Ion Hobana, numele la naștere Aurelian Manta Roșie, (n. 25 ianuarie 1931, Sânnicolaul Mare, județul Timiș - d. 22 februarie 2011, București) a fost un antologator, autor, critic literar, scriitor și teoretician literar român contemporan, specializat în analizarea literaturii științifico-fantastice . A fost licențiat în litere cu o teză de doctorat despre Science-fiction, prima de acest fel din România. Fiul Antoniei (născută Patrichi), profesoară, şi al lui Ion Mantaroşie, magistrat. A făcut şcoala primară la Alba Iulia şi Bârlad, liceul la Bârlad, Tighina, Râmnicu Vâlcea şi din nou la Bârlad, unde a absolvit Liceul „Gheorghe Roşca Codreanu" în 1949. Şi-a luat licenţa la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1955, cu prima lucrare de diplomă consacrată în România literaturii ştiinţifico-fantastice. Între 1950 şi 1952 a fost redactor la „Scânteia tineretului", apoi şef al secţiei literare la „Luminiţa", şef al secţiei de literatură pentru copii şi al secţiei SF la Editura Tineretului (1955-1968), şef al secţiei de ştiinţă la „Scânteia" (1968-1972), secretar (1972-1990), apoi consilier al Uniunii Scriitorilor. Între 1977 şi 1991 a fost coordonatorul Societăţii Europene de Science Fiction, membru al mai multor societăţi (World SF, H.G. Wells Society, Asociaţia Internaţională pentru Studii asupra Utopiei etc.). A colaborat la Survey of Science Fiction Literature (Salem Press, 1979), Grande Enciclopedia della Fantascienza (1980), Science fiction et fiction speculative (Bruxelles, 1985), Anatomy ofWonder(New York-Londra, 1987), Utopia e modernita (Roma, 1989). Debutează în 1948 cu versuri şi recenzii în ziarul „Păreri tutovene", iar primul volum, placheta de versuri pentru copii Centru înaintaş, îi apare în 1954. Are o bogată activitate în presă cu privire la literatura SF, ştiinţă contemporană, OZN, istorie literară SF română şi străină, scrierile sale fiind traduse în peste douăzeci de ţări. A fost coscenarist la primul film poliţist românesc, Portretul unui necunoscut (1961), şi autor al unei dramatizări după romanul Omul invizibil al lui H.G. Wells (1974). A tradus mai ales opere cu specific fantastic de Jules Veme, Cyrano de Bergerac, J. H. Rosny-Aìne, Maurice Renard, Andre Maurois etc., a alcătuit antologii de gen: Fantascienza (în colaborare cu Gianfranco de Turris, 1972), O falie în timp (1975) etc., a prefaţat ediţii din Mark Twain, Villiers de

ITsle Adam, R.L. Stevenson, H.G. Wells, Stanislaw Lem, Vladimir Colin etc. Pentru întreaga activitate pe tărâmul promovării SF, i s-au decernat Premiul Special „Europa SF" (Triest, 1972), Marele Premiu al Ministerului Culturii şi Artei din Polonia (1973), Premiul Harrison, conferit de World SF (Brighton, 1984) etc. Debutând ca poet şi păstrând un lirism discret şi captivant în tot ce a scris, proză realistă sau ştiinţifico-fantastică, istorie literară, studii de ştiinţă popularizată etc., Hobana este, în fond, un eseist modern, cumpătat în polemica de idei, preocupat de exactitatea informaţiilor şi de claritatea stilului, erudit până aproape de pedanterie, dar urmărind mereu să instruiască şi să educe. Primele sale scrieri se adresau cu precădere şcolarilor fie în sensul tradiţional educativ („balada eroică" Horea,1974), fie oferindu-le un model al formării şi maturizării în vârtejul evenimentelor istorice (romanulSfârşitul vacanţei, 1960), totul realizat cu un spirit larg-imaginativ şi cu un cert talent de povestitor modern, precipitat şi esenţial. Dar destul de repede interesul său atât ca scriitor, cât şi ca teoretician şi istoric literar s-a deplasat spre literatura ştiinţifico-fantastică. Unele dintre povestirile sale SF s-au bucurat chiar de aprecieri internaţionale - precum Emisiune nocturnă (Premiul Conferinţei Europene de Science Fiction, Faenza, 1985) - pentru că autorul foloseşte în naraţiuni cunoştinţe ştiinţifice unanim acceptate şi ipoteze exclusiv raţionale, prezumând totdeauna limite fanteziei şi puterii omului actual. Literatura sa constituie în fond o dezbatere de idei privind relativitatea timpului, posibilitatea invizibilităţii, consecinţele unui război nuclear, imaginea probabilă a extraterestrului, transformarea personalităţii omului în viitor. Însă Hobana, care a studiat şi teoretizat specificitatea literaturii de anticipaţie, nu uită nici un moment că există anumite convenţii proprii artei literare şi, mai ales, că în substanţa oricărei scrieri „singura preponderenţă acceptabilă este aceea a problematicii umane", iar ţelul esenţial al genului SF rămâne tot „cunoaşterea artistică a lumii". Interesul teoretic deosebit arătat domeniului SF l-a condus la cunoaşterea aproape integrală a bibliografiei de specialitate româneşti şi internaţionale, el recuperând, prin propriile cercetări de istorie literară, pentru literatura noastră fantastică nume precum Costache Conachi, Enacachi Gane, V. Rugină, Ion Ghica, I. Heliade-Rădulescu, Al. Macedonski, Victor Anestin etc. Hobana a alcătuit antologii ale genului SF din literatura română şi străină, a redactat studii, prefeţe, prezentări, eseuri, a susţinut la radio şi televiziune emisiuni care, prin nivelul de competenţă şi stilul captivant, au provocat o emulaţie a genului şi o înţelegere adecvată, superioară, ducând la o recunoaştere internaţională a contribuţiei româneşti în domeniul imaginarului ştiinţifico-fantastic. Opera Lucrări de exegeză Viitorul a început ieri (1966), Editura Tineretului; Imaginile posibilului (1968), Editura Meridiane; Vârsta de aur a anticipației românești (1969), Editura Tineretului; Maeștrii anticipației clasice (1975), Editura Minerva; Science fiction. Autori, cărți, idei, volumul I (1983), Editura Eminescu; Literatura de anticipație. Autori, cărți, idei, volumul II (1986), Editura Eminescu; Un englez neliniștit. H.G. Wells și universul SF(1996), Editura Fahrenheit; Triumful visătorilor 1998, Editura Nemira, cu Julien Weverbergh, un elogiu celor care au prefigurat în opere de ficțiune realizările viitoare ale științei și tehnicii; Peste o sută și o mie de ani - O istorie a literaturii franceze de imaginație științifică până la 1900, 2010, Editura Academiei Române Romanul Călătorie întreruptă, (1989 - Editura Cartea Românească, 2007 - Editura pentru Știință S.I.T.), este o carte în mare parte autobiografică și a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor București (2007) In ultimii ani, a inițiat și realizat, la editura Minerva, Colecția Ion Hobana prezintă maeștrii anticipației clasice, din care au apărut până acum (decembrie 2006) volume semnate de Edgar Allan Poe (Scurtă discuție cu o mumie), Robert Louis Stevenson )(Straniul casy al Dr. Jeckyl și al Domnului Hyde), Edmond About (Omul cu urechea ruptă), Jules Verne (O dramă în văzduh), Emilio Salgari (Minunile

anului 2000), Karinthy Frigyes (Călătorie în Faremido și Capilaria), Jack London (Ciuma stacojie), Felix Aderca (Orașele scufundate), H.G. Wells (Lumea eliberata). Antologii și prefețe Viitorul? Atenție! 1968, Editura Tineretului; Fantascienza, 1973, Editura Albatros, cu Gianfranco de Turris; O falie în timp, 1976, Editura Eminescu; Fugă în spațiu-timp, 1981, Editura Ion Creangă; Pianul programat, 1982, Editura Kriterion; Creierul lui Broca de Carl Sagan, 1988, Editura Politică, ISBN 973-28-0011-9 A scris prefețe pentru romane și culegeri de povestiri: Edgar Allan Poe, Jules Verne, Edmond About, R. L. Stevenson, Villiers de l’Isle – Adam, Mark Twain, J. H. Rosny Ainé, H. G. Wells, Jack London, Emilio Salgari, A. Conan Doyle, Jan Weiss, Karinthy Frigyes, Felix Aderca, Stanislaw Lem, Pasiunea pentru Jules Verne Având un vechi și constant interes pentru viața și opera lui Jules Verne, a tradus mai multe Călătorii extraordinare, a publicat zeci de articole și studii, a realizat numeroase emisiuni de radio și televiziune dedicate marelui scriitor. Monografia Douăzeci de mii de pagini în căutarea lui Jules Verne (1979, Editura Univers, Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Europa Special decernat cu prilejul celui de-al cincilea Congres European de Science Fiction – Stresa, 1980) a fost publicată și în Italia (Editrice Nord, 1981); ediția a doua, substanțial revăzută și adăugită, a apărut în 2000. Jules Verne în România? (1992), Editura Fundației Culturale Române; Jules Verne. Chipuri, obiceiuri și peisaje românești (2004), PRO Editură și Tipografie, analizează în profunzime cele patru romane verniene care se petrec pe teritoriul țării noastre sau au eroi români. Contribuții critice în străinătate Polaris, 1975, Insel Verlag; Restant, 1977, Antwerpen/Gent Survey of Science-fiction Literature*, 1979, Salem Press Grande Enciclopedia della Fantascienza, 1980, Editoriale Del Drago Science-fiction et fiction speculative, 1985, Editions de l'Universite de Bruxelles Anatomy of Wonder, 1987, R.R. Bowker Utopia e modernita, 1989, Gangemi Editore Il mondo delle passioni nell'immaginario utopico*, 1997, Giuffre Editore. Emisiuni TV Frontierele posibilului Fantastic club Triumful visătorilor. Internațional A tradus din franceză și italiană. Povestirile și studiile lui Ion Hobana au apărut în peste douăzeci de țări. 20.000 pagine alla ricerca di JULES VERNE, 1981, Editrice Nord, Milano; De triomf van de droom , 1991, Hadewijch Antwerpen-Baarn, în colaborare cu Julien Weverbergh; Povestirile Un fel de spațiu și Emisiune nocturnă (Premiul Conferinței Europene de Science Fiction – Fayence, 1985) au fost incluse în antologiile Twenty Houses of the Zodiac (New English Library, 1979), respectiv The Penguin World Omnibus of Science-fiction (Penguin Books, 1986).

Premii literare Premiul Uniunii Scriitorilor (1969) și Premiul Special Europa SF (decernat cu prilejul primului Congres European de Science Fiction - Trieste, 1972) pentru Vârsta de aur a anticipației românești; Premiul Uniunii Scriitorilor (1979) și Premiul Europa Special decernat cu prilejul celui de-al cincilea Congres European de Science Fiction – Stresa, 1980 pentru Douăzeci de mii de pagini în căutarea lui Jules Verne; Premiul Uniunii Scriitorilor (1983) pentru Science fiction. Autori, cărți, idei,; Povestirea "Emisiune nocturnă" a fost premiată de Conferința Europeană SF (Fayence, 1985); Premiul Uniunii Scriitorilor (1996) pentru Un englez nelinistit - H.G. Wells și universul SF. Contribuții în ozenistică Cunoscut cercetător al fenomenului OZN, președinte al Asociatiei pentru Studiul Fenomenelor Aerospațiale Neidentificate (ASFAN – România), Ion Hobana a publicat, în domeniu: OZN - o sfidare pentru rațiunea umană (1971), Editura Enciclopedică Română, în colaborare cu Julien Weverbergh UFO’s in Oost en West (2 volume) apărute in 1971 – 1972 la editura olandeză Ankh-Hermes, în colaborare cu Julien Weverbergh; vol. II a fost tradus în engleză – Londra și New York (UFOs from Behind the Iron Curtain 1975, Bantam Books), franceză – Paris, spaniolă – Buenos Aires. Volumul este dedicat cazurilor OZN din Uniunea Sovietică și din Europa de Est. Cele mai recente contribuții ale sale în domeniu sunt: Enigme pe cerul istoriei, Editura ABEONA-C.E.I.T., 1993; ed. a II-a, Editura AMACONA, 1996 Misterul Roswell după cincizeci de ani, Editura Agni, 1997 OZN. Observatori credibili - relatări incredibile, Editura Polirom, 2001 Enigme pe cerul istoriei, ed. a III-a, Editura pentru Știință S.I.T., București, 2007, ISBN 978-973-88225-8-0 Incidentul Roswell. Noi mărturii și controverse, Editura pentru Știință S.I.T., București, 2008.