Apariția conceptului de

ecosistem

Elaborat: Ungureanu IrinaGrupa MS 313

Prof: Groza Marcela

1935- A.G.Tansley

Arthur Tansley-personalitatea ce a introdus notiune de baza a ,,ecosistemului”

Arthur Tansley (n. 15 august 1871, Londra - d. 25 noiembrie 1955) a fost un botanist

britanic.El a fost un pioner în domeniul ecologiei

plantelor. Astfel, în 1911 el a publicat lucrarea Types of British Vegetation, în care el

prezenta harta distribuirii florei pe insulele britanice. El a fondat jurnalul Noul fitolog în 1902, rămânând redactorul său până în 1931.

El a fondat Societatea Ecologică Britanică în 1913. Din 1927 până în 1939 a fost profesor de botanică la Oxford. În lucrarea sa The British Isles and their Vegetation el a demonstrat că vegetația poate fi afectată de sol, temperatură și de activitatea antropică. El a propus termenul de ecosistem în 1935 și ecotop în 1939.

Conceptul de ecosistem a fost introdus în ştiinţă după ce ecologia se constituise în ramură de sine stătătoare a biologiei. Noţiunea de

ecosistem aparţine botanistului englez A.G. Tansley (1935).

Ecosistemul este un complex de organisme şi factori fizici care formează ceea ce numim

mediul biomului

Originea şi evoluţia conceptului de ecosistem sunt importante a fi cunoscute pentru dezvoltarea viitoare a cercetării ecologice.

Parcurgând istoria conceptului de ecosistem facem cunoştinţă cu personalităţi ştiinţifice, observăm modul în care

disciplinele ştiinţifice interacţionează sau intră în competiţie sub influenţa instituţiilor şi societăţilor ştiinţifice

Ecosistemele naturale s-au constituit treptat şi după o anumită distanţă în timp faţă de apariţia primelor vieţuitoare. După o concepţie tradiţionalistă, mai mult

morfologică decât funcţională, ecosistemul este alcătuit din două componente: biotop şi biocenoză. Deşi obiectul care ne interesează mai mult poate fi organismul,

totuşi când încercăm să pătrundem în esenţa lucrurilor, nu putem separa organismul de mediul său, în asociere cu care se formează un sistem

Rezultă astfel sisteme care, din punct de vedere ecologic, sunt unităţi de

bază ale naturii, ale biosferei. Aceste

ecosisteme sunt de cele mai variate feluri şi

dimensiuni. Ele formează o categorie din mulţimea

sistemelor universului, de la întregul univers până la

atom

Aşadar, ecosistemul este un sistem complex, alcătuit din:

biotop – subsistem primar anorganic, respectiv partea nevie (abiotică) sau cadrul natural cu condiţiile sale fizice şi chimice;

biocenoză – subsistem biologic, respectiv partea vie (biotică), formată din populaţiile diferitelor specii, aflate în interacţiune

Împreună, cele două componente formează, sub aspect structural şi

funcţional, o arhitectură unică, un sistem deschis.

Acest sistem – ecosistemul – constituie

unitatea de lucru a biosferei, care utilizează constructiv, sub raport dinamic şi structural, curentul de energie,

captat de la Soare sau introdus pe alte căi în

interiorul unităţii

Exemplu de compozitia si structura unui ecosistem pentru demonstrarea existentei acestuia

După locul în care se găsesc, ecosistemele sunt în general clasificate în:oEcosisteme acvatice;oEcosisteme terestre.

O altă clasificare a ecosistemelor:oecosistem autotrof - ecosistem în care predomină activitatea plantelor verzi, și care se poate autosusține.oecosistem heterotrof - ecosistem în care predomină activitatea organismelor consumatoare.oecosistem tânăr - ecosistem în care producția plantelor verzi întrece consumul organismelor heterotrofe.oecosistem matur - ecosistem în care producția plantelor verzi este aproximativ egală cu cea a organismelor consumatoare.oecosistem natural - ecosistem care a apărut spontan, prin lupta pentru existență a speciilor vegetale și animale, în care omul nu a avut nici un rol în modificarea densității, abundenței și diversității organismelor.oecosistem antropogen - ecosistem în care intervenția omului este parțială sau totală.oecosistem uman - ansamblul planetar în interacțiune al populațiilor umane, împreună cu factorii de mediu.

Zona de întrepătrundere a două ecosisteme, de exemplu o pășune naturală și un ecosistem agricol, se numește ecoton.

Totalitatea ecosistemelor formează ecosfera, sau biosfera.

Clasificarea ecosistemului:

Structura Structura EcosistemeEcosistemelorlor

Grupele ecologiceGrupele ecologice

ProducenţiiOrganismele autotrofe

capabile să-şi construiască organismul din compuşi anorganici

ProducenţiiOrganismele autotrofe

capabile să-şi construiască organismul din compuşi anorganici

ConsumenţiiOrganismele heterotrofe

care consumă substanţele organice

ale producenţilor sau altor consumenţi pe care o transformă

în alte forme

ConsumenţiiOrganismele heterotrofe

care consumă substanţele organice

ale producenţilor sau altor consumenţi pe care o transformă

în alte forme

ReducenţiiOrganismele care trăiesc pe contul

substanţelor organice moarte pe care le prefac din nou

în compuşi anorganici

ReducenţiiOrganismele care trăiesc pe contul

substanţelor organice moarte pe care le prefac din nou

în compuşi anorganici

Necesitatea protecţiei naturii se desprinde foarte bine din principiile Conferinţei Naţiunilor Unite cu privire la mediul înconjurător, ţinută la Stockholm

în anul 1972

Necesitatea conservării biodiversităţii este obiectivă şi stringentă deoarece comunităţile umane nu pot trăi şi nu se pot dezvolta în afara şi independent de ecosistemele

naturale. Salvarea naturii înseamnă salvarea speciei umane, în ultimă - sau poate primă - instanţă. Mediul

natural şi mediul creat de om (oikumen-ul) sunt indispensabile evoluţiei omului şi în primul rând

supravieţuirii lui.

Omenirea se află la un moment de răscruce, de decizie pentru soarta Terrei şi pentru viaţa fiecărei specii de pe Pământ,

de rezolvare a contradicţiei dintre dezvoltarea societăţilor umane şi

conservarea naturii.