AWottt XI. — Nr. fOO sf 101 dt trei roi in tepivaunt*: ntreuri-a a ti dominec'a • in teptemanelt cu

ttrbutori inat numai de Jone ori.

f P r e t i u h j p e n t r u m o n a r c h i a :

p e tura anu . . 10 fl. — cr. v. a; Í B diumetate de anu 5 , — „ , » \ 0 nnu patrariu . 2 , SO , , ,

Pentru Románia sl străinătate: peanu . . . . . 30 franci; 0 diumetate de anu . 1 5 »

Invitare de premmieratiiine la

pe patrariulu dejá inceputu, alu IV-lea alu anului curente, cu pretiurile si in conditiunile cunoscute. —

8 a d # 8 f c t j o l f M W . 1876. l'rtítutHtratíuni *e fteu la ti prin dnü 'vre^pund^d ai noştri, lä tote poştele, *4 de a drefUtlu la Eedactiune, Staiiontgaett Kr. 1. ur.de sunt a se edresd tete cdtt privéécu foVa. Cele nefrancate nu se pri*

ctescv, cele anonime n u se publica,

Pentru anuncie si alte comunicaliuni dt c o r e c t e i u privatu, se respunde câte 6 cr. dt linia ; repttirile se facu cu pretiu scadiutu. Tassea erariale de 30 cr. v. a. pentru

odată, se anticipa.

In faci'a nopţii si fnrtimei! Vai, grele timpuri am ajunsu — noi

Bomanii — astadi, si ele — potemu dice, cu totu minutulu ce trece, totu se mai îngreuiază!

Greutatea cea mai mare am spusu si splicatu de atâtea ori câ vine, câci nu avemu amicu jura in prejuru de noi, ér amicii noştri naturali, Francia si Ita­lia, tocmai acuma nu sunt in stare d'a se interesa de noi, prin intrepunerea loru pentru noi, ba nici mâcar prin împărtă­şirea nöstra de şvaturile loru practice, si de ajutórie finantialil

Stâmu totalminte părăsiţi, tprecandu eea mai infricosiata furtuna, celu mai compEtn rcgpelu se prepara asiá f di-

resbelu grele consecintie, ori cum ar reesi ein, noi nu se pote ca se scapâmu, sé nu fimu aprópe atinşi, si inca chiar in conditiunile de viétia ale nóstre.

Si in acestu stadiu periculosu, sub acestu ceriu innoratu, turburatu si in-carcatu de vi foru, avemu óre, mâcar aici, in sinulu nostru, déca nu susu pre firnia-mentu, o stéua couducetória, unu lucé-feru securu, constante si consecinţe lu-minatoriu, spre care sé ni indreptâmu ochii cu toti, care sé ne orienteze, dupa care sé potemu porni, de care sé ne po­temu tiené — intre tote împrejurările '?

Séu — acesta intrebare, voi „ Romani din patru unghiuri," cari ati mai pastratu anima si consciintia romana, si cari — pentru romanismu — totu mai staţi „ca bradii 'n munte," precum v'a constatatu si caracterisatu marele bardü nationale ach 28 de ani, voi sé n'o sentiti, sé n'o aflaţi oportuna si dejá de cea mai mare urgintia ?!

Dar nu, dar nu ! Epistolele prima-tiloru voştri câtra noi, ni dovedescu câ — de si atâta de îndepărtaţi si despăr­ţiţi aflandu-ve de câtra noi, sentiti in toc­mai ca si noi; si sunteţi preocupaţi de tote neliniscirile, temerile si ingrigirile nostre.

câ n'ar fi d'alt'a vorb'a in lupt'a nationale, decâtu d'a iroparti colacii si c â — cine sé apuce si imbuce pre eeln mai mare, câţi conducetori naţionali, cn ce mândru versu, cu ce mari prétensioni si promi­siuni avea acesta semăna naţiune ro­mana !

Ei bine: onde sunt acei'a ? Câci, precâtu noi ni adneejöu a minte, numai trei dintre ei au mcefitu, si inca cei trei tocmai timbraţi si legaţi de susu, de la potere. Ei bine, dar turnra caloraîalti, a ceîoiu liberi si nedependenti, ce s'a fa­

cutu?! A de veni tu 4 acra si amara panea

politicjloru naţionali; deci bărbaţii noş­tri, cari — nu s'lu crescutu si truditula atât'a carte, prin! aţpt'a strainetate, pen­tru ca sé se nutrise» la bctranetiele loru eu pane aera si amara, dóra unii si mai strepedindn-si; diátii| si mai stricandn-si stomacbulu, de bjuna séma câ, pe teme-iulu lauriloru elupUţjti prin vorbe mari, si voru fi căutata, ai M f t i i , vr'una,. adepos-

t f l e i :

Amara este astadi panea bărbatului nationale, ce vré sé fie si si sente chiamarea d'a fi — barbatu de statu si politicu condu­cetoriu. '

Seiti, én aduceţi-ve a minte, nainte ét 8, 9, 10 si 15 ani, pre candu se credea j

E bine apia. Totu omulu sé stée la locuia ce-i convine dupa calificatiunea si valórea sa adeverata. Reu a fost, candu mulţi se imbuldiau in frunte, acolo unde nu li ere loculu, si unde produceau nu­mai confusiune, amăgire [si retacire, ale eâroru triste nrmâri [si adi le mai gus-tânm !

Barbatulu de statu, sí — nota bene, celu nationale neoficiale inca mai multu de câtr alţii, trebue sé fie studlatu si es-perinientatu forte multu si seriosn, si prin urmare trebue sé conósca câtu mai bine lucrurile si imprejurârilCj si cu tóté sé nu fie numai unu invetiatu formale, ci si -omu alu fapteloru. Elu trebi?e sé conósca bine trecutulu, penüud'a sei apretiuíbine presentele; élu trebue sé fie pipaitu bine pulsulu presentelui, pentru d'a prevede starea morbului séu a sanetátii venito-riuîni."

Astfeliu cetirâmu mai dilele trecute in fruntea unei bune foi din Viena („N. W. Tbi." nr. 312) ; ér inca mai as­ta véra cetiserâmu si ni-am notatu bine, iu alta foia mare din Viena, („N. Fr. Pr.") nu ea originale, eira reprodiictiune dupa cei mai probaţi scriitori politici critici, cumca : „Barbatulu politicu si barbatulu conducetoriu de statu, trebue se tiena contu de faptele positive ; lui nu-i pote fi iertata, a lasă din eepbinatfunile sale elementele essistentL"

Téte etpffagi. gRfijŞţatea dria-m arii, cbiâr pentru tempuri nermali, dar

j inca in cele straordenari si critice ca astadi, despre tóta lumea politica tiene, câ sunt dintre cele mai încurcate, ce am fost vr'o data !

Apoi — tocmai asiá si atâtu de grea este chiamarea si positiunea adeve-ratului si credintiosului diariătu; ba inca acést'a de comunu este si mai grea, pre­câtu adecă responsabilitatea lui facia ca legea statului mereu lu-tiene de" chica, controlandu-i, amenintiandu-i si impede-candu-i vocea si activitatea.

De acia se póté splicá, câ astadi, la 16 ani dupa 1861, si Ia 8—9 ani dupa 1867/8, multu mai pucini de ai noştri se aplica la diaristiea ca atunciá. Ori cum insa, atâtr'a nu se póté negá, câ si la noi casi in cea laita lume, diaristului buna se facu acelesi pretensiuni, ca sl catra barba­tulu politicu bunu, ma inca li se cere o critica si o prevedere si mai agera si essacta. —

Atinserămu si deslucramu acestea, pre câta ni ierta imprejnrârile, pentru câ tie-nemu ardienda necesitatea d'a ni căuta,

lucéferufu conducetoriu m noptéa^grea u ~~ periculósa, carea atâtu de infricosiata ne amenintia, si pentru câ detorinti'a nóstra e, a avisá la caracteristicele si respective criteriele adeveratului conducetoriu si Ia sferele, unde póté sé se gasiésca K atare, déca cumva se afla unde-va, si — : gene-ratiunea are sentiulu, priceperea, ener-gi'a dorului de viétia nationale.

De ar dá Ddieu bunalu, ca se ne intieltgemu si orientâmu câtu mai cu­rendu si securu, ca se nu n ; afle lurtun'a si nóptea rea si négra fora centra si di­recţiune! —

Budapesta, in 3 jlb nov. 1676. Dile mai alarmate si iritate ca. cele trei

patru din urma, abiá se mai pom intipui. Acuo' se suna, si inci din Landra si

Vieuii, locurile cele mai pessimiste, cá — tote poterile ar ii primitu cu iota bunavointi'a pro­punerile Angliei pentru o confeiiutia si pen­tru programa ei in caus'a orientau;; acuşi éiuBi 8 b tobiá, câ — juca numai Russía *i Italia ar ü at- eptatu, si S i acestea nuriiai in principh, cdelaite msa u'ai fi daui nici unu respunsu, si anume din paitea Prussu-Germa-nlei mai câ nici nu ar ti a se aştepta atare, fiindu unele poien mari uin capula lacului in coniii: chiar îueiti ue coufenuliaî

Si pie C i n a u bietele gez^tesi p«^»^ ae torlrra-fi asifeáu ^au cele nai couir&diţsete* rie faime, M pro candu uni Londivi sj dia Constanţiuopolt é. se sm/.iá cu vóce >;teáto-nca, cumca diu « Andrássy sí cu agenţii î b aseuusu u m re.-p ten iuua, ca uii> eeaîe-rinua sé nu ;-e «lega ue:ia c'a, si ca (poterile mari Ű- care la londalu aeu sé respiiigá pre-tensiunile Ru»slei, atunci - éca teiegrafula

dia Londra ni aduce grandiéVa acire, precum e i joi'a trecuta in 9 nov. Btaconafieli-Dit-radij la ba.chetulu lordmayorului din Londra printr' unu toastu soleau ar fi aruucatu for-malmente Russului manusi'a!

Numitulu capu alu gurerniului anglesu aueea,espunendu in acelu toastu — de la in­ceputulu el mişcarea si lupt'a din Oriente, es-plicandu totu de la inceputu tienut'a si resp. păşirea guverniului anglu facia de ea, dupa-ce ajunsa la armistetiulu de astadi si la propu­nerile acestuia8iu guverniu, cu autonoml'a si eu reformele si garantiele, in fine de atâtea ori repeţi pazirea rigurósa a tractateloru, si apoi nedependinti'a si intregitatea teritoriale a Turciei, incâtu — conbinandu tote acestea intre sine, din tóta intrevenirea, tote propune­rile de reforme si de autonomia, nu se mai alese de câtu vorbele gole, câtra cari Marele Ministru mai adause câ — de ti politica An-gliei ette pacea, totuii nu essiste tiéra, carea mt&tu de bine si fie pregătita la resbelu, pre­cum ette Anglia. .„Resursele ei sunt ne­mărginite ti dica ea va intrá in resbelu, «tai nainte nu te va opri, pona nu va fi tatit-facutu dreptăţii l *

Va sé dica, lordu Beaconsfield, in Tur­cia tiene amenintitta dreptatea ; dreptatea o tiene cuprinsa in tractate , in nedependinti'a si intregitatea stepanirei turcesci; acea ame-nintiare o afla in cererea Russiei d'a dá tiere-loru slave rescolate autonomia, ér pentru realea introducere a acestei reforme, d'a ad­mite ocupatiunea aeeloru tiere prin oştiri russesci séu mâcar austro-unguresci ori ita­lienesc! ; deci pentru casulu déca Russia ar insiste preteusiunei sale, de autonomia si re­forme reali, si nu s'ar multiuml cu mintiuni tnglesetci turcesci ti auttro-unguresci, scrise si tipărite negru pre albu cu grămada, cum f us.ira si se adeveriră töte cele de la 1330 in­cóci, ie voia de nevoia, acordate de Sultani si da nalta loru Porta otomana, — pentru acestu

rei-Britania! Acesta dechiarare si amenintiare, in data

ce ea ajunse la conosciinti'a domniloru noştri, ii scóse formaimente din fire, si furi'a loru in contra Muscalului nu mai conosciá margine !

„Bravo, Bravo ! strigară ei toti cu es-taltatiune ; „acuma nu mai suntemu senguri, isolati ; avemu unu aliatu securu, cu resurse neetauribili.'' „Fugi de naintea nóstra ticalo-tule, blastamatule de Muscalu ! Trageţi cod'a intre pictore si dispari din Oriente, ca de nu, te prepadimu, se nu mai remane urma de tine, blam tute si blastematule ! !"

Eca asiá, in acestu stilu, cu acesta ma­niera curgu provoeârile si insultele asupr'a Muscalului. Si asiá nu ne-am mirá de feliu, déca chiar vorbalmente sar adeveri, cele ce ni se depesiara mai alalta-ieri din Viena, cumca diu c. Andrássy ar fi certndu pentru confe-rinti'a poteriloru o progama pe basea deplinei intregîtdti si suveranităţi a Turciei si cu eschtderea de veri ce autonomia politica a

provincieloru. De asemenea nu ne suprinde nici o alta

depesia din Londra, care ni spune, cumca Musurupasi'a , ambasadorulu Portei, ar li pretinsa de la Derby, retragerea proiectului de conferintia si formularea conditiuniloru de pace — simplu câtra Porta !

Tóté ni se imparu nu numai posibili, ci chiar natural; de la aceşti omeni nenaturali, omeni essaltati si turbaţi.

Dar — o patira ! Joi sér'a s'a espeptorata in Londra intre

pahare jidanulu J-eaconsfield -Disraeli, ce stâ ** a fruntea acelui regimu jidanii, si la amenin-^iárile lui iute a dóu'a di, vineri, éca ce echo J^sonâ din Moscua /

Trecendu Imperatulu Alessandru alu 11-lea tocmai prin acea urbe, la intempinarea si salutarea ce i-o fece o deputatatiune gran-dhdsa a boîeriloru si a cetatieniloru, MSa

.= • v

russa, simbolulu pacitísi amîciei intre pop.re, profiSLde acesta solajpia ocasiune peutru de a se rolfc*supr'* stadistui cestiunei orientali, intre a l t « astfeliujl

„ V f c s t e cjcoscatu, ca Turcia a cesa c e r e & inele, ca armistetiulu se se lege numaiâujBtu , pentru ca se se puna capetu m a c e ^ B o r a fora nici unu scopu in Serbia si „Knteaegru. Montenegrinii in acesta lupta ne-egale, s'au doveditu eroi, ca totu de un'a. Dorere, despre Serbiani nu se póte dice totu acést'a, măcar ca voluntarii noştri auluptatuin şirurile loru, dintre cari multl si-au versatu sângele pentru caus'a slavismului.

„ Asi dori pon' la estremu a crutiâ sângele muscalu. Acést'a este caus'a câ ni'ani truditu si me voiu mai trudi, a im-buuetatl pusetiuuea tuturoru crestinilora diu Oriente pré cale ^pacifica.

„In cele mai d'aprópe ţdile este se se incépa conferintie intre represeatantii a coloru siesse poteri mari, pentru stat o-rirea conditiuniloru de pace. tH

„Cea mai seatnpa doriutia a mea este, c a s e ajuugemu la e co'ntielegere. Dar déca n'am ajunge, si eu voiu vedé că nu căscigătnu astfeliu de garanţie, cari se realiseze ceea-ce dupa dreptu potemu se pretindemu de la Porta, am firm'a inten-tiune, a lucra nedepente, si sum convinsu câ in acesta casu Russia intréga va res-punde la apelulu meu, candu voiu aflá acést'a de lipsa, si onórea Imperiului va pret inde-o . . . Ddieu se ni ajute a ni îm­plini şant'am^şijune?K

t — 1

intipui, ce spărtura cumplita trebui sé faca acesta bomba muscala in capatiu'a bietiloru turcofili ai noştri < o data toti incepura a chiona câ — Muscalulu ameuintia cu resbelu ; câ amenintiá a strica pacea Europei; câ — de ce dara sé se mai tiena conferintie, déca din capulu locului se anuncia, cava procede la resbelu, de nu i se voru acorda preteasiuuile ! Dar in fine câ alianti'a celoru trei Imperatii va sé dica — nu mai essiste ? !'. etc. etc.

Vedeţi, cum acuma piticii nojtri d'o data sentiescu, ce absurdu si perfidu este, a influin-tiá prin amemntiâri decisiunile conferi utiei diplomatiloru! Dar őre lord-jidanulu din Londra potea sé aiba altu scopu, decâtu — a îndemna si incuragiá pre Turcu, ca sé se opună preteusiuniloru museale, sé nu concéda autonomia si drepturi popórelorn creştine ; ér pre Austro-Ungaria, mai a nume pre magiarii noştri de la potere, a-ii impintená ca — se se rescocorésca bine contra Muscalului, "ie sdron-conésca din priteni, ca — dora ii voru intri-cosiá, si déca nu, ca sé li derive celu pucinu urele si atacurile — din capulu pilariului de Anglu, asupr'a bietului capu alu seu /

Domnii magiari, resp. foile loru se man-drescu cu aceea, câ Ministeriulu din Londra tocmai aceste dile ar fi insarcinatu pre amba-sodorulu seu din Viena, ca — in faci'a poso­moritei constelatiüni de asta ii, se mérga pasu cu Austro-Ungaria câci firmitatea tienutei acesteia, impare cea mai buna garanţia pen­tru pace!

De cumva Ministeriulu Angliei sub cu-ventulu de „firmiţate," va intielege „(rieuli-ít'a" ce cuprinsa pre domni la echoulu din Moscva, apoi intr' adeveru câ aceea póte sé fie o garanţia a pacei. Noi inca tare ne tememu, nu cumva diu c. Andrássy precum pona acuma fü pacalitu si portatu de aasu prin Bis­mark si Gorciakoţ, de aci incoliá, sé scota din spudia castamele pentru Derby si Dis-

raeli l Si mai la urma noi betele popiră Austro-Ungaria sé sórbemuzam'a peatrti catele domniloru. —

Cas'a representativa a Dietei in siedinti'a de astadi, mercuri, deal),

si vota o lege noua, ce are de scopu a fape I posibile passivitatea alegeriloru ti peutru Dieta.

Meritulu d'a fi provocatu acesta ld este alu Romaniloru.

Noi cu mândria notâmu acesta la locu pentru istori'a nóstra nationale, déca] succede a ni eluptá dreptulu de atare. Ai domnii Dr. Rodosiu si Acsente Severulu si deputaţii cari prin renitenti'a loru presentâ mâcar mandatele de alegere, din cerculu Bradului, cest'a din alu Oraş) constrinsara pre domnii stepanitori ai no, cari omnipotenţi cum sunt, nu potu suferi j sivitate nationale nemagiara sub Impe loru,- - a se ingrigí dé o lege speciale in atârei passivitâti.

Legea votata astadi dispune, ca ia L de nepresentare a unui mandatu, alesulu m provocatu prin presiedivtele casei lá pn tare in terminu de 14 dile, asupr'a cărei vocâri déca alesulu deputatu n'ar corespua camer'a dechiara mandatulu de nullificatol pre renitente 'de lipsitu de dreptulu d'a poté fi alesu in periodulu de trei ani.

Fiindu câ acesta lege, domnii stepanii noştri insisi au motivat'o cu casulu 1 Acsente Severu si espresamenate au inirej tat'o contra acestui'a in prim'a aplicare, ol ne credemu deplinu îndreptăţiţi a o numi „legeu Acsente-severiana."

Afara de acestu actu istorlcu s'a mail] tetnplatu in siedinti'a de astadi o tiune din partea dlui Helfy, pentru cuvintti Imperatului Russiei, rostite vineria trecuta! Moscva. Diu JE_elff;a,r dori sé scie, déca asi ouvmte Ş u n t &ţ>jm' nf.f"' »A--— mißlatwviuk. m ce diceTa ele '?—-Mînunatu í I! . . Demna] Marit'a Dieta ungurésca. Sl acuma sé-lu vl demu pre diu Tisza câ cum o sé se svere» lésca cu rabulistic'a sa. —

Viena, in 1/13 nov. - | „Oesterreich-Ungarn hat das l

gende Bewustsein, bis zum lezten AugenMifl Treue geübt zu haben.". Astfeliu eschias „P Lloyd" organulu oficiosu personale d d-lui Andrhstyt in nrulu seu de adi deminéi candu ia notitia despre acea, câ prin espef toratiunile de la 10 nov. ale Imperatului Ah sandru in Moscva alianti'a celoru trei Imn raţii s'a spar tu si a inetatu."

Da, numai câtu — lucrulu tot'i un esti fora totu nodul u si cârligulu. Adeveratu câ diplomati'a nóstra a fost ingagiata la alianj tia celoru trei Imperati adeveratu ca aea aliantiâ trebuia sé lucre cu strictétia si onón in armonia si uniformitate: dar óre mai essistl astadi cineva in Europa, care sé nu scij cum foile nóstre — pona si cele semioi ciali au totu spusu si aretatu de o suta ori ca — diplomati'a nostra si in Belgradu, in Constantinopole, si si mai multu iu Lomir«! tocmai de feliu n'a mersu mana 'u mana cif cea aceloralalti duoi aliaţi! Tare ne temen că aci diu c. Andrássy pe sub mana va fi fos| îndemnata, directu séu indirectu — devicll nulu Bismark, carele — pare-ui-se abia i tepiâsa ne vela incaeerati'cu Russwiu, peutn ca, sé ne ajute a ne infundi si mai multu prii calea perirei!! Ori cum, noi asia tieuen câ, se nu se laude di. noştri de iatieleptiunij nici de credintia, câci ambele ni sunt ra blamate naintea lumei. Mai bine — in fad infricosiatului periclu ce ne amenintiá , sé i retragemu si sé cercâmu a ne impacá ai com Uda iu intru ! . . . .

I 3ltdapc8ta> in 3/15 nor. 187«. Diel'a unguré»ca, de carea — sít veaia

io, mai câ uitasemu câ ,mai esaiste, sam-a trecuta, in 11. nov. n. Bi-a redesckisu intiele. Cá D U ni-a baiutu acést'a la ochi, sste viu'a nóstra. Nici celalalta publicu, cu tu mai pucina causa de pessimismu facia a, inca nu se pi é intereseze de eal>ar — b se mai intereseze aceia de ea, cari de 10 n'au gustatu dupa activitatea ei de câtu i sarcine si grele desiîusionâri, déca sute lembrí ai ei, de domnii deputaţi adecă, ee i pe tiéra sute de mii de florini la anu, nu rréu sé scie de ea, ci — numai de diurne a bani pentru locuintia, pre cari fara pri-ia la calamitatea nóstra finantiaria, pré uiosu ii-ar trage si indoiti sî intreiti l

Astfeliu este patriotismulu liberale con-tionale magiaru. —

Destulu câ sessiunea sâmbăta se des-e; bugetulu si alte propuneri comisionali inisteriali jse presentara, si in fine diu inyi £ . din stang'a estrema, fece o interpe-ne, destulu de naiva, in cestiunea orien-dorindu a provoca o désbatere pablica

lua conosciintia despre paşii ei părerile >i stepaniri.

Mare lucru ; foile stepanirii i si citescu ii cam se cade asup'ra capului. Dar in Lloyd" de domineca cuprindiendu-se — um credemu, quintessenti'a .dóra chiar ale a tuturoru spretjuiriloru domnesei,noi omu multiumi a ne ocupa de aceea, facen-i si noi din a nóstra parte refiessiunile )cmai atâtu de indreptatlte, numai câtu iai mare .sinceritate, ne fiindu noi preo­ţi prin dulcéti'a imbetatória a domniei.

Ce va se dica acésta tendintia si resp. ocărea a d-lui Simonyi ?

Vré dóra sé facemu sfara 'n tiéra — nici unu folosu pratticu, cum fecera Cis-Jii ?

Séu — vré numai ca sé se oprime opi-niunea publica in modu formale? : — A c e o i i 1 wrf1 f i peq&Ut o i r«»«>&o ţ a < t « W a _ nu e de prisosu,câci tóta Jumea jconósce opi-niunea publica la noi, de prin gazetele nóstr* si de prin manifestatiunile ee se/acu mai pre tote dilele prin tóta tiér'a.

Déca va fi, ca parliamentulu sé se enun-cia, apoi va fi atunci, candu enunciatiunea va trebui se fie decisiva si definitiva, si guver­niulu va trebui sé se acomode són sé se re­tragă. —

Fireoce, câ opiniunea publica, dupa foile [domniloru magiari, in tiér'a intréga, este I unanime pentru Turcu si in contra Muscalu­lui, si déca acést'a nu s'ar retrage cu ruşine din Oriente, chiar pentru resbelu in con­tra lui 1

„Nici candu alta (data mai mare unifor­mitate de opiniuni si sentiemente— n'a dom-nitu intre poporatiunile tierii 2"

Astfeliu striga si amagescu domnii no s-tri si cu organele loru îumea străina s i , pre Monarchulu nostru.

Noi in facia acestei stupide si perfide tendintie ni tienemu de sacra detorintia uma-nitaria si patrioteca, in câtu privesce pe cele trei miílióne de Romani din Monarchia, cari facu cam a patr'a parte diu tiéra, a protesta solenelu in contra mistificării si identificării opiniunei publice roman* cu cea prin patima si cu măiestri» fabricata si manifestata de diaristica si de unele masse nematuri, des-merdate si amăgite ale magiariloru.

Nu — domniloru, nu lume bdraga; [Bo-manimea nu este contraria dreptâtii fsi llber-tâtii, resp. emancipării slave creştine, de ca­rea se lucra, nici Muscalului, candu elu si anuncia simpathi'a si sjutoriulu pentru acea

emancipare. Nu avemu — haru Domnului! — in si­

nulu natiunei romane nici fora nici, barbatu de minte si de anima romana, care se impar-tasiésca, apere sl recomande demonstratiunile magiare pentiu Turcu si tin centra Russiei;

ba din contra, chiar ti tavim din acei'a, cari mai nainte scrupulisau si teigiverşau, acum de candu trebuira sé seif envinga sl ei despre im-petrirea in netolerantia si despotism natio­nale a domniloru măguri, 'despre necorigibi-litatca tuittiai asiá a turciloru noştri bote&ati, casi a celoru mohametam, nu jaai voru sé-si identifice cu ei .intereseM dcrintiele si ten-dintiele. Wß

Romanolu — n'a fopfjnu este, si sé-lu ferésca ceriulu d'a deren! vr'o data inamicu alu Wsgitrului; ast'a"ani aretat'o si demon-stiat'o la lóta oiasiunea : ins», si actea ar trebui s'o n ie domnii nostii'o data, câ nici a micu oi bu, uuejta piósfa a paternei loiu sel-batece, inca nu va mai fi, si — o data cu ca­pulu nu-i póte veni a minie si Ia socotéla, a se uri cu slavii, si a provoca si amenintiá ne-bunesce pie Moscalu — dedragulu domniloru! Din contra ; protestămu cu [tota târfa cvvtn-tuluiin tontravatemariloru si provoc ăriloiu Umerarie a Russiei in nvmele nostru tî peste totu alu patriei [comune l

Eoiin.u dttptate si l.ltitcte ; dar noi déca am »~\é pottie, tm fsce ta ele sé fie mai antai aici la noi acssa ,• ér su ca sé le împu-ntmu teu imptdetâmu la vecinii noştri.

De Muscalu, Romanulu au âtro-ungurescu n u t e pré f pai ie, póte ca nici Slovaculu, nici Serbulu, nici Rutei ulu si nici chiar Sassulu; câci demnii stfpaniioriai noştri mereu conti­nua a-ii invetiâ , cum se porta jugulu ingutu, cum se tiaKsce foia dieptate, ba pasa si fora spera ntia 1

A B Í Ó ne civiliséza pie roi demeii stepa-niton ai noştri í tst io-nagii i i . Aiest'a este opiniuiiea publica la Romeni. astfeliu sé ni ajute UTdieu, pre cum suntemu sinceri. —

Nemesea! Căderile serbianiloru in resbelulu de

estu timpu, au inceputu cu o infame mintiuna si ofensa pentru Romani şi Romanime. S'a

- » • ü g a A u IM 1-mcn • tmSmmft, '*iî fltmtml!*:./. ....»». -ne sei tűnt iicalőse", câ „ihdaia ce ette se dée peptu cu Turcii arunca arm'« si tata fvg'a* sica „in fug'a loru punica rapestu si pre bravii serbiani."

Noi. cari scimu; cari amu invetiatu a cunosce din istoria ci chiar prin vederea cu ochii, ce bravura desvolta pururiá sóldatulu romanu, câtu de câtu bine condusu, chiar si atunci, séu mai vertosu atnnci candu se bate pentru altulu, tocmai si pentru dusima-nulu si tiranulu esistintiei, libertăţii si des-voltârii sale,, (precum este acest'a si in Serbia ca si in Austria) noi ne-amu indignatu de acea miserabile apucătura si n'amu crutiatu ostenél'a si cheltuiala, pona nu i-amu datu de capetu, pona nu amu constatatu eficial-mente de-cea ce erá ea, de o mintiuna in­fame.

Dar i-fcmu datu si de fundu ; amu aflatu positivamente, că tocmai unii fanfaioni sudo-slavi au scornit'osi comis'o ceidantai, pentru reu prieeputulu scopu nationale, d'a acoperi prin acea scornitura miserabile — miserabilea portare a mai mvltoru latalíéne şerbi ane de militi, ce intr'adeveru la cele dantai intelniri cu ba8Íbozucii — denegau ascultarea de co­manda si o tuliau la sanetós'a, aruncandu armele de la sine.

Astadi, in timpulu celu mai nou, si a nume prin parteciparea multimei de volun-tari,-muscali, greci, nemţi, italiani, monteneg-rinijla resbelu, se adeveresce nenegabilmente si és* la lumina chiar si prin foi si corespon­dente muscalescî, mai multu de câtu ar fi tre­buitu se ese, cumca dieu miliţii serbiani, ori eâtu de mari erau ei in gura, séu nici su atâtu ei sermanii, ci fanfaronii loru, sub totu res­belulu s'au aretatu forte pucinu dibaci, forte mici la anima! De locu de la inceputu tocmai aceste batalione serbianeau fostu, care au implutu dé grigi peptolu lai Csrnasffsi Tau coutrinsQ a se retrage iute din Bulgaria, intre

intenturele de la Zaicîar, Alessinati si Dtlig-radu, si a incepe o scola stricta de essercitie. si de disciplina. Si fiindu câ mai teta armat'a serbiana se euprindea din miiliti, firesee câmai tóta s'a dovedita forte slaba pentru unu res­belu mare. Tocmai insa bataliónele cu romani' au făcuta o eseeptiune, rivalisandu in lupta' si bravura cu cele mai bune, cu batalionele de linia si de artileria, pururia lăudate 1

Osuta de reporturi, deja prin diferite-foi vinu a iecunosce marile scăderi ale mili-tianiloru şerbi, si tocnai mai ieri cetiranu un'a corespondintia in „Ab. Post," semioficialea Vienei, dupa date oficióse din Petropole, carea. suna, câ — „positiunile cele tari de la Diunis au fostu perdute prin ticalosi'a militianilortt şerbi;" mai departe câ—„fara de mulţimea rusailoru si a voluntariloru de alte naţionali­tăţi poltroneri'a serbianiloru de multu putea celu mai uritu capetu resbelului!" însuşi generalissimulu Cernaejf in cuventulu seit de despărţire, ce la 4 nov. n. in taber'a se la Paracinu a adresata eameradiloru ser oficiariloru rus si, adunaţi la elu, a intonata: si apostrofatu slabitiunea miliţiei serbiane, scusand'o insa prin lips'a de disciplina si de essercitiu séu esperiintia, si recomendandu cbiar de aceea compatriotiloru sei, a o crutia» ba luandu-h parol'a câ totuşi nu o voru pa­raşi — din consideratiunea câci desi aceea miliţia la inceputulu resbelului erá numai „o grămada de tierani," ea inca si-are marele meritu câ a apucatu arm'a si a facutu incepu­tulu luptei de emancipare a slavismului dia Oriente 1

In fi na— insusi Imperatulu Muscali-loru Alessandru alu II-lea in alocatiunea sa din Moscua de vinerea rrecuta, câtra repre-sentantii cetatianimei si a boierimei o spuse verde, câ Montenegrinii s'au portatu ca eroir

ceea-ce despre oştirile serbiane nu se póte di­ce, măcar câ in mtdiloculu loru au luptatu* atati'a volentari russesci.

Despre invinovatirile, câ militianii ser­biani, la mai multe ocasiuni chiar cu arm'j.

massacratu mulţime de oficiari muscali,canda acesti'a se trudiau a-ii bagá in focu, = de­spre aceste învinovăţiri, cari desi au alarmata, ici-coliá chiar in Russia, totuşi nu sunt dove-dite si sperâmu câ nici nu se voru dovedi, — nici nu vremu sé atingemu mai pe largu.

Destulu câ, dupa tote acestea, noi nu fora mare părere de reu trebue sé constatâma, . câ calumniarea .inceputa fora tota dreptulu — contra Romaniloru, s'a totu urmatu pona- • candu ea se sparse in capulu fratiloru şerbi! Insa cu tete — ea, aeea .infame calumnia la mulţi drăgălaşi de ei, corespondenţi jidani, magiari si nemţi, a remasu bine pusa in ani­ma si - la tóta ocasiunea li este indemana in contra Romaniloru.

Astfeliu Serbianii astadi sunt condam­naţi de ticăloşia, fora ca Romanii sé fie puri­ficaţi. Astfeliu nasce pecatulu pecate!

Si acuma câ vedemu acestea, ni vine a intrebá: De unde si pentru ce este că, si serbii casi magiarii si casi toti alţii pentru câtt pona acuma poporulu romanu cu at&fa bravura si abnegare de sine — prin seci* » t » versatu sângele, la certe ocasiuni, in celu moi infame modu mintindu si calumniandu, stri­ga in lumea mare că — Romanulu est* pol-tronu sî ticalosu ?

Dar cestiunea merita ea sé ne ocupâmu specialmente de ea, ceea-ce voma face alta data.—

Budapesta, in nov. 187 k {Lips'a de cârti pentru junimea nóstra.}

Este unu adeveru necontestabile, câ fan-tasi'a respective imaginatiunea a fostu intr'adereru totu-de-un'a carea a produsa lucruri nobili si măreţie; ea a data mai vertosu nascere întregului frumosu dia lume, si totu odată ea a inlesnitu descope­ririle cele mai mari in sciintie. Imagina-

ti unea, acést'a insusire si potere atâta de Ttéééssaria a omului pentru, o viétia mii perfecta, trebue negrisîtu cultivata cu cea ttai mare ingrigi're s i dilígiútia, câci* defi-cţenti'a e i este un'a din perderîle cşle mjd doférose pentru mintea omenésca. Imagi-natiunea, carea in etatea mai înaintata are atâtea stimule, ih periodulu etâtii înai fra­gede s e inriuresce numai prin poveştile si fabulele ce le audu copilaşii.

Forte multu contribae la educatiunea acestei poteri magice a sufletului cărţile pentru copii, scrise cu destula raţiune, cu idei sanetóse, basate pe morala adeverata. Herbart insusi a recomendatu forte lăţirea cârtiloru pentru copii, câci cu aceste si-petrece baiatulu chiar timpulu liberu ce-lu are mai placutu, si astu-feliu si-reguléza setitiementele, si-'ntaresce conosciintiele si-si maresce poterea imaginatiunii. Dorere inse! astu-feliu de cârti nu pré gasimu in catalogulu cârtiloru romane, si scrietori romani de astu-feliu de cârti se ivescu la noi pré pucini; bagu sém'a câ-nu se pla-tesce, séu câ cu copilării nu li place, a se ocupa literaţii noştri. Idei cu totulu de alta natura preocupa crerii scrietoriloru romani, fantasi'a si fictiun'le sunt predominante in tóte scrierile loru, si spre fabricarea acas-tor'a de comunu schimosescu limb'a cu sunetulu ei placutu.

Scrietorii noştri nu sciu, séu nu voi-éscu a sei, câ vointiâ d'a pretiui scrierea romana are sé se semene in anim'a prun-cutiului intr'o limbi curatu romanésca, ca apoi atraşi de frumseti'a limb si materne s'o iubésca si pretiuésca, si astu-feliu limb'a sé progreseze si ea mana ia mana cu sub­iectele desvoltate si perfectiunate prin me-diloculu ei.

Multe mame romane pe lánga tóta tmnavointi'a loru, nu potu delecta pe fiii loru cu nisce cârti romane, si astu-feliu nu potu planta in animile romane june semen; tl'a ce oüemora in strămoşii noştri glorioşi producea vertu ti mari si gloria fara ase-anenare.

Nu ve miraţi, stimabili cetitori, déca sucrescinti'a romana intellginte, cea mai mare parte nici câ are ideia de scrierea romana pana in etate de 16-18 ani,-séu déca si are, scrierea romana pentru ea xi'are nici anu farmecu. Ignoti nulla cupído.

Despre mişcarea spiritului natio­nale in Carasiu.

Am. asteptatu ca cutarevâ corespondente mai abílu sé-si fie luatu ostenél'a d'a descrie prelargu si d'a apretiui mai cu agerime pen­tru on. cetitori ai acestei foi resultatulu demnu de tóta atenţiunea alu adunarei generali pen­tru fondu de teatru, tienute estu timpu in Lu­gosiu, si mai vertosu sé arunce o privire cri­tica asupr'a Reuniunei romane de cântări de acolo, despre carea pona si străinii dicu,cumca ar fi o aparitiune dintre cele mai demne si mai mandre, ce candu-va s'a presentatu lumei in viétia sociale romana, din urbea principale a Carasiului, acestui Comitatu, unulu dintre cele mai romanesc!, si mai deştepte din tiér'a Iui Pista, pre carele totuşi Pista lu considera de amortitu si ca atare dejá inghititu de fla-lua-ndulu seu Molochu.

Tempulu insa totu trecendu in numerii Albinei totu succedendu-se unulu dupa al-

.tulu, fora vedé in ei asteptatulu reportu, ni veni a crede, câ pre corespondintii cei de al­tadata atâtu de asidui, orii-a cutropiatu si amortitu zapad'a, ori câ intr'adeveru i a in-ánghititu Molochulu.

D i aci usioru sa pote . esplicâ naintare -sarea, ra inifestata. facia da scrîeriia si diurmlele «Omina. D Î ! *% urm Iz j mirare» generale, Sandu d.' eu I i noi vr'o cart* ajungă mii malt« elitluni, si dán. vc'unu diurnalu. iatrunassa pîste. 1030 da prenu­mărând! 4,

Staniu astukfjia tréb'a era lem í câ este unu mure m^Bw,prelucrarea in romi-nesce a classicuTui opu „HibitMm Crusoe" de la Oampa, si nu potemu a nu saluta cu tóta racomiciinti'a trui'a dlui 67. P>p%, intru interesulu gînaratiunii fragede.

Este acaa lucrare nobila si da mire naces«tate pantru o bina si bins ingeiarita crescere a junimii nóstra, da óra-ca abiá se mai afla unu ala doilea epâ ca atâtea multe si frumóie si buna. Ar fi de doritu, ca publiculu, Jeu deosebire invstiatorii, sé apretiuésca acesta Întreprindere satutaria si sé o imbracisiedie din tóte poterile cu tóta caldar'a; er juaimîa noîtra sé se ocupe câtu mai dasu cu lestur'a acîstei cârticale atâtu da dulci si instructiva. Am dori, ca essamolulu dlui (?. P>pz sé-lu con­tinue st alţii câta mii m alti, si atunci vom a ajangé mai sacura la scopulu doritu !

L. P.

Jj. Cetatea Beiului, in Carasiu, oct. 1976-(Ditpre conferintiele invttiatoresci ; re-

conosciintie »i mdtiam'te ; ap du ti indimu nitionale.) A espiratu, C Î e d.'eptu, uau timpu cam lungu dela coaferiatiele iuvetiatoresci de estu timpu, si paoa astadi iaca a i s'a das-crisu decurgerea loru, mâcar cá cu încordata atenţiune atn totu asceptatu, c i unu condei u chiamatu si esperti sh le fie trecuta priatr'o revista critica, mai vertosa pre ce» dia trac­tulu protopresbiterale alu Biieticai-alba, care din mai multe puaturi da vedere mi s'a impa • rutu detuna i a se ista onore si dia care causa deci de si cániiMrd»iM^^ina eu , A « a p a r t A unele.

Iu urmarea coacluéului adusa !ia onfe-rintra de auulu trecuta, tinata in Ja mu, estu timpu coaferîoti'a s i tienutu ia frumóYa co­muna Vraniu, si scopulu. asU data a fosta : familiar Isar ea invetiatoriloru in tittem'a cea noua mttricm. Asupra succesului si resp. pro­gresului, la3u sé vorbásaa reportulu d-lui in­spectare si d-lui comisaria,uurgiaandu-me nu-

Iatr'aceea reuniunea romana de cantâri din Lugosiu, a cărei o parte buna se pote numi si societate teatrale, a datu in ea odată la do-rintia comuna ia a 5 cureatei — operet'a „GirofiéGirofld," represeatata cu succesu atâtu de completu in octomvre cu ocasiunsa adunarei generali peatru foadulu de teatru. Dupa esperiinti'a practica de mai susu, trebue sé me temu, ca reportorii Albinei si de asta data voru iaghetiá cu reportulu loru; câci este de totu istorica si caracteristieu la noi roma­nii, a lauceii in atnortióla séa a ne tredi totu-deuná mai tardiu da cum trebua. Si asiá desi pana acuma am fostu st eu facia de „ Albina11

numai uuu trautore, care manca mierea adu­nata da alţii, paatru asta data farmaeulu re-presentatiuniloru teatrali romana dia Lugosiu m'a seosu diu p03ivitate, si déca ace3te repre-sentatiuni se voru continua, nu voia faee o albina diligente peatru eosnitia foiei a vóstre!

Despre adunarea pentru fondulu da tea­tru mi-pérmitu a atingă forte pucinu câci ar fi pré post festum a vorbi pre larga. „Familia" nóstra de altmintre a datu la timpu tóte iu-formatiunile celoru ce le voru fi cautatu.Atâda totuşi trebue sé notámu e3presu si ia „Albi­na," câ — adunarea dia Lugosiu a fostu uu'a din cele mai cercetate si succese adunâri dia câte tienu pona astadi societatea peatru foadu de teatru romanu.

Contingentulu celu mai mare, se iutie-

mai, a atinge pe scurtu primtrea s i ^ d s ^ é É n H tea ca care a fosta intempin&ti iavetlatoriÄ de câtra poporulu nostra de ronda ia K | f 9 comuna; dar inea mai nainte trebue sé-iaia esprimu adune'a suprindere (pentru bunavMa*! tia si gentilati'a dlui proprietariu mare ditt* acea comuna, I. Geróbl, carele sl ca aeéstgfL ocasiune, casi totu de un'a in asemani casoi^ nu'lipsi a-si dovedi zelulu celu mare centté tresee pentru iuvetiameutulu poporului. Do»; ni'a S i numii de câta a dispasu, ca ia ospi«1

tarí'a ce i coastitue o proprietate, peatru in»» vetiatori ; pe timpulu petrecerei loru la coa-> ferintia, sé se «gătesc* pe langa pretiuri de totu moderate — celu mai banu viptu ; ér la iacheiarea conferintielora Dsa iafaciosiadu-s»" in madilojula inretlatoriloru a petrecutu cu' ei lungu tempu in discursuri didactico fort» interesante, ér la îndepărtare si-a manifestata bucuri'a, câci duce cu sine o dulcs suvenire, Dapa cum sumu informatu, Diu Gerúbl a coa* tribuitu forte multu la redicarea scólei nóue; in Vrauiu, din cara causa inretiatorimsa aei:

adunata i-a sl descoperita respectulu, reco-' nosciintia ei, őr eu prin acést'a i esprimu si ia publica multiamit'a cuvenita î — Cindu h m 1 e vjrb'a de multiamita si reconosciintia.atunci nu pota trece cu vederea pre bravulu preota din acea comuna cunoscutulu natioualistu hs. Tamasielu, carele la acesta ocasiune inca si-a aretatu marele zelu nationale, asistandu ia tóte dilele la siedintia si cu essemplulu seu indemnandu si pre alţii de a se interesa.

Asemenea judele comunale Pj,vel Vra-niantiu, nu .numai s'a iateresatu de pertrac­tările ia coaferiatia, ci totu d'o data s'a ia-grigitu, ea toti invetiatorii sé aiba cartela acomode gratis. Nu mai pucinu credu câ me­rita a fi amiatiti cu recoao icintia daii comar-eiaati'romani diu locu : Iov i Miclei, Sím.Mi-teru si lonu Vraniantiu, cari toti desooaside-randu timpulu ardindu alu lucrului, regulatu au partesipatu ca tóta atenţiunea la cinfe-rintífti_._ •• •• .

In fine, câ tote au decursu ia ordine, ca celu mai depliau succesu si spr; cea mai perfecta multiamita a iuvetiatoriloru, este meritulu dlui protepre3biteru tractualu Iot, Popoviciu, carele nu numai ca uau dibaca inspectore dö scóle r dar si ca unu adeveratu părinte ingriginlu-se de tóte cele necesiri,sa pusu iu co'ntielegere cu toti dnii mii susu numiţi, pentru ajungerea scopului iadicatu.

lege de sine câ la datu inteliginti'a din Cara­siu, si mi vine a crede, câ pre acesta iateli-gintia a inaemnat'o se alerge la Logosiu, pre langa dorinti'a de a concurge la reusit'a adu­nári, sl doriuti'a de a vedé pre demnulu si ra-rula ei represantante da oiinióra iu ;Diéta tierii, pre diu Dr. Âlessandru Mocioni, carele deastaiati par' câ nu s'a mai potutu subtrage de la ocasiune si deci se presentá ca presie-diute alu Societâtii si comitetului ia midilo-culu publicului romanu — firesce la adunarea pentru teatru si nici decâtu nu la o adunare politica nationale precum se tieneau atari si ni mai sunt iu plasuta suvenire dia terapii passati ! La acé3ta de facia adunare inofen­siva pentru cei de la potere,nu erau partite drr erau mulţi de facia, in ea mai buna armo­nii dintre cai ce constituiau oleaióra pre ca­pii contrari ai partiteloru, si unii cu ochi ageri — par' câ veiexu, cum meiitélia corifeii de odeniora ai ambeloru párti asupr'a suveairi-loru trecute si asupra peeateloru ca causasera. si chiar provocasera despărţirea peatru őre care tempu intre ei pre tereaulu onoriäau de lupta.

Dar sé reveuimu 'la obiectu. Siedintiele adunarei s'au deschisu si condusa pria — pu-ruriá si ia véai amatulu si stimatulu Dr. Aha-tandru M)cioni. Comitetuîu a adusu reportele despre activitatea saiela ultima alanare, din cari s'a vediutu inai .alesu cumca foadulu 3 9 -

íültiámit'a invetiatoriloru facia de Şantfa sa iste cü atâtu mal mare, cici pre bine se scie â abiá se mâi afla una ala duoilea protopopu ii inspectore, ca:ele sé-si senta intra aserae-iea mesura detorinti'a si sé-si implinésca cu isemenea zela si nobilulu oficiu. Si cu tote icestea un'a totu aru mai fi de doritu de la diu protopopu alu nostru, si adecă aceea, ca Santî'a sa, precum premerge ca zelulu si es-lémplulu seu in căuşele nóstre bisericesci si şcolari, spriginindu si inaintindu toti paşii, tote scopurile si întreprinderile ce cada in icésta sfera, se nu se retragă nici dela sprigi-airea cu poterniculu seu braciu a causeloru nóstre politice naţionali. Credu câ — necesi­tatea este märe si intetitória, ér possivitatea

omniei Sale — destulu si pro lunga !' Popo­rala si invetiatorimea si intregu clerulu aş­tepta acést'a de la densulu ; naţiunea nu-lu va dispensa de la atestă chiamare sacra a sa si e u — n u fora indemnu din mai multe pârti indreptu ácestu apelu câtra diu Protopopu,

entru binele, intru interesulu acestui dis-rictu romanu, dar fora destula viétia ro­

mana ! — Unu invetiatoriu.

Societatea academica romana, dorindu a dá Jpublicatiuniloru sale asupra

Ipreniieloru literarie-scientifice cea mai mare fcespandire, pentru de a face ca intregu pu-Ibliculu romanu si-a anume toti bărbaţii de li­ftere sé devină la conosciinti'a acelora si cei Ice se sentu chiamatî sé se intereseze de ele tse adresa tututoru tiarieloru pentru reprodu-icerea. loru, din care causa si noi, mâcar câ (pre acestu timpu tocmai dispunemu de pre pucinu spaciu, ne tienemu indetorati a core-fepuhde atinsei prejuste dorintie, precum nr-

íéda. JPublicatiune

fie concursuri conformu decisiwnilow luate in sessiunile din ani 1875 ti 18 76.

I/. Premie privítórie la filologia ti literatura. A. Premiu Zappa,

Ipentru traduceri de autori clasici, eleni si latini.

Conformu'decisiunei luate in sessiunea [anului 1876, se publica concursu pentru cea tinai buna traductiune din :

a) Titus Liviut, liber XXI, Cap. 1, pene la 23 inclusivu. >,

b) Plutarchus. Vita Sullae. Cap. XV. pene la XXII. cu conditiunile urmatórie :

1 Traductiunea va fi intr'o limba roma­nesca, câtu se pote de curata' si de elegante, cautandu a se reproduceyu traducere calitâ-tile auctoriului tradus^v* , ,

Tfaductorii sunt datori a dá noté critice asupr'a diferiteloru lectiuni ale loeuriloru obs­cure din testu, cum si note esplicative asupr'a terminiloru techuici si numeloru proprie cari vinu in testulu auctoriului.

2. Manuscriptele venite mai tardiu de 15 augustu 1877, nu se voru luá in considera-tiune.

3. Manuscriptele voru fi scrise câtu se pote de corectu si legibile, inse nu de man'a traductoriului, ci de alta străina, bine cusute intr'unu fasciculu si paginate. In fruntea ma­nuscriptului se va scrie o devi3a in ve-n-ue limba si totu cu maua străina. Pre langa ma-nuscriptu se va alătura si o scrisóre închisa cu sigulu, fora iniţialele auctoriului, adresata presiedentului Societatei Academice si p u r -tandu iu afara devis'a manuscriptului, scnssa totu cu mana străina, era in intru numele auctoriului traductiunei.

4. Mauutfciiptele se voru censurá si ju­deca ue secţiunea filologica, care va propune Societatei, iu aiedintia plenaria, aaoptarea aceluia dintre operate, care va merita pre-miulu destinatu pentru aceste lucrân.

5. Manuscriptele neprémiate se voru păstra in archivulu SocieUtei pene ce se voru reclama dc auctorii loru, ale caroru nume re-manu necunoscute, fiindu câ plicurile ce le voru coprinde nu se voru desehide.

6. Premiulu pentru cea mai buna tradu­cere de 20 pagine va fi de lei noui 120.

7. Celu ce va obţine premiulu ca celu mai escclente traductoriu 'alu celoru 20 de pagine de cari e vorb'a in articula precedenţi, va.4- inşarcinattt-de- Societatea-iaW^fcntdnc* tiu ne* auctoriului intregu cu premiulu fissatu de lei noui 120, pentru fia care 20 pagine.

8. Traductoriulu astu-fehi insarcinatu de Societate, va fi detofiu a urmá lucrarea cu acea-asi diligentia, exactitate, elegantia si puritate de limba cu care alacutu si prob'a premiata.

Eiu va fi detoriu a dá pre fia-care anu câte 200 pagine de traducere din editiunea luatu de norma.

9. Traductiunea se va ejsamioá de sec­ţiunea filologica a Societatei. ai aflau iu-se conforma coaditiuuiloru de mai susu, se va dá la tipariu; éra traductoriului sa va respua-de remuneratiuaea cuvenita.

L i casu inse, candu traductiunea n'aru corespunde conlitiuailoru stabilite, ea se va tramite auctoriului cu obsirvatiuuile făcute de secţiunea filologica si iuvitatiune de a o amenda.

10. Candu traductoriulu, din ori ce eausa n'aru nai contiauá lucrarea, atuuci se va pu­blica din nou concursu dd probi in oa i i t iu -nile de mii susu.

11. Auctoriulu clasicu care trecs paste 500 pagine se va imparti iutre mii mulţi con­curenţi ce voru escelá ia concursu.

12. Tipărirea auctorului tradusu sa va face de Societate ia 1000 esiempUrie, for-matu in octavu ordini.ru, cu litere garmond si pre chtrtia alba curata, dupa unu moielu alem de Societate.

Fjrmitulu adoptam, l.tereie si cairtei'a aprobate, voru servi peuuu cjti auctorii tra­duşi si tipăriţi cu sp3sele Societatei.

Pretiulu unui essemplarl scosu la vea-diare se va defige ia reportu eu spesele făcute cu traducerea si tipărirea lui, asiá câ din ven-diarea primei editiuni se esse si se incasedie cu prozeutele loru toti banii versaţi cu acesta editiune.

13. Traductorii opereloru premiate de Societate sunt liberi a scóte o a dou'a editiune din traductiunea făcuta de densii,' inse numai dupa trecerea antaiei editiuni făcute de So­cietate ; ei remanu proprietari pre traductiu-nile loru.

14. Candu Societatea x a aflá de cuviin-tia a face o noua traductiune diu unu aucto-riu dejá tradusu si publicatu cu spesele ei, ea va fi libera a procede la acést'a fora ca an-talulu traductoriu só jaiba dreptulu de a se opune.

J B. Premiu Natturelu, din seria A. pentru subiecte pusse la concursă d), referrenti la limbistica si istori'a filolo­

gica séu literaria a limbei romane. Conformu decisiunei luate in sessiunea

anului 1876, se publica concursu asupra teséi urmatórie:

„Studiu asupra producerileru literari* in limb'a romana din epoe'a lui Mateiu Bas-

Icietátii, in acestu scurtu restempu s'a imultitu leu 2347 fl 84 cr, si câ preste totu se urca la 115,026 fl 24 cr, ceea-ce intr'unu periodu de ftimpu atâtu de masteru, abiá impare credibile

îâcar câ este celu mai reale adeveru. Astfeliu Itiindu, firesce câ Comitetulu s'a realesu pentru •cei trei ani următori cu multa plăcere si re-jjconosciintia si anume in persanele pré stima-feili Dr. Alessandru Mocioni, presied. Ios. iHosszu, vice-presied; Ioans Puscariu, cassa-Iriu, los. Vulcanu, secretariu, si V. Babesiu, LP. Mihali, Al. Romanu ca membri. — Insufle-îtirea publicului adunatu, pentru idei'a teatru-Ilui, s'a manifestatu si in fapta intrandu in Ecass'a societăţii ca tacse dela membrii vechi Isi nuoi, si ca Offerte, una miia treidieci si optu 1(1038) de floreni si 50 cr, v. a. Déca la tote ladunârile generali a le fondului de teatru ro-pnanu s'ar inavuti cass'a cu asiá suma consi-Iderabile, adecă déca Romanii diu tote pârtile Iar sprigini idei'a ca cei din Carasiu, preste Iscurtu tempu ar trebui sé ne ingrigimu de rea-psarea teatrului insusi. —

Si acuma sé trecemu la Reuniuinea ro-Imana de "cantâri din Lugosiu. Mai corectu înecam esprime candu am dice câ de la adu-l&area pentru fondu de teatru romanu sé mer-Igemu ia insusi teatru romanu. Ouoratulu pu-plicu ne" va intielege, Lfiiudui binecunoscutu, Itâ in Lugosiu essiste o Reuniune romana' de (iiletauti, séu de cântăreţi, ce sunt si diletanţi

ai Thaliei si dau representatiuni. Representa-tiuuile date de acesta Reuniune cu ocasiunea adunârei generale mai susu amentite, me-a facutu se pricepu, pentru ce a iacursu preste o miia de floreni pentru fondulu teatrului. Idei'a iufintiarei unui teatru in Lugosiu nu se baséza numai pre intipuire, nu e numai unu pium desiderium, ci totu d'o data unu ce — viu, unu ce faptecu. Acolo teatrulu romanu subiectivmente e infiintiatu, are trupa impu-netória, are choru escelente, are fondu in bu-navointi'a, amorea si interesare a necarui'a, si in fine fiacare din membri sei par câ e nascutu pentru unu rolu óre — care din cutareva piesa. Candu am vediutu aparandu, pre bina unu personalu atâtu de mare mi veniá a crede, câ me aflu in unu teatru dintr'unu orecare orasiu mare europeanu, éra dupace am vediutu cu câta desteritate artistica suntu representate tote rolele, nu potemu se credu câ asi stá facia cu una trupa de diletanţi. încântat de iniscârile loru forte nimerite, de mimic'a loru classica, fie in lucruri de amoru, fie in apuca -ture, mi venia se tienu, cumca, cei mai dibaci actori de profesiune din Bucuresci sa'u traves­tită ca diletanţi in Lugosiulu Carasiului! Re-presantatiuuea operetei comice: „Girofle-Girofla,* ce s'a repetitu la 5 nov. m'aintaritu si .mai multu in acesta credinfia. Si, acesta representatiuni nu esceléra numai prin des­teritatea fiacaruia intru a-sji jocá rol'a, ci si

; " -. ;T'' << . prin pîastitatea totului, si prin eleganti'a cot-,, stumeloru si a toileteloru, cari faca pre oriv^ae):. sé nu se indoiésca de locu, câ teatrulueaţ». formale si reale,si dispuae de fonduri sufi(l;ie^ti,<

Dare-ar Diieu sé fie alevjiu, cuiuea R) in mii din Logosiu suatu binecuveutati ia custirea, loru materiale. —

Candu vede cineva frum5iele ciinzas de fanihi roaiane din Ligasiu in teatru, apropi­area loru, unirea loru •— atâtu d» intimi si compacta, spontanmente ajungi a crede, c* acelea din adinsu se aduna sipaua in contacta pe acestu terenu, pentru ca sé-si dée aci íalear espresiune sentiementeloru natiunali, atâta de multu inpedecate pre alte terene.

Trebue sé ne feliei târna de acestu nobila espediente! Stimâmu profondu zîlulu si eaer-gi'a desvoltata in acéita direcţiune si mai pre, susu de tóté ne esprimamu totu raspectula pentru iubirea si armani'a de cantâri, ce îm­preuna pre membrii Reuniunei romane de can­târi, avendu ei siguru in vedere unu scopu sublioiu romanescu. Nutrimu speraati'a, ck acesta reuniune va face multu pentru rede­şteptarea si punerea in mişcare a spiritului natioualu in Carasiu. Detorimu tóta recu-uoşciinti'a dameloru de acoie cari rivalí3édia si premergu in zelulu de a coatri,bni la viéti'a. nationale prin naintarea scopului ReuniuneL

sarabu (1633— 1654), ín care se vom avé in vedere atâtn documentele oficiali si particu­lari, redactate in limb'a romana in acea epoca, caro si cârti traduse si tipărite romanesc! pe atonei, precumu si ori ce elemente literarie relative la mişcarea culturei romane in acelu periodu, se va studia cu o speciale atenţiune viuéti'a si activitatea literaria a eruditului mare Logofetu alu tierei din acelu timpu Udiiste (Orestu sau Urillu) Nasturellu din Heiescl, cumnatu alui Mateiu Yoda, si stisbi r,u alu fericitului nosliu donatrriu."

Conditiunile CÎr.cumlui vnu fi : 1. Mărimea hoâri i de IC—15 cole de

tipariu, foimalu 8 oidinaiiu, liteie gaimcnd. 2. Terminulu presentârii manuscripte-

loiu la concursu va fi 14 aug. 1879. 3. Mauuscriptele se voiu presentá ano­

nime, purtandu o devisa car e va fi reprodusa pe unu plicu sigilatu, continendu numele coneurentelui.J

4. Piemiulu ce se va accordá opului ce­lui mai bunu va fi delei 5GCO, foia a pvte fi impartitu.

5. Socittalta Academica si-meiv» drep-tulu de a tipări in pullicatiunile sale disseita* tiunle ce se voru premia. —

Varietăţi. * (Er o gluma luna si o pacalitura

rta.) Nu spunemu luciu nou, déca dicemu câ — pucini ihisr dintie invetiatu nostii, au curagiulu da'citá pie „Albina." Ea este pocită

si — pace. Destulu cá — bag'sém'a d e acést'a unele ioi, siiesp. unii stimabili tokgi ai noştri dela acelea, ér o patira. Acei'a, imprumutandu din nrulu 91 alu „Alb." datele asupr'a poterii armate a României, precum le-amu comunicatu noi dupa „Nation. Zeit." din Berlinu, dar — ne-impiumutandu-le de a dreptulu, ci dupa reproductiunea neessacta si fora citarea fan-tanéi in „ Tr. Cárjuk cadrară í l r e r - r n ridroihihr d'a citá din „Nat. Ztitvng'si cele ce noi le-am adauau, dupa ale nóstre conosciintie, si cari in condeiulu foiei germane se potrivescu tocmai ca pumnuln peste ochiul Astfeliu acei dd. colegi ai noştri se păcăliră si păcăliră indoitu ; totu o data in ochii conoscetoriloru de lucru facendu-se sl ridiculi. —

(Jn timpulu actstu criticu ds[astadi, candu tóta lumea la noi te ocupa de cettîvni si discusivni politice, tenerimta romana de la ttuditle mai nalte, de care cestiune politica ar fi mai dimnu si se ocupe tj Astfeliu a intre-hatu Ore unde in Austro-Ungaria unu zelosu fii» alu Măselei u pre unulu dintre betranii condneetori naţionali; éra acest'a a respunsu câ dup'a sa părere, cea mai máié cestiune de carea ar trebui sé se ecupe junimea romana la noi astádi ar f i : Cum se ni revindicămu séu măcar creiârnu o patria ; câci astadi cele trei miílióne de romani din acestu Imperiu nu au patria I „Essaminati seriosu, care este coneeptulu logicu si morale si practicu alu patriei, cari sunt atributele si detorintiele ei — facia de unu poporu ce i contribuesce cu devotamentu viétia si avere, si ve veti convin­ge, câ — Romanii din Austro-Ungaria intr' adeveru n'au patria !" — Grea sentintia si si mai grea pioblema pentru tenerime; dar — demna de timpu si de minţi si anime cu inspi-ratiuni adeveratu romane 1 —

= (Detvtluirta monumentului marelui poetu Schüler) s'a intemplatu la 10 nov. n. in Viena eu o. pompa nespusa. Pe la 10 óre dejá adunatu unu publicu forte numerosu pe piati'á Schiller asceptandu cu nerăbdare de­curgerea actului insemnatu. La 12 óre sosi si Maj. Sa intre strigatele nenumeróse de „hoch!" si lua parte la desveluirea monumentului grandiosu. Sér'a s'a arangiatu de câtra stu­denţii de la Universitate unu conducta de facle, ér in presér'a festivitâtii in tote teatrele s'au xeprosantata pieao do Schiller.

-f (Banthetu in onórea lui Ctrnaeff.) In Btligradv, s'a datu in 111, c. in otelulu rBtgtle Serbiei" unu banchetu strălucita in onórea generalissimi;lui Cematff, la care au partecipatu toti miniştrii, afara de ministrulu de resbelu fiindu rnorbosu.

Au toastu mai antaiu Ministrulu Ris­tici intru Btnetute^nşyiarului Russiei, apoi Cemmtff pentru RegtTe; Serbiei, si Dockturoff pentru Principele Monttntgtulni. Cu OCasiu-nea acest'a a deefasiuratu Ristici intr'o vor« biie lunga si însufleţită — caus'a erumperei resbelului serbianu. Apoi se adresa catra Cer-naiff esprimandu-i multiamit'a poporului ser­bianu si a regimului, pentru ostenelele sale, atribundu-i totu odată si acelu mare meritu, câ numai pentru dinsulu au cursu intru aju-(oiiu Serbiei o mulţime de oficieri si volun­tari din Russia. Petrecerea s'a finitu câtra mediulu nopţii.

= (Dtmonstrativnile mmgîariloru) si a nume cele ale studentiloru magiari pentru Turci, si mai vertosu processiunea ce o intre-prinsera la mormentulu sântului Muhamedan Gill Baba, scósera din intuitiunea loru Pas­siva pona si pe francesi, la unii desteptandu indignare, la cei mai mulţi insa, cari aflara luciulu de tetu comicu, risu si ironia. Mai cu compătimire pentru turci si generatiunea loru juna se sprime „MoniUur," candu afirma, câ aceşti tineri demonstranţi pentru turci, sunt strănepoţii mariloru eroi, ca Joane Uniade si Mathia Corvinu, cari in tóta viéti'a loru s'au luptatu si au dtmonstratu in contra Turci­loru ! Asta afiimatiune pre noi ca romani si ca creştini adeverati trebue ?é ne dóré si noi trebue sé protestámu din respoteri in contra presupunerei, cumca intre demonstranţii şco­lari de astadi, amăgiţi de ciarlatanii de la con-deiu si potere, unulu ar fi stranepotu de alui Uniade séu Corvinu ! De altmintre si „Moni-teur" afla, câ in confusiunea orientale, in con-certulu posomoritu si tragicu de astadi come­d i i magiariloru si resp. a studentiloru magiari — eBte unica ^ a ® ( a t â ~ l l ^ âaTice iiantaté" si a distrage. Eca-vi, domniloru magiari, o vóce seriósa si nepreocupata in contra-ve, asupra nehunieloru vostre!

* (lém'a s'a pusu deja infricosiaiu 1) De aprópe 14 dile, sl a nume ca inceputulu lui noemvre n. nepomeniramu câ ne cutropesce zapad'a si ne sgudue frigulu; si acést'a merge din dia in dia créscendu. Precandu-la noi in Budapesta neu'a inca nu este tocmai mare ér frigulu n'a trecutu peste 7 grade R. sub nulla; de prin alte párti si din susu si din diosn pri­mimu sciri chiar ingrozitórie pentru anutimpu. Calea ferata ung. spre sada, a fost întrerupta prin mulţimea de ometu ; frigulu in Londra mai alalta-ieri a fost pon1a21 grade,- inCroa-ti'a a ajunsu 14 grade ér din Hei zego vina se reporta cá dejá mulţime de tarei au degeratu, anune numai la Trebinie peste 40! Tóta lumea la noi se vaiera, cá aliatulu naturale alu muscalului deja si-a inceputu lupt'a incontra nóstra 1 O gluma câtu se póte de amara. —

=« (Svltanulu Aldulu Hamid) se pare a fi inca agilu, câci precum scrie „K. Z." ar fi im pro visa tu dimpreună cu'nu ntmu alu seu unu dantiu animatu in chilia sa, — de bucu­ri'a cea mare cá Alesinati a cadiutu in man'a Turciroru.

* (Tenerimea magiara) de la Universi­tatea de aci s'a decisu a onoiá pe Kerim-pasi'a cu o spada pretiósa, si spre acést'a s'a si alesu o comissiune de trei insj, care va si caletori eâtu mai curendu la Widdin, spre a inmanuá spad'a de onóre generalissimului Ab­dul Kerim.

* (Jvdecat'a fratelui de cruce magîaru despre frate-seu de ctuce „Austria culu.)" „Igazmondó, diariualu domnului mare literata mare patriotu, mare literatu ei intimu amictt alu d-lui Ministru presiedinte Tisza, — dupa cum vedemu in fruntea nrului mai no'u 83 ala mamei Gazete din Brasíovu, caracteriséza pre „Justriacu" de cea mat mistr abile naţiune de

p» faci'a pamentului. Apoi adauge amabilului cameradu magiaru, câ destlnulu si pecatele 1 Îora magiare ii-aa adusu in legamente mai 1 strinse cu acea naţiune miserabile austriaca I care câtra supuşi si câtra alte naţiuni este ' tirana, prin urmare egoista, in susu (firesc*'^ câtra Tronu!) este servile si săruta biciuia din ]i ale cărui isbiri a gustatu," — Aci diu Iokay *| se'u fói'a sa, ni aréta sinceramente câ — ciffevj li sunt socii; de la cine împrumuta pótere; ia j a cui scóla si-au invetiatu sî continua a-si in- J vetiá magiarii noştri politic'a, umanitatea, si 1 a-si împrumuta vertutile, prince se facu ei iubiţi s i recomendati popóreloru stepanite si ocrotite-;, de ei! Déca vrei sé sei, câ cutare — cine e t'] întreba cu cine se insotiesce. „Igazmondó" ni spure chiar si lamuritu, cu cine sunt fraţi de cruce domnii magiari! —•

* (Grâu str a vechiu de peste 2000 ds' anii) Cum ni reporta .Életképek,* la piciosula ) muntelui castelare de Diosna in Ungaria de< susu, la o afundime de peste trei stangeni s'a descoperitu unu depoBitu de grâu, carele1

judecandu dupa imprejurârile faptece, a-nume • câ straiele de pameitu de a supr'a cavernei * cuprindu obiepte pona si de-pe timpulu de petrasia, trebue sé fie peste 2000 de ani vechiu, si totuşi este bine conservatu. Socie­tatea de Musen din Ungaria superiore, a tra­misu probe din acestu grâu catra Museele din j patria. D'ar aci chemi'a este chiamata a-si dá. • veredictulu seu — in tóta privinti'a. —

* (Nu o data, mai alesu in anii din. ' umaa,) asupr'a abusuriloru organeloru publice ni-au venitu plansori spre publicare in foi'a nóstra — de la străini, in limbe străine nóa,. adecă: nemtiesce, unguresce si serbesce, cu motivarea câ — foile in acele limbe ce li-ar fi in demana acolo diosu, fiindu guvernamentali séu nu primescu, séu precâtu si primescu, na se iau nici intr'o consideratiune, precandu. „Albina." tocmai la domni, prin soliditatea dateloru sale si-a sciutu cáscigá orési-care respeetn. Si noi unele despre cari nu ne-am., îndoitu"câ afrTTnTémelale7Ts^am sl publicata pre scurtu, une ori cu bunu succesu. Asta : data ni se scrie nemtiesce o amara plansóre din Girocu 1. Temesiora, unde ni se spune, câ de multe lune omeni platescu tacsele si . licenti'a legale pentru frigerea de tiuica, dar fora altu resultatu, decâtu câ mereu se tra-mitu câte duoi gindarmi finantiall la faci'a locului, pentru d'a pazl ca sé nu se frigă. rachiu. Intr'aceea aceşti mari docni gindarmi finantiali venindu in comuna, tragu la cas'a unui favorisitu alu loru, unde manaaca si bea bine, si pe langa acést'a se ferbe rachiu cu grosulu ! Ér mulţimea se indigna, câ ei nici pe langa tacse nu i se face lege, precandu uni'a pentru mâncare si beutura diu'a la me-diadi se concede a calea legea ! ! . . .

* (Zacharulu de vr'o 14 dile incóci —/ se scnmpesce fnfricoaiatu ! Causa se splica si din concerturele politice, resp. speculatiu-nea séu preingrigirea pentru unu resbelu ge­nerale, der mai vertosu din recolta peste tota aşteptarea rea a tîvedeloru de zacharu in Francia adecă, carea po fiecare anu pro­duce diametralménte 450 millione chilo de zachar, din carele o parte mare esporta estu timpu abia vafi in stare sé producă ponla 259» mill. chilo, mai trebuindu chiar pentru prop-riulu consum a împrumuta din strainetate peste 100 mils. chilo.

= {Provocare!) In lun'a Maiu a. c. dlur notariu cercuale Stefanu Panajotu si eu ad-junctulu seu Pavelu Popoviciu din Prebulu ia Carasiu, au adunata dela mai mulţi locuitori din acestu tienutu sume însemnate de bani (ca la 50 fl. v. a.) pentru serbarea unui maialu so-cialu. — Maialulu acela ne tienenduse, banii, adunaţi nerestituinduse contribuontiloru: pro-vocâmu prin acésta pre susu numiţii, câ> câtu mai curendu, sé dée séma despre sum'a încasata, care suma voimu a o trece la fondulu. şcolare din comun'a Prebulu !

Mai mulţi dintre e o n t r i o m n l i

^(LamU*r?afinantiaU a Ungariei) publicarAmu in nru precedente anele date forte triste si avisarâmu, conica diu Min. de finantie reu face candu se lauda cft am fi pe calea în­dreptării ! Éca inca una do vóda eelatante pentru argumentuiu nostru. Tocmai se publica prin foi autentiamente darea de séma despre «tarea contributionaie a Budapestei, carea este pre curtu urmatori'a: intréga suma dâ-riloru pe 1876 a fost de — 6.935,365 fl. Din acesta suma in cele trei patrare de anu pon' la 1. oct. s'au incassatu numai: 3.116,743 fl ; remanendu in restantia 3.818,622 fi, cari cu restanti'a de aprópe cinci mill. de anii trecuţi urca restantia de dare a capitalei la enormea eifra de 8.163,284 fii —

* (Alegeri despre cari inca nu luarămtt notitia.) In Representanti'a Fundatiunei feri­citului Emanuilu Gozsdu, pentru locurile de­venite in vacantia au fost aleşi dd. At. Cim-poneriu, jude la Tabl'a regia si Dr. Ales». Mo-cioni. Cestu din urma neprimindu acestu man-datu onorificu, Representanti'a tocmai aduna­ta, va trebui sé faca pentru unu postu ale­gere nóua. Cu o cale „notâmu, cumca diu At. Cimponeriu a fost alesu si deputatu in cer­culu Făgetului pentru Sinodulu eparchialu din Caransebesiu.

X(H'8a diu Eppu alu Aradului I. Metlanu) tocmai snsl in~ capital'a Budapesta pentru d'a partecipá si resp. presiede in sie-dintiele Representantiei administrative a Fundatiunei Gozsduane, cari siedintie se deschidu cu diu'a de mane, joi in 4/16 nov. —

-f- (Inca o proba eclatante despre cul­tur'a si civilisatiunea superiore a stepanito-riloru noştri \) Luni'a trecuta, in comissiunea bugetaria a Reichsrathului din Viena, ve-nindu vorba despre securitatea publica in capital'a si resiedinti'a Monarchiei, si despre «olosal'a suma ce absórbe acésta institutiune pre fle eareanu, mai antaiu se constata, capre langa tote acestea securitatea si moralitatea ^puUi&t nu sé îndreptaţii Viena, er presle* dintele politiale alu Capitalei cavaleriulu de Marx dede unu refera tu despre activitatea politiei din Viena, si anume, cá ia o popora-tiune de unu millionu si 40 de mii ca a Vie-nei, peste anu, si specialmente anulu trecutu 1875 s'au făcuta peste 100,000, di «na suta de mii de arestări ! ér sub paza politiale se­crete, stau regulatu 1200 de individi! Si apoi -diu acesta colosale, concentrata Sodorna si Oomorrha, se ese si sé se propage cultur'a spre Oriente V ! . . .

Mesptmsuri: D-lui C. D. in F. Am primitu sum'a de 72 fl, ee ni-ati inaintatu intru achitarea prenumeratiuniloru pe semes-trulu alu II le. Dlui P. G. in Giula : Am primitu tramisil 2 fl.

Onoratului Publicu romanu, subscrisulu face de scire, cumca

si-a deschisa Cancelari'a advocatiale in Budapesta: IV, strad'a sierpelul, (Kigyó-utcza, Schlangengasse,) nr. 6.

George Serb, ablegatu dietale, adv. in legile

1—4 comuni si cele cambiali.

Mai nou. Budapesta, in 15. nov. n. 1876. Cele mai noue sciri, ce ni aduce Teleg­

rafulu asupra cestiunei orientali din cele doue pârti ce se puseră in fronte contrastu sunt:

Din Pctropole cu datulu de 14. nov. nou Cumca cancekriulu Imperiului rus-

sescu, principeie Gorciakoff a adresatu re-presentantiloru diplomateci din strainetate o cercularia, prin care li spune si splicâ, cum Lnperatorele in faci'a Volnicieloru turcesci ce nu mai inceta, a demandatu mobilisarea unei .parti a armatei si este decisu a eu odihni,

pana nu se voru introduee si garanta pe de-plinu principiele umanitari in Turcia.

Din Petropole de ieri, cumca o cercu­laria a Cancelariei Imperiului demanda Mo-bilisarea parţiale a armatei, esplicaudu mesur'a astfeliu:

Imperatulu nu doresce resbelulu, lu-va evita câtu numai se póte,'este totuşi deciusu a face ca principiele de dreptate, reconoscute de tóta Europa ca necesari, in Turcia sé 88 rea-liseze si garanteze ia fapta. —

Din Petropole de luni'a trecuta : Cuvin­tele rostite de Inperatulu în M >scua producu entusiasmu in töte pârtile Imperiului, tote classele respundu in unanimitate, câ sunt gata, la provocarea Monarchului a sacrifica Yiétia si avere peatru oró'ea si interesele Russiei!

Armat'a activa pentru Oriente se va formă din patru corpuri si ast'a sub comanda Mare-principelui Nicolas, adecă a fratelui Im-peratoriului Alessandru. Statulu majoru dejá este compusu pentru acesta armata.

Diu Constantinopole in flne totu sub datulu de ieri se anoncia, cumca Turcia nu va loá parte la conferinciele poteriloru, de câtu numai pe langa o programa precisa, stato-rinda din capolu locului. —

(Dir Muscalulu, dupa cum aréta mani-festationea din Moscua a Imperatului Ales-sandru, nici nu doresce, seu nici nu admite parteeiparea Turciei la conferintie !

Din Lonira sub latulu de ieri 14. nov : cumca afara de Turcia si Germania tote ce­lelalte poteri mari si-au dechiaratu »derinti'a laprograin'a de pacificare a Angliei, R'ssmlu — fara nici o observatiuae; AustroUagaria cu reserva, adecă rostringaadu dreptulu repre-seataaliioru sei dia coafViatia, că conclusele eonferintiei sé le primésca numai ad refe­rendum.

Despre Germania — nu este indoiéla câ va primi conferinti'a; ér Turcului guverniulu anglu amenintia cu- revocarea - ambasadorelui aeuiu casa de larvealPsTtaciiroTBcultâtr. —

Din Londra totu.de ieri: pretlus'a ocu­pare ca de garanţia a Bulgariei priu armat'a rassa, este unu pretestu, carele iu fapta as­cunde incorporarea Bulgariei la Russia; dar Anglia pe basea tractatului de Paris, are dreptulu de a se opunela orice invasiune.

Astea espliea diferintia de cugetare intr' un'a si alt'a parte.

Totu din Londra „Times" vine a de-chiará, câ chiar la unu casu candu conferin­ti'a n'ar duce la pace, si candu in loculu Ser­biei Russía ar procede la resbelu ia contra Turcului, Anglia atâtu de pucinu ar fi chia-mata a se opune, câtu de pucinu s'a sentitu chiamata d'a se amesteca in lupta candu Serbia si Montenegru au dechiaratu Turcului resbelu.

(Va sé dica, tunetulu din Mosc va a in­ceputu a limpedi atmosfera si in negurós'a Anglia. Va sé dica domnii noştri magiari ia locu d'a gasi aliaţi ia Auglia, au só se con­vingă din acea parte si mai biae, cnmca sunt totalmente isolati cu simpathiele si fanfarona­dele loru turcesci 1)

Din Viena sub datulu de ieri si astadi, cumeâ seriositatea momentului face pre bărbaţii de statu totu mai ingrigiti si aceştia deja respica prefacia, câ — uu póte fi intra interesulu Monarchiei unu resbelu contra Muscalului, ba câ propriatnente déca a ajunge lucrulu la resbelu, loculu armatei austriace este alâturia cu cea russiisca ! —

( I E bi-tuhi acestora, foile magiare atitia si se atitia din respoteri la resbelu contra Rus­siloru, in aliantia cu Turcii si cu Anglii. Soci­etate d»mna de domnii noştri!)

Totu din Viena, totu sub datulu de ieri se anuncia, cumca compunerea turburăriloru orientalipre cale diplomateca, este fora tóta speranţi'a.

Ér pro superabundanti o alta depesia face descoperirea, cumca Francia propria-mente este ingagiata pentru planurile Rus­siei, cari planuri ar mecge forte departe si ar

tinie a essecutâ o de titu schimbata împăr­ţire si formare de staturi ia Oriente!

(Tocmai aeluci'a, de carea atâtu de infri­cosiata patimesca do urnii austro-raigiari ai noştri l!)

Viena, in 15 nov. n. 1876. Onorabile Redactiune a Albinei! in"

ace3tu minutu, suat 3 őre dup' amédiadi, pri-mescu nrulu de as ta li alu Gazetei |Uaiv-de Augsburg, nrulu 319, unde ia fruntea fóiei priucipali aflu unu articlu memorabile intitu-latu „ Tcenut'a Rwniniei sub decursulu res­belului11. Cipriasulu acestui articlu, priutre multe forte drepte si forte adeverate, are si unele, dupi a mei convicţiune si dupa chiar couosciinti'a publica, de totu retacite, sclin­tite ssu scornite, cări totuşi potu se fie cre-diute in tote pârtile si trebue sé arunce cea mii négra umbra asupra politicei României, — cu a t i t i mii multu, căci tóta lumea bine observatória scie. cumca acea fóia ^germana stă in atingere désa cu Damnitoriulu Carolu si cu mulţi amici intimi ai sei din Germania. Dd aceea eu, pre câtu am informatiune ai co-nosciintia positiva despre acele neesactitâti, unu minutu uu potu lasá sá tréca, for' a pro­testă si resp. corege.

Articlulu dia fruutea Augsburgerinei procede din teşea, câ toti bărbaţii de statu ai Rum iniei, ori de care partita sé se tiena ei, suat esitt dia scól'a bisantiaa, a cărei măies­tria se cupriade ia priaeipiulu, „d'a totnt ma­nevră, lasă si intriga, acuşi radimindu-s* pe acést'a, acuşi pe azeea potere mire, * puru­riá stradu'.ndu-se a ajunge prin viclenia cea-ce nu este in stare a ajunge prin propri'a potere."

Cumca fauariotismulu, ce a domnitu ap­rópe dóue secle in tierele romane de la Da­nare, si a disparutu fora a lasă urme dupa sine, este unu lucru naturalu; insa pare-mi-

- ~He,"""Ca~ si mal evtâentrhente naturale lucru eate, câ intr'o causa, facia de aparatluni ca cele ce le vedemu de aprópe duoi *âni in Oriente, uade-precum pré biae si adeveratu caracterisézi articlulu din cestiune, chiar poterile mari nici pana astadi nu si-au mar-catu si pronunciatu prefacia pusetiunea,— România pe langa unu picutiu de minte sane-tósa abia poté facealt'â, de câtu a se acomoda momentul ui, cea-ce dóra pré pucinu a facutu, necum sé fle meritatu ea a fi tacsata de fana­riota si sé-i se impute că mereu si-a intorsu mantéua dupa ventu.

Ne-adeveratu insa si absoluta falsu este» câ Brateanulu si cu Statescu ar fi colindatu la Sibiiu, ca se cascige gagiulu Imperatorelui Francisu Josifu, cumca la casu de lipsa oş­tirile austro-magiare vjru aperá neutralita­tea României, — firesce contra Muscalului, chiar si cu arm'a, l — Nici vorba uu s'a fa-cutu asupra acestei materie in Sibiiu, nici nu potea sé se faca, de óra-ce, precum se scie, Miu. c. Andrássy nici n'a fostu laugi Monar-chu in Sibiiu, Cu atâtu mai pucia'i s'au coi-tinuatu dupa acea intelnire de curtoisía, Ó L O -si cari lungi desbateri aäupra acestei tenaj.

Foi'a Dvóstre, „Albina" a datu io :a nainte de dóue luni cei mai adeverata splicare si apretiuire vediutei de la Sibfiu, si deca Miniştrii romani acolo, afara dc aetuîu de curtoasia au mii atinsu si vr'uau cuventu politicu, apoi acei'a n'a fost de cîtu asecu-rarea câ România, si a nume diu 'Brateunu, si cu partit'a sa-asiâ numita „roşia," n'a-avutunici o data si n'are nici acnmi programa, nici interesulu, d'a agită pre Riminii din Transilvania in contra Austro-Uagariei, ci câ —aceşti sunt totuşi agitaţi, apoi, sant priu tractarea loru rea de câtra legelatiuna sl ad-ministratiune, si — ast'a estí ce neliaiscasce pre ori-cari bărbaţi de statu din România si li face fócte a nevovaia relatiuaile mii intime, mai amicali cu acestu imperiu veci tu'.

Despre tote acestea poterile mari, si anume cele trei ce s'au aretatu câtu atât'a

interesate t e România, adecă Francia, Frvsso-GeivAanie si Busssia au fost informate pe deplinu cu tote sinceritatea, si pa6ulu dlui Brattanv din Sibiiu tocmai prin leialitatea si sinceritatea sa a facutu necesariu pre celu din Livadia, despre carele asemene- s'a datu

* cea mai ccmplela informatiune aiâtu la Pa-risu, câtu si la Berlinu, t>i asia nemic'a sub sóié iau póte se fie mai pucinu nimeritu, de­câtu afjrmarea Augsburgerinei, i urnea peleg-rinegiulu la Livadia ar fi „displacutu ín Viena, Berlinu, si chiar in Fiancia,'* céci din contra, acelu pasu pretotindeni a fost incuviintiatu.

Déca póte sé fie vorb'a de vr'o displa-eere in care-va parte, apoi aceea a fost si este in Londra si Budapesta, precum pre tóta diu'a ni manifesta oiganele guverne-mentali de ac), câroiu din capulu locului si pona astadi li-ar fi venitu la socotéla, ca Ro­mânia sé se dechiare pre facia in contra miş­cării slave si pentiu statulu quo turcescu si sé-si fie moblisatu armat'a espresamente pen­tru aperarea acestui „status quo," ce este o Barbaria b í — piopribmente de multu nu mai essiste, de câtu in form'a unui completu

eaote! Ori-ce se dica, si ori cum sé cugete

inamicii Romaniloru séu cei reu informaţi despre situatîunea si interesulu loru, atât'a totu nu vom poté sé nege, cumca guverniele romane, in trecutu si in presente intre töte îm­prejurările au intonaiu dreptulu garantatu de Europa prin tractate ; firesce ca — in periclu mai mare imminente Iau intonatu mai tare; si — firesce că pentiu unu casu, déca acelu dreptu s'ar viola de catra acei'a cari l'au statoritu si eari s'au ingagiatu alu opera chiar cu arm'a, guverniele romane si-au revin-decatu mana libera pentru asecurarea intere-seloru vitali ale natiunei romane. Acesta po­litica insa nu este bisantinismu, nici tergiver­sare, ci este inspiratiunea cea mai logica b í »orale, de carea«póte si trebue sé fie condusu

unu poporu.—

2 jvgere de livada; caratulu a 4 orgie de | apoi in libeiu si in cartea 'depuneriloj

Bursele nostre, betele de ele, resp. cursurile efepteloru nóstre in pia-

tia loru, abiá câtu-va se reculeseră in urm'a primirei armistetiului, si abia vr'o 7—8 dile incepura a se sen ti mai prospere, candu éca tóastulu lui Disraeli si respunsulu la acel'a din Moscva, ér le aruncară in fiiguri si spa­sme !

Astfeliu: Acţiunile cred. austr. de la 148 cadiura

la 141. Acţiunile cnd. ung. dela IIS la 106. Acţiunile bancei nation. de Viena, dela

835 la 830. Actiunele primei casse de pastrare din

Budapesta iernaseră constante la 2240. Losele bancei austr. de creditu, cadiu­

ra ér la 155. Eent'a ő9j0 austriaca in argintu, ca-

diu la 65. Bent'a dto in hârtia cadiü la 60. Oblegatiunile rurali reuniseră cele un-

garice astadi 75 ; cele transilvanice 74; ale Bucovinei 83 ; ale Croaţiei si Slavoniei 84.

Agiulu argintului ce varia mtre 5 si 7 la suta; astadi este 9xj3.

Galbenii ce varia intre 5 86 pon' la 6; astadi stau 6 05.

Napoleondorii ce variau intre 9 - t5 si 9-95 ; astadi stau la 10 02. —

Fiüi icat iü i i l u n u A . Pentru staţiunea invetiatorésca romana

gr. or. din Comuna Birda, protopresv. Jebelului, Cottulu Temisiuse escrie con­cursu pana la finea lui novembre st. v.

Emolumentele sunt: in bani 2OO fl;

lemne, f«ra ir.Vetiatorhilu se si le cumpere 8 fl. pentru Confetintia si cortelu liberu cu 1U PS"- gradine. —

2. Pentru staţiunea invetiatorésca la scol'a confes. gr. or. din Bom. Stamora, din acelasiu protopopiatu si Comitatu, cu ter­minu pana la finea lui novembre I876 st. v. emolumentele: in bani . 160 íl. 9O cr; 25 meti ,de grau, 26 meti de cucurudiu, 9 stengini de lemne din cari se va incaldi si scoJa. 4 jugere de pamentu aratoriu, din care emolumente insa una tertialitete seda invetiatoriului emeritu, pana la mortea aceluia, ér invetiatoriului nou alesu i se mai adacgu i2 fl. pentru scripturistica si cor­telu libfru cu '/ 2 jugerde gradina.

Recurenţii suntu avisati a-si tramite petitiunile provediute cu documintele ne­cesari pona la terminulu de mai susu câtra subsemnatulu protopresviteru in Zsebel.

lebelu in 28 october 1876. In co'ntielegere cu Comitetele paro­

chiali concerninti: Alets.loanoviciu mp. pro-< Ţ • ' • v. t T ? r M fie. 1—3

. ^ , 1 . j < a dlui invetiatoriu Simeonu 1 Gombosiu din I6/28 octobre ja. c. dela josiulu invetiatorescu, devenindu acestu j estu vacante in Ccmun'a Polda, se des-ch : de c o n ursu pentru împlinirea acelui'a, cu terminu pona la 14 novembre a. c. st. v.

Beneficiele sunt: 1) în bani l20fl; 2) pentru o magia de clisa 40 f l : 3) pen­tru >/2 magia sare 3 f l 4 ) luminări i0 lb. a 48 cr. •=» 4 fl 8G cr ; 5) grâu 60 meti; 6) lemne 2 starge ; 7) paie ori lemne pen­tru scóla 6 stangeni ; 8) pamentu 4 jugere de semenatu ; 9) cortelu liberu cu 2 loC£-litâti comode si gradina de legumi. Din aceste are inse se dée una tertialitate in­vetiatoriului Corist. Urentrelu tn tVp_ pensiune, afara Insa de cortelu si lumi­nări.

Doritorii de a ocupă acestu postu au alramite rf cursele loru bine instruite si adresate comitetului parochiale, câtra diu jnspettore cercuale Dr. Pav. Vasiciu in Timisióra.

Se mai cere ca competintii sé-se pre­sente in un'a d'n dvminece ori serbatorila faci'a locului pentru de a-si aretâ desteri­tatea in cântări.

Pobda, in 21 oct. 1876. Comitetulu parochiale,

cu scirea si învoirea mea . Dr. Vasiciu insp. cerc. de scóle

2—3 liepui tri tíe capitale pentru

fVuptiflcare se primescu la institutulu subsemnat", a) prelunga anunciarea radicârii in

sensulu statbteloru, cu 6 interese; b) sub conditiune de a se anunciá

institutului radicarea la trei luni nainte, cu b l / 2 if terese;

c) sub conditiune de a se anunciá in­stitutului radicarea la siesse luni înainte, cu 7»/§ interese.

Cu privire la conditiunile b) si c( deponentnlu are a se dechiara in diu 'a depunerii, câci altu-cum inlocarea se va privi ca urmata sub conditiunea a).

interesele incepu cu diu'a ce urmeza dv pa diu'a depunerii, si înceta cu diu'a piemeigatóna dilei, in care se rădica depu­nerea, cu acelu adausu inse. că numai dupa acele capitale se dau interese, cri stau de­puse la institutu celu pucinu 15 dile.

La doi inti'a deponentelui se potu sta­b i l in diu'a depunerii capitalului si con­ditiuni speciali de esolvire, cari se însemna

m tai

institutului. In atare caeii restituîrea;uY nerii urméza dupa aceste modalităţispeei

Depunerile tramise prin postai1 | | langa comunicarea adresei deponentelui! iesolva totu de-a un'a in diua primirei. 1

Asemenea se potu efectul prin pon anunciâri si radicâri de capitale. f

„Albina" Institutu de creditu si dfti

3—4 economii in Sibiiu. "•- ——————-mmm^m

Fentru staţiunea invetiatorescu rom. gr; din Pocola, cu terminu pana la 8 nov. s.

st. v. Emolumintele sunt: 80. fi. v. a. in ba

10. cubule de bucate-amestecate; 4 Orgie pamentu Cantoralu de doue cub semănat* cuartiru cu gradina. í

Recurintii suntu avisati a-si tramite-titiunile loru provediute cu documentele cessari, pana-la diu'a alegerii catra subscrii inspectore cercualu la Beiusiu.

Beiusiu in 24 oct. v. 1876. Vasiliu Pappu mp. protop. insp.

scóle, in co'ntielegere cu Comitetulu concerninte. $

F entru parochi'a vacante din conto Slagna, din protopresviteratulu Carai)

besiului, se publica cu terminu de 6 si doritorii de a ocup â acesta parochia 50 case si 414 suflete se insciintiaza, cui dotatiunea se cuprinde din pamentu de jugere, cartiru libere • au gradina peni legumi si din stol'a si birulu îndatinata

Petitiunile vinu a se presentâ la 0ŐC lu protopr. esviteralu gr. or. in Caransé siu, instruate conformu statutului org.

Slagna, in 17/29 oct. 1876. Comitelulu parochialu,

in c^p'nţielegere cu preaon, 2—2 protopresviteru tractuaU

Se deschide pre a dóu'a parochia devei vacant'a in comuna, Mehadica, in pri

presbiteratulu Mehadiei, [Comitatulu 8s rinului, cu terminu de siese septemaniij I. publicare.

Emolumintele sunt: O sessiune de; jugere de pamentu, 120 fl, v. a. cu tractu pentru stola si biru, afora de nu| si alte funcţiuni cerimoniale care nu puse in contractu.

Doritorii de a ocupá acesta paroehla: a-si trimite recursurile instruate in sens statutulri org. si conformu ordinatiunik consistoriali, adresate comitetului pa chialu in Mehadica, la administrator protopresbiteralu in Mehadia, pana la pulu perfiptu, câci recursele ce se v< tramite dupa espirarea concursului nu voru luâ in consideratiune.

Din siedinti'a comitetului parochijj tienuta in i4 sept. I876.

In contielegere cu comitetulu lat Stefanovici, mp., administ, protopresviten 3 - 3 _ _ _ _ _

Citathme edictala, Petria născuta Sdeanu, din Zorii

ciori, carea aprópe de 3 ani au pribegf] parasindu pre barbatu lu ei Constanţi îonu, fara causa, prin acést'a se citéza terminu de 1 anu si una diua, a se pi sentâ naintea forului protopresbiteralet Caransebesiu, câci la din contra sl in[absj ti'a ei, se va aduce sentintia in procesa1

intentatu de sociulu ei pentru despart! totale.

Caransebeş, in 23 oct. IS76. "Nicolau Andreevicîu, mp., protopresv. presiedintele

2—3 scaunului.

Ia tipegraff'a lai £ C. Kit*. Editora si redactoru respundietoriu: Ioanu