Scanned by comisaru

Scanned by comisaru

Scanned by comisaru

Scanned by comisaru

9i ,a~a, aproape pe nesimtite, "D" Ia reinceput sa cinte ...Prima mare victorie a fost recucerirea Bucure~tilor. Treipuncte cu C.C.A.-ul, care avea sa ci~tige campionatul cu7 puncte avans. Trei puncte cu Progresul! ['rei puncte cuDinlamo! \'frei puncte cu Rapid! 0 jumatate din punctelenoastre le-iam ci~tigat cu bucure~tenii. A fost un virtej,ea pe vremea "doetorilor" ...

Ce mult mi-a plaeut mie "D" in toamna lui 1959 ~i pri­mavara lui 1960. Dneori, aeel "D", eu Ivansuc ~i eu Ma­teianu, cu Mareu ~i eu Sueiu, m-a facut sa-l uit pina ~ipe \'fony. $i asta spune, cred eu, tot. In poarta era Mo­gut, in mare forma. Traian i~i deseoperise adevarata vo­catie, pe post de stoper ... Petru Emil ~i ITavi Popescuformau eea mai elegant a halfie din tara, iar acolo, infata, Suciu era interul ratacitor, Marcu luase locul lui\'fony, Mateianu scria pe gazon, sohimbind penitele aprola­pe automat, ea aeordeonistul registrele, Horatiu parcaalerga la vale, iar Ivansuc adueea pe teren 0 personalitateoare avea sa subjuge intTeg Clujul fotbalistic aproape10 ani.

A fost un campionat tare frumos, terminat eu locul 5*,care era insa cit locul 3. $i cind te ginde~ti ca aceasHieehipa de locul 3 a fost la un pas de a juea un an intregin divizia B! Intunecate sint caile tale, balon rotund! ...

Cea mai frumoasa zi a primaverii 1960 ,a fost, pentru"D", 0 zi de aprilie, eind am juoat in Dngaria, eu Dios­gyor, ci~tigind eu 4-2. (Nu-mi adue aminte ea 0 eehiparomftneasea sa fi inseris vreodata patru goluri unei echipemagihiare, in Dngaria. Iar dupa acel 2-4 cu "D", Diosgy6ravea sa ci~tige ~ase meciuri 118 rind in campionatul ma­ghiar.)

Am vazut eu multe jocuri de fotbal. Am vazut juditorieu faima. I-am prins, in ultima vreme, prin televiziune,pe toti uria~ii fotbalului mondial. N-am vazut insa nicio-

•• Clasamentul editiei 1959-60 a campionatului:1. C.C.A. 22 15 4 3 52 : 25 342. Steagul ROi?u22 9 9 4 47 : 34 273. Petrolul 22 8 8 6 33 : 23 244. Farul 22 9 6 7 33 : 34 245. :;>tiinta Cluj 22 7 10 5 34 : 32 24

6. Urmeaza, printre altii, U.T.A., Dinamo Bucurei?ti i?i Rapid.

106

data 0 echipa jucind mai bine decit "D" impotriva luiDiosgyor. $i n-am vazut niciodata 0 extrema mai nebunadecit Ivansuc in dupa-amiaza aceea. !nehipuiti-va unIvansuc repetind de zece ori starturile lui John Carlos.Inchipuiti-va un Ivansuc ademenindu-l mereu pe Ma­teianu in "un-doi"-uri pe un singur metru patrat. In­chipuiti-va un Ivansuc ~utind fara pendulare, ca la antre­nament. Inehipuiti-va, in sfir~it, un Ivansue epuizat in mi­nutul 80, prabu~indu-se de pe urma efortului la piciooreleiui Bandi-baci ... A fost 0 seara de vis. A fost seara incare Ivansuc mi-a aratat ee ar fi putut sa fie daca ar fierezut eu adevarat in fotbal.

In seal'a aeeea am eautat sa stau de vorba anume cuIvansue. Dar n-am reu~it. Zoli a fost 0 fire eu totu1ldeose­bita decit cea a lui Tony, de pilda. Dupa un meci mare el eraffntotdeauna eel mai tacut jueator a1 echipei, 1a masa sau

Petru Emil in tri­caul echipei natio­

nale

pe drum. Se inchidea ~n e.l..$i r~mi~neapierdut, c~ gin~u­rile aiurea. N-am rew;nt mClOdata sa stau de vorba, pe In­delete, cu Zoli lvansuc. Cu toate di am incercat deseori, casa-l judec, ca fotbalist ~i ca medic. lata de ce am sa repro­duc un dialog Zoli-reporter, care mie mi se pare a fi undialog de mare sinceritate. Dialogul se intituleaza "Fotba­lul merita sa fie 0 obsesie" !?iincepe cu 0 scurta introdu­cere de atmosfera, pe care va rog sa nu 0 cititi daca sintetinerabdatori sa aflati ceea ce eu n-am putut afla niciodata.

"Putini dintre jucatorii nm;llriau izbutit sa egaleze popu­laritatea de care se bucura lvansuc la Cluj. "Mia" de spec­tatori prezenta la antrenamentele Dniversitatii pe stadionuldin Parc e atrasa in primul rind de mirajul !?uturilor ~ifentelor lui Zoli, iar multe din zonele goale ale tribunelorin zi de meci au 0 singura explicatie: cu 0 seara inaintes-a zvonit ca "miraculoasa glezna" a lui lvansuc acuzadureri.

"Doctorul lvansuc" - cum Ie place unor crainici saspuna, cu evlaV'ie, in dauna rostirii lapidare - este, in­tr-adevar, un seducator al tribunelor. Copiii Clujului seinscriu pentru dreptul de a-i purta valijoara, fetele i~i po­trivesc instinctiv parul cind trec pe linga Zoli, batriniiclujeni il compara cu marii jucatori din trecut, iar unii spe­ciali~ti (~i nu numai cei din Cluj) Ii atribuie calitati su­perioare consacratilor din ultimii ani.

$i totu~i ...

Acest ,,~i totu~i" este tema interviului nostru ...Reporterul: Da-mi voie, draga Zoli, sa atac frontal

a~a cum nu pre a faci tu in ultima vreme - ~i sa-ti ofer,spre desfacere, nodul gordian: e~ti sau nu multumit deceea ce ai fi:icut pina acum in fotbal?

lvansuc: Nul De trei ori nul

R: Cit crezi di ai realizat din "posibilul lvansuc" deacum 10 ani?

I: Nu stau pe ginduri. 40 la suta!

R: Nu cumva e 0 incercare de a spori "mitul Ivansuc"?I: Nu obi!?nuiesc.

R: Spune-mi, atunci, cit a realizat ~i dt realizeaza "D"?

108

I: A realizat mai mult de 40 la suta cu ani in urma,dar a ajuns ~i ea la 40 (n.r. - discutia se poarta in pe­rioada de loc roza din 1966-67).

R: Adica?I: Cifrele nu mint. Cu lotul sau, mai bine zis, cu po­

tentialul sau, "D" nu are voie sa coiboare vreodata sublocul 5-6 in finalul campionatului. Dar pozitia noas­tra actuala in clasament nu minte. Ea e in functie deetapa. In functie de locul de disputare a meciului: acasasau "afara". lar uneori nici macar in functie de asta ...

R: Cum explici?I: Pentru un student e din ce in ce mai greu sa faca

fata, la cel mai inalt nivel, ~colii ~i fotbalului. $coala emereu mai exigenta. Fotbalul la fel. Nu intimplator anultrecut am avut cinci repetenti in echipa. N-are rost sadau nume. E destul sa spun ca toate compartimentele,inclusiv portarul, sint reprezentate.

R: Totu~i tu ,ai absolvit frumos Medicina.I: Dar ma costa cele 60 la suta de fotbal.

R: Regreti?I: Raspunsul e tare greu. Cind eram copil, la Re!?ita,

prin 1952, nu visam sa ajung fotbalist. De~i jucam inechipa intii la 14 ani, ma impresiona mai mult un elec­trician din uzina dedt Mateon al nostru sau chiar Pet­schovski. Pe electrician il vedeam la panou in fiecare zi,pe dnd Mateon era criticat ~i la "Apro:oar" ~i la frize­rie. A~a se face ca am plecat la Electromotor, la Timi­~oara. M-am dus la 0 echipa mai mica numai ca sa potface ~coala tehnica de energie electrica. Apoi m-am in-tors la Re~ita ... A venit meciul cu lugoslavia 5-1 ...~i-a~a a incoltit in mine gindul de a deveni medic.

R: E~ti putin cinic.I: Te rog sa nu confunzi sinceritatea cu cinismul.R: Spune mai departe ...I: $i am facut medicina. Am furat, bineinteles, din £ot­

bal. Pentru ca toata lumea ~tia ca spre Ia~i sau spreConstanta pleci de vineri seara ~i revii luni dimineatasau chiar la prinz. Pentru ca orice drum la Bucure~tipentru lot, sa zicem miercuri, te mai costa doua zile. $i­atunci?

109

R: Zoli draga, pentru ca am inceput 0 discutie ,absolutdeschisa, vreau sa recuno~ti ca ~i in conditiile pe careIe enumeri, voi, studentii-fotbali~ti, irositi destul timp ...

I: Fara-ndoiala. Exista un climat epicurean in oriceechipa studenteasca. Un climat impropriu marelui fotbal.Fara indoiala. Dar asta e aproape 0 lege obiectiva. N-aice-i face. Bunul meu prieten Petru Emil n-a putut re­zista decit foarte putin intr-o echipa cu pretentii, caDinamo.

R: $1 totu~i unii ...

I: $tiu ce vrei sa spul. Ai sa-mi aminte~ti de docto­rul Mircea Luca, de doctorul Traian Georgescu. Excep­till Nae Mircea apartine altor vremuri, iar Traian e untemperament de exceptie. $i daca te bazezi pe exceptii.nu faci decit sa induci lumea in eroare sau sa-i ceri Uni­versitatii din Cluj sa elimine pe Atletico Madrid din "CupaCupelor".

R: Ce poti spune despre pregatirea echipei voastre de-alungul anilor? .

I: Cam chinuita. In zigzagurl. E greu sa antrenezi 0echipa cind X e la ora de biologie, iar Y - La filologieromanica.

R: $i cum au reaction at antrenorii?I: Cel mai ... realist a fost Sepcl. EI a inteles ca m

fotbalul nostru exist a 0 notiune precisa: echipa studen­teasca.

R: 0 mica pavanteza: ce parere ai despre evolutia fot-balului?

I: Crezi ca are vreo importanta parerea unui diletant?R: A unui diletant care ginde~te, da ...I: Fie. Atunci pot spune ca - in ciuda aparentelor _

fotbalul se intoarce 1a izvoare. Nichi Dumitriu crede In"un-doi"-uri. Eu, insa, cred in driblinguri. Cred in .ac­tiunea pe cont propriu. Cred in Mazzolla contra IUlVasas ... A~a dribleaza sau, mai exact, ~a driblau copiiipe maid an ...

R: 0 ultima intrebare: ce ai face daca ar fi sa ai dinnou 18 ani?

110

I: A~ face, poate, altceva. A~ descoperi, In sfir~it, min­dria de a fi fotbalist. La urma urmei, intre timp, StanleyMatthews a fost InnobHat pentru fotbaI, iar Sivori ~iAltafini au garda personala la Napoli. Ca sa nu mai vor­besc de altii.

R: $i ~coala, Zoli?I: N-~ renunta la ~coala. A~ face insa LE.F.S.-ul.

Adica ,,~coala sportivilor". In speranta ca LE.F.S.-ul arintelege ca un adevarat fotbalist are nevoie de TIMP. Nunumai de timpul petre cut pe gazon, ci ~i de un pic detimp in care sa gindeasca fotbalul. Sa compuna faze ima­ginare, sa-l dribleze pe Bobby Charlton la 2 000 de kilo­metri depart1are, sa ~uteze la poarta lui Sarti ~i a~a maideparte ...

R: Visezi, Zoli ...I: Nu. Nu visez. Dar imi dau seama, tot mai mult, ca

fotbalul merita sa fie 0 obsesie ~i nu un scirtiit de vioara,o ora pe zi, in mina unui medic geJos pe ton'lll formidabilal lui $tefan Ruha ...

$i doctorul Ivansuc a ramas dus pe ginduri, de pardiar Ii fost singur ...

*

... Pentru mine, Tony a fost un jucator foarte bun ~iun prieten minunat. Pe Ivansuc nu I-am inteles, poate,niciodata, dar aslla nu m-a impiedicat sa vad in el unfotbalist de talie mondiala. Cel mai bun din toti cei careau jucat 1a Cluj in ultimii 25 de ani, chiar cu cele 40 Lasuta, care slnt, de fapt, 70.

In editia urmatoare, "U" urca un loc*, de~i numaru1echi'pe1or cre~te de la 12 la 14. Am ajuns, astfel, cea

* Clasamentul 1960-61 al eampionatului:1. C.C.A. 26 17 3 6 61 : 36 372. Diraamo Bue. 26 14 4 8 56 : 31 323. Rapid 26 11 8 7 37 : 31 304. ~tiinta Cluj 26 12 5 9 47 : 44 295. Steagul Ro~u 26 12 4 10 50 : 40 ~l}6. Petrolul 26 10 8 8 45 : 45 2i

111

mai bun a echipa a provinciei; plus 0 vietorie la DinamoBucure!?ti (2-0), un joc egal cu C.C.A. (2-2), plus treipuncte din patru cu Progresul !?idoua vietorii cu Rapid."U" ajunsese astfel la plafonul maxim al deceniului VII.

Acum inaint~ii urca treptele c1asamentului golgeterilor.Traian Georgescu i~i serbeaza 10 ani la "U". $i toateastea dupa cele 11 remize penibile din campionatul salvatde . " Rapid.

"U" recapata gustul riscului. Jucam deschis cu C.C.A.!?ipierdem cu 5-1. Dar, jucind la fel de deschis, batemLupenii cu 7-2. La Ploie!?ti, cu Petrolul, pierdem cu0-4, dar la Cluj, tot au Petrolul, ci~tigam eu 6-1. Cele11 remize sint, intr-adevar, departe ... "U" cinta, dan­seaza, nu se apara !?i... marcheaza. La "Ursus", poetiicompun ode pentru Ivansuc. La locuinta aceluia!?i Ivansuc,pictorii lucreaza 0 fresca ciudata, in amintirea doctoruluicare i-a sedus pe toti, cu farmecul sau straniu demizantrop.

Cit va dura oare aceasta euforie? - se intreaba pentrua nu !?tiu cita oara suporterul c1ujean care !?tie de 40 deani ca drumul de marire al echipei dureaza intotdeaunadoar vreo trei ani, ca sa coboare in urmatorii doi, potrivitdialecticii precise a cincinalului studentesc? Toti ceiindragostiti de "U" i~i indreapta privirile spre "CupaRomfmiei", in speranta ca bataliile de 0 zi 0 sa Ie aducaceea ce campionatul - lung !?igrav - nu Ie poate oferi.Dar, aici, in Cupa, "U" se izbe~te de pofta de viata aechipelor mai mici, care vor sa traiasca, macar caefemeridele, 0 zi pe an. A!?ase face ca echipa frumosului"U" 1961 pierde in ,,16 zecimi", la Cimpia Turzii (1-3) ...A!?ase face ca in anul urmator "U" este nevoit sa indurerabufnirile mindriei jignite a lui C.S. Baia Mare, care seopre~te doar la 4-2. A!?ase face ca in 1963, la Satu Mare,intrealga tesatura de pase a "ui!?tilor" mei se rupe ca 0dantela veche (0-2). A!?a se face, in sfir!?it, ca in editia1963/64 a Cupei, cind sortii ne trimit la Sinaia, pardianume pentru a ne reface printre brazi, dupa exam ene,"U" pierde !?iin fata echipei de copilandri a "Carpatilor".

Se anunta, oare, sfir!?itul unei noi echipe?

"HAl DE U!"

D ar sa ne intoarcem la campionat. Amintisem delocul 4 al editiei 1960/61. In editia urmatoare (1961{62)pierdem 4 puncte !?i trei locuri*. Sa ne consolam oare cugindul ca Steaua e in urma noastra !?i ca, intr-adevar,nimie nu e ve!?nie?Dinamo a ci!?tigatcampionatul galopind.E vremea lui Nunweiller III !?ia lui Pircalab, de!?i,pentrumine cel putin, de la Ivansuc la Pircalab e ca de la Jaguarla Simca. Cu1mea e ca Dinamo, in galopul sau, nu izbu­te!?te sa invinga pe "U" (2-2 la Cluj !?i tot atita laBucure!?ti). Culmea e ca Steaua, Rapid !?iprogresul reu~e5csa adune, in fata noastra, doar 4 puncte din 12.

"U" continua sa placa in Bucure!?ti. De ce? Pentru"anii de munca" ai lui Traian Georgescu, pentru aruncarilede la tu!?a ale lui Remus Cimpeanu, pentru "ingimfarea"lui Petru Emil, care se incapatineaza sa nu priveascaniciodata jos, spre minge, tot a!?a cum Alehin nu priveaaproape niciodata piesele de ~ah in timpul jocului, susti­nind ca il distrag !?i-l impiediea sa gindeasca ... Da ..."U" continua sa placa in Bucure!?ti. Pentru inver!?unarilede 0 c1ipa ale lui Ivansuc. Pentru inaltarile lui TaviPopescu, care plute!?te asemenea lui Nijinsky (spun biitri­nii) sau ale lui Aldrin pe Luna (ar spune copiii). $i pentruca sectorul de tribuna al studentilor bucure!?teni a aflatde la Sfera sau de la $tefanescu Marius ca $tiinta** e unnume de trecere spre adevaratul "U" ~i ca intotdeauna!?epcile ro!?ii din tribunele Clujului i~i incurajau echipacu "Haide, U!", un u prelung, poate in amintirea tulnice­lor care adunasera echipa dupa anii Sibiului.

* Clasamentul editiei 1961/62 a campionatului:1. Dinamo Bucure~ti 26 14 8 4 62 : 35 362. Petrolul 26 13 7 6 57 : 33 333. Progresul 26 12 7 7 47: 32 314. Steagllll ROi}u 26 13 3 10 52 : 39 295. Rapid 26 10 8 8 38 : 37 286. Diniimo Bacilu 26 11 5 10 35: 36 277. $tiinta Cluj 26 10 6 10 46 : 44 26

** A~a s-a numit "U" intr-o vreme, prin 1951-66

1128 - Sepcile Ro~ii 113

MINUTUL 90 ...

In 1962,in primavara, am fost in Polonia, pentru douajocuri. Erau doua jocuri cu echipe bune: begia, cea carea cazut in C.C.E. cu U.T.A., $i Lech din Poznan ... Amplecat cu destule griji. Cam pierdusem obi$nuinta jocurilorinternationale. Mai emu ~i ceva accidentati in edhipa.Mai era $i Polonia, care batuse Franta la Paris, cu 3-1,chiar in zilele acelea. Inainte de plecare, oamenii de lafederatie ne-au rU(gat sa stringem dt putem rindurile, casa nu iasa bataie mare, ca $i a$a se adunasera multe pecapul fotbalului romanesc. $i "U" a ~tiut sa stringarindurile. Ba mai mult, a $tiut sa vina $i cu laude. Darlaudele n-ar fi nimie. Pentru ca la fotbal nu e ca la teatru.Un teatru pleaca in strainatate $i poate sa se mtoarcaacasa adudnd doar ziarele care au scris de bine $i safuga ca de foc de cele care au saris de rau. In fotoal nufaci nimic cu laudele. In fotb81, ce sta scris la tabela demarcaj, adica 1-0 sau 2-1, e totu1. Asta-i diferenta.Asta-i $i motivul pentru care, ani in ~ir, fotbalul a fostluat in tarbaca, iar filmele s-au ascuns dupa perdelelede catifea. Atunci, in Polonia, am facut un 1-1 $i un1-0 pentru noi. :rare a!? vrea ca !?i U.T.A. sa faca 1-1cu Legia, acolo, la begia acasa. lmi aduc aminte ca joculde 1-0 se disputa pe stadionul pe care tocmai avea sasoseasca "Cursa pacii". Mai erau 15 minute pina la fluie­rul final, dnd, deodata, au aparut cicli!?tii. Meciul s-aintrerupt $i nu s-a mai reluat. Rezultatul din minutul75 a r~mas definitiv. Cred ca in Anglia, chiar dadi mai1Jraim 0 mie de ani, n-am putea vedea ni$te bicicleteoprind din joc mingea de fotba1.

Cu un an in urma, adica in 1961,am fost intr-un turneude trei jocuri in lugoslavia. $i iara$i ne-am descurcat. $itot nu numai cu laude. Am pierdut cu Vojvodina (1-4),am facut 2-2 eu Sarajevo ~i am d~tigat cu Vardar Skoplje(2-1). Varadul d~tigase in anul acela Cupa lugoslaviei.Dar iar trebuie sa ne intoarcem la campionat ...

114

In editia 1962-63venim iar frumos pe locul 4 din cap·,~i cu alte patru locuri inaintea Rapidului, in baza legiivechi care spune ca pe cine nu la!?i sa moara nu te lasasa traie!?ti.

Echipa merge bine acum. Zoli $i halfii lucreaza pentruMihai Adam, cel venit de la Cimpia, f?i astfel Mihai seapropie de cifrele lui Tony Dascalu ... CJ:~tigam jocurifrumoase. 0 singura ciudatenie: luam goluri pre a multe.Si totu$i sintem la un pas de locul 3. Cum?, Tocmai se juca ultima etapa, cu Dinamo Bucure$ti, laCluj. Golurile curg de la 0 poarta la alta. A$a ajungemla 3-3, in ultimul minut. Trebuie sa va spun ca pinaatunci am fost peste ei, dar fara spor. lata ca vine ~iminutul 90. Intram ... Atacam $i, din fericire, obtinemun penalty. Cine sa bata? Baietii se codesc. Cum s-aucodit $i la Yokohama, cu Constantin. $i-atunci, vazindteama copiilor, vine Traian Georgescu de la "becie" $ipune mingea pe mU$uroiul de var. Apoi se departeazavreo cinci metri, cum Ii e obiceiu1. $i trage. $i rateaza ...Peste 10 secunde, arbitrul fluiera sfir$itul meciului. Darnici n-apuca. Publicul incepe sa huiduie. A uitat intr-oclipa golurile lui Traian la poarta lui Voinescu. A uitatgolurile (nenumarate) scoase de Traian, ca stoper, de pelinia portii, in situatii mult mai grele dedt lupta pentru10cu1 4 sau 3. A uitat cei 12 ani de fidelitate ai ploie$­teanului, cu care nu se pot laud a prea multi clujeni deorigine. A uitat tot. $i tine minte un singur lucru: diacest din urma penalty al lui Traian ne-ar fi putut urcape locul 3, inaintea timi~orenilor, astfel ca sa nu-i avemin fata dedt pe Dinamo ~i Steaua.

L-am vazut pe Traian dupa meci $i in zilele urmatoare.Era necajit. lmi spune: "Merg pe strada, $i odata aud:«Uite-l, e Georgescu ... A imbatrinit ... Nu mai $tie sadea nici de la 11»".

* Clasamentul editiei 1962/63 a campionatului:1. Dinamo Bucure~ti 27 14 9 4 46 : 25 372. Steaua 27 13 8 6 58 : 42 343. $tiinta Timi~oara 27 11 7 9 41 : 39 294. $tiinta Cluj 27 11 7 9 42 : 44 295. Farul 27 12 4 11 48 : 38 286. Steagul Ro~u 27 12 4 11 48 : 44 28

115

N-am pus prea mult la inima vorbele flacaului. Laurma urmei, gura lumii - sloboda. Dar am vazut in acelpenalty ratat un semn. In 1956, semnul meu a fostmingea aceea gre~ita din meciul cu Olympique Charleroi.Acum semnul era mingea trasa prost de la 11 metri. $inu eram in joc doar noi: Luca $i Georgescu. Nu! Era injoc, parca, echipa intreaga. $i echipa incepea sa coboare.

VISEZ UN FILM ...

In campionatul 1963/64* am coborit tocmai pe locul 9.Dar nici nu putea fi altfel. Petru Emil plecase la Dinamo.Tavi Popescu - de asemenea. S-a dus, cum s-ar spune,"centrul de comanda". Inchipuiti-va un Internazionalefara Suarez ~i Corso sau, astazi, un Milan fara Rivera$i LodettL .

Atacul nostru 1;>i-aredus bateriile. "U" i$i mai aminte~tefoarte rar ca e 0 echipa tinara. Ne lipsesc pasele luiPetrea. Ne lipsesc venirile pe furi~ ale lui Tavi Popescuin careul mic. E adevarat, intre timp a venit Mure~ancel negricios. Nimic de zis. Mingiie mingea ca vienezii,se intelege cu Zoli, dar in ziare se scrie prea mult desprenoul tandem Ivansuc-Muresan. tmi dau seama ca e cevaartificial. $i Mure$an nici ~u pre a vrea sa invete carte,cu toate ca multi se tin de capul luL A$a-zisa sudura atandemului se pierde treptat. Nu vreau sa comit prinasta erezia di fotbalul depinde de nota pe care ai luat-ola examenul de anatomie sau la rezistenta materialelor.Nu! $tiu ca Suarez s-a inteles foarte bine Cll Corso, eutoate ca Mario nu are mai mult de cinci-~ase clase. Daracolo alta-i povestea. La noi, la "U", daca nu te legi $ialtfel decit in triunghiuri sau pase nu fad nimic.

* Pe care am sii-l povestesc mai la vale ...

116

Ca sa fiu iara~i foarte drept, "U" a avut ~n 50 de anitrei echipe. Echipa Academiei Comerciale, adica echipaIuj S:-::ra ~i Sepi, In 1931/33, echipa Medicinei, adicac;:[jipa c2lor ~apte doctori, de la Cristea la Coracu, in1945/48, ~i echipa juri1;>tilor,cea din 1960/63. In aceastaultima echipa, juri1;>tiau fost Costin, Remus Cimpeanu,Petru Emil, Tavi Popescu, Mateianu, Horatiu Moldovan.$i ca sa ma mindresc inca 0 dana, a1;>vrea sa amintesc caceilalti au fost - da, da! - au fost tot doctori: Traian,Ivansue 1;>iMichi Szabo. (Pe Paul Marcu nu-l mai pome­nese, pentru ea sta toata ziua la eprubete, nu mai vine laarena ~i e de categoria grea.) Veti spune, desigur, caaceasta impartire e fortata. Dar eu am sa va rog sa macredeti ca nu e de loc a~a. I-am vazut pe toti fotbali~tiiClujului impreuna in vestiarele ultimilor 35-40 de ani.I-am vazut pe Sepi 1;>ipe Sfera ciocanindu-1;>ieram­poanele linga Szony-baci. (E adevarat, nu aveamdecit 12-13 ani, dar ma aseundeam $i eu acolo,in spatele lui Sz6ny-baci.) L-am vazut pe lonel Vigu, Cll

Sever, cu King-Kong, cu Jumate, eu Jo-Jo, eu Tony, $1m-am vazut pe mine. In sfir1;>it,i-am vazut pe cei mlci,pe Viorel, pe Petrea, pe Tavi, fara sa ma ascund, dar1;>tiindsa ma retrag eu citeva minute inainte de ie~ireape teren, cind tavanul vestiarului bubuie sa se darimC',cind uralele nerabdarii fae sa zbirniie ferestrele, iar copiiitrebuie sa-$i spuna eeva in $oapta, inainte de a ie$i laneinchipuita lumina verde a dupa-amiezei fotbalului.I-am vazut pe toti $i mi-am dat seama ca "U" a fo"'t 0echipa buna sau foarte buna numai atunei cind s-a legaLlar $coala a legat cel mai bine.

Am amintit de vestiar. De fapt, amintirile din vestiarsint cele mai frumoase ~i cele mai adevarate. Stadionulte minte. Deseori, dumneata, spectatorule, nu vezi decitce e pe dinafara. Mi s-a intimplat uneori sa vad acolojos, pe iarba, un jucator in pozitie de drepti, in fataarbitrului, impro$cindu-l cu vorbe la care sa-ti astupiurechile. Pozitia de drepti era pentru public ...

In vestiar totul e pe fata. Visez un film despre fotbal,in care totul sa se petreaca intr-o ora $i un sfert, darnumai in vestiar. 0 jumatate de ora inainte de joc. Apoi

117

sfertul din pauza. lar 1a urma, 0 jumatate de ora dupa joc.Cite n-a~ avea sa-i povestesc operatorului ... Desprebuzele strinse ale lui Sfera ... Despre zimbetul luiTony ... Despre nepasarea fortata a lui Jumate ... Despreintunecarea la fata a lui lonel Vigu ... Despre mi~carileordonate ale lui Q'raian Georgescu, atit la bucurie cit ~i latristete ... Despre privirea fixli a lui lvansuc, ca in tabloulbautorilor de absint Despre refrenele ~uierate, obse-dante, ale lui Petrea Despre obose-ala imensa a luiBandi-baci, care, dupa infringere, lasa impl'esia unui omscapat de la Buchenwald.

Cite n-a~ avea sa-i povestesc operatorului ... $i i-a~mai povesti 0 intimplare, dar tare mi-e teama ca e dintrecei pre a moderni ~i 0 sa ma invinuiasca de melodrama.

Acum vreo trei ani jucam la Oradea. Era un meciimportant. In vestiar, Titus Lucaciu le-a spus citevacuvinte baietilor. Titus a ~tiut intotdeauna ca inainte

"La clinici" (n.r. - Mir­cea Luca)

j

de meci 0 gluma faina are un efect mai mare decitun juramint sau decit dnd minute de demagogie tactica.Vaca nu ma in~e1, in ziua aceea le-a spus povestea cu~tudintele care vine la prorectoru1 Ciobanu cu 0 cererede reexaminare. Prorectoru1 ia cererea, cite~te ~i vede,dupa nume, pronume ~i anul de studii, un "Va rog sabinevoi-ti". Cind zare~te pe "binevoi-ti", Ii cade hirtia dinmina. $i nu mai are cuvinte. Studentul pleaca. Bineintelesca cererea de reexaminare e respinsa in primul rindpentru "binevoi-ti". Dar ~tudintele insista. Vine ~i a douaoara ... Vine ~i a treia ... $i-atunci, profesorul puneapostila chiar pe loc: "Nu se apro-biif"

A~a a ajuns cererea la minister. Studentul descoperiseca "apro-ba" nu e scris ... corect ~i a vrut sa obtina unce profit din asta. Va dati seama ce efect a avut acestrecurs 1a minister ...

Dupa ce a povestit intimp1area asta, Titus mi s-a adresatmie: "Spune ~i tu ceva, Mircea". Eu tocmai ma uitamla glezna 1ui Ne:;;u.Clnd ridic capul, ramin inlemnit. "U"al meu, care purta de vreo doi ani ni:;;te tricouri de impro­vizatie, albastru cu ,alb, despre care n-am inteles niciodatade unde vin, era echipat de asta-data in alb-negru, cupotcoava cea norocoasa pe piept. Am incercat sa spuncUeva vorbe copiilor, dar n-am putut. Ma biruisera, dinnou, culorile Universitatii. $i nu mai aveam glas ...

LEGEA COMPENSATIEI

V -am promis cu vreo doua file in urma sa va spunpovestea locului 9 din campionatul 1963/64. $i-mi faceplacere s-o spun, pentru ca acest loc 9 este mai frumosdecit se arata.

A:;;fi vrut sa incep cu inceputul, dar nu prea am timp~i spatiu, a~a ca am sa ~terg dintr-un condei primele

119

~apte etape ~i am sa ma opresc in seara lui 20 octombrie1963, pe malul marii, la Constanta, dupa meciul cu Farul,de care am tras cu dintii, ca inecatii, dar tot I-am pierdutpina la urma, cu ~apte minute inainte de ultimul fluier.

$titi cum avea sa arate a doua zi rindul din clasamentallui "U"? lata-I:

"U" 8 1 0 7 5 : 15 2

Din care se vede cum nu se poate mai bine ca amjucat opt meciuri ~i am adunat doua puncte.

De ce m-am oprit la Constanta? Pentru ca seara de laConstanta avea sa opreasca "mersul in gol" ~i sa deasemnalul uneia dintre cele mai frumoase campanii dereabilitare din istoria Universitatii.

Duminica urmatoare am jucat la Cluj, cu Cri~ul Oradea,~i am ci~tigat greu, ingrozitor de greu. In minutul 88 erainca 0-0. $i atunci a venit mana din cer: 11 m! Nuzimbiti. A fost un 11 m limpede, ca ochii lui Remus.Trebuie sa va spun ca nici n-am avut curajul sa ma uit.Vazusem doar, sau mai bine zis simtisem, ci'i se pregate~tesa traga Tavi Popescu ... Ce greu i-o fi fost!

Apoi au izbucnit uralele. Aveam, in sfir~it, inca douapuncte.

Peste ~apte zile am jucat tot acasa, cu Steaua, care erasus de tot, in timp ce noi aveam doar 4 puncte din 18posibile ... Steaua a facut un joc mare. Cu 10 minuteinainte de sfir~it, eram condu~i cu 4-2. Dar Steaua s-abucurat pre a devreme. De asta nu scapa nici cel mic ~inici cel mare. In minutul 90 era 4-3. $i aproape la felca in meciul cu Cri~ul, Michi Szabo scapa in ultimelesecunde, inltr-un efort al dirsperarii, intra in careu,fenteaza, portarul Eremia cade, golul e inevitabil, dar,cind sa loveasca mingea, Eremia il placheaza. Penalty! ...A urmat acela~i joc. Tavi Popescu ... Degetele meleacoperindu-mi pleoapele ... $i gol! Aveam dnd punc­tel ... Duminica urmatoare am pierdut la Arad. Nu preareu~eam sa ci~tigam la Arad. De data asta eram ~i 000­siti ... Apoi a venit Petrolul la noi. Nimic nu mai erau~or. Am ci~tigat pe un gol al lui Mihai Adam, eu un ~utde la 30 de metri, dupa un "sprint Adam".

120

Pentru ultima etapa am plecat la Bucure~ti, ca sa jucamcu Rapid. $i iar ne-a zimbit norocul. La 1-1, in minutul87, Remus a centrat lung ~i Mure~an a marcat de la citivarnetri. Eram fericit, dar ~i putin stingherit. Nu puteamintra in vestiarul Rapidului. Ma gindeam di nu am pierdutnici un joc cu Rapidul dupa toamna fuziunii cu TAROM-ul,care ne-a facut un loc in divizie ...

Ne-am intors acasa mai veseli ca oricind. De atunci, dela Constanta, am ci~tigat ~apte puncte in cinci meciuri.Dar mi-era putin frica. Intotdeauna am crezut intr-unechilibru al ~ansei la fotbal. Ma gindeam ca ne-am con-

Asistentul univer­sitar Paul Marcu

sumat ~ansa d~tigind trei puncte in minutele 87, 88 ~i 90.De~i poate cia ar fi trebuit sa fiu mai lucid. Era limpedepentru toti ca noi d~tigasem meciul cu Rapid nu datoritabunavointei zeilor, ci datorita lui Paul Grajdeanu, carenu s-a dezlipit de Dumitriu niei 0 secunda. $i totu~i, gindulla acea lege a compensatiei in fotbal nu mi-a dat pac~toata iarna.

UN OM IN AFARA lEGlli

Intre timp s-a intimplat un lucru neobi~nuit la "U".A fost legitimat Vasile Alex,andru, un fel de hors la loi*in fotbalul romanesc. S-a vorbit mult in legatura cuaceasta legitimare. Vasile avusese, se spunea, 0 viata zbu­ciumata peste tot. Tuturor Ie era teama ca va rupe echipain doua. Nu mai era tinaI'. AI' fi putut pactiza cu batriniiimpotriva tinerilor. Ce era de facut?

Pina sa ne gindim la mijlocul cel mai eficace de izolarea acestui "pericol public" a venit primavara ~i, 0 data cuea, prima etapa. Am jucat la Cluj, cu Dinamo Pite~ti. $iam ci~tigat cu 5-1 ... L-am urmarit in mod special peVasile. S-a batut pe tot terenul, de parca ar fi fost unjunior la meciul de incercare pentru prima echipa. Totibaietii au simtit in jocul lui Vasile un soi de disperare peoare noi n-am avut-o niciodata. $i I-au urmat. Mure~ana primit, astfel, trei mingi pe tava, care au devenit golurLMihai Adam a prim it ~i el doua ... Pite~tenii refuzau saereada ca in fata lor se bate ca un leu jucatorul caruia Iidadusera dezlegarea cu 0 singura conditie: sa nu se in­toarca.

Duminica urmatoare am pIecat la Bucure~ti, pentrumeciul cu marele favorit al campionatului, Dinamo. $i

* In afara legii (in lb. fr.).

122

am facut un joc foarte bun. Primul goll-a marcat Dinamo,prin "uistul" Petru Emil. A egalat "U", peste patru mi­nute, printr-un efort extraordinar al "dinamovistului"Vasile Alexandru. Ce teribila ironie 1... $i nu numaiironie. E aproape 0 lege in fotbal. Ma intreb ~i astazi ceresorturi Ii fac pe jucatorii repudiati sa izbucne.asca atuncidnd joaca impotriva fostelor echipe? Nu e, bineinteles,cazul lui Petru Emil, care n-a fost repudiat niciodata, dar~i golul lui impotriva noastra are, cred, 0 explicatie. Emilar fi putut ramine la Cluj daca ar fi invins tentatia de ajuca la Bucure~tL Dar a pIecat. A simtit insa tot timpul re­pro~ul tacit al prietenilor saL $i reactia lui a fost fireasca.A fost rabufnirea omului care nu are argumente.

A doua zi, in "Sportul", cronioa lui Cristian Mantu in­cepea cu cuvintele: "Ieri, la meciul dintre Dinamo Bucu­re$ti $i $tiinta Cluj, cei mai buni au pi'iri'isit terenul in­vin$i". Am uitat sa va spun ca in ultimele minute de jocdupa ce ratasem din toate pozitiile, Pircalab a centratprecis, ~i Fratila, daca nu ma in~el, a inscris golul victo­riei ... A~adar, tot in ultimele minute de joc ... Legeacompensatiei, de care m-am temut atlta ... In schimb, inetapa urmatoare am inceput sa muncim pentru golaveraj.La Cluj, Al. Vasile a deschis scorul in meciul cu C.S.M.S.,iar iluierul final ne-a taiat pofta de goluri la 4-l.

A urmat deplasarea la Galati, unde Siderurgistul aveao situatie ~i mai grea dedt a noastra. $i totu~i n-ampierdut. Mai mult decit atit, am fost egalati cu destulagreutate. AI. Vasile a acoperit din nou tot terenul. De sus,din tribuna - ~i e foarte inalta "marchiza" 'figlinei ­se auzeau strigatele lui hors la loi, care ii indemna mereupe cei tineri cu un "Haide, U!" care avea rezonante im­presionante in gura unui om ,abia venit ~i de loc iubit laCluj.

Duminica, lacasa, am ci~tigat alte doua puncte. Mure~ana marc at trei goluri ~i Progresul a trebuit sa se multu­measca doar cu doua. Ne apropiam de 50 la suta - aveam16 puncte din 18 jocuri - ceea ce era foarte bine pentruo echipa care pornise la drum cu ~apte forfait-uri unuldupa altul. Cu toate acestea, am inceput sa sper cu ade­varat abia dupa ce am d~tigat, in etapa urmatoare, tot laCluj, meciul cu $tiint,a Timi~oara. Aveam 18 puncte din

123

19 meciuri ~i, pentru prima oara, un golaveraj pozitiv(30 : 29). E adevarat ca am revenit la nl'£!ativ imediat dupameciul de 113 Bra~ov (0-2), dar Farul m: a n'Gat mnra!ul,chiar la Cluj, pierzind cu 3-0.

Aid se incheie, dupa parerea mea, formidabila campanie"D" 1964. Am adunat 18 puncte in 12 etape. Cu Tony Das­calu ~i cu Joja adunasem 22 de puncte in 15. Numai caatunci nu mergeam pe sirma, ca in primavara lui 1964 ...

['ot ceea ce a urmat a fost in limitele normalului. Ampierdut 1a rind doua jocuri - fortasem peste puteri _apoi am ci~tigat iara~i, ~i am incheiat campionatul cu unfel de spectaco1 de varieteu, care era de fapt 0 descarcaredupa toate cele patimite. In fata a 25 000 de spectatori."D" -iarta-ne, doamne - ~i-a aratat din nou ingratitu­dinea fata de Rapid, ci~tigind u!ior, cu 3-1. Toate celetrei goluri "uiste" au fost inscrise cu capul. Printreautori, bineinte1es, AI. Vasile, care nu scapa niciodata oca­zia sa arate prietenilor sai din Bucure~ti ce poate viitoruldoctor Alexandru Vasile.

"D" Ii datoreaza foarte mult lui AI. Vasile pentru totceea ce a facut pe teren, in crunta primavara a anului1964. AI. Vasile Ii datoreaza, insa, totul marii noastrefamilii "uiste".

Nici pina astazi n-am izbutit sa-mi explic cum au fostposibile cele 7 ~apte cvasi-forfait-uri la inceputu1 cam­pionatului 1963/64. $i asta cu atit mai mult cu cit, inaugust 1964, "D" avea sa faca jocuri mari in Spartachiadarepublicana. E destul sa amintesc finala, ca sa ne putemda seama ce forta de joc capatase intre timp echipa celordoua puncte din 16 posibile ... Finala a oferit un spectacolmare pe, Dinamo. Am jucat ou Banatul, care combi­nase D.T.A. cu Timi~oara. Cu Banatul care invinseseBucure~tii cu cUeva zile in urma ...

Jocul a inceput catastrofal pentru noL Timi~oreanulLoli Lereter a deschis scorul, iar Tirlea I-a urcat 113 2-0.Din acest moment, insa, "D" a demonstrat ca intelege ceinseamna Spartachiada !ii a pornit marele sau festival.~a au inceput sa se perinde "ui~tii" mei prin fata portHBanatului, roUnd ca la volei sau trecind, in graba, ca laprezentarea concurentilor pentru San Remo ori Bra~ov.

124

primul a luat cuvintul, marcind un gol, Traian Georgescu,:in calitate de capitan. L-au urmat Adam, care se lansa incursa golgeterului, Szabo, Suciu ~i Mircea Ne~u. Ivansuc,nemanifestindu-!ii dorinta expresa de a se prezenta in fataportH lui Ion Vasile, i-a oferit lui Szabo prilejul de a maiIua un pi!icot de 9ampanie. Rezultatul final, ghici duper­ca!? ... 6-2 pentru Cluj*. Cel mai fericit dintre toti.,ui!itii" a fost AI. Vasile. Jucase 9i ci9tigase, in fatatuturor, pe Dinamo.

ACUM ORI NICIODATA

Am sa trec mai repede peste campionatul 1964/65,pentru ca se apropie noaptea "Cupei Romaniei" 9i nu maiam rabdare s-o a!itept. AI' trebui sa spun, totu!ii, desprecampionat, ca "D" a reu!iit sa bat a pe Dinamo !ii la Bucu­re!iti !ii la Cluj, ca sa faca un suspense fain in finalulcampionatului, cu acel 10-1, cu lovitura "de teatru" de laBra90v (Steagul RO!iu- Rapid 4-1) !ii cu ultimul cuplaj depe ,,23", cind Dinamo a ci!itigat campionatul - al patru­lea la rind - pe ultimii metri ...

$i acum v-a!i ruga sa ne concent ram putin impreuna,ca sa putem prinde firele "Cupei Romaniei" 1964/65.

Adevarul e cami s-a aprins dorul de Cupa (un dol' stinsde multa vreme, prin nenumarate orage mid) in seara cindam batut Parul, in optimi (2-1), la Bra!iov. "Sferturile"aveam sa Ie jucam tot la Br~ov, cu Tirgu Mure!iul. Acestmeci mi s-a parut 9i mai simplu: 3-l.

$i iata ca intimplarea face ca !ii semifinala sa fie pro­gramata la Bra!iov. Adversar? Progresul Bucure!iti, echipacare ne-a facut zile grele intotdeauna. Chiar ~i in acest

* Care era sutii la sutii "U": Mogut - Marcu, Georgescu, Griij­deanu, Cimpeanu - AI. Vasile, N~u - Ivansuc, Mure~an (Suciu)Adam, Szabo.

125

ultim oampianat, in care a luat drumul diviziei B, Pr0­gresul ne-a invins la Cluj cu 1-0, iar jacul mi-a amintittaate cele jucate in ultimii zece ani. Adidi, "noi ataciim,ei se apiirii, apoi contraatacii $i .,. gol". (Cum s-a in­timplat 1?icu Ozon, in anul ultimei naastre dideri.)

Cind am aparut pe teren, era lume faarte putina. Curindinsa avea sa vina. Ce se intimplase? Organizat9rii bra9a­veni n-au lipit afige 1?iastfel, spectatorii, cei mai multi, auparnit spre "Tractarul". Abia dupa ce au vazut arenagoala, au luat calea "Tineretului".

Cei intirziati n-au avut ce pierde. Ne-am cautat uniipe altH a repriza intreaga, ca arbii, pentru a gasi gangulprin care sa putem intra. Intr-a daua, lucrurile se schim­ba. Pragresul ataca, nai raspundem, gangurile se largesc,Mateianu e peste tat (din pacate, in cantul Pragresului),il vede pe Mafteuta, "sfirleaza" de MaHeuta i-o pune binelui Tica Papescu 1?i... gal! Galul ne stirne1?te. Atacam9i nai. Incercam sa intram in fel 1?ichip. Dar baza raminetot pasa lung a la Adam, care pune capul intre umeri, caSilviu Avram pe vremuri, 9i se duce ... Peste vreo 10minute, Pragresul, strins mereu cu u1?a, face fault ineareu. $i Mihai Adam nu se incurca cu planurile. $uteazaputernic, £ara fenta, spre vinclu, 1?i... gal: 1-1. Joculiar se paticne1?te. Amindaua echipele intaresc intrarile. $imergem a9a, cu 1-1, pina spre sfir9it, dnd mai sint vreatrei minute. Pragresul venise tacmai in fata, ca sa poataimpinge atacul, la ultima 1?ansa.Dar, pe nea1?teptate, Adamprime9te a minge lunga, una din cele care ii plac atit demult, 9i care cere un singur lucru: preluare rapida. Deasta-data ii iese 9i preluarea. $i Mihai se duce singur-sin­gurel. Tati funda9ii s-au aprit 9i privesc cu groaza. Adame in careu, Casma, partarul, ii iese in cale - ultima sa­lutie - Adam il dribleaza pe sting a, dar - extraardinar!- iese din unghi, baala veche, 1?inu mai are cum trage.Mingea a ajuns pina la "carner", intre timp Casma s-aridieat, iar funda1?ii s-au 1?i infiintat in careul mic ...Ratam astfel cea mai clara ocazie din ultimul an. Pesteunul sau daua minute, arbitrul fluiera sfir1?itul primelar90 min. Ma ridie greu. Sint amartit. Cred ca am fumat vreo20 de tigari. Caut a tigara. Parca aveam un pachet. Nuplec niciadata la meci cu un singur pachet. Dar tigarile

126

nU-s. Caut prin taate buzunarele. Le tapez, ca tapiteriisaltelele, dar tigarile tat nu-s. Ce se intimplase? Am arun­oat pachetlul cel nOUpe pista, dupa intimplarea cu Adam.Un capil oare vazuse ca pachetul e plin mi I-a adusfrumas inapai.

Pauza a fast scurta, ca to'ate pauzele pentru prelungiri.Farfata mare pe iarba. BaietH, cei mai multi, intiil9i ...Paul Grajdeanu, tin minte, mai avea chef de rastogoliri.Mogut se juca cu mingea, plimbind-a pe 'antebrat. Zalise uita la cer, sprijinit in miini, la spate. Traian se plimbaprintre trupurile abatute oa un caca1? printre gaini ... Intabara cealalta I-am cautat din priviri doar pe ViarelMateianu. Era cazut pe spate, ca mart. (Intatdeauna mi..:amzis ca Viarel Mateianu ar fi fast un jucatar fara pereche,peste Zali chiar, daca ar fi avut ceva mai multa fartafizica ... ) $i jacul a reinceput ... Ma gindesc ca ar fi binesa ramina a1?:a:1-1. Regulamentul, de eare am pamenit,dadea liber echipei mai tinere. Dar bucuria asta n-a duratdedt citeva secunde: "Cine spune, la urmn urmelor, ciinoi sintem echipa mai tiniira.?" Ma uit pe teren. Nu maiurmaresc jacul. $i incep sa calculez virstele baietilar.Mogut e trecut de 30, Vasile - de asemenea. Traian arepeste 34. lanel Suciu e 1?iel din vechea garda. Pina 1?iNe1?u, capilul, are apraape 26 ... Care echipa tinara?fl'inara, a1?a... din inertie ca ne-am abi9nuit nai saspunem ... dar anii zboara .

Din fericire, nu mai e cazul sa ma framint. MihaiAdam zbaara printre $tirbei !1ilaachim Papescu, care seuita unul la altul ... Cursa ... Inca un pas ... $ut ... 9igel! 2-1 pentru "U"! Dar nu apue dedt sa aprind inca atigara. Pe un contmatac al Pragresului, ai na9tri, calzi incain urma galului, fac fault in careu. Bate Tica Papescu!1i... 2-2. Mai sint 13 minute de jac ... Schimbam tere­nurile ... Nimic ...

A1?aa inceput nebunia din cabina arbitrilar. A1?aau in­ceput calculele, ca sa se stabileasca echipa mai tinara.Ceva imi spunea di e a naastra, dar nu eram sigur. Intr-untirziu, cineva a zis ca sintem mai tineri cu vrea daua lunide ... am. Dar nu m-am lini1?tit toata naaptea. Mai alesdnd am auzit ca in seara aceea chiar a sa se adune virstele,

127

p€ ani, luni ~i zile, la federatie, pe baza fiijielor "de la to­vara96 Rusu".

Am pOl'nit la drum ~i - yorba lui Titus - viermeleindoielii rodea in mine ca intr-o galerie. A doua zi amfugit sa iau ziarul. $i dnd I-am deschis, la pagina a treia,parca ar fi aruncat cine va pe mine 0 galeata cu apa inmiez de vara. Eram calificati in finala! Progresul aveamedia de 27 de ani, 0 luna ~i 25 zile, iar noi aveam 26 deani, 11 luni ~i 24 zile. Omul care aruncase yorba aceea cu"doua luni" gre~ise cu 0 singura z1. Sau 0 fi fost dintreeei care aduna ~i impart miliardele intr-o clipa, ca te ~isperii ... Apoi am citit in "Sportul popular" ~i declaratialui Ozon, antrenorul de atunci al Progresului, care spuneaea a pierdut dintr-un singur motiv. AI' fi vrut sa joace cuMindru in poarta. L-a ~i anuntat, de altfel. Dar Mindrua comis nu ~tiu ce act de indisciplina. A~a a jucat Cosma.$i Cosma avea doi ani ~i ceva mai mult dedt Mindru. CuMindru in poarta, Progresul s-ar fi calificat cu dteva zilede ... om in minus. A~a, insa, "D" a ajuns in final a CupeiRomanie1. In schimb, lui Titus Ozon aveau sa-I desfacapeste citeva zile contractul de munca. Intunecate sintcaile tale, balon rotund ...

Am uitat sa va spun ca in seara victoriei asupra Pro­gresului, dnd simteam ca sintem calificati in ciuda indoie­lilor asupra virstei, ne-a venit vestea ca, la Ploie~ti,Dinamo Pite~ti a eliminat pe Dinamo "mare" cu 1-0,impotriva celor mai elementare norme de conduita filiala.$i atunci mi-am zis: "Acum ori niciodati'i!"

11 IULIE 1965 ...

~i a venit ziua finalei. Nu-mi aduc aminte sa fi avutvreodata emotii mai mari. Drma sa jucam tot pe Repu­bHeii, ca in finala cu C.C.A. Trecusera 15 ani de atunc1.Deasta-data totul pi'irea mai fastuos. Poate nocturna ...

poate faptul ca in deschidere avea sa se joace finala cam­pionatului de junior1. Iar una din cele doua echipe senumea "D".

Am privit 0 repriza din finala juniorilor. Am sarit oape arcuri la primul nostru gol. Silviu Avram ~i WillyCovaci, care antrenau echipa noastra, se perpeleau pebanca. $i aveau de ceo Era munoa lor in joc. Eu, in schimb,ma uitam la meci, dar cautam sa deslu~esc ce se intimplajos, in cabina, la cei mari.

Am coborit la pauza. L-am intilnit in gangul luminatpe Dobrin. M-a salutat, dar parca I-am simtit zimbind cusubinteles. Sus era forfota mare. Multi de la Progresul. Investiar mi s-a parut ca totul e in regula. Am ramas putin~i dupa inceperea reprizei a doua a juniorilor. Ve~nicaingratitudine fata de juniori. Dar n-ai ce face. E atit deomene~te dnd peste 0 jumatate de ora ...

Am ie~it afara, pe iarba cea frumoasa a stadionului Re­publicii. Baietii s-au ~ezat care pe unde au apucat. Mis-a facut ~i mie dorsa stau put in pe iarba. De acolo, dejos, ma uitam la capul blond al funda~ului junior Sz6ke.Sorin BretJan ataca mereu pe dreapta, fortind trecerile.Era ~i Oprea, mare de tot, cum e ~i astazi, ~i pardi tottuns cu ma~ina. Pe la jumatatea reprizei copiii au dat ~ial doilea gol. Nu mai puteam pierde. In timp ce coboramspre vestiar m-a fulgerat gindul ca am ci~tigat la juniorica sa pie I'dem Cup a Romaniei. Ideea fixa de intotdeaunaa fotbalistului, cu legea compensatiei.

A inceput finala. Am simtit din primele minute casintem mai bunl. Mingile noastre pareau proiectile pelinga "boltile" pite~tenilor. In numai dteva minute mi-amdat seama di a venit, in sfir~it, ~i ziua noastra. Eramcalm. Fumam in lini~te. $i iata ca vine golul. Remus Cim­peanu intercepteaza 0 minge, avanseaza ~i, de la vreo 30de metri, ~uteaza formidabil: 1-0. Pina la sfir~itul repri­zei, Dobrin a incercat dteva intraI'i, dar s-a izbit de minialui V'asile ~i de jocul foarte calculat al lui Ne~u, mereudublat de Traian Georgescu. In atac, Ivansuc era intr-unadin zilele sale mari.

Dupa pauza a venit acea lovitura formidabila a lui Zoli,care a decis partida. Golul pite~tenilor a fost, intr-adevar,

128 9 - Sepcile Ro.ii 129

doar un gol de onoare. Nici 0 clipa nu am avut impresiaca putem pierde. Am meritat victoria. A~a cum a scris adoua zi ~i "Sportul" .

•

Duminica seam, pe gazonul inundat de re£lectoare, cindclujenii descindeau de pe bratele suporterilor, ca sa intrein tunelul vestiarului, antrenorul Sepci spunea: "Am a$tep­tat ziua asta 32 de ani. Eu am mai jucat finala 0 singuradata, in editia 1933/34, dar marele atac al Ripensiei m-astrapuns de cinci ori, de$i cu putin inainte aparasempoarta Balcaniadei lui 13-0. Astazi sint fericit. Junioriicare acum nOM ani au ci$tigat titlul de campioni republi­cani aduc «Cupa» la Cluj".

A fost 0 finala frumoasa. Un stadion arhiplin a statincordat 90 de minute. Clujenii au demonstrat ce pot cindvor. In numarul de duminica al revistei "Sport", antre­norul dinamovist Angelo Niculescu declara: "Cel maiputernic adversar al nostru in campionat a fost de departe$tiinta Cluj, 0 echipa care poate mai multo Are jucatoritineri, plini de talent, $i jucatori maturi, de 0 certavaloare".

$tiinta Cluj a confirmat. A jucat modern, cu mi~carilargi, cu schimbari de £lane derutante ~i cu patrunderispectaculoase. Mogut a plonjat ca in anii primei tinereti,funda~ii marginali Marcu ~i Cimpeanu ~i-au impins tava­lugul pina in careul advers, doctorul Georgescu a tempe­rat cu experienta sa furia "integralistului" medicinistGrajdeanu, trio-ul de mijloc AI. Vasile - Ne~u - Suciua "macinat" rampele de lansare ale pitef,'tenilor, iar avan­garda Szabo - Ivansuc - Adam a dat 0 frumoasa culoaretehnica elanului sau de totdeauna. De-a dreptul captivantaevolutia lui Ivansuc, care a ti~nit ca din startblocuri, de­rutind adversarii, ~i uneori chiar coechipierii, prin alterna­rea registrelor tehnico-tactice in stil brazilian. De altfeI,intre tehnologia "celebrului gol-doi al Iui Pele" ~i ceaa barei lui Ivansuc nu exista nici 0 diferenta. Aceea~iplecare re£lexa, acela~i demaraj cu doi adversari in spate,acela~i ~ut direct, din viteza.

130

*

Dinamo Pite1iltia luptat frumos, n-a cedat nici la 2-D,dar a trebuit sa se incline in fat a unui adversar in zi mare.

Apoi au venit minutele ~i orele cele mai frumoase. Ne-auluat cu asalt fotoreporterii. Niciodata nu am vazut atitde multi. Scinteiau blitz-urile. Eram impins ",i eu de catrefotoreporterii mai batrini sa ma alatur baietilor. $i cefrumoasa era iarba stadionului Republicii la lumina unulsingur reflector ...

Am coborit impreuna in vestiar. Dar am coborit greu.Eram imbrath;iati $i nu puteam intra toti deodata. Peculoarul spre vestiar l~am intilnit pe Lazar Sfera. Investiar, Bandi-baci Sepci avea ochii umezi. Traian Geor-

gescu acorda un interviu. Ne'1u, infa.!;mratintr-un prosop,se grabea spre du'1, lipi"iind cu talpile sale de lemn.Lipiti parca de zid, Oprea, Sorin Bretan $i Tegeanpriveau uimiti spectacolul intim al victoriei. Pe culoarulde pe pista "Republicii" se afla in acel moment toataUniversitatea clujeana. Adica, mai bine zis, aproapetoata Universitatea. Lipsea doar vechea garda a luimO$ Brutus Ratiu.

Am ie~it din vestiar catre miezul noptii. Ne-aruintimpinatWicarile studentilor. Am avut 0 clipa impresia ca sintemin Verona medievala. Am intrat cu mare greutate inautobuz. Prin ferestrele deschise zburau buchetele deflori. 0 fata s-a inaltat pe virfuri $i mi-a intins 0 garoafa.Apoi, ca Ia 0 comanda, toti cei de jos au inceput sa cinteGaudeamus. $i ne-au petrecut cintind pina spre Izvor.Seara victoriei in jocul cu Unirea Tricolor paIea pe lingaaceasta noapte extraordinara. In colt, linga FacuItate-a dedrept, autobuzuI nostru s-a oprit la stop ~i a fost inconju­rat imediat de cei care plecasera mai devreme. Am pornitgreu, c1axonind. Pe bulevard, lumea continua sa Se rever­se spre Kogalniceanu. Ne aplauda. Ce mult ne~au iubitintotdeauna bucure$tenii! ...

Am petre cut 0 noapte alba. Era, de fapt, 0 victorie a lui"U" de totdeauna. Legea aceea a compensatiei a hotarit,dupa cit se pare, ca "U" merita sa fie rasplatita in al46-lea an de viata.

In noaptea aceea alba am revazut toata povestea "",epci­lor rO$ii". Vinul din pahare mi~ca frumos, ca un operatoriscusit, fotografiile vechi ~i noi.

Cu noaptea aceea s-ar cuveni sa rnchei. Tot ceea ceurmeaza pare sa-i dea dreptate lui Zoli Ivansuc. Eu, insa,draga Zoli, nu-ti dau dreptate. Spuneai di ai realizat 40la suta din ceea ce ai fi putut realiza in fotbal. Dar nute cred, de~i poate ca e~ti sinceI'. $i ",tii de ce? Pentruca am 0 zicala care e fatalista doar in aparenta: "Fie careom face in viata exact ceea ce poate sa faca". Eu pe tinete-am iubit ca jucator pentru ceea ce ai facut. Vrei sa fiufoarte sincer? N-ai fi putut face mai multo $i sint sigurca, daca ai lua-o de la capat, n-ai face LE.F.S.-ul, ci totMedicina. $tii de ce? Pentru ca la "U" aproape nimeni nua fost prizonierul mingii pina la uitarea de sine, cum

... sa 0 privim de a­proape, in bratele luiTraian Georgescu

132133

spunea Baratky, eel care a reu~it sa faca din mingea defotbal un ideal absolut. La noi, la "U", totul s-a facutdintr-un entuziasm de un an, de 0 ora sau de 0 clipa. Din­tr-un entuziasm al unor oameni obi~nuiti. Guga, insu~i,despre care toti spun caa avut calitatile unui fotbalistdesavir~it, s-a aprins numai la gindul ca ar putea dovedituturor ca poate juca oricind in atacul lui Rudy Wetzer$i al Chinezului, format din prizonieri ai mingii. Sfera,a spus-o chiar el, ar fi putut ramine la Timi~oara, dar apreferat sa petreaca patru-cinci ani la "U". Eu, la rin­du-mi, draga Zoli, marturisesc ca n-a~ fi putut face maimult la fotbal. Chiar daca a~ fi fost tentat, prin cine ~tiece nebunie, sa nu ma fac medic de nas, gill ~i urechi. La noi,la "U", copiii au iubit cartea, ClhiardracaS-\3.Ufacut glume,uneori, pe socoteala asta. Pe Traian Georgescu nu I-aputut invinge farmecul unic al marelui sau meci cu Voi­nescu. Tu insuti ai facut totul numai din orgoliu. Ai vrutsa demonstrezi tuturor ~i mai ales tie insuti ca ai fi pututjuca mai bine ca brazilienii daca ... ';;i n-ai pierdut pri­lejul meciului cu Bahia. Ai vrut sa-ti incerci puterea cuMendoza ~i cu At1etico Madrid ... ';;i n-ai pierdutprileju1 de a-I seduce, fara alt scop, pe antrenoru1 spaniolBa1manya. Noi, cei de 1a "U", am fost intotdeauna campi­onii entuziasme10r de un an, de 0 ora, de 0 clipa.

A existat un om care a vrut sa ne schimbe. Pentru caera prizonier 13.1mingii. ';;tii foarte bine La cine ma gin­desc. La Titi Tea~ca. Un timp am fost sedus ~i eu de p1a­nurile 1ui maretie. Cum au fost sedu~i ~i a1ti indragostitide minge. Ne-a promis Victoria cea mare. Dar cu un pretimens. VisuI 1ui era

Sa aiba 0 echipa in cantonament de 1a 1 ianuarie 113.31 decembrie.

Sa cherne profesorii 1a patu1 de odihna a1 studentilor­fotbali1?ti, in sesiuni ve~nic deschise.

Sa construiasca tune1uri pentru ca "U", devenita intretimp 0 "Societate in nume co1ectiv pentru adunarea punc­te10r emise 1a Bursa dasamentu1ui", sa nu zareasca nicio­data 1uminile de 1a "Ursus" sau de 1a "Fetite1e vieneze".

Programu1 ar fi fost grandios, dar monstruos. Am fici~tigat, poate, pina 1a urma doua 10curi in clasament (de~iasta nu s-a intimp1at), dar am fi pierdut bunu1 nostru eel

135

mai de pret: entuziasmul spontan de 0 ora, de 0 clipa,care I-a nascut pe "Haide, D!" f?i a facut din "D" maimult decit 0 echipa .

. . . Acum trei ani s-a jucat la Cluj un meci intre b~itri­nii marelui C.C.A. f?ibiHrinii lui "D". A fost un meci fru­mos, cum se intimpla intotdeauna cind batrinii joaci'i infata tinerilor. Dupa joc ne-am adunat toti, Zavoda II f?iLuca, '1'ony f?iBone, la Casa Dniversitarilor. Era 0 noaptefrumoasa. Priveam spre Feleac f?i spre tinerete. $i deo­data Tony s-a pornit sa cinte: lntr-o noapte t'irzie I Riita­cind pe alei I Pe sub ramuri de tei I Am ziirit oehii ei /Lucitori ea de drae / $i frumo$i ea de ze.i I Oehii Wi,oehii tiii ... Tony cinta, yorba lui Titus, pre cum clopo­telul de la poarta raiului ... M-am uitat la Voinescu.Am vrut sa-i spun ceva. Mi-a facut semn sa taco CindTony a sfirf?it cintecul, "Top" Voinescu mi-a spus: "DragaMireea, de foarte multe ori m-am 'intrebat cum de ati faeutsa ne bateti in atltea r'induri, de$i, poate, nieiodatii nu atiavut 0 eehipii mai puternieii dec'it a noastra. Abia asta­searii, aici, 'imi dau seama ea ne-ati batut eu c'inteeul".

$i af?aa fost.Acum trebuie sa inchei de~adevaratelea. Si am sa inchei

copiind nif?te rinduri scrise nu de mult despre' "D". Jude­cati-le f?i dumneavoastra.

«Putine dintre echipele noastre de fotbal au fost f?isintmai iubite dedt Dniversitatea Cluj. Acesta este f?imotivulpentru care multi dintre iubitorii fotbalului nostru refuzasa creada ca "D" implinef?te 50 de ani in aceasta toamna.

Ce reprezinta, la urma urmei, "D" in povestea fotbaluluinostru? Daci'i privim palmaresul din pagina alaturata, nedam seama ca "D" n-a baut prea mult din cupele bucu­riel. 0 singura victorie pina la capat, aceea din 1965, aincununat stradaniile unui intreg Semicentenar. E adeva­rat, de-a lungul anilor, "D" s-a apropiat de citeva ori devictoria suprema, dar a pierdut prilejul, poate in virtuteaunei filozofii pe care a dntat-o cindva un mare poetclujean, dnd a restrins in citeva cuvinte frumuseteavisului neimplinit: "Grice idee aplicata e un inger ci'izut".

Bineinteles ci'i Dniversitatea Cluj e departe de acestdor de neimplinire, dar istoria ei se confunda cu 0 aseme­nea idee. Echipa studenteasca prin definitie f?i structura,

136

Universitatea Cluj a ridicat pe gazonul fotbalului nostrunotiunea de joc la superlativ. Pentru studentii clujeni,fotbalul a fost intotdeauna doar un joc. Orice incercarede forare a limitelor joculuia avut 0 reactie naturala dinpartea ,,gepcilor r09ii" de totdeauna.

Fara indoiala ca aceasta stare de spirit nu poate fiaplaudata prin prisma Fotbalului Mare, care vizeazaintotdeauna virful performantei. La Cluj, insa, a9a cumspuneam, visurile de marire in fotbal au palit intotdeaunain fata bucuriei de a juca, a unei bucurii deseori candide,in care me9te9ugul cuceririi victoriei a fost cu maregreutate deprins.

In ciuda acestei boerne perpetue, Universitatea Cluj afost de foarte multe ori un partener (dar niciodata adversar)de temut pentru multe din echipele noastre avide deglorie. Dupa cum vedeti in palmares, in primele rinduri,Ripensia insa9i, care reprezinta in cel mai inalt gradnotiunea de Echipa, a suferit din greu in fata copiilorteribili ai Clujului.

Se spune deseori ca 0 echipa universitara trece prinmomente seismice 0 data la cinci ani, cind unii pleaca,iar altii vin. Daca cercetam palmaresul 9i istoria, ne damseama ca uneori aceasta succesiune de tipul anotimpurilorii?i exercita, intr-adevar, legea. Cu toate acestea, Universi­tatea Cluj, mai mult decit toate celelalte echipe universi­tare din tara noastra, a trait deseori din elanurile unoI'oameni care au invins periodizarea tehnicista a celor cinciani 9colari.

Cei care au trait 50 de ani alaturi de UniversitateaCluj sustin ca "i?epcile rOf?ii" au avut pina acum patrumari despartitori de epoca. Este yorba de Guga, desprecare batrinii spun ca a fost unul dintre cei mai marijucatori ai fotbalului nostru, este yorba de Sfera, cel careavea sa faca mai tirziu greu egalabila pereche Sfera-Albu,este yorba de dr. Mircea Luca, care se confunda de multcu "U" cel de ieri, de azi 9i de totdeauna, este yorba, insflrf?it, de Ivansuc, una din mindriile artei fotbalistice depe gazonul clujean, ramasa Clujului la fel ca 9i Luca,pentru totdeauna.

Universitatea Cluj n-a fost niciodata 0 echipa de efortprelungit. Ea a trait din elanurile dezlantuite ale celor

138

mai multi, elanuri carora spiritul metodic al unui jucatorde tipul doctorului Traian Georgescu n-a reu9it sa Iegaseasdi albia.

Universitatea Cluj a invins 9i a pierdut cind nu se af?­tepta nimeni. Pina 9i victoria ei din Cupa Romaniei esterezultatul unoI' coincidente de calendar, cind studentii augasit forma maxima prin legile hazardului.

"U" a incercat de citeva ori sa fie mai mult decit poate.A incercat sa uite ceea ce este. A incercat, in ultimainstanta, sa nu mai fie "U", jertfind minunata potcoavaneagra de pe pieptul ei studentesc, in numele dorintei dea fi ceea ce niciodata nu va putea fi.

Universitatea Cluj va fi intotdeauna doar 0 campioanaa elanurilor nestavilite. Poate exista oare un titlu maifrumos?"

Cluj-Bucure9ti, iulie 1969

CUPRINS

Prefata

Prolog necesar

Amintirile lorCorul din "Hernani"Undeva, in ltaliaBatrinul cronicar LisandruUnde-s brazii astazi .Invingatorul "Scalei"Fotbalul de altadataPlace de la ConeordeGugaDeutsch, santinela imperialaMarcIe "U"Cei 500 de dolariVedeniile

Amintirile meleHungaria .Carnetelul de euvinteTotul a fost frumos la "U"Ujpest ~i capraria lui HermesIndata dupa Ripensia!Floarea de coltAmiaza lui "U"CalvarulSever CoraeuViscolulTricourile .Cind suna tulnieeleCe mult ne-au iubit bucurestenii!De la sublim la ridieol .La revedere, LT.A.! .Ce mult am vrut sa joe la "U"Doctorii s-au dusDerbyul inimilo:'David ~i Goliat .,.Cutremurul"Intermezzo cu hocus-pocus

141

5

7

91113171819

20

2223

242526

29313336404445GO31535858626870828486

879294

Copiii Clujului .Nu credeam sii-nviit .Ce greu se na9te 0 echipiio searii de vis"Haide, U!"Minutul 90Visez un filmLegea CompensatieiUn om in afara legii?Acum ori niciodatii!11 iulie 1965

9&96

102104113[1411611912212:)

128"

Pag. Tindul

92 Rindul 12105 Fotografie138 Rindul 4

"SEPCILE ROSII"

ERATA

in lac de

GigiiMforare

se va citi

GidiHfortare

Sir. BRASSAI NT. 5-7COMANDA NT. 64711969

BUCURE$Tl 1969CaLl TIPAR: 9

INTREPRlNDEREA POLlGRAFICA

IJCLUJ