#5 octombrie 2014

Publicaţie distribuită gratuit în Iaşi, Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Holboca, Leţcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomeşti, Ungheni, Valea Lupului, Victoria, Comarna, Movileni, Prisăcani, Ţuţora, Mogoşeşti.

CUPRINS:

Managementul parcărilor și implementarea măsurilor de mobilitate în Iași Gent-Exemplu de bune practici........pg.1

Plan de mobilitate pentru polul de creștere Iași..............pg.2

Istoria oraşului, redată ieşenilor...................................pg.3

Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.........................pg.5

Sărbătorile Iașului 2014.............................................pg.6

Au început cursurile gratuite pentru cetățenii metropolitani din mediul rural........................................................pg.7

Proiectul “Elaborarea și Managementul Planurilor Integrate de Dezvoltare Urbană”...................................................pg.7

Inaugurarea noii piste a Aeroportului Internațional Iași................................................................pg.8

POR 2014-2020 a fost trimis Comisiei Europene.............pg.9

SĂRBĂTORILE IAȘULUI 20146

GENT-EXEMPLU DE BUNE PRACTICI1

Au început cursurile gratuite pentru cetățeniimetropolitani din mediul rural continuarea în pagina 7

ISTORIA ORAŞULUI, REDATĂ IEŞENILOR continuarea în pagina 3

În cadrul proiectului Push & Pull - "Manage-mentul parcărilor și stimulente ca strategii dovedite și de succes pentru transportul urban e�cient energetic", Asociația Zona Metropolitană Iași, în calitate de partener, și-a propus în colaborare cu Primăria Municipiului Iași să dezvolte și să implementeze un plan de activități care să contribuie la obiectivele comune ale proiectului și nu în ultimul rând la realizarea viitorului plan de mobilitate.Acest plan a fost prezentat în cadrul celei de-a doua întâlniri din cadrul proiectului care a avut loc în perioada 9-10 septembrie 2014, în Gent-Belgia, �ind unul din cele 8 planuri planuri de acțiuni prezentate de către țările partenere, pe lângă Orebro-Suedia, Ljubljana-Slovacia, Tarragona-Spania, Nottingham-Marea Britanie, Krakow-Polonia, Bacău-România și Gent-Belgia.Mecanismul de măsuri Push și Pull constă în obținerea de venituri din măsuri push (managementul parcărilor de autovehicule) și redirecționarea lor spre măsuri de tip pull și

anume măsuri ce încurajează transportul sustenabil nemotorizat (mersul pe jos, mersul cu bicicleta și cu mijloacele de transport în comun).Planul cu măsuri de mobilitate pentru Iași cuprinde 3 măsuri de tip push și 6 măsuri de tip pull.

Măsuri PUSHUna dintre măsurile Push este extinderea zonei de parcare controlată-cu taxă în centrul orașului. Această măsură va afecta rezidenți, clienți, comercianți, navetiști (cu mașina), precum și turiștii din zonă.De asemenea, intenționăm să propunem consiliului local schimbarea regulamentului local al parcărilor, cu scopul de a permite ca o parte din veniturile provenite din managemen-tul parcărilor să �e utilizate pentru punerea în aplicare a măsurilor de mobilitate.O altă măsură de tip Push este promovarea conceptului de park & ride pentru stimularea transportului public local și reducerea tra�cului

din centrul orașului.

Măsuri PULLPrincipalele măsuri de tip PULL sunt: o campa-nie de conștientizare pentru studenți și tineri cu privire la utilizarea de biciclete și a mijloacelor durabile de transport, un studiu pentru a identi�ca nevoile de mobilitate ale cetățenilor, 10 parcări pentru biciclete- în special în campu-surile studențești, implementarea unui eveniment numit Ziua bicicletei sau Ziua fără mașini, dezvoltarea conceptului de rute școlare, promovarea tramvaielor și a mijloacelor de transport în comun.Obiectivele acestor măsuri integrate sunt:

1. Crearea unui cadru legal care să permită utilizarea unor venituri provenite din managementul parcărilor pentru măsuri de mobilitate;2. Reducerea tra�cului de mașini în centrul orașului;3. Încurajarea utilizării bicicletei ca și un mijloc de transport sustenabil în municipiul Iași;4. Promovarea utilizării tramvaielor ca și mijloc de transport ecologic.

În agenda de lucru au fost introduse și vizite de studiu pe teren care au avut scopul de vedea măsurile de mobilitate implementate cu succes in Gent, și anume:

• Parcări de biciclete supraterane și subtera-ne;• Sistem de management al parcărilor și de “bike sharing”;• Străzi cu acces interzis cu excepția bicicle-telor;• Garaje pentru parcare pe termen lung(max.48 h);• Garaj-service pentru biciclete;• Zone pietonale cu acces interzis mașinilor;• Expoziție în holul primăriei privind consultațiile publice ce au avut loc în vederea implementării măsurilor de mobili-tate.

| 1

MANAGEMENTUL PARCĂRILOR ȘI IMPLEMENTAREA MĂSURILOR DE MOBILITATE ÎN IAȘIGENT-EXEMPLU DE BUNE PRACTICI

PLAN DE MOBILITATE PENTRU POLUL DE CREȘTERE IAȘI

Context EuropeanStrategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii a subliniat importanța unui sistem de transport european durabil și modernizat pentru dezvolta-rea viitoare a Uniunii și a evidențiat necesitatea de a aduce în discuție dimensiunea urbană a transporturilor.

Comunicarea Comisiei din decembrie 2013 solicită ca țările membre să participe la realizarea unei mobilități urbane competitive care utilizea-ză eficient resursele. Ea urmărește să solidifice sprijinul care se acordă orașelor europene în încercarea lor de a soluționa problemele de mobilitate urbană. Este necesară o schimbare radicală în ceea ce privește modul de abordare a mobilității urbane pentru a se asigura că zonele urbane ale Europei se dezvoltă pe o traiectorie mai sustenabilă și că obiectivele pentru un sistem european de transport competitiv și e�cient din punct de vedere al resurselor sunt îndeplinite.

Conceptul de plan de mobilitate urbană durabilă ia în calcul zonele urbane funcționale și propune ca măsurile privind mobilitatea urbană să se în scrie într-o strategie urbană și teritorială mai amplă. Prin urmare, aceste planuri ar trebui să �e elaborate în cooperare în diferite domenii și sectoare de politică (transporturi, utilizarea terenurilor și amenajarea teritoriului, mediu, dezvoltare economică, politică socială, sănătate, siguranță rutieră etc.), la diferite niveluri guvernamentale și ale administrației, precum și cu participarea autorităților din zonele învecina-te, atât în zonele urbane, cât și cele rurale.

Comisia Europeană, la rândul său, a înființat în 2014, o platformă europeană a planurilor de mobilitate urbană durabilă care să coordoneze cooperarea la nivelul UE în ceea ce privește dezvoltarea conceptului și a instrumentelor relevante în continuare, să în�ințeze un ghișeu unic și să se extindă actualul website www.mobilityplans.eu, transformându-l într-un centru virtual de cunoștințe și de competență. De asemenea, vor � sprijinite autoritățile naționale, regionale și locale la elaborarea și implementarea planurilor de mobilitate urbană durabilă, inclusiv prin instrumente de �nanțare.

Tehnologiile inteligente și, în special, sistemele

de transport inteligente(STI) sunt elemente cheie pentru planificarea mobilității urbane. Ele sprijină factorii de decizie la realizarea obiective-lor de politică și la gestionarea acțiunilor de tra�c concrete, ajutând totodată utilizatorii �nali prin prezentarea unor opțiuni documentate în ceea ce privește mobilitatea.

Măsurile pentru mobilitatea urbană pot � sprijinite prin intermediul fondurilor europene, dacă acestea contribuie la scăderea emisiilor de carbon. Măsurile de mobilitate urbană pot � �nanțate în cadrul unei strategii de dezvoltare urbană integrate și durabile, care abordează problemele economice, de mediu, climatice, sociale și demogra�ce care afectează zona urbană respectivă.

Comisia recomandă să se adopte un set de măsuri la diferite niveluri, care să trateze mai multe chestiuni relevante precum și logistica urbană, reglementarea accesului urban, implementarea de soluții pentru STI în mediul urban și siguranța rutieră, urmând să monitori-zeze cu atenție acțiunile subsecvente.În ianuarie 2014, Comisia Europeană a publicat Ghidul pentru pregătirea și implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă și sumarul în limba română al ghidului. Conform ghidului, planurile de mobilitate urbană durabilă urmează a oferi o viziune strategică pe termen lung iar politicile și măsurile de�nite în aceste planuri trebuie să se adreseze tuturor modurilor și formelor de transport din întreaga aglomerație, incluzând transportul public și privat, de pasageri și de marfă, motorizat și nemotorizat, în mișcare sau oprit.

Planuri de mobilitate pentru polii naționali de creștere- Polul de creștere IașiÎn data de 02.04.2014 a fost încheiat un acord cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare(BERD) în scopul elaborării a 8 planuri de mobilitate urbană durabilă, în conformitate cu documentele Comisiei Europene și practicilor europene, pentru cei 7 poli de creștere și aglomerarea urbană București-Ilfov.O echipă compusă din experți BERD și firme de consultanță urmează a realiza în perioada următoare, cu termen de �nalizare iulie 2015, planul de mobilitate durabilă pentru polul de creștere Iași. Acest instrument de plani�care inclusiv modelul software de programare a

mobilității urbane va � utilizat și implementat de către comunitate urmând a constitui baza de programare pentru proiectele ce se vor �nanța din componenta dezvoltare urbană din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020.Cele 8 orașe au fost împărțite în 4 loturi și �ecare lot are o echipă de experți care va lucra sub coordonarea și îndrumarea BERD, oferind astfel asistență tehnică cu un înalt grad de performanță: Lot 1-Brașov și Constanța; Lot 2-Craiova, Iași, Ploiești; Lot 3-Cluj-Napoca, Timișoara; Lot 4-București-Ilfov.Acest proces de dezvoltare a planurilor de mobilitate și de realizare a cadrului național de plani�care în acest domeniu va bene�cia și de expertiza JASPERS.Firmele selectate pentru a realiza planul de mobilitate pentru polul de creștere Iași sunt următoarele:

- PTV Transport Consult GmbH - Germany,- Transport Technologie - Consult Karlsruhe GmbH (TTK)-Germany,- PTV Planung Transport Verkehr AG - Germany,- SEARCH CORPORATION SRL - România.

Planurile de mobilitate reprezintă proiecte complexe cu caracter strategic bazate pe o evaluare atentă a performanțelor actuale și viitoare a sistemului de transport urban și care necesită o abordare integrată, transparentă și participativă.La nivelul �ecărui pol de creștere a fost stabilit un Comitet de Coordonare al Proiectului, compus din părțile interesate relevante, care va dezvolta și monitoriza punerea în aplicare a Planului de acțiune 2014-2020 privind mobilita-tea durabilă în cadrul polului de creștere și care va urmări să încurajeze utilizarea transportului public și a bicicletelor, precum și mersul pe jos în detrimentul folosirii mașinii individuale, în special pentru călătoriile de acasă la serviciu și de la locul de muncă acasă.O primă întâlnire a consorțiului cu autoritățile de la Iași a avut loc în data de 18 septembrie 2014, cu scopul de a stabili un Comitet de conducere al proiectului la nivel local și sarcinile acestuia.Comitetul de coordonare a Proiectului va include: delegați din administrația publică locală și județeană, de la polul de creștere, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, operatorii de transport public, operatorii de transport mărfuri, reprezentanți ai societății civile, mediului academic și mediul de afaceri etc.

| 2

Între anii 1564 și 1859, Iașul a fost capitala Moldovei, iar după mutarea capitalei la București a continuat să își asume rolul de promotor al noului și al tradiției la nivelul întregii societăți românești. Oraș multicultural, în care activează centre culturale străine, Iașul se deschide tot mai mult, pe zi ce trece, turismului național și internațional.

Istoria unui oraș – oriunde în lume – este o mică parte din istoria țării respective.Consolidarea și restaurarea imobilului din strada Zmeu, nr 3, clădire istorică, cunoscută sub numele de Casa Burchi și regenerarea urbană a Zonei Lăpușneanu - Piaţa Unirii, reprezintă două proiecte importante a�ate în implementare, care contribuie la întărirea imaginii Iașului de capitală culturală. Totodată, acestea reprezintă doua obiective importante nu doar din punct de vedere istoric, dar și social. “Strada Veseliei” , cum era denumită strada Lăpușneanu în sec al XVIII-lea este intens circulată de către cetăţeni și turiști deopotrivă, �ind o zonă încărcată de monumente și clădiri importante, dar și cu locuri de petrecere a timpului liber.

O clădire cu istorieCasa monument istoric de pe strada Zmeu

devine în istoria arhitecturii românești o mărturie a stilului neoclasic așa cum s-a constitu-it el prin multiple in�uențe (rusă, franceză, austriacă), în Moldova primei jumătăți a secolu-lui al XIX-lea. Casa Burchi – Zmeu este construită într-o perioadă în care se ridică în Iași, dar și în împrejurimi, concomitent, un număr mare de reședințe ale boierilor mari, dar și a celor mici și mijlocii.

Sediul viitorului Muzeu Municipal al Iașului va � așezat într-o clădire istorică, de patrimoniu construită între 1800-1832. Muzeul Municipal Iași își propune să prezinte istoria, tradiţiile și cultura Iașului. Astfel, orașul își va reprimi, prin implementarea prezentului proiect, nu numai o clădire de patrimoniu, ci și una dintre instituţiile cele mai vechi ale municipiului.În timpul lucrărilor de restaurare și consolidare la clădirea din strada Zmeu nr. 3, a fost descoperit, în urma săpăturilor, într-una dintre cele 16 camere ale clădirii, un zid evaluat ca �ind de la începutul secolului al XIX-lea. Dată �ind această descoperire, a fost luată decizia conservării și păstrării zidului, prin aplicarea unei podele transparente, cu iluminat arhitectural, pentru ca vizitatorii să poată vedea acest vestigiu. Potrivit primelor cercetări arheologice, noua descoperi-

re pare a � o ieșire de fugă subterană.

Pe lângă această descoperire, a fost consolidată și pivniţa clădirii ce va găzdui expoziţia de numismatică a Muzeului Municipal. Lucrările de consolidare continuă și nu sunt excluse viitoare descoperiri. Proiectul are termen de �nalizare noiembrie 2015, după care va începe procesul de acreditare al muzeului, pentru care trebuie să existe deja colecţiile în patrimoniu.

Lucrările de reabilitare a clădirii – monument istoric si reamenajarea spatiilor in vederea în�ințării Muzeului Municipal Iași vor permite bene�ciarului, să dezvolte activități speci�ce culturale, știinţi�ce și educative, în conformitate cu noile provocări și cerinţe europene și interna-ţionale, adică funcţiile de valori�care expoziţio-nală, de pedagogie muzeală, relaţii publice și transparenţă multiculturală într-un spaţiu multietnic, sporind totodată deschiderea spre activităţile interactive cu publicul, după criterii de vârstă, pasiuni, hobby, alte cerinţe de divertis-ment cultural.

“Strada Veseliei”Vechea Uliţă Sîrbească începea din capătul străzii Păcurari (vechiul drum al Hîrlâului), în

zona Bibliotecii Eminescu), desfășurându-se pe lângă Biserica Banu spre Biserica Mitocul Maicilor, ieșind în actuala stradă Vasile Alecsan-dri, de aici în Uliţa Goliei, pentru a se uni în �nal cu Uliţa Mare (actuala stradă Ștefan cel Mare) ce ducea la Palatul Domnesc.

În anul 1866, în mandatul primarului orașului Iași, Dimitrie Gusti, au fost redenumite mai multe străzi, iar Uliţa Sîrbească, cunoscută și sub numele de Strada Veseliei sau Strada Muzicii, a devenit Strada Alexandru Lăpușneanu.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aceasta devine un pol principal de atracţie în zona centrală a orașului, �ind calea cea mai preumbla-tă și simandicoasă din Târgul Ieșilor. Acest fapt se datora, în mare măsură, magazinelor și localuri-lor elegante care, prin mărfurile lor de calitate atrăgeau permanent clienţii și ofereau bună dispoziţie.

Pe locul actualei parcări din faţa Hotelului Astoria, pe vremea lui Eminescu, se înălţa semeţ eleganta cofetărie Madame Alexandre (Sfetcovici), de origine poloneză, cu multe bomboneturi parisiene, scenă, muzică, teatru și multa tinerime. De vizavi, o concura, nu fără succes, Cofetaria Italiana Passini, cu delicioase napolitane și fondante glacee.

Pe locul unde astăzi se a�ă grădina Corso, era

Hala de Bere, iar curtea casei Cantacuzino, în care a locuit o perioadă și domnitorul Alexandru Ioan Cuza, astăzi adăpostește Muzeul Unirii. Tot pe Strada Lăpușneanu se mai găseau: Coloseul Bragadiru, transformat mai apoi în restaurantul Elysée, tipografia ziarului Opinia, Cercul avocaţi-lor, Casa Corpului Didactic, Agenţia Teatrală Brașcu, sălile de cinema Elysée și Trianon.

În această lume a bunei-dispoziţii, nu puteau lipsi magazinele musicale si nici anticariatele, iar in ceea ce privește hotelurile din zonă, se pot enumera Hotel Traian, Hotel Pallace, Hotel d' Europe (Paris), Hotel Binder.

Proiectul de reabilitare a zonei istorice Lapusneanu – Piata Unirii are ca scop refacerea climatului de odinioară (dar cu facilităţi moder-ne), stimulând activităţile economice și sociale, dar și conservarea unei părţi importante din mostenirea arheologică și arhitecturală a Iașului.Scopul regenerării urbane este promovarea „întoarcerii la oras”, revitalizarea centrului orașului, restaurarea activităţilor și creșterea competitivităţii în context internaţional și implementarea iniţiativelor de imbunătăţire a calităţii mediului, care sunt orientate către o creștere „inteligentă”.

Din imaginile mai jos, pe lângă aspectul arhitec-tural și importanţa clădirilor, reiese comparativ cu trecutul, absenţa aspectului ambiental al

zonei pe fondul pierderii funcţiunilor care dădeau farmec vieţii urbei.

Pe perioada celor 13 luni de desfășurare a lucrărilor de intervenţie se va moderniza zona din Piaţa Unirii – între treptele din faţa hotelului “Unirea” (cota inferioara) și B-dul Independenţei –, se vor des�inţa zonele carosabile și pietonale la strada Alexandru Lăpușneanu, urmărindu-se cu precădere transformarea străzii într-o zonă de promenadă, se vor introduce elemente de mobilier urban (fântâni, bănci, stâlpi de iluminat, chioșcuri vânzare carte –anticariat, etc), se va reabilita și moderniza Pasajul pietonal subteran din Piata Unirii, cu refacerea acceselor în pasaj (interior și exterior), a �nisajelor și a iluminatului interior și Pasajul Mitocul Maicilor (strada dintre B-dul Independentei și Hotelul Astoria), se vor reabilita parcările publice și se va reamenaja parcul existent între Cinematograful Republica, Muzeul Unirii și Biserica Mitocul Maicilor.

Într-un plan mai larg, implementarea proiectelor va conduce creșterea numărului de vizitatori/turiști prin atractivitatea sporită dobândită în urma realizării activităţilor propuse prin proiectele prezentate mai sus, reducerea gradului de poluare generat de tra�cul auto prezent, prin reabilitarea urbană a zonei pietonale a centrului istoric, creșterea rolului economic, social și cultural ce îl joaca centrul istoric in viaţa și identitatea locuitorilor polului de creștere Iași.

ISTORIA ORAŞULUI, REDATĂ IEŞENILOR

| 3

Între anii 1564 și 1859, Iașul a fost capitala Moldovei, iar după mutarea capitalei la București a continuat să își asume rolul de promotor al noului și al tradiției la nivelul întregii societăți românești. Oraș multicultural, în care activează centre culturale străine, Iașul se deschide tot mai mult, pe zi ce trece, turismului național și internațional.

Istoria unui oraș – oriunde în lume – este o mică parte din istoria țării respective.Consolidarea și restaurarea imobilului din strada Zmeu, nr 3, clădire istorică, cunoscută sub numele de Casa Burchi și regenerarea urbană a Zonei Lăpușneanu - Piaţa Unirii, reprezintă două proiecte importante a�ate în implementare, care contribuie la întărirea imaginii Iașului de capitală culturală. Totodată, acestea reprezintă doua obiective importante nu doar din punct de vedere istoric, dar și social. “Strada Veseliei” , cum era denumită strada Lăpușneanu în sec al XVIII-lea este intens circulată de către cetăţeni și turiști deopotrivă, �ind o zonă încărcată de monumente și clădiri importante, dar și cu locuri de petrecere a timpului liber.

O clădire cu istorieCasa monument istoric de pe strada Zmeu

devine în istoria arhitecturii românești o mărturie a stilului neoclasic așa cum s-a constitu-it el prin multiple in�uențe (rusă, franceză, austriacă), în Moldova primei jumătăți a secolu-lui al XIX-lea. Casa Burchi – Zmeu este construită într-o perioadă în care se ridică în Iași, dar și în împrejurimi, concomitent, un număr mare de reședințe ale boierilor mari, dar și a celor mici și mijlocii.

Sediul viitorului Muzeu Municipal al Iașului va � așezat într-o clădire istorică, de patrimoniu construită între 1800-1832. Muzeul Municipal Iași își propune să prezinte istoria, tradiţiile și cultura Iașului. Astfel, orașul își va reprimi, prin implementarea prezentului proiect, nu numai o clădire de patrimoniu, ci și una dintre instituţiile cele mai vechi ale municipiului.În timpul lucrărilor de restaurare și consolidare la clădirea din strada Zmeu nr. 3, a fost descoperit, în urma săpăturilor, într-una dintre cele 16 camere ale clădirii, un zid evaluat ca �ind de la începutul secolului al XIX-lea. Dată �ind această descoperire, a fost luată decizia conservării și păstrării zidului, prin aplicarea unei podele transparente, cu iluminat arhitectural, pentru ca vizitatorii să poată vedea acest vestigiu. Potrivit primelor cercetări arheologice, noua descoperi-

re pare a � o ieșire de fugă subterană.

Pe lângă această descoperire, a fost consolidată și pivniţa clădirii ce va găzdui expoziţia de numismatică a Muzeului Municipal. Lucrările de consolidare continuă și nu sunt excluse viitoare descoperiri. Proiectul are termen de �nalizare noiembrie 2015, după care va începe procesul de acreditare al muzeului, pentru care trebuie să existe deja colecţiile în patrimoniu.

Lucrările de reabilitare a clădirii – monument istoric si reamenajarea spatiilor in vederea în�ințării Muzeului Municipal Iași vor permite bene�ciarului, să dezvolte activități speci�ce culturale, știinţi�ce și educative, în conformitate cu noile provocări și cerinţe europene și interna-ţionale, adică funcţiile de valori�care expoziţio-nală, de pedagogie muzeală, relaţii publice și transparenţă multiculturală într-un spaţiu multietnic, sporind totodată deschiderea spre activităţile interactive cu publicul, după criterii de vârstă, pasiuni, hobby, alte cerinţe de divertis-ment cultural.

“Strada Veseliei”Vechea Uliţă Sîrbească începea din capătul străzii Păcurari (vechiul drum al Hîrlâului), în

zona Bibliotecii Eminescu), desfășurându-se pe lângă Biserica Banu spre Biserica Mitocul Maicilor, ieșind în actuala stradă Vasile Alecsan-dri, de aici în Uliţa Goliei, pentru a se uni în �nal cu Uliţa Mare (actuala stradă Ștefan cel Mare) ce ducea la Palatul Domnesc.

În anul 1866, în mandatul primarului orașului Iași, Dimitrie Gusti, au fost redenumite mai multe străzi, iar Uliţa Sîrbească, cunoscută și sub numele de Strada Veseliei sau Strada Muzicii, a devenit Strada Alexandru Lăpușneanu.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, aceasta devine un pol principal de atracţie în zona centrală a orașului, �ind calea cea mai preumbla-tă și simandicoasă din Târgul Ieșilor. Acest fapt se datora, în mare măsură, magazinelor și localuri-lor elegante care, prin mărfurile lor de calitate atrăgeau permanent clienţii și ofereau bună dispoziţie.

Pe locul actualei parcări din faţa Hotelului Astoria, pe vremea lui Eminescu, se înălţa semeţ eleganta cofetărie Madame Alexandre (Sfetcovici), de origine poloneză, cu multe bomboneturi parisiene, scenă, muzică, teatru și multa tinerime. De vizavi, o concura, nu fără succes, Cofetaria Italiana Passini, cu delicioase napolitane și fondante glacee.

Pe locul unde astăzi se a�ă grădina Corso, era

Hala de Bere, iar curtea casei Cantacuzino, în care a locuit o perioadă și domnitorul Alexandru Ioan Cuza, astăzi adăpostește Muzeul Unirii. Tot pe Strada Lăpușneanu se mai găseau: Coloseul Bragadiru, transformat mai apoi în restaurantul Elysée, tipografia ziarului Opinia, Cercul avocaţi-lor, Casa Corpului Didactic, Agenţia Teatrală Brașcu, sălile de cinema Elysée și Trianon.

În această lume a bunei-dispoziţii, nu puteau lipsi magazinele musicale si nici anticariatele, iar in ceea ce privește hotelurile din zonă, se pot enumera Hotel Traian, Hotel Pallace, Hotel d' Europe (Paris), Hotel Binder.

Proiectul de reabilitare a zonei istorice Lapusneanu – Piata Unirii are ca scop refacerea climatului de odinioară (dar cu facilităţi moder-ne), stimulând activităţile economice și sociale, dar și conservarea unei părţi importante din mostenirea arheologică și arhitecturală a Iașului.Scopul regenerării urbane este promovarea „întoarcerii la oras”, revitalizarea centrului orașului, restaurarea activităţilor și creșterea competitivităţii în context internaţional și implementarea iniţiativelor de imbunătăţire a calităţii mediului, care sunt orientate către o creștere „inteligentă”.

Din imaginile mai jos, pe lângă aspectul arhitec-tural și importanţa clădirilor, reiese comparativ cu trecutul, absenţa aspectului ambiental al

zonei pe fondul pierderii funcţiunilor care dădeau farmec vieţii urbei.

Pe perioada celor 13 luni de desfășurare a lucrărilor de intervenţie se va moderniza zona din Piaţa Unirii – între treptele din faţa hotelului “Unirea” (cota inferioara) și B-dul Independenţei –, se vor des�inţa zonele carosabile și pietonale la strada Alexandru Lăpușneanu, urmărindu-se cu precădere transformarea străzii într-o zonă de promenadă, se vor introduce elemente de mobilier urban (fântâni, bănci, stâlpi de iluminat, chioșcuri vânzare carte –anticariat, etc), se va reabilita și moderniza Pasajul pietonal subteran din Piata Unirii, cu refacerea acceselor în pasaj (interior și exterior), a �nisajelor și a iluminatului interior și Pasajul Mitocul Maicilor (strada dintre B-dul Independentei și Hotelul Astoria), se vor reabilita parcările publice și se va reamenaja parcul existent între Cinematograful Republica, Muzeul Unirii și Biserica Mitocul Maicilor.

Într-un plan mai larg, implementarea proiectelor va conduce creșterea numărului de vizitatori/turiști prin atractivitatea sporită dobândită în urma realizării activităţilor propuse prin proiectele prezentate mai sus, reducerea gradului de poluare generat de tra�cul auto prezent, prin reabilitarea urbană a zonei pietonale a centrului istoric, creșterea rolului economic, social și cultural ce îl joaca centrul istoric in viaţa și identitatea locuitorilor polului de creștere Iași.

| 4

Moaștele S�ntei Cuvioase Parascheva, protec-toarea Moldovei, sunt ocrotite, �ind "legate" printr-un greu blestem încă de la aducerea lor la Iași, în 1641.În ciuda faptului că mai multe biserici sau mănăstiri pretind ca deţin moaște sau particele ale S�ntei Parascheva, moaștele se a�ă la Iași așa cum au fost aduse în urmă cu aproape patru veacuri. Deruta provine din confuzia care se face între Sfânta Cuvioasă Parascheva din Epivat și Sfânta Parascheva Muceniţa. Spre deosebire de Sfânta Cuvioasă Parascheva (de la Iași) care a trăit la o mie de ani după Hristos, Muceniţa a trăit în secolele III-IV în Grecia, nu departe de Tesalonic. Aceasta a trăit în timpul persecuţiei păgâne și a murit martiric. Moaștele ei sunt răspândite în mai multe locuri, iar particele mai mari sunt adăpostite de Mănăstirea Miclăusani.Moaștele S�ntei Cuvioase Parascheva nu sunt intacte în racla la care milioane de credincioși

s-au închinat si se închină de-a lungul anilor la Catedrala Mitropolitană din Iași. Din trupul S�ntei s-au luat de la început tălpile, care au rămas la Patriarhia Ecumenică din Constantino-pol și care se a�ă în prezent la Biserica "S�nţii Impăraţi Constantin și Elena" din Istanbul.După cum a con�rmat și Mitropolia Moldovei și a Bucovinei, Moaștele S�ntei Cuvioase Parascheva se a�ă la Iași din anul 1641 și încă de la început au fost sigilate de domnitorul Vasile Lupu și de Mitropolitul Varlaam, ne�ind deschise niciodată de atunci. Tot atunci s-a pus și un blestem prin care sunt afurisiţi (blestemaţi) cei care ar îndrăzni să înstrăineze fragmente din S�ntele Moaște. "Această interdicţie rămâne neschimbată", a precizat Mitropolia Moldovei.De la sosirea lor, Moaștele au fost protejate de blestem, iar călugării Catedralei spun că acestea se a�ă într-un giulgiu în care au fost înfășurate de când au fost aduse. Acest giulgiu este dintr-o pânză de in, ros de trecerea anilor, și care are

înscris pe el, ca un sigiliu, blestemul lui Vasile Lupu și al Mitropolitului Varlaam: "Blestemat să �e cel care va împrăștia vreodată Moaștele S�ntei Cuvioase Parascheva".Dacă Moaștele Cuvioasei nu pot � dezmembrate sau împrăștiate, veșmintele ei se a�ă peste tot în lume, �ind donate în special bisericilor care-și au hramul pe 14 octombrie. Un rând se a�ă chiar la "Trei Ierarhi" din Iași, pe locul în care a fost așezată iniţial racla S�ntei. În total, numărul acestor veșminte ajunge la aproape 20. Cele care "îmbracă" moaștele sunt schimbate de trei ori pe an, iar în aceste momen-te speciale - ferite de ochiul publicului - nimeni nu poate umbla la racla.Racla este din lemn de chiparos învelit în argint, �ind cea de-a treia în care stau moaștele de la aducerea lor la Iași. Prima a ars în marele incendiu de la "Trei Ierarhi" (1888) - când, printr-o minune, Moaștele au rămas intacte.

MOAŞTELE SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA

| 5

An de an, în dulcele octombrie, clopotele bisericilor cântă Iașului o binecuvântată odă a bucuriei, ce pătrunde în su�etele zecilor de mii de pelerini veniți să se închine s�ntelor moaște ale Cuvioasei Parascheva. Sărbătorile Iașului readuc orașului emoția regăsirii înaltelor trăiri spirituale, pictând vechile zidiri ale cetății în culorile veseliei și purității su�etești.

Primăria Municipiului Iași le oferă tuturor ieșenilor și tuturor vizitatorilor un program bogat de manifestări menite a cinsti cum se cuvine sărbătoarea orașului. Astfel municipalita-tea va marca Sărbătorile Iașului și prin concur-suri, expoziții, seminarii și alte manifestări culturale în perioada 6 - 28 octombrie 2014. Și celelalte instituții din oraș pregătesc nenumăra-te evenimente în această perioadă. Printre multele evenimente programate în această perioadă, vor � organizate ca in �ecare an, tradiționala Noapte Albă a Muzeelor din Iași, Seara Valorilor, festivalul internațional de teatru pentru publicul tânăr, retragerea cu torțe pe traseul Piața Unirii – Pietonalul Ștefan cel Mare, festivalul de folclor „Tranda�r de la Moldova”, concertul aniversar însoțit de spectaculoasele focuri de arti�cii.

Anul acesta, pelerinii care vor veni să se închine la moaștele S�ntei Cuvioase Parascheva se vor putea închina și la moaștele Sfântului Voievod

Constantin Brâncoveanu, aduse cu binecuvânta-rea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de la biserica „Sf. Gheorghe - Nou” din București. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul acesta, 2014, în care s-au împlinit 300 de ani de la moartea mucenicească a Voievo-dului Constantin Brâncoveanu cu cei patru �i ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și a sfetnicului Ianache, ca �ind „Anul comemorativ al S�nţilor Martiri Brâncoveni”

Cele mai importante zile vor � cele de 14 și 15 octombrie. Sfânta Liturghie de Sărbătoarea S�ntei Cuvioase Parascheva va avea loc pe pietonalul Stefan cel Mare, în intervalul 09:30 – 13:00. În seara zilei de 15 octombrie, scena de la Palatul Culturii va găzdui o ediție speciala a show-lui ”Vocea României” si bineînțeles, tradiționalul foc de arti�cii.

Sărbătorile Iașului reprezintă o ocazie unică de a trăi o atmosferă pastorală în capitala culturală a României, un oraș născut din belșugul de înțelepciune și bunătate pe care doar pământul Moldovei îl poate zămisli.

Programul complet al sărbătorilor îl găsiţi pe:

sarbatorileiasului.ro

| 6

| 7

AU ÎNCEPUT CURSURILE GRATUITE PENTRU CETĂȚENII METROPOLITANI DIN MEDIUL RURAL

PROIECTUL “ELABORAREA ȘI MANAGEMENTUL PLANURILOR INTEGRATE DE DEZVOLTARE URBANĂ” FINANȚAT PRIN PROGRAMUL COMUN ROMANIA-UCRAINA-REPUBLICA MOLDOVA SE APROPIE DE FINAL

Asociația Zona Metropolitană Iași a început desfășurarea primelor cursuri gratuite de formare pentru persoanele din mediul rural al Zonei Metropolitane Iași înregistrate în grupul țintă al proiectului DECoR DRU –“Dezvoltarea Economică a Comunității Rurale prin Dezvoltarea Resurselor Umane în Zona Metropolitană Iași” pentru meseriile de: îngrijitoare bătrâni la domiciliu, manager în activitatea de turism, competențe antreprenoriale și lucrător în structuri pentru construcții.

Proiectul DECoR DRU este implementat de Asociația Zona Metropolitană Iași în calitate de beneficiar în parteneriat cu SC Guard European

Company SRL și Asociația „STEP in Tourism” și este �nanțat prin Programul Operațional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor Umane”, Axa 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare”, Domeniul Major de Intervenție 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă” – de tip GRANT, având o valoare totală de 1.531.960,00 lei. În cele 12 luni de implementare ale proiectului se vor desfășura 6 cursuri gratuite pe diferite domenii (construcții, turism, asistență socială, competențe antreprenoriale, competențe informatice și limba engleză) la care vor participa 180 de persoane din grupul țintă (din care 68 de femei), iar la �nalul cursurilor 135 de cursanți vor

obține certi�cări in domeniul studiat, organizarea unor ședințe de consiliere și asistare în demararea unei afaceri pentru 128 de persoane din grupul țintă. După �nalizarea acestor cursuri, în cadrul proiectului se va organiza și un târg de locuri de muncă la care vor participa minim 50 de persoane din grupul țintă din Zona Metropolitană Iași și minim 20 de angajatori.

Cursurile gratuite din cadrul proiectului sunt adresate persoanelor cu reședința în comunele membre ale AZMI, respectiv: Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Comarna, Holboca, Lețcani, Miroslava, Mogoșești, Movileni, Popricani, Prisăcani, Rediu, Schitu Duca, Tomești, Țuțora, Ungheni, Valea Lupului, Victoria care fac parte din următoarele categorii șomeri, persoane inactive, persoane în căutarea unui loc de muncă, persoane ocupate în agricultură de subzistență și manageri.Pe lângă competențele speci�ce �ecărei meserii, cursanții vor obține câte un certi�cat de cali�care recunoscut de ANC la nivel național precum și sprijin în găsirea unui loc de muncă.

Detaliile despre programul acestor cursuri desfășurate în cadrul proiectului pot � accesate pe site-ul proiectului, la adresa www.cursurizmi.ro

Conceptul general al ProiectuluiAsociația Zona Metropolitană Iași a acceptat imediat să intre în acest parteneriat pentru implementarea proiectului „Elaborarea și Managementul Planurilor Integrate de Dezvolta-re Urbană”, considerând conceptului ca �ind cel mai potrivit pentru a răspunde obiectivelor propuse.Existența în acest parteneriat a 2 entități cu experiență relevantă în elaborarea planurilor de dezvoltare urbană – Asociația Zona Metropolita-nă Iași și Institutul de Dezvoltare Urbană a garantat o anumită valoare adăugată pentru rezultatele proiectului.Acest lucru a făcut ca bene�ciarul proiectului și partenerul din Ucraina să poată avea o înțelegere globală a aspectelor de plani�care, să își consolideze cunoștințele de plani�care și să solicite furnizorilor de servicii un nivel calitativ mai înalt la realizarea documentațiilor de urbanism.

Inovativitatea ProiectuluiProiectul “Elaborarea și Managementul Planuri-lor Integrate de Dezvoltare Urbană”, a bene�ciat

de o serie de elemente inovative care au vizat:- Organizarea unor dezbateri publice privind planul urbanistic general și implica-rea cetățenilor în procesul de plani�care- Prioritizarea di�cultăților întâmpinate de parteneri în implementarea planurilor de dezvoltare urbană și integrarea acestora în documentele elaborate.- Abordarea integrată, prin implicarea tuturor actorilor locali, de la toate nivelele, și în special a cetățenilor și sectorului nongu-vernamental.- Elaborarea unor planuri detaliate de evaluare si monitorizare care au eliminate riscurile în implementarea proiectului.

Colaborarea cu ceilalți parteneri in proiectIdenti�carea, încă de la momentul scrierii proiec-tului a unor parteneri compatibili, cu experiență în implementare proiectelor și cu o expertiză la nivelul resurselor umane foarte bună, a făcut posibilă eliminarea tuturor barierelor în colabo-rare - culturale, lingvistice, administrative, geogra�ce.Astfel, elaborarea unor planuri detaliate de

comunicare și prezentarea foarte clară a responsabilităților a din partea managerului de proiect a făcut posibilă evitarea sincopelor în colaborarea tuturor partenerilor. Sustenabilitatea proiectuluiDin punctul de vedere al Asociației Zona Metropolitana Iasi, continuarea unor activități din proiect este foarte utilă, echipa proiectului va putea continua schimbul de informații și de know-how prin mijloace electronic. De asemenea, acest proiect se poate constitui ca o primă etapă dintr-o serie de activități comune, care să vizeze implementarea efectivă a unor proiecte prevăzute în planurile de dezvoltare urbană și în planurile urbanistice generale. Considerăm posibilă crearea unui grup perma-nent de comunicare care poate genera noi proiecte comune format din echipa de implementare a proiectului.Activitățile de instruire și schimb de experiență ar putea să aibă caracter regulat și să ne permită acumulare de noi cunoștințe anual sau la intervale de timp stabilite de comun acord.

| 8

INAUGURAREA NOII PISTE A AEROPORTULUI INTERNAȚIONAL IAȘI

La sfarsitul luni august 2014, a avut loc inaugurarea noii piste a Aeroportului Internaţional Iași.

La eveniment au participat dl. Ioan RUS, Ministrul Transporturilor, ambasadori și membri ai corpului diplomatic, parlamentari, primari, reprezentanţi ai celor mai

importante firme din Regiunea de Nord-Est, reprezentanţi ai băncilor și ai agenţii-lor de turism, membri ai comunităţii academice și ai societăţii civile, lideri politici etc. Noua pistă va deservi întreaga zonă de Nord-Est a României, dar și Republica Moldova și Ucraina, iar vechea pistă va rămâne ca și cale de rulare.Cu ocazia inaugurării au avut loc și aterizarea primului zbor o�cial pe noua pistă (cursa TAROM Roma – Iași), un spectacol aviatic susţinut de către echipa de acrobaţie Hawks of Romania și câteva momente artistice susţinute de trupa

Amadeus.Lucrările la noua pistă (�exibilă) de la Aeroportul Iași au fost executate de către

asocierea Max Boegl România, SC Vega '93 SRL și SC UTI Grup SA, asociere care a câștigat licitaţia cu o valoare a contractului de aproximativ 139 milioane de lei, fără

TVA. Lucrările includ realizarea pistei de decolare–aterizare, căii de rulare, extinderii platformei și a drumului perimetral, instalației de balizaj, canalizării pentru ape pluviale,

precum și a serviciilor de proiectare.

| 9

PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2014-2020 A FOST TRIMIS COMISIEI EUROPENE

ocolitoare cu statut de drum județean conexate cu drumul județean respectiv, construirea/realizarea de sensuri giratorii și alte elemente pentru creșterea siguranței circulației;• construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere (construirea doar pentru asigurarea conectivității directe la autostrăzi TEN-T a drumurilor județene) și construirea pasarelelor pietonale.

Bene�ciari: Unitățile administrativ teritorialeAlocare �nanciară: 957,45 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 7: Diversi�carea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismuluiTipuri de investiții:

• Reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv utilitățile din corpul drumu-lui, în stațiuni balneare, climatice și balneo – climatice; crearea/reabilitarea parcurilor balneare, parcuri-grădină• Dezvoltarea rețelelor de captare și/sau transport a izvoarelor minerale și saline cu potențial terapeutic stațiunile balneare, climatice și balneo – climatice; crearea/modernizarea și dotarea (inclusiv cu utilități) a bazelor de tratament• Crearea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente;• Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;• Construirea/ modernizarea punctelor de observare/ �lmare/ fotogra�ere și a refugii-lor montane• Amenajarea posturilor Salvamont/ Salvamar, inclusiv construirea de noi posturi Salvamont/ Salvamar;• Marcarea traseelor montane;• Modernizarea căilor ferate cu ecartament îngust pentru transport feroviar de interes turistic din zonele de deal și de munte;• Construirea de piste pentru cicloturism;• Activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului �nanțat.

Bene�ciari: Autorități ale administrației publice locale și parteneriate între acesteaAlocare �nanciară: 101,06 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale

Tipuri de investiții:• construcția de spitale regionale;• reabilitare/modernizare/dotare cu echipa-mente a spitalelor județene de urgenta;• reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ dotarea infrastructurii ambulatoriilor;• reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ dotarea infrastructurii unităților de primiri

urgențe;• construirea/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea dotarea centrelor comunitare• de intervenție integrată;• reabilitare/modernizarea/extinderea dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidențială (centre de zi, centre „respiro”, centre de consiliere psihosocială, centre de servicii de recupera-re neuromotorie de tip ambulatoriu etc.);• construcţie/reabilitare de locuinţe de tip familial, apartamente de tip familial, locuinţe protejate etc.

Bene�ciari: Autorităţile administraţiei publice locale și furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaţi conform legiiAlocare �nanciară: 425,53 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților

defavorizate din mediul urbanTipuri de investiții:Acțiuni integrate prin:

• construirea/ reabilitarea/ modernizarea locuinţelor sociale• construirea/ reabilitarea/ modernizare centrelor integrate de intervenţie medico-socială, precum și reabilitare/ modernizare de unități de învățământ preuniversitar• investiții în amenajări ale spațiului urban degradat al comunității defavorizate;• stimularea ocupării, prin intermediul activităților de economie social (construirea de infrastructură de economie socială);

Zona de acțiune: mediul urban prin intermediul CLLDBene�ciari: grupurile de acțiune locală (GAL), constituite din reprezentanți ai autorității publice locale, ai instituțiilor, ai mediului de afaceri local, ai societății civile, ai zonei urbane marginalizate selectate pentru intervenție.Alocare �nanciară: 95,74 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 10: Dezvoltarea infrastructurii educaționale

Tipuri de investiții:• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale ante preșcolare (creșe)• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale preșcolare (grădinițe)• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale pentru învățământul general obligatoriu (școli I - VIII)• reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii școlilor• profesionale și tehnice/ liceelor tehnologi-ce

• reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale• universitare

Bene�ciari: Unitățile administrative - teritoriale (autorități ale administrației publice locale), instituțiile de învățământ superior de statAlocare �nanciară: 361,70 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 11: Extinderea geogra�că a sistemului de înregistrare a proprietăților în

cadastru și cartea funciarăTipuri de investiții:

• consolidarea sectorului TIC în domeniul funciar, inclusiv a sistemelor hardware, software și a serviciilor informatice;• înregistrarea sistematică a proprietăților imobiliare în zonele rurale selectate• îmbunătățirea serviciilor de administrare a terenurilor• pregătirea Strategiei de management a programului și a studiilor aferente• organizarea de sesiuni de instruire pentru personalul implicat în proiect: contractori, municipalități, OCPI.

Bene�ciari: Autoritățile publice locale și cetățenii din mediul ruralAlocare �nanciară: 265,96 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 12: Asistenta tehnicăTipuri de investiții:

• Sprijinirea AM și OI pentru implementarea diferitelor etape ale POR;• Achiziția și instalarea echipamentelor IT și birotici, achiziția și dezvoltarea programelor informatice necesare pentru managemen-tul și implementarea programului;• Sprijinirea organizatorică și logistică CM POR și a altor comitete;• Achiziția de bunuri și servicii necesare desfășurării activităților speci�c implemen-tării POR în cadrul AM POR/OI POR;• Activități speci�ce de evaluare a POR, inclusiv, a documentelor de programare (strategia de asistență tehnică, strategia de comunicare, etc.) ;• Elaborarea de studii specifice POR;• Sprijinirea AM si OI pentru închiderea POR 2007-2013;• Sprijinirea pregătirii POR pentru următoa-rea perioadă de programare (studii, analize, pregătirea de proiecte, etc);• Sprijinirea activităților de publicitate și informare speci�ce POR• Sprijinirea activităților de lansare a POR aferent următoarei perioade de programa-re.

Alocare �nanciară: 110,64 mil. euro (FEDR)

Alocare �nanciară POR 2014 - 2020 (mil EUR,FEDR): 6.700

Alocare �nanciară: 744,68 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 3: E�ciență energetică în clădirile publice

Tipuri de investiții:• îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare;• utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;• implementarea sistemelor de manage-ment energetic având ca scop îmbunătățirea e�cienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie;• înlocuirea corpurilor de iluminat �uores-cent și incandescent cu corpuri de iluminat cu e�ciență energetică ridicată și durată mare de viață;• orice alte activități care conduc la îndepli-nirea realizării obiectivelor proiectului.

Bene�ciari: autoritățile și instituțiile publice centrale și locale

Vor � eligibile pentru �nanțare toate tipurile de clădiri publice deținute și ocupate de autoritățile și instituțiile centrale și locale, inclusiv spații anexă de păstrare și stocare cum ar �: spitalele, clădiri de învățământ, clădiri administrative, policlinici, penitenciare etc

Alocare �nanciară: 319,15 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

Prioritatea de investiții 1:Sprijinirea e�cienței energetice și utilizarea energiei regenerabile in infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor Acțiuni:

1. Investiții pentru creșterea e�cienței energetice a clădirilor rezidențiale din localitățile urbane2. Investiții pentru iluminatul public din localitățile urbane

Bene�ciari: Autoritățile publice locale în partene-riat cu asociațiile de proprietari

Prioritatea de investiții 2:Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusive promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenua-rea adaptărilorAcțiuni:

1. achiziționarea de material rulant electric/vehicule ecologice; trasee de transport electric; modernizarea/ reabilita-rea depourilor aferente transportului public; realizarea de trasee separate exclusiv pentru vehiculele de transport public; îmbunătățirea stațiilor de transport public existente2. trasee pentru bicicliști; crearea de zone și

trasee pietonale; realizarea de sisteme de monitorizare video și de sisteme de e - ticketing3. realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă4. realizarea de perdele forestiere, aliniamente de arbori sau arbuști5. realizarea de variante ocolitoare în orașele mici și mijlocii, cu statut de stradă urbană, pentru devierea tranzitului auto și tra�cului greu.

Bene�ciari: Autoritățile publice locale din localitățile urbane (posibil în parteneriat cu operatorul de transport public).

Prioritatea de investiții 3:Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontami-narea siturilor poluate și promovarea masurilor pentru reducerea zgomotului.Acțiuni:

1. construcția/ reabilitarea/ modernizarea clădirilor pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, agrement și sport, etc.;2. crearea/reabilitarea/modernizarea spațiilor publice urbane (străzi ne-moderni-zate, inclusiv reabilitarea/modernizarea utilităților publice, zone verzi neamenajate, terenuri abandonate, zone pietonale și comerciale, etc.)

Bene�ciari: autorități publice urbaneProiectele trebuie să facă parte dintr-un PIDUAlocare �nanciară pentru axa prioritară 4: 2.822,93 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 5: Conservarea, protecția și valori�carea durabilă a patrimoniului

culturalTipuri de investiții:

• Restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentelor istorice;• Restaurarea, protecția, conservarea și realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare;• Restaurarea și remodelarea plasticii fațadelor;• Dotări interioare (instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranță la foc, antiefracție);• Dotări pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural mobil și imobil;• Activități de marketing și promovare turistică

Bene�ciari: Autorități ale administrației publice locale și centrale, unitățile de cult, ONG-uri și parteneriate între aceste entitățiAlocare �nanciară: 319,62 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructu-rii rutiere de importanță regională și locală

Tipuri de investiții:• reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene care asigura conectivitatea, directă sau indirectă cu rețeaua TEN - T, construirea unor noi segmente de drum județean pentru conectarea la autostrăzi;

• construcția/modernizarea variantelor

Versiunea o�ciala a Programului Operațional Regional 2014 - 2020 pentru care Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este autoritate de management în perioada 2014-2020 a fost transmis la sfârșitul luni august Comisiei Europene.

Programul Operațional Regional 2014-2020 are ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale. Obiectivul se va realiza prin sprijinirea proiecte-lor de dezvoltare a mediului de afaceri, de dezvoltare a infrastructurii din România și a serviciilor. În acest mod, se estimează că regiuni-le vor cunoaște o dezvoltare sustenabilă, vor putea să gestioneze e�cient resursele, să valori�-ce potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.În perioada de programare 2014-2020, Progra-mului Operațional Regional îi sunt alocate aproximativ 7,9 miliarde euro, din care 6,7 miliarde euro (inclusiv rezerva de performanță) reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, respectiv circa 1,2 miliarde euro contribuția națională, asigurată din fonduri publice naționale (buget de stat, bugete locale). Conform acestui document, investițiile propuse pe POR rezultate în baza obiectivelor tematice europene au fost incluse în cadrul următoarelor 12 Axe prioritare:

Axa prioritară 1: Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării

Tipuri de investiții:• crearea, modernizarea și extinderea entitățile de inovare și transfer tehnologic, inclusiv dotarea cu echipamente a acestora;• servicii tehnologice speci�ce: studii de investiții tehnologice;• asistenta și consultanta tehnică de speciali-tate la aplicarea/achiziționarea de tehnolo-gii; evaluare tehnologică și audit tehnologic etc.

Zona de acțiune: mediul urban și ruralAlocare �nanciară: 175,53 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și

mijlociiPriorități de investiții:

1. Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economi-ce a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri – investiții realizate de microîntre-prinderile cu un istoric de funcționare de minim 1 an din mediul urban, precum și incubatoarele și acceleratoarele de afaceri (în calitate de agenți economici)2. Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor - IMM-urile din mediul urban, precum și întreprinderilor mijlocii non-agricole din mediul rural cu un istoric de funcționare de minim 1 an

| 10

ocolitoare cu statut de drum județean conexate cu drumul județean respectiv, construirea/realizarea de sensuri giratorii și alte elemente pentru creșterea siguranței circulației;• construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere (construirea doar pentru asigurarea conectivității directe la autostrăzi TEN-T a drumurilor județene) și construirea pasarelelor pietonale.

Bene�ciari: Unitățile administrativ teritorialeAlocare �nanciară: 957,45 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 7: Diversi�carea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismuluiTipuri de investiții:

• Reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv utilitățile din corpul drumu-lui, în stațiuni balneare, climatice și balneo – climatice; crearea/reabilitarea parcurilor balneare, parcuri-grădină• Dezvoltarea rețelelor de captare și/sau transport a izvoarelor minerale și saline cu potențial terapeutic stațiunile balneare, climatice și balneo – climatice; crearea/modernizarea și dotarea (inclusiv cu utilități) a bazelor de tratament• Crearea și extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităților aferente;• Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;• Construirea/ modernizarea punctelor de observare/ �lmare/ fotogra�ere și a refugii-lor montane• Amenajarea posturilor Salvamont/ Salvamar, inclusiv construirea de noi posturi Salvamont/ Salvamar;• Marcarea traseelor montane;• Modernizarea căilor ferate cu ecartament îngust pentru transport feroviar de interes turistic din zonele de deal și de munte;• Construirea de piste pentru cicloturism;• Activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului �nanțat.

Bene�ciari: Autorități ale administrației publice locale și parteneriate între acesteaAlocare �nanciară: 101,06 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale

Tipuri de investiții:• construcția de spitale regionale;• reabilitare/modernizare/dotare cu echipa-mente a spitalelor județene de urgenta;• reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ dotarea infrastructurii ambulatoriilor;• reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ dotarea infrastructurii unităților de primiri

urgențe;• construirea/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea dotarea centrelor comunitare• de intervenție integrată;• reabilitare/modernizarea/extinderea dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidențială (centre de zi, centre „respiro”, centre de consiliere psihosocială, centre de servicii de recupera-re neuromotorie de tip ambulatoriu etc.);• construcţie/reabilitare de locuinţe de tip familial, apartamente de tip familial, locuinţe protejate etc.

Bene�ciari: Autorităţile administraţiei publice locale și furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, acreditaţi conform legiiAlocare �nanciară: 425,53 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților

defavorizate din mediul urbanTipuri de investiții:Acțiuni integrate prin:

• construirea/ reabilitarea/ modernizarea locuinţelor sociale• construirea/ reabilitarea/ modernizare centrelor integrate de intervenţie medico-socială, precum și reabilitare/ modernizare de unități de învățământ preuniversitar• investiții în amenajări ale spațiului urban degradat al comunității defavorizate;• stimularea ocupării, prin intermediul activităților de economie social (construirea de infrastructură de economie socială);

Zona de acțiune: mediul urban prin intermediul CLLDBene�ciari: grupurile de acțiune locală (GAL), constituite din reprezentanți ai autorității publice locale, ai instituțiilor, ai mediului de afaceri local, ai societății civile, ai zonei urbane marginalizate selectate pentru intervenție.Alocare �nanciară: 95,74 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 10: Dezvoltarea infrastructurii educaționale

Tipuri de investiții:• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale ante preșcolare (creșe)• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale preșcolare (grădinițe)• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale pentru învățământul general obligatoriu (școli I - VIII)• reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii școlilor• profesionale și tehnice/ liceelor tehnologi-ce

• reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaționale• universitare

Bene�ciari: Unitățile administrative - teritoriale (autorități ale administrației publice locale), instituțiile de învățământ superior de statAlocare �nanciară: 361,70 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 11: Extinderea geogra�că a sistemului de înregistrare a proprietăților în

cadastru și cartea funciarăTipuri de investiții:

• consolidarea sectorului TIC în domeniul funciar, inclusiv a sistemelor hardware, software și a serviciilor informatice;• înregistrarea sistematică a proprietăților imobiliare în zonele rurale selectate• îmbunătățirea serviciilor de administrare a terenurilor• pregătirea Strategiei de management a programului și a studiilor aferente• organizarea de sesiuni de instruire pentru personalul implicat în proiect: contractori, municipalități, OCPI.

Bene�ciari: Autoritățile publice locale și cetățenii din mediul ruralAlocare �nanciară: 265,96 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 12: Asistenta tehnicăTipuri de investiții:

• Sprijinirea AM și OI pentru implementarea diferitelor etape ale POR;• Achiziția și instalarea echipamentelor IT și birotici, achiziția și dezvoltarea programelor informatice necesare pentru managemen-tul și implementarea programului;• Sprijinirea organizatorică și logistică CM POR și a altor comitete;• Achiziția de bunuri și servicii necesare desfășurării activităților speci�c implemen-tării POR în cadrul AM POR/OI POR;• Activități speci�ce de evaluare a POR, inclusiv, a documentelor de programare (strategia de asistență tehnică, strategia de comunicare, etc.) ;• Elaborarea de studii specifice POR;• Sprijinirea AM si OI pentru închiderea POR 2007-2013;• Sprijinirea pregătirii POR pentru următoa-rea perioadă de programare (studii, analize, pregătirea de proiecte, etc);• Sprijinirea activităților de publicitate și informare speci�ce POR• Sprijinirea activităților de lansare a POR aferent următoarei perioade de programa-re.

Alocare �nanciară: 110,64 mil. euro (FEDR)

Alocare �nanciară POR 2014 - 2020 (mil EUR,FEDR): 6.700

Alocare �nanciară: 744,68 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 3: E�ciență energetică în clădirile publice

Tipuri de investiții:• îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare;• utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;• implementarea sistemelor de manage-ment energetic având ca scop îmbunătățirea e�cienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie;• înlocuirea corpurilor de iluminat �uores-cent și incandescent cu corpuri de iluminat cu e�ciență energetică ridicată și durată mare de viață;• orice alte activități care conduc la îndepli-nirea realizării obiectivelor proiectului.

Bene�ciari: autoritățile și instituțiile publice centrale și locale

Vor � eligibile pentru �nanțare toate tipurile de clădiri publice deținute și ocupate de autoritățile și instituțiile centrale și locale, inclusiv spații anexă de păstrare și stocare cum ar �: spitalele, clădiri de învățământ, clădiri administrative, policlinici, penitenciare etc

Alocare �nanciară: 319,15 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

Prioritatea de investiții 1:Sprijinirea e�cienței energetice și utilizarea energiei regenerabile in infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor Acțiuni:

1. Investiții pentru creșterea e�cienței energetice a clădirilor rezidențiale din localitățile urbane2. Investiții pentru iluminatul public din localitățile urbane

Bene�ciari: Autoritățile publice locale în partene-riat cu asociațiile de proprietari

Prioritatea de investiții 2:Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusive promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenua-rea adaptărilorAcțiuni:

1. achiziționarea de material rulant electric/vehicule ecologice; trasee de transport electric; modernizarea/ reabilita-rea depourilor aferente transportului public; realizarea de trasee separate exclusiv pentru vehiculele de transport public; îmbunătățirea stațiilor de transport public existente2. trasee pentru bicicliști; crearea de zone și

trasee pietonale; realizarea de sisteme de monitorizare video și de sisteme de e - ticketing3. realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă4. realizarea de perdele forestiere, aliniamente de arbori sau arbuști5. realizarea de variante ocolitoare în orașele mici și mijlocii, cu statut de stradă urbană, pentru devierea tranzitului auto și tra�cului greu.

Bene�ciari: Autoritățile publice locale din localitățile urbane (posibil în parteneriat cu operatorul de transport public).

Prioritatea de investiții 3:Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și decontami-narea siturilor poluate și promovarea masurilor pentru reducerea zgomotului.Acțiuni:

1. construcția/ reabilitarea/ modernizarea clădirilor pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, agrement și sport, etc.;2. crearea/reabilitarea/modernizarea spațiilor publice urbane (străzi ne-moderni-zate, inclusiv reabilitarea/modernizarea utilităților publice, zone verzi neamenajate, terenuri abandonate, zone pietonale și comerciale, etc.)

Bene�ciari: autorități publice urbaneProiectele trebuie să facă parte dintr-un PIDUAlocare �nanciară pentru axa prioritară 4: 2.822,93 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 5: Conservarea, protecția și valori�carea durabilă a patrimoniului

culturalTipuri de investiții:

• Restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentelor istorice;• Restaurarea, protecția, conservarea și realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare;• Restaurarea și remodelarea plasticii fațadelor;• Dotări interioare (instalații, echipamente și dotări pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranță la foc, antiefracție);• Dotări pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural mobil și imobil;• Activități de marketing și promovare turistică

Bene�ciari: Autorități ale administrației publice locale și centrale, unitățile de cult, ONG-uri și parteneriate între aceste entitățiAlocare �nanciară: 319,62 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructu-rii rutiere de importanță regională și locală

Tipuri de investiții:• reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene care asigura conectivitatea, directă sau indirectă cu rețeaua TEN - T, construirea unor noi segmente de drum județean pentru conectarea la autostrăzi;

• construcția/modernizarea variantelor

Versiunea o�ciala a Programului Operațional Regional 2014 - 2020 pentru care Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este autoritate de management în perioada 2014-2020 a fost transmis la sfârșitul luni august Comisiei Europene.

Programul Operațional Regional 2014-2020 are ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale. Obiectivul se va realiza prin sprijinirea proiecte-lor de dezvoltare a mediului de afaceri, de dezvoltare a infrastructurii din România și a serviciilor. În acest mod, se estimează că regiuni-le vor cunoaște o dezvoltare sustenabilă, vor putea să gestioneze e�cient resursele, să valori�-ce potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.În perioada de programare 2014-2020, Progra-mului Operațional Regional îi sunt alocate aproximativ 7,9 miliarde euro, din care 6,7 miliarde euro (inclusiv rezerva de performanță) reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, respectiv circa 1,2 miliarde euro contribuția națională, asigurată din fonduri publice naționale (buget de stat, bugete locale). Conform acestui document, investițiile propuse pe POR rezultate în baza obiectivelor tematice europene au fost incluse în cadrul următoarelor 12 Axe prioritare:

Axa prioritară 1: Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării

Tipuri de investiții:• crearea, modernizarea și extinderea entitățile de inovare și transfer tehnologic, inclusiv dotarea cu echipamente a acestora;• servicii tehnologice speci�ce: studii de investiții tehnologice;• asistenta și consultanta tehnică de speciali-tate la aplicarea/achiziționarea de tehnolo-gii; evaluare tehnologică și audit tehnologic etc.

Zona de acțiune: mediul urban și ruralAlocare �nanciară: 175,53 mil. euro (FEDR)

Axa prioritară 2: Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și

mijlociiPriorități de investiții:

1. Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economi-ce a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri – investiții realizate de microîntre-prinderile cu un istoric de funcționare de minim 1 an din mediul urban, precum și incubatoarele și acceleratoarele de afaceri (în calitate de agenți economici)2. Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor - IMM-urile din mediul urban, precum și întreprinderilor mijlocii non-agricole din mediul rural cu un istoric de funcționare de minim 1 an

ȚUȚORA

SCHITU DUCA

TOMEȘTI

IAȘI

CIUREAMOGOȘEȘTI

COMARNA

ARONEANU

HOLBOCA

UNGHENI

POPRICANI

BÂRNOVA

VICTORIA

PRISĂCANI

VALEALUPULUI

MOVILENI

LEȚCANI

MIROSLAVA

REDIU

Editorul materialului: Asociația Zona Metropolitană IașiData publicării: octombrie 2014

B-dul Poitiers nr.10 (incinta Tehnopolis)Iași 700671, România

Telefon/Fax: 0232-266.553E-mail: office@zmi.ro

www.zmi.ro

Adresă pentru corespondență:Bld. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 11, cam. 6, Iași

Redacție: Elena Maftei, Gheorghe Ioniță, Ioan Săvescu, Liviu Iacob, Roxana Gavril, Viviana Pintilei.