Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie)

8/3/2019 Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie)

http://slidepdf.com/reader/full/intrarea-in-biserica-a-maicii-domnului-21-noiembrie 1/238

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului(21 noiembrie)

IndexEvanghelia şi Apostolul zilei...................................................................................5anon de rugăciune la !raznicul "nainteprăznuirii Intrării în Biserică a Maicii Domnului #anon de rugăciune la !raznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului $%&. %5

anon de rugăciune la !raznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului $'&'#Acatistul Intrării în Biserică a Maicii Domnului................................................('Imnogra)ie..............................................................................................................5'*ie+ile ,)in+ilor - Intrarea în Biserică a !reas)intei ăscătoare de Dumnezeu şi !urur/ecioarei Maria......................................................................................................50



,inaxar - Intrarea în 1emplu a !reas)intei ,tăp2nei noastre de Dumnezeu ăscătoarei pururea /ecioarei Maria.......................................................................................30!redici şi editoriale................................................................................................35

!ărintele Ilie leopa - !redică la Intrarea Maicii Domnului în Biserică......33!ărintele Ilie leopa - Maria partea cea 4ună şi-a ales...............................#0Arhimandrit leopa Ilie - Maica Domnului este scară către er...............##

,)2ntul Ignatie Briancianinov - uv2nt de învă+ătură la pericopa evanghelică care se citeş

în toate praznicele Maicii lui Dumnezeu Marta şi Maria 6 cele două lucrări la care suntechema+i - Despre nevoin+ele trupeşti şi su)leteşti.............................................#7,)2ntul 1eo)an 8ăvor2tul 6 9a Intrarea în Biserică a !reas)intei ăscătoare de Dumnez$I&..........................................................................................................................7(

,)2ntul 1eo)an 8ăvor2tul 6 9a Intrarea în Biserică a !reas)intei ăscătoare de Dumneze$II&.....................................................................................................................:;

,)2ntul icolae *elimirovici - !roloagele de la <hrida - !răznuirea Intrării în Biserică!reas)intei ,tăp2nei noastre ăscătoarei de Dumnezeu şi pururea /ecioarei Maria :5

2ntare de laudă la ,)in+ii Ioachim şi Ana...................................................:#,)2ntul =rigorie !alama 6 !redică la Intrarea în ,)2nta ,)intelor a !reas)intei ,tăp2n

noastre> ăscătoarea de Dumnezeu $<milia 5'&..............................................::Mitropolitul Augustin de /lorina - !redică la Intrarea Maicii Domnului în Biserică 6 opla 4iserică?opiii la Dumnezeu?......................................................................%;3/ericitul Ioan Maximovici - !redică la Intrarea în Biserică a Maicii Domnului - 9egătumistică cu inimile copiilor................................................................................%%;!redică la !raznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului - ,)2ntul ,era)im ,o4olev $%&%%

Intrarea Maicii Domnului în Biserică. ,)2ntul ,era)im ,o4olev @nde este !rea,)2n/ecioară Ea este aici> în miClocul marilor su)erin+e. Ea este acolo unde curg lacrim)ier4in+i din cauza necazurilor. Ea este acolo unde Ei i se aduc calde rugăciuni în gre

su)erin+e şi situa+ii )ără ieşire.....................................................................%';!redică la !raznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului 6 ,)2ntul ,era)im ,o4olev $0Despre marea îndrăzneală în rugăciune a Maicii Domnului şi mărturia înaltei sale ,lacereşti..............................................................................................................%'5

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului 1aina s)intei educa+ii şi 1emplul viu al lDumnezeu..........................................................................................................%'7

,)2ntul Iustin !opovici - !redica înt2i la Intrarea în 4iserică a !reas)intei /ecioare Mar$%:3(&..............................................................................................................%'7Arhimandrit hiril $!avlov& - uv2nt la paraclisul Maicii Domnului....%0'

e ne înva+ă Intrarea în Biserică a Maicii lui Dumnezeu *ă îndemn> deci> )ra+ilor>

în)ă+işa+i trupurile voastre ca pe o Cert)ă lui Dumnezeu.........................%0(,)2ntul Inochentie al !enzei - uv2nt în ziua Intrării în Biserică a !reas)intei ăscătoade Dumnezeu $începutul şi s)2rşitul credin+ei noastre este aducerea de Cert)ă lDumnezeu&.....................................................................................................%0(

,)2ntul Antim Ivireanul - azanie la *ovedenie 4ogorodi+e> noiem4rie '%%(;Arhimandrit 1eo)il !ărăian - Intrarea în 4iserica a Maicii Domnului.... .. .%(5!ărintele ,o)ian - !redică la Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.........%5;!ărintele Iachint al !utnei - !anegiric la Intrarea în Biserică a Maicii Domnului %3;!ărintele Fa)ail oica 6 !redică la Intrarea în Biserică a Maicii lui Dumnezeu %3#



!r. on). @niv. Dr. onstantin ecula - !riveghere la Intrarea Maicii Domnului în Biseri............................................................................................................................%#;Ierodiacon *isarion Iugulescu - !redică la !raznicul "ntrării Maicii Domnului în Biseri............................................................................................................................%#(!r. Ion 2rciuleanu - !redică la !raznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului %7(!r. Dorin !icioruş - !redică la Intrarea în Biserică a Maicii Domnului... ..%7:!r. =heorghe eam+iu - Intrarea în Biserică a !reacuratei /ecioare Maria%:(

!r. Mihai 1egzeş - Intrarea în Biserică a !reacuratei /ecioare Maria - Maria> 1empluDomnului...........................................................................................................%:7!r. Ioan A4adi şi !r. Alexandru Buzalic - Intrarea în 4iserică a !reas)intei ăscătoare Dumnezeu..........................................................................................................';;

Fugăciune după ,)2nta Brigita a ,uediei...................................................';%!.,. iprian 2mpineanul - uv2nt de învă+ătură la săr4ătoarea Intrarea în BisericăMaicii Domnului...............................................................................................';0!ărintele 1eo)an de la !utna 6 !redică la Intrarea Maicii Domnului în Biserică - /rumuse+şi sensi4ilitatea ,)intei ,)intelor......................................................................';:Aducerea la 1emplu a Maicii Domnului. ,meritele şi tăcutele lec+ii duhovniceşti a

!reas)intei /ecioare..........................................................................................'%(,)2ntul icon de la <ptina uv2ntare rostită la prăznuirea Icoanei Maicii Domnului d1ihvin..............................................................................................................'%(,curt cuv2nt al !r. iprian egreanu $luC-apoca& la aducerea la 1emplu a MaicDomnului $';%'&...........................................................................................'%#Arhim. Andrei oroian - Maica Domnului> învă+ătoarea noastră...........'';

oi să o cinstim pe Maica Domnului? Intrarea în Biserică a Maicii Domnului predic îndemnuri şi t2lcuiri iconogra)ice - !runca Maria a postit. opiii de azi de ce nu ar putea............................................................................................................................''0

Doxologia I!, !imen G"n 4iserica slavei 1ale st2nd> în er a sta ni se pare ''0!ărintele ,ela)iil - oi să o cinstim pe Maica Domnului?..........................''5Arhim. Mihail Daniliuc !runca Maria a postit. opiii de azi de ce nu ar putea ''5Diac. Asist. Ioan Fămureanu - !redică la Intrarea în Biserică a Maicii Domnului''78iarul 9uminaH Monahia Anastasia *aetisi Arheologia şi con+inutul reprezentăiconogra)ice. Intrarea în 1emplu a ăscătoarei de Dumnezeu.................'00

!raznicul *ovideniei De la Intrarea Maicii Domnului în Biserică la intrarea copiilor )amiliaritate cu Dumnezeu şi prin ora de religie H opilul lui Dumnezeu> Dimitrie cel cdarul înainte vederiiH um ne îm4răcăm în 4iserică ,unt de alungat )emeile îm4răcate pantaloni..........................................................................................................'07

Doxologia Arhim. Mihail Daniliuc !runca Maria a părăsit casa tatălui ei> schim42ndcu cea a 1atălui eresc..................................................................................'07opilul lui Dumnezeu> Dimitrie cel cu darul înainte vederii....................'(%/ustă vs. pantaloni la Biserică......................................................................'(0

!r. *asile =ordon - !anegiric la !raznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului '(#<ra de religie - Intrarea Maicii Domnului în Biserică..................................'5%A a 1e vede duhul meu> ,tăp2nă - Intrarea în 4iserică a Maicii Domnului în poeziș

Maicii 1eodosia $8orica 9a cu&ț .......................................................................'5(Icoana Intrării în Biserică a Maicii Domnului..............................................'57

Făzvan Ionescu - Dansul de logodnă..............................................................'3%



Daniela 9ivadaru - *ovidenia sau ,ăr4ătoarea GIntrarea Maicii Domnului în Biserică '3Adrian ocoşilă - Intrarea Maicii Domnului în Biserică.............................'#;Ion =hinoiu -1radi+ii> semne de săr4ătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică '#'Mihai-Alex <lteanu - Icoana Intrării în Biserică a Maicii Domnului.........'#(

Icoane....................................................................................................................'#3

Evanghelia şi Apostolul zilei



Evanghelia

9uca %;> 07-(' %%> '#-'7

38. Şi pe când mergeau ei, El a intrat într-un sat, iar o femeie, cu numele arta, !-a primit îcasa ei.3". Şi ea a#ea o sor$ ce se numea aria, care, a%e&ându-se la picioarele 'omnului, asculcu#ântul !ui.. *ar arta se silea cu mult$ slu+ire %i apropiindu-se, a &is 'oamne, au nu socote%ti c$ somea m-a l$sat singur$ s$ slu+esc pune-i deci s$-mi a+ute.1. Şi, r$spun&ând, 'omnul i-a &is arto, arto, te îngri+e%ti %i pentru multe te sile%ti/2. 'ar un lucru trebuie c$ci aria partea bun$ %i-a ales, care nu se #a lua de la ea.

20. Şi când &icea El acestea, o femeie din mulime, ridicând glasul, *-a &is ericit este pântececare e-a purtat %i fericii sunt sânii pe care i-ai supt428. *ar El a &is 5%a este, dar fericii sunt cei ce ascult$ cu#ântul lui 'umne&eu %i-l p$&esc.



Apostol

Epistola către Evrei a ,)2ntului Apostol !avel

Evrei :>%-#

1. 'eci %i cei dintâi (5%e&$mânt) a#ea orânduieli pentru slu+ba dumne&eiasc$ %i un altarp$mântesc,2. 6$ci s-a preg$tit cortul m$rturiei. 7n el se aflau, mai întâi, sfe%nicul %i masa %i pâinile puneriiînainte/ partea aceasta se nume%te fânta.3. 5poi, dup$ catapeteasma a doua, era cortul numit fânta fintelor,. 5#ând altarul t$mâierii de aur %i ci#otul 5%e&$mântului ferecat peste tot cu aur, în care eran$strapa de aur, care a#ea mana, era toiagul lui 5aron ce odr$slise %i tablele !egii.9. 'easupra ci#otului erau eru#imii sla#ei, care umbreau altarul împ$c$rii/ despre acestea nuputem acum s$ #orbim cu de-am$nuntul.:. 5stfel fiind întocmite aceste înc$peri, preoii intrau totdeauna în cortul cel dintâi, s$#âr%indslu+bele dumne&eie%ti/0. 7n cel de-al doilea îns$ numai ariereul, o dat$ pe an, %i nu f$r$ de sânge, pe care îl aduceapentru sine însu%i %i pentru gre%ealele poporului.

anon de rugăciune la !raznicul "nainteprăznuirii Intrării în Biserică a Maicii Domnului



1ropar la Praznicul Înainteprăznuirii Intrării în Biserică a Maicii Domnului, glasul al 4-lea: Bucurmai dinainte ne dăruieşte astăzi S!nta "na, odrăslind rod ce alungă întristarea, pe Singura purur#ecioară, pe care o şi aduce astăzi cu $ucurie, ăgăduin%ele rugăciuni împlinindu-şi în &emplDomnului, ca pe 'eea ce este Biserică a 'u(!ntului lui Dumnezeu şi Maică 'urată)

2ntarea %

Irmosul Desc*ide-(oi gura mea şi se (a umple de Du*ul S!nt şi cu(!nt (oi răspunde ÎmpărătesMaici şi mă (oi arăta luminat, prăznuind şi (oi c!nta Intrarea ei, $ucur!ndu-mă)

,tih ;reasfânt$ <$sc$toare de 'umne&eu, miluie%te-ne pe noi.

În S!nta Sintelor, cea Preas!ntă şi ără de pri*ană înainte merge a locui, ca să ie Biserică sin%ilui Dumnezeu, 'elui Preas!nt şi înaintea ei merg tinerele ecioare)


Satul cel mai dinainte de (eci, al Dumnezeului nostru 'elui mai înainte de (eci, s-a împlinit, mînainte merg!nd tu a i *rănită în S!nta Sintelor, spre a i +ocaş 'u(!ntului, #ecioară cu totul ă

de pri*ană)


Dumnezeieştii tăi părin%i, pe tine, 'eea ce a(eai să ii ăscătoare de Dumnezeu, te-au dus să *rănită în S!nta Sintelor, împlinind rugăciunea cu care s-au rugat, Preacurată)




'$ putere, t$pân$, neputinei inimii mele %i o înt$re%te, c$ se clatin$ de patimi, ca s$ fericeasc$ pe tine cu credin$ %i cu dragoste, cea pururea fericit$ %i cu totul f$r$ prian$.

2ntarea a 0-a

Irmosul Pe ai tăi c!ntăre%i, ăscătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti iz(or (iu şi îndestulat, care s-împreunat ceată du*o(nicească, întăreşte-i şi întru dumnezeiască intrarea ta, cununilor mări

în(redniceşte-i),tih ;reasfânt$ <$sc$toare de 'umne&eu, miluie%te-ne pe noi.

Încep!nd a merge înaintea #ecioarei, ecioarele, ăclii %in!nd, au arătat lămurit ceea ce a(ea să 'ă dintr-însa a(ea să se nască +uminarea cunoştin%ei, care a dezlegat întunecarea înşelăciunii)


!(nind de demult cu dumnezeiesc g!nd, S!nta "na a împlinit ăgăduin%a şi te-a aşezat în S!n

Sintelor pe tine, 'eea ce eşti cu totul ără pri*ană, care a(eai să zămisleşti şi să naşti în Duminunat)


Soarele şi-a întins razele, (ăz!nd pe orul +uminii întins cu (oia lui Dumnezeu înăuntru, în S!nSintelor, din care a(ea să plouă iertare celor în%eleni%i cu greşelile)


Mă îndumnezeieşte Dumnezeu, sălăşluindu-Se întru tine pentru îndurare, Preacinstită 'urată, mine, cel urat prin m!ncare mai înainte de înşelăciunea şarpelui) .i în locul stricăciunii iarădesătare nestricăcioasă îmi dăruieşte)

2ntarea a (-a

Irmosul Dumnezeiescul Sat cel neurmat al 'elui Preaînalt, al Întrupării &ale celei din #ecioaproorocul "(acum în%eleg!ndu-l, a strigat: Sla(ă Puterii &ale, Doamne/


Sin%ite lim$i mai înainte te-au (estit, 'urată, că a(eai să ii +ocaş #irii 'elei eîncăpute) Pentaceasta pe tine cetele ecioarelor te-au petrecut la cele Sinte, ăclii purt!nd)


+audă au do$!ndit Sin%ii Ioac*im cu "na, împreună merg!nd şi duc!ndu-te pe tine în S!nSintelor cu (eselie0 'eea ce eşti Biserica lui Dumnezeu Preas!ntă, Preacurată Stăp!nă, cu tot

ără pri*ană)




Dezleagă-se os!ndirea strămoşilor, că iată a înlorit 1i%a care ne-a rodit nouă Strugurele 'estricat, 'el 'e aduce (in de (eselie marginilor)


Pe tine 2na, 'eea ce eşti cu totul ără pri*ană, 'u(!ntul, 3iditorul al!ndu-te, S-a sălăşluit p!ntecele tău, lucr!nd a noastră m!ntuire cu *arul, Preacurată, pentru mila cea negrăită)

2ntarea a 5-a

Irmosul Spăim!ntatu-s-au toate de cinstită Intrarea ta0 că tu, #ecioară, care nu ştii de nuntînăuntru ai intrat în &emplul lui Dumnezeu, ca o Preacurată Biserică, tuturor celor ce te laudă ptine, pace dăruindu-le),tih ;reasfânt$ <$sc$toare de 'umne&eu, miluie%te-ne pe noi.

orii să răsp!ndească dreptate astăzi0 căci ca în cer se întinde dumnezeiescul or în Biserica Dumnezeu, care picură Dulcea%a ce scoate toată amărăciunea suletelor noastre)


eo$işnuită este zămislirea ta, neo$işnuită este şi naşterea ta, neo$işnuită este arătarea ta, #ecioaşi ducerea ta înăuntrul &emplului) eo$işnuite şi uimitoare sunt toate ale tale, care co(!rşecu(!ntul şi g!ndul, Preacurată)


Pe tine toată te-a sin%it Preas!ntul Du*, 'eea ce ai petrecut înăuntrul Bisericii şi te-ai *rănit c*rană cerească, Mireasa &atălui cea prea rumoasă) Pentru aceasta ai ost şi 'u(!ntului ăscătoare


Spre tine toată nădedea mea o pun, #ecioară, la îndurările tale alerg!nd) 1ătămării dia(oleşti araneîmpărtăşit suletul meu cel căzut şi slă$it de înecările desătărilor)

2ntarea a 3-a

Irmosul 'ugetătorilor de Dumnezeu, să(!rşind acest praznic dumnezeiesc şi cu totul cinstit Maicii lui Dumnezeu, (eni%i să $atem din palme, slă(ind pe 5ristos, 'el 'e S-a născut dintr-însa)


Întărindu-se cu dumnezeiescul *ar, dumnezeieştii Părin%i ai #ecioarei pe aceasta, ca pe o porum$i

ără pri*ană, au adus-o cu dragoste în S!nta Sintelor a i *rănită)




Înaintea ta, 'eea ce a(eai să primeşti +umina, care iese din lumină, ecioare cinstite, aprinz!năclii, au mers cu c*ip luminat la dumnezeiescul &emplu dăn%uind),tih ;reasfânt$ <$sc$toare de 'umne&eu, miluie%te-ne pe noi.

'ămara cea plină de mărire, marea glăsuire a proorocilor, tronul cel s!nt înăuntru în S!nSintelor se aşează, Împăratului tuturor gătită iind)


+aud, #ecioară, zămislirea ta, laud naşterea ta cea de negrăit, laud acoperăm!ntul tău, prin care scde toată (ătămarea, la limanul tău alerg!nd)

'ondac, glasul al 4-lea) !odo4ie "rătatu-&e-ai astăzi lumii şi +umina &a, Doamne s-a însemnpeste noi care cu cunoştin%ă &e lăudăm, (enit-ai şi &e-ai arătat, +umina 'ea eapropiată)

De (eselie astăzi lumea toată s-a umplut, întru strălucitul praznic al ăscătoarei de Dumnezestrig!nd: "cesta este 'ortul cel 'eresc)

2ntarea a #-a

Irmosul -au sluit ăpturii cugetătorii de Dumnezeu, ără numai #ăcătorului) 'i, groaza ocu$ăr$ăteşte călc!nd-o, se $ucurau c!nt!nd) Prea lăudate, Doamne al părin%ilor şi Dumnezeule, $ieşti cu(!ntat)


'a pe un soare purtător de lumină te-au primit înăuntru în Biserica cea S!ntă pe tine, 'eea ce strălucit rază de m!ntuire marginilor, 'urată #ecioară, care a(eai să ii Biserică Preas!ntă #iului lDumnezeu)


'u m!inile $ate%i to%i, (ăz!nd pe 'eea ce nu ştie de nuntă purt!nd semnele m!ntuirii) 'ăci cu m!

de înger s-a *rănit, ca 'eea ce a(ea să nască, în c*ip tainic pentru noi, P!inea cea 'erească)


&oate suletele drep%ilor cele de dedesu$t te-au $ine(estit şi mai înainte te-au arătat pe tinPorum$i%ă de aur, care por%i încetarea potopului celui în%elegător şi în S!nta Sintelor cu dreapcredin%ă ai dăn%uit),tih ;reasfânt$ <$sc$toare de 'umne&eu, miluie%te-ne pe noi.



'a o #rumoasă pe 'el rumos ai născut, 'are ur!%enia noastră a întors-o la c*ipul cel dint!#ecioară cu totul ără de pri*ană, 'ăruia şi c!ntăm: Doamne al părin%ilor şi Dumnezeule, $ine ecu(!ntat)

2ntarea a 7-a

Irmosul "scultă, Pruncă #ecioară 'urată, să spună 6a(riil (oia 'elui Preaînalt cea de dem

ade(ărată: ii gata spre primirea lui Dumnezeu0 că prin tine, 'el ecuprins cu oamenii (a petrecPentru aceasta şi $ucur!ndu-mă strig: Binecu(!nta%i, toate lucrurile Domnului, pe Domnul)


"scultă şi în%elege, $ătr!nule în%elepte 3a*arie, S!nta "na a zis: cu (oia lui Dumnezeu pe aceasPruncă 'urată, ce o am, cu sulet (oios o primeşte0 că printr-însa (a să ie m!ntuirea şi în &emplcel S!nt du-o pe ea, strig!nd: Binecu(!nta%i, toate lucrurile Domnului, pe Domnul)


Binecu(!ntat este Singur Domnul, strigat-a preotul0 intrările (ie%ii acum lămurit le arată nou(ăzută ăc!nd 'ămara care a încăput pe Dumnezeu0 întru 'are (rea să locuiască 5ristos, Împăratutoate, către 'are tot păm!ntul strigă: Binecu(!nta%i, toate lucrurile Domnului, pe Domnul)


Iată, $ătr!nule prea în%elepte, a zis S!nta "na cu e(la(ie: pe această Prea$ună Pruncă, pe care midat-o Dumnezeu, în c*ip strălucit primeşte-o şi prooroceşte că singură (a să aducă în iin

propo(ăduirile, cu care proorocii strigă: Binecu(!nta%i, toate lucrurile Domnului, pe Domnul),tih ;reasfânt$ <$sc$toare de 'umne&eu, miluie%te-ne pe noi.

"cum am cunoscut prea lămurit, emeie, a zis în%elep%eşte $ătr!nul, că pom răsare în miloc&emplului, care (a înlori cu ade(ărat dumnezeiască oadă, 'are (a aduce în ai pe oamenii cgoni%i în stricăciune, care (or striga cu $ucurie: Binecu(!nta%i, toate lucrurile Domnului, Domnul),tih ;reasfânt$ <$sc$toare de 'umne&eu, miluie%te-ne pe noi.

'u(!nt de tăinuiri nespuse a zis luminat $ătr!nul suletului tău, Pruncă Preacurată: acest &empdumnezeiesc (ei locui0 că, de înger iind *rănită, pe Îngerul Satului 'elui mare (ei naşte, căruiac!ntă: Binecu(!nta%i, toate lucrurile Domnului, pe Domnul)


6lasul lui 6a(riil c!ntăm %ie cu $ucurie, #ecioară 'urată: Bucură-te, 'eea ce singură eşti prici$ucuriei tuturor) Bucură-te, cură%irea suletelor, 'eea ce ai născut cură%irea noastră şi răscumpărarnoastră a celor ce c!ntăm +ui: Binecu(!nta%i, toate lucrurile Domnului, pe Domnul)



2ntarea a :-a

Irmosul &ot neamul păm!ntesc să salte cu du*ul iind luminat şi să prăznuiască irea min%ilor celără de trup, cinstind S!ntă Intrarea în &emplu a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-tPreaericită ăscătoare de Dumnezeu 'urată, pururea #ecioară)


Iată Muntele cel S!nt al lui Dumnezeu, cu ăclii luminoase înăuntru întru cele sinte este adus, dcare Piatra s-a tăiat şi capiştele şi c*ipurile cele demonice le-a zdro$it şi pe oameni, în locul acelorîi ace $iserici şi locaşuri cinstite)


7uratu-S-a Domnul şi acum a împlinit, d!ndu-ne nouă din semin%ia lui Iuda pe pururea #ecioara, dal cărei p!ntece a ăsărit Pomul (ie%ii, 'are m!ntuieşte de m!ncarea cea aducătoare de moarte cei ce s-au supus căderii prin m!ncare şi au ost ura%i cu amăgirea şarpelui)


'u gură luminoasă S!nta "na a strigat în &emplul lui Dumnezeu: 8ie înc*in pe această Pruncă, care mi-ai dat-o, Stăp!ne/ Din care, pentru milosti(irea cea negrăită, Purtător de &rup arăt!ndu-&(ei m!ntui lumea pe care ai zidit-o) Măreşte-o pe D!nsa ca pe o Maică a &a),tih ;reasfânt$ <$sc$toare de 'umne&eu, miluie%te-ne pe noi.

Iată, a luminat ziua m!ntuirii celor ce erau în noaptea celor cumplite0 2şa cea 'erească, desc*iz!n

uşile Bisericii, cu ăclii este adusă înăuntru întru cele Sinte, să ie *rănită de S!ntă Putere, spresta +ocaş S!nt lui Dumnezeu)


+uminează, 'urată, oc*ii suletului meu, 'eea ce ai născut +umina) 'a să nu mă acopere întunericcel ad!nc al păcatului, nici să mă acopere ad!ncul deznădăduirii, ci însă%i pe mine mă miluieşte mă îndreptează la limanul (oii lui Dumnezeu)

Sedelna Praznicului Înainteprăznuirii Intrării în Biserică a Maicii Domnului, glasul al 4-le

!odo4ie "rătatu-&e-ai astăzi lumii şi +umina &a, Doamne s-a însemnat peste noi care cu cunoştin&e lăudăm, (enit-ai şi &e-ai arătat, +umina 'ea eapropiată)

'instita Intrare a #ecioarei, astăzi mai înainte prăznuind-o luminat credincioşii, cu c!ntări Dumnezeu grăitoare pe d!nsa să o lăudăm neîncetat, ca pe 'eea ce este cu totul ără pri*ană)



anon de rugăciune la !raznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului $%&

1ropar la Praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, glasul al 4-lea: "stăzi înainînsemnarea $ună(oin%ei lui Dumnezeu şi propo(ăduirea m!ntuirii oamenilor, în &emplul Dumnezeu luminat #ecioara se arată şi pe 5ristos tuturor mai înainte Îl (esteşte) "cesteia şi noi mare glas să-i strigăm: Bucură-te, Împlinirea r!nduielii 3iditorului)

2ntarea %

Irmosul Desc*ide-(oi gura mea şi se (a umplea de Du*ul şi cu(!nt răspunde-(oi ÎmpărătesMaice şi mă (oi arăta luminat prăznuind şi (oi lăuda Intrarea ei, $ucur!ndu-mă)




" În%elepciunii 1istierie, Preacurată, pe tine te ştim şi al 5arului Iz(or, care iz(orăşti neîncepicăturile tale cele de cunoştin%ă, pe care te rugăm să le rourezi, Stăp!nă, ca să te laud pe tipururea)


Biserică mai înaltă dec!t cerurile, Preacurată, iind şi cămară, în &emplul lui Dumnezeu te-au adu

ca să te găteşti +ui spre dumnezeiasca Sălăşluire a (enirii Sale),tih ;reasfânt$ <$sc$toare de 'umne&eu, miluie%te-ne pe noi.

+umina *arului, ăscătoare de Dumnezeu, răsărind, pe to%i i-a luminat şi i-a împreunat, ca împodo$ească Prealuminata prăznuire a ei cu c!ntări: (eni%i să ne adunăm)


2şa cea mărită, de g!nduri necuprinsă, desc*iz!nd uşile &emplului lui Dumnezeu, acum porunceş

c!nd ne adunăm noi, să ne îndulcim cu minunile ei cele dumnezeieşti)

2ntarea a 0-a

Irmosul Pe ai tăi c!ntăre%i, ăscătoare de Dumnezeu, 'eea ce eşti iz(or (iu şi îndestulat, care s-aîmpreunat ceată du*o(nicească întăreşte-i şi întru dumnezeiască Intrarea ta, cununilor măriîn(redniceşte-i)


Împodo$it de nuntă astăzi s-a arătat rumos &emplul #ecioarei şi 'ămara, primind cămara cînsule%ită a lui Dumnezeu, pe cea 'urată şi ără pri*ană şi mai luminată dec!t toată ăptura)


Da(id înainte încep!nd dăn%uirea saltă şi dăn%uieşte cu noi şi Împărăteasă împodo$ită şi Preacinstite numeşte pe tine, Preacurată, 'eea ce stai în &emplu înaintea Împăratului şi Dumnezeu)


Din cea din care a ieşit neamului omenesc călcarea poruncii, din aceea au înlorit îndreptarea nestricăciunea0 ăscătoarea de Dumnezeu este adusă astăzi în 'asa lui Dumnezeu)


Saltă 9ştile îngereşti şi mul%imea tuturor oamenilor şi înaintea e%ei tale, Preacurată, aleargă astăecioarele purtătoare de ăclii strig!nd măririle tale în 'asa lui Dumnezeu)

2ntarea a (-a



Irmosul Dumnezeiescul Sat 'el eurmat al 'elui Preaînalt, al Întrupării &ale celei din #ecioarproorocul "(acum în%eleg!ndu-l, a strigat: Sla(ă Puterii &ale, Doamne/


&emplul lui Dumnezeu primind astăzi uşa cea neum$lată, a încetat toată um$ra +egii0 căci

ade(ărat s-a arătat ade(ărul, strig!nd celor de pe păm!nt),tih ;reasfânt$ <$sc$toare de 'umne&eu, miluie%te-ne pe noi.

Muntele cel cu um$ra deasă, pe care mai înainte l-a (ăzut de demult "(acum, mai înainte a (estit cea care a încăput înăuntru întru cele neum$late ale &emplului0 căci cu ade(ărat a odrăslit (irtu%ileacoperă marginile)


Să (edem tot păm!ntul lucruri uimitoare, străine şi minunate: cum, primind de la înger *ran#ecioara poartă '*ipurile r!nduielii)


&emplu şi cămară şi cer însule%it arăt!ndu-te, dumnezeiască Mireasă, Împăratului, în &emplul +egai ost adusă astăzi "celuia, păzită iind, Preacurată)

2ntarea a 5-a

Irmosul Spăim!ntatu-s-au toate de cinstită Intrarea ta) 'ă tu, #ecioară, care nu ştii de nuntînăuntru ai intrat în &emplul lui Dumnezeu, ca o Preacurată Biserică, tuturor celor ce te laudă pe tipace dăruindu-le)

,tih ;reasfânt$ <$sc$toare de 'umne&eu, miluie%te-ne pe noi.Sin%enia cea Preaslă(ită şi sin%ita dăruire, astăzi Preacurata #ecioară înc*inată iind în &emplul lDumnezeu, Împăratului a toate, Dumnezeului nostru, 2nuia, spre +ocaş este păzită, precum Însuştie)


#rumuse%ea suletului tău, Preacurată, (ăz!nd-o oarec!nd 3a*aria, cu credin%ă a strigat: &u erăscumpărarea) &u eşti $ucuria tuturor) &u eşti c*emarea noastră prin care 'el eîncăput, încăpmie Se (a arăta)




9, minunile tale cele mai presus de minte, Preacurată/ eo$işnuită este naşterea ta/ eo$işnuit esc*ipul creşterii tale/ eo$işnuite şi minunate sunt ale tale toate şi oamenilor net!lcuidumnezeiască Mireasă)


Seşnic mult luminos iind, dumnezeiască Mireasă, astăzi ai strălucit în 'asa Domnului şi n

luminezi pe noi cu cinstite *arurile minunilor tale, 'urată, ăscătoare de Dumnezeu, Prealăudată)2ntarea a 3-a

Irmosul 'ugetătorilor de Dumnezeu, să(!rşind acest praznic dumnezeiesc şi cu totul cinstit Maicii lui Dumnezeu, (eni%i să $atem din palme slă(ind pe 5ristos, 'el 'e S-a născut dintr-însa)


'el 'e toate le poartă cu cu(!ntul, rugăciunea drep%ilor a auzit-o) Pentru aceasta $oala st!rpiciun

dezleg!nd ca un Îndurat, le-a dăruit lor pricină de $ucurie)


1r!nd să arate Domnul neamurilor m!ntuirea Sa, pe 'eea ce n-a ştiut de nuntă, acum dintre oamea luat pe 'eea ce este semnul împăcării şi al înnoirii)


'a 'eea ce eşti 'asa 5arului, întru care sunt puse 'omorile !nduielii 'elei egrăite a lDumnezeu, Preacurată, în &emplu te-ai Împărtăşit de Dulcea%a 'ea 'urată)


Pe tine, stemă împărătească, primindu-te &emplul, dumnezeiască Mireasă, s-a luminat şi la cele m$une a trecut, (ăz!nd întru tine împlinirea celor mai înainte zise)

'ondac, glasul al 4-lea) !odo4ie 'el ce &e-ai înăl%at pe 'ruce de $ună(oie, poporului &ău celnou, numit cu numele &ău, îndurările &ale dăruieşte-i, 5ristoase Dumnezeule) 1eseleşte cu puter

&a pe $inecredincioşii creştini, dăruindu-le lor $iruin%ă asupra celui potri(nic, a(!nd autorul &armă de pace, ne$iruită $iruin%ă)

Preacurat &emplu al M!ntuitorului, cămara cea de mult pre% şi #ecioara, Sin%ită 1istieria Sla(ei lDumnezeu, astăzi este adusă în 'asa Domnului, împreună aduc!nd *arul Du*ului lui Dumnezeu, care o laudă îngerii lui Dumnezeu) "ceasta este 'ortul cel 'eresc)

2ntarea a #-a



Irmosul -au sluit ăpturii în%elep%ii lui Dumnezeu, ără numai #ăcătorului) 'i, groaza ocu$ăr$ăteşte călc!nd-o, se $ucurau c!nt!nd: Prea lăudate Doamne al părin%ilor şi Dumnezeule, $ieşti cu(!ntat)


Iată astăzi a strălucit marginilor primă(ară (eselă, lumin!nd suletele noastre şi g!ndul şi mintea,

*arul, prăznuirea ăscătoarei de Dumnezeu luminează) "stăzi, tainic, să ne (eselim),tih ;reasfânt$ <$sc$toare de 'umne&eu, miluie%te-ne pe noi.

Daruri să aducă astăzi Împărătesei Maici toate: cerul şi păm!ntul şi 'etele îngerilor şi mul%imoamenilor şi să strige: în &emplu este adusă $ucuria şi (eselia)


Scriptura a trecut, +egea a trecut şi ca ca o um$ră şi azele 5arului au strălucit în &emplul l

Dumnezeu, iind adusă tu, Prunca ără pri*ană, #ecioară Maică, totdeauna $inecu(!ntată)


Supusu-s-au 'elui ăscut al tău, Preacurată, ca 2nui #ăcător şi Dumnezeu, cerul şi păm!ntul şi cede dedesu$t şi toată lim$a oamenilor mărturiseşte că S-a "rătat Domnul, M!ntuitorul suletelnoastre)

2ntarea a 7-a

Irmosul "scultă Pruncă #ecioară 'urată, să zică adică "r*ang*elul 6a(riil Satul 'elui Preaînacel de demult şi ade(ărat: ii gata spre primirea lui Dumnezeu, că prin tine 'el ecuprins coamenii are să petreacă) Pentru aceasta şi $ucur!ndu-mă, strig: Binecu(!nta%i toate lucrurDomnului pe Domnul)


"duc!nd oarec!nd Biserica cea 'urată în 'asa Domnului, S!nta "na, strig!nd, a zis cu credinpreotului: Prunca cea dată mie de la Dumnezeu, lu!nd-o acum, du-o în &emplul 3iditorului tău

$ucur!ndu-te, c!ntă +ui: Binecu(!nta%i toate lucrurile Domnului pe Domnul)


S!ntul 3a*aria a zis Sintei "nei oarec!nd (ăz!nd cu du*ul: aduci acum pe Maica 1ie%ii c"de(ărată, pe care în c*ip lămurit proorocii lui Dumnezeu au propo(ăduit-o ăscătoare Dumnezeu şi cum o (a încăpea &emplul pe ea Pentru aceasta mir!ndu-mă, strig: Binecu(!nttoate lucrurile Domnului pe Domnul)




oa$a lui Dumnezeu am ost eu, a răspuns S!nta "na, c*em!ndu-l pe d!nsul cu credin%ă şi rugăciune: am luat rodul durerii mele şi după naştere pe cea ăscută o aduc 'elui 'e mi-a dăruit-Pentru aceasta, sălt!nd, strig: Binecu(!nta%i toate lucrurile Domnului pe Domnul)

,tih ;reasfânt$ <$sc$toare de 'umne&eu, miluie%te-ne pe noi.'u ade(ărat este lucrul +egii, a zis ei preotul şi străin lucru cu totul a i cunosc, (ăz!nd pe 'eea

este adusă în 'asa lui Dumnezeu, co(!rşind în c*ip prea slă(it cu *arul cele Sinte) Pentru aceas$ucur!ndu-mă strig: Binecu(!nta%i toate lucrurile Domnului pe Domnul)


Mă întăresc a zis S!nta "na preotului, în(ă%!nd cele ce grăieşti: că tu cunoşti acestea cu Du*ul lDumnezeu şi lămurit ai propo(ăduit cele ce sunt despre #ecioara) Primeşte dar pe cea 'urată &emplul 3iditorului tău şi $ucur!ndu-te, c!ntă +ui: Binecu(!nta%i toate lucrurile Domnului pDomnul)


#ăclie purtătoare de +umină s-a aprins nouă, a strigat preotului, $ucurie prea mare strălucind &emplu) Suletele proorocilor să se (eselească împreună cu mine, că (ăd lucruri minunasă(!rşindu-se în 'asa lui Dumnezeu şi să strige pururea: Binecu(!nta%i toate lucrurile Domnului Domnul)

9a 2ntarea a :-a

,tih 7ngerii, *ntrarea celei ;reacurate #$&ând, s-au mirat, cum ecioara a intrat în fânfintelor.

Irmosul 'a de un '*i(ot însule%it al lui Dumnezeu, nici cum să nu se atingă m!necredincioşilor, iar $uzele credincioşilor, ără tăcere glasul îngerului c!nt!nd, cu $ucurie să striăscătoarei de Dumnezeu: cu ade(ărat mai presus dec!t to%i eşti, #ecioară 'urată)

,tih 7ngerii, *ntrarea 6elei ;reacurate #$&ând, s-au mirat, cum cu la#$ a intrat în fânfintelor.

'a 'ceea ce ai prea luminată rumuse%ea cură%iei suletului, ăscătoare de Dumnezeu, 'urată şi *arul lui Dumnezeu din cer eşti plină cu +umina cea pururea #iitoare, luminezi totdeauna pe cei cu (eselie strigă: cu ade(ărat mai presus dec!t to%i eşti, #ecioară 'urată)

,tih 7ngerii, *ntrarea ecioarei #$&ând, s-au mirat, cum cu prea sl$#ire a intrat în fânfintelor.

Mai presus z$oară dec!t puterea cu(intelor, minunea ta, ăscătoare de Dumnezeu 'urată) 'ă trupîntru tine îl socotesc, mai presus de cu(!nt, neprimitor de curgerea păcatului) Pentru aceasta

mul%umire strig către tine: cu ade(ărat mai presus dec!t to%i eşti, #ecioară 'urată)



,tih 7ngerii %i oamenii *ntrarea ecioarei s$ o cinstim, c$ci cu la#$ a intrat în fânta fintelo

'u prea mărire mai înainte te-a înc*ipuit, 'urată, +egea, pe tine cort şi dumnezeiască năstrapăcatapeteasmă şi toiag, Biserică nestricată şi uşă a lui Dumnezeu) Pentru aceasta în(ă%ăm a strigcătre tine: cu ade(ărat mai presus dec!t to%i eşti, #ecioară 'urată)

,tih 7ngerii, *ntrarea ecioarei #$&ând, s-au mirat, cum cu dumne&eiasc$ pl$cere a intrat fânta fintelor.

Dulce c!nt!nd %ie mai înainte a glăsuit Da(id, numindu-te pe tine #iică a Împăratului, cu podoa$(irtu%ilor (ăz!ndu-te împodo$ită, st!nd de-a dreapta înaintea lui Dumnezeu) Pentru aceaproorocul a strigat: cu ade(ărat mai presus dec!t to%i eşti, #ecioară 'urată)

,tih 7ngeri, s$ltai cu sfinii, fecioare, împreun$ d$nuii, c$ iica lui 'umne&eu a intrat fânta fintelor.

De Dumnezeu primitoare mai înainte (ăz!ndu-te Solomon, ăscătoare de Dumnezeu, te-a (estit ptine uşă desc*isă Împăratului şi iz(or (iu pecetluit, din care apa cea netul$ure a iz(or!t nouă, celce strigăm cu credin%ă: cu ade(ărat mai presus dec!t to%i eşti, #ecioară 'urată)

,tih 7ngerii %i oamenii, pe ecioara, cu cânt$ri s$ o m$rim, c$ci cu dumne&eiasc$ cu#iin$intrat în fânta fintelor.

Dai *arurile tale cele liniştite, ăscătoare de Dumnezeu, suletului meu, iz(or!nd (ia%ă celor ce cinstesc după datorie, singură apăr!ndu-i şi acoperindu-i şi păzindu-i, ca să strige către tine:

ade(ărat mai presus dec!t to%i eşti, #ecioară 'urată),tih $re%te, suflete al meu, pe 6eea ce s-a adus în emplul 'omnului %i s-a binecu#ântat mâinile preoilor.

Irmosul Pe norul cel purtător de +umină, întru care Stăp!nul tuturor din cer ca ploaia pe l!nă SPogor!t şi S-a Întrupat pentru noi, ăc!ndu-Se 9m 'el ără de început, să o mărim to%i, ca pe MaiDumnezeului nostru, 'urată)

,tih $re%te, suflete al meu, pe 6eea ce s-a adus în emplul 'omnului %i s-a binecu#ântat

mâinile preoilor.

Din cei drep%i a ieşit, din Sin%ii Ioac*im şi din "na, rodul ăgăduin%ei, dumnezeiasca Pruncă Marşi ca nişte tăm!ie $ine primită, cu trupul Pruncă iind, este adusă să locuiască în S!nta Sintelor d&emplu, ca o S!ntă)

,tih $re%te, suflete al meu, pe 6eea ce s-a adus în emplul 'omnului %i s-a binecu#ântat mâinile preoilor.



Pe 'eea ce a ost Pruncă cu irea şi mai presus de ire s-a arătat Maică lui Dumnezeu, să o lăudăcu c!ntări) 'ă în &emplul +egii Domnului astăzi a ost adusă, spre a i mireasmă cu $un miros, ca urod du*o(nicesc al drep%ilor)


ăscătoarei de Dumnezeu, cu cu(iin%ă, să strigăm credincioşii cu îngerul: Bucură-te/ Bucură-Prea$ună Mireasă/ Bucură-te, nor luminos, din care nouă, celor ce şedeam întru întunericnecunoştin%ei, ne-a strălucit Domnul/ Bucură-te, nădedea tuturor/


S!nta Sintelor şi a lui Dumnezeu Maică Marie, cu rugăciunile tale, 'urată, scapă-ne din curse(rămaşului şi din tot eresul şi necazul pe noi, cei ce ne înc*inăm cu credin%ă icoanei S!ntului tă'*ip)


'!ntare după (rednicie, ăscătoare de Dumnezeu, toată zidirea, cu Îngerul 6a(riil, să-i strigglăsuind: Bucură-te, Maica lui Dumnezeu, cu totul ără pri*ană, prin care ne-am m!ntuit d$lestemul cel dint!i, ăc!ndu-ne părtaşi nestricăciunii)

,tih $re%te, suflete al meu, pe 6eea ce s-a adus în emplul 'omnului %i s-a binecu#ântat

mâinile preoilor.Mai presus dec!t 5eru(imii şi dec!t Seraimii mai înaltă şi mai desătată dec!t cerurile te-ai arăta#ecioară, ca 'eea ce pe 'el eîncăput de toate, Dumnezeul nostru, în p!ntecele tău +-ai încăput+-ai născut în c*ip de negrăit0 pe 'are roagă-+ îndelung pentru noi)

În loc de Sla(ă &atălui şi #iului şi S!ntului Du*)

$re%te, suflete al meu, t$pânia 'umne&eirii 6elei în rei *postasuri %i <edesp$rite.

#irea 'ea în &rei Ipostasuri şi Sla(a 'ea edespăr%ită şi într-o Dumnezeire +ăudată neîncetat, în cşi pe păm!nt, &reimea 'ea edespăr%ită să 9 slă(im, &atălui şi #iului şi împreună şi Du*ulînc*in!ndu-ne cu dreaptă credin%ă)

În loc de .i acum şi pururea şi în (ecii (ecilor) "min ;a ăscătoarei<)

$re%te, suflete al meu, pe cea mai cinstit$ %i mai m$rit$ decât =%tile cele de sus.



Pe cei ce aleargă cu credin%ă su$ milosti(irea ta şi se înc*ină cu $ună cinstire #iului tău, #ecioară Dumnezeu ăscătoare, ca 2nui Dumnezeu şi Domn al lumii, roagă-te ca să-i m!ntuiască dstricăciune, de primedii şi de toate ispitele)

Sedelna, glasul al 4-lea) !odo4ie Spăim!ntatu-s-a Iosi, lucru mai presus de ire (ăz!nd şi în mina a(ut ploaia cea de pe l!nă, la zămislirea ta cea ără de săm!n%ă, de Dumnezeu ăscătoare, rugcel nears în oc, toiagul lui "aron ce a odrăslit şi mărturisind logodnicul şi ocrotitorul tău preo%ilor

grăit0 #ecioara naşte şi după naştere răm!ne iarăşi ecioară)Spune, Da(id, ce praznic este acesta de acum, pe care l-ai lăudat oarec!nd în 'artea Psalmilor, #iica Prunca lui Dumnezeu şi #ecioara 'ă ai zis: aduce-se-(or Împăratului ecioare în urma eicele de aproape ale ei) Minunat şi a toată lumea praznic ă celor ce strigă: ăscătoarea de Dumnezeste pentru noi Solitoarea m!ntuirii)


grăit0 #ecioara naşte şi după naştere răm!ne iarăşi ecioară)

Mieluşeaua cea nepătată şi cămara cea neîntinată, ăscătoarea de Dumnezeu Maria, cu (eselie esadusă în c*ip prea luminat) Pe care îngerii lui Dumnezeu o înconoară cu credin%ă şi to%i credincioo ericesc pururea şi cu mul%umire c!ntă ei neîncetat cu glas mare: Mărirea şi m!ntuirea noastră eşti, 'eea ce eşti cu totul ără pri*ană)



anon de rugăciune la !raznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului $'&

1ropar la Praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, glasul al 4-lea: "stăzi înainînsemnarea $ună(oin%ei lui Dumnezeu şi propo(ăduirea m!ntuirii oamenilor, în &emplul Dumnezeu luminat #ecioara se arată şi pe 5ristos tuturor mai înainte Îl (esteşte) "cesteia şi noi mare glas să-i strigăm: Bucură-te, Împlinirea r!nduielii 3iditorului)

2ntarea %

Irmosul '!ntare de $iruin%ă să c!ntăm to%i lui Dumnezeu, 'elui 'e a ăcut minuni minunate $ra% înalt şi a iz$ă(it pe Israel, că S-a prea slă(it)


Să ne adunăm astăzi la ăscătoarea de Dumnezeu, cinstind-o cu c!ntări şi să prăznuim prazndu*o(nicesc) 'ă în &emplul lui Dumnezeu, Dar se aduce)


'u c!ntări să lăudăm petrecerea ăscătoarei de Dumnezeu cea Preaslă(ită, că în &emplu astăzi, caBiserică a lui Dumnezeu, se aduce Dar de mult pre%, după proorocie)




S!nta "na cea ără de pri*ană s-a $ucurat, ca o maică ce a adus lui Dumnezeu Dar de mult pre%, &emplu) .i S!ntul Ioac*im împreună cu d!nsa prăznuieşte $ucuros)


Da(id strămoşul tău te-a lăudat de demult, #ecioară dumnezeiască Mireasă, numindu-te #iicăÎmpăratului 5ristos) Pe 'are şi născ!ndu-+ Prunc, ca o Maică +-ai alăptat)


'u trupul de trei ani iind, ăscătoarea de Dumnezeu a ost adusă Domnului şi S!ntul 3a*arpreotul lui Dumnezeu, primind-o pe ea, în &emplu $ucur!ndu-se a aşezat-o)


#ecioare, purtătoare de ăclii, începe%i astăzi să dăn%ui%i0 maicilor, c!nta%i Împărătesei Maicii 'elce merge în &emplul Împăratului 5ristos)

la#$ at$lui %i iului %i fântului 'u (a ;reasfintei reimi).

&reimea 'ea de o #iin%ă, Părinte şi 'u(inte şi Du*ule Sinte, pe &ine cu credin%ă &e slă(im ca p#ăcătorul tuturor şi 8ie strigăm cu dreaptă credin%ă: m!ntuieşte-ne pe noi, Dumnezeule)

Şi acum %i pururea %i în #ecii #ecilor. 5min (a <$sc$toarei).

Din (opseaua s!ngelui tău, Preacurată, în poriră îm$răc!ndu-Se a ieşit Împăratul şi Dumnezeu şiînnoit tot neamul omenesc cu milosti(irea Sa)

atavasie 5ristos Se naşte, slă(i%i-+, 5ristos din ceruri, înt!mpina%i-+, 5ristos pe păm!nt, înăl%a(ă) '!nta%i Domnului tot păm!ntul şi cu (eselie lăuda%i-+, popoare, că S-a prea slă(it)

2ntarea a 0-a

Irmosul Să se întărească inima mea întru (oia &a, 5ristoase Dumnezeule, 'are peste ape ai întă

cerul al doilea şi ai întemeiat păm!ntul peste ape, "totputernice)


Să prăznuim, iu$itorilor de praznic şi împreună să ne (eselim cu du*ul, m!ng!indu-ne astăzi acest S!nt praznic al #iicei Împăratului şi Maicii Dumnezeului nostru)




Sinte Ioac*im, (eseleşte-te astăzi şi te $ucură, S!nta "na, cu du*ul, aduc!nd Domnului pe 'eea s-a născut din (oi, de trei ani iind, ca pe o unincă Preacurată şi cu totul ără pri*ană)


+ocaşul lui Dumnezeu în S!ntul &emplu este adusă, ăscătoarea de Dumnezeu Maria, cu trupul trei ani iind şi purt!nd ăclii, ecioarele merg înaintea ei)


Mieluşeaua lui Dumnezeu cea nepătată, porum$i%a cea neîntinată, cortul cel de Dumnezeu încăpătsin%enia Sla(ei a ales a locui în 'ortul cel S!nt)


'ea de trei ani cu trupul şi de mul%i ani cu du*ul, cea mai desătată dec!t cerurile şi mai înaltă decPuterile cele de sus să ie lăudată cu c!ntări, dumnezeiasca Mireasă)


Prăznuind petrecerea ăscătoarei de Dumnezeu în cele unde nimeni nu intră şi noi cu ecioarepurtătoare de ăclii în%elegătoare, cu (eselie, astăzi să ne apropiem de &emplu)


Preo%ii lui Dumnezeu, îm$răca%i-(ă întru dreptate cu darul şi înt!mpina%i în c*ip luminat, desc*iz!

uşile Sintei Sintelor pentru #iica Împăratului şi Dumnezeului nostru)la#$ at$lui %i iului %i fântului 'u (a ;reasfintei reimi).

+umină este &atăl şi +umină #iul +ui şi +umină este şi Du*ul M!ng!ietorul) Pentru că &reimstrălucind, ca dintr-un soare, dumnezeieşte luminează şi păzeşte suletele noastre)


Pe tine proorocii te-au propo(ăduit mai înainte, c*i(ot al Sin%eniei, curată şi cădelni%ă de aur

seşnic şi masă şi noi ca pe un cort de Dumnezeu încăpător te lăudăm pe tine)

atavasie #iului 'elui ăscut ără stricăciune din &atăl mai înainte de (eci şi mai pe urmă d#ecioară Întrupat mai presus de ire, lui 5ristos Dumnezeu, să-I strigăm: 'el 'e ai înăl%at runtnoastră, S!nt eşti, Doamne)

2ntarea a (-a



Irmosul 'u du*ul (ăz!nd mai înainte, proorocule "(acum, Întruparea 'u(!ntului, ai propo(ădustrig!nd: c!nd se (or apropia anii, &e (ei cunoaşte, c!nd (a (eni (remea, &e (ei arăta) Sla(ă Puter&ale, Doamne/


Proorocule Isaia, prooroceşte nouă, care este #ecioara ce are în p!ntece 'ea din rădăcina lui Iud

care a odrăslit şi s-a născut din Da(id, împăratul din săm!n%ă s!ntă, od $inecu(!ntat),tih ;reasfânt$ <$sc$toare de 'umne&eu, miluie%te-ne pe noi.

Începe%i, ecioare şi c!nta%i c!ntări, în m!ini %in!nd ăclii şi prăznui%i cu noi, lăud!nd Intrarea celcurate şi de Dumnezeu ăscătoare, care acum merge în &emplul Domnului cu strălucire)


finilor *oacim %i 5na, #eselii-#$ acum, când aducei în emplul 'omnului pe cea 6urat

care are s$ fie aic$ lui >ristos 'umne&eu, 7mp$ratului a toate, 6eea ce s-a n$scut din #oi ca+uninc$ de trei ani.


S!ntă a Sintelor iind tu, 'urată, în S!ntul &emplu ai iu$it a te sălăşlui şi cu îngerii, #ecioar(or$ind, petreci, cu minune din cer p!ine lu!nd, *rănitoarea (ie%ii)


ăsc!nd mai presus de nădede pe Preas!nta 'urată, cu $ună credin%ă au ăgăduit a o aduce lDumnezeu şi au împlinit ăgăduin%a, pe 'eea ce s-a născut dintr-înşii, astăzi Sin%ii Ioac*im şi "naduc!nd-o ca pe o ertă în 'asa lui Dumnezeu)


9drăslit-a toiagul lui "aron oarec!nd, mai înainte înc*ipuind, Preacurată, naşterea cdumnezeiască) 'ă mai presus de ire a(eai să zămisleşti şi nestricată să răm!i şi după naşter#ecioară să te ară%i, Prunc alăpt!nd, pe Dumnezeul tuturor)


#ecioare, pe #ecioara, maicilor, pe Maica, cu dreaptă credin%ă aduna%i-(ă să o cinsti%i împreună noi, pe 'eea ce s-a născut şi a născut, care ca o ertă ără pri*ană a ost adusă lui Dumnezeu, toîmpreună cu $ucurie să o prăznuim)






Muntele cel de mult pre% şi um$ros să-l lăudăm, pe pururea #ecioara care s-a ăcut Maica lDumnezeu) 'ă aceasta a strălucit la margini lumină)


Pe o Dumnezeire peste toate Stăp!nitoare şi pururea 1ecuitoare slă(ind, să ne înc*inăm ei, 'el'instite în &rei #e%e, edespăr%ite în #ire şi cu aceeaşi Sla(ă)


+iman liniştit şi de necucerit, zid am agonisit rugăciunea ta în primedii, de Dumnezeu ăscătoarpururea iz$ă(indu-ne din primedii şi din necazuri)

atavasie Dumnezeul păcii iind şi &ată al îndurărilor, pe Îngerul Satului &ău 'elui Madăruindu-ni-+, Pace +-ai trimis nouă) Deci, po(ă%ui%i iind la lumina cunoştin%ei de Dumnezeu, dnoapte m!nec!nd, &e slă(im, Iu$itorule de oameni)

2ntarea a 3-a

Irmosul Pe proorocul Iona urm!nd strig: scoate din stricăciune (ia%a mea, Bunule şi mm!ntuieşte, M!ntuitorul lumii, pe mine cel ce strig: Sla(ă 8ie)


Să prăznuim credincioşii praznic du*o(nicesc, pe Maica lui Dumnezeu lăud!nd-o cu dreapcredin%ă) 'ă este mai S!ntă dec!t min%ile cele cereşti)


'u c!ntări du*o(niceşti să lăudăm, credincioşii, pe Maica +uminii, că astăzi s-a arătat nouă mînainte merg!nd în casa lui Dumnezeu)


epătata mieluşea şi curata porum$i%ă s-a dus să locuiască în 'asa lui Dumnezeu, cea ără pri*anmai înainte iind r!nduită a i Maică a lui 5ristos Dumnezeu)


În &emplul +egii intrări să(!rşeşte Biserica lui Dumnezeu, cortul cel ceresc, din care nouă, celor dîntuneric, +umină ne-a strălucit)


Pruncă iind cu trupul şi desă(!rşită cu suletul, S!ntul '*i(ot în 'asa lui Dumnezeu intră ca să

*rănească cu dumnezeiescul 5ar)




Din toate ispitele şi primediile suleteşti m!ntuişte-ne pe noi, cei ce alergăm la tine, Prealăudată, rugăciunile tale, Maica lui 5ristos Dumnezeu)


Părinte şi #iule şi Du*ule 'el Drept, 2nime în &rei Ipostasuri şi edespăr%ită &reime, miluieşte cei ce se înc*ină Dumnezeieştii &ale Stăp!nii)


În p!ntecele tău încăput iind 'el eîncăput de totul, Maica lui Dumnezeu, a ieşit din tinPreacurată, îndoit în ire, Dumnezeu şi 9m)

atavasie Din p!ntece pe Iona ca pe un prunc l-a lepădat iara mării, precum l-a primit şi

#ecioară sălăşluindu-Se 'u(!ntul şi &rup lu!nd, a ieşit, păzind-o nestricată) 'ă 'el 'e nu a pătimstricăciune, pe 'eea ce +-a născut, a păzit-o ne(ătămată)

'ondac, glasul al 4-lea) !odo4ie 'el ce &e-ai înăl%at pe 'ruce de $ună(oie, poporului &ău celnou, numit cu numele &ău, îndurările &ale dăruieşte-i, 5ristoase Dumnezeule) 1eseleşte cu puter&a pe $inecredincioşii creştini, dăruindu-le lor $iruin%ă asupra celui potri(nic, a(!nd autorul &armă de pace, ne$iruită $iruin%ă)

Preacurat &emplu al M!ntuitorului, 'ămara cea de mult pre% şi #ecioara, sin%ită (istieria Sla(ei l

Dumnezeu, astăzi este adusă în 'asa Domnului, împreună aduc!nd *arul Du*ului lui Dumnezeu, care o laudă îngerii lui Dumnezeu) "ceasta este 'ortul cel 'eresc)

2ntarea a #-aIrmosul 'uptorul, M!ntuitorule, se răcorea, iar tinerii dăn%uind c!ntau: Dumnezeul părin%ilnoştri, $ine eşti cu(!ntat)


Să dăn%uim, iu$itorilor de praznic, astăzi, să lăudăm pe curata Stăp!nă, pe Sin%ii Ioac*im şi pe "

după (rednicie cinstindu-i)


Prooroceşte cel ce grăieşti cu Du*ul: aduce-se-(or ecioare în urma ta, aduce-se-(or în &emplu %Împărătesei Maice)




Bucuratu-s-au 'etele îngerilor, (eselitu-s-au du*urile drep%ilor, c!nd Maica lui Dumnezeu în S!nSintelor a ost adusă)


.i cu trupul şi cu du*ul s-a $ucurat Maria cea ără pri*ană răm!n!nd în &emplul Domnului, ca u(as Preasin%it)


Primind *rană cerească, a sporit cu în%elepciunea şi cu *arul, ăc!ndu-se Maică după trupM!ntuitorului 5ristos)


Dusu-te-au pe tine în cele mai dinăuntru ale &emplului în%elep%ii tăi Părin%i, Preacurată, ca să *răneşti în c*ip neo$işniut spre sălăşluirea lui 5ristos Dumnezeu)


Să slă(im &reimea 'ea edespăr%ită, să lăudăm o Dumnezeire, împreună cu &atăl pe 'u(!ntul şi Du*ul 'el cu totul S!nt)

Şi acum %i pururea %i în #ecii #ecilor. 5min (a <$sc$toarei).?oag$ pe 'omnul pe 6are !-ai n$scut, ca pe 6el 6e este ilosti# din fire, <$sc$toare d'umne&eu, s$ mântuiasc$ sufletele celor ce te laud$ pe tine.

atavasie &inerii în dreaptă credin%ă iind crescu%i, păg!neasca poruncă ne$ăg!nd-o în seamă, groaza ocului nu s-au înspăim!ntat, ci, în milocul (ăpăii st!nd, au c!ntat: Dumnezeul părin%ilnoştri, $ine eşti cu(!ntat)

2ntarea a 7-a

Irmosul 'el de 'are se înricoşează îngerii şi toate 9ştile ca de #ăcătorul şi Domnul, lăuda%i-preo%i, preamări%i-+, tineri, $inecu(!nta%i-+, popoare şi prea înăl%a%i-+ întru to%i (ecii)


Se (eselesc astăzi cu $ucurie Sin%ii Ioac*im şi "na cea ără pri*ană, aduc!nd Domnului Dumnezertă pe S!nta #iică, cea dăruită ei prin ăgăduin%ă)


+ăuda%i sunt sin%ii Da(id şi Iesei şi Iuda este cinstit: că din rădăcina lor a odrăslit od, 'ura#ecioară, din care S-a născut Dumnezeu 'el mai înainte de (eci)




Maria cea Preacurată şi cort însule%it a ost adusă astăzi în 'asa lui Dumnezeu şi a primit-o pe 3a*aria cu m!inile ca pe un odor al Domnului)


'a pe o uşă de m!ntuire şi ca pe un munte în%elegător, ca pe o scară însule%ită, să cinsticredincioşii după ade(ăr pe #ecioara şi Maica lui Dumnezeu, cea $inecu(!ntată de m!inile preo%ilo


Proorocii, "postolii şi mucenicii lui 5ristos, 'etele îngerilor şi to%i păm!ntenii să cinstim cu c!ntpe #ecioara cea curată, ca pe o $inecu(!ntată Maică a 'elui Preaînalt)


&emplului te-au adus pe tine, Preacinstită 'urată, cei ce dumnezeieşte te-au născut0 ca pe o ertcurată şi străină, te sălăşluieşti întru cele neum$late, ca să te găteşti de mai înainte lui Dumnezespre +ocaş 'u(!ntului)

@inecu#ânt$m pe at$l, pe iul %i pe fântul 'u, 'umne&eu.

+ăudat să ie 'el Întreit S!nt, &atăl şi #iul şi Du*ul S!nt, 2nimea 'ea edespăr%ită, Dumnezeire, 'are %ine în m!nă toată ăptura întru to%i (ecii)

Şi acum %i pururea %i în #ecii #ecilor. 5min (a <$sc$toarei).'u(!ntul 'el ără început S-a Început, cu &rup ăsc!ndu-Se precum a $ine(oit, Dumnezeu şi 9din Prunca #ecioară, iarăşi zidindu-ne pe noi cei căzu%i mai înainte, pentru multa Sa milosti(ire)

atavasie

Să lăudăm, să $inecu(!ntăm şi să ne înc*inăm Domnului, c!nt!ndu-I şi prea înăl%!ndu-+ pe D!nsîntru to%i (ecii)

'uptorul cel răcorit a înc*ipuit c*ipul minunii celei mai presus de ire, că nu a ars pe tinerii pe cai-a primit, precum nici #ocul Dumnezeirii nu a ars p!ntecele #ecioarei în care a intrat) Pentaceasta c!nt!nd să strigăm: să $inecu(!nteze toată ăptura pe Domnul şi să-+ prea înal%e pe D!nsîntru to%i (ecii)

9a 2ntarea a :-a




Irmosul 'a de un '*i(ot însule%it al lui Dumnezeu, nici cum să nu se atingă m!na necredincişiloiar $uzele credincioşilor, ără tăcere glasul îngerului c!nt!nd, cu $ucurie să strige ăscătoarei Dumnezeu: cu ade(ărat mai presus dec!t to%i eşti, #ecioară 'urată)


'a 'eea ce ai prea luminată rumuse%ea cură%iei suletului, ăscătoare de Dumnezeu, curată şi *arul lui Dumnezeu din cer eşti plină cu +umina cea pururea iitoare, luminezi totdeauna pe cei cu (eselie strigă: cu ade(ărat mai presus dec!t to%i eşti, #ecioară 'urată)

,tih 7ngerii, *ntrarea ecioarei #$&ând, s-au mirat, cum cu prea sl$#ire a intrat în fânfintelor.

Mai presus z$oară dec!t puterea cu(intelor, minunea ta, ăscătoare de Dumnezeu 'urată) 'ă trupîntru tine îl socotesc, mai presus de cu(!nt, neprimitor de curgerea păcatului) Pentru aceasta mul%umire strig către tine: cu ade(ărat mai presus dec!t to%i eşti, #ecioară 'urată)

,tih 7ngerii %i oamenii *ntrarea ecioarei s$ o cinstim, c$ci cu la#$ a intrat în fânta fintelo

'u prea mărire mai înainte te-a înc*ipuit, 'urată, +egea, pe tine cort şi dumnezeiască năstrapăcatapeteasmă şi toiag, Biserică nestricată şi uşă a lui Dumnezeu) Pentru aceasta în(ă%ăm a strigcătre tine: cu ade(ărat mai presus dec!t to%i eşti, #ecioară 'urată)

,tih 7ngerii, *ntrarea ecioarei #$&ând, s-au mirat, cum cu dumne&eiasc$ pl$cere a intrat fânta fintelor.

Dulce c!nt!nd %ie mai înainte a glăsuit Da(id, numindu-te pe tine #iică a Împăratului, cu podoa$(irtu%ilor (ăz!ndu-te împodo$ită, st!nd de-a drepta înaintea lui Dumnezeu) Pentru aceasta prooroca strigat: cu ade(ărat mai presus dec!t to%i eşti, #ecioară 'urată)

,tih 7ngeri, s$ltai cu sfinii, fecioare, împreun$ d$nuii, c$ iica lui 'umne&eu a intrat fânta fintelor.

De Dumnezeu primitoare mai înainte (ăz!ndu-te Solomon, ăscătoare de Dumnezeu, te-a (estit ptine uşă desc*isă Împăratului şi iz(or (iu pecetluit, din care apa cea netul$ure a iz(or!t nouă, cel

ce strigăm cu credin%ă: cu ade(ărat mai presus dec!t to%i eşti, #ecioară 'urată)

,tih 7ngerii %i oamenii, pe ecioara, cu cânt$ri s$ o m$rim, c$ci cu dumne&eiasc$ cu#iin$intrat în fânta fintelor.

Dai *arurile tale cele liniştite, ăscătoare de Dumnezeu, suletului meu, iz(or!nd (ia%ă celor ce cinstesc după datorie, singură apăr!ndu-i şi acoperindu-i şi păzindu-i, ca să strige către tine: ade(ărat mai presus dec!t to%i eşti, #ecioară 'urată)




Irmosul Pe norul cel purtător de +umină, întru care Stăp!nul tuturor din cer ca ploaia pe l!nă SPogor!t şi S-a Întrupat pentru noi, ăc!ndu-Se 9m 'el ără de început, să o mărim to%i, ca pe MaiDumnezeului nostru, 'urată)


Din cei drep%i a ieşit, din Sin%ii Ioac*im şi din "na, rodul ăgăduin%ei, dumnezeiasca Pruncă Marşi ca nişte tăm!ie $ine primită, cu trupul Pruncă iind, este adusă să locuiască în S!nta Sintelor d&emplu, ca o S!ntă)


Pe ceea ce a ost Pruncă cu irea şi mai presus de ire s-a arătat Maică lui Dumnezeu, să o lăudăm c!ntări) 'ă în &emplul +egii Domnului astăzi a ost adusă, spre a i mireasmă cu $un miros, ca urod du*o(nicesc al drep%ilor)


ăscătoarei de Dumnezeu, cu cu(iin%ă, să strigăm credincioşii cu îngerul: Bucură-te/ Bucură-Prea$ună Mireasă/ Bucură-te, nor luminos, din care nouă, celor ce şedeam întru întuneric

necunoştin%ei, ne-a Strălucit Domnul/ Bucură-te, nădedea tuturor/,tih $re%te, suflete al meu, pe 6eea ce s-a adus în emplul 'omnului %i s-a binecu#ântat mâinile preoilor.

S!nta Sintelor şi a lui Dumnezeu Maică Marie, cu rugăciunile tale, 'urată, scapă-ne din curse(rămaşului şi din tot eresul şi necazul pe noi, cei ce ne înc*inăm cu credin%ă icoanei S!ntului tă'*ip),tih $re%te, suflete al meu, pe 6eea ce s-a adus în emplul 'omnului %i s-a binecu#ântat mâinile preoilor.

'!ntare după (rednicie, ăscătoare de Dumnezeu, toată zidirea, cu îngerul 6a(riil, să-i strigglăsuind: Bucură-te, Maica lui Dumnezeu, cu totul ără pri*ană, prin care ne-am m!ntuit d$lestemul cel dint!i, ăc!ndu-ne părtaşi nestricăciunii)




Mai presus dec!t 5eru(imii şi dec!t Seraimii mai înaltă şi mai desătată dec!t cerurile te-ai arăta#ecioară, ca 'eea ce pe 'el eîncăput de toate, Dumnezeul nostru, în p!ntecele tău +-ai încăput+-ai născut în c*ip de negrăit0 pe 'are roagă-+ îndelung pentru noi)

În loc de Sla(ă &atălui şi #iului şi S!ntului Du*)

$re%te, suflete al meu, t$pânia 'umne&eirii 6elei în rei *postasuri %i <edesp$rite.

#irea 'ea în &rei Ipostasuri şi Sla(a 'ea edespăr%ită şi într-o Dumnezeire +ăudată neîncetat, în cşi pe păm!nt, &reimea 'ea edespăr%ită să 9 slă(im, &atălui şi #iului şi împreună şi Du*ulînc*in!ndu-ne cu dreaptă credin%ă)

În loc de .i acum şi pururea şi în (ecii (ecilor) "min ;a ăscătoarei<)

$re%te, suflete al meu, pe cea mai cinstit$ %i mai m$rit$ decât =%tile cele de sus.

Pe cei ce aleargă cu credin%ă su$ milosti(irea ta şi se înc*ină cu $ună cinstire #iului tău, #ecioară

Dumnezeu ăscătoare, ca 2nui Dumnezeu şi Domn al lumii, roagă-te ca să-i m!ntuiască dstricăciune, de primedii şi de toate ispitele)

atavasie &aină străină (ăd şi prea slă(ită, cer iind peştera, Scaun de 5eru(imi #ecioara, ieslsălăşluire, întru care s-a culcat 'el eîncăput, 5ristos Dumnezeu, pe 'are lăud!ndu-+ Îl mărim)

Sedelna, glasul al 4-lea) !odo4ie Spăim!ntatu-s-a Iosi, lucru mai presus de ire (ăz!nd şi în mina a(ut ploaia cea de pe l!nă, la zămislirea ta cea ără de săm!n%ă, de Dumnezeu ăscătoare, rugcel nears în oc, toiagul lui "aron ce a odrăslit şi mărturisind logodnicul şi ocrotitorul tău preo%il

a grăit: #ecioara naşte şi după naştere răm!ne iarăşi ecioară)Spune, Da(id, ce praznic este acesta de acum, pe care l-ai lăudat oarec!nd în 'artea Psalmilor, #iica Prunca lui Dumnezeu şi #ecioara 'ă ai zis: aduce-se-(or Împăratului ecioare în urma eicele de aproape ale ei) Minunat şi a toată lumea praznic ă celor ce strigă: ăscătoarea de Dumnezeste pentru noi solitoarea m!ntuirii)


grăit: #ecioara naşte şi după naştere răm!ne iarăşi ecioară)

Mieluşeaua cea nepătată şi cămara cea neîntinată, ăscătoarea de Dumnezeu Maria, cu (eselie esadusă în c*ip prea luminat) Pe care îngerii lui Dumnezeu o înconoară cu credin%ă şi to%i credincioo ericesc pururea şi cu mul%umire c!ntă ei neîncetat cu glas mare: mărirea şi m!ntuirea noastră eşti, 'eea ce eşti cu totul ără pri*ană)



Acatistul Intrării în Biserică a Maicii Domnului

Fugăciunile începătoare

7n numele at$lui, %i al iului %i al fântului 'u. 5min.

la#$ Aie, 'umne&eul nostru, la#$ Aie 4la#$ Aie, 'umne&eul nostru, la#$ Aie 4la#$ Aie, 'umne&eul nostru, la#$ Aie 4

7mp$rate ceresc, ângâietorule, 'uul 5de#$rului, care pretutindenea e%ti, %i toate le impline%Bistierul bun$t$ilor %i '$t$torule de #ia$, #ino %i te s$l$%luie%te întru noi, %i ne cur$e%te pe nde toat$ intin$ciunea, %i mântuie%te, @unule, sufletele noastre.





6are pentru noi oamenii %i pentru a noastr$ mântuire.-a pogorât din ceruri Şi -a întrupat de 'uul fânt %i din aria ecioara Şi -a f$cut om.Şi -a r$stignit pentru noi în &ilele lui ;ilat din ;ont, Şi a p$timit %i -a îngropat. Şi a în#iattreia &i dup$ cripturi . Şi -a suit la ceruri %i Şade de-a dreapta at$lui. Şi iar$%i #a s$ #in$ cu sla#$, s$ +udece #iii morii, 5 c$rui 7mp$r$ie nu #a a#ea sfâr%it.Şi întru 'uul fânt, 'omnul de #ia$ $c$torul, 6are din at$l purcede,

6ela ce împreun$ cu at$l %i cu iul este încinat %i sl$#it, 6are a gr$it prin prooroci.7ntru-una fânt$ oborniceasc$ %i apostoleasc$ @iseric$,$rturisesc un bote& întru iertarea p$catelor,5%tept în#ierea morilor %i #iaa #eacului ce #a s$ fie. 5min 4

6ondacele %i icoasele

ondacul %Pe cea mai aleasă din toate neamurile, pe S!nta Pruncă care se aduce astăzi de Sin%ii săi Părin%i Biserica Domnului şi se aşează în S!nta Sintelor, spre sălăşluirea Împăratului tuturor, cu c!ntări

laudă şi cu mul%ime de ăclii să o înt!mpinăm) Iar tu care ai milosti(ire nemărginită, slo$ozeşte-din toate ne(oile pe noi care î%i c!ntăm: @ucur$-te, bucuria noastr$, fânt$ ;runc$, pururecioar$. Icosul %Îngerii lui Dumnezeu o înconoară cu credin%ă, iar credincioşii o ericesc pururi şi cu $ucurie c!nlaudele acestea:Bucură-te, S!ntă Pruncă, care astăzi eşti adusă în S!nta Sintelor0Bucură-te, că Sin%ii tăi Părin%i astăzi iau roada ăgăduin%ei0Bucură-te, că ai ost $inecu(!ntată de marele ar*iereu 3a*aria0Bucură-te, că el te-a aşezat în S!nta Sintelor0Bucură-te, că S!ntul 3a*aria apăr!nd cinstea ta, de e(rei a ost omor!t0Bucură-te, ertă $ineprimită de Dumnezeu0Bucură-te, că în S!nta Sintelor se pregăteşte azi sălăşluirea ta0Bucură-te, că tu începi m!ntuirea noastră0Bucură-te, că de ecioare de (!rsta ta ai ost petrecută0@ucur$-te, bucuria noastr$, fânt$ ;runc$, pururea ecioar$. ondacul al '-lea1eni%i cetele creştineşti să ne adunăm la S!nta Pruncă, care lăs!nd toate $ucuriile din lume, se du

ca o ertă în Biserica Domnului de către Sin%ii săi Părin%i, pentru m!ntuirea noastră, şi camul%umire să o cinstim cu c!ntări prăznuind du*o(niceşte, iar lui Dumnezeu să-i c!ntăm: 5liluia4 Icosul al '-leaÎn (!rstă de trei ani iind S!nta Pruncă, iar mai t!rziu ăscătoare de Dumnezeu i s-a adDomnului, împlinind ăgăduin%a Părin%ilor săi, şi marele ar*iereu 3a*aria o primeşte şi o aşează S!nta Sintelor, pentru a noastră m!ntuire, pentru aceasta să-i c!ntăm:Bucură-te, că de ecioare cu ăclii ai ost adusă,Bucură-te, (asul cel sin%it0Bucură-te, $iserica împăratului tuturor0



Bucură-te, ecioară de Dumnezeu aleasă0Bucură-te, că Da(id mai înainte a proorocit despre Întrarea ta în S!nta Sintelor0Bucură-te, p!ine cu(!ntătoare0Bucură-te, cămara 'u(!ntului lui Dumnezeu:Bucură-te, că ai ost *rănită de Îngeri0Bucură-te, că ai ost aleasă de Dumnezeu pentru a i Maică a Sa0Bucură-te, cortul lui Dumnezeu0

@ucur$-te, bucuria noastr$, fânt$ ;runc$, pururea ecioar$. ondacul al 0-leaDa(id Proorocul te-a lăudat de demult, #iică a lui Dumnezeu numindu-te0 iar tu născ!nd Prunc 5ristos Domnul nostru, l-ai *rănit cu lapte, ca o Maică S!ntă a +ui) Pentru această mare taină eadusă în Biserica Domnului şi aşezată în S!nta Sintelor, unde, neîncetat ai c!ntat: 5liluia4 Icosul al 0-lea"na cea nepri*ănită s-a $ucurat că împlinind ăgăduin%a sa, aduce pe ceea ce s-a născut dăgăduin%a lui Dumnezeu, ca dar de mare pre%, şi Ioac*im prăznuieşte luminat, iar noi te ericim

S!ntă Pruncă, cu această ertă de c!ntare:Bucură-te, singura $inecu(!ntată între emei0Bucură-te, propo(ăduirea proorocilor0Bucură-te, sla(a "postolilor0Bucură-te, lauda mucenicilor0Bucură-te, înnoirea lumii0Bucură-te, împăcarea lui Dumnezeu0Bucură-te, scaunul Stăp!nului0Bucură-te, sălăşluirea luminată a M!ntuitorului0@ucur$-te, bucuria noastr$, fânt$ ;runc$, pururea ecioar$.

ondacul al ( leaÎmpodo$ită de nuntă se arată astăzi Biserica, rumoasă cămară, primind pe cămara cea însule%itălui Dumnezeu, pe cea curată şi ără de pri*ană şi mai luminată dec!t toată ăptura, petrec!copilăria sa în S!nta Sintelor, şi cu îngerii împreună c!nt!nd: 5liluia4 Icosul al (-leaSaltă astăzi toate oştirile îngereşti şi mul%imea creştinilor, înaintea e%ei tale, Preacurată Pruncpurtătorii de ăclii aleargă împreună c!nt!nd şi grăind acestea:Bucură-te, uşă dinspre răsărituri0Bucură-te, S!ntă Pruncă, primită în Biserică cu mare cinste0Bucură-te, uşa Domnului0Bucură-te, (istierie preacurată a în%elepciunii0Bucură-te, Iz(orul darului0Bucură-te, mieluşea curată0Bucură-te, porum$i%ă neîntinată0@ucur$-te, bucuria noastr$, fânt$ ;runc$, pururea ecioar$. ondacul al 5-lea



Mieluşeaua lui Dumnezeu, curată, porum$i%ă neîntinată, cortul lui Dumnezeu cel neîncăpătosin%enia sla(ei, prăznuind petrecerea ta, S!ntă Pruncă, întru cele ce nimenea nu intră, astăzi n(eselim cu ecioarele, care cu ăclii aprinse te-au petrecut în S!nta Sintelor unde cu $ucurie c!nt5liluia4 Icosul al 5-leaPe cea de trei ani cu trupul şi de mul%i ani proorocită, pe cea, mai desătată dec!t cerurile şi mînaltă dec!t puterile cele de sus, cu c!ntări să o lăudăm pe Dumnezeiasca Pruncă:Bucură-te, solitoarea m!ntuirii noastre0Bucură-te, cea înconurată de îngeri0Bucură-te, cea cinstită de oamenii credincioşi0Bucură-te, liman cu $ună linişte0Bucură-te, zid nesurpat0@ucur$-te, aica luminii/Bucură-te, mai înainte r!nduită a i Maica lui Dumnezeu0Bucură-te, Pruncă cu trupul0Bucură-te, desă(!rşită cu suletul0

@ucur$-te, bucuria noastr$, fânt$ ;runc$, pururea ecioar$. ondacul al 3-leaPe tine te-au propo(ăduit proorocii mai înainte, numindu-te sicriu sin%it, cădelni%ă de aur, seşnmasă, scară şi turn, mieluşea curată, cămară neîntinată0 iar noi, ca pe un cort de Dumnezîncăpător, care ne-a m!ntuit pe noi, c!nt!nd strigăm: 5liluia4 Icosul al 3-leaPe uşa cea neum$lată, casă lui Dumnezeu primind-o, astăzi a încetat um$ra legii, căci s-a arătdarul şi ade(ărul, muntele cel um$rit pe care mai înainte l-a (ăzut "(acum şi a (estit pe 'eea ce

intrat înăuntrul celor neum$late ale Bisericii, pentru care îi c!ntăm:Bucură-te, cea plină de lumină0Bucură-te, m!ng!ierea noastră în necaz0Bucură-te, doctorul tuturor $olilor0Bucură-te, săr!marea mor%ii,Bucură-te, r!u de (ia%ă nedeşertat0Bucură-te, carte pecetluită cu Du*ul0Bucură-te, cămara cea însule%ită a lui 5ristos Domnul0Bucură-te, locul $ucuriei0Bucură-te, că ai stricat $lestemul =(ei0@ucur$-te, bucuria noastr$, fânt$ ;runc$, pururea ecioar$. 6ondacul al 0-lea&ot păm!ntul (ede astăzi lucruri străine şi preamărite, cum Pruncă iind, aşezată în S!nta Sinteloprimeşte *rană de la îngeri, purt!nd c*ipul r!nduielii împreună c!ntă totdeauna: 5liluia4 Icosul al #-leaPreaslă(ită sin%enie, sin%ită dăruire, astăzi Preas!nta Pruncă, pun!ndu-se în Biserica lui 5ristoîmpăratul a toate, se păzeşte a i locaş luminat celui ce a ales-o, pentru rumuse%ea suletului

curat0 iar noi c!ntăm acestea:



Bucură-te, m!ntuirea noastră0Bucură-te, $ucuria ro$ilor tăi0Bucură-te, c*emarea noastră0Bucură-te, 'eea ce ai născut pe Împăratul tuturor0Bucură-te, cămara cură%iei0Bucură-te, crin cu dulce miros0Bucură-te, mirul cel de mult pre%0

Bucură-te, tăm!ie cu $ună mireasmă0Bucură-te, că întorci întristările noastre în $ucurie0@ucur$-te, bucuria noastr$, fânt$ ;runc$, pururea ecioar$. ondacul al 7-lea"stăzi ai strălucit în casa Domnului ca un seşnic luminos, S!ntă Pruncă, şi ne luminezi cinstitele tale daruri ale milelor şi minunilor tale, că ele sunt mai presus de minte, străină esnaşterea ta, străin este c*ipul naşterii tale, străine şi preaslă(ite sunt toate ale tale, pentru cac!ntăm lui Dumnezeu: 5liluia4

Icosul al 7-lea'ela ce poartă toate cu cu(!ntul a auzit rugăciunea drep%ilor şi st!rpiciunea a dezlegat-o, ca îndurat, şi le-a dăruit pricina $ucuriei locuin%a 5arului, întru care sunt puse (istieriile tainelopentru care şi noi cu mul%umire îi c!ntăm:Bucură-te, *oldă nearată0Bucură-te, spic Dumnezeiesc0Bucură-te, iz(or nedeşertat al apei celei (ii0Bucură-te, mieluşeaua care ai născut pe Mieluşelul lui Dumnezeu0Bucură-te, cură%itoarea cea caldă0Bucură-te, luceaărul dimine%ii0

Bucură-te, că ai purtat pe Soarele 5ristos0Bucură-te, locaşul luminii0Bucură-te, că ai stricat întunericul0@ucur$-te, bucuria noastr$, fânt$ ;runc$, pururea ecioar$.

ondacul al :-leaPe tine, steaua cea împărătească, primindu-te Biserica lui Dumnezeu, unde te-ai împărtăşit dulcecelei nes!rşite şi la cele mai $une ai trecut, (ăz!nd în #iul împlinirea celor mai înainte zise0 pentacesta noi, c!nt!nd acest mare praznic, c!ntăm lui Dumnezeu: 5liluia4 Icosul al :-lea"stăzi ne-a strălucit primă(ara (eselă, lumin!nd suletele noastre, g!ndul şi mintea, cu darprăznuirii Intrării în Biserică a Sintei Prunce, pentru un trai s!nt, pregătindu-se a i sălÎmpăratului 'elui 'eresc, pentru aceasta primeşte de la noi aceste laude:Bucură-te, uşa prin care a trecut 'u(!ntul0Bucură-te, că ai săr!mat uşile iadului0Bucură-te, că ai alungat pe dia(olii cei întuneca%i0Bucură-te, cea cu totul lăudată0Bucură-te, cură%irea lumii0



Bucură-te, scară care înal%i pe cei de pe păm!nt la cer0Bucură-te, pod care treci de la moarte la (ia%ă0Bucură-te, că ără de osteneală ai purtat în p!ntecele tău, pe 'el ce poartă toate0Bucură-te, că ai născut pe Dătătorul legii0@ucur$-te, bucuria noastr$, fânt$ ;runc$, pururea ecioar$. ondacul al %;-leaDaruri aduc azi cerul şi păm!ntul Preasintei Prunce, cetele îngereşti, mul%imea creştinilor şi toasularea, căci legea a trecut ca um$ra şi razele Darului au strălucit, intr!nd în Biserică S!nPruncă, pentru a slă(i pe Dumnezeu cu (ia%ă s!ntă şi cu c!ntare îngerească: 5liluia4 Icosul al %;-leaÎn Biserică aduc!nd "na pe ceea ce a(ea să ie casa Domnului, strig!nd, grăia: > ;runca cea damie de la 'umne&eu o aduc în @iserica Diditorului, prime%te-o, finte Daaria, %i o a%ea&$ undo #a primi 'umne&eu %i s$ fie spre s$l$%luirea ântuitorului >) Iar noi minun!ndu-ne de acestc!ntăm aşa:Bucură-te, păzitoarea ro$ilor tăi0

Bucură-te, sin%ită scăpare a păcătoşilor0Bucură-te, minunarea oamenilor0Bucură-te, $ucuria îngerilor0Bucură-te, gra$nic autătoare a celor ce se roagă %ie0Bucură-te, ad!ncul cel nemăsurat0Bucură-te, c*emarea proorocilor,Bucură-te, podoa$a "postolilor0@ucur$-te, bucuria noastr$, fânt$ ;runc$, pururea ecioar$. ondacul al %%-lea

> ?oaba 'omnului am fost eu>, a spus S!nta "na, S!ntului 3a*aria c*em!ndu-+ pe Dumnezeu credin%ă în post şi în rugăciune ca să iau rodul durerii mele şi după naştere să o aduc 'elui ce midat-o) Pentru aceasta mă (eselesc astăzi, împlinind ăgăduin%a mea, c!nt!nd lui Dumnezeu: 5liluia Icosul al %%-lea1eseli%i-(ă astăzi luminat, Sin%ilor Părin%i ai Preacuratei Prunce, pe care o aduce%i ertă s!ntă, căa ost dată (ouă din ăgăduin%ă, pentru cură%ia (ie%ii (oastre pe păm!nt, cea plină de apte $une, dcare s-a născut M!ntuitorul nostru, care şi-a ales-o cort însule%it, căruia îi c!ntăm:Bucură-te, întărirea Mucenicilor0Bucură-te, scăpare şi liniştea ro$ilor tăi0

Bucură-te, că prin tine moştenim (ia%a cea (eşnică0Bucură-te, că ne îm$raci cu *aina nestricăciunii0Bucură-te, că prin tine am (ăzut lumina0Bucură-te, că ne ridici de la întuneric la lumină0Bucură-te, că ne au%i a nu iu$i desătările păm!nteşti0Bucură-te, cea pururea $inecu(!ntată de ro$ii tăi0Bucură-te, stea neapusă0@ucur$-te, bucuria noastr$, fânt$ ;runc$, pururea ecioar$.

ondacul al %'-lea



Prin 5arul dat %ie de la Dumnezeu, S!ntă Pruncă, te-ai ăcut uşă de m!ntuire, munte în%elegătoscară însule%ită, pe care proorocii te-au (estit de demult) "postolii te-au propo(ăduit, Mucenicii tau mărturisit, cu(ioşii te-au slă(it, îngerii şi păm!ntenii sla(oslo(esc înaintea lui Dumnezeu penttine, c!nt!nd: 5liluia4 Icosul al %'-leaÎn Biserică te-au adus pe tine, dumnezeiască #iică, $ătr!nii tăi părin%i, cei ce te-au născut, ca peertă curată şi străin lucru, te sălăşluieşti întru cele neum$late, ca mai înainte să găteşti locaş Dumnezeu-'u(!ntul, căruia înc*in!ndu-ne, strigăm %ie:Bucură-te, că ai născut pe 'el Milosti(0Bucură-te, că ne-ai adus pe Soarele cel Mare0Bucură-te, că ai desc*is raiul cel înc*is0Bucură-te, lauda 'u(ioşilor0Bucură-te, cununa Mucenicilor0Bucură-te, podoa$a drep%ilor0Bucură-te, m!ntuirea credincioşilor0Bucură-te, (asul mirului celui dumnezeiesc0

Bucură-te, olositoarea lumii0@ucur$-te, bucuria noastr$, fânt$ ;runc$, pururea ecioar$. ondacul al %0-lea ;se zice de ? ori<9, cea mai cinstită şi mai s!ntă dec!t to%i sin%ii, dumnezeiască Pruncă, #ecioară şi MaiDumnezeului celui de sus, în ziua Intrării tale în S!nta Sintelor, pe care o prăznuim astăcinstindu-te, primeşte acest dar al nostru şi ne iz$ă(eşte pe noi din toate ne(oile, necazurile primediile şi ne în(redniceşte Împără%iei celei 'ereşti, ca întotdeauna cu mul%umire să c!ntăm5liluia4

Apoi se zice iar:

Icosul %Îngerii lui Dumnezeu o înconoară cu credin%ă, iar credincioşii o ericesc pururi şi cu $ucurie c!nlaudele acestea:Bucură-te, S!ntă Pruncă, care astăzi eşti adusă în S!nta Sintelor0Bucură-te, că Sin%ii tăi Părin%i astăzi iau roada ăgăduin%ei0Bucură-te, că ai ost $inecu(!ntată de marele ar*iereu 3a*aria0Bucură-te, că el te-a aşezat în S!nta Sintelor0

Bucură-te, că S!ntul 3a*aria apăr!nd cinstea ta, de e(rei a ost omor!t0Bucură-te, ertă $ineprimită de Dumnezeu0Bucură-te, că în S!nta Sintelor se pregăteşte azi sălăşluirea ta0Bucură-te, că tu începi m!ntuirea noastră0Bucură-te, că de ecioare de (!rsta ta ai ost petrecută0@ucur$-te, bucuria noastr$, fânt$ ;runc$, pururea ecioar$.

ondacul %Pe cea mai aleasă din toate neamurile, pe S!nta Pruncă care se aduce astăzi de Sin%ii săi Părin%i Biserica Domnului şi se aşează în S!nta Sintelor, spre sălăşluirea Împăratului tuturor, cu c!ntări



laudă şi cu mul%ime de ăclii să o înt!mpinăm) Iar tu care ai milosti(ire nemărginită, slo$ozeşte-din toate ne(oile pe noi care î%i c!ntăm: @ucur$-te, bucuria noastr$, fânt$ ;runc$, pururecioar$.

Imnogra)ie

1roparul la Praznicul Înainteprăznuirii Intrării în Biserică a Maicii Domnului: Bucurie mai dinainne dăruieşte astăzi S!nta "na, odrăslind rod ce alungă întristarea, pe Singura pururea #ecioară, care o şi aduce astăzi cu $ucurie, ăgăduin%ele rugăciuni împlinindu-şi în &emplul Domnului, ca 'eea ce este Biserică a 'u(!ntului lui Dumnezeu şi Maică 'urată)

ondacul la Praznicul Înainteprăznuirii Intrării în Biserică a Maicii Domnului: De (eselie astălumea toată s-a umplut, întru strălucitul praznic al ăscătoarei de Dumnezeu, strig!nd: "cesta es'ortul cel 'eresc)



1ropar la Praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului: "stăzi înainte în-semnarea $ună(oin%lui Dumnezeu şi propo(ăduirea m!ntuirii oamenilor, în &emplul lui Dumnezeu luminat #ecioara arată şi pe 5ristos tuturor mai înainte Îl (esteşte) "cesteia şi noi cu mare glas să-i strigăm: Bucurte, Împlinirea r!nduielii 3iditorului)

ondac la Praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului: Preacurat &emplu al M!ntuitorulucămara cea de mult pre% şi #ecioara, sin%ită (istieria Sla(ei lui Dumnezeu, astăzi este adusă în 'a

Domnului, împreună aduc!nd *arul Du*ului lui Dumnezeu, pe care o laudă îngerii lui Dumneze"ceasta este 'ortul cel 'eresc)*ie+ile ,)in+ilor - Intrarea în Biserică a !reas)intei ăscătoare de Dumnezeu şi !ururea

/ecioarei Maria

Împlinindu-se trei ani de la naşterea Preacuratei #ecioare Maria, drep%ii ei părin%i, Ioac*im şi"na, şi-au adus aminte de ăgăduin%a lor, ca să dea în dar lui Dumnezeu pe cea născută) Deci, au(oit a împlini cu apta ceea ce ăgăduiseră cu cu(!ntul) 6emând toate rudeniile din <a&aret unde #ieuiau, rudenii care erau de neam împ$r$tesc %i arieresc, c$ci însu%i dreptul *oacimera de neam împ$r$tesc, iar soia lui, fânta 5na, era de neam arieresc/ %i aducând %i cete defecioare tinere, au preg$tit f$clii multe %i au împodobit pe ;reacurata ecioar$ aria cupodoab$ împ$r$teasc$.



Despre aceasta mărturisesc Sin%ii Părin%i cei de demult) 5stfel, fântul *acob, 5riepiscopul *erusalimului, spune cu#intele &ise de *oacim 6emai fiice e#reice curate, s$ ia f$clii aprinse. *ar cu#intele dreptei 5na le spune fântul Fermano, ;atriarul 6onstantinopolului, astfel $g$duinele pe care le-au f$cut bu&ele mele le #oi da 'omnului.;entru aceasta am adunat cete de fecioare cu f$clii, %i am cemat preoi, %i pe rudeniile mele,&icând tuturor @ucurai-#$ împreun$ cu mine toi, c$ m-am ar$tat ast$&i %i maic$ %i înaintepo#$uitoare, dând pe fiica mea, nu împ$ratului celui p$mântesc, ci lui 'umne&eu, 7mp$ratul

ceresc.*ar pentru podoaba cea împ$r$teasc$ a dumne&eie%tii prunce, fântul eofilact, 5riepiscopul esalonicului, gr$ie%te a%a e cu#enea ca intrarea pruncei celei dumne&eie%ti s$ fie dup$#rednicia ei, %i astfel, de un m$rg$ritar ca acesta prealuminat %i de mult pre s$ nu se lipeasc$aine proaste. 'eci era de trebuin$ s$ o îmbrace cu ain$ împ$r$teasc$, spre sla#a %i frumuseea cea mai mare. ;reg$tind cele ce se cu#eneau pentru cinstit$ %i sl$#ita intrare, auf$cut calea din <a&aret la *erusalim, timp de trei &ile.

ACung2nd în cetatea Ierusalimului> au mers cu cinste la 4iserică> duc2nd într-însa peJBisericaJ lui Dumnezeu cea însu)le+ită> pe prunca cea de trei ani> pe urata /ecioarăMaria. 6ete de fecioare cu lumân$ri aprinse mergeau înaintea ei, dup$ m$rturia fântului arasie, 5riepiscopul cet$ii lui 6onstantin, care po#este%te c$ fânta 5na ar fi gr$it a%a;urtai, fecioare, f$clii %i c$l$torii înaintea mea %i înaintea dumne&eie%tii copile. Iar sin%iiei născători, lu!nd de m!ini pe iica lor cea dăruită lui Dumnezeu, cu $l!nde%e şi cu cinste oduceau între d!nşii)

&oată mul%imea rudeniilor, (ecinilor şi cunoscu%ilor urma cu (eselie, %in!nd ăclii în m!ini şiînconur!nd-o pe Preas!nta #ecioară ca stelele pe luna cea luminoasă, spre mirareaIerusalimului) ;entru acest lucru fântul eofilact scrie a%a 5 uitat fiica casa p$rinilor s$i

%i se aduce 7mp$ratului, 6elui ce a dorit frumuseea ei, %i se aduce nu f$r$ cinste, nici f$r$sla#$, ci cu petrecere luminat$, c$ se scoate din casa p$rinteasc$ cu sla#$. "poi to%i lăudauieşirea ei, toate rudeniile, (ecinii şi c!%i erau în legătura dragostei, urmau părin%ilor ei) Părin%ii se$ucurau împreună cu părintele, maicile cu maica, iar copilele şi ecioarele mergeau înainteadumnezeieştii copile, purt!nd ăclii, şi erau ca un şir de stele care strălucesc împreună cu luna)

'eci, s-a adunat tot *erusalimul, #$&ând acea nou$ petrecere, cum pe o copil$ de trei ani oduc împodobit$ cu atâta sla#$ %i cu multe lumini/ %i nu numai cet$enii de +os ai *erusalimului, ci %i cei de sus, adic$ sfinii îngeri, s-au adunat s$ #ad$ preasl$#ita ducere a

;reacuratei ecioare aria. Şi #$&ând, se mirau cum cânt$ @iserica > 7ngerii #$&ând intrarea;reacuratei s-au mirat, cum ecioara intr$ în sfânta sfintelor...>) Deci împreună cu ceatapăm!ntească cea (ăzută a ecioarelor celor curate era şi ceata cea ne(ăzută a celor ără de trup,duc!nd înăuntru, întru cele sinte, pe Preacurata #ecioară Maria, înconur!nd-o ca pe un (as alesal lui Dumnezeu, după porunca Domnului)

fântul Feorge, 5riepiscopul <icomidiei, a%a gr$ie%te despre aceasta 'uceau acump$rinii pe ecioara c$tre u%ile bisericii, încon+urând-o pe ea îngerii %i cu toate puterile celemai presus de lume împreun$ #eselindu-se/ c$ îngerii, de%i nu %tiau puterea tainei, îns$ ca

ni%te slugi, din porunca 'omnului, slu+eau la intrarea ei în biseric$. Şi mai întâi se mirau



#$&ând-o pe dânsa c$ #a fi #as preacinstit al faptelor bune, care purta semnul cur$eniei celei #e%nice, %i a#ea trup de care nici un fel de p$cat nu se #a apropia niciodat$. Deci, ăc!nd (oiaDomnului, au să(!rşit părin%ii slu$a cea poruncită)

"stel, cu cinste şi cu sla(ă era petrecută în $iserica Domnului, preane(ino(ata copilă, nu numaide oameni, ci şi de îngeri) 6$ci de #reme ce ci#otul !egii #eci, ce purta în sine mana, careera numai încipuirea ;reacuratei ecioare, s-a dus cu cinste în biserica 'omnului,

adunându-se tot *sraelul, cu cât mai #ârtos se cu#enea cinste însu%i 6i#otului însufleit, pebinecu#ântata ecioar$, aica lui 'umne&eu, care a#ea s$ poarte în sine pe >ristos. '!nd seducea c*i(otul +egii în $iserica Domnului, mergea înainte împăratul cel păm!ntesc, iind împăratpeste Israel dumnezeiescul prooroc Da(id)

Iar înaintea c*i(otului însule%it, adică înaintea Preacuratei #ecioare, care se ducea în Biserica luiDumnezeu, mergea înainte, nu împăratul cel păm!ntesc, ci 'el ceresc către 'are în toate zilele nerugăm, zic!nd: >Împărate ceresc, M!ng!ietorule, Du*ul ade(ărului)))>) Pentru că acel Împărat eramergător înaintea acestei iice împărăteşti, după cum mărturiseşte despre acestea S!nta Bisericăîn c!ntările ei, astel: > 7n fânta fintelor, cea sfânt$ %i f$r$ de prian$ cu 'uul fânt seaduce...>)

+a ducerea c*i(otului erau c!ntări, căci a poruncit împăratul Da(id +e(i%ilor să pună c!ntăre%i, sădea glas de (eselie în organe, în psaltiri, în alăute şi în c*im(ale) Iar la ducerea Preasintei#ecioare nu se ăceau c!ntări ale muzicii păm!nteşti, ci c!ntări ale îngerilor celor ce ne(ăzutslueau) Pentru că, intr!nd #ecioara în cele sinte spre slu$a Domnului, îngerii c!ntau cu glasuricereşti, despre care pomeneşte acum Biserica în condac: > 7mpreun$ aducând darul 'uului lui 'umne&eu pe care o laud$ îngerii/ aceasta este cortul cel ceresc>)

7ns$ %i de cânt$ri omene%ti era însoit$ ducerea ;reacuratei, pentru c$ 5na cea dreapt$ - cumspune în cu#ântul fântului erasie -, gr$ie%te c$tre fecioarele care mergeau înainte6ântai-i acesteia întru laude, cântai-i întru al$ute, gl$suii cântare duo#niceasc$/ m$rii-ope dânsa în psaltire cu &ece strune. Biserica a pomenit despre aceasta, zic!nd: > @ucur$-se cuduul *oacim %i 5na. Şi cetele fecioarelor cânta 'omnului, cu psalmi cântând %i cinstind pemaica !ui >) De aici se arată că cetele de ecioare, care mergeau atunci înaintea Preacuratei#ecioare, c!ntau oarecare c!ntări din psalmii lui Da(id) 'u ele se uneşte şi ăcătorul canonuluiacestuia, zic!nd: > 7ncepei, fecioare, %i cântai cânt$ri, inând în mâini f$clii >) "poi Sin%ii şidrep%ii ei Părin%i, Ioac*im şi "na, după mărturia S!ntului &arasie, a(eau în gurile lor această

c!ntare a lui Da(id, strămoşul lor: 5scult$ fiic$ %i #e&i %i pleac$ urecea ta %i uit$ poporul t$u%i casa p$rintelui t$u, c$ a dorit 7mp$ratul frumuseea ta.

"tunci, după po(estirea S!ntului &eoilact, au ieşit preo%ii care slueau în $iserică întruînt!mpinarea acelei preaslă(ite iice a lui Dumnezeu şi cu c!ntări au înt!mpinat pe Preas!nta#ecioară, pe aceea care a(ea să ie Maica "r*iereului celui Mare, 'are a stră$ătut cerurile) ;eaceasta aducând-o fânta 5na la u%ile bisericii, precum scrie fântul arasie, &icea a%aBino, fiic$, c$tre 6el ce mi te-a d$ruit4 Bino ci#ot al sfineniei c$tre mult înduratul t$pân4Bino, u%a #ieii, c$tre ilosti#ul d$t$tor4 Bino, sicriul 6u#ântului, c$tre l$ca%ul 'omnului,

intr$ în biserica 'omnului, bucuria %i #eselia lumii. *ar c$tre Daaria a &is *oacim, ca %i



c$tre un prooroc, ariereu %i rudenie a lor ;rime%te, Daaria, pe cortul cel curat/ prime%te,preotule, sicriul cel f$r$ de prian$/ prime%te, proorocule, c$delnia %i c$rbunele cel nematerialnic, prime%te dreptule t$mâia cea duo#niceasc$.

5poi dreapta 5na a &is c$tre ariereu, precum po#este%te fântul Fermano ;rime%te-o4proorocule, pe fiica cea d$ruit$ mie de 'umne&eu/ prime%te-o %i o s$de%te pe ea în muntele cel sfânt, în loca%ul cel gata al lui 'umne&eu, nimic ispitind, pân$ când 'umne&eu, 6are a

cemat-o aici, #a aduce la s$#âr%ire cele ce bine a #oit pentru dânsa.Erau acolo, dup$ cum scrie fântul *eronim, cincispre&ece trepte la intrarea în biseric$, dup$num$rul celor cincispre&ece psalmi ai treptelor, %i la fiecare din acele trepte se cânt$ câte unpsalm de c$tre preoii %i le#iii care intrau în slu+b$. 'eci drepii p$rini au pus pe prunca ceaf$r$ prian$ pe treapta cea dintâi, iar ea îndat$, singur$, a alergat pe trepte foarte degrab$,nea+utând-o nimeni, nici spri+inind-o. Şi alergând la treapta cea de sus, a stat acolo, înt$rind-o pe dânsa puterea lui 'umne&eu cea negr$it$. 6$ci înc$ mic$ fiind, a început 'omnul aar$ta într-însa puterea a cea mare, ca s$ îneleag$ cât de mare #a fi în dar, când #a #eni în#ârst$ cea des$#âr%it$.5tunci se mirau toi când au #$&ut pe acea prunc$ de trei ani suindu-se

singur$ degrab$ pe acele trepte, ca %i cum ar fi fost des$#âr%it$ cu #ârsta.

Mai (!rtos 3a*aria se miră de aceasta şi, ca un prooroc, din descoperirea lui Dumnezeu în%elegeamai înainte cele ce a(eau să ie) 6$ci, spune despre dânsul fântul eofilact, c$ era luminat de'uul. !a fel %i fântul arasie gr$ie%te despre dânsul c$, umplându-se de 'uul fânt, astrigat =, prunc$ curat$4 =, fecioar$ neîntinat$4 =, doamn$ preafrumoas$. =,înfrumusearea femeilor4 =, podoaba fiicelor4 u e%ti binecu#ântat$ între femei/ tu e%ti pream$rit$ cu cur$enia/ tu e%ti pecetluit$ cu fecioria/ tu e%ti de&legarea blestemului lui 5dam.

*ar c$tre fânta 5na, dup$ m$rturia fântului Fermano, Daaria a &is @ine este cu#ântat rodul pântecelui t$u, o, femeie mai cinstit$ decât oricare altele4 ;reasl$#it$ este aducerea ta,o, iubitoare de 'umne&eu4

5poi inând prunca de mân$ - &ice acela%i fânt Fermano -, cu bucurie a adus-o Daariaîntru cele sfinte, &icând c$tre dânsa unele ca acestea Bino, împlinirea proorociei mele/ #ino,s$#âr%irea f$g$duinelor 'omnului/ #ino, pecetea a%e&$mântului !ui/ #ino, împlinireatainelor !ui/ #ino, oglinda tuturor proorocilor/ #ino, înnoirea celor în#ecite/ #ino, lumina

celor ce &ac în întuneric/ #ino, dar nou %i preadumne&eiesc, intr$ cu bucurie în biserica'omnului t$u/ acum în aceast$ de +os, p$mânteasc$, iar puin mai pe urm$ în cea de sus %i neapropiat$.

Iar prunca sălt!nd şi $ucur!ndu-se oarte, mergea în casa Domnului) 'ă, deşi era mică cu (!rsta,iind numai de trei ani, însă cu darul lui Dumnezeu era desă(!rşită, ca ceea ce era aleasă deDumnezeu mai înainte de întemeierea lumii)

Ast)el a )ost dusă în 4iserica Domnului !reacurata şi !rea4inecuv2ntata /ecioară Maria.Atunci arhiereul 8aharia a )ăcut un lucru străin şi tuturor de mirare> căci a dus pe pruncă



în s)2nta s)intelor> care este după a doua catapeteasmă> în care era chivotul 9egii cel )erecatpeste tot cu aur> şi heruvimii slavei care um4reau altarul> unde> nu numai )emeilor> ci nicipreo+ilor nu le era îngăduit a intra> )ără numai singur arhiereului> o dată într-un an.

Acolo i-a dat arhiereul 8aharia !reacuratei /ecioare loc de rugăciune. 6$ci celorlaltefecioare, care, de asemeni, erau aduse pentru slu+b$ în biserica 'omnului pân$ la #remea#ârstei lor, le era dat loc de rug$ciune, dup$ m$rturia fântului 6iril 5leGandrinul %i a lui

Frigore de <issa, între biseric$ %i altar, unde mai pe urm$ a fost ucis Daaria. .i nicidecum nuera cu putin%ă (reuneia din ecioarele acelea a îndrăzni să se apropie de altar, pentru că le oprisear*iereul)

5ceasta a f$cut-o ariereul dup$ porunca lui 'umne&eu, despre care gr$ie%te fântul eofilact astfel *ar ariereul, fiind luminat de 'umne&eu, a cunoscut pe prunc$, c$ esteloca% al dumne&eiescului dar, %i c$ este mai #rednic$ decât el spre a sta totdeauna înainteafeei lui 'umne&eu. Şi, aducându-%i aminte de cele &ise în !ege despre ci#ot - c$ci s-aporuncit ca acela s$ fie pus în sfânta sfintelor -, îndat$ a priceput cum c$ acela a fost mai înainte numai încipuirea copilei acesteia. 'eci, neîndoindu-se, a îndr$&nit mai presus de

!ege a o aduce în fânta fintelor. Şi a primit pe ecioar$ locul acela, care nu era #$&ut denici unul din ali b$rbai, nici ciar de preoi, decât numai de ariereu o dat$ într-un an. 6$ci se c$dea aceasta pentru ea, ceea ce s-a sfinit mai înainte de &$mislire prin cur$ie/ %i dinpântece s-a îndreptat s$ nu slu+easc$ legii celei omene%ti care &ace asupra oamenilor celor cegre%esc, ci celei cere%ti, fiind mai presus decât îngerii %i în care, nu legea omeneasc$, ci darul cel des$#âr%it a lucrat.

5poi drepii p$rini au adus - precum &ice fântul *eronim -, cu ;reabinecu#ântata lor fiic$, %i daruri lui 'umne&eu, +ertfe %i arderi de tot. .i iind $inecu(!nta%i de ar*iereu şi de tot so$orul

preo%esc, s-au întors la casa lor cu toate rudeniile şi au ăcut ospă% mare, (eselindu-se şimul%umind lui Dumnezeu) Iar Prea$inecu(!ntata #ecioară, la începutul (ie%ii sale, a ost dată încasa Domnului, în locaşul de ecioare, pentru că $iserica Ierusalimului - cea zidită de Solomon,iar după pustiire, înnoită de 3oro$a$el -, a(ea multe locaşuri de locuin%ă precum zice *osif (la#iu), istoricul cel #eci al e#reilor >6$ erau pe lâng$ peretele bisericii, trei&eci de camerede piatr$ desp$rite una de alta, largi %i foarte frumoase. *ar peste acelea erau alte camere %i peste acelea al treilea rând, %i de toate era num$rul lor nou$&eci de camere, a#ând toat$îndemânarea. *ar în$limea casei era ca %i peretele bisericii, ca ni%te stâlpi înt$rind biserica pedinafar$>)

Deci în acele case erau dierite locaşuri: deose$i (ie%uiau ecioarele, care erau date spre slu$a luiDumnezeu, p!nă la o (reme0 în altă parte locuiau şi (ădu(ele, cele care se ăgăduiau să-şipăzească cură%enia p!nă la s!rşitul (ie%ii lor, precum era "na prooroci%a, ata lui #anuil0 şi iarăşideose$i petreceau $ăr$a%ii care se c*emau nazorei, (ie%uind în c*ipul mona*ilor necăsători%i)"ceia to%i slueau Domnului în $iserică şi îşi a(eau *rana din a(erea lor) Iar celelalte case eraupentru odi*na săracilor străini care (eneau de departe pentru înc*inăciune)

'eci în loca%ul fecioarelor, precum s-a &is, a fost dat$ prunca cea de trei ani, ;reacurataecioar$ aria, fiind orânduite pe lâng$ dânsa fecioare mai b$trâne cu anii, iscusite în

fânta criptur$ %i în lucrul mâinilor, pentru c$ din copil$rie s$ se deprind$ dumne&eiasca



prunc$ %i cu criptur$ %i cu lucrul mâinilor. 5poi o cercetau pe ea finii ei ;$rini *oacim %i 5na, iar mai #ârtos fânta 5na, ca o maic$ mergea adeseori s$ #ad$ pe fiica sa %i o în#$a pedânsa. 5stfel, a în#$at degrab$ criptura !egii #eci des$#âr%it, dup$ m$rturia fântului 5mbro&ie %i a lui Feorge istoricul, %i nu numai criptura, ci %i lucrul mâinilor l-a deprinsbine, precum &ice despre dânsa fântul Epifanie ecioara era ascuit$ la minte %i iubitoarede în#$$tur$ %i nu numai fânta criptur$ în#$a, ci %i toarcerea lânii %i a inului %i lacus$turi cu m$tase se îndeletnicea.

;entru priceperea sa cea bun$, era tuturor mirare %i lucra mai #ârtos acele lucruri ce puteaus$ fie de trebuin$ preoilor la slu+ba @isericii/ încât mai pe urm$, pe #remea iului ei, puteas$ se r$neasc$ cu cinste. ;entru c$ ciar itonul cel necusut, adic$ c$ma%a pentru care s-atras sor când 'omnul era r$stignit pe cruce, a fost esut de ecioara aria, cu mâinile ei.

fântul Epifanie spune c$ se d$dea ;reacuratei ecioare, ca %i celorlalte fecioare, rana ceaobi%nuit$ de la biseric$, dar ea o d$dea s$racilor str$ini, pentru c$ era r$nit$ cu pâinecereasc$, precum cânta @iserica. fântul Fermano spune despre dânsa ;etrecea ecioaraîn fânta fintelor, primind ran$ dulce de la îngeri. Şi fântul 5ndrei 6riteanul gr$ie%te

7n fânta fintelor petrecând ecioara ca într-o c$mar$, primea ran$ str$in$ %i nestric$cioas$H.

.i se spune că Preacurata #eicoară intra în cortul cel mai dinăuntru, care se zice S!nta Sintelor,ce era după a doua catapeteasmă, iar nu în locaşul cel ecioresc) Pentru că, deşi a(ea loc deose$itîn locaşul ecioarelor, la rugăciune ea intra în S!nta Sintelor, căci numai ei îi era îngăduit) Dar aung!nd în (!rstă mai mare şi deprinz!ndu-se cu scriptura şi cu lucrul m!inilor, mai multză$o(ea la rugăciune, dec!t la lucru) Ea a#ea obicei de petrecea toat$ noaptea %i cea mai mareparte a &ilei în rug$ciuni. +a rugăciune intra în S!nta Sintelor, iar la lucrul m!inilor se întorcea

în locaşul său0 pentru că nu era slo$od a lucra ce(a în S!nta Sintelor, nici a aduce ce(a acolo)'ea mai multă (reme a (ie%ii sale şi-a petrecut în $iserică la rugăciune, după a douacatapeteasmă, în cortul cel dinăuntru, dec!t în casa ce îi era dată pentru lucrul m!inilor) ;entruaceasta, de c$tre toi în#$$torii, cu un glas se m$rturise%te, c$ ;reacurata ecioar$ pân$ ladoispre&ece ani %i-a a#ut #iaa în fânta fintelor, de #reme ce numai câte puin ie%ea deacolo. *ar cum a fost #iaa ei în #ârsta tinereilor, scrie *eronim astfel

ericita ecioar$, înc$ din pruncia sa, când era în biseric$ cu celelalte fecioare de o #ârst$cu sine, î%i petrecea #iaa foarte cu rânduial$. ;entru c$ de diminea$ pân$ la al treilea ceas

din &i, st$tea la rug$ciune/ iar de la al treilea ceas pân$ la al nou$lea, se îndeletnicea culucrul mâinilor sau cu citirea c$rilor sfinte. 'e la al nou$lea ceas, iar$%i î%i începearug$ciunea, de la care nu înceta, pân$ când nu i se ar$ta îngerul, dintr-ale c$rui mâini seobi%nuise a-%i primi ran$. Şi a%a mereu tot mai mult sporea în dragostea lui 'umne&eu.

"stel a ost (ia%a ei în eciorie, c!nd locuia împreună cu ecioarele cele de o (!rstă) Din zi în zicresc!nd şi întărindu-se cu du*ul, creştea într-însa şi (ia%a cea cu ne(oin%ă, cu iu$ire de ostenealăşi rugăciune) Pentru că mergea din putere în putere, p!nă c!nd a um$rit-o puterea 'elui de sus)*ar când i se ar$ta îngerul aducându-i ran$, a #$&ut cu ocii s$i ciar ariereul Daaria,



despre care m$rturise%te fântul Feorge <icomidianul, &icând 'in &i în &i, înaintând cu#ârsta, se înmuleau %i darurile 'uului fânt întru dânsa.

5poi petrecea împreun$ cu îngerii, lucru pe care %i Daaria îl %tia. 6$ci intrând el în altar,dup$ obiceiul s$u, ca ariereu, a #$&ut pe cine#a c$ #orbea cu fecioara, dându-i ran$, %i a#ând cipul str$in - pentru c$ era înger cel ce se ar$ta. Şi însp$imîntându-se Daaria, cugetaîn sine

6e este aceasta nou$ %i neobi%nuit$ asem$nare îngereasc$ ce s-a ar$tat %i #orbea c$trefecioar$, cu cip f$r$ de trup, aducând ran$ care r$ne%te trupul, cel cu fireanematerialnic$, dând fecioarei mâncare materialnic$ 5cea #edere îngereasc$ se f$cea numai preoilor, %i aceea nu totdeauna/ iar c$tre partea femeiasc$ %i înc$ c$tre o fecioar$ a%a tân$r$,nicidecum nu este obi%nuit a se #edea. 6$ci de ar fi fost dintre cele însoite cu b$rbat, dar f$r$copii, s-ar fi rugat ca s$ i se dea rod - precum s-a rugat 5na odinioar$ -, atunci nu m-a% fi minunat de ar$tarea îngereasc$.

'ar fecioara astfel de lucru nu cere %i, precum #$d, totdeauna i se arat$ îngerul. ;entru

aceasta sunt în mai mare mirare, în spaim$ %i în îndoial$. 6$ci, ce poate s$ fie aceasta Şi ce#ine, s$-i #esteasc$ îngerul 6e este rana aceea ce i se aduce Şi de unde se ia 6inepreg$te%te acea ran$ Şi ce mân$ face acea pâine ;entru c$ îngerii nu se îngri+esc pentrutrebuinele trupe%ti, de%i muli oameni au fost r$nii printr-în%ii, dar rana aceea o preg$teamâna omeneasc$.

6$ci îngerul, slu+ind lui 'aniil, de%i putea, cu puterea 6elui ;reaînalt, nu prin altcine#a, ci prin sine s$ împlineasc$ cele poruncite, a luat pe 5#acum cu scafa (#as), ca nu cum#a #edeniacea îngereasc$ %i rana cea neobi%nuit$, s$ înfrico%e&e pe cel ce îl r$nea. *ar aici singur

îngerul #ine c$tre fecioar$, care lucru este plin de o tain$, pe care eu nu o pricep. 6e esteaceasta 6$ci ciar din copil$ria ei s-a în#rednicit de daruri ca acestea, ca s$-i slu+easc$ cei f$r$ de trupuri.

6e este aceasta 5u doar întru dânsa se #or împlini graiurile prooroce%ti 5u doar întrudânsa #a fi sfâr%itul a%tept$rii noastre 5u doar dintr-însa #a lua fire 6el 6are are s$ #in$ s$mântuiasc$ neamul nostru 6$ci aceast$ tain$ a fost mai dinainte proorocit$, %i 6u#ântul caut$ pe aceea care s$ slu+easc$ tainei. 5u doar nu este alta mai dinainte aleas$ ca s$slu+easc$ tainei, f$r$ numai fecioara aceasta, pe care o #$d

6ât e%ti de fericit$ casa lui *srael, din care a odr$slit o #l$star$ ca aceasta4 6ât e%ti de fericit$r$d$cina lui *esei, din care a ie%it #ia, care are s$ odr$sleasc$ lumii floarea mântuirii4 6ât desl$#it$ este pomenirea p$rinilor acesteia4 6ât sunt de fericit %i eu cel ce m$ satur de o #edereca aceasta %i înfrumusee& o ecioar$ ca aceasta, spre a fi mireasa 6u#ântului4 P!nă aici estepo(estirea S!ntului 6*eorg*e icomidianul)

7nc$ %i ericitul *eronim asemenea gr$ie%te 6um c$ în toate &ilele o cercetau pe dânsaîngerii %i de m-ar fi întrebat cine#a pe mine cum a petrecut acolo, ;reacurata ecioar$ în#remea copil$riei sale, a% fi r$spuns c$ acel lucru numai lui 'umne&eu singur i-a fost %tiut %i



lui Fa#riil 5rangelul, p$&itorul ei cel nedep$rtat, care împreun$ cu ali îngeri #eneaadeseori la dânsa %i cu dragoste #orbeau împreun$ cu dânsa.

"stel petrecea Preacurata #ecioară în s!nta sintelor împreună cu îngerii, dorind ca în (eci să(ie%uiască întru cură%enie îngerească şi în eciorie, după mărturia sin%ilor în(ă%ători, 6rigore deissa, Ieronim şi a celorlal%i, care zic că această #ecioară singură şi-a logodit ecioria luiDumnezeu) Pentru că în +egea (ec*e era neo$işnuit ecioarelor a nu se mărita, căci mai cinstită

era înso%irea dec!t ecioria) *ar ;reacurata ecioar$ a cinstit fecioria, mai #ârtos decât însoirea %i, f$cându-se mireasa lui 'umne&eu, &iua %i noaptea 7i slu+ea !ui în cur$eniafecioriei sale. *ar 'uul cel ;reasfânt, cu bun$#oina lui 'umne&eu at$l, preg$tea întrudânsa s$l$%luirea lui 'umne&eu 6u#ântul.

Să ie dar Preasintei şi 'elei de o iin%ă şi nedespăr%itei &reimi, sla(ă şi mul%umire) Iar Preacuratei Stăp!nei noastre ăscătoare de Dumnezeu şi pururea #ecioarei Maria, cinste şilaudă, de la toate neamurile în (eci) "min)

,inaxar - Intrarea în 1emplu a !reas)intei ,tăp2nei noastre de Dumnezeu ăscătoarei şipururea /ecioarei Maria



În această lună, în ziua a douăzeci şi una, Intrarea în &emplu a Preasintei Stăp!nei noastre Dumnezeu ăscătoarei şi pururea #ecioarei Maria)

Intrarea în &emplul legii a Doamnei de Dumnezeu ăscătoarei a pricinuit ortodocşilor creştipraznic minunat şi a toată lumea) #iindcă s-a ăcut aceasta într-un c*ip minunat şi este înainmergătoare a marii şi minunatei taine a întrupării 'u(!ntului lui Dumnezeu, care a(ea a se ace lume prin milocirea ăscătoarei de Dumnezeu)

Deci praznicul Intrării s-a început din pricina aceasta: 5na cea pururea pomenit$, fiindc$ mtoat$ #iaa a petrecut-o stearp$ f$r$ s$ nasc$ prunc, ruga împreuna cu b$rbatul s$u *oacim pt$pânul firii, ca s$ le d$ruiasc$ lor prunc, %i f$g$duindu-se c$, dac$ #or câ%tiga dorirea, înda

#or afierosi lui 'umne&eu pe pruncul cel n$scut. Şi a%a a n$scut pe ceea ce s-a f$cut pricinmântuirii neamului omenesc, pe împ$c$toarea %i împrietenitoarea lui 'umne&eu cu oamenii, ppricina înnoirii de a doua oar$ a lui 5dam cel c$&ut %i a scul$rii %i a îndumne&eirii lui, p;reasfânta t$pân$ de 'umne&eu <$sc$toare aria.

'!nd a ost de trei ani, au luat-o părin%ii ei şi au adus-o pe ea în ziua de astăzi în &emplu) plinindu-şi ăgăduin%a au aierosit pe iica lor lui Dumnezeu celui ce le-a dăruit-o0 şi au dat-o pe preo%ilor şi mai ales lui 3a*aria, ar*iereului celui de atunci) "cesta lu!nd-o pe ea, a adus-o în cemai dinăuntru ale &emplului, unde numai singur ar*iereul o dată pe an intra) .i aceasta a ăcutdupă (oin%a lui Dumnezeu 'elui ce după pu%in a(ea a Se naşte dintr-însa spre îndreptarea



m!ntuirea lumii) Deci acolo a r$mas ecioara doispre&ece ani, cu rar$ cu#iin$, r$nit$ cu rancereasc$ de c$tre 5rangelul Fa#riil. 7n#rednicindu-se %i dumne&eie%tii ar$t$ri, pân$ ce sapropiat #remea dumne&eie%tii @unei Bestiri %i a descoperirilor celor cere%ti %i mai presus de ficare i s-au ar$tat ei. 'ă a $ine(oit Dumnezeu a Se întrupa dintr-însa pentru iu$irea de oameni, ca înnoiască de a doua oară lumea cea stricată prin păcat) "tunci ăscătoarea de Dumnezeu, ieşind dSintele Sintelor, a ost dată lui Iosi logodnicului, ca acela să-i ie păzitor şi martor al ecioriei eica să sluească, at!t la naşterea ei cea mai presus de ire, c!t şi la uga ei cea în =gipt şi

întoarcerea cea de acolo în păm!ntul lui Israel)6u ale lor sfinte rug$ciuni, 'oamne, miluie%te-ne %i ne mântuie%te pe noi. 5min.

!redici şi editoriale





!ărintele Ilie leopa - !redică la Intrarea Maicii Domnului în Biserică

7n biserica sla#ei ale stând, în cer a sta ni se pare, <$sc$toare de 'umne&eu, ceea ce e%ti ucereasc$, descide nou$ u%a milei tale ;Slu$a 2treniei<

Iu$i%i credincioşi, mai înainte de a începe predica (oi aminti cu(intele Du*ului S!nt, care cuprind în troparul acestui dumnezeiesc praznic al Intrării Maicii Domnului în Biserică) Iată acescu(inte: 5st$&i înainte însemnarea bun$#oinei lui 'umne&eu %i propo#$duirea mântuioamenilor, în @iserica lui 'umne&eu luminat ecioara se arat$ %i pe >ristos mai înainte #este%te. 5cesteia %i noi cu mare glas s$-i cânt$m @ucur$-te plinirea rânduielii Diditorului.

"m pus troparul săr$ătorii de azi mai înainte de predică, pentru că în el dumnezeieştii Părin%i adunat în(ă%ăturile acestui mare praznic împărătesc) &roparul sau condacul unui praznic sau al uns!nt adună pe scurt ori (ia%a acelui s!nt, ori însemnătatea acelui praznic despre care se (or$eşDeci precum a%i auzit, începutul troparului este: >"stăzi înainte însemnarea $ună(oin%ei Dumnezeu>) *ntrarea aicii 'omnului în @iseric$ a fost primul semn din rânduiala bun$#oinlui 'umne&eu de a mântui neamul omenesc. Dar să (edem în ce el s-a împlinit acest semn, în el s-a desăşurat el şi cum s-a arătat pe păm!nt această $ună(oin%ă a lui Dumnezeu de a m!ntlumea prin naşterea Maicii Domnului şi prin intrarea ei în Biserică)

Iată în cel el a ost intrarea Maicii Domnului în Biserică) 7mplinindu-se trei ani de la na%teraicii 'omnului, dumne&eie%tii p$rini *oacim %i 5na %i-au adus aminte de f$g$duina pe caau f$cut-o lui 'umne&eu mai înainte de a se na%te fiica lor, ecioara aria. 6$ci ei, fiinoameni sterpi %i neroditori, numai prin rug$ciuni, post %i milostenie au dobândit pe aceasdumne&eiasc$ prunc$, aria. > 'oamne, de ne #ei da nou$ un prunc, &iceau ei, noi îl #oîncina @isericii ale pentru toat$ #iaa, numai s$ nu ne la%i sterpi %i neroditori, spre ocarlumii >)



Deci, aduc!ndu-şi aminte de această ăgăduin%ă pe care au ăcut-o pe c!nd #ecioara Maria a(ea trani, Sin%ii Părin%i Ioac*im şi "na s-au *otăr!t să o dea Bisericii, după ăgăduin%a de mai înainte) g!ndind acestea, au adunat în <a&aret - ora%ul în care tr$iau - rudeniile lor de neam împ$r$te%i arieresc, c$ fântul *oacim era din neamul lui 'a#id, iar fânta 5na era din neamul l5aron.

După ce s-au sătuit cu rudeniile lor, Sin%ii Părin%i Ioac*im şi "na au adunat multe cop

ne(ino(ate şi curate, de o (!rstă cu d!nsa şi mai mari din azaret, ca să petreacă pe această copis!ntă p!nă la Ierusalim cu ăclii aprinse în m!ini, cu c!ntări şi cu psalmi) Şi au pornit din <a&arspre templul din *erusalim cale de peste 19 Im, mergând trei &ile în %ir. .i era o minune mareprealăudată acea dumnezeiască adunare alcătuită din rudele Preasintei #ecioare Maria) Pe cac!ntau mai cu seamă psalmii lui Da(id şi cele ce se potri(eau cu această mare taină şi ducereMaicii Domnului în S!nta Sintelor, zic!nd aşa: 5scult$ fiic$ %i #e&i %i pleac$ urecea ta %i uipoporul t$u %i casa p$rintelui t$u. ;Psalm 44, @A<) 5dic$, uit$ pe tat$l t$u %i pe mama ta, c$poftit 7mp$ratul - adic$ 'umne&eu - frumuseea ta, cum &ice psalmul , %i te ceam$ în fânfintelor.

.i merg!nd ele pe drum, toată lumea se minuna şi se între$a: >2nde merge această adunare> 'ă eo adunare de oameni cinsti%i, împreună cu dumnezeieştii părin%i Ioac*im şi "na şi at!t strălucitoare, ca o adunare de stele pe cer, iar în miloc strălucea ca o lună Preas!nta şi Preacura#ecioară Maria, prunca cea de trei ani, care mergea în S!nta Sintelor) .i să nu crede%i că mergeanumai ele, căci în c*ip ne(ăzut mergeau şi îngerii lui Dumnezeu, care, la el, c!ntau şi petreceau pPreas!nta #ecioară Maria) 'ăci şi c*i(otul +egii 1ec*i, cum zice S!nta Scriptură, l-au dus psalmi şi cu c!ntări rumoase, iar înaintea c*i(otului +egii mergea, c!nt!nd şi dăn%uind, împăratDa(id ;II egi, , C-@<) 'ăci el era şi prooroc şi (edea că acest c*i(ot, care poartă în sine maneste preînc*ipuirea Preasintei Maicii lui Dumnezeu, care (a purta în sine mana cea dumnezeiasc

pe purtătorul de mană, pe Iisus 5ristos)Dar dacă înaintea c*i(otului, care era înc*ipuirea Maicii Domnului, dăn%uia Da(id şi era înso%it tot Israelul, apoi înaintea acestui c*i(ot (iu şi însule%it, care era dumnezeiasca pruncă Maria, nmergea împăratul cel de pe păm!nt, nu mergeau oamenii din tot Israelul, ci ne(ăzut mergemilioane de îngeri şi mergea Însuşi Împăratul cerului şi al păm!ntului, Iisus 5ristos) !a aducer;reasfintei aicii 'omnului în templu, îngerii l$udau %i cântau de bucurie, pentru c$ se aducelui 'umne&eu aceast$ biseric$ #ie %i însufleit$. e aducea în fânta fintelor aceast$ bisericdumne&eiasc$ purtat$ de 'uul lui 'umne&eu, după cum auzi%i că se c!ntă în Biserică, condacul praznicului: > ;reacurat$ biseric$ a ântuitorului, c$mara cea de mult pre %i ecioar

sfinit$ #istierie a sla#ei lui 'umne&eu, ast$&i se aduce în casa 'omnului... 5cesta este cortul cceresc>) "şa o aduceau îngerii şi o lăudau, căci nu era o copilă de r!nd, ci era $iserica însule%ităDu*ului S!nt, căci cu d!nsa călătorea *arul Du*ului S!nt, iind um$rită şi plină de puterea +ui)

'!nd au auns la Ierusalim, după o cale de trei zile, s-a ăcut şi acolo o minune preaslă(ită) Bisericea zidită de Solomon şi restaurată de 3oro$a$el, după ce a ost pustiită pe timpul ro$$a$iloniene, era o $iserică oarte rumoasă, căci se minuna oarec!nd Petru de zidurile ei) !a intrarbiserica a#ea cincispre&ece trepte, dup$ num$rul celor 19 psalmi, pe care preoii %i le#iii cântau când intrau la slu+b$. !a fiecare treapt$ ce urca în biseric$ se cânt$ câte un psalm d

psalmii treptelor, dup$ cum îi #edem pân$ ast$&i în ;saltire. 6ând a a+uns ecioara aria



aceste 19 trepte, dumne&eie%tii p$rini *oacim %i 5na #oiau s$ o duc$ de mân$, ca pe o copil$ nu poate p$%i pe trepte. 'ar, fiind înt$rit$ de arul 'uului fânt, ea s-a desprins din mâinip$rinilor %i de ceata fecioarelor care o conduceau cu f$clii aprinse %i cu cânt$ri, %i a început urce ca o porumbi$ ne#ino#at$ peste toate treptele, ca o pas$re a raiului, %i a a+uns la treapta dsus unde erau preoii îmbr$cai în #e%minte de aur împreun$ cu proorocul Daaria.

2rc!ndu-se #ecioara, s-au mirat preo%ii şi tot poporul cum o copilă de trei ani a putut să urce trepte

aşa de uşor ca şi cum ar i z$urat) 5poi luând-o în brae marele prooroc Daaria, care era ariereu %i c$ruia i se descoperise de la 'umne&eu cine este aceast$ dumne&eiasc$ prunc$, dus-o în biseric$ %i, dup$ ce a încinat-o, a f$cut un lucru cu totul neobi%nuit %i cu totuneîng$duit de !egea Bece. 5 adus-o pe ecioara aria, nu în sfânta unde intrau preoii, dup$ a doua catapeteasm$, în fânta fintelor , unde erau ci#otul legii, cel ferecat peste tot caur %i eru#imii care umbreau altarul %i masa %i toiagul lui 5aron care înfrun&ise %i %arpele cde aram$ %i celelalte lucruri sfinte ale lor.

.i s-au adunat to%i preo%ii şi nu numai ei, ci şi îngerii şi cu to%ii s-au minunat, cum se poate să intrecopilă în S!nta Sintelor şi cum a îndrăznit 3a*aria să aducă pe cine(a în S!nta Sintelor un

preo%ii nu a(eau (oie să intre şi nici ar*iereul nu putea să intre dec!t o dată pe an, dar şi atunci ără ertă de animale şi stropind altarul şi ertelnicul cu s!nge pentru cură%irea lui şi a poporului)

Deci, acolo unde ar*iereul nu îndrăznea să intre dec!t o dată pe an, acolo a dus-o pe S!n#ecioară, cum s-a c!ntat astăzi la aEionul praznicului, care zice că >îngerii, #$&ând intrar;reacuratei ecioare aria, foarte s-au sp$imântat, cum o fecioar$, o copil$, a intrat în fânfintelor...4> Dar dumnezeiescul prooroc 3a*aria, ştia cine este această copilă) Preo%ii +egii 1ecînsă nu ştiau că această copilă (a i maica "r*iereului 'elui Mare, care >#a str$bate cerurile>, cuzice S!ntul "postol Pa(el, %i #a împ$ca lumea cu 'umne&eu at$l, %i se #a +ertfi pe in

aducându-e +ertf$ o dat$ pentru totdeauna, pentru mântuirea neamului omenesc ;=(rei 4, @40@A-@4<)

8aharia ştia> ca prooroc> că această copilă este mai s)2ntă dec2t ,)2nta ,)intelor> pentru că va purta în sine> pe Acela are stă în ,)2nta ,)intelor> cea ne)ăcută de m2nă> în ceruri> pArhiereul 4unătă+ilor celor viitoare, cum zice S!ntul "postol Pa(el) De aceea au adus-o în S!nSintelor) *ar dup$ ce s-a încinat +ertfelnicului celui de aur %i la sicriul legii 'omnului, au luat%i au dus-o în casa fecioarelor %i a locuit acolo împreun$ cu ele 12 ani. umai rugăciunea o ăcîn S!nta Sintelor)

'ar cum a tr$it ecioara aria la templu 12 ani &emplul lui Solomon, care usese reăcut 3oro$a$el, a(ea în urul lui FG de camere, cum arată (ec*iul istoric iudeu Iosi #la(ius)

Treizeci de camere, în partea de jos, erau destinate văduvelor care îşi duceau văduvia curăţenie, în post şi rugăciune şi erau pururea în templu. Aşa era Ana, fiica lui Samuil dneamul lui Aşer şi alte multe văduve care petreceau şi se hrăneau din venitul templului

slujeau la curăţenie şi la toate treuinţele lui. !easupra acestor camere erau alte treizeci de camere în care locuiau nazoreii, un fel călugări ai "egii #echi, care trăiau necăsătoriţi, asemenea călugărilor de astăzi.



!easupra acestor camere, la etajul al doilea, erau alte treizeci de camere unde petrecea fecioarele templului.

&o%i credincioşii care (oiau să păstreze etele lor curate p!nă la măritat, le aduceau la templul lSolomon şi le dădeau su$ îngriirea preo%ilor şi ar*iereilor, să petreacă în rugăciuni şi c!ntări, cosin(eşminte şi $roderii şi spăl!nd şi cură%ind templul) Într-una din aceste camere destinate ecioareloradus Proorocul 3a*aria pe Preacurata #ecioară Maria şi a dat-o în m!na ecioarelor celor mai

(!rstă) iind foarte luminat$ de 'uul fânt aici a în#$at ecioara aria toat$ cripturprecum %i lucrul de mân$, a%a cum în#a$ %i fântul Fermano. .i se mirau ecioarele celelalte iste%imea şi de cură%ia min%ii ei, căci a deprins îndată toată dumnezeiasca Scriptură şi tot lucrm!inilor, cel mai gingaş şi mai curat pentru olosul templului) .i era iu$ită de to%i pentîn%elepciunea ei)

'espre ne#oina ei îngereasc$ în templu ne spun sfinii eofilact, Fermano, eodorit %i ap$rini biserice%ti, c$ ecioara aria pri#egea de seara pân$ dimineaa în fânta fintelocugetând adânc %i rugându-se lui 'umne&eu, în r$pire %i în eGta&ul minii. 5colo se ruga pentmântuirea întregului neam omenesc. În zorii zilei adormea pu%in, apoi iar se scula la rugăciune)

era pururea în genunc*i de la ceasul al treilea p!nă la al nouălea, c!nd se ducea la locaşul ecioarelşi începea lucrul m!inilor) 7ns$, cum spun finii ;$rini, pururea era în rug$ciune %i cugetare legea lui 'umne&eu &iua %i noaptea. eara la ora %ase #enea 5rangelul Fa#riil %i-i aducecioarei aria ran$ îngereasc$ din cer în fânta fintelor. 5%a s-a r$nit ea timp de 12 annu cu ran$ p$mânteasc$, ci numai cu ran$ cereasc$ adus$ de 5rangelul Fa#riil.

Pe acest dumnezeiesc ar*ang*el, 3a*aria proorocul de multe ori îl (edea şi se minuna oarte, cuun înger din cer (ine s-o *rănească pe această copilă, să-i aducă o dată pe zi împărtăşire îngereasşi cugeta întru sine: =are ce are s$ fie aceast$ ecioar$ aleas$ de 'umne&eu

– $şi aducea aminte că !umnezeu a hrănit un popor întreg în pustie cu mană%– îşi aducea aminte că !umnezeu a hrănit pe &lie proorocul, dar a trimis corii să'i aducă d

două ori pe zi hrană.– $şi aducea aminte (aharia că !umnezeu a hrănit pe !aniil în groapa cu lei, dar n'a ven

nici un înger, ci a răpit îngerul pe )roorocul Avacum din &erusalim cu p*ine şi zeamă, cu spune Scriptura, şi l'au dus să hrănească pe !aniil în groapa leilor, c*nd acesta strig> 5du-Ai aminte de mine, 'umne&eule, c$ am fl$mân&it4>

Dar de această ecioară nu se dumirea, că nu (enea să-i aducă p!ine păm!ntească, nici carne ca l

Ilie, ci îi aducea *rană îngerească)

5%a a fost petrecerea ;reasfintei ecioare aria în fânta fintelor. Era ca un eru#im plin dînelepciune. Era ca un serafim pentru c$ ardea cu dragoste necontenit$ pentru 'umne&e&iditorul ei, care a &$mislit-o în pântecele sterp al mamei sale. *nima ei era în cer, iar trupul curat era în fânta fintelor, ca un înger cu#ânt$tor %i dumne&eiesc c$reia îi slu+ea cel mai marpeste arangeli, 5rangelul Fa#riil. ecioara aria petrecea neîncetat în rug$ciunea inimii7l odinea pe 'umne&eu în gândirea ei cu lacrimi %i eGta&. ;entru aceasta arangelul o slu+eo r$nea %i o p$&ea pentru c$ era biseric$ a 'umne&eului celui #iu %i se preg$tea s$ fie s$la%

ântuitorului lumii, pe 6are nu-! încape cerul %i p$mântul.



Iu$i%i credincioşi, #-ai pus întrebarea pentru ce s-a citit ast$&i E#angelia cu arta %i ariapentru ce la toate pra&nicile aicii 'omnului nu se cite%te altce#a Iată de ce dumnezeieşPărin%i care au alcătuit sinaEarul, iind plini de Du*ul lui Dumnezeu, au r!nduit toate e(ang*eliileapostolii de peste an şi toate c!ntările $isericeşti după lucrarea şi însemnătatea iecărui praznic, aşa el, ca să se dez(ăluie prin toate taina acelui praznic, lucrarea acelui s!nt, (ia%a acelui mucensau cu(ios) ;rin e#angelia de ast$&i se arat$ c$ aica 'omnului, aria cea ;reasfânta

;reacurat$, %i-a ales partea cea bun$ ;+uca @G, 4A<)Şi care este partea cea bun$ în #iaa cre%tinului Pe toată apta $ună tre$uie s-o înso%im rugăciunea, după cum ne în(a%ă şi marele "postol Pa(el în epistola către &esaloniceni, unde zic<eîncetat #$ rugai4 ;I &esaloniceni C, @<) Dar şi M!ntuitorul zice în S!nta =(ang*elie: !uaaminte, pri#egeai %i #$ rugai ;Marcu @?, ??<) .i S!ntul "postol Petru zice: ii trepri#egeai, c$ potri#nicul #ostru, dia#olul, umbl$ r$cnind ca un leu, c$utând pe cine s$ îngi;I Petru C, H< .i S!ntul prooroc Da(id de asemenea ne spune: @ine #oi cu#ânta pe 'omnul în toa#remea, pururea lauda lui în gura mea ;Psalm ??, @<)

Iată pentru ce s-a citit =(ang*elia aceasta) 'a să ne în(e%e pe to%i că Maica Domnului şi-a alpartea cea $ună, partea Mariei, cum spune M!ntuitorul către Marta: arto, arto te îngri+e%ti spre multe te sile%ti, dar un lucru trebuie c$ci aria (care st$tea la picioarele lui >ristos) partecea bun$ %i-a ales, care nu se #a lua de la ea4 ;+uca @G, 4@-4A<)

railor, dac$ am alege partea ariei în #iaa noastr$, dac$ am sta la picioarele 'omnului cecioara în fânta fintelor, dac$ am petrece în rug$ciune %i în gândire de 'umne&eu ca dânsnu ne-ar r$ni pe noi oamenii, ci îngerii din cer/ dar noi ne punem n$de+dea mai mult în mâini%i în priceperea noastr$.

Dar iată ce spune proorocul Ieremia: @lestemat este omul care se încrede în om %i î%i face spri+din trup omenesc ;Ieremia @, C<) În alt loc zice: <ebun este acela care s$rut$ mâinile sale %i &ic$ acestea m-au r$nit pe mine. e-au r$nit mâinile tale 'ar dac$ 'umne&eu îi d$deaboal$, ai fi putut face ce#a cu mâinile %i cu priceperea ta +a el şi psalmistul zice: 5runc$ sp'omnul gri+a ta %i El te #a r$ni ;Psalm C4, AC<) $ n$d$+duim mai întâi în 'umne&eu %i apoi lucr$m cu cinste, cu dragoste %i cu dreptate, că zice iarăşi Scriptura: 6el ce nu #rea s$ lucre&acela s$ nu m$nânce ;II &esaloniceni ?, @G<) 'eci lucrul nostru trebuie s$ fie însoit de rug$ciuns$ fie început %i terminat cu rug$ciune %i cu gândul la 'umne&eu %i atunci toate #or fi cu spor.

Iu$i%i credincioşi, ast$&i ecioara aria a fost adus$ la *erusalim, în biserica 'omnului s$ roage, s$ #orbeasc$ cu 'umne&eu %i cu îngerii, s$ se îndumne&eiasc$, s$ se fac$ biseric$ #ie'uului fânt, s$ se preg$teasc$ pentru a na%te pe p$mânt pe *isus >ristos, ântuitorul lumii.

aica 'omnului s-a n$scut prin rug$ciune, a petrecut 12 ani la templu numai în post, rug$ciune %i în neîntinat$ feciorie. Ea %i acum se roag$ neîncetat în bisericile noastre, împreuncu toi sfinii, pentru noi, pentru mamele %i copiii no%tri, pentru toi cei ce cred în 'umne&eu iubesc poruncile !ui. aica 'omnului st$ în genunci înaintea ;reasfintei reimi %i se roagîmpreun$ cu îngerii %i cu 5postolii pentru pacea lumii, pentru iertarea p$catelor %i mântuire

tuturor oamenilor.



Să ne rugăm şi noi, ra%ilor, lui Dumnezeu împreună cu Maica Domnului şi cu to%i sin%ii) Să (enic!t mai regulat la S!nta Biserică, mai ales în Duminici şi săr$ători) $ ascult$m cu e#la#ie sfinteslu+be, s$ ducem #ia$ curat$ pe p$mânt, s$ ne iubim unii pe alii %i s$ iert$m, ca s$ fim iertai.

Maica Domnului ne în(a%ă cum să ne rugăm, cu c!tă e(la(ie tre$uie să mergem la $iserică şi în c*ip să trăim pe păm!nt ca să do$!ndim împără%ia cerurilor) Să lăudăm deci pe ăscătoarea

Dumnezeu şi să rostim cu credin%ă această scurtă rugăciune:'oamne *isuse >ristoase, iul lui 'umne&eu, pentru rug$ciunile ;reacuratei aicii almântuie%te-ne pe noi4

Ami

!ărintele Ilie leopa - Maria partea cea 4ună şi-a ales

;J< 6are este partea cea bun$ în #iaa cre%tinului <econtenita rug$ciune. &oată apta cea $utre$uie să o înso%im cu rugăciune, cum arată marele "postol Pa(el în =pistola înt!i căt

&esaloniceni, unde zice: <eîncetat #$ rugai ;C, @<)

Dar c*iar M!ntuitorul în =(ang*elie zice: !uai aminte, pri#egeai %i #$ rugai ;Marcu @?, ??<) dumnezeiescul "postol Petru spune: ;ri#egeai, c$ potri#nicul #ostru, dia#olul, ca un leu umblc$utând pe cine s$ îngit$. ;I Petru C, H<) .i dumnezeiescul Prooroc Da(id de asemenea ne spun@ine #oi cu#ânta pe 'omnul în toat$ #remea, pururea lauda !ui în gura mea ;Psalm ??, @<)

5i au&it pentru ce s-a citit E#angelia aceasta 6a s$ ne în#ee c$ aica 'omnului %i-a alpartea cea bun$, partea ariei. 'ăci M!ntuitorul, c!nd Marta alerga să-i acă m!ncare şi săgătească masa, oarecum a mustrat-o cu pilda Mariei: arto, arto, te gri+e%ti %i spre multe



sile%ti/ dar un lucru trebuie%te. 'are "cela pe care-l a(ea Maria, că stătea la picioarele Domnulu6$ci aria J &ice J partea cea bun$ %i-a ales, care nu se #a lua de la dânsa ;+uca @G, ?H, 4A<)

Dacă am a(ea şi noi partea Mariei în (ia%a noastră, dacă am sta la picioarele Domnului ca MaiDomnului în S!nta Sintelor, dacă am petrece în rugăciune şi în g!ndire de Dumnezeu ca d!nsa, nne-ar *răni pe noi oamenii, ci îngerii şi seraimii din cer) Dar noi punem n$de+dea numai în pieptnostru %i în priceperea noastr$. Dar auzi ce spune proorocul Ieremia: @lestemat este omul care

rea&im$ pe braele sale %i %i-a pus n$de+dea în trupul s$u."uzi ce spune: 6el ce se rea&im$ pe mâinile %i pe picioarele sale, animal este, c$ are patrpicioare, nu dou$+. "uzi Blestemat este omul care se reazimă pe $ra%ele sale şi a întărit $ra%etrupul său) Mai zice: <ebun este acela care s$rut$ mâinile sale %i &ice c$ acestea m-au r$nit pmine.

e-au r$nit mâinile tale 'ar dac$ 'umne&eu îi d$dea un +ungi, îi d$dea o boal$, dac$ aic$&ut %i i-ai fi rupt o mân$ sau un picior %i dac$ nu-i d$dea ie 'umne&eu s$n$tate %i #iaa, ai putut face ce#a cu mâinile %i picioarele tale sau cu priceperea ta "şa este că nu De ace

Scriptura numeşte ne$un pe acela care-şi sărută m!inile sale, zic!nd că acestea l-au *rănit)

<u-i ade#$rat4 'umne&eu ne r$ne%te, că zice: 5runc$ spre 'omnul gri+a ta %i El te #a r$;Psalm C4, AC<) Să nădăduim înt!i în Dumnezeu şi aşa, lucr!nd cu cinste şi cu dreptate, să muncimsă lucrăm că zice iarăşi Scriptura: 6el ce nu lucrea&$, s$ nu m$nânce ;II &esaloniceni ?, @G<) Delucrul nostru să ie împletit cu g!ndirea la Dumnezeu, cu S!nta Scriptură, cum era al MaiDomnului în S!nta Sintelor) !ucrul nostru s$ fie a%a de u%or, încât s$ nu ne strice mintea de rug$ciune, de la gândirea la 'umne&eu. 5%a arat$ dumne&eie%tii ;$rini.

'e ce p$r$sim noi gândirea la 'umne&eu, citirea cripturilor, mergerea la biseric$, meditaia cugetarea la geen$ %i la moartea care #ine pe nea%teptateK;entru c$ ne arunc$m în marea cea tulbure a #eacului acestuia, ne arunc$m în nem$rginire,ca s$ mo%tenim #eacurile %i #ine moartea %i ne strânge de gât K,cum &ice dumne&eiescul ;$rinte Efrem irul.

"re o$iceiul satana, o, mona*ule, şi tu, creştine, să-%i dea lă%ime şi lungime, ca să scoată mintea dg!ndirea de Dumnezeu şi să te ducă la pierzare/

railor, s$ muncim cu dragoste/ s$ lucr$m, dar s$ a#em pe 'umne&eu în minte. <imeni n

poate s$ stea degeaba. Să lucrăm, să mergem la muncă, să asudăm, că aşa a(em poruncă noi deînceput, căci zice: 6u sudoarea frunii îi #ei câ%tiga pâinea ta ;#acerea ?, @F<)

Dar în sudorile noastre şi în osteneli, pe ogoare şi în a$rici, în $irouri, în întreprinderi şi ori unde i, să a(em pe Dumnezeu în minte) $ a#em pe >ristos, %i cu 'ânsul pe toate le putem. "uzi spune "postolul Pa(el: oate le pot în >ristos, 6el ce m$ înt$re%te4 & ar ără de =l, nimic nu puteace/"uzi ce zice 5ristos: ?$mânei întru ine %i Eu întru #oiL c$ci f$r$ de ine nu putei fanimic ;Ioan @C, 4-C<)



*nd te duci la prăşit, omule, şi ai luat sapa pe umăr, ia şi pe -ristos în minte: K'oamn *isuse >ristoase, iul lui 'umne&eu, miluie%te-m$ pe mine p$c$tosul (p$c$toasa). !acă lucrezi în atelier şi ai pus m*na pe ciocan, pe omfaier, pe ferăstrău, aţi pe nicoval sau dacă eşti zidar sau t*mplar, sau orice meşteşug ai% de c*te ori dai cu ciocanul, zi K'oamne *isuse4H

*nd te'ai dus la secerat, la pădure cu oii să tai lemne, sau lucrezi în farică sau oriuneşti, lucrea&$ cu toat$ inima, cu toat$ dragostea, dar nu uita c$ ai pe 'umne&eu, 6a

singur poate s$-i a+ute %i poate s$ te p$&easc$4 *te primejdii nu sunt/ Auzi că pe unul lomor*t un utuc, pe altul l'a lovit maşina, pe altul l'a prins motorul, peste unul a căzut ucopac şi a murit0+a urec*ile noastre (in asemenea (eşti zilnic) Dar de ce ;entru c$ n

plecat la lucru cu rug$ciunea în minte4 'ac$ pleca cu rug$ciunea în minte, a#ea pîngerul care-l p$&ea. 'ăci îngerul pururea ne păzeşte) "uzi ce zice proorocul: tr$+ui-îngerul 'omnului împre+urul celor ce se tem de El, %i-i #a i&b$#i pe ei 1 Psalm ??, <)

'eci, când plec$m la treab$, s$ a#em pe >ristos în minte/ %i când #enim de la treab$ iar, %i cânne odinim iar. .i c!nd ne sculăm din somn, prima sim%ire, primul cu(!nt acesta să ie: Kla#$ A'umne&eul nostru, sla#$ Aie4H K7mp$rate ceresc, ângâietorule, 'uul 5de#$ruluiK J celelalte)

5u&i ce spune Feorge inaitul Este un drac înaintemerg$tor care are o ceat$ nenum$rat$ pfaa p$mântului. erg ace%ti draci de dimineaa %i-i în#a$ pe oameni, când s-au sculat dsomn, mai întâi s$ pun$ mâna pe treab$ K!as$ rug$ciunea mai la amia&$4 $nânc$ bine, bbine, %i ai la treab$4H

u-i $ine/ 7ntâi s$ cerem a+utorul lui 'umne&eu %i apoi, cu 'umne&eu în minte, s$ mergem munc$ cinstit$ %i curat$. Să nu furaţi de la nimeni% să nu furaţi nici de la stat, nici de la alţii, că n

vă îmogăţiţi cu furatul, ci mai tare sărăciţi. =ra un cu(!nt al cui(a:2unceşte omul cu dreptate, şi'i ia dracul jumătate din avere% dar averea c*ştigată penedrept, o ia dracul cu tot cu stăp*n/+

3u. 3u fura, că nu te îmogăţeşti. 2are foc agi în casă la tine dacă ai luat un an al 4isericii, sadacă ai luat anul sau osteneala cuiva. 5i dacă vei aduce la iserică milostenie din cele furatc*ine împuţit aduci lui !umnezeu/ Deci să lucrezi cu cinste, cu dreptate, cu sin%enie şi să muncecu toată dragostea unde te-a pus statul sau unde te-a pus dregătoria sau institu%ia care te adăposteşSă munceşti, dar să ai şi pe Dumnezeu în minte)

$ semnul fintei 6ruci când pleci la lucru. 6ând #ii, la fel. '!nd stai la masă, ă rugăciune0 c!te scoli, rugăciune0 şi dacă ne(ino(ata rugăciune (a po(ă%ui (ia%a (oastră şi a noastră, (om a(pu%ină asemănare şi noi cu petrecerea Maicii Domnului în S!nta Sintelor, (om petrece în g!ndde Dumnezeu şi ni se #a spune %i nou$ în &iua +udec$ii c$ partea cea bun$ ne-am ales.

&ar dacă lăsăm rugăciunea, citirea dumnezeieştii Scripturi, mergerea la iserică, facerea de ine toate acestea şi punem nădejdea numai în munca noastră, suntem cei mai nenorociţi oameni de pfaţa păm*ntului.



$ muncim cu dragoste, cu $rnicie, dar s$ nu uit$m c$ a#em un 'umne&eu, 6$ruia trebuie ne rug$m neîncetat %i când muncim %i când suntem acas$ %i când ne odinim. ;ururea s$ f!egea !ui în mintea noastr$, &iua %i noaptea.

Pururea să a(em g!ndirea şi rugăciunea spre Dumnezeu, şi atunci darul +ui (a întări $ra%ele noastşi mintea noastră şi trupurile noastre şi (om i sănătoşi şi (om putea iz$uti şi la muncă şi osteneala de toate zilele) Dar numai cu 'umne&eu %i prin 'umne&eu4

Amin

Arhimandrit leopa Ilie - Maica Domnului este scară către er

Maica Domnului este Împărăteasa 5eru(imilor, Împărăteasa a toată ăptura, cămara întrupării lDumnezeu-'u(!ntul, uşa luminii, că lumina cea neapropiată g!nditoare prin ea a (enit în lume) =



este uşa (ie%ii, că 1ia%a 5ristos prin ea a intrat în lume) =a este poarta cea încuiată prin care ntrecut nimeni dec!t Domnul, cum spune Proorocul Iezec*iel)

Maica Domnului este scară către 'er, pod către 'er, porum$i%ă care a încetat potopul păcateloprecum porum$i%a lui oe, a ade(erit încetarea potopului) =ste cădelni%ă dumnezeiască, căciprimit ocul dumnezeirii şi Biserică a Preas!ntului Du*)

Maica Domnului este Mireasa &atălui, Maica 'u(!ntului şi Biserica Du*ului S!nt)

($n$stirea i$stria. Cn prid#or al ?aiului, Editura $n$stirea i$stria, 28)

,)2ntul Ignatie Briancianinov - uv2nt de învă+ătură la pericopa evanghelică care se citeşte toate praznicele Maicii lui Dumnezeu Marta şi Maria 6 cele două lucrări la care suntem

chema+i - Despre nevoin+ele trupeşti şi su)leteşti

În (remea pri$egiei Sale pe păm!nt, în valea asta a surghiunului şi pătimirilor noastre> M!ntuitorlumii a cercetat două emei e(la(ioase, surori de s!nge K pe 2arta şi pe 2aria> care a(eau casa lîntr-un sat (ecin cu Ierusalimul, şi anume 1itania) ratele lor, !a&$r, fusese în#rednicit numirii prieten al 'umne&eu-=mului %i al 5postolilor !ui ;În) @@, @@<) Din =(ang*elie se (ede că Domn

cercetase nu o dată casa acestei amilii e(la(ioase) 'u prileul uneia dintre aceste cercetări, =l lîn(iat pe +azăr care zăcea în morm!nt de patru zile)

S!ntul =(ang*elist +uca istoriseşte că arta se îndeletnicea atunci cu osp$tarea =aspetelui doriar aria %edea la picioarele !ui %i lua aminte la cu#ântul !ui. Marta, îngriindu-se doar ospătarea să ie c!t mai mul%umitoare, I-a cerut Domnului ca =l să-i poruncească Mariei să o autedar Domnul a răspuns:

arto, arto, te gri+e%ti %i spre multe te sile%ti/ ci un singur lucru trebuie%te. *ar aria partea

cea bun$ %i-a ales, care nu se #a lua de la ea ;+c) @G, 4@-4A<)



;otri#it tâlcuirii finilor ;$rini, dup$ înelesul de tain$ arta încipuie ne#oina trupease#la#ioas$, iar aria M pe cea sufleteasc$. Istorisirea despre această cercetare a celor două surode către Domnul se citeşte, potri(it r!nduielii $isericeşti, în toate praznicele Maicii lui DumnezeDin aceste două pricini, o pri(ire amănun%ită asupra înt!mplărilor şi în(ă%ăturilor cuprinse în aceaspildă tre$uie să ie deose$it de însemnată şi deose$it de ziditoare)arta era sora mai mare %i este înf$i%at$ de c$tre E#angelist ca st$pân$ a casei. =a Îl prime

pe M!ntuitorul în casă, ea e cu ospătarea: ea ace de m!ncare, ea pune masa, ea aduce $ucă%elu+irea ei este necontenita f$ptuire. Şi osteneala trupeasc$ este prima care #ine în #iaa ne#oin$ a fiec$rui ucenic al lui >ristos.

N!ucrarea trupeasc$H, gr$ie%te fântul *saac irul, Nmerge înaintea lucr$rii suflete%ti a%acum facerea trupului lui 5dam a mers înaintea facerii sufletului lui. 6el ce nu a agonisit lucrarea trupeasc$ nu poate s$ aib$ lucrare sufleteasc$ cea de-a doua se na%te din cea dintâi ca spicul din gr$untele sem$natH.

<e#oina trupeasc$ st$ în împlinirea trupeasc$ a poruncilor e#angelice.

– Aici intră: împărţirea milosteniei materiale,– primirea de străini,– împărtăşirea de feluritele nevoi şi suferinţe ale omenirii nevoiaşe şi suferinde.– Aici intră întreaga înţelepciune 6fecioria7 a trupului,– înfr*narea de la m*nie, de la răsfăţ, de la distracţii şi răsp*ndire, de la atjocorirea

judecarea aproapelui, de la toate cuvintele prin care se vădeşte răutatea şi necurăţia inimi– Aici intră postirea, privegherea, c*ntarea psalmilor, plecarea genunchilor, starea în picioa

la rugăciunea din iserică şi din chilie.– Aici intră ascultările mănăstireşti şi celelalte nevoinţe dinafară.

<e#oina trupeasc$ cere necontenit$ lucrare a trupului : ea trece de la o aptă $ună trupească alta, iar c!teodată împreunează în sine mai multe apte $une, să(!rşindu-le totodată) <e#ointrupeasc$ cur$e%te treptat sufletul de patimi %i-i face cuno%tin$ cu duul E#angeliei. #iiîmplinite cu lucrul, poruncile e(ang*elice îi dau pu%in c!te pu%in împlinitorului lor ad!ncul g!nd ad!ncul sim%ăm!nt care trăiesc în ele, împărtăşesc împlinitorului lor Adevărul, !uhul şi #ia<e#oina trupeasc$ are otarul %i sfâr%itul s$u acest otar %i acest sfâr%it stau în trecerdefiniti#$, ot$râtoare a ne#oitorului la ne#oina sufleteasc$. Prin trecerea *otăr!toare eîncununată trecerea treptată) 6ând osp$tarea 'omnului s-a înceiat, slu+irea artei s-a sfâr%it.

aria, %e&ând lâng$ picioarele lui *isus, asculta cu#ântul !ui ;+c) @G, ?F<)

Suletului ce s-a în(rednicit să intre în nevoinţa duhovnicească) Starea aceasta e stare de liniştetotodată stare de smerenie, precum a zis 6u#iosul Barsanufie cel are N'in lucrarea l$untriunit$ cu durerea inimii (cu plânsul inimii) ia na%tere ade#$rata lini%te a inimii din aceaslini%te se na%te smerenia/ smerenia îl face pe om s$la% al lui 'umne&euK.



'el care a auns să sluească lui Dumnezeu cu du*ul părăseşte lucrările dinaară> părăseşte gria altmiloace de a $ineplăcea lui Dumnezeu ori le oloseşte pu%in şi rar, c!nd este deose$ită ne(oie) este aruncat cu duul s$u la picioarele ântuitorului, ia aminte doar la cu#ântul !ui, se #ede psine ca pe o &idire a lui 'umne&eu, nu ca pe o fiin$ de sine st$t$toare 1)s. 88, 9, se #ede pe sinlucrat, iar pe 'umne&eu lucr$tor 1$n. ;<, ;, se d$ în întregime #oii %i c$l$u&irii ântuitorul=ste limpede că starea aceasta este adusă suletului printr-o ne(oin%ă trupească mai mult sau mpu%in îndelungată) <ici aria n-ar fi putut s$ %ad$ la picioarele 'omnului %i s$ î%i tind$ toa

luarea-aminte spre în#$$tura !ui, dac$ arta nu ar fi luat asupra sa gri+a osp$tarii. lu+irea %i încinarea lui 'umne&eu în 'u %i în 5de#$r sunt partea cea bun$, sunt starea ericcare, începută din timpul (ie%ii păm!nteşti, nu (a înceta, cum încetează ne(oin%ele trupeşti, odată încetarea (ie%ii păm!nteşti) ;artea cea bun$ r$mâne a#ut de ner$pit al sufletului în #e%nicprime%te o nou$ sporire în #e%nicie. ;artea cea bun$ nu se ia de la sufletul care a dobândit-r$mâne pentru totdeauna un bun al lui.

<e#oina trupeasc$ este foarte adeseori furat$ de un nea+uns foarte însemnat. eaunsul pricina se înt!mplă atunci când ne#oitorul se ne#oie%te f$r$ dreapt$ socotin$ , când pune pr

mult pre pe ne#oin$, când s$#âr%e%te ne#oinele trupe%ti de dragul ne#oinelor trupe%cuprinz!nd în ele şi mărginind la ele în c*ip greşit toată (ie%uirea sa, toată strădania sa de$ineplăcea lui Dumnezeu)

Această nedreaptă preţuire a nevoinţei trupeşti este întotdeauna împreunată cu nesocotirnevoinţei duhovniceşti, cu năzuinţa de a'i rupe de ea pe cei care se îndeletnicesc cu ea. Aşa s'înt*mplat cu 2arta. =a a socotit nedreaptă şi nemulţumitoare purtarea 2ariei, iar pe a sa a văzutca fiind mai preţioasă, mai vrednică de cinstire.

'omnul 6el ilosti#, f$r$ a lep$da slu+irea artei, i-a ar$tat cu pogor$mânt c$ în slu+irea sunt multe lucruri de prisos %i de%arte, c$ lucrarea ariei este lucrarea de c$petenie. ;raceasta, 'omnul a cur$it ne#oina artei de semea$ cugetare %i a în#$at-o a s$#âr%i csmerenie slu+irea trupeasc$. '*iar aşa/ <e#oina trupeasc$ neluminat$ înc$ de înelegerduo#niceasc$ are întotdeauna în sine multe laturi de prisos %i de%arte. 'el ce se osteneşte în ec*iar dacă pentru Dumnezeu se osteneşte, se osteneşte în omul cel vechi pe %arina lui creîmpreună cu gr!ul neg*inele0 el nu poate )i slo4od de înr2urirea )elului de a g2ndi şi a lucra cugetării trupeşti. 'u to%ii a(em neapărată ne(oie să dăm cu(enita luare-aminte po(e%ei date către Domnul şi s$ s$#âr%im cu cea mai mare smerenie faptele noastre bune care se s$#âr%eprin mi+locirea trupului , să le să(!rşim ca nişte ro$i care sunt datori să împlinească (oia Domnul

lor şi care, din pricina neputin%ei lor şi a (ătămării lor de către păcat, nu pot să împlinească aceas(oie aşa cum tre$uie) ;entru cei ce se îndeletnicesc cu ne#oina trupeasc$ e foarte de folos s$ %tc$ este %i alt$ ne#oin$, ne#oin$ neasemuit mai înalt$, ne#oina sufleteasc$, ne#oina adumbride c$tre >arul 'umne&eiesc.

N6el ce nu are lucrarea sufleteasc$H, a &is fântul *saac irul, Nr$mâne str$in de darurile'uuluiH, oricare ar fi ne#oinele lui trupe%ti.

Marele dascăl al mona*ilor asemuie lucrarea trupească, aşa cum este ea în sine, c!nd nu o înso%eş

lucrarea min%ii, coapselor neroditoare şi s!nilor usca%i K iindcă lucrarea trupească nu se poa



apropia de în%elegerea dumnezeiască) "sta (edem şi la Marta) Ea era a%a prins$ în osteneal$ sa%a încredinat$ de însemn$tatea ei, c$ n-a cerut de la 'omnul s$ rânduiasc$ dup$ placul !ui, a #enit cu socotina sa %i cu rânduiala sa, a cerut ca ele s$ fie împlinite.

'e ce a rânduit fânta @iseric$ s$ se citeasc$ aceast$ istorisire e#angelic$ în toate pra&niciaicii lui 'umne&eu /iindcă Maica lui Dumnezeu a adus Dumnezeu-<mului cea mai înalsluCire trupească şi cea mai înaltă sluCire a duhului> păzind toate graiurile 9ui în inima sa ;+

A, C@< ,

tot ce s-a înt2mplat cu El din copilăria 9ui şi tot ce "l privea> pun2ndu-le în inima ;+c) A, @F<)

Spre lămurire, la pericopă sunt adăugate, din următorul capitol al =(ang*eliei după +uca, glăsuircătre Domnul a unei oarecare emei ce ascultase în(ă%ătura +ui:fericit pântecele care te-a purtat %i âele care ai supt ;+c) @@, A< şi răspunsul Domnului:ade#$rat, fericii cei ce ascult$ cu#ântul lui 'umne&eu %i-l p$&esc pre el ;+c) @@, AH<)

Iată răspunsul lui Dumnezeu la udecata omenească/ Kudecata omenească a socotit-o )ericită Maica lui Dumnezeu doar pentru că 9-a născut pe Dumnezeu-<mul Dumnezeu-<m

vesteşte vrednicia Maicii ,ale> numindu-i )erici+i cu ose4ire pe cei care ascultă cuv2ntul lDumnezeu şi-l păzesc. 9r, Maica lui Dumnezeu a a(ut această ericire mai mult dec!t to%i oamenluând aminte la cu#intele 'umne&eu-=mului %i p$&indu-le cu o împreun$-simire pe care na#ut-o nici unul dintre oameni. 5ici, împotri#a +udec$ii omene%ti, se d$ din nou întâietate slu+irduului asupra slu+irii trupe%ti.

Domnul 'el Milosti( c*eamă pe to%i oamenii să-I sluească) lu+irea 'omnului, împreun$ cr$stignirea omului celui #eci, cu lep$darea poftelor %i socotinelor lui trupe%ti %i p$c$toase, îare osteneala sa/ ea are îns$ %i mângâierea sa, mângâiere dat$ de con%tiina bun$ %i de ar

dumne&eiesc. Ougul lui Lristos este bun %i sarcina 9ui este u%oar$ ;Mt) @@, ?G<)

'ei ce doresc să purceadă la sluirea Domnului, cu scopul de a-+ primi în casa suletului lor şi de + odi*ni cu odi*na pe care a poruncit-o =l, trebuie s$ înceap$ cu ne#oina trupeasc$, cu s$#âr%irporuncilor e#angelice prin mi+locirea faptelor trupe%ti . Suletul nostru se ală în legătură trupul prin acere, iar în at!rnare de el prin cădere) El este molipsit de bolile cele din p$cate, patimi, din pricina unor fapte trupe%ti/ sunt nimicite din el patimile, sunt aduse în el obiceiuribune, #irtuile, tot prin mi+locirea unor fapte trupe%ti .

– el ce îşi îngăduie să lucreze su stăp*nirea m*niei este roit din pricina deprinderii născu prin faptele patimii m*niei%

– cel ce îşi îngăduie să lucreze su insuflarea iuirii de c*ştig este molipsit de patima iuirii argint, a poftei de a avea tot mai mult, a zg*rceniei.

În c*ip asemănător intră în sulet toate patimile, întemeindu-se pe f$ptuirea cea dinafar$ a omuluDe aici se (ede că este neap$rat$ ne#oie de ne#oin$ trupeasc$/ a#em neap$rat$ ne#oie de epentru a i&goni patimile prin faptele potri#nice preteniei patimilor 0 a(em neapărată ne(oie de pentru a sădi în inimă (irtu%ile aşa cum ne arată =(ang*elia) evoin+a trupească săv2rşită cu 4u

în+elegere> întemeiată pe cuv2ntul lui Dumnezeu> luminată de cuv2ntul lui Dumneze



săv2rşeşte într-o măsură însemnată slo4ozirea omului de păcat> )ace din el într-o măsuînsemnată un )iu iu4it al virtu+ii> un sluCitor al lui Lristos. = astfel de ne#oin$ trupeastre&e%te în timpul cel mai scurt ne#oina duo#niceasc$, ce are putere s$ aduc$ mântuirea.

<e#oina trupeasc$ rece sau înfierbântat$, str$in$ de cea sufleteasc$, str$in$ de înelegerduo#niceasc$ pe care o cere cu#ântul lui 'umne&eu %i care trebuie s$ fie sufletul ne#ointrupe%ti, este pier&$toare. Ea duce în p$rerea de sine, în dispreuirea %i osândirea aproapelu

duce în am$gire de sine, d$ cip fariseului l$untric, înstr$inea&$ de 'umne&eu, înto#$r$%e%te csatana.6ând arul lui 'umne&eu îl adumbre%te din bel%ug pe ne#oitor, în acesta se descopeîmbel%ugat$ ne#oina duo#niceasc$, ce duce la des$#âr%irea cre%tineasc$. 5tunci i se descopesufletului p$c$to%enia lui, ce pân$ atunci se ascundea de el4 5tunci e luat$ de pe ocii lui #$luli se înf$i%ea&$ necuprinsa, m$reaa #e%nicie, ce pân$ atunci se ascundea de el4

"tunci îi de(ine apropiat ceasul mor%ii, care mai înainte (reme era unde(a departe, şi stă c*înaintea suletului, înaintea oc*ilor lui/ "tunci (ia%a păm!ntească, care mai înainte (reme părnes!rşită, se scurtează cum omul nici nu şi-ar i înc*ipuit: (ia%a care s-a scurs aunge ca (isul nop

ce a trecut/ ?estul alerg$rii acestei #iei se adun$ într-un singur ceas dinaintea morii4 5tunapar din adâncul sufletului tânguiri de care înainte nu %tia4 5pare plâns pe care înainte nusimea4

"pare prinos de rugăciune cum înainte n-aducea/ "par rugăciunea şi pl!nsul c*iar în ad!ncsuletului, sunt rostite de minte şi de inimă întru mu%enia gurii, sunt înăl%ate către cer, îl aruncă prugător la picioarele M!ntuitorului, îl %in la picioarele M!ntuitorului: întru mărturisirea păcătoşensale şi a nes!rşitei măriri a lui Dumnezeu, suletul intră în desă(!rşire, este dus în desă(!rşire către dreapta "tot$unului Dumnezeu, 'are l-a zidit pe om şi 'are îl şi zideşte a doua oară)

@inecu#ântea&$, suflete al meu, pre 'omnulL 6el ce cur$$ toate f$r$delegile tale, 6el ce#indec$ toate bolile tale, 6el ce i&b$#e%te din stric$ciune #iaa ta, 6el ce te încununea&$ cumil$ %i cu îndur$ri. *nnoi-se-#or ca ale #ulturului tinereile tale ;Ps) @GA, A-C<

1eşnice prin atotputernicia M!ntuitorului, 'are a înnoit în Sine irea noastră şi ne înnoieşte pe nprin Sine) "min)

(în fântul *gnatie @riancianino# J ;redici, Editura opia, @ucure%ti, 28)

,)2ntul 1eo)an 8ăvor2tul 6 9a Intrarea în Biserică a !reas)intei ăscătoare de Dumnezeu $I



Pe urmele Maicii lui Dumnezeu, credincioşii tre$uie să suie în templul cel lăuntric, înaintea e%însuşi împăratului Dumnezeu) &reptele suirii celei g!ndite la Dumnezeu)

=ste adusă în &emplu Preas!nta #ecioară, prunca Maria, (iitoarea Maică a M!ntuitorului şituturor celor ce cred în =l/ Prăznuind acum, ca ii ai ei după credin%ă şi după du*, această lucrare d(ia%a sa, să ne silim şi să urmăm acestei lucrări, potri(it puterii şi însemnătă%ii ei) Pentru că proroca preînc*ipuit: 5duce-se-#or împ$ratului fecioare în urma ei, cele de aproape ale ei se #or aduie... aduce-se-#or în @iserica împ$ratului ;Ps) 44, @, @H<)

• >ecioarele sunt sufletele credincioşilor%• 4iserica împăratului este petrecerea lui !umnezeu în ad*ncul cel mai lăuntric al sufletului.

Dacă noi suntem credincioşi, atunci tre$uie să ne suim, pe urmele Maicii lui Dumnezeu, în templlăuntric, înaintea e%ei însuşi împăratului Dumnezeu)

"ducerea în Biserică a Maicii lui Dumnezeu nu a ost, de altel, doar mai-înainte-însemnare a suituturor credincioşilor înaintea e%ei lui Dumnezeu) Iar temelia şi începutul ei au ost dea puse,însăşi calea într-acolo a ost dea croită de însuşi Domnul M!ntuitorul, după omenitatea Sa) Elintrat , cum scrie apostolul, ciar în cer, ca s$ e înf$i%e&e pentru noi înaintea lui 'umne&eu ;=

F, A4<) În persoana lui Iisus 5ristos, omenirea a stră$ătut cerurile şi s-a înă%işat lui Dumnezeu însu- nu pentru Domnul, ci pentru noi) ;rin asta s-a descis ade#$rata cale a sfinilor ;() =(r) F, care era ascunsă pentru cei din (ec*ime su$ sim$olul intrării în S!nta Sintelor 'ortulegăm!ntului) De atunci, to%i credincioşii au dea îndrăznire să intre întru cele dinlăuntrcatapetesmei, unde *isus a intrat pentru noi ca înainte-merg$tor ;=(r) , @F-AG< - să intre pe calcea nouă şi (ie pe care pentru noi a înnoit-o prin catapeteasmă, adic$ prin trupul $u ;=(r) @G, @AG<)

În apt, credincioşii intră înaintea e%ei lui Dumnezeu pe această cale nouă şi (ie a$ia după ieşirdin trup) Dar pentru a ne în(rednici de lucrul acesta tre$uie ca în (ia%a păm!ntească să să(!rşim



mintea şi cu inima ceea ce se să(!rşeşte cu lucrul după moarte, adică tre$uie încă de aici să ne suicu mintea şi cu inima întru cele dinlăuntrul catapetesmei, să ne înă%işăm lui Dumnezeu şi să nstatornicim acolo spre petrecere (eşnică)

aica lui 'umne&eu a suit pe trepte. Şi sui%ul minii spre 'umne&eu are treptele sale. Muasemenea trepte putem număra) 1i le (oi arăta pe cele mai însemnate)

I) 'ea dint!i treaptă este întoarcerea de la păcat la virtute. 9mul păcătos nu îşi aduce aminte de Dumnezeu şi de m!ntuirea suletului său nu se îngrieşte,trăieşte ară păs, îndestul!ndu-şi patimile şi înclinările ără să se mărginească în nici un îngriindu-se doar, cel mult, ca asta să nu îi strice rela%iile cu ceilal%i) =ste limpede unde îl duce pom o asemenea cale/ Însă păcătosul, în nepăsarea şi negria sa, nu (ede asta) Domnul (eg*eaztotuşi, asupra lui) Şi se întâmpl$ ca fie îngerul p$&itor în inim$, fie cu#ântul lui 'umne&eu prau& s$ descopere ocilor lui pr$pastia spre care se îndreapt$ cu ocii înci%i. '!nd păcătossimte primedia stării sale şi se trezeşte în el dorin%a să scape de pierzarea ce îl aşteaptă, el ia inima sa *otăr!rea nestrămutată să se lase de aptele şi o$iceiurile sale rele de mai înainte şi

înceapă a trăi potri(it poruncilor lui Dumnezeu) &ocmai această sc*im$are în $ine a (ie%ii sau, dupcum am zis, întoarcere de la păcat la (irtute este cea dint!i treaptă a suişului către Dumnezeu)

Pe cel ce a păşit pe această treaptă îl (ede%i îndeletnicindu-se cu încordarea puterilor sale pentrusă(!rşi această singură aptă $ună) u se duce la c*euri, nici la teatru, nici la $aluri, nicăieri unoamenii ac placul patimilor şi prin ele sluesc satanei) =l nu pierde niciodată (remea degea$a: iedatorie, ie cu ostenelile de amilie, ie cu lucrurile e(la(iei şi acerii de $ine)

Merge la $iserică pentru slu$e îndată ce are putin%a, şi păzeşte toate r!nduielile Bisericii0 aută în

şi c*ip celor ne(oiaşi, îşi ace trea$a conştiincios, ra$dă, c!nd e ne(oie să ra$de, şi pentru sine,pentru al%ii, păzeşte pacea şi împacă, se deose$eşte prin statornicie şi prin seriozitate, nu lecăreşnu se ceartă, doarme cu măsură, măn!ncă cu măsură şi aşa mai departe) Iată cea dint!i treaptă/

II) " doua treaptă este întoarcerea de la )acerea de 4ine cea dina)ară la st2rnirea şi păzirsim+ămintelor şi aşezărilor su)leteşti 4une.

+ucrurile dinaară sunt pre%uite mai mult după sim%ămintele şi aşezările suleteşti cu care susă(!rşite) "ceste sim%ăminte nu sunt întotdeauna aşa cum tre$uie, c*iar dacă par astel, şi ca atapierd cea mai mare parte a aptelor noastre $une)

De pildă, a merge la $iserică este un lucru plăcut lui Dumnezeu - însă pe el se poate altoi sla(deşartă, care îl ace neplăcut lui Dumnezeu) 9mul poate sta cu plăcere în $iserică, dar pentru a tracu oc*iul la una şi la alta sau pentru a-şi g!dila auzul, potri(it mustrării apostolului) .i asnimiceşte $unătatea petrecerii în $iserică) "celaşi lucru se poate înt!mpla cu oricare aptă $ună)

Putem da milostenie, putem posti - ca să im (ăzu%i0 ne putem osteni mult pentru al%ii - din dorinde a plăcea oamenilor0 ne putem însingura şi ră$da - din dispre%0 ne putem îndeplini îndatoririle ser(iciu aşa cum tre$uie - din interes şi din dorin%a de c!ştig nedrept) 5%a c$ dac$ #om urm$

întreaga sum$ a faptelor noastre bune %i #om +udeca cu asprime sim$mintele cu care au fo



s$#âr%ite ele, s-ar putea s$ ias$ la i#eal$ c$ acestea nu înseamn$ nimic - sunt nimicite dnetrebnicia sim$mintelor ascunse înd$r$tul lor. Şi este p$cat4 "şadar a#em ne#oie s$ lu$aminte cu de am$nuntul ca nici un sim$mânt r$u, nici o a%e&are sufleteasc$ rea s$ nu întinefaptele noastre bune.

+a început, c!nd omul de a$ia s-a întors de la păcat la acerea de $ine, se poate spune că încă nu ac!nd să se ocupe de cele lăuntrice ale sale))) &oată gria lui este întoarsă spre a se dezo$işnui d

lucrurile rele şi a se o$işnui cu cele $une)De pildă, la $iserică nu mergea, ci petrecea (remea în oarecare plăceri: tre$uie să se dez(e%e do$iceiul acesta rău şi să se deprindă cu $iserica) Milostenie nu dădea, ci c*eltuia $anii pe altelrisipea, irosea pe c*euri: tre$uie să se dez(e%e de c*euit şi să se deprindă cu acerea de milostenPosturile nu le %inea, ci m!nca mult, gustos şi de dulce: tre$uie şi aici să se dez(e%e de unele şi să deprindă cu altele)

.i aşa în toate/ "şadar, zic, la început, c!nd cel ce s-a întors de la păcat de a$ia se dez(a%ă de apteşi o$iceiurile păcătoase şi se deprinde cu acerea de $ine, nu are c!nd să-şi urmărească sim%uri

c*iar dacă lucrul acesta nu este cu neputin%ă şi nici măcar neo$işnuit) "tunci, lupta lui cu sinînsu%i face ca orice fapt$ a lui s$ aib$ mare pre, ciar dac$ în ea se strecoar$ #reun sim$mâncare nu este bun.

Mai apoi însă, dup$ ce s-a deprins cu facerea de bine %i s-a statornicit în rânduiala #ieîmbun$t$ite %i e#la#ioase, el trebuie negre%it s$ intre înl$untrul inimii sale %i s$ î%i cercetesim$mintele cu de am$nuntul ) înainte, c!nd erau încă puternice o$iceiurile păcătoase, (rămaşul străduia să-@ a$ată de la aptele cele $une - iar acum, c!nd s-a dez(ă%at de o$iceiurile păcătoase şia statornicit în $ine, (rămaşul începe să nimicească $unătatea aptelor prin sim%ăminte nedrepte)

.i atunci, este ne(oie să ne întoarcem către cele lăuntrice şi să ne cercetăm sim%ămintele) Bremcând cel ce slu+e%te binelui, a+ungând la con%tiina faptului c$ osteneala sa este prime+dioas$ onefolositoare dac$ în mie&ul faptelor bune nu se afl$ sim$minte bune, ia ot$rârea neclintit$ da intra înl$untrul s$u, de a cerceta cu de am$nuntul inima sa %i de a nu îng$dui nicidecusim$minte %i a%e&$ri suflete%ti rele, altfel spus aceast$ întoarcere de la facerea de bine cdinafar$ la îmbun$t$irea sim$mintelor %i a%e&$rilor suflete%ti l$untrice este cea de a doutreapt$ în sui%ul spre 'umne&eu. Ea se nume%te petrecere l$untric$, luare-aminte a mintre&#ie, deosebire a gândurilor sau cur$ire a inimii.

"ceastă lucrare stă pe de-a-ntregul în a goni sim%ămintele rele şi a le atrage, a le st!rni şi a le întăpe cele $une))) începând dis de diminea$, &ice fântul 'iado, stai la intrarea inimii %i tacapetele gândurilor rele ce ies de acolo.

Pentru că orice lucru (a tre$ui să acem, îndată se i%eşte din inimă un g!nd rău ca să-@ întinez'atoria noastr$ este de a i&goni gândul r$u, punându-1 pe cel bun în locul lui, %i a s$#âr%i lucrcu gândul acesta bun. De pildă, (ă pregăti%i să merge%i la $iserică, şi (in g!ndurile: LÎm$racă-te m$ine, ca să se uite lumea la tine)))>, sau: LMergi, mergi, acolo o să-@ (ezi pe cutare sau o s-o (ezi pcutare)))>, sau şi: LDu-te, ca să zică lumea că eşti e(la(ios)))>, şi aşa mai departe) oate acest

trebuie alungate %i în locul lor trebuie pricinuit în inim$ sim$mântul îndatoririi de a fi î



biseric$ întru sla#a lui 'umne&eu, %i cu sim$mântul acesta trebuie mers la biseric$. +a tre$uie să acem şi în toate celelalte) 6u cât î%i #a p$&i cine#a mai cu luare-aminte inima %i cu c#a t$ia mai necru$tor gândurile %i sim$mintele rele care apar din ea, cu atât mai grabnic sl$bi, #a isto#i %i #a nimici aceste cugete p$tima%e. =le (or apărea tot mai pu%in, iar în cele din urmse (or potoli cu totul şi (or înceta să ne mai tul$ure, iar în locul lor se (or înrădăcina sim%ămin$une şi sinte) 7n inim$ se #or s$l$%lui atunci pacea %i odina netulburat$, ca atunci c!nd un pa*cu apă tul$ure este pus în aşa el înc!t să nu se clatine) &oată cură%ia se (a lăsa la und: cu c!t se la

mai mult, cu at!t mai curată se ace apa, iar în cele din urmă se cură%ă de tot) 'erul, soarele, lunastelele se (or (edea în el/ *at$ cea de-a doua treapt$ cur$irea %i cur$ia inimii prin lupta cgândurile %i patimile4

III) " treia treaptă este întoarcerea dinspre sine spre Dumnezeu, care este alcătuită din starea mintea şi cu inima înaintea e%ei lui Dumnezeu, ceea ce şi înseamnă de apt intrare în cele mdinlăuntrul catapetesmei pe calea cea nouă şi (ie)

Primele două trepte sunt numai pregătire pentru aceasta, însă de aşa el ca ără ele nu se poate - pe de altă parte, ără cea din urmă ele nu duc la scop) 7nceputul ei st$ în a te înt$ri în gândul

aceea c$ 'umne&eu este de fa$. =riunde ai fi, orice ai face, s$ îi dai seama c$ atot#$&$toroci al lui 'umne&eu este aintit asupra inimii tale %i o p$trunde. Soarele pe cer lumineaîntreaga lume, şi toate ăpturile se mişcă şi lucrează în lumina lui: şi noi să ne acem toate lucruridu*o(niceşti a(!nd întărit pe cerul min%ii noastre Soarele 'el g!ndit - pe Dumnezeu "tot(ăzătoru"ceastă aşezare suletească (ine de la sine înlăuntrul nostru după împăcarea g!ndurilor şi cură%irinimii de patimi, care au loc pe a doua treaptă) Pentru că Domnul grăieşte astel: ericii cei curacu inima, c$ aceia #or #edea pe 'umne&eu ;Mt) C, H<) Însă nu numai în (edere ca stare reînaintea lui Dumnezeu este esen%a acestei trepte)

5cesta e doar prid#orul, ca s$ &ic a%a, iar treapta în sine este a n$&ui cu inima c$tre 'umne&euitând de tot ce este în tine %i în +urul t$u, a disp$rea în 'umne&eu, altfel spus a fi r$pit la ESin%ii Părin%i numesc aceasta eEtaz, e-stasis pe greceşte, adică ieşire din r!nduiala cea o$işnuită(ie%ii şi cuundare în Dumnezeu)

Pentru a (ă aduce mai pe în%eles ceea ce (reau să spun, (ă (oi da o pildă: despre un oareca@$trân se spunea c$ î%i amintea de sine doar pân$ la prima Nsla#$, adic$ timp de trei psalmdup$ care se cufunda în #ederea dumne&eiasc$ %i a%a, în cip gândit, se ruga far$ cu#in'omnului, stând în picioare nemi%cat.'espre alt @$trân se spunea c$ seara se punea la rug$ciune întorcându-se cu faa spre r$s$rit,

ridica mâinile, era r$pit la 'umne&eu %i a%a r$mânea f$r$ scimbare pân$ când soarelr$s$rind, îl cobora din în$limea cea fericit$ cu lo#iturile ra&elor sale.

&ocmai aceasta este răpirea înaintea e%ei lui Dumnezeu, altel spus intrarea în cele mai dinlăuntrde care ne-a adus aminte Intrarea în Biserică a Preasintei ăscătoare de Dumnezeu, pe careprăznuim astăzi) De apt, aceasta e starea ei cea mai înaltă0 elul în care se (ădeşte starea aceasta o$icei, la începuturile sale, este arderea inimii, altel spus aprinderea sim%ămintelor în timpul citiral rugăciunii, al acerii de $ine, acasă şi la $iserică, la trea$ă şi pe drum) odul ei este rugăciuneSim%ăm!ntul cade asupra inimii - omul intră cu conştiin%a înlăuntru şi nu mai (rea să ai$ă nimic

g!nd aară de Dumnezeu) Dacă el se roagă în starea aceasta, nu se mai satură de metanii şi



suspinări rugătoare către Dumnezeu) 5rderea inimii îl face fericit %i el %i-ar dori s$ fie totdeaunîn starea aceasta dac$ ar fi cu putin$, dup$ cum încredinea&$ acarie Egipteanul. Iată, cineînceput să aungă la asemenea stări a păşit pe a treia treaptă, adică a început să suie de la sineşiDumnezeu/ "ceasta este marginea suişurilor, însă margine ără margine, pentru că Dumnezeu esnes!rşit/

*at$, deci, cele trei trepte ale sui%ului în urma ;reasfintei ecioare înaintea feei lui 'umne&e

Pe care dintre ele ne alăm, ra%ilor Pe prima, pe a doua sau pe a treia Însă pe oricare ar sta omutot este $ine) Dar dacă cine(a se tă(ăleşte în păcat şi în patimi ară să se îngriească de m!ntuireoarte rău/ .i dacă s-a întors cine(a de la păcat şi a păşit pe calea (irtu%ii, acela este dea de partcea $ună) umai să nu stea pe loc, pentru că lucrul acesta este primedios, ci să se tot mişte înainc!te pu%in, uitând cele ce sunt în urm$ %i c$tre cele dinainte tin&ând , cum a dat poruncă aposto;#ilip) ?, @4<) "min/

,)2ntul 1eo)an 8ăvor2tul 6 9a Intrarea în Biserică a !reas)intei ăscătoare de Dumnezeu $I

'*iar înainte de arătarea lui 5ristos au încetat prorociile) ăscută şi adusă în $iserică, prunca cpreacurată Il (esteşte pe 5ristos) 6e este lumina lui >ristos %i cine intr$ în ea



Prăznuim acum Intrarea în Biserică a Preasintei ăscătoare de Dumnezeu, pe care Bisericanumeşte mai înainte înc*ipuire a $unei (oiri a lui Dumnezeu şi propo(ăduire a m!ntuirii oamenilo+uceaărul, merg!nd înaintea soarelui, prin arătarea sa (esteşte că soarele se (a i(i gra$niPreas!nta #ecioară, Prunca de Dumnezeu aleasă, prin intrarea sa în &emplu mai înainte îl (esteşpe 5ristos tuturor, prin această lucrare strig!ndu-le tuturor cu mare glas: N*at$ #ine, #i*&b$#itorul tuturor, 6el f$g$duit %i a%teptat, oarele 'rept$ii, >ristos, 'umne&eul nostru4

Inaintea acestei r!nduieli a $unei (oiri dumnezeieşti a mers noaptea, iar oamenii şedeau în întunerşi în um$ră) Doar în poporul lui Israil risipeau pu%intel acest întuneric ăgăduin%ele proroceşapăr!nd din c!nd în c!nd la orizontul lor du*o(nicesc ca nişte stele ce luminează întunericul nop%#ăgăduin%ele acestea au început încă din rai, îndată după cădere, şi de atunci s-au repetat tot mai delămurind tot mai mult puterea aşteptatei iz$ă(iri de la Dumnezeu şi arăt!ndu-+ tot mai limpede împăratul, Prorocul, Preotul după r!nduiala lui Mel*isedec 'are a(ea să (ină, cu toate împreurăriarătării, acerii de minuni, în(ă%ăturii, mor%ii, în(ierii, înăl%ării la cer şi şederii Sale de-a dreap&atălui) "ceasta a ost, ără doar şi poate, o 'ale a +aptelui în noaptea um$relor 1ec*iul+egăm!nt) '*iar înainte de (enirea Domnului, prorociile au încetat, aşa cum înaintea zorilor

ascund stelele) .i după cum în zori p!nă la urmă răm!ne numai luceaărul, lumin!nd şi pre(estingra$nica arătare a soarelui, aşa şi aici lumina Preacurată Prunca născută şi adusă în &emplu, care +pre(estit pe 5ristos)

După aceea, S-a arătat şi însuşi Soarele dreptă%ii, a împrăştiat întunericul şi i-a luminat pe to5cum însu%i >ristos 'omnul luminea&$ cu lumin$ deplin$ lumea cre%tineasc$ %i pe fiecare ocare #ine în lume.

,lavă ie> elui ce ne-ai arătat nouă lumina? " pre(ăzut această ericire a noastră S!ntul Pror

Isaia şi, m!ng!indu-@ pe Israil, a prezis: că (a i în zilele cele de apoi arătat muntele Domnului, (acasa lui Dumnezeu pe (!rurile mun%ilor, şi se (a înăl%a mai presus de dealuri0 şi (or (eni la d!nstoate neamurile, şi (or merge neamuri multe, şi (or zice: L#enii s$ ne suim în muntele 'omnul%i în casa 'umne&eului lui *aco#, %i ne #a #esti nou$ calea a, %i #om merge pe dânsa, c$ dion #a ie%i legea %i cu#ântul 'omnului din *erusalim> ;Is) A, A-?<)

untele acesta este @iserica lui >ristos. oate neamurile s-au adunat în ea %i înc$ se mai adun!e-a atras %i le atrage setea de lumin$ duo#niceasc$. *ntrând în @iseric$, ele î%i îndestuleaaceast$ sete, aflând în legea cre%tineasc$ tot ce poate c$uta %i dori sufletul. în r!ndul celorlal%inoi, ruşii, am (enit, am primit legea lui 5ristos şi am mers după =l) "cum şi noi întru lumina e%

lui Dumnezeu um$lăm şi întru numele +ui ne $ucurăm/

,lavă ie> Doamne? După cum şti%i, credina lui >ristos, care %i este lumina lui >ristodomne%te la noi. Peste tot sunt $iserici, peste tot au loc ără împiedicare sintele slu$e şi se aupropo(ăduirea cu(!ntului lui Dumnezeu) +umina luminează) Dar iecare dintre noi în parte a primoare această lumină şi este luminat de ea .i ziua în amiaza mare sunt unii care nu (ăd nimic, pentcă ie îşi înc*id oc*ii şi şi-i strică, ie se duc în locuri întunecoase) +a el şi în amiaza mare a zilei 5ristos, 'are străluceşte deasupra noastră, se poate înt!mpla ca unul sau altul dintre noi să răm!nîn întuneric şi să um$le în întuneric) Să ne păzim, ra%ilor, ca să nu cădem în r!ndul unora ca aceşti



S!ntul "postol Petru le scria iudeilor: 5#em cu#ântul prorocesc mai înt$rit, la care bine faceluând aminte ca la o f$clie ce str$luce%te în loc întunecos pân$ când #a str$luci &iua %i luceaf$r#a r$s$ri în inimile #oastre ;II Petr) @, @F<) "sta spune el despre lumina prorocească şi dîncredin%are că ea era pentru iudei în (remea lui $a luminător în întuneric, $a răsărit al soarelui, $adeplină) Dar ceea ce era lumina prorocească pentru iudei, asta e pentru noi lumina lui 5ristos, altspus în(ă%ătura lui 5ristos) .i ea este pentru noi $a luminător în întuneric, $a răsărit al soarelui, $lumină deplină a zilei) "cestea sunt semnele nelipsite la intrarea în lumina lui 5ristos/ .i cine nu l

a încercat în calea sa, acela nu a (ăzut încă lumina lui 5ristos)+a "postolul Petru, punctul de plecare al mişcării către lumină este (ederea luminii: la care lu!naminte) Dacă cine(a din cei înconura%i de întuneric (a $ăga de seamă lumina, (a merge aşa cuarată ea şi (a aunge mai înt!i la o lumină care poate i asemuită cu zorile, cu răsăritul soarelui, imai apoi la una ce se aseamănă luminii depline a zilei) Să lămurim compara%ia aceasta)

În $eznă, într-un loc întunecos petrece păcătosul, care slueşte patimilor şi nu se îngrieşte m!ntuire) Dar ori aude cu(!nt, ori citeşte ce(a, ori (ede ce(a, ori împreurările (ie%ii lui se r!nduieîn aşa el că el îşi (ine în ire, începe să se îngrioreze de primedia stării sale şi să îşi dea seama

neapărata tre$uin%ă a îndreptării) În suletul lui se aprinde atunci, ca o ăclie în loc întunecos, g!ndacesta) 'u c!t ia aminte mai mult la el, cu at!t străluceşte mai tare lumina lui şi cu at!t mporuncitor se aprinde în el ne(oia, tre$uin%a şi dorin%a de îndreptare) 'ac$ nu #a a#ea loc #rîmpr$%tiere, aceast$ lucrare a lu$rii-aminte fa$ de lumina arului r$s$rit$ în inim$, carceam$ la îndreptare, se înceie prin ot$rârea nestr$mutat$ de a p$r$si p$catul, patimilnep$sarea %i toate faptele cele rele %i de a începe s$ tr$iasc$ a%a cum trebuie, potri#it legii l>ristos. 5cest r$stimp, de la primul gând la îndreptare pân$ la ot$rârea definiti#$ de a îndrepta este perioada poc$inei, cel dintâi pas pe t$râmul luminii lui >ristos, oarte asemănătcu ceea ce se înt!mplă c!nd cine(a merge către o lumini%ă pe care o (ede în întuneric)

După aceea, cel ce s-a pocăit începe să trăiască aşa cum tre$uie, cum a prins potă, cum s-a *otărşi cum a ăgăduit la spo(edanie) 7ns$ cum #rea s$ fac$ #reun bine, apuc$turile, înclin$rile patimile de mai înainte se r$scoal$ %i încearc$ s$ îl abat$ de la cele bune. <e#rând s$ li supun$, se lupt$ cu ele, %i nu reu%e%te s$ fac$ binele altfel decât prin aceast$ lupt$. Ea este cneputin$ de ocolit pân$ într-atât c$ orice lucru bun ar pl$nui, îndat$ întâmpin$ împotri#ire fîn sine, fie în afar$, %i neap$rat trebuie s$ se lupte pentru a re&ista în bine. Este greu, desiguîns$ aduce mângâiere faptul c$ pe cât re&ist$ cine#a mai mult în lupt$ %i se lupt$ mai ot$rât, patât lupta aceasta de#ine mai u%oar$. ;atimile sl$besc, iar a%e&$rile suflete%ti bunprecump$nesc. 7n cele din urm$, acestea de#in atât de puternice, încât patimile aproape c$ n

mai pot fi b$gate de seam$.

im$mintele %i a%e&$rile suflete%ti sfinte se s$l$%luiesc atât de adânc în inim$, încât a+ung alc$tuiasc$ starea ei fireasc$ - %i atunci pentru om #iaa îmbun$t$it$ de#ine la fel ca respiraia.

Această perioadă de la pocăin+ă p2nă la cură+irea inimii> perioada luptei cu patimile şi po)teeste ceea ce apostolul numeşte răsărit p2nă c2nd va străluci ziua şi lucea)ărul va răsărPatimile se aseamănă ce%urilor) în natură, cu c!t soarele stă mai mult la orizont, cu at!t de(ine mrară cea%a, iar p!nă la urmă se arată şi soarele în toată podoa$a sa: şi noi, cu c!t ne %inem mai mu



prin lupta cu patimile, înaintea Soarelui 5ristos, cu at!t se răreşte mai mult cea%a patimilor, iar cele din urmă piere de tot şi străluceşte în sulet 5ristos Domnul, Soarele 'el deplin şi curat)

De atunci începe starea cea ericită a cură%iei, în care oamenii îl (ăd cu mintea pe Dumnezeu, ducum zice Domnul: ericii cei curai cu inima, c$ aceia #or #edea pe 'umne&eu ;Mt) C,'umne&eu r$spânde%te lumin$ în inima curat$ ca soarele în apa curat$ sau într-o oglindcurat$/ întrucât inima este îneleg$toare (raional$), ea îl #ede pe 'umne&eu, 6are luminea&$

ea, %i întrucât 'umne&eu este fericirea, ea este fericit$ în El. 6el ce s-a în#rednicit de o asemenea stare, &ice fântul *oan c$rarul, înc$ fiind în trup îl aîndrept$tor în toate cu#intele, faptele %i gândurile pe 'umne&eu, 6are locuie%te în el (cartreapta 2"), pentru c$ nu mai tr$ie%te el, ci tr$ie%te în el >ristos (#. Fal. 2, 2).

Aşadar pocăin+a> lupta cu patimile şi agonisirea cură+iei inimii - iată cele trei cotituri mişcarea către lumina lui Lristos? Să se uite acum iecare la sine însuşi şi să (adă unde se alDacă te ali pe această cale, sla(ă lui Dumnezeu, iar dacă nu, tre$uie să te g!ndeşti la tine însu%i şi te temi pentru tine însu%i, încă nu ai (ăzut lumina lui 5ristos, încă um$li în întuneric, rătăceşti p

căile pierzării şi gră$eşti spre ad!ncul iadului) Să (ă iz$ă(ească Domnul pe to%i de asta/ Iar dacine(a c*iar s-a împotmolit cum(a în patimă şi este $iruit de nepăsare, să se silească să se scoale dcursele dia(olului, în care acesta @-a prins de (iu şi în care %ine cu înd!rire mintea şi inima lui, f$a îng$dui ca acolo s$ str$luceasc$ lumina sla#ei lui >ristos ;() II 'or) 4, 4<)

'umne&eu, 6ela ce a &is s$ str$luceasc$ lumina din întuneric, s$ ne scoat$ pe toi din întunericp$catului la lumina a minunat$ ;I Petr) A, F<) Şi s$ dea ca în inimile noastre s$ r$sar$ luminînelegerii sla#ei lui 'umne&eu în persoana lui *isus >ristos4 Şi luceaf$rul oarelu;reanepri$nita ecioar$, care mai înainte !-a #estit pe >ristos prin intrarea sa în emplu c

lumina-i de &ori, s$ ne lumine&e pe cei ce o m$rturisim cu bun$ credin$ <$sc$toare d'umne&eu4

5mi



,)2ntul icolae *elimirovici - !roloagele de la <hrida - !răznuirea Intrării în Biserică a!reas)intei ,tăp2nei noastre ăscătoarei de Dumnezeu şi pururea /ecioarei Maria

Împlinind Preas!nta #ecioară Maria (!rsta de trei ani, sin%ii ei părin%i Ioac*im şi "na au adus-o pea de la azaret la Ierusalim spre a o înc*ina slu$ei &emplului, aşa cum ăgăduiseră lui Dumnezmai înainte de naşterea ei)

De la azaret la Ierusalim se mergea cale de trei zile, dar Sin%ilor Părin%i Ioac*im şi "na calaceasta nu le-a părut deloc împo(ărătoare, căci ei mergeau să împlinească o lucrare oarte plăcului Dumnezeu)

+a Ierusalim s-au str!ns multe rudenii ale Sin%ilor Părin%i care au dorit să ie de a%ă la această masăr$ătoare, la care ne(ăzut participau cu $ucurie şi îngerii cei din cer) Procesiunea de mergere&emplu era condusă de ecioare ce purtau în m!ini ăclii aprinse)

După ele (enea Preas!nta #ecioară, a(!nd de o parte pe tatăl său iar de cealaltă, pe maica s#ecioara era îm$răcată în strai de o $ogă%ie şi strălucire imperiale, aşa cum se şi cu(enea #iic



Împăratului şi Miresei lui Dumnezeu ;c) Psalmul 44: @?-@C<) În urma lor (eneau mul%imrudeniilor şi prietenilor, to%i purt!nd în m!ini ăclii aprinse) ;ân$ la intrarea în emplu se urcacincispre&ece trepte.

finii ;$rini au ridicat-o pe ecioara pân$ la întâia treapt$, dar apoi ea singur$ le-a urcalergând pe toate celelalte paispre&ece.

us, ecioara a fost întâmpinat$ de arele ;reot Daaria, cel care a#ea s$ fie tat$l fântul*oan @ote&$torul. !uând-o de mân$, el a dus-o pe ecioar$ nu doar în interiorul emplului, ciar în interiorul fintei fintelor, adic$ cel mai sfânt dintre cele mai sfinte locuri din emplacela în care numai arele ;reot a#ea #oie s$ intre, %i ciar %i el doar o dat$ pe an.

fântul eofilact al =ridei &ice c$ Daaria Na fost în afar$ de sine %i locuit cu totul de 'uul l'umne&euH atunci când a condus-o pe ecioar$ în fânta fintelor, adic$ dincolo de al doil#$l, aceasta fiind singura eGplicaie a aciunii lui.

Părin%ii Preasintei #ecioare Maria apoi au adus erte Domnului Dumnezeu potri(it +egii, au prim

$inecu(!ntarea preotului şi s-au reîntors la casa lor)

;reasfânta ecioar$ a locuit în emplul de la *erusalim timp de nou$ ani înceiai. 6ât$ #remp$rinii ei au fost în #ia$, ei #eneau deseori s$ o cercete&e, mai cu seam$ 'reapta 5na.

Murind după cei nouă ani înc*eia%i părin%ii ei, Preas!nta #ecioară a dorit să nu mai părăseas&emplul p!nă la moarte, ne(oind să se căsătorească)

Dar cum această dorire a ei ar i ost împotri(a +egii şi tradi%iei în poporul lui Israel, ea a ost dată

gria S!ntului Iosi din azaret, care era rudenia ei, după ce a împlinit (!rsta de doisprezece anSu$ orma aceasta accepta$ilă de t!năra logodită, ea putea trăi în eciorie după cum dorea, şi acelaşi timp respecta şi +egea iudaică, căci nu se mai pomenise p!nă atunci la poporul lui Israel etele să ia p!nă la moarte urăm!ntul ecioriei)

"stel, ;reasfânta ecioar$ aria a fost prima care a luat asupra sa #otul monaal al fecioripân$ la moarte, din lungul %ir de mii %i mii de feciorelnici, b$rbai %i femei, care i-au urmat ei @iserica lui >ristos.

2ntare de laudă la ,)in+ii Ioachim şi Ana



)ărinţii )reasfintei >ecioare)e a lor fiică la Sf*ntul Templu au adus'o,!upă făgăduinţa ce lui !umnezeu? au făcut.

=i pre Templu la Templu îl au adus,$n vreme ce îngerii c*ntă din ceruriu ucurie mare

"a vederea >ecioarei în strai preacurat.

>ecioarele calea o deschid >ecioarei,u c*ntări de ucurie şi făclii aprinse%

(aharia 2arele )reot de m*nă o duce$n chiar Sf*nta Sfintelor,$n locul cel mai sf*nt,Acolo unde înfricoşata taină se ascunde.

Acela este locul în care stă hivotul Sf*nt,

5i sfeşnicul cel cu totul de aur.Acolo toiagul lui Aaron şi sf*nta mană sunt,Acela este locul în care se păzescele mai mari taine.Acesta este locul în care intră )reasf*nta >ecioară,ăci ea hivot Tainic este al lui -ristos el #iu.



,)2ntul =rigorie !alama 6 !redică la Intrarea în ,)2nta ,)intelor a !reas)intei ,tăp2neinoastre> ăscătoarea de Dumnezeu $<milia 5'&



Dacă pomul cel $un după roadă se cunoaşte, iar pomul cel $un şi poame $une ace, ;Mt) :@0 +:44<, Maica a toată $unătatea, ăscătoarea Binelui celui (eşnic, cum nu (a co(!rşi prin $unătate rumuse%e tot $inele at!t cel din lume, c!t şi cel mai presus de lume 'ăci puterea care a prînrumse%at toate, (eşnica şi ără de sc*im$are icoană a $unătă%ii, 'u(!ntul cel mai presus de toa$unătatea şi mai presus de iin%ă, mai dinainte de (eci, #iul &atălui 'elui Preaînalt, iindu-i (oia sşi asume c*ipul nostru din negrăită iu$irea +ui de oameni şi din milă a%ă de noi, ca să c*eme irnoastră din ad!ncurile iadului în care a ost trasă şi să o înnoiască iindcă îm$ătr!nise şi să o ridila înăl%imea cea supra cerească a Împără%iei şi Dumnezeirii Sale, iind unit cu ea după ipostas,tre$uit să-şi asume trupul, trup nou, dar în acelaşi timp şi NasemeneaO cu al nostru)

Pentru ca să ne înnoiască pe noi dintr-ale noastre, printr-o zămislire şi naştere după c*ipul naşternoastre şi mai apoi, după naştere, prin *rănirea şi purtarea în $ra%e, ăc!ndu-se întru toate ca npentru noi, a alat roa$ă potri(ită întru toate şi călăuză neîntinată cu irea tocmai pe această Purur#ecioară pe care şi noi o c!ntăm astăzi, a cărei Intrare de necuprins cu mintea în S!nta Sintelorprăznuim acum)

Pe aceasta a r!nduit-o mai dinainte Dumnezeu cel mai înainte de (eci spre m!ntuirea şi c*emarneamului nostru omenesc şi a ales-o între toate ecioarele cele din (eac, nu doar dintre mai multe,dintre cele minunate din toate (eacurile şi renumite pentru e(la(ia lor şi priceperea şi pentru olos

tuturor precum şi iu$irea de Dumnezeu, pentru purtarea lor at!t în (or$e, c!t şi în apte)

'ăci şarpele cel în%elegător şi începător al răută%ii s-a ridicat la început împotri(a noastră şi ne-a trpe noi în străundurile iadului) .i multe sunt cele prin care s-a ridicat împotri(a noastră şi prin carero$it irea noastră: uciderea, pizma şi ura, nedreptatea şi (iclenia, uneltiri şi comploturi şi pentacestea şi altele ca acestea, are de la sine însuşi o putere aducătoare de moarte, el însuşi de la sinînsuşi născ!nd-o pe aceasta, ca unul care cel dint!i s-a despăr%it de (ia%a cea ade(ărată) 'ăci început l-a pizmuit pe "dam, (ăz!ndu-l pe el petrec!nd în locaşul $ucuriei celei nepri*ănite străluminat de sla(a dumnezeiască şi înăl%at de pe păm!nt la cer, în (reme ce el însuşi a ost lepădcu dreptate) "tunci l-a pizmuit cu o urie şi mai întăr!tată, înc!t a (oit şi la moarte să îl aduc



Întruc!t era pizmaş, şarpele cel înşelător şi cu ade(ărat ur!tor de oameni, nu numai ur!torul Binela ost, ci şi născătorul uciderii s-a ăcut pe care ne-a adus-o nouă, leg!ndu-ne prin ea cu (icleşu'ăci l-a tras spre $atocură prin tirania lui, în cel mai înalt grad şi în c*ip nedrept, pe cel zidit dDumnezeu după c*ipul şi asemănarea lui Dumnezeu) 9r, înricoşatul şi cu ade(ărat potri(niculrău(oitorul dia(ol, iindcă nu a îndrăznit să-l împresoare pe a%ă, s-a olosit de (icleşug şi de răutaşi s-a apropiat de el prin şarpele cel sensi$il, ca şi c!nd i-ar da un sat $un şi prietenesc, urmărind îi răpească locul, ăc!ndu-l să uite Nporunca dumnezeiascăO şi prin satul cel potri(nic lui Dumneze

să (erse în om ca un (enin puterea lui aducătoare de moarte)"şadar, dacă "dam s-ar i %inut str!ns de dumnezeiasca poruncă şi s-ar i scuturat pe dată de satcel rău şi potri(nic, atunci s-ar i arătat $iruitor asupra (rămaşului şi ar i rămas mai presus $atocura cea aducătoare de moarte, ruşin!nd după putere pe cel care îl lo(ea în c*ip pizmaş (iclean) Dar el, de $ună (oie ăc!ndu-i loc, cum n-ar i tre$uit niciodată, a ost slă$ănogit şi săcut neolositor şi apoi rădăcina neamului nostru a odrăslit în c*ip analog sieşi (lăstarele noastmuritoare)

S-ar i cu(enit ca noi să dăm la o parte $atocura şi să c*emăm iz$!nda, să aruncăm de la n

(eninul cel aducător de moarte din sulet şi din trup şi deîndată am i luat (ia%a şi încă (ia%a cîn(eşnicită şi ără de durere) =ra aşadar de tre$uin%ă neamului nostru o rădăcină nouă, adică un no"dam, nu numai ără de păcat, dar şi cu neputin%ă de a$ătut şi întru totul ne$iruit 'are să poată ierşi păcatele şi 'are să-i acă ără de pri*ană pe cei (ino(a%i, şi nu doar (iu iind, ci şi de (ia#ăcător, pentru ca celor ce s-au lipit de =l şi care (in la =l după neam, să le dea în sc*im$ (ia%ădezlegare de păcate, în(iindu-i nu numai pe cei care au urmat după =l, ci dăruind (ia%ă şi celor caau murit înainte de =l)

Pentru aceasta, S!ntul "postol Pa(el, marea tr!m$i%ă a Du*ului, strigă zic!nd: N$cutu-s-a om

cel dintâi 5dam cu suflet #iu, iar 5dam cel de pe urm$ cu du d$t$tor de #ia$H (* 6or. 199Dar ără de păcat şi dătător de (ia%ă 'are să poată ierta păcatele, nimeni nu este aară numai Dumnezeu) "şa înc!t era necesar ca nu numai om, ci şi Dumnezeu să ie noul "dam, mai mult c*isă ie însăşi (ia%a, şi în%elepciunea, şi dreptatea, şi iu$irea, şi mila şi orice alt $ine, iindcă întru miîntru în%elepciune şi dreptate urma să lucreze din nou înnoirea (ec*iului "dam şi în(ierea, de acăror contrarii olosindu-se şarpele cel în%elegător începător al răută%ii a pus la cale izgonirea noastşi moartea)

"şadar, aşa cum cel ce de la început a ost ucigaş de oameni a ost st!rnit cu pizmă şi ură împotrinoastră la el şi Începătorul (ie%ii a ost mişcat, prin nemăsurata iu$ire de oameni, spre noi) 'ă

dorind, în c*ip drept, m!ntuirea propriei ăpturi, ceea ce însemna să o rezidească şi să o m!ntuiascprecum şi începătorul răută%ii acela a r!(nit, în c*ip nedrept, pierderea zidirii lui Dumnezeu care ero$ită de el şi care zăcea su$ tirania lui) Dar precum acesta prin nedreptate, (icleşug şi înşelarelucrat $iruin%a lui şi căderea omului, la el Iz$ă(itorul, prin dreptate, prin ade(ăr a lucrat micşorarp!nă în s!rşit a începătorului răută%ii şi înnoirea propriei +ui ăpturi)

Dar despre în%elepciunea cu pri(ire la această iconomie dumnezeiască nu este momentul să (or$iacum) 'ăci %inea mai cu seamă de dreptate aptul de a ridica irea aceasta ro$ită şi înosită şi deaduce iz$!nda şi să ie iz$ă(ită din ro$ie) Pentru aceasta a $ine(oit Dumnezeu să ia de la noi ir

noastră prin această neîn%eleasă unire după ipostas) 9r, a uni în c*ip preaînalt acea cură%ie m



presus de cuget cu irea noastră cea întinată era din r!ndul celor cu neputin%ă) 'ăci numai un singlucru era cu neputin%ă lui Dumnezeu: să se unească pe Sine cu ceea ce era necurat0 era ne(oie deca mai înainte să ie cură%ită irea noastră pentru unire) Pentru aceasta a şi ost ne(oie de o ecioacu desă(!rşire neîntinată şi în c*ip necesar, ără de pri*ană pentru zămislirea şi naşterea celui iu$şi dătătorului cură%iei, care a ost mai dinainte (estită, desă(!rşită şi descoperită) .i taina acesteia slucrat prin multe apte, neîn%elese la (remea lor, dar toate s-au redus la una)

Pentru aceasta şi noi azi prăznuim pe cele care s-au să(!rşit atunci ca început pentru aceasta, (reme ce din să(!rşirea acelora sunt cunoscute mai $ine cele care au dus la să(!rşirea unei at!t mari minuni) 'ăci 'u(!ntul şi #iul lui Dumnezeu împreună ără de început şi împreună (eşnic &atăl cel Preaînalt, iind de la Dumnezeu, la Dumnezeu şi iind =l Însuşi Dumnezeu, iu al omulse ace, al acestei Pururea #ecioare)

N*isus >ristos, ieri %i a&i %i în #eci este acela%iH, (E#r. 138) ecuprins cu irea, epri*ănit omenitatea N6are singur este, precum mai dinainte a m$rturisit *saia, 6are p$cat nu a f$cut, ninu s-a aflat în gura lui #icle%ugH (*s. 93"). Dar nu numai aceasta, ci şi singurul 'are nu a ozămislit în ărădelegi, nici nu s-a născut în păcate, precum Da(id mărturiseşte în Psalmi despre sin

şi despre orice om ;Ps) CG:<, ca 2nul 'are şi după aplecarea (oii, este desă(!rşit curat şi neîntinnea(!nd nicidecum ne(oie de a i cură%it de ce(a, iind curat prin Sine Însuşi, pentru ca astel pentnoi (enind la noi cu dreptate şi totodată în c*ip prea în%elept să primească patima, moartea în(ierea) 'ăci mişcareaimpulsul către naşterea cea după trup iind un act in(oluntar şi neconceput pentru legea min%ii) Deşi este $iruit de unii prin constr!ngerea irii, în timp ce eEistăunii care sunt *ărăzi%i naşterii de prunci în c*ip în%elept, totuşi, de la $un început, naşterea poarsemnele os!ndei, iind stricăciune care spre stricăciune pururea naşte, iindcă nu a păzit cinstea cdint!i pe care irea noastră o a(ea de la Dumnezeu, ci asemănatu-s-a do$itoacelor celor ără dminte, impulsul Nde a naşteO de(enind pătimaş)

Pentru aceasta nu numai că a (enit Dumnezeu între oameni, ci a (enit Nîntrup!ndu-SeO din #ecioacurată şi s!ntă sau mai cur!nd, Preacurată şi Preas!ntă, iindcă a ost mai presus de oriîntinăciune nu numai cu trupul, ci a ost ecioară mai presus şi de cugetele cele întinate care (in la pota trupului) Iar la această #ecioară, luarea în p!ntece NzămislireaO, um$rită de Preas!ntul Dunu a adus-o pota trupului, ci $ună(estirea şi credin%a - întruparea lui Dumnezeu, care a co(!rorice minte şi cu(!nt, ca iind mai presus de r!nduiala irii şi mai presus de cu(!nt, iindcă nustăp!nit-o mai înainte (reo în(oire pătimaşă sau (reo ispitire a potei trupeşti) 'ăci aceasta emereu sălaş Domnului prin rugăciune şi prin r!(na du*o(nicească Niat$ roaba 'omnului, fie mdup$ cu#ântul t$uH (!c. 138) a grăit #ecioara către Îngerul Bunei 1estiri şi lu!nd în p!ntece

zămislit) "şadar, iindcă tocmai această ecioară a ost găsită (rednică, ceea ce este c!ntată şi de nastăzi, pe această pururi #ecioară a r!nduit-o Dumnezeu mai înainte de (eacuri şi a ales-o dinttoate ecioarele care din (eac au $ineplăcut +ui)

.i (ede%i de unde îşi are o$!rşia această alegere/ Dintre copiii lui "dam, minunatul Set a ost cales de Dumnezeu ; #c) 4:A< pentru rumuse%ea purtărilor lui şi pentru $una r!nduială a sim%urilşi pentru $una cu(iin%ă a (irtu%ilor, arăt!ndu-l pe el ca pe un cer însule%it) .i pentru acesteado$!ndit alegerea Set, din care #ecioara aceasta a(ea să odrăslească, potri(ita căru%ă a Dumnezeu celui mai presus de ceruri, care a c*emat pe to%i oamenii la cereasca îniere)



Pentru aceasta se şi numesc ii ai lui Dumnezeu tot neamul lui Set, pentru că din neamul acestuia$ine(oit a odrăsli iul omului pe #iul lui, iindcă şi Set se t!lcuieşte În(iere sau mai degra$reîn(iere cea care este în primul r!nd Domnul 'el ce a ăgăduit şi dăruit (ia%ă ără de moarte celcare cred întru =l)

Dar c!t de mare este tipul corespunzător/ L'ăci Set s-a născut din =(aQ precum ea însăşi zice Llocul lui "$elQ; #c) 4:AC< pe care l-a ucis 'ain pizmuindu-l, iar 5ristos S-a născut din #ecioara

irea în locul irii lui "dam pe care l-a ucis, pizmuindu-l, începătorul şi înt!istătătorul răută%ii) DSet nu l-a în(iat pe "dam K căci c*ip al în(ierii s-a socotit- pe c!nd Domnul nostru Iisus 5ristos p"dam l-a în(iat căci =l este ade(ărata 1ia%ă a oamenilor şi În(ierea prin 'are şi cei de la Set, dupnădede, au ost în(rednici%i de dumnezeiasca îniere, iind numi%i ii ai lui Dumnezeu, de (reme este limpede că întru această nădede sunt numi%i ii ai lui Dumnezeu, adică de la cel dint!i carec*emat Nnumele DomnuluiO care a şi primit alegerea) Iar acesta unul şi înt!iul era Set însuşi cardupă cum este scris de Moise Ncel dintâi a n$d$+duit s$ ceme numele 'omnului 'umne&eu(c. 29). 1ede%i că după nădede a do$!ndit dumnezeiasca numire

"şadar a(!ndu-şi o$!rşia de la aceşti ii ai lui "dam, alegerea celei ce a(ea să ie Maica l

Dumnezeu, după cunoaşterea +ui cea de mai înainte şi desă(!rşită între neamurile (remii, a co$op!nă la regele şi proetul Da(id şi la urmaşii tronului şi neamului lui) .i iindcă era dea timppentru plinirea acestei alegeri, au ost aleşi Ioac*im şi "na, din casa şi din semin%ia lui Da(id, căerau ără de copii şi au trăit în înr!nare şi iindcă erau cei mai $uni în ceea ce pri(eşte (irtutdintre cei care îşi a(eau o$!rşia din Da(id, după neam şi după petrecere) "cestora care au cerut deDumnezeu prin ne(oin%ă ascetică şi prin rugăciune, dezlegarea nerodirii lor, urm!nd ca rodul născdin aceştia să ie adus înainte între copiii ăgădui%i lui Dumnezeu, tocmai acestora s-a ăgăduit deÎnsuşi Dumnezeu şi s-a dăruit lor Maica Domnului de azi, ca iind astel născută din mul%ime (irtu%i cea "tot(irtuoasă şi din elurite c*ipuri de înr!nări, Preacurata să ia rod în p!ntece, unin

înr!narea cu rugăciunea şi ne(oin%a, să de(ină născătoare în eciorie şi născ!ndu-+ cu trupul întnestricăciune pe 'el născut cu dumnezeirea din eciorelnic &ată mai înainte de to%i (ecii) întraripare a unei asemenea rugăciuni/ 9 neîmpiedicare pe care a alat-o la Domnul/

Dar iindcă aceia astel au do$!ndit prin rugăciune unele ca acestea şi au (ăzut pogor!ndu-se aptă dumnezeiasca ăgăduin%ă către ei, s-au străduit şi ei să-şi împlinească ăgăduin%a ăcută cătDumnezeu, ca nişte iu$itori de ade(ăr, iu$itori de Dumnezeu şi iu$i%i de =l, de îndată ce a oîn%ărcată au adus-o înaintea S!ntului altar al lui Dumnezeu şi înaintea sin%itului +ui ierar* pe ccu ade(ărat s!ntă şi iica Domnului şi acum #ecioară şi Maică a lui Dumnezeu) .i deşi era încă laastel de (!rstă, iind plină de *arurile cele dumnezeieşti şi desă(!rşit împlinită cu mintea

cunoştin%a, totuşi mai mult dec!t celelalte care se desă(!rşiseră mai înainte de ea şi între care sarătat că nu a a(ut ne(oie să ie adusă de al%ii, ci ea însăşi din propriul ei im$old către Dumnezprintr-o cunoştin%ă nemilocită, ca şi cum i-ar i crescut aripi de la sine iind purtată spre s!ntadumnezeiasca sete şi dragoste şi a(!nd o asemenea (rednicie, prin ea însăşi, a alat calea sălăşluirea în S!nta Sintelor)

Iar c!nd a cunoscut ar*iereul Domnului că de la sine ;eoien< copila a(ea *arul cunoştin%ei lDumnezeu, mai mult dec!t toate celelalte, se cu(enea să o şi în(rednicească mai mult dec!t pe toacelelalte de sălăşluirea în S!nta Sintelor şi să-i încredin%eze pe to%i de aici prin cele petrecute

dragostea ei şi de conlucrarea şi alegerea lui Dumnezeu, 'are a trimis acolo de sus prin îngerii s



negrăită *rană #ecioarei prin care a întărit-o cu irea în NlucrareaO celor mai $une, pe cea care era cu trupul mai curată şi mai presus şi dec!t cele netrupeşti, păzind-o şi desă(!rşind-o, a(!nd cugetecereşti şi supuse) u numai că a intrat doar în S!nta Sintelor, ci şi sălaş al!nd acolo, ca una careost înc*inată lui Dumnezeu, nu pentru o perioadă de pu%ini ani, iindcă prin ea cerurile se (desc*ide la (remea potri(ită şi (or i date spre sălaş (eşnic celor care cred naşterii ei minunate) "stel aşadar şi pentru aceasta, cea aleasă între cei aleşi din (eac, arăt!ndu-se ea însăşi S!nSintelor, ceea ce a a(ut trupul mai curat şi mai dumnezeiesc dec!t cele mai curate du*uri, ast

înc!t să se arate nu numai primitoare a dumnezeieştilor cu(inte, ci şi primitoare a Însuşi 'u(!ntulcelui 2nul născut şi ipostatic al &atălui celui ără de început, a ost astăzi în c*ip prea drept aşezaîn cel mai de taină altar ca o comoară a lui Dumnezeu olosită la (reme, precum s-a şi înt!mplapentru îm$ogă%irea şi înrumuse%area mai presus de rumuse%e şi dec!t toată rumuse%ea) "stelpentru aceasta, se slă(eşte ca maică şi #ecioară, în toată puterea cu(!ntului şi înainte de naştere,după naştere)

Iar noi, cuget!nd ad!nc la m!ntuirea noastră ce s-a lucrat nouă prin ea, să aducem ei mul%umire c!ntare din toată puterea) 'ăci dacă emeia cea plină de recunoştin%ă despre care se pomeneşte S!nta =(ang*elie că auzind şi numai pu%in din cu(intele m!ntuitoare ale Domnului, i-a dat

sc*im$ sla(ă maicii +ui, ericind-o, cu glas mare din mul%ime a strigat către 5ristos, zic!nd: Nferipântecele care te-a n$scut %i sânii la care ai suptH (!c. 1120). Iar noi toate cu(intele (ie%ii (eşnia(!ndu-le scrise de la aceasta şi nu doar c!te(a cu(inte, ci şi minunile şi patimile şi prin ele, în(ierdin mor%i a irii noastre, şi înăl%area la ceruri, şi (ia%a cea ără de moarte ăgăduită nouă şi m!ntuircea ără de sc*im$are, cum nu (om prea mări cu laude şi nu (om erici ără încetare pe maica celce ne-a adus nouă m!ntuirea, Maica Dătătorului de (ia%ă, prăznuind laolaltă şi zămislirea, naşterea, şi mutarea sălăşluirii ei în S!nta Sintelor

Dar acum să ne mutăm şi noi înşine cu mintea de la păm!nt la cele înalte şi să ne sc*im$ăm de

trup la du*ul) Să ne întoarcem dorul de la cele (remelnice către cele dăinuitoare) Să ne în%elep%iplăcerile cele trupeşti care se nasc ca o atrac%ie în sulet şi care după pu%ină (reme se trec, să r!(nla darurile cele du*o(niceşti) "stel înc!t să răm!nem ără de pri*ană) Să smulgem din (!rteul cde os o$işnuin%a trupului nostru, iar cugetul să îl ridicăm la sălaşurile cele cereşti, în S!nSintelor de acolo, înlăuntrul căreia şi #ecioara locuieşte acum)'ăci astel aung la ea în c*ip olositor pentru noi cu o îndrăznire $ineplăcută lui Dumnezeuc!ntările noastre de laudă şi rugăciunile noastre către ea şi do$!ndind-o milocitoare pent$unătă%ile cele prezente şi cele (iitoare şi dăinuitoare să im ii moştenitori, cu *arul şi iu$irea oameni al 'elui născut dintr-însa pentru noi, al Domnului nostru Iisus 5ristos 'ăruia se cu(isla(a, cinstea şi înc*inăciunea împreună cu 'el ără de început Părintelui +ui şi cu 'el împreun

(eşnic şi de (ia%ă ăcătorul +ui Du*, acum şi pururi şi în (ecii (ecilor) "min)

(fântul Frigorie ;alama, =milii #ol ***, 20, @ucure%ti, 5nastasi



Mitropolitul Augustin de /lorina - !redică la Intrarea Maicii Domnului în Biserică 6 opiii 4iserică?opiii la Dumnezeu?

Săr$ătoare mare astăzi, iu$i%ii mei, săr$ătoare mariană0 adică o săr$ătoare în cinstea Preasinăscătoare de Dumnezeu, care potri(it credin%ei noastre cu(ine-se să ie cinstită) .i este cinstPreas!nta noastră) Pentru că nu este doar o emeie, doar o s!ntă0 este mai presus de proe%i,

patriar*i, de apostoli, de cinstitul Înaintemergător, de îngeri şi de ar*ang*eli, mai presus de oricreatură ra%ională) 'up$ >ristos, dup$ fânta reime, #ine ;reasfânta <$sc$toare de 'umne&ecea mai minunat$ %i mai frumoas$ creatur$ %i lauda neamului omenesc.

N;resfânt$ t$pân$, de 'umne&eu <$sc$toare, roag$-te pentru noi p$c$to%iiH4 ;Pa(ecernmare<) &re$uie să a(em o mare e(la(ie către Preas!nta ăscătoare de Dumnezeu)



"stăzi sunt Intrările ei) 6e înseamn$ N*ntr$riH &re$uie să eEplicăm asta)

imeni, iu$i%ii mei, nu s-a născut din st!ncă) Dumnezeu ar i putut să poruncească ca omul să iadin st!ncă) .i oare nu din st!ncă iese o loare sau un copac Dar atotîn%elepciunea +ui a *otăr!t omul să se nască din $ăr$at şi din emeie, din unirea lor, din s!ntul aşezăm!nt al un%ii) "şada

după cum to%i oamenii au părin%i, aşa şi Preas!nta ăscătoare de Dumnezeu) Iar părin%ii ei cine aost

&atăl ei se numea Ioac*im, iar mama "na) "ceştia au ost părin%ii)Părin%i oarte e(la(ioşi) Dar a(eun necaz) 'are 'ă anii treceau şi nu năşteau copii) =rau trişti) Îl rugau pe Dumnezeu să le dea copil şi ăcuseră promisiunea să i-+ înc*ine) .i Dumnezeu a auzit rugăciunea lor) .i iată "narămas însărcinată) După nouă luni a născut o eti%ă drăgălaşă pe care au numit-o Maria0 un numcare a(ea să răm!nă nemuritor în istoria omenirii) -au %inut-o pe Maria l!ngă ei) 6ând s-a f$cut trei ani, spune radiia @isericii, au condus-o la emplul din *erusalim potri#it promisiunii lo5colo au preluat-o preoii, iar 5riereul Daaria a dus-o în fânta fintelor, unde doariereului îi era îng$duit s$ intre o dat$ pe an. 7n emplu, ;reasfânta noastr$ a r$madoispre&ece ani %i era r$nit$ mai presus de fire de c$tre 5rangelul Fa#riil.

'!nd copila s-a ăcut de cincisprezece ani, preo%ii au încredin%at-o logodnicului Iosi) "şa a (enit azaret şi acolo s-a înt!mplat cealaltă minune: L 7ngerul cel mai întâi-st$t$tor din cer a fost trims$ &ic$ <$sc$toarei de 'umne&eu @ucur$-te4Q ;Imnul "catist<0

6a(riil i-a (estit că (a naşte ără săm!n%ă $ăr$ătească, într-un mod dumnezeiesc şi mai presus ire pe M!ntuitorul omenirii, pe Împăratul lumii, La 6$rui împ$r$ie nu #a a#ea sfâr%it Q ;Sim$ode 'redin%ă0 +uca @, ??<)

"cesta este istoricul şi importan%a LIntrărilorQ) 6e ne în#a$ Trei învăţătu

!rima. 5m #$&ut c$ p$rinii ;resfintei nu a#eau nici un copil %i erau tri%ti %i-! rugau p'umne&eu. Şi s-au bucurat mult când 5na a r$mas îns$rcinat$ %i înc$ mai mult când a n$scut punicul ei copil.



Între$: Se înt!mplă astăzi aşa ce(a =i, p!nă la unul sau cel mult doi copii, da) Mai departe, n6enera%ia noastră nu mai (rea astăzi copii) Se tem $ăr$a%ii ca nu cum(a so%ia să răm!nă însărcina.i ca să nu răm!nă, uneltesc miloace şi metode care nu se zic) Decade omul la un ni(el mai predec!t al animalelor) &remură, ca nu cum(a să răsară în cele dinlăuntru ale mamei loarea0 pentru cea mai rumoasă loare este copilul, loarea cerului0 L floare din r$d$cina lui *esei Q, nu c!ntădespre copilul Iisus ;'ata(asiile aşterii Domnului<) "cum însă, imediat ce răsare loarea, $ăr$atse întristează, emeia se întristează0 şi-aleargă la medici şi ac a(ort, adică o omoară, o ucid/ "seste cea mai mare crimă) Dacă omori pe cine(a mare, poate că %i-a dat (reun moti() Dar acest copmic, care este în cele dinlăuntru, ce rău a ăcut =ste ce mai ne(ino(ată iin%ă) 'e aceea, cine uciun copil J &ice un filosof rus J 7l ucide pe >ristos4 #emei, dacă a%i căzut în păcatul acesta şi a%i uccopii, nu (ă olosesc nimic K nici lum!nări, nici ăclii, nici prescuri) =ste a$solută ne(oie să duce%i să (ă mărturisi%i, să (ă spune%i păcatele (oastre şi să primi%i iertare) Aşadar, @&ntrările+ învaţă că familiile nu treuie să facă acest mare păcat, care se numeşte paza de a face copii, ci saducă pe lume copii c*ţi le dăruieşte !umnezeu.

6e altce#a ne în#a$ N*ntr$rileH 6e-au f$cut p$rinii ecioarei !-au dus pe copila%ul lor emplu. "sta tre$uie să se înt!mple şi astăzi) =şti tată =şti mamă 'opilaşul să-l duci la $isericSă îi o$işnuieşti m!nu%a să acă semnul crucii) Să îl o$işnuieşti să îngenunc*eze şi să se roag+im$a lui să în(e%e să rostească numele dumnezeiesc) Primele cu(inte pe care le (a în(ă%a să LDumnezeuQ, L5ristosQ0 LtatăQ şi LmamăQ şi L$unicăQ, acestea sunt în al doilea r!nd) .i în duminimama să-şi scoale copiii pentru $iserică) În anii de demult se trezeau copiii şi mergeau la $iserică0ascultau =(ang*elia şi se împărtăşeau cu Preacuratele &aine) "cum imic/ Dorm ca animalele) în $iserică nu se găseşte nici măcar un copil, ca să ridice seşnicul) Pentru asta e ne(oie de griă)

"şadar, primul: emei, nu facei marea crim$ a feririi de a na%te copii, a pruncuciderii. "l doile;$rini, ducei-i pe copiii #o%tri la biseric$.

.i a treia învă+ătură care este Dacă am să (-o spun, mă (e%i asculta Intrările Preasintei noastne în(a%ă: 'in copiii pe care-i #ei na%te, un copil s$-! încinai lui 'umne&eu4 5sta este cea mbun$ încinare, asta este cea mai mare lumânare.

Părin%ii Preasintei nu l-au %inut pe copilul lor pentru ei) +-au înc*inat lui Dumnezeu) "cum, careînc*ină copilul lui Dumnezeu, să se acă preot, să se acă mona* 'ine-şi dă o eti%ă să de(inmisionar şi să se consacre lui Dumnezeu Sau să de(ină asistentă sau în(ă%ătoare sau proesoară,

să sluească lui Dumnezeu Dacă se înt!mplă aşa ce(a, încep ca $ocitoarele) Dar (oi să considera



cinste şi $inecu(!ntare a-I da lui Dumnezeu pe unul din copiii (oştri) Să spune%i: Pe acest copilînc*in să de(ină într-o zi preot al 'elui Preaînalt, propo(ăduitor al =(ang*eliei, misionar) =ste malucru ca una din etele (oastre să iu$ească nu doar un $ăr$at, ci pe "cela care este Mirele cel rumal Bisericii) Să i%i încredin%a%i că mul%i (ă (or erici)

*ubiii mei, acestea sunt în#$$turile acestei sfinte s$rb$tori, care poate fi caracteri&at$ ca o &i ds$rb$toare a copilului. işte contestatari ai credin%ei creştine K statul e ateu/ K au luat radiedia(olului şi şterg săr$ătorile $isericeşti) În locul lor adoptă noi săr$ători) .i auzi: c!nd săr$ătoarea mamei, c!nd au săr$ătoarea copilului, c!nd au săr$ătoarea cutăruia, c!nd a celuilaumai săr$ători sunt0 şi lo(esc astel în credin%a creştină) "stăzi, Biserica noastră, care pe toate ler!nduit cu în%elepciune, aminteşte că Preas!nta s-a dus în &emplu copilaş de trei ani) "şadar, poasă ie considerată şi ca săr$ătoare a copilului) Din neericire însă, ateii şi necredincioşii, care gu(ernează, (or să desiin%eze aceste rumoase săr$ători, în care se săr$ătoresc toate mar

e(enimente)

De aceea, părin%i, nu i%i neglien%i) 1ă rog, asculta%i-mă) 'opiii (oştri la $iserică/ 'opiii (oştri Dumnezeu/ u m-asculta%i +ua%i aminte, primii care (ă (e%i căi (e%i i (oi) Pentru că dacă (a încesă ie culti(ată în copii şi în tineri credin%a în Dumnezeu, societatea se (a transorma în unglă) #ăDumnezeu, toate crimele sunt îngăduite0 şi urturi şi necinstiri şi ucideri şi orice rău) 'opiii care ncred, copiii care nu merg la $iserică, copiii care nu se spo(edesc, copiii care nu se împărtăşescopiii care nu-+ ascultă pe Dumnezeu, (or de(eni criminali0 se (or umple înc*isorile) .i (oi (e

plăti scump, în nepo%ii şi în strănepo%ii (oştri, indieren%a aceasta a%ă de copiii (oştri)

'opiii la $iserică/ Doar aşa eEistă nădede să se creeze o altă lume mai sănătoasă, o nouă societamai omenească, o patrie creştină, care (a de(eni din nou lumină şi călăuză omenirii)

(=milia itropolitului de lorina, ;$rintele 5ugustin Pandiotis, a fost inut$ în fânta @iserica fântului <icolae QRRSTUVWSX, lorina, pe 21.11.1"8:)

(traducere r$ia =rtodoG$ isionar$ Nfinii rei <oi *erariH, sursa 5ndroniPaplanoglou)



/ericitul Ioan Maximovici - !redică la Intrarea în Biserică a Maicii Domnului - 9egăturamistică cu inimile copiilor

Cn cu#ânt c$tre copii

#ericitul Ioan a(ea cu copiii o rela%ie cu desă(!rşire unică, un sim% deose$it pentru ei)

În prezent am mai multe însemnări pri(itoare la acest lucru) Să le prea%ăm însă cu o predică de-a sscrisă pentru copiii de la 9relinatul S!ntul &i*on din 3adons, pe care le-a trimis-o pe c!nd eplecat pentru mai multă (reme de l!ngă ei, în =uropa Natunci orelinatul se mutase în San #rancisc'aliorniaO) 'e cu(inte părinteşti calde / 'e simplitate şi putere con%ine predica sa, ce griă cac*eamă conştiin%a copiilor / 1=piscopul Sava de =dmonton

Dragi copii/

Încep!nd din această zi, c!ntăm la slu$ele $isericeşti: L >ristos se na%te, m$rii-!4Q



"ceste cu(inte ne (estesc aşterea lui 5ristos şi, astel, suntem c*ema%i să ne pregătim săînt!mpinăm)

6e înseamn$ aceast$ preg$tire înseamn$ c$ trebuie s$ ne aducem sufletul în starea de a fi, cus-ar spune, iesle pentru 6opilul >ristos. Praznicul are rolul de a ne auta să acem acest lucru) +s!rşitul Postului 'răciunului, Biserica slă(eşte în mod deose$it pe cei trei tineri şi pe prorocDaniil, arăt!ndu-i a i pilde (rednice de urmat) .i cum au de(enit ei (esti%i

.ti%i, c!nd erau copii şi creşteau la curtea regelui a$ucodonosor, s-au lipsit de toate m!ncărurialese de la masa regelui, m!nc!nd numai zarza(aturi, ca să nu calce legea Bisericii 1ec*iul&estament) Dumnezeu i-a răsplătit pentru asemenea înr!nare şi supunere a%ă de legea Bisericdăruindu-le în%elepciune, cu care şi-au întrecut to%i semenii)

Prin post, suletele lor s-au întărit şi astel au putut să respingă poruncile regelui de a se înc*ina unidol) .i atunci c!nd, din pricină că nu s-au supus poruncilor păg!neşti, cei trei tineri au ost aruncaîntr-un cuptor încins, iar Daniil, în cuşca leilor, Domnul i-a apărat de tot răul) în iecare zi la 2trense c!ntă imne despre acest lucru, reamintindu-ne de eroismul acelor tineri şi d!ndu-ni-i drept pildă

'opii / 1ă găsi%i acum într-o situa%ie asemănătoare cu aceea a tinerilor din Ba$ilon) Sunteînconura%i de oameni care nu cunosc 'redin%a 9rtodoEă şi nu se supun legilor Bisericii) 1ă găsi%ia%a unei alegeri K ori să (ă g*itui%i cu toate m!ncărurile oprite de Biserică, ori, asemenea l"nania, "zaria şi Misael, să lepăda%i cu (oie li$eră ceea ce este oprit)

'u cine (re%i să i%i K cu aceşti tineri sau cu cei care erau împotri(a lor 1re%i să-i urma%i pe aceşsin%i care a(eau (!rsta (oastră sau (re%i să apuca%i calea cea largă, dispre%uind toate regulile

'ei trei tineri au a(ut ne(oie de oarte multă $ăr$ă%ie şi tărie de caracter pentru a %ine legile Biserişi tradi%iile strămoşeşti K la urma urmei, erau numai patru în milocul unei mul%imi nenumărate necredincioşi) Pentru aceasta, Domnul, în mila Sa, i-a proslă(it înaintea întregii lumi pentru toa(eacurile) Domnul (ă (a răsplăti şi pe iecare dintre (oi, dacă (e%i urma pilda acestor tineri)

9ric!nd sim%i%i ispita de a (ă ace pe plac m!nc!nd ce măn!ncă al%ii care nu cunosc legidumnezeieşti ale Bisericii lui 5ristos, aminti%i-(ă de Daniel şi de cei trei tineri) "poi da%i-(ă singurăspuns K sunte%i cu ei, sunte%i gata să îi urma%i şi să i%i su$ ocrotirea lui Dumnezeu sau interesează mai mult să (ă $ucura%i de lucruri dulci care pot părea ne(ătămătoare, însă care ne ade apt, să încălcăm ceea ce i-a ăcut pe acei tineri puternici, slă(i%i şi de neîn(ins)

'u cine sunte%i, copii, şi cui (re%i să-i urma%i 'omnul s$ #$ apere de ispite, s$ #$ dea t$rie %i fântul ion din DadonsI s$ #$ în#ee s$ mergepe drumul cel bun. @inecu#ântarea 'omnului s$ fie cu #oi cu toi, dragii mei copii.

u dragoste, Arhiepiscopul &o; noiemrie ;8

(Nericitul *oan aGimo#ici, #iaa %i minunileH, de ;r. erafim ?ose %i ;r. Ferma

;odmo%ensIi , Ed. opia, @ucure%ti, 2:)



!redică la !raznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului - ,)2ntul ,era)im ,o4olev $%&



Smerenia Preacuratei #ecioare Maria a stat la $aza întregii lucrări dumnezeieşti)

#ără smerenie, (irtu%ile nu au (aloare m!ntuitoare) În condacul praznicului de azi al Intrării templu a Preacuratei #ecioare Maria, găsim aceste cu(inte: LPreacurat templu al M!ntuitorulucămara cea de mult pre% şi #ecioara)))astăzi este adusă în casa Domnului, împreună aduc!nd *arDu*ului lui Dumnezeu)))Q)

=ste m!ntuitor pentru noi să ştim, iu$i%ilor întru 5ristos ii, ce 5ar este acesta, care a ost adus $iserica 1ec*iului &estament împreună cu Preacurata #ecioară Maria)

"cest 5ar se maniestă în multe eluri) Mai înt!i acesta este lucrarea S!ntului Du*, care l-a luminpe marele preot, proorocul 3a*aria, tatăl lui Ioan Botezătorul) Su$ lucrarea S!ntului Du*, elsă(!rşit un lucru nemaiauzit şi neo$işnuit)

+egea lui Moise nu permitea preo%ilor să intre în S!nta Sintelor &emplului) În S!nta Sintelputea intra doar marele preot şi numai o dată în an, la săr$ătoarea 'ură%irii) Dar pe Preacura#ecioară Maria marele preot, insulat de S!ntul Du*, a dus-o în S!nta Sintelor)"poi, prin acest 5ar tre$uie să în%elegem apari%ia zilnică în a%a #ecioarei Maria a îngerilor) Dup

cum mărturiseşte tradi%ia $isericească, ei îi luminau mintea cu cunoştin%ele despre tainele lucrădumnezeieşti în lucrarea m!ntuirii noastre şi îi umpleau inima de o $ucurie dumnezeiascnepăm!nteană)

Iar unul din îngeri aducea în iecare zi copilei alese de Dumnezeu *rană cerească, cu care =a s*rănit în tot timpul petrecerii sale în &emplu)

Mai departe, prin acest 5ar se în%elege lucrarea nemilocită a S!ntului Du* asupra #ecioarei Mariînzestr!nd-o încă din anii copilăriei cu darul citirii Sintei Scripturi, în%elegerii ei corecte şi r!(na rugăciune)



&radi%ia $isericească ne spune că =a petrecea cel mai mult timp în rugăciune înlăcărată, se rugc*iar noaptea, iar în restul zilei, în încăperea alăturată Sintei Sintelor, se ocupa cu lucrul de m!nă

Prin acest 5ar tre$uie să mai în%elegem şi un dar nemaiauzit al ecioriei şi al ne(ino(ă%iei #ecioarMaria) '!nd a împlinit doisprezece ani, =a a spus marelui preot şi preo%ilor &emplului că nu se căsători niciodată, căci a promis lui Dumnezeu să răm!nă pururea ecioară) "ceastă promisiune

copilei $inecu(!ntate i-a mirat oarte mult, căci în 1ec*iul &estament ecioarele nu ăceau asemenăgăduin%e, iar ecioare asemenea mona*iilor oului &estament nu eEistau deloc)

După rugăciunile stăruitoare ale marelui preot şi ale preo%ilor, Domnul le-a descoperit prin minuncă #ecioara Maria, pentru a-i i păzită ecioria, tre$uie logodită cu dreptul $ătr!n Iosi, ceea ce s-aăcut)

Dar #ecioara Maria nu numai ea singură a împlinit această ăgăduin%ă ăcută lui Dumnezeu) =aser(it ca eEemplu pentru alte ecioare, să petreacă în (ia%ă mona*ală eciorelnică)

Iată de ce la pri(eg*ere, în timpul sti*irilor, Biserica ne-a atras aten%ia asupra cu(intelor prooroceale dumnezeiescului psalmist: L"duce-se-(or împăratului ecioare în urma =iQ ;Psalmi 44,@<)

Iar în (edenia unei mona*ii $inecredincioase, Maica Domnului a $ine(oit să se numească primmona*ie)

În s!rşit, prin acest 5ar urmează să în%elegem darul *aric al minunatei smerenii a Preacurat#ecioare Maria)'!nd a(ea doisprezece ani, în timpul şederii în templu, în S!nta Sintelor, =a citea cart

proorocului Isaia) În inima =i i-au răsunat deose$it cu(intele marelui prooroc: LIată, #ecioara a(ea în p!ntece şi (a naşte #iu şi (or c*ema numele +ui =manuel, care se t!lcuieşte: 'u noi esDumnezeuQ ;Isaia , @40 Matei @, A?<)

'itind aceste cu(inte, #ecioara Maria s-a umilit şi şi-a dorit să ie ultima sluitoare a "celei #ecioadin care se (a naşte pe păm!nt Însuşi Dumnezeu) 'um şi-a dorit acest lucru, înaintea =i a apărîngerul şi i-a zis: L&u eşti acea #ecioară din 'are se (a naşte DumnezeuQ şi că despre aceasta ea (primi peste doi ani o $ună(estire îngerească deose$ită, lucru care s-a împlinit într-ade(ăr)

Din =(ang*elie cunoaştem că în timpul Bunei 1estiri ăcută de "r*ang*elul 6a(riil #ecioar

Maria, =a a arătat aceeaşi smerenie minunată, deoarece, ca răspuns la această $ună (estire despaceastă înt!mplare nemaiauzită şi suprairească - naşterea din =a, prin um$rirea S!ntului Du*#iului lui Dumnezeu - =a i-a spus "r*ang*elului: LIată roa$a Domnului) #ie mie după cu(!ntul tă;+uca @, ?H<)

"ceastă smerenie a Preacuratei #ecioare Maria a şi ost cauza principală a întrupării 'u(!ntului lDumnezeu din =a) 'ă este aşa, ne-a mărturisit =a însăşi, prin cu(intele de Dumnezeu insulate, le-a spus c!nd s-a înt!lnit cu dreapta =lisa$eta: L'ă a căutat spre smerenia roa$ei SaleQ ;+uca @,4H



Iată, deci, cum tre$uie să în%elegem 5arul, care a intrat în $iserica 1ec*iului &estament împreună #ecioara Maria, marele rod al acestui 5ar, întruparea din Preacurata #ecioară Maria a lui Dumnezînsuşi, M!ntuitorul nostru)De altel, nu doar un sigur rod se trage din smerenia #ecioarei Maria) Din întrupare s-a tras marlucrare a răscumpărării noastre din păcat, $lestem şi moarte, prin moartea de pe 'ruce a lui 5ristoÎn puterea acestei răscumpărări, încep!nd cu apostolii, ni se dă în dar, prin &ainele Bisericii, 5arinterior renăscător al S!ntului Du*)

Iar acest 5ar ne dă dreptul să primim cea mai mare &aină a Sintei =u*aristii, prin care ne acetrup din trupul şi os din osul lui 5ristos şi ne unim cu =l în modul cel mai str!ns şi apropiat, pent(eşnica ericire a aiului)

"tunci ce concluzie m!ntuitoare tre$uie să tragem din toate cele spuse despre 5ar şi roadele luBiserica Dumnezeiască a 1ec*iului &estament a dat neamului omenesc pe Maica Domnului) aceasta constă marea lui însemnătate educati(ă şi m!ntuitoare pentru noi)'ar, cum a murit pe 6ruce ântuitorul nostru, catapeteasma bisericii s-a rupt în dou$ de spân$ +os. EGplicând acest e#eniment uimitor, fântul *oan Fur$ de 5ur spune c$ în momentul

care a a#ut loc moartea 'omnului, atunci >arul s-a dep$rtat definiti# de biserica Beiulestament %i a trecut asupra apostolilor, iar apoi %i în @iserica dumne&eiasc$ a <oului estamen%i a început s$ lucre&e aici în multe cipuri prin manifest$rile sale minunate.

'e aceea în @iserica lui 'umne&eu a <oului estament se obser#$ >arul manifest$rii pre&enei îngerilor lui 'umne&eu, care ne#$&ut ne îndeamn$ spre rug$ciune, ne abat de la orir$u, aprind în inimile noastre dragostea c$tre 'umne&eu %i semeni, ne luminea&$ mintea clumina ade#$ratei cunoa%teri de 'umne&eu, ne predispun c$tre o bun$ #ia$ cre%tineasc$.

u în zadar la Dumnezeiasca +iturg*ie în timpul 1o*odului mic preotul spune în taină acescu(inte: LStăp!ne Doamne, Dumnezeul nostru,))) ă împreună cu intrarea noastră să ie şi intrarsin%ilor îngeri, care sluesc împreună cu noi şi împreună slă(esc $unătatea &aQ) Iar în timp+iturg*iei Darurilor mai înaite sin%ite, în locul *eru(icului, se c!ntă c!ntarea $isericească ce începcu aceste cu(inte: L"cum puterile cereşti împreună cu noi, ne(ăzut sluesc)))Q)

Iată de ce S!ntul Seraim de Saro( nu o dată (edea îngeri în timpul +iturg*iei, care slueîmpreună cu clerul şi umpleau $iserica cu minunata şi neasemuita lor c!ntare)

+a el precum în $iserica &estamentului 1ec*i, în $iserica oului &estament în mod deose$it

minunat este prezent însuşi Domnul, cu deose$irea că aici se să(!rşeşte înricoşătoarea 7ert=u*aristică) "cest pri(ilegiu măre% nu eEista în $iserica &estamentului 1ec*i) +a el, cel din urmă ntransmitea credincioşilor 5arul interior renăscător)

=l ne este dăruit doar în Biserica &estamentului ou, pentru împlinirea tuturor poruncildumnezeieşti şi pentru unirea cu Dumnezeu)

De aceea să pri(im $iserica lui Dumnezeu ca cel mai pre%ios loc de pe păm!nt) =a este pentru n'erul păm!ntesc şi aiul păm!ntesc cu toată ericirea împără%iei cereşti a lui 5ristos)



Dar în acelaşi timp să năzuim, iu$i%ii mei, la 5arul lui în multe c*ipuri lucrător) Mai ales să tindecătre $inecu(!ntatul dar al smereniei, după modelul smereniei Preacuratei #ecioare Maria)=a a stat la $aza întrupării M!ntuitorului, a întregii lucrări dumnezeieşti a lui 5ristos şi a întregnoastre (ie%i creştineşti) Precum =(a, dorind să ai$ă cunoaştere, asemenea lui Dumnezeu însuşicăzut în m!ndrie, iar această m!ndrie - temelia şi cauza tuturor păcatelor, patimilor şi necazurilor lăsat-o moştenire neamului omenesc, aşa Preacurata #ecioară Maria a lăsat omenirii smerenia Sdrept temelia şi cauza cură%iei, sin%eniei şi ericirii noastre)

=ste clar că smerenia nu este doar una dintre (irtu%i, ci este însăşi concep%ia creştină despre lumînceputul (ie%ii creştineşti a oului &estament şi c*iar această (ia%ă)

Iată de ce marele în(ă%ător al Bisericii, S!ntul Macarie =gipteanul, spune în minunatele sale lucrăcă smerenia este semnul creştinătă%ii, sau, ceea ce este acelaşi lucru, criteriul prin care se poadetermina dacă suntem creştini sau păg!ni0 este condi%ia eEisten%ei în noi sau nu a 5arului0 suntecu Dumnezeu sau ără Dumnezeu0 suntem erici%i sau neerici%i)

Precum însuşirea deinitorie a oamenilor trupeşti şi pătimaşi este m!ndria, aşa însuşirea deinitor

şi esen%ială a oamenilor du*o(niceşti şi sin%i este smerenia) .i cu c!t mai ad!ncă era smerenia lor at!t mai multe daruri le trimitea Dumnezeu, înăl%imea înzestrării lor du*o(niceşti se măsura cad!ncimea smereniei lor)

u rareori, S!ntul Seraim de Saro( săruta m!inile mirenilor, se înc*ina lor p!nă la păm!nt,numea L$ucuriaQ şi LcomoaraQ lui) Iar pe sine nu se numea altel dec!t LsărmanulQ şi LpăcătosuSeraim)

Pentru această smerenie Domnul l-a dăruit cu un asemenea mare 5ar, că el, asemen

M!ntuitorului, tămăduia $olna(ii cu un singur cu(!nt) Datorită acestei smerenii, în timpul Sint+iturg*ii +-a (ăzut în $iserică pe Iisus 5ristos în toată sla(a0 de douăsprezece ori a (ăzut-o pPreas!nta Maică a Domnului, o dată, aproape de moartea sa, a (ăzut-o pe ăscătoarea dDumnezeu în toată sla(a =i cerească şi în s!rşit, ca şi "postolul Pa(el, a ost răpit încă în (ia%a păm!ntească p!nă la al treilea cer şi a sim%it ericirea aiului)

Domnul, nu în zadar, at!t de mult înrădăcina smerenia în inimile ascultătorilor Săi) L'!nd (eic*emat la cine(a la nuntă - spunea =l,- nu te aşeza în locul cel dint!i))), ci, c!nd (ei i c*emamerg!nd aşează-te în cel din urmă loc ;+uca @4, H - @G<, căci (or i cei de pe urmă înt!i ;MaAG,@<) .i care este mai mare între (oi (a i sluitorul (ostruQ ;Matei A?, @@<)

Iar =l însuşi prin eEemplul Său îi îndemna pe oameni să tindă spre smerenie) L#iul 9mului - a sp=l, - n-a (enit să I se sluească, ci ca să sluească =l ;altora< şi să-.i dea suletul răscumpărare pentmul%iQ ;Matei AG,AH0 Marcu @G, @4<)

+a 'ina cea de &aină, M!ntuitorul a spălat picioarele ucenicilor Săi) u se poate po(esti smerenie nespusă a arătat =l în timpul Patimilor, c!nd a ost răstignit pe 'ruce, cum spune S!nt"postol Pa(el: LS-a smerit pe Sine, ascultător ăc!ndu-Se p!nă la moarte şi încă moarte pe 'ruc;#ilipeni A,H<)



De aceea, amintindu-ne importan%a m!ntuitoare a smereniei, să-+ rugăm pe Domnul şi pe Preacuralui Maică, #ecioara Maria, ca 5arul în multe c*ipuri lucrător al S!ntului Du* să se odi*neaspeste noi, dar mai ales darul smereniei)

Dacă (om a(ea smerenie, toate (irtu%ile creştineşti ni se (or adăuga, căci temelia lor este smeren"tunci prima şi înt!ia (irtute şi anume credin%a noastră, ără de care nimeni nu este $ineplăcutDumnezeu, (a i mare şi de minuni ăcătoare)

"şa mărturiseşte =(ang*elia, c!nd sutaşul păg!n +-a rugat pe Iisus 5ristos să-i (indece sluitor$olna() Domnul i-a spus: L1enind îl (oi (indecaQ) Dar sutaşul, răspunz!nd, I-a zis: LDoamne, sunt (rednic să intri su$ acoperişul meu, ci numai zi cu cu(!ntul şi se (a (indeca sluga mea"uzind, Iisus S-a minunat şi a zis celor ce (eneau după =l: "de(ărat grăiesc (ouă: la nimeni Israel, n-am găsit at!ta credin%ă))) .i s-a însănătoşit sluga lui în ceasul acelaQ ;Matei H, C-@?<)

+a el s-a înt!mplat şi c!nd Domnul nostru a (indecat iica îndrăcită a emeii cananience păg!n"ceasta îl ruga insistent pe Domnul să-i (indece iica) Dar Domnul I-a zis: Lu este $ine să ip!inea copiilor şi s-o arunci c!inilor))) Da, Doamne - a su$liniat cananeanca, - dar şi c!inii măn!n

din ăr!miturile care cad de la masa stăp!nilor lor) .i i-a spus atunci Domnul: 9, emeie, mare escredin%a ta0 ie %ie după cum (oieşti) .i s-a tămăduit iica ei din ceasul acelaQ ;Matei @C, AA - AH<)

Iată ce înseamnă credin%a c!nd eEistă şi smerenie) Dar nu numai pentru credin%ă, ci şi pentru orialtă (irtute smerenia are o astel de importan%ă m!ntuitoare) Precum sarea păstrează $ucatele stricăciune, cum spune S!ntul Ioan Scărarul, aşa este smerenia pentru iecare (irtute)

#ără smerenie toate (irtu%ile nu au nici o importan%ă m!ntuitoare) Dar cum poate i altel, c!nd c*iînsuşi 5arul, cel mai important miloc pentru m!ntuirea noastră, ni se dă în dar de la Dumnez

doar pentru smerenie)De aceea, dacă (om a(ea smerenie, atunci 5arul, primit de la Dumnezeu, (a străluci în noi) =l ne uni pe (eci cu 5ristos, mai ales prin Sănta Împărtăşanie şi pentru împlinirea tuturor poruncildumnezeieşti, ne (a ace iii +ui ade(ăra%i)

Iar de (om i copiii Domnului nostru, ne (om ace după cu(intele "postolului Pa(el şi moştenitotuturor $ogă%iilor dumnezeieşti, $ucuriei +ui dumnezeieşti şi tuturor $unătă%ilor +ui nespuse şi aişi în (ia%a (iitoare, în împără%ia lui 5ristos cea 'erească, de care să ne în(rednicească Domnupentru rugăciunile ăscătoarei de Dumnezeu, Preacuratei #ecioare Maria) "min)

(inut în @iserica rus$ Nfântul <icolaeH din ofia, la 21 noiemrieY decembrie 1":)



Intrarea Maicii Domnului în Biserică. ,)2ntul ,era)im ,o4olev @nde este !rea,)2nta/ecioară Ea este aici> în miClocul marilor su)erin+e. Ea este acolo unde curg lacrimi )ier4in

din cauza necazurilor. Ea este acolo unde Ei i se aduc calde rugăciuni în grele su)erin+e şisitua+ii )ără ieşire

Doxologia ,)2ntul ,era)im ,o4olev $'& - !redică la !raznicul Intrării în Biserică a MaiciiDomnului - Maica Domnului este ră4dătoare> smerită şi nec2rtitoare la necazuri

Preacurata Maică a Domnului este proslă(ită de Biserica păm!ntească şi cea cerească ca iind m

slă(ită dec!t Seraimii şi mai cinstită dec!t 5eru(imii) =a este astel cinstită, iindcă a primit de Dumnezeu un mare şi neasemuit 5ar, mai mare dec!t toate ăpturile ra%ionale, de a i Maică a însuDumnezeului nostru, al doilea Ipostas al Dumnezeirii)

Dar iată asupra cărui lucru aş i (rut să (ă atrag aten%ia în acest moment, iu$i%ilor întru 5ristos mei) 'u(!ntul lui Dumnezeu şi Sin%ii Părin%i ai Bisericii mărturisesc că nu degea$a Preacura#ecioara Maria a primit de la Dumnezeu acest 5ar, ci pentru marile Sale ne(oin%e du*o(niceşti)

Prima dintre acestea a ost intrarea =i în Biserică, iind o 'opilă de trei ani, săr$ătoare pe care

prăznuieşte astăzi S!nta Biserică)'!nd(a, de 5ristos s-a apropiat un t!năr şi +-a între$at: LBunule în(ă%ător, ce $ine să ac ca să a(ia%a (eşnicăQ) Iisus a răspuns: LIar de (rei să intri în (ia%a, păzeşte poruncileJQ) 3ise +ui t!năruL&oate acestea le-am păzit din copilăria mea) 'e-mi mai lipseşteQ Iisus i-a zis: LDacă (oieşti să desă(!rşit, du-te, (inde a(erea ta, dă-o săracilorJ după aceea, (ino şi urmează-mi) 'i, auzincu(!ntul acesta, t!nărul, a plecat întristat, căci a(ea multe a(u%iiQ ;Matei @F,@-@0 AG-AA<)

Pe această cale a desă(!rşirii au plecat ucenicii lui 5ristos) Pentru =l, ei s-au lepădat la lume şi s-predat întru totul Domnului, pentru ca să-i apar%ină 2nuia +ui şi numai pentru =l să trăiască păm!nt) Dar ei au ăcut aceasta iind la o (!rstă matură) #ecioara Maria însă s-a lepădat de lume



de toate $ucuriile ei la (!rsta de trei ani) "ceastă ne(oin%ă a =i nu a ost nimic altce(a dec!tînc*ino(iere, lucru uimitor nu numai pentru oameni, dar şi pentru îngeri, lucru at!t de neo$işnupentru emeile 1ec*iului &estament)

*at$ de ce, ca r$spuns la refleciile marelui pustnic de la !a#ra ;ecersIaia din Pie#, cunoscut întreaga ?usie, ieroscimonaul ;artenie %i care se întreba cine a fost prima monaie, i sar$tat ;reacurata aic$ a lui 'umne&eu %i i-a spus NEu am fost prima monaieH.

Precum mărturisesc 'u(!ntul Domnului şi tradi%ia $isericească, Preacuratei #ecioarei Maria îi eproprie şi o altă mare ne(oin%ă şi anume ră$darea creştinească a necazurilor) '!t de multe s-adunat în (ia%a =i şi c!t de de(reme au început/ Încă nu se născuse Domnul, iar inima Preacurat#ecioare Maria era zdro$ită de o mare durere)

'!nd +-a zămislit de la S!ntul Du* pe M!ntuitorul nostru, dreptul Iosi a început să se g!ndească #ecioara Maria este însărcinată datorită unirii cu unul dintre oameni şi ca să nu-i pricinuias(reun rău, a (rut tainic s-o îndepărteze din casa lui)

6reu îi era Preacuratei #ecioare Maria să-şi demonstreze ne(ino(ă%ia şi cură%ia Sa îngerească dumnezeiască) #ără îndoială, =a suerea mult din cauza $ănuielii logodnicului său) " ost ne(oie un amestec dumnezeiesc deose$it, care să o eli$ereze pe Preacurata #ecioară de o asemenea po(adureroasă)

Îngerul Domnului i s-a arătat în (is lui Iosi şi i-a spus: LIosie, iu al lui Da(id, nu te teme a lua Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Du*ul S!nt) =a (a naşte #iu şi (ei c*emnumele +ui: Iisus, căci =l (a m!ntui pe poporul Său de păcatele lorQ ;Matei @, AG-A@<)Dar, de cum S-a născut Domnul, Preacurata #ecioara Maria a tre$uit să suporte o nouă şi gr

durere) Irod a trimis la Betleem ucigaşi, ca să-+ piardă pe 5ristos 'el născut) #ecioara Maria Pruncul dumnezeiesc şi dreptul Iosi au ost ne(oi%i să ugă în =gipt)

'um mărturiseşte tradi%ia $isericească, în timpul acestei ugi, S!nta #amilie a ost atacată t!l*ari, iind amenin%ată cu pieirea)

Plină de durere a ost (ia%a Preacuratei #ecioare Maria şi în perioada de creştere a lui 5ristos, că=a era ne(oită să se gospodărească singură şi c*iar să c!ştige p!inea cea de toate zilele pentru sinepentru Pruncul său dumnezeiesc) &radi%ia $isericească spune că ea %esea rumos în ir de aur cu l!şi cosea odădii $isericeşti)

+a răstignirea lui 5ristos, ostaşii nu I-au rupt cămaşa0 at!t de minunat era %esută de preacuratem!ini ale #ecioarei Maria)

Dar cele mai grele necazuri au ost atunci c!nd Domnul a început propo(ăduirea 'u(!ntului şi c!ncărturarii şi ariseii - nu o dată - au încercat, în marea lor răutate, să-+ omoare)

"ceastă durere a Maicii Domnului a auns la limită pe 6olgota, la picioarele 'rucii Domnului, c!ns-a împlinit întru totul proorocirea dreptului Simeon: L.i prin suletul &ău (a trece sa$ieQ ;+u

A,?C<)



+ucru de uimire este că şi după "dormire, moştenind ericirea şi sla(a neasemuită în 'eruPreacurata Maică a Domnului nu se poate eli$era de durere) =a este îndurerată pentru noi, pentpăcatele noastre şi iată de ce S!ntul "ndrei cel ne$un pentru 5ristos, a (ăzut-o în $iserica d1la*erne, din 'onstantinopol, (ărs!nd lacrimi şi acoperindu-i pe credincioşi cu 9moorul său)

Dar mai mult dec!t orice ne(oin%ă care i-a dat Preacuratei #ecioare Maria darul de a i Maică

însuşi Dumnezeului nostru, a ost minunata =i smerenie) =a însăşi a mărturisit aceasta prin cu(inteSale la înt!lnirea cu dreapta =lisa$eta: L'ă a căutat spre smerenia roa$ei Sale) 'ă, iată, de acum m(or erici toate neamurileQ ;+uca @,4H<)

În (irtutea acestei smerenii, cum arată tradi%ia $isericească, =a i-a rugat pe apostoli să nu o laude să (or$ească c!t mai pu%in despre =a) &ocmai de aceea se (or$eşte at!t de pu%in despre MaiDomnului în =(ang*elii)"ceastă smerenie minunată Preacurata #ecioară Maria o are şi astăzi, cu toate că =a este mai presude to%i îngerii)

În (ia%a S!ntului 6rigorie &aumaturgul, episcopul eocezareei, se po(esteşte despre arătarea împreună cu S!ntul Ioan &eologul, acestui mare plăcut al lui Dumnezeu) 'a răspuns la rugăciunlui stăruitoare să-+ în(e%e ade(ărurile dreptei credin%e, datorită smereniei Sale, nu a ăcut aceasta =însăşi, ci i-a propus marelui "postol Ioan &eologul să-l în(e%e pe S!ntul 6rigorie ade(ărurcredin%ei ortodoEe)Iar S!ntul Ioan &eologul i-a transmis lui aceste în(ă%ături, care, la s!rşit(edeniei, au ost scrise cu(!nt cu cu(!nt de S!ntul 6rigorie şi această în(ă%ătură este cunoscută Biserică, su$ denumirea de 'rezul lui 6rigorie &aumaturgul, episcopul eocezareii)

După acest 'rez au crescut în dreaptă credin%ă Sin%ii Ierar*i 1asile cel mare, 6rigorie &eologul

mul%i al%i sin%i Părin%i ai Bisericii noastre)e între$ăm: 'e concluzie m!ntuitoare urmează din cele spuse mai sus, iu$i%ilor întru 5ristos mei

Preacurata #ecioara Maria s-a în(rednicit prin 5ar de a i Maica Domnului, datorită marilor Sane(oin%e du*o(niceşti) 9 să atingem, oare şi noi, într-o măsură sau alta, asemenea ne(oin%e, ca să acem (rednici de acest 5ar renăscător şi m!ntuitor, care ne ace pe noi iii ade(ăra%i ai lDumnezeu şi moştenitori ai ericirii (eşnice a aiului

De aceea, asemăn!ndu-ne Preacuratei #ecioare Maria, să ne lepădăm şi noi de lumea aceasta şi dtoate $ucuriile ei înşelătoare, cel pu%in at!t, înc!t inima noastră să se îndrepte mai înt!i spre cer, spÎmpără%ia cerească, purtătoare a ericirii nepieritoare şi (eşnice)

#ie ca în (ia%a noastră să ne conducem după cu(intele lui 5ristos: L'ăuta%i mai înt!i împără%ia lDumnezeu şi dreptatea +uiQ ;Matei , ??<, precum şi cu(intele apostolului Pa(el: L"şadar, dacă aîn(iat împreună cu 5ristos, căuta%i cele de sus, unde Se ală 5ristos, şez!nd de-a dreapta lDumnezeu) 'ugeta%i cele de sus, nu cele de pe păm!ntQ ;'oloseni ?, @-A<)



oi tre$uie, după satul marelui Stare%, părintele "m$rozie de la 9ptina, să (ie%uim aşa precum în(!rte o roată) În toată rotirea ei, toate păr%ile ce o compun se îndreaptă numai în sus0 numai cu usingur punct şi doar pentru o clipă, se atinge de păm!nt)"semenea Preacuratei #ecioarei Maria, să ră$dăm creştineşte şi ără c!rtire 'rucea necazurilnoastre, amintindu-ne întotdeauna cu(intele lui 5ristos: LPrin ră$darea (oastră (e%i do$!nsuletele (oastreQ ;+uca A@, @F<)

Să conştientizăm întotdeauna că necazurile sunt trimise de Dumnezeu nu pentru pieirea noastră, pentru cură%irea noastră de păcate, de toate patimile noastre, pentru ericita şi (eşnica unire în 5cu 5ristos, în care şi constă toată m!ntuirea noastră)

.i, în s!rşit, să ne asemănăm Preacuratei împărătese, spre do$!ndirea smereniei creştineşti) "ceaeste cea mai importantă (irtute, datorită căreia Preacuratei #ecioare Maria i s-a dat darul întrupădin =a a lui Dumnezeu 'u(!ntul)

=ste (irtutea prin care Domnul a să(!rşit m!ntuirea noastră, pentru care şi "postolul Pa(el a spuLS-a deşertat pe Sine, c*ip de ro$ lu!ndJ S-a smerit pe Sine, ascultător ăc!ndu-Se p!nă la moar

şi încă moarte pe 'ruce) Pentru aceea şi Dumnezeu +-a prea înăl%atJ 'a întru numele lui Iisus, tgenunc*iul să se plece0 al celor cereşti şi al celor păm!nteşti şi al celor dedesu$t) .i să mărturiseastoată lim$a că Domn este Iisus 5ristos, întru sla(a lui Dumnezeu &atălQ ;#ilipeni A, -@@<)

Smerenia este cel mai important miloc cu autorul căruia şi noi putem lucra m!ntuirea noastră) Iade ce în cu(!ntul lui Dumnezeu se spune: Dumnezeu celor m!ndri le stă împotri(ă, iar celsmeri%i le dă *arQ ;Iaco( 4, 0 (ezi şi Pro(er$e ?,?40 I Petru C,C<)

'!t de importantă este smerenia în lucrarea m!ntuirii noastre mărturisesc Sin%ii Părin%i ai Biseric

care spun că ără smerenie nici o (irtute nu are pentru noi putere m!ntuitoare)umai prin smerenie sunt posi$ile $unăstarea şi ericirea păm!ntească)

N'ac$ noi J ne în#a$ marele p$rinte, fântul arcu 5scetul - am st$rui în smerita cugetare, nar fi ne#oie s$ fim pedepsii, deoarece toate relele %i neca&urile ni se întâmpl$ pentru în$larenoastr$H.

'u at!t mai mult, ără smerenie niciodată nu (om atinge patria cerească, ade(ărata ericire, la cane şi c*eamă Domnul prin smerenie, atunci c!nd spune: L1eni%i la Mine to%i cei osteni%i

împo(ăra%i şi =u (ă (oi odi*ni pe (oi) +ua%i ugul Meu asupra (oastră şi în(ă%a%i-(ă de la Mine, căsunt $l!nd şi smerit cu inima şi (e%i găsi odi*nă suletelor (oastreQ ;Matei @@,AH-AF<)

Dar ce este odi*na despre care (or$eşte aici Domnul "ceasta este lumea lui 5ristos, străină orice patimă, de orice păcat, este neîntinarea şi sin%enia +ui dumnezeiască) =ste acea odi*nă pe cao cere cu at!ta stăruin%ă S!nta Biserică tuturor celor adormi%i în dreapta credin%ă şi care nu esnimic altce(a dec!t ericirea împără%iei 'ereşti a lui 5ristos)

Să ne aute Preacurata #ecioară Maria să urmăm conştiincios ne(oin%ele =i du*o(niceşti, pent

împlinirea tuturor poruncilor dumnezeieşti, mai ales smerenia =i, pentru a i (rednici de 5ar



renăscător şi m!ntuitor trimis de la Dumnezeu, ca încă din această (ia%ă păm!ntească să putem, cpu%in în parte, să gustăm din ericirea Împără%iei cereşti a lui 5ristos)

Iar pentru rugăciunile atotputernice ale #ecioarei Maria să ne în(rednicească pe noi Domnul, după moartea noastră, să do$!ndim în toată plinătatea (ia%a (eşnică şi ericită) "min)

(inut în @iserica rus$ Nfântul <icolaeH din ofia, la 21 noiembrieY decembrie 1"0)

!redică la !raznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului 6 ,)2ntul ,era)im ,o4olev $0& -Despre marea îndrăzneală în rugăciune a Maicii Domnului şi mărturia înaltei sale ,lave

cereşti

În condacul acestui mare praznic de astăzi, al Intrării în Biserică a Preacuratei #ecioare MarS!nta noastră Biserică o numeşte pe Preacurata ăscătoare de Dumnezeu sin%ită (istierie a Sla(lui Dumnezeu)

S!nta Biserică o numeşte astel pe Maica lui Dumnezeu, pentru a ne arăta întreaga măre%ie a sla(

=i cereşti, eEprimată prin îndrăzneala Sa plină de 5ar, cu care Dumnezeu a dăruit-o într-o măsumult mai mare dec!t a ăcut-o cu to%i îngerii şi sin%ii)

Pentru a a(ea o imagine despre acest mare 5ar al Maicii Domnului, tre$uie să ne aducem aminîntotdeauna cu(intele pe care le-a rostit părintele Ioan din Rronstadt despre =a) În una din predicisale, el spunea că, dacă s-ar uni îndrăzneala în rugăciunile înăl%ate de to%i îngerii şi sin%ii pentru npăcătoşii, spre tronul dumnezeiesc, luate împreună, n-ar întrece îndrăzneala pe care o are 2Singură, Preacurata ăscătoare de Dumnezeu)

Îngerii şi sin%ii sunt o relectare a sla(ei dumnezeieşti pe care aceştia o maniestă într-o măsură salta şi numai Maicii Domnului Singure îi este caracteristică toată sla(a dumnezeiască)

u degea$a S!nta Biserică o numeşte pe =a împărăteasa 'erului) =a sal(ează de la pieire oamecare au pierdut orice speran%ă de îndreptare, orice nădede de m!ntuire) Iată de ce =a este denumde Biserică nădedea celor ără de nădede) =a îi ace cura%i şi sin%i pe cei desr!na%i, cuprinşi ctotul de patimile trupeşti, căzu%i în întregime su$ puterea dia(olului)

=a poate sal(a c*iar şi pe cei care s-au lepădat de credin%a în 5ristos, care au lăsat pe DumnezeBiserica +ui cea S!ntă, toate &ainele acesteia şi se ală cu totul cuprinşi în $ra%ele dia(oleşti)

Puterea dumnezeiască a Preacuratei Maicii lui Dumnezeu se maniestă, nu doar în cutezan%a ăasemănare a rugăciunilor =i, dar şi în re(ărsarea necontenită şi nesecată asupra noastră a înaltei milosti(iri, nedespăr%ită de această cutezan%ă)

e putem da seama c!t de mari sunt aceste rugăciuni, dacă acem următoarea compara%ie: îndurărcare iz(orăsc de la sin%i, ca urmare a rugăciunilor noastre, pot i asemănate curgerilor unui r!u, iîndurările ce se re(arsă asupra noastră de la Maica Domnului tre$uie asemănate cu mările oceanele)



.i care dintre noi nu a sim%it apărarea ei, ca urmare a rugăciunilor neîngrădite către =a "ceasapărare este cunoscută de credincioşi din toate (eacurile, de c!nd eEistă Biserica 9rtodoEă)

"ceastă apărare a Preacuratei Maicii Domnului această minunată acoperire maternă, (a sta deasupnoastră totdeauna, p!nă la s!rşitul (eacului, legăm!nt lăsat de =a apostolilor, după Preaslă(ita "dormire)

De unde iz(orăsc înalta cutezan%ă a rugăciunilor Maicii Domnului şi înaltele =i milosti(iri pentnoi Se în%elege - din dragostea =i de mamă pentru noi) Din (ia%a S!ntului "ndrei, cel ne$un pent5ristos, se (ede că Maica Domnului nu se ală întotdeauna acolo, în ceruri, ci părăseşte ericirînaltelor locaşuri şi se pogoară pe păm!nt, să ne m!ng!ie în necazurile noastre)

=a este aici, în milocul marilor suerin%e) =a este acolo unde curg lacrimi ier$in%i din caunecazurilor) =a este acolo unde =i i se aduc calde rugăciuni în grele suerin%e şi situa%ii ără ieşir=a este acolo unde oamenii se ală c*iar pe marginea prăpastiei primedioase)

Se pune între$area: ce concluzie m!ntuitoare tre$uie să tragem din toate aceasta Dacă aceas

cutezan%ă a rugăciunilor Maicii Domnului este neegalată în ceea ce pri(eşte puterea ei0 dacă at!t $ogat este iz(orul milosti(irii =i pentru noi0 dacă at!t de necuprinsă este iu$irea =i de mamă pentnoi, păcătoşii suerinzii şi necăi%ii, atunci să alergăm întotdeauna la =a, prin rugăciunile noastre)

Sin%ii Părin%i ai Bisericii mărturisesc că asupra noastră mereu se oştesc şi ne atacă neîntrerulegiuni întregi de dia(oli, a(!nd ca scop să ne piardă) =i realizează acest scop insul!ndu-ne g!ndupătimaşe, st!rnind în noi porniri rele şi înclin!nd (oin%a noastră spre tot răul, spre apte imorapăgu$itoare at!t pentru noi, c!t şi pentru cei apropia%i nouă)

Dar dia(olii, (ino(a%i pentru toate necazurile noastre, de nimeni nu se tem at!t de mult ca Preacurata #ecioara Maria, pricinuitoarea întrupării M!ntuitorului, "de(ăratului Dumnezeu) '*iarpronun%area numelui =i este ucigătoare pentru demoni şi îi sileşte să ugă de la noi)

=ste clar ce tre$uie să acem în scopul m!ntuirii noastre) &re$uie să alergăm întotdeauna la =a, rugăciunile noastre, la "totputernica noastră "părătoare) #ie ca numele =i să răm!nă mereu p$uzele noastre, cel pu%in în această scurtă rugăciune: LPreas!ntă ăscătoare de Dumnezemiluieşte-ne pe noiQ)

Să îndrăgim şi acele rugăciuni cu care S!nta Biserică se adresează zilnic Maicii Domnului: L

a(em alt autor, nu a(em altă nădede, ără numai pe &ine, Preacurată #ecioară0 &u ne aută nouă, spre &ine nădăduim şi cu &ine ne lăudăm, ca să nu ne ruşinăm, că suntem ro$ii &ăi) ici odinioanu (om tăcea, noi ne(rednicii, a (esti puterile &ale, ăscătoare de Dumnezeu, că de nu ai i stăt&u să &e rogi pentru noi, cine ne-ari iz$ă(it dintru at!tea ne(oi sau cine ne-ar i păzit p!nă acuslo$ozi u ne (om îndepărta de la &ine, Stăp!nă, că &u miluieşti pe ro$ii tăi de toate ne(oil"minQ)

(inut în @iserica rus$ Nfântul <icolaeH din ora%ul ofia, la 21 noiembrieY decembrie 1"8)



Intrarea în Biserică a Maicii Domnului 1aina s)intei educa+ii şi 1emplul viu al lui Dumneze

,)2ntul Iustin !opovici - !redica înt2i la Intrarea în 4iserică a !reas)intei /ecioare Maria$%:3(&

Iată s!ntul şi marele praznic al Intrării în $iserică a Maicii Domnului) "tunci c!nd a împlinit trani, părin%ii, după ăgăduin%a dată, au condus-o în s!ntul templu din Ierusalim) "u călătorit de azaret împreună cu rudele şi în mod solemn au intrat în $iserica lui Dumnezeu ca să-şi împlineasăgăduin%a) .i S!ntul "r*iereu 3a*aria, tatăl S!ntului Ioan Înaintemergătorul, a primit-o şicondus-o în s!ntul templu pe Preas!nta #ecioară, a condus-o în partea cea mai s!ntă a templuluîn S!nta Sintelor, iar în acea parte nimeni nu putea să intre în aară de ar*iereu şi acesta numaidată pe an ;=(rei F, ?,<) "şa era în 1ec*iul +egăm!nt) Dar S!ntul 3a*aria, iind plin de Du* S!şi prin r!nduiala dumnezeiască, a condus-o pe S!nta #ecioară în partea cea mai s!ntă a templuluîn S!nta Sintelor) .i S!nta #ecioară a petrecut şi a trăit nouă ani în templul din Ierusalim)



'e ce pr$&nuim ast$&i acest pra&nic 'e ce s$ nu r$mân$ fânt$ ecioar$ acas$ la ea, în loc s$conduc$ p$rinii %i s$ o predea la templu ca s$ creasc$ acolo, ca s$ tr$iasc$ acolo 6e înseamnaceasta, frate "ceasta este pentru noi to%i o mare taină, taina sintei educa%ii) &oată taina aceasta înă%işează pentru ce este creat omul şi ce tre$uie să acă din sine, de ce se nasc copii în aceaslume, cum tre$uie să-i educăm) Iată, S!nta #ecioară Maria a ost educată nouă ani în templu înso%ită în templu, aşa cum se spune în căr%ile $isericeşti, ca să se educe într-un mod s!nt, ca

do$!ndească educa%ie s!ntă) .i ce înseamnă aceasta 'a să-şi sin%ească suletul, ca să-şi sin%easmintea, ca să-şi sin%ească (oia, ca să-şi sin%ească întreaga iin%ă) 'ăci omul de aceea este creat, să ie s!nt, căci (oia lui Dumnezeu, spune S!ntul "postol Pa(el, este sin%irea noastră) "ceas(rea Dumnezeu de la noi: ca să ne sin%im, să de(enim Sin%i, ca (ia%a noastră să ie s!ntă)

"ceasta este ceea ce Domnul (rea să acă cu întreg neamul omenesc, şi mai înt!i a ăcut Preas!nta ăscătoare de Dumnezeu: a m!ntuit-o de păcat, a cură%it-o cu totul de păcat, de moartede orice demon, şi a arătat cum tre$uie să ie iin%a omenească care poate să eEiste în această lumDe aceea este Preas!nta ăscătoare de Dumnezeu mai presus de to%i 5eru(imii şi Seraimii ducură%ie, după iin%a sa ără de păcat, după sin%enia sa) Iată ce este sin%enia: ea a transormat-o p

Preas!nta ăscătoare de Dumnezeu în &emplul lui Dumnezeu, în &emplul 1iu al lui Dumnezeu) =s-a dedicat cu totul sluirii lui Dumnezeu, cu întreaga sa iin%ă - şi suletul său şi trupul său neînceaduceau rugăciuni lui Dumnezeu şi ea a sluit neîncetat lui Dumnezeu) "stel, (ia%a sa a ost, dapt, o sluire adusă lui Dumnezeu) 9 astel de educa%ie i-a ost dată Preasintei ăscătoare dDumnezeu)

"stăzi, ra%ilor, în lume eEistă o mare conuzie în urul a ceea ce este educa%ia şi care este scopul S-au c*inuit min%ile europene, aşa-numi%ii oameni de ştiin%ă, proesori, în(ă%ători, educatori, to%i au îndepărtat tot mai mult de $inecu(!ntatul scop al educa%iei şi ne-au propus omul ca urmaş

maimu%ei: omul a pro(enit din animal/))) S-au îndepărtat de s!nta educa%ie) Pri(i%i cum s-săl$ăticit oamenii astăzi/ Pri(i%i ce rău ac, ce crime, ce păcate şi au suletele liniştite, conştiin%eîmpăcate) Se ură, se pradă, dar nu se neliniştesc) Dacă suntem animale, de ce să nu trăim animali'ine ne poate interzice aceasta Dacă nu a(em conştiin%ă, dacă Dumnezeu nu este mai presus noiJ

;entru ce eGist$ omul, care este scopul educaiei 'omnul >ristos a spus-o, a spus-o $c$toromului, 6el 6are l-a creat pe om, 'omnul 'umne&eu, El a spus care este scopul educaiei. 6aeste scopul educaiei, frailor 'umne&eu l-a creat pe om cu cipul $u în suflet, cu cipul l'umne&eu în suflet, cu cipul #iu. De ce 'a omul să se desă(!rşească şi să se umple

Dumnezeu, ca să de(ină c*ipul lui Dumnezeu, să de(ină asemenea lui Dumnezeu) Iată, acesta esscopul educa%iei) "cesta este scopul educa%iei pe care Dumnezeu a r!nduit-o omului, pe carer!nduit-o Bisericii lui 5ristos Însuşi Domnul 5ristos, Dumnezeul cel 1iu şi "de(ărat, 'are a (enîn această lume) =l ne-a ăcut cunoscut şi ne-a poruncit nouă tuturor: #i%i desă(!rşi%i precum &at(ostru 'el 'eresc desă(!rşit este ;Matei C,4H<, aşa cum Dumnezeu este desă(!rşit) "cesta esscopul educa%iei)

Domnul ne-a spus pentru ce a întemeiat Biserica Sa: ca în Biserică să ne dea toate miloacele autorul cărora să înăptuim acest scop al educa%iei noastre, miloacele care ne (or ace asemenea l

Dumnezeu, care ne (or ace ai lui 5ristos, ca să im asemănători Domnului 5ristos, să de(enim



=l ;@ Ioan ?, A<) "ceasta este porunca, astel se porunceşte în S!nta =(ang*elie: să um$lăm aşa cu=l a um$lat ;=eseni C,A0 Ioan A, < at!ta timp c!t a ost pe păm!nt, =l, Domnul 5ristos) Iată scopeduca%iei/ .i c!nd se înăptuieşte acest scop al educa%iei, ce se înt!mplă cu omul 9mul se sin%eşt

De aceea a (enit Domnul 5ristos în această lume ca să ne arate ce este omul desă(!rşit, ca să ne dmiloacele să atingem şi noi înşine şi să aungem om desă(!rşit la măsura (!rstei deplinătă%ii l5ristos ;=eseni 4,@?<) De aceea a şi dat Sintei Biserici Sintele &aine, iar în ele puterile şi or%e

dumnezeieşti cu autorul cărora omul să se sin%ească şi să de(ină S!nt) De aceea praznicul astăzi, care ne spune care este cea mai importantă datorie a noastră, este mare, totdeauna iinproslă(it în Biserică, din (ec*ime) .i noi astăzi do$!ndim o concep%ie corectă şi o cunoaştecorectă despre aceasta: ce este educa%ia, cine este educat în această lume şi cine nu este educat) 'ieste ade(ăratul proesor, în(ă%ătorul acestei lumi Domnul 5ristos este singurul =ducator al aceslumi şi după =l şi alături de =l, Preas!nta Maică a Domnului)

Ea este Educatoarea cea de c$p$tâi a neamului omenesc. 5 ar$tat în ea îns$%i ce este fiinomeneasc$ des$#âr%it$ %i de aceea ea este model %i pild$ pentru noi toi. 'e aceea ea es;rofesoara noastr$, 7n#$$toarea noastr$ %i Educatoarea noastr$ de c$p$tâi %i #e%nic$ spre a n

conduce pe c$ile 'omnului/ pentru a ne conduce pe c$ile împlinirii poruncilor lui >ristopentru a ne conduce din #irtute în #irtute, dintr-o sfânt$ #irtute e#angelic$ într-alta sfân#irtute e#angelic$, din credin$ în dragoste, din dragoste în n$de+de, din n$de+de în rug$ciundin rug$ciune în post, din post în milostenie, în milosti#ire %i în toate celelalte sfinte #irtue#angelice. Ea este acea Educatoare, iar dup$ ea, asemenea sunt %i toi finii lui 'umne&e5ce%tia sunt educatorii de c$petenii ai neamului omenesc, finii lui 'umne&eu.

Iată că at!ta timp c!t S!ntul Sa(a a ost =ducatorul de căpăt!i al neamului s!r$, s!r$ii au ost upopor s!nt, poporul lui Dumnezeu) 'ine este educatorul nostru, cine ne conduce şi ne călăuzeşt

u ştii, s!r$ule neericit, să-%i aci semnul Sintei cruci c!nd treci pe l!ngă $iserică) 'e el de iad pregăteşti, ce el de c*inuri

'e (-a dat Biserica, s!r$ilor neerici%i, ce &o%i Sin%ii, Drep%ii, Mucenicii care au pierit pentS!nta 'ruce şi pentru +i$ertatea de aur) Iar (oi/ 1oi arunca%i *ule asupra lor, (oi îi $atocori%iJ1ai, (ai de (oi/ 1ai de (oi, ce (ă aşteaptă/ S!r$ilor, aminti%i-(ă că eEistă în această lume ÎmpăratuDomnitorul şi Stăp!nul Dumnezeu, iar omul atunci este puternic, c!nd slueşte lui Dumneze"şa a ost S!ntul Sa(a, aşa au ost Sin%ii s!r$i, to%i drep%ii s!r$i) Iar tu te îndepărtezi de DumnezK ce aştep%i, ce aştep%i de la 'er, ce aştep%i de la soare Într-o zi te poate p!roli acest soare, într-ote poate îng*e%a acest ger cu ştiin%a omenească) 9, necaz, o, neericire, o, nenorocire/ 9, nenoroci

care aleargă după neamul s!r$, iar s!r$ii nu se apără nici cu rugăciunea, nici cu postul, nici c=(ang*elia lui 5ristos)

9, Doamne, o, Preas!ntă Maică a Domnului, gră$eşte-te către s!r$i şi ne trezeşte, căci am adormîn păcate, am adormit în necredin%ă, într-o credin%ă mică, în necredin%ă) "taca%i-ne cu minunilataca%i-ne cu groză(iile, ataca%i-ne cu ororile, ca să ne trezim să credem în Domnul) 'a să ne trezila înt!iul scop al (ie%ii acesteia, ca să alăm, ca să ştim că suntem ăcu%i să do$!ndim putedumnezeieşti să trăim după legile lui Dumnezeu, ca din noi să alcătuim ăpturi asemenea lDumnezeu)



9, Preas!ntă Maică a Domnului/ &u ne conduci şi ne călăuzeşti, tu să ne ii =ducatoarea de căpătîmpreună cu to%i Sin%ii, cu S!ntul Sa(a şi cu ceilal%i Sin%i $ineplăcu%i lui Dumnezeu) &u nconduci şi ne călăuzeşti pentru ca să nu cădem pradă mor%ii, ca măcelul suletelor s!r$ilor înceteze, ca odată să în(ieze şi s!r$ii din orice moarte şi să sluească 2nicului Dumnezeului 'e"de(ărat în toate (eacurile, Domnului Iisus 5ristos, la 'are ne conduci doar tu, Maica Domnuluîmpreună cu to%i Sin%ii) "min)

(din 6u#iosul *ustin de 6elie, 6u#inte despre #e%nicie J predici alese, Editura Egumenia, 213Arhimandrit hiril $!avlov& - uv2nt la paraclisul Maicii Domnului

Despre lucrarea $ineăcătoare a Bisericii lui Dumnezeu asupra suletului omuluiIu$i%i ra%i şi surori, cu nespusă $ucurie şi înc!ntare am slă(it-o astăzi pe apărătoarea neamulcreştinesc K pe Prea$inecu(!ntata #ecioară Maria, care s-a în(rednicit a i Maica Domnului nostIisus 5ristos, 'elui întrupat) Preas!nta #ecioară Maria, după cum şti%i, a ost dată ca Pruncă de trani spre a i crescută în $iserica lui Dumnezeu, unde a trăit p!nă c!nd a împlinit (!rsta desă(!rşitÎn $iserica lui Dumnezeu, su$ îndrumarea cucernicilor preo%i şi a altor drep%i, $ăr$a%i şi emei, şi dasemenea, a îndrumătorilor celor ne(ăzu%i K a îngerilor lui Dumnezeu şi a Domnului Însuşi, eado$!ndit acele calită%i morale şi du*o(niceşti, care au ăcut-o să de(ină Maica #iului lui Dumneze

'elui ce a de(enit 9m)

'reşterea în Biserică a ăcut-o să ie at!t de în%eleaptă intru Domnul, at!t de curată şi s!ntă, înc'el mai S!nt dec!t sin%ii nu S-a îngre%oşat de ea, ci a intrat în p!ntecele ei ecioresc, a luat trup dcuratele ei s!ngiuri şi după naşterea Sa a crescut su$ s!nta ei po(ă%uire) "ceastă inluen$ineăcătoare a Bisericii asupra creşterii Preasintei #ecioare Maria ne duce la con(ingerea $isericile Domnului au o oarte mare importan%ă educati(ă pentru iecare creştin) Dacă noi (om dîntr-ade(ăr, aten%ie acestei inluen%e, pe care $isericile Domnului o au în ormarea intelectului, dez(oltarea şi alcătuirea inimii şi a (oin%ei creştinilor, nu (om putea să nu recunoaştem în $isericiDomnului cele mai $une şi mai înalte institu%ii de în(ă%ăm!nt) "min)



(în 5rimandrit 6iril (;a#lo#), !auda aicii 'omnului, Editura Egumenia, 212)

e ne înva+ă Intrarea în Biserică a Maicii lui Dumnezeu *ă îndemn> deci> )ra+ilor> să în)ă+işa+i trupurile voastre ca pe o Cert)ă lui Dumnezeu



,)2ntul Inochentie al !enzei - uv2nt în ziua Intrării în Biserică a !reas)intei ăscătoare dDumnezeu $începutul şi s)2rşitul credin+ei noastre este aducerea de Cert)ă lui Dumnezeu&

B$ îndemn, deci, frailor, pentru milosti#irile lui 'umne&eu, s$ înf$i%ai trupurile #oastre ca pe+ertf$ #ie, sfânt$, binepl$cut$ lui 'umne&eu (?om. 12,1).

Începutul şi s!rşitul credin%ei noastre este aducerea de ertă lui Dumnezeu) Pregătindu-ne pentasta, "postolul ne roagă pentru îndurările lui Dumnezeu) "răt!nd spre acestea, el ne ridică cugeteşi inimile la dragostea cea nemărginită, care nu +-a cru%at pe #iul 2nul-ăscut, ci +-a adus ca ertdreptei udecă%i şi +-a dăruit ca ertă omului) #iul lui Dumnezeu, 'are S-a adus o dată ca ertă 'ruce, (eşnic adus pe &ronul udecă%ii spre îndreptă%irea noastră, este adus de noi p!nă în ziua astăzi ca ertă pe altarul lipsit de s!nge şi ca P!ine 'erească, ne *răneşte cu &rupul Său, ne adapă "pă 1ie ;() În 4,@4<, ne cură%eşte şi ne sin%eşte cu S!ngele Său) #iul lui Dumnezeu este erta aduomului: oare omul se (a da în lături să se ertească lui Dumnezeu

1ă îndemn, deci, ra%ilor, pentru milosti(irile lui Dumnezeu, să înă%işa%i trupurile (oastre ca peertă (ie, s!ntă, $ineplăcută lui Dumnezeu)

Primind de la noi erta laudei, Prunca nepri*ănită, pe care Biserica o pune împreună cu noi

&emplu, ne dă c*ip de ertă (ie, s!ntă şi $ineplăcută lui Dumnezeu)

=a este ertă (ie: nu numai trupul este adus ca ertă lui Dumnezeu prin legăm!ntul ecioriei cură%iei, ci însuşi du*ul este dat în m!inile lui Dumnezeu şi logodit cu Dumnezeu)

=a este ertă s!ntă: nu numai alarea în &emplul sin%eniei, ci cură%ia şi nepri*ănirea inimii, pregătire a &ronului dumnezeiesc, sin%esc ecioria ei)



=a este ertă $ineplăcută: (ăpaia iu$irii nepreăcute se înt!lneşte cu iu$irea lui Dumnezeu şi o asă se pogoare asupra $l!nde%ii şi smereniei sale) După adum$rirea *arică, 'el Preaînalt a alp!ntecele ei ca &ron al Dumnezeirii, trupul şi s!ngele K ca *aină a +uminii eapropiate)

u e răsplată omenească care să ie (rednică de Dumnezeu, în aara ertei) Prinoasele 1ec*iu&estament, iind doar preînc*ipuiri, au ost desiin%ate după împlinirea celor preînc*ipuite, înmiezul lor, care stă în arderea de tot lăuntrică, în tăierea-împreur a inimii şi umilin%ă du*o(niceas

;() om) A,AF0 Ps) CG,@H<, a rămas nesc*im$at)1ă îndemn, deci, ra%ilor, pentru milosti(irile lui Dumnezeu, să înă%işa%i trupurile (oastre ca peertă lui Dumnezeu)

.i noi, ascultătorilor, aducem erte lui Dumnezeu, însă c!t de des acestea sunt numai roadă a gurînăl%are a m!inilor la care inima nu ia parte/ '!t de des aducem ca ertă însăşi inima noastră, înără roadă şi cură%ie, ori aducem ca ertă ceea ce nu primeşte de la noi lumea, ceea ce lepădăm nînşine) "ducem, după spusa Prorocului, cele $olna(e, şc*ioape şi oar$e ; Mal) @, H<) "postolştiind deşartele osteneli ale multelor erte, ne roagă să sc*im$ăm deşertăciunea pe ade(ăr)

1ă îndemn, deci, ra%ilor, să înă%işa%i trupurile (oastre ca pe o ertă lui Dumnezeu)

7erta pe care o aducem lui Dumnezeu este una şi nu se împarte în erte de multe eluri) &oaputerile trupeşti şi du*o(niceşti, toată iin%a omenească se sin%eşte c*iar atunci c!nd începe (iaade(ărată0 încep!nd sin%irea, place lui Dumnezeu - însă pentru oc*ii trupeşti, care nu sunt o$işnusă (adă unitatea în mul%ime, acem deose$ire între erta (ie şi cea s!ntă, între cea s!ntă şi c$ineplăcută lui Dumnezeu)

Să înă%işa%i trupurile (oastre ca pe o ertă (ie) u este du* de (ia%ă în trupul nostru at!ta timp c!teste unealtă a nedreptă%ii) +an%urile păcatului, care leagă inima, seamănă cu nişte $oli aducătoare moarte, lo(esc mintea şi sim%urile) Purt!nd săm!n%a mor%ii, ele omoară orice g!nd $un, întuneîn%elegerea, lăs!ndu-i doar a%a lucrurilor şi nelăs!nd-o să pătrundă în ad!ncul propriilor patimpentru ca toate ostenelile lui să ie deşarte, iar (astele cunoştin%e - neştiin%a, întruc!t în%elepciunlumii acesteia este ne$unie înaintea lui Dumnezeu ;I 'or) ?, @F<) Întunecă oc*iul lăuntric şi +umi'ea "de(ărată, 'are îi luminează pe to%i ;() În @, F< nu le luminează0 astupă auzul şi cu(!ntul clucrător al lui Dumnezeu ;() =(r) 4, @A< nu lucrează asupra lor) 1ătămarea păcatului îl aduce pe oîntr-o asemenea stare, că (ăz!nd nu (ede şi auzind nu aude ;() Mt @?, @?<) "t!ta timp c!t (ia%a l5ristos nu (a începe în noi, suntem, după cu(!ntul Scripturii, mor%i prin păcatele noastre ;=es)

@<)

Săm!n%a (ie%ii, care este lăsată înlăuntrul (oin%ei, nu moare însă în noi de-a lungul iin%ării noastpăm!nteşti) Du*ul, înro$it de trup, este adormit de plăcerile sim%urilor, însă în el nu e nimicdorin%a desă(!rşitelor $unătă%i)'a un înger al (ie%ii, în(ă%ătorul neamurilor ne trezeşte din această adormire a mor%ii: scoală-te, cce dormi, $ine(esteşte el, şi în(ie din mor%i/ Du*ule care dormi în timp ce moartea (eşnică aunge, în timp ce trupul şi s!ngele pri(eg*ează ca să te piardă/ Du*ule care dormi, în(ie dnelucrarea cea moartă, desc*ide-%i oc*ii ca să (ezi lumina lui Dumnezeu0 scutură de pe pleoape



tale, ca pe o dormitare apăsătoare, dorin%ele trupului, ca să înceapă şi să se desă(!rşească dorin(ie%ii ;() =es) C,@4</

Sim%urile şi trupul se cură%esc, în%elegerea şi g!ndurile se luminează atunci c!nd (oin%a noastnăzuieşte de la cele (ăzute spre cele ne(ăzute, c!nd de la cele (remelnice se mută la cele (eşnice, la lume la Dumnezeu) Dorin%a înlăcărată de (ia%ă, st!rnită de cu(!ntul lui Dumnezeu, întărită ăgăduin%ele +ui, se înal%ă ără contenire cu înăl%area ruginiii, trage după ea sim%urile, înc!t să (a

şi să audă şi să guste numai roadele (ie%ii cereşti) 'u toate că înt!mpină piedici din partea lumii, neste oprită de către ele0 slă$eşte din pricina slă$iciunii irii, dar nu se stinge p!nă c!nd 5ristos nu lua c*ip ;() 6al) 4,@F< în g!nduri, dăruindu-le îndreptare spre $ine, în minte, umpl!nd-o în%elegerea Sa şi în apte, lucr!ndu-le cu puterea Sa) "ceastă r!(nă a du*ului desă(!rşeşte trupnostru întru ertă (ie, în aşa el înc!t nu mai trăim noi ci trăieşte în noi 5ristos) u mai trăiesc edă mărturie cel ce a trăit el însuşi această ertă, ci trăieşte 5ristos în mine ;6al) A, AG<)

Desă(!rşit întru ertă (ie, trupul nostru tre$uie să ie totodată ertă s!ntă) 'el "tots!nt nprimeşte nici un el de erte în aara celei sinte şi curate) ii sfini, spune El, pentru c$ Eu sufânt (!e#. 11, ).

Întorc!ndu-ne pri(irea nepărtinitoare către noi înşine într-o clipă de linişte, (om (edea c!t de pu%inşi de sărăcăcioase sunt darurile pe care le aducem "de(ăratului Dumnezeu şi dimpotri(ă, c!t numeroase şi de $ogate sunt ertele înc*inate dumnezeilor străini, care şi după udecata noastră su(rednici a i călca%i în picioare, nu a primi erte) Patimile, de care la ceilal%i ne îngre%oşăm, dar pcare le încu(iin%ăm la noi înşine, cer şi primesc de la noi ceas de ceas, clipă de clipă, ca nişdumnezei, dacă nu apte, măcar cu(inte0 dacă nu mintea, măcar comorile0 dacă nu inima, măcsim%ămintele0 dacă nu slu$a, măcar liniştea) =le cer totul de la noi, ca "de(ăratului Dumnezeu nu-I răm!nă nimic în noi)

Patimile care pun stăp!nire pe om alcătuiesc legea lui lăuntrică, îndatoririle şi ca să zicem aşa, du*omului) De aceea, Prorocul, dorind să pună capăt acestei sluiri la idoli şi să cure%e întinăciunea decu zi, în (remea cură%irii sale a strigat: erta lui Dumnezeu K du*ul umilit ;Ps) CG, @H<) '!nd idopatimilor cad şi se săr!mă în noi, c!nd nu răm!ne piatră peste piatră din acea zidire lăuntrică care o zideşte neîncetat în noi pota trupului, o împodo$eşte pota oc*ilor, o proslă(eşte truia (ie%c!nd este nimicită în noi însăşi temelia (rămăşiei împotri(a lui Dumnezeu ;() om) H, < şi inimmărturiseşte că tot ce %ine de noi e nimicnicie, atunci ;nu prin strădania noastră, ci din dragostea +cea nemărginită<, #ăcătorul, 'are a zidit toate din nimic, din nimicnicia noastră zideşte om nou, ăpată sau z$!rcitură, înnoit întru dreptate şi ade(ăr ;() =es) A,@G0 C,A<)

'el zidit întru ertă s!ntă lui Dumnezeu nu să(!rşeşte cură%irea sa într-o clipă, ci o continuă delungul iin%ării sale păm!nteşti) =l se leapădă de lume, care îl atrage, se împotri(eşte poteltrupului, care cere să se odi*nească de ne(oin%ele neîncetate, să se răcorească de arderea de tlăuntrică0 omoară g!ndurile, care ca nişte g!ngănii după ce sălaşul le-a ost stricat, urcă şi co$oarăinima lui cu repeziciune, se îng*esuie şi se străduie împreună să întunece lumina care se aprinde măsura cură%irii dumnezeiescului c*ip) Încredin%!ndu-şi du*ul Dumnezeiescului Du* şi (oia sa (o+ui, se pogoară p!nă la o asemenea treaptă a smereniei, înc!t nici pri(irile străine, nici pri(irile sanu le întoarce spre sine însuşi şi ca să nu (adă în nimic ce(a al său, Îl are neîncetat pe Dumneze

înaintea oc*ilor)



Dumnezeul-9mul, 'are ne-a arătat c*ipul smereniei prin pogor!rea Sa pe păm!nt, Se pogoară dnou pentru o asemenea inimă smerită - Se pogoară la ea cu sla(a Sa, o sin%eşte cu sin%enia Saacoperind lipsurile puterilor lui, ia asupra Sa îndatorirea de preot şi de ertă adusă lui Dumneze&atăl) Printr-o singură ertă adusă, i-a adus la desă(!rşire (eşnică pe cei care se sin%esc ;=(r) @G,@şi îl desă(!rşeşte pe iecare în împăcarea cu &atăl)

În%elepciunea omenească (a socoti cu neputin%ă o at!t de ad!ncă smerenie şi o at!t de înal

sin%enie, ori (a propune în (ederea atingerii lor regulile şi miloacele sale, care mai degra$ă (înspăim!nta neputin%ele noastre dec!t (or uşura necazurile inimii) În poida ilosoărilor păm!nteş'erescul În(ă%ător nu pune asupra noastră o po(ară ane(oie de purtat, nu cere din partea noastiscusin%ă şi în%elepciune, ci numai simplitate a inimii, credin%ă şi $l!nde%e copilărească) 'e nu #eica pruncii, nu #ei intra întru 7mp$r$ia lui 'umne&eu (t 18,3). 7ntru simplitatea inimii, intblândee %i smerenie se aduce lui 'umne&eu +ertf$ sfânt$ %i în fine, binepl$cut$.

Să înă%işa%i trupurile (oastre ca pe o ertă $ineplăcută lui Dumnezeu) Dumnezeului nostru, întruceste Dragostea "totdesă(!rşită ;() I În 4, H<, Îi placem prin dragoste: îl (oi iu$i pe cel care Miu$eşte, spune =l ;Pilde H,@<)

&emeiul tuturor aptelor omeneşti, $une sau păcătoase, este dragostea K dar cele păcătoase întemeiază pe dragostea omenească, (ătămată în irea sa, pe c!nd cele $une se întemeiază dragostea lui Dumnezeu, care se re(arsă în inimile noastre prin Du*ul S!nt ;() om) C, C<)

6ând este pus începutul #ieii în sfinenie, flac$ra unei dragoste pe atât de tari pe cât e de sfântumplând inima, nu este m$rginit$ la otarele ei trupe%ti, ci se descoper$ în gândire, se arat$ cu#inte, în pri#ire, în au& %i în toate mi%c$rile trupului.

=a se descoperă în g*ndire: cugetarea hrănită cu contemplarea !ragostei #eşniîmogăţeşte înţelegerea cu mijloace de a împărţi cereasca agonisită cu cei care nu o augetarea mişcată de dragoste n'are nevoie de născociri, ci se descoperă pe măsuagonisirii luminii lăuntrice B se descoperă toată, spre inele aproapelui.

!ragostea se arată în cuvinte: tăcerea dragostei este curmată doar de proslăvirea l !umnezeu şi de zidirea aproapelui. Atunci c*nd voreşte dragostea, gura ei izvorăşte vorneprefăcute, revarsă alsam peste rănile sufleteşti şi trupeşti, rosteşte pace şi adevă#orirea ei, după cuv*ntul Scripturii, e prea frumoasă.

!ragostea se arată în priviri, atunci c*nd acestea nu se opresc asupra făpturilor văzute decca să se înalţe la lucrurile nevăzute. =le se întorc asupra săracilor ca să îi ajute, asupr

suferinzilor ca să'i uşureze, asupra celor evlavioşi ca să le urmeze, asupra celor de'o seamcu unăvoinţă, asupra celor mai jos cu l*ndeţe, asupra tuturor cu inima curată. i-ai robinima cu o singur$ pri#ire a ta, gr$ie%te 6erescul ire al sufletului (6ânt. , ").

!ragostea se arată în auz, atunci c*nd acesta nu ia aminte la jignirile care rănesc inimînsă aude din depărtare chiar şi un singur suspin al celui ce suferă fără vină, c*nd se astupîn faţa zarvei lumeşti, care insuflă minciună, dar se descoperă pentru auzirea dreptăţii însuşi sufletul iese în cuv*ntul lui !umnezeu.

!ragostea se arată în toate mişcările trupeşti, atunci c*nd, slujind lui !umnezeu, face trupul său roade duhovniceşti, c*nd m*inile înălţate spre !umnezeu le întinde sp



inefacere şi împărtăşire, c*nd se străduie să îndrepte spre casa t*nguirii şi pl*ngerii paşce urcă spre casa de rugăciune, c*nd purt*nd totdeauna omor*rea !omnului răstignit pruce, împreună pătimeşte şi împreună se răstigneşte cu =l. Astfel, ea săv*rşeşte orice fapună ca pe o jertfă adusă lui !umnezeu şi totodată ca pe o slujire adusă aproapelui. oae%ti frumoas$, draga mea %i f$r$ nici o pat$ (6ânt. , 0).

#ocul ceresc se pogoară asupra ertelor 1ec*iului &estament ca semn că Dumnezeu le-a prim

+umina luminilor se pogoară asupra ertei (ie şi sinte a dragostei) Dis-a iul lui 'umne&eu dacine#a $ #a iubi %i #a p$&i cu#ântul eu, %i at$l eu îl #a iubi/ de la tronul sla#ei %i al m$rir#om #eni sub s$racul %i s$rmanul lui acoper$mânt %i s$la% la el #om face (#. 7n 1, 23).

"semenea îndurări dumnezeieşti se re(arsă asupra noastră atunci c!nd se trezeşte du*ul nostru cadormit de trup, c!nd ne slo$ozim de *aina cea (ec*e şi păcătoasă şi ertim Dragostei emărginidragostea noastră)

Mintea noastră, ascultătorilor, nu se împotri(eşte cu(intelor lui Dumnezeu, recunosc!nduade(ărul - dar nu li se împotri(eşte, oare, inima noastră, prin răceala şi nerodirea sa

=, 'ragoste Be%nic$, 6e ai biruit #e%nica #r$+m$%ie a lumii4 'oar Aie Ai-a fost dat s$ birîmpotri#irea inimilor noastre cu puterea îndur$rilor ale #a în#ia în noi #iaa care moare, se #sfini necur$ia %i nerodirea l$untric$ proprii neputinelor noastre, se #or des$#âr%i înaintea spre atot rodire +ertfelnic$. 5min.

(din fântul *nocentie al ;en&ei, Biaa care duce la 6er. 7n#$$turile unui sfânt tân$r, Edituopia, 212)



,)2ntul Antim Ivireanul - azanie la *ovedenie 4ogorodi+e> noiem4rie '%

Pu%in autor (a putea lua un $ogat de la un sărac şi pu%ină laudă (a auzi un cinstit de la un neîn(ă%Drept aceia dar şi eu, ştiindu-mi sărăcia $unătă%ilor şi slă$iciunea în(ă%ăturii, stau de mă mir ce (ace) 'ă de o parte uit!ndu-mă măririlor PreaSintei #ecioarei Mariei ar cărei intrare cea cu potaîn Biserică astăzi prăznuim0 de altă parte, (ăz!nd at!tea cinstite o$raze, împodo$ite cu lori$unătă%ilor şi cu în%elepciune, mă spăim!ntez şi nu cutez a grăi) 'ă ce tărie are ticăloasa mea lim$a lăuda şi a cinsti cu (rednicie pe una ca aceasta, care este aleasă şi întru tot îm$unătă%ată mînainte dec!t toată zidirea, după cum zice la '!ntarea c!ntărilor Sau ce putere are iz(orul meu ccu o picătură de apă, să adape o grădină suletească ca aceasta

Iar încă şi de (reme ce darul Du*ului S!nt, carele pururea tămăduieşte cele neputincioase şi cecare nu sunt desă(!rşite le împlineşte, acelaşi să-m dea şi mie putere şi autor, ca să pot zice pu%icu(inte în sla(a lui Dumnezeu şi întru cinstea şi lauda ăscătoarei de Dumnezeu)

1ede-%i în S!nta Scriptură, la a treia carte a împăra%ilor, la al -lea cap, cum că împăratul Solomoau ăcut casa Domnului cu trei despăr%ituri0 şi în despăr%itura cea dint!i sta mul%imea norodului, înt



a doua despăr%itură sta ar*iereii şi preo%ii, iar întru a treia despăr%itură era S!nta Sintelor, întru canu putea să între nimenea, ără numai ar*iereul, într-un an o dată, de tăm!ia locul acela şi se ruga Dumnezeu pentru m!ntuirea lui şi a norodului, precum zice ericitul Pa(el, la al F-lea cap căt=(rei: L+a cortul cel dint!i pururea întrau preo%ii, de ăceau slu$ele, iar la cel de al doilea, într-uan o dată, singur ar*iereul, nu ărde s!nge carele aducea pentru d!nsul şi pentru necunoştin%enorodului>)

⇒

'are Biserică despăr%itura cea dint!i, unde sta norodul se înc*ipuia cerului carele stă deasupnoastră, unde este (ăzdu*ul şi sunt acolo toate păsările cele z$urătoare0⇒ iar a doua despăr%itură, unde sta ar*iereii şi preo%ii se înc*ipuia cerului al doilea, carele s

deasupra cerului dint!i, unde sunt puterile cele cereşti, adică îngerii şi suletele drep%ilor0⇒ iar a treia despăr%itură, unde era S!nta Sintelor şi întra într-un an o dată numai ar*iereul,

înc*ipuia al treilea cer, carele stă deasupra celui de al doilea, întru carele nu întră nimeneărnumai ade(ăratul ar*iereu 5ristos, Dumnezeul nostru)

.i de poti%i ca să (ă încredin%a%i cum că Biserica aceia era înc*ipuirea cerului, asculta%i de (ede%i zice ericitul de Pa(el, iar la al F-lea cap către =(rei: LPentru că nu în sinte ăcute de m!ini ar înt5ristos, pildă celor ade(ărate, ci într-acesta cer să se arate acum e%ii lui Dumnezeu pentru noi)

.i pentru ce să numea S!nta Sintelor u pentru alta, ără numai căci era într-însa cele două ta$ale legii ce a dat Dumnezeu lui Moise în muntele lui 5ori( şi toiagul cel înlorit al lui "aron năstrapa cea cu mană şi cădelni%a cea de aur şi lada legii) Iar eu pot zice că se numea mai (!rtS!nta Sintelor nu pentru căci era stătătoare într-însa numai cele lucruri trecătoare, carele înc*ipumulte taine ale Bisericii noastre, ce şi pentru căci s-a în(rednicit a locui într-însa @A ani s!nsintelor cea ade(ărată, adică S!nta #ecioară, care a născut mai presus de ire pe S!ntul sin%ilope Mesiia cel ăgăduit)

.i cum că se înc*ipuia Biserica aceia cerului este lucru do(edit, căci ea este cerul cel ade(ărat carea răsărit pe Soarele dreptă%ii şi în p!ntecele ei a locuit ca întru al treilea cer o a%ă a Sintei &roi%#iul şi cu(!ntul lui Dumnezeu, Iisus 5ristos, ade(ăratul ar*iereu, de a zidit a doua oară neamomenesc şi se ruga lui Dumnezeu &atăl pentru m!ntuirea lui "dam şi a necunoştin%ei lui) Iar pricinpentru căci a întrat S!nta #ecioară, de a locuit at!%i ani la acel loc s!nt, măcar că este ştiut la tiar încă şi cu cu(iin%ă este să o spunem şi noi)

În (remile cele de demult era o$icei la ido(i şi care om nu ăcea coconi era *ulit şi ur!t de tomăcar de ar i ost de neam c!t de mare şi $ogat0 şi c!nd ducea darurile lui la Biserică le primpreotul pe urma tuturor şi sta la Biserică mai os dec!t to%i şi $ucate nimeni nu m!nca cu el, c%inea to%i ca pe un urgisit de Dumnezeu)

Deci Ioac*im şi "na, iind sterpi, s-a înt!mplat, într-o săr$ătoare mare ce a(eau ido(ii, prneştiin%ă şi ărde nici un (icleşug, ca nişte oameni $oga%i şi de neam împărătesc ce era, au dudarurile lor mai înainte dec!t al%ii la Biserică) .i, (ăz!ndu-i preotul, at!ta i-a înruntat şi i-a doenc!t i-a scos din Biserică cu mare ruşine şi cu multă urgie i-a gonit, împreună cu darurile ce aduses;9are ce ale şi ce sc!r$ă socoti%i că (or i luat în inima lor nişte oameni mari ca aceia< Iar e$lagoslo(i%ii, au primit înruntarea şi urgia preotului cu multă cucerie şi plec!ndu- şi capetele,



duceau pl!ng!nd cu amar la casa lor, nezic!nd nimic, nimănui) Iar acum să nu care cum(a îndrăznească preotul, sau ar*iereul, să înrunte pe cine(a, nu pentru căci nu are coconi, ci pentcăci ace ărdelegi şi str!m$ătă%i, că apoi este (ino(at mor%ii)

Iar măcar că a(eau Ioac*im şi "na multă ale în inima lor, pentru ur!ciunea şi *ula ce a(ea de cătto%i pentru st!rpiciunea lor, iar de pururea se ruga, cu lacrimi, dintru ad!ncul inimii lor, Stăp!nuirii, ca să acă milă cu ei, să le dezlege sterpiciunea şi să le dăruiască roadă p!ntecelui lor0 nu do

pentru ca să le răm!ie după moartea lor eciori să-i pomenească, după cum potesc oamenii aceşti acuma sau să le moştenească moşiile ce numai cu ăgăduială ca aceia că de (or naşte (reun prunau parte $ăr$ătească, au parte emeiască, să-l înc*ine lui Dumnezeu)

1ede%i dar, acum, potă şi dragoste creştinească, (ede%i căldura de inimă, (ede%i r!(nă) 'ine se aacum, pe aceste (remi, au din cei $oga%i, au din cei săraci, măcar de ar a(ea @GG de eciori, înc*ine unul lui Dumnezeu 9 %in lucru necu(ios şi lucru de nimica, zic!nd multe cu(inte deşarcarele mă ruşinez a le grăi)

Însă Dumnezeu, după cum zice Da(id: L1oia celora ce se tem de D!nsul (a ace şi rugăciunea lor

asculta>) Împlinindu-se sorocul satului lui Dumnezeu, cel mai înainte de to%i (ecii şi sosind (remşi ceasul acela, al!ndu-se şi (ase alese ca acelea, $ine(oi Dumnezeu de dezlegă sterpiciunea "nnşi născu prin ăgăduin%ă, după cum a născut Sara pe Isaac, e(ecca pe Iaco(, a*ila pe Iosi, emelui Manoe pe Sampson, "nna, emeia lui =lcana pe Samuil şi =lisa(eta pe Ioan Botezătoriul) "şa ericita "nna emeia lui Ioac*im, născu scaun s!nt lui Dumnezeu, pe #ecioara Maria, ca să odi*nească pe d!nsa cela ce se odi*neşte pe scaunele cele îngereşti şi-şi găti lui-şi cer însule%it cece a întărit cerurile cu în%elepciunea sa şi păm!ntul l-a întemeiat pe ape, de carele se cutremură toaad!ncurile şi $eznele iadului)

.i a a(ut mare dreptate Ioac*im şi "nna ca să nască pe una ca aceasta din p!ntecele lor0 una pentrcă erau am!ndoi de neam împărătesc şi se trăgeau din semen%ia lui Da(id şi era oarte drep%i şi $uînaintea lui Dumnezeu şi alta că au c!ştigat această roadă $lagoslo(ită cu multă durere de inimă, multe rugăciuni, cu multe milostenii şi cu multe lacrimi, după cum zice Da(id: L'ei ce seamănă lacrimi, cu $ucurie (or secera) .i au c!ştigat ade(ărat o $ucurie ca aceia, c!t nu o au putut c!ştial%i părin%i din (eci, nici (or c!ştiga, nici numele ce au c!ştigat ei a se numi părin%i ai lui Dumneze

Drept aceia, trec!nd ? ani după naşterea #ecioarei, o duseră părin%ii ei la Biserică cu multă potade ecioare, cu ăclii aprinse, după prorocia lui Da(id, să o înc*ine lui Dumnezeu, după ăgăduialor) .i sosind la uşa Bisericii, ericita "nna zise către preot, cu credin%ă şi cu multă cucerir

LPrimeşte, preote a lui Dumnezeu, pe această cocoană, că este roada p!ntecelui meu, pe care o ac!ştigat cu multă durere de inimă, prin rugăciuni cu lacrimi amestecate şi o aşază în casa Domnulucă +ui i-o am ăgăduit, pentru căci a ăcut milă cu mine şi a rădicat deasupra mea *ula noroduluprimeşte-o ără de nici o îndoială şi s!rguieşte de o du în Biserică ără de nici o ză$a(ă, că Dumnezeu o am înc*inat)

'are cu(inte auzindu-le preotul 3a*aria şi (ăz!nd şi pe PreaS!nta #ecioară, se minună şi zise c$ucurie mare şi cu glas de prorocie către #ecioară: L&u eşti cu ade(ărat uşa cea de g!nd a (ie%ii, cao a (ăzut-o prorocul Iezec*iil înc*isă0 ce-mi caută şi ărde (oia mea a-%i desc*ide uşile Bisericii

să intri într-însa să locuieşti, că cu ade(ărat mai (!rtos pentru tine a ăcut Solomon, cu în%elepciun



de i-a dat Dumnezeu, acest lăcaş şi %ie a înc*ipuit-o cunosc!ndu-i ecioria cu oc*ii cei de g!nd prorociei lui) .i %ie %i se cu(ine ca să locuieşti într-însa, că acela c!te sta într-însa %ie se înc*ipuDrept aceia, dacă s-a arătat ade(ărul, tre$uie să se ridice um$ra)

Intră, iica lui Dumnezeu, cu $ucurie şi te (eseleşte într-însa, că am cunoscut cu ade(ărat că sapropiat m!ntuirea lui Israil, care (a să (ie înă%işat să se nască din tine)

Intră prea curată, (oioasă şi (eselă, de te ă lăcaş desătat preaînăl%atului Iisus care este M!ntuitorilumii)

Intră în locul cel ales, ceia ce eşti aleasă mai înainte de (eci, ca să te *răneşti cu *rană cerească, ca(a să-%i ie trimisă de la Părintele (ecilor, prin îngerii săi)

Intră în S!nta Sintelor, ca ceia ce %i se cu(ine să auzi tainele cele acunse şi prea slă(ite ce s-a grîn cămările cele cereşti, că tu (ei să naşti pe 3iditoriul a toată ăptura) Intră de te ă milocitoam!ntuirii omeneşti>)

.i întorc!ndu-se preotul 3a*aria zise şi către părin%i: LBucura%i-(ă şi (oi, so%ie s!ntă, perec*$lagoslo(ită, Ioac*ime şi "nno, căci (-a%i în(rednicit de (-a%i ăcut părin%i a unei Prunce sinte aceasta) #erici%i sunte%i, cu toată ericirea, că de pe semnele darurilor ce (ăd că are această cocoanasupra ei, cunosc ade(ărat cu du*ul prorociei că ea este acoperăm!ntul goliciunii strămoşilooglinda prorocilor şi iz$ă(irea lumii)

Deci, cu aceste pu%ine cu(inte ce am zis, în%elegerea noastră cea de pe urmă este cum că pentrulucruri a întrat S!nta #ecioară în S!nta Sintelor:

una pentru ca să se curăţească de păcatul cel strămoşesc prin mijlocul cuv*ntului celui d

ucurie ce aştepta să'i vie cu arhanghelul Cavriil şi alta, ca un vas ales ce era prin venirea Sf*ntului !uh şi prin umrirea puterii celui de sus s primească în p*ntecele ei pe >iul şi uv*ntul lui !umnezeu.

Drept aceia dar tre$uieşte şi noi, c!nd (om întra în S!nta Biserică, să ne cură%im înt!i de păcatenoastre şi de cugetele cele (iclene şi apoi cu cunoştin%ă întreagă să ne acem (ase alese, să primimprin darul Du*ului S!nt, cu(!ntul lui Dumnezeu în inimile noastre şi aşa, cu acest miloc, (omade(ăra%i prăznuitori, măcar că pe PreaS!nta #ecioară, de (reme ce este şi se numeşte pricituturor $unătă%ilor, nu este cu putin%ă nici cu un miloc să o cinstim şi să o prăznuim, precum cade) Pentru că cinstea ei $iruieşte toată lim$a şi co(!rşeşte tot cugetul omenesc, iar încă şi tre$u

cu rică şi cu $ucurie0 cu rică pentru păcat şi cu $ucurie pentru m!ntuire să-i zicem to%i cu un glaL+auda cea îngerească, $ucură-te, ceia ce eşti plină de dar, Domnul e cu tine) " cărui mila cnespusă şi darul cel $ogat să ie pururea cu noi cu to%i)

(EGtras din cartea 5ntim *#ireanul, 'ida



Arhimandrit 1eo)il !ărăian - Intrarea în 4iserica a Maicii Domnului

+a slu$a S!ntului Maslu este o alcătuire, o rugăciune către Maica Domnului, cu următorul cuprin;e tine, preacuratul palat al 7mp$ratului ceresc, ceea ce e%ti mult l$udat$, te rog, cur$e%te-mmintea mea cea întunecat$ cu tot felul de p$cate %i o f$ loca% înfrumuseat al dumne&eie%

reimi, ca s$ laud %i s$ m$resc puterea ta %i mila ta cea nem$surat$, fiind mântuit enetrebnicul robul t$u.

"ceastă rugăciune ne pune în aten%ie măre%ia Maicii Domnului) 9 numim pe Maica Domnului >papreacurat al Împăratului ceresc>0 o numim pe Maica Domnului >mult lăudată>) Dorim ca prmilocirea Maicii Domnului să ie cură%ită mintea noastră >de tot elul de păcate>, dorim să ăcută mintea noastră >locaş înrumuse%at al dumnezeieştii &reimi>) 'erem aceasta >ca să laud şi măresc puterea ta şi mila ta cea nemăsurată>) "(em în (edere măre%iile Maicii Domnului pe care le pune în aten%ie S!nta noastră Biserică, dar pe care noi nu le putem în%elege şi nu le putem pre%

la măsura lor, pentru că nu a(em condi%iile ca să stăm cu admira%ie în a%a Maicii Domnului)

9 ştim pe Maica Domnului >palat al Împăratului ceresc>, o ştim >mult lăudată>, o ştim milocitoaînrumuse%ătoare de sulet, ştim că are putere şi milă, ştim că are mărire, ştim că toate acesttre$uie luate în seamă) Pentru toate acestea tre$uie să-i aducem laudă Maicii Domnului, dar nputem ace aceasta, pentru că lucrurile lui Dumnezeu nu pot i în%elese numai din puterea omului)

aica 'omnului este aica 'umne&eului nostru, este cea aleas$ de 'umne&eu ca prin ea #in$ în lumea aceasta iul $u. Este cea care !-a purtat în pântecele s$u pe ântuitorul lumeste cea care !-a n$scut pe 6el ce este om ade#$rat %i 'umne&eu ade#$rat. aica 'omnului es

mama ântuitorului nostru %i atunci este mult l$udat$/ nu este nimeni în lumea aceasta caica 'omnului, nimeni nu are m$surile aicii 'omnului. Iar măsurile Maicii Domnului sumari, pentru că ea este în legătură cu &reimea cea dumnezeiască, cu puterea care a um$rit-o, Du*ul S!nt care S-a pogor!t peste ea, cu #iul ei şi Dumnezeul nostru pe care +-a născut)

aica 'omnului este loca% al ;reasfintei reimi. =ste mărirea a toată lumea, care din oamenirăsărit şi pe 'u(!ntul +-a născut) =ste >mai înalt$ decât cerurile %i mai curat$ decât str$lucirisoarelui >) =ste >mai cinstit$ decât eru#imii %i mai m$rit$, f$r$ de asem$nare, decât serafimiiindcă este Maica Dumnezeului nostru) Pe toate acestea noi le spunem cu cu(!ntul) "m (rea să

în%elegem cu g!ndul şi să le trăim cu sim%irea, dar din puterea noastră nu putem ace aceasta dec!t



măsurile noastre, şi atunci cerem de la Maica Domnului autor să în%elegem şi să lăudăm mărirea eputerea ei, mila ei)

"r tre$ui să a(em mereu astel de g!nduri măcar la săr$ătorile Maicii Domnului, cinci iind aceste

<a%terea aicii 'omnului în 8 septembrie, *ntrarea în @iseric$ a aicii 'omnului, în 21 noiembrie,

oborul aicii 'omnului, în 2: decembrie, @una#estire, în 29 martie, %i 5dormirea aicii 'omnului, în 19 august.

Dar noi ne înt!lnim cu Maica Domnului şi în alte zile la slu$ele noastre, c!nd zicem> p$imântatu-s-au toate de dumne&eiasc$ m$rirea ta, c$ tu, ecioar$ neispitit$ de nunt$, ai a#în pântece pe 'umne&eu 6el peste toate %i ai n$scut iu pe 6el f$r$ de ani, pe 6el ce d$ruie%pace tuturor celor ce te laud$ pe tine>)

–

e g!ndim la Maica Domnului în timpul sintelor slu$e, c!nd auzim: > ;e preasfântcurata, preabinecu#ântata, m$rita, t$pâna noastr$, de 'umne&eu <$sc$toarea %i pururecioara aria, cu toi sfinii s$ o pomenim>)

– e g!ndim la Maica Domnului c!nd auzim la sintele slu$e: > ;e <$sc$toarea de 'umne&%i aica !uminii, întru cânt$ri cinstindu-o, s$ o m$rim>)

– e g!ndim la Maica Domnului c!nd ni se spune: > ;e tine, preacuratul palat al 7mp$ratulceresc, ceea ce e%ti mult l$udat$>)

– e g!ndim la Maica Domnului c!nd se spun cu(intele: > 'e tine se bucur$, ceea ce e%ti plinde dar, toat$ f$ptura, soborul îngeresc %i neamul omenesc/ ceea ce e%ti biseric$ sfinit$rai cu#ânt$tor, lauda fecioriei, din care 'umne&eu -a întrupat %i prunc -a f$cut 6el ceste mai înainte de #eci. 6$ braul t$u - scaun l-a f$cut %i pântecele t$u mai desf$tat deccerurile l-a lucrat. 'e tine se bucur$, ceea ce e%ti plin$ de ar, toat$ f$ptura, m$rire ie4

– e g!ndim la Maica Domnului ca la ceea ce este mai presus de minte şi de cu(!nt, căci ni spune: ;e tine, aica lui 'umne&eu, cea mai presus de minte %i de cu#ânt, care ai n$scnegr$it sub ani pe 6el f$r$ de ani, credincio%ii, te m$rim>)

"stăzi, la săr$ătoarea aceasta, ne g!ndim la legătura Maicii Domnului cu &emplul din Ierusalim&emplul din Ierusalim era un locaş s!nt, ceea ce a(eau e(reii mai de căpetenie, mai înalt, mdeose$it, un el de cer pe păm!nt, un el de loc în care se uneşte cerul cu păm!ntul) Dorin%a e(reil

era ca iecare să aungă la &emplul din Ierusalim) 5colo, dup$ radiia @isericii, preasfânecioar$ aria a stat 12 ani %i fost educat$ împreun$ cu alte fecioare, pân$ la #ârsta de 19 ani.

&emplul din Ierusalim era ce(a deose$it, dar în el era o încăpere mai presus dec!t orice în aceaslume) "colo era '*i(otul +egii, în care erau cele două &a$le ale +egii, pe care erau scrise cele Porunci, era &oiagul lui "aron, care odrăslise, era un (as cu mană din cea care căzuse spre *rane(reilor în pustie, după ce trecuseră Marea oşie, c!nd au ost eli$era%i din ro$ia =giptului, erau d*eru(imi care a(eau aripile întinse peste '*i(otul +egii))) "colo nu intra dec!t o dată pe an, singuar*iereul)



În credin%a Bisericii noastre este şi ade(ărul că Maica Domnului a stat în această încăpere, (remîndelungată, deşi sunt unii care spun că lucrul acesta era cu neputin%ă) .i totuşi, Biserica noastzice, în alcătuirile ei de slu$ă: >6eea ce s-a r$nit în fânta fintelor, celei îmbr$cate cu credin%i cu înelepciune %i cu neîntinat$ feciorie, mai marele Fa#riil i-a adus din ceruri încin$ciune>

u tre$uie să im încurca%i în g!ndurile noastre de astel de nepotri(iri, ci tre$uie să ştim că dalucrul acesta n-a ost cu putin%ă în c*ip o$işnuit, a ost cu putin%ă în c*ip mai presus de ire)

Epistola c$tre E#rei a fântului 5postol ;a#el este scris c$ 'omnul nostru *isus >risto5riereul cel #e%nic, n-a intrat niciodat$ într-o fânt$ a fintelor f$cut$ de mân$ omeneasc$. totu%i a intrat în fânta fintelor, în fânta fintelor pe care o încipuia fânta fintelor de aicde pe p$mânt. igur, a%a a fost %i cu aica 'omnului.Maica Domnului, cea pregătită ca să-+ nască pe M!ntuitorul lumii, cea pregătită ca în p!ntecele să se unească irea omenească cu irea dumnezeiască în M!ntuitorul nostru Iisus 5ristos, a intrat ea în S!nta Sintelor - prin (ia%a ei, prin g!ndurile ei, prin măre%iile ei, prin darurile ei) " intrat S!nta Sintelor care este smerenia, pentru că la Buna(estire a zis către îngerul $ine(estitor > *aroaba 'omnului, fie mie dup$ cu#ântul t$u4> ; "uca ;, 9D<, iar S!nta =lisa$eta i-a z> @inecu#ântat este rodul pântecelui t$u4> ; "uca ;, E<)

&oate acestea s-au înt!mplat a(!nd-o în (edere pe Maica Domnului, care este >mai înaltă deccerurile> şi, dacă este mai înaltă dec!t cerurile Bisericii noastre, dacă este mai curată decstrălucirile soarelui, sigur că prin aceasta a intrat în S!nta Sintelor neăcută de m!nă omeneascăprin (ia%a ei, prin ceea ce purta în sulet, prin ceea ce a a(ut în g!ndurile ei c!nd se pregătea să naspe M!ntuitorul, prin ceea ce a g!ndit, prin ceea ce a sim%it c!nd +-a purtat în p!ntecele ei M!ntuitorul lumii)

aica 'omnului, ea îns$%i este fânt$ a sfinilor, fânt$ mai înalt$ decât toi sfinii. +a măsur

Maicii Domnului nu eEistă nici un s!nt) oi aşa o cinstim pe Maica Domnului, ca pe cea mai înadintre to%i sin%ii, ca pe cea mai aleasă, ca pe ceea ce este unică în lumea aceasta) Dacă ea a oînc*ipuită de S!nta Sintelor, de încăperea aceea din &emplul din Ierusalim în care nu putea să intdec!t o dată pe an singur ar*iereul, dacă a ost înc*ipuită de S!nta Sintelor, atunci este ea însăS!ntă a Sintelor) Biserica noastră ne-o prezintă ca iind un >sicriu însule%it>, un c*i(ot: >6a de usicriu însufleit, ca de un ci#ot însufleit al lui 'umne&eu, nicicum s$ nu se ating$ mânnecredincio%ilor, iar bu&ele credincio%ilor, f$r$ t$cere glasul îngerului strigând, cu bucurie &ic$ Z@ucur$-te, cea plin$ de dar, 'omnul este cu tine4[>)

"şa a zis îngerul, aşa zicem şi noi, de aceea a(em $ucuria de a i cinstitori ai Maicii Domnului)

primim pe Maica Domnului aşa cum ne-o prezintă Biserica, o %inem în suletul nostru cu e(la(c!tă o a(em şi ne silim să urmăm eEemplul Maicii Domnului în supunerea a%ă de M!ntuitorul, gria a%ă de oameni, în tăcerea care se desprinde din aptul că a(em at!t de pu%ine cu(inte ale MaiDomnului în Sf*nta =vanghelie) = a#em pe aica 'omnului ca eGemplu de milosti#ire pentru cce au trebuin$ de a+utorul ei %i, %tiind c$ aica 'omnului nu este numai mama ântuitoruluci %i mama noastr$, ne gândim %i la însu%irile de mam$ pe care le are preasfânta ecioar$ arfa$ de credincio%ii care fac ceea ce a &is ea s$ fac$, adic$ ascult$ de ântuitorul nostru *is>ristos.

•

Să'& mulţumim lui !umnezeu pentru aceste daruri ale 4isericii noastre,



• să mulţumim lui !umnezeu pentru faptul că 2aica !omnului este şi mama noastră.• Să mulţumim lui !umnezeu pentru faptul că avem pe 2aica !omnului mijlocitoare pent

inele nostru,• să mulţumim lui !umnezeu că avem pe 2aica !omnului ajutătoarea noastră.

$ nu uit$m c$ ceea ce poate 'umne&eu cu puterea, poate aica 'omnului cu rug$ciunea, s$ a#em încredere în a+utorul ei. Să-i urmăm c!t putem eEemplul, ca să a(em şi noi parte

$inecu(!ntarea Domnul nostru Iisus 5ristos acum şi pururea, "min/

(5rimandrit eofil ;$r$ian - ân$stirea @rânco#eanu ,

âmb$ta de us - 21 noiembrie 1""0)

!ărintele ,o)ian - !redică la Intrarea în Biserică a Maicii Domnului



#ra%i creştini, ne alăm şi în seara aceasta în săr$ătoarea rumoasă şi delicată a Intrării în BisericăMaicii Domnului) .i aş (rea să (ă spun c!te(a lucruri în legătură cu această rumoasă săr$ătoare)

Maica Domnului s-a născut în Ierusalim, asta o ştim de la S!ntul Ioan Damasc*inul care era umare şi în(ă%at s!nt Părinte, a trăit în (eacul al 1III-lea şi a locuit mult în Palestina) =l era siriadin Damasc şi ştia oarte $ine istoria tuturor părin%ilor şi a sin%ilor din 8ara s!ntă şi din toacreştinătatea) .i el ne spune în cartea lui numită !ogmatica, că fânta ecioar$ aria s-a n$scîn *erusalim %i anume pe calea unde era ;oarta =ilor %i unde era acea Bite&da, un lac miraculoNpentru căO cei care se aruncau în apa aceasta se (indecau de orice $oală erau cuprinşi, cum spuS!ntul =(ang*elist Ioan) 5colo %i ast$&i este o catedral$ mare, ridicat$ de cruciai %i o m$n$stir%i acolo într-o cilie este un leg$nu% mic al aicii 'omnului. Şi acolo a fost na%terea aic'omnului.

Părin%ii ei, Sin%ii Ioac*im şi "na erau nişte oameni cunoscu%i) fântul *oacim era coborâtor d'a#id, deci din neam împ$r$tesc. fânta 5na era coborâtoare din seminia lui 5aron, marepreot, fratele lui oise prorocul. Deci am!ndoi erau din neam no$il, însă mai sărăcu%i, cum înt!mplase în (remea aceea) .i au trăit mul%i ani din (ia%a lor şi nu a(eau copii) Dumnea(oastră ştce stare, ce situa%ie a(eau cei ără copii în poporul e(reiesc, înainte de naşterea M!ntuitorul5ristos) .i pentru starea aceasta de a nu a(ea copii şi ce-au pă%it părin%ii Sintei #ecioare din aceas

pricină c*iar de la prieteni, mai pe scurt şi mai concis, o să citesc pu%in din fericitul 5nti*#ireanul ) Spune aşa "ntim I(ireanul:



N7n #remurile cele de demult era obicei la +ido#i %i care om nu f$cea coconi era ulit %i urât toi, m$car de ar fi fost din neam cât de mare %i bogat/ %i când ducea darurile lui la biseric$H Mla emplu J Nle primea preotul pre urma tuturor %i sta la biseric$ mai +os decât toi %i bucanimeni nu mânca cu el, ci-l inea toi ca pre un urgisit de 'umne&euK. Şi în continuarN*oacim %i 5na, fiind sterpi, s-au întâmplat, într-o s$rb$toare mare ce a#eau +ido#ii, pr

ne%tiin$ %i f$r\ de nici un #icle%ug, ca ni%te oameni bogai %i de neam împ$r$tesc ce erau, au dudarurile lor mai nainte decât alii la biseric$K, la emplu. NŞi #$&ându-i preotul, atâta i-aînfruntat %i i-a do+enit, cât i-au scos din biseric$ cu mare ru%ine %i cu mult$ urgie i-au goniîmpreun$ cu darurile ce adusese. 1?are ce jale şi sc*ră socotiţi că vor fi luat în inima lor nişoameni mari ca aceiaF *ar$ ei, binecu#ântaii de 'umne&eu, au primit înfruntarea %i urgpreotului cu mult$ smerenie %i, plecându-%i capetele, se duceau plângând cu amar la casa lof$r$ s$ &ic$ nimic nim$nuiK.

.i ace un comentariu, ericitul "ntim:

L &ară acum, să nu care cumva să îndrăznească preotul sau arhiereul să înfrunteze pre cineva, npentru că nu are coconiQ - nu are tineri copii T Lci pentru că face fărădelegi şi str*mătăţi, că apeste vinovat de moarte. *ar$ m$car c$ a#ea *oacim %i 5na mult$ +ale în inima lor, penturâciunea %i ula ce a#ea de c$tre toi pentru sterpiciunea lor, iar$ de-a pururea s$ ruga clacrimi dintru adâncul inimii lor t$pânului firii ca s$ fac$ mil$ cu ei, s$ le de&lege sterpiciune%i s$ le d$ruiasc$ road$ pântecelui lor/ nu doară pentru ca să le răm*ie după moartea lor feciosă'i pomenească, după cum poftesc oamenii aceşti de acumaQ - din timpul lui "ntim K L sau să moştenească moşiil e 10, ce numai cu f$g$duial$ ca aceia c$, de #or na%te #reun prunc, au parb$rb$teasc$, au femeiasc$, s$-l încine lui 'umne&euK.



"şa era g!ndul şi dorin%a acestor dumnezeieşti părin%i) Şi %tim din #iaa lor c$ fericiii p$rini aicii 'omnului s-au rugat foarte st$ruitor . fânta 5na se ruga în gr$dina sa, iar *oacimplecat unde#a aproape de *ordan %i %i-a ales o pe%ter$. -a rugat în pe%tera aceea tare cu osârdicu mult foc, cu mult$ durere, cu multe lacrimi . Şi a primit %tire de la 'umne&eu prin înger, mearg$ acas$ %i #or a#ea un copil d$ruit de 'umne&eu.

;e%tera unde s-a rugat sfântul *oacim este %i ast$&i pe #alea *ordanului, #alea pârâului 6eritacolo în aceast$ pe%ter$ mai înainte cu opt sute de ani trecuse profetul *lie, coborât din nordA$rii finte. 5 stat un timp acolo, a fost r$nit de corbi, cu pâine %i ulcior de ap$, dup$ aceeaplecat *lie mai în sud, pân$ la inai. 'eci în acea pe%ter$ în care a fost sfântul *lie, a #enit acest fânt *oacim %i s-a rugat pentru tristeea, pentru durerea c$ nu a#eau copii, ca s$ fbinecu#ântai. Şi au a#ut un copil, pe aica fânt$. .i a ăgăduit lui Dumnezeu că această s!ncopilă (a i dăruită lui Dumnezeu, înc*inată lui Dumnezeu) .i s-au %inut de cu(!nt)

Sin%ii părin%i, cum (-am spus, a(eau o casă la Ierusalim, unde s-a născut Maica Domnului, a(eînsă şi o casă în azaret) În milocul azaretului de astăzi este o catedrală mare, a 4unei #estipentru că toate $isericile din această cetate, din azaret, sunt înc*inate Maicii Domnului, Bun1estiri) În centrul azaretului e o $iserică mare, o catedrală catolică şi ea este ăcută pe locul undeost casa sintei #amilii ;$ătr!nul Iosi şi S!nta #ecioară Maria< ;J<) = cas$ s$r$c$cioassmerit$. 7ns$ dup$ ce copilul s-a n$scut la *erusalim, p$rinii au trecut la <a&aret, pentru c<a&aretul era o cetate lini%tit$. *isus însu%i a crescut la <a&aret . Ierusalimul era o cetate oar



$!ntuită, cu multe intrigi, cum erau capitalele în (ec*ime, poate şi astăzi) Însă azaretul era o cetaliniştită şi acolo au luat părin%ii pe Maica Domnului şi acolo a crescut ea, în acea casă smerită)

Şi când a împlinit copila trei ani, au plecat s-o încine 'omnului la *erusalim. De la azaret p!la Ierusalim sunt aproape o sută de ilometri) "u ăcut drumul acesta pe os, timp de trei zile, înnu singuri, ci cu (ecini, cu prieteni, mai multă lume care mergea la Ierusalim să se înc*ine, să aduerte la singurul templu din (remea aceea, &emplul din Ierusalim)

'up$ trei &ile au a+uns la *erusalim. Şi a fost impresionant$ aceast$ grupare când au a+uns *erusalim, în faa emplului, acolo a fost anunat clerul %i a ie%it din emplu soborul de preoi corul emplului, cor de copii. =rau unii copii care c!ntau în corul &emplului T aceşti copii striîn urma lui Iisus, c!nd Iisus merge la Ierusalim în Duminica #loriilor) Îl înt!mpină pe drumIerusalimului, Îi c!ntă osana poporul0 şi în &emplu încă Îi c!ntau lui Iisus osana, acest cor de copde la &emplu) 'ăpeteniile poporului erau supărate că lasă pe copii să c!nte) .i Iisus spune: Ldac$ ncânt$ ei, pietrele #or da glas+) .i aşa îi ies înainte Maicii Domnului şi acestui cortegiu, acestui grdestul de numeros din azaret, la intrarea în &emplu, so$orul preo%ilor şi corul de copii)Din a%a &emplului p!nă sus erau cincisprezece trepte şi c!nd intrau preo%ii şi le(i%ii la &emplu,

săptăm!na lor de ser(iciu, se opreau pe iecare treaptă şi spuneau c!te un psalm) Sunt în Psaltire ccincisprezece psalmi Lai treptelorQ, @@F şi p!nă la @??) t$teau pe fiecare treapt$ %i spuneau câun psalm, pân$ când a+ungeau sus M al cincispre&ecelea psalm, a cincispre&ecea treapt$ J acolo intrau în emplu.

Gos era grupul acesta şi 2aica Sf*ntă. 7n faa aicii 'omnului, în faa copilului acesta, era ugrup de fetie, poate mai mari sau ciar ca ea M aica 'omnului a#ea trei ani atunci M aceste copilie erau îmbr$cate în alb, cu ni%te lumân$ri în mâini. Şi p$rinii o ineau de mân$ p

$icua 'omnului. În urmă stătea poporul din azaret şi mult popor din Ierusalim) 1ine so$oracesta de preo%i şi c!ntăre%i şi c!ntă psalmi) us, în capul treptelor, era preotul Daaria, a%tepta urce acest copil, dup$ rânduial$, s$-l încine lui 'umne&eu. 6opila a fost eliberat$ din mâinip$rinilor s$i %i a p$%it pe prima treapt$, dup$ aceea a mers fugua pân$ sus, f$r$ s$ fie a+utade nimeni, parc$ o împingea 'uul fânt din urm$ sau o cema cine#a. 7nsu%i preotul Daars-a mirat de aceast$ îndr$&neal$, aceast$ #ioiciune a copilei. oi erau plini de ar, de 'u fân

.i preotul 3a*aria (ăz!nd-o, a spus nişte cu(inte proroceşti oarte rumoase acestei tinere şi micu#ecioare, Sintei Maria) .i tot aici, la "ntim I(ireanul, ericitul nostru ctitor, găsim ce i-a sp

8aharia



Nu e%ti cu ade#$rat u%a cea de gând a #ieii care au #$&ut-o prorocul *e&ecil încis$/ ce-mcaut$ %i f$r\ de #oia mea a-i descide u%ile bisericii ca s$ intri 7ntr-însa, s$ locuie%ti, c$ cade#$rat mai #ârtos pentru tine au f$cut olomon, cu înelepciunea ce i-au dat 'umne&eu, acel$ca% %i ie au încipuit-oH %i a încinat-o, Ncunoscându-i fecioria cu ocii s$i (L) cei proroce%Şi ie i se cu#ine ca s$ locuie%ti într-însa, c$ acelea câte sta într-însa, ie se încipuiau. 'reaceea, dac$ s-au ar$tat ade#$rul, trebuie s$ se ridice umbraK.Testamentul vechi era socotit umră, pentru că erau nişte prorociri, nişte preziceri H aşa cum ni înt*mplă şi nouă, c*nd ne spune cineva un lucru numai cu vora, parcă uşor se desprinde din minşi zoară. $nsă c*nd e vora de o faptă reală, atunci oamenii sunt atenţi şi primesc cu mai muluşurinţă. "şa s-a înt!mplat şi în (remea aceea: prorocii to%i, de la începuturile lumii şi p!nă aproade naşterea acestei Sinte #ecioare, au tot spus mereu cu(inte proroceşti despre Maica DomnuluÎnsă în clipa intrării în iserică s'au cunoscut aceste prorociri. !e aceea (aharia, plin de !uhSf*nt, îi spune că Templul pe care l'a făcut Solomon cu înţelepciunea lui @te închipuia pe tine@iserica încipuia pe aica 'omnului %i îns$%i biserica aceasta, orice biseric$ cre%tin$, înc$ esloca% al aicii 'omnului, în care >ristos tronea&$. "şa cum însuşi trupul ei, al Maicii Domnulua ost $iserică sau templu al 'elui Preaînalt, Dumnezeul cerului)

Şi spune ]Daaria^ în continuare aceste cu#inte

G *ntr$, fiica lui 'umne&eu, cu bucurie %i te #esele%te într-însa, c$ am cunoscut cu ade#$rat c$ au apropiat mântuirea lui *srail, care #a s$ #ie înf$i%at s$ se nasc$ din tine.

M!ntuirea era Iisus 5ristos0 înă%işat, adică în persoană) N*ntr$, preacurat$, #oioas$ %i #esel$, de f$ l$ca% desf$tat (L) ântuitorului !umii. *ntr$ în locul cel ales, ceea ce e%ti aleas$ mai înain

de #eci (L). *ntr$ în fânta fintelor, ca ceea ce i se cu#ine s$ au&i tainele cele ascunse preasl$#ite ce s-au gr$it în c$m$rile cele cere%ti (L).

Şi întorcându-se preotul Daaria, &ise %i c$tre p$rini Z @ucurai-#$ %i #oi, soie sfânt$, perecblagoslo#it$, *oacime %i 5no, c$ #-ai în#rednicit de #-ai f$cut p$rini ai unei prunci sfinte aceasta. ericii suntei cu toat$ fericirea, c$ de pe semnele darurilor ce #$d c$ are aceastân$r$ fecioar$ asupra ei, cunosc ade#$rat cu duul prorociei c$ ea este acoper$mântgoliciunii str$mo%ilor no%tri, oglinda prorocilor %i i&b$#irea lumii [H.



'u asemenea cu(inte, profetul Daaria, marele preot, o ia pe ecioara de mân$ %i o introduce fânta fintelor. fânta fintelor era cum e altarul nostru, îns$ acea înc$pere era foarte tainicnu intrau femeile %i norodul, nu intrau nici preoii în fânta fintelor, intra numai ariereulsingur$ dat$ în an M numai ariereul. .i preotul, marele preot, prin descoperire dumnezeiascăintroduce în această cămară a Sintei Sintelor şi îi arată locul unde se (a ruga ea) Îi spune şi acunişte cu(inte proroceşti şi după aceea o ia de m!nu%ă şi o scoate aară din acea S!ntă a Sintelor şiîncredin%ează unor ecioare mai în (!rstă ca s-o ocrotească şi să o aute)

;J< ]aica 'omnului^ st$ la emplul din *erusalim timp de doispre&ece ani. 'e la trei ani încdoispre&ece, pân$ la cincispre&ece ani.

6e-a f$cut fânta ecioar$ în emplu în acest timp S-a rugat, a citit S!nta Scriptură, a ad!ncitşi a meditat, a lucrat T ştia să %easă, ştia să coasă, ştia să toarcă) &orcea l!nă, torcea in, torcmătase) .tia să $rodeze oarte rumos) " lucrat (eşminte preo%eşti la &emplu şi, mai t!rziu, ai'omnului a lucrat c$ma%a lui *isus >ristos. "cea cămaşă T poate a%i înt!lnit, e şi un roman (estămaşa lui -ristos T nu a(ea cusătură, era ăcută din împletitura meşteşugită a Maicii DomnuluDupă răstignire, c!nd era Iisus pe 6olgota, pe 'ruce, dez$răcat de *ainele Sale, această căma

tre$uia să ie împăr%ită la cei patru ostaşi de acolo care păzeau pe 'el răstignit, crucea şi morm!ntu.i ostaşii, (ăz!nd-o că era oarte rumos lucrată, n-au îndrăznit s-o s!şie, s-o rupă în patru ca să iecare c!te o $ucată, ci au tras sor%i şi a luat-o cine(a din cei patru ostaşi ;J<) .i de asemeneNMaica DomnuluiO auta şi la slu$ele care erau necesare în &emplu)

"n tot acest timp> Maica Domnului a )ost îndeose4i în stare de rugăciune. Fugăciunea şi pazsim+urilor> a inimii şi a min+ii au )ăcut-o cu adevărat lăcaş s)in+it> dumnezeiesc> al el!reaînalt> înc2t era un vas ales al Duhului ,)2nt în care peste pu+ină vreme> la plecarea ei d1emplu> a aCuns să întrupeze pe Iisus Lristos M2ntuitorul.

După cincisprezece ani ;J<, ecioarele care erau acolo înc*inate, erau eli$erate din &empmergeau la casele lor, amiliile lor şi puteau să se căsătorească, pentru că era acest ideal, la popore(reu, toate ecioarele tre$uiau să ie căsătorite, ca din una din ele să se nască M!ntuitorul +umii) a ost (estit încă primilor oameni în ai, după căderea lor) De aceea era această stricte%e şi dorinaprinsă ca to%i cetă%enii, etele, ecioarele să se căsătorească şi să nască prunci) Din aceşti pruncmăcar unul (a i c!nd(a M!ntuitorul +umii)



Şi ecioara a a+uns în <a&aret. ;$rinii ei muriser$ de mult pe atunci, *oacim %i 5na, acoa#ea îns$ rude %i cunoscui. Şi o îndemnau s$ se c$s$toreasc$/ ea a spus Nnu, eu r$mân singucu 'umne&eul mântuirii mele, nu m$ c$s$torescK.

"tunci (ecinii şi prietenii ei, amilia, au sătuit-o L să acopere gura lumii+, cum se spune, şi i-recomandat şi au încredin%at-o unui $ătr!n cu numele Iosi) 5cest b$trân, spune unde#a ;rotoe#angelia lui *aco# M în care este copil$ria ântuitorului >ristos, nescris$ în E#angel

M acest b$trân *osif a#ea 8 de ani când a luat pe ecioara aria sub ocrotirea lui. .i înade(ăr, lumea a tăcut) #ecioara însă a(ea li$ertatea să se roage, să citească sintele Scripturi şi lucreze, în mare li$ertate du*o(nicească cu acest protector al ei T şi scăpase şi de (or$ele lumii) într-o bun$ &i, ecioara aria are bucuria de a-i #eni fântul 5rangel Fa#riil %i a-i bine#esc$ ea #a na%te pe *isus >ristos, ântuitorul lumii ;J<)

"şa s-a înt!mplat, ra%i creştini, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului) Mai t!rziu, MaiDomnului ;J<, ştiind oarte $ine S!nta Scriptură T la &emplul din Ierusalim era o şcoală $i$licăa studiat oarte mult S!nta Scriptură, a în(ă%at oarte $ine, acea minte luminată a Maicii Sinte Tost prima proesoară a copilului Iisus) Maica Domnului Îl în(ă%a Scriptura, Psalmii şi Proe%ii,

(!rsta de copilărie a M!ntuitorului 5ristos, pentru că ea însăşi ştia oarte $ine aceste lucruri)

Şi în E#angelia de ast$&i în cinstea aicii 'omnului, când ea pleac$, dup$ @una Bestire, de <a&aret la #ara sa Elisabeta, în sudul *erusalimului, spune ni%te cu#inte proroce%ti despre eGc$ iat$ de acum m$ #or ferici toate neamurile, întrucât mi-a f$cut mie sla#$ 6el puternic. tot acest imn al aicii 'omnului se #ede cultura ei teologic$ %i biblic$.

"t!ta (reau să (ă spun, ra%i creştini, şi am să înc*ei aşa cum înc*eia ericitul "ntim cu(!ntul lui săr$ătoarea de astăzi, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului:

N'rept aceea dar$, trebuie%te %i noi, când #om intra în sfânta biseric$, s$ ne cur$im întâi dp$catele noastre %i de cugetele cele #iclene %i apoi cu cuno%tin$ întreag$ s$ ne facem #ase aless$ primim, prin darul 'uului fânt, cu#ântul lui 'umne&eu în inimile noastre %i a%a, cu acemi+loc, #om fi ade#$rai pr$&nuitori, m$car c$ pe ;reasfânta ecioar$, de #reme ce este %i nume%te pricina tuturor bun$t$ilor, nu este cu putin$ nici cu un mi+loc s$ o cinstim %i s$pr$&nuim precum se cade. ;entru c$ cinstea ei biruie%te toat$ limba %i co#âr%e%te tot cugetomenesc/ iar$ înc$ trebuie cu fric$ %i cu bucurie, cu fric$ pentru p$cat %i cu bucurie pentrmântuire, s$-i spunem toi, cu un glas, lauda cea îngereasc$ Z@ucur$-te, ceea ce e%ti plin$ dar, 'omnul este cu tine[ . 5 c$ruia sla#$, în #eciK.

5min

(în ;$rintele ofian, Editura @i&antin$, 20, @ucure%



!ărintele Iachint al !utnei - !anegiric la Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

H5st$&i înainte însemnarea bunei #oine a lui 'umne&eu propo#$duirea oamenilor, în bisericlui 'umne&eu luminat ecioara se arat$LH (roparul pra&nicului)

Iu$i%i credincioşi, noi, oamenii de astăzi, cei iu$itori de multe plăceri, cu greu ne putem înc*ipui cde mare era pe (remuri întristarea părin%ilor care nu a(eau copii) Mai ales la poporul e(reie

nerodirea so%ilor era socotită ca o certare a lui Dumnezeu şi ocară înaintea tuturor oamenilor) Sinşi dumnezeieştii Părin%i Ioac*im şi "na, multă (reme nea(!nd copii, se rugau cu lacrimi să dăruiască Dumnezeu măcar un copil, pe care au ăgăduit că îl (or dărui Domnului) Iar după ani dstăruin%ă în rugăciune, după multe cereri şi lacrimi, "totmilosti(ul Dumnezeu le-a dăruit o pruncă totul s!ntă şi aleasă, pe care au c*emat-o Maria, acea care a(ea să ie nădedea m!ntuirii întregulneam omenesc) Dar cine (a putea spune ce negrăită $ucurie i-a cuprins pe Sin%ii Părin%i Ioac*im"na şi pe toate rudele lor pentru această minunată naştere/

.i împlinindu-se trei ani de la naşterea ei, şi-au adus aminte Sin%ii Ioac*im şi "na de ăgăduin%a lca să dăruiască pe #ecioara Maria Domnului) Deci ăc!nd multă pregătire, au adunat în azaret



toate rudeniile lor, căci S!ntul Ioac*im era de neam împărătesc, iar S!nta "na de neam ar*ieres"u împodo$it pe dumnezeiasca pruncă cu podoa$e Împărăteşti, au c*emat şi alte ecioare tinere, care împodo$indu-le le-au r!nduit să meargă înainte şi în urmă cu ăclii aprinse în m!ini, c!nt!din gură psalmii lui Da(id) Iar în miloc mergeau Sin%ii Ioac*im şi "na cu dumnezeiasca #ecioaMaria) 'e minunată înso%ire de ecioare se putea (edea atunci/ 'e străină (edere se arăta la tnorodul/ 'e negrăită $ucurie cuprindea atunci toate inimile/

Iar după trei zile de călătorie au auns la Ierusalim) 1ăz!nd această neo$işnuită adunare de copimul%ime de popor s-a adunat în urul #ecioarei şi mergeau cu to%ii spre marele templu al lSolomon) "tunci s-au împlinit cu(intele proorocului lui Da(id, care zicea: Kete de împ$rai întcinstea a. 7nainte a st$tut împ$r$teas$, de-a dreapta a, în ain$ de aur îmbr$cat$, împodobit5scult$, fiic$, %i #e&i %i pleac$ urecea ta %i uit$ poporul t$u %i casa p$rintelui t$u, c$ a pofîmp$ratul frumuseea taHL K5duce-se-#or împ$ratului fecioare în urma ei, cele de aproape aei se #or aduce AieH ( ;s. , 1-1:).

"poi, aung!nd înaintea templului, unde îi aşteptau preo%ii, s-au oprit în a%a celor cincisprezetrepte) Iar dumnezeiasca #ecioară Maria, singură, s-a urcat tocmai pe treapta cea mai de sus, ără

se opri pe iecare treaptă, după cum era r!nduiala treptelor) Deci primind-o S!ntul 3a*aria, tatS!ntului Ioan Botezătorul, a adus-o direct în S!nta Sintelor, acolo unde niciodată nu intra paremeiască şi nici preo%ii, ci numai ar*iereul, o dată pe an, K%i nu f$r$ de sânge, pe care îl aducepentru gre%alele sale %i ale noroduluiH (E#r. ", 0).

"colo i-a dat ei loc de rugăciume, nu în $iserică şi altar, unde le era r!nduit să se roage celorlalecioare)

După ce au încredin%at Sin%ii Ioac*im şi "na pe #ecioară în m!inile preo%ilor, ca să ie dărui

Domnului după ăgăduin%ă şi după ce au dat şi celelalte daruri aduse de ei ca ardere de tot, acescu(inte au rostit către neîntinata #ecioară: K5scult$, fiic$ %i #e&i %i pleac$ urecea ta %i uipoporul t$u %i casa p$rintelui t$uH (;s. , 12).

5scult$ glasul 'omnului, pleac$-i urecea ta înaintea sfinilor preoi, uit$ de-acum de poport$u. Cit$ pe rudele tale, uit$ <a&aretul, uit$ casa în care te-ai n$scut, uit$ pe p$rinii t$i, c$iat$, Ka poftit împ$ratul frumuseea taH. u nu te-ai n$scut în lume ca s$ te #esele%ti de cep$mânte%ti, nici ca s$ gu%ti din bucuriile cele copil$re%ti %i omene%ti, ci te-ai n$scut drug$ciune ca s$ tr$ie%ti numai în rug$ciune. e-ai n$scut ca s$ tr$ie%ti bucuria întregii lumi, detu multe dureri în inima ta #ei purta. u cas$ %i a#ere pe p$mânt nu #ei a#ea, dar prin cur$ire

ta te #ei face loca% al #e%nicului 'umne&eu. tr$in$ #a fi #iaa ta de bucurii, de râsuri %i d#eselie, dar prin lacrimile tale #ei %terge toat$ lacrima de pe toat$ faa. ;e p$mânt #ei tr$i ca cemai s$rac$ Kroab$ a 'omnuluiH, dar dup$ ducerea ta de aici Kte #or ferici toate neamurileH.

Deci ascultă, iică iu$ită, satul nostru) "scultă poruncile Domnului şi ale preo%ilor) Intră în S!nSintelor) oagă-te pentru 6alileea, roagă-te pentru templu, pentru azaret şi pentru noi, părin%ii tcei îm$ătr!ni%i de zile) Iată, noi ne întoarcem înapoi) Poate ne (ei mai (edea în trup) Iar tu răm!i cur%ile casei Dumnezeului nostruQ, de nimic întrist!ndu-te) De-acum tatăl tău şi maica ta te (părăsi pe tine, dar Domnul te (a luaQ ;Ps) A, @<, că a potit împăratul rumuse%ea taQ) u



întrista, Marie, $ucură-te, iica Sionului ceresc, (eseleşte-te, copilă s!ntă, căci tu eşti aşteptartuturor neamurilor împăcarea lui "dam cu DumnezeuJ

După cu(intele acestea, mul%umind dumnezeieştii Părin%i lui Dumnezeu că şi-au putut împliăgăduin%a lor, s-au întors cu pace la azaret, de unde mai (eneau din (reme în (reme să-şi (arodul rugăciunii lor şi să o indemne spre o trăire c!t mai îngerească) "poi, nu după mul%i ani, SinPărin%i Ioac*im şi "na au trecut din (ia%a aceasta) Iar S!nta #ecioară Maria a rămas în gria sin%il

preo%i, um$rindu-se în toate zilele (ie%ii ei de darul Du*ului S!nt)=ste $ine să se ştie că în urul marelui templu erau mai multe case în care locuiau cei ce slueDomnului) '*iar l!ngă zidul templului se ala o clădire cu trei r!nduri, a(!nd c!te ?G de încăpeiecare r!nd) În aceste camere petreceau, ca un el de călugări ai +egii 1ec*i, trei eluri de oamecare erau dărui%i să sluească Domnului în marele templu: înt!i erau ecioarele cele cu totneîntinate, care îşi păzeau ecioria p!nă la s!rşitul (ie%ii, apoi erau (ădu(ele care se *otărau săpăzească (ădu(ia lor p!nă la moarte, precum era "na prooroci%a, iica lui #anuil0 iar a treia ceatătinerilor care îşi înc*inau Domnului toată (ia%a lor) =i trăiau toată (ia%a în eciorie şi se c*emnazireiQ)

#ecioara Maria încredin%!ndu-se unor ecioare mai în (!rstă, era întru totul supusă preo%ilopetrec!nd cea mai mare parte din (ia%a ei în rugăciune şi (or$ire cu Dumnezeu) =a nu trăia celelalte ecioare, ci pe toate întrec!ndu-le, ducea o (ia%ă aproape îngerească) Diminea%a se ruga S!nta Sintelor p!nă la ceasul trei din zi ;ora F<) "poi, p!nă la ceasul nouă ;ora @C< lucra celelalte ecioare la deprinderea lucrului de m!nă, precum toarcerea l!nei şi a inului, %esutul mătăpentru (eşmintele preo%eşti şi altele) Se spune că însuşi *itonul ;cămaşa cea de in< cel necusut m!nă pe care l-a purtat Iisus 5ristos a ost %esut de Maica Domnului) În timpul mesei, #ecioaMaria nu (oia să măn!nce cu celelalte ecioare, ci, împăr%indu-şi *rana la săraci, ea se tăinuia iară

în cele mai dinlăuntru ale templului şi acolo se ruga lui Dumnezeu p!nă t!rziu, c!nd (enea un Îngde-i aducea m!ncare cerească)

Dar cine (a putea po(esti petrecerea #ecioarei înlăuntrul templului 'ine (a putea spune rugăciunei cele ca de oc, (or$irile ei cele de îngeri, *rănirea ei de către "r*ang*elul 6a(riil, $ucuriile cele negrăite, supunerea ei cea desă(!rşită, smerenia ei cea dumnezeiască "colo în S!nta Sintela deprins ea să postească mult, să se înal%e cu mintea numai la Dumnezeu, să uite de casă şi părinei din azaret) "colo a în(ă%at să trăiască ca un înger, să se roage cu cea mai curată rugăciune rostc!nd(a de (reo iin%ă omenească, să (or$ească mereu cu îngerii din cer) "colo a (ăzut ea înt!i trde înger şi a%ă de ar*ang*el) "colo a (or$it înt!i cu 6a(riil) "colo a gustat înt!i *rană îngerească

din iz(orul celor mai negrăite $ucurii ale Du*ului S!nt) "colo a auzit suspinele =(ei şi pl!nsul l"dam) "colo a ascultat durerile tuturor popoarelor celor ro$ite de păcat) "colo a în%eles #ecioamulte taine şi proorociri) "colo a în%eles ea că are de împlinit pe păm!nt o negrăită taină a iconomcereşti)

După doisprezece ani de petrecere în templu, preo%ii, îndemna%i de Du*ul S!nt, au logodit-o dreptul Iosi, $ăr$at s!nt şi trecut în zilele sale, pentru a o păzi în casa sa din azaret p!nă (remea *otăr!tă să nască lumii pe Iisus 5ristos, M!ntuitorul suletelor noastre)



Iu$i%i credincioşi, mare şi minunat este praznicul de astăzi) 'um o ecioară mică părăseşte capărin%ilor ei şi se înc*ină Domnului/ 'um petrece ea numai în rugăciune doisprezece ani/ 'um deprinde din pruncie să (ie%uiască ca un înger păm!ntesc/

'eci, silii de podoaba pra&nicului %i îndemnai de sfinenia ecioarei, s$ l$ud$m ast$&i pprunca cea dumne&eiasc$ care a intrat în biserica 'omnului.

ăci astăzi cea mai curată >ecioară intră să petreacă în cel mai curat loc de pe păm*nt. Astăzi, cel mai neprihănit rod al neamului omenesc se tăinuieşte în cel mai sf*nt alt

dumnezeiesc. ăci tot ce este sf*nt în cele sfinte se păstrează, făclia în sfeşnic se aşazcrinul în vas se pune, iar comoara !uhului Sf*nt în Sf*nta Sfintelor se tăinuieşte.

Astăzi >ecioara, petrecută de fecioare, în ceata fecioarelor se primeşte. Astăzi făclia !omnului, înconjurată de făclii, înaintea jertfelnicului se pune. Astăzi 2aica !omnului, însoţită de mame omeneşti, la maica Sionului se duce. Astăzi, >ecioara cea purtătoare de >iu de mama sa fără de fii la iserica cea cu mulţi fii

dăruieşte.

Astăzi rugul cel de taină se caută, astăzi l*na cea rourată se află, astăzi muntele cel netăiîn muntele Sionului se ţine. Astăzi templul cel vechi pe Templul cel nou îl primeşte şi nimic nu pricepe. Astăzi iserica legii pe 4iserica !arului o tăinuieşte şi nu înţelege taina. Astăzi jertfelnicul cel purtător de mană pe jertfelnicul cel purtător de -ristos îl păstrează

nu cunoaşte sorocul făgăduinţei. Astăzi templul lui Solomon pe Templul cel viu al lui -ristos îl odihneşte. Templul pe Templu

încape, iserica pe 4iserică o primeşte, umra legii pe sf*rşitul legii îl umreşte. hivotlegii l*ngă hivotul !uhului Sf*nt se aşază, altarul cel umrit de heruvimi l*ngă altarul d

serafimi împreună se cinsteşte. Astăzi uşa cea încuiată de uşa sfintelor se păzeşte, pentru ca nimeni să nu treacă printr'ins

fără numai -ristos !umnezeu. Astăzi cămara fecioarei de cheia !uhului Sf*nt se păzeşte, de Cavriil se slujeşte, de îngeri

mană se hrăneşte, de preoţi se cinsteşte, de fecioare se înconjoară. Astăzi palatul lui -ristos se împodoeşte, tronul se sfinţeşte, rugul cel sfinţit prin rugăciu

se aprinde, l*na primeşte roua !uhului, uşa se pecetluieşte, comoara se tăinuieşte, tainm*ntuirii oamenilor se începe, jertfa se săv*rşeşte, poarta templului se închide, fecioareintră la rugăciune, Cavriil din cer se trimite, perdeaua altarului se trage, masa cu p*ini

punerii înainte aşteaptă, preoţii nedumeriţi tăm*iază, viţeii pentru jertfe se junghie, cărţi

proorocilor se citesc, noroadele se închină, )alestina aşteaptă, Adam încă suspină, iar tain se lucrează.

1eni%i astăzi, $unilor creştini de pretutindeni, să lăudăm intrarea celei pline de Dar în BiseriDomnului) Mici şi mari, tineri şi $ătr!ni, copii şi mame, ecioare şi (ădu(e, (eni%i astăzi la Sinte$iserici, ca împreună să cinstim cu dragostea noastră, cu rugăciunile noastre, cu c!ntările noastre, inimile noastre şi cu tot ce a(em mai de pre% pe Maica Domnului şi #ecioară, care a intrat să roage pentru noi în S!nta Sintelor)



$ l$ud$m ast$&i, prin dragostea %i faptele noastre cele bune, pe ecioara cea nepri$nit$, paica lui >ristos ântuitorul lumii, pe leag$nul cre%tin$t$ii, pe mi+locitoarea mântuinoastre, care neîncetat se roag$ pentru noi în cer. 'ăci atunci în templu cu îngerii (or$ea, iar acucu &atăl, cu #iul şi cu Du*ul S!nt, neîncetat prin rugăciune (or$eşte) "tunci de preo%i în S!nSintelor se păzea, iar acum de *eru(imi şi seraimi în (eşnicul Sion se proslă(eşte) "tunci ecioare curate se îngriea, iar acum pe toate ecioarele şi mamele păm!ntului cele credincioase milă le îngrădeşte) "tunci cu zidurile marelui templu se acoperea, iar acum toate marginile lumii

cinstitul ei omoor le acoperă) "tunci de ar*ierei cu griă se în(ă%a, iar acum pe noi pe to%i riDomnului ne în(a%ă) "tunci de îngeri cu mană cerească se *rănea, iar acum tot păm!ntul de miMaicii Domnului se îndestulează) "tunci templul cel neroditor pe #ecioară o ascundea, iar acuBiserica cea cu mul%i ii pe Maica m!ntuirii noastre în toată lumea o arată) "tunci c!te(a ecioare #ecioară o lăudau, iar acum toate popoarele lumii cu netăcute c!ntări pe Stăp!na lumii o cinstes"tunci c!te(a ăclii pe #ecioară o împodo$eau, iar acum şi soarele şi stelele şi luna pe MaiDomnului cu raze de lumină o împodo$esc)

Bucură-te, o, 'reştinătate, azi, mai mult dec!t azaretul 6alileii/ Bucură-te, Biserica lui 5ristDumnezeu, mai mult dec!t templul muntelui Sion, căci astăzi #ecioara Maria de tot păm!ntul

cinsteşte şi pentru noi to%i lui Dumnezeu se roagă/

Iu$i%i credincioşi, multe şi minunate în(ă%ături putem desprinde din istoria praznicului de astă1rednică de amintit este mai înt!i os!rdia cu care Sin%ii Părin%i Ioac*im şi "na şi-au împlinăgăduin%a dată lui Dumnezeu) 9are noi tot aşa acem De c!te ori nu ăgăduim lui Dumezeu că n(om pocăi, că (om da cele de ne(oie la săraci, că nu (om mai înura, nu ne (om mai îm$ăta, n(om mai zăcea în păcate trupeşti/ Dar îndată ce plecăm din $iserică, îndată ce ieşim de suepitra*ilul preotului, uităm ăgăduin%a, călcăm urăm!ntul şi supărăm mai tare pe Dumnezeu) Dc!te ori, în primedii iind, nu ăgăduim lui Dumnezeu daruri mari şi o (ia%ă curată/ Dar (ai, cu

scăpăm de $oală, de ne(oie, uităm toate şi ne agonisim cea mai grea os!ndă)1rednică de amintit este şi r!(na Sin%ilor Părin%i pentru a-şi înc*ina rodul rugăciunii lor în $iserilui Dumnezeu) 'u c!te lacrimi au cerut ei un copil şi c!tă (reme au aşteptat cu ră$dare împlinircererii lor/ Iar noi acem orice să scăpăm de copii) Iar dacă totuşi îi a(em, de cele mai multe orilăsăm să crească la înt!mplare, ca nişte lori neudate) 9are unde sunt părin%ii aceia care îşi îm$racu(iincios copiii în zile de săr$ătoare şi îi duc cu d!nşii la S!nta $iserică "proape că nu-i mînt!lnim) Sau dacă (in părin%ii la $iserică, uită să-i ia şi pe copii, zic!nd că sunt prea mici, că acusunt tineri şi or (eni mai încolo, la $ătr!ne%e)

Brednic$ de amintit este de asemenea dragostea aicii 'omnului pentru biseric$, râ#na pentru neîncetata rug$ciune, ascultarea ei de p$rini %i de preoi, osteneala %i smerenia ei. 6$aica 'omnului, pentru a se în#rednici s$ primeasc$ în trupul ei pe *isus >ristos, doispre&eani a &$bo#it în templu, rugându-se %i postind/ iar noi, când #rem s$ ne împ$rt$%im c;reacuratele lui >ristos aine, nu a#em r$bdare s$ st$m nici dou$ ore m$car în biseric$. <putem o &i s$ postim, nu #oim nici m$car un ceas s$ ne rug$m %i cu aproapele s$ ne iert$m, din fug$ ne spo#edim, în grab$ ne rug$m, cu puin$ credin$ ne împ$rt$%im %i îndat$ nîntoarcem iar la interesele noastre, la pl$cerile noastre, la p$catele noastre. 7ns$ de #ocontinua a%a, în mare prime+die este mântuirea sufletelor noastre.



'e (om ace deci Să ne pocăim de toate păcatele noastre) Să acem lucrul Domnului K spo(edanrugăciune, S!nta Împărtăşanie cu mare griă şi aten%ie, iar nu cu nepăsare, că zice S!nta ScripturK@lestemat cel ce face lucrul 'omnului cu neb$gare de seam$H (*eremia 8, 1).

"şadar, ra%ilor, (eni%i regulat şi cu mare os!rdie la $iserică, stărui%i mereu în s!nta rugăciune) (ă plictisi%i de (or$irea cu Dumnezeu0 (a (eni (remea c!nd (om tăcea, c!nd nu ne (om mai putruga, c!nd moartea ne (a înc*ide $uzele, c!nd nu (om mai putea ala cărarea $isericii) "tunci c

amar (om mai pl!nge) &otul (a i în zadar) "duce%i împreună cu d(s şi pe copii, pe rude şi prietenşi cu to%ii îngenunc*ind în a%a icoanei Maicii Domnului, aşa să ne rugăm: K7n biserica sla#ei tastând, în cer a sta ni se pare, <$sc$toare de 'umne&eu, ceea ce e%ti u%$ cereasc$, descide nouu%a milosti#irii taleH (6easlo#). 5min.

(din ;$rintele *acint al ;utnei, Editura @i&antin$, 2

!ărintele Fa)ail oica 6 !redică la Intrarea în Biserică a Maicii lui Dumnezeu

'u prileul Săr$ătorii Intrării în Biserică a Maicii lui Dumnezeu (ă oerim o scurtă predică rostită către părintele aail oica în AGGA, în această zi, într-una din $isericile din Bucureşti)

J Ne spune =(ang*elia care s-a citit astăzi căO 2aria - pararazez pu%in K dacă a ales partea cună, aceasta nu se va lua de la ea)



Epoca în care tr$im este tocmai o epoc$ în care partea cea bun$ se tot smulge de la noi. "în(ă%at de la în%elep%iiQ acestei lumi că Dumnezeu nu eEistă) "m ost su$ un regim care a interzpe Dumnezeu şi su$ o ormă sau alta, Dumnezeu şi ade#$rata cinstire a lui 'umne&eu, esprigonit$, este inter&is$ în lumea întreag$.

Dar iată că Domnul zice Martei ca sora sa Maria a ales partea cea ună care nu se va lua de la e

<u este om, nu este sol, nu este înger cel care ne #orbe%te, este 7nsu%i 'umne&eu 6u#ântul . dac$ 'umne&eu 6u#ântul &ice, atunci putem crede c$ a%a %i este4 ?$mâne s$ ne str$duim safl$m %i noi partea cea bun$.

'elălalt cu(!nt, m!ng!ietor, care întăreşte pe acesta, este cu(!ntul cel din s!rşitul "pocalipseunde, socotesc eu că 5ristos (or$eşte pentru epoca cea de sfâr%it a istoriei, epoca noastr$, socoteK6el ce nedrept$e%te, mai nedrept$easc$. 6el ce se spurc$, mai spurce. 6el ce lucrea&$dreptatea, mai lucre&e dreptatea. 6el ce se sfine%te mai sfineasc$-seK ;"poc) AA, @@<).i socotesc că e perioada asta, pentru că ast$&i, ca niciodat$, într-o m$sur$ neîntâlnit$ altcândîn istoria omenirii, r$ul se de&l$nuie f$i% %i în toate aspectele lui %i poate î%i arat$ fee pe ca

noi nu le cuno%team c$ putea s$ le aib$. .i socotesc că se poate acest lucru numai iindDumnezeu 'u(!ntul a zis: 6el ce nedrept$e%te, mai nedrept$easc$. 6el ce se spurc$, mspurce)

Socotesc că 5ristos a putut i prins în grădina 6*etsimani numai iindcă a spus cu(!ntul: 'acesta este ceasul #ostru %i puterea întunericului ) Dacă 'u(!ntul lui Dumnezeu nu ar i zis asar i ost total cu neputin%ă să Îl prindă) .tim cel pu%in un moment în (ia%a lui 5ristos c!nd au otrimişi oi%eri să Îl aresteze şi n-au putut, iindcă, au zis după aia cărturarilor şi ar*iereilor, niciodată om nu a grăit ca Acest ?m ) .i pentru puterea cu(!ntului +ui, n-au putut să-+ aresteze) B

şi în 6*etsimani, c!nd a între$at Domnul: ;e cine c$utaiQ şi au zis ;e *isus <a&arineanul Qle-a răspuns Domnul: Eu sunt Q au căzut de-andărăteleaQ şiJ căzu%i puteau să răm!nă p!nă astă"şa că dac$ 6u#ântul lui 'umne&eu d$ #oie %i se pronun$, se #a putea face acel lucru.

Şi dac$ #edem r$utatea de&l$nuindu-se în lume este pentru c$ 'umne&eu are o ;ronie pe canu o înelegem, o ;ronie paradoGal$ ;$a într-o măsură şi în%elegem ce(a< prin care, cinstinli$ertatea omului K li$ertate care este poate semnul de căpăt!i al asemănării omului cu DumnezeuDumnezeu Însuşi cinsteşte această li$ertate - g$se%te un moment în istorie când d$ %i r$ullibertate s$ mearg$/ %i s$ mearg$ pân$ la cap$t4 Dar asta nu înseamn$ c$ r$ul poate birui.

#iindcă a(em şi cu(!ntul celălalt din "pocalipsa ca şi K6el ce lucrea&$ dreptatea, mai lucredreptatea. 6el ce se sfine%te mai sfineasc$-seK şi celălalt cu(!nt spus pentru Maria că partea cbun$ pe care a ales-o, aceea nu se #a lua de la dânsa.

#ra%i şi surori, dacă 'u(!ntul lui Dumnezeu a zis ce(a, aşa cum a ost intru început: K$ flumin$4K , %i a fost, deci ce a &is 6u#ântul lui 'umne&eu, fi-#a4 Şi ce nu a &is nu #a putea fi. "(rea să în%elegem că toate se %in în zidirea asta prin cu(!ntul tainic al lui Dumnezeu, şi asta să pentru noi m!ng!iere)



Dile cumplite J #$dit J #in %i #or #eni, multe prorociri care erau de neîneles, ast$&i sutenologic reali&abile, %i deci nu e ca&ul s$ n$d$+duim spre &ile mai bune. 3ilele mai $une ((eni pentru cei care alegem partea cea ună, alegem pe Dumnezeu) .i acea parte ună nu se va lude la noi, nu pentru c$ noi putem s$ facem ce#a bun. 'red că to%i a(em conştiin%a păcatului nostşi rica: cum noi, în sl$biciunea noastr$ #om întâmpina &ile rele. 'ar s$ a#em ]odat$^ cu friaceasta %i acest lucru pe ba&a cu#ântului Kine-i mintea în iadK , adic$ fii realist, acestea trebus$ fie, Kdar nu de&n$d$+dui4K. Şi Knu de&n$d$+duiH înseamn$ n$de+de numai %i numai în mila l

'umne&eu %i în puterea lui 'umne&eu.=mul numai p$cate poate face de la sine. 'ar 'umne&eu este dragoste, 'umne&eu este mil$ ne-a dat multe cu#inte de mângâiere. .i cu aceste cu(inte aş (rea să (ă îndemn: cerei 'omnuls$ #$ descid$ ocii când citii cripturile sau când le ascultai în @iseric$ de asemenea şi teEtecare se c!ntă mai ales la marile praznice, ca acest praznic al Maicii Domnului)

Pe Maica Domnului emeia din popor a ericit-o ca iind trupeşte Maica "cestui 9m care (or$aşa) Dar =l a zis: da, drept este ce zici tu, că fericit p*ntecele care 2'a purtat şi s*nii la care asupt. Dar nu asta este pricina fericirii. Pricina ericirii ei este căJ fericit cel care aude cu#ânt

lui 'umne&eu %i-l p$&e%te pe el )

.i despre Maica Domnului se zice într-un loc că nu a în%eles cu(!ntul +ui, dar l'a păzit în inima

.i de mai multe ori se spune că p$&ea cu#ântul în inim$)

'u(!ntul acesta este cu(!nt de m!ng!iere iecăruia dintre noi) #iindcă un singur p*ntece a pupurta pe "cel prunc şi numai s!nii "celeia au putut *răni pe "cel Prunc dumnezeiesc) Dar partcea ună, dacă o alegem, aceeaşi m!ng!iere şi aceeaşi ericire poate i tuturor) .i aşa, s$ c$ut$m cripturi %i în slu+bele @isericii ce înseamn$ aceast$ Kparte cea bun$K, care este a fiec$ruia %i

tuturor, f$r$ nici o eGcepie %i f$r$ nici o limit$.;entru rug$ciunile t$pânei noastre, 'umne&eu s$ ne dea s$ înelegem cele ce #rea s$ nspun$4K

5mi

!r. on). @niv. Dr. onstantin ecula - !riveghere la Intrarea Maicii Domnului în Biserică



7n numele at$lui %i al iului %i al fântului 'u4 5min.Săr$ătoarea aceasta a Intrării Maicii Domnului în Biserică este Săr$ătoarea intrării 'atedralei Biserică) "%i (ăzut de c!te ori se c!ntă Maicii Domnului că este L @iseric$ sfinit$, în care 'ucel fânt Şi-a g$sit s$la%Q, că este L6i#otul cel de tain$Q, sau, după cum spune o c!ntagrecească, L6atapeteasma în care s-a pictat mai întâi icoana lui >ristosQ) .i pe mine, %in minte, ma impresionat pround c!nd Părintele Moldo(an ne-a adus în a%ă c!ntarea aceea: L @ucur$-6atedral$, c$ ast$&i în pântecele t$u se irotone%te preot *isus >ristosQ) Iată, aşadar, importannemăsurată a Maicii Domnului)

.ti%i că de astăzi, conorm r!nduielii canonice, se pot c!nta colinde ără nici un el de împotri(iri dpartea nimănui) .i m-am g!ndit ce răsturnare de logică ace Biserica înaintea oc*ilor noştri/ .ti%i cde o$icei, $ăie%ii c!nd ac curte etelor, mirii, c!nd curtează miresele, le colindă) Mirele merge colindă mireasa) Dar ia uita%i-(ă (oi atent că de astăzi încep!nd, mireasa colindă Mirele) @isericmireasa lui >ristos, 7l colind$ pe irele >ristos. .i $ucurie mare se (a ace, nu neapărat pentru a(em ond dogmatic în colinde sau pentru că este liturgic sau canonic să ie aşa, ci pentru că oricântare adus$ spre sla#a lui 'umne&eu, care poate ine inima blând$ %i curat$ %i sufletul în$laeste bineprimit$ înaintea lui 'umne&eu. De ce (ă spun toate acestea Pentru că, din păcate, aînceput şi noi să cădem în ispita de a (edea în Biserică numai o institu%ie) "dică e ca şi cum, da

stau cu capul în uşa Bisericii, m-aş m!ntui) Sau, dacă nu %in Lsintele parăstaseQ cu sute de Lsincoli(eQ şi $inecu(!ntatele celelalte lucruri despre care noi zicem că apar%in tradi%iei Bisericii, toalumea s-ar înuria şi ar sări pe capul nostru) 'um îşi pune, în sc*im$, o ată $atic pe cap, toată lumo acuză de sinuzită/ 'um poartă preotul re(erenda, cum este socotit mult prea rigorist/ 'um citeşpreotul rugăciunile de la +iturg*ie, cum auzi: Usta e eretic/ 'um se înt!mplă ce(a, care %ine, de ade canonul ade(ărat al Bisericii, imediat eşti situat în partea cealaltă a ei)

.tiu că nu (-a picat prea $ine ce (-am zis şi, de o$icei, în predici nu se prea $agă astel de elemenDar aş (rea totuşi să (ă spun şi ce am (ăzut într-un ilm despre un spital)+a un moment dat esadusă înung*iată o prostituată şi pusă acolo, pe masa de opera%ie) .i c!nd se apucă medicul t!n



să-i opereze tăietura din a$domen, ea îi spune: L"lă că sunt $olna(ă de SID"Q) Usta se înioară, tul$ură, se îndepărtează şi începe să lucreze l!ngă medicul celălalt, unde mai era, într-ade(ăr(ictimă, dar care mai putea să reziste mult şi $ine) #ata trăgea să moară) "pare un medic mai $ătr!- întotdeauna $ătr!nii ar tre$ui să ie mai în%elep%i, şi-n cazul acesta a ost - şi se apucă oarte raps-o coasă, să lucreze la ea) "poi îl întrea$ă pe t!năr ce s-a înt!mplat şi, răspunz!ndu-i-se că ata aSID", îi zice: L1a tre$ui să-mi aduci un argument oarte important şi oarte puternic ca să-%i ieceea ce ai ăcut tu acumQ) .i continuă: LDe azi încep!nd, nu mai operezi niciodată) Ieşi aară d

spital/QS-a $locat săracul t!năr) =ra cum suntem noi to%i, ăştia care dăm din coate să ne aungem un p&!năr şi orgolios) ormal) ănit pround, i-a zis: L-am nici un argument) u-mi înc*ipui argument aş putea să aducQ) #etei tre$uia să i se acă opera%ie în continuare) =ste pregătită pentopera%ia respecti(ă şi apare t!nărul medic, şi-şi cere iertare dinaintea ei: L=rai şi prostituată $olna(ă de SID" şi m-am temut să risc) "m stat în a%a a zeci de $olna(i de SID" şi niciodată nu mam g!ndit că s-ar putea să-mi acă rău) Dar pe tine te-am (ăzut prostituată şi m-am sc!r$it, m-astricat) &e rog să mă ier%iJ "m greşit proundQ) .i pleacă) Bătr!nul (ine în înt!mpinarea lui şîntrea$ă: L"m auzit c-ai (or$it cu $olna(a şi că %i-ai cerut iertare) "şa eQ LDa)Q LPăi tu nu-%i d

seama în ce pozi%ie ne pui pe noi, cei din spital, c!nd se (a (edea ce t!mpit de medic a(em/Q care t!nărul răspunde: LÎmi dau seama, dar nu mă intereseazăQ) L'um adică u te interesează în pozi%ie e pus spitalul/Q Lu)Q LPăi cum aşa = o prostituată mai importantă dec!t institunoastrăQ LDa)Q L9 emeie a trotuarului e mai importantă dec!t spitalul nostru, dec!t institu%noastră/Q LDa)Q LBine, îm$racă-te şi *ai să mergem la opera%ie/JQ

Să nu uita%i, ra%ilor, că a(e%i de m!ntuit oameni) 9"M=I/ -a(e%i de m!ntuit nici speculailosoice, nici specula%ii teologice, nici rigorisme, n-aş putea spune nici canoane, că poate mă întiprea mult, dar nici canoane/ 1oi (e%i a(ea de m!ntuit cu canonul, cu rigorismul, cu ritualul - dar d

pe măsura iecăruia în parte - oameni, c*ipul sla(ei lui Dumnezeu, măcar deşi rănit de păcate)Dacă (re%i, astăzi, Maica Domnului intr!nd în Biserică, încălc!nd rigorismul, ne do(edeşte că eEism!ntuire şi în aara îngustimilor noastre) u (ă spun toate acestea ca, de(enind preo%i, să împărtăşpe toată lumea sau să spo(edi%i cum (ă taie capul, ori să (ă purta%i cum (re%i) 'i ca să (ă ac pricepe%i că pastora%ia are şi partea aceasta de iconomie, de dragoste) .i dacă nu (e%i merge să (estoamenilor un Dumnezeu al dragostei şi al iu$irii, zadarnică este misiunea (oastră/ u (ă min%i%i/ nimeni n-o să m!ntuiască sumedenia noastră de denumiri teologice, de psi*o-teologie sau pseudteologie sau mai ştiu eu cum) 'i ne (a între$a 5ristos ce am ăcut pentru ceilal%i) .i MaiDomnului este - zic eu - astăzi, un îndemn ca să pricepem ce a(em de ăcut)

"ş (rea să mă mai opresc la un singur aspect al săr$ătorii de astăzi) 1ă (or ataca pro$a$il sectardacă (e%i ieşi m!ine pe stradă, şi (ă (or între$a care este legătura dintre Intrarea Maicii DomnuluiBiserică şi S!nta Scriptură) .i (a tre$ui să găsi%i argumente scripturistice, din Bi$lie, ca sămul%umi%i)

Dar (a tre$ui să priceapă, o dată pentru totdeauna, că noi nu acem din S!nta Scriptură carte ilosoie, ca să (edem dacă Maica Domnului mai are sau nu mai are eciorie după naştere, precunu acem din S!nta Scriptură nici material de medita%ii transcendente sau de ezoterisme) 'i noi

iu$im pe Maica Domnului/ .i c!nd o iu$eşti pe Maica Domnului nu-%i mai tre$uie nici un argume



.i m-am g!ndit cum a ştiut Maica Domnului ce inimă a a(ut iecare dintre noi, (enind încoace,c!t de mult ne-a autat în c!ntare şi în sluire, pentru că a (ăzut că n-am (enit să ne dăm rotunzi, să-I c!ntăm lui Dumnezeu prin ea) .i ea a milocit pentru noi)

8ine%i minte că la +itie tot timpul ne rugăm să ni se înmul%ească p!inile) Să şti%i că la prima +itie pcare am sluit-o noi la #acultate, am a(ut numai umătate de p!ine) "stăzi dea a(em patru) S-înmul%it) =ram numai zece oameni atunci, iar acum suntem umătate de capelă, semn că Mai

Domnului este lesne milocitoare înaintea M!ntuitorului nostru Iisus 5ristos)Mi-am mai adus aminte de ce(a) =ram pe tren şi un sectar îmi reproşează: L'e tot o cinsti%i at!ta şmai mări%i pe emeia aceea/Q I-am spus: L#rate, lasă/ +asă/Q SăraculJ Să (ă ruga%i pentru cei canu cred în puterea Maicii Domnului şi în dragostea ei) Sunt nişte *andicapa%i) u ştiu ce înseamnDacă ei n-au a(ut $ucuria de a o înt!lni pe Maica Domnului, de unde să ştie/ "răta%i-le că ea escea care (ine de iecare dată în înt!mpinarea noastră) =a este cea care ne poartă su$ "coperăm!nPoate (-a zis Părintele Bria că termenul corect nu este acoperăm!nt, ci um$ră, um$ra MaicDomnului)

'ei care a%i ost la Mănăstirea Bistri%a a%i (ăzut acolo, eEact la intrare, o icoană deose$it

interesantă, unde Maica Domnului are su$ "coperăm!ntul ei într-o parte pe $oierii şi (oie(oneamului - în runte cu Lpreşedintele ales al om!nieiQ -, iar în partea cealaltă pe preo%i, în runte ar*iereii, semn că su$ "coperăm!ntul Maicii Domnului domneşte egalitatea) Pentru că ea ne iu$eşpe to%i la el) #alsă este impresia celor care spun că în a%a lui Dumnezeu unii au prioritate) u esade(ărat/ Dumnezeu ne iu$eşte pe to%i în mod egal) oi nu suntem egali în iu$irea noastră a%ă Dumnezeu)

'umne&eu s$ ne d$ruiasc$ putere s$ facem din *ntrarea aicii 'omnului în @iseric$ o primetap$ de intrare a aicii 'omnului în templul sla#ei lui 'umne&eu, care este fiecare dintre noi.

'ei care (ă mai îndoi%i că Maica Domnului (ă poate da autor oric!nd, oriunde şi oricum, încercas-o ruga%i, între$!nd-o ce să ace%i ca să (ă m!ntui%i) Dacă (ă uita%i $ine de tot la (ia%a ei, (e%i (edcă o să (ă m!ntuiască ascultarea, smerenia, ecioria, rugăciunea, postul şi, mai cu seamă, intrarea Biserică)

'umne&eu s$ #$ binecu#ânte&e %i s$ #$ aib$ în pa&$4 5min.

(6apela acult$ii de eologie - ibiu, 1""



Ierodiacon *isarion Iugulescu - !redică la !raznicul "ntrării Maicii Domnului în Biserică

5scult$ fiic$ %i #e&i %i pleac$ urecea ta %i uit$ poporul t$u %i casa p$rintelui t$u, c$ a pof7mp$ratul frumuseea ta, c$ El este 'omnul t$u ;Ps) V+I1, @A-@?<)

>raţi creştini, t oate aptele sintei #ecioare Maria sunt (rednice de mirat şi pline de în(ă%ături pentnoi) Pentru aceasta S!nta Biserică, n-a lăsat nici una din aceste apte strălucite ără să nu le puînainte ca o pildă, după care să ne c!rmuim (ia%a şi să ştim pentru ce ne înc*inăm ei şi pentrucinstim cu at!ta e(la(ie)

Dintre toate ertele aduse lui Dumnezeu, în aară de erta ce i-a ost adusă de #iul Său Iisus 5ristpe crucea de pe 6olgota, cea mai plăcută a ost aceasta a Preacurate #ecioare Maria, pe caresăr$ătorim astăzi, adică aducerea ei ca ertă la etatea de trei ani, în $iserica lui Solomon dIerusalim) =a (ine condusă de părin%ii săi ca să se aierosească în c*ip solemn lui Dumnezeu)

=rau doi so%i $ătr!ni Ioac*im şi "na) "ceştia nu a(eau copii, însă ăceau multe milostenii, post

rugăciuni cu lacrimi, ca să le dăruiască şi lor Dumnezeu un copil, ăgăduind ei că pe acel copil îl (dărui lui Dumnezeu) După ani de stăruin%ă şi rugăciuni, Milosti(ul Dumnezeu le-a dat o copilă totul s!ntă şi aleasă, pe care o numiră Maria) Mare $ucurie a cuprins inimile acestor $ătr!ni, c!nda născut #ecioara Maria)

&rec!nd trei ani de la naşterea ei, părin%ii Ioac*im şi "na s-au %inut de ăgăduin%ă şi au (enit aducă în $iserică ca un dar s!nt, pe #ecioara Maria, înc*inată lui Dumnezeu) #ăc!nd ei mulpregătire, au adunat în azaret* toate rudeniile lor, căci S!ntul Ioac*im era de neam împărătesc, S!nta "na, de neam ar*ieresc) "u îm$răcat atunci pe #ecioara copilă cu podoa$e împărăteşti şi c*emat şi pe alte ecioare tinere pe care le-au împodo$it şi le-au r!nduit să meargă înainte cu ăcaprinse în m!nă c!nt!nd din gură psalmii lui Da(id) În milocul acestui alai se găseau Ioac*im"na cu S!nta #ecioară)

"ung!nd la Ierusalim, i-au înconurat mul%ime de popor, care pri(ea mirată de această adunaneo$işnuită de copii împodo$i%i) "şa cu to%ii au mers la &emplul lui Solomon, sau la Biserica cMare din Ierusalim) S-au împlinit atunci cu(intele scrise de Da(id proorocul care zice: > 5sculfiic$ %i #e&i %i pleac$ urecea ta %i uit$ poporul t$u %i casa p$rintelui t$u, c$ a poftit 7mp$ratfrumuseea ta, c$ El este 'omnul t$u. 5duce-se-#or 7mp$ratului fecioare în urma ei, prietenelese #or aduce AieQ)



6ând au a+uns sfinii p$rini cu copila aria în faa bisericii unde îi a%teptau preoii, s-au opînaintea celor 19 trepte. 5tunci prunca ecioar$ a început s$ urce singur$ treptele, pân$ treapta cea mai de sus, f$r$ a se opri pe fiecare treapt$ dup$ cum era rânduiala. Deci primind3a*aria preotul, tatăl S!ntului Ioan Botezătorul, pentru că d!nsul era preotul cel mare de r!natunci, a luat-o de m!nă şi a dus-o direct în s!nta sintelor, acolo unde niciodată nu intra paremeiască şi nici preo%ii, ci numai ar*iereul o dată pe an, atunci c!nd aducea ertă de s!nge pent

neştiin%ele poporului) "colo i-au dat ei loc de rugăciune)După ce au încredin%at-o sin%ii părin%i pe #ecioara Maria în m!inile preo%ilor şi după ce au dat-o gria celorlalte ecioare, lăs!nd darurile aduse de ei ca ardere de tot, au zis aceste cu(inte dPsalmul V+I1, @A pe care le-a%i ascultat în timpul slu$ei de la utrenie: > 5scult$ fiic$ %i #e&i pleac$ urecea ta %i uit$ pe poporul t$u %i casa p$rinilor t$i Q)

5scult$, adic$, glasul 'omnului, pleac$-i urecea ta înaintea sfinilor preoi, uit$ casa în cate-ai n$scut, uit$ pe p$rinii t$i, c$ci iat$ a poftit 7mp$ratul frumuseea ta. u nu te-ai n$scut plume ca s$ te #esele%ti de cele p$mânte%ti, nici s$ gu%ti din bucuriile cele copil$re%ti %i omene%

ci te-ai n$scut din rug$ciune ca s$ tr$ie%ti în rug$ciune. e-ai n$scut ca s$ tr$ie%ti spre bucurlumii întregi/ deci tu multe dureri #ei purta în inima ta copil$4

u cas$ %i a#eri pe p$mânt nu #ei a#ea, dar prin cur$ia ta te #ei face biseric$ #e%nicul'umne&eu. tr$in$ #a fi #iaa ta de bucurii, de râsete %i #eselie, dar prin lacrimile tale #ei %tergtoat$ lacrima de pe faa p$mântului. ;e p$mânt #ei tr$i ca cea mai s$rac$ roab$ a 'omnului, ddup$ plecarea ta de aici, te #or ferici toate neamurile p$mântului4 *ntr$ copil$ în fânta fintel%i roag$-te acolo pentru toate neamurile p$mântului4 ?oag$-te pentru templu4 ?oag$-te pentrFalileia %i pentru <a&aret4 ?oag$-te pentru noi p$rinii t$i cei îmb$trânii de &ile4 <oi ne #o

întoarce acas$ %i poate nu ne #ei mai #edea în trup, dar tu r$mâi în casa 'omnului 'umne&eulnostru. $ nu te întriste&i c$ te p$r$sim pe tine, c$ci 'omnul te #a lua, fiindc$ a poftit 7mp$ratufrumuseea ta. <u te întrista arie, ci bucur$-te fiica noastr$ %i a ionului ceresc4 Besele%te-copil$ sfânt$, c$ci tu e%ti a%teptarea tuturor neamurilor %i împ$carea lui 5dam cu 'umne&eu.

După aceste cu(inte, mul%umind sin%ii părin%i, Ioac*im şi "na, lui Dumnezeu că şi-au putut împliăgăduin%a lor, s-au întors cu pace la azaret*) ai #eneau din când în când ca s$-%i #ad$ fiica s-o îndemne spre tr$ire îngereasc$, dar nu dup$ mult timp, fiind b$trâni, au adormit trecând d#iaa aceasta.

fânta ecioar$ aria a r$mas în casa 'omnului, fiind umbrit$ în toate &ilele #ieii ei de ;rfântul 'u. 'in &i în &i %i-a înfrumuseat sufletul, sfinindu-se, %i a%a a de#enit ireasa în cas-a coborât 'umne&eu, întrupându-se în cip tainic într-însa.

=ste $ine să se ştie, că împreurul $isericii aceleia, erau mai multe case în care locuiau cei ce slueDomnului) '*iar l!ngă zidul $isericii se ala o clădire cu trei r!nduri, iecare r!nd a(!nd c!te ?G dîncăperi) În aceste camere locuiau un el de călugări ai +egii 1ec*i, trei eluri de oameni care erdărui%i să sluească Domnului în $iserică)



– $n primul r*nd erau fecioarele cele cu totul curate care'şi păzeau fecioria p*nă la sf*rşitvieţii.

– $n al doilea r*nd erau văduvele care se hotărau să'şi păzească văduvia p*nă la moarte.– $n al treilea r*nd era aşa numita ceată a nazareilor, care de asemenea erau închina

!omnului pentru toată viaţa lor.

ecioara aria, încredinându-se unor fecioare mai în #ârst$, petrecea cea mai mare parte d

#iaa ei în rug$ciune %i #orbire cu 'umne&eu, prin citirea fintelor cripturi. 'ucea o #iaîngereasc$) Diminea%a se ruga în S!nta Sintelor, p!nă la ora nouă) "poi p!nă la ora trei, lucra celelalte ecioare lucru de m!nă torcea l!nă şi in, %esea mătase pentru (eşmintele preo%eşti şi altele

e spune c$, îns$%i c$ma%a de in cea necusut$ de mân$, pe care a purtat-o 'omnul >ristos, iei cel scump, a fost esut$ %i împletit$ ciar de aica 'omnului. 7n timpul mesei ecioara aria nu mânca cu celelalte fecioare, ci se ducea în$untrul bisericunde se ruga pân$ târ&iu. 5colo #enea fântul 5rangel Fa#riil %i îi aducea pâine îngereasc5ceast$ mâncare fiind îngereasc$ tot trupul %i sufletul ei se îndumne&eise, iar rug$ciunile ei eraca focul. Ea #orbea acum cu îngerii, iar bucuriile ei erau negr$ite, supunerea des$#âr%it$

smerenia dumne&eiasc$. "colo în S!nta Sintelor, uitase cu totul de casa părintească din azareşi acolo a în(ă%at să trăiască ca un înger, căci acolo a gustat din *rana cerească, *rana îngerilor şi d$ucuriile Du*ului S!nt)

"colo a auzit şi suspinele =(ei şi pl!nsul lui "dam în iad) "colo asculta durerile tuturor popoarelcele ro$ite de păcate) "colo a în%eles #ecioara din scrierile sin%ilor prooroci ce taină negrăită aDumnezeu prin ea)

De aceea, iu$i%i creştini, mare şi minunat este praznicul de astăzi, cum o ecioară mică de trei a

părăseşte casa părin%ilor ei şi se duce, în casa lui Dumnezeu, în $iserică, unde petrece numai rugăciuni @A ani) Se deprinde acolo să (ie%uiască din pruncie cu îngerii)

• #eniţi dar astăzi, iuiţilor creştini, de pretutindeni, să lăudăm intrarea celei pline de !ar iserica !omnului.

• #eniţi tineri şi tinere, ătr*ni şi copii, mame şi fecioare/• #eniţi astăzi la sfintele iserici, să cinstim cu dragostea noastră, cu rugăciunile şi c*ntări

noastre, cu făcliile şi cu inimile noastre, pe 2aica lui !umnezeu care a intrat să se roag pentru noi în Sf*ntul Altar.

•

#eniţi să cinstim pe >ecioara cea neprihănită, care a născut pe 2*ntuitorul lumii/• #eniţi să cinstim pe 2aica 2*ntuirii noastre, pe 2aica vieţii, pe 4iserica !umnezeului cel

viu/

Bucură-te azaretul 6alileii/ Bucura%i-(ă creştinilor că zi de mare $ucurie este astăzi/ "stăzi esînceputul m!ntuirii noastre)

rai cre%tini, nu este nici un nume mai scump pe lume, nici în cer nici pe p$mânt, decât nume'omnului nostru *isus >ristos. !a rostirea acestui nume se înfioar$ cerurile, se umplu bucurie %i n$de+de sfânt$ sufletele p$mântenilor cre%tini %i se cutremur$ de spaim$ %i de fric



adâncurile iadului %i demonii. ;rin puterea acestui nume cad biruii #r$+ma%ii, se sf$râmînceieturile iadului %i se de&leag$ p$catele. ;rin puterea acestui nume se #indec$ r$nile durerile suflete%ti %i trupe%ti, desci&ându-se porile raiului pentru cei ce cred în acest nume sfâ%i scump, *isus >ristos."ară de acest nume dumnezeiesc, mai este încă un nume a unei iin%e omeneşti scumpe, care spreamărit cu sin%enia în cer şi pe păm!nt) "cest nume s-a îm$răcat cu mărire şi strălucire di(ină, prin Iisus 5ristos) "cest nume Maria este numele Maicii Domnului)

aria înseamn$ 'oamn$, fânt$, 7mp$r$teas$, ?egin$. aria mai înseamn$ are 5mar$ teaua $rii. "ceste cu(inte, cu însemnătatea lor, se potri(esc de minune la (ia%a Sintei Marii) Sle cercetăm mai de aproape aceste în%elesuri, ale numelui Maria, sau Miriam pe e(reieşte) Din eputem în(ă%a multe) e (om opri c!te pu%in asupra iecăruia în parte)

5m spus c$ acest nume mai înseamn$ are 5mar$, şi dacă pri(im mai îndeaproape, (iaPreacuratei #ecioare, ne încredin%ăm că această (ia%ă a ost într-ade(ăr, o mare plină de amărăciun

– $n etate de trei ani, este adusă de părinţii ei în iserică astăzi închinată !omnului.– "a puţin timp este părăsită de ătr*nii ei părinţi, care au murit, lăs*nd'o în grija l

!umnezeu şi a preoţilor isericii.– $n frigul iernii într'o peşteră, a născut Sf*nta 2aria pe 2*ntuitorul lumii.– "a EI de zile după naştere, îi vesteşte ătr*nul Simeon jalnice cuvinte, spun*ndu'i că sa

va trece prin inima sa.– !upă puţin timp, a treuit să fugă Sf*nta >ecioară cu pruncul în =gipt, departe

ameninţările răului şi a înfricoşatului &rod.– Apoi cine nu ştie c*te a treuit să sufere la )atima >iului săuF e durere mare, ce lipsă d

milă din partea omenirii, pentru >iul ei cel iuit/ =a priveşte la rănile ad*nci de la m*ini

picioare. =a priveşte la coasta împunsă şi la faţa "ui acoperită de s*nge şi sudorile morţii. faţa ei de martiră se oglindeşte cu adevărat o mare de dureri, o mare amară.

Iată acum însemnătatea numelui J,teaua Mării. Pentru noi cei care călătorim pe această maîn(iorată a (ie%ii, în această (ale a pl!ngerii de pe păm!nt, ea, Maria ne aută să trecem în c*minunat printre norii cei grei, printre (ielii şi urtună) 6a o stea luminoas$ apare pe cerul #ienoastre numele ;rea fintei aria %i ne luminea&$ calea înt$rindu-ne n$de+dea i&b$#irii.

6u#ântul aria am spus c$ mai înseamn$ t$pân$, 'oamn$ %i 7mp$r$teas$ %i ciar a%a a fonumit$ ;reacurata ecioar$ de la începutul cre%tinismului ) "şa o numesc şi astăzi toate popoarecreştine) oi îi zicem în rugăciunile ce se ac în $iserică şi acasă, Stăp!na noastră de Dumnezăscătoare şi pururea #ecioara Maria)

Stăp!nă îi zic şi celelalte popoare în lim$ile lor, Împărăteasă sau Doamnă) Italienii o numeMadona, iar spaniolii Seniora) Pe l!ngă aceste nume Maica Domnului mai are o mul%ime de anume care mai de care mai rumoase, mai drepte şi mai ade(ărate) '!nd citim în acatistele înc*inaei găsim minunate numiri ca: Maica 1ie%ii, Maica Mielului şi a Păstorului, Maica +uminii şi aşa mdeparte) +ua%i seama c!t de drepte şi potri(ite sunt toate aceste numiri ale Maicii Domnului)



Din şirul nes!rşit de emei care în decursul (eacurilor, au trăit pe acest păm!nt, nici una nu se poaasemăna cu Preacurata #ecioară Maria) Birtuile ei sfinte #or r$mâne de-a pururi pilde #ii pentrîntreaga lume. 5tâta credin$, ne#ino#$ie, bun$tate, blândee, sfinenie, supunere fa$ ot$rârile lui 'umne&eu %i atâta smerenie sfânt$ nu întâlnim la nici una din femeile acestlumi.

Istoria popoarelor (ec*i ne înşiră pu%ine pilde de emei (rednice de admira%ie) De ce Din cau

ro$iei şi a înosirii în care au trăit emeile tuturor popoarelor p!nă la (enirea Domnului Iisus 5ristat!t la noi c!t şi pretutindeni) '*iar şi astăzi emeile popoarelor care nu s-au încreştinat trăiesc întrmare păg!nătate şi ro$ie) +a toate popoarele (ec*i din "sia 'entrală şi din partea sud-(estică a "sdomnea şi mai domneşte şi astăzi poligamia)

"ceasta înseamnă că iecare $ăr$at are dreptul să %ină mai multe emei, iar acestea tre$uie ser(ească lui ca nişte roa$e) &ot aşa de tristă era starea emeilor la popoarele din "rica 'entrală) +Ba$iloneni, etele de măritat erau scoase în pia%ă la (!nzare, ca (itele) 'ele mai rumoase erau dacelui care da pre%ul cel mai $un)

În Persia (ec*e, $ăr$atul îşi %inea emeile înc*ise în casă, în aşa-numitele *aremuri, ca şi turcii mpe urmă) +a locuitorii din (ec*ime ai Indiei, emeile nu erau altce(a dec!t nişte iin%e nenorocisortite să trăiască (ia%a întreagă în cea mai amară ro$ie) "supra tuturor emeilor, c*iar şi la cele dtreapta cea mai înaltă, apăsa mizeria, ocara şi dispre%ul)" tăia un copac (erde şi a ucide o emeie, pentru locuitorii Indiei (ec*i erau greşeli egale) În leglor se spunea că $ăr$a%ii tre$uie să %ină emeile zi şi noapte într-o stare de teroare) În alt capitol legii lor se spunea că trei eluri de persoane nu au (oie să ai$ă a(ere proprie şi anume: emecopilul şi ro$ul) &ot ce c!ştigă ei, c!ştigă pentru $ăr$atul căruia îi apar%in)

În Persia (ec*e, dacă murea $ăr$atul era înung*iată l!ngă morm!nt şi îngropată cu el una demeile acestuia şi anume aceea care l-a iu$it mai mult) '*iar şi la (ec*ii germani, soarta emeii etot at!t de tristă) =a muncea din greu, nu a(ea (oie să ai$ă a(ere, iar dacă murea $ăr$atul eincinerată împreună cu el)

+a greci, $ăr$a%ii, c*iar şi cei mai $oga%i, îşi %ineau emeile înc*ise în odaia cea mai din und şi spune că ele nu a(eau (oie să iasă din casă nici ziua, dec!t în cazuri eEcep%ionale, iar noaptenumai într-o trăsură şi cu o ăclie aprinsă) +a romani, căsătoria se ăcea printr-un el de (!nzare)

+a e(rei, emeile se cumpărau) =(reul %inea patru emei, dintre care două erau scla(e) Băr$at

putea să alunge una din ele, oric!nd (roia, ără nici o pricină) =ra de auns să nu-i con(ină ce(a şdădea o scrisoare de despăr%ire, prin care ea nu mai era so%ia lui)

+a ma*omedani era tot aşa) În scriptura lor numită 'oran, care are @@4 capitole, scria aş>Băr$a%ilor, a(e%i dreptul să (ă lua%i emei după măsura a(erilor (oastre, iar cine nu are destua(ere ca să-şi ia în căsătorie emei li$ere de credin%ă ma*omedană, poate să-şi ia şi scla(ma*omedane) Ma*omed porunceşte credincioşilor săi, ca emeile neascultătoare să ie $ătute $iciul)



+a c*inezi, etele de măritat se (indeau) Mirele ăcea nego%ul cu tatăl miresei) Pe ată nu o între$nimeni dacă (rea sau nu să se mărite) Mirele nu-şi (edea mireasa, dec!t după ce a plătit pentru pre%ul conorm în(oielii) Mireasa, înc*isă într-o trăsură, era dusă p!nă înaintea uşii lui, iar părin%iipredau acestuia c*eia trăsurii) Mirele descuia uşa şi se uita dacă îi plăcea mireasa, o lua în casă, idacă nu, o trimitea înapoi) În acest din urmă caz el pierdea însă $anii pe care-i plătise pentru d!nsBăr$atul putea di(or%a oarte uşor de emeie, trimi%!nd-o înapoi la părin%i sau (!nz!ndu-o altuia, să scoată cel pu%in o parte din $anii pe care i-a dat c!nd a cumpărat-oQ

"mară ar i soarta şi a emeilor creştine din %ara noastră, dacă nu ne-am i născut creştini, din părincreştini, dacă nu am i cunoscut pe M!ntuitorul 5ristos care prin în(ă%ătura Sa dumnezeiascăîm$unătă%it soarta emeilor în lume şi dacă n-ar i ost Preacurata #ecioara Maria pe care o prăznunoi astăzi) De aceea iecare emeie creştină, tre$uie să ai$ă recunoştin%ă mare către DomnulMaica Sa şi să se păzească cu sin%enie legile şi în(ă%ăturile, să iu$ească $iserica, să păstreo$iceiurile sinte şi să-şi crească copiii în rica lui Dumnezeu)

Dar ce (edem noi astăzi #emeile urmează, am putea spune două căi: unele urmează =(ei, care sîn(oit cu dia(olul şi a ăcut păcatul strămoşesc care apasă asupra întregului neam omenesc, iar alte

urmează Maicii Domnului, prin care s-au ridicat păcatele omenirii)

"cele emei care urmează =(ei, nu %in seama de (oile şi poruncile lui Dumnezeu aşa cum nici =nu a %inut seamă de porunca Domnului Dumnezeu, ci a ascultat saturile şarpelui, îndemnuri$alaurului celui (iclean şi a lepădat porunca lui Dumnezeu şi legea +ui) "stel emeile se %in amăgirile necuratului, iu$ind luEul, linguşelile şi plăcerile cele trecătoare ale lumii acesteia, uit!de îndatoririle lor a%ă de so%i şi copii, ame%ite iind de dorul de mărire, de stăp!nire şi strălucilumească, călc!nd poruncile Domnului)

"u luat o mare îndrăzneală în cele rele, emeile, şi cu multă neruşinare îşi necinstesc trupurilesuletele lor) Ba unele au auns aşa cum spunea un s!nt părinte - S!ntul =rem Sirul - un el pră(ălie a demonilor, de (!nzare a suletelor oamenilor) "ceste emei nu mai (ăd nimic altce(a lumea aceasta, dec!t $ani, $ăr$a%i, luE şi petreceri, iind stăp!nite tot timpul de păcat)

Dar, cele ce urmează Sintei #ecioare Maria, au caldă recunoştin%ă şi se străduiesc din toate putersă calce pe urmele acestei curate #ecioare, să calce treptele sintei $iserici, (enind aici în caDomnul Domnului unde a (enit şi S!nta #ecioară) 1in aici să se înc*ine lui Dumnezeu, să-i aduerta laudei şi daruri $inecu(!ntate şi curate la "ltar)

1in aici cu înlăcărare să c!nte #iului #ecioarei, aşa cum au c!ntat at!tea sinte ecioare în decurs(remurilor) 2rmaşele Sintei #ecioare Maria, se străduiesc să ie $l!nde, smerite, c!t mai modestec!t mai ascultătoare de părin%ii lor du*o(niceşti)

=le nu se pot niciodată împăca cu păcatul, cu minciuna şi cu necură%ia) =le iu$esc sin%enia, *rănesc din Preacuratele &aine, se spo(edesc, se împărtăşesc şi îşi cresc suletele lor în sin%enie, itrupurile lor în cură%enie, ca S!nta #ecioară)

#emeile care urmează =(ei sunt emei rele, lipsite de rica Domnului, ele (or să se acă numai (o

şi dorin%ele lor proprii mai presus de toate) De aceea sunt o nenorocire pentru so%ii şi copiii lor



c*iar pentru societate, căci sunt lipsite de orice sim% al datoriei şi îşi petrec (ia%a numai în dorin%edesătări, în nemul%umiri, g!lce(uri şi lupte pentru lucruri de nimic)

ea(!nd rica lui Dumnezeu, multe au auns groaza amiliei, căci cu drept cu(!nt zice în%eleptSolomon: > ai bine este a tr$i în p$mânt pustiu, decât cu o femeie reaQ) "celaşi lucru îl su$liniaşi în%eleptul Iisus Sira*, c!nd zice: > <imic nu este mai r$u ca femeia rea/ mai bine este a tr$i cleul %i cu balaurul în pustie, decât cu femeia reaQ)

Desigur, aceasta numai c!nd emeia se ceartă cu $ăr$atul zi şi noapte, de dragul de a se certa) Dc!nd emeia e plină de rica lui Dumnezeu şi îşi îndeamnă $ăr$atul să (ină la $iserică, să se lase d$e%ie, tutun şi de păcatele desr!ului, aceasta nu se mai c*eamă emeie rea) "ceasta este o eme$ună, plină de griă pentru $inele casei şi a copiilor) 'e aceea mai &ice îneleptul olomon femeia plin$ de #irtui este comoara b$rbatului sau, o mare podoab$ pentru familie %i îngercasei. Pentru aceasta mamelor şi surorilor, nu urma%i =(ei/

Crmai ;rea fintei %i 6uratei ecioare aria4 *ubii credina, iubii #irtuile alese4 !uptai-#$ facei #oia lui 'umne&eu întru toate4 ii pline de e#la#ie, de blândee %i de bun$tate4 ;urta

gri+$ de binele sufletesc al membrilor familiei4

ii îngerul lor p$&itor %i atr$g$tor spre calea ade#$rului %i a credinei4 ;$&ii obiceiurile sfincre%tine%ti4 7ndemnai pe soi %i pe copii, prin pilde %i cu#ânt, s$ se roage lui 'umne&eu, s$ #inla biseric$, s$ fie buni, blân&i, iert$tori %i omeno%i fa$ de oricine.

#ace%i din casele (oastre un col% de $iserică, împodo$indu-le cu sinte icoane şi ruga%i-(ă c!t mmult cu credin%ă şi cu dragoste) "prinde%i înaintea sintelor icoane, candela, tăm!ie şi lum!nări şi (a aprinde şi candela suletelor copiilor şi $ăr$a%ilor (oştri) u lăsa%i copiii să trăiască necununa

că sunt în g*earele necuratului şi a păcatului de moarte ce se c*eamă desr!nare)&o%i cei ce sunt necununa%i sunt pe calea celui rău, pe calea iadului) imic nu le e primit p!nă nu cunună) 'asa unde trăiesc cei necununa%i este $lestemată) 'asa unde trăieşte un desr!nat arde în şi toate relele se adună acolo) 1ai de aceia şi aici în lumea aceasta că o să le plătească din plin, dmai ales dincolo, unde îi aşteaptă muncile iadului, dacă nu se întorc)Să ne g!ndim la Maica Domnului cu c!tă dragoste se ruga pentru neamul omenesc în S!nBiserică şi cum s-a adus pe sine ertă (ie pentru Dumnezeu, iar noi din ugă ne spo(edim şi pu%ină credin%ă ne împărtăşim pentru ca după aceea să ne întoarcem iarăşi la plăcerile şi păcatenoastre)

Pentru aceasta iu$i%i creştini, cu oc*ii a%inti%i la S!ntul c*ip al Maicii Domnului din s!nta icoac!nd ne rugăm, să ne aprindem de dragoste s!ntă şi să-i urmăm cu multă r!(nă pe c!t putem (iePrea Sintei #ecioare Maria, a cărei s!ntă Intrare în Biserica Domnului prăznuim astăzi şi aşa to%ii să zicem:

7n @iserica la#ei tale stând, în cer a sta ni se pare nou$ <$sc$toare de 'umne&eu, ceea ce e%u%$ cereasc$. 'escide nou$ u%a milosti#irii tale4

Am



!r. Ion 2rciuleanu - !redică la !raznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului



În planul m!ntuirii neamului omenesc din ro$ia păcatului strămoşesc, S!nta #ecioară Maria a a(un rol co(!rşitor) =a a ost *otăr!tă de Dumnezeu din (eşnicie spre a naşte pe Dumnezeu 9mul, pIisus 5ristos)

Îndată după să(!rşirea păcatului strămoşesc, Dumnezeu a dat primului om nădedea m!ng!ietoare(enirii în lume a unui ăscumpărător ce se (a naşte dintr-o #ecioară) "ceastă nădede se cuprindecu(intele adresate şarpelui: LDuşmănie (oi pune între tine şi între emeie, între săm!n%a ta săm!n%a ei0 acesta î%i (a zdro$i capul, iar tu îi (ei în%epa călc!iulQ ;#ac) ?, @C<) ădedea săgăduin%a aceasta poartă numele de Protoe(ang*elie)

Ideia naşterii M!ntuitorului dintr-o ecioară din neamul lui Da(id, este deseori înt!lnită de-a lung1ec*iului &estament) L7uratu-s-a Domnul lui Da(id şi nu-l (a lepăda0 din rodul p!ntecelui (oi punpe scaunul tăuQ ;Psal) @?@, @@<) L9dată m-am urat pe sin%enia Mea: 9are (oi min%i pe Da(iSemin%ia lui în (eac (a răm!ne şi scaunul lui ca soarele înaintea Mea) .i ca luna întocmită în (eacmartor credincios în cerQ ;Psalm) HH, ?4-?<)

Proorocul Isaia arată precis că o ecioară (a naşte pe M!ntuitorul lumii: LPentru aceasta DomnMeu (a da un semn: iată #ecioara (a lua în p!ntece şi (a naşte iu şi (or c*ema numele l

=manuelQ ;Isaia , @4<, Lcare se t!lcuieşte: cu noi este DumnezeuQ ;Mat) @, A?<)S!ntul =(ang*elist Matei sta$ileşte irul genealogic al M!ntuitorului din neamul lui Da(id, c!nspune, la începutul =(ang*elie sale: L'artea neamului lui Iisus 5ristos, iul lui Da(id, iul l"(raam)))Q ;Mat)@, @<, deci deplină concordan%ă între plan şi realizare, adică împlinirea întocmaproe%iilor 1ec*iului &estament)

S!nta #ecioară Maria este iica Lsin%ilor şi dumnezeieştilor părin%i Ioac*im şi "naQ, cumnumeşte Biserica) =i erau doi $ătr!ni credincioşi din azaretul 6alileei, care au ost în(rednici%i ad!nci $ătr!ne%i de a a(ea o iică, cum n-a cunoscut lumea p!nă atunci şi nici de atunci încoace) I-dat numele LMariaQ, cea care (a i LMaica (ie%ii, Maica oului "damQ, Maica M!ntuitorului nost



Iisus 5ristos, aşa cum mărturisim în articolul ? din Sim$olul credin%ei: L'are pentru noi oameniipentru a noastră m!ntuire s-a pogor!t din ceruri şi s-a întrupat de la Du*ul S!nt şi din #ecioaMaria şi s-a ăcut omQ)

'redincioşi ăgăduin%ei ăcute lui Dumnezeu, că (or înc*ina odrasla ce (a înmuguri din trupul luscat de om, părin%ii Ioac*im şi "na, c!nd copila a împlinit (!rsta de trei ani, au dus-o în templdin Ierusalim)

În (remea aceea, ar*iereul la templu era 3a*aria) "cesta primind darul (iu şi omenesc în $ra%esale, a intrat Lîntre cele mai dinăuntru ale templuluiQ, adică în S!nta Sintelor) Ieşind ar*iereul cu din templu, a dat-o în gria $ătr!nilor templului, care locuiau în c*ilii separate, alături de aecioarelor şi ale preo%ilor)

"ici a petrecut S!nta #ecioară (reme de @A ani, ocup!ndu-se cu rugăciunea, cu munca deprinderea Sintelor Scripturi) 1ia%a ei a ost ără pată) Smerită şi ascultătoare, ea s-a de(otat ctotul sluirii lui Dumnezeu, împodo$indu-se cu cele mai alese (irtu%i pentru c*emarea s!ntă ce iost *otăr!tă de a i um$rită de Du*ul S!nt şi a naşte în c*ip minunat pe Iisus M!ntuitorul)

"ost r!nduială dumnezeiască ca S!nta #ecioară Maria să ie dusă la Biserică, spre a-şi însuşi acea mai rumoasă zestre religioasă şi morală, adică Lcu sin%enie să se *rănească, spre sălăşluirÎmpăratului tuturorQ ;Sti*ira la 1ecernia săr$ătorii<)

u era loc mai potri(it ca suletul #ecioarei Maria să poată i păzit curat şi întărit de ispite, declocul unde Dumnezeu locuieşte de-a pururi, adică Biserica Sa) Deşi în templul +egii (ec*i nu co$or!se încă curgerea *arului, el aducea celor ce-i călcau pragul liniştea m!ng!ietoare, iinpreînc*ipuirea Ltemplului celui ade(ărat al +egii noiQ, de aceea inspirat se eEprimă psalmistul: LM

$ună este o zi în cur%ile &ale dec!t mii între străini0 ales-am a i lepădat în casa lui Dumnezeu, m(!rtos dec!t a locui în locaşurile păcătoşilorQ ;Ps) H?, @@<)

Biserica este locul cel mai potri(it unde ne putem cură%i de păcate şi m!ntui suletul) L2mplea-n(om de $unătă%ile casei &ale0 S!ntă este Biserica &a, minunată întru dreptateQ ;Psalmi 4, CBiserica este r!nduită de Dumnezeu) L.i-a zidit Dumnezeu locaşul Său cel s!nt, ca înăl%imcerului0 pe păm!nt l-a întemeiat pe el în (eciQ ;Psalmi , C<)

Dumnezeu i-a poruncit lui Moise: LSă-mi aci un locaş S!nt (oi în milocul lorQ ;Ieşirea AC, H<) .zidit Moise 'ortul S!nt ;Ieşirea AC, F-4G<) Solomon a zidit un templu înc*inat lui Dumnezeu

destinat rugăciunii o$şteşti ;III egi ,H<) 3oro-$a$el şi =zdra au restaurat templul distrus a$ucodonosor ;II Paralipomena ?, @F<)

M!ntuitorul şi Sin%ii "postoli au cinstit templul - ca locaş s!nt - destinat rugăciunii o$şteşti) +templu a ost dus pruncul Iisus la 4G de zile după naştere, ca să ie înc*inat lui Dumnezeu ;+uca A@-A4<0 aici îl înt!lnim la (!rsta de @A ani, c!nd a spus părin%ilor care îl căutaseră timp de trei zilL9are nu ştia%i că în cele ale &atălui meu tre$uie să iuQ ;+c, A, 4F<)

Din templu a alungat pe zarai, numindu-l Lcasă a &atăluiQ, care nu se cu(ine să ie p!ngărită ;Ma

A?, @0 Marcu @@, @0 Ioan A,@4-@<)



În S!nta Scriptură, locaşul de rugăciune se numeşte Biserica lui Dumnezeu ;+e(itic) A şi Irimia C0 Psalmi @??, @<, casă de rugăciune ;Marcu @@, @0 +uca @H, @G-@4<, locaş s!nt ;Ieşire AC, H$iserică s!ntă ;Psal) C, < şi sin%itoare ;Mat) A?, @<)

Biserica (a eEista p!nă la s!rşitul (eacurilor c!nd anti*rist se (a îndrepta cu toată uria împotri(a;"poc) @?, <)

;entru noi cre%tinii, @iserica este un Ncer p$mântescH, cum se spune într-o cântare din cultnostru Nîn biseric$ stând, în cer mi se pare c$ stauH. 5ici este de fa$ 'umne&eu at$l, 'umne&eiul, care se +ertfe%te în cip nesângeros %i 'uul fânt, care sfine%te darurile %i inimile noastrEste de fa$ aica 'omnului %i toat$ ceata sfinilor care se roag$ cu noi %i prea m$resc p'umne&eu.

=ste ade(ărat că Dumnezeu se găseşte pretutindeni şi oriunde ne găsim înaintea +ui) =l nu este întun loc sau altul aşa cum se eEprimă psalmistul: L2nde mă (oi duce de la Du*ul &ău, şi de la a%a &unde (oi ugi De mă (oi duce la cer, &u acolo eşti) De (oi lua aripile mele de diminea%ă şi mă (

aşeza la marginile mării şi acolo m!na &a mă (a po(ă%ui şi mă (a %ine în dreapta &aQ ;Ps) @?H, -@G

6u 'umne&eu te poi întâlni oriunde, în natur$, în con%tiin$, în lume, a%a c$ rug$ciunea esbine primit$ în orice loc s-ar face, mai ales c$ %i ântuitorul spune NCnde sunt doi sau tradunai în numele eu, acolo sunt %i Eu în mi+locul lorH (at. 18, 2). 'ar înelesul cu#intelântuitorului este cu totul altul %i anume N5dunai în numele euH înseamn$ Nadunai duprânduiala statornicit$ de ineH. =ri, rânduiala statornicit$ de ântuitorul este tocmai aceea da a#ea loca%uri de încinare.

În locaşul de înc*inare al sinagogii, M!ntuitorul a tălmăcit cu(intele proetului Isaia: L"stăzi sîmplinit cu(!ntul acesta pe care l-a%i auzit citindu-seQ ;+uca 4, A@<, declar!nd împlinirea proe%iilîn persoana sa)

În Biserica creştină a(em altarul crucii, precum şi prileul de a ne înt!lni cu 5ristos, în S!n=u*aristie) "ici se aduce erta 6olgotei în c*ip nes!ngeros, apoi L7erta $uzelorQ şi erta $iplăcută lui Dumnezeu, care este Ldu* umilit, ini-mă înr!ntă şi smerităQ ;Ps) CG, @H<)

M!ntuitorul nu este împotri(a locaşurilor de înc*inare nici atunci c!nd spune: LIar c!nd (ă ruganu i%i ca ă%arnicii cărora le place prin sinagogi şi prin col%urile uli%elor, st!nd în picioare, să

roage, ca să se arate oamenilor0 ade(ărat grăiesc (ouă: îşi iau plata lor) &u însă, c!nd te rogi, intră camera ta, şi înc*iz!nd uşa roagă-te &atălui care este în ascuns şi &atăl tău, care 1ede în ascuns, (a răsplătiQ ;Mat) , C-<)

"ici, M!ntuitorul nu înlătură cultul pu$lic, nici $isericile, ci os!ndeşte şi înlătură rugăciună%arnică, ăcută de ormă, de oc*ii lumii) ugăciunea o$ştească, la templu, deci şi necesitat$isericilor ca locaşuri de înc*inăciune o$ştească sunt recunoscute de M!ntuitorul în Para$o1ameşului şi #ariseului ;+uca @H @G-@4<, Banul 1ădu(ei ;Marcu @A, 4@-44<)



Sin%ii "postoli, după înăl%area la cer a M!ntuitorului, Lerau în (remea aceea în $iserică, lăud!nd $inecu(!nt!nd pe DumnezeuQ ;+uca A4, C?<)

oi creştinii, a(em moti(e puternice în pri(in%a îndatoririi rugăciunii o$şteşti în $iserică) "iLDumnezeu este în locul cel s!nt al +uiQ ;Ps) , <) @iserica nu este numai cas$ de adunare scopul propo#$duirii cu#ântului lui 'umne&eu, deci a e#angeli&$rii, ci loca% sfinit %i sfinitoîn care este >ristos pre&ent în taina euaristic$.

"ici, tot ce ne înconoară ne îndeamnă la rugăciune şi e(la(ie) Suletul credinciosului este îndemnla rugăciune, alături a(!nd pe al%i conra%i de credin%ă, aşa cum căr$unii împrăştia%i pe (atră, adunla un loc, ard cu putere şi răsp!ndesc căldură în urul lor)

Biserica este locaşul unde s-au rugat părin%ii iecăruia din noi, iar acest sim%ăm!nt de pre%uire pietate ne întăreşte credin%a în culti(area rugăciunii o$şteşti) "ici se adună du*urile Sin%ilor trecudin (ia%a aceasta, precum şi ale acelor ce sunt încă în (ia%ă/ 8in!nd seama de sin%enia locaşului rugăciune, $ătr!nii Ioac*im şi "na au ăcut $ine duc!nd pe Maria, singura lor copilă, la $isericpentru ca acolo să se *rănească din în%elepciunea lui Dumnezeu)

&impul petrecut în Biserică, în rugăciune, în cură%ie morală şi sin%enie, a ost pentru S!n#ecioară Maria de neapărată tre$uin%ă spre a de(eni LBiserică s!ntă şi rai cu(!ntătorQ în care a(să co$oare din cer Lp!inea (ie%iiQ ;Ioan, , AC<)

S!nta #ecioară Maria s-a ăcut pildă pentru creştini, că nu-i destul să intri în $iserică din o$işnuinormal, ără a culege ce este de olos pentru zidirea noastră morală) =a a plecat de la tempnepri*ănită, a ost în(rednicită de a i Lplină de darQ de a nu mai să(!rşi păcate personale)

2rm!nd pilda ei, iecărui creştin îi re(ine datoria de a spori, de iecare dată c!nd Lstă în 'aDomnului, în cele ale (ie%ii (irtuoase, adică să ai$ă roadele Du*ului S!nt: dragostea, $ucurpacea, îndelungă ră$dare, $unătate, acere de $ine, credin%ăQ ;6alat) C, AA-AC<)

.i în elul acesta (a putea gusta $ucuria ericirii primite în $iserică, spun!nd cu psalmistul: L#ericcei ce locuiesc în casa &a, în (ecii (ecilor te (or lăudaQ ;Ps) H4, C<) "min)

!r. Dorin !icioruş - !redică la Intrarea în Biserică a Maicii Domnului



Iu$i%i ra%i şi surori întru Domnul, la intrarea în postJ pra&nicul de ast$&i ne #orbe%te despintrareaY d$ruirea cu totul în slu+ire, despre asumarea deplin$ a #oii lui 'umne&eu de c$tr;runca aria, <$sc$toarea de 'umne&eu. Pentru că Prea #ericirea sa nu a intrat doar izic &emplul iudaic de la Ierusalim, în orma eclesială premergătoare Bisericii creştine, ci a intrat doricu totul împlinirea ăgăduin%ei părin%ilor ei)

Intrare, Biserică şi Maica lui Dumnezeu: sunt trei termeni cruciali deinitorii pentru un creştortodoE)

Pentru că ade(ărata intrare în Biserică se ace prin Botez) Dar întreaga (ia%ă e un timp continuu

conştientizare şi asumare c!t mai deplină a consecin%elor sin%itoare, îndumnezeitoare ale Botezulîn (ia%a noastră)

Şi ca s$ intri la 'umne&euLtrebuie s$ te simi cemat de El, s$ simi dorul de El. Şi credinnoastr$ e plin$ de dorul de 'umne&eu, de ne#oia presant$ de a fi cu ElLde a nu putea tr$i f$ElL

IntrareJ2nde În Biserică) .i Biserica e pri(ită aici ca ultima dorin%ă, ca dorin%ă prin eEcelen%ăomuluiJca locul de înt!lnire cu 'el iu$it)

7mbisericirea de fiecare clip$ e totuna cu dorul nostru de 'umne&eu.

Prunca Maria, Lroada ăgăduin%eiQ părin%ilor ei şi Lertă $ine primităQ de Dumnezeu NMineiul noiem$rie, ed) B9 @FA, p) ?@FO, (ine cu dor spre Dumnezeu, pentru a locui în &emplu, în BiseriSa, în intimitate cu =l)

.i cine intrăJşi răm!neJîn Biserică, cine e statornic în $ucuria lui, în descoperirea lui Dumnezea%ă de elJnu mai (rea să plece, să se despartă de =l niciodată)



.i astăzi prăznuim $ucuria Prea 'uratei Stăp!ne, ăscătoarea de Dumnezeu, împlinirea dorului de Dumnezeu, deşi e(enimentul acesta capital pentru întreaga umanitate s-a petrecut pe c!nd Mailui Dumnezeu a(eaJ? ani NIdem, p) ??4O/

Da, ? aniJşi nu ?G de ani, ca să deli$ereze îndelung, să împartă irul în patru/ Pentru că copilul şsă decidăJpentru că se decide cu toată iin%a lui pentru $ineJşi nu doar cu minteaJPentru omul nu e doar minte, ci omul e om c!nd cu totul doreşte $inele, rumosul, cură%ia/

" ost adusă de Sin%ii ei Părin%i, Ioac*im şi "na "nna, la &emplu pentru ca astel să-şi împlineasăgăduin%a pe care o ăcuseră lui Dumnezeu înainte de naşterea ei)

.i S!ntul 3a*aria ar*iereul, spune acelaşi SinaEar, care era tatăl S!ntului Ioan Botezătorul, Lo$ăgat în cele mai dinlăuntru ale Bisericii, unde numai singur ar*iereul, odată în an, intraQ NI$idemadică în S!nta Sintelor, sinonimă cu altarul de astăzi al Bisericii)

.i S!ntul 3a*aria ace acest lucru în mod proetic, iind luminat de Dumnezeu, pentru a arăta ade(ăratul c*i(ot al lui Dumnezeu este tocmai ea, cea care Îl (a naşte cu trup, pe #iul l

Dumnezeu)

În secolul al C-lea după 5r), estorie, patriar* al 'onstantinopolului, alături de al%i teologi ai (remau îndrăznit să spună *ula că Prea 'urată #ecioară nu e ăscătoare de Dumnezeu ci născătoare 5ristos, de om)

"l 4-lea Sinod =cumenic l-a anatematizat pe estorie şi a reairmat ade(ărul Bisericii, cum Pururea #ecioară Maria e ăscătoare de Dumnezeu, pentru că din ea S-a născut #iul lui Dumnezeîntrupat, 'are este Dumnezeu ade(ărat şi om ade(ărat, cele două iri ale Sale iind unite în singu

Sa persoană preeEistentă)De aceea ade(ăratul credincios, ortodoEul, nu poate nega niciodată această dogmă mariologicadică ade(ărul că #ecioara Maria e Maica lui Dumnezeu, e ăscătoarea de Dumnezeu)

.i cel care intr$ în @iseric$, intr$ %i se încin$ *coanei 'omnului %i celei a aicii ale, pentru ea este real$ am$ a lui >ristos 'umne&eu.

Însă, după cum (ede%i, pentru a i Maică a Stăp!nului, Prea 'urată Maică a lui Dumnezeu spregătit din zorii (ie%ii ei, de oarte de(remeJ

De oarte de(reme începe pregătirea pentru (oca%ia (ie%ii noastre) Dacă (rem preo%ie, dacă (remona*ism, dacă (rem căsătorie, dacă (rem perorman%e muzicale, atletice, ştiin%iiceJtre$uie să autăm copiii să meargă, de oarte de(reme, pe calea lor, spre acolo unde sunt conduşi Dumnezeu)

;rea 6urata ecioar$ #a locui în fânta fintelor de la 3 ani %i pân$ la 12 ani, Ncu str$incu#iin$, r$nindu-se cu ran$ cereasc$ de c$tre 5rangelul Fa#riilH ]*bidem^, da, acela%i caîi #a #esti bucuria întregii creaii.



.i numai pentru un om ără în%elegere du*o(niceascăJpraznicul de astăzi e unul lipsit importan%ă) Pentru că astăzi, de apt, ne săr$ătorim calea credin%ei, dorul nostru de Dumnezet!nirea după =lJt!nire care înseamnă dezlipire de tot ce ne desparte de =l)

Pentru că a(em aceeaşi cale cu Maica lui Dumnezeu: calea cură%iei, a umplerii de (ederea şi dsim%irea lui Dumnezeu)

Şi ast$&i îi cerem a+utorul pentru ca %i noi s$ intr$m la 'umne&euLsau pentru ca %i noi de#enim loca%uri ale !uiLsau s$ ne bucur$m cu El întru cele dinl$untru ale noastre.

Bucuria reală e o stare totală) = o stare care ne umple toată iin%a) = tresăltare du*o(nicească)

.i c!nd suntem $ucuroşi ne $ucurăm cu toate sim%urile noastre suleteşti şi trupeşti de Dumnezede $ogă%ia sla(ei Sale)

6$ asta înseamn$ pra&nic bucurie f$r$ margini4 $ te bucuri în înelegere, în cur$ie, rug$ciune, în a%teptarea lui 'umne&eu, în bucuria de El.

"stăzi ne $ucurăm de şi împreună cu LBiserica Împăratului tuturorQ NIdem, p) ?AGO, cu Biserica +însule%ită, cu Maica lui Dumnezeu, de la care în(ă%ăm ce e aceea o mamă şi cum ar tre$ui să comporte o mamă a%ă de iii ei)

'ăci de la cine altcine(a am putea în(ă%a ce e maternitatea şi ilia%ia De la cine am putea în(ă%a ce ascultarea şi cură%ia De la cine am putea în(ă%a cu ce sin%enie tre$uie să iu$eşti şi să doreşti pDumnezeu

.i e normal ca acolo unde nu e reală dragoste de Dumnezeu să nu ie şi reală dragoste a%ă de Mailui Dumnezeu şi ată de Sin%ii şi Îngerii +ui)

Dacă ne imaginăm un ai LdoarQ pentru noiJsau că noi suntem Lcei mai sin%i din istorieQJnormal că nu a(em nimic de-a ace cu aceste milioane şi milioane de Sin%i şi de Îngeri ai lDumnezeu şi în primul r!nd, cu Maica lui Dumnezeu)

Însă noi ne pregătim pentru conlocuirea (eşnică cu to%i aceştia şi nu pentru un ai în singurătatnoastră) e pregătim pentru (ederea continuă a celor iu$i%i de noi, pentru că aici, pe păm!nt, ne-aintimizat cu ei, cu Sin%ii lui Dumnezeu)

Pe cine (edem cu oc aiciJpe aceiaşi îi (edem şi în cer, pentru că stau în sla(a +ui, a 'elui care#oc mistuitor)

"stăzi (ine cea proe%ită de Proe%i şi intră în &emplu) Intră în &emplu ca să contemple pDumnezeul sla(eiJpe Dumnezeul Părin%ilor noştri, pe 'el care ace minuni mari şi neînc*ipuipentru că L+umina cea întreit strălucitoareQ, Prea 'urata &reime, a aprins-o pe ea, ca pe o ăclie, LBiserica sla(eiQ Sale NI$idemO)



1ine în Biserică şi Îl pre(esteşte pe 5ristos NI$idemO) &ocmai de aceea Lastăzi, NnoiO, credincioşNtre$uieO să dăn%uim în psalmi şi în c!ntări, Domnului c!nt!nd şi cinstind sin%it cortul +uiQ, NIdemp) ?A@O cortul cel sin%it iind Maica lui Dumnezeu)

.i nu dansăm ca la discotecă în BisericăJci ne dansează suletul de $ucurie la slu$ă)

9, da, auzind teologia slu$ei, ce se spune la slu$ă, în%elegem ce distan%ă este între răceala noast

suletească, între picoteala noastrăJşi $ucuria plină de entuziasm a Sin%ilor scriitori care au scrslu$a/

"dică se poate şi altel/ Se poate şi altel prăznui))nu uit!ndu-ne mereu la ce ac al%iiJci la ce acDumnezeu cu noi, în inima şi mintea noastră)

;entru c$ ceea ce contea&$ din mersul la @iseric$ e ce face 'umne&eu cu noi, cum ne scimbcu ce r$mânem în noi.

.i pe nimeni nu interesează de c!te ori am ost noi la Biserică, de c!te ori ne-am spo(edit, c!

milostenii am datJdacă atunci c!nd tre$uie să spunem sau să acem ce(a suntem oligoreni în ceale sensi$ilită%ii, ne !st!cim, ne panicăm sau pur şi simplu dăm din umeri)

'e suntem şi ce-am ăcut cu noi se (ede c!nd (or$im, c!nd acem ce(a, c!nd ne angaăm întrlucrare)

.i noi am intrat de o săptăm!nă în lucrarea postuluiJpe care o lucrăm zi de zi, în iin%a noastră)

)ostire pentru luminare.

)ostire pentru curăţie.

)ostire pentru împrietenire cu toţi.

)ostire ca revedereJ reevaluare de sine.

)ostire ca citire, ca ascultare de ceva frumos, ca ucurie de colind.

)ostire şi iar doinire. )entru că treuie să ne doinimJ să ne spunem cu durere păcatele în faţa l

!umnezeu.

Pentru că o să cădem, de nu ştiu c!te ori şi în postul ăstaJdar nădăduim/

<$d$+duim la tine, ;rea 6urat$ t$pân$, s$ ne a+ui nou$, împreun$ cu toi finii %i cu toa;uterile cere%ti, ca s$ ne poc$im frumos %i s$ ne bucur$m întru iertarea 'omnului nostru4

Postim, nădăduim, ne pri(im, ne doinim, ne iu$imJ



'a, fie ca s$ ne iubim, 'oamne, pentru ca s$ intr$m la ine, în @iserica a, mereu cu suflet ds$rb$toare. 5min4

!r. =heorghe eam+iu - Intrarea în Biserică a !reacuratei /ecioare Maria

;reacurata @iseric$ a ântuitorului (L), #istieria cea sfinit$ a m$ririi lui 'umne&eu, ast$&i aduce în casa 'omnului, împreun$ aducând arul 'umne&eiescului pirit ;J<Q ;'ondacSăr$ătorii<

'on(ingerea pe care poporul e(reu o a(ea despre unica sa alegere şi menire de a i poporul din case (a naşte, după trup, Mesia, ăscumpărătorul său şi al întregului neam omenesc, a aprins în s!nsău dorul după urmaşi0 deoarece iecare iu al acestui popor a(ea dreptul să spere că, poate, damilia sa (a răsări aşteptatul Soare al Dreptă%ii, 5ristos) *at$ de ce, dac$ toate bunurile de care poate bucura un muritor erau socotite un dar al 6reatorului, apoi cel mai preios dar la e#rei ersocotit copilul, al c$rui suflet, ce purta în el cipul Diditorului, #enea direct de la 5cesta.

.i, deoarece era un dar deose$it, e(reii nu uitau acest lucru nici după ce copilul se năştea) 5ces

aparinea %i pe mai departe lui 'umne&eu, p$rinii înelegând c$ menirea lor era de a-l cre%ts$dindu-i %i culti#ându-i în suflet iubirea de 'umne&eu, %i de a se str$dui s$ descopere gândul l'umne&eu referitor la tân$rul #l$star. =i ştiau că omul, încă din cea mai ragedă (!rstă, tre$uie se apropie de Dumnezeu, de la care şi-a primit iin%a şi căruia , drept consecin%ă, îi datoreasupunere necondi%ionată)

*oacim %i 5na, din seminia lui 'a#id, dup$ rug$ciuni st$ruitoare, au primit, a+un%i b$trânee, cel mai ales dar ceresc, pe aria, pe care arangelul Fa#riil o #a numi cea plin$ dar Q, adic$ împodobit$ de 'umne&eu cu cele mai alese #irtui %i pri#ilegii di#ine, de care nufost în#rednicit$ nici o alt$ fiin$ omeneasc$, deoarece singur$ ea, aria, a fost aleas$, d#e%nicie, ca s$ &$misleasc$ în sânul ei feciorelnic pe ântuitorul lumii ) Iată de ce, această gingaloare a 'erului se cădea să crească într-un climat aparte, în preama lui Dumnezeu, în atmosera reculegere a templului din Ierusalim, ea care era menită să de(ină templu (iu, @iserica ;reacuraa ântuitorului Q, cum am (ăzut că o numeşte 'ondacul Săr$ătorii) Întruc!t cei doi părin%i ăcu(ot că pruncul ce li se (a naşte îl (or consin%i lui Dumnezeu, c!nd Maria a(ea de a$ia trei ani, ei iau odorul de m!nă şi, împotri(a legăturilor ireşti at!t de legitime ce îi lega str!ns de unica lodraslă, se îndreaptă, cu lacrimile stri(ite su$ gene, spre &emplu, unde restituie lui Dumnezeu darprimit, încredin%!nd-o pe Maria $ătr!nului ar*iereu 3a*aria)



Iată cum zugră(eşte psalmul 44 acest act: 5scult$ fiic$ %i #e&i %i pleac$-i urecea %i uit$ poport$u %i casa p$rintelui t$u Şi ?egele #a îndr$gi frumuseea ta %i, fiindc$ El este t$pânul t$încin$-te !ui.Q Iar mai departe: 7n podoab$ str$lucit$ #a intra fiica ?egelui în$untrul palatulu#e%mântul ei este din aur împletit. 7n talar de broderie este adus$ înaintea ?egelui, în #reme fecioare, prietenele ei, îi sunt înf$i%ate. ;omenirea numelui t$u p$stra-se-#a din neam în neamiar noroadele te #or l$uda în #eac de #eac4Q

"stel, Maria, mica Mireasă a Spiritului S!nt, părăsind lumea, intră în palatul egelui ceresc, unpetrece în reculegere şi în îndeletnicirile cerute de cură%enia şi împodo$irea &emplului, răm!n!acolo p!nă la (!rsta de @C ani)

9erta ăcută de părin%i a ost, desigur, acceptată şi reînnoită şi de Maria, al cărei sulet nepri*ănpetrecea într-o neîntreruptă comuniune cu Dumnezeu pe care Îl adora ca iind Părintele ei prea$unsupremul ei Stăp!n)

5scult$ *sraile, 'umne&eul nostru este unicul 'omn.Q "şa îşi începe Maria toate rugăciuniiindcă acesta este începutul o$işnuit al tuturor rugăciunilor e(reieşti)

.i, după acest ade(ăr, al unicită%ii lui Dumnezeu, Preacurata intuieşte al doilea ade(ăr de temelicare se reazemă pe primul: $ iube%ti pe 'omnul 'umne&eul t$u din toat$ inima ta, din tcugetul t$u %i din toat$ puterea ta.Q

+a aceste cu(inte inspirate, în suletul ei preacurat se luminează deodată tot sensul (ie%ii ei: 'a'umne&eu este Cnul singur/ dac$ El este 6reatorul t$u %i deci t$pânul t$u absolut, tu nu me%ti a ta, nu e%ti nici a p$rinilor t$i/ tu nu aparii nim$nui decât singur lui 'umne&eu. 5 !uiinima ta, iubirea ta cea mare %i curat$, a !ui e mintea ta cu toate gândurile %i planurile

m$ree, a !ui este trupul t$u cu toate simurile, a !ui este puterea ta, #iaa ta întreag$/ !trebuie s$ * le consacri pe toate, !ui trebuie s$ * te d$ruie%ti cu tot ce ai.

Şi, astfel, înelegând ca nimeni altul acest ade#$r, ;reacurata se consacr$ total %i definiti# l'umne&eu, prin #otul fecioriei perpetue K'umne&eule al lui 5#raam, *saac %i *acob, ia+uruina ce o fac a&i în faa a/ inima mea numai pe ine te #a iubi pururi, mai întâi %i mpresus de toate/ gândurilor mele, de a&i înainte numai u le e%ti t$pân/ puterile mele numai A7i #or slu+i. <imic din ceea ce sunt %i din ceea ce am, nu #oi împ$ri cu nimeni/ a a #oi f'oamne, ser#itoarea %i !ogodnica aL 'a, %tiu, am %i p$rini în lumea din afar$/ am %i ruden%i cunoscuiL 7n ine, cu ine %i prin ine îi #oi iubi %i pe ei, sincer, curat %i mult. 'ar aceas

iubire nu #a putea niciodat$ s$ m$ fac$ s$ doresc altce#a, s$ m$ bucur de altce#a sau s$ lucraltfel de cum #rei uLH (*. iclea, op. cit., #ol. **, p. 99-9:).

7n spiritul acestei totale %i definiti#e d$ruiri de sine, f$cut$ lui 'umne&eu, ginga%a fecioaKplin$ de arH cre%te tot mai mult în des$#âr%ire în faa lui 'umne&eu, preg$tindu-se, în tain$, f$r$ s$-%i dea seama, la demnitatea unic$ %i mai presus de fire de am$ a lui 'umne&e?$scump$r$torul. ;entru c$ ea s-a d$ruit lui 'umne&eu total %i definiti#, 'umne&eu i d$ruie%te de asemenea total %i definiti# în#rednicind-o s$ fie @iserica #ie, ci#otul preasfânt care e #a coborî %i #a s$l$%lui ântuitorul ei %i al lumii.



=Eistă, dragii mei, un moment solemn şi unic în (ia%a noastră, a iecăruia, c!nd şi noi ne-am dăruitconsin%it lui Dumnezeu, c!nd şi noi ne-am unit cu =l în mod intim) = momentul $otezului nostr"tunci ne-am lepădat de dia(ol, de potele şi sluirea lui, şi am ăgăduit idelitate şi supunere totalui 5ristos cu care ne-am unit) Mă lepăd de SatanaQ) Mă unesc cu 5ristosQ şi 'red +ui ca unÎmpărat şi DumnezeuQ, am declarat prin gura naşului) Iar, mai t!rziu, aunşi la pricepere, după ce nam spălat şi reînnoit suleteşte în S!nta Pocăin%ă, ne-am împărtăşit pentru prima oară cu 5rist=u*aristicul, cu care prile am reînnoit noi înşine, în mod conştient, idelitatea a%ă de 5ristos)

Dar, durere, c!tă deose$ire între consin%irea şi dăruirea de sine ăcută lui Dumnezeu de Preacuraşi consin%irea şi dăruirea de sine ăcută de noi lui Dumnezeu/ Maria nu şi-a retras niciodaoranda) =a s-a dăruit ără rezer(e şi deiniti() oi ne-am oerit (ia%a mai mult cu (or$a sau, daam ăcut-o cu toată *otăr!rea, n-a trecut mult şi ne-am retras oranda, ne-am călcat ăgăduin%a, şi, loc să-+ sluim pe Dumnezeu cu întreagă iin%a, ne-am împăr%it între lume şi =l, d!nd ascultare mmult egoismului din noi dec!t Stăp!nului nostru)'ac$ mintea noastr$ ar aparine în întregime lui 'umne&eu, am fi mai recule%i , nu numai rug$ciune, ci %i în ocupaiile de fiecare &i, %i în relaiile cu semenii. 7n ocupaii am #edemanifestarea #oinei lui 'umne&eu, iar în semeni pre&ena lui *isus %i am trata cu ei ca %i c

*isus, ferindu-ne de a impune altora, cu înc$p$ânare, +udecata %i #oina noastr$/ dac$ inima ar bate decât pentru *isus, nu ne-am tulbura %i întrista când lucrurile nu merg dup$ dorinenoastre, deseori egoiste, ci ne-am împ$ca, în toate, cu rânduiala ;ro#idenei, care conduce totspre sla#a a %i binele suprem al nostru sfinirea %i mântuirea.

'!nd, $unăoară, suntem nemul%umi%i şi murmurăm contra înt!mplărilor neplăcute ce ne atisănătatea, starea materială, proesiunea ori prestigiul, nu înseamnă oare că nu a(em depliîncredere în Dumnezeu căruia I-am încredin%at iin%a şi soarta noastră, şi astel ne retragem actul dăruire totală ăcut la Botez şi reînnoit de at!tea ori, prin care ne-am angaat să renun%ăm la (oin

proprie şi să acceptăm necondi%ionat dispozi%iile (oin%ei SaleSăr$ătoarea de azi să ne ie prile şi îndemn de a ne re(izui (ia%a de p!nă acum în lumina Modelulde consin%ire al Preacuratei, iar actul de consin%ire pe care îl (om reînnoi să ne transorme iinîntr-o continuă ertă (ie stră$ătută de (ăpaia iu$irii a%ă de Dumnezeu, Stăp!nul şi Părintele nostr'at$ fiind îns$ repetata eGperien$ a sl$biciunii %i nestatorniciei firii noastre, s$ facem aceasconsfinire prin *nima <epri$nit$ a ariei, ama noastr$, rugând-o s$ ne dobândeasc$ de iul ei arul fidelit$ii %i statorniciei în slu+irea lui 'umne&eu.

i+locitoare %i acoperemânt #ieii mele te pun, <$sc$toare de 'umne&eu ecioar$, tu m

îndreapt$ la ocrotirea ta, ceea ce e%ti pricina bun$t$ilor %i credincio%ilor înt$rire, singura întrtotul l$udat$.Q ;A Paraclis, c!ntarea a III-a<)

Am



!r. Mihai 1egzeş - Intrarea în Biserică a !reacuratei /ecioare Maria - Maria> 1emplulDomnului

Iu$i%ii mei/ În în%elepciunea ei, s!nta maică Biserică alege pentru toate săr$ătorile dedicate Sin#ecioare Maria o singură pericopă e(ang*elică, cea pe care astăzi am ascultat-o) '*iar dasăr$ătoarea de astăzi nu este documentată în =(ang*eliile canonice, $ogă%ia spirituală ininităteEtului de astăzi ne oeră, încă o dată, prileul de-a pătrunde cu min%ile şi cu inimile noastre tainele raportului dintre Dumnezeu şi oameni) "postolul +uca, în toată =(ang*elia sa îl descrie Iisus în drum către Ierusalim) =(ang*elia de astăzi este un autor important pentru a în%elege cineste ucenicul care îl înso%eşte pe M!ntuitorul p!nă pe 'al(ar, sau mai $ine spus, p!nă la În(iere)

" mergeQ al lui Iisus şi al ucenicilor nu este ec*i(alentul unei călătorii înspre o direcnecunoscută) =i con(erg către un punct $ine determinat: se îndreaptă către oameni) Din înt!lnir

lor cu oamenii se naşte un raport, o rela%ie de ospitalitate care dă naştere iu$irii) În linie c=(ang*eliile din duminicile precedente, putem spune că pentru Maria şi pentru Marta aproapeleste Iisus pe care îl primesc în casa lor) Mai mult, o$ser(ăm că Iisus nu a poruncit doar ucenicilor meargă şi să predice, ci =l însuşi, personal, împlineşte datoria predicării)

'elor două surori şi altor locuitori din satele şi din oraşele pe unde =l a trecut nu le-a cerut săurmeze către Ierusalim) "ceştia (or răm!ne în casele lor, dar cu o inimă nouă, adică cu conştiin%a s-a apropiat Împără%ia lui Dumnezeu) "cest lucru înseamnă că (or tre$ui să se iu$ească mai mult, ie primitori cu drume%ii şi să ie purtători de pace) 6u alte cu#inte, nou$, cre%tinilor de ast$&*isus ne cere s$ fim ucenicii $i acolo unde tr$im s$ descoperim %i s$ practic$m iubirea l'umne&eu în relaiile noastre cu cei pe care îi întâlnim, dar mai cu seam$ în relaiile cu cdragi. &o%i a(em o amilie, şi c*iar dacă cei mici petrec mai mult timp la şcoală, iar cei mari, locul de muncăJ (izita lui Iisus, nu poate să ne lase indieren%i: nu putem i orice el de amiltre$uie să im o amilie creştină) +a el, nu putem munci oricum, tre$uie să muncim şi să ncomportăm cu o iu$ire creştină)

Săr$ătoarea de astăzi, inspir!ndu-se din capitolul al 1I-lea al =(ang*eliei apocrie a lui Iaco$, canarează cum Maria, la (!rsta de un an, a ost prezentată de către părin%ii săi Ioac*im şi "na &emplu, este cinstită şi de Biserica Siro-occidentală) ;$rinii ariei, când aceasta a#ea doar u



an, au #i&itat emplul în semn de mulumire adus$ lui 'umne&eu pentru darul unui copil la #ârst$ a%a de înaintat$, ca apoi când ecioara a împlinit #ârsta de trei ani s$ fie adus$ din nou emplu, unde a#ea s$ locuiasc$ pân$ la logodna sa cu *osif.

Înt!ia cele$rare a săr$ătorii datează din secolul al VI-lea şi este atestată de calendarul Împăratul1asile al II-lea al Bizan%ului) +a început, săr$ătoarea s-a cele$rat la Ierusalim, unde între anii C?G CG =piscopul oraşului şi împăratul Iustinian I au ridicat o $iserică dedicată Mariei) De la Ierusali

săr$ătoarea s-a răsp!ndit la 'onstantinopol, iar de aici, în tot 9rientul şi 9ccidentul) Pentru PărinBisericii, locuirea în &emplu a Mariei nu este zadarnică, deoarece ea însăşi a de(enit &empluQ a lDumnezeu, loc în care s-a sălăşluit Domnul Iisus p!nă la naştere) În tot 9rientul şi în 9ccidenc*iar dacă a$ia Papa SiEt al 1-lea în @CHC a adoptat în mod deiniti( această săr$ătoare, data ei esA@ noiem$rie, amintind ziua în care a ost sin%ită $iserica S) Maria ouă din Ierusalim, pe caîmpăratul a donat-o =piscopului Ilie)

!r. Ioan A4adi şi !r. Alexandru Buzalic - Intrarea în 4iserică a !reas)intei ăscătoare deDumnezeu

6opil$ria lui *isus >ristos J 'umne&eu %i om ade#$rat, participarea la #iaa în 'umne&eîncrederea total$ în fânta reime, arul în sufletul cre%tinului, sunt mistere ale credinei carle-a tr$it deplin %i ;reasfânta ecioar$ aria.

Dacă iecare sulet cuprins de *ar reprezintă un copil al lui Dumnezeu şi un templu al SpiritulS!nt, atunci Mama lui Dumnezeu este în acest caz cea mai $ună iin%ă umană creată) Maria esînzestrată cu cel mai mare dar şi cu cea mai înaltă demnitate, pentru că este ăscătoarea #iului lDumnezeu, iar prin aceasta cea mai iu$ită #iică a &atălui şi locaş s!nt al Spiritului S!nt) Datori



darurilor sale aparte întrece în ierar*ie toate celelalte creaturi, at!t cele păm!nteşti, c!t şi cecereşti) Maria a ost dorită şi iu$ită de către Dumnezeu din (eşnicie) 'a Mamă a #iului Său, ocupprimul loc printre cei pe care &atăl i-a ales în 5ristos, încă înainte de întemeierea lumii, pentru asin%i şi nepri*ăni%i, în a%a #e%ei Sale) 9cupă primul loc, datorită deplinătă%ii gra%iei aparte sin%eniei, cu care Dumnezeu a înzestrat-o încă din momentul 'onceperii sale epri*ănite) Primloc între iin%ele umane, 'el Preaînalt, l-a destinat ei din clipa în care #iul Său a(ea să primeascorpul omenesc din Maria)

'!nd "dam, pri(at de statutul sin%eniei originare, a ost alungat din grădina =denului, o singustrălucire a speran%ei di(ine a luminat întunericul omului căzut K Maria, emeia care (a m!ntlumea prin #iul: W 'u%m$nie #oi pune între neamul ei %i neamul t$u/ ea îi #a sf$râma capu;#acere ?, @-@C<) Iată, Maria se arată oamenilor, Imaculată, cea care niciodată, nici măcar pentruclipă, nu se (a ala su$ domnia satanei ci (a răm!ne de-a pururi o iin%ă nepri*ănită, apar%in!nd totul lui Dumnezeu, #iica preaiu$ită a 'elui Preaînalt, la care =l (a putea pri(i întotdeauna cu cmai mare plăcere)

Maria şi-a trăit copilăria în umilin%ă deplină şi cu o iu$ire perectă a%ă de (oin%a lui Dumneze

Do(ada în acest sens, îl reprezintă răspunsul oerit la mesaul "r*ang*elului 6a$riel: *ase#itoarea 'omnului ;c) +uca @, ?H<)

Maria este conştientă de starea sa de iin%ă supusă a%ă de 'reatorul ei şi cu toate că a ridicat-o lademnitate aşa de mare, ea de(ine ser(itoarea cea mai de(otată lui Dumnezeu) "cest cu(!nt dsupunere eEprimă starea ei interioară, stare care nu este trecătoare, ci înso%eşte iecare clipă a (iesale) =ste modul de (ia%ă care se identiică cu cel al #iului lui Dumnezeu, alat în S!nta Scriptur*at$ #in s$ fac #oia a, 'oamne ;=(rei @G, <) &ot aşa şi Maria, care a(ea să ie cel mai idel c*iplui 5ristos, se oeră (oin%ei &atălui 'eresc spun!nd: *at$ ser#itoarea 'omnului, fie mie dup

cu#ântul $u ;+uca @, ?H<) #idelă încredin%ării sale, primeşte ără şo(ăire nu numai iecaeEprimare a (oin%ei lui Dumnezeu, ci şi orice împreurare pe care Domnul o permite)

Primeşte lungul şi greul drum care o (a conduce departe de casă: în zilele c!nd a(ea să nască pe #ilui Dumnezeu, uga pe timp de noapte în =gipt, neaunsurile (ie%ii în sărăcie şi umilin%ă, diicultă%(ie%ii într-o lume îndepăratată de Dumnezeu, despăr%irea de #iul ei iu$it care pleacă de la ea pentruslui &atălui şi mai ales Patimile lui Iisus care a(eau să producă o durere ineEprima$ilă în inima de Mamă)

Putem (edea că în iecare împreurare a (ie%ii, maniestarea sa interioară răm!ne la el ca în zi

Bunei(estiri: Iată ser(itoarea Domnului)

<u în &adar ;reacurata ecioar$ aria este numit$ odel de #ia$ al tuturor cre%tinilor. 7n Ese reg$sesc toate #irtuile pe care cre%tinul trebuie s$ le culti#e. *ar ca am$ a @isericrepre&int$ un a+utor sigur în momentele de grea încercare, pe care în anumite împre+ur$trebuie s$ le dep$%im în #irtutea credinei %i fidelit$ii fa$ de 'umne&eu.

Suerim, a(em o mamă care este alături de noi, a(em greută%i, ea miloceşte pentru noi în 'er ca primim autorul $inecu(!ntat de care a(em ne(oie, suntem pe o mare a (ie%ii răscolită de urtun

Maria ne conduce spre arul călăuzitor al luminii M!ntuirii şi ne scoate la liman) Prin tot ceea



trecem să im gata a rosti în a%a Domnului: *at$ ser#itorul $u, 'oamne, fie mie dup$ Boina ;reasfânt$.

Fugăciune după ,)2nta Brigita a ,uediei

9, Marie, #ecioară Preacurată şi Mamă aducătoare de ruct $ogatJ &u te-ai alat de secole în oc*

lui DumnezeuJ &u ai de(enit cu ade(ărat necreată a%ă de Dumnezeu, înaintea tuturor creaturilopentru ca apoi să-+ ser(eşti iind creată)

Pentru aceea la început, c!nd toate lucrurile a(eau să ie ăcute, te-ai deose$it între to%i şi între toaînaintea lui Dumnezeu, oerindu-I cea mai mare $ucurie) Dumnezeu s-a $ucurat de ructele lucrătale, pe care le-ai înăptuit cu autorul +ui0 #iul din moti(a%ia statorniciei &ale în (irtu%i0 iar SpiritS!nt din ascultarea ta plină de umilin%ă) Dar $ucuria #iului şi a Spiritului S!nt a ost de asemenşi $ucuria &atălui) .i aşa cum S-au $ucurat =i de aceasta prin tine, singura $ucurie, aşa cu to%ii a(ea%ă de &ine, Pres!ntă Marie, o singură iu$ire) "min)



!.,. iprian 2mpineanul - uv2nt de învă+ătură la săr4ătoarea Intrarea în Biserică a MaicDomnului

7n numele at$lui %i al iului %i al fântului 'u. 5min.

5st$&i în @iseric$ minunat ecioara se aduce %i pe >ristos 'omnul mai înainte îl #este%te.

Prea cu(ioşi părin%i, iu$i%i credincioşi şi credincioase, cu aceste cu(inte prăznuim noi, astăzi, prc!ntarea troparului, pe Prea S!nta ăscătoare de Dumnezeu, cea care s-a în(rednicit să răsară dneamul omenesc şi să se pregătească pentru primirea în p!ntecele ei pe 'el eîncăput, pe #iul Dumnezeu, M!ntuitorul suletelor noastre)

"%i o$ser(at dumnea(oastră că la iecare praznic împărătesc, din cele patru îndeose$i, pe care cunoaşte%i, la S!nta +iturg*ie se citeşte acelaşi ragment, din =(ang*elia după +uca, #i&ita pe ca

ântuitorul >ristos a f$cut-o lui !a&$r %i celor dou$ surori, arta %i aria, prile+ cu caântuitorul *isus >ristos a ar$tat pe ce anume trebuie s$ punem noi accent în #iaa noastr$, anume, pe partea de rug$ciune, pe partea duo#niceasc$, contemplati#$, pe încinarea adus$ l'umne&eu, pe rug$ciune %i apoi pe celelalte materiale care sunt necesare pentru #iaa noastp$mânteasc$. .i înc*eie =(ang*elia cu acel cu(!nt pe care M!ntuitorul Iisus 5ristos l-a rostitprin care a ade(erit, a conirmat cinstirea ce tre$uie să i se aducă Maicii Domnului, c!nd acemeie din popor ridic!ndu-şi glasul a spus: >ericit este pântecele care te-a purtat %i sânii la caai supt > şi M!ntuitorul spune: > 5%a este. 'ar mai fericit este cel care ascult$ 6u#ântul l'umne&eu %i-l împline%te pe el.>Iată iu$i%i credincioşi, Biserica noastră ortodoEă de pretutindeni prăznuieşte astăzi, A@ noiem$rie,

S!nta #ecioară Maria, praznic numit >Intrarea în Biserică a Maicii Domnului>) umim $isericpentru că templul de altădată, &emplul de la Ierusalim, este în%eles în conota%ie creştină cu acela Biserică şi de aceea spunem noi >Intrarea în Biserică a Maicii Domnului>)

;entru a înelege semnificaia acestui pra&nic este bine s$ ne întoarcem cu mintea la #remuride atunci când, în <a&aretul din Falileea, o familie deosebit$ format$ din b$trânii *oacim 5na î%i petrecea #iaa în rug$ciune, în cur$enie %i-n ascultare fa$ de 'umne&eu. 'umne&eubinecu#ântase cu multe roade %i a#eau moti#e s$ fie lini%tii, s$ duc$ o #ia$ cuminte %i lini%tit'ar aceast$ #ia$ lini%tit$ a lor totu%i era umbrit$ de o tristee. 'are era aceea u do$!ndise

p!nă la $ătr!ne%ile lor ad!nci un prunc) .i potri(it legii iudaice cel care nu era $inecu(!ntat



Dumnezeu cu un prunc era considerat $lestemat înaintea lui Dumnezeu şi totodată era consideratăamilie de ocară în milocul comunită%ii)

De aceea $ătr!nii Ioac*im şi "na, drep%ii Ioac*im şi "na, cum îi numim noi de iecare dată, duceau şi se rugau cu stăruin%ă lui Dumnezeu ca să spele această ruşine de la a%a lor) .i Dumnezele-a ascultat rugăciunea) Şi iat$, în pofida legilor biologice, 'umne&eu a f$cut aceast$ minune le-a d$ruit o prunc$, c$reia i-au pus numele de iriam sau aria, ceea ce se tâlcuie%te

române%te cu cu#ântul 'oamn$ sau t$pân$ sau 6ea plin$ de dar. =i $ine, aceaspruncă a ost do$!ndită de părin%ii Ioac*im şi "na ca un rod al rugăciunilor stăruitoare şipromisiunilor, a ăgăduin%elor pe care ei le-au ăcut lui Dumnezeu, că dacă (or do$!ndi un prunc $ătr!ne%ile lor, îl (or înc*ina lui Dumnezeu, îl (or înc*ina la &emplu) .i aşa se ace, iu$credincioşi, că Maica Domnului după ce a ost născută şi a crescut trei ani în s!nul acestei amisinte, Ioac*im şi "na şi-au adus aminte de ăgăduin%a ăcută lui Dumnezeu şi s-au dus la &empldin Ierusalim şi au înc*inat-o pe prunca Maria lui Dumnezeu, oerind-o în $ra%ele ar*iereului d(remea aceea, 3a*aria, care a(ea să de(ină şi el tatăl S!ntului Ioan Botezătorul, în aceleacircumstan%e do$!ndit, tot la ad!nci $ătr!ne%i, de către 3a*aria şi de către =lisa$eta) Ei bine, aici emplul din *erusalim, prunca aria a#ea s$ petreac$ doispre&ece ani acolo, a%a cum n

m$rturise%te un istoric contemporan *osif la#ius în lucrarea sa 5nticit$i iudaice. i descrie acolo cum se desăşura (ia%a la &emplu)

&emplul din Ierusalim era înconurat de anumite clădiri cu trei etae în care erau găzdui%i tosluitorii de la &emplu: ar*iereii, preo%ii, le(i%ii, (ădu(ele care-şi înc*inau (ia%a lui Dumnezeu acele ecioare înc*inate de anumite amilii lui Dumnezeu între care a(ea să strălucească #ecioaMaria, pururea #ecioara Maria)

"ici a găsit-o îngerul 6a(riil c!nd a(ea să-i aducă (estea cea $ună a naşterii M!ntuitorului Iis

5ristos, adică a întrupării pe păm!nt a iului lui Dumnezeu) În acest &emplu, iu$i%i credincioşi, unMaica Domnului şi-a petrecut (ia%a în rugăciune, în ascultare, în smerenie, în (ia%ă curată şi asceză, în post, aici ea s-a pregătit să de(ină >(as ales> pentru primirea în p!ntecele ei pe 'eîncăput)

fântul Frigorie ;alama spune c$ pururea ecioar$ aria a tr$it la emplul din *erusalim ca ?ai. Ea acolo s-a umplut de arul 'uului fânt, a a+uns la îndumne&eire c$ci numai a%a putes$ primeasc$ în pântece pe iul lui 'umne&eu. 'e altfel în cip inspirat %i cu descoperire de sariereul Daaria când a primit-o în brae a dus-o în fânta fintelor , nu în mod înt!mplător ;S!nta Sintelor nu intra dec!t ar*iereul o singură dată pe an după ce aducea erte de ispăşire pent

popor, aşa era +egea 1ec*iului &estament<)

"r*iereul 3a*aria şi-a dat seama că în $ra%ele lui stă cu totul cine(a special şi de aceea, în moinspirat, a dus-o în S!nta Sintelor şi a înc*inat-o lui Dumnezeu, prin aceasta suger!nd cine a(ea ie acea prunca Maria, că ea a(ea să de(ină Maica lui Dumnezeu şi Maica întregului neam omene'e aceea scopul pentru care aica 'omnului a fost pre&entat$ la emplu a fost acela de a preg$ti duo#nice%te, de a se îndumne&ei prin pogorârea >arului 'uului fânt asupra ei astfîncât s$ poat$ spune, la #remea cu#enit$ *at$ roaba 'omnului, fie mie dup$ cu#ântul $u.



;entru c$ prin acest de#otament al ei, prin aceast$ #ia$ curat$, de asce&$, de rug$ciune, ascultare, în emplul unde %i-a petrecut #iaa, mintea ei s-a luminat ca s$ poat$ primi acecemare de sus transmis$ de 'umne&eu prin îngerul Fa#riil când i-a #estit c$ #a lua în pânte%i #a na%te fiu %i #or cema numele lui Emanuil care se tâlcuie%te 6u noi este 'umne&eu. Iacă ea, prin această pregătire specială, în cei doisprezece ani c!t a trăit la &emplul din Ierusalim sdo(edit a i capa$ilă să primească această poruncă, să răspundă prezent, prin acel >să ie>, primească în p!ntecele ei pe #iul lui Dumnezeu care a(ea să se întrupeze în persoana M!ntuitoru

Iisus 5ristos)"şadar aceasta este originea praznicului de astăzi, a >Intrării în Biserică a Maicii Domnului>, în c*(ăzut intrarea în $iserică, în S!nta Sintelor, a Maicii lui Dumnezeu, a pururea #ecioarei Maria,celei ără de pri*ană şi în c*ip ne(ăzut, oarecum ca o pre(estire, ca o pregustare a intrării MaicDomnului în Biserica &riumătoare, lucru care a(ea să se petreacă prin adormirea ei în Domnucăci, spre deose$ire de to%i ceilal%i, la acest praznic al "dormirii Maicii Domnului nu c!ntăm că eamurit ci: > *ntru na%tere fecioria ai p$&it, intru adormire lumea nu ai p$r$sit >, căci DumnezM!ntuitorul 5ristos a luat-o la 'eruri cu trup cu tot, a în(iat-o înainte de (reme pe Maica Domnulca să şadă de-a dreapta +ui, aşa cum oarte inspirat spunea proorocul: > tatut-a 7mp$rateasa de

dreapta a, în ain$ aurit$ îmbr$cat$ %i preaînfrumuseat$>) > 5scult$ fiic$ %i #e&i %i pleaurecea ta %i uit$ pe poporul t$u %i casa p$rintelui t$u>, spunea psalmistul, iată, cu multe sute ani în urmă, arăt!nd oarecum cine a(ea să ie această pruncă Miriam, Maica Domnului, că a(ea ie Împărateasa tuturor, Împărăteasă şi Doamn

De altel, citind Paraclisul sau "catistul Maicii Domnului ca de altel toate c!ntările de 1ecernie2trenie, de la Praznicele înc*inate Maicii Domnului, (e%i (edea acolo c!te epitete, c!te cu(inrumoase i-au ost adresate Maicii Domnului care a ost asemănată cu >Scara lui Iaco$> pe care urcau şi co$orau îngerii lui Dumnezeu, puntea care ace trecerea omului de la păm!nt la ce

>năstrapă de aur>, >cădelni%ă aurită>, >cea mai înrumuse%ată dec!t toate Puterile cele de sus>, >'ece eşti mai cinstită dec!t 5eru(imii şi mai marită ără de asemănare dec!t Seraimii> şi multe, mualte epitete prin care noi o c!ntăm, o preamărim pe Maica Domnului) De ce acem aceasta iu$credincioşi Pentru că ea s-a în(rednicit în numele întregului neam omenesc dintotdeauna primească pe #iul lui Dumnezeu, pe M!ntuitorul 5ristos în p!ntecele ei, ca prin =l noi să iz$ă(im din împără%ia întunericului şi a păcatului) ;entru toate acestea se cu#ine s$ o l$ud$m permanen$ pe aica 'omnului %i s$ ne adres$m ei prin rug$ciune cu încredinarea, ccertitudinea c$ ea ne ascult$, c$ ne crede atunci când, neputincio%i fiind, c$dem adeseori. a#em n$de+de c$ ea este întotdeauna pururea mi+locitoare %i acolo la ronul ceresc se afîntotdeauna de-a dreapta lui 'umne&eu, de-a dreapta ântuitorului *isus >ristos, inter#enind

iul ei pentru noi, ca s$ ne d$ruiasc$ s$n$tate, s$ ne ocroteasc$, s$ ne d$ruiasc$ pace i&b$#irea sufletelor noastre. De aceea, pe de altă parte, praznicul de astăzi mai poate semniicaintrarea în $iserica noastră de acasă a Maicii Domnului)

6um intr$ aica 'omnului în casele noastre Prin sintele icoane, iu$i%i credincioşi) De acecred că nu este amilie de creştini, de creştini autentici, care să nu ai$ă în casele lor icoana MaiDomnului cu Pruncul, cea care ne ocroteşte, cea care este pururea iitoare şi solitoare pentru noi) .n acest spirit de cinstire a Maicii Domnului, prin cinstirea sintelor icoane şi a sintelor moaşte, asemenea, ale sin%ilor, se cu(ine să-i educăm pe copiii noştri) 'ăci, iată, suntem martorii un

persecu%ii oarecum dezlăn%uite ca oarec!nd în secolul al 1II-lea împotri(a icoanelor) "%i auzit



tele(iziune, la radio, în presă a%i citit şi ne crucim şi nu putem în%elege cum este posi$il, cum esposi$il din acest popor dreptcredincios, cum ne place să spunem, iii S!ntului "postol "ndrei cÎnt!i c*emat la apostolie, cum este posi$il să răsară astel de oameni care să se manieste cu at!în(erşunare şi ură împotri(a Bisericii şi a Sintelor icoane .i şti%i la cine mă reer, la acei tinediletan%i şi atei care au declarat răz$oi (ăzut Bisericii şi care urmăresc îndepărtarea sim$olurilcreştine, îndeose$i a Sintei 'ruci şi a Sintelor Icoane, din şcoli) Iu$i%i credincioşi, ne puneîntre$area ce s-a înt!mplat, unde s-a înt!mplat acea isură în drumul, în urcuşul acestui neam ca

apară astel de oameni care nu se mul%umesc numai cu aptul că ei nu cred ci (or să îi determine pe al%ii să se îndepărteze de credin%ă) .i aung, că în numele li$ertă%ii de eEprimare şi a drepturilomului, că aşa a apărut acum o >altă Bi$lie> - >Declara%ia drepturilor omului>, în numele acestdrepturi să lezeze, să ignească pe at!%ia şi at!%ia creştini)

oi cunoaştem acum, nu numai din eEperien%a noastră dar şi din sondaele pe care le ac oamenii, poporul acesta este un popor prin eEcelen%ă creştin şi-n maoritate ortodoE) =i $ine, nu este iresc si creştem pe copiii noştri în spiritul dragostei creştine, al (alorilor creştine Dacă acasă părin%ii le-dat o educa%ie rumoasă, în spirit creştin, nu este iresc ca această educa%ie să continue şi în şcoal'um oare (or e(olua, cum oare (or creşte copiii care sunt (iitorul neamului, (iitorul Bisericii

m!ine 'um (or creşte dacă nu (or i ini%ia%i în tainele în(ă%ăturii de credin%ă care reprezinidentitatea noastră .i totuşi iată că apar astel de oameni şi se luptă şi amenin%ă) ădăduim însă Dumnezeu îi (a lumina pe cei care sunt îndritui%i să analizeze şi să ia măsuri să nu se înt!mple urău ca acesta) Iar pe ei de asemenea să-i miluiască Dumnezeu şi să-i aute să aungă şi ei cunoştin%a ade(ărului)

Dar credin%a noastră, iu$i%i credincioşi, cum (ă spuneam şi altă dată, este caracterizată prin li$ertaBiserica niciodată nu a silit pe cine(a să acă ce(a împotri(a (oii lui) 'ă de aceea ne-a înzestrDumnezeu cu ra%iune şi li$ertate şi încă înainte de întruparea #iului lui Dumnezeu care presupune

smerenie)'umne&eu at$l, toate persoanele fintei reimi s-au smerit. 6ând 5tunci când l-a creat pe o%i pe îngeri înainte, cu libertate. Dumnezeu atunci s-a smerit, îngăduind să nu ai$ă stăp!nire asupîngerilor şi a oamenilor în (irtutea respectării (oii sale li$ere) Iată că Dumnezeu nu ne sileşte acem ce(a sau altce(a) Dar ne în#a$ cum este bine s$ tr$im %i ne îndeamn$ s$ apuc$m calea cbun$ ca s$ ne unim cu El în lumin$, s$ fim fericii, s$ de#enim casnici %i prieteni ai l'umne&eu. .i totodată ne arată că, dacă apucăm pe altă cale, a(em de înt!mpinat multe greută%i$ineîn%eles soarta noastră (a i cumplită)Iu$i%i credincioşi, praznicul de astăzi tre$uie să reprezinte pentru noi to%i un popas du*o(nicesc, u

prile de medita%ie asupra a ceea ce se înt!mplă în zilele noastre, să conştientizăm o dată mai mult tre$uie să credem cu tărie în Dumnezeu şi să-i cinstim aşa cum se cu(ine pe Maica Domnului, pSin%ii în care =l s-a preamărit, aşa cum spunem: > inunat este 'umne&eu întru finii $'umne&eul p$rinilor no%tri >) .i să ne străduim că oric!te greută%i am înt!mpina în cale, să na$dicăm de la misiunea noastră, să nu ne pierdem identitatea noastră de creştini, de ii ai lDumnezeu) 'ă de aceea am ost unşi la $otez cu S!ntul şi Marele Mir şi am ost pecetlui%i numele lui 5ristos) .i (alorile autentice, (alorile cele ade(ărate ale (ie%ii noastre care iz(orăsc d=(ang*elia M!ntuitorului 5ristos să le transmitem cu responsa$ilitate copiilor noştri, să-i creştem acest spirit al dragostei a%ă de Dumnezeu şi a%ă de Biserică pentru că numai astel putem să i



siguri de aptul că ei (or i erici%i, (or a(ea parte de pace suletească, de linişte, de ră%ietate, în%elegere cu cei din ur şi mai ales de ocrotire din partea lui Dumnezeu, prin Sin%ii Săi)

'umne&eu s$ ne a+ute tuturor, prin rug$ciunile aicii 'omnului care ast$&i a intrat în emplîn @iseric$, s$ ne a+ute tuturor s$ r$mânem statornici în credina p$rinilor %i str$mo%ilor no%t%i s$ ne d$ruiasc$ putere de a fi mai iubitori unii fa$ de alii.

5mi

!ărintele 1eo)an de la !utna 6 !redică la Intrarea Maicii Domnului în Biserică - /rumuse+eşi sensi4ilitatea ,)intei ,)intelor



Iu$i%i credincioşi, astăzi săr$ătorim cu to%ii Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, o săr$ătoaoarte rumoasă în cinstea Împărătesei 'erului) "%i auzit c!ntările de la strană care ne arată cuîntreg uni(ersul, toate puterile cereşti o laudă pe Maica Domnului)

În S!nta =(ang*elie pe care am auzit-o cu to%ii astăzi ni se spune cum o emeie, (ăz!ndu-+ Domnul Iisus 5ristos, a lăudat-o pe Maica Domnului Iisus 5ristos) .tim, de asemenea, de Buna(estire cum îngerul, iarăşi, a ericit-o, a lăudat-o pe Maica Domnului) Deci iată, MaiDomnului, at!t din timpul (ie%ii ei, c!t şi după moartea trupească este lăudată de oameni, de puter

cereşti)

Iu$i%i credincioşi, s$rb$toarea de ast$&i ne aminte%te un moment foarte frumos din #iaa aic'omnului, un moment de la #ârsta de trei ani. Iată că pe H septem$rie am săr$ătorit aşterMaicii Domnului, su$ al cărui acoperăm!nt trăim cu to%ii, creştini ortodocşi, "coperăm!nt pe caresăr$ătorim pe @ octom$rie, şi iată că acum, pe A@ noiem$rie, săr$ătorim Intrarea în Biserică a MaiDomnului la (!rsta de trei ani)

6e este cu aceast$ *ntrare în @iseric$ Iu$i%i credincioşi, ştim cu to%ii că Sin%ii Părin%i Ioac*im"na nu puteau să ai$ă copii şi atunci au promis lui Dumnezeu că acel copil pe care-l (or a(ea îl (dărui lui Dumnezeu) .i să şti%i că sunt oarte interesante aceste cazuri în care părin%ii (or dărui copil lui Dumnezeu) În cele mai multe cazuri ies ie preo%i, ie călugări sau călugări%e) cunoaştem un caz cele$ru al Părintelui 'leopa c!nd era $olna( şi era oarte mic, mama lui s-a dusl-a înc*inat Maicii Domnului, şi iată ce a auns Părintele 'leopa, ce o$şti mona*ale a ormat însăşi o$ştea Mănăstirii Putna este în legătură cu acest curent creat de Părintele 'leopa)

e(enind la acest moment c!nd părin%ii Maicii Domnului îşi %in promisiunea şi se duc să o înc*inpe copili%ă la &emplu, la (!rsta de trei ani) Între azaret şi Ierusalim, unde era templul, sunt aproa@GG Rm) .tim din tradi%ie că acest drum a ost parcurs în mai multe zile de un alai numeros, orm



din rude, din cunoscu%i, care se duceau conorm tradi%iei eEistente atunci, să înc*ine acest copil lDumnezeu)

Desigur, copiii au o rumuse%e anume, pentru cine are oc*i de (ăzut, şi rumuse%ea aceasta copiilor pro(ine din rumuse%ea lui Dumnezeu, iindcă ştim cu to%ii că suletul oricărui om (ine deDumnezeu, şi în copii se (ede oarte $ine această rumuse%e de la Dumnezeu, care ar i $ine să ndispară de-a lungul întregii (ie%i) "sta depinde şi de ei, dar c!nd sunt mici depinde şi de cei din ur

lor, în mod special, ca să păstreze această rumuse%e cu care intră în lume) Să ne g!ndim că pe l!nrumuse%ea aceasta pe care o are orice copil, Maica Domnului mai a(ea o rumuse%e apardu*o(nicească, care ăcea ca întreg acest e(eniment să capete o lumină) i se spune că atunci c!nau auns la templu au ost înt!mpina%i de preo%ii templului şi de un alt grup de copii)

aica 'omnului, acel copil de trei ani, în momentul în care s-a f$cut o rug$ciune, au l$satp$rinii singur$ %i ea a urcat repede pe treptele templului. Erau cele 19 trepte ale templului pcare preoii %i le#iii, atunci când î%i f$ceau slu+bele, st$teau pe fiecare treapt$ %i rosteau câte upsalm, a%a era o tradiie acolo. e rosteau psalmii ace%tia între 11" %i 133/ pe fiecare treapst$teau preoii le#iii %i urcau tot a%a pân$ terminau. aica 'omnului, acest copil de trei an

urc$ aceste trepte %i atuncea, %tim tot din tradiia bisericeasc$, c$ proorocul Daaria, care eatunci la templu, a prorocit despre aica 'omnului.

Iu$i%i credincioşi, despre Maica Domnului şi Domnul Iisus 5ristos au proorocit cu sute şi sute ani înainte proe%ii 1ec*iului &estament) Iată că 3a*aria c*iar s-a înt!lnit cu Maica Domnului, şi ac!te(a cu(inte adresate Maicii Domnului la acest moment) Iată c!te(a ragmente, din (ec*tradi%ie, care s-au păstrat:

*ntr$, fiica lui 'umne&eu, cu bucurie %i te #esele%te într-însa, c$ci am cunoscut cu ade#$rat

s-a apropiat mântuirea lui *srael care #a s$ se nasc$ din tine. *ntr$, ;reacurat$, #oioas$ %i #esel%i te f$ l$ca% preaminunat ântuitorului lumii. *ntr$ în locul cel 5les, ceea ce e%ti 5leas$ mînainte de #eci. *ntr$ în fânta fintelor ca ceea ce i se cu#ine, s$ au&i tainele cele ascunse preasl$#ite ce s-au gr$it în c$m$rile cere%ti.

Iată că aici se spune că o in(ită pe Maica Domnului să intre în S!nta Sintelor) &ot din &radi%Bisericii ştim că i s-a rezer(at un loc special, de rugăciune, în această perioadă, de la ? la @C aniindcă Maica Domnului a rămas @A ani în templu, şi i s-a dat (oie, ca o eEcep%ie, su$ *ardumnezeiesc, să stea în S!nta Sintelor)

"%i auzit în "postolul care s-a citit că se (or$ea despre S!nta Sintelor, despre a doua catapeteasm'e era acesta Preinc*ipuia, desigur, S!ntul "ltar, pe care îl a(em astăzi în Biserică, şi atunci S!nta Sintelor nu a(ea (oie să intre nici o emeie, nici preo%ii nu a(eau (oie să intre, ci doar*iereul a(ea (oie să între o singură dată pe an) Deci în acest loc cu totul deose$it, s!nt, i s-a d(oie Maicii Domnului să stea la rugăciune timp de @A ani) .tim că proorocul 3a*aria şi al%ii de templu, inspira%i de Du*ul S!nt, sim%eau că este lucrare dumnezeiască)

ot proorocul Daaria spune c$ templul pe care olomon l-a construit, acest templu unde st$teaica 'omnului, de fapt o preincipuia pe aica 'omnului. .i într-un el orice $iserică se spu

că o preinc*ipuie pe Maica Domnului) De ce &rupul Maicii Domnului se spune că a ost ca



Biserică care +-a purtat pe 5ristos) 1ede%i la el cum în orice $iserică, de apt, stă 5ristos, tot aşa trupul Maicii Domnului, ca într-un locaş sin%it a trăit Domnul Iisus 5ristos) 1ă da%i seama ce *uspun acei rătăci%i de la dreapta credin%ă, acei lupi îm$răca%i în piele de oaie care pot să g!ndeascăasemenea $lestemă%ie că Maica Domnului a putut să ai$e şi al%i copii, să trăiască ca într-o amio$işnuită) Păi din moment ce ea era aleasă de Dumnezeu, ea era conştientă că +-a născut pDumnezeu, prin ea lucra Dumnezeu cu at!ta putere, se mai putea ea comporta ca un om o$işnuit

Iu$i%i credincioşi, după această perioadă de @A ani c!t a stat Maica Domnului la templu ştim, asemenea, că a ost lăsată să plece, aşa cum se înt!mplă cu toate ecioarele care stăteau la templpentru a se mărita şi aşa a ost r!nduit ca Maica Domnului să intre su$ protec%ia Dreptului Iosicare ştim din &radi%ie că a(ea o (!rstă oarte înaintată, peste HG de ani K pentru că ea nu (oia să măritată, nu (oia să se căsătorească, (oia în continuare să trăiască precum o călugări%ă, cum aspune noi astăzi, şi atuncea s-a găsit această solu%ie, pentru a o protea şi de gura lumii şi de ispitedrăceşti, ca acest om în (!rstă, acest Drept Iosi să o ia su$ protec%ie) .i ştim oarte $ine ce sînt!mplat în continuare, cum de la Du*ul S!nt, Maica Domnului +-a născut pe M!ntuitorul 5risto

Iu$i%i credincioşi, o săr$ătoare oarte rumoasă înc*inată sin%eniei Maicii Domnului, înc*ina

c*iar, putem spune, sin%eniei copilăriei, iindcă în sine copilăria are o sin%enie, dacă ştim săproteăm şi să o acem să rodească de-a lungul întregii (ie%i, nu să răm!nem doar la o simpperioadă a (ie%ii, ci această rumuse%e, care (-am spus că (ine de la Dumnezeu, depinde de cei dur, p!nă la o anumită (!rstă, ca această rumuse%e să %ină c!t mai mult timp)

7n perioada aceasta de 12 ani cât aica 'omnului a stat la templu, ni se spune c$ ea se ocupfoarte mult cu rug$ciunea. Bineîn%eles că erau mai mul%i la templu, erau mai mul%i înc*ina%i, eratradi%ie întreagă, erau mai mul%i copii aduşi ca daruri lui Dumnezeu, şi ne spune fântul Frigor;alama c$ atât de mult a sporit în rug$ciune aica 'omnului în aceast$ perioad$, c$ Kîn inim

sa a pus sui%uri atât de înalte, încât a a+uns la 6er, prin rug$ciune, %i !-a atras pe t$pânu6eruluiK.

Desigur, iu$i%i credincioşi, nu putea Domnul Iisus 5ristos să se întrupeze într-un om oarecar"pari%ia Maicii Domnului a ost pregătită cu mult timp înainte) Maica Domnului a ost un (as al



în care s-a sălăşluit dumnezeirea0 şi să şti%i că în orice aptă $ună a creştinului, *arul lui Dumnezeste cel care începe apta $ună a oricărui creştin, dar depinde după aceea şi de (oin%a omului) =ste*arul, este şi (oin%a omului, ca să ducă după aceea la un $un s!rşit o aptă ziditoare) &ot aşa şiMaica Domnului, *arul dumnezeiesc a inspirat-o să se roage c!t mai mult, dar şi r!(na ei a ost pmăsură, şi a ăcut, după cum a%i auzit că zice S!ntul 6rigorie Palama, că în inima ei, prrugăciune să aungă la 'er şi să-+ atragă pe Stăp!nul 'erului pe păm!nt)

Maica Domnului, ca o culme a sin%eniei, este o prezen%ă oarte sensi$ilă, şi de aceea cu c!t nîngroşăm mai mult suleteşte şi ne împietrim mai mult, nu o putem sim%i, nu îi putem sim%i autorşi nu o putem în%elege) După cum ni se spune în 1ie%ile Sin%ilor, sunt sin%i, iu$i%i credincioşi, cacălătoreau cu Maica Domnului pe întreg păm!ntul ca să-i aute pe oameni, şi care po(esteau cuMaica Domnului (oia pe iecare om să-l aducă la lumină, însă nu (oiau to%i să aungă la lumină)

Iată, deci, pe cine a(em ocrotitoare şi milocitoare a noastră, pe Maica Domnului care se îngrieşpentru iecare sulet să aungă la m!ntuire)

'umne&eu s$ ne a+ute pe toi, ca prin rug$ciunile ei s$ dobândim #iaa #e%nic$.

5min

Aducerea la 1emplu a Maicii Domnului. ,meritele şi tăcutele lec+ii duhovniceşti ale !reas)int/ecioare



,)2ntul icon de la <ptina uv2ntare rostită la prăznuirea Icoanei Maicii Domnului din1ihvin

&re$uie să ii un creştin $un şi cu (ia%a ta şi cu cu(!ntul şi cu rugăciunea ta)

În numele &atălui şi al #iului şi al S!ntului Du*)

'ine a ascultat ieri cu aten%ie canonul şi acatistul, acela a putut o$ser(a c!t de multe sentimente g!nduri înalte şi minunate eEistă acolo, mai ales în canon)

Mai înt!i de toate scriitorul $isericesc care a alcătuit aceste c!ntări $isericeşti îl roagă pe DomnDumnezeu ca =l să-i dea cu(!nt şi să-l în(e%e cum tre$uie să c!nte, cum tre$uie să se roage)



'e aici reiese clar c$ noi singuri, f$r$ a+utorul lui 'umne&eu, nu suntem în stare nici s$ nrug$m. <u putem s$ ne rug$m cum trebuie %i nici nu %tim cum %i pentru ce s$ ne rug$m. poate întâmpla cum a &is proorocul într-unul din psalmi Nrug$ciunea lui s$ se prefac$ în p$ca(;s. 18, :). ;rin urmare, nu orice rug$ciune este sfânt$, eGist$ %i rug$ciune p$c$toas$. Şi cânse preface rug$ciunea în p$cat 5tunci când obiectul rug$ciunii este p$c$tos, când sim$minte%i dorinele cu care omul se apropie de rug$ciune sunt p$c$toase.

În%eleg!ndu-şi ne(rednicia sa, care se putea oglindi în rugăciunile alcătuite, scriitorul c!ntăril$isericeşti mai sus pomenite Îl roagă pe Domnul Dumnezeu să nu Se dezguste nici =l, nici MaiDomnului de rugăciunile alcătuite şi aduse şi să primească r!(na noastră, deoarece dorin%ele cu caeste adusă rugăciunea sunt sincere şi sinte, o$iectul rugăciunii este s!nt)

=ste $ine că aduce%i laude Maicii lui Dumnezeu) Dar acest lucru nu este de auns) Maicii Domnulîi place mai mult să(!rşirea cu apta a (irtu%ilor, nu numai laudele $uzelor) Dacă (or$i%i desp(irtu%i şi (ă ruga%i pentru ele, tre$uie ca acest lucru să răm!nă nu numai pe $uze, ci cu(intelerugăciunile pentru (irtu%i să le transpune%i în aptă, în însăşi (ia%a (oastră) De (or$it, pute%i (or

mult, dar ără olos)

tareul 5mbro&ie i-a spus odat$ unui om, care îi ceruse multe cu#inte de în#$$tur$ N6u#intede folos sunt foarte puineK, c$ci 7mp$r$ia lui 'umne&eu nu st$ în cu#ânt, ci în putere.2neori datorită unui singur cu(!nt suletul intră în eEtaz du*o(nicesc şi se umple de cele mai sinsentimente, dorin%e şi inten%ii) De aceea şi cerem ca nu numai cu(intele să răm!nă în noi ci, da(or$im şi c!ntăm despre (irtu%i, atunci tre$uie să şi să(!rşim aceste (irtu%i, altel cu(intele nu (orspre zidirea, ci spre împo(ărarea şi a celor ce ne ascultă şi a noastră) 'ăci, într-ade(ăr, cum (a putomul neînr!nat să-i în(e%e pe al%ii înr!narea u (a a(ea cura să acă acest lucru) Sau cum (

putea cel cu lăcomia p!ntecelui să (or$ească despre post u (a a(ea această îndrăzneală) 'u(!ntlui (a i deşert, neputincios)

"şa şi noi to%i, în general, dacă dorim să im creştini ade(ăra%i, tre$uie să im nu numai cu (or$a, şi cu apta, adică cu (ia%a noastră) "tunci nu se (or sminti de noi ceilal%i oameni şi nu (or *uîn(ă%ătura lui 5ristos şi (ia%a creştinilor şi nu (or zice că (ia%a noastră este rea, ne(rednică numele de creştin) "ltel, şi turcii-ma*omedani şi to%i cei de alte credin%e şi sectarii, şi oamennecredincioşi de r!nd, (ăz!nd (ia%a noastră necu(iincioasă, (or spune că ei au o (ia%ă mai $ună, mdu*o(nicească dec!t a celor care se laudă că sunt creştini ortodocşi, că ei îl cunosc pe ade(ăratDumnezeu şi îi sluesc +ui) = dureros să auzi acest lucru) Dar se înt!mplă să-l auzi) Mi s-a înt!mp

şi mie şi mi s-a înt!mplat c*iar de mai multe ori) De aceea, ca să nu ie *ulit numele lui Dumnezepentru păcatele noastre, să ne s!rguim întru (irtu%i cu apta, nu numai cu (or$a) Să ne străduim să îndreptăm (ia%a)

Să sluim acum un mole$en ; 2oleenul este o slujă necunoscută în cultul ortodoK de dincoace )rut% în 4asaraia se cunoaşte din influenţa rusească. =ste un fel de )araclis, care se poate adaporicărui sf*nt şi cu toate că ruşii numesc 2oleen şi Te !eum'ul cunoscut de noi, totuşi aceasslujă nu are nimic asemănător cu Te !eum'ul. $n lima slavă moleen L rugăciune, de undederivat în rusa modernă cuv*ntul molitva.



Să ne rugăm Maicii lui Dumnezeu, Împărătesei 'ereşti, ca ea să aducă rugăciunea ei către Domnîntru apărarea şi po(ă%uirea şi ocrotirea noastră) .i să ne rugăm întotdeauna Împărătesei 'ereşti, Maicii noastre celei iu$itoare de ii, care ne-a îniat la 'rucea #iului său) =a ne iu$eşte) e iu$eşoarte mult, ca pe iii Bisericii 9rtodoEe, întemeiate de #iul ei, Domnul nostru Iisus 5ristos) =a agriă de iecare creştin şi se roagă pentru el)

'a să nu ne arătăm ne(rednici de mila ei şi să nu depărtăm de la noi autorul ei dumnezeiesc, să n

străduim să nu acem nimic care să alunge de la noi *arul lui Dumnezeu)Să ne aute Domnul Dumnezeu/ "min)

('in tareul <icon de la =ptina, faturi în #remuri de prigoan$, Editura Egumenia 2")

,curt cuv2nt al !r. iprian egreanu $luC-apoca& la aducerea la 1emplu a Maicii Domnul$';%'&

'red că ce(a ne în(a%ă Maica Domnului prin "ducerea la &emplu) .i, sigur, îndreaptă ce(a dmintea noastră, cum(a o$işnuită să-şi creioneze, să-şi acă ea Ncalcule, planuri, n)n)O: cum ar i să N>$ine>O, cum ar tre$ui să ie L$ineQ K dacă iecare dintre noi a(em ideea aceasta: cum ar tre$ui

ie (ia%a noastră sau a celorlal%i ca să ie $ineQ) .i, în general, L$ineleQ acesta este (ăzut de ndupă plăcerea pe care o sim%im, după conortul pe care îl a(em K conort nu suletesc, ci trupesc)

"şa cum $ogatul căruia i-a rodit %arina zicea NpararazaO: Stai, sulete al meu, $ea, măn!ncă şi (eseleşte de-acuma, dormi/ .i conundă conortul trupului cu al suletului şi în general şi noi toacem această conuzie şi în general, dacă cine(a ne întrea$ă sau noi ne între$ăm pe noi înşine am (rea, ce am dori, primul g!nd K c*iar dacă al doilea sau al treilea ar i mai apropiate de ade(ăde $ine K primul g!nd ar i: Să nu suerim nimic, să ne ie L$ineQ, să a(em Lde toateQ))) Deci, nulucru rău, numai că, în general, acest L$ineQ trupesc este conundat cu $inele suletesc a$solut)



.i c!nd (edem (ia%a Maicii DomnuluiJ +a prima (edere această eti%ă K să mă ierte MaiDomnului că îi spun aşa dar, ca să ne înc*ipuim K era o eti%ă din tri$urile lui Israel, o pruncunăscută la $ătr!ne%ea părin%ilor ei şi care era de pl!ns pentru oameni, era J cum zicem noi c!n(edem un copil la care părin%ii sunt oarte în (!rstă, ne g!ndim: cum o (or creşte p!nă (a i marerăm!ne singură J, şi la propriu, ea este dusă la &emplu şi acolo este %inută într-un regim strict, cuera o$iceiul la &emplu, încă de micu%ă, deci, am zice: Iată, nu şi-a trăit copilăria/, iată J/, dperspecti(ele noastre, din perspecti(ele o$işnuite omeneşti ar părea că Dumnezeu a uitat-o

această eti%ă, pe această pruncu%ă a lui Dumnezeu) 'ă s-a născut într-o amilie cu părin%i oarte (!rstă, p!nă atunci de multe ori $atocori%i de cei din ur şi lua%i peste picior că nu a(eau copii socoti%i $lestema%i, şi cu siguran%ă urmele acelor cu(inte încă rămăseseră - nu era numai mirare popor că: Iată, a născut la (!rsta aceasta/ ci pro$a$il că, pe c*ipul (ecinilor, apropia%ilor, înrămăseseră urmele cu(intelor pe c*ipurile lor, urmele cu care ei îi apostroaseră sau îi (or$iseră taină, în ascuns, de rău, pe cei doi care nu a(eau copii)

Se naşte, deci, într-o asemenea amilie, nu trăieşte dec!t trei ani acasă cu părin%ii K şi ei în (!rstă Keste dusă la &emplu, este dată în gria preo%ilor care tre$uia să %ină acolo, la &emplu, un regim oarstrict: to%i copii de acolo tre$uia să studieze Scripturile, tre$uia să acă tot elul de J muncă,

lucreze, deci ea într-un el, am putea zice că Maica Domnului n-a a(ut o copilărie aşa cum neînc*ipuim noi, cum am zice noi: 2ite ce copil necăit/ am zice noi: Părin%ii aşa, acasă n-a stat dectrei ani, dusă la &emplu şi %inută acolo într-un regim oarte strict, copilărie n-a a(ut, între timpărin%ii ei mor K Iată, alt necaz mare/ am zice noi) K şi, am zice: unde e Dumnezeu în tot timpacesta 9 aduce acasă, (ine înapoi acasă, aici, am zice, tre$uia dată în gria cui(a, nu putea răm!nă singură, nu a(ea cum să se între%ină singură, era în pericol mare să răm!nă singură şi atuneste )) se trage la sor%i şi se dă în gria unui $ătr!n, am zice noi: iată, o eti%ăJ e logodită cu u$ătr!n/, că aşa au căzut sor%ii şi am zice la toate: 2nde este Dumnezeu şi am socoti: De ce nlucrează Dumnezeu în (ia%a noastră K pentru că noi, lucrarea lui Dumnezeu în (ia%a noastră

(edem în elul cum g!ndim noi, după plăcerile pe care ni le dăruim, după conortul pe care ndorim, după dorin%e, aşteptări, după ce a(em noi0 după acestea udecăm noi c!t inter(ine Dumnezîn (ia%a noastră)

.i la această eti%ă, mai t!rziu Maica lui Dumnezeu şi Maica noastră a tuturor, Dumnezeu aşalucrat0 din perspecti(a aproape a tuturor ar părea o (ia%ă grea pe care nimeni nu ar (rea să o ai$ă,(ia%ă în care am zice: dar unde este Dumnezeu aici în toate .i de apt, se do(edeşte că, în toaaceste înt!mplări care par că sunt )) *aotice, că ar i înt!mplătoare, că nu ar i lucrarea lui DumnezJ că au murit părin%ii repede, că a ost dată după aia prin tragere la sor%i cui(a, J toate aceslucruri care ar părea că îi sunt sta(ilă în a%ă, în (ia%a ei şi că o opresc şi o $loc*ează unde(a p

Maica lui Dumnezeu, de apt s-au do(edit lucrări ale lui Dumnezeu şi că Dumnezeu mai degra$lucrează şi cu asta aş (rea să înc*ei, că Dumnezeu mai degra$ă lucrează cum nici nu putem nîn%elege şi prin ceea ce noi de o$icei ne erim şi zicem: 1ai, să ne erească Dumnezeu/ mai degra$poate lucra prin acestea dec!t prin (oin%a omului)

'ă, de multe ori, (oin%a omului c*iar dacă pare $ună, e per(ertită, e o$osită de g!nduri întinateo$osită de g!nduri sucite şi în(!rtite în mintea noastră poate ani de zile) Deci, mai degraDumnezeu lucrează prin ceea ce pare că e înt!mplător şi care se înt!mplă dintr-o dată şi peste noapşi care de apt sunt lucrările +ui, dec!t prin (oin%a îndelungă şi aşteptarea îndelungă a omului s



dorin%a omului sau (oin%a lui eEprimată într-un el sau altul, care de multe ori, c*iar dacă esstăruitoare şi îndelungă, poate i $olna(ă)

Dumnezeu să ne în(e%e şi să ne întărească/Q

Arhim. Andrei oroian - Maica Domnului> învă+ătoarea noastră

Minune şi taină necuprinsă de g!nd şi de cu(!nt, S!nta #ecioară Maria, ăscătoarea #iului lDumnezeu, nu ne-a lăsat scrise în(ă%ături şi saturi) =le ar i ost olositoare nouă, a(!nd în (edeînăl%imea (ie%ii ei du*o(niceşti, smerenia şi în%elepciunea ei du*o(nicească) " rămas în Scriptudoar acel cu(!nt memora$il şi atotcuprinzător L#ace%i tot ce (ă (a spune N5ristosO ;Ioan A, C< rosla unta din 'ana 6alileii) 2n îndemn la ascultare totală a%ă de 'u(!ntul lui Dumnezeu întruplumina%i iind de sim%irea prezen%ei Du*ului S!nt)

Prima icoană a Maicii Domnului zugră(ită de S!ntul "postol şi =(ang*elist +uca se numeşLPo(ă%uitoareQ, iar alte icoane ale ei poartă nume precum LÎndrumătoareaQ, L"rătătoarea căiMaica Domnului este prin eEcelen%ă în(ă%ătoare, însă nu at!t prin cu(inte, c!t prin aptele minunate, să(!rşite în tăcere, smerenie, iu$ire şi ascultare a%ă de Părintele nostru 'el ceresÎntreaga ei (ia%ă păm!ntească este pentru noi o po(a%ă, o icoană şi un îndemn) &oate principalee(enimente din (ia%a ei, de(enite mari praznice în Biserică: aşterea, Intrarea în Biserică, Bun1estire, "dormirea, în(a%ă şi îndeamnă cu putere, întreaga noastră iin%ă, la îndumnezeire pr

credin%ă, rugăciune, iu$ire, ascultare de #iul ei, M!ntuitorul Iisus 5ristos)

aşterea ei, care Laduce $ucurie la toată lumeaQ ;&roparul praznicului aşterii Domnului< trezeşîn sulet $ucuria, mul%umirea, recunoştin%a şi responsa$ilitatea pentru darul s!nt al (ie%ii)

aşterea de prunci nu este doar rodul $iologic al unirii conugale, ci după modelul Sin%ilor PărinIoac*im şi "na, este şi rodul rugăciunii, postirii, iu$irii şi supunerii a%ă de porunca lui DumnezeBucuria aşterii Maicii Domnului, ne mai arată că orice om se naşte spre $ucurie altora, spre apurtător de 5ristos K $ucuria tuturor)



Intrarea în Biserică este cea mai (ie icoană a desprinderii noastre de cele păm!nteşti, trecătoare, pcare o să(!rşim de c!te ori ne apropiem de Dumnezeu, de Biserică, de m!năstiri, de cele Sinc!nd ne rugăm) Spre Dumnezeu mergem şi atunci c!nd greşim, cer!nd iertare păcatelor noastre, dmai ales în (reme de $ucurie) "tunci cu c!ntări de psalmi mergem spre =l, precum Preacura#ecioară cu alai de ne(ino(ate ecioare, oameni şi îngeri, a pornit spre &emplu)

2rcarea celor cincisprezece trepte de către Prunca de trei ani, pe care în mod natural nu le-ar i put

urca, primirea ei de către ar*iereul 3a*aria, ducerea în S!nta Sintelor unde (a i în(ă%ată, *rănităpo(ă%uită de către "r*ang*elul 6a(riil, nu este altce(a dec!t icoana îm$isericirii noastre, care ace cu puterea Du*ului S!nt)

Suletul nostru în momentul Botezului urcă toate treptele sin%eniei îm$răc!ndu-se în 5ristos, intcu =l nu numai în S!nta Sintelor păm!ntească ci şi cerească primind îngerul ca po(ă%uitorpăzitor)

'ei doisprezece ani petrecu%i de S!nta #ecioară în &emplu, unde prin muncă, rugăciuncontempla%ie, pri(eg*ere, studiu, medita%ie, ascultare, s-a desă(!rşit, s-a sin%it, depăşind pe Seraim

în iu$irea de Dumnezeu, pe 5eru(imi în în%elepciune, pe toate cetele îngereşti în cură%ie, iu$ireapropiere de oameni) Prin aceasta ne în(a%ă ca şi noi în Biserică să ne cură%im de patimi şi păcate creştem în (irtute p!nă la sin%enie)

+a Buna-1estire, prin adum$rirea Du*ului S!nt şi zămislirea 'elui ecuprins, S!nta #ecioarLpierde gria păcatuluiQ, (ia%a ei de acum este (ia%a lui 5ristos-'u(!ntul cel întrupat în ea) "ceapt ne în(a%ă că dacă Sin%enia Sacramentală primită prin Botez, Mirungere şi celelalte Sin&aine, se poate pierde destul de uşor, sin%enia do$!ndită prin multă osteneală, prin stăruin%a străduin%a (irtu%ii nu se mai pierde, este păstrată ca rod pentru (ia%a (eşnică)

'resc!ndu-+ cu o iu$ire şi dăruire unice, înso%indu-+ în toată acti(itatea +ui, a suportat dureri neînc*ipuit în suletul =i, atunci c!nd M!ntuitorul a ost trădat, (!ndut, prins, $iciuit, $atocorlo(it, răstignit, omor!t) În rumuse%ea şi no$le%ea ei dumnezeiască, Maica lui Dumnezeu Împărăteasa întregii zidiri, ne în(a%ă că la micile noastre măsuri omeneşti, să-+ păstrăm pe 5ristîn noi şi darul Său primit la S!ntul Botez, ertindu-I cu dragoste după putere inima, mintea, trupşi (oin%a noastră, d!nd din (ia%a noastră spre a primi din (ia%a +ui)

+a În(ierea M!ntuitorului, Maica Domnului, care murise lumii şi păcatului, iind (eşnic (ie, a onu numai singura iin%ă care nu s-a îndoit de În(iere, ci şi aceea care a primit (estea $ucuri

În(ierii, cu o credin%ă desă(!rşită, neîmpu%inată şi neştir$ită de (reo um$ră a g!ndului ra%iunomeneşti) "lipindu-ne de ea, cea dint!i Mironosi%ă şi întăritoare a credin%ei apostolilor în În(ier(om putea totdeauna să $iruim ispitele neputin%ei, necredin%ei sau îndoielii în minunea În(ierii şicelorlalte minuni ale credin%ei noastre în 5ristos)

Pentru toate (irtu%ile ei, M!ntuitorul 5ristos a dăruit-o Bisericii ca ocrotitoare şi apărătoane$iruită, scăpare, m!ng!ietoare şi alinare a noastră, dulcea%a suletelor şi tăria trupurilor noastre)

=i ne rugăm zic!ndu-i:



9, Prea s!ntă Stăp!nă Împărăteasă, prea s!nt lăcaş al dumnezeirii, cămară şi icoană însule%ită a Dumnezeu, înaintemergătoare a (enirii Soarelui Dreptă%ii pe păm!nt şi înaintemergătoare a noastîn Împără%ia +ui, S!ntă Maică a lui 5ristos şi a tuturor creştinilor luminează întunericul minnoastre, aprinde ocul Du*ului S!nt în inimile noastre, cea dint!i iică a &atălui iind, întăreş(oin%a noastră, în lucrarea poruncilor +uiJ 9 miime din ocul iu$irii şi dorul din suletul tău, dupÎnăl%area #iului &ău la cer şi din $unătatea şi iu$irea ta a%ă de oameni pe care ai a(ut-o cătBiserica nou întemeiată, dăruieşte şi nouă ro$ilor tăi, pentru a nu i păm!nt sterp, neroditor, plin d

spinii acestui (eac sau netre$nice şi $lestemate slugi) 'eea ce la "dormirea ta, ai primit de "r*ang*el, ramura cea de măslin din netrecătorul ai, ca una care niciodată nu ne laşi pe noi, aratte m!ng!ietoare, lumină dulce şi clară (ie%ii noastre, m!ntuind-o şi unind-o cu (ia%a cea de-a puruiitoare în care tu, Stăp!nă şi Maică, locuieşti)



oi să o cinstim pe Maica Domnului? Intrarea în Biserică a Maicii Domnului predici> îndemnuri şi t2lcuiri iconogra)ice - !runca Maria a postit. opiii de azi de ce nu ar putea

Doxologia I!, !imen G"n 4iserica slavei 1ale st2nd> în er a sta ni se pare

"la%i la răscruce de drumuri, de noi orientări şi principii de (ia%ă, de g!ndire şi de lucrare, unele totul dierite de cele de p!nă mai ieri, a(em ne(oie de o îndrumare, de o întărire suletească în (iaşi acti(itatea noastră) Pentru noi, rom!nii, timp de două mii de ani, Biserica, maica spiritualăpoporului nostru, cum a numit-o Mi*ai =minescu, ne-a ost călăuză în toate cele $une)

În (!ltoarea trăirii li$ertă%ii, a unei li$ertă%i anar*ice, mai ales de către o $ună parte a tinerilor noştsuntem încredin%a%i că Biserica, institu%ie s!ntă - &rupul lui 5ristos - (a răm!ne mai depalimanul nostru suletesc) "ceastă încredin%are ne este dată de însuşi M!ntuitorul nostru Iisus 5ristîn cu(intele: N<ici porile iadului nu #or birui @iserica eaH (atei 1:, 18). Într-ade(ăr cu(inteM!ntuitorului s-au ade(erit, dacă luăm aminte la persecu%iile din primele (eacuri creştine, c!nBiserica a rămas neclintită, iar numărul trăitorilor şi mărturisitorilor credin%ei creştine a sporit)

− )rin cuv*ntul @iserică+ înţelegem Trupul tainic al lui -ristos, adică oştea tuturor celcare cred în -ristos şi se împărtăşesc cu cele şapte Sfinte Taine%

− al doilea înţeles al cuv*ntului @iserică+ este cel de lăcaş de închinare în care ' pe Sf*n 2asă sau )restol ' se află permanent Sf*nta $mpărtăşanie, !umnezeiescul Trup şi S*nge 2*ntuitorului nostru &isus -ristos.

$n iserică, lăcaşul de închinare, suntem otezaţi şi duşi spre închinare la patruzeci de zidupă naştere%

în iserică mergem în fiecare zi de sărătoare% în iserică ne rugăm mai ine ca în oricare alt loc% în iserică ne împărtăşim cu Sfintele Taine%



în iserică ascultăm cuv*nt de învăţătură% în iserică ne sfinţim viaţa.

Pri(ind $iserica at!t din aară, c!t şi dinăuntrul ei sim%im că ne alăm într-un loc cu totul s!naceasta o mărturisim prin cu(intele din 'easlo(: N7n biserica sla#ei ale stând, în cer a sta ni pareH , este o con(ingere a iecăruia dintre noi atunci c!nd ne alăm cu inima curată în 'aDomnului) Biserica este 'asă a Domnului, pentru că locuieşte în ea eu*aristic Dumnezeu, adică

ea se ală &rupul şi S!ngele M!ntuitorului K S!nta Împărtăşanie)

În $iserică participăm acti( - iecare după pregătire şi pricepere - c!nt!nd la strană sau citin"postolul sau 'azania, 'anoanele sau Psaltirea) '!ntările Bisericii noastre, prin melodile lor, înal%ă suleteşte, iar cu(intele lor ne luminează mintea întru cunoaşterea în(ă%ăturii de credin%ă)

În $iserică (om găsi şi mai multă linişte suletească, $ucurie m!ntuitoare şi tot în $iserică npregătim suleteşte pentru a primi cu (rednicie, pe c!t este cu putin%ă, S!nta Împărtăşanie)

7n biseric$ s-a preg$tit %i aica 'omnului începând de la #ârsta de trei ani pentru a na%te c

trupul pe 6el f$r$ de început, pe iul lui 'umne&eu, ântuitorul lumii.

!ărintele ,ela)iil - oi să o cinstim pe Maica Domnului?

'el ce o *uleşte pe Maica Domnului nu-i om $un) 'ine o *uleşte pe Maica Domnului 'ă mai tase sc!r$eşte M!ntuitorul c!nd o *uleşte cine(a pe Maica Domnului, dec!t c!nd Îl *uleşte pe D!nsu"şa de mult %ine =l la D!nsa, (asăzică) '!nd Îl duceau să-+ răstignească cu crucea-n spinare, ap=a de multe ori o căzut os de ale şi pl!ngea singură, că pe D!nsul Îl duc să-+ răstignească) Daera emeieJ #emeile celelalte o udecau pe d!nsa) "şa că, =l îşi aduce aminte, M!ntuitorul, c!t

pl!ns =a pentru D!nsul)

Pe Maica Domnului M!ntuitorul întotdeauna o ascultă) oi, dac-om erici-o pe D!nsa şi ne-om rula D!nsa, apoi =a are griă să se roage pentru noi la #iul său, că #iul său o ascultă pe d!nsa) .i acă, noi să o cinstim pe Maica Domnului: Bucură-&e, 'eea ce eşti plină de *ar0 Marie, Domnul escu &ine) Blagoslo(ită eşti &u între emei şi $lagoslo(it este rodul p!ntecelui &ău, că ai născut pM!ntuitorul suletelor noastre/ "ceste cu(inte întotdeauna să le a(em în g!nd, c!nd lucrăm ce(a, ne amintim de Maica Domnului)

'ă acolo spune, că la s!rşitul (ie%ii omului ea s-a arăta şi l-a auta pe omul acela c!nd a şti că e

zis cu(intele aste şi s-o rugat la d!nsa) 'ă =a e autătoare mare a creştinilor)

.i Doamne Iisuse 5ristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătosul, astea să le zicem întotdeauna mintea noastră c!nd lucrăm ce(a) .i Dumnezeu o să ne-aute şi la cele $une, spre iertarea păcatelo

(;$rintele elafiil, 'ragostea care nu cade niciodat$, Editura $rineasa, imi%oara, p. 82)

Arhim. Mihail Daniliuc !runca Maria a postit. opiii de azi de ce nu ar putea



.irul rumoaselor săr$ători din Postul 'răciunului de$utează pe A@ noiem$rie cu Intrarea în Biseria Maicii Domnului, numită popular 1o(idenie) Preacurata Pruncă tre$uia adusă ca să stea în 'alui Dumnezeu, deoarece at!t &emplul din 1ec*iul &estament, c!t şi Preas!nta Maria înă%işeataina întrupării M!ntuitorului 5ristos) &emplul din Ierusalim oerea imaginea zidită a (eniIz$ă(itorului în lume, apt în(ederat de cu(intele Domnului, rostite înainte de moartea Sa pe 'rucLdăr!ma%i acest templu şi eu în trei zile îl (oi rezidiQ, prin care nu ăcea reerire la templu ca zidirci la trupul Său) "şadar, rela%ia tainică dintre templu, ca spa%iu al locuirii lui Dumnezeu pe păm!nt

trupul lui 5ristos, luat din umanitate, este milocită de Maica Domnului) De aceea, înainte 'răciun, nu (or$im de întrupare ără a aminti înt!i de templul 1ec*iului +egăm!nt, căci preigurează înomenirea lui 5ristos) Ini%ierea Mariei în taina templului se do(edea, astindispensa$ilă, deoarece, nu peste multă (reme, ea însăşi (a de(eni locaş s!nt al prezen%ei lDumnezeu în lume)

;ostirea folose%te sau d$unea&$ celor mici

1ă înc*ipui%i ce greu le-a (enit drep%ilor părin%i Ioac*im şi "na să-şi înc*ine copilul templulu'um să nu suere despăr%indu-se de unica şi dorita lor iică #rumuse%ea, candoarea, năzdră(ănii

pruncului se (ădesc în c*ip deose$it după doi ani, dar tocmai atunci ei au tre$uit să renun%e satisac%ia de a-şi (edea copila cresc!nd în căminul lor) "u pus însă împlinirea ăgăduin%ei mpresus de propria lor ericire) 9meneşte g!ndind, tind să cred că îndeose$i "na, ca orice mamăsuerit) Dar suerin%a i s-a transormat în $ucurie, căci Du*ul S!nt le-a luminat rosturile şederii 'asa Domnului a $inecu(!ntatei lor plămade)

Potri(it tradi%iei, Maria a dus în &emplu o (ia%ă aparte, presărată cu $ucuria rugăciunilor, a citirilsinte, a postirii, a ascultării) "stăzi, am o$ser(at la unele amilii aceeaşi sete de a-şi aduce copiii $iserică, de a-i *răni c!t de des cu merindele cereşti) Din păcate însă, altele, in(oc!nd moti(e puer

ori (rămaşe, îşi pri(ează odraslele de $ucuria înt!lnirii cu Dumnezeu) Ba mai mult, copiilor nu li inoculează dragostea pentru Biserică, post, rugăciune) 2nii părin%i am!nă postul copiilor, pe motcă le-ar periclita creşterea ori dez(oltarea psi*osomatică)

De aceea se pune între$area: postirea oloseşte sau dăunează celor mici Înseşi r!nduiel$isericeşti îi scutesc de aunare, dar nu interzic ca ei să încerce să %ină măcar două trei zile dintr-post întreg) utri%ioniştii sus%in că părin%ii tre$uie să acorde o aten%ie deose$ită calită%ii şi cantităde alimente pe care o consumă copiii) +ucru ust, altminteri) Dar dacă pe un copil nu-l (om în(ăde mic cu postul, la maturitate nu-i (a în%elege rostul şi rolul în (ia%a lui) ea(!nd păcate, copiilnu li se poate cere să se pocăiască: ei nu au de ce pl!nge)

e(ino(ă%ia, inocen%a, rumuse%ea copilăriei îi ac pri(ilegia%ii lui 5ristos, 'are îi c*eamă într-mod emo%ionant: Nl$sai copiii s$ #in$ la ine4H (atei ", 1) Dacă Domnul a spus lăsaînseamnă că în mod iresc copilul se orientează către Dumnezeu) 'elor aunşi la (!rsta maturităM!ntuitorul li s-a adresat într-un alt el: Nc$utai 7mp$r$ia lui 'umne&eu4H " căuta presupucaznă, eort, uneori durere, poticnire, lacrimi, iar a$ia la urmă $ucurie) "stel, iindcă în cazpruncilor nu se poate (or$i de lacrimi de pocăin%ă, de ispăşire, este greu să le prezin%i înr!narea la m!ncare ca pe o modalitate de eli$erare din starea de păcat) Dar c!nd părin%ii (or pre%ui postul pe un miloc de re(enire în sine, acasă, în LSionul $ucurieiQ, al comuniunii cu Dumnezeu, nepun!

accent doar pe latura lui eEterioară, ci acord!nd importan%a cu(enită interiorului - sc*im$ării în $i



a modului de a i şi de a g!ndi - atunci (lăstarele lor nu-l (or percepe ca pe o po(ară, nici ca peînometare, ci îl (or pri(i ca pe o modalitate de a se apropia de &atăl 'eresc)

;ostul, o s$rb$toare a sufletului

8in!nd cont de cele spuse anterior, cum se cu(ine să le arătăm copiilor postul, cum să Ltraducempentru mintea lor curată no%iunea acestuia 2n posi$il răspuns ar i următorul: copiii tre$uie să (a

că în amilie s-a sc*im$at nu doar dieta, ci şi comportamentul, atitudinea, că adul%ii au renun%attot ce îi înstrăinează ori îi îndepărtează de Dumnezeu)

Îndeose$i acum se cade să-i în(ă%ăm pe copii $eneiciile generozită%ii: o ucărie oerită unui copsărac îi (a aduce dăruitorului o ne$ănuită $ucurie) Părin%ii pot încerca să-i determine pe cei mici stea mai pu%in la calculator, acord!ndu-I, în sc*im$, lui 5ristos mai mult timp: ie citind o rugăciuscurtă, dar eEpresi(ă, ie ascult!nd o istorioară religioasă) Micii şcolari şi-ar putea spori aten%ia ade colegii de clasă mai trişti, singuratici, lipsi%i de miloace materiale sau a%ă de $ătr!nii din urlor)

&ot post reprezintă şi încercarea de a de(eni mai ordona%i, mai $ine(oitori cu natura: cu (ietă%ile splantele) 9 asemenea a$ordare le (a acilita o în%elegere proundă a lumii înconurătoare ca dar lui Dumnezeu pentru om, moti(!ndu-i temeinic să adopte o atitudine responsa$ilă a%ă de darul s!al (ie%ii, al $iodi(ersită%ii)Postul şcolarilor (a (iza, în egală măsură, educarea meticuloasă a (oca$ularului, gesturilinten%iilor, a dorin%elor, eli$er!ndu-le de carapacea teluricului şi orient!ndu-le către 'er) Sigur, toatre$uie ăcute cu dreaptă socoteală) =sen%ial este că părin%ii să nu le impună copiilor postirea, ci caute să le-o prezinte ca pe-o $ucurie, o săr$ătoare a suletului, o $inecu(!ntare a casei şi o pregătpentru înt!lnirea cu Dumnezeul copilul)

Diac. Asist. Ioan Fămureanu - !redică la Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

N5st$&iL în @iserica lui 'umne&eu luminat ecioara se arat$ %i pe >ristos tuturor mai-nainte#este%teH ('in roparul *ntr$rii în @iseric$ a aicii 'omnului).

Străluceşte astăzi în inimile noastre zi de $ucurie şi praznic s!nt) Prin *otăr!rea "totputerniculDumnezeu, S!nta #ecioară Maria a ost r!nduită să ie Maica cea după trup a Domnului Dumnezeului nostru Iisus 5ristos)

În Biserica noastră 9rtodoEă, nim$ul de sin%enie al Sintei #ecioare Maria străluceşte mai presdec!t nim$ul tuturor Sin%ilor, căci ea este mai cinstită dec!t *eru(imii şi mai mărită ără dasemănare dec!t seraimii)

Pentru această înaltă şi negrăită (rednicie arătată de Dumnezeu Sintei #ecioare Maria, Biseri9rtodoEă a r!nduit în cinstea ei patru mari săr$ători peste an) Săr$ătoarea de astăzi o cunoaştem sunumele de LIntrarea în Biserică a Maicii DomnuluiQ) Se numeşte aşa pentru aptul că aceea care esmai înainte de naştere #ecioară şi după naştere #ecioară, în Biserica cea S!ntă se aduce)



=ste $ine de aceea să cunoaştem şi noi creştinii de azi rostul şi semniica%ia acestei săr$ători, pentca (ia%a noastră să crească şi să sporească în sin%enie, să de(ină mai curată, mai îm$unătă%ită, mapropiată de Dumnezeu)

Să ne mutăm acum irul g!ndurilor noastre de la cele prezente la cele petrecute în zilele apropiate întruparea Domnului 5ristos) 1edem parcă în cetatea azaretului, din 6alileea, c*ipurile a d$ătr!ni, Ioac*im şi "na, care-şi petrec zilele într-o atmoseră de pace, de linişte cucernică

rugăciune) 'unoscuseră multe lucruri rumoase din (ia%ă, se $ucurau de o sănătate deplină şi a(eîndestulare din roadele păm!ntului pentru ca să ie mul%umi%i) Dar (ia%a lor liniştită şi luminoasă etul$urată de um$ra unei triste%i: n-a(eau copii) Deşi $ătr!ni, ei stăruiau totuşi în rugăciuni Domnul să ridice ocara numelui lor între rudeniile şi semenii lor) 'ăci la iudei însemna manecinste pentru amilia care nu a(ea copii, căreia i se stingea spi%a neamului) ugăciunea lor cătDumnezeu era caldă şi puternică, şi-i (edem deseori răm!n!nd într-o atitudine de contempla%încrezători în $unătatea negrăită a lui Dumnezeu)

=ra un o$icei (ec*i la iudei ca pruncul cel înt!i născut să se înc*ine la 'asa Domnului, la templdin Ierusalim) Bătr!nii Ioac*im şi "na ăgăduiră în taină înaintea Domnului că, de li se (a dărui

odraslă, $ăiat sau ată, să ie încredin%ată Domnului la templul din Ierusalim)

Dumnezeu a ascultat rugăciunile celor doi $ătr!ni, iar "na a născut o pruncă pe care au numitMaria sau Miriam) "cest nume mai usese purtat în trecut la e(rei de sora lui Moise şi "aron, case numise Miriam ;Ieşire V1, AG<) #ruct al unui p!ntece neroditor, Maria a odrăslit ca un trandair zăpezile (!rstei îng*e%ate a părin%ilor ei)

Semniica%iile numelui Maria sau Miriam sunt multe) 'ea mai cunoscută însemnare este aceea LStăp!năQ sau LDoamnăQ0 Maria mai înseamnă şi Lcea plină de darQ, pentru că ea a(ea să ie Mai

(ie%ii, mama cea după trup a Domnului 5ristos, prin care ni s-a dăruit nouă oamenilor *arul ade(ărul0 Maria sau Miriam mai înseamnă şi Lluceaărul dimine%iiQ aşa precum i se c!ntă la slu$"catistului: N@ucur$-e luceaf$rul dimineii cel prea luminos, care singur$ ai purtat pe soare>ristosH(5catistul @unei-#estiri, la#a odei a treia). După al%ii, numele de Maria sau Miriam mînseamnă şi Lsteaua sau luceaărul măriiQ, numire de(enită populară din timpul #ericitului Ieron;De nomini$us *e$raicis) De =Eodo, Migne, P)+) VVIII, col) H??, şi De Matt*aeo, i$idem, col) HH"ceastă numire a de(enit cunoscută şi la noi rom!nii datorită îndeose$i marelui poet =minescu, caîncepe una din poeziile sale prin (ersurile: Lugămu-ne-ndurărilor, +uceaărului mărilorJQ)

După naştere, prunca Maria a petrecut trei ani în liniştea casei părinteşti) În (ia%a monotonă şi tris

a $ătr!nilor Ioac*im şi "na, Maria, răsărită ca un Lcrin între (!lceleQ ;'!ntarea '!ntărilor II, @aduse (eselie şi speran%ă) espusă era $ucuria părin%ilor - cine dintre noi nu se $ucură de seninătatşi ne(ino(ă%ia oc*ilor unui copil - înc!t şi ei puteau spune ca în%eleptul Solomon: Nlori pe câmpau ar$tat %i a sosit #remea cânt$rii, în arin$ glas de turturea se audeL H (6ântarea 6ânt$ril**, 12).

'up$ trei ani, prunca aria urma s$ p$r$seasc$ lini%tea netulburat$ de gri+i a c$minulp$rintesc. !a aceast$ #ârst$ fraged$, când copilul este mai dr$g$la%, iar prin ging$%ia %i #oio%lui fireasc$ poate s$ descreeasc$ fruntea îngri+orat$ a p$rinilor, alungându-le sup$rarea

ap$sarea de pe inim$, b$trânii p$rini s-au lipsit de aceast$ bucurie omeneasc$ %i au dus p



prunca aria, potri#it f$g$duinei f$cute, spre a fi încinat$ templului din *erusalim. 7n mintelor, ca p$rini, se mângâiau poate de pe acum cu sperana c$ într-o &i #a fi %i ea mam$, ridicâncinstea neamului lor printre celelalte familii ale lui *srael. 'ar nu %tiau c$ în #atra p$rinteascla umbra finicilor %i sicomorilor, #a alerga într-o &i 7nsu%i iul lui 'umne&eu, copilul *isuîn&estrat cu un farmec deosebit %i îmbr$cat într-o lumin$ care #enea de dincolo de &$rile acest#iei. !a templul din *erusalim, aria fu încredinat$ ariereului Daaria, ca prunca #ieuiasc$ în legea cea sfânt$. 5cest moment îl s$rb$tore%te a&i îndeosebi @iserica lui >risto

intrarea în @iseric$ a fintei ecioare %i preg$tirea ei din timp pentru a putea de#etabernacolul 'umne&eului celui #iu, a 'omnului >ristos.

Pe unii ne-ar împinge poate curiozitatea să mai alăm cum a petrecut S!nta #ecioară anii copilărsale la templul din Ierusalim, în(ă%atul iudeu Iosi #la(iu ne spune că pe l!ngă templul din Ierusalise construiseră imo$ile cu trei caturi, în care se alau locuin%e pentru personalul sluitor al templulle(i%i, preo%i şi ar*ierei) &ot aici se mai alau locuin%e separate pentru (ădu(ele consacraSer(iciului religios şi pentru ecioarele înc*inate templului ;"ntiYuitates Iudaicae, li$) 1III, ca??<) În milocul acestor persoane consacrate templului a (ie%uit şi S!nta #ecioară su$ supra(eg*erpreo%ilor, rug!ndu-se neîncetat, citind S!nta Scriptură şi lucr!nd cu m!inile în orele sale li$ere)

'ătre (!rsta de @4-@C ani, după legea iudaică, ecioarele consacrate puteau să părăsească templul să meargă în amiliile cărora apar%ineau, spre a se căsători, ca şi celelalte ecioare)

S!nta #ecioară Maria însă, ăcu cunoscut ar*iereilor şi preo%ilor că părin%ii ei de la naştere înc*inat-o lui Dumnezeu, iar acum, de(enită mare, ea însăşi a ăcut ăgăduin%ă lui Dumnezeu detrăi toată (ia%a în s!ntă şi curată eciorie) Pentru păstrarea ne(ătămată a ăgăduin%ei sale, ea a ologodită cu rudenia sa, $ătr!nul şi dreptul Iosi, trecut de optzeci de ani, cunoscut pentru (ia%a ls!ntă)

Dumnezeu a plăsmuit pe S!nta #ecioară nu numai cu rumuse%e trupească, ci mai ales a împodo$o cu rumuse%ea nepieritoare a suletului, cură%ind-o de păcate şi pregătind-o din pruncie să Ze (primitor al darurilor S!ntului Du*) I-a luminat mintea, pentru a o ace capa$ilă să primeascunoştin%a ade(ărului0 i-a încălzit sim%irea cu ocul dragostei dumnezeieşti0 i-a aprins (oin%a dorirea şi să(!rşirea $inelui) Prin re(ărsarea *arului şi puterii S!ntului Du*, Dumnezeu a pregătittreptat şi suleteşte pentru a o ace cel mai curat templu al Dumnezeului celui întrupat) De aceeapictorii se întrec în a zugră(i c*ipul Sintei #ecioare în trăsăturile cele mai rumoase, cele mdistinse, (rednice de Maică a lui Dumnezeu)

&aina cea din (eac ascunsă începe de astăzi să se descopere) În această alegere a Sintei #ecioare a i mama cea după trup a Domnului nostru Iisus 5ristos s-a arătat $ună(oin%a şi iu$irea lDumnezeu pentru oameni)

Patriar*ii, drep%ii şi proe%ii 1ec*iului &estament se rugau neîncetat ca din templul cerului co$oare în templul păm!ntului #iul lui Dumnezeu, ca să iz$ă(ească omenirea din stăp!nirdia(olului şi a păcatului, păstorul lui IsraelJ arat$-e, se ruga proorocul 'a#id. 6el ce %e&i p>eru#imi, de%teapt$ puterea aL %i #ino ca s$ ne mântuie%ti pe noi. ?idic$-ne iar, 'umne&eularat$-ne faa a %i ne #om mântuiL ;ân$ când e #ei mânia pe rug$ciunea poporului $u

(;salmul !___, 1-).



S!nta #ecioară Maria s-a ăcut pod care ne trece de la cele păm!nteşti la cele cereşti, scara lui Iacpe care se suiau şi co$orau îngerii) espus şi neîntrecut de rumoase sunt laudele care se adSintei #ecioare Maria în iin%ările Bisericii noastre) =a este numită grădina desătării, locaş$ucuriei, luceaărul zorilor, raza zilei, (eselia tuturor neamurilor, în(ă%ătoarea credincioşilcunoştin%a *arului, $ucuria celor păm!nteşti şi a celor cereşti, îndrăznirea muritorilor căDumnezeu, tăm!ia rugăciunii, călcarea rătăcirii şi amăgirii dia(oleşti, căderea demonilor, liman

suletelor, cură%irea a toată lumea, acoperăm!ntul lumii cel mai înalt dec!t cerul, începătoarrenaşterii, desc*iderea uşilor paradisului, c*eia împără%iei lui 5ristos, tronul "tot%iitorului, palatîmpăratului tuturor, uşa m!ntuirii, comoara cură%iei, c*ipul şi lauda ecioriei, $ună educatoareecioarelor, nădedea cea neclintită a mamelor, ocrotitoarea celor în str!mtoare, podoa$a aleasăsuletelor credincioşilor, lauda preo%ilor şi a tuturor sluitorilor lui 5ristos, ai însule%it care a rodpe pomul (ie%ii, pe 5ristos, crinul cel cu $un miros, care umple de mireasmă pe cei credincioStăp!na lumii, Prea 'urată şi pururea #ecioară Maria, Maica Dumnezeului nostru)

Pe aceasta, (ăz!nd-o în descoperirea dumnezeiască în%eleptul Solomon, o salută prin cu(inteN6ine este aceasta care se i#e%te cu &orileH (6ântarea 6ânt$rilor *, 1). N6ine-i aceastaL

str$luce%te ca &$rea %i ca luna-i de frumoas$, ca soarele-i de luminoas$L H (6ântare6ânt$rilor B*, 1).

Intrarea în Biserică a dumnezeieştii #ecioare cea plină de *ar este îndoită:– una văzută, cea de pe păm*nt, care s'a făcut în templul din &erusalim%– alta nevăzută, aceea din 4iserica triumfătoare, unde Sf*nta >ecioară se află în frunte

cetelor Sfinţilor, a îngerilor şi Arhanghelilor, a -eruvimilor şi Serafimilor.

'ea dint!i a umplut de sla(ă templul lui Solomon0 cea de-a doua umple de sla(ă cerul, templul c

neăcut de m!nă al lui Dumnezeu)Domnul 5ristos a arătat o dragoste deose$ită copiilor şi ne-a spus că mare griă tre$uie să a(em ei: N!uai seama, &ice El, s$ nu dispreuii pe #reunul din ace%tia mici/ c$ci &ic #ou$ c$ îngerii lîn ceruri #$d pururea faa at$lui eu, care este în ceruriH (atei _B***, 1).

'artea s!ntă îndeamnă cu $l!nde%e pe copii: Kascult$, fiule, în#$$tura tat$lui t$u %i nu lep$dîndrum$rile maicii tale H(;ilde *, 8), Pe l!ngă aceasta, le recomandă ca în(ă%ăturile cele $une, caaduc $unătatea şi credincioşia, să le scrie iecare Npe t$blia inimii saleH (;ilde ***, 3). Să dispre%uiască în(ă%ătura cea $ună a părin%ilor, căci Nsfatul este o candel$, în#$$tura o lumin$

(;ilde B*. 23). Dumnezeu doreşte ca noi to%i, părin%i şi copii, să de(enim aleşii Săi prea iu$iîm$răc!ndu-ne cu Nmilosti#irile îndur$rii, cu bun$tate, cu smerenie, cu blândee, cu îndelungar$bdare, îng$duindu-ne unul pe altul %i iertând unul altuiaL/ dup$ cum >ristos #-a iertat #ouspune fântul ;a#el, asemenea iertai %i #oi. *ar peste acestea toate, îmbr$cai-#$ cu iubire, caeste leg$tura des$#âr%irii. Şi pacea lui >ristos, întru care ai fost cemai ca s$ fii un singutrup, s$ st$pâneasc$ în inimile #oastreH (6oloseni ***, 12-19).

Să a(em încredere în puterea şi $unătatea Iui Dumnezeu) Pe cei ce împlinesc legea Domnului, acum au împlinit-o $ătr!nii şi drep%ii Ioac*im şi "na cu prunca lor Maria, Dumnezeu nu-i părăseşt



nici pe ei, nici pe copiii lor) Nân$r am fost %i am îmb$trânit, dar n-am #$&ut pe cel drept p$r$snici pe urma%ii lui cer%ind pâineH ni se spune în fânta criptur$ (;salmul ___*B, 29).

fânt$ %i ;rea 6urat$ ecioar$ aria, care ai intrat ast$&i în @iserica cea sfânt$ a 'omnulupreg$tindu-i trupul %i sufletul spre a fi #as curat al 'umne&eului celui întrupat, u singura dtoate femeile lumii care e-ai în#rednicit de cinstea cea negr$it$ de a fi aica 'omnului nostrfii solitoarea cea bun$ %i du rug$ciunile noastre la iul $u %i 'umne&eul nostru. ?oag$-!

re#erse cu îndurare asupra noastr$ %i asupra copiilor no%tri milele sale cele bogate, ca noi toi spetrecem aceast$ #ia$ trec$toare în iubire unii fa$ de alii, în cur$ie, în lini%te %i pace, sfinenie. *ar dup$ împlinirea datoriei noastre în aceast$ #ia$, s$ ne bucur$m %i de bunurile sacele cere%ti, în 7mp$r$ia a cea #e%nic$. 5min.

ursa 'iac. 5sist. *oan ?$mureanu (Flasul @isericii nr. 11, 1"9:, pp. 9""-:3)

8iarul 9uminaH Monahia Anastasia *aetisi Arheologia şi con+inutul reprezentăriiiconogra)ice. Intrarea în 1emplu a ăscătoarei de Dumnezeu

"r*itectura templului este cea care structurează şi articulează icoana Prezentării la &emplu#ecioarei, iind deopotri(ă undal al ac%iunii şi cadru al rela%iei dintre personaele prezente acolo,taina Lcelei care a sin%it toate cu intrarea ei)

aşterea şi copilăria Maicii Domnului nu sunt descrise în căr%ile oului &estament, date desp(ia%a #ecioarei dinaintea momentului Bunei 1estiri găsim în scrierea, dat!nd din secolul al II-lenumită LProtoe(ang*elia lui Iaco$) ara%iunea plină de detalii a acestui teEt apocri a ost asimilaîn &radi%ia Bisericii0 teEte patristice şi scrieri omiletice, care au contri$uit treptat la conturarea unmariologii, s-au olosit de aceste relatări timpurii, oerind suport literar şi pentru iconograia Intrăîn &emplu a #ecioarei) Din aceste prime surse literare alăm că Ioac*im şi "na, primind la $ătr!nedarul naşterii de prunci, *otărăsc că atunci c!nd iica lor (a a(ea trei ani să o aducă la &emplînc*in!nd-o lui Dumnezeu în semn de mul%umire) #ecioara (a răm!ne acolo p!nă la (!rsta de ani, pregătindu-se pentru ziua în care planul lui Dumnezeu se (a împlini şi ea (a de(eni templuDu*ului S!nt)

;ra&nicul

Deşi teEtele care (or$esc despre aducerea la &emplu a copilei de trei ani sunt timpurii, praznicapare t!rziu în cult, nu înainte de secolul al 1I-lea) Pentru această datare a(em o mărturie potricăreia la AG noiem$rie C4? se sin%ea la Ierusalim $iserica cea nouă a ăscătoarei de Dumnezeu,$azilică impunătoare ridicată de împăratul 7ustinian şi tot atunci se să(!rşea acolo slu$a Pri(eg*ere pentru un nou praznic al Maicii Domnului: Intrarea în &emplu)



"şadar, săr$ătoarea îşi are originea în Ierusalim, oicializarea ei se petrece însă mai t!rziu:înt!lnim în secolul al V-lea amintită în &ipiconul Marii Biserici şi în Menologiul Împăratului 1asal II-lea) Mai ştim că "ndrei 'riteanul lua parte la această săr$ătoare la Ierusalim ;sec) 1II< şi ni au păstrat omilii din secolele 1III-IV, pe care patriar*ii 6*erman şi &arasie ai 'onstantinopoluluiînc*ină praznicului) 'ele$rarea sa în întreg ăsăritul creştin se răsp!ndeşte a$ia după încetarcrizei iconoclaste, c!nd cinstirea ăscătoarei de Dumnezeu capătă o nouă amploare) În "pus nua(ut niciodată importan%a pe care o are în (ia%a liturgică a Bisericii ăsăritului, unde ace parte d

praznicele mari înc*inate Maicii Domnului, praznic premergător aşterii M!ntuitorului) ?epre&entarea

2n grup de arteacte aunse p!nă la noi ne dau posi$ilitatea să datăm primele reprezentări igurati(ale Intrării în &emplu a ăscătoarei de Dumnezeu în urul secolului al 1-lea0 este (or$a de o serie ildeşuri, originare din zona inului, cunoscute ca [arden 'aset, repecti( LBoo-co(er o Mil'at*edral, iecare dintre acestea, caseta şi erecătura, includ în decorul lor mai multe scene d(ia%a M!ntuitorului şi a Maicii Sale, între care şi Intrarea în &emplu a #ecioarei)

"cest apt do(edeşte anterioritatea imaginii ;sec) 1< în raport cu instaurarea săr$ătorii

comemorarea sa liturgică ;sigur, potri(it surselor, sec) 1II-IV<, ceea ce arată că suportul literara(ut un rol important şi a pătruns în e(la(ia creştinilor încă înainte de a se oicializa în Biseripraznicul) De altel, din secolul al 1II-lea ;c) @C după unii autori, C după al%ii< datează şi important teEt, deopotri(ă de(o%ional şi dogmatic, L1ia%a Maicii Domnului, scriere atri$uS!ntului MaEim, mărturisitorul în care numeroase pagini sunt dedicate copilăriei şi (ie%ii #ecioarla &emplu) Desigur, in(ersarea raportului cult-imagine poate i eEplicată şi prin aceea că sceaducerii la templu este un detaliu din iconograia mai amplă dedicată #ecioarei) Dincolo de acesprecizări, care %in de ar*eologia imaginii şi a praznicului, cert este că în ăsărit reprezentarIntrării în &emplu a ăscătoarei de Dumnezeu se răsp!ndeşte post-iconoclasm0 din secolele V-V

înt!lnim tema în rescă şi icoane, ciclurile înc*inate Maicii Domnului de(enind din ce în ce mdez(oltate)

tructura %i semnificaia imaginii

Icoana o înă%işează pe #ecioara Maria, urmată de părin%ii săi şi înso%ită de un cortegiu de ecioacu ăclii aprinse, îndrept!ndu-se spre intrarea în &emplu, unde o aşteaptă Proetul 3a*aria, aşezat prima treaptă a scării ce duce către S!nta Sintelor) Maria, cu m!inile întinse către 3a*aria, semndeplinei sale dăruiri, se pregăteşte să urce treptele) Pe copilă o (edem din nou sus, aşezată pe cemai înaltă treaptă, su$ un $aldac*in şi un înger (ine să îi sluească)

"mănuntul este men%ionat în =(ang*elia lui Pseudo-Matei, unde apar şi detaliidespre şederea ei acolo: @!e la ceasul al nouălea începea din nou să se roage şi nu înceta p*nc*nd nu Mîi apărea îngerul !omnului, din m*na căruia primea m*ncareaN.

S!ntul MaEim, mărturisitorul d!nd semniica%ii teologice relatării apocrie spune că @sporirea cugetul îi era mai ad*ncă, pentru că hrana sa venea din cer şi o primea din m*na arhanghelului. odată cu creşterea trupului, sporea şi r*nduiala în cunoaşterea minţii. "şadar, #ecioara apare două ori în icoană, şi de iecare dată este reprezentată ca o copilă, de statură mică ;pentru a suge

aptul că are trei ani<, ără a a(ea însă ce(a copilăresc în atitudinea *otăr!tă şi matură, apt întărit



de îm$răcămintea ei, aceeaşi ca în toată iconograia ăscătoarei) u are nici o teamă în apreotului şi se îndreaptă cu ermitate spre 3a*aria, care ie o cuprinde cu $ra%ele, ie $inecu(!ntează, ie are m!inile desc*ise, înt!mpin!nd-o) 6estul lui tre$uie să traducă în imag$ucuria pe care o simte c!nd rosteşte, potri(it imnograiei, @că am cunoscut şi am crezut, că iam*ntuirea lui &srail va veni arătat şi se va naşte din tine !umnezeu uv*ntul.

'ompozi%ia, în aara detaliilor narati(e speciice pe care le înt!lnim în teEt, reia sc*ema icoan

Înt!mpinării Domnului, cu preotul care primeşte în $ra%ele sale Pruncul adus la &emplu de cătpărin%i) &emplul iudeilor e pictat asemenea unei $azilici $izantine, uneori cu cruci şi cupole, iconarg!ndind şi pict!nd scena în cadrele artei creştine) Interiorul şi eEteriorul clădirii sunt (ăzusimultan0 o te*nică compozi%ională înt!lnită în icoana $izantină, olosită deopotri(ă la Înt!mpinarDomnului sau la aşterea Maicii Domnului)

6aetano Pasarelli ;LIc\nes des grandes ]tes $^zantines, Paris, AGGC< identiică două modalită%i reprezentare a temei) 2na, pe care o numeşte grecească, permite (ederea completă a SintSintelor, locul de unde iese 3a*aria şi spre care se îndreaptă #ecioara iind inclus în cadrul icoanSe poate (edea c*iar altarul, locul unde intră doar ar*iereul, pentru că perdeaua, atunci c!nd

pictată, e uşor ridicată, lăs!nd (izi$il spa%iul sacru) " doua modalitate, pe care o numeşte sla(ă, ne permite să (edem interiorul sanctuarului, doar por%ile sau o perdea alate în spatele proetul3a*aria sugerează pri(itorului că acolo este intrarea) S!nta Sintelor răm!ne un spa%iu inaccesi$ilsitua%ie similară celei din $isericile ăsăritului, mai cu seamă după secolele V1I-V1II, c!ndez(oltarea iconostasului a oprit accesul pri(irii către altar, spa%iu rezer(at eEclusi( clericilor) acest tip de reprezentare, scena cu #ecioara *rănită de înger lipseşte sau dacă e prezentă, Maria nstă pe tron)

&inerele cu ăclii aprinse sunt, potri(it scrierilor omiletice, sim$ol al (irtu%ilor pe care #ecioara

întrupează în mod desă(!rşit) Sunt singurele reprezentate ără aureole, au capul descoperit, (eşmintele lor sunt dierite de cele ale ăscătoarei de Dumnezeu sau ale Sintei şi dreptei "na)

&emplul este tema centrală a icoanei, după cum este moti(ul central al imnograiei praznicului şit!lcuirilor omiletice: #ecioara şi templul se identiică) Maria trăieşte în interiorul &emplulpregătindu-se pentru a de(eni ea însăşi templu ără pri*ană al #iului lui Dumnezeu) .i de acear*itectura templului este cea care structurează şi articulează icoana, iind deopotri(ă undal ac%iunii şi cadru al rela%iei dintre personaele prezente acolo la taina Lcelei care a sin%it toate intrarea ei)



!raznicul *ovideniei De la Intrarea Maicii Domnului în Biserică la intrarea copiilor în

)amiliaritate cu Dumnezeu şi prin ora de religie H opilul lui Dumnezeu> Dimitrie cel cu daru înainte vederiiH um ne îm4răcăm în 4iserică ,unt de alungat )emeile îm4răcate înpantaloni



Doxologia Arhim. Mihail Daniliuc !runca Maria a părăsit casa tatălui ei> schim42nd-o cucea a 1atălui eresc

Praznicul 1o(ideniei: lumină, $ucurie, aleasă trăire/ Primul popas du*o(nicesc al perioadei aunare pe care o tra(ersăm îl reprezintă săr$ătoarea de pe A@ noiem$rie, dedicată #ecioarei Mariacălăuză luminoasă în Postul 'răciunului, dar, în acelaşi timp, un stăruitor îndemn la creşterea, educarea pruncilor în credin%ă s!ntă a Bisericii noastre dreptmăritoare, la normalitatea şi necesitatamiliarizării copiilor cu Dumnezeu)

&otuşi, pe l!ngă lumina săr$ătorii, praznicul de la s!rşitul toamnei înc*inat ăscătoarei Dumnezeu con%ine destule aspecte mai pu%in cunoscute)

B-ai întrebat #reodat$ dac$ finilor *oacim %i 5na le-a #enit u%or s$ se despart$ de unic$ dorita lor fiic$ #rumuse%ea, ne(ino(ă%ia, năz$!tiile pruncului se (ădesc mai clar după doi ani, dtocmai în această perioadă ei au tre$uit să renun%e la satisac%ia de a-şi (edea copila cresc!nd căminul lor pentru a o duce la &emplu) "u pus însă împlinirea ăgăduin%ei a%ă de Dumnezeu mpresus de propria ericire) &ind să cred, omeneşte g!ndind, că îndeose$i "na, ca orice mamăsuerit) u t!rziu, suerin%a i s-a transormat în $ucurie, căci Du*ul S!nt le-a luminat rosturişederii în locaşul dumnezeiesc a $inecu(!ntatei lor plămade, Maria)

'*iar aşa: ce căuta o copilă de doar trei ani la &emplu .tim din (ia%a Preasintei #ecioare părin%ii ei au auns la o (!rstă înaintată ără a do$!ndi urmaşi) După multe lacrimi înso%ite rugăciuni stăruitoare, Dumnezeu S-a milosti(it asupra încercatei amilii, iar "na a zămislit-o Maria) Înainte de a se petrece minunea, cei doi au ăgăduit că, de le (a i auzită şi împlinită dorin%(or înc*ina Domnului copilul, duc!ndu-l, după tradi%ie, la &emplul din Ierusalim)

Potri(it istoricilor, locaşul de cult a(ea alături un el de aneEe cu (reo nouăzeci de camere, dispupe trei ni(ele) 9 latură a clădirii o ocupau copilele aduse spre slu$a lui Dumnezeu, p!nă la (!rsc!nd de(eneau capa$ile să-şi întemeieze o amilie) În palierul următor locuiau (ădu(ele şi ecioare(!rstnice care îngrieau de 'asa Domnului, ăgăduind a-şi păzi cură%ia p!nă la s!rşitul (ie%ii, iar



altă parte a dependin%elor trăiau sacerdo%ii şi erau caza%i pelerinii) #ecioarelor (!rstnice li încredin%ase instruirea celor tinere: le în(ă%au să se roage, să citească dumnezeieştile Scriptudeprinz!ndu-le, de asemenea, cu rucodelii, adică lucrul m!inilor: conec%ionarea ori împodo$ir(eşmintelor)

'ar oare doar pentru aceste pricini aria a p$r$sit casa tat$lui ei, scimbând-o cu cea a at$l6eresc Prea$una sa mamă ar i educat-o mai $ine ca nimeni altcine(a, căci a dorit-o nespus,

purtat-o în p!ntece, a alăptat-o, i-a (eg*eat somnul şi iecare sulare) Prezen%a micu%ei în &empascundea, în realitate, o altă menire, nespus de înaltă, în%eleasă du*o(niceşte de $ătr!nii ei părinprin inspira%ie di(ină)

"ltel nu putem pătrunde cu mintea ad!ncă taina: de ce şi-au încredin%at odorul unor străini 'adintre mame s-ar *azarda să-şi lase odrasla prea iu$ită, la doar trei anişori, într-o mănăstire, să crescută de nişte maici u încape (or$ă că mona*iile nu ar iz$uti să îndeplinească o astel sluire ;unele c*iar lucrează în orelinate ori azile, cu deplină dragoste<, ci ne reerim aici destoinicia mamei capa$ile de o atare ertă)

&otuşi "na a a(ut tăria s-o acă) De ce Du*ul S!nt a lămurit-o pe ea, dar şi pe noi: #ecioara Martre$uia adusă ca să stea în 'asa Domnului, deoarece at!t &emplul din 1ec*iul &estament, c!t Maica Domnului înă%işează taina întrupării M!ntuitorului 5ristos) &emplul din Ierusalim reprezenimaginea zidită a (enirii Iz$ă(itorului în lumea păm!nteană, apt în(ederat de cu(intele Domnulrostite înainte de moartea Sa pe 'ruce: Ldăr!ma%i acest templu şi eu în trei zile îl (oi rezidiQ, prcare nu se reerea la templu ca zidire, ci la trupul Său)

"şadar, rela%ia tainică dintre templu, ca spa%iu al şederii lui Dumnezeu pe păm!nt şi trupul l5ristos luat din umanitate este milocită de Maica Domnului) De aceea, la 'răciun, nu (om (or$i

întruparea M!ntuitorului ără a aminti înt!i de templul 1ec*iului +egăm!nt ca de o preigurareînomenirii lui 5ristos)

'e ce ecioara aria a trebuit s$ intre în emplu Se cerea ca ea să ie ini%iată în taina SintSintelor, deoarece, nu peste mult timp, ea însăşi (a de(eni L$iserică (ieQ a prezen%ei lui Dumnezîn lume) Din ea 5ristos, 'el (eşnic de zile, a împrumutat trup omenesc) "ceasta este cea me(identă legătură dintre &emplu şi aşterea lui 5ristos, pe care o (om prăznui la s!rşitul postului)

'u to%ii aşteptăm 'răciunul cu emo%ie, cu neră$dare, cu $ucurie) Din păcate, săr$ătoarea tinde să transorme într-o Lu$ilareQ a consumismului, a plăcerii, într-o cele$rare dez$răcată de sacru)ocm

de aceea pra&nicul Bo#ideniei ne atrage atenia c$ nu ne #om putea bucura cu ade#$rat, c$ n#om simi pre&ena fântului ;runc 'umne&eiesc în pe%tera sufletelor noastre, dac$ nu ne #opreg$ti st$ruitor pentru minunata %i emoionanta întâlnire prin post, rug$ciune, printrcercetare mai atent$ a @isericii.

"şa cum spuneam la început, praznicul 1o(ideniei ne arată încă un lucru: normalitatea şi necesitatamiliarizării copiilor cu Dumnezeu) umeroşi duşmani ai 9rtodoEiei îşi ridică amenin%ător (ociîmpotri(a prezen%ei orei de religie în şcoală, in(oc!nd preteEte dintre cele mai $ezmetice, $a uneoc*iar amuzante) "(em însă în (ia%a pruncei Maria modelul unei creşteri rumoase, al unei educa

alese în şi prin Biserică) aportat la zilele noastre, sunt de părere că prin iecare oră de religie cop



îi urmează Mariei: se apropie de Biserică, intră în ea, de(in amiliari cu no%iunile elementare credin%ă, realiz!ndu-se astel o înt!lnire, o împrietenire a lor cu Dumnezeu, care (a a(ea urmăpentru întreaga eEisten%ă: deprinderile $une, ormate în copilărie, răm!n adeseori (ala$ile în restul (ie%ii) eligia în şcoli nu reprezintă un simplu o$iect de studiu, ea nu doar inormează, îndeose$i ormează) Da/, îi educă pe copii să trăiască rumos şi curat aici, în această lumpregătindu-i totodată să de(ină cetă%eni ai Împără%iei 'erurilor)

opilul lui Dumnezeu> Dimitrie cel cu darul înainte vederii

În luna septem$rie a anului trecut, în sec%ia de 9ncologie a Spitalului 2ni(ersitar din io, a ostmare tul$urare) Micul Dimitrie îl cerea urgent pe preotul spitalului) Dorea să primească S!n

Împărtăşanie)

Băiatul a(ea @? de ani) =ra în această clinică de aproEimati( un an şi umătate) 9 mică durere de cl-a dus acolo) Medicii l-au diagnosticat cu cancer la creier) =ra originar din #ier, "l$ania) Părin%ii snu erau $oteza%i) &imp de mul%i ani au trăit în Patras) +a scurt timp înainte de intrarea în spital, el(rut să ie $otezat) "uzise de 5ristos şi a (rut să ie LcopilulQ +ui) " ost $otezat Lîn numele &atăşi al #iului şi al S!ntului Du*Q, desigur după cate*izare)&oată lumea din clinică aunsese să-l iu$ească oarte mult) 'ancerul a a(ansat şi el a rămas ă(edere) u putea să (adă deloc, pe nimeni şi nimic) Dar asculta cu o mare şi admira$ilă ră$dare) se pl!ngea) Spunea că Dumnezeu îl iu$eşte oarte mult) Se ruga ca părin%ii lui să acă la el)

'ei care l-au (izitat au în%eles că era ce(a dierit cu acest copil) 1or$ea mereu despre Dumneze=ra mereu politicos şi (esel) #a%a lui era luminoasă) Dorea să se împărtăşească des cu SinteDaruri)

'!nd mama lui mergea uneori într-o altă sec%ie a spitalului, el o striga: LMamă, (ino repedPărintele aproape că este aici cu 5ristos) 2rcă pe scări) 1ino şi pregăteşte-mă/Q) .i aşa era) Preot(enea şi îl găsea pe Dimitrie aşezat pe patul lui, cu gura desc*isă şi ăc!ndu-şi cruce cu respec'*iar dacă el nu ştia eEact timpul c!nd urma să (ină preotul cu S!nta Împărtăşanie, cu dar



înainte-(ederii îl (edea (enind, c*iar dacă eEistau două uşi care separau camera sa de *olul pe camergea părintele pentru a aunge acolo)

"cest lucru este conirmat de către doamna Maria 6aliatsatou, care a a(ut griă în mod (oluntar acest copil)

LDoamna Maria, (reau să-%i spun ce(aQ, i-a zis Dimitrie într-o zi) L'!nd preotul (ine cu 5ristos,

(ăd (enind pe scări cu doi $ăr$a%i înal%i l!ngă el, $ăr$a%i în îm$răcăminte în întregime al$ă, care înclină spre S!ntul Potir prote!ndu-l cu m!inile desc*iseQ)

9dată, medicul l-a între$at: L'e mai aci, Dimitrie, cum este totulQ

=l a răspuns: LDomnule doctor, pot să (ă spun ce(a =u sunt $ine) Dumnea(oastră nu tre$uie să (ace%i grii pentru că so%ia (-a părăsit) Dumnezeu (a i cu dumnea(oastră, pentru că sunte%i un o$unQ)

Medicul s-a speriat pu%in) imeni nu ştia despre înt!mplarea tristă care a(usese loc cu o zi înainte

casa lui, atunci c!nd so%ia sa îl părăsise şi plecase cu un alt $ăr$at)

'ei care l-au cunoscut spuneau: L"cesta este un copil al lui DumnezeuQ)

2ltima dată c!nd s-a împărtăşit, nu putea răm!ne în şezut pe pat, dar +-a salutat pe 5ristos c$ucurie şi dor, pe măsură ce se întindea înapoi pe pat)

L1ă mul%umesc oarte multQ, a murmurat, şi apoi a adormit în Domnul)'!nd a mers a doua zi la morgă pentru a citi &risag*ion pentru Dimitrie, părintele a mărturisit: L=s

prima dată în (ia%a mea c!nd (ăd un astel de trup adormit în Domnul) #a%a lui este z!m$itoastrălucitoare şi are culoarea c*i*lim$aruluiQ)

Părin%ii au auns să-+ iu$ească pe 5ristos oarte mult şi doresc să ie $oteza%i)

traducere %i adaptare ;r. 5ndrei 5tudosursa ttpYY```.+onsanidopoulos.co

/ustă vs. pantaloni la Biserică

=ra luna octom$rie) =ra noapte şi $ătea (!ntul) 'u suletele în palme şi rugăciunea pe $uze, tineri$ătr!ni, $ăr$a%i şi emei, aduceau prinos de cinstire 'u(ioasei mult iu$ite) Stare de +iturg*ieJ mîncolo se auzeau tineri c!nt!nd c!ntări du*o(niceşti) 9 altă t!nără citea un acatist la luminteleonuluiJ =ra o linişte şi o $ucurie cerească pe păm!nt, în miez de noapte) Mai a(em un picne înt!lnim cu S!nta Parasc*e(a, a meritat aşteptarea, Lnu regret nici o clipăQ, spunea Paula,t!nără de @ ani, înoolită p!nă la oc*i/

+a doar c!%i(a metri de a se aunge la raclă, o doamnă a rupt tăcerea +iturg*iei tainice) '!t o %ingura, $lestema şi aurisea toate emeile şi tinerele îm$răcate în pantaloni: L2r!ciune înaintDomnului să mergi la 'u(ioasa în pantaloni/ Mai $ine nu mai stătea%i la r!nd) 'el mai mare păcat



emeia să poarte pantaloni la $iserică/ ugăciunea (oastră nu este primită şi de(ine păcat înaintDomnului/QJ 1ocalitatea doamnei a descumpănit pe multe dintre tinerele care au înruntat noaptşi rigul, de dragostea Sintei Parasc*e(a) "cum nici nu mai ştiau dacă să răm!nă sau să iasă dr!nd/

"ceasta a ost o situa%ie care desc*ide o disputată temă: emeia poate merge doar în ustă $iserică Pantalonii sunt, oare, Lur!ciune şi păcatQ În cele ce urmează, (om încerca un răspu

ec*ili$rat, dincolo de disputele tradi%ionaliste şi de cele înnoitoare care se maniestă astăzi în (iacreştinilor ortodocşi) 2n punct de (edere al unui so%, al unui tată de ată şi al unui iu de mamcreştină)

Statutul şi demnitatea emeii creştine contemporane s-au modiicat oarte mult în ultima umătate secol) "stăzi, conteEtul social a ăcut ca emeia să treacă dincolo de responsa$ilită%ile casei şi aeduca%iei creştine) So%ie, mamă, angaată cu normă întreagă, cot la cot cu $ăr$atul în c!mpul muncaunge acasă şi le ia pe toate de la capăt: LSunt manager de amilie, ceas deşteptător, $ucătăreaproesor şi educator la un loc, inirmieră, spălătoreasă şi călcătoreasă, $od^guard, secretapsi*olog, $ancomat şi sunt de gardă A4 din A4 de ore, ?C de zile pe an/Q) "şa se poate prezen

aproape orice emeie)

În acest conteEt, în anumite momente, ea îşi caută liniştea în Dumnezeu) 1ine să se odi*neasdu*o(niceşte la dumnezeiasca +iturg*ie) .i (ine cum poate, dar (ine cu toată inima, deşi acasăaşteaptă tre$urile cotidiene) Poate nu a mai a(ut timp să-şi mai calce o ustă sau pur şi simplu, srupt de la ser(iciu şi a păşit în Biserică, în pantaloni) Iar noi desc*idem por%ile iadului pentru că ecu at!tea pe cap, a LîndrăznitQ să ie Lur!ciune DomnuluiQ) Pro$lema care se ridică implică relanoastră personală cu Dumnezeu) P!nă la urmă, cum (enim îm$răca%i la $iserică 'e este mimportant: %inuta eEterioară sau candela suletului

6um ne îmbr$c$m la @iseric$ Dintru început, tre$uie să spunem că ne pregătim pentru a (eni Biserică) #izic, dar mai ales suleteşte, pentru că urmează să ne înt!lnim cu Însuşi 'reatorul nostrDumnezeu) Dacă este să discutăm despre partea izică, maoritatea recomandărilor au o singulimită: LPrin îm$răcămintea ta să nu deranezi pe aproapele care, ca şi tine, caută pe Dumnezeu şi as*ion st^le-ul tăuQ, ne spune un teolog contemporan)

#iecare se îm$racă după cum îi este suletul şi cum simte, pentru că la Biserică nu a(em uniorm"r i greşit ca unui creştin care nu are nici după ce $ea apă, să-i pretindem să (ină în costum +iturg*ie) ici eEagerările luEului nu sunt o solu%ie) implu %i curat, a%a ar fi ideal4 'ar, dac$ n

se poate, trebuie s$ a#em con%tiina c$ 'umne&eu pri#e%te la sufletul nostru. 7n biseric$ trebus$ ne aducem aminte de faptul c$ suntem egali înaintea lui 'umne&eu %i c$ la El diferena nuface aina trupului, ci aceea a sufletului. 7n biseric$, naturaleea trebuie s$ fie liantul caune%te %i des$#âr%e%te. Strălucirea *ainelor, a cremelor, a ruului nu îşi găseşte spa%iul, nu integrează în peisa) Decen%ă este cu(!ntul cel mai potri(it)

"ceasta ne recomandă şi S!ntul "postol Pa(el: N@$rbaii s$ se roage în tot locul, ridicând mâisfinte, f$r$ de mânie %i f$r$ de %o#$ire. 5semenea %i femeile, în îmbr$c$minte cu#iincioasf$cându-%i lor podoaba din sfial$ %i din cuminenie, nu din p$r împletit cu aur sau d



m$rg$ritare sau din #e%minte de mult pre, ci din fapte bune, precum se cu#ine unor femtem$toare de 'umne&euH (* imotei, 2, 8-1).

Decen%ă, deci şi $un-sim%, singurul criteriu iind să nu deranezi pe aproapele) imic desppantaloni sau ustă în legătură cu %inuta emeilor)otu%i, de unde a ap$rut obligati#itatea fustei la participarea la biseric$ Maoritatargumentărilor aduc în discu%ie un teEt (ec*i testamentar şi un canon din secolul al I1-lea:

− !euteronom , < B @>emeia să nu poarte îmrăcăminte ărătească şi ăratul să nu îmrace cu haine femeieşti. ăci, oricine face lucrurile acestea este o ur*ciune înainte

!omnului, !umnezeu+%− anonul ;9 Cangra B @!acă vreo femeie, din asceză părută, şi'ar schima îmrăcămintea

în locul hainei femeieşti oişnuite, ar lua îmrăcăminte ărătească, să fie anatema+.

Sunt două mărturii importante pentru noi) Prima ace reerire la portul emeilor în 1ec*&estament c!nd, cu argumente ar*eologice, se airmă aptul că îm$răcămintea $ăr$a%ilor nu deose$ea de cea a emeii) LRippa*Q era o ro$ă purtată de am$ele seEe) Băr$a%ii purtau în plL&allitQ K un şal special, cu noduri sau ciucuri, nimic altce(a dec!t o eşară pentru rugăciunPantaloni a(eau doar preo%ii şi le(i%ii în perioada sluirii la 'ortul S!nt şi mai apoi, la &emplL2r!ciune înaintea DomnuluiQ era purtarea acelor pantaloni sacri ai sluitorilor, iar nu nişte *aicotidiene/

'anonul de la 6angra are şi el o altă trimitere) În secolul al I1-lea eEista practica unor emei cardin prea multă r!(nă mona*ală, se îm$răcau $ăr$ăteşte şi se integrau în comunită%ile mona*a$ăr$ăteşti, moti(!nd că sunt ameni şi nu le creşte $ar$ă) 'a să elimine aceste neaunsuri, catul$urau de multe ori mănăstirile =giptului şi ale Siriei, canonul interzicea îm$răcarea în *ai

$ăr$ăteşti şi recomanda ca acele emei să meargă în comunită%ile de ecioare)

Însă, dincolo de argumentele istorice, purtarea ustei la $iserică a de(enit o practică respectată, uo$icei) Să ne g!ndim la c!t de rumos este costumul popular rom!nesc/ '!tă decen%ă şi c!t $un gugăsim în portul $unicilor noastre/ 'atrin%a, apoi usta şi roc*ia au ost asociate în conştiin%a creştincu elegan%a, dar şi cu decen%a necesară participării la dumnezeiasca +iturg*ie) #emeii îi stă $ine ustă şi mai $ine îi stă în ustă K la $iserică/

Dar, ce te aci atunci c!nd suletul te îng*esuie să (or$eşti cu Dumnezeu, în ceas de +iturg*ie şi neşti îm$răcată corespunzător "m!ni sau pur şi simplu laşi lacrimile să curgă în adumnezeiescului "ltar, în pantaloni iind După o (ia%ă de păcat, tocmai atunci c!nd Dumnezeu c*eamă, sim%i că î%i tremură suletul în tine, dar nu po%i intra în $iserică pentru că nu eşti în ustă) 'alegere aci

"la$etul Bisericii

9are este mai importantă usta, dec!t un sulet care t!neşte după Dumnezeu Poate o dată în (ia%ăemeie trăieşte acel sentiment al ne(oii de Dumnezeu) oi ce acem 9 alungăm pentru că este pantaloni K Lur!ciune DomnuluiQ/ 9are nu este L$ucurie DomnuluiQ



@ucuria întâlnirii cu 'umne&eu nu ine de nici un element p$mântesc. untei tu %i El. <imic nar trebui s$ conte&e în momentul în care El îi picur$ în inim$ bucurie. =ricum ai fi îmbr$catcu fust$ sau în pantaloni, cu batic sau f$r$, s$ ai con%tiina c$ 'umne&eu nu e uit$ la a%a ce#;e El nu-! impresionea&$ baticul sau fusta, ci un singur lucru #rea de la tine s$ înelegi cmenirea ta este s$ fii femeie %i mam$ cre%tin$, s$ transformi lacrima în &âmbet, s$ mângâi %i aduci bucurie, a%a cum doar tu o poi face.

"cest îndemn îl găsim la mul%i dintre du*o(nicii noştri: în Biserică, totul este ala$et) "stăzi l-aîn(ă%at pe L"Q, iar m!ine ne pregătim să îl deprindem pe LBQ)

ezum!nd, t!nără sau emeie creştină, intră astăzi în Biserică, aşa cum po%i, numai intră/ 6ăseştepacea în liniştea rugăciunii şi a +iturg*iei şi poate, din r!nduiala lui Dumnezeu, m!ine sau poapoim!ine (ei descoperi şi cu(iin%a ustei/ umai intră în Biserică/

!r. *asile =ordon - !anegiric la !raznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului



'ea mai mare săr$ătoare creştină a lunii noiem$rie este Intrarea Maicii Domnului în BisericSpunem LBisericăQ şi nu L&empluQ, pentru că acum, în creştinism, olosim acest cu(!nt pent+ăcaşul Domnului)

De altel, &emplul 1ec*iului &estament a ost prototipul, preigurarea, Bisericii creştine)

=(enimentul s!nt al intrării pruncei Maria în &emplul din Ierusalim a ost ructul unei ăgăduin%'ăci &radi%ia ne spune că părin%ii Ioac*im şi "na, în (!rstă iind şi nea(!nd copii, în rugăciunile lier$in%i de a-i $inecu(!nta 'el de Sus cu un prunc, au ăcut legăm!nt în a%a lui Dumnezeu că de(or do$!ndi, îl (or aierosi Domnului, adică îl (or duce la &emplu)

#iindu-le ascultată rugăciunea şi-au respectat întocmai şi ăgăduin%a, împlinind cu demnitate, astcu(!ntul psalmistului: L#ace%i uruin%e şi le împlini%i Domnului Dumnezeului (ostruQ ;Psalm @@<)

u le (a i ost uşor părin%ilor (!rstnici să se despartă de prunca lor, Maria, care a$ia împlinise trani) Parcă-i (edem îm$ră%iş!nd-o înlăcrima%i pe treptele &emplului din Ierusalim) .i-au înr!nt, însdurerea omenească prin credin%a şi nădedea în Dumnezeu, du$late de conştiin%a demnitărespectării cu(!ntului dat)

Părin%ii ertelnici au în%eles că do$!ndirea unui copil la $ătr!ne%e a ost un dar al Domnului şi încredin%area Mariei &emplului este răspunsul unei c*emări de sus, deodată cu împlinirăgăduin%ei ăcute)

u eEcludem posi$ilitatea ca Ioac*im şi "na, ataşa%i cu multă e(la(ie de 'asa Domnului şi în%elege, cunoscători ai scrierilor 1ec*iului &estament, să-şi i amintit de cu(intele psalmistului caproe%ise tocmai despre iica lor: L"scultă iică şi (ezi şi pleacă urec*ea ta şi uită poporul tău şi capărintelui tău) 'ă a potit Împăratul rumuse%ea ta, că =l este Domnul tăuQ ;Psalm 44, @A-@?<)



.i astel, copila Maria a ost încredin%ată ar*iereului 3a*aria, care, potri(it unei porunci primtainic de sus, a dus-o în partea cea mai însemnată a &emplului, în S!nta Sintelor, unde intra, du+ege, numai ar*iereul şi numai o dată pe an, cu prileul ertei împăcării, după porunca DomnuluL.i a zis Domnul către Moise: Spune lui "aron, ratele tău, să nu intre oric!nd în locaşul s!nt după perdea, înaintea cură%itorului celui de pe c*i(otul +egii, ca să nu moarăQ ;+e() @, A<, totodaprecum se r!nduise mai înainte: L"aron (a să(!rşi erta de cură%ire peste coarnele lui ;aertelnicului, n) n)< odată pe anQ ;Ieş) ?G, @G<)

Iată că Maria a ost dusă tocmai în această S!ntă a Sintelor, ca semn al c*emării ei spreconsacrare unică în istoria omenirii: aceea de a i mamă a #iului lui Dumnezeu, Iisus 5ristoM!ntuitorul nostru)

+a &emplu, ne spune tot &radi%ia, Maria a stat ca la @A ani, alături de alte ecioare care (ie%uiaacolo) 'ăci &emplul a(ea trei r!nduri de c*ilii, în care locuiau ecioare şi (ădu(e înc*inaDomnului, precum şi preo%ii şi sluitorii, trăind din a(erea &emplului, după r!nduieli asemănătoaoarecum cu cele din m!năstirile noastre de astăzi)

"propiindu-se (remea Bunei(estiri, în urma unei porunci tainice de sus, Maria a ost încredin%ată logodnă $ătr!nului Iosi, rudenia sa, spre ocrotire şi garan%ie a ecioriei)

Din această scurtă dar s!ntă istorie a Intrării Maicii Domnului în Biserică desprindem acum c!teîn(ă%ături)

=Eemplul ăgăduin%ei ăcute de e(la(ioşii Ioac*im şi "na: ceea ce au promis înaintea lui Dumnezau împlinit întocmai, do(edind credincioşie şi demnitate, c*iar cu pre%ul lacrimilor şi al acceptăsingurătă%ii)

În(ă%ăm din acest act ertelnic că şi noi putem ace ăgăduin%e lui Dumnezeu, dar numai ceplăcute +ui, iar odată ăcute să ne %inem de cu(!nt) Minunat se eEprimă în acest sens în%elepSira*: L#ii statornic în cugetul tău şi unul să-%i ie cu(!ntul/Q ;C, @A<)

=Eistă la unii semeni ai noştri, ispita de a ăgădui cu uşurătate el de el de lucruri şi c*iar de a uără rost, după care ăgăduin%a şi urăm!ntul sunt uitate în scurtă (reme) În aceste cazuri se calcă, apt, porunca M!ntuitorului LSă nu (ă ura%i nici pe cer, nici pe păm!nt, ci cu(!ntul (ostru ceea este da să ie da, iar ceea ce este nu, nu/Q ;Matei C, ?4-?C<)

Dar ăgăduin%ele care olosesc m!ntuirii sunt c*iar o$ligatorii) De eEemplu, atunci c!nd spo(edim nu acem doar o înşirare de păcate, ca un el de Lin(entarQ, ci, implicit, ăgăduim că n(om strădui, cu autorul Domnului, să nu mai repetăm ceea ce am mărturisit) În acest mod tre$uie în%elegem satul psalmistului Lace%i uruin%e şi le împlini%i DomnuluiQ)

Intrarea în Biserică reprezintă, apoi, o c*emare pentru noi to%i de a intra şi cerceta cu r!(nă 'aDomnului în decursul (ie%ii noastre, cu timp şi ără timp, în duminici şi săr$ători şi nu numai)

*at$, în aceast$ pri#in$, un îndemn deosebit de cald al fântului *oan Fur$ de 5ur N<u

îndep$rta de @iseric$4 <imic nu e mai puternic decât ea4 perana ta e @iserica/ mântuirea ta



@iserica/ criptura ta e @iserica. Ea este mai înalt$ decât cerul/ mai întins$ decât p$mântul. <îmb$trâne%te niciodat$, ci este pururi înfloritoare. ;entru aceasta criptura, ar$tând t$ria statornicia ei, o nume%te NmunteH/ ar$tând cur$ia ei o nume%te Nfecioar$H/ ar$tând m$reia einume%te Nregin$H/ ar$tând înrudirea cu ea o nume%te Nfiic$H.

"şa cum prunca Maria a ost dusă la &emplu, să ne ducem şi noi pruncii la Biserică, spre a împărtăşi%i cu Sintele &aine, spre a i mai apoi spo(edi%i ;de la ani<, spre a prinde dragoste d

sintele slu$e şi a creşte în atmosera curată a S!ntului +ăcaş)=ste o dieren%ă co(!rşitoare între un copil care la ora +iturg*iei se găseşte în Biserică şi altul castă la tele(izor, sau aiurea) Într-un el (a creşte unul, în alt el celălalt/

"cest praznic al Intrării este, de asemenea, un îndemn pentru noi, ca amilii, s-o c*emăm pe MaiDomnului să intre şi în casele noastre)S-a spus, cu $ună dreptate, că amilia este o mică $iserică) =i $ine, în Lmica noastră $isericăQ sădăm un loc de cinste: icoana Maicii Domnului cu pruncul Iisus să nu lipsească din nici o casă, iar programul de rugăciune, după ce (om aduce Sla(ă Preasintei &reimi, ne (om adresa şi ei, ca une

ce este at!t de apropiată suletului nostru)

Iar dacă amilia este ca o mică $iserică, inima noastră, a iecăruia, poate i socotită la el) '*iar aglăsuieşte, de pildă, un tropar din !nduiala Sintei Împărtăşanii: L#ărădelegile mele trece-le (ederea, Doamne, 'el ce &e-ai născut din #ecioară şi cură%eşte inima mea, ăc!nd-o $isericăPreacuratului &ău &rup şi S!ngeQ)

"şadar, inima este o L$isericăQ în care primim S!nta Împărtăşanie, adică pe Dumnezeu, dar primişi pe cei aleşi ai Săi: Maica Domnului, sin%ii etc) După cum, $unăoară, în zilele senine, cerul iz

se relectă întreg în $o$ul de rouă al dimine%ii, aşa se poate cuprinde întreg cerul spiritual în suletnostru, dacă este desc*is şi senin) Mare taină şi mare dar de la Dumnezeu/

De înc*eiere, e(ocăm troparul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, minunată sinteză a istorieisemniica%iei acestei săr$ători: L"stăzi, înainte-însemnarea $ună(oin%ei lui Dumnezeu propo(ăduirea m!ntuirii oamenilor, în Biserica lui Dumnezeu, în c*ip luminat, #ecioara se aratăpe 5ristos tuturor mai înainte Îl (esteşte) "cesteia şi noi cu mare glas să-i strigăm: Bucură-plinirea r!nduielii 3iditorului/Q"min)

<ra de religie - Intrarea Maicii Domnului în Biserică



+a începutul Postului 'răciunului, Biserica a r!nduit o săr$ătoare înc*inată tocmai "celeia prcare a ost posi$il miracolul dumnezeiesc al Întrupării M!ntuitorului acestei lumi) 9 săr$ătoare prcare o preacinstim pe S!nta #ecioară Maria, 'ea care a(ea să de(ină Maica Domnului nostru Iis5ristos) = fiin$ preacurat$, o fiin$ sfânt$, întru care cea de-a doua persoan$ a reimii celdumne&eie%ti, s-a s$l$%luit %i a luat firea noastr$ omeneasc$.

"legerea Mariei nu a ost una înt!mplătoare) &recuseră at!tea genera%ii de oameni p!nă ce a(ea se i(ească Lcea plină de *arQ K L(asul cel alesQ dintru care 'el necuprins a luat trup omenesc)

<u putem s$ nu o cinstim pe aica fânt$, pentru c$ ei îi dator$m atât de mult %i în primul rânpe ântuitorul J pe 5cela pe care !-a &$mislit ca om în pântecele s$u preacurat. Ea îns$%i a fo

rodul rug$ciunii %i al d$ruirii p$rinilor s$i J *oacim %i 5na J oameni drepi înaintea l'umne&eu. După îndelungate rugăciuni şi uruin%e, cei doi au primit un dar ceresc K pe MariaLcea rumoasăQ, cea $inecu(!ntată, cea dăruită de Dumnezeu) "u aşteptat mul%i ani, dar aşteptarlor a ost una $inecu(!ntată) "u primit mai mult dec!t un dar, mai mult dec!t un copil: au primit dplin $inecu(!ntarea dumnezeiască/ "u primit cu $ucurie pe prunca Maria, dar nu au uitat că ăgăduit-o lui Dumnezeu)

6ând a împlinit #ârsta de trei ani, pe aria au luat-o p$rinii ei %i au adus-o la templul d*erusalim. Şi, împlinindu-%i f$g$duina lor, au încinat-o pe fiica lor lui 'umne&eu 6elui ce le

d$ruit-o/ %i au dat-o pe ea preoilor %i mai ales lui Daaria, ariereului celui de atunci.



"colo, la templul lui Dumnezeu, #ecioara Maria a rămas doisprezece ani, în(ă%!nd cedumnezeieşti, sporind în creşterea du*o(nicească, pregătindu-se de marea misiune care a(ea să-I încredin%ată) 5 locuit în templul din *erusalim, 5ceea care a#ea s$ de#in$ ea 7ns$%i un templu dumne&eirii, dintru care ne-a r$s$rit nou$, oamenilor, ântuitorul sufletelor noastre.

Înainte de praznicul aşterii M!ntuitorului, se cu(ine să ne aducem omagiul şi preacinstirea noast

Maicii Sinte K 'elei ce (a răm!ne de-a pururi un model de sin%enie, model de Mamă rugătoare spriinitoare a noastră înaintea lui Dumnezeu) "mintirea acestui moment s!nt din (ia%a MaiDomnului tre$uie să ne ie un îndemn puternic de a căuta să urmăm această cale a $unătă%ii,iu$irii, a sin%eniei K 'alea (ie%ii (eşnice alături de Dumnezeu)

Așa 1e vede duhul meu> ,tăp2nă - Intrarea în 4iserică a Maicii Domnului în poeziile

Maicii 1eodosia $8orica 9a cu&ț



1icoana de Adrian Sico

Intrarea în 4iserică de 8orica 9a cuț

" a &e (ede du*ul meu, Stăp!nă:ș

&e duce "na, Maica-&a de m!nă)'um urci cu pa i mărun i pe s!nta scară,ș ț

În oc*i por i cerul nop ilor de (arăț ț

i părul &ău e caer de lumină)Ș

Smerit în rugă, trupul mic se-nclinăi a a de copil a teaptă *arul)Ș ț ș

'a să- i picteze sla(a, iconarul,Ț

&opit-a-n lăcări (ec*ea lui comoară," preăcut-on pul$ere u oarăș

i pata de argint a *ainei &ale,Ș

" încrustat-o-n raze ca în zale)

În uru- i ocul curge, ca o apă)Ț

'u răgezimi de mugur care crapă,M!nu a poartă luerul de loare,ț

Iar S!ntul Du*, în !l!iri u oare,ș

'u (raa cură iei i a milei,ț ș

s-a a ezat pe umărul copilei)ș

Din norii al$i i moi ai înăl imii,ș ț'umin i, î i ies în cale 5eru(imii)ț ț

În cu(iin ă mare, iconarulț

'u ir de-arnici a-ncondeiat c*enarul,Iar sus de tot, pe cea din urmă treaptă,Potirul s!nt al ertelor &e-a teaptă)ș

Intrarea în Biserică de 8orica 9a cuț



Doar candele aprinse stră$at cu raza lor În um$ra (iorie a Sintei) 2n ior De taină te cuprinde, c!nd oc*iul %i se pierdeÎn um$ră şi c!nd (ine o rază să-l dezmierde)

Pe lespezile al$e, su$ candele pe unde" curs lumină $l!ndă, lucesc oglinzi rotunde,.i-n ploile de raze, su$ candele se-nşiră,"lai de-mpărăti%ă, în *aine de poriră)

Sunt doisprezece îngeri0 dar nu au aripioare,9ri poate sunt copile cu suletul de loare)

'opilele au toate găteală de domni%e,"u creştetele ninse cu m!ndre coroni%e)

.i-n runtea lor păşeşte, cu oc*ii de cicoareÎmpărăteasa mică, în(ăluită-n soare)

'ondurii =i de aur lucesc ca două stele,.i a$ia îşi poate duce po(ara *ainei grele)

'opilele ridică pe m!ini neîntinate,Podoa$a de lumină a mantiei $ogate).i nu ştiu ce sin%enie (rea să mărturisească,'um că alaiul este o nuntă-mpărătească)

.i-ntre sclipiri de aur şi-n oşnet de mătasăPăşeşte către nuntă micu%a-mpărăteasă)

Iar una din copile, cea mai împodo$ită,Îi duce dar de nuntă, o minge aurită)

Mireasa oc*ii umezi ca-n rugă şi-i ridică,şi către cer ridică, gingaşa m!nă mică)



'ăci pe deasupra-i prinde-n cercuri largi să z$oare2n porum$el cu aripi ăcute de ninsoareÎn numele &reimii, (enit ca să primeascăîn casa =i Mireasa cu stemă-mpărătească)

&e aşteptăm şi noi cu rugi în m!nă,

Să (ii către lăcaşul &ău Stăp!nă)'a iarăşi să sin%ească la a &a (enire,1reun col% din al$a noastră mănăstire)

'u tot alaiul *arurilor, (ino/'o$ori spre miezul inimilor, Blaino/'a-n miezul inimii neîntinate,9 S!nt-a Sintelor să se arate)

.i acolo cu alai de oşti cereşti

În inimi Doamnă ;mică< neştiut să creşti)

(din Dorica !atcu J eodosia, ;oe&ii, Editura opia, 2



Icoana Intrării în Biserică a Maicii Domnului

În(ă%ătura ortodoEă cu pri(ire la săr$ătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, ca înaintmergătoare a tainei întrupării 'u(!ntului lui Dumnezeu, care a(ea a se ace în lume prin milocirăscătoarei de Dumnezeu, se regăseşte în icoana praznicului)

Semniica%ia acestei săr$ători, pline de $ucurie, se găseşte rezumată, de asemenea, în aceste cu(inale 'ondacului: > ;reacurata biseric$ a ântuitorului, c$mara cea de mult pre %i ecioarsfinit$ #istierie a sla#ei lui 'umne&eu, ast$&i se aduce în casa 'omnului, împreun$ aducân



darul 'uului lui 'umne&eu/ pe care o laud$ îngerii lui 'umne&eu/ acesta este cortul cceresc.Interesant este aptul că temeiul zugră(irii icoanei nu se găseşte în =(ang*eliile canonice ci, în ceapocrie)

Însă elul în care este interpretat praznicul şi elul cum este Prea S!nta #ecioară laudată în c!ntăprecum 'ondacul citat, se $azează pe ceea ce se spune despre Maica Domnului în =(ang*eli

canonice) • cena *ntr$rii aicii 'omnului în @iseric$ este descris$ în Erminii , de oicei, astfel:

*nteriorul unui templu, cu un am#on în partea dreapt$ sau stâng$. 7n am#on este inf$i%at prorocul Daaria. Este repre&entat în #ârst$, cu barb$ ascuitîmbr$cat în #e%minte preote%ti, cu mâinile întinse, primind-o pe aica 'omnului.

Ea se afl$ în mi+locul scenei, lâng$ am#on, cu mâinile întinse c$tre Daaria. 7n spatele aicii 'omnului se afl$ p$rinii ei, finii *oacim %i 5na. 7n spatele sau în faa lor, un grup de fecioare purtând aine de s$rb$toare, cu sfe%nice mâini.

• 7ntr-o alt$ scen$, în spatele lui Daaria, într-un registru superior, este repre&entat$ aic 'omnului, a%e&at$ pe un scaun mai înalt, la care se a+unge pe o scar$ cu trei trepte. 7n faa ei se afl$ un baldacin/ lang$ baldacin, un înger în &bor, pri#ind spre ai 'omnului, într-un gest de întâmpinare. Ea se uit$ în sus, c$tre înger, cu o mân$ întinspre el.oi, în afar$ de tinerele fecioare, sunt repre&entai cu aureole.

În mod tradi%ional, scena se zugră(eşte în diaconicon - partea dreaptă ;sudică< a S!ntului "lta"legerea S!ntului "ltar este în acord cu (ersetele întroducti(e ale &roparelor '!ntării a F-a'anonului care se c!ntă în timpul 2treniei)

"ceste (ersete se s!rşesc cu rerenul în care se spune că Maica Domnului >a intrat în S!nSintelor>) De altel, începutul Irmosului '!ntării a F-a ;"Eionul praznicului<, men%ioneaz> 7ngerii, #$&ând intrarea ecioarei, s-au cutremurat, cum cu sla#$ a intrat în fânta fintelor4>

roparul *ntr$rii în @iseric$ a aicii 'omnului



5st$&i înainte-însemnarea bun$#oinei lui 'umne&eu %i propo#$duirea mântuirii oamenilor, @iserica lui 'umne&eu luminat ecioara se arat$ %i pe >ristos mai înainte 7l #este%te. 5cesteianoi cu mare glas s$-i cânt$m @ucur$-te plinirea rânduielii Diditorului.

Făzvan Ionescu - Dansul de logodnă



5st$&i înainte însemnarea bun$#oinei lui 'umne&eu %i propo#$duirea mântuirii oamenilor, @iserica lui 'umne&eu luminat ecioara se arat$ %i pe >ristos mai înainte 7l #este%te. 5cesteianoi cu mare glas s$-i cânt$m @ucur$-te plinirea rânduielii Diditorului 1Tropar la &ntrarea 2ai

!omnului în 4iserică, ; noiemrie

"tunci c!nd S!nta şi epri*ănita #ecioară, 'ea dăruită de Dumnezeu unei omeniri sterpeconsecin%ă a păcatului -, a împlinit doi ani, tatăl ei, Ioac*im, i-a spus "nei, so%ia sa: L $ o ducem emplul lui 'umne&eu %i s$ împlinim astfel f$g$duina f$cut$, de a o d$rui 6elui 5totputernic dla cea mai fraged$ #ârst$Q)

"na i-a răspuns cu griă în%eleaptă: L $ a%tept$m mai bine pân$ #a împlini trei ani, fiindc$ s-putea ca altminteri s$ plâng$ dup$ tat$l %i dup$ mama ei, iar atunci poate c$ nu #a mai r$mânîn 6asa 'omnului Q) "şa că pe irul (remii iconomia lui Dumnezeu a mai tors un anJ +a soroaşadar atunci c!nd a împlinit (!rsta de trei ani, cei doi so%i au *otăr!t că a (enit (remea să o dăruispe copilă &emplului) Ioac*im a dat de (este tinerelor ecioare iudee să-i înso%ească, alcătuind dur!nduială cortegiul, dar şi cu g!ndul că acestea merg!nd în a%ă, cu ăclii aprinse, către &emplcopila (a i atrasă de lumină şi nu (a sim%i ne(oia să pri(ească în urmă, căut!ndu-şi părin%ii) 7nfânta ecioar$ în cur$ia ei, crescut$ %i ocrotit$ de @unul 'umne&eu înc$ de la na%tere laaltitudine duo#niceasc$ deasupra oric$rei fiine create, a început pur %i simplu s$ alerge c$templu, trecând înaintea alaiului de fecioare f$r$ nici cea mai mic$ pri#ire aruncat$ în urmc$tre lume, aruncându-se în braele arelui ;reot Daaria, care o a%tepta în piaa din faemplu împreun$ cu ceilali b$trâni înelepi.



Marele Preot o $inecu(!ntează zic!nd: L 'omnul 'umne&eu a sl$#it <umele $u pentru toa#eacurile. 6$ci în ine, arie, El #a ar$ta i&b$#irea pe care a rânduit-o poporului s$uQ) .i, lucde mare mirare pentru lumea 1ec*iului +egăm!nt, a lăsat-o pe copilă să intre în S!nta Sinteloadică acolo unde doar el, Marele Preot putea intra, şi asta numa odată în an, la 3iua Ispăşirii) "coa aşezat-o pe cea de-a treia treaptă a "ltarului, iar Dumnezeu însuşi a $inecu(!ntat-o) De $ucurieca semn de mul%umire #ecioara a început copilăreşte să danseze uluind pe to%i cei de a%ă ca

pri(eau ca la una din marile minuni şi taine pe care Dumnezeu a(ea să le desă(!rşească în trupul =+ăs!nd astel în urmă lumea, părin%ii şi orice legătură cu lucrurile mişcătoare, fânta ecioar$r$mas acolo în emplu #reme de nou$ ani. 7n tot acest timp 5rangelul Fa#riil îi aducearan$ aparte, duo#niceasc$. 5%a a dus acolo aria, #ia$ cereasc$, mai înbun$t$it$ decât ceaprimilor oameni din ;aradisul rânduit de 6reator. #ără suspine, ără dureri, dincolo de oritre$uin%e lumeşti Ea tr$ia numai pentru 'umne&eu, cu toat$ puterea minii adunat$ întcontemplarea frumuseii 6reatorului. Prin rugăciune neîncetată şi trez(ie, S!nta 'opilă a(ea do$!ndească cură%ia inimii astel înc!t să ie oglindă limpede şi (ie în care să se poată răsr!ngsla(a deplină a lui Dumnezeu) 3i după zi, ceas după ceas, se-n(eşm!nta în strălucitoarele *aine a

(irtu%ii, asemeni unei logodnice gata să înt!mpine în propriul ei trup pe 5ristos, Miredumnezeiesc) =a a în%eles că tot acest timp i-a ost de tre$uin%ă însuşi &impului, pentru Dumnezeu să poată r!ndui astel o maică din milocul acestei lumi răz(rătite şi că tocmai =a, 'opepri*ănită usese aleasă să de(ină ade(ăratul &emplu 1iu al lui Dumnezeu) " în%eles că =a esSanctuar şi &a$ernacol al 'u(!ntului, '*i(ot al +egii oi, 1asul cu mană cerească, &oiagul odrăsal lui "aron, Scară ce leagă iarăşi păm!ntul de cer, #!nt!nă (ie şi pecetluită din care iz(orăşte iarăcătre noi 1ia%a cea (eşnică)

Diua când aica 'omnului, copil$ fiind, a p$truns în fânta fintelor este socotit$ &i a logodnlui 'umne&eu cu natura uman$. Iată de ce acum, @iserica îi îndeamn$ pe toi iubitorii 'umne&eu %i de >ristos s$ se retrag$ ei în%i%i în templul inimii lor, pentru a preg$ti sosir'omnului, în pace %i în rug$ciune, inându-se asemeni 7mp$r$tesei aici, departe de suspine%i durerile acestei lumi.



citul Bo#idenia, Bân$tori-<eam

7n tradiia popular$ româneasc$ acestei &ile i se spune =#idenie, =bre+enie prin unele p$ri d

=ltenia, =bedenie prin uscel, Bo#edenie sau Bo#idenie. În această zi s-a (ădit lumea pe caDumnezeu a $lagoslo(it-o la Blago(eştenie) De aici urmează credin%a că această săr$ătoare se %ipentru oc*ii ce (ăd, Lpentru (ederiQ) În acest scop, unii oameni sin%esc în această zi c!te un uiocu autorul căruia la ne(oie se şterge pe oc*i, cu apă)&ot în această zi de 9(idenii, cred unii rom!ni din Buco(ina că s-a născut Domnul 5ristos) Deci, şi la 'răciun, unii ca aceia ce cred, zic că cerul se desc*ide şi (itele (or$esc) oaptea se petrece lumină şi cu oc aprins) Prin împreurimile 'ernău%ilor, spre această zi se pune într-o strac*ină apLla pri(ig*iatQ) De strac*ină se lipeşte o lum!nare aprinsă) De cu seară, oamenii ac o sută mătănii, la miezul nop%ii altă sută şi în zorii zilei alta) "ceastă apă pri(ig*iată este Lde mare autordacă se spală cine(a cu d!nsa, pentru sănătatea trupului şi pentru adăpost împotri(a răutăomeneşti) &ot prin Buco(ina se spune că L1o(idenia o %in şi turciiQ şi din această zi se socoteşteîncepe iarna);&udor Pamile, LSăr$ătorile la rom!niQ<) "cum, prin unele păr%i, copiii pun în (ase capă crengi de măr) 8inute la lumină şi căldură, crengile înmuguresc şi înloresc, iind olosite noaptea de "nul ou drept sorco(e)

Becea biseric$ din lemn a ;utnei,cu ramul *ntrarea în biseric$ a aicii 'omnului



6atapeteasma @isericii #eci din lemn de la ;utna,cu ramul *ntrarea în @iseric$ a aicii 'omnului

@Singurică singurea5i creştea, mereu creştea,

5i voinică se făcea,5i voinică şi frumoasă

a o floricic'aleasă5i a lumii'mpărăteasă/+

3iua în care se prăznuieşte Intrarea Maicii Domnului în Biserică este cea mai nouă săr$ătoadedicată #ecioarei Maria, înscrisă în calendar din secolul 1I, după ce s-a ridicat la Ierusalim, sudomnia lui Iustinian, la AG noiem$rie anul C4?, o $iserică numită LSînta Maria cea ouă) 'onoro$iceiului, a doua zi după sin%ire, adică la A@ noiem$rie, a inceput să ie ser$at *ramul ;patronu$isericii, adică însăşi S!nta #ecioară, aducerea ei la &emplu) Săr$ătoarea cu dată iEă, noiem$rie, s-a eEtins apoi în tot 9rientul creştin, c!t şi în 9ccident)

3iua ispăşirii a ser(it ca o aducere aminte că ertele aduse în iecare zi, în iecare săptăm!nă şi iecare lună pe altarul pentru arderea tot nu erau îndeauns pentru ispăşirea de păcat) "stel înc!t această zi, a @G-a a lunii a -a ;&işri, septem$rieoctom$rie< Marele Preot ăcea ispăşire pentru toanelegiuirile copiilor lui Israel şi pentru toate călcările de lege prin care au păcătuitQ) Ispăşirea eăcută mai înt!i pentru preo%i, deoarece mediatorul dintre Dumnezeu şi poporul Său tre$uia să curat din punct de (edere ceremonial) .i sanctuarul era cură%at, dat iindcă acesta era p!ngărit prprezen%a şi sluirea oamenilor păcătoşi) În zilele de astăzi 3iua Ispăşirii ;_om Rippur< este ultimdin cele @G zile de pocăin%ă care încep cu oş 5aşana K "nul nou e$raic)

Buna 1estire ;săr$ătoare cu dată iEă în calendarul creştin-ortodoE, AC martie, zi în care S!nt"r*ang*el 6a(riil îi (esteşte #ecioarei că (a lua în p!ntece prunc şi (a naşte iu şi numele lui (a Iisus) L 'uul fânt e #a pogorî peste tine %i puterea 6elui ;rea7nalt te #a umbri/ pentru aceeafântul care e #a na%te din tine, iul lui 'umne&eu se #a cemaQ ;+uca @, ?C<)

=lementele oarecum inedite din acest episod marianic (in pe irul &radi%iei dinspre o apocriă(eacului al II-lea, Protoe(ang*elia lui Iaco$ ;, @-?< despre care au a(ut cunoştin%ă autoprogramului iconograic de la gropni%a Mănăstirii 5umor) De asemeni, alte detalii despre elul care se înă%işa lumii la acei ani ai unei copilării sinte, Maria, Maica Domnului, ne oeră o alapocriă dat!nd din cea de-a doua umătate a secolului al al 1I-lea, =(ang*elia lui Pseudo-Matei ;



@-?<) Pentru o mai $ună cunoaştere a acestor surse, (ezi =(ang*elii apocrie ;trad), studintroducti(, note şi prezentări de 'ristian Bădili%ă<, Polirom, AGGA)

Daniela 9ivadaru - *ovidenia sau ,ăr4ătoarea GIntrarea Maicii Domnului în Biserică

"ceastă săr$ătoare ne aminteşte că alegerea Sintei #ecioare Maria pentru a-+ naşte pe 5ristos nuost ar$itrară) #ecioara Maria a ost continuatoarea unui lung şir de sluitori de(ota%i lui DumnezePărin%ii săi, Ioac*im şi "na, erau considera%i >drepi înaintea lui 'umne&eu>) =i s-au rugat lacrimi pentru a do$!ndi un copil, iar #ecioara Maria a ost rodul rugăciunii lor) "na a ăgăduit înînainte de a o zămisli că, de (a a(ea un copil, îl (a înc*ina lui Dumnezeu) '!nd eti%a a împlinit tr

ani, cei doi Sin%i Părin%i şi-au împlinit promisiunea, aduc!nd-o la &emplul din Ierusalim)= tradiie apocrif$

aşterea şi copilăria #ecioarei Maria nu sunt prezentate în =(ang*elii sau în alte căr%i ale oul&estament) De altel, ea constituie o prezen%ă oarte discretă în S!nta Scriptură) "mănunte despaceste etape ale (ie%ii sale sunt consemnate într-o apocriă din sec) al II-lea, cunoscută su$ numede >=(ang*elia după Iaco(> sau >Protoe(ang*elia>) "stel, se relatează cum, împlinind ariaani, p$rinii au adus-o la emplul din *erusalim, pentru a o încina lui 'umne&eu, ciar dacera singurul lor copil. 7mbr$cat$ în cele mai bune aine, ei au condus-o spre emplu împreuncu rudele lor. Cn grup de fecioare îi însoeau, cântând %i a#ând lumân$ri aprinse în mâini. 5icifost întâmpinat$ de arele ;reot %i ali slu+itori. &radi%ia consemnează şi numele Marelui Preo3a*aria, tatăl S) Ioan Botezătorul) Pentru a intra în &emplu tre$uiau urcate @C trepte) itualul iudacerea ca iudeii să se oprească pe iecare treaptă, pentru a rosti un psalm) Din acest moti(, ccincisprezece psalmi ce se rosteau cu această ocazie sunt cunoscu%i su$ numele de >Psalmtreptelor> ;Psalmii @@F-@??<)

*ntrarea în fânta fintelor



#iind încă mică, părin%ii au (rut să o aute pe eti%ă să urce treptele, rostind psalmii în locul ei) Daspre surprinderea tuturor, aria, prin arul di#in, a urcat repede toate treptele, f$r$ a se mopri conform ritualului.

!uminat de 'umne&eu, Daaria a întâmpinat-o cu bucurie pe aceast$ fecioar$. e spune c$ el fi binecu#ântat-o &icând u e%ti cea în care 'umne&eu %i-a prosl$#it numele $u între iudei.

e%ti cea în care 'umne&eu #a descoperi ântuirea pe care a preg$tit-o poporului s$u. +u!ndde m!nă, 3a*aria a dus-o pe Maria în cea mai s!ntă încăpere a &emplului, în S!nta Sintelo+ucrul acesta era cu at!t mai neo$işnuit cu c!t doar Marele Preot a(ea (oie să intre aici şi doarsingură dată pe an, după ce aducea erte pentru sine şi pentru popor) &radi%ia mai spune că ecioaaria a r$mas la emplu timp de 12 ani. Ea î%i petrecea timpul ca %i celelalte fecioare, citincripturile, lucrând, rugându-se %i sporind în dragostea fa$ de 'umne&eu. 7ngerul Fa#riiladucea ran$ %i îi tâlcuia locurile mai greu de îneles din @iblie, preg$tind-o pentru Bestea cbun$.

imbolistica intr$rii aicii 'omnului Primul &emplu din Ierusalim a ost construit de către Solomon, dar a ost distrus în CH i)d)5r) =lost reconstruit G de ani mai t!rziu, de către 3oro$a$el, eEist!nd p!nă în anul G d)5r)Tradiţia rainică spune: Oinci lucruri care se aflau în primul templu nu se mai găseau în al doileAcestea erau: >ocul din înălţime, Pntdelemnul ungerii, hivotul "egii, !uhul Sf*nt şi sorţii PrimTumimO.

Du*ul S!nt a început să grăiască prin proe%i, lucr!nd pentru a o pregăti pe cea care tre$uia sănască pe 5ristos) În timp ce 5ristos a întrunit toate cele trei sluiri ;în(ă%ătorească, ar*ierească

împărătească<, 3a*aria a(ea doar două: ar*ierească şi în(ă%ătorească, proetică) 1ăz!nd în #ecioaMaria '*i(otul oului +egăm!nt, 3a*aria a dus-o în S!nta Sintelor) "ici ea s-a pregătit pentrude(eni &emplul lui Dumnezeu) De altel, ea a parcurs cele trei etape necesare: cură%irea, iluminarşi unirea cu Dumnezeu, corespunzătoare celor trei încăperi ale templului) *ntrarea în empînseamn$ preg$tirea tainic$ a umanit$ii lui >ristos. Din acest moti(, această săr$ătoare esteanticipare a aşterii M!ntuitorului, lucru e(ident şi în r!nduiala slu$elor) Din această zi încep să c!nte în cadrul 2treniei 'ata(asiile: >ristos se na%te, sl$#ii-!4...

= s$rb$toare liturgic$ mai târ&ie



Săr$ătoarea propriu-zisă dedicată intrării Maicii Domnului în &emplu este de dată relati( recentÎntruc!t noul lăcaş de cult înc*inat lui Dumnezeu a de(enit $iserică, săr$ătoarea a ost numiIntrarea în Biserică a Maicii Domnului) Deşi nu instituită oicial, săr$ătoarea a eEistat înainte de seal 1I-lea)

• =Kistă astfel o menţiune a ei din sec. al &#'lea, făcută de Sf. Crigorie de 3Qssa.• 2ai eKistă şi o mărturie privind construirea unei iserici de către împărăteasa =lena

cinstea acestui eveniment.• Sf. Andrei riteanul 1sec. al #&&'lea voreşte şi el despre această sărătoare ce se ţinea

&erusalim.• $n sec. al #&&&'lea, patriarhii Cherman şi Tarasie au rostit c*te o predică în cinstea acest

sărători. Se pare că data de ; noiemrie reprezintă data sfinţirii unei iserici cu acehram în <E9. 4iserica a fost construită de &ustinian cel 2are l*ngă zidul ruinat al Templulu

• $n Apus, sărătoarea a fost adoptată mult mai t*rziu de papa Crigorie al R&'lea, carecelerat'o pentru prima dată la Avignon, în ;9E.

• =a s'a răsp*ndit în sec. R#'R#&, în timpul papilor SiKt al &#'lea şi SiKt al #'lea.

$rb$toarea !uminii

<umele de Bo#idenie pro#ine din sla#on$, însemnând ceea ce se face #$&ut$. &radi%ia populaspune că de 1o(idenie se desc*id cerurile, iar animalele încep să (or$ească) În această zi se aprilum!nări, mai ales pentru cei adormi%i, şi se împart pomeni) Sim$olurile luminii sunt candellum!narea, soarele, ocul) &ot în ziua de 1o(idenie, copiii pun în (ase cu apă crengi de măr) 8inula lumină şi căldură, ele înmuguresc şi înloresc, iind olosite în noaptea de "nul ou dresorco(e)

*storie în imagine

În iconograia 1o(ideniei regăsim cele trei păr%i ale &emplului: curtea, S!nta şi S!nta SinteloScena se desăşoară în curtea interioară, 3a*aria înt!mpin!nd-o pe Maria în *aine preo%eşti, în auşilor Sintei, pe prima treaptă ;din cele cincisprezece<) #ecioara este prezentată cu m!inile întinsurc!nd singură) În spatele ei se ală Ioac*im, "na şi corurile de ecioare) În planul de sus, ea esaşezată pe cea mai înaltă treaptă, l!ngă uşa Sintei Sintelor, iind sluită de un înger) Surprindîm$răcămintea #ecioarei ;maorionul<, care sim$olizează maturitatea ei du*o(nicească)



Adrian ocoşilă - Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Intrarea Maicii Domnului este săr$ătorită în iecare an, pe A@ noiem$rie) Este s$rb$toarea amintirea &ilei în care, finii *oacim %i 5na au adus-o pe fiica lor aria, în #ârst$ de trei anla templu. 5ici a fost întâmpinat$ de marele preot Daaria, tat$l fântului *oan @ote&$torul, caa dus-o în cea mai sfânt$ înc$pere din acest loc, în fânta fintelor, unde #a r$mâne pân$ #ârsta de 19 ani.

Deşi sunt persoane care sus%in că lucrul acesta era cu neputin%ă, totuşi Biserica, în c!ntările airmă: >6eea ce s-a r$nit în fânta fintelor, celei îmbr$cate cu credin$ %i cu înelepciune %i cneîntinat$ feciorie, mai marele Fa#riil i-a adus din ceruri încin$ciune>)

Inorma%ii despre acest e(eniment din (ia%a Maicii Domnului a(em în >=(ang*elia după Iaco(> s>Protoe(ang*elia>, o scriere apocriă din secolul al II-lea) Precizăm că dintre săr$ătorile înc*inaMaicii Domnului, numai >Buna(estire> are la $ază un e(eniment istoric consemnat în S!nScriptură ;+uca I, A-?H<) Despre celelate săr$ători, e(ang*eliile canonice nu ne dau mărturinorma%iile pro(enind din S!nta &radi%ie şi din e(ang*eliile necanonice ;apocrie<)

;$rintele profesor Ene @rani%te afirm$ c$ aceast$ s$rb$toare a luat na%tere în secolul B*. !a 2noiembrie 93, Oustinian a &idit la *erusalim, lâng$ ruinele templului, o biseric$ încinat$ fintecioare, care, spre deosebire de una mai #ece, a fost numit$ biserica fânt$ aria ce

nou$. 6onform obiceiului, a doua &i dup$ sfinire, adic$ la 21 noiembrie, a început s$ fie serb



ramul (patronul) bisericii, adic$ îns$%i fânta ecioar$, serbarea fiind consacrat$ aducerii ei templu>)

În "pus, săr$ătoarea a ost adoptată de papa 6rigorie VI-lea, care a cinstit-o pentru prima dată anul @?4, la "(ignon)Pentru ca $ucuria săr$ătorii să nu ie um$rită de post, Biserica a r!nduit ca pe A@ noiem$rie să dezlegare la peşte)

u este înt!mplător că încep!nd cu data de A@ noiem$rie, în cadrul slu$ei 2treniei se c!n'ata(asiile: >ristos e na%te, sl$#ii-!4... =ste o săr$ătoare care ne pregăteşte şi pe noi săacem pe 5ristos să se nască tainic în noi) 2nde primeşte #ecioara Maria (estea că-+ (a naşte p5ristos În Biserică) 2nde are loc preacerea p!inii şi a (inului în &rupul şi S!ngele lui 5ristos Biserică) Deci, nu în aara ei (a reuşi omul să acă din c*ipul său, un c*ip al lui 5ristos) #iecare dnoi tre$uie să ştie şi să în%eleagă totul, at!t ceea ce se (ede şi se aude, c!t şi ceea ce nu se (ede şi nse aude în $iserică) u e suicient să ştim că #ecioara Maria a ost dusă la &emplu şi a stat p!nă(!rsta de @C ani) "ceasta este, simplu, istorie) Important este să pătrundem în în%elesul prounde(enimentului istoric şi să descoperim că prezen%a ei în S!nta Sintelor, e roditoare: ace ca #iul l

Dumnezeu să Se nască din ea) Deci, >ristos e #a na%te, #a muri %i #a în#ia tainic cu tot omcare #ieuie%te în @iseric$.

În această zi, copiii pun crengi de măr în (ase cu apă) "cestea, %inute la lumină şi căldurînmuguresc şi înloresc, şi sunt olosite în noaptea de "nul ou drept sorco(e)

Să nu uităm că în colindele rom!neşti se c!ntă, în plină iarnă, despre lorile dal$e, lori de măr, sadespre măru%, mărgăritar) Dacă am i cu luare aminte la colinde, nu am a(ea cum să nu ne între$ăce măr ar putea ace în decem$rie lori dal$e .i de ce măr ;entru c$ str$mo%ii no%tri %tiau de

b$trânii lor c$ acea +oard$ a fântului <icolae trebuie s$ fie una de m$r, iar dac$ aceea înflorepân$ de <a%terea 'omnului, înseamn$ c$ sfântul a mi+locit pentru iertarea celui c$ruia id$ruit crengua, flori dalbe.

Ion =hinoiu -1radi+ii> semne de săr4ătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică



3iua intrării în Biserică a #ecioarei Măria, numită 9(idenia, 9$reenia sau 1o(idenia, corespunde'alendarul popular cu cele$rarea unei năprasnice di(inită%i a lupilor, #ilipul cel .c*iop sau #ilipcel Mare ;A@ noiem$rie<)

+ocal, în Buco(ina, se credea că în această zi s-ar i născut Domnul 5ristos) Săr$ătoarea 9(idenie împreună cu #ilipii de &oamnă, oaptea Strigoilor, S!ntandrei şi S!nnicoara ;Micolae< ormează, în perioada @? noiem$rie - decem$rie, un scenariu ritual de înnoire a timpulupro$a$il "nul ou dacic)

7n noaptea de =#idenie, când se credea c$ se descide 6erul %i #orbesc animalele, se pri#egea lumina unei lumân$ri încol$cite o stracin$ cu ap$ de leac. &ot atunci se ăceau armecedesc!ntece, se ala ursita, se eectuau o$ser(a%ii şi pre(iziuni meteorologice) Pentru copiii mo

ne$oteza%i şi pentru oamenii îneca%i şi mor%i ără lum!nare li se ăceau în această zi praznice şi li împăr%eau pomeni)

Întruc!t se credea că în noaptea de 9(idenie strigoii circulau ără oprelişte, se ungeau cu usturcerce(elele erestrelor, tocurile uşilor, (atra şi cuptorul care comunicau, prin *orn, cu eEteriorul)

Pentru protec%ia (itelor împotri(a animalelor săl$atice se interzicea orice acti(itate legată prelucrarea l!nii şi pieilor de animale)

De la 9(idenie p!nă la S!ngiorz, emeilor le era interzis să mai spele ruele la rău)



Mihai-Alex <lteanu - Icoana Intrării în Biserică a Maicii Domnului



Săr$ătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului este una din cele doisprezece PrazniÎmpărăteşti) "ceastă săr$ătoare a ost instituită în &radi%ia Bisericii olosind teEtul Protoe(ang*ellui Iaco(, care detaliază naşterea şi (ia%a timpurie a #ecioarei Maria) Deşi Protoe(ang*elia lui Iacoeste datată în secolul al II-lea, săr$ătoarea a ost instituită în secolul al 1I-lea în ăsărit şi a$ia anul @?4 în "pus)

În iconograia Întrării în Biserică a Maicii Domnului apare dez(oltată tema templului) Mul%i utilizat sim$olismul care aseamănă cele trei păr%i ale templului cu cele trei etape ale (iedu*o(niceşti - puriicarea, iluminarea şi unirea) "stel, în templul din Ierusalim, #ecioara aleasă (a pregăti să de(ină mai t!rziu L&emplu &rupului SăuQ, 'el 'are (a i dăr!mat şi în trei zile se

ridica)

În iconograia Intrării se regăsesc cele trei păr%i ale templului din Ierusalim) Scena prezentată icoană se desăşoară în curtea interioară a templului, l!ngă intrarea în LS!ntaQ) Proorocul 3a*areste zugră(it îm$răcat în *aine preo%eşti st!nd în a%a uşilor LSinteiQ, pe prima treaptă a scării, m!inile întinse, primind-o pe Maica Domnului)

Preas!nta ăscătoare de Dumnezeu este zugră(ită de două ori în icoană, dar nea(!nd nimcopilăresc în înă%işarea ei, deşi este pictată de statură mică) "ceastă statură mică indică (!rsta cru

la care a ost adusă la templu)

S!nta #ecioară este zugră(ită în a%a Proorocului 3a*aria, întinz!nd m!inile către el şi încep!ndurca treptele care duc spre LS!nta SintelorQ)

În spatele Maicii Domnului, în milocul cur%ii, sunt zugră(i%i Sin%ii Ioac*im şi "na, părinăscătoarei de Dumnezeu, care (in şi îşi prezintă #iica) =i sunt urma%i de un grup de ecioare poartă în m!ini ăclii aprinse) Spre deose$ire de S!nta "na şi de #ecioara Maria, ecioaretemplului au capul descoperit)



Dacă pri(im în registrul de sus o (edem din nou pe #ecioara Maria şez!nd pe cea mai înaltă treapl!ngă LS!nta SintelorQ, unde un înger (ine să-i sluească iind *rănită cu Lp!ine cereascăQ)

În mod tradi%ional, icoana Întrării în Biserică a Maicii Domnului se zugră(eşte în diaconicon, aîn partea dreaptă ;sudică< a S!ntului "ltar)

Icoane







































Date post:	06-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	steaemy
View:	236 times
Download:	0 times

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie)

Documents