Învăţăturile Sfântului Efrem Sirul din Everghetinos

8/9/2019 Învăţăturile Sfântului Efrem Sirul din Everghetinos

http://slidepdf.com/reader/full/invataturile-sfantului-efrem-sirul-din-everghetinos 1/39



'veşm"ntul( monahală, de ce nu tre%uie părăsită mănăstirea, a nu grăi împotriv purtarea faţă de ceilalţi, smerita cugetare, smerenia, tăierea voii!

Everghetinosul – volumul I

Pricina întâi - Că nu se cuvine să se deznădăjduiască cineva pe sine vreodată,măcar şi multe de ar greşi, ci prin pocăin ă să nădăjduiască mântuirea

VII - A Sfântului Efrem

)a aminte, frate, că cu cei ce se nevoiesc în multe feluri %ate vră$maşul răz%mai&nainte de a se săv"rşi fărădelegea, foarte o micşorează vră$maşul pe aceastaochii lor* dar mai v"rtos cu pofta îndulcirii trupeşti, pe care at"t de mult micşorează pe ea înainte de a se face & arăt"ndu&i&o fratelui foarte pe scurt &aceasta să nu se deose%ească cu nimic de un pahar de apă ce s&ar vărsa pe pămiar după ce se va fi lucrat fărădelegea, foarte înalţă vicleanul fărădelegea înaintcelui ce a păcătuit, ridic"nd înaintea lui nenumărate valuri de g"nduri, cacufund"nd g"ndul fratelui, să&+ pogoare pe d"nsul întru ad"ncul deznădă$duirii!

Deci, iu%itule, aceste măiestrii ale vră$maşului ştiindu&le de mai&nainte, ia asă te amăgeşti de d"nsul şi să păcătuieşti, iar de te&ai şi prins în vreo cădere, sărăm"i într&însa, deznădă$duindu&te de a ta m"ntuire, ci, scul"ndu&te, întoarcătre Domnul Dumnezeul tău şi milostiv va fi ţie, că Stăp"nul nostru este îndurat

milostiv, îndelung&ră%dător şi mult&milostiv, şi nu se întoarce dinspre cei cadevărat se pocăiesc, ci cu lesnire şi cu %ucurie îi primeşte pe d"nşii!

Deci, atunci c"nd îţi zice ţie vră$maşul ai pierit, nu mai poţi să te m"ntuieşti-, către d"nsul# u Dumnezeu am, milostiv şi îndelung&ră%dător, nu mdeznădă$duiesc de a mea m"ntuire-!

.ă .el ce ne&a poruncit nouă a ierta aproapelui de şaptezeci de ori c"te şapte, cumult mai v"rtos va ierta păcatele celui ce cu tot sufletul se întoarce către D"nsul aşa, cu harul lui Dumnezeu, se va depărta de la tine răz%oiul!

Pricina a doua - Că se cuvine ca în vremea aceasta de !a ă a !ace "inele şi nua-l amâna pentru cea viitoare şi că după moarte nu este îndreptare

II. - A Sfântului Efrem



+! /raţilor, vremea pocăinţei este ceea ce stă de faţă* deci fericit este cel cnicidecum nu a căzut în mrea$a vră$maşului* iar dacă cineva şi căz"nd, a rmrea$a şi sărind, a scăpat de la d"nsul, întruc"t este în viaţa aceasta, şi acesta esfericit# că, încă trăind în trup, a putut scăpa de răz%oi, precum peştele a scăpat năvod* căci peştele, în apă fiind, dacă va fi v"nat, rupe mrea$a şi se slo%oade fuîn ad"nc, şi aşa se va m"ntui* iar de se va trage la uscat, nu&i va fi lui de nici a$utor!

Aşa şi noi, întruc"t suntem în viaţa aceasta, am luat stăp"nire şi putere de lDumnezeu a rupe legăturile voilor vră$maşului şi a lepăda sarcina păcatelor prin pocăinţă şi a ne m"ntui întru 0mpărăţia .erurilor* iar de ne va cuprinde cumva ace poruncă înfricoşătoare şi sufletul va ieşi din trup, iar trupul se va %ăga în morm"nu mai putem a ne a$uta nouă înşine* precum şi peştele, trăg"ndu&se afară dinsau încuindu&se într&un vas!

1! /rate, să nu zici astăzi păcătuiesc şi m"ine mă voi pocăi-, că nu te vei afla fără prime$die, căci gri$a pentru m"ine e numai a Domnului!

Pricina a cincea - Că se cuvine pururea a ne aduce aminte de moarte şi de judecata ce va să !ie# că cei ce pururea pe acestea nu le aşteaptă şi nu le

socotesc, de oameni cu lesnire se prind

IV. A Sfântului Efrem

/rate, aşteaptă în fiecare zi ieşirea ta! 2i aşa te găteşte către călătoria aceea, că înceasul în care nu te aştepţi va veni porunca aceea şi vai celui ce se va afla negătit

)ar de eşti t"năr, vră$maşul îţi pune de multe ori în g"nd, zic"nd# şti încă t"năîndulceşte&te de plăcerile tale şi la %ătr"neţe te vei pocăi* că pe c"ţi ştii tu care plăcerile acestea de aici îndulcindu&se, iar apoi pocăindu&se, nu au do%"nd %unătăţile cereşti3 2i oare tu ce voieşti dintr&această v"rstă3 Să&ţi chinui trupucumva vei cădea şi în vreo %oală3-

)ar tu, împotrivă st"nd, zi&i vră$maşului# 4, prigonitorule al sufletelor luptătorule, încetează a pune în g"nd unele ca acestea* că dacă mă va apumoartea la tinereţe şi a îm%ătr"ni nu voi a$unge, ce voi răspunde înaintStăp"nului 5ristos3

.ă văd mulţi tineri murind şi mulţi %ătr"ni trăind, că în chip nearătat s&a aşeoamenilor hotarul morţii! Deci, de mă voi prinde de moarte, pot a zice atun



6udecătorului că# 7Deşi m&am prins, încă sunt t"năr şi deci slo%oade&mă ca pocăiesc83 Nicidecum9

)ată şi alt chip prin care Domnul slăveşte pe cei ce din tinereţe îi slu$esc :ui p"nă %ătr"neţe! .ă a zis către )eremia Proorocul# Adusu&Mi&am aminte de tinereţilor tale şi de dragostea săv"rşirii tale, pentru că tu urmai Sf"ntului lui )sra')er! 1# 1(! )ar pe cel ce a urmat din tinereţe p"nă la %ătr"neţe g"ndului înşelăciu proorocul +&a mustrat, zic"nd# ;"năr fiind tu, vechiule de zile rele, acum au ve păcatele tale pe care le&ai făcut mai&nainte 'Suzana +# <1(! Pentru aceasta şi DSf"nt fericeşte pe cei ce din tinereţe ridică $ugul lui 5ristos, zic"nd# =ine estomului atunci c"nd va ridica $ugul din tinereţile lui 'Pl"ng, lui )er! ># 1?(! De acedepărtează&te de la mine, lucrătorule al fărădelegii şi sfătuitorule viclean! DomnDumnezeu să strice măiestriile tale şi pe mine din vră$măşirile tale să mă scoată puterea şi harul său-!

Deci, iu%itule, să ai în minte pururea ziua şi noaptea sf"rşitul tău# c"nd vei şedea pe rogo$ina ta trăg"nd spre moarte & vai, vai, ce frică şi ce cutremur cuprinde atsufletul într&acel ceas şi mai v"rtos dacă va avea conştiinţa lui os"ndindu&+! dacă a făcut ceva %un în viaţa aceasta, adică de a ră%dat necaz şi ocară penDomnul şi a făcut cele plăcute înaintea :ui, cu %ucurie multă se suie în ceruri, Sfinţii îngeri povăţuindu&se* că precum lucrătorul ostenicioaselor lucrări aşteatoată ziua cel de&al doisprezecelea ceas, ca, după osteneală, primindu&şi plata sse odihnească, tot aşa şi sufletele drepţilor aşteaptă ziua aceea! )ar în ceasul acela

păcătoşii cu frică şi cu cutremur mult se cuprind# că precum un os"ndit, prinz"ndse de slu$itori şi duc"ndu&se la divan, se teme şi se clatină din toate părţile, socochinurile pe care va să le pătimească, tot aşa şi sufletele nedrepţilor cumpltremură privind în ceasul acela la nesf"rşita muncă a focului celui veşnic şi celelalte chinuri nesf"rşite şi netrecute* măcar de va zice către cei ce&+ silesmerge lasă&mă puţin ca să mă pocăiesc-, nu va avea pe .el care să&+ asculte* îmai v"rtos îi răspunde lui# ."nd aveai vreme, nu te&ai pocăit, iar acum tfăgăduieşti a te pocăi3 ."nd tuturor era deschis stadionul, nu te&ai nevoit, iar acudupă ce s&au închis toate uşile, voieşti să te nevoieşti3 A trecut vremea nevoinnu ai auzit pe Domnul, zic"nd# Privegheaţi, că nu ştiţi nici ziua nici ceasul9 'Ma1<# +>(3

Acestea şi altele ca acestea ştiind, iu%itule, nevoieştete p"nă c"nd ai vreme şi făcsufletului tău nestinsă o păzeşte pururea cu lucrarea %unătăţilor, ca, venind Miresă fii gata a intra împreună cu D"nsul în cămara cea cerească, împreună cu celelasuflete ale fecioarelor celor ce cu vrednicie au vieţuit :ui!



Pricina a sasea - Că neasemuită este veselia ce este în ceruri şi slava cea învistierită $!in ilor, pentru aceasta tre"uie ca de aceasta a dori cu toată inima

şi că nimic din cele ce sunt sau se !ac de noi nu sunt vrednice de acestea

III.A Sfântului Efrem/raţilor, mare şi necuprinsă este slava cea învistierită Sfinţilor, iar cea a vieţiacesteia trece ca floarea şi ca verdeaţa %uruienii degra% cade* că mulţi tiranîmpăraţi au stăp"nit nu puţine oraşe şi cetăţi, iar după puţin s&au făcut de ca şi cn&ar fi fost* c"ţi împăraţi au stăp"nit neamuri multe, ridic"ndu&şi lor icoanst"lpi, cuget"nd ca prin acestea să se facă vestiţi după moarte şi au venit alţii şi arăsturnat icoanele şi au sfăr"mat chipurile cioplite* iar unora chiar şi feţeşterg"ndu&le şi le&au întipărit pe ale lor* încă şi lucrurile acestora s&au stricalţii! )ar alţii şi&au gătit şi morm"nturi slăvite, păr"ndu&le că printr&acestea şi&întărit loruşi nume veşnic, scriind deasupra morm"nturilor propriile însuşiri şivenit alt neam şi morm"nturile s&au făcut su% stăp"nirea lor* şi voind ei a cumorm"nturile după cuviinţă, ca pe nişte pietricele au mutat oasele acelora! 2i cu oare i&a folosit pe d"nşii morm"ntul cel de mult preţ3 Deci toate lucrurdeşertăciunii întru nimic se sf"rşesc!

)ar cei slăviţi întru Dumnezeu nu sunt aşa* căci lor li s&a gătit viaţă veşnicănestricată* că, precum lumina soarelui, a lunii şi a stelelor de la zidirea lor nici p"acum nu s&au um%rit, nici nu s&au schim%at întru vechime, ci pururea întiner

luminează şi stau în puterea lor şi luminează în virtutea hotarului pus de @iditor,care l +&a hotăr"t din început pentru a stăp"ni ziua şi noaptea, tot aşa şi celor ceiu%esc pe D"nsul le&a hotăr"t 0mpărăţia .erurilor şi %ucurie nedezlegată! 2i preîn acestea arătate aici este nemincinos, tot aşa adică şi întru cele g"ndite cu minteiar c"nd va voi @iditorul, acestea vor trece, iar slavei Sfinţilor nu va fi sf"rşit!

De aceea, să ne rugăm a face roade vrednice de pocăinţă, ca nu încuindu&neafara acelei %ucurii să fim trimişi în întunericul cel veşnic, unde este durerea cnesuferită! )ntră dar, de ţi se pare, în căscioara ta şi închide uşile şi ferestrele astupă toate razele, şi şezi înăuntru şi vei cunoaşte ce fel de durere are întunericuşi dacă aici, fără de chin şi muncă şez"nd, aşa de mult te doare măcar că putere ca după puţin să ieşi & oare c"tă muncă socoteşti că are întunericul acela cel mdinafară, unde este pl"nsul şi scr"şnirea dinţilor şi focul cel nestins muncind veşn pe cei ce o dată într&însul vor fi trimişi3

0ncă să g"ndim şi cel fel de ruşine ne va cuprinde mai&nainte de muncă, c"nd vvedea adică pe Sfinţi îm%răcaţi cu acea prea luminată şi negrăită podoa%ă pe c



şi&au gătit&o loruşi prin lucrurile cele %une* iar pe noi înşine nu numai că nevedea goi de slava cea în chipul fulgerului, ci şi înnegriţi şi p"cloşi şi plini dîmpuţiciune, precum pe înşine ne&am gătit de aici prin lucrurile întunericului şi ospeţelor şi ale răsfăţării* să pl"ngem dar înaintea Domnului Dumnezeului nostca să aflăm îndurări de la D"nsul!

Nevoinţa noastră nu este pentru %ani & pe care, de&i va păgu%i cineva, poate să c"ştige în locul lor* prime$dia ne este pentru suflet, pe care, de&+ vom pierde+ vom mai putea do%"ndi vreodată, după cea scrisă# .e va folosi omului lumtoată, dacă sufletul său şi&l va păgu%i3 Sau ce va da omul în schim% pentru susău 'Matei +B# 1C, 1B(!

Dar să socotim şi aceea că, precum ostaşii cei din lume, daruri $alnice lu"nd deîmpăratul cel păm"ntesc, cu r"vnă pentru d"nsul p"nă la moarte se prime$duiesc, at"t mai v"rtos noi, cei ce am primit o astfel de făgăduinţă, suntem datori a nu nslă%ănogi din lucrul dreptăţii, ca şi de $udecata ceea ce va să fie să ne m"ntuimneasemuitele %unătăţi să le do%"ndim! Să ne aducem încă aminte şi de aceastadacă arşiţa soarelui şi tăria frigurilor nu le putem suferi, cum vor suferi oararderea focului cel veşnic3 A celui ce de&a pururea arde şi nu mistuie3

2i, de voieşti, iu%itule, cearcă de aici şi te învaţă despre acea nesuferită muncă dfocul acesta de faţă# aprinz"nd lum"narea, pune v"rful degetului în pară şi de v putea purta durerea, poate că şi focul cel de acolo îl vei putea suferi* iar da

durerile acestuia mic nu poţi să le suferi, ce vom face c"nd tot trupul împreună csufletul se va %ăga în acel foc înfricoşător şi nestins3

Pricina a %-a - &espre cei ce lipsesc din trup şi iarăşi se întorc, că dupăoareşicare iconomie dumnezeiască se !ace aceasta şi că păcătoşii de multe ori,

încă su!lând, văd pedepsele cele din iad şi de draci se cutremură, şi aşa sedespart de trup

V. A Sfântului Efrem

/raţilor, mare frică este în ceasul morţii* căci în ceasul despărţirii sufletului de trustau l"ngă el toate lucrurile pe care le&a făcut în noapte şi în zi, şi %une şi rele* iîngerii se gră%esc s"rguindu&se a&+ împinge afară din trup* deci sufletul păcătos, văz"nd lucrurile sale, se teme să iasă, iar silit fiind de îngeri şi tremur"n pentru lucrurile sale, zice către d"nşii# Daţi&mi loc un ceas ca să ies9- )ar căsuflet răspund toate lucrurile şi zic# ;u eşti cel ce ne&ai lucrat pe noi, deci merge






/rate, ia aminte de sineţi, ca nu cumva să fie grai viclean în inima ta, iar de te veiînvoi cu un g"nd ca acesta, să nu&+ ascunzi de părintele tău duhovnicesc* că aş pătimit oarecine din cei de demult# lu"nd din afierosire şi ascunz"nd în cortul său

Aşi$derea şi Fhiezi, sluga Proorocului lisei, nu s&a ascuns nici de Dumnezeu, nde oameni# că, pe ascuns făc"nd răutate, întru arătare şi&a luat plata# unul adfiind ucis de tot poporul cu toată casa sa 'cf! )isus Navi B#+G* ?# +&1B(, iar amoştenit lepra împreună cu seminţia lui p"nă în veac ')) împ! <# 1H& 1?(!nemincinos e cel ce a zis# Dumnezeu nu Se lasă %at$ocorit şi ceea ce seamcineva, aceea şi seceră 'Fal! B# ?(!

Pricina a '-a - &espre aceea că celor cu dreaptă-socoteală dintre Părin i ni secuvine a spune gândurile şi nu celor ce ajung să creadă .loruşi/# şi cum că secuvine a mărturisi şi a între"a# şi cu cel !el de credin ă a primi răspunsurile

Părin ilor şi cum că prin aceasta se ajutorează

II. A Sfântului Efrem

De&ţi va vesti ţie cineva g"ndurile sale, ia aminte, frate, ca nu cumva, spun"ndacela, să nu fii şi tu supărat de acele g"nduri şi, mai v"rtos, dacă şi mai neputincieste ochiul minţii tale, eşti asemenea c"rmaciului aflat în furtună mare! De aceea

cuvine ţie ca, auzind începerile celor ce se grăiesc, dintr&acestea pe cele următosă le socoteşti şi aşa să m"ng"i pe cel necă$it, fie din cele ce le&am primit mnainte de la Sfinţii =ăr%aţi, fie din cele ispitite de noi* că nu este voia Domnuluiunul să cadă prin altul* că l voieşte ca toţi să se m"ntuiască* încă şi tu, omule, nla tot omul să&ţi descoperi g"ndurile, ci la cei pe care i&ai cercat că sduhovniceşti, nelu"nd aminte la schimă portE sau la cărunteţe! .ă mulţi, dupglasul Apostolului, au chipul %lagocestiei, iar de puterea ei se leapădă 'cf! )) ;im># <(* încă şi M"ntuitorul a zis# Păzi& ţi&vă de proorocii cei mincinoşi, care vinvoi întru îm%răcăminte de oi, iar pe dinlăuntru sunt lupi răpitori* din roadele lori cunoaşteţi pe d"nşii 'Matei ?#+<(!

Deci se cuvine să nu luăm aminte la chipul cel dinafară, că multe sunt p"ndirilevră$maşului, ci a privi la cugetul fiecăruia şi întru care vei afla roadele Duhului,nu ascunzi de la d"nşii g"ndurile tale, ca nu cumva, afl"nd vră$maşul vreununghi, să se încui%eze întru tine şi c"te puţin, întru pierzare să te tragă!



2i ia aminte, frate, ca nu cumva, auzind nea$unsurile fratelui, să&+ defaimi pe einima ta, ca pe cel ce a făcut unele ca acestea, ci mai v"rtos minunează&te schim%area fratelui şi de mărturisirea lui cea fără de ruşine* că a descoperi cinde %ună voie greşealele sale la %ăr%aţi duhovniceşti este semn al îndreptării viea fricii lui Dumnezeu, al smeritei cugetări şi a credinţei!

Deci se cuvine ca mai v"rtos de aceasta să te minunezi de fratele şi a&+ m"ng"iad"nsul cu toată smerita cugetare, precum este scris# Păzindu&te pe sineţi, ca săcazi şi tu în ispită 'Fal! B# +(! @ice încă şi Dumnezeu prin Proorocul )ezechiiltu, fiul al omului, zi către fiii poporului tău# dreptatea dreptului nu&l va iz%ăvi în ziua în care va rătăci şi fărădelegea călcătorului de lege nu&) va face rău luziua în care se va întoarce din fărădelegea lui ')ez! >>#+1(!

Pricina a 0-a - Că pe cei ce se apropie de via a călugărească se cuvine a-iprimi cu multă cercare# căci, de cele mai multe ori, cei primi i cu cercare,

aceia se !ac şi iscusi i# şi despre ce se cuvine a porunci lor

VIL A Sfântului Efrem

/rate, de voieşti a te face monah, înt"i socoteşte în g"ndul tău că de acum te&mutat din viata aceasta, iar lumea aceasta şi slava ei socoteşte&o ca pe o coli părăsită* că dacă nu te vei găti astfel pe sineţi, nu poţi să vieţuieşti precum cuvine călugărilor şi să %iruieşti patimile şi poftele cele lumeşti, care pogoară

oameni întru pierzare! .ă nemincinos e .el ce zice# .ă oricine voieşte să&Miurmeze Mie, să se lepede de sineşi, să&şi ia crucea sa şi să vină după Mine! .ă cce voieşte să&şi afle sufletul său îl va pierde pe el* iar cel ce îl va pierde penmine, aflata&l&va pe el 'Matei +B# 1C&1<(!

2i să mai ştii că cel ce se apropie de Domnul, acestuia i se va înt"mpla unele cacestea# ispite, necazuri, osteneală, m"hniciune, golătate, str"mtorare, defăimarecele ce sunt ca acestea* că întru acestea se cearcă ră%darea omului şi se arată doce&+ are către Dumnezeu! Deci cel ce se dă pe sineşi cu toată inima oc"rmustareţului după Dumnezeu %iruieşte întru toate acestea* căci numai slo%oddesăv"rşita alegere a voinţei o cere Dumnezeu de la noi şi numai l ne dă nouăvirtute şi ne dăruieşte %iruinţă, precum este scris# Apărător este tuturor celornădă$duiesc spre D"nsul 'Ps! +?# >+(!

Deci ţi&am spus acestea de mai&nainte, ca nu cumva, intr"nd în viaţa călugăreaşi peste acestea d"nd, căindu&te, să zici# N&am ştiu că mi se vor înt"mpla unelacestea-! .ăci, iată, cele ce ţi se vor înt"mpla se făcură ţie cunoscute de mai&nain



ca şi tu de mai&nainte să&ţi găteşti g"ndul! .ăci a pune temelie nu este ostenealăa săv"rşi zidirea* căci, pe c"t de mult se înalţă zidirea, pe at"t de multă ostenealădă celui ce o zideşte, p"nă la săv"rşirea lucrului!

Ascultă ce zice m"ntuitorul glas# ste oare cineva dintre voi care, voind szidească turn, să nu şadă mai&nainte şi să numere cheltuiala ce o va face spsăv"rşirea lui3 .a nu cumva, pun"nd el temelia şi neput"nd a săv"rşi, toţi cei ce&vor vedea să înceapă a&l %at$ocori pe el, zic"nd# Acest om a început a zidi ş putut să săv"rşească ':uca +C# 1G&>H(!

Iăz%oiul ostaşilor este scurt, iar al călugărului, p"nă la ducerea lui către Domnul!Din această pricină se cuvine a începe lucrul cu toată s"rguinţa şi ră%darea trezvirea! .ă de te vei apuca, iu%itule, să $unghii un leu, apucă&+ v"rtos, cacumva să sfăr"me oasele tale ca pe un vas de lut* iar de te vei arunca pe sineţimare, să nu te împuţinezi p"nă ce nu vei ieşi la uscat, ca să nu te pogori în ad"nc o piatră! Deci, înaintea uşilor fiind şi primind între%are, să nu zici# ;oate vră%da-, iar m"ine să te lepezi cu lucrurile! .ă îngerii lui Dumnezeu stau împre$uraud toate cele ce ies din %uzele tale! Jezi, iu%itule, că nimeni nu te sileşte, civoie şi adevărat te făgăduieşti, iar de aici înainte să nu tăgăduieşti făgăduinţele tacele către Dumnezeu, că l va pierde pe toţi cei ce grăiesc minciuna 'Ps! <# ?(!

)u%itule, dacă vei pune început %un şi %ătr"neţile tale le vei sf"rşi cu plăcere, vefi ca un luminător, lumin"nd pe toţi pe calea Domnului! Deci pune temelie tare,

lucrul să se suie la înălţime! )ar dacă de la părerile înalte ale deşertăciunii vieţii dlume ai venit la călugărie, păzeşte&te pe sineţi de dracul înaltei cugetări, ca să nustăp"neşti de d"nsul şi să te pogori în pierzare! Dar de vei avea supunere îDomnul şi cu m"inile tale lucrezi cele %une, aceasta nu&ţi va fie ţie pricinăruşine* că această puţină str"mtorare şi necaz pe care le ra%zi pentru Domnul sevor face ţie solitor spre viaţă veşnică! 2i ce încă să mai zic3 .ă, precum cel cschim%ă o drahmă pentru zece mii de talanţi de aur, aşa este toată str"mtorarvieţii călugăreşti către slava ceea ce se va descoperi celor ce se nevoiesc şostenesc! Deci mici lucruriE dai, şi mari primeşti înapoi!

)ar de te vei da de stareţul vreunui frate ca să fii su% m"na lui, să nu zici în cugetău# u sunt fecior de mari şi luminaţi părinţi, iar acesta este din părinţi neştiuţi, proşti şi cerşetori sau poate se trage din ro%ie, acesta nu ştie filosofia cea din lumeu ştiind&o pe aceasta şi deci, dar, cum mă pot eu supune acestuia3 .ă ocară îmeste de voi face aceasta-! Nu g"ndi unele ca acestea, iu%itule, că nu cu priceperesocotit pentru aceasta* că cel ce socoteşte unele ca acestea, încă nu s&a dez%răcomul cel vechi, de cel ce se strică după poftele înşelăciunii!



)ar noi, iu%itule, ca unii ce suntem daţi de Dumnezeu fraţilor celor de un sufîntru slu$ire, să ră%dăm, ca să ne învrednicim slo%ozeniei drepţilor, g"ndindStăp"nul tuturor, .are, %ogat fiind, a sărăcit pentru noi, ca noi să ne îm%ogăţim sărăcia Aceluia 'cf! )) .or! G# K(* l a fost numit Samarinean şi îndrăcit ca îndrepteze ne%unia noastră!

Deci pune cer%icea fără ruşine su% $ugul cel %un al Acestuia, ca să afli odsufletului tău* iar pentru aceasta, ascultă o pildă#

Doi atleţi au venit ca să se lupte cu cei împotrivă&luptători adversarii lorE, dintrcare unul era îm%răcat cu podoa%ă luminată, iar celălalt cu una săracă dez%răc"nd am"ndoi cele ce le purtau, au intrat goi în stadion! Deci, cel cedez%răcat haina cea luminată o va putea oare aduce pe aceasta în vremea nevoinspre a$utor împotriva potrivnicului sau mai v"rtos, pe aceea lepăd"nd&o, ca pe ce nu a$ută întru nimic spre nevoinţă, pe %ăr%ăţie şi pe meşteşug împreunăvirtutea le va arăta împotriva atletului3 ;ot aşa şi tu, nu socoti cele ce le&ai lăsacă fiecare a lăsat cele ce avea şi de omul cel vechi s&a dez%răcat, ca cu omulnou să se îm%race & ci te apucă de smerita cugetare, ştiind că gol întru nevoinţă intrat, precum şi ceilalţi împreună&nevoitori atleţiE, că scris este# .ele înalteoameni ur"ciune sunt la Dumnezeu ':uca +B# +<( şi nici pentru lumeascînţelepciune să nu te înalţi, că zice# înţelepciunea lumii ne%unie este la Dumne') .or! ># +K(! 2i iarăşi# .el dintre voi ce voieşte să fie înţelept în veacul acesta s

se facă ne%un, ca aşaE să fie înţelept ') .or! >#+G(!Deci uită petrecerea cea de mai&nainte, ca şi iertarea păcatelor celor dinainteîndrăzneală să o ceri de la Dumnezeu! )ar după ce te&ai lepădat de cele vechi şi ţsmerit g"ndul, adună %ogăţie prin slu$irea şi aducerea de roadă către fraţi! 2i, decurăţa curţile de gunoi, s"rguieşte&te a curăţa şi poftele cele lumeşti de la omul dinăuntru* iar de cureţi cenuşa %ucătăriei, adu&ţi aminte de proorocul care z.enuşă ca pe p"ine am m"ncat şi %ăutura mea cu pl"ngere o am amestecat 'Ps+H+#+H(! Jăz"nd focul acesta stricăcios, socoteşte şi văpaia cea veşnică, pe ceeava să măn"nce pe păcătoşi şi lăcrimează pentru cele ce ai păcătuit* şi orice faci, smerită cugetare şi cu %ună socoteală fă şi prea mare folos vei avea, şi harul Dumnezeu îl vei trage spre sineţi! .ă zice# Domnul le stă împotrivă celor m"ndriar celor smeriţi le dă har 'Pilde ># >C(! )ar de te osteneşti mult, socoteşte pe cei surghiun, în ocne şi în amară ro%ie, şi te supune stareţului tău în Domnul, că după om este slu$irea pe care o ra%zi pentru Domnul!





călugăr, nu ai fi voit a face aceasta de la sineţi! Deci, de ce să te nevoieşti acum zadar, că Dumnezeu nu&ţi mulţumeşte pentru aceasta3-

Aşadar, acestea şi altele ca acestea pune vră$maşul în g"ndul fratelui, vr"nd asurpa pe d"nsul întru deznădă$duire* dar, de nu se va trezi fratele, socotind facede %ine a Domnului şi de nu va sta v"rtos întru credinţă, se dă pe sinedeznădă$duirii, or%indu&se la minte şi aşa începe a petrece în lenevire, fără de fşi în toată nepăsarea, a$ung"nd întru cea desăv"rşită pierzare!

Deci nu se cuvine să se supună vră$maşului celui ce pune în g"nd unele ca acesteci mai v"rtos se cuvine să se ostenească întru faptele %une, aduc"ndu&şi aminte facerile de %ine ale Domnului şi a zice către sine# Suflete, mulţi prin multe posşi milostenii s&au învrednicit a veni într&o petrecere ca aceasta, iar eu, întru lene petrec"nd toată vremea vieţii mele, m&am învrednicit prin %unătatea lui Dumnea venit într&o astfel de r"nduială, a unei vieţi cinstite şi fără de gri$ă, nesocotinmi mie )u%itorul de oameni Stăp"n multele şi nenumăratele mele păcate! Decinoi, suflete, să ne s"rguim a face lucruri vrednice de pocăinţă, ca nu îndoit să fimunciţi# ca unii adică ce şi de harul lui Dumnezeu ne&am lepădat şi făgăduicălugărească nu o am păzit-!

2i&ţi voi povesti ţie, suflete, o pildă pentru aceasta, ca mai multă os"rdie să ai şinu se îndoiască g"ndul tău!

Un bogat oarecare era într-un oraş; acesta şi-a cumpărat luişi moşie de cealaltă parte a râului şi îndată s-a dus; dar înainte să plece, chemând pe robii săi, le-aîmpărţit lor moşia şi le-a zis: „Fiecare dintre oi să se ducă în partea lui şi sălucreze într-însa, până când, enind, oi edea lucrul !iecăruia dintre oi"#

$ar unii dintre ei, a!lându-se recunoscători şi iubitori !aţă de stăpân, au ascultat decele ce le-a rânduit stăpânul lor şi s-au dus să lucreze, iar alţii, neascultători !iind

şi grei la cerbice, au răspuns împotri ă stăpânului lor, zicând: „%oi nu omasculta

glasul tău şi nu om trece râul, şi în moşia ta nu ne om osteni"#

&u toate acestea, domnul lor nu s-a mâniat, ci a poruncit slugilor sale să găteascăbăutură şi îmbătând pe robii cei neascultători, a poruncit altor slugi să-i ridice pedânşii şi să-i treacă râul şi să pună pe !iecare în partea ce i se dăduse de ladânsul,iar ei au !ăcut precum li s-a poruncit şi au adus pe robi în părţile lor#



$ar unul dintr-înşii, trezindu-se din beţie şi a!lându-se pe sine zăcând de cealaltă parte a râului în partea pe care i-o dăduse domnul lui, s-a minunat de aceasta şi a zis întru sineşi: „'acă aşa de mult m-a iubit pe mine stăpânul meu şi chiar nesupunându-mă eu, el nu s-a mâniat, ci a su!erit cu îndelungă-răbdare, şi acest mare şi silnic (iute) râu m-a trecut ca prin is !ără osteneală şi în partea mea m-a

pus, şi eu, dar, mă oi osteni cu sârguinţă în moşia lui, pomenind răbdarea şibunătatea lui şi !acerile de bine ce le-a !ăcut cu mine"#

*i a început robul acesta să lucreze cu aşa sârguinţă, că i-a întrecut şi pe ceilalţirobi care au început mai-nainte#

+poi, deşteptându-se şi al doilea rob, a!lându-se pe sine zăcând de cealaltă parte arâului în moşia domnului său, iclean !iind şi leneş, a zis întru sine: „$ată, acest râu

mare şi silnic m-a trecut ca prin is, iar eu oi lăsa înţelenită ţarina lui şi apoi oiedea ce a !ace"# *i iarăşi culcându-se, a adormit şi, dormind el, s-au suit

mărăcinii şi buruienile sălbatice şi l-au acoperit pe el#

$ar după multă reme, a enit domnul robilor acelora ca să cerceteze lucrul !iecăruia şi, ăzând lucrul celor ce au început de mai-nainte, i-a blagoslo it pedânşii# *i enind şi către robul pe care el l-a trecut râul ca prin is, ăzând lucrarea lui cea bună, s-a eselit cu dânsul şi l-a blagoslo it pe el# +poi a enit şicătre robul cel leneş ca să adă lucrul lui şi l-a a!lat domnul pe el acoperit peste

tot cu mărăcini şi strigându- pe dânsul cu îngrozire, i-a zis lui: „ obule iclean şi leneş, pentru ce ai lăsat ţarina mea înţelenită, au nu ştii că te-am trecut râul ca prin is şi te-am pus în partea pe care ţi-am împărţit-o ţie şi nu te-am pomenit de rău pentru nesupunerea ta cea de mai-nainte. %u ţi se cu enea şi ţie să urmezi celuiîmpreună-rob cu tine, pe care ca şi pe tine l-am trecut râul." $ar el a tăcut şi niciun răspuns n-a a!lat# +tunci domnul lor a !ăcut după !apta !iecăruia#

Deci cunoaşte cum că %ogatul este 5ristos, iar credinţa, moşia, iar îm%ătaracesteia şi amăgirea ei* iar ro%ii cei os"rdnici sunt cei ce pentru dragostea Dumnezeu s&au lepădat de viaţă* iar cel trezit din %eţie este %ăr%atul cel iu% plăcere, care, făc"ndu&i&se şi lui prime$die, a venit la viaţa călugărească şi a lvoia lui Dumnezeu* iar omul cel leneş este cel care şi el, din prime$die şi nevoiecălugărie a venit, dar s&a lepădat de darul Domnului şi s&a lenevit de a sa m"ntuPe l"ngă acestea, socoteşte şi pe Saul, care, lu"nd cărţi de la arhierei, mergea îDamasc ca să lege pe cei ce cred în Domnul* dar cel ce a ieşit a răsturna credin



acelaşi s&a aflat propovăduitor al ei* că multe sunt îndurările Domnului spre toţice&: cheamă pe l întru adevăr!


Nu defăima pe %ătr"ni, de vor voi să vină în osteneala vieţii călugăreşti* cDomnul, pe cei din al unsprezecelea ceas nu i&a lepădat 'cf! Matei 1H# B(* că ndacă nu cumva cutare %ătr"n va fi vas ales!

Pricina a %-a - &espre cum se cuvine a începe nevoin a .călugărească/, şi căcei ce încep au tre"uin ă de ră"dare şi de silă, pentru că !apta "ună la început

pare a !i aspră, din pricina patimilor şi a deprinderilor, iar mai pe urmă sea!lă netedă şi cum că începutul temeinic prea mult !oloseşte şi cum că cu

neputin ă este a urma lui 3ristos şi a îndrepta vreo !aptă "ună cel ce mai-nainte nu n-a gătit pe sineşi spre moarte2

VIII. A Sfântului Efrem

)u%ite, din tinereţile tale alege învăţătura şi p"nă la %ătr"neţe vei afla pricep'Sirah B#+K(* din tinereţe seamănă ţarina ta şi poartă gri$ă de d"nsa, ca nu cumvrăsară mărăcinii şi să crească într&însa* fă rod %un întru tine şi dă slavă celui cdă ţie virtute!

Pricina a +-a - Că, celui ce se nevoieşte şi dracii cu tărie i se împotrivesc şi-idau răz"oi# iar de cei ce se lenevesc, ca de unii ce sunt în mana lor, nu le pasăşi cum că cei ce voiesc "inele, ajutor a!lă pe &umnezeu, Cel ce şi răz"oaiele le

slo"oade spre !olos2




.uvine&se ca fratele pururea a se îngri$i să&şi păzească inima sa şi simţirile* cămare răz%oi suntem întru această viaţă şi vră$maşul mai v"rtos se tur%ează asupcelor ce se nevoiesc şi încon$ură, după cea scrisă, căut"nd pe cine să înghită ') P<# G(* împotriva căruia se cuvine a sta v"rtos, chem"nd pe .el de Sus în a$utor!cel ce este în pace cu patimile cum va %ate răz%oi cu d"nsele, ro% pe sv"nz"ndu&se dulceţilor şi cu toată dragostea %iruri împlinind tiranului3 Pentruunde este vra$%ă, acolo este şi răz%oi şi unde este răz%oi, acolo este şi nevoinunde este nevoinţă, acolo sunt şi cununile!

Deci, de voieşte cineva a se iz%ăvi de amara ro%ie, să ridice răz%oi împotvră$maşului* că aşa şi Sfinţii, %iruindu&+ pe d"nsul, %unătăţilor celor cereştînvrednicit!Dar cineva poate zice# Deci, dacă acolo unde este vra$%a asupra patimilor, acrăz%oiul are fire să se facă, precum ai zis, cum de vedem pe iu%itorii de plăccare, deşi sunt luptaţi foarte de patimile de necinste, nu sunt în stare să s pocăiască3-

.ătre unul ca acesta aş zice aşa# Nu mi se pare, iu%itule, că răz%oiul acesta esdupă fapta %ună şi după starea împotriva vră$maşului, ci mai v"rtos patimă

pătimaşei ro%ii şi a iu%irii de plăceri! Pentru aceasta, unii ca aceştia nici cu vohotăr"reaE nu s&au pus împotriva vră$maşului! Pentru că cei ce %at răz%oi nici o învoire unii cu alţii* iar cei ce s&au dat pe sineşi voilor vră$maşului şi v"ndut plăcerilor, cum oare se poate pomeni de răz%oi în pricina lor3 )ar deşi suşi luptaţi, nu sunt aşa de ca şi cum ar fi întăriţi în fapta %ună şi pe vră$mnecă$indu&+, ci din str"mtorarea pricinuită de cel ce&i îndeamnă spre fărădeleca ei să&şi împlinească o%işnuitele %iruri, şi ca să nu răsufle c"tuşi de puţinlucrarea cărămidăriei celor prea de ruşine pofte, cărora cu a loruşi voire s&au pe sineşi, că zice# .el căruia cineva ) se pleacă, aceluia i se dă şi ro% ')) Pt! 1# +KK(!

.ăci unii ca aceştia nu numai că nu sunt duşi cu sila, nevr"nd ei, ci şi plăţi dau pentru ca voia celui ce i&a rătăcit pe ei să o săv"rşească* pentru aceasta şi răutîmplinind&o, nu arată nici o căinţă sau înfr"nare, nici o întărire pentru a nu cădiarăşi!



)ar celor ce se nevoiesc, răz%oiul nu este aşa# pentru că, luptaţi fiind, împotrivăluptă* atunci c"nd se ard spre împlinirea unei patimiE, se înfr"nează* necă$iţi fira%dă şi însăşi materia fiind de faţă, se întorc dinspre d"nsa pentru frica Domnuliar dacă cineva dintre ei se împiedică, îndată se scoală! .ăci cei prinşi de %ar%arcare s&au făcut su% m"nă tirănească, c"ţi întru năravurile celor ce i&au ro%d"nşii se %ucură, aceştia şi fără legături şi păzire l"ngă vră$maşi petrec %ucuroş %at răz%oi pentru d"nşii şi iscoade împotriva celor de un neam cu ei se fac!

)ar c"ţi se m"hnesc pentru ro%ia în care au căzut şi întru o%iceiurile %ar%arilor amestecă, nici în nelegiuita lor petrecere, ci se silesc a fugi de la d"nşii, p"ndinvreme întru care să fugă către ai lor, aceştia vor do%"ndi pe cea dint"i slo%ozenlor, chem"nd în a$utor şi pe cei de&un neam cu ei, aceştia dar, odată scăpaţi dvră$maşi, îndată se află potrivnici ai lor %ăt"nd răz%oi pentru cei de&un neam şi îndată împreună cu aceştia îi %iruiesc!

Deci, c"ţi voiesc a se iz%ăvi de amara ro%ie a vră$maşului datori sunt a se împovoilor lui şi a ridica răz%oi vădit asupra acestuia, zic"nd către d"nsul cu aşezarinimii graiurile tinerilor#

.unoscut să&ţi fie ţie, diavole, că noi glasul tău nu&l vom mai asculta, ndulceţilor tale nu vom slu$i 'Dan! >#+G(!

Dar întru nevointă tre%uie să chemăm şi dumnezeiescul a$utor, zic"nd împreună

cei trei tineri# Doamne, pe ;ine ;e urmăm acum cu toată inima şi de ;ine netemem, Doamne, şi căutăm faţa ;a* să nu ne ruşinezi pe noi, ci fă cu noi dup %l"ndeţile ;ale şi după mulţimea milei ;ale scoate&ne pe noi după minunile ;ale*dă slavă numelui ;ău, Doamne şi să se ruşineze toţi cei ce arată ro%ilor ;ăi rele*şi să se ruşineze de toată puterea ;a şi tăria lor să se sfăr"me, şi să cunoască că ;ueşti Domnul, singurul Dumnezeu şi slăvit peste toată lumea '."ntarea celor treitineri +?&1+(!

2i măcar prea tur%at de s&ar face tiranul şi ar arde cuptorul dulceţilor de şaptesau îndoit, cei ce nădă$duiesc spre Domnul să îndrăznească, căci cuptorul în rose va preface, iar tiranul de care odinioară se temeau, de aici înainte se vcutremura şi de um%ra lor, pentru a$utorul ce se face de sus!

VI. A Sfântului Efrem

.el ce voieşte să placă lui Dumnezeu şi prin credinţă să se facă moştenitor al :ui şifiu al lui Dumnezeu născut din Duhul Sf"nt să se numească, înainte de toate, să apuce de ră%dare şi de îndelungă&ră%dare, şi aşa nevoile şi necazurile cele



înt"mpină, vite$eşte şi cu mulţumire să le sufere, fie ele %oale trupeşti, patimocări, defăimări de la oameni sau felurite răz%oaie nevăzute aduse asupra sufletude duhurile vicleşugului, de la cele adică ce voiesc a&+ aduce pe acesta slă%ănogire şi la împuţinare şi a nu&+ lăsa să intre în viaţă 5ristosLcălugăreascăE!

0nsă Dumnezeu lasă cu iconomisire ca fiecare să se lămurească în felurite ispite,cei ce din tot sufletul îl iu%esc pe l arătaţi să se facă, dacă pe toate cele adusasupră&le de la vicleanul vite$eşte şi cu mulţumite le ra%dă, şi de năde$dea ceaD"nsul şi de credinţă nu se depărtează, ci totdeauna pe iz%ăvirea de cem"hnicioase prin har întru credinţă şi întru ră%dare multă o aşteaptă! Astfel, paceasta vor putea suferi toată ispita şi do%"ndi făgăduinţa, vrednici împărăţfăc"ndu&se şi ei, ca cei ce au mers pe urmele Sfinţilor celor din veac şi a Domnuînsuşi, şi care cu d"nşii s&au făcut părtaşi nu numai pătimirilor :ui ci şi slavei!

.ă socoteşte şi vezi cum din început Părinţii, adică Patriarhii, Proorocii, Apostolişi Mucenicii, prin calea necazurilor şi a ispitelor trec"nd, şi pe toate cele anevocu stăruinţă şi cu %ucurie ră%d"ndu&le pentru năde$dea cea aşteptată a dării de aşa au putut plăcea lui Dumnezeu, precum zice şi Scriptura# /iule, dacă te&apropiat să slu$eşti Domnului, găteşte&ţi sufletul tău spre ispită, îndrepteazinima ta şi stăruie, adică priveşte spre Dumnezeu şi cu năde$dea cea întru D"nîntăreşte&ţi vinele 'Sirah 1# +&1(! încă şi Apostolul# Dar de sunteţi fără de certacăreia toţi s&au făcut părtaşi, iată dar că sunteţi feciori din curvie, şi nu fii ' vr! +

G(! )ar în altă parte zice# Pe toate cele aduse asupra ta, pe toate ca pe nişte % primeşte&le, ştiind că nimic nu se face fără Dumnezeu-!

)ar Domnul fericeşte pe cei ce se nevoiesc pentru D"nsul şi cumplite foart pătimesc sau în chip arătat de la oameni, sau într&ascuns de la duhurile răutăţii,cele ce împotrivă se nevoiesc, precum s&a zis, către sufletul cel ce iu%eşteDumnezeu, care felurite necazuri aduc asupră&i spre a&) opri acestuia intrareviaţă, a celui ce alunecă în împuţinare şi în deznăde$de! Deci ispitele ose%sufletele cele ce iu%esc pe Dumnezeu de cele ce nu iu%esc, arăt"nd care suflete vrednice şi care nevrednice de D"nsul!

Deci, mai&nainte de toate, tot sufletul ce voieşte să se facă plăcut înaintea Dumnezeu tre%uie să ţină vite$eşte ră%darea şi năde$dea* şi aşa va putea ră%trece de toată ridicarea asupra şi %"ntuiala vicleanului! .ă Dumnezeu nu va lăsa psufletul ce nădă$duieşte într&însul şi&: aşteaptă, să fie astfel ispitit p"nă într&aînc"t, îngreuindu&se peste ceea ce poate, să vină întru deznădă$duire! Nici, iarăş



vicleanul nu %"ntuie şi necă$eşte sufletul pe c"t voieşte, ci, at"ta c"t îi este îngădlui de Dumnezeu & că ştie Plăsmuitorul nostru c"t tre%uie a intra sufletul nostrispitire şi în lămurire & pe at"ta îl slo%oade! .ă dacă olarul care plăsmuieşte vaseştie c"t tre%uie să le lase în foc & că, de nu vor trece prin foc, nu se vor ftre%uincioase oamenilor & şi nu le lasă în cuptor mai multă vreme dec"t tre%uinu cumva, arz"ndu&se foarte, să se strice, nici iarăşi, în lipsă fiind, să le scoată,nu asemenea lesne sfăr"mate şi netre%nice să fie* încă şi celor de su% $ugtuturor deopotrivă, ci după puterea fiecărui do%itoc punem sarcina* iarăşi, coraare oarecari semne prin care arată p"nă unde, primind povara, fără vătămare v putea naviga!

Deci, dacă întru cele arătate şi stricăcioase Dumnezeu a dat oamenilor at"tcunoştinţă şi socoteală, ca fără de greşeală să le oc"rmuiască lucrezeE pe ele, nu mult mai v"rtos Dătătorul înţelepciunii şi al priceperii ştie de c"te şi de ce fel dispitiri au tre%uinţă sufletele cele ce voiesc a&) plăcea :ui, ca %ine tre%uincioaîndem"natice către 0mpărăţia .erurilor să se facă3 .ă precum în felul c"nepii nueste de %ună trea%ă a se face dintr&însa într&alt chip porturi haineE su%ţirimult se va meliţa şi pe c"t se căzneşte şi se aspreşte, pe at"ta mai curată şi mîndem"natică spre porturiE se face, tot aşa şi sufletul cel iu%itor de Dumnezîntru multe ispite şi necazuri fiind cerc etEat, ră%d"nd vite$eşte, se su%ţiază şi mcurat şi mai de trea%ă se face întru lucrarea cea duhovnicească, iar la sf"rşit, duce a intrat cu %ucurie în 0mpărăţia .erurilor, va fi moştenitor al chemării celcereşti a %unătăţilor în vecii cei netrecuţi!

Pricina (' - $e cuvine ca cel ce se apropie de nevoin a călugărească, după cedin destul se va iscusi spre !aptele "une, atunci să se îm"race cu hainelecălugăreşti şi că schima cinstită este, de su!let !olositoare şi de mântuire


/rate, nu te împuţina în vremea în care petreci p"nă vei lua schima* că unorvră$maşul le pune poftă necuv"ntătoare de a se învrednici de schimă afară vreme* dar tu, iu%itule, ca cel ce te s"rguieşti a plăcea lui Dumnezeu, îndelunra%dă şi ascultă pe Apostolul grăind# Deşi poţi să fii slo%od, mai mult te supun.or! ?# 1+(!Priveşte încă şi la neamurile cele de demult, că toţi Sfinţii prin îndelungă&ră%dastăruinţă au do%"ndit făgăduinţele, şi aşa m"ng"ie&te pe sineţi în fiecare zi,împreună&moştenitor cu d"nşii să te afli în 0mpărăţia .erurilor!



Socoteşte dar şi pe Patriarhul )acov# au n&a slu$it el paisprezece ani lui :a%Sirianul pentru Iahila în Mesopotamia, suferind arşiţa zilei şi gerul nopţii3 Aşi$derea şi )osif cel iu%it# au n&a slu$it destui ani în păm"nt străin3 .ă scris este# 2)osif de şaptesprezece ani păsc"nd oile cu fraţii săi '/ac! >?# +(! Apoi zice# 2i e)osif de treizeci de ani c"nd a stătut înaintea lui /araon '/ac! C+# CB(! 2i Moisro%ul lui Dumnezeu, patruzeci de ani a nemernicit în păm"ntul lui Madiam, iar lui )srail după patruzeci de ani au intrat în Păm"ntul /ăgăduinţei şi mai&nainte aceştia, vezi&+ pe Avraam şi socoteşte după c"ţi ani a c"ştigat făgăduinţa* înctoţi Sfinţii, îndelung&ră%d"nd, au c"ştigat făgăduinţele!

Deci şi tu aşteaptă întru smerenie pe Domnul şi la vreme %ine&primită te va înşi va scoate ca lumina dreptatea ta şi $udecata ta ca amiazăzi!

)ar de te&ai învrednicit sf"ntului veşm"nt călugăresc, nu te înălţa deasupra celorrăm"n pentru anul viitor, căci fapta %ună este aceea a nu i se părea cuiva că este dint"i înaintea altoraE, ci a ră%da p"nă în sf"rşit! Deci, lu"nd schima, să nu zîntru sineţi acum m&am iz%ăvit de păcate-, ci mai v"rtos mai mult te osteneîntru faptele %une, ca nu cumva să te păgu%eşti mult pe sineţi! .ă p"nă acum, multe ori, din dorirea schimei celei mari, nu te&ai lenevit de m"ntuirea ta* pacum în %olta cea mai dinafară ai fost, iar acum ai intrat în %olta cea mdinlăuntru!

De acum se va arăta cu de&amănuntul de care cale doreşti# de cea largă, care d

la pierzare sau de cea str"mtă şi necă$icioasă, ce duce în viaţa veşnică! Deci nulenevi de sineţi, ca să nu pierzi şi cele pentru care te&ai ostenit* niciodată săvoieşti a ieşi din chilie fără mantie, măcar de&ar fi şi un lucru ce te&ar pune pe mgra%ă, ci, pe aceasta pun"nd&o în $urul tău, aşa să ieşi, că podoa%ă îţi dă ţie*ruşine este călugărului a um%la ca un t"năr oarecare cu dulama goală şi cu tunică scris este# 0ncinge&te şi pune încălţămintea ta şi îm%racă haina ta, şi vino mine '/apte +1# G(!

Pricina ( - $e cuvine ca cel credincios să arate via ă cuviincioasă schimeisale# iar cel ce nu petrece după schimă nu este credincios şi că nu din vreme, ci

din nărav se însuşesc cărunte ele cele după &umnezeu

III. A Sfântului Efrem

Pe călugăr nu&+ alcătuieşte faceE tunderea şi îm%răcămintea, ci dorul cel cere petrecerea cea cerească* că întru acestea se cunoaşte călugărul! Aşi$derea şi



%ăr%atul mirean, nu părul şi haina îl arată, ci năravul şi a căsca gura către pofcele mireneşti şi materialnice* că întru acestea se aşază sufletul necurat!

Dacă te&ai lepădat de lume, s"rguieşte&te la lucrul tău, ca pe mărgăritarul cel căsă&+ afli* căci mulţi s&au lepădat de lume şi s&au depărtat de ea* unii au postăşia, alţii au risipit %ogăţiile, iar pe urmă, purt"ndu&se după voile lor, au căcă nu este lucru mai cumplit dec"t ca cineva să fie prins în voia sa şi aşa să um%lîntru a sa pricepere!

Deci acestora li s&a părut că s&au dat în lături din lucrurile vieţii, intr"ndE poarta cea împărătească sau din faţă, dar prin fereastra ei se află înlăuntrul lumicăci şi fiii lui )srail, după ce au ieşit din cuptorul cel de fier, adică din gipt şi dupce s&au m"ntuit prin Marea Ioşie şi s&au săturat de at"t de multe şi mari darurila Dumnezeu, purt"ndu&se cu voia lor, s&au înecat pe uscat! 2i dintr&at"ta mulţcelor număraţi, adică din şase sute de mii, numai doi s&au m"ntuit în păm"nfăgăduinţei# .ale% şi )isus al lui Navi, cei ce n&au amăr"t cuv"ntul Domnulusfatul .elui Preaînalt cu cuviinţă l&au păzit!

Precum nu este cu putinţă a do%"ndi cu %ani învăţătura cărţii sau a cumpăra vrmeşteşug fără osteneală, tot aşa nu este cu putinţă a se face cineva călugăr fără s"rguinţă şi întinsă ră%dare!

Deci trezveşte&te, frate, ca un %un ostaş şi nu te lenevi de darul cel dat ţie, ca

cumva pentru două să fii muncit# ca cel ce şi pe oameni ai sc"r%it, adică pe părincei trupeşti şi lui Dumnezeu nu )&ai plăcut* ci nevoieşte&te ca şi cei ce te văslăvească pe Dumnezeu pentru %una ta petrecere! .ă scris este#&ei ce se tem de/ine mă or edea şi se or bucura 'Ps! ++G# ?C(, şi iarăşi# 0ace multă este celor ceiubesc 1egea /a şi nu este lor sminteală 'Ps! ++G# +B<(! .ă, dacă ai părăsit lumea,şi părinţii cei trupeşti şi rudeniile, şi prietenii şi ţara, şi %ogăţia, pentru Domnul,ce folos îţi este ţie dacă şi aici, venind să te m"ntuieşti, pe cele potrivnice le facAstfel dar păcătuieşti înaintea Domnului şi în zadar porţi cu tine numele dcălugăr, iar oamenii ce te fericesc, cei cunoscuţi ai tăi de odinioară, îţi vor zic/ericit este cutare, că a ur"t lumea aceasta, slava şi amăgirea ei, şi nu se maiîngri$eşte de ceva păm"ntesc, că s&a dus şi s&a făcut călugăr-! 2i, iată, tu, anecălugăreşte petreci!

Să socotim dar ce fel de ruşine ne va cuprinde pe noi dacă cei ce ne fericesc pe nacum vor merge înaintea noastră în 0mpărăţia .erurilor şi dacă cei ce se închinănouă acum şi zic rugaţi&vă pentru noi, păcătoşii, ro%i ai lui 5ristos-, aceia se vafla întru lărgime, iar noi în str"mtorări pentru greşealele noastre* că nu vom



$udecaţi deopotrivă cu aceia! .ă zice# .elui ce i s&a încredinţat mult, mult i se cere şi cel ce ştie voia Domnului său şi nu o va face se va %ate mult ':uca +1# CC?(!

Pentru aceasta, iu%itule, să ne trezvim, rogu&te, p"nă c"nd avem vreme, că, istadionul s&a deschis tuturor, iar Dătătorul de nevoinţă zice prin Apostolul# Aalergaţi, ca să apucaţi darul şi tot cel ce se nevoieşte se înfr"nează în toate ') .or! K1C&1<(, şi iarăşi# Nimeni, ostaş fiind, nu se amestecă cu lucrurile vieţii, ca să plăcut voievodului! 2i, de se va lupta cineva, nu se încununează de nu se va lupdupă lege ')) ;im! 1# C&<(!

.unoaşte, frate, că cel ce voieşte să se facă călugăr şi nu suferă ocară, defăimare ş pagu%ă, nu poate să se facă călugăr!

)u%ite frate, dacă, lepăd"ndu&te de lume, te vei face călugăr, trezveşte&te, că msunt meşteşugirile vră$maşului* ca nu cumva, afl"nd loc întru tine prin lenevire, ţi pună în g"nd unele ca acestea şi să te a%ată din calea cea dreaptă, zic"nd# )atăte&ai despărţit pe sineţi de oameni şi ai şezut în chilie! .e, dar3 Au nu şi fiarele liniştesc în vizuinile lor3- Dar tu ceartă&+ pe el şi&i zi# Să te strice pe tine Domdiavole, că pe omul pe care l&a făcut după chipul Său şi spre asemănare tu lasemănat cu fiarele cele necuv"ntătoare! 2i oare p"nă c"nd nu încetezi, vră$maşual adevărului şi potrivnice al neamului nostru, răsturn"nd căile Domnului cedrepte3-

Ascultă dar, ur"torule de %ine, deose%irea călugărilor de mireni# cel ce voieşte sfacă călugăr, înt"i se lepădă de lume, apoi şi de voile sale, şi îşi ia crucea sa şiurmează M"ntuitorului nostru 5ristos* nu se priceşte, nu %lestemă, nu se $ură, nugrăieşte de rău, nu cugetă cuvinte mincinoase prin %"rfelnica filosofie* înfr"nează, nu %enchetuieşte, are prieteni pe cei ce slu$esc asemenea cu d"nsulDumnezeu, iar ca vră$maş nu are pe nici unul din oameni, ci numai pe tine singdiavole* nu necă$eşte pe nimeni, nu face str"m%ătate, ci, mai v"rtos făc"ndu&str"m%ătate, suferă cu mulţumită şi întru nerăutate sporeşte! Nu se tur%ează spaduna %ogăţie# căci cum e cu putinţă ca cel ce a risipit şi ceea ce avea, şi sărăcia %ună voie o a ales, să fie cov"rşit de aceasta, mai v"rtos c"nd acum pe aceassărăciaE o are ca laudă şi slavă3 Nu neguţătoreşte, nu poartă gri$ă de casă saucum va plăcea femeii* nu se îngri$eşte de cum va %ăga la oştire pe fiii săi saufiică, cum o va da la %ăr%at* nu este legat cu risipirile minţii, ci se îndeletniceştslo%ozenie de m"ntuirea sa!





am"ndouă m"inile, va cădea şi se va omorî!

)u%iţi fraţi, purt"nd schimă îngerească, să nu ne întrecem cu Diavolul, ci, pe ceste cu putinţă, să r"vnim viaţa îngerească* căci cu datorie este ca năravul şi fapt%uneE să urmeze schimei* căci, fără de fapte, schima nu este nimic! Deci* îngerii din cer petrec în ceartă şi&n pizmuire, precum vedem făc"ndu&se acum înoi, călugării3

Să ne s"rguim, fraţilor, a nu ne face poticnire şi sminteală celor dinafară* să nu hulită din pricina noastră schima cea %ună, ci mai v"rtos de %ine să se vestească4are ce vom răspunde 6udecătorului întru înfricoşatul ceas al cercetării, dacă ane lenevim de a noastră m"ntuire3 .ă ce tre%uia l să ne facă nouă şi nu ne&făcut3 .e&) vom răspunde3 .um că n&am văzut pe însuşi Dumnezeu&.uv"ntsmerit în chip de ro% '/ilip! 1# ?(, ca şi noi smeriţi să ne facem3 Sau cum că n&văzut faţa :ui cea necuprinsă cu mintea scuipată, ca şi noi, ocăr"ndu&ne sau lovfiind, să nu ne slă%ănogim3 Sau cum că n&am văzut sfintele :ui spate date s %ătăi, ca şi noi să ne supunem după toate egumenilor noştri şi tuturor călugărilorSau cum că n&am văzut faţa :ui ceea ce caută spre păm"nt şi&l face pe el decutremură 'Ps!+H># >1( pălmuită, ca şi noi, defăimaţi fiind, să suferim şi să nufacem ca fiarele3 Sau cum că nu :&am auzit pe D"nsul zic"nd că u de la Minnimic nu fac şi iarăşi, n&am venit ca să fac voia Mea, ci voia ;atălui .are M&trimis ')oan <#>H&>+(, ca şi noi să nu fim o%raznici şi de sine stăp"nitori3 2i ia Nu :&am auzit pe D"nsul oarecum zic"nd u nu sunt nesupus, nici nu Mă

împotrivesc-, şi n&am venit să Mi se slu$ească, ci ca u să slu$esc 'Marcu +H# Cînvăţaţi&vă de la Mine, că sunt %l"nd şi smerit cu inima 'Matei ++# 1K(, şi maltele ca acestea zic"nd, ca şi noi să ne nevoim să fim astfel3 .ă nu este cu putinţa spori şi a ne m"ntui într&alt fel, fără dec"t a urma Domnului întru toate!

Deci, rogu&vă pe voi, fraţilor, turma cea aleasă a lui 5ristos, să ne trezvim p"c"nd avem vreme şi după cum ne este schima să vieţuim, ca mai pe urmă sdo%"ndim şi vrednicia îngerească!

Pricina (( - Că se cuvine ca cel credincios, pe cele de la părintele luiduhovnicesc, a le primi cu osârdie, ca pe unele ce sunt de !olos, măcar de vor !i întristăcioase şi dureroase# căci pentru scopul lui se dau şi mila lui &umnezeu,

şi necazurile2




De vei şedea, frate, întru supunerea Părinţilor, întru aceasta se va arăta neclătinarecredinţei# nu întru a te m"ng"ia pe tine şi a auzi tu cuvinte îm%ietoare şi %l"nde,atunci c"nd, dosădit fiind şi %ătut, vei ră%da* căci şi fiara, momindu&sedomesticeşte şi se îm%l"nzeşte! De cumva şi vas al alegerii voieşti să te faci, nuamărî către cel ce te pedepseşte, ci întru toate te supune cu %l"ndeţe învăţătorutău, precum însuşi Domnul, întrup"ndu&Se, întru smerenie Se supunea# înt"i Maşi apoi celui socotit tată, precum ne învaţă vanghelistul, zic"nd# 2i erasupunăndu&se lor ':uca 1# <+(! )ar adevăratului Părinte ceresc ascultător S&a f p"nă la moarte şi chiar moarte pe .ruce '/ilip! 1# G(, după glasul Apostolului!

Deci primeşte cu mulţumită necazurile ce&ţi vin asupra şi pedepsirile cele de proestos, că zice# .ine este fiul acela pe care să nu&+ pedepsească tatăl său3 dacă fără de pedeapsă sunteţi căreia i s&au făcut părtaşi toţi Sfinţii, sunteţi fecidin curvie şi nu fii ' vr!+1# G(!

Ai fost %ătut3 =ucură&te întru aceasta şi îndreptează&ţi greşeala! Ai fost %ănedrept3 Mai mare este plata! .ă şi Apostolii, vestind m"ntuirea lumii, în fiecarcetate erau %ătuţi ca nişte t"lhari şi nu se m"niau, nici nu se supărau, ci se %ucucă s&au învrednicit a se necinsti pentru numele lui 5ristos!

Dar poate va zice cineva din cei mai leneşi# După at"tea osteneli c"te m&aostenit în mănăstire, mă m"hnesc pentru că mi s&a înt"mplat aceasta-! .ătre care zice# Aceasta te m"hneşte, ro%ule al Domnului3 .unoaşte de aici că, după at"ţ

ani şi multe osteneli de care zici, încă n&ai %iruit patimile-! .ă, dacă i se pare cucă este ceva, nimic fiind, pe sine se amăgeşte! .ă, precum c"rmaciul, în vremeviforului, se vădeşte în cel fel este la meşteşug, tot aşa şi călugărul, în vremenecinstirii şi a îm%oldirii, fie se arată că le suferă pe acestea cu %ucurie, ca şi car do%"ndi prea mult, ori se necă$eşte şi se m"hneşte pentru d"nsele ca de unelenu i se cuvinE! .ă cel ce se laudă şi zice am at"ţia ani în viaţa călugărească-, ialucrarea făgăduinţei nu o arată, nici că a îndreptat năravurile cinstitei vieţi, aces poartă uneltele meşteşugului pe care nu +&a învăţat!

0m%ătr"nit&ai în schimă3 .a un iscusit într&o viaţă ca aceasta fă&te pildă celorşi neiscusiţi* miră&se astfel şi ceilalţi de ră%darea şi nerăutatea ta! =ucură&Duhul Sf"nt .el ce locuieşte întru tine, pentru stăruinţa ta cea mare! Dar mai v"rtoa mulţumi se cuvine ţie, că toate le pătimeşti spre folosul tău!

.ă socotesc cum că cel ce a primit asupră&şi starea înaintea povăţuireaE ta nu %ucură spre prihana nedesăv"rşireaE ta, ca unul care va da seamă pentru tine la



Domnul, ci %ucuria lui este dacă te va pune desăv"rşit înaintea Domnului* penaceea, dator eşti cu mulţumită a ră%da toate cele de la d"nsul, măcar dureroase vfi, ca cel ce te doftoriceşti şi nu te munceşti! )ar dacă mic necaz şi ispită nu sufe pentru Domnul, cum o vei suferi pe cea mare3 2i dacă ocară sau palmă sau rană primeşti, cum vei purta crucea pe care te&ai făgăduit a o purta de la început3dacă crucea nu o porţi, cum te vei face moştenitor al slavei cereşti împreună cu cce zic# Acestea toate au venit peste noi şi nu le&am uitat, şi n&am făcut nedreptaîntru aşezăm"ntul ;ău 'Ps! C># +K(! 2i iarăşi, pentru ;ine ne omoram toată ziuSocotitu&neam ca nişte oi spre $unghiere 'Ps! C># 1C(!

)u%ite frate, am uitat oare cele ce le&a pătimit pentru noi Stăp"nul nostru al tutur4căr"tu&S&a, defăima&tu&S&a, auzit&a drac ai şi nu S&a m"niat, pălmui&tu&s&a cu pumnii, %at$ocoritu&s&a, pe .ruce s&a pironit, oţet cu fiere a gustat, cuîn coastă S&a împuns, acestea toate le&a ră%dat pentru a noastră m"ntuire ş pentru D"nsul nu suferim nici puţină ocară3 .um dar ne vom înt"lni cu D"nsul î@iua 6udecăţii3 2i ce fel de răspuns vom afla c"nd, pe l"ngă alte faceri de %ine a făcut cu noi, ne va aduce nouă înainte şi acestea, şi oareşicare greutate îcumpănă va cere3

Deci să ne trezvim, iu%itule, dintr&at"ta slă%ănogire 'moliciune( şi lu"nd invitează şi v"rtoasă, să zicem şi noi cu Apostolul că nu numai a ne lega sau a ne % pentru 5ristos suntem gata, ci şi a muri gata suntem 'cf! /apte 1+#+>(, că dacîmpreună pătimim, negreşit că şi împreună ne vom proslăvi şi împreun

moştenitori cu D"nsul vom fi în împărăţie 'cf! Iom! G#+?(!Pricina (4 - Că se cuvine întru simplitate a ne supune celor întru &omnul

egumeni şi judecă ile lor ca de la &umnezeu !ără iscodire a le primi, şi a nu lecerceta pe ele sau a le îndrepta, chiar dacă uneori nu par a !i !olositoare


n frate a între%at pe un %ătr"n, zic"nd# Stareţul m&a r"nduit să merg la pităriesă fac p"ine fraţilor* iar argaţii, deşi sunt mireni, grăiesc cele ce nu tre%uie, iarnu mă folosesc auzind acestea* ce să fac3-

)ar el i&a răspuns lui, zic"nd# Ai văzut mulţimea copiilor ce învaţă carte unii l"nalţii şi fiecare citeşte din ta%la sa, şi nu din a altuia, ştiind că aceea o va dascălului său şi nu pe a altuia3 Deci şi tu, ia aminte de sineţi şi de cugetarea inimtale! )ar de te %iruieşti de patimi, vesteşte stareţului şi ce&ţi va zice, aceea fă* mai mult dec"t tine ştie folosul tău-!



Pricina (1 - Că nu se cade a osândi pe învă ător, măcar de ar !ace lucruripotrivnice celor pe care le înva ă# căci mul i ucenici, la dascăli lenevoşi

încredin ându-se, neosândindu-i pe dânşii, ci întru &omnul supunându-se, s-au mântuit, iar de multe ori şi pricină de mântuire se !ăcură învă ătorilor lor


/raţilor, se cuvine ca cei ce sunt ucenici să nu fie nicidecum neascultători sauîmpotrivă&grăitori către cei întru Domnul învăţători, ci toată smerita cugetare arăta înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor! )ar de se va înt"mpla ca învăţătorul cuv"ntul să propovăduiască fapta %ună, iar de lucrare a se cam lenevi, să nu dădin această pricină, încăpere Satanei spre surparea sufletului nostru, ci să naducem aminte de .el ce a zis# Pe scaunul lui Moise au şezut cărturarii şi fariseideci toate c"te vă vor zice vouă a face, faceţi, iar după lucrurile lor să nu faceţi, ei zic şi nu fac 'Matei 1># 1&>(! încă şi Apostolul Petru porunceşte, zic"nd#numai celor %uni şi %l"nzi să ne supunem, ci şi celor aspri, că aceasta este plăcutE la Dumnezeu# dacă pentru ştiinţa lui Dumnezeu ra%dă cineva sc"r

pătimind fără dreptate! .ă ce laudă este dacă, greşind şi pedepsindu&vă, veră%da 3 Dar dacă %ine făc"nd şi pătimind veţi ră%da, aceasta este har înainteDumnezeu! .ă spre aceasta v&aţi chemat, pentru că şi 5ristos a pătimit pentru nonouă lăs"ndu&ne pildă, ca să urmaţi urmelor :ui, .are păcat nu a făcut, nici s&aflat vicleşug în gura :ui, .are ocăr"ndu&Se, împotrivă nu au ocăr"t, pătimind, n

a îngrozit, ci Se lăsa .elui ce $udecă cu dreptate ') Pt! 1# +G&1>(!Să aveţi, fraţilor şi pilda smeritei cugetări a Proorocului Samuil, că nu s&a înălţatinima asupra lui li preotul# măcar că at"tea şi at"tea a auzit de la Dumnezedespre el, se smerea su% m"na lui 'cf! ) împ! >#+&1+(!

Deci să ne facem ai vredniciE m"ntuirii noastre, iu%iţilor, gata fiind spre metani pentru tot lucrul pe care&+ auzim, mai v"rtos de la stătătorul&înainte cel îDomnul! .ă precum apa stinge focul, tot aşa metania plecăciunea, pocăinţacurată stinge m"nia şi iuţimea o întoarce! Să te plece pe tine căpetenia celocincizeci din vremea lui )lie, care, prin smerita cugetare îm%l"nzind pe proorocs&a iz%ăvit de m"nie alături de cei ai lui ')J împ! K# +<(!

Aveţi dar, iu%iţilor, ascultare în toate după Domnul către înainte&stătătorul şi păcuvintele lui p"nă în sf"rşit, şi să nu treceţi vreodată cu vederea graiul gurii lui va fi cu voi .el ce a zis# nde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo suntşi u în mi$locul lor 'Matei +G# 1H(!



)u%iţilor, de se vor face egumenii noştri aspri către noi & care, o, să nu fie9 &întru %ună conştiinţă să le slu$im lor ca Domnului şi nu ca oamenilor, ştiind căla Domnul vom lua plata!

Pricina (% - Pentru că cei ce iau aminte de sineşi şi la Pronia lui &umnezeu,harul de multe ori şi prin mojici şi necunoscători îi înva ă cele cuviincioase, şi

cum că cei smerit cugetători nu se leapădă a învă a nici de la oricine pestecare se întâmplă a da

I. Din viaţa Sfântului Efrem

Marele frem, de&a pururea îndeletnicindu&se întru dumnezeieştile vedenii şimintea @iua 6udecăţii neîncetat privind&o şi pl"ng"nd neîncetat, se depărta ş precum Psalmistul 'Ps! <C# G(, fugind de toată tul%urarea vieţii şi de toată furtuşi valul d"ndu&se în lături* şi prin pustie sălăşluindu&se, şi loc după loc schim% pentru zidirea şi folosul sufletelor & ca cel ce şi de Dumnezeiescul Duh se mişcalăsat odinioară păm"ntul care l&a născut & după cum dumnezeiescul Avraamacestuia poruncindu&i&se & şi s&a dus în cetatea dessei, o dată adică ca să a$use închina la Sfintele Moaşte şi la locurile cele dintru d"nsa, iar a doua pentrvor%irea cu vreun %ăr%at din cei cuv"ntăreţi învăţaţiE, ca din rodul cunoştinţesă se împărtăşească, care lucru îl şi cerea de la Dumnezeu, zic"nd aşa# )isus5ristoase, Stăp"ne şi Doamne al tuturor, învredniceşte&mă ca, intr"nd în cetatea

dessa, cu un %ăr%at ca acesta să mă înt"lnesc, care să fie îndestulat a&mi vor%icele spre zidirea şi folosul sufletului-!

Aşa rug"ndu&se, de vreme ce era l"ngă intrările cetăţii şi pe poartă intra, era îngrşi luător&aminte, p"ndind şi îngri$indu&se de cum s&ar putea apropia de un %ăacesta, ce să&+ între%e pe d"nsul şi de ce fel de folos să se îndulcească! Aşadarîngri$area păşind, deodată l&a înt"mpinat o femeie, iar aceea era curvă* iar luacesta era negreşit al lui Dumnezeu & al .elui ce, de multe ori, tainic şi negrăit prcele potrivnice cele de folos le iconomiseşte!

Deci aşa Sfinţitul frem, afară de toată năde$dea în chip neaşteptatE înt"lnindu&cu curva, stătea uimit şi întins cu ochii aţintiţiE către d"nsa uit"ndu&se, slă%in pătimind întru sine la suflet cum că nu după rugăciune, ci mai v"rtos cu totuîmpotrivă s&a înt"mplat cererea!

)ar ea, aşa uit"ndu&se şi privindu&+, mai iute iarăşi pe d"nsul punea ochiul! )avreme ce aşa p"nă la aproape un ceas unul la altul se uitau, vr"nd marele pe d"n





afară de ceea ce se cuvine a cugeta, ci a cugeta spre a fi cu mintea întreagă 'Iom+1# >(!

2i iarăşi într&alt loc# Nu fi drept peste măsură şi nu te arăta prea înţelept, cac"ndva să te uimeşti ' ccl! ?#+?(!

.ăci s&a înt"mplat în zilele acestea ca oarecari fraţi, părăsindu&şi chiliile lor, sădea pe eişi în păm"nt neum%lat, neroditor şi fără de apă* care, şi mult fiind sfătude părinţi şi de fraţi, nu s&au plecat şi au zis# Ne ducem să ne facem păstori-! dacă au a$uns în prea uscata pustietate, atunci, îngrădindu&se de păm"ntul neum%lat şi nici o m"ng"iere afl"nd, au început a se îngreuia foarte şi încerc"nd se întoarcă în păm"nturile cele locuite, n&au putut a$unge, că, de sete, de foamde arşiţă sting"ndu&se, zăceau a%ia răsufl"nd şi pe ale lor suflete $eluindu&le prin oarecare iconomie dumnezeiască, călătorind oarecari prin pustie, i&au aflatunii dintr&înşii aşa trăg"nd să moară, care şi pun"ndu&i pe do%itoacele lor, i&aîn păm"nt locuit, de unde au început din destul să se %olnăvească, a%ia acum pcercare învăţ"ndu&se că nu tre%uie să um%le în voile lor* iar ceilalţi care n&aaflaţi au murit zăc"nd acolo, trupurile lor făc"ndu&se hrană păsărilor şi fiarelor!

0ncă şi mulţi alţii, cu o%răznicia g"ndurilor purt"ndu&se, cumplite prime$dii atras în $uru&le, aşi$derea duc"ndu&se în păm"nt neroditor şi fără de apă* %a şicare se ridică din lume, ce nu vor să se supună celor mai mariE, nici suferindslu$i celor de un suflet cu ei, aşi$derea în aceeaşi prime$die cad* alţii încă nealeg

să lucreze cu m"inile lor, alţii cu semeţia g"ndurilor, ca şi cum pentru dorul liniştşi al desăv"rşirii în fapte %une, măsurile deloc nu le cunosc* alţii cu slava deşaîng"mf"ndu&se şi laudele cele de la oameni v"n"ndu&le & ca unii care de$închipuiesc sihaştri & iar ostenelile cele următoare nesocotindu&le, şi aceştia g"ndurilor lor crez"nd, cumplit s&au prime$duit!

Deci nu tre%uie, fraţilor, să fim duşi de voile noastre, ci mai v"rtos să ne smerimaproapelui întru dragostea lui Dumnezeu, aşa fiecare cunosc"ndu&şi măsurile sal

Dar poate că, trec"nd cineva, va zice# Dar cum găsim nişte Părinţi care lucreaaceastă faptă %ună3- Să ia aminte la aceasta# Părinţii nu făceau nimic fără cercaîmpre$ur şi la înt"mplare* deci, prin pilda lor, fiecare să cugete înţelept!

1! Se istoriseşte despre Avva Macarie că zicea aşa# 2ez"nd eu, zicea, în chilia mecea din Schit, m&au supărat g"ndurile, zic"nd# 7Du&te înlăuntrul pustiei şi vevei putea acolo8! 2i aşa am petrecut cinci ani %ăt"nd răz%oi cu g"ndul, zic"nd cumva de la draci este38- Jezi priceperea .uviosului %ăr%at3 Nu cumva tras a fo



îndată3 Nu cumva a alergat3 Nu cumva a primit g"ndurile3 Nu, ci a petreccerc"nd, postind, priveghind şi rug"ndu&se, ca nu cumva de la draci să fie!

)ar nouă, de ne vine g"nd, neţinuţi suntem şi ne săl%ăticim* şi nu numai că cercăm dureros rug"ndu&ne, ci nici de alţii fiind sfătuiţi nu ne înduplecăm, draceea ne şi înro%im de cel împotrivitor diavolulE!

Apoi, zice, dacă g"ndul a stăruit, am ieşit în pustie, unde am aflat iezer de apă ostrov în mi$locul lui, şi au venit do%itoacele pustiului ca să %ea apă din el şivăzut în mi$locul lor doi oameni goi* apoi, după ce am grăit c"te ceva cu ei, am către d"nşii# .um pot să mă fac monah3- Dacă nu se va lepăda cineva de toateale lumii, nu poate să se facă călugăr-, au zis ei! )ar eu am zis către ei# uneputincios sunt şi nu pot ca voi-! 2i mi&au zis aceia# Dacă nu poţi ca noi, şezi îchiliuţă şi pl"ngi păcatele tale-!

4, smerenie a dumnezeiescului %ăr%at, o, înţelepciune a îm%unătăţitului suflet9ce într&at"t de multe şi într&at"t de mari vite$ii a sporit nu s&a $udecat pevrednic lucrului, iar noi, nimic fiind şi poate că a ne osteni putem, cu semeţia şi plăcerea de sineşi purtaţi fiind, ne apucăm de cele peste măsură, astfel ispitind Dumnezeu, care lucru înfricoşat este! 2i vai de omul care se nădă$duieşte spre a putere, nevoinţă sau pricepere şi nu spre Dumnezeu* că de la D"nsul singur vistăp"nirea şi puterea!

>! Să citim şi din viaţa Avvei Antonie şi&+ vom afla şi pe d"nsul numai ddumnezeiasca descoperire pe toate făc"ndu&le! Au oare nu şi el şedea în mănăstiAu nu se folosea de îm%răcăminte3 Au nu m"nca p"ine3 Au nu cu ale sale m"lucra3 Au nu avea şi ucenici, care şi după moarte trupul lui l&au învelit şi l&îngropat3 Dar toţi Părinţii, afară numai de puţini, o petrecere ca aceasta au urmatcăror viaţă să o r"vnim şi noi, şi în calea cea împărătească şi de mi$loc să um%lănea%ăt"ndu&ne nici întru cele de&a dreapta, nici întru cele de&a st"nga!

C! Se cuvine deci ca fiecare să săv"rşească lucrul pe care l&a început a&+ face ctoată smerita cugetare şi ră%darea* iar aceea a fi nestatornic, nu numai cu oceiurile, ci şi cu g"ndurile, şi a um%la încoace şi&ncolo, din loc în loc şi din lucrlucru cu socotinţa, face ca roadele să fie necoapte, dacă, într&adevăr, va putea rcineva unele ca acestea! .ăci vicleanul nu aceleaşi asupreli aduce la fiecare, ci, pcel pe care&+ vede îndem"natic gataE spre a fi luptat întru ceva, întru acela î pune g"nduri prin îndreptăţiri! )ar celui ce şade în o%şte îi năluceşte spre a se gcătre pustie & mare fiind locul de petrecere în acele locuri uscate sfătuind a fudin aceasta către pustie, ca de o secetoasă şi lipsită de m"ng"iere, ce nu are c"tu



de puţină pogor"re către cei mai neputincioşi! Acestea dar le mişcă în mintenevoitorului, ca fără încetare să&+ facă a începe zidirea turnului, iar aptr"ndăvindu&se, să zică# Mai v"rtos voi zidi un foişor9- Apoi, puţin lucr"nd,zică iarăşi# Mai %ine ar fi să zidesc chilie-! 2i, în$umătăţindu&se lucrul, sîngreuieze şi către aceea şi să o lase pe $umătate zidită! .u adevărat fără nici unfolos se osteneşte şi de nici o trea%ă! ;ot aşa şi călugărul, neră%d"nd într&un loc poate da roadă desăv"rşită întru pricepere duhovnicească!

<! 0ncă şi alte g"nduri le %agă vră$maşul celor din o%şte, zic"nd către fiecare# faci aici mai mult dec"t oarec"nd în lume3 .ăci şi acolo lucrai şi mişcaido%itoacele cele necuv"ntătoare! 2i ce dreptate este în a lucra şi a m"nca3 )ată prin m"ncare se ridică asupră&ţi şi răz%oiul curviei-! 2i iarăşi# Dacă vei m"ncum vei putea să suferi osteneala3 .i mai v"rtos vino întru cea mai dinlăuntru pustie şi te m"ntuieşte* că al Domnului este păm"ntul şi plinirea lui 'Ps! 1>#numai un cuţitaş mic ia cu tine, cu care să smulgi %uruienile şi să măn"nci, precufugeau şi călugării cei de demult, care au şi plăcut lui Dumnezeu! .ă ce tre%uinţăsă şezi aici, unde sunt sminteli şi clevetiri şi alte lucruri pe care nu tre%uie a le mspune3 Deci, dacă vei ieşi, de acestea toate te vei iz%ăvi şi de nu voieşti a te duceîntru cea mai dinlăuntru pustie, du&te într&alt loc, unde nu sunt sminteli* că doaţi lipseşte ţie loc, că pe cine a părăsit Dumnezeu vreodată, ca şi pe tine să t părăsească, şi mai v"rtos pe unul căut"nd %unătatea3 2i acolo alt meşteşug vei afdintru care vei lua plată cu prisosinţă, ca şi săracului să dai din ostenelile tale-!

F"nduri ca acestea, din cele de&a dreapta, %agă dar vicleanul fratelui, ca, păr"ndse lui că într&o mai mare sporire se va trage, să se învoiască cu ele şi aşdespărţindu&se de o%şte şi de acoperăm"ntul şi păzirea stareţului, ca mielurătăcit din turmă să se facă lupului m"ncare gata! )ar dacă se va duce întru cea mdinlăuntru pustie, înt"i îl va necă$i foamea, apoi şi dracii mai mult îl tul%ură frica, lucruri înfricoşate şi închipuiri multe în cuget arăt"ndu&i lui!

Atunci va începe fratele a se căi şi a zice întru sineşi# =ine şedeam cu fraţii me.are demon m&a amăgit ca să ies în această înfricoşată pustie unde locuiesc fiamulte şi cumplite3 Dar ce voi face ticălosul de mine, de voi cădea şi în m"n %ar%arilor3 Nu cumva voi cădea şi între t"lhari, nu cumva mă va înt"lni vreo fiDar şi demoni mulţi se află în locurile acestea, că pustia este locul lor şi oare cumvoi putea singur a locui în pustia aceasta, unde duhurile necurate se mişcă făîncetare, mai ales că de fel m&am o%işnuit a locui cu mai mulţi fraţi3 .ăci, adevărat, de nu se va trezvi cel ce locuieşte deose%i în pustie, poate şi minţile săle piardă, precum şi mulţi oarecari au şi pătimit aceasta! Dar ce dreptate folosE edacă şi de moarte rea voi muri în pustia aceasta3-



Aşadar, lupt"ndu&se fratele cu nişte g"nduri ca acestea, dacă este cu adevă priceput, se întoarce în o%ştea sa, trec"nd cu vederea toată ruşinea pe care dracii pun lui în g"nd, zic"nd# De te vei întoarce între fraţi, aceia te vor socoti ca pe unetre%nic, care nimic nu poate ră%da, ca pe un ostaş ce fuge din răz%oi-!

Dar fratele nu tre%uie să se plece unora ca aceştia, ci mai v"rtos împotrivă să zlor# Nu va fi aşa, dracilor vicleni, ci mai v"rtos mă vor primi ca pe un nevoitiscusit şi ca pe unul ce am plinit cea zisă de Apostol# Pe toate ispitindu&le, ziţineţi ce e %un ') ;esal! <# 1+(! 2i, iată, am"ndouă cer"ndu&le, am aflat că %inea locui fraţii împreună 'Ps! +>1#+(, precum este scris# /rate pe frate a$utăndu&este ca o cetate tare şi înaltă 'Pilde +G# +K( şi aşa, întorc"ndu&se el, îl primesc proestosul şi fraţii cu %ucurie, pe temeiul celui ce a zis# Spri$iniţi pe neputincioşi ') ;esal! <#+C(!

)ar dacă, ruşin"ndu&se, nu se va întoarce în o%ştea sa, în lume poate că seîntoarce, plec"ndu&se dracilor celor ce zic# 2i acolo, de vei voi să te temi Dumnezeu, te m"ntuieşti! .e, ţi se pare că numai cei din pustie se m"ntuiesc3Acestea i le %agă vră$maşul, vr"nd a&+ întoarce spre a sa %or"tură 'cf! )) Pt! 1#

Acestea dar se petrec celor ce li se înt"mplă să se despartă de o%şte ca să se ducăîn pustie* iar dacă merg"nd, şi&ar lua chilie aproape de %ătr"ni, %ătr"nii îi vor alui întru Domnul, aduc"nd lui pe c"t poate m"na lor! )ar el, şez"nd în chilie, zice d

aici întru sineşi# Datori suntem a lucra, ca să aflăm hrană-!Apoi, ca unul care voieşte să răm"nă deose%i, începe să se frăm"nte pentru felurilucruri# că, precum celui ce s&a o%işnuit a locui deose%i, o%ştea i se pare a fcu anevoie de suferit, tot aşa şi celui o%işnuit în o%şte singurătatea îi face multnesuferită sc"r%ă! 2i de ispite şi frăm"ntări fiind înghesuit, începe a se căi şi a zi)ată, pururea mă risipesc cu mintea şi nici pentru puţina mea pravilă nu aflu vremca să o fac de at"tea gri$i şi de g"ndurile cele dintrînsele, iar cu lucrul de m"nde&a pururea %at răz%oi* iar c"nd eram în o%şte, de acestea toate slo%od ertoată gri$a îmi era la pravilă şi la puţina rucodelie! Deci, acum, ce voi face eticălosul3 .ă pentru păcatele mele mi s&au înt"mplat acestea* că, de aş fi asculsfatul părintelui, nu aş fi căzut într&at"t de multe şi mari necazuri care acum măstr"mtorează! .u adevărat, nimic nu e mai de pierzare precum neascultarea* caceasta e şi cea care +&a scos pe Adam din Iai şi pe mine din o%şte-!2i aşa căindu&se fratele, sau în o%şte se va întoarce sau întorc"ndu&se în lum pieri acolo! )ar dacă, întorc"ndu&se în o%şte şi primit fiind, iarăşi va fi luptag"nd din pricina smintelilor şi clevetirilor, să zică întru sineşi# Pune, Doamne, u





ocăr"t pentru m"ncarea ta3 2i ce este şi cu m"ncarea ta, că aşa în fiecare zi ticăloşeşti ca un ro% rău 'cf! Matei 1C#CG( şi suferi a te supune celor mai mici dtine3-

Acestea şi altele ca acestea îi %agă vicleanul %ătr"nului şi neră%dător îl arat %ătr"neţile lui! )ar dacă %ătr"nul este uşor cu g"ndul, se va răsturna îndată, mişcat de d"nsul ca găte$ul din focE de v"nt, iar dacă %ătr"nul este desăv"rşitg"ndul, îl %iruieşte pe d"nsul, zic"nd# Nu&mi vei %at$ocori %ătr"neţile, diavodacă în tinereţile mele am suferit ostenelile mele cu ră%dare, cu mult mai v"rtacum le voi suferi, că vremea dezlegării mele a sosit ca să fiu eu împreună c5ristos* că cel ce a îm%ătr"nit nu mai aşteaptă nimic altceva dec"t să se dezlege viaţă* dar încă şi celor mai tineri nu mă voi face pildă de lenevire, ci mai v"rtos ră%dare! .ăci dacă %lagocestivul %ătr"n leazar, cu nişte munci ca acestea fiiîncon$urat şi la mădulare ars peste tot, nu şi&a schim%at g"ndul, ci pildă de ră%se făcu celor tineri & carii şi către acela uit"ndu&se, vite$eşte şi ei au dispremuncile tiranilor cu mult mai v"rtos eu, cel ce nici una dintre acestea nu pătimes pentru mica osteneală şi prea mica defăimare, nu voiesc a fi celor mai tineîncepătură de depărtare, ci mai v"rtos de ră%dare şi de suferire* căci eu mă soco pe sine&mi că sunt ro% al celui pe care Domnul l&a pus proestos al mănăstirii care şi locuiesc, înaintea căruia m&a pus Domnul şi pe mine, şi sunt de sistăp"nitor pentru a putea să mă depărtez!

Dar pentru ce şi pentru puţina mea rucodelie mă necă$iţi g"nduri ale vicleanului

.ă dacă mirenii, pentru cele stricăcioase, nu numai zilele, ci şi nopţile cu iu%ire dosteneală lucrează şi sunt împresuraţi de gri$a femeilor şi a fiilor, a casei şichiriei, şi ra%dă, cu mult mai v"rtos eu în această puţină osteneală cu %ucurie suferi, ca cel ce m&am iz%ăvit de toate acelea cu harul lui 5ristos* că $ugul : %un şi sarcina uşoară este 'cf! Matei ++#>H(* pentru aceasta a%ateţi&vă de la mvoi cerca poruncile Dumnezeului meu 'Ps! ++G#++<(-! 2i aşa, cu împreună lucraharului petrec"nd întru a sa socotinţă şi săv"rşindu&se într&acel loc în carîm%ătr"nit, do%"ndeşte neveşte$ită cunună!

IX. A Sfântului Efrem

Să nu zici, călugăre# Aici e str"mtorare şi răz%oi, iar mai încolo odihnă şi negri$Spune, de ştii, cine este cel ce ne luptă3 Au nu vră$maşul nostru, diavolul3 Auzi ce zice la )ov că a zis Domnul diavolului# De unde vii tu 3 2i a zis diavolul înainDomnului# Stră%ăt"nd cea de su% cer şi um%l"nd peste tot, iată, de faţă sunt ')o1(! Deci cunoaşte că, oriunde vei merge, cerul este mai înalt dec"t tine şi nu esloc întru toată lumea cea de su% cer necălcat de vră$maşul cel de o%şte*



deci răm"i în locul întru care te&ai chemat, şi stai împotriva diavolului, şi va fugla tine, şi apropie&te de Dumnezeu şi l Se va apropia de tine!

Jai sufletului întru care va intra necredinţa, netemerea, necunoştinţa, ne%unia neruşinarea, că parte a vulpii va fi 'cf! Ps! B1#+H(! /ericit e sufletul întru calocuieşte frica şi evlavia! .elui ce nu&i place a slu$i unui stăp"n, va fi slu$itomultora şi cel ce nu suferă a se supune unui egumen se va supune multora, îfelurite locuri! Scris este# Pricină caută %ăr%atul care voieşte să se despartă prieteni, şi în toată vremea ocăr"t va fi 'Pilde +G# +(! ;ot aşa şi călugărudespărţindu&se de mănăstire, pune drept pricină pe egumen şi pe fraţi, dar de occea de la Dumnezeu şi de la oamenii pricepuţi niciodată nu va scăpa! Pentru unca acesta iarăşi zice Scriptura# ste o cale care oamenilor li se pare dreaptă, dasf"rşiturile merg în fundul iadului 'Pilde +C#+1(! 2i iarăşi zice# De căi ca aceastava sătura cel înv"rtoşat cu inima 'Pilde +C#+C(!

De se va înt"mpla ca mănăstirea întru care locuieşti să se str"mtoreze întrtre%uinţele trupului, să nu părăseşti locul, căci atunci vei afla do%"ndă multă îînsul! Necuvioşilor nu le va plăcea de egumenul cuvios, nici dreptului tot cenedrept!

Pricina 5 - Că nu se cuvine a grăi împotrivă cu pricire, nici întru cele ce para !i "une, ci a ne supune aproapelui, pentru &umnezeu, în toate

III.A Sfântului EfremDe vei locui cu fraţi# să nu voieşti a porunci lor, ci mai v"rtos voieşteE a fi chiplor întru cele %une, ascult"ndu&i pe d"nşii întru cele ce&ti zic ţie! )ar dacă, tre%fiind, vei grăi, zi ce vrei să zici, ca unul care sfătuieşte cu smerenie! )ar dacă afrate va zice ceva împotriva celor grăite de tine, să nu te porneşti cu mintea, ci lavoia ta pentru dragoste şi pace, şi cu %l"ndeţe, zi&i aşa celui ce&ţi zice ţie împou, %lagoslovitule, ca un mo$ic am grăit şi eu, socotind aşa, deci mă iartă, c

necunosc"nd am grăit şi fie precum ziseşi tu-! 2i întru aceasta diavolul cel calcătuieşte tul%urări se va întoarce înapoi deşert şi ruşinat! Deci aceea a te prici şa&ţi impune voia ta ridică tul%urări şi m"nie anevoie vindecată* iar m"nia, zics"nurile necredincioşilor se odihneşte ' ccl! ?# +H(! 2i iarăşi zice# Pornirea m"nlui se faceE căderea lui 'Sirah +# 11(! Pentru aceea şi Apostolul porunceşte, zic"2i ro%ului Domnului nu ) se cade să se sfădească ')) ;im! 1# 1C(!

Pricina 54 – Că ose"it lucru al celui ce cugetă smerit este a se prihăni pesineşi, şi a se de!ăima, şi a socoti ca nimic "unătă ile cele !ăcute de sine şi care

sunt însuşirile smeritei cugetări şi care sunt roadele




+! 0nceperea rodirii e în floare, iar începerea smeritei cugetări este în supunereaîntru Domnul* cel ce o a c"ştigat pe aceasta, ascultător este, plecat, %l"nd, d"cinste şi celor mici, şi celor mari şi crede că va lua de la Dumnezeu drept plaviaţa cea veşnică!

1! n frate oarecare a zis# Aceasta o am cerut de la Domnul# ca, atunci c"nfratele meu îmi va zice să fac un lucru, să zic g"ndului 7acesta este Domnul tăascultă&: pe D"nsul8! )ar dacă şi alt frate va zice şi el, 7acesta este frateDomnului tău, ascultă&+ pe d"nsul8 şi dacă şi un copil îmi va porunci ceva, să 7ascultă pe fiul Domnului tău8-! 2i, aşa împotrivindu&se g"ndurilor străine, fatoate fără tul%urare, a$ut"ndu&i lui harul, pentru că avea smerenie!

Pricina 51 - Că nu se cuvine a căuta cinste şi a dori locurile dintâi, că cele ce laoameni sunt cinstite, la &umnezeu sunt nesu!erite

I. A Sfântului Efrem

/rate, de ce te amăgeşti lucr"ndu&te de diavolul a păşi peste trepte întru care nute vei folosi, adun"ndu&ţi ţie cinste împre$ur3 Ascultă pe Apostolul ce zice# Nu

ce pe sine se laudă este iscusit, ci pe care Domnul îl laudă ')) .or! +H# +G(! Domnul zice# .um puteţi crede, slavă de la oameni lu"nd, iar pe slava cea de lDumnezeu necăut"nd&o3 ')oan <# CC(! Jino&ţi dar întru sine, iu%itule şi soco pentru care pricină te&ai lepădat de viaţa cea deşartă, de diavolul şi de trufia luiîncetează a mai cugeta cele mireneşti9 Nu ştii că, de vei defăima pe aproapele tălucrezi păcatul iu%irii de sine şi al slavei deşarte3 Socoteşte cum că, iată, tecinstit mai v"rtos dec"t fratele tău şi ai stătut înaintea lui prin sfadă şi iu%ire sine, şi prin a nu voi a te smeri fratelui tău, oare această slavă deşartă te va pune ptine l"ngă Dumnezeu şi mai cinstit te va face şi acolo în cerE3 Nicidecum, însuşi a zis# .el ce voieşte a fi mare întru voi, să fie slu$itorul vostru şi cel cvoieşte a fi cel dint"i dintre voi, să vă fie vouă slugă 'Matei 1H# 1B&1?(!

Jezi dar, frate, nu cumva vr"nd să fii mai înt"i dec"t fratele, acolo, în veacul celviitor, mai mic să te afli şi să auzi ce a auzit %ogatul acela trufaş, arz"ndu&sfocul nestins# Adu&ţi aminte că ai luat %unătăţile tale în viaţa ta ':uca +B# 1<(scris este# .ele înalte la oameni, ur"ciune sunt la Dumnezeu ':uca +B#+<(! Deci tu, frate, socoteşte că ai murit lumii, şi viaţa ta se va ascunde împreună cu 5risto



întru Dumnezeu 'cf! .ol! ># >(, atunci Se va arăta 5ristos, viaţa voastră, atunci şvoi vă veţi arăta întru slavă '.ol! ># C(!

)ar acum, nu iu%i slava oamenilor, că nu petrece cu tine în veac, după cel ce a z;ot trupul, iar%ă şi toată slava omului ca floarea ier%ii ') Pt! +# 1C(! :eapădă diu%itule, $ugul vră$maşului şi trufia lui, şi supune ceafa ta su% dulcele $uStăp"nului, că l a zis# ;ot cel ce pe sine se smereşte, se va înălţa, iar cel ce pe sinse înalţă se va smeri ':uca +C# ++(! 2i într&alt loc# Domnul celor m"ndri le împotrivă, iar celor smeriţi le dă har'l Pt! <# <(!

Deci, să ne temem, iu%itule, ca nu c"ndva şi pentru noi să zică că ai iu%it slaoamenilor mai mult dec"t slava lui Dumnezeu-! 2i să ne smerim pe sine tuturo pentru Domnul, ca şi cea de aici odihnă şi cea de acolo să o do%"ndim, că l a zisînvăţaţi&vă de la Mine, că %l"nd sunt şi smerit cu inima, şi veţi afla odihsufletelor voastre 'Matei ++# 1K(!0ncă şi aceasta cunoaşte&o, iu%itule# că în viaţa mirenească cel %ine grăitolăudat, iar în cea călugărească, cel ce iu%eşte liniştea şi tăcerea, mare este Dumnezeu! )arăşi# în cea mirenească cel ce se îngri$eşte de 'înfrumuseţează( trusău şi se schim%ă în haine, slavă omenească are, iar cel aflatE întru făgăduiaceasta călugăreascăE, care nu %agă de seamă acestea, ci ia aminte numai la ceatre%uinţă nevoie a trupului & după cel ce a zis# Av"nd haine şi acoperăm"nturiacestea ne vom îndestula ') ;im! B# G( & unul ca acesta îşi agoniseşte slavă în cer

)arăşi întru acea viaţă mireneascăE, cel ce se făleşte întru puterea trupului sau sp %ogăţie, mare se pare a fi la oameni, iar întru cea de la noi petrecere călugăreasccel ce iu%eşte smerenia şi alege pe cele proaste, în adevăr înalt este şi ales, precueste scris# Pe cele ne%une ale lumii le&a ales Dumnezeu, ca pe cei înţelepţi ruşineze* şi pe cele sla%e ale lumii le&a ales Dumnezeu, ca să ruşineze pe celeşi pe cele nu de neam şi defăimate le&a ales Dumnezeu, şi pe cele ce nu sunt, cacele ce sunt să le strice, ca să nu se laude tot trupul înaintea lui Dumnezeu ') .or+# 1?&1K(!

Deci şi noi să iu%im cele plăcute Domnului nostru, ca nişte slugi de trea%ărecunoscătoare, şi să nu ne s"rguim a plăcea oamenilor, că zice# Dacă oamenilorfi plăcut n&aş mai fi slugă a lui 5ristos 'Fal! +# +H(, căci toată lumea întru răutzace, precum se zice într&alt loc 'cf! ) )oan <#+K(!

Pricina 5+ – &espre cum se cuvine şi până unde tre"uie a !olosi cinevaacoperământul trupului şi de ce !el tre"uie să !ie aceasta# şi cum Părin ii şi



întru îm"răcăminte iu"eau ticăloşirea, pe care întru toate cel credincios secuvine a urma

VII. A Sfântului Efrem

.el ce împodo%eşte hainele sale vatămă sufletul său* că marele preţ al hainel prihănit face sufletul monahului, m"ndrie făc"nd într&însul* iar micul preţhainelor, folos şi laudă a monahului este!

S"rguieşte&te, călugăre, de lucrarea cea dinlăuntru şi nu împodo%i pereţii, că nde folos* că frumuseţea chiliei monahului ră%dare nu dă! .ele de tre%uinţăcăutăm, că cele prisositoare şi cele ce ne aduc risipirea minţii sunt vătămătoare pierzătoare!

2!ârşitul cărţii celei dintâi a lui 3 erghetinos, şi lui 'umnezeu sla ă# +min#

Date post:	01-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	steaemy
View:	306 times
Download:	10 times

Învăţăturile Sfântului Efrem Sirul din Everghetinos

Documents