+ All Categories
Home > Documents > Intrebari Curs Fiziologie Studenti

Intrebari Curs Fiziologie Studenti

Date post: 22-Feb-2018
Category:
Upload: david-patrick
View: 278 times
Download: 1 times
Share this document with a friend

of 53

Transcript
  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    1/53

    TESTE CURS FIZIOLOGIE

    CURS 1 - FIZIOLOGIA SANGELUI

    1. Volumul sanguin total (volmia!" #in g$utata %o$&o$ala $&$'inta

    a) 7,5 8,4%;b) 6,2 6,4%;

    c) 6,9 7,4%;

    d) 10,2 10,4%;e) 9,2 9,5%.

    ). Volumul glo*ula$ $&$'intaa) 55 % din volemie;b) 40 % din volemie;

    c) 50 % din volemie;

    d) 45 % din volemie;

    e) 42 % din volemie;

    +. Valoa$a ,mato%$itului la mi st #a) 45%;b) 40%;c) 46.5%;

    d) 55%;

    e) 42%.

    . Valoa$a ,mato%$itului la *a$*ati st #a) 46,5%;

    b) 45%;c) 50%;

    d) 55%;

    e) 42%.

    /. 0mato%$itul ( 0t ! s%a# in a) boli respiratorii cronice;

    b) anemii;

    c) polilob!lii;d) des"idratare cel!lara;

    e) boli cardiace.

    . U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at mai &utina) prin #!nc$ia circ!latorie snele contrib!ie la men$inerea &i relarea presi!nii san!ine;

    b) #!nc$ia de termorelare repre'int( !n element de ba'( al "omeosta'iei enerale, condi$ionnd vite'a &i randament!l

    reac$iilor metabolice;

    c) snele repre'int(, !n miloc de asi!rare a sim!ltaneit($ii de ac$i!ne a oranelor &i sistemelor, sim!ltaneitate cecon$ionea'( adaptarea la condi$iile medi!l!i ambiant.

    d) prin #!nctia n!tritiva sanele este principal!l transportor al cataboli$ilor de la nivel tis!lar la nivel de orane e*cretoare;e) #!nc$ia de ap(rare se reali'ea'( prin intermedi!l !nor proteine speci#ice +anticorpi), prec!m &i prin intermedi!l elementelor

    #i!rate speciali'ate +le!cocitele).

    2. 3nsitata s4nglui a$ valoa$aa) 1055 l

    b) 1025 l.c) 1020l

    d) 1050 l.

    e) 1045 l.

    1

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    2/53

    5. Valoa$a &$siunii %oloi#osmoti%6 (on%oti%6! st #a) -2 mm;

    b) -00 osmlitr!;c) 280 osmlitr!;

    d) 28 mm;

    e) -0 mm.

    7. 8,-ul sanguin a$ valoa$a %u&$ins6 9nt$a) 7,00 7,10;b) 8,-8 8,42;

    c) 7,-8 7,42 ;d) 9,-8 9,42;

    e) 6,-8 6,42.

    1:. G$u&a$a ,m st %onstituita #ina) lipide +0,7%), proteine +10%), l!cide +0,5%);

    b) do!( lan$!ri al#a, c! cte 141 de aminoaci'i;

    c) do!( lan$!ri beta, c! cte 164 de aminoaci'i;

    d) dintr/o r!pare polipeptidic(;e) dintr/!n atom de #ier +e2) #i*at n centr!l !n!i n!cle! tetrapirolic.

    11. Ra%;ia # i

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    3/53

    1. Lu%o%itl mononu%la$ sunta) lim#ocite, ne!tro#ile si ba'o#ile;

    b) lim#ocite si monocite;

    c) monocite, eo'ino#ile si ba'o#ile;d) ne!tro#ile, eo'ino#ile si ba'o#ile;

    e) lim#ocite si ne!tro#ile.

    12. Lu%o%itl &olinu%la$ sunta) lim#ocite si ne!tro#ile;

    b) monocite si eo'ino#ile;c) eo'ino#ile, ba'o#ile si lim#ocite;

    d) ne!tro#ile, eo'ino#ile, ba'o#ile;e) ne!tro#ile, monocite, mastocite.

    15. U$matoa$a ai$mati st a#va$ataa) ran!locitelor ba'o#ile a! rol in #aocito'a;b) ran!locitelor ba'o#ile detin #!nc$ia secretoare a le!cocitelor n c!rs!l in#lama$iei;

    c) ran!locitelor ba'o#ile a! rol metabolic;

    d) ran!locitelor ba'o#ile a! #!nctie secretoare;

    e) ran!locitelor ba'o#ile s!nt ran!locite speciali'ate n stocarea &i eliberarea de "istamin(

    17. Com&l

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    4/53

    ). 0mosta'a i'iologi%6" s&ontan6 s #s6>oa$6 9na) 6 timpi

    b) 5 timpi

    c) 2 timpid) 4 timpi

    e) - timpi

    )/. Tim&ul &a$ital $&$'inta a) #ormarea tromb!s!l!i alb;

    b) ansambl!l #enomenelor prin care l!men!l vas!l!i le'at se mic&orea'(;c) ansambl!l #enomenelor de coa!lare ce se des#(&oar( n dec!rs de - 5 min. de la prod!cerea le'i!nii vasc!lare;

    d) proces!l ce apare d!p( 7 'ile cnd tromb!s!l de #ibrin( este distr!s prin proces!l de #ibrinoli'(;e) proces!l #i'ioloic prin care spa$iile #ormate s!nt imediat oc!pate de #ibrobla&ti, care secret( colaen, determinnd #ibro'a

    &i nc"iderea de#initiv( a vas!l!i le'at.

    ). Coagula$a sanglui s #sasoa$a in a) patr! #a'e;

    b) do!a #a'e;

    c) trei #a'e;

    d) sase #a'e;e) cinci #a'e.

    )2. Fa'a a III-a # o$ma$a i*$inia) are o d!rata de 10 sec;b) se des#asoara pe do!a cai intrinseca si e*trinseca;

    c) tromboplastina trans#orm( protrombina n trombin(;

    d) trombina des#ace, din #ibrinoen, ni&te monomeri de #ibrin(, care polimeri'ea'( spontan;

    e) d!rea'a 4 8 min.

    )5. U$matoa$a ai$mati st a#va$ataa) timp!l trombocitar repre'int( ansambl!l #enomenelor prin care l!men!l vas!l!i le'at se mic&orea'(;

    b) timp!l plasmatic repre'int( #ormarea tromb!s!l!i alb care nc"ide l!men!l vasc!lar dea contractat;c) "emosta'a de#initiv(, apare d!p( 7 'ile prin aderarea trombocitelor de pe peretele vasc!lar le'at, arearea &i metamor#o'a

    vscoas( a acestora d!cnd la oprirea "emoraiei;

    d) timp!l parietal repre'int( ansambl!l #enomenelor de coa!lare ce se des#(&oar( n dec!rs de - 5 min. de la prod!cerea

    le'i!nii vasc!lare;e) tromb!s!l de #ibrin( apare ca !rmare a trans#orm(rii #ibrinoen!l!i n #ibrin( s!b in#l!en$a trombinei.

    )7. 3s&$ &lasma sanguina nu s &oat ai$ma %aa) vol!m!l plasmatic repre'int( cca 4 5% din re!tatea corporal(;b) plasma con$ine 90% ap( &i 10% re'id!! !scat, constit!it din n!meroase s!bstan$e oranice &i anoranice;

    c) s!bstan$ele oranice nea'otate repre'int( 1% din re'id!!l !scat al plasmei &i s!nt constit!ite din clor!ri, s!l#a$i, #os#a$i de

    a, :, a, , e, ! etc.;

    d) s!bstan$ele oranice neproteice s!nt !reea acid!l !ric, creatina &i creatinina, amoniac!l, aminoaci'ii &i polipeptidele;e) s!bstan$ele oranice plasmatice s!nt repre'entate si de corpii cetonici, pimen$ii biliari, !robilinoenii.

    +:. Su*stan;l o$gani% na'otat &lasmati% sunta) corpii cetonici, pimen$ii biliari, !robilinoenii;b) l!co'(, acid lactic, acid pir!vic, acid o*alic, acid #!maric;

    c) proteine comple*e de tip!l licoproteinelor &i al lipoproteinelor;d) #os#olipide; liceride, mai ales triliceride; colesterol liber &i esteri#icat; aci'ii ra&i si prod!&i #inali ai catabolism!l!i

    proteic;e) aminoaci'ii, polipeptidele, l!co'(, acid lactic, acid #!maric.

    4

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    5/53

    CURS ) - FIZIOLOGIA A8ARATULUI CAR3IOVASCULAR. INI=A

    1. Inima st o$ganul &$o&ulso$ % asigu$6 #&lasa$a s4nglui 9na) circ!la$ia sistemic( asi!r( deplasarea snel!i din ventric!l!l stn spre artere, arteriole, capilare, ven!le, vene, a!nnd n

    ventric!l!l drept;

    b) circ!la$ia p!lmonar( asi!r( deplasarea snel!i din atri!l drept la pl(mn prin arterele p!lmonare &i apoi n atri!l stn prin

    venele p!lmonare;c) circ!it!l nc"is al marii &i micii circ!la$ii;

    d) mica circ!la$ie asi!r( deplasarea snel!i din ventric!l!l drept la pl(mn prin arterele p!lmonare &i apoi n atri!l drept prinvenele p!lmonare;

    e) circ!it!l desc"is al marii &i micii circ!la$ii.

    ). =a$a %i$%ula;i (%i$%ula;ia sistmi%6! asigu$6 #&lasa$a s4nglui #ina) ventric!l!l drept la pl(mn prin arterele p!lmonare &i apoi n atri!l stn prin venele p!lmonare;

    b) atri!l stn spre artere, arteriole, capilare, ven!le, vene, a!nnd n ventric!l!l drept;c) ventric!l!l stan la pl(mn prin arterele p!lmonare &i apoi n atri!l drept prin venele p!lmonare;

    d) ventric!l!l stn spre artere, arteriole, capilare, ven!le, vene, a!nnd n atri!l drept;

    e) ventric!l!l stn spre artere, arteriole, capilare, ven!le, vene, a!nnd n ventric!l!l drept.

    +. =i%a %i$%ula;i (%i$%ula;ia &ulmona$6! asigu$6 #&lasa$a s4nglui #ina) ventric!l!l drept la pl(mn prin arterele p!lmonare &i apoi n ventric!l!l stn prin venele p!lmonare;

    b) ventric!l!l drept la pl(mn prin arterele p!lmonare &i apoi n atri!l stn prin venele p!lmonare;c) atri!l drept la pl(mn prin arterele p!lmonare &i apoi n ventric!l!l stn prin venele p!lmonare ;d) atri!l drept la pl(mn prin arterele p!lmonare &i apoi n atri!l stn prin venele p!lmonare;

    e) ventric!l!l stan la pl(mn prin arterele p!lmonare &i apoi n atri!l stn prin venele p!lmonare.

    . Inima st situat6 9na) mediastin;

    b) spati!l 5 intercostal stan;

    c) dia#ram;

    d) spatial intercostal drept;e) "ipocondr!.

    /. V4$ul inimii o$intat 9n ?os >i s&$ st4nga st situat 9n

    a) spa$i!l 4 intercostal stn, paasternal;b) spa$i!l 5 intercostal stn pe linia a*ilara anterioara;

    c) spa$i!l 4 intercostal stn pe linia medioclavic!lara stana;

    d) spa$i!l 5 intercostal stn, parasternal;

    e) spa$i!l 5 intercostal stn pe linia medioclavic!lara stn(.

    . U$matoa$l ai$matii sunt als" mai &utina) inima are #orma !n!i con t!rtit, c!lcat pe mediastin;

    b) circ!la$ia p!lmonar( asi!r( deplasarea snel!i din atri!l drept la pl(mn prin arterele p!lmonare &i apoi n atri!l stn prinvenele p!lmonare;

    c) atri!l stn com!nic( c! aorta, iar ventric!l!l drept c! artera p!lmonar(.

    d) ventric!l!l stn com!nic( c! aorta, iar ventric!l!l drept c! artera p!lmonar(

    e) marea circ!la$ie asi!r( deplasarea snel!i din ventric!l!l stn spre artere, arteriole, capilare, ven!le, vene, a!nnd nventric!l!l drept

    2. U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at mai &utina) inima este alc(t!it( din trei strat!ri ce se s!prap!n de la e*terior spre interior pericard, miocard, endocard;b) pericard!l seros se a#l( n interior!l pericard!l!i #ibros &i este #ormat din do!( #oi$e !na intern( +visceral(), epicard!l, care

    c(pt!&e&te s!pra#a$a interna a miocard!l!i; !na e*tern( +parietal(), care tapetea'( s!pra#a$a e*terna a pericard!l!i #ibros;

    c) miocard!l este alc(t!it din miocard!l contractil &i din miocard!l embrionar ;

    d) intre cele do!( #oi$e ale pericard!l!i seros se a#l( cavitatea pericardic(, ce con$ine o cantitate mic( de lic"id pericardic;e) pericard!l seros se a#l( n interior!l pericard!l!i #ibros &i este #ormat din do!( #oi$e !na intern( +visceral(), epicard!l, care

    c(pt!&e&te s!pra#a$a e*tern( a miocard!l!i; !na e*tern( +parietal(), care tapetea'( s!pra#a$a intern( a pericard!l!i #ibros.

    5

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    6/53

    5. 8$in o$ii%iil a$t$ial s $ali'a'a %omuni%a$a #int$a) atri!l stan c! venele p!lmonare si atri!l drept c! vena cava in#erioara;

    b) ventric!l!l drept c! artera p!lmonara si atri!l drept c! vena cava in#erioara;c) ventric!l!l drept c! artera p!lmonara si ventric!l!l stan c! aorta;

    d) atri!l drept c! artera p!lmonara si atri!l stan c! aorta;

    e) atri!l stan c! aorta si ventric!l!l drept c! artera p!lmonara.

    7. Lgatu$a anatomi%a si un%tionala #int$ at$ii si vnt$i%ul st $ali'ata #a) re$ea!a s!bendocardic(

    c) valv!lele atrioventric!lare;d) valv!lele semil!nare;

    e) valva mitrala.

    1:. Tsutul no#al st %onstituit #ina) nod!l sinoatrial +sin!sal) :eit"/lac=, nod!l atrioventric!lar sc"o##/>a?ara, #ascic!l!l is, re$ea!a s!bendocardic(

    b) nod!l sinoatrial +sin!sal) :eit"/lac=, re$ea!a s!bendocardic(

    c) #ascic!l!l is, valvele atrioventric!lare, re$ea!a s!bendocardic(

    d) nod!l sinoatrial +sin!sal) :eit"/lac=, nod!l atrioventric!lar sc"o##/>a?ara si valvele mitrale;e) nod!l atrioventric!lar sc"o##/>a?ara, #ascic!l!l is, re$ea!a s!bendocardic(

    11. U$matoa$a ai$mati #s&$ no#ulul As%,o-Ta@a$a st a#va$ataa) este sit!at in ventric!l!l stan in apropierea varsarii venelor p!lmonare;b) este sit!at in atri!l drept in apropierea aortei;

    c) este sit!at s!bendocardic n partea dreapt( &i posterioar( a marinii in#erioare a sept!l!i interatrial;

    d) este sit!at n atri!l drept, n vecin(tatea v(rs(rii venei cave s!perioare;

    e) este sit!at s!bendocardic n partea dreapt( &i posterioar( a marinii in#erioare a sept!l!i interventric!lar.

    1).U$matoa$a ai$mati #s&$ no#ul sinoat$ial st a#va$ataa) este sit!at s!bendocardic n partea dreapt( &i posterioar( a marinii in#erioare a sept!l!i interventric!lar

    b) este sit!at n atri!l drept, n vecin(tatea v(rs(rii venei cave s!perioare;c) este sit!at s!bendocardic n partea dreapt( &i posterioar( a marinii in#erioare a sept!l!i interatrial;

    d) este sit!at n atri!l drept, n vecin(tatea v(rs(rii venei p!lmonare;

    e) este sit!at n atri!l stan, n vecin(tatea v(rs(rii venei cave s!perioare;

    1+. 3s&$ n#o%a$# &utm s&un %aa) intre #oitele endocard!l!i se a#la o cantitate mica de lic"id;

    b) tapetea'( cavit($ile inimii si este alcat!it dintr/!n sac d!bl!#ibros si seros;

    c) din p!nct de vedere mor#oloic este !n m!&c"i striat;d) tapetea'( cavit($ile inimii &i este alc(t!it din trei strat!ri +e*tern, miloci! &i intern);

    e) din p!nct de vedere #!nc$ional are propriet($ile m!&c"i!l!i neted.

    1. Sistmul valvula$ %a$#ia%a) este constit!it din #ibre m!sc!lare striate;

    b) este acoperit de endoteli! endocardic;

    c) este constit!it din #ibre m!sc!lare netede;

    d) este constit!it din tes!t nodal;e) este constit!it din tes!t embrionar.

    1/. Automatismul $&$'intaa) proprietate miocard!l!i de a p(stra o an!mit( tensi!ne &i n timp!l diastolei;b)perioada r(sp!ns!l!i local radat care !rmea'( imediat perioadei re#ractare absol!te;

    c) capacitatea cel!lelor cardiace de a enera spontan imp!ls!ri;

    d) capacitatea miocard!l!i n repa!s de a r(sp!nde la di#eri$i e*citan$i prin apari$ia poten$ial!l!i de ac$i!ne;

    e) capacitatea miocard!l!i de a r(sp!nde la e*citan$i c! valoare s!praliminar(.

    6

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    7/53

    1. 8$ioa#a $$a%ta$a totala st o$mata #ina) perioada de revenire, perioada re#ractar( relativ(, perioada re#ractar( absol!t(;

    b) perioada re#ractar( absol!t(, perioada s!pranormal(, perioada re#ractar( relativ(;

    c) perioada r(sp!ns!l!i local radat, perioada re#ractar( relativ(, perioada s!pranormal(;d) perioada re#ractar( absol!t(, perioada r(sp!ns!l!i local radat, perioada re#ractar( relativ(;

    e) perioada re#ractar( absol!t(, perioada re#ractar( relativ(, perioada de revenire.

    12. Ei sistmul T # tu*u$i la nivlul mio%a$#ului $&$'intaa) component( intrinsec( ce asi!ra ton!s!l miocard!l!i;b) sistem!l eneroen;

    c) component( e*trinsec( a miocard!l!i;

    d) sistem!l de c!plare al e*cita$iei c! contrac$ia;e) sistem!l contractil.

    )). 3s&$ sistola at$iala &utm ai$ma" mai &utina) d!rea'( 0,1 0,15 sec, determin( !mplerea complet( a ventric!lelor;b) valv!lele atrioventric!lare in timp!l sistolei atriale @pl!tescA ntr/o po'i$ie intermediar(;

    c) d!rata diastolei atriale cca 0,7 sec;

    d) pe electrocardioram( este evidentiata ca !nda .

    7

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    8/53

    ). Sistola at$ial6 #u$a'6a) 0,1 0,15 sec;

    b) 0,7 sec;

    c) 0,27 0,- sec ;d) 0,5 sec;

    e) 0,05 sec.

    )/. Fa'a i'ovolumt$i%6 s %a$a%t$i'a'a &$ina) presi!nea de120 140 mm n aort( &i de 20 25 mm n artera p!lmonar(;

    b) presi!nea aortic( de 40 50 mm &i de 10 12 mm n artera p!lmonar(c) presi!nea aortic( de140 160 mm n aort( &i de 60 75 mm n artera p!lmonar(;

    d) presi!nea aortic( de 60 70 mm &i de 10 12 mm n artera p!lmonar(;e) presi!nea de100 120 mm n aort( &i de 40 45 mm n artera p!lmonar(.

    ). Volumul &ostsistoli% $&$'intaa) 10 -0% din vol!m!l total +presistolic) de sne neevac!at n timp!l sistolei ventric!lare;b) 20 -0% din vol!m!l snel!i care a!ne n ventric!le;

    c) -0 50% din vol!m!l total +presistolic) de sne neevac!at n timp!l sistolei ventric!lare;

    d) -0 50% din vol!m!l snel!i care a!ne n ventric!le;

    e) 10 -0% din vol!m!l snel!i care a!ne n ventric!le.

    )2. U$matoa$l ai$matii sunt als" mai &utin

    a) rela*area peretel!i ventric!lar determin( nceperea sc(derii presi!nii intraventric!lare &i d!rea'( 0,020,04 sec;b) !mplerea ventric!lar( lent(, d!rea'( 0,12 0,20 sec care ncepe din moment!l n care presi!nile din atrii &i ventric!le s/a!ealat;

    c) !mplerea ventric!lar( rapid(, care d!rea'( 0,20 sec;

    d) contrac$iile atriilor s!nt r(sp!n'(toare pentr! cca 10 15% din vol!m!l snel!i care a!ne n ventric!le;

    e) sement i'oelectric D> pe BC repre'inta incep!t!l repolari'(rii ventric!lare.

    )5. La i%a$ sistol6" #in i%a$ vnt$i%ul" inima &om&a'6a) 140 180 ml sne;

    b) 170 190 ml sne;c) apro*imativ 90 190 ml sne;

    d) -0 45 ml sne;

    e) apro*imativ 70 90 ml sne.

    )7. Ritmul sinusal no$mala) este de 40 contrac$iimin!t;

    b) este de -5 contrac$iimin!t;

    c) se datorea'a nod!l!l!i atrioventric!lar;d) este de 70 contrac$iimin!t;

    e) este determinat de retea!a

    +:. 8nt$u i%a$ lit$u # O) %onsumat su&limnta$" #*itul %a$#ia% %$>t %ua) -0 litri de sne

    b) 5 6 litri de sne

    c) -0 40 litri de sne

    d) 20 litri de snee) 1/2 litri de sne.

    8

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    9/53

    CURS + FIZIOLOGIA A8ARATULUI CAR3IOVASCULAR. SISTE=UL VASCULAR

    1. La nivlul a$t$lo$ ma$i >i mi?lo%ii" &$siuna a$t$ial6 ating 9n #iastol6 valo$i #a) 120 140 mm;b) -0 -5 mm;

    c) 50 60 mm;

    d) 70 90 mm;

    e) -5 40 mm.

    ). 8$siuna la %a&6tul a$t$ial al %a&ila$lo$ st #a) cca -0 mm;

    b) cca 10 mm;c) cca 20 mm;

    d) cca 40 mm;

    e) cca 60 mm.

    +. R'istn;a %a&ila$6" %om&a$ativ %u $'istn;a a$t$iola$6 st #a) 15;

    b) 16;

    c) 25;d) -5;

    e) 56.

    . 8$siuna la nivlul at$iului #$&t st #a) 10 mm ;

    b) 5 mm ;

    c) 1 mm ;

    d) 2 mm ;e) 2 mm.

    /. U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at" mai &utina) vite'a snel!i este ma*im( n centr!l vas!l!i &i scade spre peri#erie;b) sc(derea mare a presi!nii la nivel!l venelor este determinat( de re'isten$a sc('!t( a venelor;

    c) dac( vite'a de sc!rere cre&te +e*. e#ort!ri #i'ice), sa! vsco'itatea scade +e*. anemii) t!rb!len$a poate s( apar( n toate

    arterele mari;

    d) vite'a de c!rere a lic"idelor este direct propor$ional( c! debit!l &i invers propor$ional( c! s!pra#a$a de c!rere;e) presi!nea la ncep!t!l sistem!l!i venos, deci al ven!lelor, este de cca 10 mm.

    . Vit'a %u$g$ii sanglui # %%a 1: %mBs% o intalnim ina) capilare;b) ven!le;

    c) arteriole;

    d) venele mari;

    e) arterele mari.

    2. 3s&$ vit'a %u$g$ii sanglui &utm ai$ma" i mi?lo%ii" &$siuna a$t$ial6" 9n tim&ul sistoli" ating valo$i #a) 120 140 mm

    b) 160 180 mm

    c) 12 14 mmd) 70 90 mm

    e) 80 100 mm

    9

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    10/53

    7. A$t$ioll" %a$ o&un %a mai ma$ $'istn;6 vas%ula$6 (%%a 1B) #in $'istn;a 9nt$gului sistm %i$%ulato$!"#t$min6 o s%6#$ a &$siunii a$t$iala) pana la -0 mmb) c! cca -5 mm;

    c) c! cca 10 mm;

    d) c! cca 20 mm;

    e) pana la 20 mm.

    1:. Fa%to$ii #t$minan;i ai &$siunii a$t$ial sunt" mai &utina) elasticitatea sistem!l!i arterial.

    b) vol!m!l san!inc) #recven$a cardiac(

    d) debit!l sistolic &i re'isten$a peri#eric(.

    e) di#eren$a dintre presi!nea ma*im( &i minim(.

    11.8$siuna %onv$gnt6 sta) repre'entat( de di#eren$a dintre presi!nea ma*im( &i minim(;

    b) are valori c!prinse ntre 45 50 mm;

    c) presi!nea arterial( c! minima cresc!t( pe #ond!l !nei ma*ime normale;d) presi!nea sistolic( din artera p!lmonar( ce are valoarea de cca 25 28 mm;

    e) sc(derea presi!nii minime, c! men$inerea presi!nii sistolice n limite normale.

    1). 8$siuna #iastoli%6 #in a$t$a &ulmona$6 st #a) 25 28 mm;

    b) 20 -0 mm;

    c) 70 80 mm;

    d) 8 10 mm;e) 15 20 mm.

    1+. Vit'a un#i &ulsatil #&in# #a) elasticitatea sistem!l!i arterialb) sistola atriala;

    c) sistola ventric!lara;

    d) contractilitatea sistem!l!i arterial;

    e) cond!ctibilitatea.

    1. U$matoa$a ai$mati st alsaa) presi!nea di#eren$ial( este repre'entat( de di#eren$a dintre presi!nea ma*im( &i minim(;

    b) presi!nea diastolica 12 din valoarea presi!nii sistolice, pl!s 10 mm;c) presi!nea sistolic( din artera p!lmonar( este de cca 25 28 mm;

    d) cap(t!l arterial al capilarelor, la valoarea de cca 25 -0 mm;

    e) presi!nea converenta se ntlne&te la sportivi antrena$i c! ton!s vaal cresc!t sa! la pacien$i c! ins!#icien$( aortic(.

    1/. R;aua %a&ila$6 nu st %a$a%t$i'ata #a) la nivel!l re$elei capilare se reali'ea'a sc"imb!rile n!tritive &i a prod!&ilor de e*cre$ie re'!lta$i din procesele catabolice

    cel!lare;

    b) re$ea!a capilar( este d!blat( n an!mite teritorii de anastomo'e arteriovenoase, care n! s!nt prev('!te c! m!sc!lat!r(neted(;

    c) varia$iile ton!s!l!i re$elei capilare, prod!se pe cale nervoas( sa! !moral(, determin( #ie sc!rtcirc!itarea, #ie diriarea !neicantit($i mai mari de sne spre capilarele din !r;

    d) vite'a de c!rere a snel!i n capilare scade la 0,5 0,8 mmsec, #avori'nd sc"imb!rile de s!bstan$e ntre plasmasan!in( &i lic"id!l intersti$ial;

    e) re$ea!a capilar( reali'ea'( o s!pra#a$( de 6-00 mE.

    10

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    11/53

    1. Sistmului %i$%ulato$ %u &$siun ?oas6 st %onstituit #ina) capilarele, vene, atrii, ventric!l!l drept, sistem!l arterial;

    b) capilarele, vene, atrii, sistem!l arterial, ventric!l!l drept, mica circ!la$ie;

    c) sistem!l arterial, vene, atrii, ventric!l!l drept, mica circ!la$ie &i sistem!l lim#atic;d) capilarele, vene, atrii, ventric!l!l drept, mica circ!la$ie &i sistem!l lim#atic;

    e) mica circ!la$ie, sistem!l arterial &i sistem!l lim#atic.

    12. Vit'a # %u$g$ a s4nglui 9n %a&ila$ st #a) 0,5 0,8 mmsec;

    b) 0,1 0,2 mmsec;c) 10 15 mmsec;

    d) 0,2 0,4 mmsec;e) -0 -5 mmsec.

    15. 3&lasa$a 9n aa$6 a &lasmi sanguin st #ata # suma #int$ &$siunila) presi!nea "idrostatic( intracapilar(, presi!nea coloidosmotic( capilar(, presi!nea "idrostatic( intersti$ial( neativ( sipresi!nea coloidosmotic( intersti$ial(;

    b) presi!nea coloidosmotic( capilar(, presi!nea "idrostatic( intersti$ial( neativ( si presi!nea coloidosmotic( intersti$ial(;

    c) presi!nea "idrostatic( intracapilar( , presi!nea "idrostatic( intersti$ial( neativ( si presi!nea coloidosmotic( intersti$ial(;

    d) presi!nea "idrostatic( intracapilar(, presi!nea coloidosmotic( capilar( si presi!nea coloidosmotic( intersti$ial(;e) presi!nea "idrostatic( intracapilar(, presi!nea "idrostatic( intersti$ial( neativ( si presi!nea coloidosmotic( capilar(.

    17. 8$siuna %oloi#osmoti%6 %a&ila$a" s o&un ilt$6$ii %u o o$;6 #a) 1-,- mm;b) 28 mm;

    c) 41,- mm;

    d) -0 mm;

    e) 6 mm.

    ):.La nivlul &olului a$t$ial al %a&ila$ului a%;iona'6 o o$;6 &o'itiv6 #a) -0 mm;

    b) 5,- mm;c) 6 mm;

    d) 28 mm;

    e) 1-,- mm.

    )1. U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at"

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    12/53

    ). n sinusul sagital int$a%$anian" 9n &o'i;ia v$ti%al6" &$siuna vnoasa va$ia'a 9nt$a) 1,5 2 mm;

    b) 7 8 mm;

    c) 10 mm;d) 90 mm;

    e) 0 mm .

    )/. Algti ai$matia %o$%taa) vasele lim#atice mici pre'int( !n endoteli! c! #enestra$ii prin care trec proteinele n tr!nc"i!rile colectoare;

    b) din p!nct de vedere str!ct!ral, vasele lim#atice n! s!nt prev('!te c! valv!le;c) 20 25% din plasma #iltrat( la cap(t!l arterial al capilarelor r(mne n spa$iile intersti$iale &i va #i drenat( de sistem!l

    lim#atic;d) capilarele lim#atice, n! op!n re'isten$( la trecerea proteinelor sa! altor partic!le mari din lic"id!l intersti$ial n tr!nc"i!rile

    colectoare;

    e) n condi$ii de repa!s se #ormea'( 12 14 litri de lim#('i.

    ). En#otlina" un &oli&&ti#a) are !n important rol in drena!l s!bstantelor;

    b) are !n p!ternic e#ect vasodilatator;

    c) are rol in ap(rarea t!nicii vasc!lare;d) asi!ra transport!l s!bstantelor;

    e) are !n p!ternic e#ect vasoconstrictor.

    )2. E%t vaso#ilatato$ manista" mai &utina) sc(derea

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    13/53

    1. Rs&i$atia st %a$a%t$i'ata # u$mato$ii a%to$i" mai &utina) #enomene #i'ice;b) #enomene c"imice;

    c) #enomene bioloice;

    d) n! implica participarea sanel!i ;

    e) asi!ra sc"imb!rile de a'e intre oranism si medi!.

    ). Rs&i$atia nu st %a$a%t$i'ata #a) c!prinde transport!l san!in maoritar al o*ien!l!i de la tes!t la plamani

    b) c!prinde etapa p!lmonarac) c!prinde etapa tis!lara

    d) c!prinde etapa san!ina

    e) c!prinde respiratia cel!lara propri!/'isa

    +. U$matoa$l ai$matii #s&$ 'ona $s&i$ato$i a &olului &ulmona$ sunt als" mai &utina) are loc respira$ia intern( c! participarea a do!( cateorii de procese, #i'ice &i c"imice;

    b) la acest nivel are loc sc"imb!l de a'e respiratorii ntre sne &i $es!t!ri, prin intermedi!l lic"id!l!i intersti$ial;

    c) are loc respira$ia intern( cel!lar(, c! !tili'area o*ien!l!i &i #ormarea bio*id!l!i de carbon, de c(tre cel!le;d) este repre'entat( prin cavitatea na'al(, #arine, larine, tra"ee &i bron"iile principale;

    e) este sedi!l "emato'ei p!lmonare.

    . 3s&$ &olul &ulmona$ &utm ai$ma" mai &utina) 'ona nealveoli'at(, n! particip( la sc"imb!rile a'oase;

    b) 'ona respiratorie este repre'entat( prin acinii p!lmonari;

    c) sc"imb!l de a'e respiratorii ntre sne &i $es!t!ri, se reali'ea'a prin intermedi!l lic"id!l!i intersti$ial;

    d) 'ona de cond!cere este repre'entat( de cavitatea na'al(, #arine, larine, tra"ee &i bron"iile principale;e) 'ona alveoli'at(, este sedi!l "emato'ei p!lmonare.

    /. U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at"

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    14/53

    a) componenta m!sc!lar(, prin colabarea adecvat(, determin( cre&terea vite'ei de mi&care a aer!l!i, #avori'nd eliminarea sa;

    b) reali'ea'( sc"imb!l a'os respirator;

    c) asi!r( transport!l &i distrib!$ia a'elor respiratorii;

    d) larinele particip( la #ona$ie;e) asi!ra men$inerea prompt( +de 1 15 min) a ec"ilibr!l!i acidoba'ic.

    7. Cantitata # li%,i# &lu$al st #a) 15 25 ml;b) 15 20 ml;

    c) 1 15 ml;d) 15 150 ml;

    e) 0,1 1,5 ml.

    1:. U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at"

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    15/53

    a) c! iria$ie contin!(, datorit( #apt!l!i c( presi!nea arterial( se men$ine s!perioar( presi!nii alveolare;

    b) c! circ!la$ie intermitent(, datorit( #apt!l!i c( presi!nea arterial( sistolic( este s!perioar( presi!nii alveolare, iar presi!nea

    distolic( este in#erioar( celei alveolare;

    c) lipsit( de iria$ie, datorit( #apt!l!i c( presi!nea alveolar( este in#erioar( presi!nii arteriale;d) c! iria$ie intermitent(, datorit( #apt!l!i c( presi!nea arterial( se men$ine s!perioar( presi!nii alveolare;

    e) lipsit( de iria$ie, datorit( #apt!l!i c( presi!nea alveolar( este s!perioar( presi!nii arteriale.

    1. U$matoa$a$a ai$mati st alsaa) aer!l e*pirat are o compo'i$ie variabil(, dependent( de amplit!dinea respira$iei;

    b) la nivel!l plamanilor avem o 'ona c! iria$ie contin!(, datorit( #apt!l!i c( presi!nea arterial( se men$ine in#erioar(presi!nii alveolare;

    c) aer!l alveolar repre'int( !ltima por$i!ne a aer!l!i e*pirat printr/o e*pira$ie #or$at(;d) normoventila$ia se reali'ea'( n condi$iile !nei compo'i$ii a aer!l!i alveolar men$in!t de ritm!l ventilator de repa!s

    +e!pnee);

    e) aer!l e*pirat constit!ie !n amestec al aer!l!i atmos#eric din spa$i!l mort +cca 150 200 ml), c! aer!l alveolar +cca -00

    -50 ml).

    12. S&atiul mo$t s %a$a%t$i'a'a &$in" mai &utina) c!prinde spa$i!l mort anatomic &i spa$i!l mort #i'ioloic;

    b) spa$i!l mort anatomic men$ine !n raport constant ntre aport!l de 32 &i eliminarea 32;c) spa$i!l mort #i'ioloicn!mit &i spa$i! mort #!nc$ional +total) c!prinde teritori!l respirator neper#!'at ;

    d) spa$i!l mort alveolar este repre'entat de alveolele aerate, iriate #!nc$ional;

    e) spa$i!l mort anatomic particip( la renc(l'irea &i !mectarea aer!l!i inspirat.

    15. Ca&a%itata vital6 &ulmonat6 (CV! $&$'int6a) cantitatea de aer de 2500-000 ml care r(mne n pl(mn d!p( o e*pira$ie normal(;

    b) cantitatea de aer care se (se&te n pl(mni la s#r&it!l !nei inspira$ii #or$ate;

    c) cantitatea de aer care poate #i e*pirat( #or$at d!p( o inspira$ie ma*im(;d) cantitatea de aer +500 800 ml) care este inspirat( sa! e*pirat( n timp!l !n!i act respirator de repa!s;

    e) vol!m!l de aer +800 1500 ml) ce poate #i e*pirat #or$at d!p( o e*pira$ie de repa!s.

    17. Volumul %u$nt (VC! sau volumul tin#al (VT! sta) cantitatea s!plimentar( de aer +1500 2000 ml) care poate #i inspirat( #or$at d!p( o inspira$ie de repa!s;

    b) vol!m!l de aer r(mas n pl(mni +1000 1500 ml) d!p( o e*pira$ie ma*im(;

    c) cantitatea de aer care poate #i e*pirat( #or$at d!p( o inspira$ie ma*im(;

    d) cantitatea de aer care se (se&te n pl(mni la s#r&it!l !nei inspira$ii #or$ate;e) cantitatea de aer +500 800 ml) care este inspirat( sa! e*pirat( n timp!l !n!i act respirator de repa!s.

    ):. 3*itul $s&i$ato$ # $&aus (3VR! $&$'int6a) cantitatea de aer, care poate #i ventilat( prin pl(mni n mod vol!ntar n !nitatea de timp;b) prod!s!l capacitatea vital( c! #recven$a respiratorie;

    c) prod!s!l capacitatea #!nc$ional( re'id!al( c! #recven$a respiratorie;

    d) cantitatea de aer care se (se&te n pl(mni la s#r&it!l !nei inspira$ii #or$ate;

    e) cantitatea de aer proasp(t care ventilea'( pl(mnii n dec!rs!l !n!i min!t.

    )1. F$%vn;a $s&i$ato$i (FR! st 9n $&aus #a) 1824 respmin;

    b) 810 respmin;c) 20-0 respmin;

    d) 1216 respmin;e) 4050 respmin.

    )). 8$in %o*o$4$a #ia$agmului %u un %m s &$o#u%

    15

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    16/53

    a) o micsorare a cavit($ii toracice c! circa -00 ml;

    b) o m(rire a cavit($ii toracice c! circa 800 ml;

    c) o m(rire a cavit($ii toracice c! circa -00 ml;

    d) o micsorare a cavit($ii toracice c! circa 800 ml;e) o m(rire a cavit($ii toracice c! circa 600 ml.

    )+. n ins&i$a;ia # $&aus &a$ti%i&6 mus%,iia) s!pracostali, intercostalii e*terni,dia#ram!l, trape'!l, pectoralii, lar!l dorsal &i marele din$at;b) s!pracostali, intercostalii e*terni, sternocleidimastoidieni, scalenii, trape'!l si pectoralii;

    c) intercostalii e*terni, dia#ram!l, trape'!l, pectoralii, lar!l dorsal &i marele din$at;d) s!pracostali, intercostalii e*terni &i dia#ram!l;

    e) s!pracostali, dia#ram!l, scalenii, trape'!l, pectoralii, lar!l dorsal &i marele din$at.

    ). =u>%,ii int$%ostali int$ni $ali'a'aa) comprimarea viscerelor abdominale;

    b) coborrea coastelor;c) ridicarea e*tremit($ii anterioare a coastelor;

    d) proiectarea n a#ar(, a coastelor determinnd cre&terea diametr!l!i transversal;

    e) ori'ontali'area coastelor.

    )/. Fa%to$ii %a$ #t$min6 #iu'ia ga'lo$ $s&i$ato$ii sunt" mai &utina) permeabilitatea membranei;

    b) m(rimea s!pra#e$ei alveolare;c) vite'a circ!la$iei p!lmonare;d) vite'a reac$iilor c"imice din sne;

    e) elasticitatea toracel!i, care i permite revenirea la #orma ini$ial(, d!p( ce contrac$ia m!&c"ilor inspiratori a ncetat.

    ). Alvoll &ulmona$ algti ai$matia %o$%taa) s!nt n n!m(r de circa -0 milioane;

    b) reali'ea'( o s!pra#a$( de sc"imb de circa 70 mE;

    c) s!nt n n!m(r de circa 700 milioane;

    d) reali'ea'( o s!pra#a$( de sc"imb de circa -00 mE;e) s!nt n n!m(r de circa 70 milioane.

    )2. U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at"

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    17/53

    +:. Ci$%ula;ia &ulmona$6 a $it$o%itului st #a) 2,5 sec;

    b) 0,5 sec;

    c) 0,2 sec;d) 1,5 sec;

    e) 0,75 sec.

    CURS / - FIZIOLOGIA A8ARATULUI RES8IRATOR

    1. O ,mati %on;ina) -0.000 molec!le de "emolobin(b) -.000 molec!le de "emolobin(

    c) -.000.000 molec!le de "emolobin(

    d) -00.000 molec!le de "emolobin(

    e) 250.000 molec!le de "emolobin(

    ). Glo*ina a$ in st$u%tu$a i

    a) do!a lan$!ri al#a ce con$in 146 de aminoaci'i &i do!a lan$!ri beta ce con$in 141 de aminoaci'i;b) do!a lan$!ri al#a ce con$in 141 de aminoaci'i &i do!a lan$!ri beta ce con$in 146 de aminoaci'i;c) !n lan$ al#a ce con$ine 141 de aminoaci'i &i !n lan$ beta ce con$ine 146 de aminoaci'i;

    d) !n lan$ al#a ce con$ine 146 de aminoaci'i &i !n lan$ beta ce con$ine 141 de aminoaci'i;

    e) do!a lan$!ri al#a ce con$in 141 de aminoaci'i &i !n lan$ beta ce con$ine 146 de aminoaci'i.

    +. 0moglo*ina &oat o$ma u$m6toa$l %om*ina;ii i'iologi%a) o*i"emolobina, carbo*i"emolobina &i "emolobina red!s(;

    b) o*i"emolobina carbo"emolobina &i carbo*i"emolobina ;

    c) carbo"emolobina, "emolobina red!s(, carbo*i"emolobina &i met"emolobina;d) o*i"emolobina, carbo*i"emolobina &i met"emolobina;

    e) o*i"emolobina, carbo"emolobina &i "emolobina red!s(.

    . 0moglo*ina &oat o$ma u$m6toa$l %om*ina;ii ni'iologi%a) o*i"emolobina, carbo"emolobina;b) carbo"emolobina &i "emolobina red!s(;

    c) carbo*i"emolobina &i met"emolobina;

    d) carbo"emolobina &i met"emolobina;e) "emolobina red!s( &i met"emolobina.

    /. U$matoa$l ai$matii sunt als

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    18/53

    a) 4 moli 32;

    b) 20,85 ml 32;

    c) 1,-9 ml 32;

    d) 0,29 ml 32;e) 19,5 ml 32.

    5. U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at mai &utina) sat!ra$ia c! o*ien a snel!i +D32) e*prim( raport!l ntre cantitatea de 32 combinat( c! "emolobina &i capacitatea deo*ienare a snel!i;

    b) capacitatea de o*ienare a snel!i +32) repre'int( vol!m!l ma*im de 32 ce poate #i #i*at de 1 b;c) o*ien!l p(tr!ns n sne va #i transportat s!b do!( #orme s!b #orm( solvit( +di'olvat() n plasm( +-%) &i s!b #orm(

    combinat( c! "emolobina +97%);d) sat!ra$ia c! o*ien a snel!i are o valoare de 95/97% n snele arterial &i 75% n snele venos

    e) 1 mol b poate #i*a 8 moli 32.

    7. Valo$il m#ii al #i$n;i a$t$iovnoas (3AV!sunt #a) 0,6 mldl;

    b) 4,6 mldl;

    c) 0,4 mldl;

    d) 4,0 mldl;e) 6,4 mldl.

    1:. Cu$*a # #iso%i$ a 0*O) #via'6 s&$ #$a&ta 9n ;sutu$i &$in" mai &utina) cre&terea concentra$iei 2,- di#os#olicerat!l!i +2,- I

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    19/53

    a) !nei molec!le de < &i respectiv pentr! sinte'a a !nei molec!le de >ta) !n centr!, locali'at n treimea in#erioar( a p!n$ii;

    b) r!p!l respirator ventral +CK), locali'at n por$i!nea ventrolateral( a b!lb!l!i;

    c) centr!l pne!mota*ic, locali'at dorsal n por$i!nea s!perioar( a p!n$ii;d) r!p!l respirator dorsal locali'at n por$i!nea dorsal( a b!lb!l!i;

    e) r!p!l respirator dorsal locali'at n treimea in#erioar( a p!n$ii.

    ):. Cnt$ul a&nusti% st lo%ali'at 9na) n por$i!nea s!perioar( a p!n$ii;b) n por$i!nea dorsal( a b!lb!l!i;

    c) treimea in#erioar( a p!n$ii;

    d) n por$i!nea ventrolateral( a b!lb!l!i;e) n treimea in#erioara a b!lb!l!i.

    )1. U$matoa$l ai$matii sunt als" t$ la nivlula) sementelor >1>7;b) sementelor >7>12;

    c) sementelor - 4;

    d) sementelor 12;

    e) sementelor >->4.

    )+. Cnt$ii $s&i$ato$i sunt u$mato$ii" %u

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    20/53

    a) centr!l respirator pne!mota*ic;

    b) r!p!l respirator dorsal;

    c) r!p!l respirator ventral;

    d) r!p!l respirator lateral;e) centr!l apne!stic.

    ). U$matoa$a ai$mati st a#va$ataa) nervii intercostali provin din semente >7>12, inervea'( al$i m!&c"i inspiratori;b) in#l!en$area @model!l!i respiratorA n mod vol!ntar este controlat( de scoar$a cerebral( prin intermedi!l c(ilor piramidale;

    c) la nivel!l sementelor cervicale +5 7) ia na&tere nerv!l #renic, care inervea'( dia#ram!ld) din semente >7>12, provin nervii m!sc!lat!rii abdominale ce intervine n inspira$ii #or$ate

    e) in#l!en$area @model!l!i respiratorA n mod vol!ntar este controlat( doar de centrii respiratori b!lbopontini.

    )/. U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at mai &utina) nervii intercostali provin din semente >1>7;

    b) nerv!l #renic, inervea'( dia#ram!l;c) din sementele >7>12, provin nervii m!sc!lat!rii abdominale ce intervine n e*pira$ii #or$ate;

    d) sistem!l limbic in#l!en$ea'( activitatea respiratorie n diverse st(ri comportamentale;

    e) in#l!en$area @model!l!i respiratorA n mod vol!ntar este controlat( doar de centrii respiratori b!lbopontini.

    CURS - FIZIOLOGIA A8ARATULUI 3IGESTIV

    1. Sgmntl tu*ului #igstiv sunt" %u

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    21/53

    a) landele cardiale prod!c astrin(, landele #!ndice prod!c m!c!s &i acid clor"idric;

    b) landele #!ndice prod!c pepsinoen &i acid clor"idric;

    c) landele #!ndice prod!c m!c!s &i acid clor"idric, landele pilorice prod!c pepsinoen &i astrin(;

    d) landele cardiale prod!c pepsinoen, landele #!ndice prod!c astrin( &i acid clor"idric;e) landele cardiale prod!c m!c!s, landele pilorice prod!c acid clor"idric &i astrin(.

    . U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at" mai &utina) m!sc!lat!ra stomac!l!i pre'int( contrac$ii tonice &i peristaltice;b) n strat!l m!sc!lar al stomac!l!i se (se&te ple*!l mienteric !erbac";

    c) t!nica s!bm!coas( astrica con$ine vase, nervi, ple*!l s!bm!cos eissner, #olic!li lim#atici;d) por$i!nea ori'ontal( a stomac!l!i are do!( 'one o 'on( mai dilatat( ce contin!( corp!l stomac!l!i +canal!l piloric) &i o

    'on( ce se contin!( c! d!oden!l +antr!l piloric);e) stomac!l este sit!at n eta!l s!prame'ocolic al cavit($ii abdominale ntre splin( &i #icat.

    2. =u%oasa intstinului su*;i$ a$a) !n epiteli! pl!ristrati#icat;b) !n epiteli! !nistrati#icat #ormat din cel!le c! plato! striat;

    c) !n epiteli! pse!dostrati#icat;

    d) in str!ct!ra ei ple*!l eissner;

    e) in str!ct!ra ei ple*!l mienteric !erbac".

    5. Algti va$ianta %o$%ta

    a) d!oden!l!i i se descri! 14 16 #le*!o'it($i;b) t!nica m!sc!lar( a intestin!l!i s!btire pre'inta #ibre m!sc!lare netede disp!se lonit!dinal la e*terior &i circ!lar lainterior, are in str!ct!ra ple*!l mienteric eissner;

    c) intestin!l s!btire la nivel!l t!nicii m!coasepre'int( plici circ!lare &i vilo'it($i intestinale +absorb$ia intestinal();

    d) vilo'it($ile intestinale s!nt in n!mar de 50 milioane;

    e) lande intersti$iale Lieber=M"n se asesc in t!nica s!bm!coasa a intestin!l!i s!btire.

    7. U$matoa$l ai$matii sunt als" mai &utina) cec!l, are #orm( de sac &i se (se&te n #osa ileac( stan(;

    b) colon!l se termin( n drept!l vertebrei D1;c) rect!l, ncepe de la nivel!l vertebrei D1 &i se s#r&e&te la nivel!l ori#ici!l!i anal;

    d) intestin!l ros contin!( e!noileon!l &i se desc"ide la e*terior prin rect;

    e) vilo'it($ile intestinale s!nt n n!m(r de 5 milioane.

    1:. U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at"

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    22/53

    a) 0,5/1 litri;

    b) 2/- litri;

    c) 2,5/- litri;

    d) 2,5/-,5 litri;e) 11,5 litri.

    1+. U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at" mai &utina) contrac$iile peristaltice astrice s!nt prel!niri ale contrac$iilor tonice, care devin de intensitate mare la nivel!l antr!l!ipiloric;

    b) la #iecare !nd( peristaltic( n!mai c$iva ml din con$in!t!l antr!l!i piloric s!nt e*p!l'a$i n d!oden;c) proces!l de evac!are a stomac!l!i este determinat, de radient!l de presi!ne dintre antr!l piloric &i d!oden de 1 2 cm

    23;d) contrac$iile peristaltice intermitente, determin( o presi!ne mai mare de 50 70 cm 23 n rei!nea antr!l!i piloric;

    e) mi&carea de retrop!lsie a stomac!l!i contrib!ie ntr/o mare m(s!r( la amestecarea con$in!t!l!i astric.

    1. Smnall n$voas #t$minat # #istnsia stoma%ului # %6t$ alimnt" u$m4n# %6il vagal" a?ung laa) centr!l astromotor din sistem!l limbic;

    b) centr!l astromotor din p!nte;

    c) centr!l astromotor din me'ence#al;

    d) centr!l astromotor de pe scoarta cerebrala;e) centr!l astromotor b!lbar.

    1/. Cal $nt6 vagal6a) stim!lea'a ton!s!l 'onei astrice pro*imale +de depo'it);b) in"ib( ton!s!l 'onei astrice pro*imale +de depo'it);

    c) micsorea'a capacitatea de depo'itare prin in"ibarea activitatii peristaltice a 'onei distale;

    d) stim!lea'a rela*area s#incter!l!i piloric;

    e) in"ib( activitatea peristaltic( a 'onei distale +@pompa piloric(A);

    1. U$matoa$l ai$matii sunt als %u &$ivi$ la motilitata intstinului su*ti$"

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    23/53

    b) astrin( &i motilina;

    c) serotonin( &i motilina;

    d) serotonin( &i ence#alinele;

    e) astrin( &i serotonin(.

    ):. Algti va$ianta %o$%taa) !m(tatea distal( a colon!l!i este leat(, ndeosebi, de proces!l de absorb$ie;

    b) mi&c(rile n mas( ale colon!l!i pot #i ini$iate prin stim!lare intens( a parasimpatic!l!i;c) !m(tatea pro*imal( a colon!l!i este r(sp!n'(toare de conservarea materiilor #ecale

    d) prin #ecale se elimin( doar 180 200 ml 23;e) prop!lsia materiilor din cec!m n colon!l transvers necesit( cca 16 20 ore.

    )1. Cala $nt6 a #%atii st $&$'ntat6 &$ina) #ascic!lelor spinotalamice;

    b) calea #ascic!lelor Coll &i !rdac";

    c) #ibrele c(ilor piramidale;d) #ibrele parasimpatice ale nerv!l!i pelvic;

    e) nervii "ipoastrici.

    )). Cala $nt6 a #%atii st $&$'ntat6 &$in i*$l &a$asim&ati% al n$vului &lvi%" %a$a) dimin!a peristaltism!l intestinal &i anorectal &i contracta s#incter!l intern neted;

    b) dimin!a peristaltism!l intestinal &i anorectal &i rela*ea'( s#incter!l intern neted;

    c) intensi#ic( peristaltism!l intestinal &i anorectal &i contracta s#incter!l intern neted;d) intensi#ic( peristaltism!l intestinal &i anorectal &i rela*ea'( s#incter!l anal e*tern striat;e) intensi#ic( peristaltism!l intestinal &i anorectal &i rela*ea'( s#incter!l intern neted;

    )+. Sin%$ul anal

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    24/53

    1. Clull o

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    25/53

    *) m!cina este secretata s!b #orma de el de catre cel!lele o*intice;c) s!c!l astric con$ine li'o'im care este o en'im( bactericid( identic( c! cea salivar(;

    d) lab#erment!l prod!ce coa!larea laptel!i prin precipitarea ca'einoen!l!i sol!bil n ca'ein( &i paraca'ein( care, n

    pre'en$a calci!l!i, se trans#orm( n paraca'einat de calci!;e) pepsina este principala en'im( a s!c!l!i astric, secretat( de cel!lele principale ale landelor #!ndice s!b #orm( inactiv(

    de pepsinoen.

    7. Valoa$a &0-ului su%ului &an%$ati% st #a) p O 0,85

    b) p O 7/7,5c) p O 8/8,5

    d) p O 0,8/0,85e) p O 0,7/0,8

    1:. En'iml &$otoliti% al s%$tii &an%$ati% sunta) tripsin(, c"imotripsin(, li'o'im, carbo*ipeptida'(, colaena'(;b) tripsin(, c"imotripsin(, carbo*ipeptida'(, colaena'(, elasta'(, ribon!clea'e;

    c) tripsin(, colaena'(, carbo*ipeptida'(, lipa'a, elasta'(, ribon!clea'e;

    d) c"imotripsin(, elasta'(, elatina'a, carbo*ipeptida'(, ribon!clea'e;

    e) tripsin(, c"imotripsin(, colaena'(, elasta'(, elatina'a, m!cina.

    11. T$i&sina a%tiona'a asu&$a

    a) as!pra proteinelor par$ial dierate de protea'ele astrice si determina coa!larea laptel!i;b) le(t!rilor peptidice al colaen!l!i la nivel!l aminoaci'ilor scin'and!/le;c) lan$!l!i polipeptidic micsorand/!l c! !n aminoacid;

    d) proteinelor par$ial dierate de protea'ele astrice &i as!pra n!cleoproteinelor, pn( la scindarea acestora n aci'i n!cleici

    determina &i coa!larea sanel!i;

    e) aci'ilor ribo/ &i de'o*iribon!cleici din care in !rma reactiei de "idroli'are re'!lta n!cleotide.

    1). A%tiva$a amila'i &an%$ati% s $ali'a'a in &$'ntaa) a2 &i 2 ca activatori;

    b) vitaminei 12;c) ion!l!i de clor;

    d) l la !n p s!b 6;

    e) ionilor de a.

    1+. Est o

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    26/53

    1. 0Cl %on;inut 9n %,im #t$min6 li*$a$a #in mu%oasa #uo#nal6 a unui ,o$mon %a$" a?uns 9n s4ng" va stimulala nivlul &an%$asului s%$;ia unui su% &an%$ati% *ogat 9n a&6 >i l%t$oli;i. Ca$ st a%st ,o$mona) peptid!l intestinal vasoactiv +KG

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    27/53

    a) #r!cto'a, alacto'a;

    b) l!co'a, alacto'a;

    c) alacto'a;

    d) pento'ele;e) #r!cto'a, l!co'a.

    ). Ca$*o

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    28/53

    e) l!caon!l este secretat de cel!lele pancreatice al#a &i de m!coasa astric( &i d!oden;

    CURS 5 - FIZIOLOGIA A8ARATULUI RENAL

    1. Rini%,iul st al%6tuit #in a) caps!la renala si o 'ona centrala n!mita med!lara;b) o 'on( central( n!mit( med!lar( si o 'on( peri#eric(, n!mit( cortical(;

    c) parenc"im!l renal si o 'on( peri#eric(, n!mit( cortical(;d) do!( p(r$i caps!la renal( &i $es!t!l sa! parenc"im!l renal;

    e) $es!t!l sa! parenc"im!l renal si o 'on( central( n!mit( med!lar(.

    ). 8a$n%,imul $nal st al%6tuit #ina) med!lar( si piramidele alpi"i;

    b) o 'on( central( si t!bii colectori ellini;

    c) o 'on( central( n!mit( med!lar( si o 'on( peri#eric(, n!mit( cortical(;

    d) aria cribrosa si o 'on( peri#eric(, n!mit( cortical(;e) piramidele alpi"i si t!bii colectori ellini.

    +. 8i$ami#l lui =al&ig,i sunt 9n numa$ #a) 1 pn( la 7b) 7 pn( la 14

    c) 5 pn( la 7

    d) 14 pn( la 28

    e) 1 pn( la 5

    . 8a&ill $nal s gass% la nivlula) corticalei;

    b) coloanelor ertin;c) t!biilor colectori ellini;

    d) piramidelor errein;

    e) piramidelor alpi"i.

    /. A$ia %$i*osa st %onstituit6a) de !n n!m(r variabil de ori#icii +15 20);

    b) de !n n!m(r variabil de piramide alpi"i +15 20);

    c) de !n n!m(r variabil de coloane ertin +15 20);d) de !n n!m(r variabil de piramide errein +-00/500);

    e) de !n n!m(r variabil de papile renale.

    . U$m6toa$l ai$ma;ii sunt a#v6$at mai &utina) s!pra#a$a #iec(rei papile renale este per#orat( de !n n!m(r variabil de ori#icii aria cribrosa;

    b) n!m(r!l de lobi renali este eal c! n!m(r!l piramidelor alpi"i;

    c) coloanele ertin, s!nt prel!niri ale corticalei n med!lar(;

    d) !rina se sc!re prin t!bii colectori ertin n calicele renale mici;e) piramid( errein are semni#ica$ia !n!i lob!l renal &i repre'int( prel!niri ale med!larei n cortical(.

    2. 8i$ami#l F$$in" sunta) n n!m(r de 7 14 pentr! #iecare piramid( alpi"i.b) n n!m(r de -00 500 pentr! #iecare piramid( alpi"i.

    c) n n!m(r de 200 -00 pentr! #iecare piramid( alpi"i.

    d) n n!m(r de 100 150 pentr! #iecare piramid( alpi"i.

    e) n n!m(r de -0 50 pentr! #iecare piramid( alpi"i.

    5. U$matoa$a ai$ma;i st a#va$at6

    28

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    29/53

    a) piramid( errein are semni#ica$ia !n!i lob renal;

    b) arterele drepte adev(rate str(bat piramidele alpi"i n tot l!n!l lor, de la ba'( la vr#;

    c) piramid( alpi"i are semni#ica$ia !n!i lob!l renal;

    d) coloanele ertin, s!nt prel!niri ale med!larei n cortical(;e) piramidele errein s!nt orientate c! ba'a spre c(tre cortical(, &i c! vr#!l spre "il!l renal.

    7. Ca&sula Do@man $&$'int6a) aria cribrosa;b) !nitatea anatomic( &i #!nc$ional( a rinic"i!l!i;

    c) por$i!nea ini$ial( a piramidei alpi"i;d) por$i!nea ini$ial( a ne#ron!l!i;

    e) por$i!nea ini$ial( a piramidei errein.

    1:. U$m6toa$a ai$ma;i st als6 %u &$ivi$ la %a&sula Do@mana) repre'int( por$i!nea ini$ial( a ne#ron!l!i

    b) este sit!at( n cortical( &i are #orma !nei c!pe c! pere$ii d!bli, pre'entnd doi poli;c) #oi$a intern( a caps!lei o?man este #ormat( din cel!le t!rtite;

    d) #oi$a e*tern( a caps!lei se contin!( c! t!b!l contort pro*imal;

    e) caps!la o?man, mpre!n( c! pol!l !rinar, #ormea'( corp!sc!l!l renal alpi"i.

    11. Sistmul tu*ula$ m6soa$6a! + %m

    b) 1 2 cm;c) 4 6 mm;d) 8 9 cm;

    e) - 4 mm.

    1). Tu*ul %onto$t &$o

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    30/53

    b) t!b!l contort distal;

    c) calicele renale mici prin ori#iciile de la s!pra#a$a papilelor renale;

    d) por$i!nea contort( a t!b!l!i distal;

    e) por$i!nea dreapt( a t!b!l!i contort distal.

    12. Vasa $%ta sunt ans al %a&ila$lo$ #s&$ins #ina) arterele arc!ate;

    b) re$ea!a capilar( perit!b!lar(;c) arterele drepte adevarate n AploaieF

    d) arterele interlob!lare;e) venele pre/ &i retropielice.

    15. U$m6toa$a ai$ma;i st als6a) capilarele perit!b!lare s!nt !n pat capilar de oas( presi!ne;

    b) pat!l capilar lomer!lar este !n pat capilar de nalt( presi!ne;

    c) vasa recta are !n rol deosebit n proces!l de concentrare a !rinei;d) prin vasa recta c!re 20% din debit!l san!in renal;

    e) n vena renal( stn( se vars( &i vena testic!lar( la b(rbat sa! ovarian( la #emeie.

    17. 8$in%i&all 'on # $'istn;6 a &$siunilo$ 9n %i$%ula;ia $nal6sunta) arterele renale mici, arteriola a#erent( &i arteriola e#erent(;

    b) arterele arc!ate, arteriola a#erent(;

    c) areterele renale mici &i venele renale;d) arterele prepielice&i arterola e#erent(;e) arterele pre/ &i retropielice.

    ):. U$m6toa$l ai$ma;ii sunt als" mai &u;ina) c(ile !rinare e*trarenale c!prind por$i!nea ba'al( a ba'inet!l!i, !reter!l, ve'ica !rinar( &i !retra.b) c(ile !rinare intrarenale s!nt repre'entate de calicele renale mici, calicele renale mari &i dinspre vr# a ba'inet!l!i;

    c) n!m(r!l calicelor renale mici este eal c! n!m(r!l piramidelor alpi"i;

    d) vr#!l ba'inet!l!i este sit!at n os &i n(!ntr! &i se contin!( c! calicele renale mari;

    e) ba'a ba'inet!l!i este ndreptat( n s!s &i n a#ar( &i se contin!( c! !reter!l.

    )1. T$igonul v'i%al s %a$a%t$i'a'6a) printr/!n strat de $es!t con!nctiv la*;

    b) prin pre'en$a a trei strat!ri de #ibre m!sc!lare netede;c) prin pre'en$a !n!i epiteli! pse!dostrati#icat;

    d) prin pre'en$a !n!i epiteli! simpl! cilindric;

    e) printr/o m!coas( neted(, #(r( c!te.

    )). Sgmntul va%uato$ al a&a$atului $nal &$in %a$ u$ina st liminat6 #in v'i%a u$ina$6 9n tim&ul mi%;iunii sta) !reter!l;

    b) !retra;

    c) calicele renale mari;d) ba'inet!l;

    e) calicele renale mici.

    )+. Filt$a$a glom$ula$6 #&in# # u$m6to$ii a%to$ia) constric$ia arteriolei e#erente scade presi!nea intralomer!lar(, &i implicit, vol!m!l #iltrat!l!i lomer!lar

    b) reabsorb$ia selectiv( la nivel!l di#eritelor semente ale ne#ron!l!i a s!bstan$elor necesare oranism!l!i;c) stim!larea sistem!l!i veetativ simpatic determin( vasoconstric$ia pre#eren$ial( a arteriolei a#erente, prin care ind!ce

    cre&terea #iltr(rii lomer!lare;d) str!ct!ra &i s!pra#a$a membranei #iltrante, presi!nea e#ectiv( de #iltrare &i debit!l circ!lator renal.

    e) secre$ia prin t!b!l ne#ron!l!i a !nor componente care vor #i eliminte prin !rin(.

    ). U$m6toa$a ai$ma;i st a#v6$at6a) m(rimea porilordin membran( permite trecerea molec!lelor care n! dep(&esc 6 nm;

    -0

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    31/53

    b) proteinele plasmatice pot trece prin porii membranei lomer!lare, ast#el nct #iltrat!l lomer!lar con$ine cca. 7 % proteine

    c) strat!l cel!lelor endotelialeale capilarelor este str(b(t!t de o re$ea de #ibre de proteolicani;

    d) strat!l cel!lelor epiteliale, ce delimitea'( s!pra#a$a caps!lei o?man +#oi$a visceral( a caps!lei o?man), este contin!!;

    e) ser!malb!minele, care a! o re!tate de cca. 69000, se #iltrea'( n cantitate de 0,5% din s!bstan$a pre'ent( n plasm(.

    )/. 8$siuna a$t$ial6 la nivlul glom$ulului st #a) 18 mm;

    b) -2 mm;c) 60 mm;

    d) 28 mm;e) -2 mm.

    ). C$>t$a #*itului %i$%ulato$ $al intnsii%6 $ata # ilt$a$ glom$ula$6 #in %au'aa) sc(derii presi!nii e#ective de #iltrare &i presi!nii coloidosmotice intralomer!lare;

    b) cre&terii presi!nii e#ective de #iltrare &i a sc(derii presi!nii coloidosmotice intralomer!lar;

    c) sc(derii presi!nii e#ective de #iltrare;d) cre&terii presi!nii e#ective de #iltrare &i presi!nii coloidosmotice intralomer!lare;

    e) cre&terii presi!nii coloidosmotice intralomer!lare.

    )2. E%tul %onst$i%;ii a$t$ioli a$nt asu&$a ilt$6$ii glom$ula$ #t$min6a) sc(derea presi!nii intralomer!lare;

    b) cre&te cantitatea de #iltrat lomer!lar #ormat;

    c) m(re&te re'isten$a la c!rerea snel!i din lomer!l;d) cre&te presi!nea intralomer!lar(;e) cre&te presi!nea coloidosmotic( a plasmei cre&te proresiv

    )5. U$m6toa$l ai$ma;ii sunt a#v6$at" mai &u;ina) #iecare ne#ron posed( do!( mecanisme #eedbac= care se des#(&oar(, n!mai la nivel!l comple*!l!i !*talomer!lar;b) #ibrele m!sc!lare netede ale arteriolelor a#erente &i c"iar e#erente s!nt !m#late &i !mpl!te n special c! ran!le de renin(

    inactiv(, #ormnd cel!lele !*talomer!lare;

    c) comple* alc(t!it din @mac!la densaA &i cel!lele !*talomer!lare, #ormea'( comple*!l +aparat!l) !*talomer!lar;

    d) rata #iltr(rii lomer!lare +C) varia'(, n ca'!l modi#ic(rilor mari ale presi!nii arteriale sistemice n 'ona valorilor de 75 160 mm.

    e) mecanismele #eedbac= s!nt declan&ate de compo'i$ia c"imic( a lic"id!l!i ce scald( 'ona mac!lei densa.

    )7. 3ilata$a a$t$ioli a$nt st #t$minat6 #a) cre&terea ratei de #iltrare lomer!lar(;b) cre&terea concentra$iei ionilor de a &i l de la nivel!l mac!lei densa;

    c) sc(derea concentra$iei ionilor de a &i l de la nivel!l mac!lei densa;

    d) renina care ac$ionea'( as!pra aniotensinoen!l!i plasmatic dnd na&tere aniotensinei GG;e) cre&terea concentra$iei ionilor de a &i l de la nivel!l mac!lei densa declan&ea'( eliberarea reninei din cel!lele

    !*talomer!lare.

    +:. Volumul # u$in6 &$ima$6 %a$ s o$ma'6 9n ) # o$ st # a&$o

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    32/53

    1. 8$'inta o st$u%tu$6 ,istologi%6 a#%vat6" $ali'at6 &$in ma$gina 9n &$iH a mm*$anlo$ %lula$a) ansa enle;

    b) t!b!l contort distal;c) caps!la o?man;

    d) t!b!l!i contort pro*imal;

    e) t!b!l colector.

    ). N$onul &u$a'6 &lasma in %a#$ul &$o%sului # ilt$a$ %a$ i$ig6 glom$ulul in &$o&o$ti #a) cca 1- din plasma san!in(;*! %%a 1B/ #in &lasma sanguin6c) cca 14 din plasma san!in(;d) cca 12 din plasma san!in(;

    e) cca -0 % din plasma san!in(.

    +. U$matoa$a ai$mati st a#va$ataa) in spa$ii intercel!lare este transportat a pasiv prin interventia ;

    b) cone*i!nile dintre cel!lele t!b!lare n! s!nt etan&e +spatii cel!lare) n!mai spre pol!l l!menal

    c) datorita radient!l!i de concentra$ie, a di#!'ea'( pasiv n cel!l( prin membrana apical( a cel!lelor t!b!lare;

    d) cele mai active procese de reabsorb$ie &i secre$ie +cca 80% din total) a! loc la nivel!l t!b!l!i contort colector;e) transport!l pasiv se reali'ea'( n!mai la nivel!l membranei ba'olaterale.

    . Su* a%;iuna Na AT8-a'i" &nt$u i%a$ + Na

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    33/53

    a) l!co'a &i a se #i*ea'( de aceea&i protein( cotransportoare +@simportA);

    b) peptid!l atrial natri!retic intensi#ic( e*cre$ia a prin intensi#icarea ratei de #iltrare lomer!lar(;

    c) l!co'a este reabsorbit( la nivel!l t!b!l!i contort pro*imal printr/!n mecanism activ;

    d) l!co'!ria apare la valori ale licemiei n snele venos de peste 190 m%;e) transport!l l!co'ei la nivel!l ne#ron!l!i repre'int( !n e*empl! de transport pasiv.

    1:. Ultima &a$t a tu*ului %onto$t #istal" st &$ma*ila) pentr! ap( n!mai n pre'en$a I/!l!i;b) pentr! ap( in proportie de 65% din #iltrat!l lomer!lar;

    c) pentr! ap( in proportie de 50% din #iltrat!l lomer!lar;d) pentr! !ree in pre'enta aldosteron!l!i;

    e) pentr! !ree in proportie de 10% din #iltrat!l lomer!lar.

    11. 3s&$ a&a a%ultativa &utm ai$ma %aa) vol!m!l ei este relativ constant;

    b) repre'inta apa reabsorbit( pn( la nivel!l t!b!l!i distal;c) este s!p!s( control!l!i e*ercitat c! prec(dere de I;

    d) ea contine l!co'a, proteinele, aminoaci'ii in proportie de 80%;

    e) este s!p!sa control!l!i e*ercitat de LI.

    1). Su*stan;l %a$ s limin6 9n u$in6 9n %on%nt$a;i a&$o&iat6 # a%a a ilt$atului glom$ula$ >i a li%,i#uluiint$sti;ial sunt

    a) ionii de a,

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    34/53

    a) 4/6 %;

    b) 6/8 %;

    c) -/4 %;

    d) 1/2 % ;e) 8/10 %.

    15. Osmolalitat s4nglui %a$ a &6t$uns ini;ial 9n 'ona m#ula$6 &$in vasa $%ta st #a) -00 m3smlitr!;b) -20 m3smlitr!

    c) 1200 m3smlitr!d) 500 m3smlitr!

    e) 1000 m3smlitr!

    17. Con%nt$atia li%,i#ului la nivlul &a&ili $nal st # a&$o

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    35/53

    a) #ibrele preanlionare, care pleac( n special din coarnele laterale L2, #ac sinaps( n anlion!l me'enteric s!perior ;

    b) control!l vol!ntar al mic$i!nii, incl!de participarea !n!i circ!it cerebrospinal constit!it din #ibre care transmit in#orma$ii

    de la nivel!l receptorilor ve'icali &i ai !retrei;

    c) centr!l #acilitator din p!nte enerea'( p!ternice contrac$ii ale detre!sor!l!i;d) prin circ!it!l re#le* parasimpatic are loc mic$i!nea re#le*( la bolnavii c! sec$i!ni med!lare deas!pra centr!l!i sacral al

    mic$i!nii;

    e) centr!l in"ibitor din p!nte determin( contrac$ia violent( a s#incter!l!i striat e*tern.

    CURS 1: - FIZIOLOGIA A8ARATULUI GENITAL

    1. Tsti%ulii (o$gan &$%,! %o*oa$6 &$in %analul ing,inal 9n *u$sl s%$otal 9n%&4n# #ina) l!na a 2/a;

    b) l!na a -/a;

    c) l!na a 4/a;

    d) l!na a 5/a;e) l!na a 8/a.

    ). Co*o$4$a tsti%ullo$ 9n *u$sl s%$otal st #t$minat6 # tm&$atu$a mai %o*o$4t6 #in *u$s #a) -2,5P;b) -6P;

    c) -7,5P;

    d) -6,5P;

    e) -5,5P;

    +. 8$imul sgmnt

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    36/53

    a) sit!ate ntre t!bii semini#eri;

    b) pre'ente in str!ct!ra canalelor e#erente;

    c) cel!le c! rol tro#ic &i de s!s$inere;

    d) cel!le c! rol n secre$ia endocrin( a testic!l!i;e) ) pre'ente in str!ct!ra canal!l!i epididimar.

    5. Fa% &a$t #in st$u%tu$a %ailo$ s&$mati% int$atsti%ula$a) canal!l epididimar;b) canalele e#erente;

    c) canal!l de#erent;d) re$ea!a testic!lar(;

    e) !retra.

    7. Glan#l an

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    37/53

    a) a asi!ra motilitatea optim( a spermato'oi'ilor ce apare la !n p de 9 9,5;

    b) creerea !n!i radient osmotic care #acilitea'( mi&carea lic"id!l!i n l!men!l t!b!l!i semini#er;

    c) trans#ormarea spermatidelor n spermatoi'i &i la secre$ia !nor #actori "ormonali relatori ai spermatoene'ei;

    d) ne!trali'area secre$iilor vainale care s!nt acide;e) proces!l de mat!rare a spermato'oi'ilor s!b ac$i!nea !n!i prod!s secretat de epididim.

    1. 0ialu$oni#a'a st &$'ntat6 9na) pies( intermediar( +corp) spermato'oid!l!i;b) lic"id!l prostatic;

    c) acro'om!l spermato'oi'ilor;d) coada spermato'oid!l!i;

    e) cel!le LeHdi.

    12. 8oat ava lo% $%tia atat 9n u$ma i #u&6a) sec$i!nea m(d!vei spin(rii deas!pra 'onei lombare;

    b) sec$i!nea nervilor r!&ino&i interni;c) sec$i!nea la nivel!l nervilor pelvici;

    d) sec$i!nea m(d!vei spin(rii la nivel!l 'onei lombare;

    e) sec$i!nea m(d!vei spin(rii la nivel!l 'onei sacrale.

    15. Cont$olul s%$;ii # FS0 st $ali'at6 #a) acetilcolina &i a KGt$

    a) in !rma #ec!ndarii ovocit!l!i de ordin!l G;b) in #a'a secretorie a cicl!l!i endometrial;

    c) in !rma #ec!ndarii ovocit!l!i de ordin!l GG;

    d) datorita cre&terii #recven$ei desc(rc(rilor p!lsatorii s!b acti!nea directa a testosteron!l!i si proesteron!l!i;

    e) prin trans#ormarea cel!lelor #olic!lare n cel!le endocrine ce secret( proesteron.

    )1. U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at" mai &utina) strat!l intern +teaca intern() a #olic!l!l!i primar con$ine cel!le secretoare de estroeni;

    b) la p!bertate a!n cca 400 de #olic!li primordiali;c) ovooniile+cel!lele se*!ale primordiale #eminine) a! !n set diploid de cromo'omi +44 QQ);

    d) ovocit!l de ordin!l GG este #ec!ndabil;

    e) la mat!ritate cca 400 de #olic!li primordiali.

    )). Ci%lul ova$ian luna$ algti ai$matia a#va$ataa) n aceast( #a'( are loc cre&terea landelor, care devin spiralate, iar l!men!l lor se !mple c! secre$ii.b) #a'a secretorie este prod!s( de secre$ia sim!ltan( de estroeni &i proesteron de c(tre corp!l alben

    c) modi#ic(rile mor#oloice din #a'a proli#erativa se prod!c s!b ac$i!nea estroenilor #olic!lilor n de'voltare;d) de'voltarea #olic!l!l!i primordial ncepe prin de'voltarea ovocitelor primare, nso$it( de proli#erarea cel!lelor

    ram!loasei;

    e) n !ltima etap( a cicl!l!i ovaria endometr!l devine #oarte vasc!lari'at &i boat n licoen.

    )+. U$matoa$l ai$matii sunt als" mai &utina) ovocit!l de ordin!l GG e*p!l'at din ovar, captat de #ran!rile trompei !terine &i s!#er( !ltima divi'i!ne +mitotic();

    -7

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    38/53

    b) corp!l alben de sarcin( se #ormea'a in #iecare l!na a sarcinii;

    c) de'voltarea #olic!l!l!i ncepe prin de'voltarea ovocitelor primare, nso$it( de atre'ia cel!lelor ram!loasei;

    d) de'voltarea #olic!l!l!i preov!lator este controlat( de testosteron;

    e) d!p( cca 8/9 'ile postov!latorii corp!l alben pierde #!nc$ia secretorie &i se trans#orm( n corp alb.

    ).Fa'a &$oli$ativ6 a %i%lului n#omt$ial s %a$a%t$i'a'a &$ina) cre&terea landelor, care devin spiralate, iar l!men!l lor se !mple c! secre$ii;

    b) prod!cerea !nei secre$ii locale de prostalandine, care prod!c spasm!l vasc!lar;c) secre$ia sim!ltan( de estroeni &i proesteron de c(tre corp!l alben;

    d) reepiteli'area endometr!l!i;e) modi#ic(ri mor#oloice ce se prod!c s!b ac$i!nea estroenilor #olic!lilor n de'voltare.

    )/. Algti ai$matia in%o$%taa) d!p( ov!la$ie, care are loc n a 14 'i a cicl!l!i, #olic!l!l se !mple c! sne, #ormnd !n corp "emoraic

    b) la p!bertate a!n cca 200 400 mii de #olic!li primordiali

    c) proces!l de l!teini'are a #olic!l!l!i este ini$iat de D;d) corp!l alben atine dimensi!ni ma*ime la 8 9 'ile de la ov!la$ie

    e) la mat!ritate a!n cca 400 de #olic!li primordiali n dec!rs!l ntreii perioade #ertile a #emeii

    ). Co$&ul gal*n" # la ovula;i" ating #imnsiuni ma;

    d) "ormoni tiroidieni;e) prolactina.

    CURS 11 - FIZIOLOGIA GLAN3ELOR EN3OCRINE

    -8

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    39/53

    1. R$ito$ la un%tiil n#o%$in al o$ganismului algti va$ianta alsaa) #!nctiile endocrine s!nt reali'ate de landele endocrine

    b) #!nctiile endocrine s!nt reali'ate de sistemele endocrine di#!'e

    c) landele endocrine secreta "ormonid) sistemele endocrine di#!'e s!nt a#late in tes!t!ri si orane

    e) secretia endocrina se elimina in cavitatile oranism!l!i

    ). 0i&oi'a algti va$ianta $onataa) este locali'ata la ba'a ence#al!l!i

    b) este alcat!ita din trei lobic) este leata anatomic de "ipotalam!s

    d) lob!l posterior #ormea'a adeno"ipo#i'ae) intre "ipo#i'a si "ipotalam!s s!nt relatii stranse mor#o/#!nctionale

    +. 0i&otalamusul algti ai$matia alsaa) "ipotalam!s!l este si landa e*ocrinab) "ipotalam!s!l secreta trei #el!ri de "ormoni

    c) tract!l nervos "ipotalamo/"ipo#i'ar #ace leat!ra intre "ipotalam!s!l anterior si ne!ro"ipo#i'a

    d) "ipotalam!s!l controlea'a si relea'a activitatea "ipo#i'ei

    e) "ormonii de in"ibare ai adeno"ipo#i'ei s!nt secretati de adeno"ipo#i'a

    . 0o$monul somatot$o& algti $as&unsul als

    a) stim!lea'a cresterea armonioasa a oranism!l!ib) stim!lea'a secretia lactata a landei mamarec) determina retentia sar!rilor de calci!

    d) determina retentia sodi!l!i

    e) are e#ect "iperlicemiant

    /. Algti $as&unsul $onata) prin mecanism #eedbac= se reli'ea'a stim!larea sa! in"ibarea secretie "ipo#i'are de D>

    b) relarea secretie D> se #ace si !moral

    c) prolactina in"iba secretia lactata a landei mamared) >D stim!lea'a sinte'a si secretia de "ormoni tiroidieni

    e) > stim!lea'a melanoene'a

    . R$ito$ la a%tiunil ,o$monilo$ algti ai$matia alsaa) D> actionea'a as!pra metabolism!l!i lipidicb) D stim!lea'a de'voltarea t!bilor semini#eri

    c) D stim!lea'a spermatoene'a

    d) L determina ov!latiae) I in do'e mari prod!ce vasoconstrictie arteriolara

    2. 0o$monul anti#iu$ti% nu st %a$a%t$i'at # a) red!ce secretiile t!t!ror landelor e*ocrineb) creste absorbtia #ac!ltativa a apei la nivel!l t!bilor distali

    c) relarea este si osmotica

    #! in #o' ma$i &$o#u% vaso#ilatati a$t$iola$ae) scaderea volemiei determina cresterea secretiei de I

    5. =in$alo%o$ti%oi'ii- algti va$ianta $onataa) s!nt secretati de 'ona lomer!lara

    b) aldosteron!l are rol in mentinerea presi!nii osmotice a medi!l!i intern a oranism!l!ic) are rol in ec"ilibr!l acido/ba'ic

    d) determina reabsorbtia potasi!l!i in sc"imb!l sodi!l!i

    e) aniotensina stim!lea'a secretia de aldosteron

    7. Glu%o%o$ti%oi'ii algti ai$matia alsaa) s!nt secretati de 'ona #ascic!lata

    -9

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    40/53

    b) pe sistem!l osos are e#ect anaboli'ant

    c) l!cocorticoi'ii determina cresterea ratei #iltrarii lomer!lare

    d) a! acti!ni as!pra !nor orane si tes!t!ri

    e) pe m!sc"i!l neted vasc!lar asi!ra control!l permeabilitatii vasc!lare

    1:. Glan#l su&$a$nal nu s %a$a%t$i'a'a &$in a) s!nt sit!ate la pol!l s!perior al rinic"ilor

    b) 'ona corticala este disp!sa centralc) s!nt #ormate dintr/o 'ona corticala

    d) s!nt #ormate dintr/o 'ona med!larae) epiteli!l secretor al corticalei este disp!s in trei 'one

    11. 0o$monii gona#ot$o&i algti va$ianta $onataa) L la barbat stim!lea'a ov!latia

    b) controlea'a #!nctia onadelor

    c) D la #emeie stim!lea'a secretia de estroenid) L la #emeie determina aparitia corp!l!i alben

    e) D la barbat stim!lea'a de'voltarea t!bilor semini#eri

    1). Glu%o%o$ti%oi'ii au u$matoa$l a%tiuni %u

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    41/53

    b) atine o de'voltare ma*ima la p!bertate

    c) este constit!it din doi lobi

    d) #iecare lob este constit!it din do!a porti!ni

    e) d!pa ce invol!ea'a se trans#orma intr/!n tes!t adipos

    15. 0o$monii a#no,i&oi'i sunt" mai &utina) prolactina

    b) "ormon!l de cresterec) "ormon!l antidi!retic

    d) l!teini'ante) "ormon!l #olic!lostim!lant

    17. Rolu$il ST0 sunt" si L s!nt "ormoni nonland!lotropi

    b) D> si prolactina s!nt "ormoni land!lotropic) D> si prolactina s!nt "ormoni nonland!lotropi

    d) >D stim!lea'a direct melanoene'a si e*pansi!nea piment!l!i melanic in melanocite

    e) "ormon!l l!teini'ant +L)" este secretat de cel!lele acido#ile

    )+. 0o$monii ti$oi#inii - algti va$ianta $onataa) activeaz absorbia intestinal a glucidelorb) in"iba apetit!l si motilitatea diestiva

    c) a! e#ect "iperlicemiant

    d) stim!lea'( l!coneoene'a

    e) stim!larea ne!roene'ei &i mielinoene'ei

    ). A%tiunil insulini sunt u$matoa$l" %u

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    42/53

    b) stim!lea'a onadotropinele

    c) eliberarea melatoniei se #ace att n sne, ct &i n lic"id!l ce#alora"idian

    d) eliberarea melatoniei se #ace in interior!l barierei "ematoence#alice

    e) la copii apar mici concre$i!ni #os#ocalcice +@nisip pinealA) care #ac landa radioopac(

    CURS 1) - FIZIOLOGIA SISTE=ULUI NERVOS

    1. Nu$onul algti va$ianta $onataa) este #ormat din corp si prel!niri

    b) prel!nirile ne!ron!l!i s!nt dendritele si a*on!lc)a*on!l este o prel!nire !nicad) a*on!l este acoperit de do!a teci

    e) dendritele receptionea'a in#l!*!l nervos

    ). U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at" mai &utina) e*citabilitatea repre'int( proprietatea ne!ron!l!i de a r(sp!nde la !n stim!l printr/!n poten$ial de ac$i!ne;

    b) cond!ctibilitatea este proprietatea ne!ron!l!i de a propaa e*cita$ia n l!n!l prel!nirilor sale;

    c) a*on!l cond!ce in#l!*!l nervos cel!lipet +centripet);d) n #ibrele nervoase mielini'ate cond!cerea se #ace saltator;

    e) la nivel!l sinapselor, cond!cerea se #ace ntotdea!na de la membrana presinaptic( la cea postsinaptic(.

    +. Algti ai$matia %o$%taa) tecii de mielin(, determin( scaderea vite'ei de propaare a imp!ls!l!i, prec!m &i sc(derea cons!m!l!i eneretic, deoarece

    pompele ionice ac$ionea'( doar la nivel!l stran!la$iilor anvier;

    b) la nivel!l sinapselor, cond!cerea se #ace ntotdea!na de la membrana postsinaptic( la cea presinaptic(;

    c) e*cita$ia se prod!ce n receptor, de !nde se propa( la dendrit(, parc!re l!nimea dendritei n sens cel!li#!, e*cit(corp!l ne!ron!l!i, de !nde porne&te cel!lipet pe a*on spre al$i ne!roni &i, n #inal, spre e#ector;

    d) #a$( de aen$ii e*citan$i a*on!l &i dendritele l!ni r(sp!nd prin poten$iale locale, radate n #!nc$ie de intensitatea

    e*citant!l!i;

    e) dedritele care recep$ionea'( in#l!*!l nervos &i l cond!c spre corp!l ne!ron!l!i cel!lipet +centripet)

    . U$matoa$a ai$mati st alsaa) n #ibrele nervoase mielini'ate cond!cerea se #ace saltator, de la !n nod ranvier la alt!l, imp!ls!l p!tnd s(ri c"iar 4/5

    nod!ri;b) n interior!l !n!i nerv, pote$ial!l de ac$i!ne al !nei #ibre @sareA pe #ibrele vecine;

    c) din p!nct de vedere anatomic, !n nerv este alc(t!it din mai m!lte #ibre nervoase separate ntre ele prin #ascic!le de $es!t

    con!nctiv;

    d) la nivel!l sinapselor, cond!cerea se #ace ntotdea!na de la membrana presinaptic( la cea postsinaptic(;e) cond!cerea !nidirec$ional( a imp!ls!l!i nervos, se datore&te sinapselor &i receptorilor, care cond!c imp!ls!l ntr/!n sin!r

    sens.

    /. Sina&sl %,imi% algti ai$matia %o$%taa) ne!rotransmi$(tor!l ac$ionea'( as!pra proteinelor receptoare din membrana ne!ron!l!i presinaptic;

    b) cond!c ntotdea!na imp!ls!l nervos ntr/!n sin!r sens, de la ne!ron!l presinaptic, care secret( ne!rotransmi$(tor!l, la

    ne!ron!l postsinaptic;

    c) s!nt caracteri'ate de canale care cond!c direct imp!ls!l electric de la o cel!l( la alta;d) onc$i!nile ap s!nt mici str!ct!ri t!b!lare proteice, care permit mi&carea liber( a ionilor din interior!l !nei cel!le c(tre

    !rm(toarea;e) asi!ra o cond!cere bidirec$ional( att pe dendrit(, ct &i pe a*on.

    . In st$u%tu$a %ailo$ as%n#nt s&%ii% int$6a) sistem!l retic!lat activator ascendent +D), care #ace parte din s!bstan$a retic!lat( a tr!nc"i!l!i cerebral;

    b) cinci componente anatomice receptor!l, calea a#erent(, centrii nervo&i, calea e#erent( &i e#ector!l;

    c) - ne!roni spinal, med!lar +sa! b!lbar) &i talamic;d) a*onii ne!ronilor motori somatici &i veetativi;

    e) a*on!l motone!ron!l!i al#a din coarnele anterioare ale m(d!vei spin(rii.

    42

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    43/53

    2.R%&to$ii s %lasii%a #u&a natu$a agntului

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    44/53

    b) !nor cone*i!ni ale n!cleilor talamici c! ariile asociative corticale din lobii parietal, temporal &i occipital;

    c) anlionilor ba'ali;

    d) !nor n!clei talamici speci#ici, n care se a#l( cel de al treilea ne!ron al c(ilor de cond!cere al t!t!ror anali'atorilor, c!

    e*cep$ia cel!i ol#activ;e) !nor n!clei nespeci#ici, participnd la relarea ritm!l!i somn ve"e &i la elaborarea !nor procese a#ectiv emo$ionale.

    1/.0i&otalamusul >i st$u%tu$il sal 9nv%inat t$imit $n; 9n u$matoa$l #i$%;ii"

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    45/53

    b) prod!ce vasodilata$ia landelor e*ocrine +na'ale, lacrimale, parotide, s!bmandib!lar, astrice, pancreas)

    !rmat( de secre$ie land!lar( ab!ndent(, boat( n en'ime;

    c) rela*ea'( m!sc!lat!ra neted( a ve'icii biliare &i a c(ilor biliare;

    d) scade #recven$a cardiac( &i #or$a de contrac$ie a miocard!l!i; prod!ce vasodilata$ie coronar(;e) cre&te peristaltism!l intestinal &i ton!s!l m!sc!lat!rii netede intestinale.

    )). Stimula$a sim&ati%ului #t$minaa) prod!ce mio'( +mic&orarea p!pilei);b) prod!ce vasodilata$ie coronar(;

    c) prod!ce bron"oconstric$ie; prod!ce dilata$ia vaselor san!ine;d) red!ce peristaltism!l intestinal &i ton!s!l m!sc!lat!rii netede intestinale;

    e) la nivel!l tract!l!i !rinar contract( detr!sor!l.

    )+. Stimula$a &a$asim&ati%ului #t$minaa) stim!lea'( procesele catabolice +licoenoli'( "epatic( &i m!sc!lar( c! cre&terea licemiei;

    b) rela*area s#incter!l!i ve'ical intern +neted);c) red!ce debit!l !rinar &i secre$ia de renin(;

    d) determin( contrac$ia m!&c"ilor erectori ai #ir!l!i de p(r; cre&te activitatea mintal(;

    e) prod!ce vasodilata$ie la nivel cerebral, la nivel!l coronarelor &i n cea mai mare parte a m!&c"ilor stria$i.

    ). U$matoa$a ai$mati st a#va$ataa) DK simpatic are anlion!l veetativ sit!at n oran!l inervat;

    b) anlion!l veetativ parasimpatic este la distan$( de oran!l inervat +de cele mai m!lte ori n imediata apropiere am(d!vei spin(rii);c) centrii veetativi, sit!a$i la peri#erie, e*ercit( !n control lobal al #!nc$iilor oranelor;

    d) centrii veetativi sit!a$i n nevra* !n control local;

    e) termina$iile nervoase ale DK simpatic eliberea'( noradrenalina &i n mai mic( m(s!r( adrenalina.

    )/. Algti va$ianta alsaa) e*citarea "ipotalam!s!l!i anterior d!ce la cre&terea ton!s!l!i parasimpatic, iar a cel!i posterior la cre&terea ton!s!l!i

    simpatic;

    b) e*citarea "ipotalam!s!l!i posterior la cre&terea ton!s!l!i simpatic;c) termina$iile nervoase ale DK simpatic eliberea'( acetilcolina;

    d) DK simpatic, anlion!l este sit!at la distan$( de oran!l inervat +de cele mai m!lte ori n imediata apropiere a m(d!vei

    spin(rii);

    e) termina$iile nervoase ale DK parasimpatic eliberea'( acetilcolina.

    CURS 1+ - FIZIOLOGIA ANALIZATORILOR

    1. 3u&a natu$a

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    46/53

    a) sensibilitatea tactil( rosier( +protopatic() are protone!ron!l n ne!ronii sen'itivi din corn!l posterior al m(d!vei +a*on!l

    #ormea'( #ascic!l!l spinotalamic anterior);

    b) #ascic!l!l spinotalamic ventral cond!ce sensibilitatea termic( &i d!reroas(;

    c) #ascic!l!l spinotalamic lateral cond!ce sensibilitatea protopatic(;d) sensibilitatea termic( &i d!reroas( are protone!ron!l n ne!ronii sen'itivi din corn!l posterior al m(d!vei +a*on!l #ormea'(

    #ascic!l!l spinotalamic lateral);

    e) sistem!l spinob!lbotalamic cond!ce sensibilitatea tactil( #in( +epicritic().

    . U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at" mai &utina) aria someste'ic( primar( +DG), este locali'at( n ir!l postcentral +cmp!rile -, 1, 2);b) aria someste'ic( sec!ndar( +DGG), este locali'at( n partea in#erioar( a lob!l!i parietal &i n tavan!l &an$!l!i lateral DHlvi!s;

    c) in sement!l central al anali'ator!l!i e*teroceptiv se proiectea'( a*onii de!tone!ron!l!i c(ii sen'itive, din talam!s;d) in#orma$iile e*teroceptive, c!lese din !m(tatea dreapt( a corp!l!i, se proiectea'( n ir!l postcentral stn;

    e) ariile someste'ice asociative se (sesc n lob!l parietal, posterior #a$( de aria someste'ic( primar( &i deas!pra ariei

    someste'ice sec!ndare.

    /. Algti va$ianta alsaa) sensibilitatea tactil( rosier( +protopatic() are de!tone!ron!l n ne!ronii sen'itivi din corn!l posterior al m(d!vei +a*on!l

    #ormea'( #ascic!l!l spinotalamic anterior);

    b) sensibilitatea termic( &i d!reroas( are protone!ron!l n anlion!l spinal +a*on!l p(tr!nde pe calea r(d(cinii posterioar nm(d!v();

    c) sistem!l spinob!lbotalamic cond!ce sensibilitatea tactil( #in( +epicritic();

    d) toate in#orma$iile e*teroceptive, c!lese din !m(tatea dreapt( a corp!l!i, se proiectea'( n ir!l postcentral drept;e) toate in#orma$iile e*teroceptive, c!lese din !m(tatea dreapt( a corp!l!i, se proiectea'( n ir!l postcentral stn.

    .Sgmntul &$i$i% al anali'ato$ului int$o%&tiv st $&$'ntat #" mai &utina) baroreceptori +n 'onele re#le*oene din crosa aortei &i sin!s!l carotidian

    b) disc!rile er=el;c) voloreceptori +n atrii, n venele p!lmonare, n venele cave);

    d) osmoreceptori &i c"emoreceptori +n aparat!l cardiovasc!lar);

    e) aloreceptori +n toate viscerele).

    2. Sgmntul %nt$al al anali'ato$ului int$o%&tiv st $&$'ntat #a) aria someste'ic( primar( +DG), este locali'at( n ir!l postcentral +cmp!rile -, 1, 2);

    b) aria someste'ic( sec!ndar( +DGG), este locali'at( n partea in#erioar( a lob!l!i parietal &i n tavan!l &an$!l!i lateral DHlvi!s;

    c) calea spinoretic!lotalamic( c! proiec$ie cortical( di#!'(;d) rei!nea posterioar( a ir!l!i postcentral +cmp!l 2);

    e) neocorte*, aria someste'ic( GG &i de paleocorte*.

    5. R%&to$ii Kinst'i%i sau &$o&$io%&to$ii (m%ano$%&to$ii! a$ti%ula$i sunt" mai &utina) termina$ii nervoase libere;

    b) corp!sc!lii Kater/

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    47/53

    d) inerva$ia sen'itiv( a #!s!rile ne!rom!sc!lare este asi!rat( de dendritele ne!ronilor sen'itivi din anlionii spinali;

    e) inerva$ia motorie a #!s!rile ne!rom!sc!lare este asi!rat( de dendritele ne!ronilor sen'itivi din anlionii spinali;

    11. 3s&$ snsi*ilitata Kinst'i%a &utm s&un"

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    48/53

    d) aria vi'!al( primar( +cmp!l 17), n!mit( &i aria striat(, se ntinde pe #a$a medial( a lobilor occipitali, de o parte &i de alta a

    sci'!rii calcarine;

    e) la nivel!l ariei vi'!ale primare, cea mai ntins( repre'entare o are #oveea centralis, ce oc!p( rei!nea posterioar( a lob!l!i

    occipital.

    15. En#olima s gassta) in interior!l labirint!l!i osos;

    b) in interior!l labirint!l!i membranos;c) in interior!l corp!l!i vitros;

    d) ntre labirint!l osos &i cel membranos;e) in interior!l co"leei osoase.

    17. 3s&$ o$ganul Co$ti &utm ai$ma" mai &utina) receptorii ac!stici +mecanoreceptori) se (sesc la nivel!l oran!l!i orti;

    b) oran!l orti se a#l( pe membrana ba'ilar( &i este acoperit de membrana tectoria, care are o e*tremitate ce pl!te&te liber n

    endolim#(;c) oran!l otri este #ormat din cel!le de s!s$inere si cel!le sen'oriale a!ditive;

    d) s!net!l este transmis pn( la oran!l orti doar prin oasele crani!l!i +transmitere osoas() in conditii #i'ioloice;

    e) cel!lele sen'oriale a!ditive trans#orm( eneria mecanic( a s!netelor n in#l!* nervos

    ):. U$matoa$a ai$mati st a#va$ataa) trompa l!i B!stac"io crea'a o di#erenta de presi!ne intre aer!l din !rec"ea medie si presi!nea atmos#eric(;

    b) depolari'(rile cel!lelor sen'oriale red!c #recven$a poten$ialelor de ac$i!ne, iar "iperpolari'(rile o cresc;c) cnd o !nd( sonor( a!ne la membrana #erestrei ovale, aceasta este mpins( spre rampa vestib!lar(, comprimndperilim#a;

    d) protone!ron!l #ormea'( lemnisc!l lateral care se ndreapt( spre colic!l!l in#erior;

    e) #recven$a s!netelor percep!te de !rec"ea !man( este c!prins( ntre 1000 &i -000 ciclisec.

    )1. U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at" mai &utina) vestib!l!l membranos este #ormat din 2 cavit($i membranoase !tric!l( &i sac!l(;

    b) n !tric!l( se desc"id cele - canale semicirc!lare mem/branoase prin ni&te e*tremit($i dilatate n!mite amp!le;

    c) n !tric!l( &i sac!l( se (se&te cte o mac!l( #ormat( din cel!le de s!s$inere; cel!le sen'oriale, r(sp!n'(toare pentr!ec"ilibr!l static;

    d) cilii s!nt nloba$i ntr/o str!ct!r( elatinoas( +membrana otolitic() n care se (sesc ran!le de carbonat de calci! n!mite

    otoli$i;

    e) receptorii vestib!lari +mecanoreceptori) se (sesc n mac!la l!teea &i n crestele amp!lare din labirint!l membranos.

    )). R%&to$ii ma%ula$i" algti ai$matia alsaa) receptorii mac!lari s!nt stim!la$i mecanic de c(tre otolite;

    b) receptorii mac!lari detectea'( vite'a de deplasare a corp!l!i;c) receptorii mac!lari n! detectea'( vite'a de deplasare a corp!l!i, respectiv a cap!l!i, ci accelera$ia;

    d) receptorii mac!lari descarc( imp!ls!ri c"iar &i n absen$a deplas(rii cap!l!i;

    e) receptorii mac!lari s!nt stim!lati att n condi$ii statice, ct &i dinamice.

    )+. Algti ai$matia alsaa) protone!ron!l se (se&te n anlion!l vestib!lar Dcarpa;

    b) a*on!l #ormea'( ram!ra vestib!lar( a nerv!l!i cranian KGGG;

    c) ram!ra vestib!lar( se ndreapt( spre cei 4 n!clei vestib!lari din b!lb;d) cilii cel!lelor sen'oriale din canalele semicirc!lare n! s!nt e*cita$i mecanic de deplasarea endolim#ei;

    e) proiec$ia cortical( al anali'ator!l!i vestib!lar se a#l( la nivel!l peretel!i s!perior al &an$!l!i DHlvi!s +lob!l parietal).

    ).La in#ivi'ii tin$i &un%tul $motum s ala laa) 25 cm de oc"i;

    b) - m de oc"i

    c) 6 m de oc"i;

    d) 2,5 m de oc"i;e) 60 cm de oc"i.

    48

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    49/53

    )/.8$oi%tia %o$ti%ala a anali'ato$ului vsti*ula$ s al6 la nivlula) rei!nii posterioare a ir!l!i postcentral +cmp!l 2);

    b) rei!nii anterioare +cmp!l -) &i n pro#!n'imea &an$!l!i central, pn( spre corte*!l motor +cmp!l 4).

    c) ariei striate+cmp!l 17), ce se ntinde pe #a$a medial( a lobilor occipitali, de o parte &i de alta a sci'!rii calcarine;d) n circ!mvol!$ia temporal( s!perioar( +cmp!l 41 &i 42);

    e) peretel!i s!perior al &an$!l!i DHlvi!s +lob!l parietal), n vecin(tatea ariilor ac!stice din ir!l temporal s!perior.

    CURS 1 - FIZIOLOGIA SISTE=ULUI =USCULAR

    1. Sa$%om$ul $&$'intaa) !nitatea mor#o#!nc$ional( a mio#ibrilelor;b) !nitatea !ltrastr!ct!ral( #ibrei m!sc!lare striate;

    c) !nitatea !ltrastr!ct!ral( &i #!nc$ional( a mio#ibrilelor;

    d) !nitatea mor#o#!nc$ional( a #ibrei m!sc!lare striate;

    e) !nitatea !ltrastr!ct!ral( &i #!nc$ional( a mio#ilamentelor.

    ).Sa$%o&lasma %on;in mai &utina) incl!'i!ni ciclopasmatice

    b) mio'in(;c) mio#ibrile;

    d) mitocondriile;

    e) retic!l!l sarcoplasmatic.

    +. Sa$%om$ul t$anso$ma n$gia %,imi%a in n$gi m%ani%a" %u un $an#amnt #a) 10 15%;

    b) 20 25%;

    c) 60 70%;d) 70 80%;

    e) -0 40%.

    . Fas%i%ulul &$ima$ st o$mat #in i*$ a%o&$it # n#omisiuma) 4/5 #ibre;

    b) 12/16 #ibre;

    c) 20 -0 de #ibre

    d) 40/50 #ibre;e) 65/85 #ibre.

    /.Dn'il (#is%u$il! %la$ sunt st$6*6tut #a) membrana ;b) sistem!l L;

    c) sistem!l >;

    d) colonete LeHdi;

    e) membrana S.

    .Sa$%om$ul $&$'inta sgmntul %u&$ins 9nt$a) do!a membrane ;

    b) do!a 'one ;c) do!( membrane S;

    d) do!a sisteme L;e) do!a sisteme >.

    2. 3 i%a$ mol%ul6 # a%tin6 glo*ula$6 (G-a%tin6! s ata>a'6a) cte o molec!l( de >

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    50/53

    5. U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at" mai &utina) troponina, este !n comple* de trei proteine lob!lare ata&ate de tropomio'in(;

    b) troponina T, are o a#initate p!ternic( pentr! tropomio'in(;c) tropomio'ina, #ilament!l de actin( con$ine do!( #ilamente proteice de tropomio'in(;

    d) troponina , c! a#initate pentr! ionii de calci!;

    e) n perioada repa!s!l!i m!sc!lar tropomio'ina acoper( 'onele active ale actinei, mpiedicnd interac$i!nea actinei c! mio'ina.

    7. Algti va$ianta %o$%taa) molec!la de mio'in( este #ormat( din 4 lan$!ri polipeptidice;b) #iecare #ilament de mio'in( este #ormat din cca 90 molec!le de mio'in(;

    c) mio#ilamentele roase &i l!ni s!nt c!prinse n disc!l nt!necat, si s!nt #ormate din actin(, tropomio'in( &i troponin(;d) mio#ilamentele s!b$iri s!nt #ormate din actin(, tropomio'in( &i troponin(;

    e) !n mio#ilament de mio'in( sit!at n centr! este ncon!rat de - mio#ilamente de actin(.

    1:.T$o&onina " %a$ a$ o &ut$ni%6 ainitat &nt$ua) tropomio'in(;

    b) actin(;

    c) molec!l( de I

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    51/53

    1/. =anista$il l%t$i% al a%tivitatii mus%ula$ sunt" mai &utina) sarcolema este polari'at( c! sarcini po'itive la e*terior &i neative la interior, avnd o di#eren$( de poten$ial de 90 mK;

    b) e*citarea #ibrelor m!sc!lare pe cale nat!ral( sa! arti#icial( provoac( apari$ia !n!i poten$ial de ac$i!ne propaat n l!n!l #ibrei

    c! o vite'( de -0 msec;c) vite'( de propaare a poten$ial!l!i de ac$i!ne n l!n!l #ibrei este de -0 msec;

    d) s!nt ini$iate prin mecanism!l de c!plare e*cita$ie/contrac$ie;

    e) poten$ialele de ac$i!ne ale !nei !nit($i motorii se s!mea'(, dnd poten$ialele de plac( motorie.

    1. . =anista$il *io%,imi% al a%tivitatii mus%ula$ sunt" mai &utina) prima etap( const( n des#acerea >< n I< se re#ac din I< &i creatin#os#at +

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    52/53

    )). =otonu$onii a'i%i" in$va'6 i*$l mus%ula$ st$iat (%,iul nt# multiunita$ s %a$a%t$i'a'a &$in"

  • 7/24/2019 Intrebari Curs Fiziologie Studenti

    53/53

    )7. U$matoa$l ai$matii sunt a#va$at"


Recommended