INUL XXÏH. - lto. 43. 2 lei exemplarul Duminica 4 Noembrie 1923

ersu PREŢUL ABONAMENTULUI In tară: pe un an 100 l e i . In străinătate pe un an 200 le i . —-<

O interpretare ciudată a nunţei delà Cana

ІІ§Ш ш

Tablou! pictorului amsrican J. F. Rauîman, pe care antîprohîbiîroîiiştî n fotó­sé psnlru propaganda lor. (Vezi explicaţia în text).

2. _ Nr. 43. UNIVERSUL LITERAR Duminică 4 Noembrie iwjj.

1 ^^""""l *"T""J ^

Din toate părţile, s e înfiripează critici, s e formulează deziderate p e n ­tru o directivă uni tară a vieţei mora­le româneşti . Cine dintre cărturari

- î i 'a avut accente mai sincere, ori mai rviolente chiar, împotriva „crizei mo­ra le" ? Cine n u s'a simţit obligat de povara discordanţei propriilor sale stări sufleteşti, să aibă eşiri împotri-jva a tâ tor ş i a tâ tor rele care ne ban­tué ? Şi cine iarăşi a p u t u t rezista i s ­pitei de a n u formula programe sal­va toare ?

Dar dacă am stărui să judecăm cu oarec a re linişte, stările delà noi, de eigur toţ i liniştiţi ne -am apuca de lu­cru, înţelegând ş i greutăţile refacerii [Unui echilibru, simţind ş i bucuriile doborîreî unor piedici, pe cari le pun În cale ifosele unor competenţi, care im se m a i potrivesc vremei, sau loc-jvacităţile desfrânate ale unor imita­tori sglobii. • Straturile sociale n 'au o consisten­ţ ă temeinică. Tnterpătrunderea lor e aşa de repede, şi de neaşteptată, că pe cât de surprinşi rămân cei de eri, pe a t â t de uimiţi apar cei noui. în situaţii schimbate. \ Nu-i desigur o observaţie nouă, că

in regatul umbrelor

CereefÄ letapsifeice şi e c t o p i a s m e l e

N e a m ocupa t în n u m ă r u l t r ecu t al Un ive r ­su lu i h t e i a r de concluzi i le la care a u a j u n s m a j o r i t a t e a s avan ţ i l o r , în u r m a exper ien ţ i lo r făcuie de celebr i sp i r i t i ş t i .

D u p ă p rob leme le „spi r i t i s te" , a i n t e r v e n i t m e t a ţ s i h i e a cu ches t ia ectoplasmei, sau a t e i cp lasmei . Norvegien i i a u i n t r o d u s c u v â n ­tul t e l ep l a smă , d a r Riche t 1-a în locu i t cu ecto­p l a smă şi aces t d in u r m ă t e r m e n a c ă p ă t a t d rep tu l de î nce t ă ţ en i r e î n pub l ic i s t i ca m e -tapsl i ică. Incon tes t ab i l că u n s a v a n t ca Ri ­chet, d â n d o deoseb i tă a t e n ţ i u n e cur ioase lo r p r o b l e m e de o rd in m e t a p s i h i c , a con t r ibu i t în t r 'o l a r g ă m ă s u r ă la v u l g a r i z a r e a l i t e r a t u r i i aces tu i î ncepu t d e ş t i in ţă . S p u n e m începu t de ş t i in ţă , de oarece m e t a p s i h i c a n u poale fi î n fo rma sa n e b u l o a s ă de a c u m , o ş t i i n ţ ă . C?ea ce sus ţ ine î n să Richet e să d ă m a t e n ­ţ i une t u t u r o r ce rce tă r i lo r ce se fac in dome­n i u l m i s t e r i o s al fenomenelor zise s u p r a n a t u ­ra le , a d i c ă a ace lor fenomene, care, deocam­da tă , s capă con t ro lu lu i s i m ţ u r i l o r n o a s t r e ş i n u po t fi exp l ica te p r i n da t e l e ce le posedă ş t i in ţe le pozi t ive .

Cu a l t e cuvinte , m a r e l e s a v a n t francez, ne ' .ndebmnă să nu d i s p r e ţ u i m cerce tăr i le de o rd in me taps ih i c , căci se poate , ca n a t u r a s ă ne as ­cundă î ncă m u l t e mi s t e r e şi o a m e n i i de ş t i in­ţă s ă n u m a n i f e s t e p r e a m u l t scep t i c i sm faţă de acei ca re se t r u d e s c s ă ' p ă t r u n d ă d in­colo de n a t u r a a p a r e n t ă r ea lă .

A v e r t i s m e n t u l lu i Richet e b ine veni t , d a r n u u r m e a z ă de ac i să p r i m i m în c a d r u l ş t i in­ţei, r ezu l ta te le suspec te a le u n o r exper ien ţe e-chivece . Se s p u n e că o m u l ex te r io r izează în i-m e d i a t a sa ap rop ie re o a l t ă f ă p t u r ă m a t e r i a l i -r a t ă . ,

Aceas t ă f ă p t u r ă m a t e r i a l i z a t ă a fost bo teza ta ec top la smă Din ce e l emen te s 'ar c o m p u n e aceas t ă c i u d a t ă f ă p t u r ă ? Să fie e c t o p l a s m a u n soi de a l t e r e g o al i n d i v i d u a l i t ă ţ i i şi p e r s o n a ­l i t ă ţ i i n o a s t r e ?

I n caz a f i rma t iv , ce func ţ iune psihofiziolo-gică a r î n d e p l i n i e c t o p l a s m a ? Ş t im că une le «twiaale in fe r ioare a u p r o p r i e t a t e a de a lan-

viaţa românească e s t răbă tu tă acum de curentul cel mai vijelios al uneî neo-burghezii, care indiferent de ca­pitolul pregătirilor ei sufleteşti şi in­telectuale, a izbutit să-şi afirme pro­gresul. Că acest progres înfăţişează prea vădit lipsa de direcţie şi că face să se regrete unele din credinţele în ierarhia aproape încleştată de altă dată, se poate. De obicieiu idealiştii se bucură de progres însă şi nu se la­să biruiţi de amărăciunea, că prea ar fi iluzorie înaintarea.

Da, e adevărat, lipsesc normele, nu se văd directivele morale, nu mai stă­pâneşte nici mistica naţională, sun­tem îngăduitori, ui tăm repede, j i g ­nirile serioase şi ne revoltă nimicu rile.

Suntem cu toţii în prefacere. Valul democratic, care ne-a cu­

prins pe toţi . dar pe toţi, e tocmai a-ceastă căutare a noastră înşine în vălmăşagul de energii noui, .care nă­vălesc şi vor dintr 'odată să nu se vadă. c'ar putea să nu se adapteze

stărilor, pe care ori le-au văzut, ori şi le-au închipuit.

B. Cecropide

sa un s a r cod ; sa rcodu l este u n soi de ex ter io­r i z a r e şi func ţ iunea sa e să p r i n d ă a l i m e n ­te le şi s ă le t r a n s m i t ă o r g a n u l u i p r i n c i p a l a l v i e ţu i t oa re i . I n consec in ţă , s a r c o d u l aces to r v i e ş u i t e a r e , a r e o func ţ iune fiziologică. Dar , ec top lasma , ad i că ex t e r io r i za rea m a t e r i a l i z a t ă a f âp tu re i omeneş t i , poa te ea să î ndep l inea ­scă o func ţ iune de o rd in fiziologic; este ea în r e l u ţ i u n e i n t i m ă cu o r g a n i s m u l fizic şi ps i ­hic , — cu a l te cuv in te e u n c o m p l i m e n t a l p e r s o n a l i t ă ţ i i ; u n a u x i l i a r a l i n d i v i d u a l i t ă ţ i i ; sa . i o r a d i a ţ i u n e î n spa ţ i u l î ncon ju ră to r , a c o n ş t i e n t u l u i i n s u l u i ?

R ă s p u n s u r i l e v a r i a z ă şi s u n t n e m u l ţ u m i -toa r e .

N a t u r a i n t i m ă a aces tor ec top lasme , de ase­m e n e a , n ' a fost def ini tă . Uni i p r e t i n d că ecto­p l a s m e l e s u n t l u m i n o a s e ; a l ţ i i s u s ţ i n că ele a r „ e m a n a " de là capu l m e d i u m - u l u i , s a u de là mei i ' b re le lu i infer ioare .

I n ce p r iveş te p rop r i e t ă ţ i l e f izico-ehimice a le ec top lasmelor , opini i le s u n t tot a ş a de deosebi te .

Din cont ro lu l făcut de o a m e n i i de ş t i i n ţ ă serioşi , celor m a i celebri m e d i u m - u r i , reese că ec top la sme le a p ă r u t e , în t i m p u l exper ien ţe lor , a u fost, p r o d u s u l u n o r m a n e v r e , m a i m u l t , s a u m a i p u ţ i n ingenioase , făcute de exper i ­m e n t a t o r i . E c t o p l a s m a a fost când u n cearşaf fin, când o ţ e s ă t u r ă albă.. . In a l t e şed in ţe con­t ro l a t e de s a v a n ţ i , ec top lasmele n ' a u b inevoi t să-şi facă apar i ţ ia . . .

Din cele m a i s u s reese că t r ebue s ă u r m ă ­r i m cu in t e r e s ce rce tă r i l e de o rd in m e t a p s i h i c , d a r să p r i m i m cu rezerve le cuveni te , conclu­ziile p r e a g r ă b i t e a le u n o r p seudo - savan ţ i .

R. SEIŞANU

CuriozliăifjMBeieşti Chinezii se iau la întrecere cu ja­

ponezii ca să-şi dea nume poetice şî pompoase ca. de exemplu : ..Binecu­vântarea ceru lu i"— „Cingătoarea de aur" — „Comoara l i teraturii",—„No­rişor străvezia", etc. Au însă obiceiul

rău să dea copiilor lor numele anima* lelor casnice.

— Cum se chiamă fiul d-tale ? Tin« trebi pe chinez şi acesta îţi răspunde:

— A-Kasciai (căţeluşul). — Dar pe celait ?

— Celait e A-ngas (boul). — Şi ăl mai mititel din toţi ? — P e ăl mai mititel îl chiamă A-

ciu-ciai (purceluşul). — Dar cum ţi-a venit în gând să-ţi

botezi copiii cu nume de dobitoace ? — Şi adică de ce nu ! îţi replică

chinezul mirat, adăugând : Ce e mai de preţ decât paza devotată şi cre­dincioasă a câinelui ? Dar ajutorul da t de bou la cultura băltoacelor de orez ?... Şi astfel nici nu putem să dăm numţe mai înemerite iubiţilor noştri copii.

Pen t ru chinezi, comparaţ iunea co piilor cu animalele nu e nici de cum necuviincioasă şi degradatoare. Nu e aşa. fiindcă în casa lor. trăesc, în deplină armonie cu familia, găînele. purceii, câinele, pisica, şi. dacă por­ţ i a lângă ei şi văcuta^care le dă lapte. Chinezii, împreună cu animalele casei lor, saint membrii unei societăţi de ajutor reciproc, care împart fră­ţeşte între ei munca comună şi fo­loasele trase din ea.

Note asupra reţii cuge ' ă r i de Alphonse Daude t

Sunt zile în care tot ce mi se în­tâmplă îmi pare că s'a mai întâm­plat, în care tot ceia ce fac, îmî pare că am mai făcut, de mult. într 'o altă viaţă, într 'un vis? cu acelaşi concurs de împrejurări dif orie.

Anumite intonaţi uni ale anumitor cuvinte îmi dau impresia că le-am mai auzit cândva; anumite colori sau asociaţii de colori îmi dau impre­sia că le-am mai văzut cândva. O.' cât e de greu să spui tmeori ceia ce simţi.

* Mânia. Când trece ea slâramă multe legături, chiar între două fiin­ţe unite în cuget şi în simţiri, între t a t ă şi fiu, între frate şi frate; priviri mâniate , guri înveninate şi a tâ t de străine între ele. Nu te cunosc! Aşi vrea să te văd departe de mine, — mort , distrus pe vecie. Şi pe u rmă câte lacrimi, câte scuze pentru a re­para toate astea.

* Orice adevăr de 'ndată ce e for* mulat îşipierde din integritate şi lu­necă spre minciună.

* Trebuie o bună directivă în via­ţă, mai ales când eşti tânăr . Cariere­le noastre artistice dovedesc aceasta din belşug. Ce mi ra t ar fi acela care trece mândru şi îndrăzneţ prin via-ţ ă când îi s'ar spune că n 'are direc­tivă. Câţi muzicanţi nu fac oare pio* tură şî câţi l i teraţi nu sunt pictori exclusiv.

t r a d u c e r e de Const . A. Ï. Ghlca

UNi VERSÜL LIT ti

Î N D R U M Ă T O R U L însemnările unui trecător M u l t a v r e m e a m s ta t de vo rba cu p r i e ­

tenul D a m i a n . E r a s p r e ' a s f in ţ i t de Octom-Vrie, î n t r ' o d i m i n e a ţ ă c â n d soare le se îm­p r ă ş t i a d a r n i c pes te b u c u r e ş t e n i . E r a b ine­c u v â n t a r e a de pe u r m a r a z e l o r calde, şi l u m ^ a s o r b i a cu n e s a U u p l ăce rea m i ş c ă r i ­l o r s u b ce ru l desch i s . Cu câ teva zile î n a i n t e 8 Î p o r n i s e pe frig şi n i m e n i n u v isa s ă m a i bata c a l ea Victoriei în h a i n e sub ţ i r i . • S t a m ^ i noi în Cişmegiu , pe o b a n c ă , l a o r ă s p â n t i e de a lee , astfel ca p loa i a r aze lo r s ă ne d e s m i e r d e d in be lşug.

.Şi no g â n d i a m cu g r i j ă la r o s t u r i l e v re -inei , n e d o m i r i ţ i de cele ce vor m a i fi ca m â n e .

—• „ In t e l ec tua l i i s u n t s t r ă i n i de popor — i sbucneş te D a m i a n — şi a s t a se ' n t â m p l ă p r e t u t i n d e n i , unde d e m o c r a ţ i a e vorbă de c l a c ă .

„Ai c i t i t a m i n t i r i l e fiicei lui Dos to iewski d e s p r e t a t ă l ei? Ş t i i ce cu'getă ea? In t e l ec tua ­l i i , ca r i a u s t ăpân i t R u s i a ţa r i lo r , n ' a u cu­n o s c u t pr porul , n u l-au p r i cepu t . De-aceia 8*n î n t â m p l a t ce ş t ie t oa t ă l u m e a .

Ce fac oamen i i noş t r i sub ţ i r i , soc ie ta tea „ b u n ă " , „ î n n a l t ă " s a u High-life, c u m îi se m a i zice ? Vorbeşte f ran ţuzeş te , englezeş te , d u p ă c u m s t r ă m o ş i i ei vo rb iau greceş te . • In p r i v i n a as ta , u n doftor de l à Cra iova a s c r i s c â n d v a o ca r te v r e d n i c ă de citit . Acolo <el poves teş te c u m 1-a î n t â m p i n a t pe m a r e l e y i r c h o v r â n d a ven i t s ă ne v a d ă ţ a r a . L-a d u s p-j m o ş n e a g Ia S ina ia , şi acolo, în ga ră , l u m e a • o r b i a f ran ţuzeş te .

— U n d e ne g ă s i m a i c i ? — îl î n t r e b ă bă ­t r â n u l î n v ă ţ a t .

B ie tu lu i doftor n u i-a veni t b ine să- i s p u n ă c ă se găseş te pe p ă m â n t r o m â n e s c . ,

Ş t i i t u ? A v e m u n g r a i u c u r a t ca c ea r a de a l b i n e şi du lce ca m i e r e a . N u m a i că, n 'o vor­beş te l u m e a de sus , ace ia care ne c â r m u e ş t e Încă .

Da-r r ă u l cel m a i m a r e ni-1 fac c ă r t u r a r i i noş t r i , in te lec tua l i i . Văzu t - a i pe sc r i i to r i , cel p u ţ i n pe cei t iner i , c u t r e e r â n d sa te le să le d e s g r o a p e comori le şi să-ş i împodobească a-po i sc r i su l cu ele ? A m e r s c ineva p r i n fa­br ic i , p r i n casele s ă r ace , p r i n cocioabele sa ­te lor , ca s ă p o a r t e acolo c u v â n t u l d r a g şi să ­n ă t o s al b u n e i în ţe leger i ? Scr is -a c ineva ca Bul/.ae, ca Zola, r o m a n o de m o r a v u r i , în ca re «ă s imţ i r i t m u l u n u i popor ?

s t ă m r ă u . Grea s a r c i n ă l ă s ă m u r m a ş i l o r . Ѵэг a v e a d r e p t u l să ne s f a rme s t a tu i l e , s ă n e c r e a d ă apostol i m inc inoş i şi f ă ţ a rn i c i !..."

T/am p r iv i t l u n g şi m i r a t . Nic i -oda tă n u - m i g r ă i s e astfel . Ochii s ă i e r a u m a i f luidici ca o r i şi când . Geniul suf le te lor m a r i n ' a r ă sb i t v r e o d a t ă a t â t de p u t e r n i c p r i n ochi ome­neş t i .

Şi i - am r ă s p u n s : — D a r t u ? Ce-ai făcut t u p e n t r u cei m u l ţ i ,

t u , cel care ii judec i a t â t de a s p r u pe căr­t u r a r i î

— „Eu ?... Eu s u n t u n păcă to s , poa te cel m a i p ă c ă t o s d i n t r e voi. S i m t în m i n e v l a g ă de î n d r u m ă t o r , d a r c â n d v r e a u s ă m ă m i ş c l i ­be r p r in lume , să î n f run t cu f lu id i t a t ea sufle­t u l u i vi jel i i le ei, a b i a a t u n c i s i m t că n u pot, u i ş t iu s ă v reau . M'au dobo râ t n u a t â t an i i , d o a r n ' a m a j u n s încă la j u m ă t a t e a v e a c u l u i m e u , cât î u p t a ce-a t r e b u i t s'o poa r t e eu l m e u f i resc cu m e d i u l î m p r e j m u i t o r . A m în­v i n s , căc i n u m i - a m t â r g u i t suf le tu l n ic i ­o d a t ă , d a r s u n t sdrob i t de v ic tor ie .

— Çi crezi că eş t i s i n g u r u l e x e m p l a r în fe­rtil t ă u ?

— N ' a m a c e a s t ă glor ie , şi de -ace ia m ă g â n ­d e s c cu j a l e la c o n t e m p o r a n i i mei . G e n e r a ţ i a J ioas t r a e p r e a i s tov i tă şi p i t i că în fa ţa ple ia­d e i d i n a n u l când n e - a m n ă s c u t . Ea a t r e ­b u i t s ă r a b d e şi v i je l ia u n u i războiu . Aşa i-a fost p a r t e a de noble ţe pe l u m e .

Nu m ă g â n d e s c î n să la mine , n ic i la cei-ia l ţ i î m p o t m o l i ţ i ca şi m i n e . P r i v e s c n u m a i t i n e r i m e a şi m ă c u t r e m u r ă g r a b a ei n e p r i ­cepu ta , d a r sgomotoasă şi cu t eză toa re . Aceas­t ă tine rime.. . caro es te idea lu l ei ? Nu s'a n ă s ­c u t încă î n d r u m ă t o r u l , î n t r u p ă t o r u l a s p i r a ţ i ­lor ei, d a c ă le a re . Sau , d a c ă s'a nă scu t , de ce n i s ' a r a t ă să c ioplească p i a t r a b r u t ă cu d a l t a do a r t i s t ? E l să-i i n d e m n e pe c ă r t u r a r i spre a d e v ă r , d r e p t a t e s i pace . E l să în f ră ţească c lase le , des f i i n ţ ând g r a n i ţ e l e d i n t r e s a t e şi

o raşe , nepo t r i v i r i l e m a t e r i a l e , s u p ă r ă r i l e s u ­f leteşt i d i n t r e m a r i şi mic i , as t fe l ca to ţ i deo­p o t r i v ă să fie ce tă ţen i l ibe r i a i aces te i ţ ă r i , s u b c â r m u i r e a une i m i n o r i t ă ţ i i n t e l igen te ş i m o r a l e .

I a t ă v isu l m e u şi î m p ă r t ă ş a n i a u n u i su ­flet î n d u r e r a t . Mă t e m î n s ă că f ă p t u r a ne -s i a n i c ă n u se va ivi.

Soc ie ta t ea î n d u r ă az i o ecl ipsă , a l e c ă r e i u rmf . r m ă înf r icoşează . I n t e l i gen ţ a p r i v e ş t e s c l i \ ă la t r i u m f u l best ie i , ca re , f i indcă a u r c a t - o d e a s u p r a ape i fu r tuna , , a r e î m p o t r i ­v a in te l igen ţe i tot ce î n s ă ş i in te l igen ţa , n a i ­v ă şi v i să toa re , a p u s la î n d e m â n a ei. I n t e ­l igen ţa e î n v i n s ă şi u m i l i t ă cu a r m e p l ă s ­m u i t e do gen iu l e i c rea tor .

I a t ă p e n t r u ce m ă t em." — E p r e a firesc ceia ce se î n t â m p l ă . — „Dar cine s p u n e că nu - i firesc ? Veacur i l e

ss î n to rc p a r c ă s p r e . t i m p u r i l e p r i m i t i v e . Ai i m p r e s i a că m a r e l e Kosmos r e i n t r ă î n epoca n e s i g u r a a nebulozei , c â n d toa t e e l emen te l e sa f r ă m â n t ă p ro t ivn ice , pe d r u m u r i în to r -toch ia te , când no ţ iun i l e îşi p ie rd în ţ e l e su l , ş i c â n d to tu l ne î n d e a m n ă p a r c ă sp re p r ă b u ş i ­r e a e t e rnă .

Şi to tuş i , s u n t ch inur i l e , î n care se n a ş t e o l u m e n c u ă , u n p ă m â n t , a l t u l decâ t cel de azi , poa te m a i bun , d a r n i c i d e c u m m a i r ă u . Сѳ v a ieşi d in s b u c i u m u l o a m e n i l o r n u şt ie în­că r . imeni , şi poa te n 'o vor şt i cei d in g e n e r a ­ţ i a n o a s t r ă . î n t r e b a r e a e î n s ă : Ce facem şi ce p u t e m face no i ca să ieş im cu bine d i n aces t v â r t e j ? Să i e ş im n o i , poa t e ѳ r ă u s p u s cu­v â n t u l , căci n u m ' a m g â n d i t la noi , cu ind iv iz i f ă r ă î n s e m n ă t a t e în aces t u r i a ş du te -v ino , ca re sa c h i a m ă l u m e , ci l a ţ a r a , p e m e l e a g u r i l e c ă r e i a n e - a m n ă s c u t şi a m crescu t noi .

C u m vom ieşi ? I n ce ch ip v o m p r e g ă t i zile m a i bune p e n t r u cei ce v a ven i d u p ă noi ?

I a t ă ce-am g â n d i t să- ţ i s p u n . " Şi astfel g r ă i D a m i a n , sub ce ru l l in i ş t i t de

Octomvr ie , î n t r ' o d i m i n e a ţ ă p l i n ă de soare , î n Cişmig iu l încă p a r f u m a t de flori. Căzu apo i i a r ă ş i pe g â n d u r i , n e t u r b u r a t de c i r ip i tu l co­p a i l o r ce se j u c a u pe a le i .

L E O N T I N I L I E S C U (Va u r m a ) .

Oamenii sunt săraci pentru că cred că se vor putea îmbogăţi mai lesne despuind pe aproapele decât mun­cind.

Novicord

Citind versuri de-aJe poeţilor mo­derni, — aşa de moderni ca-şi con­fundă inspiraţia proprie cu a unor lecturi mai mul t sau mai puţin bine t raduse,— am o senzaţie de gâtuire. Simt, că mă îneacă necesitatea con­fecţionată. Şi-mi aduc aminte ca de o durere, pe care n 'aş voi s'o mai în­cerc de „Cântarea cântărilor", de a-ceastă înşirare da imagini siluitoare a inimei celei mai închise. Mi-aduc a-minte, acum, când citesc versuri de­dicate ,.unei d-ne", ori ..unei d-re", de comparaţi i ca aceste : „Dinţii tăi sunt ca o turmă de oiţe, ce-au eşit din scăldătoare şi nasc tot gemeni ' ' ; „sânii tăi sunt ca doi pui de căprioa­ră, ce pasc în crini".

Să mai pun în faţa acestor imagini de admirabilă sinceritate plastică, ci­ta te din vreun poet modernist, care face mai mult geometrie wrba lă ?

• ŞCOALA. In tramvai : o elevă de externat ci­

teşte tainic o scrisoare roz ; un elev de liceu râde cu poftă citind o abjec­ţie pornografică suburbană ; un pro­fesor încărunţit şi cu barbă povesteş­te o anecdotă picantă delà un birou de servitori.

Şî deodată, mi-am adus aminte de un aforism, pe care-1 formulase în a-jun un profesor, care venise la redac­ţie : ..Şcoala trebue să-şi îndrepte a-tenţia către educaţia morală. Profe­sorii au datoria să combată un inte­lectualism exagerat".

Trab.

De câte ori dau cuiva un post va­cant, fac două zeci de nemluţumîri şi un ingrat

Ludovic XIV

Mi-eşti duşman tu, mă" Mie V. Nu gândi c'aşi fi beat turtă, Dmr. e timp de duşmănie, Când ni-i viaţa-atât de scurtă

Cam luat-o pe Ilina De nevastă ?... Bine frate Crezi c'ar fi a cuiva vina r>... Cum voeştî, aşa socoate.

Dar eu ştiu una şi bună Şi-alţii ce-ar vorbi, nu-mi passă M'a iubit ca o nebună Şi-am făcut cu dânsa casă.

Mi-a fost dragă şi ea mit Şi'ncă cum ?!... dragostea-' şagn Şi-apoi, cum gândeşti, Ilîe Vină e că mi-a fost dragă .'

Că ţi-a fost şi ţie — poate, Cum ţi-e dragă price fată -Dar, că nu te-a vrut. socoate . Este-acî vre-o judecată-?...

c r a s m a Dragi mî-or fi şi mie mtătt, Insă una mj-e ursită — Şî-azi, de-a vrut să mă asculte

II... Mi-e şi soaţă şi iubită.

Nu, măi frate, vrăşm.ăşin Nici că ai de ce să-mi porţi Doar, nu-î vorba de-o moşie, S'o fi tras. aşa. la sorţi

I-am fost drag, ea mea — şi pace. Fete's multe, câte vrei, Din atâtea doar ţi-o place Una — soaţă să ţi-o ei

Eu băiat să am, tu fată, Mai târziu — ne încuscrini.. Sus paharul !... Sfinte Tală. Doar, cât lumea-o să trăim ?!...

4 . — Nr. 43 UNIVERSUL LITERAR- Duminica 4 Nosmbiie 1923

Vălăriă, ţigara şi Pumnul te fad sfat fecunoşti de departe... atunci când t i t i ci observat prin apropiere rubi-cunda siluetă a lui Aron Schüller. A 'devenit repede celebru. Are o celebri­tate aşa de mare încât e destul ca să invite pe altul la un sărut, ventru а-г 'da şi acestuia o perlă din coroana ce* lebrităţii sale. %

Cât era prim secretar de legaţie Id Viena — Doctorul în medicină C. Ar­getoianu conducea legaţia. — Azi ca locotenent al generalului cu chipiu şi fără stea, conduce partidxd.

Când se supără, D-nul Cudalbii vi­sează noaptea că îl sfâşie rechinii, D-l Trancu-Iaşî că o să i se pună lacăt là gură iar lui Jenică Atanasiu — C. Je* nică — i se pare că ceâ mai grozavă filoxeră ameninţă să distrugă toate podgoriile din ţara românească.

Şi totuşi D-l Argetoianu nu are azi de cât un singur pumn. Pe celălalt ha uitat odată la Cameră în gura ţ i ­n u t fruntaş al opoziţiei.

Pumnul D-lui Argetoianu este un element. Çu el a sfărâmat un guvern; cu el bate azi cudejtnei not şandra­

male. Şi pumnul său teribil nu însân­gerează, poate pentru că stăpânului său nu-i place să privească propriul său sânge.

'Azi proprietarul pumnului şi ă gambetei se plimbă pe aleele parcului delà Karlsbad. Intre timp bea ~diri apă minunată a izvoarelor vestitei staţiuni balneare.

De acolo e în corespondenţă numai cu D-l Albert Popovici Tâşcă, singur rul şi cel mai devotat prieten, căruia în nici o scrisoare nu uită să-i trimită câte o reclamă de pomadă pentru creşterea părului.

Când s'o întoarce trage nădejdea să călătorească cu Tren spécial. Déó-. camdată joacă pe mai multe tablouri, D-sa fiind şî inventatorul celui mai nou joc de bacara politică.

Bac .

In eroism se află ascans misterul vieţii. E un om de nimic acela care nu e în stare să facă nici un sacrifi-ciu.

William James

S P L E E N 'S'a'riőrat şi'ntinsâ boltă jB lipsită de lumină. 'Şeade tristă,printre nouri.

'Luna plină. ÎPajiştile's adormite, Юоагте trişca delà târlă. Şi nici apa nu s'aude,

Jos la gârlă. fAmorţites toate cele, ^Amorţiţi sunt mieluşeii, Şî pe luncă, par'că morţi sunt,

Toţi cârsteih Юаг tăceţi, urâtul spart e Şi un cânt c să răsaie... Tot urât 'mi-fl: sună cânt 'de

Cucuvale. M. Leonte

Gândiri alese Adevărul şi minciuna

Adevărul, ori unde Lai căuta, nu si înfăţişează uşor. Trebuie să te sco bori foarte adânc ca să-l găseşti, cun faci pentru metalele preţioase.

Ouizof • E mic binele ce-l face lumii adevă>

tul, în comparaţie cu răul ce-l fac à patentele lui.

La 1 ochefoucauld • Mai uşor triumfă nedreptatea 'di

tat adevărul; nedreptatea poate apu ca orice armă. pe când adevărul tre­buie să lepede pe acelea care i-ai mânji biruinţa.

Adina Qr. Olănesct ^

'Câte secrete rămân între două fiin-1

ţe, care se iubesc şi care îşi spun tö' tul!

Etienne Hey

Minciunile sunt atât de fecunde, iii cât ajunge una ca să producă o mie,

Ooldon i i Culese ş î t r a d u s e d e L Ş t CexnafMaa !

LOT. Ko. 1, Medic Căp. Dumitras Ciurel, Aiud .

LOT. Ko. 2, Mibalcea Emil , s t r . Mihai«, B r a v i No. 10, B u z ă u . *y

LOT. No . 3, Manol iu Victor, s t u d e n t , Bc-r e ş t i (Covurlui ) .

LOT. No. 4, Licufa Popescn, s t r . Dionis ie Loco.

LOT. No . 5, V l a 4 „R. Popescn, S lobozia (la-j lomi ta ) . ;

LOT. Ko. 6, S u l i m a » Memet, H â r ş o v a . 1 ^ LOT. No. 7, Mantelut& Mircea, s t r . Ate l ie ­

r u l u i No. 4, Loco. , LOT. Ko. 8, Fe l ie la Stănceaim, s t r . B ru ta f t

32. Loco. LOT No. 9, Bfaria Dumitrescu,, s t r . Roşiori i

46, Ga la ţ i . LOT. No. 10, Iug. Barbu Ulahol , s t r . P l a n i

te lor 43, Loco. . 4

Cit i tor i i care vor sä pa r t i c i peze l a v i i t oa ­r e l e p r e m i i f i la te l ice — p r i n t r e c a r e v o t H d o u a cape te d e b o n —• \ o r , stv&Ego ewpoa-. ne lo cu începe re de az i . C u p o n No . 1. s

Duminică, 4 Noembrie 1923. UNIVERSUL LITERAR JSr. 43. — 9

Viata lui Alexandru Karagheorghevici la loci; — Amintiri din viata craiului sârbesc în Ardeal —

D u p ă u n d r u m d e m a i b ine de d o u ă cea­s u r i făcut p e l i n i a ferată Arad -Ceanad, că­l ă t o r u l c a r e a r d o r i s ă se î m p ă r t ă ş e a s c ă î n p l i n ă splendoare a n a t u r i i cu a m i n t i r i d i n v i a ţ a C r ă i m e i s â rbeş t i , d e s f ă ş u r a t ă v r e m e de d o u ă z e c i a n i , pe p l a i u r i l e de a s t ăz i , vec in ice a l j Românie i mari , s e poate opri te g a r a Bocs ig , de unde s ă se Îndrepte către satu l c u a ce l a ş n u m e .

D e s m i e r d a t ă de Cr i şu l a lb , c a r e d u p ă cân ­tarea p o e t u l u i des rob i r i i , O c t a v i a u Goga, a d ' js p e v r e m u r i j a l e a u n u i n e a m î n t r e g ş i d i n a p a c ă r u i a , î n p r e z e n t bocs igan i i p r i n d î n f iecare s ă r b ă t o a r e , c â n d p e s c u i t u l e l iber , s o m n i i cei m a r i , g re i de câ te c inc i sprezece k g r . i m u l , c o m u n a Bocs ig a l u a t f i in ţă î n a n u l 1876 d i n trei c ă t u n e î n t r u n i t e : E r ehes ten , Boc ig ş i C ă n d r ă t ă u .

I .a d e p ă r t a r e dé şase k m . de c o m u n ă , s p r e m i a z ă - n o a p t e , p e h o t a r u l v e c h i u Bocsig-Mâ-n e r ă u , t r ece l a r g a ca le a l u i T r a i a n , v e n i n d , d i n s p r e L ipow, t a i e m u n ţ i i B i h o r u l u i ş i se în-, d r e a p t a c ă t r e Be iuş . !

Ma i d e demul t , î n t r e a g a a v e r e a c o m u n e i a fost a v e r e a s t a t u l u i a u s t r o - m a g h i a r . Ca d i ­r e c t o r a d m i n i s t r a t i v , î n a n u l î n f i i n ţ ă r i i ei, a fost n u m i t u n o a r e c a r e u n g u r , Lasz lo .

I n a n u l 1843, î n l u n a Mar t i e , z iua 19, Lasz lo a d ă r u i t p e n t r u t o t d e a u n a p r i m a r i d i n Boc­sig, u n b a s t o n ciopli t d i n l e m n de a b a n o s cu m â n e r de a rg in t , pe ca re s t ă g r a v a t ă u r m ă ­t o a r e a in sc r ip ţ i e : „Decorul oficiului primă-rial , Bocsig ."

Do a t u n c i şi p â n ă a s t ăz i b a s t o n u l p r i m ă r i e i s ' a p ă s t r a t d i n p r i m a r î n p r i m a r cu s f in ţ en ie o r â n d u i t ă .

C â n d u n p r i m a r se s c h i m b ă şi a l t u l î i i a s c a r n u l d e c ins te , b a s t o n u l p r i m ă r i e i se p r e d ă n o u l u i p r i m a r , î m p r e u n ă c u s ig i l iu l p r i m ă r i e i , s ă v â r ş i n d u - s e o a r e c a r e s o l e m n i t a t e .

I n a n u l 1857 cred inc ioş i i a u t r ecu t de p a r t e a b isor ice i R o m e i ; n u m a i şaseprezece f ami l i i a u r ă n . a s s t a t o r n i c e î n c r e d i n ţ a o r todoxă r ă s ă i -t e a n ă , c r e d i n ţ a m o ş i l o r ş i s t r ă m o ş i l o r lor .

Cu v r e m e a , locu i to r i i a u exe rc i t a t s c h i m ­bările de c r ed in ţ ă , a j u n g â n d u - s e a s t ă z i l a r e ­zultatul , c ă în Întreaga c o m u n ă se a f lă d o u ă aute şaptezeci famil i i g reco-or ien ta le ş i pes te o «utä de fami l i i greco -catol iee .

ş i s loveni lor , ca re se r e fug iase d i n Se rb ia î n U n g a r i a , c u m p ă r ă p e n t r u fo los in ţă p e r s o n a l ă a c e a s t ă m o ş i e ş i se a ş e a z ă î n BocSig, î n a n u l 1863, ca m a r e g o s p o d a r .

Aşeza t î n Bocsig , c r a i u l sâ rbesc , ca u n b ă ­t r â n cc e ra , s t a t o r n i c l a min te ' ş i h a r n i c l a fapte de n u a v e a pereche, s'a p r i n s c u r â v ­n ă , să - ş i o r a n d u i a s c a moş ia , pe care o cum-« p a r a s e . „- y

p é r i r unaţ p e n t r u b ă t r â n u l crai şi a l ta , p e * .tril D o a m n ă , C u m însă , a t o t p u t e r n i c u l Dum* n e z e u o r â n d u e ş t e m e r s u l l u m i i , n u d u p ă cuJ g e t u l n o s t r u , ci d u p ă n e c l i n t i t a vo i a Sa, a to t4 v ă z ă t o r u l a î n c h i s ochi i p e n t r u veci o n o r a t e i Doar. RE , c a r e d u p ă câ t se s p u n e , se g ă s e a d u s ă l a P a r i s , cu cei t r e i t i n e r i feciori : P e t r u , fos tu l r ege a l sâ rb i lo r , p ă r i n t e l e M. S. Rege­l u i A l e x a n d r u , de a s t ăz i , Gheorghe ş i A r s e n i e — luaţi î n A p u s , p e n t r u a l i se d e s ă v â r ş i in­s t r u c ţ i a ş i e d u c a ţ i a .

M o a r t e a D o a m n e i a făcu t pe b ă t r â n u l c r a i s ă - ş i s c h i m b e , p l a n u l i n t o c m i r e i ca s t e lu lu i , s u ­p r i m â n d î n c ă p e r i l e D o a m n e i , r ă m â n â n d a şa cum se vede a s t ă z i , cas te lu l , n u m a i cu încă: p e r i l e C r a i u l u i , ••'

Castelul s e prez in tă c a u n l o c a ş c u c e r n i c a ş e z a t l a co l ţu l p a r c u l u i tn mi j locu l satu lu i . In u m b r a z iduri lor Îmbătrâni te stă. În făşura tă

în g iu lg iu v r e m i i Scr ip tura v i e ţ e i bă trânu lu i vo ivod sârb ,

Gri ja de căpe ten ie a b ă t r â n u l u i c ra i , a j u n s I n Bocsig, a fost să -ş i c l ă d e a s c ă o l o c u i n ţ ă d u p ă r a n g u l ce-1 p u r t a .

Cu d r e p t c u v â n t , î n c ă p e r e a veche i locu in ţe , ce a fost c u m p ă r a t ă o d a t ă cu moş i a , e r a p r e a m k ä . N u p u t e a i n u m i l i n ţ a e i s ă r ă s p u n d ă a şeză r i i u n u i crai s â rbesc , care Îşi a d u s e s e In

P e front ispic iul m o r e i a s tat p â n ă l a 1 9 1 5 , - c o r o a n a r e g a l ă s â r b e a s c a . L a 1 0 1 5 c â n d s e d ă d u lupte în tre r e g a t u l s â r b şi f o a s t a Austro-Un­

g a r i e , c o r o a n a a fos t a r u n c a t ă jos de' unguri .

In a n i i c â n d î n Se rb ia veche a v e a u loc i p r i ge l e l u p t e î n t r e cele d o u ă fami l i i d o m n i ­toare : Obrenov ic i ş i Ka ragh io rghev ic i , s t a t u l ai ' s t ro -maghia r , s coa te î n v â n z a r e pub l i c ă , pr in l i c i t a ţ i u n e m o ş i a Bocsig, î n î n t i n d e r e de • e s t e t r e i m i i j u g ă r e .

C r a i u l s â r b e s c , A l e x a n d r u K a r a g h i o r g h e v i c i , b u n i c u l a c t u a l u l u i r ege a l s â rb i lo r , c roa ţ i l o r

nou l a ş e z ă m â n t , o d a t ă cu g â n d u l de s t a t o r n i ­că g o s p o d ă r i e ş i z b u c i u m u l v i su r i l o r in f l o a ­re , p r i n s e pe r a m u r a u n e i n ă d e j d i i că va fi rege în t a r a p ă r ă s i t ă , o d a t ă şi o d a t ă .

Cam pe l a a n u l 1870, î n c e p u să -ş i r id ice acx t u a l u l cas te l d i n Bocsig.

P l a n u l d u p ă c a r e t r e b u i a s ă se c l ă d i a s c ă a-cest cas te l a r ă t a că v a c u p r i n d e d o u ă î n c ă -

Cas te lu l se p r e z i n t ă ca u n locaş cuce rn i c a şeza t l a co l ţu l p a r c u l u i î n mi j locu i s a t u l u i . I n u m b r a z idu r i l o r î m b ă t r â n i t e s t ă î n f ă ş u r a t ă î n g iu lg iu l v r e m e i S c r i p t u r a v ie ţ i i u n u i Voe-rod. . .

De là 1870 p â n ă . a s t ăz i , ca s t e lu l a v ă z u t m u l t e şi a su fe r i t m u l t e .

I n u m b r a e i s t ă a m i n t i r e a v ie ţ i i u n u i Voe-yod, m i l u i t o r f a ţ ă d e e a m e n i i s ă r a c i , a s p r u f a ţ ă do cei n e m e r n i c i ş i b u n c reş t in .

Ö e p a r t e de ţ a r a S a , r u p t t r u p e ş t e d e *ot c e i-a fost s c u m p — c u g â n d u l la p ă m â n t u l p a ­t r i e i şi l à p o p o r u l d é l a ca re m u l t e a î n v ă ­ţ a t — b ă t r â n u l c r a i a a v u t l e g ă t u r i i n t i m e p o ­l i t i ce ci* o a m e n i i de Înc redere , r ă m a ş i î n Se rb ia .

I n cas te l Voevodul ş i -a u r z i t ceas cu ceas , zi cu zi, î m p l i n i r e a v i s u r i l o r m ă r e ţ e , d â n d sfa­t u r i m ic i lo r p r in ţ i , îndeoseb i lu i P e t r u , ce lu i m a i î n v â r s t ă , ca re s i m ţ i a c locot ind î n s â n ­gele t â n ă r a v â n t u l d r e p t u r i l o r regeş t i .

I n aces t castel , p r e o t u l s a t u l u i ^ A l . P a p , in« t r a s m e r i t cu ca r t ea de r u g ă c i u n i s u b s u o a r ă , ca să î n g e n u n c h e in fa ta lu i B u m m z e u . L â n . g ă preo t î n g e n u n c h i a şi Voevodul . . *

T'-t în aces t cas te l s 'a s i n u c i s u n g ine re a l c r a i u l u i sâ rbesc . Ginere le a fost î n m o r m â n t a t î n c imi t i ru l s a t u l u i . M o r m â n t u l î n ca re zace de veci m l ă d i ţ a p r i n c i a r ă se m a i c u n o a ş t e . Nici flori,, n ic i g r ă d i n i ţ ă ; u i t a r e a a s t i n s can ­de l a a n i i n t i r e i l u i l a c rucea u n d e a r p u t e a ve ­g h e a o cande lă , a p r i n s ă u n u i suflet . A m p u ­t e a spune , că a s t ă z i cas te lu l d u p ă d u r e r o ş i a n i de r e s t r i ş t e , s t ă î ncă î n p i c ioa re . i

R e v o l u ţ i a i z b u c n i t ă î n U n g a r i a , î n a n u l 1918, n ' a sci : t i t a ce s t castel de je r t fă . <>

Din t o a t ă s t r ă l u c i r e a î n z e s t r ă r i i Iui , i - au г й т а й . ca să m a i p o a t ă vorbi g u r a , c â t e v a d u l a p u r i s p a r t e şi u n c reden ţ , ca re p ă s t r e a z ă cu zgâ rcen ie folosi toare , c i f r a ' c o r o a n e i fami-, Hei r ega l e „K". înco lo , ob loane le fe res t re lo i s t a u înch i se . Nici o r a z ă de soa re n u s c a p ă r ! î n ă u n t r u

VOLBURĂ POIANA

6. — Nr. 42. UNIVERSUL LITERAR ULI m

Mâna maimuţei A

J Í 3

Nuvelă de W . W . Iacobs . — , D i n engl eues tu d e J e a n Vas i l i ad , G a l a ţ i

Bffima rtronfi—Rtíhtoarterea ia viată. \ Groaznica tawere.

— Urmare з і sfârşit —

Când intră ш. dormitor, totul i se păru schimbat; chiar faţa femeiei salo

se păru lividă şi devorata, de grijă, marea sa» emoţie descoperi î n

o езгргеэіипе stranie* care-i făcu

De-o pace obositoare adoarme tot cuprinsul Şi cât străbate ochiul, departe, până 'n zare, — Doar holda, — valuri, valuri, — întocmai ca o mar: De'un vânt ce abia adie, îşi tremură întinsul.

De atâta foc de soare, în arşiţa de vară, Se coace 'aireaga. holdă ca 'n t r 'un cuptor închis... Uşor o rândunică se leagănă ca ln vi»: Un punct ce abia pluteşte în atmosfera clară.

A

S. Hnrtonan a Doreşte, strigă ea cn o? voce pu-

jjternieă. Л — Bar e o nebunie, o carimă bolbo-

^ — Doreşte, repetă fsmsia. White; r idica mâna . —Doresc ea Sui meu s á revîuă i a

Jriaţă Г... * — Taiismanul căzu pe parchet . BăV trânui u pr ivea cu groază, Apoi cu membrele scuturate de un t r emur ijBOÄvuisrv, e l se prăbuşi în t r 'un feto-pm. în tímp ee drna, White cu ochii [strălucitori se apropie de. fereastră şî

perdelete. Pă t runs de frig. Whi­te , tcemuria în fotoliu. B i n timp în

p a runca câte o privire spre fo­nia Iui ca re nu înceta de. a cerceta

[sfradà. Capătul lumânări i arzând- în

jsefeşnicul unui candelabru de porţe­lan arunca pe plafon şi pe ziduri lu-imini t remurătoare . .După o ult imă pâlpâire, se stinse. Cu un. nespus sen­t imen t de uşurare bătrânul constată ïa l imentul talismanului, şi se băgă în iSaşternut. Două minute mai târziu, jifemeia lui veni şi tăcu tă se culcă a-iătur i .

Nu schimbară nici un cuvânt ; în-l inşi unul lângă altul ascultau ticta-jcul monoton al pendulei. O t reaptă a

scărei, trosni... un şoarece se strecură î n t r n gaură a zidului. Ihtunerecul e r a apăsător . Luându-şi inima în dinţi, White aprinse un chibrit şi co­bora să. caute o lumânare.

La ul t ima t reaptă lumina stinse, White se opri să aprindă al à W e a chi­bri t . In acelaş- moment, cineva ciocă­ni: la uşa delà intrare, aşa de discret, aşa, de slab c ă deabia se auzi. Cutia de chibri tur i scăpă din mâinile bătrâ­nului şî conţinutul ei se risipi în co­ridor. Inmărmnri rea îi ţ intui picioa­rele de duşumea; apoi o altă lovitu­r a răsună din nou. Ätunci White, fă­cu; o j umă ta t e de întoarcere, urcă pe bâjbâite scara, in t ră repede în came­r a sa ş i baricadă uşa în u rma lui. 0 a- t reia lovitură răsună în lmşitea ca­sei .

•— Ce este ?... întrebă bătrâna, în-t înzând urechea.

— Nimic, un şoarece, răspunse Whi­te ai cărui dinţi clănţăniră. L ' am sim­ţi t trecându-mî peste picioare pe scară.

Femeia sa, culcată pe pat, asculta mereu. 0 lovitură, mai viguroasă de da ta aceasta, sgudui uşa delà intrare.

— E Herbert,, strigă D-na White, e Herber t !...

Dânsa alergă la uşe; însă bătrânul

Mama şi amanta ROMAN >E L O U I S U L B A C H

Í, M a i p u ţ i n a v u t ca Fi l ip , George n ' a p u t u t a ş t e p t a p r e a m u l t ca s ă î m b r ă ţ i ş e z e o ca­r i e r ă . I n t r a s e l a u n a g e n t de sch imb , ca s ă filosofexe la B u r s ă , s ă se ferească de joc, f ă r ă să so ferească de femei şi în p r i v i n ţ a a c e a s t a î n t re i a n i de zile v a r i a s e m u l t . D a r n i c i oda t ă , î n t r e aceş t i doi p r i e t en i a t â t de s t r â n s legaţ i , n u se pe t r ecuse ceva care a r jfi p u t u t u m b r i p r i e t e n i a lor . Se i u b e a u m u l t , I n p v n â n d u - ş i m u l ţ u m i r e a c o n t i n u ă d e a •respecta sec re tu l a ceia ce e r a de pr isos , a ;ceia ce e r a dincolo de afecţ ia lor.

' Reze rva a c e a s t a n u e r a r ă şi e , d o v a d a m i ş c ă t o a r e a a d e v ă r a t e l o r s i m ţ i m i n t e ca r i l e agă t i ne re l e i n i m i v i r i le . P r i e t en i a , confi­d e n t ă a dragos te i , f ă r ă a b s o l u t ă nevoie , ѳ p i e d i c ă ţ i p e n t r u d r a g o s t e şi p e n t r u p r i e t en i e ş i d r agos t ea ca re se s imte sp iona tă , j u d e c a t ă , a m e n i n ţ a t ă , de pr ie ten ie , a r e pre ten ţ i i , gelo­zii , t e n t a ţ i u n i car i o pe rve r t e sc .

F ă r ă î n g r i j o r a r e a v ă d i t ă a lu i George şi f ă r ă ţ r i s t c ţ a t r a n s p a r e n t ă a lu i Fi l ip , n ' a r fi u r m a t î n t r e ei s c h i m b u l aces t a de scr i sor i .

De a s e m e n e a s 'a văzu t că George, confor-m â n d u - s e vo in ţe i p r i e t e n u l u i s ău , s 'a a b ţ i n u t să ' l s f ă tu i a scă , d a r n u s'a m u l ţ u m i t cu spo­v e d a n i a p r i m i t ă , b ă n u i n d o t a i n ă ca re s c ă p a e x a m e n u l u i d e conş t i i n ţ ă c h i a r a l l u i F i l i p da L u z a y î n s u ş i .

I I I D o a m n a de Gremi l l y l ocu i a î n casa sa d i n

nou i l e ca r t i e re , pe l â n g ă s t r a d a Chai l lo t . F i indcă v r e a u s ă s p u n a d e v ă r u l , ind ic r e ­

g i u n e a , d a r f i ind-că n u v r e a u să fiu ind i sc re t , m ă a b ţ i n s ă precizez m a i m u l t . A m v ă z u t d r a m a pe care o poves tesc şi c u n o s c â n d m ă s -cile, n u v r e a u s ă le fac cunoscu te a c e l o r a c a r i a u a s i s t a t la spectacol fă ră s ă v a d ă n i m i c .

O femeie de ' sp i r i t , a căre i m e m o r i e mi-e s c u m p ă , a r ă s p u n s în t r ' o zi c â n d i s 'a p u s în­t r o n a r e a a c e a s t a : „Ce v a s ă zică o femeie d i s t i n să ? „astfel :

— Aceia pe care n 'o d i s t ing i cu g r e u t a t e d i n t r e celelal te .

Un i i l i nguş i to r i a i femeilor excent r ice vor zice că e u n p a r a d o x . E u găsesc def in i ţ ia a-'devă ra t ă d a c ă e abso lu t ă . A tmos fe ra de cea ţă î n cave se complace o femeie care r e sp inge omagi i l e sgomotoase , o fereşte de a d m i r a ţ i a ne roz i lo r ş i o face s ă n u fie î n c o n j u r a t ă de câ t dn o a m e n i de spi r i t .

D o a m n a de Gremi l ly n ' a v e a decâ t f rumuse ­ţea care făcea u m b r ă modes t i e i sale d a r fru­m u s e ţ e a , c â n d e l ips i t ă de coche tă r ie , n ' a -j u n g e ca s ă dea glor ia . Repede n e ' n v o i m s ă s a l u t ă m a c e a s t ă f r u m u s e ţ e şi s'o p r o c l a m ă m , d a r c û n d ' n ' a v c m no rocu l s ă n e s u r â d ă re ­flexele ei, t o t a ş a de reoede n e d ă m de p a r ­

era înaintea eî acolo, şi apucându-o de braţ îi bară Drumul. Pres imţea ce groaznic spectacol a r fi prezenţa mor tului reînviat cu toa tă oroarea mons­truoasei mutilaţîuni care-1 ucisese, cu t oa t ă oroarea puroiului, care de zece zile îl desfigura încă^

— Ce vrei să faci, murmură el cu o voce răguşită.

— E fiul meu, e Herber t strigă ea, sbătându-se mereu. A m ui ta t că se găsea la două mile de aici... De ce m ă reţi i ?... Lasă-mă să trec.. . Trebue să m ă duc să-i dau drumul !...

— Pen t ru Dumnezeu, să nu intre răcni bătrânul, care t remura din tot corpul

— Ai frică de fiul tău ? vocifera bă­t r âna sbătându-se încă să scape. La-sărmă să trec, îţi spun... Vin, Her­bert, viu....

Acum loviturile u rmau una după alta*. Băt râna într 'o supremă sforţare scăpă din strânsoarea bărbatului ei şi se repezi din odaie. White o urmări până la rampa scărei şi în t imp ce dânsa înceu să coboare, el o rugă să se întoarcă. Auzi zornăind lanţul do siguranţă delà uşă ; zăvorul de jos scârţâi în locul lui, apoi vocea între­tăiată, scadată a bătrânei ţipă aceste cuvinte :

t e a femeilor ca r i o inv id i ază ; pe u r m ă , o d a t ă c o n s a c r a t ă , a v e m fa ţă de ea a t i t u d i n e a рѳ ca re V a u î n t r ' o b i se r ică nec red inc ioş i i fa ţă d e r e spec tu l omenesc . L u ă m o p i c ă t u r ă de a p ă s f in ţ i tă î n t reacă t , n e ' n c l i i n ă m şi... n e ve­d e m d°. d r u m . 0 femeie f r u m o a s ă ca r e n ' a r e a m a n ţ i , care n u v r e a s ă a ibă , s a u care n u e c a p a b i l ă за-l s ch imbe d a c ă a r e u n u l , n ' a r e î n l u m e a b a n a l ă decâ t v a l o a r e a u n u i f rumos .ornament .

Se s p u n e a î n m o d u n a n i m : frumoasa doamnă de Giemil ly , f ă r ă a-i m a i a c o r d a a l t ă f avoa ie şi. ea se m u l ţ u m e a cu cer t i f i ca tu l a-ces ta care- i au ten t i f i ca f r u m u s e ţ e a f ă r ă s'o m a i oblige l a a l t ceva .

Fi - r . e i l o r le p lac s ă p r e s u p u n ă că cele m a i f rurnease d i n t r e ele n u s u n t cele m a i sp i r i ­t u a l e şi b ă r b a ţ i i n e b ă g a ţ i î n s e a m ă de cele m a i f rumoase , sun t cu to tu l de a c e a s t ă p ă ­r e r e .

D o a m n a do Gremil ly , f ă r ă să-ş i d e s c h i d ă de obi ei s a lonu l , p r i m e a d i n când în când ca să n u se deos ibească de celelal te femei d in l u m e a ei. Dacă p r â n z u r i l e e r a u excelente , d a c ă se ra le le a v e a u e lemente le i n d i s p e n s a ­bile, ca b ă r b a ţ i , ca femei, ca d ip loma ţ i , ca m u z i c a n ţ i , ca f inanc ia r i , ca o rches t r ă , ca b ă u ­t u r i r ă c o r i t o a r e , e r a n u m a i ca s ă se m e n ţ i n ă l a ace la? nivel , n u ca să se i a l a în t r ece r e cu n i m e n i Casa ei e ra c o n s i d e r a t ă p r i n t r e ace ­lea u n d e confor tabi lu l s p i r i t u l u i şi al co rpu­lu i r i c r i t a su fie cel m a i b ine cota t şi a-t â ' a tot.

S Î b r t c a u m u l ţ i ca s'o c u n o a s c ă şi c â n d z â m b e a o d a t ă , n i m e n i n u m a i c ă u t a să m e ­r i t e z â m b e t u l ei, căci î l " s i m ţ e a i r a d i i n d ca »

Duminică 4 Noembrie 1923. J N I V E ! ? S U L L I T E R A L

— Zăvorul !... Coboară-te... nu pot să ajunge.

Dar White, trântit în patru labe pe parchet «căuta mâna maimuţei. De-ar putea-o găsi nrxmai, înainte ca „acel Cineva" să pătrundă în casă !... O ră­păială de lovituri răsunarăpe uşa delà ieşire. Sgonaotul unuî scaun pe care ifemeia sa 3 târa prin coridor şi pe i'care îi aşeză iâffigă aceiaşi uşă ajunse . până la urechile bătrânului. Pricepu {distincfc scârţâitol татоги&ни~ In ace-jlas moment et găsise mâna maimuţei jşi complectamente înebunit, formulă iultima sa dorinţă: ' — Să hu intre !..'. Cadavrul desfigu­rat să rămână în pământ !...

Loviturile încetară subit, cu toate 'că casa «ra îaeă pfină de ecoul sgo-motelor !or.YWhite auzi trăgându-se scaunul, şî aeeehizâudu-se uşa. U n ;vânt glaôal aEătmră scara; un gemăt lung de dfesaaaăgâre şî de durere, scos 'de ferne» a a v î l demi curaj să alerge iângă ea şi apei să privească pe ufă iafară. , La lumina beeukri de gaz, aşezai de «cealaltă parte a străzei, nu văzu decât un drum liniştit şi peetra cu totul.

Istoricul тЕвВт postale Sfârşita! amrlùi 1914 şi mtreg a-

nul 1915 іш se semnalează de cât prin r ă r i r e a tranzacţiilor de timbre, în schimb în 1916 ele deviu foarte frecvente. Câteva persoane pentru a-şi trece timpul, au început să-şi. reia ocupaţiile din tinereţe colecţionând timbre щ mărci şi odată prinse în an­grenajul aeesat au devenit colecţio­nari pătimaşi ; în sfârşit în anul aces­

ta numărul fliateliştilor a început sa crească, lucru care s'a putut constata la cele patru licitaţii din sala Drout unde vechii colecţionari au rămas uimiţi văzând atâtea persoane străi­ne cumpărând timbre.

In 1917 urcările preţurilor timbre­lor au crescut în chip neobicinuit şi cu ocazia vânzării Peeleheid, toatj . preţurile au depăşit evaluările cela mai optimiste. Văzând rezultatele a-cèstea, zilnic s'au ivit noi colecţio­nari iar preţurile au continuat să se urce timp de trei ani, adică în cursul адііог 1918, Ш 9 şi 19*20.

Doi factori noi au contribuit la ur­carea aceasta de preţuri ; armistiţiul liberase un mare număr de colecţio­nari mobilizaţi аані veniseră să mă­rească vaJuiL'erarîpărătorilor. In afară de astaivaluta franceză scăzută, atră­gea qpe străinii cu valută ferte să drmpere timbre, aşa cc ceresea fiind mare, fatal preţul mărcilor s'a ur­cat

Dar ce se făcuse catalogul m tim­pul acesta, ?

Cu toată lipsa manei de lucru, cu toată criza hârtiei, cu toate greutăţi­le inerente răzbeCulmv. Gátakkal re*sş> se să apară în ßecape -an ; дааізгаий, în timpul bombardaœnentiilaii delà A-miens. s'a imprimat ia''Tours.

Faptul acesta are. foarte n»Ită im-portanţă şi iată de ce :

Inamte de război oatafogui Yvert era concurat, în streJuătatef de ace­lea ale celorlalte naţiimî, între altele de cataioagele germane ; or, în tim­pul acestei perioade, a fost singurul care a apărut şi prm urmare a trebuit să fie adoptat volens nolens de cele­lalte ţări şi chiar de Germania. El a devenit dar un catalog interna­ţional şi azi, pe bazele lui se tratează majoritatea tranzacţiilor.

Am spus că urcarea preţului măr­cilor poştale a început în 1918 şi m dăinuit până în 1920.

In Septembrie 1920 a apărut fai­mosul catalog 1921, care a dat loc la atâtea controverse, —aceasta fiindcă n'a fost înţeles de nimeni.

C Orăşeann

I interpretare ridată а niieţei de Ia Cana

— Vezi i lu s t r a t a din pag . 1 —

La Expoziţia Artiştilor indepen­denţi care s'a ţinut în Martie trecut la New-York, un tablou a câştigat un aşa renume încât reproducerea sa li-tograiică, în юйгозпе de ежзтріащ umple Statele-Unite,

Acest tablou datorii unui talentat еізѵ al lui Шаэовае, J. F. Kaufman are ca suiaàeet Nunta din Cana însă interp*eia4ă aşa cum nu ar fi prevă­zut "Veronése.

Intr/adevăr, tabloul acasta repre­zintă pe autorul legei draconien e an-tiafeooïïee. d. Volstead cam apucă brutal pe Mâuituîtorul de umăr şi cu un gest indignat îi reproşează schim­barea apei în vin.

D . Bryau, hotărât începe să verse a m f m e h r eu vin. In fund <£ Anderson, un feroce partizan al useaeiuuei, îm­pinge necuviinţa pană a sta cu pălă­ria pe capv

Fecioara, înfricoşată,. îşi apără fiul, In stânga Sf. Petru e gata să inter­vină. Numai Isos, (^ьіту se roagă : „Părinte, iarfcă-із lor; că nu ştiu ce fac".

Partizanii alcoolului au făcut aces­tui tablou o reclamă nemai auzită.

Gelozia se naşte odată cu iubirea, dar nu moare totde&tma cu ea.

La* Rochefoucauld

s t r ă l u c i r e m a i m u l t pe l â n g ă ace lea a l e a r ­g in t ă r i e i , c r i s t a l e lo r , poleiefílor, a t u t u r o r lu ­x u r i . o r .

— A h ! f r u m o a s a d o a m n ă de Gremi l ly t — че s p u n e a s t r ă i n i l o r ca r i î n t r e b a u de e a — i n c â n i ă t e e r e femeie ! Exce l en t ă casă ! î n t â l ­neş t i î n c a o d a t ă pe i a r n ă to t P a r i s u l .

F u deci. u ş o r d-nei de Gremi l ly s ă a s c u n d ă f a ră m a i e b ă t a i e de cap l e g ă t u r a e i de ne ­c rezu t . Cine a r i i p u t u t oa r e s ă b ă n u i a s c ă pe f e m e i a ' a c e a s t a ? S'o c r e a d ă c ineva, d u p ă a t â ­ţ i a a n i de: r e s e m n a r e , c a p a b i l ă s ă ae a p r i n d ă ş i s ă joace î n t a i n ă d r a m a p a s i u n i i i n c o m p a ­t i b i l e cu awaină ta tea , d u l c e a ţ a şi s p i r i t u l s ă u a ş a de n i s e ech i l i b ra t 1 To tuş i n e b ă n u i a l a n u e t< tdeamna. o g a r a n ţ i e con t ra clevetelei- Ceia c e in te rz icea v i r tu t ea , d-nei de Gremi l ly ca s ă s e înr.lvhjm*: d e s p r e ea, v ic iu l ce lor la l te femei a r fi p u t u t p r e a b i n e l a u n m o m e n t d a t s ă i n v e n t e z e , s ă imag ineze , ş i F i l i p se emoţ io ­n a s e c h i a r de une le p r i v i r i p e ca r i le g ă s e a c u r i o a s e , d u p ă c u m zicea î n s c r i s o a r e a lu i .

La m e e a i e a so ţu lu i ei ş i c h i a r c â n d t r ă i a vene rab i l u l d. d e Gremil ly , m u l ţ i î n c e r c a s e r ă s ă p l a c ă f rumoase i v ă d u v e , b a u n i i p r e s u m p -ţ ioş i v i s e s e r ă o excurs ie de p l ăce re pe y a c h t î n m a r e a î n g h e ţ a t ă de eare se î n c o n j u r a s e , d a r ca s a n a v i g h e z i t r e b u i a s ă s p a r g i g h i a ţ a , ş i ea, d e p a r t e de a se opune , î n c h i s ă î n ghe ­ţ a r u l ei, îl făcea s ă p â r â e cu a ş a n a i v i t a t e , i n c â t descura ja p r e s u m p ţ i a în loc s'o î n c u r a ­jeze . Nu e r a firesc ca o femeie a ş a de rece s ă a s c u l t e l in i ş t i t ă a l u z i u n i l e ca r i î n f l ă c ă r a u р ѳ a l t e l e .

P l ă c e r e a de a u m i l i n e p ă s a r e a aceas t a , in­ii-» m u l t î n a m b i ţ i u n e a celor c a r i d a u t â r coa ­

le v i r t u ţ i i ei, d a r t o tu l e r a ra zadar , căci jo­cul aces t a n 'o d i s t r a de loc, i a r c â n d înce tă , e a n u fu nic i m a i u ş u r a t ă , n i c i m a i fer ic i tă . E a obse rvase l u c r u l aces ta , m i r a t ă î n s ă ş i de a--ceas t ă n e p ă s a r e şi t o tu ş i o n e l i n i ş t e a o p r e ­s i m ţ i r e fă ră cauză .

C ă s ă t o r i a cu u n b ă t r â n î i for ţase i n i m a fura s ă i-o desch idă . F u s e s e r e c u n o s c ă t o a r e p e n t r u b u n ă t a t e a , r e s p e c t u l şi g r a t i t u d i n e a b ă t r â n u l u i . Se devo tase fil ial lu i , a ş a c u m sa devo ta ca o m a m ă l u i F i l i p de Luzay , d a r r e c u n o ş t i n ţ a • ei n u fusese iub i r e ş i r e spec tu l es te o f loare t r i s t ă de r e s p i r a t c â n d n u în>-f lereş te în a tmos fe r a t ine re ţ i i .

D-na de Gremi l ly care l âncez i se î n respec-» t u l aces t a conjugal , t r ă i a a c u m î n r e spec ­tu l t â n ă r u l u i s ă u a m a h t . I u b i n d p e F i l i p cu t o a t ă f l acă ra s i m ţ u r i l o r sa le a ş a de t â r z i u t rezi te , ea îl r e spec ta p e n t r u b u n ă t a t e a l u i şi-şi zicea sie-şi .

— Cât e de g e n e r o s c ă - m i d ă t i n e r e ţ e a lu î . Se în ţe lege î n s ă b ine câ t e r a de f raged ş i

de p l ă p â n d aces t respec t şi ce p r i m e j d i i în ­fă ţ i şa el p e n t r u s i g u r a n ţ a d-nei de Gre ­m i l l y şi d e m n i t a t e a lu i F i l ip . L a cea m a i m i c ă ad ie re de gelozie a iub i t e i lu i , l e g ă t u r a a r fi p i e r d u t p res t ig iu l ei, s cuza ei.

Cinstea-, de l ica te ţa , toa te s c r u p u l e l e m o n ­dene , nu l ' a r î m p i e d i c a pe F i l i p s ă se î n d r ă ­gos tească de o fa tă b u n ă de l u a t î n c ă s ă t o ­r i e şi d r a g o s t e a lui , t o r t u r a t ă , sufoca tă , s ' a r s a a i f i c a z a d a r n i c p a s i u n i i ei.

E x i s t ă î n r â n d u i a l a n a t u r i i o p o v a ţ ă de v i r t u t e care covârşeş te t o t ş i ca re n u p o a t e î n g ă d u i o p a r a l e l ă î n t r e u n î n d r ă g o s t i t de 18 a n i ş; o î n d r ă g o s t i t ă dß 40. S i m ţ u r i l e avuse- .

s e r ă c u r s a lor t r i u m f a l ă î n a c e a s t ă legă-t-vră, d a r oare n ' a r fi p u t u t s ă se r ă z b u n e ş i să d e s c h i d ă v io len t a ce i a ş c u r s ă pe ca re eî şi-o î n t i n s e s e r ă î

I n s c r i soa rea l u i F i l ip , se gh icea p u t i n ţ a v a g ă a aces te i revol te . î ş i făcea i luzi i , d a r

«eilindu-se s ă m i n t ă , p r o v o c a î n t r ' î n s u l şi m a i m u l t a d e v ă r u l .

Oa re c â n d se v a t r ez i m â n d r u ş i i m p e r i o s aces t a d e v ă r ?

A d o u a zi c h i a r d u p ă s c r i s o a r e a sa, F i l i p d e L u z a y ca re de d o u ă zile n u v ă z u s e pe d -na d e Gremi l ly , v e n i s'o v a d ă pes te zi.

E r a î n t r ' u n s a lonaş , s t u d i i n d c u n e p o a t a s a c o m b i n a ţ i u n i l e u n u i d e s e m n copia t pe o c a n a v a v e c h e ş i î n d e m n â n d p e fica ei adop­t i v ă să-1 lucreze .

Ş t i m de m a i ' n a i n t e , de l à F i l i p , că a d o p -t â n d u - ş i n e p o a t a r ă m a s ă o r f a n ă ş i f ă r ă ave­re , d -na de Gremi l l y î n d e p l i n e a to t ceea ca b u n ă t a t e a n a t u r i i sa le , t o t ceea ce d a t o r i a î l p r e sc r i a , d a r f ă r ă s ă p o a t ă să - i p ă t r u n d ă î n i n i m ă , p r i n b ine face rea ei, m a t e r n i t a t e a pe. c a r e d r a g o s t e a o l u a s e d r e p t p re tex t . "

( U r m a r e î n n r . v i i t o r j .

NOUILE PREMII FILATELICE Ц ALE | î

Din 4 N o e m b r i e 1923 — Щ CUPON No. 1. g<

Sau spaima lui moş Niculae