invitf,turile lui,

Confucius

Traducere, edilie ingrijitd qi studiu introductivde Lucian Pricop

EDITURA CARTEX

Concepfia graficd a colectiei:

Redactor: ilie Barangd

Mddalina Pricop

l.l ry comenzi qi informalii, vd rugdm sd ne contactatiTeVfax: 021 1323.41.30; 02 U323.00.7 6Tel: 0745.069.898; 0729.951.7 63www.edituracafiex.roe-mai I : comenzi@edifuracartex.roO.P. 4, C.P. 184, Bucuresti

a

a

a

a

a

Pesyr-ierea crP a Bibtiot..iffiInvifiturile lui Confucius /; trad., .d. ;;;j. 9i stud.fot

.*_d_"1_lciar pricop. - Bucureqti : Curt"i, ZOtl

rsBN 978_60 6_8023 _97 _7

I. Pricop, Lucian (trad.) (ed.) (pref.)

29

7a:

Cuprins

C onfucianism, creqtinis m, comunis m. Apropieri ;i desp drliri(studiu introductiv de Lucian Pricop) I 7

Notd asupra ediliei / 13

invifiturile lui Confucius / l5Capitolul 1. Despre inv6!5turd I l7Capitolul2. Despre guvemare I 2lCapitolul3. Despre rituri qi muzicd I 26Capitolul4. Despre virtutea omeniei I 32Capitolul5. Despre omul ales / 36Capitolul6. Despre rituri qi guvernare I 42Capitolul 7. Despre arta de a fi maestru / 48Capitolul 8. Despre cei din vechime / 55Capitolul 9. Despre pdstrarea regulilor / 59Capitolul 10. Desprepostura corectd I 65Capitolul 11. Despre discipoli / 71

Capitolul 12. Despre virtuli qi punerea lor in practicd, I 78Capitolul 13. Despre calea acliunii / 85

Capitolul 14. Despre calea omului / 92Capitolul 15. Despre sensulbunei acliuni / 101

Capitolul 16. Despre modelarea de sinegi despre calea guverndrii prin rit / 108

Capitolul 17. Despre calea guvemdrii cu virtute,prin rituri qi prin muzicd I II3

Capitolul 18. Despre drumurile rnaestruluiin ciutarea unui principe model / 120

Capitolul 19. Despre inv5!5turdqi despre meritele maestrului / 125

Capitolul 20. Despre spusele celor vechi / 13l

Confucianism, creqtinism, comunismApropieri gi despirfiri

Prin defini1ie, o religie, oricare ar fi aceasta, se distan{eazd.pdnd.

la negare de toate celelalte religii, oferind solufia in chiar substanla

unicita{ii sale. Cu totul paradoxal, contactul intre religii, aqa cum se

intAmpld qi in cazul contactului intre culturi, nu poate fi evitat, iardistanlele nu sunt in mod necesar factori de blocaj. O probd in acest

sens este destinul mesajului creEtin in timpul dinastiei Tang(618-907), cdnd creEtinii nestorieni pdtrund in China prin Persia.

O piatri inscriplionatd din 781 de cdke un preot nestorian,

Adam, aratd cd, un sirian nestorian, Aloben, a ajuns, insofit de allipreoli, gi a fost primit in anul 635 la curtea imperiald din capitala

Changan. Trei ani mai tdrziu, aceqtia vor fonda o min6stire incapitald, cunoscuti sub numele de ,,Templul Persanilor". Pentrumulli chinezi, nestorianismul creqtin reprezenta o sectd budistd sau

confucianistS, pentru cd nestorienii iqi insuqiserd etica confucianistdqi chiar adaptaserd multe texte biblice, cum ar fi decalogul, din careprimele patru porunci fuseserd comprimate intr-una singurd,

,,oamenii trebuie s6-L venereze pe Tatdl Ceresc gi sd se teamd de

El",iar celelalte qase se concentrau exclusiv asupra pietdlii filiale.lincercAnd sd se adapteze religiei confucianiste, nestorienii

cregtini Ei-au insugit unele ritualuri chinezeqti, cum ar fiprosternarea in fa\a impdratului, aqezdnd anumite statui ale

impdralilor din dinastia Tang in ldcaqurile lor de cult. Timp de

aproape doui secole, sincretismul nestoriano-confucianist a reugit sd

I A se vedea qi lucrarea clasic6: Julia Cheng, Confucianism and Christianity:Comparative Study, Kodansha Intemational, Tokyo, 1977.

C o ffi ci an is m, cr e,c tinis m, c omun.ism

supravietuiasc;r, dar spr-e sfdrEitul dinastieifala de religiile strdine a luat sf6r;it, o mare

Tang toleranta

av6nd-o chiar confucianigtii. persecutiabudismului din anul 845 a coincis cunestorieni din China.

contactul dintre creqtinism qi confucianism n' este doar unulepisodic, ci a continuat dupd mai bine de qapte secole, cindmisionarii iezuili au sosit in china. Matteo Ricci (1552-1610) areuqit si se consacre studiurui cdrfilor confucianiste ;i sd traducdcele patru lucrdri clasice ale confucianismului in limba latina. inmod deliberat, misionarul iezuit si-a concentrat eforturile asupraintelep{ilor confucianisti gi a adaptat unele invdldturi crestine lacutumele gi cultura chinezd.. AplicAnd aceeasi strategie, Ricci aintrodus in china qtiinle europene precum astronomia, matematicagi geografia, dob6ndind o bund reputalie la cuftea imperiald ;i inrdndul membrilor clasei nobiliare. A fost admirat, in primul rdnd,pentru faptul cd a reusit sd prezinte invdldtura creqtind intr-o formdin care ea putea fi acceptatd de cdtre comunitatea confucianistd. Depildd, a identificat toate elementele comune ceror doud religii Ei ainsistat pe propoviduirea normelor cre;tine care se regasesc inmorala confucianistd.

Matteo Ricci era convins cd intre crestinism si confucianismexistd asemdndri fundamentale: ,,cand am examinat cdrlile lor cuatentie, am descoperit in ele puline lucruri care sunt in contradicliecu drcapta credinld gi multe care sunt in acord cu ea...r Apropiereapc care a fbcut-o i'tre Biblie gi scripturile confucianiste a condus laconvertirea a numero;i cdrturari din cadrul elitei confucia'iste lacrestinism. Dincolo de credinfd, motiwl convertirii a fost incercarea

contribulie indeclangatd

expulzarea

Nicolas S. J' T.igault, China in the sixteenth Century. The .Joutnars of MathcwR,icci:_ 1583-1610, English translation by Louis J. Gallagher, Random House,New York, 1953.

imperialacest

impotriv

(' t t r r I i t t' i t t t t i,s r t t, c re.g ti n i sm, comu ni sm 9

de a reforma confucianismul dLrpii rrrodclr"rl crestin. Este perioada incare se incerca eliminarea versiunilor ncoficiale ale scrierilor clasiceconfucianiste, indepdrtarea elcmcntclor intruse budiste qi revenireala confucianismul clasic, adici, momentul in care, in modparadoxal, s-a crezut cd reabilitarca doctrinelor qi scrierilor clasiceconfucianiste se poate reaTiza prin imbinarea lor cu invdldturacreqtind. in Chinu acelei perioade circula ideea cd toate religiile,doctrinele gi tradifiile ar fi similare. Mulli confucianigti credeau cd

invdldtura creqtind este una ;i aceeagi cu cea a regilor dinastiei Zhouqi a lui Confucius. Totugi, similitudinile intre cele doud religii, maidegrabd in plan etic qi moral, i-au determinat pe tot mai mul{ichinezi sd urmeze Ei mai indeaproape invdldtura lui Confucius. Ceiconvertiti la crestinism au continuat sd interpreteze invdfdturacreqtini din perspectiva educaliei lor confucianiste.

Cei mai mulli confuciani;ti au observat totuEi deosebirilelundamentale dintre cre;tinism gi conflucianism. RalionaligtiiconfucianiEti, educali in spiritul secularismului lui Confucius,puteau accede cu greu sau aproape deloc la valorile spirituale ale

creEtinismului. in acelaqi timp, Vaticanul a devenit tot maiintolerant fald de tradilia confucianistd. Cuhul strdmosilor, al luiConfucius, ca gi problema asupra jurisdicliei activitdlilor misionarein China au accentuat tot mai mult ruptura intre creqtinism gi

confucianism. Doud ordine ale Vaticanului interzic converlililorchinezi sd mai aduci sacrificii lui Confucius qi strdmoqilor,conducdnd la tensiuni mari intre papalitate qi curtea imperialichrnez6, soldate cu interzicerea activitdtii misionarilor crestini pe

teritoriul Chinei.

Misiunea creEtind in China a fost continuatd de protestanliieuropeni qi americani in secolul al XIX-lea. Pentru a facilitatraducerea Bibliei in limba chinezd;i a pregdti terenul pentru noiconvertiri, misionarii creEtini au inceput s[ studieze scrierileconfucianiste, utilizAnd opera lui Confucius Ei a lui Mercius,

Confucianism, crestinism, comuni.sm I

discipolul sdu, cu scopul de a scoate ?n evidenld atuurile invdldturicre;tine. James Legge, un misionar prezbiterian din Scolia, sangajat in traducerea cirlilor clasice ale confucianismului. in opinsa, ,,confucianismul nu este antagonist fa!6, de crestinism, asasunt budismul ;i brahmanismul. El nu este nici ateist ca primul, nicpanteist ca al doilea".l

Deqi promoveaz1 o morald rigidd, aproape matematicd, cu muldiferitd de morala creqtind fundamentatd pe relalia de iubireom qi Dumnezeu, om si semeni, confucianismul numdrd pestede milioane de adepli mai ales in china, coreea qi Japonia. ceea ce-i leaga pe membrii acestei comunitdli nu este atat dimensiuneareligioasd a acesteia, cdt cea morald qi eticd, care este un element deidentitate a societSlii chineze contemporane.

De altfel, cercetdri la granila intre psiho-sociologie, istorie amentalitdlilor, gtiinle politice, geopoliticd gi economie explicdintrumentalizarea confucianismului. un fel de incercare desincronizare cu modernitatea printr-o intoarcere la trecut, mai exactla confucius. Nu e aici vreun paradox ci chiar o nepotrivire inreabilitarea filosofului antic pe care partidul unic l-a vdzut, pref demai bine de jurndtate de secol, ca pe o forli reacfionard; acumcincizeci de ani, chinezii erau indemnali (constransi e termenulcorect) sd evacueze din limbajul curent numele lui confuciu s.2 Azi,confucianismul a reintrat in lexicul uzual qi a derivat astfel ceea cepoliti;tii numesc: ,,noul confucianism.,3; acesta a devenit temd decelebrare publicd pentru prima datd, dupi 90 de ani, TnZ0I0a.

I .larnes Legge, The Chine,se Classics, Volurnul 1, Confucius, Mencius, Ssi shu,Wu king, Shu Ching, Shih Ching, Tso-ch'iu Ming, SMC publishing, Taipei, 1991(1 86 l), url: http://www.cncr-rlture.net/ebook/jing/Vol.4_l.pdf

2 o cercetare interesantd oferr Daniel A. Bell, profesor de filosofie politica laTsinghua university, Beijing, in volumul Chini's New confuci.anisi; poriticsand Everyday Life.for a Changing Societlt, princeton University press, 2009.

3 Hsiand chu, Neo-Confucisttisnt, university orr r-rawaii press, Honolulu, r9g6.a Isabel Hilton, "china's conf,cian makeover", The Guardian.,29 June 2011, url:

Confirtiuttil;nt, creStinism, comunism 7l

Ideea unei morale individualc, zl Lrnor rclafii sociale bazate pe

corectitudine qi incredere reciprocd cra intr-adevdr de neconceputpentru ideologii partidului comunist. Mao insugi a apdrut intr-ofbtografie publicatd pe prima pagind a unui ziar revolufionaranunldnd ,,desacralizarea" mormintului lui Confucius de la Qufu.Astdzi, Parlidul Comunist Chinez vede in gdnditorul antic un

apostol al valorilor umaniste si progresiste, un lider militarneinfricat. TotuEi, care este mesajul pentru chinezi?

Comunismul nu le mai este suficient chinezilor de azi sau

comunismul nu mai este suficient de atrdgdtor. O interpretare

nuan{atd are Daniel A. Bell, care vede la originea acestei (re)negiritradilia chinezd Ei confucianismul. Evident, nu e o tendinJa clard gi

generald. Cadrele de partid mai in virstd sunt in continuare marcate

de respingerea (maoisti) a tradiliilor gi condamnd orice incercare de

promovare a vreunei ideologii care depdqeste perimetrul rigid al

marxismului. in schimb, adepfii mai tineri sus{in recuplarea cu tre-

cutul. Partidul Comunist Chinez e o organizatie imensd gi

heteroclitd qi a inceput sd se deschidd spre meritocraJie,

incurajdndu-i pe studenlii buni sd i se aliturer. Rolul tot mai

important pe care il capdtd liderii tineri favorizeazd propagarea

ideilor confucianiste in interiorul partidului Ei impregnarea

ideologiei de stat cu gAndirea filosofului.Aceasti deschidere a schimbat intr-o bund mdsuri optica

Occidentului asupra Chinei, o superputere detestatS, dar incontur-nabili, iar ,,Confucius" ca mediator exportd in Occident imaginea

unei noi culturi vechi.Lucian Pricop

https://www.theguardian.com/commentisfreel20lll.ivnl29lchina, accesat la 10

iunie 20 I 7.I Daniel A. Bell, The China Model: Politicul lr4aritocrucy and the Limits of

Democracy, Princeton University Press, 20 15.

Invif[turile luiConfucius

Capitolul IDESPRE INVATATURAI

l.l. Maestrul spune: Cel ce invald reia la un moment dat ce ainvdfat; oare nu se bucurd astfel? Ca atunci cdnd revine un prietenrlc departe, cdci nu este oare, atunci cdnd il reintdlnegte, deplinilrrrcuria pe care o trdiegte? $i dac[, nepreluit de ceilalli dupd meritsrrpdrarea de a nu fi recunoscut nu-i permite, nu inseamnd cd, intreoirmeni, e un spirit ales?

1.2. Discipolul Your spune: Cel ce igi respectd pdrinlii qi pe fratelenrai mare rar se va hotiri sd nu asculte de cei ce ii sunt superiori.Niciodatd cel ce ascultd de cei ce-i sunt inainte n-o s6-1 aprobe pe

t:cl pregdtit sd fie nesupus. Omul ales pentru implinirea Cdii cautd

originea lucrurilor. Respectul fald de tatd qi de mamd, fald de cei

virstnici este rdddcina virtulii.

1.3. Maestrul spune: Cel ce doregte sd pard special alegdndu-Ei

vorbel, rareori este dotat cu virtute.

I .4. Discipolul Zengz: in fiecare zi, md gdndesc la trei lucruri. Amrrvut inima curatd cdnd am dat sfaftiri? in relalie cu prietenii, nll am

lbst nesincer; lec{iile pe care le-am primit le-am pus in practicd?

1.5. Maestrul spune: Cel ce conduce un regat cu o mie de care

lrebuie sd se ingrijeascd cu grrjd qi cinste de treburile ldrii, trebuie

| 'fitlul originalului chinez este Xue Er. (n.t.)

Invdydturile lui Confucius 1

sa facd cu cumpirtare cheltuieli, sd fie ingiduitor cu supuqii sdi qicearl poporLrlui sd lucreze la timpul potrivit.1.6. Maestrul spune: un tandr trebuie intai de toate sd-gi asculparinfii de acasd si apoi sd-i respecte pe cei mai in varstd ,uu p" .care-i sunt superiori. Trebuie sd fie cump 6tat inpromisiuni qi sd-find cuvAntul; trebuie sd-qi iubeascd semenii, dar sd_i fie apropiadoar cei virtuoqi. Dacd astfer comportdndu-se puterile nu rpdrdsit, poate sd se apuce de studiul literelor qi arteior.1.7. Discipolulzixia3: pe cel ce prefuie;te virtutea gi dispreluiesinfdli;area, pe cel care fald de pdrinfi igi arati asculiarea-gi pentPrincipe e gata sd-qi dea viata,pe cel ce cu prietenii e deschis gi_qrespectd vorba, pe un asemenea om, chiar de nu-i scolit, eu toinvdlat l-ag chema.

1.8. Maestrul spune: Dacd omul ales nu e serios in ceea ce areinfdptuit, atunci iqi pierde prestigiul gi nu se poate spune cd ceeaa invdlat ii e de folos. int6i de toate, sd caute prietenie gi increderesi nu-;i facd prieten decat dacd este, ca el insuqi, credincios scinstit; sd nu evite sd-gi corect eze purlrarea dacd, agreqit.1.9. Discipolul zeng zice'. Dacd. ifi respecfi pirinfii, purtandu-te cudeferenfd fatd de moarte gi de strdmoEii indepdrtati, virtut ea va

1.10. zi Qin4 il intreabd pe zi Gong5: cand Maestrur ajunge intr-unregat si se ingrijeqte de felul cum este cArmuit statul, se multumestecu ceea ce allii vin sa-i povesteascd sau ii iscodeste singur?

cuprinde intreg poporu l.

' Discipolul You R'o (Maestrul you). Existd doar d.i cliscipoli ai lui confuciuscare sunt investili cu titulatura de maestru: you Ruo gi Zeng Shen. (n.t.)

2 Discipolrrl Zeng Shen, numit gi ZengZi(Maestrul Zeng). (n.t.)i Srrlrlantrrnelc discipolului Bu Shang. (n.t.)'1 Nurrrclc cliscipolului ChenKang. (n.t.)'' Nrrrnclc discipolului DuanMuct. (n.t )

I r trit lti t rr t'i.le lu.i. Confuci.us l9

/r (iong ii rdspunde: Ajungc ca Mlcsllr-rl si se poarte bldnd,I'rrrcvoitor, modest, dar Ei ingirclLritor. liclul in care afld de la ei totr t' tkrreste nu se aseamdnd cu fclul clc a al'la al altor oameni.

I ll. Maestrul spune: Cat tatil ii cstc in via{6, veziin ce direclie i',t' indreaptd intenfiile. Dupd ce p[rintele ii moare, il vezi dupd

l;r1rtir, Daci urmeazd trei ani neclintit a tatdlui dorin!5, inseamni cd

;rrt' pietate filiala.

I 12. You Zi spune: Dintre toate riturile, armonia e cea maigrt:lioasd. De aceea legile vechilor regi sunt alese. Toate acliunile,',r lrrcml mdrunt Ei lucrul cel mare, se supun acestora. Daci faptelelrrlbr-rd ordinea, doar cel ce cunoagte armonia poate sd o aducd

rrrrpoi. Numai prin armonie, fdrd supunerea la rituri, nimeni nu

poirlc implini ceva.

I 13. Discipolul You Zi spune: Dacd cele in care crezi se potrivesc('u cc este drept, atunci la fel ifi vor fi gi vorbe Ei fapte. Dacd eEti

r(fspectuos cu ceilalfi, potrivit riturilor, poli sd te lii departe de

trllniri qi ofense. Dac[tebizuipe cel ce !i-e aproape, inrudit, vei fir'orrsiderat om de nddejde.

1.14. Maestrul spune: Omul ales nu cade pradd pldcerilor burlii,rric:i ale casei in care locuiegte. E neobosit in lucrdri qi cumpdtat invorbire. Astfel, poate sd-qi arate el insuqi Calea adevirati qi poate

lr numit pe drept cu aplecare spre invdlat.

I 15. DiscipohtlZi Gong: De cel sdrac ce nu cere pomand, de cellrogat ce nu-i stdpdnit de mAndrie, ce credeji, Maestre, despre ei?

Macstrul spune: Sunt merituogi, desigur, dar mult mai pulin decdt:riracul mullumit de soartd gi decdt bogatul care iubeEte Ritul.

/,i Gong: Asa cum e amintit in Cartea Odelorl?

| ('artea Odelor este unul dintre cele trei mari lcxlc clasicc ale gAndirii chineze.(tr. t. )

Invaydturile lui Confucius

,,Ca lucrul cioplit, ca lucrul lustruit,Ca lucrul cizelat,Ca lucrul pe toate parlile terminat,,.l

Maestrul reia: De acum putem sd vorbim amdndoi despre shi Jicu mult rost. vom qti ce inseamnd un lucru viitor c6nd vomce deja a fost.

1.16. Maestrul spune: Nu te intrista dacd, necunoscdndu-te, allii nte inleleg; sd te necdjesti daci nu reuqesti sd-i inlelegi tu cadevdrat.

I Traducerea versurilor apa4ine Florentinei viqan: confu cins, Anarecte, EdituraHumanitas, Bucuregti, 1995, p. 72. (n.t.)

Capitolul2

DBSPRE GUVERNAR.EI

.1. l. Maestrul spune: Cel ce conduce prin puterea Virtulii este

rscrnenea Stelei Polare: std in locul sdu, iar toate celelalte stele i se

inchind.

.1.2. Maestrul spune: in Cartea Odelor trei sute de poeme sunt. Le

lrot cuprinde pe toate intr-un singur rAnd: de la Calea cea dreaptd sd

rrrr te abaji vreodatd.

.1.-1. Maestrul spune: Dacd poporul va f,r cArmuit doar prin porunci

1i cloar prin pedepse va fi oprit, atunci el doar se va feri de greqeli,rl;rr nu va fi pitruns de vinovSlie. Dacd insd prin puterea Viftulii luivir f,r condus ;i cu Riturile va fi inv6!at, va fi pitruns de vind ;i se

vl pufta intotdeauna in acord cu Regula.

.1.4. Maestrul spune: La 15 ani am inceput cu toatd voinla s[ invd!.l.a 30, crezul meu era deja intemeiat. La 40, am scdpat de indoieli.l,a 50, am aflat Datul Cerului. La 60 de ani, inlelegeam tot ce

i\tzeam.La70, frrd sd incalc Regula, imi urmam dorinlele inimii.

2.5. Meng Yiz intreabd: Ce inseamnd respectul fiului pentru tatd?

Maestrul rdspunde: Sd fii supus qi sd nu te impotriveqti vreodati.

I Titlul originalului chinez este Wei Zheng. (n.t.):r Demnitar din Jara Lu, numit gi Zhong Sun seru Meng Sun. (n.r.)

inva\aturile lui Confucitts

2'6- Meng wubol i'treabd ce este iubirea pentru pirinte. Maesrdspunde: Doar cdnd e bolnav, copilul sd_l facd pe pdrinte sdfrdmdnte pentru el.

2.7. You, Ziz intreabd: Ce inseamnd sa_i respecli pe pdrinfi? Matrul rdspund e: in ziua de azi inseamnd doar sd-i hreneqti. Dar caiqi caii sunt qi ei ingrijili in acesr fel. Dacd pentru pdrinfi nu aiveneratie qi supunere, atunci cum mai pot fi deosebili de animale?

2'8. zi Xia intreaba gi el ce este respectul filial. Maestrul rdspundTotul e legat de felul in care gtii sd fii relinut c6nd il slujegti pe crespectat. E mai mult dec6t si faci in locul celor varstnici cegreu de Iicut qi sd le dai intdi lor din vin si din bucate.

2.9.Maestrul spune: I-am vorbit lui yan Hui o ziintreagd,;i nu iavut vreo opozilie la tot ce i-am spus; pdrea prost , atdt erade supusDupd ce s-a retras, rdmas singur am cercetat Ei am vdzut cd,fapt, n-a fdcut decdt si-mi aprice invdldtura. yan Hui nu este prprin felul in care s-a purtat.

2.10. Maestrul spune: yezi mai int6i ce vrea sd facd, afldcau?a acfiunii sale qi descoperd la ce rezultat a ajuns. Maiastfel felul de a fi al unui om sd-!i rdmdnl de neinteles?

2.11. Maestrul spune: Cel ce improspdteazd. ceeace e vechi qi deacolo noui invSldturd poate sd deprindd, acela e demn gi altuia sd-idea sfaturi.

2.72. Maestrul spune: Omul ales nu este un vas de umplut, o simpliunealtd.

2.13. Zi Gong ?ntreabd: Ce este Omul superior?

rFiul lui Mengyi. (n.t.)2 Discipolul yan yan, numit qi Ziyou. (n.t.)

IrrvtiTtilurile lui Confuci.us 23

Nirr'strLrl rispunde: Omul superior intli lTrptuiegte qi apoi faptelelrllrr:s0.

' l,l. Maestrul spune: Omul superior este nepdrtinitor. Cautd sd

' lll incld tot, fdrd pdrtinire. Cel inferior e aplecat doar spre propriarlrt'lrlirte gi nu vede decdt o parte a intregului.

' 15. Maestrul spune: Cel ce invafd qi nu gAndeqte nimic nu,lrrlriirrcleste. Pe cel ce nu invali qi doar gdndeEte mare pericol illitrrr lcste.

'l(r. Maestrul spune: Sd te avAnli in cercetarea unei invildturi

' n(lirtc poate sd-!i facd rdu, aEa cd e mai bine sd stai departe de

;l{ t'slca.

' 17. Maestrul spune: Youl, trebuie sd te invdf ce inseamnd a cu-rro;rstc. Cdnd cunoEti ceva, atunci sd ardli cd fi-e cunoscut. Cdnd nur ur)r)Sti, necunoscut sd-!i rimAnd. Aceasta este cunoasterea deplind.

| 18. Zi Zhangz invali cum sd oblind in noul sdu rang dregdtoresc

rirsplatd. Maestrul spune: Dacd, dupd ce ai ascultat indelung,prrstrezi pentm tine cele asupra cirora te-ai indoit, iar desprer't:lclalte vorbegti cumisurd, te vei feri de gre;eli. Dacd, dupd ce ai

lrrivit indelung, te Jii departe de ceea ce este periculos ;i in cele ce

;rr de fdcut nu te-avAnli sd infdptuiesti, atunci n-ai de ce sd tet';ricqti. Dacd vorbele nu-!i vor atrage weo vin5, iar faptele nu-!i vort'r:re clin!5, astfel ili vei primi rdsplata, aqa cum doreqti.

.1.19. Ai Gong intreabd: Cum sd fac poporul sd md urrneze cllsrrpunere?

Maestrul rdspunde: Pe cei ce umeazd Calea dreaptd s[ ii aqezi mai

l)resus decAt pe cei ce o aleg pe cea strdrnbd. Dacd pe cei drepli ii

I l)iscipolul Zhong You, numit qi ZiLu. (n.t.)' Discipolul Sun Shi. (rz.r.)

vei indepdrta qi pe cei nedrepli ii vei aduce aptoape,poporulva ulTna.

2'20' Ji Kangzir inrreabd: cum sd fac supuqii sd fie plini de rescredinciogi gi unul pe altul sd se indemn. lu Virtrt.?Maestrul rdspunde: Trebuie sd fii sever qi astfel te vor respecta. Fun fiu supus qi poartd-te iubitor de tatd ji vei vedea curn, la randrlor, credinfa ili vor ardta. Ridicd-l in rang pe cel bun, iar penepriceput invaf6-l qi vei vedea cum intru Virtute iqi vor cdutaunul qi celalalt model.

2.2I. Cineva il intreabd pe Maestru: Dedregdtorie?Maestrul rdspunde: Analele spun: ,,Fii unfratele mai mare!". Nu-i asta destuld miriredregdtorie? De ce ag mai fi dregdtor?

2.22. Maestrul spune: in cel ce nu_sipoli sd te increzi. E ca qi cum caruljug, iar cdrula cu cai, pe cel de la?nainta?

2'23' zi zhang intreabd: Dupd ce zece generafii se vor schimba,poate pti ce va fl?Maestrul rdspunde: Regii din dinastia yin2 au urmat riturile regilordin dinastia Xia3 qi acum deja Etim ce s-a pierdut sau ce li s-a pututadiuga. Dinastia zhoua a urmat riturile dinastiei yin gi ;tim ce s-aal'turat' in felul acesta, dacd regilo r zhoune vom conforma, vomqti ce va veni qi peste o sutd de genera{ii.

Invdydturile lui Confucius

ce n-afi acceptat v

fiu supus qi iubeqtegi nu inseamnd asta t

respectd cuvAntul nu stiucu boi nu ar avea cuiul dehulube. Ai mai putea ast

I .li Srrn, numit postum Kang, mare nobil din regatul Lu. (rt.t.):' l)inastie din secolele al XXI-lea - al XVIII_lea i.Hr.). (n.t.)I l)inastie din secolele al XVIII-lea - al Xl_lea i.Hr.). (n.t.)'r l)inastie din secolele al Xl-lea - al III_lea i.Hr.). (n.t.)

nu

iuvildturile hti Confucius 25

=' ,t'1. Maestrul spune: Sd aduci olianclc unui spirit cdruia si i te

frrr'lrirri nu e potrivit inseamnd un fapt nepotrivit. Cdndvezi ceea ce

s, tlrcpt si faci qi totugi nu faci, egti lipsit de curaj.