invatarea_matematicii_prin_activitati_practice.ppt

7/23/2019 invatarea_matematicii_prin_activitati_practice.ppt

http://slidepdf.com/reader/full/invatareamatematiciiprinactivitatipracticeppt 1/34

Matematica este un pod catre arta.Matematica , la fel ca si arta,Este un mod de a vedea lumea,Si este creatoare.”

SCOALA CU CLASELE I-VII O!E"II "OI



Matematica n-a fost, in vremuri stravechi, decat o modalitate prin care oamenii observaunatura si obiectele din jurul lor, transformandu-le apoi in masuri si repere care ii ajutau in viata dezi cu zi.Pana a deveni stiinta exacta pe care o cunoastem astazi, a parcurs mii de ani de „studiu”asiduu al naturii, al obiectelor inconjuratoare si chiar al corpului uman.

De pilda, desi nu cunosteau cifrele, in perioada primitiva, oamenii se descurcau sa faca „adunari”si „scaderi” cu ajutorul degetelor de la maini. Nu aveau notiunea de 1, 5 sau 10, dar le era clar ca degeteleambelor maini sunt mai multe decat degetele unei singure maini, asa cum un singur deget aratat era maiputin decat daca aratau mai multe degete. Evident intelegeau si ca, prin observatie comparata, degetele

unei maini sunt egale cu degetele celeilalte maini.Acest „mai mult”, „mai putin” sau „la fel” era determinat sicu ajutorul grameilor !de pietre, de fructe, de lemne, de scoici etc.". # gramada mai mica era „mai putin”decat o gramada mai mare, si invers, iar doua gramei care aratau „la fel” erau egale.$ot datorita observariiatente, cei din vec%ime au constatat ca e&ista marimi variabile ' oamenii, planetele, animalele, muntii sidealurile par mai mici atunci cand sunt privite de la departare decat atunci cand se afla in apropierea lor.)n acelasi timp, au descoperit si marimi constante ' oricat de departe sau de aproape ar fi fost, omul aveatot doua maini, doua picioare, o gura, un nas, doi oc%i etc., animalele aveau tot patru picioare, pasarile totdoar doua aripi iar muntii, desigur, isi pastrau forma.

Uimiti de linia dreapta, verticala, a copacului, au inceput sa o foloseasca si in pozitiaorizontala, si in cea oblica, pentru a construi. u observat serpuirile unui parau, cercul solar si cel allunii pline, dar au ramas fascinati de simplitatea si de posibilitatile infinite ale liniei drepte, astfel ca! folosind-o intens ! au facut una din cele mai senzationale descoperiri ceea ce in timpurile modernese va numi "eometrie. Modelul liniei drepte a fost preluat si de etica, dictoanele „"andeste drept” si

„spune drept” re"asindu-se in aproape orice limba.*n epoca actual+ ritmul alert al devolt+rii i competi-iei n toate domeniile de activitate ne

impune s+ g/ndim repede i bine, iar afirma-ia c+ este nevoie de matematic+ este insuficient+. e poatesus-ine c+ nu se poate tr+i f+r+ matematic+.



Matematica s-a cristalizatca #tiin$% deschis%, capabil% de unpro"res permanent, de o perpetu%aprofundare, descoperire #i crearea unor teorii noi. &ezvoltarearapid% a #tiin$ei, a acumul%rii 'nritm tot mai intens a informa$iilor,impun dezvoltarea culturii

matematice, care trebuie s%-#ifac% loc tot mai mult 'n cultura"eneral% a unui om. (a atare, 'nc%din clasele mici se impunestimularea intelectului, a ")ndirii

lo"ice, a judec%$ii matematice laelevi, 'nc)t s% devin% o disciplin%pl%cut%, atractiv%, conver"ent%spre dezvoltarea ra$ionamentului,creativit%$ii #i munciiindependente.



*n clasele +-+ se 'nsu#esc no$iunile debaz%, instrumentele” cu care elevul va opera”pe tot parcursul vie$ii i pe care se cl+dete

ntregul sistem al nv+-+m/ntului matematic.&ac%

sunt predate 'n mod sistematic, $in)ndu-seseama de particularit%$ile de v)rst% ale elevilor,dac% sunt 'nsu#ite 'n mod con#tient #i temeinic,cuno#tin$ele de matematic% aduc o contribu$iedeosebit% la dezvoltarea ")ndirii lo"ice #icreatoare, la dezvoltarea spiritului dereceptivitate a elevilor. (u ”echipamentul” pecare-l dau aceste patru clase, elevul face'ntrea"a c%l%torie” 'n domeniul acestei #tiin$e.Mul$i copii 'nt)mpin% dificult%$i 'n 'nv%$area

matematicii pentru c% nu-#i 'nsu#esc la timpaceste no$iuni. +mportant este ca 'nv%$%torul s%respecte latura practica a matematicii . #dat+ cu

nsuirea no-iunilor matematice prin efortintelectual elevul nva-+ i anumite te%nici de

investigare i reolvare cu caracter tot mai general.



Prin modelare, joc didactic , problematizare, 'nv%$area prindescoperire elevul este pus 'n situa$ia de a c%uta , a descoperi, de a rezolvasitua$ii noi, ne'nv%$ate anterior. Acestea privesc at/t activitatea elevului c/t ipe cea a nv+-+torului .

e poate afirma c% matematica modern% este investit% 'n bo"atevalen$e educativ ! formative, nu numai n direc-ia form+rii intelectuale, ci i nceea ce privete contribu-ia ei la devoltarea personalit+-ii umane, av/nd oimportant% contribu$ie la formarea omului ca personalitate. *n acela#i timp

matematica se adreseaz% #i laturii afective/ c)te bucurii, c)te nemul$umiri !'ntov%r%#ite uneori cu lacrimi ! nu tr%iesc copiii 'n procesul activit%$ilormatematice. *n primele clase se na#te la copil atractivitatea, dra"ostea saurepulsia pentru matematic%. &ac% elevul simte c+ p+trunde n mieul no-iunilormatematice, dac+ g/ndirea lui este stimulat+ sistematic, f+c/nd un efort gradat,iar el simte c% fiin$a lui adau"% ceva 'n urma fiec%rui antrenament”, dac% el

tr%ie#te bucuria fiec%rui succes mare sau mic, atunci se cultiv% interesul #idra"ostea pentru studiul matematicii.



*n 'nv%$%m)ntul actual s-a produs o schimbare 'n modul deconstruire a pro"ramei de matematic%. Astfel, n ansamblul s+u, nouaconcep-ie viea+ urm+toarele' schimb%ri 'n abordarea con$inuturilor,

'n 'nv%$are !trecerea de la memoriare la e&plorareinvestigare", 'n

predare !trecerea de la ipostaa de transmi-+tor de informa-ii a nv+-+torului la cea de organiator al unor activit+-i variate de nv+-are pentru to-i elevii, n func-ie de nivelul i ritmul propriu dedevoltare al fiec+ruia". Acestea impun ca nv+-+torul s+i sc%imbe

n mod fundamental orientarea n activitatea la clas+. Astfel, mediulrealizat de c%tre 'nv%$%tor 'n clas% trebuie s% fie stimulativ #idiversificat 'nc)t s% ofere elevului o motiva$ie sus$inut%,favorabil% unei activit%$i de "rup , de rezolvare interactiv% a unorprobleme, de manifestare a solidarit%$ii #i a unei competi$ii deschise,drepte , productive imbinate cu activitati practice

Daca in trecut omul a trebuit s+ compare diferite mul-imi deobiecte !e&emplu' pietre, s+ge-i, c/ini, b+rba-i, femei etc", cu scopul de avedea care mul-ime con-ine mai multe elemente , ast+i, acest lucru se

realia+ prin num+rarea i compararea numerelor ob-inute ca reultat alnum+r+rii. Acest lucru presupune cunoaterea numerelor i a num+r+rii.2a colarul mic, contactul cu no-iunea de 3num+r natural ” se

produce de timpuriu, prin contactul direct cu mul-imi finite ale c+rorelemente sunt obiecte concrete. Ei nva-+ ndeosebi prin intui-ie imanipulare direct+ de obiecte concrete, iar activitatea matematic+reproduce spa-iul fiic n care acetia se devolt+.



0levii pot fi condu#i, prin activit%$i atent dirijate,activitati practice lasesizarea pozi$iei unui obiect fa$% de alt obiect #i la aprecierea distan$ei dintreele, folosind cuvintele/ mai aproape”, mai departe”, sus1jos”, la dreapta1last)n"a” etc.

4ercep-ia rela-iilor spa-iale va fi completat+ cu activit+-i de observare a

obiectelor din clas+, a poi-iei unui obiect fa-+ de cel+lalt pentru nsuirea no-iunilori repreentarea grafic+ a distan-ei, poi-iei dintre obiecte..Astfel se fac aranjariintro anumita ordine , e&ercitii de comparari si diferentieri ale diferitelormateriale concrete sau ilustratii.,e&ercitii practice cu material didactic , de sortare, de grupare.&e exemplu se aduce in clasa un copac din cren"i fixat 'ntr-unsuport de brad 2acoperit3 trei ursule$i 2juc%rie3 a#eza$i 'n ordine pe catedra 'nfa$a copiilor .Ursule$ii sunt a#eza$i 'n sistem liniar orizontal cu distan$%

potrivit% 'ntre ei . 4a fluierul invatatoarei , copiii 'nchid ochii , timp 'n careinvatatoarea ascunde un ursule$ . 4a urm%torul fluier copiii deschid ochii .+nvatatoarea 'ntreab% /”l c)telea ursule$ s-a ascuns 5” . (opilul numittrebuie s% r%spund% /”l doilea ursule$ s-a ascuns”..e descoper% copacul . evor intui pozi$iile spa$iale / 'n fa$a , 'n spatele , l)n"% copac . e atra"ecopiilor aten$ia c% unul din ursule$ii din #irul nostru vor ocupa una din acestepozi$ii . 0i trebuie s% r%spund% al c)telea ursule$ se afl% 'n acea pozi$ie .4afluierul invatatoarei copiii 'nchid ochii , timp 'n care invatatoarea a#az% unursule$ 'n fa$a copacului . 4a urm%torul fluier copiii deschid ochii . invatatoarea'ntreab%/”l c)telea ursule$ s-a a#ezat 'n fa$a copacului 5” .(opilul numitr%spunde /”l treilea ursule$ s-a a#ezat 'n fa$a copacului

„(opiii vor fi solicita$i s% a#eze ei un ursule$ 'n pozi$ia indicat% deinvatatoare

„#az% primul ursule$ l)n"% copac „ 6 „#az% al doilea ursule$ 'n copac „ 6„#az% al treilea ursule$ 'n spatele copacului „ ,etc.



*n etapa oper%rii cu mul$imile de obiecte concrete se realizeaz% ac$iuneanemijlocit% cu obiecte concrete din mediul 'nconjur%tor. +n acest sens activitatile practicesunt de un real succes/,,7ormeaza o multime cu 8 elemente si una cu un element cuobiecte de pe banca,,2fluturi,frunze,creioane etc3,,9rupeaza obiectele de pe banca av)ndtot at)tea elemente cu multimea nou-formata6,,saza in pereche cu cole"ul de bancabarcutele si vaporasele de pe banca si spune cate sunt etin ca multimile care au 6elemente si nca unul sunt multimi cu 7 elemente, redate prin numarul 7, care se scrie cuajutorul cifrei 7

Pentru a usura 'ntele"erea compunerii unui numar, se pot confectiona panouriindividuale 'n doua culori2panouri din polistiren3. 7olosind materialul primit, de exemplu :

creioane, se va cere copiilor sa "aseasca variante de compunere a numarului :, asez)ndun numar diferit de creioane pe ambele culori ale tabloului. 8iecare copil anuntaposibilitatile gasite !69:, 791, 197, :96, 095", e&plic/nd cum a lucrat. 4entru a cunoaste toatevariantele de compunere a numarului 5, se vor efectua e&ercitii pe tabla magnetica. e vaasea pe tabla o multime cu 7 creioane, se va cere copiilor sa numere elementele multimii si saasee alaturi cifra corespunatoare. e va solicita apoi copiilor sa specifice c/te creioanetrebuie adaugate pentru a avea 5. e va trage concluia ca numarul 5 a fost compus dintromultime cu 7 elemente la care sa reunit o multime cu un element.



Pentru descompunerea numerelor, copiii vor primic)te un cartonas despartit 'n doua parti e"ale. +ma"inar,acest cartonas reprezinta o vitrina cu doua rafturi, pecare copiii trebuie sa aseze : carti 2 jetoane 3, dupa

preferinta. Discut/nd variantele gasite de copii, acestia suntdirijati sa ajunga la concluia ca, oricum ar asea elementelemultimii, tot cinci sunt. *n ultima parte, se procedeaa ca ncaul compunerii. )nvatatorul va asea toate elementelemultimii pe raftul de sus si va lua pe r)nd c)te o min"e sio va aseza pe raftul de jos

ctivitatile practice nu pot lipsi atunci cand seinvata adunarea si scaderea numerelor *n etapa concreta,elevii formeaza, de exemplu, o multime de braduti ninsi cu 8 elemente si o multime de braduti albi cu ; elemente. euninduse cele doua multimi de braduti se formeaa omultime care are ; braduti' ninsi sau albi. e repeta apoi

actiunea folosind alte obiecte 2de exemplu, baloane,betisoare, flori, creioane s.a.", p/na ce elevii constientieaaca reunind o multime formata din 6 obiecte cu o alta multimeformata din 7 obiecte !indiferent ce sunt acestea" se obtineo multime formata din ; obiecte. *n aceasta etapa, actiuneaelevului vieaa numaratul sau compunerea unui numar, datefiind doua componente.



)nca din clasa ) elevii invata sa recunoasca cateva figuri si corpurigeometrice , mai ales acelea pe care le intalnesc si le utilieaa ca material didacticin numeratie si calcul' dreptung%iul, patratul, triung%iul, cercul, cubul sausfera.eferitor la corpuri geometrice in afara recunoasterii, se vor face e&ercitii deobservare a obiectelor ce au aceste forme si activitati practice de construire aacestor forme <unostintele de geometrie capata insa caractersistematic abia in

clasa a )=a, cand ele sunt preentate intro inlantuire logica, stabilinduse definitiisi proprietatii, introducanduse notiuni de 3perimetru” si 3arie”, urmate demasuratori si calcule corespunatoarelaturi de procesele intuitive, predarea-invatarea presupune actiuni de masurare efectiva a fi"urilor si coprpurilor"eometrice, de comparare a rezultatelor, decupari de fi"uri, descompuneri alefi"urii sau desfasurari si apoi asamblari ale corpului "eometric

*n clasele ))=, studiul marimilor si al unitatilor de masura repreinta o

interfata ntre matematica si viata de i cu i. Notiunea de marime, ce apare nsistemul predariinvatarii matematicii n ciclul primar este socotita ca si cea demultime o notiune primara, ntelegerea ei fac/nduse pe baa de e&emple.>arimileabordate ncep/nd cu clasa ) sunt' lungimea, volumul !capacitatea vaselor", masa,timpul si valoarea. A masura o marime oarecare, nseamna a compara aceasta marimecu o alta, luata ca unitate de masura. 4rin operatia de masurare se stabileste unraport numeric ntre marimea de masurat si unitatea de masura considerata. Eleviivor ntelege ca masurarile pe care le e&ecuta sunt asociate cu compararile pe care

ncearca sa le faca. Astfel, pusi n fata situatieiproblema de a decide n care dintredoua vase preentate este un volum mai mare de apa, elevii vor ncerca diversereolvari. =or compara folosind o ceasca, un pa%ar, un vas de dimensiuni mai mici,stabilind astfel mai multe reultate ale masurarii. 4e aceasta baa vor ntelege cumai multa usurinta necesitatea e&istentei unei unitati de masura standard si anume n caul de fata litrul !unitatea principala cu care se masoara capacitatea vaselor".*ntele"erea masurarii si a unitatilor de masura nu implica 'ntotdeaunaintroducerea imediata a unitatilor standard. +nstitutorul trebuie sa utilizezeunitatile nestandard 2de exemplu/ palma, creion etc.3.



uprafetele se masoara prin miscarea palmei cu de"etele desfacute pe intrea"a suprafata,in special in sensul lungimii, intarind gestul prin cuvinte”aceasta este suprafata mesei” etc. e dau e&emplede corpuri geometrice si se analieaa dupa forma lor si a suprafetelor care le marginesc .+n activitatile practice putem folosim be$ele de chibrituri.plastilina, be$i#oarele &e asemenea folosind plastilina sepot realiza #i corpuri "eometrice/ cubul, paralelipipedul, piramida.

()t se poate de indicat pentru dezvoltarea ")ndirii lo"ice, capacit%$ii de reprezentarespa$ial%, ima"ina$iei, voin$ei #i a altor calit%$i psihice la #colarul mic sunt a#a zise „jocuri desocietate” 2jocul de #ah, M<=<P<4>, dominoul, jocul de c%r$i etc.". Aceste jocuri implic+ un teren de joc cu poi-ii bine marcate !tabla de a%, alinierea n dou+ direc-ii a dominoului etc." i o regul+ de jocfoarte precis+ care permite desf+urarea partidei ntro ordine foarte riguroas+, varietatea acestoradator/nduse unei utili+ri calculate i ingenioase a %aardului i unei specula-ii mintale asupracomportamentului partenerilor

4a predarea impartirii trebuie sa se utilizeze exemple concludente, le"ate de experienta sicunostintele elevilor.

E&emplu' &aca se lucreaza cu betisoare, acestea se "rupeaza c)te ?, c)te @, c)te ;, stabilindu-se de fiecare data numarul "rupelor ce se obtin, cu repetarea 'n cuvinte a procesului aritmetic/ ?@betisoare 'mpartite 'n "rupe de c)te @ betisoare fac A "rupe, pentru ca @ se cuprinde 'n ?B de A ori etc.4a impartirea cu rest, elevii sunt pusi sa 'mparta @ creioane la @ elevi, sa constate ca mpartirea sa facut e&act si sa scrie matematic concluia' : ' : ? 1. Apoi sa mparta 6 creioane la : elevi,sa constate cafiecare elev primeste c/te un creion, dar mai ram/ne 1 creion, deci concluia scrisa matematic este' 6 ' : ?1, rest 1. *n mod asemanator se va proceda n continuare cu mpartirea la 7, 5, @,

+mpartirea si inmultirea sunt intelese mai usor cand elevii lucreaza cu obiecte concrete/ piese,castane. nuci. betisoare, cuburi



)nsusirea de catre elevi a notiunii de unitate fractionara trebuie sa se realiee n mai multeetape'etapa de fractionare a unor obiecte concrete si de partitie a unor multimi de obiecte concreteB.<biectele care se vor fractiona ar trebui sa fie si la 'ndem)na copiilor/ mar, p)ine, portocala,etc., iar multimile care se vor fractiona pot fi/ betisoare, jetoane, creioane,etc.

etapa de fractionare prin ndoirea unor figuri geometrice plane admit/nd a&e de simetrie,confectionate din %/rtie sau carton' dreptung%i, patrat, cercB

etapa de fractionare prin trasarea unor linii pe un desen geometric dat pe care l mpart nparti la fel de mari !mpartirea unui segment n mai multe segmente de aceeasi lungime, trasarea a&elorde simetrie ntrun dreptung%i, patrat, cerc sau a altor linii prin care sa se fractionee aceste figurigeometrice plane" sau fractionarea imaginilor unor obiecte !mpartirea n jumatate sau n sfert printrasarea unor linii pe imaginea unui mar sau a unei coli "B

-etapa de fractionare a numerelor, care se reduce la mpartirea lor la un numar dat !pentrua afla o patrime dintrun numar se mparte acel numar la patru".

Matematica f%cut% cu creionul #i h)rtia, respectiv cu creta la tabla” cap%t%mai pu$in% importan$% #i devine mult mai important% utilizarea unei variet%$i deobiecte care trebuie manipulate 'n procesul 'nv%$%rii6 se trece de la memorare de re"uli #isocotit la activitate de rezolvare de probleme prin taton%ri, 'ncerc%ri, implicare activ%

'n situa$ii practice, c%utare de solu$ii dincolo de cadrul strict al celor 'nv%$ate. plica$iile practice ale matematicii vin s% sus$in% cu un real succes procesul de 'nv%$are

eficient%,"arant)nd 'n$ele"erea ra$ionamentelor matematice prin stimularea la elevi a ")ndiriilo"ice, f%c)nd ape cuno#tin$ele teoretice #i form)nd o serie de abilit%$i necesare 'n$ele"eriifenomenelor din jurul nostru.



(ati dintre elevii dumneavoastra v-au intrebat vreodata cand vomfolosi asta in viata de zi cu zi5” &e-a lun"ul anilor dascalii s-au straduit sa ledemonstreze elevilor ca matematica este strans le"ata de experientele zilniceprin demonstratii, aplicatii si exercitii elocvente.Cehnolo"ia din zilele noastreinsa le arata elevilor pe pielea lor” la ce e buna matematica, deoarece in fatacalculatorele se lovesc zi de zi de elemente matematice..

(ultura matematica devine azi din ce 'n ce mai necesara, aplic)ndu-se'n cele mai variate domenii ale stiintei si practicii.Cn nv+-+m/nt matematic bine conceput ofer+ at/t o cunoatere activ+ a

no-iunilor de ba+ ale matematicii necesare devolt+rii altor concepte matematice,c/t i practica aplic+rii ei n activitatea ulterioar+ n coal+ dar i n via-a cotidian+.

+n continuare voi de exemplu de cateva activitati practice care,foloite

la clasa aduc un real succes.





SA #E$A%IM MASAI%ICILO#

&nv'('torul nume)te pe

r*nd copii care tre+uie s' araneemasa pentru piticii din poveste.Ace)tia au sarcina de a a)ea pe mas'un anume tip de o+iecte, de a lenum'ra )i de a trece n ta+el cifrapotrivit' pentru num'rul de o+iecte defiecare fel. Se procedea' a)a pentrua-i auta pe pitici s' nu-)i mai piard'lucrurile. C*nd sosesc acas' ace)tiavor /ot'r care copil a lucrat corect.Material didactic 0 o mas', o va' cu 1flori 0 2 ro)ie )i 3 4al+ene, 1 farfurii 05 mici )i 6 mari, 1 pa/are 0 7 deplastic )i 8 de sticl', 1 )erve(ele 0 8 cutriun4/iuri )i 7 cu cercuri, 1 mere 0 6

ro)ii )i 5 veri, etc., o plan)' cu unta+el ce cuprinde ru+rici potriviteo+iectelor de pe mas', carioci, c'ciulide pitici.



CASTELUL DIN PLASTILINA

din corpuri geometrice



(<40(C++

(e vei face5 ei face niste colectii deobiecte.

&e ce vei face5 (a sD folosesti ceeace ai 'nvDtat(um vei face5 dunD c)teva obiecte de

acelasi fel/ timbre, vederi,pliante,afise, reclame, reviste,postere, foto"rafii, portrete,

staruri,fotbalisti, "lobulete pentrupomul de iarnD etc. crie numDrul obiectelor din

fiecare fel pe h)rtii si lipeste-le peo coalD de carton.

(um vei sti cD ai reusit5 i scris

numere5 PrezintD colectiile



E0&U(0E+ &0 PE0CUE+#biective /s% efectueze corect adun%ri #i sc%deri

cu numerele naturale de la F la ?FF,s% comparesumele sau diferen$ele ob$inute,s% utilizezeformule de adresare adecvate 'ntr-unma"azin,s% manifeste vitez% de reac$ie.

egulile jocului 0levii participan$i vor efectuasc%derile la tabl% pentru a afla diferen$a depre$uri #i vor cump%ra produsele cele maiavantajoase.

>aterial didactic ! diferite obiecte expuse la felca 'ntr-un ma"azin ! piese de 'mbr%c%minte, pecartona#e albastre afi#ate pre$urile vechi, iarpe cartona#e "albene pre$urile reale.

Desf+urarea jocului- Un elev, av)nd rolul de

v)nz%tor, anun$% cump%r%torii c% ast%zi unelem%rfuri sunt la reducere. (ump%r%torii cei maiaten$i le vor putea achizi$iona pe cele al c%rorpre$ s-a redus mai mult. e va eviden$iacump%r%torul cu cele mai multe m%rfuri cu pre$redus dob)ndite, dar #i care s-a adresat

civilizat v)nz%torului.



sute unit%$izeci

sute zeci unit%$i

+nstruc$iuni/

se decupeaz% pui#orii #i ou%le pecare sunt scrise numerele 'n litere6

ou%le cu numerele se a#eaz% cufa$a 'n jos6 elevii vin pe r)nd #i ale" un ou#orpe care-l citesc apoi scriu num%rul

'n cifre ale")nd puisorii cu numerelenecesare #i 'i vor a#eza 'n jum%t%$ilede ou corespunz%toare

2 sute, zeci, unit%$i36 jocul se poate desf%#ura subform% de concurs2 individual sau pe "rupe3

unt necesare mai multe seturi depui#ori purt%tori de numere, pentruca se poate s% fie solicitat% o cifr%mai mult, #i cu at)t mai mult dac% selucreaz% pe "rupe



#apte sutedou%zeci#i cinci

dou% sutepatruzeci

trei sutenou%zeci #i

#ase

#ase sutecincizeci

opt sute

#aizeci #i#ase

nou% sute

treizeci #iunu

cinci sutepatruzeci #i

doi

patru sute#aizeci #i

trei

o sut%optzeci #i

patru

doua sutepatruzeci

opt sute#aptezeci#i#apte

trei sutenou%zeci #i

#ase

#ase sutecincizeci

patru sute#aizeci #i

trei

o sut%optzeci #i

patru

#apte sutedouazeci #i

cinci

nou% sutetreizeci #iunu

cinci sutepatruzeci #i

doi

e pot realiza mai multe seturi de ou% cu

numere formate din GU scrise cu litere#i cu alte numere cu at)t mai mult dac% selucreaza cu mai mul$i copii 'n acela#i timp.



cest joc urm%re#te compararea numerelor.Pe#ti#orii vor fi utiliza$i 'n acest scop.

or fi a#eza$i pe valuri 'ntre celedou% numere astfel/ capul va indica num%rulmai mare, iar coada va fi 'ndreptat% spre num%rul mai num%rul mai mic.

</teva e&emple de perec%i de numere

care vor fi decupate pentru a fi aeate n c+su-e pentru a fi comparate

*n casetele "oale se vor a#eza perechide numere pentru a fi comparate.unt c)teva exemple.Pe#ti#orul se va a#eza pevaluri, capul indic)nd num%rulmai mare, iar codi$a num%rul mai mic.



Chipul cifrelor

<e vei face ei face un poster cu cifre.De ce vei face (a sD te obisnuiesti cu forma cifrelor.<um vei face &ecupeazD cifre mari din reviste si ziare. (oloreazD-le si asazD-le pe un carton.

<um vei sti cF ai reusit 0xpune posterul. (ere pDrerea cole"ilor tDi.



(EC0 (40+(e vei face5 =ei face un poster.&e ce vei face5 <a sF scrii si sF recunosti numerele.(um vei face5 DecupeaF din iare articole n care apar

numere si lipestele pe o coalF mare de %/rtie.(um vei sti cD ai reusit5 4reintF afisul tFu colegilor. <erele

sF facF aprecieri. <iteste cifrele din fiecare numar

„=

UM0E0 &0

C0407<=

(

=UM0E0 &0 C0407<=(e vei face5 =ei scrie numere de telefon utile.&e ce vei face5 4entru a le retine si a le folosi cand ai nevoie(um vei face5 <autF n cartea de telefon numFrul scolii,pe cel alsalvFrii, politiei etc. criele pe bucFti de %/rtie si lipestele pe ocoalF de carton. 8F ilustratii.(um vei sti cD ai reusti5 Afisaa posterul n clasF.=F va fi util nviata de i

Pune monede 'n fiecare pusculitD p)nD ce obtii numerele scrise sub ele.

I

: 7 56



+E9U4 &0 ME9040

-se d% un #ira" de bilu$e pe fiecare fiind scris un num%r,-sarcina didactic% este s% coloreze m%r"elele cu numere mai mari de 8

ori dec)t/@,; .B, A, ?F.

500

50 10

1

100

20

1

50

100

500

200

100

PU=9UC (U (C+ I=+ 5

copul jocului/ -formarea deprinderii de acalcula rapid6 -dezvoltarea spiritului

competitiv6arcina jocului/descoperirea sumei dinfiecare pun"%6Material didactic/pun"u$e, jetoane cunumere/Ee"ula jocului/ 4a 'ndemnul 'nv%$%torului,elevii deschid pun"u$a #i 'nsumez% valorile

'nscrise pe jetoane.



<E=M0=C0 Un joc foarte pl%cut de copii este #i acela de construire a unor ornamente.

0levii av)nd la 'ndem)n% h)rtie milimetric% sau h)rtie cu liniatur% dictando#i un instrument de scris, pot crea fi"uri "eometrice deosebit de frumoase.

Iine'n$eles trebuie s% respect%m unele re"uli mai ales atunci c)nd selucreaz% pe celule triun"hiulare 2toate laturile lui s% fie e"ale3 #i apoi s%ducem paralele prin puncte de diviziune ale laturilor la laturile triun"hiului.0ste permis de altfel s% fie duse liniile mijlocii ale triun"hiurilor 2latura luise 'mparte 'n dou% p%r$i e"ale3. 0xemple/4a unele ornamente se pot folosi ri"la #i compasul&intr-o "arnitur% de pl%ci p%trate, triun"hiulare, dreptun"hiulare sau alte

forme se pot ob$ine „mozaicurile”.

UISO#UL din fi4uri 4eometrice



Catelul din fguri geometrice



11:00 22:00 12:55

Timpul are aplicatii in orice domeniu.

I

entru a putea in(ele4e de ce este important pentru copii sa invetematematica tre+uie mai intai sa vedem la ce ii poate folosi mai tariu acest lucru.Sa ne 4andim de pilda, ca invatand matematica, copilul isi va putea imparti

calendarul ilnic astfel incat sa ai+a timp atat pentru scoala cat si pentru oaca sisport. Odata inteleasa notiunea de timp, copilul il va putea 4estiona.



03:00 15:00 12:15

Activitate practica-confectionarea ceasurilor din carton

Esential este sa le aratam copiilor ce pot face cu notiunile de matematica,



3

4 = numitor

Arată în câte părţi egale a fost

împărţit întregul.

3

4

= numărător

Arată câte părţi se iau în

considerare din întregul care a fost

împărţit în părţi egale.

Esential este sa le aratam copiilor ce pot face cu notiunile de matematica,pentru ca in momentul in care va intele4e ca fractiile, spre e9emplu, nu suntnumai se4mente de dreapta, ci praituri pe care le impart intre prieteni,matematica nu ar mai fi atat de 4rea



9

()t reprezint% mereledin totalul fructelor5

pune frac$iacorespunz%toare.

4

()t din num%rul copiilorreprezint% fetele5

6

11



3

11

()t din num%rulbaloanelor reprezint%baloanele de culoare

violet5

pune frac$ia potrivit%pentru min"ile de fotbal.

2

5



Jocul Tinta

e deseneaza pe tabla tinta,adica mai multe cercuri concentrice,fiecaruia corespunzandu-i un anumitpunctaj.

4e"ati la ochi, elevii se apropie

de tinta si atin", fara sa se uite,un anumit cerc, acumuland punctajulcorespunzator6 se reia aceastaoperatie de 8-; ori.

4a final, fiecare elev isicalculeaza, prin adunare, punctajul

acumulat.Pentru ca elevii a"reaza jocul sicompetitia, ei sunt interesati si sestraduiesc sa efectueze sumacorect, fiind atenti si la calculelecole"ilor.

50

75

2::

50

75

100



DESCOPE!a3 CDiati douD benzi de h)rtie cu lDtimi diferite.uprapuneti-le ca 'ndesenul de mai jos.

b3 CDiati douD benzi de h)rtie cu aceeasi lDtime.uprapuneti-le ca 'ndesenul de mai jos.

7i"ura umplutD cu "ri se numeste &E0PCU=9J+.7i"ura umplutD cu "ri se numeste PKCEC.



&n ilele noastre societatea are nevoie de un om cu 4*ndirecreatoare, inventiv, e9plorator, ndr'ne(, de aceea este necesar'moderniarea matematicii, perfec(ionarea nv'('m*ntului nvederea sporirii eficien(ei sale formative. !ar nu oriceperfec(ionare, orice introducere a noului nseamn' moderniare, cic'utarea de noi miloace, folosirea celor e9istente cu scopul de a

m'ri eficien(a, de a asi4ura calitatea nsu)irii, de a forma oameniicapa+ili s' st'p*neasc' cuno)tin(ele )i deprinderile necesare )i s'le poat' aplica n via(', n produc(ie.

rin activitati practice se va contura un circuit continuu,din care, elevul va ie)i, sper'm, +iruitor.

2;2<5#E=E"%A% !EI"S%. OSESCU %A%IA"A

Date post:	17-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	lavinia-soricika
View:	214 times
Download:	0 times

invatarea_matematicii_prin_activitati_practice.ppt

Documents