1 Intrebari din tematica examenului de Licenț ă – sesiunea septembrie 2012 CARDIOLOGIE 1. *Care dintre următoarele caracteristici sunt patognomonice pentru o tahicardie ventriculară: a. Frecvenț a cardiacă >200 pe minut b. Prezenț a complexelor QRS largi (>120 ms) c. Absenț a undelor P vizibile pe electrocardiogramă d. Disociaț ia atrio-ventriculară e. Deteriorarea hemodinamică 2. Care dintre următoarele criterii electrocardiografice sunt sugestive pentru diagnosticul de displazie aritmogenă de ventricul drept: a. Prezenț a undei delta b. Prezenț a undei epsilon c. Intervalul QT corectat ≥450 ms d. Extrasistole ventriculare cu morfologie de bloc de ramură stângă e. Prezenț a blocului de ramură dreaptă 3. Care este atitudinea corectă la un pacient cu fibrilaț ie atrială permanentă având scorul CHADS2=0: a. Anticoagulare orală cu antivitamine K pentru un INR între 2 ș i 3 pe durată nedefinită b. Anticoagulare orală cu antivitamine K pentru un INR între 2 ș i 3 pentru o lună c. Anticoagulare orală cu Dabigatran d. Aspirină 250 mg/zi e. Nu necesită tratament antitrombotic 4. În blocul atrioventricular de gradul 2: a. Intervalul PR depăș eș te 200 ms, dar fiecare undă P eset condusă spre ventricul b. Intervalul PR se prelungeș te progresiv până la apariț ia unei unde P blocate c. Intervalul PR este constant dar undele P sunt blocate intermitent d. Undele P sunt disociate faț ă de complexul QRS e. Nici o undă P nu se conduce spre ventricul
Transcript
1
Intrebari din tematica examenului de Licenț ă – sesiunea septembrie 2012
CARDIOLOGIE
1. *Care dintre următoarele caracteristici sunt patognomonice pentru o tahicardie ventriculară:
a. Frecvenț a cardiacă >200 pe minut
b. Prezenț a complexelor QRS largi (>120 ms)
c. Absenț a undelor P vizibile pe electrocardiogramă
d. Disociaț ia atrio-ventriculară
e. Deteriorarea hemodinamică
2. Care dintre următoarele criterii electrocardiografice sunt sugestive pentru diagnosticul de
displazie aritmogenă de ventricul drept:
a. Prezenț a undei delta
b. Prezenț a undei epsilon
c. Intervalul QT corectat ≥450 ms
d. Extrasistole ventriculare cu morfologie de bloc de ramură stângă
e. Prezenț a blocului de ramură dreaptă
3. Care este atitudinea corectă la un pacient cu fibrilaț ie atrială permanentă având scorul
CHADS2=0:
a. Anticoagulare orală cu antivitamine K pentru un INR între 2 ș i 3 pe durată nedefinită
b. Anticoagulare orală cu antivitamine K pentru un INR între 2 ș i 3 pentru o lună
c. Anticoagulare orală cu Dabigatran
d. Aspirină 250 mg/zi
e. Nu necesită tratament antitrombotic
4. În blocul atrioventricular de gradul 2:
a. Intervalul PR depăș eș te 200 ms, dar fiecare undă P eset condusă spre ventricul
b. Intervalul PR se prelungeș te progresiv până la apariț ia unei unde P blocate
c. Intervalul PR este constant dar undele P sunt blocate intermitent
d. Undele P sunt disociate faț ă de complexul QRS
e. Nici o undă P nu se conduce spre ventricul
2
5. Care dintre următoarele situaț ii trebuie luată în considerare implantarea unui stimulator
cardiac:
a. Blocul atrioventricular de gradul 1 cu sediu nodal
b. Blocul de ramură dreaptă izolat
c. Blocul de ramură dreaptă asociat cu hemibloc fascicular posterior ș i bloc atrioventricular de
gradul 1
d. Blocul de ramură stângă asociat cu bloc atrioventricular de gradul 1
e. Blocul de ramură alternant
6. Privind examenul fizic în insuficienț a aortică este adevărat că:
a. Ascultarea inimii se face preferenț ial în decubit lateral stâng ș i inspir forț at
b. Se poate percepe un suflu protodiastolic, fin, dulce, cu caracter aspirativ
c. Presiunea arterială diferenț ială este mărită
d. Zgomotul I este accentuat
e. Se găseș te ș oc apexian “en dome”
7. *Referitor la bilanț ul paraclinic al insuficienț ei aortice nu este adevărat că:
a. Electrocardiograma arată hipertrofie ventriculară stângă
b. Radiografia toracică arată de regulă o îngustare a aortei ascendente
c. Ecocardiografia Doppler demonstrează jet de regurgitare diastolic aortă-ventricul stâng
d. În caz de suspiciune de endocardită este indicată ecocardiografie transesofagiană
e. Preoperator se efectuează coronarografie la bărbaț ii peste 40 ani
8. Prezenț a unui suflu sistolic parasetrnal poate indica următoarele diagnostice:
a. Comunicare interventriculară
b. Stenoză aortică
c. Insuficienţă mitrală
d. Insuficienţă pulmonară
e. Cardiomiopatie obstructivă
3
9. Insuficienţa mitrală se poate complica cu:
a. Insuficienţă cardiacă dreaptă
b. Fibrilaţie atrială
c. Sincopă de efort
d. Accidente embolice
e. Creşteri tensionale paroxistice
10. Riscul hemoragic al tratamentului cu heparină:
a. Este dependent de doză
b. Este mai mic la heparinele cu greutatea moleculară mică faț ă de heparina nefracț ionată
c. Depinde de calitatea respectării tratamentului
d. Este mai mare în insuficienț a renală
e. Este mai mare la persoane tinere
11. *Despre angina Prinzmetal se pot afirma următoarele, cu excepţia:
a. Este cauzată de spasmul coronarian
b. Apare, de regulă, la ore fixe, preponderent nocturn
c. Tratamentul se face, de elecţie, cu beta blocante
d. Pacienţii pot asocia migrenă sau sindrom Raynaud
e. Spasmul poate surveni pe coronare normale sau în vecinătatea unei plăci de aterom.
12. Revascularizarea chirurgicală prin pontaj (by-pass aorto-coronarian) este indicată următoarelor
categorii de pacienţi:
a. Pacienţilor diabetici cu leziuni trivasculare şi disfuncţie ventriculară stângă
b. Pacienţilor diabetici cu leziuni univasculare semnificative, pe coronara dreaptă sau circumflexă
c. Pacienţilor cu leziuni semnificative la nivelul trunchiului comun al coronarei stângi
d. După eşecul angioplastiei
e. Pacienţilor cu leziuni coronariene semnificative şi regurgitare mitrală severă care necesită
protezare valvulară.
4
13. Prezenţa ritmului idioventricular accelerat (RIVA) la pacienţii cu infarct miocardic acut:
a. determină instabilitate hemodinamică
b. creşte mortalitatea precoce postinfarct
c. necesită tratament prompt
d. este patognomonică pentru reperfuzia coronariană
e. nu necesită tratament antiaritmic.
14. Complicaţiile precoce ale infarctului miocardic acut pot include următoarele:
a. blocul atrio-ventricular gradul III
b. ruptura septului interventricular
c. anevrismul ventricular stâng
d. ruptura peretelui liber al ventriculului stâng cu hemopericard
e. sindromul Dressler.
15. Contraindicaţiile absolute ale administrării de fibrinolitice includ următoarele, cu excepţia:
a. antecedente de accident vascular cerebral hemoragic (indiferent de vechimea acestuia)
b. accident vascular cerebral ischemic mai vechi de 6 luni
c. tratament cronic cu anticoagulante orale (AVK)
d. trombocitopenie severă
e. disecţie de aortă.
16. Insuficienţa cardiacă cu debit crescut poate apărea în următoarele condiţii patologice:
a. Stenoză aortică
b. Fistulă arterio-venoasă congenitală sau dobândită
c. Acromegalie
d. Hipertiroidism
e. Anemie cronică.
5
17. Următoarele afirmaţii despre tratamentul cu digitală sunt adevărate, cu excepţia:
a. Scade frecvenţa spitalizărilor în cazul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă
b. Este indicat tuturor pacienţilor cu FEVS< 40%
c. Scade mortalitatea la pacienţii cu insuficienţă cardiacă
d. Se recomandă pacienţilor cu insuficienţă cardiacă şi fibrilaţie atrială cu transmitere ventriculară
rapidă
e. Se recomandă pacienţilor cu insuficienţă cardiacă clasa IV NYHA, care nu răspund la
tratamentul medicamentos maximal
18. Insuficienţa cardiacă diastolică izolată poate apărea la următoarele categorii de pacienţi, cu
excepţia:
a. Infarct miocardic vechi cu tulburari severe de contractilitate
b. Cardiomiopatie hipertrofică obstructivă
c. Pericardită constrictivă
d. Stenoză aortică
e. Cardiomiopatie dilatativă, cu FEVS< 40%.
19. *Semnele insuficienţei cardiace includ următoarele cu exceptia:
a. Galop protosistolic
b. Galop presistolic
c. Dedublare fixă expiratorie de zgomot 2
d. Turgescenţa jugularelor
e. Raluri pulmonare subcrepitante bazale.
20. Care dintre următoarele criterii trebuie să fie prezente pentru a stabili indicaț ia pentru terapia
de resincronizare cardiacă prin implantarea unui stimulator tricameral:
a. TA sistolică sub 90 mm Hg
b. Insuficienţă cardiacă clasa III-IV NYHA sub terapie medicamentoasă optimă
c. Durata complexului QRS ≥0,12 sec
d. Durata complexului QRS <0,12 sec
e. FEVS ≤35%.
6
21. *Pentru definirea hipertensiunii arteriale (HTA) la adult sunt suficiente urmatoarele elemente
clinice:
a. Tensiune arterială sistolică (TAs) ≥140 mmHg ș i/sau o tensiune arterială diastolică (TAd) ≥90
mmHg
b. TAs≥140 mmHg ș i/sau TAd ≥90 mmHg asociate cu leziuni ale organelor ț intă
c. TAs≥140 mmHg ș i/sau TAd ≥90 mmHg asociate cu > 2 factori de risc cardiovasculari
d. TAs≥140 mmHg ș i/sau TAd ≥90 mmHg, valoare a MAPA > 135/85 mmHg, modicări la
examenul fundului de ochi
e. TAs≥140 mmHg ș i/sau TAd ≥90 mmHg, hiperteofie ventriculară stângă, microalbuminurie.
22. Diagnosticul paraclinic (de laborator) al afectării organelor ț intă în HTA se susț ine în
prezenț a:
a. Creș tere discretă a creatininei ș i/sau microalbuminurie semnificativă
b. Suflului sistolic la focarului aortei
c. Hipertrofiei ventriculare stângi
d. Claudicaț iei intermitente
e. Cefaleei fronto-parietale asociate cu vertij ș i tulburări de vedere
23. Examinarile paraclinice recomadate a fi efectuate sistematic, la toț i pacienț ii hipertensivi sunt:
a. ECG de efort
b. ECG de repaus
c. Monitorizare ambulatorie automata a tensiunii arteriale
d. Glicemie, colesterol, creatinină
e. LDH, CK, troponină
24. În cazul unei paciente gravide care asociază hipertensiune se recomandă tratement cu:
a. Betablocante
b. Inhibitori ai enzimei de conversie sau antagonoisti de receptori de angiotensina
c. Diuretice
d. Metildopa
e. Blocante de canale de calciu
7
25. Un pacient care se prezintă pentru urgenț ă hipertensivă are risc vital pe termen scurt în
prezenț a:
a. Semnelor de encefalopatie sau eclampsie
b. Valori ale TA ≥160 mmHg asociate cu microalbuminurie
c. Creș terii cronice a TA
d. Edem pulmonar acut, disecț ie de aorta
e. Cefalee, vărsături, convulsii
26. *Complicatiile imediate ale chirurgiei anevrismului de aorta abdominala sunt:
a. Embolii vasculare distale
b. Aparitia radiculalgiilor
c. Edem al membrelor superioare
d. Compresiile duodenale
e. Compresiile nervoase
27. In prezenta claudicatiei intermitente, diagnosticul diferential al arteriopatiei cronice obliterante
se face cu:
a. Coarctatia de aorta
b. Ulcere varicoase
c. Anevrismul arterial
d. Polinevrita alcoolica
e. Neuropatia diabetica
28. In tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor inferioare pot fi utilizate:
a. Amputatia
b. Aponevrotomia de descarcare
c. Simpatectomia
d. Revascularizarea prin pontaj – by-pass arterial
e. Embolectomia cu sonda Fogarty
8
29. Factorii favorizanti implicati in aparitia varicelor hidrostatice la nivelul membrelor inferioare
sunt :
a. Varsta tanara
b. Ereditatea
c. Sexul masculin
d. Diabetul zaharat
e. Obezitatea
30. Tratamentul medical al varicelor consta din:
a. Evanaj sau stripping al venei safene interne
b. Scleroza varicelor cu agenti fizici
c. Crenoterapie
d. Scleroza varicelor cu laser
e. Benzi de contenț ie.
9
PNEUMOLOGIE
1. *Dispneea acută fără zgomote anormale poate avea următoarele cauze:
a. Poliglobulia
b. Embolia pulmonară
c. Astmul bronşic
d. Alcaloza metabolică
e. Tromboza venoasă profundă
2. Semnele de gravitate ale dispneei de tip acut sunt:
a. Febra peste 38° Celsius
b. Febra peste 39° Celsius
c. Cianoza
d. Tahicardia peste 110 bătăi /minut
e. Semne neuropsihice: agitaţie, asterixis
3. Dispneea cronică poate fi determinată de:
a. Insuficienţa hepatică
b. Insuficienţa cardiacă
c. Anemia cronică
d. Hipertensiunea arterială
e. Boli vasculare pulmonare
4. Tratamentul BPOC foarte severă cuprinde:
a. Oprirea fumatului
b. Vaccinarea antipertussis ca metodă de profilaxie a exacerbărilor
c. Corticoizi sistemici numai la pacienţii cu exacerbări repetate
d. Contraindicaţia metodelor de recuperare respiratorie prin exerciţiu fizic
e. Oxigenoterapie de lungă durată la domiciliu
10
5. Kinetoterapia respiratorie constă în:
a. Dezobstrucţie bronşică
b. Ventilaţie mecanică noninvazivă la PaO2 sub 60 mmHg
c. Educaţia medicală
d. Exersarea tusei
e. Se recomandă începând din stadiul III de BPOC sever
6. *Rinita moderată spre severă:
a. Precede totdeauna astmul bronşic alergic
b. Apare totdeauna simultan cu astmul bronşic alergic
c. Apare uneori după apariţia astmului bronşic
d. Este mai frecventă la sugari şi copiii mici datorită lipsei de maturizare a răspunsului
imun
e. Necesită totdeauna teste de provocare specifice (nazal sau bronşic) pentru evidenţierea
alergenilor şi polidesensibilizare
7. Probele funcţionale respiratorii în astmul bronşic:
a. Evidenţiază o scădere a capacităţii vitale şi a PEF
b. Permit confirmarea astmul bronşic prin evidenţierea raportului VEMS/CV scăzut
c. Permit evaluarea severităţii astmului bronşic prin măsurarea VEMS
d. Reversibilitatea obstrucţiei = VEMS post - VEMS pre > cu 12% şi 250 ml
e. Reversibilitatea obstrucţiei = VEMS post - VEMS pre/VEMS teoretic > cu 12%
8. Semnele de gravitate în astmul bronşic sunt:
a. PaO2 între 60 şi 70 mmHg
b. FR > 30/min
c. PEF < 30% decât cel teoretic
d. VEMS < 60% din cel teoretic
e. Anxietate, agitaţie
11
9. Investigaţiile derulate în identificarea situaţiilor de urgenţă în astmul bronşic sunt:
a. Spirometria
b. Gazometria
c. Examen clinic general
d. Oxigenoterapia
e. Evaluarea somnografică
10. Tratamentul astmului acut grav:
a. Betaagonişti inhalatori în doze puternice
b. Se efectuează la domiciliu în formele intermitente şi în spital în astmul cronicizat
c. Hidratare - 3 litri/24 de ore
d. Anticolinergice nebulizate
e. Antibiotice numai în formele cu sinuzită sau suprainfecţie bacteriană
11. *Tuberculoza pulmonară comună necesită următoarele investigaţii:
a. Tomografia computerizată toracică
b. Tomografia cu emisie de pozitroni pentru caracterizarea în detaliu a leziunilor
pulmonare şi mediastinale
c. Examenul bacteriologic din tubajul gastric matinal la copiii mici şi sugari
d. Examenul microscopic pe frotiu colorat Giemsa pentru micobacteriile atipice
e. Reacţia de fixare a complementului pentru evidenţierea anticorpilor antibacilari
12. Tuberculoza pulmonară comună prezintă clinic simptomele sugestive:
a) Transpiraţii nocturne
b) Poliartralgii
c) Subfebrilităţi
d) Tuse prelungită
e) Icter
12
13. Metode de diagnostic pozitiv în tuberculoză sunt:
a) Procedee imagistice
b) BCG
c) Bronhoscopia şi lavajul bronhoalveolar
d) Biopsia de măduvă osoasă
e) Biopsia bronşică
14 . Tratamentul tuberculozei va fi precedat de examinări de bilanţ:
a) Serologia de depistare HIV
b) Amniocenteza
c) Serologia de depistare a hepatitei B şi C
d) Tomografia computerizată toracică
e) Testul IDR la tuberculină
15 .Tratamentul tuberculozei:
a. În caz de creştere a transaminazelor > 6N se va opri isoniazida şi pirazinamida
b. În caz de creştere a transaminazelor la unele cazuri se va opri şi etambutolul şi rifampicina
c. Tratamentul cu etambutol impune un al doilea examen ocular în luna a doua de tratament
d. În ciroza hepatică asociată tuberculozei se contraindică tratamentul antituberculos
e. Asociază declararea obligatorie a cazului şi ancheta epidemiologică.
16. *Simptomele pneumotoracelui:
a. Durere la inspir
b. Raluri bronşice ronflante
c. Tuse mucopurulentă
d. Uneori examenul clinic poate fi normal
e. Scăderea sonorităţii pulmonare
13
17. Semnele de gravitate ale pneumotoracelui:
a. Aspiraţia mediastinului de partea bolnavă
b. Diafragmul bombat
c. Pneumotorace bilateral
d. Leziuni în parenchimul subjacent
e. Hiperoxia în aerul ambiant
18. Tratamentul pneumotoracelui:
a. Drenaj pleural în pneumotoracele total
b. Tubul de dren se retrage după 1 oră de plasare a tubului în sifonaj
c. Tratament conservativ - doar repaus la pat dacă colabarea este între 1-3 cm
d. Oprirea fumatului este obligatorie
e. Dacă pneumotoracele este bilateral se va începe drenajul cu partea cea mai puţin colabată
19. Pleureziile de cauză subdiafragmatică apar în:
a. Abcese intraabdominale
b. Sclerozarea varicelor esofagiene
c. Chirurgia abdominală
d. Boala Wegener
e. Pancreatita cronică
20. Un lichid pleural este exudat dacă:
a. Cel puţin raportul proteine în lichid/proteine în sânge > 0,5
b. Cel puţin raportul LDH în lichid/LDH în sânge > 0,6
c. Lichidul este hemoragic
d. Lichidul este icteric
e. Apare în context febril.
14
21. *Următoarele investigaţii sunt necesare pentru diagnosticul etiologic al sindromului de detresă
respiratorie acută:
a. Tomografia computerizată toracică
b. Istoricul bolii
c. Spirometria cu test bronhodilatator
d. Markeri ai inflamaţiei
e. Factorul de transfer al CO
22. Detresa respiratorie acută la adult evoluează cu hipoxemie şi absenţa opacităţilor radiologice
pulmonare în următoarele afecţiuni:
a. Astmul acut grav
b. Embolia pulmonară
c. Pneumopatiile hipoxemiante
d. Dispneea laringiană
e. Pneumotoracele bilateral
23. Diagnosticul diferenţial al sindromului detresei respiratorii acute se efectuează cu:
a. Astmul bronşic
b. Pneumonia cu Pneumocistis
c. Hemoragia alveolară
d. Pleurezia tuberculoasă
e. Pneumonia cu eozinofile
24. Alte cauze ale sindromului de detresă respiratorie acută:
a. Edem pulmonar neurogenic
b. Edem pulmonar cardiac
c. Edem pulmonar cu creşterea presiunii hidrostatice
d. Arsuri întinse
e. Embolia grasă
15
25. Tratamentul sindromului de detresă respiratorie acută:
a. Antibioticele sunt frecvent necesare
b. Antibioticele sunt indicate doar în infecţiile bacteriene
c. Ventilaţia în decubit ventral poate asigura redistribuirea perfuziei spre zonele ventilate
d. Vasodilatatoarele pulmonare selective de tipul monoxidului de azot pot fi utile
e. Almitrina poate fi utilă pentru vasoconstricţia zonelor neventilate.
16
GASTROENTEROLOGIE
1. Selectaț i caracteristici care definesc hemoragia digestivă inferioară:
a. Sursa de sângerare poate fi localizată în intestinul subț ire în aval de unghiul duodenojejunal
b. Sursa de sângerare poate fi localizată în intestinul gros
c. Hemoragia la care tuș eul rectal arată sânge roș u pe mănuș a examinatorului
d. Necesită terapie endoscopică în toate situaț iile
e. Se manifestă clinic prin rectoragie ș i/sau melenă
2. Pe ce vă bazaț i când evaluaț i gravitatea unei hemoragii:
a. Elemente de anamneză (cantitatea de sânge exteriorizată la domiciliu, intervalul de timp de
când au debutat simptomele)
b. Descrierea consumului anumitor medicamente cu risc hemoragic (antiinflamatoare,
antiagregante, anticoagulante)
c. Elemente clinice (semne de ș oc, paloare, hipotensiune, tahicardie,transpiraț ii)
d. Elemente paraclinice (hemoleucograma, teste de coagulare, probe hepatice ș i renale)
e. Aspectul la endoscopia digestivă efectuată în urgenț ă
3. Ce este important de stabilit în anamneza pacientului cu hemoragie digestivă:
a. Consumul de medicamente antiagregante, anticoagulante, antiinflamatoare
b. Consumul de alcool
c. Cantitatea de sânge exteriorizată
d. Simptome asociate hemoragiei: ameț eli, pierderea conș tienț ei, durerea toracică
e. Afecț iuni concomitente
4. *Endoscopia digestivă superioară se efectuează de urgenț ă:
a. Numai la pacienț ii cu stare de conș tienț ă păstrată
b. Numai la pacienț ii a jeun
c. La pacienț ii stabili hemodinamic
d. La pacienț ii cu hematemeză care exteriorizează sânge în cantitate crescută
e. La pacienț ii care necesită transfuzii de sânge
17
5. Hemoragia digestivă inferioară de cauză diverticulară are următoarele caracteristici:
a. Însoț eș te inflamaț ia diverticulară
b. Necesită intervenț ie endoscopică sau chirurgicală pentru stopare
c. Poate fi declanș ată de consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene
d. Se însoț eș te de durere, febră, diaree
e. Se poate opri spontan
6. Tabloul clinic al ulcerului poate cuprinde:
a. Scăderea în greutate
b. Hemoragia digestivă superioară
c. Greț uri ș i vărsături
d. Pirozis ș i regurgitaț ii acide
e. Durere epigastrică, ritmată de alimentaț ie
7. *Anamneza ș i examenul clinic la pacientul cu ulcer va stabili următoarele elemente asociate
bolii ulceroase:
a. Consumul de medicamente hepatotoxice
b. Consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene
c. Consumul de alcool
d. Istoricul familial de cancer gastric
e. Semne clinice de alarmă: scădere în greutate, masă abdominală palpabilă, adenopatii, paloare
8. Selectaț i complicaț iile bolii ulceroase:
a. Hemoragia digestivă superioară exteriorizatăprin hematemeză,melenă
b. Stenoza
c. Scăderea rezistenț ei organismului la infecț ii
d. Perforaț ia
e. Hemoragia digestivă ocultă manifestată clinic prin anemie
18
9. După terapia de eradicare HP, consideraț i continuarea terapiei cu IPP la un pacient cu ulcer în
următoarele situaț ii:
a. În ulcerul duodenal necomplicat ș i fără risc
b. În ulcerul gastric necomplicat ș i fără risc
c. În caz de dureri persistente
d. În ulcerul duodenal complicat ș i cu risc
e. În ulcerul gastric complicat ș i cu risc
10. Identificaț i situaț iile de risc pentru ulcerul duodenal, care necesită terapie prelungită cu IPP:
a. Vârsta peste 65 de ani
b. Istoric familial de cancer gastric
c. Comorbidităț i asociate
d. Localizarea ulcerului
e. Consum de AINS, aspirina, anticoagulante
11. *Elemente de definire a icterului:
a. coloraț ia în galben a pielii ș i mucoaselor în urma expunerii la soare
b. coloraț ia în galben a pielii ș i mucoaselor în urma consumului escesiv de caroten
c. coloraț ia în galben a pielii ș i mucoaselor prin creș terea nivelului plasmatic al bilirubinei
d. coloraț ia în galben a pielii ș i mucoaselor prin creș terea nivelului plasmatic al
methemoglobinei
e. coloraț ia în galben a pielii ș i mucoaselor prin scăderea nivelului hemoglobinei
12. Examenul clinic al pacientului icteric va urmări următoarele elemente:
a. Greutate, temperatură
b. Leziunile cutanate de grataj
c. Semnele de hipertensiune portală
d. Hepatomegalia, distensia vezicii biliare
e. Afectarea musculo-scheletală
19
13. Selectaț i analize de laborator utile în evaluarea unui pacient cu icter:
a. Amilazemie
b. Hemoleucograma
c. GOT, GPT, FA, GGT, Bi
d. Indice de protrombină
e. Glicemie
14. Cauze maligne de icter de origine extrahepatică:
a. Cancer pancreatic caudal
b. Colangiocarcinom
c. Cancer al vezicii biliare
d. Ampulom vaterian
e. Cancer de colon
15. Identificaț i examinările paraclinice de a doua intenț ie pentru stabilirea diagnosticului la un
pacient cu colestază intrahepatică:
a. CT abdominal
b. RMN
c. Puncț ie biopsie hepatică
d. Ecografia abdominală
e. Feritina, saturaț ia transferinei, autoanticorpi.
16. Selectaț i forme clinice de hepatita acută virală:
a. Forma clasică, icterică
b. Forma cronică prelungită
c. Forma colestatică
d. Forma cu manifestări extrahepatice
e. Forma fulminantă
20
17. Hepatita acută virală A se caracterizează prin:
a. Contaminare parenterală
b. Frecvent infecț ie asimptomatică
c. Risc de cronicizare
d. Diagnostic serologic: IgM anti-VHA pozitiv
e. Nu există tratament specific
18. Diagnosticul serologic de hepatită virală acută B cuprinde următorii markeri serologici:
a. Ag HBs pozitiv
b. Ac anti-VHD pozitiv
c. Ac anti-HBc IgM pozitivi
d. Ac anti- HBc totali pozitivi
e. Ac anti VHC pozitivi
19. *Indicaț ii de terapie antivirală la pacienț ii infectaț i cu virusul C:
a. Ciroza hepatică decompensată
b. Creș terea transaminazelor
c. Scor Metavir ≥ A2
d. Scor Metavir F2, F3 sau F4
e. Femei gravide infectate cu virusul C
20. Ce analize de laborator vă indică colestaza:
a. Fosfataza alcalină
b. Bilirubina indirectă
c. ASAT, ALAT
d. Gama-GT
e. Indicele de protrombină
21
21. Semnele clinice care demonstrează insuficienț a hepatocelulară la un pacient cu ciroză
hepatică sunt:
a. Prezenț a ascitei
b. Icterul sclero-tegumentar
c. Hepatosplenomegalia
d. Eritroza palmară
e. Angioame stelate
22. Ce elemente pot diferenț ia ciroza hepatică de alte afecț iuni hepatice:
a. Hepatomegalia decelată clinic sau ecografic
b. Încetinirea ș i inversarea fluxului portal la examinarea ecografică
c. Varicele esofagiene la endoscopia digestivă
d. Tromboza de venă portă evidenț iată ecografic
e. Enzimele de colestază crescute
23. Infecț ia spontană a lichidului de ascită la pacientul cirotic are următoarele elemente
caracteristice:
a. Se asociază cu o perforaț ie de organ
b. Nivelul PMN > 250/mmc
c. Culturile din lichidul de ascită sunt pozitive întotdeauna
d. Evoluț ie severă, cu risc de sindrom hepato-renal
e. Se tratează cu antibiotice ș i albumină
24. *Selectaț i criterii de diagnostic în sindromul hepato-renal:
a. Hipovolemie indusă de diuretice în exces la pacientul cirotic
b. Prezenț a unei infecț ii ca ș i cauză declanș atoare a insuficienț ei renale la un cirotic
c. Creș terea creatininei > 130 µmol/l în absenț a tratamentului diuretic la pacientul cirotic
d. Proteinurie > 0,5 g/24 ore la pacientul cirotic
e. Evidenț e ecografice de obstrucț ie a căilor urinare la pacientul cirotic
22
25. Măsurile de profilaxie a insuficienț ei renale la pacientul cirotic cuprind:
a. Paracenteze repetate cu volume mari
b. Diuretice în doze crescute
c. Administrare de albumină în peritonita bacteriană spontană
d. Antibioterapie profilactică
e. Stoparea diureticelor în hiponatremie.
23
NEUROLOGIE
1.Managementul iniț ial al ischemiilor cerebrale impune:
a. O atentă supraveghere la domiciliul pacientului
b. Vaccinarea tuturor minorilor care nu au împlinit un an
c. Abordare în regim de urgenț ă
d. Oprirea oricărei medicaț ii anterioare
e. Raportarea cazului în 24 de ore la Direcț ia de Sănătate Publică
2. Factorii care agravează suferinț a neuronală de la debutul unui AVC ș i care trebuie
combătuț i de urgenț ă sunt:
a. Hipertensiunea arterială
b. Infecț ia urinară asimptomatică
c. Osteoporoza
d. Hiperglicemia
e. Astigmatismul
3. AVC hemoragice au următoarele aspecte imagistice:
a. CT cerebral normal, deoarece investigaț ia s-a realizat în primele 0 de minute de la debut
b. CT cerebral cu hiperdensitate spontană
c. Hiposemnal T2 la RMN
d. CT cerebral cu o leziune hipodensă circumscrisă
e. Radiografie craniană cu linie de fractură
4. Trombozele venoase cerebrale apar mai ales în cazurile care au ca factori favorizanț i:
a. Supradozaj de anticoagulante
b. Cancer subiacent
c. Postpartum
d. Cauze locale: mastoidită, abcese cerebrale, etc
e. Defect septal interatrial
24
5. Triada clinjică tipică a trombozelor venoase cerebrale cuprinde:
a. Cefalee acută, progresivă
b. Crize epileptice în general cu debut focal
c. Colică abdominală predominent în epigastru
d. Deficite neurologice focale
e. Tulburări micț ionale tip retenț ie
25
BOLI INFECŢIOASE
1.Meningita infecţioasă se suspectează dacă:
a.pacientul este afebril
b.acuză cefalee intensă
c.prezintă vărsături
d. prezintă tranzit intestinal accelerat
e. fono-fotofobie
2. *Examenul LCR se efectuează de urgenţă în următoarele condiţii, cu excepţia:
a.suspiciunea unei meningite acute
b.după efectuarea unui CT cerebral
c.după testarea homeostazei
d.după administrarea de antibiotice
e. asociat cu recoltare de hemoculturi
3. În meningoencefalita herpetică (HSV) imagistica cerebrală (CT,RMN) evidenț iază:
a.leziuni unilaterale
b.leziuni temporale interne
c.leziuni care captează substanț a de contrast
d.leziuni tipice bilaterale
e.leziuni asimetrice
4. Meningitele cu LCR clar impun următoarele raț ionamente:
a.dacă LCR relevă citologie cu 50% polinucleare, 50% limfocite ș i hipoglicorahie se suspectează
meningita virală benignă
b.LCR cu limfocite ș i hipoglicorahie: se suspectează tuberculoza
c.LCR cu proteinorahie sub 1 g /l ș i glicorahie normal - tratament simptomatic
d.asocirea de crize de epilepsie, afazie, confuzie - impune administrarea de aciclovir
e.de luat în considerare o posibilă infecț ie cu HIV
26
5.Complicaț ii ale meningitelor purulente pot fi:
a.coagulare intravasculară diseminată
b.epilepsie
c.sindrom Korsakov ireversibil
d.hidrocefalie
e.ș oc septic
6 . Diagnosticul infectiei HIV se bazează pe următoarele teste:
a. hemoleucograma
b. examene de imagistică
c. un singur test Elisa care identifică Ac anti HIV-1, HIV-2
d. un singur test Elisa care identifică Ac anti HIv-1, HIV-2, Ag. P24
e. test Western-Blot
7.Următoarele afirmaţii privind Infecţiile oportuniste (I.O.) asociate infecţiei HIV sunt corecte:
a. apar când concentraţia de limfocite CD4 sub 200 mm3
b. pneumocistoza pulmonară este I.O. mai puţin frecventă
c. leucoencefalopatia multifocală progresivă are un tratament specific
d. toxoplasmoza cerebrală este datorată unei reactivări a infecţiei cu Toxoplasma Gondii
e. Cryptococcus Neoformans este responsabil de menimgoencefalite
8.Tratamentul antiretroviral clasic cuprinde:
a. asocierea a 3 antiretrovirale
b. 2 inhibitori nucleozidici ai transcriptazei inverse
c. un inhibitor non-nucleozidic al transcriptazei inverse
d. un inhibitor al proteazei
e. numai ritonavir
9. Care sunt cele mai frecvente cancere în evoluţia infecţie cu HIV:
a. limfomul primitiv cerebral
b. cancerul mamar
c. cancerul de col uterin
d. sarcomul Kaposi
e. limfoame non-hodgkiniene
27
10. Pentru prevenirea trasmiterii infecţiei cu HIV trebuie respectate următoarele:
a. cunoaşterea modalităţilor de trasmitere ale HIV
b. profilaxia sexuală
c. schimbul de seringi la consumatorii de droguri
d. selectarea donatorilor
e. riscul de infecţie postexpunere este neglijabil
11. *Sepsisul grav este definit de următoarele semne si simptome, cu excepţia
a. hipotensiune arterială
b. confuzie, agitaţie
c. frecvenţa respiratorie 20 pe minut
d. oligurie
e. cianoză cutanată
12. Care dintre următoarele afirmaţii sunt incorecte:
a. hemoculturile pozitive confirmă bacteriemia
b. hemoculturile negative exclud diagnosticul de septicemie
c. diagnosticul de bacteriemie este stabilit dacă mai multe hemoculturi izolează acelaşi germen
d. o singură hemocultură pozitivă cu corinebacterii defineşte o potenţială contaminare
e. dacă în mai multe hemoculturi se identifică mai mulţi germeni se are în vedere un teren
imunocompetent
13.În septicemie, care din germenii enumeraţi sunt asociaţi cel mai frecvent cu poarta de intrare
cutanată:
a. Stafilococi
b. Pneumococi
c. Streptococi
d. enterococi
e. Bacili Gram negativi
28
14. În septicemia cu Salmonella sp. tratamentul de primă intenţie se realizează cu:
a. Ciprofloxacină
b. Vancomicină
c. Rifampicină
d. Ticarcilină
e. Ofloxacină
15. Factorii favorizanț i ai sepsisului cu poartă de intrare pulmonară sunt:
a. chirurgia dentară
b. alcoolismul
c. toxicomania
d. vârsta înaintată
e. infecț ia cu HIV.
16. Diareea acută se caracterizează prin:
a. emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide pe zi
b. cu durata de peste 14 zile
c. marea majoritate sunt de origine infecț ioasă
d. evoluț ia este autolimitată
e. se asociază cu semne extradigestive
17. *Sindromul dizenteric este definit de următoarele criterii, exceptând:
a. afectare colică invazivă
b. diaree cu scaune puț in abundente, cu glere, sânge, puroi
c. afectarea invazivă a duodenului
d. sindrom rectal (tenesme)
e. risc de megacolon toxic
29
18. Examenul parazitologic al scaunului este indicat în caz de:
a. diaree sub 3 zile
b. diaree la revenire dintr-un sejur în zonă tropicală
c. diareea peste 7 zile, în ciuda unui tratament antibiotic specific
d. diareea la un pacient imunocompetent
e. diaree nosocomială
19. Salmonelozele responsabile de febrele tifoide ș i paratifoide se caracterizează prin următoarele:
a. evoluț ie clinică în 2 faze
b. hemoculturile pot ajuta la stabilirea diagnosticului
c. exantem rozeoliform
d. scaune diareice cu mucus puroi ș i sânge
e. prognostic favorabil chiar ș i în absenț a tratamentului
20. Următoarele afirmaț ii privind yersiniozele sunt adevărate, cu excepț ia:
a. evoluează cu manifestări extradigestive
b. poate fi prezent tabloul clinic de sindrom apendicular
c.evoluează cu deshidratare rapidă, ameninț ătoare de viaț ă
d. Yersinia enterocolitica generează sindrom dizenteric
e. nu necesită tratament antibiotic.
30
MEDICINĂ DE URGENȚĂ
1. *Principala cauză a stopului cardiac la adult este:
a. Edemul pulmonar acut
b. Infarctul miocardic acut
c. Fibrilaț ia atrială paroxistică
d. Pneumotoracele sufocant
e. Hemoragia digestivă superioară
2. Efectele adrenalinei în timpul resuscitării cardio-pulmonare sunt:
a. Scade rezistenț a vasculară periferică
b. Creș te eficienț a masajului cardiac asupra presiunii arteriale diastolice
c. Scade consumul de oxigen la nivel miocardic
d. Ameliorează perfuzarea coronară
e. Scade contractilitatea miocardului
3. Alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat de sodiu este indicată în timpul resuscitării
cardio-pulmonare în următoarele situaț ii, cu excepț ia:
a. Hiperpotasemie confirmată
b. Hipopotasemie confirmată
c. Intoxicaț ie cu antidepresive triciclice
d. Intoxicaț ia cu beta-blocante
e. Intoxicaț ia cu acid acetil-salicilic
4. Care dintre următoarele reprezintă semne biologice de ș oc:
a. Scăderea lactatemiei arteriale < 0,12 mmol/l
b. Alcaloza metabolică
c. Creș terea lactatemiei arteriale > 1,2 mmol/l
d. Insuficienț a renală funcț ională
e. Coagularea intravasculară diseminată
31
5. Tratamentul non-specific al ș ocului cuprinde următoarele măsuri, cu excepț ia:
a. Două căi venoase periferice
b. Montarea unei sonde naszo-gastrice
c. Ventilaț ia mecanică în detresa respiratorie gravă
d. Defibrilarea cu curent bifazic utilizând energii cuprinse între 150–200 J
e. Montarea cât mai urgent posibil a unei linii arteriale.
32
CHIRURGIE
1. *Managementul in traumatismele hepatice depinde de:
a. Varsta bolnavului
b. Starea hemodinamica
c. Tipul constitutional
d. Mecanismul traumatismului
e. Experienta chirurgului si anestezistului
2. Managementul pancientului instabil hemodinamic (prin traumatisme splenice) dupa o stabilizare
hemodinamica, consta in:
a. Embolizare arteriala
b. Splenectomie polara inferioara
c. Splenectomie
d. Splenopancreatectomie caudala
e. Embolizare venoasa
3. Bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor include:
a. Radiografia toracica
b. Bazinul in incidenta anteroposterioara
c. Ecografia abdominala
d. Bilant hepatic, lipaza
e. Consult cardiologic
4. Complicatiile traumatismelor pancreasului sunt:
a. Pancreatita acuta si complicatiile sale
b. Ruptura de aorta
c. Ulcerul de stres
d. Diareea
e. Fistula pancreatica
33
5. In toate cazurile de plagi abdominale sunt obligatorii:
a. Laparotomia
b. Debridarea, sutura plagii
c. Rezectii – anastomoza sau sutura
d. Profilaxia tetanosului
e. Antibioprofilaxia
6. *Semnul radiologic de severitate in diagnosticul sindromului OGILVIE este:
a. Distensia gastrica
b. Distensia duodenala
c. Distensia cecala
d. Distensia sigmoidiana
e. Distensie rectal
7. Confirmarea diagnosticului in urma examenului clinic in sindromul ocluziv se face prin:
a. Oprirea tranzitului pentru materii si gaze
b. Meteorism abdominal
c. Durere abdominala
d. Fotofobie
e. Sughit
8. Factorii de risc in etiologia sindromului OGILVIE sunt:
a. varsta > 40 ani
b. varsta > 70 ani
c. varsta > 60 ani
d. hipopotasemie
e. insuficienta cardiaca
34
9. Volvulusul de cec are urmatorii factori de risc:
a. varsta < 60 ani
b. constipatia
c. absenta acolarii posterioare a cecului
d. dolicosigmoidul
e. hipopotasemie
10. In cadrul tratamentului general al ocluziilor, managementul medical cuprinde:
a. observatie la domiciliu
b. analgezice
c. sonda nazogastrica, regim absolut
d. explorare chirurgicala
e. spitalizare de urgenta
11. * Pancreasul exocrin este esential pentru:
a. Functia de digestie
b. Producerea insulinei
c. Producerea glucagonului
d. Reglarea glicemiei
e. Functia endocrina
12. Urmarirea si monitorizarea clinica, biologica si morfologica a bolnavilor cu pancreatita cronica
cuprinde:
a. Examen clinic
b. Glicemie a jeun
c. Curba ponderala
d. Bilant hepatic
e. Ecografia abdominala
35
13. Tratamentul initial al pancreatitei acute include:
a. Spitalizare
b. Analgezice majore
c. ERCP si SE (sfincterotomie endoscopica)
d. Corectarea tulburarilor electrolitice
e. Analgetice minore
14. Tratamentul etiologic al pancreatitei acute litiazice benigne cuprinde:
a. Sevraj alcoolic
b. Colecistectomia
c. Colangiografia intraoperatorie
d. ERCP in cazul persistentei calculului in calea biliara principala
e. Duodenopancreatectomia cefalica
15. Scorul RANSON la 48 ore de la internare cuprinde:
a. PaO2 ≤ 60 mmHg
b. Calcemia ≤ 2,00 mmol/l
c. Scaderea hematocritului ≥ 10%
d. Cresterea ureei ≥ 1,8 mmol/l
e. Cresterea bicarbonatilor ≥ 4 mmol/l
16. *In peritonitele acute lavajul cavitatii abdominale se face cu:
a. 2 – 3 l de glucoza 5%
b. 10 – 15 l de solutie Ringer
c. 20 l de ser fiziologic
d. 10 - 15 l de ser fiziologic
e. 10 l de apa oxigenata
17. Tratamentul simptomatic al peritonitei acute include:
a. Analgezice
b. Montarea unei cai venoase
c. Reumplere volemica in soc
d. Antibioterapie pe cale orala
e. Reanimare, oxigenoterapie
36
18. Restabilirea continuitatii digestive dupa interventia Hartmann se face:
a. De urgenta, in 3 – 6 zile
b. Programata, in 3 6 ani
c. Programata, in 3 – 6 saptamani
d. Programata, in 3 – 6 luni
e. In functie de etiologie
19. Tratamentul cauzei in ulcerul perforat poate fi:
a. Sutura ulcerului duodenal
b. Excizia- sutura unui ulcer gastric
c. Vagotomie bitronculara cu piloroplastie
d. Rezectie gastrica 2/3
e. Gastrectomie totala
20. Antibioterapia in cadrul tratamentului peritonitelor acute se face:
a. Intraarterial
b. Intravenos
c. Cu spectru larg
d. Inceputa cat mai repede posibil
e. Intramuscular.
37
GINECOLOGIE
1. Care dintre următoarele sunt examenele paraclinice obligatorii la prima consultaţie a gravidei?
a. grupa sangvină şi factorul Rh
b. proteinuria
c. glicozuria
d. amilaza serică
e. dublu test
2. *La ce dată se va prescrie prima ecografie în sarcină?
a. între 4-5 săptămîni de amenoree
b. între 7-8 săptămîni de amenoree
c. între 9-11 săptămîni de amenoree
d. între 11-13 săptămîni de amenoree
e. între 13-15 săptămîni de amenoree
3. În prezent depistarea trisomiei 21 are loc prin estimarea riscului combinat, calculat în funcţie
de:
a. gestaţie şi paritate
b. istoricul de avort spontan
c. vîrsta mamei
d. markeri serici materni recoltaţi în primul trimestru
e. dimensiunea translucenţei nucale
4. La gravidele cu preeclampsie inducerea travaliului sau operaţia cezariană sunt indicate în cazul
:
a. uterului cicatriceal
b. vîrstei sarcinii sub 34 de săptămîni
c. HTA necontrolată
d. eclampsiei
e. hematomului retroplacentar
38
5. Etiologia morţii fetale intrauterine cuprinde:
a. diabetul zaharat
b. chorioamniotita
c. placenta previa
d. mola hidatiformă
e. anomaliile cromozomice
6. Tabloul clinic al unei endometrite cuprinde:
a. contextul post-partum sau post-avort
b. febra
c. manopere intrauterine
d. resturi placentare restante
e. dureri la mobilizarea uterină
7. Diagnosticul diferenţial al salpingitei se face cu
a. sarcina ectopică
b. iminenţa de avort
c. apendicita acută
d. endometrioza
e. chisturile ovariene
8. *Dacă în caz de salpingită apare un sindrom Fitz-Hugh-Curtis acociat durerile vor fi localizate
în:
a. fosa iliacă dreaptă
b. fosa iliacă stîngă
c. hipocondrul drept
d. hipocondrul stîng
e. periombilical
39
9. Bilanţul paraclinic în caz de salpingită trebuie să conţină:
a. hemocultura
b. histerosalpingografie
c. histeroscopie
d. probe cervicovaginale pentru analize bacteriologice
e. VSH
10. În cazul femeilor tinere diagnosticate cu salpingită laparoscopia va permite.
a. recoltarea de probe bacteriologice
b. anexectomia
c. evaluarea leziunilor trompelor uterine
d. lavajul local cu soluţii antiseptice
e. administrarea locală de corticoterapie.
40
REUMATOLOGIE
1.Poliartrita reumatoidă precoce este.
a) regresivă spre vindecare
b) argumentată prin RMN
c) însoţită de semne ecografice articulare
d) caracterizată prin tumefieri articulare
e) caracterizată prin lichid sinovial inflamator aseptic
2. Markerii imunologici specifici poliartritei reumatoide sunt:
a) autoanticorpii JO-1
b) autoanticorpii anti ADN2s
c) autoanticorpii Scl-70
d) autoanticorpii p-ANCA
e) autoanticorpii antipeptid ciclic citrulinat
3.Poliartrita reumatoidă
a) realizează un tablou de poliartrită saltantă, fugace
b) apare sub vârsta de 4 ani
c) afectează articulaţiile diartrodiale periferice cu excepţia IFD(interfalangiene distale)
d) apare predominent la femei
e) are caracter cronic destructiv.
4.Factori de prognostic nefarorabil în poliartrita reumatoidă sunt:
a) afectarea extraarticulară
b) sindrom inflamator exprimat
c) teren generic HLA DR-0401, 0404, 0405
d) răspuns slab la tratamentul iniţial
e) statut economic defavorizat
41
5.Tratamentul poliartritei reumatoide:
a) este realizată de o echipă multidisciplinară
b) este reprezentat doar de antiinflamatoare nonsteroidiene
c) corticoterapia se administrează în doza minimă necesară
d) include infiltraţiile intraarticulare
e) AINS se administrează cu inhibitori de pompă de protoni
6. Spondilita anchilozantă (SA) este :
a) o boală rară
b) la fel de frecventă ca poliartrita reumatoidă
c) mai rară decât scleroza sistemică progresivă
d) mai frecventă decât poliartrita reumatoidă
e) la fel de frecventă ca LES (lupusul eritematos sistemic)
7. Afectarea axială şi entezopatică din spondilita anchilozantă beneficiază de :
a) un tratament de fond cu Metotrexat
b) A.I.N.S.
C) tratament cu sulfasalazină
D) kinetoterapie
E) balneoterapie
F)
8. Afectarea axială din spondilită se caracterizează prin :
a) durere sau redoare lombară
b) modificarea indicelui Schober
c) creşterea distanţei deget – sol
d) scăderea expansiunii cutiei toracice
e) creşterea distanţei accipit – perete
42
9.Examinări paraclinice complementare sugestive pentru diagnosticul de spondilită sunt :
a. puncţie articulară cu lichid purulent
b. puncţie articulară cu lichid hemoragic
c. puncţie articulară cu lichid inflamator aseptic
d. radiografia bazinului cu aspect de sacroileită
e. hipersemnal T2 al spaţiului articular sacroiliac
10.Tratamentul de fond corect al artritelor periferice din spondilartropatii seronegative include :
a. sărurile de aur
b. sulfasalazina (salazopirina)
c. metotrexatul
d. în caz de eşec sau intoleranţă la sulfasalazină şi/sau metotrexat : TNF alfa blocante
e. ciclofosfamid.
43
TRAUMATOLOGIE
1. *Fracturile extra-articulare ale extremitatii inferioare a radiusului sunt:
a) Marginala anterioara
b) Fractura in T
c) Cuneana externa
d) Cu deplasare posterioara –Pouteau-Colles
e) Fractura in cruce – Destot
2. Sensul dislocarii fracturii extra-articulare a extremitatii inferioare a radiusului poate fi:
a) Marginala anterioara
b) Deplasare posterioara
c) Marginala posterioara
d) Cuneana externa
e) Deplasare anterioara
3. Fractura de tip Pouteau-Colles este:
a) Fractura articulara
b) Nu este o fractura asociata
c) Marginala posterioara
d) Fractura extra-articulara
e) Cu deplasare posterioara
4. Analiza radiografiei pumnului din fata trebuie sa includa,in caz de fractura, urmatoarele:
a) Analiza linei bicondiliene
b) Analiza interliniului articular
c) Analiza indicelului radio-ulnar
d) Analiza orientatiei glenei radiale
e) Analiza limiei bistiloidiene
44
5. Complicatii postoperatorii ale fracturii extremitatii distale a radiusului sunt:
a) Leziune vasculara
b) Sindrom de compartiment al lojelor
c) Compresia nervului median
d) Infectia zonei operate
e) Pierderea autonomiei la varstnici.
45
OFTALMOLOGIE
1. Semnele funcţionale ale unei conjunctivite sunt:
a. scăderea marcată a vederii
b. senzaţia de nisip în ochi
c. senzaţia de arsură
d. durerea puternică
e. lăcrimarea
2. Care dintre următoarele reprezintă factori de risc de infecţie a suprafeţei oculare:
a. imunodepresia
b. diabetul neechilibrat
c. hipertensiunea arterială
d. glaucomul
e. purtarea de lentile de contact
3. *Tratamentul conjunctivitelor virale include:
a. coliruri antiseptice
b. coliruri cu antibiotice
c. coliruri cu midriatice
d. antibiotice peros
e. coliruri antiglaucomatoase
4. În etiologia scleritei figurează:
a. boli articulare
b. boli vasculare
c. boli infecţioase
d. boli psihice
e. diabetul zaharat insulinodependent
46
5. CT-ul orbitar se indică în cazul:
a. glaucomului acut
b. uveitelor acute
c. hematomului orbitar
d. hemoragiei subconjunctivale
e. fracturilor orbitare.
47
ORL
1. *Epistaxisul este:
a. Un sindrom hemoragipar;
b. hemoragie digestivă;
c. Eliminarea de cheaguri prin gură;
d. sângerare nazo-sinusală;
e. Forma superioară a melenei;
2. Debitul epistaxisului poate fi:
a. Minim;
b. Slab sau redus;
c. Mediu;
d. Abundent sau puternic;
e. Cataclismal;
3. Mijloacele terapeutice în epistaxis sunt:
a. Diminuarea riscului de şoc hemoragic;
b. Identificarea şi limitarea factorilor agravanţi;
c. Izolarea şi liniştirea pacientului;
d. Asigurarea hemostazei;
e. Unele măsuri adjuvante;
4. Metode terapeutice excepţionale utilizate în cazul epistaxisurilor rebele:
a. Explorarea cavităţilor nazale în anestezie generală;
b. Cauterizarea vaselor responsabile pentru persistenţa sângerării;
c. Ligatura vaselor incriminate;
d. Aplicarea de comprese reci;
e. Arteriografie diagnostică şi terapeutică;
48
5. Orientarea diagnosticului la un caz de epistaxis este necesară pentru:
a. Stabilirea gravităţii;
b. Evaluarea factorilor de risc;
c. Identificarea epistaxisului de cauză locală;
d. Conceperea unui plan terapeutic corespunzător;
e. Diagnosticarea epistaxisului de boală (având o cauză generală).
49
PEDIATRIE
1.Care din următorii sunt paraziţi ce pot fi incriminaţi în producerea diareei la copil:
a. Giardia lamblia
b. Campylobacter jejunii
c. E.Coli
d. Cryptosporidium hominis
e. Shigella
2. *Următoarele investigaț ii se efectuează în sindromul de deshidratare severă, cu excepț ia:
a. Ionogramei
b. Astrup sanguin
c. Hematocritului
d. Examenului virusologic al scaunului
e. Uree, creatinină, ac uric.
3. Sindromul hemolitic-uremic asociat diareei este caracterizat prin:
a. paloare, astenie
b. oligoanurie
c. purpură trombocitopenică
d. poliurie
e. infecț ie cu E Coli O 157-H7
4. Care dintre următoarele afecț iuni sunt cauze medicale de vărsături acute?
a. Gastroenterocolita acută
b. Alergia alimentară la proteinele laptelui de vacă
c. Cetoacidoza diabetică
d. Meningita acută
e. Invaginaț ia intestinală
50
5. Tratamentul vărsăturilor prevede:
a. Întotdeauna tratament antiemetic
b. Tratamentul cauzei
c. Rehidratare orală sau I.V.
d. Tratament chirurgical după reechilibrare hidroelectrolitică
e. Domperidon, Ipequa
6. Convulsiile febrile se caracterizează prin:
a. Apar la sugarul în vârstă de 3-5 luni
b. Apar între 3 luni ș i 5 ani
c. Convulsiile sunt asociate cu febră
d. Durata crizei convulsive este peste 15 minute
e. Copilul nu are antecedente neurologice
7. *Care dintre următoarele NU sunt crize parț iale simple?
a. Crizele motorii
b. Crizele somatosenzitive
c. Crizele însoț ite de automatisme ș i tulburări de conș tienț ă
d. Crizele vegetative
e. Crizele psihice
8 . Bilanț ul clinic din epilepsia copilului cuprinde:
a. Anamneză
b. Evaluare hidro-electrolitică
c. Evaluarea factorilor declanș atori
d. Examen neurologic
e. Frecvenț a ș i orarul meselor
8. Următoarele afirmaț ii referitor la sindromul West nu sunt adevărate:
a. Apar în prima lună
b. Sunt spasme în extensie
c. Este prezentă pe EEG hipsaritmia
d. Se însoț eș te de mioclonii
e. Regresia achiziț iilor
51
10.Managementul terapeutic al epilepsiei la copil cuprinde:
a. Echipă interdisciplinară: pediatru, neuropsihiatru infanti, psiholog, etc
b. Tratament farmacologic în funcț ie de sindromul epileptic ș i de manifestări clinice
c. Combaterea febrei
d. Dietă cetogenică
e. Tratament chirurgical în caz de epilepsie farmacorezistentă
11. *Care din următorii agenţi sunt incriminaţi în etiologia rinofaringitei acute?
a. Haemophilus influenzae
b. Stafilococul
c. Virusuri
d. Pneumococul
e. E.Coli
12. Următoarele afirmaț ii referitoare la angine sunt adevărate:
a. Sunt de origine virală, mai ales la copilul în vârstă de sub 3 ani
b. Veziculele ș i eroziunile la nivel amigdalian arată etiologia virală
c. În 25-40% din cazuri nu sunt de natură streptococică
d. Complicaț iile anginei streptococice sunt reumatism articular acut, glomerulonefrită acută
poststreptococică
e. Herpangina este dată de virusul herpetic
13. Tratamentul bronș iolitei acute impune următoarele, cu excepț ia:
a. Oxigenoterapie
b. Alimentaț ie fracț ionată
c. Antibioterapie de la debut
d. Monitorizarea tratamentului antibiotic
e. Hidratare ș i nutriț ie adecvată
52
14. Care dintre următoarele afirmaț ii sunt caracteristice pneumoniei la copil?
a. Copii prezintă polipnee, tuse, semne ale insuficienț ei respiratorii, febră
b. Apare la copilul în vârstă de sub 2 ani
c. Etiologia este întotdeauna virală
d. Radiologic focare pulmonare sau desen interstiț ial accentuat
e. Absenț a sindromului inflamator:
15.Tratamentul pneumoniei constă în:
a. Amoxicilină sau în caz de alergie cefalosporine de generaț ia a III-a timp de 10 zie
b. Aminoglicozide în formele uș oare
c. Macrolide de tipul Claritromicină sau Azitromicină în cazul infecț iei cu Micoplasma Pneumonie
d. Spitalizare în cazurile grave
e. Cotrimoxazol la copilul peste 6 ani
16.Diagnosticul clinic al pielonefritei acute se face pe:
a. Dureri lombare
b. Disurie, polakiurie
c. Febră, vărsături,
d. Leucopenie cu limfocitoză
e. PCR negativ
17. *Următoarele examinări paraclinice se impun în faza iniț ială a pielonefritei acute, cu excepț ia?
a. Sumar de urină
b. Hemograma
c. Proteina C reactivă
d. Scintigrafia renală
e. Ecografia abdominală
53
18.Diagnosticul de pielonefrită acută este confirmat de:
a. Leucociturie de peste 105/ml
b. Leucociturie de peste 10000/ml
c. Bacteriurie unică de peste 10000/ml
d. Bacteriurie unică peste 100000/ml
e. Bacteriurie semnificativă cu peste 3 tipuri de germeni
19.Tratamentul asociat cu un aminoglicozid se indică în caz de:
a. Vârsta peste 3 ani
b. Uropatie malformativă
c. Sindrom septicemic
d. Semne de instabilitate vezicală
e. În az de constipaț ie asociată
20.Care din următoarele afirmaț ii referitor la tratamentul de întreț inere în pielonefrita acută sunt
adevărate?
a. Se face oral
b. Se administrează IV
c. Se face cu Cotrimoxazol
d. Se poate folosi Ciprofloxacina la prepubertate ș i adolescenț ă
e. Reevaluare peste 48-72 zile
21. *La calcularea scorului Apgar, pentru activitatea cordului se acordă 1 punct dacă avem:
a. bătăi cardiace regulate
b. sub 100 bătăi/ minut
c. absenţa bătăilor
d. peste100 bătăi /minut
e. activitatea cordului nu se ia în considerare la calcularea scorului Apgar
54
22. Cauzele detresei respiratorii neonatale sunt:
a. Vârsta mamei sub 20 ani sau peste 40 ani
b. Anomalii de poziț ie a placentei
c. Inhalare de lichid amniotic
d. Boala membranelor hialine
e. Cardiopatie congenitală
23. Care din următoarele mijloace reprezintă măsuri de management în primele zile ale naș terii?
a. Se supraveghează curba ponderală
b. Se depistează icterul precoce
c. Se depistează bolile congenitale ca hipotiroidismul congenital, fenilcetonurie, mucoviscidoză
d. Se evaluează riscul de hemoragie meningocerebrală
e. Se evaluează riscul infecț ios
24. Care din următoarele afirmaț ii referitoare la retardul de creș tere intrauterină NU sunt
adevărate?
a. Poate fi determinat de HTA de sarcină
b. Greutatea la naș tere raportată la vârsta gestaț ională este sub percentila 10
c. Poate fi generat de anomaliile de poziț ie ale placentei, infarct sau tromboză a placentei,
patologie de cordon ombilical
d. Vârsta gestaț ională sub 37 săptămâni
e. Condiț ii socio-economice bune
25. Când se indică puncț ia lombară?
a. Febră
b. Sepsis
c. Bombarea fontanelei
d. Icter scelro-tegumentar
e. Anomalii ale examenului neurologic.
55
DIABET
1.Diabetul de tip I lent sau LADA se caracterizeaza prin urmatorele cu exceptia:
a. Debut cetozic ce necesita insulina
b. Absenta anticorpilor anti-GAD65
c. 30% din diabetele tip 2 sunt LADA
d. Debut tardiv ș i progresiv ca la tipul 2
e. Insulinodependenț a dupa 5-10 ani de evolutie
2. *Măsurarea hemoglobinei glicate în diabetul zaharat tip I:
a. Se face prin utilizarea aparatelor portabile
b. Uremia este una din cauzele posibile de eroare
c. Reprezinta cea mai bună metodă pentru gestionarea situaț iilor de urgenț ă
d. Trebuie efectuată lunar
e. Reflectă echilibrul din cele 4-6 luni precedente, valorile normale fiind între 7-9%
3. Care din următoarele afirmaț ii legate de coma hiperosmolară sunt adevărate:
a. Apare mai ales la copii ș i gravide
b. Infecț iile intercurente reprezintă un factor favorizant
c. Apare lipoliză ș i cetogeneză moderată
d. pH arterial este sub 7,3
e. Printre complicaț iile legate de tratament se numără edemul cerebral
4. Măsurile ș i indicaț iile terapeutice în retinopatia diabetică sunt:
a. Vitrectomie în cazul deziliprii de retină prin tracț iune
b. Fotocoagularea panretininană în retinopatia neproliferativă
c. Fotocoagularea în grilă în leziunile microvasculare responsabile de exudaț ie
d. Injecț ii intravitreene cu anti –VEGf în cazul apariț iei neovaselor
e. Fotocoagularea în grilă în edemul macular difuz
56
5. Următoarele afirmaț ii legate de tratamentul comei ceto-acidozice sunt adevărate:
a. Rehidratarea se face cu ser NaCl izotonic cât timp glicemia este sub 2,5 g/l
b. Există întotdeauna un deficit de sodiu care trebuie corectat
c. Aportul de potasiu nu trebuie să depăș ească 4 g KCl pe oră
d. După dispariț ia cetozei administrarea insulinei se face subcutanat
e. Monitorizarea biologică se face la 4 ore.
57
NEFROLOGIE
1.Pacient vârstnic cu hipertrofie de prostată cunoscută, masă pelviană palpabilă şi creatinină 3,5
mg/dl. Care ar fi cauza insuficienţei renale acute?
a. Cancer prostatic
b. IRA prin mecanism postrenal
c. Glob vezical
d. Tumoră de colon
e. IRA de cauză renală
2. O cauză glomerulară de insuficienţă renală acută se suspectează atunci cand:
a. Există un interval liber între o infecţie şi boala renala
b. Complementul seric este normal
c. Nu se decelează nici o infecţie
d. Există un sindrom glomerular
e. Există un sindrom nefrotic impur
3. *Prezenţa eozinofiliei la un bolnav cu insuficienţă renală acută ridică urmatoarele suspiciuni de
diagnostic:
a. Alergie la polen
b. Astm şi sindrom pneumo-renal
c. Nefropatie interstitială acută prin mecanism imuno-alergic
