CECCAR BUCURESTIStagiu Colectiv an II
INTREBARI REPARTIZATE STAGIARULUI
DUMITRESCU IRINA
“ IMPOZITUL PE VENITUL MICROINTREPRINDERILOR“
REZOLVARI
1.
val incasata = cost achizitie + cost achizitie * adaos comercial35.700 = 1.2 * cost achizitie cost achizitie = 35.700 / 1.2 = 29.750
2.
2007: 411 = % 59.500 4427 9.500 701 50.000 6814 = 491 20.000
2008: 491 = 7814 5.000
3.
a) Calculul VAPML:VAPML = 7.000 + 150.000/1,2 + 150.000/1,22 + 150.000/1,23 + 30.000/1,23 =
340.333b) Conform IAS 17, locatarul contabilizeaza activul inchiriat la valoarea cea mai mica dintre valoarea justa a bunului si valoarea actualizata a platilor minimale.Min (417.594 lei; 340.333 lei) = 340.333 lei.c)Valoarea amortizabila = 340.333-50.000 lei = 290.333 lei Amortizarea anului N =(290.333/8)/12*6 = 18.146 lei si se inregistreaza de catre locatar.
4. ALFA
1. Plata imediat, scont 2 %
4111 = 707 150.000
1
667 = 4111 3.0005121 = 4111 147.000
2. Plata peste 60 de zile4111 = 707 150.0005121 = 4111 150.000
BETA
1. Incasare imediata, scont acordat 2%
371 = 401 150.000 401 = 767 3.000 401 = 5121 147.000
2. Incasarea peste 60 de zile371 = 401 150.000401 = 5121 150.000
5. Cost de productie = Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate rational= = 7000 + 3000 + 1000* 80% = 10.800 + 20.000 = 30.800
2131 = 722 30.800
6.
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
Costul complet cuprinde costul de productie plus cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere, repartizate rational.Alte cheltuieli se includ in costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor numai in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent.
Consum materii prime = SI+ intrari-Sf = 1.000 + 6.000 – 2.000 = 5.000Amortizare si salarii pentru productie = 16.000
Cost de productie = 5.000 + 16.000 = 21.000 leiCost complet = 5.000 + 16.000 + 5.000 + 1.000 = 27.000 lei
7. Pret vanzare unitar = 225.000/15.000 = 15Pragul de rentabilitate reprezinta cantitatea de produse ce trebuie realizata de
intreprindere astfel incat incasarile obtinute din vanzarea lor sa acopere atat cheltuielile variabile
implicate de prcesul de productie cat si de cheltuielile fixe ale acestuia.
La nivelul pragului de rentabilitate profitul obtinut de intreprindere este nul.
2
Pragul de rentabilitate:
CA = Ch. F / (1-v)
CA = cifra de afaceri ce trebuie realizata astfel incat intreprinderea sa obtina un profit nul
Ch. F = marimea cheltuielilor fixe implicate de procesul de productie al intreprinderii
V = ponderea cheltuielilor variabile (CV) in cifra de afaceri (= CV/CA)
Pragul de rentabilitate:
Q = Ch F / ( p – cv )CA = 95.000 / (1-0.6) = 237.500Q = 95.000 / (15 -9) = 15.833
8.
I. Inregistrari contabile:
1. Achizitia de materii prime :
301 = 401 10.000 lei
2. Descarcare gestiune materii prime consumate
Consum materii prime : SI + achizitii – SF = 3.000 + 10.000 – 9.000 = 4.000
601 = 301 4.000 lei
3. Inregistrarea obtinerii produselor finite:
345 = 711 15.000 lei
4. Vanzarea produselor finite:
411 = 707 20.000 lei
5. Descarcare gestiune produse vandute:
711 = 345 24.000 lei
6. Inregistrare amortizare cladiri
6811 = 2812 700 lei
7. Inregistrarea cheltuielilor cu salariile datorate
641 = 421 6.000 lei
3
8. Plata salariilor
421 = 5121 6.500 lei
9. Incasarea subventiei
5121 = 131 2.000 lei
10. Virarea la venituri a subventiei pentru investitii
131 = 7584 3.000 lei
II. Calculul productiei exercitiului si a excedentului brut de exploatare
Productia exercitiului = productia vanduta + productia stocata + productia imobilizata
Productia vanduta (produse, servicii, lucrari, activitati anexe), evaluate la pretul de vanzare (exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii);
Productia stocata (stocaj sau destocaj, dupa caz), ca diferenta intre stocul final si stocul initial, evaluata la cost de productie;
Productia imobilizata, respectiv productia de imobilizari destinate nevoilor proprii, evaluata la cost de productie.
Productia exercitiului = 20.000 + (12.000-3.000) = 29.000 lei
EBE = Valoarea adaugata Bruta + Subventii din exploatare (cont 74) - Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate (cont 73) - Cheltuieli de personal
EBE = 29.000 – 4.000 + 2.000 – 6.000 = 21.000
9 .
AN
Valoarea amortizata Amortizarea Valoarea ramasa neamortizata
NN+1
5.000 1.000 4.000
NN+2
4.000 1.000 3.000
N+3
3.000 1.000 2.000/ 2.500 valoarea justa
’N+4
2.500 1.250 1.250
’N+5
1.250 1.250 -
N+3Inregistrarea amortizarii:
6811 = 2813 1.000
4
Inregistrarea reevaluarii
213 = 105 500
N+4
% = 281 1.250 105 5006811 750
10.
Flux de trezorerie din exploatare Flux de trezorerie din investitiiProfit net 200 lei Incasari din vanzari de active +160 lei+ cheltuieli de amortizare 40 lei-venituri din provizioane (20) lei
Incasari din cesiunea titlurilor de participare +30
Variatia clienti(scadere) 23 leiVariatia stocurilor (crestere) (14) leiVariatia furnizori (scadere) (12) leiVariatia furnizori imoilizari(scadere) (140) leiImpozitul platit (5) leiTotal + 72 lei Total + 190 leiFlux de trezorerie din activitatea de finantareContractarea unui imprumut bancar pe termen Lung + 100 leiCredite pe termen lung rambursate - 90 leiImprumut obligatar +120 leiDividende incasate + 35 lei
Total + 165 lei
11.
Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite in urmatoarea ordine:1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24;2. creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile.(2) In cazul in care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata in intregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni in concurs cu cele cuprinse in categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta in plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, in contul averii debitorului.(3) Un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a
5
impiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii.
12. Nu sunt suficiente date.
13.
CFD = CFDact + CFDcr CFDact = RN - (CPR1 - CPR0) CFDcr = CHD - (DATFIN1 - DATFIN0) RN = rezultatul net CHD = cheltuiala cu dobanda CPR = variatia capitalurilor proprii DATFIN = variatia datoriilor financiare pentru care s-au platit dobanzi in perioada analizata
CFD = 6.700-100+800 = 7.400
CFG = RN + CHD + CHAMO RN = rezultatul net CHD = cheltuiala cu dobanda CHAMO = cheltuiala cu amortizarea
RN = 40.000-20.000-10.000-1.500-800-1.000 = 6.700CFD= 6.700 + 1.500 + 800 = 9.000
14.
Se supun regularizarii in anul urmator realizarii lor veniturile din: activitati independente (activitati comerciale, profesiuni libere, drepturi de proprietate intelectuala), din cedarea folosintei bunurilor (inchirieri, arenda), din activitati agricole (de felul cultivarii florilor, a legumelor in sere, a pepinierelor etc.), din operatiuni de cu valuta la termen si din transferul titlurilor de valoare (actiuni).
15. Precizati care sunt conditiile pentru antrepozitul fiscal in cazul accizelor.
Autoritatea fiscala competenta elibereaza autorizatia de antrepozit fiscal pentru un loc numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) locul urmeaza a fi folosit pentru producerea, imbutelierea, ambalarea, primirea, detinerea, depozitarea si/sau expedierea produselor accizabile. In cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare, cantitatea de produse accizabile depozitata trebuie sa fie mai mare decat cantitatea prevazuta in norme, diferentiata in functie de grupa de produse depozitate si de accizele potentiale aferente; b) locul este amplasat, construit si echipat astfel incat sa se previna scoaterea produselor accizabile din acest loc fara plata accizelor, conform prevederilor din norme; c) locul nu va fi folosit pentru vanzarea cu amanuntul a produselor accizabile; d) in cazul unei persoane fizice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta sa nu fi fost condamnata in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de
6
prezentul cod, de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal, reglementata de Codul penal al Romaniei, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare; e) in cazul unei persoane juridice care urmeaza sa-si desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat, administratorii acestor persoane juridice sa nu fi fost condamnati in mod definitiv pentru infractiunea de abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare ori luare de mita in Romania sau in oricare dintre statele straine in care aceasta a avut domiciliul/rezidenta in ultimii 5 ani, sa nu fi fost condamnata pentru o infractiune dintre cele reglementate de prezentul cod, de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de Legea nr. 86/2006, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicata, de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal, reglementata de Codul penal al Romaniei, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare; f) persoana care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie sa dovedeasca ca poate obligatiile antrepozitarului autorizat prevazute de Codul fiscal
16. Prezentati modul de determinare a impozitului pe teren in cazul terenurilor situate in extravilan.
Impozitul pe teren se stabileste anual in suma fixa, in lei pe metru patrat de teren, in mod diferentiat, in intravilanul si extravilanul localitatilor.
In extravilan impozitul se calculeaza in functie de categoria de folosinta, de zone, identificate prin literele: A, B, C si D, prin aplicarea nivelurilor prevazute la art. 258 alin. (6) din Codul fiscal, inmultite cu coeficientii de corectie corespunzatori prevazuti la art. 251 alin.Astfel, pentru calculul impozitului pe teren:
1. Se determina suprafata pentru care se datoreaza impozit pe teren: din suprafata terenului detinut in proprietate se scade suprafata construita la sol 2. Se determina impozitul pe teren: 2.1. suprafata prevazuta la pct. 1, potrivit art. 258 alin. (6) din Codul fiscal, se inmulteste cu impozitul /ha conform categoriei de folosinta in carese incadreaza terenul. 2.2. suma stabilita la subpct. 2.1 se inmulteste cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal
17.
Riscuri posibile:- marfuri pe stoc care nu au fost comandate;- existenta unor facturi de furnizori primite si neinregistrate;- marfuri pe stoc care nu corespund calitativ si nu au fost returnate in termenul si conditiile prevazute in contractul cu furnizorul;- solduri de furnizori incorecte - materiale necorespunzatoare returnate fara factura de storno.
Proceduri de control intern:
Obiectivele controalelor:• a verifica ca toate miscarile de stocuri sunt autorizate si inregistrate
7
• a verifica ca articolele stocate apartin societatii(stocurile de la terti excluse)• stocurile au fost bine inregistrate din punct de vedere cantitativ si calitativ• asigurati-va ca sistemul contabil efectueaza in mod corect valorizarea stocurilor
Este necesara existenta unei proceduri de lucru bine elaborata privind receptia care sa prevada, printre altele, urmatoarele:
- Orice comanda de marfuri se realizeaza pe baza unui necesar aprobat de directorul comercial; Dupa aproare, necesarul este transmis la magazie.
- Receptia marfurilor se realizeaza doar de catre magazioneri;- Se receptioneaza doar acele marfuri pentru care exista necesar de aprovizionare
aprobat;- La primirea marfurilor magazionerii verifica bunurile inscrise pe factura, din punct de
vedere cantitativ si calitativ;- In cazul in care bunurile nu corespund calitativ procedeaza la returnarea lor in
conditiile stabilite cu furnizorul. - Se emite nota de receptie interna si se semneaza de catre magazioner dupa ce verifica
corectitudinea articolelor si cantitatile inregistrate.- La sfarsitul fiecarei zile facturile de la furnizori sunt transmise la contabilitate pe baza
de borderou de predare primire.- Nu se inregistreaza in contabilitate si nu se achita facturile care nu au nir-ul semnat de
catre unul din magazioneri.
Controale:•selectia un esantion de articole din fisierul stocurilor si a verificarea miscarior cu borderourile dede receptie• verificari daca miscarile de stocuri au fost autorizate (semnatura borderourilor)• selectia unor borderouri de livrare si asigurarea ca acestea sunt inregistrate infisierul stocurilor• verificari daca toate diferentele de inventar constatate intre inventarul fizic si fisiere au fost corect inregistrate• verificari daca toate diferentele au fost semnate de catre un responsabil
18.
Riscuri posibile:
- a vinde bunuri clientilor indoielnici;- a trimite bunuri care nu sunt conforme cantitativ, calitativ si al comenzii;- a nu se onora comenzile in timp util;- a realiza vanzari fara a pune la zi situatia stocurilor;- a acorda reduceri care nu sunt in concordanta cu procedurile societatii;
Controale:
• selectia un esantion de articole din fisierul stocurilor si a verificarea miscarilor cu borderourile de de livrare;• verificari daca miscarile de stocuri au fost autorizate (semnatura borderourilor)• selectia unor borderouri de livrare si asigurarea ca acestea sunt inregistrate in fisierul stocurilor
8
• verificari daca sunt repectate reducerile comerciale stabilite pentru fiecare client prin contract;
19.
Riscuri:- achizitionarea de active fara autorizatii corespunzatoare;- utilizarea ineficienta a resurselor alocate activitatii de dezvoltare a tehnologiei;- imposibilitatea onorarii contractelor datorita tehnologiilor existente.
Controale:
- verificari daca achizitile de active au fost autorizate;- verificari daca exista studii privind dezvoltarea tehnologiilor;
20. b)
21. a)
22. b)
23. a)
24.
Auditorul nu este tinut sa aplice proceduri sau sa faca investigatii referitoare la situatiile financiare, dupa data raportului de audit. Conducerea intreprinderii, insa, trebuie sa informeze auditorul asupra evenimentelor survenite intre data raportului de audit si data publicarii situatiilor financiare si care sunt susceptibile sa aiba o influenta asupra acestora.
Cand auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului sau; dar inaintea publicarii situatiilor financiare, de evenimente carei risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora, auditorul trebuie sa stabileasca daca trebuie sa ceara cercetarea situatiilor; financiare si sa discute aspectele in cauza cu conducerea intreprinderii pentru a stabili masurile care se impun.
Daca conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare, auditorul va pune in lucru procedurile necesare si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit, in nici un caz data noului raport nu va putea fi anterioara datei semnarii sau aprobarii situatiilor financiare si,in consecinta, procedurile mentionate mai sus se vor prelungi pana la data noului raport de audit.
Daca conducerea intreprinderii refuza sa corecteze situatiile: financiare iar auditorul considera necesare aceste corecturi, el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila; i daca raportul de audit apucase sa fie depus, auditorul cere conducerii intreprinderii sa nu publice, catre terti, situatiile financiare si raportul de audit iar, daca aceasta decide totusi publicarea, auditorul va lua masurile adecvate pentru a evita ca tertii sa utilizeze: raportul sau.
25. Potrivit Standardelor Internationale de Audit, elementele probante intr-o misiune de audit (“audit evidence” sau “eléments probants”) reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a
9
ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza opinia; aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive.Elementele probante trebuie sa indeplinesca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa stea la baza fondarii unei opinii:
- sa fie suficiente- sa fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabileste in raport cu numarul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciaza in raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor. Elementele probante trebuie, in ansamblul lor, sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. In general, auditorul nu examineaza totalitatea informatiilor la care are acces pentru a-si forma opinia, in masura in care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont, o categorie de operatii sau un control intern, aplicand tehnici de sondaj bazate pe rationament profesional sau esantion statistic.
26. Acceptarea mandatului inainte de a contracta o lucrare de audit a situatiilor financiare ale unei entitati, auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune; trebuie sa tina seama de unele reguli profesionale si de deontologie.Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la:
1. Cunoasterea globala a intreprinderiiIIn afara elementelor de identificare a intreprinderii, auditorul cauta sa obtina elementele care sa ii permita aprecierea celor mai importante riscuri existente, retinand observatii cum ar fi:
- control intern insuficient sau cu carente notabile;- contabilitate netinuta corect si la timp;- atitudinea conducatorilor fata de respectarea legii si a organelor publice si administrative;- personal incompetent;- rotatia cadrelor prea mare si anormala;- dezechilibre financiare, pierderi mari, activitati in declin,
ceea ce compromite viitorul exploatarii;- riscuri fiscale;- conflicte sociale;- riscuri juridice;- independenta exercitiilor nerespectata;- situatii conflictuale intre conducatori, actionari etc;- cazuri anterioare de limitare a controlului;- onorarii insuficiente la auditorii anteriori;- alte constatari care ar putea influenta decizia de acceptare a mandatului.
2. Examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor.Orice nou mandat trebuie examinat in raport cu regulile de independenta si de incompatibilitate fixate prin normele interne ale profesiei.Auditorul trebuie sa examineze:- lista clientilor sai sau ai societatii de expertiza in care lucreaza, pentru a se asigura ca nu exista deja o activitate remunerata din partea intreprinderii respective;
10
- situatia sa si a membrilor de familie in legatura cu eventualele interese in intreprinderea in cauza.
3. Examenul competenteiLipsa experientei in anumite sectoare poate face dificila misiunea auditorului; el trebuie sa se asigure ca propriile competente, ale personalului sau salariat sau ale colaboratorilor folositi sunt suficiente pentru exercitarea misiunii.
4. Contactul cu fostul auditor sau cenzorAuditorul trebuie sa se informeze in legatura cu motivele demisiei sau refuzului de reinnoire a mandatului fostului auditor sau cenzor si, mai ales, daca nu cumva au fost dezacorduri in ce priveste: respectarea normelor legale, aplicarea masurilor stabilite, stabilirea onorariilor etc.
5. Decizia de acceptare a mandatuluiDupa analiza factorilor de risc, auditorul poate lua urmatoarele decizii:
- accepta un mandat fara riscuri aparente;- accepta mandatul, insa va necesita o supraveghere si masuri particulare;- refuza mandatul.
6. Fisa de acceptare a mandatuluiO astfel de fisa poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a misiunii. Ea are ca obiective:- posibilitatea de a colecta informatiile de baza pentru identificarea intreprinderii, a conducerii sale, a obiectului de activitate, a taliei sale etc;- de a materializa lucrarile efectuate inaintea acceptarii:- analiza situatiei intreprinderii si a riscurilor sale;- contactele cu predecesorul in profesie;- vizitarea intreprinderii si contacte cu conducerea- de a indica bugetul necesar;- de a formaliza procedurile de acceptare;- de a asigura indeplinirea obligatiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de acceptare: - scrisoare catre conducerea societatii;
- scrisoare catre auditorul anterior sau cenzor (daca e cazul); - scrisoare de acceptare a mandatului (daca s-a decis astfel).
Contractarea lucrarilor de audit
Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii fara a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal - care presupun desemnarea acestor profesionisti de catre adunarea generala a intreprinderii auditate si misiunile de audit contractual.Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o „Scrisoare de misiune de audit" sau in orice alt tip de contract adecvat.Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala, din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare:
- obiectivul auditului situatiilor financiare;- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la
pregatirea si prezentarea situatiilor financiare;- intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabila, la reglementarile
sau recomandarea organismelor profesionale al caror membru este auditorul;
11
- forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura curezultatele misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor si a altor limite inerente oricarui sistem contabil si de control intern;
- necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese justificative sau alte informatii solicitate
Auditorul poate, in plus, sa doreasca sa introduca in „Scrisoarea de misiune" prevederi referitoare la:
- aspecte privind planificarea auditului;- descrierea altor scrisori, corespondente sau rapoarte pe care el prevede sa le trimita
clientului;- baza de calcul a onorariilor si conditiile de facturare;- dorinta de a primi o confirmare scrisa din partea conducerii intreprinderii-client cu
privire la declaratiile facute de aceasta, cu diferite ocazii, referitoare la audit;- realizare a misiunii de audit
Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala, din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare:
- obiectivul auditului situatiilor financiare;- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea
situatiilor financiare;- intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia
aplicabila, la reglementarile sau recomandarea organis melor profesionale al caror membru este auditorul;
- forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit;- riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor si a
altor limite inerente oricarui sistem contabil si de control intern;- necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese justificative sau alte informatii solicitate.Auditorul poate, in plus, sa doreasca sa introduca in „Scrisoarea de misiune" prevederi referitoare la:
- aspecte privind planificarea auditului;- descrierea altor scrisori, corespondente sau rapoarte pe care el prevede sa le trimita
clientului;- baza de calcul a onorariilor si conditiile de facturare;- dorinta de a primi o confirmare scrisa din partea conducerii intreprinderii-client cu
privire la declaratiile facute de aceasta, cu diferite ocazii, referitoare la audit;
27.
Pe parcursul exercitarii misiunii sale, auditorul cauta sa iden tifice riscurile posibile in scopul adaptarii controlului si evaluari incidentei erorilor asupra situatiilor financiare.
Intr-o intreprindere, auditorul se confrunta, de regula, cu urmatoarele categorii de riscuri:
a) Riscuri generale, specifice intreprinderii - sunt riscuri de natura sa influenteze ansamblul operatiilor intreprinderii
Fiecare intreprindere, in functie de sectorul in care isi desfasoara activitatea, de structura, talie si organizare, poseda caracteristici proprii care fac mai mult sau mai putin probabila
12
concretizarea riscurilor sale potentiale. Pentru a controla o intreprindere, auditorul trebuie sa identifice deci caracteristicile proprii care o disting de celelalte; pentru aceasta sunt cercetate si analizate informatiile urmatoare:
■ activitatea intreprinderii si sectorul din care face parte :este esential sa se stie:
- obiectul de activitate al intreprinderii (productie, prestari, comert etc.) caci problemele de evaluare, de exemplu,nu sunt absolut identice;
- daca intreprinderea face parte dintr-un sector in plina expansiune sau in declin riscurile de incetare a activitatii fiind diferite);
- daca exista reglementari speciale ale sectorului (aprovizionare, vanzari, finantari, formare preturi etc).
■ organizarea si structura intreprinderii: problemele de control se pun diferit atunci cand:
- o intreprindere face parte dintr-un grup, fata de una neintegrata;
- toate activitatile sunt concentrate sau sunt dispersate in mai multe localitati;
- organigrama intreprinderii este bine stabilita sau responsabilitatile sunt defectuos stabilite etc.;
■ politicile generale ale intreprinderii:
- financiare;
- comerciale;
- sociale
■ perspectivele de dezvoltare ale intreprinderii: de exemplu daca intreprinderea prevede o dezvoltare rapida, auditorul trebuie sa acorde atentie mijloacelor materiale si financiarenecesare acestui program, iar daca perspectivele intreprinderii sunt pesimiste, auditorul va acorda atentie aspectelor legate de continuitatea activitatii;
■ organizarea administrativa si contabila:
- existenta unui sistem informatic;
- existenta unei proceduri administrative si contabile;
- existenta unui sistem de control bugetar;
- existenta unui sistem de control intern influenteaza modul de organizare si eficienta controlului propriu al auditorului.
■ politicile contabile ale intreprinderii: chiar inainte de a aborda controlul sau, auditorul trebuie sa se asigure de:
- principiile contabile aplicate;
- fundamentarea alegerii acestora, cel putin pentru posturile principale sau punctele caracteristice ale activitatii.
Informatiile de mai sus permit aprecieri cu privire la riscurile generale urmatoare:
- riscuri legate de situatia economica a intreprinderii (elemente susceptibile de a pune in discutie continuitatea activitatii, de exemplu);
13
- riscuri legate de organizarea generala (de exemplu, absenta unor proceduri sau excesul de proceduri);
- riscuri legate de atitudinea conducerii (de exemplu, expertul va acorda o anumita atentie in control atunci cand conducerea manifesta preocupari cu predilectie pentru productie si comercializare si alta atentie cand conducerea e preocupata de problemele de control intern si de calitatea informatiei financiare).
b) Riscuri legate de natura operatiilor tratate. Conturile anuale reflecta operatiile tratate de catre intreprindere. Datele prezentate prin contabilitate pot fi impartite in trei categorii, fiecare fiind purtatoare de riscuri particulare:
- date repetitive - sunt cele care rezulta din activitatea obisnuita a intreprinderii: vanzari, cumparari, salarii etc;acestea se trateaza in mod uniform in functie de sistemul ales;
- date punctuale - sunt complementare celor repetitive, dar sunt puse in evidenta la intervale de timp mai mult sau mai putin regulate ca, de exemplu: inventare fizice, evaluare de sfarsit de exercitiu etc. Acestea sunt purtatoare de riscuri semnificative atunci cand descoperirea lor nu este facuta la timp si deci este necesar ca auditorul sa le cunoasca din timp pentru a-si organiza controalele care se impun;
- date exceptionale - rezulta din operatii sau decizii care deriva din activitati curente: reevaluari, fuziuni, restructurari, intreprinderea nu dispune de criterii prealabile, de elemente comparative, de personal experimentat pentru astfel de operatii, astfel ca riscurile de producere a erorilor si de redactare a acestora sunt foarte importante.
Cu cat valoarea (individuala sau cumulata) a unei categorii de operatii (repetitiva, punctuala sau exceptionala) este mai importanta cu atat erorile sunt susceptibile de a avea o influenta anume asupra situatiilor financiare
c) Riscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor. Conceperea sistemelor de descoperire si de tratare a operatiilor trebuie sa permita prevenirea erorilor sau sa detecteze pe cele care s-au produs pentru a le corija.
Riscurile pot fi limitate mai usor in cazul datelor repetitive atunci cand conceperea sistemelor este fiabila; de exemplu, posibilitatea de descoperire a unor stocuri alterate este mult mai usoara daca sistemul adoptat prevede ca orice iesire din stoc trebuie sa faca obiectul unui document si ca toate aceste documente trebuie sa faca obiectul unei facturari (pentru marfuri).
Deseori insa, chiar daca sistemul conceput este fiabil, el poate prezenta defectiuni in functionare daca controalele interne prevazute nu se efectueaza.
d) Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului: alegerea de catre auditor a procedurilor, a intinderii si datei interventiilor antreneaza in mod obligatoriu un anumit nivel de risc, pe care auditorul trebuie sa-1 diminueze tot mai mult.
Este unanim recunoscut faptul ca nu este posibil, mai ales din motive de costuri si de eficacitate, sa se obtina o asigurare absoluta ca in situatiile financiare nu sunt erori, oricare ar fi sistemul adoptat de intreprindere si oricare ar fi tehnicile de control adoptate de auditor.
Riscul de audit consta in faptul ca erori semnificative exista in situatiile financiare si ca auditorul, nedescoperindu-le, formuleaza o opinie eronata. Ele trebuie insa sa conceapa programul de lucru astfel incat sa obtina o asigurare rezonabila ca nu exista riscuri semnificative in situatiile financiare si sa limiteze astfel riscul de audit la un nivel minim acceptabil.
14
28. In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila
este ingreunata sau chiar imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri, expertul contabil un este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apon sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul contabil intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii efectuarii expertizei contabile.
Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului documentar, peritada in care lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate.Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cu precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut realiza lucrarea de expertiza contabila.
29. Comunicare a concluziilor expertizelor contabile se face in capitolul III Concluzii al Raportului de expertiza contabila si contine cate un paragraf distinct cu concluzia (raspunsul) pentru fiecare al expertizei contabile.
30. Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte:
a) Comportament necuviincios fatä de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alt participant la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului.b) Absenta nemotivatä de la intrunirea AG a filialei sau de la CN.c) Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita eticä si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati din Romania referitoare la publicitate.d) Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate prin normele emise de Corp. e) Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisä calitatea profesionalä a celui care il incheie: E.C., C.A.f) Nerespectarea ob1igatiilor de pästrare a secretului profesional.g) Nedeclararea sau declararea partialä a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizaiei stabilite de Regulament;h) Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fie pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de administratie, sau administratorului, dupä caz.i) Incälcarea dispozitii1or privind exercitarea profesiei si räspunderea disciplinarä, administrativä, civilä sau penalä, potrivit Legii si Regulamentului. Este interzisa efectuarea de lucräri pentru entitatile unde sunt salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gr. IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau activitate comercialä.j) Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesionala;k) Declaratii neconforme realitätii, in relatiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de consecinte juridice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale.
31. b)
15
32. c)
33.
Bilant contabilACTIV PASIV
Echipamente 100.000 Capital social 125.000Cladiri 50.000 Rezerve 5.000Cheltuieli de infiintare 5.000 Venituri in avans 80.000Licente 10.000 Furnizori 250.000
Stocuri 200.000
Imprumuturi bancare (din care datorii pe termen lung 75.000) 150.000
Creante diverse 300.000Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000
Disponibilitati 10.000 BugetTOTAL 675.000 TOTAL 675.000
Activele fictive = cheltuieli de infiintare 5.000 + licente 10.000 = 15.000Bilantul functional reflecta in activ functiile de investitii, exploatare si trezorerie ale intreprinderii, iar in pasiv reflecta functia de finantare a intreprinderii (din surse proprii sau din imprumuturi bancare). Studierea bilantului functional duce la determinarea masei capitalurilor folosite in intreprindere si structura acestora, in scopul determinarii ratei de capitalizare, fructificare sau de actualizare.Pentru determinarea bilantul functional este necesar a se elimina influentele elementelor de activ si pasiv fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora. Astfel, se va corija contul de rezultate in minus cu valoarea activelor fictive (-15.000) si in plus cu valoarea veniturilor in avans (+80.000) rezultand o corijare consolidata pozitiva a contului de rezultate de 65.000. Consideram ca provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt bine fundamentate si au caracter de rezerva intregind capitalurile proprii ale intreprinderii.
Astfel, in urma acestor corectii, clarificari si clasificari bilantul functional se prezinta astfel:
ACTIV PASIVFunctia de investitii Imobilizari 150.000
Capitaluri proprii 260.000
Functia de finantare
Functia de exploatare
Stoc+Creante-Obligatii nefinanciare 250.000
Obligatii financiare 150.000
Functia de trezorerie Disponibilitati 10.000
TOTAL 410.000 TOTAL 410.000unde:
Imobilizari = echipamente 100.000 + cladiri 50.000 = 150.000
16
Stoc+Creante-Obligatii nefinanciare = stocuri 200.000 + creante diverse 300.000 - furnizori 250.000 = 250.000
Disponibilitati = 10.000Capitaluri proprii = capital social 125.000 + rezerve 5.000 + provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000 + corijare pozitiva a contului de rezultate 65.000 = 260.000Obligatii financiare = imprumuturi bancare 150.000
Structura bilantului financiar se prezinta din punct de vedere teoretic astfel:
ACTIV PASIVI. Imobilizari IV. Capitaluri permanenteII. Stocuri plus creante V. Obligatii nefinanciare
III. DisponibilitatiVI.Obligatii financiare pe termen scurt
Total activ Total pasivAcest bilant sta la baza determinarii urmatorilor indicatori:
Fond de rulment net global = IV – INecesarul de fond de rulment = II – VTrezoreria = III - VI
Echilibrul financiar al firmei rezulta din relatia:Fond de rulment net global - Necesarul de fond de
rulment = Trezoreria intreprinderiiIn cazul nostru avem:
Bilant financiarACTIV PASIV
I. Imobilizari 150.000IV. Capitaluri permanente 335.000
II. Stocuri plus creante 500.000V. Obligatii nefinanciare 250.000
III. Disponibilitati 10.000VI.Obligatii financiare pe termen scurt 75.000
Total activ 660.000 Total pasiv 660.000unde:I. Imobilizari = echipamente 100.000 + cladiri 50.000 = 150.000
II. Stocuri+Creante = stocuri 200.000 + creante diverse 300.000= 500.000
III. Disponibilitati = 10.000IV. Capitaluri permanente = capital social 125.000 + rezerve 5.000 + provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000 + corijare pozitiva a contului de rezultate 65.000 + imprumuturi bancare peste un an 75.000 = 335.000V. Obligatii nefinanciare = furnizori 250.000.VI. Obligatii financiare pe termen scurt = imprumuturi bancare 3.500.Rezulta ca
Fond de rulment net global = 335.000 – 150.000 = 185.000
17
Rezulta ca din capitalurile permanente, respectiv capitaluri proprii si datoriile financiare pe termen lung se acopera activele imobilizate ramanind o resursa de 185.000 pentru finantarea activitatii curente (activele circulante)
Necesarul de fond de rulment = 500.000 – 250.000 = 250.000
Rezulta ca stocurile si creantele sunt finantate doar in parte din obligatiile nefinanciare pe termen scurt, ramanand o diferenta neacoperita 250.000 care trebuie acoperita din alte surse, fie din surse de capital permanent, fie din imprumuturi financiare pe termen scurt.
Trezoreria = 10.000 – 75.000 = -65.000
Iar echilibrul financiar al firmei:Fond de rulment net global - Necesarul de fond de
rulment = Trezoreria intreprinderii185.000 - 250.000 = -65.000
34.
Prin aplicarea metodei practicienilor de evaluare, valoarea intreprinderii se determina ca medie simpla sau ponderata a unei valori patrimoniale (ANC) si a uneia prin rentabilitate (CB/i):
V = ( ANC + CB / i ) / 2 ---- media aritmetica
V = ( K1 * ANC + K2 * CB / i ) / ( K1+K2) ---- media ponderata
unde:
V - valoarea intreprinderiiANC - activ net corectatCB - capacitatea beneficiarai - rata dobanzii
35.
Cu cat orizontul de prognoza este mai indepartat cu atat plaja de eroare este mai mare. Pe parcursul orizontului de prognoza intervin o serie de factori a caror intensitate de actiune poate avea consecinte serioase asupra intreprinderii putand impune reconsiderarea modului de abordare al afacerii. Aceasta reconsiderare poate merge pana la schimbarea sau ajustarea strategiei intreprinderii pe care se bazeaza estimarile efectuate. Mediul se schimba foarte frecvent, iar afacerile se cer a fi permanent ajustate.Exemple de factori care influenteaza marimea orizontului de prognoza:- domeniul de activitate - natura fenomenului studiat
18
36. Etica este stiinta care se ocupa cu studiul teoretic al valorii si conditiilor umane din
perspectiva principiilor morale si rolul lor in viata sociala; totalitatea normelor de conduita morala, corespunzatoare unui domeniu, unei activitatii sau unei colectivitati.
37. Profesionistii contabili nu-si pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut privilegiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor. Protectia publicului: prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membri CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune: Abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de a castiga; Selectarea lucrarilor pentru colaboratori; Programarea lucrarilor; Studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; Constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; Calitatea si continutul raportului; Pastrarea secretului profesional.
38.Obiectivitatea – presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara
prejudicii, sa nu se afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese, care sa puna la indoiala obiectivitatea acestuia.
39.Expertii contabili si contabilii autorizati primesc pentru lucrarile efectuate numai
onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar care a dispus efectuarea lucrarii. Onorariile nu pot fi platite sub forma avantajelor in natura, comisioane sau
participatii aparente sau oculte; membrii Corpului nu trebuie sa accepte nici o plata susceptibila a le prejudicia independenta, care nu reprezinta contravaloarea unei lucrari efectuate sau care este platita in scopul acoperirii unor procedee abuzive practicate de client. In principiu, acceptarea de bunuri sau servicii nedatorate constituie o amenintare pentru independenta profesionistului contabil. Astfel, o ospitalitate sau cadouri peste uzantele obisnuite, oferirea unor concesii sau reduceri comerciale particulare pentru achizitionarea de bunuri sau servicii trebuie refuzate.
Onorariile sunt convenite liber cu clientul, pe principiul pretului si concurentei libere, totalul onorariilor putand varia, in functie de natura sau complexitatea lucrarilor, de calificarea expertului contabil, a contabilului autorizat si a colaboratorilor acestora, precum si de timpul necesar executarii lucrarilor.
Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele financiare obtinute de client gratie grijii sau interventiilor profesionistului contabil, cum ar fi: procentaj din profit, dintr-o pierdere care a fost evitata, dintr-un impozit economisit sau restituit etc.
19
Conventiile care asociaza expertul contabil sau contabilul autorizat cu clientul sau sunt interzise.
Onorariile se platesc, lunar, la terminarea lucrarilor sau la finele exercitiului financiar. Sunt admise, in cadrul conditiilor contractuale, platile de avansuri sau aconturi, cu lichidarea la termenul final contractat.
20
