpr: N, /44/,,,Zy. a.,,,,,,i,o,

k);d,..;;-'75,1,.(4,..xtfautoo..),),4 -3 -,ifi, ;»,,,, / .

't.I 14: U* ' J"' " '-^1 ' " ^faya, -,. ,, ,,,,,, ,.. ,./i ,,,,,,,,,v %5 Af

.r.ot...zeid, k -iff - :no ropa' .:n7_ goa . 15544. 49 10 YO '';,',.!

14/0L il; 4- 1,-.-e; -;,,,..,-- y.aild/xm, '4); A .,:r.- r. - :. z - Y ... , , -f

4;4.:-::pv-,. :. 4( 0-).:,,. /.,-,-,s, ; . ;:s.,,-,,,,ifyi iy(1,#1

- " i ,/,4 JI/4'',.:, '..1°"' '''il:;-fxgAir , ..,,- ..

,.If / 9' -. - 4.1:0,54,--.' ',671,41,17. 7:2-1ei 0-'ff' i.', ;Ifati,v a .ary/41,,.

Fig. 141. Inceputul Logicei manuscrise a lui Cavalliotti,alc5tuitil In 1743.

1794; cea de a doua la Constantinopol, in 1802. Un alt dictionareste acela al lui Nicolae lanovici, originar qi el tot din Moscopole,dar stabilit In Austria. Cuprinde cinci limbi: greaca veche sau

a (41W

www.dacoromanica.ro

elena, greaca noua, aromana, germana §i maghiara ; trecut lacenzura la 30 Martie 1821, el M'inane In manuscris.

Moscopolea a mai dat si alti oameni de cultura. Astfel a fostDimitrie Procopie, zis si Pamperi, cu studii la Padova, medicul

. . ...pi", /N 3: I. 4i.:.;:::c;,,,--1/17/4.,4(4.'1;4-1. "-,94'Î'- 4..;" 4,.:,...- il.x." '.;,, ;,.6' , t; al,: ,..i.4.,,,l,,.7,; ,,.14,, i,irs 9

1.: ti,:r. ,...0..,....1,, . :,,,f.,,:p :-., .......,.....,./.,,_.,,,;,, ,,1:,44..-....,7,,,;ibt ... ..,,,,,,./. ,:.,...., ,,,,,, ,,,.., ,..,. ..., :

vi, ,,, ,..,,,,.,?,,,,,,4.1¡,.-.1., ,":..1,..1. 71, V, 2,',..;..ZA*7 :,; ,I...:9. :,,,,,fa..,....,, .1,4' .17. .4 1,p;, ..9..5,1, ../.t..r.... /..;...4 .4., ts.r.,Ai i:j.14 1:14..lo.,,,:;,,;,,,,:án; *0%.* n;.rli."1.-'t 4,, ,;4: ,/....: ,4:.; li.n.S4 41..1 . ,.... J.., .,,A '. 0, ,.., , ,, ,,,, .4.

;,1,,A, .4 3,,..,/",....:i..'..f,, ;.t...t:,, 7A.4. 4, :re:y.... 4.,¡. 1..'.8./:rari.t. 1",' .-a, ..2.,,;; ,.,,,.'.:.;.. »y...y.4; 9,,..,',. .;,..,...:..../.'5..4; 19.1 .,.SF :miel, -jAAAAAAir A.,,;:t.f ....Nr'.10.,, ZA:1, All'of..44, ::...; :r

2:;;Art, 7 ::<.,1 3,..h..;,inile,104, i¡.1,',,..4. .9

zIs',ia ..'3,v1.-;, 1,',,,,,,,:14-.4, ..';,,,,,.9.r ,54 1,',1,14,f .Zp+VAA :AL; te! ..447.0,..4i ,/,',i,f,e9A :',.# ).7.r. ii .., fleS s ISÌ r*..,', ..r. ts '

is Atai.s. 1,414siss,sisik 4.41,40, si 4.4s. s.go "..5nsf.. .. 4,71f ,,,j4,,, z'

A A, ,p t 4 . , , .... irt ',,...- .,r-Ir,' ...... y 140,.. ,...,..14 0.4.., ...... s.s.,: ,?,,,,,....' s. ......4 44-1,...,Ati^ti I....'..., .''&.;,' 4,,,,r!. . .. ' 4.,..-_,; ..;,-7... , 4e.,

I,

1

.- . .. 1,,./. .17.4, ,,tri. 4+4, . ....

MOSCOPOLE 425

tr,(4±/14<.,,,,

:,

Fig. 162. Act din 1799, Mai 1, ay/1nd iscitlitura lui Daniildin Moscopolc stilnga, ¡os: 6 tv te pzikri accxe)JapLo;

xod, te poxij puE AccvtaIX 5e6cctoç)

.lui Nicolae Mavi ocordat, apoi protopopul si hartofilaxul ConstantinUcuta, stabilit tocmai la Posen, in Prusia, de unde trimite In 1797,lucrarea sa Nicc Mauro*, cuprinzand un « alfabet practic »,o gramatica si rugäciunile obisnuite, In limba arom&na. Lucrareas'a tiparit in acelaqi an, in tipografia din Viena a lui Marchides

(In

www.dacoromanica.ro

426 ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA.

Pulliu, aroman si el din Seati§tea. In prefata, Ucuta cere cainvatamantul sa se faca in lint& maternii acesta fiind cel maipotrivit. Tot din Moscopole Bunt originare si familiile MocioniGojdu, stabilite amAndoua in Austria; dir imprejurimile Mosco-polei, din Grabova, e tatal vestitului mitropolit Andrei S'aguna.

Razboiul dintre Rusi §i Turci, izbucnit in toamna anului 1768(30 Octomvrie), Inseamna pentru infloritorul ora § aromanesc

f

"

rèk

'L r rr

r..."

Fig. 143. Manástirea SI. Prodrom din margines Moscopolei. In fund, dincolo de Ware, se

zareote satul actual Moscopole, pe locul undo odinioarti se inalta strfilucita nietropola. In aceastlintanastire incendiata partial In 1937, (se vid pe folografie ruinele) refacutli in 1938 sepastrau condicele cu acte moscopolitane. Nu stiu caro e situatria de azi, In urma rarbolului italo-

grec, purtat tocmai prin partea locillui.

inceputul decadentei. Locuitorii lui Bunt acuzati ca ar fi favorabiliRusilor, ca ar sprijini actiunea acestora cari urmarea, paralel cuoperatiunile militare, si o rascoala a crestinilor din imperiul tur-cesc, in special a Grecilor. Poate ca unii dintre Moscopoliteni sa fidorit inteadevar o biruinta a tarului; cà ar fi trecut InSà la actefatise de rascoala, nu e dovedit. Se mai adaoga si invidia provocatade multele bogàii acumulate in acest centru industrial si comer-cial, contrastfind izbitor cu saracia regiunilor In vecinate. Fapteste ca., in 1769, orasul incepu sa fie atacat de bande de Albanezi.Locuitorii rezistara o bucata de vreme; apoi, dandu-si seama ca

www.dacoromanica.ro

RASPANDIREA AROMANILOR 427

situatia nu va mai putea dura §i eh', in once caz, comertul §i in-dustria lor vor fi ruinate, se hotOrlrà fig emigreze. Multi porniracu familiile §i avutiile lor spre miazänoapte, in spre tinutwile sAr-be§ti §i spre Austria ; altii se adä'postirà In aleeárile aromane§tivecine mai ferite. In urma lor, Moscopolea fu plc:lath' §i arsà.RefAcutà parti al, dup6 incheierea pkii, ea fu din nou atacatäIn 1788, in legátur6 ca noul rOzboi cere izbucni intre Ru§i qi Turcila 24 August 1787. De data aceasta, oragul primi lovitura degratie ; dupä silr§itul ostilitätilor, nu mai rArnase decAt a vastälntindere de ruine. In veacul al XIX-lea, un sat modest vegetà pelocul unde odinioarà se lnältase lnfloritoarea metropola aromä-neascil (vezi fig. 1.43). Odatà Cu Moscopolea, furä prOdate ái distrusevi localitätile Gramostea, Niculita,, Lintopea, Bitcuchi §i Birina.

Armatolii. A§ezOrile aromane§ti dispuneau totu§i de o orga-nizatie militar, recunoscutä. de malta Poartä, aceia a armatolilor,care le apAra In vreme de primejdie. Ele nu puturO impiedeca insädezastrul din 1769 (vezi §i vol. II, p. 340). Existau, in vremeamai nouà, dou6sprezece unitäti de armatoli, formând o uniune,cu statute §i cu strOvechi traditii. Multi dintre armatoli au rOmasvestiti prin vitejia §i dispretul lor de moarte. Astfel, In anii 1685-t689, in timpul razboiului dintre Turci §i Venetieni, se distingAnghel qumilei Vlahu din Ianina, Panu Meitani din Catuna, (Acar-mania) §i Hristu f)1 Moscu Balauritu (Valaori) din Moscopole.Familiile Bucuvalli, Baia-Grim, Andrutu-Verufi, Cara-Tafiu audat de asemenea armatoli de frunte. Dar tip reprezentativ a rOmas,in privinta aceasta, capitanul Caciandoni, fOrprot §i fiu de celnic.In adunarea dela Santa-Maura, in 1805, el e proclamat « cel maiviteaz » dintre toti armatolii §i i se dà sabia vestitului Inainta§i,_Tani Contoiani, pe care sta scris: 4 Celui care nu se teme de tirani,care trae§te liber In lume §i a arui viala se scurge in cinste §islava ... ». El atacA deseori pe Turcii §i pe Albanezii cari prigoneausatele aromânesti §i ajunge spaima sangerosului Ali Pap dinJanina. In cele din urmg, acesta 11 prinde Ins6 §i-1 ucide In modcrancen, zdrobindu-i oasele cu maiul. Cântecele populare amintesc§i ElstOzi pe viteazul Caciandoni.

Rispfindirea Aromânilor. Evenimentele din 1769 §i 1788 de-terminarà o largO emigrare a Aromanilor. Si mai Inainte, ace§tiastrnateau Peninsula Balcanick §i Austria, ajungand pan& in

www.dacoromanica.ro

428 ROMA.NII DIN PENINSULA BALCANICA

Apusul Europei §i pana in Rusia si asezandu-se ori unde era unprilej de afaceri, de industrie si comert. Curentul se intensificamult ins& dupa distrugerea Moscopolei si a centrelor din jurul ei.O seama se stabilirä In Belgrad ; cercetätorul sarb Dusan Popoviciafirma chiar cà viata economica a acestui oras li se datoreste lor:

Piata Belgradului spune el au intemeiat-o familiile aro-mânesti *. Altii se asezara in celelalte orase sarbesti, desvoltändo vie activitate comerciala si industriala. Rea' m, in privintaaceasta, o a doua afirmare a lui Dusan Popovici: « Este cunoscutfaptul, dei nu indestul de studiat, cà bazele negotului nostru aufost puse de sträini: de Aromâni In Serbia, de Germani In Croatia

Un teren vast de lucru ()feria emigrantilor orasele impara-tiei habsburgice. Colonii de Aromâni se intalnesc aci Inca delainceputul veacului al XVII: astfel importanta colonie din Mis-kolcz, mentionata pentru prima data la 1606 i care numara, in1728, vreo 300, iar In 1788 peste 350 de familii. Incepand din adoua jumatate a veacului al XVIII-lea, curentul de emigrarecreste continuu ; de altfel, guvernul austriac auta sa atraga catmai multi « Greci » de acestia asa li se spunea obisnuit Aro-manilor de &Are sträini din cauza limbei grecesti intrebuintateIn tranzactii si in relatiile cu oficialitatea deoarece erau ele-mente capabile si intreprinzatoare. Ir 1782, un anume DaniloJefarovici, consilier financiar, e facut nobil deoarece izbutise sacolonizeze in Austria, incepand din 1755, deci inteun rarctimp depeste un sfert de veac # 500 de familii de Turci si Greci, cu staresi Cu chipul acesta, sà sprijine industria si comertul ».

Intalnim pe Aromani la Zemlin, unde, Inca din 1704, ei detin obung parte din viata economia, la Novisad, unde, la 1780, era ocolonie de vreo 120 de familii, la Buda, numarul lor de aci ridican-du-se, pe la 1800, la cel putin o mie de suflete, la Pesta si la Tokay.Ii intalnim de asemenea la Pojon, la Eger,la Szegedin, la Keeskemet§i bine, inteles, la Viena; aci, ei ridia In 1766 biserica Sf. Gheorghedin Steyer Hof. In general, se poate spune a nu era centru maiinsemnat In imparatia austriacä' in care sa nu se fi asezat, alatuindimpreuna cu negustorii de origine etnia greaa, asa zisele compa-nii grecesti », prevazute de imparat cu diplome si privilegii speciale.

In Ardeal Ii &inn ina din veacul al XVII-lea, la Sibiu, laBrasov, la Oradea, la Beius, avand organizarea lor proprie si

www.dacoromanica.ro

1NSEMNATATEA ECONOMICA $1 CULTURALA. A AROMANILOR 429

privilegii cum e acela din 1636, dat de Gheorghe Rakoczy I.Dintre Aromânii a§eza-ti la Bra§ov in 1768 compani§tii « greci »aveau aci 80 de firme mari merita o mentiune speciala fami-Iiile Nicolau §i Nica; dintre cei dela Sibiu, familiile Hagi Luca §iHagi Pop p. Aceste ultime doua case obtin In Fevruarie 1763firman dela sultan pentru exercitarea negutului in imperiulturcesc; Constantin Hagi Popp, prin legaturile sale in intreagaEuropa §i prin volumul afacerilor sale poate fi comparat cu ceimai mari negustori straini. La Cluj, doi Aromani, Pavel §i ginerelesau Gheorghe Christofor Literatul, ridica, la finele veacului alXVII-lea, manastirea dela « Cluj-Manä§tur *; la Alba-Iulia, Aro-mânii dau un puternic sprijin bisericii ortodoxe de acolo. In Timi-§oara, recensamantul din 1739, gase§te 39 de nume de negustori4 greci », dintre cari 22 din Moscopole; potrivit §i opiniei luiDu§an Popovici, avem de a face, In realitate, Cu Aromani. InOradea Mare, ei ridica biserica In 1784; §coala aveau Inca din1.754. La Sebe§ul-Sasesc, printre ctitorii bisericei unite gasim peMarincovici din Tarnova (MO Bitolia I) §i pe sotia sa.

In Principate, erau de asemenea cunoscuti; Miron Costin iiaminte§te astfel In lucrarea. sa « De neamul Moldovenilor », tra-tând despre originea romana a poporului nostru: « Si la RumeleIn tarile grece§ti un neam ce le zicem Cotovlah, colonia Ramuluieste ». lar Constantin Cantacuzino stolnicul statuse cu ei de vorbä§i §tia cum se infati§eaza locurile lor natale: « Si locurile lor cugreu de brand fiind, pentru multa piatra §i munti ce sant undelacuesc, se impra§tie §i se duc mai multi prin acele ora§e mariturce§ti ». Posibilitätile de afaceri ii atrag §i in targurile noastreunde, ca §i in alte tari, ei sunt adesea confundati cu Grecii. DintreAromanii veniti mai de mult, citam figura mitropolitului Dosof-teiu al Moldovei; In versurile lui « se gasesc particularitati dingraiul macedo-roman ». Gheorghe Darvari, medic, originar dinVlahoclisura, se stabile§te In Muntenia, pe la 1780-1790; totdin Vlahoclisura 1§i trage obar§ia §i familia Garollid. Stefan Ghe-orghe Coemgiopol, starostele de argintari sau, cum se spunea peatunci, cuiumgi ba§a care sta la hanul Zlatari §i era un vestitmeseria§, venise din Bitolia, In a doua jumatate a veacului alXVIII-lea. Familia Pherekyde numita la inceput Dimceaeste de fel din comuna Fieri-Fearica (Albania). Tot de origine

www.dacoromanica.ro


aromana Bunt vi familiile DjuvaraMeitani, Valaori, Mihail, aceastadin urrnà numita la Inceput Tupalu. Un Tudurachi din Cruvovae pomenit la Ia vi In 1816; firme aromanevti apar la Craiova Incepanddin 1792; Moscopoliteni se Intalnesc prin tall pe la 1812-1813.

Insemnatatea economici §i eulturala a Aromanilor. Aromaniiau reprezentat, sub raportul economic, un element de prima im-portanta. Excelerrti negustori, industriavi vi mijlocitori, ei aufacut legatura intro Orient §i Occident vi au con tribuit, oriundes'au avezat In Balcani, In Austria, In Principate la ridicareavietii economice. Se poate spune ca pretutindeni ei au fost visunt creatori de burghezie. Din acest punct de vedere, ei pot aveaInca o mare Insemnätate in momentul de fata, In ce privevteromanizarea oravelor noastre. Opera de colonizare Inceputä dupaprimul razboi mondial trebue deci continuata, dar Indreptatamai ales asupra mediului urban, unde Aromânii pot fi, prin exem-plul lor, o adevarata ccalá practica' de industrie fi comer!.

0 alta trasaturä caracteristica a lor e dorinta de a se instruí,dorinia de cultura: Aroman nevtiutor de carte nu exista. De aceea,grija pe care au avut-o Intotdeauna, oriunde s'au avezat, de a-viface vcoli, de aceea sprijinul pe care 1-au dat institutiilor culturale.Se poate spune, Ma exagerare, ea proportional cu numarul, dinrandurile lor au ievit cel mai mare numar de donatori vi filantropi.In ce privevte Serbia, Duvan Popovici spune lamurit: a Nona nise pare ca ar fi greu de gasit vreo institutie culturala sau umani-tara, ceva mai importanta, la care oamenii acevtia sau descen-dentii lor sa nu fi contribuit ca fondatori sau ca mari donatori.Ceva mai mult, noi credem &A din vremea disparitiei AromanilorIn societatea sarbeasca din Ungaria, numarul filantropilor novtrinationali a scazut ». Pentru Grecia, acelavi Invatat afirma: « Marisprijinitori ai culturei grecevti: Tovita,, Sturnari, Pangas, Averof,Sina, toti sunt Aromani de origine ». La noi, trebue pomenit Inspecial numele lui Dinu Mihail din Craiova care vi-a lasat lntreagasa avere In scopuri de binefacere. Cat despre Ungaria In afarade bine cunoscutul Emanoil Gojduiata' randurile din enciclo-pedia Révai, Inchinate marelui bancher Simeon Gheorghe Sina:« Simeon Gheorghe Sina a contribuit cu darnicie la infaptuireaCreditului Agrar Ungar, la Intemeierea Societatii de Asiguraremaghiara, la promovarea problemei cailor ferate vi a navigatiunii

www.dacoromanica.ro

INSEMNATATEA ECONOMICA SI CULTURALA A AROMANILOR 431

cu vapor, la canalizarea fluviilor, la ridicarea §i indreptarea agri-culturii, s'a ingrijit de §coale gi de educatia poporului, a creatMuzeul National, Spitalul de copii §i alte spitale, leagane, orfe-linate, Institutul orbilor, Academia Comercial, Teatrul National,Conservatorul, Corpul Pompierilor, Casa Artelor Frumoase §i maipresus de toate Palatul Academiei de tiinte Ungare: toate fivestesc numele ca al unui intemeietor ».

Dintre personalitatile culturale ie§ite din randurile Aromânilor,In afarä de cele arätate mai sus, trebuiesc amintiti AnastasieNaussi sau Nauef, Gheorghe Roja gi Mihail Boiadgi. Cel dintAia studiat la Academia greaca din Constantinopol §i a ajunspotrivit afirmatiei lui Dimitrie Cantemirun 11Iva-tat vestit « atatIn Germania Cat §i in Anglia ». Roja, « doftor in spitalul Univer-sitatii ungure§ti din Pe§ta », a publicat la Buda in 1808 « Cerce-tgri despre Romanii numiti Vlahi cari locuesc dincolo de Dungre »,In limba greacg. §i germana; o traducere In române§te de SergiuHagiade a apärut /a Craiova In 1867. Un alt studiu al säu, apäruttot la Buda, in 1809, in romane§te, are titlul « Mgestria ghiovasiriiadicä a scrieriiromane§ti cu litére latine§ti care sänt litereleRomanilor cele vechi »: Roja e deci un precursor al lui EliadeRgdulescu, In ce prive§te intrebuintarea alfabetului latin In loculcelui chirilic. Mihail Boiadgi, profesor la §coala « greacä » dinViena, publica In acest ora', in 1813, prima gramatica aromang,redactatà in grece§te §i nemte§te §i insotita de o serie de fabule§i dialoguri In aromanä, cu litere latine. Din cauza acestei cärti,Boiadgi a fost afurisit de patriarhul din Fanar, care se temea caautorul urmare§te « de a combate limba greaca din auzul credin-cioasei noastre turme ». Ca monument literar aromanesc trebuepomenit Codicele Dirnonie, un rnanuscris, gasit de Invatatulgerman Weigand la Ohrida, In casa familiei Dimonie, cuprinzAndo serie de texte biserice§ti; o parte insemnatg a acestui manuscrise tradusa dupà o lucrare greaca a lui D. N. Darvari, apgrutä in1803, la Viena. Amintim in sfarOt pe frati Tumuli, pe cheltuialacarora s'a tIpärit la Viena, in 1806, Istoria Tarii Romane§ti a luiMihai Cautacuzino, trodusa In grece0e.

Dar in afara de manifestarile culturale privind limba maternä,Aromânii mai au §i meritul de a fi ajutat mult desvoltarea cultu-ral ä greacei. Faptul e u§or de inteles, dacg tinem seamil ca limba

www.dacoromanica.ro


oficialà, pe care o intrebuintau in corespondenVi §i In tranzactii,era limba greaa. Cursurile la Moscopole se fäceau in grece§te§i se poate spune, fär'ä exagerare, cà in epoca de inflorire, acestora § a fost §i o adeväratä metropolà culturala greceasa. Dinrändurile Aromänilor a ie§it vestitul revolutionar §i poet grecRhigas Velestinliul sau din Velestin, care sfär§e§te sugrumat deTurci §i aruncat in Dunäre, la Belgrad, in noaptea de 24 Iunie1798. Tot Aromani au fost §i lordache Olimpiotul, vestitul c'äpitanal Eteriei, mort eroic la mänästirea Seoul din Moldova, In 1821,Marco Botzaris, Theodor Colocotroni, precum §i o sumä de altiviteji luptnori ai acestei mi§ari de eliberare.

Prin spiritul lor intreprinzgor, prin cultura lor, prin economiasobrietatea lor caracteristia, prin viata lor nioralà de familie,

Aromânii au reprezentat o adeveiratcl elitei a Peninsulei Balcanice.Nenorocirea a fost cà n'au avut §i un cadru politic propriu in caresä se desvolte In sens national. De aceia, ei au pus foarte adeseaaceste remarcabile insu§iri in slujba altora, au imbogälit pe

Särbi, Austriaci, Unguri, Greci §i multi din ei s'au pierdutin'masa etnia a altora. Mäcar acum, in ceasul al doisprezecelea§i and problemele de rasä au atäta insemnatate, sä inceram säsalväin ceea ce se mai poate salva §.1 sä facem sä se foloseasapoporul nostru de virtutile acestor frati in depärtati.

BIBLIOGRAFIERomilnii din Peninsula Baleania, In genere: 1. JOVAN Cvate, La

Péninsule Balcanique, géographie humaine, Paris, 1918, III + 531 p. in 8°;2. FLOREA FLORESCU, Romtinii din Jugoslavia, Istoric fi evolutie demograficii,In Timoeul, VIII (1941), p. 7-49.

Aromânii. Desvoltarea economice.: 3. VALERIU PAPAHAGI, Contributii laistoria relatiilor comerciale ale IVIunteniei cu Peninsula Balcanied fi cu Venetiain secolele al XVII-lea fi al XVIII-lea, in Rev. Ist., XIX (1933), p. 119-126;4. Da. DU$AN I. POPOVICI, Aromdnii ca negustori in sec. al XVII-lea fi alXVIII-lea En Serbia fi Austro-Ungaria, In romane§te de C. Constante, Bu-curWi, 1934, 176 p. in 80; 5. VALERIU PAPAHAGI, Aromdnii moscopolenifi comertul venetian in secolele al XVII-lea pi al XVIII-lea, Bucurqti, 193'5,VII + 239 p. in 8°; 6. ANASTASE HACIU, Aromtinii. Cornell, Industrie, Arte,Expansiune, Civilizatíe, Foc§ani, 1936, IV + 616 p. in 8'; 7. TH. CAPIDAN,

Ducure§ti, 1942, 141 p. in 80.Aseziiri arominesti mal Insemnate: 8. N. IORGA, Histoire des Roumains

de la Péninsule des Balcans, Bucure§ti, 1919, 67 p. in 8°; 9. Da. I. GHIULA-

www.dacoromanica.ro

BIBLIO GRAFIE 433

Documente vechi privitoare la emigrdrile Aromclnitor, in Revista Macedo-rowing, II, 1 (1930), p. 19-32; 10. TH. CAPIDAN, FdrFerotii, in Dacoromania,VI (1929)-1930), p. 1-210; 11. VALERIU PAPAHAGI, Aroma' ni din MolovisteIn documente venefiene din secolul al X VIII-lea, In Rev, Ist., XVIII (1932),p. 306-313; 12. DR. S. TZOVARU, Une page macédo-roumaine concernant lesdébuts de la vaccination anti-variolique en Europe, in Balcania, I (1938),p. 88-95; 14. D. RuSso, Un medic aroman: loan Nicolidi de Pindo(1737-1828), In Studii istoríce greco romane, I, Bucuresti, 1939, p. 323-334.

V. si p. 432, nr. 7.Moscopole: 14. V. PAPACOSTEA, Teodor Anostasie Cavallioti. Trei ma-

nuscrise inedite, in Rey. Ist. Rom., 1 (1931), p. 383-402; 15. TH. CAPIDAN,Daniil Moscopoleanul, in Inchinare lui Nicolae Iorga, Cluj, 1931, p. 101-107;16. VALERIU PAPAHAGI, Dimitrie Procopiu Pamperi Moscopoleanul, Bucu-resti, 1937, 17 p. in 8"; 17. 'LIE M. CHIAFIZEZI, Notd despre Cavaliotti, InRev. Ist., XXIII (1937), p. 193-195; 17. VASILE DIAMANDI AMINCEANUL,Romanii din Peninsula Balcanied, Bucuresti, 1938, 264 p. in 8'; 19. DR. TEO-DOR BOTIS, Monografia familiei Mocioni, Bucuresti, 1939, 476 p. in 8*;20. V. PAPACOSTEA, Despre corporagile moscopolene, In Rev. Iv. Rom., IX(1939), p. 127-136; 21. V. PAPACOSTEA, Pentaglosarul lui Nicolae lanovici,In Rev. Ist. Rom., IX (1939), p. 314-322; 22. MIHALOPULOS FANIS, Mocrx6-no),(4, at 'AO:4v= %-.71ç Toupxoxpa-rta4, 1500-1769, Atena, 1941, 56 p. in 8°.

Armatolii: 23. JOAN CARAGIANI, Studii istorice asupra Romanilor dinPeninsula Balcanicei, publicare postuml insotità de notl biograficl de Pe-ricle Papahagi, Bucuresti, 1929, VIII -F 272 p. in 8'; 24. STERIE DIAMANDI,Oameni f i aspecte din Istoria Aromanilor, Bucuresti, 1940, 415 p. in 8°;25. NICOLAE GIOGA-SINEFACHE, In legiiturd cu originea etnicd a luí IordacheOlimpiotul (Gheorghe Nicolae), in Rev. Ist. Rom., VII (1937), p. 388-392.

Itiispiindirea Aromiinilor: 26. PETRE DEJEU, AFeziimintele culturale dinmunicipiul Oradea Fi judeful Bihor, Oradea, 1926, 335 p. in 8°; 27. V. L. BO-LOGA, despre Aromanii din Austria la inceputul veacului trecut, in Anuar.Ist. Cluj, V (1928-1930), p. 503-512; 28. GHERON NETTA, Expansiuneaeconomicd a Austriei f i explordrile ei orientate, Bucuresti, 1931, 280 p. in 8';29. M. BURGHELE, Insemnciri privitoare la colonia macedo-romane'z din Ungariaf i din Viena la inceputul secolului trecut, Fraçii Tunusli-George ConstantinRoja, In Arhiva, XXXVIII (1931), p. 64-76; 30. TH. CAPIDAN, Macedoneniiin viala romaneascd, in Romdnia cu data 22 Ianuarie 1940.

V. si p. 432, nr. 5 si 7.Insemnatatea economicii i culturalit a Aromanilor: 31. V. PAPACOS-

TEA, Contributiuni romaneFti la renaFterea Ungariei, In Lamura, I, 2 (1940);32. P. PAPAHAGI, Scriitori aromeini in secolul al XVIII lea (Cavaliotti,Ucuta, Daniil), Bucuresti, 1909, IV + 328 p. in 8'; 33. D. Russo, Elenismulin Romania, Bucuresti, 1912, 70 p. in 8'; 34, Oval DENSUSIANU, Literaturaromulnd modernd, I, Bucuresti, 1920, VI -I- 191 p. in 8°.

V. si p. 432, nr. 5; p. 433, nr. 24.

28

www.dacoromanica.ro

LISTA FIGURILORPag.

Schitul Stane§ti 3Lespedea de pe mormäntul lui Stroe Buzescu 4Acoperamantul de mormant al lui Simion Movila 14Carte domneasca dela Radu Mihnea 22Matei Basarab, gravurd In aramti 33Gaspar Gratiani, gravurd In arama 37Biserica manastirii Barnova 43Biserica Barnowski din la§i 44Biserica manastirii Dragomirna 46Turla bisericii manastirii Dragomirna 47Matei Basarab, miniatura din 1643 54Doamna Elina, sotia lui Matei Basarab 62Piatra de mormant a lui Matei Basarab, la Arnota 63Piatra de mormAnt a doamnei Elina 65Manastirea Calddru§ani, vedere din avion 66Biserica din Dragane§ti (Teleorman) 68Pisania bisericii din Dragäne§ti 69Matei B asarab qi doamna Elina, miniatura 71Cruce din lemn de chiparos ddruita de Matei la Dealul 74Ruinele palatului domnesc din Targovi§te 76Pecetea cea mare a lui Vasile Lupu 82Vasile Lupu, grayurd In arama 84Pisania bisericii Stelea din TArgov4te 88Trei Ierarhi din Ia§i 93Sculpturi in piatra dela Trei Ierarhi 95Portretul doamnei Tudosca 96Biserica §i clopotnita fostei manaitiri Golia 97Biserica fostei manastiri Precista din Galati 100Biserica patriarhiei din Bucure§ti 110Document dela Mihnea al 111-lea 112Antonie Voda din Pope§ti §i fiul sail Neagu 121Gheorghe *tefan, domnul Moldovei 130Steag moldovean din vremea lui Dabija Voda 137

28*

www.dacoromanica.ro

436 ISTORIA ROMANILOR

Pag. Fig.

Pecetea cea mare a lui Antonie Voda Ruset 145Document dela Oh. Duca, domnul Tarii Moldovei si al Tarii Ucrainei 149Pecetea lui Oh. Duca, domnul Tàrii Moldovei si al Tarii Ucrainei 150Ruinele cetàii Soroca 151Biserica manastirii Cetatuia, inainte de restaurare 153Biserica, zidul Inconjurator i clopotnita manástirii Cetatuia, dupà

restaurare 154Boltile salii e gotice » dela casele egumenesti ale manastirii Cetdtuia 154*erban Cantacuzino, sotia i fiul sdu, pe o tesatura bisericeascd 165Usi de lemn sculptat dela biserica manastirii Cotroceni . . . . 166Pomelnicul manastirii Valeni, 1nchinatä mAnästirii Cotroceni . . 167Constantin Brancoveanu i cei patru feciori ai si 170Scrisoare a Impatatului Iosif atre Constantin Brancoveanu . 173Adresa scrisorii din 27 Iulie 1709 adersata de Imparatul Iosif

lui Constantin Brancove anu 174Una din sabiile lui Constantin Brâncoveanu 179Candela de deasupra mormântului lui Constantin Brancoveanu 180Tiparitura din vremea lui Constantin Brancoveanu 181

Insemnare autografa a lui Constantin Brancoveanu 182Autograf al lui Constantin Cantacuzino 183Biserica mandstirii Hurezi 184Pisania bisericii Hurezi 1860 parte din chilii i intrarea la arhondaricul manastirii Hurezi 187Foisorul arhondaricului manastirii Hurezi 188Detalii dela Hurezi 189Vedere din foisorul arhondaricului dela Hurezi 190Paraclisul manastirii Hurezi 191Schitul Sfintii Apostoli dela Hurezi 192Constantin Brancoveanu si familia sa. Fresca dela Hurezi 193Fresa dela Hurezi 194Biserica manastirii Sf. loan Grecesc din Bucuresti 195Intrare In biserica manastirii din Râmnicul Sarat 196Postament de jilt arhieresc dela Ramnicul Sarat 197Perdea de biseria din 1692 198Perdea de biserica, daruita de Constantin Brancoveanu 199Detaliu dela biserica mändstirii Hurezi 200Piatra de morn-Ant dela Hurezi 201

Pisania dela Potlogi 202Resturi de stucaturi dela Potlogi 203Palatul dela Mogosoaia 204Loggia palatului dela Mogosoaia 205Insemnare autografa a lui Dimitrie Cantemir 211Pecete dela Antioh Cantemir 213Pecetea mica a lui Mihai Racovit5. 215

www.dacoromanica.ro

LISTA FI GURILOR 437

Pag. Fig.

76. Alexandru Mavro cordat Exaporitul §i sosia sa Sultana. Frescadela Vdcare§ti 219

77. Dimitrie Cantemir, gravura In anima 22278. Ruinele cetatii Hotinului 22879. 4 Cele doul ceasuri » 23080. Biserica mandstirii Frumoasa 23381. Inscriptie dela o fântand din Ia§i, facuta de Grigore Ghica 23482. SOH orientale din veacul al XVIII-lea 23783. Nicolae Mavrocordat, gravura In arama 24084. Biserica manastirii Vacare0i. Vederea naosului 24385. Pisania bisericii Vdcare§ti 24486. Stalp de piatra sculptata dela Vacare§ti 24587. Detaliu dela biserica Vacare§ti 24688. Detaliu dela biserica Vdcare§ti 24789. Autograf al lui Neculae Mavrocordat 24890. Paraclisul metropolitan din Bucure§ti 24991. Biserica CreSulescu din Bucure§ti 25092. Biserica Stavropoleos din Bucure0i 25193. Buld de argint aurit dela Constantin Racovig 26694. Schitul lui TarASti 26795. Pecetea mica a lui Grigore Callimachi 27196. Bula de argint aurit dela Grigore Callimachi 27297. Pecete mica, melará, dela Grigore Al. Ghica 27398. Ci§mea facutti de Grigore Ghica In I a§i 27499. Pqti Cu cremene din secolele XVII §i XVIII 287

100. Pistoale din secolul XVIII 288101. Nicolae Mavrogheni, fresca dela Almäj 297102. Lupta de pe valea Trotuplui 300103. Capitularea Hotinului 301104. Cucerirea Oceacovului 302105. Lupta dela Martine§ti 303106. Pecete dela Constantin Moruzi 308107. Pecete mica dela Alexandru Mavrocordat 309108. Alexandru II Mavrocordat (Firaris) 310109. Pecete mica dela Alexandru II Mavrocordat (Firaris) 311110. Alexandru Ipsilanti, gravura In arama' 312111. Pecetea administratiei austriace In Moldova 313112. Capitularea Hotinului 314113. Lupta dela Foc§ani 314114. Asediul Ismailului 315115. Doamna Safta Ipsilanti 326116. loan Voda Caragea 330117. Insula Adakaleh 331118. Alexandru Sutzu 334

www.dacoromanica.ro


Pag. Fig.

Pecetea mica a lui Alexandru Calimachi 339Pecetea mare a lui Mihai Sutzu 346Pecetea mica a lui Mihai Sutzu 347Gabriel Bethlen 353Moneta de aur dela Gheorghe Rákoczy I 355Gheorghe Rákoczy II 357Moneta de aur dela Acatiu Barcsai 360Monet& de aur dela Mihai Apaffy 361Moneta de aur a oraplui Bra§ov 363Act romanesc dela Ghenadie, arhiepiscopul Balgradului . . . 370Cruce din lema de chiparos, dela biserica Sf. Nicolae din Bra§ov 378Biserica fostei manastiri a Silva§ului 383Vedere de pe valea Geoagiului 385Castelul din ora,u1 Fagära§ 386Episcopul loan Inochentie Clain 388Episcopul Atanasie Rednic 390Horia, medalion contemporan 404Horia, Clora §i Crian, portrete contemporane 405Evangheliarul lui Condo Vlahul (1557) 4160 pagina din cronica manuscrisa a Moscopolei 420Ripida lui Gheorghe Arghir din Moscopole 421Evangheliarul lui Gheorghe Hrisicu din Moscopole 422Inceputul o Logicei » lui Cavaliotti 424Act cu iscalitura lui Daniil din Moscopole 425Manastirea Sf. Prodrom din marginea Moscopolei 426.

www.dacoromanica.ro

L1STA HARTILORNr. Pag.

Muntenia intre 1601 si 1821 434-435Moldova intre 1606 si 1821 434-435Transilvania intre 1601 $i 1821 434-435Teatrul luptelor dintre Austriaci si Turci 434-435Teatrul luptelor dintre Rusi si Turci si Ucraina lui Duca Vod4 434-435Orientul crestin 1ntre 1601-1821 434-435Asezarile aromâne mai insemnate 434-435

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULPagina

Prefati la ed:tia a doua VPrefatti VII-VIIIRadu erban 1-12

Luptele pentru tron. Simion Movila 1. Relatiile cu Ardealul.RAzboiul cu Moise Szekely 4. Relatiile cu Stefan Bocskay.Rdzboiul cu Gabriel Bathory 6. Pribegia i moartea sa 10.Ctitoriile i familia lui Radu Serban 10. Bibliografie 11.

Movilestii l stefan Toma 13-20Simion Movilä 13. Mihail Movild si Constantin Movila 14.Stefan Toma 16. Alexandru Movilà 18. Bibliografie 19.

Cresterea influentei grecesti: Radu Mihnea sl urmasii sal pani laMad Basarab. Mlseirile Impotriva Grecilor 21-34Radu Mihnea 21. Cresterea influentei grecesti 22. Relatiilecu vecinii 25. Alexandru Ilias 26. Gavril Movilà 27. RaduMihnea, a doua °ail 27. Alexandru Coconul 28. Alexandru'has, a doua oard 30. Leon Vodà 30. Radu AlexandruIlias 32. Bibliografie 34.

Domnii Moldovel dela Radu Mihnea la Vasile Lupu. Reacia contrainfluentei grecesti 35-52Radu Mihnea 35. Gaspar Gratiani 36. Alexandru Ilias 39.Stefan Toma, a doua owl 39. Radu Mihnea, a doua ()ail 40.Miron Barnowski 42. Alexandru Coconul 47. Moise Mo-vild 48. Alexandru Ilia, a doua owl 49. Miron Barnowski50. Moise Movild, a doua oarà 51. Bibliografie 52.

Matel Basarab 53-80Relatiile cu Turcii i cu Ardealul 53. Relatiile cu Moldova 57.Turburdrile dorobantilor i seimenilor 61. Moartea lui Matei.Familia sa 61. Ctitoriile 64. Industria si comertul 77. In-florirea culturalii 78. Personalitatea lui Matei Basarab 79.Bibliografie 80.

Vas& Lupu 81-1016Relatiile cu Turcii, Tdtarii, Cazacii i Polonii 83. Relatiile cuArdealul si cu Matei Basarab 87. Familia sa 91. Vasile

www.dacoromanica.ro

442 ISTORIA ROmANILOR

Pagina

Lupu, sprijinitor al Bisericii Rdsdritului. Ctitoriile sale 92.Mitropolia Proilaviei 99. Vasile Lupu §i Patriarhia din Con-stantinopol 101. Activitatea culturald. Tiparul §i §coala 104.Bibliografie 105.

Urmasii lul Matei Basarab panii, la $erban Cantacuzino 107-128Constantin *erban Basarab 107. Mihail Radu (Mihnea al111-lea) 111. Gheorghe Ghica 114. Grigore Ghica. Cele doudpartide biserice0i: Cantacuzinii §i BdIenii 114. Radu Leon 117.Antonie din Pope§ti 120. Grigore Ghica, a doua °ail 122.Gheorghe Duca 124. Bibliografie 127.

Urmasil lul Vasile Lupu pfinii. la Gheorghe Duca 129-138Gheorghe *tefan 129. Gheorghe Ghica 133. *tefdnità Lupu134. Eustratie Dabija 135. Bibliografie 138.

Vremea Ducii-Vodik (1665-1685) 139-156Gheorghe Duca 139. -ilia§ Alexandru 140. Gheorghe Duca,a doua oard 140. stefan Petriceicu 142. Dumitra§cu Can-tacuzino 143. Antonia Ruset 144. Gheorghe Duca, a treiaoard. 146. Dumitra§cu Cantacuzino, a doua oard 152. Bi-bliografie 155.

$erban Cantacuzino 157-168Rdzbunarea contra partidului Billenilor 157. Fiscalitatea 159Politica externa 159. Tratativele lui *erban Cantacuzino CuImperialii 161. *erban Cantacuzino sprijinitor al culturii 163.Relatiile cu biserica din Ardeal 164. Familia 168. Biblio-grafie 168.

Constantin Brincoveanu 169-206Relatiile cu Imperialii, cu Turcii §i Cu Moldova 169. Acti-vitatea culturald. Tiparul 179. Ctitoriile 183. Brâncoveanu§i biserica din Ardeal 195. Constructiile laice 198. *tefanCantacuzino 204.

Cantemirestil 207-224Constantin Cantemir 207. Dimitrie Cantemir 210. Con-stantin Duca 211. Antioh Cantemir 212. Constantin Duca,a doua oard 214. Mihai Racovità 215. Antioh Cantemir,a doua oard 216. Mihai Racovitd, a doua oard 217. NeculaiMavrocordat 217. Dimitrie Cantemir 220. Bibliografie 223.

Epoca Fanariotilor. Domnii Moldovei intro 1711 sl 1741 . . . . 225-238Caracterizarea epocei Fanariotilor 226. Nicolae Mavrocordat,a doua oar& 226. Mihai Racovitd, a treia oard 228. Grigoreal II-lea Ghica 231. Constantin Mavrocordat 234. Grigoreal II-lea Ghica, a doua oard 235. Rdzboiul dintre Turci,Ru§i §i Austriaci 235. Bibliografie 238.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL 443

Pagina

Mavrocordatii in Muntenia pan la 1741 239-258Nicolae Mavrocordat 239. loan Mavrocordat 241. NicolaeMavrocordat, a doua °ail 242. Constantin Mavrocordat 248.Mihai Racovitd 248. Constantin Mavrocordat, a doua oard 248.Grigore al II-lea Ghica 249. Constantin Mavrocordat, a treiaoard 252. Oltenia sub Austriaci 253. Reformele lui Con-stantin Mavrocordat 255. Sfär§itul domniei 257. Biblio-grafie 258.

Domnii Moldovel dela 1741 pini la 1774 (Tratatul dela liucluk-Kainargi) 259-276Constantin Mavrocordat, a doua cara 259. loan Mavrocordat262. Grigore al II-lea Ghica, a treia oard 263. ConstantinMavrocordat, a treia °ail 263. Constantin Racovità 265.Matei Ghica 267. Constantin Racovità, a doua °ail 268.Scarlat Ghica 269. loan Teodor Callimachi 269. GrigoreCallimachi 271. Grigore al III-lea Ghica 271. GrigoreCallimachi, a doua oara 273. Constantin Mavrocordat, a patra°ail 275. Bibliografie 276.

Domnii Munteniei dela 1741 Ora la 1774 (Tratatul dela Huciuk-Kainargi) 277-292Mihai Racovità, a doua °ail 277. Constantin Mavrocordat,a patra oard 277. Grigore al II-lea Ghica, a doua oard 279.Matei Ghica 280. Constantin Racovitd 281. Constantin Ma-vrocordat, a cincea owl 281. Scarlat Ghica 282. ConstantinMavrocordat, a §asea oard 282. Constantin Racovild, a douaoard 283. *tefan Racovita 284. Scarlat Ghica, a doua oard

Alexandru Scarlat Ghica 285. Grigore al III-lea GhicaDesfd§urarea raboiului ruso-turc. Emanuel Giani Ruset,

domn al Munteniei 287. Cererile boierimii romdneqti 289.Continuarea rdzboiului In 1773 §i 1774. Tratatul dela Kuciuk-Kainargi 291. Bibliografie 292.

Pela ICueluk-Kainargi piinii la pacen dela $ititov (1774-1791) . . 293-304Alexandru Ipsilanti 293. Nicolae Caragea 296. Mihail Sutzu296. Nicolae Mavrogheni 297. Rdzboiul ruso-turco-austriac298. Bibliografie 303.

Pela Huciuk-Kainargi pan la paces dela Iatil (1774-1792) . . 305-316Grigore al III-lea Ghica. Pierderea Bucovinei 305. Situatiainternd. Uciderea lui Grigore Ghica 307. Constantin Moruzi308. Alexandru Mavrocordat I (Deli-Bey) 309. AlexandruMavrocordat II (Firaris) 309. Rdzboiul ruso-turco-austriac.Alexandru Ipsilanti 311. Bibliografie 316.

Stiir§itul epocei fanariote in Muntenia (1791-1821) 317-336Mihai Sutzu, a doua °ail 317. Alexandru Moruzi 318. Ale-

www.dacoromanica.ro


Pagina

xandru Ipsilanti, a doua oard 319. Constantin Hangerli 319.Alexandru Moruzi, a doua oard 321. Mihai Sutzu, a treiaoard 321. Alexandru Sutzu caimacam 322. Constantin Ipsi-lanti 322. Alexandru Sutzu 324. Rdzboiul ruso-turc (1806-1812) 324. Constantin Ipsilanti sub Rusi 395. Armistitiuldela Slobozia. Continuaren rdzboiului 327. Pacea dela Bucu-resti. Pierderea Basarabiei 328. loan Vodd Caragea 329.Alexandru Sutzu, a doua oard 333. Bibliografie 335.

Shirsitul epocei fanariote In Moldova (1792-1821) 337-348Alexandru Moruzi 337. Mihai Sutzu 338. Alexandru Calli-machi 338. Constantin Ipsilanti 339. Alexandru Sutzu 340.Alexandru Moruzi, a doua oard 340. Scarlat Callimachi 242.Alexandru Moruzi, a treia oard 342. Alexandru Hangerli 342.Soarlat Callimachi, a doua °ail 343. Ocupatia ruseascd.pirea Basarabiei 343. Scarlat Callimachi, a treia oarä 344.Mihai Sutzu 347. Bibliografie 348.

Istoria politica a Principatului Transilvaniel dela moartea lui MihaiViteazul pana la paces dela Karlovitz (1601-1099) 349-36GFrdmänthrile dupd moartea lui Mihai Viteazul. *tefan Bocskay350. Gabriel Bathory 351. Gabriel Bethlen 352. GheorgheRakoczy I 355. Ggeorghe Rákoczy II 356. Acatiu Barcsai359. Mihai Apaffy 360. Mihai Apaffy i Românii 364.Bibliografie 365.

Viata religioasa a Romanilor din Ardeal fu veacurile XVIIa XVIII 367-392Mitropolia * din BdIgrad in veacul al XVII-lea 367. Urmasii

lui loan de Prislop pAnd la Saya Brancovici 368. Saya Bran-covici 369. Urmasii lui Saya. Episcopii din Ind'u, FdgdrasMaramures 372. Cauzele Unirii cu Roma 372. Unirea CuRoma si actul din 21 Martie 1697 374. Atanasie. DesdivArsireaUnirii 375. Reacia contra Unirii 376. Episcopii ortodocsidin veacul al XVIII-lea 379. Mandstirile din Ardeal 382.Distrugerea mandstirilor ordonatd de generalul Buccow 384.Episcopii uniti din veacul al XVIII-lea, loan Patachi 384.loan Inochentie Clain 386. Urmasii lui loan InochentieClain 388. Episcopia unitd de Oradea Mare 391. Biblio-grafie 391.

Lupta pentru desrobirea politica sociala a Romanilor din ArdealIn veacul al XVIII-lea 393-412Lupta lui loan Inochentie Clain 394. -Infiintarea regimentelorde grAniceri romAni 398. Indatoririle iobagilor 399. Cd1d-toriile lui Iosif al II-lea In Ardeal. Reformele lui 400. Rdscoaladin 1784. Horia, Closca i Crian 402. Supplex Libellus Va-lachorum. Memoriile urmdtoare 409. Bibliografie 411.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL 445

Pagina

_Romfinii din Peninsula Baleanicil In Teacurile XVII sl XVIII . . 413-433Desvoltarea economicd 414. Asezdri aromdnesti mai Insem-nate 417. Moscopole 419. Armatolii 426. RdspAndireaAromanilor 427. Insemndtatea economic& si culturald a Aro-manilor 429. Bibliografie 432.

Lista figurilor 435-438Lista Minor 439

Cuprinsul 441-445

www.dacoromanica.ro

MONITORUL OFICIAL ElIMPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALABucERE$TI, 1944.

www.dacoromanica.ro

TARA RONIANEASCA iNTRE 1601 si i8210 E


'Rasia

Mures

°Caransebes

DEVA

Hateg

00rincea

Calarat

© RASOVZirne

:?,,gran

Predeal

paia

Teiusanibu 6

Ski fiisti

Cona6 Csourklet

taJiblea °

o El,' r riti5etiu ::scioiTG.J1".)&sent, F fle

Nusetes:i spa, 66. RVALCEDe &Lem Slagórreeltégg"X 0,

Crelesti .g..eng di(carbunesti)

Cotmeana

P.v51/ Polovragii,L i

Porqem 6Tismana

6 o0 Bridiceni

Baia de Aroma

Ceta tea

Jiline,.Campina zgtwibine

Loa4,fu,iette pea tur6 6Vifrîto

©sok177.4 2, Tor. Schiailors°-

TA R G 0 \ti TE Gtormg/iit N5n4ioriMiasaoru :,:bintir,,Ftazoin7.07e.Inry

Ca artisan:,

F,

o os aia AThmati

PlumbuitaStianu

j) Cur;lb mkt,'

Se arcea

Craiovao

Mamut6

tdnesti

0Caracal

G

SIGHISOARA

FAGARA

.N.

V

RkáriPaliçi

OAt ti0 air tienesti

C.oe' Re

Aloesti

Câmpulung

6PIAticeni6 Sadova

Schela Ciobanului Corabia<>6 0 .,TURNU

.>G °°-.

Corni e

S LATI NA

o0

C/ococioc

Brinco veni

PITES I

RusnO

Clava IOC

e Vede

Zimnice0

Mier 'urea

OBatin

ID

St.CITsjcl

P. Buz u Vintili Vodd

°gratinVileni

Nehoiasu

. .roceni

CU ESTI0661vei 6

He?vstioCoen,

Cilugireni Cwflana

[-rifest!.

GIURGIU

Itt RUSCIUC

To Trotu

oSárata

PlitirestiNegoe;sti

oRadovanul

Arbinasi o(Porriifte)

Razgrad

o

Adjud

o Damn i

GalatiMirtinesti o

Mixinem

R.Sarat

BUZAUSi.eata /'

oFJurei

"omitaSlobozia

lui Enache PostelniculFundeni herasi

Obriesti

\Ciocinest bail' S0

a9SILIST A

/BRAILA

o. .

Cahul0

M5cino ,

ISACCEA

6 Boazchloi(Cernaroda)

4.7

nfii

Carta!

Bazargii.

Balcic Cava res

o Tobac

V

ISMAII_

oULCEA

CHILIA N.

MehatllaTopolnita

Adakaléh 6Orsova

°strove'Florentin

0Negotin

Sever'',

Vid in

Lom Palanca

LEGEN DA

Orase 6 M5ngstiriTirguri CetAtiSate c Locuri de lupti

PMOWC

Rahova . .Nicopoll

. oSistov

° Beala

20 40 60 50 100 km.

Constanta

Sunda

Oheorghe

"17

SMogosoaia S

Bineasa°

Pipera Afumatio

Moara Dome.Plumbuita6 fundenh-D.

Mircut6a.g2nfehinann1a7Cernica

imbovaa

Rosu'Cotroceni 6

BUCURESTIviciresti

Popesti 64,BUCURESTII cu IMPREJURIML

Nr. 1

6 Mero

Fo sani

ECUCI

Blajlatna

Oristie

ALBA IULIA

A N S

SIBIU

° CernetistrehaiaCladov a Clupavii

o

Pot

Orasul de Floci Ha.rsova\

4 SUM LA 1!:c Varna

TURTUCAIA

O

uciuk KainargiMangatia

st,9

T R

tiCitgeni

x xbe/

O

t o es

o

A

o

'

o

Babadag

Chiajna

o

©0o

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA INTRE 1606 si 1821D E

CONSTANTIN C. GIURESCUNr. 2

o

Rodna

IT

Reg hin

G4, hiu

Prai

OKOLOMEAO Sniatink

o

Vatra Darnel

O

L E G E. N DA

0 OraseTarguriSate

Manastir,Cetat,,

Locuri de luptä

0,

CERNAUTI0 Bola

Vijnit ,,S'torojinet

S,,

oPutna su,e,"6

Suce vita 6

SCAR A0 25 50 Km

oZastavnaCotmani HOTIN

Cernauca° 6 oStguceniToporguti

LipcaniX ' n

oPorta

Siret

CAM, -- 0 Voro el opkgsamStulpicani At,kgp I A 4.

P......obrata0

AgapiaÓ 6-11;9Ntearnt

° ec,Biser;icani

Ping:4,7A 0 i BlktritaPrATRA

Solcaa SUCEAVA

ama G.HumorCapuCodrului

o

e

o

°

00dorhei g.Ocn

tSignic

Bretcu

Buzas

Ogretin

Ta tau

DOROHOIU

,0 _urasem x

L itenii Mr. Drácsani

BACAU

Comänesti

Tc.TROTOSe

Sascuto

Casinul Adjud

0. Soveja oDomnestr

6 Oodobesti

Mera \F Oocsani

Mártine,ftiCala ti

,amn,

HgrIgu

CotnartMtttNeemt Illeamful pas an, Bekesti

Tg.Frurnos Sarca 0..Tatárasi VárzdrestiScheia IASI ,<,pvars 6A

6 BrátuleniBärnova

Xeornul luiSas

Mildest,Popricam

¡sacs

Vas' Lit

Barlad

Máxineni -.0, .

Husi®Stilinesti

o

F.2.1ciu

'Rem

Pagan,

Cápriana

Orhei

oTobac

Cartal Ittoxoo

Chilla Noua"

Sultoa

CET.ALBA

cr)

I.Serpiior

POLO IC

oCirfiguo Coatis Stance

Sorogar7 °Aron Vodi

IASI Ruseni Doomuceni

otCristest,\o'Titärasi

°Nag. Duncan/

yngheni

Tutora 4oOOprP'

Copo

Ca/ata Frumoasa Bah,Cetátuia 6

oSocola°BuciumHlincea Chiparestl

Prut

lASh cu IMPREJURIMILE

56,

Varnita

Stobozia

oc

Movilguo

lampol

oSorocaCara encao

Rascov

at

oEMiti

t,oo un,ca Bárnova osirca Osoiu

6 BJrnova Camama°Ciurea oPoeni

Tecucio

R.Sarat

Buzauo

Horodenca o o

Rädäut,

Dragot3ifnaSteranestt

OTOSAN

May Rib5iiA-3:c

RomanNegrep

Titäran

Silistea o Cinti/iresti

o

righeciu

Mold VI

oCäTsani

7 CiobárciuOlrinesti°,

./. Palanca

SIGHISOARAo

CHISINAUD

Tg.L5pusnaTighina

Väscäuti

S e-

Hangu

Crivesti

`.

Macia

lsacceaTulcea

o/pRAI LA

o

www.dacoromanica.ro

Carlovitz

POOH,

Z en ta

.Szeghedinmaciu

oChic/linda Mare

Becicherecut Mr.Ev

&Chi§ 116.

Pidlaco

oBichisCiata

ChlgineoCri,5

ARAD

TIMISOARA

vSrsetei

alanca

DOBSINTI

Maul

o

oRadna

Irpora

Cladovao

oLUGO)

o

Semliniti0 Panciova

BELGRAD Coo",

Semendrm

Biserice Alba-o

opoiarevàt Dun5re a

Ungvar-

<iL

Munkics

4". oo o

C./ BEREGo

0

varea Minao

Carel

Alerghlta

Simleul SOvanidJibt

Recea O

2/11AU

HuedM

Chu

CuraSada pimus Humor./ilia Geoasmam.

otalni

OT) oLance

Domao

Caransebes

o Sat mar

Huniedoara 0smos6.Pm, Hateg

Aaak Wen

severm

Cladoviá

t Must

Maco

Campeni 'towSate-

Sighet

Ved

DE.)

Recea.Cristur

To:JIU

CLUJ

Cluj-6(pareieac

Tarda

Mehadia

MOW., Vecne A

6 Per, &

O LmaraRosearßäMO Ori§tte CamAcme

Mirtinesti SelPf e °One.Crsnidia

Risinati°,

VureirOrnaS

o

pita

S IU

Machos SIGHISOARASn OA**.IDLIA(Bilg ad)

esul 55ses

NiAbrud 0°0'4'1e-1'5m e fBumurn

pm,ft CeoagnoTo eeSiuu;.:

Rosfa o "" Cure. Zlatpa. BRADA Criarme ceri

Zam °Mesh.) Yaqui or dos ALBAO

o e" ..S OicloSon MartinAtud

casig` trCetsttá itequi,de0

StIChewghe

s"6 S'

PAGA RAS

,ePtoergcev:tgi .°°n! ?m'a tuiCirshanBRASOV

la

P.Ciment

n° VT

Too '9 1.4.14;n 7P. Predeai

CAMPULUNG

R.VALCEA

C Arges

E

o

LEGENDA

0 Orase 6 M5flástiriTirguri cetat,Sate r>t, Locuri de lupti

SCARA0 20 40 en BO 1000cm

Campulung

Vatra [Lorne,

RADAup

PIATRA

P.Buaitt

5\-P\LOESTI

6HERGHITAO

t aloalt1i

BUCURESTI

TRANSILVANIA INTRE 1601 si 1821 Nr. 3DECONSTANTIN C GIURESCU

To. M RES o '

Praid Cominesti

rt8/aceite8/aceite

TARGOVIST oo PITEST I

o

Slatina

SalontaO

o Bajas

N5s5ud

o Bistrit aE

Ghana

0

O Meró Tur

Siniob

tBihar

ORADEA

Bo' iprie

Baia Mare

Chtoara

A°niedReceRodna

oBa is deA rama

Tg.Beng5i oi.

t."

No

O Tokay

0 SUCEATA

Bata

Reg hin Gurgniui

Lfrecco

TgS UPSC

Odorhet mur

e's-a

SzOlnok

Eriau

o

"m"Pur

a

o

.)..'"(*)"

www.dacoromanica.ro

TEATRUL LUPTELOR iNTRE AUSTRIACI st TURCI IN SECOLELE XVII si XVIIIDE

CONSTANTIN C. G1URESCUNr. 4

o

Raab Gran

BUDA 0ALBA REGALA

oSzegszérd

Szigetvár

0 ° MOHACS°

BanyalukaDab°,

St,

Salon tao Bents

o

LINZ

Klagenfurto

oLaibach

FIUME

t3,rea VIEN

Neustadt

O Briick

Marburg

Carlstadt

0

o

oMikulov

(Hikoisburg)

oStein

Vsa'ab

Varaschn

AGRAM

o Krupa

Odenburg

(sziKesFEHEnvAn )

o Nagy Kanyzsa

OTravnik

° Teschen

oStrebnic

Sarajevoo

oCRACOVIA

, o ,lasz &rely

SZOLNOK

o-,Kecskemet

Szegedin

o SzaradkaBara o

Zenta

o Zombor

Schabatz

Zvornik

oKarlovitz

Semlin

oRosenau

Misko/tz

oErlau

Löcseo

Nero' Tor

BLLGR

Craguievac

O Tarnov

Virseto"Panciova

o

0ORADEA

Som

°Carei

Marg. hita

Mehadia

Orsova

Bere8

o CladovaPojarevac 1J(Passarovitz)

Negotin

Vidin

Mis

Munkács

oZarau

O Huedin

aimpeni

Adacaleh

Stryi

Hust

Sighet

oBolekhov

Chioara

Ciceiul

Dei

Hateg

R .VAlcea

0 g. JiuO

Tg.Beng5i

CRAIOVA

Burzaczo o

Hal iciu

CLUJTurdaReih:Tg. úesrr

Cetp....../60dorheitr

Blaj .0ALBA IULIA

Sighisoar

o Ora's.tieSIB lUi °.'- FagJras

Bistrita

Gurghiu

, ,. I

s BRAS0v

C de Arge,5 TARGOviSTE

(.MrC Llif IG

eoPLOESTI

ii,rgh/ta

BUoURESTIPitesti

oSlatina

Cern5ut 1

"..\(Storojinet

ci 1R kläuti o, ) r--,

Sucoeava

\,C.impulungi

GIURGI

T.Mögurele

Hotin

Baiao

Dorohoio

Bacau

Tg.Trot

Se.Gheorgiie

POLOMIC

Zengg

Swat

Zara

100 200 KmCrusevac

u n ea

ProscurovTarnopol

Trembowla

lärnova 0

CAM ENITA( Kameniec-Podolsk)

oFocsani

Buz ah

oRazgrad

* ,

LWOW IttZbaraz

o

Obertino

Kolomea

Budweis

BRÜNN

Znafin

Gratz

o Neustadt

°Olmiitz

o TrentschinNeustadl o Kremnitz

TIRNAVIA ( Tirnau) oSchemnitz

Pressb(jurg( ive°u a 16( ,LEWENZ

- - k LEvA)

4111%i,IDUJVÁR (Neuhäuse1)

o Waitzen

EszekPetrovaradin

o

Rahova NicopoliBeata

o, o

o

0CASO VIA

(liaschau, Kaice)o .

Ungvar

Pt,NeamfRoma

P la tra o

.0 TokayoNyir

Dobriz ino

Chisineu Cris lneul

Maau ARADo

TI MISOA RAo'Lugoj

Brad°

oDeva

Cara nsebes/,

Turtuc aia

Rusciuc

W

0,50

- -----

www.dacoromanica.ro

CHI EV

PER El SLAV

AKANIEV

Stryo

O Hahcni BuczaczBolekhov o

Obertino

KOLOMEASNYAiiN

BERESTECZKO ©BRODI

LWOW

Zbaraz TARNOPOL

BLdSIGHISOARA

SIBIUCZ)

PITESTI

©SLATINA

00

TUR NU

SEorojinet

Rädäutio

SUCEAVAo

AM pulungBAIA ° U.;

NeamtlSTRIT

Bistrita 6

Gheorglioni PIATRAO I

o

ERNAUTI

Duch)!

0Botosani

BUZAU

©PLOESTI

Proscurov

Atachi

Focs;ani

R.Särat o

SOROCA

GALATI

0

oHusi

TurtucalaRusciuc ifugukKainargi

Ca hulo

Renio Ism il

JITOMIR

UBE RDICEV

o

Vinito.1) 0 °L'

O©BAR

CAM EN ITAust.ha ( Hamernec-4,dolsk)

tr S udenita BRATLAV

OTINAr

MogturauA.

Luilaruga

olampol Olgopoi77ganauca

oCodima

© NIEMI

ROVeoHaisin

Ladyszyn

F AGA RAS,

BRCA)SOV

O CämpulungR V5Icea

TARGOVISTE

BUCURESTIo

se

o

Orhel,Cosnita

CHISIN AU'

O

7 ©

Tg.LäpusnaTighina

Ca.usant

Cl-,11LIA N

C ONSTA N TA

Mongolia

Tho CERKAZvenigorodka tr

C EH RINUmen 0-9 Ci hirin)ItT Tar ovita 4.4'-'°Novoniirgorod

(N11)13

Grigoriopolrávodc o0 &ter

°MalaesSucleia(Tiraspol)

CET. ALBA

Moldovancao

0Rabnita ANANIEV

oGlodasi

Vosnesensc

8

Oociubey

Kimburun

Ovidiopol

Siracia

°macs', Perisor:otusani ° es"

o

Dubasartburl, Vales Holt/Nis\

E INS ANpii Dasovului

Y\t.\CEACOVVarnita 0A(VOZIA-DAS0v)

CHERSON0

V. © ALESCHI

E LISABETG R AD

al

NICOLAEV

PULTAVA

Se

,

Melif opolo t\..

KHARKOV

ZAPOROJ E(Alexandrovsc)

Se

ColonceacMoldavca o N.

oPereco

C RIMEEASIMFEROPOL

BAKCESARAI

CHERSON,C)

IVI

N e a

KafaTeodosial

S8erdiansc

Jerukale

Kerfch°BRAILA

Trembowl a

POLONIC

UCRAINA MOLDOVENEASCA si TEATRUL LUPTELOR INTRE RUSI siTURCI PAW& LA 1821Nr. 5


OLVIOPOL °Bobrinet KRIVOIROG

°1., a

GIURGIUILiSTRA

Nicopolio Beala o Razgrad

Rascov o ALTA

Ciceiuitt

oDEJ IASI ©

(.3 ROMANGurghiu

e

Tc.MURES

Cat de Bait5Itt Odorhei

BAR LAD

(\BACA U \task] i

\\\ TgIrotus

A

CREMENCIUG

11,

Alexandria ECATERINOSLAV

o Voloscaia

G \-L

0Bälti

/saccea

TULCE

O.net©

A

www.dacoromanica.ro

ORIENTUL SI TARILE ROMAINE iisrrRE '1601 si 1821CONSTANTIÑ'C. GIURESCU

Nr. 6

Zara

",

X

Fume

Pen

Caicidiei

866

Briinn

Viena

O..

Buda

OurauTi

Arta

e

ra

vat

DurmitorA

Cattaro

do ode,

efe

Trtcala

eraloni a (1Mega.Ceon.

6alavrita

C'ss

ci

%

Szegedin ° Cluj

Tighinao Alba lulla .I:

Ce/ Al.Tun 9loara 0 o 7Î()Brasov f Ca.i Chie.Sibiu-rq

.A

* Ada aientl'a

Rim ic aim pulurBerg ik 4 .+.Sue re§tirow. '

-AA onstanta

Batin en rad Mang'?"Varna

Cala

Merit a

4 Nicopole .Beata

A'bi''

Poraipe)

&OP.

rnaSofia Tarnova . Mesembria

Sozopol

*0"0

Ohrida popol?S(Irumita,Adrian poil6 g °Mows°rsa o ic Ca,,/,

6 Mos Opole San Steranocastron

JaninaI.Corru%

0Debreczin

Arad

le

Muntele Athos(Sfetagora )

sCS

0 lo

i.Creta

siWymen.

/a-c 1/37,74,'

41..ora440 Oionalu "g,negoa

e

OM

'Cer-atip

'SfurlenqHo fn

SuceavaOradea OBIS ri 0

Iasi

Thos.Mt Athosc

o/o teatTeneao3

Lesbos

te a Chioso cz,

Lparoseg:Sscatantgileani

onembnia

Clarmara

A

Smyrna

VII bodes

r "

Samoa

8.bggg

oSalta

Oceac

onstantinopo

Chiev

Pere op

1..

oPu/tara

0 Kamen

Pen . Sinai

Sinai

o

Sin ope

(ComediaoNrceeao AnkaraBrussa o

A

akcesaral

tiplemagusta

Beirut

1.1.,Rosie

oarkov

Zaporojie

M. Nea91,4

oCezareea

Alexandr, Alp'

Alepo'Antiohia

O Daman'

lerusalim

Azov

6,reasu,e, Trapezunt

POLONX

Don

Ceataigea°Rodosto 14avCr

.StCrono

oni

Batum

Er

T,fits

Ararat

'Jan

mprejurimileConstantinopolutui

A st racha

Baku

1.4.4,`Neagráo?

Caevia

elunksoS Kolomea0Vinilo

tadyszyne.

Cenrin

Mosul

t. ermia

Bagdad

1,NrCieutari

ConstantInom.:z...*NIcomedta

nkip.M. Marmara

tAten.a4Ltiarm

Aludania

B,-usa a

0

(o

I

ass.

t

Lwdw

Baro

akool

Cmr/ue

Vidin

a ra la/ova

www.dacoromanica.ro

ASEZÀRILE AROMÀNE MAL iNSEMNATECONSTANTINC GIURESCU

Nr. 7

o

o

o

o

ANIL

o

POLON1C

SCUTARI

rTIRANA

Elba san

1..Ohnd a

o

o

\.Crusove

OHRIDA Goopesul

Moiovistea MON ASTIRd ©CarfoLui)

1 L.RrespaFlo orina

oBerato

_ ® (.../ isM 0 SC8006PO LE.0 mCicottr:

aitcuchio ol',

o Ne ves ia

% CasOria ...sura_FralaN ramostea43.4.70.0ea7 ,:ijani..

Seatistea O

OF72:1"' Samariai R..... A...1 G re O é , Vlaholivadao

Conga v., 0 ' AARG ROCAS O Wahl . .,3i1v, a0

A

MiOlimp

.-Metzovo (Amino.)

Meteorelet,

,?- 8o Lama

43

IA NINATRICALA -9 \)VOLOSihireft

NI A0 . Ciumaia dejos Dram,

©SERES CAVALLA.11116016t.

SALON ICsARuN Ae

o

PRIZ RE N

ARTA

NANIA

SCOPIA

PR ILE P

Missolonghi0

VelesO

ETOLIF`

Vodenal

Niaguste

VERIA

Salonao

oStrumitair

Talandie

Oumnitao.Glum.. de Sus

0 Melnic

CAL6IDICA

o

SAMAKOVO

I et% a

o

DUR AZ ZO

VALONA

I Corfu

I. Kefaloma

PATRAS

Megaspileon 6

e/8KalayNtaPELOP ONES

FILIPOPOL

oP

Mt AthosLPc),

I Schtros

I Samotrachi

e' Arta

so 100.

o6:á

Or 1

ATENA

oEortnt

CETINIE Vra ni a

o

o

°

0 -

Vlahl

www.dacoromanica.ro

Date post:	13-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	ovi
View:	715 times
Download:	31 times

ISTORIA Romanilor 1601-1821

Documents