r71. 77- go3
ANUL III. FEBR.-MARTIE 1927EXEMPLARUL 10 LEI
1111111111111111=111111
LopAtar
M. H. MAXY
ma
o=IN
CrClzco-firt--13 MIME
In Sala ACADEME! ARTELOR DECORATIVEStrada Cämpineanu, 17
oCi
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ANUL III
N o . 11 I
FE BR.-MARTIE 1927 IIITSimpla notitä pentru expozitia lui Maxy
Precum vezi, venerate i cult spectator, te afliInteo expozitie nous. Desi e noua, vezi, seintrd ca In trecut, pe usA si nu prin zid tablou-rile, simple tab'ouri, medita cuminti In peretefarsa, necontenita farsA, cea trambitata de jurna-listi detepti i esteti, Infierata de colectorii demucuri pentru rnuzee §i jeg pietruit de moarte,nu te Intampina prinintermediul unui per-sonaj grotesc si minus-cul, care-ti] salta peumeri trage, inglumS, o pereche depalme. DupClegendelecari circuld despre ta-bloul modern, desprearta modern& te:astep-tai macar, un colibrisd iasA din panzA sisati binecuvAnte ve-nirea. Dar, un tablounou, ramAne totusi untablou (o Mime findin primul rand egaldcu sine insd, ), adica osuprafata de panza pic-tata, limitatd, pe careo placi sau nu. Comen-tariile sunt inutile sitMmacirile de asijderi.DacA vrei, o expozitienoud te imbie la recu-lcgere i menitatie. Teobligl sA-ti pArdsestiioocrita concubinamemoria rationalasisd-ti amintesti de gus-tul dela 3 ani, cand aflai cu surprindere de o exis-tenta ce se desfilsoara ciudat si neverosimil.
Stiai fard sa pricepi. Te bucurai fara sd can-taresti. 0 expozitie modernd e un pom de Crd-ciun.Doamnelor i domnilor, desigur c'Etti remarcat(va banuesc un dar ascutit de observatie) un lese neplAcut, indiferent de miroznä; un schelet
IRRLe nu numai acceptabil, ci si util in solitudineaomului. Scheletul se poate conserva inalterabilca o esenta : radiografia nu-I strabate, flacaranu-1 fierbe. Arta naturalista comenta tragedia le-sului, se opriA la periferia spectacolului vital ;arta esentiald, arta modernd nu pricepe dime nsi-unea, pretextul gradat cu termometrul, spasmul
tarifat de brigada demoravuri si nu recu-noWe capriciul car-nii. Carnea trebuie nu-tritd cu salAu maionezä,pdine i lapte n'arenecesitatea cuvantului
formei.Sabliniam dupa razboi(intr'un articol detes-tabil din Rampa"), fncateva fraze inocente,
fraze sufragiu uni-versal slmterea luiMaxy In naturalism.Pictorul nu era acade-mic, dar dAdea tar-coale cimitiruluh In o-ch'ul sau metalic na-tura se descompunea :pensula to?dia dela co-lina munteneasca, cufarmecul ei particular,la panopticul cafeneleiliterare. Compunea in
mAiu case cu prid-voare, unde tarancelesparg dovleci cu sata-rul, torc lana tarinispintecate peste care
se plimba cosasi. Subiecte, peste indoiala, intere-sante lAudabile. Artistul se arAta element util.Critica fsi permitea (fArd sA se coinpromitd) sdmadrigaleze la fereastra lui ; li se oferia un cuier-promisiune de care sA-si spAnzure o sperantA.Era un tAnAr care promite (Tonitza pretindeachiar cd e precoce ajar's la maturitate) vrednic deexpus la Arta Romana", vrednic, daca vreti, de
ArhitectonicA vegetalfi. M. H. Maxy .
3
www.dacoromanica.ro
tin premiu. Pentru spectatorul atent insd Maxycircula cu facia printr'un haos de chipuri i ful-gere, cdutdnd anotimpul cel iluminat, unde sba-terea de mu.*te in cutiuta de chibrituri contenesteexpresia simplicitAtii sale. Pe atunci cduta supra-naturalul in chipul zugrAvit, insul sub carnea sinervul mdstii. Intre prieteni, admirabilul scriitor*i gazetar Dem. Teodorescu a remarcat cel din-tai ochiul Roentgen al lui Maxy care surprindeasub chipul gray pe candidatul la paralizie ge-nerald, pe practicantul de vitii biblice, etc...Nemultumit, pictorul a evadat din peisagiul spe-cific, $i a deschis pieptul, s'a Msat traversat detoate influentele. Celula s'a dovedit rezistentd ;inzestratA cu antidot personalitate. 0 cireadd debivoli trecuse prin livede $i grAdina de legume.Toate fAgAduintele devastate : ardeii $i tomatelecomestibile desrAddcinate ! Constructivismul, jocde oglinzi, joc de spectre, a fost totu*i pentrucldnsul o operd de censurd. Temperamentul s'acomprimat intr'o formuld,s'a distilat, mai ales, in-tr'un alambic. Cea dintdiexpozitie a lui construe-tivistd cea dintdi ex-pozitie constructivistádin (cud : o piatrd Inparcul inteleptilor, des-mintirea oricArei promi-siuni. Viteii, traficantii(am vrut sA scriu practi-cantii, dar nu mA mai in-drept) tristelor Intelep-ciuni s'au intors nedume-riti dela poarta care fu-sese de ostrete, pestecare crescuserd turle $iplesniau licurici, uriti lavedere.Maxy e un conchistadorpe aceste teritorii.Din contururi reci, dinvidul de dincolo de stra-tul atmosferic a descinscu para$uta In miezulunei vieti sclipitoare. Unput artezian de magne-ziu aprins functioneazdLard in trerupere. Cdnd amscris manifestul ,Inte-gral", pentru cel dintdinumdr al publicatiei noastre, Maxy plutia. Construe-tivismul ii fripsese carnea cu cicatrici. S'a des-robit. Deatunci, picteazd. S'mplu, fArd formuld,orice. Universalizeazd floricica, porumbelul, ste-luta autohtond. E clar. De o claritate care tesperie ; pänzele de acum sunt toate fotogenice.E orn *i pictor la nivelul 1927. Intuitiv fArd sdvrea. Dar claritatea lui e vizibild numai pentrudomnii cari respird acela$ ozon.
Trebuie sa fi strAbdtut cu ddnsul teritorii cald-nate de vis ineandescent ; trebuie sd te fi Idsatbiruit de surprize $i noutate, ca clansul. Maxy atrecut peste epoca pamfletarA, de hartd cu sin-taxa picturei, de guerilld cu propriul sdu ins. Aconsumat revolta Impotriva artei-rdsfdt, a zugrd-velii formuld de politetd si omeniei reduse la cd-teva cutii de conserve. Pictorul redobdnditcertitutinea puerilA, Ingdmfarea de sinesi : viziu-nea prinde graniti, arta lui se precizeazA precipi-tat. I$i ingAduie licente si libertáti fiindcd e deplinstdpdn pe meste$tig si expresie, fiindcd arta luiexprimA plenitudine, forta $i triumf vital. Aci, inexpozitie, se prezintd o treime, care vietuie$te Inunul $i acelas exemp'ar : otnul care surprindeasociatiile de fantast *i real, pictorul care invieun tinut din basme osdndit la moarte, artistulfunambulesc care-*i permite salturi mortale, fArda distruge o clipd constructia plasticd. Straturlde sensibilitate se suprapun pe mdsurd ce se
iveste un nou pretext.Un tablou contrazice (acontrazice Inseamnd a intrece adesea) pe celdlalt ;dar nici unul nu clinte-
Rerniniscentä M. H. Maxy
$te echilibrul sintezeiplastice. Sondeazd pro-funzimi, desch,cle lacdtulcare incuie misterul lu-crurilor : fie$tece pdn-za desluse$te un mister,11 captiveazd Inteo sen-tintd fArd recurs. Ascul-tati glasul lucrurilor carerdsund din profunzimiIn pasta vie $i nervoasdca o carne tdnArd 1 Catetablouri atAtea axiomeplastice ; cAte planuri atd-tea proverbe care-$i In-cruciseazd Intelepciundeca sâbiile. Maxy isi scriecu expozitia de acum opagind definitivd : In car-tea lui de aventuri, Incartea artei.
Colectionari, notati nu-mele $i numdrul fiecdreipdrize. Intdriti-vd c'un
zapis auten cd1ificat sunteti In posesia unuiMaxv !Max:v, un prieten iti strange mdna.
Ion CalugGru
www.dacoromanica.ro
Inítiale pentru ExpozitieDe vorba cu M. H. Maxy
In atelier. Un aspect imi opreste ochiul si má subli-niaza. Semafor paleta, Artistul in salopeta, pe carepennula a pus semne de exclamat;i, neclintit. 0 cliparationez : daca ar misca acum capui, atatea eprubete,retorte, notiuni vidate generos in cata pictura, arporni o orchestra subita de tren deraiandu-se. Faraprealabil. Curand vernisezi expoz:tia. Activitatea, dupapromisiunea, antrenamentul, manifestul de acum 3ani Integral ! Integral ! poate incepe. Se-cunds-out.Iti observ : ascensiunea. Da la expozitia precedenta,la aceia de acuma, te vad ca peste un viaduct. Fu-nicular, nrefacerea, pururea, fluera din toate tuburilegolite. Nu mai esti con-structivist, numai esti ab-stract. 0 fateta noud teacoperá ; o integralizare cusine insuti. Pictezi subiecte.Dincoace cdteva lateralecubiste, minunate inventiisuprareale peisagii indi-gene. E o pictura roma-neasca cetateana ?
Nu stiu i 'nici nu asivrea sä stiu. 0 singuradorinta se zbate in mine.Aceia, de-a inà vedeacât mai adânc si de a-miizola celulele de desgurä, pentru cea dinurma valorificare.E un fel de a te cu-noaste pe tine insuti, casa sti cum stai cu activulsi cu pasivul.Subiectele ? Subiecte ce-tätenesti ? Intreaga va-loare a subiectelor in-donjuratoare, are pentrumine un inteles in afaràde emotivitate. Baltoacamoralei cetAtenesti im-prumutá peisajului unparfum de bucatärie.SAnAtatea i linia vietiideplina din palma cu semnul ?, o gAsesti in lu-mea salbateca i primitiva, care träeste din mi-racolul optimismului si al bunâtâtii din urrnä. Inmijlocul lor, al obiectelor lor casnice, printrecJpii i jucáriile lor, printre animale salbatice,printre eroii tuturor utopiilor politicerice, cu mecanismul figural al geometriei in mis-care ; in furnicarul oraselor abstractizate ca pehartä, má vbd emotional, copil salbatic sau nebun ;emotia se naste odata cu spairna, gestul odatacu dragostea.latá subiecte... Iatä de fapt ceia ce poate punein functie un organism producator de aceia sénumeste in genere : Picturá.
Glorioasa aceasta scafandrare in tine $i energiccondusa. Astfel poti vedea plantele care te retin inadancul indezirabil, i sa le omiti. Virila plecareaprimordiala dela faptul esential. Esti cart cu ceia ceprezinti. Plämänul functionsaza puternic. Deci nu teprevin.
Publicul va dilata iar orbitele incomprehensiu-nea voiti. Fiecare, in afari de acei castigati in traec-
va ramane intre un semn gipsat de intrebaresi o negatie. Frica de-a asimila magnetele e necon-ditionata lor. In arta elementul rudimentar se exclude.Singura posibilitate e sá posezi contraverse de n e-gativ si pozitiv. Congelat in arta veche el exista
sensibilitatii, astfel cum eal'a dorit. Amorf, fara ob-structii hidromel. Facemarta numai pentru conti-gentele severe ale uneinoneducatii, sau putem pu-blica comunitatei valorileei logic existente ?
A fost o perioada devreme, când o paturâ deintelectuali, artisti $i es-teti, sabotati de oficiali-tatea scárnava a unuiestetism vulgaro-burghez,au pus mâna pe tArnau umplut lumea cu pra-ful propriei ei putrezi-ciuni.In nimbul creiat pria dis-locare, s'a intärit tanculvirtutiilor proaspete. Ro-lurile erau íaipärite :Unii la cArrna, altii Ici
interior.E cert cá experienta da-daista e profund urnanási deci spontana. Ea secontinuä de câte-ori seinoesc stindardele, de cAteori se väruesc peretii.Publicul de aici i chiarde aiurea, e prea grâbit
de ale vietii, ca sa. poata regula montura ; iarsuprasensibilii intelectuali mecanici i expeditiviin toate intreprinderile lor culte i financiare,privesc cu fioruri, binefacerile multiple ale stiinteice le oferá din ce in ce avantagii practicerefuzând sa inteleagä influenta aceleiasi epoceasupra sufletului artistilor.Ridiculul romantismului tomnatec, al lirismuluiperiferic, troneaza cu emfaza, binecuvântând es-tetica burgheza.Democratia care a inventat enciclopedia, a A-dit-o in sufletul fiecArei personalitäti de bkansau cämätar. Deaceia in contactul reciproc, artanoul are de luptat cu enciclopedistii I !
Construclic umana M. H. Maxy
5www.dacoromanica.ro
ata vrerne neghina crescuta pe ogor, de laRenastere incoace, nu va fi plivita din im-pulsul colectiv al unei noi constiinti europene,sensibilitatea noua, va fi pretuitä numai de oanumita päturä omeneasca. Fiindca arta noua,adica arla, se refuza democratica, se refuza lavulgaritate.
E exact tot ceia ce premergatorii sustin cu bunaviziune. Incompatibilitate, indolenta, miopie. Poateca pasul greu l'am infruntat.Relators dia Germania acum 4 ani, cerebral, abst-ract, precipitai atlet intre forma, culoare, planurisuprapunand o estetici de indicator, de puncte car-dinale. Totul pornia dela linie pi dela culoare ca dela valori inevitabile pi absolute.Ca artist trebuia sa le dispui, sa le e,.hilibrezi pentruemotivitate, pentru construire. Linia n'o copiai denicaeri. Srifulgera panza ca un cer. Culoarea anar-hica izbia traducand In cartup de dinamita ochiul.Alaturat Inca catorva, ai floretat cu penelul pe campdeschis. Adversarii inerti au curbat. peisagiul s'arapt ca o avalanpa peste e7, desprinzaudu-i din gli-cerina. lii urrna voastra ca a autoplugurilor, a tasnitdin solul ciufulit, puturi, glas, inimä, creeri, arte-zian. Clipeele vechi le-ati ars cu sulf at de cupru. 0activitate noua, conserve unui pamant virgin, pecare calcati fermi, aventurieri, Columbi.Datoriti noua, In perspectiva iata cateva adeZuniin Indeplinire. Printre artiptii femei mai ales.
Cred ca te ìneli, Ceia ce ii-se pare modernla ele, e numai decandentismul lor a fleur depeat' Pentru arta noua, le trebuia la sensibili-tate un regulator Gilette D.In deobste clanul feminin pictoricesc, se vreadegajat de sensul ei intim ; deaceia urmarindu-lenianifestarea le vei vedea brutale, ca sa parabarbati. Deci o productie de gesturi. Doarin Franta o femee a reu§it sa ramâle femce.
i deaceia e sincera i Ii respect arta : MariaLaur encin.
crezi ca In modul acesta ale au gasit un terenneutru de opozilii ? Dar cred ca ai dreptate. Nu eun fenomen mare, e o recidiva In obipnuinta Intregeilor mipeari spirituale.Vad galeria vie a pieselor. Totul o algebra noua.Equatiile le vei putea solutiona d-le public prin in-tuirea intregului plan pictural.A'tfel ramai un intarziat. A ! nu-i nimic ! Un defectla tiroida. Observi ? Linia mipca perpetuu. li sirntio oprire metafizica In aparatul d-tale de perceptie.pi filtrare. Fiecare amanunt, pana la tot ansamblulupta pentru subtinerea Intregu'ui subiect. Picturenoua depapind cadrul, amplifica panza in preerie, Inmetropola, In termometru. Crezi ca am dreptate d-lepictor ?
Omul e dator sa incerce ! ! !
Culoarea e psihoza coagulata a elementului tra-tat. E substanta electroida a unei parti a inspiratiei,a compozitiei ?
Da, Da... Culoarea e elementul standard, capiatra sculptorului. Cunoscându.i virtutile, ii potiintrebuinta firea pentru nevoile de exprimare.
Exista In arta un debupeu la natura ? Crf zi ca
6
arta trtbuie sa re zide intr'Ansa, sau s'o repr( zinte ?Pictura din totdeauna a avut legaturi cu na-
tura ; numai ca uneori i-a devenit prea serviia.Momentele de it-Wore religioasa, de ex. au avutfelurite irfluente asupra picturii. Au pretins-ocând transcedentala (deci mai aproape de ab-stractizare), când mai umana (vezi Michel-Angelo,Rafael), de multe ori sociala (Epoca moderna-religioasa).Viziunea picturala modern6, a avut natural di-verse motive legate de o anumita psihoza cuprea putina importantä emotivA, la inceputul ca-rierei ei cubiste. Decadentismul fauvist, adunasedin spectacolul vietii or6sänesti, suficiente datepitoresti, ce s'au mostenit la hazard.Viziunea era legata de ins* intentia in prea-labil care functiona mai presus. Se cercetauadâncimile, se tatonau inprejurimile, se solidificafiecare 1/16 din câstig. S'a ajuns la un moment,ca alfabetul geometric, sa fie baza compozitieiabstracto-constructiviste, pe drumul einotionaluluipur, sintelic. Tabloul se devalora treptat, si pic-tura se reintegra arhitecturii, stilului cel nou alartei decorative. Iata rezultatul imediat al expe-rientei cubiste, iata-ne stApâni pe-o activitatedeplina, pe un teren cu circuitul strâns. chtegra-lul, a banuit inca acorn trei ani limanul i farämodestie va recunoaste ca bune masurile sale.Primenita I antrenata, pictura noua virilä, iimuta bagajul in plina viata. eIntegral» a tipatori-cand impotriva anchilozarilor.
E marele d-stra merit de labórator pi curaj, pre-facerile din urma. cat pentru public, pentru care itiiau aoeste note, continui.Cum pictati forma, care e colaborarea luminei pi aumbrei in tabloul d-stra ?
De fapt, ori care dintre pictorii tuturor vre-murilor îi asternea forma inspiratiel pe pânza,dupà anumite legi sau norme recunoscute.0 forma e in pictura, o forma de culoare trans-pusa pe o suprafata data. Deci se va tine seamade legile ce se dovedesc obligatorii, fatä de ac-tiunea noastra. Forma de culoare va fi pusäastfel, ca impreuna cu celelalte ce ar succedasa formeze echilibrat ritmul inspiratiei noastrecoloriste. Operatia trebue redusa la minimum demijloace, ca expresia gestului sa reiasa clarásponta na.Fiecare culoare reprezinta o anumita gradatiede lumina. A lumina anumite parti din tablou,inseamnä a dispune formele colorate asa, caunele dintre ele sa iasa in evidenta fatä de ce-lelalte, fie prin faptul ca sunt mai luminate, fiecontrariul. In ambele cazuri, vom tine seama degradatia luminei culorilor, in aquarea topogra-fici-compozitionalä a formelor.
Perfect. Existá un echilibru, care A. opriascaochiul. In ce grad va ocupa In tab'oul actual ccm-pozitia lui. Tabloul d-stra superiorizat la epoca pre-zinta o sinteza ?
www.dacoromanica.ro
Daca situatia de baza a faptului pictural pre-zintä un anumit fel de echilibru, ar trebui sáadmitem pentru o sumä de situatii un egal fac-tor- echilibru.Altfel e echilibrul la baza tablourilor lui Cima-bue i altul e al lui Rembrandt. Altul e echili-brul picturei lui Claude Monet i altul e al luiCezanne. E echilibrul spiritual al epocii.Pictura asa zisa primitivä isi stabilia un centrude gravitate in insäsi subiectul ce plana in pli-nul pAnzei. Atmosfera inconjurátoare era aceiasca inportantä. Pictura e transcedentalá. Baza,contactul cu pämântul, ideia compozitiei arhitec-tonice, triunghiul se naste odata cu Renasterea,odatä cu religia umanitätii.Observati mai spre noi,echilibrul, sau mai binezis lipsa complectä deechilibru in pictura im-presionistä. Cel d'intAi,Cezanne, a distrus cen-trul, a distrus gravitateade baza raspandit-oin mod egal pe toataintinderea pAnzei. Natu-ral ca acest echilibru seprecizeazA 'Ana la ca-racter in pânzele de in-tâi ale lui Picasso si Bra-que i trece deadreptulin arhitecturä, distru-gându-se complect SI-METRIA.Iata deci o serie dereprezentiri, cari potmultumi o serie cAt maivariata de cothi,.Na-tural ci iaregimentat itTi
clanul nouel eruptiunisensibile, ideile proas-pete se valorifica in a-celas echilibru. Doar cândspontaneitatea rupe coarde vechi, hazardul neapleacl când pe-o coastä când pe cealaltä.De la cubism la futurism, o serie intreaga deisme, s'au desvoltat lateral, cuprinzând in fondaceiasi sensibilitate ce se cauta in toate fate-tele ei.0 sintezd ? (§i-a propus-o si Integral) poate fiprematurà, poate fi pretioasä.... Tendinta in orice caz, e sä urmärim toate experientele, sá lefolosim, sa ne strAngem rândurile ; scoala ceanoul a vietii noi, se vrea autoritarà, i produ-cAtoare de energii.Ritmul cel nou e fugar i cu undoieri de sopârlä.Ii vom seziza, II avem poate in noi ?
Artistul tresare, se concentreazä ca un arc dependul, imi vorbeste cu convingere si Ii aud nerviisunänd ca un grup de chei in buzunar. Continui.Observatorul se prczinta simplu ca in stal. Intele-gerea lui alterneaza intre habitualul lui i panta ce
i-o oferi. Skyeur, la inceput ibres zi cu nesigurattä.Când va cunoaste curcubeele peste genuni, va fitigat pentru tine de el insusi. Handicap, handicap.Thtul e nou. Compozitia e ciudat realizat5, persona-guile se exclud in culori. Estetica noua 11 uimrste, IIcuprinde. Noutatea Il fästaceste ca un far mereuaprinzandu-se.
Recunosc situatia putin comodd a observato-rului din stal. E o chestie de nivel si de cerinte.Fiecare strat de populatie îi poartá haina ocu-patiei Vezi genunchii goi ai alpinistului cubotforii pistruiti de alice, si amasa täranuluinostru in afarä de pantaloni. Vezi salopeta lu-cratoruIui, i haina soldatxlui i redingota diplo-matului, si surtucul surtricarulul.De ce sensibilitatea nu po.2-5. uniforme ?
Observatorul d-tale dinstal poti fi chiar d taatunci draga GheorgheDinu, draga d-le inter-vic weur, traiasca Inte-gral ! Dar observatoruldin stal mai poate fiun biet intelegator alatâtor lucruri pe cari le-aidolatrizat. i atunci enatural ca expozitia ceanoua poate fi pentru dân-sul o simpla aploplexie
s lu mai bine zis, chiaro apoplexie cu recidive.anul e dator inceree.
Atunci putem clasasi nu ar fi aici locul oserie intreaga de rastur-nari, edifiiii reprezen-tante ale epocii si
Pentru gasirea ritmului ncu,pentru precizarea conduc-tei ideei contimporane,pentru insasi legitimarearoastr5, avisul, e sa lup-
M. If. tam ! Si nu prezicem deinainte efectul. In toate
timpurile au cazut meteori cari au desfigurat cu orelor. Un lucru apare evi-traectorie, georm tria tenet)
dent. II stim. Acei plecati cu entuziasm 5i cu aban-sdonäri, cAstig5. In asaltul ac i mu-tual, entuziasmul
nitia stint noastre. Nimbul epic vocifereaza cu noi.sAmandoi suntem Integralisti. Ne vom subscrie i
sängele, in cosmice transfuzie, pentru apararea ace-luiasi drape], pe care ne..am inclestat icimile.Recunose piuturei, de-a prezenta avansul cel mai lc-semnat in revo'utia artd. Cred ca dânsa are maimult dreptul de-a indica fatetele acestui veac cu pasiide tanc. Lucränd cu un material restrans in dictio-nare, neprecisat in slefuiri inalterabile, poseda ceamai republicanä libertate de valorificári. Pentru pu-b:ic ? Nu I Toti deopotriva urcim. Unii cu ascensorul,ceilalti De scara de serviciu. Singura deosebire dina-mica. Nu existc1 precursori, svnt numai inteirziatispune Cocteau.Artistul e inalt, paralel cu sine insusi, ma privesteca dintr'o nacela si intre dinti tO tine sträns suräsul,
pe un saxofon.La revede re. Gheorghe Wee
Cu gtcaua MAxy
7www.dacoromanica.ro
DianaOdatà cu noiregii din basso-relief plecau la vdatoare.Fii fâr grije. Praful de pusciia desinfectat pentru azi pAdurea de lupipe bratul meu muntele urcä Oa in pisc§i cerul mutä ca o colivie padureaaprcape si mai departe.Pentru a doua oarace sportivi plopii alergând pedestru paralcl cu noi,vezi ? Pe aici sAlciilc crescca pescarii Pe marginea gArlelor.
Deschideti degetele cu praselele de osatentie pAsim cu acuratetanu hezita de locin aer liber câini fac gargarà cu stelecerbii dorm ca regisorii panii la 9
prin potecile nevertebrate, drumule valabil Oa la decapitarea lui in I-4e.
Priveste. Lumina e albäca pieptul pAskilor de marein corpore pitpalâcii isi muscä limbilesi in trapele pâmântutui ecoul vorbeste in contumacie.
Eu sunt mai inalt decAt tine cu o vrabicimpuscat in piept aerul iti sangeril pesub tAlpi ne trec drumurile cartitelorvtinAtoarea incepuse.
Din cuierul aerului desprindeamcocosi sàlbaticisângele iti bâtea cu grindinä in gearncerul saltimbanc se tävalia pc ampuri(sa nu-ii ranesti mAinile
in sârmele vântului)glasul cornului se desbracä in fagiscade treptat epurilor inima de fragiaici vocea pustilor se izbia cu fruntea de grinziiar in castelul pustiuluna se da cu capul de oglinzi.
Stephane RoH
www.dacoromanica.ro
Concluziuni
Obrazul tau e un cartier inult mai nouImbraca vocea de zile mari, iti spunte sparge rásul ca basica de boupe limba pulp.cle tale tutun,ora se umple de canepa, ce papa-lapteoceanul atlantic acest chiosc de ziare tropical,cerul taiat un metru sapte
zeci si cinci pentru rochia de balIntinzi gâtul ca plasa de sigurantace ranch ochiul tau stâng, ce mustangpupila, prin sangele inclinat ca balantdde vorbe ne lovim ca de prag
IL
si foc ca brau prin saltimbanc madularrasuna timpanele noastre ea oglinziceasul e sterp, cu cerbi ca vestiarcat de elegant aerul sub aceste grinzipornesc drumuri in sare §i fierbiserica in constructie cu schele, statui dinaintemi-a placut mirosul de gerde geamantane, de voiagii in rue de rivoli printreafise dintii tai, mainile tale ca articole de toaletaatat de dureros ne daruim ferestrelor, camerelor de hotelbusole, sânii ma indreapta spre o seara de creta,incerci cu pasul sa deslusesti un continent, un tel
It/in arterele noastre sunt brutarii uneori orasefratii mei, fratii mei, e un ceas critic o carmaam vazut oameni cauland linisteaprecum cuiburi de pasaredar (ce filosolie!) ne sträbate moartea ca sarmanu in telegi : e prea gramaticala privelistea din noie idiotie sa mergi in sus sau in josla dreapta sau la stânga, inainte sau inapoiin argila recunosti surds i os.haide, un salt peste acest tinutiata bulevardele, cinematografele pe retinaiata umerii ca preerii, muntii in spre trecutdeschide aici creerul ca o vitrinä.
Hanle Vorenca
Accesorii sentimentale M If M.,
www.dacoromanica.ro
Cre;terea apelor (Turtucaia)
Priveliqti
Vacile'n Vatra-Dornii calan asfaltul udde ierburi, cu privirea marind de trecut,
ca'n Herta cdnd täcerea rnEnzapezea pe-o bancasi mugetul de gusd legat ca o talangd.Imi amintesc : amurgul cdzut pe jos de sornnin tdrgul cu sopdrle sub pietre, fdr'un porn,cu coperisuri trase peste ferestre glugdca ziva sd se'ntoarcd prin curte, ca o slugä.Cine-aducea deodatd cirezile din amp ?Aveau si-atunci ochiul de sticlä, gátul strdmb,dar aduceau in uliti baliga din pdsunesi in surds lurnind din soarele-apune.Seara, un murmur negru crestea din sinagogi :Cereau desigur altfel ai fi voit, sd rogica sd-i fereased Cerul cum le-a ferit strdmosiide panica adusd din câmpurileDeodatd dupd geamuri se aprindeau fAclii ;o umbrd linFstitä intra in präväliiprin usile'ncuiate i s'aseza la masd.Tdcerea de salind incremenea in casdsi'n sloiul noptii jghiabul ogräzii adäpd.Bunicul intre flacdri de sfesnic se ruga :,sd-mi cadd dreapta, limba sd se usuce'n minede te-oi lua vreodaWn desert, Ierusalime !"Tavanul plin cu ingeri de ghips urcd in cerce foe la sfesnicarul obloanelor de fier ;un suflu'n viscolire se limpezse pared
casa, cliitinatd in noapte, ca o baredse desprindea din strada targului i plutea.Somnul ca un paharnic, fard oprire beasi nu mai stiu cu cine vorbea bunicul.
Nimenu asculta cum dânsul plängeo, din addncimesi-amesteca in capul nepotului sdu tampruga din casa scundd cu mugetul din amp.
I 0
M, H, Masy
Privelisti
ln desprimAvArarea de'nceputsufletul meu e ud de-atAta soare,ca un harbuz de vard ne'nceputcu miezul plin de sAmburi si räcoare.
Ag vrea sA sparg ferestrele din truppleoapa rece pe privire'nchisäsdo se aseze'n mine ca'ntr'un stupsoarele blond cu miros de melisä.
In ziva albA ca o farfurieCAI struguri, cu caise i zámosiclowni si-au lipit surdsul de-alifiesi muschii de hartie pentru Mosi.
Prin mese cu picioarele de ciutAizvoare-asi vrea sA biruie prin zid
casa sA se spargA ca o fructAcu o omian fiecare
Ovreii vánd prin semne la tarabedorinti i ustensile de voiaj.Rebeca-cdt ti-s pulpele de slabe IHai sA plecAm afard din oras.
Ne-asteaptA trenuri cu vited noudsopArle printre sinele de fier
dimineata cu cercei de roud :sä rästurnAm balcoanele cu cer.
Atunci, frumos, dealungul i dealatulpAmAntului acoperit de zi,boil cei simpli vor incepe-aratulin pacea care se va nefdrsi.
Bucuresti 1922 B. Fundolanu
www.dacoromanica.ro
Paviain arnurg sau puls clipe se deschid drcptunghiferesti identic cArti rAsul coupe-papier cu figuri qi flori ca dinticând ore se intorc si gratuit strigAte urcând cum turi§ti in munticaci trei tramwaye galbene asemeni un §colar lenes oternA cu gre§eli un ora§ compunsi etaje istorice indicl strazi ca ulitiadicl viatä cu o Mica' Publicitate" foarte putin interesantdapoi pickpocket imblânzitor de stele sub dansrece intunericul cântä din saxofontrust de clopote concurând taceri in cross-country si bisericisupralucid frigul vast in spiralA cum vapoare IntArzie pe Tamisa4i luna cizand sub orizont la fel un tablou neglijent atârnatiatA in fiecare dimineatA casele pornesc la lucru pe bicicletacotidian zile trec cum oameni s'ar opri la vitrinein gest cubist gândesc viitor la noapte e gal ceasornicul la timpNE-SV diagonal peisaj Corso tliat de Ticin la 3/4 ca un piciorde o jaretierlpe trotuare inguste circuli atAt lichid intr'o eprubetAdens becuri lumineazi cicatrice sau detunAturI de puscAspre plâmânii surmenati de tutun respiratia ascutitA i§i face loc cu coatelefirmament pAtrat cerul obi§nuit in excursie la sud ploulca sub un dus abstract mergi prin ceatA poate printr'o multimevânturi te pätrund dupa cum o familie burghezA cu copii intr'ogrädinl publicagreen hoteluri si oglinzi in pas strAbat cât sAngele prin vinevespasiene cAini femei sau cinema forme ciudate plictisealaimbâtrânind ocnasin creer singur nesti fotografie pe un perete metafizic4i nervi scAzuti in rezumat punch sexual acid electricla tabla de materii intr'un bar Mariuccia ca intr'o cutiedouà tigAri,
IDuct prtnitiv
Mihall
I Iwww.dacoromanica.ro
REQUIEM
S'a primit delta Plarei cupid lai ()tiara,
MORG.1, BUCURE$T1
Poem fotogrofic de Bret.
Proces-VerbaP'scris cu crelonul.
Cornul de vânatoare. Unul la doi plämâni. Plisc de argint batran,mirosind bomboane de menta. (Când sufli iese o pädure i atâtihaiduci cu tâmple verzi, ate vádane).De sase ori nasturi cu zimbrii cum poartä voevozii pe catafalc.Zece mustati de arnaut, trei barbi de episcop, captu§ite cu pieleproprie, gasite la hanul Lupului, In perna de capatai.La fata ovreiului, o rochie de stareta, §i o dantura de baga culumini, pentru pus in par.
Dânsa avea trei inimi (socotind si cele doua tale), §ii placea sase vada dublu in iaz, ca'n cartile de joc, unde ovreiul präsia oherghelie de stiuci. Mister.Ispravnicul a riclicat spanzuratoarea din cel mai inalt lemn, (lemn
12
de7cer) §i trei zile juvatul a tinut gura cds-catä, plus un vânt negru, de värsat, anu:netocmit.Banditul venise la bâlci sa cumpere doi mi-lionari. Fata ovreiului pretinde cA e grea.Cui se cuvin galbenii ? El era insotit despinare (de care nu se despartia niciodata)
in dinti o frunza de artar, zice, ca sa-ipastreze umed un sarut, luat ploscä la drum.Avea o gaurá in piept, sa poata räsuflä incaz de moarte. Ispravnicul asteapta sa nascafata ovreiului pentrecorpul delict.
Pe tipsie ca la ospat.Madame est servie !(daca n'ar fi gura asi cere-unarcLei rosu)ce somn de nuntä sub gene,ce vis-i,avis de viata.Suflet nu lua expresul.Distanta de patru oreintre ceafa i trupIata-te purtat subsuorica o pâine,cuminte pe orice mobill :
cap de bufetcap de sobãcine strige numele devânat,când doctorul Iti smulge fataca unTpasse_montagne ?cap de gradinacap de birousuprapusa vedere, dublu-orbcap de vitrinacap de mina.Ochii puteau fi nasturi(chipul meu are o paq dedegetnu ti-a sters gardianulpupila)Ma auzi ?Daca evadezi, vin'ola mine presse-papier !
F. Brunea
www.dacoromanica.ro
.1111
IREVISTA DE SINTEZA MODERNAORGAN A L MI5CAREI NODERNE DIN TARA 51 STRAINATATE
REDACTII BUCUYIETI ; M. H. MAXI', CALEA VICTORIEI 79, ET. 1REDACTIA PARIS : B. FONEANE, ¡LAME VOEONCA, RUE MONCE 19
REDACTIA ITALIA. : M. COSMA. PIAZZA DTEALIA 2, PAVIA
CoLArlonATortt PERMANENTI : F. BRENEA, VICTOR BRAENER, IQN CALLIGXRU, M. COSMA, ItusA ConnEAxu, B. FLORIAN,
B. FONEANE, M. H. MAINT, CORNELIC Miiiiitscu, $TEEAN -ROLL, ILARIE VOIIONCA, TEISTAN TZAIIA, A. L. Zisse
N T EGRA L"
1NT
Moravaglne de Blalse Cendrars. Ed. BernardGrasset. 1926. 0 aventurA fantasticA. Eprubeta Europeiumplutä de licoarea magica, a unei personalitäti, spArgAndformele obisnuintei : Moravagine. Revolutia ruseascA (1908).Indienii Albastri, inAltarea primelor avioane. 0 rupere deevenimente ca de arbori. Secrctele curtii imperiale ungare,desvAluite cu o precizare si o logicA, intrecând prin absurdcele mai bune pagini de literaturA extravagantä. latä roma-nul de aventuri ridicat la locul de cinste pe care dourt ge-neratii de scriitori i-1 refuzaserA. Imaginatia cititorului con-timporan, hrAnitri cu un spectacol in afarA de comun, si-acAstigat dreptul la cartea deslAntuire a marilor elemente.Moravagine" poate fi biblia acestei ore, cum poate deveni
actul de acuzare al ei. 0 ardoare in nebunie, purtAnderoii din frigul siberian in savanele Americii de Sud. DarBlaise Cendrars pAstreazA in cele douA pupile dourt apa-rate Kodak. Retina lui retine o admirabilrt desfAsurare depeisagii multiple, regiuni geografice neexplorate; toatA vi-goarea unei naturi barbare. Pagini intregi sunt poeme deo simplitate de lant de munti, intr'un amurg fumuriu, inAl-tate ideilor faptelor.Cititi-1 pe Moravagine" profetul straniu, apartinAnd luiDumnezeu cAt diavolului.LI Les Pollus de Joseph Deltell. Ed. Bernard Gras-set. 1926.
Fiu al unei generatii, in care indoiala si certitudinea seimbink deopotrivä de puternice, Joseph Delteil e adevrirun caz rar de senimitate si nesovAire dreaptA, de pas sigurpe un trotuar ceresc. 0 tinerete virilA, 1-a salvat pe JosephDelteil, dela sinuciderea unei generale desnAdejdi. SAnAta-tea lui sanguinA, a invins tristetea unui efort devenit inutil,prin repetare. Desteptat de un cAntec de pescar, inteo di-mineatA cu plute, Joseph Delteil s'a bucurat, minunându-se.de sucul tulpinelor aplecate, de impreunarea gusterilor inierburi. Stie chema toate florile pe nume. MAgarii ii vor-besc inteo limbA sensibilA, albinele ii dau in intepAturAlimpezimea de aer a mierei.Genul lui Joseph Delteil (o spune singur) e epopeia ; une-ori oda.Choléra a fost o revelatie amplificatA in Sur le fleureamour", purA mai tArziu in Jeanne d'Arc". Totus, in sira-gul acesta Les Poilus" sunt o carte neizbutitä. ScrisA poateprea in grabA, pulsatia ei vädeste o stângAcie, cuvintele seopresc la suprafatA fArà sA rupA frunza nuferilor din fund.Unele arpegii sunt false : multe suprapuneri, exagerate.Dar,In nedesAvArsirile acestea chiar, e o vigoare adolescentA,o frAgezime de pAtlaginA.De retinut mai ales portretul lui Ckmenceau. bAtAlia delaMarna. Poetul cu sensibilitate de seismograf. pAnzA intinsApeste sufletul neprecis al multimii, se vAdeste insA, in pa-ginile pline de zApusealä, de amarul in presimtire si astep-tare, a zilelor precedAnd rAzboiul. E in greutatea de atmos-ferA bolnavä, in gesturile fAcute cu incetinitorul, in lungileintArzieri intre trestii pe malul apei cu sborul de plumb alpAsArilor in amortire speriate, toatä panica inclestatA, linis-
tea de oglind5 si glesnA moartA care atunci in 1914 aveasa se spargA in tipAtul unui tun semnal.Les Poilus", epopeie a fázboiului 1914-1918 va stArui me-reu imagine vie ca o cicatrice pe obi azul actualei literaturi.El Celeste Ugolin de Georges Ribemont. Dessal-gnes. Ed. du Sagitaire 1925. ApartinAnd contingentului rAz-boinic al revistei. Dada", Georges Ribemont Dessaignessi-a prtstrat in zece ani de literaturA toatA puritatea si sAl-bAticia primelor lupte. AlAturi de el recunosti pasul acesteipersonalitAti extraordinare, acestei poezii multiple ca oalgA marinA : Tristan Tzara,Neinduplecarea temperamentalA a lui Georges RibemontDessaignes, nebunia unui ritm sufletesc, dusA panA in sAr-ma ghimpatrt a solitudinei, prezintA de data aceasta un fe-nomen de adAncrt intensitate. Prin ce curioasA injectie incoaja unei sensibilitAti dure totusi, Georges Ribemont Des-saignes stie pAstra sprinteneala adolescentei fArA posibili-tate de compromis ? Nici un reumatism nu i-a atins inche-ieturile. Multi din tovarAsii de baricadA dadaistA ai luiGeorges R. Dessaignes. sunt astäzi pe bAncile din grAdinavecinA portilor Academiei. Unii refugiati in doctrina psiho-metafizicA a profesorului vienez incearcd in formula (chiarsiuuciderea e o formulA) de descompunere a visului, justi-ficarea unui gest a cArui frumusete stAruia in inutilitateasi necauzalitatea lui. Construirea unei logice a visului poatefi tot atAt de primejdioasä ca si o logicA a treziei. ApAsa-rea pe buton sau o desurubare de robinet, cu raport precisintre efect si cauzA, poate curAnd deveni o intemnitare.Georges Ribemont Dessaignes poartä intre degete insA mi-raculoas5 iarba fiarelor aprinzAnd o electricitate fArA in-toarcere de buton, pornind un film incoherent si straniufArA strAngere de manivelA. El iubeste cu o pasiune nedi-simulatA accidentul, catastrofa, crima care ne va rupe dinlegile de cale feratA ale obisnuintei. Trenurile vin i pleacAin cuvintele lui fArA un Birou al MiscArii reglementând mo-ral si cu mäsurA, circulatia. Vagoane, imaginile se incalecA,personagiile isi schimbA intre ele numele, individualitAtileca timbre postale, un neprevAzut continu, inversea :A eve-nimentele, sentimentele.Puritatea din L'Autruche aux yeux clos", din cea mai bunAdramA modernA L'Empereur de Chine" e aceeas IntreagA,nenivelatA, in Celeste Ugolin.Celeste Ugolin cAlAtoreste intre fiinte si lucruri, fiecare fe-reastrA ji desluseste o emotiune nouA.Dar dece asi sublinirt meritele acestei cArti ? Georges Ri-bemont-Dessaignes nu-si vrea cititori imbecili si gravi. Peacestia Celeste Ugolin" Ii va alungâ. Cei tari mask cu ure-chea i ochiul ca arcuri nedescordate, vor iubi, vor invätape dinafarA povestea lui Celeste Ugolin.
Capitale de la douleur" de Paul Eluard. Ed.Nouvelle Revue Francaise 1926.
SA strAbati dumbrAvi si pdraie, färA sä poti ghiel sborultirAs al potArnichii, fuga in salturi albe, a iepurelui. Aerulsrt se räreascA dinteodatä, arborii srt se desmaterializeze;o lume in care tensiunea arterialä din ce in ce mai scAzutä,
3
www.dacoromanica.ro
respira0a oprit5 ca o poteca. Paul Etuard desvaluie untinut in care fiintele merg in varful sufletului, lucrurite iipierd umbra sau raman numai umbra.Poemele lui nu cuprind metafore, nici imagini. Dar inchidun nedefinit, o ematiune retinuta ascunsa ca un vant deamilza de vara in salami. 0 poezie scrisä in afara de ano-timpuri, in afará de legile i raporturile dintre oameni.Re1aii noi fluide supra-geometrial se stabiles:-. E ca subo cupola din care atmosfera s'a retras pneumatic si cuvin-tele se lovesc intre ele clarificandu-se sau dizolvandu-seprecum cristale.Nu cautati codul civil al acestei lumi. Ierarhia" si ordineaiMpartirea avutiilor sau puterea executiva, nu mai sunt ace-leasi. Cristof Columb imaginar si abstract Paul Eluard ne-adaruit sensibilitãO, un continent altul.»La Capita le de la douleur" e uneori mireazma uneori res-pirare.Dar ,La Capita le de la douleur" e poezie pura.
llarie Voronca111 Paul Eluard : Capita le de la Douleur. Paul Eluardest un ange de gomme A qui les mots font peur. Sa timi-dite ne porte que sur les mots ; pour toucher les genouxdes choses, chrectement, il n'y en a pas de Plus brutal.Poète des seins de nacre, Eluard peut peindre avec gracedes rocs en rouge, Granger l'ordre des planètes, peignerles chevenx des rivières, enfoncer la machoire du bonheuret craindre seulement qu'un mot le touchat de trop prés.
Quand le fond du verre est désertQuand le fond du verre est faneLes bouches jrappent sur le verreComme sur un mort.
Eluard parmi les pokes est de l'espéce la plus rare; c'estune colombe d'encre: 11 ne butte jamais aux pierresqui parle de la realite ? il n'est jamais distrait de luimême les accidents d'auto c'est trop vieux, on n'y croitplus il se cherche et il se trouve: pour un train déraillécent d'arrivés A temps! Ses messages sont téléphoniques ;sa voix se meurt d'éspace, blanchit, pâlit. Poèmes on ne saitd'où venus, la poésie d'Eluard n'est ni ceci, ni cela, ni sur-tout autre chose. Plume de paon, songe de verre, cheveuxd'étoiles, qu'est elle ? mais qui est Eluard ? et qu'estceque la poésie ? Eluard remet tout en question.
ur la maison du rireI;n oiseau rit dans ses ailesLe nzonde est si legerOda n'est plus ò sa placeEt si gaiQu'il ne lui manque rien.
Et je sais des aveugles dont je suis, cherchant fi tatons avecEluard et heureux de chercher infiniment ta chevelure d'o-range dans le vide du monde.
B. FondaneIII 7 Arts. Revista Belgiei moderniste, de informatiuni decritic& de echilibru.Intr'al cincilea sezon de existenta isi sustine vehement ceamai autentica si vie propaganda, in tot ceea ce priveste pul-sul nou in arte. Servind $i pe aceia de a 7-a arta cine-matograful, 7 Arts nu cunoaste $ovairi: pledeaza. Conste-latia lor de scriitori, i dedicati e intotdeauna la postul decomanda, Pierre si Victor Bourgeois, P. Flouquet, K. Maes $iP. Werrie, tin drumul de supla initiere. Poate ei sa i se da-toreasca multe mii de prozeliti, de educati, de forte imui.E o put licatle de credinta si care lipseste o spunem cuconvingere, in toate partite.Folositoare, mai ales acelora, cari cauta explicatiile nouilorarte, le-o recomandäm cu insistenta. Apare saptamanal. A-bonamente pentru ea face in Romania Integralul : 5 belgasanul ordinar; 10 acel de lux.
hocumenturn, Revista lui Kassa]: LayoS apare de astadata la Budapesta. Surghiunul s'a isprävit, caci politica lucra-torului Kassak s'a impacat cu noua situatie ungureasca saucel putin a acceptat-o. Noua revista care apare la Budapesta
cuprinde sub semnaturaintregei avantgarde un-gure$ti o activit ate des-tul de caracteristlt pen-tru viata sociala si artis-tica actuala.
1111Poetul Emile Malès-pine ne transmite $api-rografiat un act de tea-tru :,Le cercle énigmati-que", disertation rytmi-que. Personagii :Mademoiseile Rythme,Mnisieur Pegase, Prof-fesseur A pha si Le pointsur l'1.Piesa termina cu un dic-ton : La vie est un cercleenigmatique dont lacirconference csttout et le centre nullepart.
Costum de adekin din Penark il'amour parada intr'un act, cc .;e va reprezentaIR 19 Fehr. 1927.
Ligne de Coeur huitième cahier parraissant ò Nantesdirecteur ¡alien Lana avec la collaboration de Reverdy,Max Iacob etc... Irn article sur Jacques Vache,precurseurde dada, idole des surréalistes, qui West suicide eu corn-pagnie ò 22 ans prenant une grande dose d'opium. Nousdetachons ce passage très precieux comme document:jachues Vachè aurait dit plusieurs semaines avant ladrame: ,Je mourrai quand je voudrais mourir, et nonquand il faudra que je meure. Mais alors je mourraiavec quelqu'un. Mourir seal c'est trop ennuyeux.J'entrcne-rai quelqu'un dans la mort avec moi. De preference un demes amis, les nzeilleurs pour que la mort me soil plusagreable. Mais l'Evenement est trop riche pour que letemponement puisse are évite ; y a là autre chose qu'unpretexte discours moraux".
ERATA. In numilrul trecut al reriirtei noastre, grafietalentului marelui nostru corector, s'au strecurat peatatea greseli si urmatoarea:
In strofa a 11-a a ,poeziei" Fontainebleau de II. Voroncaversul al treilea trebue set* lie in loc de:aceastei privire va reline in declin ca'n lat, adia acestetprivire 'va retine ziva in declin ca'n lat".
Pentru celelalte greseli atragem atentia tuturorcilor nostri... cu creer pané i cu nasul bombe.
Platiti conform pretului un volum de ION CALUGARUadica : PARADISUL STATISTIC' cu ilustratii in text deM. H. MAXV, $i de A. L. ZISSU :
»SPOVEDANIA UNUI CANDEL BRU", ca sa le puteti citi.El In 7 arts No. 10 din Ianuarie 1926 trimis redactiei noastreo fotografie duprt un panom compus de Hannes Mayerreprezinta o serie de coperte ale eelor mai interesante reviste
,cle avantgardit. Printre ele, recunoastem si una româneasca,Contimporanul" a carei coperta grafica a fost executata ded-nul M. H. MAXY.al In Sala Comedia la Paris, in Ianuarie au avut loc un con-cert de muzica moderna romaneasca. S'au cantat sonate lavioara i pian de : Elescu, Marcel Mihalovici 0.31estan.Aplauze mari cat flamuri au salutat pe colaboratorul nostru.Marcel Mihalovici.
4
www.dacoromanica.ro
Academia artelor Deco-rative mutandu-si sediul InStr. Campineanu, 17, marita sireorganizata, a inceput al 3-lea:An de aciivitate la 1 Octombrie1926, cu urmätoarele cursuri, atalpentruIncepatori, cat si pentru Inaintafi
BATIC ficLECATORIE ARTISTICA!!
LUCITARI IN METAL cDEN I
PI TURA(ULPTUPA
G tFICAARHI lrECTUPAMIAHENTICAPOZITIE In
LA ACADEMIA DEARTA DECORATIVA
INFORMATION! IPROSPECT! LA
STA-WILSON N..'BIBLIOFILA
imioNNME1. Clasa specia16 pentru lucrári in Metal.2. Clasa specialà de LegAtorie artistia3. Clasi de lucrari artistice in Piele.4. Clasa pentru Covoare.5. Clasa de Batik si TesIturi Pictate.6. Clasa speciaM de GraficA :
a) Cursuri de Litografii.,b) Aqua-forte,c) Cursuri de gravurà in lernn,d) Cursuri dc tiraje si in cercAri de pres5, cu unelte propri
7. Clasa de exercitii GraficeOrnamenticá modernA si scrien. artisticA.
8. Clasa speciaM pentru Reclame9. Cartea ilustrata.
10. Clasa specia1A de Desen si PicturA.11. Clasa de Pictura Decorativi si Compositie.12. Clasa de SculpturA.
Modelaj dup5 natur i ornamentic5.13. Sculptura in lernn.14. Clasa de Sculptura in :
Modelaj, relief si bijuterie.1 5. Arti religioasá :
Picturä bisericeascä si obiectele de cult.16. ArhitecturA de decorarea interiorului
Proecte pentru mobilier modern si aranjarnental inte-riorului,
17. Prelegeri despre Istoria Arteisi Studiul Stilurilor.
18. Cursuri Speciile pentru Copii i Tineret.Desen, picturí, modelaj, 1ucr5ri artistice in carton, rntalo-plastic, cerarnic5, lucrriin piele, siluete, juciírii a:tistice, compozi(ie, etc.
SE EXPUNEDupli schifele D-lui A. Vespremie
Obiecte in Metal,C Artilegate,LAmpi, LucrAri in fildes etc.
Dupli schitel! si proectele pictoruluiM. H. Maxy :
Mobil5 Moderna de Boudoir,Perne, Covoare, etc.
DantelA ModernA de Dagowert-PecheCeramica Moderni de M. Marigo-BrAila.Cristaluri din atelierul Primavera Paris,Batika D-na Vespremie.LucrAri in piele de D-ria Petrescu.
MobilA moderna pentru dormitor si sufragerie,dupA schitele d-lui H. Mandel.
GraticaLitografie, aqua-forte, gravuri in lemn, monotipe,
deJ. Al. Steriadi, C. Cutescu-Stork, M. Mano-lescu Bruteanu, L. BAlAcescu-Demetriade, S.Maur si
PicturA, sculpturA, desenuri i obiecte de artAdecorativa
de: Nina Arbore, L. BAlAcescu-Demetriade,Victor Brauner, Nadia Bulyghin-Grossman,-E.Cutescu-Storck, Ferikide, Olga Greceanu, P.lorgulescu, M. H. Maxy, Medrea. Corneliu Mi-hrtilescu, iSirova Medrea, S. Maur, Jean Al.Steriadi, Mattis Teutsch, A. Vespremie si
II AoltiAranjamentul expozifiei dupli Ischifele pictorului M. H. Maxy :
,ALON DER-11A1\INT DE ARDDECORATIVA PNTUINTRIOR1.1MODERN I
5
www.dacoromanica.ro
120 0G IV AL 3EL C NI JO
DER STURMMONATSHEFT
Herausgeber Herwarlh Walden
Poztdanierstr. 134 Berlin
rot. Weiss, CAlArasi 25. Clisec Maur F.< Comp.
CAHIERS D'ARTW0a0z1.1
ZCi
E
436 inODi NE za; :1g"20a. r-
0I 7CI 14131
publiée par ChristianZERVOS.Paris, Rue de Fleurus30 & 32 VI.
DOCUMEN TUMDIR : KASSAK LAJOSBUDAPESTA
Tip. .LReforina Socialà. Bucuresti
EXEMPLARUL10 LEIII SERIE
A BONAMENT'200 LEI
INTEGRAL"ANUL Ill FEEIR.-MARTIE 1927
EXEMPLARUL10 LEIIl SEIM
A RON AkMENT2.00 _LE1___
www.dacoromanica.ro
