+ All Categories
Home > Documents > ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

Date post: 01-Nov-2021
Category:
Upload: others
View: 21 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
52
1 ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI A USMF NICOLAE TESTEMIŢANU. Fiecare om, prin activitatea sa cotidiană, lasă o anumită urmă vie în istoria colectivului în care şi -a petrecut o bună parte a vieţii sale şi, fără îndoială , e de datoria noastră , a celor actuali, dezvăluim şi apreciem meritele lui, indiferent de funcţia pe care a exercitat -o. Prezentul este o punte între trecut şi viitor, o etapă decisivă în constituirea fiecăruia din noi. Nutrim speranţa că generaţia de astăzi va găsi în lucrarea dată o provocare de a-şi reflecta ea însăşi actualul şi viitorul, prin contribuţie conştientă şi insistentă. Catedra Anatomia Omului a fost înfiinţată în octombrie 1945, concomitent cu transferarea la Chişinău a Institutului de Medicină din Kislovodsk, în baza căruia a fost fondat Institutul de Stat de Medicină din Chişinău, actualmente USMF Nicolae Testemiţanu. Pe durata existenţei sale, au fost parcurse mai multe etape, care fac parte dintr-o istorie universitară şi, pentru a înţelege mai bine fenomenul şcolii a natomice din R. Moldova, e necesar a face o scurtă incursiune documentară. O istorie cuprinde oameni şi fapte, un sumar de factori şi circumstanțe care au contribuit la performanțele obţinute de-a lungul anilor şi care nu trebuie date uitării. Primul titular, fondator al catedrei Anatomia Omului, care a activat în perioada 1945-1950, a fost profesorul universitar, Om emerit A.P. LAVRENTIEV (1898-1958), născut în Vitebsk (R. Belarus) şi venit în Moldova din Kislovodsk, specialist în domeniul inervaţiei formaţiunilor conjunctive, format ca pedagog şi anatomis t erudit în cadrul celebrei şc oli de anatomie din Harkov (Ucraina), fondată de renumitul savant anatomist ucrainean V.P. Vorobiov. Călăuzit de acesta, A.P. Lavrentiev a activat la Universitatea din Harkov în calitate de preparator (fiind încă student), apoi ca asistent la catedra de anatomie, după care exercită funcţia de prosector la Universitatea de medicină din Odesa, condusă de un alt discipol fidel al şcolii lui V.P. Vorobiov N.S. Kondratiev.
Transcript
Page 1: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

1

ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI

A USMF NICOLAE TESTEMIŢANU.

Fiecare om, prin activitatea sa cotidiană, lasă o anumită urmă

vie în istoria colectivului în care şi-a petrecut o bună parte a vieţii sale

şi, fără îndoială, e de datoria noastră, a celor actuali, să dezvăluim şi

să apreciem meritele lui, indiferent de funcţia pe care a exercitat-o.

Prezentul este o punte între trecut şi viitor, o etapă decisivă în constituirea

fiecăruia din noi. Nutrim speranţa că generaţia de astăzi va găsi în lucrarea dată o

provocare de a-şi reflecta ea însăşi actualul şi viitorul, prin contribuţie conştientă şi

insistentă.

Catedra Anatomia Omului a fost înfiinţată în octombrie 1945, concomitent cu

transferarea la Chişinău a Institutului de Medicină din Kislovodsk, în baza căruia a

fost fondat Institutul de Stat de Medicină din Chişinău, actualmente USMF Nicolae

Testemiţanu.

Pe durata existenţei sale, au fost parcurse mai multe etape, care fac parte dintr-o

istorie universitară şi, pentru a înţelege mai bine fenomenul şcolii anatomice din R.

Moldova, e necesar a face o scurtă incursiune documentară.

O istorie cuprinde oameni şi fapte, un sumar de factori şi circumstanțe care au

contribuit la performanțele obţinute de-a lungul anilor şi care nu trebuie date uitării.

Primul titular, fondator al catedrei Anatomia Omului, care a

activat în perioada 1945-1950, a fost profesorul universitar, Om

emerit A.P. LAVRENTIEV (1898-1958), născut în Vitebsk (R.

Belarus) şi venit în Moldova din Kislovodsk, specialist în

domeniul inervaţiei formaţiunilor conjunctive, format ca

pedagog şi anatomist erudit în cadrul celebrei şcoli de anatomie

din Harkov (Ucraina), fondată de renumitul savant anatomist ucrainean V.P.

Vorobiov.

Călăuzit de acesta, A.P. Lavrentiev a activat la Universitatea din Harkov în

calitate de preparator (fiind încă student), apoi ca asistent la catedra de anatomie,

după care exercită funcţia de prosector la Universitatea de medicină din Odesa,

condusă de un alt discipol fidel al şcolii lui V.P. Vorobiov – N.S. Kondratiev.

Page 2: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

2

Îşi perfecţionează măiestria profesională şi cunoştinţele la Universitatea din Berlin

şi Breslau (Wroclaw, Polonia), fondează şi conduce catedra de Anatomie a omului a

Institutului de Medicină din Sverdlovsk (Ekaterinburg), iar ulterior, e promovat prin

concurs în funcţie de şef catedră Anatomie a Institutului de Medicină din Kislovodsk.

În ultimele două Instituţii şi-a făcut studiile şi paralel a activat ca preparator viitorul

asistent B.Z. Perlin.

Printre primele cadre didactice ale catedrei au fost asist. universitar B.Z. Perlin,

asist. universitar T.T. Koval, asist. universitar N.M. Volkova-Deineca (1945-1948),

aspirantul P.I. Moskalenko (1945-1950), conf. universitar A.A. Şenfain (1946-1950)

şi asist. universitar V.A. Tkaciuk (1947-1959).

Sub conducerea profesorului A.P. Lavrentiev, Om emerit în ştiinţă din RSSM,

deţinător al ordinului „Знак Почёта” (1947) a fost reproiectat localul catedrei, au fost

amenajate noi săli de disecţie, un laborator, a fost iniţiată activitatea de fondare a

muzeului anatomic, pentru care au fost confecţionate primele exponate, se deschide

un cabinet pentru studierea anatomiei radiologice.

În pofida condiţiilor extrem de dificile din perioada postbelică, colectivul catedrei,

era preocupat şi de cercetările ştiinţifice în domeniul inervaţiei vegetative a

viscerelor, de implementarea metodelor macromicro- şi microscopice de studiere a

ţesuturilor şi organelor etc.

Din start la catedră se desfăşoară o activitate fructuoasă de confecţionare a

pieselor anatomice de muzeu. Acest lucru, extrem de important, se intensifică

considerabil odată cu venirea la catedră a preparatorului superior I.D. Papazov

(1946), care, timp de 30 ani, a purtat povara asigurării procesului ştiinţifico-didactic

cu piese anatomice extrem de demonstrative şi ilustrative, confecţionate din material

cadaveric. În acelaşi an (1946), ca laborant al catedrei, a fost încadrat în câmpul

muncii L.M. Kabrin, student în anul 2, care ulterior a activat la catedră o perioadă

destul de îndelungată.

După plecarea prof. A.P. Lavrentiev conducerea catedrei a fost preluată de către

conferenţiarul universitar V.GH. UKRAINSKII (1950-1951) preocupat de studierea

tecilor sinoviale ale tendoanelor din regiunea mâinii.

Page 3: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

3

Următorul titular al catedrei, timp de 3 ani, a fost un alt

discipol al academicianului V.P. Vorobiov – profesorul

universitar A.A. OTELIN (1951-1954), sub îndrumarea căruia

au fost implementate şi utilizate pe larg atât tehnica de colorare a

pieselor anatomice cu albastru de metilen după V.P. Vorobiov,

cât şi cea de impregnare argentică, în scop de cercetare a

inervaţiei pielii şi a periostului, precum şi a inervaţiei regiunii ileocecale (B.Z.

Perlin).

În 1953, în colaborare cu catedrele clinice, a fost organizată Conferinţa ştiinţifică

în memoria academicianului V.P. Vorobiov, cu publicarea tezelor acestei manifestări

ştiinţifice.

Profesorul A.A. Otelin, numit în 1954 prin concurs în funcţia de şef catedră

anatomia omului a Institutului de Medicină din Kursk, a contribuit considerabil la

edificarea catedrei. Sub conducerea lui au fost elaborate indicaţii metodice pentru

profesori şi studenţi, unificate metodele de disecţie, intensificată activitatea de

perfecţionare a măiestriei profesionale a colaboratorilor tineri. În această perioadă la

catedră ore practice ducea roentgenologul, asistent universitar I.Ia. Vozniuc.

Începând cu anul 1951 colectivul catedrei se completează cu lectori tineri,

absolvenţi ai ISMC: asistenţii universitari – N.V. Cherdivarenko, G.V. Kucerenko-

Vincenko, în 1952 – aspiranţii V.T. Jiţa şi A.V. Popa (1952-1997), asistenţii

universitari – A.L. Kolesnik (1952-1957), L.A. Luneova (1952-1954), M.T. Selin

(1952-1954) şi Iu.Ia. Muhin (1952-1953), iar în 1954 – aspirantul N.N. Cereş (din

1957 – asistent universitar), care, împreună cu doctorul în medicină B.Z. Perlin, au

constituit nucleul colectivului profesoral-didactic pentru o perioadă îndelungată.

În 1953 a fost creată filiala Moldovenească a Asociaţiei ştiinţifice Unionale a

anatomiştilor, histologilor şi embriologilor, condusă mulţi ani în şir de profesorul

B.Z. Perlin şi ,ulterior, preluată de profesorii universitari V.T. Jiţa şi M.I. Ştefaneţ.

*** Dr. habilitat, prof. universitar, Om emerit NATALIA V. CHERDIVARENKO

Page 4: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

4

Născută la 30 august 1928 în or. Petrovsk, reg. Saratov (F.

Rusă), şi-a început activitatea de muncă în calitate de laborant la

Institutul de Medicină din Taşkent.

Studii. În 1946 devine studentă la Medicină (ISMC), pe care îl

absolveşte cu eminenţă în 1951.

Activitate profesională.

După absolvirea facultăţii şi-a început cariera didactico-ştiinţifică universitară în

calitate de asistent, parcurgând succesiv toate treptele ierarhiei profesionale,

câştigând fiecare funcţie/grad fiind promovată prin concurs: din 1967, până în 1970 –

în post de lector superior, apoi de conferenţiar universitar la catedra anatomia

normală a Alma Mater. Din 1978 până în 1998 ocupă, funcţia de şef catedră Biologie

generală şi genetică (actualmente catedra de Biologie moleculară şi genetică umană).

În 1980 i se conferă gradul ştiinţific de profesor universitar, din 1998-2003 este

profesor la această catedră, iar din 2003 – profesor consultant.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională.

Institutul de Medicină nr.1 I.M. Secenov, Moscova, F. Rusă (1977, 1989), UMF

Gh.T. Popa din Iaşi, România (1996), Institutul de Medicină A.A. Bogomoleţ, Kiev,

Ucraina (1982).

Activitate ştiinţifică

În 1961 susţine teza de dr. în medicină (Иннервация соединительнотканных

оболочек некоторых внутренних органов. Симферополь, 1961), iar din 1973-

1975 e transferată în funcţia de cercetător ştiinţific superior pentru a finisa teza de

doctor habilitat. După doctorantură revine la activitatea pedagogică şi, în 1977,

susţine cu succes teza de dr. habilitat (Нервный аппарат нижней полой вены как

инструмент региональной интеграции. Москва, 1977).

A confecţionat peste 30 de exponate la muzeu. Imaginile unora din ele, referitor

la inervaţia viscerelor, au înfrumuseţat, în sensul direct al cuvântului, renumitul atlas

al sistemului nervos vegetativ, editat în Minsk, sub redacţia academicianului P.I.

Lobko (1988) şi alte ediţii de specialitate.

Page 5: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

5

Activitatea sa ştiinţifică bogată este materializată în peste 125 de lucrări ştiinţifice

publicate, inclusiv materiale didactice, printre care monografia Inervaţia venei cave

inferioare (1979), atlasul Микроангиология (1982), semnează un şir de recomandări

metodice referitoare la problemele geneticii în ginecologie, pediatrie, neurologie

(1986, 1989) etc., este recenzent al unor materiale, publicate de colaboratorii catedrei

Anatomie omului şi alte subdiviziuni ale Universităţii.

Dna N. Cherdivarenko a prezentat cu succes rezultatele cercetărilor realizate la

foruri ştiinţifice din ţară şi de peste hotare – Belgia, Germania, Bulgaria, Cehia,

Slovacia, unele centre universitare din fosta Uniune Sovietică – Moscova, Kiev,

Tbilisi, Minsk, Orenburg, Taşkent etc..

Timp de 20 de ani a exercitat funcţia de secretar responsabil a Consiliului de

conducere a Societăţii anatomiştilor, histologilor şi embriologilor, a îndeplinit funcţia

de preşedinte a Societăţii „Ştiinţa” din Universitate.

Drept confirmare a talentului de pedagog, cercetător şi conducător ştiinţific, pe

care le posedă, profesoarei N.V. Cherdivarenko i s-a conferit titlul onorific de

Lucrător Emerit al învăţământului public (1989), medalia Meritul civic (1995) şi

Gloria muncii (1999), a fost menţionată cu diplome de onoare ale Universităţii,

Ministerului Sănătăţii şi Guvernului R. Moldova (2005), distincţii pe care le poartă cu

demnitate şi care i-au făcut un frumos renume nu numai în ţară, dar şi peste hotare.

***

Dr., conferenţiar universitar GALINA V. KUCERENKO-VINCENKO

Născută la 27.01.1928 în s. Nicolaevka, r-nul Hmelevskoi,

reg. Odesa (Ucraina).

Studii. Absolventă a facultăţii Medicină generală a ISMC în

1950.

Activitate profesională

Şi-a început cariera didactică universitară în 1951, când a fost

încadrată în activitatea catedrei Anatomia Omului în funcţia de asistent universitar.

Fiind studentă a anului I a activat ca preparator la catedră. Din 1954 exercită

funcţia de responsabil de muzeu, pe care o realizează până în prezent.

Page 6: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

6

Pe lângă activitatea ştiinţifico-didactică, este valoroasă activitatea Dnei G.V.

Kucerenko-Vincenko în cadrul muzeului Anatomic, anume cea de confecţionare,

restaurare şi menţinere într-o stare perfectă a pieselor anatomice exponate.

Dumneaei personal a confecţionat peste 40 de exponate de muzeu, cel mai preţios

şi complicat din care fiind cel care reflectă sursele de inervaţie ale inimii.

Activitate ştiinţifică

În 1961, la Cernăuţi, susţine public teza de doctor în medicină (Иннервация

сумочно-связочного аппарата голеностопного сустав), în 1967 deţine funcţia de

lector superior, iar în 1971 i se conferă titlul ştiinţifico-didactic de conferenţiar

universitar.

Drept confirmare a talentului de pedagog, pe care le posedă, profesoara G.V.

Kucerenko-Vincenko a fost decorată cu medalia Meritul civic (2005).

*** Dr. habilitat , prof. universitar, Om emerit în ştiinţă VICTOR T. JIŢA

Născut la 14 decembrie 1928 în s. Măcăreuca, r-nul Drochia.

Studii. Absolvent al ISMC (1952).

Activitate profesională

În 1952 debutează în activitatea didactico-ştiinţifică în cadrul

catedrei de anatomia omului, iniţial în funcţia de asistent

universitar, apoi ca aspirant (1955-1958).

În 1963 e promovat prin concurs în funcţia de conferenţiar universitar la catedra

anatomia omului.

Din anul 1972, până în 1992, deţine funcţia de şef catedră histologie, citologie şi

embriologie a ISMC, iar din 1974 – titlul de profesor universitar.

Pe parcurs a exercitat funcţiile de: membru al Consiliului Ştiinţific al facultăţii

medicină generală (din 1973), preşedinte al Societăţii anatomiştilor, histologilor şi

embriologilor din Moldova (din 1974), membru al Consiliului Ştiinţific al

Ministerului Ocrotirii Sănătăţii al RSSM (1975), membru (din 1976), iar din 1983 –

secretar ştiinţific, al Secţiei Ştiinţifice “Medicina” a Comitetului pentru Premiile de

Stat al RSSM în domeniul ştiinţei şi tehnicii, membru al Asociaţiei Internaţionale a

angiologilor (1978), membru al Colegiului de redacţie al revistei Архив анатомии,

Page 7: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

7

гистологии и эмбриологии, URSS, Leningrad (din 1980), din 1992 – membru al

Consiliului de redacţie al Revistei Mорфология, Sankt-Petersburg, din 1996 –

membru de Onoare al Societăţii anatomiştilor, histologilor, embriologilor şi

topografo-anatomiştilor din Ucraina, iar din 1997 – membru al Consiliului

Coordonator al Asociaţiei Internaţionale a morfologilor din CSI.

Activitate ştiinţifică

În 1957 susţine teza de doctor în medicină (Нервный аппарат надкостницы

плечевой кости. Кишинѐв, 1957). iar după postdoctorantură (1969-1971), pe cea de

dr. habilitat (Иннервационная система сосудов мозгового круга кровообращения.

Кишинѐв, 1971).

Pentru merite deosebite, în anul 1989, prof. universitar V. Jiţa, i s-a conferit titlul

onorific de Lucrător Emerit al Învăţământului public din RSSM, iar în 1995 – cel de

Om Emerit în ştiinţă.

*** Dr., conferenţiar universitar ALEXEI V. POPA (1929-1997)

Născut la data de 1 aprilie 1929 în satul Mărculeşti, raionul Floreşti.

Studii. În 1952 absolveşte facultatea Medicină generală a ISMC.

Activitate profesională

A intrat în învăţământul medical superior în perioada anilor 1952-1955, când a

urmat aspirantura în cadrul catedrei de Anatomie normală, ulterior, în perioada anilor

1955-1963, activează ca asistent la catedră, iar în 1963, prin concurs, e numit în

funcţia de conferenţiar universitar, pe care a exercitat-o până în anul 1997.

Activitate ştiinţifică

În 1957 susţine teza de dr. în medicină: Иннервация надкостницы нижней

челюсти человека.

*** Asistent universitar ALEXANDRA L. KOLESNIK

Născut la data de 18 noiembrie 1919 în s. Jmerinka, reg. Viniţa (Ucraina).

Studii. În 1938, după finisarea şcolii medii din satul natal, este înmatriculată în

anul I a ISMC. Programul ultimilor 2 ani de studii î-l urmează în 8 luni şi, în 1942,

susţine cu succes examenele de absolvire a Institutului, obţinând diploma de medic.

Page 8: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

8

Activitate profesională

În anii 1952-1957, activează în calitate de asistent la catedra anatomia omului.

În 1958 e transferată la catedra anatomie topografică şi chirurgie operatorie, unde

a activat până în anul 1988, iniţial în aceeaşi funcţie, ulterior – în postură de laborant

superior.

*** Asistent universitar LARISA A. LUNEOVA

Născut la data de 13.07.1926 în staniţa Egorâlâk, reg. Rostov (F. Rusă).

Studii. A absolvit ISMC în 1949.

Activitate profesională

După absolvirea facultăţii, din 1949 activează ca medic ftiziatru-pediatru în

dispanserul orăşenesc de tuberculoză a MS RSSM, iar în perioada anilor 1952-1955

în calitate de asistent la catedra de anatomie.

Activitate ştiinţifică

În 1960, în or. Kursk, susţine public teza de dr. în medicină: Нервы рѐбер и

грудины.

*** Asistent universitar MIHAIL T. SELIN

Născut la data de 15 octombrie 1918 în satul Tatarino, r-nul Ostorojsk, reg.

Voronej (F. Rusă).

Studii. A absolvit ISMC în anul 1949

Activitate profesională

În perioada anilor 1949-1952 urmează ordinatura clinică în cadrul catedrei

dernatovenerologie a ISMC, după care e angajat în funcţie de asistent universitar la

catedra anatomia omului (1952-1954). Ulterior, în anul 1954, e transferat la catedra

histologie, embriologie şi citologie, unde, iniţial în aceeaşi postură, apoi în funcţie de

lector superior, a activat până în anul 1987.

*** Asistent universitar IURII IA. MUHIN (1952-1953)

Născut în august 1925 în or. Blagovescensk, plaiul Habarovsk (F. Rusă).

Studii. A absolvit ISMC în 1952.

Page 9: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

9

Activitate profesională . În funcţie de asistent universitar a activat la catedra

anatomia omului o perioadă scurtă, din 25.08.1952, până în 12.11.1952, ulterior fiind

încadrat în rândurile armatei sovietice.

*** Dr., conferenţiar universitar NICOLAI N. CEREŞ

Născut la data de 1 ianuarie 1929 în s. Corjovo, r-nul Criuleni.

Studii. În 1948, după absolvirea şcolii, devine student al ISMC,

Facultatea Medicină generală, finisând studiile în 1954.

Activitate profesională

A activat la catedra Anatomia omului iniţial ca aspirant (din

1954), în 1957 a fost promovat prin concurs în funcţia de asistent

universitar, iar ulterior, în 1961, e transferat la catedra Histologie, citologie şi

embriologie, în postură de conf. universitar.

Activitate ştiinţifică

În 1960 susţine teza de doctor în medicină cu tema: Материалы

микроскопической анатомии кровеносного русла висцеральной брюшины.

***

În anii 1954-1956 conducerea catedrei a fost preluată de

prof. universitar, Om emerit VALENTINA F.

PARFENTIEVA, reprezentanta remarcabilei şcoli de chirurgie

operatorie şi anatomie topografică a profesorului V.N.

Şevkunenko din Leningrad/Sanct-Petersburg, specialist în

domeniul angioarhitectonicii glandelor endocrine şi a

viscerelor.

În această perioadă la catedră sunt iniţiate cercetări ştiinţifice valoroase, axate pe

problema anatomiei chirurgicale a vaselor sangvine.

Ulterior, V.F. Parfentieva este numită în funcţia şef catedră anatomie topografică

şi chirurgie operatorie, unde a activat până în 1996.

O contribuţie valoroasă în ridicarea profesionalismului tinerilor lectori, pe întreaga

perioadă de activitate, a avut-o dr. în medicină T.A. Iastrebova (1956-1996).

***

Page 10: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

10

Dr., conferenţiar universitar TATIANA A. IASTREBOVA (1920-1996)

Născută la data de 20 decembrie 1920 în or. Saratov, F. Rusă.

Studii. Absolventă a Institutului de Medicină din Saratov

(1943).

Activitate profesională

Se amplasează în câmpul muncii iniţial în calitate de medic

secundar în or. Orenburg, unde a activat până în 1945, iar ulterior

– ca asistent universitar la catedra Anatomia Omului în instituţia pe care a absolvit-o.

Din 1956, până în 1996, activează în cadrul ISMC iniţial în funcţia de asistent, din

1967 – de lector superior, iar din 1970 – de conferențiar universitar la catedra

Anatomia Omului.

Activitate ştiinţifică

În 1955, susţine teza de doctor în medicină cu tema: Некоторые

заслуживающие внимания клинициста морфологические особенности формы и

строения шейного отдела позвоночного столба. Ca cercetător a publicat peste 35

lucrări ştiinţifice, utile pentru studenţi, rezidenţi, medici etc., a confecţionat multe

piese anatomice unice de muzeu.

Pe parcursul activităţii şi-a manifestat cele mai frumoase calităţi de pedagog şi

educator, fapt pentru care i s-a conferit titlul de Lucrător Emerit a Şcolii superioare.

***

O perioadă fructuoasă de activitate ştiinţifico-didactică a

catedrei începe cu anul 1956, odată cu desemnarea la cârma ei a

profesorului universitar, VASILII V. KUPRIANOV (1956-1959)

ulterior academician al AŞM din URSS (F. Rusă), laureat al

premiului de Stat al URSS, şef catedră anatomia omului la

Institutul de Medicină nr.2 din Moscova, preşedinte al Societăţii

anatomiştilor, histologilor şi embriologilor din URSS, redactor-şef al revistei Архив

Анатомии, Гистологии и Эмбриологии, specialist cu renume în domeniul

microcirculaţiei, transferat la Chişinău de la Academia Medico-Militară din

Leningrad/Sankt-Petersburg.

Page 11: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

11

Profesorul V.V. Kuprianov, ale cărui cercetări au devenit cunoscute pe întreg

teritoriul ţărilor CSI şi peste hotarele acestora, a promovat direcţii ştiinţifice noi atât

în domeniul inervaţiei vaselor sanguine şi a structurilor conjunctive, cât şi în

problema circulaţiei transcapilare şi juxtacapilare la nivel de sistem microcirculator.

Este autorul/coautorul unui număr considerabil de lucrări ştiinţifice şi monografii,

inclusiv cele care ţin de patul microcirculator.

În a. 1977 academicianului V.V. Kuprianov, pentru ciclul de lucrări privind

problema sistemului microcirculator, i s-a acordat Premiul de Stat.

O contribuţie ştiinţifico-practică valoroasă a lui V.V. Kuprianov o constituie

lucrarile: Лицо человека: анатомия, мимика (1988), în care, împreună cu discipolul

său profesorul G.V. Stovicek, au sistematizat date referitoare la mimica feţii, au

evidenţiat criteriile morfofuncţionale, care determină starea fizică şi psihică a omului,

demonstrând importanţa cunoaşterii mimicii şi rolului ei în diagnosticul diferenţial al

unor maladii, Анатомические варианты и ошибки в практике врача (1970),

atlasul Микроциркуляторное русло (1975), Микролимфология (1983) etc.

La aniversarea de 90 de ani, Alma mater, pentru meritele deosebite, îi oferă

academicianului V.V. Kuprianov titlul onorific de Doctor Honoris Cauza al USMF

Nicolae Testemiţanu.

Reprezentant al şcolii de anatomie a lui V.N. Tonkov din Leningrad (Sankt-

Petersburg) şi discipol fidel al lui B.I. Dolgo-Saburov, V.V. Kuprianov a contribuit

esenţial la activizarea cercetărilor ştiinţifice şi modernizarea procesului de studiu la

disciplină. Ideile ştiinţifice ale Domniei sale şi-au găsit dezvoltare ulterioară în tezele

de dr. în medicină realizate de V.T. Jiţa (1958), A.V. Popa (1958), N.N. Cereş

(1961), G.V. Kucerenko-Vincenko (1961), N.V. Cherdivarenko (1961) şi cele pentru

titlul de dr. habilitat în medicină – B.Z. Perlin (1968), V.A. Tkaciuk (1970), V.T. Jiţa

(1971), N.V. Cherdivarenko (1977), V.N. Andrieş (1989).

În 1958 apare de sub tipar prima ediţie a culegerii de lucrări ştiinţifice de profil

Морфологические закономерности периферической иннервации, ulterior, în 1964

– a doua, iar în 1988 – a treia, multaşteptate de tinerii autori ai catedrei şi

comunitatea morfologilor din ţară.

Page 12: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

12

Activitatea prolifică a catedrei a continuat şi ulterior, când conducerea acesteia a

fost preluată de conf. Universitar BORIS Z. PERLIN (1959-1987), pedagog

talentat, ulterior, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, Om Emerit în

ştiinţă din RSSM. Sub conducerea profesorului B.Z. Perlin colectivul catedrei a

realizat cercetări multilaterale în direcţia stabilirii legităţilor morfologice de inervaţie

periferică a structurilor conjunctivale şi a vaselor sangvine.

***

Dr. habilitat, prof. universitar, Om emerit BORIS Z. PERLIN (1912-1995)

Născut la 25 august 1912 în or. Dnepropetrovsk (Ucraina).

Studii. Institutul de medicină din or. Sverdlovsk.

Activitate profesională

În perioada 1941-1943 preparator la catedra Anatomie

normală a omului, în anii 1943-1944 – asistent la catedra similară

a Institutului de medicină din or. Sverdlovsk, iar în 1944-1945 –

la catedra Anatomie normală a omului a Institutului de medicină din or. Kislovodsk.

În toamna anului 1945, este transferat de la Kislovodsk la Chişinău, unde contribuie

la fondarea catedrei de anatomia omului, activând iniţial în funcţia de asistent (1945-

1954), apoi e promovat prin concurs în cea de conferenţiar (1957), iar din 1959 – de

şef catedră anatomia omului.

În 1969 deţine titlul ştiinţific de profesor universitar. Din 1987 şi până în 1995 a

activat în calitate de consultant ştiinţific.

Activitate ştiinţifică

În 1955 B.Z. Perlin susţine public teza de doctor (Участие блуждающего нерва

в иннервации илеоцекального отдела кишечника (экспериментально-

морфологическое исследование), iar în 1967 – pe cea de dr. habilitat (Нервный

аппарат твердой оболочки головного мозга).

A utilizat în premieră la catedră, metoda macro-microscopică de disecţie fină a

pieselor anatomice totale, colorate selectiv cu reactivul Schiff în studierea sistemului

nervos periferic, a implementat în activitatea ştiinţifică şi alte metode de evidenţiere a

structurilor nervoase (de impregnare, histochimice, luminiscente).

Page 13: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

13

Prin munca cu abnegaţie a profesorului B.Z. Perlin au fost educaţi mulţi

cercetători ştiinţifici.

Sub conducerea prof. universitar B.Z. Perlin au fost susţinute 14 teze de doctor şi

una de doctor habilitat în medicină, publicate peste 100 de lucrări ştiinţifice, 2

culegeri, 2 monografii, un ghid de disecţie, un ghid în domeniul angioneurologiei etc.

Mai mulţi ani în şir B.Z. Perlin a condus secţia moldovenească a Societăţii

anatomiştilor, histologilor şi embriologilor, a activat în calitate de redactor a

culegerilor de lucrări ştiinţifice.

Pentru merite deosebite prof. universitar B.Z. Perlin a fost decorat cu medalia

Pentru muncă eroică în Marele război pentru apărarea Patriei, insigna Om eminent

al ocrotirii sănătăţii, diplome de onoare, medalia Veteran al muncii.

***

Odată cu organizarea facultăţilor de Stomatologie, Medicină preventivă, Farmacie

şi creşterea numărului de studenţi înmatriculaţi, a luat amploare procesul de selectare

şi instruire a cadrelor didactice tinere.

În acest răstimp au fost înscrişi în statele de funcţii şi personal ale catedrei N.M.

Fruntaşu (1961-1964), I.V. Kuzneţova (1960-1987), A.N. Nastas (1963-1975), V.I.

Covali (1963-1977, 2002), V.N. Andrieş (1964), M.V. Casian (1964-1966), M.G.

Arventeva (1964-1966), T.I. Lupaşcu (1965), M.I. Ştefaneţ (1965), V.B.

Corduneanu-Covaliu (1965-1995, 2002); D.M. Didilica-Stratilă (1965-2000), G.M.

Marin-Hâncu (1966), E.G. Sadovaia (1966-1968), I.M. Bostan (1966-1978), I.A.

Guriţenku (1967-1976), E.V. Gherghelegiu-Poburnaia (1967), Gh. Iu. Nicolau (1969-

1973); E.S. Beşliu-Lopotencu (1970); D.Gh. Batâr (1971); T.M. Titova (1974), I.M.

Catereniuc (1980); L.M. Gurieva-Mazilu (1982-1986); O.V. Belic (1987) etc.

*** Dr. habilitat, prof. universitar NICOLAE M. FRUNTAŞU

Născut la data de 13 ianuarie 1932-- în s. Cufureştii de Sus,

judeţul Soroca, în prezent r-nul Floreşti.

Studii. A absolvit ISMC în anul 1958.

Activitate profesională

În primii trei ani după absolvirea ISMC, (din anul 1958) a

Page 14: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

14

activat, în calitate de medic-şef al Spitalului de circumscripţie Ciutuleşti, Floreşti,

RM, iar în 1961, a fost angajat în funcţie de asistent universitar la Catedra Anatomia

omului.

La catedra sus-nominalizată, Dl N. Fruntaşu a activat până în august 1964, fiind

apoi transferat la Catedra Anatomie clinică şi Chirurgie operatorie.

Activitate ştiinţifică

Rezultatele ştiinţifice, obţinute în domeniul neuromorfologiei, au fost

sistematizate şi prezentate în teza de dr. în medicină: Иннервация коленного сустава

человека, care a fost susţinută public în 1964.

*** Dr., conferenţiar universitar IRINA V. KUZNEŢOVA

Născută la data de 3 mai 1927.

Studii. Absolventă a ISMC, promoţia anului 1950.

Activitate profesională

După o activitate practică de obstetrician-ginecolog, în 1960 s-

a încadrat în colectivul catedrei, iniţial ca asistent universitar, iar

din 1973 – ca conf. universitar, unde a activat până în 1987.

Activitate ştiinţifică.

În 1965, la Moscova, susţine teza de dr. în medicină: Иннервация и

васкуляризация белочной и серозной оболочек мужской половой железы в норме

и при некоторых патологических состояниях.

*** Dr., conferenţiar universitar ANATOL N. NASTAS

Născut la data de 4 septembrie 1940.

Studii: Absolvent a ISMC, anul 1962.

Activitate profesională

După absolvirea ISMC, trece subordinatură la catedra

anatomia omului (1963-1964), apoi activează ca asistent, mulţi

ani exercitând funcţia de şef studii, iar în 1975 se transferă la

Institutul pedagogic de Stat Ion Creangă, în funcţie de conferenţiar universitar şi şef

catedră Anatomie şi Fiziologie.

Page 15: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

15

Activitate ştiinţifică. În 1969 susţine teza de doctor: Нервный аппарат стенок

пахового канала человека (Курск).

*** Dr., conferenţiar universitar VALERIU I. COVALIU

Născut la 14 mai 1941 în com. Todireşti, judeţul Bălţi.

Studii: În anul 1957 e admis la facultatea Medicină generală a

ISMC, pe care a absolvit-o în 1962.

Activitate profesională

În anii 1962-1963, fiind student la anul VI, urmează un stagiu

la catedra Anatomia omului în vederea ulterioarei admiteri la

doctorantură şi, la obţinerea diplomei de licenţă, în 1963, e angajat la catedră pe post

de laborant superior, înscris în doctorantură, ulterior transferat în funcţia de asistent

universitar interimatul, iar din anul 1966, ales prin concurs, pe post de asistent

universitar.

În perioada 1977-1989 Dl V. Covaliu activează la Universitatea Agricolă de Stat

din Chişinău, iniţial pe post de lector superior, ulterior, de conferenţiar la catedra

Anatomia animalelor domestice şi Zoologie.

În anul 1986 este numit în postul de Prodecan la Departamentul universitar pentru

problemele studenţilor străini, funcţie deţinută până în anul 1988.

Din anul 1990 exercită funcţia de conferenţiar la catedra Anatomie şi fiziologie a

Universităţii Pedagogice de Stat Ion Creangă, facultatea Educaţie fizică, ulterior fiind

transferat la Institutul Naţional de Educaţie fizică şi sport, catedra Discipline

morfologice, deţinând funcţia respectivă până în anul 1994.

De la inaugurarea ULIM-ului (1992) deţine postul de conf. universitar la catedra

Morfologia omului, iar în anul 1994 este numit în funcţia şef catedră Anatomia

normală a omului şi Anatomia topografică cu Chirurgie operatorie, Departamentul

Medicină, unde a activat până în anul 2002, când a fost transferat în aceeaşi funcţie la

catedra Anatomia omului nr. 1 USMF Nicolae Testemiţanu.

A deţinut funcţia de membru al Consiliului de conducere al Societăţii

anatomiştilor, histologilor şi embriologilor din R. Moldova, de membru al Senatului

ULIM (1994-1997).

Page 16: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

16

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

Institutul de Sănitărie şi Igienă (Leningrad/Sankt-Petersburg, 1976), Academia

Agrară K.I. Screabin (Moscova, 1983), Institutul de Zootehnie şi Medicină

Veterinară (Lvov, 1989).

Activitate ştiinţifică

Rezultatele studiului morfologic mezoscopic, microscopic şi experimental, în care

au fost identificate sursele de inervaţie a venelor hepatice, au fost stabilite legităţile

organizării arhitectonicii spaţiale, tridimensionale, a plexului nervos cavo-hepatic în

calitate de instrument comun de reglare a funcţiilor extrem de complexe ale ficatului,

date care au fost sistematizate în teza de dr. în medicină (Иннервация печеночных

вен человека (макромикроскопическое исследование. Кишинѐв, 1971).

Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice au fost relatate la foruri ştiinţifice naţionale şi

internaţionale ale anatomiştilor (Minsk, 1981; Viniţa, 1986; Oradea, 2000; Iaşi, 2002;

Edirne, Turcia, 2001 etc.).

Printre lucrările publicate de V.Covaliu se numără colaborarea la traducerea în

limba română a manualului Anatomie normală a omului (N.K. Lâsenkov, V.I.

Buşkovici, M.G. Prives) şi Anatomia şi fiziologia (autori – E.A. Vorobiova et al.),

pentru colegiile medicale, suportând trei ediţii.

Merită atenţie şi traducerile în română a mai multor titluri de carte, ce ţin de

domeniul pedagogiei generale şi al educaţiei medico-sanitare a populaţiei, precum şi

avizarea mai multor teze de doctorat şi manuale de Anatomie şi Fiziologie veterinară.

***

Dr. habilitat, prof. universitar, Om emerit în ştiinţă VASILE N. ANDRIEŞ

(1938 - 17.08.2011)

Născut la 3 ianuarie 1938 în s. Giurgiuleşti, r-nul Vulcăneşti.

Studii. Facultatea Medicină Generală a ISMC, anul 1964.

Activitate profesională

După absolvirea în facultăţii şi-a început activitatea didactică

şi ştiinţifică la catedra Anatomia omului în calitate de aspirant

(1964), apoi asistent (din 1966), iar în 1977 – de lector superior.

Page 17: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

17

Au urmat apoi treptele ierarhiei universitare la disciplina Anatomie: în anul 1990 i

se conferă titlul de profesor universitar, fiind concomitent numit şef catedră

Anatomia omului a USMF Nicolae Testemiţanu, iar din 1997 – şef disciplină

anatomia omului a facultăţilor Stomatologie, Medicină preventivă şi Farmacie.

Din 2007 deţine funcţia de profesor universitar la catedra Anatomia omului.

Activitate ştiinţifică

În 1971, la Кiev, susţine public teza de doctor în medicină (Иннервация сумочно-

связочного аппарата тазобедренного сустава), materiale căreia, ulterior au fost

editate ca monografie.

Ulterior, în 1988, în or. Moscova, cu succes, susţine public teza de dr. habilitat

(Нервный аппарат бронхов и сосудов малого круга кровообращения

(экспериментально-морфологическое исследование).

Profesorul V. Andrieş a publicat peste 240 de lucrări ştiinţifice în ţară şi peste

hotare.

Prezintă interes manualele de Anatomia Omului, şi Anatomia capului şi gâtului,

elaborate în colaborare cu eminenţi reprezentanţi ai şcolilor universitare de profil din

Oradea şi Timişoara (România).

Sub conducerea sa au fost susţinute 3 teze de doctor în medicină.

În anul 1998, profesorul universitar, Om emerit V. Andrieş devine Membru

corespondent al Academiei Internaţionale de Ecologie şi Protecţie a Mediului şi al

Academiei Internaţionale de Informatică din Sankt-Petersburg.

***

Asistent universitar MIHAIL V. CASIAN

Născut la data de 1 ianuarie 1939 în satul Gârbovo, r-nul Atachi

Studii: A absolvit facultatea medicină generală a ISMC în 1963.

Activitate profesională

Din 1963 până în 30.09.1964 activează ca medic în spitalul raional Târnova (r-nul

Donduşeni)

Page 18: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

18

A venit la catedră la data de 1.10.1964, unde a activat în funcţie de asistent până în

30.08.1966.

Din 11.10.1967 îşi continuă studiile ca aspirant la zi la catedra boli nervoase,

ulterior fiind angajat iniţial în funcţie de asistent universitar, iar în continuare, de

conferenţiar la catedra nominalizată.

Activitate ştiinţifică.

A fost preocupat de studierea sistemului nervos central şi, în scurt timp după

transferarea la catedra boli nervoase, a susţinut teza de doctor.

*** Asistent universitar MARGARETA GR. ARVENTIEVA

Născută la data de 10 octombrie 1941 în satul Ineşti, r-nul Lazo (actual r-nul

Sângerei).

Studii: Absolventă a facultatea medicină generală a ISMC, promoţia anului 1964.

Activitate profesională

În postură de asistent universitar a activat la catedră în perioada anilor 1964-1965,

ulterior fiind transferată în funcţie de medic practician în r-nul Ceadâr-Lunga.

*** Şef catedră, dr. habilitat, prof. universitar, Om emerit MIHAIL I. ŞTEFANEŢ

Născut la 24 februarie 1943 în s. Nicoreni, r-nul Drochia.

Studii: A absolvit facultatea medicină generală a ISMC în

1965.

Activitate profesională

Din anul 1965 activează în cadrul USMF Nicolae Testemiţanu

în calitate de asistent universitar la Catedra Anatomia Omului. Din

a. 1974 deţine postul de lector superior, iar în 1982, prin concurs, a fost promovat în

funcţia de conferenţiar universitar al catedrei.

Timp de zece ani a îndeplinit funcţia de şef de studii.

În anul 1987, Dl M. Ştefaneţ prin concurs e numit în funcţia de şef catedră, în

1997 – şef de disciplină anatomia omului la facultăţile medicină generală şi pediatrie,

iar în 2001 i se conferă titlul de prof. universitar.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională.

Page 19: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

19

Pe parcursul activităţii a făcut stagii în Institutele/Universităţile de Medicină din

Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev, Iaşi.

Activitate ştiinţifică

În 1972, Dl M.Ştefaneţ susţine public teza de dr. în medicină (Иннервация

надкостницы костей плечевого пояса человека), iar în 1998 – pe cea de dr.

habilitat (Morfologia complexului funiculotesticular la om).

Activitatea sa ştiinţifică bogată este materializată în numeroase lucrări ştiinţifice,

care reprezintă preocupările în domeniu.

A participat la traducerea în română a manualului de anatomia omului, sub

redacţia academicianului M.R. Sapin, coordonând terminologia ambelor volume a

acestuia. A publicat peste 160 lucrări ştiinţifice, inclusiv: 1 manual, 3 monografii, 3

invenţii, 12 inovaţii, este fondatorul muzeului “Anatomia copilului”, participă activ la

diferite manifestări ştiinţifice (simpozioane, congrese, conferinţe).

Sub conducerea/consultarea sa au fost susţinute 2 teze de doctor în medicină şi 1

teză de dr. habilitat.

Este Om emerit al învăţământului public, membru al Senatului Universităţii şi al

consiliului facultăţii medicină generală, preşedinte a Societăţii Anatomiştilor din R.

Moldova, membru al Consiliului Coordonator al Asociaţiei Internaţionale a

morfologilor din CSI, membru al colegiului de redacţie al revistei Curierul medical şi

al revistei Revista Română de Anatomie funcţională şi clinică macro- şi microscopică

şi de Antropologie (Iaşi), membru al Societăţii Anatomiştilor din România, mulţi ani

a condus Societatea Anatomiştilor, histologilor şi embriologilor din R. Moldova,

exercită funcţia de preşedinte a CŞS la specialitatea: 14.00.02 – Anatomia Omului.

Dl M. Ştefaneţ a depus un efort deosebit la reorganizarea şi mobilarea muzeului,

la organizarea şi amenajarea unei săli de calculatoare, necesare pentru implementarea

unor programe de anatomie virtuală.

Actualmente este consultant ştiinţific la două teze de doctor habilitat în ştiinţe

medicale şi la două teze de doctor în medicină.

***

Page 20: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

20

Dr., conferenţiar universitar TEODOR I. LUPAŞCU

Născut la 29 februarie 1936 în s. Şuri, r-nul Soroca.

Studii. A absolvit cu menţiune facultatea medicină generală a

ISMC în anul 1965.

Activitate profesională

Si-a început cariera ştiinţifico-didactică universitară la catedra

Anatomia omului USMF Nicolae Testemiţanu în anul 1965,

iniţial în funcţia de asistent universitar, din 1970 – ca lector superior, iar din 1983 – e

promovat prin concurs în funcţia de conferenţiar universitar.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

În perioada de activitate a beneficiat de mai multe stagii şi perfecţionări

profesionale: Sankt-Petersburg (1973), Kiev (1984) şi Chişinău (2008).

Activitate ştiinţifică

În 1972 a susţinut public teza de dr. în medicină (Иннервация сумочно-

связочного аппарата локтевого сустава человека).

Activitatea ştiinţifică bogată a Dl T. Lupaşcu este concretizată în peste 70 de

lucrări ştiinţifice (monografii, manuale, lucrări metodico-didactice, articole, teze

etc.).

A participat activ la traducerea manualelor la disciplină, elaborarea chestionarelor,

testelor şi a problemelor de situaţie pentru dirijarea autoinstruirii şi autocontrolului

nivelului de cunoştinţe al studenţilor, a colaborat la editarea Enciclopediei medicale

populare.

Este recenzent/redactor al materialelor didactice publicate de colaboratorii

catedrei/altor subdiviziuni Universitare, al tezelor de licenţă, de dr./dr. habilitat.

Cu succes traduce în viaţă metodele de predare a anatomiei virtuale (amenajarea

clasei de calculatoare, adoptarea pentru utilizare în condiţiile catedrei şi în

conformitate cu planul de studii a filmului didactic Acland's atlas of Human Anatomy,

a participat la dublarea în limba română a filmelor instructive privind muşchii

trunchiului şi gâtului şi vasele sangvine, adaptarea programelor interactive, selectarea

din diverse surse a imaginilor privind caracteristica anatomică a organelor şi

Page 21: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

21

sistemelor pentru demonstrarea pe calculator), elaborarea ghidului pentru

autoinstruire (Lucrări practice la anatomia omului) în trei volume.

Pentru meritele deosebite în activitatea profesională Dl. T. Lupaşcu a fost destins

cu ordinul „Gloria muncii”, medalia „Veteran al Muncii”, medalia comemorativă

Nicolae Testemiţanu, diplome de onoare ale MS RM şi Universităţii.

*** Asistent universitar VALENTINA B. CORDUNEANU-COVALIU

Născută la 2 martie 1942 în mun. Chişinău.

Studii A absolvit facultatea Medicină generală a ISMC, în

1965.

Activitate profesională

La absolvirea facultăţii a fost angajată la Asociaţia raională de

medicină Călăraşi în funcţia de medic-patomorfolog la Spitalul

raional Călăraşi, iar ulterior transferată pe post de asistent universitar interimar la

catedra Anatomia omului, din 1966 – în funcţie de asistent universitar şi din 1993 –

de lector superior.

Din 1995 activează ca lector superior la catedra Anatomia omului, Departamentul

Medicină, ULIM, funcţie pe care o deţine până în 2002, an în care e angajată prin

transfer la USMF Nicolae Testemiţanu, catedra Anatomia omului nr. 2, iniţial pe post

de lector superior, apoi de asistent universitar.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

Institutul de Medicină şi Pediatrie (Leningrad/Sankt-Petersburg, 1974), Institutul

de Medicină A.A. Bogomoleţ (Kiev, 1988).

Activitate ştiinţifică

A realizat cercetări ştiinţifice în vederea studierii morfologiei aparatului nervos al

periostului oaselor gambei.

Unele piese anatomice, executate de Dna V-na Covaliu, sunt expuse în muzeul

anatomic al catedrei.

Rezultatele cercetării ştiinţifice au fost relatate de autor la forurile anatomiştilor

din Minsk (1981), Viniţa (1986), precum şi la conferinţe ştiinţifice locale.

***

Page 22: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

22

Asistent universitar DOMNICA M. DIDILICA-STRATILĂ (1935-2001)

Născută la 9 ianuarie 1935 în s. Cazanjik, r-nul Leovo.

Studii. A absolvit şcoala medie din or. Bălţi (1955) şi, în

acelaşi an este admisă în anul I la ISMC, facultatea medicină

generală, finisând studiile în anul 1961 cu diplomă roşie.

Activitate profesională

Activitatea profesională Dna D. Didilica-Stratilă a început-o

în 1961, ca medic terapeut în spitalul din s. Răspopeni r-nul Rezina.

În anul 1962 cu familia pleacă în or. Doneţk (Ucraina), unde activează ca medic-

ortoped.

Din mai 1966 activează la catedra Anatomia omului, iniţial în funcţie de asistent

universitar, iar din 1989 până în 2001 – ca lector superior.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

Catedra Anatomia omului a Institutului de medicină nr. 1 din Moscova (1978) şi a

Institutului de medicină nr. 2 din Moscova – în 1988.

Activitate ştiinţifică. A realizat cercetări ştiinţifice în vederea studierii morfologiei

aparatului nervos al periostului femurului.

***

Asistent universitar GALINA M. MARIN-HÂNCU

Născută la data de 25 februarie 1938 în s. Hlinaia, r-nul

Slobozia.

Studii. A absolvit ISMC în anul 1961, facultatea medicină

generală.

Activitate profesională

Din 1961 până în 1964 a activat ca medic ftiziatru în spitalul

din s. Caterinovca, r-nul Râbniţa, iar din 1964 până în 1967 – ca doctor principal în

spitalul din s. Iavgur, r-nul Cimişlia.

În anul 1967 e transferată pe post de asistent universitar interimar la catedra

Anatomia omului a ISMC, iar din 1968 este trecută prin concurs în funcţia de asistent

universitar.

Page 23: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

23

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

Catedra Anatomia omului a Institutului de medicină I.M. Secenov din Moscova

(1971, 1984) şi cea a Institutului de pediatrie din Leningrad/ Sankt-Petersburg (1989).

*** Asistent universitar IVAN I. BOSTAN

Născut la 9 aprilie 1936 în satul Pârjota, r-nul Râşcani.

Studii. Absolvent al facultăţii medicină generală a ISMC,

promoţia anului 1961.

Activitate profesională

A activat la catedra anatomia omului, iniţial în funcţia de

asistent universitar (din 1966), din 1973 – ca laborant superior, din

1978 până în 1979 – reales prin concurs în postură de asistent universitar, iar în

continuare, plecat de la catedră, a fost încadrat în rândurile armatei sovietice,

exercitând funcţia de medic militar.

Activitate ştiinţifică

În perioada de activitate la catedră a realizat cercetări ştiinţifice în vederea

studierii morfologiei şi inervaţiei pereţilor canalului inghinal.

***

Asistent universitar ILIA A. GURIŢENKU

Născut în 5 august 1938 în satul Oxentia, r-nul Orhei.

Studii. A absolvit facultatea de stomatologie a ISMC în

1967.

Activitate profesională

După absolvirea facultăţii, în august 1967, a fost repartizat la

catedra anatomia omului, unde a activat până în anul 1977,

ulterior, transferându-se la lucrul clinic.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

Institutul de medicină nr. 1 din Moscova (1970).

Activitate ştiinţifică

În aspect ştiinţific a fost preocupat de studierea morfologiei şi a aparatului nervos

al fasciilor muşchilor masticatori şi a celor mimici.

Page 24: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

24

*** Dr., conf. universitar EMILIA V. GHERGHELEGIU-POBURNAIA

Născută la 8 ianuarie 1945 în satul Mamaliga, r-nul

Novoseliţa, reg. Cernăuţi (Ucraina).

Studii. Facultatea stomatologie a ISMC (1967).

Activitate profesională

După absolvirea facultăţii activează la catedra anatomia

omului, iniţial în funcţie lector-asistent, apoi ca lector superior

(1992), iar în 1994 deţine funcţia de conferenţiar universitar.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

Moscova (1970, 1978); Sankt-Petersburg (1990); Chişinău (2008).

Activitate ştiinţifică

Interesele ştiinţifice ale D-nei E. Poburnaia ţin de neuromorfologie.

Rezultatele investigaţiilor efectuate cu privire la stabilirea particularităţilor

morfofuncţionale a aparatului nervos a periostului oaselor antebraţului la adulţi, la

făt, nou-născut şi sugar, comunicate la diverse reuniuni ştiinţifice şi publicate în peste

38 de lucrări ştiinţifice au fost expuse în teza de dr. în medicină cu tema: Inervaţia

periostului oaselor antebraţului omului, susţinută cu succes în 1993.

Pe parcursul activităţii a confecţionat multe exponate de muzeu şi preparate

anatomice folosite în procesul didactic.

*** Dr., asistent universitar AUREL N. VOLOH

Născut la data de 1 decembrie 1932 în Cotlojani, r-nul Şoldăneşti.

Studii. Absolvent al ISMC, promoţia anului 1954.

Activitate profesională

A activat la catedra anatomia omului în perioada 1957-1962, ulterior, fiind

transferat în funcţia de asistent universitar la catedra de boli nervoase.

Activitate ştiinţifică. În 1973, sub conducerea profesorilor B. I. Şarapov şi B. Z.

Perlin, susţine teza de dr. în medicină cu tema: Ретикулярная формация

каудальной части ствола мозга при острой и хронической алкогольной

интоксикации.

Page 25: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

25

***

Asistent universitar VALERII V. PETUHOV

Născut la data de 21 iulie 1934 în staniţa Evdanovo, r-nul Evdanov, reg. Voronej

(F. Rusă).

Studii. Absolvent al facultăţii de medicină generală a ISMC, promoţia a. 1958.

Activitate profesională

După absolvirea facultăţii, în perioada anilor 1958-1959 activează ca chirurg în

spitalul de circumscripţie rurală Costeşti, iar ulterior, o perioadă de mai puţin de un

an – 09.03.1960-01.06.1960 – ca asistent al catedrei de anatomia omului.

***

Dr. habilitat, prof. universitar, GHEORGHII IU. NICOLAU

Născut la 1 septembrie 1946 în s. Sarata-Rezeşti, r-nul Leova.

A absolvit facultatea de stomatologie a ISMC în 1969.

Activitate profesională

În perioada anilor 1969-1972 urmează studii în aspirantură la

catedra Anatomia Omului, după care, prin concurs e numit în

funcţia de asistent universitar. Ulterior, în 1976, e transferat la

catedra Stomatologie terapeutică, unde, până în prezent, exercită funcţia de şef

catedră.

Activitate ştiinţifică.

În 1973 susţine public teza de doctor în medicină: Иннервация черепно-

позвоночных соединений человека (макро-микроскопическое и

микроскопическое исследование).

***

Dr., conf. universitar EUGENIA S. BEŞLIU-LOPOTENCU

Născută la 30 iunie 1946 în s. Pepeni, r-nul Sângerei.

Studii. În anul 1970 a absolvit cu menţiune facultatea Medicină

generală a ISMC.

Activitate profesională

În 1970 îşi începe activitatea profesională la catedra Anatomia

Page 26: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

26

Omului iniţial ca asistent, apoi, promovată prin concurs, ca lector superior (1989), iar

din aprilie 1995 – în funcţie de conf. universitar.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

Moscova (1976), Sankt-Peterburg (1989) şi Chişinău (2008).

Activitate ştiinţifică

În 1988 a susţinut teza de dr. în medicină: Иннервация надкостницы костей

кисти).

Este autor/coautor la circa 45 lucrări ştiinţifice (o monografie, articole, teze,

lucrări metodico-didactice).

Rezultatele investigaţiilor cu privire la morfologia aparatului nervos al periostului

oaselor mâinii au fost prezentate la un şir de întruniri ale anatomiştilor (Kiev, Sofia,

Oradea, Astrahani, Grodno, Iaroslav etc.).

Pentru munca cu abnegaţie i sa-u decernat medalia Veteran al muncii, medalia

comemorativă Nicolae Testemiţanu, diplome de onoare ale MS RM şi Universităţii.

*** Şef de studii, dr., conf. universitar DUMITRU GH. BATÂR

Născut la 8 septembrie 1946 în s. Horodişte, r-nul Calaraş.

Studii. A absolvit facultatea de medicină generală a ISMC

(1971).

Activitate profesională

În anul 1971 a fost înmatriculat ca aspirant la catedra de

Anatomie a omului.

Din 1974 activează în cadrul catedrei în calitate de asistent, iar din 1988 e

promovat prin concurs în funcţia de conferenţiar.

Timp de mai mulţi ani a activat ca vice decan al facultăţii medicină generală,

conducând lucrul organizatoric şi educativ la primit trei ani de studii.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

În anul 1998 beneficiază de o bursă de studii la Centrul Internaţional de Limbi şi

Civilizaţie a Universităţii din Saint-Etienne, Franţa, motiv care îi permite să ducă

lucrări practice în grupele francofone.

În 2002 a trecut un stagiu de o lună în UMF Gr. T. Popa din Iaşi.

Page 27: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

27

Activitate ştiinţifică

În anul 1980 a susţinut teza de doctor în medicină (Иннервация фасций груди).

Este îndrumător la teze de diplomă.

*** Dr., conf. universitar TAMARA M. TITOVA

Născută la data de 15 aprilie 1940 în or. Tomsk (f. Rusă).

Studii. În anul 1963 a absolvit cu eminentă Institutul de

medicina din Tomsk.

Activitate profesională

După absolvirea facultăţii a activat la catedra anatomia omului

a Institutului de medicina din Tomsk, iniţial în funcţie de asistent,

mai târziu – aspirant.

În cadrul USMF Nicolae Testemiţanu activează din a. 1974, iniţial în funcţia de

lector-asistent, apoi ca lector superior, iar din 1995 până la prezent deţine funcţia de

conferenţiar universitar.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

Ultimele reciclări le-a trecut în Moscova (1990) şi Chişinău (2008).

Activitate ştiinţifică

Teza de dr. în medicină (Коллатеральное кровообращение после перевязки

артерий и вен двенадцатиперстной кишки), a susţinut-o în a. 1969.

Pe parcursul activităţii a confecţionat multe piese anatomice folosite în procesul

didactic, inclusiv peste 27 exponate de muzeu, unul din care „Nervul trigemen” este

exponat în muzeul Academiei de Medicină I.M. Secenov din Moscova.

A participat la elaborarea şi redactarea indicaţiilor metodice şi chestionarelor

pentru examene. O perioadă îndelungată a condus cercul ştiinţific.

A fost delegat al Congresului al IX-lea Internaţional al Anatomiştilor (Leningrad,

1970) şi al celui de-al IX Unional al Anatomiştilor (Minsk,1981).

***

Page 28: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

28

Dr. habilitat, prof. universitar ILIA M. CATERENIUC

Născut la data de 24.09.1957 în s. Târnavka, r-nul Herţa, reg.

Cernăuţi (Ucraina).

Studii. Facultatea Medicină generală a ISMC, în 1980.

Activitate profesională

Şi-a început cariera didactico-ştiinţifică universitară la catedra

Anatomia omului USMF Nicolae Testemiţanu în 1980, încadrat

iniţial ca lector-asistent, ulterior promovat prin concurs în funcţia de lector superior

(1993), apoi, de conferenţiar universitar (1999), din 2009 – de profesor universitar,

iar în 2011 i s-a conferit titlul ştiinţifico-didactic de profesor universitar.

Au urmat apoi treptele ierarhiei Universitare. Deţine funcţia de prorector adjunct

pentru activitate ştiinţifică USMF Nicolae Testemiţanu (din 2008), este preşedinte al

Biroului Comitetului sindical al Facultăţii Medicină nr.1 şi membru al Comitetului

sindical al Facultăţii şi al Universităţii (2005-2009/2010-2014), vicepreşedinte al

Comisiei de calificare universitare pentru promovarea pretendenţilor la titluri

ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice la profilul medico-biologic, umanistic şi farmaceutic,

membru al Colegiului de redacţie al revistei Anale Ştiinţifice USMF Nicolae

Testemiţanu, membru al Societăţii Anatomiştilor din R. Moldova, medic de categorie

superioară în domeniul Anatomiei Omului.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

1986 – Leningrad/Sankt-Petersburg (F. Rusă); 1999 – Iaşi, UMF Gh.T. Popa;

2005 – Cairo (Republica Arabă Egipt); 2008 – Chişinău, USMF Nicolae Testemiţanu;

2009 – Semfiropol (Ucraina); 2009 –Vitebsk (R.Belarus).

Activitate ştiinţifică

În anul 1998 susţine public teza de dr. în medicină (Inervaţia formaţiunilor

capsuloligamentare ale pelvisului uman în stare de normă şi în patologie), iar în a.

2007 – pe cea de dr. habilitat (Morfologia aparatului neurovascular extra- şi

intraorganic al complexului hepatoligamentar).

Activitatea sa ştiinţifică este materializată în peste 144 de lucrări ştiinţifice (ca

autor/coautor), inclusiv: monografii – 3, manuale – 1, materiale didactice/ghiduri

Page 29: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

29

pentru autoinstruire – 16, note de curs – 2 etc.), reprezentând preocupările în

domeniul morfologiei.

Prezintă interes viu monografia cu titlul Morfologia aparatului neurovascular al

complexului hepatoligamentar, care conţine date recente despre particularităţile

elementelor neurovasculare ale ficatului cu ligamentele sale şi este destinată

specialiştilor în morfologie, hepatologie, chirurgie abdominală şi alte domenii ale

medicinii.

Este recenzent al unor materiale didactice publicate de colaboratorii catedrei/altor

subdiviziuni Universitare, conducător/recenzent al tezelor de dr./dr. habilitat,

coordonează teze de diplomă, colaborează cu instituţiile ştiinţifice de profil de peste

hotare.

A confecţionat mai multe piese anatomice pentru asigurarea materială a procesului

didactic şi examenelor, a executat şi montat peste 15 exponate de muzeu.

***

Asistent universitar LUDMILA M. GURIEVA-MAZÂLU

Născută la data de 2 septembrie 1959 în satul Corbul, r-nul Donduşeni.

Studii. Absolventă a facultăţii de medicină generală a ISMC, promoţia anului

1982.

Activitate profesională

Odată cu absolvirea facultăţii a activat la catedră în postură de asistent universitar,

până în 1986, când a fost înmatriculată în ordinatură clinică la specialitatea

oftalmologie.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

Catedra Anatomia omului a Institutului de medicină nr.2 din Moscova (1985).

***

Asistent universitar ALA L. САBRINA

Născută la 3 august 1958.

Studii. A absolvit ISMC în 1981.

Activitate profesională. În anul 1984 a fost numită în funcţia

de asistent universitar la catedra Anatomia Omului, unde a activat

Page 30: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

30

până în 1990.

În 1998 pleacă cu familia în Israel, unde continuă să activeze ca lector în

Universitatea de Medicină din Tel-Aviv (Israel).

Activitate ştiinţifică. În perioada de activitate la catedră interesele ştiinţifice ale D-

nei A. Cabrina au fost centrate pe morfologia şi inervaţia fasciilor gâtului.

***

Dr., asistent universitar SVETLANA L. CONDRATIUC

Născută la data de 1 aprilie 1962 în sat. Salcuţa, r-nul Căuşeni.

Studii. În anul 1980, a absolvit cu menţiune Colegiul medical din Bender, iar în

1988, tot cu menţiune, Institutului de Stat de Medicină din Chişinău.

Activitate profesională

Din anul 1991 a fost angajată în calitate de asistent universitar

la catedra Anatomia Omului, unde a activat timp de un an,

transferându-se, ulterior, în clinica de psihiatrie.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

În perioada din 1988 până la 1990 a trecut ordinatura clinică la

catedra de igienă radiologică a Institutului de Stat de Perfecţionare a medicilor din

Leningrad.

Activitate ştiinţifică

În 2009 a susţinut teza de dr. în medicină cu tema: Profilaxia primară a

narcomaniilor în Republica Moldova.

***

Dr., conferenţiar universitar OLGA V. BELIC

Născută la 20 aprilie 1961 în s.Goleni, r-nul Edineţ.

Studii. ISMC, anul 1987.

Activitate profesională

În anul 1987, s-a încadrat în activitatea catedrei Anatomia

omului, iniţial în funcţie de asistent, din 1999 – ca lector

superior, iar din 2006 deţine postul de conferenţiar universitar.

Page 31: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

31

Activitate ştiinţifică. În 1999 a fost admisă în doctorantură, secţia fără frecvenţă şi,

în anul 2005, susţine cu succes teza de doctorat (Morfologia sistemului ligamentar al

uterului).

A participat activ cu comunicări la conferinţele ştiinţifice anuale ale USMF,

congrese internaţionale şi simpozioane (Oradea, Grodno, Sofia şi altele), a publicat

49 lucrări ştiinţifice.

Lucrează asupra tezei de habilitat Variabilitatea elementelor neurovasculare ale

complexului splenoligamentar în perioadele critice ale ontogenezei postnatale.

***

Asistent universitar LILIANA A. SPATARU

Născută în 13 septembrie 1967.

Studii. A absolvit ISMC în anul 1990.

Activitate profesională. Din anul 1990 şi până în 1992 a activat la catedra

Anatomia omului în calitate de asistent.

***

La perfectarea iconografică/ilustrativă a majorităţii tezelor ştiinţifice şi

publicaţiilor realizate de catedră a contribuit nemijlocit laborantul superior E.M.

KOBLIK-ZELŢER (1968-1989). Imaginile impecabile a pieselor anatomice macro-

, macromicro- şi microscopice, realizate de el, înfrumuseţează, în sensul direct al

cuvântului, lucrările ştiinţifice elaborate de cadrul profesoral-didactic al catedrei şi

redau veridicitatea rezultatelor ştiinţifice obţinute.

Investigaţiile ştiinţifice realizate de profesorul universitar B.Z. Perlin privind

aparatul nervos al formaţiunilor conjunctivale în condiţii de normă, patologie şi

experiment, sunt pe larg cunoscute în ţară şi peste hotare, multe din ele fiind raportate

la congrese naţionale şi internaţionale.

În acea perioadă pregătirea profesională a tinerilor lectori are loc atât prin

subordinatură, cât şi prin reciclări în cadrul Institutelor de Medicină din Moscova,

Sankt-Petersburg, Kiev etc.

În 1965, catedra trece în actualul bloc morfologic, adaptat pe parcurs la cerinţele

procesului de studii de B.Z. Perlin şi I. Popazov.

Page 32: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

32

După transferarea în edificiu nou, mult mai bine amenajat, la catedra de anatomie

au fost create condiţii optime pentru studiul teoretic şi practic al anatomiei, pentru

amenajarea muzeul anatomic, care este faţa oricărei catedre de Anatomie şi

instituţiei de învăţământ medical superior.

Noile condiţii au făcut posibilă extinderea considerabilă a muzeului anatomic, la

completarea fondului şi amenajarea căruia au contribuit toţi colaboratorii catedre i,

îndeosebi B.Z. Perlin, G.V. Vincenko, laboranţii superiori I. Popazov, E.M. Koblik-

Zelţer, N. Leşcenko şi J. Pavlenko.

Mobilierul sălilor de muzeu a fost confecţionat conform schiţelor elaborate de

profesorul B.Z. Perlin.

La iniţiativa şefului de catedră, se desfăşoară o munca migăloasă de organizare şi

îmbogăţire a muzeului cu noi exponate, fondul căruia este permanent reînnoit şi

completat cu noi piese. Colectivul catedrei a depus efort maximal, voinţă şi iscusinţă

pentru confecţionarea pieselor de muzeu. Datorită muncii depuse, în perioada anilor

1965-1971, muzeul a fost reorganizat din temelie, completându-se cu un număr

enorm de piese noi, unice. Actualmente muzeul catedrei de Anatomie dispune de una

din cele mai valoroase şi impunătoare colecţii de piese anatomice unice, fiind unul

din puţinele de acest gen din Europa, înalt apreciate de numeroşi specialişti din ţările

CSI şi de peste hotare, care l-au vizitat.

Muzeul se bucură de o mare popularitate, îndeplinind un rol deosebit de important

în propagarea cunoştinţelor despre Om, despre particularităţile morfofuncţionale în

diferite etape a ontogenezei pre- şi postnatale, influenţa diferitor factori nocivi şi a

modului de trai asupra activităţii organelor şi sistemelor de organe. El este mult

solicitat şi vizitat de elevii şi profesorii liceelor din oraşele şi satele republicii, de

către studenţii colegiilor şi universităţilor din republică şi de numeroase delegaţii de

peste hotare, de membri ai diferitor organizaţii obşteşti etc.

Cu imagini de o calitate impecabilă a pieselor anatomice confecţionate de

colaboratorii catedrei, prof. universitari B. Perlin, V. Andrieş, N. Cherdivarenco, M.

Ştefaneţ, I. Catereniuc, conferenţiarii G. Vincenco, E. Gherghelegiu-Poburnaia, T.

Lupaşcu, E. Lopotenco, asistenta D. Stratilă etc., în urma investigaţiilor ştiinţifice

Page 33: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

33

realizate şi expuse în cele 5 săli ale muzeului, sunt ilustrate multe ediţii de

specialitate, ieşite de sub tipar în ţară şi peste hotare, inclusiv renumitele atlase de

Anatomia omului (Синельников Р.Д., Синельников Я.Р. Атлас анатомии человека.

Т.IV. Москва: Медицина, 1989) şi cel al sistemului nervos vegetativ, sub redacţia

P.I Lobko ((Лобко П.И., Мельман Е.П., Денисов С.Д., Пивченко П.Г.

Вегетативная нервная система. Атлас. Минск, 1988), monografiile, manualele şi

alte lucrări metodico-didactice ieşite din catedră etc.)

Un grup de colaboratori (A.V. Popa, A. Nastas, V.I. Covaliu, T.I. Lupaşcu, M.

Casian), condus de conferenţiarul V.T. Jiţă, traduce din limba rusă şi publică în

română manualul de Anatomie normală a omului, autori N.K. Lâsenkov, V.I.

Buşkovivi, M.G. Prives (1968).

Cercetările ştiinţifice derulate la catedră în această perioadă s-au soldat cu 5 teze

de doctor habilitat – B.Z. Perlin (1967); V.T. Jiţa (1971); N.V. Cherdivarenko (1977);

V.N. Andrieş (1988); M.I. Ştefaneţ (1998) şi peste 30 de teze de doctor în medicină,

susţinute de N.M. Fruntaşu (1964); I.V. Kuzneţova (1965), A. Nastas (1969), M.

Chiorescu (1970), V.N. Andrieş (1970), V. Covaliu (1971), T.I. Lupaşcu (1972), M.I.

Ştefaneţ (1972), Gh. Nicolau (1973), V. Voloh (1973), D.G. Batâr (1980), E.S. Beşliu

(1988), E.V. Poburnaia (1993).

Unii dintre colaboratorii catedrei, care o perioadă îndelungată a vieţii au dedicat-o

anatomiei, doctori/doctori habilitaţi în medicină, au devenit ulterior şefi de

catedre/cursuri în alte subdiviziuni şi clinici din USMF Nicolae Testemiţanu şi alte

instituţii de învăţământ superior din ţară (N. Fruntaşu – catedra Anatomie topografică

şi chirurgie operatorie, V.T. Jiţă – catedra Histologie, citologie şi embriologie, Gh.Iu.

Nicolau – catedra Stomatologie terapeutică, N. Cereş – catedra Histologie, citologie

şi embriologie, N.V. Cherdivarenko – catedra Biologie şi genetică umană, A. Nastas

– catedra de defectologie a Institutului Pedagogic, V.I. Covaliu – catedra Anatomie,

respectiv a Institutului Agrar, a celui Pedagogic şi a ULIM-ului).

***

Din 1988 până în 1990, catedra e condusă de conferenţiarul universitar MIHAIL

I. ŞTEFANEŢ, specialist în problemele inervaţiei periostului şi cele referitoare la

Page 34: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

34

morfologia complexului funiculotesticular, care o perioadă îndelungată a exercitat

funcţia de şef studii.

La iniţiativa lui M. Ştefaneţ este fondat muzeul Anatomia copilului, sunt

reproiectate unele săli de disecţie, se traduce în limba română manualul de Anatomia

omului în două volume, sub redacţia academicianului AŞM din F.Rusă M.R. Sapin

(1990).

În următorii şase ani (1991-1997) catedra a fost dirijată de VASILE N.

ANDRIEŞ, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, Om emerit.

Studiile experimentale realizate de el, demonstrează elocvent prezenţa

conexiunilor multiple între plexurile nervoase ale viscerelor din cavităţile toracică şi

abdominală, legături, care asigură inervaţia colaterală a plămânilor şi explică, în mare

măsură, natura reacţiilor de repercusiune în plămâni după intervențiile chirurgicale

asupra organelor abdominale.

În perioada menţionată la catedră îşi încep activitatea tineri lectori-asistenţi –

M.G. Pleşca (1990-1999), V.P. Lupu (1990-1993), L.A. Spataru (1990-1992), A.N.

Vîlcu (1991-1994), G.N. Certan (1991), Z.A. Zorin (1991), S. Cheptănaru (1992-

2006), A.M. Covalciuc (1992-1995), A.P. Antoci-Babuci (1993), N. Lozovan (1993-

1995), V. Supciuc (1994- 2007), T.C. Carajia-Botnari (1993), A.B. Bendelic (1993),

A.Ioniţa (1995), T,V. Hacina (1996), L.Gh. Globa (1997).

***

Asistent universitar MIHAI G. PLEŞCA

Născut la 19 octombrie 1961 în satul Feteşti, r-nul Edineţ.

Studii. A absolvit facultatea medicină generală a USMF în anul 1989.

Activitate profesională

Obţinând studii medicale medii, din anul 1986 activează ca felcer la uzina

„ISCOJ”, iar ulterior, în aceeaşi postură – în spitalul clinic orăşenesc nr. 2 din

Chişinău.

După absolvirea Universităţii de Medicină, din anul 1990-1999, a activat la

catedră în calitate de asistent universitar, iar ulterior, în septembrie 19999, e

Page 35: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

35

transferat în funcţie de colaborator ştiinţific în secţia Fiziologie a Laboratorului

Central de Cercetări Ştiinţifice al Universităţii, unde a activat până in anul 2000.

Actualmente îşi exercită obligaţiunile de serviciu în Ministerul Afacerilor Interne

al R. Moldova.

Activitate ştiinţifică

În perioada de activitate la catedră a realizat cercetări ştiinţifice în vederea

studierii morfologiei şi inervaţiei periostului oaselor membrului inferior, precum şi

morfologiei nervului vertebral.

***

Asistent universitar LIDIA ENI

Născută la data de 14 iulie 1960 în s. Mihailovka, r-nul

Cimişlia.

Studii. A absolvit facultatea de Stomatologie a ISMC în 1990.

Activitate profesională

În anii 1990-1991 şi-a continuat studiile postuniversitare prin

internatură în Secţia Stomatologică a spitalului municipal nr. 2

din Chişinău.

Pe parcursul anilor 1991-1993 a activat în calitate de asistent universitar la catedra

Anatomia Omului a Universităţii, iar din 1993 – ca medic stomatolog în secţia sus-

numită.

Activitate ştiinţifică

Din 2006 a urmat doctorantura la catedra Stomatologie terapeutică a USMF

Nicolae Testemiţanu, unde, sub conducerea profesorului universitar, doctor habilitat

Gh. Nicolau, a realizat teza de doctor în medicină Utilizarea materialului LitAr în

tratamentul cariei profunde şi pulpitei acute de focar, pe care a susţinut-o cu succes

în 2011.

***

Asistent universitar ALA M. COVALCIUK

Născută în 28.04.1967 în s. Bagrineşti, r-nul Floreşti.

Studii. A absolvit facultatea pediatrie a USMF Nicolae Testemiţanu în anul 1991.

Page 36: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

36

Activitate profesională

La catedra Anatomia Omului a activat ca asistent universitar din 06.11.1992 până

în 06.03.1995, ulterior fiind transferată în la funcţie de laborant superior la catedra de

pediatrie-semiologie.

***

Asistent universitar ANGELA N. VÂLCU

Născută în 25 octombrie 1962 în satul Teleşovo, r-nul Orhei.

Studii. Absolventă a USM Nicolae Testemiţanu, promoţia anului 1991.

Activitate profesională

A activat în funcţia de asistent universitar la catedra Anatomia omului din

01.08.1991 şi până în 30.09.1994.

***

Asistent universitar VALENTIN P. LUPU

Născut la data de 7 iulie 1962 în satul Hodorăuţi, r-nul Ocniţa.

Studii. A absolvit facultatea pediatrie a USM Nicolae Testemiţanu în anul 1990.

Activitate profesională

După facultate, din 01.08.1990, e repartizat la catedra Anatomia Omului în funcţie

de asistent universitar, unde a activat până în 17.09.1991, ulterior transferându-se în

spitalul clinic de psihiatrie în funcţie de medic-otolaringolog.

***

Asistent universitar ZINOVIA A. ZORINA

Născută la data de 21 mai 1967 în s. Ţînţăreni, r-nul Teleneşti.

Studii. În 1991 a absolvit Institutul de Stat de Medicină şi

Farmacie din Chişinău, facultatea Pediatrie.

În anul 2006 a absolvit Academia de Administrare Publică pe

lângă Preşedintele Republicii Moldova, obţinând titlul de master

în Administraţia publică.

Activitate profesională

Page 37: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

37

Activează în cadrul USMF Nicolae Testemiţanu din anul 1991, fiind repartizată

după absolvire la catedra Anatomia omului în calitate de asistent universitar.

Este organizator sindical al catedrei.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

În anul 2000 a trecut reciclarea la UMF Gr. T. Popa din Iaşi.

În anul 2001 a frecventat cursurile la Psihopedagogie în cadrul catedrei Economie,

management şi psihopedagogie în medicină USMF Nicolae Testemiţanu, în 2002 –

cel de perfecţionare „medic de familie” la facultatea de perfecţionare a medicilor a

Alma Mater, iar în a. 2008 – reciclarea „Actualităţi şi metodologii contemporane în

procesul didactic la disciplinele medico-biologice şi preclinice”.

Activitate ştiinţifică. Este autor/coautor a peste 21 lucrări ştiinţifice, conducător

ştiinţific al lucrărilor ştiinţifice studenţeşti.

***

Dr., conf. universitar GALINA N. CERTAN

Născută la data de 6 ianuarie 1947 în s. Orac, r-nul Leova.

Studii. Absolventă a facultăţii stomatologie a ISMC, promoţia

anului 1970.

Activitate profesională

A activat ca medic-stomatolog în raioanele Leova şi Ocniţa

până în 1979, după ce este angajată ca profesoară de anatomie la

şcoala medicală orăşenească din Chişinău.

Ulterior (1991) este angajată în funcţie de asistent universitar la catedra Anatomia

omului a USMF Nicolae Testemiţanu, iar din 1994 – ca lector superior.

În 2004 trece prin concurs în funcţia de conferenţiar al catedrei Anatomia omului.

Este Secretar al catedrei. Exercită funcţia de secretar al catedrei.

Activitate ştiinţifică

În 2003 a susţinut teza de dr. în medicină (Aparatul nervos al venei cave

superioare în normă şi patologie). Pe parcursul ultimilor 5 ani a publicat 20 lucrări

ştiinţifice.

Page 38: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

38

A elaborat indicaţii metodice pentru studenţii facultăţii stomatologie „Anatomia

funcţională a odontonului (organului dentar)” şi „Anatomia dinţilor” (Ghid privind

instruirea programată şi evaluarea cunoştinţelor studenţilor), a participat la elaborarea

materialelor didactice şi celor instructiv-metodice. Paralel cu recomandările teoretice

şi practice, studenţilor au fost aduse informaţii prin studierea pieselor anatomice din

muzeu, constituirea autoreferatelor şi studierea actualelor date prin programele

tehnico-informaţionale.

***

Asistent universitar SVETLANA N. CHEPTĂNARU

Născută la data de 4 noiembrie 1966 în satul Volontir, r-nul

Ştefan-Vodă.

Studii. Absolventă a facultăţii medicină generală a USMF

Nicolae Testemiţanu, promoţia anului 1992.

Activitate profesională

După absolvirea facultăţii (1992) activează la catedră în

funcţie de asistent universitar până în 2006.

Actualmente îşi exercită obligaţiunile de serviciu la catedra de anatomie a

Colegiului Republican de Medicină din Chişinău.

***

Asistent universitar ANGELA P. ANTOCI-BABUCI

Născută la data de 9 septembrie 1970 în or. Chişinău.

Studii. Absolventă a Facultăţii Pediatrie a USMF Nicolae

Testemiţanu (1993).

Activitate profesională

A intrat în învăţământul medical superior imediat după

absolvirea facultăţii, fiind repartizată la catedra Anatomia omului

în funcţie de asistent universitar.

Din anul 2002 ţine lucrări practice şi citeşte prelegeri preponderent în limba

engleză la studenţii anului I şi II ai facultăţii Medicină Generală şi la studenţii anului

I ai facultăţii Stomatologie.

Page 39: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

39

Dna A. Babuci a contribuit activ la traducerea în limba engleză a programului

analitic, a planurilor tematice şi testelor de examinare, este responsabilă de

Managementul calităţii (ISO) la Anatomia omului.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

În 2003 – cursuri de Psihopedagogie (USMF Nicolae Testemiţanu), în 2004 –

cursuri Litere şi scriere pentru dezvoltarea gândirii critice (Pro-Didactica), în 2004 –

reciclare (UMF, Craiova, România).

Activitate ştiinţifică

În 2002 a fost înmatriculată în doctorantură la secţia fără frecvenţă.

Activitatea ştiinţifică ţine de modificările bolţilor piciorului în perioadele

salturilor de creştere.

Pe parcurs lucrează activ cu studenţii pregătindu-i pentru participarea la

conferinţele ştiinţifice anuale ce au loc în cadrul universităţii.

În ultimii cinci ani a publicat 41 lucrări ştiinţifice.

***

Asistent universitar NICOLAE V. LOZOVAN

Născut la 11 martie 1967 în or. Călăraşi.

Studii. A absolvit facultatea pediatrie a USM Nicolae Testemiţanu din Chişinău în

1993.

Activitate profesională

La catedra Anatomia omului a activat în funcţie de asistent din 1993 până în 1995.

***

Dr., asistent universitar VIORICA T. SUPCIUC

Născută la data de 23 octombrie 1967 în satul Aluniş, r-nul

Râşcani.

Studii. 1982-1985 – Colegiul de Medicină din mun. Bălţi.

A absolvit facultatea pediatrie a USM Nicolae Testemiţanu în

1991.

Activitate profesională

Page 40: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

40

După absolvirea facultăţii, în perioada anilor 1991-1992, urmează internatura,

activând în calitate de medic-internist în spitalul de copii din mun. Bălţi.

La catedra Anatomie s-a încadrat în colectiv în funcţie de asistent-stagiar în 1994,

iar din 1995 – de asistent universitar.

Revenind la catedră din doctorantură cu frecvenţă la specialitatea Anatomie

(1996-2000), din anul 2001 până în 2007, a activat în colectiv iniţial în funcţie de

asistent universitar, iar din 2004 – de conferenţiar universitar.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

În 2001 – cursuri în cadrul FPM USMF Nicolae Testemiţanu, în 2004 – cursuri

Litere şi scriere pentru dezvoltarea gândirii critice (Pro-Didactica).

Activitate ştiinţifică

A urmat aspirantura în Bucureşti (Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol

Davila), unde, în 2000, a susţinut teza de doctor (Studiul anatomic şi imagistic al

modificărilor posttraumatice la nivelul neurocraniului.

***

Asistent universitar TATIANA C. CARAJIA-BOTNARI

Născută la data de 12 august 1963 în s. Talmaci, raionul

Suvorov (Ştefan-Vodă).

Studii. Absolventă a Institutului de Stat de Medicină,

facultatea pediatrie, anul 1993.

Activitate profesională

Şi-a început activitatea didactică universitară în anul 1993,

când a fost înmatriculată în doctorantură la catedra anatomia omului (1993-1995).

Din anul 1995, când a fost promovată prin concurs, până în prezent – deţine funcţia

de asistent universitar.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

Reciclare Târgu-Mureş, România (2009), cursuri Pihopedagogie (USMF Nicolae

Testemiţanu, 2002).

Activitate ştiinţifică

Page 41: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

41

Investigaţiile ştiinţifice ţin de inervaţia şi vascularizaţia periostului maxilei în

normă şi patologie.

***

Asistent universitar ANASTASIA B. BENDELIC

Născută la 3 ianuarie 1969 în s. Limbenii-Vechi, r-nul Glodeni.

Studii. A absolvit Institutul de Stat de Medicină şi Farmacie din

Chişinău în anul 1992, Facultatea Pediatrie.

Activitate profesională

Din august 1994 până în iunie 1995 a urmat internatura la

Spitalul clinic republican, specialitatea: medic generalist.

Activitatea didactică universitară şi-a început-o în anul 1996, an din care

activează în cadrul USMF Nicolae Testemiţanu în calitate de asistent universitar la

catedra Anatomia omului.

Din septembrie 2010 ţine lucrări practice în limba engleză în grupele cu studenţi

de peste hotare.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

Reciclare Actualităţi şi metodologii contemporane în procesul didactic le

disciplinele medico-biologice şi preclinice (USMF Nicolae Testemiţanu, 2008);

cursuri de limbă engleză, USMF Nicolae Testemiţanu (2009-2010); reciclare, USM

Târgu-Mureş, România (2010); cursuri Pihopedagogie (USMF Nicolae Testemiţanu,

2001, 2009).

Activitate ştiinţifică

Lucrează asupra tezei de doctor în medicină „Particularităţile morfologice ale

sistemelor nervos şi APUD în prostată la om”.

***

Asistent universitar ANETA IONIŢA

Născută la data de 25 mai 1971 în

Studii. Institutul de Stat de Medicină şi Farmacie din

Chişinău, absolventă a anului 1995.

Activitate profesională

Page 42: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

42

În anii 1995-1999 – urmează aspirantura fără frecvenţă la catedra Anatomia

omului. Din 1998, după o deplasare în Paris (Franţa) cu scop de a aprofunda

cunoştinţe în limba franceză, a predat disciplina în grupele francofone.

***

Dr., conf. universitar TAMARA V. HACINA

Născută la 6 iunie 1955, în satul Berlinţi, raionul Briceni.

Studii. A absolvit facultatea de Stomatologie a ISMC în anul

1978.

Activitate profesională

Şi-a început activitatea profesională la Colegiul de Medicină

din Orhei, iar din 1979 este transferată la Colegiul Republican

de Medicină din Chişinău, unde a predat anatomia, a fost metodist şi timp de 12 ani a

condus secţia surori medicale.

Din 1996 activează la catedra Anatomia omului a USMF Nicolae Testemiţanu, în

calitate de asistent universitar (prin cumul), din 1998 până 2002 ocupă postul de

lector superior la Catedra de Anatomia Omului la Universitatea Liberă Internaţională

din Moldova, iar în anul 2001 e numită în funcţie de lector superior.

În 2002 revine la catedră, desfăşurând preponderent activitatea în grupele cu

predarea în limba engleză. A pregătit şi ţine cursuri pentru studenţii din Facultatea

Medicină şi Stomatologie, urmează doctorantura la UMF Carol Davila din Bucureşti

şi, după susţinerea tezei de doctor în medicină în 2004, din 2006 devine posesoarea

titlului ştiinţifico-didactic de conferenţiar universitar.

Contribuie la pregătirea şi perfecţionarea materialelor didactice şi ilustrative în

limba engleză, cum ar fi prelegeri, programul analitic, planuri tematice, chestionare şi

bilete de examinare.

Activitate ştiinţifică

În 2004, în cadrul UMF Carol Davila din Bucureşti a susţinut teza de dr. în

medicină (Inervaţia şi vascularizaţia periostului femurului în condiţii normale şi în

endarterită obliterantă).

Page 43: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

43

Cu succes conduce cercul ştiinţific al studenţilor cu participarea studenţilor

autohtoni şi de peste hotare. Membrii cercului publică rezultatele cercetărilor în

limbile romană şi engleză în analele ştiinţifice ale universităţ ii, participă activ la

Conferinţe ştiinţifice, inclusiv peste hotare.

Este autor a 61 de lucrări ştiinţifice, coautor la Manual de anatomia omului pentru

facultăţile de Farmacie şi Sănătatea Publică şi Lucrări practice la Anatomia omului, a

publicat materialele didactice Anatomia funcţională a organului văzului şi Sistemul

imunitar şi limfatic, care au fost apreciate de specialiştii din domeniile

corespunzătoare. Participă la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice naţionale şi

internaţionale. Cu succes a prezentat rezultatele ştiinţifice obţinute la Congresele

Internaţionale ale morfologilor (Bucureşti, 2006; Iaroslavli, 2010 etc.).

Este posesoare a certificatelor de inovator şi drepturilor de autor, lucrează asupra

tezei de doctor habilitat în medicină la tema: Morfologia aplicată al aparatului

vasculonervos al aortei toracice.

***

Asistent universitar LILIAN GH. GLOBA

Născut la 28 august 1973 în s. Isacova, r-nul Orhei.

Studii. A absolvit USMF Nicolae Testemiţanu în anul

1997, facultatea Medicină generală.

Activitate profesională

După absolvirea facultăţii este admis la studii

postuniversitare prin masterat, finisându-le cu succes prin

susţinerea tezei de master cu tema: Inervaţia oaselor piciorului, studiu macroscopic.

Activează în cadrul USMF Nicolae Testemiţanu din anul 1999, la catedra

Anatomia omului în calitate de asistent universitar, în ultimii ani desfăşurând

preponderent activitatea în grupele cu predarea în limba engleză.

Este membru al Societăţii Anatomiştilor din Republica Moldova.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

Page 44: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

44

În anul 2009 a absolvit studii postuniversitare prin rezidenţiat la specialitatea

”Neurologie”, iar în 2010 a urmat o stagiu la UMF Victor Babeş din Timişoara,

România.

În anul 2010 a fost certificat la cursurile la Psihopedagogie în cadrul catedrei

Economie, management şi psihopedagogie în medicină USMF Nicolae Testemiţanu,

iar în 2008 a frecventat ciclul de perfecţionare Actualităţi şi metodologii

contemporane în procesul didactic la disciplinele medico-biologice şi preclinice.

Activitate ştiinţifică

Lucrează asupra tezei de doctor în medicină: Complexul ombelico placentar ca

grefa tisulară și celulară.

***

În anul 1997, în scopul optimizării şi profilării procesului didactic la facultăţile

medicină generală, pediatrie, stomatologie, farmacie şi medicină preventivă, în cadrul

catedrei sunt create două subdiviziuni: una pentru facultăţile de farmacie,

stomatologie şi medicină preventivă, condusă de profesorul universitar Vasile

Andrieş, şi alta – pentru facultăţile medicină generală şi pediatrie în frunte cu Mihail

Ştefaneţ (din 1998 doctor habilitat în medicină, iar din 2001 – profesor universitar,

Lucrător Emerit al învăţământului public).

Catedrele Anatomia Omului nr. 1 şi nr. 2 au fiinţat separat din 1997 până în 2007,

având sediu şi bază material-didactică comună.

În aceşti ani a fost perfectată programa analitică a disciplinei, accentul punându-se

pe studiul anatomiei omului viu şi aspectului aplicativ al structurilor studiate, au fost

elaborate indicaţii metodice privind anatomia pe viu şi chestionare, modernizate

formele de control al cunoştinţelor, elaborate culegeri de teste de control în limbile

română, rusă şi engleză, create condiţii pentru funcţionarea grupelor cu predare în

limbile franceză şi engleză.

Se insistă mult la pregătirea profesională a lectorilor tineri, care sunt instruiţi în

cadrul catedrei, sub îndrumarea unor profesori experimentaţi, precum şi a reciclărilor

în cadrul catedrelor de Anatomie a Universităţilor de Medicină din România – Iaşi,

Cluj-Napoca, Bucureşti, Târgu-Mureş, Timişoara etc.

Page 45: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

45

Contribuţia adusă la dezvoltarea învăţământului anatomic de corpul profesoral-

didactic al catedrei s-a cristalizat prin apariţia multor tratate de anatomie, a

manualelor, lucrărilor metodico-didactice etc.

Pe parcursul anilor în cadrul catedrei s-au desfăşurat întruniri ştiinţifice, conferinţe

şi simpozioane a anatomiştilor, inclusiv: Conferinţa ştiinţifică unională vizând

problemele predării anatomiei omului (1971,1983), conferinţe Unionale pe

problemele programelor de studii şi predării anatomiei la deferite facultăţi, cum ar fi

şi Simpozionul Unional al Societăţii Anatomiştilor, histologilor şi embriologilor din

1986, Conferinţe Ştiinţifice anuale a cadrelor profesoral-didactice şi studenţilor de

Zilele Universităţii etc.

Catedra a fost vizitată de numeroase delegaţii de peste hotare.

Ulterior colectivul profesoral-didactic al catedrei este completat cu noi absolvenţi

ai Alma Mater: Sergiu Brenişter (2007), Roman Angheliu (2009), Mihail Taşnic

(2011), Ion Stupac (2011).

***

Asistent universitar SERGIU BRENIŞTER

Născut la data de 21 decembrie 1973, or. Chişinău.

Studii. A absolvit facultatea Medicină generală a USMF

Nicolae Testemiţanu în anul 1996.

Activitate profesională

În anii 1996-1999 a urmat rezidenţiatul pe specialitatea

Oncologie la catedra Hematologie Oncologie şi Terapie de

campanie a USMF Nicolae Testemiţanu, iar în 1999-2002 –

doctorantura la aceleaşi catedră şi specialitate.

În perioada 01.2003 – 06.2003 activează în Centrul Naţional de Transfuzie a

Sângelui, în anii 2003-2006 – la Institutul Oncologic (IMSP IOM), departamentul

policlinică, iar în continuare, 2006-2010 – în funcţie de colaborator ştiinţific,

Laboratorul chirurgie gastrică şi toracică al aceleiaşi instituţii medicale, iar din 2011-

colaborator ştiinţific superior.

Page 46: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

46

Din 2007 activează prin cumul in calitate de asistent universitar la catedra

Anatomia Omului a USMF Nicolae Testemiţanu, unde duce lecţii practice şi ţine

cursuri studenţilor în grupele cu predare în limba engleză.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

Masterat la „Oncologie” Universitatea Ulm, Germania (2010-2012)

Activitate ştiinţifică

În 2003 a susţinut teza de doctor în medicină cu tema: Aspecte ale diagnosticului

şi tratamentului chirurgical al tumorilor mediastinale.

La moment este preocupat de problemele predispunerii genetice către cancerul

pulmonar.

***

Asistent universitar ROMAN ANGHELIU

Născut la data de 18 iulie 1976, în or. Chişinău.

Studii. A absolvit facultatea Medicină generală a USMF

Nicolae Testemiţanu în anul 1999.

In perioada anilor 2004-2007 a făcut studiile la Academia de

Administrare Publica pe lângă Preşedintele RM şi a obţinut

titlul de magistru in administrare publica.

Activitate profesională

În perioada anilor 1999-2002 a absolvit rezidenţiatul, specialitatea: Chirurgie

generală, în cadrul catedrei semiologie chirurgicală.

Din anul 2005 activează ca chirurg de urgenţă în CNŞPMU, iar din 2009 – in

calitate de asistent universitar la catedra Anatomia Omului a USMF Nicolae

Testemiţanu.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

Cursuri: Probleme actuale de chirurgie şi asistenţă chirurgicală (2008, SCR,

USMF Nicolae Testemiţanu); Psihopedagogie în învăţământul superior(2011, USMF

Nicolae Testemiţanu).

Activitate ştiinţifică. Este preocupat de probleme legate de aspecte morfologice în

chirurgia abdominală.

Page 47: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

47

***

Lector universitar MIHAIL V. TAŞNIC

Născut la data de 11 iunie 1986, în or. Chişinău.

Studii. În aa.1993 – 2002 urmează ciclul gimnazial la Liceul

„Mihail Berezovschi", Chişinău, în 2002-2005 – ciclul liceal –

Liceul de Limbi Moderne şi Tehnologii Informaţionale „Socrate

", Chişinău, iar în perioada 2005 – 2011– ciclul universitar la

Facultatea Medicină Nr.1, USMF "Nicolae Testemiţanu".

Activitate profesională

2006 – 2011 – laborant la Catedra Anatomia omului;

2009 – 2011 – asistent medical la Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic

Medicină de Urgenţă, Departamentul Medicină de Urgenţă;

din 2011 – felcer de urgenţă la Substaţiunea Botanica din cadrul Centrului

Naţional Ştiinţifico -Practic Medicină de Urgenţă;

din 2011 – lector universitar la catedra Anatomia Omului.

Perfecţionări, stagii, experienţă profesională

Din 2011 urmează rezidenţiatul la specialitatea Cardiologie

Activitate ştiinţifică

În 2011 a susţinut teza de diplomă la tema „Aspecte morfoclinicle ale traiectului

intramural al arterelor coronariene ”.

Este preocupat de problema în cauză urmând studierea diferitor aspecte ale

morfologiei cordului.

***

Lector universitar ION STUPAC

Născut la data de 08.06.1986, Sankt-Petersburg, Federaţia Rusă

Page 48: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

48

Studii. A absolvit facultatea Medicină generală a USMF Nicolae Testemiţanu în anul

2011

Activitate profesională

Din 2011 urmează rezidenţiatul la specialitatea Ortopedie și Traumatologie.

Asistent la catedră(lector) – 2011

Activitate ştiinţifică

În 2011 a susţinut teza de diplomă la tema „Chirurgia decompresiv-reconstructivă

în tratamentul consecințelor vertebro-medulare posttraumatice”, direcție științifică,

care îl preocupă în continuare.

***

De la fondare şi până în prezent tematica ştiinţifică a catedrei a

vizat studierea inervaţiei periostului oaselor, capsulelor şi ligamentelor diferitor

articulaţii, cât şi a lepto- şi pahimeningelui, inervaţia formaţiunilor de ţesut

conjunctiv şi a vaselor sangvine magistrale şi a celor din unele organe interne în

normă şi patologie; în experienţe pe animale de laborator, s-a studiat influenţa sarcinii

fizice dozate, a hiper- şi hipochineziei şi a oxigenării hiperbarice.

După 1997 activitatea ştiinţifică la catedră s-a intensificat sesizabil – au fost

susţinute 2 teze de doctor habilitat (M. Ştefaneţ, 1998 şi I. Catereniuc, 2007) şi 6 de

doctor în medicină (I. Catereniuc, 1998, V. Supciuc, 2000, G. Certan, 2003, V. Focşa,

2002- 2003, T. Hacina, 2004, O. Belic, 2005).

Odată cu scurgerea anilor, interesele ştiinţifice ale corpului ştiinţifico-didactic al

catedrei, conform cerinţelor timpului, s-au extins.

Treptat se cristalizează direcţia principală a cercetărilor ştiinţifice – inervaţia

formaţiunilor de ţesut conjunctiv în normă şi patologie, morfologia elementelor para-,

periviscerale şi perivasculare, specificul sistemului ligamentar al organelor interne şi

proprietăţile lor biomecanice, particularităţile morfofuncţionale ale diferitor organe şi

sisteme în perioadele critice ale dezvoltării postnatale.

Cercetările se realizează pe material cadaveric şi prelevat intraoperator, utilizând

disecţia anatomică, metoda macromicroscopică de colorare selectivă a pieselor

Page 49: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

49

anatomice totale cu reactivul Schiff, tehnici neurohistologice, histologice,

histochimice, neurohistochimice, biomecanice, morfometrice, analiza statistică etc.

S-au studiat particularităţile morfologice ale aortei şi venei cave superioare,

ductului limfatic toracic, ale vaselor limfatice, sangvine şi elementelor sistemului

nervos periferic în periost, în capsula unor articulaţii, viscere (ficatul, uterul, splina cu

ligamentele acestora, cordul etc.), aspectele morfologice ale traiectului intramural al

arterelor coronariene etc., în stare de normă şi în patologie.

Se aplică acele investigaţii medico-biologice care sunt orientate spre studierea

modificărilor morfofuncţionale ale structurilor menţionate în dependenţă de vârstă şi

de influenţa diferitor factori ai mediului ambiant.

Scopul principal al acestora este nu numai obţinerea unor noi informaţii, ci şi

utilizarea lor în elaborarea metodelor de reabilitare a structurilor afectate, extrapolând

rezultatele obţinute în profilaxia şi tratamentul maladiilor organelor în cauză.

Rezultatele obţinute sunt utilizate şi în determinarea substratului morfologic care

ar sta la baza prevenirii diferitor dereglări funcţionale, inclusiv diferitor maladii,

îndeosebi a celora ce ţin nemijlocit de sistemul nervos periferic şi patul

microcirculator. O deosebită atenţie se acordă variabilităţii anatomice individuale,

atât în aspect macroscopic, cât şi macromicroscopic, particularităţilor

morfofuncţionale ale organelor puse în studiu în perioadele critice ale dezvoltării

postnatale.

Prezintă interes depistarea zonelor cu inervaţie dublă, specificul zonelor de

acoperire şi a anastomozelor intra- şi intersistemice, particularităţile şi variantele de

traiect intramural al arterelor coronariene în aspect macro-, macromicro-, microscopic

şi clinic etc. A fost determinată topografia zonelor reflexogene, a zonelor de inervaţie

dublă, triplă etc., inervaţia încrucişată (pentru organele pare) şi cea ipsi- şi

contrlaterală (pentru cele impare).

Au fost stabilite: sursele suplimentare/auxiliare de inervaţie, legităţile inervaţiei şi

particularităţile morfofuncţionale individuale ale elementelor sistemului nervos

periferic extra- şi intraorganic ale vaselor sangvine în periost, în capsula unor

articulaţii, viscere (ficatul cu ligamentele anexe, ligamentele uterului, splinei, cord

Page 50: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

50

etc.), în aortă, vena cavă superioară, particularităţile morfologice ale traiectului

intramural al arterelor coronariene etc., în stare de normă şi în patologie.

S-a specificat prezenţa a patru tipuri de vase limfatice, morfologia cărora reflectă

starea lor funcţională şi, în premieră, prin colorarea cu reactivul Schiff, în structura

sistemului limfatic a fost evidenţiată o formaţiune activă, bogat vascularizată şi

inervată – numită macromicrosegment limfatic, care este argumentată morfologic,

topografic şi funcţional (M. Ştefaneţ), evidenţiată şi în structurile seroase perihepatice

de I. Catereniuc.

Rezultatele investigaţiilor morfofuncţionale, în special a celor, care ţin de

particularităţile modificărilor din perioadele critice ale dezvoltării postnatale, sunt

puse la baza elaborării unui sistem de utilizare a acestor cunoştinţe în prevenirea

maladiilor şi combaterea îmbătrânirii precoce, a unei noi ramuri în ştiinţele

morfologice – anatomia preventivă (M. Ştefaneţ, I. Catereniuc, 2000, 2005).

Au fost stabilite particularităţile organizării morfofuncţionale şi legităţile de

distribuire a elementelor neurovasculare în cadrul complexului hepatoligamentar

(termenul ne aparţine), reprezentat de ficat, ca organ (cu elementele componente –

stroma, parenchimul, formaţiunile nervoase, vasculare şi ductale) şi ligamentele sale,

care, luate în ansamblu, sunt strâns legate între ele morfologic şi funcţional,

constituind o unitate morfofuncţională (I. Catereniuc, 2007).

Actualmente asupra tezelor de doctor habilitat în medicină cu succes realizează

studii pluriaspectuale, prin utilizarea metodelor tradiţionale, clasice şi contemporane

de investigaţii morfologice, competitorii: dr., conf. universitari O. Belic şi T. Hacina,

iar a celor de doctor în medicină – A. Babuci, L. Globa, Z. Zorin, A. Bendelic

(conducători/ consultanţi ştiinţifici – dr. habilitaţi, prof. universitari M. Ştefaneţ şi I.

Catereniuc).

Pe parcursul anilor, colaboratorii catedrei au susţinut cu succes 6 teze de doctor

habilitat, 33 teze de doctor în medicină, au publicat un număr considerabil de

monografii, manuale, compendii, ghiduri practice, lucrări metodico-didactice,

numeroase lucrări ştiinţifice editate în culegeri şi reviste atât naţionale, cât şi

internaţionale, au obţinut brevete de invenţii şi certificate de inovator.

Page 51: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

51

Numai în ultimii 6 ani (2006-2011) la catedră au fost elaborate şi publicate 3

monografii, 7 manuale, 11 ghiduri practice, 5 lucrări metodico-didactice, 84 de

articole şi 28 de teze ale comunicărilor ştiinţifice prezentate şi discutate la numeroase

reuniuni de ramură naţionale şi internaţionale.

În prezent, catedra întreţine relaţii de colaborare didactico-ştiinţifică productivă cu

colegii de la catedrele similare ale Universităţilor de Medicină din multe state din CSI

şi Europa (Minsk, Grodno, Vitebsk, Cernăuţi, Kiev, Ivano-Francovsk, „Carol Davila”

din Bucureşti, „Gr.T. Popa” din Iaşi, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Moscova,

Smolensk, Varna, Tbilisi etc).

În cadrul catedrei pe întreaga perioadă de activitate funcţionează cercul ştiinţific

studenţesc de anatomie, ca formă didactică şi educaţională importantă a viitorilor

medici, condus în diferite perioade de timp de către asistenta V.A Tkaciuk, conf.

universitari T.A. Iastrebova, A.V. Popa, T.M. Titova, E.S. Lopotenco, V. Supciuc, O.

Belic şi, actualmente, de către conf. universitar T. Hacina, în care tinerii cercetători

fac primele tentative de aplicare a metodelor de investigare anatomică, studiază

variantele şi anomaliile de dezvoltare a organelor, vaselor sangvine şi ale nervilor,

vascularizaţia şi inervaţia formaţiunilor anatomice, anatomia pe viu etc., obţin

experienţa necesară în elaborarea rapoartelor şi studiilor ştiinţifice, participă activ la

lucrările congreselor, conferinţelor şi simpozioanelor ştiinţifice din ţară şi de peste

hotare, publică lucrări ştiinţifice.

Tineri cercetători studiază în mod independent diferite aspecte ale anatomiei

variabilităţii individuale şi în colaborare cu catedra de biologie moleculară şi genetică

umană, descriu şi sistematizează diferite anomalii şi variante anatomice ale nervilor,

vaselor, organelor etc.

În muzeul catedrei sunt expuse multe din piesele anatomice confecţionate de

studenţi.

***

Activitatea cotidiană a catedrei nu poate fi evaluată integritate fără a lua în

consideraţie personalul auxiliar (preparatorii, laboranţii, laboranţii superiori),

componentă indispensabilă a activităţii integrale a catedrei, ajutorul şi susţinerea

Page 52: ISTORIA CATEDREI ANATOMIA OMULUI - USMF

52

căruia o simte fiecare membru al corpului profesoral didactic. În acest context, pe

parcursul anilor aceştia au activat fructuos alături de lectori asistenţi, conferenţiari,

profesori universitari, contribuind în mare măsură la realizarea sarcinilor puse în faţă

colectivului catedrei şi acelor reuşite remarcabile obţinute.

Din cadrele auxiliare care au adus un aport vizibil în desfăşurarea activităţii

didactico-ştiinţifice a catedrei menţionăm: preparatorul superior I.D. Popazov (1946-

1976), şef muzeu, laborant superior A.V. Leşcenko (1959-1977), laborant superior

L.P. Stasieva, laborant superior V.Gr. Ceban, preparator/pictoriţă M. Lupu, laborant

M.A. Savina, preparator A. Ababieva, laborant superior Cleopatra V. Ciornaia-

Leonidova, laborant superior V. Bondarenco, laborant superior V. Şevciuc,

preparator V.V. Sobeţkaia (1964-1985), laborant superior E.M. Koblik-Zelţer (1968-

1989), laborant L.N.Samoşina (1967-1989), laborant superior M.L. Serbova (din

1972), laborant superior N.I. Bujoreanu (din 1972), laborant superior D.T. Pâslari

(1973-1995), şef muzeu, laborant superior J.I. Pavlenko (din 1977), laborant A.Gh.

Popa (1987-1990), laborant T.M. Romanenko (1991-1995), laborant R.C.

Frumusachi (1991-1995),preparator V.N. Burlacic (1991-1995), preparator P.D.

Stratilă (1993-1996), laborant L.V. Balan (din 1993), laborant L.P. Poiana (1996-

2003), laborant G.I. Drotieva (1999-2001).

A confecţionat de sine stătător un şir de exponate unice: măduva spinării, piese

anatomice pentru facultatea stomatologie etc. şi multe articulaţii, punând, astfel, baza

compartimentului „artrologie” din muzeul catedrei.

Din anul 1964 Dna A.V. Leşcenco îmbină armonios activitatea de confecţionare a

pieselor anatomice, cu studiile la facultatea stomatologie a ISMC, pe care a absolvit-o

în 1970.

Valentina V. Sobeţcaia – pictor

O urmă vie în istoria catedrei prin reprezentările grafice impecabile ale pieselor

histologice confecţionate de colaboratori, care au ilustrat lucrările ştiinţifice ieşite din

catedră în acea perioadă a lăsat Dna Valentina V. Sobeţcaia.

Născută la data de 21.05.1929 în or. Oxa, reg. Molotov (F. Rusă)

1. еловека. Кишинёв: Штиинца, 1994, 169 стр.


Recommended