Ionica Berevoiescu Fulga-Izolaresi Participare Comunitara

Întâlnirea cu Fulga a avut loc în cadrulunei cercetãri comunitare comparative petema capitalului social ºi antreprenoriatului înmediul rural românesc, desfãºuratã în judeþedin nordul Munteniei1. Metodologia cercetãriia inclus o componentã calitativã ºi una canti-tativã. Au fost aplicate 75 de chestionare pedouã eºantioane selectate probabilist - 40 însatul centru de comunã ºi 35 într-un sat peri-feric2 ºi un numãr de 15 chestionare au fostcompletate cu rãspunsurile antreprenorilor dinlocalitate. Au fost realizate interviuri cureprezentanþi ai instituþiilor locale ºiantreprenori ºi a fost organizatã o discuþie degrup cu locuitori sãraci ai satului centru decomunã. Construirea unei imagini a comuneiFulga nu a urmat ideea monografiei exhaus-tive ci a focalizãrii pe cele câteva teme priori-tare ale studiului comparativ iniþial. Astfel, amurmãrit relaþiile de schimb ºi asociere ºiantreprenoriatul ca rãspunsuri ºi strategii înraport cu resursele ºi problemele comunitareexistente, în contextul istoriei sociale a locali-

tãþii. Pentru a pãstra imaginea vie a satelor ºia locuitorilor, am ales, de cele mai multe ori,prezentarea directã a dialogului dintre cercetã-tori ºi oamenii satului sau relatarea mai pe larga poveºtilor vieþii lor.

Comuna Fulga este situatã în zona decâmpie din sud-estul judeþului Prahova, pedrumul judeþean DJ101E Bãrãitaru – Mizil, la12 km de oraºul Mizil. Cele douã sate alecomunei – Fulga de Jos (centru de comunã) ºiFulga de Sus – sunt despãrþite de Lacul Fulga,comunicând prin podul care trece peste apelelacului. Aflatã mai aproape de periferia decâtde centrul judeþului Prahova (45 km faþã demunicipiul Ploieºti), situatã în vecinãtateaunui oraº mic, Fulga pare a fi o comunã rela-tiv izolatã, înconjuratã doar de terenurile agri-cole proprii ºi ale satelor vecine. De o parte ºide alta a drumului principal asfaltat, curþilecurate creeazã imaginea unei comune cuoameni gospodari, iar profilul asemãnãtor alcaselor ºi gardurile aliniate dau impresia deechilibru. Acestea au fost primele gânduri la

Sociologie Româneascã, nr. II, anul 1999

FULGA - IZOLARE ªI PARTICIPARE COMUNITARÃ

Ionica Berevoescu

Existã ceva pentru care aþi spune cã Fulgaeste renumitã, prin care este cunoscutã în altepãrþi?

“Nu. Ce sã existe? E o comunã medie.“Este vizitatã ºi de alþi oameni decât cei care

au pãmânt ºi rude aici? Tinerii din sat îºi aduc pri-etenii din alte localitãþi?

“Nu prea vin pe aici oameni. Ce sã facã aici?Poate sã-i punem la sapã.“

(Primarul comunei Fulga)

1 „Social Capital and Entrepreneurship in Romanian Rural Communities“, coordonator Dumitru Sandu,World Bank ºi CNCSU, Bucuresti, 1999. Cercetarea a inclus o analizã la nivel national ºi patru studiicomunitare, realizate în aceeaºi regiune culturalã, Muntenia de Nord (comunele Albota – judetul Arges,Comiºani ºi Cândesti – judetul Dâmboviþa ºi Fulga – judeþul Prahova). Cele patru comune au fost selec-tate dupã criteriile nivel de dezvoltare al localitãþii ºi distanþã faþã de cel mai apropiat oraº cu peste300.000 locuitori. O primã formã a materialului de faþã a fost elaboratã în cadrul acestui proiect. Larealizarea celor patru studii comunitare au participat: Ionica Berevoescu, Andra Lãzãroiu, SebastianLãzãroiu, Lucian Pop, Cosima Rughiniº, Manuela Sofia Stãnculescu. 2 Satul periferic a fost definit operaþional ca satul aflat la distanþa cea mai mare faþã de centrul comunei ºicu o populaþie de peste 150 locuitori.

intrarea în Fulga. În cãutarea primaruluicomunei am mers pe prima uliþã neasfaltatã acomunei, descoperind, cu aceastã ocazie,clãdirea în paraginã a grãdiniþei de copii.Camera de oaspeþi a Primãriei în care a fostcazatã echipa de cercetare 3 inspira aceeaºigrijã pentru ordine ca întreg satul („fãcutã pevremea comunismului, cã acuma…“). A fostadusã o gãleatã cu apã - „pentru bãut ºi spãlat,cã noi nu avem apã la robinet“ ºi a fost fãcutfocul, cu lemne (mirosul de tizici l-amdescoperit mult mai târziu). Puþin câte puþin,impresia de comunã de gospodari a început sãfacã loc celei de comunã în care ar mai fimulte de fãcut. La întâlnirea cu un nou sat,imaginile altor „sate reper“ apar în minteacercetãtorului. În cazul meu, semnificativesunt Crãsani – primul teren în mediul rural,Moºna – prima participare la scrierea unuiraport de tip monografic – ºi Albota – un felde comunã pereche cu Fulga în studiul „SocialCapital and Entrepreneurship in RomanianRural Communities“4. Fiecare dintre acestetrei sate (comune) sunt sau pot fi cunoscuteprin studiile deja publicate5. Satul Crãsani esteun sat din câmpia Ialomiþei, izolat ºiîmbãtrânit. Moºna (judeþul Sibiu) ºi Albota(judeþul Argeº), dimpotrivã, sunt sate situateîn apropierea oraºelor (Mediaº ºi Piteºti), pedrumuri naþionale, cu o populaþie relativtânãrã; Crãsani – o localitate sãracã, Moºna ºiAlbota – localitãþi cu un nivel de dezvoltare

peste media localitãþilor din mediul rural. Deºisituatã în aceeaºi regiune culturalã ºi istoricãcu Albota (Muntenia de Nord), oamenii ºiproblemele din Fulga mi-au amintit deCrãsani. Impresia de sãrãcie în Fulga nu a fostde la început atât de puternicã. Discuþiile cuoamenii, vorbele lor obþinute cu greu,relatãrile despre probleme pentru care nuexistã soluþii, au început sã cântãreascã din ceîn ce mai mult. Dacã în Moºna sau în Albotapoþi vedea cum se schimbã satul, cum oameniireuºesc sã gãseascã, din mers, soluþii laschimbãrile tranziþiei, în Fulga perioada deînflorire comunitarã pare sã fi trecut deja, paria asista doar la rãmãºiþele unei epoci trecute.În evoluþia socio-culturalã a acestei comune,situarea în zona de câmpie ºi izolarea - cu ceeace presupun acestea (modul de folosire apãmântului, tipul de proprietate a pãmântuluide-a lungul timpului, inexistenþa unei alterna-tive economice consistente la activitãþile detip agricol) - par a avea o mai mare relevanþãdecât apartenenþa la o anumitã arie culturalãsau la un judeþ relativ dezvoltat 6.

Istoria veche ºi recentã a comunei

Mai mult decât în alte sate româneºti,istoria socialã a comunei Fulga s-a þesut ºi seþese încã în jurul agriculturii, al cultivãriipãmântului. Fulga este atestatã documentar7

încã din secolul al XVI-lea, fiind situatã pe

Ionica Berevoescu58


3 Participanþi la teren în comuna Fulga: Ionica Berevoescu, Ana Bleahu, Paul Popescu, Manuela SofiaStãnculescu.4 Pentru fiecare dintre cele patru studii comunitare incluse în cercetare a existat câte un responsabil destudiu, care a ºi elaborat raportul de cercetare. La sugestia colegei Manuela Stãnculescu, responsabila destudiul comunei Albota, am hotãrât sã mergem împreunã atât în Albota cât ºi în Fulga, pentru a avea oimagine comparativã a celor doua sate incluse în studiu. Studiile comunitare pentru localitãþile Comiºaniºi Cândeºti au fost realizate de cãtre Sebastian Lãzãroiu ºi Andra Lãzãroiu, respectiv Lucian Pop ºiCosima Rughiniº.5 Mai multe despre aceste sate pot fi aflate din articolele „Douã sate în tranziþie“ (în Revista deCercetãri Sociale, 3/1997, autor: Vintilã Mihãilescu), „Un sat care se reinventeazã“ (în SociologieRomâneascã, 1/1999, autori: Manuela Sofia Stãnculescu, Ionica Berevoescu), „Albota, o comunã orien-tatã spre comerþ“(în Revista Calitatea Vieþii , 1-2/1999, autor: Manuela Sofia Stãnculescu). 6 Aceasta cu atât mai mult cu cât Fulga se aflã într-o poziþie perifericã faþã de centrul administrativ aljudeþului de apartenenþã. Una dintre concluziile studiului „Harta sãrãciei ºi studii de caz“ (coordonatorSebastian Lãzãroiu) din cadrul volumului Coordonate ale sãrãciei. Dimensiuni ºi factori , UNDP, 1999,(volum editat de cãtre Manuela Sofia Stãnculescu) este tocmai faptul cã localitãþile rurale cele mai sãraceale regiunii Muntenia sunt localizate la graniþele dintre judeþe. 7 Referinþele la istoria localitãþii sunt preluate din Monografia istoricã a comunei Fulga, autor CondreaStanciu, lucrare pentru gradul 1 (profesor), 1985

59Fulga - izolare ºi participare comunitarã


teritoriul de astãzi al satului Fulga de Sus.Face parte dintre satele româneºti în careþãranii ºi-au pierdut repede libertatea, trans-formându-se din þãrani moºneni (cu pãmânt înproprietate devãlmaºã) în rumâni (þãrani fãrãpãmânt, care lucrau pe pãmântul boierilor pro-prietari). Satul Fulga de Jos se formeazã lasfârºitul secolului al XVII-lea - începutulsecolului al XVIII-lea, prin aºezarea pe terito-riul comunei a unor locuitori din sate alejudeþelor vecine cu judeþul Prahova. Noiiveniþi s-au bucurat o perioadã micã de timp delibertatea lor, transformându-se treptat înrumâni. Din 1746, toþi þãranii din Fulga devin„clãcaºi“ (aveau obligaþia de a presta 12 zilepe an munci agricole pentru stãpânul moºiei).La prima împroprietãrire (1864) au primitteren agricol toate cele 418 familii de clãcaºi.Dar creºterea numãrului de familii beneficiareale aceleiaºi suprafeþe de pãmânt a determinatsãrãcirea treptatã a þãranilor clãcaºi. Pentru aprimi pãmânt de la arendaº, spun bãtrânii,oamenii erau nevoiþi sã se asocieze câte doi,trei, astfel încât condiþia de a avea cel puþin 4vite de muncã (un fel de garanþie a finalizãriimuncii) sã fie îndeplinitã. În urma reformeiagrare din 1921, se realizeazã o nouã împro-prietãrire, dar pânã la izbucnirea celui de-aldoilea rãzboi mondial, o parte dintre locuitoriisatului îºi pierd complet loturile de pãmânt. În1945 este înfiinþatã organizaþia P.C.R. Fulga,în 1954 apar primele întovãrãºiri agricole, iarîn 1956 se formeazã cele douã GospodãriiAgricole Colective, în Fulga de Jos ºi în Fulgade Sus. Primii înscriºi sunt þãranii sãraci ºi ceimijlocaºi, dar pânã în 1962 întreaga comunãeste cooperativizatã.

În perioada ‘70-‘80 se dezvoltã infra-structura localitãþii: a fost electrificatã comu-na, s-a asfaltat ºoseaua Fulga - Mizil, s-aualiniat strãzile în interiorul comunei. Prininvestiþii bugetare au fost construite superma-gazinul, cãminul cultural, blocul de locuinþe(în Fulga de Jos) ºi dispensarul veterinar (înFulga de Sus). Prin contribuþia „voluntarã“ aoamenilor a fost ridicatã clãdirea cu etaj a dis-

pensarului comunei, au fost pietruite strãzileºi a fost construit barajul lacului Fulga.

„În perioada comunismului oameniiau putut sã-ºi mai facã casele… S-au con-struit ºcoala, grãdiniþele, drumurile, s-a maifãcut câte ceva. Drumurile - înainte de ‘89s-au realizat, iar dupã ‘89, le-am maireparat. În ‘96 am fãcut un pod, cã nuputeau oamenii sã ajungã la câmp. Ocoleau10-12 km ca sã ajungã… Iluminatul publiceste început din anii ‘60-‘70 ºi s-a extinstreptat. Doar dotarea cu lãmpi moderneeste din ultimii 2 ani… S-au fãcut multe,dar acum totul s-a scumpit, oamenii nu aubani, lucrurile merg din ce în ce mai greu.“


Care este situaþia actualã a infrastructuriiîn comuna Fulga? Toate casele din comunãsunt racordate la reþeaua de curent electric.Doar o micã parte dintre familiile din satulFulga de Jos (1/6) au telefon, iar în satul Fulgade Sus nu existã decât 6 abonaþi. Poºta ºi tele-foanele sunt realizãri ale perioadei comuniste,dar proiectul se continuã. Actualmente este îndesfãºurare un proiect al RomTelecom-uluiînceput de 2 ani, prin care, în câteva luni dezile, se va da în folosinþã o centralã automatã,cu 500 de posturi, care va reuºi sã acopere ceamai mare parte a cererii. Comuna Fulga nueste racordatã nici la reþeaua de gaz metan ºinici la cea de apã curentã. Oamenii încep sãsimtã lipsa gazului mai ales iarna, când nu maiau cu ce-ºi încãlzi locuinþele8. Cu lipsa apeicurente, oamenii par a se fi obiºnuit. Atâtautoritãþile locale cât ºi populaþia ºtiu faptul cãnumai 24 de fântâni din cele 324 ale satuluiFulga de Jos au „apã bunã“. Din punct devedere bacteriologic ºi al compoziþiei chimice(în special, conþinut ridicat de nitriþi, amoniacºi azotaþi), apa fântânilor din Fulga nu estepotabilã. A existat un proiect al Direcþiei desistematizare, arhitecturã ºi proiectare con-strucþii Ploieºti ºi o schiþã de sistematizare acomunei Fulga (perioada anilor ‘80), dar sin-gurul rezultat a fost studiul rãmas în arhivaPrimãriei. A existat ºi un proiect local pe vre-

8 Doar10-15% dintre locuitori îºi pot permite sã cumpere lemne. Restul se încãlzesc cu coceni sau tizici(un amestec de paie, coceni ºi balegar).

mea fostului C.A.P., când a fost forat un puþpentru sectorul zootehnic, dar puþul s-a nisi-pat. În urmã cu 3 ani, Primãria comunei aînceput în Fulga de Sus o investiþie pentru apãcurentã, dar n-au avut bani sã-ºi continueproiectul. În condiþiile în care localitatea nueste racordatã la reþeaua publicã de apã curen-tã, puþini oameni au reuºit sã-ºi rezolve pecont propriu aceastã problemã (27 de cazuri întoatã comuna).

Lipsa proiectelor actuale de dezvoltare ainfrastructurii este corelatã cu lipsa banilordin surse bugetare. Dar existã ºi situaþii-excepþie, în care reprezentanþii primãriei augãsit modalitãþi de mobilizare a resurselorfinanciare ºi umane: centrala telefonicã ºiconstruirea unui pod în Fulga de Jos. În cazulcentralei telefonice automate, proiect finanþatdin resurse bugetare, demersurile repetate ºiexistenþa unor „cunoºtinþe“ în poziþii insti-tuþionale cheie au constituit soluþia derezolvare a problemei. Construirea podului s-a realizat din banii locuitorilor satului ºi prinmunca voluntarã a acestora, în condiþiile încare întreaga populaþie a perceput utilitateamaximã a acþiunii. Prin construirea poduluioamenii îºi puteau economisi timpul, energiaºi banii cheltuiþi pentru a ajunge pe ocolite lapropriul terenul agricol.

Perioada anilor ‘70 este semnificativã ºidin punctul de vedere al schimbãrii structuriiocupaþionale a populaþiei. Locuitorii comuneiFulga, în special bãrbaþii, încep sã-ºi cautelocuri de muncã în alt domeniu decât agricul-tura, în afara localitãþii. În 1989, 1520 de per-soane (aproximativ 65% din populaþia activã acomunei) fãceau naveta în oraºele cele maiapropiate.

De ce au început oamenii sã-ºi cautealtceva de lucru?

„Pânã atunci toatã lumea era în agri-culturã, în afarã de cei de la primãrie, doioameni care erau la sondã ºi tata, care erapoºtaº. Dar acum pãmântul lor era laC.A.P., iar la C.A.P. nu se câºtiga. ªi deprin ‘68, au început sã plece.“

Dar ce ºtiau oamenii sã facã? Unde ºi-au gãsit locuri de muncã?

„S-au dus la Ploieºti, la Mizil, la

Buzãu… marea majoritate pe ºantiere. Ceimai mulþi au fost calificaþi la locul demuncã.“

Dar acum, cum se descurcã oameniidin Fulga?

“Aº zice cã ne întoarcem în perioadade dinainte de ‘68.“

(Primarul comunei Fulga)În 1991, C.A.P.-ul reunit al comunei

Fulga (din 1979, cuprindea atât cooperativadin Fulga de Sus cât ºi pe cea din Fulga deJos) este desfiinþat, concomitent înfiinþându-se douã societãþi agricole cu statut juridic(“Libertatea“ ºi „1 Decembrie“) în satul Fulgade Jos ºi o societate agricolã în satul Fulga deSus. Toþi locuitorii din Fulga s-au înscris înaceste asociaþii agricole. În primul rând s-auseparat cele douã sate, dupã care, modul deîmpãrþire al localnicilor în societãþi a urmat ºialte criterii (prestigiul ºefului de asociaþie,statutul de fost preºedinte C.A.P. sau, înultimul rând, rudenia). Practic, pãmântul afost redat gospodãriilor particulare prin inter-mediul acestor forme asociative.

Cum a fost împãrþit pãmântul?„L-am împãrþit pe sole, pe societãþi, în

raport de numãrul de membri ai fiecãreisocietãþi. Eu aveam de luat în societateamea 1500 ha. Am tras la sorþi unde picãfiecare, însã fiecare societate avea pãmân-tul comasat. … Acum, în mare, pãmântuleste împãrþit în trei pãrþi, cã mai existã osocietate la S.M.A. Atunci era în douã.Fiecare zonã de pãmânt, fiecare parcelã, afost împãrþitã între societãþi, în funcþie deprocentul de pãmânt pe care îl deþineaumembrii din societate.“

De ce nu ºi-a luat fiecare om pãmân-tul acolo unde l-a avut înainte de colecti-vizare?

„Era imposibil, pentru cã s-a fãcut ocomasare înainte de înfiinþarea C.A.P.-urilor ºi nu se mai ºtia fiecare unde a avut.Au fost ºi oameni din comunele învecinatecare aveau pãmânt aici ºi oameni din Fulgade Sus… Fiecare are titlul de proprietateîntr-o anumitã parcelã, însã pãmântul arãmas în cadrul societãþii. Dar titlurile deproprietate s-au dat dupã ce s-a înfiinþat

Ionica Berevoescu60




societatea. Practic, fiecare membru alsocietãþii are pãmânt în toate parcelele.“

Dar când un om vrea sã-ºi vândãpãmântul sau vrea sã se mute în altã aso-ciaþie, cum face?

„Vinde de la marginea tarlalei sau seschimbã hotarul dintre societãþi, tot lamarginea solei. Dar de vândut nu prea sevinde la noi. De schimbat se mai schimbã.“

Oamenii au fost de acord cu asociaþi-ile?

„Pãi era cea mai bunã cale. ªi-apoi,unde era sã se ducã omul când nici n-aveatitlu de proprietate?“

(Preºedintele Societãþii agricole„Libertatea“, fost preºedinte

de C.A.P. pânã în 1990)La Recensãmântul din 1992, la un an

dupã înfiinþarea asociaþiilor agricole, pon-derea cea mai mare a persoanelor ocupate odeþineau muncitorii (47%) ºi membrii uneiasociaþii agricole (27%) 9. Tot în agriculturãmai erau ocupaþi 6,1% muncitori agricoli ºi3,4% agricultori individuali. Dupã 1992, odatã cu restructurãrile economice, pondereaocupaþilor în industrie ºi, implicit, a salariaþi-lor, este în scãdere. În 1999, comuna Fulga are99 de salariaþi pe teritoriul comunei ºi doar185 de salariaþi navetiºti. Compensator, aparecategoria de „producãtor agricol“ (la Primãrieau fost eliberate aproximativ 800 de certifi-cate de producãtor). Deºi nu poate fi vorba deo revenire la situaþia de dinainte de 1970,totuºi procentul de ocupare în agriculturã esteconsistent. Mai mult, creºterea ocupãrii înagriculturã nu s-a realizat pe seama creºteriinumãrului de antreprenori în agriculturã, ci peseama celor rãmaºi fãrã ocupaþie, pentru careagricultura reprezintã ultima ºansã desupravieþuire. Pentru o perioadã scurtã detimp (1990-1999) încã nu se poate vorbi de odegradare severã a capitalului uman, darnivelul material scãzut ºi modul defavorabil încare oamenii din Fulga încep sã se raporteze laeducaþie reduc ºansele investiþiei în educareacopiilor. Investiþia în capitalul uman, înaintede 1989, a fost realizatã atât din surselegospodãriei, cât ºi din surse bugetare (sis-

temul de învãþãmânt ºi sistemul de calificarela locul de muncã). Acum, pentru copiii ºitinerii din Fulga, volumul investiþiilor este îndeclin.

„La noi asta a fost bãtãlia mare.Fiecare pãrinte sã-ºi ducã copiii la ºcoalã.ªi marea majoritate sunt rãmaºi la oraº. ªiai mei sunt la oraº. Eu cu nevastã-mea amzis cã mâncãm pãmânt de sub picioare, casã ne scoatem copiii din categoria asta, aþãranului. Era greu, sãrãcie multã. ªi camatât am fãcut. Cã la ora asta, eu n-am altce-va… n-am nici maºinã. Dar au ei.“

Bãtãlia continuã ºi acum?„Acum e cam ameþealã, cã oamenii se

gândesc cã degeaba fac ºcoalã copiii.Nimeni nu le asigurã un loc de muncã.Lumea nu prea mai vede rostul ºi nu maiare încredere.“

(Bãrbat, 57 de ani, tatã a doi copiicu pregãtire universitarã)

Astfel, din promoþia de absolvenþi ai cla-sei a VIII-a din 1998, doar 60% îºi continuãstudiile la liceu. Restul au rãmas în localitate,muncind în gospodãria pãrinþilor sau cãutân-du-ºi de lucru ca zilieri, în gospodãriile celormai avuþi din comunã

Fãrã a vorbi neapãrat de un model cultu-ral care se transmite sau de o tradiþie a agri-culturii, istoria mai veche ºi mai nouã acomunei Fulga atrage atenþia asupra a douãcaracteristici ale capitalului socio-uman:

- ocuparea masivã în agriculturã ºi lipsacalificãrilor. Populaþia comunei Fulga îºischimbã relativ târziu structura predominantagrarã, iar oferta de locuri de muncã în altedomenii decât agricultura a fost ºi este extremde redusã. În relaþie directã cu izolarea socialãa comunei, inerþia mediului socio-economicdin Fulga este cauzã ºi efect pentru capitaluluman redus al populaþiei.

- asocierea oamenilor - atunci când suntconstrânºi / motivaþi de mize economice saude libertate individualã. În acest sens, asocie-rile þãranilor clãcaºi pentru a lua pãmânt înarendã, înscrierile voluntare ale þãranilorsãraci în C.A.P., contribuþia locuitorilor ladezvoltarea infrastructurii sau chiar înscrierea

9 Vezi Anexa, Tabelul 10

în asociaþiile agricole sunt exemple de coope-rare a oamenilor în situaþii în care regulile suntstabilite extern ºi în care supravieþuireadepinde de capacitatea lor de a munci împre-unã.

Surse de venit ºi sãrãcieÎn momentul de faþã, pe teritoriul

comunei, locurile de muncã generatoare devenituri regulate sunt în numãr mic ºi puþindiverse. Dintre cele 99 de locuri de muncã,cele mai multe sunt asigurate de sectorul agri-col (46%, în cadrul societãþilor agricole ºiPartimec10-ului) ºi de instituþiile locale (33%,în Primãrie, ªcoli, Dispensar, Poliþie ºiBisericã). Sectorul comercial cuprinde 14%dintre salariaþii comunei. La acestea se maiadaugã 7 din cele 34 de locuri de muncã aleÎntreprinderii Piscicole Fulga, care sunt ocu-pate de cãtre localnici. Persoanele navetistedin Fulga sunt de douã ori mai multe decâtcele cu serviciul în localitate (185 salariaþi).Oraºele care încã mai oferã locuri de muncãsunt municipiul judeþului Prahova ºi munici-piul judeþului vecin, Buzãu.

Beneficiarii veniturilor provenite printransfer social sunt în numãr mult mai maredecât cei care au un loc de muncã. Comparativcu cei 284 de salariaþi, anul acesta, 929 per-soane primesc pensii de stat, 1135 - pensiiC.A.P., iar 237 persoane - ajutor de ºomaj sauindemnizaþie de sprijin. Nici una dintre fami-liile cãrora le-au fost aprobate dosarele de aju-tor social nu primeºte acest ajutor, bugetullocal fiind mult prea mic pentru a puteasusþine populaþia în nevoie. Aproximativ 625de copii primesc alocaþie, iar 78 primesc bursesociale. În cazuri excepþionale, la sfârºitulanului se acordã ajutoare de urgenþã pentrucopiii orfani, familiile cu mulþi copii ºi pentrubolnavii lipsiþi de surse de venit (în 1998, aufost acordate 20 de astfel de ajutoare).

Numãrul beneficiarilor de venituri reali-zate prin activitãþi informale este greu de esti-mat, dar este departe de a fi neglijabil 11. Ce facoamenii din aceastã comunã ca sã câºtige unban în plus? 12 Activitatea cel mai frecventnumitã este munca pãmântului - ca zilier saupe pãmântul propriu ºi vânzarea de produseagricole (cereale, lapte ºi animale). Cãrãuºia(cu cãruþe cu cai), mersul cu ziua la pescuit,prestarea de servicii cu tractorul ºi reparareamaºinilor sunt urmãtoarele surse suplimentarede venit amintite de oameni. Alte activitãþisunt numite doar de una sau douã persoane:zidãrie, tâmplãrie, construcþii de case sau oafacere. Piaþa neagrã a forþei de muncã estecaracterizatã de o varietate scãzutã de oferte,activitãþile informale predominante fiind tot îndomeniul agriculturii.

Existã mai multe tipuri de combinaþii deresurse ce corespund gospodãriilor din Fulga.Dar comune aproape tuturor sunt douã ele-mente: consumul din economiile salvateînainte de 1989 sau în primii ani de dupã 1990ºi ponderea mare a consumului din produseleobþinute în propria gospodãrie. Acesta estecazul chiar ºi pentru familiile în care adulþiisunt salariaþi, dar pentru familiile cu mulþicopii ºi fãrã surse de venit probabilitatea caprocesul de sãrãcire sã ducã la o stare de sãrã-cie permanentã este mult mai mare.

„Cazul meu - nu-mi ajunge salariul,iar din produsele de pe pãmânt nu poþi sãscoþi bani. Eu dupã revoluþie nu mi-ammai cumpãrat nimic de îmbrãcat… Iar camine sunt majoritatea. Cei care au copii deîntreþinut au greutãþi, sunt cei mai amãrâþi.Mai sunt ºi bãtrâni amãrâþi, fãrã pãmânt,fãrã de nici unele…“

(salariatã, 48 de ani, mamã a doi copii studenþi)

„Ce s-a fãcut pânã acum la þarã,oamenii au fãcut din economii. ªi dacã la

Ionica Berevoescu62


10 Partimec-ul a rezultat în urma privatizãrii fostului SMA. Are doua secþii de maºini agricole carepresteazã servicii pentru pãmântul aflat în asociaþiile familiale care nu au utilaje în proprietate.11 61,5% dintre subiecþii incluºi în eºantionul din Fulga de Jos ºi 28% dintre subiecþii eºantionului dinFulga de Sus declarã cã cel puþin un membru din gospodãria din care face parte „face ceva pentru a maicâºtiga un ban în plus“.12 Întrebarea a fost inclusã în chestionarul aplicat în forma deschisã.



mine s-a golit punga, la ceilalþi s-a golit demult.“

(Antreprenor, 37 de ani, tatã a doi copii de ºcoalã primarã)

„Am 7 copii, douã fete le-am mãritat.Soþul munceºte la „Drumuri ºi Poduri“, laMizil, dar e aproape pe drojdie ºi aia. Treicopii sunt la ºcoalã, iar douã fete stauacasã. Una a fãcut 9 clase, iar cealaltã 8. N-am mai avut posibilitãþi sã le dau maideparte, sã înveþe. Stau acasã, mã mai duccu ele la muncã, cu ziua. …Dacã am ce sãle aduc de mâncare la copii, e bine. Hainenici nu ºtiu cum sã iau, cã nu ºtiu pe cine sãîmbrac mai întâi…. toatã iarna am avut dedat bani… Cu atâþia copii, mã trezescdimineaþa ºi mã întreb - Doamne, ce le-oida astãzi de mâncare? Cã n-am nici un porcîn bãtãturã. Am trei gãini. … Vã spundrept, eu mã uit cu jind la cei care au.Râmnesc la ãla care trãieºte mai bine ºi aretot ce-i trebuie. Eu poate cã astãzi am mân-cat, dar disearã nu mai am ce mânca. Mi-enecaz, cã doar muncesc ºi eu, nu stau.

(Femeie, 42 de ani, 1,25 ha de pãmânt în proprietate,

5 copii în întreþinere)

Dupã pãrerea celor intervievaþi, majori-tatea populaþiei are un nivel material mediu,diferenþierile de status material fiind vizibiledoar în cazul unui numãr mic de persoane maiavute - „vârfuri“ ºi în cazul celor „foartesãraci, care n-au de nici unele“ - prezenþi într-o pondere mai mare. Sunt consideraþi„înstãriþi“ cei care au putut începe o afacere încomerþ, cei care au moarã sau presã de uleisau ciobanii cu foarte multe animale. Sãracisunt cei care nu au pãmânt ºi au copii mulþi,bãtrânii singuri ºi persoanele bolnave. Dacã înevaluarea bogãþiei oamenii iau în considerareafacerile ºi banii mulþi, în aprecierea sãrãciei,

suprafaþa de pãmânt agricol aflatã în propri-etate este principalul termen de raportare.

De la ce suprafaþã de teren oameniiîncep sã se descurce?

M. - De la 5 pogoane. Ca sã punã ºifloarea soarelui ºi porumb ºi grâu, dintoate.

Dvs., care aveþi 5 pogoane, simþiþi cão luaþi din loc?

F. - Cum sã o iau din loc când fiul meunu are servici? Pãi dacã nu ai ºi bani ca sãplãteºti, degeaba.

M. - Dacã aº avea 5 pogoane depãmânt aº avea cu ce creºte un viþel ºi unpurcel, aº vinde ºi aº avea cu ce plãtipãmântul. Dar dacã avem doar un pogon,cu ce sã creºtem animale ºi sã plãtim?

Unde aþi vinde animalele?M. - La abator, la Mizil.Reuºiþi - (cea cu 5 pogoane) sã

creºteþi animale ºi sã vindeþi?F. - Da, dar e vândut prost, la cât

munceºti. ªi fiind mulþi în familie…M. - Aºa de rãu am ajuns, cã trebuie sã

dai 3 kg de porc pe 1 kg de sãmânþã de pusîn pãmânt. Asta e viaþã? Astea sunt legileþãrii? E prea de tot, cã ale statului toate suntscumpe, iar ale noastre sunt ieftine. Maiputem sã mai trãim noi?

(Discuþie de grup în Fulga de Jos13)

Un numãr de 35 de gospodãrii (dintotalul de 1505) nu au pãmânt, dintre care 18aparþin rromilor14. Celelalte 20 de gospodãriide rromi din Fulga au mai puþin de 1 ha depãmânt, astfel încât suprafaþa medie depãmânt aflatã în proprietatea rromilor este cumult mai micã decât cea aflatã în proprietatearomânilor din acelaºi sat (0,3 ha, faþã de 3,3ha). În condiþiile în care aproximativ toþiadulþii (3 excepþii, dupã declaraþiile celor de laPrimãrie) nu au un loc de muncã stabil, asigu-

13 M = bãrbat, 76 ani, pensionar CAP, locuieºte cu familia fiului lui.F = femeie, 67 ani, vãduvã, locuieºte cu familia fiului ei.

14 Structura etnicã a celor douã sate este diferitã. În Fulga de Sus populaþia este formatã numai dinromâni (2245 persoane în 1998, dupã estimãrile autoritãþilor locale). În Fulga de Jos, alãturi de cei 1597români, locuiesc 153 de rromi (dupa hetero-identificãrile reprezentanþilor Primãriei). Rromii din Fulganu sunt organizaþi în forme tradiþionale specifice rromilor. O parte dintre ei se auto-identificã dreptromâni, cealaltã parte îºi spun þigani românizaþi. Existã cazuri frecvente de mixturi ale populaþiei rromecu românii.

rarea subzistenþei este ºi mai dificilã pentrurromi. Majoritatea lor lucreazã ca zilieri îngospodãriile celorlalþi locuitori ai satului, laÎntreprinderea Piscicolã Fulga ºi la I.A.S.-uldintr-o localitate vecinã. Nu se poate spune cãpersoanele de etnie rroma sunt mai sãracedecât românii sãraci ai satului. Dar compara-tiv cu subpopulaþia de români din Fulga deJos, grupul de rromi este mult mai sãrac, iardupã pãrerea localnicilor, zona în care locu-iesc, numitã „Cartierul Þigãnesc“, este ceamai sãracã zonã a satului.

Conform datelor rezultate din anchetã,ratele de sãrãcie pentru populaþia celor douãsate, calculate dupã metoda relativã (per-soanele care au cheltuieli de consum mai micide 60% din cheltuiala medie la nivel naþional),sunt mult mai mari decât valoarea înregistratãla nivel naþional în mediul rural (37,3%). ÎnFulga de Jos, satul centru de comunã, 61% dinpopulaþie se aflã în sãrãcie, iar în Fulga deSus, 69%15. Diferenþele de rate ale sãrãcieiîntre cele douã sate ale comunei sunt comple-tate de diferenþele de dotare a gospodãriilor cubunuri de folosinþã îndelungatã. În Fulga deJos, satul centru de comunã, o pondere maimare de familii au automobil ºi televizorcolor, un numãr mai mare de locuinþe suntdotate cu baie, WC ºi apã curentã16. În ceea cepriveºte numãrul de animale, suprafaþa depãmânt în proprietate ºi dotarea cu maºiniagricole, cele douã sate nu sunt semnificativ

diferite. Astfel, diferenþa principalã între satulcentru de comunã ºi cel periferic, nu urmeazãun criteriu „rural“ (agricultura), ci un criteriu„urban“ (venituri monetare, dotare cu bunuriºi infrastructurã). Din punctul de vedere alagriculturii, cu excepþia unei perioade mici detimp, cele douã sate au fost ºi sunt indepen-dente. Explicarea diferenþelor, deci, ar putea ficãutatã în douã direcþii: 1) provocare -rãspuns17. În satul centru de comunã Fulga deJos, pãmântul are o calitate mai slabã, produc-tivitatea mai scãzutã determinând sãtenii sãcaute, mai devreme, soluþii de supravieþuire /dezvoltare în alte domenii; 2) centru - peri-ferie. Datoritã poziþiei centrale, locuitorii dinFulga de Jos, au fost mai avantajaþi în ocu-parea unor posturi în domenii „ne-agricole“,în cadrul instituþiilor locale ºi a unitãþilor deprestãri servicii.

Probleme comunitare: instituþii ºi oameni

ªcoalaFormarea capitalului uman, element

hotãrâtor pentru viabilitatea unei localitãþi,depinde, în primul rând, de funcþionarea insti-tuþiei locale de învãþãmânt. Acest lucru este cuatât mai important cu cât populaþia din Fulgaînregistreazã un nivel scãzut al stocului deeducaþie18, iar ponderea specialiºtilor îndiverse domenii este redusã19. În primul rând

Ionica Berevoescu64


15 Pentru a asigura comparabilitatea cu ratele de sãrãcie calculate de CNS la nivel naþional, a fost urmatãaceeaºi metodã de calcul folositã de Mariana Câmpeanu în Coordonate ale sãrãciei. Dimensiuni ºi fac-tori, volum editat de Manuela Sofia Stãnculescu, UNDP, 1999. Dupa aceeaºi metodologie, valoareapragurilor de sãrãcie a fost ajustatã cu coeficientul de inflatare corespunzãtor distanþei temporale dintrecele douã mãsurãtori. Gospodãriile au fost considerate ca fiind în sãrãcie severã pentru o valoare a chel-tuielilor totale de consum sub pragul de 40% ºi în sãrãcie relativã pentru o valoare cuprinsã între 40% ºi60% din cheltuiala medie de consum la nivel naþional.

16 Vezi Anexa, Tabelele 2, 3, 1117 În termenii lui A. Toynbee (A. J. Toynbee, Studiu asupra istoriei, 1997, Editura Humanitas, Sintezã avolumelor I-VI de D. C. Somervell)18 La recensãmântul din 1992, numãrul mediu de clase absolvite de cãtre persoanele de peste 12 ani a fostde 5,8, faþã de 6,7 clase, pe întreg mediul rural.19 La recensãmântul din 1992, specialiºtii intelectuali reprezentau 3,2% din populaþia ocupatã.

se constatã faptul cã situaþia este problematicãºi în ceea ce priveºte salariaþii din cele douãºcoli ale comunei. Sunt 12 profesori carepredau la ªcolile din Fulga de Sus ºi Fulga deJos, 8 dintre ei având ore în ambele sate. 7dintre cei 12 profesori care predau suntsuplinitori. Localnici sunt numai 5 profesori,dintre care 2 sunt suplinitori. Calitatea profe-sorilor ºi implicarea lor în activitãþile profe-sionale este de multe ori pusã la îndoialã decãtre pãrinþii copiilor ºi chiar de cãtrereprezentanþi ai autoritãþilor locale.Explicaþiile date de cãtre localnici se situeazãla douã niveluri: 1) individual - o parte dintreprofesori sunt navetiºti, nu sunt calificaþi sau„nu-ºi dau interesul“; 2) instituþional generali-zat - existã disfuncþionalitãþi ale sistemului deînvãþãmânt românesc.

De ce nu se implicã profesorii?- „Profesorii nu se implicã pentru cã

cei mai mulþi sunt navetiºti, iar cei caresunt localnici, abia aºteaptã sã ajungã acasãsã meargã la sapã.“

- „Multe lucruri sunt lãsate pe planuldoi din cauza neglijenþei. Ar fi nevoie deniºte legi care sã-i oblige pe oameni sã-ºifacã treaba.“

- „Eu nu dau vina pe director sau peprofesor, ci pe starea asta generalã care esteîn þarã. Profesorilor nici nu le convine sãmunceascã pe un salariu mic, sã facã nave-ta chinuiþi cã ba e maºinã, ba nu e maºinã.Pe vremea mea, toþi profesorii stãteau aici.Acum, la noi în sat profesorii buni au ple-cat. S-au dus ºi ei la oraº. A rãmas doardoamna directoare din Fulga de Sus.“

Dupã pãrerea directoarei din Fulga deSus, situaþia va fi ºi mai proastã în viitor,deoarece profesorii calificaþi sunt în curs depensionare, iar cei tineri, suplinitori ºinavetiºti, sunt lipsiþi de pregãtire, interes ºidãruire. „Dar asta nu e numai la noi. În sateledin zonã, aceasta este regula.“ (Directoareaºcolii din Fulga de Sus).

Câþiva dintre pãrinþii din Fulga de Jos îºitrimit copiii la ºcoala din Fulga de Sus, pentru

cã profesorii de acolo „sunt mai serioºi“ ºi,pentru anii urmãtori, dacã vor avea bani, segândesc la înscrierea într-o ºcoalã din mediulurban. Aproximativ o treime dintre elevii cla-sei a opta fac meditaþii (suplimentare) plãtite.Capitalul uman cãpãtã astfel caracteristica de„bun moºtenit“, educaþia de calitate fiindaccesibilã numai copiilor proveniþi din familiicu un nivel material mai ridicat. Pentru ceimai sãraci pãrinþi, problema educaþiei copiilorlor are legãturã, în primul rând, cu eforturilefinanciare pe care trebuie sã le facã pentru a-ºi trimite copiii la ºcoalã îmbrãcaþi, cu caie-te, sau pentru a plãti mici contribuþii la ºcoalã.

“Acum mã plânge cã sã-i dau 15000pentru o culegere. N-am, mamã. Pãi cu15000 noi trãim 3-4 zile.“

(femeie, 42 de ani, 5 copii în întreþinere)

„Când mi-a cerut de la ºcoalã banipentru burete ºi cretã, i-am dat bãiatului,dar i-am spus cã o sãptãmânã l-am ºters dela porþia lui de pâine.“

Aºa aþi fãcut?„Da, ca sã nu mai cearã, cã ne

zãpãceºte.“Pe celãlalt bãiat de ce l-aþi retras de

la ºcoalã?„Era într-a cincia ºi nu învãþa, nu-i

plãcea la ºcoalã. I-am zis cã de ce sã rupãghiozdanul degeaba…“

ªi acum ce face?“Îl mai iau cu mine la sapã.“

(bãrbat, 42 de ani, 4 copii în întreþinere)

Totuºi, cazurile de abandon ºcolar saurepetenþie sunt rare, în motivaþia absolviriicelor 8 clase jucând un rol important ºi alo-caþiile pentru copii. Dar nici alocaþiile pentrucopii ºi nici bursele sociale acordate prin sis-temul de învãþãmânt20 nu reuºesc sã diminuezepresiunea financiarã perceputã în familiilesãrace. Banii din aceste surse sunt departe dea fi folosiþi pentru nevoile exclusiv educativeale copiilor, atâta timp cât nevoile de bazã al



20 25% dintre copiii înscriºi la ºcoalã primesc burse sociale. Ei provin din familii cu mulþi copii, fãrã niciun fel de sursã de venit.

tuturor membrilor familiei nu sunt asigurate(hranã, îmbrãcãminte, cãldurã). Este demenþionat faptul cã nici una dintre instituþiilelocale nu acordã un alt ajutor special copiilorsãraci din Fulga.

DispensarulStarea de sãnãtate a populaþiei din Fulga

are câteva premise pozitive în ceea ce priveºtespecialiºtii ºi dotarea dispensarului. Dispen-sarul, situat în Fulga de Jos, a fost inclus înprogramul Bãncii Mondiale de finanþare aunitãþilor sanitare din mediul rural. Esteprintre puþinele clãdiri cu etaj din localitate,cu încãlzire centralã ºi hidrofor. Existã 2medici ºi 3 cadre medii sanitare, dintre care, osingurã asistentã locuieºte în Fulga. Ar mai finevoie de o farmacie ºi un farmacist ºi de unmedic pentru cabinetul de stomatologie caredeja existã. Cu excepþia unui singur medic(navetist din Bucureºti) celelalte cadre medi-cale sunt apreciate de cãtre toþi localnicii21.

Lipsa apei potabile curente este factorulcomunitar care afecteazã starea de sãnãtate apopulaþiei din Fulga. Cazurile de intoxicaþii cunitriþi sunt rare, deoarece fântânile cu apãbunã (concentraþie mai redusã în nitriþi) suntcunoscute, dar anul trecut, dupã perioadaploilor, au apãrut 10 cazuri de hepatitã. Maifrecvente sunt afecþiunile digestive, dar aces-tea se datoreazã ºi unui comportament alimen-tar specific (gãtitul cu multã prãjealã). Alteboli cu o frecvenþã mare de apariþie se datore-azã mai degrabã factorilor individuali ºi unuianumit stil de viaþã. Astfel:

- din cauza excesului de sare ºi algrãsimilor de porc în alimentaþie, dupã 50 deani sunt frecvente bolile cardiovasculare, înspecial hipertensiunea arterialã.

- dupã 1989, consumul de alcool estemai mare, în special la bãrbaþi.

- bolile degenerative, reumatice suntfrecvente în Fulga dar ºi în alte localitãþi dinaceastã zonã ºi au legãturã cu munca îngospodãrie ºi la câmp.

Investiþia în starea de sãnãtate nu este laîndemâna tuturor. De cele mai multe ori,oamenii îºi cumpãrã medicamentele prescrisedoar în bolile acute, iar în cazul bolilor cron-ice doar dacã durerile sunt insuportabile saudacã existã o componentã inflamatorie. Pentrudureri uºoare oamenii amânã mersul la medicºi cumpãrarea medicamentelor.

BisericaÎntreaga populaþie din Fulga este de

religie ortodoxã. Existã douã biserici, câte unaîn fiecare sat ºi doi preoþi care îndeplinesc ser-viciile religioase. Cei doi preoþi fac parte din-tre persoanele cele mai respectate ºi deîncredere din sat22, cei mai mulþi dintre inter-vievaþi vorbind laudativ despre ei. Preotul dinFulga de Jos a reuºit sã mobilizeze resursefinanciare din colectivitate pentru renovareabisericii ºi pentru construirea unei fântâni încurtea bisericii, pentru construcþia proprieilocuinþe ºi pentru ajutor în construirea uneimânãstiri într-o localitate vecinã. Dar acþiu-nile actuale ale bisericii nu se îndreaptã cãtrecomunitatea sãteascã, spre segmentul sãrac alacesteia. În toate aceste acþiuni, oamenii nu auniciodatã iniþiativa, ci rãspund unor obligaþiiexterne, nu participã ca membri ai unei comu-nitãþi religioase solidare, ci ca oameni caredau bani ºi produse pentru a fi „în rând culumea“, nu pentru buna relaþie cu Biserica, cipentru buna relaþie cu Dumnezeu.

Biserica vã ajutã?“Biserica o ajutãm noi. Ne cere bani

mereu.“ªi le daþi?“Pãi trebuie sã le dai.“De ce trebuie sã dai?„De ruºine.“„Ne place ºi nouã sã fie frumos la

Sfânta Bisericã.“ „Am dat, sã fiu ºi eu în rând cu

lumea.“

Ionica Berevoescu66


21 Procentul celor care declarã cã au încredere în medici este de 97% în Fulga de Jos ºi 86% în Fulga deSus, medicii situându-se pe primul loc în ceea ce priveºte încrederea în reprezentanþii instituþiilor publicelocale.22 80% dintre subiecþii eºantionului din Fulga de Jos ºi 97% dintre cei din Fulga de Sus declarã cã aumultã ºi foarte multã încredere în preoþi.

Aþi dat ºi pentru mânãstirea dinParepa?

“Da. Am dat cât am avut.“De ce aþi dat?“Biserica meritã. Dacã dãm, poate ne-

o da ºi nouã bunul Dumnezeu.“Mai repede daþi bani la bisericã decât

la ºcoalã?“Pãi dacã ºcoala nu mã ajutã, eu cum

sã dau?“Dar biserica v-ajutã?“Nu, dar ne-ajutã Cel de Sus.“

(Din discuþia de grup cu sãraci din Fulga de Jos)

În reuºita acþiunilor de acest tip suntimportante douã elemente - iniþiativa lideruluiºi potenþialul de participare al populaþiei.Existã participare atâta timp cât miza par-ticipãrii oamenilor este una aflatã la inter-secþia dintre credinþa în Dumnezeu ºirespectarea tradiþiei care spune cã biserica tre-buie sprijinitã de comunitatea sãteascã. Înaceste condiþii, liderul comunitãþii religioasear putea deveni un factor eficient în viaþacomunitarã. Dar, cel puþin pentru Fulga deJos, existã o rupturã între bisericã ºi viaþacomunitarã, preotul adoptând o poziþie de izo-lare faþã de problemele comunitãþii.

CetãþeniiAtunci când oamenii sunt întrebaþi Care

credeþi cã este principala problemã a acestuisat?23, de cele mai multe ori rãspunsul se con-fundã cu dificultãþile materiale individuale.Pentru cei mai mulþi dintre respondenþi, osursã importantã de venit (cea mai importantãsau singura) o reprezintã agricultura. Astfel,sumele mari de platã pentru prestarea servici-ilor agricole, lipsa utilajelor agricole sau chiara pãmântului, sunt frecvent numite ca prob-leme ale satului. Produsele agricole obþinute„nu au valoare“, în condiþiile în care statul „nuare interes pentru agriculturã“. Infrastructuraslab dezvoltatã rãmâne într-un plan secundaral percepþiei, oamenii menþionând mai puþinfrecvent probleme ca lipsa gazelor, a apeipotabile sau a canalizãrii, lipsa telefoanelor

sau curãþenia localitãþii. Referirile la mediuleconomic ne-agricol, la lipsa locurilor demuncã sunt rare. Tot rare sunt ºi persoanelemulþumite, pentru care nu existã nici o prob-lemã, ca ºi persoanele critice la adresaautoritãþilor locale. Este de remarcat faptul cão treime dintre cei care au rãspuns, pentrufiecare sat, nu au avut nici un rãspuns laaceastã întrebare. În concluzie, problemelecomunitare nu sunt definite ca atare decât de oparte micã din populaþie, alte probleme (si-tuaþia materialã personalã, educaþia) blocândspaþiul perceptiv în aceastã direcþie. În core-laþie cu acest fapt, nu existã o presiune dinpartea comunitãþii asupra autoritãþilor localeºi nici iniþiative private de acþiune comunitarã.Existã doar rãspunsul pozitiv la acþiunile ini-þiate de autoritãþile locale.

Cu ce probleme vin oamenii la întâl-nirile organizate de primãrie?

„Cu ce-i chemãm noi. Oameniirãspund când sunt solicitaþi, dar ideile vinde la Primãrie.“

În alte pãrþi se vorbeºte despre rolulde locomotivã al intelectualilor…

„La Fulga nu se poate vorbi desprerolul de locomotivã al intelectualilor. LaFulga au existat cei de la Primãrie, cei de lapartid, care au pus lucrurile în miºcare.“


Autoritãþile localeCe acþiuni de interes comunitar orga-

nizeazã Primãria? Închirierea bunurilor publi-ce, taxele de pãºunat, fertilizatul pãºunilor,repararea drumurilor sau podurilor sunt prin-cipalele teme dezbãtute în adunãrile populareorganizate de cãtre Primãrie. Pentru alte pro-blemele nu existã fonduri la bugetul local ºireprezentanþii Primãriei apreciazã cã nici nupot fi gãsite alte surse de finanþare. „Numaiiluminatul public ne costã milioane de lei ºiacum o sã-l mai oprim ºi pe ãsta, ca sã neajungã banii“. Nici mãcar pentru construireagrãdiniþei din Fulga de Jos nu existã fonduri,deºi aceasta este una dintre prioritãþi pe agen-da Primãriei. „Oamenii ar ajuta cu munca, dar



23 Întrebarea a fost inclusã în chestionarul aplicat în forma deschisã.

bani nu sunt“. Anul acesta bugetul local primita fost mult mai mic decât în anii precedenþi ºibanii nu vor acoperi nici mãcar cheltuielilesalariale. „Cei de la consiliul judeþean nu vorsã ºtie de noi… Eu consider cã am fãcut tot cese putea, din tot sufletul meu“, spune primarulcomunei Fulga. Existã o distanþã între rolurilepe care, ca primar, trebuie sã le joace. ªtiecare sunt problemele comunei, reuºeºte sãgospodãreascã resursele avute, dar estedepãºit de rol în ceea ce priveºte problemamodalitãþilor prin care ar putea obþine maimulþi bani, a cãutãrii surselor de finanþareextra-bugetare. Acest ultim rol nu esteîndeplinit (compensator) nici de viceprimar ºinici de membrii consiliului local.

În consiliul local sunt reprezentate ºaptepartide politice24 din cele zece existente al oraactualã în Fulga. Acesta nu este un semn aldiversitãþii opiniilor politice în Fulga, ci oexpresie a modului în care, folosind politicul,oamenii ajung mai uºor la resurse economice.De cele mai multe ori, nu este vorba de sumefabuloase de bani obþinute prin influenþã.Pentru multe persoane, cei 600.000 leireprezentaþi de indemnizaþia de consilier suntun venit valoros.

„De fapt, nu existã organizaþii politicelocale. La Fulga se face politicã doar cudouã sãptãmâni înainte de alegeri. E vorbadoar de campanie pentru alegerile locale.ªefii de partide candideazã ca primar pen-tru a rãmâne consilieri, ca sã ia 600.000 pelunã.“

(Consilier local, inginer agronom, 44 ani)

În acelaºi timp, luând în considerare dis-tribuþia consilierilor dupã vârstã ºi statutsocio-economic, s-ar putea spune cã ei repre-zintã mai ales pensionarii ºi asociaþiile agri-cole din comunã. Pentru populaþia în vârstãaceasta nu are o semnificaþie negativã, pentruo parte dintre tineri, însã, ea reprezintã oproblemã.

„La noi tinerii nu sunt promovaþi.Conducerea are de la 55 la 70 de ani.Tinerii nu se implicã - nu sunt cooptaþi, darnici nu sunt lãsaþi. Nu au credibilitate. Într-un consiliu care hotãrãºte viaþa unuisat poate c-ar trebui sã vorbeascã ºi unulmai tânãr. S-or potrivi printre aleabãtrâneºti ºi cele spuse de el. …Seformeazã un cerc. Existã un grup deoameni în vârstã care coordoneazã - ºi dis-pare încrederea în tineret. …Partea proastãe cã fiecare consilier îºi vede de interesullui, de interesul comunei, nici unul.“

(Antreprenor, 37 de ani)

Acest punct de vedere nu este unul largîmpãrtãºit, în orice caz, nu este împãrtãºitpublic. În discursurile celor intervievaþi, decele mai multe ori, evaluarea activitãþii pri-marului ºi a consilierilor locali nu se face întermeni de rezultate, eficienþã, criteriile fiindmai degrabã de tip moral ºi relaþional (deexemplu, cinstit-necinstit, politicos-nepoliti-cos, oamenii declarându-se mulþumiþi de fap-tul cã cei de la Primãrie vorbesc „frumos“ cuei). Ca ºi în cazul celorlalte instituþii locale,disfuncþionalitãþile au trei determinãri: acce-sul redus la resursele financiare, lipsa spe-cialiºtilor ºi lipsa de implicare activã a cetãþe-nilor.

Relaþii de schimb ºi asociere

Pentru o mare parte dintre locuitoriicomunei, cele mai multe griji se strâng în jurulsãrãciei ºi familiei. Cei care au copii mici, segândesc cum sã-i întreþinã, cei care au copiideja adulþi, se gândesc cum sã-i ajute în con-tinuare. Interacþiunile dintre rude au aceastãprimã determinare. În al doilea rând, lipsa declaritate a problemei împãrþirii pãmântuluiîntre moºtenitori, apropie ºi mai mult relaþiilede rudenie, dându-le o nuanþã de dependenþã.„Marea majoritate a problemelor, oamenii ºile rezolvã cu rudele“ ºi „numai cu pãrinþii saucopiii te poþi ajuta fãrã bani“ sunt rãspunsurilecel mai frecvent întâlnite în interviurile rea-lizate25. Pentru cele mai multe familii din

Ionica Berevoescu68


24 Vezi Anexa, Tabel 5. Datoritã faptului cã au fost înfiinþate dupã alegerile din 1996, trei partide nu suntreprezentate în consiliul local: PRM, Partida Rromilor, Partidul Pensionarilor.

Fulga, bunurile obþinute în gospodãrie nu suntfolosite doar de membrii permanenþi ai aces-teia. La fiecare sfârºit de sãptãmânã, tineriiplecaþi din localitate vin la Fulga pentru a-ºiajuta pãrinþii la muncile câmpului ºi pentru alua, la întoarcere, produse alimentare 26.„Pãrinþii le mai cresc câte un porc, le mai dauun ou, majoritatea au vaci cu lapte… Aici înFulga de Jos, sunt cam 150 de familii la caretinerii vin sâmbãta ºi duminica“ (bãrbat, 54ani, localnic). Schimbul produse - muncã lasfârºit de sãptãmânã nu este considerat decãtre sãteni drept unul corect. De cele maimulte ori, e prea puþinã muncã, iar cazurile încare copiii îºi ajutã pãrinþii cu bani sunt rare.Însã pãrinþii tinerilor se considerã în continu-are responsabili pentru bunãstarea materialã acopiilor lor, mai ales în cazurile în care copiii„orãºenii“ au din ce în ce mai puþini banipentru mâncare. Astfel, relaþia funcþioneazã casuport economic mãcar pentru unul din ter-menii sãi (fie pentru tinerii cu venituri mici dela oraº, fie pentru bãtrânii de la þarã).

În ceea ce priveºte munca, logicaasocierii relativ necondiþionate din cazul fa-miliei, nu mai funcþioneazã în spaþiul comuni-tar. În afara graniþelor gospodãriei, „numai ceicare au se asociazã“. Cei sãraci nu au nimic dedat la schimb, nu au nimic de împãrþit cuceilalþi. Ar fi propria forþã de muncã, daroamenii nu au încredere cã ceilalþi muncesc lafel de bine, la fel de repede. O excepþie estecazul în care unul dintre parteneri are un tip deresurse de care celãlalt nu dispune - cel careare un cal ºi o cãruþã, de exemplu, poate primiîn schimbul serviciilor de cãrãuºie ajutor lamunca câmpului. Chiar ºi pentru formele deîntrajutorare de tip tradiþional, cum este darulde nuntã, lipsa resurselor devine un obstacol.

La câmp vã ajutaþi cu cineva cu

schimbul?- Nu, fiecare pe pãmântul lui. Pãi nu se

potriveºte munca unui om cu a altuia. Nusapã la fel de bine. Pune pãmântul peburuianã ºi dup-aia ce fac?

- Vorba aia - „Pune negru peste verde,când boierul nu te vede“.

- Numai dacã, de exemplu, dumnealuiare cal ºi-i spun sã-l ajut la sapã ca sã mãajute cu cãruþa.

N-aveþi încredere în el cã munceºte lafel de bine?

- Nu. Dacã am pãmântul meu, eu îlsap. Cã porumbul trebuie sã fie ca o floareîn ghiveci, fãrã nici un fel de buruianã.

La nunþi se ajutã oamenii?- Numai neamurile. ªi vecinii, dar mai

puþin.Cu ce se ajutã?- Cu darul. ªi la pregãtirea mâncãrii.

(Din discuþia de grup cu sãraci dinFulga de Jos)

- Nici nunþi nu-ºi mai fac oamenii lacãminul cultural. Doar se cãsãtoresc sauînchiriazã un cort. Acum nunta e o loterie.Nu poþi sã mizezi cã vine lumea la nuntã.

(Bibliotecara din comuna Fulga, 35 de ani)

Timpul liber la Fulga este timpul zilelorde sãrbãtoare religioasã. Dacã vremea estefrumoasã, oamenii se strâng în faþa porþii, îngrupuri de 5-10 persoane, „care sunt vecini.Mai stau la poartã ºi cei care au venit în vizitãla cineva, dar pe urmã intrã în casã“. De celemai multe ori, grupul bãrbaþilor este separatde cel al femeilor. „Bãrbaþii vorbesc de-alelor, femeile de-ale lor.“ Despre ce anumevorbesc? „Cã i-a scos puii cloºca la una sau cãi-a fãtat un animal, cine trece pe drum… E o



25 Din datele rezultate din anchetã (Întrebarea „Cui aþi cere ajutorul pentru munci agricole, gospodãrie,împrumut de bani?“), atunci când oamenii rãspund cã au la cine apela pentru ajutor, cei solicitaþi sunt, încvasitotalitatea cazurilor, rude (vezi Anexa, Tabel 12), atât din acelaºi sat cât ºi din mediul urban. Suntde menþionat ponderile semnificative pentru rãspunsurile de tipul „nu aº avea cui sã cer ajutorul“ ºi „n-aºcere ajutor nimãnui“. În cazul gospodãriei ºi a muncilor agricole, mai degrabã oamenii n-ar cere nimãnuiajutorul, în schimb, pentru cãutarea unui loc de munca, nu ar avea cui sã-l cearã.26 Aceastã formã de schimb între rude apare descrisã în literatura româneascã sub numele de „gospodãriemixtã difuzã“ (V. Mihãilescu, „Douã sate în tranziþie“, Revista de Cercetãri Sociale , 1997). Miza aces-tui schimb, aºa cum a fost observat în satul Crãsani, dupa pãrerea autorului, nu este una de tip economic,ci de tip relaþional.

fatã aici, care a fãcut copil de fatã ºi l-a dat laþigani cã n-o mai primeau pãrinþii acasã…“Astfel, la sfârºitul unei zile de sãrbãtoare,sãtenii ajung sã împãrtãºeascã toate eveni-mentele noi ale satului. O altã parte a timpuluiliber este ocupat cu televizorul ºi viaþa defamilie pentru femei, sau prin cârciumi, decãtre o parte dintre bãrbaþi. Pentru cei maimulþi din Fulga, viaþa obiºnuitã pare a fiîmpãrþitã între muncã ºi odihna pasivã de lasfârºit de sãptãmânã. Nu existã nici o formãde asociere voluntarã culturalã, oamenii nu seîntâlnesc sã facã ceva împreunã, nu mai ajungnici mãcar la spectacolele de muzicã popularãorganizate o datã pe an de cãtre Casa deCulturã din Ploieºti.

În viaþa de zi cu zi, locuitorii comuneiFulga nu se ajutã decât cu rudele, sunt repliaþiasupra propriei gospodãrii. Dar existã ºimomente în care se pun în miºcare oameni ºiresurse, pentru a atinge un scop comun.Acestea sunt acþiunile cu mizã economicã saureligioasã, în acest fel au reuºit cei din Fulgasã participe la cele câteva acþiuni iniþiate dePrimãrie sau sã strângã bani pentru acþiunileBisericii.

Coopereazã oamenii în Fulga?„Nu prea am vãzut iniþiative de-astea.

Dar dacã cineva ar avea o idee, ar cãpãtasprijin. Dar trebuie sã existe un om cu ominte mai luminatã, care sã le spunã.Existã cooperare între oameni, dar nu suntmulþi oameni cu iniþiativã. Trebuie sã aihar.“

(Asistentã medicalã, 49 de ani, localnicã)

Cele câteva acþiuni colective aflate de lalocalnici au acest scenariu - persoana cu iniþia-tivã (lider instituþional) defineºte în mod pu-blic ca problemã un anumit aspect al vieþiicomunitare ºi propune o modalitate derezolvare, iar cea mai mare parte dintre local-nici recunosc necesitatea acþiunii sau lipsa

unei alternative ºi sprijinã rezolvarea proble-mei. Acesta este modul în care au luat fiinþã ºiasociaþiile agricole din Fulga. Modul de con-stituire ºi funcþionare a Societãþii „Liber-tatea“, asociaþia agricolã cu cel mai marenumãr de membri ºi suprafaþa cea mai mare deteren arabil din Fulga de Jos, sunt ilustrativepentru aceste forme de asociere comunitarã.

Când s-a înfiinþat comisia de lichidare aCooperativei Agricole din Fulga de Jos, ulti-mul preºedinte al C.A.P. a organizat un grupde iniþiativã, format din 22 de persoane.

„…oameni pe care îi cunoºteam, încare aveam încredere, care aveau pãmântmai mult (3-7 ha). Nu-mi sunt rude, niciprieteni, dar îi ºtiam cã sunt gospodaridintr-o activitate a mea la C.A.P. deaproape 40 de ani. Eu lucrez aici (fostulC.A.P.) din 1962. Am fost tehnicianagronom la început, pe urmã ºef de fermã ºipreºedinte de C.A.P. pânã la revoluþie.“

A anunþat prin afiºe ºi de la om la om oadunare generalã pentru înfiinþarea unei soci-etãþi agricole.

„Lumea se aºtepta, se întreba cã cefacem cu pãmântul. Noi încã de la ºedinþeleC.P.U.N. pusesem problema, mai apãruserãºi alte persoane cu intenþii, în sfârºit, ºibune ºi rele… Mie nu mi-a fost fricã ºi amavut încredere în oameni. Au mai venit ºide la judeþ inginerul A., un cunoscut dinzonã care în prezent este senator (pe vre-mea aceea lucra la Ciorani ºi era membruC.P.U.N. de Prahova27.“

Pregãtise deja, pentru ºedinþã, un statutcadru al Societãþii. În salã erau peste 400 deoameni… S-a trecut la constituirea consiliuluide administraþie al societãþii, ajutat deinginerul A. Propus din salã, fostul preºedintede C.A.P. este ales în funcþia de preºedinte alSocietãþii.

„Oamenii mã ºtiau dinainte, ca

Ionica Berevoescu70


27 Inginerul A. era preºedintele fostei Uniuni Judeþene a Cooperativelor de Producþie. Acum estepreºedintele onorific al Federalei Producãtorilor Agricoli din judeþul Prahova. Aceasta Federalã a ajutatdin punct de vedere juridic la constituirea Societãþii „Libertatea“. Inginerul A. a participat ºi la adunãrilesimilare de înfiinþare a societãþilor agricole în localitãþile vecine (Ciorani, Sãlciile, Boldeºti-Grãdiºte).

preºedinte de C.A.P. ªi s-au înscris 562 depersoane.“

(Preºedintele Societãþii agricole„Libertatea“, fost preºedinte de

C.A.P. pânã în 1990)

Proprietarii de pãmânt arabil din Fulgade Jos au avut de ales între „Libertatea“, con-stituitã practic pe scheletul fostului C.A.P. ºi oasociaþie familialã „1 Decembrie“ înfiinþatãde cãtre un fost salariat în mediul urban.

Cum s-a format asociaþia ºi cum deoamenii au vrut sã lase pãmântul în aso-ciaþie?

- Noi n-am mai ºtiut unde era pãmântulºi-atunci s-au format asociaþiile. ªi noi, careeram deja la Colectiv, am rãmas în asociaþiaasta mare (n.n. „Libertatea“). ªi-au mai fãcutºi alþii asociaþii. S-a trecut care unde a vrut….Ce era sã fac eu cu pãmântul, când ei aveautractoare cu ce lucra? ªi-am avut ºi noi unfond acolo, cã nu ne-a mai dat banii pe care îiaveam de luat dupã norme. ªi din astea au luatei tractoare, maºini, ca sã aibã cu ce lucra.Ãºtia de la asociaþia mare are fond ºi chiardacã nu pot eu sã dau, dã ei.

- Ne-am hotãrât singuri unde ne trecem.Cã ce sã mã duc eu la ãia particulari, am zis sãstau aicea, unde m-am învãþat (n.n.“Libertatea“, fostul CAP). Ce-o face toatãlumea care e cu noi aicea, om face ºi noi.

- Am rãmas în asociaþie cã aveam numai2 pogoane. Ce sã-l iei sã-l mai muþi, cã de-abia râde lumea de noi.

- Eu am avut de luat pãmânt cã am lucratla CAP, cã de la pãrinþi n-am avut. ªi l-amlãsat în asociaþia mare (“Libertatea“), cã laparticulari era ºi mai rãu. Ãºtia ne mai îngã-duie cu datul.

(Din discuþia de grup cu sãraci din Fulgade Jos)

Astfel, din perspectiva preºedintelui deasociaþie, înfiinþarea societãþii a avut ca ele-mente cheie iniþiativa susþinutã atât local(grupul de iniþiativã) cât ºi regional (inginerulA.), încrederea lui în foºtii colegi de muncã ºifaptul cã oamenii din sat îl cunoºteau ca fostpreºedinte de C.A.P. Din perspectiva celorcare s-au înscris cu pãmântul în Societatea„Libertatea“, celelalte douã alternative -

folosirea individualã a pãmântului sauînscrierea în cealaltã asociaþie - ar fi fost maicostisitoare, iar statutul de foºti lucrãtori înC.A.P. devenea un avantaj numai prin aparte-nenþa la „Libertatea“. Pe de altã parte, au exi-stat ºi motivaþii ne-raþionale, de tip mimetic -„facem ce face lumea“, obiºnuinþã - „unde m-am învãþat“ sau afectiv - „ne facem de râsullumii“.

În Fulga de Sus dintr-o singurã societateagricolã cu statut juridic înfiinþatã în 1991(„Flora“), s-au desprins, începând cu 1993,cele 11 asociaþii familiale existente la oraactualã. Motivul principal a fost nemulþumireamembrilor faþã de rezultatele obþinute în aso-ciaþie. Dupã pãrerea celor intervievaþi, asoci-aþiile familiale sunt constituite mai degrabã pecriterii de rudenie ºi vecinãtate în raport cuºeful de asociaþie. În unele cazuri, oamenii semutã dintr-o asociaþie în alta, în cãutarea unuiºef de încredere.

„Oamenii nu prea au încredere unii înalþii. Au ales asociaþia în care oamenii suntmai de încredere, nu furã, sau în care furã celmai puþin… E mai bine cu asociaþii, pentru cãoamenii sunt bãtrâni, pentru cã se elibereazãmai uºor titlurile de proprietate, pentru cã încazul ãsta Primãria nu mai are nici o rãspun-dere.“

(Inginer camera agricolã, fost primar)Se poate spune cã asociaþiile agricole din

Fulga reprezintã ºi o formã de împãrþire aresponsabilitãþii. Primãria, însãrcinatã cueliberarea titlurilor de proprietate, are osarcinã mult mai uºoarã decât în localitãþile încare oamenii ºi-au luat pãmântul pe vechileamplasamente ºi în care numãrul litigiilor estemare. Cei care sunt în vârstã sau nu au banipentru plata lucrãrilor agricole ºtiu cã pot lãsapãmântul „în administraþia asociaþiei“ sau înarendã, primind o parte dintre produseleobþinute pe suprafaþa de pãmânt aflatã în pro-prietate. În cazul lor, responsabilitatea estepreluatã de cãtre asociaþie doar parþial. Ceicare nu-ºi plãtesc taxele pentru serviciilemecanizate primesc suprafaþa de culturã înzone defavorizate, mai puþin productive, astfel, sãrãcia celor sãraci se perpetueazã de laun an la altul.

În constituirea ºi funcþionarea asociaþi-



ilor agricole, încrederea ºi cooperarea nureprezintã decât piese fragmentare, disparate.Ceea ce este deficitar în aceste forme deasociere sunt tocmai suportul valoric - încre-derea ºi cultura deschiderii. Inconsistenþaacestor elemente este reflectatã nu numai îninteracþiunile sociale de la nivel inter-indivi-dual (vezi ºi întrajutorarea oamenilor), dar ºila nivel inter-instituþional. La Fulga nu existãcolaborare, fiecare reprezentant de instituþiedeclarând cã sintagma „nu ne deranjãmreciproc“ caracterizeazã cel mai bine legã-turile cu celelalte instituþii. Primãria nu „cola-boreazã“ cu celelalte instituþii decât înîndeplinirea sarcinilor administrative pre-scrise de funcþia ei.

„Înainte era foarte multã cooperare.Cã nu treceau douã zile ºi ne întâlneam.Sau la Primãrie, sau la C.A.P., sau laComitetul de Partid. Atunci eram chemaþila ordine. Acum nu te mai întreabã nimeninimic.“


„Înainte“ exista un nucleu local,reprezentat de cãtre ºefii principalelor insti-tuþii locale publice, a cãrei coeziune eramenþinutã prin mecanisme bazate pe intereseºi obligaþii prescrise de partid ºi de funcþie,cooperarea era „impusã“ prin „chemarea laordine“. Acum, deºi o parte dintre vechiireprezentanþi ai instituþiilor se aflã tot în pozi-þii cheie, legãturile dintre ei nu par a fi active.Puþine sunt lucrurile despre care am aflat cã lefac împreunã - jocul de remi ºi câteva întâlniriînainte de alegerile electorale din 1996, pentruincluderea de noi membri în organizaþiilelocale de partid ºi pentru propunerea de candi-daþi la postul de primar. Nu am aflat desprenici o acþiune în care relaþiile dintre ei sã fifuncþionat în beneficiul comunitãþii.

Dezvoltarea unui mediu de încredere ºitoleranþã în Fulga are premise slabe. Dinpunct de vedere cultural-istoric, nu existã otradiþie a cooperãrii, ci doar acþiuni solitare.Din perspectiva fondului valoric actual, ter-

menii discursurilor celor intervievaþi ºirãspunsurile la întrebãrile directe din ches-tionar28 sugereazã mai degrabã pãstrarea aces-tui deficit. În condiþiile unei populaþii puþindiverse, puþin educate ºi izolate, formareaunei culturi a deschiderii are nevoie de operioadã de timp ceva mai îndelungatã.

AntreprenoriatÎn comuna Fulga numãrul celor care au

investiþii în sectorul privat ºi numãrullocurilor de muncã asigurate sunt foarte mici.În domeniul agricol existã 3 societãþi agricolejuridice ºi 15 asociaþii familiale, iar în dome-niul neagricol, 5 societãþi comerciale (în pro-prietatea cãrora se aflã 16 magazine mixte) ºi2 societãþi cu activitate de producþie (morãritºi brutãrie). Asociaþiile agricole au fost înfi-inþate pe structura vechilor Cooperative deProducþie, magazinele mixte au înlocuit ºicompletat magazinele de stat existente pânã în1990, unitãþile de producþie ºi servicii demorãrit au continuat activitatea vechilor moriaflate în proprietatea statului. Activitãþile eco-nomice private sunt practic o continuare acelor existente ºi înainte de 1989, neexistândnici un caz în care investiþia sã fie fãcutã într-un domeniu neexploatat pânã în acel momentîn Fulga.

“Nu s-a înfiinþat nimic altceva fiindcãnu s-a pomenit aici aºa ceva. Oamenii nuau avut de la cine învãþa ºi nici n-a fost cer-inþã.“

(Primarul comunei Fulga)„Cred cã în satul ãsta sunt mulþi care

au bani mai mulþi ca mine, dar le e fricã sãporneascã o afacere. Le e fricã de sãrãcie.În afarã de mine, mai e unul singur care areproducþie.“

(Antreprenor, 37 de ani)„ªi eu aveam dupã revoluþie bani sã

deschid o societate, dar n-am avut curaj.Nu sunt fãcut pentru afaceri, n-am talent.“

(Viceprimar, 56 ani, fost ºef de secþie la S.M.A.)

„Cine-a trãit bine pe timpul lui

Ionica Berevoescu72


28 Numai în categoriile de „români“, „sãraci“ ºi „noii veniþi în localitate“, majoritatea celor chestionati auîncredere (vezi Anexa, Tabel 14). Pentru alte grupuri etnice (rromi, evrei, maghiari, germani) ºi pentrustrãini, mai puþini de jumãtate declarã cã au încredere.

Ceauºescu, ãla are ºi-acuma ºi mergeînainte. Dacã a avut 100 de mii la revoluþie,a investit în cârciumã, în tractor, ºi-acumatrãieºte. Noi amãrâþi am fost atunci,amãrâþi suntem ºi-acuma.“

(Din discuþia de grup cu sãraci dinFulga de Jos)

În corelaþie cu izolarea comunei ºi capi-talul uman scãzut, lipsa modelelor, lipsacererii ºi lipsa specialiºtilor sunt cele treitipuri de explicaþii locale pentru ponderearedusã a sectorului privat în Fulga. Lipsaresurselor financiare ºi a aptitudinilorantreprenoriale sunt factorii care, dupã pãre-rea localnicilor, explicã la nivel individualluarea deciziei de a deveni sau nu antreprenor.Astfel, antreprenorii din Fulga sunt maidegrabã cazuri individuale ºi nu reprezentanþiiunui segment consistent al populaþiei.

Antreprenori în agriculturã: cazulsocietãþilor „Libertatea“ ºi „Flora“

Asociaþiile agricole din Fulga nu auacelaºi nivel de dezvoltare ºi nici acelaºi statutal proprietãþii bunurilor. Societãþile juridice autractoarele ºi dependinþele în proprietateamembrilor asociaþiei. O parte dintre asociaþiilefamiliale foloseºte tractoare aflate în propri-etatea ºefilor de asociaþie, iar cealaltã partefoloseºte serviciile proprietarilor individualide tractoare din comunã sau ale Partimec-ului.Dupã suprafaþa pãmântului în folosinþã ºinumãrul de tractoare aflate în proprietate,societãþile juridice sunt cele mai dezvoltate.Societatea „Libertatea“, din Fulga de Jos, areo suprafaþã de 1450 ha teren arabil ºi unnumãr 9 tractoare, iar Societatea „Flora“, dinFulga de Sus, are o suprafaþã de 1.234 ha terenarabil ºi un numãr de 4 tractoare. Asociaþiilefamiliale au în medie 30 ha de pãmânt ºi unul,douã sau nici un tractor. Relativ acelaºi estemodul în care oamenii îºi lucreazã pãmântulîn asociaþii, fie juridice, fie familiale, darpreþurile plãtite pentru lucrãrile agricolemecanizate ºi cantitatea de produse primite pesuprafaþa în proprietate sunt diferite.

„Utilajele Societãþii „Libertatea“ suntale oamenilor. Persoanele care s-au înscris

în Societate s-au înscris ºi cu niºte pãrþisociale - valoarea pãmântului în proprietateºi a normelor lucrate în C.A.P. Aceºti baninu sunt reali, dar se aflã în construcþiile pecare le avem… Diferenþa între „Libertatea“ºi alte societãþi, este cã aici membrii asoci-aþiei sunt proprietarii utilajelor. Preþurile,deci, diferã - acolo le hotãrãºte ºeful deasociaþie, cã e patron, iar aici noi, prin cal-cule… Având utilajele noastre, noi aplicãmo reducere de 25-30%.“

(Preºedintele Societãþii „Libertatea“)

Pentru fiecare asociaþie, existã o listã cutoþi posesorii de pãmânt, iar la începutul anu-lui, se face o programare cu tipul de culturã ºisuprafaþa pe care omul doreºte sã o cultive.Omul stabileºte ce ºi cât, asociaþia unde ºi câtcostã. „Omul se programeazã cu ce vrea el,însã cultura o facem în tarla, nu dispersatã.Cultura de pepeni, de exemplu, o avem înaceeaºi solã. Pe aceastã bazã se calculeazãnecesarul de sãmânþã.“ Oamenii plãtesclucrãrile agricole executate în cadrul asoci-aþiei. „Porumbul, floarea soarelui, pepenii, noidoar le însãmânþãm ºi anunþãm o datã la carele dãm oamenilor parcelele cultivate,suprafaþa cu care s-au înscris. ªi omul ºi-lmunceºte (îl sapã) ºi ºi-l culege. Produsele leia în întregime acasã. Existã ºi maºini pentrurecoltare ºi omul poate sã plãteascã… Darmajoritatea acum au cai ºi se duc cu caii sã-ºiia porumbul.“ Pentru culturile de cerealepãioase, membrii asociaþiei doar plãtesc chel-tuielile de întreþinere a culturii, iar la sfârºitulperioadei de recoltare primesc o cotã parte dinprodusele obþinute.

La ora actualã, Societatea „Libertatea“(Fulga de Jos) este mai dezvoltatã decâtSocietatea „Flora“ (Fulga de Sus). Ambele auavut acelaºi punct de pornire - cele douãC.A.P.-uri din localitate ºi constituirea soci-etãþilor pe baza pãrþilor sociale ale membrilor.Preºedinþii celor douã societãþi sunt foºti ºefiîn cadrul Cooperativelor de Producþie. Darorientãrile valorice ale reprezentanþilor celordouã asociaþii (atitudinea faþã de risc ºifolosirea specialiºtilor) creeazã istorii diferite.

Dupã înfiinþare, prima acþiune în cadrulsocietãþii „Libertatea“ a fost investiþia în utila-



Ionica Berevoescu74


je agricole. În 1992 conducerea asociaþieidecide sã ia credite în valoare de 12 milioane,la care se adaugã profitul din activitatea peanul precedent ºi contribuþii ale membrilorasociaþiei. „…La ora actualã avem utilajeagricole cu care ne acoperim 70-80% dinnecesarul de lucrãri mecanice. Suntem nevoiþisã apelãm ºi la particularii din sat care au trac-toare, cu contract de colaborare. Ne-ar maitrebui 8 - 10 combine ca sã terminãm recolta-tul în perioada optimã de 10 zile, dar ar fi buneºi 4, 5. Se pune problema banilor… Acum numai e rentabil sã iei credite, pentru cã ar fifoarte dificil sã înapoiem banii.“

Societatea „Flora“ a pierdut perioa-da favorabilã împrumuturilor la bancãºi în primii trei ani de zile, asociaþia aînregistrat un regres. O parte din mem-brii se retrag din asociaþie, iar cealaltãparte hotãrãsc schimbarea preºedinteluisocietãþii. Noul ºef reuºeºte sã obþinãrezultate mai bune, dar activitãþile agri-cole devin din ce în ce mai puþin prof-itabile. Nu vrea sã riºte împrumutândbani la bancã, aºa cã amânã cumpãrareade utilaje agricole. Are mai puþine trac-toare decât ar avea nevoie, dar aºteaptãsã strângã toþi banii necesari din profitulobþinut.

La „Libertatea“, în ultimii doi ani, pentrumembrii care nu au bani sã plãteascã lucrãrilemecanizate, pãmântul este „luat în adminis-traþia societãþii. Nu în arendã, ci în adminis-traþie. Din produsele realizate pe suprafaþa luide pãmânt, îngrijitã pe cheltuiala societãþii,proprietarul primeºte 30%… Anul acesta amavut 512 ha în acest regim. Dupã mine, situ-aþia va lua proporþii.“ Nu e mai rentabil pen-tru oameni sã nu facã nimic ºi sã ia 30%?„Nu e mai rentabil totdeauna. În anumite situ-aþii, da. În anii în care producþiile sunt mici, emai rentabil. Când producþia e mai micã e maiprost pentru cel care-ºi plãteºte lucrãrile.“

ªeful societãþii „Flora“ refuzã sã iapãmânt în administraþie sau în arendã - „pentru cã nu renteazã. Cei care nu aucu ce plãti mai sunt îngãduiþi.“

Cum este vãzutã „Libertatea“ de

cãtre oamenii din sat? „Pentru cã avem sis-temul mai bun, pentru cã suntem maiserioºi, acum existã 60-70 de cereri demutare din societatea „1 Decembrie“ în„Libertatea“. Dar nu putem noi sã primim,pentru cã ei nu au pãrþi sociale ºi nici n-amavea tractoare suficiente. Nu ne-am descur-ca aºa bine ºi nici oamenii care sunt în aso-ciaþie n-ar fi de acord. Dacã nu ai tractoaresuficiente pentru suprafaþa de pãmânt pecare o ai, nu e rentabil…“

La ora actualã, majoritatea celor careau plecat de la „Flora“ vor sã vinã înapoi,dar fiindcã numãrul de maºini agricole estemai mic decât ar fi necesar, aceste cererideocamdatã nu sunt satisfãcute.

Aveþi angajaþi la Societatea„Libertatea“? Mai aveþi nevoie? „Sunt eu,contabila, ajutorul de contabilã, tractoriºtii ºimecanicii. Aº mai avea nevoie de un ingineragronom, dar nu ºtiu de unde sã-l iau. Sau sãformez pe cineva…“

Aveþi angajaþi la Societatea „Flora“?Mai aveþi nevoie? „Am tractoriºtii. În rest,nu mai am nevoie. Mã ajut cu familia.

Este dificil de spus dacã orientarea spreevitarea riscului ºi spre rezolvarea proble-melor asociaþiei în familie (caracteristice ºefu-lui de societate din Fulga de Sus) reprezintã ostrategie neadecvatã în condiþiile actuale.Împrumuturile la bancã sunt considerate cairaþionale de cãtre majoritatea investitorilor,iar locurile de muncã pentru membrii familieisunt dificil de gãsit în altã parte. Astfel, orien-tãrile diferite ale celor doi reprezentanþi aisocietãþilor agricole juridice sunt mai degrabãinfluenþate de definirile de context ºi a situ-aþiei materiale a propriei gospodãrii.

Preºedinþii ambelor societãþi sunt depãrere cã asociaþiile familiale nu reprezintã oconcurenþã serioasã, deoarece nu au dotareacorespunzãtoare cu utilaje agricole, în plus,mare parte dintre ºefii asociaþiilor familialesunt pensionari, proveniþi din alte domeniidecât agricultura. Pe de altã parte, o mãrire asuprafeþei de pãmânt administratã de fiecaredintre cele douã societãþi nu reprezintã omodalitate de dezvoltare, în acest sens, asoci-aþiile familiale participând la realizarea unui

echilibru.Problemele cu care se confruntã cele

douã asociaþii sunt comune oricãruiantreprenor în agriculturã. O parte dintre cul-turi au devenit nerentabile, în special datoritãlipsei unei pieþe de desfacere ºi a preþurilorfoarte mici pentru produsele agricole. Deºipânã acum tot pãmântul a fost lucrat, inclusival celor sãraci, pentru anii viitori estimãrilesunt pesimiste, în condiþiile în care evoluþiaeconomiei ºi legislaþiei româneºti nu pare a fideloc una bunã. Astfel, chiar în condiþiile încare pãmântul nu mai este fãrâmiþat ci se aflãîn asociaþii, existã unelte agricole ºispecialiºti, tipul de culturã este schimbat înfuncþie de productivitate dar ºi de cererea depe piaþã, rentabilitatea fermelor agricolerãmâne sub semnul întrebãrii.

Antreprenori în comerþ: magazinulmixt „Tiba SRL“

Tiba SRL este unul dintre cele 8 maga-zine mixte din satul Fulga de Jos. Principalulrol este cel de bar, dar în incinta magazinuluipoþi gãsi ºi produse alimentare. Patronul, învârstã de 36 de ani, provine dintr-o familie cu5 copii din Fulga de Sus. „Pãrinþii nu prea auavut posibilitatea sã mã dea la ºcoalã.“ Pânã în1990 a lucrat ca strungar în Ploieºti. În timpulliber dãdea filme video - „în ‘88 - ‘89, într-osâmbãtã ºi duminicã în care dãdeam videocâºtigam cât un salariu pe o lunã“. O perioadãde timp, a reparat casetofoane ºi radiouri, într-o altã perioadã de timp a organizat dis-cotecã în sat. Întotdeauna a fãcut câte cevapentru a câºtiga un ban în plus. „Dacã era tre-abã de bani, fãceam.“ Din 1990 pânã în 1997,lucreazã ca electronist la „Semafoare“ înPloieºti. Patronul de la „Semafoare“ aveadeschis un magazin ºi i-a propus sã devinãasociat, dar, dupã ce afacerea a început sãmeargã, a fost dat la o parte. La „Semafoare“a mai lucrat în continuare, pânã când cineva i-a spus patronului lui cã îl furã atunci cândface aprovizionarea. Astfel, pleacã de la„Semafoare“ în 1997 ºi se angajeazã la firmacompetitoare, la care lucreazã ºi acum. Firmadin Fulga de Jos, al cãrei proprietar este, adeschis-o acum 1 an, în asociere cu un prietendin localitate, pe care l-a cunoscut în perioada

în care dãdea discotecã în sat. Fiecare parten-er a contribuit cu câte 11 milioane. Au sub-închiriat spaþiul în care este acum magazinul,au plãtit toate taxele ºi „treaba a început sãmeargã“. Au deschis ºi un al doilea magazin,tot în sat, dar în altã zonã. În momentul defaþã, se va separa de prietenul lui ºi fiecare varãmâne cu câte un magazin. „Ne vom împãrþimarfa frãþeºte ºi fiecare va merge pe drumullui“. Decizia de separare a fost luatã decelalalt partener - „cât timp mai suntem pri-eteni, ca sã nu ne certãm pe urmã… Eu amavut încredere ºi în primul asociat ºi în cel deacum. Totuºi, eu cred cã-mi va fi mult maibine când voi fi singur.“

Deºi la început soþia nu a vrut sã lucrezeca vânzãtoare, acum nu mai vrea sã renunþe.ªi cealaltã gestionarã de la magazin face partetot din familie - este sora lui. „Ca sã pot sã amîncredere.“ În total sunt trei angajaþi în firmã:soþia, sora ºi gestionarul de la celãlalt magazin(cunoºtinþã a asociatului). „De celãlalt nu suntînsã mulþumit, cã treaba nu merge la fel debine.“ Pentru aprovizionare are un ºofer(cunoºtinþã a asociatului) ºi o maºinã Dacia cucare zilnic aduce marfa de la Ploieºti. Pentrucontabilitate îi ajutã tot o cunoºtinþã a asocia-tului. A avut ºi o cunoºtinþã jurist, dar cum afost o experienþã nefericitã, acum apeleazãdoar la notariat.

Pentru anul urmãtor se gândeºte sãpãstreze magazinul ºi sã se mai extindã „Darîmi dau seama cã pentru asta am nevoie depile ºi relaþii“. Vrea sã preia o parte din activi-tatea societãþii din Ploieºti la care este acumangajat. Are deja o promisiune, dar crede cãmai are nevoie de o recomandare. Serviciul ºi-l va pãstra în continuare, atâta timp câtpatronul lui „nu zice nimic“.

De ce aþi deschis un butic?„Pãi altceva nu aveam ce sã fac. Nu

vãd ce altceva ar merge în Fulga.“Dar o unitate de micã producþie?„Nu cred ca ar merge. A avut cineva o

brutãrie ºi nu a mers pentru cã sunt multebrutãrii în localitãþile din jurul comunei.Trebuie sã mai dispui ºi de bani, iar decredite nici nu poate fi vorba. Eu nu m-amîmprumutat niciodatã la bancã ºi nici nu osã mã împrumut vreodatã. Nu am



încredere.“De la altcineva, rude, prieteni, v-aþi

împrumutat?„De la prieteni, nu de la rude, pentru

cã mai repede faci treabã cu un strãin. Mairepede gãseºti înþelegere la un om strãin,care te cunoaºte de om serios… Iar eu numã duc la oricine sã cer, doar la cei care auºi ºtiu cã mi-ar da“

Ce faceþi cu banii câºtigaþi?„Îi schimb în valutã.“Pentru ce?„Ca sã mã extind. Dacã se iveºte ceva,

sã pot investi imediat.“Aþi sponsorizat ceva în comunã?„Nu. ªi nici nu mã gândesc sã o fac.“De ce?„Pentru cã pe mine nu m-a ajutat

nimeni. Doar daca nu aº avea ce sã fac cubanii.“

Prieteni aveþi?„Doar la serviciu. Dintre localnici,

nu.“Pentru patronul magazinului „Tiba

SRL“, experienþa personalã a avut un rolhotãrâtor în învãþarea câtorva principii: 1) trebuie sã faci mereu câte ceva pentru aavea bani ºi trebuie sã ai bani, ca sã fii pregãtitcând se iveºte o oportunitate; 2) nu poþi aveaîncredere decât în subalternii rude saucunoºtinþe personale ºi nu te poþi împrumutadecât de la strãinii cu o situaþie materialãbunã, care te cunosc de om serios; 3) dacã tunu ai fost ajutat, nu trebuie sã ajuþi pe altul.Astfel, pentru acest patron, succesul în afacerieste determinat de muncã ºi perseverenþã, darºi de funcþionarea relaþiilor utile. Nici întraju-torarea ºi încrederea, dar nici inovaþia, nu tre-buie sã facã parte neapãrat din reþetã.

Antreprenori în producþie: Moaradin Fulga de Jos

Moara din Fulga de Jos este una dintrecele trei mori aflate în proprietatea uneifamilii din Fulga. El are 37, iar ea 36 de ani, ela terminat un liceu de mecanicã, iar ea, filolo-gia. Dupã liceu, el s-a angajat la panificaþie înPloieºti, gãsindu-ºi serviciul cu ajutorul tatãluisocru, morar în Fulga de Jos. Pentru cã pãrinþiilor nu aveau alþi copii mai aproape, au avut un

fel de înþelegere în momentul în care s-aucãsãtorit - sã încerce sã fie cât mai aproape deFulga. Au stat la Ploieºti o perioadã, timp încare ea a fãcut naveta în Fulga, unde erasuplinitoare. Când s-a ivit posibilitatea unuiloc de muncã pentru el la moara din Fulga,unde era angajat tata socru, ºi-au fãcut casã (în1990) ºi s-au mutat aici. Dupã ce tata socru sepensioneazã pe caz de boala, el preia afacereaºi, în 1992, reface moara þãrãneascã din Fulga(prima moarã). Între 1995 ºi 1996 a refãcut ºimoara din spatele casei (a doua moarã) ºi acumpãrat utilajele necesare. În 1996, participãla licitaþie ºi cumpãrã moara din Drãgãneºti (a treia moarã). Pentru aceste investiþii o partedin bani au provenit din banii economisiþi dinsalariile de dinainte de ‘90, investiþi în maºinicumpãrate ºi apoi vândute cu profit. Cu o altãparte din bani a fost ajutat de cãtre tata socru.Afacerea cu moara a mers bine o perioadã detimp, dupã care lucrurile s-au schimbat. Pe de-o parte au apãrut ºi alte noi mori, pe de altãparte, produsele finite se vând foarte ieftin. Înzonã este principalul furnizor de astfel de ser-vicii, clienþii pe care i-a pierdut prin apariþiaconcurenþei sunt din zone mai îndepãrtate. Afost nevoit sã apeleze la serviciul de comer-cializare a produselor, pentru cã altfel n-ar fiavut nici o ºansã sã-ºi plãteascã impozitele.Achiziþioneazã grâu, îl transformã în fãinã ºitãrâþe, pe care le vinde. „Dar piaþa e preaaglomeratã, plãþile nu se fac la timp. …Ca sãnu stai degeaba, trebuie sã subþiezi preþul laserviciul de morãrit pentru cetãþeni.“

În perioada 1992-1996, încearcã sãinvesteascã ºi în altceva decât în moarã. Îºideschide un bar restaurant, dar este furat decãtre angajatul sãu ºi îl închide. Îºi face o micãbrutãrie ºi încearcã sã vândã în sat pâinea.„Brutãria nu a mers. Câºtigi mai bine dacã ieipâinea ºi doar o comercializezi. Aºa cã în ulti-ma vreme am fãcut doar simigerie, în perioa-da sãrbãtorilor.“ Magazinul pe care ºi-ldeschide merge încã de la început. „Într-untimp foarte scurt am putut sã îmi iau maºinã.Dar lucram zi ºi noapte. Am renunþat pentrucã erau prea multe hârtii ºi prea multe taxe. ªimai am ºi acum câteva milioane de strâns prinsat de la datul pe datorie….“

Nu se ocupã de agriculturã pentru cã nu

Ionica Berevoescu76


are pãmânt. I-ar fi convenit sã aibã pãmântullui ºi sã utilizeze producþia proprie de grâupentru morãrit, „dar la Fulga nu s-a vândutpãmânt. În plus, mai este ºi problema utila-jelor agricole, pentru cã dacã stai dupã celãlaltsã-þi are… ar fi ºi mai mult de muncã… Dardacã aº avea pãmântul meu, ar merge, pentrucã preþul grâului e totuºi mare. Mie mi-ar con-veni sã dau 2000 de lei pe grâu dacã aº lua eu4000 pe fãinã.“

Pentru viitor, i-ar plãcea sã-ºi facã ofermã de animale - 10 vaci de lapte - ºi sãcomercializeze laptele. A fost înscris sã ia ºi opresã de ulei, dar din cauza preþului mare atrebuit sã renunþe. S-a mai gândit sã-ºi facã osifonerie, dar tot aºa, nu are banii ca sã-i deadrumul. Nu a luat credit la bancã. „Pentru cãaº avea nevoie de mulþi bani ºi, la dobânzilecare existã, nu poþi sã faci faþã. Mai aºtept ºiajutor de la statul ãsta, dar nu ºtiucând…poate cu I.M.M.-urile astea…“

Pentru o parte din muncã a angajat rude.La moara de la Drãgãneºti lucreazã cu finullui, care este salariat ºi pe care poate sã-l con-sidere chiar acþionar. „El stã tot timpul acolo,eu m-am ocupat numai de investiþii“. Mai areîncã douã angajate acolo, care nu-i sunt nicirude, nici cunoºtinþe. Aici lucreazã cu mamasoacrã ºi cu un nepot, iar la moara þãrãneascã,cu tatãl lui ºi un cumnat. Pentru simigerie aangajat câteva fete localnice, „sãrace, cuminþiºi curate, care sunt respectuoase ºi înþeleg cãle ajuþi“. Nici acestea nu-i sunt rude ºi nicicunoºtinþe.

Activitãþile în care a investit proprietarulde mori au obiective pe termen lung, discursulºi comportamentul fiind centrate pe dez-voltare ºi cãutare de afaceri rentabile la oscarã mai largã. În cazul proprietarului demagazin, accentul cãdea pe achiziþia de bani,pe acumulare. Tipurile diferite de alegeri încele douã cazuri pot fi explicate, parþial, prinaccesul diferenþiat la un capital de început.Proprietarul morii a primit sprijin financiar ºiîn muncã din partea rudelor, în timp ce propri-etarul barului a trebuit sã se descurce prinpropriile forþe, muncind ºi construind relaþiicu colegii ºi strãinii. Experienþele diferite sereflectã în principii diferite cu privire laîncredere ºi întrajutorare, condiþionând acþiu-

nile ulterioare. Patronul de magazin nu areîncredere în angajaþii care nu-i sunt rudeapropiate ºi refuzã ideea de a ajuta ºi pe alþii.Patronul morilor are încredere atât în rude câtºi în ceilalþi salariaþi selectaþi cu toatã atenþia.Mai mult, este singurul caz din Fulga desprecare am auzit cã a sponsorizat serbãrile ºicadourile de Crãciun ale copiilor din comunã.

Ceea ce este comun celor doi întreprinzã-tori este diversificarea activitãþilor, implicareaîntr-un singur domeniu, nereuºind sã asiguresuccesul sau garanþia dezvoltãrii. Posibilitateade a imagina noi afaceri rentabile estemicºoratã de lipsa resurselor financiare nece-sare investiþiilor dar ºi de nivelul scãzut alcererii populaþiei comunei. Astfel, comunantreprenorilor din Fulga este ºi discursul preapuþin optimist în ceea ce priveºte viitorul.

ConcluziiCele douã sate ale comunei Fulga sunt

comunitãþi tradiþionale, cu norme relativ puternice, centrate pe similitudine ºi nu pediferenþiere. Plaja de comportamente accep-tate ºi modele dezirabile este foarte îngustã.Oamenii din Fulga au casele la fel, au porþilela fel, au acelaºi mod de a-ºi petrece timpul.Existã doar câteva tipuri de locuri de muncã ºidiviziunea socialã a muncii pare sã-ºi piardã oparte din înþeles. Orientaþi spre autarhie ºi ca-racterizaþi de deficit de resurse umane, mate-riale ºi spirituale, locuitorii comunei îºiinvestesc eforturile pentru a-ºi salva ºi protejapropriile gospodãrii. Oamenii nu investescîncredere ºi timp în relaþiile cu ceilalþi, le esteteamã cã sunt înºelaþi ºi furaþi, le este teamãcã-ºi pierd timpul. Ceea ce dau ei pare întot-deauna mai mult decât ceea ce primesc.Astfel, acþiunile colective ºi formele deasociere care apar sunt mai degrabã motivateeconomic ºi situaþional, decât bazate pe o cul-turã a deschiderii ºi încrederii, orientãrilevalorice ale populaþiei sunt mai degrabã detipul prezervãrii normei comunitare, decât detipul acceptãrii de idei noi sau oameni noi.

Orientarea spre antreprenoriat are maipuþinã legãturã cu istoria economicã a locali-tãþii ºi mai mult cu istoria personalã a fiecãruiantreprenor, factori determinanþi fiind accesulla resurse financiare, relaþiile ºi orientãrile



Ionica Berevoescu78


valorice individuale. Mai supuºi riscului deantreprenoriat sunt foºtii ºefi în C.A.P.-uri,pensionarii care au lucrat în mediul urban sautinerii care au absolvit liceul ºi au lucrat înmediul urban, dar numai un numãr foarte micau realizat investiþii efective. Afacerile eco-nomice private din Fulga nu sunt foarterentabile, în majoritatea cazurilor fiind vorbade supravieþuirea firmelor, de orientarea petermen scurt ºi achiziþia de bani ºi nu de dez-voltarea lor.

Cele douã sate ale comunei, aflate foarteaproape unul de celãlalt, cu o istorie comunã(administrativã ºi economicã) ºi relativdeparte de influenþele unor modele exterioare,nu sunt sistematic diferite unul faþã de celãlalt.Pentru fiecare dintre ele, diminuarea capitalu-lui uman este principala caracteristicã defa-vorabilã dezvoltãrii. Capitalul social deficitar

ºi slaba orientare spre antreprenoriat com-pleteazã imaginea de comunã care nu areresurse sã se dezvolte. Singurele ºanse de pãs-trare a nivelului de dezvoltare ale unui astfelde sat s-ar lega mai degrabã de o politicã derevigorare a satelor sau de acþiuni privatemotivate mai degrabã afectiv. O acþiune desuport din exterior nu ar reprezenta oinvestiþie profitabilã. Cum va fi Fulga pestecâþiva ani? „Populaþia e bãtrânã, au început sãaparã case nelocuite, tinerii cu ºcoalã au ple-cat din sat... Mai rãu, cum sã fie?“ Existenþacopiilor ºi a câtorva iniþiative private nureuºeºte sã îndepãrteze imaginea de sat care seprãbuºeºte sub greutatea propriei bãtrâneþi ºisingurãtãþi.

ANEXÃ

Sursa: Primãrie* Datele din 1992 sunt cele înregistrate la Recensãmânt. Cei 6 rromi auto-identificaþi au venitîn localitate în anii 1969-1970. Fãceau ceaune de aluminiu ºi vorbeau þigãneºte. Bãtrânii audecedat sau au plecat ºi au rãmas doar copiii lor, care nu mai ºtiu sã vorbeascã þigãneºte ºicare s-au „amestecat“ cu ceilalþi locuitori ai satului (români sau persoane heteroidentificate ca„þigani mai vechi, românizaþi“).** Datele din 1989 ºi 1998 sunt estimãri ale reprezentanþilor Primãriei. Cei 153 de rromi suntconsideraþi „þigani românizaþi“ ºi sunt mixturi cu românii.

Tabel 1. Structura ºi dinamica populaþiei – comuna Fulga, 1999



Sursa: PrimãrieNotã: Dupã estimãrile angajaþilor Primãriei, 5-10% din totalul caselor sunt din chirpici.Proprietarii sunt români mai în vârstã ºi fãrã posibilitãþi materiale.

Sursa: Oficiul PTTR, Fulga de Jos

Sursa: PrimãrieTipuri de drumuri:Drumuri asfaltate – cel care trece prin centrul satelor (DJ 101 E - Bãrãitaru –Mizil)Drumuri pietruite – cele care pleacã din strãzile principale, asfaltate, ale satului Drumuri de pãmânt – marginile strãzilor ºi capetele uliþelor de satOraºele cele mai apropiate sunt: Mizil (12km), Ploieºti (45km), Urziceni (30/35 km), Buzãu(40 km)Cursele de autobuz. Înainte de 1989 existau curse prin convenþie, care asigurau transportulsalariaþilor pentru toate cele trei schimburi de lucru la întreprinderile din Ploieºti (în principal)ºi din Mizil. Acum mai existã doar patru curse care trec prin Fulga.

Tabel 2. Locuire – comuna Fulga, 1999

Tabel 3. Telecomunicaþii – comuna Fulga, 1999

Tabel 4. Drumuri ºi distanþe

Ionica Berevoescu80


Tabel 5. Consilieri ºi aparatul executiv – Primãrie Fulga, 1999

Sursa: Primãrie* Este singura femeie consilier

Sursa: ªcoala din Fulga de Jos*În cele douã sate predau 12 profesori, dintre care 8 predau la ambele ºcoli. 7 profesori sunt suplinitori,dintre care 6 predau în ambele ºcoli. 7 profesori sunt navetiºti, dintre care 4 predau la ambele ºcoli.

Tabel 6. Participare ºcolarã ºi cadre didactice – comuna Fulga



Tabel 7. Suprafaþa agricolã aflatã în proprietate ºi modul de utilizare – comuna Fulga, 1998

Tabel 8. Distribuþia maºinilor agricole – comuna Fulga, 1999

Tabel 9. Societãþi comerciale de micã industrie ºi comerþ – comuna Fulga, 1999

Sursa: Primãrie - Registrul Agricol

Sursa: Primãrie, Camera Agricolã*Notã: Statutul maºinilor agricole cu care se lucreazã pãmântul din asociaþii nu este acelaºi -în societãþile cu personalitate juridicã, maºinile agricole sunt proprietatea tuturor membrilorasociaþiei, iar în asociaþiile familiale, ele sunt în proprietatea personalã a ºefilor de asociaþie.

Sursa: Primãrie*Magazinele mixte au profil alimentar, nealimentar ºi bar. Existã un singur bar (disco-bar), înFulga de Jos, care are profil unic.**Firmele prestatoare de servicii includ: 2 unitãþi autoservice, 3 mori, 1 presã de ulei***Existã ºi zugravi în Fulga, dar nu sunt autorizaþi.

ã



Tabel 10. Structura populaþiei în funcþie de categoria socio-economicã – comuna Fulga, 1992

Sursa: Recensãmântul Populaþiei României

Tabel 11. Distribuþia autoturismelor ºi cãruþelor pe sate - comuna Fulga, 1999

Sursa: PrimãrieNotã: Un singur rrom are maºinã. Toate cãruþele sunt ale românilor.

Tabel 12. Surse de venit – comuna Fulga



Tabel 13. „Cui aþi cere în primul rând ajutor pentru...“

Tabel 14. „Câtã încredere aveþi în urmãtoarele grupuri de oameni…“

Sursa: Primãrie*Ajutorul social nu s-a mai dat din noiembrie 1997, din lipsã de fonduri. În 1998 au fost acor-date ajutoare excepþionale - 20 ajutoare de urgenþã pentru copiii orfani, familiile cu mulþicopii, bolnavii lipsiþi de posibilitãþi. S-au acordat ºi 16 indemnizaþii de naºtere **O parte dintre pensionarii CAP au vârsta mai micã de 60 de ani.

Sursa: Date din anchetã

Sursa: Date din anchetã

Date post:	05-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	danila-daniela-alina
View:	99 times
Download:	1 times

Ionica Berevoiescu Fulga-Izolaresi Participare Comunitara

Documents