Home >Documents >Investitiile Straine Directe Romania

Investitiile Straine Directe Romania

Date post:16-Feb-2015
Category:
View:209 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Description:
CUPRINS Capitolul 1. Investiţiile străine directe 1.1 Conceptul de investiţie străină directă 1.2 Teorii economice privind ISD 1.3 Politicile de atragere a ISD 1.4 Efectele investiţiilor străine directe Capitolul 2. Investiţii străine directe în România 2.1 Atragerea investiţiilor străine directe în România 2.2 Evoluţia investiţiilor străine directe în contextul integrări europene 2.3 Investiţiile străine directe şi criza economică Capitolul 3.
Transcript:

Facultatea de Economie i Adminstrarea Afacerilor Universitatea Dunrea de Jos Galai

INVESTIIILE STRINE DIRECTE

ndrumtor: Lect. Univ. Dr. Vrlnu Florina

Student:Branite Daniela Specializarea Finante Banci

2012

CUPRINS

............................................................................. 1

Capitolul 1. Investiiile strine directe.......................................................................21.1 Conceptul de investiie strin direct ..................................................................2 1.2 Teorii economice privind ISD................................................................................. 5 .................................................................................................................................... 5 1.3 Politicile de atragere a ISD..................................................................................10 1.4 Efectele investiiilor strine directe......................................................................12

Capitolul 2. Investiii strine directe n Romnia...................................................152.1 Atragerea investiiilor strine directe n Romnia ..............................................15 2.2 Evoluia investiiilor strine directe n contextul integrri europene...................18 2.3 Investiiile strine directe i criza economic.......................................................24

Capitolul 1. Investiiile strine directe1.1 Conceptul de investiie strin direct2

Investiiile internaionale de capital se materializeaza sub dou forme, i anume investiiile strine directe i investiiile de portofoliu. Ceea ce deosebete cele dou forme de manifestare ale fluxurilor internaionale de capital este modalitatea de exercitare a controlului asupra investiiei de ctre investitor. 1 Exist mai multe definiii ale investiiilor strine directe nsa cea mai important, din punct de vedere practic, este definiia aparinnd Fondului Monetar Internaional, definiie cuprins n ediia a cincea a Manualului de Balan de Pli. Investiia strin direct este o categorie a investiiilor internaionale care reflect scopul unei entiti rezidente ntr-o ar (investitorul direct) de a obine un interes de durat ntr-o companie rezident ntr-o alt ar (investiia direct)2 Aceast definiie este utilizat de toate rile membre FMI n momentul predrii rapoartelor privind situaia balanei de pli. i Banca Naional a Romniei utilizeaz aceast definiie n completarea datelor corespunztoare acestui indicator n cadrul balanei de pli. Conform manualului de pli a FMI, pentru a identifica o investiie strin direct este utilizat ca criteriu principal, influena investitorului n administrarea investiiei directe. Fluxurile de investiii strine directe se compun din3: Aciuni: aciunile deinute n sucursale, prile sociale din capitalul filialelor i asociatelor, precum i alte contribuii la capital, cum ar fi participarea cu utilaje din partea unui investitor direct; mprumuturi intra-firma (Alte investiii directe de capital): Acestea se refera la fondurile mprumutate ntre investitorul direct i sucursale, filiale i asociate. Profituri reinvestite: Profiturile reinvestite constau n venituri pe care le primete investitorul direct i care nu au fost distribuite ca dividend de ctre filiale sau asociate, sau venituri pe care sucursala nu le-a remis investitorului direct. Investiiile strine directe se msoara din punct de vedere cantitativ prin intermediul a doi indicatori: fluxurile de investiii strine directe i stocurile de investiii strine directe. Prin fluxurile de investiii directe (FDI flows) se nteleg sumele aferente investiiilor realizate de investitori strini ntr-o perioada de timp. Fluxurile de investiii pot fi de intrare FDI1

Florin Bonciu Investiiile strine directe i noua ordine economic mondial Editura Universitar, Bucureti, 2009, p.17 2 Balance of Payments Manual, Fifth edition, International Monetary Fund, Washington D.C.,1993. 3 Idem 1, p.18

3

inflows: ce investiii s-au facut ntr-o ar sau grup de ri de firme sau investitori nerezideni, sau de ieire FDI outflows: ce investiii au fost fcute de firme sau investitori rezideni ntr-o ar sau grup de ri. Stocul de investiii strine directe (FDI stock) reprezint valoarea participanilor la capital i a rezervelor aparinnd firmei investitoare, la care se adaug valoarea datoriilor nete ale filialelor ctre firma investitoare. Se poate spune ca stocul de investiii strine directe reprezint suma investiiilor strine directe efectuate de la un moment de referina pn la data indicat.4

4

Florin Bonciu Investiiile strine directe i noua ordine economic mondial Editura Universitar, Bucureti, 2009, p.19-20

4

1.2 Teorii economice privind ISDPrincipalele teorii economice pot fi grupate n: teorii ale dezvoltrii macroeconomice, teorii ale ntreprinderii si teoria eclectic5.

Tabel 1.1 Principalele teorii economice Categorie Teorie Teoria imperfeciunilor Teorii ale dezvoltrii macroeconomice Reprezentani valorificrii Hymer(1960) Kindleberger(1969)

pieei Teoria ciclului de via al Vernon(1966,1979) produsului Teoria concurenei de oligopol Caves(1971),Graham(1978) Kindleberger, Teoria avantajului de monopol Knickerbocker(1973) Hymer (1976) Buckley si Casson (1976) Rugman (1980) Teoria eclectic Wiliamson (1985) John Dunning (1977)

Teorii ntreprinderii -

ale Teoria internalizarii produciei

n anii 50, n Statele Unite ale Americii, au nceput s se constituie diferite societi transnaionale (STN) n sensul lor contemporan, societi, care dispuneau de reele de producie dezvoltate i care cuprindeau ntreaga lume. Ele recurgeau la instrumentul investirii pentru cucerirea pieelor n cretere ale Americii Latine i ale Europei de Vest. Foarte active, n acest sens, erau corporaiile americane (r, I, General Electric, Dupont, Ford, General Motors i 1). De aceea, cercettorii din Statele Unite i din Europa Occidental, dispunnd de date empirice, necesare pentru studierea motivrii i conduitei STN n domeniul investiiilor strine directe, au nceput s emit diferite teorii, ce explicau esena noiunii de investiii strine directe i impactul acestora asupra rii-recipient i asupra rii-donatoare. Deoarece ISD sunt strns legate de5

Viorela Beatrice Iacovoiu Investiii strine directe ntre teorie i practic economic , Editura ASE, Bucureti, 2009 p.28

5

activitatea societilor transnaionale, aceste investiii sunt studiate n cadrul teoriei societilor transnaionale. Teoreticienii occidentali ai ISD s-au concentrat treptat n trei grupuri principale, unul cu originea n SUA (R.Vernon, M.Porter, Lindert, Coase), al doilea n Canada (Hymer, Gordon, Caevet, Saforian) i al treilea n Anglia (Dunning, Cassun, Cantwell). Dei anumite aspecte teoretice ce se refer direct sau indirect la ISD au fost elaborate nc de A.Smith i D.Ricardo, K.Marx i V.I.Lenin, cele mai multe teorii din acest domeniu au fost formulate abia n ultimele dou-trei decenii. Scopul principal al tuturor teoriilor investiiilor strine este determinarea motivrilor firmelor transnaionale.6 Teoria valorificrii imperfeciunilor pieei Imperfeciunile pieei sunt determinate de mai muli factori i anume: a) diferenele dintre piee, cauzate de intervenia statului n economie (nivelul diferit al impozitelor i taxelor vamale, reglementri antimonopol etc.); b) imperfeciunile legate de eecurile pieei (posibilitile efecturii economiilor de scar, bunurile publice etc.); c) rata profitului distincta pe diferite piee n virtutea costurilor diferite ale factorilor de producie. Hymer a observat c teoriile iniiale care privesc investiiile strine directe i susin c fluxurile de ISD se datoreaz diferenelor de profit ca i n cazul investiiilor de portofoliu, nu explic unele fenomene aprute n practica economic, ca de exemplu faptul c intrrile i ieirile de fluxuri de ISD se realizeaz n aceeai ar n acelai timp; companiile multinaionale care investesc n strintate au n continuoare o activitate susinut sub ara de origine; societile transnaionale investesc, i in acelai timp, se mprumut din strinatate.7 Constatnd aceast contradicie, Hymer subliniaz diferena existent ntre investiiile strine directe i cele de portofoliu, precum i necesitatea includerii n orice teorie despre ISD a conceptului de control asupra activelor n care s-a realizat investiia. El consider c fluxurile de ISD se datoreaz imperfeciunilor pieei, a cror valorificare prin investiii strine directe este preferat de societile transnaionale altor forme, ca de exemplu exportul sau vnzarea licenelor. Analizele lui Hymer se bazeaz pe dou feluri de imperfeciuni ale pieei, care au fost studiate , ulterior, si de ali teoreticieni, cum ar fi Calvet, Dunning si Rugman, i anume: 6 7

Imperfeciuni structurale, caz n care investitorii urmresc s controleze o ntreprindere strin prin fuziune sau achiziionare, pentru a aplica nelegeri de cartel ntre ei;

Elena Moise Investiii strine directe, Editura Victor, Bucureti 2005, p.20-25 Miu Negrioiu - Salt nainte , Editura Expert, Bucureti, 1996, p.56-59

6

Costul tranzaciei si al imperfeciunii informaionale datorate distribuiei inegale a avantajelor ntre ntreprinderile existente sau cele poteniale. 8 Teoria ciclului de via al produsului Aceast teorie a fost susinut si dezvoltat de Vernon(1966) i demonstreaz c localizarea

activitii productive a unei ntreprinderi multinaionale evolueaz pe parcursul ciclului de via al produsului, fiind determinat astfel deplasarea companiilor transnaionale de la export catre investiii strine directe9. Teoria ciclului de via al produsului pornete de la ideea de inovare tehnologic, ca rezultat al unor stimulente i presiuni furnizate i respective, exercitate de ctre pia. Conform ipotezei, firmele dau dovad de o adevrata miopie, nereuind s vad dincolo de oportunitile i ameninrile prezente pe piaa din imediata lor apropiere, respectiv piaa local. Desigur c inovaiil

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended