ANUL XI l Nr. 33 l ianuarie - aprilie 2015 l VATRA SATULUI Pagina 1

Ioan Traia

Trecut-au anii...

Au trecut 10 ani de existenţă a periodicului local „Vatra Satului”

din Ferendia, un eveniment cultural unic din viaţa comunităţii şi cu intense reverberaţii spirituale pentru fiii băştinaşi conştienţi de generoasa deschidere spre cultură a unui sat bătrân, marginalizat şi aproape scos din timpul istoriei.

Începutul a fost greu, aşa cum de altfel a fost întregul parcurs al vieţii acestui periodic, dar în ace- laşi timp provocator şi incitant, reuşind să ne mobilizeze energiile şi voinţa de a realiza acest minu-nat proiect. Am reuşit la început, cu dl Ioan Ghiocel, să încropim primul număr, apoi am beneficiat de ştiinţa în ale calculatorului a tânărului Mihai Sămânţă, care mă primea într-un birou numit „incu-bator”, unde studenţii îşi croiau planuri de afaceri şi unde am pre- gătit materialul în format electro-nic. Au urmat negocierile cu edi-tura şi apariţia primului număr alb- negru, patru pagini, sărac, modest, dar ce bucurie m-a cuprins când l-am frunzărit la final. Au urmat apoi alte numere, tot mai bogate în conţinut, tot mai elevate, am beneficiat de sfaturile tehnice date cu generozitate de dl ing. Mircea Miloia, pe care l-am cooptat în colegiul de redacţie, şi astfel ne-am mărit colectivul de redacţie cu intelectuali ai satului, cu minţi harnice şi competente.

Dacă la început, în primii ani, perio-dicul „Vatra Satului” a apărut trimestrial,

mai apoi, din lipsa mijloacelor financiare, ne-am limitat la numai trei numere pe an, la Crăciun, la Paşti şi la Rugă. Evident că am primit sprijin financiar de la oameni de bine din sat, născuţi în sat sau chiar din Timişoara, iar anul trecut am primit o sponzorizare şi din partea Primăriei şi a Consiliului local Jamu-Mare. Tuturor le mulţumim şi ne exprimăm întreaga

noastră consideraţie pentru admirabilul lor gest.

Am consemnat în paginile periodi-cului numele celui care ne-a sprijinit financiar, dar au existat şi multe numere

apărute fără ajutor financiar şi atunci, ca redactor-şef, m-am descurcat cu mijloace personale, reuşind să finalizez până acum 33 de numere de revistă. E mult, e puţin, asta vor aprecia cititorii. Noi, colectivul de redacţie, considerăm că ne-am făcut datoria, neexcluzând reale posibilităţi de îmbunătăţire în viitor.

Tematica abordată a fost diversă şi bogată în conţinut, s-a scris cu mult talent despre personalităţi ale satului, despre evenimente din istoria comunităţii, despre acţiuni edilitar-gospodăreşti, despre acti-vităţi culturale petrecute în sat, despre principalele evenimente religioase şi mai ales s-a scris cu mult suflet şi reală preocupare pentru binele satului nostru.

La acest ceas aniversar, vreau să mulţumesc colectivului Editurii Eurostampa, care de zece ani mă tolerează şi mă lasă să-i deranjez cu timp şi fără timp şi se străduiesc să scoată, număr după număr, acest periodic, cu bani puţini şi deranj mare.

Mulţumesc din inimă întregu-lui colectiv de redacţie, format din: Iosif Marius Circa (redactor-şef adjunct), Marilena Covali, Ioan Ghiocel, Viorica Leu Danciu, pr. Drăgan Giorgiev, Florin Leu, Gheorghe Leu, Mircea Miloia, Mihai Sămânţă, Felicia Selegean,

Ioan Ţirca, tuturor le doresc multă sănă-tate, bucurii şi bunul Dumnezeu să-i binecuvânteze pe ei şi pe cei care ajută material la apariţia acestui periodic local, deja cunoscut în ţară şi în lume.

Periodic afiliat Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banat

MottoViitorul şi trecutulSunt a filei două feţe,Vede-n capăt începutulCine ştie să le-nveţe;Tot ce-a fost ori o să fieÎn prezent le-avem pe toate,Dar de-a lor zădărnicieTe întreabă şi socoate.

M. Eminescu

ANUL XINR. 33

ianuarie- aprilie2015

FERENDIA

21 martie 2015: şedinţa de lucru a Colegiului de redacţie, pentru pregătirea aniversării a zece ani

de existenţă a revistei „Vatra satului”

Pagina 2 ANUL XI l Nr. 33 l ianuarie - aprilie 2015 l VATRA SATULUI

„Cei care scriu… încearcă să fixeze timpul, îl depun pe hârtie pentru prezent şi pentru eternitate”

Gabriel Liiceanu Libertatea de comunicare câştigată după

1989, a generat un număr mare de publicaţii naţionale, regionale şi locale. Timpul şi exigenţa cititorilor au făcut o corectă se-lecţie a valorilor. În mediul rural, unde formele mass-media sofisticate pătrund mai anevoie, mijlocul clasic de comunicare prin presa scrisă, fie reluând unele publi-caţii tradiţionale, fie întemeind altele noi, s-a extins foarte mult. O explozie de titluri, mai mult sau mai puţin cunoscute, circulă înfruntând concurenţa şi sfidând mereu prezenta criză.

Nucleul generator al acestor acte de cultură este format din intelectuali de marcă (profesori, medici, ingineri, economişti, preoţi etc.), oameni care îndră- gesc condeiul reportericesc, adică toţi aceia care au de spus ceva, care au încrus-tate în cugetare misiunea de a rosti adevărul şi do-rinţa de a fixa pe hârtie timpul „pentru prezent şi pentru eternitate”.

Într-un colţ de judeţ şi de ţară, pe vremea când braţul european nu a ajuns în ograda noastră, iar uli- ţele satului n-au cunoscut tăria pietrei şi nici pan-glica trotuarelor betonate nu sufocase încă imala fră-mântată atâtea veacuri de gospodari, un fiu al satului, înzestrat cu har şi ambiţie, acum zece ani, de Crăciun, aducea „o undă de lumină” pentru întreaga natură a localităţii. Era un frumos început.

Acum, la un deceniu de la izvodirea acestei foi săteşti, mi se pare firesc şi necesar să facem un bilanţ tematic întru ştiinţa contemporanilor şi a urmaşilor. Sunt bucuros să readuc în memoria fidelilor noştri cititori evenimente, tematici, mo-mente, autori şi titluri evidenţiate şi la aniversarea de cinci ani, cărora, pentru o corectă informare, le adaug pe cele din a doua jumătate a deceniului aniversar şi,

astfel, întregim istoria acestei publicaţii răsărite în anonimatul cultural al unui sat aproape abandonat de soartă şi de edili.

Apărută în decembrie 2004, revista noastră „Vatra satului” poartă datarea pri-mului număr, ianuarie-martie 2005. „Ca orice început, a fost greu, multe obstacole, multe necunoscute, le-am biruit cu răb-dare”, afirmă redactorul-şef şi fondatorul revistei, care a fost înconjurat apoi de un buchet de „oameni minunaţi, puţini, dar buni”. De aici şi constatarea proverbială a aceluiaşi cărturar: „Mult pot, puţinii buni împreună”.

Toate articolele (cel editorial şi celelalte) din numărul 1 sunt semnate de prof. Ioan Traia, iniţiatorul acestui periodic. Discursul inaugural este intitulat „Doar ţăranii” şi

exprimă crezul profesional al editorului, fiind o pagină de mare sinceritate şi vi-braţie spirituală. Dilema din sufletul izvo- ditorului de revistă a fost condiţia şi starea ţăranului de azi. Autorul motivează într-o adresare finală – de ce revistă la sat: „Prin cuvintele noastre sincere vă aducem o firavă mângâiere, o undă de lumină în întunericul prezent… Dintotdeauna satul şi ţăranul au fost vetre de zidire umană şi creştină”. Nu întâmplător, încă din primul număr, biserica a fost considerată centru spiritual al comunităţii rurale şi imaginea lăcaşului sfânt din Ferendia a fost aşezată

pe prima pagină.Periodicul nostru a ajuns la numărul 33

şi au apărut câte 4 numere annual, în primii trei ani. Apoi apariţiile s-au redus la trei numere, corespunzătoare marilor sărbători: Paşti, Sfânta Maria şi Crăciunul. Acest fapt ne-a obligat să abordăm o paginaţie mai bogată şi o tematică mai variată. Găseşti în foaia noastră domenii de natură diferită, de la cele economice, sociale, până la pro-movarea tinerelor talente.

În fiecare număr, articolele cu substanţă religioasă au sensibilizat enoriaşii, legate fiind de marile praznice. Semnatarii aces-tora au fost: preotul Ionuţ Vântu (I.V.), dl Ion Ghiocel (I.G.), dl Ioan Traia (I.T.), preotul Giorgev Dragan (G.D.), pr. dr. V. Bugariu (V.B.) prof. Marilena Covali

(M.C.), elevii Elena şi Oana Leu, Selegean Alexandru şi tânărul crâsnic Sebastian Hen.

Iată, selectăm câteva ti- tluri: „Să iertăm toate pen-tru înviere” (nr. 2, I.V.), „A fi creştin” (3, I.V.), „Tată, iartă-i, că nu ştiu ce fac!” (2, I.G.), „Bucură-te, maică, pururea fecioară!” (3, I.V.), Bucură-te, cuvioasă, maică Paraschiva!” (4, I.V.), „Isus Hristos, învăţătorul ome- nirii” (7, I.V.), „Naşterea lui Hristos, începutul mân-tuirii întregii creaţii” (8, I.T.), „Adormirea Maicii Dom-nului” (10, I.V.), „Veniţi de luaţi lumină!” (9, I.T.), „Reprezentarea mitică a lui Crăciun” (11, I.T.), „Învie-rea Domnului” (12, I.T.), „Nesfârşita blândeţe a

Maicii” (13, Marinela Vântu ), „Gânduri de Crăciun” (14, I..), „Hristos, lumina sufletului” (15, G.D.), „Sfintele Paşti, în ochii copiilor” (15, M.C.), „Crucea, viaţa în Hristos” ( elevele Elena şi Oana Leu, (15), „Adormirea Maicii Domnului” (16, G.D.), „Interviu – despre sărbătorile de vară” (16, M.C.), „Adormirea Maicii Dom-nului” (16), elev Selegean Alexandru şi tânărul Hen Sebastian), „Adormirea Maicii Domnului” (19, 22, 28, G.D.), „Ieslea Betleemului, lumina vieţii” (20, G.D.), „Învierea Mântuitorului” (21,30, G.D.), „Crăciunul, praznic al bucuriei şi al

„Vatra satului” – o undă de lumină– zece ani de la apariţie –

Prof. Iosif Marius Circa

10 aprilie 2008: şedinţa de constituire a Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banatul Istoric

ANUL XI l Nr. 33 l ianuarie - aprilie 2015 l VATRA SATULUI Pagina 3

păcii”( 23, G.D.), „Învierea Domnului în opera Mitropolitului Nicolae” (24, V.B.), „Adormirea Maicii Domnului – Paştele verii” (25, I.T.), „Licitaţia, pilda pascală” (24, G.D.), „Istorisirea biblică a naşterii Domnului” (26, V.B.), „De la Paştele evre-iesc la Isus Hristos” (27, G.D.), „Taina cununiei, icoană a împărăţiei lui D-zeu” (31, G.D.) şi „Sărbătorile de iarnă, calenda-rul obiceiurilor până la Crăciun” (32, G.D.).

Articolele care pun în evidenţă conti-nuitatea şi etnogeneza pe aceste locuri au valoare istorică, informativă şi explicativă pentru cititori. Ele poartă semnătura mu-zeografului şi redactorului nostru şef, Ioan Traia. Nominalizez principalele titluri: „Prin Ferendia de altădată” (nr. 1), „Fe-rendia în perioada medievală” (3), „Isto-ricul bisericii din Ferendia” (3), „Ferendia în perioada feudală” ( 5-6), „Continuitate şi etnogeneză” (12).

Un loc deosebit au avut şi articolele care evocă tradiţii şi obiceiuri din trecutul satului, precum şi amprenta nostalgică pen- tru acele vremuri. Se desprinde din miezul acestora o mare sensi-bilitate umană, precum şi un adânc patriotism local. Iată titlurile şi semnatarii lor. „A fost odată…” de prof. Viorica Leu Danciu (nr. 7), „Fe-rendia – evocări”, un ciclu realizat de prof. Iosif Marius Circa, cu amintiri desprinse din jurnalul său structurat astfel: aspecte de la con- cursul folcloric din Fe-rendia din anul 1966 (nr. 4), amănunte de la ruga din Ferendia din anul 1967 (5-6), „Eve-nimentele culturale din Valea lui Liman” (7) din anul 1973, „Crăciu-nul, istoric şi obiceiuri” (8). În aceeaşi zonă tematică intră şi articolele: „Tradiţii de Paşti” (9), „Poveste tristă” (8), „Meciul amintirilor” (4), semnate de prof. Ioan Traia, „Ruga satului, de ieri şi de azi” (16), de prof. Marilena Covali, „Amintiri, amintiri…” (19), de prof. Viorica Leu Danciu, „Scrisoarea unei românce din Japonia, după marele cutremur din martie 2011 - fragmente (22), Aiko, „A fost odată o străbunică” (23), Maria Goian, artist plastic, „Ruga de altădată” (25), Maria Goian, „Pădurea de la Ferendia” (27), Maria Goian, „Sărbătoarea Sfintei Marii”(28), Maria Goian, „Republică, mă-reaţă vatră, te-am cântat şi noi… odată” (28), de prof. Iosif Marius Circa şi „Inun-daţii la Ferendia”(31), Redacţia.

Eseurile care se referă la viaţa culturală şi pulsul social al localităţii noastre, pre-cum şi la spiritualitatea comunităţii, şi-au

găsit spaţiul cuvenit în multe numere din cei zece ani de apariţie. Titlurile articolelor sunt foarte sugestive: „Ferendia şi Uniu-nea Europeană” - un scurt dialog cu gos-podarii (nr. 9), de prof. Iosif Marius Circa. De acelaşi autor mai amintim: „Ferendia şi fiii satului” (10), „Ferendia - un prim pas spre Europa” (11), „Un glas din Ferendia” (12), „Satul Ferendia şi gospodarii lui” (13), „Preoţii se schimbă, credincioşii rămân” (14), ISă ne preţuim bătrânii” (15). Prof. Ioan Traia semnează eseurile: „Ferendia, văzută de sus” (13), „Comunitatea şi spiritul eiI (15), iar Ioan Ţirca, prof. de istorie, este autorul artico-lelor: „Informaţii utile” (8) şi „Fii bine-venit, părinte drag!” (14).

Spiritualitatea întregii obşti din satul Ferendia a fost reliefată şi prin articolele: „Satul şi edilii săi” (nr. 20), de Iosif Marius Circa, „O localitate fără şcoală este ca o casă fără lumină” (31, I.M.C.), „Crucea monument” (27), de prof. Ioan Traia, „Un gest frumos, demn de urmat” (21,

I.T.), precum şi evenimentul inedit de la Ferendia, oglindit în materialul „Niciodată toamna n-a fost mai frumoasă” (29), scris de acelaşi Iosif Marius Circa, prin care este evocat episodul lansării cărţii sale „Cugetări târzii”. De aceeaşi factură sunt şi scrierile legate de momentul când revista noastră împlinea cinci ani de existenţă: „La ceas aniversar” (nr. 17, I.T.), „Vatra satului - undă de lumină” (17, I.M.C.), „Vatra-n sărbătoare” (17, prof. Ion Ţirca) şi diferitele mesaje primite cu acest prilej (17).

În cadrul acestei dimensiuni culturale şi sociale se înscriu şi eseurile cu un po-tenţat accent descriptiv, care sugerează cititorilor să beneficieze de frumuseţile naturii: „Reporter în Europa” (nr. 23), „Inima Banatului încă mai bate la Buziaş” (26) şi „Gărâna - oază de sănătate şi recreere” (27), semnate de prof. Iosif Marius

Circa. Iar, din următoarele eseuri, răzbate un pronunţat caracter educativ şi informa- ţional: „Iertaţi-mă, mă prezint: Pivnicerul” (20, scris de jurnalistul consacrat Valentin Sămânţă); „Scrisoare către Caragiale” (25, de cunoscutul umorist Dan Mihăiescu), „Eminescu, mereu actual” (28, I.T.), „Umanismul Marii Muzici” (28) şi „Con-sideraţii existenţiale”(31), ambele semna-te de Ioan Ghiocel, precum şi din intere-santele „Obsesii româneşti” (30) selec-tate de redactorul nostru-şef, profesorul şi monografistul Ioan Traia. Nu în ultimul rând şi cu aceleaşi virtuţi reportericeşti este şi eseul „La Deta, niciodată toamna n-a fost mai frumoasă ca anul acesta” (32), un reportaj-interviu cu dl Petru Roman, primarul urbei, întocmit de prof. Iosif Marius Circa, care prezintă momentul inaugurării noului Centru cultural din oraş.

Redactorii revistei „Vatra satului” au acordat şi acordă o atenţie deosebită unor personalităţi reprezentative pentru aşeza-rea noastră, atât unora din trecut, cât şi

altora din prezent. Ne mândrim cu faptul că Ferendia a fost satul de suflet pentru înv. Achim Miloia, evocat în arti-colul intitulat „Despre învăţătorul Achim Miloia 1862-1917” (nr. 3), sem-nat de ing. Mircea Miloia, cât şi pentru fiul aces-tui dascăl, prezentat în materialul „Dr. Ioachim Miloia 1897-1940, 65 de ani de la săvârşirea din viaţă” (2), de acelaşi autor. În numărul 10, Mircea Miloia, un pa-sionat colaborator, legat sufleteşte de această aşe- zare,1 mai publică şi articolul cu titlul: „Dr. Ioachim Miloia - 110 ani de la naşterea sa”, iar

din numărul 16 începe un serial care ne oferă „Monografia comunei Ferendia, scri-să de Achim Miloia - învăţător”, un text de o mare valoare informativă şi documen-tară. Acest serial continuă, sub aceeaşi coordonare, cu articolele: „Întemeierea co-munei Ferendia-partea a II-a” (nr. 17), „Poziţia comunei Ferendia şi numirea părţilor de hotar” (nr. 18), „Monografia

1 Ing. Mircea Miloia este fiul dr. Ioachim Miloia, care şi-a terminat primele patru clase primare la Ferendia, sub îndrumarea tatălui său, înv. confesional Achim Miloia. Mai târziu, îşi va desăvârşi studiile la Roma, unde va absolvi Academia de Belle-Arte şi Facultatea de litere şi filozofie, luându-şi doctoratele în ambele domenii. Între anii 1927-1940, Ioachim Miloia va fi director al Muzeului Banatului. George Călinescu i-a recunoscut contribuţia adusă la punerea în valoare a culturii naţionale în general şi a celei bănăţene în special şi l-a numit „Un glas din Banat”. 6

Opera publicistică a prof. Iosif Marius Circa

Pagina 4 ANUL XI l Nr. 33 l ianuarie - aprilie 2015 l VATRA SATULUI

Ferendiei” (nr. 19, 20, 21). Chipul omului de cultură bănăţean, Ioachim Miloia, este reliefat şi prin seria de epistole „Scrisori din Italia”, trimise de acesta în ţară, oferi-te revistei noastre de acelaşi ing. Mircea Miloia şi publicate în nr. 29, 30, 31 şi 32.

„Gazda Vesa” este o altă scriere care evidenţiază în nr. 4 sub condeiul prof. Traia, pe Vasile Marcu, un ferengian, ctitor de biserici şi de suflete, mort în 1918, dar care a rămas în memoria localnicilor.

Dintre cei prezenţi, revista a găsit cu cale să-l venereze pe prof. Ioan Ţirca, în numărul 10, cu prilejul pensionării. Articolele omagiale semnate de profesorii Ioan Traia şi Iosif Marius Circa, precum şi prezentarea în biserica satului, au produs o plăcută surpriză. Alături de distinsul pro-fesor, şi-au găsit loc de onoare şi alte nume de fii ai satului conturaţi în eseurile: „Iosif Balosin, însemnat, consecvent şi longeviv fiu al satului” (nr. 19, Ioan Ghiocel), „Oameni care au fost” - Ioan Balosin (24, I.G.), „Nostalgii pentru un trecut apus de vorbă cu uica Ştefan Suba, fost preşedinte de C.A.P.” (19, Iosif Marius Circa), „Vă mai amintiţi de uichiţu doctoru?” (21, I.M.C.), „O floare s-a vestejit” - la decesul Adelei Ţirca (23, uichiţu Marius), „Preotul Traian Olde, bunătate şi generozitate pen-tru enoriaşi”(30, I.M.C.).

Profesorul Ioan Traia, într-un grup de prezentări, aduce în faţa cititorilor perso-nalitatea Mitropolitului Banatului: „Să trăiţi întru mulţi ani, Înalt Prea Sfinţite Părinte Mitropolit!” (24), „Întru mulţi şi fericiţi ani, Înalt Prea Sfinţia Voastră!” (29) şi „Mitropolitul Banatului, Î.P.S. Nicolae Corneanu, a murit duminică noaptea, 28 sept. 2014…” (32), precum şi figura celui care a fost scriitorul Aurel Turcuş „Şi se duc, se duc…” (24).

În paginile foii noastre, am mai făcut cunoştinţă şi cu alţi publicişti: „Fratele Pavel” (26, Vasile M. Barbu), „Dr. Călin Georgescu, Preşedintele Centrului Euro-pean de Cercetare al Clubului de la Roma” prezentare şi citate (30, Ioan Traia) şi „Un cărăşan de neuitat - C-tin Falcă (30, Ion Nicolae Cenda).

Câteva articole conjuncturale au ţinut treaz respectul faţă de neam şi istoria sa. Reamintim titlurile: „Dosarele istoriei” (9) şi „Formarea statului naţional român - Alba Iulia, 1 dec. 1918” (11), ambele semnate de prof. Ioan Ţirca.

Coordonatorii publicaţiei noastre au re- zervat din puţinul spaţiu avut şi locuri cu poezii ocazionale care ilustrau artistic evenimentul relatat. Dăm mai jos câteva exemple: „Reţetă pentru un an bun” (1), „Biruinţa” de dl Ioan Ghiocel (5-6), „Prietenului meu” de Doru Grădinaru (8 ),„Pomul Crăciunului”, de George Coşbuc (8), „Hristos a înviat!”, de Vasile Militaru (9), „Imnul Unirii” de I. Bădilă, scris pen-

tru 1 Decembrie 1918 (11), „Nu te vinde pe gunoaie!” de dl Ioan Ghiocel (12), „Întoarcere” de Radu Gyr (13), „Elegia contrastelor” de George Ţărnea (16) „Toamna făloasă” (20, pr. Mihai P. Vucu), „Cum s-ar defini sarmaua?” (20, Dan Calistrat), „Sărbători pascale binecuvânta-te” (21, Marcel Cuperman, Vasile Militaru) şi „Inscripţie pe piatră de hotar” (22, Geo Dumitrescu).

Încurajarea tinerelor talente a început cu nr. 15, în care prof. Ioan Traia îl lansează pe tânărul Florin Leu la rubrica „Debut literar”, un demers continuat şi în numărul 16, cu o altă creaţie lirică „Lirei mele”. În acelaşi număr, eleva Bulea Bianca debutează cu poezia în trei catrene inti-tulată „Cartea”.

Ultima pagină a fiecărui număr a găzduit diferite materiale, fie curiozităţi comentate (7), fie pilde de la animale şi lecţii de viaţă culese şi prelucrate de redactori (2), fie rubrica „Ştiaţi că…”. N-au lipsit niciodată felicitările de sărbători, nici mulţumirile adresate sponsorilor.

Un loc prioritar l-au ocupat informaţii-le şi anunţurile despre apariţiile editoriale, despre activităţile culturale şi spirituale care s-au ţinut la Timişoara sau în alte localităţi. Din această pagină informativă, cititorii au aflat despre apariţia unor cărţi, despre unele emisiuni radio şi TV care in-teresau pe susţinătorii revistei. Reamintim mai jos, lansarea unor volume: „Ioachim Miloia - corespondenţă”, ediţie îngrijită de scriitorul Aurel Turcuş (2), „Calacea - contribuţii monografice” de Ioan Traia şi Eugen Dongea (5-6), „Paralipomena” - lucrare de tâlcuri din Vechiul Testament, de preot Ioan Sorin Usca şi prof. Ioan Traia (9), „Macedonia, un sat cu nume şi oameni de renume”, întocmită de Ioan Traia, Cornel Bercea şi Viorel Jiva (10), un nou volum din seria „ Vechiul Testament în tâlcuirea Sfinţilor Părinţi”, de preot Sorin Usca şi prof. Ioan Traia (11), „Petrovasâla, întoar-cere la începuturi”, izvodită de prof. Ioan Traia şi prof. ing. diplomat Traian Trifu Căta (din Serbia), (13), iar în nr. 15 se anunţă apariţia unui alt volum din seria „Vechiul Testament”, cu titlul „Psalmii” de preot Sorin Usca şi prof. Ioan Traia, precum şi monografia „Petroman, adevărat sat bănăţean”, scrisă de prof. Ioan Traia, conf. Viorel Jiva şi preot Cornel Bercea.

Iată şi alte apariţii editoriale anunţate şi chiar prezentate în periodicul nostru: „Remetea Mare - contribuţii monografice” (17, I. Traia, Horaţiu Radu şi Gabriel Radu), „Eveniment cultural la Lovrin” (18, Florin Leu), „Cărţile lui Solomon” (19, pr. I. Sorin Usca şi prof. Ioan Traia), „Presa sătească” - o radiografie în Banat (22, I.T.), „Lansare de carte la Căprioara, cu prezenţă feren-giană” (22, Reporter), „Nadăş - repere istorice” (22, I.T. şi Vasile Suciu), „O apa-

riţie editorială mult aşteptată” de pr. dr. Valentin Bugariu (23, recenzie de Iosif Marius Circa), „O apariţie editorială de excepţie: «Deta - album monografic»”, de Ioan Traia şi Dan N. Buruleanu, (25, recenzie de Iosif Marius Circa), „Obad. Monografie” (25, Ioan Traia, Ioan Doţ şi Teofil Gh. Subu), „Supermatematica” de Mircea Eugen Şelaru (27, Redacţia), „80 de ani de la primul număr al periodicului «Suflet nou» din Comloşul Mare” (31, Ioan Traia), „Atlasul etnografic al jud. Timiş” (31, I.T.) şi „La Birda, jurnaliştii rurali au asistat la o nouă apariţie editorială de referinţ: vol. «Istorie şi semn religios», de pr. dr. Valentin Bugariu” (32, prezentare de carte, prof. Iosif Marius Circa).

Tot aici, privind activităţile culturale la care au participat şi redactorii noştri, amintim că în revistă au fost prezentate cu caracter informativ aceste întâlniri. Iată-le: „Întâlnirea de la Urseni” (20, I.T.), „Eve-niment cultural” comemorarea lui Ioachim Miloia (21, I.T.), „Întâlnire cu publiciştii presei rurale din Banat, la Giarmata Vii” (21, I.T.), „Eveniment la Timişoara” - fam. Miloia, la bustul lui Ioachim Miloia (22, Reporter), „Forumul publiciştilor de la Şopotul Vechi” (23, I.T.), „Festivalul colin-zilor” - Uzdin, Serbia (23, I.T.), „Întâlni-rea de la Giarmata Vii - 11 febr. 2012” (24, Redacţia), „Eveniment cultural” - în Serbia (25, prof. Ion Murariu), „Flash-tasting cu Fetească oltenească la o întru- nire a bănăţenilor” - întâlnirea de la Şopotul Vechi (26, Valentin Sămânţă), „Întâlnirea A.P.P.R. din Banat” - la Săcălaz, jud. Timiş (26, Petru Opruţ), „Simpozionul Internaţional «Istorie şi cul- tură în Banat»” - Giroc, 1-2 nov. 2012 (26, prof. Octavian Gruiţa, prof. dr. Florin Golban), „Întâlnirea colegilor” - cu Geoarge Ostoia (27, I.T.), „Sărbătoare a culturii la Giroc”(29, Ion Murariu), „Simpozion internaţional la Giroc” (30, I.M. Giroceanu), „Fericite întâlniri” - cu Dumitru Prunariu (30, I.T.) şi „Forumul publiciştilor bănăţeni în parohia Birda” (32, pr. dr. Valentin Bugariu).

Prezenţa ilustraţiilor în numerele revis-tei „Vatra satului” este variată şi bine selectată. Suntem însă constrânşi mereu de cheltuielile de tipărire şi am fi dorit ca fotografia să fie mai prezentă în revista noastră. Am structurat mai jos întreaga gamă de ilustraţii, grupând-o pe tematici:

- ilustraţii cu chipurile unor persona-lităţi: Gazda Vesa cu soţia (nr. 4), eruditul cărturar dr. Ioachim Miloia în nr. 2 şi 29, alături de scrisorile publicate în revistă, învăţătorul Achim Miloia în nr. 3 şi 16 şi fam. Miloia lângă bustul lui Ioachim Miloia, în nr. 22; întâlnim apoi chipul unor gospodari şi oameni de excepţie din sat: prof. Ioan Ţirca alături de clasă, la pensio-nare (10), o fotografie cu cel mai bătrân

ANUL XI l Nr. 33 l ianuarie - aprilie 2015 l VATRA SATULUI Pagina 5

om din sat - moş Filip (15), apoi Ionică Roşoni (18), Iosif Balosin (19), Ştefan Suba (19), uichiţu doctoru’ (21), Ioan Balosin (24), preotul Traian Olde (30) şi chipul blajin al celei care a fost o fiinţă exemplară, Adela noastră (23); seria se încheie cu chipul Mitropolitului Nicolae Corneanu, la întronare (24), la aniversarea zilei de naştere (26), la împlinirea a 90 de ani (29) şi la moartea Preasfinţiei Sale (32) şi cu alte chipuri din afara satului: chipul lui Eminescu (28), al lui Aurel Turcuş (24), Pavel P. Filip - torăcean (26) şi al dr. Călin Georgescu (26)

- ilustraţii cu chipurile unor sponsori: Trandafir Ostoia, Mirela Ţirca şi Mircea Miloia în nr. 5-6;

- ilustraţii legate de evenimente socia-le, culturale şi de figuri reprezentative ale satului: vederi ale unor drumuri pietruite din sat (11), fotografie de la Muzeul Satului Bănăţean cu redactorii revistelor, fonda- tori ai Asociaţiei ziariştilor din presa rurală bănăţeană (12), Ferendia văzută de sus, în numărul 13, vedere cu participanţii (era prezentă şi o delegaţie de la noi) la marea sărbătoare a Petrovasâlei - Vladimirovăţ - Serbia (12) şi alta cu redactorii revis-telor rurale din Banat, par-ticipanţi la întâlnirea de la Jimbolia (16), precum şi poze cu elevii de la Ferendia în faţa şcolii de la Jamu-Mare (24) şi lângă şcoala din sat (31); alte numeroase vederi cu aspecte sociale şi culturale completează pano-plia foto a revistei: Casa naţională din Ferendia - curtea şi interiorul (20), Oile la marginea satului (20), Jurnaliştii la Urseni (20), Vederi cu colegii (21, 27), Întâlnirea de la Giarmata Vii (21), Jurnaliştii la Şopotul Vechi (23, 26), Pe plajă - Italia (23), Grupul vocal Armonia, Săcălaz (23), Lansarea vol. „Deta - album monografic” (25), Ferengiene în costum popular (25), Vedere de la Buziaş (26), Întâlnirea de la Săcălaz (26), Crucea din faţa Casei naţionale din Ferendia (27), Vedere de la Gărâna (27), Vederi de la lansarea cărţii prof. I.M. Circa (29), Întâlnire la Giroc (30), Întâlnire cu D-tru Prunariu (30), Inaugurarea Centrului cul- tural din Deta (32) şi Publiciştii rurali la Birda (32).

- ilustraţii care prezintă coperta nr. 1 a unor cărţi proaspăt apărute, găsim în numerele 8, 9, 10, 11, 15, 18, 21, 23, 27 şi 31, iar ilustraţii cu pagini ale rev. V.S. întâlnim în nr. 17.

- ilustraţii legate de evenimente reli-gioase sunt prezente în fiecare număr, cele

mai multe din albumul Ioachim Miloia, unele din alte surse şi chiar schiţe de gra-fică manuală; imaginea bisericii din sat (1), vizita Înalt Preasfinţiei Sale Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu din decem- brie 1997 (5-6), ilustraţii cu prilejul săr- bătorilor de Paşti (2, 9, 12, 15, 18, 21, 27 şi 30), de Sfânta Mărie (3, 7, 10, 13, 16, 19, 22, 25, 28 şi 31) şi de Crăciun (4, 8, 11, 14, 17, 20, 26 şi 32) şi o ilustraţie cu momen-tul târnosirii bisericii din Clopodia (22).

- ilustraţii care poartă amprenta trecu-tului: o fotografie cu echipa de fotbal a veteranilor (4), un plan de situaţie cu zona Văilor Bocorondia şi Agriş (5,6), ilustraţia cu bunicii şi părinţii noştri elevi din 1935 (7), gara C.F.R. din Ferendia (o fotografie de epocă) în nr. 8 şi aspecte de la ruga satului din 1958 (10), harta Ferendiei din 1769-1772 (18), harta Ferendiei din 1800 (18), biserica şi şcoala din sat în 1910 (20), Ferendia – iarna (21), vedere din locali-tate, începutul sec. al XX-lea (22), pădu-rea din Ferendia, schiţă (27) şi fanfara în 1949 (28).

De menţionat că, alături de eseuri pe

diferite teme, alături de poezie, anunţuri etc., redactorii au abordat cu curaj şi interviul ca formă de comunicare. Îl găsim în nr. 11, 14, 15, 18. Iar în 29, în art. „La mulţi ani cu bucurie, tot în astă parohie”, prof. Ioan Ţirca dialoghează cu preotul satului, Dragan Giorgev. Începând cu nu-mărul 16, prin articolul „Superbă şi monu-mentală , biserica protopopială din Deta”, de prof. Iosif Marius Circa, ne-am permis să ieşim, ca sursă tematică de informare, din perimetrul satului Ferendia şi am con-tinuat cu: „Istoria unei biserici sfinţite după 73 de ani” - biserica din Clopodia (22, Iosif Marius Circa) şi „Navetişti la şapte ani” - cu directorul şcolii de la Jamu-Mare (24, I.M. Circa)

Revista noastră a crescut cu fiecare număr în calitate. Este un periodic echili-brat, cu abordări serioase, echidistantă po-

litic, cu un mesaj preponderent cultural şi informativ. Facem schimburi de reviste cu multe redacţii din judeţ, împărţim exem-plare la Mitropolie, la Muzeul Satului Bă-năţean, la Protopopiatul zonal, la biblioteca oraşului Deta, la Primăria comunei, la bise- rică, la fraţii noştri din Petrovasâla (Serbia), la alte instituţii şi personalităţi din teritoriu. Colaborăm cu preotul din localitate care ne sprijină (face parte şi din Colectivul redacţional), în redactarea şi în prezentarea numerelor după slujba religioasă, precum şi cu pastorul bisericii baptiste din sat, care este un consecvent redactor şi un element important în difuzarea foii noastre. Publi-caţia locală este prezentă, prin redactorii ei, la întâlnirile şi manifestările organizate în Serbia (Petrovasâla - revista „Familia”), la Muzeul Satului din Timişoara, la Ferendia, la Jimbolia, la Giarmata-Vii, unde s-au pus bazele juridice al Asociaţiei nou înfiinţate, la Urseni, la Şopotul Vechi, la Săcălaz, la Giroc şi la Birda şi în alte locuri.

Colegiul de redacţie n-a uitat nicio-dată să-şi popularizeze sponsorii, cărora le transmitem şi acum mulţumirile şi recu-

noştinţa noastră. De altfel, în numărul dublu (5-6), unul omagial, după primul an, periodicul nostru le-a rezer- vat acestora o pagină întrea- gă, unde a găzduit articolul aniversar „Laurul date lauro dignis!” (Aduceţi lauri celor vrednici!). N-am uitat de ge- nerozitatea lor şi le-am ex- primat recunoştinţa în fie- care număr. Şi cu acest prilej festiv arătăm plecăciune şi laude pentru grija culturală faţă de încercarea noastră.

Încă de la prima aniversa- re, am avut onoarea să pu-blicăm articolul „Un an de apariţie”, semnat de cunos-cutul jurnalist timişorean,

fiu al satului, Marcel Sămânţă, care a crezut în demersul nostru şi în tenacitatea promotorului revistei, prof. Traia.

Ne vom arăta mereu recunoştinţa faţă de cetăţenii Ferendiei, faţă de enoriaşi, faţă de biserică, faţă de tinerii din sat sau din oraş, care cred în misiunea noastră şi care preţuiesc cuvântul scris ziditor de cultură şi educaţie. Recomandările admiratorilor noştri, extinderea numărului de pagini şi o mai largă paletă a tematicilor, implicarea tinerilor şi a şcolarilor în viaţa periodicu-lui, demersurile pentru o zi a fiilor satului, pentru o cameră-club, pentru amenajarea unui muzeu etnografic şi a unor spaţii pentru cultură, activarea întregului corp redac-ţional, toate acestea şi altele pe care ni le sugeraţi d-voastră, rămân jaloane de refe- rinţă pentru ca această „undă de lumină” să-şi reverse seva de patriotism şi româ-nitate peste toată „Vatra satului”.

Simpozion dedicat istoriei presei

Pagina 6 ANUL XI l Nr. 33 l ianuarie - aprilie 2015 l VATRA SATULUI

Sărbătoarea Pascală este cea mai importantă sărbătoare pentru creştini. Este sărbătoarea justiţiei divine, a împă-cării, a renaşterii şi a bunătăţii. Paştele este sărbătoarea sacrificiului suprem, a dăruirii de sine pentru cel apropiat ţie. Dincolo de conotaţia divină a Paştelui, sărbătoarea este una cu un caracter profund uman, este sărbătoarea trium-fului vieţii asupra morţii, a iubirii şi a bunătăţii.

Simbolurile Pascale se referă la toate acele lucruri care te fac să uiţi sărbă-toarea Paştelui. Fiecare din aceste sim-boluri Pascale are o istorie şi există un motiv pentru care au devenit, în timp, simboluri ale Paştelui.

Iată care sunt principalele simboluri ale Paştelui.

1. Crucea. Reprezintă durerea şi pova-ra purtată de Iisus, care a luat asupra sa toate păcatele lumii. Iisus a fost omorât pe cruce.

2. Ouăle. Oul este simbolul unei noi vieţi, al unui nou început şi, prin genera-

lizare, al Învierii. Ouăle sunt principalele simboluri ale sărbătorii de Paşte.

3. Puii de găină. Pufoşeniile galbene sunt o parte din simbolul Paştelui. Şi puii

reprezintă viaţa nouă, în noua sa formă, pură, curată după Învierea lui Iisus.

4. Iepurii. Iepuraşul de Paşte este un fel de Moş Crăciun de Crăciun. Iepuraşul

Simboluri pascaleaduce dulciuri şi cadouri pentru copii, de Paşte. Motivul pentru care iepurii au ajuns un simbol al Paştelui este acela că timp de veacuri iepurii au fost simbolul fertilităţii şi al vieţii noi.

5. Flori de Paşte. Crinii albi, narcisele şi lalelele sunt adesea denumite de flori de Paşte. Lor li se alătură anemonele şi florile de măr, pentru faptul că acestea simbolizează inocenţa, puritatea şi renaş-terea din sezonul de primăvară.

6. Lumânări. Paştele este ziua în care Iisus a Înviat din morţi. Prin urmare, acest festival sacru vorbeşte despre speranţă şi puterea de a învinge răul. Lumânările sem-nifică speranţa atunci când vremuri grele. Acesta este motivul pentru care lumânările au fost asociate cu sărbătoarea Pascală.

7. Fluturii. Aceste gâze sunt unele din cele mai populare simboluri de Paşte. Se spune că prima parte din viaţa fluturelui, când acesta este o omidă, este viaţa lui Iisus pe pământ, de la naştere până la judecată. Etapa de cocon subliniază răstignirea lui Iisus pe cruce, iar cea de-a treia perioadă, atunci când insecta sparge coconul şi zboa-ră ca un fluture, înseamnă Învierea lui Iisus în ziua de Paşti. Se spune că Iisus vine printre oameni în chip de fluture.

Învierea Domnului, pictură de Ioachim Miloia

1. «Învierea nu va schimba lu- mea, dar îi va da speranţa de care are nevoie pentru a merge mai departe. Paştele înseamnă discipli-nă, sacrificiu, muncă şi ambiţie de a continua. Paştele dă creştinilor puterea de a munci, de a accepta disciplina şi rigorile ei şi de a înţelege rolul sacrificiului pentru viaţă.» Henry Knox Sherrill

2. «Dumnezeu aşteaptă de la oa- meni ceva mai mult decât respec-tul pentru sărbătoare, chiar şi cea de Paşte. Dumnezeu aşteaptă să ne sacrificăm şi să ne înviem împreună

cu Fiul Său, în fiecare an.» Epis-copul Robert South

3. «Poţi pune adevărul în pământ, dar nu-l poţi îngropa cu adevărat niciodată, pentru că adevărul este ca Iisus şi va reuşi să iasă din mormântul în care a fost aşezat.» Clarence W. Hall

4. «Învierea dă sens vieţii noastre, dă scop luptei de fiecare zi şi ne în-deamnă să mergem mai departe în fiecare zi a vieţii noastre, indiferent cât de grele sunt unele din zilele pe care le avem de trăit.» Robert Flatt

5. «Cel mai mare dar al Sărbătorii

de Paşte este speranţa. Speranţa care ne face să avem încredere în Dumnezeu, în triumful său, în bună-tatea şi dragostea Lui, pe care nici una din greşelile noastre nu o poate zdruncina.» C. Hume

6. «Fiecare bărbat şi fiecare fe-meie se naşte nemuritor de 2000 de ani încoace, de la Învierea lui Iisus, şi fiecare din noi a primit nemurire de la Iisus prin Înviera Lui.» Phillips Brooks

7. «În fiecare mormânt este să-mânţa de viaţă a Învierii lui Iisus Hristos.» David Gregg

Culese de Pr. DRAGAN GIORGIEV

Iată câteva citate care vorbesc despre simbolistica Sărbătorii Pascale:

ANUL XI l Nr. 33 l ianuarie - aprilie 2015 l VATRA SATULUI Pagina 7

MESAJE DE FELICITARECU OCAZIA ANIVERSĂRII A 10 ANI DE LA APARIŢIA

PRIMULUI NUMĂR AL PERIODICULUI LOCAL „VATRA SATULUI”

Într-o lume cenuşie, tristă şi egoistă, invidioasă şi semiconştientă, în satul Ferendia din câmpia Banatului a apărut revista ,,Vatra satului’’ - o tribună pentru cultura neamului nostru, pentru a conserva, între coperţile ei, adevărate comori de spi- ritualitate românească şi pentru a spune nespusul ce zace în noi. Afiliată „Asocia-ţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banat”, „Vatra satului” este condusă cu pricepere şi delicateţe sufletească de către profe-sorul teolog Ioan Traia. Domnia sa este o personalitate care te copleşeşte prin di-mensiunea sa omenească, prin truda sa de furnică, aplecată decenii de-a rândul asu-pra culturii pe care o serveşte în fiecare zi. Dânsul face parte din oamenii mari pe care i-am întâlnit în lumea aceasta, prea plină de oameni mici. Revista este scoasă cu sprijinul unui harnic colectiv de redacţie, format din: Iosif Marius Circa (redactor-şef adjunct), Marilena Covali, Ioan Ghiocel, Viorica Leu Danciu, pr. Drăgan Giorgiev, Florin Leu, Gheorghe Leu, Mircea Miloia, Mihai Sămânţă, Felicia Selegean, Ioan Ţirca.

Redactorii scot în evidenţă personalităţi româneşti care vin din profunzimea nea-mului. Ei se dăruie acestei activităţi fără a aştepta recompense materiale de la nimeni. Ei s-au legat sufleteşte de obiectivele pro-puse, de cititori cu dorul cunoaşterii istoriei neamului, ducând mai departe spiritul de la început, sporind renumele revistei.

Nu-ţi vine să crezi că au trecut zece ani de la apariţia minunatei reviste, în care este atât de vie şi pură substanţa care o străbate.

În ea găsim întoarcerea în copilărie, o căutare, dar este şi un rai în care amurgul este veşnic. Ea cultivă cultul prieteniei, al respectului faţă de om, iubirea faţă de muncă şi de Dumnezeu. Este o arenă vie şi activă a schimbului de opinii despre educaţie, istorie, folclor, cultură şi tradi- ţie prin studii şi articole, eseuri şi recenzii etc.

Este o tribună a bănăţenilor pentru păstrarea identităţii româneşti şi a demni-tăţii, a unităţii naţionale. Ea ne ajută să decriptăm sensurile adânci ale vieţii prin relatări despre înălţarea spiritului, despre profunzimea fiinţei, prin iubire de semeni, muncă şi de Dumnezeu.

Revista, prin activitatea ei, prin con-ţinut, scrie una din cele mai luminoase pagini din istoria presei româneşti. Ea apără legea şi credinţa străbună. Este pildă vieţii noastre, care ne aduce mereu aminte că la început a fost ,,cuvântul’’. Ea reuşeşte să recreeze lumea în care oamenii sunt naturali şi fericiţi. Este asemenea unei candele cu lumina lină, tainică, bine- făcătoare, primită din lumina lui Hristos -Domnul, care a luminat şi va mai lumi-na multe suflete aflate în întuneric. De aceea putem spune că este o bucurie şi un privilegiu pentru românii bănăţeni să aibă o asemenea revistă, care face să pătrundă ideile ei în interiorul cititorului. Este important de subliniat că revista s-a ţinut, în aceşti ani de frământări, departe de vâltoarea politică atât de nocivă acestei linişti binecuvântate, în care trebuie să se desăvârşească personalităţile tinere, expri-

mându-se cu deplin respect pentru cultura românească şi oamenii ei.

Revista ,,Vatra satului’’ respiră duhul evlaviei. De aceea eu preţuiesc nespus de mult stăruinţa redactorilor de a vorbi despre vechea noastră cultură, pentru a-i dezvălui tainele.

Preţuiesc munca redactorului-şef, îna- vuţit în cucernicie şi în înţelepciune, care a dat şi dă pildă de mare destoinicie oame-nilor. De alfel, aceleaşi calităţi le întâlnim şi la ceilalţi redactori. Cu toţii trudesc pentru a arăta valoarea celor din trecut, de a fi modele pentru cei de azi.

Prin revistă se pune în evidenţă rolul bisericii şi al familiei, două instituţii mile-nare în viaţa românilor. De asemenea sunt evidenţiate marile figuri ale istoriei nea-mului, oameni politici, conducători, cărtu-rari etc., care au apărat valorile spirituale româneşti.

Lectura revistei este impresionantă, te răcoreşte, aflând că bunătatea Domnului a ajutat grupul de oameni sensibili creatori, plini de istorie, dragoste şi credinţă să sporească renumele Banatului în ţară şi în lume, pentru că este citită de oameni din tot rotundul românesc.

Din articolele revistei aflăm lumina primăvăratică şi delicateţea, dragostea şi puritatea sufletească, raiul copilăriei din anii frumoşi, cu părinţii şi bunicii.

În încheiere, rugăm pe Milostivul Dumnezeu să binecuvânteze pe toţi cei care scriu la această revistă şi pe cei care o ajută, făcând posibilă apariţia ei.

Prof. PAVEL PANDURU

Revista ,,Vatra satului dup zece ani

Din sufletul meu de bănăţean, după tată, urez împliniri şi bunăstare redactorilor şi cititorilor revistei „Vatra Satului” din Ferendia.

Cosmonaut DUMITRU DORIN PRUNARIU

Să dăinuiască peste ani este omagiul pe care-l aduc „Vetrei Satului” şi harnicului său colectiv redacţional, la împlinirea a 10 ani de existenţă.

Îmi aduc aminte cu nostalgie, dar şi cu plăcere, de momentele în care, cu inimosul şi harnicul său redactor-şef, prof. Ioan Traia, devenit între timp un intelectual de frunte al capitalei Banatului şi nu numai, stabileam detaliile tehnice ale viitoarei apa- riţii a periodicului, ca şi conţinut, format, extensie şi altele.

Astăzi, avem satisfacţia de a fi reuşit. Revista a progresat de la număr la număr,

aducând informaţia necesară despre locu-rile de baştină, dar şi viaţa şi locul de unde îşi trag seva personajele articolelor, deve-nind astfel un remarcabil îndrumător de inimă şi literatură.

La mulţi ani, atât pentru cei ce trudesc în folosul revistei, dar şi celor ce se apleacă asupra conţinutului.

Ing. MIRCEA MILOIA

Cu prilejul acestui jubileu, doresc să felicit echipa care trudeşte la apariţia publicaţiei Vatra satului, un periodic care face cu cinste parte din istoria presei rurale bănăţene. În calitate de fost jurnalist şi om interesat de istoria Banatului, sper să am în continuare ocazia să citesc materiale referitoare la evenimente şi personalităţi din trecututul şi prezentul acestei localităţi. Îi apreciez în mod deosebit pe domnii Circa, pentru articolele publicate, şi Traia, în spe-

cial prin activitatea desfăşurată în cadrul Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale în Banat. Sunt convins că revista va oglindi cele mai importante aspecte din activitatea acestei comunităţi.

VALI CORDUNEANU

Darul trimis cu prilejul marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului m-a bucu-rat nespus de mult. Am citit cu sufletul la gură „Vatra Satului” şi sunt încântată de spiritul d-voastră şi munca tenace pen-tru conservarea „timpului şi spaţiului” românesc bănăţean, pe care le cinstiţi cum se cuvine în mărturiile cărturăreşti.

Felicitări şi spor în tot ce faceţi. Am încrederea că „preacinstitele noastre năra-vuri culturale” ne vor reuni mereu.

Cu real respect,DELIA MICURESCU

scriitor

Pagina 8 ANUL XI l Nr. 33 l ianuarie - aprilie 2015 l VATRA SATULUI

A edita timp de zece ani o publicaţie sătească este înainte de toate un test de anduranţă şi de tenacitate. În realitate, însă, este o veritabilă performanţă. Fapta în sine aparţine inegalabilului meu prieten din copilărie Ion Traia, căruia îi mulţumesc pentru dăruirea cu care promovează valo-rile şi virtuţile satu- lui Ferendia, oame- nii acestui meleag, înaintaşi sau contem- porani. Ion Traia nu este la prima rea- lizare de acest fel, de numele său se leagă cel puţin alte trei evenimente cu adevărat semnifi-cative pentru acest sat.

Unul este cel destinat a pune la loc de cinste amin- tirea lui Ioachim Miloia, un cărturar de mare respiraţie al Banatului, care a văzut lumina zilei la Ferendia.

Şcoala, câtă a mai rămas, îi poartă cu onoare numele.

Un alt moment memorabil, cu semnificaţie epocală, a fost vizi- ta Înalt Prea Sfinţitului Nicolae, mitropolitul Banatului la Feren- dia, cea mai importantă perso- nalitate care a vizitat în timpul contemporan satul. Lui Ion Traia i se datorează şi o a treia premieră: lansarea unui prim volum evo- cator, scris de dascălul Marius Circa, profesorul de română că- ruia îi datorez şi eu, ca multe alte generaţii de elevi, ceva din dragostea pentru limba frumoasă. De unde această preocupare atât de dedicată şi de delicată, prin dimensiunea

ei culturală şi istorică, a prietenului meu? Eu cred că vine de demult, din timpul lungilor noastre dezbateri, din planurile de viitor ale copilăriei şi adolescenţei. Îşi are seva în lecţiile şi îndemnurile de la lecţiile de istorie, în încercarea noastră de atunci de a scrie o monografie a localităţii, aşa cum

mai târziu el a reuşit să scrie pentru multe alte sate, fiind încă dator cu cea a satului său. Dar mai ales din puterea locurilor în care hălăduiam, alături de prietenul nostru

Jo (Ianoş Antal) care şi-a dus mai departe călătoria în căutarea libertăţii, dincolo de ocean, în Canada.

Tot ce face Ion Traia, la Ferendia sau la Timişoara, unde este muzeograf la Muzeu-lui Satului Bănăţean, o face pentru recu-perarea spaţiului spiritual şi existenţial

rural care astăzi cunoaşte o accen- tuată degradare, prin fenomenul ur- banizării mai ales, dar şi prin altele, cum au fost co-lectivizarea, depor- tările în masă şi pauperizarea din perioada comunis- tă sau cum sunt emigrarea sau re-întoarcerea acasă, de astăzi.

Toate acestea transformă, inclusiv spiritual, satul, care are nevoie acum, mai mult ca oricând, să-şi recupereze rădă- cinile, valorile, pentru a supra- vieţui globalizării care cuprinde lumea.

Ca şi promotor al reţelei de publicaţii rurale, Ion Traia are o contribuţie remarcabilă la învie- rea tradiţiei scrisului rural bănă-ţean. Chiar dacă la această aniver- sare de un deceniu de la apariţia foii „Vatra Satului” la Ferendia, în centrul atenţiei par a fi două lansări de carte, adevăratul sărbă-torit este Ion Traia, cel care a făcut posibile toate aceste evenimente.

Ioane, La mai mare!, cum se spune pe la noi, prin Banat!

MARCEL SĂMÂNŢĂ ziarist şi scriitor

LA SĂRBĂTOAREA UNUI PRIETEN

Acum, la ceas aniversar, un deceniu de apariţie neîntreruptă a valoroasei reviste „Vatra satului”, bucuria le revine autorilor.Ei au cea dintâi fericire a descoperirii de taină a gândului şi a fiorului simţirii lor interioare. Ei mai întâi zămislesc, formu-lează gânduri pe care le revarsă în scrisul paginilor. Apoi îl dau la lumina tiparului.Noi cititorii avem cuvântul cel de pe urmă la revista apărută „Vatra satului”. Aşa cum autorul a fost inspirat, ne inspiră şi pe noi cititorii să gândim la fel ca el. Aşadar o

zestre sufletească trece de la unul la altul. Adresăm publicaţiei un călduros şi din inimă „La Mulţi Ani!” Binevestiţi şi pe mai departe bucuriile şi amărăciunile ce însoţesc viaţa de la vatra satului.

La zece ani de la editarea revistei „Vatra satului”, îi dorim să fie mereu la fel, iubită de cititorii ei fideli şi, bineînţeles, domnilor redactori, în frunte cu neobositul Ioan Traia, le dorim sănătate, viaţă lungă, pentru a duce mai departe, cu aceeaşi frumuseţe şi har, tot ce au realizat până în prezent. Noi succese

pentru a putea aduna la un loc în această revistă despre vatra satului şi trainic să rămână urmaşilor. Acest an aniversar să fie un îndemn pentru viitor, iar cei ce trăiesc în jurul vetrei satului Ferendia sau oriunde în altă parte, să se strângă în jurul satului de care aparţin.

Cu sinceritate, TRAIAN TRIFU CĂTA

redactorul revistei „FAMILIA ” din Petrovasâla, Banatul sârbesc

preşedintele APPRB - filiala Banatul sârbesc

LA CEAS ANIVERSAR…

Opera literară a ziaristului şi scriitorului Marcel Sămânţă

ANUL XI l Nr. 33 l ianuarie - aprilie 2015 l VATRA SATULUI Pagina 9

Cu numărul 33, periodicul „Vatra satului” ajunge şi încheie al zecelea an de apariţie, moment de bilanţ fericit, pentru că publicaţia, afiliată la Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale din Banat şi-a asigurat un bine meritat prestigiu.

Apărută cu regularitate de trei ori pe an, în preajma marilor sărbători religioase,

Istoricul şi teologul Ioan Traia, cel ce a văzut lumina zilei în mândra Ferendia a Timişului, ca Fiu al Satului, face figură cu totul aparte în peisajul cultural bănăţean şi nu numai. Om „multilateral dezvoltat” (în cea mai frumoasă accepţie iluministă a consacratei sintagme de odinioară), im-presionează prin vasta cultură şi multiple activităţi: muzeograf la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, cercetător ştiin-ţific, autor de cărţi, redactor-şef al revistei Vatra Satului şi, de ceva timp, preşedinte – ales cu deplin temei – al Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banat, cu două filiale: una în Banatul românesc, cealaltă în Banatul sârbesc.

În mesopotamianul „Imn al Creaţiei” se afirmă că primele elemente create au fost: apa, aerul şi pământul, iar apoi au apărut zeii, adică primordialităţile antichi-tăţii. Ceva similar se va petrece – peste câteva bune mii de ani – tocmai în… Banatul nostru, asta însă doar ca figură de stil şi păstrând, evident, proporţiile: nemai- întâlnitul fenomen ante/interbelic al jurna- lismului rural continuat, iată, până în zilele noastre prin eflorescenţa de publicaţii

săteşti reunite sau nu în pomenita Asociaţie. Frumoasa, atractiva şi documentata re-

vistă Vatra Satului a ajuns în anul al X-lea şi-şi sărbătoreşte deceniul de apariţie ne-întreruptă. Profilul său distinct cultural-informativ, ce nu admite rabatul de la calitate, o recomandă tuturor cititorilor de bună-credinţă prin articole şi contribuţii de suflet. De fapt, toţi redactorii şi colabo-ratorii pot fi integraţi justificat – fără teamă de a greşi – „sufletiştilor” de ieri şi de azi ai Banatului. Travaliul lor istovitor, dar patriotic, de visători pe tărâmul culturii, îi metamorfozează în modele de intelectuali pentru puzderia de „culturnici” de azi, lefegii obtuzi ai diverselor instituţii.

Pe bună dreptate, Heraclit cel din Efesul ionic al Asiei afirma că nu te poţi scălda de două ori în apele aceluiaşi râu şi nu te poţi întâlni de două ori cu acelaşi lucru (mereu altul în fiece moment), maximă valabilă şi pentru publicaţia aniversată: fiecare număr este un altul, varietatea informaţiilor îi dă o notă distinctă faţă de celelalte numere. Spre a ilustra afirmaţia, e suficient a aminti sumarul ultimului număr sosit la redacţie (an. X, nr. 32, septembrie-decembrie 2014):

Ioan Traia – „Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu a murit…” (p. 1), Prof. Iosif Marius Circa – „La Deta, niciodată toamna n-a fost mai frumoasă…” (pp. 2-4), Pr. Dragan Giorgiev – „Sărbătorile de Iarnă…” (p. 4), Dr. Ioachim Miloia – „Scrisori din Italia” (p. 5), Pr. dr. Valentin Bugariu – „Forumul publiciştilor bănăţeni în parohia Birda” (p. 6), Iosif Marius Circa – „La Birda, jurnaliştii rurali…” (pp. 7-8).

Prin prodigioasa-i activitate, preşedin-tele Ioan Traia şi revista Vatra Satului îşi aduc o apreciabilă contribuţie la reuni-ficarea, pe plan cultural, a provinciei noastre istorice artificial tăiată de graniţa de pe la Beba Veche, Comloşu Mare, Jimbolia… Dl Ioan Traia şi revista sa (şi a noastră, ca membri asociaţi) reprezintă o scânteie din „aerul” pur jinduit încă de antici, spre care tindem şi noi în această lume mercantilă în exces.

Colegiale felicitări şi multe numere în continuare!

Prof. TRAIAN GALETARUSecretar de redacţie al revistei Suflet nou

Comloşu Mare, Timiş

La Aniversară...

DECENIUL DE LA FERENDIA

Încă o revistă din spaţiul rural bănă-ţean aniversează zece ani de apariţie neîn- treruptă. De data aceasta este vorba de ,,Vatra satului” publicaţie editată de Socie-tatea ,,Fiii satului” din Ferendia şi afiliată Asociaţiei Publiciştilor din Presa Rurală din Banat.

Geneza acestei gazete stă în truda domnului prof. Ioan Traia, preşedintele Asociaţiei sus amintite şi muzeograf la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara sprijinit de alţi intelectuali ai satului: profesori, ingineri, preoţi, economişti ş.a.

Apariţia unei astfel de publicaţii este în ziua de astăzi un eveniment, menţine-rea ritmicităţii apariţiei este o sărbătoare

sufletească a culturii bănăţene. Vatra este îndeobşte locul plămădirii aşezării umane, prin fundamentare culturală ea devine un reper incontestabil al spiritualităţii locu-lui. În acest sens, gazeta a devenit o carte de vizită a locului şi a locuitorilor lui.

În primul editorial intitulat ,,Doar ţăra-nii”, prof. Traia afirmă răspicat că satul şi ţăranul care îl animă sunt adevăratele vetre de zidire a comunităţii. Până astăzi din truda colectivului de redacţie au apărut 33 de numere. În primii patru ani au fost patru numere, iar în ceilalţi ani 3 numere de Paşti, Sântă Mărie şi Crăciun. Tematica a fost variată: articole de substanţă religioa-să, etnogeneza satului, tradiţii şi obiceiuri,

prezentări de carte, chipuri de înaintaşi.O legătură între ,,Vatra satului” şi alte

reviste din spaţiul rural timişan a fost rea- lizată prin prezentarea în paginile publi-caţiei a unor reviste dar şi prin colaborarea domnilor prof. Ioan Traia şi prof. Iosif Marius Circa la susţinerea a unor noi gazete: ,,Lumină lină” de la Gătaia şi ,,Arhanghelul” de la Birda prin publicarea unor interesante articole.

Dorim publicaţiei cât şi truditorilor acesteia noi şi noi numere care vor dezveli valoarea satului Ferendia şi de ce nu a satului bănăţean în genere! La mulţi ani!

Preot dr. VALENTIN BUGARIU,,Arhanghelul”, Birda

,,Vatra satului” – zece ani de apariție

într-o mică localitate rurală, Ferendia, re-vista s-a impus printr-un conţinut variat şi valoros sporind zestrea spirituală a local-nicilor, dar nu numai a lor, graţie, în primul rând, celor doi piloni ai acestui edificiu, (i-am numit pe redactorul-şef Ioan Traia şi redactorul-şef adjunct Iosif Marius Circa), dar şi celorlalţi colaboratori de excepţie,

care sporesc număr de număr renumele acestui merituos exponent cultural sătesc.

Fie ca în anii care vin, „Vatra satului” să încunune, cu fiecare număr, tot atâtea izbânzi pe tărâmul publicisticii bănăţene prilejuind noi bucurii pentru toţi cei care îi răsfoiesc cu interes paginile.

Prof. ION MURARIU

DE ZECE ORI BRAVO!

Dumneavoastră, dragilor membri ai Colegiului de redacţie de la periodicul VATRA SATULUI, Ferendia, judeţul Timiş, mă adresez cu bucurie prin a vă felicita cu ocazia împlinirii a unui deceniu de la apariţia foii mai sus amintite.

Sunt zece ani de muncă neîntreruptă în domeniul publicisticii rurale, din partea dumneavoastră, în frunte cu neobositul redactor-şef Ioan Traia, care-i şi preşedin-tele Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banat.

Vă transmit prin aceste rânduri spor la muncă în continuare printr-o activitate rodnică şi „La mulţi ani!”

GHEORGHE LUNGUredactor-şef la FOAIA SĂCOŞANA,

periodic din Sacoşu Mare, judeţul Timiş

F E L I C I TR I !

Pagina 10 ANUL XI l Nr. 33 l ianuarie - aprilie 2015 l VATRA SATULUI

La ceas aniversar a publicaţiei „Vatra Satului Ferendia”, doresc ca acest periodic să dăinuiască mulţi ani de acum încolo şi să rămână un nume cu rezonanţă pentru Banat şi nu numai.

Articolele de excepţie scrise de către colegiul de redacţie coordonat de către redactorul-şef Ioan Traia, un om de cultură stimabil, remarcabil profesor şi spun cu toată sinceritatea un bănăţean şi român adevărat, au dus numele satului Ferendia

în ierarhia localităţilor cu renume din frumosul Banat. Viaţa culturală a localităţii a crescut datorită şi apariţiei, acum un deceniu al acestei publicaţii. Expunerile scrise cu caracter publicistic care au apărut de-a lungul celor 10 ani în periodicul „Vatra Satului”, au fost şi vor rămâne articole complexe care au tratat diferite domenii. În complexitate stă simplitatea.

La Mulţi Ani! pentru foaia „Vatra Satului Ferendia”, iar redactorului-şef,

împreună cu colegiul de redacţie, vă transmit numai gânduri bune, sănătate şi putere de muncă pentru a putea scrie o parte din istoria Banatului în această minunată şi valoroasă revistă.

„Zece ani trecuţi,Nu-s puţini dar nu-s nici mulţi...”

Cu gratitudine şi respectEc. PETRU OPRUŢ Trezorier A.P.P.R.B.

Un bun câştigat, după evenimentele din Decembrie, 1989 a fost şi libera exprimare prin scris. În virtutea acestui drept câşti-gat, după atâţia ani de cenzură, în arealul Banatului istoric au apărut mai multe publicaţii săteşti. Acestea au apărut din dorinţa sin-ceră a fondatorilor şi a colaboratorilor lor de a relata despre satul lor, cu cele bune şi rele. Aşa au apărut, atât în Banatul nos-tru, cât şi în cel sârbesc, reviste mult apreciate de sătenii cărora li se adresau rândurile din paginile re-vistelor.

Amintim doar câteva care-mi vin în minte acum: Tibiscus (Uzdin, Serbia), Foaia Săcălazului (Săcălaz), Lumina Giro-ceană (Giroc), Almăjul (Şopotu Vechi), Sărcia (Sărcia, Serbia), Foaia săcoşană (Sacoşu Mare), Glasul Voislovei (Voislo-va), Vatră Nouă (Giarmata Vii), Foaia dălboşeană (Dalboşeţ), Vestea de Mehadia (Mehadia), Glasul cerbiciei (Srediştea, Serbia), Vatra satului (Feren-dia) ş.a. Acestea s-au alăturat altora mai vechi, care au rezistat în timp, ca de exemplu Familia (Petrovasâla, Serbia) sau Suflet Nou (Comloşu Mare).

Unele dintre ele apar şi astăzi, altele,

din motive variate, şi-au încetat apariţiile. Pentru buna organizare a activităţii publi-cistice săteşti, din Banatul istoric, a luat fiinţă Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale din Banat. Acum majoritatea revistelor

săteşti din Banat sunt afiliate acestei aso- ciaţii a cărei preşedinte este prof. muzeo-graf Ioan Traia.

Am scris aceste rânduri cu gândul că anul acesta revista Vatra Satului din Ferendia sărbătoreşte al 10-lea an de la apariţia primului număr.

Încă de la apariţia sa, Vatra Ferendiei

s-a afirmat ca un deschizător de drum în ceea ce priveşte publicistica sătească şi datorăm acest fapt, în primul rând, redactorului şef, prof. Ioan Traia, care cu calmu-i de invidiat a atras în colectivul de

redacţie oameni cu suflet mare, buni cunoscători ai obştei săteşti, trăitori pe meleagurile veşniciei. De departe se distinge perso-nalitatea prof. Iosif Marius Circa, bun cunoscător în ale scrisului. Alături de ceilalţi colaboratori revista a reuşit, în cei 10 ani de intensă trăire culturală, să insereze în paginile sale personalităţi ale satului Fe-rendia, întâmplări şi fapte din vatra satului, să scoată în evidenţă tragedia actuală a satului românesc privind îmbătrânirea populaţiei şi scăderea natalităţii, semna-le nu tocmai îmbucurătoare

pentru generaţiile viitoare. Adăugăm şi faptul că revista apare periodic şi în mod

regulat fapt ce face să fie aşteptată cu mult interes de cei interesaţi de actul cultural.

În prag aniversar urăm revistei Vatra satului, colegiului de redacţie şi redacto-rului şef, Ioan Traia, viaţă lungă şi bogate realizări pe plan cultural.

GH. RANCU BODROG vicepreşedinte A.P.P.R.B.

Gnduri din Almj

La mulþi ani pentru �Vatra satului�

Ţin să mulţumesc cu sinceritate tuturor ce cu gândul luminat de reverberaţiile culturii au trimis texte de o neasemuită frumuseţe pentru a sărbători împreună cu noi aniversarea celor 10 ani de existenţă. Rog pe bunul Dumnezeu să le îndestuleze inima, mintea şi sufletul cu frumuseţe, adevăr şi credinţă.

IOAN TRAIA

Întâlnirea Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banatul Istoric(Giarmata Vii, 2010)

ANUL XI l Nr. 33 l ianuarie - aprilie 2015 l VATRA SATULUI Pagina 11

27 Iunie 1922 RomaIubită Mami!În fine după două luni de zile

aproape, am primit din nou scrisoare de la Tine anume cea recomandată cu cele trei fotografii pentru care îţi sărut mâna. Crezi-mă a fost o mare zi de bucurie pe mine căci în timpul din urmă mă urmărea o frică grozavă că se va fi întâmplat ceva rău acasă.

În sfârşit când am văzut scrisul Tău şi am cetit-o scrisoarea am respirat uşurat mulţumind lui Dzeu că nu s-a întâmplat nimic.

Îmi pare rău că tu ai trebuit să faci din nou datorii pentru mine - câte sacrificii faci tu pentru noi. De mi-ar ajuta Dzeu să pot să răsplătesc tot cât mai curând! Cum ţi-am scris, banii nu se putea să ajungă mai bine decât aşa. Acum m-am aranjat pe vr-o lună, nu mai am grijă.

1 iulie - N-am putut termina scrisoarea,

deoarece în zilele din urmă n-am mai ştiut unde-mi stă capul, fiind ultimele zile ale anului şcolar. Câtă bătaie de cap am mai avut şi cu espoziţiunea lucrărilor pentru comisia esaminatoare, care a trecut în sfârşit ieri. Acum har Domnului am terminat şi cu şcoala şi mi s-a spus şi rezultatul cu toate că diploma ne-o dă abia peste vro 3-4 zile. Anul trecut dacă îţi aduci aminte am luat nota 9 la esamen şi mă năcăjeam că-mi lipseşte un număr până la nota cea mai mare, adecă până la 10. Anul acesta apoi cu ajutorul lui Dzeu am mai adăugat şi numărul acela încât am luat nota cea mai bună, adecă 10! Acum apoi sunt mulţumit îmi am diploma şi am isprăvit-o cu şcoala, de acum voi putea să lucrez aşa cum simt eu fără să mai vină unul şi altul să-mi spună:

„asta fă-o aşa, asta aşa”! Teza mea de licenţă a fost o lucrare religioasă: „Isus înviind fata văduvii din Naim”, care am lucrat-o cu mult suflet şi care mi-a reuşit bine încât a plăcut foarte mult la toată lumea.

De acum apoi se începe adevăratul studiu artistic, adevărata muncă pe barba proprie şi nu pentru academie sau pentru gustul profesorului.

Mai rău este însă cu popa, cum ţi-am scris ne-a dat ultimatul să ieşim din biserică. Mâne vine cu bagajul peste noi, aşa că forţamente trebuie să-mi schimb locuinţa până mâne la amiaz.

Încă nu am locuinţă, că n-am avut timp să-mi caut cu esamenele.

Îmi vine cam rău acuma să plătesc chirie cu sărăcia asta, dar Dzeu e bun şi mă va ajuta şi de aci înainte.

Rugându-te să-mi scrii şi dorindu-ţi tot binele îţi sărut mâna.

Chimi

16 iulie 1922 RomaDraga Mami!Săptămâna viitoare va trece spre

Bucureşti prietenul meu Petrescu care va pleca zilele acestea acasă. L-am rugat să-ţi telefoneze sau din Arad sau din Timişoara, cu care tren va trece pe la Caransebeş, ca să te duci la gară ca să-l întâlneşti.

Aşa că tu întâlnindu-l îţi va povesti una alta despre mine. Toţi băieţii plea-că în Ţară, partea mai mare a plecat - rămânem numai trei aici. Începusem să-ţi scriu acum câteva zile o scrisoare dar nu ştiam când pleacă el, aşa că am întrerupt scrisul până azi. Cu ajuto-rul lui Dzeu am terminat anul şcolar luându-mi diploma institutului. Sunt cu atât mai fericit cu cât, cu toată mi-zeria care am dus-o, am obţinut cea mai bună notă posibilă, adică nota 10.

Acum sunt liber cu şcoala am gătat dar apoi de acum se începe adevăratul studiu pe barbă proprie. În acest scop am căutat să mă aranjez, să găsesc un local unde să pot lucra. Popa a fost aşa de drăguţ cu mine şi mi-a promis să locuiesc şi pe mai departe în biserică aşa că locuinţa nu o plătesc.

În schimb îmi trebuie un atelier unde să pot lucra neconturbat. Aici am avut noroc şi eu odată. Aici ateliere nu se găsesc deloc - şi care se găsesc sunt enorm de scumpe. Eu însă cum zic am avut norocul să pot închiria un atelier până la 1 novembrie. Am aici atelie-rul în care ai băga toate odăile noastre de două ori, am o cancelarie foarte elegantă, am antreu şi o altă cameră pentru îmbrăcat şi toaletă. Acum îţi scriu deja din atelier unde mă simt foarte fericit. Care cum aude că plătesc numai 150 lire pe lună (cât aş plăti pe o cameră simplă de tot ca s-o locuiesc) îşi face cruce mirându-se ce noroc a dat peste mine.

Aici sper să lucrez mult până când îmi va espira termenul şi după aceasta să-mi iau adio de la Roma şi să plec la Florenţa.

Cu sănătatea o duc bine har Domnu-lui. Numai banii aceştia îmi scot peri albi. Am plătit atelierul pe jumătate de lună, celelalte luni nu ştiu cum voi face. Sper însă (Dl Ionescu mi-a scris) că mi se va acorda un ajutor momentan de la Consistor cu care poate voi scoate-o la capăt până la 1 octombre când sper să mi se aranjeze situaţia. Cum nu am acum bani, nu îţi pot trimite nimic mai trebuincios prin Petrescu, lucru care îmi pare foarte rău. Poate că îţi voi trimite aşa ceva de gustat dacă-mi vor permite împrejurările şi aceasta.

Spune-i Dlui Ionescu că am primit scrisoarea lui pentru care-i mulţumesc foarte mult. Ii voi scrie îndată ce voi putea să-mi fac toate hârtiile trebuin-cioase.

Ce faci tu dragă Mami, cum o duci cu sănătatea? Am primit scrisoarea din Clopodia şi îţi sărut mâna pentru ea. Ce e nou prin Csebeş? Băieţii cred că vor fi toţi acasă. Îi rog din inimă să-mi scrie, când voi avea puţin răgaz le voi scrie.

Dorindu-ţi sănătate şi tot binele, îţi sărut mânile.

Chimi

Scrisori din Italia

Dr. Ioachim Miloia

Pagina 12 ANUL XI l Nr. 33 l ianuarie - aprilie 2015 l VATRA SATULUI

COLEGIUL DE REDACŢIE

Iosif Marius Circa (redactor-şef adjunct), Marilena Covali, Ioan Ghiocel, Viorica Leu Danciu, pr. Dragan Giorgiev, Florin Leu, Gheorghe Leu, Mircea Miloia, Mihai Sămânţă, Felicia Selegean, Ioan Ţirca.

Redactor-şef: Ioan Traia.Tipărit la EUROSTAMPA – Bd. Revoluţiei din 1989, nr. 26, Timişoara; Tel./fax: 0256-204.816; e-mail: edituraeurostampa@gmail.com

Cu ocazia srbtorii Marelui Praznic al nvierii Domnului, redacia ureaz tuturor fiilor satului sntate, bucurii, mari realizri, prosperitate i spor duhovnicesc!

Hristos a nviat!Colegiul de redacie

Sâmbătă, 21. 02. 2015 la Muzeul Satului Bănăţean a avut prima întâlnire din anul 2015 a membrilor Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale din Banat.

Întâlnirea a fost moderată de prof. Ioan Traia, preşedintele Asociaţiei. Din prezi-diu au mai făcut parte: prof. univ. dr. Ioan Viorel Bodureanu de la Universitatea de Vest şi prof. Dan Radosav, directorul Muzeului Satului din Timişoara.

Adunarea a debutat cu un moment de reculegere închinat lui Pavel Filip şi Pavel Gătaianţu din Banatul iugoslav. A urmat rugăciunea ,,Tatăl nostru”.

În debutul lucrărilor au fost rezolvate mai multe chestiuni organi-zatorice:

1). primirea unor noi mem-bri: Ioan Olărescu (Comloşu Mare), Toma Sfetcu (Urseni) şi Ioan Ionescu (Babşa).

2). primirea a doi noi mem-bri de onoare: conf. univ. dr. Ioan David, directorul Edi-turii David Press Print şi a domnului Dan Radosav, jur-nalist şi director al Muzeului Satului din Timişoara.

3). achitarea cotizaţiei pe a.c..

Din partea managerului Muzeului, Dan Radosav, a fost prezentat un Cuvânt de bun venit în care vorbitorul a scos în evidenţă contribuţia jurnaliştilor rurali la dezvoltarea culturii tradiţionale bănăţene.

Muzeograful Ioan Traia, în calitatea dublă de preşedinte al Asociaţiei şi cerce-tător asiduu al localităţilor din Banat, prin cercetarea monografică a atras atenţia asu-pra importanţei arhivării graiului bănă-ţean, o nouă metodă de cercetare în istoria orală a locului. S-a propus achiziţionarea unor reportofoane prin intermediul cărora

se va începe această acţiune. Acestea vor fi folosite de cei care s-au aplecat spre acest tip de cercetare: prof. Ion Murariu (Giroc), poetul Vasile Barbu (Uzdin) şi prof. Gheorghe Lungu (Sacoşu Mare).

A urmat prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu care a zăbovit asupra impor-tanţei literaturii dialectale pentru istoricul regiunii geografice dintre Dunăre şi Mureş. În viziunea cercetătorului timişorean isto- ria orală este document etnologic. Pentru fixarea cadrului viitorul proiect cultural vor- bitorul a rostit o prelegere despre fixarea metodei: asigurarea tehnicii digitale; ghid de interviuri şi aplecarea spre perspectiva

etnologică (istorie culturală tradiţională). Primul aspect important îl reprezintă eti-mologia populară. Un exemplu elocvent: mujdei care provine de la must de ai.

În partea a doua a fost prezentate câteva lucrări în grai. Şirul a fost deschis de Vasile Barbu cu ,,Simpozionul izmenelor”, frag-ment dintr-o piesă dramatică montată la Uzdin. Tema este una generoasă: ,,nu mai merge cum a mers!”, zicerea făcând

referire la noile metode de subvenţionare europene.

Gheorghe Lungu, ,,Strigătele dă prăstă sat”. Comunicarea aduce o noutate: păstra-rea obiceiului în Sacoşu Mare, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, deci începutul Postului Mare.

Obiceiul debutează cu o formulă intro-ductivă: ,,Bună sara oameni buni ce vă spun eu nu-s minciuni...”. Semnificaţia sărbătorii populare: curăţire, purificare, perpetuarea speciei umane. Acţiunea se desfăşoară lângă foc, obicei ce vesteşte ivirea primăverii. Tot acest ritual poartă denumirea de ,,priveghi”, adică o prive-

ghere a focului. Sărbătoarea este întânită în toate regiu-nile ţării.

Lazăr Severică (Giroc) a încântat auditoriul cu ,,5 zile din viaţa mea”, lucrare în grai girocean; Gheorghe Babeţi (Brestovăţ), snoava ,,Ghinţi dă porţălan” la Brestovăţ; Toma Sfetcu (Cerna, colonist la Urseni) a prezentat un fragment din istoria Medeveşului în ver-suri realizat de Pătru Chira; Ioan Ionescu (Babşa), poezii în grai; Toma Nicolae, jurna-list, fragment dintr-un roman autobiografic în grai; Bogdan Tamaş (Urseni), poezie de la Medveş.

Şirul vorbitorilor a fost încheiat de dl Ioan David, care a prezentat ultimele patru cărţi apărute la editura autorului din Timi-şoara, folositoare în cercetarea graiului bănăţean.

Au fost prezenţi: membri ai Asociaţiei, invitaţi. S-au făcut schimburi de reviste şi volume, s-au pus bazele unor simpozione ştiinţifice ş.a.

Pr. VALENTIN BUGARIU

Întâlnirea membrilor Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat

Aspect din timpul întâlnirii Asociaţiei din data de 22 februarie 2015. În imagine, prof. univ. dr. I.V. Boldureanu, Dan Radosav - directorul

Muzeului Satului Bănăţean şi Ioan Traia, preşedintele Asociaţiei