istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc

8/16/2019 istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc

1/39

1. Istoria gândirii economice: obiectul de studiu. Teorii, doctrine, şcoli, curente de gândire

economică şi factorii determinanţi ai evoluţiei acestora.

Obiectul de cercetare al istoriei gindirii economice

Bazele stiintei economice au fost puse la sfarsitul secolului XVIII,de catre englezul Adam

Smith, in lucrarea sa “Avutia natiunilor”. Din acel moment si pana in prezent au aparut si afirmat o

multitudine de idei si teorii economice, undele din ele fiind valaile si pana in prezent. Astfel,

ideile economice nu dispar niciodata. Se modifica tehnologiile, se schima viata materiala a

oamenilor, dar prolemele economice cu care se confrunta tarile lumii raman cam aceleasi.

!eoriile economice formulate cu sute de ani in urma, putin modificate, reapar din nou pe prim"

plan. # una parte din cele mai moderne teorii nu sunt decat niste variante ale unor idei cunsocute

din Antichitate si adaptate la circumstantele actuale.

In literatura de specialitate sunt folosite mai multe notiuni cum ar fi$

Idei economice

!eorii economice

%andire econmica

Scoala de gandire economica

Doctrine economice

&utente economice

Gindirea economica, este un proces de reflectare in mintea omului si de interpretare

arealitatilor econmice incon'uratoare.Aici se include si ideile economice.

Teoria economica, reprezinta un ansamlu de cunostinte sau ipoteze organizate intr"un sistem

logic coerent, care ofera o descriere si o e(plicatie a unei serii de fapte economice.

Scoala de gandire economica, reprezinta un sistem de convingeri, impartasite de un grup de

adepti reuniti in 'urul unui mentor sau al unei idei definitorii.

Doctrina economica, constituie un sistem de teorii si de idei economice, compatiile intre ele,

avand in centru o idee principala, care le consolideaza.

Curentul de gandire economica, este un ansamlu de idei, doctrine, opinii si teorii imparatsite

de un numar mare de specialisti.

Megatendintele gandirii econmice:

I. Liberalismul$

Scoala fiziocrata

)ieralismul economic clasic

*eoclasicismul

*eolieralismul

II. irir!ismul$

+


2/39

ercantilismul

-enesismul

*eo/enesismul

Sinteza neoclasica

0ost/enesismul

III. "ocialismul:

Socialsm utopic

Socialism mic"urghez

Socialism mar(ist

Socialism sovietic

I#. Institutionalsimul$

*ationalism economic

Scoala sociologica franceza

Institutionalism

neoinsitutionalism

%andirea economica in orientul antic

0rimele idei cu carater economic au aparut in #rientul antic: $gi%t, &abilon, India, etc.

In Babilonul antic, ideile cu carater economic si"au gasit reflectare intr"o culegere de legi,

cunoscuta su denumirea de “Codul lui Hammurabi '1+234"+256 i.78. Acest cod prevedea creareasi una functionare a cadrului 'uridic capail sa asigure derularea corecta si echitaila a

tranzactiilor de vanzare"cumparare. ai prevedea apararea proprietatii private si protectia muncii

salariate. )a fel continea prevederi privind reglementarea marimii ratei doanzii, precum si

marimea rentei funciare.

In India antica, viata economica si politica era reglementata in “Legile lui Manu” si

“Arthashastra”. )egile lui anu sustineau divizarea societatii in 9 caste$ rahmanii 1preotii8,

/shatrii 1militarii8, vaishii 1gospodarii8 si sudrii 1sclavii8. :eprezentatii a primelor ; clase aveausarcina de a aduna avere, imogatirea fiind considerata o datorie sfanta. In Arthashastra este

promovata ideea rolului activ al statului in organizarea vietii economice. Statul avea misiunea nu

numai de a colecta impozite, ci si de a contrui si mentine in stare una sistemele de irigatie,

drumurile si podurile, de a reglementa preturile de a aloca mi'loace necesare pentru dezvoltarea

comertului si a mestesugurilor.

. gandirea economica in grecia antica

(enofon, )laton si *ristotel, sunt uneori considerati drept primii economisti. Desi opera marilor filozofi greci poarta, in fond, un caracter si astract, ei au analizat un sir de fenomene economice

mai concrete, e(punand, cu ceasta ocazie, unele idei originale, de o valoare netrecatoare.

4


3/39

Xenofon a inventat termenul de economie.

Platon imparte societatea in ; clase$ " clasa conducatorilor 1filozofii8, " clasa gardienilor

1militarii8, " clasa producatorilor 1agricultorii, meseriasii si comericiantii8. 0rimele doua clase

formeaza elita societatii. Sustine ca amestecul statului treuie sa fie suordonat atingerii unor

oiective de ordin moral, politic, religios si mai putin economic. &ritica setea de inavutire. Statul

treuie sa se implice in comertul e(terior, instituind o politica protectionista. Solicita suprimarea

proprietatii private si inlocuirea ei cu proprietate colectiva.

Aristotel defineste 4 modalitatiti de organizare a activitatii economice$

" gospodaria casnica si

" chrematistica

0rin gos%odarie casnica, suintelege procesul de producere a unurilor necesare autoconsumului.

+rematistica este o forma de organizare a activitatii economice azate pe schim, care urmareste

scopul acumularii ogatiei su forma de ani.


4/39

Iar Teoria salariului !ust spune ca$ lucratorul treuie sa otina, contra muncii sale, o suma de ani

ce i"ar permite sa traiasca, el si familia sa, la nivelul pozitiei sale sociale.

0entru a pune in aplicare aceste doua teorii, d@Auino considera necesara interventia sustinuta a

statului in viata economica. concluzii

in centrul preocuparilor teoretice ale economistilor se aflau urmatoarele proleme$ a8

interventia statului in economie, 8 preturile, c8 proprietatea, d8 crearea de ogatii, e8 veniturile,

etc.

Viata economica era un domeniu suordonat atingerii anumitor oiective politice si religioase

&autarea unui model care ar asigura echitatea sociala

Au luat nastere unele idei si teorii care sunt valaile si pana in prezent, insa si unele conceptii

care poarta un carater limitat si chiar gresit.

/. Mercantilismul ca teorie şi %olitică economică. )articularităţile naţionale ale

mercantilismului.

+. 0remisele apariiei mercantilismului

Doctrina mercantilistC apare i se dezvoltC pe parcursul a cEtorva secole, En perioada

anilor +956"+256, atunci cEnd lumea ruraralC i meteugCreascC este EnlocuitC cu o lume

comercialC i manufacturierC.

0remisele apariiei doctrinei mercantiliste sunt$

formarea i EntCrirea statelor centralizate i independente

creterea vertiginoasC a cererii la ani, ca urmare a creterii volumului de tranzacii comerciale

En cautarea aurului i argintului, se fac marile descoperiri geografice, condiionate de dezvoltarea

spiritului de aventurC i risc, cEtig i EmogCire

renaterea filozofiei i artei antice

reforma En interiorul isericii cretine 1reforma EnfCptuitC de artin )uther i Fean &alvin8 prin

rCspEndirea protestantismului, care devine ideologia reuitei economice i a spiritului capitalist.

se instaureazC cultul muncii, dorina de a EmunCtCi cu orice pre performanele economice. 0rincipalele idei ale mercantiliste

!ermenul de mercantilism provine de la italianul "“mercanto” = piaC, sau “mercante” "

negustor

Ideile principale comune ale mercantiliştilor $

I. Banii 1aurul i argintul su formC de monede i lingouri8 erau considerai drept esenC a

ogCiei.

II. ?actorii creterii ogCiei erau socotii$ creterea masei monetare aflate En circulaie, cretereanumarului de manufacturi, creterea numCrului populaiei

9


5/39

III. Domeniile En care se creeazC ogCia$ comerul e(terior care asigura o alaC comercialC activC,

cucerirea de colonii

IV. 0oliticC protecionistC a statului

V. Ieftinirea anilor care condiiona micorarea ratei doEnzii i stimula investiiile de capital En

dezvoltarea comerului i a manufacturilor.

. 0articularitatile naionale ale mercantilismului.

A. Mercantilismul spaniol bullionist!timpuriu".

Apare En Spania, cel mai puternic stat din


6/39

0rin )egea navigaiei emise de #liver &romGell, flota maritimC ritanicC oine dreptul

e(clusiv de e(portare a mCrfurilor engleze i de importare En Anglia a mCrfurilor strCine. Aceste

mCsuri au impulsionat crearea unei flote maritime mai puternice, care presta servicii i altor

Cri, devenind o sursC importantC de ani pentru statul englez.

0rincipalul susinCtor al mercantilismului englez a fost Tomas Mun, e(pus En opera sa

principalC “BogCia Angliei En comerul e(terior”

. Meritele şi rătăcirile mercantilismului

Merite:

a8 ercantilismul Enlocuieşte scolastica medievalC, propagEnd spiritul urghez determinat de

dorința de EmogCțire şi succes economic

8 ercantilismul francez a stimulat crearea manufacturilor

c8 39"+2298J" Victor :iueti,

" marchiz de iraeau 1+2+5"+2K38J

>


7/39

" ercier de la :iviereJ

" Dupont de *emours 1+2;3"+K+28J Anne :oert Facues !urgot,

" aron de l@Aulne 1+242"+2K+8.

4. 4rancois 6uesna7 819;1


8/39

3. Meritele si ratacirile scolii fi0iocrate

Meritele scolii fiziocrate$

" Au fondat prima scoala economica

" Au transferat oiectul de studiu al economiei din sfera comerciala in cea productiva

" Bogatia tarii este constituitra din totalitatea unurilor produse in natura

" Introducerea notiunii de “laissez faire”

" Analiza economica nationala ca un tot intreg, prin elaorarea taloului economic

2ataciri$

" Agricultura"singura ramura productiva

"produsul net = un dar al naturii

" &aracterul etern si universal al legilor economice

. +aracteristicile doctrinei liberalismului economic clasic. +once%ţia liberalistului;o%timist A.

&. "a7 şi sinte0a reali0ată de A. ". Mill.

ID


9/39

5. :epartizarea veniturilor in fuctie de apartenenta idividului la una din cele ; clase sociale$

muncitorii, capitalistii, proprietarii funciari

>. )ierul schim azat pe avanta'ele specializarii internationale

2. 0rofitul = forta motrice a activitatii economice,

K. *oninterventinismul

. Liberalii o%timisti.

A$*@ &*)TI"T$ "*B 1+2>2"+K;48

“!eoria factorilor de productie” potrivita careia pamantul este temelia venitului otinut su forma

de renta, munca este la aza salariului, iar capitalul =a profitului.


10/39

?actorii ce contriuie la sporirea ogatiei$

+. &resterea numarului de muncitori ocupati in sfera productiva

4. &resterea productivitatii muncii in aceiasi sfera prin diviziunea muncii.

Diviziunea muncii asigura$ &resterea indemanarii,


11/39

# tara treuie sa se specializeze in acele domenii in care detine avanta'e relative comparativ cu tarile

din zona sa de comert e(terior

Avanta'ul reciproc al celor douC Cri se va manifesta prin economia de timp muncC cheltuit pentru

producerea cantitCii de mCrfuri oinute comparativ cu perioada dinainte de specializare, En sensul cC,

0ortugalia economisete +6 unitCi de muncC, iar Anglia 46 de unitCi de muncC i pe total mondial se

vor economisi ;6 de unitCi de muncC

)ieralii pesimisti.

!7#AS A)!7LS = +2>>"+K;9

!h. althus a fost primul economist care a sesizat importanta economica si caracterul relativ limitat al

resurselor economice si a dezechilirului dintre acestea si numarul populatiei.

“Legea %o%ulatiei” = mi"loacele de su$zistenta cresc in proportie artmetica, adica %,&,',etc. iar

populatia creste in progresie geometrica – %,&,(,).

althus scrie “ poporul treuie considerat a fi el insusi cauza principala a mizeriei sale. Ln om care se

naste intr"o lume de'a ocupata, daca familia sa nu poate sa"l hraneasca sau daca societatea nu poate

utiliza munca lui, nu are nici un drept sa pretinda la o anumita portie de hrana. 0rin urmare, el este

realmente de prisos pe pamant. )a mareel anchet al naturii nu e(ista loc pentru el. *atura il

condamna sa plece, si nu intirzie sa e(ecute chiar ea acest verdict.”

DLegea randamentelor descrescande' = cresterea cantitatii de capital si de munca nu este insotita

de o sporire corespunzatoare a productiei, aceasta pe langa aptul ca supraetele cultiva$ile sunt, in

general, limitate.

8

#iectul de studiu al stiintei economice este nu este homo

economicus ci *atiunea si


12/39

# natiune trece prin 5 faze de dezvoltare$

" ?aza salatica

" ?aza pastorala

" ?aza agrara

" ?aza agroindustriala

" ?aza agroindustriala"comerciala

!eoria fortelor productive ale natiunii

?ortele productive ale natiunii sunt un amestec de elemente eterogene cum ar fi$ stiinta si tenica,

legislatia, resursele naturale, cultura, moravurile, unitatea nationala, etc.

)rinci%ala forta %roductiva este industria.

Industria incura'eaza stiinta, arta si organizarea politica, sporeste unastarea poporului,

veniturile statului si puterea natiunii.

∗ 0olitica protectionista

0olitica protectionista presupune apararea temporara, partiala sau totala a anumitor domenii din tara de

concurenta straina. ?orme ale protectionismului sunt$ tarifar, monetar si administrativ.

0rotectionismul listian are ; caracteristici principale$

+. &aracter selectiv, aplicat doar produselor industriale

4. !emporar, aplicat pana in momentul cand tara isi creeaza o industrie competitiva

;.


13/39

Armonia e(istentC Entre ramurile fiecCrei economii naionale reprezenta pentru &are o premisC

esenialC a armoniei din relaiile economice internaionale, azatC pe schimurile comerciale echitaile

i pe progresul continuu al fiecCrei naiuni.

Simon 0atten este autorul lucrCrii de largC circulaie &a0ele economice ale %rotecţionismului

1+K368, En care a sistematizat i completat contriuiile En materie ale lui ?.)ist, 7.&.&are i ale altor

teoreticieni. #iectivul politicii economice a fiecCrei Cri treuie sC El constituie, arCta 0atten, realizarea

unui puternic comple( economic naional, En mCsurC sC asigure dezvoltarea forelor de producie i un

nivel de trai ridicat al populaiei. 0e termen lung, aceste oiective puteau fi atinse numai printr"o

politicC comercialC protecionistC, care sC Emine ta(ele vamale ridicate cu arierele netarifare.

E. +urentul socialismului economic: evoluţie şi re%re0entanţi. "istemul de gândire economică

elaborat de F. MarG.

HI. Hcolile marGiste: caracteristici şi re%re0entanţi. "%ecificul şi consecinţele leninismului.

K"+>;38, in lucrarea &etatea Soarelui, descrie o societate ideala, in care

oamenii poseda toate unurile in comun.

Socialismul modern se preocupa de condamnarea proprietatii private si a lierei initiative si inlocuireaacestora cu proprietatea colectiva si cu implicarea activa a statului in viata economica.

0erioada de evolutie a ideilor socialiste cuprinde aproape 4 secole, intre anii +K66"46+6.

+;


14/39

Socialismul utopic

Autorii socialismului utopic nu au efectuat o analiza profunda a mecanismului de functionare a

economiei si nu au elaorat un nou sistem teoretic.

Idei comune petru toti socialistii utopici$" &apitalismul nu este vesnic si va fi inlocuit cu un alt tip de societate,

" 0roprietatea privata se afla la temelia e(ploatarii de clasa si treuie inlocuita cu proprietate

colectiva

" !recerea la noul tip de societate se va face in mod enevol, a reformelor treptate.

" !oti cetatenii sunt egali in drepturi

enri de "ait;"imon 81


15/39

efectele negative ale mediului social, iar apoi sa modifice si societatea in care traieste. 0ropune

constituirea unoi cooperative de productie si consum.

Socialismul mic"urghez

"imonde de "ismondi 81


16/39

acumularea primitiva de capital si acumularea ca atare a capitalului. Acumularea primitiva s"a produs

prin 'af, violenta, e(crocherii la inceputul epocii captaliste. Acumularea capitaluilui este un proces de

transformare a unei parti din plu"valoare in capital.

D+a%italismul este sortit %ieirii'

. )eninismul

V.I )enin a fost primul economist care a argumentat necesitatea aplicarii doctrinei economice mar(iste

la realitatea tarilor necapitaliste si a tarilro sla dezvoltate.

“Imperialismul este ultima stadie de dezvoltare a capitalismului”


17/39

&echea scoala istorica$ lanseaza ideea potrivit careea economia politica treuie sa fie o stiinta despre

economia nationala, care are misiunea de a studia particularitatile fiecarui popor la diferite etape

istorice . . Interventia minima a statului in economie

2. 0rofitul"forta motrice a dezvoltarii economice.

Diferente$

+. #iectul de studiu" oamenii cu gusturile si preferintele lor

4. Societatea impartita in consumatori si producatori

+2


18/39

;. !eoria valoare"utilitate si analiza categoriilor marginale$ utilitate marginala, utilitate totala,

produs marginal, cost marginal, etc.

9. Dezideologizarea teoriei economice prin introducerea termenului de economics

Scoala psihologica austrica

&arl enger 1+K96"+34+8 si


19/39

" )iera intrare pe piata

" oilitatea factorilor de productie

" !ranspartenta pietei.

“!eoria echilirului general” = se staileste pe ; piete principale$ piata produselor, piata fortei de

munca si piata capitalului.


20/39

Au folosit pe scara larga procedee matematice, imogatind astfel intrumentul analitic al teoriei

economice

)imite$

Au acordat o atentie e(agerata microeconomiei si statisticii, in detrimentul analzei

macroeconomice

Au scos din campul de studiu prolemele sociale si politice

Asolutizand importata consumului si a cererii, au suapreciat rolul productiei si a ofertei.

1/. +urentul de gândire economică e7nesist. Modelul e7nesist, %olitica economică diri!istă

%reconi0ată de A.M. Fe7nes.

13.


21/39

8


22/39

Aoan 2obinson demonstreaza ca salariile mari, facilitand realizarea produselor si a serviciilor,

reprezinta unul din principalii factori stimulenti ai cresterii economice. In opinia ei, factorii care

asigura cresterea eaconomica pe termen lung sunt$

a= 2a%ortul dintre %rofit si salariu

b= #olumul ca%itatlului investit

c= )rogresul tenic

d= Nradul de mono%oli0are a economiei

e= Masura in care concurenta se %oate manifesta in mod liber

f= 2ata cresterii %o%ulatiei.

g8 !eoria echilirului general a lui

h8 Oassil )eontieff1+36>"+3338

&ontriutia principala a lui O.)eontieff este elaorarea “teoriei alantei interramurale” cunoscute su

denumirea de metoda imput"output. 6 a sec.468 repr. F.-. %alraith

Aripa europeanC a instituionalismului este reprezentatC de Pcoala sociologica franceza, 1sec.

XX8, repr. ?rancois 0errou(

0rincipalele concepte ale instituionalismului$

Instituiile " fora motrice a dezvoltCrii economice. Institu5ia " fenomen cu caracter stail, care

impune oamenilor un oarecare comportament oligatoriu, stailesc o ordine En activitatea lor.


23/39

Viaa economicC este guvernatC de instituii i nu de anumite legi oiective, venice i

universale.

Statul este oligat sa intervinC En viaa economicC pentru a evita crizele economice i oma'ul,

pentru a asigura echitatea socialC.

Ptiina economicC treuie sC efectueze o analizC de ansamlu a economiei.

Socialul are prioritate En raport cu economicul, iar dezvoltarea economicC nu treuie

consideratC drept un scop En sine, ci un mi'loc de rezolvare a prolemelor sociale.

“homo economicus” este Enlocuit cu “homo socialis”. Activitatea agenților economici urmeazC a fi

studiatC En strEnsC legCturC cu mediul En care aceștia activeazC. Anume factorii sociali și psihologici

sunt determinanți.

1C. $voluţia instituţionalismului negativist 8T. #eblen= şi a instituţionalismului %o0itivist.

Instituţionalismul anilor 19J;18Mn economiiile dezvoltate, un rol important En reglementarea fenomenelor economice i sociale

aparine, alCturi de piaC, statului.4;


24/39

8

Mn economiiile dezvoltate, un rol important En reglementarea fenomenelor economice i sociale

aparine, alCturi de piaC, statului.


25/39

19. @eoinstituţionalismul economic: 5im%erialismul' ştiinţei economice. Teoria costurilor de

tran0acţie şi teoria dre%turilor de %ro%rietate de 2. +oase. Teoria alegerii %ublice de A.

&ucanan.

0A:!I&L)A:I!A!I)< *


26/39

!eoria alegerii pulice

Autorii teoriei alegerii pulice sunt Fames Buchanan si %ordon !ulloc/.

In centru atentiei teoriei alegerii pulice se afla analiza comportamentului economic al

individului in procesul de administarare a treurilor pulice, de luare a deciziilor pulice, cercetarea

raportului dintre functionarea institutiilor pulice si rezultatele economice ale hotaririlor adopatate de

acestea.

0olitica functioneaza dupa principiile pietei. Vanzatorii sunt politicienii care ofera programe

electorale, iar consumatorii sunt alegatorii, care achita unurile promise cu votul de care dispun.

#amenii politici, cand adopta o decizie politica, va tine cont nu atit de promisiunile facute in

campania electorala, cat, mai ales, de propriul interes. Astfel, deciziile institutiilor pulice, sunt in linii

mari, putin eficiente. Solutia este ca societatea civila si organele de drept, sa fie cu ochii pe activitatea

institutiilor pulice.

In opinia lui Buchanan, esecurile economiei de piata sunt, de fapt, consecinta

comporatmentului egoist al oamneilor politici.

Interpretarea neoinstitutionala a istoriei economice. Douglas *orth

Douglas *orth considera ca este asolut necesara studierea evolutiei institutiilor care 'oaca rolul

decisiv in schimarea societatii, in dezvoltarea economica, de aceea se impune necesitatea studierii

primaordiale a acestora.

?unctia principala a institutiilor sociale consta in asigurarea reducerii costului tranzactiilor, cost

care creste odata cu aprofundarea diviziunii muncii si diversificarea schimului.&alitatea si modul de functionare a institutiilor se afla la temelia succesului economic intr"o

masura mai mare decat cantitatea si calitatea factorilor materiali si umani ai productiei.

1


27/39

:olul statului in conceptia neolieralilor$

" Statul are rolul de aparare a concurentei, lupta impotriva proceselor de monopolizare precum si

asigura solidaritatea sociala.

" )iertatea economica treuie controlata si prote'ata

" Statul treuie sa creieze cadrul legislativ corespunzator, mentinut de statul de drept

" *eolieralii neaga principiul “laissez faire”

Scoala de la ?reiurg

*eolieralismul german este numit si ordoliberalism 1ordo"oranduire8. 0rincipalii reprezentanti sunt$

Oalter


28/39

Aceasta scoala este un fel de mostenitoare a celerei scoli austriece psihologice. &ei mai celeri

reprezentanti ai acestei scoli sunt$ ?riedrich A. von 7ae/, )udGig von ises si Foseph Schumpeter.

:eprezentantii acestei scoli sunt cei mai inversunati adepti ai lieralismului in

economie, a unei economii de piata “pure”, respingand ideea economiei mi(te.

4reidric *. von a7e se preocupa de urmatoarele aspecte si proleme economice$

proleme comportamentului omului in conditiile economiei de piata, statul de drept, formarea

preturilor, ciclurile economice.

Sustine$

" 0rincipiul “mainii inviziile”

" Inlocuire termenului de economie politica cu “catala(ia” care este un sistem economic care se

autoregleaza spontan, prin intermediul preturilor.

" #rdinea spontana se afla la aza sistemului economiei de piata, iar ordinea diri'ata la temelia

economiei de comanda."


29/39

Apare in anii 26"K6 ai secolului XX, care avea menirea sa reailiteze rolul decisiv al ofertei si al

productiei, in crerea avutiei. 0otrivit acestei teorii, factorul principal ce sigura dezvoltarea economica

este oferta, nu cererea efectiva dupa cum spunea F.. -enes.

0rincipalii reprezentanti$ :oert undell si Arthur )affer.

0otrivit lor$

" Intreprinzatorul constituie punctul de plecare a dezvoltarii economice, cererea este cheia

avutieiJ

" 0roductia da nastere veniturilor utilizate pentru a procura ceea ce propune oferta

" Se insista asupra necesitatii stimularii investitiilor private.

)affer e(pune su forma grafica urmatroarea idee$ pana la un punct oarecare6 odata

cu cresterea ratei impo#itelor6 cresc si %eniturile fiscale. 7e la un punct6 incolo6 cresterea in

continuare a presiunii fiscale are ca urmare o reducere substantiala a %eniturilor statului. Astfel el

se pronunta pentru o reducere a cheltuielilor pulice si a impozitelor, masura care, potrivit opiniei lui,stimuleaza cresterea economica.

1. )articularităţile gândirii economice contem%orane. Teoria ca%italului uman de N. &ecer şi

teoria antici%ărilor raţionale de 2. Lucas. $conomia imaginaţiei creative.

/J. +aracteristicile evoluţiei gândirii economice româneşti. Ideile economice %romovate de .+antemir, ). *urelian, M. Manoilescu.

N*@I2$* $+O@OMI+ 2OM@$*"+

1. )articularităţile formării şi de0voltării gândirii economice la români

+are idei %redomină Pn gândirea economică românească. Mnelepii din Antichitate afirmau cC

suprema misiune a omului pe pCmNnt este de a se cunoate pe sine Ensui. MntrucNt e(istena noastrC se

desfCoarC cel puin la nivel de individ i la nivel de naiune, acest Endemn celeru EnseamnC i

cunoaterea noastrC ca tot Entreg, ca naiune, ca mod de gNndire.Specificul gNndirii economice romNneti este condiionat de un ir de Empre'urCri, cum ar fi

aezarea geograficC, psihologia naionalC, dar mai ales destinul istoric, care ne"a QoferitR ca ideal

suprem nu prosperitatea economicC, nu sporirea avuiei materiale i spirituale, ci lupta de elierare

naionalC. Istoricul romNn A.Xenopol suliniazC En aceastC ordine de idei cC Qnu este popor pe lume

care sC fi avut atNtea prime'dii de Enfruntat, atNtea lupte necurmate de susinut pentru apCrarea fiinei i

traiuluiR.

AceastC regretailC circumstanC a reinut dezvoltarea social"economicC a poporului, imprimNndl gNndirii economice un caracter specific. De aici i prima particularitate a gNndirii noastre " Eminarea

prolemelor pur economice cu idealurile luptei de elierare naionalC. 0.Aurelian formuleazC aceastC

43


30/39

trCsCturC specificC En urmCtorii termeni$ 0Cstrarea i EntNrirea naionalitCii este inta supremC cCreia

poporul romNn este dator sC 'ertfeascC toate gNndirile i toate Entreprinderile sale. 0olitica noastrC, fie

internC, fie e(ternC, numai atunci este unC cNnd este naionalCJ cNnd urmCrete prin toate mi'loacele

ocrotirea intereselor naionaleR.

Astfel, En centrul gNndirii economice la romNni s"a aflat ideea independenei, ideea naiunii, fapt

ce permite de a plasa, mai mult sau mai puin relativ, Entreaga gNndire romNneascC En cadrul unei

variante a doctrinei naionalismului economic, cu 'ustificarea unui Ensemnat amestec al statului En

prolemele economice, fCrC de aportul cCruia ar fi fost imposiilC atingerea scopului suprem. 1Pi

aceasta En pofida faptului cC En Crile romNneti gCsim reprezentani de vazC ai tuturor doctrinelor

economice, de la mercantiliti i fiziocrai pNnC la mar(iti, /enesiti i neolierali8.

# altC prolemC specificC, care EncC de pe timpurile lui Bureista i Deceneu a preocupat Entruna

minile cele mai luminate ale romNnilor, a fost cea a Lnirii. &u douC mii de ani En urmC Lnirea

triurilor dace s"a fCcut En temei enevolJ aa avea sC se procedeze i mai tNrziu, dar se fCcea ce sefCcea, i regiunile romNneti se pomeneau a fi En Cri diferite. #ricum, de atunci i pNnC En prezent

aceastC prolemC a predominat mereu gNndirea economicC, i anume prin aceastC prismC, din aceastC

perspectivC, erau analizate i chestiunile economice.

Mn consecinC, gNndirea economicC romNneascC s"a vCzut nevoitC de la un Enceput sC se

concentreze nu atNt asupra unor proleme pur economice, cNt mai ales asupra chestiunilor legate de

e(istena romNnilor ca neam, de apCrarea roadelor muncii, de Enchegarea unui Entreg din nite pCri

componente, care erau mereu altele, mereu schimCtoare. &hiar dupC unirile din +>66, +K53, +3+K,+39+ prolema Lnirii rCmNnea sC le predomine pe toate celelalte, deoarece se impunea necesitatea

Entregirii economiilor fCrCmiate, a constituirii unui comple( naional economic unic, En cadrul unor

noi frontiere.

AstCzi unii astrologi i vizionari celeri 10.%loa, de e(emplu8, au a'uiis la convingerea, niel

misticC, cC de faptul Lnirii tuturor romNnilor Entr"un stat unic depinde nu numai Endeplinirea misiunii

lor pe pCmNnt, ci i prosperitatea i linitea Entregii


31/39

politice i economice, a certitudinii cC avuia creatC nu va fi 'efuitC, psihologia popularC Enclina En

direcia cheltuirii anilor En petreceri i nu pentru a Enfiripa manufacturi, a ridica edificii mCree. 0oate

de aceea i suntem mai darnici i mai risipitori ca celelalte popoare, permiNnd altora sC ne prade, fCrC

a ne revolta prea mult, sau chiar defel. IatC de ce nu e deloc EntNmplCtor faptul cC, dupC cum scria

acelai 0.Aurelian En anul +KK4, QEntre tiinele care au fost introduse mai greu i mai tNrziu la romNni,

fCrC EndoialC este economia politicC. &u treizeci de ani En urmC de aia numele tiinei era cunoscutR.

*oi avem o gNndire mai mult emotivC, decNt raionalC, iar la temelia aciunilor noastre se aflC de

oicei sentimentele, instinctele, emoiile, i mai puin calculul, agerimea, duritatea, 'udecata la rece.

Apoi, gNndirea noastrC economicC mai rCmNne a fi EncCtuatC de tot felul de principii morale, de

superstiii, de tradiii religioase i de altC naturC. *oi procedCm i astCzi asemeni lui Bureista i

Deceneu 1scoatem viile, oricNt ne"ar costa, numai sC EmunCtCim moravurile8. 0oate de aceea de"a

lungul secolelor am avut mai muli poei i muzicani i foarte puini economiti. Pi nu"i defel

EntNmplCtor faptul cC un ir de oameni de geniu, cum ar fi .2; la Iai, Dimitrie

&antemir a fost cea mai marcantC personalitate din cultura romNneascC medievalC. &irca +2 ani a trCit

la &onstantinopol, En calitate de ostatic. Domn al oldovei 1+>3; i +2+6 +2++8, En politica e(ternC s"a

orientat spre :usia, cu a'utorul cCreia spera sC oinC independena Crii sale. DupC EnfrNngereaarmatelor ruso"moldoveneti En anul +2++ En CtClia cu turcii, pleacC En :usia, unde devine sfetnic al lui

0etru I. oare En anul +24;.

Mn anul +2+9 D.&antemir devine memru al Academiei din Berlin. &u acest prile', En anul +2+>,

editeazC Descrierea oldovei”, operC En care sunt e(puse i un ir de idei economice.

+aracterul ideilor economice ale lui . +antemir. Mn virtutea factorului epocC, precum i a

nCzuinei oiective i suiective de a fortifica puterea domnitorului, de a asigura prosperitatea

economicC a naiunii, preocupCrile economice ale lui D.&antemir graviteazC En temei En 'urul doctrinei

mercantiliste. 1Dei a EmpCrtCit i unele concepte proprii lieralismului clasic, cum ar fi recunoaterea

e(istenei unei ordini naturale En societate, inclusiv En viaa economicC8.

;+


32/39

0rincipalele proleme economice asupra cCrora a meditat aproape En toate scrierile sale, dar En

mod special En QDescrierea oldoveiR sunt$ a8 0rolema comerului e(terior i asigurCrii unei alane

comerciale active$ 8 &onsecinele nefaste ale dominaiei otomane pentru economia oldoveiJ c8

#riginea proprietCii funciare oiereti l a relaiilor economice dintre oieri i CraniJ d8 0olitica

fiscalC promovatC de stat i impactul ei.

es%re atitudinea moldovenilor faţă de comerţ şi caracterul relaţiilor comerciale ale

Moldovei cu alte ţări. D.&antemir a fost poate primul gNnditor care a analizat, condamnNnd En

acelai timp, una din straniile calitCi ale moldovenilor, i anume, de a glorifica munca agricolC,

istovitoare, cu efecte instaile, i a trata cu dispre activitatea comercialC, oricNnd i oriunde aducCtoare

de profituri mari. &onstatNnd faptul cC En tNrgurile oldovei Ctinaii Qtoi sunt meseriai, rar

moldovan negustorR, el deplNnge aceastC calitate, care este o piedicC En calea sporirii avuiei Crii$

Q...cCci moldovenii din nCscare sunt atNt de mNndri i de nepCsCtori, cC socotesc orice fel de negustorie

mai pre'os de ei, En afa"rC de roadele strNnse de pe pCmNnturile lor. Aceasta este, credem, cauza principalC, cC rar poi gCsi En oldova vre"un tNrgove ogat din moldoveni i dei ara noastrC trimite

peste hotare mai mult decNt primete Enapoi, totui simte mereu lipsa de aniR. 10sihologia

moldovenilor, descrisC de &antemir amintete de ideile economice ale lui 0laton. &elerul filosof, de

e(emplu, considera munca agricolC drept cea mai onorailC, pe cNnd comerul " o ocupaie, sC"i zicem

aa, neprestigioasC. ai mult, 0laton susinea cC En %recia activitatea comercialC treuie sC fie

EndeplinitC doar de strCini. Pi acum sC ne EntreCm, de unde o asemenea coincidenC surprinzCtoare

Entre opiniile marelui filosof grec i psihologia unui Entreg popor contemporanT8.&CutNnd un rCspuns rezonail la Entrearea de ce, e(portNnd mai mult, decNt importNnd, oldova

duce mereu lipsC de ani. &antemir scrie$ Q&Cci negustorii strCini 1turcii, evreii, armenii i grecii8,

care"s numii de oicei gelepi, au luat En mNinile lor tot comerul oldovei din pricina nepCsCrii

populaiei noastre.


33/39

Inelepii indieni voresc despre aa"numitul efect al cozii de cNine, En sensul cC oricNt ai Encerca

sC o dai En 'os, ea totuna stC ridicatC. &am la fel se EntNmplC i cu unele trCsCturi ale caracterului.

&antemir pare a fi mai contemporan decNt cei mai muli dintre noi, care nu se dumiresc nicidecum de

ce conceptele lieralismului economic nu pot fi aplicate la noi En aceeai masurC ca, sC zicem, En

Anglia sau chiar En 0olonia.

+onsecinţele dominaţiei turceşti asu%ra economiei Moldovei. Lna din preocupCrile tiinifice

i practice permanente ale lui &antemir a fost analiza factorilor care reineau dezvoltarea economicC a

oldovei. &onvins cC nu poate fi ogat un popor care este dominat de alte popoare, el a'unge uor la

concluzia cC principala piedicC En calea prosperitCii economice a oldovei este 'ugul otoman care nu

numai cC sCrCcete ara, dar Ei rCpete i viitorul.


34/39

&urentul lieral, oarecum eterogen dupC idei i adepi, cu cei mai muli susinCtori era divizat En

douC aripi. 0rima aripC, cea mai numeroasC, promova ideea industrializCrii :omNniei i a apCrCrii pieei

interne prin mCsuri protecioniste. 58, adept al lioeralilor apropiai de doctrina naionalismului

economic, a fost primul economist care a fundamentat teoretic necesitatea industrializCrii :omNniei i a

promovCrii unei politici protecionste.


35/39

centrul doctrinei sale prolema formCrii comple(ului naional unic, ale industrializCrii, viitorului

economic al :omNniei. Mn condiiile cNnd En cercurile politice din arC dominau partizanii

lierschimismului, el a promovat consecvent ideea cC fCrC o industrie dezvoltatC, fCrC o politicC

protecionistC :omNnia este lipsitC de viitor.

)roblema industriali0ării şi a %rotecfionismului. Dei a desfCurat o activitate teoreticC

multilateralC, 0.Aurelian avea sC intre En istorie, En primul rNnd, ca unul dintre cei mai de vazC

promotori ai protecionismului romNnesc. !rCind Entr"o perioadC cNnd :omNnia pe mCsurC ce se eliera

de su dominaia politicC a celor trei imperii vecine 1!urcia, :usia i Austro"Lngaria8, era ameninatC

cu un nou 'ug, de data aceasta pur economic, el punea accentul En activitatea sa teoreticC i practicC pe

ideea apCrCrii independenei economice a Crii printr"o politicC protecionistC i prin dezvoltarea

industriei naionale. 0ornind de la convingerea cC protecia temporarC i difereniatC a industriei este

singura condiie a oinerii unei adevCrate independene economice, 0.Aurelian criticC cu asprime

ideile lieralismului clasic, mai cu seamC teoria i politica lierului schim, care, susine dNnsul, esteavanta'oasC numai pentru Crile avansate, dar pCguitoare i periculoasC pentru tinerele state En curs de

dezvoltare.

&omatNnd cu vigoare teoria Q:omNnia " arC eminamente agrarCR, 0.Aurelian demonstreazC cC

singura garanie a independenei Crii este industrializarea ei, cC numai avNnd o industrie dezvoltatC ar

deveni posiilC Entreinerea de relaii economice echitaile cu alte state ale lumii.

Discuii aprinse a suscitat la acea epocC i prolema alegerii cCilor concrete de EnfCptuire a

industrializCrii. .&ogClniceanu i A.Xenopol considerau cC este necesar de a Encura'a EntNi de toatedezvoltarea industriei mari, aezatC pe o temelie modernC, singura capailC sC concureze cu industria

strCinC. D.arian se pronunC En favoarea unei dezvoltCri paralele a micii i marii industrii. Aurelian

avea En aceastC privinC o opinie deoseitC$ ?aricile mari reclamC ani muli, rae multe i capacitate

profesionalC variatC. *edispunNnd de asemenea mi'loace, treuie sC Encepem cu aceea ce putem, cu

capitalurile i cu raele de care dispunem. 0entru acest sfNrit am fost i sNntem de pCrere ca noi sC

cCutCm a introduce mai cu seamC acele industrii care se pot altoi pe vigurosul arore al agriculturii

noastreR.&rearea unei industrii, fie mari sau mici, era imposiilC fCrC promovarea de cCtre stat a unei

politici protecioniste. !eoreticianul acestei politici a i fost 0.Aurelian. eritul fundamental al lui

Aurelian," scrie &ostin urgescu," constC En faptul de a fi fCcut din protecionismul industrial

principiul de spri'in al unui Entreg sistem de gNndire economicC, de a fi schimat centrul de greutate al

acestui protecionism de la forme fiscale i comenzi de stat la protecia vamalC... Aurelian a transformat

politica vamalC protecionistC Entr"un steag ideologic su ale cCrui falduri se va construi industria

:omNniei En urmCtoarea 'umCtate de secol...”

Astfel, 0.Aurelian s"a pronunat categoric contra conveniei comerciale cu Austro"Lngaria,

potrivit cCreia EncepNnd cu anul +K2> ara vecinC oinea acces la piaa romNneascC pentru produsele

;5


36/39

sale industriale, ceea ce slCea cu mult poziiile industriei naionale. &erNnd promovarea unei politici

economice protecioniste, el sulinia cC ea nu treuie sC se soldeze cu scoaterea :omNniei din circuitul

economic internaional, de aceea Q!ariful nostru vamal treuie sC fie protector, nu prohiitivR.

!otodatC, asemeni fondatorului doctrinei naionalismului economic, ?.)ist, opera cCruia a fost pulicatC

su Engri'irea sa, 0.Aurelian considera cC politica protecionistC a :omNniei treuie sC fie provizorie i

difereniatC.

C. octrina economică a lui Miail Manoilescu > o teoriea Pnvingerii subde0voltării

M.Manoilescu. #iaţa şi o%era. &el mai mare economist al romNnilor s"a nCscut En +K3+, la

!ecuci, Entr"o familie de institu"tori, originari din Basaraia. Mi face studiile liceale la lai, iar pe cele

superioare la institutul politehnic din Bucureti, unde En anul +3+5 oine diploma de inginer. Mn

economie este un autodidact, studiind de sine stCtCtor, i pe parcursul Entregii viei, operele celor mai

mari economiti ai lumii. AderC de tNnCr la viaa politicC, activNnd En cadrul partidului naional"lieral.iliteazC pentru aducerea regelui En arC. # datC cu revenirea la tronul :omNniei a lui &arol al II"lea,

devine ministru al industriei i comerului. 1De notat cC din acelai cainet fCcea pe atunci parte i

principalul sCu adversar teoretic Virgil adgearu, care deinea postul de ministru al agriculturii8. Mn

anul +3;+ anoilescu e numit guvernator al BCncii *aionale, dar, En urma unei neEnelegeri cu regele,

este destituit i din aceastC funcfie. DupC o EndelungatC carierC tiinificC i pedagogicC, se Entoarce

revine En viaa politicC aia En +396, cNnd este numit ministru de e(terne. Dar odatC cu venirea lui Ion

Antonescu la putere 1En acelai an8 anoilescu pCrCsete postul de ministru. DupC rCzoi este arestat Enrepetate rNnduri, iar En anul +39K trimis Entr"un lagCr de detenie. oare in +356, sentina capitalC fiind

anunatC la circa doi ani de la dispariia lui dintre cei vii.

. anoilescu a lCsat o operC tiinificC cunoscutC En Entreaga lume. 0rincipala sa lucrare,

pulicatC pentru prima datC En +343 la 0aris En francezC, apoi tradusC En cele mai rCspNndite limi

europene " englezC, germanC, italianC, portughezC " este intitulatC !eoria protecionismului i a

schimului internaional”. Straniu, dar En lima romNnC aceastC carte a apCrut aia En anul +3K> cu

titlul ?orele naionale productive i comerul e(terior. !eoria protecionismului i a schimuluiinternaional”.

&artea cu care tiina economicC romNneascC a ieit En lume, impunNndu"se En gNndirea

economicC mondialC, a fost citatC i comentatC de cei mai mari economiti ai timpului, cum ar fi$ 0.A

Samuelson, %.irdal, O.:op/e, .-alec/i, :.Barre. )aureatul 0remiului *oel pentru economie

1+3228, suedezul B.#hlin, meniona cC lucrarea autorului romNn a fost Qcea mai EnsemnatC pe care am

vCzut"o dintre cele care apCrC protecionismulR. Andre 0iettre, la rNndul sCu, o plaseazC En lista celor

mai valoroase opere economice ale tuturer timpurilor i popoarelor. )a numai cNiva ani de la apariia

!eoriei protecionismului i a schimului internaional” profesorul elveian ?irmin #ules susinea$

)ucrarea economistului romNn nu tinde la mai puin decNt sC rCscoleascC i sC rCstoarne toate

;>


37/39

concluziile teoriei clasice, sC"i suprime i sC"i EnlocuieascC fundamentele i principiile i vizeazC, sC

spunem cuvNntul, sC QrevoluionezeR teoria schimului internaional”. Mn fine, profesorul romNn

.!odosia scrie cC Q!eoria protecionismului i a schimului internaionalR ocupC un loc special En

istoria culturii economice romNneti, reprezintC o sintezC i En acelai timp o depCire a tot ceea ce s"a

realizat pNnC la el, cartea nefiind egalatC de nici o lucrare a contemporanilor sCiR.

Succesul nemaipomenit al cCrii se e(plicC i prin faptul cC anoilescu analizeazC En ea

proleme i situaii proprii i altor Cri din lume, care se aflau En condiii similare :omNniei.


38/39

parado(al, Crile cu cNt sunt mai industrializate, cu atNt au o capacitate mai mare de a cumpCra produse

industriale din afarCR.

O nouă teorie a scimburilor internaţionale şi ai %rotecţionismului. &are a fost aportul

principal al lui .anoilescu la dezvoltarea tiinei economiceT &CutNnd un rCspuns la aceastC

Entreare, academicianul romNn *.*.&onstantinescu scrie$ Spre deoseire de predecesorii sCi,

anoilescu a decis sC elaoreze o teorie generalC a Envingerii sudezvoltCrii i En acest scop s"a

dovedit neecsarC, Enainte de toate, o nouC teorie a schimului internaional i a protecionismului”. Mn

cartea sa de QemoriiR anoilescu avea sC menioneze cC purcesese la scrierea cunoscutei sale cCri

mNnat de dorina de a"i lCmuri parado(ul protecionist, dupC care Crile protecioniste sunt prospere,

pe cNnd tiina economicC clasicC socotete protecia funestC i ruinCtoare”.

!imp de peste un secol teoria comerului internaional era dominantC de ideile lierschimiste ale

lui A.Smith i D.:icardo. 0otrivit spuselor fondatorilor lieralismului clasic, i industria, i agricultura

Ei EmogCesc pe oameni En egalC mCsurC, iar specializarea unor Cri En confecionarea mCrfurilor industriale i ale altora En producerea celor agricole este o afacere reciproc avanta'oasC. Q&ClCuzit de

aspiraia spre cunoatere, " scria anoilescu En anul +3;2 En prefaa la ediia germanC a celerei sale

cCri, " am revizuit concepiile clasice asupra economiei naionale. :ezultatul s"a concretizat En

constatarea cC teoriile lui Smith i :icardo asupra comerului internaional, care constituie aza

doctrinei diviziunii internaionale a muncii, sunt false.


39/39

productivitatea muncii pe cap de locuitor En industrie este cu mult mai EnaltC decNt En agriculturC En anii

;6 de +$+6. anoilescu a'unge la concluzia cC produsul muncii unui muncitor industrial face cNt

produsul muncii a +6 muncitori agricoli, ori, altfel zis, cu munca anualC a unui muncitor industrial se

cumpCrC munca a vreo +6 agricultori. Mn cazul schimurilor interne, aceastC inegalitate nu are o prea

mare importanC, deoarece, oricum, valoarea creatN rCmNne En arC. Atunci cNnd este vora de comerul

internaional, EnsC, Qun astfel de schim +$+6, " scrie anoilescu, " EnseamnC e(ploatare. AceastC

e(ploatare a Enceput odatC cu aa"zisa erC industrialC a omenirii. Dominaia economicC a unui popor de

cCtre altul constC En schimul inegal al muncii acestor douC popoare... :aportul de schim internaional

+$+6 Entre Crile agricole i cele industriale dC cheia Enelegerii relaiilor dominante En prezent Entre

popoarele lumiiR.

Aceste concluzii categorice i"a determinat pe unii specialiti din #ccident sC afirme cC

anoilescu ar fi transpus, chipurile, teoria lui ar( despre plusvaloare i e(ploatare de pe planul

social i intern, pe planul comerului internaional. Mn ce scopT Simplu de tot, pentru a demonstra cCCrile industriale din

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	tony-fritch
View:	257 times
Download:	1 times

istoria gindirii economice.[conspecte.md].doc

Documents