116
Internaționalizarea universităților din România prin programele
Uniunii Europene pentru educație și formare
Analiză de impact
„Educația nu este pregătirea pentru viață, educația este viața însăși.”
John Dewey
1
2
Conținut
1. Introducere ....................................................................................................................................... 11
1.1. Contextul studiului ................................................................................................................... 11
1.2. Obiectivele studiului ................................................................................................................. 12
2. Metodologie ..................................................................................................................................... 13
2.1. Structura studiului și întrebarea de cercetare ......................................................................... 13
2.2. Indicatorii urmăriți ................................................................................................................... 14
2.3. Instrumentele utilizate și colectarea de date ........................................................................... 16
2.4. Limitele cercetării ..................................................................................................................... 18
3. Programele europene pentru educație și formare........................................................................... 20
3.1. Scurt istoric al programelor europene pentru educație si formare ......................................... 20
3.2. Evoluția programelor europene în domeniul educației și formării profesionale- consolidare si extindere (1990-2006) .......................................................................................................................... 26
4. Internaționalizarea educației în România ........................................................................................ 34
4.1. Aspecte generale privind internaționalizarea educației .......................................................... 34
4.2. Programele UE în domeniul educației și formării profesionale în România ............................ 36
Programul Sectorial Comenius ......................................................................................................... 38
Programul Sectorial Grundtvig ......................................................................................................... 39
Programul Sectorial Leonardo da Vinci ............................................................................................ 41
Programul Sectorial Erasmus ............................................................................................................ 43
5. Rolul programelor europene în domeniul educației și formării profesionale ca vector al internaționalizării învățământului superior în Europa .............................................................................. 46
6. Impactul programelor de educație și formare asupra internaționalizării educației la nivelul universităților din România ....................................................................................................................... 50
6.1. Adaptarea procedurilor de recunoaștere a studiilor ............................................................... 50
6.2. Abordarea instituțională a internaționalizării .......................................................................... 51
6.3. Implicații financiare ale programului LLP ................................................................................. 52
7. Impactul asupra mobilității studenților ............................................................................................ 58
7.1. Impactul la nivelul studenților outgoing .................................................................................. 58
7.2. Impactul la nivelul studenților incoming .................................................................................. 71
7.3. Impactul perceput de studenți ................................................................................................. 74
8. Impactul programelor de educație și formare la nivelul corpului academic și al programelor ....... 82
8.1. Mobilitatea de personal ........................................................................................................... 82
8.2. Noi tipuri de programe academice........................................................................................... 85
3
8.3. Impactul asupra parteneriatelor instituționale ........................................................................ 86
8.4. Percepția instituțională ............................................................................................................ 88
8.5. Continuitate cu Erasmus+ ........................................................................................................ 90
9. Rolul altor programe LLP .................................................................................................................. 92
10. Concluzii si recomandări ............................................................................................................... 95
Bibliografie ................................................................................................................................................ 99
Despre autori .......................................................................................................................................... 102
Anexe ...................................................................................................................................................... 104
4
Lista acronime
ANPCDEFP - Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației şi Formării
Profesionale
ARACIS - Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior
CE - Comisia Europeană
CEE - Comunitatea Economică Europeană, denumirea generică aplicată comunităților europene
înainte de formarea UE
CNFIS - Consiliul Național Pentru Finanțarea Învățământului Superior
ECTS - Sistemul European de Credite Transferabile
ECU - European Currency Unit, unitate monetară de referință a CEE înainte de adoptarea monedei
unice Euro. Nefolosită pentru circulație curentă.
INS - Institutul Național de Statistică
LLL - Lifelong learning sau învățare pe tot parcursul vieții, folosită ca noțiune teoretică pentru
întregul parcurs de învățare al unui individ (atât formal cât și informal) dar și ca termen proxi
pentru educația adulților
LLP - Lifelong Learning Programme (Programul de Învățare pe Tot Parcursul Vieții), programul
integrat pentru educație și formare al Uniunii Europene în perioada 2007-2013
MOOC - Curs oferit online
SEE - Spațiul Economic European format din statele UE, precum și din Norvegia, Islanda și
Liechtenstein
SEIS - Spațiul European al Învățământului Superior
SMS - Mobilitate Erasmus pentru studii (mobilitate temporară de studii)
SMP - Mobilitate Erasmus pentru plasament (mobilitate temporarăpentru practică, internship)
UE- Uniunea Europeană
UEFISCDI – Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării
și Inovării
VETFormare profesională
5
Lista de figuri:
Figura 1 Primele programe europene în domeniul educației și formării profesionale ..................... 22 Figura 2 Pilonii Programului Socrates ............................................................................................... 27 Figura 3 Pilonii programului LLP ........................................................................................................ 31 Figura 4 Schema Erasmus+, sursă: Tell Us UK ................................................................................... 33 Figura 5 Cifre ale impactului Erasmus, Sursa: Comisia Europeana ................................................... 48 Figura 6 Din cifrele Erasmus SMP, Sursa: Comisia Europeana (ibid.) ................................................ 49 Figura 7 Contribuția Erasmus la internaționalizare, Sursa Comisia Europeana (ibid.) ...................... 49 Figura 8 Finanțarea mobilităților Erasmus, sursă date: ANPCDEFP .................................................. 53 Figura 9 Cuantumul bugetelor aprobate pentru mobilitate între 2007 și 2013 defalcat pe centre universitare, sursă date: ANPCDEFP ................................................................................................. 55 Figura 10 Evoluția numărului de mobilități SMS și SMP outgoing, sursa date: ANPCDEFP .............. 59 Figura 11 Creșterea participării în mobilități studențești (SMS+SMP) pe regiuni statistice în 2012-2013 față de 2017-2008, sursă date: ANPCDEFP .............................................................................. 60 Figura 12 Variație a ratelor relative de mobilitate pe regiuni (2007-2013), sursă date: ANPCDEFP, INS ..................................................................................................................................................... 61 Figura 13 Mobilitate outgoing SMS+SMP - top 10 centre, sursă date: ANPCDEFP ........................... 62 Figura 14 Mobilități studențești outgoing (SMS și SMP) grupate pe centre universitare, sursă date: ANPCDEFP ......................................................................................................................................... 62 Figura 15 Rate relative de mobilitate outgoing (SMS+SMP) la cele mai mari 15 universități publice (an 2012/2013), sursă date: ANPCDEFP ............................................................................................ 64 Figura 16 Ratele relative de mobilitate outgoing Erasmus per 1000 de studenți per stat european (2012), sursă date: Comisia Europeana 2014.................................................................................... 65 Figura 17 Destinații ale studenților români în mobilități SMS și SMP între 2007 și 2013 ................. 66 Figura 18 Mobilitatea studenților cu nevoi speciale (granturi de nevoi speciale) în 2012-2013. Sursa: European Commission, 2014a ................................................................................................ 70 Figura 19 Evoluția raportului dintre studenții care vin (incoming) și pleacă (outgoing) din România prin mobilități ERASMUS, sursă date: ANPCDEFP ............................................................................. 71 Figura 20 Studenți incoming (SMS) in perioada 2007-2013 in funcție de țara de origine, sursă date: ANPCDEFP ......................................................................................................................................... 72 Figura 21 Țări de origine ale studenților participanți în mobilități SMS și SMP în România între 2007 și 2013, sursă date: ANPCDEFP ......................................................................................................... 73 Figura 22 Tipurile de mobilități în cadrul cărora au participat studenții respondenți, sursa date: chestionar proiect IEMU ................................................................................................................... 75 U
Figura 23 Top 10 destinații mobilități, sursa date: chestionar proiect IEMU ................................... 76 Figura 24 Durată mobilitate studenți, sursa date: chestionar proiect IEMU .................................... 76 Figura 25 Principalele motive pentru care studenții au participat într-o mobilitate, sursa date: chestionar proiect IEMU ................................................................................................................... 77 U
Figura 26 Experiența studenților privind participarea într-o mobilitate, sursa date: chestionar proiect IEMU ..................................................................................................................................... 78 Figura 27 Obstacole privind participarea în cadrul mobilităților, sursa date: chestionar proiect IEMU .................................................................................................................................................. 79 Figura 28 Sugestii de îmbunătățire privind internaționalizarea universităților, sursă date: chestionar proiect IEMU ................................................................................................................... 80 U
6
Figura 29 Variație în mobilitatea personalului outgoing între 2007 și 2013. Sursa: European Commission 2014ª ............................................................................................................................ 82 Figura 30 Destinații ale cadrelor didactice participante în mobilități STA și STT între 2007 și 2013, sursă date: ANPCDEFP ....................................................................................................................... 83 Figura 31 Mobilități de personal - dinamica in/out, sursă date: ANPCDEFP .................................... 84 Figura 32 Țările de origine ale cadrelor didactice participante în mobilități STA și STT în România între 2007 și 2013, sursă date: ANPCDEFP ........................................................................................ 84 Figura 33 Perspectiva respondenților privind principalele beneficii instituționale din parteneriatele LLP încheiate și proiectele derulate, sura date: chestionar birouri ERASMUS ................................. 87 Figura 34 Procent cereri de parteneriat acceptate din total cereri depuse de țările participante în cadrul programului Erasmus, sursă date: ANPCDEFP ....................................................................... 88 Figura 35 Perspectiva respondenților privind impactul participării la misiuni de predare și de formare a personalului ERASMUS la nivelul activității didactice și administrative, sura date: chestionar birouri ERASMUS ............................................................................................................ 90 Figura 36 Perspectiva respondenților privind modul în care noile linii de activitate ERASMUS+ răspund nevoilor de internaționalizare în comparație cu programele asociate LLP, sura date: chestionar birouri ERASMUS ............................................................................................................. 91
7
Lista de tabele
Tabelul 1 Structura programului Comenius ...................................................................................... 39 Tabelul 2 Numărul de universități finanțate prin proiecte Erasmus, sursă date: ANPCDEFP ........... 53 Tabelul 3 Universitățile cu cele mai multe/puține fonduri alocate pentru programul ERASMUS, sursă date: ANPCDEFP ....................................................................................................................... 54 Tabelul 4 Evoluția valorii medii a grantului lunar, per student, sursa date: ANPCDEFP ................... 56 Tabelul 5 Evoluția numărului de studenți mobili (SMS și SMP) între 2007/2008 și 2012/2013, sursă date: ANPCDEFP ................................................................................................................................ 63 Tabelul 6 Mobilitati Erasmus (SMS și SMP) pe ciclu de studiu (outgoing) ........................................ 65 Tabelul 7 Frecventa metodelor de promovare a programelor de mobilitate Erasmus, sursă date: chestionar birouri Erasmus ............................................................................................................... 68 Tabelul 8 Mobilitatea outgoing a studenților români – feedbackul instituțional, sursă date: chestionar birouri Erasmus ............................................................................................................... 70 Tabelul 9 Evoluția numărului de cursuri de limbă româna finanțate în cadrul programului Erasmus, sursa date: ANPCDEFP ....................................................................................................................... 85 Tabelul 10 Evoluția numărului de programe intensive de studiu, cu parteneri internaționali finanțate prin programul ERASMUS, sursa date: ANPCDEFP ............................................................ 85 Tabelul 11 Candidaturi și asistenți Comenius găzduiți per instituție, sursa date: ANPCDEFP .......... 93 Tabelul 12 Rate relative de mobilitate pentru anul academic 2012/2013 pe universități publice, sursa date: ANPCDEFP, INS ............................................................................................................. 105 Tabelul 13 Cifre absolute de mobilitate după domeniul de studiu, sursă date: ANPCDEFP ........... 106 Tabelul 14 Mobilitatea outgoing SMS+SMP după centrul universitar, sursă date: ANPCDEFP ...... 107 Tabelul 15 Cadre didactice plecate în mobilitate/outgoing teaching staff (STA+STT), sursă date: ANPCDEFP ....................................................................................................................................... 108 Tabelul 16 Cadre didactice venite în mobilitate/incoming teaching staff (STA+STT), sursă date: ANPCDEFP ....................................................................................................................................... 109 Tabelul 17 Bugete aprobate pentru mobilitate pe durata programului LLP (2007-2013) .............. 112
8
9
Prezentul studiu are ca obiectiv evaluarea impactului programului de Învățare pe Tot Parcursul
Vieții (LLP) la nivelul sistemului românesc de învățământ, pe durata exercițiului 2007-2013,
perioada nominală de implementare a acestuia.
Studiul este axat pe evaluarea și măsurarea impactului programului LLP și a sub-programelor
componente asupra internaționalizării învățământului superior, atât din punct de vedere cantitativ
cât și calitativ. În acest sens, studiul utilizează date și raportări statistice (atât în cifre absolute cât
și relative) și percepția instituțională reliefată în chestionare completate de instituțiile participante
la activități ale programului LLP.
Una din criticile frecvente aduse programelor europene de politici publice include detașarea de
realitățile ”de pe teren”. În acest sens, prezentul studiu își propune să integreze programele LLP în
contextul mai larg al internaționalizării învățământului superior din România. Acest aspect este
important în condițiile creșterii nevoii de integrare a sistemelor educaționale cauzată atât de
schimbările demografice curente cât și de nevoia de a urma integrarea politică europeană cu o
integrare sistemică manifestată inclusiv în zona educației.
Ca structură, studiul debutează cu o descriere a contextului actual, urmată de o trecere în revistă a
literaturii internaționale privind atât programele Uniunii Europene în domeniul educației și
formării cât și a contextului mai larg al internaționalizării. Pe acest fond, raportul analizează o serie
de date statistice și de răspunsuri oferite de instituțiile de învățământ superior chestionate, atât
direct pentru studiu cât și cu ocazia altor exerciții similare.
Dintre aspectele care se remarcă din analiza datelor, se poate enumera o creștere continuă a
participării la mobilități, relativ la populația de studenți. În mod notabil se observă o augmentare
rapidă a participării studenților români la mobilități de plasament. Mobilitatea personalului
academic a cunoscut de asemenea o evoluție pozitivă, remarcându-se la nivel european prin rata
rapidă de creștere înregistrată.
La nivel de instituții, accesarea fondurilor LLP s-a făcut pe multiple paliere și a contribuit direct și
indirect la ameliorarea curriculei, creșterea conectivității internaționale și îmbunătățirea practicilor
academice.Din nefericire, existe și zone în care există deficiențe, în primul rând legată de
atractivitatea României pentru mobilități incoming.Studiul se încheie prin formularea unei serii de
recomandări privind îmbunătățirea modului de gestionare a programelor europene de educație și
formare care prevăd integrarea sistemelor de educație din statele membre UE.
10
1. Introducere
1.1. Contextul studiului
Cooperarea europeană în programe și politici educaționale a împlinit deja mai bine de 3 decenii și
beneficiază pentru perioada 2014-2020 de un buget și un interes record. Cooperarea intra-
instituțională, mobilitatea indivizilor și dezvoltarea de competențe utile în societate sunt printre
obiectivele cheie ale politicilor europene în domeniu.
Lansarea programului Erasmus+ pentru anii 2014-2020 a însemnat unificarea multiplelor politici
ale Comisiei Europene în zona de educație și a dus la setarea unor ținte ambițioase. Se estimează
un număr de 4.000.000 de beneficiari pentru programe de studiu, formare, acumulare de
experiență de muncă și stagii de voluntariat transfrontaliere. Totodată, se încheie ciclul de viață al
proiectelor, programelor și activităților asociate Programului de Învățare pe tot parcursul Vieții sau
Lifelong Learning Programme (LLP) 2007-2013.
România a devenit parte a programelor europene de cooperare în domeniul educației cu o
întârziere de peste un deceniu. Actualmente, numărul beneficiarilor acestora rămâne mic atât în
termeni globali cât și relativ, raportat la populația totală de persoane aflate într-o formă de
educație. Deși există un interes ridicat pentru participarea la activități asociate programelor
europene din zona educației, limitările bugetare și lipsa unor scheme guvernamentale sau
regionale de suport financiar adițional limitează numărul celor care accesează programe de
mobilitate. Similar, există o aparentă lipsă de atractivitate a sistemului de învățământ superior din
România pentru mobilități incoming, atât pentru pentru studenți cât și pentru cadre didactice.
Raportat la populația de studenți, România a avut penultima rată relativă de mobilitate pentru
studenți pe durata existenței programului LLP, dintre toate statele membre ale Uniunii Europene.
Totuși, având în vedere deceniile de izolare pe care România le-a experimentat înainte de inițierea
procesului de integrare europeană, este de așteptat ca impactul programelor europene să fie unul
transformativ la nivelul instituțiilor de învățământ superior, iar acest lucru este evidențiat în
răspunsurile și studiile de auto-evaluare utilizate pentru realizarea prezentului studiu.
11
1.2. Obiectivele studiului
Prezentul studiu are ca obiectiv evaluarea impactului programului de Învățare pe Tot Parcursul
Vieții (LLP) asupra universităților românești în perioada 2007-2013. Utilizând o analiză a datelor
statistice și rapoartelor existente dar și o chestionare asupra impactului LLP în universități,
prezentul studiu va încerca să analizeze punctele de maxim impact ale programului, dar și zonele
în care pot apărea îmbunătățiri înainte de trecerea la activitățile asociate Erasmus+. Obiectivele
specifice ale studiului includ:
• Trecerea în revistă a literaturii existente cu privire la programele europene din zona de
educație și formare, pentru a permite cititorului o mai bună familiarizare cu acestea și o
mai bună contextualizare a rezultatelor studiului.
• Evidențierea principalelor dimensiuni ale internaționalizării educației, inclusiv dimensiunea
de europenizare asociată politicilor integrative UE în domeniul învățământului.
• Discutarea succintă dar sistematică a structurii programului LLP, inclusiv a subprogramelor
aferente.
• Evaluarea influenței proiectelor LLP în îmbunătățirea anumitor procese și activități din
universități, inclusiv ameliorarea proceselor educaționale și reformarea curriculei.
• Evaluarea impactului asupra mobilității studenților din România (cifre absolute și relative),
prin intermediul programelor de mobilitate de scurtă durată asociate programului
Erasmus.
• Evaluarea impactuluiasupramobilității studenților incoming veniți în România.
• Evaluarea impactului asupra mobilităților de personal.
• Evaluarea impactului altor activități LLP asupra vieții universitare, inclusiv a programelor
axate pe formare profesională și pe cooperare și învățământ vocațional, tehnic și practic.
12
2. Metodologie
Prezenta secțiune detaliază structura publicației, modul în care au fost elaborați indicatorii
urmăriți, sursele și metodele de culegere a datelor și limitările prezentului studiu. Unele aspecte
sau precizări metodologice sunt menționate punctual și în secțiunile ulterioare.
2.1. Structura studiului și întrebarea de cercetare
Conform celor menționate anterior, studiul este structurat pe mai multe niveluri de profunzime,
debutând cu trecerea în revistă a literaturii, continuând cu o analiză a informațiilor calitative și
cantitative disponibile pentru a evalua impactul programului LLP la nivelul sistemului educațional,
înainte de a termina cu o serie de concluzii și recomandări
Prima treimea studiului reprezintă o radiografie a istoriei și substanței programelor europene de
facilitare a integrării sistemelor europene de educație, în frunte cu programul LLP început în anul
2007. De asemenea, sunt discutate aspecte legate de principalele tendințe de internaționalizare
ale educației, inclusiv modul în care aceste aspecte se manifestă în România.
A doua parte a studiului este axată preponderent pe aspecte legate de impact. Capitolele din acest
segment sunt structurate după tipul de indicatori urmăriți, conform modelului ”topical
cluster”.Acestea acoperă zone precum mobilitățile de studenți și personal și analizează datele
existente pentru a identifica diverse tendințe. De asemenea, în această parte se analizează
rezultatele a două seturi de chestionare, adresate instituțiilor, respectiv studenților care au
beneficiat de mobilități internaționale.
O scurtă secțiune finală rezumă concluziile și oferă o serie de recomandări.
Principala întrebare de cercetare, în baza căruia a fost structurat studiul, este: ”Care este impactul
programului LLP asupra internaționalizării universităților românești participante?”. De aici derivă
o serie de sub-întrebări defalcate pe zone de activitate universitară, de exemplu impactul asupra
mobilității studenților, cadrelor didactice sau al extinderii numărului de parteneriate
internaționale.
13
2.2. Indicatorii urmăriți
Pentru prezentul studiu au fost utilizați atât indicatori calitativi, precum și indicatori cantitativi
globali (absoluți) și relativi. Indicatorii absoluți de mobilitate (Va) indică numărul de persoane (de
ex. studenți outgoing) care au beneficiat de programul Erasmus din cadrul LLP pentru diverse
forme de mobilități. Altă formă tipică de indicator absolut este reprezentată de indicatorii de
finanțare.
Indicatorii relativi (Vr) au devenit însă importanți după anul 2009 ca urmare a contracției
sistemului românesc de învățământ superior. Acest lucru a produs o scindare între impactul
cantitativ al programului LLP și nivelul d re în cad lației vizate de program. e pătrunde rul popu
2 11 1/ 1
De exemplu, dacă se consideră S ca reprezentând numărul de beneficiari ai programului și P ca
reprezentând populația totală vizată prin program, variația absolută (Va) a numărului de
beneficiari nu va indica adecvat performanța programului dacă există un P în descreștere. De
exemplu, pentru un număr de beneficiari S1 de 28 și S2 de 31 rata absolută de variație în intervalul
de timp S1-S2 este de 0,107 sau 10,7%. În același timp, luând în considerare populațiile de
candidați eligibili P1 de 150 (aferent S1) și P2 de 100 (aferent S2) rezultă o variație a ratei relative
de pătrundere de 0,66 sau 66%. Vomvedea pe parcursul studiului că variații absolute modeste la
anumiți indicatori ascund progrese substanțiale relativ la numărul maxim de potențiali beneficiari.
Indicatori pentru mobilitate a studenților outgoing
Indicatorii relativi de mobilitate outgoing indică numărul de studenți outgoing care au beneficiat
de programul Erasmus din cadrul LLP raportat la populația totală de studenți. Acești indicatori
contextualizează mobilitatea outgoing prin plasarea acesteia în raport cu evoluția numărului de
studenți. Calcularea de indicatori relativi [la populația de origine] pentru nivelul studenților
incoming este redundantă datorită lipsei de legături directe dintre dinamica demografică a
populației studențești din țara de origine și fluxurile de studenți spre România.
Calcularea de indicatori relativi specifici altor programe la nivelul comunităților de beneficiari este
mai dificilă ( precum Leonardo da Vinci ) datorită ambiguităților de definire și de delimitare a
populației de beneficiari.
14
Indicatori pentru mobilitatea studenților incoming
Pentru mobilitatea incoming, indicatorii relativi de mobilitate contează mai puțin, dat fiindcă au
consecințe limitate pentru determinarea fluxurilor incoming de studenți. De fapt, indicatorul
relativ cel mai important legat de mobilitatea incoming este ponderea studenților care derulează
stagii de studiu sau de plasament în România raportată la totalul european. Un alt indicator
semnificativ este reprezentat de statele de origine ale studenților mobili, acest aspect fiind
indicativ pentru dinamica cooperărilor intra-instituționale internaționale.
Numărul de proiecte și parteneriate
Deși cea mai mare parte a bugetului LLP a fost alocată direct programelor de mobilitate sau
formare pentru studenți și personal, au existat și proiecte direct finanțate precum și parteneriate
interinstituționale transnaționale. Aceste proiecte și parteneriate au facilitat dezvoltarea
instituțională, dezvoltarea unei dimensiuni europene a educației și transferul de bune practici.
Există date cantitative legate de numărul de parteneriate contabilizate de ANPCDEFP, iar subiectul
parteneriatelor și al proiectelor va fi abordat și în chestionarul trimis universităților și în studiile de
caz existente.
Percepția instituțională și indicatori asociați
Un factor important care este analizat în prezentul raport este percepția pe care o au universitățile
față de programele LLP. Majoritatea instituțiilor de învățământ superior din România au
interacționat cu programele europene de cooperare în educație încă din perioada programului
Socrates, birourile Erasmus fiind fondate din 2000. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană în
2007, contextul acestei cooperări s-a derulat în cadrul programului LLP.
Pentru prezentul studiu s-a elaborat un chestionar axat pe percepțiile instituționale care a fost
distribuit în rândul organismelor și persoanelor responsabile pentru gestionarea programelor
asociate LLP. Reprezentanții universităților chestionate au fost rugați să își exprime opinia legat de
următoarele aspecte:
Parteneriatele existente și beneficiile derivate
Un indicator calitativ important pentru abordarea prezentului studiu este legat de modul în care
parteneriatele încheiate în contextul LLP au fost utilizate pentru dezvoltarea instituțională și
15
internaționalizare. Deși este imposibilă măsurarea exactă a impactului pe care programul LLP l-a
avut cu privire la dezvoltarea curriculară, vizibilitatea internațională, competența lingvistică a
personalului sau inițierea de proiecte transfrontaliere de cercetare, universitățile au fost
chestionate cu privire la percepția lor asupra dezvoltării acestor arii.
2.3. Instrumentele utilizate și colectarea de date
Principala metodă de colectare a informației a fost un chestionar trimis universităților românești,
aplicat în principal birourilor Erasmus din fiecare instituție în parte. În chestionar au fost incluse o
serie de elemente legate de gestionarea comunicării dintre instituții și (potențialii) beneficiari,
inclusiv:
• Măsurile luate pentru promovarea programului.
• Măsurile luate pentru facilitarea mobilităților outgoing și incoming.
• Măsurile luate pentru comunicarea eficientă în cadrul parteneriatelor.
• Obstacolele înregistrate în implementarea programelor și proiectelor LLP.
Nu toți acești indicatori sunt cuantificabili, iar chestionarul a conținut preponderent întrebări
deschise în câmpurile aferente acestora. Pentru interpretarea acestora, s-a făcut apel la gruparea
răspunsurilor în clustere și analizarea patternurilor de răspuns între instituții.În total, chestionarul
a fost înaintat unui număr de 76 de universități, răspunzând 63 (83% din eșantionul chestionat). De
notat faptul că au existat respondenți care nu au acoperit toate câmpurile (în momentul
completării chestionarului), motiv pentru care ponderea relativă a anumitor răspunsuri a fost
calculată vis-a-vis de numărul total de respondenți la fiecare categorie. De asemenea, au existat
cazuri în care anumite instituții au răspuns unui număr de întrebări de mai multe ori (de exemplu,
mai multe persoane din cadrul Biroului Erasmus au completat chestionarul). În acest caz,
răspunsurile au fost integrate. În cazul întrebărilor deschise, au fost amalgamate răspunsurile non-
contradictorii și anulate răspunsurile contradictorii (a existat un singur caz), iar în cazul întrebărilor
cu răspuns binar au fost anulate doar acele răspunsuri contradictorii (cazurile au fost rare, în
aproape toate cazurile cu răspunsuri multiple per instituție acestea fiind coerente între
respondenți).
Complementar chestionarului dedicat, au fost colectate rapoarte, publicații, tabele cu serii de
date, documente de politici și white paper-uri relevante pentru programul LLP. Culegerea de date
s-a axat pe publicații generate la nivelul instituțiilor abilitate să administreze programele europene
16
pentru educație și formare (Comisia Europeană, ANPCDEFP). În anumite cazuri, au fost utilizate
serii de date brute care au fost centralizate în documente sintetice pentru mai buna manipulare a
datelor cantitative (vezi Anexe).
Pentru crearea de indicatori și facilitarea structurării studiului, a fost pregătita o scurtă analiză a
literaturii internaționale din domeniul internaționalizării. Au fost consultați mai mulți autori cu
contribuție în domeniul teoretizării, definirii și analizării principalilor vectori ai internaționalizării
educației (inclusiv de Wit 2002, van der Wende 2001, Altbach și Teichler 2001, Teichler 2004,
2009, OECD 2004, 2012, Knight 2004, dar și o serie de documente de politici și strategii ale Uniunii
Europene) .
Literatura parcursă a contribuit la stabilirea direcțiilor de structurare a studiului, la pregătirea
întrebărilor pentru chestionarul adresat universităților, pregătirea indicatorilor utilizați și a
exercițiilor de mapare/cartografiere folosite.
Analiza documentelor de politici (naționale și instituționale, legi aplicabile, programe
instituționale, chestionare și auto-rapoarte pregătite pentru proiecte terțe) au constituit un al
doilea strat de centralizare de documente, dar aceste surse au fost utilizate într-o manieră limitată
pentru întocmirea studiului.
O sursă utilă de documentație a fost reprezentată de rapoartele de auto-evaluare colectate de
UEFISCDI pentru măsurarea gradului de internaționale instituțională în rândul universităților din
România. Aceste exerciții de auto-evaluare nu au acoperit toate universitățile din țară, ci un
eșantion echilibrat geografic format din 20 de instituții (vezi Anexa 6.b.). Proiectul de
internaționalizare coordonat de UEFISCDI, intitulat Internaționalizare, echitate si management
universitar pentru un învățământ superior de calitate (IEMU) este implementat de Unitatea
Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării si Inovării (UEFISCDI)
in perioada aprilie 2014– septembrie 2015, în colaborare cu Asociația Internațională a
Universităților (IAU) și a conținut activități de sondare a stadiului actual al internaționalizării atât la
nivelul politicilor instituționale cât și la nivelul comunității academice.
Rapoartele de auto-evaluare au fost completate în baza unui format unitar, pe structura unui
chestionar-suport înaintat de echipa UEFISCDI care a gestionat proiectul. Ca urmare, există un grad
ridicat de comparabilitate între răspunsuri. Acestea au fost utilizate mai ales pentru secțiunile 7 și
8 din prezentul studiu, vizând impactul programelor europene asupra parteneriatelor și
colaborărilor internaționale și impactului la nivelul programelor.
17
Suplimentar în analiză, au fost utilizate 5,126 chestionare aplicate în cadrul aceluiași proiect
studenților din 17 universități, în principal fiind folosite chestionarele completate
de993participanți în mobilități.
Analiza rapoartelor de auto-evaluare si a chestionarelor aplicate studențilordin proiectul UEFISCDI
pe tema internaționalizării au completat o serie de lacune de informații relevante pentru acest
studiu.
2.4. Limitele cercetării
Unele date pentru programele europene precum LLP pot avea o vechime de până la doi ani sau
chiar mai mare. Diferența rezultă în principal din întârzierile care apar între raportarea primară a
datelor și centralizarea lor spre raportare de organismele coordonatoare la nivel european. Acest
lucru face dificilă analizarea tendințelor în implementarea programelor LLP precum Erasmus până
la data curentă. O problemă suplimentară a fost reprezentată de continuarea de facto a
activităților LLP după terminarea cadrului temporal oficial al programului, datorită ciclului de
viatță al proiectelor (de exemplu, proiectele selectate în 2013 se finalizeazăîn 2015 sau 2016).
O limită importantă a cercetării este imposibilitatea de a calcula rate relative de mobilitate
facilitate prin programele LLP raportat la rata generală de mobilitate a studenților și a staffului din
România. Un astfel de indicator ar fi fost extrem de util în identificarea rolului general al
programelor LLP în facilitarea mobilității și a dimensiunii internaționale a educației [de ex.”câți din
studenții și personalul mobil originar din România au beneficiat de această oportunitate ca urmare
a programelor LLP”]. Din nefericire, mai ales în rândul studenților, libera circulație a indivizilor în
cadrul Uniunii Europene face extrem de dificilă măsurarea și identificarea exactă a populației
mobile rezidente în România (în momentul realizării mobilității) și implicit calcularea ratelor unor
rate derivate.
Alte limite sunt reprezentate de utilizarea datelor rezultate din chestionar. Pentru a putea măsura
percepțiile instituțiilor, majoritatea datelor au fost colectate sub forma unor întrebări deschise.
Această structură a întrebărilor oferă posibilitatea de a beneficia de o imagine mai complexă
asupra aspectelor pozitive și negative ale implementării unor programe precum LLP. Totuși, suferă
și de pe urma unui grad ridicat de subiectivism, dar și din cauza unor probleme de scalare a
informațiilor prezentate. De exemplu, o universitate în care studenții incoming sunt bine integrați
în colectivul studențesc poate raporta problema relativ minor, în comparație cu o altă universitate
18
care are aceeași problemă dar suferă de probleme adiționale mai grave în integrarea
studenților/personalului străin.
Pentru datele sau analizele derivate din chestionarele elaborate în cadrul proiectului IEMU
(menționate punctual în text), există o problemă de diferențiere. De exemplu, nu există un
mecanism clar care separă răspunsurile centralizate pe tipuri de programe LLP de care au
beneficiat respondenții. Pentru ambele chestionare utilizate pentru studiu (dar și pentru
rapoartele de auto-evaluare IEMU), există problema ambiguității utilizării anumitor termeni, care
pot fi interpretați diferit de reprezentanții diferitelor instituții.
O altă limită a studiului este reprezentată de accentul aproape exclusiv pus pe programul Erasmus.
Deși acesta este programul dedicat pentru învățământ superior, impactul LLP se extinde inclusiv la
alte zone, mai ales prin parteneriatele din proiecte. Accentul pe programul Erasmus rezultă
inclusiv din vizibilitatea crescută la nivelul comunității academice cât și din existența unei
abundențe de serii de date cu nivel ridicat de comparabilitate.
19
3. Programele europene pentru educație și formare
Prezenta secțiune trece în revistă programele de cooperare europeană în domeniul educației,
evoluția organizării acestora și modul în care au evoluat până la încadrarea majorității acestora sub
umbrela programului LLP în 2007. Este important de notat faptul că nu toate aceste programe au
avut un impact direct asupra universităților românești, mai ales în perioada de pre-aderare la
Uniunea Europeană, însăînțelegerea moduluiîn care aceste programe au evoluat oferă o înțelegere
mai profundă asupra posibilului impact al programului LLP.
3.1. Scurt istoric al programelor europene pentru educație si formare
La începuturile construcției europene, educația şi formarea profesională ocupau o poziție
periferică în cadrul politicilor comunitare, principiile care au stat la baza includerii educației în
cadrul comunitar fiind enunțate în Tratatul de la Roma privind instituirea Comunității Economice
Europene (CEE) din martie 1957. Odată cu Actul Unic European (1986) care a condus la extinderea
competențelor instituțiilor și a politicilor comunitare, cercetarea și dezvoltarea tehnologiei au fost
integrate pe agenda politică a Comunității Europene, ulterior Uniunea Europeană (Bărbulescu,
2005).
Transformările sociale și economice din anii ’70 au condus la o schimbare radicală a perspectivei
CEE asupra politicilor educaționale printr-o planificare strategică a acțiunilor în domeniul educației
și aducerea în prim plan a formării profesionale (VET) cu scopul reducerii șomajului, îmbunătățirii
competențelor și abilităților forței de muncă, predării limbilor de circulație internațională și a
facilitării cooperării interinstituționale (Phillips și Ertl, eds. 2003).
Un prim pas în direcția dezvoltării cooperării europene în educație l-a reprezentat adoptarea unei
Rezoluțiiîn februarie 1976 privind instituirea măsurilor de îmbunătățire a pregătirii tinerilor pentru
piața muncii și facilitarea tranziției de la școală către viața activă. Astfel, rezoluția deschide drumul
către implementarea unor programe educaționale și de formare care inițial au vizat schimburi de
experiență, vizite de studiu și ateliere de lucru (CE 2006, p. 70-78).
Ca urmare a acestei rezoluții, în 1978 a fost lansat primul program de vizite de studii adresat
exclusiv specialiștilor din educație din spațiul comunitar, devenind cunoscut ulterior sub numele
de Arion.
20
Acest program a fost singura acțiune de acest gen care a facilitat schimburi de experiență ale
decidenților din domeniul educației, în special celor de la nivel regional și local, care să le permită
adaptarea propriilor practici și politici educaționale. Informațiile colectate prin rețeaua
Eurydice1au constituit o sursă relevantă pentru pregătirea și realizarea vizitelor de studii. De-a
lungul timpului, numărul participanților în cadrul programului Arion a crescut de la 85 în 1978 la
520 în 1987, iar din 2005, peste 2,000 de specialiști și decidenți din 31 de țări. Începând cu anul
1995, Arion a fost integrat programului Socrates. Decizia Curții Europene de Justiție2 în cazul
Gravier vs Liege (1985) a dus la o recunoaștere a extinderii libertăților menționate în Tratatul de la
Roma asupra zonei de educație (Papatsiba 2003, p. 49), facilitând extinderea educației
transfrontaliere între statele membre CEE.
Anii ’80 au fost marcați și de adoptarea unor programe majore privind promovarea cercetării și
dezvoltării tehnologice. În 1986, Comisia Europeană (CE) a propus introducerea unor programe
specifice în domeniul educației și formării profesionale3 – Comett, Erasmus, PETRA, Lingua, FORCE.
Aceste programe s-au axat atât pe formare profesionalăinițială (IVET), cât și pe învățământ
superior și mobilitate.
1Rețeaua Eurydice sprijină și facilitează cooperarea europeană în domeniul învățării pe tot parcursul vieții prin furnizarea de informații privind sistemele și politicile educaționale din 37 de țări. 2Alături de cazul Blaizot vs Univ Liege, a stabilit precedentul pentru asimilarea educatiei vocationale si universitare in zona de servicii de formare profesionala, extinzand competentele UE si dreptul la ne-discriminare asupra activitatilor educationale. 3Programele CE în domeniul educației și formării 1986-1992 – rezultate și realizări: o privire de ansamblu, COM (93) 151 final
21
În 1993
tineri ș
(CE, 20
parten
•
•
•
Figura 1 P
3 260,000 de
și peste 8,500
006, p. 110).
eri, precum ș
Rețelele tra
schimb de e
Mobilitatea
dobândirea
activității de
Proiecte co
strategii ino
Proiecte comune
Primele progra
studenți și ad
0 de cadre di
Promovarea
și a cooperări
ansnaționale
experiențe și
a și programe
unor exper
e cooperare s
omune trans
ovatoare.
ame europene
dulți erau îns
idactice și for
și dezvoltare
i transnaționa
care să per
diseminarea
ele de schimb
iențe practic
sustenabile în
snaționale de
Mobilitate
Re�ele transna�ionnale
e în domeniul eeducației și forrmării profesioonale
criși în progra
rmatori bene
ea cooperări
ale a vizat tre
ame de traini
eficiaseră de s
i multilateral
ei domenii pri
ing, și aproxim
sprijin prin ac
e între diver
incipale (CE 2
mativ 18,000
ceste program
rsele instituții
2006):
de
me
i și
mită indivizil
cazurilor de b
lor și organiz
bună practică
zațiilor cu ac
ă;
celeași intereese
22
b care permit
ce în alte sta
ntre instituțiil
efinite de că
elevilor/stud
ate membre,
e educaționa
ătre benefic
denților și cad
, precum și
ale și de forma
drelor didact
dezvoltarea
are;
ice
de
dezvoltarea iari pentru de
Comett – cooperarea între universități și întreprinderi
Primul program comunitar în domeniul educației și formării profesionale; Comett I (1986) a avut ca scop consolidarea formării în domeniul tehnologiilor
avansate și dezvoltarea unei resurse umane înalt calificate; Comett II (1988) a inclus transferul de inovație și tehnologie; Rețea europeană de parteneriate între universități și întreprinderi în domeniul formării
profesionale și plasamente studențești în companii; Activitățile sub programul Comett au fost integrate în noul program Leonardo da Vinci. Buget alocat: Comett I – 45 mil. ECU, Comett II – 200 mil. ECU
PETRA – prioritizarea formării inițiale a tinerilor
Scop – sprijinirea implicării tinerilor în programe de formare profesională pentru un an sau doi, adițional învățământului obligatoriu;
Grup țintă: tineri înscriși înînvățământul profesional și tehnic, tinerii angajați și cei aflați în căutarea unui loc de muncă;
Acțiuni: mobilități și activități de orientare profesională;dezvoltarea de rețele naționale de centre de orientare; proiecte multilaterale de formare a consilierilor și specialiștilor;
Rezultate: între 1990-1994, 40,000 de tineri au beneficiat de plasamente în companii europene; în total 100,000 de tineri și 20,000 de cadre didactice au beneficiat de sprijin prin activități de cooperare transnațională pentru implementarea comună a proiectelor de formare, inclusiv a celor legate de inițiativele din domeniul tineretului; 27 de centre de formare și orientare au fost create în statele membre.
23
Lingua – promovarea predării limbilor străine
1984 – cunoașterea limbilor străine devine unul dintre elementele cheie ale construcției europene;
Scop final: îmbunătățirea cunoștințelor și competențelor cetățenilor europeni în materie de limbi străine și dezvoltarea comunicării în interiorul Comunității;
Măsurile au vizat îmbunătățirea formării profesorilor și formatorilor în domeniul limbilor străine (formare continuăRezultate 1990 – 1994: aprox. 19,000 de cadre didactice au beneficiat de formare; aprox. 83,000 de tineri și peste 8,000 de cadre didactice au fost implicate în proiecte educaționale comune prin 4,000 de parteneriate între școli în 12 state membre.
Tempus - sprijinirea procesului de reformare
a învățământului superior în țările partenere ale UE
Scop – sprijinirea reformelor în învățământul superior prin dezvoltarea comună a curriculumului în domeniile prioritare în țările ex-comuniste din centrul și sud-estul Europei;
Grup țintă: instituțiile de învățământ superior din țările membre UE și cele partenere; personal academic și administrativ;
Acțiuni: proiecte comune europene pe 2-3 ani; granturi pentru mobilități individuale; Rezultate: între 1990-2000, aprox. 17,000 de granturi pentru mobilități individuale și
peste 2,200 de proiecte comune implementate; 180,000 de acțiuni de mobilitate finanțate, din care 135,000 adresate personalului din învățământul superior și 45,000 studenților.
În România, programul TEMPUS a fost unul din principalii vectori ai internaționalizării în perioada premergătoare aderării României la Uniunea Europeană.
24
Erasmus – cooperare universitară și mobilitatea studenților
Scop – sprijinirea cooperării universitare și mobilității studenților în țările europene; 3 arii de acțiune: (1) dezvoltarea rețelelor de cooperare universitară, (2) acordarea
de sprijin financiar pentru programe de mobilități, (3) îmbunătățirea sistemului de recunoaștere a calificărilor și studiilor finalizate în alte țări;
A permis dezvoltarea sistemului european de credite transferabile (European Credit Transfer System - ECTS) care au făcut din Erasmus un program util și atractiv;
Începând cu 1995, Erasmus a fost integrat programelor Socrates I și II; Rezultate: 1,2 mil. de studenți au participat în programe de mobilitate Erasmus în
perioada 1987- 2006
25
3.2. Evoluția programelor europene în domeniul educației și formării profesionale- consolidare si extindere (1990-2006)
În anii ’90, programele anterioare din zona de educație și formare au fost comasate în două mari
programe, Socrates (învățământ preuniversitar și universitar) și Leornardo da Vinci (formare
profesională inițială și continuă). Cele două programe au fost adoptate de către Parlament și
Consiliu în decembrie 19944 și martie 19955.
1) ProgramulSocrates s-a desfășurat pe parcursul a două etape: Socrates I 1995-1999 și Socrates
II 2000-2006. Ambele etape au vizat implementarea de acțiuni în trei arii care s-au bazat în
principal pe direcțiile programelor Erasmus și Lingua, dar au introdus noi acțiuni în domeniul
învățării pe tot parcursul vieții: (1) Învățământ preuniversitar și educația adulților; (2)
Învățământ superior; (3) Activități transversale, învățământ la distanță, schimburi de
experiență și informație.Lansarea programului Socrates a avut drept scop final creșterea
calității educației și formării profesionale și crearea unui spațiu european deschis de cooperare
în domeniul educației. Obiectivele strategice au inclus creșterea mobilității studenților,
promovarea unei cooperări extinse și intensive între instituții de educație din statele membre
și sprijinirea dezvoltării profesionale a personalului didactic prin intermediul mobilităților.
4 Decizia Consiliului din 6 decembrie 1994 privind stabilirea unui program de acțiune în vederea implementării unei politici comunitare în domeniul VET, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:31994D0819 5 Decizia nr. 819/1995/CE a Parlamentului și Consiliului din 14 martie 1995 privind stabilirea programului comunitar de acțiune Socrates, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32003D0451
26
În cadr
în mar
învățăm
•
•
•
6http://primei econtent
rul primei eta
e parte pe ac
mântul preun
Capitolul I
sub program
promovarea
mobilitate a
Capitolul I
cooperarea
copiilor an
intercultura
Capitolul II
lingvistice î
informație ș
/europa.eu/legetape a prograt/EN/TXT/?uri=
ape de implem
cțiunile prece
niversitar. Cel
– Învățămân
mul Erasmus
a dimensiunii
adresate stud
II - Învățăm
între institu
ngajaților im
ală; (3) îmbun
II – Măsuri o
în interiorul C
și experiențe
gislation_summamului Socrate=CELEX:52001D
COM
LINGUA
Figura 2 Pilon
mentare(Socr
dente, Erasm
e 27 de măsu
nt superior –
și Acțiunea
i europene în
denților;
mântul preun
țiile de învăț
igranți, pers
nătățirea abili
orizontale de
Comunității;
și educația a
maries/index_ees, disponibil laDC0075
SOCR
ERA
MENIUS
27
ii Programului
rates I 1995-
mus și Lingua,
uri sunt grupa
Erasmus gru
2 din cadrul
n învățământu
niversitar –
țământ preșc
soanelor apa
tăților person
efinește activ
(2) TIC și înv
dulților, plus
en.htm; a se ve http://eur-lex
ASMUS
RATES
G
MINER
i Socrates
1999),capitol
dar totodată
ate în trei dire
upează activit
programului
ul superior și
Comenius
olar, primar
arținând com
nalului didact
vități pentru
vățământul la
o serie de alt
edea și Raportux.europa.eu/le
GRUNDTVIG
RVA
lele program
ă pe noi direc
ecții de acțiun
tățile implem
i Lingua în do
(2) finanțare
stabilește t
și secundar;
munității rom
tic;
promovarea
a distanță; (3
te măsuri com
ul Final privindgal-
ului6 s-au baz
ții de acțiune
ne.
zat
e în
entate anter
ouă acțiuni:
a granturilor
rior
(1)
de
rei acțiuni
(2) școlarizar
me și educa
(1)
rea
ația
: (1) abilități
3) schimburi
mplementare
lor
de
.
d implementareea
Socrates I a fost continuat prin Socrates II implementat în perioada 1 ianuarie 2000 - 31 decembrie
2006, beneficiind de o alocare financiară totală pe cei șapte ani de 1,850 miliarde de euro pentru
sprijinirea a opt acțiuni, după cum urmează:
• Comenius: învățământ preuniversitar;
• Erasmus: învățământ superior;
• Grundtvig: educația adulților și alte trasee educaționale;
• Lingua: studiul limbilor europene;
• Minerva: dezvoltarea TIC în educație;
• Observarea și inovarea sistemelor de educație și a politicilor educaționale;
• Acțiuni comune cu alte programe europene;
• Măsuri acompaniatoare.
2) Programul Leornardo da Vinci a preluat mare parte din acțiunile programelor FORCE,
Eurotecnet, PETRA și Comett, axându-se exclusiv pe promovarea și implementarea proiectelor
în domeniul formării profesionale (VET). Instrumentele cheie ale programului au constat în
implementarea transnațională a unor proiecte pilot, programe de plasament și schimb. Pentru
atingerea obiectivului general de implementare a acestui program comunitar în domeniul VET,
22 de măsuri au fost propuse sub 4 direcții de acțiune:
Direcția I: îmbunătățirea sistemului VET prin măsuri dedicate pentru formare profesionalăinițiala și
continua, activități de informare, consiliere și orientare, promovarea egalității de gen și a egalității
de șanse pentru grupurile dezavantajate;
Direcția II: îmbunătățirii măsurilor în domeniul VET, inclusiv a cooperării între universități șimediul
economic;
Direcția III: sprijinirea dezvoltării abilităților lingvistice, transferului de cunoaștere și diseminarea
inovației;
Direcția IV: promovarea dezvoltării rețelelor de cooperare între statele membre pentru
informarea, monitorizarea și evaluarea măsurilor și acordarea de asistență tehnică instituțiilor
naționale.
Asemenea programului Socrates, Leonardo da Vinci s-a derulat în două etape în statele membre,
SEE și asociate, cu un buget de 970 milioane ECU în prima etapă, și 1,150 miliarde de euro în a
28
doua etapă. Deși în prima etapă programul a urmărit atingerea a 19 obiective specifice, în cea de-a
doua etapă obiectivele au fost restrânse la trei obiective mai bine delimitate:
• Îmbunătățirea abilităților și competențelor tinerilor în VET inițial;
• Creșterea calității și accesului la VET continuu și dobândirea de abilități și competențe pe
tot parcursul vieții;
• Consolidarea contribuției VET la procesul de inovare în afaceri.
3.3. Extinderea programelor de educație și formare în contextul învățării pe tot parcursul vieții (LLL)
Luând în considerare progresele înregistrate în ultimii ani în domeniul educației și formării
profesionale la nivel european, a doua etapă s-a concretizat prin implementarea cadrului strategic
pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale ET 2020 care
urmărește atingerea a patru obiective strategice până în 20207:
• Realizarea în practică a învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității - punerea în aplicare
a strategiilor LLP, dezvoltarea cadrelor naționale pentru calificări și corelarea lor cu Cadrul
European al Calificărilor, flexibilizarea traseelor educaționale, extinderea mobilității;
• Îmbunătățirea calității și a eficienței educației și formării - dobândirea competențelor
cheie, creșterea eficienței și atractivității educației și formării profesionale;
• Promovarea echității, coeziunii sociale și a cetățeniei active - corelarea abilităților și
competențelor cu cerințele pieței muncii, asigurarea unui învățământ preșcolar de înaltă
calitate;
• Stimularea creativității și inovării, inclusiv a spiritului întreprinzător, la toate nivelurile de
educație și formare – dobândirea competențelor transversale, promovarea parteneriatelor
între universități, instituțiile de învățământşi mediul economic.
Aceste obiective nu puteau fi realizate decât printr-o nouă abordare a politicilor în domeniul
educației și formării la nivel european bazate pe principiile învățării pe tot parcursul vieții (LLL).
Drept urmare, Programul Învățare pe tot Parcursul Vieții (2007-2013) a fost primul program care
7Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privindCadrul Strategic pentru Cooperarea Europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020), disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:52009XG0528(01)
29
a reunit acțiunile în domeniul educației și formării la toate nivelurile, ciclurile și formele de
educație și formare profesională.
Programul Învățare pe tot Parcursul Vieții 2007-2013 8 (LLP) 9 a fost stabilit prin Decizia nr.
1720/200610 a Parlamentului European și Consiliului privind instituirea unui program de învățare
continuă, având ca obiectiv general contribuția prin învățare continuă la dezvoltarea Comunității
ca o societate avansată bazată pe cunoaștere și favorizarea schimburilor reciproce, cooperarea și
mobilitatea între sistemele de educație și formare din cadrul spațiului european.
În acest sens, Programul LLP 2007-201311 a avut ca scop:
• favorizarea schimburilor reciproce, cooperarea și mobilitatea între sistemele de educație și
formare din spațiul UE;
• oferirea de oportunități de participare la experiențe stimulative de învățare în toate
etapele vieții.
Cu un buget de aproximativ 7 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, Programul LLP a
urmărit atingerea unor obiective specifice12:
• dezvoltarea calitativă a învățării pe tot parcursul vieții , a inovației și a unei dimensiuni
europene a sistemelor și practicilor în domeniu;
• sprijinirea realizării unui spațiu european al învățării pe tot parcursul vieții;
• îmbunătățirea calității, atractivității și accesibilității posibilităților de învățare continuă
oferite în cadrul statelor membre;
• consolidarea contribuției învățării pe tot parcursul vieții la coeziunea socială, cetățenia
activă, dialogul intercultural, egalitatea de gen și dezvoltarea personală;
• promovarea creativității, competitivității, capacității de inserție profesională și a
dezvoltării spiritului antreprenorial;
• creșterea participării la învățarea pe tot parcursul vieții a persoanelor de toate vârstele,
inclusiv a celor cu nevoi speciale și a grupurilor defavorizate, indiferent de nivelul lor socio-
economic;
8 Lifelong Learning Programme (LLP) 2007-2013 9 Uneori abreviat în română ca ÎPV. 10http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:327:0045:0068:en:PDF 11http://ec.europa.eu/education/tools/llp_en.htm#tab-7 12 ANPCDEFP, Raport privind implementarea programului LLP în România, 2013
30
• promovareaa studiului limmbilor și a divversității lingvvistice;
• sprijinirea d
pedagogii ș
dezvoltării, în
i practici inov
domeniul în
vatoare bazat
vățării pe tot
te pe tehnolo
t parcursul vie
gia informați
eții, a unui co
ei (TIC);
onținut, servicii,
• consolidare
bazată pe
respectului
•
•
De-a lu
instituț
grupul
Leorna
progra
Având
țintă la
•
promovarea
formării în E
încurajarea
promovarea
îmbunătățir
ungul celor ș
ții. Programu
ui țintă și act
ardoda Vinci
mul Jean Mo
în vedere sc
a toate nivelu
elevi, stude
C
E
G
Lo
ea rolului învă
respectarea
față de alte p
a cooperării
Europa;
utilizării o
a schimburilo
rea calității ed
șapte ani de
ul LLP a fost
tivitățile finan
, un program
onnetcompus
copul și acțiu
rile de educa
enți, adulți car
PRO
GRA
ME
SECT
ORI
ALE
Comenius
rasmus
Grundtvig
eornardda Vinci
ățării pe tot p
drepturilor o
popoare și cu
arcursul vieți
omului și a d
lturi;
i pentru dezv
democrației,
voltarea cetăț
promovarea
țeniei europe
toleranței ș
ene
i a
în domeniul asigurării ccalității în tooate sectoareele educației și
ptime a rez
or de bune p
ducației și for
implementar
structurat p
nțate: patru p
m transversa
din trei acțiu
Figura 3 Pil
nile finanțate
ație:
re învatță sau
PRO
GRA
ME
SECT
ORI
ALE
KA 1
KA2
KA 3
KA 4
31
zultatelor, p
practici în do
rmării.
re, programu
pe 3 categor
programe sec
al care includ
uni cheie.
onii programu
e, programul
u se formează
PRO
GR
AM
T
RA
NSV
ER
SAL1
2
3
4
roduselor și
omeniile vizat
i proceselor
te de program
inovatoare
mul LLP pent
și
tru
ul LLP a susți
rii de acțiuni
ctoriale - Com
de un set de
nut elevi, stu
în funcție d
menius, Erasm
e patru acțiu
udenți, adulți
de componen
mus, Grundtv
uni (KA 1-4)
i și
nța
vig,
și
ului LLP
Acțiuni
Inte
LLP a vizat
ă;
grareuropean
Asociațiieuropene
JEA
N M
ON
NE
T
e nă
i e
diferite categgorii de grupuri
• cadre didactice, formatori și alte tipuri de personal implicat în activități LLP;
• instituții sau organizații furnizoare de formare profesională în limitele impuse de
subprogramele componente;
• persoane și instituții responsabile de implementarea politicilor asociate LLP la nivel local,
regional, național;
• întreprinderi, parteneri sociali și organizațiile lor la toate nivelurile, inclusiv sindicatele și
camerele de comerț;
• organisme care asigură servicii de consiliere și orientare;
• asociații care activează în domeniul LLP, de ex. asociații studențești, ale cadrelor didactice,
părinților, adulților;
• centre de cercetare și organisme care activează în domeniul LLP;
• organizații non-profit, ONG-uri, asociații de voluntariat.
Continuitate prin Erasmus+
Programul LLP este continuat în prezent prin noul Program Erasmus+ (2014-2020) lansat prin
Decizia Parlamentului și a Consiliului din 201313. Erasmus+ va oferi unui număr de peste 4 milioane
de europeni posibilitatea de a studia, de a se forma, de a câștiga experiență profesională și de a
participa la programe de voluntariat în alte țări.
Totodată va finanța parteneriate transnaționale între diferite organizații și instituții de educație,
formare și tineret, cu scopul de a coopera și de a crea punți între sistemul educațional și piața
muncii prin care să se faciliteze dezvoltarea competențelor necesare în economie și societate. De
asemenea, va susține eforturile de modernizare a sistemelor de educație, formare profesională și
tineret. În ceea ce privește sportul, programul va finanța activități sportive de masă, accesibile
publicului larg și proiecte transfrontaliere destinate promovării fair-play-ului și combaterii aranjării
meciurilor, dopajului, violenței și rasismului.
Cu un buget14 total de 14,7 miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani (2014 - 2020), programul
își propune să contribuie la dezvoltarea competențelor și angajabilității (capacității de inserție
profesională) prin oferirea unor oportunități de educație, formare și activități de tineret sau sport.
Acest buget este cu 40% mai mare decât nivelul precedent al cheltuielilor din perioada 2007-2013
13http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32013R1288&qid=1395671967554 14Conform cifrelor cheie publicate online: http://www.erasmusplus.ro/cifre-relevante
32
și refle
ele.
Erasmu
profesi
de fina
Tempu
15www.16http:/
ectă atât impo
us+ reune
ionale, tinere
anțare reunite
us, Alfa, Eduli
.workexperien//eacea.ec.euro
ortanța pe ca
Figur
ește șapte
etului și susțin
e sunt: Învăț
ink și program
ceuk.com/Erasopa.eu/erasmu
re UE o acord
ra 4 Schema E
e program
ne, pentru p
țare pe Tot P
mul de coope
smus-plus us-plus_en
33
dă acestor do
rasmus+, sursă
me ale
prima dată, sp
Parcursul Vieț
rare cu țările
omenii, cât și angajamentu
ă: Tell Us UK15
UE în
portul16. Cele
ții, Tineret în
industrializat
ul de a investi
5
domeniul edu
e șapte progr
n Acțiune, Era
te.
i în
ucației, formă
rame europe
asmus Mund
ării
ene
us,
4. Internaționalizarea educației în România
Programele europene din zona de educație și formare au fost implementate în România pe fondul
unei deschideri crescânde spre internaționalizarea universităților și a proceselor academice.
Aceste transformări se încadrează într-o tendință europeană generală de deschidere a mediului
universitar spre colaborări transnaționale, și orice programe și politici europene trebuie înțelese în
acest context.
4.1. Aspecte generale privind internaționalizarea educației
În ultimii 25 de ani, procesul de internaționalizare a învățământului superior a dobândit un loc
central pe agenda publică europeană, a guvernelor naționale, instituțiilor de învățământ superior,
actorilor din sistemul de învățământ superior și a agențiilor de acreditare în contextul extinderii
fenomenului de globalizare și integrare economică și politică (Hans de Wit 2011). Astfel,
internaționalizarea a dobândit un rol semnificativ în formarea și consolidarea abilităților
interculturale, lingvistice și internaționale care să faciliteze absolvenților interacțiunea într-un
mediu global, sporindu-le oportunitățile de angajare și implicit, calitatea vieții. Mai mult, de-a
lungul timpului, internaționalizarea a devenit un barometru al calității învățământului superior în
termeni de predare și formare, abilități și competențe, cercetare științifică, servicii studențești etc.
(Hans de Wit 2011, 39).
De asemenea, agenda publică 17 a Uniunii Europene susține intensificarea procesului de
internaționalizare a învățământului superior încurajând asigurarea calității, sporirea mobilității,
promovarea utilizării diplomelor comune și facilitarea recunoașterii calificărilor și a perioadelor de
studii, în special în contextul modernizării universităților pentru o Europă competitivă într-o
economie globală bazată pe cunoaștere. În plus, Conferința Ministerială a Spațiului European a
Învățământului Superior (SEIS) ce a avut loc la București în anul 2012 s-a finalizat cu adoptarea
unei strategii de mobilitate și internaționalizare18 pentru cele 48 de state membre, ce are între
obiective creșterea numărului de absolvenți cu o experiență de mobilitate la 20% din procentul
tuturor absolvenților de învățământ superior din țările membre SEIS până în anul 2020.
Mobilitatea a fost considerată, în cadrul rapoartelor de implementare ale Procesului Bologna, ca o
17 Rezoluția Consiliului din 23 noiembrie 2007 privind modernizarea universităților pentru o Europă competitivă într-o economie globală bazată pe cunoaștere 18http://www.ehea.info/Uploads/(1)/2012%20EHEA%20Mobility%20Strategy.pdf
34
componentă esențială a progresului în realizarea SEIS, având în vedere că pentru a crește fluxurile
de mobilitate în cadrul SEIS este nevoie ca o serie de alte linii de acțiune să fie implementate în
mod coerent (recunoașterea academică, instrumentele de transparență: credite ECTS, cadrul
calificărilor, asigurarea calității, Suplimentul la diplomă etc.).
Literatura de specialitate privind internaționalizarea învățământului superior (de Wit 2002, van der
Wende 2001, Altbach și Teichler 2001, Teichler 2004, 2009, OECD 2004, 2012, Knight 2004)
identifică o gamă largă de elemente cheie ale acestui amplu proces, termenul de internaționalizare
fiind dezvoltat în jurul a patru teme principale:
• Programele de mobilitate (adresate studenților, cadrelor didactice și chiar programelor
de învățământ superior sau instituțiilor), elementul cel mai vizibil al internaționalizării;
• Recunoașterea studiilor efectuate în alte țări;
• Transferul internațional de cunoaștere (vizite și schimburi de informații și bune practici,
proiecte multilaterale, rețele și parteneriate instituționale transnaționale);
• Atitudini și abordări internaționale (accent pe interculturalitate și promovarea
multiculturalismului).
Aceste temedefinesc într-o anumită măsură procesul de internaționalizare și îl diferențiază de
fenomenul globalizării. Cu toate că aceste două procese se află într-o relație de dependență, ele
implică scopuri și metode diferite de promovare a dimensiunii internaționale în educație. Drept
urmare, internaționalizarea învățământului superior presupune promovarea, implementarea și
intensificarea unor tipuri specifice de activități educaționale și de formare transfrontaliere,
precum sprijinirea implementării programelor de mobilități individuale (studențești și de
personal), derularea de proiecte multilaterale, colaborare/cooperare în domeniul cercetării cu
țări terțe și parteneriate instituționale la nivel internațional (Teichler 2009).
Cu alte cuvinte, internaționalizarea reprezintă procesul de integrare intenționată a unei
dimensiuni internaționale, interculturale sau globale scopului, funcțiilor și activităților
pedagogice și de cercetare în învățământul superior, în vederea creșterii calității proceselor
educaționale și de cercetare în care sunt implicați toți studenții și profesorii și pentru a contribui
în mod relevant la dezvoltarea societății (Knight 2004, p. 11). Din această perspectivă, procesul de
internaționalizare a învățământului superior include două componente majore, și anume
internaționalizarea acasă(internationalization at home)și internaționalizarea în afara
35
țării(internationalization abroad), ambele fiind interconectate la nivel de politici și programe
(Knight 2008).
Internaționalizarea acasăsauinternaționalizarea internă(internationalization at home/internal
internationalization) reprezintă un proces axat pe promovarea unei dimensiuni internaționale în
elaborarea curriculumului, metodelor de predare și cercetare, precum și facilitarea integrării
studenților și a cadrelor didactice străine în viața academică a universității.
Internaționalizarea în afara țării(internationalization abroad) implică desfășurarea activităților de
predare, învățare, cercetare în afara țării, prin intermediul mobilității, programelor derulate în co-
tutelă, parteneriatelor instituționale, proiectelor transnaționale.
În acest sens, programele europene de educație și formare profesională, cu precădere programele
de mobilitate subsumate în acest moment programului Erasmus+, reprezintă cea mai vizibilă
componentă a procesului de internaționalizare a învățământului superior (Teichler 2004, 2009) și
totodată una dintre cele mai dinamice prin varietatea grupurilor țintă și tipul de activități derulate:
mobilități individuale de studiu, plasament, mobilități de personal (academic și administrativ),
proiecte transnaționale, vizite de lucru, parteneriate instituționale, etc.
4.2. Programele UE în domeniul educației și formării profesionale în România
Începând cu anul 1991, România a urmărit introducerea Acquis-ul comunitar în domeniul
educației, formării profesionale şi tineretului prin intermediul programelor Phare, Socrates și
Leonardo da Vinci. Astfel, printre primele programe implementate au fost cele legate de
mobilitatea internațională, de exemplu programul Tempus prin care s-au stabilit acțiuni de
schimburi de studenți şi profesori între universitățile româneşti şi cele aparținând statelor
membre.
Din 1997, instituțiile de învățământ superior din România au aplicat la programele europene nou
introduse, precum Leonardo da Vinci si Socrates. De asemenea, aceste programe au fost însoțite și
de sprijin financiar acordat exclusiv învățământului profesional și tehnic de către UE prin
programele nerambursabile multi anuale PHARETVET19șiPhare RO 9405 gestionate de către
Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT). Totodată au fost
implementate programele Phare de twinning în domeniul formării profesionale continue care au
19 Acesta a fost implementat în două etape: 2001-2003 și 2004-2206
36
vizat dezvoltarea unei rețele informaționale pentru toate instituțiile implicate în formarea
profesională inițială și revizuirea politicilor de formare pentru adulți.
Programul Phare RO 940520 a fost structurat pe două direcții:
• dezvoltare/construcție instituțională destinată în principal politicilor, strategiilor și
proceselor care susțin dezvoltarea unui domeniu economic și social;
• investiții destinate procurării de echipamente sau construcției/reabilitării infrastructurii
școlare.
Principalele autorități care au gestionat şi implementat programele de formare profesională şi care
au elaborat politici şi strategii în domeniu au fost Ministerul Educației şi Ministerul Muncii, şi
structurile din subordinea şi coordonarea acestora, precum Centrul Național de Dezvoltare a
Învățământului Profesional şi Tehnic, Centrul Național pentru Formarea Cadrelor Didactice din
Învățământul Preuniversitar, Agenția Națională Socrates şi Centrul Național pentru Programul de
Formare Profesională Leonardo da Vinci, respectiv Agenția Națională pentru Programe Comunitare
în Domeniul Educației şi Formării Profesionale (ANPCDEFP), Agenția Națională pentru Calificările
din Învățământul Superior și Parteneriat cu Mediul Economic şi Social (ACPART),Oficiul Național
pentru Bursele Studenților în Străinătate, respectiv Consiliul Național de Formare Profesională a
Adulților (CNFPA), Consiliul de Standarde Ocupaționale şi Atestare (COSA).
Instituția responsabilă de gestionarea și implementarea programului LLP este ANPCDEFP prin
Hotărârea de Guvern nr. 67/2007, aceasta având următoarele roluri21asumate:
• gestionarea și alocarea de fonduri europene în domeniul educației, formării profesionale și
tineretului,
• sprijinirea instituțiilor, organizațiilor și persoanelor pentru dezvoltarea capacităților și
competențelor,
• încurajarea și sprijinirea dezvoltării rețelelor, schimbului de informații, bunelor practici și
know-how-ului,
• formarea și schimbarea atitudinilor și mentalităților,
20http://tvet.ro/index.php/ro/proiecte-de-dezvoltare-a-invamantului-profesional-si-tehnic/73.html 21 Raport privind implementarea programului LLP în anul 2013, ANPCDEFP, disponibil la: http://www.anpcdefp.ro/anpcdefp.php?id=4&link=26
37
• adoptarea și promovarea valorilor europene și integrarea valorilor românești în context
european,
promovarea unei culturi a excelenței, în numele Comisiei Europene.
Implementarea programelor de educație și formare profesională în România
În România, în perioada 2007-2013, programul LLP a fost structurat în patru programe sectoriale,
trei preluate din programul Socrates, plus integrarea programului Leonardo da Vinci: Erasmus
(învățământ superior), Comenius (învățământ preuniversitar), Grundtvig (educația adulților și alte
trasee educaționale) și Leonardo da Vinci (formare profesională), un program transversal care
include patru Acțiuni Cheie (KA1, KA2, KA3, KA4) și Jean Monnet. Suma totală alocată României de
Comisia Europeană în cadrul programului LLP în perioada 2007-2013 a fost de aproximativ 200
milioane de euro, cu orată medie de absorbție de 96%.
Programul Sectorial Comenius
Comenius a fost componenta Programului LLP care s-a adresat instituțiilor de învățământ
preuniversitar de stat și privat (preșcolar, primar, gimnazial, liceal și postliceal), precum și tuturor
membrilor comunității educaționale care își desfășurau activitatea în acest sector: elevilor, tuturor
categoriilor de personal didactic, precum și autorităților locale, inspectorate școlare, asociațiilor de
părinți sau ONG-urilor care activau în domeniul educațional. De asemenea, prin intermediul
programului Comenius s-a acordat sprijin financiar pentru realizarea de parteneriate școlare și
rețele, proiecte de formare a personalului didactic, precum și participarea la stagii de formare
inițială și continuă în vederea creșteri calității și consolidării dimensiunii europene în educație.
Obiectivele specifice au urmărit:
• să contribuie la dezvoltarea cunoștințelor și înțelegerii în rândul tinerilor și al personalului
educațional cu privire la diversitatea culturilor și limbilor europene și la valoarea acestora;
• să sprijine tinerii în dobândirea calificărilor și aptitudinilor de bază necesare dezvoltării
personale și profesionale și exercitării cetățeniei europene active.
Tipurile de acțiuni și activități finanțate prin programul Comenius au vizat atingerea următoarelor
obiective operaționale:
• îmbunătățirea calității și creșterea volumului mobilității elevilor și a personalului
educațional în diferite state membre;
38
• îmbunătățirea calității și creșterea volumului parteneriatelor între școli din diferite state
membre, astfel încât să participe cel puțin 3 milioane de elevi la activități educaționale
comune pe durata programului;
• încurajarea învățării limbilor străine moderne;
• sprijinirea dezvoltării, în domeniul învățării continue, a unui conținut, a unor servicii,
pedagogii și practici inovatoare bazate pe TIC;
• îmbunătățirea calității și a dimensiunii europene a formării cadrelor didactice;
• sprijinirea îmbunătățirii abordărilor pedagogice și a managementului școlilor.
În funcție de grupul țintă, programul Comenius, a fost structurat după cum urmează:
Acțiuni Parteneriate școlare Proiecte Comenius Regio Mobilități individuale
Grup țintă - Instituții de învățământ preuniversitar (public și privat)
- Instituții de învățământ preuniversitar și universitar;- Instituții aflate in subordinea MECS (ISJ, CCD, CJRAE); - Autorități publice regionale și locale; - Asociații, ONG-uri, etc.
- Personal din învățământul preuniversitar; - Studenți care au finalizat cel puțin 2 ani de studii universitare într-un domeniu care conduce la o carieră didactică ulterioară; - Absolvenți de studii universitare indiferent de domeniu, care nu aveau experiență didactică (dar ințentionau să urmeze o carieră didactică)
Tabelul 1 Structura programului Comenius
Programul Sectorial Grundtvig
Integrat anterior programului Socrates, și ulterior programului LLP 2007-2013, programul sectorial
Grundtvig și-a propus oferirea de alternative educaționale și îmbunătățirea accesului celor care
doresc să dobândească noi competențe, indiferent de vârstă. În acest sens, obiectivele specifice
urmărite au vizat:
• să răspundă provocărilor educaționale impuse de creșterea speranței medii de viață în
Europa și de îmbătrânirea populației;
• să sprijine oferta și să răspundă cererii de alternative educaționale pentru adulți, cu scopul
de a îmbunătăți cunoștințele și competențele acestora.
39
Prin intermediul acțiunilor și tipurilor de activități finanțate, programul Grundtvig și-a propus
atingerea următoarelor obiective operaționale:
• creșterea accesului, calității și volumului mobilităților în Europa pentru persoanele
implicate în educația adulților;
• creșterea calității și intensificarea cooperării între organizațiile implicate în educația
adulților din Europa;
• sprijinirea persoanelor din categorii sociale vulnerabile/marginalizate, în mod deosebit
persoanele vârstnice și pe cei care au ieșit din sistemul formal de educație fără calificări
de bază, pentru a le oferi oportunități alternative de educație;
• facilitarea dezvoltării de practici inovatoare în educația adulților, precum și transferul de
la o țară participantă la alta;
• dezvoltarea de conținuturi informaționale bazate pe noile tehnologii, serviciilor,
practicilor și metodelor pedagogice inovatoare în domeniul LLP;
• multiplicarea abordărilor pedagogice și îmbunătățirea managementului organizațiilor
pentru educația adulților.
Fiind cel mai diversificat program din cadrul LLP, Grundtvig a prevăzut șase acțiuni descentralizate
care au fost gestionate de ANPCDEFP în perioada 2007-2013:
1) Parteneriate pentru învățare;
2) Mobilități individuale care au inclus următoarele activități:
• Formarea continuă a personalului implicat în educația adulților (MOF);
• Vizite și schimburi (VISA);
• Asistenți Grundtvig (GRAS);
• Atelierele Grundtvig (GRAT)
3) Parteneriate – inițiative pentru voluntari seniori în Europa (GIVE)
40
Categooriile de grup țțintă ale programului Grundtvig
Acțiun
Nr. prodepuse
Nr. proaproba
Progra
Integra
aborda
profesi
aelevilo
Perso
Organ
Instit
Sectopriv
ea Partpenînvă
oiecte e
oiecte ate
amul Sectori
at programul
at nevoile d
ională prin fa
or, cât și a ad
• Adu
oane
•Profeduc
•Perseduc
ulți care învaț
nizații
•Ogadom
•Orgavolu
tuții
• Inst•Insteduc
•Inst•Cen
orul vat
•Firm
teneriate ntru ățare
Fc
2017
600
ial Leonardo
ui LLP pentru
e predare ș
acilitarea pla
dulților. În ace
fesori, formatcația adulțilosoane responcaționale pen
ță/cursanți;tori sau alter;
nizații furnizmeniul educaț
anizații nonntariat, ONG
tituții care ofeituții implicatcației adulțiloituții de învățtre de cercet
me, întreprind
Formare ontinuă
2077
753
o da Vinci
u perioada 2
și învățare a
samentelor î
est sens, prog
nsabile cu intru adulți de
categorii de
nițiarea și
zoare de deiei adulților;-profit, aso-uri care se o
eră diferite tite în formare
or;țământ superare în domen
eri
41
Vizite si schimburi
261
127
2007-2013, p
le tuturor c
în întreprinde
gramul a vizat
mla nivel local
personal din
servicii de
ciații și fucupa de educ
puri de pregăea inițială și
rior;niul educației
Asistenți A
79
16
rogramul sec
celor implica
eri, companii
t o serie de ob
monitorizarea, regional și n
n instituții și
orientare, c
ndații carecatia adultilor
ătire în educacontinuă a p
adulților
Ateliere P
241
108
ctorial Leorna
ți în educaț
, instituții și
biective spec
a politicilornațional
organizații de
consiliere și
lucrează îr
ația adulților;personalului
Parteneriate
74
23
ardo da Vinc
ția și formar
organizații at
cifice, precum
și sistemelo
e
r
informare î
n regim d
n
e
din domeniuul
i a
rea
tât
m:
• sprijinirea participanților la formare profesională (inițială și continuă) să dobândească și să
utilizeze cunoștințe, aptitudini și calificări în vederea facilitării dezvoltării personale, a
capacității de angajare și a participării la piața europeană a muncii;
• creșterea calității și a gradului de inovație în sistemele, instituțiile și practicile de educație
și formare profesională;
• creșterea atractivității formării profesionale și a mobilității pentru angajatori și persoane
fizice ;
• facilitarea mobilității angajaților în scopul formării și dezvoltării profesionale.
Obiectivele operaționale:
• creșterea, pe întreg teritoriul Europei,a calității programelor de mobilitate pentru
persoanele implicate în educația și formarea profesională inițială și continuă care să
conducă la creșterea numărului stagiilor în întreprinderi la cel puțin 80,000 pe an până în
2013;
• creșterea calității cooperării instituționale dintre întreprinderi, parteneri sociali și alte
organisme relevante din întreaga Europă care să conducă la sporirea oportunităților de
învățare;
• facilitarea dezvoltării unor practici inovatoare în domeniul educației și formării
profesionale, cu excepția nivelului superior, precum și a transferului acestora, inclusiv de
la o țară participantă la alta;
• creșterea gradului de transparență și îmbunătățirea procesului de recunoaștere a
calificărilor și competențelor, inclusiv cele obținute prin învățare nonformală și informală;
• încurajarea învățării limbilor străine moderne;
• sprijinirea dezvoltării unui conținut, servicii, pedagogii și practici inovatoare bazate pe TIC
în domeniul învățării continue.
Cele cinci acțiuni gestionate de către ANPCDEFP în cadrul programului sectorial Leonardo da Vinci
în perioada 2007-2013 au prevăzut următoarele tipuri de acțiuni:
• Mobilitatea profesioniștilor în formare profesională și stagii de plasament/practică pentru
elevi şi persoane aflate pe piața muncii (angajați sau şomeri);
• Parteneriate;
• Transfer de inovație (proiecte multilaterale);
• Certificate instituționale pentru proiecte de mobilitate.
42
Categooriile de grup țintă ale proogramului Leoonardo da Vinnci
Perso
Organi
Instit
Sectopriv
• elev
Progra
Erasmu
învățăm
•
•
Obiect
•
•
•
•
amul Sectori
us a abordat
mântul unive
să sprijine r
să consolid
superior la
ivelor specific
îmbunătățir
Europa, ast
milioane de
îmbunătățir
învățământ
creșterea g
învățământ
îmbunătățir
superior și î
oane• prof• pers
nizați
vi aflați în form
•Organ•Organ
învăța•Organ
tuții
•Instit•Instit•Centr
orul vat
•Întrecome
ial Erasmus
t nevoile de
rsitar.În acest
realizarea unu
deze contrib
procesul de in
ce le sunt aso
rea calității ș
tfel încât să c
e studenti Era
rea calității
t superior din
gradului de
tul superior și
rea calității ș
întreprinderi;
fesionişti în VETsoane aflate pe
are profesiona
nizații furnizoarenisme care prestarea continuă;nizații non-profit
tuții care răsputuții de învățămre de cercetare
eprinderi, parteerț și industrie
predare și î
t sens, progra
ui spațiu euro
buția învățăm
novare.
ociate o serie
și extinderea
contribuie la a
asmus;
și intensific
Europa;
transparenț
învățământu
și creșterea v
;
T (profesori, foe piața forței d
ală inițială (VET
e de formare protează servicii de
t, asociații și fun
und de sistememânt superior;e în domeniul e
eneri sociali și e;
43
învățare sau
amul a vizat o
opean al învăț
mântului sup
de obiective
a mobilitățilo
atingerea, pâ
carea coope
ță și compa
ul profesional
volumului co
ormatori, conse muncă (anga
T);ilieri de orienta
ofesionalăconsiliere, orien
ndații care lucrea
ele și politicile î
educației adulț
alți reprezenta
u formare ale
o serie de obi
țământului su
perior și a
operaționale
or studenților
ână în 2012, a
rării multilat
atibilitate înt
l superior în E
ooperării într
ajați sau şomerare profesiona
ntare și informa
ază în regim de v
în domeniul înv
ților
anți ai vieții pro
e tuturor ce
ective specif
uperior;
învățământu
e:
r și a cadrel
a unui numă
terale între
tre calificăril
Europa;
e instituțiile
ri) .ală);
re privind orice
voluntariat, ONG
aspecte legate d
vățării continu
ofesionale, inc
lor implicați
ice, precum:
ului profesion
or didactice
r de cel puțin
instituțiile
le obținute
de învățămâ
G-uri
de
ue;
clusiv camerelee de
în
nal
în
n 3
de
în
ânt
• favorizarea dezvoltării unor practici inovatoare în educația și formarea de nivel universitar,
precum și a transferului acestora de la o țară participantă la alta;
• sprijinirea dezvoltării, în domeniul învățării continue, a unui conținut, servicii, pedagogii și
practici inovatoare bazate pe TIC.
Prin programul Erasmus au fost finanțate în principal mobilități individuale care au inclus
următoarele activități:
• Mobilități studențești pentru studii (SMS) în instituțiile din statele membre;
• Plasamente studențești în întreprinderi, centre de formare profesională, centre de
cercetare sau alte organizații (SMP);
• Mobilități pentru misiuni de predare ale personalului didactic (STA) în instituțiile
de învățământ superior partenere din străinătate;
• Mobilități pentru formarea personalului didactic și nedidactic în instituții de
învățământ superior și întreprinderi (STT);
• Programe intensive de scurtă durată derulate prin participarea a cel puțin trei
universitaăți din trei țări;
• Cursuri intensive de limbi străine (EILC) care vizează pregătirea
lingvisticăstudenților pentru perioada de mobilitate.
44
Grupul
Organ
Inst
Perso
Secpr
l țintă și instituțiile eligibile ale programului Erasmuus:
O bun
individ
alocată
individ
În stat
fondur
începâ
Erasmu
interm
benefic
2006-2
nă parte a b
uale ale stud
ă programulu
uale (mobilit
tele aflate în
ri de pre-ade
nd cu anul u
us a fost înso
ediul căreia a
ciarilor au fos
2007 pentru c
•stude
nizații
•orga•orga
form•Aces
tituții
•institapro
•centgazd
oane•cadre•perso
enții care invata
ctorul rivat
bugetului Era
denților. De ex
ui Erasmus a
ăți de studiu,
curs de ade
rare într-o m
niversitar 20
oțit de o sch
atât granturil
st dublate an
creșterea calit
anismele publiceanizațiile nonpromării la nivel locastea pot sa joace
tuțiile de învățăobata de CE; elerele de cercetare pentru plasam
ele didactice, foonal din intrepri
in orice ciclu alrmatorii și alte
• întreprinde
asmus a fos
xemplu, în Ro
fost destinat
, de plasamen
erare la Uniu
manieră comp
02-2003, prin
hemă suplime
e Erasmus pe
de an. 15,15
tății și a numă
e și private;ofit și ONG-urilal, regional și națe rolul de organi
mânt superior rsunt organizatiilre și organismel
mente;
cnderi, care poat
invatamantului
erile, partenerii s
45
st utilizat pe
omânia, în pe
tă sprijinirii u
nt și de perso
unea Europe
plementară fin
ntr-un proiec
entară de gra
entru studenț
50,000 de Eur
ărului de mob
le responsabilețional;zatii gazda pent
recunoscute dele de trimitere ine responsabile
categorii de perste fi invitat in un
universitar;sonal din univers
sociali și alți repr
entru finanța
erioada 2007-
unui număr to
nal).
eană, a exista
nanțării din c
t implementa
anturi, finanț
ți şi personalu
ro au fost util
bilități transn
cu organizarea
tru mobilitatile d
către statele mn mobilitatede aspecte lega
niversitati pentrusitati;u predare.
rezentanți ai vie
area directă
-2013, peste
otal de 35,51
at posibilitate
cadrul Erasmu
at de ANPCD
țată cu fondu
ul universitar
izați până în
naționale Era
a și desfășurare
de plasament
embre si care p
te de învățarea
ții profesionale;
a mobilități
80 % din sum
15 de mobilit
ea accesării
us. În Român
DEFP, program
uri PHARE, p
r cât și numă
anul universit
smus.
ea învățământu
poseda Carta Era
continuă, care
ului și
asmus
pot fi
lor
ma
tăți
de
nia,
mul
rin
rul
tar
5. Rolul programelor europene în domeniul educației și formării profesionale ca vector al internaționalizării învățământului superior în Europa
Privind ansamblul programelor europene și având în vedere principalele forme de
internaționalizare amintite anterior, se poate observa rolul de facilitare a integrării internaționale
a sistemelor de învățământ ca parte integrantă a programului LLP.
Dintre subprogramele LLP, Erasmus este exponentul principal al internaționalizării în afara țării
prin accentul pus pe sprijinirea mobilităților studențești și de personal, contribuind astfel la
modernizarea și compatibilizarea sistemelor de învățământ superior, creșterea calității prin
extinderea recunoașterii diplomelor și intensificarea mobilității studenților și a personalului
(Comisia Europeană 2014, p. 31-32). De asemenea, Comisia Europeană susține continuarea și
extinderea programelor de mobilități în afara spațiului european în contextul îndeplinirii cerințelor
privind consolidarea procesului de internaționalizare a învățământului superior european.
Mai mult, la nivel european, o serie de studii și cercetări privind evaluarea impactului programelor
de educație și formare (LLP) asupra internaționalizării învățământului superior relevă contribuția
semnificativă a mobilităților fizice în special prin programul Erasmus la consolidarea și extinderea
internaționalizării activităților curente derulate de universități (activități de predare, învățare,
dezvoltare de curriculum și programe de studii, cercetare, servicii studențești, etc.).
În acest sens, studiul privind impactul programului Erasmus asupra învățământului superior
european elaborat de Centrul pentru Studiul Politicilor în Învățământul Superior (CHEPS 2008)
prezintă efectele pozitive ale participării universităților la program privind activitățile de predare,
învățare și servicii studențești. Majoritatea reprezentanților universităților incluse în eșantionul
cercetării realizate de CHEPS au confirmat ipoteza conform căreia programul Erasmus a condus la
îmbunătățirea structurilor instituționale și a strategiilor de internaționalizare prin dezvoltarea
curriculumului, introducerea de noi programe de studiu organizate în parteneriat cu țări terțe. În
plus, prezența studenților străini a contribuit la diversificarea practicilor de predare, a metodelor
și, implicit a contribuit la creșterea calității serviciilor educaționale și de suport (CHEPS 2008,
p.136-138).
Rezultatele unui alt studiu privind impactul programului Erasmus asupra internaționalizării
universităților în Slovenia (Klemencic și Flander 2013) relevă contribuția semnificativă pe care
46
activitățile programului au avut-o în creșterea mobilității studenților și a personalului academic,
dar și în proliferarea parteneriatelor instituționale strategice cu țări terțe (ibid., p. 147).
La nivel individual, beneficiile percepute de stagiarii Erasmus (studenți și profesori) sunt pozitive,
cu impact puternic asupra dezvoltării personale și profesionale prin dobândirea de noi abilități și
competențe (lingvistice, metode de predare și învățare, interculturale etc.). La nivel instituțional,
impactul acțiunilor Erasmus asupra internaționalizării învățământului superior este mult mai mare
în cazul acelor universități care au o strategie de internaționalizare clar definită, în special prin
atragerea studenților străini.
În acest sens, majoritatea reprezentanților universităților incluse în eșantionul cercetării din cadrul
studiului realizat de Klemencic și Flander au identificat o serie de motivații pentru formularea și
implementarea unei strategii de internaționalizare: (1) creșterea calității prin sporirea activităților
de cercetare științifică și calitatea predării, (2) crearea unui profil instituțional internațional drept
brand pentru atragerea studenților, (3) recrutarea studenților străini, reprezentând o sursă
complementară de venit (ibid., p. 148).
Coordonatorii birourilor Erasmus susțin existența unui tip de incrementalism instituțional
(organizațional) în cazul majorității universităților slovene, acțiunile Erasmus venind doar în
completarea practicilor instituționale curente, în detrimentul prioritizării acestora.
Concluzia generală a studiului sugerează faptul că programul Erasmus nu a avut un impact major
asupra internaționalizării învățământului superior, însă existența unor strategii de
internaționalizare clar definite la nivel instituțional a creat condițiile necesare optimizării
activităților Erasmus care să conducă la intensificarea fenomenului internaționalizării (ibid., p.
148). Chiar dacă studiul a fost aplicat pe cazul Sloveniei, elementele contextuale (tranziție spre
democrație liberală, membru nou al Uniunii Europene, participare tardivă la programele
europene) sunt parțial similare cu contextul României.
De asemenea, studiul recent al Comisiei Europene22 (CE) privind impactul programului Erasmus
asupra abilităților și competențelor studenților și ale personalului precum și asupra
internaționalizării universităților demonstrează beneficiile percepute de stagiarii Erasmus în
termeni de abilități transversale, angajabilitate și dezvoltarea carierei. 22 Studiu de Impact al programului Erasmus (The Erasmus Impact Study – Effects of mobility on the skills and employability of students and the internationalisation oh higher education institutions), septembrie 2014, disponibil la http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-534_en.htm
47
Figura 5 Cifre ale impactului Erasmus, Sursa: Comisia Europeana23
În plus, 86% dintre respondenții din rândul profesorilor mobili susțin aportul semnificativ al
stagiului de mobilitate la îmbunătățirea colaborării internaționale cu universitățile partenere, în
timp ce 81% atestă o îmbunătățire calitativă a activităților de predare. În cazul a 85% dintre
universitățile investigate, acțiunile Erasmus legate de schimburi și internaționalizarea
curriculumului au fost relevante în dezvoltarea lor strategică, cu un impact major în trei domenii:
stabilirea de noi contacte (53%), creșterea calității mobilității propriilor studenți (52%) și oferirea
de programe și diplome în co-tutelă (51%).
Participanții la interviuri și întâlnirile de grup au confirmat faptul că programul Erasmus constituie
o contribuție valoroasă la internaționalizarea universităților europene, în special a celor mici, noi
sau private. În ceea ce privește universitățile mari, programul Erasmus a fost utilizat ca sursă
alternativă de finanțare a studiilor obligatorii în afara țării.
23http://ec.europa.eu/romania/news/22092014_rezultatele_studiului_privind_impactul_programului_erasmus_ro.htm
48
Figura 6 Din cifrele Erasmus SMP, Sursa: Comisia Europeana (ibid.)
De asemenea, creșterea numărului de studenți străini, precum și dezvoltările complementare
instituționale au condus la o intensificare a presiunii pentru formularea strategiilor de
internaționalizare la nivel instituțional. Mai mult, participarea studenților străini a determinat
adaptarea curriculumului, cursurilor și a metodelor pedagogice la profilul internațional al noilor
studenți.
Figura 7 Contribuția Erasmus la internaționalizare, Sursa Comisia Europeana (ibid.)
49
6. Impactul programelor de educație și formare asupra internaționalizării educației la nivelul universităților din România
Prezenta secțiune va urmări o parte din impactul programelor LLP la nivelul anumitor practici din
învățământul superior, și va trece în revistă atât aspecte rezultate din impactul direct cât și din
impactul indirect al programelor europene.
6.1. Adaptarea procedurilor de recunoaștere a studiilor
Înainte de a discuta despre impactul propriu-zis al programelor europene de educație și formare
pentru internaționalizare – și mai ales pentru mobilitate – este importantă menționarea cadrului
normativ în care acestea s-au derulat. Principalul obstacol tradițional în calea mobilității
studenților a fost reprezentat de existența de cadre legale diferite și incompatibile între state, și
problemele survenite în recunoașterea studiilor derulate în alte state. Cadrul de derulare a
majorității programelor europene care facilitează mobilitatea transfrontalieră a pus probleme
deosebite statelor datorită introducerii mobilităților de credit și a facilitării derulării unui singur
ciclu educațional în universități din mai multe state.
Un prim impact al participării României la programe precum Erasmus a fost o modificare
semnificativă a cadrului legislativ. Au fost create premizele pentru recunoașterea mobilității de
studiu, inclusiv a mobilităților de credit de scurtă-durată. Conform Legii Educației, recunoașterea și
echivalarea perioadelor de studii efectuate în străinătate se realizează pe baza unei metodologii
stabilite prin ordin al ministrului educației și a metodologiilor specifice aprobate de senatele
universitare. Astfel, la nivel național este reglementat cadrul general de recunoaștere a
mobilităților Erasmus24 urmând ca specificitatea fiecărei mobilități să fie clarificată atât prin
proceduri adoptate de senatele universitare cât și în acordurile de studiu semnate între instituția
de proveniență, instituția gazdă și participantul la mobilitate. Astfel, este recunoscută în întregime
perioada de studiu prin Erasmus inclusiv a numărului de credite ECTS obținute. Cursurile care nu
sunt cuprinse în acordul de studiu dar sunt incluse în programa din universitatea de proveniență
sunt recuperate la întoarcerea studentului. Totodată, plecarea într-o mobilitate nu prejudiciază
poziția studentului în clasamentul facultății de origine pentru anul universitar ulterior celui în care 24Metodologia de recunoaștere a perioadelor de studii efectuate în străinătate - http://lege5.ro/Gratuit/gmytemrygm/metodologia-de-recunoastere-a-perioadelor-de-studii-efectuate-in-strainatate-din-08022012?pid=&d=2012-02-16
50
studentul a participat la stagiul Erasmus iar studentului nu i se pot retrage subvenția de studiu,
bursele de studiu, bursele sociale, bursele de excelență, sau alte drepturi ori facilități, pe perioada
stagiului.
6.2. Abordarea instituțională a internaționalizării
În cadrul unui proiect coordonat de UEFISCDI, 20 de universități dintr-un grup pilot au completat
rapoarte extensive de auto-evaluare în care rezumau experiența avută în relațiile lor
internaționale. Rapoartele de auto-evaluare nu s-au limitat la discutarea programelor europene de
cooperare academică și de mobilitate, abordând și alți vectori ai internaționalizării (e.g.
parteneriate inter-instituționale de cercetare, relația cu Republica Moldova, mobilități de ciclu,
programe în limbi străine adresate studenților străini etc.). O parte a acestor aspecte a fost extinsa
pe larg într-o analiză SWOT detaliată vizând subiecte ca nevoia de schimbare sau prognoza
schimbărilor interne pe un orizont de cinci ani.
Pentru prezentul studiu au fost analizate răspunsurile universităților și s-a realizat o distribuție a
acestora în funcție de frecvențele semnalate, efectuându-se de asemenea o împărțire pe aspecte
care pot fi asociate programelor LLP.
În urma analizei efectuate și a frecvenței de apariție/menționare, ”punctele tari” ale
universităților din perspectiva procesului de internaționalizare facilitat de factori interni ai
instituției, sunt considerate: natura programelor și a activității de cercetare (inclusiv calitatea
percepută a acestora), legăturile cu mediul regional și cel business, programele în limbi străine sau
prezența centrelor culturale străine. Au existat șipuncte tari asociate specific programelor LLP,
șase universități (30%) considerând mobilitatea studenților ca element care ajută la
internaționalizarea instituției în general. Proiectele de cooperare internațională (nedefinite explicit
LLP) au fost menționate ca punct tare tot de șase instituții. Mobilitatea sporită a cadrelor didactice
și beneficiile derivate ale parteneriatelor au fost de asemenea menționate ca puncte tari, de câte 3
universități fiecare.
La ”puncte slabe” au fost menționate cel mai frecvent o serie de deficiențe structurale precum
lipsa de programe și de materiale de studiu în limbi străine, dar și resursele inadecvate de care
dispun birourile responsabile pentru relații internaționale din cadrul universităților. Au existat mai
multe răspunsuri legate de lipsa unui brand educațional național, probleme în marketingul
instituțional sau lipsa de atractivitate a sistemului românesc de învățământ superior. Acestora le-a
51
fost atribuit numărul relativ mic de studenți străini în mai multe cazuri. Trei universități au
menționat lipsa de resurse adecvate pentru găzduirea studenților străini ca factor problematic.
Două au menționat lipsa de resurse pentru a facilita participarea studenților proprii în programe
de mobilitate.
Ca ”oportunități”, au fost menționate mai multe elemente asociate programelor europene din
zona educației. Opt respondenți au văzut continuarea acestor programe ca o oportunitate, unii
respondenți menționând explicit programele Erasmus+. Trebuie notat faptul că o universitate a
considerat dependența de programele europene ca un risc pentru procesul de internaționalizare,
datorită monopolizării resurselor și contactelor internaționale pe plan european (în dauna unei
deschideri globale]. Un aspect transversal apărut atât în zona punctelor slabe sau a amenințărilor
cât și listat ca element care trebuie corectat a fost lipsa finanțării pentru activitățile de
internaționalizare. Au existat de asemenea factori care, în funcție de instituție, au fost considerați
fie ”puncte tari/oportunități”, fie ”puncte slabe/amenințări”. Aceștia includ aspecte precum
calitatea și reputația internațională. Referințele de calitate au fost destul de diverse și au inclus
atât calitatea percepută a cursurilor/programelor cât și procesul formal de asigurare a calității
derulat sub egida Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS).
În general se poate observa faptul că majoritatea instituțiilor consideră internaționalizarea un
proces mai larg decât simpla participare la programe europene precum LLP, dar căaspecte precum
mobilitatea studenților și a personalului, eforturile de găzduire ale acestora și proiectele de
cooperare internațională sunt percepute ca parte a preocupărilorinstituționale din zona
internaționalizării.
6.3. Implicații financiare ale programului LLP
Bugetul alocat LLP și distribuția națională
Bugetul programului de învățare pe tot parcursul vieții a reprezentat, în perioada 2007-2013, 7
miliarde EUR adică 0,71% din bugetul total al UE. În cadrul acestui exercițiu bugetar, UE a alocat
programului Erasmus 3,1 miliarde EUR reprezentând 44% din bugetul LLP25. Comisia Europeană a
înaintat anual statelor membre și Parlamentului European o propunere privind bugetul finanțării
programelor LLP. După aprobarea bugetului final de către Parlamentul European acesta a fost
25Informații extrase de pe site-ul oficial al Comisiei Europene – www.europa.eu
52
distribuit statelor membre pe baza mai multor criterii precum numărul de studenți, absolvenți și
profesori, costul vieții sau numărul de mobilități efectuate în anii anteriori.
În 2013 bugetul alocat României pentru programul Erasmus a fost de aprox. 16 mil. Euro, de
aproape două ori mai mare comparativ cu începutul exercițiului bugetar.
Figura 8 Fina țarea mobilităților Erasmus, sursă date: ANPCDEFP n
-
2,000,000
4,000,000
6,000,000
8,000,000
10,000,000
12,000,000
14,000,000
16,000,000
18,000,000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total Mobilități studenți (SMS+SMP) Mobilități de persoanl (STA+STT)
În România, bugetul alocat programului Erasmus a fost gestionat de către ANPCDEFP și a fost
distribuit anual universităților eligibile pe baza cererilor depuse de acestea și a criteriilor precum
performanța anterioară în mobilitate în ceea ce privește numărul de studenți, cadre didactice și
nedidactice plecate și a personalului invitat din întreprinderi.
Numărul de universități finanțate prin proiecte Erasmus a evoluat astfel:
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Universități finanțate 55 57 61 66 66 69 70Tabelul 2 Numărul de universități finanțate prin proiecte Erasmus, sursă date: ANPCDEFP
Analizând evoluția granturilor primite anual de universitățile din România pe programul Erasmus,
se pot concluziona următoarele:
• Universitățile care, în perioada 2007 – 2013 au atras cele mai multe fonduri din programul
Erasmus precum și cele care au atras cele mai puține sunt următoarele:
53
Perioada 2007-2013 Universitățile cu cele mai multe fonduri alocate pentru programul Erasmus
Universitățile cu cele mai puține fonduri alocate pentru programul Erasmus
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" Arad
Universitatea"Babeș-Bolyai" din Cluj Universitatea Națională de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L.Caragiale”
Universitatea București Universitatea ”Andrei Șaguna” Constanta
Academia de Studii Economice București Universitatea "Nicolae Titulescu" din București
Universitatea "Transilvania" Brașov Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza" din București
Universitatea din Oradea Universitatea Financiar Bancara din București
Universitatea de Vest din Timișoara Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă Universitatea din Craiova Universitatea "Mihail Kogălniceanu" Tabelul 3 Universitățile cu cele mai multe/puține fonduri alocate pentru programul ERASMUS, sursă date:
ANPCDEFP
Astfel, comparând universitățile între ele, în termeni absoluți se poate observa faptul că
universitățile mari, publice au atras cele mai multe fonduri, în vreme ce universitățile mici, private
sau militare au atras o finanțare comparativ redusă. Nu există însă o corelație absolută între
mărimea instituțiilor și cuantumul fondurilor atrase, ca urmare a variației ratelor de participare la
mobilități. De asemenea, există un număr semnificativ de instituții în care cuantumul fondurilor
atrase a cunoscut fluctuații considerabile, de exemplu alternări de creșteri și scăderi interanuale
(vezi anexa 5).
Totodată, se poate observa căo serie de instituțiiau reușit să își crească capacitatea de absorbție a
acestor fonduri și, implicit, au înregistrat o creștere substanțială a numărului de mobilități. Astfel,
față de 2007, universitățile în care creșterea acestor fonduri este remarcabilă comparativ cu anul
2013 sunt: Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca (creștere de aprox. 4 ori și jumătate),
Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu (creștere cu 230% față de 2007), Universitatea Tehnică din
Cluj Napoca și Universitatea ”Politehnica” din Timișoara (vezi anexa 5).
Pe de altă parte, dintre primele 20 de universități care au atras cele mai multe fonduri în perioada
2007 – 2013, o serie de instituții fie au involuat în ceea ce privește valoarea fondurilor atrase fie,
nu au reușit să le crească semnificativ până la finalul exercițiului bugetar. Din această categorie fac
parte universități precum: Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București
(scădere cu 18,5%), Universitatea din Craiova (scădere cu 0,37%) și Universitatea de Vest din
54
Timișoara care, în perioada de analiză, a atras anual sume aprox. constante, înregistrând la finalul
perioadei o creștere de doar 4,4%.
Există universități care nu au aplicat de la începutul exercițiului bugetar (2007) pentru a beneficia
de fonduri din programul Erasmus astfel: Universitatea Națională de Artă Teatrală și
Cinematografie ”I.L. Caragiale” a început să acceseze fonduri în anul 2012, Universitatea Sapienția
din Cluj Napoca din anul 2013, Universitatea ”Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu din 2009 iar
Universitatea ”Nicolae Titulescu” din București nu a aplicat în perioada 2008-2010.
Figura 9 Cuantumul bugetelor aprobate pentru mobilitate între 2007 și 2013 defalcat pe centre
universitare, sursă date: ANPCDEFP
La nivel național, majoritatea fondurilor pentru mobilități au ajuns în centrele București, Cluj, Iași,
Timișoara, Constanța, Oradea, Brașov și Craiova.
Grantul de mobilitate
Granturile Erasmus sunt oferite pentru a acoperi o parte din cheltuielile asociate mobilității
(transport, costuri de trai, altele). Mai mult, studenții care se deplasează într-o mobilitate nu
plătesc taxe de studiu în universitatea gazdă indiferent de sistemul de finanțare a studiilor din
statul respectiv.
55
La nivel internațional, Comisia Europeană setează, pentru fiecare stat gazdă, sumele maxime care
pot fi acordate lunar studenților plecați în mobilitățiîn țara respectivă. Acestea au variat între 939
euro (Suedia) și 401 euro (Bulgaria)26, pentru România grantul maxim care a putut fi alocat unui
student în anul 2012 a fost de 445 euro. Mai departe, universitățile românești, în baza fondurilor
primite de la Agenția Națională, decid politicile de alocare a burselor Erasmus încadrându-se în
limitele maxime ale Comisiei Europene.
În România, grantul care a fost acordat studenților Erasmus plecați pentru mobilități de studiu a
avut, de obicei, o valoare între 300 și 500 Euro/lună. Cuantumul minim pentru plasamente a fost
de 375 euro/lună. Pentru studenții cu nevoi speciale (cu dizabilități), se pot aloca fonduri
suplimentare în baza cererilor venite de la universități către Agenția Națională.
În perioada 2007 – 2013, valoarea medie a grantului lunar alocat pentru mobilități studențești, de
studiu si pentru plasamente a evoluat după cum urmează:
2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013
SMS 412 423 437 411 462 516
SMP 584 656 653 555 554 601 Tabelul 4 Evoluția valorii medii a grantului lunar, per student, sursa date: ANPCDEFP
In plus față de grantul alocat de ANPCDEFP, universitățile pot aloca studenților mobili sume
suplimentare din venituri proprii. De exemplu, unele universități asigură din venituri proprii plata
cheltuielilor legate de transport pentru toți bursierii Erasmus27.
Studenții eligibili pentru mobilități de studiu Erasmus sunt studenții din cel puțin al doilea an de
studiu însă acest criteriu nu este valabil și în cazul plasamentelor. Neîndeplinirea perioadei de
studiu convenite atrage după sine înapoierea grantului primit.
Dintre reprezentanții structurilor din cadrul universităților românești care gestionează programe
LLP, 14% au enumerat,printre răspunsurile la chestionarul aplicat în cadrul acestui studiu, ca
dificultăți, aspecte legate de finanțarea redusă a mobilităților și insuficiența grantului de
mobilitate.Acestea se concretizează în: reticența studenților de a merge în țări în care costul de
trai este ridicat, insuficiența grantului pentru a acoperi cheltuielile de cazare, masă și transport,
26Ghidul LLP, 2012 27Raport instituțional 2012 - https://www.umftgm.ro/fileadmin/relatii_internationale/rapoarte/Raport_institutional_Relatii_Internationale_2012.pdf
56
mai ales în lipsa oportunităților de cazare a studenților outgoing în cămine studențești etc.
Dificultățile financiare sunt enumerate și de către reprezentanții studenților, ca reprezentând una
dintre barierele în accesul studenților din România la mobilități externe28.
În ceea ce privește mobilitatea cadrelor didactice, valoarea grantului mediu alocat pe lună la nivel
european a fost în 2011/2012 de 679 euro pentru activități de predare și 755 euro pentru activități
de formare/training. În România, valoarea medie pe zi, a sumelor alocate pentru mobilitatea
cadrelor didactice a fost în perioada 2008/2010 de 116,2 euro și în 2010/2011 de 113,7 euro (pe
zi), pentru o perioada medie de mobilitate de 5 zile.
28ANOSR – Poziția ANOSR asupra mobilităților academice - http://www.anosr.ro/wp-content/uploads/2012/07/2010_Adoptat_Pozitia-ANOSR-cu-privire-la-mobilitatile-studentesti.pdf
57
7. Impactul asupra mobilității studenților
7.1. Impactul la nivelul studenților outgoing
Mobilitatea studenților români poate fi evaluată din punct de vedere al cifrelor absolute (număr
real de studenți plecați în mobilități) și cifre relative (ponderea studenților care beneficiază de
posibilitatea de a fi mobili raportată la numărul total de studenți).
Actualmente, România înregistrează unele dintre cele mai mici rate de mobilitate outgoing pentru
studenți din Europa. Chiar dacă numărul acestora a crescut – mai ales prin mobilitățile de
plasament (SMP), ponderea acestora în totalul beneficiarilor programului de mobilitate Erasmus la
nivel european dar și rata relativă de mobilitate rămân reduse. De exemplu, raportat la populația
studențească națională, rata de participanți în programele de mobilitate de studii a rămas printre
ultimele din Europa în 201229.
Este important de menționat faptul că în România lipsesc scheme naționale (sau participarea la
scheme regionale) de cofinanțare a mobilităților externe pentru studiu. Durata relativ lungă a
mobilităților de studiu și insuficiența bursei în state cu costuri de viață ridicată pot explica parțial
atât creșterea diferențelor de interes între mobilități SMS și SMP, cât și destinațiile principale ale
studenților români (suprareprezentare a statelor cu costuri reduse de viață).
De o evoluție ascendentă mai pronunțată au beneficiat mobilitățile de plasament (SMP). Ponderea
acestora în totalul studenților outgoing participanți la programul Erasmus a crescut de la 12,6% în
anul academic 2007/2008 la 23,9% în 2011/2011 și la 35,9% în 2012/2013. Numărul
plasamentelor a crescut cu peste 300% între 2007 și 2013, în contrast cu creșterea de sub 10%
înregistrată de mobilitățile de studiu.
29E important să notăm că pentru comparabilitate europeană am utilizat datele Eurostat cu privire la numărul studenților. Numerele oferite de CNFIS diferă și ar provoca o ușoară ameliorare a indicatorilor relativi dacă ar fi utilizate.
58
2953 3064 3129
3503 33803212
426680
8651101 1198
1799
2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13
Mobilităţi studenţeşti pentru studii (SMS) Mobilităţi studenţeşti pentru plasament (SMP)
Figura 10 Evoluția numărului de mobilități SMS și SMP outgoing, sursa date: ANPCDEFP
Ponderea mobilităților de plasament în totalul fluxurilor outgoing a crescut la peste o treime,
printre cele mai ridicate ponderiper populație de studenți outgoing din Europa.
Evoluția mobilităților SMS și SMP outgoing – tendințe (nivel regional, de centru
universitar, instituțional)
Tendința crescătoare în participarea la mobilitățile studențești suferă de pe urma unor variații
regionale substanțiale. Pe plan regional, principala tendință la nivelul mobilităților studențești
outgoing este declinul relativ al ponderii studenților din regiunile de dezvoltare sudice (București-
Ilfov, Sud, Sud-Vest și Sud-Est) în favoareastudenților din celelalte regiuni. București-Ilfov, de
exemplu, trimitea 30% din studenții plecați în SMS și SMP în anul 2007/2008, însă ponderea a
scăzut la 20% în anul academic 2012/2013. Per total, cea mai ridicată rată de creștere a
mobilităților studențești a fost înregistrată la nivelul universităților din regiunea Centru.
59
Figura 11 Creșterea participării în mobilități studențești (SMS+SMP) pe regiuni statistice în 2012-2013 față
de 2017-2008, sursă date: ANPCDEFP
De notat faptul că aceste tendințe trebuie puse în contextul scăderii puternice a numărului de
studenți din fiecare regiune în parte. Conform CNFIS (2014), acest declin variază puternic între
regiuni, București-Ilfov înregistrând cea mai pronunțată tendință de descreștere (pusă în contextul
declinului învățământului privat și a înregistrării unui mare număr de studenți implicați în forme de
educație la distanță). Chiar și așa, creșterea ratelor relative de mobilitate (raportată la numărul de
studenți) este mai pronunțată în regiunile nordice, cu atât mai mult cu cât scăderea numărului de
studenți a afectat preponderent grupe de studenți cu rate mici de mobilitate externă precum cei
din instituțiile private (pentru tendințe în evoluția numărului de studenți vezi CNFIS, 2013 și 2014).
În 2007/2008, cele mai mari rate relative de mobilitate existau în regiunile de Nord-Vest, Nord-Est
și Vest, cea mai mică fiind în București-Ilfov (probabil datorită sectorului de învățământ la distanță
supradimensionat). În 2012/2013, Regiunile Nord-Vest, Nord-Est și Centru aveau cele mai mari
rate relative de mobilitate outgoing , în timp ce regiunile Sud-Est, București-Ilfov și Sud-Vest
prezentau ratele cele mai mici.
60
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
14.0
16.0
18.0
2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13
București-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest
Sud Sud-Est Sud-Vest Vest
Figura 12 Variație a ratelor relative de mobilitate pe regiuni (2007-2013), sursă date: ANPCDEFP, INS
La nivelul centrelor universitare individuale, aproape 90% din studenții outgoing provin din 10
centre (București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța, Brașov, Craiova, Oradea, Târgu Mureș și
Sibiu). La nivel de centre, cel mai vizibil fenomen a fost creșterea participării în programe de
mobilitate în centrele Cluj, Timișoara, Târgu Mureș și (într-o măsură mai mică) Sibiu. În contrast,
numărul de studenți mobili plecați din universitățile bucureștene a atins un punct culminant în
anul universitar 2010/2011, înainte de a înregistra un ușor declin. În centrul Craiova, studenții
trimiși în SMS și SMP în 2012/2013 au coborât la cel mai mic nivel din întreaga serie istorică, iar o
tendință spre plafonare a numerelor de studenți mobili se poate observa și în centrul Constanța
(vezi anexa 3).
61
Figura 13 Mobilitate outgoing SMS+SMP - top 10 centre, sursă date: ANPCDEFP
-
200
400
600
800
1,000
1,200
București Cluj Iași Timișoara Constanța Brașov Craiova Oradea Târgu Mureș
Sibiu
2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13
In termeni absoluți, pe ansamblul perioadei 2007-2013, Bucureștiul rămâne sursa principală a
mobilităților outgoing, în ciuda tendinței recente de convergență cu centre precum Cluj sau Iași.
Figura 14 Mobilități studențești outgoing (SMS și SMP) grupate pe centre universitare, sursă date:
ANPCDEFP
La nivelul instituțiilor individuale, se pot observa tendințe divergente de creștere sau scădere a
numărului de studenți outgoing în funcție de universități. O parte din scăderile pronunțate cu
62
privire la numărul de studenți outgoing au apărut în cazul universităților care au suferit de pe urma
unei scăderi pronunțate a numărului total de studenți înmatriculați la cursuri de zi în instituție.
Universitatea 07/08 08/09 09/10 10/11 11/12 12/13 Evoluție
Evoluții notabile în creșterea numărului de studenți mobili (SMS și SMP) între 2007/08 și 2012/13
Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia
18 12 70 81 75 107 594,4%
Academia Navala Mircea cel Bătrân Constanta
10 30 54 46 55 51 510,0%
Universitatea de Medicina si Farmacie din Tg. Mureș
28 31 47 48 87 136 485,7%
Universitatea "Stefan cel Mare " din Suceava
29 36 43 63 65 82 282,8%
Universitatea "Constantin Brâncoveanu" din Pitești
25 20 19 67 49 64 256,0%
Universitatea "Ovidius" Constanta 25 24 29 44 53 62 248,0%
Universitatea Tehnica din Cluj Napoca 71 113 109 115 126 175 246,5%
Academia de Tehnică MilitarăBucurești 25 36 38 40 52 61 244,0%
Evoluții notabile în descreșterea numărului de studenți mobili (SMS și SMP) între 2007/08 și 2012/13
Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
61 68 52 57 38 57 -6,6%
Universitatea de Vest din Timișoara 63 155 136 141 128 149 -8,6%
Universitatea din Oradea 155 128 136 54 136 138 -11,0%
Universitatea din Craiova 173 174 175 196 161 154 -11,0%
Universitatea Maritimă Constanta 46 125 99 153 144 128 -12,3%
Universitatea Romano Americană din București
51 44 66 51 62 43 -15,7%
Academia de Studii Economice București 225 238 275 265 253 187 -16,9%
Universitatea din Petroșani 53 71 51 48 40 34 -35,8%Tabelul 5 Evoluția numărului de studenți mobili (SMS și SMP) între 2007/2008 și 2012/2013, sursă date:
ANPCDEFP
Cea mai rapidă creștere a numărului de mobilități s-a înregistrat în Universitatea ”1 Decembrie”
din Alba Iulia, unde creșterea numărului de studenți mobili a fost de peste 500% între anii 2007/08
și 2012/13 și unde rata relativă de mobilitate a ajuns să fie cu mult peste media națională sau
regională (25,3/1000 pentru 2012/13)30. Există și instituții care au înregistrat scăderi absolute ale
numărului de studenți plecați în mobilități outgoing. Universitatea din Petroșani, de exemplu, a
30Calculat în baza numărului de studenți publicat de CNFIS (2013).
63
înregis
și de pe
trat o scăder
este 50% față
re de 35,8% a
ă de anul 200
a numărului d
8/09, când a
de studenți o
înregistrat nu
utgoing în 20
umărul maxim
012/13 față d
m de studenți
de anul 2007/
i mobili.
/08
În term
mobilit
(UAIC),
Academ
univers
mobili
rândul
Figu
De not
fost ins
din Clu
clasată
2012/2
progre
clar po
outgoi
fluxuril
schimb
111112
meni absoluț
tăți studențe
, urmată de
mia de Stud
sități sunt pr
independen
primelor 15
i, în perioada
ești derulate
Universitate
ii Economice
intre cele ma
t de ratele r
universități p
ra 15 Rate rela
tat faptul că
stituții de dim
uj Napoca, ca
ă (UMF Târgu
2013 se află î
eselor individu
oziționarea în
ng. În acest
lor de mobili
burilor transfr
0.002.004.006.008.00
10.0012.0014.0016.0018.0020.00
ative de mobil
primele univ
mensiuni mai
re a avut o ra
Mureș). List
în Anexa 1.În
uale înregistr
continuare a
sens, se po
itate se încad
rontaliere de
a 2007-2013
în afara țări
ea Babeș-Bol
e din Bucure
ai mari din ța
relative de m
publice din țar
itate outgoing2012/2013),
ersități ca pr
mici, de depa
ată relativă d
a completă a
n ciuda prog
ate de anum
a României pe
oate conside
drează de fa
studenți.
64
, în topul un
i se află Uni
lyai din Cluj
ești (ASE). E
ară, fapt care
mobilitate. Ac
ră (considerat
g (SMS+SMP) lasursă date: AN
ocent de stu
arte pe primu
e mobilitate
a ratelor relat
reselor gene
ite universită
e unul din ulti
era că univer
pt într-un m
niversităților
iversitatea A
(UBB), Univ
Este importa
e facilitează u
cestea din u
te după num
a cele mai marNPCDEFP
denți outgoin
ul loc fiind Un
de patru ori
tive de mobil
rale în ratele
ăți, o mapare
imele locuri d
rsitățile care
odel europea
cu cel mai m
lexandru Ioa
versitatea Bu
ant să se no
un număr ridi
rmă variază
ărul de stude
mare număr
n Cuza din I
ucurești (UB)
oteze că aces
icat de stude
considerabil
enți).
de
ași
și
ste
nți
în
ri 15 universită
ng din totalu
niversitatea d
mai mare de
itate pentru a
e de mobilita
a mobilității î
de pe contine
se remarcă
an de creșter
ăți publice (an
n
l studenților
e Artă și Desi
cât următoar
anul universit
ate relative ș
în Europa ara
ent la mobilita
ă în amploar
re a intensită
au
ign
rea
tar
i a
ată
ate
rea
ății
Figura 16 Ratele relative de mobilitate outgoing Erasmus per 1000 de studenți per stat european (2012),
sursă date: Comisia Europeana 2014
Profilul și destinațiile studenților
Majoritatea studenților plecați în mobilități de studiu și de plasament provin din ciclul de licență.
Totuși, în ultimii ani s-a observat o ușoară creștere a ponderii masteranzilor care iau parte la
mobilități de tip SMS și SMP. Ponderile pe cicluri sunt similare la cele două tipuri de mobilități, cu
nota că există o pondere mai ridicată a studenților doctoranzi care participă la mobilitățile de
plasament.
Mobilități Erasmus pe ciclu de studiu (outgoing students)
Mobilitati de studiu (SMS)
2010/11 2011/12 2012/13 2010/11 2011/12 2012/13
Licență 2.569 2.410 2.274 73,3% 71,3% 71,7%
Master 889 936 890 25,4% 27,7% 28,1%
Doctorat 45 34 8 1,3% 1,0% 0,3%
Mobilități de plasament (SMP)
2010/11 2011/12 2012/13 2010/11 2011/12 2012/13
Licență 707 842 842 64,2% 70,3% 70,3%
Master 343 315 315 31,2% 26,3% 26,3%
Doctorat 51 40 40 4,6% 3,3% 3,3%Tabelul 6 Mobilitati Erasmus (SMS și SMP) pe ciclu de studiu (outgoing)
65
Pe domenii de studiu, se distinge o participare mai ridicată la mobilitățile de studiu în domeniile
științelor sociale, afaceri și drept precum și în zona științelor umaniste. Ca variație, se observă o
ușoară scădere a ponderii studenților de la științe umane în mobilitățile de studiu, precum și o
creștere treptată a numărului și ponderii studenților din domeniul sănătății care iau parte la stagii
de mobilitate outgoing. Mobilitățile de plasament, care au cunoscut o dinamică pozitivă
accentuată, au fost parțial alimentate de creșteri ridicate în participarea studenților din educație și
sănătate (vezi Anexa 2).
Destinațiile principale ale studenților mobili au fost, în perioada 2007-2013, Franța, Italia, Spania,
Germania și Portugalia. Fiecare din aceste destinații a avut o pondere de peste 5% în totalul
destinațiilor alese la nivel individual.
Figura 17 Destinații ale studenților români în mobilități SMS și SMP între 2007 și 2013
Au existat fluctuații semnificative cu privire la destinațiile de mobilitate, un aspect vizibil fiind o
oarecare ”deoccidentalizare” a destinațiilor, statele din Europa Centrală și de Est crescând rapid ca
popularitate între 2007 și 2013. De exemplu, doar 1,7% din studenții mobili au ales Ungaria ca
destinație în 2007/2008, această pondere crescând la 7,4% până în 2013. O creștere semnificativă
a avut loc în fluxurile de mobilitate spre Polonia, Turcia dar și spre state sud-europene precum
66
Grecia sau Portugalia. Deși au înregistrat o creștere anumărului de studenți români primiți (inclusiv
în termeni relativi), statele nordice rămân o destinație puțin populară. Acest lucru este probabil
determinat inclusiv de costurile ridicate asociate cazării și vieții cotidiene.
Dinamismul mobilităților Erasmus pentru practică(SMP)
După cum a fost amintit anterior, mobilitățile Erasmus pentru practicăau beneficiat de o evoluție
pozitivă, iar acest trend este aparent unul tipic României. Dacă mobilitățile de studiu au suferit de
pe urma unui progres lent în termeni relativi (și chiar de un ușor declin în termeni absoluți), cele
de practică/plasament au crescut rapid ca număr dar și ca pondere (România având o pondere
neobișnuit de mare a stagiilor SMP în mobilitatea outgoing).
Mobilitățile de practicăsunt parțial diferite de mobilitățile de studiu, în măsura în care beneficiază
de finanțare suplimentară (la nivel UE 376 vs 253 de Euro pentru mobilitățile de studiu) și au o
durată mai scurtă. Nu mai puțin de 3,23% din toți studenții europeni implicați în SMP în anul
universitar 2012/2013 au fost români, spre deosebire de doar 1,20% dintre studenții participanți în
programe de mobilitate de studiu31.
Percepția instituțională
În chestionarul birourilor Erasmus, au fost abordate mai multe aspecte ale programelor LLP,
inclusiv modurile de promovare în universitate, gestiunea parteneriatelor, modul în care
beneficiarii au reacționat înainte și după participarea la activități finanțate LLP.
La întrebarea legată de promovarea programelor LLP în instituții o mare parte din respondenți s-au
axat pe modul de promovare al programelor de mobilitate Erasmus.
Metodă de promovare Frecvența
Existența unei secțiuni actualizate pe website-ul instituției. 30
Utilizarea de flyere, broșuri, afișe sau alte materiale în format print sau prin anunțuri la avizierele instituției.
28
Promovarea programului prin întâlniri cu potențiali beneficiari, inclusiv însoțite de prezentări ale succeselor anterioare, rezultatelor și cadrului de desfășurare. Utilizarea de evenimente de tip ”open doors”.
48
Includerea de informații în emailuri oficiale sau newslettere ale instituției sau prin social media, mass media sau a altor mijloace de comunicare în masă.
19
Colaborarea cu organisme sau structuri externe dar direct interesante, de exemplu 10
31 Date măsurate în baza statisticilor oficiale Erasmus regăsite la: http://ec.europa.eu/education/library/statistics/ay-12-13/facts-figures_en.pdf
67
organizații studențești. Tabelul 7 Frecventa metodelor de promovare a programelor de mobilitate Erasmus, sursă date: chestionar
birouri Erasmus
Între metodele enumerate, au apărut inclusiv metode originale de promovare a programelor LLP.
Universitatea ”Petru Maior” și USAMV ”Banatul” Timișoara, de exemplu, organizează participarea
studenților/responsabililor Erasmus în activitățile de promovare a instituției în licee, facilitând
familiarizarea timpurie a viitorilor studenți cu programele de mobilitate europeană. Un format
tipic de activitate de contactare directă a beneficiarilor a fost ”Erasmus Open Days”, eveniment
dedicat celebrării și promovării programului Erasmus derulat la nivel naționalîn cooperare cu
studenți. Alte forme de promovare au inclus: expoziții cu prezentări ale rezultatelor programului
Erasmus, consiliere individuală a celor interesați sau activități de promovare a programului prin
includerea studenților incoming în viața comunității academice. Au existat și cazuri de utilizare a
evenimentelor culturale pentru promovarea programului Erasmus, de exemplu organizarea de
recitaluri sau expoziții cu lucrările studenților sau profesorilor, la unele universități cu
profilcultural-artistic.
Problemele studenților outgoing la întoarcerea în instituție au constituit obiectul unei întrebări
distincte. Din partea responsabililor de programe LLP din universități, au existat numeroase
răspunsuri pozitive legate de procedurile de recunoaștere și echivalare a studiilor efectuate în
afara țării. Unele instituții respondente au menționat derularea acestora în baza competențelor și
creditelor acumulate, spre deosebire de echivalarea directă între materii. Alte instituții au
menționat respectarea principiilor Cartei Erasmus în organizarea procedurilor de recunoaștere sau
chiar au creat metodologii speciale pentru echivalarea și recunoașterea studiilor derulate prin
mobilitățile de studiu Erasmus (de ex. cazul Universității ”Transilvania„ din Brașov sau al UNATC
București).
Dintre universitățile care nu au adoptat un sistem de recunoaștere și echivalare rapidă, au existat
mai multe soluții îndreptate spre facilitarea echivalării, între care amintim:
• Stabilirea înainte de derularea mobilității a structurii studiilor din universitatea gazdă într-
o manieră care să faciliteze recunoașterea.
• Echivalarea de discipline studiate, chiar și acolo unde au existat numeroase diferențe de
credite.
• Organizarea de sesiuni speciale pentru evaluarea competențelor în disciplinele
neacoperite de materia studiată în semestrul/semestrele de mobilitate.
68
• Preluarea de către biroul Erasmus a unei părți a activității de echivalare derulate în mod
normal de către facultăți.
S-au menționat în mai multe cazuri probleme legate de atitudinea negativă a anumitor cadre
didactice față de ideea de echivalare centralizată a rezultatelor învățării în urma participării la
mobilitățile Erasmus (SMS). De asemenea, diferențele de sisteme de notare și modul în care se
reflectă în echivalarea notelor a dus la pierderea burselor de către anumiți studenți. O serie de
universități au semnalat probleme legate de trimiterea cu întârziere a foilor matricole din partea
instituțiilor partenere.
Instituțiile specializate din domeniul militar au menționat ca problemă specifică necesitatea
obținerii unei aprobări din partea ministerului de resort pentru derularea stagiilor de mobilitate,
ceea ce reduce flexibilitatea derulării acestora (timpul necesar pentru obținerea aprobării putând
ajunge chiar și la două luni).
Legat de experiența studenților pe perioada mobilităților Erasmus, cele mai comune plângeri au
fost insuficiența fondurilor și diferențele de cultură instituțională, inclusiv administrativă. De
exemplu, inexistența de cămine într-o manieră similară campusurilor românești a dus la probleme
legate de obținerea unor locuri de cazare.
Un număr de respondenți au menționat inclusiv existența de probleme de readaptare în
momentul finalizării stagiilor de mobilitate Erasmus, existând chiar un exemplu de bună practică în
care Biroul Erasmus ajuta studenții să se readapteze la cultura academică locală, cu ajutorul
profesorilor tineri din universitate.
Mobilitatea outgoing a studenților români – feedback-ul instituțional
Etapa Aspecte pozitive Aspecte problematice Ante Creștere a numărului de studenți
outgoing, mai ales raportat la populația totală de studenți. Se remarcă un boom al mobilității SMP. Existența de activități de outreach și informare organizate de birourile Erasmus din universități. Existența de activități de consiliere și de pregătire a mobilităților-inclusiv prin întocmirea unor acorduri de studiu
Rată mică de studenți outgoing comparativ cu alte state est-europene și cu media europeană. Creștere redusă a mobilităților SMS. Diferențe de aspecte administrative și de organizare a vieții universitare (de ex. cazarea) cauzează probleme studenților outgoing. Diferențe de popularitate între opțiunile de mobilitate existente.
69
Post
Tabe
Un asp
echitat
persoa
progra
Figu
0
20
40
60
80
100
120
140
poprîn
Excapraltre Fest
elul 8 Mobilita
pect particul
ea în particip
anele cu diza
m de mobilit
ura 18 Mobilita
4 110
BE BG CZ
otrivite- care roblemele btoarcere.
xistența unui nare echivalerincipiilor Cartte proceduri
ezultatelor.
eedback de rudenților.
tea outgoing a
ar legat de
pare. O statis
bilități. În an
ate LLP în baz
atea studențilo
2
56
713
DK DE GR ES
au rolul debirocratice a
umăr mare dează notele tei Erasmus s
de echivalar
egulă pozitiv
e a reduce apărute la
e universități în baza
sau folosesc e rapidă a
din partea
a studenților ro
biro
mobilitatea
stică îngrijoră
nul academic
za unui astfel
or cu nevoi spEuropean
101
51
1
FR IE IT LV
70
omâni – feedb
ouri Erasmus
outgoing a
ătoare este d
2012/2013,
de grant.
eciale (grantuCommission, 2
1 4
40
1
V LT HU NL
Încă există recunoașterii recunoașterii Probleme de Insuficiența g Întârzieri în datorită întâtranscripturilebursele de stu
backul instituți
studenților d
dată de acces
o singură pe
ri de nevoi spe2014a
24
125
4 1
AT PL PT RO
instituții careper disciplină
asupra studen
readaptare la î
rantului în anu
echivalarea ârzierii cu cae cu note. Unudiu din acest
ional, sursă da
din România
sul la grantu
ersoană a pa
eciale) în 2012
5 93 6
O SI SK FI U
e insistă asupă și pun povantului.
întoarcere.
umite situații.
notelor, unere sunt prim
nii studenți piemotiv.
ate: chestionar
este legat
ri suportpent
articipat într-
2-2013. Sursa:
6 18
1
UK HR TR NO
pra ara
eori mite
erd
r
de
tru
-un
7.2. Impactul la nivelul studenților incoming
Dinamica fluxurilor outgoing -incoming
Conform raportului Erasmus pentru anul 2011-2012 (EC, 2013), România este unul din statele
implicate în program în care balanța dintre studenții care pleacă în mobilități și cei care sosesc este
puternic distorsionată (proporția fiind de peste 2:1). Doar Letonia, Turcia, Croația și Bulgaria au
distorsiuni similare în favoarea studenților outgoing.
De exemplu, anexa 2 a raportului Erasmus (EC, 2013) pentru anul 2012/2013 indica un număr de
5.011 studenți români plecați în mobilități Erasmus, și doar 2.149 studenți străini sosiți în România
în același an academic.
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
2007/08
2008/09
2009/10
2010/11
2011/12
2012/13
Incoming Outgoing
Figura 19 Evoluția raportului dintre studenții care vin (incoming) și pleacă (outgoing) din România prin
mobilități ERASMUS, sursă date: ANPCDEFP
Cu toate acestea, există o tendință lentă spre echilibrarea balanței dintre fluxurile de studenți
incoming și outgoing. Aceasta este mai pronunțată la mobilitățile de studiu, datorită numărului
mic de studenți străini veniți în România pentru mobilități de plasament.
Țara de proveniență a studenților incoming
Marea majoritate a studenților străini veniți în România sosesc pentru mobilitățide studii (SMS).
Dacă în primii ani ai implementării programului Erasmus în România, numărul mediu anual al
studenților străini veniți în România era de ordinea sutelor, numărul acestora a crescut treptat în
71
ultimii
academ
80%) p
mare d
ani: de la 1
mic 2012/201
provin din Eur
de studenți or
1,214 în anul
13. Marea ma
ropa de Sud
riginari din Tu
academic 2
ajoritate a stu
și din Franța.
urcia (stat can
010/2011 la
udenților inco
. O caracteris
ndidat).
1,313 în 20
oming veniți î
stică tipică pe
11/2012 și la
în mobilități
entru Români
a 1,617 în an
de studiu (cir
ia este numă
nul
rca
rul
-
50
1,00
1,50
2,00
2,50
Fig
Pe toa
studen
mobilit
Turcia
(836) c
orienta
gura 20Studen
ată durata c
nților din Su
tățile de plas
și Italia. În te
care se clasea
area sudică a
-
00
00
00
00
00
FR ES
ți incoming (S
ciclului de im
dul Europei
sament. Fran
ermeni relativ
ază pe a cince
mobilităților
S TR IT
MS) in perioadA
mplementare
este vizibilă
nța a trimis c
vi, este rema
ea poziție ca s
studențești i
PT DE
72
da 2007-2013 iANPCDEFP
e LLP, aceea
ă atât pentr
cel mai mare
rcabil număr
sursă de stud
ncoming.
PL HU
in funcție de ța
și tendință
u mobilitățil
e număr de s
rul mare de s
denți, devansâ
BE DK BG AT UK LT NL
ara de origine,, sursă date:
de dominan
e de studiu
studenți, urm
tudenți veniț
ând Germani
ță numerică
cât și pent
mată de Span
ți din Portuga
a și confirmâ
ă a
tru
nia,
alia
ând
Figu
Scăder
diverse
unei n
mediul
Percep
Chestio
legate
de spri
Princip
cea lin
compe
mențio
ales în
limbă d
ra 21 Țări de o
rea populație
e instituții, co
evoi de facili
l universitar d
pția instituți
onarul adres
de studenții
ijin oferite de
pala problemă
ngvistică. 43%
etențele lingv
onat unele pr
cazul univer
de circulație i
origine ale stud
i de studenți
ontribuind la
itare a acces
din România.
onală
at universită
incoming, in
e instituții ace
ă semnalată î
% dintre univ
vistice ale stu
robleme legat
rsităților care
nternațională
denților partic2013, surs
i a dus la o c
o mai rapidă
ului la viața
ților particip
clusiv legate
estora.
în găzduirea
ersitățile res
udenților stră
te de oferta
nu au un nu
ă.
73
ipanți în mobisă date: ANPC
creștere a po
internaționa
academică p
ante la prog
de dificultăț
studenților s
pondente au
ăini sau ale s
de cursuri pe
umăr suficien
lități SMS și SMCDEFP
onderii relativ
alizare a corp
entru alofon
gramul LLP a
i și probleme
străini care a
u menționat
staff-ului din
e care le pot
nt de program
MP în România între 2007 șii
ve a studenți
ului studențe
i și persoane
lor incoming
esc și la crear
e nefamiliare
în
rea
cu
inclus o ser
e întâmpinate
rie de întreb
e și de măsur
bări
rile
reieșit din ch
diverse prob
universitate
oferi studenț
me în limba e
hestionar a fo
leme legate
e. Instituțiile
ților străini, m
engleză sau a
ost
de
au
mai
altă
Între universitățile care au detaliat modul în care problemele lingvistice au afectat educația
studenților străini, au existat diferențe de opinie legate de modul în care acestea pot fi
soluționate. Majoritatea au considerat că aceștia trebuie să aibă acces la cursuri în limba engleză
sau alte limbi de circulație internațională, dar trei instituții au considerat că o mai bună
aprofundare a limbii române ar fi necesară (în special prin oferirea de cursuri în limba română).
Un al doilea set de probleme semnalat a fost legat de aspecte administrative, inclusiv probleme
derivate din diferențele culturale sau lingvistice. Șase instituții au menționat probleme de cazare,
inclusiv plângeri venite din partea studenților cu privire la condițiile de cazare precum grupuri
sanitare comune sau camere cu mai mulți studenți locatari.
Alte probleme în găzduirea studenților incoming au inclus segregarea existentă între aceștia și
viața academică locală, probleme în plasamentul acestora în stagii practice dar și probleme în
pregătirea unei oferte curriculare compatibile cu studiile din universitățile de origine. Au existat și
câteva universități care au considerat că nu există probleme cu studenții incoming, o parte
menționând existența de dificultăți în trecut care au fost (între timp) rezolvate cu sprijinul
birourilor Erasmus.
7.3. Impactul perceput de studenți
Pentru o mai bună evaluare a impactului programelor LLP la nivelul populației de studenți din
România, prezentul studiu se bazează şi pe o analiză a datelor colectate de UEFISCDI. Astfel, un
număr de 5,126 de chestionare au fost completate de către studenți din 17 universități, dintre care
993 au fost răspunsuri ale studenților participanți în diverse programe de mobilitate.Dintre
respondenți, 610 (peste 60%) au participat într-o mobilitate de studiu sau de cercetare, 362 (36%)
dintre respondenți au participat într-o mobilitate de plasament (practică/internship) iar 129 (peste
1/8) au participat la o mobilitate de tip voluntariat. Din totalul studenților mobili, 29 au participat
în toate cele trei tipuri de mobilitate, 136 dintre studenți au participat în mobilitate de studiu cât și
într-o mobilitate de practică/plasament/internship și 65 dintre respondenți au fost atât într-o
mobilitate de practică cât și într-o mobilitate de tip voluntariat. Este important să notăm faptul că
datele din chestionar nu diferențiază în funcție de tipul de program de care au beneficiat studenții
mobili (diferențele de înțelegere și utilizare a terminologiei fiind semnificative între studenții
individuali).
74
Figura 22 Tipurile de mobilități în cadrul cărora au participat studenții respondenți, sursa date: chestionar
proiect IEMU
61.43%
36.45%
13%
3%13.69%
6.54%Tipuri de mobilitate
Mobilitate de studiu
Mobilitate de plasament
Mobilitate activități de voluntariat
Participanți în toate cele trei tipuri de mobilități
Participanți în mobilitate de studiu și plasament
Analizând răspunsurile studenților privind țara aleasă/preferată pentru mobilități (fără diferențiere
în funcție de tipul de mobilitate), primele zece, în funcție de frecvența de apariție sunt: Franța,
Spania, Italia, Germania, Polonia, Ungaria, Portugalia, Statele Unite, Turcia și Regatul Unit.
Ponderea ridicată reprezentată de SUA în totalul răspunsurilor indică un număr relativ mare de
mobilități independente, fiind posibilă inclusiv o asimilare a programelor de ”Work and Travel” cu
ideea de mobilitate de practică. Opțiunile studenților participanți în programe de mobilitate sunt
coerente cu datele ANPCDEFP care indică o orientare pronunțată spre o ”axă sudică”, cu o
suprareprezentare a unor state precum Portugalia în atragerea studenților în mobilități. Este
important să se noteze că în modul de completare a chestionarului, nu s-a făcut nicio discriminare
temporară, neexistând o diferențiere între studenții careau participat în mobilități în ciclul curent
sau în cicluri anterioare.
75
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
În term
scurtă
dintre
au fos
catego
Modul
de mo
precum
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
Figur
meni de durat
de trei luni, 5
respondenți
st într-o mob
orie).
Figu
de repartiza
obilitate de s
m cele finanț
3.7 3.
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
Între 3 ș
ra 23 Top 10 d
tă a mobilităț
522 (peste jum
au participat
bilitate pe o
ra 24 Durată m
re a duratei p
scurtă durată
țate din fond
9 4.2
și 6 luni Mai
estinații mobi
ții, 212 (peste
mătate) au pa
t în mobilități
o perioadă m
mobilitate stud
perioadelor d
ă, indicând a
durile LLP/Er
4.4 4.5
Procent dinn total studenti m
puțin de 3 luni
76
ilități, sursa da
e 20%) respo
articipat într-
i cu durată în
mai mare de
denți, sursa da
de mobilitate
astfel rolul im
asmus. Prefe
5 4.7
mobili - 993
Între 9 și 12 lu
ate: chestionar
ondenți au be
o mobilitate
ntre 7 și 9 lun
un an acad
ate: chestionar
indică în mo
mportant al
erința pentru
6.59
uni Între 7 ș
r proiect IEMU
eneficiat de o
cu durată înt
ni, 85 între 10
demic (sub 1
r proiect IEMU
d clar o orien
programelor
u stagii de d
9.4 9.7
15.5
și 9 luni Mai a
U
o mobilitate m
re 3 și 6 luni,
0 și 12 luni și
10% pe fieca
U
mai
77
55
are
mult de 1 an academic
ntare spre sta
r de mobilita
urată scurtă
agii
ate
ar
putea
mobilit
fi, după cum
tăților de plas
m s-a mențio
sament în Ro
onat anterio
mânia.
r, un factor care influennțează successul deosebit al
Analizâ
care ac
mobili)
primire
sprijin
motive
proven
ând răspunsu
ceștia au ales
) și noi oportu
ea unei burse
financiar ad
e se numără
niență (38%) c
urile studențil
s să participe
unități în cari
e (67 % dintre
ecvat pentru
și posibilitat
cât și sprijinu
lor în funcție
într-o mobili
eră (83% dint
e respondenț
u a încuraja
tea de a urm
l oferit din pa
e de frecvența
itate sunt: de
tre studenții m
ți) – ceea ce a
participarea î
ma un curs/p
artea familiei
a de apariție,
ezvoltare pers
mobili). Între
accentuează î
în programe
program indis
sau prietenil
, principalele
sonală (88%
primeletrei m
încă o dată im
de mobilita
sponibil în u
or (18%).
e motive pent
dintre studen
motive se află
mportanța un
te. Printre a
niversitatea
tru
nții
ă și
nui
lte
de
Figura
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Experi
Într-o m
mobilit
nivel g
munce
conside
studen
avută. Î
aspect
primit
a 25 Principale
iența studen
mare măsură
tate accesate
general. Dup
ească sau să
erat că profe
nți considerân
În termeni de
ele administr
sprijinul și a
88%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
Dezvoperson
le motive pent
nților în prog
ă, studenții au
e. Astfel, 87%
pă întoarcere
desfășoare a
sorii au contr
nd că au fost
e deschidere
rative legate d
ajutorul aces
%
ltare nală
Dop
tru care studepr
gramele de m
u avut un fee
% dintre resp
e, 79% au re
activități de v
ribuit la valor
încurajați să
și suport ofe
de procesul d
stora. Dintre
83%
Dezvoltare portunități de
carieră
77
nții au participroiect IEMU
mobilitate
edback poziti
pondenți au c
ecomandat ș
voluntariat în
rificarea expe
explice coleg
rite de către
de mobilitate
problemele
67%
Primirea unei
pat într-o mob
v legat de pa
considerat ex
și altor stude
n străinătate.
erienței intern
gilor lor desp
birourilor int
, 66% dintre
întâmpinate
burse Cursnedisp
de
bilitate, sursa d
articiparea în
xperiența mo
enți să aleag
61% dintre
naționale, ace
re experiența
ernaționale/E
studenți au m
e, 26% au m
38%
s/program onibil in univ
e originefa
date: chestiona
18%
Datorită sprijin
programele
obilității utilă
gă să studie
respondenți
elași procent
a internaționa
Erasmus privi
menționat că
enționat că
amiliei și priete
ar
ului enilor
de
la
ze,
au
de
ală
ind
au
au
întâmp
întoarc
Figura 2
Obstac
progra
Pentru
interpr
mențio
Dintre
respon
mobilit
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
A fosfesorii au co
pinat dificult
cerea din mob
26 Experiența
colele privin
amelor de m
u a identifica
retate chestio
onat diverse b
obstacolele
ndenți au inv
tate. Motivel
87%
st o experienntribuit la valorță iAm fost încura
tăți în ceea
bilitate.
ce priveștee recunoașteerea și echivvalarea credditelor ECTS la
studenților pr
nd participar
mobilitate
obstacolele
onarele comp
bariere ca fac
des întâlnite
vocat motive
le personale
61%
utilăificarea la maximajat să vorbesc După întoarc
rivind participa
rea într-o mo
în calea par
pletate de 98
ctori determin
e, pe primul
de ordin fin
au fost invo
61.5%
m a experienței mdespre experiecere am recomasau să desfășo
78
area într-o mo
obilitate și s
rticipării la d
3 de studenț
nanți.
loc se situe
nanciar pent
ocate de 40%
79%
mele internaționența internațioandat altor studoare activități d
AAm pri
Nu Da
obilitate, sursa
sugestii de îm
diverse progr
ți care nu au
ează cele de
tru neparticip
% dintre respo
%
2
nale onală când m-adenți să aleagăde voluntariat îm avut problemimit ajutor/supo
date: chestion
mbunătățire
ame de mob
luat parte la
tip financia
parea la vreu
ondenți, 19%
26%
am întorsă să studieze, mîn străinătate
me de recunoașteort din partea blogistice
nar proiect IEM
e a funcționă
bilitate, au fo
mobilități și
r - 47% dint
un program
% au mențion
66%
țmuncească ere biroului internae ale mobilități
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
țional pri
MU
ării
ost
au
tre
de
nat
lipsa d
oferă p
parte
mențio
(aprox
mobilit
e transparen
prea puține o
de susținere
onate se nu
imativ 11%)
tăți (aproxima
nță și de prom
oportunități p
e morală sa
mără și fap
în mobilități,
ativ 6%) sau c
movare a ace
privind partici
au financiară
ptul că priet
, că anumiți
că profesorii n
estor oportun
iparea într-o
ă din parte
tenii sau col
colegi/priete
nu i-au încura
nități, 18% au
mobilitate și
a familiei. T
legii din ace
eni au avut p
ajat.
u considerat c
14% au men
Totodată, pr
elași program
probleme la î
că universităț
nționat că nu
rintre motive
m nu partici
întoarcerea d
țile
au
ele
ipă
din
Figu
P
Alți c
Prezen
financi
suplim
federaț
angaja
progra
Recom
O part
posibil
derulea
oportu
32Referi
ura 27 Obstaco
nța pe primul
ar de care b
entară oferit
țiile de repr
ți în studii în
me de mobili
mandări
te a chestion
itatea de a
ază programe
unități de m
ință accesibilă
Probleme fina
Nu am auz
Prea puține
Familia nu mă
Prietenii sau co
colegi/studenți a
ole privind par
loc a obstaco
beneficiază st
tă de către s
ezentare stu
alte state ca
itate (ANOSR
narului a ofe
propune sug
ele de mobili
obilitate inte
online.
anciare / prea sc
Mo
it despre acest
e oportunități of
ă susține (finan
olegii din acelas
au avut problem
Profesorii nu
rticiparea în ca
olelor financia
tudenții din
stat. Concluz
dențești not
factor decisi
, 2010)32.
erit responde
gestii și reco
itate. Astfel,
ernațională.
0.
ump/costisitor
otive personale
te oportunități
ferite de către …
nciar și moral)
si program nu …
Altele
e la întoarcere
m-au încurajat
79
adrul mobilităț
are este coer
România, în
ii similare au
ând lipsa bu
iv în frânarea
enților [care
omandări pe
49% dintre s
39% dintre
.00% 10.00%
…
…
ților, sursa dat
entă cu nivel
special în c
u fost ridicat
urselor comp
a unei creșter
au fost imp
ntru îmbună
tudenți au m
respondenți
20.00% 30.0
te: chestionar
ul în general
ontextul lips
te și cu alte
lementare p
ri mai rapide
plicați în mob
tățirea modu
menționat nev
au recoma
00% 40.00% 5
proiect IEMU
redus de spri
ei de finanța
ocazii, una d
entru studen
a participării
bilități extern
ului în care
voia mai mult
ndat creșter
50.00% 60.00%%
ijin
are
din
nții
i în
ne]
se
tor
rea
număr
cursuri
studen
ului de profe
i în limba eng
nți internațion
esori străini
gleză a fost re
nali de către 3
care să pred
ecomandată d
32% dintre ac
dea în cadrul
de 31% dintre
ceștia.
universitățil
e respondenț
or. Creșterea
ți iar creștere
a numărului
ea numărului
de
de
De ase
limbi s
transpa
profesi
dezvolt
evenim
experie
cadrul
să asis
origine
Figu
În ceea
benefic
mult d
plasam
studen
mobilit
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
emenea, 27%
străine (altele
arență și p
ionalizarea c
tarea de MO
mente în cadr
ența acumula
departament
te studenții i
e să comunice
ura 28 Sugestii
a ce privește
cieze de o ex
e 90% dintre
ment (de tipu
nți aleg să pa
tăți alese de
49%
Mai multe oportunități
internațional
dintre respo
e decât engl
romovare a
cadrelor dida
OOCs și cursu
rul cărora stu
ată (exemple
telor de relaț
nternaționali
e în limbi stră
ondenți au m
leza). Alte su
programelo
actice pentru
uri online, pr
udenții și alum
e de bună pr
ții internațion
i pe de-o par
ine și să se ex
enționat imp
ugestii oferit
or și oportu
u predarea î
rofesori și cu
mnii care au
ractică), supl
nale, crearea
rte și care să
xpună la un d
portanța dezv
e de studen
unităților de
în limba eng
urriculă inter
participat în
imentarea pe
unui sistem d
încurajeze st
diversitate și m
voltării mai m
ți se referă
mobilitate
gleză și alte
națională, de
mobilități să
ersonalului c
de tipul “budd
tudenții din u
multiculturali
multor cursuri
la o mai ma
internaționa
e limbi străin
ezvoltarea un
ă împărtășeas
care lucrează
dy system” ca
universitatea
tate.
i în
are
ală,
ne,
nor
scă
în
are
de
i de îmbunătăț
e corpul stud
xperiență inte
e studenții mo
ul celor oferi
rticipe în toa
către cei ma
40%
i le
Mai multe burse pentru
mobilități
țire privind intpr
denților mobi
ernațională î
obili aleg să p
ite în cadrul
ate cele trei t
ai mulți stud
39%
u Mai mulți profesori
străini
80
ternaționalizarroiect IEMU
ili, putem ob
n cadrul prog
participe într-
Erasmus SM
tipuri de mob
enți este de
32%
Mai mulți studenți
internaționali
rea universităț
bserva că cei
gramului de
-o mobilitate
MS și SMP). T
bilități menți
sub 6 luni.
31%
i
Mai multe cursuri în
limba engleză
ților, sursă dat
mai mulți s
licență. În ac
de studiu sa
Totodată, nu
onate. Durat
Din cele mai
27%
ă
Mai multe cursuri de
limbi străine
te: chestionar
4%
Alte sugestii
tudenți aleg
celași timp, m
u mobilitate
umai 3% dint
ta medie a un
i populare ze
să
mai
de
tre
nei
ece
destinații de mobilitate ale studenților chestionați, nouă sunt accesibile prin programele de
mobilitate finanțate de Comisia Europeană, ceea ce denotă un impact ridicat al programelor
Europene și al aderării României la UE asupra direcției fluxurilor de mobilitate
Totuși, o bună parte din studenți sunt încă reticenți la participarea în mobilități printre motive se
numără efortul financiar pe care trebuie să îl facă studenții sau familia, lipsa promovării îndeajuns
a acestor oportunități, nesusținerea financiară și morală din partea familiei, probleme privind
recunoașterea cât și lipsa încurajării acestora de către profesori. Apariția a două elemente
distincte asociate costurilor reprezentate de mobilitate indică nevoia de sprijin financiar
suplimentar pentru a face mobilitățile (mai ales cele de studiu) accesibile și populare.
81
8. Impactul programelor de educație și formare la nivelul corpului academic și al programelor
În afara studenților, programele LLP au avut un impact semnificativ la nivelul corpului profesoral,
al organizării de programe deschise spre cooperare internațională și în europenizarea curriculei.
8.1. Mobilitatea de personal
Dacă mobilitatea studenților (și mai ales cea de studii) a avut o bază joasă de pornire și a crescut
lent în termeni relativi dar mai ales absoluți, mobilitatea personalului a plasat România în grupul
celor 6 state din programul Erasmus cu cel mai rapid ritm de creștere (alături de Slovenia, Polonia,
Luxemburg, Turcia și Liechtenstein). Rata de creștere a fost de 114% pentru cadrele didactice
mobile în anul 2012/2013 comparativ cu primul an de implementare al programului LLP (2007/08).
Figura 29 Variație în mobilitatea personalului outgoing între 2007 și 2013. Sursa: European Commission
2014ª
82
Pattern
outgoi
existân
suprare
observ
sau din
nurile pentru
ng a studenț
nd numeroas
eprezentare
va, de exempl
n Benelux, de
u mobilitățile
ților. În prim
e parteneria
a statelor d
lu, ponderea
și acestea din
e de persona
ul rând, se r
te cu Europa
din Sudul UE
Greciei sau P
n urmă au sist
al au fost se
remarcă vizib
a centrală.To
în cadrul fl
Portugaliei co
teme univers
emnificativ d
bilitatea mult
otuși, există î
luxurilor de
omparat cu po
itare mai ext
diferite față
t mai redusă
în continuare
mobilități ac
onderea state
inse).
de mobilitat
ă a axei sudi
e o tendință
cademice (a
elor scandina
tea
ce,
de
se
ave
Figur
Se poa
dar Un
import
O situ
înregis
înregis
la mob
pentru
ra 30 Destinați
ate observa și
ngaria se pla
tant sector un
ație îngrijoră
trat o tendi
trând cea ma
bilitățile stud
u mobilitatea
ii ale cadrelor d
i importanța
asează pe a
niversitar de l
ătoare apare
ință de desc
ai mică rată d
dențești se o
cadrelor did
didactice partidat
constantă ac
treia poziție
imbă maghia
e la mobilită
creștere a n
de profesori i
observă o ten
dactice discre
83
icipante în moe: ANPCDEFP
ordată parte
e. Acest lucr
ară pe teritori
ățile incomin
numărului de
ncoming la n
ndință lentă
epanțele au a
obilități STA și
neriatelor cu
u se poate
iul României.
ng ale perso
e cadre dida
ivelul întregii
spre echilib
avut o tendin
STT între 2007
instituții din
explica prin
onalului acad
actice găzdu
i serii LLP (20
rare a fluxu
nță de crește
7 și 2013, sursă
ă
Franța și Ita
existența un
lia,
nui
demic. Aici s
ite, anul 20
007-2013). Da
rilor migrato
re. De la cva
s-a
013
acă
orii,
asi-
paritate în anul universitar 2007/2008, s-a ajuns la o discrepanță de 2,5:1 în anul academic
2012/2013.
Figura 31 Mobilități de personal - dinamica in/out, sursă date: ANPCDEFP
1137 1261
1643 17571980
2431
937 1060 1026 1137 1209929
2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13
Outgoing Incoming
Pe ansamblul perioade 2007-2013, Franța a fost principala sursă de cadre didactice incoming,
urmată de Turcia, Ungaria și Germania.
Figura 32 Țările de origine ale cadrelor didactice participante în mobilități STA și STT în România între 2007
și 2013, sursă date: ANPCDEFP
84
Evoluția fluxurilor indică un pattern clar de est-europenizare a mobilității STA și STT incoming. Față
de anul 2007/2008, în 2012/2013 s-a înregistrat o creștere de peste 500% a mobilităților incoming
din Turcia, și de peste 200% a mobilităților din Polonia, Bulgaria și Slovacia (în acest din urmă caz
pornind de la o bază modestă). În schimb, a scăzut cu 50% sau mai mult numărul de mobilități
incoming originare din Austria, Irlanda, Belgia, Marea Britanie sau Franța.
8.2. Noi tipuri de programe academice
Noi programe de studiu și cursuri de limbă și programe intensive
În cadrul programului Erasmus au fost finanțate cursuri de limbi străine organizate de către
universități în principiu pentru învățarea limbii române. Numărul acestora a evoluat în perioada
2007-2013 după cum urmează:
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Cursuri de limba română 3 5 5 7 8 8 Tabelul 9 Evoluția numărului de cursuri de limbă româna finanțate în cadrul programului Erasmus, sursa
date: ANPCDEFP
În anul 2013, 8 universități din România au fost finanțate pentru a organiza 20 de cursuri de limba
română în principal pentru începători, cursurile asigurând învățarea limbii pentru aprox. 300 de
studenți. Pentru parcurgerea unui curs, un student primește între 4 și 6 credite ECTS deși acestea
nu sunt corelate mereu cu numărul de ore de studiu necesare (pentru 60 de ore de activități un
student primește 5 credite în timp ce în cadrul altei universități, pentru aceleași 5 credite un
student parcurge 180 de ore de activități).
În același timp, au fost finanțate programe intensive de studiu, organizate în diverse domenii și
împreună cu parteneri internaționali. Numărul acestora a evoluat după cum urmează:
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Programe intensive 1 4 6 8 11 10 Tabelul 10 Evoluția numărului de programe intensive de studiu, cu parteneri internaționali finanțate prin
programul ERASMUS, sursa date: ANPCDEFP
În anul 2013, au fost finanțate 10 programe dintre care 4 programe noi și 6 reînnoite care
totalizează un număr de 451 de participanți.
Programul LLP au avut impact și asupra dezvoltării ofertei academice de programe de studiu fie
într-o limbă străină fie de tip joint degrees dezvoltate în parteneriat cu universități din afara
României (inclusiv cu instituții cu care au fost inițiate acorduri în cadrul programului Erasmus).
85
Conform reprezentanților structurilor LLP din universități, din 63 de instituții de învățământ
superior din România, în 23 s-au dezvoltat astfel de programe (într-o singura universitate la nivel
de doctorat, restul vizând masterate și programe de licență) iar în altele 3 se lucrează la inițierea
de astfel de programe.
Erasmus Mundus
O formă de accesare directă a programelor academice sprijinite de programele UE în educaîie este
participarea la masteratele și doctoratele Erasmus Mundus. Pe durata de implementare a acestui
program, studenții români au fost eligibili pentru accesarea burselor de categoria B ale
masteratelor Erasmus Mundus (recent aceste masterate au fost integrate în Erasmus+ și aplicanții
români beneficiază de condiții de finanțare similare studenților non-UE). Începând cu anul 2010
(când a devenit eligibilă participarea studenților UE la programe Erasmus Mundus cu burse de cat
B), 197 de studenți români au beneficiat de formare academică prin program. De notat că ratele
relative de participare ale studenților români la Erasmus Mundus au fost ridicate: dintre cetățenii
UE, doar studenții din Spania, Germania și Italia au beneficiat de mai multe burse. În cadrul
programului Erasmus+, diversele programe de mobilitate au fost integrate și o singură formă de
bursă a fost pusă la dispoziția tuturor studenților, atât UE cât și non-UE.
8.3. Impactul asupra parteneriatelor instituționale
Ca parte a chestionarului dedicat acestui studiu, universitățile au fost rugate să evalueze
principalele beneficii ale parteneriatelor derulate prin intermediul LLP cu universități din afara
granițelor. Cele mai frecvente răspunsuri au inclus beneficii legate de imaginea instituției (inclusiv
o mai bună recunoaștere în rândul instituțiilor europene cu profil similar), îmbunătățirea activității
didactice (atât aspecte de dezvoltare personală a participanților cât și de ameliorare a curriculei) și
dezvoltarea de forme de cooperare pe termen lung. Multe din aceste oportunități vizează
dimensiunea instituțională (participarea în diverse consorții, accesarea de proiecte finanțate din
fonduri europene care vizează parteneriate internaționale, diversificarea partenerilor, cooperări
pentru dezvoltarea programelor cu dublă diplomă, realizarea de conferințe, workshopuri și alte
activități) dar și cea individuală, a cadrelor didactice (prin implicarea în diverse rețele profesionale,
schimburi de experiență, creșterea competitivității) precum și procesul educațional (cooperări
didactice) sau cercetare (proiecte în comun, utilizarea în comun a infrastructurii de cercetare,
organizarea de manifestări științifice).
86
Dată f
răspun
fiind natura
nsurilor, în ba
deschisă a
za eșantionul
întrebărilor
lui de 63 de r
r din chesti
espondenți:
onar, s-a efectuat o „clusterizare” a
Figur
Opo
Dezeng
Îm
Unele
adapta
caracte
deschid
ra 33 Perspectiînch
răspunsuri sin
area la un m
er internațion
derea de pote
Impa
Îmbunătățirea
ortunități de coc
Dezvoltarea pparticip
zvoltarea de po(strategii, obi
Intensificaleză, dezvoltar
Dezvoltare
mbunătățirea c
Îmbun
D U MA V U T
iva respondenheiate și proie
ngulare (care
mediu multic
nal, familiariz
ențiale colabo
act asupra calit
a imaginii, a vizprestigiului
ooperare acadecercetare
ersonală și propanților la mobi
olitici de internaiective, activită
rea predării în rea ofertei educ
ea de programe j
conținuturilor șicursurilor
nătățirea servic
CM N E A V O A S T
U N I V E R S I T
ților privind pectele derulate
nu au fost pl
cultural, încu
zarea cu tend
orări cu unive
0%
tății predării
zibilității și a
emică și de
ofesională a ilități
aționalizare ți, ect)
limba cationale în …
joint-degree
structurilor
ciilor oferite
A R E S U N T ,T RĂ , P R I N CT A T E A D I N
P R O I E C T
87
rincipalele bene, sura date: ch
asate în clust
rajarea stud
dințe europen
ersități din sta
12
3.17%
9.52%
6.35%
% 10%
, D I N P E R S PI P A L E L E B EP A R T E N E R AE L E D E R U L
neficii instituțihestionar birou
tere datorită
enților în pa
ne în domeni
ate din afara
28
19.05%
2.70%
%
20% 30%
P E C T I V A E N E F I C I I P EA T E L E L L P ÎA T E ?
ionale din parturi ERASMUS
frecvenței re
articiparea la
iul științific d
programului.
8.57%
41.27
% 40%
E C A R E L E - AÎ N C H E I A T E
teneriatele LLP
duse) au incl
a programe
e activitate s
.
50.79%
57.14%
7%
50% 60%
A Ș I
%
P
us:
cu
sau
Parteneriate încheiate pentru mobilitate
La nivel internațional, numărul de cereri de parteneriat pentru organizarea de programe Erasmus
depuse de universități poate fi un indicator util pentru analizarea intensității activităților
universităților în domeniu însa acesta devine relevant când este corelat cu alte tipuri de date
(numărul de studenți, numărul de universități din fiecare stat etc.). Poate mai relevant de analizat
este rata de răspuns pozitiv la cererile înaintate din diverse state. Astfel, pentru perioada 2007-
2012, raportul între numărul de cereri de parteneriat depuse și numărul de cereri de parteneriat
acceptate pentru statele participante a fost după cum urmează:
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
PROCENT CERERI ACCEPTATE DIN TOTAL CERERI DEPUSE
A T B E B G C H C Y C Z D E D K E E E S F I F R G R H R H U I E I S I T L I L T L U L V M KM T N L N O P L P T R O S E S I S K T R U K
Figura 34 Procent cereri de parteneriat acceptate din total cereri depuse de țările participante în cadrul programului Erasmus, sursă date: ANPCDEFP
Se poate constata că România se află pe locul 27 din cele 34 de țări listate cu o rată de răspuns la
cererile înaintate de 35,9% pe primele locuri situându-se în principal țările nordice (Islanda,
Norvegia, Danemarca) iar pe ultimele locuri Macedonia, Bulgaria și Franța.
8.4. Percepția instituțională
Prezenta secțiune acoperă opiniile specifice și generale ale corpului academic și administrativ
legate de implementarea programelor LLP. În funcție de instituție, există nivele variabile de
separare între activitățile administrative și cele pur academice.
88
Chestionarul înaintat universităților a avut caunul din obiective analizarea modului în care
mobilitățile de personal au avut un impact asupra dimensiunii academice a activității universității
de origine a personalului.
Impactul perceput asupra dimensiunii academice este exprimat și prin beneficiile individuale ale
mobilităților (dezvoltarea personala și profesională atât a studenților cât și a cadrelor didactice și
personalului administrativ). Totodată un procent mai mic (29%) dintre respondenți percep un
impact pozitiv indirect asupra calității predării sau a conținutului cursurilor (10%). Acestea sunt
exprimate prin îmbunătățirea metodelor de predare și/sau evaluare a studenților și prin
internaționalizarea și modernizarea conținutului cursurilor. Un alt aspect menționat (19%) a fost
legat de îmbunătățiri la nivelul internaționalizării, la nivel general, ca prioritate instituțională
transpusă fie prin strategii instituționale de internaționalizare fie prin setarea de obiective și ținte
specifice.
Îmbunătățirea și dezvoltarea ofertei academice în limba engleză inclusiv prin extinderea gradului
de predare în limba engleză și îmbunătățirea competențelor lingvistice ale cadrelor didactice sunt
resimțite în 13% din universitățile participante la studiu.
Obiectivele misiunilor Erasmus de predare și de formare a personalului (STA și STT) au fost de a
îmbogăți conținutul cursurilor, a metodelor pedagogice și de a dezvolta competențele cadrelor
didactice și cunoștințele profesionale. În acest sens, percepția reprezentanților structurilor din
universități care gestionează programele LLP, este una pozitivă în ceea ce privește impactul
mobilităților cadrelor didactice asupra procesului didactic. Din perspectiva acestora, experiențele
internaționale ale cadrelor didactice au avut cel mai mare impact asupra îmbunătățirii metodelor
de predare (enumerat de 97% dintre respondenți) și asupra creșterii numărului de profesori străini
invitați în universitate ca urmare a contactelor create în vizitele externe (92% dintre respondenți).
Un impact pozitiv este perceput și în ceea ce privește creșterea numărului de acorduri bilaterale
(87%) sau îmbunătățirea activităților dedicate studenților incoming (78%). Metodele de evaluare a
studenților precum și conținutul și structura cursurilor sunt elementele percepute ca fiind mai
dificil de îmbunătățit prin mobilități externe ale personalului didactic (impactul fiind considerat
pozitiv de către 54% respectiv 44% dintre respondenți).
89
Figurper
A
pr
A
A
S-a î
S-
8.5
În ceea
univers
interna
strateg
oportu
domen
ra 35 Perspectirsonalului ERA
5. Contin
a ce privește
sităților (73%
aționalizare a
gice, acțiuni
unităților de m
niu LLL, flexib
Au existat schi
Au apărut redare, rezultat
Au apărut mo
A crescut nuprofesori str
A crescut numă
A crescut număcare a fos
îmbunătățit fun
S-au îmbumobilităților
-au îmbunătățit
Nu au
C A RP A
P E R S
iva respondenSMUS la nivelu
nuitate cu
e comparația
%) consideră
a educației.
integrate, r
mobilitate, p
ilitate, diminu
mbări în curriccursurilor.
schimbări în mte din experien
dificări în meto
umărul de vizitrăini, ca urmareărul de acorduri
mobilitate.rul de proiecte st implicată unincționarea birocomunitare.
nătățit activitățr sau cele de fot activitățile ded
incoming.
fost evaluate a
R E E S T E , D I NA R T I C I PĂR I IO N A L U L U I (D I D A C T I C E
ților privind imul activității di
Erasmus+
între progra
că noul pro
Argumentele
eunirea în a
osibilități de
uarea birocra
ulă și în structu
metodele de ța internaționa
odele de evalua
e din partea une a contactelori bilaterale pen
de parteneriativersitatea.ului de program
țile de pregătireollow-up. (de exdicate studenți
aceste schimbă
N P E R S P E C T L A M I S I U N
( S T A Ș I S T T ) Ș I A D M I N I S
D U M N
90
mpactul particidactice și admERASMUS
amele LLP și
ogram răspun
e oferite sun
același cadru
colaborare c
ației, instrume
1.59%
0% 10% 20
ura
ală.
are
nor r …tru
t în
me
e a x …ilor
ări.
I V A D U M N EI D E P R E D A
) E R A S M U S S T R A T I V E D
N E A V O A S T RĂ
ipării la misiunministrative, su
Erasmus+, m
nde mai bine
nt diverse: p
u a tuturor
cu un număr
ente online, e
0% 30% 40% 5
E A V O A S T RĂ ,A R E Ș I D E F O
L A N I V E L U LI N U N I V E R SĂ ?
ni de predare șura date: chest
majoritatea r
e nevoilor in
promovarea
programelor
crescut de ț
etc.
44.44%
53.97%
53.97%
50% 60% 70%
, I M P A C T U L O R M A R E A
A C T I V I TĂ ȚI T A T E A
și de formare ationar birouri
reprezentanți
nstituționale
parteneriate
r, diversificar
țări, proiecte
96.83
92.06
87.30%
77.78%
73.02%
77.78%
80% 90% 100%
I I
a
%
3%
6%
lor
de
lor
rea
în
Figura 36 Perspectiva respondenților privind modul în care noile linii de activitate ERASMUS+ răspund nevoilor de internaționalizare în comparație cu programele asociate LLP, sura date: chestionar birouri
ERASMUS
46
11
33
Considera�i că noile linii de activitate din cadrul programului Erasmus+ răspund mai bine nevoilor de interna�ionalizare ale institu�iei dumnevoastră, în compara�ie cu programele
asociate LLP?
Da
Nu știu/ Încă nu se poate determina
Sunt similare
Nu
91
9. Rolul altor programe LLP
Comenius
Pentru zona de învățământ pre-universitar, programul Comenius a fost principalul instrument LLP
adresat modernizării. Spre deosebire de programul Erasmus, componenta de internaționalizare a
avut un caracter preponderent instrumental în cadrul Comenius, având drept rol oferirea de
suport și facilitarea de knowledge transfer în vederea îmbunătățirii dimensiunii educațional-
academice în școlile beneficiare.
Deși programul Comenius are ca obiectiv principal dezvoltarea învățământului secundar, o parte a
beneficiarilor au fost studenți în curs de formare pedagogică (sau în curs de formare pentru
eventuale cariere pedagogice) cu minim doi ani de pregătire activă, care puteau beneficia de
finanțare Comenius pentru dezvoltare profesională suplimentară. Aceste acțiunis-au derulat sub
incidența programului ”Asistenți Comenius”, care a fost deschis atât studenților din ani terminali
cât și cadrelor didactice aflate la început de activitate.
Din nefericire, participarea la activități Comenius pare să fi fost relativ limitată în zona de formare
a cadrelor didactice din învățământul pre-universitar. Din cei 63 de respondenți, doar 8 (12,7%) au
menționat derularea de activități Comenius în universitate. De asemenea, atât mobilitatea
incoming cât și outgoing pentru asistenți Comenius par să rămână limitate.
Pentru mobilități outgoing au fost aprobate 30 de candidaturi din 53 de aplicații în anul 2013.
Numărul de candidaturi aprobate a tins să fie mic și în anii anteriori, de exemplu existând 15
candidaturi aprobate în anul 2008, din 34 de candidaturi. Dintre candidaturile aprobate în 2013,
destinațiile cele mai comune au fost Spania (6 candidaturi aprobate), Portugalia și Belgia (câte 5
fiecare), Germania (4 plasamente) și Italia (3). Pentru cea mai solicitată destinație, Franța (11
aplicanți), au fost aprobate doar 2 candidaturi. Numărul scăzut a fost determinat de bugetul scăzut
alocat acestei acțiuni.
Vis-a-vis de găzduirea asistenților Comenius, dinamica este chiar mai modestă. Din 46 de școli care
au primit aprobarea pentru a găzdui asistenți Comenius în 2013, 37 nu au primit niciun asistent.
92
Tip instituțieCandidaturi
depuse Candidaturi
aprobate Asistenți primiți
Școală gimnazială 27 20 4
Liceu/colegiu teoretic 17 16 3
Liceu/colegiu tehnic/tehnologic/vocațional 7 6 1
Palat al copiilor 1 1 1
Grădiniță 2 1
Asociație 1 1
Fundație 1 1 Tabelul 11 Candidaturi și asistenți Comenius găzduiți per instituție, sursa date: ANPCDEFP
Este important să se noteze că mobilitățile pentru asistenți Comenius rămân o mică parte a
întregului program, dar una din principalele puncte de legătură între mediul universitar și sistemul
de educație secundar.
Universitățile au putut de asemenea lua parte, ca parteneri, la proiectele Comenius Regio în arii
care au ținut mai ales de dezvoltarea ariei academic-pedagogice, de exemplu prin sprijinirea
formării profesorilor și facilitarea stagiilor de formare continue. Din nefericire, distribuția
chestionarelor folosite pentru prezentul studiu nu a permis o evaluare aprofundată a impactului
perceput la nivel de unități.
Leonardo da Vinci
Principalul instrument pentru dezvoltarea formării profesionale (VET) creat prin intermediul
programului LLP este subprogramul Leonardo da Vinci. În România, renunțarea la structura duală
(tehnic/teoretic) în cadrul învățământului superior plasează majoritatea formării profesionale
inițiale în zona educației secundare. Totuși, dintre cele 63 de universități care au răspuns
chestionarului înaintat pentru prezentul studiu, 22 (34,9%) au răspuns că portofoliul Biroului
Erasmus include gestionarea formală a activităților Leonardo da Vinci. Spre deosebire de
programul Comenius, pentru Leonardo da Vinci nu există un tipar clar al evoluției ratei de
aprobare a candidaturii pentru proiecte, deși atât numărul de candidaturi cât și de
proiecte/mobilități aprobate a menținut o tendință crescătoare pe durata implementării
programului LLP.
Cu toate acestea, aplicațiile gestionate direct de universități au beneficiat de un succes redus. De
exemplu, pentru anul 2013, niciuna din cele cinci candidaturi de proiecte PLM (mobilitatea
persoanelor aflate pe piața muncii) sau VETPRO (profesioniști în VET) Leonardo da Vinci depuse de
universități nu a fost aprobată. În schimb, 6 din cele 32 de aplicații pentru proiecte de parteneriat
93
inițiate de universități în domeniul VET au fost aprobate, universitățile fiind al treilea tip de actor
ca număr de proiecte aprobate (după instituții de învățământ secundar și asociații).
Grundtvig
Grundvtig a fost ramura LLP preocupată cu activitatea de învățare a adulților/învățare pe tot
parcursul vieții (sau LLL). Chiar dacă activitatea de LLL este încă limitată în universitățile din
România, a existat un număr de proiecte Grundtvig coordonate de universități care au fost
aprobate spre finanțare. Universitățile au fost pe locul cinci din tipul de instituții care au aplicat
pentru proiecte Grundtvig. În anul 2012/2013, de exemplu, au fost depuse 33 de proiecte
Grundvig din partea universităților, din care șase au fost aprobate.
Din totalul respondenților la chestionarul adresat Birourilor Erasmus, 11 au menționat că
gestionează activități ale unor proiecte finanțate Grundtvig.
94
10. Concluzii şi recomandări Obiectivul principal al prezentului studiu a fost de a analiza modul în care programele LLP au
contribuit la internaționalizarea învățământului superior în România. Astfel, aplicând metode de
cercetare specifice, se poate concluziona căprogramele LLP au avut o contribuție
semnificativăîndezvoltarea dimensiunii internaționale a educației și cercetării în universitățile
românești. Impactul este vizibil în special la nivelul studenților, al corpului academic dar și la cel al
instituțiilor propriu-zise.
Studenți
Mobilitățile asociate programelor finanțate LLP au ajuns să devină principalul vector al fluxurilor
transnaționale de studenți. Acest lucru se vede în popularitatea ridicată a mobilităților de scurtă
durată dar și din țările spre care merg fluxurile de studenți români, care sunt concordante cu
datele de mobilitate înregistrate de ANPCDEFP.
Creșterea mobilităților outgoing a fost remarcabilă în termeni relativi, mai ales cu privire la
mobilitățile de plasament. Acestea au ajuns să reprezinte peste o treime din totalul mobilității
outgoing pentru studenții din universitățile românești, tipar divergent față de media europeană.
Mobilitatea de studii a înregistrat o oarecare stagnare în termeni absoluți, chiar dacă s-au
înregistrat progrese în rata relativă de participare în mobilitățile de studiu. Studenții români rămân
însă printre cei mai puțini mobili de pe continent. Lipsa de suport financiar adițional, puterea de
cumpărare relativ mică rezultată din transferarea de venituri sau economii din România în multe
alte state europene și problemele (e drept, în curs de rezolvare) cauzate de recunoașterea studiilor
au contribuit la neatingerea potențialului Erasmus SMS. De asemenea, se observă o reorientare
treptată a mobilității outgoing spre Europa de Est și, punctual, de Sud. Dacă acest lucru poate fi
perceput ca o creștere a conectivității la nivel regional și sub-regional, există o probabilitate
ridicată ca evoluția destinaților preferate să fie influențată de nivelul burselor Erasmus acordate și
de lipsa cofinanțării naționale.
La nivel de instituții, cel mai mare număr de studenți plecați în mobilități provin din universități
mari precum Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (UAIC), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj
(UBB), Universitatea București (UB) și Academia de Studii Economice din București (ASE). Totuși, la
nivelul ratelor relative de mobilitate se remarcă o serie de instituții de dimensiuni mai mici, între
care Universitatea de Arta si Design Cluj Napoca, Universitatea de Medicina si Farmacie din Târgu
Mureș, Universitatea de Arte George Enescu Iași sau Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia.
95
Ponderea studenților din aceste instituții care participă în programe de mobilitate din total
studenți înmatriculați este mult superioară mediei naționale precum și celei europene. Pe plan
regional, studenții universităților din Nord-Vest, Nord-Est și Centru participă mai des la programe
de mobilitate outgoing, în comparație cu studenții din celelalte regiuni.
Problema atractivității ofertei academice românești pentru studenții incoming este dificilă și
complexă, și nu ține în întregime de măsurile luate de universități, autoritățile publice sau de
măsurile facilitate prin programe europene precum LLP sau Erasmus+. Totuși, este importantă
intensificarea eforturilor de a atrage studenți din alte state europene în programul Erasmus și
explicit în mobilități în România. Deși există deja un trend crescător în participarea studenților
străini la mobilități de studiu și plasament în România, aceștia rămân semnificativ mai puțini decât
studenții mobili outgoing. Există de asemenea numeroase probleme în integrarea acestora în viața
universitară, inclusiv lipsa de facilități și cursuri în limba engleză și probleme cu cazarea studenților
(inclusiv nemulțumiri legate de condițiile standard de cazare prezente în universitățile românești).
O recomandare generală pentru facilitarea mobilității studenților ar fi organizarea unor programe
naționale de co-finanțare a schemelor de mobilitate. Acestea sunt necesare atât pentru creșterea
ratei relative de mobilitate națională cât și pentru a permite diversificarea destinațiilor alese de
studenții români. De asemenea, este importantă continuarea eforturilor de reducere a poverii
birocratice în cazul proceselor asociatemobilităților, chiar dacă progresele în această zonă par să
fie deja substanțiale.
O altă recomandare ar fi creșterea echității în mobilitățile studenților. Există posibilitatea obținerii
de finanțare suplimentară pentru tinerii cu nevoi speciale, iar unele state precum Polonia au reușit
să facă progrese substanțiale în mobilitatea studenților vulnerabili. Pentru a respecta principiile
egalității de șanse asumate formal de sistemul de învățământ superior românesc, finanțarea
mobilităților tinerilor cu nevoi speciale ar trebui să fie o prioritate, alături de politici instituționale
de a face mobilitatea studențească și de plasament reflectivă pentru diversitatea studenților.
Personal
Mobilitatea personalului a cunoscut o dinamică pozitivă accentuată în perioada 2007-2013. Dintre
statele membre ale Uniunii Europene, România a fost pe locul trei în ceea ce privește creșterea
ratei de mobilitate outgoing a cadrelor didactice. Cu toate acestea, s-a observat o scădere
semnificativă a mobilităților incoming cu origine în statele din Europa de Vest, Nord și Nord-Vest,
țări care găzduiesc de regulă cele mai prestigioase instituții de învățământ superior de pe
96
continent. Pe de altă parte, creșterea fluxurilor de mobilitate ale cadrelor didactice cu unele state
vecine poate fi interpretată ca un element de îmbunătățire a cooperării academice la nivel
regional.
Mobilitatea personalului academic a avut un impact pozitiv asupra instituțiilor de origine. În mod
notabil, s-a observat o contribuție directă la modernizarea curriculei, dar și o creștere a numărului
de contacte stabilite cu persoane și instituții din alte state.
Dinamica pozitivă în mobilitatea de personal ar trebui încurajată și pe durata implementării
programului Erasmus+, cu nota că este importantă facilitarea mobilității și cooperării integrate
care să acopere atât zona educațională cât și sfera cercetării. De asemenea, la fel ca pentru
mobilitatea studenților, ar fi importantă diversificarea fluxurilor de mobilitate prin încurajarea de
parteneriate cu statele care actualmente găzduiesc sau trimit un număr mic de personal sau prin
crearea de scheme de finanțare suplimentare. În mod deosebit, se remarcă lipsa de fluxuri de
mobilitate cu statele din Nordul continentului.
Parteneriate internaționale și dimensiunea instituțională
Parteneriatele instituționale au oferit numeroase beneficii universităților, inclusiv o mai bună
vizibilitate internațională, acces la rețele de comunicare academică și științifică și oportunități de
dezvoltare instituțională. Un aspect încurajator este inițierea de forme de cooperare pe termen
lung de mai multe universități, inclusiv în afara cadrului normativ și financiar al programelor
europene precum LLP. Acestea pot ajuta atât la inițierea de noi parteneriate cât și la participarea
la rețele europene științifice, ajutând de exemplu la dezvoltarea de know-how în diverse domenii
sau la publicarea de literatură științifică în coautorat. De asemenea, participarea la activități
comune poate contribui la îmbunătățirea capacității de utilizare a limbilor străine în activitatea
curentă.
La nivel intrainstituțional, se observă o bună organizare a activităților de gestionare a programelor
de mobilități, dar și schimbări structurale importante. De exemplu, se poate observa o flexibilizare
a procedurilor de recunoaștere a studiilor, aspect care contribuie la ameliorarea uneia dintre
problemele ”tradiționale” asociate educației cooperative transnaționale.
O recomandare ar fi o mai bună adaptare a instituțiilor la nevoia de a interacționa cu studenți și
personal din alte state. Extinderea gamei de servicii și cursuri oferite în engleză sau alte limbi de
circulație internațională și continuarea eforturilor de branding ar putea fi demersuriutile în
reducerea dezechilibrului dintre mobilitățile outgoing și incoming. În absenta unor eforturi
97
centralizate, universitățilepot contribui inclusiv la oferirea de sprijin suplimentar pentru
mobilitatea outgoing, mai ales cea studențească pentru studii.
Chiar dacă trasarea unor paralele directe între programul LLP și nivelul de internaționalizare
instituțională este pe alocuri dificilă, este clar că programul a contribuit la crearea unui cadru de
activități care au dus spre o mai largă deschidere europeanăşi, lucru îmbucurător pentru viitor,
există o apreciere pozitivă din partea mai multor instituții a noului mod de organizare a
programelor europene din zona de educație și formare sub umbrela Erasmus+.
98
Bibliografie
Altbach, G P., Teichler, U. (2001). Internationalization and Exchanges in a Globalized World, Journal of
Studies in International Education, 5 (1), 5-25
Altbach, G P. și Knight, J. (2007). The internationalization of higher education: Motivations and
Realities, Journal of Studies in International Education, 11 (3-4), 290-305
ANOSR-Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (2010). Poziția ANOSR asupra
mobilităților academice.
Bărbulescu, I. Gh. (2005). UE de la Economic la Politic, București: Tritonic
Brooks, R., Waters, J. L. (2011). Student mobilities, migration and the internationalization of higher
education. Basingstoke, Hampshire: Palgrave Macmillan
CHEPS, PriceWatherhouseCoopers (2004). External evaluation of Erasmus instituțional and national
impact. European Commission, Brussels
CHEPS, INCHER, ECOTEC (2008). The Impact of Erasmus on European Higher Education: Quality,
Openness and Internationalisation, European Commission
CNFIS (2013). Raportul public anual: Starea finanțării învățământului superior românesc și măsurile de
optimizare ce se impun. București: CNFIS.
CNFIS (2014). Raportul public anual: Starea finanțării învățământului superior românesc și măsurile de
optimizare ce se impun. București: CNFIS.
De Wit, H (2011) Trends, issues and challenges in internationalisation of higher education. Amsterdam:
Centre for Applied Research on Economics & Management, School of Economics and Management of
the Hogeschool van Amsterdam
Egron-Pollak, E.; Hudson, R (2014) Internationalization of Higher Education: Growing expectations,
fundamental values. IAU 4th Global Survey. International Association of Universities (IAU). Paris
European Commission 2006. The History of European cooperation in education and training. Europe in
the making – an example. Luxembourg
European Commission 2013a. The Higher Education Modernisation Agenda. European Commission.
Brussels
99
European Commission 2013b. European Higher Education in the World. European Commission.
Communiqué, Brussels
Klemencic, M., Flander, A. (2013). Evaluation of the Impact of the Erasmus Programme on higher
education in Slovenia, Ljubljana: Centre of the Republic of Slovenia for Mobility and European
Educational and Training Programmes (CMEPIUS)
Knight, J. (2004). Internationalization Remodelled: Definitions, Approaches and Rationales, Journal of
Studies in International Education, 8 (1), 5-31
Knight, J. (2006). Internationalization of higher education: New directions, new challenges. The 2005
IAU global survey report. Paris: International Association of Universities
Knight, J. (2008). Higher Education in Turmoil. The Changing World of Internationalization, Global
Perspectives on Higher Education Series, Sense Publishers, vol. 13
OECD (2004). Internationalization and Trade in Higher Education, Paris
OECD (2012). Approaches to Internationalization and Their Implications for Strategic Management and
Institutional Practice, A Guide for Higher Education Institutions, Paris
Papatsiba, V. (2003). Des etudiants europeens. Erasmus et l’aventure de l’alterite´. Bern: Peter Lang
Papatsiba, V. (2005). Political and individual rationales of student mobility: A case-study of ERASMUS
and a French regional scheme for studies abroad, European Journal of Education, 40 (2), 173–188.
Papatsiba, V. (2006). Making higher education more European through student mobility? Revisiting EU
initiatives in the context of the Bologna Process, Comparative Education, 42 (1), 93–111.
Philips, D., Ertl, H. eds. (2003). Implementing European Union Education and Training Policy, A
Comparative Study of Issues in Four Member States, Springer
Teichler, U. (2004). The Changing Debate on Internationalisation of Higher Education, Higher Education,
5-26.
Teichler, U. (2009) Internationalization of Higher Education: European experiences, Asia Pacific
Education Review, 10 (1), 93-106
Documente UE
Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în
domeniul educației și formării profesionale (ET 2020)
100
Council Decision of 6 December 1994 establishing an action programme for the implementation of a
European Community vocational training policy
Decision No 451/2003/EC of the European Parliament and of the Council of 27 February 2003
amending Decision No 253/2000/EC establishing the second phase of the Community action
programme in the field of education "Socrates"
Decision No 1720/2006/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 15 November
2006 establishing an action programme in the field of lifelong learning
European Commission (2014a). Erasmus Facts, Figures & Trends The European Union support for
student and staff exchanges and university cooperation in 2012-2013. Retrieved online from:
http://ec.europa.eu/education/library/statistics/ay-12-13/facts-figures_en.pdf
European Commission (2014b). The Erasmus Impact Study. Effects of Mobility on the Skills and
employability of students and the internationalization of higher education institutions, Luxembourg
Regulation (EU) No 1288/2013 of the European Parliament and of the Council of 11 December 2013
establishing 'Erasmus+
Report from the Commission - Final Report from the Commission on the implementation of the
Socrates programme 1995 – 1999
101
Despre autori
Robert Santa este actualmente student într-un program masteral al University College of London
în domeniul învățării pe tot parcursul vieții si este expert colaborator în cadrul Unității Executive
pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). A fost
activ în mișcarea studențească la nivel local (în Timișoara), național și european și a coordonat
publicații ale European Students Union, inclusiv studiul privind impactul Procesului Bologna
”Bologna With Student Eyes”, în anul 2010. Între 2011 și 2013 s-a ocupat de relația cu mediul
universitar într-un proiect al Adecco Resurse Umane.
Ioana Ciucanu este Doctor în Științe Politice al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative
(SNSPA) și licențiată în economie, cu experiență academică și profesională de peste patru ani în
politici educaționale, politici de monitorizare și evaluare de programe, cu specializare pe analiză de
politici.
În prezent este consultant al Băncii Mondiale pe sectoarele educație, guvernanță și dezvoltare
urbană, rurală și socială, contribuind în principal la pregătirea și elaborarea a trei strategii
educaționale pentru Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECȘ) pentru perioada 2014-
2020, precum și a altor documente strategice, ca de ex. Planul Integrat de Dezvoltare (PID) Polul
de Creștere Ploiești, Strategia de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării.
Daniela Alexe este expert în politici educaționale în cadrul Unității Executive pentru Finanțarea
Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), și coordonator în cadrul
Centrului pentru Politici Educaționale (CPE). Ea este în prezent doctorand în ştiințe politice în
cadrul Şcolii Naționale de StudiiPolitice şi Administrație Publică (SNSPA), București. Anterior, a fost
preşedintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențeşti din România (ANOSR).
Ligia Deca este doctorand în domeniul științe politice în cadrul Universității din Luxemburg și
Consilier de Stat în Departamentul de Educație și Cercetare al Administrației Prezidențiale.
Anterior, Ligia Deca a lucrat în calitate de expert în politici educaționale în cadrul Unității Executive
pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), membru
în cadrul grupului de experți „Știința în educație” a Comisiei Europene, coordonator al
Secretariatului Procesului Bologna (2010-2012) si președintele Uniunii Europene a Studenților
(ESU).
102
Cezar Hâj este expert politici publice în domeniul Învățământului Superior, în cadrul Unității
Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI)
unde coordonează activitățile proiectului ”Internaționalizare, echitate și management universitar
pentru un Învățământ Superior de calitate” (IEMU). Cezar Haj a urmat programul Școlii Doctorale
din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrație Publică (SNSPA), din București și a
obținut titlul de doctor în științe politice. Anterior, Cezar Hâj a fost membru al Secretariatului
Bologna de la București în perioada 2010-2012.
Cristina Ramona Fiț – este expert politici publice în cadrul în cadrul Unității Executive pentru
Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) specializată pe
politici de internaționalizare a învățământului superior și implementarea Procesului Bologna. A
activat ca Expert PR și coordonatoare de proiecte în domeniul drepturilor omului, femeilor,
minorităților și grupurilor etnice în cadrul Agenției de Dezvoltare Comunitară “Împreună” și
Asociației pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome E-Romnja. Absolventa a Universității de
Vest din Timișoara și a Institutului Diplomatic Român
103
Anexe
Anexa 1 – Rate relative de mobilitate pentru studenții din sectorul universitar public
Universitate
SMS+SMP
Studenți Rata
mobilități 1 Universitatea de Arta si Design Cluj Napoca 106 994 106,64 2 Universitatea de Medicina si Farmacie din Târgu Mureș 136 5,103 26,65 3 Universitatea de Arte George Enescu Iași 39 1,467 26,58 4 Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia 107 4,231 25,29 5 Universitatea Națională de Arte din București 32 1,338 23,92 6 Universitatea Maritima Constanta 128 5,368 23,85 7 Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hațieganu"
din Cluj Napoca 151 6,436 23,46
8 Universitatea de Arta Teatrala Târgu Mureș 8 377 21,22 9 Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din
București 64 3,291 19,45
10 Universitatea "Alexandru Ioan CUZA" din Iași 481 26,200 18,36 11 Universitatea "Petru Maior" din TârguMureș 60 3,373 17,79 12 Școala Națională de Studii Politice si Administrative din
București 96 6,266 15,32
13 Universitatea "Politehnica" din Timișoara 195 12,756 15,29 14 Universitatea Vasile Alecsandri Bacău 68 4,860 13,99 15 Academia Naționala de Educație Fizică și Sport București 16 1,321 12,11 16 Universitatea Națională de Muzica București 10 852 11,74 17 Universitatea"Babeș-Bolyai" din Cluj 420 36,391 11,54 18 Universitatea "Transilvania" Brașov 217 19,985 10,86 19 Universitatea de Vest din Timișoara 149 15,727 9,47 20 Universitatea de Științe Agricole si Medicina Veterinara
din Cluj Napoca 57 6,043 9,43
21 Universitatea Tehnica din Cluj Napoca 175 19,687 8,89 22 Universitatea "Stefan cel Mare " din Suceava 82 9,334 8,79 23 Universitatea din Pitești 91 10,365 8,78 24 Universitatea din Oradea 138 15,788 8,74 25 Universitatea București 260 30,487 8,53 26 Universitatea din Petroșani 34 3,987 8,53 27 Academia de Muzica Gheorghe Dima din Cluj-Napoca 9 1,057 8,51 28 Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iași 121 14,758 8,20 29 Academia de Studii Economice București 187 23,678 7,90 30 Universitatea din Craiova 154 20,088 7,67 31 Universitatea de Științe Agricole si Medicina Veterinara
"Ion Ionescu de la Brad" Iași 32 4,415 7,25
32 Universitatea "Lucian Blaga " din Sibiu 118 16,884 6,99 33 Universitatea "Politehnica" din București 176 25,382 6,93
104
34 Universitatea Națională de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L.Caragiale”
5 830 6,02
35 Universitatea "Constantin Brâncuși" din Targu-Jiu 23 3,904 5,89 36 Universitatea "Eftimie Murgu" Reșița 13 2,391 5,44 37 Universitatea "Valahia" din Târgoviște 33 6,966 4,74 38 Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babeș" din
Timișoara 30 6,399 4,69
39 Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad 33 7,432 4,44 40 Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați 57 13,102 4,35 41 Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova 16 3,858 4,15 42 Universitatea "Ovidius" Constanta 62 16,533 3,75 43 Universitatea de Medicina si Farmacie ''Grigore T. Popa"
din Iași 32 8,935 3,58
44 Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" București
36 11,133 3,23
45 Universitatea Tehnica de Construcții București 23 7,549 3,05 46 Universitatea de Științe Agricole si Medicina Veterinara a
Banatului Timișoara 11 5,394 2,04
47 Universitatea de Științe Agricole si Medicina Veterinara București
11 11,997 0,92
48 Universitatea"Petrol-Gaze" din Ploiești 7 8,027 0,87 Tabelul 12 Rate relative de mobilitate pentru anul academic 2012/2013 pe universități publice, sursa date:
ANPCDEFP, INS
105
Anexa 2 – cifre absolute de mobilitate după domeniul de studiu
Mobilități de studiu (SMS) pe domeniu de studiu Nr.crt Domeniu de studiu 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13
1 Educație 23 27 20 292 Științe umaniste și Arte 755 830 784 7033 Științe sociale, Afaceri și Drept 1.164 1.288 1.245 1.1484 Științe, Matematică și Software 359 454 376 3625 Inginerie, Prelucrări și Construcții 488 525 505 526
6 Agricultură, Zootehnie și Medicină Veterinară
69 76 118 82
7 Sănătate 212 226 257 2658 Servicii 58 72 68 77
Mobilități de plasament (SMP) pe domeniu/sector
Nr.crt Domeniu de studiu 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13 1 Agricultură, Piscicultură și domeniul
Forestier 1 6 10 27
2 Manufactură 4 8 11 123 Electricitate, Gaz, Aburi si Aer Condiționat 2 1 2 8
4 Alimentare cu Apă, Canalizare, Gestionarea deșeurilor
7 3 5 16
5 Construcții 21 21 17 456 Transport și depozitare 147 186 201 1777 Servicii de cazare și alimentație 100 111 50 1228 Informare și comunicare 38 30 79 739 Financiar si Asigurări 9 18 22 13
10 Activități imobiliare - - 4 111 Activități Profesionale, Tehnice si de
Cercetare 133 242 205 354
12 Servicii administrative 10 17 27 5813 Administrație Publică si Apărare - 4 2 1214 Educație 183 233 243 43515 Sănătate si Servicii sociale 103 130 166 29116 Arte, Divertisment, Recreere 19 27 52 5317 Alte Servicii 86 64 101 102
Tabelul 13 Cifre absolute de mobilitate după domeniul de studiu, sursă date: ANPCDEFP
106
Anexa 3 – Mobilitatea outgoing SMS+SMP după centrul universitar
Centre universitare
2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13 Total
1 București 995 1.059 1.098 1.139 1.120 1.087 6.498 2 Cluj 504 604 654 737 789 918 4.206 3 Iași 451 600 665 658 673 705 3.752 4 Timișoara 265 250 238 301 324 412 1.790 5 Constanța 181 179 182 246 255 245 1.288 6 Brașov 167 177 183 211 210 221 1.169 7 Craiova 181 182 185 208 173 170 1.099 8 Oradea 155 128 136 195 200 214 1.028 9 Târgu Mureș 64 67 95 144 148 220 738
10 Sibiu 69 105 101 142 127 162 706 11 Pitești 73 100 77 149 113 155 667 12 Bacău 46 54 58 77 73 80 388 13 Galați 69 68 63 66 46 76 388 14 Alba Iulia 18 12 70 81 75 107 363 15 Suceava 29 36 43 63 65 82 318 16 Petroșani 53 71 51 48 40 34 297 17 Arad 14 16 16 39 31 47 163 18 Târgoviște 24 17 28 32 26 33 160 19 Baia Mare - 7 19 45 28 - 99 20 Târgu Jiu - - 16 11 47 23 97 21 Reșița 15 10 12 8 11 13 69 22 Ploiești 6 8 3 4 4 7 32
Total 3.379 3.750 3.993 4.604 4.578 5.011 25.315Tabelul 14 Mobilitatea outgoing SMS+SMP după centrul universitar, sursă date: ANPCDEFP
107
Anexa 4 – Mobilitatea incoming și outgoing pentru personal și variația între 2007 și 2013
Nr. crt.
Țară destinație
2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13 Variație
1 Bulgaria 2 16 25 23 45 85 4250,0%2 Turcia 13 33 72 90 119 205 1576,9%3 Suedia 2 1 3 2 5 13 650,0%4 Polonia 22 26 39 44 34 96 436,4%5 Ungaria 77 95 133 216 266 320 415,6%6 Cehia 9 20 19 18 22 34 377,8%7 Slovacia 11 5 15 20 19 38 345,5%
8 Finlanda 11 9 18 13 16 33 300,0%
9 Austria 27 42 36 36 59 59 218,5%10 Spania 117 120 152 165 180 227 194,0%11 Olanda 13 20 25 24 17 25 192,3%12 UK 27 25 43 42 58 50 185,2%13 Grecia 70 61 83 93 86 129 184,3%14 Portugalia 53 53 80 96 111 96 181,1%
15 Italia 161 154 223 198 235 264 164,0%16 Norvegia 2 4 14 30 5 3 150,0%17 Danemarca 9 19 13 15 15 13 144,4%18 Germania 126 134 143 147 176 171 135,7%19 Belgia 45 43 67 47 60 61 135,6%20 Slovenia 6 6 12 7 5 8 133,3%21 Franța 331 360 393 397 402 408 123,3%22 Irlanda 3 1 4 6 4 1 33,3%23 Estonia - - - 2 2 5 24 Cipru - - 2 2 2 5 25 Letonia - 1 5 4 6 13
26 Lituania - 7 5 6 9 11 27 Luxemburg - - - - - 3 28 Malta - 6 8 - 5 20 29 Islanda - - 9 14 1 1
30 Liechtenstein - - 2 - 1 - 31 Croația - - - - 8 18 32 Elveția - - - - 7 16
Total 1.137 1.261 1.643 1.757 1.980 2.431
Tabelul 15Cadre didactice plecate în mobilitate/outgoing teaching staff (STA+STT), sursă date: ANPCDEFP
108
109
Cadre didactice venite în mobilitate/incoming teaching staff (STA+STT) Tara de origine 2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13 Variație
1 Turcia 49 62 56 108 128 274 559,2% 2 Polonia 21 41 28 65 69 71 338,1% 3 Bulgaria 14 26 22 28 42 43 307,1% 4 Slovacia 6 4 7 7 21 14 233,3% 5 Lituania 7 12 12 13 5 10 142,9% 6 Norvegia 3 1 5 5 3 4 133,3% 7 Spania 62 54 74 63 85 79 127,4% 8 Grecia 19 15 25 26 37 22 115,8% 9 Ungaria 56 94 90 163 187 60 107,1%
10 Portugalia 21 30 24 18 25 22 104,8% 11 Cehia 14 26 14 10 21 14 100,0% 12 Slovenia 3 1 - 5 3 3 100,0% 13 Italia 64 63 88 77 64 63 98,4% 14 Danemarca 6 7 2 4 3 5 83,3% 15 Olanda 18 17 12 17 13 14 77,8% 16 Germania 120 124 122 93 93 69 57,5% 17 Austria 29 30 25 35 27 15 51,7% 18 Irlanda 2 1 6 1 4 1 50,0% 19 Belgia 44 45 30 30 21 47,7% 20 UK 32 34 33 28 36 13 40,6% 21 Finlanda 9 23 14 12 13 3 33,3% 22 Franța 324 340 326 312 265 107 33,0% 23 Letonia 6 6 3 7 9 1 16,7% 24 Suedia 5 1 6 4 4 - 0,0% 25 Estonia 1 2 1 2 4 - 26 Cipru 2 1 1 - 3 - 27 Luxemburg - - - - - - 28 Malta - - - - - - 29 Islanda - - - 2 - - 30 Liechtenstein - - - - - - 31 Croația - - - 2 1 1 32 Elveția - - - - 10 -
Total 937 1.06 1.026 1.137 1.209 929 Tabelul 16 Cadre didactice venite în mobilitate/incoming teaching staff (STA+STT), sursă date: ANPCDEFP
Anexa 5 – Bugete aprobate pentru mobilitate pe durata programului LLP (2007-2013)
Universitatea 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași 673,164 973,298 1,057,641 965,000 1,306,698 1,405,878 1,358,579 7,740,258
Universitatea"Babeș-Bolyai" din Cluj 737,936 854,867 819,471 917,484 1,087,478 1,267,182 1,429,476 7,113,894
Universitatea București 697,714 885,684 721,657 705,400 803,595 840,720 874,601 5,529,371
Academia de Studii Economice București 475,351 525,472 601,038 616,046 708,566 671,288 679,372 4,277,133
Universitatea "Transilvania" Brașov 405,445 500,098 599,711 572,219 611,070 761,991 762,914 4,213,448
Universitatea din Oradea 509,363 402,696 550,059 566,846 539,071 658,901 593,533 3,820,469
Universitatea de Vest din Timișoara 484,596 466,633 574,009 561,268 492,172 546,584 505,931 3,631,193
Universitatea din Craiova 495,460 482,163 485,748 441,245 462,775 584,397 493,614 3,445,402
Universitatea "Politehnica" din București 322,611 318,506 395,547 387,466 403,816 477,502 524,833 2,830,281
Universitatea "Politehnica" din Timișoara 198,239 181,998 338,955 307,140 367,424 564,605 577,850 2,536,211
Universitatea Maritima Constanta 248,264 291,583 330,417 346,051 257,414 551,938 467,953 2,493,620
Universitatea Tehnica din Cluj Napoca 170,982 198,960 253,131 245,319 339,731 535,667 538,020 2,281,810
Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iași 213,136 209,367 236,917 225,166 349,652 376,807 467,638 2,078,683
Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj Napoca
189,637 226,767 274,046 268,403 298,962 384,508 378,631 2,020,954
Universitatea "Lucian Blaga " din Sibiu 110,399 140,932 166,195 234,399 240,625 338,415 368,440 1,599,405
Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din București
244,312 183,317 250,739 257,564 197,145 202,890 199,172 1,535,139
Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați 150,876 167,411 242,779 217,596 178,651 254,628 197,505 1,409,446
Universitatea de Arta si Design Cluj Napoca 74,568 100,797 146,933 162,690 230,371 296,087 340,691 1,352,137
Universitatea din Pitești 99,022 173,217 173,570 149,938 155,089 262,437 226,991 1,240,264
ȘcoalaNațională de Studii Politice si Administrative din București
125,682 139,633 180,435 172,221 197,504 181,072 214,558 1,211,105
Universitatea din Petroșani 159,347 203,002 167,279 175,080 150,115 184,662 146,528 1,186,013
Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia 21,371 22,898 127,008 147,034 197,307 286,485 287,642 1,089,745
Universitatea "Stefan cel Mare " din Suceava 72,291 135,190 143,622 139,766 164,622 201,507 214,611 1,071,609
Universitatea Bacău 68,349 103,764 129,655 168,974 164,024 199,651 217,373 1,051,790
Academia Navala Mircea cel Catran Constanta 263,310 100,000 124,321 74,462 137,422 169,148 179,009 1,047,672
Universitatea Romano Americana din București 118,968 88,938 129,980 96,904 164,966 165,323 211,239 976,318
110
Universitatea "Ovidius" Constanta 102,251 121,093 84,101 94,907 87,825 158,810 183,676 832,663
Universitatea "Constantin Brâncoveanu" din Pitești
81,691 49,066 57,032 173,718 119,605 158,366 150,335 789,813
Universitatea de ȘtiințeAgricole si Medicina Veterinara din Cluj Napoca
70,193 62,630 73,150 84,175 108,456 151,100 214,804 764,508
Universitatea "Petru Maior" din TârguMureș 41,924 43,277 76,362 98,023 125,540 152,920 179,984 718,030
Universitatea de Medicina si Farmacie din TârguMureș
44,328 26,441 64,673 66,502 117,219 146,708 248,365 714,236
Academia de Tehnica Militara București 57,374 78,450 68,544 69,925 116,555 141,667 167,885 700,400
Universitatea de Medicina si Farmacie ''Grigore T. Popa" din Iași
89,322 84,435 94,903 108,374 84,295 86,325 128,473 676,127
Universitatea "Valahia" din Târgoviște 81,961 76,998 90,658 83,802 100,668 107,036 106,861 647,984
Universitatea Tehnica de ConstrucțiiBucurești 68,829 73,147 84,736 81,380 83,767 81,414 79,745 553,018
Universitatea Creștină Partium - - - 77,867 124,186 110,750 207,375 520,178
Universitatea "Titu Maiorescu" din București 70,209 53,104 65,044 82,182 65,232 75,737 69,442 480,950
Universitatea de Științe Agricole si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad" Iași
34,246 40,170 40,475 49,238 86,768 99,408 129,381 479,686
Universitatea de Arte George Enescu Iași 34,046 40,362 54,686 54,289 83,233 90,406 107,003 464,025
Universitatea "Dimitrie Cantemir" din TârguMureș - - 55,047 80,496 116,239 95,632 116,270 463,684
Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad 34,333 25,389 31,000 50,882 62,650 82,621 125,944 412,819
Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" București
49,287 53,478 46,257 61,577 71,424 60,066 70,258 412,347
Universitatea Națională de Muzica București 43,171 69,235 57,726 63,297 44,943 46,789 57,331 382,492
Universitatea Națională de Arte din București 14,905 - 42,849 57,877 79,301 80,995 103,663 379,590
Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babeș" din Timișoara
17,825 53,517 35,328 49,012 62,689 78,884 73,077 370,332
Universitatea de Nord din Baia Mare - 15,142 124,311 143,095 83,910 - - 366,458
Universitatea Romano-Germana din Sibiu 84,958 44,114 37,436 36,435 40,354 50,893 31,222 325,412
Universitatea "Eftimie Murgu" Reșița 44,378 49,329 55,628 31,660 48,939 46,135 43,024 319,093
Universitatea "Spiru Haret" București 5,937 55,154 57,757 43,320 29,331 48,692 31,703 271,894
Universitatea Tibiscus Timișoara 17,737 14,773 20,252 11,106 28,461 77,735 88,093 258,157
Universitatea "Constantin Brâncuși" din Targu-Jiu - - 47,058 60,544 41,020 35,013 68,541 252,176
Universitatea Ecologica din București 2,012 - 37,569 56,416 40,858 42,938 67,280 247,073
111
112
Academia Națională de Educație Fizica si Sport București
27,039 17,013 39,413 45,279 30,873 40,107 34,486 234,210
Universitatea"Petrol-Gaze" din Ploiești 16,341 15,572 26,049 27,523 37,963 48,149 56,358 227,955
Universitatea de Științe Agricole si Medicina Veterinara București
19,875 20,459 23,838 33,383 31,413 20,758 48,725 198,451
Universitatea de Științe Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timișoara
- 36,279 32,457 15,053 28,900 39,158 45,971 197,818
Universitatea "Danubius" din Galați 21,056 - 16,485 48,894 31,341 47,499 26,593 191,868
Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir" București
33,737 24,310 24,058 18,930 28,608 29,949 21,210 180,802
Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu" din Sibiu
- - - - 22,226 59,170 96,408 177,804
Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova 21,000 20,348 21,547 17,085 32,703 33,486 28,978 175,147
Universitatea George Bacovia Bacău 8,843 - 26,336 48,502 26,288 27,342 17,552 154,863
Universitatea Sapienția din Cluj-Napoca - - - - - - 110,738 110,738
Academia de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca
- 7,364 12,197 22,360 15,304 20,592 32,188 110,005
Universitatea de Arta Teatrala TârguMureș 10,732 7,689 - 14,014 24,006 25,485 27,658 109,584
Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" Arad 3,205 8,481 - 16,916 - 21,419 56,683 106,704
Universitatea Națională de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L.Caragiale”
- - - - - 23,517 42,196 65,713
Universitatea "Andrei Șaguna" Constanta - 20,990 - 4,008 6,340 9,119 8,536 48,993
Universitatea "Nicolae Titulescu" din București 2,905 - - - 9,233 10,059 10,683 32,880
Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza" din București
- - 4,175 4,179 5,069 5,981 4,800 24,204
Universitatea Financiar Bancara din București - - - - - - 18,057 18,057
Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă - - - - - 6,443 8,982 15,425
Universitatea "Mihail Kogălniceanu" - - - 2,094 - 4,454 - 6,548 8,588,050 9,387,008 10,952,009 11,312,010 12,592,011 15,152,012 16,005,254 83,974,284
Tabelul 17 Bugete aprobate pentru mobilitate pe durata programului LLP (2007-2013)
Anexa 6 – Lista universităților care au răspuns chestionarului înaintat pentru prezentul studiu (6a), și a celor care au completat chestionare de auto-evaluare pentru proiectul IEMU (6b) 6a
1. Academia de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj Napoca 2. Academia de Studii Economice București 3. Academia de Tehnica Militara București 4. Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă 5. Academia Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu" din Sibiu 6. Academia Navala Mircea cel Bătrân Constanta 7. ȘcoalaNaționala de Studii Politice si Administrative din București 8. Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia 9. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași 10. Universitatea "Andrei Șaguna" Constanta 11. Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad 12. Universitatea "Constantin Brâncoveanu" din Pitești 13. Universitatea "Constantin Brâncuși" din Targu-Jiu 14. Universitatea "Danubius" din Galați 15. Universitatea "Dimitrie Cantemir" din TârguMureș 16. Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați 17. Universitatea "Eftimie Murgu" Reșița 18. Universitatea "Lucian Blaga " din Sibiu 19. Universitatea "Ovidius" Constanta 20. Universitatea "Petru Maior" din TârguMureș 21. Universitatea "Politehnica" din București 22. Universitatea "Politehnica" din Timișoara 23. Universitatea "Spiru Haret" București 24. Universitatea "Stefan cel Mare " din Suceava 25. Universitatea "Titu Maiorescu" din București 26. Universitatea "Transilvania" Brașov 27. Universitatea "Valahia" din Târgoviște 28. Universitatea București 29. Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir" din București 30. Universitatea Creștină Partium 31. Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din București 32. Universitatea de Arta si Design Cluj Napoca 33. Universitatea de Arta Teatrala TârguMureș 34. Universitatea de Arte George Enescu Iași 35. Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" București 36. Universitatea de Medicina si Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj Napoca 37. Universitatea de Medicina si Farmacie "Victor Babeș" din Timișoara 38. Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova 39. Universitatea de Medicina si Farmacie din TârguMureș 40. Universitatea de Medicina si Farmacie ''Grigore T Popa" din Iași 41. Universitatea de Științe Agricole si de Medicina Veterinara a Banatului Timișoara 42. Universitatea de Științe Agricole si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad" Iași 43. Universitatea de Științe Agricole si Medicina Veterinara București 44. Universitatea de Științe Agricole si Medicina Veterinara din Cluj Napoca
113
114
45. Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" Arad 46. Universitatea de Vest din Timișoara 47. Universitatea din Craiova 48. Universitatea din Oradea 49. Universitatea din Petroșani 50. Universitatea din Pitești 51. Universitatea Ecologica din București 52. Universitatea Maritima Constanta 53. Universitatea Naționala de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L.Caragiale” 54. Universitatea Naționala de Arte din București 55. Universitatea Naționala de Muzica București 56. Universitatea Romano Americana din București 57. Universitatea Sapienția din Cluj-Napoca 58. Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iași 59. Universitatea Tehnica de ConstrucțiiBucurești 60. Universitatea Tehnica din Cluj Napoca 61. Universitatea Vasile Alecsandri Bacău 62. Universitatea"Babeș-Bolyai" din Cluj 63. Universitatea"Petrol-Gaze" din Ploiești
6b
1. Universitatea ”Petru Maior” din Târgu Mureș – raport de autoevaluare și chestionar studenți
2. Universitatea ”Dunărea de Jos„ Galați – raport de autoevaluare 3. Universitatea de Ştiințe Agricole şi Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" Iași –
raport de autoevaluare și chestionar studenți 4. Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași – raport de autoevaluare și chestionar
studenți 5. Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași – raport de autoevaluare și chestionar
studenți 6. Universitatea de Ştiințe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca – raport de
autoevaluare și chestionar studenți 7. Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca – raport de autoevaluare și chestionar studenți 8. Academia de Studii Economice din București– raport de autoevaluare 9. Universitatea Tehnică de Construcții București– raport de autoevaluare și chestionar
studenți 10. Universitatea Româno-Americană București– raport de autoevaluare și chestionar studenți 11. Școala Națională de Studii Politice și Administrative București – raport de autoevaluare și
chestionar studenți 12. Universitatea ”Aurel Vlaicu” din Arad– raport de autoevaluare și chestionar studenți 13. Universitatea ”Ovidius” Constanța – raport de autoevaluare și chestionar studenți 14. Universitatea Maritimă Constanța – raport de autoevaluare 15. Universitatea ”Valahia” din Târgoviște – raport de autoevaluare și chestionar studenți 16. Universitatea din Pitești – raport de autoevaluare și chestionar studenți 17. Universitatea Politehnica Timișoara – raport de autoevaluare și chestionar studenți 18. Universitatea de Vest Timișoara – raport de autoevaluare și chestionar studenți 19. Universitatea ”Ștefan cel Mare” Suceava – raport de autoevaluare și chestionar studenți 20. Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu – raport de autoevaluare și chestionar studenți
