IOAN GIURCA - Satu Mare · Web viewCatalog IPCT - Catalog detalii tip de instalaţii DC4-73....

Primăria municipiului Satu Mare

Convenţia Primarilor Klever System S.R.L.

CADRU METODOLOGIC PRIVIND CERINŢELE MINIME DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ A

CLĂDIRILOR ŞI A ELEMENTELOR ACESTORA, ÎN MUNICIPIUL SATU-MARE

Iunie, 2012

© Copyright-ul aparține de drept Primăriei municipiului Satu Mare și autorilor ghidului. Folosirea neautorizată este interzisă.

2

CUPRINS

CUPRINS......................................................................................................................................................... 21 INTRODUCERE....................................................................................................................................... 4

1.1 OBIECTUL GHIDULUI......................................................................................................................41.2 DOMENIUL DE APLICARE..............................................................................................................41.3 UTILIZATORII GHIDULUI.................................................................................................................41.4 ARMONIZAREA CU NORMELE UNIUNII EUROPENE...................................................................41.5 VIZIUNE ANUL 2020........................................................................................................................ 51.6 TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI......................................................................................................5

1.6.1 Terminologie............................................................................................................................. 51.6.2 Abrevieri.................................................................................................................................... 7

2 PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR EXISTENTE..............................................................82.1 NOŢIUNI GENERALE.......................................................................................................................82.2 EVOLUŢIA REGLEMENTĂRILOR PRIVIND PERFORMANŢA TERMICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT DIN ROMÂNIA................................................................................................................................ 82.3 EVOLUŢIA REGLEMENTĂRILOR PRIVIND PERFORMANŢA TERMICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT DIN ŢĂRILE EUROPENE.............................................................................................................102.4 CONCLUZII PARŢIALE.................................................................................................................. 12

3 TENDINŢE PRIVIND PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR...............................................133.1 NOŢIUNI GENERALE..................................................................................................................... 133.2 CLĂDIRI NOI.................................................................................................................................. 13

3.2.1 Prevederi ale legislaţiei Uniunii Europene cu privire la clădirile noi.........................................133.2.2 Prevederi ale legislaţiei din România cu privire la clădirile noi................................................13

3.3 CLĂDIRI EXISTENTE..................................................................................................................... 143.3.1 Prevederi ale legislaţiei Uniunii Europene cu privire la clădirile existente...............................143.3.2 Prevederi ale legislaţiei din România cu privire la clădirile existente.......................................14

3.4 CLĂDIRI CU CONSUM DE ENERGEIE APROAPE DE ZERO......................................................143.4.1 Prevederi ale legislaţiei Uniunii Europene cu privire la clădirile cu consum de energeie aproape de zero...................................................................................................................................... 143.4.2 Prevederi ale legislaţiei din România cu privire la clădirile cu consum de energeie aproape de zero 15

3.5 ELIBERAREA CERTIFICATELOR DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ.......................................153.6 CONCLUZII PARŢIALE.................................................................................................................. 15

4 EXIGENŢE PRIVIND INSTALAŢIILE AFERENTE CLĂDIRILOR..........................................................164.1 NOŢIUNI GENERALE..................................................................................................................... 164.2 INSTALAŢII DE INCĂLZIRE...........................................................................................................16

4.2.1 Protecţia termică a clădirilor încălzite......................................................................................164.2.2 Consumul de energie în exploatare al utilajelor......................................................................20

4.2.2.1 Randamentul energetic........................................................................................................................204.2.2.2 Soluţii funcţionale pentru limitarea consumului de energie de pompare..............................................25

4.2.3 Reglajul sarcinii termice..........................................................................................................264.2.4 Izolarea termică a conductelor................................................................................................27

4.2.4.1 Eficienţa termoizolării conductelor sau canalelor de aer......................................................................274.2.4.2 Căderea de temperatură a agentului termic datorită pierderilor de căldură din reţeaua de distribuţie 28

4.2.5 Eficienţa termică a corpurilor de încălzire...............................................................................294.2.6 Gestionarea consumului de energie........................................................................................294.2.7 Utilizarea energiei neconvenţionale şi a recuperării de căldură..............................................30

Iunie 2012 3

4.2.8 Consumul de energie înglobată în elementele instalaţiei........................................................314.3 INSTALAŢII DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE.............................................................................32

4.3.1 Consumul de energie în exploatare al utilajelor......................................................................324.3.1.1 Randamentul energetic........................................................................................................................324.3.1.2 Soluţii funcţionale pentru limitarea consumului de energie..................................................................32

4.3.2 Eficienţa termoizolarii conductelor sau canalelor de aer.........................................................354.4 INSTALAŢII DE APA CALDA DE CONSUM...................................................................................35

4.4.1 Consumuri energetice optime.................................................................................................354.4.2 Termoizolarea conductelor de distribuţie a apei calde............................................................364.4.3 Realizarea debitelor specifice de apă rece şi caldă la presiuni minime de utilizare................364.4.4 Pierderi de apă minime la conductele şi la armăturile de serviciu (la puncte de consum).......374.4.5 Prevederea de contoare de apă rece şi caldă.........................................................................374.4.6 Surse de energie neconvenţionale..........................................................................................384.4.7 Consumul de energie în exploatare al utilajelor......................................................................394.4.8 Consum minim de energie de pompare..................................................................................394.4.9 Consumul de energiei înglobată în elementele instalaţiei.......................................................40

4.5 INSTALAŢII DE ILUMINAT INTERIOR...........................................................................................414.6 EXGENŢE PRIVIND ELECTROPOMPELE....................................................................................424.7 EXGENŢE PRIVIND MOTOARELE ELECTRICE...........................................................................434.8 ENERGII REGENERABILE............................................................................................................434.9 CONCLUZII PARŢIALE.................................................................................................................. 43

5 CONCLUZII............................................................................................................................................ 445.1 OBIECTIVE PRIORITARE..............................................................................................................44

5.1.1 Viziune anul 2011.................................................................................................................... 445.1.2 Viziune anul 2012.................................................................................................................... 445.1.3 Viziune anul 2013.................................................................................................................... 445.1.4 Viziune anul 2014.................................................................................................................... 445.1.5 Viziune anul 2015.................................................................................................................... 455.1.6 Viziune anul 2016.................................................................................................................... 455.1.7 Viziune după anul 2017...........................................................................................................455.1.8 Viziune după 31 decembrie 2018............................................................................................455.1.9 Viziune anul 2020.................................................................................................................... 455.1.10 Viziune anul 2030.................................................................................................................... 465.1.11 Viziune anul 2050.................................................................................................................... 46

5.2 REACTUALIZAREA GHIDULUI......................................................................................................46

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................... 47

Iunie 2012 4

1 INTRODUCERE

1.1 OBIECTUL GHIDULUI

Obiectul ghidului este acela de a pune la dispoziţia specialiştilor în domeniu (proiectanţi, verificatori de proiecte, experţi tehnici, executanţi, manageri energetici, etc.) o metodă de evaluare în ansamblu a calităţii unei clădiri precum şi a instalaţiilor aferente, în conformitate cu ultimele reglementări europene şi româneşti, ce va duce la creşterea calităţii clădirilor şi instalaţiilor aferente, la îmbunătăţirea condiţiilor de confort şi de reducere a consumurilor energetice.

1.2 DOMENIUL DE APLICARE

Prevederile prezentului ghid se aplică la clădirile şi instalaţiile din clădiri, situate în municipiul Satu Mare.

Legea nr. 10/1995 a introdus obligativitatea realizării şi menţinerii, pe toată durata existenţei construcţiei şi instalaţiei, a cerinţelor esenţiale de calitate. Cele 6 exigenţe esenţiale obligatorii sunt următoarele:

a) rezistenta mecanică şi stabilitate;b) securitate la incendiu;c) igiena, sănatate şi mediu;d) siguranţta în exploatare;e) protecţie împotriva zgomotului;f) economie de energie şi izolare termică.Cerinţele şi criteriile de performanţă se definesc conform normativului NC 001-

99 ,,Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea nr. 10/1995’’.Pe aceste baze se poate face evaluarea în ansamblu a calităţii unei clădiri precum şi a

instalaţiilor aferente (în stadiu de proiect sau realizată), evaluare ce trebuie să ţină seama de cele 6 (şase) cerinţe esenţiale (conform Legii nr. 10/1995).

În cadrul acestui ghid am încercat să răspundem cerinţei esenţiale,,economie de energie şi izolare termică’’.

1.3 UTILIZATORII GHIDULUI

Ghidul se adresează următoarelor categorii de utilizatori: proiectanţi, verificatori de proiecte, experţi tehnici, membri ai comisiilor de licitaţie pentru oferte de proiectare şi execuţie, executanţi, responsabili tehnici cu execuţia lucrărilor, beneficiari (proprietari, chiriaşi, etc.), responsabili cu exploatarea, evaluatori de construcţii, producători de echipamente de instalaţii, birouri de urbanism, birourilor/agenţiilor de mangement energetic şi managerilor energetici.

1.4 ARMONIZAREA CU NORMELE UNIUNII EUROPENE

Exigenţele esenţiale pentru construcţii sunt în conformitate cu directivele Uniunii Europene:- Directiva europeană privind produsele consumatoare de energie electrică (EuP), adoptată

în iulie 2005 de Comisia Europeană CE/32/2005, modificată în anul 2009 cu CE/125/2009;

Iunie 2012 5

- Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE;

- Directiva nr. 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor - reformare;- Regulament nr. 244/2012 de completare a Directivei 2010/31/UE prin stabilirea unui cadru

metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanţă energetică a clădirilor.

1.5 VIZIUNE ANUL 2020

Pachetul „Energie - Schimbări Climatice”, stabileşte pentru UE o serie de obiective pentru anul 2020, cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20-20-20”, şi anume:

- reducere a emisiilor de GES la nivelul UE cu cel puţin 20 % faţă de nivelul anului 1990;- creşterea la 20 % a ponderii surselor de energie regenerabilă (SRE) în totalul consumului

energetic al UE, precum şi o ţintă de 10 % biocarburanţi în consumul de energie pentru transporturi;

- o reducere cu 20% a consumului de energie primară, care să se realizeze prin îmbunătăţirea eficienţei energetice, faţă de nivelul la care ar fi ajuns consumul în lipsa acestor măsuri.

Reducerea emisiilor de GES la nivelul UE cu cel puţin 20 % faţă de nivelul anului 1990, este şi un angajament luat ca parte a Pactului Primarilor, asociaţie a primarilor de pe tot cuprinsul Europei constituită cu scopul clar stabilit de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

În cadrul acestui ghid am încercat să prezentăm modul în care „obiectivele 20-20-20”, pot fi atinse în domeniul clădirilor.

1.6 TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI

1.6.1 Terminologie

În sensul Directivei 2010/31/UE se aplică următoarele definiții:

1. „clădire” înseamnă o construcție cu acoperiș și pereți în care energia este utilizată pentru a se regla climatul interior;

2. „clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero” înseamnă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, stabilită în conformitate cu anexa I, la Directiva 2010/31/UE. Necesarul de energie aproape egal cu zero sau foarte scăzut ar trebui să fie acoperit, într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere;

3. „sistem tehnic al clădirii” înseamnă echipamentele tehnice ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă, iluminat sau pentru o combinație a acestora;

4. „performanță energetică a unei clădiri” înseamnă cantitatea de energie calculată sau măsurată necesară pentru a se asigura necesarul de energie în condițiile utilizării normale a clădirii, care presupune, între altele, energia utilizată pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă și iluminat;

5. „energie primară” înseamnă energie din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversie sau transformare;

Iunie 2012 6

6. „energie din surse regenerabile” înseamnă energie din surse regenerabile nefosile, respectiv: eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală și energia oceanelor, energia hidroelectrică, biomasa, gazul de fermentare a deșeurilor, gazul provenit din instalațiile de epurare a apelor reziduale și biogazul;

7. „anvelopă a clădirii” înseamnă elementele integrate ale unei clădiri care separă interiorul acesteia de mediul exterior;

8. „unitate a clădirii” înseamnă o secțiune, un etaj sau un apartament dintr-o clădire care este conceput sau modificat pentru a fi utilizat separat;

9. „element al clădirii” înseamnă un sistem tehnic al clădirii sau un element al anvelopei clădirii;

10. „renovare majoră” înseamnă renovarea unei clădiri în cazul căreia:(a) costul total al renovării referitoare la anvelopa clădirii sau la sistemele tehnice ale

acesteia depășește 25 % din valoarea clădirii, excluzând valoarea terenului pe care este situată clădirea; sau

(b) peste 25 % din suprafața anvelopei clădirii este supusă renovării.Statele membre pot alege să aplice opțiunea (a) sau opțiunea (b);

11. „standard european” înseamnă un standard adoptat de Comitetul European de Standardizare, de Comitetul European de Standardizare Electrotehnică sau de Institutul European de Standarde în Telecomunicații și pus la dispoziția publicului;

12. „certificat de performanță energetică” înseamnă un certificat recunoscut de un stat membru sau de o persoană juridică desemnată de acesta, care indică performanța energetică a unei clădiri sau a unei unități a acesteia, calculată în conformitate cu o metodologie adoptată;

13. „cogenerare” înseamnă producerea simultană, în același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;

14. „nivel optim din punctul de vedere al costurilor” înseamnă nivelul de performanță energetică care determină cel mai redus cost pe durata normată de funcționare rămasă, unde:

(a) costul cel mai redus este stabilit ținându-se seama de costurile de investiție legate de energie, de costurile de întreținere și exploatare (inclusiv costurile și economiile privind energia, categoria clădirii vizate, veniturile din energia produsă), după caz și de costurile de eliminare, după caz;

(b) durata normată de funcționare este stabilită de fiecare stat membru. Acesta se referă la durata normată de funcționare rămasă a unei clădiri, cerințele de performanță energetică fiind stabilite pentru clădire în ansamblu, sau la durata normată de funcționare rămasă a unui element al clădirii, cerințele de performanță energetică fiind stabilite pentru elementele clădirii.

Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de performanță în care analiza cost-beneficiu calculată pe durata normată de funcționare este pozitivă;

15. „sistem de climatizare” înseamnă o combinație a componentelor necesare pentru a asigura o formă de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi scăzută;

16. „cazan” înseamnă ansamblul format din corpul cazanului și arzător, destinat să transmită unor fluide căldura rezultată în urma procesului de ardere;

Iunie 2012 7

17. „putere nominală utilă” înseamnă puterea termică maximă, exprimată în kW, specificată și garantată de către producător ca fiind furnizată în timpul unei exploatări continue, cu respectarea randamentului nominal indicat de fabricant;

18. „pompă de căldură” înseamnă un mecanism, un dispozitiv sau o instalație care transferă căldura din mediul natural, de exemplu din aer, apă sau sol, către clădiri sau instalații industriale, inversând fluxul natural al căldurii, astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. În cazul pompelor de căldură reversibile, acestea pot de asemenea transfera căldura din clădire către mediul natural;

19. „încălzire centralizată” sau „răcire centralizată” înseamnă distribuția de energie termică sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă de producție centralizată, prin intermediul unei rețele, către mai multe clădiri sau locații, în vederea utilizării sale pentru încălzirea sau răcirea spațiilor ori pentru încălzirea sau răcirea proceselor industriale.

1.6.2 Abrevieri

GES Gaze cu efect de seră

UE Uniunea Europeană

Iunie 2012 8

2 PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR EXISTENTE

2.1 NOŢIUNI GENERALE

În cele ce urmează este prezentată o sinteză cu privire la evoluţia performanţei energetice a clădirilor din România, precum şi a clădirilor din cadrul Uniunii Europene.

2.2 EVOLUŢIA REGLEMENTĂRILOR PRIVIND PERFORMANŢA TERMICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT DIN ROMÂNIA

Prima reglementare în domeniul izolării termice a clădirilor, apărută în anul 1961, prevedea că valorile coeficienţilor de transfer termic să fie de 0,8 W/m3 · K pentru pereţi şi planşee peste subsol şi de 1 W/m3 · K pentru terase şi acoperişuri.

În România, înainte de criza energetică din anul 1973 nu au existat reglementări privind protecţia termică a clădirilor. Ferestrele erau în general, duble cu două rânduri de geamuri de 3 mm şi cu valori ale coeficienţilor de transfer termic de 4,35 W/m2 · K.

În anul 1985 s-a aprobat normativul NP 15-84 prin care s-au stabilit valorile coeficienţilor de transfer termic maxime pentru elementele perimetrale de închidere şi care, pentru ferestre cuplate cu garnituri de etanşare fiind de 2,57 W/m2 · K pentru cele 3 zone climatice.

În tabelul de mai jos sunt specificate rezistenţele termice minime ale elementelor de construcţie, conform cu Normativul NP 15/85.

Tabelul 2.1Rezistenţele termice minime Rmin [m2 · K/W] ale elementelor de construcţie, după NP 15/85

Nr. Elementul de construcţie Zona climaticăcrt. I II III0 1 2 3 41 Terase 1,46 1,55 1,632 Pod, planşeu peste ganguri sau spaţii cu alte destinaţii,

neîncălzite1,38 1,46 1,55

3 Planşee peste subsol 1,00 1,07 1,204 Pereţi exteriori 1,16 1,20 1,255 Pereţi exteriori adiacenţi rosturi închise 0,69 0,77 0,866 Ferestre cuplate cu garnituri etanşe 0,39 0,39 0,39

Evoluţia reglementărilor privind performanţa termică a clădirilor de locuit din România, este prezentată în tabelul următor.

Iunie 2012 9

Tabelul 2.2Evoluţia reglementărilor privind performanţa termică a clădirilor de locuit din România

STASti (oC)STAS 1907

Timax (oC) Ro nec (m2K/W)i(%)de calcul

Pereţi Terase Planşee peste subsol

Pereţi Terase Planşee peste subsol

Tâmplărie exterioară

6472-61 18-20 6 4,5 4 0,756 0,962 0,825 0,39 -6472-75 20 6 4,5 3 0,802 1,021 0,778 0,39 556472-84 18 6 5 3 0,756 0,868 0,556 0,39 55NP15-87 18 4,5 3,5 2,5 1,16-

1,251,46-1,63

1,0-1,20 0,39 60

C107-97 20 4 3 2 1,4 3,0 1,65 0,50 60

Nivelul protecţiei termice a clădirilor existente corespunde specificaţiilor şi exigenţelor impuse de standardele de proiectare şi tehnologiilor utilizate în diferite perioade de construcţie. În prezent, există grupe de clădiri, pe intervale de timp, având acelaşi grad de izolare termică, indiferent de materialele utilizate pentru alcătuirea anvelopei, după cum se arată în tabelul 2.3.

Tabelul 2.3 Gradul de izolare termică a fondului de clădiri colective existente în anul 2004

Perioada construirii Total

Pereţi exteriori Rezistenţa medie a anvelopei clădirii

m2 · K/WBeton armat sau

prefabricate beton armat

Zidărie de cărămidă sau

înlocuitoriTotal blocuri, din care 85 000 55 733 29 267 -înainte de 1960 10 983 2 084 8 899 0,6……0,651960-1985 56 035 40 137 15 898 0,6…….0,701985-1996 13 614 11 416 2 198 0,9…….0.951996-2002 4 368 2 096 2 272 1,75

Rezistenţe termice minime,,Rmin’’ ale elementelor de construcţie, pe ansamblul clădirii indicate în normativul C 107/1-97, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 2.4Rezistenţe termice minime, Rmin ale elementelor de construcţie, pe ansamblul clădirii

Nr. Elementul de construcţie Rmin (m2 · K/W)

crt. Clădiri proiectate

până la 1.01.199

8după

1.01.1998

1Pereţi exteriori (exclusiv suprafeţe vitrate, inclusiv pereţi adiacenţi rosturilor deschise) 1,20 1,40

2 Tâmplarie exterioară 0,40 0,50

3 Planşee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri 2,00 3,004 Planşee peste subsoluri neîncălzite şi pivniţe 1,10 1,655 Pereţi adiacenţi rosturilor închise 0,90 1,10

6Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere, etc.) 3,00 4,50

7 Plăci pe sol (peste CTS) 3,00 4,508 Plăci la partea inferioară a subsolurilor încălzite (sub CTS) 4,20 4,809 Pereţi exteriori, sub CTS, la demisoluri sau la subsolurile încălzite 2,00 2,40

Iunie 2012 10

Notă:La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate, valorile din tabel au caracter de recomandare [C 107/1-97, Anexa 3].

Valorile coeficienţilor globali normaţi indicate în normativul C 107/1-97, valabili pentru toate zonele climatice, sunt date în tabelul 2.5.

Tabelul 2.5 Coeficienţi globali normaţi de izolare termică GN (W/m3 · K) la clădirile de locuit

Numărul de niveluri N A/V GN Numărul de niveluri N A/V GN

1

m2/m3 W/m3K

4

m2/m3 W/m3 ·K0,80 0,77 0,25 0,460,85 0,81 0,30 0,500,90 0,85 0,35 0,540,95 0,88 0,40 0,581,00 0,91 0,45 0,611,05 0,93 0,50 0,64

1,10 0,95 0,55 0,65

2

0,45 0,57

5

0,20 0,430,50 0,61 0,25 0,470,55 0,66 0,30 0,510,60 0,70 0,35 0,550,65 0,72 0,40 0,590,70 0,74 0,45 0,61

0,75 0,75 0,50 0,63

3

0,30 0,49

10

0,15 0,410,35 0,53 0,20 0,450,40 0,57 0,25 0,490,45 0,61 0,30 0,530,50 0,65 0,35 0,560,55 0,67 0,40 0,58

0,60 0,68 0,45 0,59

Notă: 1 - Pentru alte valori A/V şi N, se interpolează liniar. 2 - La clădirile care se vor proiecta după 1.01.1998 se reduc cu 10 %. 3 - La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate, valorile din tabel au caracter de recomandare.

2.3 EVOLUŢIA REGLEMENTĂRILOR PRIVIND PERFORMANŢA TERMICĂ A CLĂDIRILOR DE LOCUIT DIN ŢĂRILE EUROPENE

După criza energetică din anul 1973, toate ţările din Europa de Vest şi în special ţările nordice, au trecut la efectuarea unor programe naţionale de protecţie termică, care au fost realizate în etape progresive. În cadrul acestor programe s-au aplicat diferite soluţii de îmbunătăţire a gradului de protecţie termică beneficiindu-se de facilităţi fiscale precum: credite de stat cu dobândă mică, tarife diferenţiate la energia termică, scutirea de impozite sau impozite diferenţiate, etc. Ca urmare a acestor politici, a fost încurajată perfecţionarea unor tehnologii şi folosirea de materiale de construcţii performante, pentru realizarea elementelor exterioare de închidere a clădirilor de locuit, asigurându-se o creştere treptată a rezistenţelor termice ale acestora.

Astfel, consumul specific de energie pentru încălzirea clădirilor a scăzut continuu. Exemple de consumuri de energie mult reduse, se găsesc:

- în Germania - 65% în 2001 faţă de 1978; - în Italia - 40% în 1994 faţă de 1978; - în Austria - 55% în 1997 faţă de 1984; - în Franţa - 60% în 2001 faţă de 1974;

Iunie 2012 11

- în Suedia - 65% în 1990 faţă de 1976.În plus, analizele au indicat că investiţia unei sume în reabilitarea termică a clădirilor a

condus la crearea de circa nouă ori mai multe locuri de muncă (activităţi directe şi indirecte) decât în cazul investirii aceleiaşi sume în creşterea capacităţilor de producţie în sursele termice.

Coeficienţii de transfer termic reglementaţi în ţările europene sunt prezentaţi în tabelul următor.

Tabelul 2.6Coeficienţi de transfer termic reglementaţi în ţările europene

Ţara Pereţi exteriori Acoperiş Pardoseli

U W/m2 · K U W/m2 · K U W/m2 · K

Anglia 0,45 0,25 0,45

Danemarca 0,35 0,20 0,30

Finlanda 0,28 0,22 0,22

Franţa 0,54 0,35 1,00

Estonia 0,45 0,25 0,50

Irlanda 0,60 0,40 0,60

Lituania 0,50 0,25 0,30

Norvegia 0,30 0,20 0,30

Olanda 0,374 0,374 0,68

Polonia 0,55 0,30 0,60

Suedia 0,30 0,20 0,30

România 0,55 0,33 0,60

Franţa, Germania şi Suedia au înregistrat o scădere progresivă a consumului de energie pentru încălzirea clădirilor până la circa 65 % în anul 2001, faţă de 1974, în timp ce ţări ca Olanda, Italia şi Spania se situează la circa 40 %. Această performanţă a fost posibilă prin sporirea exigenţelor privind rezistenţa termică a elementelor de construcţie, aşa cum se poate observa în tabelul 2.7.

Tabelul 2.7 Îmbunătăţirea rezistenţelor termice ale elementelor de construcţie în UE, R [m2 · K/W]

Ţara Perioada Pereţi exteriori Ferestre AcoperişuriOlanda 1973

197619791985

0,601,481,752,15

0,200,200,350,35

1,001,481,621,98

Franţa 1973197619791985

0,631,442,462,58

0,190,290,430,65

0,331,793,303,87

Germania 1973197619791985

0,631,232,153,0

0,190,290,330,67

1,231,452,603,27

Suedia 1973197619791985

1,682,153,314,30

0,320,320,490,60

2,153,905,055,60

Iunie 2012 12

În momentul de faţă (2004) se apreciază că la nivelul UE, există încă un disponibil de circa 22 % posibilitate de a economisi energie în sectorul construcţiilor, până în anul 2010. Aceste măsuri trebuie întreprinse pentru a nu spori în următorii ani, dependenţa energetică europeană şi naţională faţă de importul de combustibili convenţionali, care acum se situează la 50 % din necesar şi poate ajunge, conform previziunilor, până la 70 % în anul 2030.

Dacă vechile locuinţe erau caracterizate de consumuri de aproximativ 200 kWh/m2 · an, reglementările europene din anul 1995 referitoare la reducerea pierderilor termice au coborât această valoare la 90 kWh/m2 · an, iar cele din anul 2000 a micşorat această valoare până la 60 kWh/m2 · an. Aceste limite vor coborî în continuare conform prevederilor şi cercetărilor în curs tinzând către 20…40 kWh/m2 · an.

2.4 CONCLUZII PARŢIALE

Din cele de mai sus rezultă faptul căci performanţa energetică a clădirilor din România este mult mai scăzută decât a clădirilor din cadrul Uniunii Europene.

Iunie 2012 13

3 TENDINŢE PRIVIND PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR


În cadrul acestui capitol sunt trecute în revistă tendinţele privind :- clădirile noi;- clădirile existente;- clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero;- eliberarea certificatelor de performanță energetică.

3.2 CLĂDIRI NOI

3.2.1 Prevederi ale legislaţiei Uniunii Europene cu privire la clădirile noi

În conformitate cu art. 6 din Directiva 2010/31/UE, pentru clădirile noi, statele membre se asigură că, înainte de începerea lucrărilor de construcție, se studiază și se ia în considerare fezabilitatea, din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător, a sistemelor alternative de eficiență ridicată de tipul celor menționate în continuare, dacă acestea sunt disponibile:

(a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie bazate pe energie din surse regenerabile;

(b) cogenerare;(c) sisteme de încălzire sau de răcire centralizate sau de bloc, în special atunci când

acestea se bazează, integral sau parțial, pe energie din surse regenerabile;(d) pompe de căldură.

3.2.2 Prevederi ale legislaţiei din România cu privire la clădirile noi

În conformitate cu,,Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Bucureşti noiembrie 2008’’, pentru anul 2030, se prevede dezvoltarea de proiecte de clădiri pasive sau cu consumuri energetice foarte reduse (15-50 kWh pe metru pătrat şi an).

Menţionăm faptul că în prezent se află în lucru o Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. Această lege urmează să transpună în practică Directiva 2010/31/UE.

Proiectul de lege prevede că, în cazul clădirilor noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor existente, proprietarii/ administratorii clădirilor pot solicita, în condiţiile legii, montarea unor sisteme inteligente de contorizare, sau, după caz, instalarea unor sisteme de control active, precum sistemele de automatizare, control şi/sau monitorizare, care vizează economia de energie.

Iunie 2012 14

3.3 CLĂDIRI EXISTENTE

3.3.1 Prevederi ale legislaţiei Uniunii Europene cu privire la clădirile existente

În conformitate cu art. 7 din Directiva 2010/31/UE:Statele membre iau măsurile necesare pentru a asigura că, atunci când clădirile sunt

supuse unor renovări majore, performanța energetică a clădirii sau a părții clădirii care a făcut obiectul renovării este îmbunătățită pentru a satisface cerințele minime de performanță energetică, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

Cerințele respective se aplică clădirii renovate sau unității renovate a clădirii în ansamblu. Se pot aplica cerințe suplimentare sau alternative elementelor renovate ale clădirilor.

De asemenea, statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta faptul că, atunci când un element al unei clădiri care face parte din anvelopa clădirii și care are un impact semnificativ asupra performanței energetice a anvelopei clădirii este modernizat sau înlocuit, performanța energetică a elementului clădirii respectiv îndeplinește cerințele minime de performanță energetică, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic.

3.3.2 Prevederi ale legislaţiei din România cu privire la clădirile existente

În conformitate cu,,Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Bucureşti noiembrie 2008’’:

- pentru anul 2013 se prevede, Reabilitarea energetică a cel puţin 25 % din fondul de clădiri multietajate;

- pentru anul 2020, va continua procesul de reabilitare energetică a circa 35 % din fondul de clădiri multietajate de locuit, administrative şi comerciale;

- pentru anul 2030, se va continua reabilitarea termică a circa 40 % din fondul existent de clădiri multietajate.

3.4 CLĂDIRI CU CONSUM DE ENERGEIE APROAPE DE ZERO

3.4.1 Prevederi ale legislaţiei Uniunii Europene cu privire la clădirile cu consum de energeie aproape de zero

În conformitate cu art. 7 din Directiva 2010/31/UE:Statele membre se asigură că:(a) până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi vor fi clădiri al căror consum de energie

este aproape egal cu zero; și(b) după 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice sunt

clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.Statele membre elaborează planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri al căror

consum de energie este aproape egal cu zero. Aceste planuri naționale pot include obiective diferențiate în funcție de categoriile clădirilor.

De asemenea, urmând exemplul sectorului public, statele membre trebuie să elaboreze politici și să ia măsuri de tipul stabilirii unor obiective în scopul de a stimula transformarea clădirilor renovate în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero și să informeze Comisia cu privire la acestea prin intermediul planurilor lor naționale.

Statele membre pot decide să nu aplice cerințele prevăzute la literele (a) și (b) în cazuri specifice în care acest lucru poate fi justificat și în care analiza de rentabilitate pe durata normată de funcționare a clădirii respective este negativă.

Iunie 2012 15

3.4.2 Prevederi ale legislaţiei din România cu privire la clădirile cu consum de energeie aproape de zero

În prezent în România nu există reglementări tehnice pe această temă.

3.5 ELIBERAREA CERTIFICATELOR DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ

În conformitate cu art. 12 din Directiva 2010/31/UE:Statele membre asigură eliberarea unui certificat de performanță energetică pentru:(a) clădirile sau unitățile de clădire care sunt construite, vândute sau închiriate unui nou

locatar; și(b) clădirile în care o suprafață utilă totală de peste 500 m2 este ocupată de o autoritate

publică și care este vizitată în mod frecvent de public. La 9 iulie 2015, acest prag de 500 m2 va fi redus la 250 m2 .

Cerința de a elibera un certificat de performanță energetică nu se aplică în cazul în care certificatul, eliberat fie în conformitate cu Directiva 2002/91/CE, fie în conformitate cu Directiva 2010/31/UE, este disponibil și valabil pentru clădirea sau unitatea de clădire în cauză.


Din cele de mai sus rezultă în mod evident căci în prezent legislaţia din domeniul energetici clădirilor la nivelul Uniunii Europene şi implicit şi din România urmează a se modifica în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite prin pachetul „Energie - Schimbări Climatice”, care stabileşte pentru UE o serie de obiective pentru anul 2020, cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20-20-20”.

Iunie 2012 16

4 EXIGENŢE PRIVIND INSTALAŢIILE AFERENTE CLĂDIRILOR


În cadrul capitolului sa făcut o sinteză cu privire la cerinţele privind economia de energie, în cazul instalaţiilor aferente clădirilor.

La realizarea acestui capitol s-a ţinut seama de prevederile legislaţie din România precum şi a legislaţiei din cadrul Uniunii Europene.

S-a încercat ca pentru fiecare cerinţă în parte să se prezinte criteriile de peformanţă cu privire la:

a) valori prescrise şi măsuri pentru asigurarea acestora;b) mod de verificare a valorilor prescrise;c) referinţe (norme, standarde, documentaţii tehnice).Pe aceste baze se poate face evaluarea globală a calităţii unei instalaţii (în stadiu de

proiect sau realizată).

4.2 INSTALAŢII DE INCĂLZIRE

4.2.1 Protecţia termică a clădirilor încălzite

Realizarea acestei cerinţe impune o bună colaborare între inginerul de instalaţii, arhitectul şi constructorul clădirii.

a) Valori prescrise şi măsuri pentru asigurarea acestora

- Rezistenţe termice minime R’min şi transmitanţe termice U’max ale elementelor de construcție, pe ansamblul clădirii

În scopul reducerii consumului de energie în exploatare, rezistenţa termică corectată, medie pe clădire, a fiecărui element de construcţie, poate fi comparată cu rezistenţele termice minime prescrise de actele normative în vigoare. Trebuie să fie îndeplinită condiţia:

R’m ≥ R’min [m2K/W] (4.1)

Tabelul 4.1Rezistenţe termice specifice necesare pentru elementele de construcţie vitrate

Grupa clădirii R'nec [m2K/W]Tâmplăria exterioară Luminatoare Pereţi exteriori vitraţi

I 0,39 - 0,32 0,32II 0,32 0,29 0,29III 0,29 0,26 0,26IV 0,26 0,23 0,23

Observaţii:1) La casa scării şi la alte spaţii de circulaţie, indiferent de grupa clădirii, se admite R'nec = 0,26 m2k/W;2) La vitrine se admite R'nec = 0,22 m2k/W.

Iunie 2012 17

Tabelul 4.2Rezistenţe termice minime R’min şi transmitante termice U’max ale elementelor de construcţie, pe

ansamblul clădirii proiectate în baza contractelor de proiectare încheiate după 1 ianuarie 2011

Nr.crt. Elementul de construcție Clădiri de locuit

R’min[m2K/W]

U’max[W/m2K]

1. Pereți exteriori (exclusiv suprafețele vitrate, inclusiv pereții adiacenți rosturilor deschise)

1,80 0,56

2. Tâmplărie exterioară 0,77 1,303. Planșee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri 5,00 0,204. Planșee peste subsoluri neîncălzite și pivnițe 2,90 0,355. Pereți adiacenți rosturilor închise 1,10 0,906. Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară, de exterior (la

bowindouri, ganguri de trecere, etc.)4,50 0,22

7. Plăci pe sol (peste CTS) 4,50 0,228. Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite

(sub CTS)4,80 0,21

9. Pereţi exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile încălzite 2,90 0,35

Note:

1. Valorile pentru rezistența termică minimă R’min și transmitanța termică maximă U’maxreprezintă valori de referință pentru rezistența termică corectată, respectiv transmitanța termică corectată, calculate ținând seama de influența punților termice aferente suprafețelor prin care are loc transferul termic prin transmisie. În câmp curent, valoarea rezistenței termice unidirecționale R este mult mai mare, iar valoarea transmitanței termice unidirecționale (coeficientului de transfer termic unidirecțional) este mult mai mică.

Se face această precizare, pentru a evita posibile confuzii atunci când se compară valorile normate din reglementările românești cu cele existente în reglementările unor țări europene care prevăd normarea valorilor unidirecționale, obținute în câmp curent, fără influența punților termice.

2. Rezistența termică corectată a fiecărui element de construcție care alcătuiește anvelopa clădirii se va compara cu rezistența termică minimă R’min, admisibilă, stabilită pentru clădirile noi, pe criterii de economie de energie în exploatarea clădirilor.

Trebuie să fie îndeplinită condiția:

R’m ≥ R’min [m2K/W] (4.2)

3. La clădirile existente care urmează a fi reabilitate și modernizate, valorile au caracter de recomandare și se utilizează pentru calculul parametrilor clădirii de referință conform părții a 3-a a metodologiei: Auditul și certificatul de performanță energetică ale clădirii.

4. Transmitanța termică maximă U’max, admisibilă (normată/de referință), stabilită pe criterii de economie de energie în exploatarea clădirilor reprezintă inversul rezistenței termice corectate minime:

1U’max = -----------

R’min

[W/m2K] (4.3)

Trebuie îndeplinită condiția:

Iunie 2012 18

U’m ≤ U’max [W/m2K] (4.4)

În tabelul următor sunt prezentate rezistenţele termice specifice pentru elementele de construcţie vitrate.

Tabelul 4.3Rezistenţe termice specifice pentru elemente de construcţie vitrate

Elementul de construcţie vitrat R'm2K/W

Tâmplărie exterioară din lemn:- simplă, cu o foaie de geam- simplă, cu un geam termoizolant- simplă, cu două foi de geam la distanţă de 2 ... 4 cm- simplă, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanţă de 2 ... 4 cm- cuplată, cu două foi de geam la distanţă de 2 ... 4 cm- cuplată, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanţă de 2...4 cm- dublă, cu două foi de geam la distanţă de 8 ...12 cm- dublă, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanţă de 8 ... 12 cm- triplă, cu trei foi de geam- triplă, cu două foi de geam şi un geam termoizolant

0,190,330,310,440,390,510,430,550,570,69

Luminatoare:- cu o foaie de geam- cu un geam termoizolant- cu două foi de geam la distanţa de 1 ... 3 cm- din plăci PAS- simple- duble

0,180,290,270,180,34

Pereţi exteriori vitraţi:- geam profilat tip U, montat simplu- geam profilat tip U, montat dublu- geam profilat tubular- plăci PAS, montate simplu- plăci presate din sticlă, tip S (Nevada):- pereţi simpli- pereţi dubli- cărămizi presate din sticlă cu goluri, de 80 mm grosime- vitrine cu rame metalice, cu o foaie de geam

0,170,270,300,180,220,420,310,18

- Coeficientul global de izolare termică a unei clădiri (G), este un parametru termo-energetic al anvelopei clădirii pe ansamblul acesteia şi are semnificaţia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă) prin suprafaţa anvelopei clădirii, pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior de la 1 K, raportată la volumul clădirii, la care se adaugă cele aferente reîmprospătării aerului interior, precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece.

Nivelul de izolare termică globală este corespunzător, dacă se realizează condiţia:

G ≤ GN [W/m3 · K] (4.5)

în care: GN este o valoare normată stabilită în mod convenţional, într-o anumită etapă din raţionamente de realizare a unor economii de energie pentru încălzirea clădirilor în timpul iernii.

Iunie 2012 19

Tabelul 4.4Coeficienţi globali normaţi de izolare termică GN [W/(m3K)] la clădiri de locuit proiectate în baza

contractelor de proiectare încheiate după 1 ianuarie 2011

Numărul de niveluri N A/V GN Numărul de niveluri N A/V GN

1

m2/m3 W/m3K

4

m2/m3 W/m3 ·K0,80 0,55 0,25 0,330,85 0,58 0,30 0,360,90 0,61 0,35 0,390,95 0,63 0,40 0,421,00 0,66 0,45 0,441,05 0,67 0,50 0,46≥1,10 0,68 ≥0,55 0,47

2

0,45 0,41

5

0,20 0,310,50 0,44 0,25 0,340,55 0,48 0,30 0,370,60 0,50 0,35 0,400,65 0,52 0,40 0,420,70 0,53 0,45 0,44≥0,75 0,54 ≥0,50 0,45

3

0,30 0,35

10

0,15 0,300,35 0,38 0,20 0,320,40 0,41 0,25 0,350,45 0,44 0,30 0,380,50 0,47 0,35 0,400,55 0,48 0,40 0,42≥0,60 0,49 ≥0,45 0,42

Note:1. Pentru alte valori A/V și N se interpolează liniar.2. La clădirile existente care urmează a fi reabilitate și modernizate, valorile din tabel au caracter de

recomandare.

- Diferenţele maxime de temperatura admise între temperatura aerului interior şi temperatura suprafeţelor interioare ale elementelor de construcţie, ΔTimax (oC) sunt date în tabelul următor.

Tabelul 4.5Valori normate Ti max

Grupa clădirii

Destinaţia clădirii i(%)

Ti max [K]Pereţi Tavane Pardoseli

I - Clădiri de locuit, cămine, internate- Spitale, policlinici, ş.a.- Creşe, grădinţe- Şcoli, licee, ş.a.

60 4,0 3,0 2,0

II - Alte clădiri social-culturale, cu regim normal de umiditate

50 4,5 3,5 2,5

III - Clădiri sociale cu regim ridicat de umiditate- Clădiri de producţie cu regim normal de umiditate

60 6,0 4,5 3,0

IV - Clădiri de producţie cu regim ridicat de umiditate*)

< 75 Tr 0,8. Tr 3,5

*) Tr = Ti - r

Iunie 2012 20

b) Mod de verificare a valorilor prescrise

Prin calcul, pe baza datelor de proiect.Măsurători în situ.

c) Referinţe (norme, standarde, documentaţii tehnice)

GT 060-03 Ghid privind criteriile de performanţă ale cerinţelor de calitate conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, pentru instalaţiile de încălzire centrală.

Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor - C 107/3.

Ordin pentru modificarea Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor”, indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.055/2005. Anexa nr. 2 (Anexa 2 la Partea 1 -Normativ privind calculul coeficienților globali de izolare termică la clădirile de locuit, indicativ C 107/1).

4.2.2 Consumul de energie în exploatare al utilajelor

4.2.2.1 Randamentul energetic


a.1 Randamentul cazanelor

a.1.1 Prevederi legale ale Uniunii Europene privind randamentul cazanelor cu combustibil solid

Randamentul cazanelor pentru combustibil solid cu puteri nominale până la 300 kW alimentate manual sau automat, este indicat de standardul EN 303-5 din 12 noiembrie 1998.

Cerinţele de eficienţă sunt următoarele:- clasa 1 η = 47 + 6 log Qn; - clasa 2 η = 57 + 6 log Qn; - clasa 3 η = 67 + 6 log Qn.

în care: Qn este debitul nominal de căldură al cazanului exprimat în kW.

În tabelul 4.6 sunt prezentate emisiile cazanelor cu combustibil solid.

Tabelul 4.6 Limitele de emisii prevăzute de standardul EN 303-5, tabelul 2 pentru diferite mărimi şi tipuri de

cazane

Iunie 2012 21

Modul de alimentare Tipul de Capacitate

Limitele de emisii

combustibil nominală CO Hidrocarburi Particule

kW mg/m3 la 10 % O2 mg/m3 la 10 % O2 mg/m3 la 10 % O2

clasa

1clasa

2clasa

3clasa

1clasa

2clasa

3clasa

1clasa

2clasa

3Alimentare manuală

Biocombustibil < 50

25 000 8 000 5 000 2 000 300 150 200 180 150

50 - 15012

500 5 000 2 500 1 500 200 100 200 180 150

150 - 30012

500 2 000 1 200 1 500 200 100 200 180 150

Combustibil < 5025

000 8 000 5 000 2 000 300 150 180 150 125

Fosil 50 - 15012

500 5 000 2 500 1 500 200 100 180 150 125

150 - 30012

500 2 000 1 200 1 500 200 100 180 150 125

Alimentare Biocombustibil < 50

15 000 5 000 3 000 1 750 200 100 200 180 150

automată 50 - 15012

500 4 500 2 500 1250 150 80 200 180 150

150 - 30012

500 2 000 1 200 1250 150 80 200 180 150

Combustibil < 5015

000 5 000 3 000 1 750 200 100 180 150 125

Fosil 50 - 15012

500 4 500 2 500 1250 150 80 180 150 125

150 - 30012

500 2 000 1 200 1250 150 80 180 150 125

a.1.2 Prevederi legale ale României privind randamentul cazanelor

Conform cu legislaţia din România [I 13 - 02, art. 9.17], cazanele vor avea randamente globale la puterea nominală, de minimum:

- 90 % pentru combustibil gazos (gaze naturale, GPL);- 89 % pentru combustibil lichid (combustibil lichid uşor, motorină, etc);- 80 % pentru combustibil solid (cărbune).Scăderea randamentului la funcţionare în sarcină redusă nu poate fi mai mare de 3 %.În tabelul 5.16 sunt prezentate emisiile de poluanţi ale cazanelor, conform cu Normativul I

13-02, art. 9.17.

Tabelul 4.7Valori maxime de emisie ale poluanţilor, conform Normativ I 13-02, art. 9.17

Tip combustibil Monoxid de carbon (CO)

Oxizi de sulf (SOx)

Oxizi de azot (NOx)

Pulberi

mg/m3N mg/m3

N mg/m3N mg/m3

N

Combustibil gazos (gaze naturale, GPL) 100 35 350Combustibil lichid (combustibil lichid uşor, motorină, etc.)

170 1700 450 50

Combustibil solid (cărbune, lemn) 250 2000 500 100

Prevederi ale legislaţiei din România [H.G.R. nr. 270 din 21 martie 2002], privind randamentul cazanelor noi de apă caldă care funcţionează cu combustibil lichid sau gazos şi care au puterea nominală de minimum 4 kW şi de maximum 400 kW

Iunie 2012 22

Cazanele noi de apă caldă vor fi admise pe piaţă numai dacă respectă anumite cerinţe de randament; au aplicat simbolul corespunzător de eficienţă energetică (o stea pentru cele mai puţin eficiente, 4 stele pentru cele foarte performante); au marcajul naţional de conformitate CS.

Se admite introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune numai a cazanelor care îndeplinesc următoarele condiţii [H.G.R. nr. 270/ 2002]:

a) respectă cerinţele de randament definite mai jos şi stabilite în conformitate cu procedurile din standardele române care adoptă standardele europene armonizate aplicabile;

b) au aplicat simbolul de eficienţă energetică;c) au marcajul naţional de conformitate CS, aplicat de producător sau de reprezentantul

său autorizat şi sunt însoţite de declaraţia de conformitate CS, redactată în limba română;d) au marcajul european de conformitate CE, aplicat de un producător dintr-un stat membru

al Uniunii Europene şi sunt însoţite de declaraţia de conformitate CE, tradusă în limba română. În tabelul 4.8 sunt prezentate cerinţele de randament pe care trebuie să le îndeplinească

cazanele: a) în timpul funcţionării la putere nominală, Pn exprimată în kW la o temperatură medie a

apei de 70 °C; b) în timpul funcţionării la o sarcină parţială de 30 %, la o temperatură medie a apei care

variază în funcţie de tipul de cazan sunt stabilite.

Tabelul 4.8Cerinţe de randament pentru cazane

Tipul cazanului/Intervalul de putere kW

Randamentul la puterea nominală Randamentul la sarcina parţialăTemperatura

medie a apei din cazan

Randamentul necesar

Temperatura medie a apei

din cazan

Randamentul necesar

(°C) (%) (°C) (%)

Cazane standard 4-400 70 > 84 + log Pn >50 > 80 + log Pn

Cazane de temperatură joasă*)

4-400 70 > 87,5 + 1,5 log Pn

40 > 87,5 + 1,5 log Pn

Cazane cu condensare de gaz

4-400 70 > 91 + 1 log Pn 30**) > 97 + 1 log Pn

*) Inclusiv cazane cu condensare, care funcţionează cu combustibil lichid.**) Temperatura apei furnizate de cazan.

În tabelul 4.9 sunt prezentate valorile randamentului cazanelor cu puteri nominale până la 400 kW, cu combustibil gazos.

Tabelul 4.9Randamentul cazanelor cu puteri nominale până la 400 kW, cu combustibil gazos

Nr. Actul normativ/tip cazan Puterea termică nominală a cazanelor, în kWcrt. 4 50 100 200 300 4001 Normativul I 13-02, art. 9.17 90,0% 90,0% 90,0% 90,0% 90,0% 90,0%2 Cazane standard 84,6% 85,7% 86,0% 86,3% 86,5% 86,6%3 Cazane de temperatură joasă 87,9% 89,5% 90,0% 90,5% 90,7% 90,9%

4 Cazane cu condensare de gaz 91,6% 92,7% 93,0% 93,3% 93,5% 93,6%

Cerinţele de randament obligatorii atât la puterea nominală, cât şi la sarcina parţială de 0,3 Pn, sunt prezentate în tabelul 4.10.

Tabelul 4.10Simbolul de eficienţă energetică al cazanelor

Iunie 2012 23

Simbolul de eficienţă

energetică

Randamentul cerut la puterea nominală Pn şi la o temperatură medie a apei

din cazan de 70 °C

Randamentul cerut la sarcina parţială de 0,3 Pn şi la o temperatură medie a

apeidin cazan de 50 °C

(%) (%)

* > 84 + 2 log Pn > 80 + 3 log Pn

* * > 8 7 + 2 log Pn > 83 + 3 log Pn

* * * > 90 + 2 log Pn > 86 + 3 log Pn

* * * * > 93 + 2 log Pn > 89 + 3 log Pn

Notă: - Dacă randamentul său la puterea nominală ori randamentul la sarcina parţială este egal sau mai mare decât

valorile relevante pentru cazanele standard, cazanul primeşte o ,,*’’, aşa cum se arată în tabelul de mai sus;- Dacă randamentul său la puterea nominală ori randamentul la sarcina parţială este cu trei sau mai multe

puncte mai mare decât valorile relevante pentru cazanele standard, cazanul primeşte ,,**’’;- Fiecare treaptă suplimentară pentru randamentul de trei puncte la puterea nominală şi la sarcina parţială

permite atribuirea unei steluţe ,,*’’.

În tabelul 4.11 sunt sintetizate datele privind randamentul minim al cazanelor cu puteri nominale până la 400 kW, cu combustibil gazos.

Tabelul 4.11Randamentul minim al cazanelor (conform cu simbolul de eficienţă energetică) cu puteri nominale

până la 400 kW, cu combustibil gazos

Nr. Actul normativ/număr stele Puterea termică nominală a cazanelor, în kWcrt. 4 50 100 200 300 4001 Normativul I 13-02, art. 9.17 90,0% 90,0% 90,0% 90,0% 90,0% 90,0%

2 O stea 85,2% 87,4% 88,0% 88,6% 89,0% 89,2%

3 Două stele 88,2% 90,4% 91,0% 91,6% 92,0% 92,2%

4 Trei stele 91,2% 93,4% 94,0% 94,6% 95,0% 95,2%

5 Patru stele 94,2% 96,4% 97,0% 97,6% 98,0% 98,2%

Prevederi cuprinse în legislaţia din România [H.G.R. nr. 666 din 20 iunie 20002], privind randamentul cazanelor noi cu puterea termică cuprinsă între 400 kW şi 1000 kW

Cerinţele minime de randament pentru generatoarele de căldură

1. Generatoare de căldură care funcţionează la putere nominală: a) randamentul minim al generatoarelor de căldură cu puterea nominală mai mică de 1000

kW este de 86 %;b) randamentul minim al generatoarelor de căldură cu puterea nominală mai mare de 1000

kW, inclusiv este de 89 %.

2. Generatoare de căldură care funcţionează la sarcina parţială de 30 % din puterea nominală: randamentul minim corespunde valorilor de la pct. 1, multiplicate cu un factor de corecţie în funcţie de puterea nominală şi de temperatura medie a apei în generator, astfel:

a) cu temperatura medie a apei în generator de 50 °C: - puterea nominală mai mică de 30 kW este: 0,97;- puterea nominală cuprinsă între 30 kW şi 1 000 kW este: (0,945 ± 0,017 log P);- puterea nominală mai mare de 1 000 kW este: 0,996;

b) cu temperatura medie a apei în generator de 70 °C: - puterea nominală mai mică de 30 kW este: 0,92;- puterea nominală cuprinsă între 30 kW şi 1 000 kW este: (0,881 ± 0,026 log P);- puterea nominală mai mare de 1 000 kW este: 0,96.

Iunie 2012 24

În timpul exploatării cazanelor, randamentul acestora se reduce, astfel că în cazul cazanelor aflate în exploatare se poate utiliza un coeficient de reducere a valorii de catalog a randamentului în funcţie de vechimea cazanului (pentru detalii vezi tabelul 4.12).

Tabelul 4.12Coeficient de reducere a valorii de catalog a randamentului în funcţie de vechimea cazanului (v)

(v) - coeficient de reducere a valorii de catalog în funcţie de vechimea cazanului pentru cazan mai nou de 5 ani: v = 0,02pentru cazan cu vechime cuprinsă între 5 şi 10 ani: v = 0,05pentru cazan mai vechi de 10 ani: v = 0,05

Pentru cazane prost întreţinute (stare proastă), valorilor de penalizare v de mai sus li se adaugă 0,04.

a.2 Exigenţe pentru electropompe

Conform cu legislaţia din România [Ghid GT 060-03, pct. 5.2.1.1], randamentul pompelor trebuie să fie:

- pentru un debit sub 10 m3/h: η min = 60 %;- pentru un debit peste 10 m3/h: η min = 70 %.

a.3 Randamentul ventilatoarelor

Conform cu legislaţia din România [Ghid GT 060-03, pct. 5.2.1.1], randamentul ventilatoarelor de aer şi al exhaustoarelor de gaze de ardere trebuie să fie: η min = 70 %.


Se verifică pentru utilajele prevăzute în proiect, valoarea de catalog a randamentului dată de producător.

Măsurători şi situ şi calcule de bilanţ energetic.


Ghid pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora. MATRIX ROM Bucureşti - 2002.


H.G.R. nr. 270 din 21 martie 2002, privind randamentul cazanelor noi de apă caldă care funcţionează cu combustibil lichid sau gazos şi care au puterea nominală de minimum 4 kW şi de maximum 400 kW.

H.G.R. nr. 666 din 20 iunie 20002, privind randamentul cazanelor noi cu puterea termică cuprinsă între 400 kW şi 1000 kW.

EN 303-5 din 12 noiembrie 1998 Heating boilers - Part 5: Heating boilers for solid fuels, hand and automatically stocked, nominal heat output of up to 300 kW - Terminology, requirements, testing and marking.

I 13 - 02 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală.

4.2.2.2 Soluţii funcţionale pentru limitarea consumului de energie de pompare


Se au în vedere urmatoarele tipuri de soluţii:

Iunie 2012 25

- debite minime de agent termic;- echilibrarea hidraulică a reţelei de conducte;- viteze optime de circulaţie a agentului termic.

a.1 Debite minime de agent termic

La toate elementele instalaţiei de încălzire unde pot apare variaţii ale debitelor de exploatare se prevăd armături de reglare.

Pentru instalaţii de încălzire cu corpuri de încălzire se recomandă:- în clădirile de locuit şi alte clădiri civile, după gradul de utilizare al reglării: robinete de

dublu reglaj, cu reglaj prestabilit sau termostate, la fiecare corp de încălzire;- în clădirile industriale: robinete de reglare la un grup de corpuri de încălzire situate în

aceeaşi încăpere, pe o ramură comună. Pentru accesul de control şi intervenţie se prevăd spaţiile necesare în zonele de ampalsare

a armăturilor de reglare.În cazul în care regimul debitelor de apă circulaţia este variabil în cursul unei zile sau al

anului se poate prevedea una din următoarele soluţii:- pompe diferite pentru fiecare regim; - un număr diferit de pompe în funcţiune;- pompe antrenate cu motoare cu turaţie variabilă. Pompele se aleg astfel încât acestea să fie folosite optim - pe curba caracteristică a

randamentului pompelor.

a.2 Echilibrarea hidraulică a reţelei de conducte

Echilibrarea hidraulică a instalaţiei este necesară pentru realizarea în condiţii nominale a alimentării tuturor aparatelor de încălzire. Se realizează prin:

- alegerea traseelor conductelor;- dimensionarea conductelor; - introducerea unor rezistenţe hidraulice locale: diafragme, organe de reglare (regulatoare

de presiune, etc.);- utilizarea pompelor pentru suplimentarea presiunii .

a.3 Viteze optime de circulaţie a agentului termic

Dimensionarea conductelor se face, după caz:- pe baza unei presiuni disponibile date, caz în care se va urmări consumarea presiunii

disponibile, cu condiţia echilibrării hidraulice, prin trasee economice şi cu utilizarea unui număr minim de organe de reglare;

- pe baza unei căderi de presiune rezultată dintr-un calcul de optimizare. În cazul în care nu este dată o presiune disponibilă, pentru calculul diametrelor preliminare

ale circuitului de conducte se recomandă adoptarea vitezelor de circulaţie a apei, indicate în tabelul 4.13 şi diferenţiate funcţie de tipul reţelei (interioare sau exterioare).

Pentru reţelele de conducte la care reglajul furnizării căldurii este de tip cantitativ sau mixt se pot adopta, la condiţii nominale, viteze de circulaţie a apei mai mari decât cele indicate în tabel.

Tabelul 4.13Viteze indicate pentru circulaţia apei în conducte de oţel (m/s)

Diametrul nominal al conductei (în ţoli sau mm)

Reţele

interioare exterioare

3/8 0,20...0,35 -

Iunie 2012 26

1/2 0,20...0,40 -

3/4 0,30...0,45 -

1 0,30...0,60 0,40...0,70

1 1/4 0,50...0,65 0,50...0,75

1 1/2 0,50...0,70 0,50...0,80

2 0,50...0,80 0,55...1,00

63...76 0,50...0,90 0,60...1,10

83...95 0,65...1,10 0,70...1,15

102...127 0,70...1,15 0,90...1,35

133...152 0,90...1,35 1,20...1,70

168...219 1,20...1,70 1,40...2,00

247...324 1,50...2,00 1,70...2,40

377...521 - 2,10...2,80

peste 521 - 2,40...3,00


Prin calcul.Verificare în proiectul instalaţiei de încălzire, precum şi control de conformitate pe teren.




4.2.3 Reglajul sarcinii termice


Se prevede automatizarea reglării mai ales când operaţiunile de reglare sunt foarte frecvente sau când necesită o supraveghere multiplă. Astfel se automatizează reglarea debitului şi temperaturii agentului termic în funcţie de temperatura aerului exterior şi interior, precum şi de cea a agentului termic.

Pentru asigurarea protecţiei instalaţiilor şi funcţionarea lor în condiţii de eficienţă maximă în limitele parametrilor necesari se prevede automatizarea instalaţiilor de încălzire centrală.

În centralele termice de apă caldă se automatizează:- reglarea aprocesului de ardere; - protecţia cazanelor la supraîncălzire, la lipsa circulaţiei apei, şi la scăderea temperaturii

apei la intrarea în cazan sub valoarea limită admisă; - reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre instalaţiile de încălzire -

prin amestecul apei din conducta de ducere cu apă din conducta de întoarcere - şi oprirea/pornirea treptată (,,în cascadă”) a cazanelor; reglarea se face în funcţie de temperatura exterioară şi de diagrama de reglaj a instalaţiei de încălzire;

- preparare a apei calde de consum şi furnizarea ei la temperatura prescrisă.În punctele termice se automatizează:

Iunie 2012 27

- reglarea temperaturii agentului termic pe conducta de ducere spre instalaţiile de încălzire (agentul secundar) în funcţie de temperatura exterioară şi de diagrama de reglaj a instalaţiilor de încălzire;

- prepararea apei calde de consum şi furnizarea ei la o temperatură prescrisă;- recircularea apei calde de consum din reţeaua de distribuţie;- protecţia schimbătoarelor de căldură la supraîncălzire.În instalaţiile interioare de încălzire centrală cu apă caldă cu distribuţie individuală de

aparatament se automatizează reglarea debitului şi temperaturii agentului termic în funcţie de temperatura interioară a unei camere pilot (de regulă camera de zi).


Controlul instalaţiei.




4.2.4 Izolarea termică a conductelor

4.2.4.1 Eficienţa termoizolării conductelor sau canalelor de aer


a.1 Conform cu GT 060-03 se adoptă următoarele valori pentru eficienţa termoizolaţiei:- Conducte:

- Dn < 57 mm, η iz min = 75 %;- 57 mm < Dn < 200 mm, η iz min = 80 %;- Dn > 200 mm, η iz min = 85 %;

- Canale de aer cald, η iz min = 75 %.

a.2 Conductă unică montată în sol

Conductivitatea termică a termoizolaţiei ,,λ50’’ nu trebuie să depăşească 0,033 W/m · K [SR EN 253 - 1997, art. 4.4.5].

a.3 Recomandări ale legislaţiei din UE

Conform cu legislaţia din UE (EN 12828), componentele sistemului de încălzire amplasate în spaţii neîncălzite trebuie să fie izolate pentru a reduce pierderile de căldură.

Pierderea maximă de căldură în funcţie de clasa de izolaţie termică este prezentată în tabelul 4.14.

Tabelul 4.14Pierderea maximă de căldură în funcţie de clasa de izolaţie termică

Clasa de Pierderea maximă de căldură

izolaţie termică Ţevi1) Suprafeţe plane2)

Iunie 2012 28

(W/M² · K) (W/M² · K)

1 3,3 D1 + 0,22 1,17

2 2,6 D1 + 0,20 0,88

3 2,0 D1 + 0,18 0,66

4 1,5 D1 + 0,16 0,49

5 1,1 D1 + 0,14 0,35

6 0,8 D1 + 0,12 0,22

1) include conducte cu secţiune transversală circulară, până la un diametru extern de d1 = 0,4 m. 2) include rezervoare, conducte circulare cu diametru mai mare de 0,4 m şi conducte mari necirculare în

secţiune transversală d1 > 0,4 m.


Prin calcul.Măsurători în situ.

Grosimea izolaţiei termice determinată prin calcule de optimizare trebuie să conducă la o eficienţă a termoizolaţiei de minim 80 % [GP 058-02, art. 9.171], [I 13 - 02, art. 15.2], [NP 058-02, art. 8.175].

Eficienţa termoizolaţiei conductelor, necesară în calculul optimizării grosimii termoizolaţiei se determină cu relaţia:

[%] (4.6)

în care:iz este eficienţa termoizolaţiei conductelor;qo - pierderea de căldură unitară a conductei neizolate;qiz - pierderea de căldură unitară a conductei izolate [I 13 - 02, art. 17.22], [GP 058-

02, art. 9.172], [GPI-IV 1996, art. 14.5.1.1].



I 13 - 2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală.Normativ privind proiectarea şi executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie

termică - reţele şi puncte termice. NP 058-02.

4.2.4.2 Căderea de temperatură a agentului termic datorită pierderilor de căldură din reţeaua de distribuţie


Reducerea temperaturii agentului termic ca urmare a pierderilor de căldură prin transfer termic nu trebuie să fie mai mare de 0,5 K/km, iar randamentul izolaţiei termice trebuie să fie mai mare de 80%.

În cazul în care pierderea de căldură pe tronsonul respectiv este mai mare decât cea din proiect, scăderea de temperatură este mai mare de 0,5 K/km sau randamentul izolaţiei este mai mic de 80 %, se trece la verificarea stării izolaţiei pe acel tronson.

Se defineşte ∆t [oC/km; oC/h · m] indicele reducerii de temperatură a agentului termic datorită pierderilor de căldură în reţeaua de distribuţie, pe traseul de la sursă la punctul de consum.

Iunie 2012 29

Pentru reţele exterioare: ∆t ≤ 0,5 oC/km.Pentru reţele interioare: ∆t ≤ 0,1 oC/hm.Căderile de temperatură măsurate nu trebuie să depăşească q = 0,5 oC/km, la condiţiile

nominale [GP 058-02, art. 10.153], [I 13 - 02, art. 17.2].





Ordin nr. 91 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică, art. 124, aliniatul 3; 4; 6. Emitent: Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală. Publicat în: Monitorul Oficial nr. 350 din 23 mai 2007.

4.2.5 Eficienţa termică a corpurilor de încălzire


Încărcarea termică minimă a metalului pentru durata de viaţă a corpului de încălzire:- radiatoare din fontă 600 W/kg • an;- radiatoare şi convectoradiatoare din tablă de oţel 1900 W/kg • an;- radiatoare şi convectoradiatoare din aluminiu 1600 W/kg • an.


Prin calcul, pe baza datelor de catalog (pentru condiţiile standard td/ti = 90/70 oC, ti = 20 oC).



4.2.6 Gestionarea consumului de energie


Măsurarea consumului de căldură se poate face la sursă şi la consumatorul de căldură.În instalaţiile interioare de încălzire, contorizarea se poate face la toate tipurile de clădiri

civile şi industriale. Este necesară corelarea între soluţia de contorizare şi schema de distribuţie folosită.

În clădirile de locuit etajate, în care, pentru instalaţia de încălzire centrală se foloseşte o schemă de distribuţie cu coloane verticale, măsurarea căldurii se poate face pe clădire (sau o parte din clădire).

Pentru clădirile de locuit parter şi etajate cu instalaţia de încălzire având distribuţie individuală pe apartament se poate face şi contorizarea căldurii pe apartament. În acest caz, dacă prepararea apei calde de consum se face local consumul înregistrat include şi căldura necesară preparării sale.

În cazul punctelor termice, consumul de apă pentru umplerea instalaţiei de încălzire şi ,,apa de adaos” vor fi contorizate.

Iunie 2012 30

În scopul realizării economiei de energie şi stabilirii unor relaţii corecte între distribuitorul şi consumatorul de căldură se prevede contorizarea consumului de căldură în instalaţiile de încălzire centrală.

La centralele termice se contorizează - obligatoriu - căldura furnizată separat diferitelor categorii de consumatori de căldură: pentru încălzire centrală, pentru prepararea centralizată a apei calde de consum sau pentru alte scopuri; la o aceeaşi categorie de consumatori contorizarea se va face pe ramurile de distribuţie de la sursa termică.

La punctele termice de imobil se contorizează - obligatoriu - căldura primită de la sursa de căldură; contorizarea căldurii furnizate va fi făcută la consumatori.

Apa de adaos folosită pentru umplerea şi completarea cu apă a instalaţiilor din centrale şi puncte termice se contorizează separat.

Soluţia de contorizare a căldurii în instalaţiile interioare de încălzire centrală se stabileşte corelat cu destinaţia spaţiului încălzit, modul de gestionare al cheltuielilor şi schema de distribuţie folosită; se poate contoriza consumul de căldură global pe clădire sau parţial pentru un tronson din aceasta.

Pentru clădirile de locuit contorizarea se poate face pe clădire, tronson de clădire sau pe apartament, în funcţie de cerinţe şi de schema de distribuţie adoptată.

Este obligatorie contorizarea separată a consumurilaor de căldură aferente spaţiilor cu altă destinaţie decât locuirea din clădirile de locuit colective (magazine, birouri, etc.).

La consumatorii din alte categorii de clădiri civile se ţine seama de necesitatea de contorizare parţială în funcţie de destinaţia spaţiului.

La clădirile nou proiectate este obligatorie prevederea contorizării consumului de căldură la fiecare consumator.


Verificare în proiectul instalaţiei de încălzire, precum şi control de conformitate pe teren.




4.2.7 Utilizarea energiei neconvenţionale şi a recuperării de căldură


- Cota de participare la vârful de consum a energiei neconvenţionale, αiv

Qivαiv = ----------- x 100

Qenv[%] (4.7)

în care:Qiv este necesarul de căldură de calcul pentru instalaţia de încălzire (necesarul orar de

căldură la vârful de consum), în kW;Qenv - puterea termică furnizată de energia neconvenţională la vârful de consum, în kW.

Se urmăreşte ca αiv să fie cât mai mare

- Cota de participare anuală a energiei neconvenţionale, αian

Qen anαian = ----------- x 100 [%] (4.8)

Iunie 2012 31

Qi an

în care:Qi an este necesarul anual de căldură de pentru încălzire, în kWh/an;Qen an - energia neconvenţională furnizată anual, în kWh/an.

Se urmăreşte ca αian sa fie cât mai mare. Precizăm faptul că αian depinde de αiv şi de diagrama curbei clasate anuale a necesarului orar de căldură pentru încălzire a consumatorului.

Pentru acelaşi consumator αian > αiv.


Bilanţuri energetice (prin calcul şi măsurători).



4.2.8 Consumul de energie înglobată în elementele instalaţiei


În condiţiile unor consumuri de energie în exploatare similare pentru diferite variante de soluţii, va fi preferată varianta care are energia înglobată minimă.

Se vor adopta următoarele valori ale indicelui consumului de energie înglobată:

Materialul Indicele de energie înglobată - e

kWh/t

Profile de oţel 11.800Tablă zincată 14.700Confecţii metalice din profile şi tablă de otel 15.000Tablă şi sârmă cupru 55.300Ţevi laminate oţel 17.500Vată minerală 7.030Ţevi mase plastice 34.400


Prin calcul.Energia înglobată în instalaţie are expresia:

E = Σ Ei [kWh] (4.9)

în care:Ei este energia înglobată în elementele componente ale instalaţiei (cazane, schimbătoare

de căldură, corpuri de încălzire, pompe, conducte şi armături, protecţii şi termoizolaţii, etc.), în kWh;

Gi - masa elementului considerat, în t;e - indicele consumului de energie înglobată în materialul component, în kWh/t.

Iunie 2012 32

Ei se calculează cu relaţia următoare:

Ei = Gi · e [kWh] (4.10)



4.3 INSTALAŢII DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE


4.3.1.1 Randamentul energetic


Conform cu legislaţia din România [Ghid GT 060-03, pct. 5.2.1.1], randamentul ventilatoarelor de aer şi al exhaustoarelor de gaze de ardere trebuie să fie: η min = 70 %.





4.3.1.2 Soluţii funcţionale pentru limitarea consumului de energie


Soluţii funcţionale pentru limitarea consumului de energie se referă la:- alegerea vitezelor optime;- alegerea pierderilor de sarcină;- alegerea unor ventilatoare cu un consum specific de energie redus;- modul prin care se face comanda agregatului de tratare.

a.1 Viteze uzuale ale aerului în conducte

Tabelul 4.15Viteze uzuale ale aerului în conducte

Tipul conductei Tipul instalaţiei de ventilare/climatizare

Iunie 2012 33

instalaţii din clădiri civile

instalaţii din clădiri industriale

[m/s] [m/s] Priza de aer 2 - 4 4 - 6 Conducta de aer proaspăt 4 - 6 6 - 8 Conducta principală de distribuţie sau de colectare 4 - 8 8 - 12 Conducte secundare 2 - 5 5 - 8

a.2 Alegerea pierderilor de sarcină

a.2.1 Căderea de presiune pe partea de aer a bateriilor de încălzire/răcire

Căderea de presiune pe partea de aer a bateriilor de încălzire/răcire trebuie limitată pe cât posibil. În acest sens se recomandă valorile din tabelul 4.16.

Tabelul 4.16 Valori recomandate pentru pierderea de sarcină în bateriile de încălzire/răcire (din SR EN 13779:2007)

Component Pierdere de sarcină scăzută (Pa)

Pierdere de sarcină medie (Pa)

Pierdere de sarcină ridicată (Pa)

Baterie de încălzire 40 80 120Baterie de răcire (100) 60 (140) 100 (180) 140

a.2.2 Pierderile de sarcină maxime ale componentelor agregatului

Pentru a reduce consumurile energetice ale ventilatorului, pierderile de sarcină maxime ale componentelor agregatului nu trebuie să depăşească valorile indicate în tabelul 4.17.

Tabelul 4.17Căderi de presiune recomandate pentru componente specifice instalaţiei de alimentare cu aer

Aplicaţie Cădere de presiune, în PaScăzută Normală Ridicată

Traseul de conducte 100 200 300Baterie de încălzire 40 80 120Baterie de răcire 60 100 140Aparat de recuperare a căldurii 100 150 200Umidificator 20 40 60Filtru de aer pe secţiune*) 100 150 250Amortizor de zgomot 30 50 80Gură de refulare 30 50 100Priză de introducere şi evacuare 20 50 70

*) Căderea finală de presiune înainte de înlocuire

a.3 Alegerea de ventilatoare cu un consum specific de energie redus

Se recomandă utilizarea ventilatoarelor cu un consum specific de energie redus, clasele SFP1-SPF3. (v. tabelul 4.18.)

Iunie 2012 34

Tabelul 4.18 Clasificarea ventilatoarelor funcţie de puterea specifică P(SFP)(puterea raportată la debitul de aer)

Categorie P(SFP), în W/(m3/s)SFP 1 < 500SFP 2 500 - 750SFP 3 750 - 1250SFP 4 1250 - 2000SFP 5 > 2000

Se recomandă ca ventilatoarele din instalaţiile de ventilare care deservesc procese de producţie cu regim variabil sau încăperi cu sarcini termice variabile să fie cu turaţie variabilă.

Ventilatoarele utilizate în agregatele de tratare trebuie să aibă categoria de consum specific de energie SFP, indicată în tabelul 4.19.

Tabelul 4.19 Valorile recomandate pentru SFP pentru diverse aplicaţii.

Aplicaţia Categoria SFP pentru fiecare ventilatorDomeniul tipic Valoare prin lipsă

Ventilator de alimentare cu aer: - instalaţie complexă de ventilare şi de climatizare SFP 1 până la SFP 5 SFP 3- instalaţie simplă de ventilare SFP 1 până la SFP 4 SFP 2Ventilator de extragere a aerului: SFP 1 până la SFP 4 SFP 3- instalaţie complexă de ventilare şi de climatizare - instalaţie simplă de ventilare SFP 1 până la SFP 3 SFP 2- instalaţie de extracţie a aerului SFP 1 până la SFP 3 SFP 2

a.4 Modul prin care se face comanda agregatului de tratare

Pentru a reduce consumul de energie în instalaţia de ventilare sau climatizare, comanda agregatului de tratare va fi realizată în funcţie cerinţele spaţiilor alimentate, prin:

a) întrerupător manual;b) senzori de mişcare;c) senzori de numărare; d) senzori de CO(2) (utilizaţi în special pentru camere în care fumatul este interzis);e) detectori de amestecuri de gaze (utilizaţi de asemenea în camere unde este permis

fumatul).





Iunie 2012 35

Normativ din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I 5-2010.

4.3.2 Eficienţa termoizolarii conductelor sau canalelor de aer


Conform cu GT 060-03 se adoptă următoarele valori pentru eficienţa termoizolaţiei:- Conducte:

- Dn < 57 mm, η iz min = 75 %;- 57 < Dn < 200 mm, η iz min = 80 %;- Dn > 200 mm, η iz min = 85 %;

- Canale de aer cald, η iz min = 75 %.





4.4 INSTALAŢII DE APA CALDA DE CONSUM

4.4.1 Consumuri energetice optime

Criteriul de performanţă: Limitarea temperaturii de producere a apei calde.


tac = 60 oC pentru apa caldă preparată local sau centralizat cu ajutorul unor surse de energie convenţională

tac = 45 oC pentru apă caldă preparată cu ajutorul energiei solare pe perioada caldă a anului

Se va prevedea reglarea automată pentru limitarea temperaturii maxime de preparare a apei calde.


Prin calcul:- se determină valoarea temperaturii apei calde de consum livrate ţinând seama de debitul

de apă încălzit, de temperatura apei reci precum şi de puterea termică cedată de agentul încălzitor la nivelul schimbătorului de căldură în care se prepară apa caldă de consum.

Prin măsurători în situ:- se măsoară temperatura de furnizare a apei calde la locul de producere.


I 9 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare.I 13 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire.

Iunie 2012 36

4.4.2 Termoizolarea conductelor de distribuţie a apei calde a) Valori prescrise şi măsuri pentru asigurarea acestora

Se adoptă următoarele valori minime pentru ,,eficienţa termoizolării’’ (ηiz):- Conducte :

Φ < 57 mm ηiz min = 75 %57 < Φ < 200 mm ηiz min = 80 %Φ > 200 mm ηiz min = 85 %


- Prin calcul:

,,Eficienţa termoizolări’’ are expresia:

ηiz = [(qo-qiz)/qo] • 100 [%] (4.11)

în care:qo este pierderea de căldură unitară a conductei neizolateqiz - pierderea de căldură unitară a conductei izolate

- Prin măsurători în situ:- se măsoară valorile temperaturilor: apei calde, suprafeţei exterioare a termoizolaţiei şi ale

aerului în care este amplasat conducta; se verifică prin calcul valoarea randamentului.


I 13 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire.C 142 - Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elementele

de instalaţii.Catalog IPCT - Catalog detalii tip de instalaţii DC4-73. Izolaţii.I 9 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare.

4.4.3 Realizarea debitelor specifice de apă rece şi caldă la presiuni minime de utilizare


- Debitele specifice de apă rece şi caldă în scopuri menajere şi igienice în funcţie de presiunile normale utilizate în punctele de consum sunt recomandate în standardul de referinţă STAS 1478.

- Armăturile în exploatare (robinete şi baterii) să permită un reglaj cantitativ economic al debitului de apă, conform unor curbe de reglaj debit - presiune corespunzător fiecărui tip de armătură recomandate să fie cuprinse în prospectele sau cataloagele armăturile respective.

- Alegerea unor armături cu elemente de închidere performante (robinete cu sferă, baterii cu plăcuţe ceramice, baterii cu perlator, etc.).


Iunie 2012 37

În laborator pe un stand special care permite realizarea unor presiuni disponibile ale debitului de apă, variabile, prin măsurători volumetrice ale debitului dat de armături la diferite deschideri.


STAS 1478 - Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţiile civile şi industriale. Prescripţii fundamentale de proiectare.

STAS 2581 - Robinet simplu serviciu.STAS 9143 - Armături sanitare. Condiţii generale de calitate.STAS 8732 - Baterii amestecătoare Pn 6. Tipuri şi dimensiuni principale.

4.4.4 Pierderi de apă minime la conductele şi la armăturile de serviciu (la puncte de consum)


- Respectarea condiţiilor de execuţie, de efectuare a verificărilor şi de recepţie a instalaţiilor prevăzute în Normativul NP 084-03 şi I 9.

- Efectuarea imediată a remedierilor la defecţiunile constatate (înlocuire armături, piese, garnituri, etc.).

- Efectuarea verificărilor periodice din partea organelor tehnice care au în administraţie clădirile şi instalaţiile respective.


Prin verificări periodice asupra conductelor şi armăturilor de distribuţie a apei.


NP 084-03 - Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor sanitare şi a sistemelor de alimentare cu apa şi canalizare utilizând conducte din mase plastice.

I 9 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare.I 9/1 - Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare.

4.4.5 Prevederea de contoare de apă rece şi caldă


Montarea de contoare de apă rece şi caldă individuale sau colective la consumatori.


- se vor folosi echipamente de contorizare omologate de Biroul Român de Metrologie Legală.

- alegerea şi montarea contoarelor se face conform cărţii tehnice ale acestora.


I 9 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare.SC 001 - Soluţii cadru pentru montarea contoarelor la clădiri de locuit existente. (Soluţii şi

detalii de montaj pentru contoarele de apă rece, apă caldă şi energie termic) IPCT-SA - 1996.SC 002 - Soluţii cadru de contorizare a consumurilor de apă, gaze naturale şi energie

termică aferente instalaţiilor din blocurile de locuinţe. IPCT SA - 1998.

Iunie 2012 38

4.4.6 Surse de energie neconvenţionale

Criteriul de performanţă: Stabilirea condiţiilor şi parametrilor de aplicare a soluţiilor de utilizare a surselor neconvenţionale de energie.


Energie solară - se utilizează pentru prepararea apei calde de consum

Stabilirea condiţiilor şi parametrilor de aplicare presupune cunoaşterea:- valorile radiaţiei globale primite pe o suprafaţă orizontală sau un unghi oarecare în decurs

de o zi, o lună, un anotimp;- distribuţia densităţii radiaţiei solare;- durata de strălucire a soarelui;- numărul mediu al zilelor cu cer senin;- parametrii aerului exterior;- intensitatea şi frecvenţa vântului,Aceste date sunt furnizate de staţii meteo special amenajate pe întreg teritoriul ţării prin

măsurători zilnice la intervale orare fixe.

Energie eoliană - se utilizează pentru prepararea apei calde de consum

Stabilirea condiţiilor şi parametrilor de utilizare presupune cunoaşterea:- intensitatea şi frecvenţa vântului;- parametrii aerului exterior;- numărul mediu al zilelor cu vânt.Determinările se fac în condiţii similare cu cele de la energia solară.

Energia geotermală - se utilizează pentru prepararea apei calde de consum

Stabilirea condiţiilor şi parametrilor de utilizare presupune cunoaşterea parametrilor sursei hidrogeotermale:

- existenţa unui debit suficient şi constant de apă la o temperatură corespunzătoare cvasiconstantă furnizat de pânza de apă geotermală;

- cunoaşterea compoziţiei chimice a apei;- cunoaşterea nivelului de radioactivitate şi controlul periodic al acestuia;- stabilirea distanţelor optime dintre puţurile forate.


Determinarea condiţiilor şi parametrilor de utilizare se face:- prin încercări de laborator, iar variaţia parametrilor apelor geotermale în timp se urmăreşte

prin încercări în situ în instalaţiile realizate- prin calcule tehnico-economice care să pună în evidenţă costul de investiţie la durata de

amortizare şi costul energiei convenţionale economisite.


I 42 - Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi exploatarea instalaţiilor de utilizare a energiei solare pentru prepararea apei calde de consum.


Criteriul de performanţă: Randamentul energetic.

Iunie 2012 39


Se adoptă următoarele valori pentru randamentul minim admisibil:- Pompe:

- pentru debite până la 10 m3/h, min = 60 %;- pentru debite peste 10 m3/h min = 70%;

- Compresoare, min = 80 %.


Se verifică pentru utilajele prevăzute în proiect, valoarea de catalog a randamentului dată de producător.

Măsurători în situ. Calcule de bilanţ energetic.


I 9 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare.I 9/1 - Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare.

4.4.8 Consum minim de energie de pompare

Criteriul de performanţă: Soluţii funcţionale pentru limitarea consumului de energie de pompare.


Se au în vedere următoarele tipuri de soluţii:- debite minime de apă- echilibrarea hidraulică a reţelei de conducte- viteze optime de circulaţie a agentului termic

Debite minime de apa

Soluţii:- pompe de circulaţie cu turaţie variabilă (în trepte sau continuu);- automatizarea funcţionării pompelor;- asigurarea pernei de aer pentru staţiile de hidrofor.Îndeplinirea acestui criteriu de performanţă se urmăreşte atât la condiţii nominale cât şi pe

întreaga durată anuală de exploatare.

Echilibrare hidraulică

Soluţii: - alegerea corectă a traseelor;- dimensionarea conductelor (prin "jocul diametrelor");- introducerea unor rezistenţe hidraulice locale (organe de reglare, diafragme).

Viteze optime de circulaţie a apei în conducte

La dimensionarea reţelelor de distribuţie, în cazul în care nu este impusă presiunea disponibilă se vor adopta vitezele economice (optime) (STAS 1478, tab.13).

Vitezele recomandate pentru dimensionarea conductelor de alimentare cu apă rece sau caldă pentru consum menajer, în funcţie de diametrele nominale ale conductelor sunt redate în tabelul 4.20.

Iunie 2012 40

Tabelul 4.20Vitezele recomandate pentru dimensionarea conductelor de alimentare cu apă rece sau caldă pentru

consum menajer în funcţie de dimaetrul conductei

Diametrul nominal al conductei

Viteze recomandate pentru dimensionareaconductelor

[mm] [m/s]10 0,10……….0,7515 0,45……….0,8020 0,45……….0,9025 0,55……….1,0032 0,55……….1,1040 0,75……….1,2050 0,75……….1,3063 0,75……….1,3080 0,85……….1,40

100 0,85……….1,45125 1,10……….1,50150 1,10……….1,55200250300

1,20……….1,60


Prin calcul.Verificare în proiectul instalaţiei sanitare şi control de conformitate pe teren.


I 9 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare.STAS 1478 - Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţiile civile şi industriale.

Prescripţii fundamentale de proiectare.

4.4.9 Consumul de energiei înglobată în elementele instalaţiei

Criteriul de performanţă: Energia înglobată în instalaţie, cuprinzând consumul energetic în procesul de realizare al componentelor instalaţiei de la extracţia minereului până la livrarea produsului finit

Pentru modul de determinare, valorile recomandate şi referinţe vezi ,,Ghid de performanţă pentru instalaţii de încălzire’’.

4.5 INSTALAŢII DE ILUMINAT INTERIOR

În alegerea lămpilor se pot utiliza recomandările din tabelul 4.21.

Tabelul 4.21

Iunie 2012 41

Recomandări privind alegerea lămpilor

Tipul lămpii Domenii de utilizare1 2

Fluorescente de joasă presiune (tuburi fluorescente)

- clădiri social-administrative(birouri, şcoli, spitale, policlinici, laboratoare, etc);- spaţii industriale în care se cer niveluri mari de iluminare (industria optică, mecanică fină, electrotehnică, electronică, laboratoare);- în încăperi ce nu depăşesc 6 m;- spaţii comerciale;- săli de spectacol, cinematografe, săli de sport.

Fluorescente compacte - locuinţe;- încăperi cu înălţimi sub 3 m;- hoteluri;- în iluminatul local.

Fluorescente de înaltăpresiune (baloane fluorescente)

- spaţii industriale cu niveluri de iluminare mici (industriile siderurgică, metalurgică, etc);- spaţii de depozitare.

Cu descărcări în vapori de sodiu de joasă sau înaltă presiune

- spaţii industriale cu niveluri mari de iluminare şi în care nu este necesară redarea culorilor;- platforme industriale;- hale cu înălţime mare (peste 6 m);- spaţii în care există ceaţă sau degajări de fum.

Incandescente - locuinţe;- încăperi cu frecvenţă mare a acţionării (grupuri sanitare mici, debarale).

Cu halogeni - spaţii comerciale;- expoziţii de sculptură;- hoteluri, restaurante, cofetării;- locuinţe.

Cu descărcări în vapori de mercur şi cu adaos de halogenuri metalice

- spaţii comerciale;- săli de spectacole.

Cu inducţie clădiri social administrative, în încăperi cu înălţime mare 1.

1 Corpurile de iluminat prevăzute cu astfel de lămpi au dimensiuni mari pentru a se evita apropierea de generatorul de frecvenţă înaltă astfel încât fenomenele de inducţie în corpurile metalice să nu ducă la accidente.

În tabelul următor sunt prezentate valorile de calcul pentru puterea instalată a instalaţiei de iluminat.

Tabelul 4.22Valori de proiectare pentru nivelul de iluminat (din SR EN 13779:2005)

Destinaţie Nivelul de iluminat [lux]domeniu tipic valori prin lipsă

Birou cu fereastră de la 300 la 500 400

Iunie 2012 42

Birou fără fereastră de la 400 la 600 500Magazin de la 300 la 500 400Sală de clasă de la 300 la 500 400Salon de spital de la 200 la 300 200Cameră de hotel de la 200 la 300 200Restaurant de la 200 la 300 200Încăpere nelocuită de la 50 la 100 50

În tabelul următor sunt prezentate valorile de proiectare pentru puterea instalaţiei de iluminat (instalaţii eficiente).

Tabelul 4.23 Valori de proiectare pentru puterea instalaţiei de iluminat (instalaţii eficiente)

Nivel de iluminat [lux] Puterea specifică a instalaţiei de iluminat [W/m2] domeniu tipic valori prin lipsă

50 de la 2,5 la 3,2 3100 de la 3,5 la 4,5 4200 de la 5,5 la 7,0 6300 de la 7,5 la 8,5 8400 de la 9,0 la 12,5 10500 de la 11,0 la 15,0 12

4.6 EXGENŢE PRIVIND ELECTROPOMPELE

În anul 2005 Uniunea Europeană a adoptat noua directivă 2005/32/CE cuprinzând cerinţele privind construcţia ecologică a produselor acţionate cu energie electrică. Această directivă a fost cunoscută până acum sub denumirea de directivă referitoare la produsele consumatoare de energie (EuP) sau directiva referitoare proiectarea ecologică. Prescurtarea EuP vine de la "Energy using Products", "adică produse consumatoare de energie" şi se referă aşadar la toate produsele care consumă energie (cu excepţia autovehiculelor şi a mijloacelor de transport în comun).

În data de 20 noiembrie 2009 aceasta a fost înlocuită cu noua directivă 2009/125/CE. Cea mai importantă diferenţă între cele două directive constă în faptul că domeniul de valabilitate a fost extins de la produsele "acţionate cu energie" la produsele "relevante din punctul de vedere al consumului de energie" ("Energy related Products"). Conform celor menţionate mai înainte această directivă este denumită de obicei pe scurt "Directiva ErP".

Inclusiv pompele de circulaţie executate în varianta cu rotor umed, respectiv motoarele electrice ale pompelor cu rotor uscat intră sub incidenţa directivei ErP. Comisia UE 2009 a definit cerinţele privind eficienţa minimă în cadrul a două regulamente. Aceste cerinţe depăşesc cu mult condiţiile impuse actualei clase de eficienţă energetică A pentru pompe cu rotor umed, respectiv condiţiile clasei EFF1, clasa cea mai înaltă existentă în prezent pentru motoare electrice. Prevederile acestor regulamente vor fi implementate în anii următori în cadrul mai multor etape.

Sunt prevăzute trei etape:1. Din ianuarie 2013, pentru pompele cu rotor umed instalate în afara generatoarelor de

căldură (pompe externe) se stabileşte valoarea limită a indicelui de eficienţă energetică pentru clasa de eficienţă energetică A de 0,27. Pompa va fi etichetată suplimentar cu indicele de eficienţă energetică în completarea clasei de eficienţă energetică trecută în prezent (noiembrie 2010).

2. Din august 2015 valoarea limită a indicelui de eficienţă energetică se va reduce din nou, ajungând la valoarea de 0,23. Această valoare se va referi inclusiv la pompele montate de exemplu în generatoarele de căldură nou instalate sau în staţiile solare (pompe integrate).

3. În cadrul ultimei etape de implementare, prevederile se vor referi - începând cu anul 2020 - inclusiv la schimbarea pompelor integrate în generatoarele de căldură. Toate pompele de circulaţie cu rotor umed din domeniul instalaţiilor de încălzire şi de climatizare vor cădea sub incidenţa acestor prevederi.

Iunie 2012 43

Excepţie constituie pompele de circulaţie pentru apa potabilă. Pentru aceste pompe există o obligaţie exclusivă de marcare.

4.7 EXGENŢE PRIVIND MOTOARELE ELECTRICE

În conformitate cu ,,Directiva europeană privind produsele consumatoare de energie electrică (EuP), adoptată în iulie 2005 de Comisia Europeană CE/32/2005, modificată în anul 2009 cu CE/125/2009’’:

- începând cu 16 Iunie 2011, toate motoarele electrice trebuie să se alinieze la standardul IE2;

- din 1 ianuarie 2015, toate motoarele electrice având puterea electrică între 7,5-375 kW trebuie să se alinieze standardelor IE3 sau IE2 echipate cu convertizor de frecvenţă;

- din 2017, toate motoarele electrice având puterea electrică între 0,75-375 kW trebuie să se alinieze standardelor IE3 sau standardelor IE2 echipate cu convertizor de frecvenţă.

4.8 ENERGII REGENERABILE

În conformitate cu ,,Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE’’:

- în anul 2012, în România ponderea surselor de energie din surse regenerabile trebuie să fie de 19,04 %;

- în anul 2014, în România ponderea surselor de energie din surse regenerabile trebuie să fie de 19,66 %;

- în anul 2016, ponderea surselor de energie din surse regenerabile trebuie să fie de 20,59 %;

- în anul 2018, în România ponderea surselor de energie din surse regenerabile trebuie să fie de 21,83 %.

- obiectivul României privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie, 2020 (S2020) este o cotă de 24 %.


Cerinţele tebuie revizuite la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor.

Iunie 2012 44

5 CONCLUZII

5.1 OBIECTIVE PRIORITARE

Din cele de mai sus rezultă o serie de obiective prioritare, după cum urmează:

5.1.1 Viziune anul 2011

În conformitate cu ,,Directiva europeană privind produsele consumatoare de energie electrică (EuP), adoptată în iulie 2005 de Comisia Europeană CE/32/2005, modificată în anul 2009 cu CE/125/2009’’, începând cu 16 Iunie 2011, toate motoarele electrice trebuie să se alinieze la standardul IE2.


În conformitate cu Protocolul de la Kyoto, România urmează să reducă emisiile de dioxid de carbon echivalent cu 8 %, în prima perioadă de angajament 2008 - 2012, faţă de anul de referinţă 1989.

În conformitate cu ,,DIRECTIVA 2010/31/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN şi a CONSILIULUI din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (reformare)’’, după 1 februarie 2012, se va asigura eliberarea unui certificat de performanță energetică pentru ,,clădirile în care o suprafață utilă totală de peste 500 m2 este ocupată de o autoritate publică și care este vizitată în mod frecvent de public.

În conformitate cu ,,DIRECTIVA 2009/28/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE’’, în anul 2012, în România ponderea surselor de energie din surse regenerabile trebuie să fie de 19,04 %.


În conformitate cu ,,Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Bucureşti noiembrie 2008’’, pentru anul 2013 se prevede ,,Reabilitarea energetică a cel puţin 25% din fondul de clădiri multietajate va asigura obţinerea unor importante economii de energie, reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi creşterea suportabilităţii facturilor energetice la nivelul consumatorilor’’.

Directiva 2009/125/CE prevede că, din ianuarie 2013, pentru pompele cu rotor umed instalate în afara generatoarelor de căldură (pompe externe) se stabileşte valoarea limită a indicelui de eficienţă energetică pentruclasa de eficienţă energetică A de 0,27. Pompa va fi etichetată suplimentar cu indicele de eficienţă energetică în completarea clasei de eficienţă energetică trecută în prezent (noiembrie 2010).



Iunie 2012 45


În conformitate cu ,,DIRECTIVA 2010/31/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN şi a CONSILIULUI din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (reformare)’’, după 9 iulie 2015, se va asigura eliberarea unui certificat de performanță energetică pentru ,,clădirile în care o suprafață utilă totală de peste 250 m2 este ocupată de o autoritate publică și care este vizitată în mod frecvent de public.

În conformitate cu ,,Directiva europeană privind produsele consumatoare de energie electrică (EuP), adoptată în iulie 2005 de Comisia Europeană CE/32/2005, modificată în anul 2009 cu CE/125/2009’’, din 1 ianuarie 2015, toate motoarele electrice având puterea electrică între 7,5-375 kW trebuie să se alinieze standardelor IE3 sau IE2 echipate cu convertizor de frecvenţă.

Directiva 2009/125/CE prevede că, din august 2015 valoarea limită a indicelui de eficienţă energetică se va reduce din nou, ajungând la valoarea de 0,23. Această valoare se va referi inclusiv la pompele montate de exemplu în generatoarele de căldură nou instalate sau în staţiile solare (pompe integrate).

În conformitate cu articolul 3 din DECIZIA nr. 406/2009/CE, României îi revine sarcina să reducă emisiile de CO2, cu 7 % în perioada anilor 2013 - 2015 faţă de anul 2005.


În conformitate cu ,,DIRECTIVA 2009/28/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE’’, în anul 2016, ponderea surselor de energie din surse regenerabile trebuie să fie de 20,59 %.

5.1.7 Viziune după anul 2017

În conformitate cu ,,Directiva europeană privind produsele consumatoare de energie electrică (EuP), adoptată în iulie 2005 de Comisia Europeană CE/32/2005, modificată în anul 2009 cu CE/125/2009’’, din 2017, toate motoarele electrice având puterea electrică între 0,75-375 kW trebuie să se alinieze standardelor IE3 sau standardelor IE2 echipate cu convertizor de frecvenţă.

5.1.8 Viziune după 31 decembrie 2018

În conformitate cu ,,DIRECTIVA 2010/31/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN şi a CONSILIULUI din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (reformare)’’, art. 9.b‚ ,,după 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile publice sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero’’.



Pachetul „Energie - Schimbări Climatice”, stabileşte pentru UE o serie de obiective pentru anul 2020, cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20-20-20”, şi anume:

- reducere a emisiilor de GES la nivelul UE cu cel puţin 20 % faţă de nivelul anului 1990;- creşterea la 20 % a ponderii surselor de energie regenerabilă (SRE) în totalul consumului

energetic al UE, precum şi o ţintă de 10 % biocarburanţi în consumul de energie pentru transporturi;

- o reducere cu 20% a consumului de energie primară, care să se realizeze prin îmbunătăţirea eficienţei energetice, faţă de nivelul la care ar fi ajuns consumul în lipsa acestor măsuri.

Iunie 2012 46

Reducerea emisiilor de GES la nivelul UE cu cel puţin 20 % faţă de nivelul anului 1990, este şi un angajament luat ca parte a Pactului Primarilor, asociaţie a primarilor de pe tot curpinsul Europei constituită cu scopul clar stabilit de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

În conformitate cu: - ,,DECIZIA nr. 406/2009/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN şi a CONSILIULUI din 23

aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunităţii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020’’, România trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 19 % până în anul 2020, faţă de anul 2005;

- ,,DIRECTIVA 2009/28/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN şi a CONSILIULUI din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE’’, obiectivul României privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie, 2020 (S2020) este o cotă de 24 %;

- ,,DIRECTIVA 2010/31/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN şi a CONSILIULUI din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (reformare)’’, art. 9.a, ,,până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero;

- ,,Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Bucureşti noiembrie 2008’’, pentru anul 2020 se prevede ,,Va continua procesul de reabilitare energetică a circa 35% din fondul de clădiri multietajate de locuit, administrative şi comerciale’’;

- Directiva 2009/125/CE prevede că, începând cu anul 2020 - inclusiv la schimbarea pompelor integrate în generatoarele de căldură. Toate pompele de circulaţie cu rotor umed din domeniul instalaţiilor de încălzire şi de climatizare vor cădea sub incidenţa acestor prevederi. Excepţie constituie pompele de circulaţie pentru apa potabilă. Pentru aceste pompe există o obligaţie exclusivă de marcare;

- ,,DIRECTIVA 2009/28/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE’’, în anul 2020, în România ponderea surselor de energie din surse regenerabile trebuie să fie de 24 %;

- articolul 3 din Decizia nr. 406/2009/CE, României îi revine sarcina să reducă emisiile de CO2, cu 19 % în perioada anilor 2013 - 2020 faţă de anul 2005.


În conformitate cu ,,Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Bucureşti noiembrie 2008’’, pentru anul 2030 se prevede ,,Se va continua reabilitarea termică a circa 40% din fondul existent de clădiri multietajate precum şi dezvoltarea de proiecte de clădiri pasive sau cu consumuri energetice foarte reduse (15-50 kWh pe metru pătrat şi an)’’.


Viziunea pe termen lung pentru municipiul Satu Mare este de a deveni până în anul 2050 un oraş care să utilizeze în mod inteligent resursele energetice, să aibă un consum energetic scăzut şi în acelaşi timp, un nivel ridicat al calităţii vieţii.

5.2 REACTUALIZAREA GHIDULUI

Ghidul tebuie revizuit la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor.

Iunie 2012 47

BIBLIOGRAFIE

În continuare este prezentat un extras al surselor bibliografice utilizate pentru realizarea prezentei lucrări.

Legislaţia din România

Ghiduri

[1]. Ghidul criteriilor de performanţă a cerinţelor de calitate conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii pentru instalaţii sanitare din clădiri (Revizuire GT-020/98 - volumul S). Indicativ: GT 063-04.

[2]. Ghid pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora. MATRIX ROM Bucureşti - 2002.

[3]. Ghid privind criteriile de performanţă ale cerinţelor de calitate conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, pentru instalaţiile de încălzire centrală. Indicativ: GT 060-03.

Hotărâri ale guvernului României

[4]. H.G.R. nr. 270 din 21 martie 2002, privind randamentul cazanelor noi de apă caldă care funcţionează cu combustibil lichid sau gazos şi care au puterea nominală de minimum 4 kW şi de maximum 400 kW.

[5]. H.G.R. nr. 666 din 20 iunie 20002, privind randamentul cazanelor noi cu puterea termică cuprinsă între 400 kW şi 1000 kW.

Normative

[6]. Normativ privind calculul performanţelor termoenergetice ale elementelor de construcţie ale clădirilor - C 107/3.

[7]. Normativ din 22 iunie 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I 5-2010.

[8]. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare, Indicativ I 9-94.

[9]. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală, Indicativ I 13 - 2002.

[10]. Normativ privind proiectarea şi executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică - reţele şi puncte termice. NP 058-02.

[11]. Normativ pentru proiectarea şt execuţia sistemelor de iluminat artificial din clădiri, indicativ NP 061 02.

Ordine

Iunie 2012 48

[12]. Ordin nr. 91 din 20 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică, art. 124. Emitent: Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală. Publicat în: Monitorul Oficial nr. 350 din 23 mai 2007.

[13]. Ordin pentru modificarea Reglementării tehnice „Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor”, indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005. Anexa nr. 2 (Anexa 2 la Partea 1 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit, indicativ C 107/1).

STAS-uri

[14]. SR EN 253:2009 Conducte pentru încălzire districtuală. Sisteme de conducte preizolate pentru reţele subterane de apă caldă. Ansamblu de conducte de oţel, izolaţie termică de poliuretan şi manta exterioară de polietilenă.

Legislaţia din Uniunea Europeană

[15]. Directiva europeană privind produsele consumatoare de energie electrică (EuP), adoptată în iulie 2005 de Comisia Europeană CE/32/2005, modificată în anul 2009 cu CE/125/2009.

[16]. Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE.

[17]. Directiva nr. 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor - reformare.

[18]. EN 303-5 din 12 noiembrie 1998 Heating boilers - Part 5: Heating boilers for solid fuels, hand and automatically stocked, nominal heat output of up to 300 kW - Terminology, requirements, testing and marking.

[19]. EN 12828 - Heating systems in buildings - Design for water-based heating systems.

[20]. Regulament nr. 244/2012 de completare a Directivei 2010/31/UE prin stabilirea unui cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică a clădirilor.

Iunie 2012 49

Date post:	25-Feb-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	8 times
Download:	0 times

IOAN GIURCA - Satu Mare · Web viewCatalog IPCT - Catalog detalii tip de instalaţii DC4-73....

Documents