Y.,t' . ,',. t"..

: i.-i { ,:

ij.

l:,':I

i_.i.1:.1

DOR.EL tsIRSAN. l',,,t

:';.

.i

\

''ir 1 ..

uloasele e.taloane de

rt ale geta-dac,ilor

W

M]RACULOASELE ETALOANE DE MASURA AIE GETO.DACILOR

CUPRINS

Introducere . '. . '. . '... . .. '.9

capirolul r. LINmATI ANTICE DE MASURAT LI-INGMEA

1. Sistemul de unita! cu care au fost proiectate

piramidele egiptene... ......2L2. Unitdli de mdsurd din Mesopotamia... .......293. Sistemul de unitili de mdsurd al Greciei antice'.....334. Unitdlile de mbsurat lungimea de la Roma.. .-..-....375. Sistemul de unitali de misurd egiptean'.. ....... '.. -.4I6. Sistemul de unitAfl de mdsurd al geto-dacilor-.......447. Aveau geto-dacii o unitate definitd pentru volum?..57

Capitolul 2. GIGANTtr $I CONSTRUCTIILE LOR CICLOPICE

l, Planul general al Piramidei-Keops.....................652, Cotul piramidal gienigma atlan6. .....743, Paralelism tntre Sanctuarul Mare Rotund al dacilor gi

Piramida-Keops........... .............814. Etaloanele geto-dacilor gi podul de peste Dundre, zis

al lui Traian. . .. ..... ...90

5. Alte dovezi cb dacii au avut ca etalon cotulpiramidelor. .. . .. ......98

6. Cotul piramidal la nivel planetar... .........103

Capitolul 3. SEMNELE CERULUI

1. Argumentul stramo$ilor.. ...........1I72. Sistemul zecimal de numeralie gi cei din Marea Rasd

cosmic6..... ............1193. Cotulsacrulanivelcosmic...... .............1264. Semnele cerului gi antediluvienii...... .......1335. Testamentul antediluvienilor. .. ...... .........1446. Cuvdnt de lncheiere .......... ...152

DOREL BIRSAN

ANEXE

Anexa 1. Constanta gravitodinamicd de cuplaj .. . .. . . ..I57Anexa 2. Sarcofagul din Piramidd qi factorul obsesiv..162Anexa 3. Herodot qi proporfiile piramidei-Keops . . . .... I 65Anexa 4. Careul magic al celor 9 numere debazdla geto-

daci... ............168Anexa 5. Numdrul sacru 365,24155 este o constant5 a

Galaxiei. ..........175Anexa 6. Cotul piramidal al ge{ilor, o mdsurd

galacticd... ..........180

Bibliografie .. . .. ...187Referinfe.. .....188

MTRACULOASELE ETALoANE DE MASuRA aLB cero-DACILoR

Introducere

Personajul principal al acestei cdrfi este unul din etaloa-

nele cu care a fost proiectatd Piramida-Keops din Egipt, pe care

l-am denumit cot piramidal qi uneoti cot sacru, deoarece a fost

considerat de antici un etalon sfdnt. Iar atributul i se potrivegte,

cdci prezen\a lui este evidentd 9i la nivel cosmic, mdsurile siste-

rnrrlui solar fiind rezonante cu acest etalon sfiAvechi. Ca sd nu

rurrintcsc aici c6, de fapt, vom regdsi cotul qi la nivelul Galaxiei.I )irr sf, nu sdrim peste etape, ludnd-o inaintea in{elegerii, care

vinc mai lent, dacd nu este adusd de strifulgerarea intuifiei.in general ideile au o viald' a lor proprie 9i aruncd umbre

in multe direclii. Ele se nasc din alte idei qi evolueazd spre in!e-

k:suri noi pe mdsurd ce li se clarifici validitatea. Pornit inilial inclhrtrrrt:ir unui alt intclcs al gravita{iei, pentru a scoate gtiinJa dinrorrrr rrrirlll it spitliiklr c:ttrbc, citrc nu au ajutat cu nimic la desci-

Irrrrrrr l,trrrvilrr(irri irr intitnitttca ci microcosmicd, am gdsit calea

rrrrci ttrrrrii tlittatttico, in care miqcarea genereazd forfe adi]ionale,spl[iul l'iind sediul unei multitudini de eteri suprapuqi. Aspectulrnatcmatic de abordare a gravitaliei, in acest fel, se simplificdrlclical, iar miqcarea este repusd in spaliul firesc tridimensional.So cviclcntiazd un cuplaj intre cAmpul gravitalional gi cel nucle-lr, curc nu poate fi desfiinlat de materie. Altfel spus, cdmpulrrrrt'k:irr c:stc intrinsec legat de cdmpul gravific, lntocmai legdturiirlirrtlt' t'llrrrprrl magnetic de cel electric, deosebirea fiind aceea cdprirrrrrl lrurclcrn sc manifestd mult mai slab la nivel macrocosmic.

fii descrierea acestei teorii dinamice a gravita\iei ar putea

continua, epuizdnd paginile cd(ii de faJd qi deviind de la subiec-

tul propus, acela de analizd a etaloanelor antice de mdsurd qi inspccial ale etaloanelor folosite in spaliul mioritic al geto-dacilor.

Cum e posibil ca de la o noud teorie a gravita{iei sd ajun-gcm la geto-daci, este simplu de explicat gi nu este nici o incon-sccvenld in prezentarea subiectului gi nici o exagerare pornitdrlirr prea mult elan naJional.

DORELB1RSAN

creat omul, iar zeii locuiau pe pdmdnt aldturi de crealialor, peri_oadd cunoscutd drept Epoca de aur a omenirii.

Din dovezile aduse in acest studiu, poate unii, mai ugorinfluen{ati de istoria oficiald, vor inceta sd mai vehiculeze ideiabsurde despre daci, cum ar fi aceea cd ei nu aveau scriere gifoloseau doar rabojul pentru consemndrile inerente vielii sociale.Asemenea idee este o aberafie, in condiJiile in care astrolabuldacilor de la Sarmisegetuza relevd o inaltd cunoa$tere a aritme-ticii gi geometriei. Ori cunoaqterea matematicd, pentru a se dez_volta qi rdspdndi, are nevoie de un sistem de icriere eficient,fiind o laturd intelectuald ulterioard inventdrii scrierii gi care ne-cesitd qi un sistem adecvat de numeralie, iar dacii le_au avut petoate, dupd cum vom demonstra.

Prin cultura lor geto-dacii sunt purtdtori ai strdvechiiculturi a titanilor gi giganJilor hiperboreeni gi mai tArziu a atlan-filor de la care au mogtenit qi limba, cunoa$terea gi concepJiilereligioase. Iar vechile civilizalii au fost distruse de anumite ieno-mene cosmice, care se repeta periodic Ai despre care predecesoriiincearcd, sd ne avertizeze, oferindu-ne date pentru a calcula ur_mdtoarea perioadd catastroficd, insd civiliialia noastrd nu sesinchisegte in studiul gi descifrarea lor, degii, dupd cum evoluea_zd lucrurile pe Terra, preluarea gi inJelegerea acestor informa{iistrdvechi, care redevin actuale, ar trebui sa fie o prioritate.

14

MTRACULoASELE ETALOANE DE MAsunA arB cnro-DACILoR

Capitolul 1

Sisteme de unildrt de mdsurdantice

MIRACULoASELE ETALoANE DE MASURA ern cero-DACILoR

Despre subiect

Oamenii sunt inclinali sd creadd cd anticii erau primitivi,iar metodele lor de a mdsura lungimile, duratele, volumele sau

cantitdflle de cereale, erau la fel de primitive. Chiar arheologii,in baza unor probe scoase la iveald din timpurile trecute, au

alimentat ideea cd sistemele de unitdli antice erau arhaice,

oamenii avdnd la indemdnd unitdli derivate din dimensiunilegeometrice a1e corpului uman: lungimea tdlpii, ldlimea palmei, adegetului, sau mdsura unui pas in mersul obignuit, ori lungimeaantebrafului, cunoscutd drept cot qi ?ntdlnitd la majoritatea po-poarelor, dar cu dimensiuni ugor deosebite.

Aceastd metodi a anticilor de a mdsura cu mijloace ar-

haice exista, cu siguran!6, in cercul comunitdlilor mici ale oame-

nilor de rdnd, cdnd nu aveau la indemdni etaloane calibrate, dar

geto-dacii au moqtenit un sistem de unitSli de misurd bineconturat gi intr-o relalie misterioasd cu etaloanele folosite laconstruirea piramidelor de pe ?ntreg pdmdntul.

O asemenea afirmalie poate pdrea fantezisti, cdci se in-tdmpld de multe ori, chiar arheologilor, sd mai scape din lesd

imaginalia, ln lipsa unor probe edificatoare, dar pentru a susJine

afirmalia cd geto-dacii aveau un sistem de unitdli laborios existdincd dovezi in construcliile lor. Cdci era inevitabil sd vind qi

timpul cdnd ,,pietrele vor vorbi adevdrul", cum a ptevdzrtt

Eminescu, deoarece ele pdstreazd incd in mdsurile armoniosalese de citre megterii daci gi ,,urme" ale etaloanelor utilizate.

La nivel mondial etaloanele au fost foarte diversificatedimensional, dar unele pdstreazd subiacent un numitor comun,

scmn cd au fost deduse din mdsuri semnificative, care veneau

tlintr-un trecut mai indepdrtat, cele strdvechi reflect0nd un nivelrnai elaborat de definire.

Se profileazd astfel un sistem de unitd{i de mdsurd foartehine fundamentat, precis qi universal, valabil pentru acele con-

structii ce depdqesc 5-7 milenii vechime. Etaloanele strivechi se

tlcosebesc radical in raport cu sistemele de etaloane qi unitdli al

I7

DOREL BiRSAN

antichitd{ii, acestea din urmd pdstrdnd in cadrul 1or elemente dinsistemul de unita{i strdvechi, intdlnit la proiectarea majoritdliiconstrucliilor din neolitic (piramide, zigurate sau marcaje admi-nistrativ-teritoriale, etc.).

Toate observaliile ce vor fi reliefate in cartea de fa\d, aratdclar cd. sursa tuturor etaloanelor antichitdlii a fost piramida egip-leand, zisd. a lui Keops, sau civilizalia(cultura) care a ridicatpiramida gi cu care antichitatea pare a avea o legdtura de tradiliigi continuitate.

Se considerd azi,in mod oarecum abuziv, cd sistemele demdsuri qi greutSli s-au dezvoltat odatf" cu evoluJia comerfului qiindustriei, iar acestea au migrat dinspre Egipt, Mesopotamia giIndia spre Grecia qi Roma, apoi spre celelalte popoare, pe careaceqtia le-au influenlat. Asta in ideea, rdspdnditd de istoriaoficialS, cd omul a evoluat de la stadiul primitiv de grupurihominide spre omul de azi. Dar aceasta poate fi o prejudecatd,deoarece vom demonstra cd in perioada neoliticd existauetaloane gi sisteme de mdsuri qi greutdJi mai elaborate dec6t celeale antichitd{ii, antichitate care a uitat sursa originard a infor-maliilor ei.

in realitate Ge{ia a fost o insuld de cunoaqtere in care s-aupdstrat etaloanele originale ale atlanJilor qi mare parte din tradilialor strdveche. Iar frdnturi din cultura ge{ilor a migrat spre cele-lalte popoare qi nu invers. Dar etaloanele gi ptiin{a dacilor erauapanajul unui cerc restrdns de ini{iaJi, la care nu au avut accescei strdini de neam, sau consideraJi nedemni. La momentul incare romanii au atacat Sarmisegetuza, iar Decebal a pierdut lupta(fiind vorba gi de ceva trdddri din partea unor nobili) to{i preoliiiniliati ai cetd\Ii gi-au luat viaJa prin otrdvire, dupa cum arutd. osecventd de pe Columna lui Traian, iar unele sanctuare au fostincendiate chiar de geto-daci pentru ca romanii si nu aibd accesla mdsurile etalon incifrate gi nici la tehnica prin care funclionacalendarul solar. Cele mai multe, insd, au fost incendiate deromani. Dar nu-i imposibil ca mare parte din qtiinla geto-dacilor,scrisd pe tdblile, s6 fi fost ascunse inainte de atacul romanilor gisd fie gdsite intr-o zi, cele existente azi la Sinaia fiind o micdparte din tezaurul de cunoaqtere al dacilor.

inbazastudiului etaloanelor de lungime, care pot fi iden-

18

MIRACULOASELE ETALOANE DE MAsunA are cnro-DACILoR

tificate din analiza planurilor constructive ale monumentelor rd-

mase de atunci, se poate demonstra c5, intr-un timp indepdrtatdin trecut, a existat o civilizatie avansatd de la care antichitatea a

pdstrat frOnturi de cunoagtere $i a mo$tenit etaloane foarte pre-

cise de m6surd.tn acest sens, mersul istoriei a fost mai degrabd involutiv,

iar lumea a mers in jos, atdt in ce priveqte cunoa$terea, c6t qi rasa

umand, care s-a degenerat pdnd,la conglomeratul rasial de azi.

Omul nu avea cum sd provind din maimu{e, ci mai degrabd ori-ginea lumii de azi a fost civilizalia care ne-a precedat, omenirea

actuald pornind pe drumul civllizdrii cu o bogata moptenire de

cunoa$tere, din care a pierdut, pe traseul sinuos al istoriei, dincauza cdderli in precaritate qi a conflictelor dintre grupurile su-

praviefuitoare, care au ignorat sau au uitat originea lor comund.A doua ipotezd, ar fi aceea a unei manipuldri a popoarelor

dea lungul istoriei de cdtre agenli inteligenli strdini Terrei, careau fdcut experimente genetice pe oameni, formAnd linii genetice

din ce in ce mai evoluate, pentru a ob{ine fiinle umane perfor-mante, in acord cu necesit5lile lumilor cosmice din care ei facparte gi in care, in viitor, vom fi gi noi integra{i. Pentru cd apa-

rilia omului raJional in univers nu este ?ntAmpldtoare gi va avea

un anume rol in pdstrarea ordinii universale, fiinlele inteligentedin univers, ajunse la un anume nivel de cunoa$tere, devin fac-tori generatori de ordine in univers.

Acegti interven{ionigti cosmici au dat oamenilor qi anu-mite informa!1i, care s-au pdstrat in societdli iniJiatice inchise.Cunogtinlele preluate de la ei sunt in contrast cu timpul istoric,iar despre un asemenea contact cu fiinle evoluate venite dincosmos vorbeqte patriarhul Enoh gi inJeleptul egiptean Thoth.Unele informalii apar scrise qi pe tdblilele sumeriene.

Deoarece sistemul de unitdli de mSsurd al constructorilorde piramide, raspdndite pe intreg pdmdntul, este foarte evoluat gi

are legdturd chiar cu mdsuri din sistemul solar, ar fi o dovadd cdcl a fost impus de o civilizalie avansatl din univers, dacd nucLrmva, rdmAne la fel de validd gi ipoteza alternativ5', cdpe Terras-au perindat nenumdrate civiliza\1i ajunse in stadii superioare de

cunoa$tere qi care au fost distruse de fenomene cosmice ciclice,

l9

DOREL BIRSAN

in fa{a cdrora au fost neputincioase, in ciuda avansului tehnoro-gic atins.

Nu-i imposibil ca tocmai informalii despre ciclicitatea unorasemenea fenomene catastrofice, care tulbura 0rdinea in sistemulsolar' sd fie inscrise in Piramida-Keops, pentru a ajuta societdJilece vor descinde din supravieJuitori sd aibd cuno$tintrd despre elecu anticipaJie qi sd i-a mdsuri de salvare in timp util. Dai efici-enJa gestului lor depinde gi de capacitatea civiliza[iei noastre dea decodifica informa{iile inscrise in monumentele strdvechi depe Terra. Ori, pentru preluarea incdrcdturii informa{ionale estenecesarS cunoa$terea cu precizie a etaloanelor folosite la proiec-tarea acestor monumente. $i mai este nevoie ca aceste informaJiisd fie tratate cu seriozitate qi nu privite cu o falsd superioritate,caracteristicd timpului nostru, deoarece de multe ori eli depdqescstadiul atins de gtiinla noastrd gi, sd fim obiectivi: piramidelestrdvechi nu aufost construite de oameni primitivi.

Vom descrie mai departe toate aceste sisteme de etaloaneqi unitdli de mdsurd, subliniind, acolo unde este posibil, ele_mentele lor de legdturd. $i, pentru a fi consecvenli, vom incepecu sistemul cel mai elaborat, acera al constructorilor piramideloregiptene.

20 2I

MTRACULoASELE ETALOANE DE MASURA are cnro-DACILoR

Sistemul de unitS{i de m5surl cu care au fostproiectate piramidele egiptene

Gradul de complexitate qi punerea in practicd impecabild a

unui proiect grandios, cum este Piramida-Keops, aratd cd aceiconstructori aveau cuno;tinle tehnice avansate. De asemenea, eiposedau qi o gtiin{6 la un nivel care depdpegte qtiin}a civlliza\ieinoastre, deoarece proporliile dintre mdsurile Piramidei sunt nu-mere sacre, respectiv constante ale materiei necunoscute pentru

noi, dar identificabile cu ajutorul unei qtiin{e noi, pe care eu am

numit-o gravitodinamica, despre care, dupd cum se pare, acei

constructori misteriogi aveau cuno$tinF [1].Un argument in plus cd cei care au construit Piramida cea

mare din Egipt faceau parte dintr-o civlliza\ie tehnologicd este

relevat gi de etaloanele lor de misurat lungimea, care sunt

definite din raza polard a Pdmdntului gi au adiacenla cu mdsurisemnificative din sistemul solar, fapt ce va fi demonstrat pe par-

cursul expunerii de fa!d. De acaea, pentru a clarifica situalia dinstart, vom identifica acei constructori ai piramidelor egiptene (qi

nu numai) ca fiind atlanJii, deoarece, dupd cum vom ardta, inepoca faraonilor, in Egipt nu se mai folosea sistemul de unitdJi al

piramidelor, fapt ce poate fi interpretat in ideea cd piramidele nu

sunt construite de faraonii egipteni. E posibil cd faraonii au in-cercat sd imite marile piramide, care precedau cu milenii apati\ialor, gi de aici ideea cd ei ar fi cei care le-au construit, dupd cumsus!in unii istorici antici.

In acest sens, vedeta etaloanelor de mdsurd folosite de

atlantri este cotul piramidal, care avea, conform eqantionului

,,consemnat" in piramida, o mdsurd de 0,635660 m (exact). Ceirnai mulli oameni, cdnd vdd un asemenea nivel de precizie?ntreabd cum este posibil si fie reprezentat, dar explicaJia esimpl6. Acei constructori de acum 10-12 milenii au marcatrndsura cotului piramidal chiar in interiorul Piramidei-Keops.(lum? Destul de simplu. Deasupra uqii de intrare in Camera

DOREL BiRSAN

Regelui este reliefat in piatrd de granit negru un mic dreptunghiabsidat, ca o potcoavd. Gradul de glefuire al pietrei tiino foartemare, se poate mdsura cu precizie ind{imea reliefdrii, care repre_zintd un deget piramidal. Apoi, gtiind ca degetul era egal

"u ttZS

dintr-un cot, se calculeazd, mdsura cotului, care coincide qi cucircumferinla acelei forme absidate, pe care cei mai mulli auasemdnat-o cu o potcoavd. Forma insdqi duce cu gdndul la cai gila deplasare, adicdlaun etalon cu care sd se mdsoare distan{ele.

Pe de altd parte, alegerea acestei forme ciudate de potcoavdpentru a inscrie mdsura cotului sacru, putea fi motivata detendinta preoJilor savanJi, cate aveau acces in piranmidd, de aascunde informa{iile de cei neaviza!i, cdci forma respectivd. era,de fapt, un dreptunghi absidat, ce avea anumite proprietdlimatematice, iar lungimea circumferin{ei sale se putea determinafoarte precis mdsur6nd doar lungimea gi ldJimea (axa mare qi axamicd) ale acestui gen de formd geometricd. Vom da detaliidespre acest aspect intr-un capitol adecvat dedicat ,,potcoavei,,din centrul sanctuarului Mare Rotund al geto-dacilor.

Misterioqii proiectan{i ne transmit doud etaloane de lungi_me exacte, care rezoneazd cel mai bine cu mdsurile piramidelorqi conduc la relevarea constantelor numerice incifrate. Nici unalt etalon folosit nu conduce la evidenlierea armoniilor nume_rice din Piramida-Keops, in afara cotului qi clegetului piramidal.

valorile adoptate in expunerea de fald vor fi:

1 cot piramidal = 0,635660 m;1 deget piramidal = l/25 coli = 0,0254264 m.

E lesne de observat cd acest etalon poate reprezentaazeceamilioana parte din razapolnd, a pdmdntului, dacd.in trecut acestaavea o o ruzd cu I74 m mai mic6 decdt in prezent. Dilatareaglobului terestru din momentul definirii cotului piramidal gi pdnaazivine in sprijinul ipotezei lui Wegener, sau poate fi explicatdin aceastd viziune. Este posibil ca atlantli, gtiind ca pdmAntul sedilatd cu o ratd constantd, sd fi dorit sd ne transmitd momentul incare a fost definit cotul, care poate fi calculat, determindnd ratade dilatare in discu{ie.

22

MTRACULoASELE ETALoANE DE MAsunA ele cBro-DACILoR

Pe de alta parte, adiacen{a intre mdsura cotului piramidal 9irlir-nensiunea Pdmdntului caplftit alte valen{e cAnd vom demonstra

c[ acest etalon rezoneazd ctt dimensiunile Soarelui, dar qi cu

rndsuri semnificative ale Galaxiei, de parcd intreg sistemul solar

rr fbst proiectat (de Cineva inzestrat cu ra{iune, voinld proprie qi,

rnai ales, geniu!) folosind cotul piramidal. Vom trata acest aspect

inedit, legat de etalonul atlanlilor, intr-un paragtaf separat.

Dacd cotul piramidal poartd qi ceva din calea athaicd de

tlefinire, fiind comparabil cu mdsura antebralului uman (de la cotpAnd la vArful degetului mare), este demn de remarcat cd acei

oameni, care l-au creat dupd mbsura lor, depdgeau media de

indllime a oamenilor de azi. Dar 9i celelalte etaloane pe care le-

au avut atlanlii sunt, de asemenea, mai mari decdt cele folositede oamenii care au trdit mai tdrziu. Unul dintre acestea este

stdnjenul piramidal, un etalon la fel de strdvechi marcat la

rdndul lui in Piramida-Keops.

S thnj e nul ilin Piramidd

Se pare cd pdnd acum nu a observat nimeni cd stdnjenul era

un etalon la fel de strAvechi al constructorilor de piramide. Cu

toate acestea el este acolo, imortalizal in piatrd, dovada de ne-

contestat cd sursa lui originard este Piramida-Keops. Cum l-aupreluat anticii din Piramidd, rdmane insb un mister, cdci qi dacii

cuno$teau acest etalon strdvechi.Mdsura stAnjenului piramidal este de 1,91 m 9i a fost inci-

lratd in lungimea la interior a sarcofagului din Camera, bote-

zirtd, dupb trqdi{ia arab6, a Regelui, deoarece aceasta avea

lrlatonul plan. In mormintele arabe camera unde este inmormdn-tlrt un b5rbat are plafonul plan, in timp ce aceea unde este inmor-rrrantatd o femeie are plafonul in61!at in centru, sau ,,in doud

rrpo", dupd un termen specific meqterilor de case din zona

rrortslr[.Modul de definire al stAnjenului este necunoscutS. Dacd

r('l)rczcnta indljimea medie a unui om, observdm iardqi cd acel( )l f r (:r'ir rnai inalt decdt omul zilelor noastre qi, respectdnd propor-

[rilt', un om de I,97 minil{ime ar putea avea o lungime aanle-

23

DORELBiRSAN

bra{ului de 63 cm, conform cotului piramidal. Dar, e puJin pro_babil ca acest etalon s6 fi fost definit arhaic, dupa masurilecorpului omenesc, deoarece acei constructori de piramide dinneolitic dau dovadd de cunoqtin{e avansate.

Este demn de remarcat totuqi cd stdnjenul se cuprinde de75 de ori in inal{imea piramidei-Keops qi de 15 ori in mdsuradiametrului sanctuarului Mare Rotund, al dacilor. cu toate aces-tea, pare cd nu stAnjenul este etalonul indicat pentru a relevanumerele sacre inscrise in mixtura dimensionald a piramidei.

Stdnjenul piramidal apa-re consemnat gi in Biblie, la valoa_rea sa reala, de 7,97 m, fiind un etalon rdspAndit in antichitate,cu valori ce variau de la popor la popor. Dacii au pastrat valoa_rea originard de 1,97 m, ins6 ulterior, romdnii l_iu decalibratuqor in evul mediu gi mai t0rziu, caci pe vremea lui $erban-Voddacest etalon pierduse din lungime cdtiva milimetri, avdnd I,962metri.

O ipotezd mai verosimild ar fi aceea c6,m6sura stdnjenuluia fost preluatd mult mai tdrziu de cdtre iniliafii, .." -ui" uu"uuacces in Piramidd, gi transfbrmatd intr-un etalon, pe care atlanJiinu l-au folosit. Ei doar au dat sarcofagului din cimera Regeruilungimea la interior de 1,97 m, in acord cu alte premise, iare,probabil, facea din volumul interior al sarcofagului o unitate devolum pe care au dorit sd o conserve gi sa o transmitd peste timp.

Piciorul atlanfilor

Cu siguranld cd mulli dintre cei cunoscdtori in ale pirami_dologiei se vor ardta mka[i de includerea acestui etalon insistemul de mdsuri al atlanJilor, dar nu este nici o greqeala. Aceiconstructori de monumente megalitice delineau qi un asemeneaetalon, insd nu este predominant in proiectarea piramidei_Keops,dar apare ,,consemnat" aldturi de cotul piramidal.

Modul de incifrare al piciorului piramidal este mai inedit ginecesitd pi alte cunogtintre despre piramida cea Mare din Egipt.l

I Pentru aprofundare ase vedea cartea,,Mesajul atktnlitor,,[2].

24

MIRACULOASELE ETALOANE DE MASURA AIj GETO-DACILOR

in primul rAnd piciorul piramidal, pe care il vom numi qi

ltit'iorul atlanlilor, apare pentru a incifra omniprezenttl ,dactorohsesiv", numdrul atdt de apreciat de atlanli, ce poate fi numdrulclroie in decodarea mesajului purtat de piramidele Terrei 9irrclresat peste timp civllizaliei noastre. $i nu este o exagerare,tlooarece acest numdr obsesiv apare incifrat in piramide de pe

rnai multe continente, din cele mai vechi timpuri, care depdqesc

vcchimea piramidelor egiptene, cum sunt, de exemplu, pirami-dcle din Bosnia.

Factorul obsesiv este o mdsurd identificatd pentru primadatd in planul Piramidei-Keops de cdtre inginerul D. Davidson qi

cstimatd de acesta La286 degete piramidale. Numai cd atlan{ii au

inscris in piramidd qi rela{ia exactd care definegte acest factor,ceea ce in timpul lui Davidson nu a fost posibil de evidenliat.

Numdrul in discu{ie depinde de numdrul 9! qi de numdrul nsub forma:

lotFactorul obsesiv = d) = I ''- =285,79135

\x'J2

Semnifica{ia sa matematicd este greu de intuit, insd numd-

rul apare ca un lait-motiv in Piramida egipteand, reflectdnd oabatere, inclusd in mod voit, a mdsurilor de la regulile geome-

trice firegti sau ca diferenJi intre mdsurile reale, din teren, qi

rndsurile ideale, presupuse de teoria matematicd. Spre exemplu,

lectorul obsesiv apare ca diferenla intre perimetrul bazei ideale

;;i cel al bazei reale a Piramidei-Keops, care are 8 fe!e, mijlocullaturilor sale fiind ugor curbat spre interior. Uqa de acces inPiramidd, descoperitd dupd tentativa reuqitd a lui Al-Mamun de aintra in Piramidd, nu este plasatd pe apotema laturii triunghiularerr<rrdice, ci este deplasatd spre est cl 285,79 degete.

De asemenea, factorul obsesiv mai apare incifrat prin indl-

lirnea vdrfului supraideal al Piramidei (vdrful lipsd), ori in lungi-rrrca la sol a Sfinxului, care este egald cu 10 Q, avdnd deci)851,9135 degete (72,66 m).

in interiorul Piramidei Axa centrald a culoarelor (Descen-

tlcnt gi Ascendent) nu este cuprinsd in planul vertical nord-sud all'irrrrnidei, ci este plasatd ctt7,26 m spre est, adica cu o valoare

25

DOREL BIRSAN

egala cu factorul obsesiv. Axul central vertical al Marii Trepteeste $i el deplasat cu circa 286 degete spre est, in raport cuplanul central nord-sud al Piramidei, ce trece prin vdrful sdu, iarplafbnul Marii Galerii este inAllar laJ6 de plafonul primului pasajcu aceleapi 286 degete.

La toate aceste obsesive repetAri a numArului e, se adaugdgi modul de evidenJiere cu ajutorul mdsurii, numitd de noi aici,picior piramidal. AstfeI, mdsurdnd perimetrul bazei piramidei-Keops cu ocest etalon ea are fk l0 Q picioare piranidolet2857.51J5 picioaret. insd definirea piciorului piramiclal nu sebazeaLa pe acesl raport ce poate fi scris:

Perimetrul bazei

10. af6s)z t \\

='::1:::-' - 1 2. 7 8 d. n.=0. i249 nt28.57.91 t5

ci, mai degrabd, este un etalon derivat din degetul piramidal,reprezefiand o zecime din circumferin1a unui cerc cu raza cle20,34 degete piramidale. De ce, neapirat 20,34 degete, vom ve-dea mai jos.

Matemaric, aceasl a se rcrie:

2rr 2 r'20.34 2r.4 n a 8nz roI 2'780 d.P.=0.3 249 nto - to = to ='t0

Numdrul 20,34 la rdndul lui este gi el un numdr semnifi-cativ, fiind o zecime din numdrul 203,4, care poate fi considerataL doilea numdr obsesiv a7 Piramidei-Keops. El apare incifiat giin numdrul de trepte(asize) ale Piramidei, care are 203,4 trepte,treapta fraclionarA fiind agezatd la baza Piramidei (fig. 1).

Deoarece numdrul 20,34 depinde de numere semnificativepentru atlanji gi chiar pentru matematicienii de azr (c6ci 20,34 =4 r cp), rezrrltdr ca etalonul nttmit picior piramidal de 0,3249 m,genera, pdn dependenla sa de numArul n, de numdrul de aur rp qide numirul misterios f), (ce pentru atlantri pare a fi un alt gen denumfu de aur!), genera deci, forme armonioase gi mdsuri rezo-nante cu aceste constante matematice.

26

MIRACULOASELE ETALOANE DE MASURA ALE GETO DACILOR

Pentru a dovedi cd acest etalon nu este o invenlie teore-

licir, subliniez faptul ca el apare consemnat in Biblie cu mdsura

rlc 0,32 m, sau cA Papirusul Rbind, aflat la Bdtish Museum din

Londra, redactat de scribul Ahmes in 1650 l.IL. dupd un docu-

rnent vechi, scris sub regele Ammenemes, are dimensiunile de 5

Figura 1. Imagine cu exteriorul Maii Piramide' din care se

kde, la bqza ei, treapta frqclionard.

nrclri lungime pi 0,32 metri lelime. Aceasta este masula unui

picior atlant gi nu este alease la intamplare.De asemenea, exista gi in Grecia anticd un etalon numit

ficiorul olimpic avand mdsura de 0,32 m. Cu siguranJA era

rrtcla5i etalon sfavechi al atlantrilor, care se amestecase cu alte( lirloane adoptate mai ldrzitt, cltm era piciorul eginetic de 0,33 m

:,:trr lticiorul samian de 0,35 m, a cAror provenientA nu se mai

{ oirflc, 9i nici modul cum au fost definite. Dar ele existau gi

, rrrrr lirlosite pe teritoriul Greciei antice.

21