INVESTI łIA FABRICA RECICLARE MAGNEZIU BENEFICIAR Sapmar-old.anpm.ro/files/APM...

1

INVESTI łIA

FABRICA RECICLARE MAGNEZIU

BENEFICIAR S.C. MAGONTEC SRL

Arad, Bd. Decebal nr. 2, cam 111,

Amplasament obiectiv: Santana , extravilan , drumul judetean DJ 791

2

S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. B-dul SănătăŃii, nr. K28/6, CP 440182 Satu Mare, Satu Mare, România Tel./Fax: +40 261-758881 Cod: EIM- -04.2011

LISTA DE SEMNĂTURI

DIRECTOR, ING. Francisc GYİRI ________________________________ ELA BORATORI:

ING.EC. Ana - Maria GYİRI ________________________________

Expert Auditor / Evaluator Principal

3

I. INFORMATII GENERALE

• Informatii despre titularul proiectului: numele si adresa companiei titularului, numele,

telefonul si faxul persoanei de contact.

S.C. MAGONTEC SRL

Sediul: Arad, Bd. Decebal nr. 2, cam 111, telefon: 0721.288577

Numar inregistrare la Registrul Comertului J35/1942/2.12.2010

CUI:27768109

Amplasament obiectiv si adresa: Santana , extravilan , pe drumul judetean DJ791 Arad – Oradea

• Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si

al raportului la acest studiu: numele si adresa (persoanei fizice sau juridice, numele,

telefonul si faxul persoanei de contact).

S.C. MEDANA COMPANY S.R.L.

B-dul SănătăŃii, Bl. K28/6, 440182 Satu Mare, JudeŃul Satu Mare

ing.ec. Ana-Maria GYİRI

Tel/Fax : 0261-758881

• Denumirea proiectului şi beneficiarul lucrărilor

o Denumirea proectului

FABRICA RECICLARE MAGNEZIU

LOCALITATEA SANTANA JUD. ARAD

o Beneficiarul lucrarilor:

S.C. MAGONTEC SRL

- Adresa poştală Sediul: Arad, Bd. Decebal nr. 2, cam 111, telefon: 0721.288577

Numar inregistrare la Registrul Comertului J35/1942/2.12.2010

CUI:27768109

4

• Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare,

demontare / dezafectare / inchidere / post-inchidere)

o Date specifice ale investitiei cu etapele acestuia:

Acest Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost întocmit de S.C.

MEDANA COMPANY S.R.L. Satu Mare, în urma solicitarii de catre S.C MAGONTEC SRL

şi are ca scop evidenŃierea situaŃiei amplasamentului activităŃilor de reciclare a deseurilor de

magneziu, în cadrul unei noi investiŃii pe teritoriul administrativ al loc. SANTANA , cu

capacitatea de 7.000 tone/an magneziu, aparŃinând S.C MAGONTEC SRL

Societatea Comercială S.C MAGONTEC SRL, are ca profil de activitate obtinerea

magneziului din deseuri de magneziu prin procesul de topire . Activitatea se incadreaza in

anexa 2 la HG 445/2009, la punctul 4.d). şi anume: “Instala Ńii pentru forjarea ,inclusiv

alierea metalelor neferoase, cu exceptia metalelor pretioase, sau instalatii pentru

revalorificarea produselor(finisare, turnare in forme)”. Este cuprinsă în lista activităŃilor

cu posibil impact semnificativ asupra mediului si se supune procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului .

Proiectul propune realizarea unei platforme industriale, care sa cuprinda urmatoarele categorii de functiuni:

− unitati productive industriale si de depozitare

− sediu de firma

− constructii specifice echiparii tehnico- edilitare

− spatii de birouri si anexe sociale

Compania Magontec este liderul European pe piata obtinerii magneziului prin reciclarea deseurilor de magneziu, cu o veche traditie si cu know-how tehnologic de referinta. Investitia in Romania are in vedere transferul de tehnologie si de obtinere a magneziului prin reciclarea deseurilor de magneziu.

Investitia are in vedere achizitionarea unei parcele de teren de 5 ha, in extravilanul orasului Santana, amplasata la aproximativ 2000 metri de la iesirea din Santana pe DJ 791 . Investitia prevede in prima faza, construirea unei hale de productie, prevazuta pentru realizarea unei productii de lingouri de magneziu si anozi de magneziu de 7000 t/an.

Se va realiza o hala de productie cu o aripa de birouri si grup social, cu o suprafata de 3255mp.

Regimul de inaltime va fi P pentru hala si P+1 pentru zona de birouri si grup social. Vor exista zone din hala care vor avea subsol sau demisol, dictat de necesitatile fluxului tehnologic.

Se vor amplasa o serie de containere in care se vor amenaja o parte din grupul social si birourile necesare.

Hala de productie va fi executata pe o structura cu elemente prefabricate (stalpi si grinzi) din beton precomprimat.

5

Inchiderile se vor executa din placi de beton prefabricate multistrat pina la o inaltime de 3,0-4,0m. In zona superioara inchiderile vor fi din casete termoizolate si tabla trapezoidala.

Acoperirea se va realiza din tabla cutata si partial placa de beton cu termo si hidroizolatie.

Pe teren vor mai fi amplasate:

• cabina poarta

• carosabile si parcare autovehicule;

• imprejmuire incinta;

• post trafo

• platforma rezervoare GPL 2x5000mc;

• put forat cu zona de containere pentru birouri si grup social

• drum de acces din DJ791;

• platforma circulatii protectie aferenta;

• Platforme tehnologice

Finisajele:

Tâmplăria de la uşi şi ferestre va fi tamplarie PVC cu geam termopan.

La interior se vor realiza pardoseli din gresie la grupurile sanitare, oficii, laborator şi din linoleu în birouri, coridoare.

La birouri si grupul social se vor executa zugrăveli lavabile la interior şi exterior.

In hala se va executa o pardoseala elicopterizata.

Codul CAEN al activitatilor desfăşurate pe amplasament: 3832 – Recuperarea

materialelor reciclabile sortate

Etapele proiectului de investiŃii:

• Realizarea fabricii de reciclare a deseurilor de magneziu cu dotarile aferente – mai

2011 – trim. IV 2011

• funcŃionare activitate : Trim. IV 2011 – perioadă nedeterminată, 24 h/zi, 358 zile/an; 7

zile/an perioada de revizie a utilajelor.

� Informa Ńii privind proiectul – construc Ńie, funcŃionare,închidere

o Amplasament:

Investitia va fi realizata in judetul Arad, oras Santana. Amplasamentul

se afla in extravilanul orasului Santana pe drumul judetean DJ791 Arad - Oradea. Terenul pe care se va amplasa obiectivul este înscris în CF-ul 301671 Santana.

6

Terenul pe care va fi amplasata investiŃia, cu suprafata de 22.508m2, are o formă dreptunghiulară si se invecinează la nord vest cu DJ 791, la nord est cu teren agricol A 762/3, la sud vest cu teren agricol A 762/5. şi sud est cu teren agricol A 762/4, in continuarea careia este calea ferată CFR 496.

Terenul este în prezent arabil, liber de constructii sau amenajari si nu prezinta denivelări.

Zona studiata este o zona in plina ascensiune economica datorita pozitiei geografice, de apropiere de orase mari, cu infrastructuri relativ dezvoltate cat si existenta fortei de munca calificate.

Asezare geografica:

Terenul pe care urmeaza a se realiza investitia se afla in extravilanul localitatii Santana,in partea de SV judetul Arad, la aproximativ 2 km de localitate. Terenul se afla la sud de drumul judetean DJ 791 care leaga Zimandu Nou de Santana si din care este asigurat accesul la acesta.

Localitatea Santana este situata in partea centrala a judetului Arad, in campia Aradului, cuprinsa intre Crisul Alb si Mures, la est de DN 79 Oradea-Arad.Campia Aradului face parte din Campia Tisei care s-a format din colmatarile in trepte ale lacului pleistocen.

Altitudinea medie a zonei este de 110 m, iar inclinatia este foarte mica si este orientata pe directia de la sud la nord. Zona Santana este in general plana, fara accidente de relief si fara diferente microclimatice.

PLANUL URBANISTIC GENERAL al oraşului Sântana întocmit la nivelul anului 2000, nu prevede nimic pentru zona de amplasament a obiectivului. În PUG respectiva zonă este arabil în extravilan.

Prin PUZ-uri aprobate – “FABRICA RECICLARE ALUMINIU, SPATII DE SORTARE, DEPOZITARE SI LOGISTICA“ si “FABRICA RECICLARE MAGNEZIU”, pentru parcelele alaturate si parcela in discutie s-a stabilit functiunea de zona industriala.

Conform Regulamentelor de urbanism aferente acestor PUZ-uri functiunea stabilita este de industrie.

BILANTUL TERITORIAL – suprafata totala. Suprafata c ontruita (cladiri, accese), suprafata spatii verzi, numar de locuri de parcare ( daca este cazul):

TEREN AFERENT EXISTENT PROPUS

Mp % mp %

1. Arabil 50000 100,00 0,0 0,00

2. Drum judeŃean DJ 791 0 0,00 0 0,00

3. Calea ferata 0 0,00 0 0,00

4. Echipare edilitara 0 0,00 3205 6,41

5. ConstrucŃii 0 0,00 8730 17,46

6. SpaŃii verzi 0 0,00 10250 20,50

7. CirculaŃii - total

- pietonale,

- carosabil, platforme, parcaje

0 0,00 27815 55,63

0

0

0,00

0,00

2078

25737

4,15

51,48

TOTAL GENERAL: 50.000 100,00 50.000 100,0

POT existent = 0,0% POT propus incinta = 17,0% POT propus parcela = 7,7%

CUTexistent = 0,0 CUT propus incinta = 0,19 CUTpropus parcela = 0,09

7

o FuncŃionare

Durata etapei de functionare nu se poate preciza cu exactitate aceasta depinde în primul rând

de cererea pietii de desfacere. Perioada de funcŃionare considerată este nederminată dar având

în vedere faptul că, constructiile si instalatiile vor fi noi, cu reparatiile planificate poate

functiona 28-36 ani, conform duratei normale de functionare a mijloacelor fixe – Catalog din

30 nov 2004 publicat in Monitorul Oficial nr. 46/13.01.2005. Personalul muncitor va fi de 75

persoane..

o Parametrii constructivi

SITUAłIA EXISTENT Ă:

Terenul pe care urmeaza a se realiza investitia este teren arabil , situat in SV localitatii Santana

, judetul Arad.Prin faza PUZ , destinatia terenului a fost schimbata in functiune industriala, va fi scos

din extravilan si introdus in intravilan, si s-a impus scoaterea din circuitul agricol.

Circulatia in zona este asigurata de DJ 791 care leaga Zimandul Nou de Santana, drum care se

ramifica din DN 79 Arad – Oradea.Terenurile din jur sunt aliniate la DJ 791 , fapt ce permite primirea

de noi investitii in zona.

In partea de NE a amplasamentului, la cca 1000m de aceste trece o linie LEA de 20 KV, care

vine dinspre localitatea Santana.O alta linie LEA de 20 kV , trece prin partea de SE a

amplasamentului, iar in partea de NV se afla o linie de transport LEA de 400 kV.

La aproximativ 1200 de m de amplasament trece conducta de transport pentru gaze naturale.

In zona nu exista alimentare cu apa si canalizare.

Suprafata totala a terenului este de 50.000 mp, conform CF anexate.

SITUAłIA PROIECTAT Ă:

Investitia Magontec este un pas spre diversificarea ramurilor industriale care ofera:

-dezvoltare locala

-cresterea gradului de ocupare a fortei de munca

-stimularea agentilor economici cu activitati conexe

-realizarea de beneficii fiscale la bugetul local

Activitatea necesita cea mai mare parte a materiilor prime din Romania iar productia este destinata atat pietei interne cat si exportului .

Realizarea investitiei MAGONTEC creeaza premisele cresterii increderii si altor investitori de a veni in zona.

Lucrarile cuprinse in documentatia de fata sunt necesare pentru realizarea investitiei “ Fabrica reciclare magneziu” aceasta cuprinzand o hala de productie, o cabina poarta, platforme carosabile, parcari, imprejmuire si echipari edilitare.

8

Fabrica de reciclare magneziu va fi realizată in două etape si va produce urmatoarele:

• In etapa I:

� Lingouri de magneziu – cu un cuptor de topire

� Anozi – cu 2 unitati de productie

• In etapa II:

� Lingouri de magneziu – cu doua cuptoare de topire

� Anozi – cu inca 4 unitati de productie.

ProducŃia de magneziu se va realiza printr-un proces tehnologic care se va desfăşura în hala de producŃie topitorie – turnare care cuprinde:

- depozitarea deşeurilor de magneziu;

- topirea într-un cuptor de inductie (etapa I) sau in doua cuptoare (etapa II);

- turnarea lingourilor în cochilii se va face dintr-un cuptor de turnare;

- paletarea si depozitarea lingourilor de magneziu pe platforme în vederea expedierii la beneficiari.

ProducŃia de anozi se va realiza in paralel cu cea de reciclare magneziu in 2 unitati de productie (respectiv 6 unitati in etapa II). Paletarea si depozitarea se va desfasura in hala si partial se va depozita si in exterior pe platforme betonate.

Proiectul propune realizarea unei platforme industriale, care sa cuprinda urmatoarele categorii de functiuni:

− unitati productive industriale si de depozitare

− sediu de firma

− constructii specifice echiparii tehnico- edilitare

− spatii de birouri si anexe sociale


Investitia are in vedere achizitionarea unei parcele de teren de 5 ha, in extravilanul orasului Santana, amplasata la aproximativ 2000 metri de la iesirea din Santana pe DJ 791 Investitia prevede in prima faza, construirea unei hale de productie, prevazuta pentru realizarea unei productii de lingouri de magneziu si anozi de magneziu de 7000 t/an.







9


cabina poarta



• post trafo





• Rezervor de incendiu si compensare cu statie de hidrofor


Finisajele:

Tâmplăria de la uşi şi ferestre va fi tamplarie PVC cu geam termopan.

La interior se vor realiza pardoseli din gresie la grupurile sanitare, oficii, laborator şi din linoleu în birouri, coridoare.

La birouri si grupul social se vor executa zugrăveli lavabile la interior şi exterior.

In hala se va executa o pardoseala elicopterizata.

DOTARI PENTRU FLUXUL TEHNOLOGIC

1.Utilaje pentru producerea lingourilor de aliaj de magneziu

O unitate de reciclare pentru producerea de lingouri de aliaje de magneziu se compune din următoarele componente:

1. Distribuitor de materie primă

2. Cuptor cu inducŃie cu creuzet inclusiv sistem pentru apă de răcire şi unitate hidraulică

3. Cuptor electric cu creuzet inclusiv unitate hidraulică.

4. Bandă turnare

5. Unitate de filtre exhaustor

6. Sistem de distribuŃie şi amestec gaz N2/SO2

1) Distribuitorul de materie primă constă dintr-un con cu jgheab vibrator la baza sa. Capacitatea acestuia pentru deşeuri de turnare magneziu corespunde aproximativ umplerii unui creuzet.

2) Cuptorul cu inducŃie cu creuzet are trei bobine (serpentine) cu apă de răcire cu căptuşeală refractară la interiorul acestora. Creuzetul este confecŃionat din oŃel. Întregul cuptor este basculat de un sistem hidraulic. Caracteristicile unui cuptor cu inducŃie sunt:

10

ConŃinutul creuzetului: 750 kg

Putere: 450 kW

Cantitate de topitură: ~ 500 kg/h

Sistemul de răcire a unui cuptor cu inducŃie are o performanŃă de răcire de140 kW. Sistemul este un circuit închis. Apa de răcire nu este tratată. Fluxul de apă de răcire este de cca. 5 mc. pe oră. Temperatura apei de răcire, la părăsirea cuptorului, este de cca. 65 °C şi este răcită până la cca. 40 °C de un răcitor uscat. Unitatea de pompare este suplimentară. În cazul unei întreruperi de putere (forŃă) sistemul de răcire rămâne în funcŃiune în caz de necesitate menŃinând securitatea instalaŃiei.

3) Cuptorul electric cu creuzet este încălzit cu rezistenŃe. Acesta este deasemenea basculant iar creuzetul este din oŃel. Datele tehnice ale unui cuptor electric sunt:

Capacitatea creuzetului: 1000 kg

Puterea: 163 kW

4) Banda de turnare asigură (aduce) matriŃele, care definesc forma şi aspectul lingourilor. Capacitatea acesteia se ridică la cca. 1500 kg pe oră

Puterea arzatorului de gaz pentru incalzirea matritelor este de 10 kw si acesta functioneaza 3-4 ore pe saptamana , in functie de necesitatile de incalzire a benzii.

5) Filtrele de exhaustare captează particulele provenite de la creuzete de o hota, care separă cele două cuptoare. Aerul absorbit trece prin filtru, care separă particulele şi este dirijat în atmosferă prin ventilator şi un coş.

Oxidul de calciu hidratat este dozat ca si component aditiv principal al filtrului în aerul absorbit. Acesta pătrunde în membrana filtrului şi formează o peliculă (strat) pe suprafaŃa acesteia. Acesta măreşte acolo o captare eficientă a particulelor şi menŃine uscată membrana filtrului. La lucrări de curăŃire acest strat împreună cu particulele captate este suflat de regulă prin impulsuri cu un jet de aer comprimat. Aditivul filtrului este colectat într-un container la partea de jos a filtrului şi resuflat în aerul captat pentru reconstruirea (refacerea) stratului până ce materialul este descărcat şi înlocuit cu un nou aditiv proaspăt.

Datele tehnice ale unităŃii filtrului de exhaustare sunt:

Flux: 10000 m3/h

ConcentraŃia particulelor în aerul exhautat: < 5 mg/Nm3

Puterea ventilatorului: 18,5 kW

6) Unitatea de amestec de gaz N2/SO2 constă din 4 controleri de flux pentru azot şi bioxid de sulf pentru alimentarea a 4 circuite având conŃinuturi diferite de SO2 între 0,5 pâna la 3%. Cele 4 circuite independente alimentează amestecul de gaz pentru unităŃile de reciclare cât şi pentru unităŃile de turnarea anozilor. In cazul, în care se produce o întrerupere de curent, amestecarea gazului se face cu 4 unităŃi mecanice. Un sistem de distribuire conduce fluxul amestecului de gaz la unităŃile de lucru.

Acolo unde se lucrează cu topituri de metal se află instalat un sistem de ventilare sub acoperiş. Senzori de măsurarea conŃinutului de SO2 şi de gaz natural sunt instalaŃi pentru controlul atmosferei în interiorul halei de producŃie ca să menŃină acolo concentraŃiile sub nivelul valorilor limită.

11

2.Utilaje şi echipamente pentru producŃia de anozi

ProducŃia de anozi cuprinde următoarele componente:

1. Cuptor electric cu creuzet

2. Maşină pt. turnare în forme incl. cuptor preîncălzire electrică

3. Sistem de amestecare şi distribuirea gazelor N2/SO2

4. Unitate op. prelucrare

1) Cuptorul electric cu creuzet este încălzit cu rezistenŃe. Creuzetul de oŃel are un capac cu o deschidere pentru scoaterea aliajului de magneziu lichid şi un sistem de poziŃionare pentru inserŃia materiei prime ca de ex. lingouri de aliaj de magneziu şi rebuturi (resturi) de magneziu. Interiorul creuzetului este umplut cu amestec de gaze N2/SO2 pentru prevenirea oxidării aliajului de magneziu.

SpecificaŃiile cuptorului electric sunt:

ConŃinutul creuzetului 650 kg

Putere electrica 120 kW

Cantitatea de topitură ~ 130 kg/h

2) Maşina de formare (forme de turnare) se compune din două părŃi, care dau profilul anozilor. La partea de jos a fiecărei forme pentru anozi se află un mâner pentru inserŃia de oŃel care va fi injectată. Capacitatea de fomare a anozilor depinde de dimensiunea anozilor. În medie se poate obŃine o valoare de cca. 29 kg/h.

În funcŃie de dimensiunea anozilor şi a inserŃiei de oŃel se foloseşte o preîncălzire electrică a cuptorului. Temperatura de preîncălzire a cuptorului este de 200 °C. Această instalaŃie este optimă.

3) Unitatea de amestecare gaze N2/SO2 asigură o protecŃie la turnarea anozilor în acelaşi mod cu cea a unităŃii de reciclare.

4) UnităŃile maşinii sunt scule standard pentru finisarea anozilor.

Conform celor doi paşi ai proiectului, fabrica se construieşte în două etape.

In tabelul de mai jos sunt prezentate utilajele care se vor monta in cele doua etape de realizare a proiectului:

12

Unitatea Echipament Proiect pas 1 Proiect pas 2

Reciclare Cuptor cu inductie cu creuzet

D110 + X120/1 + W110/1

D120 + X120/3 + W110/2

Cuptor electric cu creuzet D111 + X120/2 D121 + X120/4

Bandă turnare lingouri H110 H120

Unitate filtre exhaustor F110 F120

Anozi Cuptor electric cu creuzet D210 D220 D230 D240 D250 D260

Maşină forme de turnare A210 A220 A230 A240 A250 A260

Amândouă Mixer N2-SO2 B110

CurăŃire creuzet X110

In prima etapa se monteaza o unitate de reciclare si doua unitati de turnare a anozilor.

In a doua etapă construcŃia este extinsă cu 5 segmente. O altă unitate de reciclare este instalată in locul celor două unităŃi de turnare anozi.Aceste două unităŃi de turnare anozi sunt instalate împreună cu alte 4 unităŃi de turnare anozi în spaŃiul clădirii adiŃionale.

Sistemul de amestecare al N2/SO2 şi staŃia de curăŃire a creuzetelor sunt prevăzute în proiect faza 1 cu o capacitate suficientă pentru echipamentul instalat adiŃional din proiect faza 2. Unitatea hidraulică (X120) şi sistemul de răcire cu apă (W110) sunt implementate ca unităŃi separate pentru cuptorul apropiat.

Alte dotari necesare in fluxul tehnologic

- Incarcator cu roti-capacitate 3 tone

- Stivuitor

- Carucior de transfer

- transportor cu role

ZONA TEHNICO – EDILITARA.

Aceasta cuprinde:

- instalatii de alimentare cu apa si evacuarea apelor uzate

- instalatii de alimentare cu energie electrica

- Instalatii de alimentare cu gaz metan

13

INSTALATII DE ALIMENTARE CU APA SI EVACUAREA APELOR UZATE

Din punct de vedere a satisfacerii cerintei de apă si a restituŃie apei, pentru obiectivul propus, se propun următoarele lucrări:

- două foraje de captare a apelor subterane de medie adincime H =120m ( unul de serviciu si unul de rezerva);

- staŃie de pompare a apei captate ,de tip hidrofor ,la grupurile sanitare care echipeaza cladirile din incinta;

- conducte de aducŃiune si distribuŃie a apei captate; - rezervor de incendiu şi compensare cu volumul ,V=200mc; - colector menajer de evacuare a apei uzate menajere de la grupurile sanitare din halele de

productie si depozitare, ape poluate care respectă gradul de incarcare conform NTPA 002/2002;

- statie de epurare mecano-biologica ape uzate menajere - colectoare pluviale prevăzute cu cămine de vizitare si control din polietilenă şi guri de

scurgere cu sifon şi depozit; - separator de uleiuri petroliere bazat pe flotare naturală; - gură de varsare in emisar a apelor epurate; - retea de incendiu prevazuta cu hidranti de incendiu supraterani .

Alimentarea cu apă

Consumul de apă în cadrul obiectivului propus va consta în principal din consum tehnologic în

procesul de producŃie, consum menajer pentru angajaŃi, consum pentru igienizarea spaŃiilor de

producŃie şi de depozitare şi întreŃinerea zonelor verzi în jurul clădirii.

Necesarul de apă va fi asigurat de 1 foraj, amplasat conform planului de situaŃie. Conform studiului hidrogeologic adancimea forajului va fi de 120 m. De la acest foraj apa brută va fi pompată printr-o pompa submersibila, la un rezervor subteran din beton având capacitatea de 200 mc. Forajul prevăzut asigură umplerea rezervorului, după care va fi necesară doar acoperirea pierderilor cauzate de procesul de producŃie. Tot de la acest foraj vor fi alimentate, obiectele sanitare montate în grupul social, hala de producŃie şi laborator. Presiunea necesară va fi asigurată de un recipient de hidrofor cu presostat amplasat subteran, într-o construcŃie din beton. În cazul in care apa interceptată nu va fi potabilă, staŃia de hidrofor va fi echipată cu o staŃie de tratare. În incintă se va realiza o reŃea de apă pentru consum curent şi reŃea de hidranŃi de incendiu exterior.Al doilea foraj este de rezerva.

Necesarul de apă

4.2.1.Necesarul de apa – perioada calda a anului

Qzi med = 72,13 mc/zi = 0,84 l/s

Qzi max = 86,55 mc/zi = 1,00 l/s

Qo max = 10,82 mc/h = 3,00 l/s

4.2.2.Necesarul de apa – perioada rece a anului

Qzi med = 5,55 mc/zi = 0,064l/s

Qzi max = 6,66 mc/zi = 0,00,77 l/s

Qo max = 0,83 mc/h = 0,23 l/s

14

4.2.3. Debit la sursă regim normal de functionare – perioada calda a anului

Q sursă = Q o max + Kp x Ks x QRI = 10,82 x 24 + 1,002 x 1,15 x 200 = 490,10 m.c/zi = 5,67 l/s

4.2.4. Debit la sursă regim normal de functionare – perioada rece a anului


4.2.5. Debit maxim la sursă – pentru umplerea rezervoarelor VTOT = 200 m.c

Se propune umplerea rezervoarelor inr-un interval de Tumplere = 12 ore = > QMAX sursa = 200/12 = 16,66 mc/h = 4,62 l/s

Evacuarea apelor uzate:

Apele menajere rezultate de la obiectivele sanitare montate în clădire, sunt colectate gravitaŃional printr-o canalizare menajeră şi vor fi conduse spre o staŃie de epurare propusă. StaŃia de epurare va fi o construcŃie compactă subterană, amplasată în apropierea DJ 791.

Apele menajere tratate, vor fi descărcate într-o staŃie de pompare tip cheson,cu diametrul,D=4,00m şi adâncimea de H=6-7m,de unde prin pompare vor fi evacuate în canalul deschis CS7, existent lângă DJ 791.

MenŃionăm faptul că tot în această staŃie de pompare va fi deversat şi debitul meteoric colectat de pe suprafaŃa amplasamentului propus.

ReŃeua de canalizare menajeră din incintă, va fi prevăzută din tuburi din PVC de Dn 250 mm, dispuse sub adâncimea de îngheŃ,cu panta minimă de 0,003% spre staŃie de epurare propusă.

La racordarea instalaŃiei interioare sanitare şi la orice schimbare de direcŃie vor fi prevăzute cămine de vizitare prefabricate din beton carosabile.

Subliniem faptul că din procesul tehnologic nu rezultă debite uzate care să fie evacuate în reŃeaua de canalizare de incintă,propusă.Apa folosită pentru răcire va fi evacuată în atmosferă sub formă de abur.

Debite de apă uzată menajeră

Quzi med = 4,81 mc/zi = 0,056 l/s

Quzi max = 5,78 mc/zi = 0,067 l/s

Quo max = 0,72 mc/h = 0,20 l/s

StaŃia de epuare propusa este un echipament compact , constând din doua cuve de polipropilenă cu compartimentări din acelaşi material. Ele se amplasează subteran, într-o groapă care necesită consolidarea fundului cu un radier de beton.

StaŃia realizează o tratare de tip biologic, eliminând poluanŃii organici din apele reziduale de tip menajer (toalete, baie, bucătărie) prin intermediul microorganismelor care se formează şi se regenerează în tancul de activare. Produsele rezultate din tratare sunt:

• Apa tratată. Aceasta, poate fi deversata în ape de suprafaŃă (emisari naturali canalul CS7).

• Nămolul excedentar. StaŃia reŃine în interior o cantitate de nămol optimă pentru procesul de tratare. Nămolul excedentar se stochează în stare semilichidă într-unul dintre compartimentele staŃiei şi se vidanjează odată la 4-6 luni. Este stabilizat aerobic şi poate fi utilizat, cu avizul autorităŃii de mediu, ca îngrăşământ natural (în special pentru livezi).

15

FaŃă de debitul nominal proiectat, staŃia de epurare propusa acceptă pe perioade scurte încărcări crescute cu cca. 30%. MenŃinerea pe un timp mai îndelungat a supraîncărcării de debit, conduce însă la scăderea calităŃii apei tratate.

Tehnologia care stă la baza funcŃionarii staŃiei e patentată internaŃional şi echipamentele sunt agrementate în România de CTPC.

StaŃia nu are componente metalice sau piese în mişcare, fapt care-i conferă o înaltă fiabilitate. FuncŃionarea e silenŃioasă, nu se degajă miros şi nu există consum de substanŃe chimice. Operarea este complet automatizată, monitorizarea fiind posibilă local sau de la distanŃă.

Din punct de vedere al calităŃii apei tratate, se garantează următorii

parametri, care sunt în conformitate cu NTPA-001, cf. H.G. 352/2005:

CALITATE GARANTATĂ A APEI TRATATE

PARAMETRU MEDIE [mg/l] MAXIMUM [mg/l]

CBO5 15 25

SS 15 30

CCOCr 70 120

Prezentarea schematică a procesului de tratare

StaŃia de epurare propusă are în compunere 5 blocuri funcŃionale amplasate fizic în 2 cuve compartimentate, şi anume tancul de acumulare-egalizare (1), tancul de activare (2), pâlnia de sedimentare (3), filtrul de nisip (4) şi tancul de nămol (5). Tratarea propriu-zisă a apei uzate, este biologică şi se realizează în tancul de activare, cu ajutorul unor microorganisme (bacterii) care formează un strat de nămol activ şi care consumă încărcătura biologică, producând, la rândul lor nămol excedentar. Oxigenul necesar tratării e generat de două suflante (6) care acŃionează alternativ şi pompele pneumatice care realizează transferul de fluide între compartimentele staŃiei.

Schema bloc a staŃiei de epurare propusă este următoarea:

Apă uzată Apă tratată

1 2

3 4

6 5

16

Legendă:

Circuit apă

Circuit nămol

Circuit aer

FuncŃionarea staŃiei este complet automatizată, ea alternând la momente determinate de debitul momentan al apei uzate fazele de aerare ale compartimentelor, transferul de fluide între ele, evacuarea şi recuperarea nămolului excedentar, filtrarea apei tratate şi spălarea materialului filtrant (nisip).

Apele pluviale

Apele pluviale rezultate de pe acoperişul clădirilor şi de pe platformele şi drumurile de incintă, vor fi colectate printr-o reŃea de canalizare pluvială de incintă şi vor fi conduse spre staŃia de pompare tip cheson cu diametrul,D=4,00m,de unde prin pompare vor fi evacuate printr-o conductă de refulare din PE-HD,Pn6,Dn125mm în canalul deschis existent CS7, paralel cu DJ 791 – singurul emisar existent în zona studiată.

Se propune realizarea a două feluri de canalizare pluvială, după cum urmează:

- apele pluviale rezultate de pe acoperişul clădirilor, considerate ape pluviale nepoluate, vor fi colectate separat printr-o canalizare intubată montata subteran şi racordate la staŃie de pompare.

- apele pluviale de pe drumurile şi platformele betonate, considerate ape poluate vor fi colectate prin guri de scurgere cu sifon şi depozit şi vor fi trecute printr-un separator de produse petroliere şi de nisip înainte de descărcarea în staŃia de pompare tip cheson,propusă.

MenŃionăm faptul că în această staŃie de pompare se vor descărca atât apele uzate menajere cât şi cele două tipuri de ape meteorice.Se vor folosi pompe autoadaptive,3+1R,cu următoarele caracteristici:

Q=35 l/s,Hp=10mCA,P=6,50kw,trei în funcŃiune şi una de rezervă.

Canalizarea pluvială de incintă va fi prevăzută din tuburi PVC mufate îmbinate cu inele de cauciuc având Dn 315 mm.

La descărcarea debitului pompat, în canalul deschis CS7 se va realiza o gură de vărsare şi un pereu . din dale de beton, cu suprafaŃa de 10m.p.

Debite de apă meteorică

Qpl= 0,80 x 5 x 0,624 x 135=336,96 l/s

Debit de ape meteorice preluate în canalul de desecare CS7

Qpl calc=627,82 x 36.545,00=22.943.682,00 l/an=22.943,682 m.c/an=22,94 mii m.c/an

Debitul de ape epurate evacuate

Qu zi max=5,78 x 365=2.109,70 m.c/an=2,10 mii m.c/an

Debitul total de ape evacuate în canalul CS7

Qevac=Qpl calc+Quz zi max=22.943,682 + 2.109,70=25.053,38 m.c/an=25,053 mii m.c/an

17

Asigurarea apei tehnologice apa tehnologica este apa care se foloseste la racirea cuptoarelor si este in circuit inchis si apa care se foloseste la spalarea creuzetelor , in total este in cantitate de 4mc, cantitate de apa care este inlocuita in interval de 1 an de zile.

Alimentarea cu energie electrica

Necesarul de energie electrică:

Se estimează că noul obiectiv din zona studiată va avea un consum de energie electrică de circa 2400 kW.

Propuneri:

Pentru alimentarea noului consumator sunt necesare următoarele lucrări:

- Racord 20 kV subteran, intrare-iesire, din LES 20 kV existentă, L=2x60 m;

- Un punct de conexiune de 20 kV PC, cu două compartimente (de racordare si utilizator). PC va fi echipat, în compartimentul de racordare, cu două celule de linie cu separatoare si o celulă de măsură, iar compartimentul utilizator va fi echipat cu o celulă sosire cu întreruptor automat;

- LES 20 kV pentru alimentarea postului de transformare 20/0,4 kV al consumatorului, L=100 m;

- Post de transformare 20/0,4 kV, 2x1250 kVA, în cabină de zidărie.

SoluŃia definitivă pentru alimentarea cu energie electrică va fi stabilită, de ENEL DistribuŃie Banat – UTR Arad, prin avizul de racordare, care va fi solicitat de beneficiar.

TelecomunicaŃii

Necesarul de posturi de telecomunicaŃii:

Sunt necesare un racord cu fibră optică cu 4 FO si o centrală telefonică.

Se propune realizarea unui racord de telecomunicaŃii cu fibre optice, de cca 4 km lungime, care va asigura servicii telefonice, transmisii de date, conectare la INTERNET.

Pentru racordul de telecomunicaŃii sunt necesare următoarele lucrări:

- CanalizaŃie cu conducte PEPH 2x63 mm;

- ReŃea fibră optică.

SoluŃia definitivă pentru racordul la reŃeaua de telecomunicaŃii existentă va fi stabilită, de ROMTELECOM – DirecŃia de TelecomunicaŃii Arad, prin proiectul tehnic, care va fi solicitat de beneficiar.

Alimentarea cu gaz.

Datorită necesarului redus (cca 3 mc/h gaz) de combustibil tehnologic şi pentru încălzire, se va utiliza gazul petrolier lichefiat. În acest scop, în incinta fabricii, vor fi montate doua platforme cu cite două rezervoare de GPL de câte 5000 mc fiecare. Platforma pe care vor fi montate rezervoarele va fi din beton armat, va fi împrejmuită cu gard din plasă de sârmă prinsă pe stâlpi din Ńeavă de oŃel şi va avea o poartă de acces.

Fiecare platforma va fi amplasată la distanŃa de protecŃie faŃă de alte construcŃii şi de căminele de vizitare ale reŃelelor de apă şi canalizare.

Pentru accesul cisternei de alimentare cu GPL a rezervoarelor, este prevăzut un drum până lângă platformă.

18

Asigurarea agentului termic: încălzirea şi apa caldă pentru birouri si grupurile sanitare va fi asigurata prin intermediul unui cazan pe gaz alimentat din rezervoarele de gaz lichefiat amplasate pe parcela. Pentru spatiile administrative se monteaza 3 cazane la cele trei corpuri de birouri si grup social, fiecare de cite 24Kw si cu un consum de GPL intre 0,4 - 1,07kg/h.

o Lucrari de dezafectare

In aceasta faza nu sunt necesare lucrari de dezafectare, fiind teren arabil, liber de constructii .Perioada

de functionare este nedeterminata.In cazul incetarii de activitate , operatorul are obligatia de a solicita

actele de reglementare necesare dezafectarii instalatiilor cu efecte minime asupra mediului.

o Lucrari de inchidere

Lucrarile de refacere a mediului propuse a se executa la sfarsitul perioadei de funcŃionare, vor

tine cont de prevederile legale privind protectia si refacerea mediului astfel incat, la finalul

lucrarilor terenurile afectate sa poata fi redate circuitului economic iniŃial (regim economic

curŃi cu construcŃii) sau pentru o folosinŃă ulterior stabilită.

La încetarea activităŃii de topire a deseurilor de magneziu, urmează a se parcurge următoarele

etape principale:

• oprirea alimentării cu utilităŃi: apă, energie electrică şi combustibil a instalaŃiilor;

• demontarea instalaŃiilor şi transportul materialelor rezultate, spre destinaŃiile anterior stabilite;

• dezafectarea depozitelor;

• determinarea gradului de afectare a solului;

• ecologizarea platformei;

• în funcŃie de destinaŃia ulterioară a terenului, se va reabilita suprafaŃa ocupată de instalaŃie.

Deseurile rezultate din dezafectare la inchiderea activitatii sunt deseuri preponderent

valorificabile.

Deşeurile nevalorificabile nu prezintă impact potenŃial asupra solului – subsolului şi a apelor

fiind preponderent în componenŃa instalaŃiilor.

La inchiderea societatii sau la inchiderea unor sectoare de activitate vor fi

realizate studii pentru dezafectarea in conditii de siguranta pentru mediul

inconjurator.

Măsurile propuse la încetarea activităŃii din Fabrica de reciclare magneziu , sunt:

- monitorizarea permanenta cantitativa si calitativa a deseurilor rezultate. - gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate. - valorificarea deseurilor prin firme specializate in colectare. - solicitarea obligatiilor de mediu pentru încetarea activităŃii; - evacuarea întregii cantităŃi de deseuri de pe amplasament;

19

- spălarea şi dezinfectarea instalaŃiilor de canalizare şi a instalaŃiilor ce au deservit activitatea;

- evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spălarea instalaŃiei de canalizare; - evacuarea din incintă a tuturor instalaŃiilor care au deservit activitatea de reciclare a

magneziului; - testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri în vederea redării zonei aşa cum este definită în raportul iniŃial al amplasamentului;

• Pentru protecŃia factorilor de mediu, se prevede:

- Interzicerea depozitării direct pe sol a oricăror produse ori materiale care ar putea afecta calitatea acestuia;

- Desemnarea unui personal în vederea monitorizării deşeurilor rezultate, stocate, manipulate, valorificate, gestionate;

- Valorificarea cât mai eficientă a deşeurilor rezultate la firme specializate;

- Valorificarea motoarelor, ventilatoarelor şi a instalaŃiilor pe cât posibil integral fără a fi dezmembrate pe amplasament;

- Verificarea instalaŃiilor la scoaterea din hale să nu prezinte scurgeri de produse petroliere, emulsii de ungere sau alte substante periculoase;

- Uleiul de transformator se va vinde odată cu transformatorul, iar dacă acesta râmîne pe amplasament se vor verifica tehnic starea cuvelor de ulei pentru a evita scurgerea de ulei şi se va verifica şi conŃinutul de PCB în uleiul de transformator;

- Toate deşeurile cu conŃinut de substanŃe periculoase se vor elimina de pe amplasament prin firme specializate în colectare şi neutralizare;

- În caz de poluare accidentală se procedează la limitarea propagării şi se anunŃă AgenŃia de ProtecŃia Mediului pentru stabilirea soluŃiilor optime de depoluare.

- La lucrările de dezafectare se vor respecta toate normele de protecŃia muncii, sanitare şi PSI, pentru prevenirea accidentelor.

Toate lucrările de dezafectare a amplasamentului vor trebui avizate de către Autoritatea de

Mediu.

Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii

energiei necesare asigurarii productiei.

Componentele instalatiei sunt astfel dimensionate pentru a se obtine 7000 tone/an magneziu topit

din materiale reciclabile. Din aceasta cantitate o parte este turnata in lingouri de magneziu iar o alta

parte este turnata in anozi.

Capacitatea productie:19.5 tone/zi, 7000 tone/an magneziu topit.

Perioada de operare este de 358 zile/an, 24 ore/zi.

20

In zilele ramase se va asigura revizia si mentenanta instalatiei.

Pentru realizarea acestei productii se utilizeaza deseuri de magneziu care se colecteaza de terti si

preluate pe baza de contract de SC MAGONTEC SRL.

Ca si resurse energetice, pentru producerea magneziului topit se utilizeaza gaz petrolier lichefiat, apa

si energie electrica.

MATERII PRIME SI AUXILIARE.MOD DE DEPOZITARE-STOCAR E

Pentru o productie de 7000t/an magneziu in vederea obtinerii lingourilor de magneziu si a anozilor, materiile prime si auxiliare utilizate sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Nr flux. Denumire material Cantitate material

1 Lingouri de magneziu 0 – 810 kg/h 0 – 7000 to/an

2 Cruste, zgură, de magneziu 0 – 240 kg/h 0 – 2070 to/an

3 Deşeuri interne de magneziu 0 – 140 kg/h 0 – 1200 to/an

4 Deşeuri, resturi de magneziu turnat. 0 – 810 kg/h 0 – 7000 to/an

5 Elemente de aliere 0 – 80 kg/h 0 – 690 to/an

6 Lingouri de aliaje de magneziu 115 – 175 kg/h 1000 – 1500 to/an

7 Sare topire (fondant) * 9 – 28 kg/h 78 – 242 to/an

8 Azot 1 – 3 kg/h 16 to/an

9/10

Mixtură N2/-SO2(max3%SO2) 10 – 18 kg/h 130 to/an din care max 3,6 t SO2

11 Apă 0 – 0,6 m3/h 1950 m3/an

12 Aditiv filtrare** 5 – 20 kg/h 86 to/an

13 Lichide hidraulice şi lubrifianŃi 150 l/a ***

14 GPL 4 m3/h 36000 m3/an

Chimicale pentru laborator CantităŃi mici

* compoziŃii tipice de fondanŃi sunt arătate în tabelul de mai jos

Tabel 2

Nume MgCl2 KCl NaCl CaF2 MgO

Flux 0 40 24 30 -- 5

Flux 5 39 23 28 5 4

Flux 18 34 19 24 18 4

21

CompoziŃii tipice pentru săruri de topire (fondanŃi) valori în % greutate

** componenŃii posibili ai aditivilor de filtrare sunt :hidroxid de calciu, carbon, bioxid de siliciu *** 120 litri pe an pentru schimbarea uleiului hidraulic al cuptorului (D110 – D120- cuptoarele cu inductie)la fiecare 5 ani + 30 litri pe an pentru alte unităŃŃi

Principala materie primă pentru producerea de lingouri de aliaj de magneziu sunt deşeurile şi resturile de la topitorii de magneziu. Acest material este menŃionat în tabelul 1 , pozitia (4) sub denumirea de resturi de la turnări de magneziu. SuprafaŃa resturilor de turnări de magneziu se poate compara cu aceea a turnărilor proaspete.

Zgura (Ńunder) de magneziu(2) este deasemenea un produs al topitoriilor de magneziu. Aceasta se produce atunci când turnătoria curăŃă de oxizi aliajul de magneziul lichid. Această materie primă diferă de resturile de magneziu turnat, printr-un grad mai ridicat de oxidare.

Materiale similare cu resturile de magneziu turnat şi ale zgurii, (Ńunderului) de magneziu sunt produse şi de propria producŃie de anozi de magneziu. Aceste materiale sunt colectate ca resturi (rebuturi) interne (3) şi sunt folosite pentru lingouri de aliaje de magneziu sau direct ca materie primă pentru producŃia de anozi.

Resturile de topituri de magneziu, zgură (Ńunder) de magneziu şi rebuturi interne de magneziu conŃin pe lângă magneziu şi elemente de aliere. Complectarea cu alte elemente de aliere (5) sau cu lingouri de magneziu pur (1) în timpul procesului este necesară numai pentru corectarea compoziŃiei dorite a aliajului de magneziu.

Lingourile de magneziu (1),sunt folosite numai ca o alternativă ca materie primă. Ele sunt magneziu pur. Într-un asemenea caz elementele de aliere sunt adăugate în timpul procesului.

Numărul 7, 8, 9/10, 12 şi 14 sunt materiale auxiliare care sprijină procesul de reciclare. CompoziŃii tipice de fondanŃi (săruri-topire) (7) sunt arătate în tabelul 2.

Lingouri din aliaj de magneziu sunt folosite pentru producerea anozilor de magneziu (6). Aceastü materie primă este fie achiziŃionată, fie provenită din propria producŃie. Pe lângă aceasta amestecul de N2/SO2- (9/10) este folosit ca material auxiliar pentru fabricarea anozilor de magneziu.

Pentru prevenirea oxidarii topiturii de magneziu, se utilizeaza un amestec de N2 cu SO2 , in care dioxidul de sulf este de max 3%. Nu se utilizeaza in proces SF6, substanta interzisa.

Substantele chimice utilizate in laborator sunt:

- Acid sulfuric

- Argon

- Acetat de etil

- Clorură de sodiu

- Oxid de crom (VI)

- Azotat de argint

Aceste substante sunt folosite în cantităŃi uzuale de laborator. Aceste substante sunt gestionate

corespunzator in ceea ce priveste utilizarea, depozitarea si eliminarea ambalajelor acestor

substante.Consumul de anhidridă cromică (oxid de crom (VI) este de maximum 2 Kg. pe an.

22

Materiile prime şi auxiliare, utilizate pentru obtinerea magneziului din deseuri

Principalele materiale/ utilizari

Natura chimica/ compozitie (Fraze R)1

Cantitatea utilizat ă anual Norme de consum

Norme recomandate BAT/BREF

Modul de stocare, depozitare

Lingouri de magneziu

-deseuri colectate si preluate de la terti -nepericulos

0 – 7000 to/an 0 – 810 kg/h -nu prevede

In hala inchisa si betonata, compartimentata pentru depozitarea pe sorturi in functie de procentul in magneziu si procentul de impurificare

Cruste, zgură, de magneziu

- nu prezinta fraze de risc

0 – 2070 to/an 0 – 240 kg/h -nu prevede In hala inchisa si betonata

Deşeuri interne de magneziu

- nu prezintă fraze de risc 0 – 1200 to/an 0 – 140 kg/h -nu prevede In hala inchisa si betonata

Deşeuri, resturi de magneziu turnat.

- nu prezintă fraze de risc 0 – 7000 to/an 0 – 810 kg/h -nu prevede In hala inchisa si betonata

Elemente de aliere - nu prezintă fraze de risc 0 – 690 to/an 0 – 80 kg/h - nu prevede In hala inchisa si betonata

Lingouri de aliaje de magneziu

- nu prezintă fraze de risc 1000 – 1500 to/an

115 – 175 kg/h - nu prevede In hala inchisa si betonata

Sare topire (fondant)*

78 – 242 to/an 9 – 28 kg/h - nu prevede In hala inchisa si betonata

Mixtură N2/-SO2(max3%SO2)

R 20-34

S 26-36/37/39-45 S9;S23

130 to/an din care max 3,6 t SO2

10 – 18 kg/h - in rezervoare sub presiune, prevazute cu sisteme de siguranta si alarmare

Aditiv filtrare** R 36/38 86 to/an 5 – 20 kg/h -nu prevede In rezervor cilindric vertical , in cadrul instalatiei de filtrare.

Azot S9;S23 16 to/an 1 – 3 kg/h -nu prevede In rezervor prevazut cu sisteme de siguranta

Lichide hidraulice şi lubrifianŃi

150l/a *** -nu prevede In butoaie, In hala inchisa si betonata

1 Legea 451/2001 care implementeaza Directiva 67/548/EC privind clasificarea si etichetarea substantelor periculoase

23

Principalele materiale/ utilizari

Natura chimica/ compozitie (Fraze R)1

Cantitatea utilizat ă anual Norme de consum

Norme recomandate BAT/BREF

Modul de stocare, depozitare

GPL SR 66 2001

R12 Extrem de inflamabil

S2-A nu se lasa la indemana copiilor; S9- A se pastra recipientul intr-un loc bine ventilat; S16-A se pastra departe de orice flacara sau sursa de scantei – Fumatul interzis

36000 m3/an 4 m3/h -nu prevede In 2 rezervoare de 5000 mc fiecare, amplasate pe suprafata betonata ,imprejmuite si prevazute cu sisteme de siguranta

24

InformaŃii privind producŃia şi necesarul resurselor energetice

ProducŃia Resurse folosite în scopul asigurării produc Ńiei

Denumirea Cantitatea

anuală

Denumirea Cantitatea

anuală

Furnizor

magneziu 7000 tone/an Petrol / păcură —

Gaze naturale 36000 m3/an -

G.P.L. -

Cărbune —

Cocs de furnal —

Gaz de furnal —

Gaze de rafinărie —

Benzine -

Energie electrică 11.340 MWh /an

Sistemul naŃional

S.C. RENEL S.R.L.

Energie termică - -

Motorină 100 t/an S.C. PECO S.R.L.

Biogaz - -

Altele: Ulei motor

Ulei de transmisie

Ulei hidraulic

150 l/an

S.C. PECO S.R.L.

1.2. InformaŃii despre materiile prime, substanŃele sau preparatele chimice

InformaŃii despre materiile prime şi despre substanŃele sau preparatele chimice

Denumire substanta

Fraze risc;

nr. CAS

Cantitate

Mod de stocare

Loc de stocare

Oxid de crom CAS:1333-82-0

Nr. Index:024-001-00-0

Nr CE:215-607-8

Fraze R:45-46-9-24/25-26-35-42/43-48/23-50/53-62

Fraze S:53-45-60-61

2 kg Recipient inchis

In laborator

Acetate de etil CAS:141-78-6

Nr. Index:607-022-00-5

Nr CE:205-500-4

Fraze R:11-36-66-67-

10 l/an Recipient inchis

In laborator

25

Fraze S:16-26-33

Azotat de argint CAS:7761-88-8

Nr. Index:o47-001-00-2

Nr CE:231-853-9

Fraze R:8-34-50/53

Fraze S:26-36/37/39-45-60-61


In laborator

Clorura de sodium CAS :7647-14-5

CE :231-598-3

10 kg/an Recipient inchis

In laborator

Acid sulfuric 10% CAS:7664-93-9

Nr. Index:016-020-00-8

Nr CE:231-639-5

Fraze R:35/36-38

Fraze S:26


In laborator

Dioxid de sulf R 20-34

S 26-36/37/39-45

Max. 3.6t/an

In rezervor de

Pe amplasment prevazut cu imprejmuire si system de alarma

GPL SR 66 2001

R12 Extrem de inflamabil

S2-A nu se lasa la indemana copiilor; S9- A se pastra recipientul intr-un loc bine ventilat; S16-A se pastra departe de orice flacara sau sursa de scantei – Fumatul interzis

36.000 mc/an

In 2 rezervoare de 5000 mc fiecare

Pe amplasament pe suprafata betonata ,imprejmuite si prevazute cu sisteme de siguranta

Zgura-tunder 210 t/an In containere

In hala acoperita

Reziduu de filtrare 130 t/an In big-bag In hala inchisa pana la eliminare

Capacitatile de stocare a substantelor periculoase prezente pe amplasament sunt sub limitele din HG 804/2007. Proiectul nu intra sub incidenta SEVESO II.

Gestiunea substantelor chimice periculoase definite conform Legii nr. 1408/2008 pentru aprobarea OUG 145/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, se face numai cu respectarea urmatoarelor conditii:

- respectarea masurilor stabilite în fisa tehnica de securitate privind protectia mediului, sanatatii, securitatii, normelor privind protectia muncii si PSI ;

26

- asigurarea conditiilor corespunzatoare pentru ambalarea substantelor chimice, depozitarea acestora (în încaperi destinate special acestui scop, cu pardoseli betonate, cu sisteme de ventilatie si aerisire); - utilizarea ambalajelor (recipienti din sticla, plastic) compatibile cu caracteristicile substantelor chimice; - asigurarea echipamentelor pentru protectia persoanelor instruite care gestioneaza, manipuleaza, utilizeaza substantele chimice, precum si a unui stoc de materiale absorbante sau de neutralizare a scurgerilor accidentale. Catitatile de substante chimice depozitate sunt mult inferioare cantitatilor relevante în HG 804/2007. Coeficientul rezultat este <1. Societatea nu se încadreaza în prevederile art. 6 si 7 ale HG 804/2007.

1.3. InformaŃii despre poluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi de activitatea

propusă

Surse şi protecŃia împotriva zgomotului şi vibraŃiilor

• Sursele de zgomot şi vibraŃii

-echipamentele instalatiei de topire, turnare,

- ventilatoarele;

- motoarele electrice din dotare;

- mijloacele de transport .

Sursele enumerate mai sus după gradul de zgomot pe care îl produc se consideră cu

zgomot mediu 70 dB(A)

•••• Nivelul zgomotului exterior :

Având în vedere că utilajele generatoare de zgomot sunt amplasate o parte in hala si o

parte în aer liber se va considera estimativ nivelul maxim de zgomot produs de acestea ca

fiind : 70 dB(A)

La cel mai apropiat receptor protejat :

La o disanŃă r2 de sursă , avem :

•••• intensitatea sunetului descreşte invers proporŃional cu pătratul distanŃei faŃă de

sursă ;

•••• apreciind valorile nivelului maxim de zgomot exterior şi neglijând efectul

absorbŃiei în aer , se poate calcula nivelul maxim de zgomot la limita incintei pe

baza relaŃiei :

L2 = L1 + 20 log r1/r2; [ dB (A) ]

unde :

27

L1 – nivelul de zgomot la distanŃa r1 faŃă de sursă

L1 = 70 dB (A)

r1 = 1 m

r2 – distanŃa de la sursă până la limita amplasamentului :

r2 = 20 m

L2 = 70 dB (A) - 20 = 50 dB (A)

Nivelul zgomotului se încadrează în limitele admise de STAS 10009 – 88.

Instalatia nu va crea disconfort în zonă datorită zgomotului produs .

SURSE ŞI PROTECłIA ÎMPOTRIVA RADIA łIILOR

Activitatea nu comporta utilizarea de substante radioactive.Pentru a impiedica introducerea in

cuptor a unor deseuri care ar putea sa contina substante radioctive, fiecare transport este trecut printr-

un filtru care sa detecteze aceste substante. In cazul depistarii, transportul respectiv este oprit de la

descarcare si este returnat la furnizor.

ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICA SAU BIOLOGIC Ă

Datorita sistemelor de canalizare noi si a bazinelor de stocare etanse a apelor uzate, nu vor fi

alterate calitatea solului şi a apelor freatice din zona de amplasare a obiectivului.

Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele.

Prin tema de proiectare se solicită construirea unei fabrici de reciclare a deseurilor de

magneziu.Construirea fabricii este deosebit de necesara pentru a se recupera deseurile de

magneziu rezultate din diverse activitati si in acelasi timp reducerea consumului de resurse

minerale necesare obtinerii magneziului primar.In acelasi timp se elimina si depozitarea

acestor deseuri care ar necesita spatii special amenajate pentru depozitarea lor.

In industrie cererea de magneziu este foarte mare, iar fabricile de magneziu existente acopera

doar o parte din acest necesar.

In Romania nu exista o fabrica de reciclare a deseurilor de magneziu prin topirea acestora si

obtinerea de magneziu pur .

S-a luat in calcul amplasarea fabricii de reciclare a deseurilor de magneziu in Timisoara, dar

amplasamentul studiat in suprafata de 10.000 mp era insuficient pentru amplasarea

obiectivului respectiv.Pe langa acest inconvenient, amplasamentul era si foarte aproape de

zonele locuite ale municipiului Timisoara.

O alta varianta este amplasarea obiectivului la 2 km de orasul Santana in judetul Arad.S-a ales

aceasta varianta pentru ca asigura un spatiu de dezvoltare suficient asigurand si o dezvoltare

28

ulteriaoara a obiectivului. In acelasi timp aprovizionarea cu deseuri se poate realiza atat auto

cat si feroviar. Un alt factor care a dus la alegerea acestei variante este apropierea fata de

granita si distanta mai scurta pana in Germania la firma mama unde probabil se vor transporta

deseurile de zgura pentru eliminare cu firmele care preiau aceste deseuri si de la firma

mama..Un alt factor hotarator a fost infrastructura si faptul ca retelele de utilitati sunt

aproape.In partea de vest a Romaniei nu exista o fabrica de magneziu , iar industria in aceasta

parte este destul de bine dezvoltata,iar cererea de magneziu este ridicata.

Din punct de vedere economic amplasamentul este avantajos oferind accesul in zona, existenŃa

unei infrastructuri deja create. In plus, prezentul amplasament al S.C.MAGONTEC S.R.L.fiind

intr-o zonă limitrofă zonei de locuit, impactul asupra zonelor rezidentiale sau sensibile este

diminuat.

Pe de alta parte fabrica d reciclare deseuri de magneziu se va invecina cu fabrica de reciclare

deseuri de aluminiu, ceea ce va duce la o colaborare intre cele doua unitati in ceea ce priveste

eliminarea unor deseuri. Zgura rezultata la reciclarea magneziului va putea fi procesata in

cuptorul rotativ de la fabrica de reciclare deseuri de aluminiu, in vederea recuperarii

magneziului.

Localizare geografică şi administrativ ă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect

Zona studiata este o zona in plina ascensiune economica datorita pozitiei geografice, de

apropiere de orase mari, cu infractructura relativ dezvoltata cat si existenta fortei de munca

calificate.

Asezare geografica:

Terenul pe care urmeaza a se realiza investitia se afla in extravilanul localitatii Santana,in

partea de SV judetul Arad, la aproximativ 2 km de localitate. Terenul se afla la sud de drumul

judetean DJ 791 care leaga Zimandu Nou de Santana si din care este asigurat accesul la aceste.

Localitatea Santana este situata in partea centrala a judetului Arad, in campia Aradului,

cuprinsa intre Crisul Alb si Mures, la est de DN 79 Oradea-Arad.Campia Aradului face parte

din Campia Tisei care s-a format din colmatarile in trepte ale lacului pleistocen.

Altitudinea medie a zonei este de 110 m, iar inclinatia este foarte mica si este orientata pe

directia de la sud la nord. Zona Santana este in general plana, fara accidente de relief si fara

diferente microclimatice. VecinătaŃi :

N drum judetean DJ 791, dupa care urmeaza terenuri agricole

S cale ferata si terenuri agricole.tot in acesata zona exista si o caramidarie

care actualmente nu este in functiune.

29

E teren arabil

V teren arabil

FolosinŃa actuală - teren agricol, conform PUG. Se schimba destinatia prin HCL

nr.39/22.03.2011 din teren arabil in teren cu destinatie industriala si se scoate din circuitul

agricol. Se propune conform Certificat de Urbanism nr. 10 din 10.02.2011, Construirea unei

fabrici de reciclare magneziu, spatii de sortare, depozitare si logistica.

În prima etapă se vor realiza investitiile din prima incinta si anume: − Hală producŃie – lingouri de magneziu (1 cuptor) si anozi (2 unitati) - 1750mp − Cabină poartă 20mp − Birouri si grup social - containere 300mp − Parcare maşini pentru angajati si personalul administrativ. − StaŃie epurare ecologică, post de transformare. − Un puŃ forat cu zona de protecŃie aferentă. − Platforma GPL cu doua rezervoare de cite 5.000mc fiecare. − Punct de conexiuni 20kW. − Rezervor de incendiu de 200mc cu statie de pompare.

În etapa a doua tot in prima incinta se va extinde fabrica cu 1400mp si se vor amplasa:

− Al doilea cuptor de topire deseuri magneziu; − Inca patru unitati de productie anozi − Zona de birouri si grup social in cladire din zidarie alipita halei de productie.

În etapa a treia in cea de-a doua incinta se vor realiza:

− două hale de depozitare materii finite si deseuri de magneziu în suprafaŃă de 3.500mp si de 1.000mp. Birourile si grupul social aferente vor fi incluse in hala mare.

− Cabina poarta in apropierea accesului carosabil in incinta. − platforma carosabilă pentru TIR-iuri şi autovehicule si parcare − put forat si platforma GPL.

Etapa a treia nu face obiectul analizei prezente.

Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, despre

modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta.

Suprafata si situatia juridica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat

(definitiv si/sau temporar) de lucrare

Pentru realizarea obiectivului s-au obtinut urmatoarele acte de reglementare:

Certificatul de urbanism Nr. 10 din 10.02.2011, eliberat de Primăria orasuluiSantana,HCL

nr.39/22.03.2011 de aprobare PUZ.

Argumente care stau la baza alegerii amplasamentului prezentei investitii sunt: distanta mare

de peste 2000 m fata de casele de locuit si in zona nu sunt monumente arhitecturale si arii

naturale protejate, precum si unitati social culturale.Nu exista cursuri de apa care pot sa fie

afectate de obiectiv.Obiectivul nu este situat in apropierea frontului de captare a apei pentru

Arad.

30

Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

Zona Santana , conform normativului P.100-92, este cuprinsă în zona seismică D, având

următoarele valori :

- coeficient de seismicitate : Ks = 0,12 ;

- perioadă de colŃ : Tc = 0,70 s;

Deci zona Santana se încadrează într-un areal caracterizat de o magnitudine seismică de gradul

VII , scara M.K.S.

Infrastructura existentă

Circula Ńia

Sântana este o localitate de şes, cu relief plat şi uşor denivelat în anumite sectoare.

Aceasta comuna se afla amplasata la intersecŃia a doua drumuri judeŃene si anume:

• D.J. 792 C pe direcŃia est-vest Curtici-Sântana-Pâncota

• D.J.791 pe direcŃia sud-nord Zimandul Nou-Chereluş

In apropierea localităŃii îşi desfăşoară traseul următoarele drumuri:

• D.N.79- Arad- Oradea

• D.N. 79 A Ineu-Chisineu-Criş

In orasul Sântana pe perimetrul intravilanului pe partea de est exista o cale ferata ce leagă gara

C.F.R. Sântana de Arad, Ineu, Chişineu-Criş precum si spre Brad. In prezent traseul caii ferate

intersectează atât D.J792 C Curtici-Pâncota cât şi D.J.791 Zimandul Nou Olari, Chereluş.

Ocuparea terenurilor

Între oraşul Sântana şi amplasamentul fabricii de reciclare magneziu este teren agricol, arabil

sau păşune. Prin alinierea lui la DJ 791 terenul este permisiv în a primi noi investiŃii.

Echiparea edilitară

Lucrări de apă-canal existente

În prezent parcela studiată nu dispune de un sistem centralizat de apă potabilă. Cea mai

apropiată reŃea de apă potabilă este la o distanŃă de circa 2,6 km, în oraşul Sântana.

În prezent terenul are funcŃiunea de teren agricol şi nu dispune de canalizare menajeră şi

pluvială

31

ReŃele de transport energie electrică si gaz

SituaŃia existentă:

În partea de nord-est a zonei studiate, la cca 100 m de amplasament, trece o LEA 20 kV, care vine

dinspre oraşul Sântana.

În partea de sud-est a zonei, la cca 2,50 km de amplasament, trece LEA 20 kV – Arad-Zărand, linie

care pleacă tot din staŃia de transformare 110/20 kV – Poltura.

In prezent , in apropierea amplasamentului , la o distanta de 1 km, exista in functiune o retea de

transport gaze naturale de presiune inalta, care apartine e SNTGN transgaz Medias.

Riscurile naturale şi antropice

Zona nu este expusă inundaŃiilor. Stabilitatea terenului este asigurată, zona nu este expusă

alunecărilor de teren.

Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, isto ric şi natural, arii

protejate, zone de protecŃie sanitară

Monumente ale naturii:

- nu se constată existenŃa de monumente ale naturii şi nici nu sunt declarate strict pe

amplasament şi nici în zonă.

Valori ale patrimnoniului cultural şi istoric:

-in anul 1835 se menŃionează în Sântana Institutul de SERICICULTURA.

- spre Curtici, la 10 km, s-au găsit vetre ale aşezărilor omeneşti din epoca neolitică cu o

vechime de peste 4000 de ani.

DistanŃa faŃă de aceste monumente istorice este de peste 3 km, activitatea obiectivului nu va

avea influenŃă asupra patrimoniului istoric si cultural.

Nu au fost identificate Situri de Interes Comunitar, in special reteaua Natura 2000, Zone

Speciale de Conservare sau Rezervatii Stiintifice care pot fi afectate de investiŃie.

Nu se produc influenŃe asupra speciilor de plante sau animale incluse în Cartea Roşie sau cu

importanŃă economică.

Până în prezent nu s-a semnalat prezenŃa unor bunuri de patrimoniu sau rezervaŃii naturale care

să oblige la luarea unor măsuri speciale de protecŃie.

32

În cazul că pe amplasament se constată sau apar zone cu potenŃial arheologic evidenŃiat

întâmplător ca urmare a acŃiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică (lucrări de

realizare fundaŃii, etc.) sau ca urmare a factorilor naturali (seisme, alunecări de teren,

eroziunea solului, etc.) se vor respecta prevederile legislaŃiei privind protecŃia patrimoniului

arheologic- O.G. nr. 34/2005 republicată privind protecŃia patrimoniului arheologic şi

declararea unor situri arheologice ca zone de interes naŃional.

2. PROCESUL TEHNOLOGIC

2.1. Date generale

2.1.1. A. Mod de operare în cadrul instalaŃiei analizate

ProducŃia de lingouri de aliaj de magneziu.

Activitatea care se va desfasura pe amplasamentul studiat este obtinerea magneziului secundar prin reciclarea deseurilor de magneziu provenite din diverse activitati.

Principalele faze ale procesului tehnologic sunt:

• Aprovizionarea,controlul , sortarea si depozitarea materiilor prime

• Faza de topire a materiilor prime

• Faza de turnare a magneziului topit in lingouri sau anozi

• Faza de ambalare si depozitare a produse finite

Aprovizionarea, controlul , sortarea si depozitarea materiilor prime

Materiile prime utilizate in fluxul tehnologic sunt:

• Deseuri cu continut de magneziu de minim 90%

• Magneziu de puritate 99%

• Metale de aliere

Ca si materiale auxiliare utilizate in procesul tehnologic sunt urmatoarele :

• Dioxid de sulf

• Azot

• Fondanti(Saruri de topire)

• Aditivi de filtrare( compus din hidroxid de calciu, carbune activ si dioxid de siliciu)

• Apa

• Gaz metan

• Lubrifianti pentru diversele parti ale instalatiei

33

Materiile prime si materialele auxiliare sunt aprovizionate de la diversi furnizori pe baza de contract .Transportul acestora se realizeaza cu mijloace auto, iar in viitor daca se va dezvolta reteaua feroviara in zona , transportul deseurilor cu continut de magneziu se va realiza si pe cale ferata.

Fiecare transport de deseuri este controlat si analizat pentru a se stabili compozitia acestuia si a se vedea omogenitatea incarcaturii.

Daca se constata ca un transport contine doua sau mai multe sorturi de deseuri acestea se sorteaza si se depoziteaza in functie de caracteristicile acestora.

Depozitarea deseurilor se realizeaza intr-o hala compartimentata in care fiecare compartiment contine un anumit tip de deseu cu anumite caracteristici in ceea ce priveste compozitia acestora.

Restul materiilor prime sunt depozitate in hala sau in magazie inchisa.Gazele utilizate in procesul tehnologic sunt stocate in rezervoare pe o platforma betonata si imprejmuita.

Faza de topire a materiilor prime

Materia primă este transferată de un stivuitor-furcă sau de un telescop manual la distribuitorul de materie primă. Distribuitorul de materie primă transportă magneziul în cuptorul cu creuzet.

În cuptorul cu creuzet materrialul se topeşte împreună cu fondantul adăugat. Topitura se încălzeşte la o temperatură de cca. 750 °C. În timpul procesului de topire topitura este agitată de inducŃie şi de introducerea azotului. Cu această ocazie fondanŃii (sărurile de adaus) leagă oxizi din topitură.

După operaŃia de amestecare se linişteşte topitura iar oxizii împreună cu sărurile cad la fundul creuzetului. În acest timp se analizează topitura căreia i se adaugă elementele de aliere pentru atingerea compozitiei dorite a aliajului. Pentru evitarea arderii topiturii de magneziu se împrăştie sare pe suprafaŃa acestuia. Sarea se topeşte pe suprafaŃa magneziului lichid şi formează un strat, care separă metalul de atmosfara înconjurătoare.

Faza de turnare a magneziului topit

Magneziul lichid se transferă printr-un jgheab prin înclinarea cuptorului de inducŃie, în creuzetul cuptorului electric Lingourile adăugate anterior în creuzetul cuptorului electric răcesc topitura la cca. 680 °C. Amestecul de gaze N2-SO2 este introdus printr-un capac în interiorul creuzetului cuptorului electric pentru evitarea arderii topiturii. FondanŃii (sărurile) şi oxizii rămaşi la fundul creuzetului cuptorului cu inducŃie sunt duşi sub formă de material necoeziv direct într-un container separat.

Formele benzi pentru turnarea lingourilor sunt încălzite la o temperatură de cca. 170 °C cu arzătoare cu gaz lichefiat, dacă acestea nu sunt deja încălzite la temperaturi ridicate de la operaŃiile de turnare anterioare.

Apoi magneziul lichid este turnat în formele benzii prin bascularea cuptorului cu creuzet. În acest fel magneziul lichid curge prin jgheabul încălzit în formele de turnare ale benzii. În timpul acestei operaŃii se suflă amestecul de gaze N2-SO2 peste magneziul lichid pentru a evita arderea acestuia. Amestecul de gaze N2-SO2 necaptat de filtrul exhaustorului este evacuat prin deschiderile clădirii şi prin ventilaŃia acoperişului.

Faza de ambalare si depozitare produse finite

Aliajul de magneziu se răceşte şi se solidifică în formele pentru lingouri sub protecŃia amestecului de gaze N2-SO2. La capătul benzii de turnare lingourilre cad din forme şi sunt stocate în mănunchiuri unde se răcesc la temperatura mediului ambiant. Din aceste mănunchiuri lingourile sunt marcate şi ambalate conform dorinŃei consumatorului.

34

Energia specifică consumată pentru producŃia lingourilor din aliaj de magneziu pe calea acestui proces este de ordinul a 600 kWh per lingou. Consumul de amestec de gaze N2-SO2 per tonă lingou de aliaj de magneziu este de cca. 15 kg. 2,5 până la 3,5 kg azot per tonă lingou de aliaj de magneziu pentru amestecarea topiturii.

ProducŃia anozilor de magneziu

Paşii operaŃiei de producerea anozilor de magneziu sunt descrişi mai jos:

Lingouri de aliaj de magneziu şi deşeuri (resturi) interne stau la baza producŃiei ca materii prime. Aceste materiale sunt topite într-un cuptor electric şi încălzite la cca. 680 °C. Creuzetul acestui cuptor are un capac de oŃel. Interiorul creuzetului este umplut cu gaze N2-SO2 pentru evitare arderii topiturii de aliaj de magneziu. Materialul introdus este agitat cu un sistem manual sau prin vibraŃiile unui distribuitor printr-o deschidere în capacul creuzetului.

Cele două jumătăŃi ale formei de turnare se deschid pneumatic iar operatorul plasează inserŃiile de oŃel la capătul formei. InserŃiile de oŃel sunt fie înlocuite fie preîncălzite la cca 200°C. După aceasta cele două jumătăŃi ale formei sunt închise din nou.

Aliajul de magneziu topit este luat cu o oală printr-o deschidere din capacul creuzetului şi turnat în formele maşinii de turnare. Acest lucru se face fie manual de către un operator sau cu ajutorul unui aşa numit manipulator automat. Amestecul de gaze N2-SO2 care iese atunci când se deschide capacul creuzetului este evacuat prin deschiderile halei şi prin ventilaŃia acoperişului.

Umplerea formelor se face fie direct cu o oală ori indirect printr-un rezervor de topitură în faŃa formelor prin bascularea topiturii în maşina de turnare. Aliajul de magneziu se solidifică în dimensiunile dorite sub o temperatură controlată. Din această cauză formele sunt răcite la nevoie cu apă.

După solidificare se deschid cele două jumătăŃi ale formei şi operatorul scoate anozii din formă. Anozii proaspăt turnaŃi sunt lăsaŃi să se răcească pe pardoseală sau pe un stivuitor până la temperatura camerei.

Finalul procesului costă în aşezare şi tăierea la lungimea dorită.

Aliajul de magneziu topit din cuptorul electric este curăŃat cu regularitate de oxizi prin strângerea acestora de pe suprafaŃa topiturii şi de pe fundul creuzetulului. Materialul astfel îndepărtat de pe topitură este zgură de magneziu. El este folosit ca deşeu intern de magneziu şi reintră în producŃia lingourilor de aliaje de magneziu.

Consumul specific de energie pentru fabricarea anozilor prin acest procedeu este de ordinul 1300 kWh per tona de anozi (1000 kg). Consumul de gaze N2-SO2 este de 32 kg. per tonă (1000 kg)

2.1.1. B. Mod de operare recomandat de BREF (EUROPEAN COMMISSION,

Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC), Reference Document on Best

Available Techniques for NON FERROUS METALS INDUSTRIES, DECEMBER

2003)

PROCESELE DE PRODUCERE A MAGNEZIULUI DIN MATERIE PR IMA SECUNDARA

Procese si tehnici utilizate

Procesele de productie

Datorită disponibilităŃii crescute de deşeuri de magneziu şi de alte materii prime secundare ce

35

conŃin magneziu producŃia de magneziu secundar devine din ce în ce mai importantă. Deşeuri de aliaje de magneziu pot fi reciclate pe loc sau pot fi trimise la o instalaŃie externă de reciclare.

După calitate materialele reciclabile cu magneziu pot fi clasificate după cum urmează

Tip de materie primă secundară

Clasificare Descriere

Deşeuri magneziu Tip 1 A

Deşeuri curate de înalt grad, de ex. deşeuri de turnare, biscuiŃi

Tip 1 B Deşeuri curate cu suprafaŃă mare, de ex. piese subŃiri turnate, bavuri

Tip 2

Deşeuri curate cu inserŃii de oŃel/aluminiu. Nu sunt contaminate cu cupru sau alamă. În caz de contaminare cu Cu sau alamă, deşeurile sunt tratate ca un caz special

Tip 3

Deşeuri curate vopsite, cu/fără, inserŃii de oŃel/aluminiu. Nu sunt contaminate cu cupru sau alamă. În caz de contaminare cu Cu sau alamă, deşeurile sunt tratate ca un caz special

Alte materiale care conŃin magneziu

Tip 4 Deşeuri metalice murdare, de ex. pline de ulei, contaminate umed Materialele pot conŃine: • Contaminare cu silicon: de ex., picături reci, nisip • Aliaje de Al • Aliaje contaminate cu Cu • Resturi non Mg

Tip 5 A Aşchii, Spanuri, curate şi uscate, necontaminate

Tip 5 B Aşchii, Spanuri, pline de ulei şi/sau ude

Tip 6 A Reziduuri fără fondant, de ex. reziduuri lichide de creuzet, zgură etc. ce ar trebui să fie uscate şi fără silice

Tip 6 B Materiale cu reziduuri, de ex. reziduuri lichide de creuzet, zgură etc. ce ar trebui să fie uscate şi fără silice

Tabel:Clasificarea deşeurilor şi materialelor reciclabile care conŃin magneziu

O diagramă caracteristică a producerii de magneziului este prezentată în figura următoare.

Procesul începe cu recepŃia diferitelor materii prime secundare. După un control calitativ pentru definirea tipului de deşeu acesta este stocat separat pentru a stabili calea adecvată de reciclare. Materia primă sortată este trimisă la turnătorie. Topirea şi alierea magneziului au loc în cuptoare indirecte electrice(inductie) sau cu gaz. Pot fi folosite fondanŃi sau gaze inerte hexaflorură de sulf (SF6).

Metalul topit este apoi turnat în lingouri de magneziu secundar sau semifabricate.

SF6 si SO2 se folosesc ca si gaz de acoperire pentru a preveni oxidarea ( sau arderea) magneziului topit. Intrucat SF6 este mai usor de manipulat decat SO2, toxic, a devenit gazul de acoperire preferat dupa introducerea sa la jumatatea anilor’70. SF6 are un potential global de incalzire (GWP) de 22200 (pentru un orizont temporal de 100 ani) si o durata de viata de 3200 ani [194, UNEP IPCC, 2002].

In prezent utilizarea SF6 este permisa la o productie sub 500 t/an de magneziu si 850 kg de SF6 utilizata/an.

36

Pana in prezent doar alternativa la SF6 este SO2. Intr-o topitura neperturbata utilizarea ar fi specifica 1 - 3 % din amestecul azot-SO2, la un debit de 5 pana la 10 l/min. [182, Closset, 2002], [218, Harnisch and Schwarz, 2003]

Comparand instalatia care se propune cu procesul BAT ,aceasta corespunde celor mai bune tehnici disponibile. Deseurile sunt sortate pe categorii , se utilizeaza deseuri cu continuturi mici de impuritati, topirea se realizeaza in cuptoare cu inductie, iar pentru prevenirea oxidarii si aprinderii magneziului se utilizeaza amestec de azot cu SO2 in proportie de 1-3% SO2 si restul azot.

2.1.2. Emisii si niveluri de consum actuale

Emisiile toxice /nocive din topirea si tratarea metalelor sunt in general legate de folosirea aditivilor si a combustibilor sau a impuritatilor din materialul de alimentare. Folosirea cocsului ca si combustibil sau incalzirea creuzetelor cu gaz sau cu arzatoare alimentate cu motorina, toate acestea pot cauza emisii ale produselor de combustie. De asemenea, utilizarea aditivilor in procesele de tratare a metalelor genereaza produse de reactie. Prezenta impuritatilor (de ex ulei, vopsele, etc) in rebuturile folosite pentru re-topire pot genera in mod potential producerea de produse cu combustie incompleta sau recombinarea lor sau producerea prafului. De asemenea, orice praf poate contine metale si oxizi ale metalelor. Evaporarea elementelor cu o presiune mare a vaporilor apare pe durata topirii si mici particule de metal scapa din baie de topire. Particulele metalice sunt de asemenea generate pe durata operatiunilor de sfaramare /macinare si finisare.

Emisiile in aer

Potentialele emisii in aer sunt: -

- praf si fum

- componente ale metalelor

- bioxid de sulf

3.DESEURI

3. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament:

3.1.tipurile şi cantităŃile de deşeuri de orice natură rezultate;

Generarea deseurilor Pe perioada lucrarilor vor rezulta urmatoarele deseuri: uleiuri arse de la utilajele folosite si masinile de transport, resturi menajere si produse fecaloide de la muncitori. Lucrarile se vor realiza cu ajutorul utilajelor ce vor utiliza carburant din rezervoarele proprii. Alimentarea se va face in perimetrele de organizare de santier, de la rezervoare remorcate de tractoare, autocisterne sau cisterne de capacitate mica (autotractate sau amplasate pe vehicule cu platforma). Uneltele de mana (motounelte, generatoare, etc.) vor fi aduse pe amplasamentele de lucru de catre personalul specializat atunci când este nevoie, fiind alimentate cu amestecul de carburant (benzina Euro 3 + ulei 2T) in perimetre special amenajate, de la rezervoare amplasate pe autoutilitare, sau direct din recipienti metalici portabili. Dat fiind faptul ca activitatile se desfaoara in etape, nu este necesara amenajarea de grupuri sociale, altele decât cele portabile, ecologice, deoarece personalul va fi transportat in zonele de lucru cu mijloace de transport. Dat fiind specificul lucrarilor, nu sunt asteptate probleme deosebite legate de poluarea

37

apelor subterane sau de suprafata cu produsi chimici. Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizarea poluantului. Deseurile menajere extrem de reduse cantitativ, vor fi colectate in saci tip pubela si transportate in afara perimetrului, urmând a intra in sistemul de management al deseurilor din zona de implementare a proiectului. Cantitatea de produse fecaloide provenite de la muncitori pe perioada lucrarilor este extrem de redusa si se va gestiona prin intermediul toaletelor portabile ecologice. Astfel, in cadrul organizarilor de santier, se preconizeazä montarea unei toalete cu rezervor vidanjabil, tratat chimic, ce va rezolva aceasta poteniala sursa de risc, minimizand in special eventuala posibilitate de aparitie a unor focare cu potential patogen.

In faza de exploatare

Deseurile generate de activitatea de productie se incadreaza, conform listei cuprinse in Anexa 2 din Hotararea de Guvern 856/2002, in categoria 10 de deseuri provenite din procesele termice, si anume cele rezultate de la prelucrarea altor neferoase 10.08. Conex activitatii de productie rezulta o serie de alte deseuri, dupa cum urmeaza:

Provenienta Denumire Cod conform HG 856/2002

Cantitate [t/an]

Tip stocare

Destinatie Firma de preluare

Materii prime Ambalaje hartie-carton

150101 6 CT vr Firma autorizata

Ambalaje lemn


Ambalaje metalice (feroase)


Ambalaj plastic


Tehnologice

(topire/turnare)

Magneziu-Zgura, tunder*

10 08 08* 210 CT vr Firma autorizata

Tehnologice

(topire/turnare)

zgura 10 08 09 440 CT vr Firma autorizata

Tehnologice de la filtrare

Reziduu filtrare(Hidroxid de calciu

Carbon

Praf Praf de cuptor)

10 08 04 130 CT vr Firma autorizata

mentenanta Uleiuri hidraulice

130109 1 RM vr Firma autorizata

38

3.2.Modul de gospodărire a deşeurilor.

Manaqementul deseuriIor

In faza de executie Pentru reducerea poluarii, gospodarirea acestor deseuri se va face astfel: Ulelul uzat se va depozita in butoaie si se va transporta la punctele de colectare; parte din acesta se va utiliza ca lichid hidraulic pentru utilaje. Toaleta cu fosa vidanjabila s i tratata chimic amplasata pe santierul de lucru, in zona organizarii de santier va fi golita de continut periodic, iar deseurile rezultate se vor transporta in locuri special amenajate sau la statiile de epurare din localitate, apeland la servicii de specialitate. Deseurlle specifice menajere, se vor colecta in pubele cu saci de plastic. Acestea vor fi golite periodic, iar gunoiul rezultat va fi transportat in afara perimetrului si depozitat in puncte special amenajate. Nu se produc deseuri periculoase in timpul executiei investitiei. In perioadele de exploatare

- deseurile rezultate in faza de exploatare conform tabelului de mai sus vor fi colectate in functie de tipul acestora si apoi valorificate sau eliminate cu firme autorizate, asa cum reiese din tabel.

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE ALE AC ESTORA

Impactul transfrontier îl poate prezenta alterarea calităŃii aerului in situatii in care nu ar

functiona instalatia de filtrare. Nu se pune problema unui impact transfrontier , avand in vedere

si distanta pana la granita de 20 km, si faptul ca in cazul unei avarii la instalatia de filtrare se

opreste procesul de topire al magneziului pana la remediere.

Instalatia de filtrare este compusa din filtre cu saci pentru retinerea prafului si a compusilor

organici care vor fi retinuti de hidroxidul de calciu si de carbunele activ.

4.1 APA

Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Din punct de vedere al gospodăririi apelor obiectivul se afla in Bazinul Hidrografic Crisuri, in

partea de Sud-Vest a orasului Santana , Teritoriu Administrativ al orasului Santana.

Acviferul freatic

Zona studiată a pus în evidenŃă un orizont freatic foarte bine dezvoltat, cu grosimi de 10 –50 m,

atingând chiar 100 m. Este din nisipuri grosiere cu elemente de pietriş şi bolovăniş, care se dezvoltă

imediat sub pătura de sol, fiind întrerupt de lentile de argilă, argilă nisipoasă sau argilă prăfoasă cu

grosimea de 1- 10 m. Grosimea orizontului freatic creşte de la vest, de asemenea granulometria

depozitelor permeabile scade de la sub la nord şi de la este vest, de la pietrişuri şi bolovănişuri la

39

nisipuri si pietrişuri, ceea ce indică direcŃia de transport a materialului deluvio – proluvial, în

perioada de formare a conului de dejecŃie al Mureşului.

Nivelul hidrostatic se menŃine în general între 0 –5 m ,existând însă şi zone unde este între 5 –10 m şi

chiar la adâncimi de peste 10 m.

Alimentarea startului freatic se face prin infiltrarea directă a precipitaŃiilor atmosferice şi din apele de

suprafaŃă.

Trebuie menŃionat faptul că localităŃile din zona studiată au apă potabilă asigurată din foraje de medie

adâncime.

Frontul de captare a Aradului care traversează zona studiată este format din mai multe foraje, având

adâncimi cuprinse între 90 –110 m. Stratele purtătoare de apă au fost captate de la cca 25 –30 m

adâncime în jos. Forajele executate au diametre de 10 ¾ ”cu debite cuprinse între 20 – 35 l/s, pentru

denivelări de până la 5 m.

Acviferul de adâncime

Pentru investigarea formaŃiunilor cuaternar – panoniene din zonă s-a executat forajul F1 AD

Sântana a fost executat de către D.A. Crişuri Oradea, având adâncimea totală de 201 m, interceptând

următoarele strate acvifere, care au fost delimitate, atât pe baza diagrafiei electrice cât şi a coloanei

litologice: 35 –40; 45 –50; 65 –75; 135 –140; 165 –175; 180 – 185 m. După cum reiese din coloana

litologică şi din diagrafia electrică, litologia stratelor este reprezentată prin nisipuri şi pietrişuri.

Aceste strate sunt separate între ele de marne, argile, marne argiloase, nisipuri şi pietrişuri cimentate

care fac dificilă comunicarea pe verticală.

După operaŃiunile de spălare şi desnisipare s-a trecut la efectuarea pomparilor experimetale

pentru stabilirea parametrilor hidrodinamici şi caracteristici, a rezultat un debit de exploatare de peste

20 l/s, pentru o denivelare de cca 4 m.

Forajul având caracter ascensional parametrii hidrogeologici au fost calculati după formulele

pentru strat sub presiune, rezultând:

- Kf mediu = 9,7 m/zi

- T = 388 m2/zi

- R = 50 –150 m

Completându-se informaŃiile hidrogeologice asupra hidrostructurii de adâncime s-a executat

forajul de studiu de la Pâncota, având adâncimea de cca 150 m. Litologia formaŃiunilor interceptate de

foraj este reprezentată la partea superioară prin bolovănişuri cu pietrişuri şi nisipuri cu elemente de

pietriş având în culcuş şi acoperiş pachete marno –argiloase impermeabile. La partea inferioară s-a

interceptat un pachet de argile prăfoase, nisipoase cu intercalaŃii de nisipuri, predominant fine,

argiloase.

40

Pe baza descrierii litologice si a diagrafiei electrice a fost diferenŃiat un complex acvifer

multistrat constituit din 3 orizonturi permeabile ce au fost captate: 57,0 –60,0; 65,o –68,0; 140 –143

m.

Nivelul piezometric puternic ascensional a fost întâlnit la adâncimea de 2 m. După executarea

celor trei trepte de pompare au rezultat debitele de 3,0 şi 7,7 l/s pentru denivelări de 4,0 m respective

10,25 m.

Calculul parametrilor hidrogeologici, coeficientul de permeabilitate, transmisivitatea şi raza de

influenŃă s-a făcut utilizând formulele empirice pentru straturi sub presiune, rezultând:

- Kf = 7,62 – 10,5 m/zi

- T = 68 - 94 m2/zi

- R = 200 –350 m

Date hidrochimice

În ceea ce priveşte calitatea apelor freatice, acestea au depăşiri mici doar la unele elemente.

Apele de adâncime sunt potabile. Stabilirea potabilitatii apei captate se va face in faza finala – de

executie a lucrarilor – prin pompari de apa din put si analize de laborator.

Influen Ńa lucrărilor propuse asupra apelor de suprafaŃă şi subterane

Prin realizarea reŃelei de canalizare propuse se va asigura o colectare a apelor uzate menajere,

provenite de pe vatra străzilor propuse studiului şi transportul lor la staŃia de epurare propusă.

Evacuarea apelor epurate se va face în pârâul Izvorul (afluent stâng al Mureşului) printr-un canal de

evacuare gravitaŃional care se termină printr-o gură de vărsare. Apele epurate se vor încadra în

parametrii calitativi reglemetaŃi prin NTPA 011/2002 şi NTPA 001/2002 cu privire la condiŃiile de

evacuare a apelor uzate în emisari naturali.

Conductele de aducŃiune precum şi reŃelele de distribuŃie a apei potabile se vor executa din Ńevi

de polietilenă de înaltă densitate PE-ID,PE100,PN6, dimensionate şi montate corespunzător,

verificate la presiune interioară şi exterioară, iar infiltraŃii şi exfiltraŃii de apă nu sunt permise.

Conductele de canalizare menajeră şi pluvială se vor executa din tuburi de PVC SN4 montate

corespunzător intre două straturi de protectie din nisip la pante de scurgere prin care să se asigure

vitezele minime de autocurăŃire v=0,70m/s pentru apele menajre respectiv v=0,60m/s pentru apele

pluviale. Canalizările executate se vor verifica prin probe de etanşeitate conform STAS 3051.

Prin realizarea reŃelei de canalizare propuse se va asigura o colectare a apelor uzate menajere,

provenite de la obiectele sanitare din cladiri şi transportul lor la staŃia de epurare propusă. Evacuarea

apelor epurate se va face în canalul de desecare CC2 (conform planului de situatie) printr-un canal de

evacuare gravitaŃional care se termină printr-o gură de vărsare. Apele epurate se vor încadra în

41

parametrii calitativi reglemetaŃi prin NTPA 001/2002 cu privire la condiŃiile de evacuare a apelor

uzate în emisari naturali.

Alimentarea cu apa a obiectivului

A. SISTEMUL DE ALIMENTARE CU AP Ă POTABILA SI TEHNOLOGICA




- conducte de aducŃiune si distribuŃie a apei captate;

- rezervor de incendiu şi compensare cu volumul ,V=200mc;

- colector menajer de evacuare a apei uzate menajere de la grupurile sanitare din halele de productie si depozitare, ape poluate care respectă gradul de incarcare conform NTPA 002/2002;

- statie de epurare mecano-biologica ape uzate menajere

- colectoare pluviale prevăzute cu cămine de vizitare si control din polietilenă şi guri de scurgere cu sifon şi depozit;

- separator de uleiuri petroliere bazat pe flotare naturală;

- gură de varsare in emisar a apelor epurate;

- retea de incendiu prevazuta cu hidranti de incendiu supraterani .

Alimentarea cu apa: : Necesarul de apă va fi asigurat de 1 foraj, amplasat conform planului de situaŃie. Conform studiului hidrogeologic adancimea forajului va fi de 120 m. De la acest foraj apa brută va fi pompată printr-o pompa submersibila, la un rezervor subteran din beton având capacitatea de 200 mc. Forajul prevăzut asigură umplerea rezervorului, după care va fi necesară doar acoperirea pierderilor cauzate de procesul de producŃie. Tot de la acest foraj vor fi alimentate, obiectele sanitare montate în grupul social, hala de producŃie şi laborator. Presiunea necesară va fi asigurată de un recipient de hidrofor cu presostat amplasat subteran, într-o construcŃie din beton. În cazul in care apa interceptată nu va fi potabilă, staŃia de hidrofor va fi echipată cu o staŃie de tratare. În incintă se va realiza o reŃea de apă pentru consum curent şi reŃea de hidranŃi de incendiu exterior.

Necesarul de apă 4.2.1.Necesarul de apa – perioada calda a anului

Qzi med = 72,13 mc/zi = 0,84 l/s

Qzi max = 86,55 mc/zi = 1,00 l/s

Qo max = 10,82 mc/h = 3,00 l/s

42

4.2.2.Necesarul de apa – perioada rece a anului

Qzi med = 5,55 mc/zi = 0,064l/s

Qzi max = 6,66 mc/zi = 0,00,77 l/s

Qo max = 0,83 mc/h = 0,23 l/s

4.2.3. Debit la sursă regim normal de functionare – perioada calda a anului


4.2.4. Debit la sursă regim normal de functionare – perioada rece a anului


4.2.5. Debit maxim la sursă – pentru umplerea rezervoarelor VTOT = 200 m.c

Se propune umplerea rezervoarelor inr-un interval de Tumplere = 12 ore = > QMAX sursa = 200/12 = 16,66 mc/h = 4,62 l/s

Asigurarea apei tehnologice apa tehnologica este apa care se foloseste la racirea cuptoarelor si este in circuit inchis si apa care se foloseste la spalarea creuzetelor , in total este in cantitate de 4mc, cantitate de apa care este inlocuita in interval de 1 an de zile.

MANAGEMENTUL APELOR UZATE






Subliniem faptul că din procesul tehnologic nu rezultă debite uzate care să fie evacuate în reŃeaua de canalizare de incintă,propusă.Apa folosită pentru răcire va fi evacuată în atmosferă sub formă de abur.

Debite de apă uzată menajeră

Quzi med = 4,81 mc/zi = 0,056 l/s

Quzi max = 5,78 mc/zi = 0,067 l/s

Quo max = 0,72 mc/h = 0,20 l/s

StaŃia de epuare propusa este un echipament compact , constând din doua cuve de

polipropilenă cu compartimentări din acelaşi material. Ele se amplasează subteran, într-o groapă care necesită consolidarea fundului cu un radier de beton.

43

StaŃia realizează o tratare de tip biologic, eliminând poluanŃii organici din apele reziduale de tip menajer (toalete, baie, bucătărie) prin intermediul microorganismelor care se formează şi se regenerează în tancul de activare. Produsele rezultate din tratare sunt:

• Apa tratată. Aceasta, poate fi deversata în ape de suprafaŃă (emisari naturali canalul CS7).

• Nămolul excedentar. StaŃia reŃine în interior o cantitate de nămol optimă pentru procesul de tratare. Nămolul excedentar se stochează în stare semilichidă într-unul dintre compartimentele staŃiei şi se vidanjează odată la 4-6 luni. Este stabilizat aerobic şi poate fi utilizat, cu avizul autorităŃii de mediu, ca îngrăşământ natural (în special pentru livezi).

FaŃă de debitul nominal proiectat, staŃia de epurare propusa acceptă pe perioade scurte încărcări crescute cu cca. 30%. MenŃinerea pe un timp mai îndelungat a supraîncărcării de debit, conduce însă la scăderea calităŃii apei tratate.

Tehnologia care stă la baza funcŃionarii staŃiei e patentată internaŃional şi echipamentele sunt agrementate în România de CTPC.

StaŃia nu are componente metalice sau piese în mişcare, fapt care-i conferă o înaltă fiabilitate. FuncŃionarea e silenŃioasă, nu se degajă miros şi nu există consum de substanŃe chimice. Operarea este complet automatizată, monitorizarea fiind posibilă local sau de la distanŃă.

Din punct de vedere al calităŃii apei tratate, se garantează următorii

parametri, care sunt în conformitate cu NTPA-001, cf. H.G. 352/2005:

CALITATE GARANTATĂ A APEI TRATATE

PARAMETRU MEDIE [mg/l] MAXIMUM [mg/l]

CBO5 15 25

SS 15 30

CCOCr 70 120

Prezentarea schematică a procesului de tratare StaŃia de epurare propusă are în compunere 5 blocuri funcŃionale amplasate fizic în 2 cuve

compartimentate, şi anume tancul de acumulare-egalizare (1), tancul de activare (2), pâlnia de sedimentare (3), filtrul de nisip (4) şi tancul de nămol (5). Tratarea propriu-zisă a apei uzate, este biologică şi se realizează în tancul de activare, cu ajutorul unor microorganisme (bacterii) care formează un strat de nămol activ şi care consumă încărcătura biologică, producând, la rândul lor nămol excedentar. Oxigenul necesar tratării e generat de două suflante (6) care acŃionează alternativ şi pompele pneumatice care realizează transferul de fluide între compartimentele staŃiei.

44

Schema bloc a staŃiei de epurare propusă e următoarea:

Apă uzată Apă tratată

Legendă:

Circuit apă

Circuit nămol

Circuit aer

FuncŃionarea staŃiei este complet automatizată, ea alternând la momente determinate de debitul momentan al apei uzate fazele de aerare ale compartimentelor, transferul de fluide între ele, evacuarea şi recuperarea nămolului excedentar, filtrarea apei tratate şi spălarea materialului filtrant (nisip).

Apele pluviale

Apele pluviale rezultate de pe acoperişul clădirilor şi de pe platformele şi drumurile de incintă, vor fi colectate printr-o reŃea de canalizare pluvială de incintă şi vor fi conduse spre staŃia de pompare tip cheson cu diametrul,D=4,00m,de unde prin pompare vor fi evacuate printr-o conductă de refulare din PE-HD,Pn6,Dn125mm în canalul deschis existent CS7, paralel cu DJ 791 – singurul emisar existent în zona studiată.




1 2

3 4

6 5

45

MenŃionăm faptul că în această staŃie de pompare se vor descărca atât apele uzate menajere cât şi cele două tipuri de ape meteorice.Se vor folosi pompe autoadaptive,3+1R,cu următoarele caracteristici:

Q=35 l/s,Hp=10mCA,P=6,50kw,trei în funcŃiune şi una de rezervă.

Canalizarea pluvială de incintă va fi prevăzută din tuburi PVC mufate îmbinate cu inele de cauciuc având Dn 315 mm.

La descărcarea debitului pompat, în canalul deschis CS7 se va realiza o gură de vărsare şi un pereu . din dale de beton, cu suprafaŃa de 10m.p.

Debite de apă meteorică

Qpl= 0,80 x 5 x 0,624 x 135=336,96 l/s

Debit de ape meteorice preluate în canalul de desecare CS7

Qpl calc=627,82 x 36.545,00=22.943.682,00 l/an=22.943,682 m.c/an=22,94 mii m.c/an

Debitul de ape epurate evacuate

Qu zi max=5,78 x 365=2.109,70 m.c/an=2,10 mii m.c/an

Debitul total de ape evacuate în canalul CS7

Qevac=Qpl calc+Quz zi max=22.943,682 + 2.109,70=25.053,38 m.c/an=25,053 mii m.c/an

Prognozarea impactului

Calitatea apei receptorului după descărcarea apelor uzate, comparativ cu condiŃiile

prevăzute de legislaŃia de mediu in vigoare :

După epurare prin staŃia de epurare proprie, la evacuare în canalul de desecare, valorile

indicatorilor nu vor depăşi limitele admise :

Cmax ≤ LMA

Impactul produs :

Factorul de mediu apă este afectat în limitele admise deoarece Cmax < LMA.

Impactul produs de prelevarea apei asupra condiŃiilor hidrologice şi hidrogeologice ale

amplasamentului proiectului :

Se va preleva apă din subteran, din două foraje de medie adîncime (1 foraj + 1 rezervă). Debitele de

alimentare a forajelor satisfac necesarul şi cerinŃele de apă.

Nu există impact secundar asupra componentelor mediului cauzat de schimbari previzibile ale

conditiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului.

Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă şi asupra zonelor de coastă

46

provocat de apele uzate generate şi evacuate :

Platforma va fi sistematizată pe verticală şi orizonatlă astfel încât apele pluviale vor fi colectate prin

rigole exterioare betonate şi vor fi evacuate dupa trecerea lor prin separatorul de hidrocarburi .

FuncŃionarea obiectivului propus nu va afecta ecosistemele acvatice.

Folosinte de apă (zone de recreere, prize de apă, zone protejate, alŃi utilizatori) în zona

de impact potenŃial provocat de evacuarea apelor uzate.

Nu se vor evacua ape uzate neepurate în receptor natural şi apa de suprafaŃa.

Impactul transfrontieră :

Având în vedere modul de realizare a obiectivului propus şi anvergura activităŃii desfăşurate în cadrul

acestuia se consideră că nu există impact potenŃial transfrontieră.

Măsuri de diminuare a impactului

Obiectivul propus este prevăzut cu :

• sistem de colectare şi evacuare controlată a apelor uzate şi pluviale de pe

amplasament ;

Zone de protecŃie sanitară şi perimetre de protecŃie hidrologică

FaŃă de sistemul centralizat de alimentare cu apă în zonă, distanŃa minimă de 50 m, se respectă.

Forajele de apă existente pe amplasament se vor utiliza ca surse de apă potabilă.

Măsuri de prevenire a poluărilor accidentale a apelor.


− sistem de colectare şi evacuare controlată a apelor uzate menajere;

− statie de epurare pentru apele menajere;

− separator de hidrocarburi pentru apele pluviale de pe platforma;

Din instalaŃia analizată nu se evacuează ape uzate tehnologice în apa de suprafaŃa.

47

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

CondiŃii de climă şi meteorologice pe amplasament/zonă.

Zona sud-vestica se găseşte la interferenŃa maselor de aer cu caracter continental de origine

vestică şi a celor de origine estică , suportând şi influenŃa unor mase de aer cald sudice ce vin

dinspre M. Mediterană . Este o climă temperată cu un grad de continentalism moderat şi cu

influenŃe subtropicale .

Datele climatice ale oraşului Santana se prezintă astfel :

Temperatura:

-media lunară minimă : 0 - 1 oC;

-media lunară maximă: 20 - 24 oC;

-media anuală : 11 - 13 oC;

-extreme : -maxima : 38 oC;

-minima : (-)29 oC;

Adâncimea maximă de îngheŃ pentru zona Santana fără strat protector de zăpadă :

0,70 m

PrecipitaŃiile:

- medii anuale : 700 ÷ 800 mm;

- umiditatea relativă minimă : 60 ÷ 65 %

- umiditatea relativă maximă : 80 ÷ 85 %

Vânturile :

- DirecŃia dominantă : NE ÷ SV

- Viteza : 4 m / s

Scurtă caracterizare a surselor de poluare staŃionare şi mobile existente în zonă,

surse de poluare dirijate si nedirijate.

Sursele de poluare fixe a aerului

Sursele de poluare a atmosferei din perimetru fac parte din categoria surselor tipic comunelor

si micilor orase si anume:

- încălzirea rezidenŃială proprie si prepararea domestică a hranei

- încălzirea spaŃiilor instituŃionale si comerciale cu mijloace clasice proprii;

- activităŃi mici industriale;

- mici activităŃi private (reparaŃii auto si utilajelor agricole, morărit si

panificaŃie)

48

- activităŃi agricole :

- culturi vegetale ( terenuri agricole,grădini , vii , pomi fructiferi )

- creşterea animalelor

- depozitarea deşeurilor ;

O sursa importanta este unitatea SC Hammerer Aluminium Industries SRL . Avand in vedere ca si aceasta

instalatie este o instaatie noua care corespunde BAT, emisiile in atmosfera se incadreaza in limitele prevazute

de BREF _BAT.

Sursele de poluare mobile a aerului, sunt reprezentate de traficul auto din zona.

AER

4.2.2. Surse şi poluanŃi generaŃi

Sursele de poluare a aerului sunt :

-procesele tehnologice de topire a magneziului si de turnare in lingouri si anozi

-gazele de la arderea gazului petrolier lichefiat in centrala termica de incalzire a spatiilor administrative.

- motoarele masinilor si camioanelor care transporta materii prime si produse finite.

Prezenta impuritatilor (de ex ulei, vopsele, etc) in rebuturile folosite pentru re-topire pot genera in mod potential producerea de produse cu combustie incompleta sau recombinarea lor sau producerea prafului. De asemenea, orice praf poate contine metale si oxizi ale metalelor. Evaporarea elementelor cu o presiune mare a vaporilor apare pe durata topirii si mici particule de metal scapa din baia de topire. Particulele metalice sunt de asemenea generate pe durata operatiunilor de sfaramare /macinare si finisare. In industria reciclarii magneziului BREF recomanda ca BAT utilizarea SO2 in locul SF6. In proiectul ce se va implementa se utilizeaza dioxid de sulf in locul hexa fluorurii de sulf. Dioxidul de sulf se utilizeaza in amestec cu azot proportia fiind intre 0.5-3%, dioxid de sulf.Tot BAT este si reutilizarea deseurilor de magneziu, cu cat mai putine impuritati.

Ca si poluanti in aer sunt praful , oxizi de magneziu sub forma de vapori, amestec de azot cu dioxid de sulf de la faza de turnare, diversi compusi organici, rezultati de la descompunerea eventualelor urme de uleiuri sau alte componente prezente pe deseurile de magneziu.

Surse mobile

-mijloacele de transport auto, echipate cu motoare Diesel

Caracteristicile surselor:

- surse nedirijate

- evacuări intermitente de gaze de carburaŃie

- surse la nivelul solului

4.2.2.1. InstalaŃii de colectare, reŃinere şi dispersie în atmosferă

Pentru reducerea emisiilor din procesul tehnologic instalatia este prevazuta cu o instalatie de filtrare cu saci.Praful si gazele sunt absorbite de hota care este prevazuta deaupra cuptoarelor de topire si transmise prin tubulatura la instalatia de filtrare. Inainte de a intra in filtru acestea sunt trecute peste amestecul de aditivi de filtrare, care retin compusii organici si SO2.

49

Filtrele de exhaustare captează particulele provenite de la creuzete de o hota, care separă cele două cuptoare. Aerul absorbit trece prin filtru, care separă particulele şi este dirijat în atmosferă prin ventilator şi un coş.


Datele tehnice ale unităŃii filtrului de exhaustare sunt:

Flux: 10000 m3/h

ConcentraŃia particulelor în aerul exhautat: < 5 mg/Nm3

Puterea ventilatorului: 18,5 kW

Fluxul de la fiecare cuptor este de 1000 mc/h.Acesta este suplimentat cu un debit de aer de 3000 mc/h , care ajuta la captarea cu un randament de peste 90% a emisiilor de la cuptoare. Hota absoarbe si emisiile de la banda de turnare. Pentru emisiile de SO2 care nu sunt captate de hota in hala sunt montati senzori care indica daca se atinge o anumita concentratie care ar fi periculoasa pentru personalul din sectie. Emisiile de SO2 din hala care nu sunt captate de hota sunt emisii fugitive, nedirijate.

4.2.2.2. ConcentraŃii şi debite masice de poluanŃi estimaŃi a fi evacuaŃi în

mediu faŃă de normele în vigoare

Mijloacele de transport

Toate mijloacele de transport utilizate sunt echipate cu motoare Diesel.

Timpul de funcŃionare a mijloacelor de transport sus menŃionate în incinta amplasamentului este

relativ mic, iar regimul de funcŃionare a motoarelor este apropiat de regimul de mers în gol.

Având în vedere timpii scurŃi de funcŃionare a motoarelor Diesel în incinta analizată,

regimul lejer de funcŃionare a motoarelor, precum şi faptul că toate mijloacele de transport utilizate

sunt autorizate de Registrul Auto Român pentru circulaŃia pe drumurile publice (în cadrul testelor de

autorizare fiind încluse şi măsurători privitoare la emisiile de noxe în atmosferă prin gazele de

eşapament), considerăm că noxele emise în atmosferă prin gazele de eşapament rezultate din

funcŃionarea motoarelor Diesel nu sunt în măsură să afecteze semnificâtiv calitatea aerului din zonă.

Hala de topire-turnare

Potentialele emisii in aer sunt: -

- praf si fum

50

- componente ale metalelor

- materiale organice (COV si dioxine) si CO.

- oxizi ai nitrogenului (NOx)

- bioxid de sulf

O cantitate semnificativa a emisiilor acestor substante este produsa de combustibilul utilizat si de catre

impuritatile materialului de alimentare.

Praf si metale

In instalatia analizata se utilizeaza instalatia de filtrare cu saci din tesatura.Aceasta este prevazuta cu

o camera de post combustie pentru inlaturarea scanteilor.Pentru distrugerea materiilor organice care

scapa din faza de ardere se injecteaza in inftalatia de filtrare sorbalit praf(hidroxid de sodiu) si carbune

activ.

Energia gazelor evacuate este recuperata prin incalzirea aerului care este utilizat la arzatoare.

Microcentrala termică

Pentru spatiile administrative se monteaza 1 cazan turbo, in centrala termica amplasata in corpul

vestiarelor cu o putere de 40Kw si cu un consum de GPL intre 0,4 - 1,07kg/h.

Surse staŃionare dirijate

Sursa Poluantul ConcentraŃia

(mg/mc)

Instalatia de topire-turnare praf Max 20 prevazut de BREF

SO2 200

NOx 300

COT 15

dioxine 0.5ng TEQ/Nmc

Surse mobile (mijloace de transport)

Conform “Ioan Anghelache – Noi combustibili pentru automobile, Ed. Tehnică, Bucureşti,

1993”, cantităŃile de substanŃe poluante rezultate prin arderea unui kilogram de combustibil în

motor (valori medii) sunt :

51

Natura poluantului Cantitate ConcentraŃie

g/kg motorină mg/mc

Monoxid de carbon (CO) 21 1,19

Oxizi de azot (NOx) 27 1,53

Hidrocarburi nearse 13 0,7

Dioxid de sulf 7,8 0,44

Aldehide 0,8 0,045

CantităŃile de poluanŃi ce vor rezulta din arderea carburanŃilor în motoarele cu ardere internă

sunt prezentate

în tabelul următor :

Natura poluantului Cantitate maximă

g/zi

Monoxid de carbon (CO) 5.355

Oxizi de azot (NOx) 6.885

Hidrocarburi nearse 3.315

Dioxid de sulf 1.989

Aldehide 204

4.2.3. Prognozarea poluării aerului

Calculul concentraŃiilor de poluanŃi la nivelul solului (imisii):

Elementele poluante nu rămân la locurile unde sunt produse, ci – datorită unor factori influenŃi – se

îndepărtează mult de acestea. Aflate în concentraŃia mare la sursa de evacuare în atmosferă, pe măsură

ce se îndepărtează, se împrăştie şi datorită unor fenomene fizice sau chimice, cad pe pământ sau se

descompun, realizându-se o purificare naturală a atmosferei.

DistanŃa pe care se pot restabili proprietăŃile naturale ale aerului depinde de cuncentraŃia poluanŃilor

evacuaŃi (debitul de emisie), de factorii meteorologici şi de factorii topografici. Calculul dispersiei

gazelor la suprafaŃa solului foloseşte teoria clasică a difuziunii şi teoria lui G.I.Taylor asupra

difuziunii în atmosfera joasă privind corelaŃia statistică a turbulenŃei. Pentru studierea dispersiei

poluanŃilor în aerul atmosferic s-a folosit un model matematic de difuziune tip gaussian, adaptat pe

calculator sub formă de program de către Munteanu T. - Bacău, licenŃa serie OTM 0105/41.

Programul a fost realizat având la bază teoria modelelor de dispersie din “User’s guide for industrial

source complex (ISC3) dispersion models”, editat în septembrie 1995 de U.S. Enviromental

Protection Agency, Office of Air Planning and Standards Emission, Monitoring, and Analysis

52

Division Research, Triangle Park, North Carolina. Modelul soluŃionează ecuaŃia de transport

bidimensional a poluanŃilor în funcŃie de distanŃa de la sursă şi de timp. Se calculează concentraŃia

poluantului pentru timp de mediere 30 min. (concentraŃia momentană). Modelul determină aceste

concentraŃii în jurul sursei.

Modelarea procesului:

- mecanismul principal de transport a poluantului este difuzia; viteza de mişcare

a poluantului se calculează în funcŃia de gradientul termic

- dispersia poluantului are loc longitudinal de-alungul direcŃiei de vânt .

- diminuarea sau dispariŃia concentraŃiei poluantului are loc pe baza unei ecuaŃii

de gradul I.

Principalele ipoteze

- se consideră un sistem de axe coordonate x,y,z;în originea acestor axe de coordonate se află o

sursă de poluare;

- direcŃia vîntului se va da de-a lungul abscisei x;

- ordonata y este perpendiculară în plan pe direcŃia vântului, iar axa z este perpendiculară în

spaŃiu pe axa x;

- se consideră z = 1,5 m ;

- migrarea poluanŃilor este bidimensională în zona determinată, şi anume în direcŃia x Oy;

CondiŃii limit ă

- sursa emite poluantul în atmosferă cu o concentraŃie Crez; determinată prin calcule;

- concentraŃia normală se presupune a fi ≤ CMA din STAS 12574/87

- la distanŃă depărtată de sursă se presupune dispariŃia poluantului.

Date de ieşire

Modelul EMISIE (sursă → receptor) permite calcularea concentraŃiilor medii de 30 min:

- concentraŃii la sol pentru o categorie de stabilitate atmosferică introdusă;

- concentraŃii maxime Cmax , la distanŃa de sursă Xmax;

- înălŃimea efectivă a penelor de poluant Hef;

- recomandări privind reducerea emisiei când Cmax > CMA

- aria suprafeŃei afectate când Cmax > CMA

Parametrii de intrare

A. caracteristici fizice şi tehnice ale sursei:

- limita admisibilă a poluantului (mg/mc);

- cantitatea de poluant evacuată (g/s), respectiv concentraŃia măsurată în teren;

53

- înălŃimea fizică a sursei (m);

- diametrul gurii coşului (m);

- viteza gazelor în coş (m/s);

- temperatura gazelor evacuate (oC).

B. caracteristici meteorologice:

- temperatura aerului ambiant (oC);

- viteza vântului la sol (m/s);

- înălŃimea inversiunii termice (m).

C. caracteristici ale zonei de dispersie (natura terenului):

- urban (funcŃie de înălŃimea construcŃiilor din zona de influenŃă);

- rural (funcŃie de tipul vegetaŃiei, pe anotimpuri).

Prin introducerea datelor de emisie s-a determinat aria de răspândire a poluanŃilor în aerul atmosferic.

Calculele au fost efectuate pentru un timp de mediere de 24 h şi 1 an.

ConcentraŃiile maxime de poluanŃi în imisie calculate pentru toate surse de poluare raportate la

valorile reglementate sunt prezentate în Tabelul de mai jos. ConcentraŃiile de poluanŃi în imisie prin

modelare matematică se raportează la valorile admise din STAS 12574/87 şi OM 592/2002.

54

Tabel nr. 4.2.6 ComparaŃie între concentraŃiile maxime şi valorile limit ă

Poluant DistanŃa faŃă de

sursă/limita perimetrului

platformei sectorul

(m – sector)

ConcentraŃia/

plaja de

concentraŃii

(mg/m3)

Prag alertă

sănătate (PA)

(mg/m3)

Valoare limită = prag

intervenŃie sănătate

(VL/P I)

(mg/m3)

Valoare limită

protecŃie

vegetaŃie/ecosisteme

(mg/m3)

ObservaŃii

1 2 3 4 5 6 7 Din activitatea de topire a deseurilor de magneziu

Particule

Xmax = 500 m Cmax 24 h :

4,91±0,84 105

150

(STAS 12574-87)

X lim.incinta = 20 m

X lim.zona protejată=

2.000m

Cmax an :

2,76±0,59 52,5

75

(STAS 12574-87)

Din combustie

Particule

Medie 160 m

Moderată 80 m Cmax 24 h :

0,0106 x 10-3

35

50

(OM 592 / 2002)

–

Medie 100 m

Moderată 50 m 105

150

(STAS 12574-87)

SO2

Medie 160 m

Moderată 80 m

Cmax 24 h :

0,0760 x 10-3 125

250

(STAS 12574-87) –

Medie 100 m

Moderată 50 m

Cmax 24 h :

0,0001 x 10-3 75

125

(OM 592 / 2002) –

NOx Medie 160 m

Moderată 80 m

Cmax 24 h :

0,1079 x 10-3 210

300

(STAS 12574-87) -

55

Poluant DistanŃa faŃă de

sursă/limita perimetrului

platformei sectorul

(m – sector)

ConcentraŃia/

plaja de

concentraŃii

(mg/m3)

Prag alertă

sănătate (PA)

(mg/m3)

Valoare limită = prag

intervenŃie sănătate

(VL/P I)

(mg/m3)

Valoare limită

protecŃie

vegetaŃie/ecosisteme

(mg/m3)

ObservaŃii

1 2 3 4 5 6 7 Medie 100 m

Moderată 50 m

Cmax 24 h :

0,0338x 10-3 140

200

(OM 592 / 2002) –

CO

Medie 160 m

Moderată 80 m

Cmax 24 h :

0,3445x 10-3 1.400

2000

(STAS 12574-87)

Medie 100 m

Moderată 50 m

Cmax 24 h :

0,0068 x 10-3 7.000

10.000

(OM 592 / 2002)

Evaluarea nivelurilor de impurificare a atmosferei s-a făcut în raport cu concentraŃiile maxime admisibile prevăzute în legislaŃia în vigoare.

Concentratiile poluantilor evacuati in atmosfera sa nu depaseasca in aerul inconjurator valorile limita prevazute de Ord. 592/2002 si anume:

Indicator Perioada de mediere Valoare limita Dioxid de sulf 1 h

24 h

anuala

350 µg/m3

125 µg/m3

20 µg/m3

Dioxid de azot si oxizi de azot 1 h

anuala

200 µg/m3 NO2

40 µg/m3 NOx

Pulberi in suspensie 24 h

anuala

50 µg/m3 PM10

40 µg/m3 PM10

56

• STAS 12574-87 “Aer în zone protejate”

Acesta stabileşte pentru poluanŃii evacuaŃi în atmosferă de sursa luată în studiu următoarele

concentraŃii maxime admisibile (CMA):

SubstanŃa poluantă

ConcentraŃia maximă admisibilă, mg/m3

Medie scurtă durată Medie de lungă durată

30 min. zilnică anuală

Particule 0,3 0,15 0,075

Concluzii:

Emisiile maxime de poluanŃi din activitatea de topire-turnare se vor incadra in limitele

admise.

DistanŃa maximă de emisie este de 500 m de sursă, în jurul sursei pe o rază de 2 km nu sunt

identificate obiective care necesită protecŃie.

În instalatia de topire-tunare vor fi aplicate cele mai importante tehnici de reducere a

emisiilor atmosferice recomandate de normele europene, respectiv:

-se va utiliza cuptorul cu inductie

-instalatia este prevazuta cu instalatie de captare si filtrare a gazelor rezultate

-toate componentele instalatiei se conformeaza celor mai bune tehnici disponibile existente

Debitele masice de poluanŃi atmosferici rezultaŃi din activitatea studiată au fost calculate cu

metodologia CORINAIR elaborată de CITEPA- Paris 1992, însuşită de Comisia Uniunii

Europene, utilizată şi recomandată în Ńările europene (“CORINAIR Inventory - Default

Emission Factors Handbook”).

ConcentaŃiile poluanŃilor în emisie nu depăşesc, concentraŃiile maxime impuse de BREF

pentru cele mai bune tehnici disponibile.BREF impune valori doar pentru praf . Limita este

max 20 mg/Nmc in conditii standard.

ConcentraŃiile poluanŃilor în imisie se încadrează în CMA de OM 592/2002 şi STAS 12574-

87 “Aer în zone protejate”.

Debitele masice calculate se încadrează în normele europene.

.

57

Vizualizarea concentraŃiilor maxime de poluanŃi în imisie comparativ cu valorile de referinŃă :


Tabel 4.2.7– InstalaŃii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), măsuri de

prevenire a poluării aerului

Denumirea

sursei de

poluare

Denumirea şi

tipul instalaŃiei

de tratare

PoluanŃii

retinu Ńi

EficienŃa instalaŃiei, în

concordanŃă cu documentaŃia

tehnică de proiectare

Alte măsuri

de prevenire a

poluării

1 2 3 4 5

Instalatia de

topire-turnare

Instalatie de

filtrare cu saci

Praf, Nox, SO2,

cloruri, floruri,

substante organice,

dioxine

99,6% Nu sunt

necesare

Evaluarea riscului potenŃial pentru sănătatea populaŃiei

Efectele poluarii aerului asupra sanataŃii populaŃiei, vegetaŃiei şi

construcŃiilor

Efecte asupra sanataŃii umane

Monoxidul de carbon (CO)

Studiile epidemiologice au pus în evidenŃa patru tipuri de efecte asupra sanataŃii asociate cu

expunerile la monoxid de carbon (în special cele care produc niveluri ale

CO

SO

2

Par

ticul

e

NO

x

Am

onia

c

ConcentraŃia

Prag alertă

Prag intervenŃie0

10002000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

µg

/ mc

58

carboxihemoglobinei COHb sub 10%):

- efecte cardiovasculare

- efecte neurocomportamentale

- efecte asupra fibrinolizei

- efecte perinatale.

Hipoxia cauzata de CO determina deficienŃe în funcŃiile organelor senzoriale şi Ńesuturilor.

În ceea ce priveşte efectele cardiovasculare, şi anume, o scadere a capacitaŃii de preluare a

oxigenului şi scaderea rezultanta a capacitaŃii de munca, acestea s-au pus clar în evidenŃa,

începând de la o cencentraŃie de 5% a COHb.

Unele studii raporteaza aceste efecte chiar de la 3,3-4,3% COHb.

Efectele cardiovasculare pot avea implicaŃii asupra sanataŃii populaŃiei largi sub aspectul

reducerii potenŃialului fizic în timpul activitaŃilor profesionale sau recreative.

Un segment important al populaŃiei asupra caruia se manifesta efectele cardiovasculare ale

expunerii la CO este reprezentat de bolnavii de angina pectorala. La aceştia, agravarea

anginei apare la 2,9-4,5% COHb, iar uneori chiar sub 2% COHb.

Niveluri ridicate ale COHb determina şi efecte secundare, ca de exemplu schimbari în pH-ul

sângelui şi în fibrinoliza, reducerea greutaŃii fatului la naştere şi dezvoltarea postnatala

întârziata.

Alte segmente ale populaŃiei supuse unui risc crescut sunt:

- femeile însarcinate şi copiii mici

- vârstnicii

- bolnavii de bronşita cronica şi enfizem pulmonar

- tinerii cu tulburari cardiace sau respiratorii grave

- persoanele cu tulburari hematologice

- persoanele cu forme genetice neuzuale ale hemoglobinei asociate cu

reducerea capacitaŃii de oxigenare

- persoanele tratate cu medicamente depresive.

Organizatia Mondiala a SanataŃii recomanda un nivel de 2,5-3,o COHb pentru protectia

sanataŃii populaŃiei, incluzand şi grupurile sensibile. Pentru aceasta, concentraŃiile de CO în

aer nu trebuie sa depaşeasca urmatoarele valori (recomandate ca valori-ghid pentru protectia

sanataŃii populaŃiei):

- 60 mg/mc pentru 30 minute

59

- 30 mg/mc pentru 1 ora

- 10 mg/mc pentru 8 ore.

Standardul românesc (STAS 12574-87) prevede urmatoarele limite sanitare:

- 6 mg/mc pentru 30 minute

- 2 mg/mc pentru 24 ore.

• Ordinul ministrului apelor şi protecŃiei mediului Nr. 592 / octombrie 2002 – prevede

următoarele valori limită :

valoarea limită orară pentru protecŃia sănătăŃii umane* : 10+6 mg/mc CO ;

* Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore

Bioxidul de sulf

Calea de patrundere în organism este tractul respirator.

Efectele atât la expunerea pe termen scurt (10-30 minute), cât şi la expunerea pe termen

mediu (24 ore) şi lung (an) sunt legate de alterarea funcŃiei respiratorii.

În concentraŃii peste 1000 µg/m3 (apar, în general, numai la locul de munca) timp de 10

minute pot apare efecte severe ca: bronhoconstricŃie, bronşite şi traheite chimice. La concentraŃii de

2600-2700 µg/m3 pe 10 minute creşte riscul apariŃiei spasmului bronşic la astmatici.

De remarcat ca exista o mare variabilitate a sensibilitaŃii la SO2 a subiecŃilor umani.

Expunerea repetata la concentraŃii mari pe termen scurt combinata cu expunerea pe termen

lung la concentraŃii mai mici creste riscul apariŃiei bronşitelor cronice, în special la fumatori.

Expunerea pe termen lung la concentraŃii mici conduce la efecte în special asupra subiecŃilor

sensibili (astmatici, copii, oameni în vârsta).

Bioxidul de sulf şi particulele în suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanŃi

(prezenŃi simultan în gazele de ardere de la centrale termice) conduce la creşterea mortalitaŃii,

morbiditaŃii prin afecŃiuni cardiorespiratorii şi a deficienŃelor funcŃiei pulmonare. La copii care

traiesc în zone industrializate s-a remarcat scaderea capacitaŃii vitale. Efectul sinergic apare atât la

expunerea pe termen scurt, cât şi la cea pe termen lung.

Bioxidul de azot

Expuneri pe termen scurt conduc la schimbari în funcŃia respiratorie atât la subiecŃi normali,

cât şi la cei cu bronşita.

În amestec cu ozonul are efecte sinergice, ca şi în prezenŃa pulberilor în suspensie.

Expuneri pe termen lung conduc la efecte asupra plamânului, splinei, ficatului şi sângelui.

Efectele asupra plamânului pot fi reversibile şi ireversibile. S-au observat: aparitia

60

enfizemelor, alterarea celulelor pulmonare, creşterea susceptibilitaŃii la infecŃii bacteriologice

ale plamânului.

• Ordinul ministrului apelor şi protecŃiei mediului Nr. 592 / octombrie 2002 – prevede

următoarele valori limită :

pentru dioxid de azot şi oxizi de azot :

- valoarea limită orară pentru protecŃia sănătăŃii umane : ................................. 200+100 µg / mc NO2 ;

- valoarea limită anuală pentru protecŃia sănătăŃii umane : ................................... 40+20 µg / mc NO2 ;

- valoarea limită anuală pentru protecŃia vegetaŃiei : ................................................... 30 µg / mc NOx ;

Particule în suspensie

În cadrul acestui poluant se înscriu particulele solide netoxice cu diametru pâna la 20 µm.

Dintre acestea, cele cu diametre micronice şi submicronice patrund prin tractul respirator în

plamân, unde se depun. Atunci când cantitatea inhalata într-un interval de timp depaşeşte

cantitatea ce poate fi eliminata în mod natural, apar disfuncŃii ale plamânului, începând cu

diminuarea capacitaŃii respiratorii şi a suprafeŃei de schimb a gazelor din sânge. Aceste

fenomene favorizeaza instalarea sau cronicizarea afecŃiunilor cardiorespiratorii.

În cazul în care particulele conŃin substanŃe toxice, ca de exemplu metale grele în cazul

cenuşii de carbune, acestea devin foarte agresive, eliberarea în plasma şi în sânge a ionilor

metalici conducând, în funcŃie de metal şi de doza, la tulburari foarte serioase.

Efecte asupra vegetatiei

Bioxidul de sulf

Efectele fitotoxice ale SO2 sunt puternic influenŃate de abilitatea Ńesuturilor plantei de a

converti SO2 în forme relativ netoxice. Sulfitul (SO32-) şi acidul sulfitic (HSO3

-) sunt

principalii compuşi formati prin dizolvarea SO2 în soluŃii apoase. Efectele fitotoxice sunt

micşorate prin convertirea lor prin mecanisme enzimatice şi neenzimatice în sulfat, care este

mult mai puŃin toxic decat sulfitul.

În funcŃie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusa planta, apar efecte

biochimice şi fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, creşterea ratei

respiratorii, schimbari în metabolismul proteinelor, în bilanŃul lipidelor şi al apei şi în

activitatea enzimatica. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea creşterii plantelor,

creşterea sensibilitaŃii la agenŃi patogeni şi la condiŃii climatice excesive.

61

În comunitaŃile de plante apar schimbari ale echilibrului între specii: reducerea varietaŃilor

sensibile determina alterarea structurii şi funcŃiilor întregii comunitaŃi.

Uniunea InternaŃionala a OrganizaŃiilor pentru Cercetarea Padurilor recomanda urmatoarele

concentraŃii ca valori-ghid pentru protecŃia plantelor:

medie anuala

- 50 mg/m3 pentru a se menŃine întreaga producŃie în cele mai multe locuri

- 25 mg/m3 pentru a menŃine întreaga producŃie şi a proteja mediul;

medie pe 30 minute

- 150 mg/m3 pentru a se menŃine întreaga producŃie în cele mai multe locuri

- 75 mg/m3 pentru a menŃine întreaga producŃie şi a proteja mediul

se admite depaşirea acestor valori cu o frecvenŃa anuala de max. 2,5%

Organizatia Mondiala a SanataŃii recomanda limita de 30 mg/m3 ca medie anuala.

Oxizii de azot

Pâna la anumite concentraŃii oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor, contribuind la

creşterea acestora. Totuşi s-a constatat ca în aceste cazuri creşte sensibilitatea la atacul

insectelor şi la condiŃiile de mediu (de exemplu la geruri).

Peste pragurile toxice, oxizii de azot au acŃiune fitotoxica foarte clara.

Marimea daunelor suferite de plante este funcŃie de concentraŃia poluantului, timpul de

expunere, vârsta plantei, factorii edafici, lumina şi umezeala. Simptomele se clasifica în

"vizibile" şi "invizibile". Cele invizibile constau în reducerea fotosintezei şi a transpiraŃiei.

Cele vizibile apar numai la concentraŃii mari şi constau în cloroze şi necroze.

Ca valoare-ghid de protecŃie la NO2 se recomanda 95 mg/m3 pe interval de 4 ore.

Oxizii de azot în combinatie cu alti poluanti

Studiile au pus în evidenŃa efectul sinergic al bioxidului de azot şi al bioxidului de sulf,

precum şi al acestor doua gaze cu ozonul.

Pe baza acestor studii se recomanda ca valoare-ghid de protecŃie anuala pentru NO2 - 30

mg/m3, în prezenŃa unor nivele maxime de 30 mg/m3 pentru SO2 şi de 60 mg/m3 pentru O3.

Plângerile populaŃiei privind disconfortul constituie un indicator cu o anumită valoare

practică privind relaŃia dintre individ şi mediu. Remarcăm unele caracteristici ale acestui indicator,

care subliniază însă aspectul său relativ şi validitatea lui mai redusă :

62

are un caracter subiectiv prin faptul că este legat de ceea ce crede populaŃia despre risc

şi nu de ceea ce ştie despre el ;

este legat de percepŃia "riscului pentru populaŃie" – indicator subiectiv la rândul lui –

care nu se află într-o relaŃie nemijlocită cu riscul "real" estimat de specialişti ;

percepŃia se poate situa uneori la mare distanŃă faŃă de mărimea riscului "real" ;

Ńine seama de interesul locuitorilor într-o perspectivă mai largă şi nu de riscul real al

periclitării sănătăŃii lor ;

se află în relaŃie cu "pragul de percepŃie" individual al riscului (al fiecărei persoane),

fiind posibile distorsiuni majore, cu ignorarea sau supraestimarea unor riscuri

specifice (faptul alimentând în continuare un dezacord persistent între cetăŃeni,

agentul economic, forurile de specialişti şi autorităŃi).

Având în vedere următoarele elemente :

distanŃa semnificativă faŃă de zona de locuinŃe – 2 km ;

cantităŃile relativ reduse de poluanŃi rezultaŃi ;

valorile maxime ale concentraŃiilor poluanŃilor (mult sub valorile maxime admise) se

regăsesc în zona surselor de poluare ;

se consideră că riscul potenŃial pentru sănătatea populaŃiei este nesemnificativ.

4.3. Solul

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante în zonă

Geologia şi geomorfologia zonei

Amplasamentul cercetat, este situat în extravilanul localităŃii Sântana, fiind format din

convergenŃa glaciaŃiunilor subcolinare, constituite la bază din nisipuri şi argile, peste care se

suprapun pietrişuri şi nisipuri, iar la suprafaŃă apar argile şi argile prăfoase sub forma depozitelor

aluvial-lenticulare.

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul cercetat se găseşte într-o zonă de câmpie

relativ înaltă (97 m … 98 m), Câmpia Aradului, care reprezintă genetic o deltă cuaternară a

Mureşului, construită la ieşirea din defileul Şoimoş-Lipova.

Amplasamentul nu este afectat de fenomene fizico-mecanice care să-i pericliteze stabilitatea

prin fenomene de alunecare

Din punct de vedere geologic, zona aparŃine Bazinului Panonic, coloana litologică a acestui

areal cuprinzând un etaj inferior afectat tectonic şi o cuvertură posttectonică.

63

Depozitele cuaternare, cele care constituie terenurile de fundare, sunt reprezentate, în general,

prin trei tipuri genetice de formaŃiuni:

• aluvionare - aluviuni vechi şi noi ale râurilor care străbat regiunea şi intră în

constituŃia teraselor şi luncilor acestora;

• gravitaŃionale - reprezentate prin alunecări de teren şi deluvii de pantă, ce se dezvoltă

în zona de ,,ramă" a depresiunii;

• cu geneză mixtă (eoliană, deluvial-proluvială) – reprezentate prin argile cu

concreŃiuni fero-manganoase şi depozite de

piemont.

4.3.2. Poluarea existentă

Terenurile din aceasta zona sunt terenuri preponderent agricole sau pasuni.Aceste terenuri nu

au fost poluate datorita unor activitati industriale.Singura poluare care ar putea sa existe este

poluarea cu pesticide datorata tratarii culturilor agricole. Nu s-a facut o investigare a solului

privind poluarea cu acest tip de substante. Aceste investigatii se vor realiza la faza de

autorizare pentru a se stabili punctul zero de plecare in activitatea societatii SC Magontec

SRL.

4.3.3. Surse de poluare a solurilor

Emisii in sol , subsol si apa subterana in cadrul instalatiei analizate:

- emisiile in aer de la topitorie, care se depun apoi pe sol

- Deseuri depozitate necorespunzator

- Pierderi accidentale de ulei de la autovehicule si utilaje

-depozitarea unor substante in mod necontrolat in diverse zone

Masuri de diminuare a acestor emisii

instalatia de topire va fi dotata cu instalatie de desprafuire si retinere a

poluantilor.Concentratiile poluantilor in aer se vor incadra in limitele impuse de legislatie

deseurile utilizate ca materie prima vor fi depozitate in spatii inchise, acoperite si betonate.

Materiile prime vor fi depozitate in spatii inchise, acoperite si betonate.

Nu se utilizeaza deseuri lichide in procesul de productie

Inainte de sortare si depozitare, deseurile se descarca pe o platforma de beton

Apele pluviale de pe amplasament vor fi trecute prin separatoare de hidrocarburi inainte de

deversare in canalul de desecare.

Caile de acces si drumurile din incinta vor fi betonate

Deseurile rezultate din productie vor fi depozitate in big-baguri si in spatii inchise pana la

eliminare sau valorificare.

64

4.3.4.Controlul emisiilor pe sol

- Incarcarile si descarcarile de material trebuie sa aiba loc in zone desemnate, protejate impotriva

pierderilor prin scurgeri;

- Toate autovehiculele trebuie etansate corespunzator, pentru a preveni contaminarea solului prin

scurgeri;

- Titularul de activitate trebuie sa aiba in dotare o cantitate corespunzatoare de substante de

absorbtie adecvate pentru tinerea sub control si absorbtia oricarei pierderi prin scurgere;

- Pentru a reduce riscul poluarii solului in cazul defectarii instalatiei de epurare gaze , titularul va

opri in timpul cel mai scurt procesul de productie pentru a evita poluarea solului cu poluanti emisi

in aer.

4.3.5.Prognozarea impactului

Lucrările de realizare a obiectivului propus nu aduc modificări semnificative din punct de vedere

fizic (compactare, tasare, amestecare straturi) asupra solului faŃă de situaŃia existentă.

łinând cont de utilizarea trecută precum şi de modul de amenajare a terenului în zona de amplasare a

obiectivului propus, se consideră că realizarea obiectivului propus nu aduce modificări în activitatea

biologică a solurilor, a calităŃii, vulnerabilităŃii şi rezistenŃei acestora.

Obiectivul propus este prevăzut prin proiect cu mijloace corespunzătoare de protecŃie a factorului de

mediu sol.

Se considera ca in incinta obiectivului nu vor fi emisii semnificative pe sol. Pentru controlul

poluantilor in subsol si apa subterana se prevede monitorizarea permanenta a emisiilor in sol si

subsol prin foraje de observaŃie.

Planificarea si efectuarea lucrarilor de verificare-intretinere-reparare a tuturor instalatiilor si

echipamentelor de pe amplasament precum si planificarea riguroasa a tuturor operatiilor care se

desfasoara , vor preveni aparitia unor emisii pe sol, in subsol si in apa subterana.

Nu vor fi emisii de apa uzata in apa de suprafata.

4.3.6.Măsuri de diminuare a impactului

Proiectul care se va realiza va respecta conditiile impuse de cele mai bune tehnici disponibile.Prin

respectarea acestor tehnici putem afirma ca impactul asupra solului va fi minim Cosul instalatiei de

epurare va asigura o dispersie corespunzatoare a poluantilor in aer si respectiv a acestora pe sol.

65

4.4. Geologia subsolului

Geologia şi geomorfologia zonei

Amplasamentul cercetat, este situat în extravilanul localităŃii Sântana, fiind format din

convergenŃa glaciaŃiunilor subcolinare, constituite la bază din nisipuri şi argile, peste care se

suprapun pietrişuri şi nisipuri, iar la suprafaŃă apar argile şi argile prăfoase sub forma depozitelor

aluvial-lenticulare.

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul cercetat se găseşte într-o zonă de

câmpie relativ înaltă (97 m … 98 m), Câmpia Aradului, care reprezintă genetic o deltă cuaternară a

Mureşului, construită la ieşirea din defileul Şoimoş-Lipova.

Amplasamentul nu este afectat de fenomene fizico-mecanice care să-i pericliteze stabilitatea

prin fenomene de alunecare

Din punct de vedere geologic, zona aparŃine Bazinului Panonic, coloana litologică a acestui

areal cuprinzând un etaj inferior afectat tectonic şi o cuvertură posttectonică.

Depozitele cuaternare, cele care constituie terenurile de fundare, sunt reprezentate, în general,

prin trei tipuri genetice de formaŃiuni:

• aluvionare - aluviuni vechi şi noi ale râurilor care străbat

regiunea şi intră în constituŃia teraselor şi luncilor acestora;

• gravitaŃionale - reprezentate prin alunecări de teren şi deluvii de

pantă, ce se dezvoltă în zona de ,,ramă" a depresiunii;

• cu geneză mixtă (eoliană, deluvial-proluvială) - reprezentate

prin argile cu concreŃiuni fero-manganoase şi depozite de

piemont.

4.4.2. PotenŃialul seismic al zonei

Conform COD DE PROIECTARE SEISMICĂ P 100-2006, acceleraŃia terenului pentru

proiectare (pentru componenta orizontală a mişcării terenului) este ag = 0,12 g, iar perioada de colŃ

este Tc = 0,70 sec.

4.4.3.Poluarea existentă

Nu există informaŃii privind încărcarea cu poluanŃi a subsolului pe amplasamentul studiat. La

punerea în funcŃiune se vor preleva probe de apă subterană din forajele de alimentare cu apă .

4.4.4.Surse de poluare a subsolului

Având în vedere măsurile prevăzute pentru prevenirea poluării solului, subsolul nu va fi

afectat de poluare.

66

4.4.5.Impactul prognozat

Lucrările de realizare a obiectivului nu conduc la impact direct asupra componentelor

subterane – geologice.

Nu se produc schimbări în mediul geologic care pot induce efecte asupra condiŃiilor

hidrogeologice, reŃelei hidrologice, zonelor umede, biotopurilor etc.

4.4.6.Măsuri de diminuare a impactului :

Sunt cele prezentate la Cap.4.3.4.

4.5. Biodiversitatea

Informa Ńii privind vegetaŃia şi fauna zonală

VegetaŃia

Regiunea Banatului se încadrează în zona de silvostepă : în ultimele decenii se poate constata

o extindere a elementelor specifice stepei .

Activitatea umana , atestată de milenii , a executat o influenŃă profundă asupra condiŃiilor

ecologice , astfel că starea actuală a vegetaŃiei este rezultatul interacŃiunii dintre factorii

naturali şi antropici .

În pajiştile din câmpia joasă asociaŃiile cele mai răpândite sunt cele de iarba câmpului

( Agrostis stolonifera ), păiuş ( Festuca pratensis ), coada vulpii ( Alopecurus pratensis ) ulm

( Ulmus foliacea ).

În interdune , pe fondul unui execes de umiditate se regăsesc: mana de apă ( Gliceria maxima

) , rogozul ( Carex acutiformis ), pipirig ( Juncus effusus ) ;

Pe terenurile arabile, predomină: pir ( Agropyrum repens ) , neghina ( Agrostema githago ),

romaniŃa ( Anthemis arvensis ) , mărul lupului ( Aristolochia climatitis ), muştar ( Sinapsis

arvesis ), muşeŃel ( Mtricaria inodora );

Pentru arealul vestic al câmpiilor înalte s-a conturat o subzonă de silvostepă formată din cer (

Quercus cerris ) şi gârniŃa ( Q. frainetto ) .

În zonele de deal se distinge:

- subetajul fagului de gorun ( Q. petraea ) ; În vegetaŃia ierboasă predomină : firuŃa ,

colŃunaşii popii ;

- în subetajul fagului se întâlnesc : molid ( Picea excelsa ) stejari ( Q. spp. ) ;

Etajul boreal este dominat de molid ( Picea abiens ) , mesteacăn ( Betula pendula ) , ulmul de

munte ( Ulmus glabra ) ;

67

Etajul subalpin este predominat de jneapăn ( Pinus mugo ) şi ienupăr ( Junuperus communis

) , În stratul ierbos se întâlnesc : trestiş ( Calamagostis arundinacea ), cărpiniŃa ( Carpinus

orientalis ), părul porcului ( Nardus stricta ) scumpie ( Cotynus cogiria ) .

AsociaŃiile azonale se compun din :

- păduri de stejar pedunculat (Quercu robur) care se întâlnesc în lunci (lunca Muresului)

- zăvoaie : cu esenŃe moi de salcie în lunci şi cu arbuşti ca : sânger , călin , lemn câinesc ,

soc negru , măceş ;

- vegetaŃia de nisip , cu Festuca vaginata;

- vegetaŃia halofilă , se află pe locurile sărăturoase cu Festuca pseudovina

- vegetaŃia de mlaştini şi lacuri cu : pipirig , rogoz , stuf şi nufăr , iris , albăstriŃa de apă spre

interior .

Fauna

Fauna este de tip central europen cu elemente submediteraneene , cu pătrunderi de specii venite din N , S şi V ; Elementele submediteraneene ; broasca Ńestoasă de uscat , vipera , scorpionul , călugăriŃa ; AsociaŃiile de animale sunt specifice :

- stepei şi silvostepei :

- rozătoarele; popândăul, hârciogul, căŃelul pământului, iepurele de câmp ; - păsări : dropia , prepeliŃa , potârnighea , sitarul ;

- pădurilor de stejar : - ierbivore : căprioara , cerbul lopătar ; - carnivore : vulpe , dihor , hermelina , pisica sălbatică ; - păsări; ciocănitoarea verzuie, şoimul rândunelelor, cucveaua pitică , tuturica , mierla neagră .

Ecologia acvatică

Raul Mures care strabate judetul Arad si se varsa in Tisa este cel mai reprezentativ privind

biodiversitatea acvatica.

Parcul Natural Lunca Muresului este situat în vestul României, în judeŃele Arad şi Timiş, limitrof

zonei fiind chiar oraşul Arad (centrul său se găseşte la 4 km de limita estică a zonei) cu o populaŃie

de 173.000 locuitori. Parcul Natural Lunca Mureşului se întinde de la Arad pâna la graniŃa maghiară ,

de-a lungul râului Mureş. Are o suprafaŃă de 17.455 ha şi include zona îndiguită a Mureşului; este o

zonă inundabilă (o inundaŃie la fiecare trei ani) situată între digurile construite pe fiecare parte a

râului şi între terasele înalte ale aceluiaşi râu. Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic de

zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii şi plopi, precum şi

zăvoaie şi şleauri de câmpie, important loc de cuibărire şi pasaj pentru cca. 200 de specii de pasări,

multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecŃie pe plan internaŃional.

68

Din punct de vedere energetic , rîurile sunt ecosisteme incomplete , deoarece o mare parte a fluxului provine din ecosistemele vecine .

Biocenozele răurilor cu substrat pietros sunt alcătuite din spongieri , viermi oligocheti , hirundinee ,

lamelibranhiate , larve cu efemeride , coleoptere acvatice, paianjeni acvatici , peşti .

La marginea rîului apar piciorul cocoşului alături de angiosperme submerse ( brădiş ,broscăriŃă )

Specii de peşti în zona luată în discuŃie , sunt rare datorită gradului ridicat de poluare a răului.

Instalatia care se va construi este la o distanta mare fata de raul Mures. Nu se pune problema afectarii

habitatelor acestui ecosistem.

Impactul prognozat

La alegerea amplasamentului s-a Ńinut cont de condiŃiile de mediu – climă, relief, reŃea

hidrografică, caracteristicile solului. Toate constructiile sunt acoperite, instalatia de topire

este prevazuta cu sistem de filtrare , ce asigură dispersia şi diluŃia poluanŃilor. Apele

deversate sunt doar ape menajere si pluviale care sunt trecute prin statie de epurare inainte de

deversare in canalul de desecare. S-au evitat depresiuni, văi închise şi zone cu frecvente

inversiuni termice, precum şi terenuri expuse vânturilor dominante pe direcŃia teritoriilor

locuite. Sunt evitate grupări de obiective, care elimină în atmosferă poluanŃii ce-şi potenŃează

prin combinare sau amestec, acŃiune succesivă, efectul nociv asupra organismului uman,

plante, animale.

Nu se produc modificări de suprafeŃe acoperite de păduri, mlaştini, corpuri de apă, nu se

alterează habitate, nu se produc influenŃe asupra speciilor de plante sau animale incluse în

Cartea Roşie sau cu importanŃă economică.

4.6. Peisajul

Principalele zone funcŃionale ale proiectului general sunt:

- zona de producŃie :hala topitorie

- zona de depozitare a materiilor prime si auxiliare

- zona energetică (racord la reŃeaua de gaz, post trafo, construcŃii pentru alimentare cu

apă, canalizare, colectare ape uzate menajere)

- zona social – administrativă (construcŃii pentru birouri, grup social, filtru sanitar).

La toate aceste zone se adaugă: reŃele de apă, canalizare, electrice, combustibil, drumuri,

împrejmuiri .

ConstrucŃiile sunt sistematizate în planul general astfel încât să asigure: izolarea în spaŃiu, un

flux tehnologic optim, specific activitati, respectarea distanŃelor dintre construcŃii pentru

realizarea cerinŃelor specifice şi paza contra incendiilor, orientarea corectă şi adaptarea în

teren, eficienŃă tehnico-economică.

69

Realizarea fluxului tehnologic optim s-a obŃinut prin gruparea construcŃiilor în sectoare

funcŃionale cf. planului de situaŃie anexat.

Impactul prognozat

Lucrările de amenajare proiectate, prin realizarea lor duc la schimbari vizuale ale peisajului in zona.

4.7. Mediul social economic, conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Obiectivul propus determină un impact potenŃial pozitiv din punct de vedere al :

- pieŃii de muncă ;

- dinamicii şomerilor;

- investiŃiilor locale si dinamicii acestora;

Obiectivul propus nu produce impact potenŃial asupra condiŃiilor etnice şi culturale sau

asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic şi monumentelor istorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR





acestor deseuri care ar necesita spatii special amenajate pentru depozitarea lor.Obtinerea

magneziului din dolomita sau alta materie prima primara , necesita procese tehnologice mai

complexe care duc la efecte semnificative









O alta varianta este amplasarea obiectivului la 2 km d orasul Santana in judetul Arad.S-a ales


ulteriaoara a obiectivului.In acelasi timp aprovizionarea cu deseuri se poate realiza atat auto

70


granita si distanta mai scurta pana in Germania la firma mama unde se vor transporta

deseurile de zgura pentru eliminarea acestora cu firme autorizate.Un alt factor hotarator a fost

infrastructura si faptul ca retelele de utilitati sunt aproape.In partea de vest a Romaniei nu

exista o fabrica de magneziu , iar industria in aceasta parte este destul de bine dezvoltata,iar

cererea de magneziu este ridicata.

Din punct de vedere economic amplasamentul este avantajos oferind accesul in zona,

existenŃa unei infrastructuri deja create. In plus, prezentul amplasament al S.C.MAGONTEC

S.R.L.fiind intr-o zonă limitrofă zonei de locuit, impactul asupra zonelor rezidentiale sau

sensibile este diminuat.

Localizare geografică şi administrativ ă a amplasamentelor pentru alternativele la

proiect


apropiere de orase mari, cu infractructuri relativ dezvoltata cat si existenta fortei de munca

calificate.

Asezare geografica:



judetean DJ 791 care leaga Zimandu Nou de Santana si din care este asigurat accesul la

aceste.






diferente microclimatice.

VecinătaŃi :




E teren arabil

V SC Hammerer Aluminium Industries SRL

71




aceste.

FolosinŃa actuală - teren agricol, conform PUG. Se schimba destinatia prin HCL si se scoate

din circuitul agricol..

5.1. ANALIZA M ĂRIMII IMPACTULUI

A. IMPACTUL PRODUS ÎN PERIOADA DE EXECU łIE

Factor de mediu APĂ

Deoarece proiectul propus are in dotare cladiri care se construiec din placi prefabricate, în

perioada de execuŃie cantităŃile de apă utilizate vor fi reduse.

Apa va fi utilizată pentru prepararea materialelor de construcŃie şi igienizări.

ConŃinutul apelor evacuate va fi mai bogat în materii în suspensie, însă încărcarea acestora se

va încadra în condiŃiile de calitate impuse de Normativul NTPA 001/2005.

Factor de mediu AER

O parte a lucrărilor de construcŃie (preparare mortare şi betoane, etc.) sunt generatoare de

praf.

Emisia de praf va fi generată numai pe timpul restrâns al desfăşurării acestor activităŃi.

łinând cont de anvergura lucrărilor de construcŃie necesare şi zona de lucru rezultă că

activităŃile de amenajare a obiectivului nu vor pune probleme deosebite legate de protecŃia

factorului de mediu aer.

O sursă adiacentă generatoare de noxe pentru factorul de mediu aer în perioada de construcŃie

va fi circulaŃia mijloacelor de transport la şi de la obiectiv. Tipurile de noxe rezultate sunt :

NOx, CO, SO2, COV, particule.

łinând cont de volumul relativ mic al acestui tip de trafic, de perioadele scurte de funcŃionare

a motoarelor mijloacelor de transport, rezultă că activitatea nu creează probleme deosebite

din punct de vedere al protecŃiei calităŃii aerului.

Factor de mediu SOL

72

Lucrările de amenajare se vor realiza în incinta amplasamentului.Acestea comporta actiuni

asupra solului prin decopertarea zonelor unde se construiec cladirile. Solul decopertat se va

nivela pe restul suprafetei de teren ramasa neamenajata.Inpactul asupra solului nu este unul

semnificativ.

ZGOMOT ŞI VIBRA łII

• Surse de zgomot : circulaŃia mijloacelor de transport ;

• Nivelul de zgomot : 80 dB (A) - autocamion de 5 t ;

( conform Mediul Înconjurător vol. III, nr. 4/1992 )

• Caracterul zgomotului : zgomot de joasă frecvenŃă ;

• Durata de producere a

zgomotului : 60 min/zi ;

• DistanŃa minimă până

la receptorul protejat : 2.000 m ;

Având în vedere distanŃa faŃă de zona locuită şi durata redusă se consideră că

zgomotul produs va fi imperceptibil.

Factor de mediu AŞEZĂRI UMANE

Lucrările de amenajare a obiectivului propus nu afectează decât strict zona obiectivului

propus spre realizare.

Conform celor prezentate anterior rezultă că lucrările nu ridică probleme din punct de vedere

a protecŃiei aşezărilor umane.

ORGANIZAREA DE SANTIER

Organizarea de santier se va realiza pe amplasamentul pe care se va realiza investitia . Ca lucrari necesare pentru organizarea de santier putem aminti:

- Excavatii si sapaturi manuale/mecanizate

- Turnäri betoane/constructii

- Montaje echipamente

- Pozare conducte

- Executie finisaje

73

- Testãri

- Demontäri

- Reabilitäri/reconstructii ecologice

Ele constau din urmatoarele categorii de lucrari mai importante:

Lucrari mecanizate:

- sapaturi locale cu buldoexcavator/excavator mediu;

- nivelare cu buldoexcavator/buldozer;

- incarcare si transport material inert (balastru);

- transport/pompare/turnare de betoane;

- reabilitare/reconstructie ecologica;

Alte lucrari si manopere:

- amplasare conducte;

- cofrare/confectii metalice;

- lucrari de zidarie/constructii;

- lucrari de reconstructie/reabilitare ecologica

Combustibilul utilizat pentru utilaje este motorina, care nu va fi depozitata in cadrul punctului de lucru . Alimentarea se va face de la rezervoare remorcate de tractoare, autocisterne sau cisterne de capacitate mica (autotractate sau amplasate pe vehicule. cu platforma) sau de la statia peco locala.

Utilajele si sculele ce functioneaza cu curent electric vor fi alimentate de la un grup generator, iar cele care functioneaza cu aer comprimat de la un motocompresor. Ambele echipamente (generator si motocompresor) se incadreaza in limitele de noxe emise, respectiv de zgomot. In faza de constructie nu se vor folosi substante toxice si periculoase. Utilajele, echipamentele si sculele vor fi verificate zilnic pentru prevenirea oricaror incidente ce ar putea duce la ranirea manipulantilor sau producerea unor acciderite ecologice. Uleiurile (de motor, hidraulice, etc.) pentru functionarea vehiculelor de transport si a utilajelor nu se va depozita in incinta santierelor de lucru, manoperele de intretinere sau reparatii urmând a se realiza in incinta unor unitati specializate din localitatile din imediata proximitate. Utilajele care se vor utiliza in perioada de organizare de santier vor fi de ultima generatie , iar noxele emise prin arderea combustibilului vor respecta legislatia in vigoare.

Dat fiind specificul lucrarilor, nu sunt asteptate probleme deosebite legate de poluarea apelor subterane sau de suprafata cu produsi chimici. Eventualele scurgeri de produse petroliere de la utilaje pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizarea poluantului. Deseurile menajere extrem de reduse cantitativ, vor fi colectate in saci tip pubela si transportate in afara perimetrului, urmând a intra in sistemul de management a! deseurilor din zona de implementare a proiectului. Cantitatea de produse fecaloide provenite de la muncitori pe perioada lucrarilor este extrem de redusa si se va gestiona prin intermediul toaletelor portabile ecologice. Astfel, in cadrul organizarilor de santier, se preconizeazä montarea unei toalete cu rezervor vidanjabil, tratat chimic, ce va rezolva aceasta poteniala sursa de risc, minimizand in special eventuala posibilitate de aparitie a unor focare cu potential patogen.

74

B. IMPACTUL PRODUS DUPĂ ÎNCEPEREA ACTIVIT ĂłII

EVALUAREA IMPACTULUI PE FACTORI DE MEDIU

Modul de integrare în mediul înconjurător a activităŃii topitoriei, se evaluează prin aprecieri

sintetice , bazate pe indicatori de calitate posibili să reflecte starea de “sănătate” a factorilor

de mediu analizaŃi.

Calitatea factorilor de mediu caracterizaŃi prin indicatori fizico-chimici, determinaŃi prin

calcule, se încadrează în raport cu limitele admise (STAS sau Normative de reglementare)

obŃinând indici de poluare exprimati în procente.

Ccalculat Ip = ————— x 100 [ % ] Cadmis

Indicele obŃinut reprezintă gradul de conformare a calităŃii factorilor de mediu în limitele

reglementate, conform O.M. 756 : “Reglementările privind evaluarea poluării mediului”.

Astfel, se defineşte :

- prag de alertă 70 % din CMA

- prag de intervenŃie 100 % din CMA

Pentru evaluarea cantitativă a impactului creat de activitatea unităŃii asupra mediului

înconjurător s-a folosit metoda Rojanschi publicată în Revista Mediului Înconjurător. Se

încadrează indicile de poluare maxima (Ipmax ) într-o scară de bonitate cu acordarea unor note

care să exprime apropierea,respectiv depărtarea de starea ideală.

Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10.Nota 10 reprezintă starea naturală

neafectată de activitate umană, iar nota 1, reprezintă o situatie ireversibilă si deosebit de

gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.

Nota de

bonitate

Valoarea

Ip /100

Efectele asupra omului şi mediului înconjur ător

10 0 Mediul neafectat de activitatea umană

Starea mediului : naturală

9 (0,0 - 0,2 ] Mediul afectat de activitatea umană

Fără efecte cuantificabile

8 (0,2 - 0,7 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 1

Prag de alertă : cu efecte potenŃiale

7 (0,7 - 1,0 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 2

Prag de intervenŃie : cu efecte semnificative

75

6 (1,1 - 2,0 ] Mediul este afectat peste limita admisă-nivel 1

Efectelele sunt accentuate

5 (2,0 - 4,0 ] Mediul este afectat peste limita admisă-nivel 2

Efectele sunt nocive

4 (4,0 - 8,0 ] Mediul este afectat peste limitele adm.- nivel 3

Efectele nocive sunt accentuate

3 (8,0 - 12,0] Mediul degradat - nivel 1

Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 (12,0 - 20,0] Mediul degradat - nivel 2

Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 >>>> 20,0 Mediul este impropriu formelor de viaŃă

Pentru simularea efectului sinergic a poluanŃilor, cu notele de bonitate obtinute se

construieste o diagramă.

Starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată cu razele egale între

ele si având valoarea a 10 unităti de bonitate.

Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea reală,se obtine o

figură geometrică neregulată cu o suprafată mai mică însrisă în figura geometrică regulată a

stării ideale.

Indicele stării de poluare global a unui ecosistem (IPG) rezultă din raportul între suprafată

reprezentând starea ideală (Si) si suprafata reprezentând starea reală (Sr).

Si IPG = Sr

S-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile IPG din care rezultă impactul asupra mediului,

respectiv efectul acitivitătii antropice asupra factorilor de mediu.

76

Scara privind calitatea mediului

IPG

Efectul sinergic

<<<< 1 - mediul natural neafectat de activitatea umană

1 ÷ 2 - mediul supus efectului activitătii umane în limite admisibile

2 ÷ 3 - mediul supus efectului activitătii umane provocând stare de

disconfort formelor de viată

3 ÷ 4 - mediul afectat de activitatea umană,provocând tulburări formelor de

viată

4 ÷ 6 - mediul grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viată

>>>> 6 - mediul degradat,impropriu formelor de viată

5.1.1. Impactul asupra factorului de mediu APĂ

Impactului produs asupra apelor s-a determinat prin indici de poluare :

Indicele de poluare pentru APĂ

C max estimata Ip = ——————————— ; C.M.A.NTPA001/HG 352/2005

Ip suspensii :

- din apele uzate menajere :

150 mg / l Ip = —————— = 42,86 % 350 mg / l

Ip CBO5 :

- din apele uzate menajere :

150 mg / l Ip = —————— = 50 % 300 mg / l

Efectul asupra calităŃii factorului de mediu APĂ

77

Din : SCARA DE BONITATE :

Pentru : Ip. ( APĂ) = 0,42 ÷÷÷÷0,50

Rezultă : Nb = 8

Factorul de mediu APĂ este

afectat în limitele admise.

↓↓↓↓

ConstrucŃiile şi măsurile de protecŃie limitează aria de extindere a poluanŃilor şi nu afectează calitatea apelor subterane şi de suprafaŃă

5.1.2. Impactul produs asupra factorului de mediu AER

a. Valoarea concentraŃiilor maxime

Sursa Poluant Conc.maxim

µg/mc

Valoare limită

µg/mc

Obs.

Prag

interv.

Prag

alertă

Media 24 h STAS

12574/87 topitorie NOx 51,79±8,95 100 70

particule 4,91±0,84 150 105

Media anuală

topitorie NOx 29,16±6,30 - -

particule 2,76±0,59 75 52,5

b. Indicele de poluare pentru AER

Cmax Ip = —————— ; C.M.A.

Calitatea apelor uzate ce rezult ă din activitatea proiectat ă - sunt epurate şi nu prezint ă impact poten Ńial semnificativ asupra

receptorului, respectiv asupra mediului înconjur ător. Concentra Ńiile de poluan Ńi estima Ńi se incadreaz ă sub limitele

reglementate.

78

Ip NOx - 24 h:

60 mg / mc Ip = ——————— = 60 % 100 mg / mc

Ip particule - 24 h:

5 mg / mc Ip = ——————— = 3,33 % 150 mg / mc

Ip particule - anuala:

3 mg / mc Ip = ——————— = 4 % 75 mg / mc

Ip AER = 0,60 - 0,033

Efectul poluanŃilor asupra calităŃii factorului de mediu AER

Din : SCARA DE BONITATE :

Pentru : Ip (AER) = 0,60 - 0,033

Rezultă : Nb = 8

Factorul de mediu AER este

afectat în limitele admisibile.

↓

ConcentraŃiile maxime de poluanŃi apar la o distanŃă 500 m de sursă,

în condiŃiile cele mai defavorabile şi sunt sub limita CMA .

Calitatea efluen Ńilor gazo şi în emisie rezultate din sursele de poluare nu prezint ă impact poten Ńial semnificativ asupra aerului

ambiental, respectiv asupra mediului înconjur ător. Calitatea aerului la nivelul solului (imisie) în zonele învec inate se

incadreaz ă sub limitele reglementate. Conform notei de bonitate acordate: Mediul este afectat în limite admise - nivel 1 Prag de alert ă : cu efecte poten Ńiale

79

5.1.3. Impactul asupra vegetaŃiei şi faunei terestre

Imisia de poluanŃi prin valoarea concentraŃiilor maxime (Cmax.) sunt sub limita CMA, nu

afectează vegetaŃia şi fauna din zonă.

5.1.4. Impactul asupra solului şi subsolului

PoluanŃii ce pot afecta solul şi subsolul sunt :

- poluanŃii în imisie - prin depuneri şi infiltraŃii în sol

- depozitarea necontrolată a deşeurilor

- evacuarea apelor uzate - prin scurgeri şi infiltraŃii

PoluanŃii în imisie :

Solul este factorul de mediu care preia substanŃele poluatoare purtate de aer ca urmare a

autoepurării acesteia .

În urma dispersiei poluanŃilor în atmosferă şi în urma cuantificării poluării în raport cu

normele reglementate se constată :

- concentraŃiile poluanŃilor în imisie nu depăşesc C.M.A. , rezultă clar că

prevederile STAS 12574/87 sunt respectate în totalitate.

Deşeurile rezultate din constructia obiectivului:

Deşeurile rezultate din lucrările de constructie vor fi eliminate integral de pe amplasament.

Deşeurile din procesul de productie

Aceste deseuri vor fi eliminate sau valorificate de firme specializate.Pana la eliminare sau

valorificare acestea vor fi gestionate conform legislatiei de meiu in vigoare

5.1.5.Impactul produs asupra aşezărilor umane şi a altor obiective

PoluanŃii ce pot afecta zona aşezărilor umane sunt :

- nivelul zgomotului şi vibraŃiilor

- imisiile de poluanŃi în atmosferă

- poluanŃii din apele uzate evacuate

- deşeurile

Nivelul zgomotului şi vibra Ńiilor

Nivelul de zgomot calculat la limita incintei este de max. 50 dB(A).

80

Nivelul zgomotului se încadrează în limitele admise de STAS 10009 – 88.

Se acordă notele de bonitate conform scării din tabelul următor :

Nb Lech - limita

incintei dB(A)

Lech - limita zonei de

locuit dB(A)

Efecte asupra

organismului

10 < 50 < 35 0 - 30 dB(A)

9 50 - 55 35 - 40 zona linistita

8 55 - 60 40 - 45 30 - 60 dB(A)

7 60 - 65 45 - 50 zona efectelor

6 65 - 70 50 - 55 psihice

5 70 - 75 55 - 60 60 - 90 dB(A)

4 75 - 80 60 - 65 zona efectelor

3 80 - 90 65 - 75 fiziologice

2 90 - 100 75 - 90 90 - 120 dB(A)

1 > 100 > 90 zona efectelor otologice

Calitatea aerului

Pentru evaluarea efectelor imisiilor de poluanti gazosi asupra aşezărilor umane se încadrează

nota de bonitate acordată pentru factor de mediu aer,în scara de bonitate pentru asezări umane

din tabelul următor.

Nr. Tip de aer Efecte asupra populatiei Efecte asupra vegetatiei,

vizibilit ătii si materialelor

10. Aer având calitatea

naturală

Starea de sănătate naturală a

populatiei

Stare naturală de echilibru

9. Aer curat - Nivel 1 Fără efecte Fără efecte

8. Aer curat - Nivel 2 Fără efecte decelabile

cauzistic

Fără efecte decelabile

cauzistic

7. Aer afectat - Nivel 1 Cresterea mortalitătii prin

bronsită si cancer pulmonar si

crest.bolilor respiratorii la

copii

Afectarea plantelor,

căderea partială a frunzelor

6. Aer afectat - Nivel 2 Frecventă crescută a

simptomelor respiratorii si

boli pulmonare cu internări în

spital

Afectarea cronică pentru

plante moderat până la

sever prin actiune

sinergică cu O3 sau NOx

5. Aer poluat - Nivel 1 Mortalitate crescută cu Vizibilitate redusă până la

81

accentuarea simptomelor la

cei cu boli pulmonare

6 - 8 km

4. Aer poluat - Nivel 2 Cresterea ratei zilnice de

mortalitate

Coroziunea otelului

3. Aer degradat - Nivel

1

Cresterea ratei zilnice de

mortalitate

Efecte nocive asupra

vegetatiei

2. Aer degradat - Nivel

2

Efecte letale la durate medii

de expunere

Efecte nocive asupra

plantelor si ierburilor

1. Aer irespirabil Efecte letale la durate scurte

de expunere

Instalare peisaj selenar

Ip AER = 0,60 - 0,033

Calitatea apelor evacuate

Ip APA = 0,42 ÷÷÷÷0,50

Deşeurile

Sunt colectate, valorificate şi evacuate integral.

Indicele mediu de poluare

Ip AŞEZĂRI UMANE = 0,033 ÷÷÷÷ 0,60

Tip aer : Aer curat : nivel 2 Efecte asupra populaŃiei : fără efecte decelabile cauzistic Efecte asupra vegetaŃiei, vizibilit ăŃii şi materialelor : fără efecte decelabile cauzistic

82

6. MONITORIZAREA

Pentru supravegherea calităŃii amplasamentului sunt prevăzute următoarele acŃiuni:

-monitorizarea poluantilor in aer :pulberi, Nox, SO2,COT

-monitorizarea lunara a apelor menajere si pluviale de pe amplasament

-monitorizarea semestriala a zgomotului

-monitorizarea anuala a solului si a apei freatice

-monitorizarea lunara a deseurilor

7. SITUAłII DE RISC

RISCURI NATURALE

Cutremur : ConstrucŃiile şi instalaŃiile tehnologice au fost concepute să facă faŃă

solicitărilor apărute în caz de cutremur.

InundaŃii : Având în vedere aşezarea obiectivului studiat riscul de inundaŃii pe

amplasamentul studiat este minim.

Secetă : Nu există riscuri potenŃiale datorate situaŃiilor de secetă.

Alunecări de teren: Nu s-au evidenŃiat astfel de efecte în zona

amplasamentului.

Accidente potenŃiale, măsuri de prevenire a accidentelor

Prin proiect sunt respectate toate prevederile legale privind distanŃele faŃă de obiectivele

învecinate, măsurile de protecŃie din punct de vedere sanitar, PSI.

Impactul transfrontier ă datorat riscului de accidente

Anvergura obiectivului proiectat precum şi amplasamentul acestuia nu este de natură să

creeze impact transfrontieră.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Nu au fost intampinate dificultati obiective in realizarea studiului de evaluare a impactului.Avand in

vedere ca in apropierea obiectivului exista si o alta activitate al carei impact se cumuleaza cu

impactul dat de proiectul analizat , s-a luat in considerare si impactul acesteia asupra aerului,

activitati similare care impun probleme probleme pe factorul de mediu aer.

Avand in vedere ca ambele instalatii sunt prevazute cu instalatii care corespund cu cele mai bune

tehnici disponibile nu se pune problema depasirii standardelor de mediu.

Deasemenea terenul nu este situat in apropierea unor receptori de apa, situri arheologice sau arii

naturale protejate.

83

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

DESCRIEREA ACTIVIT ĂłII

Localizare geografică şi administrativ ă a amplasamentului


apropiere de orase mari, cu infractructuri relativ dezvoltata cat si existenta fortei de munca

calificate.

Asezare geografica:




aceste.






diferente microclimatice.

VecinătaŃi :




E teren arabil

V SC HAMMERER ALUMINIUM INDUSTRIES SRL


Investitia are in vedere achizitionarea unei parcele de teren de 5 ha, in extravilanul orasului Santana, amplasata la aproximativ 2000 metri de la iesirea din Santana pe DJ 791 . Investitia prevede in prima faza, construirea unei hale de productie, prevazuta pentru realizarea unei productii de lingouri de magneziu si anozi de magneziu de 7000 t/an.


84







• cabina poarta



• post trafo






Fabrica de reciclare magneziu va fi realizată in două etape si va produce urmatoarele:

• In etapa I:

� Lingouri de magneziu – cu un cuptor de topire

� Anozi – cu 2 unitati de productie

• In etapa II:

� Lingouri de magneziu – cu doua cuptoare de topire

� Anozi – cu inca 4 unitati de productie.

ProducŃia de magneziu se va realiza printr-un proces tehnologic care se va desfăşura în hala de producŃie topitorie – turnare care cuprinde:

- depozitarea deşeurilor de magneziu;

- topirea într-un cuptor de inductie (etapa I) sau in doua cuptoare (etapa II);

- turnarea lingourilor în cochilii se va face dintr-un cuptor de turnare;

- paletarea si depozitarea lingourilor de magneziu pe platforme în vederea expedierii la beneficiari.

ProducŃia de anozi se va realiza in paralel cu cea de reciclare magneziu in 2 unitati de productie (respectiv 6 unitati in etapa II). Paletarea si depozitarea se va desfasura in hala si partial se va depozita si in exterior pe platforme betonate.

85

Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii

energiei necesare asigurarii productiei

Componentele instalatiei sunt astfel dimensionate pentru a se obtine 7000 tone/an magneziu topit

din materiale reciclabile. Din aceasta cantitate o parte este turnata in lingouri de magneziu iar o alta

parte este turnata in anozi.

Capacitatea productie:19.5 tone/zi, 7000 tone/an magneziu topit.

Perioada de operare este de 358 zile/an, 24 ore/zi.

In zilele ramase se va asigura revizia si mentenanta instalatiei.

Pentru realizarea acestei productii se utilizeaza deseuri de magneziu care se colecteaza de terti si

preluate pe baza de contract de SC MAGONTEC SRL.

Ca si resurse energetice, pentru producerea magneziului topit se utilizeaza gaz petrolier lichefiat, apa

si energie electrica.

86

Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele.


magneziu. Construirea fabricii este deosebit de necesara pentru a se recupera deseurile de



acestor deseuri care ar necesita spatii special amenajate pentru depozitarea lor.









O alta varianta este amplasarea obiectivului la 2 km de orasul Santana in judetul Arad.S-a

ales aceasta varianta pentru ca asigura un spatiu de dezvoltare suficient asigurand si o

dezvoltare ulteriaoara a obiectivului.In acelasi timp aprovizionarea cu deseuri se poate realiza

atat auto cat si feroviar. Un alt factor care a dus la alegerea acestei variante este apropierea

fata de granita si distanta mai scurta pana in Germania la firma mama unde probabil se vor

transporta deseurile de zgura pentru eliminare cu firmele care preiau aceste deseuri si de la

firma mama..Un alt factor hotarator a fost infrastructura si faptul ca retelele de utilitati sunt

aproape.In partea de vest a Romaniei nu exista o fabrica de magneziu , iar industria in aceasta

parte este destul de bine dezvoltata,iar cererea de magneziu este ridicata.





Pe de alta parte fabrica d reciclare deseuri de magneziu se va invecina cu fabrica de reciclare

deseuri de aluminiu, ceea ce va duce la o colaborare intre cele doua unitati in ceea ce priveste

eliminarea unor deseuri. Zgura rezultata la reciclarea magneziului va putea fi procesata in

cuptorul rotativ de la fabrica de reciclare deseuri de aluminiu, in vederea recuperarii

magneziului.

87

2. PROCESUL TEHNOLOGIC

ProducŃia de lingouri de aliaj de magneziu.

Activitatea care se va desfasura pe amplasamentul studiat este obtinerea magneziului secundar prin reciclarea deseurilor de magneziu provenite din diverse activitati.

Principalele faze ale procesului tehnologic sunt:

• Aprovizionarea,controlul , sortarea si depozitarea materiilor prime

• Faza de topire a materiilor prime

• Faza de turnare a magneziului topit in lingouri sau anozi

• Faza de ambalare si depozitare produse finite

Aprovizionarea,controlul , sortarea si depozitarea materiilor prime

Materiile prime utilizate in fluxul tehnologic sunt:

• Deseuri cu continut de magneziu de minim 90%

• Magneziu de puritate 99%

• Metale de aliere

Ca si materiale auxiliare utilizate in procesul tehnologic sunt urmatoarele :

• Dioxid de sulf

• Azot

• Fondanti(Saruri de topire)

• Aditivi de filtrare( compus din hidroxid de calciu, carbune activ si dioxid de siliciu)

• Apa

• Gaz metan

• Lubrifianti pentru diversele parti ale instalatiei

Materiile prime si materialele auxiliare sunt aprovizionate de la diversi furnizori pe baza de contract . Transportul acestora se realizeaza cu mijloace auto, iar in viitor daca se va dezvolta reteaua feroviara in zona , transportul deseurilor cu continut de magneziu se va realiza si pe cale ferata.

Fiecare transport de deseuri este controlat si analizat pentru a se stabili compozitia acestuia si a se vedea omogenitatea incarcaturii.

Daca se constata ca un transport contine doua sau mai multe sorturi de deseuri acestea se sorteaza si se depoziteaza in functie de caracteristicile acestora.

Depozitarea deseurilor se realizeaza intr-o hala compartimentata in care fiecare compartiment contine un anumit tip de deseu cu anumite caracteristici in ceea ce priveste compozitia acestora.

Restul materiilor prime sunt depozitate in hala sau in magazie inchisa.Gazele utilizate in procesul tehnologic sunt stocate in rezervoare pe o platforma betonata si imprejmuita.

Faza de topire a materiilor prime

Materia primă este transferată de un stivuitor-furcă sau de un telescop manual la distribuitorul de materie primă. Distribuitorul de materie primă transportă magneziul în cuptorul cu creuzet.

88

În cuptorul cu creuzet materrialul se topeşte împreună cu fondantul adăugat. Topitura se încălzeşte la o temperatură de cca. 750 °C. În timpul procesului de topire topitura este agitată de inducŃie şi de introducerea azotului. Cu această ocazie fondanŃii (sărurile de adaus) leagă oxizi din topitură.

După operaŃia de amestecare se linişteşte topitura iar oxizii împreună cu sărurile cad la fundul creuzetului. În acest timp se analizează topitura căreia i se adaugă elementele de aliere pentru atingerea compozitiei dorite a aliajului. Pentru evitarea arderii topiturii de magneziu se împrăştie sare pe suprafaŃa acestuia. Sarea se topeşte pe suprafaŃa magneziului lichid şi formează un strat, care separă metalul de atmosfara înconjurătoare.

Faza de turnare a magneziului topit

Magneziul lichid se transferă printr-un jgheab prin înclinarea cuptorului de inducŃie, în creuzetul cuptorului electric Lingourile adăugate anterior în creuzetul cuptorului electric răcesc topitura la cca. 680 °C. Amestecul de gaze N2-SO2 este introdus printr-un capac în interiorul creuzetului cuptorului electric pentru evitarea arderii topiturii. FondanŃii (sărurile) şi oxizii rămaşi la fundul creuzetului cuptorului cu inducŃie sunt duşi sub formă de material necoeziv direct într-un container separat.

Formele benzi pentru turnarea lingourilor sunt încălzite la o temperatură de cca. 170 °C cu arzătoare cu gaz lichefiat, dacă acestea nu sunt deja încălzite la temperaturi ridicate de la operaŃiile de turnare anterioare.

Apoi magneziul lichid este turnat în formele benzii prin bascularea cuptorului cu creuzet. În acest fel magneziul lichid curge prin jgheabul încălzit în formele de turnare ale benzii. În timpul acestei operaŃii se suflă amestecul de gaze N2-SO2 peste magneziul lichid pentru a evita arderea acestuia. Amestecul de gaze N2-SO2 necaptat de filtrul exhaustorului este evacuat prin deschiderile clădirii şi prin ventilaŃia acoperişului.

Faza de ambalare si depozitare produse finite

Aliajul de magneziu se răceşte şi se solidifică în formele pentru lingouri sub protecŃia amestecului de gaze N2-SO2. La capătul benzii de turnare lingourilre cad din forme şi sunt stocate în mănunchiuri unde se răcesc la temperatura mediului ambiant. Din aceste mănunchiuri lingourile sunt marcate şi ambalate conform dorinŃei consumatorului.

Energia specifică consumată pentru producŃia lingourilor din aliaj de magneziu pe calea acestui proces este de ordinul a 600 kWh per lingou. Consumul de amestec de gaze N2-SO2 per tonă lingou de aliaj de magneziu este de cca. 15 kg. 2,5 până la 3,5 kg azot per tonă lingou de aliaj de magneziu pentru amestecarea topiturii.

ProducŃia anozilor de magneziu

Paşii operaŃiei de producerea anozilor de magneziu sunt descrişi mai jos:

Lingouri de aliaj de magneziu şi deşeuri (resturi) interne stau la baza producŃiei ca materii prime. Aceste materiale sunt topite într-un cuptor electric şi încălzite la cca. 680 °C. Creuzetul acestui cuptor are un capac de oŃel. Interiorul creuzetului este umplut cu gaze N2-SO2 pentru evitare arderii topiturii de aliaj de magneziu. Materialul introdus este agitat cu un sistem manual sau prin vibraŃiile unui distribuitor printr-o deschidere în capacul creuzetului.

Cele două jumătăŃi ale formei de turnare se deschid pneumatic iar operatorul plasează inserŃiile de oŃel la capătul formei. InserŃiile de oŃel sunt fie înlocuite fie preîncălzite la cca 200°C. După aceasta cele două jumătăŃi ale formei sunt închise din nou.

Aliajul de magneziu topit este luat cu o oală printr-o deschidere din capacul creuzetului şi turnat în formele maşinii de turnare. Acest lucru se face fie manual de către un operator sau cu ajutorul unui

89

aşa numit manipulator automat. Amestecul de gaze N2-SO2 care iese atunci când se deschide capacul creuzetului este evacuat prin deschiderile halei şi prin ventilaŃia acoperişului.

Umplerea formelor se face fie direct cu o oală ori indirect printr-un rezervor de topitură în faŃa formelor prin bascularea topiturii în maşina de turnare. Aliajul de magneziu se solidifică în dimensiunile dorite sub o temperatură controlată. Din această cauză formele sunt răcite la nevoie cu apă.

După solidificare se deschid cele două jumătăŃi ale formei şi operatorul scoate anozii din formă. Anozii proaspăt turnaŃi sunt lăsaŃi să se răcească pe pardoseală sau pe un stivuitor până la temperatura camerei.

Finalul procesului costă în aşezare şi tăierea la lungimea dorită.

Aliajul de magneziu topit din cuptorul electric este curăŃat cu regularitate de oxizi prin strângerea acestora de pe suprafaŃa topiturii şi de pe fundul creuzetulului. Materialul astfel îndepărtat de pe topitură este zgură de magneziu. El este folosit ca deşeu intern de magneziu şi reintră în producŃia lingourilor de aliaje de magneziu.

Consumul specific de energie pentru fabricarea anozilor prin acest procedeu este de ordinul 1300 kWh per tona de anozi (1000 kg). Consumul de gaze N2-SO2 este de 32 kg. per tonă (1000 kg)

3.DESEURI

3. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament:

3.1.tipurile şi cantităŃile de deşeuri de orice natură rezultate;

Generarea deseurilor Pe perioada lucrarilor vor rezulta urmatoarele deseuri: uleiuri arse de la utilajele folosite si masinile de transport, resturi menajere si produse fecaloide de la muncitori. Lucrarile se vor realiza cu ajutorul utilajelor ce vor utiliza carburant din rezervoarele proprii. Alimentarea se va face in perimetrele de organizare de santier, de la rezervoare remorcate de tractoare, autocisterne sau cisterne de capacitate mica (autotractate sau amplasate pe vehicule cu platforma). Uneltele de mana (motounelte, generatoare, etc.) vor fi aduse pe amplasamentele de lucru de catre personalul specializat atunci când este nevoie, fiind alimentate cu amestecul de carburant (benzina Euro 3 + ulei 2T) in perimetre special amenajate, de la rezervoare amplasate pe autoutilitare, sau direct din recipienti metalici portabili. Dat fiind faptul ca activitatile se desfaoara in etape, nu este necesara amenajarea de grupuri sociale, altele decât cele portabile, ecologice, deoarece personalul va fi transportat in zonele de lucru cu mijloace de transport. Dat fiind specificul lucrarilor, nu sunt asteptate probleme deosebite legate de poluarea apelor subterane sau de suprafata cu produsi chimici. Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizarea poluantului. Deseurile menajere extrem de reduse cantitativ, vor fi colectate in saci tip pubela si transportate in afara perimetrului, urmând a intra in sistemul de management al deseurilor din zona de implementare a proiectului. Cantitatea de produse fecaloide provenite de la muncitori pe perioada lucrarilor este extrem de redusa si se va gestiona prin intermediul toaletelor portabile ecologice. Astfel, in cadrul organizarilor de santier, se preconizeazä montarea unei toalete cu rezervor vidanjabil, tratat chimic, ce va rezolva aceasta poteniala sursa de risc, minimizand in special eventuala posibilitate de aparitie a unor focare cu potential patogen.

90

3.2.modul de gospodărire a deşeurilor.

Manaqementul deseuriIor

In faza de executie Pentru reducerea poluarii, gospodarirea acestor deseuri se va face astfel: Ulelul uzat se va depozita in butoaie si se va transporta la punctele de colectare; parte din acesta se va utiliza ca lichid hidraulic pentru utilaje. Toaleta cu fosa vidanjabila s i tratata chimic amplasata pe santierul de lucru, in zona organizarii de santier va fi golita de continut periodic, iar deseurile rezultate se vor transporta in locuri special amenajate sau la statiile de epurare din localitate, apeland la servicii de specialitate. Deseurlle specifice menajere, se vor colecta in pubele cu saci de plastic. Acestea vor fi golite periodic, iar gunoiul rezultat va fi transportat in afara perimetrului si depozitat in puncte special amenajate. Nu se produc deseuri periculoase in timpul executiei investitiei. In perioadele de exploatare

- deseurile rezultate in faza de exploatare conform tabelului de mai sus vor fi colectate in functie de tipul acestora si apoi valorificate sau eliminate cu firme autorizate, asa cum reiese din tabel.

4.IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE ALE AC ESTORA

Impactul transfrontier îl poate prezenta alterarea calităŃii aerului in situatii in care nu ar

functiona instalatia de filtrare. Nu se pune problema unui impact transfrontier , avand in

vedere si distanta pana la granita de 20 km, si faptul ca in cazul unei avarii la instalatia de

filtrare se opreste procesul de topire al magneziului pana la remediere.

Instalatia de filtrare este compusa din filtre cu saci pentru retinerea prafului si a compusilor

organici care vor fi retinuti de hidroxidul de calciu si de carbunele activ.

4.1 APA

Alimentarea cu apa a obiectivului

A. SISTEMUL DE ALIMENTARE CU AP Ă POTABILA SI TEHNOLOGICA




- conducte de aducŃiune si distribuŃie a apei captate;

- colector menajer de evacuare a apei uzate menajere de la grupurile sanitare din halele de productie si depozitare, ape poluate care respectă gradul de incarcare conform NTPA 002/2002;

- statie de epurare mecano-biologica ape uzate menajere

91

- colectoare pluviale prevăzute cu cămine de vizitare si control din polietilenă şi guri de scurgere cu sifon şi depozit;

- separator de uleiuri petroliere bazat pe flotare naturală;

- gură de varsare in emisar a apelor epurate;

- retea de incendiu prevazuta cu hidranti de incendiu supraterani .

MANAGEMENTUL APELOR UZATE






Subliniem faptul că din procesul tehnologic nu rezultă debite uzate care să fie evacuate în reŃeaua de canalizare de incintă, propusă. Apa folosită pentru răcire va fi evacuată în atmosferă sub formă de abur.






• sistem de colectare şi evacuare controlată a apelor uzate şi pluviale de pe

amplasament ;

Măsuri de prevenire a poluărilor accidentale a apelor.


− sistem de colectare şi evacuare controlată a apelor uzate menajere;

− statie de epurare pentru apele menajere;

− separator de hidrocarburi pentru apele pluviale de pe platforma;

Din instalaŃia analizată nu se evacuează ape uzate tehnologice în apa de suprafaŃa.

92

4.2. Aerul

Sursele de poluare fixe a aerului

Sursele de poluare a atmosferei din perimetru fac parte din categoria

surselor tipic comunelor si micilor orase si anume:

- încălzirea rezidenŃială proprie si prepararea domestică a hranei

- încălzirea spaŃiilor instituŃionale si comerciale cu mijloace clasice proprii;

- activităŃi mici industriale;

- mici activităŃi private (reparaŃii auto si utilajelor agricole, morărit si

panificaŃie)

- activităŃi agricole :

- culturi vegetale ( terenuri agricole,grădini , vii , pomi fructiferi )

- creşterea animalelor

- depozitarea deşeurilor ;

O sursa importanta este unitatea SC Hammerer Aluminium Industries SRL . Avand in vedere ca si aceasta

instalatie este o instaatie noua care corespunde BAT, emisiile in atmosfera se incadreaza in limitele

prevazute de BREF _BAT.

Sursele de poluare mobile a aerului, sunt reprezentate de traficul auto din zona.

Ca si poluanti in aer sunt praful , oxizi de magneziu sub forma de vapori, amestec de azot cu dioxid de sulf de la faza de turnare, diversi compusi organici, rezultati de la descompunerea eventualelor urme de uleiuri sau alte componente prezente pe deseurile de magneziu.

InstalaŃii de colectare, reŃinere şi dispersie în atmosferă

Pentru reducerea emisiilor din procesul tehnologic instalatia este prevazuta cu o instalatie de filtrare cu saci.Praful si gazele sunt absorbite de hota care este prevazuta deaupra cuptoarelor de topire si transmise prin tubulatura la instalatia de filtrare. Inainte de a intra in filtru acestea sunt trecute peste amestecul de aditivi de filtrare, care retin compusii organici si SO2.

Filtrele de exhaustare captează particulele provenite de la creuzete de o hota, care separă cele două cuptoare. Aerul absorbit trece prin filtru, care separă particulele şi este dirijat în atmosferă prin ventilator şi un coş.


Având în vedere următoarele elemente :

93

distanŃa semnificativă faŃă de zona de locuinŃe – 2 km ;

cantităŃile relativ reduse de poluanŃi rezultaŃi ;

valorile maxime ale concentraŃiilor poluanŃilor (mult sub valorile maxime admise) se

regăsesc în zona surselor de poluare ;

se consideră că riscul potenŃial pentru sănătatea populaŃiei este nesemnificativ.

4.3. Solul

Surse de poluare a solurilor

Emisii in sol , subsol si apa subterana in cadrul instalatiei analizate:

- emisiile in aer de la topitorie, care se depun apoi pe sol

- Deseuri depozitate necorespunzator

- Pierderi accidentale de ulei de la autovehicule si utilaje

-depozitarea unor substante in mod necontrolat in diverse zone

Masuri de diminuare a acestor emisii

instalatia de topire va fi dotata cu instalatie de desprafuire si retinere a

poluantilor.Concentratiile poluantilor in aer se vor incadra in limitele impuse de legislatie

deseurile utilizate ca materie prima vor fi depozitate in spatii inchise, acoperite si betonate.

Materiile prime vor fi depozitate in spatii inchise, acoperite si betonate.

Nu se utilizeaza deseuri lichide in procesul de productie

Inainte de sortare si depozitare, deseurile se descarca pe o platforma de beton

Apele pluviale de pe amplasament vor fi trecute prin separatoare de hidrocarburi inainte de

deversare in canalul de desecare.

Caile de acces si drumurile din incinta vor fi betonate

Deseurile rezultate din productie vor fi depozitate in big-baguri si in spatii inchise pana la

eliminare sau valorificare.


Proiectul care se va realiza va respecta conditiile impuse de cele mai bune tehnici disponibile.Prin

respectarea acestor tehnici putem afirma ca impactul asupra solului va fi minim Cosul instalatiei de

epurare va asigura o dispersie corespunzatoare a poluantilor in aer si respectiv a acestora pe sol.

4.4. Geologia subsolului

Impactul prognozat

94

Lucrările de realizare a obiectivului nu conduc la impact direct asupra componentelor

subterane – geologice.

Nu se produc schimbări în mediul geologic care pot induce efecte asupra condiŃiilor

hidrogeologice, reŃelei hidrologice, zonelor umede, biotopurilor etc.

Măsuri de diminuare a impactului :

4.5. Biodiversitatea

Informa Ńii privind vegetaŃia şi fauna zonală

VegetaŃia

Regiunea Banatului se încadrează în zona de silvostepă : în ultimele decenii se poate constata

o extindere a elementelor specifice stepei .

Activitatea umana , atestată de milenii , a executat o influenŃă profundă asupra condiŃiilor

ecologice , astfel că starea actuală a vegetaŃiei este rezultatul interacŃiunii dintre factorii

naturali şi antropici .

În pajiştile din câmpia joasă asociaŃiile cele mai răpândite sunt cele de iarba câmpului

( Agrostis stolonifera ), păiuş ( Festuca pratensis ), coada vulpii ( Alopecurus pratensis ) ulm

( Ulmus foliacea ).

În interdune , pe fondul unui execes de umiditate se regăsesc: mana de apă ( Gliceria maxima

) , rogozul ( Carex acutiformis ), pipirig ( Juncus effusus ) ;

Pe terenurile arabile, predomină: pir ( Agropyrum repens ) , neghina ( Agrostema githago ),

romaniŃa ( Anthemis arvensis ) , mărul lupului ( Aristolochia climatitis ), muştar ( Sinapsis

arvesis ), muşeŃel ( Mtricaria inodora );

Pentru arealul vestic al câmpiilor înalte s-a conturat o subzonă de silvostepă formată din cer (

Quercus cerris ) şi gârniŃa ( Q. frainetto ) .

În zonele de deal se distinge:

- subetajul fagului de gorun ( Q. petraea ) ; În vegetaŃia ierboasă predomină : firuŃa ,

colŃunaşii popii ;

- în subetajul fagului se întâlnesc : molid ( Picea excelsa ) stejari ( Q. spp. ) ;

Etajul boreal este dominat de molid ( Picea abiens ) , mesteacăn ( Betula pendula ) , ulmul de

munte ( Ulmus glabra ) ;

Etajul subalpin este predominat de jneapăn ( Pinus mugo ) şi ienupăr ( Junuperus communis

) , În stratul ierbos se întâlnesc : trestiş ( Calamagostis arundinacea ), cărpiniŃa ( Carpinus

orientalis ), părul porcului ( Nardus stricta ) scumpie ( Cotynus cogiria ) .

AsociaŃiile azonale se compun din :

- păduri de stejar pedunculat (Quercu robur) care se întâlnesc în lunci (lunca Muresului)

95

- zăvoaie : cu esenŃe moi de salcie în lunci şi cu arbuşti ca : sânger , călin , lemn câinesc ,

soc negru , măceş ;

- vegetaŃia de nisip , cu Festuca vaginata;

- vegetaŃia halofilă , se află pe locurile sărăturoase cu Festuca pseudovina

- vegetaŃia de mlaştini şi lacuri cu : pipirig , rogoz , stuf şi nufăr , iris , albăstriŃa de apă spre

interior .

Fauna

Fauna este de tip central europen cu elemente submediteraneene , cu pătrunderi de specii venite din N , S şi V ; Elementele submediteraneene ; broasca Ńestoasă de uscat , vipera , scorpionul , călugăriŃa ; AsociaŃiile de animale sunt specifice :

- stepei şi silvostepei :

- rozătoarele; popândăul, hârciogul, căŃelul pământului, iepurele de câmp ; - păsări : dropia , prepeliŃa , potârnighea , sitarul ;

- pădurilor de stejar : - ierbivore : căprioara , cerbul lopătar ; - carnivore : vulpe , dihor , hermelina , pisica sălbatică ; - păsări; ciocănitoarea verzuie, şoimul rândunelelor, cucveaua pitică , tuturica , mierla neagră .

Ecologia acvatică

Raul Mures care strabate judetul Arad si se varsa in Tisa este cel mai reprezentativ privind

biodiversitatea acvatica.

Parcul Natural Lunca Muresului este situat în vestul României, în judeŃele Arad şi Timiş, limitrof

zonei fiind chiar oraşul Arad (centrul său se găseşte la 4 km de limita estică a zonei) cu o populaŃie

de 173.000 locuitori. Parcul Natural Lunca Mureşului se întinde de la Arad pâna la graniŃa maghiară ,

de-a lungul râului Mureş. Are o suprafaŃă de 17.455 ha şi include zona îndiguită a Mureşului; este o

zonă inundabilă (o inundaŃie la fiecare trei ani) situată între digurile construite pe fiecare parte a

râului şi între terasele înalte ale aceluiaşi râu. Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic de

zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii şi plopi, precum şi

zăvoaie şi şleauri de câmpie, important loc de cuibărire şi pasaj pentru cca. 200 de specii de pasări,

multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecŃie pe plan internaŃional.

Din punct de vedere energetic , rîurile sunt ecosisteme incomplete , deoarece o mare parte a fluxului provine din ecosistemele vecine .

Biocenozele răurilor cu substrat pietros sunt alcătuite din spongieri , viermi oligocheti , hirundinee ,

lamelibranhiate , larve cu efemeride , coleoptere acvatice, paianjeni acvatici , peşti .

La marginea rîului apar piciorul cocoşului alături de angiosperme submerse ( brădiş ,broscăriŃă )

Specii de peşti în zona luată în discuŃie , sunt rare datorită gradului ridicat de poluare a răului.

96

Instalatia care se va construi este la o distanta mare fata de raul Mures. Nu se pune problema afectarii

habitatelor acestui ecosistem.

Impactul prognozat

La alegerea amplasamentului s-a Ńinut cont de condiŃiile de mediu – climă, relief, reŃea

hidrografică, caracteristicile solului. Toate constructiile sunt acoperite, instalatia de topire

este prevazuta cu sistem de filtrare , ce asigură dispersia şi diluŃia poluanŃilor. Apele

deversate sunt doar ape menajere si pluviale care sunt trecute prin statie de epurare inainte de

deversare in canalul de desecare. S-au evitat depresiuni, văi închise şi zone cu frecvente

inversiuni termice, precum şi terenuri expuse vânturilor dominante pe direcŃia teritoriilor

locuite. Sunt evitate grupări de obiective, care elimină în atmosferă poluanŃii ce-şi potenŃează

prin combinare sau amestec, acŃiune succesivă, efectul nociv asupra organismului uman,

plante, animale.

Nu se produc modificări de suprafeŃe acoperite de păduri, mlaştini, corpuri de apă, nu se

alterează habitate, nu se produc influenŃe asupra speciilor de plante sau animale incluse în

Cartea Roşie sau cu importanŃă economică.

4.6. Peisajul

Principalele zone funcŃionale ale proiectului general sunt:

- zona de producŃie :hala topitorie

- zona de depozitare a materiilor prime si auxiliare

- zona energetică (racord la reŃeaua de gaz, post trafo, construcŃii pentru alimentare cu

apă, canalizare, colectare ape uzate menajere)

- zona social – administrativă (construcŃii pentru birouri, grup social, filtru sanitar).

La toate aceste zone se adaugă: reŃele de apă, canalizare, electrice, combustibil, drumuri,

împrejmuiri .

ConstrucŃiile sunt sistematizate în planul general astfel încât să asigure: izolarea în spaŃiu, un

flux tehnologic optim, specific activitati, respectarea distanŃelor dintre construcŃii pentru

realizarea cerinŃelor specifice şi paza contra incendiilor, orientarea corectă şi adaptarea în

teren, eficienŃă tehnico-economică.

97

Realizarea fluxului tehnologic optim s-a obŃinut prin gruparea construcŃiilor în sectoare

funcŃionale cf. planului de situaŃie anexat.

Impactul prognozat

Lucrările de amenajare proiectate, prin realizarea lor duc la schimbari vizuale ale peisajului in zona.

4.7. Mediul social economic, conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Obiectivul propus determină un impact potenŃial pozitiv din punct de vedere al :

- pieŃii de muncă ;

- dinamicii şomerilor;

- investiŃiilor locale si dinamicii acestora;

Obiectivul propus nu produce impact potenŃial asupra condiŃiilor etnice şi culturale sau

asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic şi monumentelor istorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR





acestor deseuri care ar necesita spatii special amenajate pentru depozitarea lor.Obtinerea

magneziului din dolomita sau alta materie prima primara , necesita procese tehnologice mai

complexe care duc la efecte semnificative









O alta varianta este amplasarea obiectivului la 2 km d orasul Santana in judetul Arad.S-a ales


ulteriaoara a obiectivului.In acelasi timp aprovizionarea cu deseuri se poate realiza atat auto

98


granita si distanta mai scurta pana in Germania la firma mama unde se vor transporta

deseurile de zgura pentru eliminarea acestora cu firme autorizate.Un alt factor hotarator a fost

infrastructura si faptul ca retelele de utilitati sunt aproape.In partea de vest a Romaniei nu

exista o fabrica de magneziu , iar industria in aceasta parte este destul de bine dezvoltata,iar

cererea de magneziu este ridicata.





6. MONITORIZAREA

Pentru supravegherea calităŃii amplasamentului sunt prevăzute următoarele acŃiuni:

-monitorizarea poluantilor in aer :pulberi, Nox, SO2,COT

-monitorizarea lunara a apelor menajere si pluviale de pe amplasament

-monitorizarea semestriala a zgomotului

-monitorizarea anuala a solului si a apei freatice

-monitorizarea lunara a deseurilor

99

CUPRINS

1. Informatii generale 3

� Informa Ńii privind proiectul – construc Ńie, funcŃionare,închidere 5

� Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in

scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei 19

1.2. Informa Ńii despre materiile prime, substanŃele sau preparatele chimice 24

1.3. InformaŃii despre poluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi de activitatea propusă 26

2. Procesul tehnologic 32

2.1. Date generale 32

2.1.1.A. Mod de operare în cadrul instalaŃiei analizate 32

2.1.1.B. Mod de operare recomandat de bref (european commission, 34

2.1.2. Emisii si niveluri de consum actuale 36

3.Deseuri 36

4.Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera,asupra componentelor mediului si masuri de reducere ale acestora 38

4.1. Apa 38

4.2. Aerul 47

4.3. Solul 62

4.4. Geologia subsolului 65

4.5. Biodiversitatea 66

4.6. Peisajul 68

4.7. Mediul social economic, conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural 69

5. Analiza alternativelor 69

5.1. Analiza mărimii impactului 71

6. Monitorizarea 82

7. SituaŃii de risc 82

8. Descrierea dificultatilor 82

9. Rezumat fără caracter tehnic 83

Date post:	12-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	12 times
Download:	0 times

INVESTI łIA FABRICA RECICLARE MAGNEZIU BENEFICIAR Sapmar-old.anpm.ro/files/APM...

Documents