ISTORIA · 2018. 1. 10. · oceanului ca str&bmiti allt omulul de asta-i. In acest& teoria, pe care...

III

787

ISTORIACRITICA A ROMANILORU

s

DE

B. P. HASDEU.

PATRU FXSCIORE; F1E-CARE DE CATE DECE COLLE CELL'' PUTINU, APPARENDU DINPATRU LUNE IN PATRU LUNE, FORMEZA UNU VOLUMU.

PENTRU PRENUMERANTI.PRETULU UNIT' VOLUMU DIN 4 FASCIORE120 LE[ NOUI; PENTRU D1STRICTE 24 LEI NOUL

VOLUMUlt II. FASCIORA I.Coprinde : S 1. Provedinta in istoriii. S 2. Wallace i Darwin. 5 3. Gintile allese §i

5 4. Cultura prin acclimatare. S 5. Unix alfabetii mongOloidil in Dacia. S 6. Alfabetulii dueler. dirtDekenet. S 7. Differinta intro originea noel natiunl originea culturel nationale. S 8. Tzuudra i ze-

gliea.-5 9. Epoca de bronzii si FeniCianii.-5 10. Genealogia Biological a sulitel'de i. Codloba,argon, silmcea. 5 12. Genealogia sabiel in Dad. S 13. Selectiunea natural in originea urbiloril. --5 14. Statistica ruinelorii in Muntenia.. = S 15. Dacia sub Ptolomeil. 5 16. Ce insemna &lava° in TracT.

5 .17. Iriu4a de codru.! 5 18. Poesia frunlei Tong. Mai multe chard §i stampe.

BUCURESCITYPOGRAPHIA ANTONIU MANESCU, STRADA LIPSCANI, No. 3.

M.D.CCC LXXIV.

*rti

.

liberul6 arbitri'd.Ira

E

bronzil.-5 i--

I

.c.

Ilk

.1

111

111111111111

1r 111111,1,1,V, 1r 0.1111.t

iiRs**6.10.4,Aze

B. P. HA_SDEt

ISTORtA CRITICA A ROMANILORU

PAMENTULU

TERREI-ROMANESCI

VOLUMU II

REACTIUNEA. OMTJLUI CONTRA NATUREJ. - ORIGINILE URBANE. - SINTESEA.

BUCURESC1

TIPOGRAFIA ANTONIII MANESCII, STRA.DA LIPSCANI, No. 3.

1875

get .,.#23ZU

Volumulti de fata completeza §i inching, istoria critica territorial, a TerreT-Roma-nesci in hotarele'T din secolulti XIV, adeca dela vallea Almasului in Temesiana pine lagurele Dung.riT in Bugiacti.

Ellis approfundez1 cestiunea forte complicata a reactiunii omuluT contra natureT,desfas6ra obscurele originT alle cellorti maT vechi stabilimente urbane in Dacia si re-sum& printr'o ochire sintetica tote resultatele analiseT.

Aces ce posse& volumult I numaT in prima editiune, impartita peste totti In treklungs paragrafurl de cute dece si cinci-spre-clecT cane de tiparti, vorti fi surprinsi dincapulti loculuT de a gAssi aci o alto-felit de divisiune, anume in uStudies subdivise larendult lord fie-care in mai multe scurte §§-furY, CeTa-ce permitte autoruluT aspecialisa punturile in desbattere prin gate o rubric& separate si agiuta in acellasi timptipe lectort de a pute fard obosela sa'si concentreze attentiunea.

Suntemt datorT a preveni ct acesta impartire, maT sistematic& si maT commoda,s'a introdust de assemenea in a doua editiune a volumulul I, reveduta, forte adausa,si gata a esi de sub pressg. In momentult candt scrimt aceste sirurY.

Unti alto motivti de surprindere pentru cititorT va fi de a vede dupa prefata o de-dicatiune aluT Herbert Spencer.

Multi dintre not vorti fi cunnoscendt pe illustrulti autorti alit numer6selort capt-d'opere: The classification of the sciences, Social statics, The principles of biology, The principles of psychology, First principles etc.; putini inse wort fi dispusi a afla vre-unt fendde legamentt intre tote acestea si intre Istoria critica a Romanilorti.

Datorima si aci unit cuventt de esplicatiune.Scriendti cu mult& simpatia despre volumult I si primele cone alle volumulul

treT dintre ceT mai distinsi professorT din tenera nostra generatiune at emisti in pu-,blicitate trei diverse opiniuni assupra tendintel filosofice a acestel opere d. St. Mi-chailescu ne-a facutt uspiritualistt., d. Dr. D. Lauriant udiscipolt alit lul Wallace,d. Angelo Demetrescu elevt allti lul Vico.

Convictiunea nostra despre o supra- direc ;iune providentiala attrast celle an-teie doue epitete; modulo in care amts funpeditti mitica personalitate a luT Negru-voda" ni-a meritatti pe cello alit treilea ; cu acellasi dreptt inse, decd art fi sä seTea numai cutare sett cutare passagit isolate din intr4ga carte, altil art pute sä neapprobe set sd ne desapprobe de a fi comptistt, amoleschottistt, adarwinisttEschoppenhaueristt. set cine maT scie ce.

Credemt csmsultt a protesta.

;

ra-a

II,

II

Scrierea nostra se basez. pe patru specie de fontane, Para carT este impossibilt afi cine-va istoricit in secolult XIX: testurile, sciinta naturals, filologia si economia po-litica.

La armonisarea adestortl patru specie de fontane trebuT negre,itti sä pre041 o. filosofia., adeca unti complesst de veritati maT generale dealt orT-ce veritate defaptt :

Astfelid and med suffletti lua miT ve§minte,Lua ma de forme la orT -ce minutd,Candy lovi aqu'mY aceste cuvinte:aViitorulti este sgpatd in trecutti ;.Alle omeniril legT sunt neschimbatetq'omenif adessea sunt ca nesce HoncAlle citrord frunoje eadd, Hindu uscate,Dent resard maT giune la versata de 4ori...

(G. Cretenu)

Filosofia nostra nu se restrtnge totusInie in teoria unilaterala a luT Vico, nicT in ye-derile epizodice alle luT Wallace, nicT in pura metafisica a luT Kant; nici in or! -carealts combinatiune estrema sett necompleta.

Ne-amti tinutt si ne vomt tine cu stb,ruinta de metona es2erimentala, admittendtca unica bass de discussiune realitatea si numaT realitatea; in acesta realitate inse,maT pe susti de lucrurile celle pipaite cu degetulti, se manifests uo forta conducetareomnipresinte inesperimentabila., pe care omuluT nu'T este data s'o cunnOscal derti pecare ellt nu pote a n'o recunnosce.

AcelIa ce a reusitt cello anteit a impaca in filosofia pe o calle sciintific& sfera cun-noscutuluT cu sfera necunnoscutuluT recunnoscibilii, este Herbert Spencer.

Candt istoricula agiunge cu scrutinti pene la ultimele margin! alle cunnoscutuluipene acollo, dupa chipult nostru de a intellege istoria, este datorti sä agIungapote

ellti ore sä nu se cTocnesc. de immensulti elementu alit necunnoscutului recunnoscibilii?Fie-care cugetaredice Herbert Spencerimplica o sistema intrega de cugetari

si Inceteza de a essiste candt o trunchiaza cine-va de correlativele selle: dupa cumtnoT nu putemti desparti unit singurti organic de restulti corpuluT vita studia ca sicandt art aye o vitieta nedependinte, totti asa nu se pote separa §i a se cerceta a-parte una singura dintr'unti organismic de ciagetarT..

Realitatea nu este nicT o data A, ci totti -da -una A-}-x.Acestti A-f-x formeza unti .organismt de cugetarT. suppust privirilortl istoriculul.A nu recunndsce pe x art fi a nu cunnosce pe A, de dry -ce x limiteza pe A.Ecce in ce modt filosofia nostra se apropia de a luT Herbert Spencer.Dedicandt acestti volumt maestruluT scold positiviste anglese, noT facemt o pro-

fossiune de credinta.Ea nu pdte a nu fi bine-venita maT. cu sema asta-dT, candt can sciinta la moda

udupa espressiunea tott a luT Herbert Spencerdomnesce unto spiritti de irreligiune,.nu inse in sciinta cea adeverata care, in locti de a se opri pe suprafata, strabatte.adancimile nature..

Inca o vorba, si amt terminate.In volumult I, incerandt primula passti pe unt drumt cu totult not, a trebuitti sä

indicamt dela inceputt planulti. tinta si midti-lOcele intreprinderiT.De asta data o prefata lungs arts fi de prisost.Desi ambiT volumT sunt abia o mica. parte dintr'o opera de nesce dimensiuni co-

lossale, pentru a cariTa deplina realisare nu speramt sa. pots agiunge restulti uneT viu-ete sdruncinate prin sufferinta si prin munca, totusT acesta mica parte este tocmaT

a'lti

si

si

III

cea maT importantg, fiinda insasT temelia edificiuluT.0 data ispravita, vedetl-o.VedetT-o si giudecati-o.Demonstrati prin sciintl acollo unde va fi retgcita sciinta autoruluT.indreptati prin bunula simta cela -ce bunulti simta ally autoruluY va fi pututa sä nu

observe.EssaminatT cu Tubirea de adevera punturile, in cart iubirea de adevera a autoruluT

nu va fi resbIttuta prin tote difficultatile unuT nO.mola de probleme.Mal pe scurta, avema tots dreptult de a cere dela criticula nostru, deed nu aristo-

cratia talentulul ce se numesce genic si aristacratia cunnoscinteT ce se chiama trudi-ctune, cella putina o dosa burgesa de sciinta, de bunt simta si de iubirea de adevera.

OrT-cuT inse lipsasca radicalmente cate-trelle, ne voma mArgini a-T respunde cu Al-fredu de Musset in admirabilulti dialogs intre Dupont si Durand:

Ah, Dupont! qu'il est doux de tout deprecier;Pour un esprit mort-ne, convaincu d'impuissance,Qu'il est donx d'être un sot et d'en firer vengeance!A quelque vrai suce,es lorsqu'on vient d'assister,Qu'il est doux de rentrer et de se debotterEt de depecer l'homme, et de salir sa gloire,Et de pouvoir Bur lui eider une ecritoire,Et d'avoir quelque part un journal inconnuOii l'on puisse a plaisir flier ce qu'on a vu...

Catt despre noT, suntema grabitT a merge inainte, apucandu-ne far6, intervalla derepaosu a cld.di. pe vastula fundaments i mAcara una coltusora alit ziduluT: Istoria

etnografica a Romanilorii.Dupe. cumO in primiT douT voluml, luanda drepta punts de plecare si de intorcere

s XIVJ etioca de virilitate a poporulul romans, noT atilt descompusa si dintrecompust processula formatiung nOstre nationale sub actiunea territorialattota asavoma ave a desbatte in urmatoriT douT volumT processa de formatiune subrapportulti geneticti, ca o resultants directs set indirectO. a ammesteculul differiteloranemurT.

La lucru !

cri-tied

acella-$Y

LUI

HERBERT SPENCER,CREATORIILU a PRIMELORTJ PRINCIPIE.,

CELLITI MAI ADUNCIT GITGETATORIT ALLU SECOLITLIJI XIX,

DEDICA

ICESTt ALL6 DOITILEA VOLIJMU

AIITORTJLII

STUDIULU

REACTIUNEA OMULUI CONTRA NATUREI

§ 1.

PROVEDINTA IN ISTORIA.

Secolult nostru a inregistratt descoperireaunef legs fisice atatt de fecunde in consecinte,Matt unit celebru naturalistt nu se sfiesce ao pune allaturf cugravitatiunea. (1)

Douf Angleg, Darwin gi Wall ace, meditandtunult In Europa gi In Australia,afii agiunst spontanaminte la acefalf conclu-siune, ca adea fie-care specia animal& superi-Or& s'a n&scutt din cea mai apropiata speciainferidr&.

Intrega teoria se desPagur& In urmhtorultmodt :

1-o. Immultirea animalilortt In progressiune

(1) Lubbock, L'homme avant l'histoire, trad. Barbier, Paris,1867, in -8, p. 492.

geometric face a o mare parte din ef pertin universala lupta pentru essistinta, prin lip-s& de hran&, prin intemperi& set prin inamiciacellort mat ford;

2-o. Copiif semen& cu p&rintif lord, rose nuin tote, ast-felit a fie-care posseda ate ce-vamat putint set mai multt ;

3-o. Acestt mat putint set mai multt sepote perpetua prin ereditate, or! -ce flint& trans-mittendA posteritgii selle defectult set pri-sosult ;

4-o. 0 diversitate individual& Intr'unt puntilore -care trage dup& sine diversitgf correspun-dint! In tote celle-l'alte punturf alle organis-multi!.

Din aceste patru legs combinate,variatiune, correlatiune gi ereditate,

legs multi' cunnoscute i recunnoscute, ur-meza c& dintr'o 100 nascutf In specia A deal

cent-rant

multipli-catiune,

C564.7;.

IV.

2 ISTORIA TERRITORTALA

eel mat multi pert, totugt din Asir rem&ntcent mat aptt d& nascere unet generatiuniperfectionate de 100, A+x, dintre cart perindterect cet mai multi, cent mai aptt d& nascereunet none genera tiuni de 100 gi mai perfecti-onate, A+ 2x etc.; ast-felit clvalerea ixurilorg,agglomerate din generatiune in generatiunecu o lentet& imperceptibila, intr'o ramura mainoroces& a species cellet primitive, precumpe-nindt assupra valorii lul A, se produce dup&mit de secoli specia B, inlocuindt pecearl'alt&mat putint perfecta, decd, se stinsese In cur-suit timpulut, set essistandt alaturi cu

dec& imperfectiunea nu fusese mortals.Marele Bacon gi orang-utangult derive, din

aceiagi tulpin& inaimulet, care la rendult setwise dintr'o alts, sped& animals gi mat inferi-ors, aga cy pogorindu-ne din trept& In trept&nos vomt gassi pe vr'unt pence din fundultoceanului ca str&bmiti allt omulul de asta-i.

In acest& teoria, pe care not ne-amt silitta o resume In moduli cent mai essactt (2),cats s& se deosebesc& doue elemente cu totultneatarnate unult de altult :

1-o. Transform i smt set evolutiunea specielork2-o. Selegiunea naturald set supraviue1uirea

cellort mat apts.Transformismult pate fi &1st, gi totugi se-

lectiunea naturalk adeverata descoperire alut Darwin gi Wallace, va fi forte real& chfartcandt se va essercita nu In totalitatea viueteiorganice, metamorfos&ndt pe m&imut& In omt,ci numai in totalitatea fie -card specie separate,prefacendt pe unt barbart intr'unt Gothe.

Cu alts cuvinte, a fi cine-va selectionistil nueste Inca. a fi §i transformistii.

(2) Darwin, Origine des e-speees , trad. Moulinid, Paris,1873, in-8. Idem, De la variation des animaux et desplantes,trad. Moulinid, Paris, 1868, in-8. Idem, La deseendance dePliomme, Paris, 1872, in-8.

Selectiunea natural& producendt in fie-carespecia- done estreme, unult In plus altult

ni esplic& destullt de bine pentruce estremult cent mat perfects dintr'o sped&inferiors, se apropi& de estremult cent maineperfectt dintr'o specia, superiors, f&r& a fi oconsecint& necessary de a admitte vre-o leg&-tur& de transformatiune intre ambele.

Iii starea actual& a sciintei, selectiunea na-tural& este o lege pe care nimenl n'o mai purein dubit, peandttransformismult ni se parea fi d'o cam data, o simpla, ipotesa.

Sa luamt dere numai selectiunea naturalknumai cela -ce'I sciintifict in teoria darwinia-nk numai ceia-ce nu se pate contesta, §i sa,vedemt decd o doctrin& at&tt de putint spi-ritualists, nu e fortat& gi ea la urma urmelorta recunnosce degetult

Vomt traduce litteralmente o buccat& dinultimult studit allt lui Wallace : Limitele se-leciunii

Candt consideramt cestiunea desvoltaritomului prin legile naturale cunnoscute diceillustrult antropologistt trebuf sa avemtpururea in vedere marele principit allt selec-tiunil si teoria general& a evolutiunit, tinendta -mints ca. nicI o schimbare de forma set destructure, nicl unt ad Lust in coin plicatiuneaunui organs, nici unt progressa in speciali-satiune set in divisiunea mince! fisiologice,nu se pate produce de nu concurge la binelefiintei ast-felit modificate. Insugi d. Darwingt-a datt ostenela de a face s& ne petrundennide acest& Mei& c& selectinnea naturals nu daloci perfectiunii absolute, ci numai inlet per-fectiunt relative; c& ea nu inalt& pe o flintscu multi mat pe suss de semenil set, ci numaiIntru Gatti trebul spre a supraviuetui in luptapentru essistintk Cu at&tt mai allest selecti-unea naturals nu pate produce nesce modifi-

din -as,

gi,

in minus,

naturale.

STUDIULII 1V, § 1. a

can vetem&t6re individului modificatt prin-tr'insa, gi d. Darwin nu k) sfiesce a repeti ma!de multe orf ca unit singura assemenea castart fi fatalti teoriel selle. Deca der() no! vomtigassi in nesce caractere car!, intru cato vomt pute proba, at trebuita sa.1! fie vete-matore in. epoca prime! selle apparitiuni, vafi evidinte c& nu selectiunea natural& a fostain stare de a le produce, precumti erogf nuselectiunea natural& a fosta in stare de a daunuf organs o desvoltare special& inutile setsessagerata,.

Assement essemple vorti manifesta presin-ta unef alte legf sell a unef alte forte, nu aselectiunif naturale; §i dee& nof vomit puteobserva maf pe d'assupra, ca atari modificati-nut, deli inutile set vetematore la inceputt,att devenitti totugf de cea maf mare utilitatecu multt ma! tanjit §i sunt actualmente essen-tiale in mersult desvoltarif morale §i intellec-tuale a omuluf; atuncl vomt fi condo% a m&rtu-ri ca essist& ti actiune intelleginte, preverPnelt

preparandt viitorult ; voint fi condugi a omarturi cu acefagf sicuranta, cu care o con-statamt candii unt agronomy intreprinde oamelioratiune determinate a unef vite de ani-mals domestic! set a unei plante cultivate. S6,se noteze ca, acesta studit e tott atatt de le-gitimti i tat atatt de sciintifict ca acelladespre originea specielorti. Este b tentativede a resolve problemult inverst. Se pure ingloat descoperirea unel forte none, bine defi-nite, care sa ni dea sepia de acelle fenomenece nu s'arti fi pututt produce prin selectiuneanaturala. Acesta gent de probleme nu e ne-cunnoscuta In sciinta, i cercetarea lora a datanascere adessea cellort ma! stralucite resultate.Faptele de natura de mai sust essist& in pri-vinta omuluf, i attragendt assupra-le atten-tiunea, cercetandt causa lore, ea credit ca,

remant in marginile unef investigatiunf sci-intifice tots atatt de stricte, ca on -cealt& portiune a aceste! scrierf.

Se admitte universalmente ca cerebrulaeste organula intellegintel, i e recunnoscuttaprope cu acefa.! unanimitate ca dimensiu-nea e unult din principalele elernente indeterminarea capacitatif intellectuale. Negro-gift ca cerebrele nu sunt tote de ace141 ea-litate , differindti prin gradult de complica-tiune alit circumvolotiunilort, prin abundin-ta substantel sure, gi pote prin alte particu-larita,t1 Inc& necutnoscute; der() aceste diffe-rinte de calitate degi marescti set. micgurezainfluinta cantitatif, totug! n'o neutraliza. Deaceia tott scriitorif modern! eel ma/ eminintivedt o legatura, intima Intro micim ea cerebru-lul gi Intro debilitatea intellectual& la tribu-rile cello inferiare. Collectiunile doctorilortJ. B. Davis gi Morton offers urmatftele ciffrealle capaeitatif mi4t-locie a craniulal la prin-cipalele vite umane, socotita, In polio! cub! :

Familia teutoniett : 94.Esehimogil : 91.Negril : 85.Australianil : 82.

TimmanianiI : 82.Bu§meniI : 78.

Ciffrele din urma , deduse dintiunt nu-mert mica de specimini, sunt pOte mai pe giostide terrnenult media. Nof gassimt, pe de altaparte, lint mica numera de craniuri finesecazace dandt o mi4t-locia de 98, adeea, cumultt ma! pe sust de a cellort germane. Estedery evidinte ca volumult absolutt alit cere-bruluf nn e necessarmente forte mica la untselbatect in comparatiune cu omenif civili-satf, mai vertost condo s'ati veclutt craniur!de Eschimogi mesurandt 113 , adeca, apr6peca cello ma! marl craniur! europee. Dery cola-

'omit

gi

lul

gi

orn

4 ISTORIA TERRITORIALA

coil gi mai curiost, este a resturile actual-mente cunnoscute alle omulul pre-istorict nuindica nici o sporire appreciabila a cavitatiicerebrale de atunci pne 'n momentult defata. Unt crania elvetiant din epoca de petra,gassitt In statiunea lacustra dela Meilen, cor-respunde essactamente cu ally unut giune El-vetiant de asta-c11. Circumferinta famosulutcrania de Neanderthal e -maipe sust de miclt-loci& ; gi capacitatea lu.f, prin care se arata,volumult cerebrului, este cam de 75, adecaterminult media alit craniurilonl actuale dinAustralia. Craniult dela Engis, pate cent matvechit din ate s'at descoperitt pone acumtgi carele, dupa sir John Lubbock, a fosttfaro contestatiune contimpurant ant mam-mouthului gi alla ursului de caverns , estetotugi, dupaprofessorult Huxley, unt craniamai multi decalt carele art fipututt d'o potiiva bine sit appartinamnuf fi-losofti ori ss fi continutu cerebrult brutta11t unut selbatect. Professorult Paula Bro-ca , vorbindt despre 6menit de caverne delaEyzies, cari at fostt certamente contimpurantrennulul In sudult Franciei , dice : mareacapacitate a cerebrului, desvoltarea regiunilfrontale, frum6sa forma elliptica a partit an-teriore In profilult craniului, sunt nesce Ca-ractere necontestabile de superioritate, pencari not suntemt depringi a le gassi la gin -tile celle civilisate ; dert In acellagt 'timptmarea largime a fetes, enorma desvoltare aramurei ascendinti In falca inferiorl, Intinde-rea gi rugositateasuprafetelort aninatore allemugchilort, mai cu soma a masticatorilort, e-straordinara desvoltare a aristet femurulut,tote astea denOta o immensa fort& musculara,gi nesce moravurt selbatece gi bestiale.

Acestefapte art puts mat-mat sit ne faca, ane Indoui de essistinta unei correlatiunilntre

dimensiunea craniulut gi Intro capacitatea in-tellectuals, dee& n'amt sci cu certitudine caon -ce Europet adulta desesst barbatesct, allycam% crania nu mes6ra, in circumferinta 19,este necessarmente idiott. Mat adducendu-nia-minte faptult nu mai putinu sicuril, ca, 6-moult cet mart, cart at combinatt fineta _per-ceptiunilora cu puterea reflessiunil, vig6reapassiunilort gi energia caracterului, ca Napo-leont I, Cuvier set O'Connell, at avutt tott-d'a-una unit capt mat mare decatt celltmi4t-lociu; atunci ne convingemt pe deplint cs vo-lumult cerebrului este una din mesurele in-tellegintet, ba pate chiart cea mat principala.

Nu putemt dery a nu fi surprin§f in fataanomaliei apparintt a mai multortitriburl sel-batece forte inferiore , ally carora cerebru e-ste tail atatil de considerabilt ca gi cent mi4ti-locitt ally Europeilort, gi acesta no face a In-trevede unt prisosti de forta : una instru-month mat perfecta decumt trebue acellutace'lt posseda.

Pentru a constata, deco impressiunea n6-stra este set nu Intemetata, sit confruntamtcerebrult omulut cu allt animalilort. Orang-utangult adultt este de statura unlit omtmict,era gorilult intrece cu multi pe una omt detallia, cent putint prin corpolinta,gi greutate. Cu tote astea cerebrult orang-u-tangului mesOra, numat 28, alit gorilulut 30gi maximum 341/2. Basandu-ne pe termini me-dia, not amt vejutt ca capacitatea craniana,la triburile selbatece cello mat brute nu eprobabilmente mai mica de 5/6 din capacitateacranianala gintile cello mai civilisate, pe candtmatmutele antropoide nu agiungt nici la 1/3din cola-co posseda omult. Proporthmea artdeveni pate gi mai clara, decd amt dice ca :capacitatea craniana. a Europeulut fiindt 32,a selbateculut este 26 gi a maimutet 10. Dert

STUDI1TLII 11r, § 1. 5

aceste ciffre nidat ore m&cart o idei& appros-simativa, despre intelleginta relativ& a cellorttrei gruppuril Selbatecult s& fie In realitateathtt de vecint filosofului i at&th de departede m&imut&? S. nu ultnat c. capetele selba-tecilort sunt tots atatt de variate ca §i laomens civilisal. Astt-felit , pe c&ndt centmai mare cranit germanict din collectiuneadoctorului Davis mes6r1112,4, unt cranit deAuracaniant presint& 115,5, unt indigent depe insulele Marchise 110,6 , unt Negritent105,8, gi chiart unt Australiant 104,6. Nueste dart absurdt de a compara pe unt sel-batect cu Europeult cellt mai perfectt §i cum&imuta tott-d'o-dat&, cercetandt relatiuneaproportional& intro cerebru intellegint&.

Cat& s& consider&mt mai anteiti de tote,136)26 la cat& Inkltime de desvoltare se pOte radi-ca acestt admirabilt instrumentt: cerebrult.D. Galton, In remarcabilaii opera despre Ge-niult ereditart" (London, 1868), observ&de enorm& e distanta Intro puterea intellec-tual& a unuf savantt set matematict distinst§i Intro capacitatea, mi4.11-loci& a Anglesilort.Numerult punturilorii obtinute de cei laure-av In sciinte in universitgile anglese e adesseade 30 de on superiort numerului capetatt dec&tr& ultimli candidati Incununati, car! totugiIntrect gleinumerult mi4u-lochl; i nesce essa-minatori e,sperinientati ne assicur& c. acest&differinta, toth e mai pe giost de cea real& introfacult&tile relative alle Den, nopogorlmt acumt la triburile selbatece, car! nuNit a numera decatt pone la 3 set 5 gi suntincapabile de a additiona 2 0 3 far& a ayeobiectele de additionatt deinaintea ochilort,atunci gassimtIntre ei gi Intro unt bunt ma-tematict o deosebire at&tu de mare, Inc&tt a-bia se pito esprime prin proportiunea de 1 la1000. §i totugi noi scimt ca volumult ce-

rebrului pots fi acellagf in ambele casuri seta nu differi death in proportiune de 5 la 6,de undo putemt conchide cu dreptt cuventtc& selbatecult possed& unt cerebru care, cmaart fi cultivatt, este capabilt de a indeplininesce functiuni cu multt mai pe mist In gentgrn gradt acellora ce'i incumba actualmente.

SA, consider&mt apoi in omult civilisattset superiort puterea ce o are de a con-

cepe idea abstracts gi a urmari rationamentemai multi set mai putint complesse. Limbelenostre sunt pline de eSpressiuni filosofice; af-facerile §i petrecerile ndstre cart o necontenit&previsiuhe a unui mare num6rt de possibili-

; legile ndstre, guvernamentult, sciinta,nene'ncetatt a rationa assupra serielort

complicate de fapte pane a agiunge la resulta-tult doritt ; giocurile nostre, gacult bunk -Ora,ne silesct chiart elle a essercita Intelleginta In-tr'Unt grads inaltt. Allaturati cu tote acesteape omult selbatect, vorbindt o limb&f&r&niciunt termini applicabilt la conceptiuni abstac-te, neavenda absolutamente o prevederede tott ce trees peste necessit&tile cello mai e-lementare, incapabilt de a compara, de a corn-bina, de a rationa assupra generalit&tilort carfnu se pott pipE cu degetult. Selbatecult nupossed& in facult&tile selle morale gi esteticenici lima din acelle simtiminte de simpatia,universal& , acelle conceptiuni alle infinitu-lui, alle bunulu!, alle frumosului §i ale sub-limului, car! occupy unt loci at&tt de Insem-natt In traiult omului civilisath. Assemeni pre-occupatiunt ! -art fi In fondt inutile gi chiartvetkm&tore, cad art micgura One la unt punttpreponderinta facult&tilort animals §i percep-tive, dela cars depinde adessea Insagi essistintalui in crancena lupta contra nature! gi contrasemenilort. Inse rudimentele acestorif facul-t&ti §i simtiminte essista Intr'Insult, cad unele

§i

cat])

indiviclilort.

mi-4t-locit

oblige

nice

tate

6 ISTORIA TERRITORTALA

i altele se manifests in casuri esceptionaleset in circumstance estraordinare. 0 sem& detriburi , buns -Ora Santalii , sunt cunnoscutiprintr'o iubire de adevert egal& cu a cellortmai monk dintre nol. Indusult §i Polinesia-nul& se distingt prin simtult lort artistict, §iprimele urme alle acestui simtt sunt forte vi-sibile in grossolanele desemnuri alle dmenilortpaleolitici din Francia, contimpurani rennuluii mammouthului. Se gassesct cat° o data la

triburile cello mai selbatece essemple de ami-cia devotata, de adeverata recunnoscinta §i deunt profundt simtimentt religiose.

Din tote astea nol credemt a puts trageconclusiunea, ca de0 selbatecult este de o infe-rioritate estrema nu numai in sciinte, dertintregimea desvoltarii selle'morale §i intellec-tuale, inse tote -d'o data, de Ora ce aceste fa-cultati se manifestainteinsulu occasionabnen-te, ells le posseda intr'o stare latenta, incattprin marimea cerebrulni intrece cu multt es-sigintele positiunii selle actuale.

Sa comparamil acumil trebuintele intellec-tuale alle selbatecului i gradult set de Intel -leginita ceia-ce observamil la animalil supe-rior'. Traiuld indigenilort din Andamania, dinAustralia, din Tasmania, din Terra -de -foci §ialle unort. triburi indiane din Nord.-Americagnat -mai a nu necessiteza alto facultati, decatilaeellea care se bucura uni." animal'. Mo-dult de a vena set de a pescui nu este mai in-geniost §i nu arata madmulta prevedere decattapucaturele tigrului americant, carele scuipaIn apa apol prinde pescii ce se strings ingiurult salivel, set decatil alle lupilortl §i §a-calilort vnandll in associatiune, set decattale yulpil 1ngropandt resturile mancariiconservandu-le pen6 laArebuinta, Maimutele§i punt sentinelle spre paza; castoriiconstruesct locuinte complicate; orang-utan-

gulf i 1 *erne culcu§ult, 6/.11 celle-l'alte xnai-

mute antropoide ill fact nut adapostt pe ar-bors: trite acestea se pott allatura forte binecu gradult de ingrigire 0 de prevedere u-nort selbateci in impregiurari analoge. Omultposseda mane libere Si perfectionate, de Carl nuse serva la amblett §i Carl i1 permittt a fabricaarme §i unelte, cola -ce nu pott face animalii;dert affara de acestea, §i chiart in chipulti dea le intrebuinta, ellt nu manifest& mai mult&intelleginta.

Ce este Ere traiult selbatecului, deca nuindestullarea poftelort, selle prin mi4t-locelecello mai simple §i mai uvire ? Uncle sunt cu-getarile, ideele §i actiunile, Carl sa-111 radicecu multi mai pe mist de maimut& set de ele-fantil? §i totu0 ells posseda, precumil amt ve-gut, unu cerebru infiuitamente superiors in di-mensiune §i'n complicatiune, acestt cerebrucopprinde intr'o stare rudimentara nesce facul-tati de cars selbatecult -dare nevoia. Dec& a-cesta e adeveratt in privinta actualitatii, apoicu caul mai multi trebul sa fie despre aces O-men' pre-istoricl, earl nu aveat alts unelte de-alt nesce grosolane silessuri §i eras probabil-mente mai degradatI decatil tribult cent maiselbatect de asta-4' I El bine , unicele daturi,pe earl ni le-a transmist acea epoca, ni-i arato inzestrati cu unt cerebru tottt atatt devoluminost .casi acella determine medit la sel-batecil cei mai inapoiati de asta-41.

A§a derd, fie.ca vomit compara pe selba-tece cu tipult umant cent mai perfectionatt,fie cailt vomt compara cu animal circumve-cint, suntemt condu0 vrend21-neuradu a con-chide, ca ells posseda in cerebruld set mare §ibine desvoltatt unt organt cu totult in dis-proportiune cu trebuintele lui actuale : untorgant preparatt inteadinst mai de'na-into pentru a deveni pe deplint utilt incett-

§i'n

cu

de

§i

§1

alit

paria

gi

antilopii

gi

STUDrETLIT §1. 7

incett in mesura progresselortiDupe ate scimtt, tint cerebru putint mai vo-luminost death a111 gorillului art fi cu dese-venire sufficiinte pentru desvoltarea mental&actuala a selbatecului. Prin urmare, dimensi-unea cea mare a acestul organt nu pate re-sulta unicamente dinlegile de eVolutiune, allticarora caractert essentialu este de a adducefie-ce specie la o trepta, de organisatiune es-sactamente appropriate trebuintelort momen-tulul gi nici o data a nu le intrece , nicl odata a nu prepara ce-va in vederea viitorului;mai pe scurtti, o portiune a corpulul nu se IA-te marl set a se complica death intr'o strictacoordinatiune cu nevoiele imperiose alle tots-

. litatii. Mi se pare derO c& cerebrult omuluipre-istorictt §i alit selbatecului probeza essi-stinta unei puteri distinse de ace% ce con-dusese prin atatea forme variate desvoltareaanimalilort inferior!.

S& consideramt acumt in organisatiuneaomului unt alit puntt, a caruf importanta afostt pene aci aprope de tat neglesa, atattode catra partisanii precumt §i de adversarii' teorie! evolutioniste.

Ilnult din caracterele celle mai generalealle classei mammiferilort terrestri este pe-

. Decd, pellea e subtire, delicata §i simti-tore, ells formeza o protectiune naturala con-tra intemperielort, §i mai allesti contra plo-iei. Acesta este, in adevdrti, principala fune-tiune a perilort, precumt se vede din Insagfdispositiunea lord Intr'unt modt menitti a in-lesni scurgerea ape!, fiindt tott-d'a-una in-dreptati de susti in giost Incependt dela par-tea superior& a corpuluf , mai putint abun-dint! pe partile inferiore, §i 'n mai multe ca

-surf lipsindt de tots pe vintre. Peril tuturortmammiferilort amblatorf sunt lungiti desusti in gfosti dela umeri 'One la degete; 1111-

mai la orang-utangt of sunt dispugi de sustiIn giost pene la cotta gi de g!osti In susti delacotti One la pumntt, (Mit acesta se esplica, prinmoravurile orang-utangului : chndt se odine-sce, el ti radio& lungele selle brate d'assupracapului sett se accata de vr'o crenga pentruse sustine, astt-felit ca ploia se scurge in lun-.gult bratului §i a ante-bratului One la perilce se Intelnesct In puntult cotulu!. Din acetagicams& Omit e tott-d'a-inia mai lungti §i ma/desu dela cerbice pen6 la cad& In girult spine/dorsale, unde chiart se formeza adessea o cre-st& capillara.

Acella-§i caracterti se gasesce la tot! mam-miferii dela marsupial! pene la cadrumani, de-notandt prin urmare o aga persistinta Inc&ttnoi vede reapparendt necontenitti prinereditate, chiarti de fart gterge de secoli ceamai rigur6sa selectiune naturala, care in or!-ce cast n'arti pute salt distruga cu desever-gire. afrara dor& decd presinta lui art deveninu numai forte vetematore, (lett Inca radical-mente mortala.

La omt perult a desparutt aprdpe detott 1lucru curiost ! pe spate mat multt ca pe

or! -ce alta parte a corpului. Gin'ile barbdsecelle spane se distingt d'o potriva prin go-

liciunea spatelui, §i mai cu sema a spine! dor-sale, unde nu cresce nief anti firti, chiart a-tune! candt peptulu §i membrii sunt forteperogi; cela-ce constitua, unit caracterti dia-metralmente oppust cu ant

Ainii de pe insulele ;Kurile gi din la-'Ionia se dice c& art fi tint tribti p6rost ; derdd. Bickmore, carele a vOutt o sema

descrie Inteunt memoriti cititti In So-cietatea de Etnologia, nu indica In detallitipartile corpului celle mai peruse, ci spune nu-ma/ ca peril sunt forte abundinti pe captt,pe °brazil §-i pretutindeni, o vaga espressiune ap-

WV',

Varna

gi,

gi

cellortl-l'altImam-naiferi.

dintr'In-gil


plicabil& la on -ce omti perost pe peptu §i pebrate, intru catt nu se specific& anume spina-rea. Tribult cent perost din Birmania are inadevert pe spate nesce pee mai lung' decal.%pe pepth, reproducendu astt-felitt purult ca-ractert ant mammiferilort ; derti peril de peobrazt, de pe frunte §i din cavitAtile urechie-lort Bunt §i mai lung', unt fenomenh de tatanormalh, §'apoi dintir sunt at&tt de neper-fecti, inc&tu totult saret& c& aci nol avemh aface cu o monstruositate, nu cu unt cast dere'ntorcere la tipulh umanti anterioru perde-ril perulul.

SA vedemt acumt, dee& essist& vre-o pro-b& set vre-o ratiune de a crede c& spatele pe-rost ant fi fosttl vetem&tort selbatecului settvre -unel forme umane §i mar inferi6re pe orl-§i-care trept& a transformatiunif. Dec& perilart fi fostil numai inutill, cumt Ere s& fi pu-[tutu dispare at&tti de completamente §i a nulmal reveni apoi adesea in triburile cell mistelS& autamt limuriri in traiulu selbatecilort.Unulh din obiceiele 10111 celle mai communeeste de a purta o hain& pe spate §i pe umerlchiart candt remant nude tote celle-l'altepart' alle corpulul. Primit esplo ratorl obser-var& cu surprindere a la Tasmanians ambelesessile purtati pe umerl pelle de, Banguroo,unicult lore vestmentt , celace arat& c& nuaveat In vedere simtimentulu pudoril, ci nu-mal trebuinta de all apera spatele de frigu§i de pl6i&. Costumult nationalt alit Maori-lort se compunea de assemenea dintr'o man-t& aruncat& pe umerl. La, Patagonl tote a§a.Indigenil din Terra -de -foci port& adessea peumerl o mica buccat& de pelle, pe care o mut&din loch In loch dup& direetiunea ventulul. 0-tentotii I§I accoperlat spatele cu o buecat& depelle cam tett asth-felit , pe care n'o l&pedatnicl o datk §i'n care se Inmormentat chiart.

Pelle §i sub tropice selbatecil sunt forte b&g&-tort de sem& de a nu espune spinarea la umi-ditate. Locuitorir din Timort intrebuinteza foiadintr'unti felit depalmieru, lndouitA cu ingri-gire §i cussuth, pe care o port& tote -d'a-unacu den§il §i din care i§i fact, desvelind'o d'as-supra spatelui, anti admirabitt1 ad&posth con-tra ploiei. Apr6pe tote triburile malaice, ca§i Indianit din America sudic& , l s fabric&marl pellbrie de cello putint 4 piciore in dia-metru, pe car' le port& in escursiunt maritimepentru a'§i: protege corpulu contra ploiel, ertpe uscatt intrebuintdza nesce pell&rie maimid.

Este (Mit evidinte nu numal a nu essi-st& nice o ratiune de a crede a desvoltareaperiloru pe spate arts fi fostA vetema6re settDakar!) inutil& omuluI pre-istorict , derh mo-ravurile selbatecilort actual' ni probezA chartcontrariult, de 6r & -ce acestila simtt trebuintade o assemenea protectiune §i cant& a o sup-pleni In diverse modurI. Positiunea vertical&a omulul pate s& fi contribuitti a-1 conservaperil pe capt dup& ce s'a despuiatti restultcorpulul ; dert mergendu pe p16i& set pe ventk°multi se plec& instinctivamante inainte, es-.punendull asth-felit spatele, §i faptulu indu-bitabilt c& maf allesh pe acest& parte a corpu-lul selbatecil suffert de frigt §i umiditate de-monstr& In d'agiunsu ca peril at Incetatt dea cresce acollo nu din causa inutilit&til. Apo'printr'o simplk micpirare de utilitate, caren'aru pute s& determine death numai dor& oacliune selectrice forte slab&, art fi a-nevoi&a esplica disParitiunea until caraztert at&tude permaninte in intrega ordine a mammife-

Mi se pare dere certt c& selectiunea natu-ral& n'a pututu produce nuditatea corpulul u-mutt. E peste putint& da sem& de acesth

STUDIULU 1V, §1. 9

fenoment ca resultandt dintr'o seria de va-riatiuni ce art aye dreptt punts de plecare

prototipt perost. Daturile, pe car! le pos-sedemt , tindt a arreta, din contra, a asse-men! variatiunf nu numaf c& n'ari fi utile ,

dert Inca, vetematere. §i chiart deca vre-o cor-relatiune necunnoscuta cu nesce calitati e-sterne vetematare ni-art esplica disparitiuneaperuluf la °multi primitive] de sub tropics, to-tu§i n'amt puts intellege in ce mods Ca-

ractert dintru'nteit. atatt de persistinte n'areapparutt, sub puternica influinta a re'nter-cerii la prototipt , dupe ce Omenii se respan-dill In clime mat frigurose. §'apoi o asseme-nea suppositiune e cu atatt ma! inadmissibila,ea catty unt organn ). communes tuturort mam-miferilort n'a pututt intr'unfi singur4 casea se affla intr'o correlatiune at&til de constan-t& cu vr'o calitate esterna vetematOre incatt

dispara prin selectiune, §i s& dispara intr'untmode atatt de complete §i efficace !matt sanu'lti mai vedemt reapparendt o data sellmai nici o data chiart la triburile cello ma!miste. E greti de a gassi doue caractere ma!differite ca desvoltarea cerebrului §i distribu-tiunea peruluf pe corpt, §i totug in casulti defate ambele no conduct la conclusiunea caformarea lore's se datoresce nu 'selectiunii na-turale, ci unei alto forte.

Se ma! pottmentiona, ca punturi umanecaracteristice a-nevoid de esplicatt prin selec-tiunea naturals, Inca vr'o cate-va amenunte,car! dupe mine sunt secundare In comparatiunecu cello de mai sust, bun& bra specialisatiu-nea §i perfectiunea piciorului §i a mane!..."

Dupe ce vorbesce despre vocea umana, de-spre unele facultati intellectual°, despre sim-tult moralt, Wallace Inchiaia, :

Conclusiunea, pe care me crellt autorisatt

a trage din aceste fenomene, este a o inielle-ginid superiord a calduzita mersula speciei u-mane intr'o directiane definite ii pentru unitIscopil specialii, intocmai precumii insuil omuliiicelleiuzesce mersuld mai multorii forme animale2i vegetale. Singurele leg! de evolutiune nicio data p6te n'artl fi produst o Bement& a-§a, de bine appropriate la usulti omului pre-cumt este porumbult set grault, nesce fructeca arboiult -de-pane sell bananult-fara-sim-bure, nesce animal! ca vacca laptesa de Ghern-sey set callulti de camiont dela Londont. To-tu§i aceste diverse fiinte se assemenape deplintcu productiunile brute ale nature!. Dupecumt Intr'unhi assemenea cast aril puts cine-va sa pretin4a, a totult a provenitt §i aci dinactiunea legilort.fisice de variatiune, de mul-tiplicatiune q,i de supraviuetuire, negandt es-sistinta unei forte none, a unuf controls de-terminate, tott. astt-felit §i teoria mea va fip6te respinsa de catra ace! ce sunt de accordscu mine in celle-l'alte privinte. Noi scima cutote acestea ca acea aciiwne directrice a omului inrespectul( animaliloril 2i plantelora perfectionates' a essercitatiiin realitate, iiprinurmare add sd ad-mittemii ca possibilli ca, de Ord ce °mail nu estein,-telleginta cea mai inaltd a universului, unit spiritilii mai superiorti l'a condusil ii pe elliiinprocessuliisell de desvoltare prin intermediulti unorii agintimai subtili,ye cart notgw-i cunnOscemik Martu-reset ca aceste teoria, are desavantagiulti de aprimi interventiunea unel intelleginte indivi-duals distinse concurandt la producerea omuluiintellectualt,moralt, indefinitamente perfecti-bilt, pe care not nu neputemt opri a null con-sidera ca scope finals §i ultimatum a t6t6, es-sistinta organisata. Doctrina mea implied der6ca legile celle marl, car! carmuesmi lumea ma-terial a , au fostil nesufficiinii de a produce peomit, dee, ama puts admitte forte line al insult

2

(line

unt

s&

nici

1


controlulli yin ellegin eloru superiore este o parteinecessard din (wile

In acestt mods Wallace a fostil condust peo calle curatt sciintific& la legea une! selegiuni,providentiale, nu maf putint fecund() in con-secinte gi nu maf putint importante ca 1ns&gfselectiunea natural&

Materia dice ells chiart dee& art. puts.s& dea sem& de tote, Inc& nu va fi de agiunstIspre a esplica pe omd, in care se manifest& intmodult cells' maf nerecu.sabilt o actiune con-Uucetare a Divinit&tif.

picendt .a nof traducemtt in-tr'unt limbagiu mal communt cola-co natu-ralistult britannicl numesce : ,Intelleginta ceamal inalt& a universuluf

Provedmta fiindt temelia pe care se raclic&intregult edificit allt reactiunif omului contranature!, fie in annalele generale, fie in istoriaunef singure natiunf, de aci cant s& Incepemti

nof pentru a puts intellege deplina desfa-gurare a fenomenuluf pe territoriuhl Dacia.

§ 2.

WALLACE §! DARWIN.

Sunt abia douf annf de candt Wallace es-pusese pentru prima Or conclusiunea ne'ntre-ruptelort selle studio antropologice in curst dedoue decennie (1).

De atunci pene ast&-4111 neminf n'a fostil instare de a'f sgudui demonstratiunea.

Obiectiunile cello spirituals alle de curandureposatuluf Claparede nu taunt decAtt o inge-niosk glum& (2)

(1) Contribution to the Theory of Natural Selection, London,1870, in-8. Ideia, fusese attinsli In trecdtd. de Oita, 'Wal-lace cn und annd maI 'nainte Inteund articold din QuarterlyReview, 1869.

(2) La Selection naturelle, in Revue des cowrs scientifiques,1870, p. 516 sq.

Brea, unult dintre fruntagif antropologiefaetuale, recunnoscendt maf cu sem& putereaargumentuluf a despre nuditatea pellif umane"(3), observ& totti-d'o-dat& a Wallace puteas& constate nesufficiinta selectiunif naturale,adec& presinta unef alte legs, si'n nesce straturfanimale inferiare omulul.

Negregitt c& art fi pututt s'o faca,, dec&preoccupatiunea cugetatoruluf anglesu nu seconcentra esclusivamente assupra faptului unefactiuni providentiale, ert nu ally or! -gi-c &rif alte

Broca gassesce c& nicf pe orang-utangtnu'lt esplic& destullt de bine selectiunea na-turalk de or&-ce nu pate s& ni spun& pentruce'f lipsesce o unghe la .degetult cutare , Tintligamentti etc., degi art fi fostU utilt i lufde a le ave, dup& cumt le at cell-l'alti an-tropoilli (4).

Admittemti c& aga este, gi totugf nicf unultdin defectele set prisosurile orang-utanguluf,pe ate le specific& Broca, nu india vre-o des-tinatiune in prevederea unuf depArtatt viitort,precumt este la omt prisosulu cerebrului setdefectulti peruluf, far& a ma! vorbi despre con-formatiunea mane! §i a picforuluf.

Din tote elementele demonstratiunif lufWallace nof ne-amt marginitt a reproduce peaceste doue, cerebrult ci perult, pe car! ellt-Insugi le pune pe prima lini& gi contra c&roranu s'a pututti formula pene acumti nicf o ob-iectiune solid&.

Celit maf interessatti a le combitte a fosttDarwin.

(3) Revue d'anthropologie, 1872, p. 688: Son meilleur ar-ggument est celni gull tire de la peau de l'homme, caractbretnnisible dans rorigine, et it faut dire que Claparbde dansgun article un pen vif, mail d'ailleurs remarquable, sur le livre(de Wallace, n'a que tree-imparfaiternent r6pondu b, cette(objection..

(4) Bulletins de la Societe d'anthropologie, 1870, p. 228-32.

legi...."

Divinitktiin,

§i

legi.

STUDI1JLIT 1V, § 2. 11

El bine, ellu n'a gasittt alb.% ce-va a res-punde lur Wallace, death numal ca cerebrul1umant a pututt sa se desvolte din causa fa-cultatli limbagiulul (5).

Derr nu este ere de o miia de orl maI correct&filiatiunea diametralmente oppusk In putereacan% limbagiult se datoresce desvoltarii pre-alabile a cerebruluI7

Maimuta posseda unit crania midi nu pen-tru ca nu vorbesce, ci nu vorbesce pentru caposseda unto craniu

Studiulti idiomelorti in starea lorti rudimen-tar& probeza ca elle cunt pre-departe de afi 5ominunat& machine ", dupe cumft le calificaDarwin.

Arapahli din America septentrionalaat-lice Burton abia se potti. intellege unit cucaltil pe'ntunerect, cad vocabularulillortie a-ga de saracil gi accentulti aga de ing&imatt, In-

c cats el at trebuinta de ale completaprin gesti-c culatiuneb (6).

In privinta nuditatil, esplicatiunea mill Dar-win este gi mai slaba.

Ells crede ca umanitatea primitiv& s'a des-puiatti de peril pentru -ca omeniI perogi nuplaceat femeielorti, ca barbatif ceima! golf ffindtpreferitI, lord li -a fosttt dattia lassa posteritatea cea mat numerosa, care din

(5) Darwin, La descenciance de l'homme, II, 411: 'La gros-4seur que le cerveau de l'homme prdsente relativement auxcdimensions du corps, compar6 celui des animaux infdrieurs,a pent etre pkincipalement attribu6e, comme le fait remarquer(avec justesse M. Chauncey Wright, h l'emploi precoce detquelque simple forme de language,cette machine merveil-eleuse qui, attachant des signs a tous les objets et it leursaqualit6s, suscite des courants de pensdes que ne saurait pro -'duire la simple impression des sens, et qui d'ailleursnepour-graient etre suivis si meme ils dtaient provoqu6s.

(6) Burton. The City of the Saints, London, 1861, in-8, p.151: 4Those natives who, like the Arapahos, possess a very*scanty vocabulary, pronounced in a quasi-unintelligible way,'can hardly converse with one another in the dark; to make a,estranger understand them they must always repair to the(camp-fire for 'pow-wow'..

acellagi motivil deveni din ce In ce mai putintOros& (7).

Darwin tilt& cela-ce constatase ellil Insuglcu cate-va pagine sustl, unde arata caselbatecli consider& totti-d'a-una propriulti lortitipti ca pe cellil mat perfectt pentru Indianifdin Nord-America frumusetea consista intr'oculere de amnia, unit nasal Incovoiattl, o bar-bia lat& Rio frunte turtita ; Chinesflortl placturechile forte marl, Siamesilorti nari infla-te §i buze largi ; Negritenil privescil albetapellil §i nasulti dreptu alit Europeilort ca nescecalitati a urrite ginenaturale; in Africa numaIdracult se zugravesce agamaI incollo.

ITnti Cochinchinesti clicea despre nevestaambassadortt anglesti ca: care dint! albI

ca de cane §§i o pellit& rumen& ca flOrea decartofti."

Tete acestea ni le spune Darwin. (8)Este dery invederati ca, pe catty timpti

6menli erati perogi, dee& voril fi fostt vre-odata, acesta, abundint& capillary trebula saresume pentru dengli singurulti idealit este-

Nu ma! adaugamtl ca la selbated nu feme-!a i t allege pe barbatt, ci e silita din contraa se suppune brutalitatli celluI mai forte, fieellti i mai p6rost decatt orang-utangulti.

Ba chiartl deca allegerea art appartinele-mei', totugi nu urmeza ca unit omit perosa pestetat ! -aryl place mai putinti decumil If placttastatili mustetele set favoritele.

Pentru Romance buna-Ora, basandu-ne pemarturia Umbel, nu este omit cine nu e bdrbatil,

o idea mostdnita evidamente dela Dad, de vre-1me ce Romani/ nu erati barbati.

Mai pe scurtil, cello done caractere tipice

(7) Op. cit., II, 395.

(8) Ibid., II, 362 sq.

mica.

asta-felia

a

mai

li

alba, §iu-

nut

ticu.


alle nature! umane, marimea cerebrulul §1nuditatea pellil, sunt absolutamente rebelle1a orf-ce alta solutiune, affark de selectiuneaprovidentiakl.

Lipsa peruluf pe pkrtile celle mat espusealle corpuluf, atAtt de vetemkt6re animalitatifumane, a fostil In prevederea viitorulul mumacivilisatiunif prin necessitatea de a se acco-peri, cola -ce implick nu numal haink, dery §icask, ertt de acollo nu maf este decktti o deo-sebire de calitate One la palatil §i o deosebirede cantitate pene la urbe.

Golliclunea, Insotita de marea delicatetk adermuluf, a concurst pone la unit puntt chfarttla inventiunea armeloruhrin cart sk se sup-plenesck In lupta cu flare rollulli defensiveallt comef.

tint peril copiost pe tat corpulli, ma! cusome, pe spate, arty fi fostti pentru umanitateaprimitivk unti adeveratt smith, nut adkposttnecessarii contra frigulul §f umiditAtif, dui:acumil este pentru toil ce!- l'alt! mammiferf ;derft atunc!, aperatt de trrebuinta ve,stmentului§i locuinfei, omult n'artt fi facutti unit singurtipasse pe callea civilisatiunif.

Selectiunea naturalk reu§ise liatr'o climesiberick a inzestra cu 'Vine per! lung! §i de§fOne §i pe elefantit, maf dandu-f pe d'assuprao grOsk come, pe irulti spinkrif (9), de§i acestticolossti possedk In starea'l normal& o pelle de-stullti de durk i totalmente nudk.

Tottt asa s'a Intemplatt. cu rinocerult (10).Cumit der() omulii, far& comparatiune

delicate §i cu multi) ma! dispust de a fi perost,

(9) envier, Discowts Burks revolutions du globe, Paris,1850,in-8, p. 210: Elephas primigenius, haut de 15 et 18 piedsy4couvert d'une lain grossibre et rousse, et de longs poils4roids et noire qui lui formaient une crinibre le long du dos,.

(10) Congres d'areheologie prehistorique de 1871, Bologne,1873, in-8, p. 125.

n'a pututu sk capete in mi411-locult ghiaturi-lortt macartt unt firm pe spate'?

Cerebrulti cent voluminosa, atktt de inutiltiIntr'o stare de selbktecik, ni -a servitt noue,pe de an& parte, dreptA unti instrumentti deo elasticitate miraculosk, copprinclendti o for-tk latent& colossalk, susceptibilk a se manifestagradatti duple pressiunea conditiunilort este-Hone favorabile.

Cerebrult este pene'ntr'atkta o adeveratauneltft, Inattichfart fait, aglutorulli manelorttumanitatea anti fi pututti aglunge acollo undose afflk.

E cunnoscutk istoria luf Ducornet.Nascutt fkrk brats, possedendti Inse unti

capti forte bine conformatt, ellt a Invetatii azugrkvi cu picf6re §i deveni pictort de primaordine (11).

In cerebru lice d. Littreregede Intregaintelleginta umank "(12); ci nu numal atata,siery tote facultktile omulul adauge Inteuntiaitti loot lucef6rult scolef positiviste din Fran-cia facultatile morale ca §i cello intellectua-le, tote pone la una sunt concentrate In cere-bru" (13).

Puterea acestuf minunatit cerebru umantiflincht aprope acefaif la unti Newton set. Bo-naparte §i la locuitorif pre- istoric! a! Europe!sunt acumti 700 secolf seal la nesce selbatecimodern! carf numerk numal pone" la 2 (14), o

(11) Debay, Histoire naturelle de Flamm, Paris, 1862, in-16, p. 108.

(12) Robin et Littre, Dict. de midecine, Paris, 1873, in-8, p.808, art. Intelligence: , Un Beni lobe suffit k rexercice completde )'intelligence."

(13) De l'histoire de la civilisation, In La science an pointde vue philosophique , Paris, 1873, in -8, p. 491: La phy-siologie psychique etablit non seulement que les facultdstigoistes et lee &cult& altruistes ont un memo siege dansle cerveau, mail encore que lee facult6s intellectuelles rdsi-dent dans le meme lieu anatomique que ces deux grouppes.

(14) Lubbock, Les origins de la civilisation, trad. Bar-bier, Paris, 1873, in-8, p. 428: Selon Lichtenstein lee Bos-

mai

nict

.-

STUDIULIT IV, § 3 13

assemenea necalculabil& distant& intre starealatent& §i starea manifest.% intre a fi §i a deveni,nu se pote attribui vre -unel evolutiuni mate-rials, de vreme ce in casulti de fat& tots, mate:ria, volumult, circumvolutiunile, substanta,remane identicl set forte invecinat& la ambeleestremit&ti alle immense! scars.

In cat timptyre-unt naturalistt nu va ve-ni s& dovedesc& utilitatea animal& a unui vo-lumti cerebra% f6rte desvoltatt §i a spateluidespuiatt de pert, vort fi de agiunst acestedone criterie, chiart de art lipsi on -ce alt&consideratiune, pentru ca s& recunnescemt inmersult umanit&tii c&l&uzireaunei intellegintesupreme, lucrarea unei selectivai providentiale,dup& cumt amt numit'o mai susti.

Omu Mina materia, §i spiritt tott-d'o-da-tk legea lui Wallace este o demonstraiune ma-teriald a crescerit umane sub conducerea Prove-dintei.

Cela-ce a facutt naturalistult anglest nudiffer& in fondly de procedimentult unei anali-se chimice.

Lu&ndt selectiunea natural, §i tote celle-l'alte legs fisice dreptt reactive, ellt le-a pustYn contactt cu umanitatea, §i resultatult a-cestei admirabile operatiuni i-a datt cu cer-titudine pe Dumneclet, intocmai precumti do-rurult de plating, constat& presinta potassei.

Dert aced& Divinitate, de vreme ce ea neconduce, Ore nu distruge liberult arbitrit u-mant 1

§. 3.

GINTILE ALLESE LIBERIJUI ARBITRIU

Dec& Dumneflet a deatt pe orat anume inperspective decd l'a inzestratt

jesmans ne pouvaient pas compter an delk de deux; Spixet Martins constatent le mIlme fait chez les Indiens du Brtl-sil. Les habitants du cap Iork en Australie etc.'

(

cu unt cerebra ataii de puternict §i I-a refu-satt unt Invelli§ti m&cart pe spate; deca a fa-cutt tote acestea pentru impinge pe calleaprogressului; de ce atunci nu l'a condust maicurandt §i mai completamente la tint&1

Aces% intrebare, adressat& lui Wallace dec&tr& d. Stebbing §i pe care o repet& Darwin(1), depute de a fi o obiectiune, agiuth a pre-cisa §i a defini principiult selectiunii providen-tiale.

Pentru a neconvinge cat de bestialt a fosttpuntult de plecare alit omului spre a seurea din trept& in trept& pent la sublimitateaunui Cuvier set -Herschel, nemict nu pote fimai elocinte ca urmatorult passagit din narra-tiunea Anglesuluf Calton despre unt tribt sel-batect din sudult Africei:

Damariidice elltinu se radic& in socote-lele lort mai sust de ciffra 3. C&nclt li tre-bue 4, arrat& patru degete. Cam% vort satrod pests cinci, se incurca forte ret, catidegetele dela o singurl man& nu li mai vint

agiutort. Cu tote astea ei rare -ors perduunt bot, c&ci lipsa lui din turm& se consta-t& nu prin numeratiune, ci prin disparitiuneaunei figure cu care se obicinuiser&. Candtcumperi dela den§if berbeci, platesci pe fie -care deosebitti, a§a c dec& pretulti unuia e-ste de doue suluri de tutunt, nu cumt-vadai patru suluri d'o-data. pentru doul berbecicad se nasce o mare z&p&cell&. Facusem.ftet insumi ttnt esperimentu de a,cest& nature,.Primindt patru suluri, Damarult a pustla o parte doue §i s'a uitatt la unult din ber-bed, den% observ&ndt ai mat remanu altodone suluri, a cklutt pe ganduri ca §i candtnu era lucru curatt, a reluatt er6§i cello do-ue suluri puse la o parte, privia cam% la ber-

(1) Stebbing, in Transactions of Devonshire Associationfor Science, ap. Darwin, op. cit., 396.

civilise iunil;

in

s&

gI


bed, dada la sulurile, gni fine se simti lo

astti-felit de confusiune 1mi intorsetote sulurile 4icendu a nu vinde nemicl,n'a revenitt dealt cu espressa conditiuneca se! das doue suluri §i Alma una berbectI,dup& aceia se! mai dal doue gi s, featgi pe una ally douilea. Dec, vinde una boaIn prett de 10 suluri de tutu)* Damarulase cula giost, intinde pe p&menta amendo-ue manele, gicumper&torula II pune ate "musuit pe fie -care din celle 4ece degete. Cum-peranda mat allu douilea boa; repetioperatiune. Deca in loct de suluri Intregi itvel pune pe degete ate o giumetate de suit,rare-or! Damarula precepe Inge Hata.Intr'o 41i, pe candu observamt pe unulti dintr'

perduta in socotelle, vequi all&turi peeaten a meaDina intr'o situatiune analog,. Eaessamina cu attentiune o giumetate-duzin& de

ate' ce'l fetase gi din cart i se lua, o parte.Forte Ingrigita, Dina auta segi dea sem&dee& toti ateil sunt presinti sea lipsesce vre-unuld; Inse nu putea sei numere, act ciffraera pre-superior& pentru gradulti sea de in-tellegintL All&turandu pe oma cu cftnele,cata sA, m&rturescti c, comparatiunea nu eratocmai onorifia pentru cella Anteiti (2).

Contrastult intro una Damara §i mat An-glest este mat esperimentil sciintifica, una a-posteriori despre nemarginita perfectibilitatea omului, cola -ce concord, cu principiulhi se-lectiunii providentiale, ma dup& mint l'a des-vellita Wallace ; dert prin acella.% contrastsnol doblndimil o conclusiune nu mai putintrigures& §i totti atatil de important5 a pro-gressulr4 umanii e numaf possibilu, nu neeessarii.

Pentru oma o civilisatinne fatal& nu essista,

(1) Gallon, Tropical South-Africa, p. 132, ap. Lubbock,Origins, 429.

precuma nu essist& pentru ells o fatal& bestia-litate.

Timlenda , ellil agiunge mai matt sell maiputint , in proportiune cu gradult tinderiicu intensitatea resistintei din affar& ; inse nuagiunge fax& s& sta,pant fiindu a tindesea a nu tinde.

Selectiunea providential& nu distruge libe-rult arbitrit umant §i nu Inlatureza, responsa-bilitatea moralL

Inse atunci interventiunea Divinitatils& sefi manifestatt 6re In istoria numai la cellaantak debuts allll omului In lume

Botha selectiuniiprovidentiale ma,rginitu-s'a in a ne inzestra o data pentru tots -d'a-unacu possibilitatea progressului, lass&ndti apoi insecolif secolilort, ca Dumnelleult lui Beranger,unhi camp, necontrolatt individualitAtii uma-ne 7

Wallace pusse pe oma fat& cu m&imutape omulti selbatectt fatl cu omult cults.

Prima din aceste doue operatiuni I-a datadrepttl resultatt selectiunea provident ialL

Naturalistult anglesa s'a oprita Inse aci,ultanda a trage o conclusiune analog& gi dina doua lini& a diagrammei.

Dup& cumti omult, mai pe sushi de actiunealegilort fisice, s'a allest din totalitatea antro-poiclilort ; 6re nu tat asta-felit , mai pe sushide actiunea legilorti fisice, se allega unelegintidin totalitatea umanitatii

E peste putinta a vede opera selectiunil pro-videntiale intr'una din aceste done categoriefar& s'o zarimatott-d'o-data, §i in cea-l'alta.

ne Inceramt dert a imple golulhi in teo-ria lilt Wallace.

Doctrina predestinatiunil gintilort a ince-putt a se agita abia In secolulhi nostru.

Dupa, mint o demonstra fore bine d. Sudre,

bleat!§i

aceia-§i

ca l'af

in§if

§i

,

?

§i

?

Sa

ST1JDIUL13 IV, § 3. 15

ea a fosta absolutamente necunnoscut& istori-cilort §i filosofilort trecutuluf (3).

Cartea lul Wallace este cu putinf aunt po-sterior& earth( d -lul Renan, cent maf celebrucampiont alit aga numitelort gintf allese".

Arianif i Semitif acesta din urmadri unde venial a se stabili, gassiat incallea lore nesce ginti pe gfumetate selba-tece, pe cars esterminat §i a carora memoria,supraviuetuesce in miturile poporelora malcivilisate sub forma de nemurf uriage, magi-ce , nascute din pimento, sell chiart sub for-ma de flare. Acea umanitate primitive s'a

conservatti pent ante, -4S, affar& din drumulligintilort colon marl, in Oceania, in Sud-Africa, in Nord-Asia. Inainte de Arian! giSemitf all maf fosta §i alto ginti civilisateCugitif §i Camitif ; dert culturalora se distin-gea printr'unt caractera materialt : instinc-turf religiose poetice pre-putint accenta-te; multaaptitudine pentru manufacture; oapplicatiune positive la commercit, la bu-*hula trait, la comfortt ; nici una spirits

nici o viuet& Aceste ginti du-rasera tref sea patru mil de annf inainte decrestinisma. Civilisatiunea lora a desparuta,sub isbirile Semitilort §i alle Arianilort, nemai pastrandu-se decatt in China. In fine,appara gintile nobile, Arianif i Semitif,pogorindu-se din Imam. , una In Armenia,cea-l'alta in Batriana, cu v'ro done mil de annf

inainte de Crista. De'nteit forte inferior! Cu-§itilora gi Camitilort . in privintacivilisatiunifesteri6re i materiale, el if intreceat fare, com-

,paratiune prin vig6re, prin intrepiditate, pringeniult poeticu i religiost. Arianif, la roll-dult lora, sunt superior! Semitilort, a carort

(1) La doctrine des races, in Seances de l'Academie des scien-ces morales et politiques, 3-e eerie, t. 29, Paris, 1859, in-8 ,p. 144.

unica missiune a fosta convertirea tuturortpoporelort ariane la idee monoteiste. (4)

Aceialf conceptiune e desvoltata cu multi,abilitate bate° opera german& de tau recinte.

Semitif dice d. Spiegel differ& deArianf sub o multime de puncturf de vedere.Mai &Meth, el nu cunnosca arte. EbreilArabif atl fostti nu numal indifferintf , cichfart ostill sculptures pictures. El nailcultivate death musica. Pe terr'emult sciin-,tef i litteraturef , deosebirea intro ambelegintf nu e maf putint profunda. Epopeadrama sunt necunnoscute Semitilort. 0 rigid

una nopli , attribuit& alto, data Arabilortse scie asttl-clf a este de origine ariana. Curi-ositatea sciintifica ard6rea de investigati-une sunt de assemenea straine Semitilort. El,n'at naturalist. Operele lora istorice auntsubordinate unef directiunl religiose. Aceialfincapacitate in politic& §i 'n organisatiuneamilitary ... (5)

Luanda aceste vederf in blow, cad verita-tea total& predomnesce in elle assupra unoraerror! secundare, nos IntrebAmt

Apparitiunea gintilort cellort allese se pateea esplica inteunt mode plausibilu prin vr'ocause neconsciinte, prin o lege de multiplica-tiune, de variatiune, de ereditate etc., prin totecate ni spunt adeptif unef evolutiunl esclusi-vamente materiale

Cu alte cuvinte; nof repetimt aci in respec-tula gintilort cestiunea-pe care §f-o facuse Wal-lace assupra umanitatil in genere, §i o resol-vemt printeo esperimentatiune analogy, fiindaanalogu insult! fenomenult,

Egiptult dice d. Mariettepresinta tintspectacola demnt de a pironi attentiunea. Pe

(4) Renan , Hist. des langues semitiques, 494.(5) Spiegel, Eranische Alterthumskunde, Leipzig, 1871, in-

8, t. 1, p. 387-92.

dice

:

§i

pu-blica;

§i

§1

§i

§i

:

1

politico.

se...

111.

16 ISTORIA TERRITORIAYA

candt restult globulu! terrestru era cuifun-datt in tenebre; pe candtt natiunile celle.maifflustre, cari vortgiuca mai tarclitt unt rollsatatt -de inseranatt in affacerile lumil, se a-flat in selbatecia; termii nutrlati de-gia unit poport cultt, intelleptt, condust deMr& o puternica monarchic, rtclemata pe oJormidabila machin& de functionarl §i impie-gatt (6)

Peste patru set ducimi! de ann! de acumtinainte posteritatea nostra va ave constateacela-gi antites& de ultra-civilisatiune fat& cuultra - barbaric, §i essemplult Egiptenilort nispune a selbatech viitorulu! vortt puts fi toc-ma! gintile cello maI inaintate de asta-41.

Zimmermann gruppeza cat! -va remarcabilispecimen! a! regressulu! de acesta natura, a-retandu-ni pe Spanioli, pe Portugesi, pe 011an-deg, selbatecindu-se in Africa, .in Brasilia, inOceania, §gapoiconchide a : se intempla chtartiGermanilort .

In archipelagult Viti set Figi, Europeli de-venisera antropofagi! (7)

In casult Egiptului decadinta nu se pgte at-tribui clime!, cad conditiunile atmosferice sitellurice nu s'ar'i schimbatt acollo de dna milde ann!, §i totug Fellahi! de asta-41l nu ma!\semen& cu strabunli lord din anticultl Memfis

et4t din Teba cea cu o But& de port!.Fenomenult se p6te attribui §i mal putinti

gintli, de ora-ce Fellahult e de acellag sange,vorbesce aceia§! limba, conserva acellag tipt,prin car! se distingeat ziditori! piramidelort.

Roma lul Scipione devine Roma lazzaroni-lort; In Ellada palicaxi! Inlocuesct pe Sofocli.

A§a der), dee& este adeveratt ca, o soma, degint! port& sigillult predestinatiunii de a fimar!, pe care n'at pututtl salt determine mi4l-

(6) Ap. Littro, Lascience, 389.(7) Zimmermann, L'homme, Paris, 1873, in-8, p. 473-8.

locultt ambiantt, filiatitinea set vre-o alta can-s& curattl material& far& concursultt unet se-lectiunt providentiale, adeca allti une! forte i-dentice cu ace% ce prege4use la Ins41 creati-unea °multi! in gruppult antropoiclilort; e numa! putint evidinte c& superioritatea este nu-maA possibild, nu necessard.

Egiptenil, de§i providentialmente menitipentru unti inaltt gradt de cultura, de§imate-rialmente secundatf prin conditiuni territori-ale §i chlarft genetice dintre cello ma! fericite,totu§! nu agiungeait sust de n'art fi tinst. §iin-cetareatinderi! din parte-le n'a intarcliatt a1precipita intr'o complet& degenerare.

Civilisatiunea egiptena, separata de no!printr'o distant& de cind-4eci secoli, este rela-tivamente forte modern& in allaturare cu pri-mole urme alle essistinte! umane, pe car! ni ledescopere geologia.

Or! -unde in Egiptt s'at facutt sapature subfundatiunile cellort mai vechi ruine, buna-oracu 18 metri ma! giost de peristilult obeliscu-lui de Heliopole, s'att &situ numai ossamintede nests specie p6ne acumt essistintl:dromadart, cane, bolt, porch, §i niciorema§itade animal! desparut! (8).

Sunt der6 far& comparatiune mal primordi-ale acelle vestigie alle omulul in Europa, car!se afla la unit loch cu restur! de mammouth, detint primigenit, de let de cavern& etc., §i acarora vresta se credo cu tott dreptult de ca-tra geologi a fi cu sutimi de secoli anterior&cellort antice monumente alle Egiptulul.

Intre craniurile umane din acelle epoce ra-dicalmente pre-istorice, doue mai cu sem& at-trasesera assupra-le cu atatt mai multt atten-tiunea antropologi§tilort, cu atfi unult dinelle, cello de Engis In Belgia, prin volumt §i

(8) Cornewall Lewis, Historical survey of the astronomy ofthe Ancients, London, 1862, in-8, p. 440.

Nilulul

sa

camila,

mai

STUDIULU IV, § 3. 17

prin configuratiune &not& unu grade insem-nath de intelleginta gi abia differ& de frumseteatipuluf dish cauca,siant, pe candtdescoperith la Neanderthal Ring& Dusseldorf,offer& o assemenare surprincl6tore cu unt capede cimpanze, de§i are o capacitate minimal& de.1220 centimetri cub!, Matt Intrece cu 681 pecello mai mare cape de maimuta.

Lyell banuesce ca ambele aceste craniuriart fi essistath la nordult Europe' In periodultpost-.pliocent, adec& In prima giumetate dinepoca post-tertiara.

Craniult de Engis, atatti de remarcabild prin

nobletk s'a &situ la unt- loch cu ossamintede specie perdute de elefantd, de rinocert, deurst, de tigru §1 de hienk ast feliu ca, eSteunu calculh geologicesce modestA de a licepossessorulh acellul cape a tr&itu sunt acumhvr'o cinch -spre-slece mii de annf (9).

Reproducemu aci ambele craniuri suprapu-se, cello de Engis desemnatt prin lime §i cellode Neanderthal prin punturi.

Littera a indica arcada sprIncenelorh §i por-tiunea median& a ossulul fruntalt ; littera bsutura coronala; littera cv6rfulti suture' oc-cipito-parietale, littera dprotuberanta occi-pital, :

Ecce dert apr6pe In acela-g' regiune §i'n a-cella-§! timpt fiintandt cote la cote done gintftipice, una cu o frunte de filosoft §i cea-l'altacu o figura eminamente bestialk de§i nick de-cumil

Craniult de Engis pote fi privitu ca forte°stilt ipotesel transformiste a luf Darwin, caddee& in vecinetatea epocel tertiare ne intun-pin& degia unu cape de omit atalt de bine des-voltattl, apol unde ore, in ce feat de strata ge-ologict, s& c&utamt no presuppusa transitiunec&tr& maimutal

Actiunea selectiunif providentiale in crea-

tiunea genului umant §i a gintilort cellort su-peri6re este aci mai palpabila ca on -unde;dent nu ma' putint palpabila e §i sarcina in-dividualitatif umane, care va reman6 In veerpe loco de nu va progressa propriulu seaEbert arbitritl,orf-cath de bogatt are fi Inzes-trat& potentialmente de c&tr& selectiunea pro-videntiala.

(9) Lvelli, L'anciennete de l'honuneprouvee par la geologie,tract Chaper, Paris, 1864, in-8, p. 93.Nortillet, Classificationdes diverses periodes de Page de la pierre, in Revue d'anthropo-logic, I, 436, 46411, cranium de Engis in perioduld glaciar6 deMoustier §i pe acella de Neanderthal in periodult preglaciartide St. Acheul, ambele celle mal vechl in epoca paleolitiefi sella petrel necloplite.

3

cello-raltt,ca

grinidiotk

e

18 ISTORIA TERRITORIALA.

Dela craniult de Engis 85, facemt nnt salttpests vr'o suta cincl cieel de secolf.

Iaponia ni presinta, chiart asta-cli specta-colult cellt mai elocinte allt energief liberu-lui arbitrit lute() ginte pe care o credeat tot!,osandita, la unt perpetut stationarismu.

Istoria iaponesitdice d. Vivien de Saint-Martinimbrati§ezt, unto intervallt de 2,532

mini. -Una §i aceia§1 dinastia domnesce acollodela annuli 660 Inainte de Cristt §i One as-ta-clf. Imperatult actualt este una suta, done-4eci alit douilea descendinte din familia su-verank In curst de 25 secoli Iaponia a con-servatt acellea§f moravurf, §i et& ca acuma,dupa, ce s'a fostt isolatti cu desever§ire de orl-

ce contacts' cu strain!, acesta, tOrra, ill WM,de o data tranitiunile, schimba, din temelia,moduli set de a fi, se silesce a'§i altoi civili-satiunea europea, §i a lua unti loch Intro na-tiunl.

Guvernult dela Yedo subventionezti in mo-mentult de fatt, 250 tined In Anglia, 200 inAmerica, 50 in Francia §i 40 in Germania,unde acesti 540 Iaponesf se initiaza, in totesciintele §i artile Europe! (10).

Gradult de cultura, la care reu§isert, a se ra-dica de secol! Iaponesil printr'o tendintt, iso-

probeza, ca merit& §i dencif a fi conside-rati ca o ginte forte superiort.

In timpt de done millennie, pe cAndti tottglobulh terrestru Indura sute de revolutiunI,Iaponia singura nu vola sa essa dinteunt an-tict statu-quo de cultura, §i acuma subitamen-te ea ulmesce lumea prin cea mai puternicavointa, progressistk

Sa maf cautamt ore vre-o proba maf vitadespre compatibilitatea liberulul arbitrit cuselectiunea providentiala in sfera gintilort de

(10) Vivien de St. Martin, L'annee geographique, t.11, Paris,in-8,1873. p. 192-4.

frunte, intocmai dupa, cumt o constataramt,Impreuna, cu Wallace, in privinta intregef u-manitatf?

Acestt, compatibilitate e forte importantkcad ea inaturez& grava accusatiune ce se a-runca, de catrt, unit la adressa doctrine! ginti-lora, cumt-ca, aril fi contraria liberulul arbitriU§i prin urmare responsabilitatif morale a o-n:1111w (11).

Nu; Intr'o ginte, ca §i'n totalitatea umani-tgif, selectiunea providentiala agiuta, pe omtde a pa§i Inainte, Ills agiuta, forte multt, illtagiuta necontenitt, 1111i agiuta pretutindenf,inse nu'lt silesce st mOrgt.

D. Littrd, analisandt opera d-luf Renan,observa,:

Wet, gintile inferiore art fi apparutt sin-gure pe pamentt, nicT resultatele superior°alle civilisatiunif n'art fi pututu sa appara.

Seria aril fi fdstt mat scurtk de§i art offeri.0 inlantuire analogy pentru portiunea ceacommuna gintilort inferiore §i gintilort su-peridre. Acestea din urma s'at mi§catt §i atInaintatt ca §i celle- l'alte, dertl ma! raped°§i agiungendt la nesce InAltimi la car! celleAnteie n'art fi sciutt sa se urce prin proprialort initiativa. 0 ginte procede ca §i indivi-dult ; §i precumU omult de cello ma! vast!genit trebuf sae trect ma! atiteit prin faseledebilitAtif intellectuale a copilarie!, toth astu-felit este impossibilti de a sustine ca gintile

superidre n'aU avutt §i elle, ca §i celle inferi-Ore, o copillaria debila, den o copillaria, care

le-a condust pe densele la o maturitate com-parativamente ma! activa. (12)

(il) Sndre, loco cit., 150: cSi, selon la thdorie naturaliste,ales climate pesent lourdement sur la Ebert& humaine, celle-gel peut combattre leur influence par lee institutions, parel'hygiene, s'en affranchir par l'dmigration. Mais le systbme

rqes races place au sein de l'homme lui-meme le principe de laatalite qui le domine.(12) De la civilisation et du monotheisme, in La science, 470.

§i

,

late,

,

a

STUDIULTT IV, § 3. 19

Deca d. Littre art fi e§itt, mit momenth dinsarcasticula preceptt alit lui Augusta Comtea Divinitatea trebul poftita de a ne lasso, Inpace de acumt lnainte" , d-sea arts fi dedustdin propriele selle cuvinte notiunea f6rte po-sitiva acelle marl gintf, far& earl erat pesteputinta resultatele superiare alle civilisatiunil§i de contactult carora profit nemurile mal deglost, suet produsult unel cause lucrandt inprevederea acellort resultate §i acelluf con -tactti, alit unel selectiuni providentiale.

Etta cumU Intellegemu nol pe Wallace §1pe d. Renan, combinandt ambele ion) tenxieearl se verifies reciprocamente, §i conciliandu-le pe amendoue culiberult arbitriti.

S'art ma! pute demonstra continuitatea se-lectiunif providentiale in istoria prin unele po-pare superiare fat cu celle-l'alte din acefallginte §i prin unit amen! marl fats cu ce!-l'altfdin acella§f poport.

Niel o lege de evolutiune materials nu vafi in stare sa esplice vre-o data pe vechi! Ate-nianrset pe unto genit ca Shakspeare. (13)

Factorif climatericf, genealogic) §i social! ra-dick celle maf de multe orf pe icf-collea ate unto

(13) Lasanlx, Neuer Versuch einer alten Philosophie der Ge-schichte, Manchen, 1857, in-8, p. 116: Fast alle grossen Ent-f decker, denen die Wissenschaften ihrer Fortschritt verdan-f ken, sind Autodidakten, die wie Himalaya ureter den Bergenundf Meru ureter den Gipfeln der Berge aus dem Herzen der Na-«tur geboren, als Menschen and als Denker gross, einsam, oftfats Martyrer, dastehen in ihrer Zeit, und erst nach ihremTode als was de waren erkannt und nach Verdienst gewiir-

f digt werden. Die schansten und erhebendsten Erscheinungenf dieser Art im Leben der Menschheit and der \Talker sind dieIgeistigen Heroan derselben, die grossen Manner welche geradefzur rechten Zeit, in den Entwicklungsperioden des Val-kerlebens, da wo eine lange Vergangenheit ihren Abschluss

ierreicht und eine weite Zukunft sich offnet, wo das Endef der alten und der Anfang einer neuen Zeit, wo Erlaschenfund Neusichentzilnden zusammen treffen, wie lichte Gatter-f gestalten oder wie ein Blitz vom Himmel erscheinen, und'Cale die Trager der neuen das Leben gestaltenden Ideen, als(Grander und Wiederhersteller der Religionen and der Sta-f aten auftreten ; jene Manner. die wie Sprossen aus dem ur-

spranglichen Lebenskeime ihres Volkes ja aus dem Herzentcler Menschheit selbst geboren; und ebendarum mit urspriin-glichen, elementarischen Kraften ausgerastet, nicht blos far

e ihre Zeit, sondern auf lange Jahrhunderte hinaus thatkraf-ftig wirken.s.

coltu§orii alit vellulul; chfart atuncf rose caratelle arunca o assupra cestiunifgintilort, poparelort, amenilort marl, totugremane ce-va In reserva, unto mict residuummaf essentialt death tote, unti simbure carenu se resalva decatt prin selectiunea providen-tial&

Amt adunata In studiult de fata Inteuntmodti cam rapsodict tat ce ni s'a parutt malpropritt a da o idea despre originea

umane.,'In lupta pentru essistinta, In terribilulti

struggle for life allt lul Darwin, omulti n'artfi trecutti peste nivellultt maimutelort, decdProvedinta nu'lti Inzestra cu lipsa peruluf pe,corpti §i cu marele volumti alit cerebrulul,fax% a maf vorbi despre celle-l'alte particula-ritatf antropologice ma! putting esplicite.

0 arms, unti vestmentt, o locuinta, fie cate-§f-trelle catt de grossolane, constitua primultpasit, de unde procedt tote minunile

Progresult s'aru fi °pH-LA Inse pe o treptadestullti de inferior& dill se cerea pentrustricta Indestullare a bunuluf trait. materialtalit omulu!, decd totti Divinitatea nu venfadin candt In candt accOrde unorti gintf,nort popare, unort amen!, privilegiulti unelaptitudinf providentiale, de unde apol, dupacumti unti singurli geniti Impinge Inainte antipoport lntregt, tat astti -feliti unit singurtpoport, o singura ginte, Impinge inaintemanitatea.

Acesta actiune a Provedintef, de§i continua,totqf nu impune umanitatil, poporu-luf sell individuluf vre-o directiune necessara,eV! faciliteza numal possibilitatea de a mergemaf bine set maf lute, possibilitatea de a a-giunge ma! Bust set ma! departe, possibilita-tea de a lupta cu succest contra nature!, o

c&

viva lumina

civilisa-tiunif

so, u-

gin i1,

civilise-tiunii-

u-


simply possibilitate, rertanendt In responsa-bilitatea °multi de all Implini missiunea seta o neglege, a face maf multi set mat putint,a se radica set a cad&

§ 4.CULTURA PRIN ACCLIMATARE.

Amt ve4utt c& lipsa peruluf pe corpt, oparticularitate atatt de indifferinte la primavedere, a fostt unult din principalif motor! a!progressuluf umant.

Secundata de unt cerebru plint de puter-nice facultat1 latente, ea nu numal ne-a im-pinst prin necessitatea de a no accoperi lahand §i la easel, dent Inca ne-a mat inze-strata cu acea vast& sistema de locomotiune,pe care sciinta natural& o numesce acclimatare§i fara care nu s'art fi pututt respandi ger-menli de cultura, dobandit! In nesce punturfdiverginti printr'o munca isolata de catra osoma de gin!! allese.

Invellindu-ne in blane la nordt, Imbro-bodindu-ne In u§6re tesseture la sudt setdespuiandu-ne sub tropice, durandu-ni edificiede granite set adapostindu-ne In umbrare defructcla, variandt pale la ves-timentart §i architectonict In mesura condi-tiunilort circumfuse, not Trosperamt pretu-linden! pine la polult Inghiatatt, pe callabiatamitimuta, prototipult nostru anatomist,pere de ftisia nu mai departe decatil In Parishset In Londont.

Fara possibilitatea acclimataril omenimeaart fi remast pururea In fa§a, cad mat nisio data civilisatiunea nu s'a datoritt unde-vaunel singure natiun! §i nice &tart unel sin-gure gint!, ci in cello mat multe casuri ea atrebuitt sa se nasty printr'o facere de secollpeste secoli din successiva frecare a miI depopare.

Sciinta igienica ni arata, ce-f dreptt, ca nuon -§i-unde §i nu pentru tot! acclimatarea ed'o potriva fructifera; chiart acollo Inseunde unt poport se stinge dupa o clip& deimmigratiune, ellt totu§I lass& o urma, arun-ca o sementa, pune o far& la immensa to-talitate cronologica a culture! locale.

Pe lacult Starnberg longa Munchen se In-nalta asta-1 unit superbt castellt regesca,claditt pe o insula numita a Trandafirilorti.

Cine art credo ore ca acesta frum6s5, operaa artel moderne este fiia legitima a unel epo-ce atatt de obscure, atatt de departate, M-catt art fi putint a slice ca o desparte de notunt intervallt de ece millennie?

El bine, geologia constata ca Insa-§1 insula,far& care castellult nu putea sa essiste, a fosttartificialmente format& de catra unt tribe deselbated tocmaf in etatea de petra (1).

In curst de o suta de secoli, cine ni va spu-ne sate nemurf eterogene at calcatt pe acesttme§te§ugitt petect de pamentt, necunnoscen-du-se unele cu altele, dent concurgendt totema! multi set mai putint la viitOrea splen-dare a rozelort din actuala floraria a Maie-statil Selle Bavareze!

Nicairf Inse actiunea acclimataril nu se ma-nifesta ma! pipaitt ca in originea diversefortalfabete.

Fara a trece peste territoriult romant, nofo vomit demonstra Trintr'unt ab_ecedaru- da-

Intrebuintatt de catra strabunif nostri pe-

(1) Desor, Les valafittPR ou constructions koustres , Paris,1865, in-8, p. 114 : Cette Ile n'a pas cess6 d'être habitee de-cpuis sa fondation par lee premiers possesseurs du solrage de 1.a. pierre'. -- Cf. ib. 112, despre lacult Varese in

Italia : 4L'une de ces stations est la petite Ile, Isoletta, stirclaquelle la famine Litta a tilevd une maison de plaisance.rQuoique plus grande que File du petit late d'Inkwyl, proscde Soleure, l'Isoletta est, comma cette derniere, artificielle,esi bier que sous odneficions encore aujourd'hui deg tra-evaux executes par let peuplades de rage de la pierre.*

it

STUDIUL17 AV, § 5. 21

ne.pe la 1500 gi absolutamente nesciuta pentacuma In paleografia.

Acesta pretiosa alfabeta ni =eta pe Latin1mosteninda in Carpal i o civilisatiune, pe careDacil o capetasera imprumuta dela Sem*,as-W.-feat ca Roma gi SidonulU, AdriaticaMarea-rosin, fruntea lul lafeta i fruntealui Semu se ciocnesct prin doue currenteoppuse pe termii Danubiului.

§ 5.UNIT ALFABETU MONGOLOIDU IN DACIA.

Mai anteit de a approfunda modulo de ascri alla Dacilort, suntema datori o clipa deattentiune unul alto alfabett, peste alle

urme tutu pe pamentula nostru a datala 1863 d. Cesarti Bolliacu in districtula Pra-hova , gAssinda sapate ate una semnt seadoue pe petrele §i caramidele unei ruine delonga satula Slont.

Venerabilula wheologa promise in 1871 aesplica unele din acelle lespecli prin ve-chile caractere ellene sea archaice, precumtle numesce Eckel, gi prin celle celtiberianemai allesa (1) ; pent asta-ch inse d-sea n'a&cue°, gi nu credema ca o va face vre-o data,cad va fi observata negregita mai in urmr3,lipsa de vr'o assemenare sends& intre eel treitermeni de comparatiune : nici cu earactereleellene archaice, nici cu celle Elise celtiberiane,alfabetula dela Slont nu se pre potrivesce.

D. Bolliaca a reprodusu peste tote intiunatabella litograficu 58 buccati, anume 28 petre§i 30 caramida, dintre earl inse petrele nr. 6,7, 7-bis, 8 gi presinta serana ;de assemenea petrele nr. 4, 5, 5-bis, 24 gi ca-ramida nr. 2; idem petrele nr. 1-bis. 3, 10,23gi caramida nr. 26, de can patina differapetrele nr. 9 i 10, precumt i caramidele nr.

(1) Archeologia, in Trompetta Carpatilorii, nr. 939.

5, 6 §i 8; petra nr. 16 §i caramidele nr. 214--22 suet dro§i identice; apol petrele nr. 13

§i 14, caramidele nr. 9, 10 etc., ala ca tota-litatea semnelort distinctive, cart sa nu sepet& confunda unele cu altele §i sa offere nutcaractera grafica probabilt, se reduce in ul-tima espressiune la vr'o cinci-spre-4eci.

Intemeiandu-ne pe acesta fondt destulla desaracaciosu, noi surprindema din capulaloculuro mare assemenare intre fragmentele lapidarealle d -lul Bolliacusi nesce buccatl de cossitoradescoperite In Russia sud-vestica la DrohiczynIn fluviula Bugu, assupra carora ni-a facutaattend d. A. Odobescu.

Etta:Semnula T de pe petrele nr. 4, 5,

5-bis , 24 gi caramida nr. 2 este acellagi cusemnula de pe cossitorula nr. 13, publicatt im-preuna cu altele noue-spre-4eci de catra co-mitele Tyszkiewicz (2): LTI

Semnulti de pe caramida nr. 3 se rega-sesce intocmai pe cossitdrele nr. 2 gi 7, pre-emit §i semnult de pe petrele nr. 13-14i caramidele nr. 23, 24, 25, ne intimpina pe

cossitdrele nr. 8, 18 gi 14:

LIA nSeninulii de pe caramida nr. 12 se vede

§i pe cossitorult nr. 11:

QSemnula de pe caramida nr. 18 se afflagi pe

cossitorula nr. 20:

Semnula de pe caramida nr. 20 nu sedeosebesce de semnula de pe cossitdrele nr. 6,7, 8 §i 10:

r

(2) Drevnosti, Trudy Moslcovskago Archeologicseskago Ob-scsestva, Moskva, 1865-67, in-4, t. 1, p. 115 22, pl. VI

VII.

ca-rui

§i

gi

8-bis acellaltX X

22 ISTORLA. TERRITORIALA

Seinnu lt de Pe caramida nr. 15 este ca §iacella de pe cossitorult nr. 9:

Mai pe scurtt, sunt §esse caractere evida-mente identice.

Dery acesta intim& Inrudire cu cossitarelecomiteluf Tyszkiewicz arunca are vre-o raffiaassupra alfabetuluf dela Mont ?

Commissiunea Archeologica din Vilna, con-siderandt ca Drohiczynult fusese in evulti me-dit poporuluf Iatvingilorll, li attribuelord celle gassite in riulti Bugt.

Despre ktvingf se scie ca att fostti o ramuralitvana, dupa cumt ni-o spune celebrult an-nalistil polonti din secolult XV: Jaczwingo-rum natio, cum Pruthenica et Lithuanica lin-gua habens magna ex parte similitudinem et

uintelligentiam. (3)Dery ce at a face Iatvingif set chfarti in ge-

nere Litvanif cu Slonuhl din Prahova?Numele acestef localitatf ni adduce aminte

unto passagit totti din Dlugosz, unde sunt pu§fallaturf cu Iatvingif, ca o alts crenga a nemu-luf avant, ass Iacuingos, Slo-nenses, ceterique Pruthenici -tractus barba-nros." (4)

Sionim este pent asta-ch 'multi din ora§elecelle istorice alle Litvaniel. (5)

Intre Slonulll din Prahova si Slonimulii din

(3) -Dlugosoi, Historia, Lipsiae, 1711,1n f., t. 1, p. 770.Despre Iatvingi veil monografia lul Henn*, Commentatiode rebus Jazygum seu Jazvingorum, Reg,iomonti, 1812, in-4,precum6 gi Gatterer, An Prussorum, Lituanorum caeterorum-que populorum Letticorum originem a Sarmatis liceat repe-tere, in Comment. Soviet. Scient. Gutting., Hist., t. 12 gi 13.

(4) Ibid., I, 223.

(6) Stryikowski, Sarmatia Europaea , in Mizler, Histo-riarum Poioniae collectio trwigna, Varsaviae, 1761, in-f , t.1, p. 75 : cSlonim, civitas et munitio lignea, olim secundoegenitorum magnorum Ducum Lithuaniae erat, et pro du-tcatu cum suo territorio computabatur..

Litvania, intre petrele si carami4ele d-luf Bol-liacti §1 cossitorele comiteluf Tyszkiewicz, safie are numaf o relatiune de azardt?

Tat in Russia sud-vestica, acollo unde Lit-vanif aft domnitti One pe la giumetatea se-coluluf XV, in Podolia langa tergu§orult Da-szow, s' a desmormentatt dintr'o movila urma-torea petricica:

(3)

Affara, de N tote celle-l'alte semne din a-cesta quasi-insoriptiune se gassesct pe frag-mentele d-luf Bolliact, §i anume :

Monogramma cea incadrata se compune dinsemnult de pe caramida nr. 3,' in coda ca-rula s'a intercalatt semnulti pe petra nr. 14:

Stelluta figureza pe caramida nr. 15.Lunape caramida nr. 25.Semnul w pe caramidele nr. 9 §i 10.S'a,rt pare dert archeologicesce

ca zidarif dela Slont in Prahova ate. trebuittisa fie de acefalf origine cu mesterif dela Dro-hiczyn set dela Daszow.

0 Impregfurare ne impedica totusf a riscao affirmatiune.

Uncle semne de pe petrele §i carami4eled-luf Bolliact sunt par'ca fotografite dupa al-fabetult mongolict.K

Semnult de pe petra nr. 12 represinta laMongols sonulti o :

Semnulti de pe petra nr. 2 este mongoli-cult nn :

-17

(8) Lelewel, Case balwochwalcza Slawian i Polski, Poz-nan, 1855, in-8, p. 84 ---Grabowski, Ukraina dawn i te-ratniejsza, Kijow, 1850, in-4, p. 114.

capitala

4i§ii Sloneta:

mai

admissibilti,


Semnula de pe 'Ara nr. 16 sea de pe carr&m.i4ele nr. 13, 21 gi 22 e mongoliculu dj :

Semnula de pe petrele nr. 1-bis, 3, 9, 10,11, 23 etc. este mongolicula k :

Semnulu de pe petra nr. q este mongo-licult a :

ISemnult de pe caramida nr. 25 este mon-

golicult r:

Semnult de pe earamida nr. 27 este mon-golicult

Semnele de pe e&ramida nr. 13 , dec& artfi scrise unult d'assupra altula, orl-care Mon-gola le-art pute citi sd :

%.AIn fine seinnult Q nu differ intru ne-

mica de mongolicula t set d. (7)Peste tota 9 coincidinte!Astt-felit a,ssemenarea ruinel dela Slont cu

monumentele de pe territoriult avant . e malmica decumt este assem6narea'l cu alfabetultimongolict.

Cumt s& ni esplicamt acest& enigmalPrin ce felit de migratiunl etnice set ma-

cart culturale?Nu cumt-va, zidaria dela *Mont, ca §i cossi-

t6rele dela Drohiczyn sea petricica dela Da-szow, volt fi nu toemal litvane gi nicI chlartvechl, ci art proveni .din vr'o invasiune tura-nica, din evulii media, dela Pecenegi, dela Cu-

(7) Vell alfabetuhl mongolie5 in Lepsius Standardalphabet for reducing foreign graphic systems to a uniformorthography, London, 1863, in-8, p. 212.

manl set dela Mongolia lax Batu-hams, car! toilati fosta copprinst in ade.Ora spatiult dintreBuga gi Oltt

Semnele N , W if f etc., degisunt straine alfabetulul mongolici de as-ta-4I, all pututt totugl s& essiste ore-candaca variante.

Precisarea alfabetulul d-lul Bolliact se In-greuez& forte multt,

.Intro celle-l'alte, prin in-

sag! acela c& o simply Intdrcere a petrel setcaramidel schimb& natura litterel, asta-felitca unt A, bun& 6a, pdte fi age4att arbitrar-mente in patru feliurl : A, v, §i .

Mal pe scurtt, d. Bolliact a data peste ur-mele unul alfabeta barbart in regiunea Pra-hovel, despre care Inse cella multi se 'Atedice a 't o grafica mongoloidd.

Ent este instructive ca Inc& unt marturtdespre nenumeratele straturi de culture cates'at succesil pe territoriult Dade, dery Inorl-ce cast nu e dacict.

Sa trecemt la ce-va cu multi mai positive,

§ 6.ALFABETULU DACICU ALLtl L131 DEKENEU.

Simon Kezai este autorult unei cronice ma-ghiare dedicate regelu! Ladislavit III, careledomnise Intro 1272-1290.

Biblioteca Imperial& din Vienna posseda, untessemplart din secolula XV, dup& care s'a gifacutt editiunea lu! Endlicher.

Niel o dat& gi de c&tra nimenI autenticita-tea acestel cronice n'a fosta suppus& b&nuel-lel, gi nits c& putea s& fie, de dr& ce de pe la1340, abia cu vr'o gIum6tate-secohl in urmaautorului, noI o gassimt degia prescurtat&In limba german& de Enrich de Muglein. (1)

Intr'unt loch Kezai slice :

(1) In Kovachich, Sammlung kleiner noch ungedruckterStade, Ofen, 1805, in-8, t. I p. 1--94 : Chronik der Hunnen.

P3" .e4A

6:

I

+,

24 ISTORJA TERRITORIALA

.Zaculi Hunorum sunt residui, qui dumHungaros in Pannoniam iterato cognoveruntremeasse, redeuntibus in Ruthenie finibus oc-a currerunt, insimulque Pannonia conquestata,partem in ea Bunt adePti, non tamen in pianoPannonie, sed ctm, Blackis in montibus confiniisortem habuerunt, unde Blackis commixti litte-r s ipsorum (Bla,ckorum)uti perhibentur .

Adec& :

Sacuif sunt resturile Hunilort. Afflandtdespre re'ntorcerea Ungurilorti In Pannonia,et 11-at egitt Inainte la hotarele Galitief gi de'npreuna cu dengif au cuceritu Pannonia, dincare at i capetatt o parte, nu inse pe gesst, cila munte invecinall §i ammesteca0 cude unde se vede cd adoptati litterele vla-chice." (2)

Inainte de a trage vre-o consecinta din a-ceste littere vlachice", pe earl dela Romanile-at fostti Imprumutatti Sacuif, vomit men-tiona in trecett unt documentt transsilvantdin acefalf epoca (3), publicatti la 1842 cu untfac-simile de catra academiculOmaghiart Jer-ney, anume decretult until generalu tata-

(2) Endlicher, Regum Hungaricarum monumenta 21.119adi-atm, Sangalli, 1849, in-8, p. 100.Prima editiune a lui KOzai este de Horanyi, Viennae, 1782, n-8.

(3) Barltil, Transilvania, IV, 55: Nos Cattan ex StyrpeJedzan in Regno Ungariae Kaymakam Solis et Ter. maximoChan Syngu Babylonici ac invicibili Regis Regum HulakuExercitus Kalkazultan sen supremus Dux. Iterurn hortamurnet serio committimus vobis Rugas,Bylany, 'Corns, CastellaniComites in Castris Clusn, Dees, Busdoch, quod cum a nubisdata potentate ordinare debeatis, ut quemadmodum Flandrytin initio Regni nostri acceptabant nummos nostros wulgoKeser-chunich Tatar Pensa ex dictis Zycly et Blachy per mu-nia necessaria, quia ad nostram utilitatem pertinent, ac-ceptarent tanquam nummos Byzantinos, et cum consortioget patientia nostra participare vultis. Fidelem M . . . as etZeracheen cum suis eotiis Josyf Myzarrus, Fyeerwaary, Tui-

4tous et . . . Zeracheen quorum serwis vestros administrarecusque Zootmaar. Datum in Zuyo anno Regni nostri IL.jakab, Oldeveltdr Kolossvar tiirtenete, Budfim, 1870, in-8, t. 1,p. 18, puns acestit add sub annuld 1232.

reset din 1242, candt urdiele orientale aufosta copprinst Ardelult, poruncindt Sagi-lort a nu refusa in transactiunf moneta mon-golica din partea Sacuilort gi Romanilort:ex dictis Zycly et Blachy.

Ambele aceste numi, ;Zycly et Blachy,sunt scrise aci allaturf i mac -mal cu aceialfortografia ca §i 'n Kezai, a caruf opera e pos-terior& diplomel numaf cu vr'o tree clecennie.

Ma (Teri unt cronicarti maghiart mopune,sunt acumt gesse secolf , ca Romano pos-sedat atunci unu alfabett proprit alit loru,litterae Blackorum", care nu era nicinescu, cad latinesce scriea insugf Kezai, nicislavont, greet set germane, de vreme ce peSclavi, Greci, Teutonici" (4) Kezai nu '1 con-fundfj, nici o data cu Romanic.

Cu tree secolf mai in urmit, vestitult anna-Esti). maghiarti Turotz, a cunnoscutt de asse-menea alfabetult in cestiune, dertlui nu'l mafvenTa la socotela a recunnasce cu sinceritatealei Kezai ea IIngurif au pututt s& 'nvete ce-vadela Romani, ci preferi mac bine sa cre4a casunt nesce antice littere scitice, adduse de ca-tra Hunt din Asia, maf adaugandu cu emfasaca nice o data Sacuii nu s'ati ammestecatt cunemini (5).

(4) Endlicher, 101.(5) Thwroez, lib. I, cap. 24, in Scriptores rerum Hunga-

ricarum, ed. Schwandtner, Vindobonae, 1766, in-4, t. I, p. 96:Hi Siculi, Ilunnorum, prima fronle in Pannoniam intranti-cum, etiam hac tempestate, residui ease, dubitantur per ne-cminem; cum in ipsorum generatione, extraneo nondumcpermixti sanguine, et in moribus severiores, et in divisioncagri ceteris Hungaris multum differre videantur. Hi, non-cdum Scythicis literis obliti, eisdem, non encausti et papyri'ministerio, sed in baculorum excisions artificio, dicarum adinstar utnntur.. Despre tote intellesurile cuventulul. cdica.yell Du. Cange, Glossarium mediae latinitatis, ed. Carpenterii,Paris, 1842, in-4, t. 2, p. 840 -41: 'Dica, non tam pro char-ta, vel schedula, in qua scribitur, quam pro taleola, nos-tris taine, in qua rerum numerus annotator, usurpatur agThwreezio

Vlachii,

§i

lati-

ad si

STUDIIILII IV, § 6. 25

In acella-g1 timpt ell1 ni communica o par-ticularitate forte instructive, gi anume ca a-celle littere nu se scrieat pe pergamena set pechartia, ci se Increstali pe bete.

Despre acestti usti Turotz vorbesce ca con-timpurent, fiindt prin urmare o perfect& fon-tana istorica ; despre originea Ins° a alfabetu-lilt, mat contimpurent cu doue sute de annieste Kezal, caxele ni spun limpede ca SacuiIse ammestecasera In munti Cu. Romania, Bla-ckis commixti", Imprumutandt prinvecin6tatelitterele romane, litteras ipsorum."

Mandria hunk& a lui Turotz cats sa se 'n-chine aci de 'naintea unel marturie atattt decategorice.

Apoi sa se observe ca Kezai era nu numaldin secolult XIII, darts Inca originarti din Bi-haria, o provincia curatti romanesca la costaTransilvanieI, astit-felit ca pe Romani gi pe&tut nemini nu'i cunnoscea ma1 de aprdpe.

Darts acelle litterae Blackorum" unde aresa mai fie asta-4I7

aunt sa, fi fostti ells $Ecce o cestiune catra care se applica, pe de-

plint principiulti dupplicatelort In proceduragiuridica : data la Romani a peritli din Intem-plare acellt alfabett, cata sa consultamil es-semplarult Incredintatti Sacuilort, i pe datace se va gassi unt Alphabetum Siculorum",care sa nu fie ellent, gotict, cirillicli, arabil setvre-unt altulli cunnoscutt, pdte fi tine -va d-ont, cu testult cella necontroversahilt alltilui Kezai In mans, cumt-ca a scost la luminaabecedarult cent vechit ant Romanilort.

EI bine, unt assemenea alfabettt essista.Intro manuscriptele in-quarto alle reposa-

tului Trausch, depuse actualmente la Biblio-teca Evangelic& dinBragovt, in DiplomatariumTrainsilvanico-Siculicum ab amp 1251-1807,este intercalatti unt altt. manuscripthi tat in-

quarto, scrishi la 1702 de tetra preutult Ste-fant Lakatos sub titlult de: Siculia accuratiusquam, hactenus cl,e2ineata.

Autorult acestel scrierf, remase pent a-cumt inedita, appartine periodului dintre1650-1720.

Ella a fosthi supremt archicliacont allti dis-trictelorti sacuesci Csik, Gyergy6 §§i Kaszon (6),adeca push In positiune de a cunnosce maIbine ca tote amenuntele din traiultcompatriotilort sea.

Lakatos ni spune ce pe la 1700 Sacuii maiintrebuintat Inca unt. alfabett proprit alitlora, gi 'iii gi reproduce in urmatorult modt:

ALPHABET-UM SICTJLORITM.

ly l k k j0 Z 0 7

9Y yh,

4v 18' jc 4 M q):5 Ai 3/. ;; A

5Affara de acestea , Lakatos ma1 adduce

(6) Benko, Milcovia give episcopatu,9 Milcodensis explana-tio,Viennse,1783,in-8, t. 2, p. 158: (P. Paulus Gy8rf6 seri-*bit, Sedium Siculicalium Ceik, Gyergy6 et Ramon supremum*Archi-diaconum fuisse R. P. Stephanum Lakatos.'

4

on -tine

h f eIf A03"

):(

ti

cl

tpd any

8


urniltarele monogramme din ate doue so-find :

ho he ha go ge ga

X ),cza bo bi be ba

11 3( Xra

ro ri ra lo le

3- DE Ala

97( A ) "6

Avemtt der() peste total 56 semne: 33 sim-ple §i 23 compuse.

Inainte de a merge mat departe, ss lim-pedimt valdrea unora din aceste littere, ackrora transcriptiune maghiar5, de atr6, La-katos nu se potrivesce cu fonetica romans.

Unguresculti y este alit nostruUnguresculu ly este alit nostru /1, mu-

lath actualmente, dart carele mat essista InRomania danubiana In secolult XV , cAndtIn crisove ne intimpina, Inca needles In lochde urechIa (7).

Unguresculu ny este alit nostru de as-semenea despArutt din limbs, affar& de u-nele pArti alle Teme§ianei §i de regiuneaHategului, unde se mat dice cunW (cuneus)In loci de Mu. (8)

(7) Vecli a mea &Mimi /storied, III, 190, wade se ci-Met acte din 1407, 1431, 1442 gi 1453.

(8) In Dictionarium Valachico-Latinum, MS. in-16, scrisiide unit Hateg6nA inainte de 1742 gi affratoril In BibliotecaUniversitattil din Pesta, glissimu banye pentrn bait, kungpentru cuIu etc. Cf. Petra Maori', Orthographia Romana,In Lexicon Valachicum, Budae, 1825, in-8, p. 34: 'Valachieveteris Daciae mutant is in i consonantem, -ut cuiu, clams,'a lat. cuneus. Aurelianae Daciae autem, imo et Hatzegiensesin Transeilvania retinent quidem n, emolliunt tamen*.In

Psaltirea lei Coressi (1577), in Pentatenculd lul Toni* (1581)

Unguresculu ty este alit nostru buna-ail, in vorba chard, pe care Maglilarult n'opate scri death. tydr.

E ce-va mat a-nevoid a decide despre va-'area semnului, pe care Lakatos illii tran-scrie unguresce prin gy, cola -ce se citesce d.

Sonult df n'a essistatt nicf o data In lim-ba romans, set cell)) putint nu se pate ad-duce nici unit essemplu unde s5, nu fi tre-cutt in z dintr'o epoch, immemorial /.

Not possedemt rose unit midt-loct docu-mentalt- de a gassi ecivalinta rom&nasch, amaghiarului gy, de aria, ce:

1-o. In diploma latin& a. lul Vladislavti Bas-sarabil din 1369, °multi Argeei se transcrieprin Argyas (9);

2-o. In tractatult commercialti din 1433intre domnult moldovenescil Ilia §i Intre§ii din Sibiu, ors ult AgIudii se scrieEgyd. (10)

Ungurescult gy este dart ant nostru gi, a-dect, y.

Sonia pe care Lakatos ills i transcrie pringh insemneza nu vre-o aspiratiune, ci purtt§i simplu pe dumb) g, chef in monogram-ms vocalele o sets a acesttl smut pro-duce pe go §i ga.

Unguresculti cz este allt nostru tz set f.Unguresculti cs este alit nostru c.Unguresculti sz este alit nostru s.Unguresculti s este allt nostru'Unguresculti ii este alit nostru u.E mai pitint u§ort a dice, ca ce felit

gi 'n celle-l'alte tiptriture romans din secoluld XVI, se maigamma formele : sputtiu, punf, remtmiu, rtntania etc., despreearl Principie de Umbel, Blasid, 1866, in-8, p.143, Ili Gramatica Umbel romans, BucurescI, 1870, in-8, p. 89.

(9) Euler, III, 4, 210. Cf. 014h, Hungaria, Vindob., 1763,in-8, p. 56, 58 : 4Mamzillm ab Argyes... Petrus ab Argyes.*

(10) Originalulli se ail& in Archivulii Nationalit din Sibiilusub nr. 67. Bernie. d'o cam data indite. Not possedemA ocopifi.

A A.

1.

n1,

ki,

ga-

cu

veil Cipariu,

X2$C

X A

STE:)11311J IV, § 6. 27

de sons represinta, littera transcris& un-guresce prin 6.

Lumina se capita. inse din forma acestuIsemnt, combinatt evidamente din douiadeca, represintandt pe allu nostru oa, pecare Romanif fllu scrieat une -orI i cu lit-terele cirillice prin dupplult o : to (11)

In fine, mail remftne semnult transcristprin j.

In intregult alfabett lipsindt vre-o litter&anume pentru sonult j allt Francesilort, un-guresce es, urmeza, dory ea, tocmal pe acestaflit represint& Lakatos prin j.

Dintre monogramme, avemt de limurittnumai pe pea transcrisa, unguresce prin st,cela-ce se citesce

Ecct derO litterae Blackorum", pe earlcu mat inainte de annuls 1250, chip& cumtnl -o spune gozai, Sacuil le-at fostt imprumu-tatt dela strabunil nostri in cursult undindelungate vecinet&V in creeril Carpatilort.

Pe la 1700, usult lorti se mal conservaIn Sakuime intocmai ca in secolulu XV, a-dec& tat prin increstature pe bete, inattLakatos repet& pent espressiunea lui Tu-rotz: non papyri ministerio , sed in bacu-lorum excisions artificio dicarum instar."

Ne oprimt o clip& assupra scrieril pe bete.Ea nu este de loch hunica,, dap& cumt

pretindea Turotz.In limba german& alfabetulti se chIam&

pent Buchstaben, dela Buchefagt,Stab - betty, adec& "bete de fags n.

intellest are slavonesce bukwa setbukowa, adec& "de fagfin.

numIat alfabetulti coel-bren , adec&alemnult memorier'. (12)

(11) Essemple in Ciparlil, Primcipie, 881.(12) Zense, GrammaticaCeltica, Berolini, 1868, in-8, t 1, p.2.

In antics ballad& boem& despre a giude-cata Libugel se mentioneza, legile serise pescandure : adesky pravdodatne". (13)

Scandinavil possedat de assemenea elite-ras ligno insculptasp. (14)

Liber la Romanii ceI vechl, inainte de adeveni carte, era scorta de lemma pe carese increstail litterele.

Tote acestea se refert la o adeverata, scrie-re alfabetica,, era nu la nesce rudimente cif-nice, chip& cumt suet rebdele sett revaple lamocanil nostri, sea dup& cumt at fostt laTata/if din evult medic betigarele numitekhe-mu. (15)

Vecinii nostri Slav! gi German!, Scandinavii,Celtic strabunh Roman!, fare, a Mai vorbidespre Indian! set Egipten!, scrieat dert §i elOre-candt pe bete, pe scarte, mat correctspe scandure, dup& cumti califica, forte bineacesta fella de materials grafict unto com-mentators bizantint din secolula XII.(16)

0 assemenea xylographid nu'i impedeca in-se de a recurge din candt in candt la me-tail set la petra,, tocmal aceste solide es-ceptiunI ate pututu se strabatt& pent 'nlobe nostre, pe andt fragedult lemnt a pe-ritti cu gramada, prin foct set prin putregail.

Nu desperamt derb no! de a des-coperi cu timpult Mc& nu pergamene, centputint lespecli set monumente metallice Culitterae Blackorum.

Elle ni vort destainui, intro celle- l'alte,doue pretiose littere pe earl Sacuii nu pu-

(13) .Rulcopis kralodvordcy, ed. Korzinek, JindrziehoveHra-dee, 1864, in-8, p. 8.

(14) Saxe Grammatiens, Historia danica , ed. Elotzine,Lipske, 1771, in-4.

(15) Abel Itemusat Itecherches our les longues tartares,Paris, 1820, in-4, p. 65.

(16) Enslat. vn Iliad. Z: xadLci xal fair waves ;mew, Zxv-,9.0.7v lanimuror a i644ov, ire.A4 viva xal nolvesdij yeappixciEicr-pwrez iyyfcicovrer 1 ros dry/I/Toren alvotsvorriff aavia ay.

astacIr

Celtil

nicl

,

gi

gi

Acelle-g1

°

gi

gi

diil-


teat s& le fi luatt dela Romani, cad nu a-veat vre-o trebuinta, fonetica, de elle: X Si1, sonurile cello mai caracteristice alle vo-calismului nostru nationalist.

D'o cam data s'at pututt afla scrist cuaceste littere numai ate ce-va sacuescii, dup&cumt vomit vede mai la valle.

Pelle atunci s& desbattemit doue cestiuni1. In ce epoca, incetat'at a se intrebuinta

aceste caractere de catra parintii nostri I2. Dela cine anume fostu-le-at luatt Ro-

mani!?In Biblioteca Evangelic din Brasov:, nr.

26, b, In manuscriptult lui Eder intitulattExercitationes diplomaticae , Hermannstadt ,1802, in-4, se gassesce actult scrist in Bu-curesci la' 1492, prin care domnult mun-tenesct famosult Vladt Tepegt insciinteza, peSalt despre o apropiat& invasiune a Turci-lort In Transilvania.

Se incepeVlad dei gratis Woywoda partium Tran-

salpinarum.Circumspecti amici et vicini nobis hono-

randi. Dabimus scire, quod Thwrchi depo-nerent patientiam cum Domino Rege. Cesardedisset Woywodatum de Zendere uno fa-miliari, qui vocatur Alibek, altero autem,qui nominatur Markovich , dedisset Way-wodatum de Bodon, et nunc sunt cum bel-lis maximis, sed nescimus, ad quas partesvolunt transire. Nos timemus, ut ad Hat-tzak aut ad Transilvaniam non debeanttransire. Pro eo etc.

Aceste cate-va renduri 'agiungt spre a neIncredinta ca, grammaticult princiart era nutneo§ti Romant, pre-putint dedatt culatinesca,.astt-feliti ca. latine sunt numai cuvintele, pecandt tata fraseologia e curatt romans,.

Romanesce, buna 6ra, cuventult oste set VI

Insemna armata §1 resboiu tott-d'o-data. (17)Scriba lull Tepegt, crellendt ca tott a§a

trebui sa, fie in ori-ce limba, nu se sfiesce apuns cum bellis maximis in loch de ma-xim° cum exercitu.

Verbult a cata insemnandt la not nunumai quaero set intendo, ci Inca §i debeo, depild& In cat& sa, me duct", debeo ire, scribalui Tepe§A confunda §i latinesce ambele sem-nificatiuni, bagandt pe debeo in loch de intendo:Nos timemus, ut ad Hattzak aut ad Tran-silvaniam non debeant transire."

Nu mat subliniamt In aceia-§i frasa, pe ut,pe ad, pe nos, pe non, puse tote litteralmentedup& sintassa romans.

Originalult documentului de mai sushi se'Astra& la Sibiiu in Archivult Nationalist subnr. 516, unde pate salt controleze

Copiandu-lit, Eder fusese surprinst de formalitterei C in cuventult Cesar', o form& atattde ciudata, atatt de fart parechia, In paleo-grafia latin& din evult medic, incatt erudi-tult collectionistt nu s'a pututt stapani de anu observa bite° not& Singularis est formaelementi C in voce Cesar."

Et bine, care este acea estraordinara, formal4esar.Not amt vellutt in alfabetult lui Lakatos

ca, sonult iomanesct gi este represintatt prinsemnult

In actult din 1492 vorba Cesar se citesceder() Gesar, confundandu-se ce §i ge, intoc-mai ca In sprancena" pentru sprangena. " (18)

(17) 1/Urea' Costinii, In Cogglnieenn, Cronicele, ed. 2, t.p. 16: 'a se apnea de este improtivl. etc.IIreehig,

136.: t§i a Inceputti a &mike ocine prin tdrra la voinicitceNaafi vitezie la ofti..

(18) Cihae, Dictionnaire d'etyrnologie Daco-Romance, Franc-fort, 1870, in-8, p. 107. Pentru celle-l'alte limbo neo-latineveil Diez, Grammatik der romanischen Sprachen, Bonn, 1836,in-8, t. 1, p. 201.

:

a§a:

on li-cine.

:

I, ibid.,

STUDIULU 1V, § 6. 29

Cumti-c& acest& confusiune intro ce §i getrebula s& fi fostft forte pronuntat& la str&-,bunif nostri, (loved& este insAgf originea sem-nuluf grafict 171 (ge), pe care el Vali formattdin cirilliculu y (Cl) de pe manuscripteleslavice cello mai vechi, profitandu de possibili-tatea de a intrebuinta pentru propriultcl o form& totti cirillic& mai modern& a acel-lefalf littere :

In documentele roman din secolulti XV,de 'essemplu in crisovuhl domnulul moldo-venescu Petru din 1453 (19), codita u Innumele propriti C4-tam&ril este inc& forte lun-

anume .

In limba albanesk at&tti de inrudit& cua nestr& prin elementulti communt tracicii (20),sonurile cl ci gl se confund& de assemenea,de uncle deriv& acollo o confusiune gra-fie& correspundinte, astu-felfu c& a se scrie

erti , abia differinthiunulti de altulti.

In cuventult 4esar" scriba luf Tepe§ti n'a&cat dec&tt . a puns din futel& in loculiilitteref latine C pe acea romdnesca pe carenecunnoscend'o Eder , carele cunnoscea deminune paleografia latin& medievalk avea ne-gregittl totil dreptult s& se mire.

Intr'o diplom& cu Ettore cirillice cu graftse putea committe unti atare qui- pro -quo, c&cilimba ci scrierea slavic& eras de secoll res-

(19) Archivulti StatuluI din Bucurescl, Adele mona,stirifHemp, legittura nr. 7.--Slavii nu possedk sonulti dj affarit deSerb, earl rose l'aO luatO dela vecini. Dobrowsky, instituti-ones linguae slavieae, Vindob., 1822, in-8,p. 182, observg. :(ter vocabula sub if hi Lexico Vukiano via ullum origineeSlavicum reperias. Littera cello finteiA a, introdus'o InSerbia In 4illele nostre Vuk Karadzit', Imprumutand'o delaRomani gi nesciendA ck este de origine slavica.

(20) Ve41 Istoria &Wed, t. I, vol. I, p. 305 - 309. Cf. San-chardt, Der Vocalismus des Vulgeirlateins, Leipzig, 1866, in-8,t. 3, p. 49.

pandite in tot& Romania danubiana,, pe candal&tinesce, din contra, scriendu-se numal prinesceptiune In ale unti actti internationalti,grammaticulli simtla o firesc& tentatiune dea-ci da In petecti.

Ce-va analogs i se observ& actualmente maiallest In Germania, uncle rare -or! Nemtublintr'o scrisere cu caractere latine nu ver&cite -o litter& gotick dup& cumti ,ci la nofputinf cunt in stare pane ast4l de a scricu ortografia latin& far& a lassa s& se str&-core cite o

Difficultatea de a ulta cu totulti o grafic&national& e atatti de mare, IncAtti In Angliabun& OA, unde s'ati fostti Intrebuintatti &n-teiti caracterele runice, deli s'a Introdusti apolscrierea latin& aca numit& anglo-sasson&, to-tugf littera th a remasti cea vechi& far& nicio schimbare, supraviuetuindti astti-feliti ca untimarturti isolatti allii unel culture anteridre.

Pe la 1400 Polonif macarti-ca scrieati de-multti cu caractere latine, ddrii mai retineallInc& din grafica primitive, cirillic&, ca o unic&rem&git& mai persistinte, pe lusulu menitti aesprime vocalele a gi e nasalisate. (21)

0 singur& littera la Anglo-sassonl, o sin-gur5, litter& la Poloni, nu mai multti decAttiuna peste totes, attesta perduta essistint& aunuf Intregti alfabetti nationalti!

Semnult. 0 In documentulu din 1492 estedert . mal elocinte decatt o Intreg& disser7tatiune pentru a probe, ca pone pe la 1500,cello putinti in Muntenia, Romanic nu ufta-ser& anticulu alfabetti, pe care cu mac multevecurf Inainte fate fostt imprumutatiA

Ce dreptti, nu s'a descoperitt One acumti

(21) Essemple in Maciejowski, Pamietniki. o dziqjaeli Slo-wian, Peterzburg, 1839, in-8, t. 2, p. 334-363.

clisu

q.

luf

§i

4h:t-

I y

stove!.

Sa-cuilort.

1 gi

t,


nici uut acta rom&nesca cu litterae Bla-ckorum" ; dera tota astii-felia nu s'a gassittnic1 unit zapist sacuesca, degi e certu ca a-cull s'att servitit cu elle pene pe la 1700.

Ca grafica, officials, &ugh aveati pe ceaLatins gi not pe cea slavic&, alfabetult na-tionalti fiindi reservata transactiuniloru par-ticular°, de o important& secundar& sea deiota casnic&t din cars inse nu ni-a remasti cudesevergire nemicti pane la 1500.

Avemt One aci done ciffre: 1492, datultcrisovolui lui Tepegt, gi 1250-1300, inter-vallult activit&ti! lui Kezai.

Mat Bust de acesta din urm& nu ne pu-temt urea prin documente set cronice ; dentni se offer& o alt& calla tota at&ta de positiv&in starea actual& a sciintei: paleografia com-parata.

Prin celle mai multe elemente alle sell°constitutive, alphabetum Siculorum" alltt1u! Lakatos, adeca, litterae Blackorom" all°lui Iidzai, se perdu in anticitatea cea ma!pro_pinak

Ett& cute -va probe irresistibile :

1. 0Acestti semntt, esprimenda pe /i vocalisatti,

este ieroglifulti sdrelui, care represinta in ve-chia, grafic& egipten& sonurile identificate ragi la.

II. 4Acesta a este far& nici o modificare a de

pe cello mai vech! inscription! ellene, precumagi fenicianult a de pe lespe4ile maltane :

m ,5Acestit Flu numai prin lipsa liniel supplemen-

tare differ& de :

1-. Samscritula 7 00

2-o. Bengalicula sea 8- (u).

Aceia-gi lips& a linie! supplementare ne in-timpin& in albanesula 4 (!u).

IV. AAcesta 2 ni appare :1-o. Ornamentatti far& dupplicare In alba-

nesula (,).

2-o. Dupplicatli in umbricult M Cs) ;

3-o. Dupplicatt1 gi intorst pe cOst& in hi-miariticult 3 (g) ;

4-o. Dupplicatu gi intorst pe captt in proto-ebraiculii W (g) ;

V. OAcesta k e din puntit in punts cursivulti sa-

maritant k, deosebindu -se numai printr'o co-dit& de cells mat vechiti feniciant Q (k).

E remarcabilu c& ieroglificulti k, din cares'a nascutti cello feniciant, offer& aceia-gi for-m& far& coditk, ce!a-ce probez& c& acest& dinurm& e numal supplementary.

VI.

Acestti g este :

1-o. Fenicianula n (g);

2-o. Albanesula \Y (g) intorsa din

vrt.Acestti n igi g&ssesce frati gemeni in :

1-o. Fenicianulu J (n) ;2-o. Ebraicult. 3 (n).

VIII.

Acestti s correspunde ellenicului s de pe

4 §i

/A

A

S.,

A

STIMPJLIT IV, § 6. 31

celle mai vechi monuments dorice, precumti fenicianului 0.

IX. yAcestti t este:1-0. Fenicianult (t) ;

2-o. Proto-ellenicult T (t);3-o. Mai cu sem& umbricult y (t).Originea tuturorti acestora este ieroglifi-

cult (t) .

X. osAcestt o e zendicult ,1 sell (0).

Xl.

Acestti m este himiariticult (m).

XII.

Acestll f e cellt mai vechiu ellenicti (f).

XTTT.

Acestti semnt, care represinta sonultiadeca t-4-1, differ& numai prin positiune deproto-ellenicult , carele represinta sonultiks din k±§ (22). Is/

Sciendu-se a la Ariani t correspunde ades-sea lui k, Ca in,c vTc =litv. penki, lat. quin-que, 'CS =lat. que, Ticiaapq =lat. quatuor, ttcsanscr. kis etc., urmeza a nu numai grafice-see, derti i filologicesce, allll nostru ^ (et}este identict cu doricult v (ks).

XIV. El

Acestti z presinta o important& far& compa-ratiune gi ma! mare.

Ellt reproduce Intocmal pe fenicianulli h.

(22) Curtins, Griechiselte Etymologie, Leipzig, 1869, in-8, p.357-9.

Acesta ecuatiune grafica (h)= (z) im-pile& o ecuatiune fonetica analog& intro h §i z.

Transitiunea din h In z este propria In fa-millia indo-europea mai cu soma limbo! zen-dice, In care sanscritultt h nu se conserv&

o data, ci trece mai totll- d'a -una In z,precumt :sanskr. dhis (gerpe) = zend. azis;

akin?, (et) azem;hcista = zasta;sahasra (mila)= hazashra;djihvd (limbA,)= hizva;hi (caci) = zi;vrihdint (mare)= Mr6zant, etc.

Chiarti sanscritulti g devine z in gdus (pa-mentt)=Mo (23).

Limba armena, pe care Erodotll o numerlanume intre celle tracice (24), offer& azeigiparticularitate, bun& dr& :

sanscr. dhis (gerpe) =arm. ods;himci (zapada) = dsiun;hayds (cant) = dsi;mdhas (mare) = medz;sahasra (mica) = bazar;lih (lingt) = /iza;bahu (multi!) = pazoIna,ete.(25)

Limba slavica repet& pene la unti punttacellagi fenoment, precumt :sanskr. ahis (gerpe) = slay.*anz;

himd (zapada) = zima;hvdydmi (chiam0)= zvu;andm (et) az etc.

Ntmele gerpelui In diverse limbo indo-europee pete sa, dea o idea sintetica despre

(23) Bopp, Grammaire comparee deslasgues indo-europlen-nes, trad. Breal, Paris, 1866, in-8, t. 1, p. 108.

(24) Herod., V11, 73.--Stephan. Byz., feleoevia. Enstath.in Dionys. Perieg. v. 694. Cf. Maria critics, t.1, vol. I, p. 251.

(25) Petermann, Grammatica linguae armeniacae, Berolini,1837, in-8, p. 22-3.

8

nict

(maia,)

T

1..et,

k 14

=

.

=

32 'STOMA TERRITORIALA

acellea ce schimbh, pe h in z §i altele earlrespingt acestft transitiune.

tcce:sank. zend. arm. alai. litv. Latin. grec. germ.Ai& axis. ads. ans. aegis. anguis. unke.

CUM11-0, Dacif nu numaf schimbat pe gh In z ca Zenclif, Armeni! §i Slavif, ci chfart

confundat simultanamente aceste sonurf, dupftcumt Romftnif de essempluammestecftpeg cub, h cu f seilk cup in bine= ghine, fire=hire setpieforii=lcidorii, (loved& este numele unuf o-ra§ti dacict, carele pe Tabla Peutingerianft sechfamft Germihera, ert In Ptolemet zeepg,eya(28), adecft: Germi= Zermi §1 her a= zirga.

In limba tracick In care vorbfatt §i Da-cif, vinult se numla zdla (27), cela -ce estepunctualmente sanscritulti hdla, vinti, gre-cesce zcag. (28).

Din traciculti zdla a remasti One asta4in limba albanesa, cuventult zalia, nebunikametelft (29), carele correspunde Intocmalsanscrituluf hdldhali elleniculuf xcae inzallopow, rageos, rasp/ etc.

Celebrulti medicti Gallienti, carele trftia Insecolult Jul Trafant, ni spun c1 'n limbatrack& secara se chfama, briza.

Degia Pictet observa, eft acestt torment re-produce essactamente pe samscritult vrthi,dela rftd6cina vrth, a cresce (30).

Hdla= vrihi=briza §i Germihera= Zer-mizir g a, probezft trecerea Jul it In z In limbadada.

(26) HatancsIch, Orbis antiquus ex Tabula Peutingeri, Bu-dae, 1824, in-4, t. 1, p. 375.

(27) Hesych., v. Cao6.-VariantulO este Cilos, indiciaddo forint primitivi mita, a aril 4 correspunde lul 'j great,ca In ti,00 sanskr. scimi s6fi Condo) sanskr. yeltdrimi.

(28) Pictet, Les origins indo-europeennes, Paris, 1859, in-8,t. 1, p. 256.

(29) Hahn, Arbanesische Studien, Jena, 144, in-8, Lex., p. 35.(30) Op. cit., I, 273.

Astt-feliti se esplic, de ce la Dad fenicia-nulti h a trebuitt sft devinft z.

0 assemenea transitiune graficft era possi-numal la Traci, la Zenclf , la Armeni, la I

Slav!.La Greet, la Latin!, la Celtf, la German!,

mid de cumt:Ne oprimti aci; ma,rginindu-ne a constata

cela -ce sare in ochf prin evidinta.Lassamt cu totult la o parte orl -ce sup-

positiune azarddsa, set monumenttlecuivocli, precumt sunt, bunft-óra,, inscrip-tiunile liciane sett idolif obodritic! dela

Istoria, ca §1 fisica, devine sciintft numalcu pretulti de a supprime cu desever§ire ele-mentult subiectivil alit imaginatiunif. (31)

Din 33 littere, avemt. 14 de acellea peearl nu le putea cunndsce nicf not inventa-tort din evulu medit, §i 'n parte chianti nisiunt eruditti modernt pent la ultimele des-coperirf epigrafice, precumt sunt caracterelecelle mat( vechf ellene, feniciane, himiaritice,zende, umbrice etc.; ba de art §i fi cunno-scutli ca prin minune pe unele din elle, to-tu§f Ilene la epoca luf Burnouf, Bopp, Schlei-cher, Benfey, Curtius etc. era peste putintftde a preface pe h [111 in g [14], set Vend laepoca Jul Champollion a ghici valarea fone-tick a ieroglifulul 0 .

Cftrunta vechime a until assemenea alfa-bett e palpabilft nu numai prin estremult

(31) Ca agIut6re paleografice nI -atl servitil: Concordancedes alfcibets In Eichhof, Pcvrallele des langues del 'Europe et deUncle, Paris,1836,in-4; Ballorn, Alphabete orientalischer andoccidentaiischer Sprachen, Leipzig, 1844, in-8 ; Tame, (Ecri-turey, In Encyclopedia moderns, Paris, 1851, in-8, t. XIII; Auf-recht u. Kirchhof, Die umbrischen Sprachdenkmdler, Ber-lin, 1849, in-8; Brugsch, Hieroglyphischedentotischas WOr-terbuch, Leipzig, 1868, in-8; Lepsins etc.

txc.

gi

§i

bilii

on -ce

Prilwitz.

STUDIITLIT IV, § 6. 33

archaismt ant formelort, dert pone §i prinmodult de intrebuintare, despre care not In-triadinsti ne-amt retinutt de a vorbi Oneacuma.

Lafkatos ni spun c& se scriea dela dreptaspre stanga.

Chiart inse de nu ni-o spunea, lesne s'arti fipututt recunnosce din instil legatura mono-grammelort, in cars not vedemt regularmenteFist Inainte sonnit pronuntatt In urm&.

§i nu numai din legatura monogrammelort,ci pone gi din ordinea de age4are a littere-lort.

Nu essist& nici un alfabett vechit setnot, In fruntea drub, sa se affle semnultigrafict allti sonului 11, precumt amhl vequttmai sushi in nlitterae Blackorum."

Acest& anomali& este Inse numai apparinte.Alfabetult IntregiA e scrist de Lakatos in

trei linie aga:11--1k--kj--i--chgI--g--f--ed--1--c1b--a

2

Citindt. dela drepta spre stanga, dup&cumt trebui s& se urmeze Intr'o sistemL re-trograde,, not overall:

Nu este in fondil mai nice o deosebire deordinea alfabete ariane set se-mitice.

Sacramentalult alefilgurez& i ad in copula mesei.

Cea mai viu& lumina nu numai despremoduli). de a scri, denv assupra configu-ratiunii litterelort, arrunc& urm&tdrea in-scriptiune lapidar& In limba maghiark des -coperith nu. de -multi In Transsilvania de c&-tr& d. Blasit Orban In biserica sacuescA uni-tar& dela Enlaka In regiunea Odorheiului.

cc6-o :

31w 144t-tnif3ANSIVilttliDn

Acosta se transcrie cu ortografia ungu-resc& aga :

n--e--t--s--i--2--a--gy

Citindt dela drepta spre stanga gi delarondult de giost spre cent. sust, Intocmaica In grafica semitic, acesta sun:

Georgyius Musnai csak egy as Isten.

Adec& :

Georgit Musnai, numai unulti e Dum-ne4et."

0 devis& stereotip& a confessiunii unitare,la care appartinea autorult legendei.

In aceia-gi biseric& dela Enlaka se affl& oinscriptiune Latin, care limuresce professiu-nea gi epoca acestui Georgit Musnai :

Hocce templum per man. noxius inma-nnium Tartarorum Anno 1661 in cineresreducium, beneficio et pio ergs Deum zeloincolar. Jenlakiens. et Martonosien. in ho-norem uni veri Dei lacunare tectum antepictoria insignit A. 1668 Georgius Muznai,pastore existents Johanne Arkosi.

Uniculti monumentt epigrafict cu litte-rae Blackorum", conservatt ca prin miracoltpen6 'n clillele nastre, se datoresce deril unuizugravtl Skulu de pe la 1668.

Configuratiunea general& a litterelort Inacest& inscriptiune nu differ& de alfabetult

Lakatos, offerindt numai unele varia-tiuni secundare, dintre earl sunt interessanteurmatarele dour :

1-o. Sonult e espresso de done on caIn Lakatos i o data printr'o form& redus& e.;

5

allti Fenicianilort fi-

§ilug

,

cellord- l'alte

34 ISTORIA ThItRITORIALA

2-o.I (t) perde rotun4imea codite1:1 ,

devenindti gi mai aprope de cello ieroglifiet ;Numal 9. (ci) se abatte eu totulii. dela

tipulul , astu-felitca ambele figure trebui

considerate ca done semne deosebite pentrua esprime unult dupa cumiiamts vecluttt Lakatos doue semne deo-sebite pentru sonult k:

ZTotalitatea alfabetului copprinde der6 nu

33, ci 34 littere simple, afar& de mono-gramme.

D. Orban are deplina dreptate canal nu-mesce inscriptiunea lui Musnai unto illustrugi nepretuitu tesaurt nationalt: nevezeteses megbecstilhetlen nemzeti kincs e fell-rat (32).

In adevertt, nu pate fi nemictt mar puter-nict ca o demonstratiune epigrafica.

In lipsa unei assemeni, Insagi possibilitateaessistintei vre-unui alfabetti separatt la Sacuia fostti generalmente banuita.

Degia In secolulti trecuttt Ungurulti Dese-riczky reprodusese o epistol& scrisa pe o scan-dur& cu aceste littere, gasita In TransilvaniaIn satulti Szent-Miklos totti din regiunea Odor-heiului gi care se desciffreza :

«Yuni mast togy-fo; s a van eo piuizurt, ecs az eoit ercliibe: ma Nit

cIanos, s Mote Kovacs. Csinal-ti, ma boas mastu,avagy mastu csibaltas.,

Acosta se transcrie in limba maghiara mo-dern& aga :

Vane most tOlgy-fal 's ha van j6 penzert,es a' j6 itt erdohoz? ma vett Janos, 's vette

(32)A Szekely fold leirdsa tiirtenelmi etc., Pest, 1868-71, in-4,t. 1, p. 124.

Ko vats, tsinalj-te, ma vehess mast6.1, avagymast61 tsinaltass".

Adeca :Este are acumt lemnti de stegiart? §i decd

este cu pretti bunts, i bunt. aice la padureAstargli a cumperatti Ianogt gi a cumperatuCovaciu. Velp tu, asta-cli sa poi cumpera dela

cine-va, sett PA, sa cumpere altulti." (33)Dupe forma cea archaic& a limber §i a orto-

tografiei, vuni pentru vane, fo pentru fa, pi-nizurt pentru penzert, bat pentru vott etc.,acesta naive epistol& despre o cumperatarede lemne cat& sa fie c011O putint din seco-lulti XV.

Cu tate astea nemini nu-I putea danici o im-portanta, cad affara de Desericzky n'a velluttinemini Ynsusl originalult, dupa eumti nu s'ative4utti de catra nemini niel inscriptiunile cellosacuesci pe cari se (pee ca le -arts fi adunattide prin Transilvania renumitulti collectionistumaghiarti Cornides. (34)

tint dubiti forte legitimO domnia assupracestiunii.

In degertu protesta in favarea alfabetuluirenumitult filologt. maghiartt Gyarmathi. (35)

Pane i iesuibului Timon, carele nu era too-mar dintre eel mar scrupulogi pe terremulteriticti, toth ce se povestia despre litterele sa-cuesci i se parea a fi o fantasmagoria. (36)

(33) Desericius, Initia et majores Hungarorum, lib. IV,cap. 7, ap. Katancsich, De Istro ejusque adcolis, Budae,1798, in-8, p. 306-8.

(34) Wallaszky, Conspectus reipublicae literarum in Hun-garia, Lipsiae, 1785, in-8, par. I, tsect. I.

(35) Kritische Grammatik der ungarischen Sprache, Kiansen-burg, 1794, in-8, t. I, init.

(36) Timon, Imago novae Hungariae, Cassoviae , 1734in-16, Additamentum p. 2: cDe literis Seythicis, apud Si-cculos repertis, multa legi, malta audivi, sed suspeetae mihicfuerunt ideirco, quia quid illis notatum, quid expressumcfuerit, nemo recensuit, nemo explicuit. Nihil certe adhuccea hills didicimus; et nescio, an unquam quisquam ex fillscin lucem prolaturus sit. Novas notas fingers etiam hoc se-cculo quisque potesty.

i acella-g1 song,gi 'n

STUDIULU 1V, § 6. 35

Inscriptiunea mural& dela Enlaka, accessi-bila pentru on -cine voesce s'o ve4a, puree ca-pat acestui scepticisma de One mai de-una-4i,§1 d. Orban nu essagereza intru nemica vor-binda cu entuziasma despre estrema impor-tant& a descoperirii sale.

D-sea cade inse in peccatult. betranului Tu-rotz catch. presuppune paternitatea HunilortIn nesce littere curatti semitico-ariane, in carsnu essista, fie in forma, fie in modulo de ascri, absolutamente nici unit ingredientt nord-asiaticti.

°Ward dintre Unguri, degia Bel constatasesemitismula unora caractere (37), era cele-bruit Pray era mai dispusti a le attribui Ger-manilortt death Hunilortt. (38)

Sit se noteze a testula lui Kezai, in care searata trecerea acestora littere dela Romani laSacui, a fosta necunnoscuta lui Bel §i Pray.

Unto alfabetti hunict, decd a essistatti vre-odata, trebuia sa semene mai curandt cu ca-racterele descoperite de d. Bolliact. in minadela Slont, unde se observa in realitate nu-merese element° turanice , §1 cata sa se fiscristi numai dor& in linia perpendicular&dupa.tipiculti mongolicu, ert. nu dela dreptaspre stanga chip& mecanismult graficeisemitice §i 'n parte chiarti a cellei ariane,cad tat a§a se scriea in limba zendica §i 'nacea etrusca, far& a me vorbi despre semi-retrogradula poucryorpv allti Grecilorti.

Vechii Egipteni scrieati de assemenea nunumai cu ieroglife, dera §i in grafica ieratica§i demotica.

Ohtani Goiii, probabilmente base numairamura gepidica, care occupase intr'unt timpti

(37) Bel, De veteri literatura Hunno- scythica, Lipsio.e, 1718,in-8..

(38) Pray, Dissertationes in annales Hunnorum , Vindobo-nae, 1775, in-f., p. 61, nota t.

o portiune occidentala a Transilvaniei, scrieatlin modU.

Pe sfinsult descoperitt in 1317 la Turdase citesce :

NAOLRAIILREIOIS A Mi A MI.Citindu-se dela drepta spre stanga, averail:

ima ima si thi ere farloan, cela-ce se tran-scrie forte lesne inlimba german& modern&prin: jinn, ihm sei die Ehre verliehen",adelea: lui fie-I data marirea" (39), cea maipotrivita legenda pe figura unei divinitatip agane.

Voma mai adauga ca §ivechile rune slavicese scrieaa tota dela drepta spre stanga. (40)

Inteunt cuventt, nemicti turanict §i to-tult ariano-semiticti, art fi do agiunst nu-mai atata pentru a inlatura radicalmenteon -ce ipotesa hunica, chianti decd Simons

scriendt Intro annii 1 2 5 0- 1 3 00, nuni spunea ca. Sacuii imprumutasera aceste ca-ractere anume dela Romani, §i chiart (leadiploma lui Tepe§ti din 1492 nu ni -arts at-testa usult. lort In Muntenia One pe la 1500.

Cumti-ca alfabetulfi este dacictI7 o probeza:1. Mo§tenirea lui de catra Romani, adeca

Daco- latint, producta directt allt ammeste-cului Dacilorti cu elementult Hallett;

2. Lipsa de on -ce medievalti set chiartidin ultima fasa a anticitatii, astt-felit caart . fi absurdt a banui ca strabunii nostrivorti fi luatt de undo -va assemeni caracterein cursult. evului media;

3. Formatiunea semnului pe basea uneifonetice eminamente tracice, care nu se as-semena, in ast& privinta death numai cuacea zendica, armena §i slavica, pe canduinsu§i alfabetult nefiindti nici zendict, nici

(39) Ve41 Istoria critics, t. 1, vol. 1, p. 321.(40) Wiszniewski, Historya literatury polski0 , Krakow,

1840, in-8, t. 1, p. 169-72.

.

acella-gi

Kezai,

4

36 ISTOBIA TERRITORIALA

arment, nick slavicti, urmez& eo ipso c tre-bui sk fie dacicti.

Coincidinta acestorg trek punturl consti-tuk o perfect& certitudine, care se verifickprintr'o seri& de 1ntrebkrk antitetice:

1. Deck alfabetula nu e dacict, atunckdela care alto poporti ariano set semitict,nick decumtt turanict, pututu-rail ckpaa Ro-mknik fkrk a se mica din Dacia?

2. Deck alfabetula nu e dacictl, gi no! scimt.In acellagi timpti ck ellt nu este medievalt,ci offer& nesce indick forte vechk, atunc! eineOre intr'o epoch antic l'a pututt transmitteRomaniloril pe territoriult Daciekl

3. Deck alfabetula nu e dacicit, i totug1 catask fi &It esclusivamente vre-o ginte pre-facendil pe h in z, dupa cumt sunt Zenclik, Ar-men!! i Slavik, era caracterele grafice vecht

noue alle acestorti trek nemurk suntcu totult alto-felit, fiindil bine cunnoscutein paleografik, atunc! undo Ore A'f putemilgAssi paternitatea affark de gintea tracick,din care fi ceati parte Dacik gi la care inadeverti h se schimba in z i chkara se al-ternatt ambele sonurl?

Desfidemti pe or! -cine de a egi din acestedilemma.

0 data demonstrate dacismulI caractere-lorti , s urmkrimt pe Insugi pkrintele aces,-tuk alfabetii, luanda dreptu cklauze donefontftne istorice dintre cello mak ponder6se :pe Strabone §i pe Dione Crisostomti.

Celle anteiti sub Augusta, cells-raltti subTraianti, ambit ni spunti c& civilisatiunea Da-cilort se datorkaunul Dekenet cu vr'o sutk dewank 1nainte de Crista.

Acestu faxmecktora-4ice Strabone In-vetase In Egipta nesce semne, wpocrtw.acriac, princark pretindea a cunn6sce vointa diving" (41).

(41) Strabo, lib. VII, cap. 3, § 11.Tardien, Geographic de

Adducendu-ni a-minte c& semnele sacre laEgiptenk erati ieroglifele, ca pene asta41 in In-dia alfabetult samscritti se &lath devandgari,adeck dumnepesct, gi a la vechik German!termenult recna se applica d'o potrivk la seri-ere §i la farmect, cuvintele lu! Strabone de-vino forte dare.

Elle indick introducerea In Dacia de cktrkDekeneu a unort caractere grafice din Egiptil.

La Evrek uno singura gi acellalk cuventuavea Intellesulti de a semnu dela Dumnesle&

Jitter (42).

Chkart In nostre unt selbatecti dintribulA americana Kickapoos inventandil pen-tru compatriotik sek unt alfabett, a fostt con-sideratti de cktrk dengii ca Parmecktorti , 6111

litterele selle se Intrebuintau la rugkckuniupentru a cunn6sce vointa divin&D, Intocmakca semnele cello egiptene alle lu! Dekeneil. (43)

Dione Crisostomo confirm& acesta mode de a1ntellege pe Strabone.

Importanta'k monografik despre Dack a a-giunsti One la not abia In ckte-va fragmente.

In secolult Via cunnoscut'o Inca §i o citez&Gotult Iornande, desfigurkndu Imo tote dupk

Strabon, Paris, 1873, in-8, t. 2, p. 27, traduce: tDecenaeus,gespece de charlatan, qui await longtemps voyag6 en Egypteget y await acquis la connaissance de certains 'Agnes, b l'aidecdesquels it annoncait les volontds divines. Vomit observach 'n Strabone nu este ccharlatan., ci yons, adeck gsorcier)sefi 'magicien..

(42) Henan, Hist. des langues semitigues, Paris, 1858, in-8,p. 115.

(43) Tylor, The early history of mankind, London, 1870,in-8, p. 89: Catlin tells how the chief of the Kickapoos, a mancof great ability, generally known as the cShawnee Prophets,shaving, as was said, learnt the doctrines of Christianity from'a missionary, taught them to his tribe pretending to have'received a supernatural mission. He composed a prayer, whichthe wrote down on a flat stick, in characters somewhat re-g sembling Chinese letters. When Catlin visited the tribe,(every man, woman, and child used to repeat this prayer mor-ening and evening, placing the fore-finger under the first cha-erecter, repeating etc.

ni-la

§i

§i

lillele


obiceill din dorinta de a germanisa cu on -cepretA vechile nemurl tracice dela Dunare.

Intr'uiii importantissimil passagit, DioneCrisostomt dice ca Dekeneft a initiate pe Dacfin diversele ramure alle filosofiel, f-a Inzestratycu o literature, li -a date legs s cris e: logesconscriptas" (44).

Pone atuncl el nu aveail tote acestea.Allaturandupe Dione Crisostomfi cu Strabo-

ne, adeco, semnele egiptene alle celluiteiv cu scriptura cea filosofeca a celluf-l'altti,i punendu-I apol pe amendoul faits 'n fate cu

alfabetulA de mai susA, e cu anevoia a nu re-cunnosce opera luf Dekenet.

Trebul adausv numal ce reformatorult Da-cief n'a transplantatt la Dunare unit alfabetApure egiptent, ci pe 'Ong& unele ieroglife amai gruppatii o some de caractere feniciane ,ellene, zendice i allele; d6ru gi acestea de as-semenea, dupe cumt a doveditti asta-41 sciintapaleografica, derive mai tote directu sell in-directA din celle tree sisteme grafice alle Egip-tulul. (45)

Fenicianif mai cu soma ()rat pe termif Ni-lului ea la dengif a-casa, a Shaites a demiegyptigsn, precumt fi numesce forte bine d.de Rougemont (46).

S'arti puts pune. Inse o cestiune.Miele litters, precumA amti veclutti mai

sust, indicandii intr'o stare de admirabilaconservatiune, cagi candu art fi copiate as-tacit dup5, inscriptiunile cello mai archaice,tocmal peri6dele primordiale din istoria al-fabeteloril semitice gi ariane, cumu de atipututtl elle a se cristallisa atatti de bine incurse de done mil de annfl

(44) Ap. Iornand., De reb. Get., cap. 11.(45) Sharpe, Egyptian Hieroglyphics, London, 1861, in-8,

p. 27.(46) L'dge du bronze, Paris, 1866, in-8, p. 201.

CI mare desvoltare relative, a culturel lit-terare-4ice d. Lenormantgi prin conse-cinta o mare desvoltare relative, a usulufde a scri, este principala decisiva cause,a rapiditatif cu care se modifica gi se schim-ba mar Inultil sett maa putinA figurele lit-terelort in alfabetulA unul poporti. Semnelegrafice sufferg in realitate ca unti feat der6dere prin purtare, pe candy elle se pas-treza din contra deco sunt rut intrebuin-tate. La 'unv poport litteratti, care scriemultA gi undo maloritatea scie carte, va-riatiunile paleografice sunt desse gra-beset deformatiunea litterelorti , fie princomplicatiunf gi impodobirf candA e vorbade caligrafia, uncle se care mai pe susil det6te eleganta , fie prin simplificatiunlprescurtarf candu e vorba de cursive, a ca-rifa prima conditiune este rape4iciunea. Po-poruly care scrie pe catti se p6te mai pu-tint, remanendti in asta privinta intr'oquasi-barbaria, este acella ce conserve maimultu mai neattinse formele pri-mitive alle litterelort. (47).D. Lenormand observa mai departe ce usultt

cernellef alto materie li-cuide concurge la corruptiunea unul alfa-bettl, pe cdndv gravarea caracterelort pe omateria dura este de o nature, conservatrice,fiindu-ca se scrie cu gret.

Deco, dery litterele dacice all pututt sesupraviuetuesca cu atata puritate la Romanii apof la Skill, causa este ca:

1. Se scriea forte putint. ;2. Caracterele trebulat. Increstate.

sa, fie, acestil alfabett, din care notamu esplicatt aci abia o mica parte, cad n'amtl

(47) Sur la propagation de Valphabet phenicien, Paris, 1872,in-8, t. 1, p. 115.

§i

§i

§i

timpa §i

sett

Ori-cum a

ails ore-gi-eesit

38 ISTORIA TERRITORIALA.

voitt a deschide vre-o portit& controversel,cat& AV lea locult nu numal in paleogra-.fia universala, ci maf cu sem& in istoria uni-versal& a culture!.

Nicf unult din istoricif roman!, degi cef mafmulti sunt tocmal de pests Carp*, n'a vis-satt macarti ca Sacuif posseda unto antict al-fabett Imprumutatt In evult media dela Ro-man!, necumt maf fidatt ostenella de a'ltigassi, de a'lj studia paleograficesce §i de altconfrunta cu revelatiunile lei Strab one gi DioneCrisostomt despre modalitatea nascerif litte-rature! la Dad; dintre istoricf strain!, pe dealt& parte, illustrult Schaffarik observase pre-tiosult testy! allh luf KOzai cu Zaculi litterisBlackorum uti perhibentur", dert necunnos-cendt de loci litterele In cestiune, credea c& Sa-cull volt fi luata dela Roman! anume slovelecirillice, §i se mira ellu singuri cumt. de nuse maf affia nicl 0 urm& chillico-sacuesca (48).

§ 7.

D1FFERINTA INTRE GRIG1NEA UNEI NATIUNI SI ORI-GINEA CULTUREI NATIONALE.

Analisa alfabetuluf dacict, devenitu roma-nesct gi In fine sacuesct, dup& ce apparti-nuse fragmentatu la ate gi mal cute pop6rede felit de felit de vice, a fostt pentru nofo simpl& Introducers la studiult reactiunifomuluf contra nature! pe territoriult Dade!,cacf totti atatt de pestrit& ca gi gruppareaacelloril littere, totti atatt de eterogena estepe fermi! Istrului originea vestmintelort,originea armelort §i originea locuintelorti, deunde procede Intr4ga civilisatiune.

D. Baronzi, adunandt cate-va materialurlpentru istoria limbe! romane, Ingirt, la unil

(48) Slowanske starositnosti, Praha, 1837, in-8, p . 609: Tedynzjwali pisma eyrilandho giz pred 1290?"

loct urmat6rele numiri de Imbracaminte ter-ranesca :

Androcd set. vdnicd .liotdaMara-md.Bra Zevelcutd. Salbd.Pandlicele. Tog. liluturae. Pa ftalle.Percelle.Cantee de borangicti.Brobodd.qiretelle. CogIocd. Opinci. Cdclulld.Scurtelcd. Zeghid. Coltiiori. CiltuntVerigute. Broschitd set altitd. Zabund..Stremeiturd. Tichid. Libadea.Told. Plocatd. Velintd. Pdturd.Straie.

Allesd. Papua. Mdrgelle. Glugd.Itarl.Iminel. Pantort. §Itergard . Bo-chid.Clorecl. Poturi.Cepchend.Fus-td.Curelle. Brane. Nogite. Saricd.Ipingea. Fermenea. Conduri. Conciu.lestemelld. Strimtari. Bete. Chimird.

Conte,sd.Cercellue.Tivilichid.Gditane.Fundd.Fkiore.Falbalalle.TulpcinaplPdnsaturd.Scortari. etc. (1)

Registrult e departe de a macart pegiumetate complete, §i totugf dee& art su-praviuetui numal acegtf termini, perindti d'odata totalitatea astti- feliti ca filologia.sa fie silit& a se pronunta esclusivamente dupacells Opte-4eci cuvinte de' mai suss, dintrecar! nici 4ece nu sunt latine, 6re ca ce felitde idea s'art. puts face in privinta natio-nalitatif romane 7

Acellalf fenoment ne Intimpina in numilelOcuintelort : bordeid , colibd , hrubd, &laid ,

sobd , stand, ora,sti , tdrgd etc., din car! cellsma! multe sunt cu totult straine originif n6-stre nationale, aratandt Imo istoriculuf suc-cessivele straturl de culture, impuse territo-riuluf dintre Carpatf §i punare prin comples-sulti trecutuluf set cronologict §i alit posi-tiunif sale geografice.

[1] Baronzi, Limba romeinci gi tradifiunile eI, BrAilac 1872,in-8, p. 95.

Cipcc!.

fi

limbo!,

SIUDIULIT IV, § 8. 39

Tot aga in nomenclatura armelort :pup!,sabid, flintd , ghiogd, mdducei, buzclugan4, su-lild etc.

In vinele Romamilort. nu curge probabil-mente nicI o picatur& de sange egiptent, gitotugi str&bunii nostri ati serial) Ore-c&ndt cuieroglife; de assemenea pate sa se IntempleIn limba romans tint torment vestimentarti,militart set architectonict de pe la cape-tele lumii, fara ca acest& singur& considera-tiune, dee& nu sunt gi altele mai decisive,sa implice intro noi §i cine mai scie cinevre -unti graft de Incuscrire; in or! -ce castinse atari Imprumuturi de vorbe indict im-prumutur! correlative de idee set de lucrurl,confirmandu din not a lupta omului contraconditiuniloru fisice este atatt de a-nevoid,Incatt pe fie-care puntti, alit globulul pa-mente,sct trebui a collaboreze miriade deann! umanitatea Intrega.

Madritult cu largele sale stradesi cu cello42 de piete este ells opera Spaniolilort

Sub acesta m&reta capitals a Castilliel,dintr'unti terremt geologictt mai vechit de-ath petrificatiunile de elefantt gi de' rino-cert gAssite pe d'assupra'i, s'aiI desmormen-tat) topere necioplite de silex gi de guar-tzitt (2).

Ecce undo se urea adeveratult lege-nt alitMadritului!

In Marsillia la 1864, dintr'Q adancime de4 metri gi giumetate, s'a scosti de sub caseresturile unei archaice corabie facute dincedru, care trebula sa fi venitt aci nmnaidor& din regiunea Libanului (3).

Ett& ea se datoresce portult. cu 1200 devasse, de care atatt de m&ndra e actualaFranca !

(2) Rongemont, Wage du bronze, 281.(3) Ibid., 302.

Civilisatiunea umank chianti In starea'i ceamai rudimentark cad nemict nu /Ate fi maisimplu ca o vizuink o bat& set o carpA, estedegia produssult unei labor! immense, la suc-cessult aril all concurst aprOpe tote gintile,mogtenindu-se incognito um pe alta.

§ 8.

TUNDRA §1 ZEGHEA..

Numele cent mai pre-istorict alit vest-mentului deriv& dela o radical& tan, a tinde.

De acollo avemt1-0. Sanscritulti tantra, haina;2-o. Persianult tanah, stoffa ;3-o. Ossetioulll tuna, idem;4-o. Celticult tona sea tonach, vestmentt;5-0. Latinulti tunica (1).Degi la German! gi la Slav! acestil derivatt

alit radicalei tan se pare a nu aye repro-sintanti, totugi simultanitatea lui la Incligi la Celti probeza a este mai vechit de-ath separatiunea trunchiului arianti in di-verse ramure asiatice gi europeane, Intern-plats cello putint cu 4,000 anni inainte deCristt.

CercetArile ulteriare demonstr& ins° a tanin Intellest de vestmentt a essistatti nu cupatru, ci cu 4ece mil de anni inainte, adec&In acea ultra-priraordiala epock In care str&-bunii Arianilort Chinesilorti erat Inc&unt singurt. nemt.

In adevert, d. Gustavt Schlegel constat& inlimba chines& radicals tan In simtt de atinde, de undo gi acollo provine tan-haink maiallest o imbrac&minte de tat ordinark a,,garment without lining, a sheet", care ter-menu in pronunciatiunea vulgar& lea forma

(1) Pictet, Les origins indo-ewropeennes, II, 297.

I

:

gi ai

40 ISTORIA TERR1TORIALA

de ten, der& se scrie tots-d'a-una cu carac-terult tan Insotitt do chitia vestraentu-lul (2).

Estrema anticitate a acestul cuventt esteprin urmare mal pe Bust de or! -ee Indouelk

Trecendt in Europa, tan-vestmentt a sc&-4.utt pretutindenf din a la u: tona, tonach, tuna,tunica, urmandt cunnoscutef legf filologicede greutatea relativl a vocalelort, astt-felit

samscritult tantra, dee& s'arti fi conservatii ellt Intregt In vre-o limb& europek tre-

bufa s& deviu& tontra sea tantra.Acest& form& tan+tra se distinge prin suf-

fissult tra, carele caracteriz& anume lucrurileservindt la unti ust,.

A..la de essemplu netra, °chit dela niaconduce, adec& servindA la conducere; grotra,urechia, dela crif,a audi, adec& servindl la

Ora, medullart, dela gda merge,adec& servindu in mergere; vdstra, imbrAcc&-minte, dela vasa Imbr&cca, adeca servincltla Imbraccare; vastra, stgetta , dela casauccide, adec& servindtt la uccidere ; pdtra, vast,dela pda be, adec& servindu la beutt ; ama-tra, coffk dela ama se duce, adec& servindtla dust, etc. (3)

Tantra Insemnez& litteralmente o hen&destullt de spati6s& pentru a se Intinde pecorpti, unit felit de manta servindt la tin-dere" (4).

In limbele europee suffissult tra a dove-nitt cello mal de multe orl dra.

Asa bun&-6r& ideia de veslk adecaservindtdespica", dela radicala ar, capet& In diver-

sole dialecte ariane urm&threle formatimil:

(2) Schlegel, Sinico-Aryaca ou recherches swr les ravinesprimitives, Batavia, 1872, in-8, p. 134-38.

(3) Alte essemple In Bopp, Gramm. comparee, IV, 62,§ 815 b.

(4) Cf. Chavde, Laviologie indo-europeenne, Paris, 1864,in-8, p. 171.

sanscr. anglo-sax. scandin. vechlu-germ. litv. ceit.ari-tra re-dIvra ro-dirr rue-dar ru-delis rho-dol

In acestt molt forma europe& cea mai le-gitim& din sanscritult tantra, sc&Ilutt la tun-tra prin uprarea cea regulat& a vocalef ra-dicale, este tundra.

In de§ertt vomtL auta unt assemenea numeallt vestmentulul la Grecf, Latin!, German!,Celtf, Litvanl, Slav!.

Ent se g&ssesce numal la Romnf, si Inc&nu la tot!, ci esclusivamente la locuitorif dinmunt!, eel mat credincio§f ptilitorl datine-lorll strabune, earl pene ast&-Iill se Imbracc&cu tundra.

In zona campen& a Rom&nief si &fart inpodgori& tundra" nu essisa.

Nemict nu pote fi mai sansczitt ca acestaferment, §i fiindt-ct, noue nu ni rat. impru-mutatil celle-l'alte popare ariane able Europe!,de 6r& ce la densele ellt nu possede suffis-suit tra, este invederatt ca RomMail l'att mog-tenitt d'a.dreptult dela Dad, car! la rOn-dult lort adduser& set Illt primiser& dinsudult Asief.

Singura modificatiune curatt rom&nescaeste sibilarea luf t In t.

Cela-a ce s'a Intemplatt cu alfabetult da-cict, a p&tit'o §i tundra.

Dela nol In cursult evuluf media at luat'oprefacend'o in tzondra sell czundra,

de§i ce!-ralti Ungurf nu cunnosct de lochace,st& vorbt, atat de ariank IntrebuinOndt.In locu'l cuventult szur (5).

Bulgari! §i Serbil n'at. pututt s'o lea delaRomani, Invecinandu-se cu nof numal dinpartea campiel, uncle tundra nu se aude.

0 tundr& ce-va ,mal lung& se dice rom&-nesce zeghe.

(5) Benko, Transylvania sive magnus Transsylvaniaeprincipatus, Vindobonae, 1777, in-8, t. 1, p. 404.

c

audire;

al

lilt

Sacuir,

:

STUDIITLO IV, § 8. 41

Lessiconult Budant scrie acesta dicerszeche, esplicand'o prin: tundra, surnant, eingrober Bauernrock, Bauernkittel", §i den-vand'o din latinult: sagum, (6).

Finalurile ghe §i che presuppunl la Romanitott-d'a-una pe unt primitivt till, gill sea a,precumt In ure-che" din auricii/a", pare-che" din pariciilum," giun-ghtua din ju-g4Iwne, ,un-ghe" din uungide, ve-chin" dinvetfilus", "mu- che" din umutAlum" etc.

As-ft-fella zechea sea zeghea correspunde per-fectamente latinuluf sagulron=saghea, cadformatiunea finalurilort ghe sea che esclude Infonologia roman& ors -ce alts proveninta.

Dintr'o sorginte nelatina, dela Celli buna-Ora,set dela .Grecf, amt fi capetatt zegei set zecli,dupa mint din (hadxsor amt Scutt desagcl, nicko data Inse n'amu fi formatt zegh,e set zeche,earl implies pe gii/um, Mum ciaum.

In adevert, legionarif lul Traiant nu pu-teat sa nu transplanteze In Dacia haina loraeminamente cea mac militara.

Titt-Livit laud& pe Deal cs purta sagulumca un% simplu osta§t romans: sagulo gre-gali amictus" (7)

Ad saga ire", a /mbracca sagulum Insemnalatinesce a merge la resboiti (8).

E clef() necontestabilt ca parinti1 nostri atmo§tenitt zeghea anume dela Romani; esteInse -Lott atatt de sicurt, pe de alts parte, caacestt vestment% de§i ni s'a transmisst nouepe callea latinitatif, nu e totu§1 Ott de pu-tint de o origin() romans.

Strabone clice a Italia primia Tolv acirovOeviccv din Gallia (9).

Isidorn e §i mai esplicitt: saguonIlice

(6) Lexicon Valachicum, Budae, 1825, in-8, p. 769.(7) Lib. VII, cap. 34.(8) Vellej. Patere., II, 16.(9) Geogr., IV, 4, § 3, ed. Didot.

ellt este nut cuventt celtict Insemnandtaunt felit de haina military, pe care Romania

adoptat'o in urma espeditiunilord gallice,ugasBind'o Intro lucrurile cello predate"

In diversele dialects celtice zeghea se a-ft& One asta-cli sub formele de sae, se, se-gan, segiad, sai, vestment% tunics, (11).

Fie immediatt dela Galli, fie prin inter-Romef, acellalf terment a agfunst

la Italians : saja, la Francesf saie, la Spanioli§i Portugesl : sayo, la Grecil vechf : cray6c, la

Grecif modern' : aa't set cola etc. (12)Dela acesti din urma rat primitu In 4illele

nostre Bulgarif : saghia (13).Dela Italian! degia In secolult XVI ea a

trecutti prin mods la Polonf sub forma desajan set saga] (14).

Asa cl6r6 Romanis at pe zeghea dela Latins,Latinii o all dela Celts, Celtic inse capetat'odin Asia, dela radicala ariana sag, a accoperi,de undo provinu de assemenea sanscritultisagigldvestmentt, ellenicult adnarmura§i adip.amanta, persianult saz etc. (15)

Dela Romani directamente, ca §1 pe tundra,at primit'o In evult meclin Sacuif : zege, fara.s'o trees la cea-l'alti Unguri (16).

Affara de Sacuf, Romanit tott In v6cult de

(10) Orig., XLX, 24: Est autem vestis militaris, cujususus Gallicis primum expeditionibus coepit e .praeda hos-tili Sagum autem gallicum nomen est.,

(11) Zeus, Grammatica Celtica, Berolini, 1868, in-8, t.p. 37.Cf. Tronde, Dictionnaire francais et celto-breton,Brest, 1842, in-8, p. 285.

(12) Diefenbach, Origins Ewropeae, Frankfurt, 1861, in-8,p, 414.Cf. Du Cange, Glossarium mediae Graecitatis, Lug-duni, 1688, in-f., p. 1316.

(13) Verkoviez, Harodne pesme Afakedonski Bugara, Beo-grad, 1860, in-8, t. 1, p. 371.

(14) Grabowski, Ubiory w Polszcze, Warszawa, 1830, in-8,p. 223.

(15) Pietet, II, 226.Cf. Elebbof, Parable des languesde l'Inde et de l'Europe, Paris, 1836, in-4, p. 193

(16) Pray, Dissertationes historico-criticae, V$ndobonae,1775, in-f., p. 42.

6

sea

ap-

((at(10).

mediula

all


raiqloct at maf data pe zeghea Cumanilorti,sub forma de zaga §i cu acceptiunea de pep-tart de pelle (17).

Dintre ate poporele ariane, Celtif petrun-seser& cef &ntef In Europa, Incatt ati fostt instare s& str&batt& pone la estremult occidinte;Traci!, dintre earl Dacia format o simply frac-tiune, at venitt din contra cef maf din urm&,astt-felit c& abia at pututt apuca coltugorultisud-ostict alit continentUluf, ate celle-l'alteregiunf fiindu occupate.

Ce ltif duct zeghea din India la Oceanult At-lanticti; cu' ma! multi secol! Incace Dacia tatde acollo duct tundra la Marea-nega; Lati-nil feat dela Celt zeghea gi o str&mut& InDacia, unde inse trebuf s& primescl dela Dadtundra, transmittOndt apof ambele nouel na-tionalit&tf daco-latine; de unde eregi dupe, mafmusts vecurf le feat pe amendoue Sacuif,yo-gorltf de peste Ifra lf, absolutamente gtrainfgintif ariane §i pe earl totugf ast&-41, nemtfinno-turct, if apera de frigt gi de plai& indo-celtica zeghe gi indo-dacica tundra.

Fat& cu assemeni fenomene, pass'de maf scrieistoria reactiunif omuluf contra nature! pemallult Dimbovitd fare, a fi Ott vrendu-nevrendt s& allergf dela Bankok la Edimburghgi dela Peking la Gibraltart !...

§ 9.

EPOCA DE BuoNer I FENICIANIL

De ati-va anni archeologif se arath, matdispugf ca oil-came% a esplica prin migratiunifeniciane unult din periadele celle mat into-ressante In istoria civilisatiunil europee: epocaa§a numit& de bronzt.

(17) Vocabularium Cotnaniciim din 1303, in Illaprotb,Mbmoires relatifs a I 'Age, Paris, 1828, in-8, t. 3, p. 242:eXaga, coyrcia, cuirasse.,In acesta vocabularii x repro-

pe Z.

Nol suntemt departe de a admitte ca va-labile tote 'argumentele scold professorululNilsson. (1)

Unele suet maf pe glost de critica.A data de essemplu pe Fenicianf orb( -unde

se gassesce vre-o potre, despre care s& fi po-vestitt cine-va c& port& intip&rit& urma depicfort a luf Ercule, intre celle-l'alte o fabu-lós& stance, de long& Nistru din 4i11e1e lufErodottl (2), pretimlendt c& assemeni tradi-tiunl art fi eminamente semitice, este anu sci ce, pe malurile riuluf Bahia in Brasi-lia se arat& urma de picfort a santuluf Toma,la Samoa In Polinesia se vede urma de pi-cfort a divinitAtif selbatece Tiitii, la Tlane-pantla In Messict se venerezA urma de picfortia Id Quetzalcoatl, §i pe afurf alts urine depicioru analOge pe unde 3n vecil vecilort n'aremastl o urm& de picfort feniciant (3).

Este gi ma! nelertatiA unel autoritati de tal-lia luf Movers, ca §i audit art voi s& glu-mesa, a reduce la o singur& radical& semitic&twr o gr&mad& de numl proprie cu totult ete-rogene: Tyras, Thrax, Durostolum, Agathyrsi,Indathyrsis, Driziparus, Doriscus, Turuntus,Deris etc. etc. etc. (4)

§1 totug presinta elementului feniciant inEuropa din anticitatea cea maf immemorial&se demonstr& prin mal multe probe atatt desolide, incAtt nu le pott compromitte prinrota societate nicf chfart aceste fantasticeipo-tese puss allAturf cu densele.

(1) Nilsson, Die Ureinwohmer des scatulinavischen Nor -dens: das Bronzealter, Hamburg, 1863, in-8.Sur l'arrimeedu premier bronze en Scanclimavie, In Congrbs de Bologne,1873,in-8, p. 440-44.

(2) Herod., IV, 82.(3) VetiTi admirabils, esplicatiune a acestul tenomenti in

Tylor, The early history of mankind, London, 1870, in-8,p. 117-120.

(4) Die .Ph& izier, Berlin, 1849, in-8, t. 2, p. 106, nota.tint&

STUDIUL13 IV, § 10. 43

0 Impregiurare mai Cu -soma ni se pare aofferi o necontestabila greutate §i privesceforte de apr6pe pe Romania.

Santa Scripture ni spune ea Evreult Salo-mont, cu vr'o miia de anni Inainte de Cristt,insarcinase pe Fenicianult Hiram a turna dinmetallit vase sacre pentru maretult templualll Terusalimului; intro celle-l'alte, 4ece bas-sinuri pe cate patru rate, descrise in Primacarte a Regilort" §i a carora ciudata formanu se pate assemena cu nici o unelta religiosede alle poperelorti ariane sett turanice.

El bine, One acumt trei assemeni bassi-nuri s'ad desgropatt. din pamenttt In Europa,done la nordt in Meeklemburg §i 'n Dane-marca, unit alit treilea tocmai la noi, peterritoriult dacict, In Transilvania (5).

Ecce forma acestort pretiose bassinurl:

......................6...................

.............**op

000

. Este unit lucru semitictt §i mai allest feni-ciana din epoca cea mai departata.

Appare der() cu o evidinta archeologica pi-Oita cu degetult, nu e§ita dintr'o pure teo-

(5) Weinhold, Die heidnische Todtenbestattung in Deutsch-land, in Sitsungsberichte der Wiener iticademie , phil.-hist.Classe, t. 29, p. 192.

cumti-ca cu vr'o 4ecime de secoli Inaintede crestinismt Fenicianil nu numai petrun-sesera degia In Carpati, deril addusese cu den-§ii One §i attributele cello mai caracteristice,alle until cultt esclusivamente semitict.

Citatut acesta singura probe, fiindtt dintrecello mai decisive.

Fabricatiunea admirabilelorti arme debronztt, earl se scott dintr'unt terfe'mii pre-istorict apr6pe In tote regiunile Europei, seattribue generalmente Fenicianilorti.

Unultl din motivele ce se inveca In fav6-rea acestel paternitati, este estraordinara mi-cime a manerelora dela sabie, fiindtl sciuttidin antropologia ca manele ariane suet maimarl ca cello semitice.

Argumentulu nu e destullt de norocost,dup5, cumt a observat'o degia d. Lubbock,de Ora-ce si el o manA, forte mica,care nu differa de a Evreulul set- a Ara-bului (6).

0 demonstratiune cu multtt mai puter-nica se pate dobandi prin filologia.

§ 10.

GENEALOGLi PILOLOGICA. A SULITEI DE BB,ONZtT.

Fenicianil numiat lancea : romcha.Cuventubl s'a conservattl In tote dialec-

tele semitice fora esceptiune: ebraict, siriacti,arabict, pen6 §i 'n cent etiopicti, sub formelede roirnach, rotnchu, ramahhe, much° etc., pre-tutindeni ca lancea, hasta." (1)

Radicala este ramah, a straluci.Prin obicinuita permutare a sonurilort li-

cuide , ca In ruck = Aeux6; 7 rid = Xthco) etc.,

(6) L'homme avant l'histoire, trail. Barbier, Paris, 1867,in-8, p,

(1) Schaaf, Lexicon Syriacum concordantiale, Lugduni,1709, in-4, p. 553.

..................a°:

se:

IncliT

rift,

at(1`..t

....

_..!:

)

L`(f pl.

:-...

sulita:

49... --

44 ISTORIA TERHITORIALA.

Grecii din fenicianult romcha at facuttloncha:Min, pastrandt fora nici o modificareacella-gi Intel lest-de sulit&.

In limba samscrit& ellenicult Myrr nu arenici o tulpin&, cad etimologia dela lakaagiunge, de undo lankelcren0, pe care opropune Pictet, nu numai se departez& prinsemnificatiune, dert nu correspunde nici fo-neticesce , de drl-ce grecult x presuppune pesamscritult gh sea h (2).

AdyX1 =loncha derive d'a-dreptult din fe-nicianulti romcha, cu care coincid& essacta-mente In foudt i 'n forma.

Tutu directt dela Feniciani provine nu-mele latint alit sulitei: rumex, adec& rumi-cus In loch de rumichus, k latint esprimendtpe k aspiratt. gi din limba saanscrit& ikh=ico, khaul=claudo etc.

In grecult. loncha §i latinult rumex nu es-sista, in apparint& nici m&cart done litterecommune, gi totugI ambele cuvinte s'atscutt cu certitudinea filologic& cea mai per-fect& din acelagi vorb& fenician& : romcha.loncha §i romcharwmex.

A treia ginte, c&riia, Fenicianii I-at trans-mist pe romcha, ag fostt Traci!.

In limba acestora o sulit5, lung& gi o spad&lung& se chi6mat romfd.

de,scriendt o battalia Intrd Ro-mani gi Macedoneni, dice :

Pe Traci 11 Impedecati i romfele lort,cart Bunt peste mesur& lung!, mai Incur-candu-se pretutindeni de crengele arbori-lort . (3)

(2) CurtIns, Griechische Etymologie, Leipzig, 1869, in-8,p. 179: eGriechisches x entsprieht indo-germanischem gh.1m Sanskrit ist dies durch gh oder hvertreten*.

(3) Lib. XXX, cap. 39: 4Thracas quoque rhomphaeae,ingentis et ipso.° longitudinis, inter obiectos undique ramosimpediebant.

Romfa dice Aulu-Gelliaeste nut fellade sulit& tracia" (4). "nn.nr*.

aRomfani mai spune Esichiteste oarm& tracia, o sabi& -set o lance mare" (5).

Tat ace% repet& EustatitRomfav, popinacc, rumpia , rhomphaea, a

provenitt la Traci din fenicianult romcha"prin trecerea lui h In f, Intocmai ca In vor-be]e romane rufd din ruha, pup' din puch,marfa din marha, prafti din prach etc.; otransitiune fonetic& care cat& s& fi essistatti§1 'n limba tracicA, dup& cumt o vedemt Inadevert One ast&-di nu numai Ia not, dert§i Ia Albanesi, undo se dice bafte §i bahti (no-roct), lief §i l eh (latru), ndif §i ndih (agiutt),Hof gi ioh etc.

In fine, ertigi d'a- dreptull dela Fenicianiag primitt pe romcha Celtic, In dialectuItcimrict alit carora lancea se numesce riuln (7).

In acestli modus pe Intregult littoralt ma-ring dela gurele Dungrii pone la Oceanult At-lantict o immediat5, influintA fenician& Intro-dusese de mil de anni numele semitict alit

metallice, stillucitOren, erg prin ur-mare gi prima fabricatiune a acestei arme:la Greet romcha=loncha, la Romani romcha=rumex, la Traci romcha=romta §i la Celt' rom-

. cha=rhon.Affar& de rhOn, primitt directamente dela

Feniciani, Celtic at mai luatt mai tarditdela Ellen!, probabilmente prin intermediultindustridsei colonie foceane dela Marsillia,

terming ellenisatt X6.171, modifican-du-lt in lang.

Grecescului x correspunde regularmente la

(4) Lib. X, cap. 25: cRumpia genus teli est Thracae na-tionis..

(5) Hesych. v. eompam.(6) Enstath. in Iliad. Y.(7) Diefenbach, Celt/ea I, Stuttgart, 1839, in-8, p. 57.

.

(6).

su-litet

na-

STUDIOILI IV, § 10. 45

Celt! g, ca In xeCp.cc=.gecvmh s6t aro= anqu.In dialectult celto-irlandest. Bunts, so chia-

§i asta-clf lang.Romanif, de§i aveat degia chfart dela Fe-

nicianf pe rwmex, totu§i a>i maf Imprumu-tatt dela Celtf pe lang, dup& cumt n! -ospune Diodort de Sicilia (8), dandu-f formade Puncea, pe care o pronuntat lankea (9).

Dela Romani, §i 'n parte p6te immediattidela Celtf, ea a trecutt apof la tote pop6-role moderne: italianesce lancia, spaniolesce§i portugesesce lanza, proventalesce lansa,francesesce lance, nemtesce Lanze, neo-gre-cesce Xdv.4a, polonesce lanca, unguresce lancsaetc. (10).

Pe acest5, calle ati ca,petat'o §i Romanif.Metropolitult Dositeti ant& suet acumt

tocmaf duo! secolf :

(Ck eta pkganii incordark arce,. Pun sitgeff in tulbk, se grigeseti de lancer.. 2, (11)

set :eCk tkiesk limba ca spata,«Cu veninil 'lute arculti gata,«Fkrk de veste cu lancea plink(Vora sa skgette ce'l lark via, (12)

C6,11etorindt In timpif maf nouf din ap-pusil spre resAritt, dup& ce petrunsese maia,nteit in vechime din resa,ritti la- appust,lancea nu s'a multumitU cu Europa, ci a tre-

(8) Diod. Sic., Bilgioth,eque historique, trad. Hoefer, Pa-ris, 1846, in-8, t. 2, p. 30: alle [Gaulois] se servent aussi depiques qu'ils appellent lances, larzias , dont le fer a unecoudde de longueur, et pros de deux palmes de largeur; lefat a plus d'nne coudde de longueur.x.

(9) Despre ce=ke in limbs, latinri Corssen, Ueber Aus-sprache, Vokalismus and Betonung der lateinischer Spraehe,Leipzig, 1868, in-8, t. I, p. 44-50.

(10) Mae, Dictionnaire d'etymologie daco- romane, Franc-fort, 1870, in-8, p. 138.

(11) Psaltire a sfintuluiproroa Davidii, ITnev, 1673, in-4,psalm ti 10.

(12) Ibid., ps. 63.

cute Inca In Asia la Pers! §i la Inclf sub for-ma de lungisulit5,, o vorb& absolutamentenecunnoseuta In anticele monumente sam-scrite §i zendice.

Affar6, de lancea, Roma maf Imprumutasetat dela Celtf pe rhos, prefacendu-1u In runa,ert dela Traci pe romfa, schimband'o In rum-pia; don! termini pe earl tat In Intellesti desulit5, le Intrebuintez5, degia betranulu En-nit cu doue-sute de annf Inainte de Cristit. (13)

Tracif ate data nu numal Romanilort perumpia, dert §i Germanilorti pe framea.

Tacitt Germanif intrebuiatez& su-lite numite In limba lorti frame." (14)

Ca §1 romfa la Traci, framea germanA In-semna lance §i o lung& sabih, tott-d'o-dat&:framea, gladius ox utraque parte acutus,idem est et spata et romphea." (15)

Romfa=frama se caracterisa, prin trans-positiunea luf f §i trecerea luf o In a.

Intocmaf ca §i celticult lang din X6rxl,o din romfa a devenitti la German! a subinfluinta luf m, nasalele avendt propensiuneade a sui vocala arifa succedt ; bun6,-6ra.Sa§it din Transilvania ati flacutt hann, pri-mart, din vechfult germant hunda, chunna,honne (16).

Ca essemplu de transpositiune, pe de altparte, putemt adduce pe samscritult vamra,furmicA, de unde slavicult mrav §i nord-germanult maur, adeaIntocmai precumt In franza din romfa avemuf±r+m=r±m+f.

(13) Aulu-Gell., loco cit.Festns, De verborum signifi-eatione, Amstelodami, 1699, in-4, p. 463: cRuna genus tellsignificat..lbid., 453.

. (14) German., VI: thastas, vel ipsorum vocabulo frameas,gerunt.)

(15) Du Cange, Glossarium mediae latinitatis, ed. Car-pent., Faris, 1844, in-4, t. 3, p. 389.

(16) Schuller, Studien zur Geschichte von Siebenbiirgen,Hermannstadt, 1840, in-8, t. I, p. 86.

mii

dice:

v+m-l-r=m±r±i),

'n

46 ISTORIA TERRITORIALS.

Toth a§a dintr'una §i acelmi radical& aria -na naseutt la Greci, Latin! §1 Slav!XE (Pt limaxslimak, era la Celt!, Pers! §iRomani: milakmelkmelciii.

In limba germana actuala fram s'a conser-vatU sub o forma de tote seacluta in cuven-tult pfriem, sula (17), a eanga veal& ortogra-fia este 7.2) nieme

Dela Germani pe framea cu acella§i Intel-lest 'de ((roma" a luat'o Roma.

In psalmula XXXIV testula greet : gy.xeovipoplaiccv se traduce latinesce in Vulgata prin:ueffunde trameam. n (19)

Vissat'at vre-o data Romanis ca runa, rum-pia, lances §i framea, adduse in diverse tim-puri dela resarita, dela appust §i dela norda,in apparinta far& o assemenare reci-prone, suet din puntu In puntu tat una envechiula lore rumex, formate tote dela Budadirect!: sea indirecta din fenicianula romcha?

A forte reservatt sciintei filologice mo-derns, carii i se datoresct mai cu sem& legilecorrelatiunii fonetice §i grupparea formelorade transitiune, a puts urmari cu o essacti-tate matematica migratiunile unui terment.

In limba albanesa traesce One asta-cli tra-cica romfa sub o form& §i cu o acceptiuneforte originale.

Sagetta de trasnett, isten-nyila sea usk-getta Dumne4eub dupa cumin o numesce

(17) Grimm, Deuts. Gramm. I, 128. Pott, Etymologi-ache Forschungen, Lemgo, 1861, in-8, t. 2, part. I, p. 381, res-pingo au dreptil cuventA legAtura Intro ,framea) gi (frau-sisals 665 .Irene., duplt cumil se chaina o aria, fr a n-c es a In marl media : efrancisca kann nur die frank i-s che stein*.

(18) Schleicher, Die deutsche Spro,che , Stuttgart, 1860,in-8, p. 819. Pf germana correspunde 1ul p arianil,cela-ce prob6zit.cti gi la Traci f In romfa trebeta fi a-vutd sonata unul p aspiratil, dug', cumil se p6te deduce, Inadeviird, din forma latish imprumutatit rinapia.

(19) Du Cange, L o.

Unguri!, Blitzstrahl sea Wetterstrahl nemtesce,grecesce acrycani sots ao-cepcnni dela astraAgettb,§i sulita, svaru In limba samscrita cu acella§iduplu Intellest (20), mai pe scurta sagetta seasulita luate la figurate, se chiam& albanescerufe, articolatt rufeia (21).

Buick, identica prin finale cu grecescult'soma; dovedesce ca Ellenif at transcrist cu-ventult intoemai a.a dupa cumt illy aucliraarticolatt de catra Traci.

E remarcabilti ca fenicianult romcha, dincare all purcesa tote celle-l'alte forme alletermenului, avea §i ella sub forma verbal&de ramah semnificatiunea de trasnett : .splen-duit fulmen" (22).

Remas'a Ore vre-o urma macara figurataa dacicei romfe §i la Romani'?

Planta aristolochia clematitis" e lung& §isuptire: dlongissimae tenuitatis" dupa es-pressiunea naturalistulu! Plinio (23).

Grata acestui aspects, ea s'art putt numisuliciord.

Terranult romans o chiam& rdmfii (24).Tat asta-felia viorica tricolor& se dice ro-

manesce topora§t" ; o alt plant& a capetattma! In tote limbele epitetult de sabiuta" :gladiolus, glaieul, Schwertel, kardotska; o erbase numesce la no! §i pe slur! nsagetta": sa-gittairia, Pfeilkraut, arrow -head; apot mai avemtpe busdugant" etc. (25), formanda Impreunauna Intrega arsenalt botanict, In care rdmfuluse a§e4a ca o lance".

Ne °prima aci.

(20) Cf. Huhn, Zeitschrift far vergleichende Sprachkunde,Berlin, 1852, in-8, t. I, p. 540.Benfey, Griechisches Wur-sellexikon, Berlin, 1842, in-8, t. I, p. 663. .

(21) Hahn, Albanesische Studien, Jena, 1854, in-8, Lex. p.(22) Schaaf, loco cit.(23) Hist. Nat., XXXV, 54.(24) Lex. VaL. 573.(25) Alth, Hauptbericht der Handelskammer far Bucovina,

Czernowit7, 1862, in-8, p. 81-95.

salt

pia

lul

a,

III..

STITDIDIU 1V, § 10. 47

cce genealogia cuventuluf :

Greculii 16yX1

Fenicianulu Albanesulti rnfeiaromcha

Celticubi rhon Latinulti rnmex Traciculit romfaLatinulti

CelticulA lang Latinulu rumpia

RomanulA ramffi

Latinulu framea---Germanulti ham pfriem.Latinulu lances

Ital. lancia. Roman. lance. Span. lama. Franc. lance. Germ. lanze. Neogr. AcirrCca. Magh. lancea.Polon. lanca. Persianulit lung! etc.

Sulita este una din armele celle mai rudi-mentare.

Ea se gassesce la unti loci cu dm° de mam-mouth degia In cello mai vechf periede alleepocef de petra, §i mai ca, nu se affla, una sin-guru tribti selbatect, fie cata de degradatli,carufa nu -I fie cunnoscuta.

Fara, a inventa lancea, Fenicianil at facuttprogressulu de a Inlocui petra prin bronzt,prin metallula stralucitort", §i primele po-pore In Europa, carora s'a transmisu acesto,arm atatt de perfectionatk trebuita natu-ralmente sa, fie locuitorif cdstelort maritimecellora maf apropiate de culbulu gintif semi-Sice : Tracil, Grecif, Celtif §i LatiniT.

Ecce de coin limbele acestorti patrunemurfne Intimpina, Tina nume curate feniciant : Ion-cha, romfa, rhon, §1 rumex, forme elite d'a-dreptula din romcha, pe canda aiurl ells estefenicianu numai indirectamente.

Cu. multt Inainte de a fi pututt petrundeSemitic el-In§if in centrulu la nordulti Eu-rope!, dee& von fi petrunsu acollo vre-o dataIn realitate, corabiele lora trebufaa sa. depuna,productele industries orientale pe fermis Pon-tuluf, Mediterranel §i a! Atlanticef, transmit-tendu-le de 'nteiti poparelort tracice §1 elle-nice ca cellora ma! sud-ostice , apof ter-relora italics §1 gallice , de uncle dupa, acefamarfa se respandfa prin canalula indigeniloruIn interiorult continentuluf de 'mpreuna cu

numele ef cells feniciana, modificatli In di-verse chipurf dupa diversitatile fonetice alleintermediarilora.

Ma! pe scurth, sciinta filologica, venindaIn agiutorulli archeologiel propria vise, niarreta ca urmele feniciane In zona septentrio-nal& a Europe! sunt Inca depute de a de-monstra presinta direct& a Fenicianilort, dupecurat se pre-grabesce a conchide scala pro-fessoruluf Nilsson, de ore -ce elle at pututtagiunge pent acollo Intr'unii modti indirecttprin Tract, Grecf, Latin! sea Celt!, cu carssingurf Fenicianif se afflat intr'unti contacttimmediate din cea mal adanca, anticitate, deg,pe atund cftndu nu se propagase Inc& Intro-buintarea uneltelora de bronze, pretutindenfmaf vechf decata acelle de fent.

Cuml-ca, romcha feniciana, era metallica §ianume de bronzt, prob& este derivatiunea'fdela radicala semitica ramah, a straluci.

La Traci, de uncle a pa§ita %ilia laGerman!, acestti tuventt trecu nu numaf inIntellesu de sulita, art. §i acella de sabia,adeca o arra& pests putintl a se face dinlemnti set din silex:

Una admirabilti v6rfa de lance, &sat pestsOltt, In Roman* i carele face parte ac-tualmente din collectiunea de bronzurf a d-lufCesare Bolliaca, se pare a fi adeverata dacict :lungt ca unli tessaca §i ascutitti de ambelelaturf, ellli art pute servi ca sabik Intro-

roam

s&

lias

L

mat

'n

§i

I


cAndu 'dimensiunea unuf simplu pumnard.Candt unit Dact arunca pe umerl gun-

d/ra contra intemperielort atmosferice strappungea cu romfa in migt-locult codrilort ofern selbateck negregitt ellt nu se gandfa csaceste preti6se instruments In lupta 'I contranatures le datoresce Indief pe de o parte giFenicief pe de alta, dupa carat nu se gandianicf Latinulh purtandt zeghea §i lancea, §i cu a-trail mat putint ne gandimt not, departata po-steritate daco-lapna, mogtenindt tote acestea.

11.

COCIOABA. ARGEA. SAMCEA.

Dela vestminte gi arme, ss trecemU la pa-leontologia lOcuintef.

Ne marginimt a mentiona culrentult co-cioab4, Intrebuintatt la tots Romanic In intel-lest de colibk domuncula vilis, tu-gurium" , dupa, definitiunea LessiconulutBudant (1).

Ellis correspunde din tote punturile de ve-dere, prin radicalk prin suffisst i prin sem-nificatiune, samscritului kutum/sjela radi-cala hut, a incovaia , probabilmente slice

Pictet din causa forma rOtunde a colibel"Si a accoperiguluf (2).

Oa din cocioaba," s'a nascuttprinvocalisa-rea nasalef urn din ukativmbaD Intocmaf ca Intoaba," din tympanum", sanscritult tamp ".

Prototipuln coclobei n6stre se affla den') pemalult Indului.

Vomit analisa mar pe largo o alta vorbaromans, alle carica migratiunf §i Incuscrirfif daft mac milt& importanta In istoria ori-ginilorft cultures umane.

Poporult . cello mai vechit pe termult nor-

(1) Lex. Val., 130.(2) Pietet, II, 240.Modelltu1 de waste locuinte indiane cro-

tuude vetil in Weiss, Eastamkunde, Handbuch der Geschichteder Tracht, des Baues etc., Stuttgart, 1860, in-8, t. I, p. 504, 515.

diet ant Marif-negre at fostt nu Scitif , cipredecessorif lort Cimmeril.

Cu patru secolf inainte de Cristt, Erodotttabia mat putea ss apuce sate o 'mg& traditiu-ne despre essistinta acestel obscure natiunt.

Terra, pe care o occupy Scitil, fusese matanteia a Cimmeriloru. La prima nvasiunescitick afflandt despre multimeaCirnmerif tinura, unit conga, in care s'atemist done parer! contrare, gi nicl o partenu voia sc renunte la a sea. Parerea caste'nobile a fosttt cea mat barbatesca. Pe candtpoporult sustinea necessitatea de a parkssiterra de'naintea unuf adversart atatt de pu-ternict,' casta nobila propunea a se ap6raOne la estremitate. NesuppunOndu-se po-porult nisi nobilil poporulut, po-porult s'a decist a se retrage far& luptk la.s-sandt terra la Scitf, pe canda nobilif, addu-Conduit aminte bunurile ce le gustase Inpatria calculfindt rellele ce vort resultadin emigratiune, s'ai'l hotarItt a nu fugi cu po-porult, ci mac bine a muri gi a fi Ingropatf In

terra. Astt-felit fiindt dispositiunea spirite-lort, Cim.merii s'at Impartitt In doue armatede forte egale i act InceputU a se batte unitcu altif. Casta nobila Intrega, a fostt uecisl,Si poporult a InmormOntatt cadavrele longsfluviult Nistru) unde mormintele lora se vedtpene asta-411. Plecandt apot Cimmerianif, Scitilflat copprinst la sossire o terra de§erta.Pens acumfi essista In Scitia castelluri elm-,meriane, tint porta cimmeriant, o regiune nu-mita Cimmeria §1 Bosforulli Cimmericti. Separe de assemenea ca Cimmerit, dupa ce fugi-sera, in Asia de'naintea Scitilort, a i age4atto colonia, pe peninsula unde este Sinope."(3).

(3) Herod., IV, 11-12.

§i

§

Ellu dice:

inamicilort,

nobililora,

isl

si

ST1JDIULU IV, § 11. 49

Niebuhr, commenthndu cu mult& agerimeacestiT passdgit, conchide c& long& Nistru nuse bAttuser& Cimmerii waif cu alii, ci tre-buia sA, se fi Intemplatt ultima lovire deci-siva Intre dIn§ii §i Sciti, In urma c riia, fiindtiel Invin§i, s'al retrasti la Dun4re, ert. nu In A-sia dup& cwn& credea p&rintele istoriei (4).

Ori-cumt s& fie, faptulti positivti este c&Cimmerii fuseser& Intr'o epoc& de totA pre-istoric& st&pani al Sci iei, adec& ai unuf ter-ritoritt copprin4endt In qillele lui Erodotu tat&portiunea oriental& a Daciei, asttl-felit a depe atunci ei cat& s& se fi Invecinatu cu diver-sole popOre tracice, dintre cart nici uuult nutrecuse Inc& pe mallult stangil allti Dun&ril.

Resbellult Intro Sciti §i Cimmeri avuseseloch 'Ong& Nistru approssimativti cu §epte-se-coil Inainte de Cristu (5).

Prin urmare, o Insemnat& parte a Daciefappartinuse Cimmerilort suet acumt vr'otrei mii de anni.

Dec& ni se va Intempla deril a da In limbanostrA peste unt cuventt cimmericti, ell& vaaye o vechime cello putint de trei-4eci desecoli, allaorinclu In acestti colossal& inter -vallo timpti dela Cimmeri la Traci, §i apoiprin ramura dacic& a gintii tracice transmit- -tendu-se Romanilorti.

Eforti, carele a traitti numai cu vr'o douesute de anni In urma luiErodotti, dice c& Cim-merit lOculau In casute suterrane numite ar-gille: cdnobq (litv.p.eptou6) iv xcetaysiot; otx(caq bocelv, a;xcao6cnv ettoyaXu; (6),

De ce nemti vora fi fostu Cimmerii, nu se

(4) Niebuhr, Ueber die Geschichte der SfIcythen , fn Kleinehistorische Schriften, Bonn, 1828, in-8, t. 1, p. 365-67. Cf.Rawliuson, History of Herodotus, London, 1862, 1n-8, t. 3,p. 9, nota 4.

(5) Ukkert, Skythien and das Land der iGeten oder Da-her, Weimar, 1846, in-8, p. 17.

(6) Ap. Strab , V, 4, § 5.

scie; scriitoril vecial Ii deossebescA totil-d'a-una de Sciti §i de Traci; scriitoril noui, pe ba-sea unei simple assemen&ri nominale , li ac-cord& o origine celtic4; o demonstratiune sci-intific& lipsesce d'o cam data; din limba cim-meria, tot& ce ni-a remasA este cuventultde mai sustl : argilla c&sut& suterrank.

Cumil-c& acest& vorb& a trecutA dela Cim-meri la Traci, avemtk o prob& filologicA dintrecello mai puternice.

Stefano Bizantinulti ni spun c& aIn limbs«track& Orecele se chiam& argil : 67s6 @mum) 6

citric apitXo; xcasttat (7).

Numele grecescii allA §6recelui Auk deriv&din radicala arian& gaur& (8).

In limba samscrit& §Orecele se numescecugira dela cu§i" gaurk

altu nume samscritil all& Orecelui esteuakhanaka ) dela khani" gaura.

LAtinesce gaura §i iepurele-de-cas& port&unult §i acella§i nume cuniculus", fiindu-c&

Tice Varrone alepurele-de-cas& face gau-re pe sub p&mentan (9).

Slavonesce sobolulti se numesce kr'te delaarianulti karts ", gaurk de undo numeleavant allti Orecelui de campt : kertus" (10).

La Albanesi dintr'o causa analog& grierultise chiam& burkd", ert bordeiult burk" (11).

A§a derii numele tracico all& garecelui am-Xoc Insemnez& pe mat animalt locuind in gau-rd, adecl in cola -ce la Cimmeri se numiaTEXXa.

In acestt mode not scimil c& :1. Cu vr'o mii& de anni Inainte de Cristt,

(7) Steph. Byz., v.'Apyaoc.(8) Pletet, I, 412.(9) Varr., De re rust., 1 : 4Cuniculi dicti ab eo quod sub

terra cuniculos ipsi facere soleant, ubi lateant in agris'.(10) Pott, Wwrzel-Worterbuch der inclo-germanischen Spra-

chen, Detmold, 1869, in-8, t. 2, part. 1, p. 150.(11) Hahn, Alb. Stud., Lex. 16.

7

de

Una

§i

dcp

vila",


Dacia dela Nistru One, pe la Oltti appartineatanui poport numitti Cimmerf ;

2. Acestt poport, anteriort la Dun&re Sci-tilort §i Dacilort, trAia pe sub pamentt Innesce bordeie ce se chi&mat argille;

3. Prin vecinetate, cuventult a trecuttdela den§if la Tracf , dintre car! &coat parteDacia, unult din elementele celle maf consti-tutive alle nationaliatif romane.

Sciinta s'a Incercatt a gkssi originea argilleioimmeriane In limba celtic&, In care Inse cu-vOntult argel Insemnez& numaf a ce-va acco-peritI (12), incatt nu copprinde ideia funda-mental& de locuint& suterran&a.

In too, Europa argellele fiintez& unicamentela Romani, mai cu semb, Inse In Muntenia, de§inumele satuluf Argeua In districtult Tecucitprobez& vechla essistint& a acestuf cuventu §iIn Moldova.

Ecce definitiuneaArgea, plurals argelle, gropd spat in

pchnentei in forma patratei, care se accopere custuf1.4 qi peimentli, bsi in care vera essu mulerilepanza, eru lerna se punti stupiI; c a s u l a v elcella subterranea, ubi aestate mull-eres telam texunt, hieme autem alvea-ria conduntue (13).

Publicandt . acest& bilingu& definitiune, So-cietatea Academic& lg face o lung& seri& deIntreb&rf assupra etimologief cuventuluf :

Nu cumtt -va s& fie latint 1Nu cumtt -va din argilla lutt

(12) Turner, History of the Anglo- Saxons, London, 1808,in-4, t. 1, p. 35: tit is certainly a curious analogy of lan-guage, that argel, in the language of the Cyrary, or British,means a covert, a place covered over s Diefenbach, Cel-tica II, 176.

(13) Glossariii care coprinde vorbele din limba romans etc.clupci insarcinarea Societatif Academice, Bucur., 1871, in-8,p. 25. Cf. Pontbriant, Diegionara romano-francesa, Bu-our., 1862, in-8, p 48 : A. r g e a, butte, made terrancele &ohpftnzas.

Nu cumtt-va din arca lad&IF&r& filologi& comparat& , mArginindu-se a

latinisa tete In drOpta §i stanga , facenddromance chiartt ciorba §i 2erbetulit (14), nuse scrie unti Dictionart Academia.

Dec& autoril Glossariuluf" art fi consta-tatt tree erea immediat& a argelle dela Cim-meri la Tract §i dela Traci la Roman!, art fipututt s& arrete apof pe unto plant secundart,precumtt ne vomt Incredinta Indata, §i Inru-direa acestuf termini cu latinult arca; o In-rudire necontestabila, nu inse prin vr'o trans-missiune direct& dela null la altif, ci printr'oaffinitate primordial& ariana; catt se attingede argilla lutt, adec& pamentt albiciost,dela radicala drg, a luci, de uncle proving deassemenea ecprel alb% dpyupoc = argentwmargintt, dipyaoc,== argilla etc. (15), d-lort. artfi lassat'o cu totult la o parte, appartinendtluau! gruppti absolutamente differitti.

Cimmerianult arrikka argea, bordeiti, c&-suta suterranA, deriv& dela radicala arks, de

(14) Glossaria, 164 : Ciorba , cuventulu nu p6te fi tur-cesch, gi cu at5,t5 mai putinil Intellessulii cuventu-elui se esplict, prin romaniculit sorbereP, din care gi franc.=sorbet, romdnesce gerbeth s in loch de gorbetii*; cdthepentru formlt, precumii se 4ice egurip, aga s'a 4ish ciorba4cin loch de gorba, cumd gi pronunt5, mare parte de Ro-(intuit!, academical Ciorba, pecare ah luat'o de in Turd Romknii, Serbi'1 gi Bulgaril, Cagi perbetulii, pe care tail dela Turd rah luath Slavit meri-dionall gi Romrtnil, luttndu-le pe am5ndoue anume in timpilmal modernl, de vreme ce nu se glisesch nieltiff In monu-mente vechi gi din evulh medih, Turcil le-at luatti la ronduliilorh dela Arabi: gorba clorbh gi farbatbenturli, firti A-rabil le-ait formath la &mil a-cash din radicala go.rTha, a b6.Toth dela Arabi, de pe timpulh dominatiuml Maurilord pepeninsula ibericlt, au Portugesil sorbete gi xarope; apoi Per-sil pe forva gi Curi1 pe- siorba. Dela Portugesi ad Francesilpe sorbet, Radicala arablt se ghssesce gi 'n celle- l'alte limbosemitice : ebr. saraf, etiop. araba gi chald. mt. Toth de a-collo vine turculh wrap vinh, pe care de assemenea rah.Imprumutath Serbil gi Bulganl. Despre termenulit francestlve1.1 Littre, Dictionnaire de la langue frangaise, Paris, 1873,in-4, t. 4, p. 1983.

(15) Ourtius, 163.

Admirabill filologib

STUDIIILIT IV, § 11. 51

unde: samscritult rakes, a aptra gi a conserva,grecult apyko -cu /*Hest , ca gi la-tinulti arceo, de unde area lad& gi arxce-tate; armenult argcala stabili (18); goti-cult albs, templu (17), cu transitiunea re-gular& a sansCritului k In h la Germani;celticult argot set argoet padure, In sin*de fortificatiune naturala; celticult argel

loch accoperitu, qicere mentionata degiamai sust. etc.

Aces car! sustint celtismult Cimmerilort,art puts invoca in fay-area assertiunii trece-rea samscritului k in g: ark= apyrAa, ca §i laCelti an* = argel, pe candt la German! k sepreface In h, la Greet Si Latin! se pastrez&intactti, gi numal la Armeni, ca gi la Celtsgi la Cimmerf , se schimb& in g : ark=ar-gael; ast& analogi& fon,etica destund de impor-tant, nu se confirm& Ins° In casul de fat&prin analogic logics, cad la Celti radicalacork n'a produsti nici unit termini). esprimendtideia de ulocuinta sub pamentiin, o notiunefundamental& In argellele cimmeriane, trans-misa printr'unt Invederath imprumutti la Traci

'n fine la Romani; In acestt chipt, chiart.deca Cimmerii at. fostt Ce11il, precumii amtfi plecati a admitte no!-ingine, totugi cat&sa-f consideramt ca pe o ramur& separata, re-masa gi desparut& In zona orienbal& a Euro-pe!, f&ra s& fi lnaintatt spre Occiclintemersuhi glOtelort . anteriare a migr4iunifceltice.

Ea In cimmerianult arg -ila este suffissultsamscritt la, prece,st de vocala de legaturaIntocmai ca in cuventuld ventt, dela

(16) Paschal _Lacher, Dictionnaire dirmAnien, Venise,1818, in-8, t. 2, p. 87. Despre k=g in limba arm6nA,Petermann, Grammatica linguae armeniaate, Berolini, 1837,in-8, p. 25.

(17) Gaugengigl, Ulfilae, Passau, 1849, in-8, t. 2, p. IIILes.

ana suffla, adec& sufflatort ,path-i-/a, dru-m*, dela pantha merge, adeck merge-tort ", etc.

Cu vocala de leg&tur& u, suffisstnasce forme ca hares -u-ki, amantt, dela hare-amangaia, adeca mangaiatort"; cu vocala de le-gatur& a: dap-a-lcl, nestatornict, dela clamp ase migca, adeca migcatort" ; far& vocal& delegatur& : cuk-lci, albti, dela cuka luci, adecalucitortib, etc.

Prin obicinuita permutatiune a sonurilortlicuide in limba samscrita, acestt suffisst ap-pare adessea ca ra, lipindulii de radical& acel-

vocale de legatura i, u gi a, buna-6r&cutitt, dela cThid a despica, adecr

despicatort", bhid-ura, fulgert, dela bhid, aspinteca, adec& spintecatort" etc. (18).

In limba greca suffissult la=ra este repro-sintatt. In Tpox-a-A6c,trmt-s-X6S, cpXsy-o-p6c etc.; lati-

nesce In trem-u-lus, spec-u-lum, gna-rus, sel-ladin sed-la §i aga ma! incollo.

Dupplulti 1 in cimmerianulti &pipacc fata cusimplult 1 din tracicult apitkoc, intocnial ca Ineolicul ara),Xcc §i lOnga atticult arik, caIn eolicult Tonga atticult poi)Xopac, cre-ticult (36)Xopzei, latinult volo, zendo-samscritultivar, set in proto-latinult tulo lOnga classicultkilo, pilleus Ring& pileus = iraoc etc., este odupplicare eufonica , patrouat& gi propagat5,de uncle dialecte pe care filologia nu trebuis'o confunde cu dupplicarea cea compensathlca In axAoc din .5Xj0c set In so//us din solvus.

Una essemplu identict din puntt in puntteste latinult argilla fat& cu grecult apitX0c.

Cimmerianult arg-i-la Insemnez& der6 lit-

(18) Schleicher, Compendium der vergkiehenden Gram-matik, Weimar, 1866, in-8, p. 418, § 220, pune suffissul6. raca primitivd gi pe la ca derivatil. Difficultatea en care po-p6rele selbatece gi copill, adecl. represintantil actual,' al fa-

- se' nmane cella mel vechl, pronuntit sonnld r, ne face arespinge acdstit teorilt.

acellmf

tan

§i

Yn

veil

acella-§I

lea-§1

clhid-ira,

ar1XX1

po),),ollat

§i

7,

m

:

52 1STORIA TERRITORIAL&

teralmente unit loci de aperare set de con-servare; aceia-ce distinge inse cu desever-§ire de tote celle- l'alte vorbe samscrite, el-lene, latine, germane §i celtice de aceiall tul-pink este anume caracterult set de a fi subp&mentt, ca §i la Romani' argea, contras&din argilla ca ea din illa, massea din maxilla,set sanncea dintr'unt nume dacict alit sabieisamcilla.

Intre soncila=selmcea §i argilla=argea ana-logia ffindii perfectk ne credemt datori a a-nalisa pe large originile cellei d'&nteit, Carlni vort procura o noun, interessant& prob&despre rollult acclimatAril In istoria culturesumane.

§ 12GENEALOGIA SABIEI LA DAci.

Vorba sdmcea s'a pastratt in gura poporu-lui In Moldova §i peste Carpati.

Lessiconult Budant, cent ma; bunt in-terprett alit dialectulairpmant din Tran-silvania, o definesce latinesce §i nemtesce :.S&m c e a, stimulus , aculeus , der Stachel;s&mceua cutitului, cuspis cultri, dieMesserspitze." (1)

D. Cihac, alle c&rui informatiuni sunt maiex. sem& moldovene, slice: aSImce a, aiguil-7on, piquant, point, taillant, lame" (2).

Din monumentele vechi alle limber ro-mane, nos aflAmt bun5,-6r& In psaltirea mol-dovenescA versificat& a metropolitulul Dositet :

Prizita drxunuld pre eV. vertOse,(Petre-ascutite §i sanacelose...) (8)

Tau densult Intr'o alt& carte, voindt s&arrete c& shntult Isidore Pelusiotult cun-

(1) Lexicon Valachicum, Bndae, 1825, in-8, p. 644.(2) Dtietionnaire critymoiogie claco-roman, Fra,ncfort, 1870,

in-8, p. 254.(3) Psaltire a sAntuluil proroctl Davida, Unev, 1673, in4,

pe. 16.

noscea Biblia Cu tote finetele el, acuminacumt s'art slice atinesce, Intrebuintez1 es-pressiunea: One In sonncea ae Imvetatua (4).

In Cazania" moldovenesa a metropolitu-lui Varlamt ne Intempina: anevoe't1 va hi s&calci in simceoa lepelp (5), acollo undo Vulgataslice : a durum est .tibi contra stimulum cal-citraren, brit In Biblia lui §erbant Cantacu-zint : cu greU este tie spre boldwrI a lovi cupiciorult" (6).

In Evangeliarult transilvant de sub au-spiciele lui Rakotzi : ,cu gret ti-e In sdatceoastramurd/ril a zvarli . (7).

Ni se pare c& aceste patru essemple sunt deagiunst.

In Valachia propri&,s&mceua" nu se aude.De aceia n'o g&ssimt nici In dictiona-

rult d-lui Pontbriant.Peste Oltu base, mai allest in Gorgit,

eoncea se numesc6 unt mica cutitt, pe ca-re'lt Intrebuintez& Tiganif la fabricatiunealingurelort de lemnt.

Mai pe scurtt, din tote cello de mai Bustresult& a a§a, se chiam& on -ce verft ascu-titt, dert mai cu preferint& tint tkiu§t.

Dup& spiritult limbei n6stre, sAmcea"este o contractiune din samcilla, ca §i (tar-geaD din eepTEXXa.

D. Cihac presuppune c& acesta vorba artderiva din latinult sentis, spirt, prin in-termediult unui diminutive senticella, spini-§ort, despre care base nu se p6te da nici o pro-b& din latinitatea classick din acea median& §idin dialectele neo-latine moderne.

(4) Synamarii, IagI, 1683, in-f., febr. 4.(5) Carte romecnisca de intliclturcl, 'ail, 1643 in-f., f6ia

95 retro.(6) Biblia oxleal Dunmeileisca Scriptures; Bueureed, 1688,

in-f., p. 838.(7) Noula Testamental, Belgrad.64,1648, in-f., Faptele Apo-

rK, 5.

'It

tMi -amtif

"

stol.,

ST1JDITTLII IV, § 12. 53

Suntemt sicurr a d-sea n'aril fi recursala o etimologia atatt de artificialk decegiadducea a-minte ea 'n limba dada sabia seclicea actlithPal dupa cuma nf-o spune o ye-chin, fontana chiart1 din timpulti lui Tra-ianti (8).

Licuidele permutandu-se in tote limbele,accp.01pcc este samsila", de unde provint di-rectamente usamcellele" romane.

Chiara dintr'o form& samsira Latiniiall pututa face pe samcilla, InlOcuindt per prin dupplult 1, ca in italianulti pellegrinodin peregrines.

Daciculti s, pe de aft& parte, a trecutti laRomani In ci Intocmai ca In numele oltentalit Incaltaraintei doci(9) din greco- latinultisocci, athowt, papucf, pe careal. aveati §i Traciidupe marturia lui Esichiti (10).

Transitiunea e cea mai normala nu nu-mai sub rapportulti foneticti, dera §i dinpuntult de vedere logica.

In adevera, ideia de taiuga sell verfil as-cutitt gi ideia de sabia, se confunda.

Astt-felit din arabubl 2afrat, taiugt, de-rive persianula filar, sabia; cu samscritulilkaranda, sabia, se lega,persianult kdii, verfaascutitti; In dialectula celto-irlandesa sabiagi verfult ascutitu porta acellaii nume decalg set colg, etc. (11).

Prin urmare, fonologia gi logica concord&d'o potriva a stabili proveninta a samcellei"nostre din dacica acewirtIpa.

Dacii, la rondula lord, primiser& cuven-tula din Persia.

In limba persiana, ca gi 'n vechiult 0 dia-

(8) Snidae Lexicon, ed. Kuster, Cantabrigia, 1705, in-f.t. 3, p. 281.

(9) Pontbrlant, 130: (Clod, chauffe-pieds, chaufferette.(10) liesych., verbo GOxxot.Cf. Lex. Bud., 121.(11) Pictet, Original undo-europiewnes, II, 220 §1 passim.

lectil bucharict, sabia se chiama, pene a-sta-4i pmer (12).

Portult Tracilora In genere se assemenaatatt de multa cu portulti persiant, Incatadegia Ovidit, vorbindtl despre ramura ge-tic& dela gurele Dunk-if, clicea:

4. . . Persica brazen Legit. (13).

Acosta assemenare de porta s'a consta-tatti de catra tots archeologii prin passagelescriitorilort. classics gi pe basea anticelortsculpture.

aVestmentulti Persiloraiilice Montfauconnu differ& de boat de'alla Dacilora (14).

.CAaretif dacici urmeza ellt mal de-partesemena apr6pe In tote cu as Persi-lorti" (18).

Draconeleobserve ellil In finea fosttisemnult caracteristicti alit Persilort gi allaDacilora" (16).

Astir-felia se esplica pe callea istorica tre-cerea iamerultd persiant In acquplpez dacica,de unde apoi samcilla=stuncea a Romanilort.

Dela tine rose luat'ati. Insigi Persil pea gamgir"

RadOcina cuventulufe samscritult vas, auccide.

Acesta gruppt foneticil este susceptibiltde o forma nasala cans (17), era v trece re-gularmente In limba persian& In s gi 'n 2,buna-ore pap (pecus)=pas,cankha (concha)=sank, Olaka (equus generosus) = fillak etc.

(12) Kiaproth, Asia Polyglotta, Paris, 1831, in-4, p. 242.(13) Ovid., Trist., lib. V, el. 10.(14) Schatz, Antiquitates Graecae et Ramanae, Norimber-

gae, 1763, in-f., p. 300: 4Parthornm vestis Decorum ye-stimeir7r ane similis est....

(15) ibid., 310: (Dad equites Parthis fere similes erant..(16) Ibid., 312: Draco Parthorum Dacorumque proprie

signum erat.*(17) Pott, Wurzel-Worterbuch, II, 364. Pictet, II, 207 :

(gas, cans, cEedere, la3dere, ferire.)

?


Prin suffissula i -id sett i-rd, radicala cans,a uccide, produce pe cans-i-la set vans-i-ra,aarmh uccicletore", de uncle vine d'a-drep-tula persianula

Aga der) din India vorba trece in Persiagi din Persia la Dad, mogtenindlo aci legio-narif luf Trafant.

Toth dela Persi, Inse cu ±iulttL maf tar-4ia, abia In epoca Cruciatelora, ate addus'odin Asia celle-l'alte popore neo-latine : ita-lianulti scimitarra, francesult cimeterre, an-glesulu scymitar etc., a chrora derivatiune din§amiir ate recunnoscut'o de-multti filologil oc-cidental! (18).

In fine erOgi dela Persi Intr'o epoch inter-mediarh, duet, Dad i Inainte de Neo-latinf,at chpetat'o prin vecinetate limbele semi-tice, chaldaich, siriach giebraich, sub forma desafsera (19).

La Semiti cello maf vechf essemple de In-trebuintarea acestuf cuventa sunt numal dintimpulu luf Cristo (20).

Arabif i Etiopif nu-la possedh, semito-logif in degertt . s'arft incerca sh-f gassesch vre-o rhdecinh indigent,.

In acesta modti ushmceua" roman& are umttath la Dad, unto bunicti In Persia, nut stra-bunt In India, gi nesce unclif pe de o parte laEbref, Sirf gi Chaldef, 6ra pe de alta In Italia,Francia, Spania gi Anglia.

§ 13.

SELECTIUNEA NATURALA IN ORIGINEA URBILORU.

Din paragrafi! precedintf ne-amts convinsack reactiunea omuluf contra nature! este a-

(18) Littre, Diction., ad vocem.(19) Bochart, De coloniie et eermone Pluenicum, Francof.,

1674, in-4, p. 615.(20) Schaaf, Lexicon Syriacton concordantiale, Lngduni,

1709, in-4, p. 393.

tata de plink de pedece, Inchta on -unde ci-vilisatiunea a reugita sh primp radacinh, atrebuita In curse de mif de anni sk lucrezeunulti duph altuhi. sutimi de popare, pane cela urma urmelora cella maf not din elle sh,se pOth bucura de stratificata munch a tu-turora predecessorilora seT.

E Ingrozitoru, §i totugi nu este Inca de-stullt de completa.

Chfara mil de anni §i chfara successiunea aBute de popare, nu pretutindenf sunt In staresh agiungh la unto grad1 mai Ina WI de cul-turh, ci numaf in unele locurf Intr'o minimaminoritate de situatiunf.

Duph elm:La o specia, unto tribit, o natiunederiva, dintr'unil individti sea dintr'o singurhphreche, tots. aga o urbe cata de grandi6skprovine dintr'o simply lOcuinth, dintr'o coli-bh, dintr'o vizuinh assemenea acellef casaRomuli" scobith sub pamenta §i accoperitacu pain, de unde s'a In Altata gigantica Romh.

Intr'o lume utopich, lipsith de nenume-ratele resistinte alle realithtif, fie-care individaaril produce o natiune, fie-care colibh artdeveni o urbe, fie-care germe arts dobandi onedefinith desvoltare; In lumea cea positivhInse millitinele de Inceputurf sunt menite aperi luptandu pentru essistinth, i pe cada-vrele milliOnelora abia supraviuetuesce ici-collea ate unula !

Acesta. selectiune naturale In originea ur-bilorti o vomt constata pe territoriula Dade.

§ 14.

STATISTICA RITINELORIJ IN MUNTENIA..

Romania nu posseda, Inca o chart& archeo-duph cuma este, bunk &t,, acea a Bel-

gief de Van der MOele sea a Italiel de Ma-rinoni, unde sh fie indicate Intfuna modlisistematica tate localitt, ile distinse prin pre-

fan t.2ir.

si

logick

STITD113LIT IV, § 14. 55

sinta anticitatilort de diverse caractere §i dindifferite epoce.

Speraml c acesta regretabila lacuna o vaastupa tractatult de Archeologia Roman& ,

pe carelt prepara eruditult nostru amictd. A. Odobescu.

D'o cam data, pentru a sci tote ruineledin Terra-Romanesca, tote punturile pe unde

conservatt ore -cars semne de vechi cetatiset orate, amt fostu slat a recurge la lint pro-cedimentt mai putint sicurt $i forte obositort,cetindi in curst de o septemana din scoria Inscorta, celle 536 pagine alle Dictionaruluitopografict" all>i d-lui D. Frunqescu, de undemi-amt pututti forma urmatorult tabellt pro-visorit :

I. IN OLTENIA:

1. Balotescii, pl. Ocolti;2. Batolif, pl. Blabnita;3. Berea, pe periulti Deenttutti;4. Bid/rip, pl. Ocolii;5. Braniscea, pl. Cttmpulti;6. Breznila, pl. Ocolti;7. Breenita, pl. Motru-de-glosti;8. Ccitunulii-de-suszl, ibidem;9. Cor/citettg, pl. Campulii;

10. Corm, pl. Dumbravfi;lt. Cremene, pl. Ocolti;12. Erghevita, ibidem;13. Govoclarva, ibidem;14. Himova, ibidem;15. Pisculil la Iacobi, ibidem;16. levare, pL Blahnita;17. Izimfa, pl. Campulii;18. Lupga-de-susil, pl. Motru-de-giosti;19. Monastire, pl. Ocolti;20. Scdpeiii, pl. Blahnita;21. Tarnila, pl. Clo§aril;22. Topoinila, pl. OcolA.

1.4

ti)

23. Beibiciu, pl. °cold;24. Brastaveiftl, pl. Balta;25. Cacaleti, pl. Ocolti;26. Celelu, pl. Oltuld-de-giosq;27. Corabia, ibidem;28. Frassinetulii, lone, ape, Tealiiin;29. Giircomi, pl. Oltula-de-giosA;30. Gostaveitti, pl. °cold;31. Grosdaodil, p1. Balta;32. Papazolescil;33. .Refca, pl. Ocolu;34. Sadotra;35. Sleivenf, pl. °cola.

36 Barcufa;37. Bradesci, p1. Giti-de-eusil;38 Bucoveclorii, pl. DumbravIS,;39. Casa -albs, longit CitdiulatescI;40 Cereitii, pl. Balta;41. Cetatea, pl. Campala;42. Cetatea-maerif, pl. Amaraditt;43. Caca-mare ;44. Foiforii, pl. Giii-de-glosil;45. Hunid, pl. Cfimpulti;46. islegont, pl. Balta;47. Plenita, pl. Campulti;48. Polana, ibidem;49. Rcicari, pl. Giu-de-auett;50. Tdrnava, pl. Giti-de-glosa.

51. Gwra-Veila§ula;52. Trertti, pl. Ocala.

53. Longs .Rinmiculii-Vcilcill;.52. 54. Trupina, pl. Luncavgtti;P- 55. Riumenii, long% Ocnele -mart.

II. IN VALACHIA PROPRIII :

1. Breinceni, pl. Marginea;2. Breita§ani, pl. Tgrgulii;3. Bugforenca, long% p6rinbl Tinoed;4. Ccilinescil, pl. Tdrgulif;5. Cetatea, ibidem;6. Coniescif, pl. Marginea;7. Fleimeinda, pl. CitlmittuIn;8. Netotii-de-susfi, pl. Tgrgabl;9. Creel, longtt MavrodinA;

10. Rica, pl. Teleormand;11. StorobcInesa, pl. Marginea.

.et

<I>

ee

ea

.1n=1

v

0

A

0

0E

s'at

'-'o...

'0

'.1

.:.

>4

a

El

o

La

prsA.

,.a0


12. Cetatea fetes, lOngl Oreveditt;i 13. Comana, la g-ura Noislovultif;° 14. Gradiecea-de-sued, pL CiUniscea;

15. Marotind, 18ng periulu Comasca;co

16. Petrele, pl. lilarginea;10. 17. Petrofanif, ibidem;

18. Tdmeifeecii, pl. Glava,cIoc6.

19. Cetatea - fetes;4." 20. Pdceienif, pl. Balta;0 21. Leh lid, pl. Campul5;o 22. Lucia, pl. Balta;

73 23. Piva-petrei, ibidem;" 24. Raid, p1. In lomita.

{25. Ceiseidra, pl. Oltenita;26. Porcescil:27 Spantovei, pl. Oltenita.

717; f 28. Sloboclia-amarei, pl. Gradiscea;LECia' 29. Maesinenti, pl. Marginea-de-glosii.fal +12

{30. Cetatea-vechid ;31. Cetatea, puntil trigonometric'''.

i 32. Cetatea-vechiei;e 33. Ur/atif, p1. Cricovil.yo

tg,

...,35. Gera-Gdrlutel, pl. Balta.

P;

'.-T: 36. Jidova, long& Crimpu-lungii;'43 37. Miceseil, p1. Riuff;

38. .Rucitird, pl. DImbovita.01

)4

e 40.41.

Cetatea, 10ng5 obgr§ia WO;Negru-vodei, p1. Lovisce;Potlogf, lone, Clirpeni§ii.

Ecce derO noue-iecf gi gesso localit&ti InMuntenia, unde s'at &situ One 'nn6stre urmele unul antict trait urband.

Agellatt dup& districte §i dup& cello douemarl despartirf tranitionale alle Terref-Ro-manescf, acesti tabellil devine de o estrem&Insemnetate, degi este susceptibilu de unelecorrectiunf, de cart In genere cam are ne-voi& lucrarea d -luI Frunqescu.

In casult de fats, din fericire, errorile pottconsista In ciffre isolate, dert nu In rappor-tulti dintre cello doue gium6t&tf alle tabellu-

c&cf mi411-16ce1e de informatiune despre

totalitatea terref ffindt de acefargf natur& ,

urmez& c& dee& d. Frun4escu a gregitt. Intr'oparte, a trebuitt s& gregesc& In acefa-gf me-sur& relativamente la cea-l'alt&, dee& aommist set a adaust ce-va In Oltenia, tatma a ommist set. a adaust ce-va Vala-chia proprik a.stt-felit c& resultatil plusu-rile gi minusurile compensandu-se, proportiu-nea general& Intro ambit torment remane a-pr6pe essactk

Din 96 punturl cu ruine, 55 sunt In Ol-tenia gi numal 41 In Valachia propria. ; a-dec& cello cincI districte oltene , numal dnapeste totli, copprindl mai multe resturl devechl concentratiunf decatt cello doue-spre-4ecf districte ne-oltene.

Gludetele danubiane Mehedintult, Roma-natult, Dolgiulu, Teleormanult, VlavaIalomita num6r& la -unt locti 74 punturl curuine, Intrecndt. cu 22 pe tote celle-l' altegiudete Intrunite.

Mehedintult , a gepte-spre4cea portiuneterritorial& administrative, offer& 22 punturI,possedendt astt-felit elltI singurt o pAtrimedin totalitatea ruinelorti.

Nemicti nu pate fi mal elocinte ca acest&neagteptat5., statistic&.

Reprodus& pe o mapp& a Terref-Rom&nesclindicandu-se importanta relativ& a distric-

telort prin m&rimea litterelorti, ea delimitez&In urm&torult. modti acea zonk unde reac-tiunea omuluf contra naturel a pututt fi lanol cea mai efficace:

)r4.1..-di

I 1:1

1S.

i ta,

14 Obla P Ar

DUNAREA

to.

.:,

to

lui,

§i

§i'n

§i

§i

e.311

g .z4

2

w*I A

s

_

:

0

tlillele


Mai pe scurth, din tote subdivisiunile Mun-teniei o colib& avea celle mai multe sorturide a deveni urbe mai cu sem& in Mehedintt,pe a doua trepta In Dolgit Roman*, pea treia In Teleormants, pe a patra in Vlagcagi Ialomita, pre-putine pe aluri.

Ceia-ce result& din statistica ruinelorU, seconfirm prin geografia lui Ptolemett.

45

46

p.vcavciE;ETOLt

PovxlOvsov

varrot

§ 15.

DACJA SIII3 PTOLEMEU.

Nof reproducemt mai giosti din pretiosultimanuscripts vatopediantt, copiatu In secolultXIII dup& unt essemplart forte vechit, In-trega chart& a Dacia, aga dup& cumt oschitase marele cosmografti alessandrint pu-in timptt In urma 1uf Traiants (1) :

I. Spre appus4 de OM.

Kavird.rng I$poc

lIpe8 au agog

13171f ot A 1111111

I lIa0-1LAgacrovi

T sup fax o

Ncinov-x o

17areousacra

60

a a(xlivetot)

Mcsexo-Java

devsaxon

4"3 rPOVeaeat

733

417 -eaves Boupo a vatot

AAgox VC1101

12:eissCorii&ovum

te -Java

.21x#sovso Tips-

EaX84vcrtot

ZellYPcs

axon

Ydava

JAerictav,

2syyl-dovvov

0Miro,

Katclygnot

Ow& cl"soy Tava-

vs's XOT.

46 0J1

A0

Part ga-Mv-

oxiv

(1) Geographic de Ptolkothe, edition photolithographique, Paris, 1867, in-4 ma j.

av011

45

8

§i

va

Za/ivas

146041c I

.r

rinov-Aov

/7eas-sweiaAv'yov.

44014,7.Yk

I

aa.

00

A0.4

50

'Pnri-

'n

58 1STORIA TERRITORIALA

II. Spre riSsarita de OHM

Acesta, reproductiune, unit adeveratti capt-d'oper& de arta tipografia, presint& centma perfecta fac-simile alit tuturort trassure-lora, essecutatt prin lithe strambe cu strictapazA, a distantelorti dupO. originalt.

Totala mappil, a Dade! copprinde doue sec-tiunf de o mAxime aprOpe egala,, separate

46

una de alta printr'untt mare fluvid ce severs& In Dunare.

Pentru a Intel lege acest5, divisiune, estenecessaru a recurge la testult lui Pto 'emelt,undo ni se spun ca, rIult 010, AXofmcw co-Tap.dc, ndesparte Dacia" : &caper rily Acxx kw.

Astil-feliti sectiunea I represintO, portiunea

etoov10V

Ktoto(3axo t

Zdv-eava

liauxo4vacot

(Kooclava

K ov Tnxot

tavotifi

Harellava (ir'(mot

Ocpt-a

."")

66

Zovai-Java

0t$

0

04tt

Ovaxn.Tai4cr,Java

resa

a

Tiaaov KaQ-croilA

Hai)/ (elFoevOv

Iovgt-dalla

,

STUDII1LII IV, § 15. 59

Dacie1 spre appust de Oita, adec& OlteniaOne la Teine§il §i o buccat& vestic& a Tran-silvaniel, car! constituiat Dacia propria cliskunde se §i affl& scrisa cu littere capitalenumele Afigm; pe c&ndu sectiunea II se re-fer& la portiunea Daciel spre res&rita de Olttl,adec& Valachia cea mare, Moldova, Bessara-bia §i o buccat& ostic& a Transilvaniel, o re-giune mai multa getick sarmatic& i sci-tic& decoy dada in Intellesulu stricta allucuventului ; ambele sectiunT formanda InseIntregimea territoriului rom&nt de ast&-411.

Pentru ca s& putemt precisa pe acest&mapp& Intinderea actual& a TerreT-Rom&-nese!, cat& sa luamt dreptu bast urm&tereletref punturi bine determinate:

1-o. Pe termula sudicti alle Dunarif ora-§ula Trismis set Trosmis, alle c&ruia ruinecu §epte inscriptiuni autentice s'at descope-ritt nu de- multi! la Iglita tare Macinti §i Har-soya cam In fata BraileT (2) §i care se affl&In testult lui Ptolemet intre Carsum §i Dino-getia, ambele localitatT indicate pe mappa;

2-o. Dierna, pe care Insug Ptolemea oforte limpede la cotitura unde se vers& In

Dun&re riuletult 'Cerna, adec& pe locultactualuluT tergu§orti Or§ova, cela-ce con-cord& cu tete celle- l'alte fontane istorice (3);

3-o. In fine, capitala dacic& Zarmizegetusa ,

pe care unanimitatea monumentelora geo-grafice, istorice §i epigrafice o pune In valleaHategului la marginea nord-vestica a Mun-tenieT (4).

dero, tr&genda o lini& pe Dunare dela

(2) Lanigan:1, Cetatea Troesmis, in Tesaurd de monumente,t. 3, p. 197-202.Cf. Ovid., Pont., IV, 9.Procop., Deaedif., IV, 11. Constant. Porphyrog., De themat. , II.Tabula Patting. etc.

(3) Cestiunea Diernel s'a desbitttuta pe lama in Istoriacritics, vol. 1, p. 273-78.

(4) Ukkert, Skythien, 617.

Trosmis, adeca, dela unit punttt interme-diara Intre Carsum §§i Dinogetia, §i conti-nuAnd'o In lungult fluviului spre Dierna,avema hotarult sudicti allit Terrei-Roma-nese!, c&ruia correspunde ca fruntaria nor-die& o lini& tras& ce-va mal gTost de Zarmize-getusa &NT spre Trosmis.

0 data stability acest& delimitatiune ap-prossimativa, not gassima pe mappa lui Pto-lemet urmatdrele urbT in cello doue sub-di-visiuni alle Munteniet

In Oltenia : In Valachia,

Dierna ;Druphegis;Tiriscum ;Phrateria;Amutrium;Hydata;Zeugma;Akmonia;Argidava;Pinum.

Netindava;Tiasnm;Sornum.

Astti-felit Oltenia ea singura, de§i matmulta death pe gIumetate mai mica, to-tu§i possed& (jece urbT, pe canda In restulliterrei vedema abia patru !

§i nu 4ece, ci unit-spre-4eci, cad Ptole-mea a uitata Inc& a Insemna pe mappa ora-§ult Arcinna, pe melt mentionez& In testa.

Dec& vomit mai adauga Pelendova, Ca-stra-nova, Romula §i Rusidava, puse pe Ta-bla Peutingeriana la mi411-loch Intro Amu-trium §i treceterea Oltului (5), ne vomit spe-ria de a g&ssi In Oltenia cinci-spre-4eceora§e, de duct orT mai multe death pe la-turea territorial& far& comparatiune mai In-tins& dintre Oita §i Sirett.

Tabla Peutingeriana mai pune totil In Olte-nia o urbe Acidava, pe care noT Inse o b&nu-imti nu cumt-va a fi identic& cu Argidava lui

(5) Katanceich, Orbis antiquus, 879-80.

a§e-0,

A§a

proprili:


Ptolemet, corrmhpendu-se numele primitivtprin omitterea licuide!, altti-mintrea amtaye In Muntenia 16 orage oltene contra a 3ne-oltene !

Act sta disproportiune urban& nu se p6teattribui vre-unel lipse de informatiuni dinpartea illustrului geograft alessandrint de-spre portiunea oriental& a Terre!-Romanesci;din contra, toemai pe densa ella o cunno-scea cu multi mai bine, ca una ce se aflamai aprope de Marea-negra in vecinetate cuvechile colonie ellenice i semi-grece din Bul-garia, pe cart mappa de fat& le ingira unadupe alta pe tott lungult meridionalt alitDunarii spre resaritt de gura Oltului: Novio-dunum, Dinogetia, Carsum, Sucidava, Trans-marisca, Prista, Trimamium etc.

Multimea urbilort oltene in allaturare cucelle ne-oltene n'a pututt sa nu insufflePtolemeti o notiune fals& despre Ins4I eonfi-guratiunea territorial& a Daciei, facendu-lta credo c& omit o divide In doue buccatide aceiali marime.

Statistica ruinelorti nl- a data In Oltenia55 localitati, drt in Valachia propri& 41,adec& o proportiune de 1 1/3 catr& 1.

Admittendu-se ca cea anteia este numaide doue on mai mica death cea-l'alta, rap-portulti devine de 2 2/3 catra 1.

Geografia Ptolemeti ni da in Oltenia 15orage, 6/.1.1 in Valachiapropria, numai 3, cela -ceecuivaleza, dupplicandu-se erOgt cello oltene,cu o proportiune de 10 catra 1.

Aced& eomparatiune e forte instructive.Pe mappa ptolemeiana sunt inscrise nu-

mat urbile cello importante, a carora essi-stint& a fosta cunnoscuta One 'n Egiptt ;pe candt statistica ruinelorti copprinde Incea mai mare parte nesce stabilimente de oinsemnetate de tat secundara, dintre car' o

soma at pututt aye scurta durata a uneifortificatiuni momentane pentru respingereaunui inamict.

In acestt modti, ambele nastre calauze inurmarirea selectiunii naturale In privintaoragelort pe pamentult Munteniei se corn-pleteza una pe alta, aratandu-ni a, din ye-chimea cea mai departata One la timpiirelativamente modern!, omulti a avuta In ge-nera o inlesnire mai multi! ca Indouit& de ase age4a In Oltenia decatt In restulti terrei,tai o facultate insjecita de a funda acollo cora-munitati vaste §i 6olicle.

Chiarti in Valachia propria, precumtt amtve4utts, din cello 41 mine o a patra parte seaffia anume in Teleormant, adeca erOgi Ton-ga Oltti, sca4endt . apoi successivamente nu-merult lora in Vlagca 'n Ialomita.

Nu e gret a commenta aceste ciffre.Commoditatile commercials alle DunArii In

apropiare de Ponta ademeniat pe trecetoria se stabili pe brault territorialti spre oc-cidinte de Braila, dorm miasmele febriferealle baltilort de ape mixt& dulce-sarata dis-trugeat cu gramada aceste successive !neer-car! de colonisare, sea Indemnat pe omt egicauta departe unt aerti mai salubru, pe carenult putea gad death numai in munti setpe termult marii.

In adevert, mappa lu! Ptolemeti ni arret&urbile agglomerandu-se d'o-data In Transil-vania, In regiunea munt6s& a Moldovei §i pelittoralula maritimt alit Bessarabiei; nica-irt accumulatiunea lora nu este mai pro-nuntata ca in Oltenia, undo Carpatii se In-telnesca cu Dunarea, impacandt astt-folioconditiunile igienice cu interessele mercan-tile, gi nicairf aceste viueta urban& nu apparemai null& ea in spatiult inferiort dintre Prutti§i Oltt, unde tote superioritatea commer-

cad

1111

Tut

rose

gi

gi

ST1JDIIILII IV, § 16. 61

cial& a positiunif nu p6te compensa ucci4e-torea actiune a clime!. (6)

Cola -ce ni-a constatata mai suss statistica§i chartografia, mai trebui completatt pe cal-lea filologick

§ 16.

CE INSEMNA (DAVA. LA TRACI ?

Pe mappa lu! Ptolemeft ne Intimpin& InDacia o gramad& de num! urbane cu fina-hilt dava" : Patri-dava , Karsi-dava , San-dava, Petro-dava, Uti-dava, Marco-dava, Ziri-dava, Singi-dava, Komi-dava, Rami-dava, Piro-bori -dava, Tamasi-dava, Zargi-dava, Zusi-dava,Argi-dava §i Netin-dava, affar& de Klepi-davaIn Sarmatia, de Suci-dava, Capi-dava etc. InMesia, far a mai vorbi de Pelen-dava, Rusi-dava, Burri-dava altele de pe Tabla Peu-tingeriana.

Trecendt mai In fundult territoriulu! trans -danubianU, Ptolemeti ni ma! d& pe Termi-davain Macedonia, undo se mai gassesce Desu-dabain Titti-Liviu (1) §i Quime-dabain Procopiti (2).

Cuventult dava" dinc6ce de Dunare, dabs,"In dialectult macedoniant , este evidamente-tracict ; dert ce insemnez&?

La prima vedere s'art pare c& termina-tiunea days,* arty fi semnificandtt oragti

(6) Despre influinta mortiferfi. a bratiloril mate veil Mi-chel Levy, Traits d'hygiene publique et privee, Paris, 1869,in-8. t. 1, p. 415. Orfila et Parent-Duchatel, Influencedes emanations maricageuses, in Annales d'hygiene, Paris,1834, in-8, 1-e p. 251. Foissac, De rinfluenee desclimate sur i'homme, Paris, 1867, in-8, t. 1, p. 517. Bec-querel, Traite d'hygiene, Paris, 1864, in-8, p. 253. Bou-din, Traits de geographic Paris, 1857, in 8, t. 2, p. 150etc. Despre influinta salutary, a muntilor6 ve4I Levy, I,314. Becquerel, 169.Rochard, Acclimatement, In Nou-veau Dictionnaire de midecine (Jaccoud), Paris, 1864, in-8,t; 1, p. 186. Isensee, Elementa Geographiae medicinatis,Berolini, 1833, in-8, 107 etc.

(1) XLIV. 26.(2) De aedif., IV, 2.

dacica., cu at&tl ma! multti c& Greci! §i La-Unit numfat pe Dad Davi (3).

Acesta ipotesk forte natural& §i forte ye-chi& (4), se InlAtur& cu totult prin simplaconsideratiune c& urbile cu udava" se afflatiin Sarmatia, In Mesia, In Macedonia; gi nunumai atata, dert maioritatea lord pe ter-mult nordict alit Dunarif ni se presint&anume spre resaritti de Oita, adec& affar& dinterritoriulu dacicti propria alit. earn%simbure era In Oltenia, Teme§iana i portiu-nea occidental& a Transsilvaniel.

Prin consecinta, dava' nu pate fi dacicti".Cuno presuppune c& aril proveni din sam-

s critulti tavds tare sea ttivasth.ra (5).Art aye dert intellesult de a forteret&D.Plausibil& In apparintk acesta, origins nu

se pate admitte dinti'o caus& forte ponderosa.Vorbele samscrite tdvas §i tavcis fiindd ab-

solutamente strains tuturoru cellort-raltelimbo indo-europee , sunt nesce formatiuniposteri6re separatiunif trunchfuluf ariant Inmai multe ramure.

Singura etimologi& solid& result& dintiuntpassagiu alit Jul Varrone.

Ella clice:Insug! numele oragului Teba, derivatti

dela natura terremuluf, era nu dela numeletundatorului, probez& anterioritatea viuetefcampene usupra cello! urbane. In adeverti,in antica nostra limbk ca §i pone ast&-0 indialectult eoliants, originaru din Beotia, o

(3) Strab., VII, 3, § 12. Cf. Ahrens, De dialectic aeo-licis, Gottingae, 1839, in-8, p. 35.

(4) Zamosius, Analecta lapidum in Dacia, Patavii, 1593,in-16, p. 16 retro: Sergi-dava h Davis et Sargetia amnedicta. Cf. Valliant, La Romanie, Paris, 1844, in-8, t. I,p. 79- Grimm, Geschichte der deutschen Sprache, t. I,p. 190 etc.

(5) Cuno, Forschungen im Gebiete der alien Varkerhunde,.Berlin, 1871, in-8, t. I. p. 243.

§i

§i

eerie,

disc,

62 ISTORIA. TERRITORIALA

»mAguil, se chiamit teba. Ch fart acuma Sa-binii, posteritatea Pelasgilorti din Grecia,Intrebuintez& acest& vorb& , dup& care gio movil& milliari& In Sabinia pe callea Sala-ri& nu departe de Reate se numesce Teba (6).

Acella-g! Intellest de m&gur& avea In Asia-mica cuventult taba la Li41, poporti semi-tra-cict cella putint In cea mat strinsa leg&-tur& cu Traci! (7).

In Lidia, In Grecia, In Italia, dela Marea-negr& pens la Adriatick no! damn peste tebaset taba In acceptiune de m&gurk

Corssen, isolanda arbitrariamente cuven-tula sabina de famillia grec& lidian&, pre-suppune mai anteia c forma cea correct& artfi {beta tefa fiindti a unit munte In Campa-nia se 4icea Tifata, apol din acesta

tefa creandu unto prototipt stefa ,apropi& de germanult stif set steif, duet, de-ducenda pe ambele din sanscritula stabh, aIntari

La o assemenea violent& procedur& a Im-.pinst pe illustrult filologu dorinta de a re-duce tote la tulpin& arian. (9), u1taaada c am-mestecult pre-istoricti cu Turani set cu Cha-mitt n'a pututt a nu Lassa gi ella pretutin-

(6) Yarro, De agricultura, lib. III, I: (Nee minus op-(pidi quoque nomen Thebae indicant antiquiorem ease ag-(rum, quod ab agri genera, non a conditore nomen ei esttimpositum. Nam lingua prises et in Graecia Aeoleis Bee-gotii sine afflatu vocant colles Tebas: et in Sabinis, quo eGraecia venerunt Pelasgi, etiam nunc ita dicunt. Cujus

evestigium in agro Sabino via Salaria non longe a Reategranaries divas appellatur Tebae..

(7) Mommseu, Die unteritalischen Dialekte, Leipzig, 1850,in-4, p. 300.Pott, Die Pereonemiamen, Leipzig, 1859, in-8,p. 458.

(8) Corssen, Ueber Aussprache, Vokalismus u,ndBeconwagder lateinischen Sprache, Leipzig, 1868-70, in-8, t. I, p. 162.

(9) Schleicher, Compendium der vergleichenden Gramma-tik, Weimar, 1866, in-8, p. 79, observIL despre Corssen: *DenFeller, Alias erklaren zn wollen, hat Corssen freilich nichtInman vermiden...

dens urme limbistice mai multa sea mai pu-tint pronuntate.

Dacicult dava, macedoniculti daba, lidianulttabs, proto-ellenicult italicult teba, totti-d'a-una In simtt de m&gurk n'at egita dintr'osorginte indo- europe.

Acesta termena sub amendoue formele, cuda §i cu te, essist& pene stA.4! In tote limbeleturanice, in car! dava Insemnez& muntetebamOvilk

Ecce Tina registru de ambele Intrebuin-taxi dup& doue-4eci dialecte turco-tatare:

I. D a v amunte: II. T e b :

1. DialeetuM baraba: dawu §i tau; tuba;2. a de Tobolsk: taw; tube;3. > > Insulin tack;4. > > de Kazan: tau; tuba;5. > > bagkirii: tau; tuba;6. a megcer6cli : tau;7. > > nogaie6: tau; tepe,8. a ciazigicA: tau;9. tag;

10. > > de Kuznetk: tag §i twu; tube;11. kangazieu: tag;12. a a kirgizicil: taw; tuba;13. > de Chiva: tag;14. 2 a turcomanu: taw; tuba:15. > > qaraciaicil: taw: tebo;16. qumiiq: tau;17. s qisylbagicA: dagh;18. > > qasachii: daag gi dagh; tapa;19. = ottomanil: dag; tepe§i depe. (10)20. P > einvagicil : tu.

S& se noteze ce Traci!, affar& de formeledava §i daba, cunnosceat de assemenea pe a-cellea cu deva, dapa §i depa, anti -felit c 'nMesia oragult Zal-dava se numesce Zel-depaIn Ierocle §i Zal-dapa In Procopit gi'n Teo-filactt ; oragult Skai-davaSke-deva In Pro-copia ; unt alit oragt Sana-dapa In Geogra-fula Ravennatt (11) etc.

(10) Klaproth, Asia Polyglotta, Sprachatlas, Paris, 1831,in-f., p. XXVI gi XXX.

(11) Forbiger, Handbuch der alten Geographic, Leipzig1848, in-8, t. 3, p. 1096, 1097, 1100.

set

ci

i imagi-nart filo

§

a

a

aa a cinlimicu:

> a

a

a a

a

a

(8).

§i

§i

ithba;

STUDIULU IV, § 16. sq

In limba albanesk pretiesa megte a anti-cului grain tracica, tepe, articolatu tepela, sechiamA movila.

Albanesii possed& totti-o-dat& verbult te-peroV, a covergiich bin aberflassig, bleibeOng, abertreffe", adverbiulti toper, d'as-supra, «daraber", formanda ate-trellerile o string, indigen&

Pe de alt& parte, termenulti ni appare In-tr'o intim& legatur& cu Egiptult.

Degia Varrone punea pe eoliculti teba fat&in fat& cu celebra metropol& a Egiptului ceacu o sut& de porII, imeraivroXoc, §1 cu omonimacapital& a Beotiel cea fundata de FenicianultsCadmti venitti totti diu Egipta.

Strabone mai mentioneza alto trek Tebe,tote in regiuni tracice §i 113 apropiarea Egip-tului : o Teb& in Tessalia, 0.7113ca cl3avintSec, o

Teb& In Licia, §i o Teb& In Troada,brb Mimi) 6Xliacra (13).

In vechIa limb& egiptenk dup& cuma secitesce in ieroglife, verbult teb, dupplicatti Intebteb, Insemnez& a radicaelever en hautv,de unde tep, tepi, tepau, avendts mat multeacceptiuni, dintre cart cello ma' caracteristicesunt : 1-o, carol) ; 2-o, verfa; 3-o, d'assupra (14).

Acceptiunea egipten& adverbial& tepd'assupra" formez& o admirabil& coincidint&cu albanesulti teper d'assupra".

Result& ca, "mu prototipti taba In Intellestide In&ltime, fie munte, fie movilk de undes'ati nascuta lidianula taba, macedonicultdabs, daciculti dava, elleniculti 091=Oci 3ce,

teba, egiptenulti tep gi albanesult tepe,este o mogtenire din acea ultra-immemorial&epoch, candt poperele ariane nu Intraser& Inc&

(12) Hahn, Lex. p. 129.(13) Strab., passim.(14) Brugech, Hieroglyphisch - demotisches Worterbuch ,

Leipzig, 1868, in-8, t. 4, p. 1534 -35.

In Europa, .pe care o occupati triburi turano-chamitice.

Numai printeuna ammestecil de tau pri-mordia1t1 alla Chamitilora cu Turanit gi apoi

resturilora turano-chamitice cu Traci',se p6te esplica mai cu deosebire Intrega fa-milli& verbal&, adverbial& gi substantival& tep1a Egipteni gi la Albanesi.

Lassandu acuma la o parte cAlletoriele cu-ventului i multumiti de a sci cu certitudinesemnificatiunea'i In limba dacick s& ne 'n-tercemt la nomenclatura Ptolemeti.

Tote oraple cu finalulti dava all fosta clo,-dite pe locuri rAdicate, pe delluri, pe colline,correspunlendu litteralmente numirilorA ger-mane cu terminatiunea berg, cellorti slavicecu gora, cellort francese cu mont etc.

luAmti dreptu essemplu ormult Ziri-dava".

In paragrafult 6 anin demonstratti c&tote limbele tracice z correspundea samscritu-lui h gi ellenicului x, precumt se constata,din numele vinulut la Traci Ala= samscri-tulti hdla gi elleniculti xdatc, din numele secareivrizi=vrihi etc.

0 lucrare de totil recinte a Jut Fick as-supra dialectulai tracica alit Frigianiloraconfirm& conclusiunea 'Astra, prin altele gessoessemple, §i auume:

Frigianula zalka,erbac_- amscritultihari-ka;Frigianulti ezis, aricia=grecult ixivoc;Frigianulti zeuma, sorginte=grecula )(villa;Frigianulti zetna, uga=samscritula ghad -na;Frigianulti zemele-n, barbarttgrecula race-

!mak ;Frigianulti mazeu-s, ciett=samscritulti ma-

ghavan (15).

(15) Fick, Phrygische Giessen, fn Huhn, Beitrage zwrver-gleichenden Sprachforschung , Berlin, 1872, in-8, t. 7, p.360-382.

§i

slice -

famillia, (12).

allt

lui

Sh

'n811,

i-taliculn


Dacicula ziri correspunde dero samscritulufhari, zendiculul zairi, verde.

Ziri-dava" Insemneza, Muntele-verde"ca Grunberg la German!, Vermont la Frances!,Zelenahora la Slav!, sea ca orapllult. neapoli-taut Monteverde de lOnga, Melfi.

§ 17.

VIUETA DE CODED.

Ault veslutt ca, pentru ca civilisatiunea sase fi pututa inculba pe mallula stanga alitDunarif, ail trebuitil sa se lupte cu natura, di-recta sea indirecta , nu numal ginti pestegintl §i popore peste pop6re in curse l de mil-lenie paste millenie, dens Inca tote pe rOndasa.* allega In acesta secolart resbellt allu spi-ritulul umant contra materiel tellurice §i at-mosferice cate-va punturl strategics esceptio-nale, undo victoria devenla mai probabila..

Atari adaposturf de aselectiune naturala.1&site chip& tint Ora de pipairf nenorocitede giura In giura, a fosta la nol Oltenia peprima lima, apol Transsilvania, una coltu§oranordict ally Moldovel §i peteculti marina delOnga, gura Nistrulul.

Vorbinda In limbagit militarti, chlara peacesta teatru de operatiune °multi ma! tre-bola 86, 'd canto §i sa nemeresca punturl tac-tice, stabilindu-se anume pe magure, de undedecurge ca maioritatea ormeloril purta Incoda termenula dava", adeca munte.

Communele se cladiat §i prosperat petint:ft In mkla-locult secolarel vegetatiuni aunei nature primordiale.

Antica vorba codru" conserva la nol paneasta-4111 memoria acellora stabilimente mun-t6se §1 padur6se tote -o-data.

In Dacia Traiana, acestil cuventti Insemn6za

o padure mare : sylva grandis, FP aldwng , fora (1).La Romani! din Istria codru" se chiama

numal muntele, mai pastranda acollo In dia-lectula unel singure localitatf semnificatiu-nea de a munte padurosilD (2).

La Arnanti kodre" vrea sa Mica magura,Hugel (3).

Numal Albanesi! §i Romani! In Europa pos-sedenda pe a codru', derivatiunea eminamentetrack& a termenulul e mai pe susa de or!-ce IndouOla, precumt §i Intellesult sea origi-nara de munte-pddure.

Prin etimologia, acesta vorba appartine launt gruppt fOrte interessanta de composi-tiun! ariane primitive, constatatt de catraPott §i verificata apol de Pictet : gruppulueselamativit.

Asta-felit , de essemplu, samseritula.umbrella de plait, se compune din ka+ce accoperi§a!"; kavasa, armura, din

ka+vasa : a ce vestmenta!"; karpata, drente,din ka+r +pata: ce imbraccaminte ! "; kar-bhata, crastavete, din ka±r±bhata, ce hra-na!" etc. (4)

.Codru" represinta dera essactamente, cuscaderea regulath a vocalel, formatiunea sam-scrita kadru din ka+ dru, ace arbore!" adecace multime de arbor!!"

Fara a eunn6sce termenult romano-al-banest, Pictet banuia ca din acella§i grupptesclamativa aril deriva grecult xdapoc (5);

este cludata ca, fara, a fi fosti catt deputint initiatt In filologia , betranult epi-

(1) Lex. Valavh., 131(2) rang Maloresen,Vocabularg Istria/no-remand, in Co-

lumna lui Traiaml, 1873, p.43 : cc o d r u, munte ; la Jeiu-sent pliclurostip.

(3) Hahn, Alb. Stud., Lex. 47.(4) Pott, Etymolog. Forsch., II, 2, p. 426 sqq.(5) Origins, I, 214.

!nal-

kd-vdri,

§i

=mate

vdri,

,

STUDITTLII IV, § 17. 65

scope transilvant Bobt deducea pe alit no-strn codru din cedrus" (6).

Este evidinte ca nick xdSpoc nu provine dincodru, nick codru din x6Spoc ; ambele Inse alldecursti pe o calle nedependinte din acekasitulpina, kadru.

La Greek samscritubl ka+dru represintape unto arbore isolate, pe candu la Albanesi gila Romani ells capeta estensiunea unui munteaccoperitu de vegetatiune.

Este possibilA ca la Track codru sa fiambele aceste semnificatiunk, precumil la

Latin' unult §§i acella-sk cuventt, silva, In-semna tote -o-data nu numai o padure mare,dert pe unt singuru copaciti, bun& dra. InPropertied :

'Nemus omne intendat vertice silvas (7).,

set In Seneca :

(Ingena arbor gravi silvas minores urget (8).

Toth francesesce bois este ar-bore si padure In acellask

Nu e de prisost a mai observa, sub rappor-tulii foneticii, a din latinulti quadrum Bi-zantinik ag facutu x6Spa, ern Romani' codrude pane" sell codru de mamaligan, adeca obuccata patrata, xoSpErtIc &tyro; In Suida (9),scapndt pe ka In ko Intocmak caIn padurea co-dru" din arianulu ka-dru".

Certitudinea filologica a aceste' etimolo-gie este derO perfecta din tote punturile deved ere.

Originea dacica, a codruluk" coincidt in

(6) Dictionarii rumanescii, Clugiil, 1822, in -8, t. I, p. 218.(7) Propert., I, 14, 5.(8) Seneca, Oedip., 542.(9) Du Cange, Glossarium mediae graecitatis, Lugduni,

1688, in-f, p. 674.Cf. Suidae Lexicon, ed. Kuster, Can-tabrigiae, 1705, in-f., t 2, p. 337.

limba romana cu originea clack , a vegeta-tiunik cello! mak de munte: brad §i stegiaric.

Degia d. Bolliacti constatase ca unultarbore se chiama romanesce bran

§i In limba albanesa bred (10); trebuia s& diesmak correctu breo, articolatt breai (").

Forma cu a, dung', legile fonologice, fiinduPara contestatiune cea mak vechia, albane-suit breo. inlocuesce pe matt primitive bran.

In limba armena, matt antics dialect) tra-cict, fOrte degenerate, dert mak conservanduInca destulle urme alle descendintek, o specie,mare deplopu se chiamapardi ceka-ce cor-respunde din puntu In puntu albanesuluf brad,cad p la Armeni esprima cello mai de multe orkpe indo-europeult b, de essemplu : pant=sam.-scr. bandh, pago/g=lat. baculus, pazolg =zend.bdzu eta. (13), ere call privesce metateseapardi in locti de pradi, degia Bopp a obser-vatt ca nick o litter& nu schimba locult maklesne ca r" (14).

Asa dero la Romani, la Albanesk si la Ar-monk, trek gruppe earl, In diverse modurl sidin diverse timpur!, descindu d'o potriva dingintea tracica, nof afflamt termenulti brad inacellagi Intellest de abies soil generalmentede unit mare arbore.

La Greek, la Latin!, la Slav!, la Litvank,la German!, la Cell, Olt nu se gassesce.

Societatea nostrA Academics ni spune, ce'ldrepth, c din datele scriptoriloru Romani

(10) Currierulii romdnescii, Buccur., 1846, in-4, p. 721.(11) Hahn, Alban. Stud., Lex. p. 16.(12) Collection des historiens de l'Armenie, dd. Langlois,

Paris, 1867, in-8, t. 1, p. 31.(10) Petermann, Grammatica linguae armeniacae, Berolini,

1837, in-8, p. 17,(14) Bopp, Gramm. comparee, tr. Brdal, I, 28, § 1: car-

eone lettre ne changeant aussi aisdment de place que r.*

avu-tt

§i

aster -felit §i

aster -felit

§i

acella-§1

(12),

timpt.

66 ISTORIA TERRITORIAT

bratus era lint arbore pururea verde') (15);dert acesta gray& assertiune, ca gi Intreguladictionara alit venerabilel corporatiuni,basattpe o completA nescire de tottt ce s'a lucrattiYn secolulu nostril pe terremult filologict,este o pure, glumrt.

Ce insemnezA nedefinita frask : din datelescriptorilort Romani?"

Ore ma se vorbescelCarl scriptori?Ce fella de date?Fiinda-c& Academia n'o limuresce, s'o spu-

nemtl der() noi.Ent passagiula din naturalistultiArabi4 cautd i,a Elimaida arborulit bratus,

carele semen& cu una larga cipressti, avOnduuramure albiciose §i respandinda una mirosaa plAcutt cAnda se pune pe foe& ImperatulaClaudit povestesce despre acesta

aEllti dice cA, Partit punt frill* de bratus.in beuturele lora ; cA mirosula sett se ass&a mera cu allti cedrului; c& fumula lui Itm-aprktiA, pe alit cellora-l'alti arborl. Bratususe nasce dincollo de Pasitigris, to apropiareaaoraphd Sittaca, pe muntele Zagru" (16).

Prin urmare, este una feliti de cedru largualbiciosa, carele crescea numai Intr'o por-

tiune a Siriei ci pe care poporatiunea semi-tic& de acollo ilia numia brat, de undo prinintermediula Partilora at au4ittt acesta nume*§i Romania.

(15) Glossarial dupci insdreinarea data de Societatea .Aca-demied, Bueur., 2871, in-8, p. 90.

(16) Min., Hist. Nat., lib. XII, c. 39: cPetunt igiturtin Elymaeos arborem bratum, cupresso fusee similem,texalbidis ramie, jucundi odoris accensam, et cum miraculocHistoriis Claudii Caesaris praedicatam. Folia ejus insper-ggerr. potionibus Parthos tradit. Odorem ease proximum ce-cdro, fumumque ejus contra ligna alia remedia. Nascitur(ultra Pasitigrin in finibus oppidi Sittacae in monte Zagro*.

Tata la ce se reduce In realitate italismulabradului!

A face din albiciosa" " pururea verde"c1 didebnicalatina, este negrmita o filolo-gia forte commodA, derti putina academic A.

UrmezA der() ca vorba brad a essistatu nu-mai la Traci, de uncle ail motenit'o Armenii,Albanesii Romanii.

Radicala cuventului --este ariannla bradh, acresce, de unde samscritula bradhn a ln intellestide radecinA de plantk, litteralmente

crescuta (17).AcestA etimologiA se confirma prin consi-

deratiuni logice ci fonetice.In privinta logics, tota acs numirile sam-

scrite de arbore rohi c1 vrik.2a s'aa nasal-to dinideia de a cresce : ruh §i

In privinta fonetica, sonult correspun-Oita tottl- d'a -una samscritului dh (18), alba-nesula bra . nu numai ca admitte, derti Incanecessiteza radicala bradh.

DerivAnda dela arianula bradh, a cresce,bradula esprima ideia unui arbore crescuta ,

adecA, agiunsa la InAltime.Idela de crescutil ideia de mare se iden-

tifica mai pretutindeni: germanula gross, mare,provine dela o tulpinA cu intellesti de a cresce,conservatA in anglesulti grow; slaviculamare, derive dela rosti, a cresce, etc.

Chiarii dela arianula bradh, a cresce, derive,samscritult vradhant §i ellenicult f3XceOpc5c1=brddhras , ambele cu semnificatiunea demare (19).

Pentru a se substantiva in acceptiune decrescutti", radicala bradh admitte pe suffisstl

(17) Pletet, I, 199-200.(18) Curtius, Griech. Etyma., 234.(19) Curtin:I, Studien our griethischen end lateinisehen

Gratmnattk, Leipzig, 1868-9, in-8, t. 1, part. 2, p. 295.

minuni.

i

unit In-ern

vrlh.a

roslii,

Plinit:

gi

gt

MEI

STUDIULU IV, § 17.

participialt : samscritult ta, gecult T6, lati-nult. tu, slavicult tic

Acestti suffisstl Incependu-se printr'o den-talk tinde la assimilare de c&te or! se in-telnesce cu o alt& dental& la finea radicale! :bun&-bra samscritult badh, a lega, dandtpeste ta produce pe baddhci in loot de badh-ta (20).

Iu module acesta, radicala &rah, cn,petandtisuffissult ta scklutt in tote limbele europeela tu, se nasce forma participial& braddhu, deunde printr'o definitive assimilatiune decurgadirectamente albanesulli brae. §i roma/lulu brad.

Niel o etimologi& nu pate fi mal cert& subrapportti filologict, §i nici la unto arbo-

re nu s'a pututt applica epitetult de mare"mat potrivitt ca la superbult bradt, acest&

a codrilorun dupe espressiunea luiSta,tia:

. . silvarum gloria pinus 1, (21)

Si trecemt la stegiarti".Degia betranult Cantemirt, ma! pytint es-

clusivti decAtu puritani! no§tri de ast&cli,

credea c& acestt cuventu trebui s& fie in limbaroman& o rem&sit& dela Dad (22).

In adevert, nic! unt name de arbore Intote celle-l'alte limbe indo-europee nu offer&vre-o assemenare cu alit nostru stegIara, seama! bine stagYarii, cAci Inca metropolitulti Do-siteit 4icea : udumbr&vile Buntfact ghinda' (23).

C7 APHH712Kce

(20) Schleicher, Compendium, § 224.(21) Stat., Silvae, V, 1, v. 151.(22) Descriptio Moldaviae, ed. Papiu, Bucur., 1872, in-8,

p. 151 : cNeque enim obstat quidquam, quo minus creda-emus Romanorum in Dacia colonias, vel Beryls Dacia usoscfuisse, vel etiam, si quis uxorem perdiderat, mulierculascex illa gents in matrimonium duxisse, unde facile indige-cnarum alisina vox in illorum sermonem irrepere potuit.cTales sunt : stezar, quercus ete..

(23) A prorocului Davidit psaltire, Unev, 1673, in-4, pa44, nota la ps. 28.

67

Radicala cuventulul este stag.Ea se afl& la mal tot! Arianil In acceptiune

de a accoperi : samscritult sthag, de unde stha-ganaaccoperigt, sthagita accoperitt, sthagu

ghebu, sthagicutiA, etc.; grecult ad." deunde =in set aTiToc, cu perderea sibillantef T6771

Tirocaccoperi§t; latinulti tego, tec-tum, teg-imen, tug-urium; irlandesult tegcases; litva-nult stegiu, stogas etc. (24).

Adducendu-ni a-minte ca samscritult va-rana, de unde celticulti learn, anint, derivedela var, a accoperi, sell ca samscritulll

de undo celticult gas, trunchtu, de-rive, dela Om:, a accoperi, proveninta stegia-rului dela sthag, a accoperi, primesce o puter-nica confirmatiune, indicandt unt prototiptisthag-a-ra, cu suffissult ra, cu o vocal& delegatur& §i cu semnificatiunea de a accoperi-tort " , adec& o vegetatiune a calif umbraserve de adapostt, dupe versult lui Oratit :

eQuercusmulta dominum juvat umbra, (25).

Pe bradu, precumt constataramu ma! Bust,rat pastratt. Romani!, Albanesit §i Armeni! ;pe stegiarti, Inse fail retinutt numa! Romani!,ceia ce permitte a crede c& din tate popereletracice acesta formatiune appartinuse mat Inspecie dialectului dacict.

Fat& cu bradult. §i a steglarult ", mo§-teniti dela Daci, ni se presinta una mime dearbore curatt latint, carele arrunca olumina assupra cestiunif ce ne preoccupit.

Este mestecanulli.Nici anti filologu n'a vorbitt One acumll

despre acest& vorbt..Latinomanit no§tri ce! ma! essagerati, acela

chianti car! deduce pe bradii dela abies (26),

(24) rott, Etymoi. Forsch., III, 448-455, nr 1151.(25) Horat., Ep., I, 16, v. 9.(26) Lex. Bud., 65.

or! -ce

"set

Oita-IF,

.viu&

.glorin

.

68 ISTORIA TERRITOR1ALA

n'at cutegata c&uta vre-o origine§i totu§t nemiett nu pate fi mat latint !Sunt unele probleme Inse In cart filologia

ntt e In stare s& face unt passt far& agiuto-rulti sciintelora naturale.

Astt-felit este ki /nested/nu/it.Mat antein de tote sit precis&mu natura a-

cestuf arbore, pe care Lasteyrie l'a studiatamat cu d'a-menuntult decktt orl-cine altult.

La nordtgice ellt foile Yi mladitele demestecant offer& vitelorti o hrana Imbiel§u-gath.

Laponit, fie dill neprevedere, fie mat al-lest din causa unlit trait de tau vagabundu,nu fact nice o provisiune pentru erns; Sue-. desit §i Norvegianit Inse obietnuesca pen-tru vaccele §i oiele lort a string() crenge de

.mestec&nt.n Irk unele p&rtt frungele celle tinere de

mestecant, uscandu-se pe vetra §i ammeste-e&ndu-se cu gr&unte, serv& la nutrimentultupasserilort domestice, g&ine, pm() §i rate.

Finlandesit cullegu frunge de mestecantupentru a ferbe din elle unit fella de beutur&aIn loch de ceit.

aunt c&lletort povestesce ca Camciadalit,§i o sera& de alto triburt nordice taia scoriade mestecant In mid buccatf §i o manane&act oue de pesce.

Ru§if fact bere din succt de mestecant;ammestecndu-la cu hemeit §i fermentt §i1,suppunOndu-lt manipulatiunilort ordinarealle ber&riet.

In Suegia, din acellmt succt se face untsiropt, mat putint dulce decatt acella dinzacer saccharinum, derti totu§t destullt de buntpentru a InlOcui sacharulti In mat multe tre-buinte domestice.

Locuitoril dela flora, cAutandt a suppleni,,grin ce-va vinult pe care li l'a refusatt na-

,,tura, s'at Invetatt a compune licoi t spiritosedin succubi differitelort plants sett fructe in-digene : din sucat de mestec&nt et fact untvint alba §i spumost cam de feliult §ampa-nief, considerate ea forte sane'tost... (27)

AYa derO, fie pentru vita, fie Ca colt, fie cuoue de pesce, fie ca bere set ca vine, meste-cannit Intr'o dim& aspra servo de nutriments.

Pe territoriulu Daciel, antune In Oltenia,mat cu sem& In muntit Gorgiulut, terranit mes-teed in gur& One astit-gt mu gurit de mestecant,estragendu din el acella§t succt dulce-acrit,tune save abondante, d'une saveur donee,sucree et legerement aigreletten (28), din careSvedesir fact siropa.

0 date constatatt prin istoria natural& a-cestt caractera eminamente alimentart allaruestee&nuluf, originea vorbef decurge delasine.

S& incepemu prin a separa radicala mestecde suffissult (Nil.

Acestt suffisst este acella-§t pe care'lt gas-simt In cuventult nostru cercantl din circinus(29), correspungendt adeca In fonetica romnasuffissulut latint inns.

Verbult mestecii, pe de alt& parte, are lanot principala semnificatinne de a rumegamancarea (30), din latinult mastico, de aceia-§Iorigine cu grecult p.ccaioluct, persianult masi-dan, germanult moisten, tote esprimendit ideiade nutrimentt, dela radicala ariana mas, deundo assemenea litvanult maistas, hrana, §icelticult maise cu acella§t Intellest. .

(27) Ap. Eugene Marie, 453ou/eau, in Encyclopedic mo-derne, t. 6, Paris, 1857, in-8, p. 609-614.

(28) Littre et Robin, Dict. de midecine, v. bouleau.(29) Cilia°, Dict. d'itymologie daco-romane, 50: ge 4 r c nil.

cercle, compas, sire, couronne, halo autour du sold'. de lalune; L. circinus, it. cercine, esp. cercen..

(30) Lex. Budan., 388.Clhae, 162.Pontbriant etc.

italica.

ti

a-I

SUMMIT IV, § 17. 69

Mestec-anil represinta, dert unt tips masti-cinus, tntocmal ca cercaniicicinus, ambeletots ce p6te fi mai Latina , Insemnandtarbore nutritort, dupacumt stegta-rulfi insemnezaarbore accoperitort,era bradult nna arbore nalt t.

Ca gi cerainil din circinus, mestednii dinmasticinus este o vorba, Latina combinata, de-gia pe territoriult Dacief ; den 'n epocafar& comparatiune mai vechia, a nascerif lim-belort indo-europee din tulpina ariana, totsastt-felit s'a formats numele until alit ar -ibore, alit faguluf chiart alit stegia-

adeca tat In acceptiune de arborenutritore, din eausa ghindeloru cu earl sehranfat pe atuncf nu numaf vitele, cibietult omit din padure : latinesce fagus, gre-cesce cm*, dela ?kw, a manca.

In acellall mode persianesce bukatatt pe stegiart precumt §§i orf-ce

felit de mancare.Toth de acollo vine numele slavo-germane

allt faguluf : buk set buche.Pictet sustine eh, chiarti la Romani quer-

cus esculus", dela edoa mama, de undeescamancare, Insemna unit arbore menitu ahrani (31); dert vechla ortografia cu ae: uae-sculusn , face ca acestit derivatiune sa fie du-biesa.

Negregith ca Slavic, Germanif, Persil, atparassitt de-multtl unit atare regime ali-mentart; totugi limbs, ea unit sarcofagiuconservandt o mumia, a pastrath n mo-mentult de fata suvenirea unort timpf maiputint gastronomicl, earl In unele terre nusunt tocmal pre-departatf de nostre,

(31) Origins, I, 213.Cf. Pott, Etyma. Forsch., ill, 504,nr. 1220.

cad In Spania, buns, -6ra, locuitorit din nun*mancat ghinda, de stegiart Inca In seco-lulti luf Augusta (32).

Dupit ce amt analisattstegIarulli §i tragemt conclu-siunile.

Prima consecinta :Pentru ca codruhl", carele identifica idefa

de munte en acea de arbore; pentru ca nu-mirile vegetatiunif cellel mai alpine, a bradt.gistegiart"; pentru ca unti assemenea grupptde termeni sa fi pututt trece la Romanidela Dad, acegtf din lima& cat& sa, se fi am-mestecatt cu Latinif anume in vasteledurf alle Carpatiloru.

In adevert, Dacif at fostt poporulA celltmar muntent.

Muntif padurile oecupa Dacia : monteset saltus ob.erva betranult Plinio (33).

Muntele este ally Dacilort : suum Dacismontem", dice poetult Statit (34).

Statiu, ambit trilindt chiart in e-poca luf Traiant.

Ce-va mat tailia Flora ni spun matenergict ca, Dacia sunt lipid de muntf : Dacimontibus inhaerent" (35).

A doua conseeintaPentru ca Intrega nationalitate romana,

nu unt dialects set tint provincialisms, citotalitatea nemuluf, say fi pututt numi .me-stecanulif unutritort", formatiunea limbefnostre din elemente latinesi dacice trebufasa, se fi cperatt Inteunt mods compacts anu-me in muntf, mal allesa in Oltenia unde,dupa cumt amt ve4utt mai suss, rollult ali-

(32) Strabo, Geogr., III, 3, § 7.(33) Hist. Nat., IV, 25.(34) Silv., III, 3, pers. 169.Cf. id. Theb., I. v. 20,(35) Flor., IV, 12.

§i

rulul,

§i

inborn-

gene'

4illele

codrulii,mestecanulii, sa

pa,-

,Si

Dacia,

Plinio §i

§i

si

neze

braclulti,

70 ISTORIA TER1TORIALA.

mentart alit acestul arbors nu s'a ultatti eudesevergire nicl chlart pene

Numal In zona de tots muntask care sin-gur& sub rapportult climaterict represint&la suds regiunile nordice, se pate esplica re-curgerea la mestecAnt ca la nutriments.

Doue -trei cuvinte dintr'o limbl pott re-staura o lung& obscura fas& Intr'o istori& na-tional&!

Sa, trecemt cu analisa la o alt4 prob& deo natura divers&.

§ 18.

POESIA cFRUIsTEI,VERVI..

De unde are s'a n&scutt admirabila a fruncla-verde" din capult max tuturort cantecelortpoporane romanel

Cel1l mai mare poett allt nostru si centmai renumitu filologu sl-au datt amendouiostenela de a petrunde misteriult acestefpoesie de codru.

D. Alessandri dice :Celle mal multe dintre cantecele popo-

rale Incept cu fruntld verde. Acosta provine"din iubirea Romanului pentru natura In-ver4it&. Prima -vera cu cerult Cl albastru,cu dulcea el aldura, cu insuffletirea ce eaadduce lumil amortite de viforelenasce in anima Romanulul dorurl talnice,pornirl entuziaste, earl ills fact a ulta suf-

ferintele trecutulul si a vissa Mille de iu-bire, de vitezi&. Lui place, candy vineprima,vera cea ver4i&. a se intinde pe orbs,

a se retaci prin lunce si codri, a ante. sia pocni din frun4e, a se scalda in luminas6relul aerult parfumatt alit campu-olul. Frun4a cea noun 1x Insuffla cantecepline de a nielancoli& adanca, ce esprim&glalea unul trecutt de mitrire. aspirarea

c&tr& unt viitort m&rett. Frun4a verde ceIncumm& cantecele poporale serv& tote -o -.dat& de caracteristic& canteculul. Astt-feliticandt subiectult este eroict, candy ellt cop-prinde faptele unul vitezt poetult allegefrunclele de arbor! set de flora ce sunt Inpotrivire cu puterea si cu tineretea, pre-cumt fru* de stegiard, fru* de bradt,frun4a de bugiort , cad volnicil ballade-

sunt naltl ca bradult, tarf ca ste-giaruld , rumen! ca bugioruld. Cantecelede iubire se Incept' cu frun4ele de l&cri-miara, de sulcinA, de busnioct, pentru c&aceste florl, dup& crederea poporulul, ati omenire farmecktare. audit e cantecult dedurere set de marte, ellt prefer& fruplelede mAracink de mohort etc. In legendelesi in balladele unde figureza copile fru-mase, acestea sunt intovar&site de cellemai gingase alle campielord, poetult leIncununA cu ghirlande mirositare de frunpde viorelle, de trandafir!, de micsunelle etc.,si astt-felit se pate cunnasce subiectultunui cantect chiaru dela cello &nteid verso.Romanit dovedesct prin acesta forma poe-tic& a improvisarilort lort o si max strIns&radire cu fratil hut din Italia, cad In can-tecele poporale alle Umbrilort, alle Ligu-rilort, alle Picenilort si alle Piemontesi-lort frun4a e inlacuit& prin flare. De pild&:

iFior di violeLi vostri ochietti furono le straleChe fete la ferita che mi dole etc.

(Flu di cerasa,E d'una siepe de murtella e rosaIo la vorrd siepa 'la vostra case etc.

Fior di mela,Vattene a CAM che mamma ti chiama,Mamma ti chiama e lo mio core pena etc. etc.' (1)

(1) Alessandri, Poesie populare alle RomaniloriA, Bacot= ,1867, in-8, p. 92.

ast5,41.

ernes,

if

gi 'n

,

floil

STUDIULU IV, § 18. 71.

Nemica mat adeverata§i mai elocinte ca pri-ma parte a acesteY netite, aceta adeca unde d.Alessandri desfa§6ra economia fruqei verdiIn mecanismult poesiet nostre poporane.

Mat Ind o data allegerea plantet nu estearbitrary, ci serva generalmente in modulicella mat ingeniosa a indica subiectult seacells putina caracterula canteculul.

Vomu da cate-va essemple.In ballada luf Ghemi§a, eroula fiindu forte

mica, dera tare tots -o-data, cantecult selncepe printr'o alluna :

Frungri, verde d'allunira,Tace cuculti ht. rari§6,

`La rari§6, la carpeni§tielle frica cellul Ghemi§i1 etc..

Ballada luf Bugiorti, mortl pe spen4ura-tore, debuta prin :

icFrun4a verde de ndgard,4A e§itu Bugioril in Orra....,

ca §i o doina, despre :

4Frun.la verde de ndgard,4Val, sartnana bIatft. tdrrft,4Cumil te-agiunse foculil

vino to calicesdi etc..

Trista salce figureza In cantecula orfani-lora :

eFruni6, verde scilcidra,(Puieulitrt balai6ra,iTu eu n amu mama etc.

Una. voinica canta :

4Frunigt. verde OptecFost'amil not vr'o Opte fratreetc.,

Amarula pelina caracterisa pe :eel Instrai-natI :

4Frunola verde de pelina,iTu straina,

4Am6ndoul ne.Hai in codru sfi trainiil etc. (2)

Unlica merge de assemenea in armonia cusufferinta :

Frun4A, verde de uqicii,iStriga, Domne, tine striga,iStriga GIurglu dintre luncl'Dela boi §i dela giunci,4Nime'n lame nu andeeStrigatele selle crude etc.* (3)

Illusiunile perdute se manifesta pridra-gurida :

(Frump, verde aguridd,e§tI,

cMultil men§elli §i multu m6 port1 etc. (4)

Mat pe scurta, totalitatea poesiet popo-rane a Romanulul este ca unt feliU de bo-tanica, fie-care planta fiinda descrisa pe larguprintr'o situatiune correspundinte a suffle-tului umant ; dera acesta sublima cornbina-tiune de spirita §i materia, sh. fie 6re Inadeverti de origine italica ?

Insu§1 d. Alessandri nu se vede a fi fostade acesta parere in scrierile selle mat de'na-into assupra poesiet n6stre poporane.

Pe la 1855 d-lui era multumita sa constatecu multa glusteta rollulll poeticti alit frun-

verF, far& a cauta gassesca, vre-o pare-chi& in Italia. (5)

Cefa-ce a indusa mat tar4ia In error& peillustrulti poett, chip& cumU mat d6-unarsill aretacitt §i pe d. Picot (6), se pare a fi fosta

(2) Ibid., passim.(3) N. Pompillii, Ballade populare, Iasi, 1870, in -8, p. 41.(4) Caranftlit Ccintece populare, Huil, 1872 in-8, p. 15.(5) Alessandri, _Ballades et chants populaires de la Rou-

manie, Paris, 1855, in-8, p. 182, note 19.(6) Picot, Documents pour serair a l'etude des icliakctes

roumains, Paris, 1873, in-8, p. 45.

§i

Rugil

brao,

ell strItin6,

potrivimil,

(Mahn lello, ispititit,

M sa-1

6r111

n' al tAtit,

72 ISTORIA TERITORIALA

anume d. canonict Ciparit, carele tocmal Inintervallt veni a emitte urmatdrea opiniune:

Ce-va assemenea se afla poesiele po-pulare alle Toscanilort , din cart aid vre-ocate-va essemp!e allese din Canti populari deN. Tommaseo, vol. 1, Venetia 1841 :

(Fior di scarlato,Alle porte di Napoli c'e scritto :Il paradiso c'e it vostro ritratto etc.

(Florin di sale,Se non son belle Yo, bello 8 '1 mi'amore,Ho un morettino, e la grazia mi vale etc.

(Fiore di pepe,Io giro intorno a voi come fa l'apeChe gira intorno al fiore della siepe etc.

Fiori di cipresso (Tommaseo pag. 132),,Fiordamaranto (p. 146), Fiore d'argento (p. 166)etc. Din care se vede ca Toscanit assemeneaIncept ca si Romani!, numai catt et punt',flare In loci de frump. verde, Inse pe pag. 228aflamt : foglia d'aprile, adeca fof set frun4e,gi mat Incollo pe p. 237 spiga di grano, spict,,de grat etc. (7).

Sa ne'ntrebamt acumt Inca o data : Introfruncia verde a Romanuluf si Intro fiore setchiart spiga di grano a Toscanulul essista oreIn realitate vre-o seriasa lnrudire ?

Nu cumt-va amagirea provine din pre-dispositiunea cam morbida a cellort mat multidintre not de a cauta chiart cforba" gi ger-betulti" In Capitolit ?

essaminamt.Din sutimi de cantece italiane abia cate

unult se Incepe prin //ore, ha atuncf farelegatura cu idela totals, , cu intriga, cutinta poesiel, ci numat ca o simply invocati-

(7) Cip ii, Elemente de poetic& Biwa, 1860, in-8, p.194-196. Cf.IIreehia, Patria, Bucuresci, 1867, in-8, p 21.Poesia in fella political, Bucur., 1867, in-8, p. 18.

une catra, o personal tu, flare rogia...!`! settu, flare de viOra....!" set tu, flare de ciregt..!"si aga ma! Incollo.

Poesia poporana a Italianilort se Imparteintro multime de genuri : rispetti set stram-boti, serenate, maggi, violete, nanne etc.

Numal intr'unult singurt din acestea, giInca nu tott-d'a-una, ne intimpina esclamati-unea fiore!", anume In aga numitele stornelli,adeca cate doue set trot versuri peste tat,pe cart be canta not barbata set o femeia gicarora li respunde unt altulu printr'o nounseria de doue-trei versuri, cola -ce se chiamastornare, a da Inderett. .

Unult de pilda dice :

Fiore di aneto !Quando moro, e vado in paradiso,Se non ti trovo, mi ritorno indietro.

(Fiore de ndrard! Cana void muri §i me voidduce in raid, deed nu to void gdssi acollo, mg voidintorce)

Altult set alta replica :Fiorin d'abete !

In paradiso sense scale andate :Parlate con i santi, e poi scendete.

(Fiore de bradd! In raid mere rare scare : vor-besce cu santii §i apoi intorce-te)

Dupa cumti observa forte bine d. Caselli,acesta este ce-va In feliult versurilort alter-nate alle pastorilort lut Virgilit :

Incipe, Danueta; tu deinde sequere, Menalca.Alternis dicetis ; amant alterna Camenae. (8)

Decd venerabilult d. Ciparti art fi cre4uttde cuviinta si d -lut a da lectorilort set acestalegitima limurire assupra nature! stornelliloriiitalian!, negregitti ca nemini nu s'art fi pu-tutu amagi de a vede vre-unt grade de in-

(8) Casein, Chants populaires de Paris, 1865,in-8, p. FILL Cf. Tit. LIY IV, 53.

Sa

l'Italie,

krn

ki

STUDIIILIT IV, § 17. 78

cuscrire Intro fruqa verde roman& §i introfibre a Toscanilort , cart una altela sunt cudesevergire straine.

Nu mat adaugamt ca florae In generedistingt mat mutts campia, pe candt frun4eleappartinti padurii, desemnandt astt-felit donefeluri de trait cu totult. diverse.

Dec& on -ce invocatiune personal& ca Foredi aneto" set florin d'abete" art fi sa se pun&In comparatiune cu a nastr& frun4&-verde", a-tuna nu Intellegemt de ce art trebuicordamtl acestt monopolt numal Italianilort.

Toth aga poesia poporan& greca numesce§i ea pe favoritele Belle : fl6re de gar6fa, flarede iasmintl, fl6re de crint, set chiart creng&de arbure :

IroX6 acyccaltaq !Lou, colXo5 advapoo lacovapt (9)

Russult de assemenea cant& :

set :

set :

Hei In gritdinh, In grading, iubescu eii,lubescil ea in grudin o pard verde,0 pard verde, o fetita. voids& . . . (10)

Para mea, para mea,Para mea verde !Sub pltril &tiff °buts,In amp, fetita. (11)

Hei sake, sake, scileufalTI -a sossita vremea sit'nfloresci,DdrA n'a sossita inch vremeaLui 'yawl FA, se 'ns6re . . . (12)

§i ce urmez& de aciDin cate-va isolate esclamatiuni de acest&

specik pe cart lesne le vomit gassi In poesia

(9) Sanders, Das Volksleben der Neugriechen, Mannheim1844, in-8, p. 154, 160, 164, 172, 174, 176 etc.

(10) Sacharov, Skazaniia .Russkago naroda, Petersburg,1841, in-8, t. 1, part. 3, p. 92.

(11) Ibid., 210.(12) Ibid., 273.

cult& §i necult& a mat tuturort poparelort §icarora li lipsesce, ca §i cellort italiane, nunumal proprietatea de a fi unt debuts nor-malt, constants, aprope fiord esceptiune alittotalitatit canteceloru nationals, dOrl mat cusoma conditiunea fundamental& de a carac-terisa o ballad& set o doina, prin ate oplant& differitk 6re se pate deduce c& anostra, frun45,-verde" este grec& set russ& I

Dup& cumt greca set russa nu pate fi, tataga laid italian& nu este.

Dec& e vorba de a all&tura cu orf-ce prettfrun4a-verde" a Romanului cu tat feliultde flora latine, apol ecce unt erbarit Intregudintr'o poesia poporan& spani6la :

Verde primaveraLlena de fibres,Corona de guirlandasA mis amores,De blanca azuccna,De jazmin y roes,Vosqueta olorosa,Violeta y verbena,De claveles llenaY de otras mil fibres etc. (13)

Avema aci o mild de flori d'o data !Ce at a face Inse t6te aceste amortise guir-

lande italiane §i spani6le, cullese de prinstrtmta floraria, cu severafrunqd verde a Ro-manulni, prin care se Incununez& nu numalgluma §i dragostea, dert In axonal/ timptspenijuratarea lui Bugiort set viteziele luiGhemi§t

Latinitatea nostr& este unt faptt istorictatatt de positivt, atatt de bine.stabilitt pebase sciintifice, Inc&tt n'are nevoid de a matfi proptit& prin tott feliult de essageratiunisentimentale, ca gi candt aril fi In pericolu derisipa.

(13) Ochoa, Tesoro de los romanceros y cancioneros, Pa-ris, 1838, in-8, p. 329.

10

s& uc-

7

7

/a

'w


1 runtla verde s'a naseutt de 'mpreuna cunationalitatea romans nu la Tibru set la Gua-dalquivirt, ci la not a-cash,, pe territoriultDade', In secolarele padur" alle Carpati-lort, acollo unde strabunit no§tri s'at for-matt §i s'at desvoltatt In cursti de vecurtmat 'nainte de a se pogorI din munte §i a serespandi pe campia.

§i nu numat prin frun (id verde, dert grin mattote imaginile cello matsuperbe alle selle, poe-sia nestra, poporana, este fila Carpatilorti.

Numal acollo se putea nesce :

Muntil se resunil,§oImil se adunti,Codril se trezescii,Frunple.Stellele sclipeacii§i'n calla

Numat acollo :

S6rele §i lunaMI-a5 tinutil cununa,Bra.'t qi paltena§II-am5 avutil nunta§I,Preutimuntil marl,Passee1litutarI . . ,

Numat acollo :

Suet iu vertu de braduletiiS'a oprit5 un5 goImuletil.Ellii se nit& dreptii In s6re,Totil mi§cand5 din arip16re.Glosti la trunchIu15 braduluICresce &rem fragnIutEa de s6re so feresce§i de umbra, se lipesce.Florida" dela munte !Ea sum go1m5, §oimutit de frunte,Eff din umbra, din tulpinkS1411 vetil fata la lumina,C'a venit5 pang la mineMiros5 dulce dela tine etc,

Numat acollo bradult, stegiarult, §oimult,copil de predilectiune at muntilort, au pututtdeveni pentru muza 'Astra poporana, sacre

simbolurt de naltime, de forth, de vitezia.Numat acollo, precumt numat pe termulu

marit poesia greca, era In stare de a concepeurmatorult capt-d'opera de inspiratiune

Era nopte, tubito, candy not ne-amt sa-rutatt. Cine Ore sa ne fi ve4utt g At vecluttnoptea §i zorile, stellele §i luna. 0 stellutas'a pogoritti §1 a spus'o mArii, marea a spus'oveslet, vesla a spus'o pluta§ulut, §i pluta§ulua cantat'o la p6rta lubitel selle ! (14).

Greculut 1-a dictatt oceanulu, noue nt -au§optitt Carpatii.

Pentru unl Romant din Baragant, dinBugiact, din §essult cello aridt alit Romanielde giosti, unde degia Ovidit se plangea ca, 'nde§ertt vet data o frump, :

Aspiceres nudos sine fronde, sine arbore campos ... (15)

§i uncle unt ealletortl svedest din secolultitrecutil observa en mirare ea nu se polegassi mat diet unti arbore: .ist in ganz Bes-sarabien fast kein Baum zu fiuden" (16),pentru nut assemenea Romani frunqa verde".remane One asta4 ca unit actt de botezt-despre antica facere nationals, pe Inver4itultplait.

Este unit purl romanismt, unt productudirects alit pamentului dacieU, fa,ra Diet ocumnatia cu Italia set cu Spania.

Tralult primitive de padure a lassatt §i peaturt tott In litteratura nesce urine fOrte a-&and, cart offers, o intim& analogic, cu fray laverde a Romanulut.

Essemplult cello mat curiost §i mat evi-dinte de acesta influinta de codru este ye-

(14) Fanniel, Chants populaires de la Grece modern, Pa-ris, 1824, in-8, p. 415.

(15) Ovid., Trist., libr. III, e]. S.(16) Laxmann, ap. Engel, Geschichte der Moldau and

Walachey, Halle, 1804, in-4, t. I, p. 70. to(

s'oprescd...

:

STUDEJLIT IV, § 17. 75

chink' alfabett celtict ogham din Anglia,uncle Strabone ni spune ca Britannia locuiatIn padurl : Iran; ectindiv statv of Spot.Lci (17),dupa cumt ni-o spune §i Iu lit Cesare : uop-pidum autem Britanni vocant, quum silvanimpeditas vallo fossaque munierunt' (18).

Alfabetult In cestiune, tat ce pote fi maide codru, se chiam& craobh, arbore", §i fie-care littera, feadlut, adec& lemnt", port&cat() unt deosebitt. nume de plant& In urma-torea ordine :

B. Beith (mest6cant) ;C. Coll (alunt);L. Luis (sorbt);F. Fears (anint) ;S. Sail (salce) ;N. Nin (frassint) ;H. Huath (paducellt);D. Duir (stegiart);T. Timm (nuct) ;Q. Queirt (mart) ;M. Muin (vita);G. Gort (ieder&) ;NG. Ngedal (grozam0;ST. Strait (spina negru);It, Buis (socti);A. Ai lm (brads) ;P. Peith-bhog (erba m(511e)

Onn (unt felit de genista) ;U. Ur (afint9 ;E. Eadad (plopt);I. Idad (tissii) ;EA. Eadad (paltent) ;OI. Oir (sangert) ;UI. Uilleaun (curpent) ;IA. Ifin (cdcazA). (19)

(17) Strab., Geogr., libr. 1V, cap. 5, § 2.(18) De bello Gall., V, 21.(19) Jolt Brash, On the Og lutm monuments of the Gaed-

hal, in International congress of prehistoric archaeology, Lon-don, 1869, in-8, p. 291-318. Cf. Pott, II, part. I, p. 220.

La Romani poesia poporana, la Celti alfa-betult, la ambelenemuri Insu§1 simburele des-voltarii litterare a on -carui poport, cadtote Inteo litteratura se Incept prin can-tect §i prin abecedart, as petrificatt astu-felit memoria unort epoce primordiale de for-matiune In adapostult padurilort.

La not Inse, ca la nimeni altult, aces%preti60, suvenire este nu nasal o cestiunede archeologia, dory posseda §1 farmecult cel-lei mai fericite creatiuni poetice.

Vicemt a la not ca la nimeni altult,de§i tentative sporadice de a Introduceuns assemenea gent s'ail pututt manifesta§i pe aiurl sub acefaV actiune a nature,dolt n'at reu§itt nicairi de a prinde rade-cina, de a deveni unt modelt, o formula.

cce bung -Ora unt canteca poporant ru-tent din padurile Galitiei :Acollo pe munte ate unil frassinfi, unit frassinfi verde,Pere in strtinttate tintrellulii Cazact!Et pert, et pert, nil-a sossitt clasulil mortis:Te roe', a mea drtgutlt, tiie de mire malcuttt.A venitt muma, a venitt muma, a venitu mitionta,A intorst alba'l fait, elttrit fedlorap :Ett, ve41, fetutule, scumpulil met copiltl,Nita ascultatii pe tatii, pe mint, s'ai'l dust 4illele telle !Te rogt maids, to rogil meIclt, sit mengropI frumosii,Set sune clopotelP, tit ante blutele,

stt nu nit'ngrape niol popil, nicl dascrtlil,,,Ci sit mengrOpe numal Citzadi de-al no§tri !Ritdientl fratilort, ritdicatI fratilort o naltilSt, ado 6e -tine ca et peril din dragoste;

suri6relort, in crtptteiult met unii cdlinii :St afle fle-cine eit din dragoste amil peritil;Vort veni prtsserelle et diupdscit

vort adduce ve§tI dola drliguta mea!" (20).

AcestA cantect gallitiant offer& o mai re-marcabila assemenare cu inspiratiunea po-porana a Romanilort death tote ce s'art. pu-

(20) Waclaw z Oleska, Piesni polskie i ruskie ludo gali-cyjskiego, Lwow, 1835, in-8, p, 339 :

;ram na bort dot jawir, jawir zelenenti,Zahybaje no oznzyni kozak molodeuli :Ashybaju, zahybajn, pryjde ozaz wmeraty,Proem' tebe, moja myla, daj matyn'ci znaty etc."

.

0.

',Nat

Sfiditl,

aline,Iral

movilit,

76 ISTORIA TERITORIALA

to gassi In Italia sett In Spania, act nu nu-mai se Incepe printr'uni .framind verde",carele caracterisa pe tenerult Cazact, dupacumt printeund Wind cu fructele sane ro-gie se caracterisa mat la valle amorult, dart

tpene Inchigarea'r ni adduce a-mintevrendt-nevrendu rugamintea final& a neno-rocitului clobanagt din ballada Mie6ra".

Vecinil nogtii Ruten! arts fi pututt der6, maiallesti In regiunea ost-carpatina a Gal

formeze dengil genulti poetict alit trun-tiel vertif; el slat °prat Inse la o Incercareset doue, far& a fi merst lnainte, pe candyRomanult surprinse din capult locului tat&frumsetea, tat& bogatia viitore a germenu-lui, grabindu-se a-I da o deplina desvoltare.

Tau aga la German! gi la Slays( alfabetultse numesce buehstaben set bukwi, adeca betede fag.", denotandt prin urmare ca si laCeps legenult codrent anti artel de a scri;-dart numal Britannia Impinsesera debutuldOne ]a ultimele'i consecinte, botezandti fie-care littera, fie-care diftongt cu cate unitnume de plants.

Catt de adanct s'a Inradecinatti cattide departe s'a ramificatt la Romani suvenireaanticuluI trait de codru, desvoltandu-se maicu semi In sfera cea poetic& a viuetei, pro-lati, este, pe longs, frun4a-verde", caracte-risticulti &radii dela nuntele n6stre terranesci.

Bradt (lice d. Massimt este ramurade brads ce se pune la mirese; de aci tliva

tide brach; sett simplu bradulu, precliva cunu-anielortt; a glum bradulu, a pica la mirdsauln precliva cununielorti set cliva de cu-ununie pane sa pornesca, la bisericap

Nicairi slue nu se gassesee ce-va asse-menea.

(21) Glossarial, v. brada.

§i totugl mai multe alto pop6re debu-tatt ca Romanis printr'unt legent de pa-dure.

0 -actiune identica a natures inspira preytutindeni Inceputuri identice; nu pretutin-deni Inse elle potty agiunge la perfecta lordespressiune , Indurandt adessea, sub legeaselect unff naturale,ce1a-ce se chiama In biologicarret de developpement".

Serbulti, de pilda, cant& :

Create unit subtire brad«Pe doul munti mars;«Devil nu era bradulii,«Ci o fetrt naltit ..) (22)

S'art pare ca ausli ballada romana aAnnel-lult naframan :

.Fost'a fostil mil crai§orti,«Tinere115 mandril fecIor5,sCuniti e bradulii codriloruSued pe verful5

La Serbi mast& imagine a bradului, prove-nita ca gi la nos din contemplatiunea codri-lord de munte, este o esceptiune, unt graunteremast sterpt, degi art fi pututt s& rodesca ;la Romani base ea a devenitt o not& nedis-pensabila din teo vast& simfonia, plina de cellomai bogate variatiunt pe aceiagi tema.

Ne resumamt.Pe long& atatea alto differite probe, fruntla-

verde demonstra si ea a nationalitatea no-stra s'a nascutt pe plait, nu pe campia.

Ea ni procure mai pe d'assupra unt punttcronologict forte importantt.

Romani! din Macedonia n'ad pe fruntldverde.

Poesia lora poporana, de care ni dava interessanti specimen! d. Caragiani, nu In-

(22) liaradzicz, Srpski rleosnik, Becz, 1852, in-8, p. 253.

gi

sc ¢i

gi

gi(2%

atsi

gi

cati-

'n

COLUMNA LP" TRAIANUREVISTA SCIINTIFICA, LITTERARIA SI INDUSTRIALA

SUB REDAcnuNEA

D-lui B. P. HASDEU

Esse o .9,,,,fenatti 4 mare ; iStorirt, sciinte economice, medicine, sciinte naturale poesiit bi-bli fila; urrpoporan`d, etc.

PRETUUT ABONAMENTULUT

Pentru : 20 lei uoui. Pentru. districte : 30 lei noui. Pentru stilinetate : 40 lei noui sen 20 fiorirl.Abonamentulti este nitinca pe annit, ineependa totil-d'a-una de la 1 genarilLa redactiunea Reviste se Fite gassi o colleciune complete pe anvil 1870 72, coprinpndli scrieri originate de

D-nii V. Alexandri. A. Odobescu, A. Papadopold-Callimachii,- Dr. Davila, Dr. Z. Petrescu, Dr. V. Vliidescu, Gr. G.TociIescu; V. Mania, C. Esarcu, G. Missailti, etc.

Pretulti colleetiunia intregi din patru tomuri : 100 lei noui.iCollectirmeape,ann iltiseparate, 1870 : 40 lei noui.

Collectiunea separate p.6.:fe-care din cei-l'alti anui elite 30 lei noui.

Redactiunea si administratiunea se attain Bueuresei, Callen-3IogoOia No. 172.

=,

<=;:acio trz;zaczi:al

.. ,

;-i A4144\dreptti,

capitals

Collectinnea

133

L

De e!3e2G,,...0123.

°

,1;;;

it

c ti

4

Date post:	22-Sep-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times