Biblioteca LAROUSSE

ISTORIALUMII

7650date istor ice imp ortante

SumarPREISTORIA

Geologie gi Preistoriede la 7 milioane de ani i.H. pini la 3300 i.H.

ANTICHITATEA

p.8

Antichitatea orientali gi egiPteanade Ia 3200 i.H. pAni la 800 i'H'Antichitatea greacdde la 800 i.H. pini \a277 i.H.

Antichitatea romanadela277 i.H. pAni la 476 d.H'

EVUL MEDIU

p.24

p.48

p.84

Evul Mediu timpuriudela 476 pdni la 1000

EvuI Mediu mijlociude la 1000 pdni la 1346

Evul Mediu tirziudela 1346 pini la 1453

EPOCA MODERNA

p. 156

p.224

p.288

RenaEterea Si Umanismulde Ia 1453 pAni la 1556

Nagterea statelor modernedela 1556 pdndlalTt5

Secolul Luminilorde la 1715 pini la 1789

PERIOADA CONTEMPORANA: SECOLUI- AL XIX-LEA

p.316

p.360

p.426

dela 1789 pini la 1913 p.470

PERIOADA CONTEMPORANA: SECOLELE XX 5I XXI

Lumea pdnd in 1945de la 1914 pdni la 1945

Lumea dupn 1945de la 1946 pinl in 2005

INDEX

p.634

p.708

_f.851

Antich itatea orien,ta l5

, Na$terea primelor civilizagii urbanePe la 3200 i,H., in viile aluvionare din Orientul Apropiat:. Nll, Tigru g tufrat -,au luat naStere primele clvilizaXii urbane,,au apirut primele imperii, s:au construitomle remarcabile prin marime gi arhitecturd, au fost elaborate primele sisteme

de srriere. intre cet5lile*tat din Mesopotamia, regatul Egiptului ;i ansamblul, 0rientului Apropiat, peila in valea lndusului; siau dezvoltat srhirnburi romerciale qi

au avut loc deplasari de populatie. Ir€ptat, orizontul cultural al 0rientului Apropiats-a extins in Creta, in Marea Egee a inflorit o noui civilizalie originalS. Timp de

peste cincl secole, cretanii au adur Mediteranei unicitatea uneirrivilizatii inlemeiatepe arta de a trai ;i pe comer{.

Dezvoltarea bronzuluiLa inceputul celui de-al doilea mileniu, luropa a inceput si-fi faci simliti prezenla.

Apari{ia obiectelor din bronz a marcat inceputul unei ere noi, in, carers-a afirmatelita sociali. Rutele come(ului interna{ional s-ar diyertificat. [n acela5i timp, in(hina se instaura prima dinastie regal6, intemeiatI deYu cel Mare. Deja, de,la MamaEgee pdni la Nil gide la Marea NeagrA h Eufrat, rru intelit luptele prntru,stabiljrea,

unor hegemonii fragile. Pe Ia 1500 i.H., Regatu! llkit se intindea din Anatolia pinipe c0asta siriana, unde s-a lovit de puterea egiptenilor. ln Marea Egeq suveranii dinMieene au preluat controlul asupra (retei. (6nd Ramses al ll-lea s-a unat pe tronulEgiptului, in jurut anului 1300 i.H., un nou popor [i faeea inlrarea in istorie. Dupa

ce fugiseri din Egip!, evreii au pornit in cucerirea linutului ftnaan, impundnd aicicredinfa intr-un singur zeu.

ApariEia fieruluiPe la 1200 iH., un goc de o violenla extremi a dearaddcinat o mare parte apopulatiei din zona Mediteranei ti a zdruncinat o serie dq irnpeiii bine ronstituite;

,,Popoarcle 6iyii'1 gi.aurreluat ofensiva impotriva lmperiului Hitit s,i a faraonilor dinNoul lmperiu. ln aceeagi epoca, in China. dinastia Shang se pribugea suh loviturile

, unui yasal Gre avea si pqni hazele unei alte dinaStii; idinastia Zhou,:in,timp ce

tras,iturile raracteristice ale civilizaliei mezo-americane prindeau formi odati cu

aparilia olrnecilorrDupd anul 1000 i.H^iincepe o perioadi de declin, can va,sfir5iprin disparilia unei lumi tn car-e:bronrul cedeazdlocul ferului. ,

:;::24lli;

Ii egipteanila 800 i.H.

Epoca bronzuluiSucced6nd chalcoliticului, adici epocii cuprului, epoca bronzului (mileniile lV-ll) a

marcat 0 etapi esen{iali in evolu{ia socie$tii omeneSti. Aceasta s-a dezvoltat in

zona temperati a Lumii Vechi, din lnsulele Britanice pdna in China,5i din Scandinavia

pdna in Egipt. Se distingea prin raspdndirea metalurgiei bronzului, aliaj rezultat

din amestecul cuprului cu cositorul, a cirui procurare necesiti existenla unor mari

fluxuri de schimburi comerciale. Bronzul a permis obtinerea unei diversita[i de

podoabe, unelte, ustensile ;i arme.

Aparilia culturilor particulareNu dupi mult timp, in s6nul acestei epoci a bronzului s-au distins culturi diferite.

in Mesopotamia, aparilia ceta[ilor a favorizat dezvoltarea arhitecturii (ziguratele),

aparitia primelor cuno;tinte din giinta (matematicS, medicina etc.) ii, de

asemenea, a primelor texte literare. in Egipt, templele ;i piramidele constituiau

o marturie a formidabilei puteri a faraonului. in 0ccident, au aparut o serie de

construc{ii megalitice (dolmene, tumuli, camere funerare etc.).

Epoca fieruluiPe la 1200 i.H., a luat na;tere, probabil, metalurgia fierului pe teritoriul hitit(Armenia), care s-a risp6ndit mai apoi in 0rientul Apropiat, in Mesopotamia ;i inCaucaz. in Europa, prima epoci a fierului, denumitd dupi situl Hallstatt (Austria),

unde s-au descoperit primele sale urme, a debutat dupi anul 1 000 i.H. ;i s-a distins

printr-o arti geometrici. Personajele importante erau ingropate impreuni cu

carele de paradi. Aceasti prima epoca a fierului a durat cam pdni pe la anul 500,

dupi care i-a urmat o a doua epoca, numita La Tdne (de la numele unui sat din

Elveiia), perioad; care a durat pini la cucerirea romani din secolul I i.H.

IuJd,o

ANTICH!TATEA

;1.. cca 3200 i.H. Faraonul Narmer a unificat regatele Egiptului deI Sus gi Egiptului deJos; a luat nagtere statul faraonic, punindu-se, bazele perioadei thinite (3200-2778). Afost organizati exploatarea

viii Nilului, dezvoltindu-se in acelagi timp gi administralia regali., Narmer a intemeiat capitala acestui stat, Memphis, la capdtul Deltei., "'in lumea Mirii Egee a luat naqtere civilizalia preelenicd a Cicladelor, (3200-2000).

ClVl tlZATlA CICtADEtOR. inflorirea unei civilizalii in arhipelagul Cicladelor a

I corespuns momentului in care metalurgia orientali, care st5penea prelucrarea bronzului,

, s-a rispindit in Marea Egee. in insule apdruseri deja sate importante ;i chiar mici

, orafe. Viata acestor tdrgu;oare, in general situate nu departe de mare, era una bazatd

preponderent pe agricultur5. Vita-de-vie crettea pe coline ti, pentru prima date, a fost

atestat; in mod cert prezenta mdslinului. leptelul era format mai cu seami din oi tiI capre. Se pare totuti cd a luat nagere ;i o clasd de artizani, desprinzindu-se din aceasti

civilizalie agrari.

ij' cca 3000 l.H. in Europa Centrala (Ucraina) era domesticit calul

mileniu! al I I l-lea i.H. in America de Nord, exista tradilia exploatdriipidurilor. De zyoltarea ceramicii, aparilia agriculturii.,,, in America de Sud, au apirut primele vase din ceramicd la PuertoHormiga (Columbia).

).

l

i,, 2900-2300 i.H. in Orientul Apropiat, a existat o etapi de fdrimilare: politici: cetdfile-stat aparlinind civilizaliei sumeriene la sud (Uruk,, Ur, Nippur 9i LagaE) sau civilizaliei semitice la nord (Kish, Mari, Ebla): s-au infruntat pentru supremafie pe teritoriul regiunii.

:

t;,'. cca 2778 i.H. in Egipt, Djoser, primul rege din dinastia a III-a,; a inaugurat Vechiul Imperiu (care a durat pane in jur de2260)., in aceasti perioadi, principalul dregdtor al lui Djoser era Imhotep.

' li;ffii:it

ANTTCHTTATEA ORTENTALA tr EGTPTEANA I

3200 i.tl. tlNGV. S-au pus bazele scrierii hieroglifice egiptene,inurma asocierii ideogramelor cu fonogramele. Papirusul a devenitsuport pentru scris.

HIEROGtIFELE. ,,lmagini sacre', acestea au format o s(riere complex;, cu un

vocabular bogat ti o gramatici compli(ati. Unele dintre ele reprezinte nitte ideograme,

sub forma unui obiect, a unei fiinle sau actiuni simple: un pette, o casi, soarele. Un 0m

prezentat in cidere reda verbul,,a cidea". Alte hieroglife, fonogramele, in jur de 150,

evocau sunete. Desenele erau folosite pentru valoarea lor fonetici, precum intr-un rebus.

Spre exemplu, la guri se spunea r(o) iar reprezentarea sub formi de desen a acesteia

reproducea ;i sunetul,,r". Fonogramele reprezentau una, doui sau trei consoane. Abia

undeva in jurul anului 1200 i.H. egiptenii au inventat punctul. Pentru operaliunile

curente, scribii foloseau o scriere simplificati, numiti hieratica.

ARTA. in Egipt, paleta regelui Narmer.

cca 3000 i.H. tTllNfA. Aritmetica sumeriand (numeraliasexagesimali qi zecimald).o in Egipt, noEiuni de geometrie pentru demarcare.

mileniul al lll-lea i.H. ARTA. in Europa. apogeul culturii megalitice(Carnac, Malta, Stonehenge).

APOGEUL MEGALITISMUIUI. Construcliile megalitice reprezinti unele dintre

cele mai vechi monumente ale omenirii. incepdnd cu 3500 i.H., constructorii au folosit

pietre, unele dintre ele cdntirind zeci de tone. Dolmenele, in sensul propriu al cuvintului,

dateazi din aceaste perioadd. Cele mai remarcabile s-au descoperit la Antequera ;i Los

Millares in Spania, la Gavrinis in Bretania 5i la Newgrange in lrlanda. La vremea respectiv5,

s-au inillat astfel de construclii in intreaga Europi 0ccidentali. ln mileniul al lll-lea,

monumentele megalitice au ajuns in toati zona Mediteranei, in insule ;i in Africa de Nord:

peste 3 000 de dolmene au fost ridicate in jumitatea de sud a Frantei.

cca 2900 i.H. ARTA. inEgipt,stelaregelui-garpe(epocathinita).

cca 2778 i,H. ARTA. Prima piramide din Egipt: piramida in trepte de

la Saqqara (mormAntul faraonului Djoser).LITER. invelaturile lui Imhotep, prima manifestare a unei literaturimorale.TEHN. prlmele cintare cu doui platane atarnate de o tiji orizontali.

IJJ

N

=

"cssi{*fr

rIIJd.o2

ANTICHITATEA

i G IMHOTEP. Arhitect al primei piramide, lmhotep a devenit simbolul insu5i al

(unoagerii ;i inlelepciunii. Ministru remarcabil ;i consilier priceput, el a fost cel care a

' inventat arhitectura monumentali din piatri, fiind, de asemenea, patronul scribilor. A

fost considerat ;i un erou vindecdtor. in mileniul l, era divinizat p6nd 5i de greci, care l-au

numit lm0utes ti l-au asimilat cu Asclepios (Esculap), zeul medicinei. Lumea elenisticd iiaducea un omagiu in capela sa din Saqqara 5i in templele din leba ;i Philae.

;, cca 2700 i.H. Regii din Kish dominau regiunea MesopotamieiInferioare (panA in 2300).

1., cca 2600-2500 i.H. in Egipt, Snefru a inaugurat cea de-a IV-a dinastie. pe care faraonii Keops, Kefren Ei Mykerinos o vor face celebrri prinI mormintele lor.

() Uyff RlNOS. tiul sau fratele lui Kefren, Mykerinos a construit la rdndul lui o

piramida, tot pe platoul de la Gizeh, inaltd de 62 de metri. El a lisat amintirea unui suveran

mai putin crincen ;i autoritar decat predecesorii sii. lstoricul grec Herodot reinnoia

laudele pe care poporul i le aducea chiar;i dupi doui mii de ani. Sfdrlitul domniei sale a

' fon marcat de nenorociri personale: moartea fiicei, apoi previziunea unui oracol care l-a

, anunlat ci i-au mai rimas de trlit doar lase ani.,,Dandu-ti seama, srria Herodot in cartea

a ll- a a lstoriilor, cdis-a pronuntat deja sentinla, Mykerinos a ordonat confeclionarea unuiI mare numir de limpi.0datd ru ldsarea intunericului, punea si fie aprinse a(este lempi

;i in(epea si bea, se deda plicerilor, zi ;i noapte firi incetare, plimbindu*e pe cdmpii 5i

prin cr6nguri, pentru ca din cei tase ani si faci doisprezere, transform6nd noaptea in zi."

,, 26OO-2400 i.H. in Creta, minoicul rimpuriu sau prepalalial: ceramici,numeroase vase din piatri, pumnale de cupru, bijuterii din aur.

(ca 2500 l.H. in Mesopotamia, incepea sd fie folosit bronzul: cuprualiat cu cositorul.,. in Iran, aparilia unui centru de producere a bronzului in Luristan..,,,Dinastia I din Ur domina o parte din linutul Sumerului.

in Europa Occidentali qi Centrali, primele obiecte din cupru giaur (asociate cu o ceramici in formd de clopot); intrarea Europei inchalcolitic.,,, inceputurile degertificdrii regiunilor sahariene; populaqia pastorali

a emigrat spre sud, pini Ia pddurea ecuatoriala.;.'in Asia CentralA, a avut loc domesticirea calului., in America, au apirut primele sate de agricultori sedentari (Mexic,

in afara ariei mayage); la Canapote (Columbia) qi la Valdivia (Ecuador),s-a dezvoltat ceramica (oamenii din Valdivia erau agricultori carecunogteau porumbul gi, fird indoiali, qi bumbacul).

!:;:*[Iiri

ANTTCHTTATEA ORTENTALA tt EGTPTEANA I

270O t.H. ARTA. Construirea zidurilor de apdrare ale Urukului, carei-a fost atribuita legendarului rege Ghilgameq.

cca 2600-2500 i.H. ARTA. Construirea piramidelor Ei a Sfinxuluidin ansamblul funerar de la Gizeh. (Piramida lui Kheops eraconsiderati de citre antici drept una dintre cele $apte Minuni aleLumii.) Statuile lui Rahotep, fiul lui Snefru, Ei a soliei sale, Nofret.

SFINXUt. Purt6ndpecapnemesul,lafel cafaraonul mort,trupul$udeleumisoari20 de metri inil{ime gi 71 de metri lungime. Sculptat intr-un pinten stdncos, este cel mai

mare dintre sfnc;ii sdlbatici care vegheazi asupra lumii morlilor. Dupi Vechiul lmperiu,

oamenii au v;zutin el o reprezentare a lui Horus, zeul Cerului $ al Astrelor.

CONSTRUIREA UNEI PIRAMIDE. Muncitorii extrigeau blocurile de calcar

din cariere cu ajutorul unor unelte din cupru sau din dolerit, aSteptdnd revirsirile apelor

pentru a le transporta pe cele mai mari pe cordbii. lnundatia aducea ambarca{iunea

aproape de Fntier. Pentru a trece blocurile peste nisip, probabil ci foloseau un fel de

sinii mari, (e alunecau pe trunchiuri umede de arbori. Stincile erau ridicate pe piramidi

cu ajutorul unei rampe construite in fala monumentului din nisip gi pietre pe misurd ce

piramida se inilta. 0dati pusi ultima piatrd, un bloc de granit asculit, rampa era distrusA.

cca 2500 i.H. ARTA. Necropola regali din Ur.oin Egipt, Scribul (dinastia a V-a), statuetl din calcar policrom(Luvru), atestdnd importanIa scrisului qi a funcliei scribului inVechiul Imperiu.o in Caucazul de Nord (Rusia), s-a descoperit un mare mormant subtumulul (hurgan) dinMaikop, conlinind obiecte din cupru gi aur.HTER. Piramida lui Unas, ultimul rege din dinastia a V-a egipteand,unul dintre primele morminte regale conqinAnd formule funerare.

tTllNTA. in China, a aparut acupunctura.TEHN. in Egipt, s-a descoperit Eaduful (instrument de preluare a apei,care funcliona pe principiul fintinii care avea cumpdnd).

ul

kN

=

t;sifttri;:;

tlJ

o

I ANTICHITATEA

cca 2450 i.H. Oraqul-stat Mari (pe Eufratul de mijloc) a devenitcapitala unui stat puternic.

cca 2400 l.H. in India 9i in Pakistan, civilizalia urbani a Indusului(dela24OOla1800). Oraqel.e cele mai importante: Harappa, Mohenjo-Daro; vase de lut pictate, metalurgia cuprului Ei a bronzului.

(ETATItE INDUSUtUI. Descoperiteabiain 1921 ;i lg22,cetilileMohenjo-Daro

5i Harappa au scos la iveali existen{a unei misterioase civilizatii urbane, apirute pe la

mijlocul mileniului al lll-lea ;i dispirute tase secole mai tarziu, firi a se $i inci de ce ;i in

ce mod. in afari de Mohenjo-Daro ;i Harappa, au mai fost descoperite aproape inci o suti

de situri pe un teritoriu (are se intinde de la hotarele lranului p6ni in cdmpia Gangelui 5i

de la primele coline ale Capirului pini la portul Lothal, astizi acoperit de nisip. lmperiul

s-a distins printr-o unitate a civilizatiei atestati de existenla, in toate siturile degajate, a

ceea ce am putea numi o,,schemi de amenajare;i de urbanism". Construite conform unui

plan in formi de tabld de 9ah, cu blocuri de locuinte dreptunghiulare, strizi largi de opt

metri, care se intretdiau in unghi drept, 5i stridu{e perpendiculare dotate cu o canalizare

foarte elaborati, Harappa;i Mohenjo-Daro constituie cea mai veche mirturie cunoscuti

de urbanism metodic.

in China (bazinul Fluviului Galben), cultura Longshan, intre 2400 Ei1800: situri inconjurate cu ziduri din pimdnt,organizate injurul uneiclidiri centrale; urme de rituri agrare; ceramici cenuEie sau neagri.

2300 i.H.

cca 2300 l.H. in zona Mirii Egee, apogeul civilizaliei Tioia II(cca 2300-2100). Se produce bronzul, prin alierea cuprului cu cositorul.

Regatul Ebla domini Siria qi Eufratul de Mijloc. Migraliileamorigilor (semili nomazi) spre Siria (2300-2200).

Sargon I, zis cel Bdtrin, a pus bazele ceta+ii-stat Akkad.(Preponderenqa, in Mesopotamia In[erioard, revine acum semi;iIororientali.)

S SnnCON l. Legenda face din Sargon fiul unui nomad ti al unei preotese. Mama,

neavend dreptul si-ti pdstreze copilul, l-a pusintr-un col ;i l-a lisat pe apele fluviului,

pruncul fiind pescuit ulterior de un gridinar. Zeita l;tar l-a recunoscut gi l-a ficut rege. A

ajuns apoi cuceritorul lumii;i regele Universului. Aceasti povestire, comparabili cu a lui

Moise sau a lui Romulus, face din Sargon eroul ideal, civilizator, care a salvat lumea din

haos, devenind stipdnul incontestabil al acesteia. insu;i numele lui s-ar traduce prin,,rege

legitim". Sargon a iniliat acliuni impotriva locuitorilor de pe valea Eufratului ;i din Siria, la

vest, ti contra Elamului, la est.

Asur s-a eliberat de sub tutela oragului-stat Mari.

cca 2260 i.H. La moartea lui Pepi al Il-lea, Egiptul a cdzut pradi anarhieigi infiltririlor streine: prima perioada intermediard (2260-2160).

t;::$Sii:

ANTICHITATEA ORIENTALA SI EGIPTEANi\rcca 240A l. H. LITE R. i n v aga tur il e l ui Sh u r upp ala, literaturi diclac tic it'gipteand.ARTA. in Europa, prirna etapi a construirii ansamblului megalitic dela Stonehenge.

STONEHENGE. Ansamblul monumental de la Stonehenge, din Marea Britanie,

a inceput printr-un modest tant circular, cu un diametru de circa 100 de metri. Dar,

treptat, respect6ndu-se forma circular5, au fost adiugate ti alte (onstructii din pietre

masive, fiecare (antirind p6nd la cdteva zeci de tone, trasindu-se astfel mai multe cercuri

con(entrice din pietre a;ezate vertical. Unele sus{ineau alte pietre dispuse orizontal,

ajustate cu grijd, form6nd un fel de porti. Altele erau extrase, apoi transportate din IaraGalilor, aflati la peste 200 de kilometri depirtare. Monumentul are o alee orientatlpotrivit solstiliului de vard, ceea ce poate presupune un cult solar. Stonehenge a continuat

si fie folosit cel putin pdni la sfdr;itul epocii bronzului, in jurul anului 800 i.H., adici

pentru o perioadi de aproape dou; milenii.

2300 i.H. ARTA. Fortiticafiile de la lioia II (2300-2i00).o (-omoara, numitd'a lui Priam (care, de tapt, nu a dournit de citI 000 de ani mai tirziu).o li:rnplul alb de la Uruk, un stremog al ziguratului.o Apogeul Regatului Ebla.

REGATUT EBLA. Mesopotamia nu a fost singura regiune unde s-au dezvoltat

orate-state in mileniul al lllJea. Arheologii au scos la iveali, in Siria de Nord, ruinele

unei gigantice metropole, Ebla, cu o arhitecturi la fel de complexi, care se intindea pe o

suprafatd de 50 de hectare. Dar aceastd civilizatie inci nu este bine cunoscuti. Totu;i, este

sigur ci Ebla era in leglturi strdnse cu Mari (* sfarsltul mileniului al lll-lea).

tlNGV. Rispindirea scrierii cuneiforrne Ei a limbii akkadiene.UTER. Regina cu ini.ma neprihanitade Enheduanna, prima lemeiepoet (fiica lui Sargon).TEHN. Prirnul exemplu de gaduf in Mesopotarnia.

(ca 2250 i.H. fTllNTA. in Babilon. prima mcnliune a ceea cc nrait itrziu va fi cunoscuti drept te orema lui Pitagora.

N

=

ii:iB*itil

I ANilcHrrArEAf.rJ :

t cca 22OO l.H. Naram-Sin, suveranul Akkadului, a ocupat Suza gi a

E distrus imperiul Ebla (Siria). Monarhia akkadiand a atins apogeul.

, cca 2160 i.H. Regatul Akkadului s-a pribugit sub loviturilebarbarilor venili din Zagros, gu+ii.

Gudea, ensi (guvernator) al oraEului-stat Lagag. A redat cetefiiI puterea de altad,atd.

in Egipt, inaugurarea Imperiului Mijlociu (2160-1785) de citreprinfii Tebei, care au intemeiat dinastia a XI-a.

:' 2'111 l.H. Ur-Nammu a fondat dinastia a III-a din Ur; sumeriana a

, redevenit limba oficiala.:

r. 2003 i.H. Cetatea Ur a fost prrdati de elamili. Mesopotamia a revenit. la faramilarea politici, dar sumeriana qi-a pistrat rolul de limbn

culturala.

' sfartitul mileniului al lll-lea - tnceputul mileniului al ll-lea i.H.Migra;ii ale popoarelor de limba indo-europeani: strimogii grecilorau pitruns in lumea egeeane. Hititii qi luvilii au ocupat Anatolia,

. iar protoiranienii s-au instalat in nord-vestul Iranului. Arienii iqi: incepeau inaintarea spre valea Indusului.'

impinse de invaziile popoarelor indo-europene, unele popoareasiatice (a ciror elite o vor constitui hicsogii) au pitruns pe teritoriulEgiptului.

Aflux de amorili (semili nomazi) in Mesopotamia Superioard gi

Inferioard.. , Expansiunea hurililor spre Mesopotamia, Anatolia RasiriteanA, Siria.

,' 2000 i.H. in Siria, Ebla a devenit capitala unui regat amorit.Dezvoltarea culturii canaaneene (Byblos, Ugarit).Conform tradi;iei biblice, evreii au pitruns in (inutul Canaanului

(este epoca patriarhilor: Abraham, Isaac, Iacob).' in Egeea, avintul civilizaliei cretane. Minoicul mijlociu (civilizalia

bronzului timpuriu) sau protopala+ial (2000-I600).,' in Europa, inceputul epocii bronzului: bronz timpuriu european(2000-1500). Unul dintre primele centre a fost On6tice, in apropiere dePraga.

'' in China, dinastia Xia, cu o existenli semilegendari.,:, in Melanezia gi in Micron ezia s'a rdspdndit cultura polineziani.

;;.188-.:

2. MESOPOTAMIA

E

E=

;;.;o66I

"riAA,Y

o

uo

F'

t

i,i

I

6

z

o

o

goog

E669

.E9!.lI

.J

/,<

6al

,r"'"\,d<

*F71

qo *l

$E * Iss9 I

=1\ -l

\/_E ,ci)E+\s /"' * q::sAS ,"' t ;3.r--

-,) '-----r.' r I t' t./o" -, / S --""otg'-"'"- *. I sry-i ["" i,?' -/;q. Y"' io" ,'^i.t,

=i. Jo I'* .G*-rlE$ 'r'q .. {,." ."" n'- , ffi' . $ r'''u,.,lEr.[+/ga'i-*; u E .\ 513€ i{ ;?=+P*$ i:=e= .\q$j#fffi;- -*s jfst Erffi;+'-i;: Ei=_s'r : i1'sglGi Efl'

=?Eg EE'b. rd" - g " t'^i,;'<Z-;1 lfe= j3 5 El /?i,^ti 2i<2r-- * E/. 1"E:, ls'tr 7 =',n'ij , .SS v

;'# *Si -o"" . : *",5p., ;e -s ,;iir = t

\ < t E t Et.j-.*\.-

^i =,)

lm$ oo '1' ; tP +- ..", I: $. -o-i.-.\--lE ', I- < S < c; '\1 = \ j

F "\h u J "n !- =

'\i *"r , { \" /- E,=*E/ ; \ ,l

;ni$.S o t ! 1

- Hi;'s E - E$ o \..- '\-F.i- r,5 4e - \ \-\\; x 6ca.! Ea * \ x

E ,E€iE F U _ \ \

+ F\I ! C

' -1 ;t :"."" r-iE . n\ \---" J !E T!\ ffs;$ , iT". E-a t "l( (\E\,8 - l"?\? g tr^\^,.t$ .r" ' I t"^. HS c

:-- at EE E r-. - --\s-fl

" 5

H9EEffZZ

>Z

:=€p

$E..4a:AJ

!a

3. EGIPTUL ANTIC

MAREA MEDITERANA

Lacut Matiaul - hi-\1\ \-/;iiianiirl

La.ul \are Bhlas

'": !L"-n../ -:;- -/:9,--;;' -X Pdfusium

t rjaru (El-Qaantara)

f; Lacut Crocadilutui

)

\eKon-Omha

a"*,. ,"rn*nil,l 1.s\eae (Aswbn)

Pri*u ,atar"rtd / lt

This Nume vechl

Asslout Nume moderne

Re\edint; de un tateAoYoos adminisirativ teritoriala

O orase reper

Abu^simbel /'

.O Uedul HafiaA doua cataraae.zl

Perte 200 m

Dela0la200msub nivelu m;rii

tohao.r-1-lDuThinisltrolemart

El-Mahasna.'\,.,,-orr"n lbYdo!.;a

Hermonthis

NUBIA

EQ

.E< I\&\i!at\c

\! ):'-r q

- .-P olJ !! r!G a\/2d 6 1- Aof

4. LUMEA GREACA

O.9oooo

'.a:&

I '.. T-- ::1. a-."\ E ]it, vY,;,._

, .*",r*. i., I -fut;

: ""u :", E r z!'""J* i 5

E' -'i 5*i:i"'srlE"ix"r^?oJ 1r js i,ij*.-t"Cl,." ' i**u": ilE-T- f ; =; 'tsiu r * r -:- t s r:- rE :iflI=!; F st :'t i = ;t =5 g1**..i

=8" l=.n.*-i';s Eii: ;,.==tiI{ 1e#-l$if s-/ E ""\r.4,;

3 " ""'. =lT{r #."- E i q;;'* *foe@'/ fif *tfL'€ a E.- Io"=Ei5u ]

. lu*f-Ji*fl€,

"r i: L l-c,6"E:tEi#'5Y;-' : :i id-a}*c.iet"9-,i i ij F,-..* =5tI,*iE- |

- : r :;E,**E "i=l i "":-

1,* E = ! ilu d E' -----\ \ g Su < 3 .t.lE E *.- ! ai; t tcfl.g="q

ei* $ 5 t"*-9 s

'!tEo*I i - sl8I 6 9-l

Eo'-,=ooE

Fou@

EooN!

='-.=oaE

T-lIL]

-E