1 CERCETARE PILOT: „PERCEPȚIA MANAGERILOR ROMÂNI ÎN PROBLEMATICA CULEGERII ȘI UTILIZĂRII INFORMAȚIILOR CONCURENȚIALE“ AUTORI: Dr. Cristian OBREJA Cadru didactic asociat al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi – România Dr. Gabriel CUCUTEANU Cadru didactic asociat alFacultății de Economie și Administrarea Afacerilor Secretar Științific al Școlii Doctorale de Economie și Administrarea Afacerilor Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi – România e-mail: [email protected]Mulţumim tuturor celor care ne-au acordat sprijinul pentru realizarea prezentei cercetări, în special conducerilor Patronatului Român și Societăţii de Investiţii Financiare Moldova. NOTĂ: Prezenta cercetare poate fi citată doar cu precizarea sursei: Obreja, C., Cucuteanu, G., „Percepția managerilor români în problematica culegerii și utilizării informațiilor concurențiale“, www.inteligentainafaceri.ro, 2014. INTELIGENȚĂ ECONOMICĂ
Transcript
1
d
CERCETARE PILOT:
„PERCEPȚIA MANAGERILOR ROMÂNI ÎN PROBLEMATICA
CULEGERII ȘI UTILIZĂRII INFORMAȚIILOR CONCURENȚIALE“
AUTORI:
Dr. Cristian OBREJA Cadru didactic asociat al
Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi – România
Dr. Gabriel CUCUTEANU
Cadru didactic asociat alFacultății de Economie și Administrarea Afacerilor
Secretar Științific al Școlii Doctorale de Economie și Administrarea Afacerilor
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi – România
Mulţumim tuturor celor care ne-au acordat sprijinul pentru realizarea prezentei cercetări, în special conducerilor Patronatului Român și
Societăţii de Investiţii Financiare Moldova.
NOTĂ: Prezenta cercetare poate fi citată doar cu precizarea sursei: Obreja, C., Cucuteanu, G., „Percepția managerilor români în problematica culegerii și utilizării informațiilor concurențiale“, www.inteligentainafaceri.ro, 2014.
INTELIGENȚĂ ECONOMICĂ
2
PERCEPȚIA MANAGERILOR ROMÂNI ÎN PROBLEMATICA
CULEGERII ȘI UTILIZĂRII INFORMAȚIILOR CONCURENȚIALE
În ultimii ani, managerii români s-au confruntat cu un mediu concurențial tot mai
accentuat, fiind nevoiți să învețe „din mers“ cum să-și protejeze interesele firmelor. În actualul
context deosebit de complex al modernizării și transformării sistemelor competiționale integrate,
este evidentă relevanța unor studii și lucrări care să ofere managerilor români, cu argumente de
necesitate și utilitate, perspective noi de atingere a obiectivelor de protejare și promovare a
intereselor firmei prin intermediul unor acțiuni dinamice și capabilități ce țin de Intelligence-ul
concurențial modern.
Întrucât în România desfășurarea unor activități de Intelligence de afaceri este într-un
stadiu incipient de dezvoltare, studiile pe acest domeniu sunt de natură să ofere o cale nouă
companiilor cu capital românesc pentru sporirea competitivității și eficienței, în special în raport
cu firmele concurente cu capital străin.
Prezenta cercetare pilot a avut ca scop investigarea percepţiilor managerilor
români cu privire la valoarea atribuită Inteligenţei în Afaceri şi identificarea relaţiilor
dintre aceste percepţii şi diferite caracteristici ale organizaţiei, respectiv ale managerilor.
Echipa de cercetare a beneficiat de sprijinul activ a două organizații importante:
Patronatul Român și Societatea de Investiţii Financiare (SIF) Moldova.
Populaţia cercetată este compusă din 4452 firme din care provin în principal din rândul
companiilor membre ale Patronatului Român și ale celor la care SIF Moldova deţine participaţii.
Patronatul Român este o confederaţie formată exclusiv din întreprinzători privați,
reprezentând 23 de ramuri ale economiei naţionale, care funcţionează ca purtător de cuvânt al
intereselor membrilor săi și ale comunităţii de afaceri în general.Confederaţia Patronatul Roman
are în structura sa 4.328 firme membre cu un număr de 557.990 salariaţi.
SIF Moldova deţine participaţii la 124 de companii.
În perioada iulie-decembrie 2013, au fost trimise prin e-mail un număr de 522 de
chestionare către firme alese aleator din totalul celor 4452 de companii. Au fost primite 68 de
3
chestionare valide. Rezultatele finale au fost centralizate și analizate în cursul lunii ianuarie
2014.
Rezultate parțiale ale studiului au mai fost prezentate și în cadrul conferinței
internaționale „Globalization and Higher Education in Economics and Business Administration
(GEBA 2013)“ ce a avut loc în perioada 24-26 octombrie 2013 la Universitatea „Alexandru Ioan
Cuza“ din Iasi – România, în articolul intitulat„The need of Economic Intelligence Education in
Romanian Universities“.
Nevoia
resimţit informa
Importa
de 72,7despre importa
Teh
Piaţa
Co
ade informa
În procesunevoia de
aţii despre c
anţa datelo
Cea mai m7%, responclienţi sunt
ante pentru
Con
Conc
Macrpolitici, ec
hnologia (inov
a (mărime, cre
oncurenţa (ac
Clienţii
Situaţi
aţii în proce
l decizionae informaţii concurenţii d
or necesare
mare importandenţii const foarte imp66,2% din r
ncurenți inter
curenți extern
romediul (factconomici, soc
vaţii tehnolog
eştere, tendin
ctivităţi, perfoetc.)
(nevoi, intere
a financiar‐co
Propria orga
Resursele
esul decizi
al din cadrudespre co
din alte țări.
e pentru ac
anţă este acsideră acesortante întrrespondenţ
9,4
14,8
ni
ni
0
tori iali etc.)
ice etc.)
nţe etc.)
ormanţe
ese etc.)
ontabilă
anizaţie
umane
1
1
3
1,
1,
3
1
1,
3
1,
4
onal din ca
ul firmei, ceoncurenţii d
ctivitatea d
cordată datste date foar-o proporţiei.
Nu D
20 40
1,54
3,03
1,54
3,03
,56
,52
3,08
4,62
7,58
1,54
,56
6,06
3,08
52
21,54
28,7
12,31
9,09
12,50
15,15
12,31
18,18
26,15
25,76
18,46
15,15
17,19
28,7
24,62
3
adrul firme
ei mai muldin România
in cadrul f
telor cu privarte importe de 67,2%
90,6
85,2
Da
0 60
79
5
6
79
39,39
46,15
34,85
6
48,48
56,92
40,91
ei în relaţia
ţi dintre rea, iar 85,2
irmei (Q 2)
vire la concutante. De a, iar cele de
80
66,15
72,73
67,19
2
cu concur
spondenţi % au avut
urenţă. Într-asemenea, espre piaţă
Foarte import
Important
De importanț
Puțin importa
Foarte puțin i
renţii (Q 1)
(90,6%) aut nevoie de
-o proporţieinformaţiilesunt foarte
tant
ță medie
ant
important
u e
e e e
Informa
informasociali).obţinut
Modalit
M
Cons
Cons
Con
aţii obţinut
În ultimele aţii despre p. De asemeinformaţii d
tăţi de obţi
Macromediul (
P
Con
Consultarea (ziare, revist
Monitc
Monitorizare
sultarea forum
Cons
sultarea reţel
nsultarea rapocontabile a
te din surse
3 luni, cei mpiaţă (mărimenea, 73,8%espre conc
inere a info
factori politic
Tehnologia (i
Piaţa (mărime
ncurenţa (activ
Clien
Situ
publicaţiilor ote, studii, artic
torizarea site‐concurenţilor
ea traficului o
murilor de dis
sultarea blogu
elor de social
oartelor finanale firmelor
e deschise
mai mulţi dime, creşter
% au obţinutcurenţă (act
ormaţiilor d
i, economici,
novaţii tehno
, creştere, ten
vităţi, perform
nţii (nevoi, int
uaţia financiar
Propria o
Resurse
0
online cole)
urilor
online
cuţie
urilor
izare
ciar‐
7
4,8
4,6
1,56
4,6
6,1
9
7
9
7
3,0
3,08
5
e în ultimele
intre responre, tendinţet informaţii ivităţi, perfo
din mediul
0
sociali etc.)
ologice etc.)
ndinţe etc.)
manţe etc.)
erese etc.)
r‐contabilă
organizaţie
ele umane
20 40
7,58
84
62
69
15
12,31
36
16,13
9,23
7,81
12,50
9,23
7,69
21,21
17,74
12,31
10,94
17,19
29,23
19,70
14,52
24,62
18,75
10,94
24,62
12,12
16,13
26,15
14,06
10,94
27,69
3
30,65
23,08
8
e 3 luni (Q
ndenţi, 89,2e) şi macromdespre clie
ormanţe).
online (Q 4
0 20
10,77
10,77
2
26
60
6,36
5
46,88
43,75
3)
2%, au obţinmediu (factnţi (nevoi, i
4)
40 60
54,5
53,1
41,54
45,45
27,27
6,15
37,88
46,88
5
80
80,00
N
L
O
O
S
Z
nut din surstori politici, nterese), ia
80
8
55
8
72,73
73,85
62,12
13
8,46
Niciodată
La un interval m
O dată pe lună
O dată la două s
ăptămînal
Zilnic
se deschiseeconomici
ar 72,7% au
100
89,23
89,23
mai mare de o
săptămîni
e , u
Nu
Da
o lună
6
Cea mai frecvent utilizată modalitate de a obţine informaţii din mediul online este consultarea publicaţiilor online (ziare, reviste, studii, articole), respondenţiideclarând că accesează zilnic astfel de surse. Monitorizarea site-urilor concurenţilor are o frecvenţă de accesare săptămânală.
Departamentul care se ocupă de culegerea sistematică a informaţiilor de interes pentru firmă (Q 5)
Peste jumătate dintre respondenți (56,1%) au declarat că, în cadrul organizaţiei în care activează, departamentul care se ocupă de culegerea sistematică a informaţiilor de interes pentru firmă este departamentul de marketing, iar în cazul a 28,8% din firme acest departament este cel de cercetare-dezvoltare.
Departamentul care se ocupă de diseminarea informaţiilor de afaceri (Q 6)
În 51,5% din cazuri, respondenţii au declarat că departamentul care se ocupă cu diseminarea informaţiilor de afaceri în cadrul organizaţiei în care activează este departamentul de marketing. În 22,7% din cazuri această activitate este desfăşurată de departamentul de cercetare-dezvoltare.
16,7
18,2
21,2
21,2
28,8
56,1
Juridic
Planificare strategică
Financiar-contabil
Nu există un astfel de departament
Cercetare-dezvoltare
Marketing
7,6
13,6
15,2
21,2
22,7
51,5
Juridic
Planificare strategică
Financiar-contabil
Nu există un astfel de departament
Cercetare-dezvoltare
Marketing
7
Numărul de angajaţi care se ocupă cu activitatea de culegere sistematică a informaţiilor de afaceri(Q 7)
Cei mai mulţi respondenţi (30,8%) au declarat că în organizaţia în care îşi desfăşoară activitatea, un singur angajat se ocupă cu activitatea de culegere sistematică a informaţiilor de afaceri. Un procent de 26,2% dintre respondenţi au declarat că în firmă 2 angajaţi au responsabilitatea de a culege informaţii de afaceri.
Numărul de angajaţi care se ocupă cu diseminarea informaţiilor de afaceri (Q 8)
Diseminarea informaţiilor în cadrul organizaţiilor care au participat la studiu se face într-o măsură mai mare (35,4%) de un singur angajat, iar în cazul a 23,1% din firme, diseminarea se face de către 2 angajaţi.
13,8 30,8 26,2 10,8 18,5
Niciun angajat Un singur angajat 2 angajaţi 3 angajaţi Mai mult de trei angajaţi
15,4 35,4 23,1 10,8 15,4
Niciun angajat Un singur angajat 2 angajaţi 3 angajaţi Mai mult de trei angajaţi
Caracte
cadrul oşi analizmanagerespondspeciali
erizarea or
Un procentorganizaţiei za informaţerul se ocudenți au deizate în cule
Manageru
Exista pepentru c
pro
Personspecializateinformaţiei
Se apespecia
informaţiei
În
În
rganizaţiei
t de 29,7% în care îşi ţiei de afaceupă singur eclarat că, egerea şi an
ul se ocupa sanaliza in
ersonal specculegerea şi otecţia inform
nalul existente cu privire laşi protecţia i
eleaza la conalizate în cule
si protecţia
n foarte mare
n mică măsur
(Q 9)
% dintre respdesfăşoarăeri. De asemde culegerîntr-o foart
naliza inform
singur de cunformaţiei
cializat în cadanaliza infor
maţiei de afac
t urmează cua culegerea şinformaţiei d
nsultanţi sau egerea şi anainformaţiei d
e măsură În
ră În
8
pondenţi auă activitatea menea, 28,6rea şi analite mică mămaţiei de af
legerea şi
drul firmei rmaţiei si ceri
ursuri şi analiza e afaceri
firme aliza e afaceri
n mare măsu
n foarte mică
u declarat, există pers6% consideza informaţăsură, se afaceri.
11,11
20,3
15,87
14,06
11,29
9,52
23
18,75
19,35
7,94
20,6
17,19
4,84
15,87
6,45
1,59
ură În
ă măsură
într-o foartsonal speciaeră, într-o foţiei. Un pro
apelează la
31
5
3,81
5
5
63
9
28,57
29,69
n egală măsu
e mare măalizat pentruoarte mare ocent de 65
consultanţ
58,06
65,08
ură
ăsură, că înu culegereamăsură, că5,1% dintreţi sau firme
n a ă e e
Starea
de Intelnivel inc
Existenmediul
alocat p
actuală a c
Peste jumălligence concipient.
nţa unui buconcurenţ
Un procentpentru activ
capabilităţi
ătate dintre ncurențial d
uget anual ţial (Q 11)
t de 22% dităţi de cule
Absente
ilor de inte
respondenin cadrul fir
alocat de f
dintre respoegere a info
53%
15
La un ni
78%
9
lligenceco
nţi (53%) cormei sunt no
firmă pentr
ondenţi au rmaţiilor din
6%%
ivel incipient
DA N
ncurențial
onsideră căormale, iar 2
ru activităţ
declarat căn mediul co
%
Normale
22%
NU
din cadrul
, la momen26% consid
i de culege
ă în firmă encurenţial.
26%
e Dezvol
l firmei (Q 1
ntul actual, deră că aces
ere a inform
există un b
tate
10)
capacităţilestea sunt la
maţiilor din
buget anua
e a
n
l
Valoare
activitatconcurecercetămediul
Importaconcur
importaconcurecă este
ea medie a
Doar 11,3%tea, există enţial, cuprării, valoareaconcurenţia
ndenţi consiuri pentru acpondenţi conntru activită
3
31%
%
ă măsură În
ură În
e măsură
, în cadrul tivităţi de c. În cadrul ru activităţi
i de culeg
deră, într-octivităţi de cnsideră, întăţi de culege
20%
n mică măsu
n mare măsu
firmelor înulegere a ifirmelor c
le de culeg
gere a info
o mare sau fculegere a r-o foarte mere a acesto
18%
ră
ură
n care își nformaţiilor
care au făcgere a infor
ormaţiilor d
foarte măsuinformaţiilor
mică sau mior informaţi
82,3
desfășoarăr din mediucut obiecturmaţiilor din
din mediu
ură, că ester din mediuică măsurăi.
ă l l
n
l
e l ,
Intenţiadin me
pentru a
Bugetuconcur
pentru cuprins
a alocării ddiul concu
În următoriactivităţi de
ul mediu arenţial pent
Cei mai muactivităţi de între 0- 100
1
50
mai m
de fonduri, urenţial (Q 1
i 3 ani, 47%culegere a
anual precotru următo
ulţi dintre ree culegere 000 EURO.
53%
0 - 10.0
0.000 - 25.0
.000 - 100.0
mult de 100.0
în următo14)
% dintre resa informaţiilo
onizat penrii 3 ani (Q
espondenţi a informaţii.
00 EUR
00 EUR
00 EUR
00 EUR
11
rii 3 ani, pe
spondenţi aor din mediu
truactivităţ15)
(57,6%) auilor din med
DA N
3,0
12,1
entru activ
au declarat ul concuren
ţi de culeg
declarat cădiul concure
NU
27,3
vităţi de cu
că intenţionţial.
gere a info
ă bugetul menţial pentr
47%
legere a in
nează să al
ormaţiilor d
mediu anuaru următorii
57,6
nformaţiilor
loce fondur
din mediu
l preconizati 3 ani este
r
ri
l
t e
Importa
Cei mai
Orgaimpoimpo
Orgaactivisau f
Orgaaceaimpo
Orgaimpofoarte
Orgaeste foarte
Orgaimpomică
Orgaimpoimpo
Orgaeste foarte
Orga
anţa activit
mulţi respon
anizaţia câştiortantă într-oortantă într-o anizaţia câştitate importafoarte mică manizaţia câştstă activitate
ortantă într-o anizaţia câştiortantă într-o e mică măsu
anizaţia câştiimportantă îe mică măsu
anizaţia câştortantă într-o
măsură; anizaţia câştortantă într-oortantă într-o anizaţia câştigimportantă îe mică măsu
Organizaţia câş
Organizaţia c
Organiz
Organizaţia câ
Organiza
anizaţia câştigă
Organizati
Organizaţia c
În foarte m
tăţilor de c
ndenţi au dec
gă din culego mare sau
mică sau foaigă din cule
antă într-o mamăsură; tigă din culee importantă mică sau foagă din culegmare sau fo
ură; gă din culegîntr-o mare sură; tigă din cumare sau fo
igă din culeo mare sau mică sau foagă din culegntr-o mare s
ură.
ştigă din culege
câştigă din cule
zaţia câştigă din
âştigă din culeg
aţia câştigă din c
din culegerea dcontab
a câștigă din cuorg
câştigă din culegum
mare măsură
culegere a i
clarat că:
gerea datelorfoarte mare
arte mică măegerea datelare sau foart
egerea dateîntr-o mare
arte mică măgerea dateloroarte mare m
gerea datelorsau foarte m
legerea datoarte mare m
egerea datelofoarte mare
arte mică măerea datelor au foarte ma
erea datelor priv
egerea datelor p
n culegerea date
gerea datelor pri
culegerea datelo
datelor privind sibilă
ulegerea datelorganizație
gerea datelor pmane
În mare măs
12
informaţiilo
r privind resue măsură, săsură; lor privind pte mare măs
elor privind sau foarte măsură; r privind cliemăsură şi do
r privind conare măsură,
telor privindmăsură, iar 6,
or privind tee măsură spăsură; privind mac
are măsură,
vind macromediu
privind tehnologi
elor privind piața
vind concurența
or privind clienți
ituaţia financiar-
r privind propria
rivind resursele
sură În ega
or din med
ursele umanespre deoseb
propria orgaură, iar 30,8
situaţia finamare măsură
nţii – 73,8% oar 9,2% o c
ncurenţa – 86iar 7,6% o c
piaţa – 82% o consid
ehnologia –pre deosebi
romediul – 6iar 18,5% o
ul
a
a
a
ii
-
a
6,2
4,5
1,5
1,5
3,1
1,5
4,6
4,5
12
4,6
6,1
6,2
15
10,6
13
12,
6,1
1
12,3
ală măsură
iul concure
e – 50% conire de cei 1
nizaţie – 50% o conside
anciar-contabă, faţă de cei
consideră cconsideră im
6,4% considconsideră im
81,5% consideră importan
65,2% consre de cei 2
61,5% considconsideră im
,3
16,7
5,2
26,2
20,0
3,6
3
16,9
22,7
18,5
34,8
20,0
33,3
23,1
21,2
20,0
31,8
3
25,8
4
31,8
28,8
38,5
24,2
În mică măsură
enţial (Q 16
nsideră acea15,1% care
0,8% consideră important
bilă – 60,6% 16,7% care
că această amportantă într
eră că aceamportantă înt
ideră aceasntă într-o mic
sideră aceas21,2% care
deră că aceamportantă înt
1,5
58,5
65,
53,8
5
ă În foarte
6)
stă activitateo consideră
deră aceastătă într-o mică
% considerăe o consideră
ctivitate ester-o mică sau
stă activitater-o mică sau
stă activitatecă sau foarte
stă activitateo consideră
astă activitatetr-o mică sau
,2
mică măsură
e ă
ă ă
ă ă
e u
e u
e e
e ă
e u
13
Afirmaţii cu privire la Intelligence-ul concurențial (Q 17)
Peste jumătate dintre respondenţi (65,6%) au declarat, într-o mare şi foarte mare măsură, că pe fondul globalizării, companiile sunt nevoite să crească investiţiile pentru protejarea şi promovarea intereselor firmei prin activităţi organizate de intelligence concurențial.
În ceea ce priveşte permisivitatea legislaţiei din România în privinţa utilizării de către firme a unor activităţi organizate intelligence concurențial, 49,2 % au declarat că aceasta este permisivă într-o foarte mare şi mare măsură.
Un procent de 15,6% dintre respondenţi sunt de acord, într-o mare şi foarte mare măsură, că firmele concurente utilizează activităţi de intelligence concurențial împotriva firmei în care activează.
Cei mai mulți dintre respondenți (73%) consideră, într-o mare şi foarte mare măsură, că firmele cu capital străin se folosesc de activitatea unor departamente specializate de intelligence concurențial.
Un procent de 12,3% din respondenţi consideră, într-o mare şi foarte mare măsură, că în România există specialişti calificaţi în activităţile de intelligence concurențial.
Doar 3,1% dintre respondenţi consideră, într-o mare şi foarte mare măsură, că firmele cu capital românesc se folosesc de activitatea unor departamente specializate în intelligence de afaceri.
44,6
30,8
3,2
9,4
1,6
1,6
36,9
33,8
1,6
31,3
6,6
7,8
15,4
23,1
22,2
43,8
42,6
25,0
1,5
7,7
36,5
9,4
26,2
42,2
1,5
4,6
36,5
6,3
23,0
23,4
Firmele cu capital românesc se folosesc de activitatea unor departamente specializate în intelligence de afaceri
În România există specialişti calificaţi în activităţi de intelligence concurențial
Firmele cu capital străin se folosesc de activitatea unor departamente specializate de intelligence concurențial
Firmele concurente utilizează activităţi de intelligence concurențial împotriva firmei dvs.
Legislaţia din România este permisivă în privinţa utilizării de către firme a unor activităţi organizate de intelligence concurențial
Pe fondul globalizării, companiile sunt nevoite să crească investiţiile pentru protejarea şi promovarea intereselor firmei prin
activităţi organizate de intelligence concurențial
În foarte mare măsură În mare măsură În egală măsură În mică măsură În foarte mică măsură
Structu
cadrul fafaceri.firmei eintegrat
Modalit
desfăşo
În firmd
În firm
În firmp
În firm
ura/ departa
Respondenfirmei în ca Proporţia r
este nevoie tă de securi
tatea de di
Un procentoară activita
mă este nevode obţinere a
mă este nevode analiza i
ma este nevopt. protejarea
mă este nevosec
În fo
În m
Foarte inf
amentul ne
nţii considerre activeazrespondenţide structurăitate a firme
seminare a
t de 35% datea, modal
oie de structua informaţiilor
oie de structunformatiilor d
oie de structua informatiilor
oie de structcuritate a firm
oarte mică m
mare măsură
23%
formală Inf
ecesar în c
ră, în propoă este nevoilor care coă/departamei este de 33
a informaţi
dintre respoitatea de di
ură/departamr de afaceri
ură/departamde afaceri
ura/departamr de afaceri
ură integratămei
ăsură În m
În fo
1
formală Nic
14
cadrul firme
orţie de 34,8oie de strucnsideră, întent pentru p3,8%.
ilorde afac
ndenţi au dseminare a
29
24,
3
15,4
ment
ment
ment
ă de
mică măsură
oarte mare m
2%
ci informală,
ei (Q 18)
8%, într-o mctură/departtr-o mare şiprotejarea i
ceri(Q 19)
declarat că,a informaţiilo
9,2
,2
0,8
12,3
9,1
7,7
12,3
În e
măsură
14%
37%
nici formală
mare şi foartament de a foarte marnformațiilor
, în cadrul oor este form
3 35,4
31,8
27,7
38,5
egală măsură
14%
Formală
rte mare măanaliza infore măsură, cr de afaceri
organizaţiemală şi foarte
4 9,2
18,2
18,5
13,8
1
1
20
ă
Foarte form
ăsură, că înormaţiilor decă în cadruşi structură
i în care îşe formală.
13,8
16,7
15,4
0,0
mală
n e l ă
i
Modalit
52,3%, organiz
Importa
Im
Im
tăţi practic
În ceea ce au declara
zaţii există ra
anţa tehnic
Diseminareorganizaţie
de bonusur
Există
Există raalto
Importa
Imp
mportanţa în
mportanţa şe
Foa
Puţ
cate pentru
priveşte mat că există aportări oca
cilor de dis
ea informaţiiloe este stimulri special con
raportări ocainiţiativă a
aportări ocazor persoane
Există raportinform
anţa newslett
portanţa e-ma
ntâlnirilor unu
edinţelor de b
arte importan
ţin important
diseminar
odalităţile draportări p
azionale, la
seminare a
or de interesată printr-un
nceput în ace
azionale, dina angajaţilor
zionale, la sodin organiza
tări periodicemaţiile culese
ter-urilor
ail-urilor
u la unu
briefing
0
ntă Im
ă Fo
15
rea informa
de diseminaperiodice pr
solicitarea
informaţiil
0s ptentru sistem est sens
n propria
olicitarea aţie
e privind e
DA N
7,6
0
6,1
12,9
4,5
4,7
12,1
19,4
16,7
21
19,7
8,1
22
mportantă
oarte puţin im
ațiilor (Q 20
are a informivind informaltor persoa
lor în cadru
35,4
40,0
52,3
NU
33,9
4
,9
7
36,4
32,8
2,7
25,8
34,8
40,6
39,4
Î
mportantă
0)
maţiilor, cei maţiile culesane din org
ul organiza
100,0
6
În egală măs
mai mulţi rese. În cazulganizaţie.
aţiei (Q 21)
64,6
60,0
47,7
sură
espondenţil a 40% din
, n
16
Un procent de 73,4% dintre respondenţi consideră importante şi foarte importante întâlnirile unu la unu în diseminarea informaţiilor, spre deosebire de cei 4,7% care consideră că această tehnică este puţin şi foarte puţin importantă.
Pentru 71,2% dintre respondenţi, e-mail-ul este important şi foarte important în diseminarea informaţiilor organizaţiei în care activează, spre deosebire de cei 12,1% care consideră această modalitate puţin sau foarte puţin importantă.
Informaţiile de afaceri primite de la angajat / angajaţi (Q 22)
Q 22.1
Cei mai mulți dintre respondenţi (76,2%) consideră că informaţiile primite de la angajat/angajaţi sunt utile sau mai degrabă utile, spre deosebire de cei 3,2% care consideră că astfel de informaţii sunt mai degrabă inutile.
Q 22.2
Un procent de 69,2% dintre respondenţi consideră că informaţiile primite de la angajat/angajaţi sunt de o calitate ridicată sau mai degrabă de calitate ridicată, spre deosebire de cei 3,1% care consideră că astfel de informaţii sunt mai degrabă de calitate scăzută.
3,2
20,6
34,9
41,3
Mai degrabă inutile
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă utile
Utile
3,1
27,7
47,7
21,5
Mai degrabă de calitate scăzută
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă de calitate ridicată
Calitate foarte ridicată
17
Q 22.3
Cei mai mulți dintre respondenți (66,2%) consideră că informaţiile primite de la angajat/angajaţi sunt valoroase sau mai degrabă valoroase,iar 4,6% consideră că astfel de informaţii sunt mai degrabă lipsite de valoare.
Q 22.4
Un procent de 72,7% dintre respondenţi consideră că informaţiile primite de la angajat/angajaţi sunt oportune sau mai degrabă oportune, spre deosebire de cei 3% care consideră că astfel de informaţii sunt mai degrabă inoportune.
4,6
29,2
33,8
32,3
Mai degrabă lipsite de valoare
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă valoroase
Foarte valoroase
3,0
24,2
42,4
30,3
Mai degrabă inoportune
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă oportune
Oportune
18
Q 22.5
Informaţiile primite de la angajat/angajaţi sunt considerate de încredere sau mai degrabă de încredere de către 76,9% din respondenţi. Doar 4,6% consideră că astfel de informaţii sunt mai degrabă lipsite de încredere.
Q 22.6
Informaţiile primite de la angajat/angajaţi sunt relevante sau mai degrabă relevante pentru 66,7% dintre respondenţi. Doar 4,5% consideră că astfel de informaţii sunt mai degrabă irelevante.
4,6
18,5
52,3
24,6
Mai degrabă lipsite de încredere
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă de încredere
De încredere
4,5
28,8
42,4
24,2
Mai degrabă irelevante
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă relevante
Relevante
19
Q 22.7
Pentru 72,3% dintre respondenţi informaţiile primite de la angajat/angajaţi sunt consideratecorecte sau mai degrabă corecte,în timp ce numai 4,6% dintre aceștia consideră că astfel de informaţii sunt mai degrabă incorecte.
Q 22.8
Un procent de 65,2% dintre respondenţi consideră că informaţiile primite de la angajat/ angajaţi sunt practice sau mai degrabă practice, spre deosebire de cei 6% care consideră că astfel de informaţii sunt lipsite de practică.
4,6
23,1
46,2
26,2
Mai degrabă incorecte
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă corecte
Corecte
3,0
3,0
28,8
36,4
28,8
Lipsite de practică
Mai degrabă lipsite de practică
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă practice
Practice
20
Q 22.9
Un procent de 69,2% dintre respondenţi consideră că informaţiile primite de la angajat/angajaţi sunt importante sau mai degrabă importante,în timp ce numai 3% dintre aceștia consideră că astfel de informaţii sunt lipsite sau mai degrabă lipsite de importanţă.
Q 22.10
Pentru 67,7% dintre respondenţi informaţiile primite de la angajat/angajaţi sunt considerateesenţiale sau mai degrabă esenţiale. Doar 3,1% dintre respondenți consideră că astfel de informaţii sunt mai degrabă neesenţiale.
1,5
1,5
27,7
30,8
38,5
Lipsite de importanţă
Mai degrabă lipsite de importanţă
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă importante
Importante
3,1
29,2
49,2
18,5
Mai degrabă neesenţiale
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă esenţiale
Esenţiale
21
Q 22.11
Un procent de 80% dintre respondenţi consideră că informaţiile primite de la angajat/angajaţi sunt de interes sau mai degrabă de interes, spre deosebire de cei 3% care consideră că astfel de informaţii sunt lipsite de interes sau mai degrabă lipsite de interes.
Q 22.12
Un procent de 48,5% dintre respondenţi consideră că informaţiile primite de la angajat/angajaţi sunt vitalesau mai degrabă vitale,iar 10,6% consideră că astfel de informaţii sunt mai degrabă redundante.
1,5
1,5
16,9
49,2
30,8
Lipsite de interes
Mai degrabă lipsite de interes
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă de interes
De interes
10,6
40,9
39,4
9,1
Mai degrabă redundante
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă vitale
Vitale
Q 22.12
angajatconside
Informaorganiz
obţinute
2
Foarte mut/angajaţi seră că astfe
aţiile obţinzaţiei (Q 23
Un procene din surse
Mai degra
N
ulți (73,8%)unt necesal de informa
ute din sur3)
t de 85% deschise îm
Lipsite de
abă lipsite de
Nici o opinie
Mai degrabă
55%
Dezacord to
) dintre reare sau maţii sunt lips
rse deschis
din responmbunătăţes
e necesitate
e necesitate
sau neutru
ă necesare
Necesare
otal Deza
22
espondenţi ai degrabă
site de nece
se îmbunăt
ndenţi suntc semnifica
3,1
1,5
1%
acord parţial
consideră ă necesareesitate sau m
tăţesc sem
t de acord ativ performa
2
14%
Acord tot
că inform, spre deomai degrabă
mnificativ p
total sau anţa organi
21,5
30,8
30%
tal Acord
maţiile obţinosebire de ă lipsite de
erformanţa
parţial că izaţiei.
8
43,
parţial
nute de la4,6% carenecesitate.
a
informaţiile
1
a e
e
23
Credibilitatea angajatului care are ca sarcină furnizarea informaţiei de afaceri (Q24)
Q 24.1
Cei mai mulţi respondenţi(65,6%) consideră că angajatul care are ca sarcină furnizarea informaţiei de afaceri este sincer sau mai degrabă sincer, spre deosebire de 1,6% care consideră că un astfel de angajat este mai degrabă nesincer.
Q 24.2
Cei mai mulţi respondenţi (75,4%) consideră că angajatul care are ca sarcină furnizarea informaţiei de afaceri este onest sau mai degrabă onest, spre deosebire de 4,6% care consideră că un astfel de angajat este lipsit sau mai degrabă lipsit de onestitate.
1,6
32,8
21,9
43,8
Mai degrabă nesincer
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă sincer
Sincer
1,5
3,1
20,0
35,4
40,0
Lipsit de onestitate
Mai degrabă lipsit de onestitate
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă onest
Onest
24
Q 24.3
O mare parte dintre respondenţi (75%) consideră că angajatul care are ca sarcină furnizarea informaţiei de afaceri este de încredere sau mai degrabă de încredere, spre deosebire de 3,1% care consideră că un astfel de angajat este lipsit de încredere.
Q 24.4
Cei mai mulţi respondenţi (73,8%) consideră că angajatul care are ca sarcină furnizarea informaţiei de afaceri este credibil sau mai degrabă credibil, spre deosebire de 3,1% care consideră că un astfel de angajat este lipsit de credibilitate.
3,1
21,9
29,7
45,3
Lipsit de încredere
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă de încredere
De încredere
3,1
23,1
35,4
38,5
Lipsit de credibilitate
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă credibil
Credibil
25
Q 24.5
Peste jumătate dintre respondenţi (58,7%) consideră că angajatul care are ca sarcină furnizarea informaţiei de afaceri este expert sau mai degrabă expert, spre deosebire de 1,6% care consideră că un astfel de angajat este lipsit de expertiză.
Q 24.6
Cei mai mulţi respondenţi (63,1%) consideră că angajatul care are ca sarcină furnizarea informaţiei de afaceri are experienţă sau este mai degrabă cu experienţă, spre deosebire de 4,6% care consideră că un astfel de angajat este lipsit de experienţă.
1,6
39,7
27,0
31,7
Mai degraba lipsit de expertiză
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă expert
Expert
4,6
32,3
33,8
29,2
Mai degrabă lipsit de experienţă
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă cu experienţă
Cu experienţă
26
Q 24.7
Cei mai mulţi respondenţi (64,1%) consideră că angajatul care are ca sarcină furnizarea informaţiei de afaceri este instruit sau este mai degrabă instruit, spre deosebire de cei 1,6% care consideră că un astfel de angajat este lipsit de instruire.
Q 24.8
Cei mai mulţi respondenţi(67,7%) consideră că angajatul care are ca sarcină furnizarea informaţiei de afaceri este informat sau este mai degrabă informat, spre deosebire de 3% care consideră că un astfel de angajat este neinformat sau mai degrabă neinformat.
1,6
34,4
31,3
32,8
Mai degrabă lipsit de instruire
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă instruit
Instruit
1,5
1,5
29,2
29,2
38,5
Neinformat
Mai degrabă neinformat
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă informat
Informat
27
Q 24.9
Cei mai mulţi respondenţi (73,4%) consideră că angajatul care are ca sarcină furnizarea informaţiei de afaceri este calificat sau este mai degrabă calificat, spre deosebire de 3,1% care consideră că un astfel de angajat este necalificat.
Q 24.10
Cei mai mulţi respondenţi (72,3%) consideră că angajatul care are ca sarcină furnizarea informaţiei de afaceri este competent sau este mai degrabă competent, spre deosebire de cei 4,6% care consideră că un astfel de angajat este incompetent sau mai degrabă incompetent.
3,1
23,4
35,9
37,5
Necalificat
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă calificat
Calificat
1,5
3,1
23,1
35,4
36,9
Incompetent
Mai degrabă incompetent
Nici o opinie sau neutru
Mai degrabă competent
Competent
28
Afirmaţii despre muncă (Q 25)
Un procent de doar 6,1% din respondenţi sunt de acord total sau parţial cu faptul că viaţa merită trăită când oamenii devin absorbiţi de muncă, spre deosebire de cei 74,2% care sunt în dezacord total sau parţial cu acest lucru.
Dintre respondenţi, 42,4% sunt de acord total sau parţial cu faptul că cele mai importante lucruri care au loc în viaţă implică munca/locul de muncă, iar 13,6% sunt în dezacord total sau parţial cu acest lucru.
Un procent de 38,5% dintre respondenţi sunt de acord total sau parţial că munca este ceva în care oamenii ar trebui să se implice majoritatea timpului, iar 23,1% sunt în dezacord total sau parţial cu acest lucru.
Un procent de 23,7% dintre respondenţi sunt de acord total sau parţial că munca ar trebui să ocupe doar o mică parte din viaţă, faţă de cei 45,5% care sunt în dezacord total sau parţial cu această afirmaţie.
Procentul respondenţilor care sunt de acord total sau parţial cu faptul că obiectivele legate de viaţa personală a unui individ ar trebui să vizeze muncaeste de 26,2%, iar al celor care sunt în dezacord total sau parţial cu acest lucru este de 27,7%.
Doar 6,1% din respondenţi sunt de acord total sau parţial că viaţa merită trăită când oamenii devin absorbiţi de muncă, spre deosebire de cei 74,2% care sunt în dezacord total sau parţial cu această afirmaţie.
0
1,5
4,6
22,7
13,8
43,9
3,2
12,1
18,5
22,7
13,8
30,3
15,9
43,9
38,5
27,3
46,2
19,7
38,1
25,8
26,2
24,2
24,6
6,1
42,9
16,7
12,3
3,0
1,5
0
Munca este esenţială în viaţă
Cele mai importante lucruri care au loc în viaţă implică munca/locul de muncă
Munca este ceva în care oamenii ar trebui să se implice majoritatea timpului
Munca ar trebui să ocupe doar o mică parte din viaţă
În opinia mea, obiectivele legate de viaţa personală a unui individ ar trebui să
vizeze munca
Viaţa merită trăită când oamenii devin absorbiţi de muncă
acord total
acord partial
neutru
dezacord partial
dezacord total
29
Domeniul de activitate al firmei (Q 27)
Între respondenţi, cei mai mulţi au firme care activează în domeniul financiar (15,2%), în industria textilă (9,1%), industria alimentară (6,1%) şi construcţii (6,1%).
Numărul anilor de activitate pe piață al firmei(Q 28)
Cele mai multe firme (45,2%) au o vechime pe piaţă cuprinsă între 21-40 de ani, urmate de cele care au între 11-20 de ani (29%).
