ln i / , r - - . l i iHi( l l r l i r ln I , r , , r l r r r i " , , r t i ,x i ( lu l . r , . ( t r t r '5[ .

lo lor l - D!tr f ( l i r (1, ' r ! f i i iu r l ' r rUi i l .

r i r r i - lndura, a r ibda, ! sulcf i .'i];a;it - Irnpleiilura dir p;r de .apri.

U

ucirle h) - a bate riu, a stilci..lFurnrdi., uscrdie - osirdie, slrsuinlt.

,, Zvz,aht"z;Z 2." ./A-7"edkz 4:z/ ."azz A.t*L

N. IORGA : Jnainte de a se \orbi de "o,r"

se"ie oe tipa"i_ .tu.i, cileva cuvinl.e asupra operei de seriito., de scriitor slavona lui Neagoe Vodd.

Ncrgoe era fiut lui BasarJb cel Tin;r, cu o rtmcte, llcaga,dest,r..lre crcd cn cra .liD ncaDul Craiovcrtilor l. Dl a fostsr)rijiDir ,si. ilcunjufat de acettia. ln tircrcte se alipise pe linseNjfon, o.santzatorut Bise.icii muniene : pe atunci era un simpluboie..a:2, caci _obirtia

domneasci nu i se viali decit pe la sfir_! i tu ldomniei lu iv ladceITindr, i i indcomisalac€stuia3.cin. llo icr l i i r scipar i de moartc sau de slul ice z i , ind ca esr€. .unadeva.at fecior at nosrru*+. El i.a ti cu.les tdvdreture si de pe :lrualc .ui Maxin,, .uda de Craiu, cire ajunscse miLropoli! nrun_tetur. Solia sa era sirboaicr. Fiii sei poa.ie nurle sirbeiri s€lr,.. l

=I rr|, l lnI isToRIco-Lrf nRAIID

v

- !ia.s!elni, p]- ,ldsleti (in teiminologia feudalA din Tara Roma-neascE) - mare boier.

zdbld.u, DI. zdbrae - to! paiur6-:(iredrc bisericii - catapeleasnra, perdeaua

tjnrpul stujbei spre a acoperi vedere! spre

:ldior - au.ar,llobi, - reu, lau€cics- bizanttne, - Theodosie. Iubirea sa pentru a!t6 era cunoscuu_ .

..

Luxui Curtii lui trebuie si fi tnrrecut cu mulr ror ceea e sepoDr€Disc DinA atunci_ Peniru meiteri _de dedid ti siuvaiersii,

r Str{ . / i i ,s i . lo.umenic, vol . l t I , p. XLLV,, . . ,v; i tah de l in i tor i . , in v iato lu i Ni |on, p. 69, tn l r -un loc

de sonirea tiului lui Mihnea VodA: (Si zise citreei: cj^e au ficut voao aceasta ? Xi zise.n: Neagoe, vetshut dev;naiori" - nu insearnnd vrm dresdtorie, necunorotd, intr-un

si el necunoscut, ci trebure sa corespundit origin!-lului : 0 rllotFt€q 16v 8loKoi,wo)u

3 Str.lii si doc., VI, p. 592_a Viata IlLi Ni|oa, p. 75.

' l , ' l , ' , . , L i : .11, , l r r , r , i , i , r ' iL, ! .Lr l , r t l ' l i ( . | l i j tLr l i :. \ r f i1, ,11'

' , ' ' | ' , : r .LI .

( . fUrf , r f j , r I r i N.r l ( ! . v,nl ,L j ' - r r , ia)rs l .n ' i j l . los I i :L su-l : r lu l r ,cst l i I r r l j r i . l )or ! |1, . r r r t i lx dor de ILUuuscl i .L l r r ' du' . , . . r . . \ ' , \ . . i1,- l r r - i r .L. J. . i r . . .u l . r - o( \ t nL-

' lnr int . i d . . 5. I . .

siatuli bunepcniru liulsiu Thcodosic, pe ca.et incunjufs .q atlraiubjre, prcvesliDd pare ca doariea sa ioajnte de al vedea

-fe-.ior dc yrisia" : ,.pentru ci", scrie e], .,de rei .imiDea sirac deirine pcntrLr picarelc nrele, Dricar cii de nititel, se nu te irt is-1c2i cicj ai ridas de mic s:rac dc mine, ci sil .stii, fitul nteu,cti a|a este rlndul si obiceiul lunii acqstia". Tot de la.1 avem

-!i un alr .,cu!int de ir!:i!itu.i" indrcpiat ciire doi citull.i noi,.,stusi credincioasc al. salc .si dragi, carelc si lcpiid.fi dc Lu;re!i sa dcaderi viciii ci:iuser€-rti" r.

Cilugi.ij nci sint losal fi 1tarlaam, cari rcr li fosi D:n;aiDn.i 'roieri dc ]a Cufte : tu Iosaf s-a. putea \.edea ,.rr)sii',sfinlii la 1417 ca jniiiu-egunen dc Arge,s _- iDaj.ie de a.cast!inrtirrurd manuscriptul di ,.Pisaniia mAnastirii Arsesului , adecas.Iaiuri caire c4uhcnjJ -. jar in ltarlaam uul dint.e ltiir6-p. l i l i i de sai i i rz iu ai T5. i i RoDranett i i : a l r indoi s i .L ru$i t i

. . . l N. . ' r " ' l r f , i Io!Lsl i r^ i ' r . : . : r ' t . -nr r lc5nrc Vtr l m r i

IdsrI l)r cdfe r, cuprin.lc in slaturilc sal(i Pilrintci\li. Li sc rlaLrnun)ri iDdfunrifi ca.e sc intitncsc in .ficc prcdici pluiind dea-s!prr lucruf i lor pfecisc.

O altil partc din compilalia lui Neasoe o alciiujesc lndem-nr. , , r , \L in ' j t i cc se po! da or inui . or :c lnd s i in or j l€ le l deiFpfeju.iri si pentru dotedirea bunntalii cArola el nu aduceirnimpEfi din liala sa ins6ii, boeata in nnprasnice schimbari,ci eveiimente din Biblie sau din viala lui Consiantin cel Mare,

9e carc ncapirai cA domescul scriiior le-a cules din Iiteratura lslaroni cu.enta a acetui timp.

Je-Cd Inul t m., inscmndrc s inL celc ( l rov- scr i 'or i . le sfurur iiJ t r" , - 'on,r donD.s. TheoJ05ic. ncnoroci lu l -oort , roscn' t - a l

I acesrui Domn cu dpucrituri impiriie,sti. Neagoc lrea si-9i invetei Jiu!

'cum sr-! cade Domnilo. sa Sadi la lrasi Si cum vor minca

! ai vor bea", ii "cuh1 .<i in ce ciip vor cinsti pe boieri Ei pre sl1l--

E.le lor cari vor sluji cu dreptate{, cum se cinste€c icoanele, cum. sc iubcrl.e Dumezeu, cu lrici de dinsul, ceci ,,std toatd lumea

tnainiea lui Dumczeu ca o picdturd dc ploaie in slratina casei ,cunr se prnnesc solii, cum se trimet allii in schimb, cum se daur;/Joaielq cum se iarta de Dolbnji vrednici r6ur ce li s-a lacut

' CL Jfocilcsc'rl. Ctrtea tte ;rrset, publicalic jubilia.:: ue!dcu, iD .,!le!ista noua", I, p. 121 ni urrn, i lorga, Datn do.t,iicrtcrl,in crhirelc togusaiLe, ln ..Arch- soc, rsf. si lit. din la.sa. l$!$ i Socoieliie B.a.solului, i1t QucUen det StaCr lirorsrddt', I: L::- Si-Diiului, e\tfase ii IlurDlu2a:ii, XI : s.risorile lui Ncagoe, iri iloE-dan, Do.lnente ta fegesle ?rixitaare la rclotiilc Tnrai lic!:ntn::IicL Bratotul ti Ungaria iii sccrllt l(y ti -\yI, llucur.lli, iil0?:Srar l i i r i ( loc. , I I I , p. L\ \ \ r . Mtni istn-ea a Iost in ade\ i . . : i i t l i tai. ur lrettcr din risirii, Doate sirb, dar poate ;si rom;ir. u..nicaL celor ce zidiseri trlirasiir.a Dealului. Sasul Vitus,,.s,jrlptorsi picior_ adus in Tara RooaDeasca, in iantra. la:J, ciii! riui:rneai.ca in pa.e, tutre doua liiblgij, Radu de la AiuDdti, i-alci alis.op decit a jrleodobi cu sIfi1i - efJi.:tioe - bis-.ric!, :,rur cui.rLui nrintuitii i \-- QaelleD, i. p. 504.

tr Cele .ij.tai in mici parre sj in .,.{ririya is:ofi.ii', 1. r. !lI. r i urr . , p. 120 si urDr, ; i I in i feginrc, JorniDd rn. , ! : ! :n ( iclj:Li d. pagir!, ir 3', aDaruic in Bucurcfii, ]a 16i3, sul) tiltul

'Ir"!41:ri1Lri1 e brntLu, si cr..lhciosalui Da1tu1! ol'!'drii i:at16 netti.iieasae Bcsarab VaeLad., ciiift IilI stu Theanosie vaexai : ,:ctdjn ubi, 1jr violc lui

^-iJo^, ei- Iosii Naniescu, p. 1.1i. si ud-

1'ent.u Iof6a slavo':i si g.caci ^

Cuxintelor, 1. Rlsso. lLr -.:1.-ljsLa roDrini' a dlui Ridulescu-Llotru, UI, p. 280.

\ V,cto . r i \ r_oi , - .

, . lr Ci. Lesvjodacs, .isiorio bisericeas.d !e rczrr, :6ir, ir 396.

in tinelete -ri strimtoare i cun sa fac! judecaia cu conitiintd siblirdeta, inderuind pe ,,f.atele" siu ce se judeci a ,spune predt-cpt, .a si-li putcnr lua sean'ra si noi si te judecim pre drep-tele'. Cuviinla la ospete, petreeri, primiri ,si alegerea stetnicilor-

' ' -!i ajuiitofilor ii par doui hnreiuri mai puterBice ale unei Dom-

,.,rli a-c.rate si sigurc : in legeturi cu ele, lilozofut biscricesc atinge,xai toatc celc ce pot p.i!i pe un ssplnitor. lq-gglglsl:9_lgglg-

D.mDul iiae de sus: cl faco boierii, dar boierji nu-l fac pe

' eii o mindrA mirlurisire, pentru formuiarea cireia'Neasoe a!..bdit si uiie loati istoria lirii salc dc 1a Mir.ca ceL dittiiu

- !,rcoacc, o istcric dc lupta, de ucideri, de sfailiqi silbatice./Darnu sc poaic opri si alingA

'vo$ele !cle" ce sc lot spun : ,,iat6

cum a fcst cutafc Dodn, a1tul iata crm siau pus Domnia, si

. alisl iati cLh a!: petrecut ii cum au luat cinsiea lui altut, 5iaite nultc inci mai rele dccti acestea'. Boierii lnui Domr si

'siuqre saic oe ra curte ii sinr si sts,uanF!i-6;d;ita--:S-'Iitslusilc inrbricale si itupodcbite cum veti rti nrai fr'rmos, * ca

. ,v, l l , ' ; l , ; ; r ; l l , l ' l : i l i , '1, , rJ" t , , ' r ) , , , r " , ' r , , r ' . .sr , (u i r { r r i . r r r ,u i ( , r rc, i

In slinsr - cu[1 cra pr otunci ddl.ir)a I \qi Ncagoc cl tnsuiia dintrc copiii donrnciti inscnrnali tn ascuns -, str nu-si tu-

beasci Drai mull ,,f.^ciorii carii sint din pdcate.,, decit pe cei dtncisAbliq ni si se pocdiasca prin dajdea lacrimilor, cafe stni..aripilc po.ainlii . D6rnnu! sa Iic sLrilucir.or +i darnic, alar ceicel inconjurd 5"i nu se infdti{eze umili pe ltngi bogetia lui demahsd, aur si piet e scumpe, ceci, cu-r1 s-a vizut Si lnai sus :,sa lie slugile inbricate 9i impodobite cum veti qti rEai frumos.cd aceia este lauda $i cinstea Donurultli".

Daca Theodosie va fi a€a, el va Ji incunjurat de oameni €€-liubi pind la jerua vieiii: ,,Cum cugetau si-Si ve6e stngele

si se-ti puie capetele peni\r nfnq ata-qi vor vErs3 singete !i-sivor pune capetele pent.u tine, ti niciodatS lru vor da spateie

/ Neagoe a fost milostiv ;i compatimitor, darnic pentru cei ce, aveau ncvoie de donmeasca lui dirnicie. A$a hebuie si fie'Dornnul . Tot pr isosuj lu i va nlcrge Ia saraci s i la minist i r i . Caci

banij rAnla,si in Vistierie nu sint doa. ai ]ui. "Iar

de-ti va maipr isosr veni t d in lerr i !u l Domnici , acel veniL s i nu 6indeni i c j reste clstigat de tine, ci iar l-ai luat de ia sEraci $i de la ceiacc sint supt bilujnla ta, care i-a dat Dunmezeu supt mlna ta.*Ilrnpirea e cca mai nare rusine penhu un cr€ttin $i Dorffr 1.r;u este a Fadea la r6splntii Fi a ce.e? Da. Eai riu este asc imbo6;1i cu nedrepl.ate .

. Dar iotuti avem a face cu un om de rezboi care se infioa!,tn 'loati fiinla lui cind aude goarna nivatelor si tnc;ierlriior-lntre atitea citalii din Sfinta Scriptule, dtn Ef.em Silul, dinSf. Atanasie al Arexand.iei. din Aristoiele chiar

- luatd din

i vrcun cronogral -, intre atitea comparaiii de imprumut, ia!; dedoui ori. in doui fonne deosebite. o icoane de lupte, l! carese simte avintul putcrnic a- in imi i penrru ceia cr i p iacc maintult: ,,Mintea esie siea€ul trupului, :si, pin' sid steagul la rizboi,toi iasb gzboiul acela nebiNrit .si rEpicrdut. iar. deacn cadestcagul, rizboiul iaste bituit ni nu itie unut pe aliul cum piere !'!

asl,__h al t i parte: 'Minica sie tn i rupul omului drcpt ca Siy'drn 5i5 steagul in mijlocul rizboiului :ti cauti toati oastea laI sleag. ni, p;r st; steasul tn rezboiu, nu sc chiame acel rt-boiuj bir it, rracar de are ii n6vala g.ea spre sine, ci tot caute sEa-

sului f i se aduni i rnprejurd lu i , iar , deaci cade stedgul , deaci

338 339

l ' , |1, . r , ! t i l , r , . f l i r t lx ! r ' . r l ! ! , r t je | |nI l .Lr r l tLr l (LIrr l tc 1 ll r r ( i r t f0 ! t r . f , i r ,

\J i1{1I l . r , .str . . ' i izu" i r , r r , . r tc r : rs. . i s^1. ( t f l t )L i ! . , f r r r i f . i

,v ' f . . , v,1. . . r f r" I i ( i l ro ' r ' r ) i , l , i ru i tor i r i Doruncr lor i , sc v jd din

I . ' ,u i IUr.atul .Jt) i r r , l . dosrsur cu dcsjr i fs i re or ig inat , tn .are scr i -

I r tof , l nr !c l , tL i , rccrrc cu src,L.rrJ cunr iDrc a so) i lof sr i rduio,

I ca aparatof al coroanei ii terii sale, prin srrigetui de chemare' la hpti pc vialA si pe lnoarie !

De. i , c:nd ! i rc mr sol marci dc ta un pr incipe c;d ,c ios,se-i primeasci lnci de la hotare Drin boieri de cinst!,, ce vor

. iet lnaintea lui ; el va Ii adus la Curte, hfenit dup; cuviinla

"t". ** 3*"0 in fifistos, Dumnczcul nostrui nlci Ftea-cufaici lu i Mri . l , acoi. n-ru at i lo lDintc nici ln lc lcpciunc, c l

. , to. , !J n) inL(r ) i in lc lcpciunc:r lof estc rninn cca lnt insi l , t l doruLsil li dai ni s;r li uDrpli gurile Luturor dc loate. Nunral alurrclvii cvca pacc cu djniii .si odihna. lnc; lnnainlcJ cccslora lrirrl,'

irj'

ii linut ]a o ,,Sazdi bun5,,, dar depa.te de tocurile de slat aleDonrului, doue-trei zile. El va vedea pe Voevod in jittur snu,sus deasupra scaunelor ir care se razimA sfetnicii beh.ini si caitineri, dar nu trufai, ci smert. ceci Ei Dunnezeu e de fat6. La

-{spi t , ndre ra straluci i . la in l .ea ochi lor strainului , , , tocmir i pr i .lrarnici, scoateli p;hare de arsinr frumoase,si sitit se asezatitoatc ffLrno., ca s; se nrife .si solul de acea podoal,i ii rin_duiale burru. A. i jderca t i 'nas;

se s6t .L i humo;sr, \ i s i tacimulte felu.i de bucate, ii. sA aduci pe rind unele dupi altele,!i bEuturi sa scoti de unde vegi avaa mai bune si nui dulci,,.SoILrl va ii p.rftit prin ostari Drindri :

'voiDici bameii, frumosi

ti de folos . i se vo! da de loatc, dar nu \.a fi grdDridit iupdharele: . .s i nuJ s i legr i cu \ . inut , - - ca s i - t i vazi ,s i e l inre_repciudea', adauge el cu.lineii.

Orice a. spune solur, sa nu i se tie in nume de riu, crci nuvorbeite de ja sine. Din potri!6, s6 fie asculiar senin : tot seninsE se cear; slafirl boie{lor, sn li se dea riDp peltru cugetareaasupra hoHri.ii ce trebuie tuat6, si se primescd pire.ea ceamai bunE si si se vorbeasci solului cu linbtea inleiepciunii crq_tlne. .,Se fie toate rispuDsurite tate nrai bune, ii $l fie st.ipiorl_lui solului ci n+le sageli dac,i le va auzi_,,

Alr fe l i r ,s i !d t i purtarea cu sol i i pasini , a i lur . i lor , . r tc.cirii lacomi ai cifora trcbuie s:1 se ascundd bogriiia.\i srritu-

: ie lale$ti, sj, cind vo. veni de la diniii soli mari, ti vci sIndli si tri i{i inaintea }or cinste, iu trimite ii le ld cinstc, tDs! nu-

mai cu buoate qi cu bautu!:, iar alLl- cinst€ sau avulic sd nuariti tnnaint€a lo., ci, mecar de vi s-ar ldgidui ctt dc cu prlc-tenie Si cu draaoste, iar tot se mr-i crezi, nici .sl 1i alrll avulloia, ci incd mai virtos sa o ascunzi de dlnEii,/ 9i, pitli al uvcto

/ Sint insd vremi ciird toata silnta de a tmpica, dc a 3e,- rdscrmpera limln zadamice. Ahnci nu trebure pribcgic frlcoasd,.i infnsurati ln haina umilinlii, ci rdzboiul ln numolc lui Dum-

in miinile tale, tot U d5, cd toaiS tntel€pciun€a lor std ln dafc",

Si si te laci innaintea lo. sdrac qi lipsit, $i Dici intr-unclc si nu

'' -Deci,

de vor weni asup.a voastri vr;Emaiii voiiri $l vcllca sinl cu putere mai mare decii voi. iar pricknll voq-

{ri vd vo. indemna $t mergeli asupra lor 'Ier' de vremc, tou

teme. si vineaza in ioatd vremea."Domnul va chema pe boieri tii va lndemna si-I apero

cinsnt si credincios, sA li fie milf, de capul siu, cum ii Iul 1leste 9i i-a lost de al 1or.

"Iar iu se m€rAi drept lati la faid

spre vr;jmaqii tni, fdrd nici o fricd. Ia., de vor fi el multi, nl-

din avuliile voastre si nu aretali,. nici sc'rle, nici hainc, niclboicrji l-ai s.i nu se lnpodobeascl innainica lor, ci si tc arill

4ic sd nu i€ iniiicqezi, nici se te indoie$i, ct omul vit€az nlnu se sperie de oamenii cei dulti, ci, c11nl resipeite un

vn woiesc binele. C, eu am fost pribeag. Si de aceia vi spulu cd, este baiu si blant cu newoie p.ib€gia. Pentru aceja sd nu tocl

, asa, ce mai buna este moartea cu cinsG, decit vlata cu annr

_ vd vo! sleria ca sd iedii din lara voasirl, si pribcsiilj, sd nude;leti ple acei prieteni 9i lndemldtori ai voitri ; cr€deti cl nu

,. mul si vi peziti cribul vostru, cd soimul, Iiii mei, are altd.pild6, ti are i.imA vitead Ei be.bati iniru sine,'ti multe pdstrrlobladuie+e ii bifuieSie, $i nici de una nu-i este lric:, nlcl sc

sa se ascunda rJognl ia. \ i s t f i tu-

\ t i rer : . . \ ; r r fdci inai , . lea ior s i i rac t r l ipsir s i n ic i inrr uncle

\ s; Eu te f i tc fL;- :

\ ' .Sd \c obsefr^ s i nr indcia cu care NcaJoe lorbct ta dc Dom-

i.Ji,ji.,l ,.j1,",l};1.1.,!ii, dinlr'ahe !erj, poftesc si ic; lnlatalurd

. leu o cireada de cerbi Fi cum omoar.e un lup o turmd de ol,cit de mar€, asa -si omul vileaz Si barbat ii hrdbor nu sc ln-

340 3.11

,lurerca lor. Vd, ji doui shiji \i aDoi ,,toiul ccl marc,. siLl

,{ u.* . I ,tn*. .lin,sii ,si a clremat llllsl ea pe cei dotI tii mai mici ii pc micuta Domnili Ar8helina. Ioan Fi Anche- '

lina s-au dus mai de mult, luind ii ei un locu$or subt lespe-z,lc nouJ ale lacdiului de mamuri : dupA dln{ii a ptecat Pctru'

'Vod,Ar,,si ]a ponenirea numelui lui, sinsele linn€-ste iaraf, cald,

. I ' t l . r f r t fc i r cci t i dc lature ot t i lor_.

In'i{ns, el nu wa lesa tara: "din tara voasird si nu ieiiti,'ci sA tddefi cu boierii ir hotardle voast.e, ir} niscare locu$ as-

se fi d. ldj,r;_. Dc aici va a,stepla neapiirat€ ple.are a rur-.ilor, cart vo. ldsa ,,far' dc oEti. pe

"Domnul care-i vor fi adus "

€i" 9i car€ se va spulbera in vlnt. Ietind riu dzboiul, Domnule dator Ia! ; oc urDgi a pr imi senin; i moartea, c6ci , , ,macarde 1i s5 r! intidlla si moartea, iar numele l.Ju !a rardnea peurma in cinste". ))e

A1aru de accsre\asini dc jnlelepciune $i de avinL riz-boinic sini altele de duid,sic, in care el 1'orbette dcspre sfir:siiul1'jelii sare, .,ca o scinteie cnld sare ple fata apei ir adincurileeele lnfunecate Ei iD valurile cele cuDplite", de clipa in ca.eva ,.apunc so.rele din ochii noirrf', de peirca ca.e,

'dupi t0 sau

50 de ani", la cuprinde pe toti ccl ce-i stau iD jur.

' .,O fiul micu, Petre. iali cili icimir coroana. surguciul tl

, , , l . r l ) i i fa i I i i {u i l .or i i Du sint dc ncroic. Domnul nu va.sta in 'ffunlc, ci h o Dafle, Icfjl dc l!'nuri ,si slseli, fiind acela de irl ja la c i fu ia al i rDi toale; e l va f i ascuns,, intre a doua sau '' d'n rana p.oaspd€ a pe.intel'ri fard mingiiere :

diadencle. pentru d tu erai sdlparea mea cea lnflorird, de care

inaintea ochilor nriei, Fi numai decit te puseii supt pdmlnt. Eu

:dupa "o* zice Durmezeu: din pimint etti ti ia! in pemht te

pu.fiea sA umb.ea si si .aco.ia ochii nlei, iar acum stflpareamca s-au uscat fi floril€ s-au \'e$tejit 5i s-au scuturat, 9i ochiimei au r6mas ar$i Si piruli de jarea lnlloririi tale. O iubitul

' mieu Petre ! eu Slndiam Si cugetam str fii Domn si se vesele'tibetrinelele mere oarecind cu tineretele taiq $i sa fii biruito.ptu$intul i, iar acum, fiul mieu, te vdz zdcind sub parrlnt ca untrup al iiesteciruia snrac. Int.-o l'rert}e lmi erai drag, iar acurnte-am urit. tDtr-o vleme lmi e.a mili de tine, iar acuma nu-micste mite. Inlr-o vremc erai bogat iar acum ctu sirac. tntr-o

\rremq fdtul mieu, te vedeam pre pemint, iar acurn eu t€ vaz -: supt pamint. h putinea vreme ie aritaii ca o Iloare frunoasa

Da! nici intr-un loc slasui sdu nu se riiLicA mai iremurAtor.de adevdrat6 9i adlDcd durerq pe car€ abia o poate imbiil'i.daio.ia de supunere a cregtinului, decit atund cind al pome-negie cdire t\'Iitropolitut Macarie pe moltii sAi ce se strdmuLlin biserica iUaicci Dorirului idllati aDume. pcnllu dirtnii la

. El piinge iniii pe !1aicn-sa, Neagar vorbind ,,pulineie cu-. vinte cttie oasele maicii". Moaltea i-a fost singur.atecd Si elxu-si iartA ce n-a fost in acea clipd de despEriife rinsi clinsa.

: Cu atit mai muit, cu cit ,.inca ii h moartea ta ili ramase irimaeoDrinsd oe dorul ti de mila mea ti ochii lii nu se sarufau devederea mea". Xa r-a hotErit nimic pent.u grija snleiulur Di.€tiind ce fiu 1asA h urmi: "Fiindcd

inima mea niciodaE nu5-a putut selura de dlagostea iul,ltului mieu fiu, a lui NeaSoe,de aceia ei eu acum puiu toati n:dejdea sufietului mieu qi zic:cum in-am nevoit ti m-am ostenit eu pentnr dinsul, ata doars; va osleni ii el penlru sullelul mieu.' Alr rdus-o deci, sub!postavur venetian cu flori de aur, rcpotii ti neppatele : ?eodosie,Petru, Ioan. Stana, Ruxanda, Anshelina.

Cind ftr ltemea se se odihneasca de cetre tinl tLr atunci n-aini;i o grijd ile mine, ci m-ai Usat sd tie totalearha ii ma meaarsi si aprinstr dc jalea ta, ni ochii miei sd lie la bitrinelelemele tot plini de la$emi ziua Ei noaptea. O tiul mieu, Inai bu-

Joltiam sn mA vezi iu pre mine supt plrnint, dar te vizuiu eupe tiDe lnglopal O fetul mieul caci nu mZ acoperi mai binep€ mine p&nlntu] de€it pre tine, mn l6sa$i ra bdtrinetele mere-

, .curos a: fi dat traiu.l Si zilele mele ca sa fii tu viu. Eu t$ ea-tiam haine domnelii ca sd te imbmci cu dinsele ii sd te iE-podobesti, ca sa veseletti inima mea, $ s: usuci aceste lacr:midin ochii miei, ia. acum tlupul iEu se dezbraci d€ hain€Ie ca.ei-am getit, Si se lmbrace in - pemint, dintre care au fost luat,

vei lntoarcq iar srdletul leu wede alte vederi qi nu ntiu, diatra-ceie vederi ce va li vazinal sufletul t;u, milostivi-se.va Du.trr-lezeu se-ti lmbrace sulietul t;lr cu mila sa? Ci md tem ca se

: nu Iie sufletul teu dmas €umia nesAtul de lata lui DumrezeulI lelltrlr lricatele mele- Inse dupi acestea toate ia&i ce-U zic:ScoaH fetul mieu, scoaH, ei au venit Ei oasele moala-ta la

r V. tI'ocilescul Curtea de Arget, pp. 41-4 47.

342 343

( l r ! , . r r r i i ! . .d i luL:rsGi : , i c lc l iD. t inc. pcnuu cr i ' . r i l ic i i ir$t | r ) r l r r r r 1,1 : r i r r i . , r , i i r ' ) tmuni i cu dinsclc rm ! f inr is rc i po-,1, , . ,1r ' l ( r t i , l , , , , , in,rni ' : r i surtu. iu l t i iu la lhndocratof , cr s i sciNl)(( l , r | l ' i r ! . i iu t l insel( . , ca ( io. f s-af Di i losi i ! i Domn l Dun'nrTr ' I s]) f r l ( i i , s i v-rr d. i fu i cununi i lc celc cc nu vof t fccc ni-rr ' r . rL- l r r d i Jcrrc l r s! s. t )u, . la vcsrr in lu l Pfcc.s ie i , ca s. ,sc niloslilcasci sprc noi Si si v:i acopelc supt vqmintui ci Iainlficoi.ata judecatE Si sa !i dea viata cea de veci, carc du vairecc nicjodaie'- (Neagae Bosdrab, in Istorio litersttrii religiaasea romdtuilot pint b 1688, Bucuretgi, 190.1, p. 51-61.)

Cea dintni lufta.e care ni aparline in ce privegte iDspira'liasinl ltuDdt'dturile Lut Neagoe Basarab cdtre liul sdt! l eoAosle.IflaAtdtu,ite acestea au provocat disculii acum vreo douazecide dni , Lare nu au fost cont in.rate, i i a.estc disNi l i i i rebuie s ib infeii$ez, aijnniDd inci o data punctul meu de vedere, srtri-jinit, aslazi, ?e arEumerte care sint in parte noi.

Noi cunoasten o formi romaneasca a acestei scriari, tipA-iite pe vr€mea Res'iameniului Organic, 5i dlrpi aceea de citregasdeu in Arhird tstoricd, iar, a tfeia oarE, de mirle, la vileniide-Munie, in 1910, cu o pre{ati lSm ritoare. litodtdtldile sc raaipisireazi si 1a Acadenia RomanA in doua manuscriptc despre. l rc J. CJr:olJn ! ! r rn i c,- ,u " i \Jr :"n1.

ln ce me privedc pe minc, m-anr nuilimlt sd rcoro.iuc caJ-tea de acun aproape un secol, neavind puiinla dc a da o cd:iiec.iiica, cAci aceasia nu intra in irlientiilc rnele.

S-a tip;rit ti o lo.md slavona de citrc un invilai slevist,t-avro\', la Petefsbu.C, n) 190.1. ln sfiriit e:risiE si o torm5 gre,.eascaj car'e esie cuprinsa inlre $anusoiptele unei tuinisi;ride la Muntele Atos. Ne allir! deci in Iala unei rispindifi deslulde intinse a acestor lardfdi ri j fot.ma romnneascd iipiriil, formaslav5, tipiritS Si ea ceva n1ai tirziu, iD sfif:it lofna ercceasc,,neiipArii6.

foarLe mu.L vrcmc s-,r socor i r , l r r" nrc j un l , l dc otu.rcrc,ci lnDdtdturile lui Neago€ sini intr-adevdr ale lui ; nnreDi nuse Sindea si pune h indoiaH aceasid atributie- Tot de accastap5.ere este qi un invelat bulgar, care s-a ocupai inainie dc riz-boi de lucrurile rornaDetti cu o relaiive in1parlialitaie, d- Sloial

D- Russo, irlviiaiul meu coleg de la Universitaiea din Bucu-fetti, i{lc6 de pe vlemea cind nu era profesor, a ridicat obie.lii

asupfr) auicti..iiiilii ItrDnfiturilor. P5ferea al-sale este exPrtmatlinh'o s$ie i0trcasi de ccrcctdri, carc se rezunfi ln lu$areaStulii bizo\Lnrc-ranidne. Ea consisH in aceasta, cd un cllugirdin sccolul al \vll-lea, intrebuintin.I nu.lele lui Neagoe, s !e-dacini o opcri care sc poate ledea foarte bine din ce esie com-pusi : dinir-o carte bizantind, carte foarte cunoscuti, ti din frag-mcntc a1e Slintei S$iptu.i, iar, in afar; de acestea, din pirlide ta o vestiti carte de care o st ne ocupdm mai pe urma, -Varlaon !i .IoordJ, care nu este aliceva'decit legenda Iui Buda,dci Ioasal e unuL din nuDele p€ ca.e le purta Buda, carte carea fost traduse de Udritte Ndsturel tocmai in -s€colul ai xvII-Iea

Marturisesc ce de Ia inceput, Fi nu di4tr-un tentiment denalicnalism ronr:resc, am lost ln conha pdrerii d-lui Russo iicred si acum ci dreptaie au aceia cari au atribuit,... r din foa.temulte puncte de vedere. Le prezint din rou, pentru cA este ochestie imnortaniE. care mefite sd fie dezvoltaid.

Pdrerea n1ea este c5, in teoria d-lui Russo, nu ni se poaie

aieta ce l-a. li indennat pe cAlugelu} acesta din secorulal XVU-lea si scrie o astfel de carie. Noi cunoastem secotuLal XVII-lea, clasicA romaneasce avind alie pre-ocupa.i. NiNcni nu se eindea atunci la Neagoe Basarab. Daciel exisla pe e.a doar ca lnainiai aI lui Radu

Serban, urma,sur iui Mihai Viteazul: se sinlea nevoia dc a seIega pe.soana domnului cu Basalabii de dinainte, ql nici nu eraclar de care Basarab era vorba. CeI dintdi lrcru pe care l-af:cut, apoi, Matei Basarab, cind a inceput domnia lui, a fostsE spuni cd cste Uima-sul

"marelui Basarab(, dar care anume

Basa.ab, nu sc preciza. ln secoluL al XVII-lea Basarab Neagoetriia doar in amintilea ctitoriilor sa1e. SuPt .aportul' scesta, pevr€mea lui .Serban Cantacuzino, care a refdcut Biserica Epis-copali din Arees, a fost oarecare amintire a lui. Cind a fost

-sd se compileze clonica generald a p ncipatului muntean, a tn_t.at in ea Ei Viala Patriothltlti NuoD ii unele amlDunte culesedia alie izvoare cu privire la secolul al XVI-lea. Aici era o ne-cesiLre de a area o espunere neintrerupH a viel i i p;ncipatului .nu a poporului, €are - o reclmosc - se ind.epb, alffel, caheNeaaoe- Secolul al XVIIlea este un secol de legiuiri, Si Neagoe! u a losi legrujror. Sccolul aI XVI j lea, pe urmi, a {osl un se-

I Rind lipsa in orisinal (n. edj.

344

crn, i 'n l | r (h! , r f , rd iD. rol i r j i .s , daf j r . l t scn5, ln lcsi t i i i cL:

' , f , ' r l l ( .11, , . I r r { l i f i t r ( l i ! ( r i f l i tc c la: j icc, .un) sc ! : r vcdca. rL.

' r , : r l ! l i l ) , r f ! ( , .h lLrr i i i f i r Du cra un produs al n ln]osfcrc i t im_

r) ' , lu i . Ci lu, l l f ia djn rcest sccol cslc o inst i tu l ic ( lo ( lecad.ninInLnr d{^r i i cpoci sLf i luci tbarc olc v ic! i i monacatc: eroca vcclreiinc:, plin:i dc culru.i slaroni _ ti ea acuDr in pLnA decadenli-..]ci ioaLl slorlarea lui Matei Basarab si a Iui Vasile Lupu nua prLrut-o invia - 9i epoca de inflorire cetug:reased a seco_-- lu. r l XVtI | ted, cpocc Iui pa:s ip, care, iD co pr j !e.rre im_pmmuturilej esre o ep6ci de adinci influentA a Ute.atu.ii gre_ce$ti, epoci in carc se tradue o mare parte di. bogata lii€ra-tura bologici a Bizantului. prin urmare pe cilusdr nu_i putemlacalizo, ni in istorie lucrul de c5petenie esi€ sa pori a;eza inrnlp pe cineva. Nu poti cobori in mijlocrr unei societeli pe

vadit, nu arc nici lrn fel de bgituriaonstituie esenla acestei societigi.

Dar, adaug, pretinsd calusar puiea €t se cunoasci Sfintasc.jptu.i, c6lugr:irul putea sjl cudoasci pio2rrd, alcsi cu nu atDgasit iDtrebuintate Dioprro in secotul aI XVII{ea in titeratura

- romaneascn I cAlusaNl putea se aibi ntiinF de Vorlaan si

'dsd "dmiieD

ci acest cr]ugir era in cunoitinia tuturc. a-cestor;zroare: cu Loatc e.cst€a el nu putea sa st ic u tucru: rnu putpa su sr ie normele de donnie drn secolut aI XVI lea; st y.un intres capitol din htadldtuti cuprinde slaturite asupra fetu_lui cum trebuie sd se poafte domnui in toate impicjDdrite;curn si slca donnui la Drasi, cum sI vorbeasci ei cu boierii,cum si pr.imeascn soliile streine, cc atitudine si aib; fa1-i delur: i . -uh s. l mcor-a la razboi , ,unl s. i se poarte in pr ibel ie, cdrea avur pe Eemea caracter. Esre un suftu rirz_boinic aomirabi l in dceasLi p.rre J opcfei drscuidie. t \g/

Esrc, er ;denr. o Fp!c; in care rurcr i veneau atr t i l aecir . invremea lui Maiei Basar.ab_ Acesta nu-ni ascundea boseliile: el

lfiii (ir.l sLEtul s^ btitcd in MesopotamiJ ti ia.a cra cu ile-'sivir'tirc scuriti de astfcl dc lntimpliri; aicl csto nromentul

din sccolul rl XVI-lL'a cind se crczuse cu putinii ca un Basa-

rab lcpialat.lc lege, un Mohamed-beg, se ajunge in scaunul

lui Vla.l lepet; cstc oglindirea unei intregi epoce rizboiniccpe care nu putea sA o cunoasci acolo, irl pacea mdnistirii' c6_

tusil.ul din secolul al XVII-Iea, care nu avr.rse unde auzi su_'

ete de iridbili si glasu.i de asaltalocuri, pare cI vezi toatd purtar€a lui Mihai Viteazul

usEfenii 9i, ar{tind ci domnal t ebuie sd steie totdcaunapc un anume loc in iupid, lingd steaguli, seditoiur tl tnd€amnd

inci o daia sa nr pdrdseasce tara: "din tara voaske $ nu

ienil:i, ci si 9edegi cu boielii vost!i", adece tocmai aceea ce a

lAcut St€fan cel Mare Ia 1476, ceea ce a ftrcut Petru Rareq ia

1538, cind s-au b6gat cu tolii in adincul Carpatilo! 9i' La urmE'

in acesi'pasagiu privitor ia r6zboi, se spune I "micar

de ti s_a!

lniimpla si moafic, iaf nufrele idu va lSrnlnea pe urlni tn

Toafi pa$ea eceasta ar trebui desficuti;i r;spinditd' cact

€ste o aalevirata cart€ de invatntura pentru viiejie. [nainte de

toale si a1'em simlut reauta$lor ii simlul lealit{tilor ni sPune

.e nccste , . ln ldt i tur i ' s inr un pt t* lus i i l spir i lu lu i mi l i tar de

la jn.eputul .ecolului a l x\ ' l lPa, Wr1DJr Neasoc a putu! toarte bi*fsn s.rie acesles Ce in€mna

si ,,scfii", pe vfem€a accea? lnsemna sI Iucrezi in colaboralie

cu 'rn altul. lmptuatul Constantin Podirogenetul a "scrisq

cutare

cartc cu privirc ra adminisiratia lmperiului bizantin ? Dcsigur

nu a s$iso cu lnina lui: a avui inaintea lui izvoare 'i

a:ost

chcya ca.e a redactat supt auspiciile lui. 5i Nessoe' a al'ut

desiEur un astfel de ajutor, dar slnt f6td lndoialt 'si

p:4i dic_

taie ale dinsul. De altfcl stiri ci astfer dc dictn'i se puieau tace

la noi in acea vreme le avem 9i prin scrisorile lui Petru

schiopui - foarte interesante. Ar fi de cet mai mare inte'es ca

1ln om familielizat cu sintaxa tatine sd face un 6tudiu, asupra

acesior sc.isofi ale lui, un studiu de sintaxa romaneascn aqa

cun1 se poate gici supt cuviniele scrise in latineEte Vestitele

scrisori ale lui Mihai viteazul s$ise tn latinelte au fost ii ele

dictate. Si. dacd s-a sc.is in sensul ardtat la 1600, de c€ nu s-ar

{i putut scrie pe Ia 1520 de Neagoe Basarab ?

Sensul cu\aintului ,.autor" este cu totul altu] pentru aeea,!'reme si cu totul altul pentru timpul nostru. Nu trebule 6a ne

1 Admit pentru secolul a1 XVItlea 1r', iucru : iraducerea diEsla\oncsr . Iht l latni lar tu i \eogoe BBaftq penh.u . i n ic ipfrn cap _nu-mj 1re.e s6 af i rm c5 Ia incepurul sccolului xvt_led

romaneqte : {i pri- urture tladuce.ea io romane.\icorn a1 xlr t - rea este c\ jdenl in s i i l drn a. teat !3 vremel?i . . ) rs_!-unde ec.-e:arj n9!es;l,;li rormale si nurai mjnisur.sii .dre aIScuL pe Udri:t. N"sLurel s; pfezin!e pe Vdrloam ri toasdj iDrnEegrme, jar nu numai in t.aglrenie.

it

346 347

lllinr n pii scnsLrl Io.rt. pfccis, fo. ,c consiicDr fi iniegru alr i ! ,s!r ' ! , pc. t |u o opoci ( tc iccnsta, insr iDct i ! t r , tn cnre or i .c iceciscr'i l)uD jnlFo opcrir lccbc lelireai pentru a Iacc o opcr6

Dnr s:i Dc Drai gindin la ur lucru: Neagoe Basa.ab estellsu.at cu o p.incipesa sirboaici. al,ind ambftii bizaDiinc, cres-cutii nr tfaditia liter.aie a Bizantului ri, p.ecum o.lovedc,sie Bi-srfjca Epjscopali din Arsqs, i in tradiiia ariistic; a Bizaniurui.S-a fizut cd Elena-Ecaterina din MotdoYa, sotia lui petru Ralei,a provocat opera lui Macarie, din care a iegit pe urmi opera

de la Bucureqti, nu ar fi indemdat la aceiari lucru la care aindemnai Etena-tcateuna de. la Suceal,a ? Da! insusi numeled.esrr dc TFodosie insemna o anbi t ie Cdci Teodosie nu c dupeTeodosie cel Mare, ci dupi Teodosie aI Illea, impdratul bizan_

menit .a ai Teodosie sA se siingb in floarea vristei intre shiini-'Ieodosie a durit la Constantinopol, rar Stefan, lrumosul fiu

cu aceleasi preocupalii, EI a sirlns deci cu aiita srijd capiiolulacesta care selyea pentru invEtetura ln strdinState a fiului lui.Stefan ela lntoverdqit acolo in streinetate de un celuser, ca.e aajuns in {rne mit.opolit, 9i plintre hirtiile lui Petru Schiopuls-a sisit o foaie in cere se cuprinde o leclie de cronolsie pentrucoconuL domnFsc: ani i pe car i l rebui- sd- i in le le c l pe de rost .$i priD uDrafe capitolul acela fecea 9i ei parte, ca isi foaia caredin iericire ni s-a pistrat, din ca.iile de icoali ale copilasului

: domnesc,l'Ii se pare ce este greu sA se aducd o argumenlarie mai de-

.plin, decit aceasta. AS putea sA mai tflEet la cutare scrisoarea 1ui Sian Jianu, tiperite de mine in Stz.dii ti docunente, YlIl,

: in rarc se poaL. vedea, pe la r7r0, aceeal i draSosi€ a unui pa- r

r inLe fal6 dc copi tu l la care \ ine ca la ochi i d in cap si aceea: idurere pi.inteasca. (Istoria Litercturii romanetLi. lntrod.ucerc sin-

feficd, Bucurs.tti, 19?9; p. 52-58.)

a( i , 'd i ! .ur . i i , ' T i Io l , 1d Bozcn-Bolzano, J icdru au inLrJi in co-lcciia arhiducclui Fcrdiirand, se aftA ti lnvellturile citrc doDrnin privinla felului cum trebuie se se poarte cu boierii la masi.Acestca sint insa un capitol al InDd.fitutilot ]1]i Neogoe. Prin

.ufma.e la 1i9:r, cind a murit Petru-Vodd, efisto lorno slaoo:Ldo lnvdldturilor, Peiru-Vodi avea un fiu, fala de care simteatot atita duiolie ca ii Neagoe peDtrL! Teodosie, ii acel {iu era

ccaialti, iDiiati dupd A{anase. Atuncea de ce Despina Milita,de domn cu pirul bilan revdrsat pe umeri, cu ochii albaitri ..5i fata arbd sudzntoare, s-a pripadit in{re nemli, la lnnsbmck-

tin foarte bine cunoscut din secotut al V-lea. A numi De cineva ITeodosic, indi tore.1t da.E numele vcnise de ta tara sru lenise dela manrn, arata o alti conceptie a domiei : conceptia care sevede din atmosfera liierard a timpului, o mare mindrie imp€-riald. Dacd ar fi fost lorba de fiul, nuDit cu nume ate tari, alunui bie| domn fer6 legituri cu traditia impdr6teasci bizantire,.1r l i ! lL le l : ddr es,c lorba de Neagoe t i nu se poate admirepentru dinsul o ljpsi de intenlie in numirea fiului Teodosie-

$i adaug: ciluedml ar fi trebuit s; fie, po liDga toate, Sifoarie bine inlormat in ce prircste fanilia lui Neasoe, sd ttiecari au fost fiii lui, mo{i lnainie de momentul cind s-a alc6-t'Jit cadea ti despre cari vorbe$te atit de duios. El ar Ii tfeb-,ritsa ftie cine era mama luii !i ea plin56 in aceste lrumoase rin-duri de jilaiie. Lu$ui acesta. s ar zice, put€a sn-l itie irn d-lucer de la Arges. Dar in cazul acesta calugarul ar fi spus .cvain leedtur6 cu biserica aceca de care aurna el, ti asupla accstuiaSezamint, artistic ;i religios, care.velea de la Neagoe, nu este

.Iatn, sint plinse.i, aga-numite ithrene(, de acestea in lite-.at ra bizanline, dar, intru cit pot judeca eu, psihotogicegrc, nufilologic, mi sc pare ci g.cu s-ar putea nenreri o not5 ata desince.d, de cineva care a. fabrica, pe numete lui, sau pe rumelealtuia, o operi literar.e, ca in cuvint€lc cu piivire la Petrrr, fi llui Neagce, nort in cea mai fagedi copilarie.

Ia., daca esie vo.ba de o ultiEe dovade. IormaU. atuncidovada aste urmitoarea: intre cAr-tile iisate de petru Schiopul,

r . " . eAR'fOJAN: Nu .unoatrem tmprejur;r t lc in care a ' r'iuat naitere crcnicile muntene, deoaiece, in afare de Vioto ?o-

lfiarhuizi Niloa si de o cronicr so:sa in Umba romlna in vre-

riea lui Mihai Viieazul 5i Pdsirate inif-o traduce.e latind, is_ _.

toriog.afia nrunteani nu ne-a fost pdsiratd decit in comPilalii _ .

l . i rz i r J in teacuL al XVIt{ea.

Siiriie pe care re gdsim tnsa in aceste compilalii tfec din-

.o1o dc epoca lui Mihai Viteazul 9i a lui Neagoe Basarab Ele

se relcrd la prinii voievozi Si, de$i conluza Si lacunare' ne

'- inalicd totuEi c-i ti in Tafa RomaneascA istoriografia trebuie se

fi in.cput dc timpuriu. Cind s-a inceput lnsi, tn ce inpreju-

348 349

r r ' i r i r ' ln.e I iDDI nu putcm i l i prec, . , , dcoa.ecc, b incolo decrud lui Ncrpc Dxsaralr, r1u Di s_a pistrat nimic rsi pini acumIu s,n (lcscopcfjt ii nici nu avern din altc izvonrc itiingi d..\,fco rfoni(i sti.rvoncrscii pcnLru Trl.:l tronrineascj.

CLrlluH jn linrba slav;], iDjliati dc Nicodjm si ucenicii sAi,cfa iot atlt de infloritoare ir Muntenia ca 9i in Motdo\.a. Am2'n; I i i t r ra j srs, le unut din mari t logotet i a i tu i Mircea celrqarc. cdre. fctfas mai !irzju din vaturite lumii in linittea mi_nasfjrilor. r alcituit un polieleu in limba stav6.

Ccl rnai dc seami rnorumcn! al cugeLjfii ii simiirii roma-.etti in limba slavn Jo.meaze h6a hrodldturite iui. Neasoecdtte l|!L sdtu Tead.asie. Aaest pretios monumenr cste legar denumele dohnului care a .idicat miDunata mdnastire de laCurtea de Arse$ ii mitropotia din firyoviste ,i care a lost pro_lectorul cilugdmlui sirb Macaric. pahontnd imprimarea p.iim€lo. c5r!i de slujba bisericeascd pe p:htnt .oman€s.c. Un aAe_ _varat voievod at cullurii romenerti ni un mare spdjinitor, prin .ldaru.ile tlimise, al crestineHtii din tntreg Rlsaritul ortoatox,oprinrat sub apisa.ea pdsind,

"ciitor ma€ a toaiE SfetaAora!,

cum iI numeste cavrit, protut MuDtelui Athos. Invnfitutiic ru;,V?dgoe au fost utilizate :si de N. B;lcescu in studiul sau desprePuterea afrnatd fi arta niti.t.]td td rondnt, apdrut in IB44 inrevista .Propesireai de la Iati, ,i fLrsesere publicate pent.urnt i iasi dalE cu un an h" i inr inro, in r iposrat ia.otesiului Sf-sava lLa epo.a apar i t ie i , r i mLl t i i l rcme md; r i rz iu, se cr .dcadr aceslc invil:Lturi au tost scdse dc evlaviosul cloDrn al lvlun_teniei in limba fErii. ln 1894 inv;taiut rus LalTo\,, descope.ino.lnse in Biblioteca NaiionaU ciin Sofia o rcdaciiure srayoneascda Inadtdtlu-|Ior, a inchis disculia, deoarece, in urma acestei de!_cope.iri, toti isto.icii nostri liiera.i sint asEzi de acord c5IwArdturite au {ost rcdactate rn timba slavona.*

,Crirrtlsal. Opera estc impjrriti in unsprczec. pd..,i. in siruc_t'r.a ei se intreles insd doue elemente distincte : unui alcjiuitd jn malcr ja l mai mul! dc.ordin rel i6 ios, r l tut d in in! ; ! j iurr . ,sfalur i cu cr factcr poj i r i4Bte qr un l rataL meniL s i inCrun,c. .ecatre vjala crestineascd si mai ales sa preCateasce pentru .lomniepe l l is idrul donMesc. o opcrE parenrr ic?i , dsemnncLoare.u i .c l , ,cunoselte i1 titeraiurile bizaniine

.<e vcdct'e aL moralei crestine, ul.neazj, chipurile .pentru exemi. _ :-91iljeare,..ua bogat.material bibtjc imprrlmutat di^ Ca;Lea rc-.: -91LoI- leq?Ie r--9r11 desDre David, desple Solomon, despre Ahia3ki,.

: ltrorocul $i Ie.o!'oam, fecio.ul lui Sotomon, despre Ahav ioTI-'

-j3lgLl aespre Iue imparaL'rl care a seserar pe toalam fecioruL

rirorilor, jn,ilate si jn rireratuiill-srave ir cunoscul. f. rn Apus.u astr.r de oper; .sLe ,si Ceosarnictut iloimitor, dca,.re ca-e ne

Asiriei. despre Iezechia impafatut.tDupa aceasta. fiindca mai'inainte se spusese ca donnul trebuiFs; fie $edincios lui Dum-

i aezeu cum a fost sfintul Consiantin, se intercaleee brusc yiora i- rJ. Constarritr li El€no si atlarca stintei muci. dupi csre ur-

I nrea2;i alte capitole biblice : Avesalom ti lupta lui tmpotriva lui Li nea2r alte capitole bibtice: Avesatom ti lupta lui tmpotriva lui L'. David 9i, in sfiNit, aceastl p.ime parte se incheie. cu ctteva i. parabqle_din Varlao.m ti JodsoJ i a c€lor doud cosciuge, a pri- l

! i8 l r i ioarei , a .e lor t r .c i pr ic leni .. 34gf-!e!4, mnsacratd ,mai- s1ult slaiu.ilo. priviioarc lasuveinimjnt, incepe cu doud capitole care se leagi-prin cu-

_ prinsul lor de mat€ria primci p;rli: unuL privitor la ainsiirea'. i.uanclor. altul privitor la dra6ostea si frica de Dum czeu.

Dupa aceasta urmeaz6, ISri o l€eitur; strinse cu prcceden- Itel . , .un capitol de o rar; f rumusele I i r icd.: carted lui Nca8oe,,

,. Basarab cind gi-a ilanstcrat moattele mamei sale, Neaga, ii a,rfiilor sei Petru, Ioan ni Anghelina in ctitoria de la Aiges, ca-.ipilol care at.age dupd sine citeva pagini din romanut lui yar-

. Iodr! 9t .loosaf Ei din I'isiolog j pitda pentru nimicnicia vietii i' aces(eia pnminiesti, precun ii pildele desple iarpe, porumbet $i,

!449d acesle cap:tole irr lesrrur, cu sulerin\cte lui Neasoc,&.!Afaz; o serie dc slalLri practice privitoare la opers de g!-

/,isnarc: ,cum g in ce chip si cinsteascd boierii 9i slusile,, ce-i, aor se.vi

"cu dreptat€,,i cum si-$i afez€ boierii ti slujitorii tn

iocBrile de cinste la cu.tea sa i reguii de bun{-purtare la masd ;Do.me privitdare la primit'oa solilor strdini: chestiuri de tac-

lui Airav si pc jmpirdteasd Isavela, despre Senalrerib imparatul

numd6-ae--Ud1-l,'tt7?-z5ttt:-

350 351

i( opcra sc jncheic cu rusdciunea, adica cu ,,cuvlntul ale ierrare" .pe ctrc domnut in ceasul morlii il indleapti cetre ,coconii s6isj cdtfe cocoane, ni dtre boierii sei c€i mari qi ;ei mici Si cetrealt€ slugi aie sale cit e toate.,. Deoarece partea aceasta pa.ene-.

-tica -€st€ mi€zul intregii tucrari, ne opnm pulin asupra ei..4

:irnbuJ€]9 acesior invitdiuri est€ idee! nonarhiei a;solut;

: l i .r ' l l l l ' " , : r)u. f impurire dc rur)r: i . sfrruri dc cum si facrItrdccrlilc rsi si. tDparu dreptAljte ; povele de milostivire $i dc]"0"j".:, * tnl urafca pi2Dei ti t sindutui a"

":"lu"u* "i, ..Ir sfiftit, dupJ un capitol refcritor la "peceuuirea carlii accsti;", Un capitol din cele mai inte.esantq fiindd, alacd ar Ii au-

tic ne-ar int.oduce in intimitatea ceresonialului de la curtea: Jui NeaCoe, este cel privitor ]a p.imirea sor or. {...1

: Miezul invitdturilor iI fo.meazn, cum am spus, sfatu.llet acestda politice, ;i, am mai putea spunq de mo.slA cre9tin6, dar

de drept diyiD, subordonati insd c.ezului c.e9tin. Omur sn nu-si .alipeasc.A -cugetul

de luc{urjle amegitoare si ilererte ate acestei .lum' irecEioarc, caci .,iubirea luouriior lumii acesteia dcslipetlcsindul si cugerui de la Dumnezeu", iar cCl care cearci stavaisi picrde sufletul,

"fiindci, dupa cum mininca rugina pe fier,\ I uEuru pe erl-4

nsa man;nc; ii pe om stava cea omeneascd si cum int6-soar;curpenui vila ,ii pierde roada ei, asa, fatui meu,

Pierd trufia si mindrelele roada iDpemtutui si a domnufui". ,

. Cu"o adevirat5 srij: p;rtnteasce, voievodul .ecohandn pe

cum iii esle voia, intocmai ca pe pomul cet ste.pi.Cind va fi sE-.si pund.boicr.ii in dregaioriile publica, atunci

sa nu Une seame de rudenii: ,,Domnul nu trebuie se aibi ru_ccni i , ( r numn: stugi drcnte-, t i ind. i j _ z ice Nc.goe _

"nure'au ares, nici te-au uns ei, ci Dumnezeu, ca sA {ii tuiufo. cudreDiaie.. lnainte de a impn4i funciiqn e, sA nu se ia .lup; ceiinicresali, ci sa cuDrpeneascd bine si sri ispiteasci -/rc.ini.ciai :ec;rL;a.

I; domnia lui se fie cunrpdiat. Cind se ai€az: la masi crlboicrij, se ia pa.te cu suflerut la veselia tuturor, da. sii-,si pi.s-treze Iirca $i cuviinta domneasca : si bea cu Drisur;, ,,ca ed

aceste precepte Sint irecate in multimea elementelor i:teloaene:capitolc intresi din Biblie (Catleo r€gilotl, pilde din risiolog 9i ..din romarul Varlaom ;i lodsqt pdrti dir. Uniltnta (KadvD!rc)' , r'

lui Simion Monahul, din .omiliile lui Ioan E.isostomu!.

Dace unele din aceste elemente imprumutate de aiurea sinlbine tcsute ih u.zeala invdilturilo., multe insl sint stlnAaciint.oduse in versiunea romeneascA publicaE ii.nu se leasa ar-monic nici cu capitolele precedente Fi nici cu cele urmAtoare.Bucitila din ca.e este aketuit mozaicul nu sint dar nici deaceeaai dimensiune 9i nici nu se lmbinA toate lntre €le astfeliDcit sa lormeze un lntreg unitar. Conceptia orgsnice a oPereieste tu.bDrati prin murlimea elementelor str6ine, adesea rEu

. a;ezate la locurile unde se easescl

6;;A"t*'.-\t€riitqa;ri\Mat€.talul acestt strAin, care s-a suprepusFa-aETiA'..--prirna, corDptce $i rezolvarea ploblemei pdvitoare

la :r{rtc'nticitatea opcrei.ln ce priveite chestiunea patemitaqi lui Neacoe, stau fate

tn fAli doui pirefi: tcza d-Iui lorga ci InodlnLurtle slnt operalui Neagoe ; teza reEretatului coleg D. Russo ce sht opera unuiceluger admirator al lui Neagoe de la inceputul secolululal XVIFI€a,

D-l Iorga pleaci ln consideratiile sare de la acele pArtl liricetn care Neagoe, ln accente pline de duioiie, pllnge durerilecarF.i sircereazri sufletul pentlu moa.tea prematu.d a liululsdu Petru :

,,O, fiul meu Pet.u, iatd ca-U trimit surguciul ti dlademelepentru cA tu-Di erai stilparea t= rarnural rn€a cea lnllorlta;de cafc pufurer se umbriau ti se.rdcoriau ochii mei. Iar acum

,stilparea mea s-a uscat;i florile ei s-au Yeitelit $i s-au scuturat

Si ochii. mei au rdmas argi Si pirri$ de jstea tnfloririi tale. '

O, iubitul meu Petre. eu d6deam sl cuSetam str fll dorlrlr sA veseletti bakinelele mele oarecind cu trnerelele tale si s{

352 353

f,j-!;",'r3. on-",r"r. ra. acur.-,jur;1e!, te viz *",,,u

"uo; : pe care te ,J"" u, r" iniercaleazi in a1r6 parte a operei sate. rlnadverienlete ti contraziierite sint numeroase 1n texiur Dublicatin l8 l :1. Se r t ie c; Despina, sot ia lu i Neagoe, c rrposal ;n r55t,dec; cu 23 de ani in urma lui, Ei iotuqi, in cuvintul tn careNeagoe ir ceasut mo4ii isi ia ierrare ile ta cei pe care_i tast

-.,,:i t",o:,,:" rrnd, d.r rorsa "o,"r#Tiii,* * **"*

fri;::'iiii,:i ffi i:, "';H;," "::::H":T:; :ff ll;1sa se primesca solii, cum sa sea* Ia rnasa, cum $ se poarteo Dordit. ce autudine sa aibi faH d{n:tn ::*:iii fi #f "rr#"#:ff iffrff il.:":"JtrH; ;:,T"i: ;IHx1."rit,.,:#';"if T:":j.+,1:,ll!E:f Tf "i.Ji,1,::::J,:ii":,';.#I;:T:"i: "{t'!l:*ii:} 3. *".::,"1.a,:,* *;rurux

"""*'; :H':,fT:.:',ji":'#,:i.,T c6 in miezui operei - in

::3 *r:,i a {i'or r;i, ":i;$,-;;;'_-:",T11L"T:i,,::::

:."::#"*'ji?iF,;;#;J;:" "1ii.:x"j':,.""tT'il:;*:: i"-r:d il .::n.itr"'^;li:,,"""",L*"JT": ,,: Tj:"fiTl"{ff :rH'1.il",iiI,:"X"'"ff;'j;:t"*1,,:;:1":l;::i:[ j,+ ltl["i' "lllf,j;i,11,i.1" ""t l"f *]ffj I-remas bun de la cei djn jurd sau. sDur

::, ":-:- .n.-"i, l"',J,,i"1"i'"*"1,;,:iiiff ,1,"",j'ili,irvea detir un sineur riu. pc Teodosie. Esr.

" ,".;"";1.;;nu putea veni de ta Neagoe. De att; parte.

*n:" ;:l* *i*.:i ::ff f1p i:j*;#*kj

. in via!5, el sSse€te peniru. togi un culint bun, o mingtiere :-pent.u pustnici, patria.hi, preoli, c5lugeri, impd.ali, do6ni, bo_

/' Iate acum altele cae iradeaze mai curtnd preocupdlite Si) ndzuinlele unui cdlugdr decit ale unui dorrn' povdtuiDduJi JiulI pentru vi j toarea cirmuire d sratului :

.. -Patcrnjtarea lui Neaeoe a fost pmtcu rnhrdtt dalr contes_

luI 0." * .* t .* ' D. Rus!o, inrru; arLrcol publ icaL in ,Srxdi iDrzantina ra1n611e $i mai tirziu intr{busar s,oFn *,;il, ;;;;"#,; :::fi:i,,:.,,1..""':"":":ireprodus: apoj in Studii si c.ilice-

Sau :-

-Se cade sl n-aibl erije de nici un lucru, ci sE urascd Iu-

mea aceasta cu toiul Si toate sle ei... Dar dacd-ti esre voia sAaibi avutii Fi mo:sii 9i vii pentru caci nu te-ai insurat se-ti fi

.; Va si zici, un domn povituind pe viitolul seu urma$ 'sd'I urasca bunurile pnmintesii ! $i cine nu vede cd ideea ascetlsmului'i ti a renmlerii Ia cdsniori€ este in contradictie flaeranta cu: principiul monarhic, carc se lntemeiazn tocmai pe ideea pre-i luirii bunurilor omene,sti ri pe principiul eleditdtii tronului ? $i. re rost au, intr-o opere de sfaturi potitice ceire o odrasE prin-

, cia.A pregdtitd pentru a se urca pe tronr recomandad ascetice: si sfaturi cdtre celugdri ? Nu poi pleca de la Neagoe asemenea

cont ' adic\ i i .' , Arsumentele sint puternice. D-nul lorga, int-un culs linui' .in 1929 (Tstoria litqatuni rondne$ti. Introd.ucerc sintetied, p. 56)l

admite si dinsul ce Neacoe a avut un coiaborator cleric, cere ,,a' redactat sub arspi . i i le lu i - , dar ca . ,sunt ter i lndoial ; i i p i r t i

dictate de dinsut"-

I vezi pasajele paralele 1a D. Russo, Stodit istotice greco-romine, p. 230-231.

Desigur ca in stacliul in care avem azi texiul, a.Cu-enteie) impotriva patemiHfii lul Neagoe nu s-au epuizat laie de pildtr' unul nou, pe "de i l putcm scoale dintr-o al la conlra?icere iz-

354

(

l ) i lor tu: d i t r t )asr ju l i , r cafc Ncagoe pl inge tnoartca €opi i lor s i i :rc i r , r ! , iDns ln locuL mcu Dc iubl i i Dei t i i : Tcor lostc, Petru

J. i loan, r$i Dc dfasclc mele l i ice: Stana, Luxandra r i Anshel ina,cn Incai sri 5c satufe ci dc dor'ui oasclor tatc, pcntru ce ei ilisint iii ti lie, d\ipA cuD imi sint tl mie ni pe ca.e DomnulDunnezeu t a luat iD cdmffn sa cea cereascd".

"In cdmafa sa

cea cereascitr este o figu|d stilistica, obitnuitd in lnDdldtEilelui Ne6goe, 9i care, priviti iu intreg conte\tul. duce 1a con-. luzia ,a ! i Teodosie e-a .1oir . Ddf aceasta este ine\a,r d inp'rnct de vedere istoric, fiindcE Teodosie a m'rrit mai tirzil . Consr"nLino!ol , s i apoi dac; T€o. josie ar t : f ;sL morl , . " rosLar mai fi a!!rt lnrntALtrile citre eI?

Am subiiniat inadins ti aceast6 inadve*enla pentru ca sAse vadd ca te\icle de care ne {olosim - si pasajul l-am luatdin ediiia de Ia 18{3 - nu pot sta la.baza unor siudii care siadinreasci pro) lprn- a;a dr 5n:noase

Pentru a dezbate aceasta problemi h'ebuie sa ne intemeiempe ioate versiunile cunoscute il nu numai pe cete ronane,sti,.i 9i pe cele slave Ei greceiti. Care sint acestea ?

Versiunile ti raporturile dintrc ele. lnodfiturile fui Necaoe nis-au pdstrat in veNiuni soise in trei limbi dife.itc, ,si anune:intr-o versiune siavoneasca fagmeniard, pastratd in BibliotecaNalionala din Sofia ti editata de invatatul rus Lavfov in 190, itntr-o versiune cfeceascd dtu secolut al Xvll-lea; pdsiratn in bi-blioteca mnndsiirii Dionisiai din Nluntele Aihos, scninalatar deinveFtul crec Spyddon Lampms si copiati de regretatulD. Russo, in 1-ederea unei edilii criiice, rimasa din nenofocirenete.minati, si, in siirsit, intr-o lefsiune romaneasci, publicaie

in 18{3 ln caraclere chirilice ,si replodusn de d{ Iorga in ca-raclele raiine. dupe un manuscris, crczut din 165+, astdzi ln Bi_

bl io leca drn B " i , ra care se adauga saple rnanui_r i5e ni i I ou5.

pEslrare in Biol io lec" Acddem:ei Ro anc.

lntre acesie dilerite ve.siuni sint d-ivcrgenle care ridici Pro_bteme din cele mai interesante. Ca sd dau citeva exemple : intre

versiunea publicatd in-1843 si rcproduse mai tirziu de d 1N. Iorsa

$i intre manusdisul nr. 3488 din Bibiloteca Academiei Ronane

slnt numeroase onisiunij preschimbiri de text ii adaose l:are se

intind adesea pe pagiDi intregi. Ba, ceea ce este 9i tnai inte_

lesant, tiindci ne indice o.igiDea acestor divergen9e Si ne a.ata

o1 tn accla,.i tinrp culcopi,stii nostri vechi. uo Inuu" o.,'rn ,nou -'conslienl, prclucrau textuL pe care-l copiau, se A6sesc in ma-

i nuscrisul 3.188 notile marginale ca acestea : ,,De la acest semr'pin; ]a sli$itul capitului sA nu se scrie ti in locul celor ce! rimin nescrisc si se scrie cele din hlrtioarA" ; sau : -De la acest

semn si nu se scr ic pjr i l i s l i rs i tul t .atatului_.. Si a!em. precum a areiat D. Russo, un manuscris in Bi-

) blioteca Academiei Romane, nr. 2711, copiat dupd nr. 3488, inJ care s-a respectal inia.mai indicaiiile scrise pe margine pri-'i vitoare ra omisiuni, prefaceri sau addugi.i ln text.

rl Prln urrure, chiar dupd ce a lost tradus lo limba romad;i t xttt. htDdldturilor a fost neconienit interpolat qi pretuclat, dup6 ', dn.trrl <i n;zlintelp ..ni(til^r <i ,le bdsesnril.rgustul ii nezuintele copi$tilor ii ale posesorilor.

, Si mai mari slnt divergentele dintre vetsiun€a c.eaci Siversiunile romanefti. Din l,ersiunea Creacd lipsesc, precum aaratat Russo, acele tun8i buc6li din Vechiul Tesiament, ca.e,

,- neavind nici o legeture cu \extnl Inodfdturilot, ii stricd uni-tafea ; ripsesje de asemenea viata iJ. Constantin, alcdtuiti denrtr iar l ru l bulEa. Ett idre s i introdusi in versiuni le romandLi. patriarhul bulga. Eltimie ii introdusi in versiunile romane9ti

! fara si lie pusa in armonie cq subiectul, Si lipsesc in sfirqitrnele inadve.teni.e. ln arborele cenealogic al textelor, traducereacreceascA reprezinti o ramur6 impo*ante. Ea pare sa fi fostIACUIE de Matei din Pogoniana. mitropolit al Milelor, care aireit la curt€a rui Xadu $erban si a fost multn vreme eg]lmetlal mdnistirii Dealul.t 5i mai interesanta pare velsiunea slavone.

ln lata acesiui materiat asa de haotic este ereu sd hotarim'. care a fost simburele primitiv dirl care a crescut, prin inter_' po1a.i succesiv€, textnl InodldtutilT ata clm il avem astdzi ln

c6pii rehtiv r€cenie. Numai o editie c.iticd, car€ va inlesni des-pliDderea redactiurii originare din 9esatura numeroaselor itter-

. 'iipoHri, va putea pune la punct pmblemele controversate pe-care

]e ridice acest monurnent literar romanesc ln rimbd slav!. (la-

xdfiturile lui Neogoe Basarab edfte |iul sdu'feodosie, in Islfra

t-AaiGi-i67i6A-ieZIi, voI. r, 1s40.)

l :Il 'I

CONSTANTIN NOICA: Neagoe Basarab e domniior all{unteniei, pe la inceputul l'eacului XVI. Minte luminatn 9icaldi, tip ile principe con;tient de tot ce e putere lumeasci'

r D. Russo, Sfadii istarice greco-romAne, I, p. 161-162.

356 357

pofni l sPfc nrr /$ i f iccnl i uncof i , a\a cunr o dolcdcjrc l l in ist i fcaCurlji dc Argcf, al cifei cl.iiof es1c, Neagoc iL triir totuii prealnrlll. in ltDrostcrl rcLisioaii a tiDrputui ;si a lnrii salc, spre an t t i c i , , f i doDi l ia Lui se ya r is ip i ca funrut" , cun o ya sDuDesu.6L.f r r - i r i - / 1. l l rd jnLc dc a {r doxrn. :or . r . teasoe d r ierui i eLinsu9i pe lingi tnin;stire. Un unchi aI sdu, care pare a fi avutmare lnriuriL.e auspritsi, s-a cAtusdrt. Solia sa \.a sfirsi p.ir a.se cdlusir; !i ea, dupd moafiea tui Neagoe. E in jurul iui sich: . . r in r . i rn, l i o aimoster i dc rr fur I Iumi i , ca|e nr i parecompaiibili cu domnia piDrinteasca. qi totusi Neagoe esie uudonn: iar6 de .a incepl conL|asLul d inrre prern \ i is tor ic. Caci' in a.e.a\ i t i rnp Neasoe e insui te! i t de spi . i t ,n i t i r r r , e l scf i iudchiai pagini de adevEraia iehnice. rAzboinicd. E insuflegit de rna-retia domniei -si cerceteaza ai€nt ceremonialul curiilor, di.d unstfAlucit e>:arnen de corrportare voievodali, in ctila ciDd sfin-leste mareata minastirc a cu4ii de A!se;, in prezenfa patria.-hului Consiantiiopolului, a miiropolililor ortodocsi ilin tdritevecine Si a muito. altor fete de seam6. Mai mutt incd, Neagoee insufielit de culturd. Nu nunai ce face tipografii, dar e] in-su9i compuDe, dupi modetul impAratitor bizantini, o ca.te deInDntnturi citrc fiul siu l.eodosie, carc FeDuia sd-i ufmezc cadornn. dar ' Inurpa I i rA s-o po"Li tace. Cu a(easu ca.re, s$isape Ia 1t0, \Teau se ilulirez ce inseamni conflictul djnire etem9i istolic si cum se prezinti spiritualitarea romaneasci, in ciipacind lnr in6e elernLl .

Dospfc . : r . rcx tu i Ncr;oc s; , , s! f :s. \ i i r , t i l r l r i srr i inr . Estrvorba de lucrarea intituta'tA Mahnred.en des ualahischen WoV-uaden Npogp" Aasorab dn seinen Soln Theodosios, publ icala infid1, in Johresbericht-ul lui $'eyeaDd, de cair-e un cerce.,itorbulgar, Stoian Romansb'. Opera tui Neagoe a ispitit pe u! bul-sar. cdcj e scr isd in l imbr s la lona, cu.n se s.r ia in. ; pa druncila noi, din moiir-e religioase. Romansky spun€ textual d Neagoea dat o opera ,,welches das beste ist, das uns die slawische Li-teraiur jener Zeit iiberhaupr bietet,. (p.. 121). In 1643 opera afost tradusa in roDanette, iar limba e atit de f.umoa$ Si au-tentic6, incit multi au crezut cd originalul, chiar, e romanesc.Dar qi ddc: nu aslc dsa. lnDu! i tur i tc r .eprer int i , prrn aurorul .s iconlinuiul tor, o oper'; indisculabil ronaneasci i iDtlia ma.ecalte a culturii lomanegti. Aceasta nu idseam6, fireqte, ci operae in lnireslme originala Se ,stie bine.-d autofii rivneau pevrenea ac9ea- nai pu_tin la originalitate, cit la adevir nnper-

solal; iar cu atit m:i puiin un domnitor se va shedui se deatotul numai de la el. Pe \\rj,j.i, lnudldttrite tui Neagoe conlinprecepte morale, religioase. sau sfaturi ceneral omenettr, care

crau c atit mai utile cu cit erau nrai vetificate, sau spuse rnai. cu autoritale. Deci nu e de mirare dacd vor figura in lucrare ., '

multe citate djn Biblie, aldillli de pasaie din Omtlitle Sl Ioan -

Crisostomul, din Vietile SJintitor, din Legendele popula'e, sau'din trataiele unor autori nu intotdeauna citali. Dar Neagoe vor_

beqte Jiului s6u nu numai despre puterea lui Dumnezeu ii sli-

biciunea omului, d$pre impdlatii cei rdi, pedepsili de Dumnezeu'qi alesple obtigalia domnitorului de a asculta marile comqnda-

mente religioase si morale -; ci ti despre luouri mai perso-

nale, cum ar li irmorminiarea maicei sale, doamna Neaea' dln_

- du-i alteori sfaturi cum sn cinsteasce, domn fiind' pe boieri $ipe stugi, cum 5i primeascd pe so1i, cum sd poarte rdzboaie,

cum sd judece, cum sd domneascd. E greu de spus cd locurile

aceslea din urmi nu sinl originale

Este insd u! lapt ca Pine la lrllni totul. s€ scaidd ln per-

spectiva €ternitafii. E o p.oblemd cum acelaSl NeaSoe, cale fdp_

tuielte orgolios, dupa modelul slSvit al imptuatror bizantini' se

miri impreuni cu proorocul: "Ce

este omul, Doarnne' de_ai ' -

Idcut pentru cl atita mefi.e" ; e o problede cum o con$tiinte

care reruzi relicios lumea, se imPac6 practic cu ea i - dar

p.oblena e a noastra! nu e a }ui Neagoe El nu sinte confUctul'

ii totul slirseqte la el pe dimensiuriea eternitdlii Din orice re-

giunc a lunescului, de pe orice plan ar istoriei on€ne$ti, Neagoe

indrcapti gindurile fiului siu citre c€le ve$icc "Mul9i

tunpe_

rati a! lmp6raiit Ei vieluit pe aceasta lume' iar imparafa ce-

r€asca pu$rt au dobindit-o". De aceea liul seu Teodosie trebuie

sd se sinde4ca 6ai ales la t.eptele care_l pot urca spre con_

tampla-tie. $t intr-un pasaj, care poate Ii dintr-un tratat ascetic'

dar -iare exprim;, revelator ca un poem, sensibiliiatea in ace_

lati timp religioasa 9i Iilosofice I unui cuget romanesc din

leacui al XVI-lea, Neagoe aiati liului sdu care sint treptele

alesAvi.sirii : "Ce,

mai lntii de ioate este tacerea, iar tacerea

Iace oprite, oprirea Iace umilinli 9i Pring€re, iar plingerea lace

Iricr. si trica lace smererie, smerenia lace socoteald de cele

ce vor sd fiq iar acea socoteala face dragoste, li dragostea face

suflet€le sd volbeasce cu ingerii. Atuncea va pricepe omul ce

nu este departe de Du]rlnezeu':

358359

Sir rd inci t r r , t )u1in, Iocul accsla. La inccpLr l , cstc t icefe. Asa

l is i { lasul adlnc ! l escntntclof. Dar nu nrunai gindulujtfcbuic llG-cill'jfl_ln fiful: sDre a nc adinci mai bine in noiint :ne: ; : lun.J i i .L ' :e ot i f i r6. r . , , lcrsul e i_a-rxdEjr-o! . Dp.r ic i

tjiib-u-iF_iG-cilliru_lnfil: ru l , s i r re i rc -rdjDci Drai b inr in noi

a cLor]a r fcaDLa . ._IJccfcJ

o-pfite, ro nlc,sul ei-a]IrdEuo!. D_g_lici

una spirilual;, orientati spre €ontem-

r face oDrire'- Asa Droccdcazi iar;si.ioate lphni_ele "r i - i tuale, ioate n 'erodele hlosol ice. Lumea r 'e-b] ;e DLsi in palrr tez; . Nic i cogi lo-ul fu i Descartes nu e posibi lfdri acaasin iDterzicefe a-tu,rii-si nici metoaitin6frino-Gic;.E nevoie de o op!:re, o .educere a lumii, de o 6,iodl Pri-melF rfapr" a-€ {j-osor"-i' sint, i:-3:=sa62e:-?s"tive. qf_sF in-rl'npra rnsal rnpla insd oemarca deosebirea dintre o constiiniS filosolica. orienhta sDrc

pom.fld oricc lcl4-t!Lq9,!!1{spiriru.la,_ lic ci c rqllgiqasi_qilil;i".ri,',. c"i;i'i"l-.t" ..;;i^6 r'.ffii" sr se srirs. sDrc aI i l ' \v1. . : . ( u\ i r , lu l i l l_ l ' , . ' r : ! r i :L ! r ! i ! s i sc qt i r . : - - -5e_t-__s

l:;;*lix""':':iP#?i::Tttitii!^I""Eirl"iilJ-'i*= o.oD';. aup; cum nu-i v" indemla.ni"! sA-lgptuiasci po-

t.'',t ".'.".1'"-.'.rn","tr' Con Lactul ; ilrl re. om :!-!Un-n-gzeuEln

lnlre om { propria sa _.9nr! I(E . l1s:!rgloelg-- Idta deci cc insea-'ifri-perspecliva etefniLi\ij pentru carc

o;teazi spiritualitatea romaneasci din veacul al XVIlea Con_

Ilic!ul dc rapr oinlre planul etern sJ cet istoric esrc solu-tiEgt'

ai ia i . p"r" renunlarea la spir i i -Gu pr in ocol i rea spir iLului cu

ffi ,l'o,i;" er : cunoarrere-icriune' aTiia*e-me-neasce Q4{

F:1ru:;'inllletul tonfiflesc, Buculentii 1943, p. 13-21.)

ION C. CSITIMIA : Pentru litelatura romaneasci veche' ne_

!re*t c6 ltuodtdturile tui Neagoe consi:tuie cea dintii ope!5 de

conpozitie li insPi.alie poetic laicS OriSinalitatea ei e mar pro_

nunlate decit aceea a cronicilor ln slavone$te' care se muriu-

-*" sa ...eze lapiele istorice. Sc'ierea aceasta inseamnA' deci'

un lapt ate culture alin c€le nlai de seama Cu aceasta tucrate

silt€m departe ale simplele coPii Ei tiperituri slavoDe ii de p'o_

babile trtduceri romanetti ale vremii Avem de a face cu o

p.i-j """r"*

orisinde @sivi, inchesatd din gindire qi sim-

i* -,"a"**.

Faptul acesta ar fi irebuit si primeze in ochii

i".i"ti"' rrl.-r. ii:no"a op".u j$i pdsteazd insurirea enunlals

"r]i"i a-a ** plasa in secolul xvII, cum cred unii tnvnFF-

Nu se poate casi uEor in aceastA vreme o opera care s6 o ega_

reze di; puDctul de Yeilere al compozitiei $i stilului'

Traducerea in iimba ;onand, electuatd' dupd clte se vddeqte'

ln secolul XVU, apartine urui cArtura' de ial€nt Si este una din

".r. *"i t"qit" c. ti-Oa tite"tr; Traducatorul are un deosebit

simi al limb]i. roloselte un Srai viu 'are

i$i men(ine prospe_

! im;a: i ct i ldura, ! : lop'rre in! ' -o fraTb de rezonanta roma-

neasci forme personale sau iemleni adoptali din textul slav'

"t;;;';a ;;.*- unei rimbi carturdresti altificiare (coasi-

'ii'ii'*'i" ri"uta"rite 1!1 Neqsoe poso'ab' a'ticor scris in

;;;;'rt;t;"", in .,Romanoslavica" vIrI' 1e63' p 334-335 )

T.ecind in Ta.a Ro"naneasce' se obsen'; ce isioriografia n_a

**'.""""it '-tii""rt"te de structure' precum cea din Moldova'

e. sp.e etF.ni ta le. cum e con\Li in la romaneasc; din sec. Xvl .onEE!6""

"tt!. se i' estc obisiili;Eiiir-Turlea e opr;u

t"ls4p9!g9 !i-:t1!!glg1'bE-I9i94g-!Ll4runoast€.e s i a.r iune. Asc Iac toatc I i losotr i le. .h idr dac; nu

sprf l iur lnsusr.P

-, - -.----.

-- --

ue se rnrrmerr 'ns" raoarF. Cu-ei l . ! ia crnostrrr j de s inF f i nu se aseaz; jn ta lalunr: i , nu Fl" .e rar L ne Lmea pc care a opr i r :o- , . ln c l ipa c iLdtoiul e tdcefo. .on:i:-mfa _unur Neagoe dasarab

"lup-tlsld: gql

t : . i1.-s i pr ine" i" . f ! - ;e. " i :ut e t l " - ; i

i i r ,a i ' !c cu rotul c, tu lC ec: r i u pr i m r i-*-

-ii

-"a e .e lu z3 u -tf d-asG-da tr, d a r- i!tE-

I I I - ;F se casesL€ Dc sinac: a!un. i f i int , c ' uor insb dc p"nica

i i , ; , . ' - - ; i , i ' ' "@ N"; '.oc-. C; dl la frjcd se--!!ece la rn.enie- qdici ljLlon\tiinla c:i -e: t l ;p ' ; i . i ih o lume f indr iu de _I ip iu i ror ' -1.

cb smercnja

.J i ] sorcq. l6-de- a:" ce lof .s6-t ic , adica de impl in j rea lesn -d!r-nrni;"e:ri : cb, in i1r.il. int-es-t u.""t.- r"- "rr-e-L

fep?g-gryIl t _9_.ft":J,4ttie, e- dricoslej, care-l ridic.i p-Olli\-E?-naGea ixce_:to- .i a lui Du.mLezJJ asa 'um arau Neagoe'

tJ!!i-nu eslej$rasLare4 rru-a- a unFi contt;'nle cdre jauid- qeO-mezeu s nu - :n - s- so opfeas.a lJ s ine. Dar in ie lu l ecestr .

td.5 indoia,-!ri-se -Pjerli 1i41ol,!3:l9l!qct!l,o!!tj!!-c-!l-.lu-*-*. ?'?iu1_9c ,-yaqrtg_!t !1_l9li_,9 g3r;' j:9491

i Im-a vorn,ii D".Mrl eter.gitalll unde silllsiLe -cgr\!]1|eENea!-a6oe, d;pa c. a dl;lo-ir Pr:rlre sineurdlali li spaifle' nu

-jzoa-ta ri vo.La nici de cuno3|lgl9, jrlllde elorr ctrc..geitru ca

361

judccind dupi Dlrrcr ja lc lc jnsloba!c i t : l r ,ctopiselul contoc&: iDcsc,t i ind. i . seDara! s i d js l incl . nu s_a pi lsr lnr n ic i un lctoDise, di ;cpoca in discur ie. ln schimb, din pr inelc . lccani i a lc secoluluia] Xvl- lca, rd ic l i d in acccasi cpo. i dc cul i .uf i , \ i l i rerntur j inlitnba slavoni, pfovirlc o scfiere de valoare inestiEabita cum

.sint Iilxd.ldturile tui Necgoe Bosarcb cdtrc IiuL sdu Tlzeoatasie.Lctopisetut slavon scfis in vrcmaa lui gtelan cel Ma.e a crearun tip remarcabjl de nar:rtiune istorice. tnxdtdtltrile hLi Neagoeaasarab contin paeini ale lirism, cale fac atin aceasiA scriere ;nadir cele mai frumoase reatizeri in ljnba slavona, aia cum afir_Da invii.atul bulsa! Stoian Ronanski inci din 1908r.

- Astiizi, alare de cazuri izolare2, nime.i nu se dai indoieste

d€ autenticitarea lnvAFturilor Lui Neagae BasaftLb. Manusc.isuisravonra.fost plasar chiar, prin filigfaDete hirtiei, cu aproximaglein ultifnji ani ai domniei voievodului muntean 3_

-.!y'e;i. in vrFmea respecLiva, nu estc d. imasinar o educdtic

i5ryprczen'a idei i d iv ine. Neaeoe Basarab .oncepe opera pen_ftu,pres6tiiea de viaia taic6 a .rofteniiorutui. ca viitor domn.care va v€ni in conLact cu nevoi te i i d i I ;cr j l re l i te ae conauce,e,folosinil in sfaturi experienla sa personali. Voievo.tul ii dd:nottenitorului de h.on sfaturi practjce, precun ca in atcgereadregabrilor se nu se conduci dupd originea d€ neam a acesrofasau dup6 grade de rudenie personate, ci dupe capaciiatea sivrednicia lor, c6ci, zice voievodul, ,,de vei Ii avind neam sirudenie rnulte ti vor ii plini de hldpie si neomenie ii n vorli harnici, sau den feciofii de boiari, dc 1.or fi fost pirinrii lor

I Cf. St. Rohanski, Itahved.eL des u\Ischischen wojuod.enNagoe Basarab an seiner Sohn aeodosios, in

"Jahesbericht des

Inslituts fnr romanische Sprache" (G. \Yeigand), XI]I, 1908, p_ 121.z Vezi L. Vrauoussis, Les Conseil$ ottribuAs ou Ptince Neagoe

(1512-1521) et le mn $crit autographe de teur auteD grcc (o!La questiotu hanlertque de la lifierature slaDo,roulflaine enlinr"sol?r"), cbmunicare la cel de al -l€a Cong.es de studii sud-est. europene, Atena, 7-13 D)al 79?0. Progranme, Aiena, 1970.p. 45 ; idem, Teutes et docunentt concemant la Valochie tir€s desnanuscfits et d.es archioes des Mettores et at..ubes n&nastarctdp Gra-e, cornuniLrre Ia cel de at XIV- lea ConsYcq lnrernar ionaldc srudi i L izdnLir e, BucuresLi , 6- t2 septernbr ie t9?t . Progrontn. ,

oam.ni buni. iaf ci vor fi ncvrcdnici, deacii de ce treabd vn vorf i?" 'Nic i d in ofesi tor ie sa nu se scoat6 c ineva - atrage voie-

t'odul atenlia - Ia sitnpla pi''E sau deniglare a cuiva, ci dom-irul sii cercctere cu r5bda.e si de va dovedi vina, atunci sic,hemc pe vinovat 9i sn io arate singur. ,,Cd de te vei grebi

tru pira lor s:i Ie Jaci judecatd sau si-gi umpti voia minieitale, ce vei folosi ? Nimic, ier'numai cit vei lace glesatd....2 De

dulce gi vorbitoare lrumos, nici aceea nu poate erdr 3.

iem spune ci nuliai un domn care medita laic Ei cg-viata putea sd dea sfaturi cum. trebuie se fie p.imiti

,asemsaea, compo.tarea la ospete nu tine seama de o simpld etFchet6, ci d€ modul cum trebuie sA lie primiii ni onoraii partici-panl i i . pcntru i nu aYea loc vreo j icnire Ia lA de cineva. precu;

!i de tinuta demna pe care trebuie s-o aibd domnul inire me-seni. neabuzind, in special, de bautura, .,cA omui deaca se im-baH; de are 9i minte mulE, el o pierde... si de are ii limbe

solii cu mulri pompa ti mult6 chibzuintr, pentru a face im-presie si peniru a purta convorbirile ln. co.ditii optime, ceeace demonstleaza preocuparea st.icti pentru instruirea tin6ruluivlSstar in conduc€.ea tirii, la ncvoile ei specifice:

"..jniii sd-ti impodobetti jntd bine... 9i tot divanul Si toate

casele. 5i sd te impodobeiti ti tu cu haine foafie.frumoas3... 9isi iersi cn mre slava sn razi in ji19u1 idu... Si sfetnicii t6i ceibeirini incd sn iazA pre scaunele 1o., unde le iaste locul ;i li

. /sc caOc. tar boiar i i cei i iner i incd si f ie impodobjt i cum se

Xcuvine r l s, l stea to! i , de-af indul , in j t r ru l tdu. . . '4.

/ \ Dormul sd n'r se s.dbeascn cu rispunsul la prima convor-e, ci sa asculte cclm cele ce spune solul, apoi sn se retragd

BucureEt i , 1971, p.42.ureFu, lerr , p.42.r Cf. G. MjhdilE. Orisinalul slaooftr Cf. G. MjhdilE, Orisinatul slaooft aI ,,tnoAtdtutitor', ti fot-

malia .ulturald a lui. Neagoe Basdrdb, in vol_ cotecti! lntd^turitIntnl&uriLlui Neogoe Basdftb ccrre Jiut sdu Theodosre, Bucure-<ti, 1920,

se chibzdiasce f;Sspunsul cu boierii dregdtori :

,,Se me.ei cu dinsii intr-un loc de taind Ei se sfdiuili toatesfalurile, !i care ror fi mai bune le prinliti in inimile voastre ;Pr care nu vd r'or Ii de folos, voi le Usali. $i sa nu opregti pe.

2 lbiil.en, p. 2a7:3 lbidem_ p. 259.4 lbider', i. 266.r I6iilen, p. 267.

f Jr-*i "a nu erl iasca la srat- 5.''n

| *ururrrre lui. Nessoe Basarcb .dLrc IiIlI situ Theod.o-

/ ::?.,f'ti?,T.itr%:'a Moisil;Dan zamfirescu si G Miheild' Bucu-

p. 59.

362 363

f r , , - t i . , , \ i iTDi loarc s jn i 5 i s iatuf i lc Pf iv 'nd purtarca r iz-

) lh iu l r i , \ i o,grni2nfca of l i r i i , daf rnai a lcs sfal l t l dc a se incon-

- \ r . r f { in l jmpul luptc i dc 00 de voinic i devotal j , care sdr i f ie in

4oficc clipi dc ajutor, prccurn ti slatul de a ocupa un anunit loc

lin Cispozitivltl .le lupte al ottii :

- ..5i

"a-!l alegi in vremea rezboiului 00 de voinici birbali

se fie tot lingi tine, 9i la razboi sd nu 1a9i pie aceEtia st :

- me., i ; - , c i numai s i i - ! i p;zeas.;

'dpul tdu s i de l ing; t ine sa< nu se deplr1eze.. .9 i de vei Si b i ru i pe vr ; jma>i i Ui ' e i tot sa

nu mearga dupa diisii s:_i goneasca, ci sa stea inaintea ta...

Pentru aceea \.i invat sd stali sau in a doua ceatd tsrupare mi-

litar6 a ottiil. sau in a tleia, c5, de se va inumpla se fA biru-

iasca vrijma.sii voEtri, ei vi vor soni cu ioatd nevointa' cE nu

vor sii in ce loc e9ti" 1.

insircinaii ,si impovifati cu trupul mjeu, plntr ln vremea'c6iace-li !€ni porunca lui Dumnezeu se m; natti.

Atunce, o, maica mea, atitea srij: 9i scirbe ai avut, citeai avut ri la moarte-li... 9i dupa acdia inca mai multe osteninle

,sl scirbe ai petrecut peniru mine, cit stau ti eu de md mir de

multimea rof.5i nu pociu si socotescu Si si num6f osteninlele

Deacii, o, rnaica mea, cind vrus€ti se !e odihneEti de oste-nele. iar eu intraiu cu do. si cu dragoste in inima ta, atunceal Iuat alte;sten6le mai rnari ti mai multe. Ce eu eram inaintea- 'ochito. tdi mai luminat decit razele soa.elui ti niciodatd n-aiavut inaintea ochi lor t , i i a lra lumina mai tuminoasa de"i l premine, nici inima ta n-au avut alti avutie mai draga decit pre

'-

Dar intelepciunea voievodului se vede in laptul cd socot€sje

$rutur "ai-'iifr--idrere personare, viitorur domn trebuie sd

lconsulte ;i pe sfetnicii sri de scaun :_

..Aqa te inve! sa Jaci, hul rneu, ce mie_mi pa'e-ca asa vafi mai bine. ldr ru te sfaluie9ti cu boiarii rai 9i cu cei ce vei

rU ce-!i vor fu Priral.enf'. .{

t lbidein, p. 283.2 lbidem, p. 283.

mine. Drept ac€ia. o, maica mea, inima qi ochii iai pin'Ia moa.t€ata nu s-au putut sStura de mine sj de- veddrea mea; 5i atunceanq rrli se intlmpre sa liu cu tine, ca sa $ sature ochii tri de

ine:si cu, fid tiu, si iau i€Ilaie Si blagoslovenie de ]a tine..,pent.u ci n-am avut eu drasoste den toate inima cetre tine,n-am ajunsu sA fiu la moa ea ta, ca s6 se tndulceascd lnima

ftle a est up s'mi invatetlile si acesLa este caracterul ade-

I !drai Darenet ic al scr ier i j Cele mai l rumoase paEini j tsd s i l r i

J*re larnice. de un lirism tulbu!6to!, consacrate mortii mamei( ..t ii ri"iui seu Petru. Aceste pacini e4rime sentimenle deli-

\Lare de veneral ie a mamei. care desi u ibra de f iu ( isrodceqre

lse " t ic

ca Neaeoe si-a ne8i i jat voi t mama) in 'easul

morl i i is i

' lmanilesis iubirea calda latd de el, in plezenia asistanlei' ceea

l"e i "asmiit

prolund suiletul fiului ratecit cu inima At$ci a

h"""o"t ":-t

doboale remu;carea 5i s-a t'ezit in el dragostea

/p" ** *. avusese intr-atita' exprimind-o in cuvinte dc foc'

j in srai s i s im\:-e alr tent i ' popurare :t

-+"r .n, o. mdi(a mea si nasci i toarea mea foiu s; incep.d

sr; i "aha t i re cu mulre tacr imi 9i cu Srele suspine tr nPnuma-

rate. Ci te rog se ma asculli cu dlasoste' c6 voi si indrnznesc

sa Iac oralie cStrc oasele taie cele ostcnitoare O. maica mea ii

dulceala inimii mele, . cii5 dosadd ai avui pentru mine' fiind

mul|i l'reme sArcinaid cu mine, ziua 9i noapiea; :si inc' nu

numai ziua 5i noaptea. ci in ioaia l'remea ii in tot ceasul ai {ost

ta de mine, deaca dici ln vr6mea vietii tale Du i€-ai s6tu.at ded.;tosie;-*, ci inca si la moarlea ta lti- ramaise irima aprinsade doru_l-9j mila me,q, J ocbiijdi nu se seturarn de vedercadea. Iar-€I_ qeqci nu mi se intimph se fiu atuncea la moartea

ta. mi se uinpiu aufleiul de intristeciune, .aci rdmas sdrac dei tine, si ap6--;aziii-in l{i.afe qi ir nepricePere, 9i nu $tiii. in .-

ce chip voi{ puiea face odihni sulletului mieu".r'

miDtul decit pre tine..- Si cjnd fu vremea betrinelelor mele sd

se odihneasc: pert.u tine, tu atunce,n-Ei nici o grije de.mine

li m-ai dsat se fie totdeauna inima mea arse sj aprinsa ir:jalea ta si ochii mei se fie Ia batrineiele m6Le tot plini de la-

. crdmi, ziua si noaptea. Ca eu aq fi dat traiul * Tnel-e mele ca l

sa fii tu viu"'z, daca-- repeiam -:tinem

seqqri 9i de.acest' -o"sar. atmci.bureri conch,de ca acPs:e pagini ttocluc in poe2te

@aib64 A,-frifi1ffi"l;fiiF..i aaial'trupa ci,e cunoa;-

I Ibidem, p. 236-238.2 Ibideln, p. 210.

361 365

l l f , i ,e rrr i ,n ' , , i i l . rn l r ra ror! i r { : , n i . i , r r icor r thr . i i t l i lc_

I r l f0 rrd.rr . t r r t l ) f . rDr, I i i , r l i i . fd l r rd .urolccni t t 9c, ldol ,

\ s i , i l i f t t . l t r . ' ro! i i l a dtol tostr i t t . , rdni rc iDt inord de nt t r4t !

l ru. l incd l iu le i .s i d (hdgorrc; de l iu r ] i l t " iotd putctnlc t lc noblefca

i nane' "ptecun ti si,1iirca dneroosd o Dienterii capilului, iL

ljanh.Ic .lc poe:ie ril)icn de bacetlLlui illrprarizat.

ln toi ccca cc sPunci nu se rlai Yede ce.ul, ci p;minlul 'nal

degrabA onrul -si

profunzimea snniidi hli umane.

J rsre. pr in uInrre, i l i rnlafca n. l i urnan,sm !, ' ] r i dc clastr)

Lalerie.-

r CL D. - \nsh- 'ot 6$rs rrr ' r ! t 5.^r$Fs eor; ia a 1I a Sot ia '15: : - \1.on B:1or". Bogoni l is l t ; ! l i i .1 l : !urc naJclor poPulore. i i r 9L,oc- ic ^ i l : - i ie Ro: id: lP. ! r - : ts l \ . 196+. p l9- ;1.

Cor ' : r . ,nt ,n. - t . l i ,P- 'c l rL5;( i J rr \dscra i r r tcns i r r E'rropa Ce1_

' : : ' ; ; ; , . " ' ' , . r .c 'u" ' '

i pe r ' f i td iuL romines^ roare scesrea

intr-o Jrmosl"_i de cul lur i a

A,a;rr . O. i . l "nLul r dcicoper: ! c i r \ i lc s i spir i tual i lJ led sre-

"" r" , ; ; - ; , ; ; "" , Eurupei a descope' i r d i fect \aror i re umrne

;; ; ; ; ; ; i . ' i "

: .nrseror popurar" De a' i doua umanisme (nr-

;";;';;;; ;l;; n, o "oir'it o" ",' ".ry'11,-";i;ir"ii'lll"{

1n intdtdturile lui Neagoe Basarob atenlia se lndr€aptd li.ic

cdire zbuciumul Iiinlei omene;ti, care are idearuri pimiuteiti

t sociale, Si czire educarea omutui pentru viala ln societafe {i

in stat. iar iD isiorio8rafia moidoveana din lremea lui 9tefan

ce] Mare, cAhe imasinea nalionalS a istoriei' int!-a vreme de

dominare a religioziglii 9i cosmopolitismului c'onoaralelor bi-

zantine si slave,

, Se Dune intrebarea I de unde vine aceasti inclinare sprc*"n

*"r"o- local, in pataiele cu uoanismul occidental in limba

latini ? Se poate spune ce s_a trecut u;or pesie substratul local

de tip popular ca.e a generat aces', umanism Umeisnu! occi_

dentel a }rlat nasiDre prin descopc.ire; antichititii clasice rsi

s-a mani{es'at pe scard mare in limba iatine Gntr_o anumita

tentE ln'.es3d). Unanismul din sud-esiul Duropei, inclusiv din

larile ronaneiii. 9i-a tras seia, in primul rlnd' din cultura popu_

]ara, cu iondul ei str:{echi, superlicial at:iB in mase de ideile

bise.icsii. in al doile! !ind, din aclilrnile unor aia_zise "erezii"

in rcalitate curente deoocraiice, accesibile Si tiablle in masele

pop'Jlaie targi, precum boeomilismu\ a cAtui eriiilrdere Si per_

sisten:e nu n1ai poaie li asiezi ne€ate, in urma celor mai noi

siudii.r. Terenul de lupii social; 9i de intoarcere a privirilo'

spre omul de dnd a fost atii de bine pregdtit in sud-eshri e'r_

ropean. cd insAsi migcarea husitd a g6sit intelegerea de colabc_

iare, in a doua junaiate a secoiului ai Xlz.lea, ]a pailiarhia din

''*;; :;:;' ;':;;; """''" "' *'""'""-lYl I"::"*^:::::i:=. ti"".i;;:",.;"Tl''"" o" ""*'*

occiden*Le iar Person;Ii-

i,,J, '"i ".."'.",' '

cu pc'csonaiilil i "::t"13'1."-i"lL l? *il-

;l* :iii"il :::x.i::T i'"','"1:i"" ::,"iI:11""h"H":"",#i";ii:'; ;;";'i a.r iotue uenta-aeoseo'l"?l

i"ii Lllll.i"i'Tiif i.':"'lll,i"'"" Iiii T"""1,T.JJlii";;;:rare," ar'n"i aceastadifere, . . i ds: in/ ' i mai evidelLa

Nd.o.o Rasa.atr

; " ' : : " ' ; ; : ' ; : ; , - -" ; ; , ' , i i i "or i o " ' r ' " i i .

d in epo"d Lui NPaeae

;; ; ; ; ; ; . ; " ." ' "" ' " tprr i r i ia vP-eoe adsarob roLu'r oma! 'al

; ; ; i ; ; ; ; ; ; ' " ," ,"^

cur lurare -Ncdsoe Basarab- din currFa

:"; ; ; ; ' . - ; ' "" , : ' , ' Edi iu 3 Nrir ' f ra rc?2 p i2r- t :e)

: impoltar96 s3rise in, \L. PIRU : O al ta oFer; de rnafc

""", .J:o '" . :"" : ' "" , ; 'q" ' "" i ' " r ' i Neolo Basdrob 'nt t I iu l

: i l ; ; . ; " ; ; , t rs:rara parr isr :nL un snsu' mrnusc' ls ' ralon

-'ci.*,o.in.s",?ir..c.,11,":' jl:olc,::."Jitf ,i."iriJ:'i.;lil"?i"i'l E:Xi::l';1"1;"iTfrJ'i"'""i'? "01;;"r'

iL'co'ao^"-i , l ,;, i ' ;""i ir ' i ' : i ;;?: i l Lei'anLi"osr"' ica' ' xxtv rs6s' 2' p 26l

't' 'Ii;-t t".."."" noaslrd Problene^de ba2d ote liLtaturii to-

'"'"r J::tl;3'iii,f,.::l'":?'i"l;',i;:i'"i"""."' in spiri!',r :L aclele

i'"':'":::'";'": :;;';*i''o*"iJ on'"n"*'t' cu ar sau rr prin-

i:*iilll*ii*:^::t^lr:"^::":::::".::'"r.'"{i{".:;i;" l:ti ;:1"':xl;ii:['':,i::l'',""#"ii'iii*iT;"l1liI ni::im;;'*:11 il.';':l':,u Ti!:!"it Tii{".",' 't '*.'i".

L(r -'ra ce' ': :*:",,'"-::i; il ' "?;::

spune ci Neagoc era totodaHpalriarhului, ..a cifui inveldturi ti hfani sufleteasca dorea

oc foclrc! jc rucdio-bulsaU cu inILucDle s i rbasr i , dcscopcr i t 16.Solia dc iDyiralui rus t. Llyfov r, inlr-un manuscris greccsc,ncomplct, se'nDalat ta Artros iiltii dc Sp. Lanrbms, ii iir ;naiDlultc maDuscrise in traduccre fonincascE, din care ccl Di3iv€chi date.za din a doua jumdtaie a secorului at xvll_tea.

.- . ,11"1". , :1, : i 4rc, r iLol i ror ro reni i r srr i rn i n i accslc i c ' j r l i

t I isJcr, \cnopol , p. Lavfov, p.Sircu, rar i -mrrsKr

.s lo ian, RoxE^ski . N. Iorga. Sc-\r i l puicar iu. G Cit inescu,

iL, c jo5anu. V. Crecu. D, popol ic i ) nu s.au indoiL de l raLerni_tat€ lui Neagoe Basarab. tn ipoieza neaurenticitaqi (sustinut6d: D-. Russo ii p. p. panaitescu), problemn coni.ov€rsata, se ceresa gisn! in a doua jumetate a secotulri al XVIlea sau Ia ince_pulul se-olutui a l XVlT.tea.. ind sc consroFra c ' ] dr t i fosl . scr isetnDataLrr t tc, un aLtor c i ru ia i_ar putcd tr dtr ihui tc. In atar jde aceasta, daci opcra a {ost realactaiE ,D limba slavone, cum5e oede in eenerai, ea nu putea fi alcnrujte dupa ti50; cindslavonismul intra in dectin. O lucrare de varoa"e",.i piopo._tijle ;nxdidturllor nu putea sd se iveasca decii in pe.ioad; deinflolire a cuttufii in timba slavoni h noi, la inceputul secolu_lui a1 XvI 1ea, si nu putea sd fie conceputd dccit de un sirA_rucr. reprezentant at acestei cutrud in Tara Romaneasce, cum"

-o<L \oievodul Np"eor Basarab.

_ Neagoe Basarab era tiul nelc8itim at iui Tepeiu,s Basa.ab

Ddnestilor, iolocuit tn domnie de vlact CSiugarul,tatal lui Radu cel Mare Basarab diD ramura lui Mircea ceiBdtfirl. Se pare ci mama sa, Neaga, s-a casabrit cu l,orfticuiPjNu C.aiovescu. ca.e l-a adopiat, caci izvoarcle istorice spun.a F.- . .nepoi banJlui Barbului Craiovescu. t r ( ioful p i rvuiur_,insa adauge : ,.tar a;a il numea ce este tecior de domn.,. De-sigur, adoptind u! fecior de dom dinrr_una din cele doudrahuri ale dinastiei, Craioveitii voiau sA cigiiee ascenilenteasupra cFlei la Le r"muri , sa s i intarcdsc;, in pveniu6t: iarer urc:-rii pe t.oD a lui Neasoe, pozigia politca_ Radu ce1 Mare fuseseLn do.di ior er ta l jos f ta:et s ju se c; tLsir isc de i rnarr , daf m _rise afu.isjt de patriarhul Nifon. Esie timpede ci acesia selncumetase sa musire pe domn fiindcd avea sprijinul Cfaio-vert i lo_ .d . inLfedinLrse. l lu i Neagoc sar. ina de socor i tor (unIel de secfetar) at pai.iarhull]i. In Vidto patriarhutui NiJon se

al

totdeauna s-o Primeasce.{NouI dom[, Mihdea, fi9 e1 insuqi nelesitim al lui VIad

TepeS (cronica il de drept 'feciorut Dracii, arma5ul din M6-

negtt_), intri in conflict cu Craiol'eftii, care, cu aiutorul tu'cesc' 'il gonesc in Transilvania. Neagoe, acum vdtaf de vindtori' sur-prinde la Cotmeana pe fiut lui Mihnea, Mircea, ti-l alungn de

asemen€a din ta|d.La tronul Tarii RomAneqti vine vlad cel Tin6r, fratele mai

mic al lui Radu ceL Mare, sub care Neagoe ajunge comis' bucu- '

lindu-se rnereu de splijinul craioveqtilor' Acestia insa incep se

fie concurali la curte de cumnatul domniiolului, Bogdan, aulorLr!

dcsutuir i i iu i Ni fon, .de,,al i la - scr ie cronica - pe domn cu

minie asupla Craiovettilor, zicind cd NeaSoe iaste lecior de

domn gi-l vor scoate din domnie" vl6dul convoace pe craio_

i'e9ti 9i-i pune si jure ca Neagoe nu e. fiu de domn' ameninlind'

in ca;ul conrirmerii, ce re va taia nasul sau Ie va scoate ochii'

C_aiolegtij jurd formal, dar apoi fug pesle Dunare, se rntorc iu

ajutor tu.cesc, nimicesc oastea lui Vlddut, iar pe el il prind ii_itaie capul, .idicind in locul Lui in scaun pe Neagoe Basarab

(23 ianuar!e 15.1:).

",ltJ;;]ta

. descoperii inca dou: llasmente ine-

DoDrnia ate zece ani a lui Neagoe Basarab a continuat poli-

tica ate centralizarc a statului- Ieudal din vremea.lui Radu cel

Ma.e- Autolitar cu boierii dio facliunile advelse Craioveqtilor l(a iaiat eapul lui Bogdan, a celue6rit cu fo.!a pe loso{dtul Bla-

goalescu si a insennat la nas pe un pretendent Ia tron)' Neagoe

scria sibienilor Fe ui ton t.ufa's : "O sE vedeti d sint domnitor

destoinic 9i a.e tata aceasta domniior", ia. bra$ovenilor chiar

amenintitor : ..voi face Tala Bi.sei a9a, 'i

nu i se va cunoasle

"i"i-i""tr. r"ag"" nr geapd ca

'si vlad ?epet 9i tatal siu Te---

pelus, pe negusto.ii necinstili, spinzura pe holi, ceea ce nu Fa

imoleaicat. ca ,si te Stefan. cer Mare (prezentat de Ureche ca

va;sdior impulsiv de sinee, dar 9i s{int), sd fie un domnitor

f,etisios, cel mai mare ciitor al Perioadei leudale (ictiior a toatd

.sfetagora', il numestc Ga1,Yil pr'olul)'

' Dragostea pentlu culture ii ralinamentul artisiic al lui Nea-

poe easarau se dealuc nu numai din faptuL ca a Patronat tipa-

;itea Ebotugheliclrului slavon al lui Macarie Ei a construit acea

capodoper, de arhilecturd care este biserica episcopall a Curlii

a" arc"t, au" si din v$mintele pe ca'e le purta (brocart roiu'

369368

A.u\ur

' - r fL:rLrul , ic ruf l ) i , r rJ l r - rz.ururr . F^rrrJ Inrp.r . , ! t , r dL

l)rr ihD. ConraDda lu Bratov o blani l dc l iezurc, unr dc helgcri un (o)icr dc rrlrgrritaro li rcspilsea ifoDic o caLdelnild deirginl, lucrull la Sibiu in Drod necorcspundtor_ Poetul grecdc 1a cuflca sr, Itaxitnos Trivatis, il numea iriL-o epigranra

"divlnnl fi-l aieza in palatale Oljmpului. lntrcfinea pe chirur-FJ r . .guzidr . l icror i rn. l l inr lc , . lnr . lu i Vfnct ie i un c i t in\aloare dc:C0 dc ducaU, iar papei Leon X, patronul lu i l { i -cheiangelo, ii cerea in 1519 si-i socoteasci legati pe et, pe fiutseu Theodosie si pe supu.sij sii, _prin aliantd perpetud.. cu

.bisn. i ' d -oran;.

. ltxDdfdtwite, soisc de-a lungul a mai muiti aDi, au anatogiiin literaiura bizanli,nd (InDdfiturtie Iui Vasile MacedoneanrLcdtre liul sdu Leon, De aalniflistr.anilo ituperi.o a lui ConstantinPorfirogenetul) ,i slavi llftodtdturile cneazului $s VladimirMotlornah citre fiii s5i). Cam in aci:eaii vreme cu Neagoe, sc-cr€tarul flor'entin Niccoto Machiavelli compunea vestita sa operiPtincipele. l2voarele lui Neaeoe, cite au putut fi idenlificate{unele apa! ciiate). sin! in primul rind Biblia {in special Carteaintli fi a doua- a lui Samuel, Cartea intii 9i a doua a reciior,cartea a doua a cmDicilof), apoi scrieri nlstico-ascctice ca Urni-Tiald tui Sitneon cel Nou, Scaro lui loan Scirariul, Diorrrd luiIilip Soliiarul, Oniliile lui Ion Zlatausi, Cu.-iaf€le lui Efrem Sitnl, Cuaintele 1ui Atanasie A]exandrinul, in sEr$it hasiograliiEi cr.!i popurare ca viata Sf. Canstqntin, Vdrlaan ti loasaJ,Al e tanalr ia, F i.ialogul -

inve9Eturile alcetuiesc in totaliiatea lor un rnanual dc cdu-calie Dorard i politic,a nenit a servi unui viitof domrr. lnedilia N. Iofga primele dcui pifgi cuprinal pildc ate Dronarhi(lmpirafi isi reei) desAfirsili, dupa idealul autorului (resii bi-blici David -si Solomon, sanctificali de biseric;, Ioasaf, {iu deimpifal din Indja. Constaniin, impnfatul romanilor e!c.) saLrdimpotriv; nevrednici (Roboamj Avesalotn, Maximian etc.)- Ur-meaza cinci pErii de invilaturi dilerij-e, rcligioase (pentm cins-

1 Inilial, dornui avea in 1'edere pe doi din fiii sai. Petru9i Theodosie. ,s i nulai dupa noa$ea lu i Petru, cartea a Iostadresatd exclusi? lui Theodosie. Lucrarca era imperqitd iD douApEdi. carofa U s-au adeugat Sctisoarea cdtre oasele nlaicii salcst Rugd.ciunea ia ieli.rea stletuld. Pe baza prclucfifilor din se-colul al XVIU.]ea. ediiorii noderni (Ioan, eclesiarhul cuflii, tiN. Iofga) au inpertii opera in 11 p:r1i.

tifea icoanelor; penhu irica ii dragostea lui Dumnezeu' peniru

niiostenie ti alte canoane alc bisericii) sau poliiice @entrucinstca boierilo. si a slujitorilor, pentru numirea ln dregdlorii.

- pentilr olinduials ospeleror, pentru primirea ni i'imiterea solilor'pentru puriar€a razboaieior, peniru modul de a line scaun dejualecati). Luc.area se incheie cu _un cuvint al autorului catte

urmasii sei $i cu o rugiciune in ceasul morlii!i r. t'u,. con.epliei despre monarhie a lui Neaeoe Basa''"I'

z/,ii) ounct'l ilc vedcre reolosic. Dornnut nu esLe ales de boieri.

ci e .uns de Dumnezeu", ca s6 fie iuturor ,'cu dreptate"' Rude)e

rui riot ocupa d€ltudteli numai dace-i sint-"slugi drepte", iar cei

saraci nu t.ebuie tinuti depafie, "ci

se fie si ei aproape de le_

ciorii ale boieri. c6, orlatd, vd vor trebui ii ei, sd_va fie de ajutoiclt vo! putea . Cu alte cuvinte, o.iginea puterii ceniralizatoars

a domnului :si ra-iiunea exercitarii ei sini de esenF divine' deci

absoluie. Ideea autoritelii suprenre a domnito):ului in statul leu_

dal isi gdseste aici lntiiul ei teoretician. Da' Neagoe Basarab

intrece chiar pe teoreti;ienii contemporani ai monarhiei absolute

prinlr-o alte idee, care, introducind in conceplia 'despre stat

iactorul popor, atinge ridecinile regimului leudal. Venitul dom-

nilorului pl.ovenind tlin rnunca saracilor (in orieinaiul slavon

,.horeani", adica tarani, locuito.i ai lefii) se cuvine sd lie pue

ia dispozilia lor :..Iar ite-ti va mai prisosi din venitul domniei, acel venit sA

nu sindesti ci esie cl-stigat de tine, ci iar l-ai luat de la sAraci

\-ii de ra aceia ce sini supt biruinla-ta, cali i-a dat Dunnezeu/ supt Bina ta. PeDtru aceea, sa socoie$ti ii si pofteEti lara ta

ca si aibd si aceia drepiate 9i pace cu odihnd ln zilele tale-

Drept aceea, cum o luali de Ia sdL'a;i, a9a se cade sA o ii dall

pentru dinrii, s6 te Iaceli odihnA ;i pa.e"-

FatA de turci, autorul recomandi aiitudinea noimului' carc'

nelemindu-se dc vultrir. ii lasa, sPre a evita lupta, o parte dinr

linatul sau. .iar daca dutmanii vqi cu dinadinsul rdzboi' numa_

rul lor oriclt de ma'e nu tlebuie s5 insp:timinte :

..Iar de voi fi mulii. niDicr si nu te infricoqezi' nici sa te

' r - lnduiorczi - c; o u, l i tea/ \ i razboinic nu se sperre de oameni i

' - cci mul l i . L i cum r is ipel iF un leu o c i read6 de cerbi i l cum

omoa.e un lup o iurma de oi, cit de mare, a9a ni omul viteaz

si berbai si hrabo. nu se iniricoqeazd de oamenii mu'Ifi' cd omu-

iui viteaz roti oamenii ii sint intr-ajutor, iar omului lricos toli

370 37L

a<)i ' r ) f r i i i i s j r j t r lufnrrni , l j inci i , \ i dc. i sjo. . r i t i I 'Lr l i | . . \

GiDefclc r,i suc.csorut lui Neagrc Basarab, ltadu .le la Afu-Drnlj, r pu! iD practici acesre sfaturi in luprete lui cu rurcii.

. _ Slaturile reiisioasc, tn ciuda ofienErii mistice, iralionale,de esenli isihasti, si a invjtatiei la ascezi,-.ndice b izolarea deIumr, .upr ir) .c in :zroaretc rolosire, au de ; i ;b*+rcl ! .c l ion*e"lll.L:oad rd ri aduc ami,,re ca se ne innoim omui?Tr-,tr-i?nf i ; r ; r" ' se c\pr imd autorrt . Nlr se esprica rr trJ

"r"g,r tadus inir-uD loa miDgii, adicA intelisentei otrrenesti : .,agijdereas; voi , p in i vel i at a f ; rea s i obiceiut domnului aceluia (e \ :orbade urmanul la tron), mutta minie va irebuieite si aveti. cE mintea€ste cap si invifatu.e dulce rutu.or bunaGglo., ,i sfilsftul eitoartc ,s.e aprotJ ia i Min[pa e5re aruLie t i conoara nFh..J lodre,ca.e nu se chetiuiegie niciodat;_ Minrea cea curaE se urca mai lpe deasup-a (eruf j lor s; sotesL" dreprar i le suf le lutui r i ate rruru-lui inaintea atotliitorului impdrat. Miniea este viatd prieterilo.s i imp6.are lcsi i lof . I l inred treaTi i esre pr ieten mai bun si Inaicinslit imp;ralilor si domnilor decit toatd all]lia si bodtia ro.'l,cea multd. Un bdrbat intelept, mutlilne de oameni stipinerte,iar rn barbat nebun 9i fer' de minte, muttime de oameni-pierde. Mintea cea bun6 este celcarea inaintea domnitor c€lofrccunoscutj, ni trup neviiamat, ii fa95 nerusinat; si neinfrua_.iat5. - cum zice proorocul : Ciilstiti intelepciunea, ca sd ilnDi_

Patetic; este plinsefea {iului Petfu, cea mai migcahare

AinA elegia.i din liieraiu.a romand h linba slavona :

-O. liul meu Petre, iaii ciJi irimit coroana, .surguciul ti

diadimele, pentN ca nu tu-mi erai siilparea mea cea inflorita'

de care pururea se inureau tl se r6coleau ochii mei lara acuE

siitpa.ea m€a s-au uscat, ti llorile ei s-au vestejit ti s-au scu-

turat. si ochii mei au rAmas ar$i Ei pIliti de jalea inlloririi tale

O. iubii!! meu Petre ! Eu crcdeam ti cugetam sd fii Comn

si se leselesti betrinegele mele oareciDd cu iineretile tare,Ei sA

Jii biruiior pemtliului. Iar acum, liul meu, te v5d zichd supt

pdmint, ca un uu.J al I ieslecdruia sdra' . '

ln sfirsit. iati un alt pasai pe tema ,tortuna labilis" din

rugdciunga lui Neagce Basa.ab ,,Ia ie$rea sufletultd" :

"Spune.mi acum, ticdloase suflet€, unde este domnia rioas'

bn ? Unale este muma noastrd ? 'Unde sint feciorii 9i fetere

noasir€ ? Unde este slava cea desarti a runii acesteia li bucuria

€i ? Unale sint beile cele calde 9i unplerea voii lruputui nos_

hu? Unale sini gredinile noastre cele frumoase' cu m€sele cele

intinse si cu cn.nuri cu miros bun $i frumos ? Unde €ste vinul

ca.ele totaleaula veselea inima noastrn? Unde sint vioarele qi

tobele ii surlele ? Unale sint caii nogtri cei ftumoii 9i lmpo_

dobiti cu laJturi poleite 5i cu zale ferecatc ? Unde sint ineleie

noAtre cele cu pictre scumpe ? Unde sirt diademelc cele rm-

pSrateiti, ca.e erau impodobite cu ma'geritar !i cu Pietre de

murt pret? Unile sint podoabele hainelor 'lmperateqti ? Unde

esta aurul 5i argintul dintr_aceas6 lume' tic:loase suflete ?'rititi in veci."

ln ac€la.si sans, autorul exifage din Ftziolog pitata cu safpelecare-jci ofera tmput spre ucidere si zdlobirc, p6zindu_si numaicapul (sediul minlii ii al sufletului in generai).

Cu toaie cd imprumutA pasaje intrcsi din scrierite pe care'le foloseste, nu se poate t5gedui lui Neagoe indemitra.ea eloc-wentej. cad€nta de mare vibratie retodce, mai ates cind vo.beste(d!.pi Ion Zlatausi) despre {ragilitatea vietii, intrenrpid de

"O, mare neloie Si sfeutate. unde esie acum rrumuserea

obrazului ? IaiA, s-a Desrit. Unde este meneata ieiii si buzerecelc roEii ? Iati s,au vestejii. Unde este ctipeata ochilo.,si ve-derile lor? Iati se iopiri. Unde esie pdrul cel lru|nos si piep,TAnat 7 Iata, a cazut. Unde sint gunazii cei netezi ? Iatd s-auItint. Unde este liDba cea rapede !i deslusit6 ? Iata, a tdcui.Unde sirr lriiDile cele albe si ffurnoase? Iat; s-au dez.rodai......

Neasoe Basarab a murit in ziua de 15 septembrie 1521:

Theoclosie, care i-a urmat la tron, a domnit mai pulin de patru

luni ri a nurjt la Consiantinopol' AIi doi frati' Petru Ei Ion'

ni o iai6, Anchelina. murise.e mai inainte, iar Stana 9i Ruxan-

ira au ae"e"it respectiv soliile lui $tefdniF al Moldovei Ei Radu'

de la Aiumali. ca in lceenda mesLerului Manole pieril dupe :1zicl i fea b;er ic i i eL:scopate de la Curiea de Arses, lnDd,qlur i le /ut :

Neagoe Basarab cdbe JiuL sdlt Theodosie gi-au nimicit autorul"t ;atuneind a rr socot i !e (pe n 'drepD/o scr iefe pseudo-epigraf j dno-

nim: i . r lnrdJdrur i le tu i NPago' Batarab in I ' tota t 'Lerdt l t ru t

-

' " , , , " , . . : , ' ' " , . I , Bt lcuret l i , e j l tu 'a .qcaaemlcl , lgca p 278-2S3)'{ \ :

GH. VRABIE: S-a at i rma! de c6ire uni i cercet i tor i { in_ 9'

ceDind cu Hasdeu) c i lucrarea ar t t o _compiLa! i ' * evidenlS Li-

pi ; ; ovului med:u. c; ar f j o opera de ' imi ta l ie ' l i -p lasiar '

372 373

tafe : .,Vnlo ]a nrine si apropie-ie, iubiiul

cuminte pe mine, care-9i pun inainte o

'1"meu Iiu, $i asculti-mainvdtAturd bund ii fo- '( l ) . I tusso) S.r f t i f i ru. ] lof insi , c iuro.ul chirr l ] ra i pur in a\ . izat

( : i r l ' rJ. r rcr so c i ! . r in cdi t i i dc Dopuhr izarc ca cca a iu i D. c iu_f fTu) nu afr scni iDentul uDci lu. . i f i inci icte, a i unui conglo_mcral dc p. l i r l i d in di fef i { i !utof i , aF eunr o 3!rrecra crr$ca.la! ci'rd l€ci.ufa e ijcuti dupi o foarte bunE editie (ca aceea aprof. vasilc cfecu in versjunea sfeccasca, 19.12, din cafe dAmcitaicle), impfcsiite favorabiie poi ii controtate. Invitaiut, prio-tr-o nunc; erudita (Iolosind si datele obliDuie prin cercerarealui D. Russo), indicE sursele. Dar dincolo de mutlimea de citate,sinten izbili de un toa specific luoarii, de za seatiment patern,'car'e este sisllr at Votevodutui ; lucrarea e strEbatuia de o con_.eptje de viale pe care numai un doDrn llnrinat .ca

-ativinulNeagoe. - culn era numit de un poet _al epocii _ putea s oaib6. Inpresja de operE o.icinalA se justifica.

Dar tonut patern si o aDbianii atit ate specifi.a s$ierii tuiNeagoe, notet€ puternice de ljrisnr ti reitexie sint sustinutc tcaiedc un spjrit conrpozitiotlai cchilibrat ;i dc un tiDbaj poeticcat-c rlefiti o nai pfo{unda cercctare.

ln r .dac:-rea tu.r ; r i : . VoieroCut de ld Arse_s. imifeuna cusrdrnaiicii pe care-i va fi folosii pentru aceasta, orinduieste Da_te.ia ln trei perri_ O primd parte Doate fi socotiid drept. unpreambul la o lucrare cu cardcter didaciico-poiitic, retigios. Efiresc ce ea nlr putea incepe, in plin ev meiliu, decii c..r o ..invd_tAllri despi:e iubirea de Dumnezeu". Ca apoi sd unreze o 3liadespre ,viala iumii acesteia de,sarte.., despre zddernicia celoromenelii, ca sd incheie apoi aceastd pa.te cu un elogiu adusmamei * famiiiei. Ne gindjm la celebla €crisoare ce impresio_neaT; p. in - ' r ic I r . . i paL.L:sm. Dupa .ceasia Dafrd, auto.L. l Lrc(ela ur conlinul care justiiici lnsusi ri[ul lucrafji. adic; la ex_punerea Laor tfl'dfdturi adresate fiului, cu gindul de a-t po!-atuis:a nD lje rdzbundtot 9i se cultive vir-iutile. O altd invaFrure iil.orbette clesp.e lnasd-ti in canttu betiei apoi attele dest)re jq(le_catn, despre lelul cum trebuie s; se poarte c! baieia si ceitalicrestini, cu slujatarii, in sfiifit o aiie desp.e sott ,t ri?bot. Dreptincheiere, lucrarea se termind cu a inxdidtutA ca o pecete a ce_Tarlalte imdrdtuti, si cu Rugdciane la ie.rires s4\e',lui_

Aqadarj preocuparea aurd.uirli iucr;rii pel1ilu un spirit{ompozitional e eviden€_ _4ceast6 preocupare se afirme inse inrazul liecirui capitot (inveleture) ir parte. ln afard ale primeletei, cu cotltinui deosebii falA de ceielalte, tiecare invetdturaincepe cu un indenrn, cu o chemare adresaid fiului sple ascul-

-- i'''

-")rr acesta s$ie.ea caped ton tiric plofund' izvoltt

din sentimeniul de care era in sialE numai un parinte Ia Sindul

"i rirt sa,: t.errui. sA-i urmeze la tron Aceas6 chemare devine

ln cuprinsul iucrerii avertisnrmtul la ceea ce t s-ar putea Ln-

ti-rr". a" ""

ar da ascultare cuvintului tostit lar ca cele ex_

".'rn"," "a t" inlruLotul ascultare aulorul-voievod recuree la

ii"i'i'o'i""'i' iiio.ori". a"trur, ..vezi, tiul meu' cum proretul

i''u." '*;-"qii

lui ri modtea lor c jeluia $ o -oljnsea ? ca

maj dPoarl.e set face aten! pc fiu, to! prin vorbir€a orrecra'

"""r*'"'min1"".. "V€zi fiul meu, cit de mare rdu e minia ql

ra'i".a.*" ! Si apoi se incheie invdlAiura cu o sui6 de excla-

;al i i pateLi.c, de interoea! i i retor ice - 'u o sui td de mi i loace

.itri.i,"" o-oi" acestFi lucr;ri : ,vai mie' nenorocitut si Pdc6-

i""'i"ir r'"Jt"s"t"r ale rezbunare !" vai mie intunecatul" etc-

lp. b9)._ Toate asemenea formule, am zice rnediane' imprimd un spi_

rrt ii."t'" li norarizator, arirna tn permanenF sentimentul

".t"t", r".t*.. liinal strdbetu6 de un lirism rotevodal- Ase-

l.""" oatt, care constituie esenta filozofico-socialE' p€da8o-

;l;;,;.ittt"e si elisioase, si:rlt oisinate' Exprime voinls dom-

nitoini"l N"ueo. care pregdteste liul pentu donnie'

ar,*.i -fnuetaUt.i tn""p" pt un ton vadiL didactic' dint'ru

i"""o;;, ";il meu' pe cjt ti eu am inleles' cum €e cade dom-

.,"J-* i"- ia *ai cu boieril lui ti sd se osp6lcze ln mln-

"i".t ", 'o*,*t ii se sea dimpreun; cu ei am judecaL de

i;;;;'";; ";;;*

iie .' rp ?3). odaLa enu'la6 ideea' aurorur

;;;;;;;; ;""i" de exempre ruat€ fie din cartea lntelepciutii' /

i* ii'i- *"'*. cu circulalie in epoc6 a lui simeon Monahur'

".-"t*' O" t*"or"t formul_ate euristic i fiui insusi alla rds-

;";:; i'; ;";"." acestora ln arte cazuii spiritul didacuc e

i.-'i'i-a" -*

spirit s€nten(ios sisterutic: -Judecata' tiul

;;:;'# oa'ri'*'*o" se imparte" ' etc ' €a aPoi sd ur-'

-"'" ljt"-"i"t" ;in marii evanshelitli din filozofii bise'lcii

l""r';'c.;:d*A;;' Erren siriul' riup solitarur' din lirozori

ai antichiiaii ca Aristotel, din vieii de stinti etc'

Dar asemenea citat€ sint urmate de expuneri avintate ce

"";;.*.te uneori textul la cale se 4fertr Sint pasini orisinale

i"'li*-".*" senlimentului de mill (1?7-1?9)' ilbirii 'Le

sa--

374375

s-a $cutun.iat cu

,Si daca acela aduce cuvintele lui cu.asprime, voi dali rds-puns cu pace si blindete, numai sd fie cuvintul vostru cuminte5i inielepr si de asa fel ca sa mearga ca o s,igeatd asculitl ininima domnului I'ri."

Altcori comparatiile ample evoluead in cen antic, de tip

"Precum rugina strice fierul, aga se stric, omul de trufie,

cind iniba lui se ap.opie d€ dinsa; Si precum viermele qi vol-bura se lnlatura de pom Si-l usuca Fi se face IAri rod, aia, fiulmeu. fi trdia st.ice rodul cel bun al robilor lui Dumnezeu.'

"Plecum cariul menhca copacul pe dineuntru 5i puirezegte,$i gindul de r6zbunare ala stdce sufletul.'

Adcseo.i iFi lace loc Fi personificarea tipicd literaturii din

.,Cdci minia € ca ul} tata, urgia ca o mame, din care senaste ca un copil setea de rezbunare. Acest€a sint urite de Dum_

Aite imasini sint rezultate din referiri la corpul omenesc

sivirsire corabia noasirA de n1ulii greu-

or r ( i ( | t_ l t i j ) , , r f i . i r ( ' . i r .unrusc! . c ja leazi pagini le dc. l ica!c.)) i rnr ' r .

^rrdir . , (c j .arc <ru l i .ut .u or i .c prc! s! arale Dunrai

. rL l rc lcful Drozr ic l t ! t scf iof i i s i n,au ciutat sa meargS mai de_t)arilcj sPfc a ilL1si.L,a Drcria tipic nic.ticvati, s_au situat pe o po_,tic !nitaternlit. Cici pomni.l de ia cirate, auio|ul, VoievodulNeagoe Basarab, di seni'nie fi €xemplificdri din viala_i prop.ieofi a popofului, adauAd o loaflc turrei partc izvoriii din ]rrilr-tea sa cutiirrati ii sulletu_i sensibit ta frumusegi 9i datorii aleriefii.

- . Dar ca lhxd.tdtutile Iu; Neagi sd_9i atingi scoput, auro.ui

lolosesie nu Duhai exemplut asociaiiv, ci si foa.re colorai. Opera3e

-distinge p.intr-un limbaj poeric sibbolic, metafofic. se do_

,-.rede9te a fj stipin pe tjtcratura ecleziaslid, atin al cjrei iz\.or'_ figuJativ se a.lap6 fi opera sa, bun exemplu de scriere poericj... nredicvala.

Cum usor ne putern imasjna, rerDenii Iolosiii sini din sferaliteraturii reljgioase :

-tdmiie., .,candeta..,,,undelemn.,, cu in!e_resul tipic epocii, e\pticagi de insu;i autorul tucrarii. Astfel Dnrdetemnul = .,faptete bune si fruooase" i candela = ,,inime cu_rat ; , t i sul te lut- i rasut _

-poca'nta-. C€rnparai ia esLe arnUtd,luata in termenii ei prop.ii, ea avind rost indeosebi sA suserezeastfel :

"De aaeea. erdbegtsre, omule, ;i cumpnra_ti anf.;;ie.rl,p ina-ce iamdro.!r v iet i i de fa l6 Jueazj I Crabei tn ie Ia ccr.e ! ind undeiernnut. ta s-raci . s i cump;16, i ra inte de a se t irm-f ;s ' . iat ia l i :orDcdl aceeta tumesc. C. jcr dupd ce s_a i ,npfa,s i rattirgul, detoc mai apoi nu vei cAsi untd.etemt de .umparat, cinici pe cei de vind'!-

Mu]te obiecte de cuti, miresme _ tdr|iie, cand.crd, 1Lnt.).e_lerln, cedrd etc. - sint folosite dc voievoctut_autor spre a sublFnia latura lor Dorala.

"se 5e indrepieze iusieiunea ta ca tatuiia-

in fala lui si ca mirosut cel bun al bucuriei ,si reseiiei i si sinu schimbi mjrosul cel bun Si de bucu.ie al rugiciunii talecatre Dumnezeu prin nirosul cel rEu al setei de rirbunare sis i nu cUde"i i ldsdciu. lea ra pe Lemetra b,esternutu; , j a miniei . .

' .,9i to9i stujiiorii lui se vor indepdrra de et, precz,u se ,o,

.,Corabia", "rucina..,,.ca.tu]", noiiuni si ete frecrente i, In_

Dd.td.turi, ca Si in literatura religioasi, siLrr chemate se sugerezewatori etice Ei sa devine simboluri ale ncsratorniciei lucrurilor,omenesti :

'De ac€€a se De silim, fralilor lnei. a ne curati De

int ine de pacarele care ne cupr ind, p in; ce in.a ptur im 9i ;u

5i p6rlile tui : ,mintea", "ochii", ,,fierea".

sint imasini care se relera la Cosmos ln aceasie privinl;

paginile d€vin ilcbe, putindu_se asemena cu ale I'ri Francesco

D'- ssisi inchinai€ soarelui, apelor, cerului. Iatn ceva ln acesi

sens din tnodtdtstile lui Neaga.: "CEci

nu am de uDde s{ in_

cep a plinse pacatele mele cdtre milostivir€a ta' ce pecatele

mele s-au inmultit ca stelele ce.ului ti ca nisiPul merii, pe care

1e-am pac?ituit in Iaia ta, Doamne !

O, stapine. lmperate atottiitor' lecetomle cerului qi at pa_

mintului $i al ma.ii !i ale tuturora din ele, milostvq iubito'ule

ite oameni, de tine se cutremuri toat€ putefile cerurilor ; pe tine

te cinie soa.eie, pe iine te md.eite tuna; pe tine te raudd ste"

lele ; de tine ascultd lumina..."

Dar sfe.a metafo.ei din "invaFtuli"

e cu mult mai lars6'

oisrrinil insi.a tr?isatura dorninanti, in intregui sistem comPa_

;,ri!. asociaii! As(el vorbind de milostenia nevirtuoas'5' ea

se aseamand ....unei gredini, care are tot felul de poame $i

llori, izvor.aie apd insd nu are". cuvintul e dorit sI lie inte-

lcDr si cun)inte. ..ca s; meargE ca o r6splald asculiLd in inirqa

d;dnurui tu i" . lar minrca: i puter i le t rebuie sd { ie in om "casi steagul in mi l lo.ul o i t i r i i *

377

o .estc diD u' t r r i doui inagiDi s jnt fotr tc vccbi f i incl c i txte

i ' , r ' . r iL r . i arc i v lJt rni r ' Du'Js'""

i:""tt.' 'rl"*t''

dh lumea vcgelali estc citatd deseori "ri!a

a , , , ' : . . , ' sr '1-" ' l r l v i^r i i i r r fo lc lorul Pol)o3'

," , " : , r t ' ra a eca \olLu a-: d l rcc f lor i : 'nrul- ' Iu ierui_

. . : ; " ' r ' i l . ma' n i r"cL\ '4t ie ) i in dr! '

n in iatufar; a anu-

". : , "" i " , . ^ t t r" t ' . . " , > int Doum].e in fa!a ta cs ! i o ! ie Pusrte

", '^ l l r l " "na iara de rod-: sdu :- tu et l i preasla\ i l 'a t i !6 c€a

; ' r ; . " ; , ; " , ;

r i roair stcugurcte 'er 'opr ' t fod cer cafe a s i -

" t " , i i r ' : rJ ' r " r ' u\rc asu' iar t r ' d i r !or c l rc i ) rc!utrr lorDufr

; : ; ; t* ; ; " l ; i p larrpi ' r impt inrL voia salanira di i \ rduza

turbalii Pentru fcneie".

Ca sd araie zidemicia lucrufilor omenqti ;i {ragititatea

.",'i't'J"'-"'L o ctipa a omutLrl pe pdDint' a\rtorul recurge

ra i -naeinea , , turnulut s i 'v intulul"-- '..si tu va amasi$ lntr-aceastd lume deqartn' deoarece nt-

- '" i"."n"'

- ' ,-" i"Linic n-aveti sa eEsiLi intr- insa' ci numa'

amaeire si ris ii poita ca tumul lrecatoare--

l * , :0"-u : . i r ine ;ndr;se-cre nlScer i lF lumi i acesteia $I se

"'*".""I i.u"iot"t"r ri belirLor' vJ trecc ca o 'rmbfi

ditrrP'c-

;;':;;;;;;';;;" ei ;i sraaa rui ca ruilur se va impr..Jia

de r in l -_ '

" r ' , ,0*r* n icr Lumea Tdlr i lor ' i otr i r ra le/or ' Pr inSind fe

! i " . i ; , ; . ; ' ; " . remine ortde Ncasoe !"d6 ce\3 din ' inte 'u l

{o lcrorr . An,ot i td lur lur€o j' - ' "^O'oor*t t - ,

s i voi iubi le lc mFle r i rce' ca ni 'de lur turele

"".;";: .l nu deparre I voi sunteli fiicelc n'ele ca nisk r'rr-

:;;;"";;'"';";";"'. e. c;ci turLure'ua despar!:ndu-se de soi'rr

il li'",i1*0".*;.:,'" " dobjndit ei inrristare si nu se 3seaza pe

;";- ;J". " i pe

' rscat de d'rrer i i r i apa inl i i turbure o lace

"',j ''"i"ru', *"i 0""

' ii ni'iodala bdcurie in inima ei nu are

;"".t';;i t'.i'iu"i"ro' si teteror mere' ve desParliLi acum de

rnin" l i cadet i or{ane -

lo inval l tura despre soh ! i rdzbni indeamn6: - SA nu f j ! i

. - " . t t ' ""

; . " t care de tr ic i i \ i d; r tar6 rructul Iui s i casa'

,; i;-;;-';;-,' care p:izenle in chip sisur dupe putefe casa

ii .;i .;-s"f-a"p*t" a;torur nareaza un episod dinbe un 1'u!-

irr"tt'.' u",*;"* sn incheie: "Si daca au renit cariva asup'a

;,,i;" ;;," " r* .a1"'J"r"r1"_ y ii"!ii,,Jili],1; iii:';;:'i::aoastra. ca !i din gbiarele sormurul

sca,n; pc c i f i i r rd mul{ l 5 i p.r tcrnrci . s i l i t j -v i mri inLi iu cu pace

sa va;c;pr( i de ei s i dal i r i o parte din v js lef ia voastr6 lor '

ca sli Iiti in Pace cu ei, precum 9i qoimul a ficut lali de vul-

turul".

Din succinta infAlisare a ideii de compozilie qi slil a limba-

iului Do€tic aI tntd+dt..ltilor Ini Nedgoe' rezultd ca ne afi'm

i" r"r. unei opere de adevdrard liLeraturi' de mare raloare

o."Li"i. tioi"a ;vului mediu PArds;nd vechiul drum bdL6lorit'

ii-",t*l"t !i al unor discLrlii de natura specutativ5' tolosind

analiza tcxlului din perspectiva unor problems de teoric lite-

."'j. "j,i"s"",

in miezri unor probleme tecate de soarta liecerei

"o""" l*i",'"" mari lsra sa facem abstraclie de mu\imea de

eiemente eterogene din care se comPune lucrarea' parlile ori-

ei;are sint aenarcab;le, ii ele trebuiesc puse in lumina' prin

studii cit mai dive$e.

Scdsd ln na din limbile de circulatie' din acea epoca a

."*pti"r"r """olut,'i "t

Xvl-lea' opera lui Neasoe formeazd

""-i;i.""."" cu frescele bisericilor bucovinene' cu strdlucita

""ie'-r"i"'t"*re, cu costumul popular, cu tot ce constituie esenle

ale sulletului lomaoesc. exprimat in forme artistice de mar€

12r."i..--liii;t",a" Lui Neasoe cdtte tiur sd'r rheodotie"'

i" erafii, stil, rnetaford, in ,,Arses"' 196e' nr' I' ian)

oliu. Sa determinAm, deci, ceea ce, cu o nogiune de ultimd ?di-

"io"it "rr"o""", ;e cheamn "structura"

operei Analiza prelF

-r*ta " ",*it*lr ialeologicoliterare (c;racterur iisusi al scrierii

imDune aceasta formulare) a Irt,.tarurilot este neapdral nece_

.",:" iu.o"e atit partizanii neaulenticiLalii Russo lndeosebi cit

.i;"i;; ",

vortit ae un fel de,,crealie continua" in destinur

"pro.oe semirtiten." al operei lui Neagoe s-au reterit constant

;';iil;; ei ca la un ;rsument rundamentar' cutare capitor

slu-pasai "

fost decreiaL interpolal fiindca nu i se s6sea raliunea

in caArul intrecutui Penlru Russo {$i 'hiar

pentru (-arrclan'

;;" ;;*;"'J inbcmai)' toaie paiiei intii era haotica' lere

DAI ZAMIIRESCU: Pentru a putea aseza lno1tdturUe

in con[iieenlele unei epoci det€rminate;i a incerca se le pri_

-,rn

-;"

"tUtio. unei anumite personali!e!i' in spe(6 domnul ii

"!"i..-"i *-a' Neaso€ Basarab, se impure sd vedem mai tnui

' ." "*

t" eo tasds-i aceaste opeln, ca rcd impiinii' desprinsE

i" *""r'tt ce a oilrestt-o Ei urmindu-$i in lume destinul, p'o-

378379

lc{iifLrrd .o pnflca a doua. ti deci nenprlrat scrisi mai ti|ziu-ln(erc,rr i lc lu i N. Iorgar, St . Ronansl i i2, N. Cartojan3. da. maii ' ,u i qr c iL l , . , , , -1Jc J dcsp.. indc un Lr ncintre.upr ce ( in; laur, lo . j r \ , . ! . lc part i componenlc rs i p.saj i le imprumuiar. d inizvoare, s'au izbj! de absenta unei €dtlii utilizabile a singureiversiuni intesr.alc - cea romaneascA- Abja acum analiza struc-turali a lnontdldrilor poatc fi lntreprjnsi h deptina cunostint;de cauze. O l.om incerca, Jolosind aici toate contribuliile acestorilust.i p.edeccsod, pe care le vom reactualiza inir-un cadru nou.

Cel mai convingdtor: a.gument in sprijinul ideii cA lrlrrd-trrile td Neogoc Aocdrob reprezint; nu un ;ongtomerat haoricfecut din suc.esive

"adst.aturi", ci un monumeni arhtecLonic

admirabil giDdit, a\ai pe o idee ceni.aH qi integrind pa4ilecomponenie 9i izloafele lntr-un plan unitar, il constituie lecturain$qj a tef , ru lut De aceea. parasraful de fa! i i+ i propDe s6.Jie nu o demonsrrar ie or ioasa a uor evidenre obiect ive, c i /scurti

"descriere a operei'|i, ca o precatire pent u lectura textulqi

tnsu$. Totodatd, int.ep.indem aici 9i e),! nelea asupra ?rod-r?lor, ciie se curosc pina acum. Am procedai in preatabil, cuEam mai spus, la confruntarea integrald a textelor, pentru astabili..ind cu lind, modul cum au tost folosite izvoarele

-stales autorui Iftxdtdturilor din scrieriie lespective.

Ln iucru se imDune iara drficultaie celui ce a leDninai. deparcurs ultjba paEitd a ltuDdtdturilor i eie sint un imens testa-

. DeDi, ideologic ni pedagogic, in a cdlui .edactare s-a fecul apelIa resursele .emarcabile ale unei arte a compoziiiei, cuilivat5in contact cu literatura bizanlino-slavd, a cerei lecturd destul deintiDs.a o gasim ateskta la Iieca.e pas.

Dar aceastA arin nu se nutregte exclusiv din livresc, a9acur s-a aJiimat. ci isi &e sursele primo.diale ln expe.ienia deviaiA personal6 a unui individ ii ln €xpe.ien-ta lui soci4rd, p.lacare stabileste l€sdtura cu er-perienta col€cttod pluriseculare apoporului siu. Ceea ce asigur6 uniiatea operei 9i transfigureazaizvoarele, sudinCu le intr-un singur toi, este iocmai incandes-

rlte lnei persotualititli originale, Puternic .eriefati' E o trdsA_-ii-ra ce distanteaza InDdtdtsile de crealiile tipic nfdievale. im-

-lersonate cel mai adesea, 9i o proiecteazd pe fundalul noii epoci'

. moderne.- Intensitatea ftdlii €sie egalaii ile intensitatea gindirii lm)d'

\ lstotta i;-teraturii rcndnetti, \oI. I, ed. a II-a, Bucureqti,1925. p- 14G-150.

! Op- cit., p. 752-165.3 Istarla li.teraturii tamane xechi, vol. I, Bucur€sti, 1940.

o. 42-41.' . Istoria literattii romane o€chi, I, Bucuretti, 19+7, p. 66-73 (cursur pe care-l lipdreite daieaze insa dinajnte de rnzboi)-

tdturile silLt in prnnul rind, prin insAsi destinatia lor' o ope'A

ideologic&. T,a."\ftea sd iwete, sd educ€, dar nu se limiteazd la

lnrdtdturitor rui Nedsoe Baiarab un loc orisinal in exceptionalde bogata literatue ..EareneticA"' ilustrata de sc'ieri pe tetne

similale in aproiie toate riteraturile lumii' de la aniicul Egipt

381

' si stlavechea Inilie, trecind p.in El4da, Roma 9i Bizant' pina

la boeata efio.escenle a cenului tn Rena;tere, ca!€ a da! pe

MachiaveUi.

1n sfif;it, acesl orn. c6rLria nindc nu-i esle s!r6in si ace;l

gtnditor este un exceptionar ottist. Ne-o dovedesc sustul ti meq-

ierugut cu care-+i alece, pielucreaza si asambleazd i^'oarele

{mai nun ae o treime din lnodldturi este construite cu asttet

;e "prefabdcate"),

tehnica unitare tredind, de la un capai.h

.rtr.ri, .""e"qi mln6. Neo dovedeite; 9i mai clar, partea din

opera sa ce i-o putenr. atribui fern rezerve, pe ca'e a alcetuit-o

dind glas propriilor sdle medita-tii ii sentimente' Evident' vom

aalmira pe cleator si acolo urde te)dul nu este al lui penFu

meiestria cu care a ales. Dar ne votn limita' in acest caz' sa_r

ghictm intentiile alupd felul cum rnlnuielte foarlecele Drepiul

ia o aaevarata analizd -si judecatd de valoar€ il au insd' ln p[F

: fluI rind, pasajele 9i capitobre-tn care ne vorbe$e fnre inte'-

gene.alital molale, cj posedd ;i transmite un sisteD, o ioarte

c:ara conceplie personal6 asupra urci selii de probleme com_

piexe, soc;ale, politice, miliiare. diplomatice Cu putin eiorl la

inceput, acest sist€m ale idei, care constituie armitdra interioarA

a €alificiului, poate fi perceput cu deplinn claritate El eonferd

I380

t ,I

Tcl i (c i .arc s 'au ocupal dc hu( i rntuf i la lu i Nd49o. adsarob.u filtrs dezorientali de cocxislcDla, in acccn.si cafLc, a u[cicnrl.ittl1i iDrpfcsionanic de pagini rezcr!,atc dezbatcrii pcobla-mci.r'fclisioasc, ori de mofald ti pedasoete crestinA, cu altele

un putcf l , i . sur lu. .1ar._, prrcUc,. i cro,c, or ien"lar spre realitatea aoncreti, sociaE, politicd, militarer. Susli-rriiorii ncautcnticjtltii au ciuiat si dizolve in acidul $ilicii lorsubstanta laica, sprc a prczenta lnoqAturile ca pe un produc .cElucafesc, aparlinind exclusiv literaturii relisioase- Ei acope-reau cu pahna o parie a opefei, spre a ieti in evidengi, ii maitnult, cealalti. La rindul 1or, partizanii autenticitdlii se r.ef'rgiaudin {ata er'jdentei, invociDd caracterul de ,,compilatie" al scrierii, .

luptelor Duntrice, spirituale, ai auioperfeclionarii morale. PrinlIe

ei , Var laam r i loasat, d in ar .aror romd lnuatolur i ic reproduclunsi extrase. Iala dinsple mormintele domnegti reprezentalfinli militari cilarq iuptindu-se cu duqmani sau ind.€ptin-du-se in cavalcada sire ienire, ca $i cum ar li pornit de subbohile bisericii sa inlrunie pe duimanii ldrii. Pe pereli, de jur

imprejur, zugravul Dobromlr avea sa piateze, tot dupA indica-'riile lui Neagoe, o adevilati arnate

-supralireasce' de artrm-

gheli ti snnii miliiari, unii cu sabia trasi, altii cu suri9d, aritulide figrrrile s{intilor asceti !i de chipurile vechilor voievozi, rin-

I -ln stuciura ei se intretes inse douA etemente distincte t

und ;lcaiuit din material mai mult de o.din religios, altul dioinva6turi ti sfaiuri cu ca'acte. politic" (N. cartojan, op. cit,p. +2).

2 O icounn puli.tu alnoscutd din secotu) al xvl-Iea si pro'bleno pronaasdui bisericii md,],dstirii 4rg€Suhi, in ,,Studii tice.cetZri de istoria artei." Seria att{ plastici, tomul 14, 1967.nr. 2, p. 187-199.

duite ca intr-o adeYirati cronicl in imagini a T'rii Romaneiti'

Deschideti acum capitolul D€spre solii fi rdzboaie, cel mai 'laic'

dintre toate lnvildturile lui Neasoe, Si citili marea rueEciune de

ridica.e a armelor pentru aperarea t6fii de coiropitori Ea nu

€sie decit comentariul liteftr al imaginilor zugreviie, care. la

riiclul 1or, sint cordpondentul plastic al concepliei din lflonfd-

,rri. Nu e.a nevoie de un celugd! aletu.i de domn, sau dupe

€1. spre a clabora, intr-o !€sntur6 aiit de strins6' aceasE con-

ceEtie. .Fi inccE nu un . ; luedr a dicrar r induri te de Inai jos'

id;nfice ca spirii .n lntdtdturile tui Neasoe. gi chiar cu unele

tofinuleri alintr-irsele : ,,Auzind si Tezind noi acestea' am luat

sabia ln mina ii cu ajutoruI Domnului Dumnez€uL nostru atot-

putemic, am mers impotriva durmanilor $eqtinatalii li i'am

birult -<i

i-am calcat in picioare si pe toti i-am hecut sub ascu-'iisd sebiei noastre ; pentru care lucru l5udat sa tie Dorrnul

Dumnc?eul nostru". Acest citat este scos din scrisoarea iui Stefan

€€1 Mare dupd victo.ia ile la Vaslui El par€ un motto la capi-

tolul Despre solii s.i tEboaie !

-ti"""" ""ft reaE ni necruEtoare din jtt" Aceeali du'ble

intatisare a icoanelor, aceeari lmbina'e a hieraticuldi 9i dina-

gtefan cel Mare nu e.a insi un filozof El s-a impdrtaEit

din Wcltanscluuung_ul socieiilii Ei epocii sale' exprimindu-l in

6crisor'i, pisanii, in cronica de cufie pe care a supravegnear-o'

dar fnre a incerca sa_l gistematizeze' sal expurt in cadrul

!nci c i r ! i de inval i [ur i i ] impolr ivs autorul 'nudldrut i lor

re-

?-adi in teslamentuL sau,rldsat u'ei societnti intlegi nu numat

fiului sdu (tiiturile mulior capitole o arati ihr), un spatiu im_

portarlt tocmai trans;nite|,i sistematice a i'Ieologiei domiDatute

in ca.e trdia so.ietatea medievald romaneascd EL urmarea cu '

aceasta pestrarea Si ealuca.ea socieHtii in cooldonatele ideolo-

aiei mosienite, latd in fatd cu o artd sdcietate - a feudalismului

islamic -. ce-i dorea desfiintarea, cum procedase cu feudaliia_

' tea suil_ilundreana. A\tort!|. Iftudtdanilor v'ea se foltifice teme_

liile normei Ei lorlei morare a acesrei societef in care' 1d lel ,'

(a si in socretatea is lamic;. elementul rel ig ios juca un rol cen-

'trat. or, cum remarca Emit Ldzd'escu, comentind icoaneie de

la AraeE, in domeniul molal, "hietatismul 9i dinamismul cores- -punal celor doua exheme inlre care se desflgura tnireaga viat'

- ; lumii mediev:tle : ialealul ascetic 9i participarea activd la ,tu-

sau postulind intervenlii ulterioarc ale unor c&iurari clerici.ln re" l iLalc. pfoblcmd acesLei s i . rani i coabi t i r i esle mult maF: impla. Em:l lAzdr€scu a alras aLenl ia de cur ind, asupra unuifapt revelato.: iD biselica manistirii Argeqului, al oa.ei

"prc-exam" a Jost trasat de Neagoe insuSi, dthiiecaul executind vointadomncasci (mai t i rz iu acclai i lucru va face.si ?ugraDul Dobro- '

mir), se aflaD, de o parte Ei de alta a pronaosului, intre sttlpiice despart spatiul rezeNat cradinctotilo. de locul unde sint

mormintele doDrnesti, 8 mali icoane pictate pe ambeie leqe. Fat&'dinsp.e c].edincioti reprezenta sfinll cuvio:si, ascegi,

"eroi' a!

382383

, , r i .u l r ' : , *1, . . .un,r . r isr . r i L.u, i t . : lxr ; lorr . lde! tu l rscct ic csrcjnJilifal ca ideal supfem, aia clln in icrarhia laloritor mcdie-vale a fi lost. Cdlrgdrul este deci venerar mai pfesus de domn,c€ea ce nu inseaDna cd autot-ul iti cleltea tiul spre a Ii calugir.Da. fe: ierozirrrpa si mo.ala Lazdrr pc ret icre au lost p i rghi i leideolo6ice

" le or indr i r i i feudale, in v i f iu l careia se 66sea trcnu!.doDnresc, si locul pe carc il deliDe in l?rr.:fdtlri etementul re-iigios-ieologic este o ilustrare elocventa a oblervatiei lui Angelscu prilire la

'supremafia teotogiei pe intreeul tarim al activi-

tdtii inieiectuale {...), consecinld necesara a pozitlai bise.icii cachjntesenld i.i consfintire a dominaliei leudare existente" ?,

:4- .

.*-+ i"ta"i aceasie ideolosie, a-i respecia ierahiae eii Vec;-premisa necesara pentru a trase apoi concruziile, adice folosulin elaborafea.oDccpl ic i nonar l ) ie i autor i tarc de drept di l in,carc est. axa ideologici a in'rregii scrieri ti expresia tuptei secu-lare a domnilor cu iendinlete meii boi€rimi de a tutela domnia-Ca o?n al vremii sale, Theodosie era deci introdus si eduiat iDsisteDrul de !a]o!i fi idei in care vieiuia intreaga societate feu-dalS romaneascd, pe carc urma sA o conduce. Dar, ca niitardomr, el e.a educat in con+t i jn lJ drcprur i lor absotute ce i te.conlerea ,,ungerea_ sa ca ro4iiior al lui Dumnezeu pe pamint, '

. ca .aies" al dil,iniidtii. Mai ela insd initiat ni intr-o adeverata. .tehnicd a guvemar.ii auto!.iiarc, element nou, do.lem, care dis-

fantea?i net lnxdtdturi.le de p;enetica nedievatd bizantina $ile dp.rp:- de Pr incippLe tui vdchiavet l i , \ . / , /

I -Anbele

ei Ieie nu nthai cA aparlin aceleiati v.emi, ci.fira doar si poaie. au fosi piciate de aceeasi mine. I[ anin-doui cazulile, conpozitia este pefect adecvata subiectului: snr-pla si staticA in prezenta.a celor tlei slinli cuvioqi..., complexn,sj diDamicA in cazul sfintului militd .eprczentat ln piin avintbiruitof, sbeplrngind cu lancea tNpul unui du$man dobodt subpjcioafele caluluj siu. Este evident deci cA hie.aiicul si .iina-.micul n-au apa.ut doar intirnpldtor i$ ceie doul reprezeDtiri,ci ci ele constiiute modal:teti de expresie pe deplin siipiniiede cAtfe zusrav, g anume in aSa m.isuri, incit o ajutorul torer a .o i1 r i a reu.. iL s i - t i ec.enLueze nesalul . . . icoand dc c"re,r1e:am ocupai apare ca o iiustrare a chipului de a privi lumeaaI uerrii Ei a felului in care era .onceputd menirea voievodului,pc deldin ro.e,pLnzErode celor ce se despf ind din jnueasa po-l : i iL; r lJ i Nea;oe, .a s i d in pa; in i le lnDit tdLuf i tot . (8. LA/ t -res.r , c 1, c;r . . p. l t9) ,

r I'. Engets, Rdzboiul td.rdnesc getnon, ed. UI, Bucu.efti,'1958 D 19

' Din accst 6coi lrneaat, ccnttOl aI ciifii care'este u!'l 19'.dagoBico-politii, precum ni din necesitatea de a expune 5r a

lmpregra in cititor ideolosia generals a socieiilii feudale - ceea

ce lerseste slera lflodldturitor ii lace din ele oglinda complexa

a con.epi ie i despre lLrme si v ia!5 a socieldt i i med;eva9 roma_

nelt i^- a rezul taf Jrrucruro I j terara a InvAtdtut i lyp

->bot tu i t scopului central l i scopur i lor adiac€nte pe care-fLt

->*4,.,u't scopului central li scopurilor adiacenie pe care ;i

'i"/rt"""."." duLorul. trdsAtua delinitorie a Invdl utitor Lni

,,&"a"oi ac's"ao o constituie Locrui caracterul lor ,eicicloFedicl'' Id);tdtltrite ne apar, as!f€], ln acelaqi timp ca o bpera de ins-

tructie +i ae educatie rericioasa-ni morald' ln$reviar de ascetica

€i ;sii;a .esd.iteand, o dtologie de text' pedasogice serectate

qi r."";ut. potrivit scopului general al lucrerii' un tratat d€j** o".tn"i o

",o"."r1l"i bizanline ale d'ept divi;' un rhanual

oriernal ale teofie ti tchnicA a gul'e.ntrrii autorii€re moderne'

prin limitarea 9i atomiDrea Puterii feudaltlor, o sinteze a expe-

ii"trt"i qi €t"aitii itiplomatice romaneqti, o c4rte de tacticl Ei

sirarcsie militari ii una din cele malauienlice ti rnai laloroase

cr€atii literare din cullura romener.i4Fnt'u fiecare din ac€ste

tale; ale unui diamant aproape Pi,fect rlefuil pulem g:si co-

reipondente in alte lileraturi i nic'6ieri ele nu se inlilnesc losre

ln cuprimut aceleiaFi sc e.i ti inir-o lo'md atit de unitarA sub

."p""i rrt"*"- nasdeu avea aleplind dreptate se nun€asca la'n-

tdalrte -.un falnic monument de literatura, politic;' filozofiql

it "ro"u""ta

Ia stritrunii nosttl"2. (Ptitttul monumetut aL l,ltera'\

iuti; rcmane. Shrcliu intrad'ucti' ra ediua InDdl;t rile lut Neosoe \Basaftb cdtte JiwI sdlt Theodosie' Bucuresji, Editura Minerva' I1971, p. 24-2a)

;on€ntui d.amatic ln care Stefan cel Mare este oblisat se

lecunoasce, pent.u multe veacud' car;cterur i'eversibir al do-

minaliei turcegli asupra Europei sud-estice li sd reelaboreze stra_

tegia apdrdrii tarii sare, coincide cu aparilia lnui nou curenr Fr a_

unor oameni noi, chemaii sa facd fale pe de o larte asc€nsiunii

impetuoase a imperiultli celui mai pute'nic din ceasul respectiv'

pe ale alta imPelati\€lor ce se desprindeau din evidentul laliment

I in conginutul lor a intrat si prima cuvintare funebre dintiieratura noasba.""-'r- jqilii,? ri<i'rc: a Romaniei", tom. I, partea a 2-a, Bucu-re5ti, 1665, P. 119.

, li38.t 385

f . , " f

Yr " , ' . , . . .1.r_

! r1 Lr) . or '6J, , i / . .1, r1" crL ' \a i i d i r rs l 'c AI)us'

,/';.",""'"" oanreni noi au tosi' tD Tara Romaxeasci, vlad cilu-

/ girul - unul .ljr1 fjii ltri Vlad Tcpes - pfecum 'si

fiut ac€s-

iuia, nrau ccl I'Iare, aminiloi promoto'ii unei politici pNdcnte'

de convjeluire cu imperiul oloman, de elitare a oricerqi avenitrri :

provocaioare, cie consoliilare, in schinrb' a relatiiror cu -l'rmea

;reftini.ljr irnPeri , pe calca lcgiturilor rcIigioase Recunoscindu-se '

neprtinla asisurlrii iDdependentei depline' toti se streduiesc rA :

p"; , . . , ; ""

micim ! iLa! de l iDertaLi in 'cpind cu a"e€a a exjs-

;erlei de siai. tn no e condiiii di omalia trece inaintea sdbiei'

,"u"", tn "onrtt'?

PoPuraliei crelttne

i-Hu::ru:'ti;:.i,lt::1f.';"l:r,'ff"[iiT$*::;iffi 'm:*i: j:*'i:'.';.1"q:'li,'",i1","*]iiiiilil";,,1"#:*':fl ':L#ffi ;;;,{i;1i;'iiili:.:"iJj::",:iili'1"'*r:,:;;,T';*;''"'+..,i:*;ili"j:T:'i,l"sil*"ll)":tri :.;;? ;; n"*:l!4' ;ry;d:ll:#ilr''"f,

, iar locul bit,liilor il iau acliunile mai subtile de organlzare in-

ie.na a socie"eiii Si de pio ovare a culturii crqtine' ca un con-

traiort ideologic in lata jslamismutui_ Aceasid noui orienta'e'

aliciata de conililiile dr3matice tn care trebuiau se evolueze' pel-[ii:;i.n:rinili*;iJr'i';1,i'mi{i:li;ir#""".ffi il:"ff

"li'}*:ryril;li:il'*-t'"#"ilHi:\ iLo. , ! ; r i l r 'orninc, s-a dobindi t s l i lu l c i - i l lonum'niar

in per_

soana - : dorrnid lu i N d;oP Basdrdb , / .2{

si ln primele _----l teferminind noi momente

;ar h condilii noi. aceeaii po[r'ca'- o

de i.adiere romaneasca in toL u enlur Precum ii adev6rate epocl :

in cultura na-iionala'"'';;;;;;;'il" curiurd qi poriticd'-asocr,erea

*"i"*":"":::

Dacd SiefaD lncheie iirul mAreg !i tracic ai 'ca'ate'ilor"

inaugurai de Mircea cel Bairin si ilustrat pina la dinsul de un

Ioan de Huneiloara, Dan al ll_lea, -Vlad Tepes, la rindul lui'

N€aaoc Basarali este prolotipul nar'ilor mac+tri ai diplomaliei

siiualiilor crilicc, teorcliciaDul geniit rl accslei arle a suPra_

vieLi:jrti.,. careia'ii consacfe capiiolul VIII ,,Despre solii ti rdz:

Uoaie_ drn opera sa monumeDtali Ina'Lf'tturite lut Neagoe Ba'

saftb cntrc IiuI snu Theo.losi.. Ministirea celel'xi de la Curtea-

de-Arges, ridicaia intfe 1,1:l $i 1417:'i deveniti o a doua Snnti

Solia p3nt|u oflodoxia Yc^cului al Xvllea' pfccuDr 'si accasti

opefi scfisd, denuniii de Constantin Noica ',inilin

tnare carte

; culturli romanestf, sint celc doui titlud de glorie ale lui

." "".i,-"^"1::' #-'";""','i::":::,:":":-#;'f ','"'l';;:';zidise biscrici pc locul- luturor

.ma r*.

. ;;;j!"c m"i "br':l"il.:i i:' ;""ilnffi;'i,lil.!";l"nl,* :nn

:::: l; ;::i TTi"i;,"Tt1"i""'"::";J 'nur *to'r"i 'o-a"i'i,:"I'""":i;,,ii;; ;.''*".i::::'::i :Tlt "ii:':l'':'',':;;):il'"J ;Jl'i:i::l'::i"'ff"::i;'" ;eurar de c'niu a*ra-Jiriei niiitanre a lilerelor 9i artq- rcrnanesrii dind el insuii

:h'f .;l :l'::*:iru:JH':f :"':r-iT::ffi :l'T:::Neagoe in laia istorjciiof modernj.

hr nun:! I ani de dornDie (februarie 15l2-septe'nbrie 1521)'

el a reulit si r'jctice pres'lisiul Tirii Romanelti dcopoirile in

ochii Occidenlului (sPre care trimelea soli ce ajungeau pina la

Venelia si Roma, la Buda si Cra3ovia) 5i ai creitio6t'9ii rAsi_

ljtene suPusi tufcilor, care privea la dtrsul ca la un baziieu

b'zantin reinriat. Inaginea magnitici pc bare a schilat o Gavrit

Protul, adici seiul coDlunitilii celuglircaii de la Muntelc Athos'

in a sa vioid o pcriiarhuLui Nilon aI ConsLdntinopolutui, unde il

compaf; cu Solomon Ei Justinian si-l numelte ",,ctitor

a toatE

Sfela Gora'(Muntele Aihos), este cea mai sugestivd dovadd a

locului pe care poporul roman ;i conducetorii sei inc€9 s'{ clrce-

teritdtii'''-'ti.n-r. vasal,

'lar nu cucerii cu sabia' stat de sine sti-

,","""" '""f"-i"i"""'!ionale proprii' cu o armata ce purea nu-

Il.j.itr,i de ostaii - cirrd enorrn'a' aaca rre sindim c! in

!"J""t, "i""'*" rna)iime ale mariro' staLe moderne nu rre-

;J;;';;.* " 1,5 ' - f iu Romaneascd hi afirma astrer de-

;iil ;;;;";;;;. "::1":l:: *":"*:i:l';"i;,iiiT,li"".3i,,Jinlnd eic lusiv cul tur i i creql 'ne r . . - . . i , " ! .a - rn-I'n;.];il;:ii #;';;;;1**' o scrie cre ri'uri raice - tn-

386387

tre carc cneazul !nar!i. Lazir - al sirbjlor - Iiguri stfajuite deiDscfi Drilitari cu sibji, sirnboliziDd lupta ce cortinua. Pe opitnafi icoaDc-paDouri, stinlii Dilitari !e avintau cu lancea inainte,sprc usi, parci ictnrd la lupii direct din bjserici. Pcntru caofice indoiali asupra acesto. simboluri $ dispare, pe. clopotnitade deasupra porlii piin care se int.a ln incinta Din6sti.ii, J'rsesefixatd o placi de ieracotd cale avea sipate imacinea unui ber-bec {ogu ce strdpurgea in inime un balaur verde. RoSu era cu-loarea sfinlilo. militari;i a imperiului bizaniin, ve.dele era cu-loarea dcnonisDlului ni a stcagului profetului- fi1cul alegorieitfiDritca le profelia lui Daniil, aplicaE clndva lui Alexandru celMare, Ei rcediiati pentru a simboliza lupta crettinilor cu im-pcriul otoman. Neagoe inventa, astfel, un limbaj cifrat mai clar

o

,"""::"::",::iy";":;:,.2it,tr::"-q"':r::1J'{',:"J'i"":;,xlliri":xln""1':"T"T,Tfi;*1*'Tift*;-?'j;:l'iln;

decit al lui Stefan ccl Mare, descoperea arta speciJic nalioDali a :

"vorbirii in bobote", cind sensul acoperit duimanului sau nepu-

tind fi direct iDcrimiDat de dinsul, este clar pentr'r :nterlocutor.

Int-r locrtof i i au tost , la lb augus! 151?. c ind s-a st i r4 i r a.ceastd ctitorie, toli iefii leligio;i si, totodatd, politici ai ciqtildt,lii balcanicc, in fruntc cu pairiarhul ecumeDic.

Prin tot ce a infnpiuit, ca orsaniz._ator ferm al victii econo-nice, al justiliei. al armntci, al vielii dc cu.te, pfin diploma-liaabili, D.acticatl ii ieoretizatA, ca 9i prin aceastd claivizatoarep.ritici cxterDi deschisi sple Balcani, ansajatn in soiidaritateaunei lLrpte comunc pentru rcnattcrc ti pnstdnd prudanga cca maist.icin fate de orice indemn la aventuri necugetati, NeacoeBasarab s-a doledit un mare deschizitor de drumuri.

Eu.opcrnul a i c l fu i solr crau jnnoLi l i l i dc scnat l i l lcnel ian

ti care propunea papei l-con al X-lea, in 1519, unirea bisorici-10. ti lupta comuni impotriva turcilor pantru eliberarea de jugul

1or a tiiut, din fericn'e, sn nu mi2eze totul pe aceasti Europn; iri

stare dc desrrimare, contind, inaiDte de oricc. pe forla de rc-zistenF ;i de lupta, pc lnlclepciun;a si munca poporului sau-

Accstuia j-.a lasat i, lDuaLtitrrile sale o carte cxtraordinn.i,care, tncl pulin cunoscuti, nu tia dobindit statuiul rccunoscut

al unei capodopere de valoare universali, da. in fiiele ci.eia

se poate descilra originile mitacolului ,,romaDesc" in evul me-

diu : diiuuirea, ca o itlsul; de libertate, rinrasA sinsuri in ocea-

nul ce acopcr isc B:/"r lu l .

Dc {apt, in vremea lui Stefan cel Mare ii a lui Neagoe Ba_

sarab. pfiD opera complenretliarn a moldote rului 9i a muntea_

:::"i;'l:;:il:: ;;i;'a"*^' " r'p'"r"; rirerar' Ea a constituit

. ; i t , . ; ' ; - " un obi 'e ap'odpe ex'ru€iv. de s ludiu ' rezervat spe-

:liiTyti #ru*""*::;,T",1l'"*"":llf i""i"""iiliff ll;I.ff 11it.ff :::!iri{{:x$X.dT,T1"",'""J"r?"t

oto"ita "

tui tiasaeu' o vind tn acet

li'ii'""iJii'-".,'"-"""n f:::: "::i:"::,;11.i::'i'l:Hl'J;::t'.1'::"*:1"Xff '1,;H li.';:";;'J;" No*ui r" oru-

fi :,,i:{'I,ti",*Tiil'"'"ill".}il'."*iii'l"iT'5"1"'ffi

',*:il"il"::'"t"xL'"J:iil? jl""ii,xlii'J31i''1i'li?'illJli j

'it*.1'"''*s#'H:*:;;=**rr*i"*;;itr,.;'',*i " a;i";'";;t;;;*li:t':";:,:'r*"*g:;'";.1'1is iiI i*,,t'"*iUllt*,**f I :*:=t*::"'tl ;:irrlT"*iru"':".E"r; u*";!F'":""fi "r.:i";*

ffi*g$tafi**[*h-ffi

:i'i:j"":.'l',il"-:-.i;',i"" ""r"1* artistic, qi ideologice a ucora

iin sGielrite noastre de dem'rlt .. ,.--^ *.^:

389388

unor sufse stfeine. Ca s: dem un alt. exemplu, ideea lui Marsilio

Iicino din Sopra 10 amore, ,i. anume crl ochii ar emite aoumite lraze maieriale, care, atingind o altd persoani, ii pro\rcacA iubirea,

-Ee all; trans$isi direct dintr-o ipotezd magice a tfiintei arabe.

:J*i:r{i::-"'":,:':{"r#:ixnii*1il:3u;-"'*'

Aprorpc cil nu existri paginii in l)itciP.lc unde si nu se PostisufpriDdc aseDcnea adaPtari sau coBpilalii Plintre celc mai

izbi toafc l i Nai . ,of ig iDalc ' idei n lc scf icf i lor unanistc de va-

loare ditl Occident, sc pot suryrinde ffccvenle expresii debitoare .

Nu mai vorbim de oultiplele "Poetici"

aristotelice din Rena;te-:'

re, printre care aceea celebre a lui ScaLiger, unde, la toi tocul' se :

::::,;,1,;:,:,^1":,t;*,:r'd*r1*ffi,*f;' i

ffi*$sturnttr#[ffiffi f*,'ift {}Hi""fr'jff*1i",t"":$!i1$*il* ru:;""*t:1" :""":tlL"u":"'tti#:#kf$n

;1"iU'::';;'.;;U ""1" i"*r1"' a" aceeani t€nacitate qi lu{r- '

'""'i:,%lliii"Li,XTli'1il.8:".t:::i'*li::"'*"1"il::il "j""iilr'.;,.' i"lx"":;' ffil*" iif ;u"al' qi ",,,,'"'" . ""r-"",

5""t""i1,',.-0" ctre iI su'prindem.ei 1n.11:-f,::: ::"*T.

: , : r r . . ' : i : . . : . , , . r , r : : r L '

; i : .". ] ; ; i l i loaataGnraosoJiad'e1Looftct ica),Ij-:orr","*, "J;jJu

morariEti din g""jtt" Ti:j:':t::",":1:;'J:;-.;;';.;;.

'; ". i#"' .'o .orma precepliv6 adjnci ob-

:;J;;; ;;;;;.;i;" Privir astrel tn cuDrnr i€.itl-11d,^1:.Ii,:l

ilescope.a izvoare stfaine. Pentru ce, atunei, atitea scderi vechi

' ro$aneqti au lo6t decreiate de cercetdtolii lor tardivi drepi

simple compilagii, clnd ele cuprind poate acelati coeficieot de

originalitate ca ii surorile lor umaniste din Apus ?

Tocmai ate aceea mi se pare atit de HudabiE actuala edilie

monunrenhU a ImdtdtlLrilor lui Nedgae Basaftb cdtra tiul sdt

{heodosie. Teitul esie ales si siabilit de I'Iorica MoisiL si de Dan : LT*:TJ::;""x'"??:lll"*lll.*::::i:i'""":."i.iZanrfirescu. insotit fiind de o noul traducere a originalutui sla-

von de G. Miheila- Ultimii doi sint si autorii unui masiv stu-

diu introductiv'de pesie 120 de pagini nEri. Partea iniiia a

acestui studiu, Ptialll motuumetut oL litetaturii ratu'6ne, se dato-

leste lui Dan Zamli.escu, care adauga la nrmA 9i o bogate No'i

a$nprc ediftei, iat a doua parte, Origituolul sto'otu aL InDdtdturilor

ti toflnatia cultlrald a LLi Neogoe Bdsorob, apar(ine lui G- Mi_

heild. I-estnd ]a o pdte erudilia ii munca acesto. doi nlvitali'

ceea ce mi se pare mai important este detectarea ofisinali$gii

Si valorii acestei iucrari, in sensul de auienticitate a unei scrieri

din Renasiefe. Astfet,' initiativa lor ne apare pini acum drept

cea nrai amplE srrdduin!5 de intioduce.e a Inrdtdtutilot ir

. i rcJirul lar8 dl l i tc_aiur i i noasLre, s in;ura cdre n norte tJ 'c

si pe noi, nespecialbtii, sd vorbim despfe €ceasti scricre ca

despre odce opere'chsica a noast.i.

Citind textul, mai cu 6eami partea a doua - cca tnai orisi

na1a - a ca4ii, am puiut constata cA entuz-Lsmul lui Dan Zam-

firescu, care o numeste .,intiia noastr: capodoperA", este depliu

justificai. Avem in fate o scriere gnomica, insumind un adcvafat.

tratat de politicd, tle pedagogie, de morala, de-ieologie 'si

in ace-

laii timp o inconiestabili opeId de aft'5 Nici uDa din sursele

";"tii nu este occidgntald, vddind numai o e\linsi erudi9ie bi_

U, ic; . r :aLt ist ica l i b izarr l ino-slave rur l i rz ie ' precJm si l "ctur i

d jn . ,car l iLe populdre" (Atersn' l r id Vct laon $i Iaosal ' fQiolatul '

*ril;-1fu r*ffi ":l;::','i,"[i'::1i"*']"'""";::'T;;: j*:i*: ;: jl' ".-*;.:: Jrs: x"r':!iTrlti{:[ti-* +"***tr*"tt"*:i':;i"ff ;]"::TT::1":

*-**,1iH;+-qU:g :**';$*+*f ,'^'iil:r'";""rxi"""H$rf.':.:".ffi :r*'l"illl*t;

390

atcnzl pc iczuitul Baliisar Graciiin, .exponentul cel mai re-prezentliiv al acestui baroc, la baza itNisi a psihologiei ca ;ti-

' inli. In accla,si vcac inainte, Neagoe B:sdab postu-lcazj i r . ]strJf . r sLr i . r . i a sccrctc lor con\ l i infc i s i L icercacca dc ap;trunde prin intuilie secreicle alto.a. Sint nenuneraG reflec-tiile sale in aceast6 privinla: ,...cuvintul iaste ca vintul l deacaiase din iurd nici inir'un chip nu-l mai poli opri... Si toate cu-vin+€le lui (ale solului - n.n.).cite a zis, se le gii minte fi ni-.tneni sd Du te tiie. Ci de-!i vor Ii adus \resti si cuvinte, mecar ..bune, mdcar rele, se nu te intristezi, ci si ai laid ti chip vesel

' cdtre to!i... 9i sd cunoasc5 mintea ta Tre minfile .slugilor talqiar 5a nu cunoasc,A mintea slueilor- pre ntntea ta'. Este adeva.al . j in( ; Guicoiardini , jn ai sr i nrc.or. l i pot i t ic t a. iDi l i ,are o reJleclie in care afirmA cE acela ce nu-9i poate pashaptopriile seoete si nu se a;tepie. ca un altul sa i le pdsireze-Totusi . aceasre cont iSural ie umar; aFae cu aloplodre abia maiti.ziu in acea atte (le prodencia a 1ui Baltasdr Glacier ti a con- :

Fapiul acestei anticiper; este _intrucitva ex.plicabil. Umants-muL tardiv. insufiefit de exiceniele Consiliului din T.enio, prindese capeie o coloratura misticd sj moral religioasA- Compitatiile .

ni adaptarite umani;tilor tirnpurii din Cicero Si din scditorii laiinilncep acum sE se incrucigeze c'r ecouri biblice ii cu cele ale pi-rinlilor Bisericii dir Rdseril printre'alln SflntuL Ioan GujA deAur si loan Scara.ul, uiiliza! mult de iezuiii. dar utilizai in iaceeaEi mesurd Si de Neaeoe Basarab, li€ se fi !.ecut prin-clasicii p:igirli ai antichitiiii. Accnt Pariirli ai R5snriiulai au se-condat in Occident spiritul vreoii in operaiii cazuistice ;i dis-

tempora.ilor sai. SuJletul sd nti-L ascuftd ,reou..., spune marelepoet spbnio] al ba.ocului rrancisco Quevedo (tr- Aural Covaci).Ideea simulari:, a hhibarii, a ascudderii apalc insi teorctizatl cumuli inainle de Neagoe Basarab. Solilor care vin din pafteauor puteri prjdejdioas€ +i acaparatoa.e, domnul se t se ailre-

cuvinte de taini si cu vorbe care sint scuse, ci cuvorbe proaste. Aci Ncaeoe face o distinctie loete precise btreelocutic obisnuitd (vo.be proaste) ;si eloculie subtili. Daf aceaslisubtilitate se afle identificatd tocmai plin crvintele de taine ii .ascrlnse, ca in psihologia de mai tirziu a barocului.

crimineri subtile de conqiiitlid, in a;a-zisa disc!€lie. De aceeaspiriiul lui Neagoe Basarab de pe la 1500 seam5nA uneori atii delzbiiof, in aceste operalii atit de d€licatg cu spiritul occidental -de pe la 1600. Bunioali, unere sfaturi pcntru domrie administrai€

392393

' volial.e a unei infiedri de ordin moral sfirsegte printr-un elani pas*al + rE DIz l' a aParu! + rt! ldurc dPuJurur lqsvYr! _ ri.i

' 'a l lx lea, Iege]erranlc i ,J ldsal$l€lsJatur icuminl iuqnat i lorsei. Di! Renas!€re insd, mai desrabi pr€ceptolii princjpilor le :

,. scriau epistole de lnvdFtura, siu ciltuari- iuni de rnFFicre { - r',J

'. vorbeau _ de'spre sensudle poltticii pentru. acela .*. * -"1 ., ;na;:j

animal iionstruos(... $i prin: ,,O, ce.ule, cum nu te deschizi...".

lr scnau ePrsmre oe rnvaFtura, sau lj4uart- plur uc srwrEEgrc ::!vorbeau de'spr€ sensurile PoUlicii pentru acela care urma sa r. lcooducS popoar€le sau ietltile. Neacoe scrie el inst\i. rnanualul _

. acesta in care se strinee esenla cindirii sale. r.iiddce aci nu. e ' ._ La fei lntilnim 9i La Neagoe Basarab :

"O, f.icd si minune ! Cum

robul s.idea iar.tDlperatut sta in pi.ioare- sau: "o,

troade. cumumplufi paharul tdu de singele dreptului...".

iorba numai de politicJ $ sfatlld piactid pen#u.]rn uinat; Aici :' , :'n.rnrndn-s d. 1, intentia lndturerii De calea .li

un lbn Ar-]tuDi. lati uD lrasncn! din ptingcrca pentrn peiru:.,...sricscu $i crlhc tine, IiuI nicu pcriu, ci tu erai stitparca nr€acea tnIloriu, de carc purufca si umbrea 9i si raaorea ochiimjci de inflorjica tai ia. acun stilparea mea s-au uscat Sit lor i lc . i s .au vcstc j i r i i s-ru sculura! , t i ochi i miei au r6masarti :si plrliti de jalea inflo.irii taie".

In sfirgit, Neagoe Basarab utiliz€azi procedee retofce .te-extraclie mai veche, pe care leiam intilDit aleopotrivd in texiete'Renatierii apusene. Alume elocufia ca.e cuprinde o bogatd dez-

. Regre€m ce, in spatiut dai, nri putem privi mai amenunliiInod.tdturlle intr-un cadru comparatist de

"paraletism.. cu litera- :

' gcrjs. Elogi L nebuniet al lui Erasm sau Uropta lui Thorus Morus,degi scrise in latineste, nu apartiD cutturii latine. ci celei olan-daze pr imtr ,<i celei ensleze a doud.

Ne oprim aci, mulfumindu-ne doa a li atras atentia asuprauneia din impoctdnLele scr ier i ate inrreAl l lu i veac at XVl- lea,iapt pentru care datorem toata gratirudiDea muncii de sacri-

- i ic lu a Flor icai Moisi l , G. Mihi i l6 $i Dan zamJirescu. ( 'hunt. i -

tutile lui Neagoe _Basorab" iD contettut Renasterii, in ,,Lucsa-Jarul_, 197.! . nr . 4, 23 ian.)

ZoE DUMITRESCU-BUSULENGA : Venind din secotui '

aI XVI-lea, edicd din_Renaste.e, aceasie carte poarti cu €a incio mdrturie a vechimii culturii noastre cu care.ne putem mindli.Pe dFdsuora or ic i rof controversc. opera lu i NeasoF iese dinrFunintres climat de viatE Si spiritualitare ca.e, iat6. nu reDine innici un fel mai prejos de acela al Renanterii occidentale. Dom-

O .. '. :. . ,, ,.:,1t., :,.,1::.. .:..,t., .;.::1. .,.1;.;nul muntedn desprc care s-au paslrat attle; trdd4ii ii:Jix6.i

-

Io lc lor icc aratA in lnt drdlur i un chip de nobi l in l .e lectual 'careI dubleazi personalitatea sa de dm politic.

, i:, , ,t,- tli.ii'\-.1stsecia invalliurilor, scrieri cu caracter didaclic, morat, re-

_ _ '

-fjfios. dar urmlrind mai cu seamd jndrumarea vlAslar€lor de';ii; ;''"i"*"i:';:""';,;"";;;;iie'i, ;"i[-i*r,l .,:'la muite popoar€ ale.lumii vechi. Ialadnii intocmeau adesea r'la murte popoal€ ale.lumD vecm. agesea rldltel de manuale pentru tiii lor din vechiul Egipl Uzanla s-apasrral $i ln Biz.nl, a 3pArut ii in F.ile apusulut. Ludovic

tuia umaniste a Occidentutui din acel timp. lncheiem. de.aceea.prin p.obiema limbii. In Reragtere era uD luc.u obignuit ca olucrare sd tie sc.i$ iDt.-o Umbe veche (in cazul rui Neagoe ....

.. slavona, .una din Umbile univercale ale Rdsdritului), ce€a ce' nu-l scotea pe automl lespectiv din a.ia culturii pentru. care a

4

394

oDrcncsc csle vilzut dc donnitof cr d dreapta risplaii a fap-_.tclof : ,,Ci si iitili cLr rdcviral, ci tot oDrul, nlcar domn, m;c:rboiar, m;ca. inlelcpt, mdcar ne;tiut, nicar bogat, mdcar $-

semina, aceia va $i seccra ii cine cum iii va lesasqrr i ' ld i r !a o !a s i du.c. Ci i LoL ornu) din tLcrur i te satc sa valndrepta, -5i din lucririle sale sA va osindi". Masura se cere

neste prid corespondenta dint.e aparentd 9i esenle. 9i mer€u i

;i alte bunSldli toate, ie cinsjea inpareteasce ti domeascd ju.decata iubeqte, cum iaie zjs ; cd impdratii c€i adevirari ni;icanu ta. tar de judec.ta, cd cu Judecal.a sinr indreplaLori !i pu_ternic i" . , ja-

. veiei-icre NFagoe adevdrul adinc at riinlei orncDegli pevenereaze ca .Pi io del la Mirandola, adevir ce se impt j -

ind€amna h inettarea raliunii luminoase deasupm intuoecatetorpai inr i d le t impului .

- 9 i toate se leagi , .de la hr is lo i r ie la narea bot i l icr i , in cdtea' aceasta intr-un chip de o'rar; irumusete si intelepciune. tnle,. legem mult mai mult d in istorta spjr i tutui romanesc dup, pu-

blicarea acestei. cdrli fundamentale, adevarat act de culiu.aneJia1ali (,,InDd.fitrrile lui Neasoe Basarab cdtre Jiut sdw Theo-d'osid, in .Sci1!pia-, 1971,26 ian.)

PAUL ANGHEL: 9a spus recent de cdtre ciliurari demrrc auloriiote a: lrDdt Ufnc tui Ncdgo. reprezinri o carte

. tundarnFnrala p.niru spir i tuaLhlca noasrr i 9 i e un paradox.Imoaltirea cartii se deduce de aici 9i e o miopie sd nu-i con-

siderdm i;iecritat€a in lumina principiulul director' Parlea lDlija

39?

- .iin liatn fiecifuia ;i Neagoe insista nrereu asupra puritaiii vielit,:.lasupra sobiiet,itii ca valori esentiate de enstenid, ca ,i asup.a.i vorbirii drepte, socotite. Lauda ni recomandarea modestiei ser inscriu in aceea$i sferi a valorilor vierii -individuare. ln relatiil;i unane, ideea egalita,tii mijeste si ea, tot dintr-o viziune mdsuraial asupra lumi i , insot ' t ; de ideea toteranrei , a respecl .utui Ja# de

om, a ajutordrii ]ui cind se aflre in restrilte.

396

o. .(r. sacrrti sucfalului, dar rsi Paftea a dotla - consacratn te-.-i !l i * stI sub semnul sacralului, dcbui.eazd cu invilitura

. , ' r ' , lcasoe "penhu cinstea icoanelot" ls i ispr ivqste cu. ,Rugaciu-

,Li. Lui Io{an) Neagoe loevod. care au fdcut la e$irea sulletul'.tir;.1- cAhe Domnul", fiecare capitol in parte, o.icit de laic, men-

. .. ,. ca mdterie, dcclaii raport tntre terestnr -si

sacra.l.

:'.incipiul opereaza in continuarq tn substanla inseni apina Ia niveldl procedeului lilerar. Neaeoe iqi inarmeazn

iii,- .:u inviileturi, cu principii; valide iD oricare circunstanli .

J: (Lea (e pfi!€sle principiile de d.ept. Nici un elemenl dei1'js:rrudentd, nici un exemplu conc.et, pest€ toate acest me-

rczolvind definitiv chcsl.iunca Neagoe, tinemer'ita in etern 'd€ j

.rezoivind definitiv chesti'rnea Neagoe, binerlerita in eteln d€ i 1ri:::Ia cul tu.a noastr i .

: . i : . . j : r , . : r l r : l i t

ln sfir.si!. tiindce-n-avem spatiu, o menliune !;ebuie lecutdtotuii despre procedee. Nu vom discuta desprc tehnica mozai-cului, pe care ti Slintul Toma d'Aquino o folos€Ste stralucit.Neagoe practici o proza descernaH de trucuri iormale.Ei et nu-Fi

- corupe o singare clipe principiul hte.ar. Seductiunea fabulei, apildei gen G€sta sa''r PancidlanLra nu-i umbre+te

i:r'-.ricA. Epicul esie exclus, latura circubstantiali de asemeni-!,r:: 9i in capitolul despre solii Si iezboaie, Nea€:oe nu ofera - . fie fi pedasogic. Cactea nu-i uD ioman. nici un dialos platonic,

1 . i. siu scheme tactice, Iiindca acestea se vor ameliora de laeloce la epoce, ci o saprema sbateAie morald, valablA pentruc"ice principe, ln condiFle particulare a1e acestei tlri. La fel, .

: gindui, nu{ ispite$te se. pogoare in circumstantialul metatorer,

'I ci tine de spela dilicild a confeiiunii, a solilocviolui de rara eh-1'ati6 ni puitate, care dbsfide podoabele: Podoabele liD de iEtpur'

P.incipele se adreseaze unui lecior de aceea$i tcoalE litenre

Fi etice, $i acesta est€ de asemeni un lector etem. Ac€sta +are- nevoie de povesti. Ac€sta teie$e tensiunea priDciPtdui ti l&6: auportul carnal at succedaneelor stiiistice. 9i ds aici tenEiunea,: sevcritatea puri a limbii, care se-incarcd. emolional atit cti

Eebuie, piDe atinse elesarta,-pinn Ia sralla lirictl de idei. Efec-

,'ncrir insistent: "tu

vei judeca", tu vei decide, luind act desrirlc:rivele circumstanle. Nu acestea importr, nu a9estea tc !.iftjr.iu tn durag, spunc Neagoe, ci fidelitatea nestremutau: ' i , :n.rn.

raptur abseniei sau al precaliteli elemenelor circumstan-',lrl. a apiru! shaniu pentlu anrse istolici seto$ in depistar'ea1!rr elemente codcrete de d:rt€re. P. P. PaDait€scu extrage oin.li.alie militard ditr traducerea din sec. XmI, cu privire la.,rrxurile mobile", pentru a plasa lnoF4dtl$ile tn acest {eac. Deir:.-. Nu se ia act de p ncipi{l ce4ii ii de tehnicile sale aparte,' . : . . :n!e de pr incjpiu.

lceeagi.miopie a pus ill disculie, atita amar de vreme, pa-i}::i::tea. Pentru o lurre care treieite sub serDnul sacratului,

. tele sint o consecinta, sint rnai cgrind o punctualie savantd ;l: ideii- Sint ca Ei efectele cromatice ale ornamenticli poPularr\

- sup.em neepici - pe albul cast aI pinzei de in. menite pargd

cit comenteze albul casL ai pinzei de in.'De-aici pi.ld la Sadoveanu e numai xn pas- Si pasul a foli

Ia€ut, Iara ttirea rui Sadoveanq in slavona certuri.easce a, s€!.

XVI, apoi in timba alesivtrlite a sec, XVII lorrenesc '

Nu md indoiesc de cariera universald a ca4ii lui NeagoecaraIeprezintemanuatuI . leomenie,eica,hFlepciunearpc.'porului Dosttu vechi, pilde a capactidtii romeneqti de a infeleg.

i ti dura, de a se lega prin actul spiritului cu durata. Si s_a'pulea sd se petreacn 9i un ali paradox: s:ar putea ca acest surprinz;tor voi€vod crrturar at TArii Romenesti s6-i duce dp min 'in universal, pe EmiDescu, Pe. Sadoveaiu, pe Blaga' pe Arghezi

Sjnt€m totuti lrf Preajma rtllei -astfel d€' lntemeieri' (O catte tn-

lioric4 in ,,ConlemFocanul', l9?1, nr. 9, 26 febr')

Faia iragicufui in Iiteratura rorodne primeEte o_Iou5' * re

velatoare lumintr, dupe 500 de ani, prin edltarea lnh_o impeca-brle rinutn stiintilice a prozei iui Neagoe Basarab Cartea (

absoluL noira pentru con+tiinla lilerard. Se loate vorbi decl des_pre cartea lui Neagoe ca despre un debut, despre cartea senzar

"tion;i5 a anului 1970 la lomani t...1. Mai mult chiar; dad vedere

.nbrion d€ arlA nafonau, niEic mai firesc decit aceste inve-.1i.i!-. Si de ce i-am refuza tocmai lui Neasoe, domn cu ureridA.t profil iDtelectual, posibilitatea sclierii invetaturilor, cin.l

le lui invetaturi. ra novice, ;dmjsroire in epoca, sor fi'I1sl r..mai acelea care decurg din chiar climau laodtdiurilorlui ; sunentind aceasi.d ted, prof. Gheorghe Mihdila'ne di-.

,ijrc :onfurdd noliunea de spilitualitate cu notiunea de credinti, j

LJrr 'ireeaza art; Isnc!ional6. in aceasle tumind - sintem inscc. ;'ivl! - care face din aieasta arta ftlnclionau on prin

rL.-r-, cel ftai solid studiu de psiholosie cuttural{ din cite s-au.si.,r -. noi, iar Dan ZanrJilescu, asumiodu-ti reconsiderarea 9i

399398

o( . . . , . s i r ( . rJLi sJcr.: . . i . iu i * s s l rJ l i ; , .

j l mai i ;scmDati ' i i i..., \caSoe ,,pcnb

_ 1rt .!te.n d.

.dianist prof. Ih- SF

' lu i To(anj Nere , - - , rorDparalrv asu-

, ' lcotr jc rr^ j . 'sar6cr iL; s i romj ia: .,. dtre Domnut ,-'j.i?ub A",,. i, sar6criL; ;i romina

'':::::1"':tiJ":'"ff:t: ":ff"1ffH:""'"'""

nncrprur o"ua/e. ! - , - 'qcrt .

-l ;;"1 il'?;: ilf#,'t ,''1l3 fl"J,:':X iii:li ii,-

"i. i'""',i-t"r-' **0""r," rara' un cod psihic' mai

l -';i ff'"".ii,i;aLie'aro;;;: ieurui r'indc:i id"ea de '; ,,. fi; {1,1 ;;-"il!'111c )zorice' desigur r) in care

-r{- r . la epo.6.} ! , r d;- .dr le- . in ca;ul mai lac ai l i_ i

i--' 'i""'iloi: '1''r ,,i""iii "'" "' "" ..ut, ou numai-

l:," lloii..i'",lili'' "-*. '0o de anir' arinsrnd acuF :

,;,.'. ';"i"i;;;i';_:j

{+( zoba care transcende alec- i

;'.,; ,*""';';;;'"r"::j.","", racicur capera masca Pura' :

" " r"tn d'de tde;";re:l .ea ar irebui sE ne inLoarcem

' -. . . t";,'"uuntl - literaturii vPchi - pind in

. . rprur- a- i

-popula. Neagoe ! - Ia care t ragicul!:: : d,apdl-'sr1/le p€rc. deslaturare epica, primul cdre

1 l lli'li'"-^.. iovuiit de ap;sdea wemji. Mi 'itul. ci literaLura noasiri atjnse

-Li::rle mo'scit € se,. prir aces! biv-vel logof6t, ne.'' : Nu se , .ri"", *a'. a"t"* pi", "'"ri

rcecar. ' ' ( . a l pare iorusi c, i bahinul Cost,n' ' : ' r lea

,^ ' r ' !e le6 r i l inar! - pu.ne acordul t inal a l

.1 onlua'" ) i s-a rvodul ; .af lurar, acord t inat pe carecrrt ,:reeaz-"c€sf sor ia eI tragicut se rdstoarni detitritivsc. . iVI :

-o qe.,Din

ace - c locut s-o spunem - rra-1,.ii n di- Arshez Neculce - dulcele povestiLor - in-

. \!. Si 'arte ani. ana, incep tanalismul sau mrsianis-erid'-.. pr rilor. Ca sa regasim zona pura.tre_s,...'te i,: eagoe. sau, Ei mai bine, se-l rcgisim.. . ' . . . . . ' r . "e

: ; .1 gxt 'epeca p. incipe sau serv, bogaL sdu umi l - -I . . ce;"- . - ' : I .s icurui . care e o condi t ie csal izaroarc-

" ' ; - : ' @- r : condiLia atavice r i condi l ia c i fcum-.

- !enzr... . yedetF

400

o( t ( \ ' i r rc rsucl o.ondi l i r ) a l fasicului nr le lcs- Ncag'rr '

l i lc le l lc f i dc r .ctn cslc un n1i l i r !lar tfrsicul stlu impcrsonal r;zbltc Pur pcsie iimp lTtogicur

i r ,Jr , otor. , t . - . \ r8(s- . I3/1. t . f . i )

DOIN.{ CU&TICAPEANU: Destinul liDdldturilor rui Nea-

l)

oae Basarcb cdtre lid sAu Theadosie, mal mult decit al oric'rei

;ic ci4i din literaLura veche roDancasca, a preocupat sieruitor

un gl_up de specialitti, constituigi in doui tabe'e distincte' in

Iun, l je de rrspunsul ddt cetej mai hdclLrnC controvecsJte pro-

bleme - aceea a autenticitaii iextului: Momentului 1963 ai exe-

gezei. marcat de publicarea importantelor studii dh 'Romano:;lavica", al ciror ecou a fost tntretinui apoi de alte contribulii

criiice ulierioarc, ii urmeaz! acela, cu adev;rat reprezeniativ'

at apariliel in 19?0, la Minerva, a excelentei editii datoratE co-

leciivului'Dan Zamfirescu, Il Moisil, G. Miheih'

DacA liiigiuL InDd:tdturilar, incendiat in nu puline din paei-

nile sale, poate li considetat de acum iDche-iat' reluarea lecturii

conslituic un pdlci lsi pcniru altc obseNalii' Dlai ales pfivind

.valoarea cirlij, despre cafe in ultima vreme se repeti, nu fird

Lef ic i , ( ; r r?fpz nl o cdpodo,cra a l i leratur i i aorsi-e vech'

Scrisa la capitul dinspre Dloartc al vieiii lui Neagoe' cartea

esie un ultim popas nedilativ. R:siimpul atc6tuirii ei a oferil

fansa in1rr:ifiisirii liDpezirllor ftrndiDlcngtle i lcgittrrii cu ria\a

si moariea. 1a cafe Putea djunge n domn' ln acclasi timp 'rn

om cle inzeitrare deosebiiS, din yeacul ai Xvllea Pe mesuradr.wiirii nrhah;rir^r a-virtdaleto! inirebdti despre om -si rostu-_ gravitdtii iDtreberilo!, a virtualeto! inirebdti despre om -si rostu-

rile lui pamhtesii, despre moarte ti ceca ce se afla dincoro de

marele ei prag, lnvdtdtuile I1Li Neagoe Basarab se coDstiiuie

tn tulburiLoare fispunsuri, lolosird argu entele unor texte de

iGrc autorjtaie fi, Dai ales, de jncontestab e lrumusele rite-

. rara: Esle ln afar: de oricc indoiale cd la selecta'ea aDumito'' pasaje nai ales va li prezidaL criieriul valorii lo'_ artistice, cu

aiit mai mult cu cit automl vorbe;te la un moment dat de ,'rin-dunedJr.ca r . r ! i , !c 'e d! lc i , Zlaiousl . Din ac"s! puncl de

vedere. antologia literard a lui Neagoe este mesagerul peste

veacuii al u.ui susl artistic netovait r, al unei rafinate sjsu'anle

Sfiiuirile propriu_zise "pentru

mulie ni bogate lucruri care

sint dornnilor lolositoare de sulletu si vrednice de cinslea ti

402

poezia tuiuror popoareror, repetindd-se naliniqtito! : "Dove

sona :le n6vi dcrlaDno scorso ?{ i ,,Mais on sont les neices d'anian ?*Cariera proaiigioad a iextului Hrisostomului in literatura medie-na16 eu.opeani Jace cu atii inai pretioase pasinile ca4ii lui

' Neagoe btntuite de acelea:i pateiice intrebdri ii acelasi deprnnant'..rEspuns:

"Dar acum, dupa acestea, ce mrii gindegti sa.mai cii-

1.jgi ? N-ai ce Daj ci$iiga, fnr:6 numai moa.tea".-". Esie impgr-tant si subliniem cZ, p:|il InxAt4turLle lui Neagoe Basarab pe-

'irunde in literaiura noastr6, lntr-o adinc resimtitd triire ,si... alease cxpresie, unul din cele mai calacte.istice tef,te alind in

centru motivul nesiatomicjei sorjii ti t.iud{-dlui mo4ii. Mclan-col i .ut . .ULi s!r)r_ din Hl isoslorn \d reapar i n)ai r i r?ru ln rra:iarea, anifesiiDd a surprinzitoare independcnld de spirit, a

_

lui Mi.Ln Co, i rn din Viota lu,di i ' i a.roi , jn pr. laLa Tf loJelrr' d in r ;00-

. 1n desfi;surarea gindurilor asupra vietii, comparafiile' dil:.lnDdldtlLri sint specifice literaturii eui.opene a notivului ,,fortunalabilis" : .,au doard nu ititi cn vom sa ne trecem ca o umbre ?",,vor. ied ca lunul 9i si vor rdsipi ca pulberea-inaintea litrtulul'celui repeda", ,.slava mea lrecu ca o umbra 9i sd usca ca flo-r i le ! i - rpu:ui ' .

' Pr ima s c l i , rne a Inf i ldtu tar esre un memcnto, p i tdui lorponrru ceea re rpp.1,1inta v jata - v iata oinluir : r .dc pr i I rc jd j t ,ouzi!]i (biblice), limicnicie, prigoana, ldspintii, cugete. Surprin-zitoarc sini solutiiie peDtru iranscrierea unor tra;ri Cin celemdi corrplcrc: . .Eu am p5ziL: . i am LJul api sr t . . ind \ i cu , r rmelopicioarclor aDr incunsntmt toaic liurire,,. Pasin c lnlrdtdtwitarnu s;nL sLr- inc nic: oe o lentat iv j inLrospcci iva - ,dc i i -a i puteadaschide u,sa ntnlii si vczi cugetete $i sufletut lo. si iDpodobi-_ire lor ,c: , d i r lJrnrrL-. Poft fcr , . te uu nr iv i r iLea r i s, ing;c ia

icoa elor pe sticli : "Iar

chipul roi (Constaliinicoa elor pe sticli: "Iar

chipul roi (Constaliin cel,l4af) a]-afa: pre toli lumina cu b;rbdlia sa, $i era viteezi ascutit,:..rminte, la cuvintu pilduitoriu, judecdtor drepi, lI1, mllostenie gati,

la obraz frumos, in credinF iare 9i neclAtit, cu ceuhre. Jrumoasii.ci fi.ea vescl;, mijlocirl cu stdtul, suplire Ia srumazi, Iumen ii .obraz, pdru1 capului cam rar, cu ba.ba nu foarte multn, lrum..,r l

la ochi"- Alieori noialia lapidare traseazd conture de uimitoa::sisurante :

"intimpin, doi barbali lmb.ecafi i! haine sparie sl

intinate $ cu fetele selbede qi negre !i. impdinjinate". Neag tl

"vede" da. ii imagineazd in acelati timp. lmagin e ctrlii sa'.

sint sinteze de mare forti plas$ce: ,,CE mai fi'r-nos lucru iasi.,

ii mai cu plecere 3 vedea Pustiile. alind umbrE de cete celus i

reqri (l), deci-e voinici ln oasle inLinzind cortuii ii tnligindusutileie si lincd sullle sa-ti pue plarotele 9i armele. iar aliA mr'

time si aiba ochi ca de arama $i inamali cu arma de hier .qiimpa.atie lnsrijatd j.i ple9ie cimpu multe aEt€rnut€, tl Prinzuri'.Pasajul important diD Erisostom e de o.ertraotdinarn pregna+t.i

vizuala Si cinetice. Tendinla persuasivi a discursului 1;odtdh,r-rtlor e marcaid de-l'ltilizalea frecvelu,

'aliiuri de exclamatii' 1

repetiiiei. Leitmotivului egalitelii in laia mortii'i se adauga oblr_sia vAmilo. celor inlfico'sale, unde ,sintu tumpeDele cele dreFle

ri rcfalarnice" 9i a judeceli de apoi, ,,zioa lntuhericului fi tviio-rului. zioa trimbitelor ti a cilcevilo., ziqa grijii $l a lricii".

-onu p(jri1... Undc sinlu pifcritc' ii nilucifitc omencsli ? Iatn, sdl : r f i t . . . r i j l , i 1 i . , , .1 rr ' to ' l ' .

Se stic cri iir.isloria noijvului ,,fortuna labiljs", Ion Hrisos-tom inscric, dupi Ovidiu, un alt llloment de seamd. La €t de-nonslralia instabjUHlii sortii, a ftagilititii celor pAminte+ti st_Ia.F Jc.cn:r indr-se ,supra t r iumfu ui mort i i :

"Que nuic evola-

biisH in textul lnodtdturilor citeja Pagini de- toDalit€ite mecii_tativ-cleaiac{ in care Neagoe izbuteste se comnnice toatd inten-

$itatea spaimel de sor: "$i gri r"lmpina, trica de care 'mdtemeam. si frica cea ale noapd me cup,rinse ti tlaiut vigtli m{ri'

s€ lnioarse lntru suspini, .iiar eu strigai cetui Dumnez€g $i n

md auzi, chemai ajutor de la cel de sus glnu-lnt-veni _C4 r';pdrisiri gi'tatd-mieu 9i mume-mea ii fralii

'!i rudbniile li pdl':

teni i , . to l i m: lasare sincur htr-aceste nevoi $i tntr jsEciu" 'tar' ile mirgiiare'. Treirjlc limila djn aceste pagini sinL esaltl^

doar de literalura singr;illii absolule a psalnilori

/€)dealut de viale. pe care:l ptown lnudf'Lyllite vj1:a-?.fa la.c-4tG au.i"", m;suf; )cumpdtari,\ echjlibru/artea se tncbeic li

luruul ocol al ;riviiii in u;me: :spqnrrf,Facum, ticEloase ! "u.tc, undc iasle domnia noaslrJ, undeziasle muma noastr' ! lr

sinL feciorii !i feLele noastre, unde iaste slava cea delatla _

lumii acentiia fi bucuria ei?...". , . , ... .

"Ubi sunt" din acele pagini ale Hrisostomului, pline d€ ln1'r-

leapii irilteg€ a zddarniciilor iumii, ie conveiieste ln ultirr't

. 405

!t

Ii

404

o' .1.L: ! lnDi lntur iLor iDl f -o dcsf i furare dc Dufe Daros.{L v ict i i ,

I Ncr;oc motrrJ l . tor tunn t ib i l is- dre lnpl icr t rcg.e!ut p; ; ; -,:ii vielii in timpul careia ilustrul londator at bisaricii de ta

''!rtea de ArSet ne apare, dupi expresia lui IIasdeu,,,ca uni,ri)virat critic al a.tei, cdletorind pliD strEinerab penbu a

' .crva capodol)crelc arhi !ecronice, incunsiur indu-se in la16 de:,r'isli, incurajiDdu-i $i r.isplitindu-i cu dimicie.!, iar dupi aceea

.uj Iored, ..mdi deseori cu sriJa aurului ,i arginlului poli.elor, .' . letni le lor 1 i d l tor podoabe biser jcetu, dec! t cu a f ierului . ar_

o

1t,iel-. motivului "fortuna labilis", am pri,lit l@dtdrurite.rui :

: .agoe Besarab cdtle liul sdr .rheod.osid pa meditatie asupra. .... ndiliei uoane; desfesurata in' limitete intitlde.ii minlii :iinni_ ,, al veacului al XvI-Iaa. (-Forttrna labiris.. din "lnoAtdtume. :l Neagoe Basanb',, in ,Steaud", 1971, nr. 3, mai.)

Cartea e mai molt decit u tndreptar cup.iDzind no.me:i.,rctice de \-iaFi. lnce.cind $ descifrEm in paginile ei coo.alb_

.G. MIHAILA i Se implinesc +J0 de ani cte ta rrecerea in ves-rii-ie a unuia dintre iei mai mari scriitdri si oameni Dotitici' ' poporului noslru, inv; !a!ul lo;evod Neagoe aasarab. Ftgura1u: a remas ]llult timp necunoscutA in adevdmta ei rumi;e si. . la@fal interpretala de isiorici ti fUolosi, desi inca h secolulr XV.Ilea cunciscurul toeotdt si scriiror Udri;b Nastucel il' - .dArea cd pe unul d in mari i inajntdgi , ct i lor i de cul tuc: | .

Urcat pe tlon ir lmprej-u:iri turburi, in ianuarie 7iL2,.pe '.:r.l avea, probabil,30 de ani, Neagoe iri.evendica nu numair",.rtenen9a la pute.nica famitie a Craiov€5tilo., care_l a.toptase,': si ascend€nfa dodEeasca (tiu poslum al lui Baarab iei rrn;r,. , Tepelr9). singufa care ing;duia pe alun.i obtinerea cetei mdi: :n i te demll i iat i in ierarhia tEr i i . Uni i cercet5tor i au v5zu! in' . In domn fdra rur ' cal i tat i pol i i ice Fi mi l i tare, dmarace in.':i aproape zece ani de dorlnie n-a purtat nici uD r;zboi, re_ -i::ind seama de faptul ca iDt€gritaiea T6rii Ro$anesti a lort ...:*F.*

"1 cuDr nu se poate mai bine, reid va.sare .le sinse, ..

:"t.l l"t:]"":t* ;i tact diplornatic, consolidind glanir.ele atu . :l. sud cit ;i la nord prin tratative i;ununate de succes.

Pe de altE parte, uimitodrca critolie ale ta Curtea ite Arges,, _.,-' constituie i.i asHzi tata arhitectu.ii si piclurii . romaneqrij,:, veacurile de mijroc, ca 9i sprijitlul generos aco.dat altor la:

406 407

o..,!c ii slavoni ri redatc acuu inlr_o t"CLrcc'c Dodernii !o-.incasci, in cdilia Dlcnlionaii cu caPitoicle cofesDlin2iioare -

.ri' textul intes.al fomancsc' De v.ene ce diversc caPitole si

,rn,ti Dishatc itr fjlcle .lisPar;ie alc n^nuscrisului siavoil coincid

i: o ;laciitale sn$rinzAtoare cu traducerea veche romaneasca

':r,: de la sine inleles ci;i celelalte capitole romaneiti rcPre_--

..'ri. ci lili ca soiDul 9i vi pizili cuibul vostru'lsie alrept ca tn aitc capitoie - frazeolocia - religioasd -'de-

..':,: ]!ai rlulte ori impmmutaiE dii alte scrie.i, citate ru o dati

tn lu ele autolului lot - pledomina, ceaa ce a fdcut pe 'inii'

r':

rc.,,taiori sa ;reaila cA autolut s$ierii nu e Neagoe Basamb,:.-,1

^. . ! i ]u;er adr^ j f or a l voie!odului , de la snr i i iu l *"otutui ' .al .vl-lea sau chiar de ta inceputul ceiui de_al XvII_]ea, cafe :'_:

a i..iiuii p!opria-si sldere marclui voievod. Dar cerceterib '

i:.. ie au dovedit in mod categoric ci manuscrisul slavon este :.;

... mporan cu Neagoe Basarab, iar ln epoca sa nu avem pe :

rd, ; . r ; r . Jc ut I ( t ( i palerniratcJ tu i .Neagoe

Easarab asuprr

:r;*l,r' ::':s=1"#.:: h:,wT[+*i,ti::',:f:"i::x-l':1"f.'tf*'.x'i; i,ilTi',",".0" am.d cd ca*",: ffi it::T::i ll:ry1".F:1"1'','hi#"#iu ru"it*##i'::""'l;#dffi:rTJ#i#;r-i";, C "15 sepl )

- *o"o"t t"ooo**--*-""t societ4ii ;eudare' """**

'''

m*i**"*-:ft*-***g*=lt'**$'*I''.."op.;5*i,,il=J#3 jq;,l{ftieffi .

.lr., e1.a ciruia s6-i airibuim scrierea, ltiut fiind cd domqul etaqi '.m cult, proiund cuDoscnio. de ca*e slaYoDd, iar parfle

i,cl . rmuiate dln s$ieri clasice ale lremii se giseau chiar llt

r,i. scr'ise de la ctlioriile sale. Acesie iz{'oare, cind n-au fost

' rF e\a L de aulor, aLr losr ider I i r .a:a pe r jnJ de cerceta-. a P. A. ht .o! , S! . ,qomdnl l i , D. Russo, N. Dr iEcnu,( i

laDf:iescu. ln schi;b, pariilc originale sint atit de Perso_tc acordi itit de bine cu aciiunile ii eindirea rui Neaioo

L . rb, cum le cunoartem diu documentele vremii. ii au pfo_

::"f,"'i;. ";:,j:?";;i5;;";';;. u subordonare aurori*lii

."i[,Tr{.ii j{:'ff ,,"t:#1""ff ::3:11'::Hr'i'lii;:rff :

[?id:fi*ff ;*'"""r#Llill{*f",'.*: rumxi"j":i r*''aron ff* iiTiiiii: irg+iJtoi'$J "#iJ;':i iii: Ht'"'"":':':: :1*.'"r" ::':li:i""H# ii'i"H+11*l':#.; ;*;i : :r*ftu:."'.. i nml* xl"r"n:ulmt':;:T;;1..:i .erceiAtori. actuali ca

-St. Siefnnescu, N. Stoicescu, Manole -.li.: e si altii. tucii este imposibil sd fie airibuite altcuiva.-Vom -'

' 40s408

corcspundc slavului satrodttjet' lalinescul'1i do-

. \ , c.L.c\ului oLro' | rdror ' Ddr nunrai iceasr i tormul i nu

, i i . i " , ' , . ,1 l .nt lL a d ' i in i exrct Pu!erea domni ' i Dc aceea

la rnetodi istoriei comparate' penru a se

r!1. i: o concepgie romaneasci despre dorulie Cum am Yazut

.:i;. Jonnia in "oi

u to"t conccput5'dupd modelul bizantiD

-'-'.; ,,,''';;;i dupr cel feudal apusein o recxamirare a docu-

. . ' in Lotr l i tut"" tor ar pulca sE modrf ice aceste pJreci '

dru posibililaiea unei anali4 rapide si cornode

_j'. '.icina sArAciei inforrnaliilor pe care Ie cuprind Cronicile

:ri. -colele XVII ti XVIII, de'si cuplind date importane. ln

i!..r' a cu alomnia, nu pot Ii utilizate ca izvoare de pnro

' : o"",* a dcrini aceasLa instiLulie penlrzPti-mele secore

.;: . i 'a intemeierea Munteniei 9i Moldovei //A i

i ' . n fericire, avenr penrru srudiut uno'i i;slitulii t€udale

--;i-,.:...,i si ir specidl pentru dormie' o opeca monumenLal;'' '

" " : - " r"* l - - j nu un makr ia l brul" c i ins6Ei concePl ia ro-

' +Li. tscd despre alordie, a;a cuo s-a realizat in sindirea oaEe-

;ii., politici-din Muntenia la lnceputul secolului al Ivl-lla'J'.,' 'tru",a. lnodfdturile lui Neadae Basarob cdtre Jiut sdu

1-rr. ..1rsi4$iscutiile in jurul pat€'dtaui acestei lucrdri' a auteni

ii.titirii ei'au scos-o pentir ajumitate de secol ni mai bine din

riE. :l cercetarii. r-ucrEri nois_au straduit sA dovedeasce pater-

. : '

iri N"ugou asupra l4'afdrrrilot, ii ctnd se parea oi lotul

r'. ezolvat, ipotez" emisd de cEtrc cercetdlorul grec L vra_

:rr: ,r;. punea iareti in aliscutie paternitatea acestei opere' atri-

i),) . -o lui llanuil din Cq$nt, lnare retot aI Patfiarhiei dir

' 11i:. 1ntinopol. Este meritul lui Dan Zadfirescu de a fi reiuat

inca i date ce.ceta.ea Si confruntind izvoarele care au stat ia

i::i.. redacte i Ittodtdtuiilor cu teniul insuii, 1n variantele

:lari:e;i greaci, de a fi ajDs la concluzia cA aceastn lucrare

. ,.,r, ""ii"a

ir{$ar tu sravonn' deci de citre Neacoe, ;i cel mult

!.:,f :e in Sreacd ale Manuil din Corint Cine citeite texiele nu

pc,,t sA se msi indoiasca de laptul ce hvlttdt1ltile au fost sc'ise

la clrtea tui Neasoe si, dupe pe;lea noastr6' de citre insuii

ldcr.:'rl] Munteni;i Nu existe Dici uD motiv sa ne indoim ca

iil I ?lei mai mari familil boie.egti din Ta'a nomaneascA a fost

,ratliril se ionceapd o opere de mari proporgii Dace_i judecim

hri..sa activitate, daca ne gindim cd el personal, dar si prin

!iiir'ia lui, a.e strinse legeturi cu lostele familii domnitoare

:r. :. sud de Duni]re. c5 s-a bucucat 9i impirtetit din cuno;-

:,*$L**,ffi itri.rit'Hi.1Hi'""il"''",.*'fii$l#i;;';i'i# *$**ni;-r *'t ii*11*;-,:'i;[*,\i'*t*i":k*t*..#ili"l'ffi.0:Jil;,:"x:'"1:T,'.1ffi::,T'"3, " "p*: "lTi::"- "'

ml-+[t'":g*i'i':"-:fl g$'il*f:i:"#"'":,"T:5"ffi :",f'"x'x'i'i"{it"i}ilii:i."":":::n;:"i;"; ;;;;;';t;;"i torosur urmaslor" lur Neasoe rn scaunr'

;;.;;;; " iormurat staturi despre.rerul in care lrebuie 't

f ';";;'; domn tn direritc impr€ju'bri concepria desl'r'

i"""i."'i' *':,*** prin care s€ .'"{:l::4. :"i::':"--:j;:,

H:1"-""Ti,:i'':H':Hil:,TJi,i:T"'it"";:i:'":.H;

lii#r*i*:x,r'":l'::::":;+:*l.t':-*i:t :ili*:r,":*::mt.g::r"i'ls#.1",i1';lu:",,'H""IllHp1:"'H;i*;;t*; lu-"to ro""r o*put de dolon rn l'F

ilH:I;*'i"::;';;"i'"r"-ii'":"uo' cale iusiilica auio- -l

*n$;#xr**u+:j**m''d*iffitf$llr,*li:i;:'ffifr |

47041t

. .. ,.i'e oapi instituliilot' laice ti eclcsiasiice. Domnul cste inler-i.-' i cliaf intre Dumnezeu 5i popo., el es'€ .eprezentantul lui D m-

,'l :..ieu pe pdmint., Chiar dace el nu poate sd erelcite intEsralaleserea capului bisericii. a

fi:scopilor, el prezideazd conciitile ecumeriice, sanclioneazi ho-

. I irea luau ln timpul acestor concilii. Spre dbosebire de Ecropar. ,,identa1d, unde, timp de sgcote, se de o lupta acerba rllire

temporald, in Bizanl, fhiarn rromentele de decl in dle pl ler i i imper ia le. Lasi leul re nine

. i.,:d de biserice ,,preasfintul" impalat. i\ :Inspirindu:se din iraalitiite biza.otine, Neagoe insista asupra

!-rtului cd dorDnril esie alesul Ei unsul lui Dumnezeu, puter€aI nu cunoaste nici o ing.edire din partea oameniior. Aceastd

, . ceplie despre domnie se inspirn nu nuhai din tradiiia bi-....\... rdna, dar ti din cariea de cepdiii a vremurilor in care irEiqte

;r: rgoe. Este vorba de Biblie. Esie adeverat ce VechiuL Testa-: t:,.1t 4 iriurit el insusi gindi.ea politicd medievaLi, -incd din

, -i ineie secole al€ e!-urui mediu. Din acest punct de vedere,..,nceptia bizaniine desire impsrat se daioreazn iult texLuluiDi,)jc..Penirl1 ci, tn alda calacte.ului

"sfint", de texl relevat,

. care il are Biblio, ea cuprinde dat€le rerle despre instituliii . : r (e <i in speciJ l despre recal i ld:ed de Lip dcsDot ic; "ara, ' Ic-,:slicd in cadrul statelo! din Orient'rl .mijloci]l.

Loctura permanent6 a Bibliei a ficut ca aceaste concep9ie. si lie prezenta h mintea oameDilor timp de secole Fi, a.olo

Jnde au exisiat ;ondiiii p.opice, ea a iDJleuntat eindi.ea politict-

ln alard de,faplur cn Neagoe primea indirect, prin tradilia'bji3niind, o paite din conceplia biblicd a monarhului, eI se

- i,:_J-Dird direct din Vecharl Testament atnnci cind i$i fo.mulcazi.fr,lcepiia lui despre doluie. P.ima pa.te a Inodt umot, cea

'i:i tntinsi ti cea mai importantd, din unehiul de vedere aI,,nui ciDditor dd la lnc€putlii Scolutui al XVI-rea in Tara Ro-rr,ineascd, cupriDde dese releriri Ia Biblie, a se.ie lntreaga de

' < i:luri, se sprijini pe exemple culese din Biblte. Dar o.iait res-, i ar arota Neagoe cA!!ilor slinte sau lucriirilor parenetice,. cazul in cafe a avut un contacl direcr cu ete, et selecteazi

r t !o( jct i , l i j lcudalc, Ndagoc rccufgc ln Panc8ir icuL tui Con_nliu c.l }{afe. ID ti t)ul doDDiei accstuid 5it1t stabilitc

f r - f i . . J i i . r ' . j , , ru- . r l i . . i L:nf i ' i . ' r j : j r r ru l b izon:.n csrc' .delui domnului cret l in care inspir i concepl ia despre dom-i. a popoarclor din estul curopcan. Puterea domnului esle

I

412

re

rt,: . , ;'::i.:qhfilrr aPar refdiri dlrc'ie. corc'eie. la irnlrfcjtt_

' ririlc poliii.e li so.jale dir'r Tara RoNi:neasci la inceputul scco-

' lul-.rl al XVI-lca. \cesoe pfe?in1i dannia p'inir-o alesorie fe-

ri.it aleasd: ..nu, fiii mej, sPure Neaeoe' arn o gridin;, ;ri aceasr;

'', gf:djn;, cd darul si cu ajuiorul lui Dunnczeu, irte 'lulieie

: ''1ieic osteninte 9i nevo'nie, o arn lacui si o. am oescrlr irumos

ri bine- G.A.lina aceea -si creslerilc cele flunro3se dinrf_iosa

sir't t oieril mel cei ma.i 'si

cinsiili, p€ care j-aD ingradit cu sard'

,id de piatrf; si am apirai srddina mea, ca nu cunva sa

ndfnzneasci cin-eva si inife iDti-insa _ii si st'icc cela drn csre_

, l i crnc". - .

'crcde. i ]y ' cele\ lmoase'din sr id jn i ,s i ' t boier i i mci

'ei nari .<i lir,siiii . :si - spuic Ncagoe - cu tot supl mb'a

.} ii a {lorilof rn_an licorii, si ochij mei se rir€niau de roua

, v;seria Jlofilor 1of". Aceast; imagine a unii dornn;i tilic fe_

aale, in care pute.ea domneascd 5e reazimA pe pulerca' prF

jpcrea t i c.cdinta.ra. i lor boier i , nu prezir t ' Dic i un i t ld ic iLr

.i: slibiciure a doDrniei, pentru ci1, spre deosebire de monar-

',ile Ieudaie din occidentul euroP-eu' sJetnicii' na'ii boieri

:fe stau in ju rl dcmniei, n-o fat perltfu ci puterea ior im-

. re aceast; p.e7enta.-c i pentN c. l dcmnul i -a aies Gridina

. te ro.lul osttniticlor douruhti' \oiclod l i'qi ale8b oanenji

.pii credinla ire care acestia o Danilesii fali de el- Pentra cJ

. :r cun pr€.izeaze Neagoe, ac€sti Doieri era bucujosi !'rlru

. ne .si cap€telc si ii lc puie si siDgele sa si-l \'€'se toli h

i , ,uI in .are unul d in$e boier i ar l i dai doladi de neo"i inr t '

agoe sleiui€9t€ pe domn si;i curele sradina 'de ioaic nuiclele

' ..e uscate ca.e nu lac rod' Deci domn l tidica sau trlih'r' ditr

)giiorie pe o anurnitii pcrsoani in iunclie dc scrliciilc Pe carc

rasta ]e poate :,duce .lornniej. lnfitrrarea unui elencni in-

' i i rabi l domnj€i Se iace dupi p lacdl domnului loaie acestea

araii ci ne aflEm in fala unei imagjni car'e fcp'ezinii un

i cenfalizat, cu o domnie a carei autoritate nu poaie ti pusa

.liscutic. Pe d€ alti part€, aturci cind Neagce vofbctte Cespte

. r l ! rLLrr i r in! : r , ' .u1 s l r , i i l . iN co: '1f i5ui l h i r r r ' iu

' f l { r r i l l f . !L! , r r io l r 1 i1. i crr \ . i in i i l ' r f i i r uLi i i r

, . - . . :Lrut de s) l f f j t l j r )cr l r tc! ' j r ' l ' ! 'nCcnIa l I ' ld ' r ' i _1!

r .:,- .'!traiuilor Plr "eo:etic

tn lcga"'rri cLr

:,-.! t. :. Inxnlntti intilnnn slalrlri '2rc

ilust'eazi realiiili

- r - i , r ; : , r . l . i J. .acierul feudal al donrniei De la in 'ePriul p 'r l i i a

.11.1

i '.i