Iolanda_Mitrofan,_Diana_Vasile_-_Terapii_de_familie

5/9/2018 Iolanda_Mitrofan,_Diana_Vasile_-_Terapii_de_familie - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/iolandamitrofandianavasile-terapiidefamilie 1/62

IS BN 9'7 3-8 532 ") 1 1

Editura SPHIColec~'l i\lP.ia M U .'



IOLANDA MITROFAN DIANA VASILE

TERAPII DE FAMILIE

. .

Colectia Alma Mater

Editura SPER Bucuresti 2001



Cartea aparuta sub egida

Socieratii de Psihoterapie Experientin la llorru"tn.

© 2001 Edi tura SPER

ISBN 973-85329-3-0

Toate drepturile rezervate Editurii SPER

Nici 0parte a lucrarii nu poate £j copiatd, If du, • I l'IlIdli til

w e i un fel fha acordul scris al editurii,

Descrierea ClF a Bihliotecii Nationale Q ROlll;l'lliel

MlTROFAN,IOLANDA

Terapii de famil ie / Iolanda Mit rofan, Ii I 1 I I V I il l

' , ; r s , Editura S.P.E.R., 2001,p. 250: em 21 (Alma Mater)

Bibliogr.

ISBN 973-85329-3-0

1. Vasile" Diana

615.851.6

Oifuzate - Editura SPER

Str. Ritmului or. 2A, Sector 2, Bucu 'c~ti

Tel: 092 30 30 41, 314 89 7 .2

Redactor: 1 0 . 1 nda Mitrofan

Coperta, rchncr daerate fi d sign: Augustin lord lit

Co re cn rr a: I ul ia n n T . Ilnel

,UPRINS

ICapitolul l~ Terapii de familie de tip comunicational 1 I

Scopurile terapiei comunicar .ionale de fatnilie . .' .. .. ... .. ... .. .. 5

Procesul terapeutic ,... .... ..... .... .... .... .... ..... .... .... .... . 7

Calle terapeutice care provoaca schimbarea 8

Tehnici terapeutice comunicat ionale de familie 9

Modelul terapeutic eu grup de familii 12

Desfasurarea terapiei in retea 14

Alte tehnici ~iprocedee terapeutice cornunicationale

apicate familiei , " 16

IGapitolul Il: Terapia multipla de familie 21

Seopul terapiei multpile de familie 22

Procesul terapeutic , " 22

Selecrarea familii lor pentru grupul rerapeutic

?i motivarea clientilor pentru terapie 24

Diferenjele culturale, sociale ~igenerationale

dintre familii le paticipante, ca. factor fadlitant

1n procesul terapeutic 25

Desfasurarea unei sedinte terapeutice 27

Procesul terapeutic " 29

Dificultati in conducerea unuigrup

de terapie familiala multiple 33

Avantaje ?i particularitati

ale terapiei multiple de familie 37

Concluzie .. 39

, Capitolul. ill: Terapia de familie de tip experiential 41

Scopurile terapiei experientiale de familie 45

Tehnici ~imodalitati de lucru ale terapiei experientiale .. 49

Tehnici expresive integrate



\

in terapie e:xperien~~l~ de familie 56

Instructaj-ghid al terapeutuJui 57

Exercit i i suport pentru "seulptura fam ilia1 !" 58

Tehnici gazate pe joe de rol ~i dtamatcrspic 65

Concluzie 67

Capitolul. IV: Terapia structurala de familie 69

Diagnoza fam ilialA 82

Procesul terapeutic ~i tehnicile de interventie 86

Studiu de caz ,.. 93

Modelul psihopatogen a 1 farniliei 95

Diagnoza familiei Brown 97

Scopurile terapeutiee 108

Straeegii terapeutice , 109

Concluzie 113

Capitolul V: Terapia transgenerationala de familie 115

Premise conceptuale 118

Principii teoretice 120

Scopurile terapiei boweniene de famille 130

Proces terapeutic 131

Tehnici terapeutice ale 'terapiel boweniene 133

Concluzii , 138

Capitolul VI: Terapia-strategica de familie 141


Scopurile terapiei sttategice de familie " 148

Proeesul terapeutic " 148

'1 hnit ii " terr piei straregice 152

II. • ' " , 161

m.h. II

Capitolul v : J:• '1, •• , .. ~ "~~'~'I",.", ••••• o - • • • _ . .. lj••••••••• ~•••••• "I".''' •••'' 16 6

I Itlf,'.'" ~ •.••••••• ~t- . •••• · · . i>5 16 9

Caracteristici ale terapiei sistemice 171

Scopurile terapiei sistemice 175

Procesul terapeutic " " 176

Tehnicile terapiei sistemice 180

Etapele procesului terapeutic 185

Studiu de caz " 189

Concluzie ; 198

Capitolul VIII: Terapia narativa de familie 201


Procesul terapeutic 208

Studiu de caz " 215

Definirea problemei care va H externalizata 219

Rezultatele exceptionale "." 221

Concluaii .. 223

apitolul IX: Terapia de familie integrativa 227

Premise conceptuale " 228

Scopurile terapiei integrative de familie ,. 236

Procesul terapeutic .236

Tehnicile rerapiei integrative de familie 239

Concluzu ,.., : 241

Bibliogtafie selectivl " 245



ARGUMENT

Dinamica ~i transformarile structurale ~i functionale ale

familiei constituie chiar "pIasa nevazuta" din care se isca suferinta

~i bucuria, neadaptarea §i adaptarea , eficienta ~l ineficienta

indivizilor, atat pe terrnen scurt , c a t ~j pe termen lung.

Familia este chiar contextul evolutiei lor pe parcursul Intre-

gjj vieti, de la nastere ~i p a n a la moarte. Radacinile §i roadele arbo-

rclui familial se hranesc §i se transmit ~i transgenerational, iar dad

Ie sunt amare, gustul existerrtei se altereaza de la predecesori la

urrnasi . Astfel, viata devine pentru multi , dintr-o §ansa de dezvol-

rare § i implinire a potenpalitat ilor, doar 0curs a cu obstacole de

care se tern sau pe care le percep ca insurrnontabile, Adesea •.con-

ccintele nefaste se pot "citi" in starea de sanatate psihica ~i

somarica, dar §i In dezechilibrele ~j suferintele sociale ..

Cum pot invata oarnenii sa interactioneze responsabil in

partea cea mai hranitoare ~i structuranta a viejii lor - intimitatea

~isolidarita tea familiala - astfeJ incat sa-~i mentina sanatatea $i

armonia?

Pot constitui terapiile de familie modele viabile de asistare

~iacili tate a echil ibrului sisternului familial aflat in impas? Pot. de

deveni instrurnente modeme de actiune, preventive ~icurative, in

lujba familiilor disfunctionale?

Fara indoiala ca DA.

Actuala lucrare v a propune 0 introducere in conceptele de

ha.za ale teoriei ~ipracticii principalelor abordari psihcterapeutice

de familie. Se insis ta asupra metodelor ~i tehnicilor uti lizare in

dinamica procesului terapeutic familial, precum ~i in evalur rca



efectelor sale. Sunt incluse secvenje d di 1 _ ' .d. ~ e ra og terapeuue ~1 studiie caz exemplificatoare.

.' A~res~m ~a.rtea in ~rimlll dnd studenjllor §i speciali~tilor in

pSlholog1e, consiliere, pSlhoterapie medicina pd' dr _.. - " e agorne ept !ll

50Cl01001 -" o· • T

_. o:e: e~ c~nstltulnd suporr de curs universitar.in domenlulpSlhoIoglet ~lpsihoterapiei de famili

... e,In al doilea rand c t .

. . ,. at ea poate prezenta mteres pentru totieel preoeupap de suf ',.' ..

ennta §1 optuIllzarea rdatiilor de familie dsanogeneza sociala. • e

AUTom

JULIE 2001

APITOLUL I

TERAPI! DE FAMILIE

DE TIP COMUNICAflONAL

Abordarea cornunicationala a fost prima forma de teraple

Iumilie care nu are originl invreo forma de terapie individuala,

Spre deosebire de teoria psihodinarnica, a le carei ddlkin:i se

II U ;17,a la Inceputul secolului, teoria comunicarii se dezvolta in

It

IIls111egatu-raCU

orientarea sistemica~j

informationala initiata lat: tatea secolului XX de carre N. Wiener, care a publicat

rhernetica" (1949). in 1950, aceasta centrare pe sistemul

ostatic cu autocontrol prin feed-back patrunde §i in dome-

Desi influentele gandirii siste~ice se fae simtite in foarte

'It: terapii , curentul cornunicational devine foarte cunoscut 0

t;l u cercetarile Scolii de 1aPalo Alto, in special ale lui Gregory

lson (1952 - 1962). Acestea sunt urmate de contributii valo-

vc: Virginia Satir (1962- 1970),J.Haley (1963), D. Jackson

IM3) , Weakland (1962).

Ideea "dublei legaturi" sau a mesajului dubIu, formulata de

son (1950), a influentat multi terapeuti care au inceput s a gin-

s a relatiile umane din perspeetiva teoriei patogene. Aceasta

lJ II sugereaza d schimbul de mesaje intre persoane definesre

IllIle stabilite prin procese homeostatice traduse prin acpunil

DIAN1\ VAS!LF.



membrilor familiei.~

Terapia comunicallonall se aplica atar Ia diadfi (minimum

n~cesar pent tu schimbarea cornunicarii intre emitaror ~ireceptor),

cat si la grupul familial. Aceasra terapio acccntueaza schimbarea: in

sisternul familial prin conmnicarea diferitii. a unora ell altii reflcc-

tata in modificari comportamentale.

Acce.ntuarea trecutului este abandonars pentru ca se are invedere modul in care persoancle comuolci acum (cenuare pe pre-

zent).

. Dupa 1950, numarul celor care parricipau la 0 ~edin~a de

terapre comunicalionala a crescur de Ia 2 la 3 si rnai multi rnembri.

Famil ia a incepur s a fie conceputa ca avand 0 structud cu un anu-

mit grad de otganizare.

Cele doua tipuri de comunicare familiaia clasificare de

Bateson sunr:

~ Comunicarea digita.Ia;

Comunicarea analogid.

in comunican:a digitsls; fiecare mcsaj are doer U1 1 referent

a~aqine doar unui tip logic §i consta in semne arbitmre (Bateso~

§1 Jackson, 19G8). De exemplu, cuvanrul "mas a" nu descrnneaza

nimic altceva deoir 0piesa de mobilier. Din punctul d vcdcre al

camunidirii digitale, 0 durere de cap este 0 durerc de ap ~j nimie

altce'Va.

In comunicarea ana. iogica, rnesajul are ma! r n u l t d c a t un

refc~cnt, putand exprima diferite grade. De cxcflll,lu, stdngerea

unur purnn este in acela~i timp un semn peruru lin • nun it tip de

COJ1 'l pO 'r r amcn t ( e x, an1enjn~are, opozijie, f ru s tr . .r', tlgH'sivitate),

dar, toted, t~, estc ~i parte a acesrui compel:tamcnr. in anurnite

c~turi: ma~jfe L d :I~1:insLlI,l~l')atul, ruperea haindor. sJrlulgcrea

parulul, lO'Vlrca cnpllilJI d un zld cxprima in mod an, lOA c l i f ; rite

2

rude de disperare. Un mesa] analogic poate f decoclificat doar

prin luarea in considerate a altar mcsaje. A~a de pilda, 0 durere de

Il)mac nu este dear 0dutcte de stomac, ci, concornitent, expri-

1I1;\1"cadezgustului, un mod de a te sustrage de 1a a face 0 treaba,

ru 0 cerere de afectiune, .Duteiee de stomsc" comunicata cuiva

1.1 mesa] analogic va depinde de situatia ~i de contextul in care

mcsajul analogic a fos t ernis (Madanes).

De exemplu, 0 sotie frustrara de lipsa de atentie a sotului

• II preocupat de alte probleme ti poate comunica brusc 0 durere

de stomac, in tirnpul cinei, Mesajul are mai rnulte semnificatii, El

IHI;lte insemna intentia de a-I detuma pe sot de la problemele lui,

Ih· -oia de a-i capta atentia ~i afectiunea ~i.otodata, 0 stare fizica

I 'jTica de disconfort epigastric,

Sau ".l~:m 0 dutete de cap.... «, cornunicata in momentul

r u ~atirii de culcare poate insemna mai rnult decat 0 stare interns,

d rcriorarea relatiilor sexuale sau refuzul acestora,

Uncle scol i de rerapie (ex. psihanaliza, terapia experientiala)

hazeaza pe teoria comunicarii anaiogice, considerand ca indite-

t de tulburarea de comportarnent (tearna, probleme psihoso-

nee, act antisocial etc.) aceasta este 0 exptesie mcteioticz

rru dificultajile aparute In viata unei persoane.

Alte scoli terapeutice (ex. comportamentalismul) considers

mportarnentul simptomatic ca avand un singur referent (gandi-

digitala), fund raspunsul clar, unic la un stirnul care ilprecede,

Terapia cornunicationala de familie utilizeaza dominant

direa analogicii, inrelegand simptomele ~icemportamentele ca

comuniciiz: despre viet« petsosnei, incluzand inframesaje sau

rnmesaje, fiind in consecinja referir i simbolice la altceva,

Primele modele terapeutice de famiJie considerau cit scbim-

e adusa de eoostiauizexe« semnificatieicomuriicarilor si, de

DIANI\ VASILE



aceea, era folosita intetpretsres, pentru c a nu se dezvoltasera alte

tehnici bazare pe noi rnoduri de gandire.

In anii '60, terapeutii apartinand. curentului cornunicarii

introduc 0noutate: expcticnt« comunicetiotuls, in sensul adopra-

til unui nou comportament. Ei utilizeaza directive in irrterviu

pentru a schimbs modurile de comuniesre ale clicntului. De

exemplu, ei solicita mernbrilor familiei care, de obicei, nu vorbesc,

sa vorbeasca si folosesc freevent tehnica inten;jilor psssdoxelc,

sub influenta terapiei directive a lui Milton Erikson.

La incepur, terapeutii de familie s-au centrat pe i'ncuraiarea

~j ctcstetee comuaicesii is : familie, apoi ei au accentuat centrarea

pe problema, sub influenta lui Erikson. Aatfel, problema nu a mai

fost categorisita doar ca un usimptom", ci ca un raspuns necesar

si adecvat la comportamentul de cornunicare ce l-a provocat,

Dupa cein fazele de inceput ale terapiei fusese incurajata

accentuarea ietesbiei in strucrura familiala, ulterior terapeutiicomunicarii au sprijinit comunicarea de le egalla egal intte mem-

brii familiei.

In unele abordari, accentul cade pe ciarificarea eomunicdsii

0 1 . Satir, 1964), In altele pe status ~iorganizare familial*. (D, Jackson

liiWeakland, 1961, 1968) - care accentueaza importanta autoritapi

parentale in cazul tinerilor psihotici,

Curentul comunicarii a tins sll.devina parte a altar curente,

Astfel, Virginia Satir (1972) dezvolta curentul "tet'ap.iei experien-

tiale a comunicarii", dupa participarea sa la grupurile de gestalt-terapie de la Esalen,

Un alt curent important dezvolta t din teoria comunicarii va

fi "terapia structw:all l" (S. Minuchio), care accentueaza organiza-

rea ierarhica in famille,

Un al treileacur nt important nasc;ut din terapia comunica-

4 TEMPI! D1 '\ PMW.lE

Clllnali esre "terapia srrategica de fsmilie", care a.ccentueaza

ecventele repetitive ce stau 1abaza structurii familiale (1 . Haley,

. Madanes, S. Ariel).

Scopuri le t erap ie i comun icar ii d e famil ie

Obiectivele terapiei comunicarii in grupu1 familial sunt. . 'manatoare tratari i grupului format din persoane straine:

• Promovarea individualitap'j mcmbtilot Esmilici;

• Optimizarea rda.pilor intespersosule-

Cresterea individuala este prornovata cand nevoile

lit ,>atisIacute sunt verbalizate ~i intelese, jar roluri le restrict ive

(Ii -llmitate) sunt explorate ~i extinse. .

ierapeupi eomunidrii au plecat de la premisa c a , atune!

• ' 1 I~ 1 mernbrii familiei vat fi eliberari de proprii le inhibit ii , ei i~i

4 JJ ' dezvolta 0mai mare coeziune familiala. Abordarile refleets

ns;1doua puncte de vedere diferite:

• Tratarea famiJiei ca un grllp de indivizi;

• Tratatea [amiIiei ca pe un sistem, elipe 0unitete.

Ceea ce se repl'O~eaza primei abordan este faptul eli nu

useste sa evalucae coreet nevoia de iereibie si sttuctud a

upului familial, lucru cornun ~i abordarii celorlalte ri~~ri de.

'IJUri. AstfeL, din aceasta pctspcctivii, care concepe famI1~amal

IIIItca un g;up de persoane indivldualizate decat ca pe un sistem,

II (1975) formuleaza urmstoarele scopuri ale terapiei de farnilie:

Dezvoltarea capadtapi famili ilor de a invap sa fad fata

IIl1ptome1or pt in:

• Manifestarea unci coopetiit: spotite;

• lndependenJa personaia;

I ANI)}\ MITROI'AN



a Ctesteree liberta-tii §i descbujeri) lntcmctiunilor,

• Crqterea. grsdului de securttnrc n/ fic'c:Ttuimembru 81 f~ml1jel;

• Ctcsterc« flexibllitiip"i rolurilor in {ami/ie.

Modslitatea esentiala de satisfaccrc a accstor obiective este

optimizarea comunicsrii. Scopurile acesrci abordari reflecta 0

vizi~ne reJativ naiva §i simpla asupra farniliei apartinand practi-

cienilor clinicieni, inainte de a Jnva~a s a g:5.ndeasca sisrernic feno-menu] familial.

in tirnp ce G. Bateson 91 colaborarorii sa i analizau COO1-

~I~~jta tea sis terneior comL1nicarionale, terapeutii obj~nui~i credeau

initial c a modul de a ajuta familiile in dificultate at consta in a le

determina s a se aseze ~i s a discute uncle cu altcle. ~i cum multe

f~miljj re~te gisesc suficiente subiectc de conversa]:ie, ele pre-

zmta erori de. comunicare pe care terapeutii le-ar putea coreeta pe

parcursu] mal multor intilniri, Hid a ajunge tnsa nici la dinamica

individuals, nici la dinamica sisternului familial care Ie genereaza.

Scopul terapiei de familie eomunica~ionale a fost s a

Intreprinda 0 "aqiunc" deliberata pentru a alerta nivelele slabe de

functionare ale interactiunii prin inrermediul unei comunicar]

imbunatat:ite, Weakland precizeaza c a scopul era determinisrnul

sirnptornelor ~i nu reorganizarea famiiiilor ("Noi privim re-

zolvarea probJemeJor ca necesidnd priori tar 0 substituire de mo-

dele de comportament, astfel indit sa intrerupa ceicutile vicioese

cu feed-back sigut") .

In cadrul acestui model terapeutic, terapeujii au ident ificat

simptomcie drept mesaje ~i apoi au cautat aeele' secventc de

comportemenr care metuin problcmele. 0 data descoperire , 5CO-

pu l intcrven, iilor ~ra de a le Inlocui cu altc secvente compotta-

mentaJe ncdistrucrive, deci care DU sustineau simptomele.

TerapeutuI de comurucare aqioneaza ca ~i terapeutul

ThR.J\PII DR FMIlLlE

cornportamentalist, adica interzice cornportamentele care au sti-

mulat ~i intari t simptomele. Ambii lmparta~esc ipoteza c a . 0 data

ce cornportamentul patologic este blocat, el va fi inlocuic de alter-

nat ive const ructive in locul al tar simptorne,

Limite modelului comportamental este cii el trateaza pcr-

soanf1 sirnptomatid drept problema ~i concepe simptomuJ ea pe

tlreactie, mai degraba, dedt ca p c : : un stirnul in lantul interactiunii ,

Limite modelului cornunicational este aceea c a izoleaza

sccvente de comporrarnent care mentin simptomele ~ise concen-

Ircaza. pe interactiuni le diad ice, fara a c o ns id e ra "ttiunghiurile"

~3U alte probleme structurale in Iamilie. De exemplu, in cazul in

lare un copil se teme pentru c a tatal sau, supraimplicat, tipa la el,

LIt:fapt tatal ]:ipa 1a copil pentru d sotia sa nu este implicata

l'mo~jonaL Relajia tatalui cu sotia nefiind adecvata, schimbarea

Iornportamentului tatalui ar putea s a creeze un comportament

unptornatic la copil.

Procesul terapeutic

Schimbarea comportamentului se realizeaza in special prin:

• ajutarea membrilor famiIiei sa votbeescii deschis;

• spiijinire« celor care par teticenti;

• criticsree procesuJui interactiunii lor;

• ptezentarea Iicciiui membru in parte intr-o noua lumina, care

Ie pesmite celotleltl s a se raporreze /a e .J in noi moduri.

Exempln: Copiii care nu sunt obisnuiti sa fie ascultat i de di~

Ill' maturi rind sa se fad "auzip" printr-un comportament discor-

Lmt (de dezbinare), dar dad terapeutul rnanifesta bunavointa de

i asculta, ei pot invafa sa-~i expri rne sentimentele mal degrabl i.

plln cuvinte decat prin actiuni, Pe masura ce Incep s a intcractia~

JI.\NDA MlTROfA}l DMNA VASILE 7



neze cu cineva care ijia in serios,. ej pot s a "creasca" sa se "zeze brusc, . , rna tun-

Terapeujf orient ,.; ,at' spre grupun ptomoveaza comuni

prin concentrare asupra procesuiui i d b~ earea, " ,mal egra a decat a

Conpnutuiw Comun1carii. supra

Consideram important s a s bli .' .d . . ' . u rmiem §1 urm1itorul aspect.aca un terapeut se Iasa furat de detali' d .

f ' I i i . , 1, espre problernele uneiarm sau ,se gande~te la rezolvarea lor, el poate pierde . ' da deseopen 1 ocana e

procesu a ceea ce fae membrii farnili d'".' . . '. ~ , leI, a lea a eeea

ce JJ lrnpledica sa-si gaseasca propriile solutii.

Caile terapeutice care provoaca schimbarea:

Modelarea ascultaril esre una clintre ~'1 ', cal e prin care tetapeu~ilflfIuenteaza procesul familial l' .

, , , . 0 nrnp ce mernbriifamJliel vorbesc, terapelltui ascuita stcnt. demo tr' d

bi . , ns a.nvor ttorului ce anume ilface ¥ ~

, " sa slmta ca vrea s a fie auzir§JInteles, Jar altor membri ai i 'I" d .'. ami rei c ce nu trebu ie saintrerupa, sa.nu se certe sau sa nu agreseze,

Analiza. Dupa cxprimare rnembdi f: '1" . ' ,, ,. am) leI sunt 3Jutap sa

analizeze ceea ce au exprimat (sentimente1e ~jn .voia dea fi ultaji) E' Yasc tap). I au astfe1 sansa Sa explore"'e d

."-' e cc acestesel1tJ.mente sunt preeeate ji de ce au ios: .., .1 ... repnute.poteza este aceea d iamiiiile pot schi b

A 1m a ceen ce potmtelege, . Dad comport 1 .

, amentu mseamnj comunicareatuncr modul de ash' b' ', c imt a comUnlcarea inscamnii.

schimbarea comportamenruIui,

Aducerea lIlesajdor acoperite la lumina p ..'. '". ~ .. . otnvir teorcu lentIor

comun~eam, toate evenitnentele ~iacpunile au proptietifp

comurucante Simptomele . fi ., . . POt I consIderate ca mcsaje

8

TERAPII 0" FAMILIE

acoperite care informeaza asupra relatii lor, De exernplu,

o durere de cap care se dezvolta prin mentinerea unei

tensiuni Ia nivelul rnuschilor cervico-occipitali poate fi

un mesaj despte cum se simte persoana intr-o aituatie,

sau un taspuns 1a0comanda indirecta adresats cuiva,

Dad un simptom este de fapt un mesa} acoperit, atunci

.md mesajul deschis, prin implicate , se elimina nevoia de simp-

1. A~adar, unul dintre modurile importante de a schimba com-

uamentul este de a aduce mesajele acoperite Ia lumina, Dar nici

\ hirnbare nu poate vern din interior, ci doar din exterior. Pen-

,Ioreticienii comunicarii (Watzlawich, Beavin, Jackson, 1967)

",/igma psibotcrspiel consta intr-o intcrvcsuie din aEad peatru

u zolve dileme rcletionsle. Terapeutul este un om din afara fami-

Icare furniaeaza ceea ce nu poate relajia - 0scbimbere a regu-

/ 1 1 . / 1 de Fuactioaese.

De pe pozijia sa.(exterioara farniliei), terapeutul poate fie s a

- teve secventele ptoblcmetice, fie, pur ~isimplu, s a le menipulcze

p t ntru a provoca 0 schimbare terapeutica.

in primul caz, strategia se bazeaza pe puterea interio rului,

" pinzand de cooperate ~ide dorinta de schimbare,

in a1doilea caz, s trategia consta in a . ,lnvinge" familiile cu

proprii le lor [ocuri interactionale, cu sau r a r a cooperarea acestora,

Aceste strategii manipulative au format baza terapiei de fa-

nullo strategice, care este un produs al teoriei comunicationale,

Tehnici terapeutice comnnicationale de familie

Tehnicile terapiei de familie comunicationale au fast simi-

l.rre eu cele ale terapiei de grup analitie ~ide sprijin. Rolul tera.peu-

tului a fost acela al unui dirijor de proces, rnodelul familiei fiinr!

I IIJ\NDA MITROFAN DIAN1\ VASILE I)



neze cu cineva care Iiia 1n series, ei POt sa "creasca", sa se marun.zeze brusc,

TerapeutiJ orientaji spte grupuri promoveaza comunicarea

prln concentrare asupra procesului, rnai degrabs dedt asupra

conJinutului comuniciirii.

Consideram important sa sublimiem ~j urmatorul aspect:

daca un terapeut se lasa furat de detalii despre problemeJe unei

familii sau Se gande~te Larezolvarea lor, e l poate pierde ocazia de

a descoperi procesul a ceea ce fac mernbrii familiei, adica a ceea

ce ii impiedicii sii.-~igaseasca propriile solurii,

Cane terapeutice care provoadi schimbarea:

Mode1area ascuJtarii este una dintre cillle prin care terapeutH

influenreaza procesul familiaL in timp ce membrii

familiei vorbesc, ierepeutul asculta atcnt, demOIlstrand

vorbitorului ce anume iI face s a simra c a vrea s a fie auzit

si inre1es, iar altor rnembri ai familiei de ce nu trebuie sa

intrerupa, sa nu se certe sau sa nu agreseze.

Analiza. Dupa exprimare, mernbrii familiei sunt ajutap sa

analizeze ceea ce au exprimat (sentimentele ~i nevoia de

a fi asculrari), Ei au astfel sansa s a exploreze de ce aceste

sentimente sunt prczenre ~i de ce au tost de tetinutc.

Iporeza esre aceea cil [ami/iile pot schimb« ceca ce pot

intelege. Daca comportamentul Inseamnj cornu nicare ,

atunci moduI de a schimba comunicarea inseamna

schimbarea comportamentului.

Aducerea mesajelor acoperite la iuminl(, Potrivit teoreticienilor

comunidirii , toate evenimentele si acjiunile au proprietaji

comuaicante. Simptomele pot fi considerate ca mesaje

8TERAPI] DE "/\MILlE

acoperite care informeaza asupra relatiilor, De exernplu~

o durere de cap care se desvolta prin mentinerea unei

tcnsiuni 13 nivelul muschilor cervico-occipitali poate fi

un mesa} dcspsc cum se simte persoana intr-o situatie,

sau un raspuns la 0cornanda indirecta adresata cuiva.

Dacf un simptorn este de fapt un mesaj acoperit, atunci

mesajul deschis, prin implicate, se elimina nevoia de simp-

1 • A§adar, unul dintre modurile importante de a schimba co~~

irtamenrul este de a aduce mesajele acoperite la lumina. Dar n1C1

schimbare nu poate vern din interior, ci doar din exterior. Pen-

III teorericienii cornunicarii (Watzlawich, Beavin, Jackson. 1967)

I u'rldigma psihoterspici consta intr-o intcrvcntie di~ abu·a. pen~u

iczolve dileme teletionsle. Terapeutules te un om din afara farni-

IIl'l care furnizeaza ceea ce nu poate relatia - 0scbimbere a regu-

IIJl1rde Iunctionete.

De pe pozit ia sa (exterioara familiei), terapeutul poat~ fie 82

trlcve sccvcntele problem atice, fie, pur ~isimplu, sa.le tnsnipulesc

pcntru a provoca 0schimbare terapeutica. ...

in prirnul caz, strategia se bazeaza pe puterea interiorului,

lcplnz ind de cooperare si de dorinja d~ schi~bare.« ...

in a t doilea caz, strategia consra m a ,,1nVlnge farniliile cu

propriile lor jocuri interactionale, cu sau fad cooperarea .a~estora.

Aceste strategii manipulative au format baza ter~plel de fa-

mille strategice, care este un produs al teoriei cornunicationale,

Tehnici terapeutice comunicationale de famil le

Tehnicile terapiei de familie cornunicationale au fost simi-

III'( eu cele ale rerapiei de grup anali tic ~jde sprijin. Rolul terspeu-

tului a fost acela al unui dirijor de proces, modelul familiei fiind

It I IN '> lDA MJTROl'AN DIANA VASlLE. II}



eel al unui grup democratic. Terapeutul S-a raportat de asernenea

democratic 1a rnembrii familiei, a~a dupa cum ei se a~teapta s a

pro~~deze unul faj:a de altul. Astfel, e l a observat d top mernbrii

famili~l ~u ceva de. spue, di t rebuie ajutap sa spuna si i-a incurajat

pe toll sa se deschida ~i sa-~j exprime punctele de vcdere,

Modelul stadia! allui J. Bell (1961) constituie 0 abordare

originals, sttucturata in douii faze:

o=.cemrata pe copil , in care copii i (copilul) sunt ajutati s a -

~I exprime (verbalizeze) dorintele ~j preocuparile. Bell a

fost atat de interesar s a ajute copiii in acest sens, incat a

solicitat parinpi in avans sa-i asculre §i sa dea curs

solicitari lor copiilor, introdudnd astfel 0schimbare in

tegulilc Ietniliei, Aceasta s-a dovedir un mijloc de a

facilita increderea si cooperarea in procesul de negociere

~i de rezolvare a problemelor de familie.

D~~a ce .COpUl au vorbit §j au fost compensap eu uncle privi-

Iegii suplimentare, atunci a venit §j randul parinplor . , :

o faza eentrata pe piirinte, in care parinpl au dat curs

"phlngeriJor" privind comportamentul copiilor, Bell a

fost foarte atent in interventiile sale, astfel incat s a

atenueze pe c .a t posibil atitudinile bipercritice ale

pa.rinJilor, concentrand ~i facilitdnd discutiile privind

rezclvarea problemelo-, in finaluJ erapei, a reusit sa

egalizeze spr:i jinuJ pentru tali mernbrii familiei.

Stilul de interventie al Iui Bell (1975) a fost directi~ a~adupa

cum rezulta din urmatorul exernplu:

'.,. Dapii ce ri'imiisese tikut citeva ~edinte, un tatl. a declsn-

1 0TERAPll OF. PI\M1UE

. fat 0 t irada ltiioc« t a fa sdrcs« Iiului, I iicei ~j a sotiei. Trcptet;

s-a putur observe ea Iieceie membiu sl £a.miliei se tetrege din'

discutie. in acesr moment, teiepeutul a intervcnit cu. "Acum

crcd c a ar trebui sir euzim ~j ce are de spus J . (fiuJ) in Jegiiturii

eLIest». De ascmenea., H. (fiica) ttebuie s a a ib a pi ea ceva de

spus, ~iptobabl! ci i ar ttebui sa sscultiun ;;i ce simte soti«

dutaneevosstrs in legatura eu toate acestea "...

Acest co 111 portament terapeutic a stimulat participarea

intregii familii, Bra a blocs in acelasi timp cornunicarea tatalu.i.

Adesea, "semnalele" non-verbale au fost utilizate ca mijloace de a

i I : ! curs exprimarii unor sentimenre inexprimabile; de exemplu:

..f)-Ie X, ap racLlt rnereu, dar m a lntreb dad Isptu! c a va pocoiti

dl'getele flU vrea s a ne spunii ceva .. . "

in cadru1 procesului terapeutic, Bell utilizeaza 4 tiputi de

1 1 1 1etpteciti:

Interpretari reflective - descriu ceca ce se Intampla in

mornentul respecriv: "Ob~erv cil. etunci ciind soti«

dumneavosstrd. spune ceva critic, iiisap eapul in jos,

incliniindu-l, ca §i cum a p sp!.l. t1e:Saracul de mine ... «;

Interpretarl conective - evidentiaza legaturi nerecunoscute de

membrii Iamiliei, existente in diverse actiuni ale lor. De

exemplu: "Ap observer cii. Ioena a Inceput sa.se poarte

llrar, cbiar din clipe in care voi doi incepeti sa va certsui";

Interpretari reconstructive- ex-plica in ce mod evenimenteledin istoria familiei sustin contextul pentru une1e

experientc cotidiene;

Interpretari normative - apar in remarci avansate pentru a spri-

jini sau provoca un rnembru 3 0 1 familiei, comparandu-I cu

majoritatea oamenilor. De exemp1u: "Mare scoial§.

11



Majoritatea sdolescetuilor sunt obreznici cu pa.rinPi.

Face parte din procesul de meturizsre ' . . "

Mode1ul terapeutie ell grup de familii

Exista 3 aplicatii de baza ale metode1or de grup in terapia de

familie:

Terapia de familie multipl~ (cu grup format din 4 - 6 familii

reunite in sedinte saprnminale de 90 de minute). P.

Laqueur ~i colaboratorii sai introduc acest model pe

principiul rerapiei de grup tradit ionale, incluz ind tehnici

specifice ale grupului de intalnire ~i psihodramatice, El

foloseste exercit ii s tructurate pentru a spori nivelul de

interactiune ~i intensitatea sentimentelor, Familiile

participante la grup sunt folosite drept cotetapeuJi care

s a ajute la confruntarea membrilor alter familii dintr-o

pozit ie mai personala dedt at fi putut terapeutii s-o aibe

(s-o adopte),

Terapia de familie multipla eu impact este un model dezvoltat

de R. MacGregor (1967, University of Texas Medical

Branch din Galveston) ~i colaborarorii sal (Richie,

Serrano, Schuster, McDonald ~i Goolishian), Acest

model j~i propune s a realizeze un impact

multidirectionat asupra mernbrilor famili ilor cu un

adolescent wat in ctizfi (cu tulburari de comportement).

Aceste familii sunt reunite penttu dteva zile la centruI

din Galveston, lntr-o terapie intensiva, asigurata de 0

larga echipa de profesionisti. Membrii echipei au mai

multe inrrevederi in diverse combinati i eu rnernbrii fami-

llilor, pe care le rearanjeaaa inrr-un grup rnai mare de

12 ThRAPII OF. FAMlIJF.

1 l'n cadru! acestuia se revad 0serie de constatari,

ucru. 1 b a," atitudinl il i cancluzii care stau a az

optnll, , '. le. rn.eotului membtilof inclusi in terapie, iar une

comporraf

Y sub forma unordintre aces tea se re ormu eaza .

dari C ::1' chiar dad aceastlii modalitate de lucru,

recoman an. 'i ., .

, ,_ desi nu prea freeventa, nu prea mal estemtenSlva, 'f 1

, t- astazi ea a impuisionat dezvoltarea atarpractlca a . , ,., " .

h' . 'modele ale terapiei de farrulie actuale.

te mCI ~l .

. Modelul experenpalist;

_Modelul sistemic de la Milano.

k Th y) este dezvoitat deModelul terapiei de retea (Networ erap . "

. .' k' C . lyn Attnea"'le. pentru alutora:reaR.oss Speac ~1 arc '.'

A • - S b eaza pe suscitarea ~lfamiliilor aflatc In crJz~L e az , , -

, 1 d . t social a familieiasamblarea iotregil rete e e, ~up,or ..' de

'. ( d·e prieteni vecml), mc1uzand circa 50respecn ve tU . ,

Echipe1e de tera:peu~i sunt obi~nuite s a lucrezepersoane.

in grupuri man. Obiectivele sunt: ,

" modelelor re1aponale distrllctlve;_ "spatgerea . . ,

• mobilizarea sprijin ului penttu no i optiUI 11 (Speack,

Attneave, 1973, Ruevini, 1975).

d < : ' 1 6 faze deSe utilizeazi 0 serie de tehnici e grup T

dt'zvoltare a.procesului terapeutlc; 'tientizareaR : tribalizarea - implldi reCllnoa~terea $1 con$, '

1. .epcoblemei prezente. Incepe cu prima convorbue pnnsunt invitati membrii retelei s a se asamhlt'ze

care. . "1(reuneasdi) ~i continua r= parcutsul tuturor IntrUnl~or"

_ .. ' l' - acti'uarea pozitiilor aflate in conflict ~12. polarizarea - unp lca .~ ,

A ' 1 ..and a conflictelor intergeneta~ona1e,m pnmu .. • , , '

3. Mobilizarea. _ in timpul careia sunt desemnate sarcrnr ~lllllllr

1 \

II HANDA MITROPAN DIAN/I , VASILFl



inaugurate initiative 91eforturi active de ajutorare a

familiei !inta de carre rnembrii intcresap ai retelei.

4. Deptesia retelei, care pare s a se insraleze in mod regular,

dupa declansarea cntuziasrnului generaJ aJ tuturor ,

5. intiieruperea ~i epuizarea ~ dod cforturile din etapa

rnobjJizarii Incep s a se dirninueze,

6, Exaltarea, care se resuscitil dupa ficcare intalnire in timp ce

membrii familiei traverseaza starr de speranja ~j usurare.

Exaltarea creste In retea dupa fiecare lntalnire reu~jta.

DesIa~urareaterapiei inretea

Tcrapeuri] se 111talnese ell .rojeaua In sedinte de 2~4 ore, in

mod .specific, de 3-6 ori, Tehnicilc de i'ntampinare utilizate

constau in stirnularea conracrelor sponrane afective (strangeti dernaini cateva minute in sir, vorbit cu voce tate, saltar, leganar, to

pait, toate manifcstarile verbale ~inonverbale care creeaza a e/ibe-

rare de tensiune ~i0 senzatie de coeziune in retea).

Faza de polarizare incepe cand liderul terapeut ideatiiics ~i

ectivceze punctele de vedete conflictuale din retea, Acesrca pot fi

dramatizate prin aranjarea mernbrilor retelei in cercuri concentri-

ce ~iinvitarea Jar in a-~i corifrunta opiniile p i diferenfelc dintre ei ,

Tteptat, confruntarea evolueaza spre cotapromis ~j sintezii,

sub directa coordonare (moderare) a terapeutilor,in timpul fazei de mabilizare sum prezenrate sarcinile, iar

subgtupuri de membri activi §i implicati sunt rugate • Ie: tuiasca

plenuti de dezvoltere a ptoblemelor concrete ale familici-rinta.

As tfeI , de exemplu, daca pacientul identificat are nevo! de 0

slujba, poate fl. format un cotnitet care sa ajute in 3.C st S '115; da.d

un cupJu de piil :inri tined Slim blocap la dornicil iu Inrr-un confl ict

1 4TF.ltI\PII DI\ FAM1LiF.

·1 1 up din retea poate fiJl,ac de cine va supravcghea COpl u ,un gr. • ilului

u 'at s a dezvolte resurse de supraveghere .te~p~rara ~ cop ,

krlndu-i astfel cuplului posibilitatea de ~ !e~l ~Ill ~asa. '1 reid

Dupa ce entuziasmul initial se epmzeaza, glllpUtl e rev

, . d v ·re pe masura eeI adcsea intr-a stare de-eplllzare:;l .ezemsg: , • d

( brii alizeaza c a t de ascunse sunt anumite probleme ~t c,at e

n 1 m rn re 1 I _ doua P rocedee de depasire adilicil este sa le rezo ve. ata

hllpasul~i: . 1 . tetele L a care s-a instalat 0Ruevini (1975) descrie cazu unei " •

d depresie, famjIia-problema simtindu-se 10perioada . eAt

aceasra situesie izolata §1 abaDdonata de. retea, .. eeds

.' d ea unut exercusa e' Cost depa~it pnn Intra ucer ,.Impas a l' ,. . .', 'i" Mernbrii

erect cathartic - "ceremODla morp .orup ell H. . .

b . , ~iehida oehii ~i s a se tmagtnezefamiliei au fost rugap sa n .. . w _ _

, fosi p' 53.-<:1 Impatta~eascaP· Membrij retelei auost .ruga,. ..

mOt . .. . d puterile ~1. 1 despre membrii familiei, espresennmcnte e d .. d • seamna fiecare mtteIabiciunile acestora ~I espre ce In

s. .' f:amilie "1 pentru prieteni, rude (retea) .el pentru propna,. _ _

. rodus 0 descitcsre aAcest procedeu dremeterspeutsc a p .

, •. pozitive) preeum ~1arimentelor (atat negative, cat ~J , .'

sen . ." ce a reu~Jtf trarilor legate de aqiunile de sprl Jln, ceearus .

~ .ridice" rereaua din starea de depresie.sa" , k .

• d - ta dispetseiee §i epuizarea retele/, Speac ~1Pcntru a in epar "1

A e (1973) utilizeaza acpunea, ill 10co1 emotu or

rtneav • 1 dintre(folosite In proeedeul anterior), Astfel,. in ~nu ..

,. au stabilit doua gwpuri de pneteru eu sarcrnieazun, s-

eomple.mentare: . '

" . . s a sup·ravegheze pacientul-• unul din grupurl urma

adolescent care folosea droguri ;

, U ranjeze loeurile astfel in fit• celalalt grup incerca sa ara

I11,\NIJ/l. IvllTROPAN



pacienrul sa se poara muta din casa patinplor sai.

. Faza de in~terupere se realizeaza eind energiile disponibile

~n t~tea s.u~t eliberate ~i orientate de catre abordarea. hotarata,

directa, actrva a problemelor. Sesiunile rejelei produc deseori ceea

ce autoarele au numit "efectuf de rctcs" - un sentiment eufori d. c e

cone~tare ~l satisfaq:ie in grup legat de rezolvarea unor probleme

consIderate altadata drept cople<:itoare 0d t-'. v • _ y.. a a ce re~eaua a fost

r~aliz~t:. on de care on esre nevoie, erista in to t de « u n a cineva care

sa=: (s a cheme) ji cineva care s1 oterc (sa rasp l Inda), ceea ce

~re.eazanu numai 0 coeziune intrarejes ell valenta terapeutic.supor_Ova penttu fam iliil .

e membre, dar ~l un benefic sentimenr d ', ·.e seeun-tate emolJonala ~ide solidaritate.,

Alte tehnici ~iptocedee terapeutice

comunicationale aplicate familieiin terapia de familie axata pe comunicare, tehnicile ~j

procedeele strategice au fost de cele mai multe . deriv, d i n '. -- on envateparadigma teorerica.

P~cedeu11ui Watzlawick (1966) - se bazeaza pe strucrura-

r~a unui ghid de 5 sarcini pentru familia-problema, care este soli-

~Jtata ..s a p~r~urgi ~is a completeze ghidul-interviu in prezenjs

tntregu familii, Aceste solicitui sunt:

• Sa decida fmpreuna pr inc ipe le ie lor proble~e de famiJie;

• Sa planifice 0"iejire" (un program comun in afara casei);

• Parinpi s a discute despre cum s-su cunoscut' I• Sa discute cu totii despre i't1Jdesun'Je unui proverb;

• Sa i de n ti ii c e g r e< :d i ie fi ' W • ,

¥ ·lecarW8 ) < ; 1 sa-§i ssume fiecate vtn«propr ie .

16

in timp ce familia lucreaza la aceste sarcini, terapeutul din

aHiturata observa printr-o oglinda unidirectionala fixata in

rete modelele de cornuaicare, metodele de formulate a

liziilor ~i fenomenul .sapului ispasitor", Desi a fost util pentru

etarea familiei, interviul strncturat nua d ..~tigat 0 larga aeeep-

ca instrument clinic.Tehnicile de cornunicare s-au structurat progresiv in 3

IH1de sttategice pornind de la intelegerea din ce in ce mai clara

modului In care familiile se dovedesc rezistente la schimbare:

Strategia axata pe invatarea segulilot comunicarii clare;

• Strategia axata pe ensliz« ~j iaterptctxtes rnodelelor cornuni-

cationale;

• Strategia axata pe msnipulexee interactiunilor printr-o varie-

tate de manevre,

Daca la inceput rerapeutii cornunicarii au incercat sa con-

ng familiile s a accepte respcnsabilitatea reciproca, identificand

icntul ca problema a tuturor, ulterior, izbindu-se de rezistenta

iliei la schimbare, terapeuti i au solicitat familii le sa-~i autode-

asdi problema. Dupa ce initial au bresat, printr-o serie de

marci privind scopul intdlnirii, ei au rugat pe fiecare rnembru al

mlliei, pe rand, sa-~i puna in discutie problemele, I n tot acest

IllP, terapeuti i au ascuItat concentrandu-se mai curand pe praee·

til de comunicare decat pe continutul comunicat, Ei erau mai

rulr lnteresati de cine si cum se cornunica, dedt de ce se cornuni-

Daca cineva se exprima intr-un mod confuz, terapeutul evi-

I nria acest lucru si insists ca mernbrii familiei s a respecte anu-

t IIle reguli de cornunicar-. clara, Clarifiearea mesajului se face prin

IIIImularea de intrebari fi accst procedeu imprima familiei eateva

tlpcre de baza pentru vorbirea clara.

Virginia Sane (1964) preciza urmatoarele reguli:

17



I/

III

I II I

• Fiecare trebule s a vorbeescs lepersoeru fnta"i(sa vorbeascii in

nume.Ie lui), referitor Lace crede § i ce simte. Exemplu.

Sotul: Intotdeauna noua ne-au placut prictcoii Losnci.

Terspeutul: A~ prefera sa vorbitj dosr in tuuncle dumneavoastra.

Mai tdrziu sotie dU1illleavoastrii pozte spun« cecrede, .

Sotul: De; dar aoi am Iost de acord in to tde auna asupra

acestor lucruri ...

Terepeutul: Se poate. Dar dumneavoastrii ~tip eel mei bine ce

simpp' ;> i ce gandiji dumncavoastrii. Yorbiti 1n

numeie dumneavoastra ;> i 15sap'-o pe dumne.aei s a

vorbeesca in numele stiu.

• Fiecere ttebuie s a formuleze afirmapi personafe (ale Eu-lui] in

~egatura cu probleme p etsoae le. Opiniile §i

Ju~ec.a!~~Cde valcare nu trebuie sa tread drepr

pnnclpll generale, A avca opinii este un pas necesar

p~ntru a discuta intr-un mod care sa permit?i

dlferenJe legitime de opinie si chiar rnai mult

posibilitatea de a-Ii schimba opiniile, '

Exemplu:

Sotis: Osmcnii n-ar txebui sa-;>iase COP)jj acasa d.nd ies 1aplimbete. .

Tcrapeutul: inteleg c a , ra place sa luaJi §i copiii cind ie~iti pe

afara, impreunii cu sotul ...

Sofia; Desjgur, nu face fa Iel toatii lumes?

SOJu1 : Mie tiu-mi place. A" prciers sa~esim d .,.. y a r n01 d01~

maC8r din cand i'n cind.

• Fiecsre ~tebuje s a se edresez« §i s a vorbeascif ditcct; nu pe

ocolite, unul altuia~i unul desp te altul, Ac cm sN I r eg ul a

exdude ignorarea sau descalificarea vr unuia dinrre

18' [F .RA PI[ DTt l 'I \l \' ll J. J E

membrii familiei ~i impiedica stabilirea de eo alipi

destructive. Exernplu:

/\dolescentul: Mama intotdeauna trebuie s a alba dreptate. Nu-i

asa, tata?

Terapeutul: As.trebui sa-i spui ei asta.

Adaleseentul I-am spus, dar nu rn a asculta.

Terapeutul: Mai spune-i a data, acurn, aiei.

dolescentul: (carre terapcut) Oh, bine.

(catre mama) Uneori am sentimentul dL ..

(se reintoarce spre rerapeut) Care este folosul?

La ce bun sa-i spun?

ll:rapeutu1: Vild c a t de greu ip este ~ibinuiesc de-si cam decis

c a nu are tost s a incerci sa. votbesti ell mama ra ,

dad ea nu are de g an d sa te ssculte. Dar sici, sper

ca top' sa invajim sa vorbim msi direct um i cu eltii,

a~a indt nimeai s a nu renunte s a -~ i s pun a p a re r ea .

Se remarca din clialogul de mai sus c a adesea este dificil sa-i

IIvc~ipe oa.rneni s a comunice clar, doar spunandu-le cum s-o facio

Dcsigur Insa, motivul pentru care 0 abordare directa a persistat in

trutarea familiei a fast acela c a , insistand suficient, rnajoritatea per-

nnnelor vor urma arrumite directii terapeutice, eel putin pentru

moment, Datorits marii rezistente la schirnbare a farniliei, adesea

11I)ul comportament dureaza numai atar cat terapeutul se afla

II010. Din acest punct de vedere, Virginia Satir a actionat ca eel

III.d transparent si autoi"itar rerapeut, Jay Haley ca eel rnai putin

11 .isparent ~i autoritar, in vreme ce Don Jackson s-a situat pe 0

IH 'zipe intermediadi.

JI)



PITOLUL III

TERAPIA DE FAWLIE

DE TIP EXPERIENPAL

Ramura experientiala a terapiei de familie se dezvolta in

psihologiei umaniste a anilor 1960, preluand din terapiile

uluale urnaniste principiul "experientei, aid .~i acum",

Calitatea experienrei tdite este criteriul sanatap_i psihice ~i

. ul interventiei terapeutice. Terapeutii experientiali de

II, considera di exprimarea sentimenrelor ~i senzati ilor este

I

extinderii experientei si sensul implinirii personale familiale.Terapia experientiala de familie s-a bucurat de cea mai mare

laritate in etapa "de tinerete" a domeniului terapiei de fami-

atunci cand terapeutii vorbeau de schimberes in sistem, dar

Iumutau tehnici din rerapiile individuale ~ide gmp. Astfd, ei

preluat sernnificariv de la gestaltterapie ~i de la gruputile de

rure, Alte tehnic.i expresive cum at fi "scuJptura ~i desenul

« au valorificat influentelc tehnice din artterapie ~i

idrama,

Din cauza utilizarii tehnicilor expresive nu foarte multipeuti au putut sa abordeze terapia de familie experientiala, ci

I' aceia care au abordat conceptele )) i meta dele sisternice, cum

I" Carl.Whitaker, Peggy Papp, Virginia Satir, Walter Kempler,

IKUst Napier, David Keith, Leslie Greenberg, Susan Johnson,

red ~iBunny Duhl, Ace~tia ~ialtii au introdus 0 serie de tehnlci



I II

expeden

lia1e de farnilie pe care orice terapeut Je poate vaJorifica.

. Li~erii acestei orientari raman Car! Whitaker ~j Vtrginia

S~:U-.Pr~mul este deea.nul terapiei de farnilie expcricnr ialct el incu-

rala~~~-l pe membtii familiei sa fie ei in~i~i. ScHul s li de viata(a

copila~t Ia 0 ferma izolata din Raymondville _ New York) l-a

~ete[m~at sa devina 0persoana neconventionaJll, dc~i Vrbabil di

lzo1a~ear-a fac.ilita~initial 0 anume timiditate ~j tdstcfe. Dupa ce a

t~r~a.t coleglul din Syracuse ~iMedieina (cu specil1litat a Obstre-

nc a ~1gmecologie), a devenir psihiatru ~j a fosc fas in t d e m e nta -

1~1APsihoti~ilo~.El ~ 1nvatat din experienJa sa clinic.. sll asculre ~i

sa ,mteleaga gandurde bizare ale aceseor pacienr], idcntificind ~i

"gandurile umane" pe care normalii nu Ie dezvlllui .

Carl ~itaker a format Clinica Psihiatriclt Ait"mta (1953), in

cadrul careia a orgaoizat un grup creativ §iprodu.ctiv, lmpreuna eu

T~Malo~e, J. Warkentin ~iR. Fdder. Psihoterapla C pcl"ientiala s-a

nascut ~n aceasta grupare (1955-1965). Ulterior, grupuJ se latgc§-

te ell al p colabotatori: August Napier ~iD. Keith din Atlanta ~i

New York (Syracuse). Pan a L a retragerea sa, In 1980, Whitaker a

c~ato~it ~u1t, dspandindu-~j experienta ~i imparl~~illuu_~i Con-vingerile ~1munca.

o alta figura charismatiea a terapiei expetienti111. d famiJie

este Virginia Satir, Ea a fosr unul dintre membdj bjne~cunoscu-

.tului gru~ MRJ - Palo Alto. Ca asistenr social, Virgin1a Satir a

incepur sa luereze ell famiIiile in 1951 (ca practician), iar in 1955

a fosr invitata sa sus!1nii un training pentru rezidentii de la Illinois

State Psyc~atrie In~ritute (aiel l-a avut ca student pe Ivan

~os~o~anYI-Nagy). In 1959, Virginia Satir se allitud[ MRI (13in-

'?tapa ! . U I D~~ J~ck~s~n).Ea devine primul director al progt:amului

~l ramane arci pana 10 1966, dnd ajunge director :11Insthutului

Esalen din Big Sur, California (Centru de gestaltterapic). AbiIita-

42

TF:RAI'JJ OR f'i\ l\11I..JE

tea ei strategica deosebita, invenrivitatea, tehniea experientiala,'

sensibilitatea si forta ei afectiva au transformat-o Intr-o "legenda"

a terapiei de familie fund considerata cea mai celebra terapeuta

umanista de orientare experientiala si de tradijie comunicationala

~iunul dintre inovatorii terapiei farnilisle. Dupa 1970, recunoaste-

rea ei a intrat intr-un oarecare declin, nemeritat, mai ales ca urrna-

re a disputei ell Salvador Minuchin. Acesta sustinea c a ar fi mai

putin impottante iubirea, caldura ~icredinta In tratarea familiilor,

ci mai curand stiinta "repararii" rupturilor farniliale, Virginia Sari!

a continuat sa creada in puterea vindecatoare a iubirii ~i in

"salvarea" umaniratii prin terapia de familie. Pe masura ce

Minuchin se impunea tot mal mult illd.mpul terapiei de familie,

Virginia Satir SM a retras ~ia devenit purratoare de cuvant a unei

abordari spirituale (evanghelice), A murit In 1988,

Waltet Kempler este un alt mare terapeut californian de

familie, de model experiential, care a preluat multe tehnici din te-

tapia gestalt ~idin terapiile emotive in lncrul CLl familiile. El des-

erie procedee folosite uzual in grupur.ile de lntalnire ~irerapiile in-

dividuale existential-urnaniste, ce dernonstreaza r:ldkinile terapiei

de famllie experientiale.

Fred ~iBunny Duhl, directori - adjuncti Ja Boston Family

Institute, au inrrcdus un mare numar de tehnici expresive in tera-

pia de familie experientiala, Ei folosesc semnificatiile nouverbsle

ale cornunicarii, cum ar fl spapalizarea ~isculpture (Duhl, Kantor

~iDuhl, 1973), ca ~j jowl de tol ~ ..papu~ile (marionetele) famili-

• lee . (Duhl ~iDuhl, 1981). Ei denurnesc aceasta abordare "te.rapie

farniliala integrativa", definind un amalgam de elemente aparti-

n a n d unor surse nurneroase, incluzand: psihodrama, psihoterapia

cxperientiala, psihologia cognitiva, terapia familiala structural! ,i

psihoterapia comportamentala,

Inl.ANDA MITRO[,AN DIANA VASILE



Alaturi de Fred Duhl, cofondator al Institutulni Famil ia din

Boston (1969) este si David Kantor, care imprumuta din formatia

de psihodramaterapeur si introduce abordarea "famiJiei ca teetru"

- merafora de baza in terapia de familie. (Kan tor ~iLehr, 1975).

Printre cele mai tecente abordari experienjiale ale rerapiei

de farnilie se afla terapia de ouplu focalizata emolionali (emotion-

focused couples therapy), inrrodusa de Leslie Greenberg si Susan

Johnson ?i fundarnentata pe principii le lui Fritz Pearls, Virginia

Satir ~iGrupul .MRI (Greenberg ~iJ ohm on, 1985, 1986, 1988).

in ceea ce ne priveste, noi lnsine am preluat ~iImbogatit 0

serie de tehnici si metode din cadrul acestei orientari in lucrul te-

rapeutic cu copii ?i farnilii, validandu-Ie efectele pozitive Qncadrul

Centrului de Dezvoltare Personala, Consi liere ~i Psihorerapie

Experienjiala din Bucuresti, vezi Revista de Psihoterapie

Experientiala, Nr. 1 - 13, 1997 - 2001).

Toti acesti autori au drept caracter is tici in terapia de farnilie:

spon tsneite tea, creiuivitstee ~i asumarea tiscului. in timp ce t~i

Jmparta~esc libertatea, individualitatea ~j implinirea personala,

experientialistii sunt mai curand practici , dedi t teoretici (relat iv

ateoretici) . Scopul utilizar ii diversitaj ii tehnice este s a "desehidii«

individualitatile propriilor experiente ~j s a "dezghe~e" interactiu-

nile lor familiaIe.

Capatand a mare popularitate in anii '60, abordarile

experientiale au fast t reptat inlocui te de noi dezvolrar] - rerapii le

orientate sistematico Altsdara, exprimarea sentimcntelor ocupa un

loc central in terapiile psihologice. Astazi, locul principal este de-

~inut de comportament ~icognitie. Psihoterapeutii au descoperit

damenii mai ales gandesc §i actioneaza. Aceasra nu inseamna

lnsa c a trebuie sll . ignoram experienta emolionaIa~ care este un

concept de bazl!.in terapia de Familie experientiala,

44 TF.RAPl! DE PMIILIF.

Scopurile terapiei experi~ntia1ede fa~~- 1 terapiei exp erien~iale de familie este

Scopol declarat a

.. si nu stabilitatea. _ .(re~terea ~ . d tarea socials ~l 1tlunca sunt

Eliberarea de Slmptome, a ap _. .. dar secundare in raport cu crcstctce tnte-

r<1nsiderate importante, I' intre experienta inte:doara ~i

'.~ .' sonaJe (congruen~a .Wlta.11 1 per . ) 0 rnai mare libertate de oppune,. roa1

tamentul exteriot ,lompor d ~ - rnai mare extindere a. experieDtei (Malone,pupnii depen enta:1 o. . 1 .WI· ker Warkentm ~l Felder, 196 ) . ., A •

lit!.. , . d cu care se prezinta familia 10tetapleS l-mptomele ureroase .. . al~

• . . bl . a re a este. - .. de intrare 10 teraple, pro em

sunt doar "bllete . .. . lonaHl. (Whitaker ~1Keirb, 1981).

~terilitatea emot , . . brii familiei (fiecare in parte)ObiectivuJ teraptel este ca mem . . ~ A ~.v

. '" .' j le nevoile ~ sentimenteie lot ~1 sa le Imparta-s a deV1na senslbil. . f ili 1 9 . se poate

c i l i " I· acest mod urutatea arru a~. cadrul laID el. n ,$easca 111 • .' tentica mai degraba decat pe repre-

haza pe 0 interacpune Vie ;1au ,

siune ~j autonegape.

_ _ . tan metodologice in rerapia experientiala.EXlsta doua otten·

de &mille: .'. pt a indivi-. minanta de concentrate ~l orlentare asu . .

• tend1O~ad~ . . 1 traite in familie (in contacte1e in-

.~O! ~1exper1en~e1 or . . .... .. al

)'. ult de c a t asupra orgaruzlirll famili e .

terpersonale ,mal m ~ bili.d ~in acest sens ca responsa 1 -

Kempler (1981) conSI era . . . f " > . i. . 1 a a terapeutului este "fa~a de oamem, a~

tatea prmclpa . .- . dar'. di id A1ncadrul unei famll.il, ~1 doar secunde £ieca:re In VI. -

. . ~ T {( (p 27)fara de organizatJa numtl:ll fanu re . . . .t u1 familial , mal mult

_ dorni ta asupta sisteIIl U1• onentarea omman .. d' izilor Cre~terea" - ca seop terapuUt

ded.t asupra 1.0 lV· • "

lOT..i\NDA lVtrrROfANDIANA VASILE



- se refers aici Ia •. 1 '". . - "ca~tJgu mteraqional al sistemului

familial, la evolcjia fntregii familii ea organi . A. ~ • n12al1e. ceasta

tendinta apare In terapia 1 j C WI - k. U • nra er, D. Keith ;> i G.

Napier,

Ceea ee au in com t .. .. . un erapeupi experlentiali de familie eu

alp terapeup de rradijie existen~ial-umanista este credinta ~drumu1 sp e " ". . t ca

. .. r sa~atatea emoponala este acela aJ dezvaluirii §i des-copenrn unor aiveluri tot mai proiunde d .lId " . e experJen¢ - potenj:ia-.u e autOlmpbrure zavorat Inlaunmi] tuturor N'a:W inl" J • urnai ceea ce se. a auntru nostru contea:.:a.

. Seopurile terapiei de farnilie enuntate de Vir " S .Jnclud 3 hi b " " ~ . girua ant

. sc m arr tn sisternul familiei (1972, p. 120):

1. Fiecere membra sl familiei sa dev1na in stare de a relata

c~ng_ruent, compiet ~1onesr cees ce vede fi eade, simte

91 gande§te despre el insw;i S1 cella/Ii •celorlsl . C . .. , inprezenJa

. p. u.alte cuvtate, fiecare trebuie sa fie e/ insuji10 prezenJB sil« adresa celorlslti;

2. Piecsre persoanii din Smilie trebuie sii i se edresese fi sa se

rapotteze la ea in te .. ......." rmenn UL11Clt;apJ sale, a~a ineat

deCJZll!e Sa se. p r ; a . t a Iua mei eutand prin explorare ji

negoClere, deeat in tetmeni de putere;

3. E "":". ~a ~feren~ele intre pessosne sa fie con;;tientizate

tn familie $1 Iolosite peatru crestere,

Clod merodele expetj'al 1i"''. '. enfl e se ap ca onentat spre fa.miL

ea ststem ;> J nu spre inciivizi asamblati tntamplat •. icIi . raJ. r. or intr-un grup~ 1. ,sco~uJ.= r individuale fuzioneaz;I cu seopul rea/izariiunei putermee coeZJutlJ (unitap) Ismilisl«

. Practica lui Carl Whitaker intruchipeaza intr 0 . • _ ,di tA· . ~ mamcra lQe~. acest scop dual. Potdvit conceppei lui, cresterea personaJa

46

TF:MPIJ OF. I 'AMJl. IF.

necesita integrarea familiala ~iviceversa.

Simtul apartenentei 1a familie ~j Iibertatea individuala se

interconditioneaza, "merg m a n a in , m a n a " . Astfd, adeseori este

necesar sa se realizeze 0 mai mare apropiere intre parin? din

punct de vedere emotional, pentru a facilita plecarea copiilor de

acasa ("desprinderea de euib"), intrucat multi copii nu 0pot face

dad nu simt c a p 1i ri nr ii lor pot fi fericiti ~j fara c r. Dob:indireaautonorniei personale presupune, asadar, satisfacerea nevoii de

apartenenta, unitate ~i echilibru emotional, familial.

Pe 1inga scopul general al cresterii cxeuivicitii familiei si a

fiecarui rnembru al sau, terapeutii experientiali incearca, de ~seme-

nea, sa ajute fiecare familie sa-~i tezolvc propriile problema perti-

culsrc, ,)ucrandC< asupra aeestora. Dar aceasta "mundi" este reali-

zata eu 0 minima conceptualizare sistematica ad planificare

(anticipare). De fapt, multe dintre scopuri pot fi inconstiente in

ampul terapiei ~ipot fi constientizate numai printr-o retrospecti-v a (Napier, 1977).

Terapia experientiala include clemente rationale fi non-ran-

onale, Primele sunt necesare pentru a promova coosticntiseree ~j

intdegerea, celelalte pentru a creste spontsneitetee ~isincesituce.

Expe.rimentarea constienra a potentialurilor interne

(aspecte, fantezii , impulsuri) l i priveaza pe oameni de influentele

lor patogene ~i Ie elibereaza forta de v~ata.Rezultatul acestei cres-

ted a con~tienti:zarii este 0 teintegtst« a piirplor tcptimute san de-

p os cd ete a le s ia elu i.Cei rnai multi experientialisti accentueaza ia.tura .afecriva a

naturii umane:

• crcetivitatee;

• sponteneitetee;

• abilitatea de a se juca .

IOJ..i\NDA MITROPAN DIANA V A St LE 17



Whitaker proclama "nehunii le, nonrationalul, experi rnenta-

rea creativa ~i functionalitatea" drept adevaratul scop al terapiei.

Daca vom deveni cu noi insine, pentru noi insine rnai jllcau~i, mai

"t rasni~i", c.rede el, farnili ile se vor deschide spre emotional itate,

spontaneitate, d.ldura, culegand roadele acestora,

Whitaker pune accentul pe valosrea experjentel~ ."de dragul

ei insasi", intreaga terapie fiind un proces de extiadetc a experien-rei, care. conduce, in conceptia lui, catre crestcte. Noua experienta

tditii de familie in timpul terapiei se considers c a rupe con£luen-

~ele subrerane, distruge expectatiile rigide § i deblocheaza consti-

entizarea - toate aces tea favorizand individ[1apa (Kaplan ~

Kaplan, 1978).

A lp autori l~i propun ca scopuri terapeutice cresrerea simtu-

lui cotnpetentei, a starii de bine §i eutoepreclcsii (P. ~iB. Duhl,

1981). Preluand ideea Virginiei Satir conform careia principalele

probleme ~j cauze ale nefericir ii tuturor famili ilor sunt subapreci-erea de sine §i comunicarea distructiva, ei considera drept cheia

terapiei prof!1ovarea unui comportament Bexibil, ca urmare a

cresterii constiintei de sine si de ceilalti, Extinder'a, experientei de

auto ~i interconstientizare paate astfel s a limiteze ~i si mlocuiascii

obisnuintele ~iautornatismele stereotipc cu comportamente rno-

diticetc, creative. Deoareceacestea au consecinte directe :in viata

de familie, Duhl deiineste scopusile terapiei In colebotsre eL I

peciesuii.

Cei mal multi terapeuti ai familiei susjin ca 0 sensibilltatesporita §i 0mai buna maturizare a indivizilor servesc scopul rnai

general al tezapiei de farnilie - uuensliiceres funcponalit:api fami-

lid.

Astfe1, maturizarea individuals este relationata explicit cu

maturizarea familialii. Unli terapeuti se axeaza mai mult pe matu-

48 TERhPII DE I'll.i\fiUF.

rizarea relatiilor, actionand implicit la nivelul familiei ca sistem,

altii se situeaza pe pozitii simetrice, ocupandu-se mai curand de

indivizi pentru a promava schirnbari in sistem,

Duhl (1981) considera di "nDua ~ireinnoira integrate" sunt

exper imentate In cadrul ~j intre mcrnbrii familiei - ca scopuri reci-

proc stimulative in tratarnenr.

Se ptesupune c a farniliile ajung In tratament pentru di suntincapabi le s1 fie dcschise, ~ide aceea incapabile de individuatie

(Whitaker, 1976). Ajutindu-i pe rnernbrii famiJiei sa-~i rccapete

propriul lor potential de experimentare, se crede di ei sunt ajutati

sa-~i recistige capacitatea de a se ingriji unul de celalalt,

Tehnici ~imodalitati de lUCID

ale terapiei experienliale

Clinicienii expcrieritiali folosesc tehnici educative si fortapropriei lor persorialitati de a crca lntilniri terapeutice, regresie ;? i

deconspirarca intirnitatii. Vitaliratea fndlnirii este altceva. Aceasta

putere deplina a expericntei personale este corisiderata de aiuto~

In stabili rea unei relatii de arent ie ?l sprijin de la om la om lnrre ? 1

pentru top membrii familici. August Napier (1978) considera di

riscurile de a fi in familie atfit "separap, divergenp ~,iuriosi", c a t

;; i "mai inchisi" ~i mai intimi sunt provocatoare de schimbare ..inrerapia de farnilie cxperientiala. esprimeree sentimentelor ~1 a

expcrientei inti me sunt crucialc, anxietarea este stimulate ~itraita:Aceasca pentru cfI s-a observar di exprimarea furie i ~ia supaditll

este lntotdeauna urmata de 0mai mare intimitate ;; i caldura, spre

deoscbite de cazul in care acestea sunt reprimate. Reprimarea lor

Ii impiedidi pe oameni s{qi dezvolte iubirea unii fata de al~ii .

Terapeutii experieritiali sunt, altcrnativ, provoce.tivi ~j calzi-suj or

----------=-------------~==-I'Il(lLA~Di\ MITR.OI'A:': DIM,,\ VASILE



': in acest mod, ci ajuta farniliile sa indrazneasca sa-~i asumc

r~scul de a fi mai anxinsj, eel purin ternporar. Aceasta le permite

sa dezvolte pattern-uri protective, defensive ~i sa se deschida In

mod real unii fap'i de altii,

. indlnirea. existenfiala esre consicie,rata drept FOlJaesenJialii

in pro~~su: ~slhotcrapeutic (Kempler, 1973, Whitaker, 1976),

Aceasta lntalrure se cuvine s a fie redproca - tcrapeurul trebuie s afie 0 ;-' .

. persoana genulni 'i , C:Ue cara.hzea7. i i scnimbarea, folosindu-se

de impactul sau personaJ asupra familiei ,

. P~~tru V . Satit, demOflstrarea grijii .~Jacceptarij a fost chcis

aJuro~r1J persoa.n~lorJ dinco!o de frica, deschiziindu-i fata de

propna lor expcnen{a ~j unii f a r a de altii Ast~ 1 t ,.• . •.• _ . l'" . re, erapeupi

exper~enpali lncearca sa ajure familia, sa-i Inteleaga mai profound

e~perJenteJe personaJe, dotin~eIe ~ifricile. Ei SUnt pionierii tehni-

cilor comunicif.u'i spotitnne as' I . ., entlmente or deplia« (anXJetate fu-

rre, ,sUPiir~e. plictiseala, bucurie etc.). Acesn terapeup (in sp~ciaJ

Whitaker ~l colaboratorii sai de la Atlanta Psychiatr;c C l i o ic) d' ~ .' mc a e-

Sea se ~arufesta In terapie impulsivi, adorm sau i~ima.tturisesc vi-sele, Kempler sus~lnc W ' '

r- ca a-n exprrrns d l' •. ")- , ep In tntreagapersonalitate ca terape t' I .w '. ' U In actu terapeunc cn:eazii acea atmosfe-

ra ~ncura!atoare pentru ca tori membrii familie: si' i-§iexprime c a tmal deplin sau total personalitarile" Pri t

J . 'p " n I-O extrema autodezva_~lre sunt provocate Stan de maxima deschidete familii) ' 'ctimpul KId'" Of. u

, emp. er evine mal curaod autojnd I, d', D u gen tecat provoca-trv, e exemplu el spun' D ¥ ••

" . e: "aca terapeutulUl 1 sc face foam dci ar p t ~r e, c, u es spune; 1VJJ-eioeme, Sbcr eif.pot Ii. ' • _• « ,r ace sst» pana fa

pra.nz . (Kempler, 1973] p., 37).

Prin credin ta s d fiJ a e a 1 a pcrsoeos reala-a d hi ¥

'- " , escrnsa, onesta~1 Spontana, terapeurul ii 1nvata pe rnembrii f: m il' . , .. fi " ,.A a ret 8.,. re la felceasta presupune c· . . l' - ,

, a relapeutu exp'crJ"''' 'p'aJ isi x I' ~. ')'1. asutna IO ul de

50

TERAPII OF. r ilMJf. .IF.

iuodc], nu numai sanatos si rnarur, dar ~i de persoana ale carei

rustincte sunt demne de incredere in sine, ca barornetru valid in

I.tport eu care mernbrii familiei se pot evalua pc ei .in~i~i,

Potrivit lui W. Kempler (1968), in terapia de familie expet-

u,n!ia1li ;,flU existfi tchnlci, ci dost persoeae" (cazuri individuale).

Aceasta formula sintetizeaza dar accentul pe care experientialist ii

" pun pe pllterea creativii a personalitapJ terspeutulul. Nu contea-

/: atat de mult ceca ce fac terapeutii, c a t ~i ceea ce sunt ei, ce re-

prezinta ei. Daca terapcutul este rigid si sever, tratamentul pare sa

IIC prea glacial §i profesional pentru a putea genera clunetul erno-

ttoasl Intens, absolut necesar In marurizarea emotionala, Pe de

,llra>parte, dad terapeutul este 0 persoana vitala, constienta si sen-

sibila, el (orl ea) va fi capabil(a) sa trezeasca aceste potential itat i in

f.mille. Cad Whitaker Imbratiseaza ~i el aceasta pozitie, fiind el

insusi exernplul paradigmatic al texspeutului spontan ~icrestiv, Cu

alte cuvinte, terapeutii care doresc s a stimuleze deschidere ~l au-

icnticitate in comportarnentul pacientilor trebuie sa fie ei in~i?i

deschisi ~iautentici . Torusi, terapeuti i, oricine at fi ei, trebuie s a

faea ceva. Si, chiar dad ceea ce fac nu este intotdeauna structurat

la un inait nivel sau planifi.cat eu grija, poate fi eu toate aces t ea

dcschis.

in realitate, terapeutii experientialisti rind s a fad 0multime

de lucruri, sunt foarte «ctivi, iar UM folosesc un nutnii: mare de

tebaici blo« stsuctutste (inclusiv Kempler).

Dupa modul in care utilizeaza tehnicile, terapeutii

experientialisti se grupeaza in doua:

1. Tehnici structurate, Terapeutii angajeaza familia in activitiip

.bine sttuctutetc ca: sculpture de Iemilie ~i coregrafia

(dans) eu scop de stimulate a intensitati i trairilor afective

pe parcursul sedintelcr terapeutice. Se utilizeaza, de as

[OLANDA Ml " [R , () E 'AN Dli1.Nl\ V ASTLE



menea, tehnici lroptumutate din dramaterapie ji arttera-

pie (desenul famiIiei, modelaj etc.). $edintele se structu-

reaza in accsr caz pe una sau doua tehnici de baza, care

antreneazii familia intr-o activitate corouna ce prilejuie~te

deblocarea afectivi t a !ii, spontaneitatii ~i comunicani

autentice, Membrii farniliei surrt activ ghida!i de terapeur

in a-~j con~tientiza propriile trairi, imaginile de sine §i

percepjiile rcdproce, gandUlile ~i atitudinile nemarruri ,

site pe care Ie au unii fa~a de altli. Sunt utilizate si 0serie

de exercitii de comunicare in scopul clarificani sentimen,

telor proprii, Indepartarii persoanelor de la lamenrajn in

legatura eu trecutul, prin cxperimentarea verbals ~i

nonverbala "aici $1 acum" a gasirii de solujii chlat de

catre membrii familiei. Virginia Satlr a excelar in crearea

de astfel de esercisi! de comunicare ~i expresie clarifica-

toare, fiind ea lnsa~i un terapeut cu 0 abilitare deosebita.

de comun1care clara, spontaneitate ~iautodezvaluire per-

sonala, Ea a avur 0personalitate viguroasa, dinamicii §i

iubitoare, angaj:indu-~i clienji i de Ia prima ~edinta in mod

autoritar, dar suportiv, spri jinind fieeare membru al farni-

liei in a-si creste autoaprecierea, autorespectul ~icapaci-

tztea de a-ji evidenjia interuiile pozltive. A.stfel, conots;

pile pozitive in comunicare au devenit un indicator

strategic, eu rnulr timp lnainre de a se fi dezvoltar orien-

tarea strategica in terapia de familie. Virginia Satir a de-

monstrat prin terapia sa cum pot fi "indilzj~". Induio§ati

~j cum pot deveni mulr mai afectivi mernbrii familiei uniicu ceilalri.

2. Tehnicinestructu.ra te. Se practica sub forma sedintelor ne-

strueturate, nonstrategice in mod deJiberat,insistand pe

52TEMPI! OF. I'AMJr, ..TF..

ideea de a B eu familia, mal mult dedit pe a face ceva

impreuna, Acesti terapeuti , printre care Carl Whitaker, s~

bazeaza pe spontaneitatea ~i creativitatea de a fi pur ~1

sirnplu ei 1n~i§i i in prezenta ~icu famil~ile trata~te. La ~~z~

acestui model terapeutic se afla convingerea Imparta~lta.

d terapia at trebui sa fie 0 experienta intensa, emotions-

1- .,. m" Implicarea ernotionala intensa acnvea-alel ~1acu , t" .

z~ ~uternic reactii de transfer. Pcrsoneiitetee =r::~irelatia de coterapie (recomandata de aceasta. orIen~are)

sunt factorii care pot minimaliza potentialul distructiv al

unor relatii de transfer. Rolul coterapeutului este de a

observa reactiile si seatimeptele terapeutului fata de

pacienti (transferul emotional) ~i a. le diseuta ell acesta

dupa ~edinPi. Pentru a preveni reaq:il~e. ~e transfer,

Whitaker recomanda mentinerea unci prtVILl de ~nsam-

blu asupra intregii familii, privita ca un tot ututsr. Irnpar-t~ 1 ' ea deschisa si libera a senrimentelor ~i conlucrareaa~r y ,

permanents cu un terapeut sunt caracteristi~i de .bazii In

terapia experientiala nest rue turata. SrlluJ ~tll~ lu~ker a

fost deliberat excentric ~i provocator (ajipea In timpul

~edinre1or) se lupta eu pacientii, vorbea de~pre fantasm~-

le sale.sexuale, iar cand copiii erau prezenp era alternativ

d.nd model parental, cand juca el Insusi rolul de eopil~

implicandc-i pe acestia intr-o mani~ra iubitoare~l

disciplinandu-i cu fermitate ~j foqa). SOlll ,1sau de lucruera acelasi in lucrul cu indivizii, eu cuplurile sau c~ gru-

purile, favorizand intalnirea personaiii §i in~ifJ dincolo

de teorii ~i tehnici trasate riguros. Pentru Whitake~, =:varea personala a terspeutalui, ebilitute« de a ~,I~bJtot'l

grijuliu, Iermitetc« §i a.bilitatea de a fj imprevlZlbJI·unt

IO(.ANDA MInOI'AN DrANJ\ VMiTLF.



ciii de scbimbete c ult i "" U ill t mal importante decar tehnicile

tera.peutlce. El crede di experienta infoI' ,_ y, ye epclUnea ~l crea-

trvitatea terapeutului _, hida i., 11 vor g 1 a intentiile mu1t mai bi

decat oric I. meex' "e"P ,an preeonceput sau structurat, Terapeujii

perientialisri nu au nevoie de a cale pentru ~ ,celee Ei" ~' ' ea ei sunt

._ .stimuleazs pnn chine mcdelul lor de f j , "

expcrientel . , " a 1e emotionale ~I inreractiunea ajucind f: . iliilsa devina m I" , .' am u e

u t m~l reale, dirccte ~1vitale prin modelarea

comportamentului dupa propriull or eomportament

Mul' dintr ' .p .. e ei sunt foarte provocatori Whh k

exemplu (A. Napier ~j C Wh' k .• - a er, defiica-adolescenra d ~ - It~ er, 1978), intr-o ~edin!a inrreaba

aea ea S-9. gandrt vre d ~ ~

bw " ~ "0 ata ea parintii sai at fi

avut ° una vlata sexuala,

Kempler eoncepe terapeutul ca pe un sli .

ricipant activ l a ' interactiunile farnili I In " a l i .cat

2atOI' ~l un par-ia e. e tate de t Jj

face sugest i i ~j da di , D- , ca a zator, eI.. m:.ctlve. I irectivele ripice include'

• Membm Iemiliei sa se ptiveesci utiul pe sltul: .

• S~ b '• ~ vor eesci msi tare (cu voce patrunziitoare);

Sa repete snumite steri;

• Sa refrazeze temercile cu ma.imule ' ,~ a perticspere emofionala'

• Sa foloseasca siategm« B'" '• " U ill exprimerea starilor

gandu.rilor, opiniilor. •

Kempler con sided c a te -- ,. I rapeuru trebuie a - 1- -

Impu suI de a presiona d ' " S ~§l rrruteze. , e a msuga de a forta ' .. "spontani, dar nu impulsivi M' .' .. pacientu. Ei pot fiacord dn terapeut foart' aal,odtJt~teaex~enenJ:iali§tilor sunt de

e c ~1 supornv d ' 1prezent §i provocatlv Echilib I' sea e nscu de a f

, . • 1 ru mrre dildura si 'trebuie pastrat. A ineer x " " r exercrtarea puterii

, , ca Sa acponezi pro v '. .Whitaker, dar in absents dIdurii i .__~atlv innanrera luiconduce la esec, .. § putern lui de control, poate

4

Fie d sunt dominant provocativi, fie dominant suportivi, te-

rapecdi experien~ali de familie sunt de obieei temperat saiv! §i di-

reciivi. Ei se adreseaza frecvent membrilo.r familiei cu: "Spune-i

(lui sau ei) ce siro# rut' sau adrcscaza .intrebarea: "ee simp tu

acum?"Ei observii sernnalele nonverbale ale td.irilor, sentimcntelor

expriroate ~i neexprimate, noteaza dite interaqiuni au lac, ce

persoane sunt mobile sau rigide si se straduiesc sa identifice

reactii1e emotionale reprimate, ~scunse. 0 rehnica folosita

£reevent este focalizarea ell scop de con~tientizare (Kaplan ~i

Kaplan, 1978), prin direqionarea aten~ei persoanei catre ceea ce

experimenteaza intr-un anumit 11loment, inducerea stoparii (opri-

rii) gandu.rilor despre emojiile traite ~iprovoearea revelatiei (insi-

ght-uIui) asupra "matedalului" de con~tientizat. Cind membrii

familiei par sa.fie hlocati sau defazati, terapeutul focaHzeaza dialo-

gul pe ceea ce pare a fi eel mai energizant pentru debloca.re, ca in

exemplul armator:TerapeuruI: Vild di te uip 1a rsra oti de cate 000 intsebi pe mama

ceva. De ce?

Jonup Nu ~tiu.TerapeutuI: Tzebuie sa insemne ceva. Hei, spune, ce sim}i?

lonup Nimic, .

Terapeutul: Trebuie sa. insemne ceva. Ce aflume?

100u1: Ei, uneori d.nd mama r n a bsa s a {ac ceva, tata, pur

~i siaiplu, i~j lese din. fIre. Dar in lac s a ppe 1a ea,

ppii 1amine.

Terapeutu1: Spune-i tatiiJui riu asta,

1001l[ (furiDs 1a.edxcs« .terapeutului): Lasa-mii in pace!

Terapeutu1: Nu, este Ioerte important. incearca 5a-i spui . taticului

tau ce simp.

NnA MITROFAN DIANi\ VASILE



Loruu: (snspirdnd): in to tde« una stei co gura pe mine. Nu r n a lesi

sa fae nimic.

Tehnici expresive integrate in terapia

experienjiala de familie

Terapeutii experi '1' 'I'enenrla 1 utilizeaza un mare numar de t b ' ,

aleg' d 1 " , e mel,an ~- e ~1 inregrandu-le In terapie astfel indt s a corespunda

scopului de schimb ' , .' •, , ~ ilc .. are a interactiunilor in sisternul familial, petri-vtt necesrtap or tuturor membrilor.

Cele mai frecvente tehnici utilizate sunt:

• Sculptuta familial! (B, ~i F. Duhl D, Kantor 1973 V· ..

S'. ", uglluaanr ~iBaldwin, 1983);

• Iaterviul ellpipu~ile familiale (Irwin ~iMallory, 1975);

• Artterapia familia11 (Geddessi Medway, 1977);

• Desenul familiei conjugale (Bing, 1970);

• Tehnicile gestalt-terapeutice (Kempler, 1973),

Terapeutii experientiali utilizeaza 0 serie de accesorii -C ~ . . ~ nece

sare lucan~, ~asut~ penttu papu~j, creta, vopsele ~j hartie etc.), pe

care nu le liOllteaza dear la terapla prin J' oc c. ". 'L ._ . u copm. Cl e mtegrea-

z a ~a. suport 10 diferite iocuri ~iexercitii experienpale cu toata

familia,

I l i \ . Sculptur familial, a. It (Family sculpture) este 0 tehnica

conceputs de David Kantor ~j Fred Duhl pri .~, • v ~ , . flO care terapeutul

solicits tut~or ~embrilor familiei sa se aseze Intr-un grup statuar

cu sens, Fiecarui membru j se cere sa-i aseze pe ceilalti lntr-tabl ,c,· t" un

~u sernruncanv. Aceasta sarcina portretizeaza, in termeni de

spa~~, postura ~~atitudine, perceptiile fiecsrei persoane despre

farnilie, redate prill sensul grafic (sculptural), Procedeul perrnite 0

56 TERAPtl DR I'AMlUE

eon~cientizare puternica a ceca ce sunt merobrii familiei unii f a t a

de altii, Virginia Satir a utilizat aceasta tehnici pentru a dramatiza

conswingerije folunlor familia/e, adevarate ,.capcane" psihologiee

redate postural printr-o gama de exercitii din seria "family

sculpture". Ea demonstreaza ~icon~tientizeazii mernbrilor famili-

ei diferite tipuri de relatii care exista sau pot exista intre ei,cu

avantajele ~i dezavantajele lor (V .R. Lewis, B.S. Streitfeld, 1972,

P: 250 -256), Urilizand aceasta .. sculptura" a vie~ii de familie,

Virginia Satit creeaza reprezentiiri tridimensionale ssapt« repottu-

rilor diatre soti, parinp §i copii.

Adesea, participantii la joe raspund ca $i cum aceste roluri

simbolice ar fi reale, Astfel, portretul ,,£izk" (postural-atitudinal)

poate lua locul eelui "emotional", sau pri1ejuie~te experimentarea

trairilor emo~ionale resimtite de membrii grupuLui sculptural unii

fata de altii.Prezentam in continuare modelul tehsuc terapeutie utilizat in

gama de exercitii maritale ~ifamiliale eoncepute de Virginia Satir.

Instructaj - gbid at terapeutului:

Cititi urmatosrea lista de ireze. Alegep una care ar putea

deserie eel ma.i bine madajul duma eavoas t r a . incetcap s a

edopcul impreunii. eu parteJlerul dumoeavoastta 0 pozipe

fizici, ee concorda ell afirmaJ:iaaleasii. (care s a reBeete sensu}

sccetci afirmapi). Dad pozi}ia fizicii. adopt3.ta reflecta naturafe/apei dumneavoasrra, 0 vep simp, probabil, fatniliari.

ineercap. de asemenea., ~i0 alta pozitie (0 aoua "scu/ptudr

,.

Explorap-va senzapile proprioceptive in Iiecese experiment.

Discutap:

IOI.ANDA MrfROT'AN DIANA V flSILE



• Cum ;;i ce sim{iJi despte voi in§ivff?

• Cum ;;i ce simtiti faJa de partenerul(a) dumneavoastra?

• CcputeJi face in tiecsre pozipeacum §i aici?

• Ce nu putep face?

• Ce simpp nevoia s a faceJi sau ce silDf1Pca;;i cum ap face ceca.

ce ati ayea nevoie?

Exercirii - suporr pentru "sculptura famil iaIa"

1. Pozitia ,'pacem fata Iumii impreunar,

= : spate in . spate, cu brateJe in1antuite . Pretindeji ci i

sunteu bucurosi ;;1 vioi. Puteti ptivi iiecere in jur, inftuntand

lutnes. Dad unul dintre voi dorcste sa· JA •• y neon/oare camera,

filcep-~ fad sa. va. dati dromu1 fa msini. Spunep dad putep

~ce ;; 1 = in :uara drumuiui pe care u strifbate{i

lmpreuna, inaceastii pozitie? Dad unul dintre voi vrea.sa se

apezc ;; i sa citcssce 0car te in timp ce cel iJ . ia l t strabate drumu]

tcspectiv, 0postc face? Va puteri simp protejat, dar, de

asemenea, ihlanJuit, cramponat ... Anaiizap ' tot ce sim}iIi in

JegatUtii cu aceastii poziJie ...

Ex~~citius~p~en~ar~ ~e se int:i.mplii c:i.ndcopiii se adauga

"Sculprum £amlliaie ? Virginia Satir :liege 6 votunuri 12 sotii d, ."b ~b . . . l'.I"", 01

at ap ;; 1 doua femei care sa joece rolul copiJloti S ..• . , . • j. 0J11 suata :e zi lJ 1 1 n pO zlJ 1 a " sp a te In spete inianfuip '( ' .

• Pri~ul copil vine ~ise aseaza intre pjeioarele parintilor sai,

flicandu-~l loc propdu EI incearca- sa ••• d ..' .' .. se spripne e unul dintte

pannn pentru a sta c a t mai confortabil (de exemplu tara) C •'" , L4 a. u cat

se spnuna mai mule de acesta, eu atat "statu;a" mari tala se clat ina

58

TRitt. [>1] OF.r"MILl E

mai mult, se dezechi libreaza (totul este putin balansat). Virginia

Satir a observat ci 1 pacientii care manifestau acest dezechilibm

comentau frecvent, anterior exercitiului: "Dupa ce mi s-a ni iscut

ptimui copil, totul a . iaceput s a se cletine ... "

At doilea copiJ se adauga grupului. Pentru a stabiliza grupul

familial, el Il va sprijini pe tata din exterior, situandu-se in fata

acesruia ~j sprijinindu-I cu mainile pentru a se reechilibra, in acest

caz, presiunea asupra marnei crests.

Apare al rreilea copi l, care vine s a sustina pozitia mamei,

prevenind dezechilibrul acesteia ?i , prin ea, al intregului grup. El

'lnconjoara ell rnainile talia mamei. Tatal se simte tras pe spate.

Scseste al patrulea copi l, care 11ajuta sa se restabileasca pe picioa-

reo Darori ta suportului copi ilor, parin~i sunt acum lntr-o pozi tie

stabila.

Intregul aranjament a fost pereeput de familie ea incredibil de

incon.fortabil. Al treilea n:iscut ( ln1antui t cu bratele de mama) poatefi considerat copilul rnamei, E1 nu cornunica direct decdt eu ea,

dupa cum al doilea nascut nu comunica direct ded.t eu taW. Daca

mama se intoarce catte ceilalti, are 0viziune incompleta asupra lot,

la fel tatal pe care iI sprij ina. Mama spune: "Am avut a mid

probJema rcspitstotie, m-am simti: prima" (anxietate cauzata pe de

o parte de relatia prea stransa cu copilul al treilea, iar pe de alta parte

de absenta conractului afectiv eu ceilalp). Copilul de la baza (primul

nascut) afirrna: "Mi-e frica sa.ma mj~c penttu di s-ar putea darama

totul". Intr-adevar, prinsi intr-o pozitie ell un supart precar, niciunul ou se poare misca pentru di. astfel se produce "colapsul"

intregii familii. Tatal afirma: "Simt cii sunt cisudt, sunr intor« pe

dos, spetele rna doare §i ma clstin". Al patrulea copil se simte

neinclus, pe dinafars, isicauta rnereu loeul. PrimuJ copil se tar~~te

usor in directia ru n faja sa, apoi se ridica pe proprii le-i picioarc,

r ; I JOLAND,\ MITROJ'AN DIANJ\ VASILE



Familia nu se dad.ma, dar el s{:mne: "Nu mai vreau s a rna Ituoxc

ecolol Mi-ajunge c a r am stat gbemuit". Treptat , familia se desface

pana cand fiecare ajunge sa stea pe picioarele sale, tara a se mai

sprijini pe nimeni alrcineva, Dar efortul posrurii fortate se resimte.

Fiecare respire acurn, in sfarsit, mai user. Sotia da drumul

mainilor sojului, .Ptobebil ca el va fj tor acoio csnd mi lntotc",

i~i spune ea, ~i face cativa pa~i pentru a-si vizita copiii plecati. Eise irnbri1ri~eazii.in final, sotul se sirnte eliherat, i~intinde spatele

si picioarele, pentru a respira cit mai adanc, ~iL i sc alatura,

Metsiote posturafii i-a ajutat s i'Hi inteleaga mai bine pozi-

pile relatlonale ~iemotionale, deficientele de comunicare ~iinter-

conditionari le care le-au impus limitarii . Ei singuri si-au rnodificat

pozitia pentru a se regasi intr-o postura mai confortabila, rnai l ibe-

r a , rnai matura, in mod spontan, familia a actionat pentru a-si

dobandi siguranta, linistea ~ipJkerea.

2.Pozi tia "stll.p:in-sclav"Se practica pentru constientizarea raporrurilor dorninare-sub-

rnisie in relatia maritala, Soria sti pe un scaun dar avand un picior

sprijinit pe spina rea sotului care se aH a la sol , ,,In patru labe", Ei

experimenteaza pozipa, se autoobservs ~l apoi schimba rolurile.

Interesant este faptul didad sotul supus inccarca s a se cirasc:i ,,in

patru Iabe" imecliat efectul este dezechilibrarea celui dominator,

care poate "pica" de pe scaun, De asernenea, ei consrienrizeaza

c a t de putin se vad (se percep) UTIulpe celalalt (mai ales eel de jos,

care petttru a-si vedea partial stapanul trebuie sli-~j dsuceasdgatul intr-un mod foarte incomod. Virginia Satir cornenteaza In

cadrul acestui exercitiu: "Sunr sigura ca.ap observer cii aimcai nu

l-s fortat pe scle» sa se sseza in acea poz i t ie , ci cif s-a 3jezat eI

inSUji". Adesea, barbatul -sclav va spune: "Ea rn-a pus aid ... ".

"Cum!' - intreaba terapeutul, ceca ce prilejuieste exprimarea

60 TF.RAPll DE F'AMIUE

sentirnentelor ~iconstienrizarea relatiei.

Un tata care face pe sclavul in sculptura decide d nu poate

duce greutatea sotiei §i a copiilor in spinare ~ise t~ha~te, lndepar-

tandu-i unul cate unul. Exercitiul pri lejuieste cornunicarea auten-

tid ~iin~e1egerea raporrurilor ~i sentimentelor nemarturisite.

3. Pozitia "Tu ~inumai tu"

Stand fa~a in fa~a, cu bratele inlan~uite (nCe mai conteazalumee din a£arJ"), este 0 pozitie-rnetafora pentruconstientizarea

relat iei excesiv de posesive, cu distaata ernotionala absenta, Rela-

ria creeaza experimentarea Iimitelor autonomiei personale, La

intrebarea "Ce vtei sa fad pe conr propria?' se produc insight-uri

semnificative privind dependenta san presiunea psihologid ~,su-

focant"). Un raspuns tipic din partea partenerului inlan!J.1it este:

M:i simi impios in .afara'." -

4. Poeitia "In carca dragonului"

Sotul sci In picioare, drept. Soria agatata in spatele lui, cubratele inconjunindu-i gaml ~ipieptul. Ce se ind.mpla dad. sotul

vrea s a traverseze camera? La inceput, e1 poate s a se simta destul

de putemic, mandru si "barbat", dar dupa 5 minute?! Sotia este ~i

ea intrebata ce simte in timp ce estc transportata. La inceput

placere, apoi ... ?! Dad ea doreste sa schimbe directia esre po sibil

tara sa sehimbe pozilia in care se am.? ,,Acurn schimbati locurile.

Ce simpti In acest experiment?"

5. Pozitia "Ne sprijinim unul.pe altul"

"Stand fata in {ajii, i2 . distanta de un bar, sprijinlti-va palm de

reciproc. Acum uaul diatte voi se mi~cii din ce in . ce msi tare...

CeJalaft aproape ci va c;adea in fap". Analiza se practica in acelasi

mod. Se vor rnisca fiecare, pe dnd,~i vor analiza efectele.

IOLANDA MrrROFAN D1ANA VJ\SILErd



6. Po.zitia "Pe unpiedestal"

S~tuI este asezat pe un scaun,iar sotia la picioarele lui, pc

podea. Isi esploreaea arnandoi sentimemeJe ;; i apoi i ;;i schimbarolurile.

.•0 so~e afirma urmaroarele. .,Nu putctn resliz« un contactochi m ocbi C . lt i . . .

. !1mu t uismte am reSlmpt Ieptul eil cl era deasupratutu:ror ... cc

7. Pozitia "osci1atie liberl1"

"Stind farii in {api, apropiap-va atat c:it sii va fie bine. Ce

simpJi? Mj~caJ:i-va liber in sens ..du-te vino". Atingeji-va unul pe

eltul , Duee{i-vii Iiecere pe drumul lui §i intoatcep-vii. Ciisatoria

voastra poete atingeacest ideal?!

Comparap-va sentimentele experimentand diverse pozitii.

Daci! una diatre de este tnodelul cfisatoriei dumneavoastra vii

puteJ:i simp fie mai biae, fie mal «aslos]. Dad obisauisi s; tip

puternic depcadenti de pettcncr, vii poate face sif-l vedeii Intr-unmod nonconfortabiI, capabil sii vii piiriIseasca ~iapoi sii se iatoer-

d. Daca. unul dintre voi a fost i'ntotdeauna pe piedestal, vep gasi

eiI este nepotrivit s a vii siruaJi 1a scelesi nivel amandai. in Ielul

aeesta puteti afla natura ceaia a reletici dintre voi.

Sculptura famil iaHt , coregrafia sau spatiafu;area sum folosite

de asetnenea, de Jefferson (1978) pentru a c1arifica anurnite »sce~

-: ce provin din trecut. Instructajul tipic este: "Aminte§te-p de

tuic cum stiIteai in fa/a cssei tele din copilarie. Lasii-te in aceast:I

:magine, IJJergi §i descrie ce se incimplaH•

Cu aceasta tehnica •.semcearca prin "sculptura,j ~i "coregrafie" (mi;;care) sa se portreti,

z.eze perceptllle subiectului asupra vietii lui de familie din copila-

oe.E.ste foarte uti li! In ascutirea sensibiIita~j ; ;i poate aduce foarte

multe. informatii terapeutului. Este mult mai util dad se sugereaza

anumres schimbari, care sa fie traduse in aq::iuni. ,.1# plece cum

62

TERAPJl D.F. F!\MIllE

stsi, ce fad? Dad nu, schimbs pozitia a~a cum vrei tu ca sa-# He

bine. $ i daea te preocupa asta in mod real. Hi ceva teieritor 1a ea

~ilntte §edintele tetspeutice, Vezi poziti« corpotslii ea un indica-

tor tipic a .l resctlilor emotionsle 1 a snumitc cvenimente ale vieJii

de familie ".

--Arttetapia famili,a1! este 0alta rehnica structurata prin exer-

citiu expresiv.Kwiatkowska (1967) instruieste farnil ii le sa deseneze 0 serie

de secvenje ordonate, incluzand "buditile de viata familiala" pe

care fiecare persoana sa Ie faca, urmand sa le includa intr-un desen

uniBeat al farniliei (pictura farniliei sau tabloul familial).

Bing (1970) solicita familia sfi se deseneze pe sine, iar Rubin

~i Magnussen (1974) ii cere ca din bucaple de ceramics s a

construiasdi un portret bi sau tridimensional al familiei , Elisabeth

Bing des erie tehnica desenului conjugal ca 0modalitate de stimu-

lare a caldurii ~i a exprimarii libere a sinelui, Instructajul de bazaeste: "Deseneaz3. en teblou reprezentandu-va pe voi ca £amilie

(a~a cum va vedeti voi pe voi ca famiJie) ". Rezultatul desenului

poate dezvalui perceptii care nu erau prevazure a fi discutate sau

poate stirnula persoana sa inteleaga ceva prin intermediul

desenului, ceva la care nu se gindise p a r r a atunci niciodata, ca in

exemplele urmatoare:

Un tata a desenst un tsblou a1familiei sale ln cue e J aparea

stand deoperta, In timp ce soti« ~i copiii, en bra/de Inctucisste,

~edeau in piciosre. Des! aceasta pozitic era biue cunoscutii sotieisale ~ilui insusi, ei nu vorbisera niciodstii deschis despre semniii-

catJa ei.1ndata ce a produs "tabloul" ~il-« aratat tetspeutului nu a

ma.i existet aici un {el de rnanevra de evitere.

Cand tetspcutul i-« rugat pe membrii unci fa.milH sa desene-

ze familia, 0edolcscents: (£iiea) s-a dovedit earn nesigura cu privite

IOLANDt\ MITROI'AN DIANA V i\SlLF.



1a c um at fi trebuit. sa procedcze. Nu se gandisenidodata prea

mult l« familia ei sau 1a£011.]1e care 1 1 avea ea in aceasti1 Ismilie.

Pe masud ce lucm, desenul ei piitea sa iasa din ce in ec mei mult

1a lumina. Dupa ce a terminat, a fost oarecum sutptinse sa desco-

pete cii ea se desenase pc sine mai aproape de tatal # de sarosile

ei decaf de mama. Acest lucru a provocet a discuJie aprinsa intre

ea ~jmama sa cu privire 13 tcleti« lor. Desi cele doua 19ipctrecn-sera mult timp Impreunz, fjica nu se slmrc« apropiati i de mama,

deoerece aves sen timentul di estc ttatata de aceasza ca "un eopil",

nevorbiadu-i despre preocupsrile ei 9i manifest:1nd doer un inte-

res superficial peatsu vista Iiicei sale. Pe de altaparte, mama a fost

sutprinsa, dar nu total indispusa, afland c:1 fliea ei dotes sa stsbi-

Ieesc« 0 reletie bazata mai mult pe egali tate cu ea.

(apud. M Nichols, R. Schwartz, 1991, p. 301).

o alta tehnica rnenita sa creasca expresivitarea este desenul

simbolic al spatiului vie tii de familie (Geddes ~i Med~ay, 1977).

Mai intai terapeutul deseneaza un cere mare. El cere familiei sa

deseneze in interior numsi ceea ce reprezinra interiorul familie i,

alte persoane sau instirujii urmdnd sa fie plasare In desen in afara

cercului, Fiecare membru al fami:liei trebuie sa se reprezinte

printr-un cerculer in interioruI cercului familial, in loeul pe care il

considers semnificativ pentru poziria sa in rapor.t eu ceilalti , Tera-

peutul comenteaza apoi perceptiile aparente ale mernbrilor farni-

liei, ca de ex.: "Oh, tu te simp in etsr« tuturor celorlzlt:", ssu "Se

pare cii sora ta este mult msi deschisii {aJiide piirinJi decir apadillsici".

64TElR.APU DE FAMlUE

Tehnici bazate pe joe de rol ~idramaterapie

• Interviul eu papu~e familiale este 0 tehnica introdusa de

Irwin si Malloy (1975), care consta in solicirarea unuia dintre mem-

brii familiei de a pune in scena 0pOveste utilizand papu§ile.

Aceasta tehnica, folosita initia l in terapia prin joe eu eopiii mid, s-

a presupus a fun vehicul pentru exprimarea ~iiluminarea puterni-

c : : a a conilictelot ~i elientelor. Totusi, tehnica se litniteaza la lucrul

eu copiii, pentru dimulti adulti se dovedesc rezistenp in a "regre-

sa" la nivelul acestora si a se exprima in acest mod ..

• Jocul de tal este a alta. tehnica favorita a terapeutilor expe-

rientiali. Readucerea schemelor trecute sau a proiectiilor viitoare in

prezent ! ; l i experimentarea lor "acum ~i aici" consti tuie obiectivul

de bad. Kempler (1968) li lncurajeaza pe parinti sa fantazeze ~i s a

joace roluri ~iscene traite in copilarie, Mama poate fi solicitara prin

jocul de rol s a se comporte asa cum 0 facea In copilarie, iar tataJ. s a

joace (sa interpreteze) "dilema fiului sauce,imagindndu-se pe sine.

in locul lui, drept un baiat de vfirsta acesruia, sau el Insusi la aceasta

varsm.

Prin aceasta tehnica se exploreaza blocajele emotionale (ru-

pindu-se dialogul familial ~iIucrdndu-se cu individul), se investi-

gheaza amintirile ~ivisele. Lui Kempler, lucrul individual intrapsi-

hie in preeenta familiei iiocupa 0 foarte mare parte din ~edint:a

terapeutica ~i din majoritatea sedlntelor, Ratiunea acestui mod de

lucru este convingerea eli "problemeie petsonslc neincheiate,

ncrezolvste", impiedica int:ilnirea: autentica cu ceilalti membrii ai

familiei.

• Se utilizeaza de asernenea tehnica scaunului gol, preluata

din gestaltterapie.

Astfel, dud un copil vorbeste despre bunicul sau, este pus

IOLANDA MITRorAN DIANA V,\SILE 65



In sitnatia de a j se adresa chiar lui, personificat, substituit de un

scaun gol aflat in fata clientului, Aceasta tehnica este deosebit de

utila pentru intensificarea experientelor emotionale prin "sparge-

rea" amint.itilor ~ia reactiilor refulate, prin focalizare ~iactionare.

Aceasta tehnica "deschide" dialogul blocat intre rnernbrii familiei,

Whitaker (1975) foloseste 0tehnica a jocului de rol pe care

o numeste "psihologia absurdului". Ea consta in accerrtuareacalitatilor nerationale (nerezonabile) ale raspunsuci10r pacienrului

p a n a la limita absurdului. lad un exernplu :

Soria: - Nu m31· pot sea cu sotul meu.

Tesepeutul: ,-Acuna, de ce nu ai sci ipa de el s au i a- ti un amant!

Efectul poate fi d.~rigarea de catre pacient a unei distante

obiective prin parti ciparea. la modul de distanrare a1terapeutului.

Pericolul este insa ca pacientul sa se simta ranit sau luat peste

picior,

Se poate sesiza c a terapeutii experientali de famil.ie actionea-

z a ca agent/ ptovocstori ei unci coastientiztai emotioasle intense

§i si unci exptesivitap crescute, care ofera familiilor in dificultate

sansa unei revitalizari a relatiilor, a unor interactiuni mai autentice

~ia unei cornunicari deblocate. Reducand rezistentele ernotionale,

terapeutii se focalizeaza mai curand pe valoarea de schimharc's.

experieotei §i mai putin a in~elegerij. Terapia prilejuieste 0

experienta emotionala ~i de comunicare intensa, § i nu atat 0

actiune intelectuala, de tip interpretativ. Scbimberes prcdusa este

evaluata prin efectul de catalizare aexpresiei emotionale in afara

sedintelor terapeutice, Rapoarte1e autorilor asupra validitatii re-

zultatelor consemneaza efectele poz.itive intraterapie, cum at fi

capacitatea unei familii de a avea contacte directe cu fiul schizo-

fren, sau satisfactia familiei posttratament. Rezultatde,in general,

TEMPIl DE PAMIWE

au fost greu de obiectivat in comportamentele schimbate ale fie-

drui membru, terapeutii considerand di nu este necesar d fiecare

sa se schirnbe, c a t rnai ales sa se experimenteze stari emo!ionale

intense care sa deblocheze impasul functional al familiei in mod

spontan. Un alt indicator de succes se refera la satisf~c~ia, §i carac-

terul activ _ creativ al terapeutilor pe parcursul rerapiei, illcaz de

insucces, acestia fiind plictisiti ~ineantrenati-

CONCLUZIE

Desiger, una dintre contnbutiile majore ale terapiei experien-

tiale de familie este de a nu inceta s a ne aminteasdi intr-o lume

dominata de gandirea sistematica di. dtrrerile # bucutiile individuale,ad! de ret meationetc, nu trebuie neglijate ~i c a nu txebaie s a pier-

dem din vedere "persoal1a" 1 1 1 sistem.

lOI.ANDAMITROPJ\N D1ANi\ V!\SU.!'.67



Scopusile tetspeuticc

Ca un results: a/ diagnozei pettem-urilor ttenzectionel« ale

familiei Brown, pot fi Iormuletc ciaci scopuri tctspeatice. Primul

~. i eel mai important este disperitie sindrotnului «aoxcxici

nervoase,

Al doiles, are in vedere eiectueree unci trensiormsri in sub-

sistemul sotilor. Aceasta aecesite ea trsnzectiilc suportive, eom-

plementare dintte soti sa se intcnsiiice, estiel incat sii crecze un

subsistem Iosae clsr deiirnitat.a1 tnsrnei ,$ i t : ! l t . U u i , care sii-~i educe

copiii Inti-a rdape mutuel suporrivii. Mama trebuie de asemenea sa

fie mai putin angajata in educates coplilor, sprc a avea mill malt

timp pentru opcretiilc din subsistemul sotilot, isr angajamentul

tata/ui in educarea copiilor tsebuie crescur, pentru e-l face apt sa-$i

contsctezc copiii direct fata a ape/a fa mama. Rolu l memei ca $i

contact, cu slte cuviiue; trebuie sa.dispsuii.

Ai treilee seop a1 txetumca tului este a ttensioaxuie in

subsistemul fraplor. Functioturc« gen capcana a subsistcmului

ticbuie redusa si grsnuxl« descbise, sstie! indt copiii sa poata

intersctione cu piirinJii lorsi cu lumea exuafamiliala mra a alege

un teprezentant a.lnevoilor lor. Mai mult, trebuie creseuta auto-

noznia adecvatii varstei lor pentl:U t o p copiii ~i 0 scblmbere .a

pozitici Jipsitii de putere fii de ,,[ap jspii~itorH a lui Sally.

Al patrulea seop a1 terepiei in scest caz cste de a face

posibila form area de diade efective ~j tr iede in sistem u 1 total el

famiJiei. Gradul de flexibi1itate din cedtul subsistemelor trebuie

mmt ,i Iiuictionetes " ti p capcanii." se cere s a fie diminata. Alian-(de flexibile $ i coelitiilc ttebuie sa fieposibile.

Comuaicztee ia mod clexisure tori membtii Iemiliei txebuie

fntarita. in acesr fel, natura reaJa a uxazectiilot lor e necesar sa fie

rccnaoscuts.

108 TFiMPII DR FAMILIF .

CAPITOLUL V

TERAPIA TRANSGENERAllONAU

DE FAMILIE

At fi uri paradox s a afirrnam cil.exista 0 "terapie de familie

psihanalitica", deoarece, dupa cum se stie, psihanaliza se adresea-

za dear indivizilor separati, desi Freud vorbeste mult in teoria sa

despre dinamicile relatiilor familiale, explicand simptomele prin

influenja relariilor pe care persoana simprornaricj Ie are sau le-a

avut cu altii, ~i rnai ales cu cei din familia de origine. AstfeI di

putem, mai degraba, s a spunern c a exista curente sau orienrari al e

terapiei de familie care folosesc modelul psihanalitic, Nu trebuie

ignorat JnSa di aproape toate celelalre orientari terapeutice de

familie importante provin ;; i se sprijina pe teoria freudiana,

Murray Bowen (1976) observa c a terapeutii, indiferent de orienta-

rea lor, folosesc doua dintre ideile de baza ale psihanalizei, Una

este cea referitoare la "tulburare.a f:lnoponala care Sf! dezvolta in

relatJe cu aitii. A doue este aceea cJ relsui« teiepevtict: cste etrsts-

tneatul» universal pentni tulbursrei: emotioasls".

Daca ne referim strict la orientarile de tip psihanalitic ale

rerapiei de familie, putem scoate in evidenta c a ele reprezirua, de

fapr, 0 mixtura intre ganditea de tip sistemic fi psihoiogia' de tip

eaelitic sau psihodinamic. Astfel de orientari sunt denumite

deseori ea terapii transgenerajionale deoarece se refeta la familiile

extinse si, in mod evident, sc cenrreaza rnai mult pe originile ~i

115



natura comportarnentelor interpersonale )Ii a structurilor intrapsi-

Wee care s-au naseut din relatioriari din trecut ~icare se transmit

din generap.e in generatie, influentand relationarile prezente,

in cadrul acestor terapii transgenerationale, locul eel mal

important, darorita impactului sau extrern de mare asupra dome-

niului terapiei de farnilic, il ocupa terapia lui Muttay Bowen.

denumits, dupa nurnele sau, terapia boweniana,

AHitur i de aceasta se mal remarca orientarea lu i Ivan

Boszotmenyi-Nagy, denumita terapie familiala contextuall, in

care gasim 0mixturs interesanra de accente pe procesele interper-

sonale, dar ~ipe cele intrapsihice.

Noi ne-am oprit lnsa ls a descrie doar terapia de farnilie a lui

Murray Bowen, considerand-o foarte u tila pentru intelegerea ~i

interventia terapcutica In familiile Care se prezinta in terapie,

Teoria bowenianl a fest descrisa ca avsndcea mai compre-

hensiva viziune asupra ccmporramentului uman ~i problemelor

urnane dintre toate abordarile privind tratamentul familial

(Nichols & Schwartz, 1991). Aecentu! principal in acest model

cede pe asigurarea Lind teodi a funejioniirii familiei. Modelul de

terapie derivat din aceasta teorie an: 0 semnificajie secundara,

Fata de alte modele ale terapiei de farnilie, teoria boweniana tinde

s a a ih a 0orientare mal mult intelectuala ~i0mai mica concentrate

pc aspectul emotional ssu experiential,

Teoriei boweniene Formulate de Murray Bowen j s-a,atribuit

§i nurnele de teorie sistemid de familie. Deoarece teoria sistemica

de familie era urreori confundata ell teoria sisternics genetalli,

acest nurne a fest abandonat ~i inlocuit ell nume1e de teorie

boweniana,

Murr ay Bowen, medic CLI specializare in psihiatue, si-a fileut

rezidenta ill faimoasa clinidi Menninger (Menninger Clinic), recu-

noscuta pentru orienrarea sa psihanalitica, Aiei, Bowen a devenit

din ee in ce mai ncsatisfacur de conceptele psihanaHtiee care nu

pueeau fvalidate prin metode ~tlinr:ificeacceptate in. mod conven-

tional. Ca urrnare, el a inceput sa dezvolte 0 noua. teorie

"conceplltii sa corespunda in mod precis cu prineipiile evo1upei Ii

CU omul cs fiiI1J::ivolutivii" (Ken &Bowen; 1988, p. 360). Bowen

si-a perfectionar teoria §i dupa mutarea sa la Institutul Nationalpeneru Sanatate MeI1taHi(lNSM) in Bethesda, Maryland, in 1954.

La INSM. Bowen a adrnis farnilii rntreg.i in sectia de cercetare psi-

hiatrica, Cercerarea acestor famiIii a fast ghidata de teoria

boweniana, ~i,astfel, teoria a fest extinsa ~imod.ificata. de fiecare

data c~nd speeialisrii se confruntau cu informajii noi sau incompa-

t ibile. . In timpul celor cinci ani la INSM, cercetarea lu i Bowen s-a

centrat pe farniiiile cu copii schizofreni, ~ilil particular pc relatia

shnbiotidi observata lmre marne §j copiii lor. in final, reoria s-a

dezvoltat pentro a include lntreaga familie, adresandu-se ~ialtortipuri de familii , Bowen spunea (1978):

.,La. sccl moment, etortunle. erau in direq:ia extin.derjj oticn-

tariiteoretice de 13 . LW concept familial de schlzo.frenie fa a

teotie familiaM a boJjJor emotionele ~ia adaptat11psihotet:apiei

de famiNe 111.. intreaga gama de boli emofionale", (p. .105).

In ]959, Bowen s-a rnurat la scoala de medicina a Universi-

c a r i l Georgetown, astfel c a dezvoltarea ulteri.oara a acestei teoriis

avut locaici, In 1968, Bowen a initiar uri program de pregarirepostuniversita.ta in terapia de familic, La Centtul Familial al

Universitatii Georgetown, eJ f~icontlnua lucrul la teoria sa ~i la

aplicat'iile ei terapeutice. Clod Murray Bowen a murir in 1990,

domeniul terapiei de famiJ.je,,~lp.ier-dutnu doer pc anul dintre cei

mai mssi mae§tri, dar: fi pe unul dintre cei mei severi ctitici".(Becvar, Becvar, 1996).

116 TF.RAI'I'1 01': ['/\MUlE

117



Alte figuri proerninente care au contribuit la extinderea ~i

aplicarea teoriei boweniene sunt Michael Kerr, Daniel Papero,

Philip Guerin, Monica McGoldrick, Betty Carter, Edwin

friedman, Peggy Papp ?i Thomas Pogerty.

Premise conceptuale

Bowen pune mult accent pe rigoarea ~tiinpfica. Stiinlele

naturale si, In special. conceptul de cvolutie au servit ca modele

peatm conceptul de psihologie al lui Bowen. Charles Darwin ~i

Sigmund Freud au avut un impact semnifieativ asupra gandiri i lui

Bowen, motiv pentru care rnulte concepte di'o teoria boweniana

sunt derivate din g:inclirea psihanalitics. jnsu~i Bowen a fost in

analiza timp de 13 ani.

Spre deosebire de reoria generala a sistemelor, care accenru-

eaza mecanismele de feed-back ~isistemele ell autoreglaee, mode-

lul lui Bowen este rnai apropiat teoriei sistemelor naturale.

Aceasta din urrna sugereaza ci familia, ca. toate celelalte sisteme

(ex: coloniile de furnici, sisternul solar) este gbidadi de procese

comune din natura (Goldenberg & Goldenberg, 1991)..

Teoria boweniana se bazeaza pc ideea d. oamenii au 0mos-

tenire evolativii comUnil 1a nivei .. ive ale fune 'onarij,

Acest lucru are un rmpact semnificativ asupra comportamentului

(ex: raspllnsurile emotionale reactive ~idin reflex). Acesr aspect al

functionarii este universal ~j transcede contextele istorice ~icultu-

rale.

De asernenea, din punctul de vedere allui Bowen, exista doua

~ care contt!:balanseaza?i eare_ suntrdevant=-!,e~tm

functionarea familiei (Papero, 1991):

• individuaJ.itatea" 0 for~a narurala cu riidacinile intr-un instinct

, 1 1 8 TF.RAPIl DE FAMlLIE

de a fi un organism independent de sine s-raditor;

• "a fiimpreuna", 0forta naturals co radacini inrr-o nevoie

instinctuala peritru altii ~iun sim] de a fi concctat la alta persoana

sau un grup.

Aceste for!e sunt universale prin faptul c a in toate relatiile

exista urCjoc dinamiG:mtrc individualitate ~i"a fi lmpreuna".

o alta: idee irnportanta in teoria boweniana este aceeaconform careia oamenii sunt dotari atat cu sistemeemotionale, c a t

~i cu sis teme intelectuale. Cand acestc sisrerne opereaza separat,

dar armonios, individul face 0 alcgere intre a reactions Intr-un

mod emotional si a reactiona intr-un mod intelectual in orice

situatie data. Cand anxietatea spol'qte intens.itatea emojionala,

cele doua sisteme, liitelectuaJ ~iemotional, se amestedl.. Inconse-

cinta, gandirea §i comportarnerrtul sunt determinate rna! mult

emotional §i alegerea este cornpromisa.

[

Familia este conceputa de Bowen ea un sistem,ea0

unitsteinterdependemii emotioonl. 0 schimbare Intr-o parte a sistemului

familial va determina schirnbari in alte par!i ~i in intreaga familie,

Comportamentele in cadml und famiJjj aU$_n_:!inp de a s(CITs~

Inpattern-uri regulate de-a lunguI rimpului. Aceste pattern-ud sunt

frecvent repetate ind.teva generapi ale farniliei respective. Familiile,_- - -ca oricare alt sistern, exercita 0puternica influenta in a-si mentine

homeostazia, astfel c a ele sustin conformitatea comportamentului

fiecarui membru, evitdnd in acest mod schirnbarile eomporta-

men tale. De asernenea, familia stabileste§ iclimatul emotional ~i

comportamentele pe care rnernbrii le vor rnanifesta sau recrea in

contexte nonfamilia le (de exemplu, cele de munca, joe etc.),

De aeeea, teoria boweniana poate· fi aplicata nu doar In

cazul familii lor, ci ~i altor tipuri de grupuri sociale, inclusiv cele

implicate in munca, religie ~ipolirica. Aceste grupuri manifesti

11 9



procese emotionale similare celor din unitarea familiala,

Principii teoretiee

Esenja teoriei boweniene este alcatuita din opt concepte

fundamentale, Aceste coneepte interrelationate construiesc "pia-

tra ~melie" (Walsh, 1996) a teoriei, ~i a nume sistemul emoti-

onal.

Sistemul emotional include "for{a pe care biologia 0 defi-

ne*te ca instinct, tcptoducere, sctivitste automata contxolats de

sistemul nerves autoo om, stiiri cmotionsle subiective fi senti-

mente §i Iottel« care guverneaza sistetnele de relaJie ... in tetmenilargi, slstemul emotional guverne.aza «dansul vietii» in toete lucsu-

rile vii". (Bowen, 1975, p. 380).

Un alt termen-cheie de la inceputul rnuncii lui Bowen este

masa de ego familial nediferentiat, Acesta se refera la ,,~

eI!!21ismai? inten_saintx-o famiJie care pr~dll.c~m~po~~litat~ ce

interfereaza cu g:indirea 9i irI}_piedicadiieten. ere~ l~_cll'y'l~e

Ea~ilie«. (Bowen, 1978). Hall noteaza eli Bowen nu mai utilizeaza

ke~ta terminologie, termenu1 de "fuziune" fund eel preferat in

mod curent, Astfel, teoria boweniana face 0disrinctie lotte indi-

. " t f zionati si cei care sunt diferentiati, Caracteristica!Zll care sun u . ~ r ..

preferata este cea de diferen;:iere. Prezentam mai jos c~le opt. con-.

cepte esctuiel« ale teoriei boweniene, in care diEerenperea siaelui

es~e onsiderata foarte importanta.

" Diferentieeea sine1ui. in con.textul unui sistern emo~ional,

diferenrierea sinelui reprezinta grat!.;!l relstiv de

sutoaomie pe care un individ il pas trea_za , in timp ce

ramane in relsuie semmBcat iva cu ceilelti. Acesti indivizi

pot transcede nu daar propriileemotii, d ~icele ale sis-

12 0 TF.RAPIT DE I'Ai\4lLIE

- +ternului lor familial. De asernenea, astfel de persoane

diferent.iate sunt mai ~e, adaptabile ~ima~-

~ Ca unnare, de j~j traiesc proprille emojii si , desi

nu sunt lipsire de constiinja emotiilor celor din jurul lor,

sunt capabile _ s . a . m e . n ! i n a un grad de obiectivitate ~idis-

tan~emo~ionala £a~ade ptoblemele emotionale proprii

sau ale altora, De aceea, se considera dl indivizii inaltdiferenJiaJi au un eu solid G,s6lid self"), mai integra_t

Acesta reprezinta pentru Bowen coaceptul de~

este ghidat in principal de inte1ect,dica persoana poate

actiona sau lua decizii pe baza unor judedip rapgnale.

Indivizii eu nivele sciizute de diicrcruiere tind s a fie mult

rnai rigizi ~i ruai dependenp emo£ional de altii, comportamentul

fiind direcjionat mai d~bJ. dc... ..emotli.Ei sunt ghidap prepon-

detent de pseudo-eel ("pseudo-self' ) lor. Acesta este un concept

de eu care este negociebil cu alJii, sensibilla~motii 2 ! mai putin laju~e-a.ale. Astfel de persoane vor Ina decizii bazate ~

sentimente, nu pc principii logice, rationale. De aceea,~le

luate in momence diferite de timp vor fi inconsistente unele eu

altele, dar indivizii cu pseudo-eo nu sunt ~n~tlenJ1 de aceasta

inconsistenta. Bowen (1976) descrie pseudo-eu-u] ca un e.EJ!!.e-

' i n . . . § , adica un eu fals, dupa cum at spune Wmnicott, pe care per-

soana ilpoate simp ca fiind real, desi nu este.

In terapia de familie boweniana se urmarqte gradul

diferenrierii sinelui Ia fiecare rnernbru al farniliei, ~iin special alcopillor (mal ales dad acestia sunt adolescenti sau ehiar maturi).

Este rnult mai probabil ca per~ug_grad mic de dife.ren-

tiere a sinelui fata de membrii familiei care dezvolta anumire

simptome s a prezinre ~i ele, la randul ]?! alte, g~.a.r aceleasi,

simptome, comparativcu persoanele CU un grad maze de diferen-

IOI.At-.'DAMrrROI'AN DlANA VASILE 121

. .



pete. De aceea, unul dintre seopurile terapeutice va fi cresterea

gradului de autonomie a membrilor familiei, unii fata de altii,

Mai mult, conceptele de ~entien;_~i fuziun~ sunt foarte

importante pentru Bowen (ca §i pentru oricare alt terapeur) ~iin

ceea ce priveste ip«tezele in~rgenerationale sau ~sgenec'atio-

-tulc. Bowen considers, di persoanele care pads esc familia de ori-

gine eu un pseudo-en sau cele care sunt fuzionate eu familiile lor

de origine tind s a se disatoreasca cu persoane cu care vor putea,- = = : : : c : : o . .

de asernenea, s a fuzioneze. Astfel, doua persoane nediferentiate

rind sa se ~eIe pe altele. Rezultatul va fi se ararea

~ familia de od Oneilfuiionarea sotilor. Asta presu-

pune di pseudo-eui unuia dintre sop. se, va baza pe pseudo-eul

celuilalt, adica lie vor nita unulla celalalt pentru a detecta diferite

indicii pentru a alege modul de reactie ernotionala ~i de luare a

dedziilor. in felul acesta, 'Iproceseie familiale nepsoductive tree

de le 0genetape 1 a uuxutoeres. ptin astfd de meiiejc". (Becvar ~i

Becvar, 1996).

2. Ptocesul emotional familial nuclear. Acest concept descrie

( § ! n J i d5....Patter~laponale emoJiona/e din sisteme,

dintre parinti $ 1 copi]. Exista patru mecanisme utilizate

de familie pentru a fa5=e f atLanxietl~i cand aceasta

devine pIea intensa in familia nudeu. Toate cele patru

mecanisme pot f i folosite, dar, de regula, 0 familie, mai

ales dad! este fuzionala, utilizeaza in mod predominant

unul sau mai multe:

- Distanta cmotionsls: intr-un sistem familial fuzional

cu nivele inalte de eaxietste, un membru a1familiei

poete tniiti distuu« intetpersonalii stunci cand el

sau ea nu mei poate face fata reactivit#ii emotio-

nsle (Bowen, 1978). Frecvent, aceasta poate deter-

mina 0 distanta mai mare decat doreste, de fapt,

individul,

- Conflictul marital. Ceatiteie« de conilict Intr-un

~ me 0 lrinqic a gradului de iuziutie din---~reletie §i a intcDsita.pi anxietapi corespunsiitoere:

(papero, 1991). Peate aves lac un proces ciclic in

care conflictul esre urrnat de distanta emotionala, 0perioada de apropiere calda, apoi 0 crestere a

rensiunii care precipita un alt conflict ~i,astfel,

cidul se perperueaza.

- '!!!!2smiterea sail proieqia prob/eroei catre copll. De

multe ori, problemelc dintre sC!#~i enxietetes

acestora tind sii fie ~ prin concentrarea lotpe

unul sau mai tuulti copii. Cel mai cornun pattern

este ca mama sa-~i concentreze 0 mare parte din

energia sa emotionala pe un copil (ajungandu-sechiar la fenomenul de fuziune sirnbiotica intre

mama ~i copil), in timp ce tatal se distanteaza si

este evitat in acelasi timp, Copilului pe care

parintde se concentreaza iisporesc reactivitatea ~i

fuziunea sisternului intelecrual ~j emotional. De

aceea, el este cel mai vulnerabil Ia dezvoltarea unor

simptome.

- Disfutlctia Jntr-uD sot. IDcazuL unui cuplu cu un

mernbru inadecvat sau disfuncjional, jar celalalt in

mod deschis adecvat eu scopul de a compensa, se

pot dezvolta roluri reciproce. Acest pattern poate

lua amploare ~ipoate deveni solid dad. un mernbru

al familiei dezvolta '0 maladie fizid sau mentala

cronies,

122 TERAPU DE I'AMTUE

•

IOLANDA MlTROFAN D1ANA VMILE 1 2 3



.f'nunghiurile sa~ tri~area. Acest concept este .mult lega~

de eel al prorectrei unei problerne asupra unuia sau mal

multor copii. Un triunghi este unitatea de bazif a interde-

pendentci in ~ul eI1loJ:i£E_alaIEiJi3.l. Pentru Bowen,

~> adica un sistem de doua persaane, este stabila

atat timp c a t ea este calma ..Daca apar factor! stresori care

determina cre~tere~ivelului de ~ietate, diada poateramane srabila - dar cand anxietatea intr-o diada atinge un, .

nivel mai ridicat 0 a treia persoana va fi atrasa in dme,LlI

emotio n_a] al . ceLor doi, De exemplu, na~ primului

copil determins aparitia unui triunghi format din eei doi

parinti ~i copil. Sau, atunci cand exists un conflict intre

sop, sotia poate apela la mama sa pentru a-si reduce

snxietatea, implicand-o ~ipe aceasta in conflictele eu

sotul; in felul acesta apare triunghiul format din sot, sotie

~j

mama sotiei. Triunghiurile intr-o familie pot fi lateritesi sa nu se manifeste in mod deschis. Totusi, aceste

triunghiuri pot fi activate (~ise activeaza freevent) in tim-

pul perioadelor de stres, Bineinteles, nivelul stresului sau

al anxietatii necesar pentru destabilizarea diadei este in

stransa legatura cu gradul de diferentiere al celor doi.

4. Procesul proiectiv a t familiei, Acest proces se refed la faptul

divelul de cliferenpere a l parpJor trece mai departe la

unnl sau mai multi dintre copiii lor. in mad obisnuit, un

copil di~familie va avea a implicate emotionala cres-cuta eu unul dintre parinti. Aceasta supraimplicare poate

varia de la parintele care e in mod excesiv ingrijorat de ce

se intampla cu eopilul paoa la parintele care este extrem

de ostil actiunilor copilului. Di~ ~ceasta deteriorea- 1za eapaeitatea copilu]gLde a funqi~na eficient in coo-_---=---- ------=--- ----

TEMPI! DE FMflLIE IOLANDA MITRO FAN DIANA VASlLE125

I

I,

1 2 4

-ttexte sociale, Gradu! de diferentiere al parinplor ~inive-

lui de stres in familie determina intensitatea procesului

proiectiv al familiei.

S. tntremperea (dlstantarea) emotionala, in incercarea de a face

!ata fuziunii ~i absentei difcrentierii in relatiile lor interne,

f!1cmbrii £3miliei sau segmente ale sisternului extins se pot

distanra unul de aim! ~;pat cleven; separati emoponal(Hall, 1981). Desi individul care Intrerupe poate parea di

face fa~arelatiei eu familia, individul ramdne mai vulnera-

billa alte relapi intense. Kerr (1981) sugereaza e" 1nrreru-

pere;-emop-~/I_ndkal 0 problema - n:zi1E!g_dintre

generatii -,~o problema - scade anxietatea asociata

ell contactul familial - ~~£reeaz]} 0 problema - izoleaza

indivizii care af putea beneficia de contact. Ca rezultat al

;Pararii emotionale, individul dmanc prins in sisternul

emotional al farniliei ~i poate £ i mai putin capabil s araspunda eficient la situatiile de rezolvare a problemelor,

Disfunctia consecventa se poate manifesta ~iin alte rno-

duri, cum ar fi relatii superficiale, boala fizid, depresie ~i

.. comportamente impulsive (Walsh, 1980).

# , . .Procesul de transmitere m~tigenerationali. Ten.dinfa

puternicii de a repeta pettxm-utile distiuicxionsle ale

conduitei cmotioasle in generapi succesive culmineszi:

cu tuvele sdzutc. de di~tkre,-aeuJui entru .anumip- -- . -----_

membti si gene1"_! liar mai tinere (Hall, 1981). Bowen

considera ci i_;Icliviziia [email protected]~ diferenti-

ere, deci fie dif~en~!E:, fie fuziona~L__segasesc unul pe

altul ~ise casatoresc si pot avea unul sau mai multi copii.--cu niveluri mai scazute de diferentiere, De aeeea, ne

putem astepta ca aceste atasamente sau distantari s a fie



mal accentuate la coP.E decat au fost la parintii lor.

Deoarece pattern-ul repetitiv determina in mod succesiv

nivele mai scazute de diferentiere la generajiile urmatoa-

re, procesul culmineaza cu un ultim nivel de disfunctie,

adic:i atasamentele (adica fu ziun ile) sau distan tarile

emotionale care dererrnina apari1ia diferitelor simp tome

care fac ca persoana sau familia s a recurga la terapie,

7. Pozijia de irate san sora. Varsta mai marc ~idistribupaye

~intte frap ln ecelcss: generapi au 0 purernid

I:!!!.!!!lllfiI esups« compartsmeiuului (Hall, 1981).

Cercetarile lui Walter Toman (1969) descriu roluri dife-

rite pe care indivizii le manifests ca rezulrat al ozi$:i&_]o.! . ._

in familiile de origine, cum ar fi copilul eel mai mare, sora--~--

mai mica, eel mai mic copil, De exemplu, intr-o familie

eu multi copii, ultimul copil, eel mai mic, poate s a fie eu

totul ignorat din punct de vedere afectiv, din cauza preo-cuparii ~istresuJui parintilor pentru asigurarea hranei ~i

securitatii familiei, Bowen sugera, de asemenea, c a

pattern-urile jnte~ve dintre cuplutile metitsle pot fi

legate de~e indivizilor din familiiJe lor de origIr:!e.

8. Procesul emotional al societlp.i (regresia sociall). Acest

concept-cheie al lui Bowen ate In vedere faptul d

ptQcesele C3racterisric~ pot fi obsetvete §i in

De exemplu, deoarece exista

o anxietate crescuts ~i un stres continuu eauzate decrima, ~omaj §i poluare, exists ~i0t~dinpi socials catre

r~tivitatc em ·onala ~i0probabilitate sdzuta a indivi-

dului de a-si util~a eficient FrQ~_acl~ t;IDot:ionale. Bowen

observa d istoria recenta a societap.i noastre pare s a

reflecte acest tip de regresie, adica. societatea poate face

12{} ThllJ\l'li DE f'i\M1U£

fata eu succes unor factori stresori situatioriali acuti, dar

esueaza dnd factorii stresori se eromciaeazs. Din pricina

stresului cronic, atat societatea, c a t ~i familia pierd con-

tactul eu principiile s is remului lor intelecrual ~iVOT actio-

na in virtutea sistemului emotional, pierzandu-si obiecti-

vitatea,

Sumarizand, cele opt concepte funda.mentale ale reorieiboweniene sunt:

1. diferenjierea sinehii

2. procesul emotional al familiei nucleare

3 . t ri ungh i ur i1 e

4. procesul proiectiv aI familici

5. tnttetuperea emotionala

6. procesul de transmitere multigenerationall

7. pozitia de irate sau sora8. procesul emotional a 1 sodetlp.i.

in functie de acesre notiuni de bazll ale ccnceptiei sale,

B.o~en consided familia funcJionala. ca fiind cea caracterizata prin

viabilirare sau valoarea de supraviejuire proceselor sale

emotionale, mai degraba:.decar a se referi la forma sau structura ei.

Viabilitatea familiei este, de asemenea, Icgatll de modul cum

familia i~iechilibreaza balanja dintre individu.alitate ~i"a fi Irnpre-

una". Procesele flexibile ale utiei famiJii sunt eccles care permit

diferenperea eului membrilor individueli a J rnmiliei. Acesttip de

familie va fi earacterizat prin comunicare deschisa, 0 frecventa

scazuta a comportamenteJor simptomatice 9i lips« intreruperii

cmotionele .

Hall (1981), un alt representant al teoriei boweniene,

IOLANDA MITROFAN DIANA VASILE1 2 7



nurneste ;,putere« procesele familiale care conduc la adaptarea cu

succes a unitatii familiale, Disfunctia este nurnita "slabiciune",

ceca ce denota un grad scazut de viabilitare a proceselor emojio-

nale. Acesta este destructiv pentru farnilie, conducand in final la

distrugerea ei (Hall, 1981). Procesele disfunctionale intr-o familie

pot fi manifestate prin niveluri inalte ale intensitatiiemotionale,

relatii rigide sau restrictive (ex: dependents sau izolarea), prin

niveluri scazute de diferentiere individuals a eului ~i simp tome

manifestate la membrii individuali ai familiei.

A~a cum am mentioriat anterior, Bowen afirma ell. indivizii

cu nivele similare de difereatiere au tendinta s a se caute unul pe

altul ~i sa se casatoreasdi. Indivizii eu nivele sdizute de diferenti-

ere care se casatoresc au 0 probabilitate mai mare s a aiba nivele

mai intense de fuziune, ceca ce conduce la problemele descrise

anterior. Prin procesul multigenerational, disfunctia dintr-o

genera tie este trecuta membrilor generatiei urmatoare ~i tinde s a

se perpetueze in aceasta maniera,

Astfel, in procesul terapeutlc se va urrnari diagnosticare~

nivelului de diferentiere al membrilor familiei ~i intensitatea

proceselor ernotionale. Totusi, terapeutul evita patologizarea unui

rnembru al farniliei freevent denurnit ca "pacient identificat", in

schimb, problema este conceptualizats in terrnenii unui intreg

sistem familial. Inceputul evaluarii privesre informatia despre

procesele familiei, care este colectata in sedintele initiale, Terapeu-

j : i i bowenieni pot structura evaluarea familiei in diferire moduri.

Kerr (1981, p. 252) ofed un cadru general pentru un interviu de

evaluate, cuprinzand.

• Istoria problemei prezentate;

• Istoria familiei nucleate;

l! Istoria'sistemului familial extins al sotului;

• Istoria sisternului familial extins al sotiei;

• Concluzia,

Informatia adunata poate fi inregistrata ca 0 reprezentare

graficii a familiei respective, numita genograma, Aceasta genogra-

rna constituie un msttumcnt-chcie in teoria ii terapia boweniana;

ea ~ prin vizualizare, <c.Erific~l2roceselor ernotionale

ale familiei,

in mod £reevent, genograma contine:

• eveoimeruele nodsle ale Iemiliei (ex: evenimentele care au

scbimbat functionarea familiei), cum ar fi nasteri, avor-

tun, divorturi, separari, boli, accidente, dependeate (cum

• ar fi cea de alcool sau de drog), decese,

• cstsctetisticile sistctaului familial, cum ar fi triunghiurile §i

separarile emotionale, astfel lndt sunt evidentiate

procesele multigenerationale care au modelat familia

nucleara. De exemplu, cine eli cine vorbesre mai des

direct sau chiar la relefon, cine eu cine se cearts, locul

rezidentei (adica apropierea membrilor familiei, cine eli

cine locuieste sau se viziteaza), etc.

• cerectesisticile eseatisl« ale membrilor familid, care dan

inferrnatii despre persoane, dar ~i despre modul de

reactie, mai ales emotional, al mernbrilor familiei in

conditii de stres, Aceste inforrnatii se refall 1a originea

culturala ~i etnica, statutul socio-economic, apartenenja

religioasa, profesie, hobby-uri, dar ?i caracteristiclle de

personalitate care au relevanta pentru membrii famillei

implicate in terapie §i mal ales reguWe ~icaile de a face

f a t : a . conflictelor § I momentelor tensionante, care cresc

nivelul anxieratii,

1 2 8 129EMPI! DE I 'AMH.TF. DIANA VASILE



Genograma farniliei servesre drept instrument care ilajuta

pe terapeut sa in~eleaga sisternul emotional aJ familiei respectiv~.

De asemenea, funq:ioneaza ea ghid in terapie ~ipoate fi imparta~lt

farnil iei, discutat eu aeeasta, ca a eomponenta a procesuJui tera-

peutic, penttu facili tatea unor insight-uri referitoare la procesele

emotionale ~ila nivelul de diferentiere.

Un alt element util pentru diagnoza in teoria boweniana estescala "difetentierii eului". Acest instrument de evaluare a fost

dezvoltat de Bowen pentru a masura ~idescrie tendinta unui indi-

vid catre individualitate sau carre a fi eu ceilalp intr-o familie .

Scala este un continuum ce reprezinta pla]a Iuncticnari i umane de

Laeel rnai soazut nivel de diferentiere (un scar de 0) la eel mai inalt

nivel (un scar ce vizeaza idealul de 100). (Walsh, 19BO).

Scopurile rerapiei boweniene de familie

Cel mai important scop sl terspiei boweniene este imbun!-

t ii ji re a d i{ er en t ie ri i e u lu i .(Bowen, 1978). eu 0diferenpe;;crescu-

~embrii individuali al famiHei sunt mai capabill s~~_

anxietatea §i sa.-~i sccescze funejiiJe lntelectuelc. Reactivitatea

e~ sdizuta"'-~i funqjonarea intelectuala sporita sunt

realizate prin atingerea altar scopuri ale tratamentuluj din. acest

model.

Bowen (1978, p. 291) afirrnii eli un scop in terapia de familie

este: "de a reduce nivelul anxietifpj , de a Imbunatap nivelul

comllI)ic;_~riideschise responsabile in cadrul fami/jei §i de a . reduce

?minicarea j~esponsab i la , subter:ana a sectetelot §j b.arfelor eu

,altJi"·

(1) Un alt seop al rratamentulu! este de a s.cldea scp .ar_ar~a

~ §i de a re~t}r.jJe--JTerermme-eu f amJ11a de

13 0TERAPII DE 'fAMILlE

origine. In modelul bowenian, rerapeutii au scopuri pentru ei

in§i~i, care sunt cruciale pentru atingerea scopurilor familiei:

• Anxietate redusa in ciimpul emotional penuu a imbunataJi

nivelul £uncp. 'onaJ a1diictentiesii eului §ipeotru a reduce

simptomde ,

·lmbuniWi;:irea nivelului de baza sl diierenticdipcntru a creste

sdeptsbili tetee petsoenei ls.dmpurile emotionele inten-se.

Reducerea simptornului ~j anxietatea scazudi pot aparea

relativ rapid in tratament (ex: de la d.teva sedlnte p a n a la dteva

luni de tratament), 10sa imbunatatJ.rea in nivelul de bazl!J. l diferen-

tierii este un proces pe termer; lung care poate lua un numlr de

am,

Procesul terapeutic

o prima preoeupare in procesul terapeutic (de tratament)

este afirmata de Bowen astfel:

"Progresu i in tetspie depinde de sbili tsse« te.rapel1tului de a

Setepottz plin de semniiicetie la iamilie, fata a dcveai impli-

cat cmosioasl in sisteaial famil iar ' (1978, p. 312 ) .

Bowen a listat ciaci tunctii pt inc ipaJe ale terapeutului in

procesul de tratament eu familia (Papero, 1991, p. 61):

• S a defineasca ~isa c le ti ti ce r el ap a d in tr e s o p (sl dez"volte §i s a

utilizeze genograma);

• Sit pastreze culiDalara triunghiului sistemului emotional a 1

familie i;

• Sa invete fllllc po n ar ea s is te mu lu i e mo po na lu ti 1i zi nd p ria ci -

IOLANDh MrraOF.AN DIANA VAsILE 13 1



piil« mode1ului;

• Sa demonstreze diiercntietc« psia conducesee eului ill cutsul

te:rapJeJ;

• Sa tezoive separarile.

Kerr ?i Bowen (1988) sugereaza utilizarea urmatnarelor

intrebari in proces:

• Cine a initiei tetepis?

• Care este simptomul ~i cere membru a1familiei san relatie de

Iemilie este sunptometicd?

• Care este sistemul relaponalimediat (asta inseamna de obicei

familia nucleara) a J persoenei slmptometice?

Care sunt pattern-uriie Euncponarjj emoponale in familia

nucleari!?

• Care este iateusitste« procesului emotional in famJlia

nucleatii?

• Ce inflllenteaza aceasta intcnsitate, 0 indrcatlln1 excesivii de

evcuimente stressnte san un nivel redus de adapta-

bilitetc?

• Care este:natura sistemelot familiale extinse?

•. Care este gradul sepaduii emotioasle din csdml {j.ecarui

sistem familial extins?

• Care e « t e prognoza?

• Care sunt directiilr: importune penttu tetspie?

Dad terapeutul ramane in afara tt:iuoghiului ~i familia este

capabila sa interactionezc intr-o atmosfera de anxietate ~ireactivi-

tate scazute, progr:esul va aparea.

Tehnicile terapeutice ale terapiei boweniene

(j)

u se poate afirrna c a . ar exista anumite tehnici terapeutice

_,ecifice orientarii boweniene, dar important este c a tetepeutul se

concentseeze asupra inJeJegeril procesului emotional al familiei, in

timp ce nimane in afara triunghillrilor.. Totusi, anumite tehnici

sunt frecvent angajate pentru a Inainta procesul terapeutic,

Una dintre ele, utilizata p~_ntru a rnenjine anxietatea ~j

reactivitatea em0E!..?nala E_zute in. timpul sedintei, consta in a-i

pune pe membrii {; iliei s a vorbeasca terapeumlui, in lac s a fie

pusi sa vorbeasca direct unul cu altul

o alta tehnica utila este de a se concentra asupra proceselor

intelectuale ~ide gandire prin punerea frecventa a unor mttebari.

§~lizare~dirli mernbrilor familiei Ii ajutii pe acestia s a

poata auzi Rer ~va fiecarnia.

Terapeutul de tip bowenian ramane neurru emotional ~i

evitii s~ ia partea cuiva, de aceea, terapeurul rarnane in afara

triunghiului sistemului emotional familial. Terapeutul mentine

p.e.uttalifatea.-....€.IDOflOn--alliio cadrul sedintei ~i prin udlizarea

modeJiil"ii atitudinii nonverbsle ji ptin utilizsree adecvata a

umorului. Aceasta conduce 1a reducerea fuziunii ;; i a separarii

emotionale in sistem, Cand e cazul, este utilizata invfitacea. didsc-

tid pentru a asiguta un cadru cognitiv, 1a care familia se poate

raporta pentru a Intelege problemele ~iprocesul terapeutic, Inten-

pa este de~ ajuta indivizii si-~i sp.oteasca coostiiot» rolErilot lor

in p _ T O c e s u i sistemului familial.

Genogtamele sunt utilizate pentru a organiza informa@e

referitoare la sisrernul familial ~i pentru a asigura un mijloc de a

atrage familia in terapie. Genograma permite, de asernenea, at:it

terapeutului, cat ~ifamiliei sa examineze ~isa .in~eleaga familia in

1 3 2TERApli DE['AMIUE 13 3OUNDA MlnuuAN DIANA VASILE

I

it-



cootextul ei intergenerationaL De regula, ea conjine 0 harta a trei

generalii ale familiei nucleu, cea care, de altfel, apeleaza la terapie,

Fiecare ~1ie din genograma este reprezenrata grafic

printr-o serie d~j, cum ar fi cele oferite, mai [os:

DBarbar! baiat CI.s~torie t 8 J ® Persoana decedats

0-I-

Separate

•emeie ! fat! Avort

~ Divert

I DescendenpConcubinaj

l.elajic de cuplu Sarcina pierdutl

Genograrna ofera~im~ne mai clara care iipoate ajuta. pe

mernbrii familiei s-aaiba 0 noua pers ectlva asu ra attern-urilor

lor de .fQrllpottam.ent si.de, re :u.iQruue in contextul farniliei ext -

se, ~inu doar 0 perspective limitata Ia un singur mernbru, eel

simptomatic. in felul acesta:l_.sgJtiE:!eote.k_Ee culpa, de [ena, de

Ingrijorare ale ersoanei simptornatice tind sa se reduca, sesizand

d attem-ul sau.e reaqie Ia stres mal exisra-j la alri membri ai

farni ei sale extinse, chiar dad acesta-pcate lua 0 alta forma. Mai

mult, acest pattern putea fi imitat ig£QIl~.ru:ntde persoana simpto-

maud de la un alt ~embru iIm;tomatic din farnilie, iar constien-

tizarea acestui fapr, insight-ul as~ra acestei ttansmiteri transge-

nerationale, ar_eefeete te!_apeutiee ineontestabile pentru intreaga

farnilie, ~imai ales asup-ra memDrul~tie, al carui proees

de diferentiere a sinelui deja a inceput.

Prin observarea in genograme a prccesului de transmiteremultigenerationala a pattern-urilor de relationare, a rolurilor

implicate de pozitia pe care fiecare membru 0 ocupa in sistemul

familial (frate mai mare, copil unic erc.), a triunghiurilor, a

procesului de proiectie familiala se parcurge, de fapt, 0 prima

134 LERAPlI DB FAMUIE

treapta in procesul de diferenjiere a s inelui rnembrilor familiei ~i

in proccsul de remodelare arelati ilor si modurilor de a face fata

anxietatii. Astfel, Bowen incurajeaza clentii sal sa se eunoasd mai

lntii unii pe altii a;;a cum sunt ~j sa cunoasca familia asa cum este

ea, Inainre de ~ce vreo schimbare. Acest lucru este considerat

de Bowen ~~cat restabilir~ R~cii ~i armo,~iei

~i._ Linistea familiei va veni a data eu modificarea relatiilor

dintre membrii familiei, iar aceasta nu poate avea Joe decat dad

membrii familiei inreleg ce se incimpLa, ce este in neregula cu ei ~i

de ce, Deci, tehnicile boweniene, mal ales genogta.ma, au.rolul de

a declansa insight-uri . Asta Inscamna c a orientarea boweniana

cauta s a schimbe familia prin schimbarea indivizilor 'care alcatu-

lese familia respectiva.

Alte tehnici folosite de terapeutii de orientare boweniana

sunt cele referitoare la incutajarea unor vizite, serisor}, te1efoane,

eu scopul de a rdnnai relariile abando~ (cauzate de intrerupe-

tile emotionale), sau incurajarea unor roluri diferite de cele avute

pana atunci de membrii familiei care vor permite diferentieri ale

membrilor unii de aljii, adica obtinerea unui grad de autonomic a

indivizilor unii fa~a de altii, Acesta va duce la randul sau la elibera-

rea de simp tome, la 0mai buna adaptare ~iintegrare farniliala ~i

socials.

lata rnai departe un exemplu de genograma a familiei unei

cliente care s-a prezentat 1anoi in terapie din cauza anxietsji i .~j

depresiei severe, cu tentative suicidare repetate pricinuite de

separarea de sotul ei (care in final s-a soldat eu divert):

IOLANDA M1TROFAN DIANA VASILE 13 5



50

'M

~4 1'~

~l ~

!~,i! g ,J(!u

Genograma familiei Paulei,

13 6

_

TERAPJI DE FAMLIE

Desi in terapia boweniana accentul cade mai degraba pe

individ sau pe euplu, rnai ales eel al parintilor, chiar dad familia

vine pentru 0problema a copilului (trans form and, astfel, "proble-

ma copilului" in "problema parintilor"), totusi exista si 0 terapie

boweniana multipla de familie, adica ell un grup de familii. Ea se

Ioloseste pentru a spori proeesul de invatare a familiei prin inter-

rnediul observarii proceselor emotionale ale alter familii din tera-

pie, Familiiie sc intalnesc intr-un grup, iar terapeutul lucreaza eu

D familie 0 data, in timp ce celelalte farnilii observa ee se intarnpla,

obtinand insight-uri prin pozitia de mertot.

Fie di terapcutul lucreaza cu un, individ sau cu 0 familie

scparat ori intr-un grup de farnilii, sarcina sa primara este de a

!'amane ln afara procesului emotional a1 farniliei. Terapeutul

observs indeaproapc proeesul comunicarii , obtine 0 intelegere a

dinamicii farniliei ~icreeaza 0 anumita atmosfera In ~edinta, unde

poate avea loc diferentierea. Prin mentinerea pozijiei "Eu"~ adica

pastrarea pozip'ei cuiva hazata pe gandite, mei degraba decit pe

emotlc, in ciuda ptesiuoii emotionsle din partea Ismilici, terapeu-

L U I ajma familia sa aringa un punet important, asigurand in acelasi

limp calmul ~iraspunsurile rationale. De aceea, el trebuie sa aduca

In procesul terapeutic propriul sau nivel functional de diferentiere

a sinelui, Ca urmare, Bowen ii incnrajeaza pe toti terapeujii , rnai

ales la inceputul carierei lor, sa fad. 0 analiza atenta ~j minutioasa

a propriei lor genograme, pentru identificarea gradului lor de dife-

rentiere a sinelui ?i imbunaratirea acestuia, desi diferentierea sine-

lui de familia de origine este un proces care se desIa~oara de-a

lungul lntregii vieti. Important este ca el sa se produdi in mod

constient pentJ:u a £i eficient.

IOLANDA M]TROFAN 1 7



CoNCLUZII

Teoria si terapia boweniana ne ofera un model de terapeut

care i;;j asurna rolul unui observator, cercetaror ~iprofesor neutru

al familiei aflate in terapie. Mai mult, ne ofera un model de familie

§ i de indivizi presupus a f eel rnai bun. 0 astfel de pozitionare a

terapeurului fa}ii de clientii s ib vine in contradictie cu ideea de a

aceepta familia sau persoana asa cum este ea, ~i in special cu

notiunile de "hun" sau "tau", "coreet" sau "ineorect" care pot fi

judecate doar in context. Este extrem de vizibil faptul c a orienta-

rea bowenianii pune accentul pe responsabilitates parintilor

pentru problemele copii lor, Unii cri tici ai orieri tarii psihanali tice,

in general, ~i ai celei boweniene, in particular, subliniaza faptul cii

o astfel de gandire amplifica sentimentele de vinovatie pe care

oamenii oricurn le au atunei cand este verba despre problemele

lor, sau, mal ales, ale copiilor lor, desi adeprii acestor orientari

afirma ca nu fae altceva decat sa creasea gradul de resporisabilitate

al oamenilor fata de actiunile lor.

In ciuda criticilor aduse, Murray Bowen ramane un nume de

referinta in domeniul psihoterapiei prin elaborarea uneia dintre

cele rnai complete teorii a terapiei de familie, extrem de utila in

in~e1egerea functionarii psihologice a indivizilor, cuplurilor ~i a

familiilor, precumS ii in

ghidarea interventiilor terapeutice, indife-rent de orientarea terapeutica din care de provin.

138 TEMPI! DE FAMIUE



DIANA VASILE

PITOLUL VII

TERAPIA SISTEMICA DE FAMlLIE

Cind ne referim la acest model al terapiei de familie, ne

....HlrllTc

Tl inprimul rand la modelul Scoli i de Ia Milano, reprezentata

e psihiatrii italieni Mara Selvini-Palazzoli, Luigi Boscolo,

ianfranco Cecchin ~i Guiliana Plata, model elaborat in jurul

nului 1978, caod au aparut cele mai importante Iucrari ale acestor

rcplre:~er:ltaJlt1·.n 1980 tosa, aceasta echipa de terapeuti s-a divizat

doua perechi iar fiecare din acestea a urmat 0orientate usor di-

ri.ta de cea a celeilalte, astfel ind.t exists, practic, doua modele

terapiei sistemice de familie. AstfeI, Selvini-Palazzoli ~i Prata

ocupat de efectele unei singure interventii terapeutice, in

mp ce Boscolo ~iCecchin s-au centrat pe dezvoltarea unor noi

de training. Din 1982, Prata ~i Selvini-Palazzoli s-au sepa-

~iau lucrat pe cont propriu. Din acest motiv, in acest capitol

detalia caracteristicile modelului initial al terapiei sistemice,

eel alScolii de la Milano, dar vom menjiona ~inoutatileadu-

de noua orientare sistemica a lui Boscolo ~iCecchin.

Premise conceptuale

Scoala de la Milano a fost denumita "sistemidi'( deoarece

are la baza gandirea sistemica a lui Gregory Bateson (conceptele

, 1 rnetodele acestuia), dar a primit influente semnificative ~i din

p:utea lui Jan Haley, precum ~idin partea orientarii rcpre~ ntan

. .



jilor Institutului de Cercetari Mentale, drept pentru care terapia

sistemics este denumita uneori ~i,,0 varianta a modelelor strategi-

ce sau comunicationale" (Walsh, McGraw., 1996, p. 74). Bineante-

les, membrii echipei rnilaneze aveau la baza pregatirea psihana-

linea, dar ei au fast profund nemultumiti de rezultatele minimale

pe care le aveau dupa in urma numeroaselor ~edinte psihanalitiee,

in special in cazurile pacientilor eu tulburari psihice severe (de

exemplu, pacientii en diagnosticul de schizofrenie san tulburare

alimentara). De aceea, ei ~i-au elaborat treptat propria lor teorie,

dar au pastrar din modelul psihanalitic ideea di pattern-utile inter-

actionale se pasu:eaza de la 0 generajie Ia alta, drept penttu care

terapeutul sistemic considera importanta istoria familiei pe care 0

are in cabinet.

Ideea de baza a terapiei sistemiee este aceea de sistern, a~a

cum este ea in~eIeasa de conceptualizarea teoriei generate a siste-

melor asupra eomportamentelor umane, ~i mai ales asupra

familiei, Contributii semnificative Ia dezvnltarea teoriei sistemelor

familiale au avut Gregory Bateson. Murray Bowen, Salvador

Minuhin ~iJa y Haley. Cele rnai cunoscute ~iimportante t1rfisiituri

ale saodelelor ce cancep familia ca sistem sunr (dupa Walsh ~i

McGraw, 1996, p. 5-6~:

• intregul este mai mare decat suma parPlor sale constitutive;

,_Cornponentele unui sistern pot fi In!eJese doar in contextul

!ntregului sistem. Din moment ce comportamentul uman

apare in context social, el poate fi in!eles doar in acest

context;

• Cauzalltatea liniara este inlocuita de notiunile de ceusslitete

circulatii,. simultanfi ~iredproca;

• Schimbarea uneia dintre parpIe sistemului social (de ex. a

unui membru aLfamillei influen~eaza toate celelalte paq:i

170 TERAPII DE FAMIUi

ale sistemului (de ex. intreaga familie);

• Tendinta unui sistem este de a duta Sa-ii i men tina homeosta-

zia sau cchilibrul, Aceasta functie de mentinere a ho-

meostaziei serveste la pastrarea stabilitatii, tar uneori

rmpiedicii schimbarea,

• C anel. 0 familie nu mat este 10 echilibru, rnecanismele de

feed-back inceatd. sa tcaduca ismilie in echilibsul io.ipai;.

..Metodele folosite pentru a restsuta ecbilibtul (de ex. ce anu-

me face familia pentrll a rezolva problemele aparute in

interiorul ei) pot deveni ele lnsele pzoblemc;

• Interventiile dintr-o perspective sistemica se eentreaza mai

curand pe relatiile din interiorul intregului sistem fami-

lial, ded.t pe unul dintre membrii fa.miUe;i(de ex. pe eel

care prezinta simptomul).

Caracteristici ale tetapiei sistemice

Terapia sistemica ate in vedere insa nu dear sistemul fami-

lial, ci ~i sistemul terspeut-familie, deoarece plead. de Iapremise

.1 tctspeiuul nu reprezinta uri element exterior familiei> ci unal

ltrect ltxiplice: in ..:lata ecesteis, eel putin pentru un anumft timp.

Ivlai rnult, initial echipa de terapeuti ai Scolii de laMilano forma 0

l!lipa in adevaratul sens al cuvantului, adid intreaga echipa par-

tlripa la procesul terapeutic, insa doar unul dintre ei sau doi tera-

Ill'up lua contact direct eu familia. Astfd se inli'itu.riibsxiere diatte

istemul familial ~i.terapeut, ceca ce duce ~ila modiiicsses con-

f I'ptului de "neurtalitatc" a terspeutului pe care ilsustinea abor-

IMea psihanalirica (vom reveni asupra analizei neutralitajii dod

1 1 m detalia procesul terapeutic).

o alta earacteristica a terapiei sistemice este ac emu' {lH,

I.IIANDA .MITROFAN DIANA VASILE



mai mult pe psocesul schimbiftii, §i msi putis: pe modalitiij:ile de

mesuiaete a bomeosteziei. Asa cum rnentionam mai devreme, una

dintre tendintele sistemului familial este aceea de a-si mentine

echilibrul. in aceasta incercare, atunci d.nd familia se confrunta

eu a dificultate, metodele folosite pentTu a 0 inlatura pot deveni

la randul lor probleme, ceca ce afecteaza echilibrul famiBei. To-

tusi, familia va face tot ce este posibil penttu a rnentine echilibrul

care 11 perrnire s a existe ~iin continuare, De aid ideea terapeutilor

de orienrare sistemica conform careia simptomul (problema cu

care se prezinti familia 1a terepie) serveste a snumitd Iuactie in

sistemul familial. De regula, aceasta funcjie este aceea de a sustine

~i promova anumite idei, credinte, perceptii sau fantasme (numite

general "mituri") ale sisternului familial ce due laanumire tipuri de

comportamente menite s a menpna stabilitatea sistemului familial.

De aceea, este nevoie ca terapeu:tuL sa forrnuleze inca de la inceput

ipoteze cu ptivirc fa tolul pe care f1 joaca simptomul in echili-

brexee sistctuului familial. Pentru asta, el trebuie sa aiba 1 ll vedere

nu dear sirrrptomul, ci si cogni1iile ~i comportamentele familiei

pentru a-~i orienta interventia terapeutica, Fund cenrrati mai mult

pe procesul schimbarii, terapeutii de orientate sistcmica distantea-

z a in t imp ~edin~ele pentru a perrnite interventiilor lor sa actione-

ze ~i sa aiba efecte maximale, Din acesr motiv, terapia sisternica a

mai fost denumita ~i terapie de familie "de lunga-scurta durata",

ea fund scurta prin numarul relariv mic de sedinte (intre 5 si 8

sedinte, maximum rnentionat fiind. 12), dar lunga datorita interva-

lelor lungi de timp dintre sedinte (Tomm, 1984, P: 122).

Importanta sistemului de credinte al familiei reiese foarte

dar din ceea ce Boscolo ~i colaboratorii sai spuneau in 1987:

"Cbiar de la 1nceput grupul de la Milano considera in mod serios

faptele mentale drept comportamente. Filosofia Ior cu privire la

172 TERAPll DE FI"'>1ILIF.

chimbare e legata de ideea c a farniliile vin cu «planuri» despre

eea ce se intarnpla, iar terapeutul Incearca s a modifice aceste

«planum ... Ei cauta un «mit» sau 0«premise» care aparent menti-

ne cornportamentele atasate de problema ~iIncearca sa mentio-

neze aceasta premisa sau mit in mesajele lor catre familie. Deseori

ci fae comentarii ell privire 1 1 3 . . rolul problemei lntr-un astfel de

mit." (p . 1 9 )

De aici -apare ~iparadoxul pe care terapeutii de orientate 51S-

t mica I-au subliniat; familiile vin la teraple pentru a se schimba,

.lar, torusi, actiunilc Iieciirai membtu sl Iemiliei cauta s a impiedice

procesul schimbssil, tocmsi pentru a nu pictde stabilitatea/ecbili-

brut obtiaat cu ajatorul simptomulai. Mesajul cornun este, dupa

lurn arata Tomm ::"Ne confrunt1m cu ests (membtul stmptoms-

ti care trebule sa sc scbunbe) ... dar noi ca Iemilie suatem in re-

}:ulii... (;i intenponam s a t a m a n em nescbimbeti)" (1984, p.l l S).

III felul acesta, meet dar sigur, g.rupul de la Milano au devenit

mnftienJi ci i 0parte a familiei .nu se putea. scbimbs decit dad se

J. ceau modiiicsii complementere in intreaga Iunilie.

in~ekgerea acestei nevoi de a oferi schimbari complemen-

tare In toti membrii farniliei a dus la creeree unor intervenpi care

.1 parga besiete pusa de nevoile petsdoxslc ale familiei de a. se

srbltnb«, dar §i de a ramine stabilii, in acela§i timp. Interventiile

Ill! luat forma conttapatadoxului care urmarea s a inlocuiasca para-

doxul impus de familie: " (defi noi, ca terspeuti, suntem definip ca

Kenp' ei scbimbirii), noi credem doi nu ar trcbui sa.v ii scbim-

b.lfi pentru ea asta va va ajuta la... «« (Tomm, 1984, p. 115).

ceasta interventie paradoxala ofera 0conotatie pozitiva ruturo

p,l1tern-urilor cu rol de pastrare a echilibrului familial; in f~lul

II .sta, familia este pusa In situatia de a alege, mai mult sau I'l' Ii

Illl~in constient, varianta schimbarii , pentru ca alegand cenl i li l "

I.II ;\NnA M.rTROFAN D1ANA VASILE I \



varianta (cu toata "hinecuvintarea" teraputului) va ajunge in

impas, ceea ce va provoca automat schimbarea, tocmai pentru a

se pastra. homeostazia.

o alta idee a lui Bateson care a marc at lucrnl terapeutic a1

grupu1ui de L a Milano a fosr aceea di sistemul evolueass, chiar

daca e1 pare a £i blocat, De aid au aparut interventiile terapeutice

care inrroduc noi conexiuni ~i cele care introduc noi distinctii in

gandire sau actiune. Astfel, informatia este introdusa fie explicit ,

prin reformulate. fie implicit, prin prcscnexes unui ritual fatnJh'aL

in arnbele cazuri, terapeutul actioneaza ea un catalizator, scopul

sau fiind cele de a sctivs un proces in care familia Vll cres..nai

pattern-uri compostsmeatsic s: credinre care s a sus#;na acest pro-

ce s de cxeetc de n o i pattern-uri (Tomrn, 1984).

Faarte uti! pentm practice terapeutica s-a dovedit a fi ideea

modelului sistemic care se refera la considersree fenomeneior

.mentsle ea seilexe ale teaoaxenelor socisle. Deci, a problema.

rnentala este a problema 1n interactiunea sociala, Construira pe

ideea cauzalitilii circulate (0 parte a sistemului le influenteaza pe

toate celelalte, care, la randul lor, prin feed-back, influenjeazj. acea

parte) ~ transpusa in terapie, aceasta idee duce Ia interventii tera-

peutice care s a vieeze psttctn-usile imeracjJanale ~imai putin

problernele intrapsihice ale indivizilor lua:~ izolat. Prin asta se

diminueszs scatimeiue)« de v IDa ;; i respoassbilitete pentIu scbim-

bare care .inundau psihicul clientului sirnptcmatic, crescind res-

ponsabilitatea fiecarui membru al familiei aflat intr-o anumita

relatie eu acesta. Deci, fieeare membru al famil iei este corisiderat

en participant la rnenjinerea simptomului, S ;i deci, to~i mernbrii

trebuie s a :t~irnodifice pattern-urile intetactionale,

Merita mentionat tnSa d, de~i apeleaea foarte frecvent la

principiul cauzalitatii circulate, grupul de la Milano nu considers

174 TE.fu\pu DE FAMlUE

udirea liniara (A 11influeriteazd pe B) ca incorecta, ci doar Iimi-

1,1 pentru scopurile terapiei de familie.

De asemenes, grupul de la Milano s-a coricentrat ~l pe

rania condiliorulrii lingvistice" (Selvini-Palazzoli ~icolab., 1978,

.,1) care, c.hiar datorita naturii ei, 1i face pe terapeuti ~iclienti s a

udeasca 10'1:1'-0 maniera liniara, intrapsihica, care ignora contex-

Astfd, grupul a modificat verbul ,,8 fj" cu."a parea« ~i ,,:1 a r a -

.., pentru a oferi a noua viziune asupra familiei, De regula,

zim clientii spunand: "tatru e depsesiv", in lac de "tataJ mamfes-

/trece ptiatt-o deptesie". Prima formulare seoate rataldin con-

ul incare se afla. Ultima implies idees d. acel comportament

ILL! parte dintr-un context mai larg ~ine trimite cu gandul la

Irctele pe care manifestarea depresiei le are asupra familiei, De

cea, rerapeutii sisternici at:rag arentia asupra "etichetelot" pe

,lI'C sunrem tentati Sa le attibuim chen~ilor ~ideci, s a spunem, mai

graba, ca un copil se compottii agresiv, in lac deesre agresiv .

(;~i nu putero s a ne eliberam total de sub titan:ia lingvistidi,

Item totusi cu dart constient s .a folosim Iimbajul ' in mod uti1,

prin metafore ~ipovesti, pentru a.p.rovoca schirnbarea in familie,

1I alte cuvinte, schimbarea va fi adusa de modificari in intelesuri

Scoputile terapiei sistemice

Se poate deduce din ceea ce am spus rnai susdcopul tesa-

piei sistemice de familie este acela de a. ajuta familia s a descopesc,

~:).fntre.rupi § i. eventual s a scbimbc regulilc. "jocuriior." lor. adica

.de dinamicii reIatioaale pe care se bazeaz8 disfuncpa Ismiliei. 0

lnmilie e considerata disfunctionala dod erista In interiorul siste-

mului acesteia pattern-uri Interactionale blocate, rigide, care, fie au

II ILANDAMrfROFAN D],\NA VASILE



fest preluate din generariile anrerioare, fie apartin farniliei actuale.

Familiile disfunqionale folosesc "planuri" vcchi, devenire inutile

pentru reUectarea realitatii curente pentl"Ll a ghida comportamen-

tele actuale. Astfel, jocurile familiei dau nastere unor simptome

care aduc familia la terapie, Este evident faptul di. solutia gasita de

familie la problema cu care se confrunra va fi diferita de scopul pc

care ilva avea terapeurul. Acesta va urmari nu dear eliberarea de

simprorn ;; i schimbarea proceselor inrerpersonale, dar va doreste §i

ca familia sa in~e1eaga rostul sirnpromului (conexiunile dintre

sirnptorn ?i "joeul" famiJiei). Un alt scop esre acela de a determine

familia sa creeze cal diferite penttu Bexibilizarea. modelituito: de

reletioture din intetiozul $ au .

Procesul terapeutic

Pentru acingerea scoputilor formulate, terapeurii de orienta-

re sistemics folosesc in lucrul lor cele trei principii fundamentale

(aminrire pe scurt rnai devreme) ale acestei orientari:

• formularea ipotezelor

• neutralitatea

• circularitatea

Formularea ipotezelor se refers la supozitiile pe care echipa

terapeutJcii, in colsbotsre en familia, le face eu privire la natura

ptobletnei Iemiliei. Acesre ipoteze nu sunr supuse unei judecati de

valoare, astfel cii ele nu sunt considerate bune ori reie, ci se accep-

bi sa u nu in funcpe de utilitatea lor in procesul de aflare a unor

noi informatii care ar putea determina schimbarea sistemului

familial. in modelul clasic al grupului de la Milano, aceste proces

de formularc de iporeze, eonsiderat procesul central in terapie, se

realiza inainte de a se inralni familia, in a~a-numita presedinp; Ea

176TF.RApn DE FAl\HUE

avea deci 0 importanta deosebita, deoarcce echipa terapeutica

aduna ~j analiza datele despre familie obtinute prin telefon de

lnfirmiera (este verba de un prim interviu scurt, telefonic), arunci

dnd centrul era contactat de famiJie pentru a stabili 0 intalnire.

Desi inforrnati ile erau destul de limitate, terapeutii puteau extrage

suficiente date sigure, ce ofereau 0 bazit de plecare rerapeutului

care urrna s a lucreze direct cu familia. Ipotezele cu care terapeutul

debuta ~edinta puteau fi confirmate sau infirmate de marturille ~i

informatiile care veneau in cursul sedintei, Informatiile provin din

observarea interactiunilor, din raspunsurile date la indicatiile tera-

peutice, din intrebarile pusc.

Iporezele formulate de echipa terapeutica au rolul de a

ghida terapeutul in chesticnarea mernbrilor farniliei cu privire la ,

rolul simptomului in sistemul familial. intrebarile adrcsate familiei

vizcaza chestiuni specifice ale contextului familial. De exemplu:

.Ce aaurne v-a dctetminet sa epelsti la tetspie?", J) Cine beneiici-

: t Z a eel msi mult de suuetis ectuslii?" sau "Care esre aiotivetiz

pen tru schim bare?".

in modelul clasic al grupului milanez, raspunsurile la intre-

bari confirmau sau respingeau ipotezele, iar procesul de formulate

de ipoteze se oprea la prima sedinta eu familia. Ulterior, dupa

scindarea grupului, s-a depasit aceasta limits, elaborarea de ipote-

ze devenind un proces ce se continua de-a lungul intregii interacti-

uni cu sistemul familial, din necesitatea de a se plia pe uaicitetee

fiecarei farnilii eu care se vine ln contact. Astfel, rasprmsuriJe date

de famjlie 1 : J . intrebssile tesspcutului vor da fJa§tere 1anoi ipoteze

de lucru ee vor duce la 0inrelegere mai aprofundats a organizarii

~ifunctionazii sistemului familial si Ia0planificare a interventiilor

terapeutice,

De asemenea, modelele noi de terapie sistemica au dezvol

[OLI\NDA MrrnO[,A!. 'l DIAKA VASILE 17 7



tat ideea eutonomiei Iemilisle si s-a ajuns la concluzia di nu se

poate trese 0granip clara mo-e familiile distunctionsl« §i ccle

functionaJe, adjca intre cele sanatoase si cele patologice. De aceea,

timpul rezervat presedintei s-a redus considerabil , iar iporezele § i

planurile de lucru se formuleaza in contactul direct eu familia §i

impreuna cu aceasta. Aceasta maniera diferita de lucru a noii

orientari sisternice "iJ elibereaza pc terapeut din capcana presupu-

new c a stic care este teslitatee. De ssernenea, il elibereaza de rna-

teriaiizarea. ipotezclor ccbipei (tnstaislizecc cafe devine un peticol

daca se u ita c a acest ptoces existii ~i sstiel tie eutoinducem in

eroare cteeind cil noi flu petiicipiim fa cresres univctsului feno-

tucnelos: umane" (Burbatti, Castoldi, Maggi, 1993, p. 64)

Deci ipotezele sunt gandite mai putin ca descrieri posibile

din partea unui observator cu privire la pattern-uri le ~iinteractiu-

nile de comunicare ee s-au crista lizat in timp, ca explicatii tempo-

rale sau cauzale ale evenimentelor sau secventelor de evenimente

(penrru a deduce cum functioneaze familia ~j cum va evolua ea),

si rnai rnult ca mijloace de promovare a unci interpretari comune

care nu depinde de observator-terapeut, ci de Interactiunea acestui

observator ell un sistern particular. Burbatti, Castoldi ~i Maggi

( 1993) atentioneaza: "Cand cineva elaboreazii iporeze, trcbuie s a

]ina tnlntc cii sistemul famili~l contsibuie activ, eplicindu-si pre-

misele §i categoriile descriptive 1a aceiea§i Ienomene obsetvete de

tetspeut" (p . 6 5)

Neutralitatea presupune, in modelul Scolii de LaMilano, ca

tetepeutul s a sdopte 0pozitie Jibed de otice judeca.Ji morale Ii 0

dis tant:} psibologicii egala fa}:l de Iiecere membra a l familiei. Prill

asta, terapeutul ~iechipa sustin fiecare membru al familiei in mod

ega!. Se poate simti illmod evident influenta psihanalit ics asupra

rolului terapeutului. A~a cum au observat insaeriticii aces tuitip

178 TEMPll DE PAMIUE

de neutralitate, terapeutul ar trebui sa i'~j controleze mericulos In

umpul cbservatiei l imbajul verbal ~ieel nonverbal. in pracrica,

I(est gen de terapeut "aseptic", exterior, cstc grcu de realizat ~j

uici nu este de dorir. ~i asta deoarece nu s-ar putea ajunge la aeea

participare activa a terapcutului in procesul interactional cu siste-

mul familial, ill procesul de ere-are colectiva a unui teritoriu al

crnnificatiilor cornune.

De aceea, s-a tevizuit eccst concept, ajungandu-se la ideea

I';) neuttelitetes se refera [a "atitudjnea globaIa a terepcutului in

t;lport ell totalitatea sistemului" (Burbatt i, Castaldi, Maggi, 1993,

p. 66).10 felul acesta, interventiile terapeutului vor avea conotatii

pozitive sau negative in conformitate cu raspunsurile primite din

pnrtea familiei referitoare L a comunicarile individuale ale membri-

lor. Asta va duce ~i la aliante temporare eu unul sau altul dintre

mcmbrii Iamiliei, de regula eel aflat illpozipe de inferioritate, daca

ista ajuta la implernentarea schimbarii in sisternul familial. Asta nu

inseamna insa dl. terapeurul nu tinde spre un echil ibru al relati ilor

lui eu fiecare membru al familiei . Este in continuare valabil pentru

icest concept fundamental al terapiei sisternice ea terapeutul s a se

abri t la de la judecati de valoare cu privire la oriee element carac-

rcristic al familiei din fa~ sa, dar §i sa manifeste respect pentru

modul de a fi, de a intelege lumea ~ide a actions al familie i. Orice

wup social, ~i deci ~i familia, functioneaza datorita unor reguli

care deriva din propria concepjie despre lurne, iar aceasta, natural ,

!> • conecteaza eu contextul part icular al grupului respectiv. Tera-

peutul nu e ehemat s a judece, ci sa intcleaga ~ sa accepte chiar ~j

puncte de vedere care nu fae parte ru n sis temul sau de valori,

Acest principiu este cu atat ro m greu de mentinut eu cit

dorinta sau tendinta de a intra intr-o legatura rnai puternica cu f~l-

milia, pentru a 0 ajuta, este mai mare. Dar nu trebuie uitat cit, I riu



interventia sa, terapeutul creeazs un nou sistem, eel terapeut-fami-

lie, iar orice actiune a terapeutului ar putea fi capabila sa distruga

echilibrul pe care familia reusise sa II objina in timp cu a sene de

ajustari, Astfel, terapeutul trebuie sa manifeste mare grija pentru a

fa.ClJ ita descbideree unuidrum pentra famil ie catre un nou tip de

ecbilibtu.

Circul.at:itatea, derivata din conceprul lui Bateson de ciber-

netica circulars §i eel.de canzalitate circulara, se fefera Ia centtsms

pc rdapl1e existente in iatcsiorul sistcmului familial, mai ales pe

cum sunr de percepate diferit de Iiecsre dintr« membtii familiei.

Asta presupune ca terapeutul s a cbestionczc un membra sl Ismi-

lief re fer icOl -1a modal in care d percept::. re1apa dintte alp membri i

ill famil ie i . Este vorba de asa-numitul "model t riadic" , in care se

pUO Intrebari circulate ce aduc a ncua lumina asupra faptelor ~i

cornportamentelor din familie, Acesre intrebari circulate sunt 0

tcluiici, un instrument terapeutic extrem de util, deoarece, atunci

dud se adreseaza 0 inrrebare unei componente a sistemului fami-

lial despre relatia dintre a lp doi mernbri, terapeutul obtine, in re-

plica, 0 deEnip"e a relapd pe care cel lntrebet 0 are en cele d O l 1 a

persoalle. Dar sa ne oprim mai mult asupra intrebarilcr circulate,

dar ~j a celorlalte tehnici terapeutice,

Tehn ic il e t erapiei sistemice

intrebarile circulate, prin faptnl d. cct unul tnembsu el

Ismlliei s a cornenreze sau s a speculeze cu psivire 1'acredinteie,

seatimeatele ~i comportsmcntcle eltor membri ei {~miJjei, se

Iolnsesc ~j pentru a diagnostica sistetnul famih'al, oferind ocazia

terapeutului ~i/sau echipei sa descopere dinamica sisternuhii

familial, sa dezvolte, sa testeze §i sa nuanteze ipotezele initiale,

18 0 l'ERi\PII DE [,,,MILlE

lata dteva exemple:

• "Daca sora ts et pJeca de acasil, cine crezidc va supi!ra eel

mal rau?"

'. "Dacii. 1 1 inrreb pe tad} tall, CIJ cine ctezi cli va 1i el de zcord:

cumama sau co Ireteie tau?«

• J>Ca.ndf:ratele tau incept: s a f~j piardr1 conttolul, cc face tatal

ta l l?"• P iirin rij tiii se cearta mai tnul t : dupa ce tataJ tau s- a imbolna-" J- I

vii?"

'•.. Ce crczi c a 0 detetmina pe mama ttl sa nu f J : i auda dodnte-

le?"

• "Cum a p ' d es c ri c r e. J ap 'a d ia tr e l io F u l d umn .e a vo a st ra ~icopii?"

Evident, evaluarea raspunsurilor la aceste tipuri de intrebari

nu se limiteaza dear 1acanalul verbal, ci dimpotrivs, espresivitatea

nonverbala acelui care raspunde este extrem de edificatoare, ana-lizarea ei de terapeut permitandu-i acestuia 0mai buna lntelegere

a relatiilor din familia observata,

Mai mult, Intrebarile circulate fac posibila cletiiicete« con-

ceptiilo: diverse ale sltot membxu ?i compararea diferitdorpuncte

de vederc individusle. .Acest luau este util adt pentIU terapeut.

c a t ~ipentru clienti, ddei devin constienti de cum este organizara

~j cum fuacticneaza familia lor. De asemenea, faciliteazs formula-

rea iporezelor, peatm di prin raspunsul persoanei se fac presupu-

neri, se reexamineaza prezumtiile ~i se stabilesc conexiuni Intreevenimente,

Burbarti, Castoldi ~jMaggi (1993) atrag atentia asupra folo-

sirii excesive a intrebatilor circulare care at svea riscul "impart~~j-

Iii" unci atmosfere artificiale in t impul sedintei, Uneori mc:ml rii

familiei devin obositi , iritati atunci dad incearca d Llrm. reuse

lH IOLAl"'lDJ\ MITROFAN



calea destul de intortocheata a rerapeutului si exprima aceste sen-

timente in timpul ~edin~ej de cele mai multe ori lntr-o married

nonverbals. De aceea, terapeutul trebuie s a fie totdeauna consti-

ent de ceea ce se intampla eu membrii familiei ~isa fie receptiv la

mes.ajele lor.

Alte tehnici terapeutice utilizate in orientarea sistemica, ala-

turi de formularea ipotezelor ;; i intrebarile circulate, sunr:

Utilizarea eonotatiei pozitive, a motivelor pozitive atribuite

patrern-urilor cornpcrtamentale simptomatice ale unui

membru sau ale familiei. Aceasta tchnica, denumita in

altc orientari reformulate, este considerata fundamentals

pentnJ obtinerea succesului in oricnrarea scolii milaneze,

Preserierea simptomului este 0 tehnidi paradoxala prin care

familia, sau doar un membru al acesteia, este directionata

spre a rnanifesta in continuare simptomul pentru care s-a

prezentat la terapie. Dad aceasta indicatie este urmata,

se demonstreaza di simpcomul se afla sub controlul

voluntar a1 persoanei sau farniliei; dad nu se urmeaza,

inseamna d familia a reo unrat la simp tom ~j poate fun-

ctiona fad d. Spre deosebire de prescrierea simptomului

pe care 0gasim la Haley in modelul strategic, cea utilizata

de grupul de 1aMilano nu are ca scop aparitia mecanis-

melor defensive, a rezistentelor, ci stimularea capacitati-

lor familiei de a glisi propriile solutii la simptomul eu care

se confrunta.Mesajele diferite din echipa tetapeutidl reprezinta un tip de

prescriere in care familia primeste un mesa] din partea

echipei terapeutice prin care aceasta din urma declara c a

are pareri sau idei diferite de cele ale terapeutului care

lucreaza direct cu familia referitoare Ia 0 anumita chesti-

182 TERAPII DE FAM1Ll5

une a£ladi in discutie. Scopul urmarit este eel de a penni-

te familiei s a gaseasca propriile explicatii ~irezolvare. De

exemplu, se poate spune sau scrie (printr-o scrisoare)

familiei di. ,Jumatate din ecbipe tcrapeutidi considerii ci

tatalmaaifesci grija arunci dnd J§ i protcjeaz:I fata de ma-

ma; cealalta jl11natate considera comportamentul tata/ui

ca 0 cafe de a 0ajuta pe mama sa se descurce cu. rata care

estc destul de putemici".

Ritu.alurile ~i ceremonille sunt metode prin care se prescriu

anurnite tipuri de comportamente menite s a modifice

jocurile familiei. Terapeutul rrebuie s a fie foarte minutios

in descrierea detaliilor specificc (adidi cine, unde, ce,

cand, eum etc.) ale ritualului pe care familia trebuie s a il

urmeze pas eu pas. lata un exetnplu (Selvini-Palazzoli ~i

colab., 1978, p. 5):

"Din doua in doua zJle - rnarjea, joia §i sambata - in.cep£nd

de maine pa.na la §edinj:a viitoste, ~i iatxe oreIe ... ~i

... (asigurap-va di toata familia es re a,casa intre acesre ore)

iadlieseat de ce face X (numcle ceiui care prezinta sunpto-

mul, urmst de roare comportamentele simptomatice pe cere

le are - copilul, de exemplu-), tata] va decide singur, le discte-

pc , ce sa . faea . cu X. Mama va t tebui s a se compotte ca $i cum

nu at fi scolo. in celelalte zile -lunea, miercures, vinerea -la

aceJe$i§iare, indiferent de ce va face X, mama va avea puterea

de a decide ce va Ii necesar s a se fad refetitot la X. Taci1 va

tiebui sa se comporte ca $i cum nu ar {j «colo. Dumioice, toa-

til lumee se va purta In mod spontan. Fiecare parinte, in ziu«

care ii estx ad:resata. trebuis: sa scrie intr-un jurnal orice indi-

care din partea partene.ruJui sail a reguJij de a .au se am sterrl .

I.IIJ\NDA MrrRO[,AN DIANA VAS1LE



in U11dc cazuri sarcina de a im:egistra in jumal posibilele gre-

§eJi ale piirinpJor se poatc lsicrediru» tmui slt copil sau cbisr

pecientului iasosi dad aceste este cepebil sii 0indcplineaseii.

Prescrierile invariante reprezinta un tip specific de prescriere

pc care Selvinj-Palazzoli il folosesre in cazul familii lor cu

copii schizofrcnici sau anorexici. Ele au la baza ideea d'i

acesti copii incearca prin simptomul lor s a rezolve impa-

suI in care se afla relatia dintre cei doi parinti. De aceea,

parinpi vor fi intervievaji singuri ~i Ii se vor da aceste

prescriprii pentru a trasa 0 grani~a clara ?i stabila Intre

cele doua generajii, lata. un exemplu tot din Selvini-

Palazzoli (1986, p. 341-342):

,,'j1neri secret tot ce am discutst in aceasrn §edinJil. Din cand

in ciind, ie§ip sears lnsiate de cinii in ora", Nimenl nu ttcbuie

avertizat cit yep pleca. Uisap' dosr UD biletel pc care sa scrieti«1\1u vom E diseete aeasa». Dad, etuaci c:ind vii intoetceti,

unul din copii vii va intreba uade 3 J i Iost , riispundep calm

«Asta ne ptivestc doet pe aoi don).Mai malt, pncJi Iiecere un

JULna l , bine sscuns 9i departe de copii, in care veti nota data

;; i vep dcscrie comportamentul verbal # nonverbal al fiecaIui

copil , sl altar membrii ei Ismiliei, pentsu cii este extrem de

lmpoitsuit cs nimic sa nu fie ultst sau omis. Data viitoere

venit i tot singuri , eu jurnalul, pentru a citi tare ce s-a intem-

plat Iture titnp".

Disparijia P~tilOI reprezinu 0 componenra a prescrierii

invariante in care parinp. i .,d ispat" dandu-le copiilor informatii

rninimale referitoare la actiunile lor. Se urmare~te astfel sii se

descopere ?i sa se modifice jocurile familiei.

184TETtAPn DE FAMlUF.

Parintii-terapeuti este 0 tehnica (sau un praces terapeutic) fo-

losita de regula in sedinta a patta, dupa ce parintii au

dernonstrat c a au putut tine secretul fa~:ide copii. Tera-

peutul denumeste apoi parintii drept co-terapeuti si ,

astfel, "cllplaI petogeaic se transforma in cupful viadeci-

tor el copilului lor, ptin ests, vindceindu-s« ei in§i§i prin

modiEcarea petxem-iuilor teletionek:" (Selvini-Palazzoli

~ colab. , 1989, p. 236)

Contraparadoxul reprezinta tehnica menita sa induca mesaje

contradictorii 3: n sistemul familial eeJ rnai frecventcon-

traparadox utilizat de Selvini-Palazzoli este eel prin care

se informeaza familia c a desi terapeutii sunt agenp ai

schimbarii, ei nu doresc ca familia sa schimbe ceea ce

pare a fi un echi1ibru in cadrul ei, ~ideaceea prescriu s a

nu se fad nici 0 schimbare deocamdata,

Instigarea este tehnica prin care unul dintre membrii farniliei 11a~a.~ape un altul impotriva unui a1t reilea, ca parte a unui

praces interactional aflat in desfasurare,

Etapele procesului terapeutic

Selvini-Palazzoli ~icolaboratorii s r u au descris 4 etape sau

faze ale procesului terapeutic (dupa Burbatti, Castoldi, Maggi,

1996):

1. Presedinta in care echipa terapeutica analizeazJ date1edisponibilc (din formu1are1e telefonice, fisele continand

date despre evenrualele sedinte anrerioare) ~j elaboreaza

variate ipoteze cu privire Lanatura problemei familiei, In .

[ocurile acesteia, ipoteze ce vox consritui suportul terap

utului Ia intrarea acestuia in contact direct cu fami l in ,

I tJLANDA IvllTROrf t.N DlJ\NA VASILE



2. Sed in ja propriu-zisj; - in care echip« se sparge in doua gru-

par i: eel care va intra in contact direct cu familia (initial

Iucrau doi terapeuti, un barbat ~j a femeie, dar, actual-

mente, doar un singut terapeut claboreaza cu familia) ~i

eel care observa (direct, prin oglinda unidirectionala sau

prin- urmarirea inregistrarilor video). Terapeutul (ssu

terapeutii) strange (strang) inforrnatii de la familie pentru

a testa ipotezele ce au fost formulate de echipa in prqe-

dinta, in acelasi tirnp, el introduce informatii in sistemul

familial prin intrebarile circulate, observatii meracomuni-

cative, puncrari ~i clarificari, Uneori, prima ~edin~a

propriu-zisa este singura ocazie in care echipa poate adu-

na inforrnatii des p re contextul social mal larg in care

familia exista, deoarece la aceasta prima gedin~ pot par-

ticipa ~j rnembri ai familiei extinse sau alp participanji la

viata familiala (de exemplu vecini, prieteni, asistente

medicale, baby-sited etc.).

3. Postsedinta ~in care echipa reunita analizeaza ~itrage con-

cluzii cu privire la situatia existents, iain considerate aut

noile informatii, c a t §i ipotezele formulate ?i verifies dad

acestea din urrna sunt utile in construirea planului expli-

cativ referitor la desfasurarea jocu1ui familial,

4. Interventia £mill - terapeutul reintra in cabinetul de terapie

~icomenteaza ce s-a descoperit prin conversatia cu echi-

pa observatoare sau prescrie 0sarcina ce trebuie indepli-nita, dupa care patase~te familia. in general, interventia

finala se prezinta sub forma unei prescrieri (paradox,

ritual etc.), care va fi formulata dar, concis, in terrrieni

accesibili familiei. Terapeutul nu comunica niciodata

direct ceea ce crede echipa des pte caz, deoarece se folo-

18 6 TERJ\PIl OE I'AMIUF.

scste acest element de mister pentru formularea para-

doxurilor, contraparadoxurilor, a mesajelor neclare ce

vizeaza tocmai confuzia familiei, confuzie ce va scimula

genera.rea de catre familie a unor noi solutii la problema

cu care se confrunra.

Exista ?i 0a cineca etapa, adaugata nu de Selvini-Palazzoli,

de Burbatti §i colaboratorii, care se desfasoara insa in afara

hmitelor spatiale ale cabinetului terapeutic (unde are lac interacti-

unca terapeut-familie), dar nu liiin afara contextului terapeutic:

5. Procesarea feed-back-ului din partea f am ili ei - feed-back-ul

rezultat cLininterventia Iinala a sedintei anterioare, ce

actioneaza ca un input, esre luat in considerate in sedinta

viitoare §i analizar de intreaga echipa terapeutica, Avand

in vedere cit rnodificarile privesc Intregul gitUp familial,

este necesar s a se acorde suficient timp pentru a avea lac

restrucrurarea urmarita prin inrerventia terapeutica folo-

sita. De aceea, peziosd« de timp dintre sedinp: este de re-

gula de 0 luna, dar scpoate fntinde ~ pe intervale mai mario

intregul proces se va relua Ia urrnatoarea intalnire cu farni-

11.1.De regula, la a doua intalnire, dear rnembrii familiei nucleate

lint invitap sa participe, Acum se recunosc modificarile aparute

Ise exploreaza mal in detaliu chestiunile mai intime, ce nu puteau

II dezvaluite altor persoane din afara familiei nucleare, Se petrece

lllai putin timp pentru problema pentru care S-a cerut ajutor,

J )upa Walsh ~i McGrow, al doilea interviu are urmatoarele trei

lornponente:

1. Fezs de conectare: terapeutnl continua sa str:inga inforrnatii

de la familie, iar familia este invatata s a observe ~is a re-

cunoasca diferentele

I.HANDA rvunoPAN DIANA VASILE 18 7



2. Faza de analiza: analiza so centreaza pe interactiunile din

nucleul familiei

3. Faza de tcstste: tezapeutul testeaza motivajia farniliei ?i

exploreaza parple sisternului familial care vor sustine Intreruperea

jocurilor familiale,

Terminarea terapiei va aves loc atunci dnd se va ajunge la

un acord cornun intre teraputi ~i familie cu prime la momentul

cpottun in care aceasta s a se produca, Echipa terapeutica lntot-

deauna respects ~iaccepta decizia familiei de a incheia terapia. De

regula, Ia sfarsitul terapiei, terapeutul avertizeaza familia c a este

posibil sa existe reveniri ale simptomului sau se indoieste diefec-

tele vor fi de lunga durata, Scopul acestor avertizari este, evident,

de a norrnaliza evenrualele recaderi .

.i n varianta revizuita a modelului sisternic de terapie de fa-

milie, presedinta s-a condensat semnificativ, ea aproape disparand

si lasand locul intdlnirii directe cu familia.

o alta: djferen~a vizeaza procesul formularii ipotezelor care

lncepe, asa cum am mai mentionat, abia dupa ee se intra In relatie

cu sistemul familial. Mal mult, se formuleaza doar 0 singura ipo-

teza, preliminara, nu mai multe cum se incimpla in modelul clasic,

iar aceasta va fi dezvoltata ulterior in cadrul sedintei terapeutice.

De asernenea, in cadrul aceastei sedinte, terapeutul se preocupa

mai mult de relatia ce exista intre familie §i persoana care i-a reco-

rnandat acesteia terapia, iar ipoteza se va referi Laaceasta relatie.

Merira (rejamintita aid ~idiferenta de ati tudine terapeutica

pe care noul model sistemic 0aduce, aceea de a se coaliza eu unul

dintre mernbrii familiei, dad acest lucru este benefic pentru

familie.

Se observa cum accentul se deplaseaza de la procesul formu-

larii ipotezelor - in modelul clasic - la procesul interactiunii dintre

188 TERAPll DE I'AMIUE

cchipa terapeutica ~i sistemul familial. Tocmai aceasta interactiune

s-a dovedit a fi un stimul esential pentru procesul de restructurare

a sistemului familial.

I lustram procesul terapeutic familial de orientare sisternica

cu un caz de dereglare psihica, cu complicajii serioase alimentare,

la un barbat ell sindrom Down (preluat din Burbatti, Castoldi ~i

Maggi, 1993, p. 29 - 37) :

Studiu de caz

Pecictuul era un barbat de 24 de ani, Marco, a1 cdtui caz

sves. serioase implicsti i organice, ciiruia j s-a dat intr-un tarziu

diegnosticul de snazesle n ervoa sa. A primit acesr diagnostic in

ultima perioada de spitsllzete. Prognoza era aceea a decesului in

'el malt 0lU1la. Dups. ptimul intetviii in spital, au tiecut 2 Juni.

Acum are foe interviul eu su» in care se prezinta urmdtoral prom

clinic: csrdiopetie Eisenmenger, stroiie 1aun dnicbi, dereglari gas-

trice §i b.emoragie intestinsli i. Recomsndetce de a se face tcxspie

de familie fusese Bicuta de mcdicul petsoael 1 a care familia sc

intotscse pentru a cere s fa tu ri , d u pi 1. ce t anaru l iusese eliberat din

spital de ciitrc medici (care dec1arased c a nu Bun t capabi}j s a txe-

teze anorexia nervoasa). Terapia de Iemilic at fi fost un ultim etott

intr-a situstie care nu oferea 0alta eltemstivii. Oticutn, nici medi-

cui de familie ~iaici familia nu aveau mare lncrederc in el.

in primele 6 Iuni, pscieatul vomitsse persistent ji cu dteva

ifptamani lruinte de a veai le noi nu ma.iputuse s a manance m a o -care solidii. Cu cateva zile lnsisuc de prima pedinta de tesspie,

Marco nu mal putea sa consume cei 2 Iitxi de leptc pe zi, care pana

atuuci reprezen rased singura sur-sade brana. Tanarul.avea bemo-

ragie intestinaLi persistenta ji dntarea 36 kg, fata de greu tatea.sa

II HANDA MrrROFI\N DLAt-:J\ VASIlE 1 8 9



normalii, de 52 kg.

Pec ie suu l era el treilea nascut din ee i 4 fta;:i (2 fete $1 2 ba -

iep). Una din cdc doua sutoti txiii« in Gerixunia, utide era ciisiito-

ritii, isr fa.milia l oc a ls a i ci ( 1 "nI ts li s, N. Trad. ) de mult i ani datoritii

unui transfer de muncii el tati iJui . care era director in domeaiul

instsumentelos: deprecizic. Dapa pensionerea tataiui Cll doi ani in

utme, piirinpi $i eel dol frap"se znurasera iaepoi in . Itslie.

Luke, eel mal tanar din cei doi £rap, era In ultimul an de

licea. Marco era angajat lntr-un centru de educstie sociaHi, fa cete

flU sc duces regulat din cauza saniita:;:iisale subrcde. Oticum, aces-

ta era motivul dat de familia lui pent.m prezenJa sa.neregulrua si

luctiitoti: de Ie cenrru emu alarmap de dctcsiotsres. progresivii a

sa.natif.p.iui Marco. Ce urmare, evitau s a 11puna. 1a un program de

inva.tare oti fa activitap' recreetionsle. Pecientul eta asa de slabit,

[neat oimeni nu putea sa fad 0propunete concrete , cbier nici

pentru 0ectivitete cu timp tedus.

Prima consultstic a Iost dedicets in latregime formuUrii

unu.i diagnostic ~i intelegerii a ceea ce familia spera sa realizeze

prin tetspie de familie . Ecbip« de terapeuJi tormulssc deja doua

Ipoteze diietite In etapa presedintci.

Prima. ipoteza era aeeea cii simp tom a tologia putea B ett ibu-

ita sitnptomelor patologice esocistc ell sindromul Down, devenit

mei acur, in particular din pticin« deregHiriloe gast1ice prcexistea-

te, a§a cum erau indicate in inrcgistruil« clinice. Dacii asa stiiteeu

luctutile, stresul pe csre pscieatul i1 punea pe searna problcmelor

elimcntsre putea sa fie 0resctic sub nivelul standard, tesctie pro-

venita din dorisu« de a nega un handicap i'mpreun.a eu toete

celelsltc eiecte sle sindromului Down care il.afecteaza progresiv

pe tanar. in ecest Iel, simptome1e ell tnentere au permis parinJilor

sii-§l in.depiirteze steati« de 1a ptocesul ce privea manifestarea

1,90 TERAl'lI DR I'AL'v[l[JE

simptornelot: csrecteristice sindromulul Down. Astfel, inrauta}irea

mndijiei patologice orga.nice a lui Mssco at fi fost negatii, ist

tcspousebili tstee pentru ptoblemele Iizice curenre ar B fost etri-

huita unor cauze exteitie (scessts ar fi fast asoc1ata cu un disgnos-

r ic de anorexic nervoasa). De aceea ne-arn conu'untat cu 0 dilema:

~;rrefuzam sa ne ocwpiim de un eaz dispctet, explici.nd parinplor

C o1 boele Iiului lor era.deja lntt-un stsdiu final §i cii nu era 0boaU

{I Ibicii? Ssu s a scccptiim cezul pentru a boala pe care Marco nu

IJ eves?

. A doua ipoteza era aceea c a . pecieatul 1§1expsime dezordi-

ne a psihicii intr-un mod care includea sfera elimentesii , desi «cess-

lil flU era.In concotdssuii eu proElu] clinic sl enorexiei netvossc.

/Jaca ecceptsm aceastii ipoteza., etunci grija. famjJiei 1 ' 1 1 Jegaturii'cu

problemele elimentsse ~icereree lor cii tre noi de a ne ocupa de

. ..spectclc psibicc ale conditiei lui Marco nu at fl fost 0negare a

wavitaJii conditici lui organice. Desi parlnPi ecccptescrs posibill-

tatee mortii Bului lor din cauze naturale, cs urmare a evolutie i

spontsae a sindromului Down, nu putesu tolet« idee« ca.'Iiul lox

I,. pueea sa nwara de foame. Din aeeste motive a Iost solicitata

tcrepie, pentru a Indepiitt« dereg1arile psihice care reprezentau un

rise pentru pecient, facilitind mosrtce scestuie, situstic care nu a

lost anticipata de istoticul clinic a1 lui Marco. Dad aJ a stateau

lucnuile, era neceseii; psiho tctsple, derccbips de terapeuJi nu era

~igura.de posibilitatea de s-si stinge scoputile. Ar pesmite conditie

Ilzica ingrozitoare a pscientului sa participe activ 1a ~edinJ:e~j s a

traga. un Iolos din eie? SaLJ 1$ 1supreestimeu cspecitetce lor ptoie-

~jonalf iastfeJ fncat nu mal pateaa evslue obiectiv slruet ie?

La Iinalul fazei de evsluerc, ecbipe s-a fmparpt in doua tsbe-

Oricum, ambele parp.' erau de acord dveau un iiapemtiv

deoatologic de rcslizei, incli£erent care dintre ipoteze se dovedee

IIII~ \NDA MlTROFAN DIANA VASILE 191



c or ec tii . E ra . necesara 0eveluste a deciziei de a' se accepta yi faml

lie in $cdinrele de terepie, pornind de 1a ceterce lor explicit I

peotto intetveatic, avind cs singtu· scop rezolvesea dereglilrilm

slimcntete. F a r a cxceptie, echipz era de acord cil viitorul nu < . ' 1 ' / 1

optimist, din cauza siiniitiitii din ce in ce msi ptoestc a pscicntulut,

Oticum, am Ii simpt obh'gapa de a nu abendoas familia. Inteiven

J ia teszpcutilor st £j Iost eel pu#n un suport pentru iemilie in

pexioede aceea djficilii. Ecbipe de tetapeuJi i-e comunicst Iuniliei s

revina peste 0 luna pentru a Iucepe tetepis. pet1tru a rezolvil

problema slimentssii ji ea erau optimisti , desi terspie ar flputut cere

o lunga perioada. de timp. in accst fel, un mess] implicit: a fast da r

familiei. Marco era obligat sa supravietuiasca pentru a face tcxepic.

Pecientul a sosit la prima ~edintii de tcrspie cu0extreoxdi-

nata imbunatiiJire flzid. $ 1 testele clinice Iacute iuttc timp ixidicsu

aceastii schimbsre. Msrco incepuse s a miIn~nce din nou $1 flu rna;

avea aici 0hemotagie intestiasls, de~i vomltetul $i 0 scsie de titu-

slur i legate de mancal'e p er sis ts u In ca .

P e mi'isura ce fedinra a progresat, ipoteza c a fami lia flU ar

toler.a ca aparipa patologiei psihice sa lipuna in pericol viata lui

Marco aparea din ce in ce mai clara. Mama, vorbiad in tuunele ei

dar §i a celotlslti, a spus cii familia atputea s a eccepte moartea lui

Marco ca urrnare a [1110r cauze organice, dar nu "pentru cliMarco

au mal manand".

Aceasta a dou« ;;edinpI era dar una crucisls in care a devenit

limpede Ieptc! ca era0dereglare de cotnunicsre pe care tcrepeuti!

au ssociet-o eu apariJia simptomului. PiiriflJii lui Marco au vorbit

despte discoaiomsl lot farii de lntrebiirile lui pesmsncnte $i

iasistcnte legate de faptu} c a era diferit de a . l J i i (fapte pe care el ilobservsse corect) $1 r a t a de inttebiuil« sale urgente ji presante

dcspz« ciisiitoria lui, serviclul miUtar ;;1 obtinerc« permisului de

192 TERAPll DR PMUJ.JF.

r .nducexe. Aeeste intrebari, aso.date ell evenimen tcle nottnslc din.

'lu1viep'i unui tana.t siinatos de varsta lui Marco, au cteat snxie-

rc apfoape paralizanta peatxu cei laJp membiii ei familiei §i i-eu

mulet sa. caure tot {elul de cai pen txu e-! riIspunde £ad a-I jigrii

II riini. in totdeeuna evitau sa.-i spuna clsr adevilratul motiv

nrru care dotuucle sale nu puteau fi teslizsu; Iolosiad diferite

te cum at fi varsta sau cardiopatia lui. E-eu tsimis $i 1a spe-

li~tipentru a obtine riispuns la Jntcebacile lui. Marco, avand a

de cuno~tinte § -i nefiind intfirziat mental profund, acceptsse

It'tiallogica raspunsucilor lor. Totusi man.iera lor nu a Iunctionst

hllle; era ceva I n l e ga . tu . ri i. Cll ea care 1:1U 11satisfacea. in ultimele

luni, Msrco nu a dat familiei rod un riigaz CI:J inttebari1e sale. inCt'st stadiu, viitst« lui nu-i permitea Ieiai liei sa amane explicesiilc

pt' care die cerea spumindu-i c!f era. prea tanar.

in timpul sedintei, ecbipa de tetspeuti a formulat ipoteza.d

lutco numai eccepts reticeate familiei $ i a cerut ca tnetnbtu aces-

r( ;, 1 s a elucidezc problema lui Marco ~is a comuoicc unul cu alto'!

ntr-o man.ierii. neecbivodi. Marco a dst dovada de interes, con-

trltrandu-se $i implidndu-se emotionel in procedurile $edinj:ei,

Itsrt'e11ndt eehipa era. conviasti de importeote problemei care a.

10 t identificat:l; era pentru prima data dnd familia lui Marco vor-

blse dcspre handicapul lui ttl prezellta acestuis; dar p in prezeIlJaurmi texepeut. Duretes $ i retieent« lor erau de iateles, dar trebuieu

~;ltreteze cuMarco intr-a ma r i' ie r a c la ra ~i directii.

La sfa:r$itui ;;edintei Ii s-a dat sarcina de a continue sa voc-

heasca despre asra pana.la urmatoarea intilire care aves loc peste

J luni. Ambii pMinp urmau s a observe cu mere atenpe comporta.-

menrui lui Marco, nomnd lntrebarile pe care die pun ea. Fiecsre

dintte ei urma s a consemneze riispunsurile $1expIica#ile pe care

I'c:illait le ddfdea ;; i apoi urrna s a le discute impreuna. Pentru a

D T.\N A V A .S lL E 19 3h lI . .ANDA MrmOFAN



men poe atmosfera lim~tita>terapeutul le-e spus ca putesu sa .hotii.-

rasca pnerea in secret a eccstel sssxini faJii de copii i lor sau puteeu

sa vorebeasd despee ea, dar dad mceau ecest lucxu, trebuiaa sa

vorbe.asca cu ambii copii . Piirin{.i i au acceptat, §i au fost rugap

baieJii sa intte iaepoi in comers. ~edinta s-a incheiat in ptezent«

tutuxor.

Dupii. 0 var.a,dnd familia s-a reintors pentru a treis §cdinra,

patin;ii au dczviihii: c a nu §i-au putut realiza sarcina. (care nu fuse-

se comunicaa copiilot), deoarece Marco se oprise btusc din a mal

pune intrcbdsi.

Conduie fizicl a lui Marco era satismciitoare. Era 0i'mbuna-

ratire clarii, observata § i in detele raedicsle . Mateo d§tigase 3kg,

aves 0 alimeDtape aproape normaiif §i vomits sporadic. i$i reciipa-

tssc buns. dispozipe §i arita interes pentru sctiviusile zilnice de 1a

central de cducatie sociela.

Utmstorul pas al terapiei a fost sa-i ceara lui Marco sa frec-

venreze cuxsiuilc cen ttului zilnic, parra 1a ora 14.00, desi fecuno;-

teau diticultuil« care puteau interveni (in aceJa§i timp, centrul era

in restructurare).

Doue luni ma.i tarz.iu , in .8 patra §edintJ, shuatia era dej«

stabila in ce privea profilul clinic. Fam.ilia urmase instructiunile, §i

Marco frecvcntase cu regularitate centrul fad a-§i £j compromis

sanatatea. Parinjii au tapottet c a proiesotii au Iost foarte multu-

tniti de participarea activa a Iui Marco. Smgura problema ramasii

era sciuzul lui de a manca 1a centsu. Chestioneree cu privire le

cauza «cestui comportsmeat nu a relevat vreun elelmeat de pato-

logic. Marco por si simplu prefera s a manance acasa cu {nude sau,

fiind sigut ctEiiecare dorinta a sa referitoa.re 1a mancare era setis-

fJcutii. Ptotcsorii §ip.5rinpi au preferat s a nu adopte 0pozitie rigi-

da fapa de .aceastaproblema pentra dmu indi fugrijorap.

194TE.RAPlI DE FJ\MTLlE

.---.-.-"""""- .."-" .,,,,.-.---.---~

S-a dezvidui: faptuJ ci i familia 9i lucsiitoti i de I.acentro ziu

,/iscutasenI pentru agasi 0stretegie csrc sa elimine nolle di£icultap

pc care compottsmentul lui Msrco lc ptezeate in . timpul mcsei

'uate 1acentro. Problemele Iuiirii inesei (petcepute de aceft ia cau-

/:1 comportamen tului pecicntuhu) emu de [apt conseciutele com-

(lortamentr1lui ambiguu ~icontmdictotiu sl celot doua sisteme ale

lui Marco: familia §i cctitrul. Claritatea sporita a comunicsrii intra-

':ani1iale provocatii de tcrspi« in curs a edus 0 1mbuniit:Ipre in

conditi« psiblci p i fizica ale lui Maceo, dar existeu inca modele

comunicstionsle disiuactionele in suprssistemul formal din Iemi-

lie:9i sl Iucti itodlos: ceatxului social educational pe care Marco 11

[oloscs in avantajul sau.

Esistsu 9i dlictente Intxe cei doi parinp' cu privire 1aIusree

mesei in centro. Tatal, in timp ce fmparti1.§eagnja sotiei pentru

s:inatatea Iiuiui lor, a pteietet ca.Marco sa mmance cu colegii de

:,coala, in timp ce mama. de~i recunostee impottsnts mesei in

wup, a preferat sapoa.tii s a 1 1 verif ice petsonel pe iiul ei in timp de

mines. Cele doua pozit ii ditedt« erau exprimate ca 0 comunicsre

#lmbiguii lntxe cei dol. Tatal panea accent pe solati il« rationale, iar

mama se liisa condusii de etaotii.

La sfiir§itul celei de a patra sediate, 0noaa sarcina a fost

data: un test ce era 0metoda rigutoasii de a colects date, care erau

apoi folos ite pentru a decide solati« optima pentru pscictu . Tete-

pcutul i-s cetut lui Marco sa manance in Eecere zi I l l . centru timp

de douii siiptiimanJ, $i spoi sa manance acasJ urmetoerelc doua

s{[ptiimam. Cichsl anna s a se tepete panJ ls utmiitosxee lntaJnire.

Dad Marco teiiize sa manance la cenrru in petiosds in care at Ii

trebuit sa 0 faca, nu ticbuie sJ i se permita sa mifua.nce dnd se

intotces acasa. Luke era insifrcinat s a . inregistreze nivclul de anxi-

crate a1 ambilor parinp folosind 0scala de Ja 1 1a 10.

JOI. J\NDA MlTROI'AN DIANA VAS ILE 195



La a cincee fedi1'Jj:Ji,3 luni msi taJ:ziu, familia pJirea vizibil

satisfacutii de r e zu l ts te le obJinute, de faptu l c d . cestu i a fost facut

iatr-uo mod precis. Petioeda alternwtif prescxise l-e satisfifcl1.tpc

pscicnt; pe familie ~ipe proiesoti. Merco era sanatos ~ii~j respec-

tsse programul de rnese.

Pe bez« comenteiiilor tatilui dipranzul elteaunt era satista-

cstor .atlitpenteu Marco, eat ;lipenrru ei, texspeuti] au propus a te-

glare in rapa meselot de :J.casacu mesele de la cenrru (70% - 30%)

~i a eliberat famil ia de pL'escrippa testului, cerindu-Ic sa discorc

aceasra cu proiesosii pentru a cadea de «cord asupra unai ctitetii

msi flexibile care vat conduce le 0 sohui« satisfa.catoare desmbcle

p a r t i ·Ultima intervenp"e aechipei inaintea tetmin.atii tetspie) a

privit evidenp. tuvclelor de anxietete: cam lneltc, de~i nu cxccsivc,

pe care Lake lc laregistresc cu 0mare psccizie, S-a mentioner

famj}jei c a dad ulterior simse« nevois. de ajutol' in eeea ce prive«

nivelal de anxietate, putea s a solicite terepis. La unuiitoere« sedin-

Ja , exact dupa 1 an de 1acotschxzi« terapiei, Marco s-a dovedlt a . fi

in continuere sa.niftos. Singur« problema fusese 0gripii care f1 n-cuse sa p iarda din gre[.Itate. Dar gxeutetc« se stabilise le 50 kg.

Marco mal vomite oceziotul, probabil din cauza problemelor gas-

trice de care suierise timp de c£tiva sai, a~aeum reie§ea din dose-

cui medical realizat iaeiate« apari;iei problemeloi elimeatste.

Meico Irccventese centsul social de educape regula.t. Era

consideret eel msi silitor, care pto1nitea eel mal malt ditute csadi-

datil ceatmlui; ellperspectiva de ase angaja in munca, Nu $i-3. mai

lutrebs: pitinPi de"5prefaptul dera diferit de ceilslti ;1ei au con-

tiaust sa comunice intr-a maniera mal clara ;1 funCfionai:r.

Oticum, terapeupi si-au dat searna cfI familia simtce nevois

uaei re.asigurari asapm stabilitatillndepartiirii simptomului. Piinn-

1 9 6 TERAP1J DE !'M!JIJF.

/I i .auraportat diferite situeltui ale modului de a manea (de exern-

1'/[1, roare pIato utile trebulsu s a fie puse pe masa 1a fnceputul

rind), ritualuri pe care ei le simtesu ca. seznne ale uaei redderl

posibile. Terapeutii au coniirtnst ca 1 ' 1 1 ce ptive~te aspectul psibo-

logic sl problemei mancatului DU aveau de ce ;~j face griji. Au

Ixpli.cat, totusi, cil unele probleme ale co .mpor t amentu .1u i lui

Marco nu pot fjeliminate deosrece de emu cauzare de lulndieapul

,.u, pe care din zcel moment parinpi l-eu a.cceptat.

Dupa cum se poate deduce din ceea ce am descris p a n a

icurn, in terapia sistemics de familie rolul terspeutului este user

. liferit de eel al terapeuti10r de alta. orientate. Exista elemente

imilate, cum at fipastrarea controlului asupra procesului terapiei,

Inanifestarea respectului, a emaptiei, a flexibilitatii pentru a forma

II : : t l i a n t : a terspeutica eficienta ell familia, dar ~j demeute diferen-

unle fa~a de alte modele terapeutice. De esemplu, dadi terapeutul

,;t.ructuralist se implica actrv in structura sistemului familial, tete-

[,cutul sistemic ramine msi degraba .neuzru, chiar dad. unele inter-

ventii implies un grad mai mare de activism. Pe de al.ta parte,

lerapeutul sistemic nu se ghideaza dopa un model de "famili.e sa-

natoasa", diutand sa modeleze familia dupa acest ripat, ci respect:J.

propriul mod de organizare sl familiei ;1 caut:J. solupile necesare

pentru «eel mod. Sescinile lui sutit de a nu £ i prius in pauern-ul

d.isfuncponal sl familiei (~i,eci, s1 1nu reuseasca sa il identifice),

d e a d em ssc e joeurile lamiliei ~ide a i nv it e fa 1 1 ?i .1 iaptin prescrierHe

oferite de a lncepe sii practice un joe diferit.

(Selvini- Palazzoli ~icolab., 1989)

IOJ...\l'o:DA Ml'lrROFAN DIANA VASlLE197



CONCLUZIE

Terapia sistemica de familie se dovedeste in continuare un

model cu 0 consistenta interna extrem de buna intre teorie ~i

practica, ceea ce iipermlte s a fie ~ieficient, ~i s a influenteze alte

orientari. Ea a fost aplicata pe mai multe tipuri de probleme pre-

zentate de familii care au apelat la serviciile terapeutice, ipsa

numai doua tipuri de simptome au atras arentia: familiile cu un

membru schizofrenic si cele cu un mernbrucu tulburare alirnen-

tara (in special anorexic nervoasa), Ca urmare a intervalului lung

dintre ~edin~e,este gteu sa se evalueze eficienta sa dupa procesele

ernpirice standard. Totusi, ea continua s a fie una dintre orientarile

fundamentale in terapia de familie.

19 8 TERAPn DE FAMIUE



BIBLIOGRAFIE SELECTIVA.

ALBERNHE K., ALBERNHE T., Us themples Fsmilisles systemiques, Paris,

Masson, 2000.

BATESON, G.•]ACKSON,D.D .•HALEY,j., WEAKLAND,J.H., A Note on

Double-bind, in Family Process, vol. 2 , p. 154-161, 1962.

BECVAR, D.S., BECVAR, R.J., Family Thetep ......... Systemic Integratir.m,

'Boston, AII~rn& Bacon, 1996.

BELL,J.R, Fsmilr group therapy, New York, Jason Aronson, 1975.

BING, E., The cotuaiat family drawing>Family Process, nr. 9/1970, p. 173 -

194.

BOWEN, M.,. Famil}" therapy in clinical practice, New York, Jason Aronson,

1978.

BOWEN, M., Family [herap}" after 25 years. in s. Arieti (Ed),American

handbook of psychiatry, Vol. 5, New York, 'Basic Books, 1975.

BURBATI1, GL., CASTOLDI, I ., MAGGI. L., Systemic Ps,vchothempy

\vith Families, Couples and Individuals, New Jersey, Janson Aronson

Inc., 1993

DUEL, B.S. , From the inside out and other metaphors, New York, Brunner

& Mazel , 1983.

DUHL. F.J., KANTOR, D., DUHL, B.S., Leeming, space a.nd action in

f~mil)' therapy: A primer of sculpture. in Techniques of Family

Psychotherapy, D.A. Block, ed., New York, Grune & Stratron, 1973.

FISCH, R., WEAKLAND, J .H.• SEGAL. L., Tactlques du changemenc.

111crapit: er temps court , Paris, Du Seni l, 1986.

GEDDES, M., MEDWAY, Y., The s_vmbo)jcdrawingoffamily life space, In

Fa .m il y Pr oce s s, 11[. 16/1977, p. 219 - 228.

GOREIL BARNES, G., Family Therapy in Changing Times, M a . c M H l I I I

Press, 1988,

D1."''>:'\ V,\SILEOLANDA MrrRO[,AN

" .. .



GREENBERG, L.S., JOHNSON, S.M., emotionally focused cherapy for

couples, New York, Guildford, 1988.

GURlrlAN, A, Quesr ions f1nswers in the prect ice of Family Tbempy, New

York, Brunner/ Mazel, 1981.

HALEY, J " Strategies of Psychotherapy, Triangle Press, 1990.

HILL, R., Family development in three generations, Cambridge" MA:

Schenkrnan, 1970.

HOFFMAN, L, Foundation of Family Ther.apy, New York, Basic Books, Inc.

Publishers,1981.

JAMES, K.. McKINNON, L.M., Theory and Practice of Structural Family

Therapy: Illusaetioa and Critique, in Australian an New Zealand Family

Therapy] ournal, vol , 7 , nr . 4 /1986.

KANTO~ D., LEHR, W., Inside the family , San Francisco Jossev Boss. ,

1975.

KEMPLER, W., Expetietuie! family tberapy, The International Journal of

Group Psychothe rapy, nr. 15/1965, 5771.

KEMPLER, W.,Principle. of Gesmlt fami~r thenpy, Oslo,

Nordahls,1973.

KERR, M.E., Family systems theor), aDd therapy, in Gurman, A.S., Kniskern,

D.P. (Ed), Handbook of falTIilr therapy, New York, Brunner/Maze!

1981 '

KERR, M.E., BOWEN, M., Family cvslustion: An :t.ppro.Kh bflsed on

Bowen theory, New York, W.W. Norton, 1988.

LAQUEUR., H ..P., Multiple famiJr therllpy, inAckerman, N,W. (Ed.) , Family

r:berapy in tssnsitioa, Boston. Litt le Boston, 1970.

LAQUEUR, H.P., Mul tip le fami ly therapy, in Guerin, J.P. (Ed.), Family

cherapy: uwry and practice, New York, Gardner Press, 1976.

LEWIS, H.R., STREITFELD, H.S,. Growth games, New York, Nat ional

General Company, 1972.

MCDANIEL, S., HEPWORTH, J ., MIRAEsCU, V., DOHWETY,

W J. , Psihoterspl« ca sistem, Iasi, Ed. Polirom, J 996.

MCGOLDRICK, M., GERSON, R, Genagtrunmes et enttetlcn Familial,

24 6 TERAPII DE PM-IlUE

Paris . ESP, 1990.

MIKESEll, R.H., LUSTERMAN. D-D., MCDANIEL SUSANH,

Integrating Family Therapy. Handbook of Family Psycbology and

System Theory, American Psychological Association, Washington, 1995.

:MlNUCHIN, S., Femilies and Fami1y Therapy. Cambridge. MA., Harvard

University press, 1974.

MINUCHIN, S.. FISHMAN, H.C.. Family Therapy Tedlniques,

Cambridge. MA., Harvard Univers ity Press , 1981.

MITROFAN, rOLANDA, Cuplul conjugal - flrmonie ~j dharmonie,

Bucuresti, Ed. ~tiinpficil. ~iEncidopedicii , 1989.

MITROFAN, rOLANDA, Famil ia de laAlII Z, Bucuresti , Ed. ~ti inJiEdi ~i

Enciclopedidi, 1989.

MITROFAN, IOLANDA, Psihotogis rela{iilor dintre sexe, Bucurest i, Ed.

Alternative, 1997.

:MITR.OFAN,rOLANDA, CIUPERcA c. , Iotroducere in psihosocioJogia

;i psihosexologia fam}1iei , Bucuresti , Ed. Alternative, 1997.

MITROFAN, roLANDA, Psiho terapja experienria1il, Bucuresti, Ed.

Infomedica, 1999.

MITROFAN.IOLANDA (coord.), Otientarea experienriala in psibocerapie,

Bucure~ci, Ed. SPER, 2000.

MITROFAN. IOLANDA (cootd.), Psihopato]ogia, psjhoterapia ~j

cons.iJierea capilu/w, Bucurest i, Ed. SPER, 2001.

NICHOLS, M.P., SCHWARTZ, R.G., Family Therapy. Concepts aad

Met1lOds. Boston, Allyn & Bacon, 1991.

O'HANLON, W., The third wave., in Networker, November - Decembex,

1994.

PAPERO, D.Y" The Bowen theory, in Horne, A.M., §i Passmore, J .L., FamilJcounseling and therapy, Itasca, IL: F.E. Peacock, 1991.

PATTERSON. G.R., Families. Application o{Social teaming to FamiJy Life,

Research Press, 1971.

SATIa, Y.M., Conjoint Family Therapy. Palo Alto, CA., Science and

Behayior Books. 1964.

lOLANDA MITROl'AN Dlfl.!"A VASILE'.24 7

. f ·I. problem a l i a fe-authoring of li ves and



SATIR, V.M., Peoplemekiag, Palo Aha, CA., Science and Behavior Books,

1972.

SATIR, V.M., The new peoplemeking, Palo Alto, CA., Science and Behavior

Books, 1988.

SATIR, V.M., BAlDWIN, M., Lac er step by step: IIguide ro creating cbange

in families, Palo Alto, CA., Science and Behavior Books, 1983.

SELVINI - PALAZZOU, M., TO'X'aIds agener;rl model ofpsycllOticgames,

in Journal of Marital end Family Thempv, nr 12/1986, p. 339 ~ 349.

SELVINI -PALAZZOLI, M., BOSCOLO, L., CECClllN, G., PRATA,

G., Paradox And Countetpersdox, New York, Janson Aronson, 1978.

SELVIN! - PALAZZOLI, M., CIRILLO, S., SELVlNI, M.,

SORENTINO, A.M., L eE s ie ax p sy ctio tio uc s da ns Is Iunille, Pads,

ESF,1990.

SIM:ON, R.M., Sculpting the family, Family Process, nr. 11/1973, p. 49 - 51.

SPEACK,. R.V., ATTNEAVE, C.A., Family Networks, New York,

Pantheon, 1973.

TO~ K, One perspective on A1ilan approach: Part II. Overview ofdeselopmeru; theory and practice, in JOUfmJ of Mari ta l and Fami ly

Therap)"l1 l' . 10(2)/1984, p . 113 - 125.

TO~ K., One perspective on 'Milan eppioach: Part II. Description of

session Iormat, interviewing styl« and interventions, In Journal of

M3.rical and Family Therapy, nr, 10(3)/1984, . p.253 - 271.

WALSH. W .> McGROW,].. Essentials of Family Therapy, Love Publishing

Company, 1996.

WATZLAWICK. P.A., A Structured Family Incerview, in Family Process,

vol, S, p. 256-271, 1966.

WITHAKER, C.A., Les reveries d'un thCrnpeute familial, Paris, ESF, 1989.

WITHAKER, c.A.. KEITH, D.V., Symbolic - experien tial fami ly therapy,

in A.S. Gurman & D.P. Kniskern, Handbook of family therapy, New

York, Brunner/Mazel , 1981.

WHITE . M., Deconst ruct ion and Tberapy, Dulwich Center Newsletter, nr,

3/1988, p. 21 -40.

li eWIDTH, M., TIle esrerna zing 0 UJ _

relationships, Dulwicb Center Newsl.etter, tit. 9/1988.

Wlll 'I 'E, M., EPSTON, D., Narrative M, car J. s t a TherapeuticEnds, New

York, W.W. Norton, 1990.

2 4 9

Date post:	07-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	ana-maria-baboi
View:	217 times
Download:	0 times

Iolanda_Mitrofan,_Diana_Vasile_-_Terapii_de_familie

Documents