Internetul – mediu de dezvoltare al afacerilor

8/13/2019 Internetul – mediu de dezvoltare al afacerilor

http://slidepdf.com/reader/full/internetul-mediu-de-dezvoltare-al-afacerilor 1/96

Internetul – mediu de dezvoltare al afacerilor



Consideratii generale 2



Capitolul 1 Internet-ul 3

1. Noţiuniintroductive 3

a) Evolutia Internetului 3 b) Facilitatile conectarii la Internet 6c) Protocoale (IP, TCP, UDP) 9d) Protectia în Internet 20

2. Cine cauta gaseste 26

Capitolul 2 Ce este comertul electronic? 31

1. Tipuri de afaceri in comertul electronic 312. Prezentarea protocoalelor ce stau la aza comertului

electronic 36!. "egislatia invigoare 39#. $ecuritatea in comertul electronic 44%. &fectuarea platilor pe

Internet 49'.(omino )ercant - o solutie pentru comertul electronic 53

Capitolul 3 Implementarea aplicaţiei 59

1. *ealizarea unuisite 59

a) Consideratii generale 59 b) Alegerea unui ISP 60c) Selectarea şi con igurarea unui server !eb 62

2. Instrumente folosite pentru realizarea unui site 67a) Structura site"ului (organi#area $e nivele a işierelor) 67 b) Ele%ente te&nice de reali#are a site"ului 73c) 'odalit i de $ublicare a site"ului 76

!. Concluzii 81

Anexa1 83

Anexa2 87

Anexa3 90

Bibliografie 95



Consideraţii generale

Internetul, unul din cele %ai des olosite cuvinte din vocabularul iec rei $ersoanece oloseşte calculatorul, at*t în interes de serviciu c*t şi în interes $ersonal, a înce$ut sca$ete un rol oarte i%$ortant în lu%ea in or%a iei+ Din $unct de vedere in or%ativInternetul o er ca$acit i inco%ensurabile, av*nd un r s$uns $entru cele %ai co%$le e

întreb ri, %ul u%ind $*n şi $e cei %ai $reten ioşi utili#atori+ Ca resurs econo%icInternetul este una din cele %ai %ari $ie e de $ublicitate şi o er oric rui agent econo%ic $osibilitatea de a se a ir%a, de a"şi ace $ublic inten ia de a co%erciali#a $rodusele,succesul iind asigurat de co%$le itatea şi atractivitatea inter e ei cu clientul, de vi#iunea $rogra%atorului şi ad%inistrarea site"ului+

Cu toate acestea %ai sunt anu%ite lucruri de a% nunt $e care nu trebuie s lesc $a% din vedere, nu se ştie înc în ce % sur co%er ul electronic va a ecta econo%iaclasic , aşa cu% o şti%, sau $oate nu o va in luen a în nici un el, co%er ul electronicde#volt*ndu"se în $aralel cu co%er ul clasic, de#voltarea sa i%$lic*nd o $arte din legileco%er ului clasic, aşa cu% îl şti% din c r ile de econo%ie+

Pentru cei ce doresc desc&iderea unei a aceri olosind Internetul şi resurselein or%a ionale de care dis$une acesta, trebuie s sublinie% anu%ite as$ecte ce nu innea$ rat de econo%ie ci %ai %ult de te&nologie în s$ecial ICT (In or%ationalCo%unication Tec&nolog-), $entru c la ba#a Internetului st o te&nologie deco%unica ie oarte $uternic , ca$abil s sus in %ai %ulte activit i+

Dac ne g*ndi% la c* i utili#atori accesea# Internetul şi recven a accesului, artrebui s ne g*ndi% şi la $artea %aterial a acestui as$ect, de c&eltuielile i%$licate, $ede"o $arte cu su$ortul te&nic. calculatoare, servere, re ele/ iar $e de alt $arte su$ortullogic, lucru care ine de $rogra%ele olosite $entru navigarea $e Internet şi anu%e a bro0ser"elor 1+1 2ro0ser"$rogra% s$eciali#at $entru navigare în Internet3



Capitolul I

Internetul

1. Noţiuni introductive

Internetul este cea %ai %are re ea de calculatoare, singura care nu se $oate de ini

din $unct de vedere geogra ic, $entru c ea nu de$inde de grani e, guverne, sau alteor%a iuni statale+ Aceast re ea uriaş se întinde $e tot întinsul %a$a%ondului, $unînd încone iune orice utili#ator ce dis$une de un calculator cu$lat la aceast re ea indi erent de#ona geogra ic în care se a l + Internetul este singura resurs in or%atic ce r s$unde în $ro$or ie de 44,45 cerin elor utili#atorilor+ Aceast re ea uriaş $oate $une în leg turdoi sau %ai %ul i utili#atori indi erent de loca ia geogra ic , o erindu"le %ai %ulte $osibilit i de co%unicare. e"%ail, c&at, sau altele+

6n general utili#atorii de Internet nu au o anu%it vîrst , acesta iind $o$ular de latineri $*n la adul i+

Pe Internet se $ot g si r s$unsurile la %a7oritatea întreb rilor de care ne lovi%, ieele întreb ri legate de un anu%it do%eniu, institu ie, cl dire ar&itectural sau $ersoan $ublic + Tot aici se g sesc în or%at logic %aga#inele virtuale, obiectul de studiu allucr rii de a +

'aga#inele virtuale, sunt cele care invadea#a %onitorul cu o serie debannere $ublicitare, o serie de leg turi ce duc la site"urile acestora+

6n $aragra ul ur% tor vo% încerca s observ % de#voltarea Internetului, %otiveleacestei de#volt ri şi i%$actul asu$ra vie ii cotidiene+



a) Evoluţia Internetului

Evolu ia Internetului nu se $oate structura $e $erioade bine de inite de ti%$

deoarece de#voltarea acestuia a cunoscut oarte %ulte boo%"uri din ceea ce $riveştede#voltarea $aginilor 0eb, a a$lica iilor $entru c utare, a &ard0are"ului de caredis$uneau serverele, desco$erirea şi a$licarea noilor te&nologii de teleco%unica ie+

Di%ensiunile !eb"ului au înce$ut s creasc într"un rit% eno%enal, înce$*nd cuanul 1448+ Ca in or%a ie, în 1449 erau dis$onibile 8: de servere, în 1448 nu% rulacestora a a7uns la 9;+8:: şi anul trecut în octo%brie"noie%brie ci ra a a7uns la circa 9;de %ilioane+ Ca o co%$aratie %ai $lastica, ganditi"va ca toata $o$ulatia <o%aniei er i

or%ata din calculatoare+ Acestea sunt doar ci rele care dau nu% rul de servere 0eb şi nual site"urilor, tot anul trecut iind anun at inde area a $este un %iliard de $agini de c treanu%ite %otoare de c utare+ Acest lucru în condi iile în care aceast ci r se înv*rtea în 7urul a ;:: de %ilioane la înce$utul anului 144=+ I%$resionant> ?u cred c %ai estenecesar s intr % %ai în a% nunt cu aceast anali# deoarece sunte% convinşi c ci relede %ai sus sunt su iciente $entru a v creea o i%agine i%$resionant +

Un lucru este oarte clar, se ştie c în re eaua Internet s"a $ornit de la trans%isiile $rin cablu coa ial şi în $re#ent s"a a7uns la rece$ ionarea acestuia $rin cabluri de ibro$tic şi sateli i+

@ara în care acesta a avut un i%$act oarte %are a ost Statele Unite ale A%ericii+Aici Internetul a cunoscut o de#voltare s$ectaculoas , de#voltare ce s"a ba#at $e interesula%ericanilor în leg tur cu co%unicarea dincolo de rontiere3, debaras*ndu"se deconce$tele clasice. $oşt , tele on şi %ai ales de s&o$$ing3, toate acestea iind în #iua deast #i integrate3 în %are $arte în %ai %ulte do%enii ce a$ar in aceluiaş serviciu, şianu%e Internetul+

6n $re#ent în $ro$or ie de B85 din tinerii $lanetei utili#ea# Internetul în interes $ersonal sau în interes educativ+ Trebuie inut cont c în %a7oritatea statelor estEuro$ene, Statele Unite ale A%ericii, Asia Central şi de Est, costurile legate de Internetşi de ti%$ul $etrecut în aceast re ea sunt %ult %ai ie tine dec*t în Euro$a de Est şi @ rileA ricii Centrale, unde noile te&nologii de co%unica ie acu% sunt i%$le%entate+ Se



încearc reducerea c&eltuielilor ast el încat oricine s "şi $oat $er%ite acest serviciu, bineîn eles şi a$tul c , totalitatea c&eltuielilor cu ec&i$a%entul necesar rece$ ion riiserviciului Internet va i su$ortat în totalitate de consu%ator+

I%$ortant de ştiut este c de serviciul Internet nu se $oate bene icia dec*t dacdu%neavoastr ca $osesor de co%$uter $ersonal ec&i$at înce$and cu un si%$lu dis$o#itiv%ode%9 şi ter%in*nd cu o %ini anten satelit $entru rece$ ionarea se%nalului+

'odalit i de conectare. 6n $ri%ul r*nd trebuie s v alege i o ir% care se ocu$cu distribu ia de servicii Internet, organi#a ie cunoscut sub nu%ele deISP (InternetServiceProvider)+

Conectarea se $oate ace în %ai %ulte %oduri, tradi ional $rin dial"u$ sau $rin%etode %ai ra$ide dar %ai costisitoare, cu% ar i. cablu T , %ode%ul radio, ISD?, DS

sau c&iar $rin satelit+'ode%ul de linie tele onic , %ai re$re#int dec*t cea %ai ie tin solu ie dar nu şi

cea %ai bun + C&iar dac re$re#int cea %ai ie tin %odalitate de a intra $e ?et este %ortdin $unct de vedere te&nologic+

Pri%a variant la utili#atorii $ersoane i#ice, este %etoda de conectare la Internet $rin dial"u$+ Ce estedial-up Dial"u$ re$re#int un %od de conectare $rin inter%ediulunui %ode% şi a unei linii tele onice nor%ale+ De ce se adresea# $ersoanelor i#ice 6n

$ri%ul r*nd din cau#a costurilor, care sunt cele %ai %ici din o erte+ a dial"u$ se $l tesci%$ulsurile tele onice $e care le consu%a i, şi de aceea %a7oritatea utili#atorilor seîndrea$t s$re olosirea Internetului du$ ora 99, c*nd $re ul unui i%$uls este %ai %ic+De ase%enea se $l teşte o su% ISP"ului du%neavoastr , su% care varia# în unc ie deir%a $e care o alege i+

S anali# % ca#ul în care o$ta i $entru conectarea la Iternet $rin inter%ediulliniilor înc&iriate (leased lines)+ linie înc&iriat în esen este este o $erec&e de ire,alocat de un serviciu de tele onie i , care ace leg tura i#ica între dou %ode%uri, cela lat în $osesia du%neavoastr res$ectiv cel al ISP"ului+ Ca şi la dial"u$, $re ul se î%$arteîn dou , $l ti i o su% $entru înc&irierea acelei linii tele onice serviciului de tele oniei , iar o alt su% ISP"ului+ Su%a $l tit $roviderului di er în unc ie de vite#a deacces (l i%ea de band ) $entru care o$ta i+

9 'ode% G $rescurtarea a dou cuvinte ce descriu rolul dis$o#itivului.o dare şide odare a se%nalului



Internet $rin satelit+ 2a#a trans erului de date $rin satelit este o$en"standardul! igital" ideoBroadcast (!"B ) $entru trans%isiile T +

a conectarea $rin satelit, o sta ie terestr trans%ite $rin Internet c tre satelit date, $e care utili#atorul le solicita+ Acesta de regul orbitea# $e o traiectorie geosta ionar ,iind deci $o#i ionat a de Pa%*nt %ereu în acelaşi $unct+ De acolo, satelitul î%$artedatele s$re su$ra a a de care r s$unde+ colul at*t de %are însea%n ceva ti%$ de e%isieşi de rece$ ie, dar acest lucru este %ai $u in se%ni icativ deoarece sateli ii $ot trans era%ai %ul i %egabi i $e secund + Toc%ai de aceea, $roviderii de Internet lucrea# cu $l cere cu sateli ii $entru cone iunile transatlantice+

6n ti%$ ce un $rovider dis$une de %i7loace consistente, $entru un utili#ator $articular aceast variant este %ult $rea costisitoare G este vorba de %ai %ulte #eci de

%ii de dolari+Internet $rin %ode%ul de cablu+ Doar $u ini utili#atori de Internet olosesc o

$osibilitate de acces e istent în %ai %ulte locuin e şi anu%e cablul de televi#iune+ S$redeosebire de accesul analogic sau de $rocedeele digitale, care unc ionea# $rininter%ediul unei re ele tele onice, %ode%ul de cablu utili#ea# cablu de cu$ru T , aşa csunte i co%$let inde$endent de co%$ania de tele onie i +

'ode%urile de cablu sunt ca$abile sa g seasc în #ona de recven atribuit cel

%ai curat3 canal şi lucrea# aici inde$endente+ De aceea al turi de o co%bina ie decabluri din cu$ru cu cabluri cu ibr o$tic asigur rate de trans er oarte %ari, de $*n laB: 'bitHs; + Costurile sunt avanta7oase $entru serviciile o erite, dar $roviderii sunt înnu% r %ic+

'ode% radio+ Te&nologia nu este relativ nou , şi s$re deosebire de celelaltevariante şi"a de$ şit $roble%ele înt*%$inate în anii $receden i, $robabil şi din cau#aconce$tului cu% c radioul re$re#int o te&nologie învec&it şi a $re ului ridicat, acestserviciu nu s"a i%$us c&iar aşa de $uternic+

Iat c %ai sus a% enu%erat cele %ai i%$ortante %odalit i de conectare laInternet, ordonate cresc tor în unc ie de $re +

; re$re#it $rescurtarea 'egabit Hsecund , rat de trans er de date



Se $oate observa c tendin a generala este aceea de a olosi c*t %ai %ult nouate&nologie de co%unica ie o erit de sateli i şi de $ r sire a celei ba#ate $e cablu coa ial,acest lucru iind $robabil în ca#ul în care costurile vor sc dea+

b) #a$ilitatile $one$tarii la Internet

6ntotdeauna c*nd se discut des$re un do%eniu se discut i%$licit şi des$reavanta7ele olosirii acelui do%eniu+

Avanta7ele Internetului sunt inco%ensurabile, acestea re$re#ent*nd $entru

o%enire o $ri% trea$t s$re te&nologia absolut + 6n Internet se oloseşte conce$tul de$unere şi utili#are în co%un a resurselor3 acest $rinci$iu iind oarte bine in eles de c trecei ce navig&ea# în in inita re ea nu%it Internet+ 6nce$*nd cu in or%a ii legate deabsolut orice do%eniu educativ şi ter%in*nd cu a$lica ii %ulti%edia, Internetul are gri7s urni#e#e utili#atorului tot ce"şi doreşte, într"o or% sau alta c*t %ai ra$id+

?u $ute% cataloga strict aceste avanta7e ale olosirii Internetului, dar $ute% gru$acategoriile de servicii $e care acesta ni le $oate urni#a, o $arte dintre ele iind gratuite oalt $arte contra"cost+

Pri%ul serviciu o erit de Internet este acela de e"%ailB+ To i utili#atorii a la i înInternet au au#it cel $u in o dat de acest serviciu+ Poşta electronic este una dintre cele%ai $uternice acilit i de a co%unica gratuit, dac ine% cont c serviciul tele onic şiserviciul de $oşt clasic sunt contra"cost+

6n ce const serviciul de $oşt electronic v ve i întreba< s$unsul este unul c*t se $oate de si%$lu. nu trebuie dec*t s dis$une i de un

calculator $ersonal conectat la Internet, un server de e"%ail gratuit şi o adres $ersonal +

Conce$tul de adres $ersonal este si%ilar cu cel de c su $oştal , du%neavoastr laaceast adres $ri%i i scrisorile cunoscu ilor în or%at electronic+

Un server de e"%ail gratuit este un calculator ce v $oate $er%ite du%neavostrca utili#ator s v crea i o adres $ersonal + Du$ ce co%$leta i anterior un or%ular, în

B electronic %ail sau serviciu de $oşt în or%at electronic





Un alt serviciu i%$ortant este cel o erit $rin#(P sau#ile ( rans erProtocol+FTP"ul este o %odalitate ce îi $er%ite utili#atorului un trans er de işiere în

re eaua Internet, olosind un un calculator surs , un calculator destina ie şi un server $rininter%ediul c ruia se $oate reali#a trans erul+ Este olosit la trans erul in or%a iilor de $eun calculator $e altul, un serviciu oarte i%$ortant şi oarte util în s$ecial oa%enilor dea aceri şi nu nu%ai+

Pentru a utili#a t$"ul se olosesc de obicei $rogra%e s$eciali#ate sau olosind'S"D S Pro%$t+ 6n i%aginea ur% toare $ute i observa o ereastr 'S"D S ce $re#intstartarea şi rularea serviciului t$.

?u în ulti%ul r*nd utili#atorul dis$une de înc rcarea şi a işarea $aginilor 0eb,aceste se nu%esc generic site"uri şi re$re#int $agini de te t ce au în cadrul lor inserateanu%ite $o#e ani%ate sau secven e de i%agini+ Site"urile sunt $ri%ul $as c tre utili#ator, $rin inter%ediul lor Internetul îşi arat adev rata a , şi anu%e aceea a $lin de culorişi i%agini interactive+ Trebuie de re inut a$tul c nu toate site"urile au un caracter strictin or%ativ ci sunt unele dedicate unor a$lica ii diverse cu% ar i. site"uri co%erciale, eleocu$*ndu"se în s$ecial de co%erciali#area $roduselor online, site"uri dedicate 7ocurilor $ecalculator şi nu nu%ai, etc+

c) Protocoale (IP, TCP, UDP)

Protocoalele TCP+IP Ce esteTCP/IP Un nu% r oarte %are al $ersoanelor care în activitatea lor interac ionea# cu

calculatoarele olosesc (în %od conştient sau nu), în cadrul co%unic rii de"alungul uneiasau %ai %ulte re ele, aşa"nu%itul TCP/IP 3+

= $rotocol $entru tran er de işiere



Deşi îi este atribuit denu%irea de $rotocol de co%unica ie, acest lucrusuger*ndu"i şi titlul,TCP/IP iind $rescurtarea de laT ransmission C ontrol

P rotocol/ I nternet P rotocol (Protocol $entru Controlul Trans%isieiH Protocol de Internet),de a$t acest $rotocol se re er la o întreag clas de $rotocoale (Protocol Suite), ceinclude $e l*ngTCP şi IP şi alte ti$uri de $rotocoale, de trans er de işiere, de $oştelectronic şi %ulte altele+

Ca o de ini ie $ute% s$une c suita de $rotocoaleTCP/IP re$re#int cel %aile ibil $rotocol de trans$ort dis$onibil şi $er%ite calculatoarelor din întreaga lu%e,rul*nd siste%e de o$erare co%$let di erite, s co%unice între ele+

De#voltarea lui a înce$ut în anii 14L: sub or%a unui $roiect inan at de guvernulStatelor Unite ale A%ericii+ Ini ialA*PA (Agen ia $entruProiecte de Cercetare

Avansat ) a creeat $rotocolulTCP/IP $entru a interconecta re elele %ilitare, dar aurni#at gratuit standardele de $rotocol agen iilor guverna%entale şi universit ilor+

Acest $rotocol nu este uşor de utili#at şi nici cel %ai ra$id dar o er cel %ai %aregrad de corec ie a erorilor+

Modelul de referinţă+ Pentru reali#area unei trans%isii de date în %od corect,trebuie res$ectat un set de reguli, $roceduri necesare $entru reali#area co%unica iei+Acestor $roceduri le este asociat un %odel de re erin , nu%it SI4 şi atribuit de c tre

rgani#a ia Interna ional de Standardi#are+ 'odelul este structurat $e şa$te niveluri saula-ere1:, gru$ate $ri%ele trei $entru a acilita co%unica ia între a$lica ii, ur% toareledou $entru reali#area logic a trans$ortului iar ulti%ele dou $entru reali#area i#ic atrans$ortului+ Trans erul de in or%a ii între aceste niveluri se ace de sus în 7os+

+odelul ,SI1) .ivelul apli$aţie se tratea# $roble%e din do%eniul co%unica iei între

a$lica ii+ 'ulte dintre a$lica iile $entru re ea (trans er de işiere, $oşt electronic , etc+)accesea# acest nivel+ Folosirea Internetului $entru tran#ac ii şi sc&i%b de in or%a iinecesit e isten a unor ast el de $rotocoale de co%unica ie între a$lica ii+ Cele %aisi%$le şi utili#ate $rotocoale de leg tur între a$lica ii sunt cele care reali#ea#

4acroni%, International Standard rgani#ation1: en, straturi, aici nivel



trans%iterea de %esa7e de genul $oşt electronic (S+(P 11 de e e%$lu) între di eritea$lica ii de $oşt electronic +

2) .ivelul pre/entare du$ cu% sugerea# şi nu%ele, are sco$ul de a $re#enta3 datele o erite de nivelul !licaţie $entru a $utea i $reluate de nivelul i%ediatur% tor, nivelul"esiune+ Aceast o$era iune de standardi#are este necesar deoarece PC"urile sunt con igurate $entru a rece$ iona datele într"un or%at standard generic+ Ast el destandarde sunt MIF sau NPEM $entru i%agini, 'IDI sau 'P; $entru %u#ic , 'PEM sauA I $entru secven e video, etc

3) .ivelul sesiune se ocu$ cu stabilirea în condi ii o$ti%e a unui dialog3între dis$o#itive sau noduri+ Acest dialog se $oate $urta du$ trei %odele di eritecunoscute sub denu%irile de.

a) Si plex o singura sta ie e%ite cealalt doar rece$ ionea# b) 0alf-duplex sensul trans erului se sc&i%b doar du$ ce sta ia

care e%ite se o$reşte din e%isc) #ull-duplex re#olv $roble%e cu% ar i di eren ele de vite#a

între noduri (o sta ie e%ite %ai re$ede dec*t $oate cealalt s rece$ ione#e) sau $roble%a în care abele sta ii e%it şi rece$ ionea# la aceleaşi $erioade de ti%$+

sesiune de co%unicare se des şoar în cadul a trei eta$e.

reali#area cone iuniitrans erul e ectiv de in or%a ii

des iin area (distrugerea) cone iuniiPentru nivelul"esiunese $ot asocia inter e e şi $rotocoale $recu%. ?FS19, SO 1;, "!indo0 şi %ulte altele+

) .ivelul transport se ocu$ cu trans%isia de date, %ai e act seg%entea#aceste date şi le trans$ort $unct"la"$unct+ Tot în cadrul acestui nivel sunt re#olvate şi $roble%ele de integritate a datelor, acest lucru reali#*ndu"se $rin controlul lu ului+Controlul lu ului însea%n eli%inarea $roble%elor de genul su$raînc rc rii %e%orieita%$on a rece$torului, ca# în care s"ar $ierde datele+ 6n acest sens, $ac&etele e $ediate $ri%esc o con ir%are de $ri%ire din $artea rece$torului în %o%entul înc&eierii

11 Si%$le 'ail Trans er Protocol G $rotocol de trans er si%$lu de $oşt electronic19 ?et0orQ File S-ste%1; Structured Ouer- anguage



trans%isiei/ în ca#ul ne$ri%irii con ir% rii, $ac&etele în cau# iind retrans%ise+ Du$a7ungerea la destina ie, $ac&etele sunt tri%ise secven ial îna$oi în ordine, iar lu ul dedate este %en inut $entru a evita saturarea cu date, ce ar duce la $ierderea lor+

%) .ivelul reţea $entru a g si cea %ai bun cale, routerul1B evaluea# toatetraseele dis$onibile, trasee $e care le citeşte3 de $e o aşa"nu%it &art a re elei3+ El arestocat o tabel de routare care îi s$une care sunt toate cone iunile dis$onibile c tre alteinter e e de re ea str ine+ R r ile de re ea $ot i con igurate de c tre ad%inistratorul dere ea sau ob inute $rin inter%ediul unui $roces ce rulea# în continuu în re eauares$ectiv + Sco$ul nivelului re ea este c , av*nd a7utorul nivelului trans$ort, s trans%itdatele $e cea %ai bun cale de la o surs c tre o alt surs de re ea+ Du$ legereacone iunii adecvate, routerul $une datele într"o list de aşte$tare, acestea ur%*nd a i

trans%ise c tre ur% torul nod+ $era ia se re$et $entru iecare router, $*n c*nd sea7unge la routerul re elei de destina ie+ Un siste% de re ele interconectate trebuie s ieactuali#at tot ti%$ul, s $roiecte#e toate c ile dis$onibile $entru conectarea %ediilora late în co%unica ie+ Pentru aceasta, atunci c*nd un router este introdus într"o re ea, see%ite un se%nal $rin care se in or%ea# c acesta şi"a cut a$ari ia (se e ecut oo$era ie cunoscut sub nu%ele de broadcasting)+

') .ivelul legatur de date trans or% datele $ri%ite în secven e binare

(şiruri de bi i), $e care le retrans%ite nivelului i#ic, acesta iind res$onsabil cu trans%isialor e ectiv + ?ivelul i#ic or%atea# datele sub or%a unor ca$sule nu%ite ra%e"uri18+Aceste ra%e"uri res$ect un or%at, ce con ine %ai %ulte ti$uri de ele%ente+

Indicatorul de start este un %esa7 ce alertea# dis$o#itivele al late în trans%isie dea$ari ia înce$utului unui cadru de date+

adresa de destinaţie( ( estination , dress #!A ). este un c*%$ ce con ine o adresveri icat de nivelul leg tur de date $entru a vedea dac se $otriveşte cu cea $ro$rie

adresa sursă ( $ ource , dress #SA). constituie adresa dis$o#itivului e%i tor şiserveşte $entru a uşura tri%iterea de re$lici la %esa7e+

1B dis$o#itiv ce se ocu$ cu deter%inarea c ii $e care o au de ur%at datagra%ele ($ac&etele de datetrans%ise)18 cadre de date



c$m!ul dimensiune % un c*%$ de doi octe i, care în ca#ul cadrelor standardi#ateEt&ernet II este un c*%$ de ti$, iar $entru cadrele =:9+; un c*%$ de di%ensiune,ce indic nu% rul de octe i ai datelor ce ur%ea# du$ acest c*%$ $*n la FCS(#ra%eC&ecQSe uence)1L

antet !entru informaţie. ce s$eci ic $rocesul de $e nivelul i%ediat ur% tor C( ogical inQControl) deoarece cadrele =:9+; nu con in c*%$ de ti$+

sec&enţa de &erificare a cadrului ('C") % aceasta dis$une de un %ecanis% deveri icare a su%ei de control C<C (C-clic * edundanc- C&ecQ)+ Un $ac&etcon ine un bit nu%it antet $entru su%a de control (c ec sum eader ), $rin care severi ic integritatea datelor+ Dis$o#itivul ce e%ite deter%in un su%ar al datelorce ur%ea# a i trans%ise, îl scrie sub or%a acestuic ec sum şi include acest

antet în interiorul cadrului+ Dis$o#itivul destina ie reali#ea# aceeaşi o$era iunede su%are, du$ care veri ic dac valoarea a lat de el cores$unde cu ceatrans%is de e%i tor+ Dac valorile nu cores$und datele au ost alterate $e $arcursul trans%isiei+Protocoalele e istente în cadrulni&elului legătură de datesunt de a$t e $resii ale

standardelor de control, de#voltate în ti%$ $entru a su$orta trans%isia cu vite#e c*t %ai%ari şi co%$atibilitatea cu toate $lat or%ele+

Dintre aceste $rotocoale a%inti%.R DC (0 ig& evel! ata inQ). creat $entru a su$orta at*t con igura ii $unct la $unct c*t şi %ulti$unct/

S DC (S-nc&ronous! ata inQ Control). creat de I2' $entru a ii%$le%entat $e re elele lor oarte e tinse (!A?1K), ce oloseşte un siste%de interogare $olling/

AP2 ( inQ Access Procedure, Balanced). creat în sco$ul veri ic riicadrelor, şi anu%e el veri ic dac li$sesc cadre, dac e ist cadre în a arasecven ei, retrans%ite sau sc&i%b cadre, tri%ite cadre de con ir%are/

+98. este $ri%ul ti$ de re ea cu co%utare de $ac&ete/

1L secven de veri icare a cadrului1K !ide Area ?et0orQ



S IP (Serial ine IP). linia serial IP i%$le%entat $entru a su$ortaintercone iuni $e inter e e seriale de vite# %ic /

PPP (Point toPointProtocol). a $reluat caracteristicile S IP şi a ad ugatnoi unc ii cu% ar i. $arole sau corec ii de erori+

4) .ivelul fi/i$ este cel care trans%ite şi $ri%eşte i#ic datele sub or%a de bi i+ Datorit variet ii %ari a %ediilor ce $ot co%unica, acest nivel trebuie s ie servit de $rotocoale de co%unica ie care s $oat interac iona cu aceste %edii, şi în acest sco$ seolosesc di erite sabloane de bi i+ Pe acest nivel se deter%in şi ti$ul de inter a întreter%inalul de date şi circuitul de date ( Data Terminal *+ui!ment #DTE şi Data Circuit-terminating *+ui!ment #DCE)++odelul !,!

Du$ cu% se observ în igura al turat %odelul D D (! e$art%ent, ! e ence al SUA)este de a$t o sc&e%ati#are a %odeluluiSI+ El este structurat $e $atru niveluri( a de şa$te c*te are SI)+

15 Interfaţa 6ard&are esteres$onsabil cu trans%iterea de bi i:3 sau 13 de la un co%$uter la

altul+ Acest strat nu ştie3 ni%icdes$re in or%a ia trans%is saurece$ ionat + <olul s u este s

trate#e c*t %ai bine $roble%ele legate de trans%isia şi rece$ ia se%nalelorelectrice+ Ec&ivalentulinterfeţei ard are din %odelul SI nu este altul dec*tni&elul 'i icşi ni&elul .egătură de date+

25 Stratul IPoloseşte stratul i#ic $entru a tri%ite $ac&eteIP+ Acest strat nu o ernici o garan ie c un $ac&et tri%is a7unge la destina ie+IP are un algorit% e tre%de si%$lu de tratare a erorilor deci dac ceva nu unc ionea# cores$un# tor serenun la $ac&et şi se tri%ite un %esa7 IC'P (Internet Control + essageProtocol) îna$oi la e $editor+ 6n cores$onden a cu acest strat sunt nivelurile.Trans!ort şi eţea +



35 Stratul (CPsau0oast-to-0oast este res$onsabil cu reali#area unei cone iuni deîncredere care s nu dea rateuri+ El oloseşte straturile a late sub el în ierar&ie iarcu a7utorul unor algorit%i $er or%an i de tratare a erorilor (au ost trata i îndiscu ie lani&elul .egătură de datedin cadrul descrierii %odelului SI) el seasigur c $ac&etele tri%ise a7ung la destina ie şi odat a7unse la destina ie ele nuau su erit degrad ri $e $arcursul trans%iterii+

5 Stratul Apli$atiilornu%it şi Proces/ !licaţie este re$re#entat în %od u#ual dediverse $rogra%e+ Cele %ai cunoscute şi %ai si%$le e e%$le ar i. ?etsca$e ?avigator, 'icroso t utlooQ, Internet E $lorer, Telnet+ De $artea cealalt acone iunii se a l diverse servere.

,pac e 7 sever 0eb ce co%unic cu Internet E $lorer sau ?etsca$e

Co%unicator "endmail " co%unic cu 'icroso t utlooQ, ?etsca$e 'essenger

Acest nivel stabileşte $rotocoalele $entru reali#area co%unica iei între a$lica iioast-to- oast +o% discuta în cele ce ur%ea# des$re $rotocoalele iec rui nivel din cele

enu%erate lamodelul D0D+1+ Protocoalele nivelului Proces/ !licaţie .

a) Telnet. atunci c*nd vorbi% deTelnet ne re eri% la e%ularea1=

de ter%inal+ Dea$t un utili#ator $e o %aşin inde$ rtat $oate accesa resursele unei alte %aşini, serverulTelnet + Acesta ataşea# un ter%inal virtual re elei locale, ce lucrea# în %od te t şie ecut $roceduri $rede inite+ sesiuneTelnet se ini iali#ea# $rin lansarea unui clientTelnet cu care vor accesa serverulTelnet res$ectiv+

b) Protocolul $entru trans erul işierelor (FTP"#ile ( rans erProtocol). $rin acest $rotocol se reali#ea# trans erul de işiere între dou %aşini care îl olosesc+ El are de a$to structur dual , este at*t $rogra% c*t şi $rotocol+ Ca $rotocol, FTP deserveşte a$lica iileiar ca $rogra% se oloseşte $entru reali#area %anual de o$era iuni cu işiere+ FTP acetrans$arent conectarea $rin te&nologie de ti$Telnet cu un server FTP, iar a$oi creea#su$ortul $entru o$era iunile cu işiere, cu% ar i listarea, %ani$ularea directoarelor,vi#uali#area sau trans erul de işiere între sta ii+ 2ine în eles, $entru li%itarea accesului,

1= o$era iune de creeare a unui dis$o#itiv &ard0are din $unct de vedere logic (virtual) $ractic el nee ist*nd



este necesar un $roes de autenti icare în %o%entul acces rii unui server FTP, $rocesc ruia i se asocia# o $arol + 'a7oritatea serverelor FTP $er%it şi accesarea r $arol(anoni% ), dar o$ iunile $e care le ave i în acest ca# sunt oarte li%itate+

c) Protocolul $entru trans erul trivial al işierelor (TFTP) acesta $oate i v #ut caun rate %ai %ic3 al FTP, reali#*nd tot trans erul de işiere, dar în acest ca# trebuie sşti i e act ce c uta i şi unde s g si i acele in or%a ii, TFTP iind ca$abil doar de arece$ iona işiere+ ?u %ai are at*t de %ulte unc ii ca FTP, dar desc&ide doar işiere $ublice şi nu are i%$le%entat un siste% de autenti icare, lucru care scade siguran a şi îlace utili#abil doar în $u ine ca#uri+

d) ?et0orQ File S-ste% G (?FS) acest $rotocol se ocu$ cu $arta7area işierelor+El $er%ite intero$erabilitatea a doua ti$uri de işiere+ ?FS $oate e ecuta işiere a late $e

sta ii inde$ rtate ca $rogra%e, deci are ca$acitatea de a %ani$ula a$lica ii la distan +e) Protocolul $entru $oşta electronic (Si%$le+ ail ( rans erProtocol G S'TP)

$robabil cel %ai utili#at $rotocol, acesta se ocu$ cu tri%iterea şi rece$ ia de in or%a iisub or% de %esa7e de $oşt electronic + S'TP inserea# in or%a ia ce trebuietrans%is într"o coad de %esa7e, du$ care o e $edia# + 6n %o%entul rece$ iei %esa7uleste stocat $e un dis$o#itiv, de obicei un disc, iar serverul re elei destina ie ace overi icare $eriodic a acestui disc şi va e $edia %esa7ul c tre sta ia destina ie+

) Protocolul de ti$ rire la i%$ri%ant (ine Printer ! ae%on G PD) acest $rotocol $arta7ea# cererile de ti$ rire la i%$ri%ant , adic la a$ari ia unor cereri deti$ rire, PD le %e%orea# şi a$oi, ur%*nd nişte reguli, le trans%ite i%$ri%antelor a lateîn re ea+

g) !indo0 acest $rotocol se ba#ea# $e ideea de inter a clientHserver, adic $er%ite ca un $rogra% client s rule#e $e o sta ie de lucru şi în acelaşi ti%$ s ie a işat $e o alt sta ie $e care rulea#a un alt !indo0 Server+

&) Protocolul de gestiune a re elei (Si%$le . et0orQ + anage%entProtocol GS?'P) $rin inter%ediul acestui $rotocol se interog&ea#a dis$o#itivele din cadrul uneire ele, de la o sta ie de ur% rire, la intervale stabilite de ti%$, cer*ndu"le acestorain or%a ii de interes+ Acest $rotocol este cunoscut sub nu%ele deagent de reţea,deoarece atunci c*nd are loc o ac iune nedorit în re ea, el e%ite c tre sta ia de deservirea re elei un se%nal nu%it curs 3+ Aceste eveni%ente sunt rece$ ionate de ad%inistratori,



care vor c uta re#olvarea $roble%ei a$ rute+ E ist un $rag al agentului3 sau $rag dealert , stabilit de ad%inistrator $rin care se deter%in gradul de sensibilitate al agentului+

9+ Protocoalele nivelului 1ost-to-1ost .a+ Proto$olul de $ontrol al trans isiei(( rans%isionControlProtocol G TCP)

se ocu$ cu de$istarea şi corectarea erorilor ce a$ar al trans%isie+(CP "ul de $e dis$o#itivul e%i tor va reali#a o leg tur cu cel de $e dis$o#itivulrece$tor, acesta negociind cantitatea de date ca va i trans%is , ansa%bluliind cunoscut sub denu%irea de circuit &irtual 3+ Acest ti$ de co%unica ie senu%eşte comunicaţie orientată !e cone2iune3+(CP este o cone iune ull"du$le , oarte stabil şi $recis , cu nu% rare de 7etoane la rece$ ie şi corec iede erori+ El $reia blocuri de in or%a ie, $e care le î%$arte în seg%ente, aceste

seg%ente iind ulterior nu%erotate+ a destina ie, $rotocolul(CP e istentacolo va i ast el ca$abil s reasa%ble#e in or%a ia $ri%it de la e%i tor+Du$ tri%iterea iec rei secven e (seg%ent nu%erotat), $rotocolul(CPe%i tor va aşte$ta con ir%area de $ri%ire de la rece$tor, iar dac nu o $ri%eşte recurge la retri%iterea seg%entului+ ricu% este i%$ortant decunoscut a$tul c olosirea(CP "ului nu este nea$ rat necesar dec*t atuncic*nd iabilitatea este oarte strict , acest $rotocol înt*r#iind se%ni icativ

trans%isia de date+

Structura unei secven e(CP +32 bits

Source $ort!estination por

Se8uen$e nu berA9no&ledg ent nu ber

!ata,ffset

*eserved:;)

<* =

< C>

P S 0

* S (

S ? .

# I . @indo&



C6e$9su <rgent pointer

,ptions :; or ore 32-bit &ords padding

!ata :variable)

b+ <ser ! atargra%Protocol (UDP) la el ca şi(CP , olosirea acestui $rotocol seace tot în sco$ul trans erului de seg%ente, dar în ca#ul<!P trans%isia sea$lic la acele ele%ente ce nu necesit un control oarte e act+ De oarte %ulteori, olosirea (CP ace ca o re ea $roiectat $entru vite#e bune s setrans or%e într"una lent , din cau#a ti%$ilor $ierdu i în sco$ul desc&iderii,%en inerii şi inc&iderii unei cone iuni(CP + <!P "ul este %ult %ai ra$id, a$tce $oate i dedus din %odul în care acesta lucrea# + Ase% n tor cu cu(CP ,<!P seg%entea# datele şi asocia# c*te un nu% r iecarui seg%ent, cudi eren a c nu secven iali#ea# datele şi nici nu este interesat în a a la %odulîn care a7ung la destina ie+<!P nu are nici un %ecanis% de con ir%are de $ri%ire şi nici veri icare în ti%$ul trans erului, reali#ea# doar nu%erotareaseg%entelor şi nu lucrea# în lu continuu de date, cu% o ace(CP + Du$trans%iterea %esa7elor<!P uit de ele, le abandonea# co%$let, acest lucru

neînse%n*nd îns c este ine icient ci doar c nu are un %ecanis% deasigurare a controlului trans%isiei+<!P nu este un $rotocol orientat $econe iune, el nu creea# un circuit virtual, nici % car nu contactea#destina ia+

Structura unui seg%ent<!P

: UDP &eader ;1

Sour$e port !estination portengt6 <!P $6e$9su



;+ Protocoalele nivelului Internet .a+ Protocolul $entru Internet (Internet Protocol G IP) iind olosit (du$ cu%

sugerea# şi nu%ele) în $rinci$al $entru Internet, acest $rotocol identi icdi eritele dis$o#itive ale re elelor, a l*nd $e ce re ea se g sesc şi care suntele%entele ce descriu acele dis$o#itive+ Tuturor &ost"urilor dintr"o re ea lesunt ataşate niste indicative, nu%ite adreseIP+ Aceast adres con ine oin or%a ie ce ace $osibil diri7area unui $ac&et de date sau altor in or%a iic tre dis$o#itivul c reia îi este ataşat +IP"ul $reia seg%entele de la nivelulsu$erior (Rost"to"Rost) şi le reî%$arte în $or iuni %ai %ici, nu%ite datagra%esau $ac&ete ($acQets)+ TotIP"ul $une ca$ la ca$ aceste datagra%e în%o%entul rece$ iei+ Pentru iecare datagra%a se atribuie o adresIP celui

care trans%ite şi una celui care $ri%eşte+ Fiecare ele%nt al re elei ce va $ri%iun $ac&et îl va diri7a în unc ie de adresa de destina ie a acestuia+

Structura unui $ac&etIP



b+ Proto$olul de re/oluţie a adresei(Address* esolutionProtocol G A<P) acest $rotocol reali#ea# $entruIP g sirea adresei &ard0are a %aşinii de destina ie+IP"ul trebuie s in or%e#e nivelul i%ediat in erior (în ca#ul de a , nivelul

cces eţea ) de aceast adres + DacIP"ul nu o ştie, oloseşteA*P $entru a oa la+A*P"ul g seşte %aşina ce are adresaIP s$eci icat în $ac&etul trans%isşi interog&ea# re eaua care este adresa &ard0are a acestei co%$onente+Aceast adres &ard0are e cunoscut de+ edia Access Control sau 'AC+ Dease%enea, e ist un $rotocol de a lare a adreseiIP în ca#ul în care se cunoaşteadresa 'AC a co%$onentei de re ea (acea co%$onent nu $osed &arddisQ 14

sau are ele%ent de stocare a adreseiIP)+ Acest $rotocol se nu%eşte $rotocol

de re#olu ie invers a adresei (* e&erse Address * esolution Protocol G <A<P)şi oloseşte algorit%i destul de co%$lica i $rin care co%bin in or%a iiledes$re adresa &ard0are a %aşinii res$ective şi cele ale celorlalte co%$onentede re ea $entru a creea un $ortret de identi icare a adreseiIP de destina ie+

c+ Progra ul de n$ r$are (BootProgra% G 2ootP) dac în re ea e ist sta ii delucru ce nu $osed &arddisQ, atunci c*nd acestea e%it cererea de înc rcare înre ea, serverulBootP anali#ea# işierul de boot $ro$riu ca s a le adresa&ard0are a clientului+ Du$ ce g seşte clientul, îi va tri%ite acestuia adresa deIP c*t şi loca ia işierului $e care %aşina va trebui s "l rule#e $entru a încarcaun siste% de o$erare+

d+ Proto$olul de $ontrol al esa elor prin Internet(InternetControl+ essageProtocol G IC'P) $entru diri7area in or%a iilor şi cu o erirea de servicii $entru controlul %esa7elor c treIP, se oloseşte IC+P + De a$t,IC+Ptrans%ite $eriodic, sub or% de $ac&eteIP, anun uri care s ie rece$ ionatede router, şi care con in adreseIP $entru di erite inter e e de re ea+ alt

$arte a IC+P o re$re#int %esa7ele de desco$erire router ( ICMP outer Disco&er3 Messages) $rin care se trans%it sta iilor de lucru %esa7e $rivindc ile c tre $or ile de acces sau gate a3s + Dac un router nu $oate tri%itedatagra%e c tre o destina ie din di erite %otive, va utili#aIC+P $entru atrans%ite c tre e%i tor un %esa7 $rin care îl va anun a de ne$utiin a

14 dis$o#itiv &ard0are de stocare a in or%atiilor



înde$linirii sarcinii+ De ase%enea, %esa7e de aten ionare vor i tri%ise $rinIC+P şi atunci cand %e%oria routerului e $lin sau c*nd in or%a iatrans%is a de$ şit nu% rul de &o$uri (routere) $rin care a trecut+

B+ Atribuţiile nivelului ,cces *eţea %arele avanta7 al %odelului!,! este acela c $oate i i%$le%entat $e a$roa$e orice $lat or% &ard0are, datorit a$tului cde inirea $rotocoalelor a ost concentrat $e nivelul Internet + ?ivelul cces eţease ocu$ cu rece$ ia $ac&etelor şi convertirea lor în cadre ( ra%e"uri)/ tot $e acestnivel de $lasea# adresa+AC în interiorul cadrului+AC (+AC ra%e)+ Peacelaşi nivel se veri ic lu ul de bi i $rin calcululC*C şi se s$eci ic %etodelede acces $entru re eaua i#ic (FIF , ToQen Passing, FDDI, Polling, etc+)Te&nologiile cele %ai i%$ortante utili#ate în sco$ul i%$le%ent rii acestui nivel

sunt. Et&ernet, ToQen <ing şi A<Cnet $entruA. 2;"uri şiPPP, +98 sau Fra%e<ela- $entru@A. 21-uri+

d Protectia /n Internet

Navigaţi în siguranţăPoate nici nu v înc&i$ui i c*t de si%$lu este, de a$t, $entru un &acQer 99 s se

$li%be neobservat $e &arddisQ"ul du%neavoastr , îns , dac nu lua i nici o % sur ,inti%itatea co%$uterului du%neavoastra $oate i s$ulberat într"ul clicQ3 de %ouse9;+

?ici un sur er 9B nu $oate sc $a de tea%a $rotec iei datelor+ C&iar dac utili#atorulde Internet de acas nu este at*t de $ericlitat $recu% ir%ele, utili#atorii casnici trebuie strate#e aceast $roble%a cu serio#itate+

Dac arunc % o $rivire asu$ra unor $roduse $rogra% cunoscute, cu% ar i. Microsoft 4indo s , Internet *2!lore, 0utloo şi ccess c*t şi $rogra%ele de c&at98 vo%

9: acroni% ce $rovine de la denu%ireaocalArea . et0orQ 91 acroni% ce $rovine de la denu%irea@ideArea . et0orQ 99 en+ T*rn co$, în li%ba7ul in or%atic este o $ersoan ce s$eculea# anuite breşe de siguran $entruanu%ite sco$uri9; dis$o#itiv $eri eric al calculatorului9B $ersoan ce navig&ea# $e Internet98 discu ie, %odalitate de co%unicare $e Internet şi nu nu%ai



observa o serie de $roble%e ce ac în anu%ite situa ii dru% liber3 $entru atacurineautori#ate din $artea atacatorilor şi s$ecialiştilor r u voitori+

Iat dou as$ecte oarte i%$ortante ce le vo% avea în vedere în r*ndurile ceur%ea# , $rivind $rotec ia şi con iden ialitatea datelor.

I+ Cunoa5terea este cea mai bună !rotecţie%Ce tipuri de d unatori exist pentruPC2' Di $u anu e se poate opri ata$ul lor

Ceea ce %ul i nu ştiu este a$tul c citireamail "urilor !ri&ate saude afaceri dec tre ter e $ersoane este o 7oac de co$il $entru cel ce are dre$turi de ad%inistrator $eserverul demail +

Cine doreşte s evite co%$lica iile ce re#ult din ase%enea situaşii trebuie scodi ice mail-urile, iar cel %ai bun instru%ent la ora actual esteP=P (Prett- =ood

Privac-)+ Acesta este un cvasi"standard $entru o codi icare sigur ae-mail "urilor şi a altordocu%ente+ Este un lucru relativ si%$lu de reali#at, c&iar dac $rinci$iul codi ic rii nueste c&iar banal+

II5 ,are sunt atFt de ari ris$urile transferului de date de pe $ rţile de $reditprin Internet pre$u $red ulţi GsurferiH

.u + Este %ai degrab o c&estiune de $robabilitate, care într"adev r se reali#ea#într"un anu%it $rocent+ Pentru aceste întreb ri şi $entru acest gen de $roble%e e ist fire all

"urile9K

+6n acest $aragra ne vo% re eri la $rotec ia utili#atorilor de Internet de acas +Iat c*teva bug"uri9= şi %odul de înde$ rtare al acestora, din $rogra%e oarte des

utili#ate de sur eri+ .acunele la !ac etele de !rograme 6Microsoft7.A$roa$e #ilnic, s$ecialiştii în siste%e de securitate desco$er noibug "uri sau

$uncte slabe din $rogra%e de tot elul+ Deoarece so t0are"ul de larg r s$*ndire esteveri icat %ai intens, evident, $rodusele Microsoft nu $ r sesc niciodat ştirile de sen#a ie+

a+ utoCom!lete $une în $ericol $arolele+

9L abreviere de la Personal Co%$uter, en+ Co%$uter $ersonal9K en+ Para oc, $rogra% s$eciali#at de restric ionare a accesului unor $ersoane str ine din Internet şi dinre ea în general9= en+ M*ndac, $roble% sau dis unc ionalitate a unui $rogra% de calculator



Datorit o$ iunii utoCom!lete, I+E+94 are $osibilitatea de a co%$leta adrese de 0eb,or%ulare şi nu%e de utili#ator+ As el, al i utili#atori ai calculatorului du%neavoastr $otdeveni activi în nu%ele du%neavoastr +

6n ca#ul în care la instalarea lui I+E+ a i trecut cu vederea c*%$ul de dialog re eritor lao$ iunea utoCom!lete, aveti înc $osibilitatea de a corecta toate set rile a erente şi

anu%e."tart → Control Panel→ Internet 0!tions+

6n registrulContent e ist sub Personal Information butonul utoCom!lete+ Aicistabili i c*nd are voie3 I+E+ s co%$lete#e auto%at adrese de 0eb, or%ulare şi nu%e deutili#ator+ Pri%ele dou o$ iuni le $ute i co%$leta r $roble%e+ 6n sc&i%b la o$ iuneaUsers names and !ass ords on forms trebuie s i i oarte aten i+ Activa i acest butonnu%ai în ca#ul în care la calculatorul du%neavoastra nu %ai are nu%eni altcineva acces+

6n acest %od evita i salvarea $arolelor de acces la site"uri i%$ortante şi totodat $ro ita ide con ortul co%$let rii auto%ate în ca#ul celorlalte site"uri+

b+ I+E+ site"uri codi icateSS (S ecureS ocQet a-er) în cac&e.I+E+ stoc&ea# în cac&e"ul s u işiere înc rcate din !eb, acceler*nd ast el viitoarele

acces ri+ 6ns acest cac&e se dovedeşte a i o %laştin 3 $ericuloas , în care se a unddate i%$ortante, ce a7ung la înde%*na $ersoanelor neautori#ate+ 6n %od standard, $agincodi icateSS sunt de ase%enea stocate în cac&e+

6nc&ide i aceast ca$can cuTools→ Internet 0!tions → d&anced→ Do not sa&eencr3!ted !ages to dis +

Dac în $lus, dori i s $reînt*%$ina i r %*nerea în cac&e şi a altor $agini, activa i înacelaşi c*%$ de dialog o$ iunea *m!t3 Tem!orar3 Internet 'iles folder en bro ser isclosed +

c+ I+E+ cti&e8 inserea# 2"Scri$t;: în Access.Din cau#a unei erori în scri$t"ul lui I+E+/ $rin inter%ediul controalelor cti&e8 sunt

inserate scri$turi isual 2asic în işierele ccess 9::: , care $er%it acces neli%itat lasiste%+ Con or% $ rerilor s$ecialiştilor în siste%e de securitate, în ca#ul acestui bug estevorba #de cea %ai $ericuloasa eroare de $rogra%are3+ Poate avea ur% ri atale, dac se

94 abreviere a bro0serului Internet E $lorer ;: abreviere olosit $entru isual 2asic Scri$t, en+ Scri$turi isual 2asic



desc&ide o $agin cu un cod cti&e8 ne ast sau se vi#uali#ea#a une-mail cu un ase%eneacon inut în ereastra Pre&ie +

Microsoft ne s tuieşte s atribui% o $arol de ad%inistrator $entru ccess $*n lare#olvarea acestui bug+ Aceast $rotec ie solicit utili#atorului ca la iecare activitate a lui ccess s introduc $arola G deci, şi atunci c*nd ur%ea# a i e ecutat un scri$t isual2asic în ccess +

d+ 0utloo %Ataşa%entelee-mail"urilor $er%it accesul la PC. Ataşa%entele e ecutabile desc&id uş du$ uş s$re siste%ul $ro$riu+ RacQerii

olosesc deseori ase%enea işiere $entru r s$îndirea de viruşi+ Prin inter%ediul agendei $ot i trans%ise r $roble%email-uri+ Utili#atorul nici nu este in or%at c se accesea#înregistr ri din agenda sa, sau c se trans%ite-mail "uri în nu%ele s u+

Pentru a corecta aceast eroare Microsoft a lansat $entru do0nload;1 de $e site"ulo icial un bug" i;9 dis$onibil neîntreru$t+

e+ 0utloo % *-mail"uri nedesc&ise cu lan uri de date sunt atale. C&iar şi nu%ai rece$ ionarea demail-uri, care con in lan uri de date, $ot conduce în

0utloo la un bu er"over lo0;; + Aceasta are ca ur%are blocarea $rogra%ului, iar datelesunt trans%ise %e%oriei, unde sunt e ecutate+ Dac în acest %od a7unge în %e%orie uncod $ericulos, se $oate s$une adio3 siste%ului+

Con or% indica iilor o erite de Microsoft

versiunile de I+E+ 8+:1 şi I+E+ 8+8 sunt erite,îns $entru celelalte versiuni este reco%andat instalarea ser&ice Pac "ului 1 $entrucorectare+

C0t de sigure sunt pl ţile prin Internet?

întrebare la care r s$unsul este cu dou t işuri, $entru c $rin aceasta se ur% reşteun singur r s$uns. a% siguranşa con iden ialit ii sau nu

'a7oritatea utili#atorilor de Internet evit s introduc datele de $e c r ile de creditsau re eritoare la cont în or%ulare 1TM. de $e $agini Internet+ Prea %are este tea%a ca&acQerii s interce$te#e şi s e $loate#e aceste in or%a ii+

Securitatea este o valoare relativ , securitate absolut , adic li$sa oric rui $ericol,oricu% nu e ist în via a noastr + a trans erul datelor i%$ortante este clar c solicit %

;1 o$era iune de a trans era $e calculatorul $ro$riu in or%a ii, $rogra%e sau işiere din Internet;9 secven de $rogra% s$eciali#at $entru corectarea unei erori din $rogra%ul $rinci$al;; en, inundarea cu date a bu er"ului



un grad înalt de securitate+ A$lic*nd toate $osibilit ile te&nice at*t $e $artea e $editorc*t şi $e cea destinatar se $oate vorbi de securitate de$lin +

o% ur% ri în randurile ur% toare c*teva as$ecte care reuşesc s in &acQeriide$arte.

Cone2iune !rote;ată% introduce i datele de cont şi re eritoare la cartea de creditnu%ai în cli$a în care bro0serul a işea# c a costruit o cone iune $rote7at +Co%unicarea între bro0serul du%neavoastra şi serverul 0eb al $rovider"ului sederulea# atunci cuSS codi icat+ Cri$tarea are un nivel cri$togra ic, care nu $oate i s$art $rin %i7loace obişnuite+

1ac erii s!ioni% i%$resia cu% c un student la in or%atic , rustrat, ar $uteas$iona co%unicarea du%neavoastra online este neînte%eiat + 6n $ractic , situa ia

este ur% toarea. utili#atorul intr în Internet $rin inter%ediul unei cone iuni Dial-U! a $roviderului+ Acesta la r*ndul s u este legat direct la unbac bone<= ,as el c $ac&eteIP nu sunt trans$ortate, cu cea %ai %are $robabilitate, $rincalculatoare $rivate ale unor $oten iali r uvoitori+

6n ca#ul în care a i $l tit $rin cartea de credit şi nu a i $ri%it %ar a sau daccineva se serveşte3 din contul du%neavoastr , $ute i anula tran#ac ia du$acturare, a$el*nd la societatea care v"a eliberat cartea de credit+

iscurile >n afacerile !e Internet%Cel %ai %are $ericol îl întru$ea# în ase%enea a aceri toc%ai e $editorul,

dac acesta este neserios şi este din ar , ve i avea cel $u in $roble%e în a intra în $osesia % r ii sau în a redob*ndi su%a de bani+ Dac ir%a nici % car nu se a l în ar ,atunci de îngroaş glu%a, deoarece un $roces interna ional nu este un lucru toc%ai $l cut+Ca un s at oarte util co%anda i cu $lata în avans nu%ai de la ir%e $e care lecunoaşte i şi care nu risc s "şi $iard renu%ele+ 6n ceea ce $riveşte ir%ele din ar , artrebui ca $e site s aib % car a işat adresa sediului şi un nu% r de tele on de gen&otline+

;B en+ Coloan vertebral , co%$onente &ard0are industriale ale Internetului, care leag între ele $ r i dere ea



6n ca#ul unui o ertant neserios a$are în $lus $ericolul ca acesta s o ere%ai de$arte în %od ilegal datele de $e cartea du%neavoastr de credit, ast el c al ii ar $utea bine %ersi s %earg la cu%$ r turi cu o dublur a c r ii du%neavoastr decredit+

Diverşi viruşi inc&ista i în siste%ul du%neavoastr $ot ur% ri tot ceea ceintroduce i de la tastatura, totodat av*nd oca#ia de a trans%ite neobserva i datenecesare $entru tran#ac ii+

Un $ericol $osibil, dar i%$robabil, vine din $artea &acQerilr care aucunoştin e deosebite, c rora nu $rea $ute i s le sta i în cale cu %i7loace te&nice+ As el,cet eanul cri%inal3 construieşte o a$ari ie online identic de e e%$lu cu a unuicunoscut o ertant de $roduse, o $lasea# în Internet, %odi ic îns rutina de $lat

con or% necesit ilor3 sale+Acesta are dou $osibilit i de a sugera sur erilor neştiutori acest site. ori selectea# un<* , care este ase% n tor cu cel original sau s s$arg 3 un server de nu%e, ast elînc*t vi#itatorii vor i auto%at reorienta i s$re site"ul s u, în loc de cel original+ ase%enea a%enin are nu este deloc î%bietoare, nu nu%ai $entru e"s&o$$ing;8 , ci %aidegrab $entru electronic banQing;L şi electronic broQing+;K

Iat c ne"a% re erit la c*teva situa ii şi a% g sit c*teva solu ii, doar ca si%$lu

utili#ator de Internet+ ?u ar i %ai bine s utili# % şi un $rogra% sau o serie de $rogra%e ce ne $ot

$rote7a atunci c*nd navig % $e InternetTotul de$inde de $osibilit ile %ateriale ale iec rui utili#ator, îns este

reco%andat olosirea unui $rogra% ire0all+ Siguran a şi con iden ialitatea datelordu%neavoastr $ot i $use în siguran $rin olosirea unui acest gen de $rogra%,s$eciali#at cu $a#a3 datelor du%neavoastr +

?ac 0rifice , Melissa, .o&eletter sunt nu%e care cutre%ur utili#atorii de PC"uri+Toate acestea sugerea# clacarea siste%elor de securitate, indi erent c este vorba desiste%e de o$erare sau de $rogra%e de e"%ail+

;8 reali#area cu%$ r turilor online;L o$era iuni bancare $rin inter%ediul Internetului;K o$era iuni bursiere reali#ate $rin inter%ediul Internetului



Fire0all"uri %ari e ist în orice ir% %oderna+ De cele %ai %ulte ori acestearulea# subUni2 sau sub .inu2, cost bani grei şi solicit cunoştin e a%$le din $arteaunui ad%inistrator+

Ca de ini ie $ute% s$une des$re ire0all c este un siste% sau un gru$ de siste%ecare $rote7ea# re eaua $ro$rie de cele e terioare sau %ai bine #is G o re ea bine $us la $unct î%$otriva &aosului3 din Internet+ Ca o conclu#ie ire0all"ul nu este ni%ic altcevadec*t un su$raveg&etor3 al activit ii de $e calculatorul unde este instalat, unc ia lui $rinci$al iind aceea de a s$ori securitatea calculatorului sau a re elei, du$ ca#+

1+ @erificarea cone2iunilor la Internet6n %ulte ca#uri, este util o cone iune auto%at $rin %ode%, de e e%$lu $entru a

$er%ite delurarea do0load"urilor $e ti%$ul no$ ii+ Trebuie s veri ica i ce a$lica ii se

lansea# noa$tea, $entru c la el de bine ar $utea i un troian+ Un ire0all $oate aceacest lucru $entru du%neavoastr , asigur*nd $rin inter%ediul set rilor alese dedu%neavoastr o $rotec ie s$orit +

9+ ccesarea #(P - urilor !rin fire all%6n %ulte ire0all"uri $entru ir%e, accesarea $aginilor 0eb obişnuite se reali#ea#

r $roble%e, îns trans erurile $rin#(P nu sunt $er%ise+ 'ul i o ertan i cunosc aceastsitua ie şi o era un linQ alternativ de do0nload, şi anu%e $rin $rotocolultt! + (CRIP

19H9::9)

9+Cine cauta gaseste

'otoarele de c utare re$re#int un a7utor $entru sur er"ul care încearc sg seasc o anu%it in or%a ie+

Un %otor de c utare este un server care navig&ea# singur $e Internet şica$turea#a titlul, cuvinte c&eie şi con inutul $aginilor ce co%$un site"urile+ Toate $aginileg site sunt înregistrate a$oi într"o ba# de date+ 6n %o%entul în care un utili#ator caut un%otor de c utare du$ o anu%it ra# sau un cuv*nt, %otorul de c utare se va uita înaceasta ba# de date şi în unc ie de anu%ite criterii de $rioritate va crea o list dere#ultate $e care o va a işa sub or% de re#ultat+



6n continuare s ne concentr % aten ia asu$ra c*torva %otoare de c utare/ dintreacestea enu%er % .=oogle, Alta"ista şi ?a6oo +

Este bine de ştiut c sunt %otoare de c utare şi de ti$ undergroung;= dar care nuac obiectul acestei lucr ri, însa $ute% a%inti cel $utin unul (cel mai cunoscut !entruasfel de căutări) şi anu%e.Astalavista+

S reveni% la cele trei %otoare alese+ Sunt cele %ai cunoscute şi cele %ai utili#atedin %ultitudinea de %otoare de c utare din Internet+Pri%ul asu$ra caruia ne vo% concentra aten ia este.oogle

Pentru a înce$e o c utare $e Internet cu a7utorul acestui %otor s$eciali#at, este bine de ştiut inter a a acestuia şi cu% $ute% s bene icie% de avanta7ele o erite+

Iat inter a a acestui %otor de c utare+ Fiecare liter din igura de %ai sus are învedere o unc ie a inter e ei cu utili#atorul+

A G Advanced Searc& (căutare a&ansată) G este o &i$erleg tur ce conduceutili#atorul la o alt $agin unde se $ot seta restric ii ale c ut rii

2 G Pre erences ( !referinţe) G &i$erlegatur ce conduce la o $agina unde c ut rile seac în %od $re eren ial, set rile $ot duce $*n la restric ionarea nu% rului de

$agini, inter a a li%ba7uluiC G anguage Tools (Utilitare !entru limba;) G utilitare $entru a seta $re erin ele de

li%ba7 legate de inter a a li%ba7ului şi traducerii în ur%a c ut rii

;= en+ Subteran, in or%a ii %ai %ult sau %ai $u in legale



D G Searc& Ti$s ("faturi utile legate de căutare) #conduce s$re in or%a ii ce vorace c utarea du%neavoastr %ult %ai e icient

E G Seac& Field (C$m! de căutare) G c*%$ în care se introduc cuvintele c&eie3alese de du%neavoastr , cuvinte du$ care se va ace c utarea

F G Moogle Searc& 2utton ( ?uton de căutare Aoogle) G $rin e ectuarea unui clicQ3va a$ rea un nou c*%$ $entru c utare

M G Tabs (Tabele) G selecta i o celul du$ %odul în care dori i s se e ectue#ec utarea+

R G Statistics 2ar ( ?ara !entru statistici) G aceasta descrie c utarea du%neavoastraşi indic nu% rul de re#ultate returnate c*t şi ti%$ul necesar c ut rii

I G Categor- (Categorii) G dac ter%enii du%neavoasr de c utare sunt incluşi în

directorulAoogle, $ute i ace o c utare şi aiciN G Page Title (Titlul !aginii) G $ri%a linie de a işare a re#ultatului este titlul $aginii

g site, dar în anu%ite ca#uri, acesta $oate s li$seasc ie din cau#a absen eititlului sau din cau#a neinde rii în totalitate a $aginii

G Te t 2elo0 T&e Title (Te2tul ce urmea ă imediat du!ă titlu) G acesta con inec*teva in or%a ii sugestive ce v sunt a işate înaintea intr rii $e $agina $ro$riu"#is

G Descri$tion ( Descrierea

) G dac linia de c utare introdus este listat îndirectorul de 0eb, c*%$ul de descriere din directorul desc&is este a işat' G identic cu $unctul I3 ? G U< <esult ( U .-ul re ultatului ) G adresa $ro$riu"#is a re#ultatului

c ut riiG Si#e ( Dimensiune) G acest nu% r re$re#int di%ensiunea unei $or iuni din te tulc utat

P G Cac&ed ( Bm!ac etat ) G a$ s*nd aici vi se $er%ite s vede i con inutul $aginii cala inde are

O G Si%ilar Pages ( Pagini asemănătoare) G la selectarea acestei o$ iuniAooglecaut $agini cu con inut si%ilar



< " Indented <esult ( e ultat indentat ) G du$ ce a ter%inat c utarea,Aooglea işea# cele %ai i%$ortante $agini $ri%ele şi a$oi cele care nu au at*t de %ulte $uncte în co%un cu restric iile du%neavoastr

S G 'ore <esults ( Mai multe re ultate) G dac sunt %ai %ult de dou re#ultate de laaceeaşi $agin , re#ultatele ce r %*n $ot i accesate utili#*nd aceast o$ iuneAcu% s trece% în revist c*teva as$ecte legate de %odul în care ace% c utarea

anu%itor date ce ne interesea# +Pentru a înce$e o c utare $e Internet olosind acest %otor, trebuie doar s tasta i

c*teva cuvinte ce descriu oarte bine ceea ce c uta i şi a$oi a$ sa i tasta< *nter > +

Cu% alege i cuvintele c&eie.Pentru un re#ultat satis c tor, este i%$ortant s alege i cuvintele c&eie cu %are

aten ie, ine i %inte aceste lucruri.înce$e i în $ri%ul r*nd cu lucruri evidente+ S$re e e%$lu dac dori i s g si iin or%a ii des$re Picasso introduce i Picasso3 şi nu $ictori3

olosi i cuvinte ce a$ar $e site cu in or%a ia $e care o c uta i

ace i cuvintele c&eie %ai s$eci ice cu c*t $osibilAceste as$ecte trebuie avute în vedere indi erent de ce %otor este vorba, nu nu%ai

Aoogle, aceste %ici s aturi v $ot aduce satis ac ii oarte %ari+

Aoogle este unul din cele %ai bine $use la $unct %otoare de c utare, cu ointer a si%$l , dis$une de un 1el! oarte bine docu%entat+(Moogle &el$)

Acu% s vede% şi %otorul de c utare. ,ltavista

Acesta res$ect aceleaşi $rinci$ii enu%erate %ai sus, di eren a este aceea ainter e ei+ 2 tr*nul %aestru $re#int între ti%$ şi un catalog re%arcabil, co%$letat deunc ii de $ortal+ Aceast %aşina de c utare ur% reşte G o$ ional G toate ele%entele unei

$agini 0eb, de la linQ $*n la titlu+ ?u%ai lta&ista o er s$re c utare o $agin de te t

$ur, r recla%e şi r gra ic + Acest lucru vine în înt*%$inarea utili#atorilor gr bi i $recu% şi a celor care %ai olosesc bro0sere vec&i sau au l i%e %ic de band , careintr în Internet cu tele oane %obile+

lta&ista o er lu%ii cel %ai co%$le şi %ai ra$id %otor de c utare, acestae ecut*nd %ilioane de c ut ri în $este 98 de li%bi interna ionale+ Pagina de >nt$m!inare a motoruluiAltavista %



6n cadrul $aginii sunt $re#ente linQ"uri c tre o serie de site"uri, ce va $ot ace oc utare %ai uşoar + Dis$une, ca şiAoogle de o c su în care se introduc cuvintele c&eie $entru c utare+ 6n $rinci$iu singurul lucru ce le ace s ie di erite este inter a a şi vite#ade a işare a re#ultatelor c ut rii, restul iind în %are % sura identic+

Al treilea %otor estea oo + Unul din cele %ai cunoscute site"uri utili#ate îns$ecial $entru serviciu de e"%ail+ Acesta îns dis$une şi de un %otor de c utare oarte $uternic, inter a a acestuia iind îns ceva %ai ani%at + inQ"urile sunt gru$ate în centrul $aginii, lucru ce ace ca utili#atorul s aib la înde%*n toate c ile $entru a"şi atingesco$urile+

In fereastra ur atoare poate fi observata dispunerea in for a de tabel a

lin9-urilor si pi$togra ele aso$iate lora oo este un server dedicat serviciului de $oşt electronic , îns se înscrie

$rintre runtaşii %otoarelor de c utare, şi acesta o er la r*ndul s u o serie de o$ iuni ceace c utarea %ai le7er şi %ai a% nun it +

Ca dre$t conclu#ii, du$ cu% s$unea% şi în r*ndurile de %ai sus, %otoarele dec utare sunt di erite doar $rin vite#a de c utare, de r s$unsul a işat la cuv*ntul c&eieintrodus şi $rin inter a +

Pute% nu%i dre$t cel %ai bun %otor de c utare %otorulAoogle, deoarece o erutili#atorului at*t un 1el! oarte bine $us la $unct, a$t ce $oate $reg ti $entru c utare uneventual neini iat al Internetului+ Pe l*ng acesta, %ai sunt şi %etodele de c utare oarte bine organi#ate, acesta dis$un*nd de un catalog de c utare, translator de $agin , carte detele oane, dic ionar de de ini ii, etc+



Deci $entru cine este interesat doar de c utare $ur 3, nu are cu% s sca$e dinvedere acest %otor de c utare, el ob in*nd reco%andarile %ai %ultor $ublica ii des$ecialitate+

Pentru un %otor de cautare ce o era nu nu%ai in or%atii $ure, o alta o$tiune estea oo Deosebit de bine $us la $unct ce o era $entru cautatorii3 %ai avansati o solutieo$ti%a+

Ca$itolul II

Ce este comertul electronic?

15Tipuri de afaceri in comertul electronic

Co ertul ele$troni$ 7 o lu e intr-o singura afa$ereEste o realitate a$tul c Internetul a sc&i%bat econo%ia actual , sc&i%b*nd

%odul de a ace a aceri, %odul de a g*ndi+ Pute% recunoaşte de acu% bene iciile şiavanta7ele olosirii Internetului+

Solu iile de co%er electronic crea# un stil de via în ba#a Internetului între to i $artici$an ii din $ia . !roducători şi clienţi, !arteneri şi furni ori, reali#*nd ast elo$ti%i#area întergului lan de laa!ro&i inare la desfacerea $roduselor $ro$rii, % rind !roducti&itatea, reduc*ndcosturile, cresc*nd !rofitul +

Co%ertul electronic a sc&i%bat conce$tul econo%iei clasice, acesta de$ şind în%o%entul actual grani ele rii şi e tin#*ndu"se cu ra$iditate în întreaga lu%e+ Acest gende co%er , şi anu%e co%er ul electronic,el iind acu% var ul de lance3 al econo%iilor

%oderne+Se ştie c în ulti%a decad , co%er ul aşa cu% îl şti% a dus la %odi ic ri ale

%ediului, dar iat c o nou solu ie a lat înc la înce$ut $oate s aduc o sc&i%bareradical a acestei situa ii+



Pentru de#voltarea econo%ic aceast revolu ie digitala o er o de#voltare r $recedent, rile care nu înce$ înc de $e"acu% acest gen de co%er risc s ie de$ şitede econo%iile %oderne ce a$lic noile te&nologii+

Acest ra$ort încearc s ur% reasc tendin a de de#voltare a rilor ce doresc sse de#volte olosind Internetul, de ase%enea sugerea# , $rin e e%$le concrete %odalit i $rin care rile în de#voltare $ot creea un %ediu $ro$ice activit ii econo%ice $rin6nternet e"co%%erce3B: +

Cu toate c vite#a cu care anu%ite ri investesc în de#voltarea ICT a sc #ut înulti%a $erioad , sunt c*teva %otive s ne aşte$t % ca ICT s "şi continue su$ortul încreşterea ra$id econo%ic +

Deşi sunt ri ce ur% resc acest gen de de#voltare econo%ic , se a l înc laînce$ut, şi de aceea introducerea ICT şi Internetului în activitatea econo%ic se a l încla înce$ut+

Proble%a e"co%%erce $rivit sub %ai %ulte as$ecte ridic o serie de întreb ri,dar $roble%a nu este aceea de a veni cu argu%ente acade%ice $ro şi contra ci trebuieanali#at situa ia $entru a înv a din greşelile $ionerilor3+

C&iar dac $ute% s ase% n % $roble%a introducerii ICT în econo%ie şi

Internetului cu introducerea electricit ii $entru a $utea ob ine un talbou vi#ual deco%$ara ie nu se $oate $ronun a o regul de unc ionare deşi a%bele au avut o de#voltareoarte ra$id du$ introducerea lor în econo%ie+

o% încerca s r s$unde% la trei întreb ri i%$ortante.

1+ Ce lec ie de viitor $ute% înv a $entru viitorul econo%iei digitale din $r buşirea Internetului

9+ Care dintre $resu$unerile %odelelor de a acere dotco%3 au ost greşite;+ 6n ce % sur ICT şi Internetul vor %odi ica anu%ite sectoare ale econo%ieiCau#a $r buşirii dotco%3 s"a datorat în %are % sur e cesului de investi ii

generat de aşte$t ri nerealiste în leg tur cu ciclul econo%ic+ <e#ultatul a ost dis$ari ia

B: Con erin a Interna ional a ?+U+ în leg tur cu co%er ul electronic+Citat din discursul SecretaruluiMeneral al ?a iunilor Unite o i A Aanan



%ultor dotco%"uri3 care eseser lansate r a avea un %odel viabil (şi nu nu%aiacestea au avut de su erit)+

Aşte$t rile unei rate s$ectaculoase de de#voltare în a acerile e"co%%erce3 unde

se s$unea c do%ina ia $e $ia este asigurat de locul $ri%ului venit3 a dus la %ariu#ion ri de ca$ital în sectorul dotco%3+

'ul i dintre investitorii în $ia a ac iunilor anu%itor dotco%"uri3 nu au %aicalculat riscurile ciclului econo%ic investind în anu%ite a aceri cu risc %ediu şi ridicat,de aici a$ r*nd şi aceste $roble%e econo%ice, în loc s încetineasc investi iile şi s leac , calculat ei au accelerat ignor*nd riscul de $r buşire a a acerilor+

S ur% ri% în continuare c*teva as$ecte legate dee-commerce+ C&iar dac totate

$ar bune şi ru%oase3 legate de acest subiect, iat c realitatea ne arat înc o dat clucrurile nu stau c&iar aşa cu% s"a $re#is, au a$ rut cri#e3 ale site"urilor co%erciale,%ulte au dat ali%ent, şi asta datorit înc lc rilor anu%itor $rinci$ii econo%ice+ Iatc*teva $roble%e de care nu s"a inut cont în des şurarea activit ii econo%ice $eInternet+

6*-commerce are ne&oie de PC-uri 5i de bro ser-e7

'odelele de a acere ba#ate $e o a$ro$iere PC"entric a Internetului ingnora a$tulca %a7oritatea $oten ialului (şi volu%ul actual) e"co%%erce"ului nu i%$lica nea$ rat unconsu%ator ce st în a a calculatorlului navig*nd $e !eb olosind unul sau dou bro0ser"e %ai cunoscute+

E"co%%erce în #iua de ast #i este %ai %ult o a acere business"to"business+6ntre$rinderile din rile în curs de de#voltare nu ar trebui s se lase $ c lite detrans$aren a %ai ridicat a a acerilor dotco%3 busibess"to"consu%er+ Acele între$rinderidin rile în curs de de#voltare, de a c ror activitate de$inde activitatea altor între$rinderi,acelea ar trebui s se g*ndeasc $ri%ele la încor$orarea Internetului (asta nu însea%nnea$ rat !eb"ul) ca instru%ent în creşterea o$rtunit ilor şi de#voltarea acestora+

6n ciuda sc derii $re urilor la co%$onentele calculatoarelor şi al acestora în sine,trebuie s ine% cont c $entru %a7oritatea $o$ula iei (%a7oritate înc ridicat ) acesteasunt înc inaccesibile, ne e ist*nd resurse %ateriale şi $entru ase%enea ac&i#i ii+ Pe de



alt $arte tele oanele %obile sau alte dis$o#itive ec&i$ate cu Internetul, cu toate c suntcostisitoare, sunt de7a accesibile unui nu% r considerabil de oa%eni şi între$rinderi dinrile de#voltate+ Cu toate c a$lica iile 0eb 0ireless3;4 au ca% sc #ut contrar

aşte$t rilor, se $are c un $oten ial ridicat îl are i%$le%entarea Internetului la nivelridicat $e tele oanele %obile, acest lucru duc*nd la de#voltareaG obile-$o er$eH sau-$o er$e , co%er $rin inter%ediul a$araturii de tele onie %obil +

6Internetul nu sc imbă nimic7

Desigur, acesta nu era un %it al noii econo%ii, cu toate c este una din cele %ai$ericuloase3 $ro$o#i ii dintre cele enu%erate %ai sus+ reac ie natural la

$er or%an ele su%bre ale %ultor dotco%"uri, în s$ecial $entru %ulte co%$anii din cadrulrilor în curs de de#voltare care au ost a ectate doar %arginal3 de boo%"ul şi

$r buşirea Internetului, ar i s consider % c e"co%%erce"ul este un risc ce nu %eritluat în considerare+

6n $ri%ul r*nd dotco%"urile întotdeauna au re$re#entat o $ rticic din e"co%%erce şi a a ecerilor $e Internet+ 'ulte dintre ele au dis$ rut, dar e"co%%erce"ul (îns$ecial e"co%%erce"ul de or%a business"to"business) continu s se de#volte, c&iar dacnu cu o vite# a%e itoare aşa cu% se $re#icea acu% ceva ti%$+

6n al doilea r*nd, este o greşeal s crede% c e"co%%erce"ul nu sc&i%b %ediulco%$etitiv al unei între$rinderi doar $entru c $rodusele sau serviciile acesteia nu se lasaşa de uşor s ie v*ndute $e Internet+ tran#ac ie de a aceri const în %ai %ulte $rocesesuccesive (str*ngerea in or%a iilor, co%$ararea, nogocierea), %a7oritatea dintre ele $ut*nd i e ectuate %ai uşor cu a7utorul Internetului, c&iar dac $asul inal se ace o line+De e e%$lu %a7oritatea ac&i#itiilor de %aşini de ace o line c&iar dac o bun $arte ain luen ei cu%$ r torului o au in or%a iile o erite de Internet+

6n al treilea r*nd, %arQetingul şi v*n#area sunt doar o $arte din lan ul valoare"crea ie+ Aşa cu% a ost %en ionat şi %ai sus, o între$rindere $oate deveni %aico%$etitiv $rin a olosi Internetul $entru a ob ine o organi#are %ai bun , sc dereaau%itor c&eltuieli şi î%bun t irea serviciului rela ii cu clien ii+

;4 a$lica ii 0eb r ir3 G ba#ate $e co%unica ia $rin satelit



6n s *rşit, cu c*t %ai %ulte co%$anii din rile de#voltate, şi în $articularcor$ora ii %ari interna ionale integrea# Internetul în cadrul $ro$riilor o$era ii,cu%$ r torii şi urni#orii din rile de#voltate vor i su$uşi $resiunii e ercitate de nevoiade a se ada$ta noului %odel de a aceri+

Cu toate acestea este adev rat c Intrnetul nu va aduce toate sectoarele $roductivela acelaşi nivel+ a s *rşitul #ilei, cu sau r Internet $roduc torii de î%braca%intetrebuie s înregistre#e un $ro it din t ierea, coaserea, c lcarea şi î%$ac&etereaî%br c %in ii sau vor da ali%ent+

6Pe Internet totul trebuie să fie gratis7

Cu toate c sunt bine cunoscute şi de succes, co%$anii care şi"au o erit serviciileconsu%atorilor contra"cost, e e%$luA, + 'a7oritatea $roiectelor a acere de consu%(bussiness to consu%er) au ost ba#ate $e conce$ ia c , cultura Internetului a ost o%oştenire inco%$atibil cu sc&i%b rile con inutului serviciilor+ Publicitatea a ost v #utca singura surs de venit+

Publicitatea cu a7utorul Internetului nu re$re#int înc un venit i%ediat $entruinvestitor ci un venit viitor+ Cu toate c Internetul $er%ite ca%$anii de $ublicitate

interactive şi $ersonali#ate are şi o serie de de#avanta7e+ Se $oate % sura nu% rul celorcare accesea# bannere"le de $e Internet, îns nu şi nu% rul acelora care ur% rescanu%ite ca%$anii în %ass"%edia este un lucru cert totuşi, e ist şi consu%atoride#a% gi i+ 'ai sunt înc %ulte de înv at des$re $ublicitatea on"line r a scoate3utili#atorii de Internet+

Cu toate c , co%$anii e"co%%erce care i"au ta e $entru $rodusele lor ac adeseagreşeli $resu$un*nd c din cau#a $re ului recla%elor $e Internet, totul este uşor şi ie tin,

$re ul este singurul lor actor al deci#iei de %arQeting+Este adev rat c în sectorul a acere $entru a acere (business"to"business)

trans$aren a de $e Internet $lasea# cu%$ r torii $e o $o#i ie %ai $uternic , nu este întotdeauna acelaşi lucru şi în sectorul v*n# rilor cu a% nuntul+ 6n realitate %a7oritateaconsu%atorilor online nu caut nea$arat cel %ai %ic $re al aceluiaş $rodus+ Proble%e ca



alegerea, securitatea şi încrederea într"un anu%it site sunt la el de i%$ortante $entruconsu%ator la el ca şi $re ul+

Acu% s ne concentr % aten ia asu$ra c*torva categorii de a acerii în Internet+E ist trei %ari categorii.

1+ 3usiness-to-consumer (B2C) G este o categorie de a aceri, care se re er strict la $rocesul ac&i#i ion rii de $roduse online, circuitul iind o ertant G cu%$ r tor+Acest lucru se reali#ea# $rin inter%ediul site"urilor co%erciale, acestea $urt*ndnu%ele de 'aga#ine virtuale3 sau e"s&o$3+

9+ 3usiness -to-business (B2B) " $er%ite $artenerilor co%erciali s colabor#e înlungul lan ului de a$rovi#ionare " des acere, in*nd cont de acordurile şi $re urilecontractuale+

;+ ?usiness-to-reseller (B2* ) G se re er la $rocesul de distribu ie internatonal saulocal de $roduse, în calitate de reseller3 sau re$re#entan a ir%ei res$ectiveîntr"o anu%it #on +Dintre cele trei categorii enu%erate %ai sus vo% anali#a doar ti$ul de a acere

business-to-consumer , acest ti$ de a acere online c*nd şi sco$ul acestui ca$itol+ o%ur% ri %ai în a% nunt di erite ti$uri de a$lica ii în cadrul acestei a aceri, loculdes şur rii activit ii ne iind altul dec*t Internetul+

25 Prezentarea protocoalelor ce stau la aza comertului electronic

4$&T 5 6TP

ProtocolulSE( (SecureElectronic( ransaction) este un nou standard ce inteştes$re securi#area re erelor virtuale de co%er + A ost $reg tit şi acce$tat de un gru$ deco%$anii, dintre care a%inti%. IM*D , MasterCard , merican *2!ress , Eetsca!e şi Microsoft + ProtocolulSE( oloseşte o te&nologie de codare si%ilar cu $rotocolulSS(SecureSocQet a-er), dar acesta nu ace a$el la certi icate nu%erice+ 'ai %ult, c*ndreali#a i tran#ac ii, utili#*nd $rotocolulSE( , co%erciantul nu vi#uali#ea# nu% rul c r iidu%neavoastr de credit+ Este un cod uanti icat, de$endent de nu% rul c r iidu%neavoastr de credit, care este tri%is c tre cel ce va e%is cartea de credit, el dîndacordul tran#ac iei $entru co%erciant+



Ce re$re#intSE( întrebare oarte valabil $entru o bun $arte din utili#atorii Internetului ce

doresc s ac ac&i#i ii $rin inter%ediul acestuia+isa şi 'asterCard, şi"au unit or ele şi au de#voltat $rotocolulSecureElectronic

( ransaction (SE( ) ca o %etod de securitate $entru trans eruri de bani $rin inter%ediulre elelor desc&ise+SE( include $rotocoale $entru ac&i#i ionarea de bunuri şi serviciielectronice, cer*nd o autori#are de $lat , acreditive, av*nd obligatorii c&ei $ublice deidenti icare, $rintre alte servicii+ dat ceSE( este ado$tat în întregi%e, acesta vaasigura încrederea în tran#ac iile co%erciale electronice, $er%i *nd ast el $roduc torilorşi clien ilor s ia $arte la co%er ul electronic+

ProtocolulSE( se ba#ea# în s$ecial $e cri$togra ie şi certi icate digitale $entru a

asigura con iden ialitatea şi securitatea %esa7elor+ 'esa7ul este cri$tat, olosind o c&eiecreat aleator care %ai a$oi este cri$tat olosind o c&eie $ublic ce a$ar inedestinatarului+ Acest lucru este re erit ca digital envelo$e3B: al %esa7ului şi este tri%isdestinatarului av*nd în interior %esa7ul cri$tat+ Destinatarul decri$tea# acest $lic înor%at digital olosind o c&eie $rivat şi a$oi o c&eie identic cu cea a e $editorului

$entru a ob ine %esa7ul $ri%it+Utili#*nd se%n turile digitale,SE( va $er%ite co%ercian ilor s veri ice

identitatea cu%$ r torilor+ Siste%ul o er $rotec ie şi cu%$ r torilor $rintr"un %ecanis%care trans er nu% rul c r ilor de credit direct la e%itentul acestora, $entru veri icare şidebitare+ Ast el, co%erciantul nu va vedea nu% rul c r ii de credit a cu%$ r torului+

So t0are"ul trebuie s înde$lineasca cel $u in ur% toarele unc ii.

s cree#e o se%n tur digital olosind $erec&i de c&ei distincte/

s genere#e o se%n tur dual olosit ca linQ B1 $entru ordonarea%esa7ului/

s veri ice se%n tura digital /

s de in un dic ionar/

B: En, $lic în or%at digitalB1 en, leg tur , lan



Con inutul dic ionarului s$eci icat %ai sus este $re#entat înAnexa1, nu%ai oserie restr*ns de cuvinte (cele %ai des utili#ate), ce $ot ar ta şi sublinia necesitateae ist rii acestui dic ionar

ProtocolulSS ( S ecure S oc et a3er)

Acest $rotocol $rote7ea# in or%a iile trans%ise de c tre un server de Internet+Adresele $aginilor de Internet care înce$ cutt! sunt $rote7ate $rin acest $rotocol+Site%ulSS este utili#at ast #i în toate tran#ac iile codi icate, ba#ate $e c r i de credit,din cadrul co%er ului electronic+

#un$ţiile prin$ipale ale siste ului de prote$ţie $$"

1+ confirmarea ser&erului, ast el înc*t utili#atorii s ie siguri c au accesat $aginade Internet c utat /

9+ creearea unui canal de comunicaţie sigur , $rin codi icarea in or%a iilor trans%isede la utili#ator la server, ast el înc*t s se bare#e accesul &acQerilor la date, înti%$ul trans%iterii acestora+

ProtocolulS.PP ( S im!le . et or P a3mentP rotocol)

6n a#a ini ial , iecare co%erciant şi iecare cu%$ r tor desc&ide un cont la o banc de încredere şi de$o#itea# o cantitate de bani+ a desc&iderea unui cont segenerea# o c&eie de cri$tare, urni#at utili#atorului odat cu nu% rul contului+ tran#ac ie de $lat consist din valoarea $l ii, identi icatorii de cont şi banca şi unter%en de e ectuare a $l ii+

2anca $ strea# înregistr ri $entru iecare cont+ ast el de înregistrare con inecantitatea şi ti$ul valutei din cont, o list de trans eruri asu$ra contului, c&eia de cri$tare,nu% rul celei %ai recente tran#ac ii şi lista nu%erelor de tran#ac ii neutili#ate, %ai %icidec*t nu% rul celei %ai recente+ $ersoan $oate utili#a conturi %ulti$le, at*t $entruv*n#are, c*t şi $entru cu%$ rare+

ProtocolulIBS (I nternetB illingS er&er)



A ost elaborat la Carnegie 'ellon Universit- în 144B+ Acest $rotocol utili#ea#un siste% cu c&ei $rivate şi acturi batc& $entru a garanta servicii sigure at*tco%ercian ilor, c*t şi cu%$ r torilor+

Protocolul,(P (, !en ( radingP rotocol)

Abordarea ,(P se adresea# $roceselor de a aceri, urni#*nd reguli $entruconducerea negocierilor co%erciale, %etode de v*n#are şi %etode de cu%$ rare $rininvocarea unor $rotocoale de $lat su$ort+

,(P vi#ea# de#voltarea unui %ediu de co%er co%$let $entru Vcu%$ r turi la

distan V $e re ele ne$rote7ate+Un obiectiv i%$ortant al,(P este asigurarea $rotec iei a de alsi icarea unor

docu%ente electronice s$eci ice co%er ului electronic.

actura $ro or% /

actura inal /

docu%ente de înso ire a % r ii/

certi icate de garan ie/

docu%ente de $lat +Protocoalele desc&ise $er%it de#voltarea unor $roduse intero$erabile ca su$ort

$entru co%er ul electronic, $recu% şi re$licarea e $erien ei din lu%ea reala aconsu%atorilor în lu%ea virtuala (de e e%$lu, urni#area de $ro or%e şi acturi)+

Du$ ce a% enu%erat c*teva dintre $rotocoalele de co%er electronic, s neocu$ % în continuare şi de %odalit ile în care sunt e ectuate $l ile în Internet+

35 "egislatia in vigoare

Aceste regle%ent ri se re er la legile ado$tate de <o%*nia, în ceea ce $riveşteco%er ul electronic, atît din $unct de vedere al cu%$ r torului de bunuri şi servicii c*t şidin $unct de vedere al negustorului ce o er $roduse şi servicii s$re ac&i#i ionare+



Dac ine% cont de ra$iditatea r s$*ndirii acestui gen de co%er , ara noastr nuace e ce$ ie de la ado$tarea anu%itor legi în ceea ce $riveşte co%er ul electronic+

Pentru a în elege %ai bine la ce se re er anu%i i ter%eni olosi i de egea $rivind co%er ul electronic3 îi vo% de ini ast el.

a) !rin mi;loace electronice însea%n $rin inter%ediul ec&i$a%entelor electronice şial re elelor de cablu, ibr o$tic , radio, satelit şi altele ase%enea, utili#ate $entru $relucrarea, inclusiv $rin co%$resiunea digital , şi stocarea, res$ectiv $entrutrans%iterea in or%a iei ast el trans%ise sau stocate/

b) ser&iciu al societăţii informaţionale re$re#int orice o ert de bunuri sau servicii,ur%at sau nu de acce$tare, e ectuat $rin %i7loace electronice şi $re#entat într"o%anier de natur a deter%ina destinatarii s tri%it acce$tarea $rin %i7loace

electronice, de regul $rin inter%ediul unei $agini de 0eb, o ert care $re#intur% toarele caracteristici.

acce$tarea $resu$une în %od obişnuit o contra$resta ie/

nu este necesar ca o ertantul şi destinatarul o ertei s ie i#ic $re#en isi%ultan în acelaşi loc/

este $re#entat destinatarului $rin trans%iterea in or%a iei la cerereaindividual a acestuia+

c) instrument de !lată electronică re$re#int cardul sau orice alt instru%ent de $lata c rui utili#are $resu$une $relucrarea, stocarea sau trans%iterea in or%a iei $rin%i7loace electronice+Furni#area de servicii ale societ tii in or%a ionale de c tre $ersoanele i#ice sau

7uridice nu este su$us nici unei autori# ri $realabile şi se des şoar în concordan cu $rinci$iile concuren ei libere şi loiale, cu res$ectarea dis$o#i iilor legale în vigoare+B9

Furni#orul de servicii are obliga ia de a $une la dis$o#i ie destinatarilor şiautorit ilor sau organelor cu atributii de su$raveg&ere şi control, abilitate $otrivit legii,într"o or% clar şi în %od $er%anent, $rin a işare la loc vi#ibil în interiorul $aginii de0eb $rin inter%ediul c reia este o erit serviciul res$ectiv, cel $u in ur% toarelein or%a ii.

a) nu%ele sau denu%irea urni#orului de servicii/

B9 Ca$itolul II, Furni#area serviciilor societ ii in or%a ionale, Art+ I , Ali+1, 'onitorul icial al <o%*niei



b) do%iciliul sau sediul urni#orului/c) nu%erele de tele on, a , adresa de $oşt electronic şi orice alte date necesare

contact rii urni#orului în %od direct şi e ectiv/d) în ca#ul în care urni#orul este înscris în registrul co%er ului sau în alt registru

$ublic si%ilar, nu% rul de în%atriculare sau alte %i7loace si%ilare de identi icare/e) codul de înregistrare iscal /) tari ele a erente serviciilor o erite, care trebuie indicate clar, cu res$ectarea

nor%elor $rivind co%erciali#area $roduselor şi serviciilor de $ia , şi înso ite de $reci#area dac includ sau nu ta a $e valoarea ad ugat , în ca#ul în care, $otrivitdis$o#i iilor legale în vigoare, aceasta se a$lic $rest rii serviciului res$ectiv/B;

Furni#orul de servicii trebuie s $un la dis$o#i ia destinatarului, odat cu o erta,

sau cel %ai t*r#iu înainte ca destinatarul s îi tri%it acce$tarea o ertei, cel $u inur% toarele in or%a ii, care trebuie s ie e $ri%ate în %od clar şi într"un li%ba7accesibil.

a) eta$ele te&nice care trebuie ur%ate $entru a înc&eia contractul/ b) a$tul c urni#orul de servicii va e ectua stocarea contractului, de îndat ce acesta

va i înc&eiat, $recu% şi %odul în care contractul înc&eiat va i $us la dis$o#i iacontractantului/

c) %i7loacele te&nice $e care urni#orul le $une la dis$o#i ia destinatarului $entruidenti icarea şi corectarea erorilor survenite cu oca#ia introducerii datelor/BB

Iat în continuare, c*teva observa ii legate de $roiectul de lege în ceea ce $riveşteco%er ul electronic, acest $roiect av*nd ca ini iator $e De!utat @aru;an @F Pambuccian+

Co%er ul electronic re$re#int o realitate nelegi erat $*n în $re#ent în <o%*nia+El $resu$une utili#area re elelor de calculatoare în sco$ul reali# rii de acte şi a$te deco%er + Princi$alele dou ti$uri de o$era iuni e ectuate în co%er ul electronic sunt business to business (e e%$lul cel %ai si%$lu iind abrica virtual ) sau business toconsu%er (e e%$lul cel %ai si%$lu iind %aga#inul virtual)+ 6n $ri%ul ca#, este necesar ,în $ri%ul r*nd, legi erarea regi%ului docu%entelor co%erciale cu valoare contractual , înti%$ ce în al doilea ca# trebuie legi erate, cu $rec dere, ele%entele necesare unc ion rii%aga#inului virtual+B; Art+ , In or%a ii generale, 'onitorul icial al <o%*nieiBB Ca$itolul III, 6nc&eierea contractelor $rin %i7loace electronice, Art+K, Alin+1, '+ + al <o%*niei



Co%er ul electronic se ba#ea# $e se%n tura electronic şi $e acce$tarea unorstandarde $rivind securitatea trans%isiei şi stoc rii de date+ 6n $re#entul $roiect de lege nere eri% doar la al doilea as$ect, $ri%ul c*nd obiectul unei legi distincte+

Un ele%ent i%$ortant în co%er ul electronic, îl re$re#int do%eniul, adic acearegiune care con ine $aginile de 0eb $rin inter%ediul c rora se reali#ea# trans erul dein or%a ii ce ace obiectului unui act sau a$ta de co%er + Proiectul de lege acord %ariacilit i iscale $ro$rietarilor de do%enii ro%*neşti, în sco$ul sti%ul rii co%er uluielectronic $rin inter%ediul acestora+ Un corolar al acestui %ecanis%, îl constituie a$tulc acordarea unor ase%enea avanta7e va de#volta ra$id şi reteaua Internet în <o%*nia+

"emnătura electronică%Pre#enta lege stabileşte regi%ul 7uridic al se%n turii electronice şi al înscrisurilor

în or% electronic , $recu% şi condi iile urni# rii de servicii de certi icare ase%n turilor electronice+

Pentru a în elege $revederile acestei legi vo% enu%era c*teva as$ecte alese%n turii electronice.

înscris în or% electronic , re$re#int o colec ie de date în or% electronicîntre care e ist rela ii logice şi unc ionale şi care redau litere, ci re sau orice altecaractere cu se%ni ica ie inteligibil , destinate a i citite $rin inter%ediul unui $rogra%

in or%atic sau al altui $rocedeu si%ilar/se%n tura electronic re$re#int date în or%a electronic , care sunt ataşate sau

logic asociate cu alte date în or% electronic şi care servesc ca %etod de identi icare/

dis$o#itiv de creare a se%n turii electronice re$re#int so t0are şiHsau &ard0arecon igurate, utili#at $entru a i%$le%enta datele de creare a se%n turii electronice/B8

A*(5%' 6nscrisul în or% electronic , c ruia i s"a încor$orat, ataşat sau i s"aasociat logic o se%n tur electronic e tins , ba#at $e un certi icat cali icat nesus$endatsau nerevocat la %o%entul res$ectiv şi generat cu a7utorul unui dis$o#itiv securi#at decreare a se%n turii electronice, este asi%ilat, în ceea ce $riveşte condi iile şi e ectele sale,cu înscrisul sub se%natur $rivat +

B8 egea nr+ B88, din 1= iulie 9::1, $rivind se%n tura electronic , Publicat în 'onitorul icial, Partea I nr+B94 din ;1 iulie 9::1BL din $re#enta lege, Ca$itolul II " <egi%ul 7uridic al înscrisurilor în or% electronic



Art5 '4 Jnscrisul în or% electronic , c ruia i s"a încor$orat, ataşat sau i s"aasociat logic o se%n tura electronic , recunoscut de c tre cel c ruia i se o$une, areacelaşi e ect ca actul autentic între cei care l"au subscris şi între cei care le re$re#intdre$turile+

Art5 13 :1) Cu ;: de #ile înainte de înce$erea activit ilor legate de certi icarease%n turilor electronice $ersoanele care inten ionea# s urni#e#e servicii de certi icareau obliga ia de a noti ica autoritatea de regle%entare şi su$raveg&ere s$eciali#at îndo%eniu cu $rivire la data înce$erii acestor activit i+

Art5 1 K :1) Furni#orul de servicii de certi icare va asigura accesul la toatein or%a iile necesare utili# rii corecte şi în condi ii de siguran a serviciilor sale+In or%a iile res$ective vor i urni#ate anterior naşterii oric rui ra$ort contractual cu

$ersoana care solicit un certi icat sau, du$ ca#, la cererea unui ter care se $revalea# deun ase%enea certi icat+

Art5 23%; :1) rice urni#or de servicii de certi icare are obliga ia de a revocacerti icatul în ter%en de 9B de ore din %o%entul în care a luat cunoştin sau trebuia şi $utea s ia cunoştin des$re a$ari ia oric ruia dintre ur% toarele ca#uri.

a) la cererea se%natarului, du$ o $realabil veri icare a identit ii acestuia/ b) la decesul sau $unerea sub interdic ie a se%natarului/

c) în ca#ul în care o &ot r*re 7udec toreasc irevocabil dis$une revocarea/d) dac se dovedeşte în %od neîndoielnic c certi icatul a ost e%is în ba#aunor in or%a ii eronate sau alse/

e) în ca#ul în care in or%a iile esen iale con inute în certi icat nu %aicores$und realit ii/

) atunci c*nd con iden ialitatea datelor de creare a se%n turii a ostînc lcat /

g) în ca#ul în care certi icatul a ost utili#at în %od raudulos/

BK din $re#enta lege, Ca$itolul II " <egi%ul 7uridic al înscrisurilor în or% electronicB= din $re#enta lege, Ca$itolul III " Furni#area serviciilor de certi icare,SECLI<.EA 1MDis$o#i ii co%uneB4 din $re#enta lege, Ca$itolul III " Furni#area serviciilor de certi icare,SECLI<.EA 1MDis$o#i ii co%une8: din $re#enta lege, Ca$itolul III " Furni#area serviciilor de certi icare,SECLI<.EA a 3-aMSus$endarea şiîncetarea valabilit ii certi icatelor



&) în orice alte situa ii care constituie ca#uri de revocare a certi icateloreliberate, $otrivit $rocedurilor de securitate şi de certi icare declarate deurni#or în ba#a art+ 1;+

Art5 2%1 :1) a data intr rii în vigoare a $re#entei legi se în iin ea# <egistrulurni#orilor de servicii de certi icare, denu%it în continuare <egistru, care se constituie şise actuali#ea# de c tre autoritatea de regle%entare şi su$raveg&ere s$eciali#at îndo%eniu+

Iat deci c $entru a de#volta un co%er electronic s n tos3, legea ro%*neasc%ai are înc de stabilit anu%ite as$ecte ce cad sub inciden a altor legi, $recu%.cri%inalitatea în co%er ul electronic şi altele, acestea ne c*nd $arte din obiectul destudiu al acestei lucr ri+

5 $ecuritatea /n comerţul electronic

Princi$ala gri7 a celor care de#volt a aceri în s$a iul virtual este securitateadatelor şi in or%a iilor trans%ise $rin re ea+ Acesta este de a$t şi $rinci$alul %otiv din

cau#a c ruia oarte %ulte co%$anii nu au de#voltat înc solu ii IT+ Continuitateao$era iunilor şi corecta unc ionare a siste%elor in or%atice este esen ial $entru bunaderulare a a acerilor virtuale+ A%enin rile la adresa in or%a iei sunt atacuri directe lacalitatea şi e icien a a acerilor+ biectivul securit ii IT este de a g si solu ii care seli%ine daunele $roduse sau s le reduc la un nivel acce$tabil+ Siste%ele sunt su$use laatacuri înc de la a$ari ia Internetului, dar niciodat nu au ost at*t de %ulte co%$utere înre ea şi nici nu au e istat at*tea Var%e in or%aticeV auto%ati#ate, dis$onibiler u c torilor+

Uneori este i%$osibil sau oarte di icil s ştii cine şi de unde te atac + So isticareaatacurilor a crescut enor% în ulti%ii cinci ani, iar în ulti%ii doi ani o %ul i%e de $rogra%e de atac au a$ rut $e Internet, ast el înc*t atacatorii, c&iar şi cei ignoran i, $ot $roduce daune considerabile+81 din $re#enta lege, Ca$itolul I " 'onitori#are şi control,SECLI<.EA 1MAutoritatea de regle%entare şisu$raveg&ere



orbind des$re securitate, nu trebuie negli7at nici un alt as$ect de care sunte%convinşi c s"au lovit %a7oritatea utili#atorilor de Internet, şi anu%e viruşii+ Wi aceştiasunt un adev rat bleste% la adresa securit ii siste%elor, în s$ecial cei din categoria VcaltroianV+

Con or% re#ultatelor urni#ate de Data$ro <esearc&, BB5 din atacurile care sedau $e Internet sunt urturi de bani, 1L5 deteriorare de so t0are, în ti%$ ce urtul dein or%a ii ocu$ doar 1L5 din totalul Vcri%elor electroniceV+

Ce trebuie să aibă >n &edere o com!anie care >5i !regăte5te infrastructura de InternetG

6n $ri%ul r*nd i%$le%entarea unui %ini% nivel de securitate care con or%Institutului de Standarde 2ritanic trebuie s înde$lineasc ur% toarele cerin e.

1+ alocarea res$onsabilit ilor în do%eniul securit ii (o ec&i$ or%at din oa%enide încredere ce trebuie s se $reocu$e $er%anent de i%$le%entarea unor noi% suri de securitate)/

9+ întregul $ersonal cu acces la date trebuie s ie in or%at şi instruit asu$ra% surilor de securitate i%$le%entate, $entru a $utea i ca$abili s ra$orte#ei%ediat diversele incidente care li se $ar sus$ecte/

;+ i%$le%entarea unor solu ii antivirus c*t %ai $er or%ante/

B+ $rote7area datelor co%$aniei/8+ controlul işierelor co$iate din re ele e terne sau din Internet/L+ concordan a dintre % surile de securitate luate şi legisla ia în vigoare/K+ de inirea unor niveluri de acces ast el înc*t nu toate datele s ie accesibile, r

nici un el de bariere+Av*nd aceste % suri de securitate i%$le%entate la nivelul re elei du%neavoastr ,

ve i sc dea considerabil riscul de a $ierde date şi de a v co%$ro%ite activitatea+

S vede% care sunt a%enin rile la adresa unei re ele+ Acestea $ot i clasi icate înc*teva %ari categorii.1+ atacuri generale/9+ asu%area unei anu%ite identit i (în general alse)/;+ co%$ro%iterea con iden ialit ii datelor/B+ accesarea anu%itor date/



8+ distrugerea datelor/L+ $reluarea controlului unui siste%+

'odalit ile de reali#are a acestora sunt e tre% de variate şi vo% cita doar c*tevadintre acestea.

!oS " ! enialo Services. re$re#int de a$t un abu# asu$ra retelelor, ce $oate ireali#at ie $rin utili#area greşit a $rotocoalelor, ie $rin su$raînc rcarea serverului,acesta $ri%ind un nu% r %are de $ac&ete de in or%a ie+

*eroutarea serverelor. ast el înc*t acestea s trans%it e"%ail"uri sau alt ti$ dedate c tre o alt adres , $oate i o alt o$ iune de raud , dar nu este la înde%ana%a7orit ii atacatorilor+

Spargerea parolelorCea %ai e icient solu ie de asigurare a securit ii, at*t $entru utili#atorii

$articulari, c*t şi $entru utili#atorii cor$ora ii r %*n totuşi ire0all"urile, care sunt unsiste% s$ecial $roiectat $entru a con igura tra icul între dou re ele, con or% unor reguli $rede inite+ Un ire0all $oate ace distinc ii între un iltru sau %ai %ulte, &ub"uri, s0itc&"uri, routere şi servere dedicate+

Care sunt a&anta;ele oferite de un fire allG

Acesta $oate o$ri in or%a iile con iden iale s $ r seasc siste%ul şi i%$iedicatacatorii s accese#e anu%ite date+ Poate urni#a statistici detaliate asu$ra %odului încare co%unic dou re ele (cine oloseşte anu%ite servicii şi c*t de des, sc derile de $er or%an ale re elei care $ot indica $osibile atacuri)+

Un e e%$lu de riscuri care $ot i reduse $rin utili#area ire0all"urilor suntatacurile din $artea &acQerilor şi atacurile de ti$ D S+ Un ire0all $oate urni#a %etodede cri$tare, ceea ce induce în %od auto%at î%bun t irea con iden ialit ii şi integrit iidatelor+ Un alt avanta7 este c aceast cri$tare $oate i reali#at c&iar de c tre ire0all saude un &ost din interiorul acestuia+ Un alt bene iciu este c sunt conce$ute în aşa el înc*tdac se înregistrea# c derea securit ilor într"un anu%it $unct, re eaua nu estedesco$erit în totalitate+

S ne re eri% acu% la un $rogra% ce se ocu$ strict cu securitatea în re ea, rolulacestuia iind acela de a $rote7a datele trans%ise într"o re ea c*t %ai bine+



P=P ( Prett3 = oodPri&ac3) # o!tim !entru codificare 5i semnătură de ini ie legat de P=P ar ta% în randurile de %ai sus+ S ne concentr % aten ia

asu$ra %odului de unc ionare+ProcedeulP=P se ba#ea#a $e o c&eie $ublic ( !ublic e3) şi una $rivat ( !ri&ate e3)+

Acest $rocedeu asi%etric este %ult %ai $ractic dec*t cel conven ional, si%etric, $entru cdestinatarul nu este obligat s cear în $realabil o c&eie secret +

Procedeele asi%etrice sunt destul de lente+ Pentru o creştere a nivelului de securitateşi vite# , P=P utili#ea# în $lus un $rocedeu si%etric cri$togra ic+P=P arei%$le%entate trei %etode alternative, iar iecare ci rea# cu o c&eie blocuri de date dec*te LB bi i. ID* (c&eie de 19= bi i),Tri!le # D*" (a$lica ie tri$l D*" a unei c&ei de1L= bi i) sauC "T (c&eie $e 19= bi i)+

Pe ansa%blu,P=P lucrea# în %od &ibrid, reunind avanta7ele %odurilor de lucruasi%etrice şi si%etrice+

Creearea de !erec i din c ei !ublice 5i !ri&ate6n ca#ul în care dori i s acorda i altora $osibilitatea de a trans%ite %esa7e cri$tate,

trebuie s creea i o $erec&e de c&ei $ro$rie+ ParteaP=P He3s din $ac&etulP=P o ersu$ort în acest sens+ 6n algorit%ul de creeare este inclus al turi de adresa du%neavoastrde e-mail şi o $arol , $e care trebuie s o introduce i du%neavoastr + Este indicat ca

aceasta s nu con in doar şiruri de caractere ce $ot i g site în dic ionare+ Ad%inistrarea $erec&ii du%neavoastra de c&ei şi a c&eilor $ublice a altor utili#atori deP=P este $reluat tot deP=P He3sF

Pentru ca altcineva s $oat utili#a c&eia du%neavoastr $ublic , o $une i ladis$o#i ie $e un server $ublic sau îl trans%ite i $rine-mail $ersoanelor i%$ortante $entrudu%neavoastr + 6ns c&eia du%neavoastr $rivat nu ave i voie în nici un ca# s o da i%ai de$arte>

Certificare% !entru ca nimeni să nu se dea dre!t dumnea&oastră

a creearea unei c&ei $ublice, s"ar $utea ca anu%ite $ersoane %ai inventive s aibideea de a se da dre$t altcineva+ Cine vrea s $reînt*%$ine o ase%enea situa ie trebuie scerti ice c&eia sa cu $ro$ria identitate+ Un certi icat const din c&eia $ublic , in or%a iides$re $osesor şi o se%n tur digitala a locului de certi icare (Certificate ut orit3, C )deci a unei ins ante de încredere+



P=P este co%$atibil cu or%atul de certi icare +8:4, $e care îl olosesc şi%a7oritatea bro0serelor $entru trans erul de siguran al $aginilor 0eb+

"emnarea &eridică a e-mail-urilor P=P ceera# o se%n tur digital din te tul %esa7ului şi c&eia $rivat a

e $editorului+ Pentru a $ stra anu%ite li%ite $entru lungi%ea se%n turii,P=P oloseşteo unc ie &as&89 ireversibil , $e 19= de bi i+ <e#ultatul este un gen de su% ori#ontalcri$tat a %esa7ului de lungi%e i + Aceasta este cri$tat înc o dat cu c&eia $rivat ae $editorului+ Se%n tura digital este ataşat te tului %asa7ului original+P=P veri ic ladestinatar cu a7utorul c&eii $ublice a e $editorului se%n tura şi te tul %esa7ului+<e#ultatul este dublu,meil-ul şi e $editorul sunt reali sau alşi+

Cri!tarea P=P unui mesa;%

Decri!tarea P=P a unui mesa;%

89 en, a toca



Cu a7utorul $rotocoalelor de co%er electronic, cu a7utorul $rogra%elors$eciali#ate de cri$tare şi de $ strare a con iden ialit ii şi securit ii datelor, cu a7utorullegisla iei stabilite în $realabil, co%er ul electronic devine în acest %o%ent doar o si%$l $roble% de inventivitate din $artea ini iatorului+ S ur% ri% în continuare c*teva solu ii $entru co%er ul electronic+ Acestea vor ace $arte din obiectul de studiu al $aragra uluiur% tor+

% . &fectuarea platilor in Internet

6n do%eniul co%er ului electronic e ist %ai %ulte %odalit i de $lat .1+ !rin carte de credit /9+ !rin cărţi TM / cărţi de debit;+ !rin cărţi de cum!ărătorB+ !rin cecuri electronice8+ !rin !ortofel digitalL+ !rin metode de !lată tradiţionaleF

?e vo% ocu$a de %odalitatea de $lat $rin inter%ediul c r ilor de credit, deoareceaceast %odalitate este cea %ai si%$l şi %ai sigur , dac ine% cont de noile siste%e desecuritate din do%eniu+ Acest gen de $lat va cucerii r*nd $e r*nd o $arte oarte %are de $ersoane ce doresc s ac&i#i ione#e bunuri şi servicii din Internet+

Acce$t*nd, ca %odalitate de $lat , cartea de credit $oten ialul vîn# rilor $oatecreşte $în la K8 de %ilioane de clien i, şi asta nu%ai în Statele Unite+ Dac ine% cont des$usele analiştilor ce se ocu$ cu $roces rile c r ilor de credit, ; din B a%ericani olosescacest instru%ent %odern de $lat +

Cu to ii şti% c nu% rul $ersoanelor ce ac ac&i#i ii, $rin inter%ediul Internetului,creşte de la #i la #i+ Cu toate c acest gen de co%er este înc la înce$ut, $entru anul 9::Btran#ac iile în Internet vor atinge su%a de K:: de %iliarde de dolari, %area %a7oritate a $o$ula iei lu%ii s"a i%$licat în acest gen de co%er , aşa c o$ortunit ile sunt enor%e+



Pentru a $utea acce$ta ca %odalitate de $lat tran#ac ia inanciar cu carte decredit, negustorul trebuie s $osede în cadrul site"ului de $re#entare un or%ular ceîncor$orea# o te&nologie de securitate, cu% ar iSS +

Un %aga#in electronic se încadrea# într"o categorie decost-ridicat dec*t un%aga#in tradi ional+ Intr"un %aga#in traditional, cartea de credit este citit 3 cu a7utorulunui a$arat, acesta tri%i înd in or%a iile de $e banda %agnetic e%i torului cardului,acesta a$rob*nd sau anul*nd o tran#ac ie într"un ter%en de c*teva secunde+ De ase%eneade in torul cardului trebuie s se%ne#e o c&itan +

ucrurile stau alt el, atunci c*nd vine vorba de o $lat în Internet+Clientul co%$letea# VonlineV un or%ular de co%and , s$eci ic*nd toate

in or%a iile necesare des$re cartea de credit+ Cu c*t aria de aco$erire a co%erciantului

include %ai %ulte ti$uri de c r i de credit, cu at*t cresc şansele de s$orire a v*n# rilor $rin l rgirea seg%entului cu%$ r torilor $oten iali+

'a7oritatea negustorilor olosesc dis$o#itive de citire electronice, $entru a reali#ao tran#ac ie $rin inter%ediul c r ii de credit+ Aceste dis$o#itive dis$un de un slot8; $rincare se ace citirea şi o tastatur nu%eric $entru a introduce nu%erele %anual în ca# cslotul nu unc ionea# + Aceste dis$o#itive $ot i inde$endente, conectate direct la o re eade c r i de credit via o linie de tele on ie $ot i conectate la un calculator, unc ion*nd cu

a7utorul unui $ac&et so t0are+ 'ai e ist şi dis$o#itive 0ireless8B

, dar dac acestetran#ac ii se reali#ea# $rin inter%ediul Internetului nu este nevoie de utili#area acestordis$o#itive+ Ce este necesar în acest ca#, un si%$lu $ac&et de $rogra%e ce se ocu$ cu $relucrarea $roceselor de $lat +

Pac&etul de $rogra%e este v*ndut ca serviciu, în %a7oritatea ca#urilor, dec*t ca $rodus+

@irtual Terminal G $er%ite a acerilor s autori#e#e, s $rocese#e şi s $relucre#etran#ac ii $rin inter%ediul c r ilor de credit, $rin inter%ediul oric rui co%$uter conectatla Internet şi av*nd instalat un navigator+@irtual Terminal o er cea %ai bun solu ie $entru negustorii ce introduc %anual tran#ac ii cu c r i de credit, atunci c*nd vine vorbade co%en#i acute $rin inter%ediul tele onului sau e"%ail"ului+

Iat c*teva %otive $entru ado$tarea@irtual Terminal-ului.8; en, l caş, s$a iu8B en, r ir,



I+ Se $ri%eşte o co%and $rin inter%ediul tele onului, a ului sau e"%ail şi estenevoie de $relucrarea tran#ac iei/

II+ Trebuie reali#at o tran#ac ie de credit ce $riveşte returnarea de bani+A acerile accesea# @irtual Terminal $rin inter%ediul site"ului urni#orului

olosind un navigator standard+ Du$ logarea3 la siste% olosind un indenti icator unicşi o $arol , negustorii $ot accesa întreaga ga% de servicii, aceasta inclu#*nd autori#a iide ac&i#i ionare, credite şi return ri, situa ii şi ra$oarte de activitate+

%odalitate a$arte de debitare a c r ii de credit este aşa"nu%itul VPI? irtualV+Serviciul VPI? irtualV o er un $lus de securitate $entru clien ii care e#it s urni#e#ein or%a ii con iden iale $e Internet+ Cu% unc ionea# acest serviciu De a$t, se e%iteun nou cod PI? $entru cu%$ r tor, du$ ce acesta a urni#at nu% rul c r ii sale de credit

$rintr"un siste% de tele onie vocal + Ast el, cu%$ r torii vor utili#a PI?"ul irtual încorela ie cu nu% rul c r ii de credit+ Pentru iecare ac iune de cu%$ rare, se trans%ite $osesorului de PI? irtual un %esa7 $rin $oşta electronic , solicit*ndu"se con ir%areatran#ac iei în vederea autori# rii co%erciantului s e ectue#e livrarea+

Pentru tran#ac iile de valoare %ica îns , co%isionul relativ %are ce trebuie $l titde c tre co%erciant constituie o barier în utili#area c r ilor de credit ca %odalitate de $lat în co%er ul electronic+

9+ C rţi A(+ N C rţi de debit . aceste c r i sunt oarte utili#ate în Euro$a şisunt cunoscute sub nu%ele de VEC cardsV+ Avanta7ul %a7or $e care îl o erco%erciantului const în costurile se%ni icativ %ai %ici a erente tran#ac iilor, înco%$ara ie cu cele e ectuate $rin inter%ediul cecurilor obişnuite+

;+ C rţi de $u p r tor . acestea au acelaşi rol ca şi c r ile de credit Gir%ele e%it ast el de c r i de cu%$ r tor $entru anga7a ii lor în vederea cu%$ r rii de

$roduse şi servicii din anu%ite do%enii de a aceri+ olu%ul tran#ac iilor derulate $rinc r ile de cu%$ r tor (B: %iliarde de Euro în SUA, în 144=) va deter%ina trans or%areaacestui gen de tran#ac ii în tran#ac ii de ti$ 2"9"2 $e Internet+

B+ Ce$uri ele$troni$e. au aceleaşi caracteristici ca şi cecurile $e su$ort de&*rtie+ 6n or%a lui cea %ai si%$l , acest siste% necesit co%$letarea de c tre client aunui or%ular în cadrul %aga#inului electronic+ Datele ast el urni#ate vor i trans erateco%erciantului, unde vor i trans$use $e un cec obişnuit, $rin listare la i%$ri%ant $e



or%ulare de cec neco%$letate+ Dar, aceast %odalitate de $lat se a l înc în a#ainci$ient +

8+ Portofel digital. $oate i de init ca iind o a$lica ie electronic decodi icare care ac ionea# ca un $orto el autentic în ti%$ul tran#ac iilor din co%er ulelectronic+ Un $orto el $oate $ stra $entru utili#ator o in or%a ie a erent unei $l i, uncerti icat digital $entru identi icarea utili#atorului, $recu% şi in or%a ii des$re livrare $entru a % ri vite#a de tran#ac ie+ Consu%atorul bene icia# de codi icarea in or%a ieişi, ast el, de $rotec ia acesteia î%$otriva $irateriei/ de ase%enea, unele $orto ele vorinsera auto%at condi ii de livrare $e $agina co%erciantului şi vor o eri cu%$ r toruluio$ iuni de $lat $rin cec sau nu%erar digital+ Co%ercian ii bene icia# , la r*ndul lor, de $rotec ie î%$otriva raudei+ 6n general, $orto elele sunt g #duite $e PC"ul utili#atorului,

dar e ista versiuni recente care $lasea# $orto elele $e server"ul e%itentului c r ii decredit+ ( Eetsca!e şi Microsoft a$lic în $re#ent te&nologia $orto elelor)+ Porto elul digitaleste o alt solu ie $entru asigurarea securit ii c r ilor de credit+ 6n $rocesul de ini iere a $orto elului, utili#atorul urni#ea# in or%a iile a erente c r ii de credit şi $ri%eşte însc&i%b un cod corelat cu cartea de credit+ 6n ti%$ul unei ac&i#i ii din cadrul unui %aga#electronic, codul $orto elului este decisiv $entru des şurarea tran#ac iei, care va iveri icat de c tre ir%a e%itent a c r ilor de credit+

L+ +etode de plat tradiţionale. siste%ele electronice de $lat sunt abia laînce$ut şi %ulti clien i o$tea# înc $entru utili#area %etodelor de $lat tradi ionale, cu%sunt cecurile $e su$ort de &*rtie, nu%erar la livrare sau nu%erar înainte de livrare, aşa"nu%it co%and contra cost+

ariantele de co%er electronic o er avanta7e $unctuale, reci$roce, care $ot isinteti#ate ast el.

a) Avanta e pentru $lientcomoditate s!orită

o!ţiuni multi!le

informaţii u5or de găsit



!agini !ersonali ate

b) Avanta e pentru $o er$iant

atragerea de noi clienţi !rin intermediul unui nou canal de distribuţie

&$n ări s!orite către clienţii e2istenţi

&$n are la cerere

c eltuieli reduse de in&entariere 5i de o!erare

Cu toate acestea iind s$use, e ist deci o solu ie %odern , $entru iecare%odalitate de $lat în Internet, ce bene icia# de ulti%ele te&nologii în do%eniu+

Cartea de credit este instru%entul ce va i cel %ai des olosit, acesta va ace ca,solu iile de $lat în Internet s se ba#e#e $e acest instru%ent inanciar %odern+

'5 (omino )erc ant – o solutie pentru comertul electronic

'odelele de a aceri olosite $entru v*n#area online de bunuri, $recu% in or%a iisau acces la ba#e de date di er considerabil de cele olosite $entru v*n#area de bunurii#ice+ Anali#*nd a$lica iile curente de#voltate $e Internet, identi ic % ur% toarele%odele de a aceri în co%er ul electronic.

'aga#in electronic (e-s o! )

A$rovi#ionarea electronic (e-!rocurement )

'aga#in electronic universal (e-mall )

Pia a unui ter (<rd !art3 mar et!lace)

Co%unit i virtuale (&irtual communities)

Furni#or de servicii cu valoare adaugat $entru canalele de co%er electronic(&alue c ain ser&ice !ro&ider )Au ost anali#ate, în ra$ort cu aceste %odele, $rodusele de co%er electornic ale

tuturor %arilor co%$anii din do%eniul in or%aticii, co%unica iilor, şi nu nu%ai, în cadrulc rora s"au reali#at sau sunt în curs de reali#are $lat or%e care s serveasc lai%$le%entarea c*t %ai ra$id , dar totuşi viabil şi sigur , a co%er ului electronic+ Din%ultitudinea de so utii e istente, au ost anali#ate cinci $lat or%e de co%er electroniccare s"au i%$us $e $ia .





sincroni#are a işierelor RT' cu ba#ele de date+ Acest $ri% $as în direc ia desc&ideriiin or%a iilor din ba#ele de date ?otes c tre utili#atorii din Internet a avut un %are succes,dar avea o %ul i%e de de#avanta7e, $rintre care conversii destul de rudi%entare aele%entelor din ba#ele de date şi în s$ecial e isten a $asului inter%ediar al sincroni# rii+In or%a ia nu era livrat în ti%$ real serverului şi de accea utili#atorii nu se $uteauaşte$ta la o reac ie i%ediat a acestuia+ a 7u% tatea anului 144L a a$ rut un nou $rodusdenu%it Do%ino+ Acesta se $utea înc rca gratuit de $e site"ul otus şi se instala tot ca unadd"in $este un server otus ?otes versiunea B+1 sau %ai nou, trans or%*ndu"l $e acestaîntr"un server de !eb ca$abil s ad%inistre#e at*t $agini RT' obişnuite, c*t şi ba#e dedate ?otes+ De data aceasta ba#ele de date sunt accesate direct, cererile de la un bro0sersunt inter$retate de Do%ino, acesta r s$unde o erind vie0"ul, docu%entul, i%aginea,

or%ularul etc+ a late în ?otes $e care le trans or%a auto%at în cod RT' +Du$ $re#entarea istoricului acestei a$lica ii a$are o întrebare ireasc .Ce este

DominoDo%ino este o te&nologie care trans or% otus ?otes într"un server de a$lica ii

Internet+ Do%ino co%bin %ediul desc&is al standardelor şi $rotocoalelor Internet cuacilit ile $uternice de de#voltare a a$lica iilor o erite de ?otes+ Utili#*nd Do%ino, se

$ot construi a$lica ii care $er%it controlul accesului la ba#e de date, vie0"uri,

docu%ente, or%ulare şi c*%$uri+ Aceasta $er%ite $re#entarea in or%a iilor sauco%en#ilor în %oduri di erite $entru di eri i utili#atori, c&iar dac in or%a iile suntstocate în aceleaşi ba#e de date sau a$lica ii+

Iat c*teva dintre acilit ile ?otes care au devenit dis$onibile unor utili#atori dinInternet (ce dis$un de un bro0ser şi nu de o sta ie ?otes) $rin inter%ediul Do%ino.

1+ Un %ediu $rogra%abil de stocare a in or%a iilor $rin inter%ediul ba#elor de date ?otes

9+ Ca$abilit i de c utare ull"te t, cu inde are auto%at;+ 'ediu integrat de de#voltare a a$lica iilor B+ Integrare la nivel de organi#a ie

Do%ino $er%ite de#voltarea unor a$lica ii interactive $entru !eb care. livrea#in or%a ia în %od dina%ic în unc ie de %o%ent, identitatea utili#atorului, nivelul deacces al acestuia, ti$ul de client, luidi#ea# şi auto%ati#ea# $rocesele ce au loc în cadrul



unei organi#a ii, o er , de ase%enea, o $alet larg de %etode $entru securitateaa$lica iilor $entru !eb+

S ur% ri% cu% unc ionea# serverul Do%ino+1+ RTTP Server "0 3!er te2t ( ransfer Protocol (0((P ) este $rotocolul standard în

Internet care $er%ite clien ilor !eb s VdiscuteV cu serverele !eb+ Co%$onenta Do%inoRTTP Server VvorbeşteV $rotocolul RTTP şi, în consecin , $er%ite clientilor !eb sco%unice cu serverele ?otes+

9+ U< Inter ace " Inter a a<niform * esource ocator (<* ) este un standardInternet care $er%ite clien ilor !eb s co%unice serverelor !eb ce anu%e in or%a iesolicit + Do%ino RTTP Server e a%inea# U< "ul din cererea sosit şi deter%in dacaceasta se re er la un işier RT' sau la un obiect dintr"o ba#a de date ?otes+ Dac

cererea este $entru un işier RT' , Do%ino se co%$ort ca orice alt server RTTP şireturnea# işierul solicitat c tre clientul !eb+ Dac cererea este $entru un obiect dintr"o ba# de date ?otes, Do%ino interac ionea# cu res$ectiva ba# de date $entru a serviin or%a ia c tre clientul !eb sau invers, $entru a trans era in or%a ia de la clientul !ebîn ba#a de date ?otes (în ca#ul utili# rii or%ularelor)+ Do%ino su$ort e tensii aleinter e ei U< ce $er%it utili#area unc ionalit ilor ?otes de c tre clientul !eb+ Dee e%$lu, acest U< desc&ide ba#a de date $rinci$al de $e site"ul Do%ino.

&tt$.HHdo%ino+lotus+co%Hdo%ino+ns $enDatabase+ E ist un nu% r oarte %are deast el de e tensii, dar acestea sunt trans$arente $entru utili#ator, ele iind %ascatededesubtul unor linQ"uri Internet nor%ale+

;+ Conversia RT' " Do%ino reali#ea# conversia obiectelor ?otes $recu%navigatori, vie0"uri, docu%ente sau leg turi în cod RT' $entru a $utea i a işate dec tre clientul !eb+ De e e%$lu, leg turile şi butoanele ?otes devin U< "uri $entruclientul !eb+ Pentru cunosc torii ?otes, aceştia trebuie doar s îşi scrie a$lica iile !ebîn %ediul cunoscut, iar Do%ino ace restul+ Se $ot introduce şi obiecte Active saua$$let"uri Nava în structura unor a$lica ii Do%ino şi acestea vor unc iona e act aşa cu%este de aşte$tat+

'ai %ult dec*t RTTP " Serverul Do%ino nu este doar un server RTTP, ci este înacelaşi ti%$ $reg tit $entru $rotocoalele FTP, Mo$&er, RTTPS şi Finger+ Deci o cerere

http://domino.lotus.com/domino.nsf?OpenDatabase





$ri%it $rin inter%ediul unuia dintre aceste $rotocoale este re#olvat de serverulcores$un# tor în acelaşi %od în care sunt tratate işierele RT' +

Setarea şi administrarea serverului Domino :

Ad%inistrarea unui ast el de siste% nu este acelaşi lucru cu utili#area unor $roduse desQto$, iind %ult %ai co%$le dec*t a ace tabele în E cel, ba#e de date înFo , Access, A$$roac& sau a scrie $agini RT' + Func ionalit ile o erite de ?otesHDo%ino sunt at*t de nu%eroase şi $uternice, înc*t inevitabil necesit un ti%$ deîn elegere ceva %ai îndelungat+ Pentru ad%inistratorii a%iliari#a i cu siste%ele ?otes,instalarea şi ad%inistrarea Do%ino este e tre% de a%iliar + Dar şi $entru un înce$ tor înad%inistrarea ?otes, inter a a gra ic (si%ilar $e toate $lat or%ele $e care estedis$onibil Do%ino. toat a%ilia !indo0s, SH9, ?et!are, RP"U , I2' AI , SunSolaris şi $în la %arile %ain ra%e"uri) şi uni icat va i o $l cere+ 6n ba#a de dateAddress 2ooQ este construit c*te un docu%ent $entru iecare server ?otes din do%eniu+6n acest docu%ent de server e ist o sec iune denu%it RTTP Server+ 6n cadrul acesteiasunt gru$ate o$ iunile $rivitoare la setarea serverului Do%ino+ Para%etrii $rivind accesulutili#atorilor !eb la server sunt dis$onibili în cadrul sec iunii Securit-, dis$onibil în

cadrul aceluiaş docu%ent de server+

Domino - un server de e-mail Internet

6nc de la $ri%ele sale versiuni, ?otes a con inut un siste% integrat de %esagerieelectronic (e"%ail şi %ai %ult dec*t at*t) $entru co%unica ii sigure în interiorul uneiorgani#a ii+ 6n a ar de siste%ul de %esagerie intern ?otes, serverul Do%ino o er

$osibilitatea co%unic rii cu alte siste%e $recu% Internet, +B::, +988L

, cc.'ail etc+Poşta electronic este cea %ai $o$ular a$lica ie în Internet şi $er%ite utili#atorilor stri%ita şi s $ri%easc %esa7e electronice+Sim!le + ail ( ransfer Protocol (S+(P ) este $rotocolul utili#at $entru a trans era %esa7ele între utili#atori şi re ele în Internet+

8L ve#i Ca$itolul I, $rotocoale de co%unica ii



Serverul Do%ino $oate i utili#at ca server de e"%ail în Intranet, orice client P P; $ut*ndu"se conecta la server şi citi, scrie, tri%ite sau şterge %esa7ele+

6n conclu#ie, dis$une i de o unic cutie $oştal $e care o utili#a i cu o sta ie ?otessau cu un bro0ser+ Aceast cutie $oştal $oate stoca %esa7e interne ?otes sau e terne dinInternet+ Dac ad ug % la acestea şi $osibilitatea de a $ri%i şi tri%ite a uri, %esa7e+B::, +98, cc.'ail etc+ în aceeaşi cutie $oştal , întelege% co%$le itatea siste%ului de%esagerie $us la dis$o#i ie de Do%ino+

Capitolul III

I%$le%entarea a$lica iei

15 *ealizarea unui site

a. Consideraţii generale

<eali#area unui site este unul dintre as$ectele cele %ai i%$ortante ale $ro%ov riiunei societ i co%erciale în lu%ea Internetului+ Trebuie ştiut c site"ul este $ri%ul contact $e care"l are clientul cu $rodusele o erite de societatea co%ercial , de aceea reali#areaacestuia cere oarte %ult %igal şi r bdare, $roduse so t0are $er or%ante, o i%agina ieoarte $uternic a 0eb"designer 8K"ului+ Privind în lu%ea Internetului observ % c

dina%is%ul $aginilor 0eb se %odi ic , cu o vite# a%e itoare, a$ar noi %odalit i deinterac iune cu vi#itatorul, în cadrul $aginilor sunt integrate %ici a$lica ii %ulti%edia ieele video ie audio+

8K En, designer de $agini 0eb, $ersoan ce se ocu$ cu reali#area unei $agini 0eb





$e care o ertan ii de servicii de g #duire gratuit a $aginilor 0eb v obligau s le a işa i $e site, accesul la site"ul du%neavoastr va i %ult %ai ra$id şi %ulte alte as$ecte+

Este bine s contacta i c&iarISP"ul du%neavoastr $entru a vedea ce o ert deg #duire !eb v ace, dar asta nu%ai du$ ce stabili i de ce servicii de g #duire ave inevoie+

In Anexa 2sunt $re#entate cateva o erte ale celor %ai cunoscuti urni#ori deservicii Internet+

Du$ acest scurt $re#entare a serviciilor o erite deISP de la noi din ar , s neconcentr % aten ia asu$ra anu%itor as$ecte legate de %odul de cone iune o erit deISPDi nu nu%ai+

C*t şi $entru ce $l ti%

Pre ul ar trebui s ie unul din cele %ai $u in i%$ortante ele%ente în alegerea unuiurni#or de servicii Internet+ Cu toate acestea, $re ul este de obicei $ri%ul criteriuconsiderat, şi de ase%enea unul dintre cele %ai con u#e, în %o%entul în care e a%ina i%ai %ulte o erte+ Di eren ele de $re uri e istente sunt datorate di eritelor ele%entenecesare reali# rii unei cone iuni, cu% ar i ta ele de instalare, su$ortul te&nic o erit, $enalit i $entru de$ şiri de tra ic, etc+

Asisten te&nic de calitate, o necesitate

Acest ele%ent este unul dintre cele %ai i%$ortante de luat în calcul atunci c*nd v $ro$une i s a$ela i la serviciile unui urni#or de Internet+

6n general este bine s şti i dac sunt ta e $entru asisten a te&nic , nivelulacestora, orele în care $ute i bene icia de aceste servicii şi c*t de co%$etent este $ersonalul ce se ocu$ de aceast $roble% + Una este s se o ere asisten te&nic şi altaeste s se bene icie#e de asisten te&nic de calitate+

4eb 1osting

Accesul la Internet şi !eb Rosting"ul sunt dou servicii co%$let di erite, c&iardac în ulti%ul ti%$ a$roa$e iecareISP o er unele $ac&ete de servicii !ebRostingodat cu serviciile de conectare+

Cele %ai înt*lnite servicii de acest ti$ sunt înregistrarea de do%eniu, g #duirea dedo%eniu, serviciul de Do%ain For0arding (un serviciu care redirec ionea# tra icul c tre



un alt do%eniu) sau aşa"#is cu%$ rare de s$a iu !eb (de a$t se cu%$ r o $or iune des$a iu $e &arddisQ"ulISP"ului, adi ional celei o erite i%$licit)+ Pentru co%er ul electronictrebuie reali#at un $lan se$arat $entru !eb Rosting+

*-mail

Acest serviciu este oarte $o$ular ast #i, dac nu indis$ensabil, în #iua de a#i+6ntreba i ce $rotocoale sunt su$ortate de c treISP (adic dac e ist nu%ai P,P3 '3 sau şiI+AP ' )+

*lemente !entru deci ia finală

Evita iISP"ii cu %ul i utili#atori dial"u$+Du$ toate aceste as$ecte alegerea unuiISP şi a ti$ului de contract $e care îl

o er nu va %ai i o $roble% at*t de greu de re#olvat+ Se%na i un contract $e o $erioad

c*t %ai scurt de ti%$, c&iar dac este %ai scu%$+ Dac totul este con or% $ro%isiunilor, $relungi i contractul, în ca# contrar, în unc ie de inadverten e sc&i%ba i sau nuISP"ul+

c. $electarea 8i configurarea unui server 9e

I+ Serverul $ro -. sigur, dar li%itat

dresele IP locale sau !ubliceF Pri%ele sunt singulare în întreaga lu%e, $e c*nd cele $rivate trebuie s di ere între

ele nu%ai în interiorul unei re ele locale, dar la nivel global $ot i utili#ate neli%itat, înre ele di erite+

Un calculator conectat la Internet ob ine o adres $ublic , sub care $oate iaccesat de c tre orice alt calculator din Internet+ Dac acest calculator este totodata $artedintr"o re ea local , el de ine o adresIP $rivat , ce este valabil nu%ai în cadrul re eleilocale, ne iind vi#ibil din a ar +

L; acroni%,Post , ice Protocol versiunea ;LB acroni%,Internet+ essagingAccessProtocol



AdreseIP $rivate şi $ublice

Dac PC"ul nu nu este conectat $er%anent, $rintr"o leg tura continu , la Internet,situa ia se co%$lic întru"c*tva+ Cone iunii la Internet $rin inter%ediul unui %ode% îieste alocat o adres ($ublic )IP $e tot ti%$ul conect rii, de obicei adresaIP va i cutotul alta+

6n %od si%$li icat co%unica ia(CPNIP va avea ur% torul as$ect. datele suntco%$actate în %ici $ac&ete, ce con in, $e l*ng datele utile şi adresa IP a e $editorului şi $e cea a destinatarului+ Acu% a$are îns o $roble% . calculatorul ce solicit in or%a iilenu este cel care este conectat i#ic la Internet şi care este singurul ce de ine o adres $ublic IP+ Di%$otriv , de obicei, calculatorul ce solicit in or%a iile este un client dinA. , ce dis$une nu%ai de o adresIP $rivat , valabil nu%ai local+ Dac aceast adresar i înscris în $ac&etul de date(CPNIP ca adres a e $editorului nu ar a7ungeniciodata acolo unde trebuie+

Din aceast dile% a adreselorIP e ist în $rinci$iu nu%ai dou c i de ieşire. ser&erul !ro23 şi solu ia E T JKF

6n ca#ul solu iei cu server $ro - co%unicarea între un client dinA. şi serverulde Internet decurge du$ ur% toarea sc&e% . uitli#atorul client introduce într"un bro0ser

L8 acroni%,. et0orQAddress( ranslation



de 0eb o adres oarecare+ 2ro0serul este con igurat ast el înc*t solicitarea s nu ietri%is la Internet, ci la serverul $ro - dinA. + Serverul $ro - va rece$ iona $ac&etul(CPNIP cu adresa de destina ie şi e $editorul s u şi va e a%ina acest $ac&et+ 6ncontiunare el va construi la r*ndul s u un $ac&et(CPNIP cu acelaşi con inut de date şiacceaşi adres de destina ie, dar va %odi ica adresa e $editorului cu adresa $ro$rieIP $ublic + Aceasta din ur% i"a ost atribuit de c tre $rovider"ul de Internet+ 6n $lus el va%ai $revedea $ac&etele cu o serie de date de identi icare, c îi sunt utile nu%ai lui şi careservesc la identi icarea clientului din interiorulA. "ului+ Prin ur%are, acu% va a$ reaca $artener de co%unicare calculatorul gate0a- şi nu calculatorul client, cu a sa adresaIP $rivat , invalid în Internet+ !eb"serverul va urni#a $ac&ete de date c tre gate0a-, carela va anali#a la r*ndul s u+ 6n ba#a lor, va construi $ac&ete de date cu adresa de destina ie

a clientului, ce le $oate deter%ina în unc ie de datele de identi icare e istente în $ac&etele de r s$uns+ Pac&etele de date nou creeate sunt $rev #ute de gate0a- cu $ro$riaadres intern IP ca e $editor şi sunt trans%ise direct la utili#atorul res$ectiv+

E ist $rotocoale $entru e"%ail, trans er de işiere#(P , tele onie Internet, c&at şi 7ocuri online+ Structura $ac&etelor de date di er de la un $rotocol la altul+

Pentru ca toate aceste a$lica ii Internet s unc ione#e $e un server $ro -, estenecesar %ai înt*i ca acesta s st $*neasc toate aceste $rotocoale, deci s $oat inter$reta

şi construi $ac&etele de date cores$un# toare+ Pe de alt $arte, serverele $ro - $ot icon igurate ast el înc*t s acce$te nu%ai anu%ite ti$uri de $rotocoale, ce nu constituieactori de risc+

6n conclu#ie, unc ia de control şi i%$licit, securitatea solu iei $ro - $re#int oanu%it in e ibilitate+ Serverele $ro - sunt de di erite categorii G de la reeLL " saus&are0areLK, care sunt de regul de a7uns $entru re ele %ici, la $ac&etele uşorcon igurabile şi $în la $ac&ete $ro esionale ce cost %ii de dolari+

6n Internet $rin calculator gate0a- sau $rin router

LL en, gratuitLK en, versiune gratuit a unui $rodus ce nu are înc toate unc iile activate



II+ Solu ia.A( . %ai le ibil dar %ai nesigur

Solu ia .A( sea% n la $ri%a vedere cu varianta $ro -, dar e ist c*tevadeosebiri re%arcabile+.A( se re er la translatarea adreselor de re ea, dar $entru c $rodusele lucrea# cu aceast te&nologie nu este toc%ai adecvat +

Aşa cu% a% $reci#at anterior, în varianta $ro -, calculatorul gate0a- serveşte nudoar la trans$ortul datelor, ci acesta şi citeşte $ac&etele de date şi construieşte altele noi $entru a i trans%ise în untru sau a ar +

Situa ia este alta în ca#ul.A( + Wi aici este trans%is de la client o solicitare c trecalculatorul din Internet+ Dar bro0serul nu ştie3 ni%ic de un gate0a-, ci trans%ite $ac&etul de date $ur şi si%$lu siste%ului de re ea din !indo0s+ Acesta, la r*ndul sau,este con igurat s devie#e $ac&etul s$re un calculator gate0a- şi ace ca $ac&etul de date

s a7ung la acesta+ Colculatorul gate0a- e trage din $ac&et nu%ai adresa e $editoruluişi o sc&i%b cu a sa, adresaIP $ublic şi adaug o in or%a ie re eritoare la $ort caindica ie $entru clientul e $editor dinA. + A$oi trans%ite $ac&etul direct %ai de$arteîn Internet, a$ r*nd $entru serverul 0eb din nou ca e $editor+ Acesta din ur% tri%ite



$ac&etul s u de r s$uns, care $e l*ng adresaIP a calculatorului gate0a- con ine şinu% rul de $ort, $e care acesta l"a ad ugat+

Mate0a-"ul înt*%$in $ac&etul, sc&i%b adresa destinatarului cu a7utorulnu% rului $ortului cuIP"ul intern al clientului şi trans%ite $ac&etul c tre acesta+ iltrare sau o cen#ur ca în ca#ul serverului $ro - nu are loc+ Pentru un calculator client,totul decurge în aşa el, ca şi cu% acesta ar i legat direct la destinatar în Internet+

Solu ia.A( $er%ite, deci, şi a$lica ii di erite dett! , $recu% c&at, 7ocuri sauFTP, r nici un el de li%it ri şi r a i nevoie de vreo recon igurare a $rogra%elor de $e clien i+ 6n acest el, clientul, ca şi întreaga re ea local , este e $us atacurilor dinInternet la el ca un calculator conectat $rin %ode%+ Evident, e ist în continuare $osibilitatea de a $rote7a clien ii cu siste%e s$eciale instalate ( ire0all"uri)+

Solu iile.A( se g sesc %ai ales în router"e &ard0are, dar şi în %i7loacele $ro$rii'icroso t+

6n conclu#ie $ute% o$ta ie $entru o solu ie de server %ai sigur dar cude#avanta7ul de a i %ai li%itat şi anu%e serverul $ro -/ sau $entru o solu ie %ai le ibildar din nou cu un anu%it de#avanta7, acela de a i nesigur, şi anu%e serverul.A( +

Instalarea ser&eruluiF

'icroso t a integrat în !indo0s 4= SE un asistent, care va a7ut în ti%$ulcon igur rii serverului+

Intra i înControl Panel + Desc&ide i dd/ emo&e Programs şi !indo0s Setu$+'arca i Internet Tools şi da i un clicQ $e Details+ 6n ur% toarea list ve i g si InternetConnection " aring $e $ri%a $o#i ie+ Pentru a instala sau de#instala acest serviciu,activa i res$ectiv de#activa i c su a de control+ Dac dori i s eli%ina i $rogra%ul,con ir%a i de dou ori cu0H şi re$orni i !indo0s+

a instalare, !indo0s va solicita CD"ul s u şi va co$ia a$oi c*teva işiere $e&arddisQ+

Iat şi $aşii de instalare.A+ Asistentul v îndru%



Du$ instalare, va $orni asistentul $entru Internet Connection " aring + Da i unclicQ în ur% toarele erestre $e Ee2t + 6ntre ti%$, !indo0s va dori s a le ti$ul cone iuniidu%neavoastr la Internet+ e i intra în cele din ur% într"o ereastr în care se solicitcreearea unei disc&ete $entru con igurarea clien ilor+ Dar aceasta nu este necesar .!indo0s co$ia# $e aceasta doar asistentul $entru con igurarea bro0serului şi un isierte t+ De aceea da i un clicQ $e Ee2t în aceast ereastr şi înc&ide i ur% torul %esa7 $entru creearea disc&etei cuCancel +

Du$ un clicQ $e 'inis şi un restart, Internet Connection " aring va i gata deac iune+

2+ Pri%a cone iune la InternetEste %o%entul s testa i cone iunea. desc&ide iControl Panel şi Internet

0!tions şi intra i în registrulConnections+ Acolo ar trebui s a$ar butonul" aring , $rininter%ediul c ruia intra i în ereastra de con igurare aICS' 5 $ iunea *nable InternetConnection " aring este %arcat în %od i%$licit+ 2i a i şi" o Icon in Tas ?ar +

'ai 7os g si i un c*%$ care con ine o list cu cone iunile du%neavoastra laInternet+ 6n %od nor%al, aici a$are nu%ai Dial-U! da!ter + Ur% torul c*%$ con ine listacu $l cile de re ea $e care !indo0s le"a g sit în calculatorul du%neavoastr +

De regul , şi aceast list con ine nu%ai o singur înregistrare+ Da i un clicQ $e0H

$entru a con ir%a set rile+6n registrul Connections g si i în Dial-U! "ettings conturile la Internetcon igurate+ 'arca i cone iunea $e care dori i s o $arta7a i, şi da i a$oi clicQ $e"et Default + Activaşi şi o$ iunea l a3s dial m3 default connection+

Desc&ide i a$oi"ettings+ eri ica i dac o$ iunea utomaticall3 detect settingseste de#activat şi activa i a$oi butonul d&anced din dre$tul sec iunii DialU! "ettings+In ur% toarea ereastra de ini i nu% rul %a i% al a$el rilor (redial) $e care s le încerce!indo0s+

C+ i%itarea ti%$ului $etrecut onlinePentru a econo%isi bani, activa i o$ iunea Disconnect if iddle for 88 minutes+ Aşa

c , dac de e e%$lu ti%$ de cinci %inute nu a$are nici o solicitare din $artea

L= acroni%,InternetConnectionS&aring



calculatorului, leg tura este întreru$t + Este indicat s activa i şi o$ iunea Disconnecten connection ma3 no longer be needed + Cu aceasta se înc&eie con igurarea serverului+

2. Instrumente folosite petru realizarea unui site

aF "tructura site-ului (organi area !e ni&ele a fi5ierelor)

Este bine de ştiut c $entru a înce$e reali#area unui site trebuie s ave% în vederec*teva as$ecte i%$ortante legate nu nea$ rat de $rogra%are ci legate de o $rivire deansa%blu asu$ra site"ului şi anu%e.

1+ do%eniul $e care vre% s "l $re#ent %

9+ ti$ul de site. co%ercial, in or%ativ, educativ, etc+;+ structura la nivel de işiere a siteuluiB+ %odul de $re#entare al in or%a iei8+ as$ecte legate de uşurin a navig rii (&i$erlinQ L4"uri), etc+

Dac ine% cont de cele enu%erate %ai sus, nu ne %ai r %*ne de cut dac*t sne alege% un $rodus so t0are care"l consider % $otrivit necesit ilor noastre, r bdare şi $rogra%are+

a ora actual e ist %ai %ulte $roduse so t0are ce $ot i olosite $entrureali#area unui site+ Acestea $ot i structurate în trei categorii. în $ri%ul r*nd sunt $rogra%e $ro esionale $entru reali#area unui site, de cele %ai %ulte ori olosite înreali#area $aginilor de 0eb dedicate site"urilor co%erciale, în al doilea r*nd sunt $rogra%e se%i"$ro esionale, ele i%$lic interac iunea 0eb designer"ului cu anu%i ivr 7itori3 c*t şi controlul asu$ra codului surs al $aginilor, în al treilea r*nd sunt $roduse

$entru a%atori, acestea av*nd la ba# asisten i ce $ot conduce utili#atorul s$re reali#areaunei $agini 0eb %ai %odeste din $unct de vedere al interactivit ii şi al as$ectului,acestea iind dedicate în s$ecial acelora ce construiesc un site cu caracter in or%ativ,unde nu este nea$ rat olosirea anu%itor ele%ente de 0eb design oarte avansate, acestesite"uri reali#ate cu ast el de $rogra%e %ai $oart şi denu%irea de@?SI@?= 4;5

L4 en, &i$erleg turi sau leg turi ce $ot ace un salt de la o in or%a ie la altaK: acroni%,@&at? ouSee Is @&at? ou=et, en, ob ii ceea ce ve#i



Dintre $rodusele $ro esionale $ute% enu%era c*teva oarte olosite, aceste st*ndla ba#a reali# rii unor site"uri re%arcabile, cu ele%ente de gra ic deosebite şi uşurin înnavigare. 'acro%edia Flas& versiunea 8, 'acro%edia UltraDev B, 'acro%ediaDrea%0eaver B, Ro%eSite+

Din categoria $roduselor se%i"$ro esionale $ute% enu%era. Co eCu$ RT'versiunea 4+9, Adobe Mo ive 8+:+

Din categoria $roduselor la nivel a%ator a%inti%. Co eCu$ Free RT' +o% arunca acu% o $rivire de ansa%blu asu$ra c*torva $roduse $entru reali#area

unui site, ce le"a% avut în vedere la alegera $rodusului cu care vo% $relucra a$lica ianoastra şi anu%e un catalog online cu $roduse IT+

Drea%0eaver. $er or%ant, dar di icil'acro%edia Drea%0eaver este un editor 0eb $reten ios şi deosebit de

$er or%ant+ Pe bun dre$tate este considerat unul dintre cele %ai bune şi %ai îndr gite $rogra%e de acest gen de $e $ia + Dar î%$ r irea inter e ei în su$ra a de lucru şi %ai%ulte erestre inde$endente ace ca cei %ai $u in ini ia i în do%eniu s necesite unanu%it ti%$ de aco%odare+ Designerii 0eb cu $reten ii ridicate se $ot declara %ul u%i icu acest $rodus, deoarece 'acro%edia Drea%0eaver aco$er , $ractic, toate cerin ele+

Mo ive> Pentru i%agini cu %ic ad*nci%e de culoareAdobe Molive> Se adresea# cu $rec dere gra icienilor şi designerilor+ Acest

$rogra% o er unelte de $ri% %*n $entru designul, $roduc ia şi ad%inistrarea site"urilor 0eb $reten ioase+

Cu toate c inter a a utili#atorului nu $are a i întotdeauna clar şi logic , c&iar şiînce$ torii $ot reali#a $agini de Internet ra$id, r cunoştin e de $rogra%are sauRT' K1+

Ro%eSite. Privire de ansa%blu $entru 0ebdesigneriEditorul Ro%eSite $rodus la ora actual de 'acro%edia, se adresea# în $ri%ul

r*nd 0ebdesignerilor, care dis$un de7a de te&nici de $rogra%are şi RT' + 6n ciuda unuicu$rins i%ens de unc ii, datorit inter e ei deosebit de reuşite, utili#atorul va $utea aveaîn $er%anen o $rivire de ansa%blu asu$ra întregului $roiect+

K1 acroni%,0 -$er ( e t + arQu$ anguage, li%ba7 de $rogra%are în reali#area $aginilor de Internet



Ro%eSite este $ractic o$usul lui Adobe Mo ive>. de aceast dat ve i lucra directîn codul surs al $aginii de 0eb ci nu cu obiecte gra ice, de aceea trebuie s şti i în $er%anen ce $as $arcurge i+

Unul dintre avanta7ele $rogra%ului îl re$re#int codul surs curat3, $e care îlcreea# +

Co eCu$ Free RT' G vr 7itorii v a7utFree RT' este un $rogra% s$ecial dedicat înce$ torilor, r cunoştin e RT'

şi $rogra%are 0eb+ Paginile 0eb $ot i reali#ate oarte uşor, $rin inter%ediul unorvr 7itori care v o er $osibilitatea de a $lasa ele%entele $aginii $rin o$era ia dedragXdro$K9+

Fa$tul c se $ot creea ra$id $agini 0eb nu oarte co%$licate şi %ai ales

gratuitatea, vor i actorii care vor deter%ina alegerea acestui $rogra%+Du$ ce a% ur% rite c*teva as$ecte legate de anu%ite $rogra%e, ne vo%

concentra aten ia asu$ra $rodusului ales $entru reali#area $aginii de Internet+ Acest $rodus nu este altul dec*t ratele %ai %are3 al lui Co eCu$ Free RT' şi anu%eCo eCu$ 4+9, în versiune inal + Acesta are inclus în inter a %ai %ul i vr 7itori dar se $oate o$era şi cu codul surs , interac iunea cu acesta ne iind st*n7enit nici o cli$ +

Progra%ul este unul se%i"$ro esional cu tendin e s$re $ro esional+ S$une% acestlucru deoarece asisten ii integra i în inter a ac s scad a$recierea acestui $rodus lanivel $ro esional+

ucrul cu acest $rodus so t0are se ace oarte uşor $entru un 0ebdesigner cucunoştin e de $rogra%are şi RT' %ai avansate, dar $oate i şi un bun $ro esor $entrucei ce înc nu au e $eri%entat acest gen de $rogra%are+ De re inut este a$tul cunc ionalitatea acestuia nu scade indi erent cu ce nu% r de $agini lucr %, ergono%iaacestui $rogra% este oarte bun şi nivelul de resurse atrase de utili#area acestui $rogra%este sc #ut+

6n ur% toarea i%agine vo% observa ereastra $rinci$al a editorului RT'Co eCu$ 4+9 cu ele%entele $rinci$ale.

K9 en, trage şi eliberea#



A G %eniul su$erior G con ine.

2 G bara cu ele%ente standard.

C G bara cu ele%ente s$eci ice Co eCu$.

D G #ona ce con ine codul RT' .

E G #ona arborescent a $o#i ion riidocu%entului.

F G #ona de selectare a ti$ului de docu%ent.



M G con inutul olderului în care ne a l %.

R G bara cu caractere s$eciale.

I G #ona cu %eniuri s$eciale.

dat cu introducerea editorului şi $re#entarea inter e ei $ute% trece %ai de$artecontinu*nd cu structurarea $aginilor 0eb în cadrul site"ului+

'ult %ai i%$ortant dec*t utili#area în sine a unui editor de 0eb sau cunoaştereaunor co%en#i RT' este con inutul $ro$riu"#is al site"ului+ 'ul i oa%eni sunt de"a

dre$tul entu#ias%a i de ideea de a avea o $agina $ro$rie, dar nu au o i%agine concretdes$re con inutul şi o ertele $e care doresc s le $re#inte de a$t vi#itatorilor+ 6nainte de aînce$e lucrul este i%$ortant s se stabileasc o list , $e $uncte, cu con inutul $e caredori i s "l în işa i+ Aceast list re$re#int $unctul de $ornire $entru structura ulterioarşi $entru un design adecvat $entru $re#entarea du%neavoastr +

Cu a7utorul listei $e $uncte se stabileşte ce con inut ur%ea# a i inclus în cadrul $aginii de Internet+ Acu% trebuie ales gru$ul int c ruia se adresea# site"ul+

Du$ ce a% $arcurs aceste o$era ii va trebui aleas şi structura $aginilor în cadrulsite"ului+ Dintre cele %ai cunoscute structuri vo% alege doar dou dintre ele s$ree e%$li icare şi anu%e. structura stea şi structura ierar&ic +

"tructura stea. olosit în ca#ul $re#ent rilor cu un con inut %ai restr*ns,res$ectivele $agini $ot i a%$lasate în or% de stea+ Acest lucru însea%n c din $aginade start ave% acces c tre restul $aginilor, iar din res$ectivele sub"$agini ne $ute%întoarce direct în $agina de start+

Un avanta7 al acestui ti$ de structur este, de e e%$lu, a$tul c $ute i s

ad uga i, sc&i%ba sau şterge r $roble%e sub"$aginile+"tructura !e ni&ele. în ca#ul în care o erta in or%a ional este destul de a%$l +

Pornind din $agina de start, vi#itatorul $oate accesa o sub"$agin te%atic , care, la r*ndulei, îl conduce s$re alte sub"$agini+ 6n acest el vi#itatorul este condus de la o in or%a ie laalta, s$re interiorul $roiectelor de $re#entare+



Dac este ales acest ti$ de structur este reco%andat ca bara de navigare s ie $lasat întotdeauna în aceeaşi $o#i ie, şi din toate $aginile s e iste o cale co%oda deîntoarcere $e $agina de start+

Structura stea Structura $e nivele

bF *lemente te nice de reali are a site-ului

Du$ ce a% $rivit a$lica ia la nivel conce$tual, a sosit ti%$ul s $une% în $ractic ceea ce a% stabilit anterior+

E ist c*teva ele%ente ce in %ai %ult de e $erien a în 0ebdesign dec*t de $rogra%area $ro$riu"#is şi anu%e. olosirea ele%entelor s$eciale de %ulti%edia,olosirea ra%e"urilor, i%$le%entarea c*t %ai $ro esional a ele%entelor ce

interac ionea# cu utili#atorul, 7ava scri$t"uri, etc+Pentru construc ia site"ului vo% ur%a nişte $aşi bine de ini i ce ne vor a7uta s

reali# % un site, ie el de $re#entare de $roduse, ie de co%er electronic, ie in or%ativsau un site dedicat 7ocurilor.

1+ Pgina de startPagina de start a unui site este cea care"l ace $e vi#itator s decid dac doreşte

sau nu s $ trund în con inutul in or%a ional al site"ului şi s $arcurg întreaga $re#entare online+ Pentru c aceast $agina ace $ri%ul $as în orientarea vi#itatorului,re$re#ent*nd $unctul de $ornire al tuturor rutelor de e $lorare ale site"ului+



Este oarte i%$ortant ca $e $ri%a $agin s ie $re#entate as$ectele calitativelegate de con inut+ Indicat ar i ca $e $ri%a $agin s se g seasc r s$unsuri laur%atoarele întreb ri.

Ce con inut o er $re#entarea

Cu% $oate i utili#at c*t se $oate de re$ede acest con inut

Ce este re$re#entativ $entru între$rinderea ( ir%a) du%neavoastr

Cu% $ot lua leg tura vi#itatorii cu du%neavoastr

Ce aduce site"ul du%neavoastr utili#atorilor9+ Con inutul $aginii de start

Pagina de start, şi nu nu%ai, anu%e şi restul celorlalte $agini este indicat scon in un banner $ersonal, el $oate con ine logoK;"ul ir%ei du%neavoastr saudenu%irea ir%ei $e care o re$re#enta i, lucru v deosebeşte de alte $ersoane ce au $ublicat site"uri cu a$ro i%ativ aceleaşi in or%a ii ca şi du%neavoastr +

;+ Inserarea de i%aginiAcestea o er atractivitate $entru un $oten ial vi#itator, iar dac %odul în care s"

au $relucrat aceste i%agini este i%$ecabil atunci succesul este garantat+ ?u%eni nu $ierde $rea %ult ti%$ $e un site care nu con ine cel $u in trei i%agini, %ai %ult sau %ai $u in ani%ate+

B+ <eali#area leg turilor din $agina de start cu restul sub"$aginilor Acest as$ect este unul dintre cele %ai i%$ortante+ ?u cred c "şi doreste cineva ca

din $agina de start o leg tur s nu %ai unc ione#e, şi as el s bloc&e#e in or%a iile $entru $osibile acces ri+

A$lica ia reali#at ca su$ort in or%atic al acestei lucr ri de di$lo% const înreali#area unui catalog cu $roduse IT+

Dintre ele%entele i%$ortante sublinie% olosirea ra%eKB"urilor, olosireaCSS4%-

urilor, integrarea banner"elor şi i%aginilor, construirea %eniurilor şi includerea unorscri$turi Nava+6nainte de u%$lerea site"ului cu con inutul in or%a ional, trebuie luat o &ot r*re

şi anu%e. cu% s arate structura $aginii+K; si%bol ales ca re$re#entativ $etru o %arcKB en, cadreK8 acroni%,CascadingSt-le S&eet



Fra%ele sunt în $ri%ul r*nd un a7utor $entru navigare, s$re di eren a a detablele acestea nu solicit %ereu înc rcarea întregii $agini+ Dac vi#itatorii site"ului se $li%b 3 $e $agina de con inut, bara de navigare r %*ne la locul ei, iind oric*ndaccesibil + De %ulte ori într"o ra% su$li%entar în $artea de sus a ecranului a$are logo"ul ir%ei+

$agin de Internet cu ra%e nu este de a$t o $agina 0eb adev rat , ci un aşa"nu%it ra%eset G un docu%ent cadru+ Acesta con ine nu%ai c*teva co%en#i RT' , careindic ce $agini 0eb, la ce di%ensiuni şi în ce $o#i ie a$ar î%$reuna în bro0ser+

Fra%a din $artea de sus con ine, un logo şi nu%ele ir%ei, $re#entate sub or%de banner, de aici şi nu%ele de ra% $entru banner+

A G ra% $entru banner 2 G bannereC G ra% de con inutCascading St-le S&eets (CSS) re$re#int $entru designerii 0eb o $osibilitate

con ortabil de a stabili central re$re#entarea anu%itor ele%ente RT' $e un site şi, lanevoie, de a le %odi ica instantaneu+ Prin inter%ediulCSS $ute i de ini e act a$ari ia

di eritelor ele%ente şi, în $lus, $ute i utili#a si%$lu e ecte, ce nu $ot i reali#ate cu%etodele RT' conven ionale deloc, sau oarte di icil+ AcesteCSS v uşurea#du%neavoastr %unca de 0eb"designer/ totodat nici nu $lictisi i vi#itatorii cu ti%$i %aride înc rcare+ Co%$atibil cu şabloanele de docu%ente din 0ord sau din alte $rogra%e de $relucrare de te t, ave i de e e%$lu $osibilitatea de a or%ata tot te tul de $e site"ul



du%neavoastr într"un singur $as, atribuindu"i o alt culoare şi un alt ont+ 6n $rinci$iu $ute i re$re#enta ur% toarele ele%ente cu or%ateCSS.

Ti$ul, di%ensiunea şi culoarea ontului

Eviden ierile de te t (cursiv, îngroşat, subliniat)

Alinierea te tului (la st*nga, la drea$ta, centrat, bloc)

Distan a dintre cuvinte res$ectiv dintre r*nduri

<a%ele tabelelor

Cursorul %ouse"ului

Culoarea de undal res$ectiv i%aginea de undal

R-$erlinQs (culori, subliniere, e ecte &over)

C*%$uri de introducere $entru or%ularePo#i ionare (relativ res$ectiv absolut $entru di erite obiecte)

Ter%enul de Cascading St-le S&eets dese%nea# , deci acela de standarde, carede inesc anu%ite $ro$riet i de or%atare $entru ele%ente RT' +

StandardulCSS dis$une de o serie întreag de avanta7e a de alte te&nologii, $entru reali#area unitar de ele%ente de design de a%$loare si%ultan $entru toate $aginile site"ului+

6n conclu#ie, olosirea anu%itor ele%ente de $rogra%are, î%binate cu o $relucrare $ro esional a i%aginilor şi includerea de ani%a ii las& $ot duce la reali#areaunui site interesant, atr g tor şi deosebit+

Ca a$lica ie, un site co%ercial este nu nu%ai un site de $re#entare ci şi un site deinteractivitate cu utili#atorul+

cF Modalităţi de !ublicare a site-ului folosind !rodusul ales

Du$ ce a% ter%inat site"ul de construit %ai r %în totuşi anu%ite $roble%e legatede %odul în care acesta va i $ublicat, înscrirea site"ului la %otoarele de c utare, %odul



în care acest site va ocu$a $o#i ii avansate în ti%$ul c ut rii cu un %otor de c utare,ti%$ul de înc rcare al site"ului şi %ulte as el de as$ecte oarte i%$ortante de care trebuies ine% sea%a+

?i%ic nu este %ai ne$l cut decît s ai un site e traordinar şi totuşi s nu reuşeştis dai de el cu a7utorul unui %otor de c utare+

6nainte de înce$e aceast discu ie vo% da dou de ini ii, consider*ndu"le necesareîn abordarea acestui subiect şi anu%e.

Motorul de căutare. este un server care navig&ea# singur $e Internet şica$turea# , cuvinte c&eie şi con inutul $aginilor ce co%$un site"urile+ Toate $aginileg site sunt înregistrate a$oi într"o ba# de date+ 6n %o%entul în care un utili#ator caut cuun %otor de c utare du$ o anu%it ra# sau un cuv*nt, %otorul de c utare se va uita3

în aceast ba# de date şi în unc ie de anu%ite criterii de $rioritate va crea o list dere#ultate $e care o va a işa sub or% de re#ultat+

Directorul% are în s$ate tot o ba# de date dar una de di%ensiuni %ai %ici a de%otoarele de c utare+ Un director colectea# U< "uri şi scurte descrieri ale site"urilor+Un utili#ator are $osibilitatea de a naviga $rin do%eniile şi subdo%eniile unui director $*n la locali#area in or%a iei dorite sau, de regul , $oate s caute un director du$anu%ite cuvinte, el c ut*nd de a$t în aceste scurte e $lica ii ce au ost urni#ate la

înscrierea site"urilor+Pentru ca o $agin s ie bine cotat $e un %otor de c utare trebuiesc res$ectatedou reguli de ba# , lagate de atribuirea nu%elor de işire şi directoare. %ulte dinserverele $e care se va $ublica site"ul nu lucrea# cu siste%e de o$erare 'icroso t, ci %aidegrab cu siste%e Uni + Iar siste%ul de o$erare Uni ace deosebire între literele %ari şi%ici (Qe- sensitiveKL)+ Pentru denu%irea işierelor şi directoarelor olosi i $e c*t $osibildoar litere de la a3 la #3 şi ci re de la :3 la 43+ 6n $lus este reco%andat s seoloseasc standardul 'S"D S =Y;3, deci %a i% = caractere şi ; $entru e tensie+

Acestea iind s$use a$are ur% toarea întrebare. care este %etoda $rin care%otoarele de c utare ordonea# re#ultatele c ut rilor

< s$unsul la aceasta întrebare $oate s di ere de le un %otor de c utare la altul,iecare %otor de c utare are în s$ate nişte oa%eni care au g*ndit o %etod c*t %ai corect

KL en, c&eie sen#itiva, Uni ace di erenta intre inde +&t%l si Inde +&t%l, el va#andu"le3 ca doua isieredistincte



din $unctul lor de vedere+ Ca şi reguli generale $ute i lua serios în considerare lista de%ai 7os.

1) Pri%ul lucru anali#at de %otoarele de c utare este titlul $aginii+9) Cel %ai $robabil %otorul de c utare se va uita la &eader"ul $aginii în

sectiunea Qe-0ords+ZREADE<[Z'ETA na%e\VQe-0ordsV content\VCuv*ntC&eie, AltCuv*ntC&eie, Etc,EtcV[ZHREADE<[;) Se uit la con inutul site"ului şi la a$ari iile în $agin ale cuvintelor c&eie

s$eci icate la Qe-0ords+ Cu c*t cuvintele c&eie a$ar %ai sus în $agin cu

at*t e %ai bine+B) Se va uita c*te site"uri au linQ s$re $agina ta > (Ia în serios o ertele de

sc&i%b de bannere)+ 'otoarele de c utare considera c dac e ist %ultelinQ"uri s$re $agina ta atunci însea%n c $agina ta este reco%andat de%ul i oa%eni+

Pentru a avea o idee %ai bun des$re cele discutate anterior vo% lua ur% torule e%$lu s$re anali#are.

Se încearc $ro%ovarea site"ului Iguan'ulti%edia, co%$nie ce se ocu$a cuco%erciali#area $roduselor IT+ 6n acest ca# vo% $leca de la ideea c cea %ai i%$ortantco%bina ie de cuvinte c&eie este $roduse IT3+ Una dintre $ri%ele greşeli $e care o $ute iace este s olosi i ca şi titlu $entru $agina doar nu%ele co%$aniei+ Evita i asta olosindun titlu de genul Iguan'ulti%edia G $roduse IT3+

6n seciunea de cuvinte c&eie din codul RT' se introduce.ZREADE<[

ZTIT E[ Iguan'ulti%edia G $roduse IT ZHTIT E[Z'ETA na%e\VQe-0ordsV content\V$l ci de ba# $rocesoare CD D D $l ci de sunet[ZHREADE<[

Ceea ce este trecut în sec iunea Qe-0ordsKK trebuie s se g seasc şi în te tul $aginii, de $re erat într"o $o#i ie c*t %ai sus+ Frecven a cu care a$ar aceste cuvinte c&eie

KK en, cuvinte c&eie



în con inutul $aginii este de ase%enea i%$ortant + a el trebuie s ave i gri7 s nuc deti în e tre%a o$us + Utili#area e agerat de recvent a cuvintelor c&eie în con inutul $aginii este intere$retat de unele %otoare de c utare %ai avansate ca tentativ de raud +

Un alt %etatag i%$ortant este Vdescri$tionV+ 'ulte %otoare de c utare, cele careolosesc %etatag"uri vor olosi aceast scurt descriere în a işarea re#ultatului+ Reader"ulnostru arat acu% în elul ur% tor.ZREADE<[ZTIT E[ Iguan'ulti%edia G $roduse ITZHTIT E[Z'ETA na%e\VQe-0ordsV content\V$l ci de ba# $rocesoare CD D D $l ci de sunet [Z'ETA ?a%e\Vdescri$tionV Content\VCo%a$nia Iguan'ulti%edia co%erciali#ea# $roduse IT de calitatee ce$ ional la $re uri atractive+ o eri% $osibilitatea de a studia online $rodusele noastreV[ZHREADE<[

6n cest %o%ent o c utare $e Alta ista ar ar ta în elul ur% tor.Iguan+ulti edia- produse I(

Co%a$ania Iguan'ulti%edia co%erciali#ea# $roduse IT de calitate e ce$ ional la $re uri atractive+ o eri% $osibilitatea de a studia on"line $rodusele noastrett!%// FIguanMultimediaFro/inde2F tml " si#e 98B= b-tes " 94 Feb 9::1

Cu toate acestea iind s$use s trece% %ai de$arte la alt as$ect legat de $ublicareaunui site în Internet+

Pentru ca un site s aib succes în Internet, $ersoana bene iciar va trebui sdis$un şi de anu%ite cunoştin e de %arQeting, $entru a"şi asigura succesul+ 2ineîn elesnu este nevoie de te&nici de %arQeting deosebite, dar o g*ndire ba#at $e acest do%eniu $oate aduce satis ac ii enor%e+

2ene iciarul site"ului va trebui s g seasc r s$unsuri viabile la ur% toareleîntreb ri.

1+ Cu% s atrag clien ii c tre site"ul %euPro%ovarea serviciilor sau serviciilor $e Internet $oate i considerat o or% de

%arQeting orientat sau o niş în %arQeting+ Aceasta va avea tendin a s diri7e#ecu%$ r torii $ros$ectivi c tre $rodusele $ro%ovate $e site+

Iat c*teva %oduri de a v asigura c tra icul 0eb este diri7at s$re site.

6nregistra i"v la c*t %ai %ulte %otoare de c utare



Stabili i lag turi la site"uri 0eb co%$atibile cu site"uldu%neavoastr

6nştiin a i agentii co%erciali cu $rivire la a$ari ia site"ului 0eb

eri i reduceri $entru cei ce co%and online9+ Unde şi cu% $ot g si cu%$ r torii

E ista dou c i $rinci$ale de g sire a cu%$ r torilor. c utarea unei ir%eindividuale din #ona geogra ic sau sectorul industrial în care sunte i interesa i sco%erciali#a i $roduseleHserviciile ir%ei du%neavoastr sau c utarea o$ortunit ilor dea aceri+

;+ Care sunt $rodusele $e care consu%atorii le caut şi doresc s le cu%$ereonline

Studiul între$rins de Forrester <esearc& (144=) a î%$ r it $ia a online aco%er ului cu a% nuntul în trei categorii de ac&i#i ii.

articole de u# curent

bunuri de rea$rovi#ionare

bunuri şi servicii ba#ate $e cercetareServiciile şi $rodusele ba#ate $e cercetare cost %ai %ult dec*t celelalte dou

categorii şi sunt cu%$ r turi $lani icate, care se ba#ea#a $e in or%a ii+

Acestea includ biletele de avion, calculatoarele şi auto%obilele+Deci, iat c nu este c&iar aşa de si%$lu s a iş % o $agin 0eb şi restul vine de

la sine, din %ultitudinea de actori de care trebuie s ine% sea%a este şi $osibilitatea careali#atorul site"ului s se $un în locul vi#itatorului ($oten ialului cu%$ r tor online) $entru a de$ista $osibilele inadverten e, necorel ri şi erori ce $ot a$ rea+

Du$ ce a% trecut şi acest &o$ nu %ai r %*ne dec*t s ne $une% în a$licare $lanul de lu$t 3 bine stabilit şi s înce$e% s ace% co%er electronic+



Concluzii

Dac ur% ri% traseul ur%at de Internet, de la înce$ut şi $*n în cli$a de a ,rolul 7ucat de acesta în via a oa%enilor înce$e s ca$ete tr s turi c*t %ai bine de inite+ aînce$ut $rivit cu oarecare re inere, Internetul a înce$ut s 7oace un rol i%$ortant în via aiec ruia, înce$*nd a i r s$unsul la întreb rile care ne dau bataie de ca$ şi înc&eind cu

$osibilitatea de a ace cu%$ r turi şi ac&i#i ii online+Internetul, sur$ri#a3 secolului şi ba#a $entru secolul ur% tor, se va e tinde,

şi deci $osibilit ile $entru de#voltarea a$lica iilor co%erciale vor i neli%itate, r ssublinie% $oten ialul econo%ic+

6n lu%ea Internetului se observ c a$ar %ai %ulte categorii de utili#atori, cei cecaut in or%a ii, vi#itatorii $aginilor cu caracter in or%a ional, cei ce se 7oac 3 online,

vi#itatorii interesa i de discu ii $e oru%urile di eritelor $ublica ii sau organi#a ii şivi#itatorii interesa i de ac&i#i ionarea de bunuri şi servicii online+

dat cu de#voltarea Internetului, a a$lica iilor din cadrul acestuia şicri%inalitatea creşte, ast el solu iile de ast #i $entru cone iuni sigure şi ca$abile sasigure utili#atorului siguran a unei leg turi sigure, se vor î%bun t i+

Cu% bine a% ur% rit anterior, reali#area unui site, $oate i o $roble% relativuşor de re#olvat, dar c*nd vine vorba de reali#area unui site dedicat co%er ului online,datele $roble%ei sunt altele, i%$lica iile 0ebdesignerului sunt %ult %ai %ari, vi#iuneaacestuia trebuie s ie c*t %ai larg + Un 0ebdesigner $roiectant de site"uri co%ercialetrebuie s ie ca$abil s se $un în dou i$osta#e. în $ri%ul r*nd aceea de o ertant deservicii şi $roduse şi în al doilea r*nd în i$osta#a vi#itatorului ($oten ialului cu%$ r toronline)/ dac reuşeşte aceste dou lucruri re#ultatul activit ii sale va i $lin de satis ac ii+



<eali#area unui site co%ercial i%$lic du$ cu% s$unea% şi siguran a o erit deacesta in or%a iilor vi#itatorilor, siguran a con iden ialit ii datelor, $osibilit i şiavanta7e oarte %ari $entru ac&i#i ionarea serviciilor şi $roduselor online+

De#voltarea co%er ului în Internet, va sc&i%ba cu siguran co%er ul actual înor%a sa clasic , unde v*n# torii şi cu%$ r torii se înt*lnesc într"un s$a iu co%undedicat activit ii de sc&i%b de bunuri şi servicii, dar $*n acest a$t în sine va isc&i%bat, %ai sunt înc %ulte de cut, %ai trebuiesc g site solu ii legate de siguran , delegisla ie, etc+

ucrul cel %ai i%$ortant este c la %o%entul actual lu%ea este gata s încerceaceast solu ie de co%er , şi este $reg tit s ac orice $entru a reuşi s i%$le%ente#eacest gen de co%er , în econo%ia %ondial + Studiind re#ultatele discu iilor de la

Con erin a Interna ional a ?a iunilor Unite ca a avut ca subiect Co%er ul Electronic, nu $ute% dec*t s s$une% c într"adev r co%er ul electronic este o solutie viabil $entru%ulte ri ie ele de#voltate sau în curs de de#voltare, dar oare acestea sunt $reg tite sin $asul în lu%ea ra$id aI(C "ului

< s$unsul nu este unul uşor de dat, dar u%anitatea este $reg tit s ac aoric rei $rovoc ri, de aceea a% a7uns $*n aici+ Uit*ndu"ne în ur% vede% %otorul cuaburi a lui N+!att, $rivind s$re viitor nu vede% dec*t o re ea uriaş$ intercontinental , gata

s satis ac cerin ele cele %ai $reten ioase, acea re ea se nu%eşte si%$lu Internet+

"u!ort% denu ire n li ba engle/ (tradu$ere n li ba ro Fn ). s$eci ica ia

1) A$8uirer (re$eptor). institu ia inanciar , sau agentul care $ri%eşte de la negustor date inanciare legate de tran#ac ie/

9) Aut6enti$ation (autenti$itate). $rocesul ce caut s valide#eidentitatea, sau s dovedeasc integritatea datelor+ Autenticitatea însiste%ul c&eilor $ublice oloseşte se%n tura digital /

;) Aut6ori/ation (autori/aţia). $rocesul $rin care o $ersoanaî%$uternicit legal garantea# $er%isiunea de a reali#a anu%ite



ac iuni în nu%ele unei $ersoane sau organi#a ii/B) Bro&ser (navigator). so t0are ce rulea# $e siste%ul de calcul al

$osesorului cardului ce o er o inter a la re ele de date $ublice/8) Bro&ser plug-in(plug-in4 pentru navigator). so t0are instalat

$e co%$uterul de in torului cardului/L) Capture ($aptur ). o tran#ac ie tri%is du$ ce negustorul a

e $ediat de7a bunurile+ Aceast tran#ac ie va declanşa %işcareaondurilor de la e $editor la rece$tor şi a$oi în contulnegustorului/

K) Card6older (deţin tor de $ard). de in torul unui card valid de $lat şi utili#ator al so t0are"ului su$ortat de co%er ul electronic/

=) Card6older Appli$ation ($erere a deţin torului de $ard).nu%it şi 0alletK4, olosit de c tre un cu%$ r tor online ce $er%itetran#ac ii securi#ate de $lat $rin inter%ediul cardului în cadrulunei re ele/

4) Certifi$ate ($ertifi$at). o structur s$ecial de date se%natdigital ce con ine in or%a ii des$re o c&eie $ublic şi de in torulacesteia+ 6n cadrulSE( , certi icatul este o c&eie $ublic ce a ost

se%nat digital de c tre o autoritate de încredere (de obiceiinstitu ia inanciar a de in torului cardului) $entru a identi icautili#atorul c&eii $ublice+SE( de ineşte ur% toarele ca iindcerti icate. se%n tura, se%n tura certi icat /

1:) Certifi$ate Aut6oritO(autoritate $ertifi$at). se re er at*t laco%$onenta c*t şi la entitatea ce se ocu$ cu veri icareacerti icatelor digitale/

11)Certifi$ate *evo$ation(revo$area $ertifi$atului). $rocesul derevocare a unui certi icat valid de c tre entitatea ce s"a ocu$at deacel certi icat/

K= en, un sub$rogra% ce co%$letea# $rin instalare un $rogra% %ai %are, acesta iind construit $entru aşacevaK4 en, $ortvi#it



19)ConfidentialitO ($onfidenţialitatea). $rotec ia in or%a iilor $ersonale şi s$eciale î%$otriva atacurilor lansate inten ionat sau în%od neinten ionat/

1;) Credit ($redit). o tran#ac ie tri%is atunci cand negustorul trebuies returne#e bani de in torului cardului ur%*nd un %esa7 deca$tur valid, ca în ca#ul în care bunurile au ost îna$oiatee $editorului/

1B)CrOptograp6i$ >eO ($6eie de $riptare). o valoare ce esteutili#at $entru a controla $rocesele de cri$tare cu% ar i cri$tareasau autenti icarea/

18)CrOptograp6O ($riptografie). $roces %ate%atic utili#at $entru

codi icarea in or%a iei/1L)!erived Produ$ts (produse provenite). sunt co%$onente ce sunt

create dintr"un $rodus ce a $ri%it licen aSE( +ar9 /1K)!igital Envelope (pli$ digital). o te&nic , cri$togra ic de a cri$ta

date şi de a tri%ite c&eia de cri$tare î%$reun cu datele res$ective/1=)!igital Signature (se n tur digital ). in or%a ie cri$tat cu

c&eia $rivat a unei entit i=:, ce este ataşat la un %esa7 $entru a

asigura destinatarul de autenticitatea şi integritatea %esa7ului/14)!ual Signature (se n tur dual ). o se%n tur digitala ceaco$er dou sau %ai %ulte structuri de date, inclu#*nd &as&es $entru iecare structur de date într"un singur bloc cri$tat/

9:) Ele$troni$ Co er$e ($o erţ ele$troni$). sc&i%bul de bunuri şiservicii contra"cost între un de in tor de card şi un negustor, c*nduna sau %ai %ulte tran#ac ii au loc $rin inter%ediul co%unica iilorelectronice/

91)#inan$ial Institution (instituţie finan$iar). o institu ieres$onsabil cu acilitarea tran#ac iilor sau trans%iterilor deonduri $entru e tinderea creditului, î%$ru%ut sau asigurare de

$lat , aşa cu% este banca sau un alt î%$uternicit al acesteia/

=: se re er la $ersoan i#ic sau $ersoan 7uridic



99)0ard&are (o9en (6ard&are to9en). un dis$o#itiv $ortabil(PC'CIA, s%art cards), s$ecial reali#at $entru stocareain or%a iilor cri$togra ice şi cu c*t $osibil s e ecute unc ii decri$tare într"un %od c*t %ai sigur/

9;) Install ent PaO ents ($6eltuieli de instalare). un ti$ detran#ac ie de $lat între negustor şi de in torul cardului, ce $er%itenegustorului s $rocese#e autori#a ii %ulti$le/

9B)IntegritO(integritate). calitatea unei in or%a ii sau a unui $rocesde a i r erori/

98)Internet (Internet). cea %ai %are colec ie de re ele din întreagalu%e, interconectate între ele ast el înc*t s $oat unc iona ca o

singur re ea virtual /9L)+er$6ant Server ( er$6ant server ). $rodus utili#at de un

negustor online, $entru a $rocesa tran#ac ii şi autori# ri de $lat cua7utorul cardului/

9K),nline Catalog ($atalog online). $agini 0eb ce a işea# $roduse,şi in or%a ii des$re acestea, $entru co%erciali#area lor online dec tre un negustor/

9=)PaO ent Card ($ard de plat ). ter%en olosit înSE( ce se re erla carte de credit sau orice alt card e%is de o institu ie inanciar ,rel ect o rela ie între de in torul cardului şi institu ia inanciar /

94)PaO ent =ate&aO(PaO ent =ate&aO). o co%$onent Pa-%entMate0a- este un $rodus utili#at de o ter $ersoan ce $relucrea#autori#a ia negustorului şi %esa7ele de $lat (inclusiv instruc iunilede $lat $entru cu%$ r tori) şi reali#ea# inter a a cu re eleleinanciare $rivate/

;:) Private >eO($6eie privat ). o c&eie cri$togra ic olosit cu unalgorit% cri$togra ic de c&eie $ublic , asociat în %od unic cu oentitate şi nes$eci icat $ublic/



;1) *e$urring PaO ents (pl ţi periodi$e). un ti$ de tran#ac ie de $lat ini iat de de in torul unui card ce $er%ite negustorului s $relucre#e %ai %ulte autori#a ii/

;9) SE( ((ran/a$ţie Ele$troni$ Se$uri/at ). $rotocolulSE( esteun standard de#voltat $entru a securi#a trans%isii de in or%a iilegate de $lata în Internet sau alte re ele electronice/

;;) SS (Se$ure So$9et aOer). un standard de#voltat de ?etsca$eCo%%unications Co%$an-, ce cri$tea# datele ce se trans%it întreun bro0ser !eb şi un server !eb/

Acest dic ionar are sco$ul de a v a%iliari#a cu ter%enii olosi i în co%er ul electronic+rice a$lica ie utili#at de co%er ul electronic trebuie, în %od obligatoriu, s con inacest dic ionar, ast el utili#atorului i"ar i %ult %ai uşor s reali#e#e o tran#ac ie de genul&$n are-cum!ărareF

6n continuare vo% $re#enta c*teva o erte de !eb Roasting ale c*torva urni#oride servicii Internet din <o%*nia.

1+ D?T

$*n în 1: '2 G 9: USDHlun

9 USDH'2Hlun $entru iecare '2 su$li%entar 9+ F G !eb&oasting

F !eb&oasting G $*n la 9: '2 G 1: USDHlun

F !eb&oasting G $*n la 8: '2 G 9: USDHlun

;+ i?es

restric ionare acces0((P $rin nu%eH$arol G 1: USDHinstalare

s$a iu %a i% 9: '2 G 19: USDHan

s$a iu %a i% 8: '2 G 9B: USDHan

Con igurare cont#(P G 1: USDHinstalare

P0P (P0P ) G L: USDHan

C=I (PE* M POton) G L: USDHan

Servlet şi QSP container G L: USDHan

Acces la ba#a de date+OS (9: '2 s$a iu în ba#a de date) GL: USDHan



Acces la ba#a de date+OS (8: '2 s$a iu în ba#a de date) G19: USDHan

Acces la ba#a de datePostgreS (9: '2 s$a iu în ba#a de date) G L: USDHan

Acces la ba#a de datePostgreS (8: '2 s$a iu în ba#a de date) G 19: USDHan

Tra ic su$li%entar (1 M2) G ;: USDHlun

<edirec ionare e"%ail G 1: USDHan

Cont de %ailP,P3 $e serveruli.ES G 18 USDHanB+ Rades

6nregistrare de do%enii5ro G 8: USD

!eb&osting G 8: USDHanH8 '28+ Astral

!eb&osting $*n la ; '2 G 18 USDHlun

!eb&osting $este ; '2 G negociabil

Statistic vi#itare $agin G 98 USD

M #duire server G 9:: USDHanL+ Total?et

!eb&osting $entru 1: '2 G 1: USDHlun

!eb&osting $entru 1: '2 G 1:: USDHan, $entru iecare de$ şire G 1 USD

K+ PC?ET

"!aţiu !edisc

drese mail U!date !rin

ft! cces ba e dedate/scri!ting

Preţ !e lună

"tart4eb"er&er

1: '2 1 Da ?u 4 USD ?asic

4eb"er&er 9: '2 ; Da Da 14USD

Plus4eb"er&er

8: '2 1: Da Da B4USDAold 1::'2 9: Da Da 44USD



4eb"er&er

=+ <DS"!aţiu arddis Ma2F 9: A? Ma2F =: A? Ma2F L: A? Ma2F K:M?N

Conturi P0P< *-mail B 1: 18 9:

*-mailalliasingOfor ardin

g

cces ft! Pro!riul d&sF

Director CAI-bin

Perl/Perl "u!ort

P1P=/P1P= "cri!t

Macromedia 'las

eal audio/&ideo "u!ort ?a e de date

M3" .

T 8Q lunară 18] 98] B8] K:]NKR/lună !entru fiecare M? >n !lus

4+ ?ETServicii de ba# !eb Rosting Standard !eb Rosting 2usinessS$a iu re#ervat B: '2 1:: '2

Tra ic lunar ?eli%itat neli%itatConturi de e"%ail 8 1:S$a iu $entru iecare cont

de e"%ail8 '2 8 '2

'esa7e de r s$unsauto%atHredirec ionare

Conturi de e"%ail alias

M #duiredo%eniuHsubdo%eniu

client $e serverele net

Acces t$ non"sto$ $entruad%inistrare site

Acces t$ anon-%ous $entru desc rcare a$lica ii

Statistici acces site (&itranQing)



Co%$atibilitate 'S FrontPage E tension

Su$ort $entru e $ediereaauto%at de e"%ailuri

Procesare auto%at aor%elor interactive

Su$ort $entru $rogra%eHscri$turi. PE<

Su$ort standard $entrugestiune ba#e de date

(IIS)"

Cod surs al $aginii de start. %ain+&t%lZ&t%l[Z&ead[Ztitle[cor$J%ainZHtitle[Z%eta &tt$"e uiv\VContent"T-$eV content\Vte tH&t%l/ c&arset\iso"==84"1V[ZlinQ rel\Vst-les&eetV &re \V%ain$ages+cssV t-$e\Vte tHcssV[

Zst-le t-$e\Vte tHcssV[ bod- ^ ont" a%il-. ucida 2lacQletter, 2ooQ Anti ua, Arial/ont"si#e. 19$ / ont"st-le. nor%al/ line"&eig&t.none/ ont"0eig&t. nor%al/ ont"variant.nor%al/ te t"trans or%. none/ color. _FFFFFF/ te t"decoration. none/ bacQground"attac&%ent. i ed/ bacQground"color. _FFFFFF/ bacQground"i%age. url(i%agesHbQg+gi bacQground"re$eat. re$eat"-/ bacQground"$osition. le t to$` $,blocQ uote,li,ol,ul,td ^ ont" a%il-. ucida 2lacQletter, 2ooQ Anti ua, Arial/ont"si#e. 19$ / ont"st-le. nor%al/ line"&eig&t.none/ ont"0eig&t. nor%al/ ont"variant.nor%al/ te t"trans or%. none/ color. _::::::/ te t"decoration. none`a ^ ont" a%il-. ucida 2lacQletter, 2ooQ Anti ua, Arial/ont"si#e. 19$ / ont"st-le. nor%al/ line"&eig&t.none/ ont"0eig&t. bold/ ont"variant.nor%al/ te t"trans or%. none/ color. _::::FF/ te t"decoration. none`



a.&over ^ ont" a%il-. ucida 2lacQletter, 2ooQ Anti ua, Arial/ont"si#e. 19$ / ont"st-le. nor%al/ line"&eig&t.none/ ont"0eig&t. bold/ ont"variant.nor%al/ te t"trans or%. none/ color. _FFFFFF/ te t"decoration. underline`ZHst-le[ZH&ead[Zbod- le t%argin\V:V to$%argin\V:V %argin0idt&\V:V %argin&eig&t\V:V[Ztable 0idt&\V1::5V border\V:V cells$acing\V:V cell$adding\V8V[ Ztr align\Vle tV valign\Vto$V[

Ztd 0idt&\V99:V bgcolor\V_FFFFFFV[Xnbs$/Xnbs$/Za &re \Vinde +&t%lV[Z ont si#e\V;V ace\V2ooQ Anti ua,

2ooQ%an ld St-le, ArialV color\V_::::=:V[Zb[Des$re noiZHb[ZH ont[ZHa[Zbr[

Xnbs$/Xnbs$/Z ont si#e\V;V ace\V2ooQ Anti ua, 2ooQ%an ld St-le, ArialVcolor\V_::::=:V[Zb[Catalogul de $roduse.ZHb[ZH ont[Zbr[

Z ont ace\V2ooQ Anti ua, 2ooQ%an ld St-le, ArialV color\V_::::=:Vsi#e\V1V[Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/X_1B4/ Za&re \VProcesoare1+&t%lV[ProcesoareZHa[Zbr[Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/X_1B4/ Za &re \VPlaci de

ba#a1+&t%lV[Placi de ba#aZHa[Zbr[Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/X_1B4/ Za&re \V'e%oriiI+&t%lV['e%oriiZHa[Zbr[Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/X_1B4/ Za &re \VRarddisQ"uri1+&t%lV[RarddisQ"uriZHa[Zbr[Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/X_1B4/ Za &re \VPlacivideo+&t%lV[Placi videoZHa[Zbr[Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/X_1B4/ Za &re \VPlaci desunet+&t%lV[Placi audioZHa[Zbr[Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/X_1B4/ Za&re \V'onitoare+&t%lV['onitoareZHa[Zbr[Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/X_1B4/ Za&re \VCarcase1+&t%lV[CarcaseZHa[Zbr[



Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/X_1B4/ Za &re \VCD"< '"uri1+&t%lV[CD<o%"uriZHa[Zbr[Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/X_1B4/ Za &re \VCD"!ritere1+&t%lV[CD"<!ZHa[Zbr[

ZH ont[ Zb[Z ont ace\V2ooQ Anti ua, 2ooQ%an ld St-le, ArialV

si#e\V9V[Xnbs$/Xnbs$/Za &re \Vne0s+&t%lV[?oi a$aritiiZHa[Zbr[ Xnbs$/Xnbs$/Za &re \Vabout+&t%lV[Co%anda $roduseZHa[Zbr[ Xnbs$/Xnbs$/Za &re \Vcontact+&t%lV[Con igurati"va $ro$riile siste%eZHa[Zbr[ Xnbs$/Xnbs$/Za &re \Vcontact+&t%lV[Siste%ele noastreZHa[ZH ont[ZHb[Zbr[ Zbr[

Ztable border\V:V cells$acing\V:V cell$adding\V9V align\VcenterV[ Ztd 0idt&\V19:V bgcolor\V_FFFFFFV[

Zi%g src\V ogo"uriHbebe Ya$arat+7$gV 0idt&\V9B:V &eig&t\V1BBV alt\VV border\V:Valign\VV[

ZHtable[

Zbr[

ZHtd[Ztd bgcolor\V_FFFFFFV[Z$[Z ont ace\V2ooQ Anti ua,Arial,2ooQ%an old st-leV si#e\V8V[Zb[Zcenter[2ine ativenit la Iguan 'ulti%edia e"s&o$ZHcenter[ZHb[ZH ont[ZH$[Z ont si#e\V9V ace\V2ooQ%an ld St-le, 2ooQ Anti ua, ArialVcolor\V_::;;::V[ZH ont[Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/Ati ni%erit in locul $otrivit unde $uteti sa ac&i#itionati cele %ai bune $roduse in %aterie de co%$onente decalculator>>>ZH ont[Zbr[Z ont si#e\V9V ace\V2ooQ%an ld St-le, 2ooQ Anti ua, ArialV color\V_::::=:V[?oisunte% alternativa %oderna a %aga#inelor de s$ecialitate+Aici $uteti gasi ulti%eleco%$onentea$arute $e $iata+Daca inainte vi se $area un ti%$ $ierdut $entru cautarea $returilor cele%ai bune,



co%$onentelor de calitate si in $lus %ai c&eltuiati bani si $e trans$ort, va aceati nervi cuaglo%eratiadin %i7loacele de trans$ort, atunci ? I ave% cea %ai usoara solutie.cu%$arati de $e site"ul nostru>>>ZH ont[Zbr[Z ont si#e\V9V ace\V2ooQ%an ld St-le, 2ooQ Anti ua, ArialV color\V_;;;;::V[Xnbs$/Xnbs$/Xnbs$/In slu7ba du%neavoastra stau cei %ai buni s$ecialisti in %aterie deco%$onente ale PC"uluidu%neavoastra, ei va $ot o eri asistenta in a construi siste%e con or% dorintelordu%neavoastra>>>Iar daca stiti de7a ce va doriti $uteti sa va alcatuiti $ro$riile con iguratii, daca nu siste%elenoastre va stau la

dis$o#itie 9B din 9B de ore+ZH ont[Zbr[Zcenter[Z ont si#e\V8V ace\V2ooQ%an ld St-le, 2ooQ Anti ua, ArialVcolor\V_FF::::V[Zstrong[?u uitati, sunte% %aga#inul care nu inc&ide niciodata>ZHstrong[ZH ont[ZHcenter[

ZHtd[Ztd 0idt&\V9::V bgcolor\V_FFFFFFV[

Ztable 0idt&\V9::V border\V;V cells$acing\V:V cell$adding\V1V[Ztr[Ztd bgcolor\V_FF::::V align\VcenterV valign\Vto$V[Zb[Z ont

color\V_FFFFFFV si#e\V9V ace\VArial, Relvetica, sans"seri V[Ulti%ele u$"date"uriZH ont[ ZHb[

Ztable 0idt&\V1::5V border\V:V cells$acing\V:Vcell$adding\V;V[

Ztr[Ztd bgcolor\V_::FFFFV[Z$[Z ont ace\V2ooQ Anti ua,Courier ?e0,Arial 2lacQV

si#e\V9V[Zb[19H:1H9::9Xnbs$/X_181/Xnbs$/ProcesoareZHb[ZH ont[ZH$[ Z$[Z ont ace\V2ooQ Anti ua,Courier ?e0,Arial 2lacQV

si#e\V9V[Zb[19H:1H9::9Xnbs$/X_181/Xnbs$/'e%oriiZHb[ZH ont[ZH$[



Z$[Z ont ace\V2ooQ Anti ua,Courier ?e0,Arial 2lacQVsi#e\V9V[Zb[18H:;H9::9Xnbs$/X_181/Xnbs$/'onitoareZHb[ZH ont[ZH$[

ZHtd[ ZHtr[ZHtable[ZHtd[

ZHtr[ ZHtable[

Zbr[Zbr[Z ont si#e\V;V ace\V2ooQ Anti ua, 2ooQ%an ld St-le, ArialV

color\V_::::=:V[Zb[Zcenter[ a $une% la dis$o#itie catevalinQ"uri catre unele site"uri care considera% noi ca va vor a7uta la alegerea $roduselor noastre.ZHcenter[ZHb[ZH ont[Z$[Zi%g src\V&andrig&t+gi V 0idt&\VLBV &eig&t\V9BV alt\VV border\V:V align\VV[Zb[Z$[Zi%g src\V&andrig&t+gi V 0idt&\VLBV &eig&t\V9BV alt\VV border\V:Valign\VV[ZH$[ZHb[

ZHtd[

ZHtr[ZHtable[Ztable 0idt&\V1::5V border\V;V cells$acing\V:V cell$adding\V:V[ Ztr bgcolor\V_::::::V[Ztd align\VcenterV valign\V%iddleV[Z ont si#e\V1V ace\V2ooQ%an ld St-le, 2ooQAnti ua, ArialV color\V_2K::::V[Zstrong[Pagina a$artine lui a#arica Florin"All rig&ts reserved+ZHstrong[ZH ont[

Z$[Z ont si#e\V1V ace\V2ooQ%an ld St-le, 2ooQ Anti ua, ArialVcolor\V_FF::::V[Pentru contact a$asa.ZH ont[Zi%g src\Ve%ail1+gi V 0idt&\V8:V &eig&t\VLLV alt\VV border\V:V align\VV[ZHtd[ZHtr[ZHtable[



ZHbod-[ZH&t%l[

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	robert-hunt
View:	226 times
Download:	0 times

Internetul – mediu de dezvoltare al afacerilor

Documents