+ All Categories
Home > Documents > Inteligenta .

Inteligenta .

Date post: 28-Dec-2015
Category:
Upload: miky-gabytzza
View: 177 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
Description:
ref bun
33
Inteligenta Emotionala Inteligenta emotionala include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de automotivare. Toate aceste aptitudini le pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda o sansa mai mare, independent de potentialul intelectual primit pe linie genetica. Cartea ne explica ceea ce inseamna si cum sa dam inteligenta emotiilor noastre. In prima parte autorul ne informeaza cu privire la creierul uman, oferindu-ne date din anatomie pentru a intelege felul cum functioneaza acesta. Aflam astfel ca sufletul inteligentei emotionale consta in modul in care functioneaza nucleul amigdalian si cum interactioneaza cu neocortexul. Hipocampul si nucleul amigdalian erau cele doua zone cheie ale primitivului « creier al nasului » si care, pe masura ce evoluat, au dat nastere cortexului si apoi neocortexului (creierul care gandeste). Aceste structuri periferice stau la baza invatarii si a memoriei.
Transcript
Page 1: Inteligenta .

Inteligenta Emotionala

Inteligenta emotionala include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de

automotivare. Toate aceste aptitudini le pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda

o sansa mai mare, independent de potentialul intelectual primit pe linie genetica.

Cartea ne explica ceea ce inseamna si cum sa dam inteligenta emotiilor noastre.

In prima parte autorul ne informeaza cu privire la creierul uman, oferindu-ne

date din anatomie pentru a intelege felul cum functioneaza acesta. Aflam astfel ca

sufletul inteligentei emotionale consta in modul in care functioneaza nucleul

amigdalian si cum interactioneaza cu neocortexul. Hipocampul si nucleul amigdalian

erau cele doua zone cheie ale primitivului « creier al nasului » si care, pe masura ce

evoluat, au dat nastere cortexului si apoi neocortexului (creierul care gandeste).

Aceste structuri periferice stau la baza invatarii si a memoriei.

Studiul lui LeDoux a aratat ca semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche

merg mai intai in creier la talamus si apoi –printr-o unica sinapsa- la nucleul

amigdalian; un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex. Astfel

nucleul amigdalian incepe sa reactioneze inaintea neocortexului. Cercetarile lui

LeDoux sunt revolutionare in ceea ce priveste intelegerea vietii emotionale, fiind

primele care pun in evidenta caile neurale ale sentimentelor. Acest circuit exprima

puterea emotiei de a coplesi rationalul.

Asadar, oamenii au doua creiere, doua minti si doua feluri diferite de

inteligenta: cea rationala si cea emotionala. Intre ele exista un echilibru: sentimentele

sunt esentiale pentru gandire, iar gandirea pentru sentimente. Cand intervine pasiunea,

balanta se inclina in favoarea mintii emotionale.

Page 2: Inteligenta .

In cea de-a doua parte Goleman sustine ca persoanele care se descurca mai bine din

punct de vedere emotional, care isi cunosc si isi stapanesc bine sentimentele si care

deslusesc si abordeaza eficient sentimentele celorlalti sunt in avantaj in orice domeniu

al vietii. In lumea reala nu exista o inteligenta mai importanta decat cea

interpersonala. Daca nu o ai, nu vei sti cu cine sa te casatoresti, ce job sa-ti iei etc.

In ultimii ani, numerosi psihologi considera ca inteligenta personala are la baza

cinci domenii principale :

- Cunoasterea emotiilor personale- presupune identificarea şi exprimarea lor coerentă,

într-un context dat. În orice relaţie exprimăm informaţii, sentimente, fapte, amintiri.

Uneori însă, ne este greu să exprimăm clar ceea ce vrem să spunem sau simţim - nu

suntem coerenţi, iar alteori ne este greu să înţelegem ceea ce ni se spune - intenţia care

se ascunde în spatele cuvintelor.

Aceste situaţii sunt generatoare de conflict. Pentru a le evita este important să putem

codifica şi decodifica mesajele transmise la nivelul verbal sau non-verbal, astfel încât

să transmitem şi să înţelegem corect sensul mesajelor.

- Gestionarea emotiilor- se referă la capacitatea noastră de a alege modalitatea

prin care ne vom exprima într-o anumită situaţie. Pentru a ne gestiona emoţiile este

important să ţinem cont de:

- Ce exprimăm-

- Cum exprimăm-

- Când exprimăm-

- Unde exprimăm-

- Cui exprimăm-

Page 3: Inteligenta .

- Motivarea de sine- punerea emotiilor in serviciul unui scop ; Scopul este

criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important să ţinem cont de ceea ce

vrem să facem sau să obţinem, în mod concret:

- durata în timp - când vrem să atingem scopul

- participanţi - de cine avem nevoie

- strategie - ce paşi trebuie urmaţi

- resurse - de ce avem nevoie

- Recunoasterea emotiilor in ceilalti (de ex: empatia)- conştienţă organizaţională

şi o orientare către servicii; este capacitatea de a intui sau de a recunoaşte emoţiile

celorlalţi. Empatia nu înseamnă să trăim emoţiile altor persoane, ci să le înţelegem

pornind de la experienţele noastre.

- Manevrearea relatiilor- Arta inteligenţei emoţionale se rezumă în cadrul

acestei componente. Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaţii folosind

elementele menţionate până acum: ne fixăm scopurile, ne canalizam energia şi

emoţiile în funcţie de scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam şi

identificăm emoţiile într-un mod coerent.

Vom fi conştienţi de responsabilitatea noastră şi a celorlalţi în relaţiile interpersonale.

Acest lucru ne va ajuta să reducem conflictele şi să comunicăm eficient.

Indemnul lui Socrate, « Cunoaste-te pe tine insuti » reprezinta constientizarea

propriilor emotii atunci cand ele apar. Pentru unii, constientizarea emotiilor e

coplesitoare, in timp ce pentru altii abia daca exista. In general, femeile traiesc atat

emotiile pozitive cat si pe cele negative mai intens decat barbatii. Constientizarea de

sine devine piatra de temelie a stratului urmator de inteligenta emotionala : capacitatea

de a scapa de o proasta dispozitie.

Page 4: Inteligenta .

Oamenii au mai multe moduri de a-si stapani emotiile :

- Autoconstientizarea-inteligenta ii ajuta sa-si stapaneasca emotiile;

- Inchiderea in sine-au impresia ca un detin controlul asupra vietii lor emotionale, ca

au scapat emotiile de sub control.

- Acceptarea-persoanele au tendinta sa accepte cu usurinta dispozitiile prin care trec,

fara a incerca sa le schimbe.

Logica mintii emotionale este asociativa; ea presupune elementele care

simbolizeaza realitatea, sau declanseaza o amintire care sa corespunda acestei realitati.

De aceea zambetele, metaforele si imaginile se adreseaza direct mintii emotionale, ca

si artele plastice, romanele, filmul, poezia, muzica teatrul, opera.

Exista mai multe feluri in care mintea emotionala este precum cea a unui copil. Cu cat

este mai mult asa, cu atat emotiile devin mai puternice. O cale ar fi gandirea transanta,

in care fiecare lucru este alb sau negru, fara umbre de gri: o persoana ingrozita sa nu

faca o gafa, va gandi imediat:”

Intotdeauna spun ce nu trebuie.” Un alt semn al acestui mod copilaresc este

gandirea personalizata prin care evenimentele sunt percepute prin prisma inclinatiei de

a fi centrate pe propria persoana, ca de exemplu soferul care, dupa un accident explica

faptul ca:”Stalpul de telefon, pur si simplu a intrat in mine.” Acest mod copilaresc se

autoconfirma, ignorand amintirile care ar putea sa submineze anumite convingeri si

rezumandu-se doar la cele care le intaresc.

Page 5: Inteligenta .

Inteligenta Emotionala

Inteligenta emotionala include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de

automotivare. Toate aceste aptitudini le pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda

o sansa mai mare, independent de potentialul intelectual primit pe linie genetica.

Cartea ne explica ceea ce inseamna si cum sa dam inteligenta emotiilor noastre.

In prima parte autorul ne informeaza cu privire la creierul uman, oferindu-ne date din

anatomie pentru a intelege felul cum functioneaza acesta. Aflam astfel ca sufletul

inteligentei emotionale consta in modul in care functioneaza nucleul amigdalian si

cum interactioneaza cu neocortexul. Hipocampul si nucleul amigdalian erau cele doua

zone cheie ale primitivului « creier al nasului » si care, pe masura ce evoluat, au dat

nastere cortexului si apoi neocortexului (creierul care gandeste). Aceste structuri

periferice stau la baza invatarii si a memoriei.

Studiul lui LeDoux a aratat ca semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche

merg mai intai in creier la talamus si apoi –printr-o unica sinapsa- la nucleul

amigdalian; un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex. Astfel

nucleul amigdalian incepe sa reactioneze inaintea neocortexului. Cercetarile lui

LeDoux sunt revolutionare in ceea ce priveste intelegerea vietii emotionale, fiind

primele care pun in evidenta caile neurale ale sentimentelor. Acest circuit exprima

puterea emotiei de a coplesi rationalul.

Asadar, oamenii au doua creiere, doua minti si doua feluri diferite de

inteligenta: cea rationala si cea emotionala. Intre ele exista un echilibru: sentimentele

sunt esentiale pentru gandire, iar gandirea pentru sentimente. Cand intervine pasiunea,

balanta se inclina in favoarea mintii emotionale.

Page 6: Inteligenta .

In cea de-a doua parte Goleman sustine ca persoanele care se descurca mai bine din

punct de vedere emotional, care isi cunosc si isi stapanesc bine sentimentele si care

deslusesc si abordeaza eficient sentimentele celorlalti sunt in avantaj in orice domeniu

al vietii. In lumea reala nu exista o inteligenta mai importanta decat cea

interpersonala. Daca nu o ai, nu vei sti cu cine sa te casatoresti, ce job sa-ti iei etc.

In ultimii ani, numerosi psihologi considera ca inteligenta personala are la baza

cinci domenii principale :

- Cunoasterea emotiilor personale- presupune identificarea şi exprimarea lor coerentă,

într-un context dat. În orice relaţie exprimăm informaţii, sentimente, fapte, amintiri.

Uneori însă, ne este greu să exprimăm clar ceea ce vrem să spunem sau simţim - nu

suntem coerenţi, iar alteori ne este greu să înţelegem ceea ce ni se spune - intenţia care

se ascunde în spatele cuvintelor.

Aceste situaţii sunt generatoare de conflict. Pentru a le evita este important să putem

codifica şi decodifica mesajele transmise la nivelul verbal sau non-verbal, astfel încât

să transmitem şi să înţelegem corect sensul mesajelor.

- Gestionarea emotiilor- se referă la capacitatea noastră de a alege modalitatea

prin care ne vom exprima într-o anumită situaţie. Pentru a ne gestiona emoţiile este

important să ţinem cont de:

- Ce exprimăm-

- Cum exprimăm-

- Când exprimăm-

- Unde exprimăm-

- Cui exprimăm-

Page 7: Inteligenta .

- Motivarea de sine- punerea emotiilor in serviciul unui scop ; Scopul este

criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important să ţinem cont de ceea ce

vrem să facem sau să obţinem, în mod concret:

- durata în timp - când vrem să atingem scopul

- participanţi - de cine avem nevoie

- strategie - ce paşi trebuie urmaţi

- resurse - de ce avem nevoie

- Recunoasterea emotiilor in ceilalti (de ex: empatia)- conştienţă organizaţională

şi o orientare către servicii; este capacitatea de a intui sau de a recunoaşte emoţiile

celorlalţi. Empatia nu înseamnă să trăim emoţiile altor persoane, ci să le înţelegem

pornind de la experienţele noastre.

- Manevrearea relatiilor- Arta inteligenţei emoţionale se rezumă în cadrul

acestei componente. Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaţii folosind

elementele menţionate până acum: ne fixăm scopurile, ne canalizam energia şi

emoţiile în funcţie de scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam şi

identificăm emoţiile într-un mod coerent.

Vom fi conştienţi de responsabilitatea noastră şi a celorlalţi în relaţiile interpersonale.

Acest lucru ne va ajuta să reducem conflictele şi să comunicăm eficient.

Indemnul lui Socrate, « Cunoaste-te pe tine insuti » reprezinta constientizarea

propriilor emotii atunci cand ele apar. Pentru unii, constientizarea emotiilor e

coplesitoare, in timp ce pentru altii abia daca exista. In general, femeile traiesc atat

emotiile pozitive cat si pe cele negative mai intens decat barbatii. Constientizarea de

sine devine piatra de temelie a stratului urmator de inteligenta emotionala : capacitatea

de a scapa de o proasta dispozitie.

Page 8: Inteligenta .

Oamenii au mai multe moduri de a-si stapani emotiile :

- Autoconstientizarea-inteligenta ii ajuta sa-si stapaneasca emotiile;

- Inchiderea in sine-au impresia ca un detin controlul asupra vietii lor emotionale, ca

au scapat emotiile de sub control.

- Acceptarea-persoanele au tendinta sa accepte cu usurinta dispozitiile prin care trec,

fara a incerca sa le schimbe.

Logica mintii emotionale este asociativa; ea presupune elementele care

simbolizeaza realitatea, sau declanseaza o amintire care sa corespunda acestei realitati.

De aceea zambetele, metaforele si imaginile se adreseaza direct mintii emotionale, ca

si artele plastice, romanele, filmul, poezia, muzica teatrul, opera.

Exista mai multe feluri in care mintea emotionala este precum cea a unui copil. Cu cat

este mai mult asa, cu atat emotiile devin mai puternice. O cale ar fi gandirea transanta,

in care fiecare lucru este alb sau negru, fara umbre de gri: o persoana ingrozita sa nu

faca o gafa, va gandi imediat:”

Intotdeauna spun ce nu trebuie.” Un alt semn al acestui mod copilaresc este

gandirea personalizata prin care evenimentele sunt percepute prin prisma inclinatiei de

a fi centrate pe propria persoana, ca de exemplu soferul care, dupa un accident explica

faptul ca:”Stalpul de telefon, pur si simplu a intrat in mine.” Acest mod copilaresc se

autoconfirma, ignorand amintirile care ar putea sa submineze anumite convingeri si

rezumandu-se doar la cele care le intaresc.

Page 9: Inteligenta .

Inteligenta Emotionala

Inteligenta emotionala include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de

automotivare. Toate aceste aptitudini le pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda

o sansa mai mare, independent de potentialul intelectual primit pe linie genetica.

Cartea ne explica ceea ce inseamna si cum sa dam inteligenta emotiilor noastre.

In prima parte autorul ne informeaza cu privire la creierul uman, oferindu-ne date din

anatomie pentru a intelege felul cum functioneaza acesta. Aflam astfel ca sufletul

inteligentei emotionale consta in modul in care functioneaza nucleul amigdalian si

cum interactioneaza cu neocortexul. Hipocampul si nucleul amigdalian erau cele doua

zone cheie ale primitivului « creier al nasului » si care, pe masura ce evoluat, au dat

nastere cortexului si apoi neocortexului (creierul care gandeste). Aceste structuri

periferice stau la baza invatarii si a memoriei.

Studiul lui LeDoux a aratat ca semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche

merg mai intai in creier la talamus si apoi –printr-o unica sinapsa- la nucleul

amigdalian; un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex. Astfel

nucleul amigdalian incepe sa reactioneze inaintea neocortexului. Cercetarile lui

LeDoux sunt revolutionare in ceea ce priveste intelegerea vietii emotionale, fiind

primele care pun in evidenta caile neurale ale sentimentelor. Acest circuit exprima

puterea emotiei de a coplesi rationalul.

Asadar, oamenii au doua creiere, doua minti si doua feluri diferite de

inteligenta: cea rationala si cea emotionala. Intre ele exista un echilibru: sentimentele

sunt esentiale pentru gandire, iar gandirea pentru sentimente. Cand intervine pasiunea,

balanta se inclina in favoarea mintii emotionale.

Page 10: Inteligenta .

In cea de-a doua parte Goleman sustine ca persoanele care se descurca mai bine din

punct de vedere emotional, care isi cunosc si isi stapanesc bine sentimentele si care

deslusesc si abordeaza eficient sentimentele celorlalti sunt in avantaj in orice domeniu

al vietii. In lumea reala nu exista o inteligenta mai importanta decat cea

interpersonala. Daca nu o ai, nu vei sti cu cine sa te casatoresti, ce job sa-ti iei etc.

In ultimii ani, numerosi psihologi considera ca inteligenta personala are la baza

cinci domenii principale :

- Cunoasterea emotiilor personale- presupune identificarea şi exprimarea lor coerentă,

într-un context dat. În orice relaţie exprimăm informaţii, sentimente, fapte, amintiri.

Uneori însă, ne este greu să exprimăm clar ceea ce vrem să spunem sau simţim - nu

suntem coerenţi, iar alteori ne este greu să înţelegem ceea ce ni se spune - intenţia care

se ascunde în spatele cuvintelor.

Aceste situaţii sunt generatoare de conflict. Pentru a le evita este important să putem

codifica şi decodifica mesajele transmise la nivelul verbal sau non-verbal, astfel încât

să transmitem şi să înţelegem corect sensul mesajelor.

- Gestionarea emotiilor- se referă la capacitatea noastră de a alege modalitatea

prin care ne vom exprima într-o anumită situaţie. Pentru a ne gestiona emoţiile este

important să ţinem cont de:

- Ce exprimăm-

- Cum exprimăm-

- Când exprimăm-

- Unde exprimăm-

- Cui exprimăm-

Page 11: Inteligenta .

- Motivarea de sine- punerea emotiilor in serviciul unui scop ; Scopul este

criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important să ţinem cont de ceea ce

vrem să facem sau să obţinem, în mod concret:

- durata în timp - când vrem să atingem scopul

- participanţi - de cine avem nevoie

- strategie - ce paşi trebuie urmaţi

- resurse - de ce avem nevoie

- Recunoasterea emotiilor in ceilalti (de ex: empatia)- conştienţă organizaţională

şi o orientare către servicii; este capacitatea de a intui sau de a recunoaşte emoţiile

celorlalţi. Empatia nu înseamnă să trăim emoţiile altor persoane, ci să le înţelegem

pornind de la experienţele noastre.

- Manevrearea relatiilor- Arta inteligenţei emoţionale se rezumă în cadrul

acestei componente. Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaţii folosind

elementele menţionate până acum: ne fixăm scopurile, ne canalizam energia şi

emoţiile în funcţie de scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam şi

identificăm emoţiile într-un mod coerent.

Vom fi conştienţi de responsabilitatea noastră şi a celorlalţi în relaţiile interpersonale.

Acest lucru ne va ajuta să reducem conflictele şi să comunicăm eficient.

Indemnul lui Socrate, « Cunoaste-te pe tine insuti » reprezinta constientizarea

propriilor emotii atunci cand ele apar. Pentru unii, constientizarea emotiilor e

coplesitoare, in timp ce pentru altii abia daca exista. In general, femeile traiesc atat

emotiile pozitive cat si pe cele negative mai intens decat barbatii. Constientizarea de

sine devine piatra de temelie a stratului urmator de inteligenta emotionala : capacitatea

de a scapa de o proasta dispozitie.

Page 12: Inteligenta .

Oamenii au mai multe moduri de a-si stapani emotiile :

- Autoconstientizarea-inteligenta ii ajuta sa-si stapaneasca emotiile;

- Inchiderea in sine-au impresia ca un detin controlul asupra vietii lor emotionale, ca

au scapat emotiile de sub control.

- Acceptarea-persoanele au tendinta sa accepte cu usurinta dispozitiile prin care trec,

fara a incerca sa le schimbe.

Logica mintii emotionale este asociativa; ea presupune elementele care

simbolizeaza realitatea, sau declanseaza o amintire care sa corespunda acestei realitati.

De aceea zambetele, metaforele si imaginile se adreseaza direct mintii emotionale, ca

si artele plastice, romanele, filmul, poezia, muzica teatrul, opera.

Exista mai multe feluri in care mintea emotionala este precum cea a unui copil. Cu cat

este mai mult asa, cu atat emotiile devin mai puternice. O cale ar fi gandirea transanta,

in care fiecare lucru este alb sau negru, fara umbre de gri: o persoana ingrozita sa nu

faca o gafa, va gandi imediat:”

Intotdeauna spun ce nu trebuie.” Un alt semn al acestui mod copilaresc este

gandirea personalizata prin care evenimentele sunt percepute prin prisma inclinatiei de

a fi centrate pe propria persoana, ca de exemplu soferul care, dupa un accident explica

faptul ca:”Stalpul de telefon, pur si simplu a intrat in mine.” Acest mod copilaresc se

autoconfirma, ignorand amintirile care ar putea sa submineze anumite convingeri si

rezumandu-se doar la cele care le intaresc.

Page 13: Inteligenta .

Inteligenta Emotionala

Inteligenta emotionala include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de

automotivare. Toate aceste aptitudini le pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda

o sansa mai mare, independent de potentialul intelectual primit pe linie genetica.

Cartea ne explica ceea ce inseamna si cum sa dam inteligenta emotiilor noastre.

In prima parte autorul ne informeaza cu privire la creierul uman, oferindu-ne date din

anatomie pentru a intelege felul cum functioneaza acesta. Aflam astfel ca sufletul

inteligentei emotionale consta in modul in care functioneaza nucleul amigdalian si

cum interactioneaza cu neocortexul. Hipocampul si nucleul amigdalian erau cele doua

zone cheie ale primitivului « creier al nasului » si care, pe masura ce evoluat, au dat

nastere cortexului si apoi neocortexului (creierul care gandeste). Aceste structuri

periferice stau la baza invatarii si a memoriei.

Studiul lui LeDoux a aratat ca semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche

merg mai intai in creier la talamus si apoi –printr-o unica sinapsa- la nucleul

amigdalian; un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex. Astfel

nucleul amigdalian incepe sa reactioneze inaintea neocortexului. Cercetarile lui

LeDoux sunt revolutionare in ceea ce priveste intelegerea vietii emotionale, fiind

primele care pun in evidenta caile neurale ale sentimentelor. Acest circuit exprima

puterea emotiei de a coplesi rationalul.

Asadar, oamenii au doua creiere, doua minti si doua feluri diferite de

inteligenta: cea rationala si cea emotionala. Intre ele exista un echilibru: sentimentele

sunt esentiale pentru gandire, iar gandirea pentru sentimente. Cand intervine pasiunea,

balanta se inclina in favoarea mintii emotionale.

Page 14: Inteligenta .

In cea de-a doua parte Goleman sustine ca persoanele care se descurca mai bine din

punct de vedere emotional, care isi cunosc si isi stapanesc bine sentimentele si care

deslusesc si abordeaza eficient sentimentele celorlalti sunt in avantaj in orice domeniu

al vietii. In lumea reala nu exista o inteligenta mai importanta decat cea

interpersonala. Daca nu o ai, nu vei sti cu cine sa te casatoresti, ce job sa-ti iei etc.

In ultimii ani, numerosi psihologi considera ca inteligenta personala are la baza

cinci domenii principale :

- Cunoasterea emotiilor personale- presupune identificarea şi exprimarea lor coerentă,

într-un context dat. În orice relaţie exprimăm informaţii, sentimente, fapte, amintiri.

Uneori însă, ne este greu să exprimăm clar ceea ce vrem să spunem sau simţim - nu

suntem coerenţi, iar alteori ne este greu să înţelegem ceea ce ni se spune - intenţia care

se ascunde în spatele cuvintelor.

Aceste situaţii sunt generatoare de conflict. Pentru a le evita este important să putem

codifica şi decodifica mesajele transmise la nivelul verbal sau non-verbal, astfel încât

să transmitem şi să înţelegem corect sensul mesajelor.

- Gestionarea emotiilor- se referă la capacitatea noastră de a alege modalitatea

prin care ne vom exprima într-o anumită situaţie. Pentru a ne gestiona emoţiile este

important să ţinem cont de:

- Ce exprimăm-

- Cum exprimăm-

- Când exprimăm-

- Unde exprimăm-

- Cui exprimăm-

Page 15: Inteligenta .

- Motivarea de sine- punerea emotiilor in serviciul unui scop ; Scopul este

criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important să ţinem cont de ceea ce

vrem să facem sau să obţinem, în mod concret:

- durata în timp - când vrem să atingem scopul

- participanţi - de cine avem nevoie

- strategie - ce paşi trebuie urmaţi

- resurse - de ce avem nevoie

- Recunoasterea emotiilor in ceilalti (de ex: empatia)- conştienţă organizaţională

şi o orientare către servicii; este capacitatea de a intui sau de a recunoaşte emoţiile

celorlalţi. Empatia nu înseamnă să trăim emoţiile altor persoane, ci să le înţelegem

pornind de la experienţele noastre.

- Manevrearea relatiilor- Arta inteligenţei emoţionale se rezumă în cadrul

acestei componente. Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaţii folosind

elementele menţionate până acum: ne fixăm scopurile, ne canalizam energia şi

emoţiile în funcţie de scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam şi

identificăm emoţiile într-un mod coerent.

Vom fi conştienţi de responsabilitatea noastră şi a celorlalţi în relaţiile interpersonale.

Acest lucru ne va ajuta să reducem conflictele şi să comunicăm eficient.

Indemnul lui Socrate, « Cunoaste-te pe tine insuti » reprezinta constientizarea

propriilor emotii atunci cand ele apar. Pentru unii, constientizarea emotiilor e

coplesitoare, in timp ce pentru altii abia daca exista. In general, femeile traiesc atat

emotiile pozitive cat si pe cele negative mai intens decat barbatii. Constientizarea de

sine devine piatra de temelie a stratului urmator de inteligenta emotionala : capacitatea

de a scapa de o proasta dispozitie.

Page 16: Inteligenta .

Oamenii au mai multe moduri de a-si stapani emotiile :

- Autoconstientizarea-inteligenta ii ajuta sa-si stapaneasca emotiile;

- Inchiderea in sine-au impresia ca un detin controlul asupra vietii lor emotionale, ca

au scapat emotiile de sub control.

- Acceptarea-persoanele au tendinta sa accepte cu usurinta dispozitiile prin care trec,

fara a incerca sa le schimbe.

Logica mintii emotionale este asociativa; ea presupune elementele care

simbolizeaza realitatea, sau declanseaza o amintire care sa corespunda acestei realitati.

De aceea zambetele, metaforele si imaginile se adreseaza direct mintii emotionale, ca

si artele plastice, romanele, filmul, poezia, muzica teatrul, opera.

Exista mai multe feluri in care mintea emotionala este precum cea a unui copil. Cu cat

este mai mult asa, cu atat emotiile devin mai puternice. O cale ar fi gandirea transanta,

in care fiecare lucru este alb sau negru, fara umbre de gri: o persoana ingrozita sa nu

faca o gafa, va gandi imediat:”

Intotdeauna spun ce nu trebuie.” Un alt semn al acestui mod copilaresc este

gandirea personalizata prin care evenimentele sunt percepute prin prisma inclinatiei de

a fi centrate pe propria persoana, ca de exemplu soferul care, dupa un accident explica

faptul ca:”Stalpul de telefon, pur si simplu a intrat in mine.” Acest mod copilaresc se

autoconfirma, ignorand amintirile care ar putea sa submineze anumite convingeri si

rezumandu-se doar la cele care le intaresc.

Page 17: Inteligenta .

Inteligenta Emotionala

Inteligenta emotionala include autocontrolul, zelul, perseverenta si capacitatea de

automotivare. Toate aceste aptitudini le pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda

o sansa mai mare, independent de potentialul intelectual primit pe linie genetica.

Cartea ne explica ceea ce inseamna si cum sa dam inteligenta emotiilor noastre.

In prima parte autorul ne informeaza cu privire la creierul uman, oferindu-ne date din

anatomie pentru a intelege felul cum functioneaza acesta. Aflam astfel ca sufletul

inteligentei emotionale consta in modul in care functioneaza nucleul amigdalian si

cum interactioneaza cu neocortexul. Hipocampul si nucleul amigdalian erau cele doua

zone cheie ale primitivului « creier al nasului » si care, pe masura ce evoluat, au dat

nastere cortexului si apoi neocortexului (creierul care gandeste). Aceste structuri

periferice stau la baza invatarii si a memoriei.

Studiul lui LeDoux a aratat ca semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche

merg mai intai in creier la talamus si apoi –printr-o unica sinapsa- la nucleul

amigdalian; un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex. Astfel

nucleul amigdalian incepe sa reactioneze inaintea neocortexului. Cercetarile lui

LeDoux sunt revolutionare in ceea ce priveste intelegerea vietii emotionale, fiind

primele care pun in evidenta caile neurale ale sentimentelor. Acest circuit exprima

puterea emotiei de a coplesi rationalul.

Asadar, oamenii au doua creiere, doua minti si doua feluri diferite de

inteligenta: cea rationala si cea emotionala. Intre ele exista un echilibru: sentimentele

sunt esentiale pentru gandire, iar gandirea pentru sentimente. Cand intervine pasiunea,

balanta se inclina in favoarea mintii emotionale.

Page 18: Inteligenta .

In cea de-a doua parte Goleman sustine ca persoanele care se descurca mai bine din

punct de vedere emotional, care isi cunosc si isi stapanesc bine sentimentele si care

deslusesc si abordeaza eficient sentimentele celorlalti sunt in avantaj in orice domeniu

al vietii. In lumea reala nu exista o inteligenta mai importanta decat cea

interpersonala. Daca nu o ai, nu vei sti cu cine sa te casatoresti, ce job sa-ti iei etc.

In ultimii ani, numerosi psihologi considera ca inteligenta personala are la baza

cinci domenii principale :

- Cunoasterea emotiilor personale- presupune identificarea şi exprimarea lor coerentă,

într-un context dat. În orice relaţie exprimăm informaţii, sentimente, fapte, amintiri.

Uneori însă, ne este greu să exprimăm clar ceea ce vrem să spunem sau simţim - nu

suntem coerenţi, iar alteori ne este greu să înţelegem ceea ce ni se spune - intenţia care

se ascunde în spatele cuvintelor.

Aceste situaţii sunt generatoare de conflict. Pentru a le evita este important să putem

codifica şi decodifica mesajele transmise la nivelul verbal sau non-verbal, astfel încât

să transmitem şi să înţelegem corect sensul mesajelor.

- Gestionarea emotiilor- se referă la capacitatea noastră de a alege modalitatea

prin care ne vom exprima într-o anumită situaţie. Pentru a ne gestiona emoţiile este

important să ţinem cont de:

- Ce exprimăm-

- Cum exprimăm-

- Când exprimăm-

- Unde exprimăm-

- Cui exprimăm-

Page 19: Inteligenta .

- Motivarea de sine- punerea emotiilor in serviciul unui scop ; Scopul este

criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important să ţinem cont de ceea ce

vrem să facem sau să obţinem, în mod concret:

- durata în timp - când vrem să atingem scopul

- participanţi - de cine avem nevoie

- strategie - ce paşi trebuie urmaţi

- resurse - de ce avem nevoie

- Recunoasterea emotiilor in ceilalti (de ex: empatia)- conştienţă organizaţională

şi o orientare către servicii; este capacitatea de a intui sau de a recunoaşte emoţiile

celorlalţi. Empatia nu înseamnă să trăim emoţiile altor persoane, ci să le înţelegem

pornind de la experienţele noastre.

- Manevrearea relatiilor- Arta inteligenţei emoţionale se rezumă în cadrul

acestei componente. Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaţii folosind

elementele menţionate până acum: ne fixăm scopurile, ne canalizam energia şi

emoţiile în funcţie de scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam şi

identificăm emoţiile într-un mod coerent.

Vom fi conştienţi de responsabilitatea noastră şi a celorlalţi în relaţiile interpersonale.

Acest lucru ne va ajuta să reducem conflictele şi să comunicăm eficient.

Indemnul lui Socrate, « Cunoaste-te pe tine insuti » reprezinta constientizarea

propriilor emotii atunci cand ele apar. Pentru unii, constientizarea emotiilor e

coplesitoare, in timp ce pentru altii abia daca exista. In general, femeile traiesc atat

emotiile pozitive cat si pe cele negative mai intens decat barbatii. Constientizarea de

sine devine piatra de temelie a stratului urmator de inteligenta emotionala : capacitatea

de a scapa de o proasta dispozitie.

Page 20: Inteligenta .

Oamenii au mai multe moduri de a-si stapani emotiile :

- Autoconstientizarea-inteligenta ii ajuta sa-si stapaneasca emotiile;

- Inchiderea in sine-au impresia ca un detin controlul asupra vietii lor emotionale, ca

au scapat emotiile de sub control.

- Acceptarea-persoanele au tendinta sa accepte cu usurinta dispozitiile prin care trec,

fara a incerca sa le schimbe.

Logica mintii emotionale este asociativa; ea presupune elementele care

simbolizeaza realitatea, sau declanseaza o amintire care sa corespunda acestei realitati.

De aceea zambetele, metaforele si imaginile se adreseaza direct mintii emotionale, ca

si artele plastice, romanele, filmul, poezia, muzica teatrul, opera.

Exista mai multe feluri in care mintea emotionala este precum cea a unui copil. Cu cat

este mai mult asa, cu atat emotiile devin mai puternice. O cale ar fi gandirea transanta,

in care fiecare lucru este alb sau negru, fara umbre de gri: o persoana ingrozita sa nu

faca o gafa, va gandi imediat:”

Intotdeauna spun ce nu trebuie.” Un alt semn al acestui mod copilaresc este

gandirea personalizata prin care evenimentele sunt percepute prin prisma inclinatiei de

a fi centrate pe propria persoana, ca de exemplu soferul care, dupa un accident explica

faptul ca:”Stalpul de telefon, pur si simplu a intrat in mine.” Acest mod copilaresc se

autoconfirma, ignorand amintirile care ar putea sa submineze anumite convingeri si

rezumandu-se doar la cele care le intaresc.


Recommended