INVENTARUL NAŢIONAL al POLUANŢILOR ORGANICI …

INVENTARUL NAŢIONAL al POLUANŢILOR

ORGANICI PERSISTENŢI al REPUBLICII MOLDOVA

efectuat în cadrul Proiectul Băncii Mondiale/Facilităţii

Globale pe Mediu: „Activităţile de promovare a

implementării Convenţiei Stocholm privind poluanţii

organici persistenţi în Republica Moldova”

Acest raport este pregătit de dr. Valentin Ciubotaru. Raportul a fost elaborat

în baza rapoartelor experţilor internaţional pe inventarierea şi evaluarea

poluanţilor organici persistenţi dna Katarina Magulová, dl. Andrei Barannik,

experţii naţionali dr. Jana Tafi, Dl. Iurie Ţugui, dl. Marius Ţaranu, dr. hab.,

Prof. Valentin Arion, dl. Constantin Filatov, dl. Constantin Mogoreanu, dl.

Adrian Tertea, dr. Fliur Macaev, dr. Gavril Gîlcă, dl. Vadim Brega; experţii

locali dna Eugenia Dimitrevici, dl. Ion Sava, Dl. Ruslan Ciobanu, Inspectoratele

teritoriale de stat pentru protecţia plantelor, Agenţiile teritoriale ecologice şi

generalizate de către Inspectoratului de Stat Republican pentru Protecţia

Plantelor şi Inspectoratul Ecologic de Stat, date, informaţii şi fotografii de la

vizitile în teritoriu a managerului proiectului dl. Andrei Isac şi a consultantului

tehnic superior dl. Ion Barbarasa.

Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului

Chişinău, iulie 2003

2

CUPRINS

Abrevieri şi acronime ……………………………………………...........…………………4

Rezumat……………………………………………………………………………………...6

Introducere…………………………………………………….....…………………………..8

1. Metodica inventarierii………………………………………………….……………….9 2. Proprietăţile substanţelor toxice persistente....………………………………………11 3. Informaţie privind capacităţile instituţionale, regulatoare şi de aplicare a legilor

pentru managementul POP………………………………..………….……………….18 3.1. Actele legislative relevante şi acţiuni administrative în privinţa poluanţilor organici persistenţi (POP) în Republica Moldova........................................................18 3.2 Situaţia actuală şi organizarea fluxului de date referitoare la POPs: producerea, utilizarea şi implementarea în Republica Moldova…………………………………..23 3.3. Instituţiile naţionale ce se ocupă cu studiul substanţelor organice persistente..29

4. Inventarul POP....………………………………………………………………………30

4.1 POP pesticide................ ………………………………………………………………...30 4.2 Chimicalele industriale şi a echipamentului cu conţinut de BPC (bifenili

policlorinaţi)…………………………………..……………………………………… ..40 4.3 Inventarul POP derivate obţinute neintenţionat …………………………..………...51

4.3.1 Dibenzo-p-dioxinelor policlorinate şi a dibenzofuranilor policlorinaţi …..52 4.3.2 Bifenili policlorinaţi) (BPC) …………………………………...............…….59 4.3.3 Hexachlorobenzen (HCB) ...…………………………………………………60 4.3.4 Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP) ……………………………….61

5. Bazele de date privind POP..........…………………....………………………………..65

6. Concluzii şi recomandări...............…………………....………………………………..68

Referinţe……………………………………………………………………………………..72

Anexe 1. Factorii de emisie a POP (sunt incluse numai pe CD). 2. Analiza prevederilor Convenţiei Stockholm privind poluanţii organici persistenţi în

comparaţie cu legislaţia naţională Evaluarea golurilor şi recomandările de transpunere (sunt incluse numai pe CD).

3. Cantitatea de pesticide inutilizabile şi interzise aflate în depozitele R.M. 4. Cantitatea de pesticide inutilizabile şi interzise înhumate 5. Tendinţele de modificare a conţinutului DDT în apele de suprafaţă ale R.M. 6. Transformatoarele de putere disponibile in sistemul electroenergetic naţional (pe

segmentele funcţionale ale sistemului) presupuse a conţine BPC) 7. Conţinutul BPC în unele uleiuri utilizate de către campania Union Fenosa (toate

probele sunt incluse numai pe CD) 8. Lista actelor normative privind utilizarea uleiurilor dielectrice în instalaţiile

electroenergetice în Republica Moldova 9. Date de activitate pentru anii 1990-2001 (sunt incluse numai pe CD). 10. Valori termale pentru fiecare tip de combustibil (sunt incluse numai pe CD). 11. Sursele categoriilor şi subcategoriilor UNEP identificate pentru RM. (sunt incluse

numai pe CD). 12. Inventarierea dioxinelor şi furanilor (sunt incluse numai pe CD).

3

Lista tabelelor Table 2.1 Proprietăţile fizice ale unor BPC.............. …………………………………………...15 Table 4.1. . Situaţia în privinţa pesticidelor POP în Republica Moldova……………..………..31 Table 4.2. Cantitatea de pesticide inutilizabile şi interzise aflate în depozitele R.M.............….31 Table 4.3. Produse POP derivate obţinute neintenţionat..............................................................31 Table 4.4. Sumarul emisiilor totale DDPC/DFPC pentru perioada 1990-2001 în R.M...……...33

Lista figurilor

Figura 4.1. Inventarul pesticidelor inutilizabile şi interzise identificate …………...…..………32 Figura 4.2. Amplasarea depozitelor de pesticide pe teritoriul Republicii Moldova…….........…33 Figura 4.3. Dinamica acumulării stocurilor de pesticide inutilizabile şi interzise …………..….34 Figura 4.4. Inventarul pesticidelor înhumate …………………………………………..........…34 Figura 4.5. Dinamica utilizării pesticidelor ……………………….............................................36 Figura 4.6. Dinamica coommppuuşşiilloorr DDDDXX în unele soluri din Republica Moldova ......................37 Figura 4.7. Concentraţia compuşilor DDX în sol (0--20 cm) şi nămolul acvatic, râul Ciuhur....38 Figura 4.8. Concentraţia compuşilor DDX în sol (20--40 cm) şi nămolul acvatic, râul Ciuhur..38 Figura 4.9. Concentraţia compuşilor DDX în nămolul acvatic (râul Ciuhur, lac în pădure).......38 Figura 4.10. Concentraţia compuşilor DDX în nămolul acvatic (lacul Coloniţa),......................39 Figura 4.11. Structura sistemului energetic al Republicii Moldova ……....................................45 Figura 4.12. Structura sistemului electroenergetic naţional sub aspect transformatoarele de putere.............................................................................................................................................46 Figura 4.13 Amplasarea campaniilor de distribuire în Republica Moldova …….................…...45 Figura 4.14. Pierderi BPC prin scurgeri de ulei de la transformatoarele de generare, de transport şi de distribuţie a sistemei energetice a Republicii Moldova.…...................................................48 Figura 4.15. Eliminările BPC de la transformatoarele de generare, de transport şi de distribuţie a sistemei energetice ...................................………………………………………………….....…48 Figura 4.16. Emisiile DDPC/DFPC din perioada 1999-2001 din incinerarea deşeurilor.............54 Figura 4.17. Emisii DDPC/DFPC în 1990-2001 din categoria de surse 2.…………..................54 Figura 4.18. Emisii DDPC/DFPC în 1990-2001 din a 3-a categorie de surse.…...……….........55 Figura 4.19. Emisiile DDPC/DFPC în 1990-2001 pentru categoria a 4-a de surse .............…...55 Figura 4.20. Emisiile DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din categoria de surse 5…...…......56 Figura 4.21. Emisiile DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din categoria de surse 6…......…...56 Figura 4.22. Emisiile DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din categoria de surse 8…......…..57 Figura 4.23. Emisiile le DDPC/DFPC totale în 1990-2001 din categoria de surse 9...................57 Figura 4.24. Structura emisiilor de BPC derivate în 1990………………..............……………..60 Figura 4.25. Emisiile BPC derivate in 1990, 1999-2001.......……………………………..........60 Figura 4.26. Emisiile de HCB în anii 1990, 1999-2001. ………………….....…………………60 Figura 4.27. Emisiile totale a HAP în 1990, 1999, 2000 şi 2001…………....………………….62 Figura 4.28. Sursele principale de emisii HAP în 1990 şi 2001……………...…………………63 Figura 4.29. Structura emisiilor HAP în 1990 şi 2001…………………………………….........63 Figura 4.30. Distribuirea componenţilor individuali HAP în sol (0-20 cm) şi nămol acvatic.... 63 Figura 4.31.Distribuirea componenţilor individuali HAP în sol (20-40 cm) şi nămol acvatic....64 Figura 4.32. Suma HAP în nămolul acvatic (râul Ciuhur, lac în pădure), Republica Moldova..64 Figura 4.33. Suma HAP în nămolul acvatic (lacul din Coloniţa)................................................64

4

Abrevieri şi acronime

0C: Grade Celsius A An, 365 zile Adt Tonă la aer uscat APC (S) Sistem de control a poluării aerului BAT Cele mai bune metode disponibile BOS Oţel pe bază de oxigen elementar BPC Bifenili policloruraţi CAM Concentraţia Admisibilă Maximală CLRTAP Convenţia cu privire la Poluarea Transfrontalieră a Aerului la Distanţe Mari DDPC dibenzo-p-dioxine policlorinate DFPC dibenzofurani policloruraţi d.m. Materie uscată DSS Departamentul pentru Statistică şi Sociologie EAF Cuptor cu arc electric ET Echivalent Toxic ESP Precipitator electrostatic FAO Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite GDEIWM Direcţia Generală pentru Impact Ecologic şi Managementul Deşeurilor FET Factorul Echivalenţei Toxice GEF Facilitatea Globală de Mediu GHG Gaze cu efect de seră H Ore HAP Hidrocarburi aromatice policiclice HCB Hexaclorobenzen HW Deşeuri periculoase IES Inspectoratul Ecologic de Stat IFCS Forumul Interguvernamental cu privire la Securitatea Chimică ILO Oficiul Internaţional pentru Muncă IOMC Programul Interorganizaţional pentru Managementul Raţional al Substanţelor

Chimice IPCC Biroul Interguvernamental în Schimbarea Climei IPCS Program Internaţionale pentru Securitatea Chimică IRPTC Registrul Internaţional al substanţelor chimice potenţial toxice I-TEF Factorul Internaţional de Echivalenţă a Toxicităţii I-ECT Echivalentul Toxic Internaţional ISG Grupul de activitate între şedinţe al Forumului Interguvernamental pentru

Securitatea Chimică ISO Organizaţia pentru Standardizare Internaţională K (Grade) Kelvin LS Oţel lichid MECDT Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului NA Inaplicabil ND Nedeterminat / lipsă de date (nu s-au făcut măsurări) PVC Polivinilclorid OECD Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică PII Pesticide Inutilizabile Interzise POP Poluanţi Organici Persistenţi TPC Trifenili policloruraţi UE Uniunea Europeană UNEP Programul pentru Mediu al Naţiunilor Unite UNFCCC Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite în Schimbarea Climei

5

UNIDO Organizaţia pentru Dezvoltarea Industrială a Naţiunilor Unite VCN Valori Calorice Nete WHO Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Unităţi Kt kilo tonă (1000 t) t Tonă (1000 kg = 106 g) kg kilogram (1000 g = 103 g) g gram (1000 mg = 100 g) mg miligram (1000 µg = 10-3 g) µg Microgram (1000 ng = 10-6 g) ng nanogram (1000 pg = 10-9 g) pg picogram (10-12 g) Cal 1 Calorie = 4.186 Joul J 1 Joul = 0.239 calorii kJ Kilojoul (103 J) MJ Megajoul (106 J) GJ Gigajoul (109 J) TJ Terajoul (1012 J) Pa Pascal KPa Kilo Pascal (103 Pa) Mpa Mega Pascal (106 Pa) L Litru m3 Metru cub Nm3 Metru cub normalizat (standard)

6

Rezumat

În conformitate cu prevederile articolului 6 al Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi Părţile semnatare îşi asumă angajamentul să elaboreze strategii adecvate pentru identificarea depozitelor formate din substanţele chimice enumerate în Anexa A sau în Anexa B; şi produselor şi articolelor utilizate şi a deşeurilor care conţin sau sunt contaminate cu o substanţă chimică enumerată în Anexa A, B sau C. Republica Moldova este o ţară cu o economie în tranziţie, care a semnat această Convenţie în 2001. Legislaţia naţională reglementează gestionarea substanţelor periculoase, inclusiv a POPs în linii generale, fără a specifica substanţele. Legislaţia de mediu existentă în Republica Moldova interzice importul oricăror deşeuri şi reziduuri şi susţine managementul de mediu vis-a-vis de promovarea recuperării, depozitării corespunzătoare, eliminării şi incinerării. Inventarierea emisiilor POP pentru perioada 1999-2001 (pentru DDPC/DFPC pentru perioada 1990-2001, pentru pesticide 2001, 2003, pentru BPC –2003) a fost efectuată în baza Îndrumarului şi metodologiei UNEP Chemicals şi EMEP/CORINAIR. Factorii de emisie utilizaţi sunt incluşi în anexa 1. Inventarul include emisiile de la următoarele POP: pesticide POP, chimicalele industriale şi a echipamentului cu conţinut de BPC (bifenili policloruraţi), POP derivate obţinute neintenţionat, inclusiv dibenzo-p-dioxinelor policlorinate şi a dibenzofuranilor policloruraţi, bifenili policloruraţi, hexachlorobenzen şi hidrocarburile aromatice policiclice. Republica Moldova nu dispune de întreprinderi pentru producerea POP, toate produsele permise spre utilizare se importau şi se importă actualmente din străinătate. Inventarul pesticide POP În depozitele Republicii Moldova se află cca 1712 tone de pesticide inutilizabile şi interzise. Din cele 777 tone de PII identificate (cunoscute), conţinutul de Pesticide POP constituie heptaclor 0,08 t. şi policlorcamfen (taxofen) 1,60 tone. Din anul 1995 până în prezent cantitatea de pesticide perimate s-a micşorat cu cca 600 tone, din 2001 până în prezent cantitatea heptaclorului s-a mcşorat cu 0,2 t., dar a toxafenului – cu 1,81 tone. Cauzele de reducere a cantităţii pesticidelor inutilizabile şi interzise sunt: înhumarea necontrolată a pesticidelor, furturile, condiţiile neadecvate de păstrare a lor, toate conducând la poluarea solului şi apei. Au fost înhumate 3,94 mii tone de pesticide, inclusiv 654,1 t de DDT: DDT tehnic (75%) – 130,1 t., DDT (5,5%)-187,7 t, DDT(30%)- 318,9 t., DDT(15%)- 3,1 t., pasta DDT – 14,3 t. şi 1303 tone de hexaclorciclohexan. Eliminările BPC Inventarierea bifenililor policloruraţi a demonstrat că emisiile de BPC de la transformatoarele de generare, de transport şi de distribuţie a sistemei energetice a RM constituie 4.537 kg/an, iar pierderile BPC prin scurgere constituie 9,790 tone/an. Ele constituie doar o parte din emisii, deoarece lipsesc datele privind conţinutul de BPC din condensatoarele şi transformatoarele ce se află in proprietatea consumatorilor. Emisiiile POP derivate obţinute neintenţionat DDPC/DFPC

Emisiile DDPC/DFPC în atmosferă, apă, sol şi în produse şi reziduuri au constituit în 2001 circa 777,3 g de ET. Pe parcursul perioadei 1990-2001 emisiile totale de DDPC/DFPC în atmosferă, apă, pământ, prin produse şi reziduuri s-au diminuat cu 86,5%. Sursa principală a emisiilor DDPC/DFPC au sursele de apă deschise în cadrul categoriei a 9-a de surse, “Disponibilizare/Gropi de gunoi” (96,6% în 1990 şi 97,4% în 2001).

BPC

7

În 1990 emisiile de BCP au alcătuit 16,24 kg/an. Principalele surse de emisii au fost vehiculele grele (> 3.5 t), autobuzele (68,9 %) şi producţia varului (31 %). Emisiile BPC înregistrate în 2001 au alcătuit 2,10 kg/an, ceea ce a constituit aproximativ 13% din cantitatea respectivă a anului 1990. Principalele surse de emisie au fost vehiculele grele şi autobuzele (99%).

HCB Emisiile HCB au alcătuit 0.025 kg/an în 1990. Principala sursă de emisie a fost producţia cimentului (99 %). În 2001 emisiile de HCB au fost estimate la 1.0 kg/an. Principala sursă de emisie a fost producţia aluminiului secundar (99%). Hidrocarburile aromatice policiclice Emisiile de HAP în 1990 au fost estimate la 2708,8 kg/an, reducându-se până la 2215,4 în 2001. Sursa principală a emisiilor HAP fiind arderea staţionară a combustibilului. În 2001 s-a schimbat esenţial şi cota emisiilor provenite din diferite surse. Dacă emisiile în 1990 constituiau: de la cărbune - 33%, lemne - 35%, benzină etilată – 17%, motorină – 12%, atunci în 2001 – respectiv 1%, 92%, 3% şi 3%.

Concluzii Prezenta lucrare este prima inventariere a emisiilor POP efectuată în RM, în care au fost incluse toate datele accesibile la momentul actual. Deşi volumul total de pesticide POP nu este foarte mare, modul de păstrare a acestora conduce la contaminarea masivă a mediului. Situaţia actuală privitor la poluarea mediului înconjurător şi impactul ecologic asupra sănătăţii populaţiei în Republica Moldova este studiată foarte insuficient. Nu există un sistem integrat unic de evidenţă a eliminării POP la nivel ramural şi local, de inventariere a stocurilor existente, de cercetări ştiinţifice şi investigaţii practice sistematice în acest domeniu. Uleiurile dielectrice utilizate în transformatoarele de putere, curent şi tensiune, în comutatoare, etc., cu excepţia uleiurilor turnate în condensatoare, nu se cunoşteau niciodată ca materiale toxice dăunătoare pentru sănătate. În rezultat, echipamentul cu încărcare de ulei nu avea marcaj special. Informarea insuficientă a populaţiei cu privire la consecinţele expunerii la acţiunea POP-urilor pentru mediu şi sănătatea umană face ca sarcina managementului stocurilor de asemenea materiale să fie extrem de dificilă. Deşi inventarul a fost compilat pe baza întregului volum de informaţie disponibilă la momentul actual, există spaţiu pentru îmbunătăţiri şi completări.

Recomandări Pentru a face datele şi informaţie din inventar mai accesibile pentru toate grupurile, se poate elabora o versiune mai scurtă şi mai accesibilă pentru activităţi de conştientizare, instruire şi educaţie, de rând cu alte instrumente bazate pe datele din inventar, ca, de exemplu, jocuri de calculare şi luare a deciziilor pentru reducerea poluării, spot-uri mass media şi panouri pentru participanţii la trafic, sarcini provocatoare pentru inventatorii populari şi cei tineri de elaborare a tehnologiilor alternative fără POP-uri, date de referinţă pentru competiţii între localităţi, mahalale şi gospodării casnice în reducerea consumului poluanţilor enumeraţi de Convenţie, etc., etc. Aceste şi alte iniţiative (identificate împreună cu reprezentanţii producătorilor şi a consumatorilor) ar permite o aplicare mai utilă a datelor inventarului şi ar spori impactul datelor colectate asupra situaţiei generale. O activitate primordială ar fi informarea exhaustivă a populaţiei ţării prin toate mass media despre pericolul PCB, dioxinelor, furanilor, PAH pentru sănătatea publică şi mediu în combinaţie cu campanii locale de informare a populaţiei în localităţile şi întreprinderile care au pesticide inutilizabile, condensatoare şi transformatoare. Concomitent ar fi oportună efectuarea analizelor uleiurilor din condensatoare şi transformatoare şi de elaborat o formă statistică de evidenţă strictă a uleiurilor cu conţinut de PCB.

Alte sarcini importante ar putea include următoarele: elaborarea unei metodici de calculare a emisiilor privind POP, organizarea seminarelor privind necesitatea inventarierii şi a consecinţelor utilizării POP la nivel local cu comunicare directă, legătura inversă, informarea populaţiei despre emisiile POP din localităţile lor şi elaborarea împreună cu producătorii etc.

8

Introducere În conformitate cu prevederile articolului 6 al Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi Părţile semnatare îşi asumă angajamentul să elaboreze strategii adecvate pentru identificarea depozitelor formate din substanţele chimice enumerate în Anexa A sau în Anexa B; şi produselor şi articolelor utilizate şi a deşeurilor care conţin sau sunt contaminate cu o substanţă chimică enumerată în Anexa A, B sau C. Republica Moldova este o ţară cu o economie în tranziţie, care a semnat această Convenţie în 2001.

Un pas important în fortificarea sistemelor naţionale de management a substanţelor chimice e evaluarea cuprinzătoare a infrastructurii naţionale legate de aspectele legislativ, instituţional, administrativ şi tehnic al managementului substanţelor chimice de rând cu înţelegerea naturii şi spETrului substanţelor chimice disponibile şi aplicate în ţară.

Începând cu sfârşitul anilor 80' au fost adoptate un şir de instrumente politice internaţionale care abordau diferite aspecte ale managementului de chimicale. Aceste instrumente includ, de exemplu:

• Ghidul UNEP de la Londra cu privire la Schimbul de Informaţie despre Substanţele Chimice în Comerţul Internaţional (cu amendamentele din 1989);

• Codul de Conduită FAO în Distribuirea şi Aplicarea Pesticidelor (cu amendamentele din 1989);

• Convenţia ILO din 1990 cu privire la Securitatea Chimică la Locul de Muncă (Nr. 170); • Convenţia ILO din 1993 cu privire la Prevenirea Accidentelor Majore Industriale (Nr.

174); • Convenţia de la Viena pentru Protecţia Stratului de Ozon • Protocolul de la Monreal privitor la Substanţele care Epuizează Stratul de Ozon. • Convenţia de la Aarhus • Convenţia de la Stocholm cu privire la Poluanţii Organici Persistenţi.

Mai mult decât atât, Asambleea Generală a Naţiunilor Unite, precum şi organele regionale au adoptat rezoluţii şi convenţii cu privire la managementul chimicalelor, ca, de exemplu, Rezoluţia 44/226 a Asambleei Generale cu privire la Circulaţia Rutieră în Disponibilizarea, Controlul şi Deplasarea Transfrontalieră a Produselor şi Deşeurilor Toxice şi Periculoase, sau diverse convenţii adoptate sub auspiciile Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite.

Pe lângă aceasta, un şir de documente cu caracter de îndrumare au fost pregătite de organizaţiile internaţionale (atât interguvernamentale, cât şi non-guvernamentale) pentru a le ajuta ţărilor să-şi formuleze şi să implementeze scheme de management a chimicalelor.

Conform Articolului 7 al Convenţiei, Părţile Semnatare ale Convenţiei de la Stocholm trebuie să elaboreze un Plan Naţional de Implementare (PNI), care ar descrie cum îşi vor îndeplini ţările obligaţiile stabilite de Convenţie. Moldova a obţinut de la GEF susţinere pentru sporirea capacităţilor instituţionale şi activităţi de fortificare a capacităţilor în implementarea unui proces sistematic şi participator pentru pregătirea PNI şi pentru definitivarea PNI. O parte importantă a elaborării PNI este stabilirea liniei de bază şi pregătirea inventarelor POP.

9

1. Metodica inventarierii Procesul realizării Inventarului POP include următoarele activităţi:

• Inventarierea producţiei, aplicării, importului şi exportului chimicalelor enumerate în Anexa A şi Anexa B ale Convenţiei.

• Inventarierea stocurilor şi deşeurilor care conţin sau se presupune că ar putea conţine pesticide POP.

• Aprecierea cadrului legislativ şi instituţional pentru controlul producţiei, aplicării, importului, exportului şi disponibilizării chimicalelor enumerate în Anexa A şi Anexa B (cu excepţia BPC) ale Convenţiei.

• Identificarea aspectelor în care situaţia curentă se conformează cerinţelor Convenţiei de la Stocholm şi domeniilor, în care nu se conformează.

• Implicarea populaţiei ţării responsabile pentru munca cu substanţe toxice sau chestiuni asociate (sisteme de management integrat a dăunătorilor, managementul chimicalelor, licenţiere, control, aplicare şi disponibilizare a deşeurilor).

• Implicarea autorităţilor responsabile pentru sănătatea publică şi controlul purtătorilor de boli în materie de apreciere a DDT.

• Identificarea şi aplicarea în cazurile posibile a experienţei din programe în desfăşurare legate de disponibilizarea stocurilor de pesticide inutilizabile.

• Crearea unui grup de lucru pentru elaborarea inventarului POP • Aplicarea surselor da date existente şi a programelor pentru informaţie de bază • Elaborarea unei strategii de colectare a informaţiei potrivite pentru situaţia curentă a

Moldovei cu resursele disponibile, luând în consideraţie timpul disponibil. • Instruirea personalului Inspectoratelor Ecologice de Stat în realizarea Inventarelor

POP. Alcătuirea unui inventar naţional în POP în Republica Moldova e o sarcină complicată. Dificultăţile sunt cauzate de un şir de factori importanţi:

• Datele statistice nu întotdeauna reflectă faptele reale.

• Multe substanţe chimice, îndeosebi pesticidele inutilizabile nu mai pot fi identificate fiind expuse impactului timpului, condiţiilor climaterice, păstrării şi transportării inadecvate.

• Accesul la informaţie este limitat. • Personalul care administrează

substanţele chimice toxice în întreprinderi nu cunoaşte provenenţa şi natura substanţelor administrate.

• Sistemele existente de monitoring nu au fost orientate în special la POP. Din motivul incertitudinilor generate de factorii de mai sus şi din necesitatea completării datelor cantitative cu informaţie de ordin calitativ în alcătuirea inventarului s-a aplicat o abordare conceptuală bazată pe trei metode de colectare a datelor:

• Colectarea informaţiei factologice

10

• Studierea în teren a situaţiei legate de administrarea POP şi a altor substanţe chimice cu intervievarea persoanelor responsabile şi a cetăţenilor.

• Seminare zonale de instruire în inventarierea POP cu reprezentanţii Agenţiilor Teritoriale Ecologice.

Această abordare a permis identificarea unor surse de contaminare nereflectate de datele statistice şi de monitoring. De asemenea, s-a reliefat importanţa factorului uman şi a capacităţilor instituţionale în administrarea POP, subiectivismul aprecierii. În abordarea materialului factologic s-au combinat două surse de date naţionale, extrase din materiale statistice, rapoarte naţionale, date ale ministerelor, departamentelor şi agenţiilor şi surse din date locale sau individuale referitoare la o întreprindere, unitate de disponibilizare a dezeurilor sau comunitate rurală. S-au utilizat metodele elaborate de UNEP Chemicals, precum şi a Ghidului EMEP/CORINAIR. Metodele aplicate la colectarea datelor: Apreciind metodele existente de colectare a datelor necesare s-au folosit următoarele abordări

• Abordarea de sus-în-jos a) Aspectul cantitativ b) Producţia + import-export = aplicarea

• Abordarea de jos-în-sus a) Aspectul calitativ b) Agregarea datelor din anumite surse pe fiecare element

• Combinarea ambelor abordări a) Metoda imaginii complexe

• Raţionamentul de expert a) Înaintarea presupunerilor clar descrise pe baza celor mai bune date disponibile.

Principiile de bază aplicate la pregătirea inventarului POP

Principiile de bază aplicate la pregătirea inventarului POP au fost următoarele: • Aplicarea celor mai recent publicaţi factori de emisie, având în vedere de asemenea

datele disponibile din măsurările efectuate pentru surse similare • Aplicarea datelor despre activităţi din alte inventare a emisiilor ca, de exemplu,

inventarul GHG sau rapoartele UNECE CLRTAP • Evitarea calculaţiei duble • Aplicarea metodelor care permit o inventariere anuală fezabilă a POP cu scopul

îndeplinirii cerinţelor de raportare ale Moldovei • Datele obţinute să fie transparente, comparabile, complete, consecvente şi sigure.

11

2. Proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor organice persistente în cadrul convenţiei de la Stocholm

DDT

CI

CCI3

CI Denumirea: (C14H9CI5), l,l,l-triclor-2,2-bis-(4-clorofenil)-etan. DDT a fost utilizat în al II Război Mondial în controlul insectelor care contribuiau la răspândirea bolilor aşa ca: malaria, febra tropicală şi tif. De asemenea, a fost larg utilizat la prelucrarea culturilor agricole. Produsul chimic este un amestec de aprox. 85% pp '-DDT şi 15% op '-DDT izomeri. Proprietăţi fizice: Punct de topire 108,5-1090С. Solubilitatea: în acetonă - 40,3 g/100ml, EtОН – 2,2 g/100ml, benzen – 44 g/100ml, dioxan–46 g/100ml, apă- 1-5 mg/ 100 ml la 25°C. Persistenţa: DDT is foarte persistent în sol cu 7 zile în aer şi perioadă de înjumătăţire de până la 15 ani. In mediu, produsul este metabolizat în special în DDD şi DDE.

CLORDAN

CI

CI

CI CI

CI

CI CI

CI

Denumirea chimică: (C10H6CI8), 1,2,4,5,6,7,8,8-octacloro-2,3,3a,4,7,7a-hexahidro-4,7-metano-inden. Sinonime:Aspon; Belt; CD 68; Clorindan; Clorkil; Corodan; Cortilon neu; Dowclor; HCS 3260; Kipclor; M 140; Niran; Octaclor; Octoterr; Orto-Klor; Sinklor; Tat-Clor 4; Topiclor; Toxiclor; Velsicol-1068. Denumirile comerciale de bază:Belt; Corodane; Clortox; Niran; Octaclor; Octa-Klor; Sim-klor; Toxiclor. Clordan a apărut în 1945 and şi a fost în special ca insecticid pentru controlul taracanilor, furnicilor, termitelor şi altor insecte domestice. Clordanul tehnic este un amestec de cel puţin 20 compuşi. Din care, 60-75% sânt izomerii clordanului, restul se atribuie la endo-compuşi inclusiv heptaclor, nonaclor, adductul diels-alder a ciclopentadienei and penta/hexa/ octaclorociclopentadienelor. Proprietăţile fizice fluid lichid - vâscos galben Clordanul Tehnic este un lichid vâscos de culoare galben. Solubilitatea: in apă – 5,6mg/ 100ml la 25°C. Persistenţa: clordanul este persistent in sol cu perioada de înjumătăţire de aprox. 4 ani.

HEPTACLOR

CI

CI

CI CI

CI

CI CI Denumirea chimică: (C10H5CI7), 1,4,5,6,7,8,8-heptacloro-3a,4,7,7a-tetrahidro-4,7-metanoinden. Heptaclorul a fost utilizat în special împotriva insectelor de sol şi termitelor dar şi contra lăcustelor moschitelor de malarie.

12

Solubilitatea: in apă- 18 mg/100ml la 25°C. Persistenţa: perioada de înjumătăţire a heptaclorului in sol 0.75 - 2 iears. Heptaclorul este metabolizat în sol, plante şi animale la epoxid de heptaclor, care este mai stabil în sistemele biologice.

MIREX

CI

CI

CI

CICI

CI

CI CI

CI

CICI

CI

Denumirea chimică: (C10CI12), 1,1 a,2,2,3,3a,4,5,5a,5b,6-dodecacloroacta-hidro-1,3,4-meteno-1H-ciclobuta-[cd]pentalene. Mirexul a fost utilizat din anii 1950 ăn special în combaterea furnicilor. Mirexul este în special utilizat ca insecticid contra furnicilor în special furnicilor de foc. SU este ţara de bază unde mirexul şia găsit aplicarea pentru combaterea paraziţilor dar utilizarea a fost stopată în 1978. de asemenea –pentru mărfuri din plastic, gumă, hârtie, electrice. Aceiaşi substanţă chimică a fost utilizată sub denumirea Decloran în calitate de inhibitor al focului în substanţe plastice, răşini vopseli etc. Recent utilizarea mirexului este subiectul restricţiilor sau chiar interzicerii în multe ţări. Mirexul este o substanţă solidă albă cristalină fără miros cu punctul de topire 485°C. Este solubil într-o serie de solvenţi organici inclusiv tetrahidrofuran (30%), carbon disulfid (18%), cloroform (17%), şi benzen (12%), dar practic insolubil în apă. Are o presiune de vapori de 3 × 10-7mmHg la 25°C. Mirexul este considerat extrem de stabil. Nu reacţionează cu acizii de bază azotic, clorhidric sulfuric de asemenea cu ozonul bazele şi clorul. În ciuda stabilităţii lui declorurarea reductivă a mirexului poate fi efectuată prin reacţia cu porferinul redus al ferului sau mai eficient cu vitamina B12. O descompunere parţială lentă va rezulta de asemenea din expunerea la radiaţia ultravioletă în solvenţi de hidrocarburi sau raze gama. Fotomirexul (8-monohidro-mirex) este produsul de bază a declorinării de către UV şi poate reprezenta cantitatea de bază a mirexului în mediu. Este destul de rezistent la piroliză; descompunerea începe la 525°C iar 98-99% a combustiei este efectuată la 700°C într-o secundă. mirexul technic conţine 95 % mirex, 2 % clordecon iar restul nespecificat. Termenul "mirex" este de asemenea referit la capcanele ce cuprind porumbul uleiul de soie şi mirex. Capcanele bazate pe aplicaţiile aeriene conţin 0.3-0.5% mirex. Analitical Metods and Proprietăţile fizice

Cromatografia gazoasă cu detector de captare electronică este cea mai bună şi răspândită metodă de determinare Solubilitatea: in apă- practic insolubil: 0.7mg/100ml la 25°C; in TF-30%; in CS2-18%; in benzen- 12%. Persistenţa: mirex este considerat ca unul din cei mai stabili şi persistente pesticide cu perioada de înjumătăţire in sol de până la 10 ani.

13

TOXAFENUL

X

X

XX

X

XX XX

XX

X

XX

X

XX XX

XX

and/or X=H or CI

Denumirea chimică: (C10H10CI8), Policloruraţi bornanes and camfenes. Toxafene este utilizat din 1949 ca insecticid nonsistemic cu activitate caricidală, în special la nuci legume fructe etc. Toxafenul technic este un amestec complex de peste 300 omologi, conţinând 67-69% cllor după masă. Solubilitatea: in apă- 50 mg/100ml la 25°C. Persistenţa: toxafenul are o perioadă de înjumătăţire in sol de la 100 zile până la 12 ani.

BIFENILI POLICLORURAŢI

2' 3'

4'

5'6'65

4

3 2 R R

R

RRR

RR

R

R

R=H or CI

Denumirea chimică: (C12 H10-n)Cln, bifenili policloruraţi (C12 H10-n)Cln, unde n între1-10). Bifenilii policloruraţi au fost introduşi în 1929 şi au fost fabricaţi în diferite ţări cu diferite denumiri comerciale de ex. (Aroclor, Clofen, Fenoclor). Ei sânt chimic stabili şi rezistenţi la încălzire şi utilizaţi ca uleiuri de transformator fluide de schimb de căldură şi hidraulice uleiuri lubrifiante. Teoretic există un total de 209 omologi posibili ai bifenililor policloruraţi dar doar 130 din ei au întrebuinţare comercială. Compoziţia chimică: PCB sânt hidrocarburi clorurate care sânt fabricate comercial prin clorurarea progresivă a bifenililor în prezenţa unui catalizator potrivit (de ex. Clorură de fier). În dependenţă de condiţiile reacţiei, gradul de clorurare poate varia între 21 and 68%. Rezultatul este întotdeauna un amestec de diferiţi compuşi şi omologi. PCB individual pot fi sintetizaţi pentru a fi utilizaţi ca probe de referinţă în indentificarea peakurilor cromatografice de gaz lichid în cazul investigaţiilor toxicologice şi stabilirea metabolismului în organismele vii.

PCB comerciale sânt vândute în baza proprietăţilor lor fizice şi nu chimice. Impurităţile cunoscute în PCB comerciali include naftalinele clorurate şi cantităţi mici de dibenzofurani foarte toxici. Există rapoarte neconfirmate a prezenţei dibenzo- p-dioxinelor în PCB comerciali.

Denumirile majore comerciale Apirolio (t,c) Disconon (c) PCBs Areclor (t) Dk (t,c) Fenoclor (t,c) Aroclor Duconol (c) bifenil Policlorurat Arubren Dikanol (t,c) Policlorobifenil Asbestol (t,c) EEC-18 Pidraul Askarel Elemex (t,c) Piralene (t,c) Bakola 131 (t,c) Eucarel Piranol (t,c) Biclor (c) Fenclor (t,c) Piroclor (t) Clorextol (t) Hivar (c) Saf-T-Kuhl (t,c) Bifenil Clorurat Hidol (t,c) Santoterm FR a Difenil Clorurat Inclor Santovac 1 and 2

14

Clorinol Interteen (t,c) Siclonil (c) Clorobifenil Kaneclor (t,c) Solvol (t,c) Clofen (t,c) Kenneclor Sovol Clorfen (t) Montar Terminol FR a Delor Nepolin Diaclor (t,c) No-Flamol (t,c) Dialor (c) PCB

Solubilitatea: Solubilitatea în apă descreşte cu creşterea clorurării: 0.1 la 0.001 mg/100ml la 25°C. Persistenţa: bifenilii Policloruraţi au perioada de înjumătăţire care variează de la trei săptămâni până la doi ani. Cu excepţia mono- şi di-clorobifenililor, mai mult de şase ani în sol aerobic şi sedimente.

TERFENILI POLICLORURAŢI – PCTs

CIn

Denumirea chimică: (C18 H14-n)Cln, terfenilii Policloruraţi (C12 H10-n)Cln, unde n între 1-14). Utilizările principale: dielectrici în transformatoare (considerate – sisteme închise); b) sisteme hidraulice şi transfer al căldurii (sisteme închise); c) în componenţa uleiurilor lubrifiante şi de emulsie, d) plasticianţi în vopsele, hârtie de copiere fără carbon, abrazive, mase plastice. Componenţa chimică: numărul teoretic posibil a diferitor PCT este de câteva ordine mai mare decât la PCB dar în practică PCT sânt vânduţi în baza proprietăţilor lor fizice care depind de gradul de clorurare şi nu de componenţa chimică.

PCT sânt cunoscuţi prin mai multe varietăţi a denumirilor comerciale, unele din ei sânt similare PCB Secţiunea 1.1.1. În seriile Aroclor, terfenilii sânt indicaţi de 54 în primele două locuri a codului de patru cifre. În Japonia, PCT sânt codate Kaneclor KC-C Proprietăţile fizice şi chimice

În formă pură, omologii PCB şi PCT sânt compuşi cristalini fără culoare, dar PCB comerciali sânt un amestec al acestor omologi cu o culoare galben deschis sau închis şi pot să se prezinte ca lichide uleioase, parafineforme sau solide. Ei nu se cristalizează la temperatură joasă dar se trec în răşini solide. Ca urmare a prezenţei atomilor de clor în moleculă, compuşii au densitate mare. În practică, PCB sânt rezistenţi la foc şi au un punct de aprindere destul de înalt (170-380 °C). Ei formează vapori mai grei decât aerul dar nu formează amestec exploziv cu aerul. Conductibilitatea electrică a PCB şi PCT este foarte joasă, şi rezistenţa lor la şocuri termice este extrem de înaltă. Este una din proprietăţile de bază pentru care sânt utilizaţi ca lichide răcire în echipamente de răcire. PCB sânt stabile chimic în condiţii normale. Sânt foarte rezistenţi la o serie de oxidanţi şi alte substanţe chimice şi rămân chimic fără schimbări chiar în prezenţa a oxigenului sau unele metale active la temperaturi înalte (până la 170 °C), şi pentru perioade lungi. Unele proprietăţi fizice ale unora Arocloruri sânt date în tabelul 2.1.

15

Tabelul 2.1. Proprietăţile fizice ale unora Arocloruri

Substanţa Aroclor

Apă Solubilitateamg/l, 25 °C

Presiunea de vapori, torr, 25 °C

densitatea, g/cm3, 25 °C

Aspectul Constanta Henri La w, atm-m3/mol at 25°C

Refracţia Law

Punct de fierbere (domeniul de distilare), 750 torr, 25°C

1016 0.42 4.0 x 10-4 1.33 Transparent, ulei mobil

2.9 x 10-4 1.6215-1.6135 (la 25 °C)

325-356


3.5 x 10-3 1.617-1.618 275-320


necunoscut necunoscut 290-325


5.2 x 10-4 1.627-1.629 (la 20 °C)

325-366


28 x 10-3 necunoscut 340-375

1254 0.021 7.7 x 10-5 1.50 Galben deschis viscos

2.0 x 10-3 1.6375-1.6415 (la 25 °C)

365-390

1260 0.0027 4.0 x 10-5 1.58 Galben deschis, răşină

4.6 x 10-3 necunoscut 385-420

Solubilitatea: PCBs sânt practic insolubili in apă; dar solubili în compuşi organici şi uşor adsorbiţi de ţesuturi grase. . Metode analitice

Doar un număr mic de laboratoare din întreaga lume au acces şi experienţă de lucru cu tehnici necesare pentru o determinare reproductibilă a PCB şi PCT. O probabilă sursă a erorii este extracţia incompletă şi purificarea PCB. Metoda utilizată la cuantificarea peak-urilor cromatografice gaz-lichid, de asemenea, provoacă divergenţe între laboratoare. Datele pentru concentraţia PCB trebuie interpretată cu grijă. Comparaţiile trebui efectuate doar între datele de la aceleaşi laboratoare, obţinute utilizând aceiaşi tehnică validată pe înreaga perioadă. Comparaţiile dintre datele diferitor laboratoare sânt posibile doar în unele cazuri, în care sânt posibile verificări interlaboratorii în bază de prelevări de probe şi tehnici analitice. Indicaţiile asupra tendinţelor pot fi obţinute doar când sânt luate aceste consideraţii în seamă. Cromatografia gaz lichid cu coloane capilare sau împlute este în general utilizată pentru analiza şi compararea mostrelor de peakuri şi se utilizează formularea standard PCB pentru cuantificare. Diferite metode se utilizează pentru sumarea peakurilor individuale. Omologii individuali sânt identificaţi utilizând CGL cu detecţia ionizantă în flacără de hidrogen sau detecţia prin captarea electronilor şi spectrometria de masă. În atmosferă PCB există în principal în fază de vapori; tendinţa de adsorbi pe particule creşte cu gradul de clorurare. Distribuţia virtuală universală a PCB sugerează că ei sânt transportaţi în aer. În prezent sursa majoră a expunerii populaţiei la PCB apare ca urmare a redistribuire a PCB degajaţi anterior în mediu. Această redistribuire implică volatilizarea din sol şi apă în atmosferă cu transportarea ulterioară în aer şi excluderea din atmosferă prin depoziţii uscate sau umede (a PCB legaţi de particule) şi apoi revolatilizarea. Concentraţia PCB în precipitaţii variază între 0.001 la 0.25 µg/liter. Din momentul în care rata de volatilizare şi degradare a PCB variază printre diferiţi omologi, această redistribuire duce la modificarea compoziţiei amestecurilor de PCB în mediu. Persistenţa: In apă, PCBs sânt pe sedimente sau altă materie organică; datele experimentale sau de monitoring au arătat că concentraţiile PCB sânt mai mari în sediment şi materie suspendată decât în coloanele de apă asociată. Adsorbţie puternică pe sediment în special în cazul PCB

16

cloruraţi mai puternic descreşte rata de volatilizare. În baza solubilităţii lor în apă şi coeficienţilor de partiţie n-octanol-apă, omologii PCB cloruraţi mai puţin vor sorbi mai puţin decât cei cloruraţi mai puternic. Cu toate că adsorbţia poate să imobilizeze PCB pentru o peroadă relativ lungă în medii acvatice, desorbţia în apă decurge cât biotic atât abiotic. Majoritatea PCB din mediu sânt în sedimente acvatice.

POLIBROMINATED DIFENIL ETERS

2' 3'

4'

5'6'

R R

R

RR

R=H or Br

65

4

3 2

R

RR

R

R

O

Denumirea chimică: eteruri difenilice polibromurate (C10H(10-n)BrnO, where n = 1-10). Numărul total aal acestor eteruri este 209, cu predominanţa în amestecurile comerciale a izomerilor tetra-, penta- and octa-substituiţi. Din 1960 trei PBDE comerciali sânt în producţie. Octa comercial este amestecul hexa- (10-12%), hepta- (44-46%), octa- (33-35%) şi eterilor non abrmodifenilici (10-11%). Produsul pentabromurat este utilizat în principal în spumele poliuretanice în mobilă covoare etc ca anti-foc. De asemenea într-o serie de termoplastici. Deca produsul (un singur izomer) este utilizat predominant pentru masele plastice şi textile pentru o varietate de produse electrice TV şi computere. Solubilitatea: in apă -0.9 mg/100ml la 25°C (PeBDE). Persistenţa: periaodele de înjumătăţire a componenţilor difenilici polibromuraţi este între 19 şi 119 uiles, valori mai mari – pentru omologii mai bromogenaţi.

HEXACLOROBENZEN

CICI

CI

CICI

CI

Denumirea chimică: (C6CI6), hexaclorobenzen. Hexaclorobenzenul a fost introdus în 1945 ca funghicid la tratarea seminţelor de grâu şi utilizat pentru amuniţii şi cauciuc sitetic. Astăzi este în principal un produs auziliar în producerea unei game largi de compuşi cloruraţi, în special benzeni mai puţin cloruraţi, solvenţi şi pesticide. Hexaclorobenzenul este emis în atmosferă în gazele derivate de la incinerarea deşeurilor şi industria metalurgică. Solubilitatea: in apă-5 mg/100ml la 20°C. Persistenţa: hexaclorobenzenul are o peroadă de înjumătăţire in sol de 2.7-5.7 ani 0.5-4.2 ani in aer.

ENDRIN

CI

CICI

CI

OCI CI

Denumirea chimică: (C12H8CI6O), 3,4,5,6,9,9-hexacloro-la,2,2a,3,6,6a,7,7a-octahidro-2,7:3,6-dimetanonaft[2,3-b]oxiren. (1a-alfa,2ß,2aß,3-alfa,6-alfa,6aß,7ß,7a-alfa)-3,4,5,6,9.9-hexacloro 1a,2,2a,3,6,6a,7,7a-octahidro-2,7:3,6- dimetanonaft[2,3-b]oxirene or (1R,4S,4aS,5 S,6S,7 R,8 R,8a)-1,2,3,4,10,10-hexacloro-1,4,4a,5,6,7,8,8a-octahidro-6,7-epoxi-1,4:5,8-dimetano-naftalene)

17

(C12H8CI6O), 1,2,3,4,10,10-hexacloro-6,7-epoxi-l,4,4a,5,6,7,8,8a-octahidroexo-1,4-endo-5,8-dimetano-naftalen. Sinonime: Dieldrin, Endrex, Insecticid Experimental 269, Hexadrin, Nendrin, NCI-COO157, ENT17251, OMS 197, and Mendrin. Endrin a apărut 1948 dup al II război Mondial pentru controlul insectelor aşa ca dăunătorii rădăcinilor de porumb etc. Endrinul este utilizat din anii 50 contra unei serii de dăunători agricoli, în special orez, porumb etc. Este un insecticid foliar care acţionează asupra unei game de dăunători agriculi la doze de 0.2-0.5 kg/ha material activ. Are un spectru larg de control şi este efctiv contra Lepidoptera. Este utilizat ca rodenticid. O emulsie de endrin de 2% ucide 40% din Achatina fulica. Produsul tehnic include dieldrin (0.42%), aldrin (0.03%), isodrin (0.73%), endrin half-cage ketone (1.57%), endrin aldehide (05%), şi heptacloronorbornene (0.09%). Proprietăţile fizice şi chimice: Substanţă solidă cristalină de la culoarea albă la maro cu punctul de topire 226-230 °C (se descompune la temp de peste 245 °C). Endrinul este stabil la acţiunea reagenzilor de bază, agenţilor de oxidare alcalini, emulsiferi, agenţi de umectare şi solvenţi. El izomerizează sub influenţa luminii ultraviolet. La amestecarea cu straturi catalitic active endrinul tinde să se descompune; dar mai activele suprafeţe de praf pot fi deactivate prin adaos de hexametilenetetramin şi formează delta-ketoendrin. La temperaturi de peste 200 °C endrinul suferă modificări moleculare cu formarea compusului mai puţin activ insecticidic. Solubilitatea: in apă 22-26mg/100ml la 25°C. Solubilitatea in solvenţi organici: greu solubil in alcool şi hidrocarburi petroleici; solubl moderat in hidrocarburi alifatice; şi destul de solubil in solvenţi aşa ca acetona, benzen, tetraclorura de carbon, şi xilen Proceduri analitice utilizate di 1960 bazate pe următoarele etape: extracţia utilizând solvent corespunzător, purificarea prin partiţia lichid urmată de cromatografia în coloană, separarea de co-extaractori prin CG şi cuantificarea cu detecţie de captare electron, culorimetric sau detector electrolitic Hall. Procedurile generale bazate pe aceste etape nu-s specifice pentru endrin, astfel identitatea lui trebui confirmată în probe de mediu. Acesta poate fi efectuată prin derivatizare şi spectrometria de masă.

Persistenţa: produsul tehnic este stabil la temperatura ambientală. Este persistent în sol cu perioada de înjumătăţire de până la 12 ani. Te Persistenţa in aer este estimată la 4-40 ore.

ALDRIN

CI

CICI

CI

CI CI

Denumirea chimică: (C12H8CI6), l,2,3,4,10,10-hexacloro-l,4,4a,5,8,8a-hexahidro-l,4-endo,exo-5,8-dimetanonaftalen. Aldrin se fabrică comercial din 1950 şi utilizat la combaterea dăunătorilor de sol. Solubilitatea: in МеОН – 9 g/100ml, acetonă 159 g/100ml, benzen – 350 g/100ml, hexan – 98 g/100ml, apă - 25mg/ 100ml. Persistenţa: aldrin este metabolizat în dieldrin atât de plante atât de animale. Este clasificat ca moderat persistent cu perioada de înjumătăţire în sol şi apa de suprafaţă de la 20 zile la 1.6 ani. (C12H8CI6O), 3,4,5,6,9,9-hexacloro-la,2,2a,3,6,6a,7,7a-octahidro-2,7:3,6-dimetanonaft[2,3-b]oxirene.

18

Dioxine şi furani

Denumirea chimică: PCDDs (C12H(8-n)ClnO2) şi PCDFs (C12H(8.n)ClnO). Dioxinele şi furanii pot avea 75 şi 135 isomeri positionali posibili şi conţin între 1 şi 8 atomi de carbon respectiv. Ei sânt produse auziliare rezultate din producerea altor substanţe chimice şi de la combustia la temperaturi joase în procese de incinerare. Ei n-au fost cunoscuţi ca agenţi de protecţie a culturilor. Solubilitatea: in apă- 0.43 - 0.0002 mg/100 ml la 25°C. Persistenţa: dioxinele and furanii sânt caracterizaţi prin lipofilicitatea lor, semi-volatilitate şi rezistenţă la degradare (perioada de înjumătăţire a lor în sol este de 10-12 ani).

3. Informaţie privind capacităţile instituţionale, regulatoare şi de aplicare a legilor pentru managementul POP

3.1. Actele legislative relevante şi acţiuni administrative în privinţa poluanţilor organici persistenţi (POP) în Republica Moldova

Pe parcursul unui deceniu Republica Moldova a dezvoltat un cadrul legal adecvat în domeniul protecţiei mediului înconjurător. Actualmente sunt aprobate 38 de legi, circa 60 de regulamente, semnate 17 şi ratificate 16 convenţii internaţionale, ce reglementează activitatea agenţilor economici în scopul protecţiei mediului înconjurător la nivel local şi internaţional. Legislaţia naţională reglementează gestionarea substanţelor periculoase, inclusiv a POPs în linii generale, fără a specifica substanţele, prin intermediul actelor menţionate mai jos. Totodată este elaborat şi coordonat cu ministerele interesate proiectul Strategiei Naţionale cu privire la reducerea emisiilor şi neutralizarea poluanţilor organici persistenţi în Republica Moldova. Obiectivul Strategiei este estimarea situaţiei în Republica Moldova privind impactul poluanţilor organici persistenţi asupra mediului şi sănătăţii, direcţionarea politicii de stat în scopul controlului, reducerii sau eliminării evacuărilor, emisiilor şi pierderilor poluanţilor organici persistenţi, onorarea obligaţiunilor Republicii Moldova care rezultă din semnarea Declaraţiei Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (Rio de Janeiro, iunie, 1992), Protocolului de la Aarhus privind poluanţii organici persistenţi (Aarhus, Danemarca, 24 iunie 1998), Convenţiei de la Stockholm cu privire la Poluanţii Organici Persistenţi (Stockholm, 23 mai 2001), Convenţiei Basel privind Controlul Transportării Transfrontiere a Deşeurilor Periculoase şi Eliminării Acestora (Basel, 22 martie 1989). Scopul şi obiectivele legislaţiei de mediu Legea nr. 1515-XII din 16. 06. 93 privind protecţia mediului înconjurător Protecţia mediului înconjurător constituite o prioritate naţională, care vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi sănătatea populaţiei, realizarea intereselor economice şi social-umane, precum şi capacităţile de dezvoltare durabilă a societăţii pe viitor. Legea constituie cadrul juridic de bază pentru elaborarea actelor normative speciale şi instrucţiunilor în probleme aparte din domeniul mediului în scopul

asigurării fiecărui om a dreptului la un mediu sănătos şi estetic plăcut; realizării supremei responsabilităţi a fiecărei generaţii pentru protecţia mediului în

faţa generaţiilor viitoare; folosirii raţionale a resurselor naturale, evitarea epuizării şi degradării acestora; protecţiei solului, subsolului, apelor şi aerului de poluare chimică, fizică şi biologică,

de alte acţiuni care degradează echilibrul ecologic;

19

păstrării biodiversităţii şi genofondului, integrităţii sistemelor naturale, valorile culturale şi istorice;

restabilirii ecosistemelor şi componentelor lor, afectate prin activităţile antropice sau calamităţi naturale.

Legea nr. 851 din 29.05.06 privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător. Prezenta lege stabileşte, în conformitate cu prevederile Constituţie Republicii Moldova, cu Legea privind protecţia mediului înconjurător şi cu actele legislative în vigoare, scopurile, sarcinile şi principiile expertizei ecologice şi evaluării impactului asupra mediului înconjurător, precum şi regulile de bază privind organizarea şi efectuarea acestora. Scopul expertizei ecologice este expertiza a documentaţiei pentru obiecte şi activităţile economice preconizate, la etapa de planificare şi proiectare, se efectuează în scopul:

adoptării unor decizii argumentate şi aprobării actelor care prevăd utilizarea resurselor naturale şi măsuri de protecţie a mediului înconjurător şi componentelor lui;

prevenirii sau minimizării eventualului impact direct, indirect sau cumulativ al obiectelor şi activităţilor economice preconizate asupra mediului înconjurător, componentelor lui, ecosistemelor;

menţinerii echilibrului ecologic, fondului genetic şi biodiversităţii, creării condiţiilor optime de viaţă pentru oameni;

corelării dezvoltării social-economice cu capacităţile ecosistemelor. Legea nr. 1236-XIII din 3. 07. 97 cu privire la regimul produselor şi substanţelor nocive Prezenta lege stabileşte cadrul juridic al activităţilor în domeniul fabricării, depozitării, transportării şi utilizării produselor şi substanţelor nocive, al importului şi exportului lor, în scopul excluderii, reducerii sau prevenirii impactului acestor produse şi substanţe asupra omului şi asupra mediului înconjurător . Legea nr. 1347 din 09 .10. 97 privind deşeurile de protecţie şi menajere Prezenta lege reglementează, conform prevederilor Legii privind protecţia mediului înconjurător, gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere în scopul reducerii acestora şi reintroducerii lor maximale în circuitul economic, prevenirii poluării mediului Legea reglementează relaţiile care apar la gestionarea deşeurilor formate în procesul:

valorificării zăcămintelor şi prelucrării materiei prime minerale; fabricării, transportării şi stocării articolelor tehnice, mărfurilor de larg consum , energiei şi agenţilor energetici;

efectuării lucrărilor de construcţie, agricole, minerale şi de altă natură; prestării de servicii; consumului de produse industriale şi alimentare.

Legea nr. 1422-XIII din 17. 12. 97 privind protecţia aerului atmosferic Prezenta lege are drept obective păstrarea purităţii şi ameliorarea calităţilor aerului atmosferic, prevenirea şi reducerea efectelor nocive ale factorilor fizicii, chimicii, biologici, radioactivi şi de altă natură asupra atmosferii, cu consecinţe nefaste pentru populaţie şi / sau mediul înconjurător. Legea reglementează activitatea persoanelor fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, în cazul în care aceasta direct, afectează sau poate afecta calitatea aerului atmosferic. Legea nr. 612-XIV din 1.10.99 cu privire la protecţia plantelor Prezenta lege stabileşte bazele juridice, economice şi organizatorice ale protecţiei plantelor pe teritoriul Republicii Moldova. Protecţia plantelor se realizează prin:

20

elaborarea şi realizarea de programe complexe de stat , ştiinţific argumentate, de prevenire şi lichidare a organismelor dăunătoare;

organizarea de investiţii ştiinţifice, elaborarea şi aplicarea sistemelor integrate de protecţia a plantelor, capabile să prevină înmulţirea şi răspândire a dăunătorilor, bolilor şi buruienilor;

crearea fondului de rezervă de insecticide, fungicide şi erbicide, destinat protecţiei plantelor în situaţii excepţionale;

efectuarea monitorizării şi a prognozei fitosanitare. Legea nr.803-VI din 11.02.00 privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase Prezenta lege consfinţeşte bazele juridice, economice şi sociale pentru asigurarea funcţionării obiectelor industriale periculoase în condiţii de siguranţă şi are drept scop prevenirea avariilor la obiectele industriale periculoase şi asigurarea pregătirii agenţilor economici, care desfăşoară activităţi la aceste obiecte, în vederea localizării şi lichidării efectelor avarilor industriale şi catastrofelor cu caracter tehnogen, protecţia populaţiei şi a mediului înconjurător.

Legea nr. 1540-XIII din 25.02.98 privind plata pentru poluarea mediului Prezenta lege are drept obiective crearea unui sistem de activitate economică în care devine neconvenabilă cauzarea oricărui prejudiciu mediului, implementarea de tehnologii nonpoluante, realizarea altor măsuri care ar micşora volumul emisiilor(deversărilor) de poluanţi în mediu şi formarea deşeurilor de producţie, stimularea activităţilor orientate spre ameliorarea calităţii mediului.

Legea nr.787-XIII din 23.03.96 cu privire la resursele materiale secundare Prezenta lege stabileşte condiţiile juridice, economice şi organizatorice generale de activitate în domeniul utilizării resurselor materiale secundare şi are ca scop asigurarea folosirii raţionale a resurselor naturale.

Legea nr.1513-XII din 16.06.93 privind asigurarea sanitaro – epidemiologică a populaţiei Prezenta lege stabileşte cadrul juridic şi reglementează relaţiile în domeniu asigurări sanitaro-epidemiologice a populaţiei. Legea nr.136-XIV din 17.09.98 cu privire la gaze Prezenta lege stabileşte principiile fundamentale de organizare şi reglementare a activităţilor ce ţin de producerea, stocarea, transportul, distribuţia, furnizarea şi consumul de gaze, precum şi sistemul de protecţie a intereselor consumatorilor. Legea nr.1525-XIII din 19.02.98 cu privire la energetică Scopul prezentei legi constă în crearea cadrului juridic pentru asigurarea eficienţei energeticii, aprovizionarea fiabilă a economiei naţionale şi a populaţiei cu resurse energetice. Codul nr.828-XII din 25.12.91 funciar Prezentul cod reglementează relaţiile funciare din domeniu folosirii şi protecţiei resurselor funciare.

Codul nr.1532-XII din 22.06.93 apelor Prezentul cod constituie cadrul juridic de bază pentru elaborarea actelor normative speciale şi instrucţiunilor ce reglementează relaţiile din domeniu folosirii resurselor acvatice. Legea nr.451 –XV din 30.07.01 privind acordarea de licenţe pentru unele genuri de activitate Prezenta Lege stabileşte bazele juridice, organizatorice şi economice de acordare a licenţelor pentru dreptul de practicare a unor anumite genuri de activitate şi are drept scop respectarea riguroasă a standardelor şi normelor.

21

Legea nr.982 – XIV din 11.05.00 privind accesul la informaţie Prezenta lege reglementează principiile, condiţiile, căile şi modul de realizare a accesului la informaţii oficiale, aflate în posesia furnizorilor de informaţii, obligaţiile furnizorilor de informaţii în procesul asigurării accesului la informaţiile oficiale şi are ca scop crearea bazei normative privind accesul la informaţie oficială. Legea nr.595-XIV din 24.09.99 privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova Prezenta lege se aplică tratatelor internaţionale ale Republicii Moldova si determină modul de iniţiere, negociere, semnare, intrare în vigoare, aplicare, suspendare, denunţare sau stingere a acestora. Iniţierea , negocierea, semnarea, intrarea în vigoare, aplicarea, suspendarea, denunţarea sau stingerea tratatelor internaţionale ale Republicii Moldova se exercită în conformitate cu principiile şi normele dreptului internaţional, cu Convenţia cu privire la dreptul tratatelor (Viena, 1969), Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, precum şi în conformitate cu prevederile tratelor. Hotărîrea Guvernului nr. 606 din 28.06.00 cu privire la Programul naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere Obiectivele Programului

valorificarea şi neutralizarea deşeurilor existente; minimizarea generării deşeurilor; excluderea din utilizare a materiei prime toxice; micşorarea volumului şi toxicităţii deşeurilor pînă la eliminarea lor din procesele

tehnologice; introducerea colectării separate a deşeurilor menajere.

Hotărîrea Guvernului nr. 259 din 09.03.98 cu privire la sistemul de avertizare, informare, clasificare a situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen şi sporirea capacităţii de intervenţie a autorităţilor administraţiei publice. Stabilirea criteriilor unice de clasificare şi de estimare a situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen, creării spaţiului informativ şi determinării modului de efectuare a schimbului de informare, de creare şi utilizare a bazelor de date în sistemul de prevenire şi intervenţie în situaţii excepţionale. Ordinul DASS al RM nr. 46 din 04.06.99 Instrucţiunea privind modul de întocmire a raportului statistic “Formarea, utilizarea şi neutralizarea deşeurilor toxice ”, formularul nr. 1 – deşeuri toxice. Stabileşte modul de completare şi prezentare a informaţiei statistice de la peroane juridice în activitatea cărora se formează, utilizează şi neutralizează deşeuri toxice. Ordin MS al RM nr.06.6.3.11 din 1.02.95. Regulamentul sanitar privind stocarea, neutralizarea, utilizarea şi înhumarea substanţelor şi reziduurilor toxice. Regulile sanitare conţin cerinţe igienice privind stocarea, neutralizarea, utilizarea şi înhumarea substanţelor şi reziduurilor toxice de la întreprinderile industriale şi gospodăriile agricole. Sînt reflectate cerinţele către determinarea gradului de toxicitate, metodele de colectare, ambalare, depozitare, transportare şi înhumare a substanţelor şi reziduurilor toxice.

22

RG 35-01-27:2000. Regulamentul General. Modul de elaborare şi prezentare a declaraţiei securităţii industriale. Prezentul document stabileşte regulile de elaborare, cerinţele prezentare a acesteia în Departamentului Supraveghere Tehnică Standardizare şi Metrologie care, în conformitate cu Legea privind securitatea obiectelor industriale periculoase exercită reglementarea normativă în domeniul securităţii industriale. Reglementare tehnică. Reguli de efectuare a expertizei securităţii industriale din 01.10.00 Prezenta reglementare stabileşte modul de efectuare a expertizei securităţii industriale (evaluarea expertizei) a obiectelor industriale periculoase. Hotărîre de Parlament nr.605-XV din 2.10.01 privind aprobarea Concepţiei politicii de mediu a Republicii Moldova Principale obiective:

prevenirea şi reducerea impactului negativ al activităţii economice asupra factorilor de mediu, resurselor naturale şi sănătăţii populaţiei în contextul dezvoltării durabile a ţării;

asigurarea securităţii ecologice a ţării. Hotărîrea Guvernului privind aprobarea Regulamentului cu privire la controlul transportării transfrontiere a deşeurilor şi eliminarea acestora Prezentul Regulament stabileşte modul de efectuare a controlul asupra transportării transfrontiere a deşeurilor şi eliminarea acestora conform prevederilor Convenţiei Basel. Substanţele POPs sunt incluse în categoriile deşeurilor periculoase.

Proiectul Regulamentului privind gestionarea deşeurilor Prezentul regulament stabileşte modul de gestionare a deşeurilor (colectare, achiziţionare, tratare, reciclare, transportare, depozitare, incinerare, înhumare, etc.). Regulamentul conţine un capitol privind reglementarea PCB în concordanţă cu prevederile Directivei UE privind PCB şi PCT 96/59/EC. Proiectul Strategiei de creştere economică şi reducere a sărăciei Strategia sectorială: Protecţia mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale Scopul Strategiei sectoriale constă în conservarea şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu pentru asigurarea creşterii economice, asigurarea menţinerii sănătăţii populaţiei şi crearea bazelor trainice pentru existenţa populaţiei în contextul dezvoltării durabile şi reducerii sărăciei. Legea privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, art. 11 (2) Tratatele internaţionale prezentate Parlamentului spre examinare, stipulează: „Dacă tratatul internaţional prezentat Parlamentului Republicii Moldova spre examinare implică adoptarea unor legi noi sau modificarea legilor în vigoare, proiectul legii privind ratificarea, acceptarea sau aderarea la tratatul internaţional şi proiectele legilor privind modificările în legislaţiei se prezintă concomitent”.

Recomandări privind transpunerea prevederilor Convenţiei Stockholm în legislaţia

naţională Prevederile Convenţiei Stockholm privind poluanţii organici persistenţi au fost analizate în comparaţie cu prevederile legislaţiei naţionale. Reieşind din tabelul de concordanţă (Anexa 2) se poate concluziona următoarele:

1. Stipulările Convenţiei Stockholm se conţin în linii generale în legislaţia naţională. Majoritatea articolelor din convenţie sunt deja reflectate în legislaţie (art.1, 3, 6,10) sau proiecte de legi, regulamente, strategii (art. 5, 7).

2. Necesită a fi transpuse printr-un act de implementare a convenţiei (proiectul de lege privind ratificarea convenţiei) articolele 2, 9, 11, 16 ce includ definii şi procedura de

23

informare, raportare în cadrul convenţiei. Proiectul în cauză va conţine şi responsabilităţile autorităţilor competente interesate.

3. Articolele 12-14 ţin de competenţa Conferinţei Părţilor, iar articolele 16-30 de administrare convenţiei.

4. Substanţele incluse în anexa A şi B la convenţie nu se produc şi sunt interzise pentru utilizare din anii 70-90 ale secolului precedent. Actualmente persistă problema eliminării stocurilor de deşeuri de pesticide acumulate, care sînt reglementate prin Legea nr.1347 –XIII din 09.10.97 privind deşeurile de producere şi menajere.

5. Bifenilii policloruraţi utilizaţi ca substanţe chimice industriale vor fi reglementaţi prin intermediul proiectului Regulamentului privind gestionarea deşeurilor.

6. Pentru reglementarea produselor secundare: dioxine şi furane, bifenilii policloruraţi şi hexaclorobenzen emanaţi accidental în urma proceselor termice va fi necesar: • completarea Legii nr. 1422-XIII din 17. 12. 97 privind protecţia aerului atmosferic

cu un capitol respectiv şi • elaborarea unui normativ privind limita emisiilor.

3.2 Situaţia actuală şi organizarea fluxului de date referitoare la POPs: producerea, utilizarea şi implementarea în Republica Moldova

Pentru determinarea politicii naţionale de mediu, în special în domeniul poluării cu poluanţii organici persistenţi e nevoie de informaţie corespunzătoare. Soluţionarea problemei legate de asigurarea cu informaţie depinde de sistemul de variabile şi informaţie statistice în domeniul statisticii de mediu în ţară.

Datele statistice pe POPs pot fi grupate în două sisteme: a) Fizice, caracterizând starea, impactul negativ şi protecţia anumitor

componente de mediu, în particular a celor referitoare la poluarea aerului, apei şi solului;

b) Economice, ce conţin variabile de cost, inclusiv cheltuielile de mediu a întreprinderilor şi cele publice.

Sistemul indicatorilor statistici fizici poate fi divizat în trei subsisteme de evidenţă în domeniul mediului, legate de:

- Poluarea aerului atmosferic - Poluarea resurselor naturale acvatice - Depozitarea deşeurilor şi gunoii

În rezultatul chestionarului anual poştal pe deşeuri toxice efectuat de organele locale a Departamentului de statistică şi sociologie în strânsă colaborare cu inspectoratele locale ecologice a Ministerului Ecologiei au fost introduse aproape 500 de unităţi. Chestionarul a fost implementat în 1990 şi a estimat volumul depozitelor de deşeuri toxice în Moldova la nivelul de 11,9 mii de tone, inclusiv 7,5 tone – extrem de periculoase (clasa I de pericol) la situaţia pe 1 ianuarie 2002.

Chestionarul statistic pe deşeuri toxice include următoarele date: 1. Deşeuri la începutul anului 2. Formarea deşeurilor într-o anumită perioadă 3. Deşeurile de provenienţă externă 4. Utilizarea deşeurilor 5. Deşeurile de la alte întreprinderi, inclusiv

prin export 6. Deşeuri depozitate sau descărcate 7. Deşeuri la sfârşitul anului fiscal

Precum a fost menţionat mai sus, baza acestui chestionar este raportul anual poştal acumulat la întreprinderi „Formarea, utilizarea şi depozitarea deşeurilor toxice”. Rapoartele sunt prezentate de către întreprinderile industriale şi agricole şi altele, implicate în procesul de formare, plasare, utilizare sau depozitare a deşeurilor toxice la organele statistice şi de mediu

24

după amplasare (adresa poştală). Lista unităţilor este determinată de către inspectoratele ecologice locale şi folosită de către organele statistice ca bază pentru chestionarul statistic. Raportul conţine caracteristica chimică a anumitor tipuri de deşeuri: compoziţia chimică a deşeului în procente pe componenta toxică, proprietăţile fizice, specificând starea de agregare (solid, lichid, pastă ş.a.m.d.) şi clasa de pericol. Raportul conţine date pe cantitatea la momentul actual a deşeurilor toxice, formate la întreprinderea dată în perioada fiscală, utilizarea acestora la întreprindere, primirea şi trimiterea. Raportul de asemenea include informaţia detaliată referitoare la amplasarea deşeurilor: la întreprindere, cu specificarea suprafeţei amenajate desemnate pentru stocarea, pe teritoriile gunoiştilor.

Rapoartele sunt acumulate în baza documentaţiei de evidenţă şi a calculelor. Clasa de pericol, caracteristicile fizice şi compoziţia chimică a deşeurilor industriale toxice sunt determinate cu testele de laborator la întreprinderile sau laboratoarele în cadrul chestionarului medico-sanitar şi a inspectoratului ecologic.

În acelaşi timp e de menţionat că conform standardelor naţionale toate substanţele sunt clasificate după efectul exercitat asupra organismului uman:

Clasa 1 – substanţele extrem periculoase Clasa 2 – substanţele foarte periculoase Clasa 3 – substanţele mediu periculoase Clasa 4 – substanţele puţin periculoase

Una din sursele de bază a informaţiei despre utilizarea pesticidelor este chestionarul efectuat de către Asociaţia „Fertilitatea”, fosta „Moldselhozhimia”, care a fost responsabilă de vânzare, procurare, distribuţie şi stocare. Conform chestionarului acesteia în anul 1985 cantitatea de pesticide cu conţinut de mai mult de 13 kg de substanţă activă, utilizate pe 1 ha de pământ agricol, a constituit 1,4 kg, comparativ cu anul 1997.

Luând în consideraţie că poluarea mediului cu deşeuri menajere nu a fost studiată de către organele statistice de stat, s-a decis asupra organizării şi implementării unui studiu statistic special (2000). A fost folosit un sistem model de gospodării casnice a Departamentului de statistică şi sociologie pentru chestionarul venit/consum a bugetului de familie. Rezultatul acestui chestionar a dat:

- Estimarea poluării directe a mediului acvatic, aerian şi aruncarea deşeurilor menajere de către gospodării casnice

- Lista problemelor ecologice de prioritate în ţară - Opinia populaţiei referitor la problemele ecologice - Calcularea datelor sociologice de acces la serviciile de aprovizionare cu apă,

canalizare, sistemul centralizat de încălzire şi colectare a deşeurilor. Sistemul statistic de POPs conform cerinţelor şi necesităţilor Convenţiei din Stocholm: metadate, date, indicatori.

Statistica substanţelor organice persistente poate fi definită ca estimarea cantitativă şi calitativă prin sistemul de monitoring şi date statistice, indicatori, ce au scopul de calculare şi studiul a prezenţei, stării şi utilizării poluanţilor organici persistenţi.

În Naţiunile Unite lucrul asupra problemei cu POPs a căpătat atenţie în legătură cu decizia 19/13 C din 7 februarie a Conciliului de Guvernare a Programului de Mediu a Naţiunilor Unite de a iniţia o acţiune internaţională pentru protecţia sănătăţii omului şi a mediului prin luarea măsurilor de reducere şi/sau eliminare a emisiilor şi descărcărilor poluanţilor organice persistente, ce a avut loc în Stocholm în 2001 şi care a adoptat un program complex de acţiuni pentru mediu şi dezvoltare (Declaraţia din Rio şi Agenda 21) – numit Convenţia din Stocholm pe poluanţi organici persistenţi. Necesitatea creării şi dezvoltării statisticii pe POPs a fost discutată în compartimentele 10, 11 şi 15 a Convenţiei din Stocholm. Conform articolului 15 ţările membri ale Convenţiei vor asigura datele statistice pe cantitatea totală de producere, import şi export a fiecărui produs chimic din Anexele A şi B sau o estimare raţională de însemnătate practică a acestor date, lista ţărilor din care a fost importată fiecare substanţă şi ţările în acesta a fost exportată fiecare din aceste substanţe.

25

Bazându-se pe sistemul de dezvoltare a statisticii de mediu (FDES), recomandat de Naţiunile Unite, de către Comisia pentru Dezvoltare Durabilă (UN CSD) a fost elaborat un Sistem de Indicatori de Dezvoltare Durabilă (FISD).

Folosind sistemul Stimulare-Presiune-Stare-Răspuns a fost propusă lista următoarelor indicatori de caracterizare a POPs.

Producerea şi consumul pesticidelor – indicatorul Forţei motrice – Presiune - Producerea, import/export, utilizarea pesticidelor, în tone, a ingredientelor active

pentru suprafaţa cultivată totală şi pe ha de suprafaţă cultivată. - Informaţia de mai sus divizată în diferite tipuri, de la cel puţin periculoase la cele

înalt periculoase - Suprafaţa cultivată, în ha, la care se aplică tehnicile de management integrat al

paraziţilor (IPM) Concentrarea pesticidelor în componentele mediului – indicatori de Stare

- Gradul de pierdere pe alte specii şi concentrarea pesticidelor pe speciile-obiect - Gradul poluării apei prin scurgeri şi infiltrarea în apele subterane - Nivelul problemelor de sănătate publică cu care se confruntă fermierii din cauza

expunerii directe la pesticide - Nivelul problemelor de sănătate publică cu care se confruntă consumatorii în

rezultatul poluării apei potabile cu resturi de pesticide şi contaminarea hrănii. Utilizarea pesticidelor – indicatori de Răspuns

- Revizuirea politicilor de stat cu scopul eliminării sau reducerii subsidiilor la pesticide

- Revizuirea politicilor ce propun subsidiile la creditele în domeniul agriculturii la procurarea pesticidelor sau stabilirea unor tarife discriminator de joase la importul pesticidelor

- Extinderea eforturilor de promovare a adoptării tehnicilor IPM - Elaborarea şi livrarea speciilor rezistente la paraziţi

PCDD/PCDF Producerea PCDD/PCDF şi utilizarea POPs şi materialelor cu conţinut de POPs - Presiune

- Producerea industrială a substanţelor chimice cu conţinut de POPs sau agenţi de poluare şi livrarea substanţelor chimice industriale şi procesele termale

- Utilizarea apelor reziduale de canalizare, compostului şi băligarului în fertilizarea în agricultură şi grădinărie

Poluarea componentelor de mediu cu PCDD/PCDF – Stare - Gradul de poluare a apei, aerului, solului prin introducere în sol, aruncări rezultate

din arderea deşeurilor, procesele termice, producerea şi utilizarea substanţelor chimice clororganice.

- Nivelul problemei ecologice estimat din semnele şi simptoamele de intoxicare cu substanţe chimice impurificate cu TDCC, PCCD/PCDF ş.a. la animale sunt asemănătoare cu cele observate la oameni

- Nivelul problemei de sănătate publică cu care se confruntă consumatorii în rezultatul inhalării aerului şi înghiţirea particulelor din aer, consumul solului contaminat, adsorbţia prin piele, consumul hrănii

Utilizarea POPs şi materialelor cu conţinut de POPs – Răspuns - Revizuirea politicilor de stat cu scopul de a reduce şi/sau elimina emisiile şi

descărcările a poluanţilor organici persistenţi - Extinderea eforturilor de interzicere a transportării substanţelor chimice prin

hotarele internaţionale neluând în consideraţie regulile, standardele şi directivele internaţionale corespunzătoare

26

- Dezvoltarea strategiilor de identificare a încărcăturilor care constă din sau conţin substanţe chimice din Anexa A şi B şi produsele şi articole folosite şi deşeuri care constă din, conţin sau sunt contaminate cu substanţe chimice din Anexa A, B sau C

- Introducerea regulamentelor legislative pentru implementarea principiilor Convenţiei din Stocholm.

Statistica pe POPs este multidisciplinară şi include un set mare de baze date fizice şi date

pe climat, flora, fauna, aer, apă, sol, care sunt colectate cu ajutorul tehnicilor şi metode de analiză comparativă a impactului lor pe ecosistem şi condiţiile sociale, demografice şi economice a oamenilor. Principalele surse de date statistice pe POPs sunt:

- monitoringul, realizat de instituţiile hidro-meteorologice, sanitare şi epidemiologice - observaţiile, efectuate de instituţiile ştiinţifice şi de cercetare în domeniul ecologiei,

chimiei, hidrologiei, medicină şi alte - chestionarul statistic pe:

Producerea – producerea materialelor substanţelor chimice, produselor de consum, producerea fierului, producerea mineralelor şi energiei, arderea combustibilului neetilat ;i diesel, arderea în gospodăriile casnice pentru încălzire şi pregătirea hrănii şi arderea necontrolată (focuri de pădure, arderea deşeurilor, arderea gunoiştilor, incendiile industriale, focurile ocazionale)

Utilizarea – pesticide în agricultură şi gospodării mici sau produsele secundare a proceselor industriale şi arderea

Importul şi exportul substanţelor chimice sau materialelor cu conţinut de POPs Emisiile POPs-lor în aer, apă şi sol în rezultatul proceselor industrial-chimice şi

termice Deşeurile periculoase – industriale, chimice, agricole, menajere Monitoringul concentrării şi poluării cu poluanţi organici persistenţi în

compartimentele de mediu, hrană, produse de consum, ţesuturile animalelor şi omului (Hidrometeo, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii, alte instituţii ştiinţifice)

Monitoringul efectelor endocrine în peşti şi populaţiile naturale: defectele şi moartea embrionilor la păsări şi peşti cauzate de expunere la substanţele chimice industriale şi insecticidele clororganice; înrăutăţirea reproducerii şi dezvoltării la peşti expuşi la scurgerile fabricilor de celuloză şi hârtie; reproducerea anormală la melci expuşi la substanţele antifoulante aplicate şa suprafeţele exterioare a corabiilor; scăderea funcţiei tiroide şi imune la păsări care consumatori de peşti; feminizarea peştilor în apropierea punctelor de scurgere a deşeurilor menajere (Programele ştiinţifice de cercetare a Ministerului Sănătăţii, Ministerului Ecologiei etc.)

Concluzii şi recomandări privind actualele şi viitoare sarcini pentru sistemul naţional statistic conform cerinţelor Convenţiei din Stocholm

Informaţia prezentată a evidenţiat faptul că un complex de informaţie privind Poluanţi Organici Persistenţi este prezent atât la nivel naţional cât şi la cel internaţional.

La nivel internaţional un complex de informaţie pe POPs este răspândit cu ajutorul organizaţiilor internaţionale (ex. IPCS, ILO, UNEP, FAO), grupări regionale şi economice (ex. OECD, EU), guvernele naţionale (ex. US EPA, KEMI), bazele de date comercializate (ex. Chemical Abstracts, Chem Tox) precum şi organizaţiile non-guvernamentale.

La nivel de ţară o cantitate mare de informaţie, incluzând datele pe toxicitate şi asistenţă urgentă , este accesibilă la centrele de control a toxicităţii sau la organele oficiale. Caracteristică de bază a informaţiei generate naţional este că în multe cazuri ea poate fi generată la nivel de ţară şi poate include, spre exemplu, statistica de producere şi comercializare, date despre utilizarea

27

substanţelor chimice, statistica de intoxicare, datele pe calitatea mediului, precum şi rezultatele în diferite formate şi în posesiunea a unui sau câteva indivizi sau instituţii în cadrul sau în afară instituţiilor guvernamentale respective.

Faptele arată că foarte des această informaţie nu circulă în mod efectiv la nivel de ţară şi cunoştinţe despre existenţa anumitor surse de date sunt deseori insuficiente sau nesigure. Nu există o instituţie/diviziune statistică specială responsabilă pentru colectare, prelucrare şi răspândirea datelor sau indicatorilor referitoare la estimarea POPs în Moldova, în acelaşi timp trebuie de menţionat că astfel de sisteme statistice nu există nici în ţările dezvoltate. De obicei instituţiile sau agenţiile de mediu monitorizează şi evaluează întrebările legate de POPs ca o parte a problemelor ecologice.

Identificarea şi utilizarea efectivă a informaţiei chimice generate la nivel naţional pot fi considerate o bază importantă pentru a perfecţiona sistemului informaţional naţional.

Un pas principal care ţara ar trebui să considere în a cest context include următoarele: - Identificarea şi evaluarea a tuturor date respective şi a surselor de informaţie pe POPs

generate naţional, inclusiv instituţiile responsabile şi/sau indivizi. Astfel de evaluare trebuie să asigure o descriere detaliată a fiecărei surse de informaţie, inclusiv informaţia pe tipul datelor colectate, periodicitatea şi exactitatea colectării datelor, formatul în care este păstrată (ex. pe hârtie, format electronic), procedeele actuale de estimare a informaţiei.

- Luând în consideraţie faptul că estimarea POPs este destul de complicată şi cere cunoştinţe speciale în chimie şi ecologie, va fi mai eficient cazul de folosire a resurselor umane/profesionale a ministerelor şi suportul financiar a donorilor internaţional pentru organizarea:

Inventarul emisiilor dioxinelor şi furanilor şi un Ghid Generalizat de Identificare şi determinarea cantităţii dioxinelor şi furanilor emise, metodologiile bazate pe factorii de emisie

Inventarul PCB bazat pe Ghidul de identificare a PCB şi materialelor cu conţinut de PCB, o formă, care a fost testată şi aplicată în careva ţări care au participat în acest studiu

Registrul emisiilor şi transferului poluanţilor pentru colectarea şi răspândirea informaţiei privind estimarea cantităţilor anuale de POPs, care sunt emise sau aruncate

- Participarea în programele regionale sau mondiale pe problemele POPs în calitate de ţară-pilor de studiu întru monitorizarea şi estimarea statistică

- În cazul Moldovei eforturile de evaluarea POPs trebuie să fie focusate pe domeniile de prioritate legate de utilizarea POPs ca pesticide şi importul materialelor cu conţinut de POPs. Datele statistice pe pesticide trebuie fi colectate cu ajutorul Inventarului pesticidelor cu folosirea diferitor surse de informaţie, ca chestionarele existente a FAO şi EUROSTAT (pe producerea, comercializarea şi introducerea în sol) sau rapoartele naţionale statistice pe introducere în sol, elaborate de Asociaţia „Fertilitatea”, datele internaţionale de comerţ pe pesticide a Departamentului Vamal, sau date pe depozitarea deşeurilor a Inspectoratului Ecologic sau un studiu de utilizare a pesticidelor.

Studiul utilizării pesticidelor ar fi determinat în modul asemănător: posibilitatea

organizării studiilor agricole întru necesitatea examinării utilizării pesticidelor (spre exemplu, cantitatea pesticidelor utilizate în dependenţă de tipul şi specia, metoda de introducere în sol). Există metodologii generale de colectarea a datelor pe utilizare şi statul trebuie să aleagă cea mai potrivită care ar satisface cerinţele lui: vizite personale la fermieri şi cultivatori reprezentativi cu scopul colectării informaţiei pe pesticidele utilizate, interviuri de telefon cu fermierii şi cultivatorii reprezentativi, chestionarea prin poştă a fermierilor cultivatorilor reprezentativi, raportarea obligatorie privind utilizarea pesticidelor de toţi fermieri şi cultivatori; statistica comercializării. În cazul Moldovei, statul nu dispune de surse financiare pentru efectuarea studiului utilizării pesticidelor folosind una din metodele de mai sus; careva date folositoare pot

28

fi obţinute din compararea statisticii de comercializare, ceea ce se practică în Suedia. Acest studiu este relativ ieftin, fiind de obicei colectat de către organizaţiile agricole sau statul, direct din rapoartele companiilor. Colectarea datelor de comercializare se cere în lege şi este disponibil un registru de date pe toate produse aprobate, colectarea datelor şi prelucrarea statistică în tabele costă aproape $4000.

Evaluarea indicatorilor referitoare la POPs din sectorul gospodăriilor casnice (acces la sistemul centralizat de încălzire, pregătirea a hrănii şi depozite de deşeuri, calitatea mediului şi problemele de sănătate...) dovedesc o extindere adăugătoare a studiului bugetului de familie la unele întrebări legate de combustibilul de provenienţă biologică (precum şi deşeurile menajere) şi utilizarea pesticidelor în cantităţi şi tipuri la ferme mici.

Implementarea studiului specific socio-ecologic conform Convenţiei din Stocholm pe POPs folosindu-se de sistemul Studiului bugetului de familie poate fi necesar pentru estimarea consumului real al combustibilului de provenienţă biologică, de obicei lemnului şi cărbunelui în scopurile încălzirii şi pregătirii hrănii, formarea cantităţilor de deşeuri menajere şi căile de amenajare a lor, folosind materialele de construcţie, mobilă, materialele de meserie, produsele de pe terenurile de recreaţie şi de gospodărie casnică pot să conţină rămăşiţe de poluare chimică sau biologică, precum şi problemele legate de sănătate umană – calitatea vieţii. Acest tip de studiu poate fi organizat separat sau să constituie o anexă la studiul bugetului de familie. Conform experienţei ţărilor dezvoltate costul acestui studiu constituie $5000.

De a modifica studiul existent a emisiilor în mediul aerian, utilizarea apei, formarea şi utilizarea deşeurilor toxice în conformitate cu cerinţele Convenţiei din Stocholm, prin reformarea rapoartelor statistice (chestionarelor) folosite pentru aceste studii şi introducerea datelor pe substanţele chimice indicate.

Pentru corespundere cerinţelor din p. 15 a Convenţiei din Stocholm, semnat de Moldova, trebuie fi elaborat un proiect de decizie guvernamentală şi adoptată în felul următor:

Departamentul Vamal trebuie se modifice modul actual de observare a statisticii de comercializare, fluxului de date şi controlul asupra POPs şi materiale referitoare la POPs conform cerinţelor Convenţiei şi să prezinte informaţia respectivă Ministerului Ecologiei. E necesar de a îmbunătăţi capacităţile tehnice a serviciilor vamale locale în ceea ce priveşte controlul chimic, colectarea datelor pe utilizarea etichetelor internaţionale de comerţ pentru produsele şi materialele chimice.

Departamentul Statistică trebuie să introduce anumite modificări în studiul statistic actual bazat pe rapoartele pe deşeurile toxice conform cerinţelor Convenţiei din Stocholm şi să prezinte informaţia statistică anual Ministerului Ecologiei.

Departamentul Statistică în cooperare cu Ministerul Agriculturii trebuie să propună un studiu pe utilizarea pesticidelor şi să informeze Ministerul Ecologiei anual în formă de rapoarte statistice despre rezultatele obţinute.

De a elabora managementul ecologic şi de a adopta convenţia şi acte legislative

internaţionale în domeniul mediului, de a facilita crearea sistemului informatic care ar garanta executarea obligaţiilor şi ar asigura cu informaţia la diferite nivele despre situaţia şi problemele. Astfel este important de elaborat un sistem statistic ministerial, care ar include colectarea datelor, prelucrarea şi asigurarea accesului publicului la această informaţie conform Convenţiilor din Aarhus şi Stocholm. Aceasta ar putea fi posibil în cazul transferului resurselor umane şi financiare parţial de la Departamentul Statistică şi Inspectoratul Ecologic de Stat şi creării unei secţiuni responsabile pentru activităţile sus numite, cu o diviziune subordonată de Politică Ecologică. O asemenea abordare este folosită la Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Relaţii Externe şi serviciile naţionale ecologice în ţările Baltice şi ţările dezvoltate, ca Franţa, Danemarca, Germania, Suedia etc. La momentul actual statistica de mediu cere cunoştinţe speciale în ştiinţe de mediu şi una dintre căile de organizare a unui flux de date de mediu şi reformarea celui existent, este organizarea acestor activităţi în cadrul Ministerului Ecologiei.

29

De a dezvolta procedee şi protocoale întru facilitarea accesului la şi folosirii informaţiei disponibile de către instituţiile naţionale implicate în domeniu. Un acord formal despre evaluarea şi schimb de informaţie poate fi un mod favorabil de clarificare a responsabilităţilor şi drepturilor diferitor instituţii din domeniu.

De a facilita schimbul datelor generate naţional şi cercetarea necesităţilor şi posibilităţilor potenţiale în ceea ce priveşte armonizarea colectării datelor şi metodelor de clasificare a bazelor de date existente întru asigurarea distribuirii între instituţiile din domeniu. În acest context, diferitele necesităţi ale instituţiilor implicate (în ceea ce priveşte exactitatea şi siguranţa datelor sau periodicitatea colectării datelor) poate fi considerat ca şi standardele şi procedurile internaţionale, care au fost adoptate la nivel naţional.

Perspectivele utilizării rezultatelor proiectului

1. Datele de baze POPs pot fi introduse în NOPOLU SYSTEM WATER DATA CENTER a Ministerului Ecologiei pentru evaluarea indicatorilor de calitate a apelor de râu, coeficienţilor de nivel de poluare a apei după amplasare surselor de poluare sau factorului de activitate economică şi efectul exercitat asupra sănătăţii umane şi a naturii.

2. Analiza direcţiilor de poluare cu POPs şi legarea acestei probleme de problema sărăciei în ţară, precum şi demonstrarea distribuţiei sărăciei în regiuni la situaţia actuală şi utilizarea POPs şi materialelor cu conţinut de POPs, cercetarea posibilităţilor de creare a hărţii de poluare cu POPs conform hărţii naţionale/statale de sărăcie.

3.3 Instituţiile naţionale ce se ocupă cu studiul substanţelor organice persistente

În Moldova la sfârşitul anilor 70 şi începutul 80, a început implementarea tehnologiilor industriale pentru producerea culturilor agricole astfel încât aplicarea fertilizanţilor şi substanţelor pentru protecţia culturilor a crescut semnificativ. Ca rezultate cantitatea medie a pesticidelor a crescut la 19.7 kg/ha (substanţă activă), dublând nivelul mediu al fostei U.S. Astfel, din 1970 într-o serie de centre ştiinţifice şi aplicate a început evaluarea substanţelor Organice Persistente -POPs , inclusiv şi pesticidelor.

Institutul de Chimie a Academiei de Ştiinţe a RM

Dezvoltarea şi studiul sistematic al pesticidelor şi precursorilor este efectuat de Institutul de Chimie a Academiei de Ştiinţe a RM. Se acordă o atenţie deosebită analizei inclusiv a mono-, di- cloro/bromofenolilor, chloro/bromoacetofenonilor. Se efectuiază studii de dezvoltarea a noilor scheme de preparare a funghicidelor şi insect-acaricidelor; sinteza omologilor, modificarea şi studiul proprietăţilor fizico chimice a pesticidelor şi produselor a termo-analizei pe suprafaţa cărbunelui activat. O atenţie deosebită este acordată analizei bazinelor acvatice la conţinutul azotului, clorului şi phosforului cât şi compuşilor organici. Evaporatoare rotative, malaxoare magnetice şi electrice, pompe de vacuum, elemente de încălzire, distilatoare de vacuum, cromatografia pe coloană, Cromatografia Lichidă de înaltă performanţă şi cromatografia găzoasă sânt disponibile şi pot fi utilizate în controlul decurgerii reacţiei pentru izolarea şi purificarea/ izolarea produselor dorite. 1H and 13C NMR, UV, şi spectroscopia.FT-IR deasemenea este în posesia Institutului de Chimie a Academiei de Ştiinţe a RM. Institutul Naţional de Ecologie

30

În studiul POPs sunt implicaţi cercetătorii din trei laboratoate: Laboratorul Procese Atmosferice, Laboratorul de Ecourbanistică şi Asanare a Mediului, Laboratorul de Ecopedologie şi Agrocenologie. Studiile se referă la sursele de poluare a atmosferei în bază de POPs, dinamica poluării solurilor cu POP şi inventarul pesticidelor interzise şi inaplicabile. În 1990-2002, din întrega gamă de POPs, INECO a estimat emisiile de PAH în aer după metodologiile EMEP şi în colaborare cu Centrul Vostoc a estimat dinamica unor astfel de emisii de la o serie de activităţi a economiei locale (transport şi arderea combustibilului).

Centrul Ştiinţific de Producţie pentru Deservirea Agrochimică

Centrul Ştiinţific de Producţie pentru Deservirea Agrochimică este instituţia care din 1962 efectuiază elaborări şi implimentări a pesticidelor relevante. Până-n 1990 el a fost cunoscut ca Institutul de Cercetări şi Tehnologie pentru Deservirea Agrochimică ca filiala Chişinău a Institutului Central de Deservire în cadrul fostului Minister al Agriculturii a US. Din 1989, centrul, unităţile de Proectări agrochimice, Serviciul Sanitar şi Epidemiologic a Ministerului Sănătăţii şi asociaţia AGEoM efectuiază monitoringul agro-chimic a producţiei agricole din Moldova. Principalele direcţii de cercetări sânt: evaluarea pesticidelor în sol şi plantelor multianuale specifice Moldovei. Pentru 2002-2005, se preconizează 850,000 MDL pentru lucrări ştiinţifice din care 25% pentru studiul POP.

Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţuia Biologică a Plantelor Institutul de Cercetări pentru Protecţuia Plantelor cu laboratorul său “Medode de analize şi cercetări dinamice a deşeurilor şi tratearea plantelor efectuiază cercetări a POP. Centrul Guvernamental pentru Testarea Preparatelor Chimice şi Biologice Centrul de Stat pentru Certificarea produselor biologice şi chimice şi Stimulare a Creşterii Plantelor cercetează influenţa pesticidelor şi agenţilor de stimulare la creşterea şi dezvoltarea plantelor.

Republica Moldova nu efectuează activităţi sistematice de monitoring a POP din cauza lipsei de resurse financiare şi a echipamentului învechit. Sunt date dispersate în literatură, care greu pot fi comparate din cauza diverselor metodici utilizate.

4 Inventarul POP

4.1 Pesticide POP

Metoda inventarierii: Inventarierea pesticidelor POP pentru anii 2001, 2003 este efectuată în baza Ghidului de Inventariere a pesticidelor (secţia 2.3.1 şi 2.3.3 a NIP). Sortimentul pesticidelor folosite în agricultură a ajuns la circa 125 de denumiri în 1984, acuma se utilizează cca 100. Inventarul include datele despre pesticidele inutilizabile şi interzise (PII), inclusiv pesticide POP aflate în depozite şi cele înhumate. S-a folosit metoda detaliată de colectare a datelor – de către Inspectoratele teritoriale de stat pentru protecţia plantelor, Agenţiile teritoriale ecologice şi

31

generalizate de către Inspectoratului de Stat Republican pentru Protecţia Plantelor şi Inspectoratul Ecologic de Stat. Inventarierea s-a efectuat în baza colectării şi evaluării datelor şi informaţiei existente; s-au efectuat doar unele analize pentru identificarea pesticide POP. Rezultatele: Republica Moldova nu dispune de întreprinderi pentru producerea pesticidelor şi altor substanţe sintetice, toate produsele de uz fitosanitar permise spre utilizare în agricultură se importau şi se importă actualmente din străinătate. Situaţia în privinţa pesticidelor POP în RM este următoarea: (tabelul 4.1).

Tabelul 4.1. Situaţia în privinţa pesticidelor POP în RM Denumirea pesticidelor Situaţia în Republica Moldova

DDT Nu se produce. Nu se utilizează. Interzis începînd cu 1970. Nu este inclus în registrul oficial al substanţelor permise pentru utilizare în agricultură, inclusiv în fermele individuale, silvicultură şi gospodării.

Aldrin Nu se produce. Nu se utilizează. Interzis începînd cu 1972. Nu este inclus în registrul oficial al substanţelor permise pentru utilizare în agricultură, inclusiv în fermele individuale, silvicultură şi gospodării.

Dieldrin Nu se produce. Nu se utilizează. Nu este inclus în registrul oficial al substanţelor permise pentru utilizare în agricultură, inclusiv în fermele individuale, silvicultură şi gospodării.

Chlordane Nu se produce. Nu se utilizează. Nu este inclus în registrul oficial al substanţelor permise pentru utilizare în agricultură, inclusiv în fermele individuale, silvicultură şi gospodării.

Endrin Nu se produce. Nu se utilizează. Nu este inclus în registrul oficial al substanţelor permise pentru utilizare în agricultură, inclusiv în fermele individuale, silvicultură şi gospodării.

Heptachlor Nu se produce. Nu se utilizează. Interzis începînd cu 1986. Nu este inclus în registrul oficial al substanţelor permise pentru utilizare în agricultură, inclusiv în fermele individuale, silvicultură şi gospodării.

Mirex Nu se produce. Nu se utilizează. Nu este inclus în registrul oficial al substanţelor permise pentru utilizare în agricultură, inclusiv în fermele individuale, silvicultură şi gospodării.

Toxaphene Nu se produce. Nu se utilizează. Interzis începînd cu 1991. Nu este inclus în registrul oficial al substanţelor permise pentru utilizare în agricultură, inclusiv în fermele individuale, silvicultură şi gospodării.

În depozitele Republicii Moldova se află cca 1712 tone de pesticide inutilizabile şi interzise (tabelul 4.2).

Tabelul 4.2. Cantitatea de pesticide inutilizabile şi interzise aflate în depozitele Republicii Moldova

Cantitatea de pesticide inutilizabile şi interzise, tone

prafuri lichide În total Cunoscute necunoscute cunoscute necunoscute

1712,26 563,57 660,98 213,44 274,0 Din cele 777 tone de PII identificate (cunoscute), conţinutul de Pesticide POP constituie heptaclor 0,08 t. şi policlorcamfen (taxofen) 1,60 tone (fig. 4.1, anexa 3).

32

Grupa simtriazine

DCM

Kelthane chlorethanolp.l.Dalapon p.u.

Taxofen

Alte pesticide

Figura 4.1. Inventarul pesticidelor inutilizabile şi interzise identificate

Din cele 935 de tone de PII neidentificate cantitatea pesticidelor POP e posibil să fie cu mult mai mare în comparaţie cu cea identificată şi cel mai mare pericol este că ele se află în majoritatea localităţilor ţării (fig. 4.2), inclusiv în gospodăriile casnice. Cota pesticidelor interzise în componenţa celor inutilizabile a crescut de la 13% în 1993 până la 51% în 2002 (fig. 4.3).

33

Figura 4.2. Amplasarea depozitelor de pesticide pe teritoriul Republicii Moldova

34

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

1993 1995 1997 1999 2001

Pesticide interzise

Pesticide inutilizabile şiinterzise

Figura 4.3. Dinamica acumulării stocurilor de pesticide inutilizabile şi interzise, tone Decalajul dintre volumele de pesticide introduse în ţară şi cele utilizate în agricultură, cât şi interzicerea aplicării unor pesticide, cum ar fi DDT li HCCH, a condus la acumularea în gospodăriri a unor cantităţi mari de pesticide învechite (fig. 4.4). Pentru soluţionarea problemei privitor la neutralizarea pest icidelor inutilizabile şi interzise în 1978 pe pământurile com. Cişmichioi (UTA Gagauzia) s-a construit un poligon pentru înhumarea pesticidelor inutilizabile şi interzise. Pe parcurs de 10 ani (1978-1988) au fost înhumate 3,94 mii tone de pesticide, inclusiv 654,1 t. de DDT: DDT tehnic (75%) – 130,1 t., DDT (5,5%)-187,7 t., DDT(30%)- 318,9 t., DDT(15%)- 3,1 t., pasta DDT – 14,3 t. şi 1303 tone de hexaclorciclohexan (fig. 4.4, anexa 4).

DDThexaclorciclohexanAltele

Figura 4.4. Inventarul pesticidelor înhumate Din cauza gradului înalt de valorificare agricolă a teritoriului ţării (circa 80%), densităţii majorată a populaţiei (circa 130 locuitori/km2) înhumarea pesticidelor din punct de vedere ecologic este inadmisibilă. Nu există condiţii naturale favorabile pentru depozitarea deşeurilor de

35

pesticide în minele părăsite, deoarece există cerinţe specifice şi mult costisitoare la împachetarea pesticidelor şi amenajarea containerelor. De asemenea, este necesar de ţinut cont şi de instabilitatea regimului hidrogeologic în majoritatea spaţiilor subterane, ceea ce, de asemenea, face imposibilă înhumarea a orice substanţe nocive în spaţiile subterane. Înhumarea pesticidelor trebuie considerată ca o soluţie provizorie utilă pînă la determinarea şi implementarea altor metode şi tehnologii eficiente şi ecologic inofensive. Conform inventarierilor anterioare s-a depistat diminuarea permanentă a cantităţii de pesticide, aflate în depozitele Republicii Moldova. Din anul 1995 până în prezent cantitatea de pesticide perimate s-a micşorat cu cca 600 tone, din 2001 până în prezent cantitatea heptaclorului s-a mcşorat cu 0,2 t, dar a toxafenului – cu 1,81 tone. Cauzele de reducere a cantităţii pesticidelor inutilizabile şi interzise sunt: înhumarea necontrolată a pesticidelor, furturile, condiţiile neadecvate de păstrare a lor, toate conducând la poluarea solului şi apei. Până la începutul anilor 90 în republică au fost construite peste 1000 de depozite pentru stocarea pesticidelor, care în fond corespundeau cerinţelor ecologice. În timpul programului de privatizare a pământului depozitele au fost împărţite ca cotă valorică. O parte de pesticide sînt scoase din depozite şi folosite de populaţie fără a cunoaşte natura, specificul şi regulile de utilizare a acestor pesticide. Pe parcursul anilor 1991-2003 în ţară au fost distruse şi demolate cca 60 % de depozite, iar din cele rămase doar cca 20% sunt într-o stare satisfăcătoare. Materialele de construcţie le utilizează proprietarii sau le vând persoanelor terţe la un preţ scăzut pentru construcţia caselor, depozitelor de păstrare a produselor alimentare, etc. În unele gospodării pesticidele de la depozitele demolate au fost transferate în alte încăperi, sau gospodării vecine, însă spre regret, mari cantităţi de pesticide inutilizabile şi interzise cu termenul de valabilitate expirat, necunoscute şi interzise se află sub cerul liber şi sînt spălate de precipitaţii, spulberate de vînt poluînd terenurile adiacente. Ambalajul deteriorat al PII sporesc riscul acţiunii nefaste asupra populaţiei şi mediului înconjurător, dat fiind faptul că unele depozite sunt amplasate în apropierea localităţilor sau aferente lor, în schemele de irigare, în vecinătatea râurilor, bazinelor acvatice. Monitoringul pesticidelor Pe parcurs de două decenii 1970-1990 în agricultura Republicii Moldova s-au utilizat peste 800 mii tone de pesticide, cel mai mare volum revenind anilor 1980-1990. Comparativ cu anii 80 în ultimii 10-12 ani utilizarea pesticidelor esenţial s-a redus (fig. 4.5). Tensiunea medie a pesticidelor a atins 19,7 kg/ha (substanţă activă), ceea ce de câteva ori depăşea nivelul mediu pe fosta URSS, reducându-se până la 6,6 şi cca 2 kg/ha în anii 1990 şi respectiv 2001. În această perioadă s-a micşorat utilizarea substanţelor organice cu conţinut de clor şi s-a majorat utilizarea substanţelor organice cu conţinut de fosfor. S-a majorat esenţial utilizarea pesticidelor din grupa simtriazine. Utilizarea pesticidelor pe terenurile agricole cu norme majorate a condus la poluarea solurilor, resurselor acvatice şi plantelor agricole şi tehnice şi care, în consecinţă, dăunează sănătăţii omului.

36

Fig. 4.5. Dinamica utilizării pesticidelor, mii tone substanţă activă

38.3

14.511.2

4.83.1

3.42.8

2.4

0 10 20 30 40 50

19841990199219941996199820002002

Mii tone substanţă activă

Figura 4.5. Dinamica utilizării pesticidelor, mii tone substanţă activă

a. În sol În perioada 1950-1990 a avut loc poluarea mediului înconjurător cu reziduuri de pesticide în concentraţii periculoase pentru sănătatea omului. Astfel în 1984 conţinutul mediu de atrazin în stratul arabil în zona nordică a RM depăşea CMA de 5 ori, Sudică – de 2 ori, iar cea centrală – de 50 ori. Cercetările efectuate de către Institutul de meteorologie experimentală a Comitetului de Stat pentru Meteorologie a fostei URSS demonstrează că în circa 60% de probe de sol poluarea solurilor cu DDT depăşea concentraţia maximă admisibilă în anii 1979-1985 în pofida faptului că DDT a fost interzis din 1970. Începând cu anul 1989 se desfăşoară examinarea reziduurilor următoarelor pesticide: DDT şi metabolitul acestui produs DDE, hexaclorciclohexan (HCCH, izomerii α, β şi γ), atrazin, simazin, prometrin, treflan, 2,4 D, difenamid, lenocil în sol şi apă de către Serviciul Agrochimic al RM în câte 3 localităţi în cele 3 zone ale RM. Cercetările efectuate denotă că în ţară are loc o scădere cu caracter legitim a situaţiei ecotoxicologice atât la culturile anuale cât şi la cele perene. În majoritatea cazurilor conţinutul de DDT, al metabolitului său DDE şi hexaclorciclohexan nu depăşea limita CMA. Cercetările Institutului Naţional de Ecologie demonsterază prezenţa compuşilor DDX (DDT şi metaboliţii săi) în solurile cercetate din unele localităţi ale republicii. Conţinutul compuşilor y,p’- DDX este mai ridicat (circa de 1.5 – 2.0 ori) în solurile agroecocenozelor (anuale şi multianuale) în comparaţie cu ecosistemele naturale (silvice). În acelaşi timp gradul de metabolisare a DDT-Gm-DDT în solul cenozelor agricole (în mediu 0,46) este mai mic în comparaţie cu cel al ecosistemelor naturale (0,60). Metabolitul dominant în sol, litieră şi sedimente acvatice este p,p’- DDE (fig. 4.6). Concentraţia compuşilor DDX este extrem de înaltă (16592,5 µg/kg sau de 166 ori depăşeşte CMA), în cazul depozitului de chimicale (s. Văratic, r. Rîşcani), în stratul de 0-60 cm al solului. HCH şi izomerii săi sunt prezenţi în toate solurile cercetate. Cea mai mare concentraţie a ∑HCH – izo (125,7 µg/kg în orizontul 0-20 cm) a fost stabilită în solul de pe teritoriul depozitului şi punctului de pregătire a chimicalelor din s.Varatic, r. Rîşcani. Izomerul β - HCH predomină în soluri după cum urnează: în solul de pe teritoriul depozitului de chimicale – 60,4% din ∑HCH; livadă – 39,8% şi sedimente acvatice – 100%, specific drept indicator de geoacumulare.

37

Figura 4.6. Dinamica coommppuuşşiilloorr DDDDXX în unele soluri din Republica Moldova

0

2

4

6

8

10

12

14

1979 1980 1981 1982 1983 1984 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Anii

Nor

ma

Valoarea HCB în toate probele de sol analizate este mai joasă decît nivelul de determinare (<0.5 µg/kg). Concentraţii mici de HCB au fost stabilite numai în litiera silvică (1,2 µg/kg). Datele investigaţiilor efectuate în cadrul Programei „Protecţia Mediului din Bazinul Dunărean” în anul 1999 au demonstrat că solul de pe poligonul de înhumare a pesticidelor din comuna Cişmichioi este infectat cu rămăşiţe de pesticide clororganice ce depăşesc normativele stabilite. S-a menţionat că acestea sunt de provenenţă locală, ca urmare a exploatării poligonului, a depozitării ilegale a pesticidelor după închiderea poligonului (1988), a migrării elementelor nocive de pe acoperişul poligonului spre baza lui. Solurile din afara poligonului conţin reziduuri de pesticide în limitele concentraţiilor admisibile în sol. Cercetările solului privind trei grupuri principale: clororganice, fosfororganice şi sim-triazin în 3 gospodării experimentale a ONG BIOS din sudul, centrul şi nordul ţării în 1999-2000 au demonstrat că solurile studiate nu conţin reziduuri de pesticide clororganice şi sim-triazine. Ceretările solului privind trei grupuri principale: clororganice, fosfororganice şi sim-triazin efectuate de către Societe Generale de Surveillance (SGS Moldova) în diverse localităţi în 2000 şi a unor terenuri selectate în 2001-2003) conform unei scheme speciale care acoperă toată suprafaţa republicii au demostrat că că solurile studiate nu conţin reziduuri de pesticide şi au ajuns la concluzia că solurile Republicii Moldova corespund cerinţelor agriculturii ecologice.

b. În apă

38

În conformitate cu datele Serviciului Hidrometeorologic de Stat, a avut loc poluarea apelor de suprafa cu DDT şi HCCH. În 1980 concentraţia maximală reziduuri DDT a fost de 8.8-9.7 ppm., în 2002 – 0.0-0.01 ppm. (Anexa 5). Conform cercetărilor Centrului Ştiinţific de Producţie pentru Deservirea Agrochimică până în anul 1993 au fost depistate reziduuri de HCCH şi în apă. Investigaţiile efectuate pe parcursul anilor 1994-1995 au demonstrat lipsa reziduurilor HCCH şi DDT în apele de suprafaţă, freatice şi subterane. Cercetările

efectuate de către Institutului Naţional de Ecologie demonsterază prezenţa compuşilor DDX în nămolul iazurilor şi a râului (fig 4.7-4.10). Cercetările efectuate a 436 surse acvatice (fântâni, râuri, iazuri) situate pe teritoriul gospodăriilor experimentale a ONG BIOS din sudul, centrul şi nordul ţării în 1999-2000 privind trei grupuri principale: clororganice, fosfororganice şi sim-triazin în 3 au demonstrat că apele cercetate nu conţin reziduuri de pesticide. Datele investigaţiilor efectuate în cadrul Programei TACIS „Protecţia Mediului din Bazinul Dunărean” în anul 1999 au demonstrat lipsa reziduurilor de pesticide în apele din preajma poligonului de înhumare a pesticidelor.

c. În produsele alimentare Pe parcursul anilor 1990-1995 laboratoarele teritoriale de igienă au analizat conţinutul reziduurilor a 28 de pesticide în 10 culturi agricole. Într-o probă de seminţe a florei soarelui conţinutul de DDT era mai mare decât CMA (0,7 mg/kg). Cantităţi remanente de pesticide au fost depistate în 56,4% de probe de tomate şi 40 % de struguri, dar era mai jos de CMA. Incertitudini: lipsa de date în privinţa a 55% de PII, localizate pe tot teritoriul ţării; nu toate datele Pesticide

POP identificate sunt veridice (anexa 5); informaţie incompletă despre starea locurilor de păstrare a pesticidelor, informaţie incompletă în privinţa conţinutul reziduurilor de Pesticide POP în sol, apă, produse, în preajma locurilor de păstrare a pesticidelor.

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

Figura 4.9. Concentraţia compuşilor DDX în nămolul acvatic (lacul Coloniţa), Republica Moldova

Lake (border) 2.66 44.40 0.00 0.00

Lake (center) 1.21 20.39 15.24 32.49

o-p´-DDE p-p´-DDE o-p´-DDD p-p´-DDD

0

2

4

6

8

10

12

o,p' DDE p,p' DDE o,p' DDD p,p' DDD o,p' DDT p,p' DDT

Figura 4.7. Concentraţia compuşilor DDX în sol (0--20 cm) şi nămolul acvatic, râul Ciuhur, Republica Moldova

Râul Ciuhur (păşune)Râul Ciuhur (mal)Râul Ciuhur (nămol)

0

5

10

15

20

o,p' DDE p,p' DDE o,p' DDD p,p' DDD o,p' DDT p,p' DDT

Figura 4.8. Concentraţia compuşilor DDX în sol (20--40 cm) şi nămolul acvatic, râul Ciuhur, Republica Moldova

Râul Ciuhur (păşune)Râul Ciuhur (mal)Râul Ciuhur (nămol)

39

Concluzii: Inventarierea pesticidelor în RM a demonstrat că doar 45% din cele inutilizabile şi interzise aflate în depozite sunt cunoscute. pesticidele POP din ele constituie: heptaclor 0,08 t. şi policlorcamfen (taxofen) 1,60 tone. Cca 3967 tone de pesticide, inclusiv 654, 1 tone de DDT şi 1303

tone de hexaclorciclohexan sunt înhumate la poligonul de înhumare a pesticidelor. Majoritatea pesticidelor se păstrează în depozite deteriorate sau sub cerul liber. Ambalajul deteriorat al pesticidelor, utilizarea materialelor de construcţie de la depozitele demolate în construcţia caselor şi a depozitelor pentru păstrarea produselor alimentare măresc impactul lor asupra sănătăţii oamenilor şi poluării mediului înconjurător. Monitoringul pesticidelor POP demonstrează că poluarea solurilor s-a diminuat substanţial, conţinutul reziduurilor de DDT, al DDE şi hexaclorciclohexan nu depăşeşte limita CMA, s-a depistat în limita admisibilă în produsele agricole şi lipsesc în apele de suprafaţă, freatice şi subterane. Recomandări Pentru a elimina pericolul proliferării în continuare a PII ar fi necesar un program de activităţi coordonate de un consiliu naţional special compus din specialişti în disponibilizarea PII, inspectori ecologici, reprezentanţi ai autorităţilor locale, specialişti în conştientizare şi comunicarea cu publicul. O activitate primordială din program ar fi informarea exhaustivă a populaţiei ţării prin toate mass media despre pericolul POP şi a altor substanţe chimice pentru sănătatea publică şi mediu în combinaţie cu campanii locale de informare a populaţiei în localităţile în care există depozite sau în care s-a efectuat în trecut înhumarea pesticidelor. Concomitent ar fi oportună crearea unor comisii specializate pentru lichidarea focarelor de poluare existente în formă de depozite inadecvate sau acumulări de pesticide sub cerul liber, care ar planifica disponibilizarea în condiţii corespunzătoare a stocurilor de PII. În legătură cu stocurile care se presupune că ar exista în gospodăriile casnice, ar trebui organizată colectarea lor gratuită cu disponibilizarea corespunzătoare şi însoţită de informarea adecvată a populaţiei. Ţinând cont de eventuala pierdere a etanşeităţii stratului protector al poligonului pentru înhumarea pesticidelor, cît şi de lipsa unui pronostic real privind evoluţia situaţiei în cazul producerii unui accident soldat cu poluarea mediului, este necesar de a investiga situaţia în zona poligonului cu elaborarea unui program de recuperare, evacuare şi neutralizare a acestor pesticide. În legătură cu respectarea ulterioară a prevederilor Convenţiei, sunt necesare acţiuni pentru monitoringul consecvent şi de bună calitate a circulaţiei tuturor substanţelor chimice enimerate ca subiecte ale Convenţiei şi a altora care pot nimeri în câmpul ei de acţiune mai târziu, oferind instruire şi îndrumare agenţiilor ecologice, întreprinderilor organizate întru susţinerea agriculturii, instituţiilor ştiinţifice responsabile pentru realizarea activităţilor de monitopring.

0.00

20.00

40.00

60.00

Figura 4.10. Concentraţia compuşilor DDX în nămolul acvatic (lacul Coloniţa), Republica Moldova

Lake (border) 2.66 44.40 0.00 0.00

Lake (center) 1.21 20.39 15.24 32.49

o-p´-DDE p-p´-DDE o-p´-DDD p-p´-DDD

40

4.2 Chimicalele industriale şi a echipamentului cu conţinut de BPC

Dintre chimicalele industriale POP, incluse în Convenţia Stockholm, fac parte hexachlorobenzenul şi BPC. Hexachlorobenzenul nu se produce, nu este cunoscut dacă a fost utilizat în oricare activităţi industriale, deaceea în acest capitol vor fi evaluate doar emisiile BPC.

BPC sunt o clasă de hidrocarburi clorurate, poluanţi organici persistenţi, cărora le este caracteristică bioacumularea, care poate aduce la mari daune mediului ambiant şi chiar omului. Aceşti compuşi sunt substanţe care se adaptează şi se acumulează foarte uşor în ţesuturile biologice creând riscul influenţei negative asupra sănătăţii omului. Prezenţa bifenililor policloruraţi a fost constatată în aerul atmosferic, apele şi organismele vii din zonele arctice. De asemenea sînt transportaţi prin sistemele de alimentare cu apa potabilă şi de irigare, ceea ce contribuie la poluarea apei potabile, produselor alimentare. BPC acumulaţi în hidrobionţi, pot nimeri în organismul omului prin lanţul trofic. În practica mondială sînt cunoscute nenumărate cazuri de intoxicaţie a populaţiei prin alimentare cu produse poluate cu BPC.

Clasificarea utilizărilor PCB.

Utilizările PCB sunt clasificate în două grupe - utilizări închise şi utilizări deschise (closed and open applications). Utilizarea închisă presupune că uleiul PCB este închis complet în interiorul instalaţiei. În utilizările deschise uleiul PCB se află în direct contact cu mediul înconjurător şi ca urmare uşor poate transferat în mediu. În documentele UNEP utilizările PCB parţial închise sunt cele în care uleiul PCB nu este expus unui contact direct cu mediul, dar din când în când acest lucru se poate întâmpla. În alte surse aceste utilizări sunt referite la utilizările închise sau sunt descrise ca sisteme închise circulare. Exemple de utilizări PCB: Utilizări închise

• Transformatoare electrice (lichidul izolant şi de răcire), • Condensatoare:

- Condensatoarele folosite pentru corecţia parametrilor liniilor de înaltă tensiune, - Condensatoarele folosite ca surse de putere reactivă în reţelele de transport şi

distribuţie pentru reglajul de tensiune şi a factorului de putere, - Balaste (filtre electrice) în instalaţiile de iluminat, - Condensatoarele de pornirea motoarelor în frigidere, sisteme de încălzire, sisteme

de aer condiţionat, uscătoare de păr, motoare de pompare a apei, maşini de spălat, uscătoare de rufe, ventilatoare etc.,

- Condensatoare în echipamentele electronice, inclusiv aparate TV, cuptoare cu microunde etc.,

• Motoare electrice, • Magneţi electrici.

Utilizări parţial închise ce conţin ulei PCB

• Fluide transfer căldură (agent termic în radiatoare), • Fluid hidraulic (în instalaţii miniere), • Pompe vid, • Întrerupătoare, • Regulatoare de tensiune, • Cablurile umplute cu lichide,

Utilizări deschise: Lubrifianţi

• Uleiuri pentru microscoape, • Benzi de frânare,

41

• Uleiuri pentru aşchiere, • Uleiuri lubrifiante

Adezive: • Adezive speciale, • Adezive pentru condiţii de umiditate,

Parafine, Oje pentru suprafeţe:

• Vopsele, • Tratarea suprafeţelor pentru textile, • Hârtie fără carbon, • Învelişuri non-inflamabile, • Sisteme de purificare,

Vopsele: • Vopsele, • Coloranţi,

Atenuatoare: • Furnituri, • Materiale fixante pentru clădiri, • PVC

Alte utilizări: • Materiale izolante, • Pesticide.

In statele membre ale Uniunii Europene începând cu anul 1973 uleiurile PCB nu se mai folosesc in utilizări deschise. Datorită ciclului de viaţă limitat a acestor utilizări astăzi cantitatea de PCB in ele probabil nu e atât de mare. Principalele echipamente electrice ce pot conţine PCB

Datorită proprietăţilor excelente şi temperaturii joase de aprindere uleiurile PCB iniţial au fost propuse ca fluid dielectric in echipamentele electrice cum sunt transformatoarele, condensatoarele, întrerupătoarele, regulatoarele de tensiune etc. Un ulei PCB poate să absoarbă rapid schimbările in câmpul electric doar cu o slabă încălzire, altfel spus, cu o pierdere nesemnificativă de energie.

Uleiul PCB, de asemenea, are o temperatură joasă de străfulgerare şi nu are punct de aprindere ceea ce înseamnă că el este stabil la schimbările de temperatură. Uleiurile PCB ard doar fiind plasate in foc.

Transformatoarele - echipamentul principal ce conţine ulei PCB

Un transformator se foloseşte pentru ridicarea şi coborârea tensiunii curentului alternativ. Transformatoarele de regulă pot fi întâlnite la centralele electrice, in reţelele de transport şi distribuţie, la întreprinderi industriale, la calea ferată cu tracţiune electrică, in instalaţiile militate, etc. Dimensiunile fizice ale transformatoarelor variază foarte mult - de la nu mai mare decât o căldare şi până la dimensiunea unei case de locuit! Un transformator de regulă constituie din două sau mai multe înfăşurări şi un miez de fier.

Transformatoarele cu capacitatea de cca 5 kVA şi mai mari de regulă sunt umplute cu ulei dielectric. In condiţiile in care se sere ca uleiul să deţină proprietăţi favorabile non-inflamabile, cum ar fi la rafinării sau la cuptoarele de producere a oţelului se aplică ulei PCB pentru a consolida izolaţia dintre înfăşurări, pe de-o parte, şi înfăşurări şi miezul de fier pe de altă parte.

Astăzi in exploatare mai este un număr mare de transformatoare ce conţin ulei PCB şi

42

provocarea este in primul rând de a le identifica, iar mai apoi de a întreprinde paşi pentru a lichida uleiul PCB cu care sunt umplute.

Reclasificarea transformatoarelor

La momentul când s-a stabilit că starea transformatorului nu mai este compatibilă cu cerinţele managementului de mediul, apare necesitatea de a examina mai multe opţiuni posibile pentru rezolvarea problemei. Ar putea fi două motive de bază pentru a reclasifica un transformator:

a) Se dovedeşte că transformatorul conţine PCB intr-o concentraţie inadmisibilă conform cerinţelor in vigoare. Insă instalaţia se află intr-o condiţie electrică şi mecanică satisfăcătoare ce ar justifica găsirea ei mai departe in exploatare. Pentru un asemenea caz curăţirea şi reumplerea transformatorului (retrofilling of the transformer) poate fi o soluţie.

b) Se consideră că transformatorul nu mai corespunde condiţiilor de funcţionare normală, spre exemplu din motiv de performanţă electrică redusă sau stare fizică proastă or scurgeri.

In aceste cazuri transformatorul urmează a fi substituit cu unul nou şi cel vechi ar să fie eliminat cu precauţiune in conformitate cu reglementările in vigoare. Ar fi de menţionat, că in mai multe ţări de regulă există două motive de bază de ce un transformator conţine ulei PCB. Viaţa a arătat, că multe transformatoare se vând sau sunt etichetate ca libere de PCB pe când in realitate pot conţine ulei PCB şi acest lucru se întâmplă întrucât adesea uleiurile se amestecă contaminându-se in mari proporţii. In Europa această cifră ar putea atinge 45%. Motivul este că in rezervoarele folosite se toarnă tot uleiul şi cel PCB şi cel non-PCB. În aşa fel un transformator marcat ca non-PCB ap putea conţine ulei contaminat cu concentraţia de PCB mai mare de 0,005% (sau 50 ppm), ceea ce depăşeşte limita stabilită prin Anexa A la Convenţia din Stocholm. In aşa cazuri curăţirea şi reumplerea transformatorului este o metodă de a reduce nivelul PCB sub 5%. Curăţirea şi reumplerea transformatoarelor Această metodă presupune extragerea uleiului PCB şi reumplerea cu un alt ulei de alternativă. Insă această procedură durează, întrucât transformatorul este o instalaţie complexă. Problema cea mai serioasă este cauzată de faptul că transformatorul de obicei conţine lemn şi hârtie, care sunt materiale poroase şi menţin uleiul contaminat

Odată fiind curăţit şi reumplut deja cu ulei non-PCB, peste câteva săptămâni iarăşi concentraţia PCB poate să se dovedească a fi iarăşi asupra normei.

Părţile semnatare a Convenţiei de la Stocholm sunt obligate să elimine materialele PCB din echipamente, cum sunt transformatoarele, condensatoarele către anul 2025. Ele de asemenea sunt chemate să depună eforturi pentru distrugerea deşeurilor lichide de PCB şi instalaţiilor contaminate cu PCB (cu un conţinut mai mare de 5% de PCB) cât mai repede, însă nu mai târziu de anul 2028. Eliminarea transformatoarelor In cazul in care un transformator este găsit că conţine ulei PCB, mai întâi de toate, el este etichetat ca transformator-PCB şi dacă pentru acest transformator din careva motive se decide că nu merită a fi reutilizat - atunci apare problema cum de a elimina o asemenea instalaţie, care sunt tehnologiile disponibile in acest scop. In europa şi SUA, spre exemplu, acest lucru nu e atât de greu, întrucât există mai multe opţiuni. In aceste ţări pe larg se foloseşte incinerarea echipamentelor, combinată cu o curăţire parţială in scopul de a recupera mai multe sau mai puţine componente metalice. Incinerarea e pe larg răspândită, însă poate fi prea costisitoare faţă de alte tehnologii. Adesea se practică dezmembrarea transformatorului, cu separarea diferitor tipuri de metale, decontaminarea ulterioară a acestora şi refolosirea lor.

43

"Atenţie" - Această instalaţie conţine PCB (bifenili policloruraţi), un contaminant toxic al mediului înconjurător, ce necesită o tratare şi lichidare în conformitate cu reglementările statale cu privire la protecţia mediului înconjurător. Pentru informaţii suplimentare cu privire la lichidarea acestor instalaţii vă puteţi adresa la agenţia de protecţie a mediului din teritoriu.

Condensatoarele Un condensator reprezintă echipament electrotehnic ce acumulează şi stochează energia electrică. Condensatoarele electrice de regulă sunt prezente în cadrul centralelor electrice, în reţelele de transport şi distribuţie, în instalaţiile consumatorului pentru corecţia coeficientului de putere. Bateriile de condensatoare destinate corecţiei fazei într-o linie de transport poate cuprinde mii de condensatoare, fiecare conţinând câte 15 kg de PCB. Apropo la staţia Vulcăneşti din sudul Moldovei sunt instalate cca 12 mii de baterii de condensatoare umplute cu PCB. Condensatoarele de putere folosite pentru corecţia factorului de putere (cos φ) unde domină sarcina inductivă, după cum sunt motoarele electrice etc., conţin cca 1,4 kg de fluid dielectric 100% PCB. Aceste condensatoare pot fi întâlnite la uzine, spitale, depozite, instalaţii militare.

Condensatoarele de capacitate mică cum sunt cepe pentru pornirea motoarelor conţin mai puţin de 1,4 kg fluid dielectric şi ele pot fi găsite în diverse aparate de uz casnic. Balastul în instalaţiile de iluminat fluoriscent, în instalaţiile cu lămpi cu mercur, cu natriu, lămpi neon - toate ele de regulă includ transformatoare şi condensatoare mici ce conţin aproximativ 0,1 kg de fluid PCB. Emisiile PCB Emisiile cauzate de utilizările închise

În condiţii normale uleiul PCB din instalaţiile închise n-ar fi să intre în contact cu mediul ambiant. Însă totuşi există emisii PCB pe perioada de serviciu a instalaţiilor, la repararea acestora, la scoaterea lor din uz, la faza de reumplere cu ulei, la faza de depozitare ca rezultatul unor defecte, scurgerilor, accidentelor şi incendiilor.

Cele mai importante emisii PCB în aer sunt cauzate de scurgeri şi vărsări din condensatoarele cu o capacitate mare. PCB poate să se elimine şi din condensatoarele mici, ce fac parte din instalaţiile de uz casnic. După ieşirea lor din uz aceste instalaţii, de regulă, sunt tratate ca deşeuri obişnuite (întrucât până astăzi nu există scheme eficiente de colectare a deşeurilor) şi în aşa fel ele contribuie la emisiile PCB.

Emisiile de la utilizările deschise

Utilizările deschise sunt foarte diverse. Emisiile PCB din ele au loc de la evaporarea uleiului, de la pierderi, vărsări şi de la deşeuri şi sunt greu de a fi estimate. Întrucât utilizările deschise din 1973 nu se mai folosesc şi durata de viaţă a instalaţiilor respective este de 10-20 de ani în principiu se presupune că astăzi nu mai există emisii de la utilizările deschise în Statele Membre ale UE. Oricum unele utilizări, cum sunt materialele de construcţie au o durată lungă de viaţă, se află în uz şi în aşa fel reprezintă o sursă de emisii. Clasificarea fluizilor şi a materialelor conform concentraţiei PCB Există două scheme de clasificare a fluidelor şi materialelor ce conţin PCB - aşa numitul sistem ppm (parte pe milion) şi sistemul de procente după greutate. În conformitate cu reglementările SUA substanţele ce conţin PCB, conform concentraţiei PCB, se împart în trei grupe: 0 - 49 ppm - produse libere de PCB; 50 – 499 ppm - produse ce conţin PCB ; 500 ppm sau mai mult - PCB pur. Materialele non-PCB (0-49 ppm PCB) sunt libere de a fi transferate, vândute, donate, pe când

cele ce conţin PCB mai întâi de toate trebuie să fie marcate şi etichetate cu menţiunea pericolului, după cum urmează:

Produsele PCB nemarcate precum şi cele neetichetate şi cele bănuite a

44

conţine de PCB, nu sunt permise pentru a fi transferate, vândute, donate. Capacitatea de dielectric foarte bun şi a punctului de fierbere foarte înalt face ca BPC să fie ideal pentru folosirea lui ca dielectric lichid în condensatoarele electrice şi transformatoare. În fosta Uniune Sovietică şi ţările postsovietice în industrie au fost utilizate la scară largă triclorobifenilul şi pentaclorobifenilul, de asemenea şi diferite tipuri de sovol, care se reprezintă ca amestecuri purificate ale tetra - şi pentaclorobifenilului. Sovolul plastificat este un amestec curăţat special folosit pentru plastifierea răşinii de vinil policlorurat în procesele de producere a maselor plastice şi lacului nitrocelulozic pentru îmbunătăţirea rezistenţei contra incendiilor şi izolaţiei electrice a cablului: este pe larg utilizat ca dielectric pentru umplerea transformatoarelor şi condensatoarelor mari, ca agent termic în schimbători de căldură, lichid în sistemele hidraulice, pentru producerea cernelei tipografice, ca lubrifianţi, fungicide, etc. Sursele principale de poluare a mediului cu BPC sînt emisiile industriale. Răspîndirea BPC în mediul înconjurător în urma scurgerilor din transformatoare, condensatoare, schimbători de căldură şi sistemele hidraulice, spălării şi evaporării din diferite instalaţii tehnice, deversărilor deşeurilor industriale lichide. Degajarea BPC în mediu se produce şi în urma exploatării incorecte a instalaţiilor de incinerare a deşeurilor depozitate. Poluarea apelor rîurilor, lacurilor şi de mare se produce în urma deversărilor de nave a lichidelor din sistemele hidraulice şi lubrifianţilor. Structura sistemului energetic al RM, în condensatoarele electrice şi transformatoare căruia posibil sunt bifenili, este următoarea (fig. 4.11): Metoda inventarierii Inventarierea BPC pentru anul 2003 este efectuată în baza Ghidului de Identificare a BPC şi a materialelor cu conţinut de BPC, elaborată de UNEP Chemicals, precum şi a Ghidului EMEP/CORINAIR. Inventarul include emisiile bifenililor policloruraţi de la transformatoarele de generare, de transport şi de distribuţie a sistemei energetice a RM. Inventarierea s-a efectuat în baza colectării şi evaluării datelor şi informaţiei existente. Din lipsa de date pentru localităţile din stânga Nistrului, emisiile BPC au fost omise. Evaluarea emisiilor BPC a fost efectuată prin două metode: de referinţă conform Ghidului EMEP/CORINAIR şi detaliată – în baza coeficienţilor de emisie ai Institutului pe problemele folosirii resurselor naturale şi ecologiei al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Belorusiei. Rezultatele calculelor prin metoda detaliată s-au primit mai mari cu 406,7 kg de BPC. În RM monitoringul BPC şi al conţinutului lor nu se efectuează. Rezultatele Situaţia privind poluarea mediului cu BPC în republică practic nu este examinată. Nu există o informaţie veridică, sistematizată privitor la avariile şi consecinţele poluării mediului cu BPC, sau alte situaţii cu impact negativ.

Republica Moldova nu dispune de întreprinderi pentru producerea materialelor sau a echipamentului care conţine BPC şi ele se importau din străinătate. Întrebuinţarea lor în unele domenii a fost stopată şi interzisă prin anii 1970. Cu toate acestea, din cauza de necunoaştere a consecinţelor, ele continuă să se folosească până în prezent în ca dielectric în instalaţiile electroenergetice, ca agent termic în instalaţiile de încălzire şi în alte instalaţii. Numărul transformatoarelor de putere ce conţin ulei dielectric şi volumul total de ulei dielectric, băniut a fi PCB contaminat, înmagazinat în instalaţiile electrice este prezentat în tabelele 4.3 şi 4.4.

45

Figura 4.11 Structura sistemului energetic al Republicii Moldova Structura sistemului electroenergetic naţional sub aspect transformatoarele de putere (presupuse a conţine BPC) existente la diferite nivele ierarhice şi apartenenţa lor la diferite entităţi energetice este prezentată în figura 4.12. Campaniile de distribuire a energiei electrice sunt amplasate în toate zonele republicii (figura 4.13)

RED Nord-Vest

RED Nord

RED CentruRE Chişinău

RED Sud

Fig. 4.13. Amplasarea campaniilor de distribuire în Republica Moldova

RED Est

RED Est-Sud

46

GENERATION COMPANIES:

• CTEM • CET – 1 – Chişinău • CET – 2 – Chişinău

TRANSSMITION COMPANIES:

• Moldelectrica • Dnestrenergo

DISTRIBUTION COMPANIES:

• RED Nord • RED Nord - Vest

• RED Centru • RED Chişinău • RED Sud

• RED Est • RED Sud – Est

LARGE CONSUMERS:

• Industrial enterprises • Water supply companies • Wine production factories, etc

6 - 35 kV

110 kV

330 - 400 kV

35 kV

6 - 10 kV

110 kV

330 - 400 kV

35 kV

6 - 10 kV

0,4 kV

T 1

T 2

T 3

T 4

T 5

T 6

T 7

T 8

T 9

T 10 T 11 T 12

• CET – Nord • CHE – Dubăsari • CHE – Costeşti • CET – FZ

State owned

Union Fenosa

Transnistria

Figura 4.12. Structura sistemului electroenergetic naţional sub aspect transformatoarele de putere. Atâta timp cât nimeni nu ştie cu ce tip de ulei dielectric conţin instalaţiilor electrice, se presupune că ele conţin ulei PCB sau PCB-contaminat. În sistemul energetic sunt 26311 de transformatoare (tabelul 4.3, anexa 5) cu conţinutul mediu de ulei 23 920,1 tone (tabelul 4.4, anexa 5).

Volumul uleiului înmagazinat în transformatoarele de distribuţie ale întreprinderilor din partea stângă a Nistrului constituie aproximativ 20 % din volumul transformatoarelor de distribuţie din partea dreaptă a Nistrului şi reprezintă cca 1096 tone.

Consumatori de electricitate În Moldova, în proprietatea consumatorilor de electricitate se află cca 6000 de transformatoare de putere:

47

transformatoare 35-330kV/MT - total 17, din care

˙ în partea dreaptă a Nistrului - 13, ˙ în partea stângă - 4,

transformatoare 6-10kV/JT - total 6005, din care ˙ în partea dreaptă a Nistrului - 5005, (3850 - în zona de deservire a Union

Fenosa, 1155 - în zonele de Nord şi Nord-Vest), ˙ în partea stângă - cca 1000.

Tabelul 4.3. Numărul transformatoarelor de putere ce conţin ulei dielectric, bănuit a fi PCB-contaminat, disponibile în ţară:

Număr de transformatoare Nr. Tipul instalaţiei Partea dreaptă Partea stângă Total

Moldova Transformatoarele de putere 15-330 kV/MT

˙ la instalaţiile generatoare 32 16 48

˙ în reţelele de transport 310 81

391

˙ în proprietatea consumatorilor 13 4 17

1.

Total 355 101

456

Transformatoarele de putere 6-10kV/JT

˙ în reţelele de distribuţie 16922 3384 20306

˙ în proprietatea consumatorilor 5005 1000 6005 2.

Total 21927 4384 26311

Tabelul 4.4. Volumul total de ulei dielectric, băniut a fi PCB contaminat, înmagazinat în instalaţiile electrice:

Ulei, tone Nr. Tipul instalaţiei Partea dreaptă Partea stângă Total Moldova Transformatoarele de putere ˙ la instalaţiile generatoare 411,1 595,6 1006,7

˙ în reţelele de transport 8444,1 1109,5 9553,6

˙ în reţelele de distribuţie 6129,6 1258,0 7387,6 în proprietatea întreprinderilor de distribuţie

1096,0 6577,6

în proprietatea consumatorilor 648,0 162,0 810,0

1.

Uleiul total în transformatoare 14984,8 2963,1 17947,9 Rezerva 298,0 56,0 354,0

2. Întrerupătoare, transformatoare de măsurare, reactoare. 4495,4 888,9 5384,4

Condensatoare electrice ˙ în proprietatea întreprinderilor

energetice 207,3 6,0 213,3

˙ în proprietatea consumatorilor 20,0 0,6 20,6

3.

Total ulei în condensatoare 227,3 6,6 233,9TOTAL 20 005,5 3 914,6 23 920,1

48

Volumul total de ulei în transformatoarele ce aparţin consumatorilor este estimat la nivel de 810 tone, din care 648 tone în partea dreaptă a Nistrului. Printre consumatorii mari ce deţin transformatoare de putere în proprietate sunt:

˙ Întreprinderile de alimentare cu apă şi canalizare din sistemul "Moldova apă-canal", ˙ Întreprinderile Concernului "Apele Moldovei", ˙ Întreprinderile mun. Chişinău şi Bălţi, ˙ S.A. "Moldtelecom", ˙ Întreprinderile Ministerul Industriilor, şi altele.

. Pierderile prin scurgerile de ulei constituie 9,611 tone/an (fig. 4.14), iar emisiile de BPC de la transformatoarele de generare, de transport şi de distribuţie a sistemei energetice a RM constituie 4.537 kg/an (fig. 4.15).

Pierderi BPC prin scurgeri de ulei, tone

02468

1012

Tra

nsfo

rmat

oare

(T) l

a in

stal

aţiil

ege

nera

toar

e

T în

reţe

lele

de

dist

ribuţ

ie

T b

elon

ging

toco

nsum

ers

Între

rupă

toar

e, t.

de măs

urar

e,re

acto

are.

Con

dena

toar

e în

prop

rieta

tea

cons

umat

orilo

r

tone

Figura 4.14. Pierderi BPC prin scurgeri de ulei de la transformatoarele de putere, condensatoare electrice, întrerupătoare, transformatoare de măsurare, reactoare. a sistemei energetice a RM, t/an

Emisiile BPC, kg/an

00.5

11.5

22.5

33.5

44.5

5

Transformatoare deputere

Întrerupătoare,transformatoare de

măsurare, reactoare

Condensatoareelectrice

kg/an

49

Figura 4.15. Emisiile BPC de la de la transformatoarele de putere, condensatoare electrice, întrerupătoare, transformatoare de măsurare, reactoare a sistemei energetice a RM La întreprinderile care au transformatoare şi condensatoare atât din sistemul de generare, transport, distribuţie cât şi consum de energie nu se duce evidenţă strictă în privinţa uleiurilor care se utilizează în transformatoare şi condensatoare, se utilizează amestecuri de uleiuri şi nu se ştie componenţa lor. S-au efectuat unele analize pentru identificarea BPC în uleiurile utilizate de către campania Union Fenosa şi analizele demonstrează că cantitatea BPC este până la 50 ppm, care este primită în Comunitatea Europeană ca admisibilă. (anexa 6) Transformatoarele şi condensatoarelor de la sistemele centrale sunt într-o stare bună, iar cele din localităţile rurale – nesatisfăcătoare, ce poate duce la poluarea mediului înconjurător cu BPC. În RM există acte normative privind utilizarea uleiurilor dielectrice în instalaţiile electroenergetice (Anexa 7). Cu toate acestea, chiar şi lucrătorii întreprinderilor din sectorul energetic sunt puţin informaţi de faptul că BPC prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor şi mediul înconjurător. Incertitudini: lipsa de date în privinţa a cantităţii, tipului de ulei , conţinutul de BPC din toate condensatoarele existente în RM, a cca 2000 de transformatoare ce se află in proprietatea consumatorilor, cum ar fi: întreprinderile de alimentare cu apă şi canalizare din sistemul "Moldova apă-canal", întreprinderile Concernului "Apele Moldovei", Ministerul Industriilor, S.A. "Moldtelecom", mun. Chişinău şi Bălţi etc., lipsa datelor de la întreprinderile de colectare a uleiurilor utilizate. Concluzii: Inventarierea bifenililor policloruraţi a demonstrat că emisiile de BPC de la transformatoarele de generare, de transport şi de distribuţie a sistemei energetice a RM constituie 4.537 kg/an, iar pierderile BPC prin scurgere constituie 9,790 tone/an. Ele constituie doar o parte din emisii, deoarece lipsesc datele privind conţinutul de BPC din condensatoarele şi transformatoarele ce se află in proprietatea consumatorilor. Vizitele efectuate la un şir de întreprinderi electroenergetice din tara, cu scopul de a clarifica disponibilitatea uleiurilor dielectrice de tip BPC, permit de a constata următoarele: La toate întreprinderile electroenergetice

• exista o evidenta clara, pe perioade istorice îndelungate, a recoltării probelor de calitate a uleiului dielectric folosit in echipamentele electrice,

• precum existå si o evidentå cu privire la schimbul uleiului, • inså nicăieri nu este înregistrat ce tip de ulei conţine instalaţia cutare sau cutare,

ce tip de ulei a fost turnat iniţial si cu ce tip de ulei a fost schimbat ulterior.

Mai mult decât atât, de lungul anilor uleiul extras din instalaţii din motive de calitate, de regulă, fuseseră colectat in vase voluminoase, fiind in aşa fel amestecat. Ca urmare, la momentul vizitei noastre la întreprinderile electroenergetice (iunie, 2003) nimeni – nici personalul de conducere,

50

nici personalul tehnic - n-a putut confirma si nici infirma prezenta uleiurilor BPC (sovol, sovtol) in instalaţiile electrice din cadrul întreprinderilor gestionate.

Ar fi de menţionat, că in tarå uleiurile dielectrice folosite in transformatoarele de putere, transformatoarele de curent si cele de tensiune, in întrerupătoare, in cabluri etc. cu excepţia uleiurilor din condensatoare – nici odată n-au fost considerate ca materiale toxice, periculoase pentru sănătatea omului. Ca urmare, in trecut nu s-a practicat etichetarea instalaţiilor, cu indicarea ”Periculos” sau “Otrăvitor”. In acelaşi timp, la toate întreprinderile electroenergetice este cunoscut pericolul legat de materialele dielectrice folosite in condensatoare Până la destrămarea USSR a existat un sistem de colectare si lichidare a deşeurilor BPC, in special a condensatoarelor. Din păcate astăzi există problema ce de a face cu aceste deşeuri, care tot se acumulează, fiind stocate de regulå in condiţii nesatisfăcătoare. În prezent nici la nivelul întreprinderilor, nici la nivelul autoritarilor locale si celor centrale nu se ştie ce-i de făcut cu aceste deşeuri. Pentru a identifica instalaţiile ce conţin uleiuri PCB, a evalua cantitatea de ulei BPC disponibilă in tară, pentru a trage concluzii cu privire la măsurile necesare, e necesar de a efectua testarea instalaţiilor. Pornind de la faptul că buna parte a instalaţiilor umplute cu uleiuri dielectrice aparţin întreprinderilor electroenergetice din tară (întreprinderile producătoare de energie electrică, întreprinderile de transport si distribuţie a energiei) acestea, in primul rând sunt chemate să-si asume responsabilitatea inventarierii instalaţiilor presupuse a conţine uleiuri BPC, etichetării acestora, luării de măsuri pe termen lung de stocare a uleiului BPC, de distrugere a acestuia, precum si de decontaminare a instalaţiilor respective. O atenţie deosebită se cere a fi acordatå condensatoarelor electrice, celor de capacitate mare, folosite in sistemele electroenergetice la corecţia cosinusului fi si la corecţia aşa numitor parametri longitudinali. E ştiut, ca toate condensatoarele electrice conţin material dielectric BPC. Se cer decizii responsabile si de urgentå cu privire la soarta de mai departe a celor 12000 de condensatoare, amplasate la staţia electrică Vulcănesti 400kV, scoase din uz si care se aflå intr-o stare tehnică deplorabilă, care ar putea să conducă la accidente cu consecinţe grave. Inventarierea sectorului electroenergetic sub aspectul identificării prezentei materialelor BPC, etichetării acestora, după cum s-a menţionat, necesitå culegerea probelor de ulei absolut din fiecare instalaţie in parte si efectuarea ulterioarå a analizei chimice. Executarea acestei acţiuni la scara naţionala presupune un efort organizatoric si tehnologic considerabil. Recomandări Pentru a identifica instalaţiile ce conţin uleiuri BPC, a evalua cantitatea de ulei BPC disponibilă in tară, pentru a trage concluzii cu privire la măsurile necesare, e necesar de a efectua testarea instalaţiilor. Pornind de la faptul că buna parte a instalaţiilor umplute cu uleiuri dielectrice aparţin întreprinderilor electroenergetice din tară (întreprinderile producătoare de energie electrică, întreprinderile de transport si distribuţie a energiei) acestea, in primul rând sunt chemate să-si asume responsabilitatea inventarierii instalaţiilor presupuse a conţine uleiuri BPC, etichetării acestora, luării de măsuri pe termen lung de stocare a uleiului BPC, de distrugere a acestuia, precum si de decontaminare a instalaţiilor respective.

51

O atenţie deosebită se cere a fi acordatå condensatoarelor electrice, celor de capacitate mare, folosite in sistemele electroenergetice la corecţia cosinusului fi si la corecţia aşa numitor parametri longitudinali. E ştiut, ca toate condensatoarele electrice conţin material dielectric BPC. Se cer decizii responsabile si de urgentå cu privire la soarta de mai departe a celor 12000 de condensatoare, amplasate la staţia electrică Vulcăneşti 400 kV, scoase din uz si care se aflå intr-o stare tehnică deplorabilă, care ar putea să conducă la accidente cu consecinţe grave. Inventarierea sectorului electroenergetic sub aspectul identificării prezentei materialelor BPC, etichetării acestora, după cum s-a menţionat, necesitå culegerea probelor de ulei absolut din fiecare instalaţie in parte si efectuarea ulterioarå a analizei chimice. Executarea acestei acţiuni la scara naţionala presupune un efort organizatoric si tehnologic considerabil.

4.3 Inventarul POP derivate obţinute neintenţionat Produsele derivate POP obţinute neintenţionat sunt următoarele: dibenzo-p-dioxinele policlorinate (PCDD), dibenzofuranii policloruraţi (DFPC), bifenilii policloruraţi (BPC) şi hexaclorobenzenul (HCB). Aceşti poluanţi au fost generaţi din un şir de surse. În Republica Moldova nu s-au întreprins studii cuprinzătoare pentru a identifica emisiile de DDPC, DFPC, BPCs şi HCB. Situaţia în privinţa produselor POP derivate obţinute neintenţionat e prezentată în tabelul 4.5 Tabelul 4.5. Produse POP derivate obţinute neintenţionat BPC Trichlorobiphenyl este unul din PCB utilizat în Republica

Moldova. Utilizarea acestuia este relementată de standardul igienic cu privire la nivelul de expunere inofensivă în aerul zonelor locative (0,001 mg/m3).

Hexachlorobenzene Reglementate de standardul igienic cu privire la concentraţiile maxime admisibile de chimicale poluante ale aerului zonelor de lucru (0,9 mg/m3) şi nivelul de expunere inofensivă în aerul zonelor locative (0,013 mg/m3).

DDPC /DFPC Reglementată de standardul igienic cu privire la concentraţiile maximal admisibile de substanţe chimice poluante ale aerului zonelor locative (0,5 pg/m3)

Informaţie din bazele de date şi din date despre activităţi Estimările emisiilor se bazează, în principal, pe statistica oficială a Republicii Moldova, adică, pe rapoarte anuale, bilanţuri energetice, statistică din agricultură şi gospodăria forestieră, rapoarte pentru autorităţile de mediu prezentate de industrie, datele despre activităţi extrase din Inventarul Gazelor cu Efect de Seră (1990-1998) care a fost realizat în cadrul pregătirii Primei Comunicări Naţionale a Republicii Moldova către Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite în Schimbarea Climei (UNFCCC), arhivat şi stocat în Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova, precum şi pe factorii de emisie (Îndrumarul UNEP). Un grup de lucru pentru inventariere a efectuat calculele. În câteva cazuri estimările se bazează pe raţionamentul de expert (de exemplu, consumul de biomasă pentru perioada 1990-1998, arderea reziduurilor agricole în câmp pentru anii 1990-2001, consumul lemnului brut pentru perioada 1990-1994).

Metodologiile de inventariere

52

Inventarierea emisiilor produsele derivate POP obţinute neintenţionat au fost efectuate utilizând metodologiile şi ghidurile UNEP Chemicals and EMEP/CORINAIR.

Pentru a cuantifica puterea sursei, e necesar de a o determina ca rată anuală a fluxului de masă a DDPC/DFPC exprimată în grame ET (a echivalentului toxic) de DDPC şi DFPC eliminate pe an. Emisiile anuale pentru toate mediile ca sursă sau categorie de sursă s-au calculat în felul următor:

Puterea sursei = Factorul de emisie x “Rata activităţii” (1)

Emisiile DDPC/DFPC se exprimă în grame ET pe an. Conform ecuaţiei (1), Puterea Anuală a sursei se calculează prin multiplicarea Factorului de emisie sau a emisiilor DDPC/DFPC pe unitate de material alimentar procesat sau produs alimentar fabricat (tone sau litri), cu Rata de activitate sau cantitatea de material alimentar procesat sau produs fabricat (tone sau litri pe an) (Anexa 8).

Datele despre activitate legate de producţia energiei şi de încălzire în Moldova se determină ca produsul consumului de combustibil şi al Valorilor Calorice Nete (VCN). Departamentul de Statistică şi Sociologie (DSS) efectuează calculele şi le compilează anual în Bilanţul Energetic.

Emisiile din sursele staţionare de ardere legate de producerea energiei şi de încălzire în Moldova se determină ca produsul consumului de combustibil, valorii termale a combustibilului şi a factorilor de emisie. DSS a Republicii Moldova a determinat valori termale pentru fiecare tip de combustibil (Anexa 9). Toate valorile termale se referă la valorile calorice nete. Majoritatea valorilor termale se calculează pe baza calităţilor chimice şi se consolidează în valori ale calităţii medii. Factorii de emisie se aplică conform Îndrumarului UNEP Chemicals.

Estimările emisiilor în sectorul transporturilor se bazează pe descrierea diferitor tipuri de combustibil consumat, aceste descrieri fiind colectate prin metoda de jos-în-sus de la toate sursele naţionale relevante, precum şi ca descrieri ale diferitor categorii de vehicule.

4.3.1. Inventarul dibenzo-p-dioxinelor policlorinate (DDPC) şi a dibenzofuranilor policloruraţi (DFPC)

Informaţie din bazele de date şi din date despre activităţi Pentru scopurile inventarului s-a aplicat Ghidul UNEP Chemicals “Îndrumar standardizat pentru identificarea şi cuantificarea emisiilor de dioxine şi furani. Numai o parte din categoriile şi subcategoriile de surse identificate în Îndrumarul UNEP sunt relevante pentru Moldova (Anexa 10).


Pentru a extrage factorii de emisie s-au apreciat două metodologii:

• Îndrumarul EMEP/CORINAIR pentru inventariere: Ediţia a treia, versiunea actualizată în octombrie 2002.

• Îndrumarul standardizat pentru identificarea şi cuantificarea emisiilor de dioxine şi furani, UNEP Chemicals, Geneva, ianuarie 2001, Determinarea priorităţilor. Îndrumar cu privire la emisiile directe şi transferul DDPC/DFPC în următoarele cinci secţiuni şi/sau medii: aer, apă, sol, deşeuri şi produse.

Rezultate

53

Tendinţele emisiilor şi informasţia anuală de inventariere pentru anii 1990-2001

Republica Moldova a admis în 2001 circa 777,3 g de ET din totalul de emisii DDPC/DFPC în atmosferă, apă, sol şi în produse şi reziduuri. Pe parcursul perioadei 1990-2001 emisiile totale de DDPC/DFPC în atmosferă, apă, pământ, prin produse şi reziduuri s-au diminuat cu 86,5% (de la 5776,5 g ET până la 777,3 g ET). Emisiile de DDPC/DFPC pe cap de locuitor s-au diminuat în Republica Moldova de la 0,0013 g ET până la 0,0002 g ET pe parcursul perioadei 1990-2001 period (Tabela 4.4).

Tabela 4.4. Sumarul emisiilor totale DDPC/DFPC pentru perioada 1990-2001 în Republic of Moldova.

Emisiile anuale (g ET/an) Anul Aer Apă Pământ Reziduuri Produse Total

1990 22,4 5580 4,6 169,5 0 5776,5 1991 20,6 4670 4,4 121,5 0 4816,6 1992 16,1 3325 4,0 74,2 0 3419,2 1993 19,7 2325 5,6 26,7 0 2377,0 1994 10,8 2035 2,8 28,3 0 2077,0 1995 15,6 1975 4,7 6,7 0 2002,0 1996 9,8 1790 2,8 16,5 0 1819,0 1997 16,2 1660 4,9 6,8 0 1687,9 1998 12,4 1675 3,5 13,4 0 1704,4 1999 11,5 1455 2,9 4,9 0 1474,3 2000 10,4 1260 2,6 4,8 0 1277,8 2001 15,3 755 4,2 2,8 0 777,3

Structura categoriilor după sursă a emisiilor totale admise în Republic Moldova în 1990 a fost următoarea: aproximativ 96,6% din emisiile totale de DDPC/DFPC au provenit din devărsarea în surse de apă deschise în cadrul categoriei a 9-a de surse, “Disponibilizare/Gropi de gunoi”; altele 2,9% din totalul emisiilor DDPC/DFPC au provenit din sursa a 3-a “Producţia energiei electrice şi încălzire”, altele 0,3% din totalul emisiilor DDPC/DFPC au parvenit din incendii/arderea biomasei în cadrul categoriei 6-ea de surse, “Procese de ardere necontrolată”; după care a urmat 0,115% din sursa a 2-a “Producţia metalelor feroase şi neferoase”, circa 0,046% din sursa a 4-a “Producţia produselor minerale” şi circa 0,026% - din sursa a 5-a “Transport”. Contribuţia din alte categorii principale de surse a fost nesemnificativă.

Aproximativ 97,4% din emisiile totale de DDPC/DFPC în 2001 au provenit din devărsări în resurse deschise de apă în categoria a 9-a de surse “Disponibilizare/Gropi de gunoi”; altele 2,17% din totalul emisiilor DDPC/DFPC au provenit din sursa incendii/arderea biomasei în cadrul categoriei 6-ea de surse, “Procese de ardere necontrolată”. Contribuţia din alte categorii principale de surse a fost nesemnificativă.

Pe parcursul perioadei 1990-2001 emisiile DDPC/DFPC s-au diminuat cu 86,6% în legătură cu declinul economic şi restructurarea economiei în perioada de tranziţie (Anexa 11).

1. Tendinţa emisiilor din incinerarea deşeurilor

Emisiile DDPC/DFPC din Incinerarea deşeurilor prezintă emisii din incinerarea deşeurilor medicale/spitaliceşti. Numai 40 % din deşeurile biologice (material amputativ, animale de laborator, medii de cultură etc.) şi 20% din deşeurile spitaliceşti (pansament, inventar uzat) şi menajere sunt supuse incinerării (fig. 4.16).

54

0.000

0.500

1.000

1.500

2.000

2.500

1999 2000 2001

g ET

/a AerReziduuri

Figura 4.16. Emisiile DDPC/DFPC din perioada 1999-2001 din Incinerarea deşeurilor.

2. Tendinţele emisiilor pentru producţia metalelor feroase şi neferoase Emisiile DDPC/DFPC din producţia metalelor feroase şi neferoase prezintă, în esenţă, emisii din producţia de fier şi oţel, şi, recent, din aluminiul secundar şi din producţia plumbului (Fig. 4.17).

0.00.51.01.52.02.53.03.54.04.55.05.56.06.57.0

g ET

/a

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Emisiile PCDD/PCDF de la producerea metalelor feroase şi neferoase în Republica Moldova

Aer Residuuri

Figura 4.17. Emisii DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din categoria de surse 2.

3. Tendinţele emisiilor din Generarea energiei electrice şi încălzire

Emisiile DDPC/DFPC din generarea energiei electrice şi încălzire se produc în cea mai mare măsură de la cazanele electrice pe baza de combustibil fosil (16,4% din volumul total de emisii DDPC/DFPC în cadrul a celei de-a 3-a categorii de surse în 1990, şi respectiv, 6,9% in 2001), de la încălzirea caselor cu combustibil fosil (66,0% în 1990 şi 12,1% în 2001) şi de la plite şi cuptoare cu arderea biomasei utilizate în gospodării pentru încălzire şi pregătirea bucatelor (17,6% în 1990 şi 80,1% în 2001). Diminuarea emisiilor DDPC/DFPC din producţia energiei electrice şi încălzire, îndeosebi în perioada 1990-1995, şi variaţiile ulterioare au fost cauzate de scăderea cererii de energie în anii 90 în legătură cu declinul economic, trecerea la utilizarea biomasei (în sectorul rezidenţial) şi reducerea utilizării cărbunelui şi a combustibilului lichid (în industria energetică).

55

0102030405060708090

100110120130140150160170

g ET

/ a

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Emisiile DDPC/DFPC din generarea energiei electrice şi încălzire în Republica Moldova

Aer Reziduuri

Figura 4.18. Emisii DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din a 3-a categorie de surse.

4. Tendinţa emisiilor din producţia produselor minerale

Emisiile DDPC/DFPC din Producţia produselor minerale au loc în principal în producţia de ciment, var, cărămidă, sticlă şi în amestecarea asfaltului. În 2001 emisiile DDPC/DFPC de la Producţia produselor minerale au fost mult mai reduse în comparaţie cu nivelurile anului 1990 (numai 3,5% din emisiile în aer sau 7,2% din volumul de emisii al anului 1990 pentru cazul emisiilor din reziduuri (fig. 4.19).

0.00.20.40.60.81.01.21.41.61.82.02.22.42.62.83.0

g ET

/ a

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Emisiile DDPC/DFPC din producţia produselor minerale în Republica Moldova

Aer Reziduuri

Fig. 4.19. Emisiile DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 pentru categoria a 4-a de surse.

5. Tendinţe de emisii din transport

Emisiile DDPC/DFPC din transport s-au diminuat cu 80,9% în perioada 1990-2001 (Fig. 4.20). O diminuare cardinală a emisiilor DDPC/DFPC în categoria de surse Transport, îndeosebi de la motoarele cu 4 tacturi (cca 80,9%) de la cele cu 2 tacturi (cca –83,3%) se explică prin trecerea la sisteme cu diesel şi cu gaz natural lichid şi la reducerea volumului de benzină utilizat (îndeosebi

56

în transportul pe autostradă). Reducerea transportului de încărcături în combinaţie cu inspectarea

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1.2

1.4

1.6

g ET

/ a

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Emisiile DDPC/DFPC din transport în Republica Moldova

Aer

Figura 4.20. Emisiile DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din categoria de surse 5. mai strictă a stării autovehiculelor, precum şi creşterea ponderii maşinilor mai noi şi mai economicoase pe parcursul ultimilor ani au influenţat asupra tendinţelor emisiilor de DDPC/DFPC din categoria de surse: transport.

6. Tendinţele eliminărilor din procese necontrolate de ardere

0.02.04.06.08.0

10.012.014.016.018.0

g ET

/ a

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Eliminările DDPC/DFPC din procese necontrolate de ardere în Republica Moldova

Aer Sol

Figura 4.21. Eliminările DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din categoria de surse 6. Emisiile DDPC/DFPC din “Procese necontrolate de ardere” prezintă în principal emisii din incendiile accidentale în păduri (au fost înregistrate în materialele statistice doar pentru 7 ani din cei 12 examinaţi) şi distrugerea prin ardere a reziduurilor agricole, ca, de exemplu, paiele în câmp (se presupune că aproximativ 30% din reziduurile agricole se ard în câmp, deşi arderea în câmp a reziduurilor agricole nu se mai consideră o practică normală în agricultura Moldovei). Până în prezent eliminărie din a 6-ea categorie de surse depind de mărimea recoltei produse în ţară, iar ultima variază de la an la an, influenţând astfel tendinţele de emisii DDPC/DFPC din “Procese necontrolate de ardere” (Fig. 4.21).

57

7. Tendinţele emisiilor din alte surse

În prezent se consideră că emisiile DDPC/DFPC din categoria Alte surse în Republica Moldova au loc exclusiv din uscarea la fum a tutunului (nu există date cu privire la uscarea biomasei, uscătorii cu fum şi curăţirea uscată). Procesul de privatizare a influenţat profund asupra nivelurilor de producţie a fabricilor de tutun din Moldova.

0.0000

0.0020

g ET

/ a

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Emisiile DDPC/DFPC din categoria alte surse, Uscarea la fum a tutunului în Republica Moldova

Aer

Figura 4.22. Emisiile DDPC/DFPC în perioada 1990-2001 din categoria de surse 8.

Alt factor care se consideră că ar afecta nivelul de producţie a tutunului din ţară e reducerea pieţelor de export pentru produsele de tutungerie moldoveneşti, îndeosebi după dezintegrarea fostei Uniuni Sovietice. Acest fapt a afectat nivelurile de producţie, îndeosebi în perioada 1992-1995 şi în timpul crizei financiare regionale din 1998. Pe parcursul ultimilor ani producţia de tutun în Moldova s-a stabilizat practic la nivelul anilor 90 (Fig. 4.22).

8. Tendinţele eliminărilor din disponibilizarea deşeurilor lichide /gropi pentru deşeuri

0500

10001500200025003000350040004500500055006000

g ET

/ a

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Eliminările DDPC/DFPC din disponibilizarea deşeurilor/gropi pentru deşeuri în Republica Moldova

Apă

Figura 4.23. Eliminările DDPC/DFPC totale în perioada 1990-2001 din categoria de surse 9.

Eliminările DDPC/DFPC din Disponibilizarea deşeurilor/Gropi pentru deşeuri în Republica Moldova au loc în marea majoritate din aruncarea deşeurilor în rezervoare deschise de apă ca rezultat final al activităţii industriale şi domestice în raport cu administrarea deşeurilor lichide. În general această practică depinde de nivelul de industrializare şi dezvoltare, un nivel înalt asigurând colectarea afluenţilor de deşeuri şi tratarea lor în instalaţii centralizate de canalizare.

58

În Republica Moldova acest lucru e adevărat doar pentru localităţile cu o populaţie de peste 10-15 mii de locuitori; în casele individuale se utilizează o groapă de scurgere cu infiltraţie, sau deşeurile se aruncă direct în mediu (îndeosebi în zonele rurale).

Eliminările DDPC/DFPC prin devărsări în rezervoare deschise de apă s-au diminuat cu 86,5% în perioada 1990-2001. Această situaţie se explică parţial prin un declin uşor al activităţilor industriale în anii 90. În această perioadă s-a înregistrat o diminuare semnificativă a Eliminărilor DDPC/DFPC, îndeosebi la deşeurile lichide contaminate, cu cca. 98,6%, în timp ce deşeurile lichide necontaminate au arătat o diminuare de 36,1%.

Incertitudini, lipsă de date Se presupune că cele mai mari incertitudini se referă la datele despre activitate în Procesele necontrolate de ardere (arderea reziduurilor agricole în câmp), la arderea biomasei (numai pentru perioada 1990-1994) şi la amestecarea asfaltului cu un factor de incertitudine egal cu 2. Incertitudinea pentru datele de activitate în arderea biomasei în perioada 1994-2001 se presupune a fi mai mică de 50%. Datele de activitate legate de arderea reziduurilor agricole în câmp au un nivel mai înalt de incertitudine, fiind estimate pe bază de informaţie generală din metodologia IPCC 1996 de estimare a volumului reziduurilor agricole arse în câmp (de exemplu, recolta, producţia anuală de biomasă pe an, cantitate de materie uscată şi cantitatea de reziduuri agricole arse în câmp), în care se aplică factorii de emisie presupuşi (de ex., raportul reziduurilor la recoltă, conţinutul de materie uscată a reziduurilor, cota reziduurilor arse în câmp şi fracţia oxidată în timpul arderii).. În sectorul de producţie a fierului şi oţelului lipsesc datele de activitate pentru perioada 1995-2001, cu excepţia anului 1998 (datele pentru acest an au fost obţinute prin legături neoficiale cu conducători ai Combinatului Metalurgic de la Râbniţa), din motivul lipsei de date statistice pentru localităţile din partea stângă a Nistrului (regiunea Transnistria).

Incertitudinea valorii termale a cărbunelui e mai înaltă decât pentru alte tipuri de combustibil. Calitatea valorilor termale nu poate fi cuantificată la etapa curentă.

Consumul total în subcategoriile 3.d (lemnul brut/sobele cu ardere de biomasă) şi 3.e (Încălzirea caselor cu combustibil fosil) se verifică în raport cu livrările de combustibil şi cu dalele statistice oficiale. Însă, sunt posibile erori minore în alocările dintre subsEToare în categoria de bază Generarea electricităţii şi încălzire:

Incertitudinea datelor despre activitate în sectorul transporturi pentru perioadele 1990-1993 şi 2000-2001, se presupune a fi mai mică de 10%, iar pentru perioada 1994-1999 – mai mică de 30%. Incertitudinea datelor de activitate în categoriile procese industriale şi generarea energiei electrice şi încălzire se presupun a fi de ordinul 1 – 7%.

Concluzii şi recomandări

Numai nouă categorii de surse şi o parte din subcategoriile eliminărilor DDPC/DFPC identificate în Îndrumarul UNEP sunt relevante pentru Moldova. Eliminările totale de DDPC/DFPC în atmosferă, apă, pământ, şi reziduuri au constituit 777,3 g ET în 2001. Ele s-au situat la 5776,5 g ET în 1990, prin urmare, se anticipă sporirea substanţială a eliminărilor DDPC/DFPC în mediu odată cu dezvoltarea economiei naţionale. Din acest motiv va fi necesară actualizarea inventarului aplicând metode de-sus-în-jos şi de-jos-în-sus.

E necesară, de asemenea, elaborarea unei baze de date simple şi interactive în materie de inventariere a POP.

59

Deoarece prezentul Inventar este primul inventar ce include DDPC/DFPC, e necesar de a fortifica capacităţile la nivel local, îndeosebi instruirea inspectorilor Inspectoratului Ecologic de Stat şi pe cei ai agenţiilor ecologice în metodologie de estimare a emisiilor DDPC/DFPC şi de actualizare a bazei de date. În acest context ar fi util de elaborat un Ghid de inventariere a POP în limba română.

Cunoştinţele cu privire la poluarea mediului cu DDPC/DFPC în rândul populaţiei, inclusiv în grupurile care activează la întreprinderi industriale, sunt reduse. Prin urmare e necesar de a elabora şi realiza un program de conştientizare cu participarea publicului, în care s-ar promova aplicarea tehnologiilor sănătoase din punct de vedere ecologic în toate sectoarele economiei naţionale la nivel local. Unii din cei mai importanţi beneficiari ai unui eventual program ar fi femeile şi copii. E necesar de a elabora publicaţii accesibile pentru toate categoriile de populaţie.

4.3.2 Bifenilii polyclorinaţi (BPC)

În cadrul listei celor 12 poluanţi organici persistenţi consideraţi de UNEP ca deosebit de periculoşi pentru mediu şi sănătatea umană, BPC se examinează sub două aspecte: ca produs chimic industrial şi ca produs secundar (neintenţionat). Principalele surse de poluare a mediului cu bifenili policloruraţi ca produse secundare sunt emisiile din transport şi gazele eliminate din procesele industriale.

Metodologii de inventariere

Inventarierea BPC pentru perioadele 1990, 1999-2000 s-a efectuat pe baza Ghidului de Inventariere a Emisiilor EMEP/CORINAIR (ediţia a treia, actualizată în octombrie 2002). Factorii de emisie aplicaţi s-au luat din Ghidul de inventariere a emisiilor EMEP/CORINAIR şi au fost recomandaţi de Slovacia (Magulova et al: National programme for POPs reduction, November 2000).

Rezultate

În 1990 emisiile de BCP au alcătuit 16,24 kg/an. Principalele surse de emisii au fost vehiculele grele (> 3.5 t), autobuzele (68,9 %) şi producţia varului (31 %). Emisiile de BPC din alte activităţi, ca, de exemplu, producţia cimentului şi automobile uşoare (< 3,5 t) au fost nesemnificative (Fig. 4.24). Emisiile BPC înregistrate în 2001 au alcătuit 2,10 kg/an, ceea ce a constituit aproximativ 13% din cantitatea respectivă a anului 1990 (Fig. 4.25). Principalele surse de emisie au fost vehiculele grele şi autobuzele (99 %).

Monitoringul

Cercetările efectuate de către Institutul Naţional de Ecologie demonstrează că concentraţiile ∑BPC (28, 52, 101, 138, 153, 170, 180) în solurile cercetate în majoritatea cazurilor sunt mai joase decît nivelul de determinare (0.5 µg/kg). Valori înalte au fost stabilite în probele de litieră (în mediu 14,1 µg/kg ) – mărimi determinate de BPC – 101, 138, 153; compuşi penta- şi hexaclor bifenil.

Incertitudini, lipsă de date Incertitudinile şi lipsa de date despre activitate în sectorul transporturi pentru anul 1990 se apreciază la mai puţin de 10%, pe când pentru perioada 1999-2001 – la mai puţin de 30%.

60

Producerea de aluminiusecundarProducerea de ciment

Producerea de var

Vehicule uşoare

Vehicule grele şiautobuze

Figura 4.24. Structura emisiilor de BPC derivate în 1990.

Figura 4.25. Emisiile BPC derivate in 1990, 1999-2001

02468

1012141618

199O 1999 2000 2001

Emisiile PCB, kg/an

4.3.3 Hexaclorobenzenul (HCB) În cadrul listei celor 12 poluanţi organici persistenţi consideraţi de UNEP ca deosebit de periculoşi pentru mediu şi sănătatea umană, hexaclorbenzenul se examinează sub două aspecte: ca pesticid (fungicid) şi ca produs secundar (neintenţionat) în producţia unor substanţe chimice.


Inventarierea BPC pentru perioadele 1990, 1999-2000 s-a efectuat pe baza Ghidului de inventariere a emisiilor EMEP/CORINAIR (ediţia a treia, actualizată în octombrie 2002). Factorii de emisie aplicaţi s-au luat din Ghidul de inventariere a emisiilor EMEP/CORINAIR şi au fost recomandaţi de Slovacia (Magulova et al: National programme for POPs

Figura 4.26. Emisiile de HCB în anii 1990, 1999-2001 reduction, November 2000).

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

199O 1999 2000 2001

kg/a

n

Producerea dealuminiu secundarProducerea de ciment

61

Rezultate

Emisiile HCB au alcătuit 0,025 kg/an în 1990. Principala sursă de emisie a fost producţia cimentului (99 %). În 2001 emisiile de HCB au fost estimate la 1,0 kg/an. (Fig. 4.21). Principala sursă de emisie a fost producţia aluminiului secundar (99%). Emisiile de HCB din alte activităţi in 1990 ca, de exemplu, producţia de ciment şi var au fost nesemnificative.

Concluzii şi recomandări

Numai o parte din subcategoriile de surse a DDPC/DFPC identificate de Ghidul UNEP sunt relevante pentru Moldova. Emisiile totale de DDPC/DFPC în atmosferă, apă, pământ şi reziduuri au alcătuit 777,3 g ET in 2001. Ele au constituit 5776,5 g ET în 1990; astfel emisiile DDPC/DFPC în mediu vor creşte substanţial odată cu dezvoltarea economiei naţionale. Prin urmare, va fi necesară actualizarea permanentă a inventarului prin aplicarea unei combinaţii de metode de sus-în-jos şi de jos-în-sus. Emisiile de BPC şi HCB au fost mai mici.

E necesar de a elabora o bază de date simplă, accesibilă şi interactivă pentru inventarierea POP.

Aceasta e primul inventar al DDPC/DFPC, BPC, HCB şi e necesar de a fortifica capacităţile la nivel local, îndeosebi de a instrui inspectorii Inspectoratului Ecologic de Stat şi ai agenţiilor ecologice în metodologie de estimare a emisiilor DDPC/DFPC si de actualizare a bazei de date. În acest context, ar fi oportună elaborarea unui ghid de inventariere POP în limba română.

4.3.4. Inventarul hidrocarburilor aromatice policiclice (HAP) Republica Moldova este parte a Protocolului UN ECE CLRTAP privind poluanţii organici persistenţi şi inventarierea actuală trebuie să corespundă atât cerinţelor Convenţiei de la Stocholm, cât şi Protocolului. În conformitate cu prevederile Protocolului UN ECE CLRTAP privind POP ţările semnatare îşi asumă angajamentul de a efectua inventarierea hidrocarburilor aromatice policiclice (HAP).

HAP-urile sunt substanţe derivate ale activităţii antropogene. HAP-urile se produc atunci când materia organică cu conţinut de carbon şi hidrogen se expune la temperaturi mai mari de 700oC, de exemplu în procesele de piroliză şi în arderea incompletă. Protocolul UN/ECE POP indică că ca indicatorii din inventarele emisiilor trebuie să includă următoarele 4 HAP-uri: benz(a)piren, benz(b)fluoranten, benz(k)fluoranten şi indeno(123-cd)piren. Lista HAP-urilor examinate de diferite organizaţii include 6 HAP-uri ca compuşi ce, probabil sau posibil cauzează cancer la om (Agenţia Internaţională pentru Cercetare a Cancerului) şi 16 – ca compuşi ce prezintă interes (Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA).

Trăsătura caracteristică de bază a HAP-urilor e persistenţa lor extraordinară în mediu. Această rezistenţă la descompunerea fotochimică, chimică şi biologică în atmosferă, apă şi sol ne explică prezenţa lor de termen lung în mediu şi deplasarea lor la distanţe mari. Timpul de înjumătăţire a unor HAP-uri în sol şi apele subterane poate atinge câţiva ani. Vaporii saturaţi ai acestor compuşi semi-volatili au o presiune de 10 -1 – 10 -6 PA, care le permite să existe în atmosferă atât în stare gazoasă, cât şi în stare de aerosol, fiind transportate astfel în formă de vapori sau macroparticule. Pe lângă aceasta, această presiune a vaporilor saturaţi explică capacitatea lor de evaporare repetată în atmosferă de pe suprafaţa solului sau a rezervoarelor de apă, adică de a crea surse de poluare secundară.

62

Sursele principale de emisie a HAP în atmosferă sunt: arderea combustibilului organic, unele procese industriale şi incinerarea deşeurilor. Cea mai pe larg răspândită sursă de HAP sunt sistemele de încălzire, arderea incompletă a cărbunelui şi lemnului. Volumul de HAP produce prin ardere depinde de coeficientul de exces a aerului: cu cât e mai mare acest coeficient, cu atât arderea e mai completă şi cu atât emisiile HAP sunt mai mici. Metalurgia feroasă e o altă sursă majoră de emisii HAP în atmosferă, care se datorează, în esenţă, formării HAP-urilor din producţia de cocs şi, într-o măsură mai mică, ca rezultat al proceselor de aglomerare. Alte surse de emisii de HAP sunt fabricile de aluminiu şi cele petrochimice. Motoarele cu ardere internă prezintă o altă sursă semnificativă de poluare a aerului în oraşele mari. Volumul HAP-urilor din gazele de eşapament depind de tipul şi starea motorului, regimul de funcţionare a acestuia, poluarea cu HAP-uri fiind mai mare în cazurile motoarelor cu benzină.

Metoda inventarierii: Metodologia include a abordare standard a factorilor de emisie, multiplicaţi la datele statistice pe activităţi. Inventarierea HAP pentru anii 1990, 1999-2001 este efectuată în baza Metodologiei UNEP Chemicals şi a Ghidului de Inventariere a emisiilor din atmosferă: EMEP/CORINAIR, SNAP NFR. Inventarul emisiilor include datele privind următoarele HAP: benz(a)piren, benz(b)fluoranten, benz(k)fluoranten şi indeno(123-cd)piren (Anexa 1). Sursele de emisie a HAP sunt grupate în 2 categorii: arderea staţionară a combustibilului şi transportul rutier. Emisiile de HAP sunt calculate pe baza datelor primare ale consumului de combustibil, prezentate de către Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova, datelor departamentale şi direct de la întreprinderi. Evaluarea emisiilor HAP a fost efectuată prin două metode: de referinţă şi detaliată. Metoda de referinţă permite calcularea emisiilor HAP în funcţie de categoriile deemisie, iar metoda detaliată – în funcţie de combustibilul utilizat. Din lipsa de date pentru localităţile din stânga Nistrului, emisiile din arderea combustibililor fosili au fost omise. Rezultatele: Emisiile de HAP în 1990 au fost estimate la 2708,8 kg/an, reducându-se până la 2215,4 în 2001. Sursa principală a emisiilor HAP fiind arderea staţionară a combustibilului (figura 4.22).

1932.92060.2

2151.72080.8

775.9

93.2124.8

134.6

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

1990

1999

2000

2001

Arderea staţionară a combustibilului Transportul rutier

Figura 4.22. Emisiile totale a HAP în 1990, 1999, 2000 şi 2001

63

În comparaţie cu 1990 emisiile HAP s-au micşorat cu cca 500 kg /an. În 2001 s-a schimbat esenţial şi cota emisiilor provenite din diferite surse. Dacă emisiile în 1990 constituiau: de la cărbune - 33%, lemne - 35%, benzină etilată – 17%, motorină – 12%, atunci în 2001 – respectiv 1%, 92%, 3% şi 3% (fig. 4.23)

Figura 4.23. Sursele principale de emisii HAP în 1990 şi 2001

S-a schimbat esenţial şi structura emisiilor unor hidrocarburi aromatice policiclice. Cota emisiilor benz(k)fluoranten s-a redus de la 20% în 1990 la 8% în 2001, s-a majorat cota emisiilor indeno(123-cd)piren de la 36% la 51%, iar a benz(a)pirenului şi a benz(b)fluorantenului nu s-au schimbat esenţial (fig. 4.24)

Figura 4.24. Structura emisiilor HAP în 1990 şi 2001

Monitoringul Valoarea ∑HAP în solurile ecosistemelor naturale atinge în mijlociu 110,5 µg/kg, iar în agroecosisteme - 140,2 µg/kg, cu concentrarea evidentă în stratul 0-20 cm a solului. Conţinutul maximal al ∑HAP (800,1 µg/kg – 0-20 cm şi 536,1 µg/kg – 40-60 cm) a fost stabilit în solul adiacent depozitului de chimicale (s.Văratic r.Rîşcani), valoare determinată, în special, de pirenă (101,0 µg/kg), crizenă (106,0 µg/kg) şi benzo(a)pirenă (79,5 µg/kg). Valori sporite de

HAP au fost depistate şi în probele de litieră silvică unde benzo(a)pirena constituie 139,0 µg/kg, indeno (1,2,3 - cd) pirena – 181,0 µg/kg; pirena – 131,0 µg/kg şi fluorantena – 156,0 µg/kg. Ponderea relativă a componenţilor ∑HAP diferă în funcţie de modul de utilizare a solului. Cote-părţi înalte îi revin pirenei – 11,7%, crizenei –

Gaze naturaleCombustibil lichidLemneCărbuneBenzină etilatăMotorină

Gaze naturaleCombustibil lichidLemneCărbuneBenzină etilatăMotorină

Benz(a)piren

Benz(b)fluoranten

Benz(k)fluoranten

Indeno(123-cd)piren

Benz(a)piren

Benz(b)fluoranten

Benz(k)fluoranten

Indeno(123-cd)piren

Figura 4.30. Distribuirea componenţilor individuali HAP în soil (0-20 cm) şi nămol acvuatic

05

1015202530

PHEANT

FLA PYRBaA

CHR+TRP

BbF

BkF+B

jFBaP IN

D

DBahA+D

BacA

BghiP

Râul Ciuhur (pajişte)

Rвul Ciuhur (mal)

Râul Ciuhur (nămol)

64

9,7%, benzo(b)fluorantenei – 9,9%, ideno(1,2,3 – cd)pirenei – 6,8% şi benzo(a)pirenei – 6,3%. Incertitudini: Indicii înalţi ai factorilor de emisie la arderea deşeurilor agricole pe câmpuri, propuşi de metodicele de calculare a emisiilor HAP ne cauzează îndoieli cu privire la corectitudinea factorilor de emisie şi din aceste considerente nu se prezintă emisiile HAP pe această categorie. Concluzii:

Inventarierea emisiilor HAPa demonstrat că principală sursă a emisiilor este arderea staţionară a combustibilului. Cota emisiilor benz(k)fluoranten s-a redus de la 20% în 1990 la 8% în 2001, s-a majorat cota emisiilor indeno(123-cd)piren de la 36% la 51%, iar a benz(a)pirenului şi a benz(b)fluorantenului nu s-au schimbat esenţial. Recomandări De concretizat factorii de emisie la arderea deşeurilor agricole pe câmpuri şi de colectat şi evaluat datele privind emisiile HAP de la toate sursele de emisii.

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

Figura 4.33. Suma HAP în nămolul acvatic (lacul din Coloniţa)

Lake (border) 0.000.000.000.000.000.004.060.002.133.934.242.690.000.000.000.00

Lake (center) 0.000.000.002.175.790.0015.86.296.888.018.044.422.240.000.000.00

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

Figura 4.32. Suma HAP în nămolul acvatic (râul Ciuhur, lac în pădure), Republica Moldova

River Ciuhur 0.0 0.0 0.0 0.0 25. 3.3 58. 65. 40. 37. 48. 28. 43. 34. 32. 11.

Lake (forest) 0.0 0.0 0.0 0.0 8.5 0.0 10. 4.6 6.6 7.8 6.2 3.9 2.1 0.0 0.0 0.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Figura 4.31.Distribuirea componenţilor individuali HAP în soil (20-40 cm) şi nămol acvuatic

05

10152025303540

PHEANT

FLA PYRBaA

CHR+TRP

BbF

BkF+B

jFBaP IN

D

DBahA+D

BacA

BghiP

65

5. Bazele de date privind poluanţii organici persistenţi PPeennttrruu ccrreeaarreeaa bbaazzeeii ddee ddaattee ppee PPOOPP eessttee nneecceessaarr ddee eeffeeccttuuaatt uurrmmăăttooaarreellee aaccttiivviittăăţţii:: 11.. DDee aannaalliizzaatt ddaatteellee;; 22.. DDee aannaalliizzaatt nneecceessiittăăţţiillee;; 33..DDee pprrooiieeccttaatt bbaazzeellee ddee ddaattee;; 44..DDee ccrreeaatt bbaazzeellee ddee ddaattee;; 55..DDee iimmppoorrttaatt ddaatteellee îînn bbaazzeellee ddee ddaattee;; 66..DDee mmooddeellaatt pprrooggrraammuull ppeennttrruu eevvaalluuaarreeaa ddaatteelloorr.. AAnnaalliizzaa ddaatteelloorr iinncclluuddee::

AAnnaalliizzaa ddaatteelloorr iinniiţţiiaallee;; AAnnaalliizzaa rraappooaarrtteelloorr pprriivviinndd aacceessttee ddaattee;; AAnnaalliizzaa şşii ssttrruuccttuurraarreeaa ddaatteelloorr rreeccoonnffiigguurraattee;; PPrreeggăăttiirreeaa ddaatteelloorr ppeennttrruu aa llee iimmppoorrttaa îînn bbaazzeellee ddee ddaattee..

PPeennttrruu aa aannaalliizzaa nneecceessiittăăţţiillee ee nneecceessaarr ccaa::

DDaatteellee ssăă ffiiee ssttooccaattee îînn sseerrvveerr;; SSăă ffiiee sseeccuurriittaatteeaa ddaatteelloorr ((ppeennttrruu aacceeaassttaa aa ffoosstt uuttiilliizzaatt OORRAACCLLEE));; SSăă ffiiee aacccceessiibbiillăă vviizziibbiilliittaatteeaa ppeennttrruu IInnttrraanneett aanndd IInntteerrnneett vviieewwiinngg ((ppoossiibbiilliittaatteeaa ddee aa

vviizzuuaalliizzaa ddaatteellee pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull IInntteerrnneettuulluuii));; AA ffoosstt eeffeeccttuuaattăă pprrooiieeccttaarreeaa bbaazzeelloorr ddee ddaattee uuttiilliizzâânndd oo pprrooggrraammăă ssppeecciiaalliizzaattăă:: PPLLAATTIINNUUMM EErrwwiinn EERRXX 33..55..22 ppeennttrruu mmooddeellaarreeaa şşii pprrooiieeccttaarreeaa bbaazzeelleelloorr ddee ddaattee.. CCrreeaarreeaa bbaazzeelloorr ddee ddaattee iinncclluuddee::

EEllaabboorraarreeaa ddiirreeccttoorriiii bbaazzeelloorr ddee ddaattee;; CCrreeaarreeaa ttaabbeelleelloorr;; EEllaabboorraarreeaa mmoodduulleelloorr ssppeecciiaallee ddee vveerriiffiiccaarree ((cchheeiillee pprriimmaarree,, cchheeiillee ssttrrăăiinnee,, ttrriiggggeerrss,, eettcc..))

Cheile primare – identificarea datelor; cchheeiillee ssttrrăăiinnee – connetarea diferitor tipuri de date; TTrriiggggeerrss –– vveerriiffiiccaarreeaa mmoodduulleelloorr îînn pprriivviinnţţaa iinntteeggrriittăăţţiiii ddaatteelloorr..

PPeennttrruu iimmppoorrttaarreeaa ddaatteelloorr îînn bbaazzeellee ddee ddaattee aa ffoosstt uuttiilliizzaatt ssttaannddaarrdd OORRAACCLLEE uuttiilliittyy –– SSQQLL LLooaaddeerr..

IInnddiicciiii ddee ccoonnffiigguurraarree ((llooccaalliittaatteeaa,, ttiippuurriillee ddee ddaattee,, ssttrruuccttuurraa ddaatteelloorr eettcc));; MMooddeellaarreeaa ssttrruuccttuurriiii ddaatteelloorr iinniiţţiiaallee..

FFiigguurraa 44..3344.. CCaarrccaassuull bbaazzeelloorr ddee ddaattee ppee ppeessttiicciiddee

66

FFiigguurree 44..3355.. CCaarrccaassuull bbaazzeelloorr ddee ddaattee ppee ppeessttiicciiddee dduuppăă ttiipp şşii llooccaalliittaattee SS--aa eeffeeccttuuaatt mmooddeellaarreeaa pprrooggrraammuulluuii ppeennttrruu eevvaalluuaarreeaa ddaatteelloorr şşii ss--aa oobbţţiinnuutt uurrmmăăttooaarreellee::

ÎÎnnttăărriirreeaa sseeccuurriittăăţţiiii;; BBeenneeffiicciiaarruull nneecceessiittăă nnuummaaii ssiisstteemmaa ooppeerraaţţiioonnaallăă ccaarree aarree aacccceess llaa WWEEBB şşii nnuu nneecceessiittăă

iinnssttaallaarreeaa pprrooggrraammeelloorr aaddăăuuggăăttooaarree;;

FFiigguurree 44..3366.. BBaazzeellee ddee ddaattee ppee ppeessttiicciiddee PPoossiibbiilliittaatteeaa ddee aa eexxppoorrttaa ddaatteellee ddiirreecctt îînn EEXXEELLLL ppeennttrruu aa lluuccrraa ccuu bbaazzeellee ddee ddaattee..

67

FFiigguurraa 44..3377.. BBaazzaa ddee ddaattee ppee ddiiooxxiinnee şşii ffuurraannii

FFiigguurree 44..3388.. BBaazzeellee ddee ddaattee aa PPOOPP iinncclluussee îînn ppaaggiinnaa pprrooiieeccttuulluuii PPOOPP MMoollddoovvaa

68

6. Concluzii şi recomandări Prezenta lucrare este prima inventariere a emisiilor POP efectuată în RM, în care au fost incluse toate datele accesibile la momentul actual. Dacă până în prezent se considera că RM a avut probleme în trecut cu pesticidele, iar despre ceilalţi POP nu se ştia nimic, atunci rezultatele inventarierii emisiilor de POP au demonstrat că RM a contribuit şi contribuie la poluarea mediului înconjurător cu bifenili policloruraţi, substanţe secundare, cum are fi dioxinele şi furanii, hexachlorobenzen, hidrocarbure aromatice policiclice. Prevederile Convenţiei Stocholm privind POP au fost analizate în comparaţie cu prevederile legislaţiei naţionale. Se poate concluziona următoarele că stipulările Convenţiei Stockholm se conţin în linii generale în legislaţia naţională. Majoritatea articolelor din convenţie sunt deja reflectate în legislaţie sau proiecte de legi, regulamente, strategii. Substanţele incluse în anexa A şi B la Convenţie nu se produc şi sunt interzise pentru utilizare din anii 70-90 ale secolului precedent. Actualmente persistă problema eliminării stocurilor de deşeuri de pesticide acumulate, care sînt reglementate prin Legea nr.1347 –XIII din 09.10.97 privind deşeurile de producere şi menajere.

Informaţia prezentată a evidenţiat faptul că un complex de informaţie privind POP este prezent atât la nivel naţional cât şi la cel internaţional. La nivel internaţional un complex de informaţie pe POP este răspândit cu ajutorul organizaţiilor internaţionale (ex. IPCS, ILO, UNEP, FAO), grupări regionale şi economice (ex. OECD, EU), guvernele naţionale (ex. US EPA, KEMI), bazele de date comercializate (ex. Chemical Abstracts, Chem Tox) precum şi organizaţiile non-guvernamentale. La nivel de ţară o cantitate mare de informaţie, incluzând datele pe toxicitate şi asistenţă urgentă , este accesibilă la centrele de control a toxicităţii sau la organele oficiale. Caracteristică de bază a informaţiei generate naţional este că în multe cazuri ea poate fi generată la nivel de ţară şi poate include, spre exemplu, statistica de producere şi comercializare, date despre utilizarea substanţelor chimice, statistica de intoxicare, datele pe calitatea mediului, precum şi rezultatele în diferite formate şi în posesiunea a unui sau câteva indivizi sau instituţii în cadrul sau în afară instituţiilor guvernamentale respective. Faptele arată că foarte des această informaţie nu circulă în mod efectiv la nivel de ţară şi cunoştinţe despre existenţa anumitor surse de date sunt deseori insuficiente sau nesigure. Nu există o instituţie/diviziune statistică specială responsabilă pentru colectare, prelucrare şi răspândirea datelor sau indicatorilor referitoare la estimarea POPs în Moldova, în acelaşi timp trebuie de menţionat că astfel de sisteme statistice nu există nici în ţările dezvoltate. De obicei instituţiile sau agenţiile de mediu monitorizează şi evaluează întrebările legate de POPs ca o parte a problemelor ecologice. Deşi volumul total de pesticide POP nu este foarte mare, modul de păstrare a acestora conduce la contaminarea masivă a mediului. În particular, s-a investigat starea depozitelor în care se păstrează pesticidele inutilizabile şi interzise. S-a identificat că multe dintre aceste depozite au fost distruse în procesul privatizării. Procesul d distrugere a cauzat „migrarea” unui volum mare de asemenea pesticide în gospodăriile individuale, expunerea pesticidelor acţiunii factorilor climaterici, utilizarea materialelor de construcţie de la depozitele distruse pentru construcţia caselor noi sau a încăperilor publice. Situaţia actuală privitor la poluarea mediului înconjurător şi impactul ecologic asupra sănătăţii populaţiei în Republica Moldova este studiată foarte insuficient. Nu există un sistem integrat unic de evidenţă a eliminării POP la nivel ramural şi local, de inventariere a stocurilor existente, de cercetări ştiinţifice şi investigaţii practice sistematice în acest domeniu. Mai bine estre

69

cunoscută situaţia actuală cu pesticidele utilizate în agricultură (Strategia Naţională cu privire la reducerea emisiilor şi neutralizarea poluanţilor organici persistenţi în Republica Moldova, 2002). Uleiurile dielectrice utilizate în transformatoarele de putere, curent şi tensiune, în comutatoare, cabluri, etc., cu excepţia uleiurilor turnate în condensatoare, nu se cunoşteau niciodată ca materiale toxice dăunătoare pentru sănătate. În rezultat, echipamentul cu încărcare de ulei nu avea marcaj special. Însă, toate entităţile energetice sunt la curent cu primejdiile legate de uleiurile turnate în condensatorii electrici. Informarea insuficientă a populaţiei cu privire la consecinţele expunerii la acţiunea POP-urilor pentru mediu şi sănătatea umană face ca sarcina managementului stocurilor de asemenea materiale să fie extrem de dificilă. Neştiind că uleiurile uzate din transformatoare şi condensatoare sunt poluanţi toxici, acestea se utilizează repetat, îndeosebi în sectorul rural. Deşi inventarul a fost compilat pe baza întregului volum de informaţie disponibilă la momentul actual, există spaţiu pentru îmbunătăţiri şi completări. Rezultatele prezentului inventar ar trebui să aservească ca bază pentru actualizări ulterioare şi acţiuni întru reducerea la minimum a volumului POP-urilor în Republica Moldova.

Recomandări

Necesită a fi transpuse printr-un act de implementare a Convenţiei (proiectul de lege privind ratificarea convenţiei) articolele 2, 9, 11, 16 (Anexa 1) ce includ definiţiii şi procedura de informare, raportare în cadrul convenţiei. Proiectul în cauză va conţine şi responsabilităţile autorităţilor competente interesate.

Bifenilii policloruraţi utilizaţi ca substanţe chimice industriale vor fi reglementaţi prin intermediul proiectului Regulamentului privind gestionarea deşeurilor.

Pentru reglementarea produselor secundare: dioxine şi furane, bifenilii policloruraţi şi hexaclorobenzen emanaţi accidental în urma proceselor termice va fi necesar: • completarea Legii nr. 1422-XIII din 17. 12. 97 privind protecţia aerului atmosferic

cu un capitol respectiv şi • elaborarea unui normativ privind limita emisiilor.

Identificarea şi utilizarea efectivă a informaţiei chimice generate la nivel naţional pot fi considerate o bază importantă pentru a perfecţiona sistemului informaţional naţional.

Un pas principal care ţara ar trebui să considere în acest context include următoarele: - Identificarea şi evaluarea a tuturor datelor respective şi a surselor de informaţie pe POP

generate naţional, inclusiv instituţiile responsabile şi/sau indivizi. Astfel de evaluare trebuie să asigure o descriere detaliată a fiecărei surse de informaţie, inclusiv informaţia pe tipul datelor colectate, periodicitatea şi exactitatea colectării datelor, formatul în care este păstrată (ex. pe hârtie, format electronic), procedeele actuale de estimare a informaţiei.

- Luând în consideraţie faptul că estimarea POPs este destul de complicată şi cere cunoştinţe speciale în chimie şi ecologie, va fi mai eficient cazul de folosire a resurselor umane/profesionale a ministerelor şi suportul financiar a donorilor internaţional pentru organizarea:

Inventarul emisiilor dioxinelor şi furanilor şi un Ghid Generalizat de Identificare şi determinarea cantităţii dioxinelor şi furanilor emise, metodologiile bazate pe factorii de emisie

Inventarul PCB bazat pe Ghidul de identificare a PCB şi materialelor cu conţinut de PCB, o formă, care a fost testată şi aplicată în careva ţări care au participat în acest studiu

70

Registrul emisiilor şi transferului poluanţilor pentru colectarea şi răspândirea informaţiei privind estimarea cantităţilor anuale de POPs, care sunt emise sau aruncate

- Participarea în programele regionale sau mondiale pe problemele POPs în calitate de ţară-pilor de studiu întru monitorizarea şi estimarea statistică

- În cazul Moldovei eforturile de evaluarea POPs trebuie să fie focusate pe domeniile de prioritate legate de utilizarea POPs ca pesticide şi importul materialelor cu conţinut de POPs. Datele statistice pe pesticide trebuie fi colectate cu ajutorul Inventarului pesticidelor cu folosirea diferitor surse de informaţie, ca chestionarele existente a FAO şi EUROSTAT (pe producerea, comercializarea şi introducerea în sol) sau rapoartele naţionale statistice pe introducere în sol, elaborate de Asociaţia „Fertilitatea”, datele internaţionale de comerţ pe pesticide a Departamentului Vamal, sau date pe depozitarea deşeurilor a Inspectoratului Ecologic sau un studiu de utilizare a pesticidelor.

Studiul utilizării pesticidelor ar fi determinat în modul asemănător: posibilitatea organizării studiilor agricole întru necesitatea examinării utilizării pesticidelor (spre exemplu, cantitatea pesticidelor utilizate în dependenţă de tipul şi specia, metoda de introducere în sol). Există metodologii generale de colectarea a datelor pe utilizare şi statul trebuie să aleagă cea mai potrivită care ar satisface cerinţele lui: vizite personale la fermieri şi cultivatori reprezentativi cu scopul colectării informaţiei pe pesticidele utilizate, interviuri de telefon cu fermierii şi cultivatorii reprezentativi, chestionarea prin poştă a fermierilor cultivatorilor reprezentativi, raportarea obligatorie privind utilizarea pesticidelor de toţi fermieri şi cultivatori; statistica comercializării. În cazul Moldovei, statul nu dispune de surse financiare pentru efectuarea studiului utilizării pesticidelor folosind una din metodele de mai sus; careva date folositoare pot fi obţinute din compararea statisticii de comercializare, ceea ce se practică în Suedia. Acest studiu este relativ ieftin, fiind de obicei colectat de către organizaţiile agricole sau statul, direct din rapoartele companiilor. Colectarea datelor de comercializare se cere în lege şi este disponibil un registru de date pe toate produse aprobate, colectarea datelor şi prelucrarea statistică în tabele costă aproape $4000. Evaluarea indicatorilor referitoare la POPs din sectorul gospodăriilor casnice (acces la sistemul centralizat de încălzire, pregătirea a hrănii şi depozite de deşeuri, calitatea mediului şi problemele de sănătate...) dovedesc o extindere adăugătoare a studiului bugetului de familie la unele întrebări legate de combustibilul de provenienţă biologică (precum şi deşeurile menajere) şi utilizarea pesticidelor în cantităţi şi tipuri la ferme mici. Implementarea studiului specific socio-ecologic conform Convenţiei din Stocholm pe POPs folosindu-se de sistemul Studiului bugetului de familie poate fi necesar pentru estimarea consumului real al combustibilului de provenienţă biologică, de obicei lemnului şi cărbunelui în scopurile încălzirii şi pregătirii hrănii, formarea cantităţilor de deşeuri menajere şi căile de amenajare a lor, folosind materialele de construcţie, mobilă, materialele de meserie, produsele de pe terenurile de recreaţie şi de gospodărie casnică pot să conţină rămăşiţe de poluare chimică sau biologică, precum şi problemele legate de sănătate umană – calitatea vieţii. Acest tip de studiu poate fi organizat separat sau să constituie o anexă la studiul bugetului de familie. Conform experienţei ţărilor dezvoltate costul acestui studiu constituie $5000.

De a modifica studiul existent a emisiilor în mediul aerian, utilizarea apei, formarea şi utilizarea deşeurilor toxice în conformitate cu cerinţele Convenţiei din Stocholm, prin reformarea rapoartelor statistice (chestionarelor) folosite pentru aceste studii şi introducerea datelor pe substanţele chimice indicate.

Pentru corespundere cerinţelor din p. 15 a Convenţiei din Stocholm, semnat de Moldova, trebuie fi elaborat un proiect de decizie guvernamentală şi adoptată în felul următor:

Departamentul Vamal trebuie se modifice modul actual de observare a statisticii de comercializare, fluxului de date şi controlul asupra POPs şi materiale referitoare la POPs

71

conform cerinţelor Convenţiei şi să prezinte informaţia respectivă Ministerului Ecologiei. E necesar de a îmbunătăţi capacităţile tehnice a serviciilor vamale locale în ceea ce priveşte controlul chimic, colectarea datelor pe utilizarea etichetelor internaţionale de comerţ pentru produsele şi materialele chimice.

Departamentul Statistică trebuie să introduce anumite modificări în studiul statistic actual bazat pe rapoartele pe deşeurile toxice conform cerinţelor Convenţiei din Stocholm şi să prezinte informaţia statistică anual Ministerului Ecologiei.

Departamentul Statistică în cooperare cu Ministerul Agriculturii trebuie să propună un studiu pe utilizarea pesticidelor şi să informeze Ministerul Ecologiei anual în formă de rapoarte statistice despre rezultatele obţinute.

De a elabora managementul ecologic şi de a adopta convenţia şi acte legislative internaţionale în domeniul mediului, de a facilita crearea sistemului informatic care ar garanta executarea obligaţiilor şi ar asigura cu informaţia la diferite nivele despre situaţia şi problemele. Astfel este important de elaborat un sistem statistic ministerial, care ar include colectarea datelor, prelucrarea şi asigurarea accesului publicului la această informaţie conform Convenţiilor din Aarhus şi Stocholm. Aceasta ar putea fi posibil în cazul transferului resurselor umane şi financiare parţial de la Departamentul Statistică şi Inspectoratul Ecologic de Stat şi creării unei secţiuni responsabile pentru activităţile sus numite, cu o diviziune subordonată de Politică Ecologică. O asemenea abordare este folosită la Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Relaţii Externe şi serviciile naţionale ecologice în ţările Baltice şi ţările dezvoltate, ca Franţa, Danemarca, Germania, Suedia etc. La momentul actual statistica de mediu cere cunoştinţe speciale în ştiinţe de mediu şi una dintre căile de organizare a unui flux de date de mediu şi reformarea celui existent, este organizarea acestor activităţi în cadrul Ministerului Ecologiei.

De a dezvolta procedee şi protocoale întru facilitarea accesului la şi folosirii informaţiei disponibile de către instituţiile naţionale implicate în domeniu. Un acord formal despre evaluarea şi schimb de informaţie poate fi un mod favorabil de clarificare a responsabilităţilor şi drepturilor diferitor instituţii din domeniu.

De a facilita schimbul datelor generate naţional şi cercetarea necesităţilor şi posibilităţilor potenţiale în ceea ce priveşte armonizarea colectării datelor şi metodelor de clasificare a bazelor de date existente întru asigurarea distribuirii între instituţiile din domeniu. În acest context, diferitele necesităţi ale instituţiilor implicate (în ceea ce priveşte exactitatea şi siguranţa datelor sau periodicitatea colectării datelor) poate fi considerat ca şi standardele şi procedurile internaţionale, care au fost adoptate la nivel naţional.

Datele de baze POPs pot fi introduse în NOPOLU SYSTEM WATER DATA CENTER a Ministerului Ecologiei pentru evaluarea indicatorilor de calitate a apelor de râu, coeficienţilor de nivel de poluare a apei după amplasare surselor de poluare sau factorului de activitate economică şi efectul exercitat asupra sănătăţii umane şi a naturii.

Analiza direcţiilor de poluare cu POPs şi legarea acestei probleme de problema sărăciei în ţară, precum şi demonstrarea distribuţiei sărăciei în regiuni la situaţia actuală şi utilizarea POPs şi materialelor cu conţinut de POPs, cercetarea posibilităţilor de creare a hărţii de poluare cu POPs conform hărţii naţionale/statale de sărăcie.

Inventarele se aplică, de obicei, cu scopuri de raportare, editându-se cu un tiraj mic şi fiind accesibile pentru un număr mic de cetăţeni. Însă, eforturile grupelor de experţi, a companiilor, agenţiilor, ministerelor şi care au contribuit la pregătirea inventarului ar putea utilizate cu un impact mai mare. Inventarul este un instrument puternic, care poate să le facă cunoscută oamenilor situaţia reală şi să influenţeze asupra procesului de luare a deciziilor. Pentru a face datele şi informaţie din inventar mai accesibile pentru toate grupurile, se poate elabora o versiune mai scurtă şi mai accesibilă pentru activităţi de conştientizare, instruire şi educaţie, de rând cu alte instrumente bazate pe datele din inventar, ca, de exemplu, jocuri de calculare şi luare a deciziilor pentru reducerea poluării, spot-uri mass media şi panouri pentru participanţii la trafic, sarcini provocatoare pentru inventatorii populari şi cei tineri de elaborare a tehnologiilor alternative fără POP-uri, date de referinţă pentru competiţii între localităţi, mahalale şi gospodării

72

casnice în reducerea consumului poluanţilor enumeraţi de Convenţie, etc., etc. Aceste şi alte iniţiative (identificate împreună cu reprezentanţii producătorilor şi a consumatorilor) ar permite o aplicare mai utilă a datelor inventarului şi ar spori impactul datelor colectate asupra situaţiei generale.

O activitate primordială ar fi informarea exhaustivă a populaţiei ţării prin toate mass media despre pericolul PCB pentru sănătatea publică şi mediu în combinaţie cu campanii locale de informare a populaţiei în localităţile şi întreprinderile care au pesticide inutilizabile, condensatoare şi transformatoare. Concomitent ar fi oportună efectuarea analizelor uleiurilor din condensatoare şi transformatoare şi de elaborat o formă statistică de evidenţă strictă a uleiurilor cu conţinut de PCB.

Alte sarcini importante ar putea include următoarele: elaborarea unei metodici de calculare a emisiilor privind POP, publicarea rapoartele experţilor privind inventarierea POP, organizarea seminarelor privind necesitatea inventarierii şi a consecinţelor utilizării POP la nivel local cu comunicare directă, legătura inversă, continuarea şi finalizarea inventarierii la nivel local (pe judeţe, raioane) cartarea emisiilor POP pe Moldova, informarea populaţiei despre emisiile POP din localităţile lor şi elaborarea împreună cu producătorii, consumatorii şi utilizatorii POP a celor mai bune metode de reducere a emisiilor POP, actualizarea datelor pe inventariere, elaborarea broşurilor, pliantelor, materialelor informative radio şi TV privind impactul POP asupra mediului, sănătăţii oamenilor, biodiversităţii şi descriind cele mai bune practici colectate în ţară cu privire la managementul şi reducerea POP, prezentarea rezultatelor inventarierii şi a experienţei naţionale acumulate cu privire la managementul şi reducerea POP la forumuri internaţionale.

Referinţe

1. Stockholm Convention on Persistent Organic Pollutants (POP).Stockholm, May 2001.

2. Rotterdam Convention on the Prior Informed Consent (PIC) Procedure for Certain HazardousChemicals and Pesticides in International Trade, adopted 1998.

3. UNEP International Register of Potentially Toxic Chemicals (IRPTC) database on Prior Informed Consent. Decision guidance documents on Aldrin, DDT, Aldrin, Dieldrin, HCH (mixed isomers), Polychlorinated Biphenyls.

4. UNEP (United Nations Environment Programme): Inventory of world-wide PCB destruction capacity. First issue December 1998. Prepared by UNEP Chemicals.

5. EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook-Third edition, October 2002 update.

6. UNEP. 1999. Dioxin and furan inventories - national and regional emissions of PCDD/PCDF. UNEP Chemicals. Internet: http://www.chem.unep.ch/pops/pdf/dioxinfuran/difurpt.pdf

7. UNEP. 2001. Standardized Toolkit for Identification and Quantification of Dioxin and Furan Releases. Draft. Internet: http://www.chem.unep.ch/pops/pdf/toolkit/toolkit.pdf

8. UNEP. 1999. National inventories of persistent organic pollutants, selected examples and possible models. Preliminary report. Note by the Secretariat, (UNEP/POPS/INC.3/ INF/1). Internet: http://irptc.unep.ch/pops/POPs_Inc/INC_3/inf-english/inf3-1/inc3-1.pdf

9. EC. 1997, 1999, 2001. Identification of Relevant Industrial Sources of Dioxins and Furans in Europe - Final Report (the European Dioxin Inventory) (1997). Releases of Dioxins and Furans to Land and Water in Europe (1999). European Dioxin Emission Inventory Stage II

73

(2001). Prepared by Landesumweltamt Nordrhein-Westfalen for the European Commission. Internet: europa.eu.int/com/environment/dioxin/;

10. Guidance Set 2. POPs Pesticides. (Annex A, Part I and Annex B Chemicals). Inventory and Action Plan

11. Guidance Set 4. DDT. Inventory and Action Plan. 12. Guidance Set 5. Releases from Unintentional Production of PCDDs/PCDFs, HCB and PCBs.

(Annex C Chemicals). Inventory and Action Plan. 13. Katarina Magulová. POPs Project Moldova. Mission report, May 2003 14. Katarina Magulová. POPs Project Moldova. Consultancy report, August 2003 15. Database on tocix waste, 2000, Moldova 16. Database on waste, 2000, Moldova 17. Databases on pesticides, by locality,2000 and 2001, Moldova 18. Database on air emission, by enterprices, 2001, Moldova 19. Database INTOX and INCHEM- International Programm on Chemical Safety/World Health

Organisation 20. Database IRPTC and Global Information Network on Chemical Safety(GINS)-UNEP 21. Databases Prior Informed Consent (PIS) UNEP and FAO provision monitor the international

trade in chemical 22. Database with information on Chemical properties, Recommendations and Legal

Mechanism, and Possible implication of the use of pesticideAldrin, chlordane, DDT, Dieldrin, Endrin, Mirex, PCB, PCDD, PCCDFs, Toxapnene

23. ENVSTAT database 24. Database of sources of environmental releases of dioxin like compounds in the United States 25. Guidance Document for the collection, assembly and evaluation of data on sources, UNEP

Chemicals,2000 26. Environmental levels and Impacts of persistent toxic substances, UNEP, Chemicals, 2000 27. Regionally Based Assessment of Persistent Toxic Substances. Workshop Reports from a

Global Environment Facility Project, 1999 28. Master List of Actions on the Reduction and/or Elimination of the Releases of Persistent

Organic Pollutants, Third Edition. UNEP Chemicals, 2000 29. Standardized toolkit for indentification and quantification of Dioxin and Furan releases.

UNEP Chemicals. Geneva, 2001. 30. Dioxin and Furan Inventories, National and regional emissions of PCDD/PDDF, UNEP

Chemicals, Geneva, May 1999 31. UNEP Global survey on persistent organic pollutants, UNEP Chemicals, 2000 32. Manual for performing risk assessment for persistent organic pollutants in aquatic

ecosystem; Guidelines for criticals limits, calculation methods and input data TNO-Report; TNO-MEP-R98/377

33. Sources of Dioxins and Furans in the Western European Countries, Mr.U.Quass, Environmental Protection Agency,UBA, Germany

34. Proceeding of the Subregional Awareness Raising Workshop on Persistent Organic Pollutants, St.Petersburg, Russion Federation, July 2001

35. Persistent Organic Pollutants in the Baltic Sea Region Biogeomonitoring, Dr.O.Roots, Monitoring Coun Monitoring Councillor, Ministry of Environment, Estonia. Proceedings of the Subregional Awareness Raising Workshop on Persistent Organic Pollutants (POPs), St. Petersburg, Russian Federation, 1-4 July 1997.

36. Detection of POPs Emisions in the Water of St.Petersburg and Leningrad Region. Mr.A. Shushkin, Leading Scientist, Ministry of Health, Russian Federation. Proceedings of the Subregional Awareness Raising Workshop on Persistent Organic Pollutants (POPs), St. Petersburg, Russian Federation, 1-4 July 1997.

37. FAO statistics and POPs pesticides use in agriculture, Mr. Gerold Wyrwal 38. UNEP /GEF project regionally based assessment of persistent toxic pollutants. UNECE and

UNEP Chemicals

74

39. Pesticides in Danube river and Tributaries, Dr. Fina Kaloyanova-Simeonova 40. Hazardous waste generation in EEA member countries. Comparability of classification

systems and quantities, EEA, Copenhagen, 2000 41. Guidelenes for the collection of pesticides usage statistics within agriculture and horticulture,

Mr.Miles R. Thomas, UK Ministry of Agriculture, Fisheries and Food, Central Science Laboratory

42. Stockholm Convention on persistent organic pollutants, 43. Formation of the environmental statistics and valiables system in the Republic of Moldova,

Dr.J.Tafi, Workshop”Network for environmental statistics in CIS countries”, Moscow, 1999 44. Evaluation of environment pollution by the households in the Republic Moldova, Dr.Tafi,

TACIS project Environment statistics, Chisinau, 2000 45. Contents of environment statistics database of the Republic of Moldova, Dr.Tafi , Joint

ECE/EUROSTAT Worksession on methodological issue of environment statistics, October 1996, Norway

46. Statistics of ecological aspects of agriculture. Stock-breeding complexes and natural environment of the Republic of Moldova, Dr.Tafi, Recearces Group on European food and agriculture statistics, Conference of European statisticians, Geneva, July 1997

47. The impact of the agriculture to water resources of the Republic of Moldova, Dr.Tafi and DASS, TACIS project on environment statistics, Chisinau, 1999

48. Some statistical problems of the evidence hazardous waste in the Republic of Moldova, Dr.Tafi, Conference of young scientist – statisticians, Ashhabad, 1989

49. Problems statistical reforms for environment issue, Dr.Tafi, Conference of the young scientist-statisticians, Moscow, 1989

50. Шамшурин А.А., Кример М.З. Физико-химические свойства органических ядохимикатов и регуляторов роста. Справочник. Наука. 1966, 173 с.

51. Шамшурин А.А., Кример М.З. Физико-химические свойства пестицидов. Справочник. Химия, М., 1976, 329 с.

52. Мельников Н.Н., Новожилов К.В., Белан С.Р., Пылова Т.Н. Справочник по пестицидам. Химия. М., 1985. 351 с.

53. Regionally Based Assessment of Persistent Toxic Substances. Europe Regional Report. December 2002. Prepared by UNEP Chemicals.

54. Persistent Organic Pollutants. November 1999. IOMC. Prepared by UNEP Chemicals. 55. The European Atmospheric Emission Inventory of Heavy Metals and Persistent Organic

Pollutants for 1990. Report by Jan J.M. Berdowski, Jan Baas, Jan Pieter J. Bloos, Antoon J.H. Visschedijk & Peter Y.J. Zandveld, June 1997.

56. Дальний перенос некоторых загрязнителей. Совместный отчет центров ЕМЕП: МСЦ-В и КХЦ. Центр «Восток»

57. Standardized Toolkit for Identification and Quantification of Dioxin and Furan Releases. Draft. January 2001. IOMC. Prepared by UNEP Chemicals, Geneva, Switzerland.

58. Press Coverage. Third Round of Talks on Treaty on Persistent Organic Pollutants. November 1999. Prepared by UNEP Chemicals.

59. Inventory of Worldwide PCB Destruction Capacity. December 1998. IOMC. Prepared by UNEP Chemicals in cooperation with the Secretariat of the Basel Convention (SBC).

60. Guidelines for Identification of PCBs and Materials Containing PCBs. 1st Issue. August 1999. IOMC. Prepared by UNEP Chemicals.

61. Agency for Toxic Substances and Disease Registry (ATSDR). Toxicological profile for chlordane. Atlanta, GA, US Public Health Service, 1989.

62. Agency for Toxic Substances and Disease Registry (ATSDR). Toxicological profile for Toxaphene. Atlanta, GA, US Public Health Service, 1990.

63. Agency for Toxic Substances and Disease Registry (ATSDR). Toxicological profile for alfa-, beta,- gamma- and delta-hexachlorocyclohexane. Atlanta, GA, US Public Health Service, 1989.

75

64. European Dioxin Inventory. http://www.europa.eu.int/comm/environment/dioxin/stage1/overview.pdf

65. Holoubek I, Shatalov V., Dutchak S. (2001): Hexachlorocyclohexanes in Central and Eastern European Countries in the comparison with other part of word – the results from European measurements and modelling programmes. TOCOEN REPORT No.179

66. Holoubek I, et al. (2000): Persistent, Bioaccumulative and Toxic Chemicals in Central and Eastern European Countries – State of the art Report. TOCOEN REPORT No.150a

67. Law on Regime of Harmful Products and Substances (No. 1236-XIII), approved by the Parliament of the Republic of Moldova on 3 July 1997;

68. Law on Wastes of Production and Consumption (No. 1347 – XIII), approved by the Parliament of the Republic of Moldova on 9 October 1997;

69. Law on Licensing Certain Types of Activities (No. 451-XV), approved by the Parliament of the Republic of Moldova on 5 September 2001;

70. Law on Civil Protection (No. 271-XIII) , approved by the Parliament of the Republic of Moldova on 9 November 1994;

71. Law on Industrial Safety of the Dangerous Industrial Objects (No. 803-XIV), approved by the Parliament of the Republic of Moldova on 11 February 2000;

72. Law on Consumers Rights Protection (No. 1453-XIII), approved by the Parliament of the Republic of Moldova on 25 May 1993;

73. Law on Plants Protection (No. 612-XIV), approved by the Parliament of the Republic of Moldova on 1 October 1999;

74. Law on Sanitary and Epidemiological Support of Population (No. 1513-XII), approved by the Parliament of the Republic of Moldova on 16 June 1993;

75. Law on Protection of Environment (No. 1515-XII), approved by the Parliament of the Republic of Moldova on 16 June 1993;

76. Law on Air Protection (No. 1422-XIII), approved by the Parliament of the Republic of Moldova on 17 December 1997, - and other legislative acts.

77. AMAP REPORT 2000:3: PCB in the Russian Federation: Inventory and proposals for priority remedial actions. ISBN 82-7971-008-6; Arctic Monitoring and Assessment Programme (AMAP), Oslo, 2000; published by Centre for International Projects (CIP), Moscow, 2000.

78. UNEP CHEMICALS, PCB Transformers and Capacitors: From Management to Reclassification 20000.

79. BASEL CONVENTION on the Control of Trans-boundary Movements of Hazardous Wastes and their Disposal, 1989 (entered into force on 5 May 1992).

80. EMEP REPORT 4/2000: Investigation and assessment of POP transboundary transport and accumulation in different media. Part I and II. Meteorological Synthesizing Centre East (MSCE); June 2000.

81. OSPAR REPORT on the Storage, Handling and Destruction of PCBs. (Report concerning the requirements for the storage and handling of PCB wastes at producer' premises, in transit and at the disposal site, and their destruction.)

82. UNEP (United Nations Environment Programme): Guidelines for the identification of PCBs and materials containing PCBs. First issue August 1999. Prepared by UNEP Chemicals.

83. UNEP (United Nations Environment Programme): PCB Transformers and Capacitors. From Management to Reclassification and Disposal. First Issue, May 2002, Prepared by UNEP Chemicals.

84. UNEP (United Nations Environment Programme): Survey of currently available non-incineration PCB destruction technologies. First issue August 2000. Prepared by UNEP Chemicals.

76

85. UNECE-LRTAP: CONVENTION ON LONG-RANGE TRANSBOUNDARY AIR POLLUTION, adopted in Geneva on 13 November 1979.

86. Stephen Finch, A comparison of current PCB analytical techniques. 3rd International Conference for the Remediation of PCB Contamination – A Pennwell Conference.

87. PCB in the Russian Federation: Inventory and proposals for priority remedial actions, Center for International Projects (CIP), Moscow 2000.

88. Kakareka S., Kukharchyk T. Expert Estimated of PCDD/F and PCB Emissions for Some

89. European Countries , MSC/E Technical Note 2/2002,Meteorological Synthesizing Center – EAST, Moscow, Russia

90. Липштейн Р. А., Шахнович М. И. Трансформаторное масло, Мoсква, Энергоатомиздат 1983.

91. Джуварлы Ч. М., Иванов К. И., Курлин М. В. и др. Электроизоляционные масла, Госэнергоиздат, Москва 1963

92. Барзилович В. М. Высоковольтные трансформаторы тока, Госэнергоиздат, Москва, Ленинград 1962.

93. Бачурин Н. И. Трансформаторы тока , Изд. Энергия, Москва, Ленинград,1964.

94. Итинская Н. И. Топливо. Смазочные материалы и технические жидкости, Изд. Колос, Москва, 1969

95. Krimer M.Z., et al., Chemistry and technology of manufacture of propiconazole and thiodane: kinetics, products, thermo chemistry and mathematical description of synthetic steps.Theses of All-Union conference on pesticides. Chernogolovka, 1988, p. 78.

96. Vlad P.F., Krimer M.Z., Popa D.P., Research and development of chemical remedies of plants in the Institute of Chemistry of Academy of Sciences of MSSR. Theses of a Second All-Union conference on pesticides. Chernogolovka, 1990, p. 64-69.

97. A.A. Shamshurin, M.Z. Krimer, Physic-chemical properties of organic poison compounds and growth regulators. Handbook. Nauka, M., 1966, p.173

98. A.A. Shamshurin, M.Z. Krimer, Physic-chemical properties of pesticides. Handbook. Khimia, M., 1976, p.329

99. Kalyan Yu.B., et al., Certificate of Authorship No.1450340. Method of preparation of 2,3-dihydro-1,4-dithiyne.

100. Krimer M.Z., et al., Certificate of Authorship No. 1720265. (Z)-3-aryl-2-(1,2,4-triazolyl-1)-2-(2,4-dichlorophenyl0-propen-2-ones-1, possessed fungicidal activity.

101. Krimer M.Z., et al., Certificate of Authorship No. 625381. 1-(4’-fluorophenoxy)-7-methoxy-3,7-dimethyl-2-trans-octen, possessed a sterilized activity for Colorado’s bug.

102. Krimer M.Z., et al., Certificate of Authorship No. 470132. Insecticide. 103. Krimer M.Z., et al., Certificate of Authorship No. 282811. Insecticide. 104. Krimer M.Z., et al., Certificate of Authorship No. 1626635. Method of preparation of

2,3-dihydro-1,4-dithiyne. 105. Murinov Yu.I.., et al., Certificate of Authorship No. 1506629. Fungicide composition. 106. Gailiunas I.A., et al., Certificate of Authorship No. 1490910. Method of preparation of 2-

bromomethyl-4-propyl-2-(2,4-dichlorophenyl)-1,3-dioxolane. 107. Krimer M.Z., et al., Certificate of Authorship No.1766898. Method of preparation of

metadichlorobenzene. 108. Krimer M.Z., et al., Certificate of Authorship No.1790181. 1-[2-(2,4-dichlorophenyl)-4-

propyl-1,3-dioxolanyl-2-methyl]-4-[2-(2,4-dichlorophenyl)-2-oxoethyl]-(1,2,4-triazolium bromide, possessed fungicidal activity.

109. Makaev F.Z., et al., Moldova Patent No. MD 687 G2. 110. Krimer M.Z., et al., Researches on synthesis new compounds with pesticides activity.

Theses of All-Union conference on pesticides. Chernogolovka, 1988, pp. 76-77.

77

111. Makaev F.Z., Tolstikov G.A. et al., Synthesis of 1R-cis-2,2-dimethyl-3-(2,2-dibromovinyl)-cyclopropan-1-oic acid from (+)-3-carene, Zh.Org Khim, v.25 (12), pp. 2633-2634.

112. Makaev F.Z. et al., New synthesis of caronyc aldehyde from (+)-4α-acetylcar-2-ene. Izv Acad Nauk SSSR, Ser Khim, 1989 (11), p.2653

113. Tolstikov G.A., Makaev F.Z. et al., New synthesis 1S-cis-2,2-dimethyl-3-formylcyclopropancarbonic acid from (+)-3-carene, Zh.Org Khim, 1989, v.25 (6), pp.1337-1338.

114. Krimer M.Z., Macaev F.Z. et al. Synthesis of O-methyloximes and nitrones of a series of substituted 4-[2-hydroxy-2-(1H-1,2,4-triazol-1-ylmethyl)cyclohexylidenemethyl]-ben-zaldehydes and their fungicidal activity). Russian Chem Bull. V42, No.12, 1995-2000, 1993.

115. Kovalenko L.V., et al., Synthesis and fungicide activity of 2-substituted 1-azolylmethyl-6-benzylidenecyclohexanones. Agrokhimia, 1994, No.7-8, pp. 76-81.

116. Krimer M.Z.,. Makaev F.Z., et al., Fungicide activity of O-methyloximes and nitrones of 4-[1-hydroxy-1-(1,2,4-triazol-1-ylmethyl)cyclohexa-2-ylidenyl]-benzaldehydes. Agrokhimia, 1995, No.4, pp. 42-46.

117. Tolstikov G.A., et al., Synthesis of a new type of derivatives of a new type 1S-2,2-dimethylcyclopropanecarbonic acid, Zh Org Khim, 1989, v.25 (4), pp.875-876.

118. Khalilov L.M., Makaev F.Z. et al., 13C NMR spectra of biologically active compounds. VII. Stereoisomers of esters of cyclopropane carbonic acid of piretroids, Khim Prir Soed,1989 (2), pp. 266-272.

119. Tolstikov G.A., Galin F.Z., Ignatiuk V.K., Makaev F.Z., et al., Sinton’s of acidic components of piretroids, prepared from (+)-4α-acetoxymethyl-2-carene, Zh Org Khim, 1990, v.27 , pp.335-340.

120. Tolstikov G.A., Galin F.Z., Makaev F.Z., et al., Synthesis of 3-phenoxybenzyl esters of 1S-cis-2,2-dimethylcyclopropan carbonic acid and heterocyclic fragment. Zh Org Khim, 1990, v.26 (8), pp.1671-1678.

121. Makaev F.Z., et al., Synthesis of enantiomeric cis-homocaronic acids from (+)-3-carene. Izv Acad Nauk SSSR, Ser Khim, 1995, No. 2, pp. 305-309.

122. Makaev F.Z., et al., New synthesis of the mixture of E- and Z-(-)-(1R,2S)-2,2-dimethyl-3-(3,3,3-trifluoro-2chloropropen-1-yl)cyclopropane carbonic acid from (+)-3-carene. Izv Acad Nauk SSSR, Ser Khim, 1995, No. 3, pp. 517-518.

123. Makaev F.Z., Galin F.Z., Synthesis and ozonolysis of (+)-4α-(1-trimethylsyliloxyethen-1-yl)-2-carene. Izv Acad Nauk SSSR, Ser Khim, 1995, No. 10, pp. 1984-1987.

124. Galin F.Z., Makaev F.Z., et al., Synthesis of cipermetrine and decametrine from (+)-3-carene. Theses of the Third All-Union scientific and technical conference on chemistry and use of extracted compounds from wood. Gorky, 1990.

125. Macaev F. Sinteza esterului metilic al acidului (1S,3R)-2,2-dimetil-3-(3-oxobutil)ciclopripan-1-oic. Cercetări în domeniul chimiei. Chişinău, Î.E.P. Ştiinţa. 1999, p. 181-182.

126. Macaev F. Sinteza esterilor metilici ai acizilor decametrinici diastereomerici şi enantiomerici pe bază de (+)-4α-acetil-2-carenă. Cercetări în domeniul chimiei. Chişinău, Î.E.P. Ştiinţa. 1999, p. 177-180.

127. Meulemans T.M., Stork G.A., Macaev F.Z., Jansen B.J.M., De Groot A. Total Synthesis of Dihydroclerodin from R-(-)-Carvone. J.Org.Chem. 1999, V 64, p.9178-9188.

128. Makaev F.Z. Effective synthesis of methyl ester of (+)-(1S,3R)-2,2-dimethyl-3-[2’,2’-di(methyloxycarbonyl))-ethyl]cyclopronan-1-carbonic acid from (+)-4α-acetyl-2-carene. Izv Acad Nauk SSSR, Ser Khim, 2000, No. 8, pp. 1480-1481.

129. Jansen B.J.M., Hendrikx C.C.J., Masalov N., Stork G.A., Meulemans T.M., Macaev F.Z., De Groot A., Enantiselective Synthesis of Functionalised Decalones by Robinson Annulation of Substituted Cyclohexanones, Derived from R-(-)-Carvone. Tetrahedron. 2000, V 56, p.2075-2094.

78

130. Macaev F. Sinteza totală a deltametrinei din (+)-3-carenă. Cercetări în domeniul chimiei. Chişinău, Î.E.P. Ştiinţa. 1999, p. 172-176.

131. Macaev F.Z. Esterii metilici ai acidului (+)-(1S,3R)-3-(2,2-dicarboxietil)-2,2-dimetilciclopropan-1-carboxilic şi procedeul de obţinere a lor. MD Pat. Depozit Nr. 20010170, din 2001.04.17.

132. Meulemans T.M., Stork G.A., Macaev F.Z., Jansen B.J.M., De Groot A. Total Synthesis of Dihydroclerodin from R-(-)-Carvone. J.Org.Chem. 1999, V 64, p.9178-9188.

133. Radul O. et al. Sinteza si caracterizarea 4N-fenacil- si 4N-(2,4-diclorofenacil)-1,2-triazoliu-1N-(2,4-diclorofenacilidelor). XXIV-A-Sesiune Nationala de Comunicari Stiintifice. Caciulata, Valcea. p. 66, 1998.

134. Galin F.Z., Kuvshinov A.M., Makaev F.Z., Tolstikov H.A.,Yakhin I.A., Vakhitov V.A. Synthesis and antifungal activity of 2,2-dimethylcyclopropane derivatives. 9th International Congress PESTICIDE CHEMISTRY, The Food-Environment Challenge, London, 1998, 1A-030.

135. Makaev F.Z., Galin F.Z. New approaches to the synthesis of some 1S,3R-cis-2,2-dimethyl-3-substituted-cyclopropanecarboxylic acids from (+)-4α-acetyl-2-carene. 9th International Congress PESTICIDE CHEMISTRY. The Food-Environment Challenge, London, 1998, 3C-006.

136. Krimer M.Z., Makaev F.Z. et al. Synthesis of O-methyloximes and nitrones of a number of substituted 4-[2-hydroxy-2-(1H-1,2,4-triazol-1-ylmethyl)cyclohexylidenemethyl]-ben-zalidehydes and their fungicidal activity). 8th International Congress PESTICIDE CHEMISTRY. Washington, DC, V2, p. 797, 1994.

137. V.P.Tashchi, M.Z.Krimer, F.Z.Makaev et al. Stereoselective synthesis of triazolyl(oxiranyl)alkanoles – potential fungicides from mono- and bisoxiranes of benzilidenketones. 8th International Congress PESTICIDE CHEMISTRY. Washington, DC, V2, p. 796, 1994.

138. F.Macaev et al. Syntheses and fungicidal activity of 4-halogenosubstituted 2-benzilidene-1-(1H-triazol-1-ylmethyl)cyclohexanols. Al III-lea Congres National de Farmacie. Kishinev, 1997.

139. Macaev F. Sinteza esterilor metilici ai acizilor decametrinici diastereomerici şi enantiomerici din (+)-3-carenă. A XXV-A sesiune naţională de chimie. Călimăneşti-Căciulata, Vâlcea.1999, PS1-41.

140. Macaev F. Obţinerea bazelor Mannich cu activitate fungicidică din (+)-4α-acetil-2-carenă. A XXV-A sesiune naţională de chimie. Călimăneşti-Căciulata, Vâlcea.1999, PS1-40.

141. Macaev F. Metodă convenabilă de preparare a esterului metilic al acidului (+)-(1S,3R)-2,2-dimetil-3-(2-brom-3-oxobutil)ciclopropan-1-oic din (+)-4α-acetil-2-carenă. A XXV-A sesiune naţională de chimie. Călimăneşti-Căciulata, Vâlcea.1999, PS1-42.

142. Rekhter M.A., et al., New derivatives of N-vinyltriazoles – 1,3-diaryl-3-(1H-1,2,4-triazol-1-yl)propen-2-ones. Khim Heterocycl.soedineniy, 1995, No. 7, pp. 910-914.

143. Dranca et al. Thermoanalytical simulation of regeneration processes of Activated Carbons saturated with some commercial pesticides, Proceedings of 12th Romanian International Conference on Chemistry and Chemical Engineering, Bucharest, 2001, 217-222.

144. Dranca. A study of characteristics and thermal regeneration of modified activated carbons obtained from food industry by-products. Extended Abstracts of International Conference Carbon 2002, Beijing, China, 2002.

145. M.M.Maroto-Valer et al. Thermal regeneration of vegetal activated carbons used in water/wastewater treatment. Carbon 2002, in Press.

146. Dranca et al. Thermal analysis of hard remainder obtained from water of the niester, Prut and Danube Rivers. The international Ecological Seminar. Lviv-Vadul-lui-Voda, 138-141 pp., 1996.

147. Dranca. Thermal regeneration of activated carbons saturated with ortho- and meta-chlorophenols, Analele Universitatii de Stat din Moldova (2003), in Press.

79

148. P. Spataru et al. Organic substances in the Dniester river water. The international Ecological Seminar. Lviv-Vadul-lui-Voda, 120-126 pp., 1996.

149. V. Ropot. Resursele de apa, cantitatea, calitatea, utilizarea si protectia lor. Conference under the auspices of the National Commission for UNESCO, Chisinau, 16-31 pp., 2002.

150. R. Lozan. Unele aspecte privind calitatea apei raurilor mici. Conference under the auspices of the National Commission for UNESCO. Chisinau, 44-56 pp., 2002.

151. T. Lupascu et al. Tehlologii moderne de tratare a apelor pentru necesitati potabile. Conference under the auspices of the National Commission for UNESCO. Chisinau, 75-85 pp., 2002.

152. M.Sandu et al. Raportul dintre indicatorii generali ai continutului materiei organice si capacitatea ei de complexare in apele de suprafata. Conference under the auspices of the National Commission for UNESCO. Chisinau, 144-146 pp., 2002.

153. T. Lupascu et al. Studies of processes of treatment of the Dniester water for its utilization for drinking. The international Ecological Seminar. Lviv-Vadul-lui-Voda, 13-27 pp., 1996.

154. V. Rusu, T.Lupascu. Phisical-Chemical analysis of sediments in the Prut and Dniester rivers. The international Ecological Seminar. Lviv-Vadul-lui-Voda, 60-66 pp., 1996.

155. M. Sandu et al. Biogenous elements in the Dniester river water. The international Ecological Seminar. Lviv-Vadul-lui-Voda, 127-129 pp., 1996.

156. T. Lupascu et al. Researches of retention of cadmium from surface water by oxidized active carfon. The international Ecological Seminar. Lviv-Vadul-lui-Voda, 130-132 pp., 1996.

157. Anuarele-Rapoartele Despre Starea Mediului in RM pregătite de INECO în cadrul comenzii de stat.

158. Anuarele-Rapoartele Despre Starea Mediului in RM pregătite de Serviciul de stat Hidrometeo

159. Technical Reports, Danube Pollution Reduction Programme, National Academy of Ecological Sciences, UNDP, GEF Assistance, Part A,B,C,D.

160. National Planning Workshop Moldova, National Academy of Ecological Sciences, UNDP, GEF Assistance, Chisinau, July 27-30, 1998

161. Darea de seamă de cercetare ştiinţifică pe contractul N.27 „Elaborarea sistemului aprecierii încărcăturii de pesticide după principiul ecologic”, Chişinău 1994, Executorii: Li berştein I.I., Rogoşevski M.I. biblioteca INECO.

162. Darea de seamă pe contractul Nr.29 pe tema: „ Expertiza ecotoxicologică şi prognosare a impurificării solului cu cantităţi restante de pesticide în ramurile de bază ale agriculturii Moldovei”, Chişinău 1993. Executorii: Liberştein I.I., Rogoşevski M.I., Pleşco L.S., Furnic V.M., Poliacova N.I., biblioteca INECO.

163. Darea de seamă pe contractul Nr34, „Perfecţionarea sistemului de Monitoring agroexotoxicologic pe teritoriul RM ”, Chişinău 1993. Executorii: Liberştein I.I., Rogoşevski M.I. biblioteca INECO.

164. Poluarea mediului înconjurător cu pesticide şi îngrăşăminte minerale. Starea ecologică a Teritoriului RM şi Activitatea a Departamentului pe perioada anului 1991.Chişinău 1992; biblioteca INECO.

165. In spite of the fact that the use of organochloro pesticides in agricultural sector of RM was banned long time ago (DDT in 1970) and deriving from their early wide application, in 1990-2000 it was assessed their contents, metabolisms and ratio of metabolites and isomers in soil in the dependence on their use; these results are given in the following works:

166. Tarita A. Compuşii organocloruraţi în solurile Republicii Moldova. „Anul 1995 European de Conservare a Naturii în RM: probleme, realizări şi perspective”. Chişinău 1995.

167. Tarita A. Pesticides in Moldova. Thisis of 4-th Forum on HCH and Unwanted Pesticides – Poynan, Poland, 1996.

168. Terytze K., Bohmer W., Muller I., Tarita A. Organochloro Compounds in Soils of the Republic of Moldova. Thesis of 3rd international HCH and Halogenated Pesticides Forum, Bilbao, Spain, 1994

80

169. Atanassov A, Terytze K., Atanassov A.“Background Values for HMs, PAHs and PCBs in the Soils of Bulgaria”; Скурьят А., Ливачицкая «Остаточные Количества Пестицидов в Почве, Применяемых для Защиты Зерновых Культур»;

170. Terytze K. “Results Obtained in Harmonizing Soil Investigation Methods within the Framework of Cooperation with Countries in Central and Eastern Europe”;

171. Terytze K, Tarita “PAHs in Soils of the Republic of Moldova”; Sofroni V., Cumanova A. “Dynamics of the Contents of Pesticide Residual Quantities in the Soil of the Republic of Moldova” - Assessment of the Quality of Contaminated Soils and Sites in Central and Eastern European Countries (CEEC) and New Independent States (NIS). Proceedings of the international workshop, Sept-03-Oct-3, 2001, Sofia Bulgaria.

172. Burlacu, Gr. Stasiev, L. Pleşco, S. Nedealcov.- Monitoring ecopediliogic, Chişinău, 1999.

173. Serviciul agrochimic de stat al Republicii Moldova la 35 de ani.- Chişinău, 1999. 174. Н. Помужак .- Современные аспекты экономики и экологии химического метода

защиты растений- Agricultura, 2001, N3. 175. И.Либерштейн.- Гербициды на полевых культурах.- Кишинев, Штиинца, 1973.-

296с. 176. И. Либерштейн .- Основные направления и перспективы работы по проекту 9 МАБ

в СССР// Экологические и экономические проблемы интенсификации сельского хозяйства.- Кишинев. 1986.

177. L. Sireţeanu, I. Malac.- Сеrcetarea eficacităţii biologice a erbicidelor de grupuri chimice diferite.- Serviciul agrochimic de stat al Republicii Moldova la 35 de ani.- Chişinău, 1999.

178. Guţu, A. Golic, L. Gorpan.-Studiul toxiciligic şi radiologic al solurilor regiunii de nord a Republicii Moldova.- , Serviciul agrochimic de stat al Republicii Moldova la 35 de ani.-Chişinău, 1999.

179. Dările de seamă pe lucrul ştiinţific al Centrului Ştiinţific de Producţie pentru Deservirea Agrochimică pe anii 1984-1995

180. Account for contract N27 “Elaborarea sistemului aprecierii încărcăturii de pesticide după principiul ecologic”, Chişinău 1994. Executors: Liberstein I.I., Rogosevski M.I. The Scientific and Production Association “Fertilitate”. The methodology of the pesticides territorial charge evalution has been determinated in present report NIE is library.

181. Account for contract N29: “Expertza ecotoxicologică şi prognozarea implicării solului cu cantităţile restante de pesticide în ramurile de bază ale agriculturii Moldovei”. Chişinău 1993. Executors: Liberstein I.I., Rogosevski M.I. Pleşco L.S., Furnic V.M., Poliacova N.I., the Scientific and Production Association “Fertilitate” in present report the dynamic decomposition of pesticides was described. NIE is library.

182. Account for contract N34: “Perfecţionarea sistemului de Monitoring agroexotoxicologic pe teritoriul RM ”, Chişinău 1993. Executorii: Liberştein I.I., Rogoşevski M.I. The Scientific and Production Association “Fertilitate”. The monitoring structure and Basedate of the pesticides volume application in of Republic of Moldova was described. NIE is library.

183. Poluarea mediului înconjurător cu pesticide şi îngrăşăminte minerale. Starea ecologică a Teritoriului RM şi Activitatea a Departamentului pe perioada anului 1991. chişinău 1992; biblioteca INECO

184. Mетоды определения микроколичеств пестицидов в продуктах питания, кормах и внешней среды »М., Колос,1997. министерство сельского хозяиства СССР.

185. „Mетоды определения микроколичеств пестицидов” под. ред. Клиенко М.А., «Медицина», М.1992

186. «Mетоды определения микроколичеств пестицидов в продуктах питания, кормах и внешней среды», том 1и2 Справочник «Агропромиздат», М.1992.

187. „Metode de determinare a reziduurilor pesticidelor în produsele alimentare, furajere şi mediul înconjurător”. Îndrumar vol.1, Chişinău 2000., 49 pag.Traducerea de Petraşcu T.I.

188. „Metode de determinare a reziduurilor pesticidelor în produsele alimentare, furajere şi mediul înconjurător”. Îndrumar vol.2, Chişinău 2000., 496pag.Traducerea de Petraşcu T.I.

81

189. Ваинтрауб Ф.П. «К вопросу об остаточных количествах ДДТ в пищевых продуктах растительного происхождения». Вопросы питания,1965, 6 с. 12-17.

190. Ваинтрауб Ф.П. «К проникновению ДДТ в ткани растений». В кн.Сборник трудов Молдаской СТА3Р. Кишинев,1960, вып.4, с.25-30.

191. Ваинтрауб Ф.П., Дрань Л.П. «Качественное и количественное определение кантана и фталона в вине, виноградном соке, листьях виноградва, яблонях, почве и воде»- В кн: Методы анализа пестицидов. Проблемы аналитической химии, т.2 М.1972, с.17-21.

192. Ваинтрауб Ф.П., Вылегжанина Г.Ф. «Извлечение пестицидов из растительных обьектов и очистки экстрактов для опредедения методом газожидкостной хромотографии. – Газовая храматография петицидов.Материалы 1 Всесоюзного семинара по газохромотографическому анализу остатков пестицидов, г.Минск,29.ХI-1.ХII-1972,с 91-97.

193. Ваинтрауб Ф.П. «Колориметрическое определение ДДТ по Шехтеру и Холлеру с дополнительной хромотографической идентификацией.-В кн.:Указатель законченых работ по НИИЗР ЮЗР»Кишинев,1968,с 61-62

194. Ваинтрауб Ф.П. и др.»Методы анализа пестицидов и их метаболитов, разработанные в химико-аналитической лаборатории ВНИИ БМЗР».-В кн.:Основные направления научноиследовательских работ в области создания химических средств защиты растения и борьбе с сорняками».- Тез.докл.и сообщений Всесоюзной конференции М,1976,с.28-29.

195. Ваинтрауб Ф.П. «Некоторые данные о динамике гептахлора на кукурузе и подсолнечнике».-В кн.: Второе Всесоюзное совещание.по иследованию остатков пестицидов.Таллин,1971,с.227-230.

196. Ваинтрауб Ф.П. «Остаточные количества ДДТ в зерне после обработки посевов пшеницы и кукурузы.- В кн.:Сборник трудов молдвской.СТАЗРа»,Кишинев,1960,вып.4,с.22-24.

197. Ваинтрауб Ф.П. «Остаточные количества ДДТ на черешне.// Садовотство,виноградарство виноделие Молдавии,1963,№3,с.12-16.

198. Ваинтрауб Ф.П. и др. Остаточные количества ДДТ,севина и хлорофоса на томатах и баклажанах,-В кн.:Материалы 1-ой конференции гигиенистов и санитарных врачей Молдавской ССР,Кишинев, Партиздат,1965.,с.93.

199. Определения ГХБД,ГХЦГ и ДДТ в вине и виноградном соке методом тонкослоитной хромотографии,-В кн.:Методы анализа пестицидов,г.Кишинев,1970,с.12-15.

200. ВаитраубФ.П.Определние микроколичеств ДДТ внутри ткани растений.-В кн.:Сборник трудов Молд.станции ВИЗР (1956-1958)»вып.3,Кишинев.1958,с.137-140.

201. Ваинтауб Ф.П.» Определение микроколичеств ДДТ в биологическом материале на основе метода Шехтер и Халлер с дополнительной хромотографической индентификацией.//Вопросы питания,1962,№4,с.55-59.

202. Ваинтрауб Ф.П.Определение микроколичеств пестицидов в сельскохозяйственных продуктах /методика определения ДДТ/.М.,Госхимиздат 1963,-с.34-71.

203. Ваинтрауб Ф.П. Распределение ДДТ в растениях и урожае после обработки посевов пшеницы и кукурузы. Автореферат диссертации на соиск.уч.степени кандидата сельскохозяйственных наук.Л..1962,21 с./МСХ СССР,ВИЗР/,

204. Ваинтрауб Ф.П. «Распределение ДДТ в растениях и урожае после обработки посевов пшеницы ,кукурузы , плодовых и овощных культур-В кн.:Указатель законченных работНИИЗР»,Кишинев,1968,с.59-60

205. Ваинтрауб Ф.П.Тонкослоенная хромотография для определения смеси ДДТ, ДДД, гептахлора, дилдрина,фиодана, эфирсульфаната и гамма-изомера ГХЦГ-В кн. Указатель законченных работ НИИЗР ЮЗР»,Кишинев,1968,с.63.

206. Ваинтрауб Ф.П.Хромотографическая идентификация ДДТ в продуктах помола пшеницы и кукурузы.-В кн.: Сборник трудов Молд. СТАЗР-а»,Кишинев,1960, в 4,с.68-79.

82

207. Богданова В.Н.,Ваинтрауб Ф.П., Кара С.З. Эффективность ортофалтона, каптана и зупорена в борьбе с основными болезнями винограда и остаточные количества их в ягодах и виноградном соке.-В кн.Вопросы защиты растений. Т. 2.,Кишинев,1973, с.117-125.

208. Ваинтрауб Ф. П.» Ядохимикаты используемые для защиты плодовых насаждений от вредителей и болезней»-В кн.: Система мероприятий по защите плодовых насаждений от вредителей и болезней, Кишинев,1959,с.32-36.

209. Ваинтрауб Ф.П. «Распределение ДДТ в растениях и урожае после обработки посевов пшеницы, кукурузы, плодовых и овощных культур-В кн.:Указатель законченных работ НИИЗР», Кишинев,1968,с.59-60.

210. Preparate chimice şi biologice de protecţie şi stimulare a creşterii plantelor. Edit. e Centrul de Stat pentru Atestare Produselor Chimice şi Biologice de Protecţie şi Stimulare a Creşterii Plantelor al RM. Chişinău 1997, „Ştiinţa”, 230p., ISBN9975.67-420-8.

Date post:	18-Nov-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

INVENTARUL NAŢIONAL al POLUANŢILOR ORGANICI …

Documents