:'L z2 S ^7^ \ i$i!'i$ ' ''O ( • ----- 5 "7 V I / //„:' , . ,//j\[ _ Z 2 V U \î Q prş K| p ] :■• '! (' http:/Aunu dntcj.ro/adevantl'] ^ p] rr l : . i i ANUL X NR. 2856 ISSN 1220-3203 SIMBA t A-DUMINICÂ, 1-2 APRILIE 2 0 0 0 16 PAGINI 2 .0 0 0 LEI Nimic nou în sondajele de/Opinie LIE CALIAN jl’ ntcna 1 a comandat un sondaj de j(rf- opinie. Ia Institutul de Marketing t *-.şi Sondaje, realizat în luna martie ie un eşantion de 1.535 de subiecţi avînd marja de eroare de 2,6%. Sondajul rezintă evoluţia opiniilor din noiembrie 999 în martie 2000. Nimic nu arată roluţii spectaculoase în modul în care âd concel.'ţeui noştri evoluţia situaţiei olitice de la noi. în privinţa lui Ion ;escu -nimic nou: dacă duminica viitoare tavea loc alegeri pentru preşedinte, Ion {eseu ar avea 44% din voturi - mai mult ii 4% faţă de februarie - iar Meleşcanu t% <cu 2% mai puţin) şi Constantinescu '..u un procent mai puţin). Aşadar, >au folosit la nimic “ fitilele" la adresa .stuhii preşedinte. în privinţa partidelor, )SR se menţine tot pe primul loc, cu % din opţiuni,(tot cu 4% mai mult decît februarie). în acelaşi timp, CDR a Luit la 19% (fată de 22% în februarie' • ApR se menţine la 15%. UDMR ; zut cu un procent - la 4%, iar PD a scut cu un procent, ajungînd la 5%, cu ,ţiă procente mai puţin decît PRM, care menţine Ia 7%. Alte partide au obţinut te 1şi 2 la sută din opţiuni, cu excepţia NR. care se parc că a coborîl la zero. jjjigur, există o marjă de eroare, dar tasta nu schimbă cu nimic poziţia Blidelor, deoarece ca se aplică fiecărui Ijrtid. tî privinţa modului cum este înţeleasă rteţin în care merge România, din sarie încoace creşte numărul celor care d că merge într-o direcţie greşită - de 17% în ianuarie la 52% în februarie şi în martie. Numărul celor care cred Guvernul Isârcscu va conduce ţara mai este în scădere -de la 46% în ianuarie 59% în februarie şi 36% în martie. De fel încrederea în Mugur Isărescu a de la 57% în ianuarie la 52% în fie. Ion Iliescu se află în permanentă şierc de încredere: de la 44% în arie la 47% în februarie şi 48% în tic. Teodor Meleşcanu a scăzut de Ia în ianuarie şi 52% în februarie la in manie. Emil Constantinescu, după dere în februarie, de la 24% la 20%, intr-o uşoară creştere - la 21%. : putem înţelege, după această “cotă 'eîor" electorale? Un lucru simplu, icienii de Ia putere n-au înţeles nimic cea ce aşteaptă ţara de la ei. Desigur, ştii subtili vor repeta că s-au făcut progrese în privatizare, în ucturare. in stabilirea direcţiilor de iţie pe termen mediu etc. Numai că etăţean îl doare altceva: scăderea nuă a nivelului de trai şi scumpirile se anunţă după introducerea taxei pe are adăugată la benzină, energie ricâ, gaze şi alte utilităţi publice, 9%. care conduce, indirect, şi ipiri. te1 ’W .ţ fW W W »IMWIIWUgl— MM Ion ăntosrescu înviăpeşte prefectul cu primarul Pretenţiile noastre de oraş elitist, “băţoşenia” noastră de “ locomotivă a Ardealului” sînt spulberate, în mod continuu, de autorităţile locale, într-o îmbîcseală inexplicabilă, conducătorii (aleşi sau numiţi) ne detennină să credem că, în fond, cel mai remarcabil lucru ce se poate întîmpla este perpetua sfadă dintre dînşii. Că este vorba de culoarea taximetrelor, de repararea drumurilor sau de taxele locale, acelaşi cerc vicios nu lasă prea mari speranţe clujenilor că se vor bucura, în sfîrşit, de ştiri pozitive. Consiliul local este atacat de primar, primarul de. prefect, prefectul de primar, primarul de Consiliul local, etc. Acuze cu grămada, zeci de procese, iar ceea ce este cel mai important, timpul de lucru este “ utilizat ’ cu un randament de 100% în scopuri electorale. Deşi nu ne provoacă prea mare plăcere, astăzi mai prezentăm un episod âl teleriovelei “ Toţi împotriva tuturor” . în acest episod, protagoniştii, care beneficiază de salarii pe care le plătesc contribuabilii, descoperă o nouă intrigă: statuia mareşalului Ion Antonescu. ; ___________ Titus CRĂCIUN continuare în pagina a 16-a , Se scumpeşte transportul în comun | uf'/ri'.1’,:' **'•'vj l'rişlifiii: -rf ■î*îi:trH' ■ !1 î) HS *1; V1 i i 11 { t< îl 11 ij! tV [ 'r- 'i ff ■ ifl- ;(=• 111 V j,i- Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat, în şedinţa de joi, majorarea preţului la călătoriile pe liniile RATUC. Hotărîrea a avut la bază “ indicele Cumulat de creştere al preţurilor de consum, aferent lunilor decembrie 1999 - februarie 2000 pentru RATUC” . Avînd în vedere că indicele de creştere la preţurile de consum este de 9,7%, consilierii au hotârit ca noul preţ al unei călătorii să se majoreze de la 2.500 lei per, călătorie la 2.750 lei. Atît această creştere, cît 'şi modificarea tarifelor la abonamente vor intra în vigoare doar cu avizul Oficiului Concurenţei. T.C. loan Roman nu-si ia gîndul de la Primăria Cluj-Napoca i în ajunul zilei sale de naştere, vineri, deputatul PNŢCD loan Roman a declarat că nu va pleca din partid din pricina faptului că n-a fost nominalizat pentru a candida la Primăria municipiului Cluj-Napoca. "Râmîn atît timp cît nu voi fi exclus sau dacă, râmînînd în politică, nu va trebui să renunţ la Parohia mea din Somcşeni", a precizat deputatul- preot. Roman spune că propunerea unor lideri locali ai PNŢCD de a-1 sancţiona pentru :afirmaţiile conform cărora Râdulescu nu este candidatul partidului la Primăria Cluj- Napoca pînă la validarea de către BNC nu are nici un fel de temei. “De aici trag concluzia că am ...V: -l: mulţi «prieteni» in partid" j spune ţdepuiatul plujean. adăugind,,-ţi dintre 'acei «prieteni» î! exclude pO Radu Sârbu. Prccizînd că va face tot ce-i stă în putinţă pentru a-1 susţine pe Şerban Râdulescu în lupta pentru Primărie, Roman a declarat că nu “ şi-a scos din gînd că va candida Ia Primăria Cluj-Napoca”. Scenariul prezentat de Roman are ca principală axă o eventuală decizie a lui Funar de a candida pentru Parlament, t n ^ toamnă. Roman s-a referit şi la “ scandalul panourilor publicitare” cu figura lui Şerban Râdulescu, infîrmînd spusele lui Mircea Tătar, şeful campaniei electorale: “ Tătar a făcut nişte afirmaţii puerile şi e clar că a fost înafara situaţiei” . “ Afirmaţiile puerile", în opinia lui Roman, ţin de mediatizata contribuţie materială a lui Paszkany Arpad (administratorul Polus Transilvania) la campania electorală a PNŢCD. “ Paszkany nu e deloc darnic, eu sînt păţit”, a conchis Roman, în privinţa propriului viitor politic, Roman este convins că va candida, pe locuri eligibile pe una din listeLsf PNŢCD Cluj. Deputatul îl vede Pe primul loc pe lista pentru frUVŞ" - --------------- --------- Senat pe Andrei Marga, iar pe cea pentru Camera Deputaţilor, pe Radu Sârbu. Roman susţine că a avansat aceste propuneri în PNŢCD. Titus CRĂCIUN România va găzdui cea de-a doua sesiune a Adunării Parlamentare a OSCE România va găzdui, în perioada 6-10 iulie, cea de-a doua sesiune a Adunării Parlamentare a OSCE, a declarat, vineri, ministrul român de Externe, Petre Roman, aflat la Viena pentru a participa la reuniunea troicii organizaţiei. Potrivit RRA, miniştrii de Externe ai troicii OSCE (Norvegia, Austria şi România) au discutat, în principal, situaţia din Cecenia şi Kosovo. La Viena, Petre Roman mai are programate întîlniri cu reprezentanţii permanenţi ai unor state membre OSCE. pe tadmisftre Taximetrele autorizate să îşi desfăşoare activitatea în municipiul Cluj-Napoca vor fi dotate, pe părţile laterale, cu benzi autocolante după modelul “ tablă de şah”, renunţîndu-se la propunerea primarului ca toate maşinile care efectuează astfel de activităţi să fie vopsite în -galben. Hotărîrea a fost luată de către Consiliul local, în sprijinul firmelor de taximetre pentru a elimina “piraţii” care lucrează fără autorizaţie. Dacă în decurs de o lună nu vor apărea pe maşini benzile distinctive, taximetriştii vor fi amendaţi cu 3 milioane Iei. în plus, dacă nu vor fi afişate tarifele la loc vizibil, amenda > va fi de 5 milioane lei. într-o altă şedinţă de consiliu, împreună cu reprezentanţii firmelor de taximetrie, aleşii locali vor studia problema impunerii unor preţuri minime şi maxime pentru astfel de servicii. T.C. “ Cerem solemn să ni se restituie aurul confiscat” !*S," vaccin împotriva SIDA a lost ! la punct de cercetători] oricani “ Trăim într-un stat de drept, într-o ţară democrată, aşa cum am vrut şi-am acceptat să fie. De aceea, la fel cunuţâranii îşi iau înapoi pâmînturile, cum casele naţionalizate se restituie foştilor proprietari, cum - chiar bisericile se restituie, cum pădurile se restituie, noi, rromii, cerem solemn că ni se restituie aurul i— «confiscat. Că n-a fost aurul Băncii Naţionale, n-a fost i aur furat, a fost Ş purul nostru i moştenit din moşi- ! strămoşi, singura •noastră avere” - ne-a declarat Rudi Varga, preşedintele Unirii Rromilor din judeţul Cluj. Potrivit propriilor mărturisiri, din 1976 pînă în 1988 i-au fost confiscate de Miliţie 13,5 kg aur (bijuterii antice, moştenite).' în urma demersurilor iniţiate după Revoluţie, Rudi Varga este singurul rrom din judeţul Cluj care a obţinut un act bancar din care rezultă că a predat Băncii Naţionale cantitatea de 7,5 kg aur. Numărul, rromilor care-şi revendică aurul confiscat este de circa 40 în municipiul Cluj-Napoca şi peste 90 în judeţ. Din spusele liderului Unirii Rromilor am retinut Judecătoria Suceava a decis amînarea procesului i în care Sever Muresan si .Mircea \ ’ Horia Hossu sînt judecaţi pentru înşelăciune că au existat mai multe cazuri în care s-au confiscat 10-12 kg aur de la o singură persoană. M.TR1PON Dispărut în ape învolburate.. pr*
Transcript
:'Lz2S ^ 7 ^
\
i $ i ! ' i $ ' ' ' O (• ----- 5 "7 V
I / / / „ : ', . , / / j \ [ _Z 2 V U \ î Q
prş K| p ] :■•'! ('
http:/Aunudntcj.ro/adevantl'] ^
p ] r r
l : .
i i
ANUL X NR. 2856 ISSN 1220-3203
SIMBAtA-DUMINICÂ, 1-2 APRILIE 2000
16 PAGINI 2.000 LEI
Nimic nou în sondajele
de/OpinieLIE C A L IA N
j l ’ ntcna 1 a comandat un sondaj de j(rf- opinie. Ia Institutul de Marketing t *-.şi Sondaje, realizat în luna martie ie un eşantion de 1.535 de subiecţi avînd marja de eroare de 2,6%. Sondajul
rezintă evoluţia opiniilor din noiembrie 999 în martie 2000. Nimic nu arată roluţii spectaculoase în modul în care âd concel.'ţeui noştri evoluţia situaţiei olitice de la noi. în privinţa lui Ion ;escu - nimic nou: dacă duminica viitoare tavea loc alegeri pentru preşedinte, Ion {eseu ar avea 44% din voturi - mai mult ii 4% faţă de februarie - iar Meleşcanu t% <cu 2% mai puţin) şi Constantinescu
'..u un procent mai puţin). Aşadar, >au folosit la nimic “fitilele" la adresa . stuhii preşedinte. în privinţa partidelor, )SR se menţine tot pe primul loc, cu % din opţiuni,(tot cu 4% mai mult decît februarie). în acelaşi timp, CDR a Luit la 19% (fată de 22% în februarie'
• ApR se menţine la 15%. UDMR ; zut cu un procent - la 4%, iar PD a scut cu un procent, ajungînd la 5%, cu
,ţiă procente mai puţin decît PRM, care menţine Ia 7%. Alte partide au obţinut te 1 şi 2 la sută din opţiuni, cu excepţia NR. care se parc că a coborîl la zero.
jjjigur, există o marjă de eroare, dar tasta nu schimbă cu nimic poziţia Blidelor, deoarece ca se aplică fiecărui Ijrtid.tî privinţa modului cum este înţeleasă rteţin în care merge România, din sarie încoace creşte numărul celor care d că merge într-o direcţie greşită - de 17% în ianuarie la 52% în februarie şi
în martie. Numărul celor care cred Guvernul Isârcscu va conduce ţara mai este în scădere - de la 46% în ianuarie
59% în februarie şi 36% în martie. De fel încrederea în Mugur Isărescu a
de la 57% în ianuarie la 52% în fie. Ion Iliescu se află în permanentă şierc de încredere: de la 44% în arie la 47% în februarie şi 48% în tic. Teodor Meleşcanu a scăzut de Ia
în ianuarie şi 52% în februarie la in manie. Emil Constantinescu, după
dere în februarie, de la 24% la 20%, intr-o uşoară creştere - la 21%.: putem înţelege, după această “cotă 'eîor" electorale? Un lucru simplu, icienii de Ia putere n-au înţeles nimic cea ce aşteaptă ţara de la ei. Desigur, ştii subtili vor repeta că s-au făcut
progrese în privatizare, în ucturare. in stabilirea direcţiilor de iţie pe termen mediu etc. Numai că etăţean îl doare altceva: scăderea nuă a nivelului de trai şi scumpirile se anunţă după introducerea taxei pe are adăugată la benzină, energie ricâ, gaze şi alte utilităţi publice,9%. care conduce, indirect, şi ipiri.te1 ’W.ţ fW W W »IMWIIWUgl— M M
Ion ăntosrescu înviăpeşte prefectul cu primarul
Pretenţiile noastre de oraş elitist, “băţoşenia” noastră de “ locomotivă a Ardealului” sînt spulberate, în mod continuu, de autorităţile locale, într-o îmbîcseală inexplicabilă, conducătorii (aleşi sau numiţi) ne detennină să credem că, în fond, cel mai remarcabil lucru ce se poate întîmpla este perpetua sfadă dintre
dînşii. Că este vorba de culoarea taximetrelor, de repararea drumurilor sau de taxele locale, acelaşi cerc vicios nu lasă prea mari speranţe clujenilor că se vor bucura, în sfîrşit, de ştiri pozitive. Consiliul local este atacat de primar, primarul de. prefect, prefectul de primar, primarul de Consiliul local, etc.
Acuze cu grămada, zeci de procese, iar ceea ce este cel mai important, timpul de lucru este “utilizat ’ cu un randament de 100% în scopuri electorale. Deşi nu ne provoacă prea mare plăcere, astăzi mai prezentăm un episod âl teleriovelei “ Toţi împotriva tuturor” . în acest episod, protagoniştii, care beneficiază de salarii pe care le plătesc contribuabilii, descoperă o nouă intrigă: statuia mareşalului Ion Antonescu.;___________ Titus CRĂCIUN
continuare în pagina a 16-a ,
Sescumpeşte transportul în comun| uf'/ri'.1’,:' **'•'vjl'r iş lif iii: -rf ■î*îi:trH' ■!1 î) H S *1; V1 i i 11 { t < îl 11 ij! tV [ 'r- 'i ff ■ ifl- ;(=• 111 Vj,i-
Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat, în şedinţa de joi, majorarea preţului la călătoriile pe liniile RATUC. Hotărîrea a avut la bază “ indicele Cumulat de creştere al preţurilor de consum, aferent lunilor decembrie 1999 - februarie 2000 pentru RATUC” . Avînd în vedere că indicele de creştere la preţurile de consum este de 9,7%, consilierii au hotârit ca noul preţ al unei călătorii să se majoreze de la 2.500 lei per, călătorie la 2.750 lei. Atît această creştere, cît 'ş i modificarea tarifelor la abonamente vor intra în vigoare doar cu avizul Oficiului Concurenţei.
T.C.
loan Roman nu-si ia gîndul de la Primăria Cluj-Napocaiîn ajunul zilei sale de naştere,
vineri, deputatul PNŢCD loan Roman a declarat că nu va pleca din partid din pricina faptului că n-a fost nominalizat pentru a candida la Primăria municipiului Cluj-Napoca. "Râmîn atît timp cît nu voi fi exclus sau dacă, râmînînd în politică, nu va trebui să renunţ la Parohia mea din Somcşeni", a precizat deputatul- preot. Roman spune că propunerea unor lideri locali ai PNŢCD de a-1 sancţiona pentru :afirmaţiile conform cărora Râdulescu nu este candidatul partidului la Primăria Cluj- Napoca pînă la validarea de către BNC nu are nici un fel de temei. “De aici trag concluzia că am
...V: -l:
mulţi «prieteni» in partid" j spune ţdepuiatul plujean. adăugind,,-ţi dintre 'acei «prieteni» î! exclude pO Radu Sârbu. Prccizînd că va face tot ce-i stă în putinţă pentru a-1 susţine pe Şerban Râdulescu în lupta pentru Primărie, Roman a declarat că nu “şi-a scos din gînd că va candida Ia Primăria Cluj-Napoca”. Scenariul prezentat de Roman are ca principală axă o eventuală decizie a lui Funar de a candida pentru Parlament, tn ^toamnă.
Roman s-a referit şi la “scandalul panourilor publicitare” cu figura lui Şerban Râdulescu, infîrmînd spusele
lui Mircea Tătar, şeful campaniei electorale: “Tătar a făcut nişte afirmaţii puerile şi e clar că a fost înafara situaţiei” . “ Afirmaţiile puerile", în opinia lui Roman, ţin de mediatizata contribuţie materială a lui Paszkany Arpad (administratorul Polus Transilvania) la campania electorală a PNŢCD. “Paszkany nu e deloc darnic, eu sînt păţit”, a conchis Roman,
în privinţa propriului viitorpolitic, Roman este convins că va candida, pe locuri eligibile pe una din listeLsf PNŢCD Cluj. Deputatul îl vede Pe primul loc pe lista pentrufrUVŞ" ---------------- ---------
Senat pe Andrei Marga, iar pe cea pentru Camera Deputaţilor, pe Radu Sârbu. Roman susţine că a avansat aceste propuneri în PNŢCD.
Titus CRĂCIUN
România va găzdui cea de-a doua sesiune a Adunării
Parlamentare a OSCERomânia va găzdui, în perioada 6-10 iulie, cea
de-a doua sesiune a Adunării Parlamentare a OSCE, a declarat, vineri, ministrul român de Externe, Petre Roman, aflat la Viena pentru a participa la reuniunea troicii organizaţiei. Potrivit RRA, miniştrii de Externe ai troicii OSCE (Norvegia, Austria şi România) au discutat, în principal, situaţia din Cecenia şi Kosovo. La Viena, Petre Roman mai are programate întîlniri cu reprezentanţii permanenţi ai unor state membre OSCE.
pe tadmisftreTaximetrele autorizate să îşi
desfăşoare activitatea în municipiul Cluj-Napoca vor fi dotate, pe părţile laterale, cu benzi autocolante după modelul “tablă de şah”, renunţîndu-se la propunerea primarului ca toate maşinile care efectuează astfel de activităţi să fie vopsite în -galben.
Hotărîrea a fost luată de către Consiliul local, în sprijinul firmelor de taximetre pentru a elimina “piraţii” care lucrează fără autorizaţie. Dacă în decurs de o lună nu vor apărea pe maşini benzile distinctive, taximetriştii vor fi amendaţi cu 3 milioane Iei. în plus, dacă nu vor fi afişate tarifele la loc
vizibil, amenda > va fi de 5 milioane lei. într-o altă şedinţă de consiliu, împreună cu reprezentanţii firmelor de taximetrie, aleşii locali vor studia problema impunerii unor preţuri minime şi maxime pentru astfel de servicii.
T.C.
“ Cerem solemn să ni se restituie aurul confiscat”! * S , "
vaccin împotriva SIDA a lost ! la punct de cercetători] oricani
“Trăim într-un stat de drept, într-o ţară democrată, aşa cum am vrut şi-am acceptat să fie. De aceea, la fel cunuţâranii îşi iau înapoi pâmînturile, cum casele naţionalizate se restituie foştilor proprietari, cum - chiar bisericile se restituie, cum pădurile se restituie, noi, rromii, cerem solemn că ni se restituie aurul
i— «confiscat. Că n-a fost aurul Băncii Naţionale, n-a fost
i aur furat, a fost Ş purul nostru i moştenit din moşi- ! strămoşi, singura •noastră avere” -
ne-a declarat Rudi Varga, preşedintele Unirii Rromilor din judeţul Cluj. Potrivit propriilor mărturisiri, din 1976 pînă în 1988 i-au fost confiscate de Miliţie 13,5 kg aur (bijuterii antice, moştenite).' în urma demersurilor iniţiate după Revoluţie, Rudi Varga este singurul rrom din judeţul Cluj care a obţinut un act bancar din care rezultă că a predat Băncii Naţionale cantitatea de 7,5 kg aur.
Numărul, rromilor care-şi revendică aurul confiscat este de circa 40 în municipiul Cluj-Napoca şi peste 90 în judeţ. Din spusele liderului Unirii Rromilor am retinut
Judecătoria Suceava a decis amînarea procesului
i în careSever Muresan si .Mircea\ ’Horia Hossu sînt judecaţi
pentru înşelăciune
că au existat mai multe cazuri în care s-au confiscat 10-12 kg aur de la o singură persoană.
M.TR1PON
Dispărut în ape
învolburate..p r *
Z £ ? '-CS en?aJ},lor10dox: Cuv-Maria Egipteanca; Cuv. Macarie Martunsiteru! (Pomenirea morţilor); Calendarulgmco-catolic: S. ana Egipteanca, c. {+ sec. V-VI). Pomenirea morţilor.
w / r , t .jt >' > r J
I » - - -
• Mîine: Calendarul ortodox: Cuv. Tit; Sf. Mc. Amfian şi Eddsie Calendarul greco-catolic: S. Tit Taumaturgul. . , j !
• Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare din Guj-Napoca in zilele de luni, marţi, joi şi vineri b ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi miercuri, vineri şi sîmbăb la ora 11,00.• Guj-Napoca ♦ Budapesta, cu plecare în zilele
de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00.IN F O R M A Ţ II:
Autogara 1 :14-24-26 Autogara 11:43-52-78
F I L . I V I EI 41 HÂRTIE. 08 AP RUJE
REPUBLICA - The Game, SUA - premieră (10.30; 13; 13,50; 18; 20,30);
1- vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23
VICTORIA - Pierduţi în spaţiu. SUA - premieră (12; 14,30; 17; 19,30)* ARTA - Eurimages - Castelul ciudat. SUA (12; 14,30; 17; 19,30)• FAVORIT - Titanic. SUA (11,30; 15; 18,30) * MÂRAŞTI - Mare nebunio în vest."SUA (13; 15; 17; 19)
TURDA: FOX - Corupţie In cartierul chinezesc, SUA (13; 15; 17; 19);
D EJ: ARTA - Stigmata, SUA (13; 15; 17; 19);GHERLA: PACEA - Feri s-a privatizat. Ungaria (15); Intr-un pat
cu opoziţia. Ungaria (17; 19).
F A R M A C I I »Farm acii do serviciu: slmbâtâ,
1 aprilie: Farmacia nr. 6 "Speranţa', P-ţa A lanai nr. 5. telefon 19-64-56, crar 8-20. Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr 3.1. telefon 19-46-06, orar 8-22, Farmacia nr. 8. str. Horea nr. 83/87. telefon 13-04-13. orar 8-14, Farmacia nr 115, str. N Pascaly nr. 7, telefon 14-58-98. orar 8-14. Farmacia nr. 116, slr. Bucegi nr. 5, telefon 16-18-21, orar 3-14, Farmac'a nr. 68 . str. T. Vuia nr. 26. telefon 4150-71. orar 9-14, P F nr. 3. P-ţa Gâni nr 3. telefon 13-04-26, orar 6-14. Fa'macia "Zea", P-ţa Unirii n- 27. lele'on 19-75-96, orar 9-15. Fa-macia "Ceia", slr. Clâbucet nr. 5,
VA-.*a", te'e'nn 16-47-37, orar 8-14, Farm ac'a "Terrafarm *. B-dul 21 Decembre nr. 4, orar 9-14, Farmacia ‘Aima’, P-ţa M. Viteazul nr. 26. telefon 13-02-68. crar 8-14. Farm acia "Remedium", B-dul 21 Decembrie nr. 150, telefon 41-29-01, orar 8-20, Farm acia "Elixir", str. Fabricii nr. 5, telefon 41-41-29. orar 8-20, Farmacia
"Elixir-Plus", str. Dorobanţilor nr. 21, telefon 19-08-38, Farmacia "Florafarm", Complex Flora, telefon 16-18-88, orar 8-14, orar 8-20. Farmacia 'Epropharm Union", str. Bucegi nr. 13-15, orar 8-21;
Duminică, 2 aprilie: Farmacia nr. 6 "Speranţa". P-ţa A. lancu nr. 5. telefon 19-64-56, orar 8-20, Farmacia nr. 1, P- ţa Unirii nr. 31, telefon 19-46-06, orar 8-22. Farmacia "Remedlum", B-dul 21 Decembrie nr. 150, telefon 41x29-01. orar 8-20. Farmacia "Elixir", str. Fabricii nr. 5, telefon 41-41-29, orar 8-20, Farm acia "Europharm Union", str. Bucegi nr. 13-15, orar 8-14.
Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia "Corafarm", str. I. Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; str. Napoca nr. 25, telefon 19-20-74, Farmacia' "Cynara", Calea Floreşti nr. 75. telefon 42-63-72.
Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia "Interpharm", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "Clematisfarm", P-ţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-22.
Garda de noapte: Farmacia'nr. 6 "Speranţa", P-ţa A. lancu nr. 5, telefon 19-64-56, orar 20-8.
Stmbătă, 1 aprilie 7,00 Tenis-show (r);
7,30 Omul de nicăieri .(s/ r); 8,20 Dinastia Strauss (s); 9,10 101 dalmaţieni
JtP.MAZLlA amuzanţi; 9,35 Tin-Tin (d.a.); 10,00 Vă place filmul?; 10,30 Art- Mania; 11,15 Garantat 100%; 12,00 Muzica da capo al fine; 12,45 Lumea şi noi; 13,15 Arca ... Marinei; 15,30 Auto Club; 15,55 Fotbal Campionatul Naţional; 18,00 Patinaj artistic CM de la N isa; 20,00 Ju rna l; 20,30 Surprize,Surprize...; 22,30 Niciodată nu e prea tîrziu (s );, 23,20 Jurnal; 23,25 Săptămîna sportivă; 23,50 Film: Un om hotârît (SUA 1998).
Duminică, 2 aprilie . 7,00 Ceasul deşteptător...; 8,00Universul credinţei; 9,00 Regele Leu.l Timon şi Pumbaa (d.a.); 9,30 Kiki Riki Miki (mag.); 11,00 Viaţa satului; 12,30 Tezaur folcloric... la 18 ani; 13,20 De luni pînă duminică; 14,00 Naţional TV Bingo Liberty; 17,00 Blankenese (s);17.55 Spectacolul lumii văzut de loan Grigorescu (do); 18,25 Trupa de şoc; 19,00 Perechea potrivită!; 19,30 Romanian Fashion 2000; 20,00 Jurnal. Sport; Meteo; 20,30 Duminica sportivă; 20,45 Film: In timp ce tu dormeai (SUA
• 1995); 22,30 Jurnal; 22,35 Patinaj artist: CM de la Nisa.
Sfmbită, 1 aprilie f i/ r £ ) 7,00 Femeia misterioasă (s11 ^ r); 7,45 Seria Alfred Hitchcock(r); 8,35 Care pe care! (r); 9,15 Osia lumii; 9,45 Lumea de mîine; 12,00 Arta apărării (m ag.); 12,30 National Geographic; 13,25 Un popas pe săptâmlnâ; 13,40 Sabrina, vrăjitoare... (s); 14,05 Mizerabilii (d.a.); 14,25 Ştiri;14.30 Atlas; 15,05 Film: Insula (Franţa, p. a lll-a); 16,30 Top TVR 2; 17,35 Timpul trecut; 18,45 Telejurnal TVR 2;18.55 Lumini şl umbre (s); 20,15 Povestiri de la Hollywood. Ultimele zile ale lui Sharon Tate (do. Anglia 1999, p .ll); 21,00 Fam ilia.şi legea (ep.2); 21,45 Film: Circul Vega - Anuşka (Franţa 1999); 23,15 Ştiri; 23,20 Integrale; Madonna; 0,20 TVM Mesager.
Duminică, 2 aprilie 7,00 l,umini şl umbre (s/r); 8,20 Un
secol de cinema (r); 9,05 Orizont spintual; 9,35 Medalion de interpret - Elena Roizen; 10,00 Ferma (rep.);11.00 Tîp-Top, Mini-Topi; 12,00 Arca lui Noe; 12,30 Start Rec; 13,15 Cai putere; 13,45 Sabrina, vrăjitoare... (s); 14.05 Mizerabilii (d.a ); 14,30 Ştiri; 14.35 D'ale Iu' M iîicâ: 15,05 Film: Chibriturile suedeze P .l. (Franţa 1995);16.55 Călătorie In lunjea teatrului; 17,50 Gafele TVR 2: 18,4fj-Telejumal TVR 2;19.00 Film: Circul Vega - Julien (Franţa 1999); 20,30 Un unicat epipaleolitic - Lepenski Vir (do); 21,00 Familia şl legea; 21,45 Beavis şi Butthead (d.a.); 22,10 Ştiri; 22,15 Teatru! Naţional de Televiziune prezintă: .Maşina de scris" • de Jean Cocteau; 0,25 TVM Mesager,
Sîmbătă, 1 aprilie 7,00 Program pentru, copii;
MAttaa 9,00 Tlnârul Hercule (s); 10,00 Lois şi Clark (s); 10,45 Promotor; 11,20 www.apropo.ro; 12,00 Profesiunea mea, cultura-- cu Nicolae Manolescu;12.55 Ştirile Pro TV; 13,05 Susan (s);13.30 Dharma şi Greg (s); 14,00 Fotbal fără egal Divizia A ;.16,00 Ce se vede (mag.); 16,30 ProFashion; 17,00 Film: K2 (Anglia 1992); 19,00 Ştirile Pro TV;19.30 Chestiunea zilei - retrospectiva sâp 'ţii; 20,15 Film: Novicele (SUA 199> Ă l5 Cine ride la Pro TV, rtde m r' , 'Vacanţa mare la Pro TV; 2 3 jq d fir ,b a l ; 23,20 Echipa condamnaţiicn (s); 0,10 Specialităţi erotice (s); 1,00 Film: K2 (r); 2,30 Promotor (r); 3,00 Promotor (r); 3,30 www.apropo.ro (r).
, Duminică, 2 aprilie 7,00 Program pentru copii; 9,00
Super Abracadabra; 11,00 Mileniul marilor schimbări (do); 12,00 Profeţii despre trecut; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,05 Susan (s); 13 30 Echipa mobilă;14.00 Fotbal fără egal Divizia A; 16,00
■ Super Bingo (s); 19,00 Ştirile Pro TV;19.30 D.O.D. Show - Glumăreţu; 21,15 , Fotbal fără egal Procesul .etapei - Divizia A; 0,00 Fotbal Magazin; 1,00 Specialităţi erotice (s); 2,00 Echipa mobilă (r); 2,30 Serial: Susan (r); 3,00 Mileniul marilor... (r).
SImbătă, 1 aprilie . - f t 7,00 Berbecul sălbatic (do);
8,00 Aventuri în junglă (s);8.30 Averi fabuloase (do); 9,30 Fir întins (magazin sportiv); 10,00 Casa de piatră (mag.); 10,30 Roata de rezervă (mag.); 11.00 Orient Expres.; 13,00 Agentul secret (s); 13,45 Film: S-a furat coapsa lui Jupiter (Franţa 1980); 15,05 Film:
. Alexandru cel Mare (SUA 1956); 17,15 Clanul Popeştilor (div.); 17,45 Fashion
. Musonul (SUA '98);' 1,15 Film: Amanţi de duminică (Franţa 1980); 2,45 Aventuri în juglâ (s/r); 3,30 Intrigi în Paradis (s/r); 4,30 Agentul secret (s/r).
Duminică, 2 aprilie , 6,40 Film: Vînâtorii de vise (SUA 1995); 8,00 Credinţa şi viaţa; 9,00 Desene animate; 70,00 Bărbaţi în negru (d.a.); 10,50 Buni prieteni; 11,40- Aventurile lui Sinbad (s); 12,30 Seria Stan şi Bran: Oliver the Eighth (SUA - 1934); 13.00 Duminica în familie; 16,00 Film: Floarea pasiunii (SUA 1986); 17,40 Retrospectivă Vouă (div.); 18,00 Intrigi în Paradis; 19,00 Observator, 19,50 TeleEurobingo Show; 23,00 Film: Ultima misiune (SUA 1984)1 1,00 Film: Seattie sub asediu (SUA 1995); 3,00 Aventurile Iul Sinbad (s/r); 4,00 Seria Stan şi Bran (f/r); 5,00 Intrigi în Paradis (s/r).
Stmbătă, 1 aprilie PSMEk 7,00 Emisiune pentru copii; păiW b 11,00 Poveşti pescăreşti;11.30 Sport magazin; 13,00 Motor,13.30 Apel de urgenţă (r); 14,00 Real TV (r); 14,30 Dosarele Y (r); 15,30 Camera ascunsă (d iv .); 16,00 Comisarul Rex (s/r); 17,00 Celebri şi bogaţi (s); 17,55 Clip Ari; 18,00 Focus - Emisiune de ştiri. Sport. Meteo: 18,30 Popular. La hanul cu veselie (div.); 21,00 Film: Dulcea amăgire (SUA 1996); 22,25 Fraser (s); 23,00 Show-ul de noapte; 1,00 Film artistic.
Duminică, 2 aprilie 7,00 Emisiune pentru copil; 12,00
Vacanţă a la Petrtşor; 12,30 De colo • cşlo (mag.); 13,00 Camera ascunsă (r);13.30 Chic ■»' style-magazin; 14,00 Cinemagia; 74,30 Film: Lumea celor liberi (Anglia '66); 16,00 Tradiţii; 16,30 Camera ascunsă (div.); 17,00 Celebri şi bogaţi (s); 17,55 Clip Art; 18,00 Focus - Emisiune de ştiri; 18,30 Film; Soţia fratelui meu (SUA 1989); 20,00 Film: La bine şi la râu (Franţa 1992); 22,10 Clip Art (r); 22,15 Frasier (s);
'22,45 Nadine Show (r); 23,30' Cinemagia (r); 0,00 De colo - colo (mag.
Teatrul de păpuşi , „Puck”
dum inică, 2 a p rilie o ra 12: lepurilă varză dulce
(s e c ţ ia ro m â n ă ) .Spectacolul a re lo c ja Casa municipală de cultură (Piaţa Unirii nr. 24); :
Frum oasa dom niţă Trestie (se c ţia ro m â n ă ); S p e c ta c o lu l a re lo c la F o rum u l G e rm a n ilo r (Str. M e m o ra n d u m u lu i nr. 8) ■
); 0,30 Vacanţă a la Petrişor (r); 1,00 Chic - style magazin (r).
Sîmbătă, 1 aprilie 6,15 Ştirile de Acasă (r);
fiS&Sâr 5 45 Dragoste şi putere (s/r);7.15 Acasă la bunica - reţetă culinară (r)î 7,30 Căsuţa poveştilor (r); 7,45 Copilul adus de mare (s/r); 8,30 Pentru iubirea ta (s/r); 9,15 90-60-90 Fotomodele (s/r); 10,10 Femeia vieţii mele (s/r); 11,00 Sînge din sîngele meu (r); 11,50 Cinemateca de acasă; Cuba (r); 14,00 Acasă la români - muzică populară; 14,30 la-mâ acasă (r); 15,00 Doctorul casei; 15,30 Dragoste şi putere (s); 16,00 Copilul adus de mare (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,30 Pentru iubirea ta (s); 18,30 Acasă cu Ruxandra Săraru ; 19;15 Acasă la români; 21,00 Cinemateca de acasă: Numărătoare inversă (S\lA 1979); 22,50 Latino senzaţional- divertisment sud- american; 0,30 Dragoste şf putere (s); 1,20 Film: Harper (r).
Duminică, 2 aprilie 6,45 Dragoste şi putere (s/r); 7,15
.Căsuţa poveştilor; 7,45 Copilul adus de mare (s/r); 8,30 Pentru iubirea ta (s/r);9.15 Acasă la bunica - retrospectiva săptămînii; 10,30 Acasă cu Ruxandra Săraru; 11,30 Doctorul casei - emisiune m edicală; 12,00 la-mâ acasă! - emisiune cu şi despre animale; 12,30 Acasă la români Muzică populară (r); 13,45 Latino senzaţional - divertisment sud american (r); 15,30 Floare de aur (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,30 M icuţele doamne (s ); 19,15 Film: Requiem pentru o stea căzătoare (SUA 1973); 20,45 Cinemateca de acasă: Vă place Brahm s? (SU A 1961); 22,50 Acasă la români (r); 0,15 Latino senzaţional - divertism ent sud- american.
Sîmbătă, 1 aprilie 8,00 Ştiri; 8,10 Dintre sute
o b tx s de ziare (r); 8,50Teleshopping; 9,00 Ţara spiriduşilor (r);10.00 Tentaţii (r); 10,30 Economic ABC (r); 10,50 Gura lumii (r); 13,00 Ţara de dincolo de Bucureşti; 13.00 Studioul Tudor Vornicu; 16,00 Club ABC; 16,30 Lumea misterelor, 17,00 Rendez-vous la Tele 7; 18 00 Lumea în clipa 2000;19.00 Telejurnal; 19,35 Film: Incidentul (SUA 1967); 21,30 O noapte cu Adrian Pâunescu; 0,00 Ştiri; 0,20 O noapte cu Adrian Pâunescu; 1,30 Rendez- vous ia Tele 7; 2,30 Telejurnal; 3,00 Lumea în clipa 2000 (r); 4,00 Studioul Tudor Vornicu.
Duminică, 2 aprilie 8,00 Ştiri; 8,10 Teleshopping; 8,20
Ţara spiriduşilor (r); 9,30 Domino (r); ‘11,00 Lumea în clipa 2000 (r); 12,00 îţi mai aduci aminte, Doamnă?; 13,00 Ora unu a venit; 15,45 Cinetour; 18,15 Cutia muzicală; 17,00 Forţa destinului;
'18,00 Arcub live; 18,55 Pariu trio - LOTO; 19,00 Telejurnal; 19,45 Dincolo de anul 2000; 21,00 Dintre sute de ziare; 21.40 Pariu trio - LOTO; 22,00 Cenaclul .Totuşi iubirea"; 0,00 Ştiri; 0,15 Cenaclul .Totuşi iubirea"; 1,15 Ora unu a venit (r); 4,00 Telejurnal; 4,30 Forţa destinului (r); 5,30 Cutia muzicală (O-
Sîm bătă, 1 aprilie_ . 15,00 Videoclipuri; 15,30
eS m J L Documentar;î6,00 Poznele Ahu&ppCA cop ilărie i ; 16,45Videoclipuri;17,00 LUmea cu sus'n jos - realizatori Sorin Misirianţu, loan Isaiu;18.00 Domino; 18,00 Cerc'deschis; 19,30 Economic ABC; 20,00 în justiţie;21.00 Film serial: Secţia de...; 22,00 Dintre sute de ziare!
Duminică, 2 aprilie ‘ 15,00 Muzica populară; 15,30 Club
ABC; 17,00 Inter Arte - realizator Diana Buneâ; 18,00 Rom anţe; 19,00 Globetrotter; 20,00 Film artistic; 22,30 Videoclipuri,
R ed a c ţia nu îş i asum ă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune. *
Sîmbătă, 1 aprilie 8:00-11:00 Super week-end
0HJACT (meteo, revista presei locale - 8:08; acîuaS.tatea locală, recomandări TV- 8:20; trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală -10:20 Revista presei locale - 9:08, horoscop - 8:50, recomandări TV - 9:40. sport • 9:40, horoscop -9:50). 11:00- 19:00 Contact FM. 12.00 - 12:55 Contact politic - Roxana Nicuiescu Costeî. 13:00 Contact Film - real'zaior Liana Standu. 16:00 Super 50 -realizator Tony Tesiu. 19:00-22:00 Seara Ia Cluj. 22:00-5:00 P înă mîine dim neaţâ • realizator Manuel Armanjl. Program de discotecă la Radio Contact •
Duminică, 2 aprilie 08:00-10:00 Super-wek-end (ştiri de week-end, recomandări culturale, horoscop şi dedicaţii); 10:00- 11:00 Bătălia Hiturilor - realizator Andy Liţă; 11:10- 11:45 Contact p o litic - realizator Roxana N culescu Costet; 11:50 - 11:55 Cheie Contact Motor - realizator Râzvan Mugureanu; 12:00 - 13.00 Hit-interviu - realizator Sorin Mocanu; 13.00- 15:00 Week-erid în Doi: Tu şi Noî - realizator Sorin Mocanu; 18:50 -18:53 Fir direct cu America- realizator Aurelia Boriga Nâstase - emisiune bilunară; 19:00 - 22:00 Seară de seară; 22:00 - 24:00 Sport week-end - realizator Alexandru Gheorghiaş
Sîmbătă, 1 apriliei t a d i o S o n îc P rT c tL Ju CU
a*?. ' PR IET EN II - maxima, neteo, horoscop, powerplay - preţurile
"pTeţii - “Ce-a fost ieri?*-rezumatul evenimentelordin ziua precedentă - “Ce va fi astăzi?” - prognozaevenimentelor din ziua în curs - “Vocea trotuarului*— sondaj umoristic - programul cinematografelor - programul TV - evenimente culturale - sfatul medicului - "Tura prin oale” -reţete gastronomice - revista presei - ‘Cel mai matinal telefon “- concurs- sport - informaţii rutiere - programul zilei.la Radio Sonic; 10.00 DURA LEX SED t_EX * consultanţă juridică; 11.00 IU BEŞT E CU G R IJĂ - educaţie
sexuală; 12.00 SONIC BY REQ UEST - dedicaţii muzicale; 14.00 P E LIMBA MEA, P E LIMBA TA - dedicaţii muzică maghiară în limba română; 15.00 GRADINA LU’ ION - muzică românească (Cristina Cosa); 18.00 YESTERD AY - top nostalgic; 20.00 HOT SH O ES - party nocturn- Duminică, 2 aprilie
7.00 ÎN PAT CU PR IETEN II - maxima, meteo, horoscop, powerplay - preţurile pieţii - ‘Ce-a fost ieri?“- rezumatul evenimentelor din ziua precedentă- “Ce va fi astăzi?" - prognoza evenimentelor din ziua în curs - "Vocea trotuarului" - sondaj umoristic- programul cinematografelor - programul TV - evenimente culturale - sfatul medicului - “Tura prin oale’ -reţete gastronomice - revista presei - ‘Cel mai matinal telefon concurs - sport - informaţii rctiere - programul zilei la Radio Sonic; 10.00 GROAPA CU LEI - concurs de cultură generală (Marius Aciu); 13.00 MASA DE PRÂNZ - muzică populară (Sergiu Vaida); 14.00 SONIC JUNIOR - emisiune pt. elevi; 15.00 COSMOSUL DINTR-0 PR IV IRE - cultura SF (Lucian Rogozan); 16.00 SONIC BY REQ UEST - dedicaţii muzicale; 20.00 ASTROLOGIE; 21.00 MAGAZINUL DE MUZICĂ - noutătl muzicale, premiere, exclusivităţi- (Rareşlon); 23.00’ JA Z Z ; 01.00 NON STO P MUSIC.
Buletine informative: sâmbăta şi duminica: 8.00, 10.00, 12.00. Publicitate : - la ora X.20 şi ora X.40
- Sîmbătă, 1 aprilie
U N I P L U S J ţ a d i o d in rineaţâ;PlUS 8,00Program informativ BBC ; 8,30 Sindrofia de Weekend; 12,00 Pop-Plus; 14,00 Program informativ BBC; 14,30 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dance - machine;21.00 Program informativ BBC; 21,30 Party.- Duminică, 2 aprilie5.00 U nip lus-de dim ineaţă; 8,00 Program informativ BBC; 8,20 Sindrofia de Weekend; 14,00 Program informativ BBC; 15,00 Program muzical;
18,00 Program informativ BBC ; 18,30 Dacă dragoste nu e, nim ic nu e; 21,00 Program informativ BBC ; 21,30 Uniplus nocturn; 23,00 Program informativ BBC.
Sîmbătă, 1 aprilie 8.00-8.30 BBC; 8.30-10.00
a i r mCafeaua de dimineaţă, 10.00 Country Club (r); 11.00-14.00 La s fîrfit de
______( săptămînă; 14.00 BBC ; 14.30 Noititluri de la casele de discuri, 15.00 Audioseiect,16.00 Tehnomania; 17.00 Top-Ten\ 18.00 BBC, 19.30 Snergfa; 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad.i Duminică, 2 aprilie
/8.00-8.30 B B C ; 8.45-9.00 Evanghelia de duminică, 9.00 Cafeaua de dimineaţă; 10.00 Doar o poantă să-fi mai spun (Ucu Florea şl Ovidiu Raţiu); 11/00 Sport FM (George Ciotlăuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonotecă de suflet (r) 14.00 BBC,16.00 Country Club; 17.00 Top ş/-aşa (r); 18.00 BBC ; 19.30 Hitmix] 21.00 Taxi Music.
Sîmbătă, 1 aprilie S t \ C 8:00-11:00 Primul saiut; Ştiri: 9:00,
10:00, 13:00, 15:00, 17:00; 8:20 Revista presei; 8:50 Horoscop; 9:20 "Ce m ai-
123fAţ crede lumea•; 9:50 Horoscop; 10:20 Program cinema; 14:00 "Buletinu Iu'Emil"; 14:05 Club 2000 (Cristian Mureşan); 15:00-17,00 Pe apa sîmbeter, 19:00-21:00 Romanian Top 100 Singles Airplay, 22:00-2:00 Noaptea cu CD Radio - dedicaţii muzicale.
Duminică, 2 aprilie Primul salut 8:00-11:00; Horoscop: 8:50, 9:50;
Ştiri: 9:00, 10:00, 13:00 15:00, 17:00; Program cinem a : 9:20; "Ce m ai crede lu m ea* - retrospectiva săptămînii 10:15; CD Country (Dan Creţa) 11:00-13:00; Enigme neelucidate (Cristian Mureşan):14:00-15:00; Miracolul sunetelor (Cristian Mureşan) 15:05-16:00; Romanian Top 100 Singles Airplay. 17:05 -19:00; Tiberiu în ţara piticilor - emisiune pentru copii (Tiberiu Crisan) 19:00-19:30.: 21:00.
RADIO RENAŞTEREA
9 1 ,2 M H z F M
E a s G E a a i E E E E 'CABINET .MEDICAL 0NC0IPS-'
C LU J-.-vapo C M '-*' str.PFtOF CIORTEA
(c a r t ie r G rigoraSCUl\C O N S U L T A Ţ II: V IProf.dr. LUCIAN LA ZĂ K* ’>(Gînecoîogie, Ch{rurgie,*Onco<ogie)L , M i; 15-18; M a, J : 16” -18*Dr. VALENTIN PO PESC U
^Chirurg ie, Oncologie)M a , J : 1 4 ^ - IB ; V : 15-17 f
S : 9 - 11 Dr. DAN-SORIN PO PESCU I
(Urologie) JL , M i: 13 - 20; Ma, J : lQ ^-20^
V : 16-20 P R O G R A M A R E :
te l/fax (0 6 4 ) 18.76.04 în timpul orelor de funcţionari
LA B O R A T O R C O M PU TER IZA T (Biochimie - Bacteriologic Imunologie Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcini - Anligen HBS - Elisa Test- Etaminari citologice pentru depistam cancerului de col uterin - Investigaţii pcutn sterilitatea feminină ;i masculină) f ZILNIC, Inclusiv DUMINICA
orele 7-21 l Medic dc gardă: orele 21-7 V Rezervare, consultaţii
v la tel. 41.41.63. ‘
m CABINET MEDICAL Oi P STOMATOLOGIE;
Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu ■ medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic prim;
R A D IO C L U J 3 dim ineaţa - un program matinal de .
informaţii şi muzică prezentat de Anca Baltan. 8,00 - 10,00 t misiunea în limba maghiară. '10,00 Sesam deschide-te. Em isiune pentru copii. Prezintă Rodica Tulbure. 11,00-13,00 Fotbal Div.B - Seria a ll-a. 13,00 Radiojurnal Bucureşti.13.15 Lumea muzicii. Prezintă Ciprian Rusu. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Acusticon - cenaclu radiofonic. Redactor Radu Săplăcan. 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15 Din grădina cu fiori multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu FurduL.21,58 închiderea programului.
v Duminică, 2 aprilie8,00 Ştiri. 8,05 La izvor de cînt şi dor. Muzică
populara. Prezintă: Gelu Furdui. 9,15 Apărătorii giiei transilvane. Em isiunea armatei. 10,00 Miieniul III. Emisiune realizată de publicistul Constantin Mustaţă. 11,00 Radiodvminica. Emisiune de divertisment. Redactor: Anca Mureşan.,13.00 Radiojurnal Radio România Actualităţi.13.15 Diligenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Sâsărman. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Peluza radio. Talk show pe teme sportive. Redactor loan VasileVanea. 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15-20,00 Universul enigmelor. Enigmele universului. Redactor: Lucia Stana Sevianu. 20,00 Mesage spirituale. 20,05 Din grădina cu flori m ulte. Dedicaţii de muzică populară. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri.22.00 închiderea programului.
Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile
RO M PRES şi MEDIAFAX.
1 m , m> * m , im m m . m l I i- ("El Pais") -
Pentru prima dată, după mulţi ani, lecţiile trecutului nu sînt bune pentru a fi aplicate în Balcani. Harta Europei orientale s-a schimbat în mod radical în ultima vreme, pentru a se transforma în cea mai complicată din istoria sa. Au apărut o mulţime de noi state fără precedente istorice apropiate, cu excepţia complicatei schiţe desenate de Hitler în timpul celui de-al doilea război mondial. Doar în Europa, fără a merge mai departe în Caucaz sau Asia Centrală, există zece noi state. Totuşi, problemele nu izvorăsc din simpla lor existenţă, ci din politica haotică practicată de marile puteri faţă de aceste state.
în 1991, linia politică consta în a repeta la nesfîrşit că Iugoslavia era neviabilă, convieţuirea interetnică între diferitele popoare într-un singur stat fiind “o greşeală istorică”, în 1995, punctele de vedere occidentale faţă de popoarele iugoslave s-au schimbat radical. A devenit atunci obligatorie- prezervarea, în Bosnia- a convieţuirii interetnice între sîrbi, croaţi şi musulmani, iar la Dayton s-a redesenat macheta la scară mică a Iugoslaviei titoiste. Inclusiv Carlos Westendorp şi-a asumat rolul lui Tito timp de o vreme. A
izbucnit apoi criza din Kosovo, care s-a rezolvat pe cale militară, fără a fi elaborate planuri politice pentru perioada următoare, iar pe termen mai lung impunîndu-se o nouă linie, care a dus la contrazicerea politicii aplicate pînă la vremea respectivă în Bosnia. Astfel, puterile occidentaleadministrează două protectorate în Balcani, cu o sută de kilometri între ele şi în care se aplică soluţii diametral opuse, în Bosnia s-a aplicat prevederea ca statele respective să menţină o parte din forţa lor militară, pentru-a evita ca dezechilibrul să. favorizeze abuzurile unuia împotriva celuilalt.
Acest plan s-a aplicat în Kosovo, iar absoluta supremaţie albaneză, protejată de NATO, a degenerat într-o tragică purificare* etnică a populaţiei sîrbo-kosovare.- Cîte persoane si-au abandonat deja provincia de origine? 200.000? 350.000? Mass -media occidentale, atît de dispuse să exagereze cifrele în alte tabere, acum preferă să tacă. Numai foarte detaliatele rapoarte ale OSCE, pe care nimeni nu doreşte să le consulte, în pofida difuzării lor pe Internet, ne. oferă o idee cu privire îa magnitudinea tragediei. Vom vedea cum rezolvă UNM IK spinoasa problemă a votului refugiaţilor, în. perspectiva alegerilor, ce ar
trebui să fie organizate în Kosovo; înainte de luna octombrie. Provincia a devenit neguvemabilă, este un adevărat Far West, incidentele interetnice au început să copleşească Mitroviţa, în condiţiile în care UCK şi-a transferat activităţile în sudul Serbiei, cu scopul de a pune în aplicare ultimul schimb între etnii: albanezii din triunghiul Buianoţ-Preşevo- 4 Medvegie, în schimbul sîrbilor din Mitroviţa. Partidele albanezo-kosovare, conduse din umbră de Thaci şi UCK, aşteaptă cu nerăbdare momentul lichidării totale a ultimelor rămăşiţe ale populaţiei sîibe din Kosovo, preluării puterii incontestabile şi impunerii independenţei lor în faţa puterilor occidentale.
O soluţie provizorie la această situaţie de neguvemare ar putea trece printr-o federalizare, anume,“cahtonalizarea” coordonată de un guvern plurietnic. Din punct de vedere occidental pare imposibil, considerîndu-se o rezolvare “prosîrbă”. Totuşi, Bosnia este divizată administrativ în 11 cantoane, unele cu majoritatea monoetnică, altele cu populaţii
.naţionale amestecate, f Şi pentru a pune capac la toate acestea, a intrat în joc un nou factor distorsionant: alegerile din SUA. Intervenţia
în Kosovo, ca o continuare a evenimentelor din Bosnia, a fost un factor important în politica externă a preşedinţiei democrate, aşa cum a fost războiul din Golf pentru cea republicană. Şi chiar mai mult: prezenţa trupelor americane în acest colţişor al Balcanilor este puternic criticată de sectoarele dure ale Partidului Republican. Ar mai lipsi doar ca acum, în plină campanie electorală să se întîmple vreo nenorocire în Kosovo.
Pe de ' altă parte, Washingtonul este din ce în ce mai dezinteresat de o problemă care ameninţă să se transforme într-un butoi cu pulbere politic şi care nu coincide cu marile linii ale geostrategiei americane. Intervenţia în Kosovo a opus SUA Chinei şi Rusiei, iar acum aceste două superputeri sînt din nou periculos unite, fapt nemaivăzut de 30 de ani. Iar aceasta într-un moment în care relaţiile cu Beijingul şi Washingtonul sînt foarte tensionate din cauza Taiwanului. De aici şi faptul că încă din luna ianuarie americanii au declanşat o ofensivă diplomatică pentru a arunca responsabilitatea ineficientei: administraţii* în , seama partenerilor europeni şi; în trecere, Să transfere de- la NATO la Eurocorp iniţiativa prezenţei militare în Kosovo.
Mai rău este că partidele albanezo-kosovare, cu UCK în umbră şi Thaci convertit în politician activ, cunosc perfect; această situaţie, ştiu că americanii au mîinile legate şi profită de aceasta pentru a face presiuni prin campanii de instigare. Deşi datează din noiembrie, atentatele UCK în sudul Serbiei s-au înmulţit, iar Hasim Thaci s-a plimbat prin Bosnia şi Bulgaria ca opersonalitate de statrecunoscută, dîndu-le de lucru autorităţilor locale. De aici şi incidentele din februarie din Mitroviţa, instigate de grupări albaneze şi mai radicale, precum Partidul Republican al lui Skender Hoti, PPK, LKCK sau UNIKOMB.
în faţa unui asemenea pericol americanii au recurs iniţial la menţinerea liniei oficiale: Miloşevici este vinovat de toate. Ulii s-au ocupat de zgomotul: Robertson, Holbrooke şi mai ales generalul Clark, care s-a plimbat prin toată zona, a denunţat comploturi confuze organizate de Belgrad, fâcînd presiuni pentru a pune în stare de alertă armata FYROM (Macedonia). Dar scenariul a fost atît de evident încît Washingtonul aproape că s-a acoperit de ridicol în faţa aliaţilor săi europeni, generalul Clark fiind serios avertizat de Pentagon, care l-a acuzat că se
comportă ca un nou general „ McArthur. De aici şi recentele şi mai serioasele avertismente îansate albanezilor-kosovari mai radicali, combinate cu reuniuni discrete cu liderii sîrbi din Kosovo, la Sofia şi chiar la Washington. Fie ce-o fi numai că, pînă în noiembrie, lucrurile să nu se agraveze.
între timp, rămîne nearuncat în joc asul situaţiei din Muntenegru. Dacă această republică se desparte de Serbia, Miloşevici ar putea să cadă. Posibilitatea ca sfîrşitul politic al lui Slobo să fie panaceul acestor rele balcanice este una din multele lozinci care nu fac faţă unei analize serioase, deşi pentru moment ar fi soluţia
.ideală. Şi dacă nu se întîmplă aşa ceva, iar situaţia degenerează într-un nou război, - mai greu de controlat decît în situaţiile anterioare? Dar dacă după Miloşevici vine cineva mult mai rău? Nimeni nu poate da un răspuns, iar despre progresiva pulverizare a statelor
. balcanice nu au un cuvînt de spus nici cele precedente, din 1878, 1918 sau 1945. Nici Bosnia nu este un precedent pentru Kosovo, ci. o victimă potenţială a acestor;noi situaţii de neguvemare. Totul se face din mers, fără să se privească spre trecut. Nici măcar la cel apropiat.
K f"Stratfbr")>
E u r o p ă i o r ă s c r u c eîn următorul deceniu, Europa
se va confrunta cu o serie de probleme arzătoare legate de gradul de integrare, eventuala asumare de către unul din state a rolului conducător şi continuarea extinderii. în prezent, în Europa, se manifestă un curent în favoarea continuării integrării pe baza întăririi instituţiilor sale existente şi admiterea de noi ţări din est. ' Este mai puţin clar, însă, dacă Europa va putea să continue acest proces de integrare economică şi socială farâ să fie forţată să-şi formuleze o politică externă şi de securitate coerentă şi clară.
Mai puţin clară este voinţa politică a Europei care să permită adoptarea unei astfel de politici. Totodată, se pune întrebarea dacă ţările membre sînt dispuse să-şi sacrifice suveranitatea pentru a atinge acest scop.
Timp de 500 de ani, Europa s-a aflat în centrul de gravitate al sistemului internaţional. Pînă la cuceririle europene, lumea era compusă din sisteme fragmentate. După ele, nu numai că s-a creat un sistem internaţional unic, dar Europa s-a aflat în centrul său, îndeplinind şi rolul de arbitru.
în secolul XX , cel mai important eveniment a fost colapsul sistemului imperial european. în urma celor două războaie mondiale, Europa a rămas fără mijloace - şi dorinţa - de a mai exercita controlul asupra - imperiului său colonial global. Controlul la nivel global a trecut - din mîinile-sale în cele ale SUA Şi Uniunii Sovietice - două state semi-europene. Iar înfrîngerea Uniunii Sovietice în războiul rece a avut drept rezultat plasarea Statelor Unite într-o poziţie unică,
în centrul de gravitaţie al sistemului internaţional. SUA au devenit centrul acestui sistem din punct de vedere militar, economic şi politic..
In următorul deceniu, Europa se va confrunta cu două chestiuni. Ce relaţii va avea cu Statele Unite? Ce relaţii se vor dezvolta
de vulnerabilă pe axa est-yest. Dacă Franţa şi Rusia ar ataca-o simultan, Germania s-ar găsi într-o poziţie de nesusţinut.
Această, problemă nu se pune cînd Germania este divizată şi ■ vulnerabilă.-. în acest caz, ea nu dispune de. opţiuni. Dar, odată cu unificarea, apare şi problema
W-MWWWPjjg O O
în ţările din interiorul Europei şi imediata sa vecinătate? Europa s-a confruntat cu pierderea imperiului global în două stadii, în timpul războiului'rece, ea a fost efectiv ocupată de cele două mari puteri - SUA şi Uniunea Sovietică. Cele două părţi ale Europei au fost împinse spre grupări econ.omice, politice şi -militare, unele oficiale, altele mai puţin formale. Blocul occidental - Uniunea Europeană - s-a dovedit a avea un succes remarcabil. Cel de Est - a avut un eşec uimitor. Colapsul Uniunii Sovietivce a lăsat Europa Occidentală într-o poziţie relativ prosperă şi de coeziune. Iar regiunile fragmentate ale fostului, imperiu sovietic în ruină.
Una din consecinţele colapsului Uniunii Sovietice a fost reunificarea Germaniei. Dar, timp de aproape un secol, unificarea Germaniei a semnalat şi un viitor război. în 1871, 1914 şi 1939, războaiele au izbucnit ca o consecinţă a implicaţiilor geopolitice ale unei Germanii unificate. O Germanie unificată este o entitate inerent fragilă. Ancorată la Sud de Alpi iar, în Nord, de mările de Nord şi Baltică, Germania rămîne extrem
respectivă. Deoarece nu poate supravieţui uniif război simultan, pe două fronturi, ea trebuie să recurgă: la o ■ stratagemă diplomatică; menită să provoace divizarea între-statele din Vest şi cele din Est. Dar însuşi dinamismul unei Germanii reunificate generează; o imensă insecuritate, declanşînd, în final, pericolul şi chiar necesitatea implementării unei coaliţii multilaterale. Germania dispune de numai două opţiuni. Prima este de a purta un război, pe care nu îl poate cîştiga. A doua constă în iniţierea unui război la alegerea sa, în speranţa că va înfrînge decisiv unul din inamici, şi apoi, intimida şi înfrînge şi pe celălalt. Strategia a funcţionat în 1871, cînd a înfrînt Franţa. Dar a eşuat în 1914 şi 1939.
Eşecul acestor strategii nu înseamnă, în mod necesar, că nu se va recurge din nou la ele. Este important să ne amintim că, din punct de vedere geografic, Germania este forţată să adopte o astfel de strategie. Acum, cînd ea este din nou unită, se pune întrebarea fundamentală dacă această ultimă reunificare va conduce, din nou, la un război. Prima funcţie a NATO si UE a
fost de a întări Europa pe plan militar şi economic, în aşa fel încît să poată face faţă unui atac din est. Acum aceste instituţii capătă din nou un rol. După colapsul URSS şi unificarea Germaniei, misiunea fundamentală a NATO şi UE este de a crea un sistem de prosperitate şi securitate, în care
■ insecuritatea să nu mai propulseze Germania spre un comportament de tipul celui anterior. Misiunea actuală a NATO este de a îndepărta temerile Germaniei privind desfăşurarea concomitentă a unui război pe două fronturi.
NATO face acest lucru pe două căi. în primul rînd, prin integrarea Franţei şi Marii Britanii în NATO, acestea devin aliatele Germaniei, în al .doilea rînd, în afară de asigurarea securităţii geopolitice, UE vizează şi creşterea bunăstării Economice a Europei. în special, dacă bunăstarea Germaniei, în
. cadrul UE, este mai mare decît : cea din afara Uniunii, această ţară va fi motivată să coopereze cu restul Europei. Astfel că, cel puţin la suprafaţă, cauzele care au
.. declanşat conflictele anterioare par să fi fost eliminate din Europa.
Rămîn, însă, o serie de probleme grave, cărora trebuie să îi se găsească un răspuns. Prima constă în dorinţa NATO şi aliaţilor europeni ai Germaniei de a-i sări în ajutor, în cazul în care o Rusie reînvigorată ar lansa un atac împotriva sa. A doua întrebare: dacă de apartenenţa la UE vor continua să profite, în mod egal, toate ţările europene, sau dacă se va ajunge într-un punct, în care unele din ele, inclusiv Germania, ar descoperi că interesele le-ar fi mai bine servite în afara Uniunii.
Provocarea albaneză
("International Herald Tribune")Trupele SUS trec la acţiuni ferme împotriva
celor mai periculoase -probleme cu care se confruntă NATO în Kosovo. într-o serie de raiduri, ele au capturat amic şi muniţii aparţinînd gherilelor albaneze, care Ic foloseau în atacuri peste graniţă în Serbia. Dacă ghcrilelc albaneze nu sînt dezarmate şi îndepărtate de la graniţă, acţiunile lor ar putea implica NATO într-un nou şi nedorit război cu Belgradul. Tensiunile etnice s-au intensificat în Kosovo. în oraşul Mitroviţa, militanţi sîrbi sprijiniţi de preşedintele Miloşevici au blocat podurile şi străzile pentru a-i ţine departe pe albanezi de casele lor, pe partea de nord aTîului Ibar şi au încercat împărţirea provinciei conform unor aliniamente etnice. După sosirea întăririlor franceze şi italiene, NATO a început blocajele. Generalul Clark.ar dori să vadă trupele americane şi în estul provinciei.
Mulţi cetăţeni din Kosovo doresc să se concentreze asupra restabilirii sigurhnţei economice şi personale. Dar cei care caută să coopereze cu vecinii lor de altă etnie sînt ameninţaţi de extremiştii din ambele -părţi. Liderii militanţi nu doresc ca Naţiunile Unite să construiască o societate civilă în zonă.
Nici gherilele albaneze, nici ;sîrbii naţionalişti nu sînt în favoarea compromisurilor politice care au urmat războiului de anul trecut. Datorită acestei formule de compromis, Kosovo se bucură de autonomie sub suveranitate sîrbească. Cele două părţi trebuie să înţeleagă că nu pot să impună noi “ ţinte” activităţii comunităţii internaţionale prin întoarcerea la conflictul armat. -
La ora actuală cele mai mari probleme sînt pricinuite de gherilele albaneze. încercările SUA de a opri violenţa se pare că nu au prea avut efect
Este descurajant să vezi că SUA care au intratîn război în Kosovo pentru a-i proteja pealbanezi, trebuie să-şi folosească forţa militarăîmpotriva Armatei de Eliberare din Kosovo.
V-— ____________________
gA ic i ar putea fi
reclama dumneavoastră s e ra1957 - România şi Egiptul au ridicat reprezentanţele lor diplomatice la nivel de
ambasadă.
Traian Băsescu îl atacă violent pe Valeriu Stoica• “îndrep tarea ju s t iţ ie i treb u ie să înceapă cu m in is tru l d e Justiţie" - a firm ă el •
M i i bătă-duminică. 1-2 aprilie 20 M l
Vicepreşedintele PD Traian Băsescu l-a acuzat, vineri, pe ministrul Justiţiei, Valeriu Moica, că a “subordonat actul ie justiţie în scopuri politice” i a apreciat că, sub conducerea «cestui ministru, justiţia trece prin “ cea mai neagră perioadă de la război”.
Băsescu a afirmat, la conferinţa de presă a PD, că. solicitarea de ridicare a imunităţii deputatului democrat L iviu Mera, ca şi arestarea' fostului prefect de Braşov, Ioan Opriş, şi a fostului senator PD Liviu Ciupe, precum şi “ alte surprize” care vor urma, probabil, pînă la alegeri, reprezintă acţiuni care vor
“penibiliza” actul de justiţie.Vicepreşedintele PD
consideră “ penibil” caMinisterul Justiţiei să ceară ridicarea imunităţii deputatului L iviu Mera, “ un reputat profesor de matematică” , pentru afirmaţiile făcute în legătură cu privatizările din judeţul Vaslui, în loc să cerceteze fraudele semnalate de acesta. “ Dacă Mera spunea că nu ştie cine a furat un furculision era bine, dacă a spus-o în româneşte, nu e bine” , a spus Băsescu. El şi-a exprimat regretul că Stoica a rămas ministrul Justiţiei “din greşeala” PD, iar deputatul PD Liviu Negoiţă, membru al Comisiei juridice, a spus că, la
validarea în comisie a candidaturii lui Valeriu Stoica pentru funcţia de ministru în Cabinetul Isărescu, nu ar fi trebuit reluat votul, după ce, iniţial, această candidatură a fost respinsă.
Traian Băsescu a spus că este “surprins” că Ministerul Justiţiei nu “analizează” înlesnirile la plata datoriilor către bugetul de stat, acordate de Ministerul de Finanţe, şi a susţinut că aceste facilităţi au fost acordate la “mulţi” producători de alcool.
“îndreptarea justiţiei trebuie să înceapă chiar cu ministrul de Justiţie’, a afirmat Traian Băsescu.
întrebat dacă aceste afirmaţii
nu vor afecta relaţiile din coaliţia majoritară, Băsescu a apreciat că “divorţul” dintre PD şi PNL s-a produs “demult” , iar Partidul Democrat a rămas “alături de liberali” doar pentru că trebuie să îndeplinească obiectivele guvernării şi ale aderării la Uniunea Europeană.
electorală se poate observa şi prin vizitele pe care liderii politici clujeni le fac conducerii Uniunii
> Generale a Pensionarilor, filiala judeţeană, fiindcă toţi candidaţii ştiu că pensionarii sînt cei mai conştiincioşi votanţi. Ieri a fost rindul deputatului PD Iuliu Pâcurariu să se întilnească cu Consiliul UGPR Cluj.„
Reprezentanţii pensionarilor i-au vorbit deputatului PD despre taxele şi impozitele locale şi nu numai, despre recorelarea pensiilor, de creşterea preţurilor. Membrii conducerii UGPR Guj au opinat că. de la ultima întîlnire dintre aceştia şi liderul PD Cluj, unde s-au discutat aceleaşi probleme ca şi ieri, lucrurile au rămas neschimbate.
Deputatul PD s-a arătat interesat şi le-a promis pensionarilor că va analiza în ce măsură se pot introduce taxe şi impozite locale diferenţiate după sursa de venit. De asemenea. Pâcurariu a apreciat că nu este drept ca parlamentarii şi pensionarii să beneficieze de aceleaşi compensaţii la mijloacele de transport: „Taxeazâ-mâ pe mine, fa-mâ să plătesc tot biletul” , a fost formula /le exprimare a deputatului pentru a arăta modul în care trebuie făcută diferenţierea pe venit
Reprezentanţii pensionarilor clujeni i-au declarat răspicat deputatului PD că vor „sfătui” membrii Uniunii să voteze numai cu acele partide care s-au implicat în rezolvarea problemelor lor.
A. M.
PDSR Cluj - acoperire totală
Odată cu înfiinţarea organizaţiei PD SR din comuna Feleac, partidul condus de Ion Iliescu a cucerit ultima localitate din judeţ unde nu avea filială proprie. Din acest moment, ■ PDSR are organizaţii în 74 de comune, două oraşe şi patru municipii, acoperind în totalitate judeţul Cluj.
Constituirea organizaţiei PDSR Feleac, desfăşurată în prezenţa a 35 de membri şi simpatizanţi, a fost urmată de alegereapreşedintelui local în persoana lui Ioan Balea, de profesiemerceolog, angajat al Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Konya Hamar va înainta o interpelare în sprijinul presupusului atentator la viata lui Funar
Deputatul UDMR Konya Hamar Sandor este gata să facă o interpelare parlamentară pentru absolvirea de orice bănuieli a lui Horvath losif, presupusul autor al unei scrisori de ameninţare la adresa primarului Gheorghe Funar. Interpelarea ar putea fi adresată ministrului Justiţiei sau întregului Guvern, apreciază deputatul clujean.
Konya Hamar consideră că cercetările în cazul „scrisorii de ameninţare cu moartea” durează deja prea mult, fapt care dă peste cap cariera şi viaţa cotidiană a lui Horvath. Chestiunea are un iz politic mult prea pronunţat pentru ca să se mai permită- prelungirea cercetărilor, susţine parlamentarul UDMR. A. M.
Liderii PUNR prevăd fraude în alegerile locale
Liderii PUNR Cluj se declară nemulţumiţi de faptul că data alegerilor locale a fost stabilită fără să fie însoţită de adoptarea Legii electorale şi cea a administraţiei-publice locale cu modificările de rigoare. Deputatul Ioan Gavra afirmă că din această,cauză “frauda este permisivă de la bun început” . El nu este de acord nici cu varianta adoptării ordonanţei de urgenţă după ce Camera Deputaţilor “şi-a pierdut vremea” cu aceste legi timp de cinci luni. Modificările cerute de Guvern vizează reducerea campaniei electorale de la 45 de zile la 30 zile, reducerea de la trei tururi de scrutin la două, modificare adoptată odată ce a fost stabilită data primului scrutin pe 4 iunie şi turul doi pentru 18 iunie, reducerea numărului de consilieri locali şi judeţeni cu cel puţin 20% şi stabilirea unui coeficient electoral variabil. Guvernul şi primul ministru nu vor,- însă, să-şi asume răspunderea pentru adoptarea acestor legi fără o întîlnire prealabilă cu comisia juridică, grupurile parlamentare şi Ministrul Funcţiei Publice, Vlad Roşea, întîlnire stabilită pentru ziua de luni. în opinia lui Gavra, situaţia actuală va crea confuzie în privinţa modului de desfăşurare a campaniei electorale şi a modului de aplicare a votului. El se întreabă cum se va proceda avînd în vedere că unii cetăţeni sînt posesori ai buletinului de identitate sub formă de card, iar alţii au buletine vechi. “ în cazul cârdului unde se va aplica ştampila?” , se întreabă Gavra. în consecinţă, deputatul PUNR Cluj prevede numeroase contestaţii venite din ambele părţi, indiferent cine cîştigă.
Referitor la buget, liderii PUNR consideră că dacă acesta nu va fi adoptat în două sâptămîni atunci se pune în pericol creşterea salariilor pentru bugetari, avînd în vedere că legea se aplică începînd cu 1 aprilie, iar studenţii nu vor mai beneficia de subvenţia pentru transport. Propunerile comisiei juridice prevăd reducerea la jumătate a fondurilor speciale, fondurile pentru drumuri să treacă în buget, iar acesta să fie distribuit judeţelor în funcţie de contribuţie şi proiecte, precum şi reducerea agenţiilor guvernamentale, care s-au înjumătăţit.
Adriana CIOTI
Reprezentanţii PNR îşi exprimă nedumerirea cu privire la opulenţa altor partide politice, care anunţă public că dispune de multe miliarde, de lei pentru campania electorală, în condiţiile în care majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei, în acest sens, liderii acestui partid cer ca fiecare formaţiune politică să declare provenienţa fondurilor de carc dispune pentru campania electorală. în plus, ci solicită ca toate lansările “pompoase" de candidaţi să se facă în limitele impuse de lege şi să nu se grăbească în a-şi face campanie. Liderii PNR Cluj se
arată îngrijoraţi şi de modul în care_a fost elaborat bugetul pe anul 2000. în opinia lor, acesta este în cel mai bun
caz “un buget'al stagnării şi sărăciei” . Din această cauză liderii partidului îşi propun să promoveze o scrie de măsuri, “ concordante cu .angajamentele asumate de România în procesul de integrare europeană”, care vor viza în primul rînd facilităţile acordate IMM-urilor şi exporturilor, precum şi
TVA-ul aplicat la produsele alimentare de bază. în funcţie de modul în care vor fi luate în calcul măsurile propuse,
PNR va decide dacă va susţine sau nu bugetul pe anul 2000. PNR este nemulţumit şi de faptul că prefectul Cerghizan a omis să invite conducerea
partidului lâ întîlnirea cu celelalte formaţiuni politice locale. în acest sens, PNR face cunoscut prefectului de Cluj că: “ sîntem un partid înfiinţat legal, avem un preşedinte, pe Iustinian Petrescu, iar sediul nostru se află pe str. Universităţii, nr. 2, tel. 193092”.
Adriana CIOTI
PD va vota bugetul pe anul 2000 în forma
propusă de GuvernVicepreşedintele PD Traian
Băsescu a declarat că, din punctul de vedere al acestui partid, bugetul de stat pe anul 2000 trebuie votat “aşa cum a trecut prin Guvern” .
Băsescu a spus că a făcut această precizare, întrucît, în comisiile parlamentare, au apărut unele “ idei năstruşnice” privind suplimentarea sau transferul unor sume din buget.
dorestelcaiviitorii
Vicepreşedintele PD Traian Băsescu a declarat, vineri, că Partidul Democrat a propUs celorlalţi parteneri de coaliţie ca, prin modificarea Legii alegerilor locale, consilierii judeţeni să fie aleşi dintre consilierii locali, astfel încît componenţa Consiliilor judeţene “să reflecte în oglindă forţa politică a fiecărui partid în fiecare judeţ” .
Băsescu a precizat ca, prin această modificare, doar consilierii locali ar urma să fie aleşi prin vot direct. în prezent, potrivit Legii alegerilor locale, atît consilierii locali, cît şi cei judeţeni, sînt aleşi concomitent prin vot direct
Vicepreşedintele PD a spus că, dacă această iniţiativă nu va fi aprobată de ceilalţi parteneri de guvernare, Partidul Democrat nu va bloca modificarea, prin ordonanţă de urgenţă sau proiect de lege, a Legii alegerilor locale.
Băsescu a arătat că, în şedinţa de- guvern care a avut loc joi, s-a “ratat” emiterea ordonanţei de urgenţă care să asigure desfăşurarea alegerilor locale în data de 4 iunie şi a reafirmat faptul că PD susţine ca alegerile locale să se desfăşoare la această dată. El a mai spus că,
spre deosebire de Convenţia Democratică, PD doreşte ca viitoarea campanie electorală pentru alegerile locale să dureze numai 30 de zile, în timp ce liberalii şi ţărăniştii doresc o campanie de 45 de zile.
Traian Băsescu a apreciat că, înainte de modificarea Legii alegerilor locale, actuala coaliţie majoritară ar trebui să se consulte şi cu opoziţia.
PNŢCD s-a declarat împotriva propunerii privind alegerea consilierilor judeţeni de către consilierii locali, susţinînd alegerea acestora prin votul direct ăl cetăţenilor. Conducerea PNŢCD a luat această decizie în şedinţa de miercuri, secretarul general al partidului, Remus Opriş, explicînd că alegerea prin vot direct a consilierilor judeţeni este benefică, pentru că îi determină să fie dependenţi de cetăţeni.
Guvernul a stabilit, joi, printr-o hotărire, că alegerile locale se vor desfăşura în. datele de 4 şi 18 iunie, dar adoptarea proiectului de ordonanţă- de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 70/1991 privind alegerile locale a fost amînată.
PDSR şi PNL-Cimpeanu au încheiat un protocol
de colaboi aie si paiteneiiat politicPDSR şi PNL-Cîmpeanu au încheiat,
vineri, un protocol de colaborare şi parteneriat politic, potrivit căruia cele două formaţiuni politice “îşi vor susţine şi promova reciproc, prin toate mijloacele legale de care dispun, imaginea reală de
“conturarea reală a partidului în plan extern”. Liderul liberal a mai spus că PNL-C reprezintă adevăratul partid liberal modem şi că alianţa cu PDSR semnifică începutul unui nou sistem politic. “Diferentele doctrinare dintre noi trebuie
exponenţi ai intereselor majore ale şterse şi îndulcite, prin sinteza gîndurilorpoporului român” . PDSR şi PNL- Cîmpeanu vor participa cu liste proprii de candidaţi la alegerile locale şi, după caz, cu liste comune. Protocolul stabileşte că, în cazul organizării unui al doilea tur de scrutin, cele două partide vor acorda sprijin necondiţionat candidatului cel mai bine plasat.
“Am fost adversari odată, acum sîntem parteneri. Protocolul semnat azi reprezintă începutul extinderii mişcării social- democrate şi relevă semnul de deschidere, în plan politic, a PDSR”, a'spus Iliescu. Liderul PDSR a preconizat că parteneriatul cu PNL-C va influenţa “în mod pozitiv” imaginile celor două partide. “Astfel, spiritul liberal social va putea fi observat' mai pregnant la PDSR”, a conchis Iliescu. E l a precizat că şi cu Partidul Socialist au loc negocieri în vederea încheierii unui protocol similar.
Preşedintele PNL-C a apreciat că realizarea acestui parteneriat a derivat dintr-o necesitate “ imperioasă” şi “ inexorabilă” , indusă de' actuala guvernare, “cea mai deficitară din istoria democraţiei româneştf.Cîmpeanu a opinat că parteneriatul cu PDSR va contribui la
şi prin buna credinţă. Astfel, rezultatele nu pot fi decît pozitive” a încheiat Cîmpeanu.
Partidele semnatare ale protocolului “acceptă posibilitatea” ca unii specialişti şi profesionişti de prestigiu, recomandaţi de cele două formaţiuni politice, să poată fi susţinuţi sau desemnaţi pentru ocuparea unor funcţii în administraţie şi în serviciile publice locale.
PDSR şi PNL-Cîmpeanu au mai convenit ca, în perioada pregătirii, şi desfăşurării alegerilor locale, să colaboreze strins şi sa se sprijine reciproc pentru a preîntîmpina eventuale fraude electorale.
In protocolul semnat de Ion Iliescu şi Radu Cîmpeanu se arată că între cele două formaţiuni politice există “un deplin consens privind aprecierea actualei situaţii politice, economice şi sociale a României,- precum şi a strategiei pe termen scurt şi mediu care trebuie să fie aplicată pentru depăşirea actualei crize” . PDSR şi PNL- Cîmpeanu şi-au mai exprimat disponibilitatea ca, în perspectiva alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, să colaboreze în baza unui Acord privind alegerile generale. ‘
1873-S-a născut compozitorul Serghei Rachmaninov.
1866 - A fost înfiinţată Societatea Literară Română, care s-a numit, din 1867, “Societatea Academică Română", iar din 1879 a devenit
“Academia Română”.
sîmbătă-duminică, .1-2 aprilie 2M i
£ h a a / v a b u n i l e * S I
'm ajuns în luna a doua a Calendarului Roman şi în luna a patra a Calendarului Iulian şi Gregorian'. Citesc în Dicţionarul lui Ghinoiu despre numele popular al lunii APRILIE ~> Prier = timp favorabil, prielnic holdelor şi turmelor de vite. Zice-se că dacă vre- mea-i înşelătoare, cu frig şi secetă pentru semănători, se anunţă sărăcie, Iată de ce Aprilie se numea Traistă-n Băţ. Nu voi înşira aici treburile ţăranului român din | luna Aprilie, că multe sînt şi 1 bine ştia ţăranul ce are de| făcut. Sărbătorile din Aprilie g cu dată fixă sînt, între altele: jî Ziua Păcălitului, Antipa, Ş Sângeorzul Vacilor, Sângiorz, S,■Marcul Boilor. Sărbătorile mobile sînt în funcţie de data Paştelui, de care se leagă o m fM seamă de alte sărbători. K Ş ’;
Dar ziua de azi este u n a .... despre care fiecare spune ce
al Europei sau de dincolo de Ocean primeşte calificativul de nebun. Cu excepţia celor' internaţi la Psihiatrie, cărora nu le poţi spune că sînt nebuni, nici un om nu este jignit că-i spui zîmbind “tu nu eşti normal!”. Observaţi zîmbetul de mîndrie al omului
ştie, de cînd a prins a pricepe lumea, de cînd a fost păcălit şi de cînd el însuşi a păcălit.
Există o zi din an (AZI), în care nu ai voie să te superi dacă cineva te păcăleşte. O zi a nebunilor, cum se mai numeşte, o zi cînd “normele” pot fi călcate prin legea nescrisă. Chiar în societatea tradiţională în care norma şi normalitatea au guvernat colectivitatea există o zi a nebuniei. Deschizînd Dicţionarul lui W.C. Hazlitt privind credinţe, superstiţii şi obiceiuri populare (1905) m-am gîndit dacă Adevărul de Cluj nu ar face bine să dedice cîteva numere pentru Ziua Nebunilor (?)
Ceea ce mi se pare vrednic de băgat în seamă este plăcerea cu care orice intelectual
căruia îi comunici că nebunia îi dă tîrcoale. Mă gîndesc adesea la acel Erasmus care a scris un “ ELO G IU al N EBU N IE I” . Treburile se vor descîlci în timp şi unii vor înţelege vorba apostolului: “Că-nţelepciunea lumii acesteia nebunie este în faţa lui Dumnezeu; pentru că scris este: Cel ce-i prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor” . Şi, pentru a-mi cita un octogenar:... “înţelepciunea lui Dumnezeu este o nebunie în mintea multor oameni care trec pe pămînt” . ' i
Ziua Păcălelilor, Ziuă Nebunilor, ziua în care ai dreptul să faci promisiuni sau să zici ce-ţi trece prin imaginaţie, prin cap sau prin vis.
Tiberiu GRAUR
v V 'Expoziţiile v
şi happenmg- urile organizate de plasticianul Dorel Găină, cele mai multe găzduite de Galeriile Nielsen (Racoviţă 17), sînt de notorietate, înalta lor valoare estetică făcîndu-le aşteptate, dorite. Şi sînt pentru că momentele oferite de generozitatea creatorului poartă în ele o structură artistică puternică, plurivalentă prin multitudinea preocupărilor, în care realizările meritorii ţin de arta fotografică şi pictură, de vocaţia de profesor la una dintre cele mai apreciate instituţii, Academ ia de Arte V izuale “ Ion Andreescu” .
Personala de serigrafii Precum în cer aşa şi pre pămînt, vernisată şi deschisă la Galeriile Nielsen, este demonstraţia de forţă a unui artist de atitudine. Pentru care culoarea intensă, puternică şi vie,
^înseamnă forme, idei, gînduri, triumful raţiunii. Trăirea extazului te duce cu gîndul la Brâncuşi şi aforismele sale (“ Misiunea artei este să creeze bucurie. Şi nu se poate crea artistic decît în echilibru şi în pace sufletească” ; “în artă, ceea ce importă este bucuria. Aveţi fericirea să vă minunaţi. Aceasta este totul” ). După cum cu gîndul la Brâncuşi a dus şi momentul poetic realizat de Carmen Vasile cu trupa de teatru experimental din Oradea, compusă din studenţi ai diferitelor specialităţi (psihologie, informatică, matematică,...), pentru care teatrul este o altă formă superioară de manifestare a eului creator. Momentul ‘ este cu atît mai valoros cu cît textele aparţin în exclusivitate studenţilor, reprezentînd tot atîtea .moduri de viaţă, cu un mesaj clar, cel de a fi om.
Zborul, ca să revin la Dorel Găină,- este cel al aspiraţiilor, al speranţelor şi viselor, al unei lumi asumate. Invitaţie caldă de a vă minuna, de a vă bucura, de a înţelege şi percepe frumosul.
Demostene ŞOFRON
Impresii şi reflecţii de spectator
Concert de muzică electronică (?)De secole, muzica diferitelor stiluri
întruchipate în imagini sonore care nu au precizia concretă a limbajului vorbit şi nici perceperea desenului artistic, pătrunde în psihicul şl sufletele oamenilor, reconsiderîndu-i mereu existenţa în societate. Muzica-artă s-a apropiat în timp de ştiinţele de graniţă, înfăptuind simbioze care au dus la inovaţii muzicale şi artistice uluitoare, în zilele noastre, muzica-artă a primit însă o calitate cu totul nouă, cea care caracterizează atributele unei ştiinţe (şi) exacte. Muzica-artă cu efectele ei sensibile a preluat în ultimul timp date precise din acustică, electronică şi cibernetică. în acest sens, arta prin sunete s-a încărcat cu o teorie şi practică a limbajelor formale, specifice modurilor de comunicare folosite între om şi maşină. în mare parte, aceste noi capacităţi ale muzicii, care i-au acordat mijloace, altele decît cele afective şi spirituale, amplificînd teoriile tradiţionale ale limbajului muzical, au dat artei prin sunete noi şi variate faţete -artistice. Dar în acelaşi timp, prin toate aceste noutăţi ale societăţii de consum, muzica-artă a primit şi un “degenerator” de afectivitate şi spiritualitate cu esenţe chiar divine, care pot tinde să distrugă germenii muzicii adevărate, transbordînd-o într-un limbaj de genul celor existente în teoria lingvisticii generative (axat pe principiile şi tezele lui N. Chomski). Prin aceste acţiuni cumulative, drumul muzicii-artă va fi cel puţin incert prin ceea ce se pot numi dogmele spiritualităţii. Va dispare oare muzica-artă?
Aşa-a apărut în ultimele decenii aşa zisa “ muzică electronică” (de)naturînd ceea ce se poate sau nu numi Concert de muzică electronică. Recent, un afiş anunţa sub egida Academiei de Muzică (artă) un Concert 'de muzică e lectron ică (? ) generată de informaticianul Cristian Mihăescu, un talent care cîndva a studiat, dacă nu ne înşală memoria, şi flautul la Liceul de Muzică din Cluj-Napoca.
întrebări cu sau fără răspuns.
r ~ d A ctu a lita tea cu ltu ra lă
Ziua Nebunilor - sîmbătă, 1 aprilie;Nunta Urzicilor - duminică, 2 aprilie; - Barba lui Dumnezeu - luni, 3 aprilie; Buruiana cîinească - marţi, 4 aprilie; i Târnoasele - miercuri, 5 aprilie; ‘
Brînduşa de primăvară - i joi, 6 aprilie; Buhai r vineri, 7 aprilie; Soarele şi
Titlul afişului “Concert de muzică electronică" ridică legitim cîteva întrebări, cu sau fără răspuns... Ceea ce s-a auzit în ziua de 30 martie a.c. în Studioul de concerte al Academiei de Muzică "Gh. Dima”, prin primordialitatea efectului artistic, absolut prezent şi activ, poate fi considerat un concert sau nu? Există în această manifestare un adevăr de necontestat: esenţa concertuluiţ?) a fost proiecţia pe un ecran mare a unor configuraţii luminoase de imagini de tip electronic, elaborate printr-un limbaj generativ, imagini figurative de o noutate (cel puţin clujeană) cu totul ieşită din comun. Efectul artistic evident al configuraţiilor luminoase proiectate nu a fost cel muzical, ci mai ales al fanteziei figurative de o mare şi profundă inventivitate, abstracte doar la suprafaţa lor. Adîncimile imaginilor computerizate te puteau duce în lumi sensibile necunoscute... Muzica(?l) a existat doar ca un fundal sentimental,. mereu în aceeaşi tonalitate fonică, asemenea efectului chitarelor electrice şi al unor percuţii obsedante care te puteau plasa în realitatea unei discoteci romantice (de care ducem lipsă) şi nicidecum într-una din scabroasele adunări. de dansatori hăituiţi sexy, transparente ca efect al fumului de ţigară... Deci revenim cu întrebarea: acest tip de manifestare, cu o încărcătură minimă de sonoritate, fără complexitatea la zi a fenomenului muzical autentic şi care nu vizează neapărat evoluţia organică a muzicii-artă, este sau nu un concert? Rog pe fiecare auditor din sala Conservatorului să-şrdea răspunsul la nivelul particular de înţelegere a complexităţii fenomenului muzical contemporan. O altă noţiune care se profilează în această manifestare interesantă şi novatoare, manifestare artistică (cu siguranţă artistică) este cea a muzicii electronice. Dar despre această noţiune prezentă sau nu în muzica-artă vom reveni în numărul viitor.
Em iliu DRAGEA
NEAGU UDROIU - 60Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România a acordat
DIPLOMA DE ONOARE publicistului Neagu UDROIU, pentru merite deosebite în presa românească, la împlinirea a 60 deani- ~ ■ •-Neagu Udroius-a născut la 3 aprilie 1940, in satul Cartojani, judeţul Giurgiu. A absolvit cursurile Politehnicii din Bucureşti şi a lucrat o vreme la uzinele “Vulcan" din Capitală. Ca ziarist are în urmă aproape 35 de ani de activitate în redacţia mai multor publicaţii centrale, la Radioteleviziune şi la Agenţia română de presă. .
Cărţile publicate îl situează între condeiele deosebit de active. Scrie mai ales reportaj şi memorial de călătorie, atrăgînd atenţia în special prin volume precum “R eporte r pe M ississipp i", “Mîine, în seco lu l următor”, "P ieton p rin oraşele lu m ii" (3 voi.), “Zăpezi d in Miazăzi” . A ţinut să-şi valorifice experienţa publicistică şi sub forma unor lucrări destinate învăţămîntului jurnalistic: “G uteriberg sau M arcon i? , "E u com unic, tu c o m u n ic i, e l c o m u n ic ă ” , “ T e h n o lo g ia în. tranşe e le in fo rm aţie i”, “A ngros iş ti în Piaţa In form aţie i” .
“Trecut-au anii...”Casa de Economii şi Consemnaţiuni - CEC prezintă la Cluj-
Napoca spectacolul “Trecut-au anii,..” după Mihai Eminescu, duminică, 9 aprilie a.c., la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Naţional. Spectacolul reuneşte trei vedete ale scenei din România: Valeria Seciu, Ovidiu luliu Moldovan şi Ion Caramitru; la clarinet: Aurelian Octav Popa. Trei mari actori şi un artist al sunetului într-un recital de excepţie! Trei mari actori şi un mare muzician faţă-n faţă cu versul eminescian într-un spectacol despre puterea luminii stelare, despre magia iubirii şi lumea edenică din Miradoniz. Trei voci unice şi Eminescu. Spectacolul este inclus în Programul naţional A N U L 2000 - ANUL EM INESCU şi a fost prezentat pînă acum la: Bucureşti, Botoşani, Focşani, Tîrgovişte, Arad, Timişoara, Tîrgu Jiu , Braşov, Craiova, Piteşti şi Paris. Turneele vor continua, cu reprezentaţii ale spectacolului în marile oraşe din ţară şi străinătate. Producătorul spectacolului este Agenţia UNISTAR. Biletele au fost puse în vînzare la Casa de bilete a Teatrului Naţional. Rezeţvâri la numărul de telefon: 19-53-63.
1 APRILIE
Sînt puţintel naiv, fireşte, încă din clasele de şcoală visam femeia ideală, dar nimeni nu mă păcăleşte
că mintea-mi e perfect normală şi nici o doagă nu-mi lipseşte.
Sînt puţintel naiv, fireşte, încă din clasele de şcoală,
dar asta-n fond nu e o boalâ mi-e intuiţia reală.Iubita nu mă păcăleşte, doar uneori mă mai înşeală! Sînt puţintel naiv, fireşto...
loan PO P
Lansare de carte:
Limba şi Literatura Română - Ghid pentru examenul £ de capacitate i
Editura Dacia a lansat o * nouă carte din colecţia j D idactica: Lim ba şi cLiteratura Rom ână - Ghid , pentru exam enul d e ;capacitate, autor p ro feso r; luliu Pârvu. Este un îndrumar care reflectă program a: examenului de capacitate, în deplină concordanţă cu - prevederile şcolare. Cartea cuprinde două mari capitole, Literatura Română (opera literară, procedee de expresivitate artistică, moduri de expunere, specii literare), respectiv Limba Rom ână (vocabular, fonetică, morfosintaxă, sintaxă). Informaţia este concentrată, menită să ajute elevii în valorificarea capacităţii de înţelegere, de exprimare a unor opinii estetice. Prezentat de prof. Lucia Ţuculescu şi Radu Mareş, evenimentul a avut loc ieri, 31 martie, la Librăria Editurii Dacia din str. Memorandumului nr. 23.
Codrina BAZU
Expoziţia obiectelor inutileFundaţia CD Radio, pornind de la ideea multelor legi inutile
promulgate de Executiv, organizează duminică, 2 aprilie, ora 19, la Club 69, expoziţia obiectelor inutile, ante şi post 1989. De la “celebrele" cartele şi bonuri de masă comuniste la... mai bine să le vedem la faţa locului, într-o expoziţie ce se vrea de artă.
Dem. ŞOFRON
Concerte, recitaluri.
n r
• Academia de Muzică “Gh. Dima" invită publicul luni, 3 aprilie a.c., la ora 18,30, în Studioul de concerte, la recitalul de pian susţinut de Nadia Sabău (studii aprofundate), dasa conf. univ. Adriana Bera. în program lucrări de; J . Haydn, R. Schuniann, M. Ravel.
• Marţi, 4 aprilie, la ora 18,30, în Studioul de orgă, Concert de muzică veche, cu partidparea următorilor artişti lirică şi instrumentişti: Teodora Gheorghiu - soprană. Paula Ţurcaş - soprană, Szabo Maria, Csiliag Orsolya, Hadnagy Metinda - blockflote, Sebastian Comănescu, Veres Csaba - vioară, Szabo Attila - violoncel, Garai Zsolt, Molnâr Daniel - orgă. în programul concertului lucrări de: compozitori anonimi, Monteverdi, Schutz, Williams, Bemhard.
d Rubrică realizată de M. BOCU
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; y tel/fax 19-73-04;
c n S ă S s z L U M IN Ă . Ş I E X IS T Ă O S R A M . OSRAMConsiliul dc Administraţie al S.C. “ PERO.M" S.A. cu sediul în Ciuj-
Napoca, slr. It. Barbussc nr. 59-61, Convoacă la sediul societăţii, în data dc 14.04.2000 ora 14
ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILORpentru toti acţionarii înscrişi in Registrul Acţionarilor Ia data de 07.04.2000,
cu următoarea ordine de zi:1. Prezentarea şi aprobarea rapoartelor Consiliului dc Administraţie şi a
Comisiei de Cenzon.2. Prezentarea şi aprobarea bilanţului contabil a contului dc profit şi pierderi
pe anul 1999.3. Fixarea si repartizarea dividendului pe anul 1999.4. Prezentarea şi aprobarea bugetului dc venituri şi cheltuieli pe anul 2000.5. Alegerea unui membru in Comisia dc Cenzori şi a unui cenzor supleant.6. Alegerea cenzorului extern independent.7. Diverse.Documentele adunării pot fi consultate la sediul societăţii, zilnic, între
orele 8-13 cu începere de la 05.04.2000.Reprezentarea acţionarilor care nu participă la adunare se poate face prin
procură specială.in cazul neindepiinirii cvorumului, a doua convocare este pentru data de
15.04.2000 ora 10 în acelaşi loc. (3714910)
CO NSIGNAŢIA L ID IA
B-dul21 Decembrie nr. 3/2
vinde şi primeşte spre vînzarc diverse bijuterii din aur, argint, cu sau fără pietre preţioase, diverse obiecte vechi, tablouri vechi. . .
Zilnic între orele 10-17 f Telefon 430.491 |
EXAMINĂRI PSIHOLOGICE AUTO MINISTERUL TRANSPORTURILOR POLICLINICA CFR CLUJ-NAPOCA.
(str. Cânipeni Nr. 3-5)- OBŢINERE PERMIS CONDUCERE AUTO TOATE CATEGORIILE (A, B, C, E, D);- ŞOFERI PROFESIONIŞTI (MARFĂ, PERSOANE, TIR);- MAIŞTRI INSTRUCTORI AUTO;- ALTE FUNCŢII RUTIERE.INFORMAŢII: Telefon: 432.244.
• GRILĂ RADIATOR CROMATĂ " . .• OPŢIONAL: SISTEM DUAL DE ALIMENTARE (BENZINĂŞl GAZ PETROLIER LICHEFIAT)• 10.450 USD CU TOATE TAXELE INCLUSE
-1 --.XU i/ v •
i f e m
ţ
m s E E H m -m m s s m .-NAPOCA, Calea Dorobanţilor nr.120 . V i Hr A u M î, M = l H * : f i 7. M 1 If iX lyr' S^CLUJ-NAPOcÂc^ea DotobanŞtornr.120 V
— 1 Tel.+4054410768lFax: +4064 410769 - ■ -
J j l t r e a g s i g am ă clg
ULARE TIP
Telifax. 064-196.858
(3400377)
Pzimăiia comunei Poieni- scoate la licitaţie spaţiu comercial -
localitatea Valea Drăganului (fost bufet) în data de 14.04.2000 ora 10,00;
- angajează prin contract prestări servicii diriginte şantier pentru lucrarea de investiţii - Aducţiune apă Poieni. (3714915)
S.C. "Montenay Cluj Energie" S.A.,cu sediul în C luj-N apoca, s tr. A lexandru V aida
Voievod n r. 2, anunţă convocarea A dunării G enerale a Acţionarilor în ziua de 11.04.2000 o ra 11,00, Ia sediul societăţii, cu urm ătoarea ordine, de zi:
1. A probarea B ilanţului Contabil la 31.12.1999 şi a repartizării profitului net pe anul 1999;
2. A p ro b a re a R a p o r tu lu i de g es tiu n e a s u p ra rezultatelor economico-financiare realizate în anul 1999;
3. Aprobarea Raportu lu i Comisiei de cenzori privind exerciţiul economico-financiar pe anul 1999;
4. Raportul Consiliului de administraţie pe anul 1999;
5. Diverse. . (3683327)
O FFIC E ASISTAN T/D RIVER (2 PO SITIO NS) REQ UIRED FO R FO REIGN COMPANY IN C LU J. TH EY M UST HAVE GOOD EN G LISH , SOM E EXPERIEN CE OF OFFICE WORK, A CLEAN DRIVING LICENCE, AND BE RELIA BLE. HIS DUTIES W ILL IN CLUD E ASSISTAN CE W IT H O FFIC E ORGANISATIO N, O FFIC E SU PPL IES , DRIV IN G FO REIGN AND LO CALSTAFF, AND PROVIDING GENERAL H ELP TO THE FOREIGN STAFF.
IN T ER V IEW S ARE INTENDED FOR MONDAY, APR IL 3, 2000. SEND YOUR CV BEFORE MONDAY, TO THE FOLLOWING ADDRESS:
Ministerul Finanţelor ,Direcţia Generală FPCFS Cluj-Napoca Piaţa Avram Iancu nr. 19 Dosar de executare nr. 422/7.03.2000
1 Publicaţie spre vînzareBU N U R I M O B ILE
Anul 2000 luna martie ziua 31 în temeiul art. 55 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996
privind executarea creanţelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996, se face cunoscut prin prezenta că în ziua de 14 luna martie anul 2000, ora 12, în localitatea Cluj-Napoca, Piaţa Avram Iancu nr. 19, se vor vinde prin licitaţie publică următoarele bunuri mobile: , *Denumirea bunului mobil:I. Autoturism Dacia - .3. Telefon mobil Motorola3. Copiator casete4. Calculator Macintosh Classic II/5. Imprimantă Star WII6. Instalaţie ventilaţie fum7. Masă birou8 . Maşină scris OMEGA9. Jaluzele plastic10. Xerox UTAX (defect)I I . încălzitor apă
Preţul minim de Ia care . se porneşte licitaţia (lei)
35.000.000990.000
1.272.0001.944.000
499.500 12.960.000
360.000 90.000
118.0801.237.500
832.500
NOTĂ: Pentru informaţii suplimentare sunaţi la telefonul 191670 / 1,14 sau la camera 86, serviciul Colectare Venituri al Administraţiei Financiare. (3386747)
S.C. ITON ELECTRONIC S.R.L. •M O N T E A Z A : •
C O N T O A R E D E A P A R E C E S I C A L D A J
m a n a j e r A i n a p a r t a m e n t u l d v s . ;
-S erv ire p ro m p ta ind iferen t de m o d a lita te a lde p la ta ' •
- •-P re ţu l p ra c tic a t re p re z in tă g a ra n ţia , •
c a lita tii • ■ •
-F irm a e s te a g re a ta de R .A .J .A .C . J
-D o c u m e n ta ţie av iza ta d e R .A .J .A .C . *
IN T E R F O A N E D E . S C A R A , A C C E S C U l C A R T E L A M A G N E T IC A L A P R E T U R IF A R A •
C O N C U R E N T A •
PLATA IN RATEI •
NOUA ADRESA: C a r t i e rSTR.AUREL VLAICU N R .3 6 ,
maRa s t i * b i . v a , ;
CONSULTING
' t s i s taIN D U S T R IA L M E C A N O
i firmă spcc ializată în. vânzarea de materiale pt. ambalaje şi benzi adezive în se lec ţia p e n tru p o s tu l de
DTRECTOR REGIONAL DE VANZARIProfilul ocupantululDostului:. • studii superioare,-preferabil tehnice•• >•: •-•»••• .* experienţă în vâraarea produselor tehnice _ \* posesqr carnet de conducere • .' .* cunoaşterea miei limbi străine, preferabil enegieza -x* cunoştinţe operare PC (Word, Excel)* vârsta între 30-35 ani ■* persoană dinamică, bun organizator, abilităţi de comunicare
Atribuţiile postului:' "* coordonarea şi organizarea vânzărilor pe regiunea Transilvania* identificarea potenţialilor clienţi, menţinerea şi dezvoltarea reţelei deja exWtente* desfigurarea de activităţi de marketing ‘ V
,Şşcfcra. • , . ■* teleion mobil Şl maşină • , •* o muncă dinamică şi variată într-o companie în extindere -
- C.V,-urile însoţite de fotografic se trimit la: 3400, Cluj-Napoca. str. Aranv Janos. nr. O/l sau la fax: 197.070., până la data de 4 aprilie 2000. (Pe plic vă rugăm i i specificau rostui pe care faceţi aplicaţia)- Persoanele existente în baza noastră de date interesate de acest post sunt rugate să ne semnaleze interesul pentru a fi implicate în procesul de selecţie (fără a mai trimite C\ şi fotografii)
[C a s a M u n ic ip a lă de | | C u ltu ră C lu j-N apoca, || P ia ţa U n irii 24,I tel. 195322, 195309
organizează curs de limba
germană.
S.C. COMINEX- NEHIETALIFERE SA Cluj
anunţă concurs în data de 17.04.2000 pentru ocuparea postului de inginer specialitatea electromecanic sau energetician cu vechime minimă 3 ani de preferinţă în domeniul minier. Informaţii - la sediu str. Horea 78. (3683328)
NilDAROMAGENŢIE IMOBILIARA
Str. Calea Horeşti nr. 2, bl. Ale, ap.9
Tel./fax: 42 7 .2 75/ / c- in a il. criscj(5iusa.nct ;
• Vînd garsonieră confort I, 1,30 mp, balcon, telefon, în
• Mănăştur preţ 115 milioane lei. Telefon 42-72-75. (Ag.i.)
• Vînd apartament cu o cameră, 42 mp, pe Calea Mănăştur, etaj I, liber, ocupabil imediat, preţ 160 milioane lei negociabil. Telefon 42-72-75. (Ag.i.)
• Vînd apartament cu o cameră pe str. Primăverii, etaj 2, cu parchet, gresie, faianţă, telefon, preţ 145 milioane lei negociabil. Telefon 42-72-75. (Ag.i.)
• Vînd 2 camere pe strada Grigore Alexandrescu, cu parchet, balcon închis, pivniţă sau schimb cu garsonieră şi diferenţă. Telefon 42-72-75. (Ag.i.)
• Vînd apartament 2 camere în zona Pata, confort sporit, etaj intermediar, telefon, sau schimb cu 3 camere cf. I în zonă pret
i 30.000 DM. Tel. 427275. (Ag.i.)• Vînd 2 camere în
Gheorgheni,. lîngâ Casa Tineretului, etaj 3/4, cu parchet,( lavabil, telefon, balcon, 50 mp,' pret 195 mii. lei neg. Telefon 427275. (Ag.i.)
2 balcoane, garaj sub bloc, parchet, gresie, faianţă, preţul negosiabil chiar tară garaj. Tef. 42-72-75. (Ag.i.)
• Vînd 3 camere pe Calea Mănăştur, etaj intermediar, orientat sudic, telefon, balcon, garaj, pivniţă, preţ 270 milioane lei, sau schimb cu 3 camere în Baciu. Telefon 42-72-75. (Ag.i.)
• Vînd 4 camere în Mănăştur, zona FLORA, etaj intermediar, 2 băi, 2 balcoane, 84 mp, gresie, faianţă, beci, preţ 255 mii. lei neg. sau schimb cu 3 camere în zonă. Tel. 42-72-75. (Ag.i.)
• Cumpărăm URGENT! 1-2- 3-4 camere în orice zonă din CLUJ, cu respectarea condiţiilor vînzătorilor. Vă rugăm să ne sunaţi la numărul 42-72-75. Vă mulţumim. (Aga.)
• -Jr - * ’ - (3366697)"
RECONDIŢIONĂRI CARTUŞE PENTRU
IMPRIMANTE V f/ LASERJET Şl INKJET
(3400338/
r, 3400 C luj-Napoca, I •„ P-ţa Unirii 5/11
* TeL/Fax: 064-43.04.23.
S ' /tm P-ţa Ttmotei Gpariu nr.l 5/45 O m R O T I l w g ţ f â t f f tel/fax: 064-190787, 198802 Case de marcat fiscale
RS 19M F 8 departamente, 3900 PLU, viteza 2.5 linii/sec, 8.169.000 18 caract./ linie, rapoarte periodice, fiscale, „ 7 #4 14.000 comunicare cu PC sau Modem opţional
OS 21WIF 20 departamente, 2900 PLU, viteza 3.3 linii/sec,. 12.431.000 ^ carad/Iinie, rapoarte periodice, fiscale ..
’ * comunicare cu PC sau Modem opţional ? 1 1 .2 1 » 4 . scanner cod de bore opţional -
agenţia imobiliaraPR O FIRMA
str. Vo ltaire nr. 21 § Tel.: s
194.968,196.479,439.007
• Dau în chirie apari. 3 camere decomandat, parter, finisat, telefon, ideal pt. sediu firmă, preţ 150 S. Tel. 194.968, 196.479 (Ag.i.)• Vîrid urgent apart. 3 cam. conf. sporit, 80 mp, str. Năsăud, et 5(8), ulţrafinisat, modificări interioare, mobilat şi utilat, numai pt. pretenţioşi. Se vinde şi nemobilat. Preţ în valută, neg. Tel. 194.968, 196.479 (Ag.i.)• Vînd urgent gars. mobilată, str. Parîng, etaj intermediar, finisată şi-modificată, preţ avantajos 140 mii. neg. Tel. ,194.968, 196.479 (Ag.i.)• Dau în chirie casă 8 încăperi, Calea Turzii la început, nemobilată, finisată, tel. internaţional/ideală pt. sediu' firmă, birouri. Tel. 194.968,196.479 (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 2 camere, str. Unirii, 50 mp., gresie, faianţă, parchet, telefon, balcon mare închis, preţ £. avantajos 20.000 DM neg. Tel. 194.968, 196.479 (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 2 camere, conf. sporit, str. Dorobanţilor la început,' etaj 3, parchet, tel. internaţional, .preţ 260 mii. neg. TeL 194.968196.479 (Ag.i.)
• Caut pt. închiriat spaţiu 40-60 mp, cu intrare din stradă, parter bloc, zonă cu vad bun pentru studenţi, pt. club Internet. Ofer plata în valută. Tel. 194.968,196.479 (Ag.i.)• Cunmpâr urgent apartament 4 camere decomandat, numai parter, în zona pieţelor agroalimentare, cu geamuri spre piaţă. Ofer preţ bun. Tel. 1941968, 196.479 (Ag.i.)• Cumpăr urgent apartament 2 camere decomandat în Gheorgheni, etaj intermediar, finisat sau nu. Ofer preţul pieţei. Tel. 194.968, 196.479 (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere decomandat, Grigorescu, str. Donath, etaj 3(4), 2 bâi,-_2. balcoane, telefon, ocupabil imediat. Preţ 270 milioane negociabil. Tel. 194.968,196.479 (Ag.i.)
• Vînd urgent garsonieră confort I, Mărăşti, balcon închis, etaj intermediar, cu gresie, faianţă, preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag-i)• Dau în chirie apartamerrt 2 camere, etaj intermediar, confort I decomandat, zona Grădinii Botanice, mobilat, aragaz, frigider, telefon, cu plata lunar. Tel.' 430.423. (Ag.i) / -• Vînd apartament 4 camere confort I mărit, 92 mp, zona Grădinii Botanice, decomandat, etaj I, 3 balcoane închise, superfmisat, zugrăvit lavabil, merită văzut. Tel. 430.423. (Ag.i)
•• Dau urgent în chirie apartament 2 camere, str. Ghcorghe Doja, etaj 1, confort mărit, 90 mp„ mobilat complet modem, pentru sediu firmă sau locuit. Tel.430.423. (Ag.i)• Vînd casă 4 camere, 120 mp construiţi, 1250 mp curte şi grădină, str. Maramureşului, cu gresie, parchet, faianţă, singur în curte, bucătărie, garaj, toate facilităţile. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd casă 6 camere, 2 băi, 2 bucătării, str. Cîmpului, 200 mp construiţi, 3000 mp curte şi grădină, posibilitate de extindere, finisată, acces TIR, garaje, preţ negociabil. TeL 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie apartament 1 cameră, Calea Mănăştur, complet mobilat, cu aragaz, frigider, televizor color, cablu, finisat, etaj I, lingă mijloacele de transport, 125 DM. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd urgent apartament 2 camere confort 1, decomandat, gresie, faianţă, parchet, lambriuri, telefon, pivniţă, în spatele cinematografului Mărăsti. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd teren 500 mp, str. Oaşului, cu fundaţie 180 mp. Aprobări pt. construcţie pe 3 nivele, toate facilităţile. Tel.430.423. (Ag.i) A.• Societate de intermedieri imobiliare angajează agenţi pentru muncă de teren, comision atractiv. Tel. 430.423. (Ag.i)
ADEVĂRULde Cluj
Un cotidian care satisface
gusturile dumneavoastră!
• Dau în chirie spaţiu comercial ultrafinisat, Union parter, 50 mp., preţ 10 USD/mp., tel. .193048, 193049. (Ag.i.)• Vînd urgent garsonieră conf. 1 Mănăştur, str.Bucegi, faianţă, gresie, curată şi îngrijită, aproape de miji. de transport, ocupabilâ imediat. Preţ 117 mii. negociabil, tel. 193048, 193049. (Ag.i.)• Vînd garsonieră conf. 1 Zorilor, etaj 1 din 4, balcon închis, telefon, ocupabila imediat, preţ 128 milioane neg., tel. 193048, 193049. (Ag.i.) "• Vînd urgent apartament 3 camere conf. 1 Zorilor, recent zugrăvit, ocupabil imediat, preţ 210 milioane, tel. 193049,193048. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere conf. 1 Manastur, str. Izlazului, etaj intermediar, preţ 165 milioane lei neg., tel.N 193048,193049. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere conf. sporit 105 mp, Calea Manastur, etaj intermediar,
t balcon mare, semifinisat ; pret 320 - milioane, tel. 193048, 193049. (Ag.i.)• Dau în chirie în Grigorescu parter în casă cu 2 apartamente, 3 camere, bucătărie, baie, zonă foarte liniştită, mobilat, preţ 150 USD neg., tel. 193048; 193049. (Ag.i.)
• Vînd (închiriez) apartament 2 camere conf 1 Gheorgheni. str •Slunic, etaj intermediar, ideal pt. comisionari vamali, pozilic sud- est, cu telefon, preţ 230 milioane neg. Tel. 193048, 193049. (Ag.i.)• Vînd casă situată în cart. Gruia 3 camere, bucătărie, baie, garaj, finisată, parchet, faianţă, teren aferent 600 mp, preţ 600 milioane neg.. Tei.l9304S, 193049. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament cu o cameră conf. sporit, Plopilor Noi, parter înalt, garaj de tablă, pret 145 milioane neg., tel. 193048, 193049. (Ag.i.)
AGENŢIE E D IL IMOBILIARĂ
Str. lu liu M aniu nr. 17 E-mail: edil roiLf'usa.net
196.857,430.024; 092489.398
• Vînd apartament 2 camere decomandate în Mănăştur, str. Grigore Alexandrescu, cu parchet, faianţă, gresie, telefon,1 balcon închis, preţ 160 milioane negociabil tel. 196857, 092-689398. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere cf 1 în Mănăştur str Primăverii nefmisat cu telefon, 2 balcoane închise, parchet, baie şi bucătărie cu faianţă şi gresie, etajul 2 în bloc 4 etaje preţ 185 milioane nesociabil tel. 196857, 094- 637481. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere cf 2 în Mănăştur şi Gheorgheni cu parchet preţ i25-130 milioane negociabil tel. 196857, 092- 689398. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere cf unic în Gheorgheni, zona Hermes, etajul 2 în bloc de 4 etaje,' preţ 165 milioane tel.196857, 092-689398. (Ag.i.)
0 CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;
J - C H a â -- l! llC ^ L v -9 X ' - ( j S SUBREDACŢIA tu rd a ; luni-vineri 8-14; K » , £ £ £^ V.w rV . V .. SUBREDACŢIA D EJ; luni-vineri S-1B; Mir.. 7e
îm bătă-dum inică. 1-2 aprilie 2S/C .
A V O Nth e c o m p a n y fo r w o m e n
lansează -o nouă campanie de recrutare
reprezentante!Cerinţe:
•M in im studii medii; •S e r io z ita te ,
d inam ism ;• F i r e com unicativă,
sociab ilă; 1• ' c
Se oferă: g(C• P ro g ra m flexibil G
1-2 ore/z i;
• C u r s u r i de m achiaj, este tică , cosmetică;
•A v a n ta je materiale deoseb ite
•R e c u n o a ş te re a m erite lo r într-o ech ipă puternică
Program are interviuri la tel.: 093 /266 .010
C i t i ţ i z i l n i c
ADEVĂRULde Cluj
• Vînd apartament 4 camere cf 1 • Vînd apart. 3 camere, Pasteur, Mănâştur str Calea Floresti cu 2 etaj 2/4, nefinisat, ocupabil, băi cu faianţă şi gresie, 3 telefon. Preţ: 245 mii. neg. balcoane 88 m p-220 milioane Telefon: 196262, 431302. şi apart 4 camere cf 1 Zorilor (Ag.i.)
VINZĂRI CUMPĂRĂRI
245 milioane etajul 2 din 4 etaje tel. 196857,092-689398. (Ag.i.) • Vînd apartament 1 cameră Plopilor 42 mp, cu telefon,
nefinisat cu garaj de tablă preţ 431302. (Ag.i.)140 milioane negociabil şi apart • Vînd casa P+M, semicentral, 41 cameră cu parchet, faianţă, camere, 2 băi, finisată, garaj, gresie în Gheorgheni str preţ: 47000 USD, neg. Telefon: Herculane 170 milioane 196262, 431302. (Ag.i.) negociabil tel. 196857, 092- * Vînd apart. 2 camere, 689398. (Ag.i.) Gheorgheni, conf. unic, balcon,• Vînd apartament 2 camere etaj I, şemifinisat, preţ: 165 mii. decomandate în Grigorescu cu ncS- Telefon: 196262, 431302. hol patrat, 2 balcoane, parchet, ■faianţă, gresie etajul 2, telefon * ^au *n chirie spaţiu pentru preţ 200 milioane negociabil tel. depozit, 700-1400mp, acces196857, 092-689398. (Ag.i.) aut0- Parcare- Pre!; 2 USD/mp,
neg. Telefon: 196262,431302.• Vînd apartament 3 camere cf 1 ■t .Mârâsti central zona Trotusului, 'etajul 1 în bloc de 4 etaje cu * Vînd casă cu 7 camere, terentelefon, 2 băi cu faianţă si gresie, de 375 ™P. s,ngur »“ cff.>2 balcoane pret 235 milioane proprietate ultracentral, ideala. i in£oc*7 om'£onmo l ° cult sau firma. Preţ: 65000tel. 196857,092-689398. (Ag.i.) US[) Ţelefon; 196262, 431302• Vînd garsonieră cf I Mănâştur, ^ j ^str. Parîng, 115 milioane şi . jnchiriez casă P+M, 3 camere, garsonieră cf I Maraşti, str. mobilatăj utilatâ) accesCojocnei, Fabncn de Zahăr etaj aut( zonă semicentrală, Plopilor, intermediar preţ 100 milioane tel. pret; 50Q USD> Telefon;196857, 092-689398. (Ag.i.) 195262, 431302. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere cf . Vînd apartament 3 camere, unic în Mănâştur, zona BIG, cu conf_ sporit, str. Năsăud cu balcon închis, zugrăvit, nefinisat, modificari, finisat, etaj etajul 3 în bloc de 4 etaje, preţ intermediar, telefon internaţional, 160 milioane tel. 196857, 092- mobilat si utilat si centrală
• Vînd teren varianta Mănăştur-Zorilor 1900 mp cu autorizaţie de construcţie, 20 DM/mp. Tel. 092-41-18-85; 062-46-27-17. (749847)
689398. (A g i) termică Ariston nouă, 24 kw, preţ neg. Tel: 196262,092505330. (Ag.i.)
str. Avram lancu 9 Cluj-Napoca tel. 084-196262,064-431.302, E-mail: [email protected]• Dau In chirie spaţiu pentru bar sau restaurant, 100 mp, cu terasă betonată, semicentral, preţ 450 USD, neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Vînd apart. 3 camere, conf. sporit, Cipariu, finisat, telefon, etaj intermediar. Preţ: 49000 DM neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)
Citiţi9
zilnicADEVĂRULde
0 U
• Atenţie firme! Căutaţi să cumpăraţi un spaţiu pentru: depozit en-gros, materiale de construcţii, distribuţie comercială, service auto- Avem noi: casă 5 camere, 2 intrări, uşi blindate, curte 580 mp, parcări camioane, posibilă extinderea; telefoninternaţional, preţnegociabil, TVA deductibil, str. Câmpina nr. 3(cartier Bulgaria- din str. Fabricii). Tel. 092-50-79-74. (886813)
• Vînd, urgent, casă duplex, parţial finisată, pe str. Odobeşti nr. 14. Tel. 094-23-04-88 sau 094-19-47- 36. (752740)• Vînd urgent apartament
3 camere pe Str. Mehedinţi pentru pretenţioşi, casă de vacanţă lîngă lac localitatea Someşul Cald. Tel, 092-52- 25-91 sau 093-37-54-20. (750105)
• Vînd casă nouă, solidă, 3 camere, bucătărie, baie, cămară, hol, gaz, apă, telefon, curte mare 350 mp, str. -Aiudului nr. —6, Someşeni, după ora 14. Preţ convenabil. Tel. 41-72-50. (955034)
• Vînd ieftin maşină de spălat Automatic şi acţiuni Banca Ion Ţiriac. Tel. 13- 27-68. (886849)
• Vînd casă cu anexe m suprafaţă de 1040 mp, la Jucu de Mijloc, nr. 21. Tel. 065-16-60-20 sau la faţa locului, fam ilia Pojar. (886859)
• Vînd urgent apartament 3 camere cu 3 balcoane închise, gresie, faianţă, telefon, ocupabil imediat, în zona Mărăşti central. Preţ negociabil. Relaţii la tel 43-91-77; 094-56-76-58. (886628)
• Vînd urgent garsonieră ■ confort mărit str. Detunata cartier Gheorgheni. Preţul 140 milioane lei. Tel. 15-42-82. (750043)
• Vînd în Zorilor apartament 2 camere decomandate, finisat şi modificat, str. Pădurii nr. 4, ap. 9, et. 4/4. Preţ 200 milioane negociabil. Tel. 12-75-34 între orele 12-20. (886824)
• Vînd în cartierul Gheorgheni, casă (2 corpuri de clădire) cu 600 mp grădină. Tel.41-43-04. (750085)
• Vînd căsuţă str. Maşinişti. Tel. 43-20-55. (750095)
• Vînd apartament 2 camere în bloc de cărămidă, etaj 2/2, încălzire cu gaz, telefon, TV Cablu, posibilităţi de parcare. Tel. 13-40-22. (955027)
• Cumpăr urgent 2 camere Grigorescu. Tek 18-03-09. (750108). • Vînd garsonieră str. Gîrbău nr. 8 apt. 2. (750110)
• Vînd apartament 4 camere decomandate în Gheorgheni, bloc cărămidă, 2 băi, parchetat, faianţat, cablu, telefon, pivniţă; garaj, interfon. Informaţii tel. 14- 39-22 după ora 16. (886856)
• Dau în chirie 3 camere, în Grigorescu, mobilat lux, toate dotările, 150 USD. Tel. 094-54-78-32. (955040)
• Dau în chirie cameră mare, pentru două fete sau cuplu v(500 mii lei + cheltuieli), cameră mică pentru o fată (350 mii lei + cheltuieli) în apartament 3 camere, decomandat, etaj 2, mobilat, telefon, 2 WC, Mărăşti. Tel. 13-57-58. (955042)
• Dau în chirie spaţiu comercial 140 mp zona P-ţa M. Viteazul, vitrine la stradă, finisaje lux. Preţ: 10 USD/mp. Tel. 094-21-66-61. (886807)
DIVERSE• SC Hidroconstrucţia SA
Sucursala Ardeal cu sediul în Cluj-Napoca str. Oaşului nr. 8-10 angajează economist, absolvent al secţiei finanţe-contabilitate sau finanţe-bănci, vîrsta maxim 35 ani, care şi-a desfăşurat activitatea'în domeniul construcţiilor. Obligatoriu cunoaştere operare PC. Informaţii tel.43-62-03; 43-62-04; 43-61- 00 int. 144. (750103)
• Cumpăr şasiu Aro Camionetă 320. Floreşti str. Avram lancu nr. 21. Tel. 26-56- 27. (750117)
• Vînd tractor U650 cu remorcă basculantă 5 to. Tel. 14- 20-23. (886854)
• Vînd frigider Minsk şi congelator Artic. Tel. 47-03-43 între orele 19-22. (955013)• Vînd 40 oi cu miei. Informţii
la tel. 15-84-31 după masa.(886851) ^
• Vînd grădină mare cu casă mai mică. Te l/ 13-27-01.(886852)
• Vînd 40 ari teren arabil în Cluj. Tel. 13-27-01. (886855)
• Consiliul de administraţie al SC Baschet Club SA Cluj- Napoca str. Splaiul Independenţei f. n. .CF R5561969 convoacă Adunarea Generală a Acţionarilor pentru data de 15 aprilie 2000, ora 9. Ordinea de zi este aprobarea bilanţului contabil pe anul 1999 şi diverse. (886863)
• Se scot la licitaţie publică, prin Serviciul Executori al Judecătoriei Cluj-Napoca: 1. Teren în Cluj, str. Şerpuitoare nr. 37; 2. Apartamentul nr. 9, str. Pietrosa nr. 18, Cluj- Napoca. (752746)
ÎNCHIRIERI
• Dau în chirie garsonieră mobilată + telefon str. Zorilor. Plata anticipat Tel. 12-46-97. (749826)
• SC Semrom Transilvania SA, Complex Agrosem Cluj, str. Horea nr. 42-44, vă oferă o gamă bogată de seminţe pentru această primăvară: orz primăvară, grîu primăvară, ovăz, porumb, floarea- soarelui, plante furajere, legume, flori, cartofi, prin depozitele sale din: -Baciu, str. Cheile Baciului f. n. , tel. 43-51-76; -Cluj, str. Fabricii de Zahăr nr. 109, tei. 41-51-84; -Cîmpia- Turzii, str. Nicolae Titulescu nr. 27," tel. 36-81-02 şi prin distribuitorii săi din comunele jud. Cluj. (955044)
• • "Angajăm tranşatori cu vechime de cel puţin 5 ani în domeniu şi stagiul militar satisfăcut. Tel. 26-52-60; 26-52- 62. (752714)
• Consiliul de administraţie al SC U-SM SA Cluj-Napoca str.' Splaiul Independenţei f. n. CF • R5360477 convoacă Adunarea Generală a Acţionarilor pentru data de 15 aprilie 2000. Ordinea de zi este aprobarea bilanţului contabil pe anul 1999 si diverse. (886864)
• închiriez o cameră nemobilată. Tel. 13-15-05. (750073)
• Baru l"D IESEL", Piaţa Unirii şi Restaurantul "NÂPOCA 15" angajează ospătari, ospătare, prin selecţie în data de sîmbătă01.04.2000 orele 18-20. Selecţia va avea loc la Barul "D IESEL", indiferent de vîrstă şi experienţă. Condiţii de salarizare informativ2.800.000 lei/lună. Pentru informaţii suplimentare, la tel. 194.441 sau 092-319.919. (D.)
PIERDERI
• Pierdut Boxer cartier Zorilor, zona str. Lunii. Găsitorului i se acordă frumoasă recompensă. Tel. 15-08-36 şi 095-60-34-52 sau în str. Drumul Sălicii 11, familia Moş. (886847)• Pierdut contract închiriere
parcare str. Arieşului 31 nr. 9349/ 18.12.1997. îl declar nul. -(886853)___________________
DECESE COMEMORĂRI
• Şcoala Generală’Toan Bob” din str. Prahovei nr. 10, anunţă licitaţie pentru închirirerea unui strung paralel cu mandrină, în data de 20 aprilie 2000. Relaţii la tel. 19-14-07. (955025)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre mame, soacre şi bunici, ALBU M A RIA .Înmormîntarea va avea Ioc azi, 1 aprilie 2000, orele 14, Ia Capela Veche Mănăştur. Dormi în pace suflet blînd. Fiica Maria Ciugudean cu familia. (955028)
• Cu adîncă tristeţe în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru frate şi unchi SOMEŞFĂLEAN IUSTIN. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Fratele Gheorghe şi nepoţii familia Grebenişan Marcel. (750113)
• Cu adîncă durere anunţăm trecerea în nefiinţă , în data de 31.03.2000, a celui care a fost mult iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic, SO M EŞFĂLEAN IUSTIN, la vîrsta de 64 ani, după o grea suferinţă. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 02.04.2000, ora 13, la Capela Veche din Cimitirul Mănăştur.Familia îndurerată.(955036)
• Cu durere în suflet vă anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru soţ, tată şi bunic POP IL IE . Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 1 aprilie 2000 ora 14 la Cimitirul Central. Familia îndurerată. (750116)
• Sîntem alături de colegul nostru Iustin Someşfălean în marea durere pricinuită de moartea tatălui său drag. Colegii de la SC Remarul “ 16 Februarie” SA Cluj- Napoca, Serv.Aprovîzionare-Livrări- Transport (886865)
• Cu inimile îndurerate anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru, tată, socru şi bunic, CĂTANĂ IL IE , în vîrstă de 63 de ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 3 aprilie, ora 13, la Capela Cim itirului Central. Fiul Adrian cu soţia Liana şi nepotul Tudor. (955048)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă ă mamei dragi, soacră şi bunică, FAUREL ISA BET A . Plin i de tristeţe o însoţim pe ultimul drum: Faur Adrian şi familia. Înmormîntarea va avea loc luni, 3 aprilie, ora 12, la Capela Nouă din Mănăştur. Dumnezeu s-o odihnească. (955051)
/ Profund îndurerat sînt alături de dr. Zegrean Iosif greu încercat la pierderea mamei dragi. Sincere condoleanţe. Col.Ciobotaru. (750094)
* Sîntem alături de dl. Damian Ionel în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colectivul de salariaţi de la SC Force Servicii SRL, Cluj. (955023)
• Sîntem alături de tine, dragă Oana, în aceste momente grele prin care treci, la pierderea mamei tale dragi. Colegii clasei a Vil-a C, de Ia Liceul de Muzică “ Sigismund Toduţă” şi diriginta. (955024)
• Sîntem alături de colegul nostru Tăuţan Ovidiu la marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Colegii de la B JM L Cluj. (750104)
• Sincere condoleanţe familiei ing. Horea Ghibu la despărţirea de mama lor dragă. Familia ing. loan Miron. (750106)
• Sîntem alături de familia ing. Horea Ghibu în marea durere pricinuită de moartea mamei.-dragi. Sincere condoleanţe. Fam ilia ing. Vasile Seliceanu. (750107)
• Colectivul C linicii Chirurgie I I îşi exprimă condoleanţele şi regretele faţă de familia dr. Iosif Zăgrean şi Cristina, la pierderea neaşteptată a iubitei sale mame. (750109)
• Aducem un ultim omagiu cele care ne-a vegheat îndeaproape copilăria, bunicii noastre dragi, ALBU M ARIA . Dumnezeu să te odihnească în pace. Nepoata Ioana Mihăilescu cu familia. (955029)
• Cu inima îndurerată ne luăm rămas bun de la draga noastră mamă, bunică şi străbunică, ALBU MARIA. Chipul său luminos şi bunătatea ei ne vor însoţi pretutindeni. Fiica Veronica Tăuţan cu familia. (955030)
• Rugîndu-1 pe bunul Dumnezeu să o odihnească în pace, anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, soaCră şi bunică, ALBU MARIA. Nu te vom uita niciodată, suflet bun. Fiica Ana Gologan cu familia. (955031)
• Colegii din SC Remarul “ 16 Februarie” sînt alături de ing. Someşfălean Iustin în aceste momente dureroase pricinuite de decesul tatălui drag. Transmitem sincere condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l odihnească. (750i 11)
• Dora, Aurica, Rodica şi Lucica, transmit sincere condoleanţe domnului dr. Zăgrean Iosif. (955032)
• Sîntem alături de colegul nostru Radu Rusu în momentele grele prii^ care trece, la pierderea bunicii sale dragi. Sincere condoleanţe. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Colectivul Biroului Marketing de la SC Farmec SA. (955035)
• în aceste momente grele, la moartea mamei dragi, sîntem alături de d-na llea Valeria. Colectivul Paniro TESA. (886850)
• Sîntem alături de prietenuj nostru dr. Iosif Zăgrean în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. M aria şi Ionan Gurzău. (955038)
• Membrii Asociaţiei Luptătorilor din Revoluţia Română 1989, îşi exprimă întreaga compasiune pentru colegul lor de asociaţie, dr. Iosif Zăgrean, în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. (955039)
• Ne exprimăm compasiunea şi sîntem alături de domnul dir. Dorin Toderaş la pierderea suferită prin decesul socrului. Sincerecondoleanţe. Conducerea SC “Terapia”SA. (955041)
• Sîntem alături de colegul nostru Ovidiu Tăuţan în marea durere pricinuită de dispariţia mamei sale dragi. Colegii de Ia O JPC Cluj. (886860)
• Sînt alături şi împărtăşesc marea durere prin care trece colegul dr. Iosif Zăgreanu Ia decesul mamei dragi. Dr. Şerban Rădulescu. (750118)
• Sîntem alături de familia lancu Andrei în marea durere pricinuită de moartea, soţiei. Familia Răcăşan. (886861)-
• întreaga noastră compasiune şi sincere condoleanţe transmitem colegului dr. Zăgreanu Iosif. Familia ing. Morar Teodor. (886862)
• Sîntem alături de colegul dr. Zăgreanu Iosif, medic primar Clinică Chirurgie II, în marea durere pricinuită de moartea mamei sale. Sincere condoleanţe. Colegii dr. Costea Viorica şi Popşa Sanda. (955046) -
• Sincere condoleanţe domnului dr. Zăgrean Iosif la pierderea mamei dragi. Doamna Usate Elena. (955047)
• Sîntem alături de colega noastră Rusu Delia în marea durere pricinuită de moartea mamei sale. Sincere condoleanţe. Colegii de la CMR Cluj. (886866)
• Profund îndureraţi regretăm dispariţia celui care a fost vărul şi unchiul nostru, CĂTANĂ IL IE , în vîrstă de 63 ani. Familia Gherman. (955049)
• împărtăşim marea suferinţă a colegului nostru dr. Iosif Zăgrean şi exprimăm compasiunea noastră, la pierderea'mamei dragi. Sincere condoleanţe întregii familii. Forumul Judeţean al Femeilor PDSR Cluj. (886867)
• împărtăşim durerea colegului nostru Cătană Adrian şi ne exprimăm compasiune noastră la decesul tatălui său, CĂTANĂ IL IE . Colegii de serviciu de Ia Magazinul de Prezentare “ Flacăra” . (955050)
• Sîntem alături de familia dr. Iosif Zăgrean, la durerea pricinuită de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe. Lucia Magdalean Suciu. (886868)
• Sîntem alături de familia Ciacoi Sorin la comemorarea unui an de la decesul lui C IACOI ION. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Iulian şi Adrian.(886869)
• Sîntem alături de colega noastră Lenuţa Cozma în marea durere pricinuită de decesul soţului drag. Colectivul Secţiei de Neurologie a Spitalului Clinic de Recuperare.(886870) "
• Lacrimi şi flori pentru verişoara noastră ICA. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Familia Tufiş.(955054)
• Aducem un ultim omagiu celui care a fost angajatul societăţii noastre, domnul CĂTANĂ IL IE . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Conducerea. SC “ FIacăra” SA, Cluj-Napoca.(955056)
• Sîntem alături de colegul nostru Adrian Cătană, în aceste momente de grea suferinţă pricinuite de trecerea în eternitate a tatălui său drag. Sincere condoleanţe din partea colegilor de Ia Sectorul Comercial Flacăra SA.(886871)
• Regrete şi amintiri duioase Ia 20 de ani de Ia decesul dragului nostru G RIG O RE G IIEO RGHE, soţ, tată şi bunic. Fie-i ţărîna uşoară. Cornelia, Cornel, Adrian şi Andi din Germania. (752707) '
• Pios omagiu Ia 3 ani şi 6 ani de cînd PRODAN M A R IA şi PRODAN CAROL, au plecat dintre noi. Dumenzcu să-i odihnească. Familia. (752742)
* Aducem un pios omagiu la 18 ani de la trista despărţire de cea care a fost LUNCAN MARIA. Familia. (750084)
* Sîntem alături de Damian Ionel în momentele grele pricinuite de moartea tatălui său drag. Sincere condoleanţe întregii familii. Familia Şoşa R. (955026)
• Azi 01.04.2000, se împlinesc 2 ani de lacrimi vărsate pe mormîntul dragei noastre, cea care a fost soţie şi mamă, BOTH M A R IA . Dumnezeu s-o odihnească în pace. Nu te vom uita niciodată. Soţul Paul, fiicele Paula, Flavia şi ginerele Neluţu. (955033)
• Se împlinesc 6 luni de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna iubita noastră mamă, soacră şi bunică, BODEA ÂNCUŢA şi 10 ani de la decesul iubitului nostru tată, socru şi bunic, BO D EA IU LIA N . Parastasul de pomenire va avea Ioc duminică 2 aprilie 2000, la Biserica de pe str. Donath 122. în veci nemîngîiaţi fiicele Lena, Lia, ginerele Ionică şi nepotul Bogdan. Dumnezeu să-i odihnească în pace. (886848)
• Cu profundă durere în suflet, ca şi atunci cînd 1- am condus pe ultimul drum, amintim celor care l-au cunoscut şi apreciat, că în 2 aprilie se împlinesc 6 ani de la trecerea în veşnicie a dragului nostru soţ, tată şi bunic, col. (r) MOLDOVAN ALEXANDRU. Amintirea sufletului Iui bun şi generos va rămîne veşnic în inimile noastre. Cît am trăit te-am iubit, cît vom trăi te vom plînge şi-l rugăm pe bunul Dumnezeu să te odihnească în pace. în veci nemîngîiaţi, soţia Maria, fiul Sandu, nora Felicia şi nepoţii Dragoş şi Cosmin. (955037)
• La şase săptămîni de la trecerea în nefiinţă a mamei dragi, sîntem alături de colega noastră Angela Groza. Cu gîndul şi cu sufletul aducem un ultim omagiu celei ce a fost şi va rămîne o mamă adevărată. Colegele de Ia Coaforul “ Belle” . (955043) ’-
• Cu adîncă tristeţe anunţăm că în 3030.2000 s- a împlinit 1 an de cînd iubitul nostru tată, socru şi bunic, ing. CIACOI 1ULIU- IOAN, a trecut în nefiinţă. Comemorarea va avea loc duminică, 02.04.2000, ora 11.30, la Biserica “ Sfîntul Petru şi Pavc!” din Grigorcscu. Odihnească-sc în pace. Familia îndurerată.(955057)
• Mulţumim din suflet familiei Crăciun Nicolae, care a fost alături de noi în marea durere pricinuită de trecerea în veşnicie a celei care a fost draga noastră soţie, fiică şi soră, CUC E L E N A N ELLY . O rugăciune şi o lacrimă vor fi întotdeauna pentru tine N E L L Y ! Dumnezeu s-o odihnească în pace! Soţul, părinţii şi fratele. (886800)
• Vă mulţumim tuturor acelor care au fost alături de noi în marea durere pricinuită de trecerea în veşnicie a celei care a fost draga noastră soţie, fiică şi soră CUC ELENA N ELLY ! Vei rămîne veşnic vie în sufletul nostru! Dumnezeu s-o odihnească în pace! Soţul, părinţii şi fratele. (886801)
• De 1 aprilie, acum nu mai poate să-şi ţină ziua de naştere la ai celor puţini 50 de ani adormitul în Domnul, profesor MANOLE NICOLAE. Lacrima de la mamă se alătură la cei 2 lăstari care cresc ca brazii cu durere în suflet. Dumnezeu să-l odihnească în pace, în loc cu-, verdeaţă. Părinţii. (886858)
• Mulţumim din suflet colectivului de cadre medicale de la .Spitalul Clujana, tuturor rudelor, prietenilor, colegilor, vecinilor şi cunoştinţelor, care prin prezenţă, flori, o lacrimă sau un gînd bun, au fost alături de noi în marca durere, la trecerea în eternitate a iubitei noastre mamă, bunică, străbunică şi soră, TALO Ş V IO R IC A din Luna de Jos. Dumnezeu s-o odihnească în pace Fam ilia îndurerată(955055)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame şi bunici S U H U R D I I C A N L U C R E T I A . Înmormîntarea va avea loc luni 3.04.2000 la Cimitirul Mănăştur capela veche ora12,00. Fam ilia veşnic îndurerată. (D.)
A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E
oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale
în presa locală şi centrală m a i vs im p lu
n u se p o a te !
ADEVARUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
C M c f a S G O T T-Ziua
internaţională a păcălelilor.
s i i s î j . . . M s , : ^ J . . . "
0 * % > , £
*
Un vaccin împotriva SIDA aîost pus la punct de cercetătorii americani
« J *
/
Cercetătorii americani au pus la punct un'vaccin împotriva SIDA folosind un virus al turbării anihilat, care acţionează stimulînd producţia-de anticorpi contra HIV, transmite AFP. .. .
Deocamdată, vaccinul şi-a dovedit eficienţa pe cobai, dar cercetătorii speră că în curind va _ putea fi -produs un vaccin asemănător pentru oameni.
Procedeul "constă în combinarea unui virus al turbării - viu, dar inofensiv - cu o parţe a învelişului
exterior al HIV şi introducerea în organism, care este astfel silit să producă propriii anticorpi contra virusului. Potrivit medicilor, virusul turbării este “vehiculul care permite proteinei din’'învelişul HIV să se exprime, atrăgînd atenţia sistemului imunitar, care produce anticorpi şi •limfocite citotoxice, ce pot distruge celulele infectate de virus”.-
Echipa care a pus la punct acest vaccin a avut io idee originală înlocuind, virusul mort tradiţional folosit pentru vaccinuri, cu unul
viu, dar anihilat. în acest fel, organismul sesizează mai rapid prezenţa “ intruşilor” şi acţionează mai vehement. Aceasta este o nouă abordare a modului de creare a vaccinurilor: folosirea unui virus ca vector pentru imunizarea împotriva altuia. .
Deocamdată testele nu sînt valabile decît pentru cobai şi înainte de a trece de la testarea pe oameni este necesar ca medicii să fie convinşi că metoda nu prezintă nici un pericol. _
M e re u în fo rm ă cu k iw iAC/DC ŞI-A
LANSAT UN NOU ALBUM
La sfirşitul lunii trecute a fost lansat de Eeastw est, mult aşteptatul album „S tiff Upper Lip” . Pentru AC/DC acesta estfe primul album de studiu din ultimii 4 ani, dar şi dovadă că nimeni nu poate cînta rock mai tare, mai bine şl cu mai mult umor decît Angus Yorg&Co.
Chiar dacă acest fruct este originar din China, astăzi principalele regiuni în care este cultivat sînt Noua Zeelandă, California, Chile şi Italia. Din fericire acest lucru înseamnă că ne putem bucura de aceste fructe pe tot parcursul anului. Este indicat să-l folosim deoarece fructul de kiwi este pe locul doi în .ceea ce priveşte conţinutul de vitamina C, după lâmîie. Substanţe conţinute:
1. Casa de “ Atlanţi” ! în centrul municipiului Timişoara există o clădire (mai veche) denumită “Casa cu Atlanţi” ! “ Atlanţii” sînt statui rcprczcntînd chipuride bărbaţi, folosite ca'decor, dar şi ca elemente de susţinere în locul unor coloane sau pilaştri. Opusul “Atlanţilor” Ia alte clădiri, din alte oraşe sînt “ Cariatidele” de asemenea un fel de statui, dar care reprezintă chipuri de femei în picioare, folositcia fel pentru decor şi pentru susţinere în loc de coloane sau pilaştri.
2. Vîrfuri în Carpaţi. Cel mai înalt
Carpaţii româneşti este Moldoveanul (2.543 m) din masivul Făgăraş, cu 89 m mai mic decît cel din Tatra.
3. Deltă mare. Cea mai mare deltă din lume este cea formată de fluviile Gange şi Brahmaputra (India) şi care are o suprafaţă de cca 100.000 kmp (mai mare ca a Amazonului şi Nilului). în Europa delta cea mai mare este la variarea fluviului Volga (Rusia) cu cca 13.000 kmp. Delta Dunării din România are o suprafaţă de cca 5.050 kmp.
4. Cascadă înaltă. Cea mai înaltă cascadă din lume se numeşte ANGEL din Venezuela, pe rîul Churun, la o înălţime de 979 m, urmată de cascada TUGELA"din Africa de Sud, pe rîulvîrf din toţi Carpaţii europeni este
piscul Gerlachovky (2.632 m) din ' Tugela, la înălţimea de 853 m masivul Tatra. Cel mai înalt vîrf din loan N. URECHE (INU)
mult acid ascorbic, care ne fereşte de răceală, înviorează schimbul de substanţe şrîntăreşte capacitatea de' concentrare. Un singur fruct acoperă necesarul zilnic de 75 mg de vitamina C; în plus el mai conţine vitaminele A, B l, B2, miacină şi acid folie în cantităţi mari. Culoarea verde a pulpei dovedeşte conţinutul mare de magneziu, care în combinaţie cu vitamina C ajută la păstrarea bunei
funcţionări a muşchiului cardiac.. - Sezon: tot anul. Din luna’mai şi'
pînă în noiembrie fructele provin din Noua. Zeelandă, în restul timpului "'îin Chile, Italia şi California.
La cumpărare: aveţi grijă ca fructele să fie puţin moi atunci cînd le apăsaţi cu degetul.
Păstrare: fructele de kiwi pot fi ţinute la frigider pînă la două săptămîni, dacă ele nu sînt încă coapte; în caz contrar ele rezistă doar 2-3 zile.
Se consumă aşa turn sînt, în dulciuri sau băuturi.
[ 7 V & . , * % ' •
f e r , ...v j?■*~r2ir. *.-«*>• r • ■SJr£t:?r.<cr* $■• »;?> ■ ;> '. r , ' f h ' T ' * yy
P agină realizată de M ih aela D . PO P
Firul de mătase. Preocuparea creşterii viermilor de mătase este veche de peste 6.000 ani. încă în anul 2697 î.e.n. (cum confirmă un document) în China creşterea viermilor de mătase era o îndeletnicire sacră!, meserie ţinută în mare secret. Cu tot “ secretul” în anul 552 e.n., doi călugări bizantini, misionari au reuşit să “fure” ouă ale preţioasei insecte, le-au ascuns în bastoane de bambus şi le-au adus la Constantinopol. Creşterea viermilor'de mătase a început în
' Grecia, apoi în Asia Mică, în Caucaz, în Sicilia, în Spania, şi apoi în toată Europa unde au permis condiţiile de climă. în România a început prin sec. al XV-lea. Firele produse de viermii de mătase sînt cele mai preţioase fibre din cîte se cunosc pînă azi. Firul produs de viermii de mătaseare cîteva calităţi deosebite şi anume: fineţea, comparat cu oricare alt fir, grosimea care este între 20-30 microni. Altă calitate este elasticitatea, apoi rezistenţa este de două ori mai rezistent ca > inul, de 2 ori şi jumătate .ca bumbacul, de 3 ori ca lîna, este rezistent ca sîrma de oţel la grosime identică. Altă calitate este higroscopicitatea, poate reţine vapori de apă 30% din greutate, fapt ce lasă impresia că îmbrăcămintea din mătase naturală este “răcoroasă” .
Mătasea naturală a fost folosită o perioadă ca “ monedă de schimb” avînd un timp (în vechime) valoarea aurului.
Mătasea naturală se foloseşte la confecţionarea sitelor la industria de morărit, la confecţionarea panglicilor la maşini de scris fiind mai rezistentă de 12 ori ca panglicile de bumbac. Se foloseşte la confecţionarea paraşutelor, la izolarea cablurilor electrice şi bineînţeles la confecţii îmbrăcăminte specifică. A apărut şi mătasea artificială ;- sintetică, care face concurenţă, dar nu înlocuieşte mătasea naturală,
loan N. URECHE (INU)
- ..Ş. : ,»*>- **"- ... •K x - - * ^ • : „ •
c z ~
JULIA ROBERTS ; (31 de ani) a plîns
de gelozie şi de grijă pentru prietenul ei,
Benjamin Bratt, 35 de ani, care a
~ anunţat că îşi va petrece vara în
Australia, la filmări,. , alături de actriţe : tinere şi sexy. După
o astfel de gafă cine nu s-ar fi
supărat...
Ce-i incintă, cu adevărat, pe bărbaţi!?
ENRIQUE IGLESIAS (23 de ani), demn de legenda de cuceritor a tatălui său,
şi-a găsit o parteneră în persşana actriţei
americane Shannon Elisabeth (22 de, ani). El a declarat presei că nu are nevoie de 5.000 de femei
ca tatăl său, ci de o parteneră de viaţă.
Julia Roberts, Sophie Marceau, dar şi noua colegă de birou au acel „ceva“ care îi face pe bărbaţi să se simtă, instantaneu, atraşi de ele. Care este această caracteristică de invidiat? -Psihologii au ajuns la concluzia că se poate determina cu claritate ce lucruri şi însuşiri îi atrag pe bărbaţi.
« Uitaţi cu totul de lenjeria-intimă sexy, nu aceasta vă va ajuta să-l cuceriţi. Vă va-considera sexy dacă veţi reuşi să-i dăruiţi atenţia dvs.
• Ceî'puţin Ia fel de important pare a fi naturaleţea. Bărbaţilor le plac femeile care {nai uită, din cînd în cînd, de tendinţa de a fi mereu aranjată din cap pînă în picioare. Femeia naturală este'mult mai atrăgătoare decît cele aranjate: . .
• Aveţi păreri proprii şi le susţineţi? Sînteţi o persoană de încredere, şi nu bateţi în retragere uşor? Foarte bine atunci, şansele dvs sînt foarte mari. Studiile arată că bărbaţii consideră o personalitate puternică drept o condiţie de bază pentru o relaţie fericită.
• La fel de bine sînt cotate femeile care trec prin viaţă cu o -porţie sănătoasă de umor. Cine poate să ridă de sine însăşi cîştigâ în cele din urmă chiar de la prima întîlnire, inima oricărui hărbat
$ ® A s c u lta ţ i0 u Ş fa te n ţ i
. t \" S ă
r \ - „ , < r ?
- / - . . . . . f i -
WSSKi j ' r fi m m m
i . - i
Aici$ * ' * ' « « 3
ar putea fi reclama dumneavoastră
M e & e f f e i ' S F O R T ^ ^ ,
“ 19.21.27
n a n E Q E n g n
I o o
* Oţelul - F.C. Farul 1-0.A fost partida de debut a etapei, transmisă pe micul ecran.. Azi, sîmbătă1 aprilie, au loc alte şase partide:
• ROCAR - F.C. BRAŞO V (0-4) PETRO LU L - RAPID
(0-2) • F.C. EXTENSIV - F.C. NAŢIONAL (0-2) • GLORIA - F.C. ONEŞTI (2-3) • CEAHLĂUL - ASTRA (1-0) r F.C. A RG EŞ - C.S.M . REŞIŢA (0-0). In paranteze rezultatele din tur. Două din partidele de azi vor fi transmise pe micul ecran: ROCAR - F.C.
BRAŞOV (PRO TV, ora 14,00), si PETRO LUL - RAPID (TVR 1 ora 16,00). Duminică, 2 aprilie, ultimele două partide, ambele- transmise pe micul ecran:
• DINAMO - F.C.M . BACĂU (3-0) - PRO TV, ora 14.
• STEAUA - UNIV. CRAIOVA (2-1) - PRO TV, ora 21,15.
(v.e.r.)
E M IN E N T A S U R A
Avancronică... scurtă şi marele moment al adevărului
tată cele şapte partide ale- etapei (în paranteze rezultatele din tur): ■
• Progresul Şomcuta Mare - Phoenix Baia Mare (0-4). Cu golaverajul grav avariat duminica trecută la Negreşti (0- 8 cu Oaşul),_şom cutenii îi aşteaptă pe cei de la Phoenix ca să-şi ia revanşa pentru scorul net cu care au pierdut în toamnă. .
•• Olimpia Salonta - Oaşul Negreşti (1-3). Chiar dacă “olimpicii” din Salonta joacă altceva decît în toamnă, revanşa va fi greu de luat, Oaşul fiind o “nucă greu de spart”.
• Minerul Ocna Dej - Sticla- Arieşul Turda (0-1). Ortacii au nevoie de puncte, “sticlarii” turdeni sînt la adăpost, de “intemperii”, aşa că...
• Crişul Aleşd - C.F.R. Cluj- Napoca (3-2). Greu de crezut că după ce în toamnă au cîştigat, sus în Gruia, acum cei de la Crişul se vor poticni în propria... “albie".
• Ind. Sîrm ei C. Turzii .- Unirea Dej (1-3). Deşi conjudeţene, caz tipic de
revanşă, mai ales ţinînd cont de orgoliul “sîrmarilor”.
• Armătura Zalău - Someşul Satu Mare (0-1). Un fel de “ceas al 12-lea” pentru zălăuani de a mai concura în lupta pentru evitarea retrogradării.
• F.C. Baia Mare - Olimpia Gherla (0-5). Marele moment al adevărului pentru ambele combatante. Băimârenii au de luat o revanşă pentru înfrîngerea netă din toamnă. Gherienii au de apărat locul întîi şi promovarea în B, lor fiindu-le suficient şi un egal pentru menţinerea “fotoliului de orchestră" al seriei. De va fi să părăsească învinsă terenul din Baia Mare, Olimpia va trebui să piardă la un scor inferior victoriei obţinută . în toamnă în faţa băimărenilor, nu de alta, dar la egalitate de puncte şi golaveraj (plus victorii, egaluri şi înfrîngeri), decisiv va fi rezultatul direct dintre cele două protagoniste. Să strîngem pumnii pentru gherieni.
Lam inorul Beclean şi Minerul Sărmăşag stau.
Victor E. ROMAN
Campionat de minifotbal la Gherla
CUPA“ F A Ilt-P L A Y ”
Că la Gherla fotbalul “ se mănîncă pe pîine” este un lucru cunoscut şi consacrat de-acum. In te resu l. ■ deosebit 'manifestat pentru jocul cu balonul rotund se datorează exemplului dat de echipa fanion a oraşului, Olimpia, care de două ediţii este una din protagonistele de vază ale Diviziei C (în acest an luptînd cu foarte mari şanse pentru promovarea în D ivizia B ). Pentru num eroşi am atori de fotbal din Gherla (tineri sau “veterani” ), în luna aprilie se va organiza un campionat de minifotbal dotat cu Cupa “ Fair-play” . Partidele se vor desfăşura pe durata a două reprize a 30 de minute şi vor fi conduse de cavaleri al flu ierului autorizaţi. Şl cum la Gherla nu există un teren special pentru astfel de m eciuri, disputele vor avea loc în curtea L iceu lu i “ Ana Ipătescu” . Vă vom ţine la curent cu desfăşurarea întrecerii.
SZ.Cs.
Al treilea titlu mondial pentru lagudin• Două cvadruple de... aur! • Veteranul Stojko - învingătorul moral de la Nisa •
Pluşenko scapă aurul printre degete • Americanul Weiss bisează bronzul de anul trecut • Voluptoasa Tarasova îşi ia revanşa asupra cruntului Mişin •
Să începem cu... finalul! Adică podiumul Mondialelor 2000: 1. Alexei lagudin (Rusia), 2. E lv is Stojko (Canada), 3. Michael Weiss (SUA) şi caracterizarea de ansamblu: nici unul dintre medaliaţi n-a avut un “liber” perfect. De altfel, întreg "liberul” de joi a fost sub clasa "scurtului” de marţi, cînd grupa primilor 6 (pe lîngă medaliaţi, figurînd ruşii Evgheni Pluşenko şi Alexandr Abt şi chinezul Chenjiang Li) a oferit evoluţii de reală clasă mondială (singurul care a căzut atunci fiind veteranul de 28 de ani Elvis Stojko, care însă a dezvoltat ulterior un impresionant lanţ de sărituri şi piruete menit să atenueze impresia). Joi însă, cînd s-a patinat cu medaliile pe masă, 5 din topul celor 6 au dat cu fundul de gheaţă (singurul iertat de acest impact fiind americanul Weiss, care însă a ratat aterizarea dintr-o triplă), plus alte mici impurităţi taxate de ochiul vigilent şi obiectiv - susţinem noi - al arbitrilor. De precizat însă că toate accidentele de Ia “liber” s-au produs din dorinţa preaplinului, fiecare din cei 6 maeştri (întrucît fiecare dintre cei 6 este un veritabil maestru) ţinînd să arurice în joc toate argumentele de care dispune. “Joc” din care a cîştigat cel care a plusat cel mai muit: rusul lagudin, autorul a două cvadruple în finală (şi - iarăşi nostalgia zilei de marţi! - a unui “scurt” de vis, cu siguranţă cei mai bun program al Mondialelor 2000)..Cum însă,şi lagudin - penultimul din finală - dăduse cu fundul de gheaţă şi ratase aterizarea dintr-o triplă (iar notele lui fuseseră între 5,4 - 5,8 la tehnic şi 5,7 - 5,9 la artistic), el, campionul mondial al ultimelor două ediţii, nu era deloc convins că cele două cvadruple ale sale (plus interpretarea măiastră a răscolitoarei partituri din Tosca) ar fi fost de ajuns pentru al treilea titlu mondial. Cînd la start venea marele său rival conaţionalul Evgheni Pluşenko, cel care-i luase faţa atît la campionatele Rusiei, cît şi la Europenele de la Viena. De unde şi temerea cu care “mon
dialul" en-titre a urmărit evoluţia lui Pluşenko, lagudin stînd strîns lipit de antrenoarea lui, vestita Tatiana Tarasova. Şi ea un munte de nelinişte şi teamă. Stres care n-avea însă să dureze prea mult, întrucît imberbul Pluşenko - îmbuteliat pîhă. peste poate de ideea aurului care-i făcea cu ochiul - a alergat zadarnic după cvadrupla câre-i putea aduce titlul suprem, elevul cruntului Alexei Mîşin, ratînd astfel oportunitatea cu care nu cred că se va mai întîini vreodată în viată!
Nuşa DEMIANAseară, mult după închiderea ediţiei noastre,
s-a consumat finala spectaculoasei probe de dans, iar astă-seară se va demla “liberul" fetelor, urmînd ca mîine să se petreacă “gala laureaţilor".
Remus Cîmpeanu este un domn respectabil, chiar simpatic, atît timp cît vorbeşte despre trecut. Cînd dă însă în uliţa prezentului, paşii săi nimeresc voiniceşte toate gropile gafelor. • . • .
Ultima sa creaţie de geniu s-ar putea numi .“ Cum să distrugi un club”. în primele capitole intră neapărat antipatiile personale, cu plecările (aruncarea la gunoi) lui Velţan sau Morar, purtînd semnătura inconfundâbilă a destinului (sur). De curînd pe lista persoanelor “non grata” au apărut cîteva nume noi, printre care Olariu şi Dâscălescu. De ce? Probabil nici prietenii nu ştiu de ce! Pe picior de plecare,
Gigiu le-a spus elevilor săi că printre ei există doar 3 sau 4 fotbalişti, restul fiind balast pentru Divizia “C”.
în prima categorie intră atît Olariu, cît şi Dâscălescu (şi n-am spus-o eu!), dar pas de-i explică unui cal la ce-i bun ovăzul. Adevărul este că şi respectivii fotbalişti s-au cam săturat să bea apă cu strecurătoarea la un club de la care nici Dumnezeu nu mai speră nimic. Şi bine ar face dacă ar pleca! Că a mai fost cineva, nu-i spun numele că se prinde, care vroia să facă echipă din stelele mediocrităţii. Şi am căzut din “A” în “B ” şi... asta e!
Mihai HOSSU
Gloria sare înajutorai lui "CI f r
“ Boss"-ul Gloriei Bistriţa, Jean Pădureanu, la sugestia “vicelui” loan Horoba, care s-a. autodeclarat un împătimit suporter al lui “U” Cluj, s-a întîlnit ieri cu preşedintele executiv al “ Şepcilor-roşii” , loan Maja; Cei doi conducători ardeleni au discutat despre posibilele veniri la formaţia clujeană ale Iui Coroian, Nan, M. Alexandru şi Negrea, cu ocazia mini-mercatto-ului din perioada 3-5 aprilie. Maja a
purtat discuţii individuale cu fiecare jucător.
Rezultatele negocierilor nu au fost făcute publice. In cazul unui eşec al clujenilor în jocul de astăzi cu ARO C-lung, este foarte posibil ca afacerea “Pădureanu-Maja" să cadă, ceea ce ar face ca antrenorul Mircca Cojocaru să treacă la restructurarea şi întinerirea forţată a lotului.
Codin SAMOILĂ
PROGRAM COMPETITIONAL
1 aprilie
FOTBAL HANDBAL
Azi, 1.04, ora 11,00, Duminică, 2.04, ora 11,00, Stadionul “ Ion Moina” : “ U” Sala Sporturilor “ HoriaCluj - ARO Cimpulung Demian” : “ U” CUG -(Divizia B). Constructorul CSU OradeaF ' 7 , ; T 7 7 a (Liga masculină).
• Meci memorabil în Campionatul districtual de* fotbal, acum*70 de ani, în' 1930. “Universitatea” a . cîştigat cu categoricul scor de 5-0, joc susţinut în com pania feroviarilor clujeni! fată formaţiile studenţilor: Klein - Csiky, Sabău - Stanoeff, G h ilezan , M ureşan, - Rosenfeld II, Huneade, G iurg iu I, M arschal, Baciu. Golurile studenţilor au fost . marcate de Huneade şi Giurgiu 1 cîte 2 şi de Rosenfeld II. în acel sezon (1929-1930), “Universitatea” a devenit cam pioană districtuală cîştigînd 7 jocuri din cele 10 programate, obţinînd 2 egaluri şi pierzînd o singură . partidă, cea cu "România", acumulînd 16, iar “România” 12 puncte. Pe locul trei s-a clasat formaţia "Muncitorii”.
2 aprilie• în 1967, fotbaliştii de la
“ U n iversitatea” Cluj au susţinut un med dificil în oraşul de sub poalele Tîmpei, întîlnind puternica formaţie a fabridi “ Steagul
. roşu” . Jocul s-a terminat cu 1-0 în favoarea gazdelor, singurul gol al partidei fiind marcat de fostul centru- înaintaş al "Ştiinţei” Cluj,. G ane. lată echipele:’ “ ST E A G U L R O Ş U ": Adam acho, Ivăn co scu , A tecu , Csap6, Nagy • Poscaru , N ăfătănâliâ - N ocu la, Gano, G oran, Gyorffy. “ U ": Gaboraş • M arcu , Pexa, A n ca, Romus Cîmpeanu (min. 12 Szoko) - Alexandru Vasilo, Potru Em il - tvansuc, Uifălcanu, Barbu, Szab6 M lcky. După acest joc. studenţii au avut un reviriment spectaculos, ei pierzînd în ultimele 8 etape un Singur meci, cîştigînd cinci, iar în două jocuri consemnîndu-se egalul, terminînd campionatul pe locul 6, cu un loc înaintea braşovenilor. Acel campionat a fost cîştigat pentru prima oară de 'R ap id Bucureşti. LÂSZL6 Fr.
w mPodium clujean la Campionatele Balcanice pentru cădeţi
Cinci reprezentative naţionale de cădeţi, Turcîa, Bulgaria, Grecia, România şi Iugoslavia şi-au dat întîlnire în localitatea turcă Kemer, Antalia, cu prilejul C.B., în total 30 de scrimeri (15 fete, 15 băieţi).
Floreta fete a dat cîştig de cauză braşovencei Cristina Lungu 15-11 în finala disputată împotriva clujencei Corina Indrei (C.SJM.).
La floretă masculin, Virgil Sălişcan (CSS Ploieşti) a dispus de Radu Dărâban (CSM Cluj), 15-7. Dărâban, care l-a învins în semifinală pe Tushani Gerard, tot CSM Cluj, elevi ai antrenorului Mugur Codreanu.
România a ocupat, în urma rezultatelor şi a clasamentelor finale, locul 1 pe echipe.
Demostene SOFRON
Şalău de 4,5 kilogrameVeşti bune, apetisante, de la Chinteni. în primul rind, că
podul de gheaţă s-a topit. în al doilea rind, că a început să mişune crapul, înregistrindu-se primele capturi pe lîngă caras, ceva mai activ. A fost înregistrată şi o frumoasă captură a unui şalău de 4,5 kg. Deci, după lunga hibernare, fauna subacvatică de la Chinteni a început să dea de lucru celor de pe mal. Cu fiecare încălzire a zilelor creşte numărul pescarilor sportivi atraşi de Chinteni. Are balta peşte.
Pescuitul în aprilieO scurtă intervenţie a ex-campionului naţional Marius
Gherghel: “în această lună, a patra a anului, aş aminti, în primul rind, că în apele de munte pescuitul este interzis. Aş atrage apoi atenţia că în apele colinare şi de şes, în a doua jumătate, începe prohibiţia. Pînă la intrarea sub incidenţa ei, rezultate bune se obţin la răpitori: avat, biban şi şalău. In funcţie de gradul de încălzire a apelor, încep să mişte crapul, carasul şi alţi...'paşnici” . • *
SolunareleIată-ne intraţi sub incidenţa lunii aprilie. Prognoza
săptămînii 1-7 aprilie: astăzi, 1 - zi “ roşie”, cu şanse foarte bune; duminică, 2 - luni, 3 - două zile “albastre” , cu şanse bune; urmează marţi, 4, miercuri, 5, joi, 6 şi vineri, 7 aprilie alte patru zile “roşii” . Deci, stimaţi pescari sportivi, timpul să fie frumos că solunarele se anunţă faste. Tuturor celor ieşiţi pe mal de ape clasica urare “Fir întins” .
Victor PESCARU
1 dolar SU A -19.480 lei 1 EURO - 18.621 lei
- a-'--'* '-' ' ' • : ;■ . > •
Privatizarea SC „Urbana” SA este contestată în instantăPBswmises
'S I * 1
i -a urmare a licitaţiei care a avut ca obiect vînzarea acţiunilor deţinute de FPS Ia SC „Urbana” SA, un grup de trei persoane-a adresaţ Curţii de Apel Cluj o contestaţie. Cei trei sînt Diosi Margareta, cenzor la SC „Urbana” , Zamfir Nicolae, fost cenzor, actualmente pensionar, şi Cătana Ana, soţia unui fost cenzor. Pe ungă aceasta, ei sînt şi acţionari ai societăţii. în această calitate, ei se consideră nedreptăţiţi, „împreună cu toţi acţionarii SC „Urbana” SA Cluj. prin pierderea valorii acţiunilor - acţiuni dobîndite prin metoda M EBO” . .
Semnatarii contestaţiei consideră că „... nu s-au respectat cerinţele legale privind anunţarea-publiparea vînzării, desfăşurarea licitaţiei şi vânzarea activelor” . Practic, ceea ce a declanşat nemulţumirea acţionarilor a fost vînzarea cu numai 400 de milioane de lei a pachetului de 49 la sută pe care îl avea FPS.
Scurt istoric. Prima Jicitaţie reuşită pentru „Urbana” a fost organizată la începutul anului trecut, în 22 februarie. Au participat trei ofertanţi: PAS-ul societăţii şi două persoane fizice - Dan Medrea şi Mariana Bitan. Licitaţia a fost cîştigatâ de fosta profesoară de limba engleză. Mariana Bitan. Preţul la care s-a ajuns atunci a reprezentat un record absolut al licitaţiilor organizate de FPS Cluj: 500.400 lei pentru o acţiune, în condiţiile în care preţul de pornire a fost de 45.000 lei / acţiune, iar valoarea nominală a unui titlu 25.000 Iei. Astfel, valoarea pachetului de acţiuni a crescut de la 151 milioane Iei, la 1,6 miliarde lei.
Din păcate, cîştigâtoarea licitaţiei nu a achitat contravaloarea acţiunilor în termenul legal de 90 de zile, contractul fiind reziliat. FPS Cluj a organizat o nouă licitaţie, în luna decembrie 1999. S-au prezentat atunci trei persoane fizice şi două societăţi comerciale (SC „Auto Tudor” SA şi SC „Dacia Service” SA). Şi de data aceasta licitaţia a fost cîştigatâ de o persoană fizică, Maria Marian, fiind stabilit un nou preţ record: 596.670 Iei pentru o acţiune. Valoarea întregului pachet s-a ridicat la 2,6 miliarde lei. Măriei Marian i-au fost oferite 10 zile pentru semnarea contractului, însă aceasta nu s-a mai prezentat la sediul FPS pentru întocmirea actelor.
Conducerea FPS Cluj a decis atunci stabilirea unui preţ de pornire al licitaţiei foarte mare pentru a elimina pe cei care nu doreau cu adevărat să cumpere „Urbana”.
bltima licitaţie *. *Ultima licitaţie, cea contestată
acum în instanţă, s-a desfăşurat la începutul lunii martie a.c. Aşa cum am precizat mai sus, FPS stabilise un preţ de pornire foarte ridicat pentru a descuraja oportuniştii. Licitaţia a pornit astfel de la preţul de 295.750 Iei/acţiune. Pentru-că nici unul dintre cei prezenţi nu a oferit acest preţ, licitaţia cu strigare s-a transformat în licitaţie olandeză (aceasta presupune scăderea
progresivă a preţului unei acţiuni pînă la acceptarea, de către unul dintre participanţi, a preţului). Cele 49 de procente au fost adjudecate în favoarea SC „Auto Tudor” SA, la preţul de 118.390 lei/acţiune.
Valoarea pe care FPS a obţinut-o în urma acestei licitaţii a fost de 4,2 ori mai mică decît cea obţinută în urma primei licitaţii şi de 6,5 ori mai mică decît cea stabilită în urma licitaţiei din luna decembrie a anului trecut.
SC „Auto Tudor” SA a plătit la sfârşitul săptămînii trecute contravaloarea acţiunilor, adică 398.027.180 Iei.
Ce este SC „Urbana” SA’Societatea are ca obiect principal •
de activitate vînzarea către populaţie a apartamentelor construite din fondul statului. Capitalul social se ridică Ia suma de 171,6 milioane lei. Acţionariatul firmei este compus din foştii membri ai Asociaţiei salariaţilor, care deţin 51 la sută din acţiuni, şi SC „Auto Tudor” SA, care a cumpărat de la FPS Cluj 49 de procente din capitalul social al firmei.
Cu toate că apartamentele construite din fondul statului au fost deja vîndute, iar „Urbana” poate fi considerată ca neavînd un obiect de activitate bine definit, societatea s-a dovedit a fi atractivă pentru eventualii cumpărători din cauza activelor pe carele deţine: un teren dc circa 500 mp pe strada Gh. Bilaşcu nr. 47, fostă Republicii,
' un bloc de patru etaje + parter în strada Taberei nr. 4 (actualul sediul al '„Urbanei”) şi un spaţiu comercial la parterul unui bloc de pe strada Iugoslaviei.
Pe lingă toate acestea, potrivit celor trei contestatari, „Urbana” mai deţine şi un camion de 10 t, autoturisme Dacia, un depozit de materiale etc.
De-a lungul timpului, „Urbana” a încheiat 67.000 de contracte de vînzare-cumpârare a apartamentelor construite din fondul de stat, cu plata integrală sau în rate. Ratele se întind pe parcursul mai multor ani, uneori chiar pînă la 20. Se pare că după ce se va termina perioada de
plată în rate a apartamentelor, „Urbana” nu va avea prea multe posibilităţi de continuare a activităţii. Este posibil ca atunci activele firmei să fie vîndute, iar banii obţinuţi să fie împărţiţi acţionarilor. '
Terenul de pe Republicii valorează mai mult decît suma obţinută de către FPS
Margareta Diosi, una dintre semnatarele contestaţiei, ne-a declarat că valoarea activelor licitate este mult mai mare decît cea obţinută de FPS. „Pe Republicii 47, vis-â-vis de Grădina Botanică, „Urbana” are 504 mp. Se ştie că în această zonă preţul terenurilor este de 60 de dolari / mp. Pe Taberei, un cămin de nefamilişti a fost transformat în sediul „Urbana” . Totul este reparat, renovat, zugrăvit. Aici se pot face cel puţin cinci apartamente. Dacă mai adăugăm şi spaţiul-comercial de pe strada Iugoslaviei, 4-500 mp, puteţi vedea că( este o bătaie de joc ca aceste imobile să valoreze la numai 800 de milioane de lei.”
în calitatea sa de cenzor al SC „Urbana” SA, Margareta Diosi a cerut să-i fie puse Ia dispoziţie actele societăţii, pentru verificare. Ea declară că s-a prezentat la sediul societăţii singură şi i s-a comunicat că „potrivit legii, nu are voie să vadă actele, dacă nu este însoţită de ceilalţi cenzori” . N.FPS Cluj spune că licitaţia a fost legală :
Juristul FPS, Mărioara Micu, ne-a declarat că în ceea ce priveşte prima acuzaţie a contestatarilor (nerespectarea cerinţelor legale privind publicitatea şi desfăşurarea licitaţiei), aceasta nu este fundamentată pe realitate. Astfel, anunţul publicitar pentru vînzarea la licitaţie a Urbanei a fost publicat în ediţiile din 28'februarie 2000 ale unui cotidian'central şi unul local, iar oferta a fost publicată la sediul firmei şi la sediul -FPS Cluj.
Mărioara Micu ne-a mai declarat că, conform HG 450 art 3.40, dacă la prima licitaţie nu se oferă preţul de pornire, acţiunile pot fi adjudecate la cel puţin 50 la sută din preţul de plecare. Licitaţia din - 3 februarie a început cu preţul de 591.500 lei / acţiune. Doi dintre ofertanţi, SC “Dacia Service” SA şi SC “Auto Tudor” SA, au fost respinşi, iar cel de-al treilea, Neamţu Ioan, nu a oferit preţul de plecare. Licitaţia a fost închisă, conform aceluiaşi act normativ şi a fost reluată în 24 februarie 2000. La această dată preţul a fost scăzut cu 50 de procente, ultima ofertă care putea fi acceptată de FPS fiind de 295.750 lei/acţiune. Nici unul dintre participanţi nu a oferit însă acest preţ şi s-a decis atunci organizarea unei noi licitaţii care să aibă un preţ de pornire cu 50 la sută mai mic decît cel anterior. Cea de a treia licitaţie de anul acesta, desfăşurată în 9 martie, a pornit, deci, de la
'259.750 lei pentru o acţiune. Au participat aceiaşi trei ofertanţi. Pentru că nici unul dintre ei nu a acceptat preţul propus de FPS Cluj, licitaţia cu strigare s-a transformat în licitaţie olandeză, ceea ce presupune scăderea progresivă a preţului. Limita minimă care putea fi acceptată de FPS era, conform HG 450,20 la sută din preţul de strigare al primei licitaţii (591.500 lei/acţiune). Acesta a fost, de altfel, şi preţul la care s-a vîndut pachetul de acţiuni - 118.300 lei pentru o acţiune. Mărioara Micu a mai afirmat că acţiunile au fost achitate, de asemenea, în termenul legal de 5 zile de ia data semnării contractului.
în ceea ce priveşte cea de a doua parte a contestaţiei, referitoare la faptul că preţul de vînzare al acţiunilor este mult mai mic decît preţul de piaţă, Mărioara Micu ne-a declarat că „piaţa a demonstrat că preţul cerut iniţial de FPS nu a fost preţul pieţei. Oricum, noi vom depune toate actele care ni se vor cere pentru a demonstra că toate acţiunile noastre sînt legale. Această contestaţie este nelegală şi va fi respinsă pentru că noi am respectat toate prevederile legale” .
Anca BLAGA
Judecătoria Suceava a decis vineri amînarea, cu trei sâptâmîni, a procesului în care Sever Mureşan şi Mircea Horia Hossu sînt judecaţi pentru înşelăciune în dauna Băncii Dacia Felix, de aproape 300 de milioane de dolari şi aşteaptă, o comunicare oficială privind stadiul de derulare a procedurii de extrădare din Elveţia a lui Sever Mureşan. Sever Mureşan a fost arestat în luna iunie, în Ungaria, în baza unui mandat de arestare internaţional emis de un judecător de instrucţie elveţian, sub acuzaţia că a devalizat BDF cu peste 159 de milioane de dolari. El a fost transferat apoi în Elveţia, fiind cercetat la Geneva. în luna decembrie 1999, Judecătoria Suceava a dispus arestarea lui Sever Mureşan şi a solicitat ministrului Justiţiei să declanşeze procedurile de
rechizitoriului şi a hotărît ca acesta să fie restituit pentru completare Parchetului Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, pe 30 decembrie 1998, dosarul a fost retrimis instanţei sucevene pentru judecare, cu rectificările de rigoare, Sever Mureşan fiind acuzat de înşelăciune, fals material în înscrisuri
extrădare. Ministerul Justiţiei, a declanşat oficiale, uz de fals şi folosirea creditului societăţiiprocedura de extrădare din Elveţia a lui Sever într-un scop contrar intereselor acesteia, iarMureşan, după ce, în luna decembrie 1999, Mircea Horia Hossu de înşelăciune, fals materialJudecătoria Suceava a dispus arestarea acestuia. în înscrisuri oficiale, uz de fals, gestiune-
Reprezentantul BDF. a spus la termenul de frauduloasă şi abuz în serviciu contra intereselorvineri că potrivit informaţiilor pe care le deţine, persoanelor.mandatul de arestare a lui Seveţ Mureşan în • Procesul a fost reluat în data de 26 februarie Elveţia a fost prelungit pînă Ia data de 28 iunie. 1999 la' Judecătoria Suceava, iar audierile
Procesul în care Sever Mureşan şi Mircea martorilor au fost întrerupte după ce Sever Horia Hossu sînt acuzaţi de înşelăciune în dauna Mureşan a fost arestat în urma unui mandat deBDF, prin care s-a adus un prejudiciu în valoare arestare internaţional emis de un judecător dede aproximativ 300 de milioane de dolari, a instrucţie elveţian. Avocatul lui Mureşan aînceput la Judecătoria Cluj-Napoca, dar a fost solicitat ca în lipsa clientului său să nu fie audiaţi mutat, pe 6 aprilie 1998, la Judecătoria Suceava, martori, întrucît el doar îl asistă pe Mureşan şiLa primul termen după strămutarea procesului, nu îl reprezintă, cerere care a fost admisă deinstanţa s-a , sesizat din . oficiu asupra instanţă.
FIA/H ECONOMICPrimâria Cluj-Napoca
revendica peste 4.700 de hectare da păduri şi terenuri
Primăria Cluj-Napoca revendică circa4.740.5 hectare de păduri şi terenuri în judeţele :Cluj si Bistrita-Năsăud, în baza.Legii 18 si a Legii' 1/2000.
Maj ori tatea suprafeţei revendicate - 3.845 hectare - este pădure, iar: alte; 894,6 hectare sînt păşuni şi fineţe.
Cea mai mare suprafaţă revendicată este de 1,534, 8 hectare, în comuna Gilău.
:wTn/judeţul Bistriţa-Năsăud, Primăria Cluj- tNapoca revendică 18 hectare de pădure, situate în satul Ârcalia din comuna Şieu Măgheruş:
Primăria Cluj-Napoca a depus cereri pentru întreaga suprafaţă revendicată, dar nu a primit răspuns favorabil decît din partea autorităţilor din comuna Băişoara, unde municipalitatea clujeană revendică 1156,1 hectare de pădure/
Patroni na are în vedere o majorare a preţurilor
Societatea Naţională a Petrolului Petrom nu are în vedere, pentru următoarele două: săptămîni, o majorare a preţurilor cu amănuntul ale carburanţilor, însă intenţionează- să reducă preţul ţiţeiului intern, a declarat vineri Ion Popa, directorul general al SNP Pctrom.
Ion Popa a arătat că, pînă la sfârşitul anului, SNP estimează o creştere a preţurilor la carburanţi cu 27%, adică la 12.600 de lei litrul de henzină.
în urmă cit două săptămîni, directorul general al SNP a declarat că preţurile carburanţilor s-ar putea modifica în luna aprilie, ca urmare a devalorizării monedei naţionale în raport cu euro şi a creşterii preţului mondial al ţiţeiului.
a declarat, vineri, că va încerca promovarea modificărilor la taxa de drum, respinse în şedinţa de Guvern care a avut loc joi, şi în şedinţa de Guvern de sâptămîna viitoare şi va continua să încerce pînă la sfâşitul anului, întrucît este convins că aceasta este o soluţie “dreaptă”. - -
Băsescu a reluat argumentele în favoarea renunţării la plata taxei pentru acces pe drumurile naţionale şi pentru cumpărarea unui autoturism nou şi includerea acestei taxe în preţul benzinei, arătînd că urmare a unei asemenea măsuri, preţul motorinei , ar fi crescut, în medie, cu 648 de lei, iar cel al benzinei cu 674 lei.. Guvernul nu a adoptat, în şedinţa de joi,, propunerea ministrului Transporturilor, privind comasarea taxei anuale de utilizare a drumurilor şi a taxei de 5% percepută la achiziţionarea'autovehiculelor noi într-o singură taxă,, respectiv cea inclusă în preţul benzinei, al cărei cuantum ar fi urmat să crească de la 25% la 45%.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă promovat de ministrul Transporturilor, Traian Băsescu, este agreat atît de asociaţiile şi organizaţiile profesionale ale firmelor din transporturile rutiere, cît şi de sindicatele din domeniu.
Oficii teritoriale ale CjfiS ClujÎncepînd din 3 aprilie a.c., Casa Judeţeană
a Asigurărilor de Sănătate Cluj va deschide, în cadrul spitalelor din oraşele Turda, Dej, Huedin, oficii teritoriale. CAS Cluj vine în sprijinul populaţiei din aceste oraşe, oferind informaţii şi documente doveditoare a calităţii de asigurat (adeverinţe), fără a mai necesita deplasarea persoanelor din judeţ la sediul CAS din Cluj-Napoca. De asemenea, angajatorii, liber-profesioniştii, agricultorii, patronii, micii asociaţi, persoanele care nu realizează venituri impozabile, şi au domiciliul în aceste localităţi sau limitrofe, pot să-şi plătească în numerar contribuţiile de şapte la sută, datorate la Fondul de Asigurări de Sănătate.
Corina POPESCU
«MV-.*,>£3§S&*
(£% ■
0 J : K
Cursuri pepiata valutara• *r ’ ... --***-■ănuntatedeBNR data de 31.03.2000
Isinb [ D ,m nir*socataN 'VH Ineh. V jr Disc. Hm . Uh. Prjaid. N r . ic t V ilfc b b |b i
■ LFMR : -. leg u m e FRUCTE - MS ;v 1 29424 130642560 "•4440 •.s u t u BUCUREŞTI TURISM - BU 3 ' 2954 130630000 44221ASTt .v. =>AWTlL&UL t4M7ĂL ISAMSN. -
GAl ATI - 9 „ 1511' : 103861000: 68737 ?AVZU AVICOLA BUZĂU - BZ 2 215649 98266290 456SAIT Ş~v .! SAÎFCAR - TR 2 •: 3800 u ; 96140000 »25300 . NSEZA BETA BUZĂU - BZ 4 15000 82500000 5500TRAC AU IU A5TRA -
4 - 8112 81903900 10097 LPRGL
p a r in g u l - hd 4 16612 69770400 4200METCHIM - GL ' 2 '1141: • 56913500 49880 \
O a t e s i n t e t i cNR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATENR. TOTAL ACŢIUNI *VALOARE TOTALĂ TRANZACŢIIINDICE RASDAQ 1 ... .VARIAŢIA ZILEI ................ .VARIAŢIA PROCENTUALA*"]."!"*!."*."
de Ia SVMINTERDEAIER CAPITAL INVESŢ S.A, str. Constanţa nir. 7, Cluj poifa TeL 4&212n
D E N U M IR E AV A L U T E I
SimbolVariaţie
faţă de ziua precedentă (%)
CURSUL In l e i
DOLAR AUSTRALIA AUD 0.82 i 11772
DOLAR CANADA CAD 044 Ţ 13401
FRANC ELVEŢIA CHF 0.15 Ţ 11702
COROANA DANEMARCA DKK 0.12 Ţ 2502
LIRA STERLtNÂ G8P ; 034 î 3107S
YEN JAPONIA JPV 020 Ţ 18531
COROANE NORVEGIA NOK 0.13 4. 2302
COROANE SUEDIA SEK 0.09 l 2247
DOLAR SUA; “i - V j ; .' ; uso ' ' • 0.12 Ţ ' ^ 19480
DST DST 020 Ţ 26186
EURO l -*■ EUR r- 0.03 l - •:- . -.■■"■ ■ .18621
CursurSe ţirdor participant* ia EURO ■■ ■ • ' “ ' v '
SHUJNG AUSTRIA .. „ ATS 037 4. 1353
FRANC BELGIA BEF 0.00 462
MARCA GERMANĂ . . DEM o.o2 ; . 9521
PESETAS SPANIA ESP 0.03 4. 11191
MARCA FINLANDEZĂ FIM 0.03 4, 3132
FRANC FRANŢA FRF 0.04 4. 2839
URĂ IRLANDA IEP 0.03 4. 23644
LIRĂ (TALIA UT 030 _+ 9.62
GULDEN OLANDA NLG 0.02 4. 8450
ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.03 4. 92.88
1 g AUft (preţ In tel) 0.17 4. 172795
C a s a d e s c h im b U S D • D E M '
v a l u t a r C ^ - V - , c ■]>'•» v ; ;
MACROGROUP v 19350 19450 9.400 9480
PLATINUM 19.300 19.500 9400 9.500
. .. C A M B IO . 19.350 • 19.450 9400 9.500
PRIMA 19^50 19450 9.380 9460
„ ^ \ <! - ‘ V ' «
B o n e P o s t 19J70 19.550 _ 9.300 9.600
BRD 19350 19.500 9.3S1 9.518
BCR 19425 19.525 9.320 9.654
; Transilvania ; h. . 19320 19450 9^80 9^30
* Cursuri afişate la ora 13.00. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.
E 1 7 0 1 . 1 I T I Ii N U L T I M A S Ă P T Ă M l N Ă
* Cursuri BNR - lei -' DATA EU RO DEM GBP USD A U R
- p e r s o a n e f iz ic e - % - p e r s o a n eB ă n c i c o m e rc ia l* ta v ed ere 1 tună 3 lu n i 6 tuni . 9 lu n i 12 tun i B ă n c i c o m e rc ia le la v a d a r a 1 Iu n * 3 K m l 6 tu n i 9 Iu n ! 12 lu n i
B C R * 10 50 51 52 53 54 B C R * 10 5 0 51 32 5 3 34
B R D 10 46 4 8 48 49 50 B R D - 1 0 4 3 ' 4 7 46 4 9 5 0
10 4 8 • 4 9 51.5 53,5 60 B A(M -ie a tn iM ll 10 4 5 4 6 47 4 6 4 5
B A («.nvtnaMtl (*.*»*»
10 45 4 8 47 46 4510 42 40 ..... . . - B a n c P o t t * 9 3 5 4 0 42 4 3 4 3
• B a n c P o » r 9 47 4 6 4 9 ' 50 51 B u c u re ş ti 7 4 3 4 7 * * *B u c u re ş ti 7 45 47 * - • C a rp a t ic a 10 5 0 3 0 46 4 « 4 6C a rp a tic a 10 53 56 56 56 . 96 T ra n s ilv a n ia 10 4 3 4 7 4 6 4 3 44
T ra n s ilv a n ia - 10 48 51 50 49 47 R o m ă n e a e e â ** 10 4 7 4 9 48 4 f 49R o m ăn aaseft** 10 4 7 4 9 46 46 46
C E C 9 4 2 4 3 4 4 4 4 4 3C E C 9 43 43 44 . 45
A L IA N Ţ A 10 51 52 53 54 56 B .I.R . 12 4 4 4 3 46 4 6 4 7
B I R . 10 49 50 51 52 53 R O M E X T E R R A 10 S1 33 63 3 6 6 7
(d o b . va ria b ilă ) 10 51 53 - 55 56 37 t u r c o -r o m A n X s s o 32 43 4 3
t u r c o -r o m â n ă - 5 50 52 45 - 4 5 " D A C IA F E L IX ’ 9 4 2 4 0 39 36 37
"D A C IA -F E L lX * 6 • 30 20 20 20 " Io n Ţ lr ia c " 3 4 4 4 6 47 4 7 4 6"ton Ţ lriac" S 42 4 8 47 47 47 B ă n c i p o p u la re la v a d e re 1 lu n ă 3 H m l 6 lu n i 9 lu n i 12 to n i
• B ă n c i p o p u la re le v e d e re 1 KinA 3 tu n i 6 lun i 9 lu n i 12 lu n i N A P O C A(«O». M M M i l 1 0 4 3 4 7 46 - 3 0N A P O C A
<W««usnU| 10 53 5 5 57 - 59L O IA L C O O P 10 6 2 6 3 68 70L O IA L C O O P 10 62 6 5 86 - 70
S FIN X C O O P 14 82 64 - . S F IN X C O O P 14 6 2 • 4 • *
"C lu j" - 10 - 50 SS • ' - - * • * : • " C lu j" 10 3 0 3 2 * *
u r id ic e - %
* dobinda se capitalizează; *’ ca plata dobinzii la expirare. Notă: Modificarea dobinzllor se comunică redacţiei, pinâ la ere 12" prin lax: 1i.74.1l.
NOTĂ: La categoria a ll-a sînt prezentate cele mai tranzacţionale 20 de societăţi" f . ' . î- H
- p e r s o a n e f iz ic e - %V A L U T A
- p e r s o a n e j u r i d i c e - %B A N C A V a lu ta V e d e r e 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 tu n i 1 2 lu n i BANCA Valuta Vedars 1 luna 3 tuni « toni 9 tont 12 toni
D E M 3 • • 3 ,3 3,7 * 4,1BCR
OEM J 3 3 3.7 4.1U S O 4 - 4 .7 5 5 * 5 ,2 5 USO 4 4.75 5 . 535D E M 2 ,2 5 2A 2 .5 2 ,6 2 ,6 5 2 ,7
BRDDEM 2.25 2.4 2 3 2.6 2.65 2,7
U S D 3 4 ,1 5 4 ,2 5 4,4 4 ,5 4 ,6 5 USO 3 4.15 4 3 5 4.4 4.5 43»
B a n c P o s tO E M 2 ,2 5 - - 2,8 * 3 '
Bane PoslOEM 2.25 2 3 . 2 3 3
usp 4 * * 4 ,8 * 5 USO 3 4 4 3 4.5
B . A g r ic o lăO E M 3 3 .7 4 - 4,1 4 ,2 5 4 ,6
B. AgricolăDEM 3 3.7 4 4.1 4 3 5 4 6
U S D 4 ,5 5 ,7 5 ,8 6 6 6 ,1 5 USD 4.5 6.7 5 3 6 6 6.15
Io n Ţ lr ia cD E M 2 ,2 5 3 ,2 3 .3 3 ,7 5 4 4 .2 5 OEM 2.25 3 3 3.3 3.75 4 4 3 5U S D 3 ,5 S 5 ,2 5 5,5 4 ,8 5 5 ,7 5 USO 3 3 5 3 5 5 3 5.5 5 3 6O E M 3 ,5 3 .7 5 4 ' .4 ,2 5 4 ,7 5 5
B IR .DEM 3 3 3 5 3.75 4 4 3 5 4 3
U S D 4 • 4 ,7 5 • 5 5 ,2 5 5 ,7 5 6 USD 3.5 4 3 5 4.75 5 5 3 5 5 3D E M 3 - 3 ,2 5 3.5 3 ,7 5 ■ 4
TransilvaniaOEM 3 3 3 5 3 3 3.75 4
U S O 3 - 5 ,5 5 ,7 5 6 6 .5 USO 3 . 5.5 5.75 6 6 3O E M 3 3 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5 4
Rom aneascăOEM 3 3 ' 3 3 5 3 3 3.75 4
U S D 3 ,5 4 ,7 5 5 ,5 5 ,7 5 6 7 USO 3.5 4.75 3 3 5.75 6 7D E M 2 ,5 * - 3 ,5 - 4
CarpaticaDEM 2.5 . . 3 3 . 4
U S D 3 - •* 4 .5 * 5 ,5 USO 3 . . 4 3 . 5 3D E M 2 .1 2 ,2 5 2 ,5 2 .5 2 ,5 2 ,5 OEM 2.1 2 3 5 2 3 2 3 2 3 2 3U S D 2 .8 ţ 4 ,3 4 ,3 ■4,3 4 3 4 .3
ucursşUSO 2 3 4.3 4 3 4.3 4 3 4.3
D E M 1 ,5 .4 4 ,2 4 .5 - 4 ,7Turco-Românâ
DEM 1 3 4 - 4 3 4,5 . 4.7U S D 1 ,5 6 ,2 5 6 ,5 6 ,7 5 ■ - 7,1 USO 1 3 6 3 5 6 3 6.75 - 7.1O E M 3 3 ,2 3 ,3 3 ,5 4 . 4 3 Romexterra
DEM « 3 •• 3 3 3 3 3.5 4 4 3U S D 3 ,5 •• 5 •• 5 ,2 ' 5 ,4 • 5 ,5 5 ,6 USD 3 3 ' 5 5 3 53 5 3 5.6D E M 2 2 ,5 2 ,5 3 3 3
"DACIA FELIX"DEM 2 3 3 3 3 3 3 4 4
U S D 2 . 3 • - ."3 1 3 ,5 • . 4 ' 4 ,5 USO 2 -- 4 : 4 .- 4 3 * 4.5
HOTA: Suma minimă centra constituirea depozitelor, laxa de deschidere de cont, precum şl comisioanele percepute diteră In funcţie de bancă
«■■FONDURI
................. 412
...............4.486.290
.6.122.161.013 LEI .... 677.41 PUNCTE +0.08 PUNCTE +0.01%
FOTO ADMDrTSnUTOR V&L0ARSIAHT -CREŞTERE
'Im 1999 :CREŞTHtEDBU LSI 3000
KR.INVESTITORI(29.023000)
ACTIV NET • (midie!) (29.823000)'
Active Ju n io r : - : : ' : . * , - ' * Active Management International S A . 2.153 . 81% 12,96% 563 0.785Active Classic •■ Active Management International S A . 21.436 78,9% 13,45% 587 0,734Active Dinamic : - • Active Management International S A . 54.423 82,8% 13,71% 938 2309Armonia ... ■ .:■■.. ■ Real Fin tnvestSA . 139.500 30,9% 13,41% 951 1357Alpha Administrator S A . 263.000 64,7% 6,5% 464 271368ARDAF Spor S A . 65.100 87,2% 11,47% 1357 6386Capital Plus Certinvest S A . 15392• 105,8% 16,45% 9.968 | 14,154Fondui pentru Comerţ Exterior Şira S A . 154.780 103,9% 14,55% 1.956 38,093Fortuna Classic Capital Asset Management S A . 649.000 92% 11,90% 22328 | 35,568Fortuna Gold (19.013000) - Capital Asset Management S A . 1.105.OM - 9,97% | 63 5,120Fondul de Investiţii şl Dezvoltare (26.01.1999) SJiă.F. 2000 S A . 5954)05 1053% 15,99% 577 10339Fondul de InvesBţn Getsor Gelsor Asset Management S A . 1t.7S5 I 15^6% 11.764 162.458Fondul Naţional de Acumulare (34)2.1999) Sov kivest S A . 28.030 134% 19.79% 17.426 122.430Fondul Naţional de (nvesfiţS S o v In v e s tS A . 90.650 221,8% 28,40% 234352 2-797.442Fondul Monetar Stabilo Quadrant Asset Management S A . 253.778 92,8% 14,01% 558 . 24,951Tezaur- ’ Certinvest S A . 142.359 273% 12^9% 79 4.564Fondul Mutual Transilvania Gtobinvest S A- T2.725 68,9% 1452% 529 34.175
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI: 431.367.
0 C ' i i i i .1578 - S-a născut medicul William
Harvey, descoperitorul circulaţiei sanguine.
bătă-dumini
l E B N i s e j e , F A B N e e , h o b â
Dorinţa de a se înfrumuseţa şi a Trăi cît mai mult este o tendinţă naturală atît a femeilor, cît şi a bărbaţilor.
De aceea apare firesc întrebarea: care au fost cauzele care au determinat această dorinţă a oamenilor?
Documentele şi atestările analiştilor sociologi făcute pe baza cercetărilor arheologice indică drept cauze condiţiile de mediu, de viaţă şi modul de gîndire al oamenilor, dar şi
DIALOG
progresul ştiinţei. Dar, pe lîngă lupta de zi cu zi, omul a beneficiat şi de clipe de răgaz, în care a avut şi alte preocupări, printre care şi cele de imitare şi reprezentare a-frumosului.
Femeile zilelor noastre sînt. din ce în ce mai mult preocupate să descopere secretul frumuseţii.
Frumuseţea fizică reprezintă armonia dintre chip şi trup, „un dar “ pe care natura îl oferă cu mărinimie favoriţilor ei. Chiar şi atunci cînd natura a desăvîrşit
această operă, frumuseţea trebuie păstrată cu grijă pentru a-i prelungi longevitatea.
Adevărata. frumuseţe presupune o împletire armonioasă între fizic, psihic şi intelect, însuşiri ce se dobîndesc prin educaţie şi perseverenţă.
O femeie inteligentă şi educată, care se respectă şi se îngrijeşte de propria-i persoană, chiar dacă natura a ocolit-o, va reuşi cu puţin efort şi bun gust să devină plăcută.
De aceea ne-am propus să vă oferim unele sfaturi cu ajutorul unor specialişti în domeniu.
COSMETICAEstetician Teodora Tătara vă sfătuieşte:
DemachiereaDemachierea este operaţia de
antrenare a impurităţilor şi de curăţire a feţei. Aceasta se realizează de obicei înainte de culcare, excepţie fac tenurile acneice, grase şi foarte grase, ce trebuie demachiate atît dimineaţa, cît şi seara.
Demachiantul utilizat trebuie ales în funcţie de tipul de ten, şi nu la întîmplare. Este bine să se înceapă cu demachierea buzelor, dacă acestea au fost fardate, apoi urmează ochii. Pentru ochi se foloseşte un demachiant special pentru a nu se irita ochii sau a se adînci ridurile. Pentru o curăţire .cît mai profundă, crema sau laptele demachiant se întinde uniform pe faţă şi gît, prin mişcări uşoare şi circulare, ştergîndu-se apoi cu un şerveţel sau un tampon de vata.
Cea de a doua operaţie care urmează curăţirii este aplicarea loţiunilor tonice sau a infuziilor. Se poate utiliza apa de trandafiri, infuzii de nalbă mare, sunătoare, gălbenele, coada şoricelului, tei şi apă minerală naturală.
F ' Rubrică realizată de ■ Mihaela D.POP
AUTORITATI - CETATENIPrimăriei pentru interzicerea participanţii Ta dezbateri s-au funcţionării la parterul blocului • .declarat mulţumiţi de serviciile a unei brutării, care îşi desfâ- lăcestora, , aducînd chiar
Depozitatrea gunoaielor menajere în locuri întîmplâtoare, cîinii comunitari, mizeria din jurul blocurilor, slaba iluminare a unor străzi, lipsa spaţiilor de joacă pentru copii şi lipsa cărţilor de imobil au fost principalele probleme aduse, sâptămîna aceasta, în atenţia executivului Primăriei de către reprezentanţii asociaţiilor de locatari şi proprietari din municipiul Cluj-Napoca.
Dezbaterile au avut loc la invitaţia primarului şi s-au desfăşurat în Sala Mare a Primăriei pe parcursul a trei zile, Pe lingă reprezentanţii Primăriei, la întîlniri au participat reprezentanţi ai regiilor subordonate Primăriei, ai Salvării, Poliţiei şi cîţiva consilieri locali.
Primii chemaţi şă-şi prezinte problemele au fost reprezentanţii locatarilor din
; cartierele Mănăştur şi Zorilor. Aceştia au reclamat slaba implicare a Primăriei în refacerea unor străzi, a iluminării lor, cît şi a amenajării unor spaţii de joacă pentru copii.
Unul dintre ei a semnalat faptul că spaţiul din spatele staţiei de benzină “Transilvania" a fost transformat în rampă de gunoi şi că sub ochii locatarilor din apropiere sînt aduse şi depozitate basculante întregi de gunoi. O altă problemă reclamată de aceştia a fost lipsa prezenţei patrulelor de Poliţie în timpul zilei pe stradă, ceea ce face ca tot mai mulţi elevi să fie agresaţi de indivizi necunoscuţi.■ Preşedinţele asociaţiei de
locatari de pe .strada Pasteur nr. 76 bloc 2N a precizat faptul că de doi ani de zile ş-a adresat mai multor institutii si chiar
şoară activitatea fâră acordul locatarilor, însă reclamaţiile lui au fost făcute în zadar. -
Reprezentanţii locatarilor din cartierele Grigorescu, Gruia şi centru, prezenţi la întîlniri în dupâ-amiaza zilei de marţi, şi-au manifestat nemulţumirea faţă de modul abuziv în care se taie unii arbori din cartiere şi lipsa de măsuri cu privire la copii străzii şi a cerşetorilor din autobuze.
Nici proprietarii şi locatarii asociaţiilor din Mărăşti, Dîmbul Rotund, Iris şi Calea Baciului nu sînt lipsiţi de problemele semnalate-mai sus. Pe lîngă acestea, miercuri seara, aceştia au cerut insistent executivului rezolvarea cărţilor de imobil, deoarece marea majoritate a asociaţiilor de locatari şi proprietari sînt lipsite de aceste documente.
în ceea ce priveşte colaborarea cu regiile subordonate Primăriei,
1 A P R IL IEMotto: Cum politica e rea păcăleala doar contează -
Europa că ne vrea, noi că ne interesează.
Infractori în urmărire Femei de... milioane
mulţumiri directorilor care le conduc. Nu la fel de bine stau lucrurile în relaţiile cu funcţionarii Primăriei. în acest sens mulţi dintre participanţi au semnalat lipsa de interes a unor subordonaţi ai primarului faţă de problemele cu care cetăţenii se adresează acestora.
Executivul Primăriei ;ş-i directorii de regii,; prezenţi, la. dezbateri, au promis rezolvarea în scurt timp a celor semnalaţi de către locatari. In ceea ce priveşte problema curăţeniei şi a cîinilor comunitari, primarul a promis rezolvarea acestora prin înfiinţarea unei Gărzi Ecologice în care sînt invitaţi să se înscrie cît mai mulţi cetăţeni ai municipiului. Totodată, şeful executivului a făcut apel la toţi locatarii pentru a participa la campania generală de curăţenie a oraşului, care va avea loc în preajma Sărbătorilor de Paste.
C. PURIŞ
Mîncăruri marinăreşti)-
ORIZONTAL: 1. Li s-a furat startul 2. Învîrte pămîntul pe degete - Nu-i un profesionist 3. Dare;de seamă care păcăleşte - Plătite în timp 4. Cutie de tinichea! - A da ortul popii - Acuş pe primul loc! 5. Ţel parlamentar - Care revine! - Calp şi fară capŢ 6, Se dă în presă ca să păcălească lumea 7. Se ţine de şotii - Valută forte (fără păcăleală) 8. Date încolo la urmă! - Aici nuia!- Păcălită 9. Face cît trei - Vere din Vrancea! - Alb pe margini!. 10. înghit în sec fâră să vrea 11. Autorul farselor cu bucluc-,
VERTICAL: 1. Grădinar de elită 2. Urmează personalităţile - Crimă 3. Gol la subsol - Comod fără margini! - Un oarecare 4. Concurează jeleurile - Pepe din Nepal! 5. Carie ridicolă!- Nu-i nimic în Rusia (fără păcăleală) 6. Luat acum în samă! - Dos cu pretenţii - Păcăleala idealiştilor 8.; Araci - Măiestrie fără... pseudo! 9. De ea atîmă uneori viaţa (că rimează!) - Salcîm (reg.)- E pe bune întors!; 10. Sumă în... general - Mobilă la intrare 11. Aer viciat. _ •. >
Dicţionar: ALP, OMO.iNICEVOIoan POP
EVENIMENT... PE SCURT (soluţie)INTERNATIONAL • NEOSTENIT • ANA • FORT •
RENUNTAT • OBI • SV • A • CAL1 • RIDICOL • CALIF • MS• REZUMA * IZU • ANTONIME • STAN • TURNATE • MEA• D • II • IRA * PASTAI • TACITURN • EVA • D • C • SERATA• AR • OPTAT M • 1NARI • PRECIZARE • CI •
Ioan POP
«JHSS3&S3
Femeile din imagine au intrat de mult în “albumul” Poliţiei clujene. Au fost recunoscute ca
VIP-uri în lumea hoţilor. Poliţiştii le caută de mai mult timp să la ia “autografe” şi să le ascundă după gratii. Tinerele sînt specializate pe furtun din locuinţe şi din buzunare. Au dat “ţepe” de zeci de milioane de lei. - - •
Vă prezentăm cîteva date din . “ curriculum vitae” ale celor două infractoare:
COVACI Marcela Somna, fiica lui Masra şi Elena, născută la 19 august 1974. Ultimul domiciliu: localitatea Cremenea, com. ~Bobîlna, jud. Cluj. Condamnată. la trei ani închisoare pentru furt
FARCAS Aneta, fiica lui Zoltan şi Carolina, născută în 12 iunie 1968. Domiciliază în
- com. Recea Cristur, nr. 200.
Pentru furt calificat are de executat şase luni de închisoare.
Cine poate da relaţii este rugat să anunţe cel mai apropiat nost de Poliţie.
Borş lipovenesc (Ciorbă de peşte)La un ceaun de 10 litri
capacitate avem;nevoie de următoarele: 6-71 de.apă, 200 ml de ulei, oţet după gust sau hellas, sare, 2 cartofi mari, 2- 3 cepe mijlocii, 2 morcovi mări, 2 buc. păstîrnac, 4-5 roşii sau 500 ml bulion, 1 ardei iute, 2-3 ardei graşi, cîte o legătură zdravănă de pătrunjel verde şi de leuştean. Dar să: nu uităm cel mai important lucru... peştele (se adaugă Ta urmă).
Mod de preparare: .Fierbem pînă la macerare peşte mărunt din specii cît mai diferite, în apa din ceaun, după care se strecoară. în zeama
astfel obţinută continuăm prepararea borşului. -
Nefiind la îndemîna tuturor -asemenea belşug de peşte, ne:; mulţumim să preparăm o ciorbă mai economică, dar la fel de bună cu ceea ce avem la dispoziţie, adică: capete şi cozi de peşte preferabil din soiuri diferite.. . ■'
Se fierb cartofii, morcovii,' păstîmacul,.ardeii graşi - tăiaţi cubuleţe, ceapa - tăiată rondele. Cînd s-au fiert pe jumătate, adăugăm uleiul, roşiile sau bulionul şi jumătate din cantitatea de pătrunjel şi leuştean tocat.
Cînd dă clocot, după cca
1-2 minute se adăugă peştele şi se lasă la foc lent pentru omogenizare, timp în care se potriveşte de. acru şi sărat şi iute cu ingredientele amintite la început. Atenţie! Cînd ochii peştilor devin albi sau carnea începe să se albească, peştele este fiert.
Se ia oala de pe foc şi se adaugă restul tocăturii de pătrunjel; şi leuştean. Şe înăbuşe cu un capac. ■
Se serveste prima dată peştele fiert cu mujdei de usturoi, iar după aceea ciorba. Poftă bună!
Tiberiu ORZA
POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981 __ S e C ă f e E O î f f t i i
V 9
>iT“'aplili« ~ ‘ 7w n-» i'V u ic i7 e i o p u j u i n w . .
Mj ?J sSîsSPf
minoritate etnică sau naţională, nu existau ca minoritate. Altminteri, status-ul socio-comunitar al rromilor a scăzut dezastruos. Aş putea spune că eţ reprezintă-acum pătura cea
v arit.f: IONRSCII. preşedintele Fundaţiei pentru Em anciparea Rrom ilor AVEN AMENTZA:
“CONSTITUŢIA ROMÂNIEI A DEVENIT 0 CARTE CU BASME, ATUNCI CÎND E VORBA DE RROMI"temporal. Pînă în 1990 rromii conform Constituţiei, cetăţeanului îi este interese*/Indiferent de naţionalitateanu erau recunoscuţi ca’ garantat dreptul, măcar dreptul de-a persoanelor din acest statfei sînt cetăţeni
supravieţui. Constituţia R o m â n i e i a . românia Deci responsabilitatea revine devenit; dacă vreţi, o carte cu basme, statului român, guvernanţilor. In ceea ceatunci cînd e vorba de rromi. ne priveşte pe noi, oamenii cu studii de
Actualul Guyem poate că este pus. în care vorbeaţi, încercăm să ne facem utili,imposibilitatea de a asigura oamenilor Noi- am adus milioane de dolari înun minimum de trai, condiţii de viaţă, , România, pe care i-am investit îndar de aici şi pînă la excluderea rromilor, comunităţi; nu numai în comunităţile de
I mai săracă din România, cu - pentru ca resursele să fie dirijate numai rromi! Dacă trageţi o linie şi vreţi săfc tS Î cele mai multe probleme, şi către români, e rasism. . „ «vedeţi care ’ a fost investiţia statului' ,• .• • . - Dvs vorbiţi de excludere. Preluînd, român pentru îmbunătăţirea situaţiei
poate, un stereotip, aş putea să vă „ rromilor, vă pot spune de pe acum: afost zerb! V-aş da şi un exemplu: anul trecut trebuia să înceapă derularea unui.
' program de două milioane de euro, aşa- numitul Program de îmbunătăţire a situaţiei rromilor; finanţat de Comisia Europeană. N-a început! Ar fi bine, deci, să întrebaţi Guvernul României de ce nu face nimic. Să-l întrebaţi pe dl Funar de ce nu a rezolvat, atunci cînd au venit chiar şi bani, problemele de la groapa Pata-Rît?
Cred că problema este în mîna administraţiei publice locale şi centrale.
- Vor avea rromii candidaţi la alegerile locale şi generale?
M.TRIPON
~ - După părerea dvs, s-a schimbat ceva în ceea ce priveşte imaginea rromilor, în ultima vreme?- - Depinde cum situaţi “ultima vreme”,
din aceste motive ei provoacă şi'deVianţă şi tot ce e rău. în ultima perioadă chiar şi stereotipurile pozitive, că rromii sînt buni muzicanţi, sau buni dansatori, nu. mai folosesc la nimic.
Uitaţi-vă, de pildă, la ceea ce face Ministerul de Interne; mai nou vrea să întărească stereotipul negativ: rromii ca minoritate infracţională, rromii ca devianţi. E mai rău ca înainte.
- Cine credeţi că este principalul vinovat pentru această stare de fapt?
- Există totdeauna cineva responsabil: Guvernul. Trăim într-un stat în care
întreb: cine e de vină atunci cînd rromii nu vor să muncească?
- Ar fi păcat să aveţi o astfel de imagine impresionistă! Aş vrea să ştiţi că cea mai mare parte a tinerilor, chiar dacă au studii, nu au unde să lucreze şi pleacă din ţară ca sâ-şî găsească un Ioc de muncă. Strict statistic, dacă vreţi, 85 la sută din rromii care au studii, nu au avut niciodată un loc de muncă.
- Şi atunci ce faceţi dvs, intelectualii, cei aflaţi în funcţii înalte?
Să ne clarificăm întîi ■responsabilităţile. Eu nu cred că rromii trebuie să-şi creeze un alt stat sau un alt guvern pentru a-şi reprezenta propriile
V "
Dc bunăvoie, dar... siliţi
de nevoib 80 do apartamente dinb Dej au rămas, în această & iarnă, fără apă caldă şil căldură, reconoctarea la:t. reţea urmînd a se faceabia în toamnă. Departe de;
ta .fi o măsură de sancţiune i impusă de S.C. Termia» S.A. Dej, întreruperea
furnizării energiei termice; ■ şi, în unele cazuri, a apei
calde, s-a făcut la cererea ; expresă a proprietarilor '; apartamentelor respective.
“ Oamenilor.le este tot; mai greu să suporte
cheltuielile de întreţinere pentru că salariile sînt
mici, mulţi n-au serviciu, alţii sînt şomeri,
pensionarii se plîng că; taxele depăşesc pensiile.
Lipsa de bani i-ar determinat să renunţe la
; căldură, unii pentru întreg apartamentul, alţii pentru 1
una sau două camere. Din:. - acelaşi motiv au existat şi : cetăţeni care au cerut
întreruperea furnizării apei . calde. Nu pot să spun ce .
; se va întîmpla la toamnă, dacă vor dori mai departe : să rămînă deconectaţi sau
nu. După cum’merg a lucrurile însă, s-ar putea:
să avem şi mai multe cereri decît anul acesta” -'
ne-a declarat Angela ;■ lonescu, director tehnic la * S.C. Termia S.A. Dej.
La ora actuală restanţele : populaţiei către &.C.
. Termia S.A.’ Dej depăşesc : 2 miliarde de lei. (M,T.)
ESCROC OE C C A S A -N T IICadrele biroului de ordine
publică âu început urmărirea penală împotriva lui Frătean Daniel Vasile, de 23 ani, din comuna Frata, sat Sopor nr. 144, necăsătorit, cu antecedente penale, pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune şi furt
în data de 15 ianuarie, Frăteanu a înşelat-o pe. turdeanca Micaciu Ghizela cu patru acţiuni de la S.C. STICLA Turda şi două de la S.C.
lor să o predea proprietarei, urmînd a primi un comision. Zis şi făcut, Frăteanu a vîndut acţiunile şi bijuteriile, însă a “uitat” - să restituie contravaloarea acestora.
De asemenea, în cursul lunii februarie, acelaşi Frăteanu a furat din locuinţa numitei Lupea Ana din Turda, 22 gr. bijuterii din aur, în valoare de 4.300.000 lei, pe care le-a amanetat la mai multe case de amanet de pe raza municipiului.
în prezent, Frăteanu Daniel este cercetat în stare de arestARIEŞUL Turda, pfecum şi cu
bijuterii în valoare totală de preventiv.10.400.000 lei. Frăteanu s-â obligat să .valorifice aceste MINORI “ SPEC IALIZAŢI” bijuterii la firma SIB IN VEST în data de 21 martie, cadreleS.R.L. Sibiu, iar contravaloarea biroului judiciar au organizat o
acţiune pe raza municipiului Turda, privind “copiii străzii” . Cu această ocazie au fost identificaţi, prinşi şi cercetaţi minorii turdeni V.L., de 14 ani, neşcolarizat, domiciliat în str. Lotus nr.ll, L.A., de 15 ani, neşcolarizat,.din str. Lotus nr.l 1 şi S.C., de 12 ani, domiciliat în str. Avram Iancu nr.l 1. în urma cercetărilor s-a stabilit că, în perioada iulie 1999 - martie 2000, minorii au comis un număr de 6 furturi prin efracţie de la unităţi private, creşe,1 grădiniţe, de unde au sustras bunuri în valoare de 10 milioane lei..Cei 3 minori au fost internaţi în Centrul dc Primire a Minorilor Cluj.
NOI DE-AICI NU M AI PLECĂM...
S-a început urmărirea penală împotriva turdenilor Gabor Maria de 49 ani şi Gabor Paul Sorin, de 29 ani, domiciliaţi în str. Macilor nr.7, ambii fără ocupaţie şi avînd antecedente penale, pentru comiterea infracţiunilor de violare dc domiciliu şi distrugere.
în data dc 11 februarie, cei doi au intrat, fără aprobare, în locuinţa lui Macavci loan, care locuia în acelaşi bloc, dc unde au refuzat să tnai plece, cu toate insistenţele proprietarului. După cc, în sfirşit, cci doi au fost scoşi afară din apartament, Gabor Maria a spart geamurile dc la balcon produeîndu-i vecinului său o pagubă dc 500.000 Ici.
Brinduşa Faur
: e|ţăiîmiilfşubvenţillor diţa; bursa de la: bugetul Statului$
Studenţii îş i pot cumpăra 200 de mililitri de gin!Deunăzi ne-a parvenit la
redacţie un fax cu un soi de ... previziuni despre soarta studenţilor români în anul 2000. Previziuni exprimate-în cifre. Direcţia Generală a Finanţelor din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale a transmis o „situaţie privind fondurile propuse în bugetul pe anul 2000 pentru acoperirea facilităţilor acordate studenţilor". „Facilităţile -«studenţilor" înseamnă: bursa simbolică acordată celor merituoşi, subvenţii pentru cămine şi cantine, transport în comun care se desfăşoară sub egida „Uite
reducerea, nu e reducerea!" etc. Toate acestea, „cifric" vorbind, înseamnă cam 720 de miliarde. Aşadar şi prin urmare, totalul sumelor prevăzute prin buget este de fix 719.668.719 mii lei. Banii se distribuie mai mult sau mai puţin echitabil celor peste 250.000 de studenţi şi doctoranzi români sau străini, bursieri ai statului român. Dacă fiecărui student român care beneficiază de bursă îi revin lunar prin buget în jur de 200.000 lei, oricărui student străin, cu condiţia să fie integralist, i se acordă peste 50 de dolari. Că asa este Statul
nostru, generos şi drept. Şi dacă conform ultimelor statistici, în fruntea ierarhiei băutorilor, după mineri se situează studenţii, cît înseamnă această bursă de la buget?. Două sute de_ mililitri de gin
sau 12-13 beri. în acest context, orice comentariu devine redundant.
Pe'ntru anul 2000, 272 de miliarde au destinaţia „subvenţii cămine şi cantine“ (inclusiv cheltuielile de personal, investiţii materiale etc). în condiţiile în care studentul achită lunar regia de cămin de 120.000 lei, pentru a locui în
compania altor cinci studenţi, într-o cameră minusculă a unui cămin nerenOvat de ani buni. Dar, pentru că nu ne-am propus apologia condiţiilor mizere ale câministului, revenim la... subvenţii. Subvenţiile se acordă şi studenţilor de etnie romana, şi celor zămisliţi de cadre didacticei- Subvenţionat este şi transportul SNCFR, şi cel Metrorex, şi taberelestudenţeşti, şi casele de cultură studenţeşti.
Un adevărat tărîm al subvenţiilor... „ •v Simona DUMITRU
Pe eued de U T>efPagubele produse de
recentele inundaţii, la «nivelul municipiului Dej, au y .fost evaluate la 7,6 miliarde■ de lei. Valoarea pagubelor ia fost centralizată la nivelul ! Prefecturii şi comunicatăf Guvernului,’ potrivit lui Alexandru Man, primarul oraşului.
f în prezent, se aştepată■ sosirea fondurilor, dintre ; ■ care, o parte vor fl : 1
«distribuite familiilor -% sinistrate, prin Consiliul '
"judeţean. Primarul Man ' . susţine că restul banilor,?
[care vor sosi direct la la ' [Prim ăria Dej, vor fi folosiţi **la refacerea străzilor ?i [Şoncutului şi Huhurez,[lucrare evaluată la valoarea*[de 6 miliarde de lei.
Zona cea mai afectată de• Inundaţii a fost cea a ■. [localităţii Viile Dejului unde, [147 d e ’case au fost “lovite” de ape. . ^
î * Conform primarului * Alexandru Man, la nivelul
«Primăriei există în prezent • doar studii şl proiecte ce
‘prevăd repararea şi [refacerea sistemului stradal.Cu toate că fondurile
ilipsesc şi Legea Bugetelor : Locale nu a' ieşit, de cîteva ■zile au început reparaţiile la : arterele principale ale .Dejului. Lucrările se' - execută cu utilajele de care
• dispune Serviciul public al , îPrlm ărlel şl cu sprijinul ‘.financiar al agenţiloreconom ici şl al persoanelor
! Intcresato. Primarul Man «aflrrpă că Indiferent do ’condlţlilo financiaro, lucrările la principalele străzi alo municipiului vor
;f] finalizate pînă la finolo Ju n ii mal a.c. ■
< * Rata şomajului ta De)•este in prozent do doar 12%, faţă do 30% cit era apreciată în urmă cu un an. Cetăţenii Dejului au fost ,
; nevoiţi să se reorientezo ’spro afaceri proprii, fiind ■obligaţi la o atitudine in acest sens de
I disponibilizările masive care au avut loc la marii.
■ agenţi oconomlci ai Dejului. Vînzaroa activelor do la unolo întreprinderi, la preţuri relativ scăzute a favorizat rooriontaroa foştilor şomeri către afaceri proprii, şl implicit absorbţia forţei do muncă.
* între Investiţiile propuse [de Consiliul local Dej pentru anul în curs se remarcă: un bloc do locuinţe sociale cu 50 de apartamente, modernizarea străzii Crîngului, investiţie ‘ în valoare do 4 miliarde de
■lei. înlocuirea conductelor uzate la Termia SA cu
■conducte preizolate, care . *: va costa 4,5 miliarde de lei.O altă iniţiativă, în valoare
■ de circa 1 miliard de lei va ;fi destinată spre: contorizarea proprie a cetăţenilor care au 1
i contracte cu Acvasom,■ societatea de apă - canal a •oraşului'Dej.I- C.V.
OLTENCE FIERBINŢI051.89 26 86
Fara taxe interurbane
1
www.zonaK.ro
M a ş in i d e . . . m a ş in i• ‘ ' Vă reamintim că
SÎMBĂTĂ, 1 A PR ILIE orele 10.00-12.00, pe străzile
municipiului Cluj-Napocâ"se va desfăşura CARAVANA AUTO 2000. Acţiunea are loc
pe următorul TRASEU: Expo Transilvania - Pod capăt Aurel Vlaicu - B-dul 21 Decembrie 1989 - str. Memorandumului - Primărie - P-ţa Păcii - str. Napoca - B-dul Eroilor - Calea
Dorobanţilor - str. A. Vlaicu - Pod capăt Aurel Vlaicu - Expo Transilvania. Vor participa mărci ■
de prestigiu din rîndul celor mai prestigioşi constructori de maşini din lume.
SUPER LOTO 5/40_________( t o ) G D Ş 3
Fond de cîştiguri: 404.683.756- tei
Valoarea omologată a cîştigurilor:■Cat. 1 Rep. 121.405.127Cat. a Il-a 6 variante a 16.861.823Cat! a lll-a 511 variante a ■356.375
EXPRES Fond de cîştiguri: 199.016.375
[ 3 0 ) [ 3 i 1 { 3 ) f T ) (4 - 1 \ ( 2 3 )>CB0S Ş .1 =O Ui<3 o£ o o£ <3rz>
oy
C at I ' 100%
Cat. a ll-a25% ‘ 1 variante a 57.333.751
100% REPO RT 57.333.75125% •
Cat a lli-a 100%
Cat. a lV-a25% 6 • variante a 4.686.048
100% 1 varianta a 2.959.609
Cat. a V-a*25% • 34 variante a 739.902100% 4 variante a 1.102.59925% 85 variante a 275.649
. n i \ ^ c v c m a , m r v u i d i r \ u ţ m a n , 'a afirmat, vineri, că decizia privind eventuala plasare a Ceceniei sub administrarea directă a Moscovei va fi luată în luna mai, după instalarea oficială în funcţia de preşedinte a lui Vladimir Puţin, relatează AFP.
Ion Antonescu învrăjbeşte prefectul cu primarul
urmare din pagina V
Cerghizan cere sprijinul Poliţiei pentru stoparea
lucrărilor la monumentul Iui Ion
flntonescuPrefectul Bogdan
Cerghizan a emis, vineri, ordinul nr. 140 privind “ sistarea imediată a lucrărilor de executare şi amplasare a monumentului Mareşalului Ion Antonescu în raza municipiului Cluj-Napoca” . Reamintim că, în octombrie 1999, Consiliul local a emis o hotârîre (nr. 584/1999) prin care aproba amplasarea statuii. Fostul prefect, VasileSâlcudean, a atacat în contenciosul administrativ hotârirea, ceea ce, conform Legii Administraţiei publice locale (nr. 69/1991 republicată) suspendă de drept executarea hotârîrii. Procesul de contencios a fost strămutat la Iaşi, însă^nu s-a fixat, deocamdată, un termen.
Prefectul Cerghizan susţine că “ în pofida acestor imperative prevederi legale s-au întocmit şi emis alte acte administrative de executare a HCL 584/1999, şi anume Certificatul de urbanism nr. 4031 din 11 nov. 1999 şi Autorizaţia de construcţie nr. 2823 din 3 dec. 1999 şi că practic SC Trustul de Construcţii Industriale -. Contractor General SA Cluj execută monumentul Mareşal Ion Antonescu” . Bogdan Cerghizan a declarat că respectivul Certificat de urbanism s-a eliberat, în plus, şi fără acordul Agenţiei de Protecţie a Mediului. în conferinţa extraordinară de
vineri, prefectul a declarat că lucrările de construire au început, pînă în prezent fiind turnată fundaţia şi montată platforma şi soclurile. în acest context, în paralel cu ordinul emis, Cerghizan l-a sesizat pe inspectorul şef al IJP Cluj, col. Nelu Pop, şi pe şeful Poliţiei Cluj-Napoca, col. Constantin Giurgiu, solicitîndu-le sprijinul pentru împiedicarea efectuării lucrărilor. Col. Giurgiu a confirmat faptul că în zonă vor patrula sectorişti care nu vor permite efectuarea vreunei lucrări. Mai mult,' prefectul, care susţine că executivul Primăriei se face vinovat de încălcarea dispoziţiilor legale, a avertizat că, în cazul în care lucrările nu vor fi sistate, va face plîngere penală împotriva celor vinovaţi de abuz în serviciu.
Funar replică: "Nu se efectuează
nici un fel de ^lucrări"
Primarul Funar, într-un comunicat remis vineri
"redacţiei, spune că “prefectul a dat ordin de sistare a lucrărilor care nu • se efectuează” , calificînd drept “ inadmisibile carenţele de informare” ale lui Cerghizan. în acest context, Funar consideră că ordinul de vineri al prefectului “ constituie un abuz al emitentului, iar în plan moral reprezintă un grav afront ia adresa istoriei naţionale”. Mai mult, Funar a evocat un caz petrecut la Izvorul Crişului, cînd prefectul nu a cerut nici Poliţiei, nici IC LPU AT intervenţia în scopul aplicării unei hotăriri judecătoreşti ’ privindmonumentul din acea zonă.
.. xj'aiuyuiui ui veuerearezolvării neînţelegerilor dintre cele doua
ţări, a declarat, vineri, la Islamabad, o, sursă oficială citată de AFP.
V a l e r i u S t o i c a a f i r m ă c a T r a i a n B ă s e s c u f a c e p e r i o d i c
d e c l a r a ţ i i n e a v e n i t e ş i s c ă p a t e o r i c â n d c o n t r o l -
f i - ‘" J f
Ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, respinge acuzaţia .vicepreşedintelui PD Traian Băsescu de “ subordonare a justiţiei în scopuri politice”, pe care o califică drept neavenită şi apreciază că această, afirmaţie nu îi face cinste lui Băsescu, ca persoană, şi cu atît mai puţin ca ministru.
Prezentăm integral declaraţia pe această temă a ministrului Valeriu Stoică, transmisă de Biroul de presă al Ministerului Justiţiei:
“Din păcate, nu este prima dată cînd domnul Băsescu
confundă două chestiuni inconfundabile: apărarea legii şi protecţia specială care s-ar. cuveni unor membri ai PD. De cîte ori a fost vorba despre situaţii ca cea privind pe deputatul PD Mera, în loc să analizeze, atent şi corect faptele, domnul Băsescu se lansează în declaraţii neavenite, scăpate oricărui control. Este bine ca domnul Băsescu să ştie că nu ministrul Justiţiei este cel care cercetează faptele comise de cetăţeni, fie ei şi parlamentari ai PD; cercetările le face Parchetul, care este şi cel ce
stabileşte concluziile, în raport cu prevederile legii, şi face propuneri'în consecinţă.
îndeplinindu-şi atribuţiile conferite de lege, ministrul Justiţiei a trimis mult mai repede Parlamentului dosarul domnului deputat Viţelaru, de la PNL', decît pe cel al 'domnului deputat PD Liviu .Mera. Să fie această o dovadă de “subordonare a actului de justiţie în scopuri politice”?
Alegaţii periodice de genul celor de vineri nu fac cinste domnului Băsescu, ca persoană, şi cu atît mai puţin ministrului Traian Băsescu.”
Decebal Traian Remeş solicită ca Guvernai şi Parlamentul să analizeze situaţia eşalonărilor acordate de Ministerul Finanţelor la plata impozitelor
statului, acordate firmelor româneşti, inclusiv a celor din domeniul alcoolului. “îmi rezerv dreptul de a-1 acţiona în faţa justiţiei pe Traian Băsescu pentru afirmaţiile făcute, atunci cînd Valeriu Stoica nu va mai fi ministrul Justiţiei, ca să nu aibă dreptul să ţipe că a fost asuprit”, a declarat Decebal Traian Remes.
Ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş, va solicita, ca răspuns la afirmaţiile făcute vineri de vicepreşedintele PD, Traian Băsescu, efectuarea unui control de către departamentul de specialitate al Guvernului, precum şi de o comisie parlamentară, asupra eşalonărilor la plata impozitelor datorate
Vladimir Puţin exclude posibilitatea formării unui guvern de coaliţie Ia Moscova
Preşedintele ales al Rusiei, Vladimir Puţin, a exclus, vineri, posibilitatea formării unui guvern de coaliţie “în sensul clasic”, dar nu şi integrarea în viitorul Executiv a unor profesionişti proveniţi din diferite partide politice, relatează AFP. “în nici un caz nu este posibil un guvern de coaliţie în sens clasic”, a declarat Puţin, în cursul unei vizite în zona Uralilor. “Este posibil ca în guvern să intre reprezentanţi ai mai multor partide politice, dar numai pe baza criteriului profesionalismului", a adăugat el. Preşedintele ales al Rusiei a mai spus că activitatea noului guvern va avea drept principale obiective “consolidarea statului şi continuarea reformelor de piaţă". Noul guvern îşi va prelua atribuţiile abia după jumătatea lunii mai, după instalarea oficială în funcţie a lui Vladimir Puţin.
Ministrul ceh de interne a dizolvat principala
'•IfK ? .
organizaţie a extremiştilorMinistrul ceh de Interne, Vaclav Grulich, a anunţat, virţeri, la Praga, că a decis să dizolve
principala organizaţie a extremiştilor din Republica Cehă, Alianţa Naţională (NA), informează AFP.
Grulich a precizat că hotărîrea sa a fost determinată de “încălcările repetate ale legii” de către această asociaţie. El a reamintit şi faptul că Alianţa Naţională - care îşi desfăşoară activitatea începînd din octombrie 1998 - nu a ţinut seama de numeroasele avertismente ce i-au fost adresate. “Alianţa Naţională continuă să incite la ură naţionalistă, rasială şi religioasă”, se afirmă într-un raport al Ministerului de Interne.
La sfîrşitul lunii februarie, Poliţia cehă l-a arestat, la Praga, pe. liderul Alianţei, Vladimir Skupy, în cursul unei manifestaţii de susţinere a lui Joerg Haider, liderul partidului de extremă- dreaptă din Austria. Inculpat pentru “propagandă fascistă", Vladimir Skupy se află în prezent în arest preventiv. -
Coordonatorul PKK din Germania a fost arestatCoordonatorul activităţilor din Germania
ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan .(PKK, formaţiune separatiştilor kurzi din Turcia, care este interzisă în Germania), Haso S., a fost arestat, a anunţat, vineri, la Karlsruhe, Parchetul general federal german, citat de AFP.
Haso S., în vîrsta de 35 de ani, a fost arestat, joi, la punctul de frontieră Elten, din landul Rhenania de Nord-Westphalia (vest), în timp ce se întorcea din-Olanda, potrivit unui comunicat al Parchetului. El este bănuit de apartenenţă la o organizaţie criminală, iar Curtea federală germană a emis un mandat de arestare pe numele său, la data de 2 martie.
Haso S. este bănuit că a condus, din iunie
pînă în decembrie 1999, filiala PKK-ului din centrul Germaniei (Koln, Bonn, Essen, Duisburg, Dusseldorf, Dortmund) şi că a rămas, de atunci, unul dintre liderii din Germania ai partidului separatist al kurzilor.
în calitate de coordonator pentru Germania, el ar fi, de asemenea, membra în conducerea PKK la nivel european, denumită Frontul Central European, reaminteşte comunicatul Parchetului. în această calitate, el ar fi furnizat, între altele, acte de identitate false pentru militanţii PKK. Haso S. urma să compară, în cursul zilei de vineri, în faţa unui judecător federal, care va lua o decizie în Ţegătură cu detenţia sa provizorie.
- ■ Măririle de solarii pentru angajaţii din
sectorul bugetar ie vor acorda în doua etape
' Măririle de salarii pentru angajaţii din sectorul bugetar se vor acorda în două etape, prima începînd cu 1 aprilie, iar a doua din luna septembrie, a declarat, vineri, purtătorul de cuvînt al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS), Cornelia Teşliuc.. Potrivit purtătorului de cuvînt, începînd cu 1 aprilie angajatul va primi în plus la salariu două treimi din mărirea preconizată a-i fi acordată de către ordonatorul principal de credite, restul de o treime urmînd a fi acordat din luna septembrie.
Cornelia Teşliuc a anunţat, vineri, într-o conferinţă de presă, că mărirea salariilor personalului din sistemul bugetar va depinde, în mare măsură, de modul în care ordonatorii principali de credite vor şti să-şi asume responsabilitatea unei mai bune gospodăriri a acestora şi să se încadreze în plafonul cu cheltuieli de salarii prevăzut în buget. Ordonatorul de credite este obligat să încadreze personalul pe’ care îl are cu un salariu aflat cel puţin la nivelul limitei inferioare prevăzute de noua Ordonanţă de Urgenţă.
Conform actului normativ, limita . minimă a salariilor se majorează cu cel puţin 37,5%, iar cea maximă cu 65% - faţă de cele prevăzute în Legea nr. 154/1998. Cu aceleaşi procente au fost majorate şi salariile de bază pentru personalul didactic şi didactic auxiliar.
Distribuirea la nivel naţional a cupoanelor pentru agricultori va
începe din 5 aprilieDistribuirea la nivel naţional a
cupoanelor pentru agricultori, atribuite gratuit de Ministerul
/Agriculturii şi Alimentaţiei (MAA); va începe din 5 aprilie, după ce se va încheia centralizarea la nivel naţional, au declarat surse din cadrul MAA.
Cererea de cupoane este de trei ori mai mare comparativ cu 1999, iar evaluarea finală a cererilor se va încheia la sfîrşitul săptămînii viitoare, au precizat sursele citate.
Poşta Română, care asigură distribuirea cupoanelor, a început să ridice cupoanele de- la imprimerie şi a demarat distribuirea acestora în judeţele Constanţa, Călăraşi, ilfov, Olt, Timiş, Tulcea, Brăila, Vaslui, Prahova, Bucureşti, Vrancea, Gorj, Caraş-Severin, Cluj, Bihor şi Mureş, care au încheiat centralizarea şi au întocmit listele de distribuţie. Poşta Română preia listele de distribuţie a cupoanelor de la direcţiile judeţene pentru agricultură.
Cupoanele sînt valabile pînă la data' de 30 noiembrie 2000. Producătorii pot achita pe baza cupoanelor seminţe certificate, inclusiv cartofi; material de plantat certificat: folie de polietilenă pentru agricultură; .îngrăşăminte chimice; pesticide; furaje combinate;- medicamente pentru combaterea bolilor parazitare şi de reproducţie la animale; lucrări mecanice de arat, grapat, discuit, semănat, întreţinerea culturilor şi de recoltare pentru culturi arabile atît pentru vii nobile, cît şi pentru livezi. Valoarea unui cupon este de 100.000 lei.
.utorizata p nnb .u nr. 128/1 a a i , judecătoria Napoca înm atriculată ia Oficiul Registrului Comerţului, judeţului Cluj. sub nr. J/ 1 2/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469 _______________ ___
IL IE CĂLIAN (redactor şef);V A L E R C H IO REAN U (redactor şef adjunct); C R IST IA N B A R A (redactor şef adjunct).. Tel.19.16.81; fax:19-28.28;E-mail:[email protected] - redacţiaE-mail: [email protected] - publicitate
Tel/fax:Secretar de redacţie: Horea PET R U Ş ’ 19.74.18
R E D A C ŢIA : C lu j-N apoca, str. N apoca 16
CULTURĂ : T EL. 19.74.90-M1CHAELABOCU; EVENIMENT: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; SO C IA L, ECONOM IC: T EL : 19.75.07; SPO R T :T EL.: 19.21.27-CODIN SAM OILĂ; P U B L IC IT A T E : TEL./FAX:19.73.04 - RÂ U L SEST R A Ş; D IFU ZA R E M ICA PU BLIC ITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETC U ; CO N TABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA PO P SU BR ED A C Ţ IA TURDA: TELVFAX: 31.43.23 SU BR ED A C Ţ IA D E J: TEL./FAX: 21.60.75
