ISSN 1857-0798 - Coperta Titlu 8 mic.pdf · Fiecare are ambi\ia sa Fiecare pas este diferit Fiecare...

$Page 1: ISSN 1857-0798 - Coperta Titlu 8 mic.pdf · Fiecare are ambi\ia sa Fiecare pas este diferit Fiecare vorb= este alta Fiecare privire este nou=. Deseori, oamenii ][i ascund ambi\iile$
ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

august

8, 2 013SALTEma |UGUI, 13 ani

{coala de Arte Plastice, Coju[na, Str=[eni

}ntreab= luna ce-a sclipitPentru noi doi, odat=...

pag. 1-5

O spun sincer c= uneori m= su-p=r= faptul c= unii colegi de clas= danseaz= mai bine, mie nu-mi reu-[e[te.

pag. 10-11

Sper s= tr=iesc o via\= lung= ca s= reu[esc s= citesc toate c=r\ile pe care le am.

pag. 14-15

T]n=rul avea titlu de baron [i era cunoscut sub numele de Mafflier. Meseria armelor i se p=ruse, probabil, prea plin= de riscuri [i de neprev=zut, a[a c= ]n 1599 s-a c=lug=rit.

pag. 30-31

NOI

antologie nOi

}N GAR+M= opresc, iubite, ]n gar=L]ng= banca de culoare maroS= privesc cum se-nv]rte lumeaF=r= mine, f=r= tine}n culori amestecate,Sunete [i pa[i,Fum de \igar=,nuan\e de indigo.

M= opresc, iubite, ]n gar=Pentru c= mi-e fric= s= urc{i s= plec mai departe…S= descop=r nimicul{i din pulberea luiS= f=urescUn nimic intitulat“Existen\=”.

M= opresc, iubite, ]n gar=Pentru a putea sorbi

Cu cea mai mare intensitateS=ruturile de adioAle c=l=torilor{i s=-mi dorescO iubire etern=.

M= opresc, iubite, ]n gar=Pentru c= doar acoloAm senza\ia C= timpul zboar= pe l]ng= mine{i m= protejeaz=De consecin\ele treceriiP=str]ndu-m= ]ntr-o cutieMetalic=De bijuterii.

M= opresc, iubite, ]n gar=Pentru c=,indiferent dac= e[ti l]ng= mine,Te a[tept

Ca pe cel mai mare visExistent vreodat=Revan[]ndu-m= cu ideeaC= nu se poate realiza pe deplin.

S= nu m= ]ntrebi niciodat=De ce anume acoloSufletul meuLini[tit [i absent}[i g=se[te refugiul.

M= voi opri [i m]ine,iubite, ]n gar=,Pentru c= forfota oamenilor}neac= f=r= regreteOrice g]nd sfid=torn=scut din ne]ncrederea mea, Care m= poate ucide.

Ionela BEJENARU, cl. a XI-a Bute[ti, Glodeni

DUP+ DEJUN

Fotografie: Valerie TUDOR

2013, august nOi

SUI{URI {I SUSPANSURI

capriciile muzei

C ristina CLIMA, 17 ani (Vadul-Ra[cov, {old=ne[ti). Un poem bine conturat, cu un [ir logic con-

ving=tor. i-ar mai trebui poate ceva culoare, scli-pire... Ar fi bine s= acumulezi un ciclu din c]teva poezii pentru a ne putea exprima mai amplu [i mai explicit.

Ionela BEJENARU, cl. a XI-a, (Bute[ti, Glodeni). Construc\ii poetice durabile, nelipsite de focul sen-timentului care le coaguleaz=. Succes!

Silvia MUNTEANU, cl. a VII-a (Susleni, Orhei). Doar Un vis blestemat. Poezia e altceva dec]t o ]n-[irare a faptelor.

Nicoleta NANI, cl. a VII-a (Ulmu, Ialoveni). Este salutar= aceast= preocupare oarecum obsesiv= de \ar=. Mai reu[it pare a fi poemul |ara mea, dar ]n toate textele este c]te un ]nceput bun.

Adriana PICEREA cl. a VIII-a (Susleni, Orhei). Sui[uri [i suspansuri, care te invit= la copartici-pare. A[tept=m [i alte lucr=ri.

Vasilisa CIOBANU, cl. a IX-a (Pruteni, F=le[ti). Un eseu de zile mari. Desigur, nu f=r= de un anu-

mit efort, el ar putea fi dezvoltat ]ntr-o povestire scurt=. Pentru aceasta e destul de desf=[urat fie-care enun\, complet]ndu-l cu noi detalii [i generaliz=ri. Eventual, cu anumite personaje.

Marinela LUPU{OR, cl. a VI-a (Cobani, Glodeni). Via\a e promi\=toare. Mai e de lucrat ]ns= asupra unor asperit=\i de limbaj [i expresie.

Ionela COCIORV+, cl. a V-a (Br=viceni, Orhei). Prim=vara ta se aseam=n= mai mult cu vara. Ori-cum, e inspirat=, v=dindu-se un bun spirit de ob-serva\ie.

Lucr=ri interesante ne-au mai trimis Cristina SUVEICA (Sudarca, Dondu[eni), Roman MUSIN (Briceni, Dondu[eni), Gabriela BOIAN (Porum-brei, Cimi[lia) [i Valeria TARS}NA (Str=[eni).

nu enumer=m autorii cu lucr=ri ocazionale sau modeste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= re-vin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

1

IUBIREA MEATu por\i iubirea-n buzunarAl=turi de alte nimicuri ne]nsemnate{i nu \i-e fric= c-o s= cad=}ntr-o zi c]nd te vei aplecaS= culegi fire de regrete-nt]rziate.Tu por\i iubirea-n buzunarPeste tot, oriunde mergi, ea e cu tine, Dar nu ]n piept [i nu ]n inim=,{i nu \i-e fric= c=-ntr-o zi nu vei g=siCu ce s= umpli golul din tine...Tu por\i iubirea mea ]n buzunar...

Cristina CLIMA, 17 aniVadul-Ra[cov, {old=ne[ti

}NTREAB+...

De vrei s= [tii de te-am iubit,}ntreab= v]ntul serii,C=ci el adesea mi-a r=pitSuspinele durerii.

}ntreab= luna ce-a sclipitPentru noi doi, odat=...C=ci eu adesea i-am vorbit{i-i a iubirii mele martor.

}ntreab= ploaia ce a [tersLacrimile mele,Care m-a lini[tit ades}n clipele grele.

Adriana PICEREA, cl. a VIII-aSusleni, Orhei

nOi, august 20132

cap ri ci ile mu zei

PORTRETUL MAMEI

RADA NICOLAESCU, 12 aniLiceul N. Musicescu, Lozova, Str=[eni

CA DOI COPIICa doi copii inocen\i [i cumin\i,ce nu cunosc pre\ul clipeine-am aruncat ]n valul timpului,jucam “prinsa”.Am dep=nat amintiri[i am ]mp=rt=[it emo\ii,ne priveam pe ascuns[i furam z]mbete,cer[eam sentimente[i nutream iluziica doi adolescen\i,iar azi nu ne-am schimbat delocam r=mas aceia[iplini de vise [i speran\eindulgen\i [i nep=s=tori,am r=mas doi copii.

Lucia CHIRI|A, cl. a XII-a Ign=\ei, Rezina

UN VIS BLESTEMATAi ap=rut brusc ]n fa\a mea.Eu te privesc,Tu m= prive[ti,Vorbesc cu tine,Tu taci, }ncerc s= te ating,Dar nu pot.Te ]ndep=rtezi.Opre[te-te, nu pleca!A fost un vis, Un vis blestemat.

Silvia MUNTEANU, cl. a VII-aSusleni, Orhei

MO

AR

A D

IN C

}MP

Felic

ia B

ICIO

C, 1

3 a

niLi

ceul

M. S

ad

ovea

nu, H

]nce

[ti

|ARA MEAO, Moldov=, m]ndru plai,Gr=din= rupt= din rai,Cine mi te-a vizitat,De frumos a l=crimat.

Moldov=, vatr= de dor,nu plec de-aici p]n= mor,C= acei care-au plecatToat= via\a au oftat.

Dor de plai [i dor de glie,Dor de tot ce-mi pas= mie,Ori[iunde m-a[ afla, G]ndu-mi e la \ara mea.

Nicoleta NANI, cl. a VII-a Ulmu, Ialoveni

JANET

Veronica POPESCU, cl. a X-aLiceul B. Cazacu, Nisporeni

MA

CII

}N

GR

}U Livi

a C

ER

TAN

, cl.

a V

III-

aC

odre

ni, C

imi[

lia

2013, august nOi 3

CARACTERAmbi\ia este felul omului de a existaFiecare are pin-ul s=uFiecare are ambi\ia saFiecare pas este diferitFiecare vorb= este altaFiecare privire este nou=.

Deseori, oamenii ][i ascund ambi\iile}n buzunarele din dosul sacouluiCa un fel de buletin-Am ambi\ii, deci s]nt omS]nt om, deci exist –Ca un document de identitateCa la to\i, dar totu[i altfel.

nu to\i ][i scot ambi\iile potrivit momentului de joc.Mul\i chiar uit= de ele{i ][i pierd partidaCu atuul ]n buzunare.

Ambi\ia e felul omului de a exista.Ambi\ia e felul omului de a citi f=r= microfon un poemPentru o sut= de oameniSau de a scrie o sut= de poemePentru un singur om.

Nicolae DEMENCIUC, cl. a XI-aBiruin\a, S]ngerei

PARC PUSTIUCezar CIOBANU, 14 ani

Liceul Academiei de Arte Plastice I. Vieru, Chi[in=u

CA

NIC

UL+

Va

leri

a |

IGA

N, 1

4 a

ni

Ari

one[

ti, D

ond

u[e

ni

PLOAIE CU FULGERIonela COCIORV+, cl. a V-a

Br=viceni, Orhei

4 nOi, august 2013

cap ri cii le mu zei

ACOSTAREIana CEBAN, cl. a VIII-a

Pruteni, F=le[ti

... UN SINGUR CADOU

M = simt captiv= ]n g]ndurile mele, trupul con-tinu= s=-mi fie celul= pentru suflet. Am ]ncer-

cat, cu ceva timp ]n urm= s= evadez din labirintul amintirilor, acum ]ns=, caut calea c=tre acest labi-rint...

M= simt ]n bra\ele unui ]nceput de toamn=, ]ns= azi, fulgii mi-au poposit ]n palm=...

Trezit= dintr-un somn ad]nc, cu dorin\a de a pri-mi un cadou. nu am cerut niciodat= nimic, ]ns= acum ]n ajun de s=rb=tori a[ vrea s= mi se d=ruiasc= o cutie albastr=, cu un frumos ambalaj.

}n el s= g=sesc un ceasornic ce va indica ora 03:15 ]mpreun= cu un bile\el p=tat de cerneal= ]n forma anului “1995” [i un miros de c]mp, cu iz de inocen\a prafului stelar...

Un dar, ce-mi va permite s= c=l=toresc ]n cel mai frumos an [i la cea mai dorit= or=.

Anul unui copil, acum mult prea ]ndep=rtat...Ora cea mai dorit=, doar de un suflet stingher ]n

p]lp]irea focului din vatr= [i a fulgilor de nea.... un singur cadou, ]n preajma eternit=\ii ima-

ginare.

V ia\a este o inspira\ie, drumul sigur c=tre orice provocare. Ea este o stare de euforie, o stare ]n

care ”nu toate ]\i ies”. }n via\= este esen\ial s= [tii c= prietenii care nu te las= sa-\i desfaci aripile nu au ce caut= l]ng= tine. Bog=\ia, gloria [i puterea s]nt fum, iar via\a este flac=ra care arde ne]ncetat, p]n= c]nd, la un moment dat, se stinge brusc.

Este necesar s= vis=m chiar dac= visele nu se pot realiza, dar a[a este via\a: fericire, speran\e, e[ec. A tr=i ]nseamn= a ob\ine tot ceea ce ]\i dore[ti. }n via\= virtutea [i adev=rul trebuie iubite ca atare. Cea mai dulce poveste este via\a. Dulce, deoarece e pl=cut= [i ne face s= ne bucur=m de ea, ne atrage ca un magnet [i ne ]nv=luie cu farmecul ei, f=c]ndu-ne s= credem c= s]ntem nemuritori. }ns= toate aces-tea s]nt iluzii, un vis.

S= nu ne facem prea mari speran\e c= aceast= via\= este adev=rata fericire. Ea este o poart= larg= pe care intr=m, ]n fa\a c=reia se afl= un drum ce se ]ngusteaz= tot mai mult [i la cap=t se afl= o u[i\= pe care intr= numai tot ceea ce nu s-a l=sat corupt de bucuriile acestei lumi.

A[a c= trebuie s= lu=m aminte – via\a este prea scurt= ca s-o irosim.

Marinela LUPU{OR, 12 aniCobani, Glodeni

VIA|APOATE C+...I zolat... }nchis... Pedepsit... S=rac... Ucis de g]n-

duri [i de vorbe... Prin c]te poate trece oare un suflet? Mai ]nt]i s-a izolat de to\i, i-a respins pe to\i cei din jur, apoi a fost ]nchis, pentru c= provoca mil=...

A r=mas s=rac, a pierdut toate visurile [i a r=t=cit speran\ele. Gura invidiei nu a mai putut suporta c= ]nc= mai respir= pe un col\ de p=m]nt... [i a ]nflorit cele mai dureroase vorbe care au schimbat g]n-durile, z=vor]ndu-le ]n inima pierdut= a sufletului.

Ultima lacrim= a l=sat-o s= plece cu c]teva zile ]n urm=, dar parc= a trecut o ve[nicie de atunci... C]t de s=rac... nici lacrimi nu mai are.

Ar dori s=-[i z=reasc= chipul acolo unde c]ndva ][i reg=sea razele z]mbetului, ]ns= o mla[tin= a acoperit totul [i nu se mai simte suflare de om... {tie c= nu are dreptul s= judece pe nimeni, [tie c= chinurile pot fi doar ale lui, un singur lucru nu [tie... “menirea lui ]n calea destinului destr=mat”. P]n= la urm=, nu judec= pe nimeni, poate c= nu vrea, poate c= nu are puterea s= o fac=, poate c= a uitat de existen\a lui, poate c= s-a obi[nuit...

A ]ncetat s= mai caute op\iuni [i p=reri... spun]n-du-[i mereu:

“Adev=rul se afl= ]n ad]ncul oceanului, p]n= [i acolo, pe[tii cei mari ]i domin= pe cei mici.”

Natalia POCIUMBAN, cl. a XI-aCobani, Glodeni

52013, august nOi

sarea g]ndirii

Z}MBETUL FLORILOR

S ]nt foarte bucuroas= c= iar a venit vara. C]nd m= trezesc diminea\a v=d lumina zilei [i aud

ciripitul p=s=rilor. C]nd ies afar=, v=d soarele, na-tura, lumea miraculoas= a florilor. Miros cu drag parfumul florilor, admir seninul alb=strelelor. Zi de zi florile s]nt tot mai elegante, suave, delicate. Fie-care floare pentru mine este un z]mbet.

Lacul parc= e ]mbr=cat ]n lumina nuferilor, iar albinele, ca ni[te z]ne ale t=r]mului de pe p=m]nt, culeg cupa cu nectar a crinilor. C]nd bate v]ntul, totul este foarte frumos, interesant. Unele petale ale trandafirilor cad [i e o priveli[te minunat=. M= bucur= faptul c=, atunci c]nd plou=, natura ]nvie. Soarele ]nc=lze[te florile [i ele cresc ]n c=ldur= [i lumin=.

Ionela COCIORV+, cl. a V-aBr=viceni, Orhei

O STEA R+T+CITOAREI ubesc stelele prea mult pentru a-mi fi fric= de

noapte.Galileo GALILEI

|inte[te c=tre stele [i poate c= vei atinge cerul.

Reinhold NIEBUHR

C]nd o stea cade, r=m]ne o gaur= ]n ciorapul nop\ii.

Ramon GOMEZ

O stea nu se teme c= va fi luat= drept licurici.Fridtjof NANSEN

nu ]n orice noapte se arat= stelele, numai ]n noap-tea cea senin=.

Titu MAIORESCU

S= nu vorbeasc= cel ce nu ]ndr=ge[te s= numere stelele...

Torquato TASSO

nu ]n stele se afl= destinul nostru, ci ]n noi ]n[ine.William SHAKESPEARE

iubesc pe cei ce n-au nevoie s= caute dincolo de stele o cauz= din care s= piar= [i pentru care s= se jertfeasc=.

Friedrich Wilhelm NIETZSCHE

Fie c= e vorba de o cas=, fie de stele, fie de pustiu, ceea ce le d= frumuse\e r=m]ne nev=zut.

Antoine de SAINT-EXUPERY

Un m=gar trebuie s= rag= mult [i bine p]n= s= dea jos stelele de pe cer.

Mary Ann EVANS

M= las c=l=uzit de-o stea r=t=citoare.Valeriu BUTULESCU

iubirea mi[c= soarele [i celelalte stele.Dante ALIGHIERI

|inte[te spre lun=. Chiar dac= nu reu[e[ti, m=car vei fi printre stele.

Les BROWN

nu cred c= un fir de iarb= este la fel de interesant ca [i o c=l=torie c=tre stele.

Walt WHITMAN

Stelele nu lucesc ziua, dar str=lucesc noaptea.Alexandru Gh. RADU

Filosofii seam=n= cu stelele care dau pu\in= lu-min=, fiindc= s]nt la mare ]n=l\ime.

Francis BACON}mi place noaptea. Dac= nu ar fi ]ntuneric, nu am

vedea niciodat= stelele.Stephenie MEYER

O |ES+TUR+ DINGHEMOTOACE DE AMINTIRI

} ncep din nou s= dep=n caierul amintirilor. Momente noi, altele mai vechi, clipe de neui-

tat, sau mai pu\in frumoase, ]ncep s= se r=sfire u[or printre degete ca ni[te iluzii la trecut. {i ]mpre-un= cu ele se contopesc trecutul [i cu viitorul. Simt cum firul se sub\iaz= [i se rupe, c=ci ][i face apari- \ia prezentul. Pun ghemul de amintiri ]ntr-un cuf=r de v]rsta mea, ferecat cu chei\a memoriei [i ]ncep s= dep=n alt ghemotoc. Alte g]nduri [i amintiri se r=sfr]ng printre degete. M= ]ntreb ce s= \es din ele. Ceva unic [i simplu, u[or [i totodat= complicat. Am s=-mi \es din ele sufletul, f=ptura mea, pe mine. Eu – o \es=tur= din ghemotoace de amintiri.

Vasilisa CIOBANU, cl. a IX-aPruteni, F=le[ti

nOi, august 2013

cu ta re r]nd mu[ c=

T otul e ]n continu= schimbare, doar amintirile s]nt cele ce r=m]n.

nu demult eram ]n clasa ]nt]i, speriat= de mul\imea de copii ce ne priveau cu ]ndr=zneal= pe noi, micii elevi.

nu aveam dec]t c]teva [chioa-pe, ]nv=\=toarea m-a a[ezat ]n prima banc=, r]ndul din mijloc. Acum, c]nd absolvesc gimnaziul, ]mpart aceea[i banc= cu colegul cu care am stat [i ]n clasa ]nt]i. }n decurs de nou= ani am avut [i al\i colegi de banc=.

Mi-e dor de clipele acelea pu- \ine c]nd st=team ]n fa\a clasei [i schimonoseam r]ndurile unei poe-zii pe care trebuia s-o recit, atunci acele clipe ]mi p=reau o ve[nicie.

Mi-e dor de roata mare din ju-rul unui plop gros, pe care adesea m= a[ezam cu veri[oarele mele [i ne uitam la ceilal\i copii de la gr=dini\=. Ce-a[ mai m]nca mere din cele ro[ii [i dulci pe care ni le d=dea o b=tr]nic= care locuia l]ng= gr=dini\=.

Mi-e dor de sc]r\]itul cumpenei de la f]nt]n= ce se cl=tina ]n v]nt [i de salcia de al=turi, groas=, b=tr]-n= [i pletoas=. De mult nu mai sc]r\]ie cump=na [i salcia de mult timp e t=iat=.

Amintirile r=m]n, dar totul din jur se schimb=, [i noi ne schimb=m.

Vasilisa CIOBANU, cl. a IX-a Pruteni, F=le[ti

JEN

+Li

lia

{C

HIO

PU, 1

4 a

ni

Ga

ng

ura

, Ia

love

ni

PIC+ {COALA LUI DRU|+

D rag= redac\ie,V= implor=m s= interveni\i la

solu\ionarea unei probleme grave – salvarea [colii noastre, cu 81 de elevi, despre care se spune c= pe data de 1 septembrie curent va fi ]n-chis=.Dac= nu s-a p=strat casa marelui scriitor ion Dru\=, atunci s= p=str=m m=car [coala ]n care a ]nv=\at, mai ales c= aici a profesat [i re-gretatul nostru pictor igor Vieru, aici a ]nv=\at Valentin Gu\u, maes-tru al sportului, vicecampion mon-dial [i european la judo, campion al URSS la sambo, cavaler al Or-dinului {tefan cel Mare; V. Gan-gal, erou c=zut ]n luptele din Trans-nistria; ]n satul nostru s-a n=scut C. Stere, mare scriitor [i om politic.

{coala noastr= e un superb col-\i[or de rai: cu alei de tuie [i brazi, cu multe flori, cu tobogane, balan-soare, labirinturi metalice, parale-le, sc=ri, teren de sport, livad= [i vie, buc=t=rie modern=, sal= de sport, s=li echipate, calculatoare, internet, ap=, ]nc=lzire autonom=, ateliere [i, ca s= vede\i: trei muzee – i. Dru\=, V. Gangal [i Muzeul Satului.

{coala noastr= a educat [i a crescut o mul\ime de copii...

Unde s-ar mai na[te un ion Dru\=, un C. Stere, un Valentin Gu\u?

V= rug=m din suflet, p=stra\i-ne-o, cel pu\in ]n amintirea lor.

V= mul\umim anticipat, cu mult respect:

Cristi [i Alina NASLAVSCHI, Davinia, Andreea [i Alexandrina SURU,

Rostislav LUCHIANCIUC, Stiven [i Nicoleta VICOL

[i to\i elevii din satul nostru...Horodi[te, Dondu[eni

Nota redac\iei: Nu cu mult timp ]nainte de publicarea acestui text, am contactat-o telefonic pe dna Nina JURAVE|, director al Di-rec\iei }nv=\=m]nt, Tineret [i Sport Dondu[eni, referitor la indigna-rea elevilor din aceast= localita-te. D]nsa ne-a r=spuns: Procesul de optimizare pentru anii de stu-dii 2013-2014 nu va afecta Gimna-ziul Horodi[te.

PRIETENUL COPIL+RIEI} mi plac foarte mult animalele,

dar, a[a cum locuim la bloc, p=rin\ii ]mi permit s= am doar pe[ti [i papagali.

Ultimul meu papagal a fost deo-sebit, mi l-a adus ”z]na m=selu\=” acum [ase ani ([tiu deja cine a ju-cat rolul z]nei). L-am numit Tric=. Era mare [i frumos, cu ochi mici [i bulbuca\i. L-am ]nv=\at s= vor-beasc=. M= mai sup=ram pe el c]nd ]mi ciupea juc=riile sau c=r\ile, dar ]mi trecea repede. }n vacan\= ]l luam [i pe el la bunici.

}n una din zile bunicului i s-au p=rut tare cr=pate picioarele papa-galului [i a hot=r]t s= i le dea cu

crem=. A durat ceva timp p]n= c]nd bunicul [i-a dus isprava la bun sf]r[it. Tare ne-am amuzat.

Dar Tric= al meu m-a p=r=sit. Am uitat geamul deschis la balcon [i el a zburat. L-am tot a[teptat, dar nu s-a ]ntors. L=sam geamul des-chis [i noaptea, chiar dac= mama m= certa. Poate vine. L-am sup=rat cu ceva sau avea nevoie de liberta-te? Acum ]n colivia lui am doi pa-pagali micu\i, dar tare mi-e dor de Tric=, el a fost prietenul copil=riei mele.

Gabriela GOPLEAC, cl. a VI-aLiceul Dante Alighieri, Chi[in=u

6

MI-E DOR

2013, august nOi 7

noi [i voi

1. Ce tipuri de ghiozdane ]\i plac?

2. Obi[nuie[ti s=-\i achizi- \ionezi ]n fiecare an [colar un alt ghiozdan?

3. De ce \ii cont ]n pri-mul r]nd atunci c]nd vrei s=-\i cumperi un ghiozdan nou?

4. Ai avut probleme de s=n=tate sau cineva din-tre colegii t=i din cauza greut=\ii sau a purt=rii neadecvate a ghiozda-nului?

5. {tii, cu aproxima\ie, c]t ar c]nt=ri ghiozdanul t=u? Dar c]t ar trebui s= c]nt=reasc=?

6. }n ce clas= ai avut cele mai multe c=r\i ]n geant=?

7. Ai recurs la vreun [iret-lic ca s= nu duci prea multe c=r\i ]n geant=?

8. Ai ajuta/ajutat pe cine-va s= duc= geanta, pe cine?

9. Cum por\i, de obicei, geanta: ]n spate, pe un um=r, ]n m]n=? Cum crezi c= e corect?

10. Ce crezi despre ghioz-danele cu rotile?

11. Cine are cea mai fru-moas= geant= din clas=?

12. Ce geant= \i-a pl=cut cel mai mult dintre cele purtate p]n= acum? De ce?

CHESTIO NAR

DESPRE RECUNO{TIN|+ {I G}NDURI BUNE

T r=im ]ntr-o perioad= complicat= pentru virtutea care e recuno[tin\a. Oame-nii din jurul nostru, din diferite motive, evit=, ezit= sau ]nt]rzie s=-[i exprime

recuno[tin\a. Doar c=, vorba scriitorului american William Arthur Ward: a avea sentimente de recuno[tin\= [i a nu le exprima este ca [i cum ai ]mpacheta cu grij= un cadou [i nu l-ai da. La fel [i cititorii no[tri, ori c= a venit vacan\a, ori c= nu au nici un motiv, nu s-au prea gr=bit s= ne ]mp=rt=[easc= opiniile [i g]nduri-le despre acest minunat sentiment.

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!

GHIOZDANUL IDEAL

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

1. Pentru mine recuno[tin\a este un sentiment greu de definit. }n recu-no[tin\= v=d [i lips= de egoism, [i bun=tate, [i dragoste, [i grij= pentru cei din jur. 3. Pentru fiecare nou= etap= din via\a mea recuno[tin\a, ca [i alte lucruri, re-prezint= o mic= schimbare, deoarece m= maturizez [i am alte viziuni, ]n\e-leg mai profund unele lucruri.5. Cea mai mare recuno[tin\= cred c= o nutresc fa\= de mama mea. E [i fi-resc.7. C]nd cineva ][i exprim= recuno[tin\a, m= simt un pic jenat, dar ]mi trece re-pede.

Ana MUNTEANUCahul

9. }n cea mai mare parte a Americii de nord (SUA [i Canada) Ziua Recu-no[tin\ei se s=rb=tore[te o dat= ]n an. Este o s=rb=toare a familiei, ]n care i se mul\ume[te lui Dumnezeu pentru recolta din acel an. 11. Mi-a pl=cut mult afirma\ia lui Louise Hay: C]nd recuno[tin\a devine un mod de via\=, succesul, pacea, fericirea [i s=n=tatea s]nt la ordinea zilei. Cu c]t o sim\i mai mult, cu at]t mai multe mo-tive g=se[ti s= o sim\i. Consider c= fie-care dintre noi, dac= ar dori, ar putea s=-i g=seasc= un loc de cinste ]n via\a sa. Dar cine nu-[i dore[te pace, ferici-re, s=n=tate ]n via\a sa.

Nicoleta |URCANUChi[in=u

2. Cred c= ]n cele mai dese cazuri, s]nt o persoan= recunosc=toare.3. Recuno[tin\a este un sentiment complex: un amalgam de sentimente.4. Obi[nuiesc s=-mi exprim sentimen-tele de recuno[tin\=, oric]t de banal ar p=rea, prin cuvinte: mul\umesc, ]\i s]nt recunosc=tor etc.6. Cred c= cei din anturajul meu, ori c= s]nt uneori prea timizi, complexa\i, alteori arogan\i, dar nu prea observ s=-[i exprime sentimentele de recu-no[tin\=.7. }mi place c]nd cineva ]mi exprim= sentimente de recuno[tin\=, m= simt flatat.

Alex COJOCARIB=l\i

8. S-a ]nt]mplat ca cineva (un profe-sor) s= ne apostrofeze pe to\i din clas= c= nu s]ntem suficient de educa\i [i recunosc=tori. 10. Motive pentru care s]nt recunos-c=tor s]nt chiar multe. }n primul r]nd, s]nt recunosc=tor p=rin\ilor, pentru c= mi-au dat via\= [i m-au crescut [i m-au educat; bunicilor care mi-au dat sfa-turi ]n\elepte; profesorilor mei, care mi-au deschis noi c=i spre cunoa[tere [i autocunoa[tere, dar [i prietenilor mei pentru faptul c= au [tiut s= se bu-cure cu mine c]nd eram vesel [i s= pl]ng=, s=-mi ofere suport psihologic ]n clipele grele.

Mihai CIOBANUOrhei

nOi, august 20138

poezie

É щ щ «» ç Ö ”””

DIALOG DE IARN+ Cuvintele se uit= prea u[or, C]nd nu le mai roste[ti ca ]nainte {i c]nd, involuntar, ]\i vin ]n minte Vocabulele unui alt popor.

Dar cine suferin\a s=-\i alinte, Dec]t cuv]ntul t=m=duitor Ce-apare la ]nt]ia-\i rug=minte, De cum de d]nsul \i se face dor?

nu ]l vorbesc doar mor\ii din morminte, Dar ]l p=zesc, [i-n ve[nicia lor Cuv]nt li-i iarba, verde [i cuminte, Ce-[i murmur= protestul sub picior,

iar vorba, r=zvr=tindu-se fierbinte, nu cred c= po\i s-o ui\i a[a u[or...

C}T S+ PL+TIM TRECUTULUI TRIBUT?

Steliana GRAMA

Poet, prozator [i dramaturg, n=scut= ]n Chi[in=u. Licen\iat= a Facult=\ii de Ziaris-tic= a USM. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova [i al Uniunii Scriitorilor din Rom`nia.

Volume: Tratat de tanatofobie, 1996; Rezerva\ia de meteori\i, 1998; Pubela din Calea Lactee, 2001; Surogat de iluzii, 2003; Perfuzie de vise, 2006; La |epilova, la bunici, 2012; S= ne p=str=m coloana vertebral=, 2012 [.a.

Talent literar ]n plin= afirmare, Steliana Grama se stinge prematur din via\= (2006).

ne-au mutilat hotarele [i parc= Azi ]nsu[i sufletul ni-i mutilat {i-o veche ]ndoial= ne ]ncearc=, {i ne-am pierdut curajul de b=rbat.

{i dac= vremurile-o s= se-ntoarc= {i neamul iar=[i fi-va deportat? Tresar din somn [i gem, s]nt ud= leoarc= {i-n visul meu str=mo[ii mei se zbat.

C]t ne-a mai h=r=zit b=tr]na Parc=?C=ci azi [i sufletul meu parc= Vrea s= reconstruiasc=-acel Palat –Hotarul ce fusese mutilat –Spre anul optsprezece se ]ntoarce...

NE-AU MUTILAT HOTARELE

C]t s= pl=tim trecutului tribut {i-n fa\a sor\ii s= ne g]rbovim? Se merit= de-acel frumos TrecutCu nostalgie s= ne amintim?

De-un Paradis ]n veci de veci pierdut {i-acum ne mai desparte r]ul Prut, {i-am suferit cumplit [i suferim, {i de avem vreo [ans= – nu mai [tim.

P=m]ntul meu, au cum de s-a putut De-at]tea ori s= fii schimbat, v]ndut, {i Marile Puteri au tot t=cut {i nimeni barem nu ne-a sus\inut?

{i mai pl=tim Trecutului tribut, {i-n fa\a sor\ii ne mai g]rbovim...

CUVINTELE SE UIT+ PREA U{OR

CET+|EANUL TURMENTATn-am nici un chef s= merg [i s= votez –Din nou vor c][tiga doar patriho\ii. noi am ajuns mai r=u dec]t ilo\ii –D=, Doamne,-o grev= s=-i ghilotinez!

Cu din\ii stau la stele [i turbez –La c]rm=-s veneticii [i neto\ii. n-am nici un chef s= merg [i s= votez –Din nou vor c][tiga doar patriho\ii!

Cu vocea sugrumat= de emo\ii, Cu lacrima c]t bobul de orez,}mi jur= c-om tr=i-n Eden cu to\ii –n-am dreptul fericirea s-o ratez, S= nu fiu prost, s= merg [i s=-i votez.

MIZERIA SOVIETIC+Eu niciodat= n-am s=-nghit g=lu[ca, Chiar dac=-mi demonstra\i c= negrul este roz, {i despo\ii, din nou, cu pu[ca [i biciu[ca ne vor goni-n siberii, ne vor b=ga-n colhoz.

S= uit, b]nd samogon ori votca d]nd-o du[c=, De mii de hecatombe, din oase plus moloz?nu pot s= m= inhib [i s= ]nghit g=lu[ca, Chiar dac=-mi demonstra\i c= negrul este roz.

Voi n-o s= reu[i\i s=-mi pune\i pumnu-n gur=, S=-mi arunca\i din Pa[te-n Pa[te un ciolan. Mizeria-mi provoac= teribila oroare –M-am s=turat s= dorm ]n v]rf de tobogan...

2013, august nOi 9

DE-A |ARA-N BUNGHI

Ilu

stra

\ie:

Vio

leta

ZA

BU

LIC

+

Voi v= juca\i mereu de-a \ara-n bunghi,Jude\ele le da\i ca pe ar[ice{i Patria mi-a\i pus-o ]n genunchi}n fa\a pentagramei comuniste. Pe harta schilodit= trece-un junghi {i, vai! Cum dor recente cicatrice!

Jude\ele le-a\i dat ca pe ar[ice, Juc]ndu-v= mereu de-a \ara-n bunghi.

Chiar de-a\i fi ai p=m]ntului burice, Voi n-ave\i dreptul s= t]r]\i pe trunchi {i nici ]n al Bermudelor triunghi Un col\ de Rai cu herburile-antice!

... nicio sibil= n-ar putea prezice Calendele la care-or s= abdice!

SIRACUZA MODERN+

Drogat ca s= uit cine s]nt, Drogat ca s=-mi uit profe\ia, B=tut animalic de crunt –M= zbucium ]n agonie.

Ce groaznic= mi-i amnezia – Uitat-am orice am=nunt.Drogat ca s=-mi uit profe\ia, Drogat ca s= uit cine s]nt.

Ajuns, peste noapte, c=runt, Port secole-n spate o mie. nici nu ]ndr=znesc

s= v=-nfrunt –S]nt jalnic, bolnav [i m=runt.

De fapt, nu mai [tiu cine s]nt...

Chiar eu am f=cut profe\ia? Eu nu am rude la ierusalim {i nu-mi pot scoate c=r\ile cu hurta,Ca cei care se tip=resc pe burt= {i ]mi r=spund la toate ”Aferim!”.

Voi, care v= muta\i mereu cu iurta,}mi flutura\i la nas c-un ibri[im C= nu am rude la ierusalim {i nu-mi pot scoate c=r\ile cu hurta...

nu trag j=raticul la nici o turt=, Dar dac= ve\i intra ]n \intirim, }l ve\i g=si, ]n vremea cea mai scurt=,

Pe un poet absurd de anonim Ce nu avea voca\ie mancurt= {i nici cimotii la ierusalim.

AMNEZIE TOTAL+

CINE VINE-N URMA MEA?Cine vine-n urma mea? Ce copil din care stea Va veni aici s= scrie Mult mai bun= Poezie??

neamul meu [i \ara mea C]t de mult ]l vor durea??? De-a ei vremi de vitejie D]nsul va dori s= scrie????

Va dori [i va putea Scrie de-a ei soart= grea, De-a ei crunt= s=r=cie {i perpetu= sclavie???

{i c]t suflet va avea Cel ce vine-n urma mea?

Duce\i-m=-napoi la cariereSau la t=iat p=dure ]n Gulag, S]nt unicul din =st areopag Ce nu votez a |=rii dec=dere!

nu po\i b=ga o |ar=-n voliere C=ci n-are-ntr-]nsa gene de iobag! Duce\i-m=-napoi la cariereSau la t=iat p=dure ]n Gulag!

nu vreau s-accept o nou=-ngenunchere, nu m= supun acerbului ciomag. Sfid]nd eterna mea dizgra\iere, Ce chef nebun am, sp]ni ]n liziere, De a v= scoate iar=[i ]n vileag...

Duce\i-m=-napoi la cariere!

SUCOMBAREA POETULUI ANONIM

10 nOi, august 2013

pa uz= de g]ndi re

LUXUL LIBERT+|II} n copil=rie avem tenta\ia s= ajungem c]t mai repede la v]rsta de 18 ani,

iar ]ntreba\i de ce gr=bim timpul, r=spundem c= vrem s= fim liberi. At]t de mult ne dorim s= avem libertate, ]nc]t ajungem s= confund=m aceast= no- \iune [i, deseori, o ]n\elegem exact invers. C=ci libertatea este [i ea o res-ponsabilitate, “un lux, pe care nu oricine poate s= [i-l permit=” (Bismarck). Despre acest lux mult-r]vnit [i interpretat ]n diverse moduri, ne-au marturisit elevii clasei a VII-a de la Gimnaziul Dondu[eni, Dondu[eni:

Mihaela {AIGA, 13 ani, Orhei: Eu cred c= prietena mea c]nt= la vioar= mai bine dec]t mine. Dar, cum prietenul la nevoie se cunoa[te, tot ea este [i aceea care ]mi ]ntinde o m]n= de ajutor atunci c]nd e nevoie.

Victor COJOCARI, 17 ani, Orhei: Unii prieteni [i cunoscu\i de-ai mei s]nt mai buni, pentru c= [tiu s= c]nte mai bine, probabil, s-au n=scut cu aceast= abilitate. Sunt destui b=ie\i care s]nt mai iscusi\i ]n jocul de fot-bal ]n compara\ie cu mine.

Antonela COJOCARU, Durle[ti, mun. Chi[in=u: Am o coleg= de clas= care poate recita poeziile mult mai bine dec]t mine [i dec]t al\ii, o face tare, expresiv, cu pauze logice etc., are o memorie bun=. Alte cole-ge m= ]ntrec la capitolul dansului,

dar, nu rezist ispitei de a zice ceva [i despre mine – eu joc fotbal mai bine dec]t ele toate.

Adriana ZAHARIA, 14 ani, Chi-[in=u: Prietenii [i colegii mei se ma-nifest= mai bine la desen, la practi-carea diferitor tipuri de sport, la recitarea versurilor; ]n schimb eu c]nt bine la vioar= [i, cum zic mul\i, am o voce frumoas=.

Iulian GROSU, 14 ani, B=l\i: O spun sincer c= uneori m= sup=r= fap-tul c= unii colegi de clas= danseaz= mai bine, mie nu-mi reu[e[te.

Mariana FRUNZE, 12 ani, Scor\eni, Telene[ti: Colegii mei de clas= se ]m-brac= mai modern [i la lec\iile de cul-tur= fizic=, la alerg=ri, fini[eaz= ]na-intea mea. Dar noi, nefiind omogeni, tocmai prin asta s]ntem originali.

Damian IACOVLEV, 14 ani, Criu-leni: Am impresia c= eu niciodat= n-am s= pot ]nota ca majoritatea colegilor mei, dar nu-mi fac inim= rea.

Alexandrina LA{CU, 12 ani, Scor\eni, Telene[ti: Eu nu pot rezol-va at]t de bine [i de u[or probleme-le la matematic= a[a cum o fac mul\i dintre camarazii mei. nu-mi r=m]ne dec]t s=-i simpatizez [i s= le urmez exemplul prin eforturi.

Ion CARAMAN, 13 ani, Orhei: Prietenii mei cunosc zeci de modele de motociclete de calitate, dar eu, deocamdat=, nu pot deosebi nici dou= modele. Le voi cunoa[te [i eu, dac= m= vor interesa mult.

Pentru NOI – Ana CEAP+

Mihai CULIBABA: Libertatea este posibilitatea de a avea bani proprii, de a nu depinde de p=rin\i. }mi place, c]nd ]mi fac temele, s= fiu singur [i s= am toat= libertatea ]n a g]ndi a[a cum ]mi doresc eu, [i nu cum ]mi zic cei din jur.

Adrian COROPCEAN: {ansa de a-mi expune ideile personale, de a face ceea ce ]mi doresc [i ceea ce ]mi place cel mai mult ]nseamn= libertate. Atunci c]nd fac sport, m= simt liber [i f=r= obliga\ii. Simt c= m= deta[ez de problemele din jur.

Iana PLAMADEALA: Fiecare om are dreptul la libertate, dar nu fiecare [tie ce este aceasta. Pentru mine, ea ]nseamn= posibilitatea de a-mi alege singur= modul de trai, f=r= a avea responsabilit=\i fa\= de cineva sau fa\= de ceva.

Diana GROSU: Libertatea ]\i permite s= iei decizii de unul sin-gur. Libertatea mi[c=rilor tale este libertatea propriei vie\i. A avea li-bertate ]nseamn= a-\i l=sa inima s= iubeasc=, s= urasc=, s= ierte [i s= se bucure.

Doina CRIMINSCHI: Consider c= libertatea este acel lucru care te ajut= s= ]\i realizezi singur planuri-le. A fi liber nu ]nseamn= a nu face nimic, ci a fi st=p]n pe ceea ce faci.

Diana VERBI|CHII: Libertatea const= ]n posibilitatea de a alege ocupa\iile personale de unul sin-gur. Atunci c]nd citesc, m= odih-nesc, m= plimb cu prietenii sau m= izolez de tot, am deplin= libertate.

Daiana RUSU: Libertatea nu ]nseamn= atunci c]nd ai timp liber, ci atunci c]nd faci totul dup= pro-priul plac. Libertatea te face s= te

sim\i bine [i liber ]n oricare compa-nie, indiferent de te cunosc to\i sau nu. Faptul c= s]ntem obliga\i, une-ori, s= alegem meseria pe care o vor p=rin\ii ne ]ntristeaz= [i ne sca-de din elan.

Tatiana SOLANEI: Libertatea este a[a cum vreau eu s= o simt, f=r= ca cineva s=-mi explice no\iu-nea ei. Dep=rt]ndu-m= de rutina zilnic=, ]n\eleg cu adev=rat ce e li-bertatea.

Alexei MOSCALIUC: O via\= f=r= vicii, ]n care faci doar sport este una liber=.

Iana MARI{: Fiecare om ][i poa-te crea libertatea. Dac= po\i s= oferi oamenilor apropia\i dragoste, sus\inere, ]n\elegere, atunci te po\i considera un om liber.

Pentru NOI – Olesea CURMEIDondu[eni, Dondu[eni

{ tim prea bine c= atunci c]nd e vorba s= critic=m ori s= facem observa\ie cuiva, o facem cu mult= pricepere, dar s]ntem mult mai mode[ti atunci

c]nd e vorba s= recunoa[tem c= s]nt mai buni [i mai tari dec]t noi. Azi, e mic num=rul acelora care v=d meritul cuiva ]n ceva anume, recunosc]nd aceasta; majoritatea se cred pilduitori ]n toate. Pe bun= dreptate, filosoful [i scriitorul francez Denis Diderot zicea: ”nimic nu-i mai greu de iertat dec]t meritul altuia”. Totu[i, un grup de elevi din \ar= ne-au demonstrat contra-riul, av]nd diferite r=spunsuri la ]ntrebarea: ce fac prietenii, colegii t=i mai bine dec]t tine?

MERITUL ALTUIA

2013, august nOi 11

}NTREB+RI F+R+ DE R+SPUNSURI

L ectura ]ntotdeauna d= na[tere la o mul\ime de ]ntreb=ri. De cele mai multe ori, la acestea ar putea s= r=spund= autorul. Unele r=spunsuri

le afl=m citind critic=. Am ]ntrebat un grup de copii din \ar= ce ]ntrebare i-ar adresa scriitorului ]ndr=git.

Diana ANTOHI, 14 ani, B=lceana, H]nce[ti: M-a impresionat Micul Prin\ de Antoine de Saint-Exupery. L-am citit de c]teva ori [i de fiecare dat= am descoperit ceva nou. S]nt curioas= s= aflu cum a ap=rut ideea acestei opere.

Valentina COZONAC, 16 ani, Li-ceul N. Corl=teanu, F=le[ti: Mi-ar pl=cea s= discut la o cafea cu Mihai Eminescu. L-a[ ]ntreba de ce [i-a tr=it via\a cu at]ta pesimism [i de ce nu a luptat pentru dragostea sa.

Ana IORDOSOPOL, 14 ani, Lice-ul S. Rahmaninov, Cahul: Ce emo\ii a avut Mayne Reid c]nd a scris ro-manul C=l=re\ul f=r= cap.

Victor COL|I{OR, 14 ani, Gim-naziul din Briceni: Mihai Eminescu,

atunci c]nd a scris cele 98 de strofe ale Luceaf=rului, s-a g]ndit c= peste ani unii copii le vor [ti pe de rost. M-a uimit Anastasia Trofor, ]n v]rst= de trei ani, care recit= Luceaf=rul cap–coad=. {i mi-e ru[ine pentru cei care au sus\inut bac-ul [i nu [tiu cine a scris Luceaf=rul...

Valeria URECHEANU, 12 ani, B=lceana, H]nce[ti: Eu l-a[ vrea pe ion Creang= ]n calitate de profesor, lec\iile lui erau deosebite. Chiar dac= tr=ia modest, a avut o copil=rie at]t de frumoas=. A[ vrea s=-i mul-

\umesc pentru c= a scris Amintiri din copil=rie, pe care le citim cu mult drag.

Victoria JALB+, 13 ani, Sire\i, Str=-[eni: Cred c= fiecare dintre noi ar trebui s=-i mul\umim lui Grigore Vie-ru pentru poeziile sale despre mam=.

Acestea ne educ= [i ne trezesc mai mult respect pentru mamele noastre.

Diana MANOLE, 13 ani, Liceul Al. Pu[kin, Cantemir: L-a[ ]ntreba pe Al. Pu[kin cum s-a sim\it ]n exil la Chi[in=u. De ce anume cultura noastr= l-a inspirat c]nd a scris une-le poeme?

Maria BUBUCEA, 16 ani, Liceul I. Creang=, Chi[in=u: Peste hotare editurile [i libr=riile organizeaz= ]nt]lniri cu scriitorii, unde cititorii ][i pot satisface curiozitatea. La noi doar Libr=riile Editurii Cartier adu-

n= lume bun= s= dis-cute despre c=r\i. }n-trebarea este simpl=.

Veronica NISTOR, 15 ani, Liceul M. Emi-nescu, Cahul: }ntot-deuna c]nd citesc ]mi apar o mul\ime de ]ntreb=ri pe care le-a[ adresa autorului, p=-cat c= unii nu mai s]nt ]n via\= [i unele ]n-treb=ri vor r=m]ne pentru totdeuna f=r= r=spunsuri.

Rodica TCACIUC, 14 ani, B=l\i: Mi-ar pl=-cea s= avem o ]nt]lni-re cu ion Dru\=. {tiu c= vine rar la Chi[i-n=u, dar ]l a[tept=m cu mult drag ]n liceul nostru. Am citit Frunze de dor ]ntr-o noapte. M= bucur c= scrie [i

acum la 85 de ani. Am citit ]n revista nOi un fragment din Lupani-

ana [i Ziua c]nd cresc copiii. A[ vrea s= am ]n colec\ia mea o car-te cu autograful maestrului.

Pentru NOI – Iuliana BUNU

PRIVIRI, }NTREB+RI, A{TEPT+RIFotografie: Valerie TUDOR

nOi, august 201312

PATRU ROM~NI AU F+CUT }NCONJURUL P+M}NTULUI }N OPINCI

F OLCLOR ROM~NESC LA RIO. }n ianuarie 1912, cei trei debarc= la Rio de Janeiro, a[tepta\i de

sute de localnici – rom`nii deveniser= o prezen\= constant= ]n buletinele [i ziarele de aventur= [i

c=l=torii, o pres= gustat= la acea vreme. De Rio se leag= cel mai mare succes repurtat de spectacolele folclorice ale rom`nilor, la care se adaug= prelegeri

[i conferin\e ]n care cei trei c=l=tori ][i ]mp=rt=[esc multiplele experien\e pe care le-au tr=it: rom`nii erau deja ambasadori ai multiculturalismului!

Traseul sud-american continu= spre Paraguay, Uruguay, Argentina, Chile [i Bolivia. }n sud-estul Ecuadorului, la grani\= cu Peru, cei trei c=l=tori au petrecut o noapte al=turi de indienii jivanos, denumi\i [i ”v]n=torii de capete”, un trib ce a p=strat tradi\ia decapit=rii inamicului [i a p=str=rii craniului acestu-ia, prin mumificare! Procedura prevedea ]nl=turarea oaselor craniului, tratarea pielii cu solu\ii din ierburi [i umplerea scalpului cu nisip fierbinte. Capul se contracta, mic[or]ndu-se p]n= la dimensiunea de doi pumni! Dup= ce buzele [i pleoapele erau cusute, re-zultatul devenea un simbol cu conota\ii magice. Apoi, au r=mas o noapte ]ntr-un trib de indieni itucalli, l]ng= Guayaquil, unde Dumitru Dan a fost mu[cat de ”o coropi[ni\= ciudat=”, fiind operat pe viu de un doc-tor ”care p=rea mai degrab= paznic de doctori”.

DOAR DOI, DUP+ DOI ANI DE DRUM. Drumul pe ape ]i duce pe temerarii rom`ni ]n San Francisco, unde ]ns= poposesc numai trei ore, de aici ]mbarc]n-du-se c=tre Yokohama. Exact drumul invers parcurs de Phileas Fogg, eroul lui Jules Verne, din Ocolul P=m]ntului ]n 80 de zile. Traversarea Atlanticului cu vasul Rangoon a durat 27 de zile, timp ]n care cei trei au parcurs pe punte 1400 de kilometri!

Din lumea nipon=, rom`nii intr= ]n China prin Hong Kong, trec]nd prin Canton (ast=zi Guangzhou) [i stabilind ca destina\ie final= a acestei etape de traseu ora[ul Pekin, capitala Beijing de azi. itinera-riul presupune traversarea mun\ilor nau Lin, pe po-teci ]nguste, sub care se deschideau pr=p=stii fioroa-se. }ntr-una din cele peste 30 de zile de mers prin acest decor, o ploaie m=runt= ]ngreuneaz= [i mai mult avansarea. Cei trei merg ]n [ir indian, c]nd un strig=t [uier=tor ]i ]ncremene[te – negreanu se rosto-golea lovindu-se de st]ncile ude [i se pr=bu[i ]ntr-un p]r]u. Cei doi colegi ]l trag cu fr]nghiile [i ]l ]ntind, dar negreanu ”p=rea s= aib= fracturi [i leziuni interne, era tot ]ns]ngerat”. ”V]n=t [i tremur]nd” ]l poart= pe muribund ]ntr-un hamac p]n= ]n primul sat, dar nu g=sesc doctor. Merg 10 km p]n= la spitalul unui or=[el, dar nici aici nu exist= medic de gard=…. La [apte diminea\a, Dumitru Dan pleac= s= cear= aju-torul autorit=\ilor, dar c]nd se ]ntoarce la spital ]l g=se[te pe negreanu mort.

DRUMUL CR}NCEN PRIN SIBERIA {I ALASKA. Din China, rom`nii pleac= spre portul siberian niko-laevsk [i apoi ]n peninsula Kamceatka, la sf]r[itul

roza v]nturilor

Urmare din nr. 7 a. c.

2013, august nOi 13

toamnei lui 1912. }n estul Siberiei cumplite, cei doi aveau s= petreac= iarna acelui an, ”1150 km prin viscol [i geruri f=r= egal”. C]nd z=resc d]re de fum ]ntr-una din zilele interminabile, verifica h=r\ile [i v=d c= nu exist= nicio localitate. De fapt, ajunseser= la str]mtoarea Bering, iar petele negre pe cer erau de la fumul unui vapor! ”Trei zile am stat la bordul vasu-lui olandez Sekeveningen, mai cu seam= pentru c= eram fl=m]nzi”… Printre sate de eschimo[i, rom`nii avanseaz= spre Skagway, Juneau [i se opresc la Vancouver. Dan observ= primele probleme la P`rvu: ”E prea t=cut, el, care r]dea [i de neajunsuri. }mi spu-ne c= ]l dor de ceva vreme picioarele...”.

Dup= ce particip= la o v]n=toare canadian= de ur[i bruni, ”]n care capcana e legat= de un bu[tean uria[, astfel c= animalul prins fuge t]r]nd greutatea dup= el [i istovindu-se iute”, rom`nii coboar= spre Seattle, Portland [i San Francisco, ref=c]nd sumarul lor buget cu serii de spectacole folclorice. Apoi, str=b=t]nd California, ajung ]n Mexic [i mai departe, p]n= ]n Panama, de unde se ]mbarc= pe un trans-atlantic spre Gibraltar. Prima ]ntoarcere ]n Europa dup= mai bine de trei ani nu le las= vreme de r=gaz. F=r= popasuri notabile, au ”alergat [uier=tor” din Tanger la Tunis, Sicilia, Elve\ia, Fran\a [i Olanda, de unde au trecut cu vaporul ]n Anglia, la Dover.

G+ZDUI|I LA CASA ALB+. Ultimul spectacol al celor doi ]n Marea Britanie se \ine la Edinburgh, de unde afl= c= o companie de transport, Allen Line, ofer= 100 de locuri gratuite pentru cursa transatlan-tic=: scufundarea Titanicului, ]n aprilie 1912, ]nc= zguduia oamenii. Timp de zece zile, P`rvu [i Dan na-vigheaz= de la Glasgow la Quebec, st]rnind hazul marinarilor cu cele 10-12 ore de mers pe puntea va-sului. Din zona Marilor Lacuri, prin Cleveland, Tole-do [i p]n= la Detroit trec alte 20 de zile, iar vizitarea uzinelor Ford e umbrit= de ve[tile din \ar=. Pe 30 iulie 1914, ”titlul din ziarul Rom`nul te l=sa f=r= grai: ”Eu-ropa sub arme”. Rom`nii s]nt primi\i de guvernatorii statelor Delaware [i Maryland, apoi s]nt invita\i s= petreac= o zi chiar la Casa Alb=, pe 24 decembrie 1914! Renumele lor era ]n cre[tere, iar spectacolele [i conferin\ele lor s]nt a[teptate ]n Virginia, Kentucky, Tennessee [i Alabama.

Ajuns ]n Jacksonville, Florida, P`rvu se pr=bu[e[te: ”Picioarele aveau r=ni groaznice, iar cei patru me-dici care l-au consultat mi-au spus c= e grav [i trebu-ie s= se opreasc=”, noteaz= Dan.…P`rvu ]l roag= pe Dan s= i-l lase al=turi pe Harap, credinciosul c]ine care ]i urmase ]nc= din prima zi de drum, [i ]i trans-mite un mesaj r=scolitor camaradului: ”M=i fr=\ioa-re, am f=cut mai bine de 90.000 km. Am fost patru, apoi trei [i, iat=, doi. Acum m= pierd [i eu. nu trebuie s= se spun= c= rom`nii au abandonat, cople[i\i de greut=\i! Trebuie s= lup\i singur, s= mergi ne[ov=ielnic mai departe!”… Dumitru Dan ][i continu= drumul, singur [i zguduit. Peste c]teva luni, ]n mai 1915, Paul P`rvu avea s= moar= cu ambele picioare amputate…

Ajuns singur ]n Havana, la 18 ianuarie 1915, dup= [ase luni de periplu american, Dan e primit cu mare fast, dar aceasta nu l-a entuziasmat prea mult: ”Am d=ruit un costum popular muzeului din Santiago de Cuba, am pl]ns [i am mers mai departe”. Traseul continu= prin Haiti, Jamaica, Puerto Rico, Barbados [i Venezuela, pentru ca ]n aprilie 1915 s= se afle la bordul transatlanticului ”Buenos Aires”, cu care ajun-ge la Lisabona.

VICTORIA DE DUP+ R+ZBOI. Dup= o escal= ]n Malta, Dumitru Dan este arestat la Salonic de un ofi\er britanic ce ]l consider= spion, dup= ce i-a g=sit ]n bagaje reviste din toate col\urile lumii. Este expediat la Londra, pentru anchet=, unde ministrul plenipo-ten\iar al Rom`niei [i cluburile sportive britanice fac presiuni [i e, ]n cele din urm=, eliberat. Totu[i, Dan e obligat de mersul r=zboiului s= ]ntrerup= traseul sta-bilit [i se ]ntoarce ]n \ar=, c]nd mai avea doar 4000 km de parcurs din cei 100.000! Abia ]n vara lui 1923, c]nd Touring Club de France ]i stabile[te un itinerar pentru parcurgerea distan\ei r=mase, Dan pleac= din Bucure[ti, pe ruta Belgrad-Skopje-Tirana-Za-greb, travers]nd nordul italiei [i Elve\ia. Sose[te la Paris pe 14 iulie 1923, Ziua na\ional= a Fran\ei [i cea ]n care c=l=torul ]mplinea 34 de ani! Afl= c= fusese monitorizat ]n permanen\= de diploma\ii ambasade-lor franceze [i de organiza\ii sportive din toat= lu-mea. Dup= ce prezint= raportul c=l=toriei, e primit cu fast [i i se ]nm]neaz= cei 100.000 de franci devaloriza\i, ]mpreun= cu titlul de campion mondial.

Morm]ntul temerarului rom`n Dumitru Dan e str=juit de o cruce de metal, f=r= nume, ]ntr-un cimitir din Buz=u.

note

Lumea ]n 1912:

— Roald Amundsen atinge Polul Sud;— ]ncepe Primul R=zboi Balcanic;— Casimir Funk formuleaz= conceptul de vita-

min=;— I. L. Caragiale moare ]n iunie.

Lumea ]n 1923:

— din cauza infla\iei, 1 dolar se schimb= cu 4.200.000.000.000 m=rci germane;

— ]n Suedia se comercializeaz= primul frigider pentru uz casnic;

— se inaugureaz= prima linie de cale ferat= construit= de rom`ni ]n Transilvania, pe ruta Sa-lonta-Chi[in=u-Cri[;

— se ]nfiin\eaz= clubul Rapid Bucure[ti, iar ”na- \ionala” disput= partida cu num=rul 5 din istorie.

nOi, august 201314

nimic altceva

IMPORTANT E S+ REVII ACOLO DE UNDE AI PORNIT

—D omnule Te-odor Buzu,

s]nte\i un cunos-cut artist plastic moldovean stabi-lit de mai mul\i ani ]n Cehia. La sf]r[itul lunii mai a\i venit la Chi[i-n=u ca s= parti-cipa\i la Bienala Interna\ional= de Pictur=. Unii au crezut c= anun\area particip=rii dum-neavoastr= a fost pur [i simplu un motiv de a reveni acas=. A[a a fost?

— De ce au cre-zut a[a? Acas= voi veni cu ]ntreaga familie ]n august, dar la Bienal= m-am prezentat ca oricare dintre ceilal\i participan\i [i s]nt fericit c=, ]n sf]r[it, talentul meu a fost apreciat [i la Chi[in=u. E ceva important, pentru c=, din p=cate, moldovenii nu-[i apreciaz= suficent oamenii de art=. O fac dup= ce ace[tia pleac= pe lumea cealalt= sau dup= ce s]nt aplauda\i ]n str=in=tate. Acum trei ani, am avut o expozi\ie personal= la Chi[in=u [i, v= spun sincer, mi-a fost mult mai greu s-o fac dec]t a[ fi orga-nizat-o la Paris sau la Berlin. Am ]n\eles atunci c= num=rul invidio[ilor ]l ]ntrece pe cel al prietenilor. Dar la expozi\ia din vara curent= – Bienala interna\ional= de Pictur= – mi s-a acordat locul trei [i vreau s= cred c= lumea se schimb=. Particip la a treia edi\ie a Bienalei, la care de data aceasta au participat 181 de arti[ti din 33 de \=ri. E ceva important, deoarece, dac= noi cu-noa[tem centrele europene de muzic=, mod=, film, ar-t= plastic=, design, arte vizuale, o s= ]n\elegem c= [i Chi[in=ul ][i anun\= ambi\iile de a deveni un centru cultural european.

Surpriz=: a trebuit s= vin la Chi[in=u ca s= v=d ce se face ]n arta plastic= din lume. Juriul mi-a acordat Premiul Muzeului na\ional de Arte Plastice, iar aceas-ta ]nseamn= c= lucrarea mea r=m]ne ]n fondurile aces-tui muzeu, ceea ce este un vis pentru fiecare artist plastic. Lucrarea se nume[te P=r=sirea cuibului, un su-biect nostalgic, dar care sugereaz= [i mari speran\e…

— C]nd [i-a p=r=sit Teodor Buzu “cuibul”? C]nd a\i plecat din Republica Moldova?

— Am plecat ]nc= pe c]nd eram ]n fosta URSS, ]n 1986. Adic=, de vreo 26 de ani s]nt ca un cuc ce c]nt= peste cuibul p=r=sit. Dar eu \in la cuibul meu [i mereu ]l ]mprosp=tez. Degrab= voi reveni cu toat= familia ]n vacan\= la Dr=sliceni, satul meu de ba[tin=. De fapt, la Bienala din anul curent am reprezentat Cehia, care este a doua cas= a mea. Spa\iul ceh mi-a oferit posibi-litatea s= m= maturizez ca artist. Pentru un artist este foarte important ca anume crea\ia sa s= fie apreciat=,

c=utat=, iar ]n Cehia eu m-am bucurat de acest lucru.

— Ce v-a f=cut s= pleca\i din Re-publica Moldova?

— So\ia mea este de origine ceh= [i ]n perioa-da sovietic= nu am fost ]n stare s=-i ofer ]n Repu-blica Moldova con-di\ii normale de trai, de munc=, de[i eu m= sim- \eam bine aici, eram ]n mediul meu spiritual. Tot-odat=, am plecat [i pentru a-i oferi copilului meu o speran\= de via\=

mai bun=. Dar [i eu, ]n calitate de pictor, voiam s=-mi deschid [i alte orizonturi, iar atunci, ]n timpul sovietic, pictorul avea dificult=\i ]n a-[i promova lucr=rile. Azi, a picta bine este un lucru f=cut doar pe jum=tate, trebuie s= [tii [i cum s=-\i promovezi ceea ce faci. Azi, felul de a-\i prezenta imaginea printre consumatorii de crea\ie e mai important uneori chiar [i dec]t ceea ce creezi. }n Cehia g=sesc un spa\iu favorabil pentru mine, ca om de crea\ie, deoarece acolo e un spa\iu mai calm, iar ]n R. Moldova domin= un capitalism foarte s=lbatic [i nu fiecare poate s=-l ]nfrunte.

— Ce v= place s= citi\i?— }n fiecare zi, ]mi rezerv ceva timp pentru a des-

chide internetul, unde citesc presa din Republica Mol-dova [i ascult postul de radio Vocea Basarabiei. iar dac= e vorba de literatur= artistic=, citesc vreo cinci-[ase c=r\i ]n paralel. Uite, am ]n geant= cu mine o car-te pe care am citit-o ]n avion, s]nt ni[te pagini semnate de Constantin noica despre sufletul rom`nesc. Acas=, la Tabor, am o bibliotec= mare de literatur= rom`n=. C]nd vin ]n Rom`nia sau ]n Moldova, primul lucru pe care ]l fac e s= merg la libr=rie. Sper s= tr=iesc o via\= lung= ca s= reu[esc s= citesc toate c=r\ile pe care le am. {i ]n arta plastic=, dar [i ]n literatur= ]mi plac ope-rele care au un mesaj pronun\at [i care se sprijin= pe ni[te esen\e umane. Acum, travers=m o perioad= ]n care se pierde fundamentul esen\elor umane. nu po\i s= construie[ti ceva dac= ]\i lipse[te temelia. M-am bu-curat s= v=d la Bienala de la Chi[in=u c= se mai p=streaz= ceva din temeliile unei lumi s=n=toase. Eu merg foarte mult prin \=ri str=ine [i v=d c= lucrurile lu-nec= spre un haos efemer. iat= de ce nu m-am mirat c]nd cineva, fiind ]ntrebat ce mai este nou ]n arta plastic= a \=rii sale, a r=spuns: tablourile pictorilor vechi.

— Acas=, la Tabor, vorbi\i ]n familie rom`ne[te? Copiii dumneavoastr= se m]ndresc cu r=d=cinile ba-sarabene?

Fotografie din arhiva personal=

DE VORB+ CU ARTISTUL PLASTIC TEODOR BUZU

2013, august nOi

— }n casa noastr= se vorbesc mai multe limbi: ceha, rom`na, engleza, rusa, spaniola [i germana. Copiii mei, Alex [i Daniel, vorbesc bine rom`na, de mici i-am adus ]n timpul verii la Dr=sliceni. S]nt fericit c= au luat ceea ce este bun din spa\iul ceh, dar [i din spa\iul rom`nesc, c=ci i-am adus nu numai ]n Republica Mol-dova, dar i-am luat cu mine [i pe la casele de crea\ie din Rom`nia. Au un pronun\at spirit patriotic. Cel mare lucreaz= pentru o companie ceh= ]n Rom`nia, iar cel mic studiaz= dreptul ]n anul trei la Praga. Ei au reu[it s=-i vad= ]n via\= pe p=rin\ii mei [i cred c= le lipse[te spa\iul acesta. }i ajut s=-l recupereze.

Problema Moldovei s]nt copiii care au p=rin\ii pleca\i la lucru prin mai multe \=ri occidentale, dar [i copiii care au plecat cu p=rin\ii lor ]n str=in=tate. Aces-tor genera\ii de copii li s-au rupt leg=turile cu p=rin\ii, cu bunicii lor. S= [ti\i c= exist= o tain= de leg=tur= ]ntre copii, p=rin\i [i bunici. La o bun= parte din popula\ia Republicii Moldova a disp=rut aceast= tain= [i eu cred c= spa\iul care a r=mas gol va provoca mari probleme pentru genera\iile urm=toare.

— {tiu c= lucra\i [i ]n calitate de profesor la o [coal= din Tabor. Vede\i vreo diferen\= ]ntre copiii de acolo [i cei pe care i-a\i cunoscut la ba[tin=?

— Predau la [coala de Arte Plastice timp de 24 de ani. Am o practic= special=, pentru c= eu educ copiii cehilor prin prisma celor acumulate ]n Republica Mol-dova. E ceva interesant, talentul ]nv=\=ceilor mei se deosebe[te de cel al copiilor educa\i de profesorii cehi. Metaforic vorbind, eu am luat soarele meu de acas= [i acolo ]mpart din el fiec=ruia, iar cei care [tiu a lua vor ]mp=r\i altora... M= m]ndresc cu asta, deoarece mul\i dintre elevii mei au ajuns pictori cunoscu\i ]n mari ora[e ale lumii [i mi-au devenit concuren\i.

nu v=d diferen\e pronun\ate ]ntre copiii moldoveni [i cei din Cehia. Copiii de azi s]nt cu mult mai buni, mai liberi dec]t noi c]ndva. S]nt convins c= Republica Moldova trebuie s= se m]ndreasc= cu tinerii s=i. Sin-gura diferen\= dintre tinerii moldoveni [i cei din Cehia este c= primii s]nt domina\i de un sentiment de provin-cialism, de care ar trebui s= se debaraseze c]t mai re-pede. Provincialismul nu este o no\iune geografic=, ci una spiritual=. Anume ]n aceast= direc\ie ar trebui s= lucreze pedagogii moldoveni. }n acest sens, e bine ca oricare t]n=r din Moldova s= mearg= peste hotare pentru a vedea ce se ]nt]mpl= pe-acolo, dar [i s= ]n- \eleag= c= noi nu s]ntem mai pu\in preg=ti\i dec]t ceilal\i. V= explic: eu, particip]nd la expozi\ii interna- \ionale, am ]n\eles c= s]nt bun, c= educa\ia oferit= de p=rin\ii mei, de neamul meu, deseori, este chiar mai bun= dec]t a unora dintre popoarele care se consider= exemplare. i-am convins pe mul\i de aceasta [i la Du-bai, [i ]n Germania, unde am luat premii. De altfel, mi s-a acordat [i titlul de cet=\ean de onoare al ora[ului ]n care locuiesc – Tabor din Cehia.

— Considera\i c= succesele dumneavoastr= s]nt [i rezultatul educa\iei oferite de c=tre p=rin\i?

— numaidec]t. De[i tata a avut doar patru clase rom`ne[ti, el [tia s= sus\in= discu\ii cu mari perso-nalit=\i culturale [i politice. S]nt m]ndru de acest lucru. }n genere, filozofia \=ranilor no[tri e o comoar=. }n so-cietatea moldoveneasc= ]nc= nu s-a format o elit= or=[eneasc=, mai persist= spiritul rural, pe care ar tre-bui s=-l explor=m ra\ional, ca pe un z=c=m]nt na\io-

nal. Bun=oar=, numai ]n Republica Moldova am auzit ca ]n cadrul dedica\iilor muzicale transmise la posturi-le de radio s= fie solicitate [i poezii. Am auzit cum cineva de la \ar= a dedicat cuiva, prin intermediul radioului, o poezie. E fenomenal, nu mai exist= a[a ceva ]n lume...

— Care au fost cele mai fericite clipe de crea\ie ale pictorului Teodor Buzu?

— Momente extraordinare am tr=it ]n timpul c]nd pictam o capel= din Austria. Pute\i s-o vede\i pe site-ul meu www.teodorbuzu.com. Dup= ce am finisat-o, ]n acea capel= a fost prezentat un concert, dup= care un om ]n v]rst= nu se l=sa dus acas=. M-am apropiat de el [i l-am ]ntrebat dac= nu cumva se simte r=u. Atunci, el mi-a povestit istoria sa ]n care, c=zut ]n prizonierat la ru[i ]n timpul r=zboiului, a fost dus ]n Siberia, de unde s-a ]ntors ]n Austria tocmai ]n 1951. Dup= c]teva clipe de t=cere, mi-a spus: ”Uite, abia acum, ajuns ]n aceast= capel= pictat= de tine, m= simt liber...”.

Alt moment. Am pus c]teva lucr=ri ]n odaia copiilor mei. Ei le-au ]ndr=git at]t de tare, ]nc]t atunci c]nd am vrut s= le iau ca s= le prezint la o expozi\ie, au protes-tat, nu mi-au permis. A[a ceva l-ar face fericit pe orice tat=, pe orice autor...

— Ave\i o lucrare, un tablou de care nu a\i vrea s= v= desp=r\i\i niciodat=?

— Multe dintre care a[ alege nu-mi mai apar\in. Dar p=strez un tablou pe care nu l-a[ da nici pentru cea mai mare bog=\ie. E portretul mamei mele. }l voi p=stra, pentru c=-i mama mea, pentru c= nici o lucrare nu poate fi mai frumoas= ca aceasta. Asta o [tiu [i copiii mei, c=rora le place c= m= m]ndresc cu p=rin\ii mei [i cu faptul c= r=d=cinile ]mi s]nt din Moldova. Atunci c]nd venim ]n Moldova, numaidec]t trec cu copi-ii mei pe la cimitir, unde l=s=m c]te o floare pe morm]n-tul p=rin\ilor mei, care s]nt bunicii lor.

— Un emigrant este, probabil, ca melcul, dar care ][i poart= ]n spate nu casa, ci dorul de cas=. Dorul de cas= ]l favorizeaz= pe un artist ]n crea\ie?

— Fiecare om are trei case – cea ]n care s-a n=scut, adic= ba[tina unde [i-a petrecut copil=ria, a doua este casa unde se realizeaz=, iar a treia, cea mai impor-tant=, este casa propriului suflet. Dac= nu e[ti acas= ]n sufletul t=u, s= [tii c= lipse[ti peste tot. Pentru un artist, casa este universul crea\iei sale, univers care se spri-jin= pe elegiile neamului. Cu banii pe care i-am chel-tuit pentru a veni c]t mai des ]n Moldova puteam s=-mi construiesc un mic castel, dar [tiu c= mai important e s= revii acolo de unde ai pornit...

— Un pictor talentat are nevoie de ]ndrum=tor la ]nceputurile crea\iei sale?

— Orice pictor ]ncep=tor are nevoie de un mentor, de un ]nv=\=tor care s=-l ajute p]n= ][i va g=si propriul stil, apoi el trebuie s= persevereze pentru a-[i dep=[i mentorul, altfel risc= s= r=m]n= ]n anonimat. Totodat=, e frumos ca el s= nu uite cine i-a deschis geamurile spre universul crea\iei. }n sensul acesta, e bun exem-plul marelui sculptor Br`ncu[i. El, dup= doi ani de ucenicie la maestrul s=u, a fost ]ntrebat de ce vrea s= plece. A r=spuns clar: pentru c= ]n umbra copacilor mari nu cre[te nimic.

— Da\i o defini\ie crea\iei dumneavoastr=. — Poezie f=r= cuvinte...

Pentru NOI – Gheorghe BUDEANU

15

nOi, august 201316

CUVIOASA AGAFIA DE LA CU{EL+UCA

C uvioasa Agafia s-a n=scut ]n 1819, ]n satul P=s=- \el, ]n Moldova dintre Bug [i nistru, ]n familia

cre[tinilor ioan [i Eudochia Maranciuc. Odat=, la c]-teva zile dup= plecarea p=rin\ilor spre Lavra Pe[terilor, micu\a Agafia se porne[te ]n pelerinaj spre Kiev, g]ndind c= poate ajunge [i singur= acolo. }ns= Domnul i-a preg=tit alt= cale. }n ]ntunericul nop\ii, copila cade ]ntr-o f]nt]n= pustie [i ad]nc=, traum]ndu-[i grav ambele picioare. Acolo a petrecut trei ani, fiind m]ng]iat= [i ]nt=rit= de Dumnezeu [i de ]ngeri, care au hr=nit-o cu man= cereasc=.

nu departe de f]nt]na p=r=sit= ]n care petrecea ]n chip minunat micu\a Agafia ][i p=[tea turmele un baci pe nume Dimitriu. Odat=, pe c]nd ][i ducea tur-

ma ]n c]mpie [i a ]nceput a c]nta psalmi, a auzit o me-lodie ]ngereasc= ce venea din f]nt]n=. Astfel, a fost descoperit= Agafia [i s-a ]n-tors ]n casa p=rinteasc=, unde s-a bucurat de purta-rea de grij= [i de dragos-tea apropia\ilor s=i. }ns= ]n via\a feti\ei au survenit shimb=ri: copila vorb=rea\=

[i prietenoas= de odinioar= s-a scufundat ]ntr-o t=cere profund=, petrec]nd tot timpul ]n rug=ciuni. Prin aceast= t=cere, suferin\= [i r=bdare a ]nvredni-cit-o Dumnezeu de darul facerii de minuni. La patul ei de boal= se adunau mul\i nenoroci\i [i s=rmani, iar Agafia cu sfatul [i rug=ciunile sale curate le u[ura tuturor suferin\ele.

Peste c]\iva ani Agafia a plecat la m=n=stirea Cu[el=uca, unde a tr=it 42 de ani, timp ]n care nu s-a ridicat niciodat= din pat din cauza bolii, n-a schim-bat legea c=lug=reasc= [i a servit drept exemplu tu-turor maicilor din m=n=stire.

Cuvioasa Agafia, ]nainte de trecerea sa din via\= (9 iunie 1873), a promis c= nu va p=r=si m=n=stirea [i va da ajutor celor care se roag= ei, ceea ce se con-firm= prin numeroasele minuni care se ]nt]mpl= la morm]ntul ei.

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

CINE FUGE LA MENSA?!

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN—ORTODOXSEPTEMBRIE

8 Sf. Mucenici Adrian [i Natalia.11 T=ierea Capului Sf. Pr. Ioan Botez=torul. Zi de

post.21 NA{TEREA MAICII DOMNULUI.27 }n=l\area Sf. Cruci. Sf. Irh. Ioan Gur= de Aur. Zi

de post.

} n ultimul timp se discut= frecvent despre iQ (Coefici-entul de inteligen\=). Vedete din showbiz, care dau

]n gropi la capitolul etichet=, inteligen\= [i bun-sim\, se laud= cu iQ-uri ridicate. ne-am propus s= abord=m acest subiect aici, deoarece iQ-ul unui copil nu este ]nn=scut, [i se schimb= pe parcursul vie\ii. Printr-o edu-ca\ie aleas=, ]ntr-un cadru propice dezvolt=rii, valoarea acestui coeficient poate cre[te semnificativ. Familia, [coala, mediul ]l pot ajuta s= ob\in= scoruri remarcabile. {tiai c= un elev va ob\ine rezultate mai bune la [coal= dac= va fi ]ntr-o clas= silitoare, unde va putea s=-[i valo-rifice abilit=\ile?

Valorile iQ-ului se pot ]mbun=t=\i prin realizarea unor teste. Po\i g=si diverse modele on-line, care nu iau ]n considerare talentele creative sau artistice, fiindc= po\i fi ]nzestrat f=r= s= ai un iQ prea mare. Coeficientul de inteligen\= definit ]n 1912 de psihologul german W. Stern drept raportul dintre ”v]rsta mental= estimat=” [i ”v]rsta cronologic= actual=”, ]n ultimii ani a crescut vizibil, or, creierul uman a fost silit s= se adapteze moderniz=rii. istoria testelor de inteligen\= dateaz= din a doua jum=tate a secolului XiX, unde se folosea m=surarea timpului ]n care se reac\iona la stimuli. S-a dovedit apoi c= viteza de reac\ie nu are tangen\e cu inteligen\a. A. Binet, psiholog francez, m=sura creierii studen\ilor mai mult [i mai pu\in inteligen\i, b=nuind o leg=tur= ]ntre m=rimea creierului [i inteligen\a omului – ipotez= nesus\inut=. Prin urmare, Binet a definit altfel inteligen\a: capacita-tea de a solu\iona situa\ii [i probleme noi. A[adar, per-soanele cu valoarea iQ-ului mai mare de 140 s]nt extraor-dinar de creatoare. Mai pu\in de 3% din popula\ie ating va-lorile extrem de ]nal-te, situate ]ntre 131 [i 140. Valorile iQ ]ntre 91 [i 100 s]nt considerate medii (25% din popula- \ie). Mensa, organi-za\ie non-profit a oamenilor cu un iQ mult peste medie, a fost fondat= ]n 1946 ]n Marea Britanie de avocatul aus-tralian R. Berrill [i savantul britanic Dr. Lancelot Ware. Cum po\i fi admis aici? Trebuie s= ob\ii un scor care s= te plaseze ]n cele 2% ale popula\iei cu un iQ deosebit de ]nalt. Cel mai t]n=r om de aici e Oscar Wrigley, admis ]n 2009 la 2 ani [i 5 luni, al c=rui iQ se pare c= dep=[e[te 160!

Dac= e[ti curios s= afli cine posed= cel mai ridicat iQ din toate timpurile (220), afl= c= este omul de art= [i de [tiin\= renascentist Leonardo da Vinci, iQ estimat ]n baza reu[itelor sale ]n toate domeniile de activitate. Este urmat de campionul mondial la [ah Gari Kasparov (190), Albert Einstein (160), Stephen Hawking, fizician englez (160), Bill Gates, fondatorul Microsoft-ului (160), regizo-rul Quentin Tarantino (160) etc.

Drag= cititorule, nu ]\i suger=m s= tinzi neap=rat s= fii membru Mensa, ci un om inteligent. Prin munc= [i perseveren\= po\i avea succes. Cultura general= [i cei [apte ani de-acas= ]\i sar ]n ajutor.

Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV

2013, august nOi

B+TR

}NUL

{I M

ARE

A

49 /

Ar f

i tre

buit

s=-m

i iau

cu

min

e o

gres

ie.

”Ar f

i tre

buit

s=-\i

iei m

ulte

lucr

uri”

, ][

i spu

se. ”

Da

r nu

\i le

-ai l

uat,

b=

tr]-

ne. A

cum

nu-

i toc

ma

i mom

entu

l cel

m

ai

potr

ivit

s= t

e g

]nd

e[ti

la c

e nu

a

i lu

at

cu t

ine.

G]n

de[

te-te

ce

po\i

s= fa

ci c

u ce

ai.”

— M

= u

mpl

i d

e sf

atu

ri b

une!

ro

sti e

l cu

voce

tare

. Mi s

-a a

crit

de

ele. }n

tim

p ce

ba

rca

plu

tea

]na

inte

, b

=tr

]nul

pri

nse

eche

a c

]rm

ei s

ub

bra

\ [i ]

[i ]n

mui

e a

m]n

dou

= m

]inile

]n

ap=

.—

Dum

neze

u [t

ie c

]t o

fi sm

uls

=st

a, u

ltim

ul, c

omen

t= e

l. D

ar a

cum

b

arc

a-i

mul

t ma

i u[o

ar=

.n

u vo

ia

s=

se

g]n

dea

sc=

la

d

edes

ubtu

l mut

ilat a

l pe[

telu

i. {

tia

c= f

ieca

re d

intr

e lo

vitu

rile

[i

smu-

citu

rile

rec

hinu

lui

]nse

mna

se o

bu-

cat=

de

carn

e sf

][ia

t= [

i c=

acu

m

pe[t

ele

l=sa

]n

apa

m=

rii

o ur

m=

la

t= c

]t o

aut

ostr

ad

=,

c]t

s-o

sim

t=

to\i

rech

inii.

”Era

un

pe[t

e d

in c

are

un

om a

r fi

tr=

it to

at=

iarn

a”,

][i z

ise

b=

tr]n

ul.

”nu

te g

]nd

i la

ast

a.

Sta

i nu

ma

i [i

odih

ne[t

e-te

[i

]ng

rije

[te-

te s

= a

i m

]inile

zd

rave

ne,

ca s

= p

o\i

ap=

ra

ce-a

ma

i r=

ma

s d

in e

l. C

u m

iros

ul

care

se

]mpr

=[t

ie a

cum

]n a

p=, c

el

de

s]ng

e d

e pe

m]in

ile m

ele

nici

nu

ma

i co

ntea

z=.

{i-a

poi

nici

nu

s]n-

ger

eaz=

cin

e [t

ie c

e. n

-am

nic

i o

t=ie

tur=

c]t

de

c]t s

erio

as=

. Poa

te c

=

s]ng

era

rea

o s

=-m

i ]m

pied

ice

m]n

a

st]n

g=

s=

fac=

iar=

[i c

]rce

i.””L

a c

e s=

m=

g]n

des

c a

cum

?” s

e ]n

treb

= e

l. ”L

a n

imic

. nu

treb

uie

s=

m=

g]n

des

c la

nim

ic,

ci s

=-i

a[t

ept

pe u

rm=

rito

ri. Z

=u

c= m

i-a[

fi d

orit

s= n

u fie

dec

]t un

vis

. Da

r ci

ne [

tie?

Poa

te c

= p

]n=

la

urm

= o

s=

ia

s=

bin

e.”

Urm

=to

rul

care

ap=

ru a

fos

t un

re

chin

-taur

sin

gur

. Ven

i ca

un

porc

la

tro

ac=

– a

sta

da

c= p

orcu

l a

r fi

avu

t o g

ur=

at]t

de

ma

re, c

]t s=

po\

i s=

-\i v

]ri c

apu

l ]n

ea. B

=tr

]nul

]l l=

s=

s= m

u[te

din

pe[

te [

i exa

ct ]n

clip

a

mu[

c=tu

rii

]nfi

pse

cu\

itul

leg

at

de

v]sl

= ]n

cre

ieru

l fia

rei.

num

ai c

= r

e-ch

inul

se

smuc

i b

rusc

]n

spa

te,

se

rost

ogol

i, ia

r lam

a cu

\itul

ui s

e fr

]nse

.

56 /

Ern

est

HE

MIN

GW

AY

B=

use

ni[t

e a

p=, a

[a c

= s

e si

m-

\ea

ma

i b

ine.

{tia

c=

pe[

tele

n-

o s=

ma

i fu

g=

, ia

r m

inte

a ]

i er

a

limpe

de.

”D

up=

cum

ara

t=, a

re m

ai

mul

t de

[apt

e su

te d

e ki

le”,

se

g]n

di

el.

”Poa

te c

hia

r m

ult

ma

i m

ult.”

{i

da

c= d

ou=

trei

mi d

in g

reut

ate

a i

ui

ar

fi ca

rne

[i a

r lu

a [

aiz

eci d

e ce

n\i

pe k

ilog

ram

?—

Aic

i m

i-ar

treb

ui u

n cr

eion

, zi

se e

l. M

inte

a n

u m

i-e c

hia

r a

t]t d

e lim

ped

e. D

ar

cred

c=

azi

ma

rele

D

iMa

gg

io a

r fi

m]n

dru

de

min

e. E

u n-

am

nic

i un

fel d

e pi

nten

oso

s. D

ar

m]in

ile [

i sp

ina

rea

m=

dor

]ng

ro-

zito

r. ”M=

]nt

reb

ce-

i =

la u

n pi

nten

os

os”,

][i

zis

e b

=tr

]nul

.”Po

ate

c=

a

vem

a[a

cev

a [

i nic

i nu

[tim

.”Le

g=

pe[

tele

de

prov

a, d

e pu

pa

[i d

e b

anc

a d

e la

mijl

ocul

b=

rcii.

E

ra a

t]t d

e m

are

, ]n

c]t

parc

= a

r fi

ata

[at

al=

turi

o

ba

rc=

m

ult

ma

i m

are

. T=

ie o

buc

at=

de

sfoa

r= [

i le

g=

spa

da

pe[

telu

i de

falc

a lu

i de

jos,

fix]

nd-o

]n a

[a fe

l ]nc

]t s=

nu

i se

des

chid

= g

ura

, ia

r b

arc

a s

= p

oat=

pl

uti

c]t

ma

i lin

. A

poi

]n=

l\a c

a-

targ

ul,

lu=

b=

\ul

pe c

are

-l fo

lose

a

dre

pt v

erg

=,

puse

ghi

ul1 ]

n pa

rtea

d

e jo

s a

ca

targ

ului

, vel

a p

etic

it= s

e d

esf=

cu, b

arc

a ]n

cepu

s=

se

mi[

te,

iar

b=

tr]n

ul,

pe j

um=

tate

cul

cat

la

pupa

, o p

orni

]nsp

re s

ud-v

est.

n-a

vea

nev

oie

de

bus

ol=

ca

s=

[t

ie ]n

cotr

o e

sud

-ves

tul.

nu

treb

uia

d

ec]t

s= s

imt=

aliz

eul b

=t]n

d [

i vel

a

]ntin

s= p

e ca

targ

.”A

r fi

bin

e s=

lan-

sez

o un

di\=

mic

=,

cu o

lin

gur

=,

ca s

= ]

ncer

c s=

pri

nd c

eva

, s=

am

d

e m

]nca

re –

[i

de

b=

ut,

c]t

s=-m

i um

ezes

c b

uzel

e.”

Da

r nu

izb

uti

s=

g=

sea

sc=

lin

gur

=,

iar

sard

elel

e i

se s

tric

ase

r=.

A[a

c=

lu=

ca

ngea

, a

g=

\= c

u ea

o m

]n=

de

alg

e g

=lb

ui

de

gol

f, ca

re p

lute

au

pe l]

ng=

ba

rc=

, [i

le s

cutu

r=. P

e pu

ntea

b=

rcii,

din

-tr

e ie

rbur

ile d

e m

are

, c=

zur=

ni[

te

crev

e\i m

inus

culi.

Era

u m

ai b

ine

de

o d

uzin

= [

i s=

ltau

[i \o

p=ia

u a

colo

ca

ni[

te p

uric

i d

e ni

sip.

B=

tr]n

ul l

e sm

ulse

ca

pete

le,

prin

z]nd

u-le

]nt

re

deg

etul

ma

re [

i a

r=t=

tor,

ap

oi ]

i m

]nca

, m

este

c]nd

u-le

ca

rapa

cele

[i

coz

ile. E

rau

foa

rte

m=

run\

ei, d

ar

[tia

c=

s]n

t hr

=ni

tori

[i

ave

au

gus

t b

un. }n

stic

l=

ma

i a

vea

d

oar

vreo

d

ou=

]n

ghi

\itur

i d

e a

p=

[i

b=

u ju

m=

tate

de

gur

= d

up=

ce

]ng

hi\i

crev

e\ii.

Ba

rca

plu

tea

bin

e, d

ac=

st

=te

ai

s= t

e g

]nd

e[ti

la g

reut

ate

a

ce-i

]ng

reun

a m

ersu

l, ia

r b

=tr

]nul

o

c]rm

ea,

\in]n

d e

chea

sub

bra

\. Pu

tea

s=

va

d=

pe[

tele

[i n

u tr

ebui

a

dec

]t s=

se

uite

la b

ra\e

le s

ale

[i s

=

sim

t= p

rora

lipi

t= d

e sp

ina

re c

a s

=-

[i d

ea s

eam

a c

= to

tul s

e pe

trec

use

aie

vea

, c=

nu

visa

. La

un

mom

ent

da

t, m

ai s

pre

sf]r

[it,

c]nd

se

sim

\ea

fo

art

e r=

u, s

-a g

]nd

it c=

, poa

te, t

o-tu

l nu

era

dec

]t un

vis

. Apo

i, ]n

ain

te

de

a s

e pr

=b

u[i,

c]nd

a v

=zu

t tru

pul

pe[t

elui

ie[

ind

din

ap=

[i

plut

ind

ne

mi[

cat ]

n ce

r, a

fost

sig

ur c

= a

ici

era

cev

a t

erib

il d

e ci

uda

t [i

nu

i-a

NO

TE

Sf]r

[itu

l ]n

num

=ru

l urm

=to

r. }n

cep

utul

]n n

r. 2

a. c

.

1 . V

erge

a d

e le

mn

sau

de

met

al c

are

se

ata

[ea

z= ]n

pa

rtea

de

jos

a c

ata

rgul

ui, ]

n po

zi\ie

ori

zon-

tal=

, [i d

e ca

re s

e le

ag=

vel

a.

2 . A

prox

ima

tiv ”

din

\osu

l” (s

p.),

num

e d

at r

echi

nilo

r d

in a

cea

st=

spe

cie.

3 . S

peci

e d

e re

chin

cun

oscu

t= s

ub n

umel

e re

chin

-taur

(C

arch

arhi

nus

leuc

as).

E c

onsi

der

at=

o

vari

eta

te fo

art

e pe

ricu

loa

s= d

e re

chin

. R=

sp]n

dit=

]n a

proa

pe to

ate

ape

le p

lane

tei,

este

o c

rea

tur=

om

nivo

r= [

i nu

ezit=

s=

ata

ce o

mul

. Una

din

tr=

s=tu

rile

ca

ract

eris

tice

ale

rec

hinu

lui-t

aur

est

e o

a

dou

a ]n

ot=

toa

re d

orsa

l=, p

lasa

t= ]n

spa

tele

cel

ei d

int]i

[i d

e tr

ei o

ri m

ai m

ic=

dec

]t a

cea

sta

.

nOi, august 2013

venit s= crea

d=

. }n clipa a

ceea nu

vedea

bine, d

e[i de-a

cum ved

erea

]i era la

fel de b

un= ca

]ntotdea

una.

}n mom

entul =sta

[tia c=

pe[tele e a

colo, iar m

]inile [i spinarea

lui nu era

u un vis. ”M]inile se ]ns=

n=to[esc

repede”, ][i spuse el. ”Le-a

m sp=

lat

r=nile d

e s]nge, ia

r apa

s=ra

t= o s=

le vind

ece. Apa

]ntunecat=

a g

olfu-lui e cel m

ai b

un med

icam

ent de pe

lume. n

u trebuie d

ec]t s= r=

m]n cu

mintea

limped

e”. M]inile [i-a

u f=cut

treab

a [i a

cum plutim

bine. C

u gura

]nchis=

[i coad

a \ea

p=n=

]n=l\]nd

u-se [i cob

or]nd pe va

luri, plutim ca

ni[te fra

\i. ”Mintea

]ncepu s= i se

tulbure u[or [i se g

]ndi: ”O

are el

m= duce pe m

ine la mal sau eu ]l d

uc pe el? D

ac=

l-a[ tra

ge d

up= m

ine, n-a

r ma

i fi nici o ]ndoia

l=. n

ici da

c=

pe[tele ar fi ]n=

untru, ]n ba

rc=, cu

toat=

m=

re\ia nim

icit=, n-a

r ma

i fi nici o ]nd

oial=

. num

ai c=

plutim

al=

turi, ancora

\i unul de a

ltul”, se g

]ndi b

=tr]nul. ”D

ar la

s=-l sa

m=

d

uc= el, d

ac=

a[a

]i place. M

-am

d

ovedit m

ai b

un ca el d

oar fiind

c=

l-am

p=c=

lit [i n-a vrut s=

-mi fa

c=

nici un r=u.”

Plutir=

f=r=

prob

leme. B

=tr]n

ul ][i tot ]nm

uia m

]inile ]n ap

a s=

rat=

[i ]ncerca

s= ][i p=

streze mintea

lim

ped

e. D

easu

pra

lo

r, su

s d

e to

t, at]rna

u nori cumulus [i d

estui

no

ri cirrus, a

stfel ]n

c]t b=

tr]nu

l ][i d

=d

u seam

a c=

briza

o s= b

at=

toa

t= noa

ptea. S

e uita sistem

atic la

pe[te, ca

s= se a

sigure c=

era aie-

vea. Asta se ]nt]m

pla cu o or= ]nainte

s=-l a

tace prim

ul rechin. Rechinul

n-a fost o ]nt]mplare. ie[ise din a

d]n-

curile profunde a

le apei ]n m

omen-

tul ]n care norul ]ntuneca

t de s]ng

e se lini[tise [i se ]m

pr=[tia

se ]n apa

a

d]nc=

de un kilom

etru [i jum=

tate.

Rechinul

\][nise la

supra

fa\=

ex-

trem d

e repede [i f=

r= nici o urm

=

de tea

m=

, a[a

c= spa

rse suprafa

\a

alb

astr=

a a

pei [i ap=

ru ]n b=

taia

soa

relui. C

=zu

]napoi

]n m

are,

ad

ulmec=

m

irosul [i

se porni

]n urm

=rirea

b=

rcii [i a pe[telui.

Uneori pierd

ea urm

a m

irosului. D

ar o prind

ea ia

r=[i im

edia

t sau

d=

dea

peste o d]r=

slab

= [i ]nota

reped

e [i ]nd]rjit d

up= ea

. Era

un rech

in m

ako im

ens, cl=

dit a

stfel ]nc]t s=

poat=

]nota la

fel de iute

ca [i cel m

ai ra

pid pe[te d

in ma

re, [i toa

t= f=

ptura lui era

frumoa

s=,

]n afa

r= d

e f=lci. A

vea spina

rea

la fel d

e alb

astr=

ca a

pe[telui-cu-spa

d=

, burta

arg

intie [i pielea

neted=

[i elega

nt=. A

vea a

ceea[i

form=

ca un pe[te-cu-spa

d=

, cu ex-cep\ia

f=lcilor lui m

asive, pe ca

re [i le \inea

]ncle[tate ]n tim

p ce ]nota

n=va

lnic exact sub

oglind

a a

pei, cu ]not=

toarea

dorsa

l= superioa

r=

despic]nd neab=tut= valurile. }n=un-trul b

uzelor dub

le ale f=

lcilor, pe ca

re [i le \inea lipite, toa

te cele opt r]nd

uri de d

in\i ]i st=tea

u ]nclinate

spre interior.

nu

erau

de

forma

ob

i[nuit=, pira

mid

al=

, ca la

ma

-jorita

tea

rechinilor. S

em=

nau

cu d

egetele m

]inii unui om a

tunci c]nd

s]nt ]ncle[tate ca

ni[te ghea

re. Era

u a

proape la

fel de lung

i ca d

egetele

b=

tr]nului [i avea

u ma

rginile a

scu- \ite [i t=

ioase, ca

ni[te lam

e, pe am

-b

ele p=r\i. E

ra un pe[te m

odela

t ]n a

[a fel ]nc]t s=

se hr=nea

sc= cu to\i

pe[tii din m

are [i era

at]t d

e rapid

, de puternic [i de bine ]narm

at, ]nc]t nu a

vea nici un a

lt du[m

an. S

im\i

cum m

irosul devine m

ai proa

sp=t,

a[a

c= a

cceler=, ia

r ]not=toa

rea lui

dorsa

l= a

lb=

struie despic=

]n con-tinua

re apa

.

rosul s]ngelui de pe[te sau al m]zgii

ce ]nvelea pe[tii.

— A

y! repet= b

=tr]nul. G

ala

nos. V

eni\i ]ncoa’, g

ala

nos.{

i ei venir=. D

ar nu a

[a cum

o f=

cuse rechinul ma

ko. Unul d

in ei se

r=suci

[i d

isp=ru

din

vedere,

strecur]ndu-se sub

ba

rc=, ia

r b=

tr]-nul sim

\i cum a

mb

arca

\iunea ]n-

cepe s= se zg

]l\]ie, c=ci b

estia sm

u-cea

[i tr=g

ea d

e pe[te. Cel=

lalt se

uit= la

b=

tr]n cu ochii lui ga

lbeni [i

]ngu[ti, ia

r apoi se a

propie repede,

cu jum=

tate d

in cercul f=lcilor larg

deschis, ca s= atace pe[tele ]n locul und

e se mu[ca

se deja

din el. Li-

nia und

e creierul se unea cu [ira

spin=

rii se vedea

clar pe spina

rea

[i coam

a ca

pului s=u m

aroniu, a

[a

c= b

=tr]nul ]nfipse cu\itul leg

at d

e v]sl=

exact ]n locul und

e se ]nt]l-nea

u. }i scoase [i ]l ]nfipse d

in nou, d

e da

ta a

sta ]n ochii g

=lb

ui, ca d

e pisic=

, ai rechinului. R

echinul d=

du

drum

ul pe[telui [i alunec=

]ncet la

fund, ]ng

hi\ind b

ucata

pe care o

smulsese chia

r ]n timp ce m

urea.

Ba

rca se zg

]l\]ia ]n continua

re din

pricina pr=

p=d

ului pe care-l f=

cea

rechinul cel=

lalt

asupra

pe[telui,

a[a

c= b

=tr]nul d

=d

u drum

ul scotei, pentru ca

ba

rca s=

se ba

lanseze

pe o parte [i s=

scoat=

rechinul de

ded

esubt. C

]nd v=

zu anim

alul, se

aplec=

peste bord

[i ]l lovi. nim

eri d

oar

carnea

, ia

r cum

pielea

re-

chinului era ta

re, ab

ia d

ac=

reu[i s=

]l ]n\epe cu cu\itul. Durerea

st]r-nit=

de lovitur=

]i cuprinse nu doa

r pa

lmele, ci [i um

=rul. D

ar crea

tura

ie[i imed

iat cu ca

pul la supra

fa\=

, ia

r b=

tr]nul ]l lovi exact ]n m

ijlocul \estei sa

le turtite chiar ]n clipa

]n ca

re botul ]i r=

s=ri d

in ap=

[i apuc=

pe[tele. A

poi trase la

ma

]napoi [i o

]nfipse ]nc= o d

at=

exact ]n a

cela[i

loc. Rechinul r=m

ase cu f=lcile ag=\ate ]n continua

re de p

e[te, iar b

=tr]nul

]l ]njunghie ]n ochiul st]ng

. Rechinul

r=m

ase tot a

g=

\at d

e pe[te.—

nu? zise b

=tr]nul [i ]m

pinse la

ma

cu\itului ]ntre vertebrele cervi-

cale [i creierul fia

rei.A

cum

cu\itul p=

trunse u[or

[i b

=tr]nul sim

\i cartila

jul despic]nd

u-se. D

eplas=

v]sla [i v]r] la

ma

]ntre f=

lcile rechinului, ca s=

i le des-

chid=

. R=

suci lam

a [i c]nd

acesta

d

=d

u drum

ul pe[telui, spuse:—

Ca

r=-te, g

ala

no! Du-te ]ncet

la fund

, un kilometru, d

oi, c]t o fi! C

ar=

-te s=-\i vezi a

micul - sa

u poate

o fi ma

ic=-ta

!B

=tr]nul cur=

\= la

ma

cu\itului si l=

s= v]sla

jos, ]n ba

rc=. A

poi g=

si scota

, puse

vela

]n v]nt

[i d

irija

iar=

[i ba

rca pe cursul ei norm

al.

— Prob

ab

il c= a

u luat vreun sfert

din el. D

in carnea

cea m

ai b

un=,

spuse el cu voce tare. A

[ vrea s=

fi visa

t [i s= nu ]l fi p

rins nicioda

t=

]n c]rlig. }m

i pare ta

re r=u, pe[te!

Toate a

u ie[it pe dos.

Se opri [i refuz=

s= se m

ai uite

la pe[te. G

olit de s]ng

e [i sp=la

t de

ape, a

vea a

cum culoa

rea a

rgintie

a d

osului unei oglinzi. D

ungile ]nc=

i se m

ai ved

eau.

— n

-ar fi treb

uit s= ies a

t]t de

mult ]n la

rg, pe[te, zise b

=tr]nul.

n-a

fost bine nici pentru m

ine, nici pentru tine. }m

i pare r=

u, pe[te!”ia

fii atent”, ][i spuse el. ”U

it=-te

la leg

=toa

rea cu\itului [i vezi d

aca

n-a

fost t=ia

t=. D

up= a

ia vezi, a

i g

rij= d

e m]ini, fiind

c= o s=

ai ]nc=

m

ult de lucru.”

— B

ine-ar fi fost s=

fi avut o g

re-sie pentru cu\it, zise b

=tr]nul d

up=

ce verific= leg=tura de la cap=tul v]slei.

50 /55 /

2013, august nOi

nici

nu

era

doa

r un

ghe

m d

e po

fte,

cum

s]n

t un

ii re

chin

i. E

fru

mos

[i

nob

il [i

nu

se t

eme

de

nim

eni

[i

nim

ic.”

—

L-a

m

omor

]t ]n

le

giti

m=

a

p=ra

re, s

puse

cu

gla

s ta

re. {

i l-a

m

omor

]t cu

rat.

”{i-a

poi”

, se

g

]nd

i b

=tr

]nul

, ”t

oat=

lum

ea o

moa

r= p

e to

at=

lu-

mea

]nt

r-un

fel

sa

u a

ltul.

Pesc

uitu

l m

= o

moa

r= ]

n a

ceea

[i m

=su

r= ]

n ca

re m

= \

ine

]n v

ia\=

”. D

up=

ca

re

][i

zise

: ”P

u[tiu

l m

= \

ine

]n v

ia\=

. H

ai s

= n

u m

= p

=c=

lesc

sin

gur

pre

a

mul

t”.

Se

apl

ec=

pes

te m

arg

inea

b=

rcii

[i d

espr

inse

din

pe[

te o

buc

at=

de

carn

e d

e-a

colo

de

und

e m

u[ca

se

rech

inul

. O

mes

tec=

[i

]i co

nsta

t=

calit

ate

a [

i g

ustu

l b

un.

Era

con

-si

sten

t= [

i su

cule

nt=

, a

[a c

um e

ca

rnea

, d

ar

f=r=

s=

fie

]n

s]ng

e.

nu

era

del

oc a

\oa

s= [

i b

=tr

]nul

][i

d

=d

u se

am

a c

= i

s-a

r of

eri

pe e

a

pre\

ul c

el m

ai b

un d

e pe

pia

\=. n

u-m

ai

c= n

u a

vea

cum

s=

]m

pied

ice

mir

osul

s=

se

]mpr

=[t

ie ]n

ap=

[i ]

[i

d=

du

sea

ma

c=

]l a

[tep

tau

vrem

uri

foa

rte

gre

le.

Briz

a co

ntin

ua s

= su

fle c

a [i

p]n

=

acu

m.

Se

dep

lasa

se

pu\in

c=

tre

nord

-est

, ia

r b

=tr

]nul

[tia

ce

]nse

m-

na a

sta

: n-

o s=

]nc

etez

e. S

e ui

t=

dre

pt ]

nain

te,

da

r nu

v=

zu n

ici

o ve

l= [

i ni

ci n

u d

istin

se s

iluet

a s

au

fum

ul v

reun

ui v

as

ma

re.

nu

se v

e-de

au d

ec]t

pe[t

ii zb

ur=t

ori,

care

\][n

eau

din

ain

tea

pro

vei

pe a

mb

ele

p=r\

i a

le b

=rc

ii ce

]na

inta

pe

ma

re,

[i

petic

ele

ga

lben

e d

e sa

rga

se. n

u se

z=

rea

nic

i m=

car

vreo

pa

s=re

.Pl

utea

dej

a d

e d

ou=

ore

, tim

p ]n

ca

re s

t=tu

se l

a p

upa

[i

mes

teca

se

din

c]n

d ]

n c]

nd c

]te o

buc

at=

de

carn

e d

in m

arl

in,

]nce

rc]n

d s=

se

odih

nea

sc=

[i s

= ][

i ad

une

pute

rile

, c]

nd ]l

v=z

u pe

prim

ul d

in c

ei d

oi re

chin

i.—

Ay!

exc

lam

= b

=tr

]nul

. nu

exis

-t=

nic

i un

fel

de

tra

duc

ere

pent

ru

ace

st c

uv]n

t [i

poa

te c

= n

ici

nu-i

de

fapt

dec

]t su

netu

l pe

ca

re l

-ar

scoa

te i

nvol

unta

r un

om

c]n

d a

r si

m\i

cum

pir

onul

i se

]nfig

e ]n

m]in

i [i

p=

trun

de

]n le

mn.

—

Ga

lano

s3 , sp

use

el c

u vo

ce

tare

. Rem

arc

ase

a d

oua

]not

=to

are

, ce

ap=

rea

]n s

pate

le c

elei

din

t]i. D

e fa

pt ]i

rec

unos

cuse

ca

fiin

d r

echi

ni-

taur

i dup

= ]n

ot=

toa

rea

lor

ma

roni

e [i

triu

nghi

ula

r= [

i dup

= fe

lul ]

n ca

re

m=

tura

u a

pa c

u co

zile

. Pr

inse

ser=

m

iros

ul s

]ng

elui

, dev

enis

er=

ag

ita\i

[i,

]n i

dio

\eni

a f

oam

ei l

or i

men

se,

se ]n

fl=c=

rase

r= a

t]t d

e ta

re, ]

nc]t

tot

pier

dea

u [i

reg

=se

au

ace

l m

iros

. D

oar

c= s

e a

prop

iau

din

ce

]n c

e m

ai m

ult.

B=

tr]n

ul fi

x= p

]nza

b=

rcii

cu s

cota

[i

]n\

epen

i ec

hea

]n

pozi

\ie.

Apu

c=

v]sl

a c

u cu

\itul

leg

at d

e ea

. O ]n

=l\=

c]

t ma

i ]nc

et, f

iind

c= m

]inile

r=

nite

i se

rev

olta

u d

e d

ure

re. D

esch

ise

[i

]nch

ise

]nce

ti[or

pa

lmel

e, c

a s

= [

i le

rela

xeze

. Le

str

]nse

zd

rav=

n p

e v]

sla,

ca

s= s

imt=

toat

= du

rere

a di

ntr-

oda

t=,

s= n

u ce

dez

e, [

i se

uit=

la

re

chin

ii ce

se

apr

opia

u. P

utea

s=

le

vad

= c

ape

tele

late

, tur

tite,

cu

bot

ul

]n f

orm

= d

e lo

pat=

, [i

]no

t=to

are

le

pect

ora

le la

rgi,

cu v

]rfu

l tiv

it cu

alb

. Er

au re

chin

i din

ace

ia o

dio[

i, ]m

pu\i\

i, uc

iga[

i, ca

re m

]nca

u [i

hoi

turi,

iar c

]nd

le

era

foa

me,

era

u ga

ta s

= m

u[te

[i

din

v]sl

a sa

u di

n c]

rma

une

i b

=rc

i. R

echi

nii

de

soiu

l lo

r er

au

]n s

tare

s=

ret

eze

pici

oare

le [

i ]n

ot=

toa

rele

\e

stoa

selo

r c]

nd a

cest

ea d

orm

eau

la s

upra

fa\a

m=

rii,

iar

da

c= e

rau

fl=m

]nzi

, a

taca

u [i

un

om a

flat

]n

ap=

, chi

ar d

ac=

om

ul n

u em

ana

mi-

51 /

54 /

Se

ap

rop

iau

din

ce

]n c

e m

ai m

ult

Ilus

tra

\ie:

Ad

ria

n M

OR

AR

U

nOi, august 2013

C]nd

b=

tr]nul ]l v=zu c=

se ap-

ropie, ][i d=

du sea

ma

c= era

exact

rechinul care nu se tem

e de nim

ic [i ca

re o s= fa

c= exa

ct ce ][i dore[te.

}[i preg=

ti harponul [i leg

= funia

d

e el, timp ]n ca

re se uit= cum

re-chinul se a

propie. Funia era

scurt=,

fiindc=

]i lipsea b

ucata

pe care o

t=ia

se ca s=

ancoreze pe[tele.

Acum

mintea

b=

tr]nului era lim

-ped

e [i zdra

v=n=

, iar el era

plin de

hot=r]re, num

ai c=

nu-[i f=cea

prea

multe spera

n\e. ”Era

prea frum

os ca

s= d

ureze”, se g]nd

i el. }n timp

ce urm=

rea rechinul ce se a

propia,

arunc=

o privire la pe[tele im

ens. ”A

r fi putut la fel d

e bine s=

fie [i-un vis”, ][i zise a

tunci. ”nu-l pot opri

s= m

= a

tace, d

ar poa

te c=-l pot ]n-

ving

e. D

en

tuso

2, i se a

dre

s= e

l ]n

g]n

d fia

rei. ”Te-a f=

cut ma

ic=-ta

f=

r= noroc!”

Rechinul se a

propia reped

e de

pupa [i c]nd

se repezi la pe[te,

b=

tr]nul ]i v=zu g

ura d

eschis=, pri-

virea stra

nie [i f=lcile cl=

mp=

nind

zgom

otos [i mu[c]nd

din ca

rnea

de d

easupra

cozii. Ca

pul rechinu-lui era

ie[it din a

p= [i spina

rea ]i

r=s=

ri [i ea la

suprafa

\=, ia

r b=

tr]-nul a

uzi sunetul f=cut d

e pielea [i

carnea

sf][iate d

e pe imensul pe[te

[i atunci izb

i cu harponul ]n jos, ]n

capul rechinului, ]nfig

]ndu-l ]ntr-un

loc ]n care linia

ce-i unea ochii se

intersecta cu linia

ce-i pornea d

e la

bot ]n sus. Liniile a

celea nu ex-

istau ]n rea

litate. n

u exista d

ec]t un ca

p ma

siv, alb

astru [i a

scu\it, ni[te ochi m

ari [i cl=

mp=

nitul f=lcilor ce

se ]mping

eau [i ]nfuleca

u totul. Da

r acolo era locul creierului [i acolo ]l lovi b

=tr]nul. }i lovi cu b

ra\e ]ncle-

iate d

e s]nge [i ]nfipse ha

rponul cu toa

t= puterea

pe care o m

ai a

vea. }i

lovi f=r=

s=-[i fa

c= spera

n\e, da

r cu hot=

r]re [i cu o r=uta

te nest=vilit=

.R

echinul se r=suci, ia

r b=

tr]nul v=

zu c= ochiul i se g

olise de via

\=,

dup=

care fia

ra se r=

suci ]nc= o

da

t=, ]nc]lcind

u-se ]n dou=

bucle

ale funiei. B

=tr]nul [tia

ca rechinul

era m

ort, da

r fiara

nu voia s=

ac-

cepte a

[a ceva

. {i a

po

i, cu b

urta

]n sus, cu coa

da

biciuind

apa

[i cu f=

lcile cl=m

p=nind

, rechinul ]ncepu s=

spintece ma

rea exa

ct ca o b

arc=

cu m

otor. Acolo und

e izbea

el cu coada, apa se albea, iar trei sferturi d

in trupul anim

alului era

u ]n mod

cla

r dea

supra a

pei. Dup=

aceea

funia

se ]ntinse, zb]rn]i [i plesni.

Rechinul z=

cu lini[tit c]tva tim

p la

suprafa\=, iar b=tr]nul se uit= lung la el. A

nim

alu

l se scufu

nd

= ]n

cet-]ncet.

— A

]nh=\a

t vreo dou=

zeci de

kile, spuse b=

tr]nul cu voce tare.

”{i m

i-a lua

t [i harponul, [i tot

restul de funie”, se g

]ndi el. ”ia

r a

cum pe[tele m

eu s]ngerea

z= d

in nou [i-or s=

vin= [i a

l\ii”.n

ici nu se ma

i uit= la

pe[te, fi-ind

c= d

e-acum

era m

utilat. C

]nd ]l

ata

case rechinul, b

=tr]nul sim

\ise c=

parc=

l-ar fi a

taca

t pe el.”D

ar

am

om

or]t rechinul

care

mi-a

ata

cat pe[tele”, ][i zise el.”A

fost cel m

ai m

are d

entuso pe care

l-am

v=zut vreod

at=

. {i m

artor m

i-e b

unul Dum

nezeu c= a

m v=

zut des-

tui dintr-=

[tia m

ari.”

”Era

prea frum

os ca s=

dureze”,

][i spuse apoi. ”A

cum m

i-a[ d

ori s=

fie un vis, s= nu fi prins niciod

at=

pe[tele =

sta [i s=

stau sing

ur ]n pat,

pe ziare.”

— D

ar o

mu

l nu

e f=cu

t s= fie

]nfr]nt, decla

m=

el. Un om

poate fi

distrus, d

ar nu ]nfr]nt.

”num

ai c=

tot ]mi pa

re r=u c=

am

omor]t pe[tele”, ][i continu=

el g]n-

dul. ”A

cum vin vrem

uri grele [i nici

m=

car nu m

ai a

m ha

rponul. Den-

tuso e crud, b

ine ]nzestrat, puternic

[i inteligent. D

ar eu a

m fost m

ai in-

teligent ca

el. Sa

u poate c=

nu”, ]l str=

b=

tu o ]ndoia

l=. ”Poa

te c= a

m

fost doa

r ma

i bine ]na

rma

t.”—

nu te m

ai g

]ndi, b

=tr]ne! rosti

el. Plute[te ]nainte pe d

rumul pe

care-a

i luat-o [i ce-o fi, o fi.

”Da

r treb

uie s=

m

=

g]nd

esc”, se g

]ndi el. ”Fiind

c= a

sta e tot ce

mi-a

r=m

as. A

sta [i b

aseb

allul. M

=

]ntreb ce-a

r fi zis ma

rele DiM

ag

gio

despre felul cum am

lovit rechinul ]n creier. n

-a fost m

are lucru. O

rice b

=rb

at a

r putea s-o fa

c=. D

ar crezi

c= b

ra\ele m

ele s]nt o piedic=

la fel

de m

are ca

[i pintenii oso[i? n-a

m

de und

e s= [tiu. n

-am

avut nicio-

da

t= vreo prob

lem=

cu c=lc]iele.

Doa

r o da

t= m

-a ]n\epa

t o pisic=-

de-m

are, c]n

d a

m c=

lcat p

e ea

]n timp ce ]nota

m. M

i-a pa

raliza

t piciorul st]ng

de la

genunchi ]n jos

[i era s=

mor d

e durere.”

—

G]nd

e[te-te la

ceva

vesel,

b=

tr]ne, se

]ncuraj=

el.

Cu

fie-ca

re minut ca

re trece, e[ti tot ma

i a

proape d

e cas=

. {i plute[ti m

ai

u[or, doa

r ai pierd

ut dou=

zeci de

kile! C]nd

ajunse ]n m

ijlocul curen-tului, ][i d

=d

u seam

a foa

rte bine

de cursul pe ca

re ]l puteau lua

lu-crurile. D

ar d

e-acum

nu ma

i putea

face nim

ic.—

Ba

da

, pot, zise el tare. Pot s=

-m

i leg cu\itul d

e una d

in v]sle. {

i, \in]nd echea

sub b

ra\ [i scota

velei sub

picior, exact a

sta f=

cu.—

A[a

, spuse el. S]nt totu[i un

om b

=tr]n. D

ar nu s]nt ne]na

rma

t.Briza

sufla a

cum d

in nou [i ba

tr]-nul

plutea

]nainte

neab

=tut.

Se

uita d

oar la

partea

de d

inainte a

pe[telui [i spera

n\a ]i ren=

scu ]ntru c]tva

.”E

o prostie s= nu speri”, m

edit=

el. ”Pe l]ng

= a

sta, eu cred

c= e [i un

p=ca

t. nu te g

]ndi la

p=ca

t”, ][i zise tot el. ”A

cum a

i destule prob

leme,

nu-\i ma

i trebuie [i p=

catul. {

i nici nu ]n\eleg

i ce-i p=ca

tul.””n

u ]n\eleg ce-i p=

catul [i nu

s]nt sig

ur c=

]ntr-a

dev=

r cred

]n

el. Poate c=

am

p=c=

tuit c]nd a

m

omor]t pe[tele. S

ocotesc c= d

a, chi-

ar d

ac=

am

f=cu

t-o ca

s= p

ot s=

]m

i duc [i eu tra

iul [i ca s=

hr=nesc

o mul\im

e de oa

meni. D

ar a

tunci orice e p=

cat. n

u te g]nd

i la p=

cat.

E mult prea t]rziu s-o faci [i-apoi exis-

t= oa

meni ca

re s]nt pl=ti\i pentru

a[a ceva. Las=-i pe ei s= se g]ndea

sc=

la p=

cat. Tu te-a

i n=scut s=

fii pes-ca

r, a[a

cum pe[tele s-a

n=scut s=

fie pe[te. S

f]ntul Petru a fost pesca

r [i tot pesca

r a fost [i ta

t=l m

arelui

DiM

ag

gio.”

Da

r b=

tr]nului ]i pl=cea

s= se

g]nd

easc=

la toa

te lucrurile care

avea

u leg=

tur= cu el [i, d

e vreme

ce nu ][i ad

usese cu el nimic d

e ci-tit [i nici a

para

t de ra

dio, m

edita

m

ult [i continua s=

se g]nd

easc=

la

p=ca

t. ”n-ai om

or]t pe[tele numai ca

s=-\i po\i d

uce traiul [i ca

s= ]l vinzi

pentru hran=”, ][i zise. ”L-ai omor]t

din m

]ndrie [i fiind

c= e[ti pesca

r. L-a

i iubit c]t a

fost viu [i l-ai iub

it [i d

up= a

ceea. D

ac=

l-ai iub

it, n-a

fost un p=ca

t c= l-a

i omor]t. S

au e

ma

i mult d

e-at]t?”

— G

]nde[ti prea

mult, b

=tr]ne,

zise iar cu voce ta

re.”D

ar \i-a

f=cut pl=

cere c]nd a

i ucis a

cel dentuso”, m

edita

el. ”}[i d

ucea tra

iul v]n]nd pe[te proa

sp=t,

ca [i tine. n

u se hr=nea

cu hoituri [i

52 /53 /

2013, august nOi 21

UN PUMN DE CIRE{E

O dat= demult, ]n tinere\ile mele zbuciumate de la Cultura, c]nd Zenon Reabo[apca [i George Me-

niuc au apreciat primele mele eseuri, am ]mbr=cat un costum nou-nou\, proasp=t cusut, [i m-am dus la premiera P=s=rilor. Dru\= tr=ia [i el gloria lui. Repli-cile Ru\ei, care erau, de fapt, replicile lui Dru\= la realit=\ile din Moldova, ridicau s=lile de spectacol ]n picioare [i amu\ea nomenclatura. Puterea r=m]nea f=r= piuit. Tensiunea dintre ea [i scriitorul care ve-nea de la Moscova atingea cote maxime. Lumea se ]ntreba: cu ce se va termina acest r=zboi? }n pauz=, ]n antract mi-am luat inima ]n din\i [i, apropiindu-m= de autor, i-am ]ntins m]na: ”Felicit=ri, maestre!” Parc= ]l v=d [i ast=zi cum m= m=soar= cu privirile, de sus p]n= jos, [i unde face: ”Da Dumneata cine e[ti?” A[a [i-am r=mas cu m]na ]n v=zduh, c=ut]nd parc= s= m= sprijin de ceva sau s= g=sesc ceva. C]nd nu ai pe ce s= te sprijini dispre\ul e cel mai la ]ndem]n=. }ntr-o clip= admira\ia mea s-a pref=cut ]n os]nd=. Mult= vreme l-am negat pe ion Dru\=. Dru\= ]ns= este un scriitor care asemenea adev=rului poa-te fi cunoscut cu adev=rat doar prin nega\ie. A[a

]ncet, ]ncet am ajuns s= ]n\eleg c=, de fapt, este cel mai important scriitor pe care l-am produs noi, pe aceste plaiuri pastorale unde, la r=scruce de milenii, se ciocnesc lumile lumilor. A[a m-am l=sat de scris [i de ambi\ii. A scrie ]n preajma unui scriitor ca Dru\=, am socotit eu, ]nseamn= a te nega pe tine ]nsu\i. Unica mea ambi\ie a r=mas fiica mea, Ana. Tema lui nu a fost niciodat= ]ns= ivan Bodiul. Sau satul. Sau dorul, cum ne place s= spunem. Marea lui tem= care va r=m]ne ]n analele literare [i va str=bate peste veacuri este conflictul civiliza\iilor. Conflictul dintre C]mpia Sorocii [i macii ro[ii, crescu\i din inima ei. Dintre Onache C=r=bu[ [i Mircea. Dintre gr]ul curat [i neghin=. Dintre cuv]nt [i bîlb=. Dintre smerenie [i trufie. Dintre duh [i materie. Dintre om [i civiliza\ie. Uneori mi se pare c= to\i, dar absolut to\i de prin aceste locuri, moderni[ti [i postmoderni[ti, s]ntem ni[te ]nvin[i. Doar Dru\= este unicul care se strecoar= biruitor printre milenii. De cincizeci de ani bat clopo-tele Vasilu\ei pe scenele lumii [i noi tot dup= himere alerg=m, prin Europa, Rusia, oriunde, numai nu acas=, s= ne m=rturisim. iat= de ce c]nd, dup= mai

caligrafii

Continuare ]n pag. 25

ION DRU|+ CU NEPOATA SA ANA LA CHI{IN+UFotografie: Valerie VOLONTIR

nOi, august 201322

Carul-Mic

E ucaliptul, a c=rui patrie este Australia, poate tr=i timp de 5 mii de ani f=r= s= fac= umbr=

p=m]ntului. Explica\ia st= ]n faptul c= frunzele lui ][i ]ndreapt= muchia spre p=m]nt, iar razele dogo-ritoare ale soarelui trec printre ele [i cad perpendi-cular pe suprafa\a p=m]ntului. Acest copac trans-pir= foarte mult.

}n compara\ie cu alte plante, eucaliptul este mai agresiv, elimin]nd din jurul s=u ceilal\i arbori, chiar incendiilor de p=dure le poate supravie\ui, datorit= r=d=cinilor ad]nci [i a semin\elor care rezist= la foc. El este primul care ]ncepe s= se extind= dup= un incendiu.

C opil-minune, dar f=r= copil=rie a fost Wolfgang Amadeus Mozart. De la c]\iva ani[ori taic=-

s=u ]l purta prin marile ora[e ale Europei. Curio[ii umpleau sala, r=m]n]nd ]nc]nta\i de muzica copi-lului. La un moment dat taic=-s=u ]l lega la ochi cu o basma [i el, tot at]t de virtuoz, continua s= c]nte la pian. Apoi, cu aceea[i basma, tat=l b=iatului acoperea claviatura [i b=ie\elul se descurca de minune.

La 7 ani Mozart a compus prima simfonie, la 12 ani a compus opera La finta simplice. Pe atunci la Academia italian= de la Bologna era o lege strict=: p]n= la 26 de ani nu puteai ajunge academician. Pentru Mozart ]ns= s-a f=cut o excep\ie: el a deve-nit membru al Academiei de la Bologna la 14 ani!

Odat=, ]n timpul concertului, a ap=rut pe scen= o pisic=... Cum c]nta la pian, Mozart, v=z]nd pisi-ca, a alergat la ea, uit]nd c= sala e plin= de lume. El m]ng]ia pisica, iar taic=-s=u ]i f=cea semn sup=rat s= revin= la pian.

— Mai las=-m= un pic, t=ticule, l-a rugat copi-lul. Pianul r=m]ne pe scen=, dar pisica acu[i o s= plece...

C unoscuta expresie duce\i-m= ]napoi la carie-re provine de la carierele de piatr= de la Si-

racuza, un fel de ]nchisoare, unde vestitul tiran Dionisios ]i trimitea pe cei pe care voia s=-i pe-depseasc=. }ntr-o zi tiranul, care se credea mare poet, i-a citit ni[te versuri poetului grec Filoxene, solicit]ndu-i s=-[i spun= p=rerea. Filoxene a r=spuns sincer c= versurile s]nt proaste. Dup= c]tva timp, Dionisos, compun]nd alt poem, l-a reche-mat pe Filoxene s= i-l citeasc=. {i iar=[i l-a ]ntre-bat ce p=rere are. Drept r=spuns, poetul s-a adre-sat str=jerilor, care ]l aduseser=, spun]ndu-le: ”Duce\i-m= ]napoi la cariere!” De atunci, cuvinte-le acestea s]nt folosite c]nd vrei s= spui cuiva c= lucrul/opera despre care \i s-a cerut p=rerea e de a[a natur=, ]nc]t preferi s= te duci la scos piatr=...

} ngere al lui Hristos, p=zitorul meu cel sf]nt [i acoper=m]ntul trupului [i al sufletului meu,

iart=-mi toate c]te am gre[it ]n ziua de ast=zi [i de toat= viclenia vr=jma[ului meu celui potrivnic m= scap=, ca s= nu m]nii cu nici un p=cat pe Dum-nezeul meu, [i te roag= pentru mine, p=c=tosul [i nevrednicul robul t=u, ca s= m= ar=\i p=rta[ bun=t=\ii [i ]dur=rii ]ntru tot Sfintei Treimi [i Maicii Domnului meu Iisus Hristos [i al tuturor sfin\ilor. Amin.

RUG+CIUNEA C+TRE }NGERUL P+ZITOR

DOMNUL PESTE CASA NOASTR+Pe o firav= sc=ri\= urc=-n cer, ]n noura[i, un b=iat [i o feti\= [i trei ]ngera[i. }ngerii se-ntorc acas= –ceru-i casa lor aleas=, iar copiilor li-i dorde c=su\a lor.

}l g=sesc ]n cer pe Domnul, Domnul din lumin=, ce p=ze[te cu nesomnu-i limba cea rom`n=:

s= ne fie s=n=toas=-n orice cuvin\el, s=-nc=lzeasc= luminoas= orice sufle\el.

Pe o firav= sc=ri\= vin din noura[i, din cerun b=iat cu o feti\= plini de adev=r.}ngerii-au r=mas acas= –ceru-i casa lor aleas=, iar copiilor li-i dor de c=su\a lor.

COPILUL_MINUNE

Iulian FILIP

2013, august nOi 23

Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

B =iatul s-a oprit ]n fa\a u[ii pe care scria: ”Biro-ul obiectelor g=site”. Tuc, tuc! Tuc, tuc! ]i b=tea

inima. S= intre sau s= nu intre?}ncetinel, a deschis u[a. {i numai ce vede un om

cu must=\i l=sate ]n jos ca la mors=. ”O fi un contro-lor ceva, ]i trecu prin minte lui i[ti. ia te uit= cum ]l face pe grozavul!”

— Te ascult, m=i \ic=, a zis omul.— Dac= s]nte\i bun... Am venit... Cum s= v=

spun... Caut o geant= veche din piele de crocodil... n-a adus-o nimeni?

— De crocodil? a mijit omul ochii. P=i, acu[i ve-dem, [i i-a f=cut semn s=-l urmeze.

Peste un sfert de or=, r=scolind tot felul de obiec-te g=site, a dat de geanta tatei. Bucuros, i[ti a vrut s-o ia, dar omul cu must=\i ca la mors= l-a oprit:

— Tu zici c=-i a tatei? Dar dac= m= tragi pe sfoar=? nu, nu \i-o dau. S= vin= tata.

i[ti a pornit spre u[= am=r]t, da’ omul din urm=:— iat= a[a, m=i \ic=. De aceea [i s]nt pus aici.B=iatul ]ns= nu min\ise. Taic=-s=u, ]ntr-adev=r,

[i-a uitat pe undeva geanta, dar nu avea vreme s-o caute. Apoi mai era ceva la mijloc: se apropia ziua tatei. i[ti nu avea bani str]n[i, ca s=-l bucure cu vre-un cadou [i a hot=r]t s=-i d=ruie geanta pe care o pierduse, c= era bun= ]nc=. Ce folos c= a g=sit-o, dac= omul cela nu i-o d=?

O zi ]ntreag= s-a tot g]ndit i[ti cum s= scoat= geanta de la el. Deodat= [i-a adus aminte c= a ju-cat ]ntr-o pies= la [coal=.

Pe loc a [i f=cut planul: ][i schimb= hainele, ][i pune must=\i, adic=telea el e tata. nu mult= z=bav=, u[a biroului se deschide [i intr= un omule\ ia at]tica numai:

— P=i, eu... s]nt st=p]nul gen\ii din piele de croco-dil, a spus el cu glas schimbat, ]ndrept]ndu-[i must=- \ile.

— V= cred, domnule, a fost r=spunsul, ]ns= a[ vrea s= [tiu ce ave\i ]n geant=?

— }n geant=? A-a? Cum s= v= spun...Cam de-mult am pierdut-o [i nu mai \in minte... a zis i[ti, dar, vai, acum vorbea cu glasul s=u.

— Deci, a\i uitat... Atunci ar=ta\i-mi buletinul de identitate c= eu de ce s]nt pus aici? o \inea omul pe a lui.

i[ti caut= ]ntr-un buzunar, caut= ]n altul, dar cum po\i s= g=se[ti ceea ce n-ai?

— L-am uitat acas=. nu-i.— A-ha! [i s-a ]nt]mplat c= l-a\i uitat tocmai

ast=zi?! a zis omul cu r=utate. Ei, Fran\i, l-a strigat el pe unul care se afla, chipurile, ]n alt= odaie. D= o

fug= [i cheam= poli\istul, ]mi pare c= am pus m]na pe un punga[.

Da i[ti, s= intre ]n p=m]nt, nu alta.— nu-l chema, nene, ]l rug= el. Am s= v= spun

totul de la obraz.— Ei, dac= e vorba de obraz, s-a ]mbunat omul.

Dar mai ]nt]i ridic=-\i must=\ile de pe podea.i[ti a oftat [i i-a spus toat= istoria. Abia atunci

omul i-a ]ntors geanta:— numai de dragul tatei \i-o dau, a zis el.Z]mbind mul\umit, i[ti a apucat-o cu am]ndou=

m]inile. C]nd a ajuns ]ns= la u[=, s-a ]ntors:— Dar cum a\i aflat, nene, c= am spus ade-

v=rul?— Mi-a ajutat taic=-t=u. El poart= ]n geant= foto-

grafia ta.

GEANTA TATEI

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

I[tvan BEDIO

nOi, august 201324

PLICTISEALAT r=iesc cu ]ncetinitorul. nimic

clar. nimic deosebit sau pal-pitant. nu m= mai bucur= lucruri care alt= dat= le f=ceam cu pl=cere. nu mai am interes pentru discu\iile cu amicii. }ncep o activi-tate [i o abandonez foarte repede f=r= s= regret. Am impresia c= tim-pul abia de se mai t]r=[te. M= scol diminea\a cu g]ndul c= ast=zi, ]n sf]r[it, voi sc=pa de aceast= mo-le[eal= [i gol. Dar m= ]ntorc de la [coal= cu aceea[i senza\ie co-ple[itoare de broasc=-\estoas=. Cre-de\i c= e ceva ]n neregul= cu mine?

Ilona, 16 aniChi[in=u

A i creionat un profil distinct al plictiselii. Este o situa\ie

simpl= etichetat= drept plictiseal= comun=. O stare c]nd nu mani-fest=m suficient interes fa\= de propriile noastre g]nduri sau acti-vit=\i. ne sperie faptul c= pierdem controlul asupra timpului [i asu-pra golului interior care se vrea umplut cu ceva interesant, mult r]vnit, dar care nu se produce. Sim\im lipsa de resurse interioare. nu c= nu le-am avea ]n realitate, doar p]-n= la acest moment via\a ne-a bu-curat din plin. Suntem ”neputin-cio[i” av]nd blocat accesul liber la aceste resurse vitale interioare. Astfel, sim\im nevoia de a fi sti-mula\i din afara noastr=.

Este plictiseala o boal=? nu neap=rat. Dar o tr=im ca pe o sta-re emo\ional= negativ= care poa-te produce anxietate, transform]n-du-se ]n du[man al creierului nostru. Plictiseala poate deveni amenin-\=toare atunci c]nd dep=[e[te sta-diul unei st=ri trec=toare, prelun-gindu-se spre apatie [i atribuind existen\ei lips= de sens.

Psihologii aten\ioneaz= c= plic-tiseala este contagioas=. Ea ne poate afecta serios rela\iile, pasiu-nile, interesele, ]nv=\=tura. ”ne-plictisi\ii” evit=, din spirit de auto-conservare, persoanele plictisite. Astfel, situa\ia celor din urm= se complic= [i mai mult.

Cauzele plictiselii pot fi diver-se. Cel mai frecvent este provocat= de monotonie, ocupa\ie neatr=-g=toare sau de lipsa de ocupa\ie. O alt= cauz= poate fi singur=tatea [i izolarea impus=. Uneori plictisea-la apare pe fundalul unei oboseli ]nso\ite de epuizare nervoas=, ur-mate de nep=sare [i indiferen\= inexplicabile.

Ce e de f=cut? Un coleg al vos-tru scria: ”C]nd m= plictisesc, a[tept p]n= m= plictisesc de plicti-seal=, dup= care m-apuc de f=cut ceva util...”. A face ceva util pentru tine sau pentru al\ii este o solu\ie constructiv=. Pe l]ng= faptul c= dezlocuie[te plictiseala, ]\i produ-

ce [i un sentiment de m]ndrie [i mul\umire. iar pozi\ia proactiv= ]\i red= controlul asupra situa\iei. identificarea unei activit=\i ]n care s= te implici cu pasiune [i motiva- \ie este remediul cel mai sigur, ne-costisitor [i la ]ndem]na oricui. }n cazul monotoniei se recomand= planificarea chibzuit= a activit=- \ilor [i diversificarea acestora. Ast-

fel, reu[e[ti s= faci lucrurile de ru-tin=, neinteresante, dar obligato-rii, recompens]ndu-te prin activit=\i pl=cute. Ceea ce nu presupune s= faci nimic, privind la nesf]r[it TV, exploat]nd ]n ne[tire jocurile la calculator sau navig]nd f=r= scop sursele internetului. Contra obose-lii psihice sau suprasolicit=rii inte-lectuale s]nt eficiente munca fizic=, sportul, ie[irile la aer liber cu prie-tenii. Avem ast=zi o industrie a distrac\iilor ademenitoare [i pro-vocatoare. numero[i plictisi\i le-ne[i omoar= timpul prin baruri [i discoteci. Doar c= acest remediu u[or accesibil este iluzoriu [i

creeaz= dependen\= de interven\ii din exterior. Cu timpul ace[tia au nevoie de stimuli externi tot mai puternici [i numero[i, devenind sclavii acestora. Ei ][i pierd liber-tatea de a se autoconduce [i de a se autoadministra.

}n concluzie, sindromul plictiselii ne ]mpinge s= facem lucruri distruc-tive, constructive, sau, pur [i simplu, nimic. Alegerea v= apar\ine.

constela\ia fr=mînt=rilor tale

Rubric= sus\inut= de Svetlana FOC{A-SEMIONOV, psiholog

DOAR NOI TREIFotografie: Valerie VOLONTIR

2013, august nOi 25

caligrafii

mul\i ani de abandon al scrisului, prietenul meu, pe atunci Pre[edintele Companiei Teleradio-Moldova, ilie Tele[cu, m-a invitat la o mas= cu Dru\=, i-am re-plicat franc: ”Dar cine s]nt eu? ”Consilierul meu!” – a t=iat-o el scurt. Abia dup= masa aceea m-am ]ncu-metat [i am scris un eseu despre marele meu prieten [i marele singuratic al plaiului acestuia, Onache C=r=bu[. ”Ai mai scris ceva ?” – m-a ]ntrebat maes-trul dup= ce l-a ascultat la radio Moldova. ”O carte.” – i-am r=spuns eu. ”O carte?” – a repetat el. De parc= s-ar fi mirat. Sau, din contra, dezam=git. Dup= care a ad=ugat: ”S= [tii c= s]nt scriitori [i cu o carte!” Fra-za aceea a deschis una din cele mai calde rela\ii din via\a mea cu un scriitor. }l sun dup= fiecare cuv]nt publicat ]n Moldova. El m= sun= mai rar, doar c]nd vine la Chi[in=u. ”S-au copt cire[ii t=i din Schinoa-sa, ioane?” – m= ]ntreab=. ”S-au copt, demult s-au copt [i v= a[teapt=, ion Panteleevici!” – ]i r=spund. De ani buni ]mi tot spune c= vine [i nu mai vine. }n prim=vara trecut=, ]n sf]r[it, a venit. A intrat, a gustat un pumn de cire[e, mi-a l=sat o carte cu autograf, }ngerul spovedaniei ap=rut= la Bucure[ti, [i a ple-cat. i-am scris dup= asta un mesaj electronic pe care ]l reproduc mai jos. Sper s= nu se supere. ”Drag= ion Panteleevici! iat= c= p]n= la urm= am reu[it s= duc la cap=t dialogul cu }ngerul supravie\uirii. Ast=-iarn=, pe gerurile celea cumplite, l-am abandonat. nu-mi plac lecturile ]n suspans. Acum le-am reluat [i ]ntr-o zi [i o noapte am ]nghi\it toat= cartea. Stau cu ea dinainte [i m= g]ndesc: este dramatic= totu[i pe lumea asta soarta scriitorilor care-[i iubesc neamul p]n= la des=v]r[ire. Oricum ar da recompensa lor ]n lume, de la iisus ]ncoace, r=m]ne una: tr=darea. Cine este scriitora[ul cela care m=rturise[te vocii se-vere despre ”cercul mor\ii”? Oricine dintre reprezen-tan\ii acestui popor, dar mai ]nt]i de toate cei mai iubi\i dintre iubi\i, Uniunea Scriitorilor. Adic= [i eu. n-am ]ndr=git eu oare c]ndva p]n= la lacrimi Frunze de dor? nu le-am citit fil= cu fil= unei fete de care m-am ]ndr=gostit? nu mi le-a citit [i ea drept r=spuns? nu m-am spovedit [i eu c=tre Moscova, de zeci, de sute de ori, mai cu seam= dup= moartea prietenului Tele[cu. Abia acum ]mi dau seama de reticen\a con-vorbirilor acelora. De lungile lor t=ceri. De trecerile spontane la un alt subiect dec]t cel luat ]n discu\ie. {i cine [tie poate dac= ]n prim=vara trecut= nu-\i aminteai de cire[arii mei, umbra scriitora[ului celu-ia ar fi stat lipit= de mine ]nc= mult= vreme, ca un blestem. |i-ai amintit ]ns= ]ntr-un moment c]nd pier-dusem orice speran\= c= ai s=-\i mai aminte[ti vreo-dat=. nu voi uita niciodat= cum ai intrat ]n gr=dina mea din Schinoasa [i ai rupt un pumn de cire[e amare pe care le-ai ]mp=r\it cu nepoata. Ce mare putere trebuie s= fi con\inut pumnul acela de cire[e dac= peste ani, ]ntr-o clip=, m-a f=cut iar=[i fericit [i liber de orice tic=lo[ie pe lume. De acum ]ncolo Flori de salc]m va fi o carte de tain= [i pentru mine. {i, cine [tie, poate c= rug=ciunile mele, ]nc=pute ]n ea, vor fi auzite [i de Domnul [i voi scrie [i eu ceva mai temeinic. V= ]mbr=\i[ez [i v= doresc mult= s=n=tate.”

Ion BRADU

abc juridic

Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului

V reau s= [tiu exact care este ora maxim= (de sear=) dup= care copilului nu i se permite vreo

activitate dincolo de limitele casei?

Mihai A{DER, 16 ani Cahul

La ]ntrebarea adresat= men\ion=m c=, se interzi-ce prin lege comercializarea produselor din tutun [i a b=uturilor alcoolice minorilor. }n ce prive[te acce-sul minorilor ]n locuri de odihn= [i agrement pe timp de noapte, Guvernul a propus modificarea Codului contraven\ional. Astfel, proiectul propus stabile[te r=spunderea contraven\ional= pentru admiterea afl=rii minorilor ]n locuri de agrement (baruri, cafe-nele, restaurante, cinematografe, discoteci, cluburi de noapte, s=li de internet etc.) dup= ora 23:00.

Avocatul parlamentar ][i exprim= speran\a c= acest proiect de modificare a legii va intra ]n vigoare c]t mai cur]nd posibil.

} n fiecare var= m= odihnesc ]n taberele de odihn= din \ar=. Aproape ]n toate acestea educatorii

s]nt studen\i. Pu\ini dintre ei s]nt interesa\i s=-[i fac= practica, ]n mare parte s]nt pu[i pe distrac\ii. nu au un comportament [i un limbaj adecvat. E dreptul meu s= m= odihnesc [i s= am parte de educatori de la care pot s= ]nv=\ lucruri bune.

Inga MUNTEANU, 14 aniChi[in=u

S]ntem de acord cu observa\iile f=cute privind comportamentul educatorilor ce activeaz= ]n tabere-le de odihn=. Avocatul parlamentar a sesizat ]n repe-tate r]nduri Ministerul Educa\iei [i a solicitat ca la angajarea ]n calitate de educator s= fie selectate persoane ce au o vechime ]n munc= ]n domeniu nu mai pu\in de 2 ani.

Sper=m c= ]n aceast= var= reprezentan\ii ministe-rului [i ai Direc\iilor de ]nv=\=m]nt s= \in= cont de recomand=rile avocatului parlamentar [i s= angaje-ze persoane calificate ]n activitatea cu copiii care, cum ai men\ionat [i tu, vin s= se odihneasc= [i s= ]n-ve\e lucruri bune.

Men\ion=m c= pe parcursul celor trei luni de var=, avocatul parlamentar pentru protec\ia drepturilor co-pilului [i echipa sa vor monitoriza respectarea drep-tului copilului la odihn= prin efectuarea unor vizite inopinate.

Nota redac\iei: Dac= ave\i anumite ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa re-vistei NOI.

ACAS+, DUP+ ORA 23:00Urmare din pag. 21

nOi, august 201326

pa gi na mu ze lor

ALEXANDRINA HRISTOV

A lexandrina Hristov se afl= de mai bine de [ase ani ]n Ro-

m`nia, unde a lansat mai multe piese, iar ]n aceast= var= a revenit ]n aten\ia publicului cu un nou video-clip la piesa Pijamale reci.

Alexandrina s-a n=scut pe 5 mai 1978, ]n Chi[in=u. A absolvit Aca-demia de Muzic=, Teatru [i Arte Plastice din Chi[in=u. Activitatea sa este legat= de muzic=, pictur= [i po-ezie, pe care le combin= foarte reu[it. }n anul 2005, a fost una dintre pro-tagonistele filmului Trois femmes de Moldavie, ]n regia lui Paul Cuzuioc, pe a c=rui coloan= sonor= s-au aflat c]teva dintre piesele sale. }n urma realiz=rii acestui film, s-a mutat ]n Rom`nia. {i-a c][tigat notorietate prin intermediul internetului, ]nre-gistr=rile din concerte fiind r=sp]ndite prin programe peer-to-peer. C]nt= ]n rom`n=, francez= [i rus=. Stilul s=u muzical este greu de definit, dar se ]ncadreaz= ]ntre pop acustic, rock, alternative, jazz [i soul. Com-pune c]ntecele la pian. El este prie-tenul vocii sale, cel care o sus\ine, umple pauzele ]ntre fraze. “F=r= pian, muzica mea ar fi incomplet=”, spune Alexandrina.

Albumul de debut Om de lut rep-rezint= o colec\ie de piese vechi [i noi. inima omului de lut bate ]n rit-muri de jazz, soul, funk, electropop. Omul de lut c]nt= despre drum, zbor, c=ut=ri, vapoare [i mare, avioane [i ochi verzi, despre dor [i insomnie, flori [i nervi, iubire [i cosmos, ploaie [i v]nt…

C]nt=rea\=, compozitoare, picto-ri\=, dar, ]n primul r]nd, femeie [i mam=. Muzica [i pictura s]nt doar c=ile prin care se exprim=, ][i ]m-p=rt=[e[te tr=irile, visele, cuno[tin- \ele. “C]nd devii p=rinte, copilul te ajut= s= te ]ntorci con[tient ]n copil=rie. Mare este fericirea mea – s=-mi mai tr=iesc o dat= copil=ria, care credeam c= a plecat pentru tot-deauna. Toate culorile devin mai aprinse odat= cu trecerea timpului”, spune Alexandrina.

Alexandrina nu crede ]n reguli. Regulile s]nt scrise de oameni cu viziuni [i percep\ii diferite. Ceea ce func\ioneaz= pentru unii, nu merge la al\ii. Ea crede ]n ceea ce simte. {i ]n iubire. nOi credem ]n talentul ei.

Ana BRADU

2013, august nOi 27

MICHAEL SCHUMACHER

A parent ma[inu\ele de “curse mici”, numite karturi, ]nt]l-nite ]n parcurile de distrac\ii, mi se p=reau ni[te

juc=rii conduse de telecomand=. Dar nu e chiar a[a. Te ]n-cearc= adrenalina la volanul lor, mu[c]nd din casc= pen-tru a prinde o pozi\ie mai ]n fa\=. iar centura este obliga-torie!

19 ani de carier=, 7 titluri mondiale, 308 starturi, 91 de victorii, 68 de pole-position [i... ani buni de munc=. Con-siderat cel mai bun pilot de Formula 1 din toate timpurile [i cel mai bun sportiv german, Michael Schumacher, gra- \ie evolu\iilor de excep\ie, dar [i scandalurilor cauzate de pilotajul s=u, a fost comparat ca nici un alt pilot cu pre-decesorii s=i: Senna, Villeneuve, Clark, Fangio. n=scut ]n Germania la 3 ianuarie 1969, nu provine dintr-o familie bogat=, ca mai to\i pilo\ii de Formula 1. Tat=l s=u a fost constructor, dar se ocupa [i de circuitul de karting din Ker-pen. De aici pasiunea fiului pentru curse, care, la patru ani, prime[te ]n dar primul kart, construit de tat=l s=u, fiind ]nscris la clubul local de karting.

{ansa lui a fost Willi Weber, care, ochindu-i talentul, ]l accept= ]n echipa sa de Formula 3. }n 1991 ap=ruse un loc ]n echipa Jordan Ford pentru Marele Premiu al Belgiei, fiind cump=rat de Weber. Schumacher ia al [aptelea timp al zilei dup= sesiunea de calific=ri, egal]nd cea mai bun= performan\= a echipei sale, care debutase ]n Formula 1 ]n acel an. Cei de la Benetton, [oca\i de evolu\ia lui, se gr=besc s=-i cumpere contractul. }n 1994 Shumacher de-

vine pentru prima oar= campion mondial, ap=r]ndu-[i tit-lul [i ]n 1995, c]nd reu[e[te dubla dup= un sezon ]n care c][tig= nou= curse, egal]nd recordul stabilit de n. Mansell ]n 1992. Mai mult chiar, ][i ajut= echipa s= c][tige primul titlu mondial ]n campionatul constructorilor.

Pleac= de la Benetton ]n 1995, atras de banii oferi\i de Scuderia Ferrari: cel mai mare salariu oferit vreodat= unui pilot de Formula 1 – 35 de milioane de dolari pe sezon. Urmeaz= ani mai pu\in productivi, sezoane ]ncheiate pre-matur ]n urma unor accidente. }ns= ]n perioada 2000-2004 pilotul german, supranumit Baronul Ro[u, a dominat For-mula 1, c][tig]nd 5 titluri consecutiv. nume sonore de la Scuderia Ferrari, ca Ross Brawn, Jean Todt, Rory Byrne, au scris istorie datorit= celor 5 titluri mondiale consecutive la pilo\i [i celor 6 titluri consecutive ob\inute la construc-tori. E o perioad= f=r= precedent ]n Formula 1, considerat= de unii lipsit= de spectacol – Schumacher c][tig= aproape toate cursele, f=r= a avea adversari. Dup= zece ani la Scuderia Ferrari, se retrage ]n 2006, revenind pe marele circuit ]n 2010 p]n= ]n 2012, semn]nd deja cu Mercedes. }n cele trei sezoane prinde aici doar un podium, ]n 2012.

Apropo, departe de ochii presei, ast=zi locuie[te ]n Elve\ia, pe o plaj= privat= de l]ng= lacul Geneva, unde de- \ine cea mai mare ferm= privat= de cai din Elve\ia, gazd= a diverselor competi\ii interna\ionale.

Daniela COJOCARU

time-out

28 nOi, august 2013

I magina\i-v= curcubeul ]n alb-negru. Ce impresie v-a l=sat? Lumea ar fi nespus de plictisitoare f=r= de numeroasele culori, care ne ]nso-

\esc de cum am v=zut lumina zilei. {i noi le percepem [i le apreciem, adesea atribuindu-le caracteristici psihologice influente asupra noastr=. Din flora ]nconjur=toare culorile au intrat, de zeci de mii de ani, ]n via\a cotidian= a oamenilor. Drep dovad= s]nt [i picturile preistorice de pe pere\ii unor pe[teri din Europa, Africa, Asia, America. Realizate cu pig-men\ii naturali de la ]ndem]n= – lut colorat, praf de minereie, de oxid de fier [i de mangan, c=rbune [i funingine, suc de diverse pomu[oare, aceste opere de art= s]nt m=rturii ale devenirii omului drept o fiin\= so-cial=, cu o capacitatea de a crea. Unele dintre ele mai poart= un mesaj istoric deosebit, dar [i o valoare artistic= inestimabil= prin tehnica [i cu-lorile aplicate. Astfel, galeria de picturi murale din pe[tera Lascaux din sudul Fran\ei mai este numit= [i face parte din patrimoniul UnESCO.

natura, foarte generoas= la capitolul ”diversitate de culori”, a inspirat oamenii ]n c=ut=rile lor de a le st=p]ni [i a le aplica pentru a-[i ]nfrumuse\a via\a. Omul a ]nv=\at treptat cum s=-[i vopseasc= hainele din \es=turi, cum s= creeze bijuterii colorate, cum s=-[i ]nfrumuse\eze habitatul. ini- \ial, mai frecvent utilizau extractele din plante care ofereau o gam= natu-ral= bogat=. }ns=, trecute pe fibre [i \es=turi, culorile ][i pierdeau din farmec. Prin 2600 ].Hr. ]n China au ap=rut primele inscrip\ii privind utili-zarea culorilor. Alexandru cel Mare, cucerind Persia, a descoperit ]n te-zaurul regal o stof= rar=, deosebit=, vopsit= ]n purpuriu, r=m]n]nd ]nc]n-tat de frumuse\ea ei. Mai t]rziu a fost descoperit un papirus de origine greceasc=, ]n care era prezentat= o modalitate de imitare a culorii pur-purii. {i ]n imperiul Roman a fost realizat= o tehnologie de extragere a pigmentului purpuriu din crustaceele Murex [i Thais. Procedeul era at]t de anevoios [i de costisitor, ]nc]t doar elita ][i permitea s= poarte haine purpurii, simbol al noble\ei [i puterii. Cu timpul acest privilegiu a r=mas consfin\it doar pentru ]mp=ra\i. Se consider= c= inventatori ai acestei tehnologii au fost fenicienii. Apoi ea a fost preluat= de cretani, greci [i romani. }n sec. Xiii simbolul noble\ei devine culoarea blue, ]n mare parte din cauza dificult=\ii ob\inerii ei. De[i o ]nt]lnim ]nc= ]n cavourile farao-nilor egipteni pentru decorarea m=[tilor [i a atributelor regale, o peri-oad= foarte ]ndelungat= ea era ob\inut= din minereul lazurit, ]nt]lnit doar ]ntr-un loc din mun\ii ]ndep=rtatului Afganistan.

Pictorii perioadei prerenascentiste singuri ][i preparau culorile, iar re-zultatele, ]n mare m=sur=, depindeau de m=iestria lor de ”alchimi[ti”. Dar [i marile opere ale Rena[terii au fost realizate cu pigmen\ii produ[i de ]n[i[i pictorii [i calfele lor. Cuno[tin\ele respective erau ]nv=luite de tain= [i ocrotite cu scrupulozitate.

}n 1856, ]nt]mpl=tor, studentul englez William Perkin a ob\inut movei-na – primul colorant organic de sintez=. Aceast= descoperire i-a motivat [i pe al\i cercet=tori s= inventeze metode de ob\inere a multor pigmen\i sintetici, ca, ]n prezent, domeniul s= aib= o baz= teoretic= temeinic= [i un extraordinar tezaur experimental: este suficient s= [tii s= formulezi cerin\ele fa\= de un pigment [i el poate fi creat prin sintez=.

Mai privi\i o dat= ]n jur [i fixa\i lumea de culori, ce v= ]nconjoar=: ]n ]m-br=c=minte [i ]n ]nc=l\=minte, ]n mobilier, juc=rii, poze, c=r\i, ma[ini – este imposibil a identifica vreun domeniu unde nu ar fi utiliza\i pigmen\i naturali sau de sintez=. Chiar [i multe produse alimentare s]nt colorate dup= placul consumatorului. Doar c= cerin\ele fa\= de astfel de coloran\i s]nt mult mai stricte, principala fiind inofensivitatea lor pentru organis-mul uman. Dar cum ar ar=ta bisericile medievale f=r= frescele colorate, f=r= vitraliile din sticl= colorat=? V= imagina\i m=n=stirea Vorone\ din Valea Humorului (Rom`nia) f=r= de renumitele picturi murale cu albas-tru de Vorone\? Diversitatea culorilor [i larga lor r=sp]ndire aduc ]n via\a noastr= zi de zi curcubeie feerice, benefice [i pentru buna dispozi\ie, [i pentru terapia prin culori.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

MAGIA CULORILOR

aventura cunoa[terii

Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+

292013, august nOi

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

SUPORTERI

CAMPIOANA

30 nOi, august 2013

lumea ]n cuvinte [i expresii

EMINEN|+ CENU{IE, EMINEN|+ RO{IED EXi este c]t se poate de clar ]n privin\a primei

sintagme din titlul de mai sus: Eminen\= cenu[ie – a) porecl= dat= de contemporanii s=i lui François Le Clerc du Tremblay, c=lug=r capucin, consilierul politic [i diplomatic intim al cardinalu-lui Richelieu; b) persoan= influent=, consilier intim, colaborator al unui conduc=tor de stat, demnitar etc., care manevreaz= din umbr= un personaj ofi-cial, un partid, f=r= a se face observat. Sensul (b) din DEXi este evident generalizator, desemn]nd orice ins care trage sforile din spatele cortinei, ma-nipul]nd personajul din lumina rampei poate mai mult dec]t [i-ar dori acesta. Pe vremuri, ]n defuncta azi URSS, de-o asemenea faim= ”se bucura” Mi-hail Suslov, ideologul partidului comunist. Tipul era ]nalt, usc=\iv, neprietenos. T=ietura acr= a buzelor sub\iri ]i d=dea un aer machiavelic, iar fa\a ]i ]ncremenise ]ntr-un rictus mizantropic. De la el emanau cele mai aspre m=suri ideologice ce ]n-genuncheau intelectualitatea sovietic=. P=rea un amestec de Savonarola cu Thomas de Torquema-da, topi\i ambii sub aceea[i masc= – un inchizitor cu cravat= ]n plin secol XX, blam]nd [i afurisind ]n numele secerii [i a ciocanului. L-a h=\uit pe Brejnev cum i-a venit la socoteal=. Dincolo, peste ocean, la alt pol al disputei dintre cele dou= sisteme, avea un adversar pe potriv= – Henry Kissinger care ]i [optea la ureche lui Richard nixon urm=toarea mi[care de pe e[ichierul politic. Mai t]rziu, pre-[edintele american l-a scos din umbr=, f=c]nd din consilierul s=u intim un mare oficial al celei mai puternice \=ri din lume – Kissinger avea s= ajung= secretar de stat.

Dup= cum subliniaz= speciali[tii, ]n istoria SUA s-au mai ilustrat ]n rolul eminen\elor cenu[ii colo-nelul House [i Harry Hopkins, primul pe l]ng= Woodrow Wilson, al doilea fiind cel mai de ]ncre-dere om al pre[edintelui Roosevelt ]n timpul celui de al Doilea R=zboi Mondial. Georges Pompidou i-a avut drept sfetnici de tain= pe Pierre Juillet [i Marie-France Garaud. De fapt, pu\ini s]nt condu-c=torii, din Antichitate p]n= azi, care s-au lipsit de serviciile unor consilieri intimi.

De multe ori rolul eminen\elor cenu[ii [i le asu-mau femeile. Una dintre cele mai cunoscute a fost Madame de Pompadour, curtezana care, cu o sin-gur= ochead= sau cu o mi[care lasciv= de picior, reu[ea mai multe dec]t mini[trii lui Ludovic al XV-lea. Ultima eminen\= feminin= a fost Raisa Gorba-ciova, cea care devenise practic o umbr= a cam m=l=ie\ului ei so\. Doar moartea timpurie a scos-o pe prima lady comunist= din gura b]rfitoare [i in-vidioas= a femeilor sovietice.

Cei care au privit cu aten\ie tabloul L’Eminence grise (Eminen\a cenu[ie, 1873) semnat de pictorul francez Jean-Leon Gerome pot ]n\elege ]n toat= deplin=tatea sensul dramatic al acestei banale sintagme. Tabloul ]nf=\i[eaz= o scar= larg= [i somptuoas= care duce, probabil, spre s=lile de au-dien\= ale cardinalului sau regelui. }n cap=tul

sc=rii, sus, figura de beduin ]n sutan= a eminen\ei – de fapt, un ins [ters, un simplu func\ionar, un slu-jitor al cardinalului, care ]n condi\ii obi[nuite ar fi fost ceva mai mult dec]t nimeni. Despre for\a ocul-t=, aproape malefic= ce iradiaz= cu adev=rat de la demonul ]n sutan= monahal= vorbe[te ]ntreaga compozi\ie a tabloului. Temutul Leclerc du Trem-blay, secretarul [i confesorul lui Richelieu, coboar= impasibil scara citind ceva ]ntr-o carte \inut= aproape de ochii miopi. indivizii ce urc= frem=t]nd de emo\ie nu-l intereseaz= deloc. Pare c= nici nu-i vede, de[i teama la[= cu care ]l privesc ace[tia sugereaz= c= e avertizat de orice mi[care a lor. Deoarece, ]n mare m=sur=, el e adev=ratul st=p]n pe aceste sc=ri de urcat, dar mai ales, vai! de co-bor]t. Cei care au trecut de el privesc cu ne]ncre-dere ]napoi (ne-a reu[it oare?”), cei care abia ur-meaz= s= se [upureasc= pe l]ng= poala sutanei sale s-au lipit str]ns de balustrad=, pleca\i slugar-nic ]ntr-o temenea deloc european=. Din toat= l=rgimea impozantelor trepte, lor le revin c]teva [chioape de marmur=, unde s-au bulucit ]nghesui\i unii ]n al\ii, cu p=l=riile ]mp=unate, smulse acum umil spre du[umele, pe c]nd capucinul are sub picior toat= l=\imea generoas= a sc=rii. Chiar dac= habar nu ai cine e [i ce poate omul ]n hain= lung=, c=lug=reasc=, ]n\elegi imediat, la sugestia com-pozi\ional= a pictorului, c= e cineva care ]i are la degetul mic pe am=r]\ii ceilal\i. El e cel care face tabula rasa din sonorele lor titluri [i particulele lor nobiliare purtate ]n alt= parte cu at]ta aplomb [i ighemonicon. Aici ]ns= i se a[tern la picioare, de-oarece ]n acest spa\iu al puterii doar Cuvio[ia Sa cenu[ie Leclerc du Tremblay face legea! El stre-coar= ]n augustele urechi susurul vorbelor care ]nal\= [i coboar=! El este abilitat s= hot=rasc= cine ][i va vedea visul contrasemnat de Alte\a Sa [i cine se va ]ntoarce din ilustrele apartamente cu speran\a scrum... El poate totul, el face [i desface orice! Omul din umbr= e doar o metafor= dep=[it=, de-oarece toat= lumea [tie c= anume el e cel care trage sforile aici, ]nclin]nd c]nd balan\a norocului, c]nd pe cea aduc=toare de ghinion.

} ntr-un portret de epoc=, sem=n]nd mai mult cu o icoan=, François Leclerc du Trembley (1577-

1638), zis [i le pere Joseph, adic= p=rintele Joseph, arat= mult prea smerit [i poc=it pentru controver-sata sa glorie. Pare mai mult un monah schimnic sau un stare\ bl]nd, un fel da Paisie Velicicovschi ]n variant= catolic=.

Tremblay nu [i-a g=sit dintr-odat= voca\ia sa-cerdotal=, c=ci p]n= a deveni om al lui Dumnezeu, ]mbr=\i[ase ]nt]i cariera armelor. Se tr=gea dintr-o familie bun= – tat=l s=u era pre[edintele unei structuri din cadrul Cur\ii de Casa\ie care examina valabilitatea recursurilor. institu\ia activ= pe l]ng= Parlament, a[a c= putem spune c= nici de data aceasta a[chia nu s=rise prea departe de trunchi! Ce nu-i reu[ea tat=lui, ]i reu[ea cu prisosin\= fiului. T]n=rul avea titlu de baron [i era cunoscut sub nu-

312013, august nOi

mele de Mafflier. Meseria armelor i se p=ruse, probabil, prea plin= de riscuri [i de neprev=zut, a[a c= ]n 1599 se c=lug=rea. Cum f=cuse ]n tinere\e o [coal= foarte bun= [i se ar=ta plin de zel ]n pro-iectele monahale, Tremblay a intrat rapid nu nu-mai ]n gra\iile superiorilor s=i pe linie teologal-re-ligioas=, ci [i ]n cele ale reginei. }n 1612 ajunge [ef de cancelarie, adic= m]na dreapt= a cardinalului Richelieu, func\ie care ]l va consacra drept perso-naj istoric [i va fixa ]n memoria lumii faimoasa ex-presie – eminen\= cenu[ie. P=rintele Joseph avea toate calit=\ile pentru aceast= slujb= – era un abil diplomat [i un politician [iret. Prin confreria sa capucin= ][i strecura agen\ii peste tot unde era nevoie, cardinalul Richelieu, devenind unul dintre cei mai informa\i [i, implicit, unul dintre cei mai puternici oameni ai Fran\ei. Prin ”p]rghia” Riche-lieu, Leclerc du Tremblay manipula hot=r]rile mai marilor zilei, ini\iativele sale c=p=t]nd, deseori, for\= decizional=. Se spune c= el ”a dirijat din umbr= negocierile p=cii de la Ratisbona (1629), opera\iile de arestare a reginei-mame a Fran\ei, campaniile contra Spaniei, revolta din Portugalia etc.” (i. Berg, Dic\ionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Editura Saeculum i. O., Editura Vestala, Bucure[ti, 1995). Printre altele, se crede c= anume ”recomand=rile” sale declan[au R=zboiul de Treizeci de Ani, tot el fiind [i ”artizanul Tratatului de pace din Westfalia”, prin care se ]ncheia acel r=zboi. istoricii afirm= c= unele decizii importante, luate sub presiunea secretarului din umbr= ]nc= ]n secolul XVii, au influen\at rela\iile politice din Eu-ropa p]n= ]n ajunul R=zboiului al Doilea Mondial!

Leclerc du Tremblay era [i un versificator agil, epopeea sa Turciada cuprinz]nd patru mii [ase sute treizeci [i [apte de versuri. }n latin=!

I s-a spus eminen\= f=r= s= fi avut titlul de car-dinal, dar cum de multe ori hot=r]rile lui

Richelieu erau, de fapt, ale sale, nu se gre[ea prea mult. Era deci eminen\a din umbr=. Richelieu l-a propus de mai multe ori la rangul de cardinal (]l [i vedea ca succesor al s=u), dar membrii curiei (con-siliul investitor) aveau grij= ca acesta s= nu treac= niciodat=, deoarece vedeau ]n p=rintele Joseph un mare adversar. Totu[i, titlul i s-a conferit cu pu\in timp ]nainte de moarte (e vorba de c]teva luni, se pare). nea[teptatul s=u deces l-a f=cut pe Richelieu s= constate ab=tut c= ][i pierduse, de fapt, conso-larea [i unicul salvator, lipsindu-se astfel de un adev=rat confident [i sprijin (sursa: internet).

Am ]n\eles deci de ce era numit eminen\=; de ce ]ns= cenu[ie? iat= cum explic= aceasta i. Berg ]n amplul [i seriosul s=u dic\ionar citat mai sus: ”eminen\= – de la titlul cu care te adresezi unui prelat, [i cenu[ie – de la culoarea umbrei”. nu e chiar a[a – cenu[ie era sutana de aba a c=lug=rilor capucini, de aici [i calificativul. Dup= acela[i prin-cipiu i se spunea lui Richelieu eminen\= ro[ie – cardinalii purtau ve[minte ro[ii.

De altfel, titlul eminen\= fusese instituit de cur]nd, ]n 1630, de c=tre papa Urban Viii, deci chiar ]n tim-pul vie\ii neobi[nuitelor noastre personaje. P]n= ]n 1630 cardinalilor li se spunea illustrissime. Ro[ul accesoriilor purtate de ace[tia are o istorie ceva mai lung=: roba ro[ie sau de purpur= fusese pro-pus= de papa Bonifaciu Viii ]nc= de la sf]r[itul sec. al Xiii-lea, p=l=ria ro[ie era introdus= de inocen\iu iV la conciliul de la Lion, ]n 1423, iar calota ro[ie era o inven\ie a papei Paul ii, care a dispus purta-rea ei ]ncep]nd cu anul 1464.

Eugen LUNGU

abonament

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALED rag= prietene,

Ai observat c= revista [i-a m=rit num=rul de pagini? Ar fi bine ca fiece elev s= aib= un abonament la revista

nOi. Colegii t=i la fel merit= un abonament la revista nOi. }ndeamn=-i s= se aboneze!

Abon]ndu-te la nOi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.

nOi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cu revista nOi au crescut mai multe genera\ii.

Revista nOi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Te po\i abona la ea pentru urm=toarele 4 luni ale anu-lui 2013.

Pre\ul unui abonament pentru 4 luni este de 52 de lei.Indicele PM 31239.Abonamentul la revista nOi poate fi perfectat la orice

oficiu po[tal.

32 nOi, august 2013

Rubric= sus\inut= de Elena LEAH

ex-libris

UNIVERSUL, ZEII, OAMENII. Mituri grece[ti ale originilor. Jean-Pierre Vernant. Trad. din francez= de Dorin Onofrei. Chi[in=u: Cartier, 2013, 204 p.

Lucrarea este distinct= prin modali-tatea de a prezenta Universul, zeii [i oa-menii, care denot= implicare [i partici-pare din partea autorului: ”A[adar, regele zeilor [i al lumii va fi Cronos, cel mai t]-n=r, dar [i cel mai cutez=tor dintre fiii lui Uranos, cel care a pus um=rul la ]nf=p-tuirea [iretlicului Gaiei pentru a ]nl=tura Cerul [i a-l ]n-dep=rta de ea. Cu el, ]n jurul lui, se afl= titani, inferiori, dar complici. Cronos i-a eliberat, ei s]nt proteja\ii lui” (p.26). Autorul ][i aminte[te de nepotul s=u c]nd era mic: ”]n fiecare sear=, c]nd se f=cea ora de culcare [i Julien urca ]n pat, ]l auzeam chem]ndu-m= din camera lui, ade-sea cu ner=bdare: ”JP, povestea, povestea!” Mergeam s= m= a[ez l]ng= el [i ]i povesteam o legend= greceasc=” (p. 7). }nt]mplarea i-a servit drept imbold pentru a scrie aceast= carte: ”Eram bucuros s=-i ]mp=rt=[esc direct, ca de la om la om, un pic din acest univers grecesc, de care s]nt ata[at [i a c=rui supravie\uire ]n fiecare dintre noi mi se pare, ]n lumea de azi, mai necesar= ca oric]nd”.

LOCALIT+|ILE REPUBLICII MOLDO-VA: Itinerar documentar-publicistic ilus-trat. Vol. 10: P. Anatol Eremia, Alexandru Ganenco, Tudor Ia[cenco etc. Chi[in=u: Funda\ia Draghi[tea, 2012, 804 p.

Volumul este parte din proiectul Lo-calit=\ile Republicii Moldova, lucrare en-ciclopedic=, programat= ]n 15 volume, ce se deruleaz= sub auspiciile Funda\iei Cultural-Umanitare Draghi[tea. Volume-le editate p]n= acum reconstituie ]n or-dine alfabetic=, prin micromonografii de cert= valoare [tiin\ific= [i istoric=, memoria a peste o mie de localit=\i din spa\iul basarabean.

Prezentul volum include 121 de localit=\i, ale c=ror de-numiri ]ncep cu litera P. Printre ele ]ns= nu este nici o lo-calitate or=[eneasc= sau de tip or=[enesc. }n schimb, avem localit=\i rurale mari [i chiar foarte mari: Parcani, Parcova, Pelinia, Peresecina, Petre[ti, P]r]ta, Plop, Plopi, Porumbeni, Popeasca, Prepeli\a etc. }ntr-un limbaj sim-plu, dar riguros [i expresiv, cititorului i se prezint= o ima-gine vie a localit=\ilor basarabene: anul atest=rii docu-mentare, evolu\ia economiei [i a popula\iei, dinamica [colii [i bisericii, evenimentele importante etc.

A-Z.best. Emilian Galaicu-P=un. Chi[i-n=u: Arc, 2012, 140 p.

Volumul cuprinde poeme mai vechi [i mai noi, dar toate la fel de bune, dup= cum sugereaz= titlul: un caleidoscop de la A la Z, acele alfa [i omega latine[ti, cu cele mai bune poeme, acel the best of the best de la A la Z. }mpreun= cu m]na ce (se) scrie, treci ”prin codrul de sim-boluri”, (te) cuno[ti, interpretezi [i, pur [i simplu, savurezi... C=ci e o poezie ce ”se face cu alt= po-ezie”, te solicit=, te scutur= de alte lecturi [i asta place: ”39./ (febr=? ani? v]rsta lui eminescu?) fiin\a-n sc=dere, cum ai scutura / termometrul”. E o poezie care ]i permite cititorului s= se simt= cult, e un examen de lectur= [i cultur=: ”ce r=m]-ne se pierde cu firea [i din ]nt]mplare deschide umbrela/ unui semn de ]ntrebare. regretul/ dup= n-a fost s= fie du-reaz= exact p]n la punct./ poezia-i ca moartea ]n patul de nunt= [i na[terea-n patul de moarte (p. 31)”.

punctul de pornire

—C ine danseaz= ]n familia ta?— Tata a dansat. C]nd eram mic= [i auzeam o

melodie pl=cut=, m= mi[cam ]n ritmuri de dans. Dan-sul e un secret al mi[c=rii.

— C]nd ai ]nceput s= faci dans?— }n clasa ]nt]i ]nv=\=toarea ne-a ]ndemnat s=

mergem la cercul de dans de la Liceul Triumf. S-a ]ns-cris aproape ]ntreaga clas=. Acum, am r=mas doar doi.

— Se danseaz= ]n doi?— Mai pu\ini b=ie\i s]nt pasiona\i de dans [i, de

multe ori, fetele nu au pereche. S]nt o norocoas=. Partenerul meu e nikita Korneev. De[i ne mai c=lc=m pe picioare, ne mai sup=r=m, s]ntem o echip= [i c][tig=m multe concursuri.

— C]t timp acorzi dansului?— Merg la antrenamente de patru ori pe s=pt=m]-

n=. }nainte de concursuri facem [i lec\ii individuale. Dans=m la concerte de Ziua Copilului, de s=rb=toarea Limba noastr= [i de Ziua independen\ei.

— Care e stilul t=u preferat de dans?— }mi place dansul latino, e mai ritmic, are profun-

zime [i gra\ie.— {tiu c= e[ti o elev= bun=...— Am absolvit cl. a V-a cu media 9,69. S]ntem o

clas= puternic=, 17 colegi au media 9, chiar dac= ma-joritatea au activit=\i extra[colare.

— Ce vei face ]n vacan\a mare?— }n iunie [i ]n august am antrenamente [i concur-

suri. }n luna lui cuptor o s= m= bucur de vacan\=.— {tii ce avantaje au dansurile pentru copii?— Dansul este una dintre cele mai distractive forme

de activitate fizic=. Dezvolt= coordonarea, for\a, echilib-rul, flexibilitatea, ajut= la concentrare. Devenim mai responsabili!

ne ajut= s= ne dezvolt=m abilit=\ile sociale! Prin dans se pot depa[i bariere culturale [i etnice, oameni din diverse col\uri ale lumii pot s= comunice.

Este o form= de relaxare [i de distrac\ie, care ne dezvolt= ]ncrederea ]n for\ele proprii [i autorespectul.

Pentru NOI – Iuliana {CHIRC+

}N RITM DE DANSVitalina IGNATIEV,

elev= ]n cl. a VI-a la Liceul Gh. Asachi din Chi[in=u. Timp de cinci ani ]n care face dans, a adunat ]n pal-maresul s=u 40 de medalii [i ]mpreun= cu partenerul s=u 10 cupe la concursuri na- \ionale [i interna\io-nale.

332013, august nOi

fii s=n=tos!

LIPSA DE CONCENTRARE

poft= bun=!

D e[i i se spune legum= a iernii, prazul este un condiment ideal prezent pe mas= [i ]n zilele de

var=. Este o bun=tate [i, cu toate c= mai poart= nu-mele de ceap= bl]nd=, fiind o rud= apropiat= a aces-teia, dar [i a usturoiului, are un gust mai delicat ]n compara\ie cu ele. Dulce [i foarte aromat, ]l folosesc la multe re\ete [i am grij= s= nu lipseasc= niciodat= din compartimentul cu legume al frigiderului.

Prazul este o legum= foarte bun= din punct de vedere nutritiv. Se [tie c= ]nc= ]mp=ratul nero ]l consuma ]n cantit=\i impun=toare, stropit cu ulei de m=sline, pentru a-[i men\ine vocea. iar din acest motiv a fost poreclit prazofagul. Asirienii [i egiptenii ]l considerau o legum= cu puteri miraculoase, iar faraonul Kheops oferea aceast= cultur= pre\ioas= ca recompens= celor mai buni solda\i ai s=i.

At]t partea alb= (tulpina), c]t [i cea verde (frunzele) constituie un depozit de vitamine [i substan\e minerale. Partea alb= este bogat= ]n glucide, iar frunzele con\in mult= vitamina A [i ce-luloz=. Mai con\ine calciu, magneziu, fier, hidra\i de carbon. Av]nd ]n compozi\ia sa o cantitate impun=toare de fibre alimentare, prazul ajut= la buna func\ionare a stomacului [i a ficatului. }n fie-care ]nceput de toamn= obi[nuiesc s= fac o cur= de c]teva zile cu preparate din praz. Acesta elimin= toxinele [i apa ]n exces din organism [i, totodat=, distruge colesterolul de pe vasele de s]nge.

Cu o textur= fin=, prazul se adapteaz= la toate re- \etele. Poate fi preg=tit foarte repede, fie c= este ad=ugat ]n salate, toc=ni\e, omlete sau ]n sosuri pi-cante. Din c=r\ile de bucate am ]nv=\at s= g=tesc o sumedenie de delicii cu praz, simple [i s=n=toase. Re\eta preferat= de to\i ai casei este soteul de praz. Pentru o por\ie s]nt suficiente 500 de grame de praz care se pun la fiert pentru 10 minute. }ntre timp se pun la topit 50 de grame de unt ]n care se adaug= o lingur= de f=in= [i un pahar cu lapte. Se ob\ine un sos alb. Prazul fiert [i scurs se a[az= ]ntr-o tav=, iar peste el se toarn= sosul. Pe deasupra se presoar= ca[caval [i se d= la cuptor pentru 10-15 minute. Deseori prepar salat= de praz cu felurite crudit=\i, bine cunoscuta sup= crem= de praz, pe[te cu praz la cuptor [i o m]ncare mai spe-cial= din praz cu m=sline [i carne de vit= sau de pui.Cel mai bine prazul se p=streaz= ]n frigider, ]ntr-o pung= str]ns= ]n jurul lui.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

F ie c= de vin= este alimenta\ia nes=n=toas=, oboseala sau stresul, de multe ori suferim de

tulbur=ri de memorie [i de aten\ie. nu o dat= mi se ]nt]mpl= s= m= concentrez cu dificultate, \in]nd ]n m]n= o carte, s= uit unde am pus lucrurile sau s= alerg dup= un g]nd [i s= nu-l pot duce la bun sf]r[it. nu e o tragedie [i nici nu doare ceea ce se ]nt]mpl=. Totu[i nu e de l=sat.

iat= ce po\i face dac= ]\i s]nt cunoscute momentele de mai sus. Este timpul s=-\i modifici stilul de via\= — s= reduci din activit=\ile zilnice, s=-\i reorganizezi regimul alimentar [i somnul. }n timpul somnului creierul prelucreaz= informa\iile venite ]n timpul zilei. Evit= s= te culci t]rziu [i dormi cele 7-8 ore de somn pe noapte — s]nt esen\iale pentru o minte ager=. Lipsa de concentrare este [i efectul unei alimenta\ii neechilibrate, s=-rac= ]n fier, acizi gra[i, magneziu [i vitamina B. Acestea pot fi lu-ate din fructele [i legumele proas-pete, ficat, se-min\e de floarea-soarelui [i susan, migdale, ciuperci, produse lactate, spanac, pe[te, ce-reale. Ai grij= s= nu sari peste mesele principale ale zilei, ]ndeosebi peste micul dejun, care trebuie s= fie bine alc=tuit. Puterea de concentrare poate fi stimu-lat= [i cu ajutorul condimentelor, cum ar fi m=rarul, busuiocul [i ghimberul.

Principalul component al creierului ]l constituie apa. iat= de ce pentru o aten\ie mai bun=, trebuie evitat= deshidratarea organismului prin consumul a doi litri de ap= pe zi. Mul\i apeleaz= la b=uturile pe baz= de cofein=. Este adev=rat, acestea stimuleaz= capacitatea de concentrare, ]ns= efectul lor este de scurt= durat=.

De ceva timp, o bun= parte din timpul liber o acord sportului. Se [tie c= mi[carea are un efect benefic asupra creierului, favoriz]ndu-i func\iile, printre care cea de aten\ie [i de memorare. Pentru a men\ine creierul activ, nu este nevoie neap=rat s= practici anumite genuri de sport. Po\i alege activit=\i de ru-tin= ]n curte sau plimb=ri pe jos. Creierul este organul care consum= cel mai mult oxigen, a[a c= ie[irile frecvente ]n aer liber s]nt binevenite.

Atunci c]nd nu ai nimic de f=cut, antreneaz=-\i mintea dezleg]nd o integram=, num=r]nd, sau desen]nd ceva pe o h]rtie. Un impact pozitiv asupra corpului ]l are relaxarea. Execut= c]teva tehnici de respira\ie profund=. A[ezat sau culcat pe spate, imagineaz=-\i timp de c]teva minute, cu ochii ]nchi[i, locuri frumoase, momente deosebite sau aminte[te-\i ceva pl=cut.

CEAPA BL}ND+

34 nOi, august 2013

abc-ul Af ro di teisimbolistica accesoriilor

UN ACCESORIU DE VACAN|+D ac= v-a[ ]ntreba cum se

nume[te cel mai ]ndr=git acce-soriu de vacan\=, cu siguran\= ve\i avea nevoie de mult timp pentru a r=spunde. Cert e c= acest accesoriu vestimentar este unul exotic, asoci-indu-ni-se cu o plaj=, cu vacan\a sau cu renumitul tablou al lui Gau-guin (Orana Maria), reprezent]nd-o pe fecioara Maria cu un pareo ro[u aprins cu model floral, cu tr=s=turi ale fe\ei, p=rului, figurii specifice lo-calnicilor tahitieni, care ]l fascinau at]t de mult pe artist. }ngerul din ta-blou are, de asemenea, tr=s=turile unui ”primitiv” [i este acoperit de un pareo exotic, cu modele florale.

Pareo-ul ][i are originea ]n Asia [i ]n zona Pacificului. Gra\ie inte-rac\iunii dintre culturi, dar [i diver-sit=\ii de forme, culori [i imprimeuri pe care o ofer=, pa-reo-ul (sarongul) a devenit foarte popu-lar ]n ]ntreaga lume.

Locuitorii din Ta-hiti [i Hawaii denu-mesc aceast= e[arf= pareo, ]n Asia de sud-est – indonezia, Thailanda, Malay-sia [i Filipine – su-rong. }n india, un accesoriu vestimentar asem=n=tor este denumit sari, ]n timp ce ]n Afri-ca i se spune kanga. }n Grecia [i Roma antic= i se spunea toga.

}n indonezia, pe insula Java, sa-rongurile cu lucr=turi foarte deose-bite erau strict rezervate familiei re-gale [i se aflau ]n proprietatea reginelor, regilor, nobililor [i a aris-tocra\ilor. Cei care ]ndr=zneau s= imite aceste e[arfe [i s= le poarte ]n public erau aspru pedepsi\i.

Dac= pe plajele din Europa acest accesoriu vestimentar este unul ce \ine de mod=, tendin\e, frumuse\e sau stil, ]n \=rile sale de origine sim-bolistica sa e mult mai restric\io-nat=. Deosebirea este c= aici, cel mai probabil, sarongul este produs ]n mas=, ]n timp ce ]n regiunile sale de provenien\=, s= creezi un sarong este o adev=rat= art=. Mul\i oameni folosesc acest accesoriu ca parte esen\ial= a existen\ei lor. De exem-plu, ]n india sari-ul e cea mai veche pies= de vestimenta\ie pentru femei. Tradi\ia indian= spune c=, atunci c]nd o femeie se c=s=tore[te, prime[te

zestre 40 de sari-uri, iar dup= c=s=torie trebuie s=-[i mai cumpere ]nc= at]tea. Sari-urile prezint= dife-rite motive realizate manual, fiecare av]nd o semnifica\ie aparte: elefan-tul este asociat cu regalitatea [i pu-terea, fiind [i zeul ]nv=\=turii Ga-nesha. Pe[tele indic= abunden\a, bog=\ia [i fertilitatea. Papagalul denot= pasiunea. }n alegerea unui sari trebuie s= se \in= cont [i de cu-lori: ro[ul este preferat pentru \inuta de nunt= pentru c= aduce noroc ]n cuplu, fiind ]n acela[i timp culoarea regalit=\ii. Galbenul este purtat de c=tre mamele care au n=scut de cur]nd. Albul este culoarea purtat= ca doliu, fiind [i culoarea hainelor preo\e[ti. Calitatea materialului din care este confec\ionat un sari sta-bile[te pre\ul. Cel mai scump sari din lume este estimat la aproximativ 100.000 de dolari, iar pentru realiza-rea lui au fost necesare 4680 de ore de munc=.

}n cultura noastr= e o e[arf= de dimensiuni mult mai mari dec]t una obi[nuit=, cu croial= ampl= [i, de obicei, cu un model exotic imprimat, care se ]nf=[oar= ]n jurul corpului p]n= ]n zona taliei sau p]n= deasupra pieptului, unde se fixeaz= prin ]nno-dare. Pareo-ul este o component= important= a \inutei de plaj= pentru

femei, fiind purtat= ca o fust= peste costumul de baie. Se poate spu-ne c= e o ino- va\ie care a produs v]lv= prin-

tre doamnele [i domni[oarele pasi-onate de mod=, ]n primul r]nd, da-torit= caracterului s=u practic [i multifunc\ionalit=\ii. Sarongul este o pies= esen\ial= ]n garderoba de var=, dar e nelipsit [i de pe podiu-murile de prezentare, gra\ie li-bert=\ii pe care o ofer= purt=toa-relor sale sau chiar, purt=torilor s=i. {i, nu ]n ultim= instan\=, aceast= e[arf= este preferat= de tot mai mul\i dintre noi, fiindc= ne aminte[te de briza pl=cut= a verii, de vacan\=, de momentele de relaxare [i de lini[tea sufleteasc=.

IUBE{TE-TE A{A CUM E{TI!

I ubirea face parte din sentimen-tele umane. Fiecare ][i dore[te

pe cineva care s= ne iubeasc= [i s= ne ]mplineasc=. Doar c= ]ntotdeau-na a[tept=m ca dragostea s= vin= de la o surs= exterioar=. Dac= nu primim aceast= iubire, ne sim\im [i mai r=u dec]t ]nainte. Psihologii spun c=, pentru a putea fi iubit, tre-buie s= te iube[ti [i s= te respec\i a[a cum ]i respec\i pe cei din jurul t=u.

Stima [i iubirea de sine s]nt ]n str]ns= leg=tur=. Dac= stima de sine e mai sc=zut=, e posibil ca aceasta s= fie din cauz= c= iubirea de sine e insuficient=. Cine nu este obi[nuit s=-[i acorde dragoste nu ][i acord= nici aten\ie.

Atunci c]nd nu te iube[ti, se ]nt]mpl= s= transmi\i tuturor mesa-jul c= nu meri\i dragoste, nu meri\i s= \i se ]nt]mple lucruri frumoase. Din momentul ]n care ]nve\i s= te iube[ti, ai [anse s= devii fericit= [i s= ai o via\= de care s= te bucuri. nu ai cum s= fii pl=cut de toat= lu-mea, e o regul= bine cunoscut=, a[a c= nu a[tepta s= fii iubit de cei din jur.

Dac= tu nu te vezi cu ochi buni, cine s= te vad=? niciodat= nu e prea t]rziu pentru o rela\ie bun= cu tine. nu [tii de unde s= ]ncepi? De la lucruri simple. iat= c]teva suges-tii la ]ndem]na oricui:

Accept= c= e[ti responsabil= pen-tru realiz=rile pe care \i le dore[ti. A te iubi este egal cu a te privi cu ochi prieteno[i, a te trata bine, a ]nv=\a c= e[ti cea mai important= persoan= ]n primul r]nd pentru tine.

G]nde[te-te ce lucruri te fac s= te sim\i tu ]ns=\i. Apreciaz=-te pentru toate cele bune pe care le vezi la tine [i accept= imperfec\iunile pe care toat= lumea le are de fapt. iube[te-te a[a cum e[ti!

nu fi autocritic= excesiv. Dac= depistezi c= vocea interioar= te cri-tic= des, ]ncearc= s= nu reac\ionezi dur la aceste mesaje negative!

C]nd ]ncepi s= g]nde[ti frumos despre tine, pur [i simplu, iubirea de sine apare. F=-\i un obicei din a-\i spu-ne lucruri frumoase, a-\i face compli-mente, de a te admira ]n oglind=. Un proverb portughez spune c= oglinda e cel mai bun prieten, ea ]ntotdeauna arat= adev=rul. Dar s= [tii c= ]n oglind= nu se vede frumuse\ea interi-oar=, pe aceasta trebuie s= o sim\i tu.

Rubric= sus\inut= de Elena LEAH

352013, august nOi

DE TOMASO

ieri [i azi

SEPTEMBRIEE ste un nume, care nu a prea

”g]dilit” auzul nostru, de[i ]n occident este considerat un brand de elit=. Ca ]n majoritatea cazuri-lor caselor automobilistice, De To-maso este numele fondatorului com-

paniei, pilot auto profe-sionist. De-numirea de-plin= – De Tomaso Au-tomobili SpA – a anun\at,

]n 1959, apari\ia unui nou con-structor de automobile ]n italia cu sediul central la Modena. Ambi- \iile t]n=rului antreprenor de origi-ne argentinian= Alejandro De To-maso (1928-2003) au fost de la bun ]nceput majore. Compania [i-a ]nceput activitatea cu construirea automobilelor pentru campionate-le Formula 1 Junior [i Formula 2. Acestea erau produse ]n exempla-re singulare, accentul fiind pus pe individualitatea caracteristicilor tehnice.

}n 1963 De Tomaso a asigurat producerea ]n mas= a primului automo-bil propriu – De Tomaso Vallelunga. Era propul-sat de un motor Ford Cortina de 104 c.p. [i atingea viteza maxim= de 215 km/or=. Din prima a pl=cut amatorilor auto at]t prin design-ul neo-bi[nuit, c]t [i prin datele tehnice. Apoi a urmat modelul De Tomaso Mangusta, devenit legen-dar. A fost produs ]n anii 1966-1971, urmat de un alt model de succes – De Tomaso Pantera.

Aceste ma[ini sportive dr=gu\e erau produse ]n partide limitate – vreo c]teva sute de exemplare.

Pentru iubitorii de lux De Toma-so a venit cu dou= modele – De Tomaso Longchamp (coupe cu 2 locuri) [i De Tomaso Deauville Late Series (sedan cu 4 locuri). Spre finele sec. XX, apar dou= modele noi – Guara (1996) [i Bi-gua (1997). Dar deasupra pro-duc=torului s-au adunat norii grei ai problemelor financiare, ]n pofi-da succesului modelelor lansate, [i, ]n 2004 producerea sa ]n mas= este sistat=. }n anii 2004-2008 com-pania a tranzitat o perioad= ane-voioas=, fiind ]n proces de fali-ment.

Speran\a a lic=rit ]n 2009, odat= cu preluarea companiei de c=tre Gian Mario Rossignolo, care [i-a propus proiectarea [i producerea unor modele noi, care s= ]ntruchi-peze fiabilitatea, luxul [i accesibi-litatea. Echipa talentat= de desig-neri [i constructori este dispus= s= r=spund= provoc=rilor vremii ]n

cel mai decisiv mod. {i ]n 2011 este scos la lumin= noua De Tomaso Deau-ville, 4x4, 2,8 l, cu 300 c.p. sub capot=, [i cu ”apuc=turi” destul de sportive – 100 km/or= ]n doar 6,7 sec. Pe str=zile adecvate promite s= ating= [i 250 km/or=. De[i incertitudinea mai preseaz= casa automo-bilistic= (cedarea unor investitori chinezi), spe-

ran\a de a vedea pe str=zile pla-netei noi bijuterii cu sigla De To-maso mai d=inuie.

Iurie SCUTARU

160 de ani de la na[terea lui Wil-helm Freidrich OSTWALD, chimist, fizician, filozof [i profesor universi-tar german, de origine lituanian=, laureat al Premiului nobel pentru chimie (2 sept. 1853 – 4 apr. 1932).

670 de ani de la ]nfiin\area Uni-versit=\ii din Pisa, prin bula ”in su-premae dignitatis”, emis= de papa Clement al Vi-lea, una dintre cele mai vechi universit=\i din italia (3 sept. 1343).

90 de ani de la na[terea poetului [i prozatorului avar din Daghestan, Rasul GAMZATOV (8 sept. 1923 – 3 nov. 2003).

100 de ani de la stingerea din via\= a lui Aurel VLAiCU, inginer [i inventator rom`n, constructor de avioane, pionier al avia\iei mondia-le, membru de onoare post-mortem al Academiei Rom`ne (19 nov. 1882 – 13 sept. 1913).

125 de ani de la na[terea lui Frans Eemil SiLLAnPAA, prozator finlandez, laureat al Premiului no-bel pentru literatur= (16 sept. 1888 – 3 iun. 1964).

50 de ani de la na[terea lui Tudor CASAPU, sportiv, halterofil, campi-on mondial [i olimpic, maestru eme-rit al sportului (18 sept. 1963).

1960 de ani de la na[terea ]m-p=ratului roman Traian (Marcus Ul-pius Traianus) (18 sept. 53 d. Hr. – 8 aug. 117 d. Hr.).

100 de ani de la na[terea cele-brei interprete de muzic= popular= rom`neasc=, actri\= a teatrului de revist=, Maria T+nASE (25 sept. 1913 – 22 iun. 1963).

400 de ani de la na[terea lui Claude PERRAULT, om de [tiin\= francez, ar-hitect [i inginer (a proiectat aripa de est a Palatului Louvre din Paris) (25 sept. 1613 – 9 oct. 1688).

85 de ani de la na[terea fra\ilor Vsevolod [i Sveatoslav MOSCA-LEnCO, fizicieni, speciali[ti ]n do-meniul fizicii teoretice, doctori ha-bilita\i ]n [tiin\e fizico-matematice, profesori universitari, membri titu-lari ai Academiei de {tiin\e a Repu-blicii Moldova (26 sept. 1928).

140 de ani de la na[terea lui Alexei {ciusev, arhitect, istoric [i te-oretician al artei, arhitect-academi-cian al Academiei de Arte a impe-riului Rus, membru al Academiei de {tiin\e a URSS (26 sept. 1873 – 24 mai 1949).

440 de ani de la na[terea picto-rului italian Michelangelo CARA-VAGGiO (29 sept. 1573 – 18 iul. 1610).

calendar

nOi, august 201336

un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Vorb= b=tr]neasc=. 2. A ajusta – Un sf]r[it de feerie! 3. Prima b=taie la poarta s=pt=m]-nii – Tob= mic=, veche. 4. Posed – Zace-n mur=turi. 5. Scris ]n dou= limbi – Lucrare mare. 6. ni[te zecimi din deceniu, ni[te miimi din mileniu – |ine de cauz=. 7. Larg= – Bine! – Creta, de exemplu. 8. P=rin\ii panta-lonilor – Grozav. 9. Lipsit de omenie – Ana Rusu. 10. Tezaurul statului.

VERTICAL: 1. Catrafuse. 2. }ntr-un fel, inspirat. 3. Mintea de la ]nceput! – }nceputul litaniilor! 4. Motoare interne musculoase – Arestat... din start! 5. Litiu – Pragul oncologic – Ca [i cum iod. 6. Sabie turceasc= – Maria iute[. 7. Acont 8. Ora[e – Alb, pe pere\i. 9. Cu brio... la ie[ire! – Berbeci cu pete pe bot. 10. Avion.

Cuv]ntul t=p[an ]nseamn=:

1. Loc viran ]n mijlocul satului.2. Panta dealului.3. C]ntec de adormit copiii la

cre[=.

dezlegarea

cuvintelor

]ncruci[ate

publicate

]n nr. 6, 2013

ORIZONTAL: 1. Kabuki. Dor. 2. izobar=. Ce. 3. Lo[i. Aba\i. 4. Otice. Olan. 5. Muieri. 6. Urau. Sigl=. 7. Vin. G=ir. 8. ic. Foieton. 9. nivel. not=. 10. Triumvirat.

VERTICAL: 1. Kilocuv]nt. 2. Azot. Ricir. 3. Bo[iman. Vi. 4. Ubicuu. Feu. 5. Ka. Ei. Bolm. 6. ira. E. S. 7. Aborigeni. 8. Aligator. 9. Octa. Liot=. 10. Re]ncarnat.

Cuv]ntul lacherd= ]nseamn= p=l=mid=; un soi de pe[te.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

Pe un v]rf de deal s-au ]nt]lnit doi p=stori – Gheorghe [i ion. Gheorghe i-a zis lui ion: ”ioane, dac=-mi dai o oaie, turma mea o s= fie de dou= ori mai mare dec]t a ta”. La care ion a spus: ”Mai bine d=-mi tu o oaie, [i atunci o s= avem turme egale”. {ti\i c]te oi avea fiecare?

iat= varianta: expresia 23 ₊ 2 ₌ 1 e corect= atunci c]nd vorbim de ora 23, iar peste dou= ceasuri vine ora 1.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Paul GAUGUIN (1848-1903): TA MATETE

Pictor francez. S-a opus impresionismului, dorind eliberarea artistului de viziunea naturalist=. A creat o art= simbolic=, inspirat= din stampele japoneze, din vitraliile din evul mediu sau din imagistica popular=.

Lucr=ri: HRiSTOSUL GALBEn, FEMEi PE PLAJ+, {i AURUL TRUPURiLOR LOR, CALUL ALB, ViZiUnEA DE DUP+ PREDiC+, LUPTA LUi iACOB CU }nGERUL etc.

poezie: Antologie — F+–|i TiMP PEnTRU–ADEV+RURi {i

AD}nCiMi DE ViS.

De vorb= cu Aurelian SiLVESTRU, scriitor, director-fondator al

Liceului Prometeu.

Bilan\ul concursului de crea\ie.

para lui n=t=flea\=: Bilan\ul concursului de umor.

papion: Moda de toamn=.

FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie VO LOn TiR

iuliana {CHiRC+secretar responsabil

Leo BOR DEiAnUre dac tor de sec\ie

Elena LEAHre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Ana CEAP+co rec tor

Alina BODROVAcontabil-[ef

Olesea CURMEiope ra tor

Sergiu FRUnZ+[ofer

Co man da 1371For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta nOi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 13 lei

RE}NTOARCERE

Fotografie: Valerie VOLONTIR

Date post:	15-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

ISSN 1857-0798 - Coperta Titlu 8 mic.pdf · Fiecare are ambi\ia sa Fiecare pas este diferit Fiecare...

Documents