Instrucţiune metodică privind intervenţia Poli˛iei în...

Chişinău 2018

(Ordinul IGP nr. 360 din 8 august 2018)

Instrucţiune metodică privind intervenţia Poliției

în prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie

Centrul de Drept al Femeilor este o organizație non-guvernamentală creată în anul 2009 de un grup de femei juriste din Republica Moldova care promovează egalitatea de șanse dintre bărbați și femei și contribuie la prevenirea și combat-erea violenței în familie și față de femei.

Ne implicăm în procesul de ajustare a legislației la standardele europene și pledăm pentru recunoașterea, respectarea și apărarea drepturilor femeilor în calitate de drepturi ale omului.

Oferim asistență directă, gratuită și con�dențială (consiliere juridică, reprezen-tare și asistență psihologică) și acordăm support femeilor care au rupt cercul violenței și au început o viață nouă.

Publicația a fost coordonată de către Centrul de Drept al Femeilor și Inspectoratul General al Poliției cu suportul �nanciar al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Centrul de Drept al Femeilorstr. Mihail Kogălniceanu nr. 87,MD-2012, Chișinău, Republica MoldovaTel./Fax: +373 22 811 999Mob.: +373 68 85 50 50o�[email protected]

Chişinău 2018









CUPRINS

CAPITOLUL I. Dispoziţii generale 3

CAPITOLUL II. Intervenţia poliției în cazurile de violenţă în familie 7

CAPITOLUL III. Instrumente și metodele de asistență a victimelor violenței în familie aflate în stare de criză 27

CAPITOLUL IV. Tehnici psihologice de comunicare cu victimele violenței în familie aflate în stare de criză 29

CAPITOLUL V. Aplicarea și asigurarea măsurilor de constrângere 30

CAPITOLUL VI. Măsurile de prevenire a cazurilor de violenţă în familie 31

CAPITOLUL VII. Protecţia victimelor violenţei în familie 40

CAPITOLUL VIII. Răspunderea disciplinară a angajaţilor poliției 45

CAPITOLUL IX. Organizarea activităţii de analiză 46

Anexe

Anexa nr. 1. Plan personalizat de siguranță a victimei 47

Anexa nr. 2. Fișa de referire a cazului de violență în familie pentru asistență și protecție a victimelor 50

Anexa nr. 3. Chestionar de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile de violență în familie 52

Anexa nr. 4. Modulul de completare a Chestionarului de constatare și evaluare a riscului 54

Anexa nr. 5. Ordin de restricţie de urgenţă 56

Anexa nr. 6. Registrul de evidenţă a ordinelor de restricție de urgență 58Această publicație a fost realizată cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova în cadrul proiectului „Consolidarea răspunsului sistemului judiciar și al procurorilor la cazurile de violență în familie în Moldova”. Opiniile expuse în această lucrare aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova Inspectoratul General al Poliţiei

O R D I N

08 august 2018 mun. Chişinău nr. 360

Cu privire la aprobarea Instrucţiunii metodice privind intervenţia Poliției în prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie În scopul implementării prevederilor Legii nr. 45-XVI din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, cu modificările ulterioare, capitolului XXII2 al Codului de procedură civilă, art.781 și art.3181 ale Codului contravențional, art.2011 și art.3201 ale Codului penal, art. art. 58 alin. (11), 118 alin. (2), 165 alin. (2), 185 alin. (3) și 2151 ale Codului de procedură penală şi art. 21 alin.(1) lit.n) și art.25 alin. (5) pct. 131) ale Legii nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, precum și în temeiul pct. 14, subpct.14) al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 283 din 24.04.2013,

ORDON:

1. A aproba Instrucţiunea metodică privind intervenţia Poliției în prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie, conform anexei.

2. A asigura de către şefii subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliţiei, studierea și respectarea de către efectivul din subordine a prevederilor prezentei Instrucțiuni.

3. A abroga Ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 134 din 15 martie 2017 „Cu privire la aprobarea Instrucţiunii metodice privind intervenția Poliției în prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţei în familie”.

4. A abroga Ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 168 din 16 martie 2018 „Cu privire la aprobarea Concepției privind asistența primară psihologică acordată victimelor violenței în familie aflate în stare de criză”.

5. A asigura de către Secţia Secretariat, expedierea prezentului ordin subdiviziunilor interesate ale Inspectoratului General al Poliţiei.

6. A atribui controlul executării prezentului ordin Direcţiei generale securitate publică (comisar-şef Marin Maxian).

Șef, comisar-șef Alexandru PÎNZARI

1

Anexa nr. 7. Proces-verbal privind înmânarea actului de procedură (ordin de restricție de urgență, ordonanţei de protecţie) 63

Anexa nr. 8. Propunere cu privire la aplicarea arestului contravenţional 65

Anexa nr. 9. Avertizare scrisă 67

Anexa nr. 10. Registrul de evidenţă a fișelor de referire a cazului de violență în familie 68

Anexa nr. 11. Fişă de consiliere psihologică a victimei violenței în familie (CVVF) 72

Anexa nr. 12. Cerere pentru eliberarea ordonanței de protecție 76

Anexa nr. 13. Registrul de evidenţă a agresorilor familiali 77

Anexa nr. 14. Fişa de evidenţă a lucrului de prevenire terțiară cu agresorii familiali 81

Anexa nr. 15. Plan de prevenire terțiară cu agresorul familial 84

Anexa nr. 16. Registrul de evidenţă a ordonanțelor de protecție 85

Anexa nr. 17. Registrul de evidenţă a fișelor de consiliere psihologică a victimelor violenței în familie 89

Anexa nr. 18. DEMERS privind aplicarea măsurilor de protecţie pentru victimele violenţei în familie 93

Tabel de distribuire: 1. DMO a IGP -1 ex. 2. INI a IGP -1 ex. 3. INP a IGP -1 ex. 4. DGUP a IGP - 1 ex. 5. DJ a IGP - 1 ex. 6. DIE a IGP - 1 ex. 7. DRU a IGP - 1 ex 8. Secretariatul IGP -1 ex. 9. DGSP a IGP - 1 ex. 10. Inspectoratele de poliţie - 42 ex. 11. DP mun. Chişinău - 1 ex. 12. DP a UTA Gagauz-Yeri - 1 ex. __________________________________ Total - 53 exemplare

Specialist principal al SP a DAC a DGSP a IGP, inspector principal Aliona DRAGOMIREȚCAIA Şef al DGSP a IGP, comisar-șef Marin MAXIAN COORDONAT: Șef al DJ a IGP, comisar principal Sergiu ȚURCANU Şef al DMO a IGP, comisar principal Alexandru BEJAN Șef adjunct al DGUP a IGP, comisar-șef Ruslan OJOG Șef al DRU a IGP, comisar-șef Andrei ZAGOREANU Şef al Secretariatului IGP, comisar Tatiana GLAVAN : Aliona Dragomirețcaia : [email protected] : +373 69451326

2

Anexa la ordinul IGP nr. 360 din „ 08 ” august 2018

INSTRUCŢIUNE METODICĂ

privind intervenţia Poliției în prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie

CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prevederile prezentei Instrucţiuni stabilesc modul de organizare a activităţii

Poliţiei, în calitate de instituţie publică specializată a statului, aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, în vederea realizării atribuţiilor legale în procesul prevenirii fenomenului violenţei în familie, identificării şi contracarării faptelor de violenţă în familie, asigurării protecţiei şi asistenţei victimelor, responsabilizării şi resocializării agresorilor familiali.

2. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, angajaţii Poliției din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului General al Poliției, abilitaţi cu atribuții și competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii violenței în familie, își vor desfăşura activitatea în baza respectării principiilor:

1) legalității; 2) operativității; 3) respectării demnității umane; 4) nediscriminării şi egalității de şanse; 5) promovării valorilor non-violente la nivelul comunităţii; 6) responsabilizării; 7) participării; 8) complementarității dintre prevenire şi combatere; 9) protecției și securității victimei;

10) evaluării dinamice a riscurilor; 11) priorității interesului superior victimelor şi accesul la justiţie; 12) parteneriatului; 13) abordării multidisciplinare; 14) confidențialității; 15) egalității; 16) priorității interesului superior victimelor şi accesul la serviciile de

consiliere; 17) neutralității și imparțialității; 18) nediscriminării, toleranței și respectării diversităților; 19) abordarea individualizată şi valorificarea potențialului fiecărei

victime. 3. În sensul prezentei Instrucţiuni, intervenţia Poliției în cazurile de violenţă

în familie, urmăreşte următoarele scopuri: 1) prevenirea şi reducerea fenomenului violenţei în familie prin toate

mijloacele legale disponibile;

3

2) asigurarea protecției şi siguranței victimei și membrilor familiei care suferă de violenţă în familie, în special copiilor, vârstnicilor sau persoanelor cu dezabilități;

3) garantarea respectării prevederilor legislației cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi altor prevederi ale legislaţiei naţionale şi tratatelor internaţionale, la care Republica Moldova este parte;

4) tragerea la răspundere penală sau contravenţională a agresorului, precum şi resocializarea acestuia;

5) reducerea recidivei şi necesității de intervenţie repetată; 6) prevenirea escaladării situației și consecințelor imprevizibile prin

intervenţia primară și activități pro-active de prevenire; 7) eficientizarea activităților de prevenire primară, secundară și terțiară

cu subiecții violenței în familie; 8) abordarea multidisciplinară a cazurilor de violenţă în familie şi

referirea subiecţilor violenţei în familie către serviciile sociale specializate de asistență și consiliere, acordate beneficiarilor din categoria vizată.

9) Identificarea factorilor precipitanți declanșatori ai stării de criză, restaurarea nivelului optim de funcționare preexistent crizei şi furnizarea de informații victimei aflate în stare de criză cu psiho-educaţie.

10) Acordarea asistenței psihologice primare, restabilirea stării și echilibrului emoțional.

11) Direcţionarea victimei care a trăit o stare de criză către specialistul din domeniul competent de suport psiho-emoţional sau medical.

4. Violenţa în familie reprezintă orice act de violenţă fizică, sexuală,

psihologică, spirituală sau economică, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare ale altei persoane, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, comise de către un membru de familie în privinţa altui membru al aceleiaşi familii, prin care s-a cauzat victimei prejudiciul fizic, material sau moral.

În sensul legii contravenționale, violența în familie reprezintă maltratarea sau alte acţiuni violente, comise de un membru al familiei în privinţa altui membru al familiei, care au provocat vătămare neînsemnată a integrităţii corporale

În sensul penal al legii, violenţa în familie reprezintă acţiunea sau inacţiunea intenţionată comisă de un membru al familiei în privinţa altui membru al familiei, manifestată prin:

1) maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămare uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii;

2) izolare, intimidare în scop de impunere a voinţei sau a controlului personal asupra victimei;

3) privarea de mijloace economice, inclusiv lipsirea de mijloace de existenţă primară, neglijare, dacă au provocat victimei vătămare uşoară a integrității corporale sau a sănătăţii.

Aceleaşi acţiuni, comise asupra a doi sau mai multor membri ai familiei, săvârşite în legătură cu solicitarea sau aplicarea măsurilor de protecţie, dacă au provocat vătămare corporală medie, gravă, au determinat la sinucidere sau la

4

tentativă de sinucidere, ori au provocat decesul victimei, reprezintă circumstanțe agravante ale infracţiunii vizate.

Legislația Republicii Moldova conține o serie de norme și prevederi care condamnă fenomenul violenței în familie și oferă posibilitatea de a face față provocărilor, asigurând nu doar protecția și securitatea victimelor aflate în stare de criză, dar și prevenirea violenței, consilierea psihologică şi sprijinul practic, asistenta socială, consilierea legală.

Dreptul la protecția victimei violenței în familie este garantat prin prevederile art. 11 alin. 21) din Legea nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenire și combaterea violenței în familie, care statuează că, victima are dreptul la asistență pentru recuperare fizică, psihologică şi socială prin acțiuni speciale medicale, psihologice, juridice şi sociale.

Deși, potrivit legii, acordarea serviciilor de protecţie şi asistenţă nu este condiționată de dorința victimei de a face declaraţii şi a participa la procese de urmărire în justiţie a agresorului, totuși identificarea situaţiilor de criză şi referirea victimelor violenţei în familie către serviciile de specialitate este o prioritate a statului, în vederea neadmiterii escaladării situațiilor și prevenirii cazurilor de revictimizare sau letale.

5. Victimele violenței în familie reprezintă persoanele care sunt prejudiciate atât din punct de vedere fizic, sexual și economic, cât și din punct de vedere psihologic. Neidentificarea timpurie a acestora și neacordarea asistenței primare se soldează cu consecințe asupra stării fizice, psihologice și psiho-emoțional, fapt confirmat prin statisticele înregistrate.

Poliția întreprinde un șir de măsuri pentru a răspunde la provocările persistente, precum şi ameninţări atât în mod pro-activ, cât şi reactiv, astfel încât măsurile specifice să fie adaptate şi să corespundă concret necesităţii de prevenire și combatere efectivă a fenomenului violenței în familie, numai în sprijinul victimelor şi pe baza exclusivă a legii.

Totodată, starea de criză psihologică a victimei la etapa inițială de contact, în momentul când se impune necesitatea reacționării imediate și acumulării materialelor probatorii, aduce deficiențe în calitatea acțiunilor ce se impun.

Aceste deficiențe de contact, periclitează integritatea psiho-emoțională a victimei și poate avea consecințe letale.

6. Ordonanţă de protecţie - act legal, prin care instanţa de judecată aplică măsuri de protecţie a victimei, stabilind restricţii şi obligaţii pentru agresor.

7. Ordin de restricţie de urgenţă – măsură provizorie de protecţie a victimei violenţei în familie, aplicată de Poliţie, prin care are loc înlăturarea imediată a agresorului din locuinţa familiei şi stabilirea unor interdicţii prevăzute de lege, în vederea prevenirii repetării/comiterii acţiunilor violente, asigurând astfel victimei şi altor membri ai familiei siguranţă în locuinţa lor.

8. Echipă multidisciplinară – grup de persoane cu funcţii de răspundere, abilitate cu competenţe de prevenire şi combatere a violenţei în familie, creat în cadrul administraţiei publice locale de nivelul întâi sau nivelul doi, constituit din asistent social comunitar, medic de familie, reprezentanţii instituţiilor de învăţământ, poliţist, reprezentant al autorităţii administraţiei publice locale, alte

5

organe şi organizaţii neguvernamentale competente, menite să asigure coordonarea operativă a activităților comune și să intervină prompt în soluţionarea cazurilor de violenţă în familie și acordarea serviciilor de asistenţă necesară în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

9. Prevenirea violenţei în familie presupune un complex de măsuri juridice, economice, sociale şi organizaţionale, desfăşurate de către Poliție, în vederea apărării drepturilor, intereselor şi libertăţilor constituţionale ale persoanei, în cadrul relaţiilor ei de familie, contracarării şi combaterii violenţei în familie, precum şi în scopul relevării şi eliminării cauzelor şi condiţiilor care generează comiterea actelor de violenţă în familie.

10. Plan de prevenire terțiară cu agresorul familial reprezintă un document de programare a activităţilor de prevenire terțiară cu agresorii familiali aflați la evidenţă, care presupune în sine măsuri concrete de realizare a acestora, pe termen delimitat, stabileşte periodicitatea întâlnirilor sau convorbirilor de prevenire, desfăşurate de către angajaţii Sectorului de poliție cu agresorii şi/sau victimele violenţei în familie, atât în cadrul activităţilor de prevenire terțiară, cât şi în cadrul supravegherii măsurilor de protecție aplicate victimelor violenţei în familie.

11. Evaluarea riscului reprezintă un proces dinamic de constatare a actelor de violenţă în familie, stabilirea frecvenţei comiterii lor, evenimentelor şi circumstanţelor în care acestea au evoluat sau pot escalada, în scopul determinării gradului de pericol la care au fost, sunt sau pot fi supuse victimele violenţei în familie, precum și prevenirii comiterii repetate a actelor de violenţă în familie, asigurării siguranţei victimelor şi atragerii la răspundere a agresorilor.

12. Chestionar de constatare și evaluare a riscurilor de violență în familie reprezintă un instrument comprehensiv de constatare a cazului de violență în familie și identificare a riscurilor de victimizare, în baza căruia este eliberat ordinul de restricție de urgență.

13. Interviu de protecţie – prima discuţie cu victima/victimele violenței în familie realizată de către angajatul Poliției la fața locului în procesul constatării și evaluării riscurilor, în scopul stabilirii circumstanțelor cazului de violență în familie, nivelului de victimizare şi informării victimelor despre drepturile lor, serviciile de asistenţă, măsurile de protecţie.

14. Plan personalizat de siguranță a victimei reprezintă un document prin care se realizează planificarea siguranței, a prestaţiilor şi a măsurilor de protecţie a victimei violenței în familie, întocmit în baza evaluării riscurilor, având drept scop informarea victimei privind măsurile de siguranță primare ce necesită a fi urmate în cazul unui pericol iminent de comitere repetată a actelor de violență în familie.

15. Fișa de referire – document, prin care are loc referirea cazului de violență în familie către serviciile și specialiștii din cadrul altor instituții, organe, autorități sau organizații neguvernamentale, abilitate cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, pentru acordarea asistenței necesare medicale, psihologice, sociale, etc., asigurându-se în acest sens, abordare intersectorială a cazurilor de violență în familie.

16. Stare de criză psihologică – este starea victimei violenței în familie, post-factum, care arată anumiți indicatorii psihocomportamentali ai victimei, stări de

6

tensiune, stres, anxietate etc., și necesită implicarea psihologului pentru depășirea acestor stări și restabilirea echilibrului psiho-emoțional al victimei.

17. Criza psihologică - o stare de existență și psiho-emoțională de moment a persoanei, intensă si dezorganizată în mai multe domenii personale în care abilitatea de a face față situațiilor este depășită (se simte rău, se comportă rău, nu poate comunica, nu poate rezolva probleme de moment, este speriată și isterică).

Din această stare apare probabilitatea apariției unor consecințe nefaste (comportament violent față de apropiați, tendințe suicidale, depresie), această stare este rezultatul unor evenimente traumatogene (violența fizică, psihologică, pierderea persoanei dragi).

18. Managementul stării de criză - varietatea măsurilor de intervenție psihologică, pregătite din timp, care permit specialistului (în cazul nostru: psihologului) să coordoneze, controleze și să diminueze o stare de criză.

19. Prejudiciu moral – cauzare a suferințelor fizice şi/sau psihice, care conduce la frică, înjosire, incapacitate de apărare împotriva violenţei, la sentimente de frustrare şi la alte consecințe cu caracter similar.

CAPITOLUL II. INTERVENŢIA POLIȚIEI ÎN CAZURILE DE

VIOLENŢĂ ÎN FAMILIE 20. Competenţele Poliției în cazurile de violenţă în familie. În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (6) al Legii nr. 45-XVI din 1 martie

2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie Poliția: 1) identifică, înregistrează şi raportează cazurile de violenţă în familie; 2) asigură evidenţa nominală a agresorilor; 3) sesizează, în cazul copiilor victime ale violenţei în familie, autorităţile

tutelare; 4) examinează cererile şi sesizările parvenite din partea cetăţenilor,

instituţiilor medicale, centrelor medico-legale referitor la conflicte familiale, la acte de violenţă, la ameninţări cu moartea sau la existenţa unui pericol iminent de realizare a lor;

5) vizitează familiile ai căror membri sunt luaţi la evidenţă, efectuează lucrul de prevenire a comiterii repetate a actelor de violenţă în familie;

6) dispune eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă în privinţa agresorului dacă, din circumstanţele stabilite la locul faptei, ca urmare a evaluării riscurilor, există o bănuială rezonabilă că au fost comise acte de violenţă în familie şi/sau persistă un pericol iminent de repetare/comitere a acţiunilor violente;

7) se adresează către autorităţi judecătoreşti pentru obţinerea ordonanţei de protecţie în situaţie de criză în baza cererii depuse de victimă sau a sesizării de caz; asigură supravegherea executării ordonanţei de protecţie;

8) în cazul comiterii actului de violenţă în familie, explică victimei drepturile ei, iar la cererea acesteia, îi acordă ajutor spre a fi plasată în centrul de reabilitare;

9) informează victima despre dreptul ei de a beneficia de asistenţă juridică gratuită;

7

10) menţine ordinea şi securitatea publică în preajma centrelor/serviciilor de asistenţă și protecție a victimelor violenţei în familie şi a copiilor lor, în condiţiile legii;

11) monitorizează şi instrumentează, în comun cu asistenţii sociali, cazurile de violenţă în familie din teritoriul deservit, actualizează baza de date cu informaţii din domeniu;

12) conlucrează cu autorităţile abilitate în domeniu, cu societatea civilă în vederea prevenirii şi combaterii violenţei în familie.

Secțiunea 1. Sesizarea Poliției şi înregistrarea cazurilor de violenţă în

familie 21. În cazul comiterii actelor de violenţă în familie, Poliția va acţiona în baza

unei sesizări scrise, verbale, autosesizării sau înștiințării telefonice „112”, parvenite în Serviciile de gardă/Dispeceratele Poliției, ori altei adresări parvenite la sediile Sectoarelor de poliție.

22. Sesizările referitoare la comiterea actelor de violenţă în familie pot fi adresate de către:

1) victimă; 2) reprezentantul legal/apărătorul; 3) membrii de familie; 4) profesioniștii sau persoanele cu funcţie de răspundere care vin în

contact cu familia; 5) autoritatea tutelară în cazul victimelor copii, vârstnici sau persoanelor

cu dezabilități; 6) orice persoană care este martoră la acte de violenţă în familie sau care

are bănuieli rezonabile că au fost comise asemenea acte ori că sunt posibile acte de violenţă.

23. În cazul parvenirii în Serviciile de gardă/Dispeceratele Poliției a altor informații referitoare la cazurile de violență în familie (plângeri fie denunţuri anonime sau alte cereri ori comunicări parvenite prin telefon, telefax, fax, teletip, reţeaua „Internet” şi alte izvoare neverificate, informaţiile date publicităţii de mass-media, precum şi semnalele verbale şi în scris despre actele de violență în familie), neîntocmite în conformitate cu prevederile art. 263 al Codului de procedură penală sau care nu conţin descrierea unei infracţiuni concrete, şi conţin abateri de la prevederile articolelor 262 – 264 ale Codului de procedură penală, angajatul Serviciului de gardă/Dispeceratului care a recepționat informațiile, imediat le va înregistra în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente (R-2), indicând cu amănunt faptele comunicate, după care va organiza verificarea lor.

24. Informațiile enunțate la pct. 23 din prezenta Instrucțiune, înregistrate în ordinea stabilită pot servi drept temei pentru:

1) deplasarea la locul comiterii actului de violență în familie; 2) efectuarea cercetării la fața locului în conformitate cu prevederile legislației

în vigoare; 3) desfășurarea activității de constatare sau de urmărire penală;

8

4) ridicarea corpurilor delicte; 5) depistarea, fixarea și ridicarea urmelor, administrarea probelor; 6) reținerea făptuitorului; 7) efectuarea altor acţiuni procesuale care nu suferă amânare. 25. În cazul parvenirii în Serviciile de gardă/Dispeceratele Poliției a

comunicărilor telefonice sau informaţiilor referitoare la comiterea actelor de violență în familie flagrante, angajatul Serviciului de gardă/Dispeceratului care a recepționat informațiile, în procesul discuțiilor cu interlocutorii care au sesizat Poliția, vor stabili:

1) identitatea persoanei care a sesizat Poliția; 2) identitatea victimelor și agresorului; 3) starea sănătății victimelor și descrierea succintă a simptomelor sau

leziunilor corporale; 4) locul comiterii actelor de violență în familie; 5) prezenţa copiilor, vârstnicilor sau persoanelor cu dezabilități, care au fost

martori sau au devenit victime ca urmare a acţiunilor violente ale agresorului sau sunt ameninţaţi de către acesta cu aplicarea acţiunilor violente;

6) prezența armei de foc, locul şi modul de păstrare şi legalitatea deţinerii acesteia, precum şi dacă agresorul a folosit arma de foc, alte arme ori obiecte periculoase împotriva victimei sau ameninţă cu folosirea sau aplicarea acestora;

7) natura relaţiei dintre subiecţi (căsătoriţi, divorţaţi, concubini, fraţi, etc.); 8) dacă victima şi agresorul locuiesc împreună sau separat, ori dacă anterior

au conlocuit împreună; 9) locul aflării victimelor violenței în familie, dacă acestea au părăsit

domiciliul pentru a evita actele de violență în familie; 10) locul sau posibilul loc de aflare a agresorului, dacă acesta nu este prezent; 11) descrierea succintă a circumstanțelor și motivelor cazului; 12) descrierea tipului de violență (fizică, psihologică, sexuală, economică,

spirituală); 13) descrierea bunurilor distruse ca urmare a actelor de violenţă; 14) alte agresiuni, care au avut loc anterior, precum și sancțiunile aplicate

anterior pentru comiterea actelor de violență în familie; 15) faptul încălcării de către agresor a restricţiilor aplicate prin ordinul de

restricție de urgență sau ordonanţa de protecţie, dacă aceasta există şi care dintre măsurile prevăzute în ordonanţa de protecţie au fost încălcate.

26. În procesul discuțiilor cu interlocutorii care au sesizat Poliția despre comiterea actelor de violență în familie, în special cu victimele, polițistul trebuie:

1) să respecte demnitatea și onoarea cetățeanului, dreptul la viaţa intimă, familială şi privată, inviolabilitatea domiciliului;

2) să se salute, până la inițierea comunicării de serviciu; 3) să se prezinte, cu indicarea funcţiei, gradului special şi a numelui,

legitimându-se după caz cu legitimaţia de serviciu; 4) să asculte cu atenție revendicările invocate de cetățean, manifestând

respectul și bunăvoința față de cetăţean; 5) să dea dovadă de politețe și bune maniere;

9

6) să explice prevederile actelor normative în vigoare care se referă la problema cetățeanului;

7) să informeze cetățeanul despre ordinea și timpul examinării cererii, cât și procedura de atac a hotărârii primite.

27. Dacă polițistul va releva necesitatea acordării ajutorului medical victimelor violenței în familie, imediat va sesiza Serviciul asistență medicală de urgență „112” pentru acordarea primului ajutor medical.

28. În cazul primirii sesizării în afara sediilor inspectoratelor de poliție de către angajații Poliției aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, aceștia imediat, în calitate de organ de constatare, prin telefon sau prin intermediul altor mijloace de legătură vor informa despre conținutul sesizării angajatul Serviciului de gardă/Dispeceratului Poliției, pentru înregistrarea informației respective în Registrul de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni şi incidente (Registrul nr.2), fapt ce va servi drept temei pentru deplasarea la fața locului, verificarea veridicității informaţiei şi întreprinderii măsurilor prevăzute de art. 273 Cod de procedură penală.

29. În cazul sesizării Poliției referitor la cazurile de violență în familie, angajații Poliției, care se deplasează la fața locului, în calitate de organ de constatare trebuie:

1) să dispună de actele și formularele necesare pentru constatarea cazului și evaluarea riscului;

2) să verifice informaţia despre agresor şi victimă (aflarea la evidenţa nominală în categoria agresorilor familiali, deținerea armei de foc, dispunerea de antecedente penale sau contravenționale);

3) să verifice existența ordonanței de protecție pentru membrii familiei vizate sau acțiunea ordinului de restricție de urgență în privința agresorului;

4) să stabilească prezenţa altor victime (copiilor, vârstnicilor sau persoanelor cu dezabilități), în special persoanele care necesită asistență medicală primară sau de urgență;

5) în caz de necesitate, să acorde primul ajutor persoanelor care au avut de suferit în rezultatul actelor de violență în familie.

30. La fața locului angajații Poliției, în calitate de organ de constatare, trebuie: 1) să stabilească un plan de intervenţie; 2) să stabilească rolul fiecărui poliţist în cadrul intervenţiei; 3) să evalueze riscurile, cu emiterea ordinului de restricție de urgență la

necesitate, după caz; 4) să folosească și să aplice mijloacele speciale, necesare pentru constatarea

cazului, obținerea probelor și ridicarea corpurilor delicte în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

31. În scopul asigurării eficacității de intervenție, securității personale, desfășurării acțiunilor de constatare și acumulării calitative a probelor, evaluării dinamice a riscurilor, înlăturării imediate a victimei de agresor și acordării unui spațiu sigur și protector pentru victimele violenței în familie, precum și reținerii agresorului, angajații Poliției, de regulă, se vor deplasa la fața locului în echipă constituită din cel puțin doi polițiști.

10

Recomandabil, pentru asigurarea contactului eficient cu victimele, unul din polițiști trebuie să fie de gen feminin.

32. În cazul parvenirii unor plângeri, denunţuri, cereri sau comunicări telefonice referitoare la actele de violenţă în familie, din conţinutul cărora nu rezultă o bănuială rezonabilă, că a fost comisă infracţiunea prevăzută de art. 2011 al Codului penal, organul de constatare va dispune înregistrarea informaţiei respective în Registrul de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni şi incidente (Registrul nr.2) al inspectoratului de poliție şi va examina în ordinea stabilită de Ordinul interdepartamental nr. 121/254/286-0/95 din 18.07.2008 „Privind evidenţa unică a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni”.

33. Dacă plângerile şi denunţurile anonime, precum și plângerile, denunţurile şi autodenunţurile privind actele de violență în familie, parvenite prin cancelaria subdiviziunii polițienești care, după formă şi conţinut nu sunt întocmite şi înaintate în conformitate cu articolele 262-265 din Codul de procedura penală, din care considerente nu pot fi atribuite la sesizări cu privire la infracţiuni şi alte informaţii despre infracţiuni, fapte şi incidente parvenite în scris, care nu conţin descrierea concretă a cazului de violență în familie şi fără executarea unor acte de constatare nu pot servi temei pentru începerea imediată a urmăririi penale, se înregistrează de către subdiviziunea de Poliţie în forma în care au parvenit, în Registrul de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni şi incidente (Registrul nr.2) şi se examinează de către angajatul Poliției, în calitate de organ de constatare, în ordinea stabilită de alin. (2) art. 273 din Codul de procedura penală prin efectuarea actelor de constatare ce se impun, precum și Ordinul interdepartamental nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 privind evidenţa unică a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni.

34. În cazul parvenirii altor informaţii referitoare la comiterea actelor de violenţă în familie, prin intermediul reţelei „Internet”, telefon, teletip, fax, tele-fax, precum şi în cazul informaţiilor date publicităţii în sursele mass-media, cât şi semnalele verbale sau în scris, organul de constatare va întocmi actul de constatare în care se va consemna faptele şi circumstanţele sesizate, sau va întocmi un raport din nume propriu, pe care neîntârziat îl va înregistra în ordinea stabilită în Registrul nr. 2, ulterior, în temeiul alin. (2) art. 273 Cod de procedură penală, va efectua neamânat toate actele de constatare ce se impun, inclusiv cercetarea la faţa locului.

35. În cazul în care, la examinarea informaţiilor parvenite în forma descrisă la pct. 34 prin conținutul actelor de constatare, reprezentantul organului de constatare sau ofițerul de urmărire penală va releva o bănuială rezonabilă că a fost săvârşită infracţiunea prevăzută de art. 2011 al Codului penal, aceștia vor efectua acţiuni procesuale în conformitate cu prevederile alin. 3) art. 265 al Codului de procedură penală și vor întocmi un proces-verbal în care se vor consemna acțiunile efectuate și circumstanțele constatate, concomitent, vor dispune înregistrarea imediată în ordinea stabilită a autosesizării, dar nu mai târziu decât în 24 ore, în Registru de evidenţă a sesizărilor cu privire la infracţiuni (Registrul nr.1) al Serviciului de gardă/Dispeceratului Poliției, pentru începerea procesului penal.

11

36. Angajatul Poliției în calitate de organ de constatare este în drept să efectueze, în ordinea şi condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, reţinerea agresorului şi alte acţiuni de constatare care limitează drepturile şi libertăţile persoanei (cercetarea la faţa locului în domiciliu şi percheziţia corporală pentru ridicarea corpurilor delicte), doar în cazul în care a fost comisă infracțiunea de violență în familie.

37. În cazul în care angajatul Poliției, în calitate de organ de constatare, prezent la faţa locului va releva o bănuială rezonabilă cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2011 al Codului penal, în funcție de circumstanţele şi gravitatea cazului, precum și în cazul necesității efectuării altor acțiuni procesuale care nu suferă amânare, în mod obligatoriu va anunţa imediat Serviciul de gardă/Dispeceratul Poliției, respectiv, angajatul Serviciului de gardă/Dispeceratului, va organiza deplasarea la faţa locului a membrilor grupului operativ și de urmărire penală, al cărui superior este ofițerul de urmărire penală.

38. În scopul asigurării standardelor internaţionale şi obligaţiilor pozitive ale statului, în vederea cercetării efective a cazurilor de violenţă în familie, organul de urmărire penală, îndată ce i-au fost aduse la cunoştinţă despre comiterea actelor de violență în familie, mai cu seamă în interesele copiilor, neamânat se va autosesiza, cazul fiind consemnat imediat în Registrul de evidenţă a sesizărilor cu privire la infracţiuni (Registrul nr.1) al Serviciului de gardă/Dispeceratului poliției și examinat obligatoriu prin prisma art. 274 al Codului de procedură penală.

39. Dacă în acțiunile agresorului sunt prezente elementele constitutive ale componenţei de infracţiune prevăzute de art. 2011 al Codului penal, organul de urmărire penală poate porni urmărirea penală și în baza unei autosesizări din oficiu, întrucât, reieșind din prevederile alin. (1) art. 276 Cod de procedură penală, urmărirea penală pentru infracțiunile de violență în familie se pornește și în lipsa plângerii prealabile a victimei.

40. Reprezentantul organului de constatare, sesizat despre săvârșirea actelor de violență în familie și prezent la fața locului, în cadrul audierii victimei violenței în familie, în procesul verbal de constatare sau de audiere, obligatoriu va face mențiunea prin care se va consemna faptul explicării drepturilor și obligațiilor victimei, fiind întocmit planul personalizat de siguranță (anexa nr. 1), în condițiile pct. 103-105 din prezenta Instrucțiune. În cadrul urmăririi penale, organul de urmărire penală va acționa în conformitate cu prevederile art. 277 Cod de procedură penală.

41. Reprezentantul organului de constatare, precum și ofițerul de urmărire penală, în cadrul examinării sesizării privind violența în familie, în mod inteligibil vor explica victimei violenței în familie despre dreptul ei de a solicita și a beneficia de protecție din partea statului, modalitatea depunerii cererii, termenul de examinare și consecințele ce survin în urma aplicării ordonanței de protecție. Acțiunile angajatului Poliției vor fi înfăptuite în condițiile descrise la pct. 40 al prezentei Instrucțiunii.

42. În cazul depunerii astfel de cereri la organul de constatare, acesta va acționa în conformitate cu prevederile Secțiunii 1, Capitolul VII al prezentei Instrucţiuni, iar în cazul în care, în cadrul procesului penal, se constată că victima violenţei în familie se află în pericol de a fi supusă violenţei sau altor acţiuni

12

ilegale, inclusiv de distrugere a bunurilor sale, organul de urmărire penală este obligat să intervină neîntârziat din oficiu, pentru a asigura obţinerea măsurilor de protecţie. În aceste cazuri, organul de urmărire penală va acţiona în conformitate cu prevederile art. 2151 al Codului de procedură penală.

43. În scopul înlăturării cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la săvârşirea infracţiunilor legate de violență în familiei, ofiţerul de urmărire penală este obligat să stabilească fără întârziere aceste cauze şi condiţii, ulterior, fără să aştepte finalizarea urmăririi penale, să întocmească în ordinea art. 217 al Codului de procedură penală o sesizare pe care o va expedia spre executare organului sau persoanei cu funcţii de răspundere competente.

44. În cazul în care, se constată că agresorul a încălcat prevederile ordonanței de protecție sau se eschivează de la executarea lor, din care fapt rezultă o bănuială rezonabilă că a fost comisă infracțiunea prevăzută de art. 3201 Cod penal, organul de constatare și organul de urmărire penală vor acționa în conformitate cu prevederile 23-29 din prezenta Instrucțiune, respectiv, în temeiul alin. (2) art. 273 Cod de procedură penală și vor efectua neamânat toate actele de constatare ce se impun, ulterior materialele de constatare fiind dispuse spre examinare prin prisma art. 274 Cod de procedură penală.

45. Organul de constatare sau organul de urmărire penală poate fi sesizat despre neexecutarea de către agresor a măsurilor din ordonanța de protecție prin plângere, denunț, autodenunț, sau se poate autosesiza, când o astfel de faptă a fost relevată în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu și în condițiile prevăzute de lege.

46. În cazul comiterii actelor de violenţă în familie de către cetăţenii Republicii Moldova şi apatrizii cu domiciliu permanent pe teritoriul Republicii Moldova, aflaţi pe teritoriul altui stat, aceştia sunt pasibili de răspundere conform dispoziţiilor generale ale Codului penal sau Codului contravenţional.

47. Cetăţenii străini şi apatrizii care nu domiciliază permanent pe teritoriul Republicii Moldova şi au săvârşit acte de violență în familie pe teritoriul altui stat, poartă răspundere penală sau contravențională în conformitate cu prevederile Codului penal sau Codului contravențional şi sunt traşi la răspundere pe teritoriul Republicii Moldova dacă fapta este săvârşită împotriva drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului Republicii Moldova, precum şi dacă o astfel de faptă ilicită este prevăzută de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, dacă aceştia nu au fost condamnaţi în statul străin.

48. Reprezentanţii organului de constatare sunt obligaţi să colaboreze cu alţi reprezentanţi ale autorităţilor competente, să soluţioneze în comun cazurile de violenţă în familie, iar la solicitarea altor organe de constatare sau agenţi constatatori, aceștia sunt obligați să le acorde asistență în desfășurarea activităților de constatare.

Secțiunea 2. Intervenţia reprezentanţilor organului de constatare în

soluţionarea cazurilor de violenţă în familie 49. Intervenţia reprezentanţilor organului de constatare în soluţionarea cazurilor

de violenţă în familie are loc în plan operativ, reacţionând prompt la informaţiile,

13

adresările şi sesizările parvenite în adresa Poliției, respectând prevederile legislaţiei în vigoare şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, asigurând respectarea drepturilor, intereselor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

50. În cazurile de violență în familie, Justiția se înfăptuiește pe principiul asigurării „interesului superior al victimei (copii, femei, vârstnici, persoane cu dezabilități)”, consfinţit în actele internaţionale fundamentale în domeniul drepturilor omului, asumate ca obligaţiuni ale statului, precum și pe principiul „toleranţei „zero”, adică, aplicarea măsurilor de convingere sau de constrângere față de agresor, trebuie să aibă un efect descurajant pentru acesta (pct. 12, din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.1 din 28.05.2012 cu privire la aplicarea de către instanţele de judecată a prevederilor Capitolului XXX1 din Codul de procedură civilă - APLICAREA MĂSURILOR DE PROTECŢIE ÎN CAZURILE DE VIOLENŢĂ ÎN FAMILIE)

51. Angajații Poliției în soluționarea cazurilor de violenţă în familie, în prim plan vor asigura securitatea victimelor, în special copii, femei, vârstnici sau persoane cu dezabilități, eliminând pericolul iminent și situaţiile de risc, prin reținerea după caz, în conformitate cu prevederile legii în vigoare, a agresorului sau eliberarea ordinului de restricție de urgență, sau la necesitate, cu acordul victimei, prin acordarea asistenţei în plasarea victimei şi a copiilor în centrele specializate de plasament.

52. Despre actele de violență în familie relevate şi/sau soluţionate, reprezentanții organului de constatare, după caz, organul de urmărirea penală, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 72 ore din momentul înregistrării cazului, vor informa asistentul social şi după caz alte organe sau autorităţi, abilitate cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, prin întocmirea și expedierea fișei de referire a cazului de violență în familie (anexa nr. 2). Reprezentanții organului de urmărire penală vor întocmi fișa de referire a cazului de violență în familie doar în cazurile în care nemijlocit au primit și au înregistrat plângerea, denunțul sau s-au autosesizat despre faptul violenței în familie.

53. Respectând principiul inviolabilităţii domiciliului, garantat de art. 29 din Constituția Republicii Moldova, în locuinţă se va pătrunde doar în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

54. În cazurile în care, acţiunile agresorului prezintă pericol iminent pentru viaţa, sănătatea sau bunurile victimelor, acţiuni care pot fi soldate cu consecinţe mai agravate, sau dacă prin alte căi nu este posibilă curmarea acestora, angajații Poliției sunt în drept să intre sau să pătrundă în domiciliul persoanei utilizând la necesitate mijloace speciale, fără întocmirea unor acte procedurale. Aceste acțiuni vor fi exercitate în strictă conformitate cu condițiile prevederilor art. 36 Cod penal (legitima apărare), art. 37 Cod penal (reţinerea infractorului), art. 38 Cod penal (starea de extremă necesitate).

În astfel de cazuri, reprezentanţii organului de constatare sau ofițerul de urmărire penală, în decurs de 24 ore vor informa în scris procurorul.

55. Cercetarea la fața locului a domiciliului poate fi efectuată cu acordul victimei, iar dacă victima este o persoană minoră, cu acordul membrului major al familiei, altul decât făptuitorul.

14

56. În lipsa acordului în scris, cercetarea la faţa locului a încăperii sau a domiciliului se efectuează în baza ordonanţei organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucţie.

57. În cazul infracțiunilor de violență în familie flagrante și în cazurile care nu suferă amânare, acțiunile procesuale de cercetare la fața locului, percheziție, ridicare de documente și obiecte în domiciliu, pot fi efectuate fără consimțământul participanților sau încheierii judecătorului de instrucție, în baza ordonanței motivate a procurorului.

58. În cazul comiterii contravenției de violență în familie flagrante, acțiunile enumerate se vor efectua în baza ordonanței motivate ale agentului constatator, fără autorizaţia judecătorului de instrucție.

59 În cazurile prevăzute la pct. pct. 57 și 58 din prezenta instrucțiune, organul de constatare sau organul de urmărire penală, imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore de la terminarea acţiunii, vor prezenta materialele acumulate judecătorului de instrucție, pentru verificarea legalității acestor acțiuni.

60. În scopul prevenirii escaladării situației, evitării tensionării conflictelor şi creării unui remediu sigur şi contactului psihologic eficient cu victima, părțile obligatoriu vor fi audiate separat.

61. Victima și agresorul vor fi informați referitor la răspunderea penală pe care o poartă în caz de depunere a unui denunț intenționat calomnios, victima suplimentar va fi obligatoriu preîntâmpinată și despre răspunderea pe care o poartă în caz de depunere a declarațiilor false.

62. Victimei și agresorului, li se vor explica drepturile de care beneficiază, inclusiv, dreptul de a beneficia de asistență juridică gratuită garantată de stat, de serviciile disponibile (consiliere psihologică) și instituțiile care le pot oferi.

63. În cazul în care, au avut loc acte de violenţă fizică, reprezentantul organului de constatare sau organului de urmărire penală va elibera victimelor imediat sau cât mai curând posibil îndreptare, privind examinarea medico-legală, în vederea stabilirii gravităţii leziunilor corporale cauzate.

64. Stabilind că, violența în familie a avut loc în prezența copilului/copiilor, angajatul Poliției va realiza imediat acțiunile necesare de înlăturare a pericolului iminent pentru viața, sănătatea și integritatea fizică a copilului, iar în decurs de 24 ore va referi copilul/copiii către managerul de caz sau alt specialist (asistent social comunitar, psiholog, autoritate tutelară) pentru organizarea interviului de protecție și soluționarea problemelor identificate, cu întocmirea Fișei de sesizare a cazului suspect de violență, neglijare, exploatare și trafic al copilului.

65. În cazurile de violență în familie, care au avut loc în prezența copiilor, copii de regulă se consideră victime a violenței în familie și urmează a fi tratați într-o manieră prietenoasă, accent fiind pus pe starea psiho-emoțională a copilului și eliminarea acestei stări din șocul post-traumatic. Acest fapt este statuat în Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și violenței domestice (CAHVIO, Istanbul, 2011), care consacră acestei probleme o normă aparte (art. 26 al Convenției).

66. În cazurile descrise la pct. 65 din prezenta Instrucțiune, angajatul Poliției va asigura neadmiterea revictimizării copiilor, fiind obligat să acționeze conform Instrucțiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea,

15

evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 08.04.2014.

67. Angajaţii Poliţiei sunt absolviţi de obligativitatea completării şi expedierii în adresa autorităţii tutelare a Fişei de sesizare, atunci când sesizările şi solicitările vin din partea acesteia, pentru deplasare la faţa locului şi constatare a cazurilor, inclusiv celor cu pericol iminent pentru viaţa şi sănătatea copilului, precum şi pentru asigurarea suportului în procesul aplicării măsurilor urgente de protecţie a copilului.

68. În cazul în care, ca urmare a evaluării riscurilor, se constată existenţa unui pericol iminent pentru viaţa sau sănătatea copilului, angajații Poliției vor acorda asistență autorității tutelare în a cărei rază este locul aflării copilului, în conformitate cu prevederile art. 9-10 ale Legii nr. 140 din 14.06.2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, asigurându-se în acest sens procedurile prevăzute de pct. pct. 15-21 ale Instrucţiunile privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 08.04.2014.

69. Procedura de luare a copilului de la părinţi sau de la persoanele în grija cărora acesta se află, se efectuează cu participarea obligatorie a autorităţii tutelare locale sau a reprezentantului acesteia, a specialistului pentru protecţia drepturilor copilului, a asistentului social comunitar, a medicului/asistentului medicului de familie şi a angajatului Sectorului de poliție.

70. Autoritatea tutelară locală emite dispoziţia privind plasamentul de urgenţă al copilului, ținând cont de interesul superior al acestuia, pe un termen de până la 72 de ore, cu posibilitatea prelungirii termenului de plasament până la 45 de zile, în:

1) familia rudelor sau a altor persoane cu care a stabilit relaţii apropiate (vecini, prieteni de familie etc.) şi care doresc să primească/să ţină copilul pentru a-l creşte şi educa în familia lor, în baza cererii scrise a acestora, pornind de la necesitatea asigurării stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea, creşterea şi educaţia copilului, ținând cont de identitatea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică;

2) servicii de plasament de tip familial; 3) servicii de plasament de tip rezidenţial.

71. În cadrul intervenţiei în soluţionarea cazurilor de violenţă în familie, reprezentanţii organului de constatare, vor evalua riscul şi vor întreprinde măsurile necesare pentru asigurarea imediată a siguranţei victimei, după caz:

1) vor elibera ordinul de restricție de urgență, asigurând astfel victimei şi altor membri ai familiei siguranţă în locuinţa lor;

2) vor informa şi asista victima în obţinerea ordonanţei de protecţie, emise de către instanţa judecătorească;

3) în cazul în care victima se află în stare de imposibilitate (fizică sau psihică), vor înainta în instanţa de judecată un demers cu anexarea materialelor de constatare prin care vor solicita instanţei emiterea ordonanţei de protecţie cu aplicarea restricţiilor faţă de agresor;

16

72. În scopul descoperirii urmelor cazului de violenţă în familie, corpurilor delicte, precum şi pentru a stabili circumstanţele faptei ori alte circumstanţe, care au importanţă pentru justa soluţionare a cazului, reprezentantul organului de constatare obligatoriu va efectua cercetarea la faţa locului în conformitate cu prevederile art. 118 al Codului de procedură penală, sau după caz, conform art. 426 al Codului contravenţional,

73. În procesul cercetării cazului de violenţă în familie, audierii părților şi acumulării probelor, reprezentantul organului de constatare va releva următoarele elemente, care vor fi consemnate în actele procedurale de constatare:

1) incidentul reprezintă un caz de violenţă în familie; 2) natura relaţiei dintre subiecţi (căsătoriţi, divorţaţi, concubini, fraţi, etc.); 3) dacă victima şi agresorul locuiesc împreună sau separat, ori dacă anterior

au conlocuit împreună; 4) locul sau posibilul loc de aflare a agresorului, dacă acesta nu este

prezent; 5) documentarea fiecărui element al agresiunii (fizice, psihologice, sexuale,

economice, spirituale); 6) orice alte agresiuni, care au avut loc anterior, precum și sancțiunile

aplicate anterior pentru comiterea actelor de violență în familie; 7) toate locurile posibile de reşedinţă a victimei, precum şi a agresorului,

date cu privire la locurile de muncă, datele privind instituţiile de învățământ (grădiniţa, gimnaziul, liceul, colegiul, universitatea) frecventate de copii;

8) descrierea bunurilor care au fost distruse ca urmare a acţiunilor de violenţă a agresorului;

9) circumstanţele şi motivele cazului de violenţă în familie; 10) prezenţa copiilor, vârstnicilor sau persoanelor cu dezabilităţi, care au

fost martori sau au devenit victime, ca urmare a acţiunilor violente ale agresorului sau sunt ameninţaţi de către acesta cu aplicarea acţiunilor violente;

11) dacă agresorul deţine armă de foc, locul şi modul de păstrare şi legalitatea deţinerii acesteia, precum şi dacă a agresorul folosit arma de foc sau alte arme împotriva victimei sau ameninţă cu folosirea sau aplicarea acestora;

12) faptul de încălcare a restricţiilor aplicate prin ordinul de restricție de urgență în privința agresorului eliberat de Poliție sau prin ordonanţa de protecţie a victimelor violenţei în familie, emisă de către instanţa de judecată, dacă aceasta există şi care dintre măsurile prevăzute în ordonanţa de protecţie au fost încălcate;

13) împrejurările care plasează victima în situaţie de criză, fiind în stare de neputinţă fizică şi/sau psihică, şi dacă există acordul ei cu privire la solicitarea eliberării unei ordonanţe de protecţie instanţei de judecată;

14) existența riscului că cazul de violență în familie sa escaladeze sau să devină unul mai critic sau mai grav;

15) agresorul se află la evidența nominală a Poliției, în categoria agresorilor familiali.

74. Reprezentantul organului de constatare sau organului de urmărire penală în procesul cercetării cazului vor releva:

1) dacă actele de violenţă au loc în prezenţa copiilor;

17

2) dacă agresorul manifestă acţiuni violente sau ameninţă cu aplicarea violenţei şi asupra copiilor;

3) dacă există la moment acţiuni procesuale, ce ţin de stabilirea domiciliului (custodiei) copilului la unul din părinți sau la alte persoane (tutelă-curatelă);

4) dacă victima şi copiii au fost nevoiţi să părăsească locul de domiciliu permanent sau reşedinţa temporară din cauza comportamentului violent al agresorului.

Secțiunea 3. Mecanismul de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile

de violenţă în familie. 75. În cazurile de violenţă în familie, organul de constatare sau organul de

urmărire penală, prezenți la fața locului, vor evalua riscul prin chestionarea subiecţilor violenţei în familie (victimei) referitor la factorii de risc, care generează violenţa în familie sau care pot favoriza escaladarea actelor de violenţă și abuz asupra victimelor.

76. Chestionarea, de regulă reprezintă un set de întrebări, în procesul de constatare a cazului de violenţă în familie, incluse în formular, la care se va da răspuns atât de către victimă, cât și de către alte persoane sau un alt specialist care vine în contact cu victima sau familia ei (anexa nr. 3).

77. Un rol important în evaluarea riscului îl are managementul sau administrarea riscului, care se realizează prin:

1) Înlăturarea riscului - prin emiterea ordinului de restricţie, reţinerea agresorului şi obţinerea unei ordonanţe de protecţie;

2) Evitarea riscului - prin plasarea victimei într-un centru/refugiu pentru victimele violenţei în familie, asigurându-se confidenţialitatea locului de plasament şi asistarea în obţinerea ordonanţei de protecţie;

3) Reducerea riscului - prin crearea unui plan personalizat de siguranţă a victimei (anexa nr. 1), elaborat de către poliţist, împreună cu victima şi asistarea în obţinerea ordonanţei de protecţie;

4) Acceptarea riscului - prin intervenţia continuă a poliţistului şi a asistentului social, precum şi în funcţie de caz a reprezentanţilor administraţiei publice locale, în vederea aplanării conflictului de violenţă în familie, precum și prin referirea agresorului către instituţii/organizaţii, ce prestează servicii de resocializare/consiliere pentru agresori.

78. În cadrul evaluării riscurilor, organul de constatare sau organul de urmărire penală vor:

1) informa victima că, scopul acestor întrebări vizează în primul rînd protecţia şi siguranţa ei şi copiilor;

2) explica victimei că, evaluarea are loc pentru constatarea riscului iminent de producere a actelor de violenţă în familie;

3) omite comentarea răspunsurilor victimei; 4) bifa căsuţa doar dacă factorul este prezent; 5) utiliza observaţiile altor specialişti pentru a extinde oricare dintre

răspunsuri. 79. Angajatul care constată și evaluează riscurile va ține cont de:

18

1) indicarea naturii relațiilor dintre subiecți; 2) descrierea stării emoționale (acțiunile victimei și a agresorului la fața

locului) și a primelor observații de la fața locului; 3) prezența altor victime; 4) necesitatea asistenței medicale; 5) informație privind cazurile de violență în familie comise anterior; 6) indică în diagrama vătămărilor corporale localizarea vătămărilor

vizibile; 7) accesul la arme a agresorului, precum și faptul deținerii armei; 8) informație despre agresor privind răspunderea penală și/sau

contravențională aplicată anterior. 9) relatările verbale făcute de către victimă, agresor sau alte persoane

(martor, membru de familie, rudă, asistent social, medic de familie, poliţist, autoritatea tutelară, psiholog, profesor etc.), care vine în contact cu victima sau membrii familiei sau care cunoaște situația în familia respectivă;

10) rezultatele interviului de protecție al copilului/copiilor dacă realizarea imediată de protecție a fost posibilă în conformitate cu prevederile pct. pct. 9-11 ale Instrucțiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistența și monitorizarea copiilor victime și potențiale victime ale violenței, neglijării, exploatării și traficului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.270 din 08.04.2014.

80. Modulul de completare a Chestionarului de constatare și evaluare a riscurilor, precum și de apreciere a riscurilor este descris în (anexa nr. 4).

81. Urmare completării Chestionarului de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile de violență în familie (anexa nr. 3), evaluatorul va ține cont de răspunsurile afirmative la întrebările din rubrica „Indicatori semnificativi al riscului”, care elucidează tabloul cazului de violență.

82. În cazul constatării existenței careva acțiuni bifate ce rezultă din formele de violență fizică sau violență sexuală, emiterea ordinului de restricție de urgență va fi incontestabilă și imediată, fără a lua în calcul numărul răspunsurilor afirmative.

83. În cazurile de violență psihologică, economică și/sau spirituală nivelul de risc al violenţei în familie, va fi determinat de către evaluator în baza primelor constatări din prima filă a Chestionarului de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile de violență în familie și în funcţie de totalitatea răspunsurilor afirmative.

84. Nivelul de risc al formelor de violență psihologică, spirituală și/sau economică se determină reieșind din numărul răspunsurilor afirmative din pct. 14 lit. d), e) și c) din Chestionarul de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile de violență în familie (anexa nr. 3).

Important: La formele de violență în familie indicate supra, fiecare din răspunsurile afirmative relevate în pct. 7 lit. d) și pct. 8 și 9 din Chestionarul de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile de violență în familie (anexa nr. 3), se vor considera drept circumstanțe agravante și care se vor lua în calcul la stabilirea nivelului de risc, ca un răspuns afirmativ complementar.

19

85. Nivelul de risc pentru fiecare formă de violență în familie, se va aprecia în funcție de totalitatea bifărilor „□”, din rubrica „Indicatorii semnificativi ai riscului”.

86. Nivelul de risc poate fi evaluat: (S) – Scăzut, (M) – Moderat și (R) – Ridicat.

(S) – Scăzut - nu există indicatori semnificativi ai riscului - până la 3 bifări (În cazurile de violență psihologică, economică și spirituală).

(M) – Moderat - există indicatori identificabili ai riscului, existând probabilitatea că agresorul poate să recurgă la actele de violență și să supună victima violenței fizice sau psihologice – de la 4 la 5 bifări (În cazurile de violență psihologică, economică și spirituală).

(R) Ridicat - există indicatori identificabili ai riscului, existând probabilitatea survenirii unor urmări mai grave, escaladarea situaţiei, având un impact negativ semnificativ asupra victimelor – mai mult de 5 bifări (În cazurile de violență psihologică, economică și spirituală).

87. În cazul în care, urmare actelor de violență în familie victima nu oferă nici un răspuns sau neagă afirmațiile (minimalizează cazul, este predominată de frustrări și închidere, nu este cooperantă cu organul de constatare, refuză a da răspuns la întrebări, etc.), pentru identificarea nivelului riscului se iau în considerație relatările martorilor, altor persoane sau specialiști care vin în contact cu familia vizată, sau care cunosc despre actele de violență în familie.

88 Dacă actele de violență în familie au fost comise în privința persoanei adulte, raportarea sau referirea cazului către profesioniștii competenți se face doar cu acordul victimei.

89. Acordul victimei nu este necesar în cazurile de vătămare medie sau gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, în cazurile de folosire sau aplicare a armei, în cazurile repetate de violență în familie, de în cazurile în care victimele sunt vulnerabile pe motiv de dezabilitate sau capacităţi intelectuale reduse, în cazurile când victime sunt copii.

90. Dacă victima violenței în familie refuză de a fi asistată în obținerea măsurilor de protecție aplicate prin ordonanța de protecție sau eliberarea ordinului de restricție de urgență, cu excepția condițiilor stipulate în pct. 82 din prezenta Instrucțiune, angajatul Poliției se va încredința că, în procesul de constatare au fost epuizate toate măsurile care ar elimina pericolul iminent față de victimă și că victima se află în siguranță. În astfel de cazuri ordinul de restricție de urgență nu se eliberează.

91. Chestionarul de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile de violență în familie nu reprezintă un act procesual, dar serveşte drept supliment pentru emiterea ordinului de restricție de urgență sau ordonanței de protecție pe marginea cazului de violenţă în familie sesizat.

92. Chestionarul de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile de violență în familie se va anexa la ordinul de restricție de urgență ulterior eliberat, după care se va transmite în Serviciul securitate publică a subdiviziunii polițienești teritoriale, pentru păstrare, sistematizare și evidență în condițiile pct. 109 din prezenta Instrucțiune.

20

93. Nivelul de risc al violenţei în familie, poate fi determinat de către evaluator la propria sa convingere bazată pe probele acumulate, în funcţie de totalitatea răspunsurilor afirmative bifate „□”, identificate în procesul de evaluare, precum şi în funcţie de pericolul iminent şi gradul prejudiciabil la care a fost, este ori poate fi supusă victima sau membrii familiei.

94. Dacă actele de violență în familie au fost săvârșite asupra doi sau mai mulți membri de familie și dacă aceștia locuiesc într-o gospodărie comună, dar în același rând în locuințe (încăperi) separate, evaluarea riscurilor și eliberarea ordinului de restricție de urgență în privința agresorului se va înfăptui pentru fiecare victimă separat.

Secțiunea 4. Mecanismul de eliberare a ordinului de restricție de urgență

în cazurile de violenţă în familie 95. În cazul stabilirii la fața locului, ca urmare a evaluării riscurilor, a

circumstanţelor din care rezultă o bănuială rezonabilă că au fost comise acte de violenţă în familie şi/sau persistă un pericol iminent de repetare sau comitere a acţiunilor violente, ori de escaladare a situației, organul de constatare sau organul de urmărire penală sunt obligați să dispună imediat eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă în privinţa agresorului (anexa nr. 5).

96. Ordinul de restricție de urgență este eliberat în privința agresorului familial, de către Poliție pe un termen de până la 10 zile, indiferent de voința victimei, în special dacă sunt relevate condițiile descrise la pct. 82 din prezenta Instrucțiune.

97. În cazul în care organul de constatare sau organul de urmărire penală vor dispune eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă în privinţa agresorului, aceștia în mod obligatoriu vor informa imediat Serviciul de gardă/Dispeceratul Poliției, respectiv, persoana de serviciu împuternicită, va asigura înregistrarea numerică a ordinului de restricție de urgență în Registrul de evidență a ordinelor de restricție de urgență (anexa nr.6), atribuindu-i numărul consecutiv înregistrării precedente, în conformitate cu Clasificatorul codurilor regiunilor subdiviziunilor teritoriale de poliție utilizate la introducerea în Banca Centrală de Date, (anexa nr.4 la Ordinul interdepartamental nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 privind evidenţa unică a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni).

98. Păstrarea „Registrului de evidență a ordinelor de restricție de urgență” este asigurată de Cancelaria subdiviziunii, conform prevederilor Ordinului MAI nr.401 din 19 decembrie 2016 „Cu privire la punerea în aplicare a Indicatorului documentelor și al termenelor de păstrare a acestora pentru Aparatul central, autoritățile administrative și instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne”.

99. Ordinul de restricție de urgență va conține: 1) antetul subdiviziunii polițienești teritoriale; 2) numărul de înregistrare (înregistrat în condițiile pct. 97 din prezenta

Instrucțiune); 3) data eliberării (corespunde cu data înregistrării);

21

4) ora eliberării (corespunde cu ora înregistrată în Registrul de evidență a ordinelor de restricție de urgență, în condițiile pct. 97 din prezenta Instrucțiune);

5) localitatea în care a fost dispusă eliberarea (corespunde cu locul unde a fost cercetat cazul);

6) funcția, numele și prenumele angajatului organului de constatare sau organului de urmărire penală care eliberează ordinul de restricție de urgență;

7) temeiul eliberării ordinului de restricție de urgență (se indică de la cine a parvenit sesizarea cu privire la comiterea actelor de violență în familie);

8) numărul de înregistrare a cazului (se indică numărul înregistrat în Registrul de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni şi incidente (Registrul nr.2) sau în Registru de evidenţă a sesizărilor cu privire la infracţiuni (Registrul nr.1) al inspectoratului de poliție, în ordinea stabilită de Ordinul interdepartamental nr. 121/254/286-0/95 din 18.07.2008 „Privind evidenţa unică a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni”.)

9) partea descriptivă (partea de constatare, în care de va descriere succint toate circumstanțele cazului, în condițiile pct. pct. 73-74 din prezenta Instrucțiune);

10) rezultatele evaluării riscurilor (desfășurate în condițiile pct. pct. 89-97 din prezenta Instrucțiune);

11) baza legală sau instrumentele juridice naționale care au stat la baza eliberării ordinului de restricție de urgență;

12) partea dispozitivă în care se indică: a) obligarea agresorului de a părăsi temporar locuința comună (se indică

adresa) fără a decide asupra modului de proprietate asupra bunurilor; b) datele de identitate și de domiciliere a agresorului; c) restricțiile aplicate (interzicerea contactului vizual sau orice alt contact,

inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mijloc cu victima și cu copiii ei; interzicerea de a se apropia de anumite locuri: locul de muncă, de studii, alte locuri determinate pe care victima/victimele le frecventează; interzicerea de a purta sau păstra armă);

d) termenul de aplicare a ordinului de restricție de urgență (momentul din care începe să decurgă acțiunea și perioada de acțiune, dar nu poate depăși termenul de 10 zile);

e) informarea agresorului despre dreptul de contestare a ordinului de restricție de urgență în instanţa de contencios administrativ;

f) funcția, numele și prenumele angajatului organului de constatare sau organului de urmărire penală care a eliberat ordinul de restricție de urgență și semnătura acestuia.

100. Ordinul de restricție de urgență se eliberează în două exemplare, dintre care un exemplar al ordinului de restricţie de urgenţă (copia) se înmânează neîntârziat agresorului, însoţit de procesul-verbal privind înmânarea actului de procedură (ordin de restricție de urgență, ordonanţei de protecţie) (anexa nr. 7), iar originalul, împreună cu Chestionarul de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile de violență în familie și Planul personalizat de siguranță a victimei (în cazul când sunt prezente victime minori se anexează și copia Fișei de sesizare a cazului suspect de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic al copilului) se va transmite în Serviciul securitate publică al subdiviziunii polițienești teritoriale,

22

pentru păstrare, sistematizare și evidență în condițiile pct. 109 din prezenta Instrucțiune.

101. Se admite anexarea copiei unui exemplar al ordinului de restricție de urgență la materialele de constatare a cazului de violență sesizat, precum și la dosarul de acumulare a lucrului de prevenire terțiară cu agresorul familial.

102. Angajatul organului de constatare sau organului de urmărire penală care a eliberat ordinul de restricție de urgență, va explica agresorului drepturile și obligațiile acestuia (anexa nr. 7), în special:

1) scopul și temeiurile eliberării ordinului de restricție de urgență; 2) rezultatele evaluării riscurilor și nivelul de risc determinat; 3) ordinul de restricție de urgență este eliberat ca rezultat al evaluării

riscurilor și indiferent de voința victimei; 4) durata de acțiune a ordinului de restricție de urgență; 5) drepturile și căile de atac; 6) obligațiile în legătură cu eliberarea ordinului de restricție de urgență; 7) răspunderea contravențională ce survine pentru neexecutarea

intenţionată sau eschivarea de la executarea cerinţelor ordinului de restricţie de urgenţă.

103. Angajatul organului de constatare care a eliberat ordinul de restricție de urgență, va acorda suportul necesar victimei la completarea Planului personalizat de siguranță a victimei (anexa nr. 1), cu explicarea măsurilor ce necesită a fi urmate de către aceasta pentru a protecția personală și/sau a membrilor familiei de acte repetate de violență în familie.

104. Odată cu întocmirea Planului personalizat de siguranță a victimei (anexa nr. 1), angajatul organului de constatare care l-a întocmit, va contrasemna planul de comun cu victima, fiind confirmat faptul că, victima a fost informată și va ține cont de recomandările indicate în plan.

105. Planul personalizat de siguranță a victimei (anexa nr. 1), paralel cu Chestionarul de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile de violență în familie (anexa nr. 3) obligatoriu urmează a fi completate la fiecare sesizare de violență în familie, indiferent de faptul dacă a fost sau nu emis Ordinul de restricție de urgență. Prin acest fapt se va putea asigura informarea mai eficientă a eventualelor victime ale violenței în familie despre măsurile de protecție pe care acestea le pot întreprinde individual de sine stătător, iar acesta la rândul său, va permite evitarea cazurilor noi de violență sau cu consecințe mai grave.

106. Odată cu eliberarea ordinului de restricție de urgență, angajatul organului de constatare sau organului de urmărire penală care l-a eliberat, va întocmi procesul-verbal privind înmânarea actului de procedură (ordin de restricție de urgență, ordonanţei de protecţie) (anexa nr.7), prin care, contra semnătură, agresorul va confirma că:

1) a fost informat cu privire la măsurile stabilite în ordinul de restricţie de urgenţă, despre drepturile şi obligaţiile în legătură cu eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă, în condițiile prevăzute la pct. 102 din prezenta Instrucțiune;

2) a fost informat că, în caz de refuz de a părăsi benevol locuinţa, Poliţia va întreprinde măsuri pentru înfrângerea rezistenţei opuse cerinţelor legale;

23

3) ordinul de restricţie de urgență își are acțiunea într-o anumită zonă teritorială;

4) a fost informat despre consecinţele refuzului de a oferi o adresă de contact şi consecinţele juridice ale acestui fapt, în special că, toată corespondenţa se va păstra la Sectorul de poliţie de unde o poate lua, prezumându-se că, agresorul are acces la această informaţie în mod obişnuit;

5) va indica adresa de contact a agresorului; 6) i-a fost oferită posibilitatea de a lua obiecte personale strict necesare (haine,

documente, obiecte de igienă), indicându-le în procesul-verbal privind înmânarea actului de procedură (ordin de restricție de urgență, ordonanţei de protecţie) (anexa nr. 7);

7) cheile de la locuință au fost predate pentru păstrare și cui au fost predate; 8) numărul de chei predate; 9) arma din posesie a fost ridicată; 10) a fost informat despre răspunderea pentru neexecutarea ordinului de

restricţie de urgenţă. 107. Refuzul agresorului de a contrasemna procesul-verbal privind înmânarea

actului de procedură (ordin de restricție de urgență, ordonanţei de protecţie) (anexa nr. 7), se menţionează în actul vizat, precum şi se însoțește de raportul reprezentantului organului de constatare sau organului de urmărire penală care a eliberat ordinul de restricție de urgență.

108. Procesul-verbal privind înmânarea actului de procedură (ordin de restricție de urgență, ordonanţei de protecţie) (anexa nr. 7), se va anexa la ordinul de restricție de urgență și Chestionarului de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile de violență în familie, după care se va transmite în cadrul Serviciului securitate publică a subdiviziunii polițienești teritoriale, pentru păstrare, sistematizare și evidență în condițiile pct. 109 din prezenta Instrucțiune.

109. Ordinul de restricție de urgență (în original) și anexele la el: Chestionarul de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile de violență în familie (anexa nr. 3), Planul personalizat de siguranță a victimei (anexa nr. 1) împreună cu Procesul-verbal privind înmânarea actului de procedură (ordin de restricție de urgență, ordonanţei de protecţie) (anexa nr. 7), după caz, și cheile de la locuință, neîntârziat, după finalizarea acțiunilor de constatare, se vor prezenta în Serviciul de gardă/Dispeceratul Poliției. Conducătorul subdiviziunii polițienești teritoriale, zilnic va studia ordinele de restricție de urgență, eliberate pe parcursul a 24 ore de către angajații organului de constatare și organului de urmărire penală din subordine, ulterior prin viză, va dispune (în calitate de executor) conducătorului Secției securitate publică (serviciului interacțiune comunitară) pentru evidență și sistematizare, iar în calitate de co-executor, va dispune angajatului Sectorului de poliție din raza administrativ teritorială deservită, unde își are domiciliul victima și agresorul, pentru asigurarea supravegherii executării restricțiilor aplicate.

110. În cazul în care agresorul trebuie să părăsească locuinţa familiei, angajatul organului de constatare sau organului de urmărire penală care a eliberat ordinul de restricție de urgență, este obligat să-i ceară agresorului să predea imediat toate cheile de la locuinţă, care sunt ulterior transmise victimei sau sunt preluate spre păstrare provizorie la subdiviziunea de poliţie.

24

111. Părăsind locuinţa, agresorul poate lua, sub supravegherea Poliţiei, numai articole de uz personal strict necesare (haine, documente, obiecte de igienă).

112. Dacă agresorul nu a împlinit vârsta majoratului, ordinul de restricție de urgență nu se va emite.

113. În cazurile în care minorul cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani a săvârșit contravenție de violență în familie, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) Cod contravențional, la demersul agentului constatator, instanţa de judecată poate aplica faţă de minor măsuri de constrângere cu caracter educativ conform art.104 din Codul penal.

114. Procedură analogică se va aplica în cazurile săvârșirii de către minor a unei infracțiuni de violență în familie.

Secțiunea 5. Supravegherea ordinului de restricție de urgență 115. Supravegherea executării măsurilor impuse prin ordinul de restricție de

urgență, implică în sine activitatea de monitorizare a modului de executare a restricțiilor aplicate în privința agresorului prin ordinul de restricție de urgență, desfășurată de către angajații Sectorului de poliție, din raza de domiciliere a victimei și agresorului.

116. În procesul supravegherii executării măsurilor impuse prin ordinul de restricție de urgență, angajatul Sectorului de poliție din raza de domiciliere a agresorului/victimei va stabili contactul cu victima, privind căile și modalitățile de informare sau sesizare a Poliției despre orice încălcare ori tentativă de încălcare a ordinului de restricție de urgență, despre modul de respectare a restricțiilor aplicate față de agresor, întocmind în acest sens planul personalizat de siguranță în condițiile descrise la pct. pct. 103 și 105 din prezenta Instrucțiune.

117. În cazul eliberării ordinului de restricție de urgență, angajații Sectorului de poliție, din raza de domiciliere a agresorului, vor asigura evidenţă nominală a agresorului şi vor iniţia dosarul de acumulare (fişa de evidenţă) a lucrului de prevenire terțiară, în conformitate cu Secţiunea 4, capitolul VI al prezentei Instrucţiuni.

118. Supravegherea comportamentului agresorului, în privinţa căruia au fost aplicate restricţii prin ordinul de restricție de urgență, precum şi desfăşurarea măsurilor de prevenire terțiară în privința acestuia se desfăşoară de către angajaţii Sectorului de poliție din raza de domiciliere a agresorului/victimei, în conformitate cu prevederile Secţiunii 5, capitolul VI al prezentei Instrucţiuni.

119. În procesul supravegherii respectării interdicțiilor aplicate prin ordinul de restricție de urgență, angajații Sectorului de poliție, periodic, dar nu mai rar, decât o dată în două zile, vor desfăşura vizite inopinate, în timpul zilei (interval de timp cuprins între orele 0600 şi 2200), în orice zi a săptămânii, la domiciliul sau locul aflării victimei, în vederea verificării respectării ordinului de restricție de urgență de către agresor.

120. Vizitele inopinate pot fi desfășurate și la locul aflării agresorului familial, în vederea desfăşurării măsurilor de prevenire terțiară.

121. Fiecare vizită la domiciliu al victimei și convorbirile de prevenire desfăşurate cu agresorul vor fi confirmate prin explicaţie de la victimă, membrii

25

familiei, vecini sau alte persoane care intra în contact cu membrii familiei, de la agresor, cu menţiunea respectivă în dosarul de acumulare şi anexarea materialelor confirmătoare.

122. În cadrul inspectoratului de poliție, acumularea, sistematizarea și evidența ordinelor de restricție de urgență eliberate de către Poliție în privința agresorilor familiali, va fi asigurată de către conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal, asigurându-se evidența unică a tuturor ordinelor de restricție de urgență, sincronizat cu înregistrarea lor în Registrul de evidenţă a ordinelor de restricție de urgență, (anexa nr. 6), gestionat în regim 24/24, în cadrul Serviciului de gardă/Dispeceratului de poliție teritorial.

123. Dacă în procesul supravegherii ordinului de restricție de urgență se va releva faptul că, agresorul familial intenționat nu a executat sau s-a eschivat de la executarea ordinului de restricție de urgență, agentul constatator al Poliției va iniția în privința agresorului procedura contravențională în baza elementelor constitutive ale componenței de contravenție prevăzută de art. 3181 Cod contravențional.

124. În cazul încălcării ordinului de restricție de urgență, toate actele de constatare în procesul contravențional, imediat după finalizarea activității de constatare, dar nu mai târziu de 24 ore, se transmit instanței de judecată, împreună cu persoana reținută (agresorul/contravenientul), pentru examinare, însoțite de propunerea agentului constatator, privind judecarea cauzei contravenționale în regim de urgență și cu precădere, precum și aplicarea arestului contravențional (anexa nr. 8).

125. Dacă se relevă o bănuială că, agresorul/contravenientul manifestă comportament agresiv sau există un pericol iminent pentru viața sau sănătatea victimelor, sau dacă acesta nu respectă cu rea-voință prevederile ordinului de restricție de urgență și refuză părăsirea locuinței, în privința acestuia vor fi aplicate măsurile legale de constrângere, iar actele de constatare acumulate în cadrul procesului contravențional, pentru cumul de contravenții (art. 3181 și art. 336 Cod contravențional), vor fi transmise imediat în adresa instanței de judecată, însoțite de propunerea agentului constatator privind judecarea cauzei contravenționale în regim de urgență și cu precădere, precum și aplicarea arestului contravențional (anexa nr. 8).

Secțiunea 6. Întreprinderea măsurilor de asigurare în cadrul intervenției

în cazurile de violență în familie 126. Dacă, urmare evaluării riscurilor la locul faptei, nu se stabilesc

circumstanţe din care rezultă o bănuială rezonabilă că persistă un pericol iminent de repetare sau de comitere a acţiunilor violente, astfel fiind lipsă temeiul pentru eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă în privinţa agresorului, angajatul Poliţiei va aplica o avertizare scrisă (anexa nr. 9) agresorului familial şi-l va supune măsurilor de prevenire terțiară, în condițiile Secțiunilor 3 și 4 din capitolul VI din prezenta Instrucțiune. Avertizarea scrisă, în asemenea cazuri, nu înlocuieşte măsura de pedeapsă care este aplicabilă pentru actul de violenţă în familie consumat.

26

127. Angajatul Sectorului de poliție va informa asistentul social, în decurs de cel mult 72 ore, prin fișa de referire (anexa nr. 2), despre cazul de violenţă în familie înregistrat.

128. Fișele de referire (anexa nr. 2), se vor înregistra în ordine numerică consecutivă în Registrul de evidență a fișelor de referire a cazurilor de violență în familie (anexa nr. 10), gestionat în cadrul Secției securitate publică de către conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal al Secției securitate publică.

129. Fișa de referire se va expedia în decurs de până la 72 ore, din momentul înregistrării cazului, în adresa asistentului social şi după caz altor organe, organizații neguvernamentale sau autorităţi, abilitate cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, prin intermediul secretariatelor inspectoratelor de poliție teritoriale, în conformitate cu actele normative în vigoare.

CAPITOLUL III. INSTRUMENTE ȘI METODELE DE

ASISTENȚĂ A VICTIMELOR VIOLENȚEI ÎN FAMILIE AFLATE ÎN STARE DE CRIZĂ

130. Dacă în procesul de intervenție a organului de constatare sau organului

de urmărire penală, angajatul Poliției va releva indicatori psihocomportamentali ale victimei, acesta obligatoriu va solicita asistența și consilierea psihologului, prin intermediul Serviciului de gardă/Dispeceratului inspectoratului de poliție.

131. Indicatorii psihocomportamentali ai victimei, care indica la starea de criză psihologică și necesitatea implicării psihologului sunt:

1) Plâns isteric, intens și indiferent de persoanele și ce se întâmplă în jurul victimei;

2) Țipete și strigăte de furie și amenințări cu tentative de suicid; 3) Tremur intens acompaniat de balbism în comunicare (victima tremura

și se bâlbâie); 4) Incoerența mesajului verbal transmis (vorbește fără sens, propozițiile

nu au sens și nu se leagă de situația reală); 5) Frică puternică fără un motiv real în preajmă (anxietate); 6) Acțiuni obsesive și dezorganizate (de exemplu are ritualul de face

curat in casa, de a spăla, a culca copiii sau de a face mâncare in timp ce acest lucru vădit nu este potrivit momentului și nu se leagă de problema de moment);

7) Imaginea de sine este foarte redusă (mereu afirma că merită sa fie abuzată, că este o proastă, totul ce se întâmplă este din cauza ei, nu merită să fie iubită, nu merită sa trăiască, nimeni nu are nevoie de ea);

8) Semne vizibile de răni la brațele superioare, la gât sau pe față, încercări de a-și rupe scalpul (părul din cap);

9) Negarea realității și protejarea excesivă a abuzatorului (afirmarea că nu este o problema la ei in familie, toți se iubesc și nu au nevoie de ajutor, Sindromul Stockholm).

132. Psihologul este obligat să intervină prin acordarea asistenței psihologice primare, restabilirea stării și echilibrului emoțional, deschiderea și predispunerea

27

spre dialog eficient cu organul de urmărire penală sau organul de constatare, dar și cu recomandări de atitudini de comportament în interacțiune cu victima.

133. Intervenția psihologului din cadrul inspectoratului de poliție se va desfășura în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare, a fișei de post și în cazurile prevăzute de prezenta Instrucțiune.

134. Psihologul în cadrul intervenției profesionale va utiliza următoarele instrumente:

1) Evaluarea psihologică primară; 2) Consilierea psihologică; 3) Elemente de psihoterapie; 4) Recomandarea de interacțiune și de a se adresa către alți specialiști

(medic psihiatru, Centre de sănătate mintală, etc.). 5) Colectarea datelor despre victime; 6) Interpretarea statistică și psihologică a datelor.

135. Intervenția psihologului nu reprezintă o evaluare psihologică a persoanei destinată procesului de constatare, ci presupune o intervenție primară necesară scoaterii din stare de criză psihologică.

136. Intervenția psihologului se poate desfășura atât la sediul subdiviziunii polițienești, în biroul de consiliere psihologică și psihoterapie, cât și la locul săvârșirii infracțiunii sau în alt loc accesibil victimei.

137. Psihologul va interveni în ședința de consiliere primară la solicitarea organului de constatare sau organului de urmărire penală, acordând în acest sens suportul psiho-emoțional, detensionarea primară, îndreptată la restabilirea echilibrului psihologic al victimei și scoaterea ei din starea de criză psihologică, în conformitate cu legislația în vigoare și fișa de post.

138. Până la inițierea procedurii de consiliere, psihologul se va legitima, va informa victima despre scopul ședinței, precum și faptul respectării confidențialității discuțiilor care vor avea loc.

139. Dacă în procesul de asistență psihologică a victimei violenței în familie, psihologul relevă anumite circumstanțe care indică că victima sau împotriva victimei au fost săvârșite infracțiuni soldate cu vătămare medie sau gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii ei sau altor persoane, fie cu folosirea armei, sau în cazurile în care victimele sânt deosebit de vulnerabile pe motiv de dezabilitate sau capacităţi intelectuale reduse, psihologul va devia de la principiul confidențialității, sesizând în acest sens organele de ocrotire a normelor de drept, în conformitate cu art. 12 alin. 4) din Legea nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie.

140. În cazul în care, în timpul consilierii victima indică asupra unor circumstanțe care pot avea importanță pentru justa soluționare a cauzei, psihologul va recomanda victimei și o va predispune spre cooperare și deschidere față de organul de constatare sau organul de urmărire penală care gestionează cauza, privind declararea circumstanțelor în care au evoluat cazul de violență.

141. Intervenția psihologului va avea loc în afara procesului penal sau contravențional, iar participarea sa va fi limitată în afara acțiunilor procesuale și doar în vederea atingerii scopului prescris.

28

142. În cazul în care acțiunea procesuală a fost întreruptă din cauza stării psihologice a victimei, intervenția psihologului va fi limitată doar în vederea restabiliri echilibrului psiho-emoțional al acesteia.

143. Psihologul va recomanda asupra posibilității continuării, întreruperii sau reluării acțiunii procesuale în care este implicată victima.

144. Acțiunile psihologului în procesul de consiliere primară, vor fi consemnate în fișa de consiliere psihologică a victimei violenței în familie (CVVF) (anexa nr. 11) și înregistrate în Registrul de evidență fișelor de consiliere psihologică a victimelor violenței în familie (anexa nr. 12), gestionat în cadrul Serviciului psihologic al inspectoratului de poliție teritorial.

CAPITOLUL IV. TEHNICI PSIHOLOGICE DE COMUNICARE CU

VICTIMELE VIOLENȚEI ÎN FAMILIE AFLATE ÎN STARE DE CRIZĂ

145. Psihologul implicat în dialogul cu victima aflată în stare de criză, va valorifica filozofia și tehnicile de comunicare, în vederea detensionării stării psiho-emoțional și restabilirii echilibrului psihologic, utilizând următoarele proceduri:

1) va ajuta victima să se simtă confortabil cu psihologul, prin ai comunica şi evidenția aspecte pozitive despre ea. Important a contribui la stabilirea unei relații de încredere prin înaintarea întrebărilor care vor aduce victima într-un spațiu de dialog prietenos;

2) va asigura victima că nu i se va întâmpla nimic și că este în siguranță, iar angajații Poliției vor acorda asistența și protecție necesară;

3) va asculta atent și a da dovadă de interes real faţă de cele ce declară, fără a întrerupe dialogul;

4) va acorda atenție unor indicii meniți să ajute înţelegerea sentimentelor persoanei - pauze, tăcere, tensiuni în voce, schimbări de ton, mimici, gesturi, vinovăția de sine, subestimarea, minimalizarea cazului de violență;

5) va păstra calmul, chiar şi atunci când este context de agitaţie. 6) dacă victima nu are dorința de a comunica, întrebați-o “ce o oprește s-

a povestească ce s-a întâmplat?” “crede că o va ajuta sa vorbească cu un alt psiholog sau alt specialist, sau ar putea sa-i spună mai multe?”;

7) va evita întrebările ce conţin expresiile: “de ce?, pentru ce?”. Utilizarea lor transformă conversaţia în interogatoriu acuzativ, iar în locul lor a utiliza întrebări “cum s-a întâmplat cazul? Ce l-a făcut pe agresor să aplice violența? Cum a reușit să se separe de agresor…?”;

8) periodic, necesită a rezuma sau parafraza cele spuse de victimă ca o modalitate de a demonstra că psihologul ascultă şi este foarte atent.

9) va folosi unele dintre cele mai des spuse cuvinte pe care le foloseşte victima, de ex. „Mi-ai povestit că…, și că…., după asta ai făcut asta… am înțeles bine? Ce s-a întâmplat mai departe?;

10) va evita concluzionarea grăbită pe potriva aparențelor prejudecăților (A nu blama comportamentul victimei și a nu emite prejudecăți de valoare);

11) va încuraja victima să apeleze la un specialist. De ex. „Ceea ce mi-ați povestit trebuie să fie foarte greu pentru DVS…consider că simțiți o mare greutate

29

pe suflet, mulțumesc că a-ți împărtășit toate astea cu mine… credeți că V-ar ajuta să mai discutați cu mine sau cu altcineva?„);

12) va evita schimbarea subiectului la propria iniţiativă sau a vorbi despre propriile experienţe (nu faceţi paralelă cu trăirile altor persoane în ideea diminuării trăirilor victimei asistate);

13) va evita adresarea multor întrebări concomitent. Când sunt adresate mai multe întrebări în acelaşi timp, persoana se simte confuză şi de multe ori răspunde doar la ultima întrebare;

14) nu va răspunde acuzativ la intenţia de sinucidere, dacă este deja perceptibilă, indiferent cât de ridicol, la prima vedere ar motiva victima. A evita folosirea remarcilor de genul: „Nu vreau să aud astfel de prostii”; „Viața e frumoasă, ce-i cu tine?”; „Nu ţii jale de copii/părinţi/apropiaţii tăi?“; „Sunt multe lucruri pentru care merită să trăieşti”. Astfel de expresii vor condiţiona persoana să regrete că a început discuţia cu psihologul şi nu servesc ca argument pentru o persoană deprimată sau cu idea suicidală;

15) va încheia discuția prin a mulțumi victima că a vorbit sincer și spunându-i că se află sub protecție și sprijin din partea statului, și că există telefoanele de urgență dacă se simte în nesiguranță.

CAPITOLUL V. APLICAREA ȘI ASIGURAREA MĂSURILOR DE

CONSTRÂNGERE

146. În cazul în care se constată infracțiunea flagrantă prevăzută de art. 2011 (Violența în familie) al Codului penal, iar agresorul în continuare exprimă ameninţări cu moartea, cauzarea vătămărilor corporale sau există un pericol iminent de realizarea acestora, reprezentantul organului de constatare/ofițerul de urmărire penală, va evalua riscul şi va întreprinde măsuri obligatorii de înlăturare a acestuia, prin eliberarea ordinului de restricție de urgență, sau după caz, aplicarea măsurilor procesuale de constrângere (reţinerea) în baza art. 165 alin. (2) și art. 166 ale Codului de procedură penală.

147. În conformitate cu prevederile art. 166 alin. (4) al Codului de procedură penală, reţinerea persoanei poate avea loc până la înregistrarea infracţiunii în modul stabilit de lege.

148. Înregistrarea infracţiunii se efectuează imediat, dar nu mai târziu de 3 ore de la momentul aducerii persoanei reţinute la organul de urmărire penală.

149. Reţinerea persoanei nu poate depăşi 72 de ore din momentul privării de libertate.

150. Faptul reţinerii, neîntârziat, dar nu mai târziu de 3 ore de la reținere, se comunică Procurorului.

151. Dacă se constată contravenția prevăzută de art. 781 (Violența în familie) al Codului contravențional, iar contravenientul manifestă comportament agresiv sau există un pericol iminent pentru viața sau sănătatea victimelor, agentul constatator în calitate de organ de constatare, va evalua riscul şi va întreprinde măsuri obligatorii de înlăturare a acestuia, prin eliberarea ordinului de restricție de urgență, sau după caz, aplicarea măsurilor procesuale de constrângere (reţinerea) în baza 435 Cod contravențional.

30

152. Durata reţinerii contravenționale nu poate depăși 3 ore, iar în cazul comiterii contravenției de violență în familie, pentru comiterea căreia sancțiunea prevede arestul contravențional, reținerea poate fi aplicată cu autorizația judecătorului de instrucție până la examinarea cauzei contravenționale dar nu mai mult de 24 ore.

153. Toate actele de constatare în procesul contravențional, imediat după finalizarea activității de constatare, dar nu mai târziu de 24 ore, se transmit instanței de judecată, împreună cu persoana reținută (agresorul/contravenientul), pentru examinare, însoțite de propunerea agentului constatator, privind judecarea cauzei contravenționale în regim de urgență și cu precădere, precum și aplicarea arestului contravențional (anexa nr. 8).

154. Dacă se relevă o bănuială că contravenientul manifestă comportament agresiv sau există un pericol iminent de săvârșire a actelor de violență în familie, fapt ce prezintă un risc real pentru viața sau sănătatea victimelor, actele de constatare acumulate în cadrul procesului contravențional vor fi înaintate imediat în adresa instanței de judecată, însoțite de propunerea agentului constatator privind judecarea cauzei contravenționale în regim de urgență și cu precădere, precum și aplicarea arestului contravențional (anexa nr. 8).

155. În cazurile descrise la pct. pct. 124, 125, 153 și 154 din prezenta Instrucțiune, în fișa de expediere/însoțire a materialelor contravenționale către instanța de judecată, obligatoriu se va face referire la prevederile alin. (3) art. 454 Cod contravențional și se va solicita judecarea cauzei contravenționale în regim de urgență și cu precădere.

156. În cazul încălcării ordonanţei de protecţie, organul de constatare și organul de urmărire penală sunt în drept să aplice măsuri procesual penale de constrângere, în conformitate cu prevederile art. 165 alin. (2) pct. 2) al Codului de procedură penală, care stabileşte posibilitatea reţinerii învinuitului, inculpatului care încalcă ordonanţa de protecţie în cazul violenţei în familie, precum şi prevederile art. 185 alin. (2) pct. 3) al Codului de procedură penală, potrivit căruia bănuitul, învinuitul, inculpatul, care a încălcat ordonanţa de protecţie în cazul violenţei în familie poate fi arestat preventiv.

CAPITOLUL VI. MĂSURILE DE PREVENIRE A CAZURILOR DE

VIOLENŢĂ ÎN FAMILIE Secțiunea 1. Măsurile de prevenire primară a cazurilor de violență în

familie 157. Prevenirea primară presupune un complex de măsuri organizatorice,

juridice, economice şi sociale, care au drept scop eliminarea fenomenului violenţei în familie, relevarea cauzelor şi condiţiilor care generează comiterea actelor de violenţă în familie, acţionarea cu prioritate asupra potenţialilor victime şi agresori, urmărindu-se scopul schimbării comportamentului social al acestora, reducerea premiselor care favorizează în mod direct şi indirect comiterea actelor de violenţă şi descurajează agresorii în comiterea acţiunilor ilicite.

31

158. Angajații Poliției vor desfășura masuri de prevenire primară în colaborare cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale, asistenţii sociali, medicii de familie, instituţiile de învățământ, organizaţiile neguvernamentale competente şi societatea civilă (membri ai echipelor multidisciplinare).

159. Măsurile de prevenire primară pot fi realizate prin: 1) desfăşurarea campaniilor şi programelor educaţionale de prevenire a

fenomenului violenţei în familie; 2) organizarea în instituţiile de învăţământ a prelegerilor în vederea

propagării normelor de drept şi cultului anti-violenţă, precum şi promovării valorilor juridice pentru comiterea actelor de violenţă în familie;

3) stimularea consolidării sociale (datoriei civice), încurajarea cetăţenilor să sesizeze organelor abilitate despre săvârşirea sau pregătirea de săvârşire a cazurilor de violenţă în familie;

4) organizarea campaniilor de sensibilizare a opiniei publice, în vederea asigurării reabilitării victimelor şi resocializării agresorilor familiali;

5) sensibilizarea opiniei publice prin intermediul surselor mass-media, reflectând în acest sens consecințele actelor de violență în familie, precum și situaţii concrete de victimizare, ca rezultat al comiterii actelor de violenţă şi măsurile întreprinse de către autorităţi;

6) acordarea suportului informaţional şi participarea la Campaniile în domeniu organizate de alţi parteneri sociali.

160. La nivelul inspectoratului de poliție, unitatea de coordonare a analizei cauzelor şi condiţiilor care generează comiterea actelor de violență în familie, precum și a realizării a studiilor de caz în vederea constatării lor este conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal al Secției securitate publică.

161. În procesul desfășurării activităților de prevenire primară, în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, angajații Serviciului interacțiune comunitară au următoarele competențe:

1) efectuează permanent analiza cauzelor și condițiilor care generează comiterea actelor de violență în familie;

2) sesizează organele sau a persoanele cu funcţii de răspundere competente în vederea întreprinderii măsurilor pentru înlăturarea acestor cauze;

3) realizează, în colaborare cu alte organe, instituții și servicii specializate, inclusiv și cu reprezentanții sectorului asociativ, materiale cu caracter de prevenire, elaborează ghiduri și recomandări cu caracter informativ, destinate să eficientizeze activităţile desfăşurate în contextul identificării, evaluării şi stabilirii măsurilor de prevenire a diferitor forme de manifestări ale violenței împotriva membrilor de familie și măsuri de asigurare a securității necesare pentru protecția victimelor și prevenirea victimizării;

4) planifică, organizează şi desfăşoară activităţi de instruire a angajaţilor poliţiei, acordarea ajutorului metodico practic în activitatea de prevenire, precum și activităţi de informare a populaţiei, în scopul prevenirii comiterii actelor de violență în familie;

32

5) realizează campanii/acţiuni de sensibilizare a cetăţenilor referitor la cauzele şi consecinţele actelor de violență în familie, înaintează recomandări comunității privind metodele de prevenire a victimizării, precum și de încurajare a societății de a sesiza sau a referi organelor competente, cazurile de violență în familie devenite cunoscute.

Secțiunea 2. Măsuri de prevenire secundară a cazurilor de violenţă în familie

162. Prevenirea secundară implică în sine colaborarea angajaților Poliției cu

reprezentanții instituțiilor penitenciare, consilierilor probaţiunii şi reprezentanţii administraţiei publice locale, organelor de asistenţă socială, medicii de familie, instituţiilor şi organizaţiilor competente, având drept scop acţionarea preponderent asupra comportamentului persoanelor predispuse de comiterea actelor de violenţă în familie, sau care au comis acte de violenţă în familie, în vederea neadmiterii comiterii repetate a actelor de violenţă în familie.

163. Măsurile de prevenire secundară pot fi realizate prin: 1) asistenţa la desfăşurarea unor programe de resocializare a persoanelor

eliberate din locurile de recluziune, condamnate pentru comiterea actelor de violenţă în familie;

2) asistența la desfăşurarea unor programe de asistenţă sau tratament medical a agresorilor în condițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 713 din 06.12.2001 privind controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumul ilicit de droguri și de alte substanțe psihotrope.

164. La nivelul inspectoratului de poliție, unitatea de coordonare și realizare a activităților de prevenire secundară este conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal al Secției securitate publică.

Secțiunea 3. Măsurile de prevenire terțiară cu agresorii familiali 165. Măsurile de prevenire terțiară a cazurilor de violenţă în familie, sunt

orientate în vederea influenţării asupra psihicului şi comportamentului agresorului familial, în scopul schimbării concepţiei antisociale ale acestuia şi prevenirii comiterii repetate a actelor de violenţă în familie, precum şi asigurării protecţiei victimelor.

166. Angajaţii Sectorului de poliție vor desfășura masuri de prevenire terțiară cu atragerea spre colaborare a membrilor echipelor multidisciplinare, care, în funcţie de caz pot fi realizate prin:

1) avertizarea în scris; 2) luarea la evidenţă nominală; 3) convorbire de prevenire; 4) aducerea agresorului familial care a comis, sau care este predispus la

comiterea actelor de violenţă în familie, în sediile / Sectoarelor / inspectoratelor de poliție, în vederea documentării cazurilor săvârșite, pentru iniţierea procedurilor contravenţionale sau penale, precum şi pentru iniţierea procedurii de aplicare a

33

restricţiilor, prin ordonanţa de protecţie a victimelor violenţei în familie, emisă de către instanţa judecătorească sau ordinul de restricție de urgență;

5) supravegherea modului de executare a măsurilor de protecție aplicate; 6) aplicarea faţă de agresor a măsurilor procesual contravenţionale sau

penale de constrângere; 7) asistarea organelor competente în obligarea agresorului de a participa

la programele de tratament cu caracter medical (se aplică de către instanţele judecătoreşti);

8) stabilirea unor cerinţe specifice, ce vizează comportamentul agresorului faţă de victimele violenţei în familie (se stabilesc prin avertizare scrisă);

9) înaintarea demersului privind lipsirea de drepturile părinteşti sau limitarea exercitării anumitor drepturi de părinte, nulitatea adopţiei, îndepărtarea şi eliberarea tutorilor şi curatorilor de la îndeplinirea obligaţiilor lor, anularea deciziilor privind plasarea copiilor în case de tip familial, sau în alte forme de îngrijire (se aplică de către instanţele judecătoreşti la iniţiativa autorităţii tutelare);

10) aplicarea restricțiilor stabilite prin ordonanţa de protecţie a victimelor violenţei în familie, emisă de către instanţa judecătorească, atât pe cale procesual civilă, cât şi pe cale procesual penală;

11) aplicarea restricțiilor prin eliberarea ordinului de restricție de urgență. 167. Măsurile de prevenire terțiară pot fi aplicate în privinţa agresorilor

familiali în funcţie de caracteristicile individuale ale acestora şi gradul de pericol social al faptelor comise.

Secțiunea 4. Asigurarea evidenței nominale a agresorilor familiali şi

activitatea de prevenire terțiară 168. Pentru luarea la evidenţă a persoanelor care creează sistematic situaţii de

conflict în familie, manifestă comportament violent, ameninţă cu moartea sau cu cauzarea vătămărilor corporale, ori dacă există pericol iminent de realizare a lor, sau care este predispus la comiterea actelor de violenţă (fizică, psihică, sexuală, economică, spirituală), este suficient doar un singur caz, faptele căruia, în procesul controlului s-au adeverit.

Aceleași acțiuni se întreprind și în cazurile specificate la pct. 118 din prezenta Instrucțiune.

169. Angajaţii Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal al Secției securitate publică întru stabilirea şi luarea la evidenţa nominală a agresorilor familiali, vor asigura:

1) studierea permanentă a informaţiilor parvenite în Serviciile de gardă/Dispeceratele Poliției, privind conflictele familiale, a cazurilor înregistrate şi deciziilor adoptate;

2) studierea informaţiilor parvenite din spitale, centrele de expertiză medico-legală despre adresările victimelor, privind cauzarea vătămărilor corporale de către membrii de familie;

3) examinarea cererilor şi reclamaţiilor cetăţenilor, ordonanțele Procurorului de neîncepere a urmăririi penale în conţinutul cărora se descriu

34

faptele despre cauzarea vătămărilor corporale şi alte conflicte comise între membrii de familie;

4) utilizarea informaţiilor parvenite din cadrul instituţiilor penitenciare despre eliberarea persoanelor condamnate pentru omor, cauzarea vătămărilor corporale, tortură, ameninţări cu moartea, în cadrul relaţiilor familiale;

5) utilizarea informaţiilor parvenite din oficiile stării civile şi instanţele judecătoreşti, referitor la desfacerea căsătoriei (pe motive de ostilitate), în cazurile când membrii de familie rămân în condiţii de conlocuire;

6) studierea informaţiilor parvenite în consiliile locale, la primării, în adresa medicilor de familie, asistenţilor sociali, instituţiile de învățământ, etc., referitoare la conflictele familiale.

170. Dacă în procesul examinării actelor de constatare, s-a stabilit că persoana sistematic comite acte de violenţă în familie, creează în familie situaţii de conflict, manifestă un comportament violent în relaţiile de familie, angajaţii Sectorului de poliție vor înainta un raport motivat conducătorului subdiviziunii, cu anexarea materialelor confirmătoare, prin care se va solicita luarea agresorului familial la evidenţă nominală, cu dispunerea desfăşurării în privinţa acestuia a lucrului de prevenire terțiară.

Notă: Raportul vizat, va servi drept temei pentru luarea la evidenţă a agresorului familial.

171. La nivelul Sectorului de poliție, listele agresorilor familiali se renovează lunar, care ulterior către data de 5 a fiecărei luni și se transmit în adresa conducătorului Serviciului interacțiune comunitară/specialistului principal al Secției securitate publică din cadrul inspectoratului de poliţie pentru sistematizare şi generalizare.

172. Lista agresorilor familiali, aflaţi la evidenţa Poliției, domiciliaţi în raza administrativ-teritorială deservită, se înscrie în Registrul de evidenţă a agresorilor familiali, (anexa nr. 13) gestionat de către conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal al Secției securitate publică al inspectoratului de poliţie.

173. Lista agresorilor familiali, aflaţi la evidenţa Poliției, lunar se renovează şi se anexează la mapa de concentrare a listelor persoanelor aflate în vizorul Poliției, gestionată în cadrul Serviciilor de gardă/Dispeceratelor poliției.

174. În privinţa agresorilor familiali, aflaţi la evidenţa nominală, angajaţii Sectorului de poliție întocmesc dosare de acumulare (fişe de evidenţă) (anexa nr. 14) a lucrului de prevenire terțiară cu anexarea următoarelor materiale:

1) planul de prevenire terțiară cu agresorul familial; 2) materiale, care au servit drept temei pentru luarea la evidenţă; 3) informaţia despre antecedente penale, F-246; 4) copiile sentinţelor de condamnare; 5) informaţii despre antecedente contravenţionale; 6) copia buletinului de identitate; 7) schema relaţiilor de rudenie; 8) posesia armamentului; 9) referinţa autorităţii publice locale; 10) caracteristica de la locul de muncă;

35

11) chestionarul de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile de violență în familie;

12) planul personalizat de siguranță a victimei; 13) explicaţii de la vecini, rude, membrii de familie, referitor la

comportamentul agresorului familial; 14) copiile proceselor-verbale cu privire la contravenţii; 15) copiile proceselor-verbale de evaluare a condiţiilor de trai (întocmit

trimestrial de către asistentul-social); 16) copiile ordonanţelor de protecţie emise de către instanţa de judecată și

ordinelor de restricție de urgență eliberate; 17) copiile proceselor-verbale, privind intervenţiile echipelor

multidisciplinare în cazurile violenţei în familie; 18) informaţiile lunare despre controlul persoanei la locul de trai, muncă; 19) copiile materialelor examinate, privind comiterea cazurilor de violenţă

în familie; 20) informaţii referitoare la modul de participare la programele de

resocializare sau consiliere în centrele specializate, în care agresorul familial a fost obligat de a participa, prin decizia instanţei judecătoreşti;

21) alte materiale. 175. Planul de prevenire terțiară cu agresorul familial (anexa nr. 15), se

elaborează de către angajaţii Sectorului de poliție şi se coordonează cu persoana în privinţa căreia se desfăşoară lucrul de prevenire terțiară (agresorul), care prevede măsuri ce urmează a fi realizate:

1) periodicitatea întâlnirilor sau convorbirilor de prevenire cu agresorii şi/sau victimele violenţei în familie;

2) acţiunile educativ-curative care urmează a fi realizate atât în cadrul activităţilor de prevenire terțiară;

3) acțiunile de consiliere, care urmează să le petreacă agresorul, dacă acestea au fost stabilite de instanța de judecată prin ordonanţa de protecţie;

4) modul în care, victima să apeleze în mod prioritar angajații Poliției, prin intermediul oricărui mijloc de comunicare, legătură telefonică, despre orice tentativă de comitere a actelor de violenţă sau de încălcare de către agresor măsurilor de protecție stabilite prin ordinul de restricție de urgență sau ordonanța de protecţie, în caz contrar prin intermediul legăturii telefonice „112”.

176. Listele agresorilor familiali aflaţi la evidenţă, sunt pentru uz de serviciu, iar dosarul de acumulare a lucrului de prevenire terțiară şi materialele acestuia se gestionează respectându-se principiile stabilite de legislația cu privire la accesul la informație, precum și protecţia datelor cu caracter personal.

177. Dacă agresorul familial în decursul unui an, nu a admis careva încălcări, duce un mod de viaţă adecvat, are un comportament decent în relaţia de familie, este caracterizat din punct de vedere pozitiv atât de către membrii de familie, cât şi de către autorităţile publice locale şi dă dovadă de schimbare pozitiva a comportamentului său, acesta poate fi radiat de la evidenţă, în baza unui raport motivat înaintat conducătorului subdiviziunii, cu anexarea materialelor confirmătoare (F-246, cazier contravențional, caracteristică (eliberate la momentul

36

radierii),explicații care atestă comportamentul agresorului pe perioada de monitorizare.

178. În cazul materialelor confirmative pozitive, radierea agresorului din evidență se va efectua prin acceptul conducătorului subdiviziunii polițienești.

179. Dacă din materialele confirmătoare ale agresorului propus pentru radiere din evidență, se atestă ineficiența activității de prevenire terțiară, manifestarea formalismului în activitate, incompletul materialelor în dosarul de acumulare, în condițiile pct. pct. 174 și 177 din prezenta Instrucțiune, conducătorul subdiviziunii polițienești, prin rezoluție, refuză radierea agresorului din evidență și dispune prelungirea activităților de prevenire terțiară.

180. Dacă în decursul unui an, agresorul aflat la evidență nominală nu a dat dovadă de schimbare pozitiva asupra comportamentului în relațiile familiale și în societate, evidența nominală se prelungește printr-un raport motivat în condițiile pct. 170 din prezenta Instrucțiune, cu anexarea materialelor confirmătoare, în condițiile pct. 174 al Instrucțiunii.

181. Despre toate deciziile privind radierea, refuzul radierii sau prelungirea termenului de aflare la evidență nominală sunt efectuate mențiunile respective în Registrul evidenței agresorilor familiali (anexa nr. 13).

182. În cazul radierii agresorului familial din evidenţe, dosarul de acumulare se transmite de către conducerea Secției securitate publică prin fișă de însoțire în Cancelaria inspectoratului de poliție, după care se păstrează în conformitate cu prevederile Ordinului MAI nr. 401 din 19 decembrie 2016 „Cu privire la punerea în aplicare a Indicatorului documentelor și al termenelor de păstrare a acestora pentru Aparatul central, autoritățile administrative și instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne”.

183. În cazul în care agresorul familial aflat la evidenţa nominală a Poliției, în raza unităţii administrativ-teritoriale deservite, a părăsit temporar sau permanent locul de domiciliere, stabilindu-se cu traiul în altă localitate, dosarul de acumulare se transmite printr-un raport motivat înaintat conducătorului subdiviziunii, către subdiviziunea în raza căreia acesta locuieşte, în vederea asigurării supravegherii modului de viaţă şi comportamentului acestuia, precum şi asigurării continuităţii activităţilor de prevenire terțiară cu persoana vizată.

184. În cazurile în care, agresorii familiali nu au atins vîrsta majoratului, angajaţii Serviciului interacțiune comunitară vor asigura evidenţa nominală a agresorilor familiali minori în conformitate cu prevederile Secţiunii 4, capitolul VI din prezenta Instrucţiune.

185. În cadrul inspectoratului de poliție, evidența nominală a agresorilor familiali adulți și celor care nu au atins vîrsta majoratului, va fi asigurată de către conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal, asigurându-se evidența unică a tuturor agresorilor familiali, cu înscrierea lor în Registrul de evidenţă a agresorilor familiali, (anexa nr. 13) și specificarea corespunzătoare în rubrica respectivă, despre vîrsta minoră a agresorului.

186. La nivelul inspectoratului de poliție, conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal al Secției securitate publică, în calitate de unitate de coordonare a activității de prevenire a violenței în familie, în activitatea sa va gestiona următoarele documente:

37

1) Registrul de evidență a agresorilor familiali cu listele persoanelor respective, renovate în modul corespunzător;

2) Mapa de acumulate a Dispozițiilor și indicațiilor organului ierarhic superior referitor la eficientizarea activității de prevenire în domeniul respectiv;

3) Dosarul de acumulare a materialelor referitoare la activitățile de prevenire primară și secundară organizate și desfășurate în cooperare cu alte servicii, instituții, organe și organizații abilitate cu competențe în domeniul prevenirii violenței în familie;

4) Registrul evidență a ordinelor de restricție de urgență (anexa nr. 6) emise în privința agresorilor de către Poliție (gestionat în regim 24/24, în cadrul Serviciului de gardă/Dispeceratului de poliție teritorial;

5) Mapa de acumulare a ordinelor de restricție de urgență emise în privința agresorilor de către Poliție;

6) Registrul evidență a ordonanțelor de protecție (anexa nr. 16) emise în privința agresorilor de către instanțele judecătorești și mapa de acumulare a acestora;

7) Dosarul de supraveghere și analiză a cauzelor şi condiţiilor care generează comiterea actelor de violență în familie, precum și de realizare a studiilor de caz în domeniul vizat;

8) Registrul de evidență a Fișelor de referire a victimelor violenței în familie (anexa nr. 10)

Notă: Toate activitățile desfășurate pe segmentul prevenirii vor fi generalizate, iar lunar, vor fi prezentate conducătorului Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal al Secției securitate publică a inspectoratului de poliție, pentru sistematizare și includere în raportul statistic.

Secțiunea 5. Organizarea supravegherii comportamentului agresorului

familial aflat la evidenţă şi măsurile de prevenire terțiară desfășurate în privința acestuia

187. Pe parcursul desfăşurării procesului de prevenire în teritoriul

administrativ deservit, angajaţii Sectorului de poliție vor identifica potenţialii instigatori de conflicte în cadrul relaţiilor familiale, care urmează a fi luaţi la evidenţă şi supuşi măsurilor de prevenire terțiară cu implicarea în acest proces reprezentanții autorităţilor administraţiei publice locale, asistentul social comunitar, medicul de familie, corpul didactic al instituţiilor de învățământ şi reprezentanții sectorului asociativ.

188. Eficacitatea activităţii de prevenire terțiară desfăşurată de către angajații Sectorului de poliție, în vederea prevenirii cazurilor de violenţă în familie, va fi asigurată prin nivelul de cooperare zilnică cu reprezentanţii altor servicii şi conlucrarea cu ofițerii de investigații, în supravegherea comună a modului de viaţă a agresorilor familiali aflaţi la evidenţă nominală şi întreprinderea măsurilor de contracarare a eventualelor abateri de legislație admise de către aceştia.

189. În procesul desfăşurării activităţilor de prevenire terțiară cu agresorii familiali aflaţi la evidenţă, angajaţii Sectorului de poliție vor aplica măsuri individuale de convingere sau de constrângere.

38

190. Metoda de convingere este realizată prin: 1) convorbirea de prevenire; 2) supravegherea comportamentului agresorului familial, modului de

viaţă al acestuia, precum şi modului de executare a ordinului de restricție de urgență și ordonanţei de protecţie, dacă acestea au fost emise de către în condițiile legii;

3) avertizarea scrisă (anexa nr. 9) în vederea neadmiterii comiterii actelor de violenţă în familie sau altor abateri de legislaţie, prin stabilirea unor cerinţe specifice, ce vizează comportamentul agresorului;

4) sesizarea organelor abilitate cu competenţe în domeniu, în vederea eliminării cauzelor şi condiţiilor care au generat comiterea actelor de violenţă în familie;

191. Convorbirile de prevenire vor avea loc în timpul zilei, în intervalul de timp cuprins între orele 0600 şi 2200, în orice zi a săptămânii, atât în edificiile şi încăperile de serviciu ale Poliției, cât şi la locul de domiciliu, de studii, de muncă al agresorului familial sau în sediul autorităţilor administraţiei publice locale.

192. Convorbirile de prevenire cu agresorii familiali, se desfăşoară de către angajaţii Sectorului de poliție periodic, dar nu mai rar decât o dată în lună, despre care fapt se consemnează prin explicaţia acestuia, după caz, declaraţia membrilor de familie, care ulterior, se anexează la dosarul de acumulare.

193. Urmare convorbirilor de prevenire, angajaţii Sectorului de poliție vor înainta un raport conducerii subdiviziunii privind modul de viaţă şi ocupaţia agresorului familial, precum şi alte circumstanţe relevate, care va fi anexat împreună cu alte materiale la dosarul de acumulare.

194. Convorbirile de prevenire cu agresorul care nu a împlinit vârsta majoratului se desfăşoară în prezenţa părinţilor acestuia sau reprezentantului lui legal, ori în prezenţa autorității tutelare, unui pedagog sau asistent social comunitar.

195. Dacă angajaţii Sectorului de poliție au relevat faptul, că agresorul familial nu a încetat manifestarea comportamentului antisocial şi este predispus de comiterea actelor de violenţă în familie, faţă de acesta vor fi aplicate măsuri de constrângere prevăzute de legislaţia în vigoare.

196. Măsurile de constrângere pot fi realizate prin: 1) aplicarea sancţiunilor contravenţionale sau penale; 2) aducerea agresorului familial care a comis sau care este predispus de

comiterea actelor de violenţă în familie, în sediile Poliției, în vederea documentării cazurilor săvârșite, sau pentru iniţierea procedurilor contravenţionale sau penale, precum şi pentru iniţierea procedurii de aplicare a restricţiilor, prin ordonanţa de protecţie a victimelor violenţei în familie, emisă de către instanţa judecătorească;

3) aplicarea faţă de agresor a măsurilor procesual contravenţionale sau penale de constrângere;

4) eliberarea ordinului de restricție de urgență; 5) asistarea în aplicarea de către instanţele judecătoreşti a măsurilor de

constrângere cu caracter medical, faţă de persoanele dependente de alcool sau care suferă de alcoolism cronic sau narcomanie;

39

6) asistarea organelor competente în vederea lipsirii de drepturile părinteşti sau limitarea exercitării anumitor drepturi de părinte, anularea adopţiei, îndepărtarea şi eliberarea tutorilor şi curatorilor de la îndeplinirea obligaţiilor lor, anularea deciziilor privind plasarea copiilor în case de tip familial, sau în alte forme de îngrijire;

7) aplicarea restricţiilor stabilite prin ordonanţa de protecţie a victimelor violenţei în familie emisă de către instanţa judecătorească, atât pe cale procesual civilă, cât şi pe cale procesual penală.

197. Sancţionarea poate avea un caracter pecuniar (amenda), cât şi un caracter de resocializare (munca neremunerată în folosul comunităţii, arestul);

198. În cazurile în care, agresorul familial nu a împlinit vîrsta majoratului, organizarea supravegherii comportamentului agresorului familial aflat la evidenţă şi măsurile de prevenire terțiară desfăşurate în privinţa acestuia se va asigura de către angajaţii Sectorului de poliție, în conformitate cu prevederile Secţiunii 5, capitolul VI al prezentei Instrucţiuni.

CAPITOLUL VII. PROTECŢIA VICTIMELOR VIOLENŢEI ÎN

FAMILIE Secțiunea 1. Asistarea victimei în obținerea ordonanţei de protecţie 199. Angajații Sectorului de poliție sau ofițerul de urmărire penală, în cadrul

intervenției lor în soluționarea cazurilor de violență în familie, vor informa victima referitor la posibilitatea obţinerii ordonanţei de protecţie, prin aplicarea de către instanţa de judecată a unor restricţii faţă de agresorul familial.

200. În cazurile de violenţă în familie, în funcţie de calificarea juridică a faptelor agresorului, ordonanţa de protecţie a victimelor violenţei în familie este emisă de către instanţa de judecată atât în procedură civilă cât şi în procedură penală.

201. Cererile, prin conţinutul cărora se solicită aplicarea măsurilor de protecţie a victimelor violenţei în familie sunt adresate instanţei judecătoreşti la locul:

1) de domiciliere al victimei; 2) temporar de reşedinţă al victimei dacă aceasta a părăsit domiciliul

pentru a evita continuarea actelor de violenţă în familie; 3) de reşedinţă al agresorului; 4) acordării asistenţei victimei; 5) la locul comiterii actului de violenţă.

202. În cazul în care, victima se află în stare de imposibilitate, angajaţii Sectorului de poliție sau ofițerul de urmărire penală, cu acordul victimei vor prelua de la aceasta o cerere (anexa nr. 17) privind aplicarea măsurilor de protecţie, după care vor înainta un demers (anexa nr. 18), care, împreună cu alte materiale necesare pentru soluţionarea cazului se vor prezenta în instanţa de judecată, pentru emiterea ordonanţei de protecţie;

40

203. Imposibilitatea victimei de a depune cererea privind eliberarea ordonanţei de protecţie se referă la situaţia în care victima se află în stare de neputinţă:

1) fizică (victima este internată în spital, este plasată în centru de plasament, este traumatizată, şi-a găsit refugiu într-un alt adăpost, are la îngrijire copii, alte cazuri cu efect similar);

2) psihică (victima se află în stare depresivă, emoţionată, izolată, temere, are suferinţe psihice, alte cazuri cu efect similar).

204. În cazul în care există acordul victimei cu privire la depunerea cererii privind emiterea ordonanţei de protecţie, iar victima este în imposibilitate de a depune cererea, angajatul Sectorului de poliție sau ofiţerul de urmărire penală, în cel mai scurt timp, dar nu mai târziu de 24 ore, va înainta această cerere în instanţa de judecată împreuna cu toate materialele probante.

205. În cazurile de violenţă în familie, în care victime sunt copii, precum şi în cazurile în care copiii nu au devenit victime directe ale actelor de violenţă în familie, angajații Sectorului de poliție sau ofițerul de urmărire penală imediat cum au devenit cunoscute astfel de cazuri, vor sesiza autoritatea tutelară.

206. Dacă, în cadrul procesului penal se constată că victima violenţei în familie se află în pericol de a fi supusă violenţei sau altor acţiuni ilegale, inclusiv de distrugere a bunurilor sale, organul de urmărire penală este obligat să intervină neîntârziat pentru a asigura obţinerea măsurilor de protecţie.

207. Demersul (anexa nr. 18) de obţinere a măsurilor de protecţie poate fi înaintat de către organul de urmărire penală şi în lipsa cererii părţii vătămate.

208. Pentru susţinerea cererii în eliberarea ordonanţei de protecţie, angajaţii Sectorului de poliție sau ofițerul de urmărire penală vor anexa următoarele materiale:

1) cererea victimei; 2) referința autorității publice locale; 3) caracteristica de la locul de lucru; 4) explicații de la victimă sau membrii de familie, vecini, rude referitor la

comportamentul agresorului; 5) copiile proceselor-verbale cu privire la contravenții întocmite pentru

actele de violenţă în familie comise anterior; 6) copiile ordonanţelor de protecţie emise de către instanţa de judecată şi

informaţii referitoare la executarea acestora; 7) copiile proceselor-verbale privind intervenţiile echipelor

multidisciplinare în cazurile violenţei în familie; 8) copiile proceselor-verbale de evaluare a condiţiilor de trai (întocmit

trimestrial de către asistentul-social); 9) informaţii de la centrele de expertiză medico-legală referitoare la

stabilirea vătămărilor corporale cauzate victimei; 10) copia chestionarului de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile

de violență în familie; 11) copia planului personalizat de siguranță a victimei; 12) copiile materialelor examinate privind comiterea cazurilor de violenţă

în familie;

41

13) alte materiale. 209. În cazul în care organul de urmărirea penală, la etapa solicitării aplicării

față de agresor a ordonanței de protecție în condițiile art.2151 Cod procedură penală, va dispune de probe că agresorul este dependent de alcool sau droguri (fapt confirmat prin aviz/certificat medical), va solicita instanței de judecată măsurile de protecție ce se impun conform circumstanțelor cauzei, implicit obligarea agresorului de a face un examen medical privind starea psihică și dependența de droguri/alcool precum sau obligarea agresorului de a participa la un program special de tratament sau de consiliere.

210. La înaintarea demersului privind emiterea ordonanţei de protecţie, în condițiile pct. pct. 202-203 din prezenta Instrucțiune, angajatul Poliţiei obligatoriu va solicita instanţei de judecată obligarea agresorului de a participa la un program special de tratament sau de consiliere ca fiind necesară pentru reducerea violenţei sau dispariţia ei. (art.15 al Legii nr.45/2007şi art.2787 Cod procedură civilă);

211. În vederea realizării prevederilor pct. 209 din prezenta Instrucțiune, angajații Sectorului de poliție vor acorda asistență necesară organelor și serviciilor de resort specializate, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Secțiunea 2. Informarea despre emiterea ordonanţei de protecţie şi

executarea acesteia 212. Din momentul emiterii ordonanţei de protecţie parvenirii şi înregistrării

acesteia în cancelaria inspectoratului de poliție sau în cazurile în care angajatul Poliției a participat la şedinţa instanţei de judecată, un exemplar al documentului vizat, va fi transmis în adresa conducătorului Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal, pentru a fi înregistrat în Registrul de evidență a ordonanțelor de protecție (anexa nr. 16) și anexat la mapa de acumulare, iar al doilea exemplar, imediat este dispus angajatului Sectorului de poliție din raza de domiciliere a victimei si/sau agresorului, acesta fiind desemnat responsabil de informare a părţilor, executare şi supravegherea măsurilor de protecţie stabilite de către instanţă.

213. În cazul în care, victima şi agresorul se află în condiţii de locuire separată (locuiesc în localităţi diferite), un exemplar al ordonanţei de protecţie va fi repartizat angajaţilor Sectorului de poliție din raza de domiciliere a victimei, pentru informarea acesteia, iar altă copie a ordonanţei de protecţie se va distribui angajaţilor Sectorului de poliție din raza de domiciliere a agresorului, pentru informare şi executare.

214. Procedura de informare a agresorului, de executare şi supraveghere a măsurilor aplicate faţă de acesta de către instanţa de judecată, va fi asigurată de către angajaţii Sectorului de poliție din raza de domiciliere a agresorului, în conformitate cu prevederile prezentei Instrucţiuni.

215. În cazul în care, părţile (victima sau gresorul) nu au fost prezente la şedinţa instanţei de judecată, angajaţii Sectorului de poliție vor înmâna părţilor câte o copie ordonanţei propriu zise, fapt care se va consemna în procesul-verbal privind înmânarea actului de procedură (ordin de restricție de urgență, ordonanţei

42

de protecţie) (anexa nr. 7), în conformitate cu prevederile art. 29 al Codului de executare.

216. Faptul explicării conţinutului ordonanţei de protecţie, drepturilor şi obligaţiilor părţilor, precum şi răspunderea penală care survine în cazul neexecutării intenţionate sau eschivării de la executare a ordonanţei de protecţie, se va consemna în procesul-verbal privind înmânarea actului de procedură (ordin de restricție de urgență, ordonanţei de protecţie) (anexa nr. 7).

217. Refuzul părţilor să primească copia ordonanţei de protecţie sau să semneze procesul-verbal privind înmânarea actului de procedură (ordin de restricție de urgență, ordonanței de protecție) se menționează în procesul-verbal propriu zis, precum şi prin raportul angajaților Sectorului de poliție, înaintat pe numele conducerii subdiviziunii.

218. În cazul în care victima sau agresorul informează despre schimbarea locului aflării lor, angajații Sectorului de poliție vor informa în scris despre emiterea ordonanţei de protecţie, anexând copia acesteia, angajaţii Sectorului de poliție şi asistentului social de la locul de aflare a victimei sau a agresorului, dacă acesta este diferit de circumscripţia în care a fost emisă ordonanţa de protecţie.

Secțiunea 3. Supravegherea ordonanţei de protecţie 219. Supravegherea ordonanței de protecție implică în sine activitatea de

monitorizare a modului de executare a restricțiilor aplicate în privința agresorului prin ordonanța de protecție emisă de către instanța de judecată, desfășurată de către Poliție, precum și comportamentului acestuia în cadrul relațiilor familiale.

220. În cadrul supravegherii modului de executare de către agresor a ordonanței de protecție, angajații Sectorului de poliție din raza de domiciliere a agresorului/victimei vor stabili contactul cu victima, privind căile și modalitățile de informare sau sesizare a Poliției, despre orice încălcare ori tentativă de încălcare a ordonanţei de protecţie, despre modul de respectare a restricțiilor aplicate față de agresor prin ordonanța de protecție.

221. În cazul emiterii ordonanţei de protecţie de către instanţa de judecată, angajații Sectorului de poliție din raza de domiciliere a agresorului, vor asigura evidenţă nominală a agresorului şi vor iniţia dosarul de acumulare (fişa de evidenţă) a lucrului de prevenire terțiară, în conformitate cu Secţiunea 4, capitolul VI din prezenta Instrucţiune.

222. Supravegherea comportamentului agresorului în privinţa căruia au fost aplicate restricţii prin ordonanţa de protecţie, precum şi desfăşurarea măsurilor de prevenire terțiară în privința acestuia, se desfăşoară de către angajații Sectorului de poliție din raza de domiciliere a agresorului/victimei, în conformitate cu prevederile Secţiunii 5, capitolul VI din prezenta Instrucţiune.

223. În cazurile în care, agresorii familiali, în privinţa căruia au fost aplicate restricţii prin ordonanţa de protecţie nu au atins vîrsta majoratului, angajaţii Sectorului de poliție vor asigura evidența nominală a agresorilor familiali în conformitate cu prevederile Secţiunii 4, capitolul VI din prezenta Instrucţiune.

224. În procesul supravegherii respectării ordonanţei de protecţie, angajații Sectorului de poliție, periodic, dar nu mai rar, decât o dată în săptămână, vor

43

desfăşura vizite inopinate, în timpul zilei (interval de timp cuprins între orele 0600 şi 2200), în orice zi a săptămânii, la domiciliul victimei sau la locul aflării agresorului, în vederea verificării respectării ordonanţei de protecţie, precum şi desfăşurării măsurilor de prevenire terțiară.

225. Fiecare vizită la domiciliul agresorului familial, convorbirile de prevenire desfăşurate cu acesta, vor fi confirmate prin explicaţie de la victimă, membrii familiei, vecini sau alte persoane care intră în contact cu membrii familiei, inclusiv și de la agresor cu menţiunea respectivă în dosarul de acumulare şi anexarea materialelor confirmătoare.

226. Angajaţii Sectorului de poliție sunt în drept să stabilească pentru agresorul familial anumite intervale de timp prestabilite, pentru ca acesta să se prezinte la inspectoratul (Sectorul) de poliție, în vederea verificării respectării de către agresor a măsurilor stabilite prin ordonanţa de protecţie, desfăşurării măsurilor de prevenire terțiară cu efectuarea mențiunilor respective în dosarul de acumulare şi fişa de evidenţă.

227. În cadrul inspectoratului de poliție, evidența ordonanțelor de protecție emise în privința agresorilor familiali maturi și celor care nu au atins vîrsta majoratului, va fi asigurată de către conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal, asigurându-se evidența unică a tuturor ordonanțelor de protecție, cu înscrierea lor în Registrul de evidenţă a ordonanțelor de protecție, (anexa nr. 16) și specificarea corespunzătoare în rubrica respectivă, despre vîrsta minoră a agresorului.

Secțiunea 4. Acţiunile angajaţilor Sectorului de poliție în cazul încălcării

ordonanței de protecţie 228. În cazul sesizării angajaților Sectorului de poliție în afara sediilor

inspectoratelor de poliție, despre orice încălcare sau tentativă de încălcare de către agresor, a măsurilor stabilite prin ordonanța de protecție, aceștia imediat, în calitate de organ de constatare, vor informa Serviciul de gardă/Dispeceratul Poliției, pentru înregistrarea informației respective în Registrul de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni şi incidente (Registrul nr.2), fapt ce va servi drept temei pentru deplasarea la fața locului, verificarea veridicității informaţiei şi întreprinderii măsurilor prevăzute de lege.

229. În cazul în care, angajatul Sectorului de poliție, în calitate de organ de constatare, sesizat despre încălcarea ordonanței de protecție de către agresor, precum și dacă prin conținutul actelor de constatare se va releva o bănuială rezonabilă, că a fost săvârşită infracţiunea prevăzută de art. 3201 al Codului penal, acesta neamânat va întocmi toate actele de constatare ce se impun, în conformitate cu prevederile alin. (2) art. 273 Cod de procedură penală și concomitent va dispune înregistrarea imediată în ordinea stabilită a sesizării, dar nu mai târziu de 24 ore, în Registru de evidenţă a sesizărilor cu privire la infracţiuni (Registrul nr.1) al Serviciul de gardă/Dispeceratul Poliției, pentru începerea procesului penal.

44

Secțiunea 5. Soluţionarea multidisciplinară a cazurilor de violenţă în familie

230. Angajaţii Sectorului de poliție sunt obligați să colaboreze cu celelalte

organe responsabile în cazurile de violenţă în familie în vederea soluționării efective a cazurilor de violenţă în familie.

231. Angajații Poliției, în calitate de membri ai echipelor multidisciplinare sunt desemnaţi:

1) la nivel de raion/municipiu – șeful adjunct, șef al Serviciului interacțiune comunitară a Secției securitate publică a Inspectoratului de poliție;

2) la nivelul oraşului – şeful Sectorului de poliție nr. 1 al Inspectoratului de poliție, sau după caz, conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal;

3) la nivelul localităţii rurale – șeful Sectorului de poliție, ofițerul/subofițerul de sector.

232. În cazurile în care, se constată un caz de violenţă în familie, angajaţii Sectorului de poliție vor informa de urgență în scris, printr-o fișă de referire (anexa nr. 2) asistentul social, dat fiind faptul că ultimul coordonează soluționarea multidisciplinară a cazurilor înregistrate de violenţă în familie, în acest sens exercitând rolul de manager de caz, pentru cazurile de violenţă în familie, în conformitate cu Managementul de caz, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecție Socială nr. 71 din 03.10.2008.

233. Aceeaşi procedură de sesizare, necesită a fi urmată şi în cazul sesizării altor organe/organizații și instituții competente în rezolvarea cazurilor de violenţă în familie, dacă o altă procedură nu este reglementată de legislația în vigoare.

234. Angajaţii Sectorului de poliție, în soluționarea cazurilor de violenţă în familie vor desfăşura activitatea în cadrul echipelor multidisciplinare fiind în calitate de membri, în cadrul cărora, la şedinţele convocate de către asistentul social comunitar (managerul de caz), vor aborda problemele de caz, în vederea stabilirii serviciilor care urmează a fi acordate sau de care beneficiază victima.

235. Despre comiterea actelor de violenţă în familie, Poliția poate fi sesizată de către medicii de familie şi alţi lucrători medicali fără consimțământul victimei, aspecte reglementate prin prevederile art. 13 alin (4) lit. e) al Legii nr.264 din 27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic şi art. 12 alin. (4) lit. e) al Legii nr.263 din 27.10.2005 cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului.

CAPITOLUL VIII. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A

ANGAJAŢILOR POLIȚIEI 236. În procesul exercitării atribuţiilor de serviciu, angajaţii Poliției sunt

obligaţi să respecte cu stricteţe prevederile legislaţiei în vigoare, drepturile, libertăţile constituţionale şi fundamentale ale persoanei, asigurând reacţionarea promptă la apelurile victimelor în cazurile de violenţă în familie.

237. Pe fiecare caz de infracţiuni comise în cadrul relaţiilor familiale, care în funcţie de caracterul şi gradul prejudiciabil se referă la infracţiuni mai puţin grave, grave şi deosebit de grave, sau dacă cazurile de violență în familie au un caracter

45

repetat, conducătorii subdiviziunilor teritoriale de poliţie, în decurs de 3 zile din momentul înregistrării cauzei penale, vor dispune desfăşurarea anchetei de serviciu de către șefii Secțiilor securitate publică sau adjuncții lor, cu elucidarea cauzelor şi condiţiilor care au generat săvârşirea acestora, cât şi a lacunelor admise în activitatea de prevenire prevăzută de prezenta Instrucțiune.

238. Nerespectarea prevederilor Legii nr. 45-XVI din 1 martie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie și prezentei Instrucțiuni, de către angajaţii Poliției abilitaţi cu competenţe în domeniu este o încălcare a disciplinei muncii şi atrage răspundere disciplinară în conformitate cu legislaţia.

CAPITOLUL IX. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE ANALIZĂ

239. Șefii Secțiilor securitate publică, adjuncții lor, precum și specialiștii

principali ai Secției securitate publică din cadrul subdiviziunilor teritoriale de poliţie vor asigura efectuarea analizei permanente a cauzelor şi condiţiilor care au generat comiterea actelor de violenţă în familie, preconizând măsuri de rigoare, în vederea utilizării tuturor formelor şi metodelor de prevenire faţă de persoanele predispuse de a comite astfel de abateri antisociale.

240. Conducătorii Serviciului interacțiune comunitară vor elabora planuri speciale, vizând obiectivele concrete, orientate la prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie.

241. Urmare a activităţii analitice, șefii Secțiilor securitate publică din cadrul subdiviziunilor teritoriale de poliţie vor întreprinde măsuri privind eficientizarea activităţii în cadrul echipelor multidisciplinare (reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale, medici de familie, asistenţi sociali, corpul didactic, organizații neguvernamentale, ofițeri/subofițerii de sector şi formaţiunile obşteşti), în vederea identificării şi monitorizării familiilor dificile şi celor social-vulnerabile.

242. Angajaţii Direcţiei generale securitate publică a Inspectoratului General al Poliției, vor asigura conlucrarea eficientă cu serviciile abilitate ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Procuraturii Generale şi autorităţile administraţiei publice locale, în vederea implementării politicilor, ce vizează activitatea de prevenire şi combatere a violenţei în familie.

243. Urmare a analizei cauzelor şi condiţiilor care au generat comiterea actelor de violenţă în familie şi în funcţie de situaţia criminogenă atestată în teritoriu, la compartimentul vizat, angajaţii Direcţiei generale securitate publică a Inspectoratului General al Poliției, vor înainta propuneri de eficientizare a activităţilor de prevenire primară, secundară și terțiară la compartimentul de referință.

244. Angajații Poliției vor întreprinde alte măsuri legale, în funcție de analiza și evoluția fenomenului violenței în familie, în scopul neadmiterii victimizării, descurajării comportamentului violent al agresorilor, precum și asigurării protecției victimelor violenței în familie.

46

RECTO Anexa nr. 1 la Instrucțiunea metodică privind intervenția Poliției în prevenirea şi combaterea cazurilor de violență în familie, aprobată prin ordinul IGP nr. 360 din „ 08” august 2018

PLAN PERSONALIZAT DE SIGURANȚĂ A VICTIMEI

Numele beneficiarului:

Data întocmirii:

Cine a ajutat la completarea planului: Numele/funcția: Pe cine de apelat în caz de urgență ca sugestie: Poliția

Telefon:

Alții (prieteni și/sau familie, persoanele de încredere care nu vor divulga informația despre planurile și/sau locul aflării al Dumneavoastră):

1. Telefon: 2. Telefon: 3. Telefon: Unde mergeți pentru a fi în siguranță (exersați modalitatea de a ieși în siguranță. Ce uși, ferestre, ascensoare, scări, etc. Exersați modul în care ajungeți la locurile sigure enumerate mai jos): Locul sigur nr.1: Telefon: Adresa: Date de contact: Locul sigur nr.2: Telefon: Adresa: Date de contact: Pot utiliza câteva sau toate din următoarele strategii de siguranță:

a. Voi lăsa bani, niște haine și un set de chei la astfel în cât să pot pleca repede.

b. Pot vorbi cu despre actele de violență și-i pot cere să apeleze la Poliție dacă aud zgomote ciudate la mine acasă.

c. Voi vorbi cu și pentru a afla la cine pot rămâne sau cine îmi poate împrumuta niște bani în caz de urgență.

d. Aș putea prezenta aceste strategii și copiilor mei (unora din ei sau tuturor).

CAPITOLUL I

Recomandări privind protecția personală aflându-vă la domiciliu: - Dacă pericolul violenței apare acasă, încercați să ajungeți în apropierea unei uși sau ferestre care duce

afară, planificați din avans o cale de scăpare. - Stați la distanță de locurile unde se pot afla arme sau improvizații de arme (bucătărie, locurile cu unelte,

frânghii sau foc). - Alegeți un cuvânt-cod sau un semnal prin care copiii sau vecinii să afle că trebuie să sune 112. - Țineți la îndămînă o geantă cu cele mai importante lucruri de care aveți nevoie (bani, documente, haine,

chei de rezervă, etc.) în cazul în care va trebuie să plecați pe neașteptate. - În caz că Ve-ți decide să plecați de la agresor, să evitați discuțiile aprinse în baie, în garaj, în bucătărie,

lângă arme, în încăperi fără acces la o ușă exterioară.

47

VERSO

În cazul în care în familie sunt copii și având instinctul de părinte de a proteja siguranța copilului sau a copiilor de la abuzul care se poate răsfrânge asupra lor, este necesar de a urma următoarele sfaturi:

- Dacă violența escaladează, nu trebuie de alergat la copii, la locul unde se află, deoarece partenerul îi poate agresa și pe ei.

- Învățații pe copii când și cum să apeleze 112, inclusiv formarea rapidă. - Stabiliți un cuvânt-cod pe care îl folosiți atunci când ei trebuie să plece de acasă sau într-o odaie din casă

unde cu certitudine cunoașteți că copiii vor fi în siguranță, cu excludere fiind baia, bucătăria, sau alte locuri unde există obiecte care pot fi folosite ca armă.

- Este recomandabil ca instituția pe care o frecventează copiii să cunoască despre actele de violență care persistă în familie, cu stabilirea unui adult care poate acorda ajutorul necesar în caz de urgență.

- Obligatoriu înscrieți copilul (copiii) într-un program de consiliere chiar dacă aceștia nu sunt agresați la direct și doar sunt martori, ce poate deveni mult mai complicat și periculos.

În cazul în care acțiunile violente se răsfrâng și în locuri publice, la locul de muncă sau alte locuri, care sunt total nesigure pentru siguranță, însă cu certitudine sunt cunoscute de către agresor, este necesar de a întreprinde următoarele acțiuni:

- Examinați posibilitatea de a vă deplasa către aceste locuri împreună cu o altă persoană care să vă însoțească, mai exact de a vă asigura în preajmă cu persoane.

- Anunțați angajatorul despre pericolul violenței, care va ține cont de fapta pentru a vă proteja. - Plecând de acasă în locuri altele decât serviciul, alegeți pentru aceasta perioada luminoasă a zilei, care

este cel mai sigură, cu informarea celor apropiați privind locul exact unde veți fi și unde vă pot găsi.

CAPITOLUL II

Drepturile şi obligaţiile victimelor violenţei în familie. (Legea nr. 45-XVI din 01.03.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie)

1. Victima violenţei în familie are dreptul să fie informată despre eliberarea ordinului de restricţie de

urgenţă în privinţa agresorului pe un anumit termen, care nu poate depăşi 10 zile. 2. Ordinul de restricţie de urgenţă se eliberează şi pune îndată în aplicare de către poliţie. Dvs. aveţi

obligaţia să nu permiteţi agresorului să între în locuinţă în perioada de acţiune a ordinului de restricţie de urgenţă. 3. Dvs., în calitate de victimă a violenţei în familie, sunteţi în drept să solicitaţi instanţei de judecată, în

perioada de acţiune a ordinului de restricţie de urgenţă, eliberarea ordonanţei de protecţie, în condiţiile legii. Acţiunea ordinului de restricţie de urgenţă, în acest caz, se prelungeşte de drept şi încetează odată cu punerea în aplicare a măsurilor de protecţie stabilite de judecată sau respingerea cererii.

4. Supravegherea îndeplinirii măsurilor stabilite în ordinul de restricţie de urgenţă se exercită de către poliţia din localitate. Dvs. trebuie neîntârziat să apelaţi la poliţie, prin orice mijloc de informare, inclusiv prin apel telefonic 902/112, în cazul când agresorul încalcă restricţiile stabilite.

5. În perioada de acţiune a măsurilor de protecţie a victimei, organul de poliţie va asigura, concomitent, efectuarea vizitelor inopinate la locuinţa victimei, precum şi intervenţia imediată la orice comunicare despre nerespectarea sau tentativa de încălcare a măsurilor de protecţie de către agresor.

6. Având calitatea de victimă, aveţi dreptul să fiţi informată despre eliberarea agresorului, despre anularea ordinului de restricţie de urgenţă, despre dreptul la asistenţă juridică primară şi calificată gratuită conform legislaţiei.

7. Aveţi dreptul să solicitaţi informaţie despre tipul serviciilor şi organizaţiile la care vă puteţi adresa după ajutor.

________________________________ (data semnării prezentului act)

______________________________________________________________ (funcţia, gradul, numele, prenumele, semnătura persoanei cu funcţii de răspundere )

____________________ _____________________________________ (Numele, prenumele semnătura victimei)

48

Reguli de completare a planului personalizat de siguranță a victimei

1. Planul personalizat de siguranță a victimei reprezintă un document prin care se

realizează planificarea siguranței, a prestaţiilor şi a măsurilor de protecţie a victimei violenței în familie, întocmit în baza evaluării riscurilor, având drept scop informarea victimei privind măsurile de siguranță primare ce necesită a fi urmate în cazul unui pericol iminent de comitere repetată a actelor de violență în familie.

2. Recomandările indicate pot reduce riscul de vătămare și victimizare, precum și pot ajuta victima pentru a redirecționa situația creată.

3. Angajatul organului de constatare care a eliberat ordinul de restricție de urgență, v-a acorda suportul necesar victimei la completarea Planului personalizat de siguranță a victimei cu explicarea măsurilor ce necesită a fi urmate de către aceasta pentru a se proteja pe sine însușii și /sau a membrilor familiei de la acte repetate de violență în familie.

4. Angajatul Poliției informează victima metodele și căile rapide de informare a poliției despre orice pericol de comitere a actelor de violență în familie.

5. Angajatul Poliției va înainta victimei o serie de recomandări utile necesare a fi luate în calcul în cazurile când situația escaladează sau există vre-un pericol iminent de asupra vieții, sănătății sau integrității corporale a victimelor.

6. Planul personalizat de siguranță a victimei vine să asigure informarea mai eficientă a potențialelor victime a violenței în familie, despre măsurile de protecție care pot fi întreprinsă de sine stătător, minimalizând în acest sens cazurile noi de violență sau consecințe mai grave.

49

Anexa nr. 2 la Instrucțiunea metodică privind intervenția Poliției în prevenirea şi combaterea cazurilor de violență în familie, aprobată prin ordinul IGP nr. 360 din „ 08” august 2018

FIȘA DE REFERIRE NR. __________ A CAZULUI DE VIOLENȚĂ ÎN FAMILIE PENTRU ASISTENȚĂ ȘI PROTECȚIE A VICTIMELOR

DATE DESPRE SUSPECTA VICTIMĂ

Nume, Prenume Dana,luna, anul nașterii: Sexul: F ☐ M ☐

Adresa: Telefon de contact: Acordul victimei pentru operarea datelor cu caracter personal □ da/ □ nu

/semnătura/

Acordul victimei pentru referirea cazului către autorități (specialiști) competente □ da/ □ nu

/semnătura/

DATE DESPRE MINORI Nume, Prenume

Dana,luna, anul nașterii:

martor la acțiunile violente

presupusa victimă a violenței

DATE DESPRE SUSPECTUL CAZ DE VIOLENȚĂ ÎN FAMILIE Data/timpul incidentului: Locul incidentului (adresa):

Tipul de VIOLENȚĂ: ☐ fizică ☐ psihologică ☐sexuală ☐ economică ☐ spiritualăIndicatori fizici şi psiho-comportamentali pe care îi prezintă victima: Indicatori fizici Indicatori psiho-comportamentali ☐fracturi ☐arsuri ☐echimoze ☐leziuni ☐ sarcină ☐ alţi indicatori:

☐ frica de agresor ☐ anxietate ☐ depresie ☐ tendinţe suicidale ☐ alţi indicatori:

DATE DESPRE SUSPECTUL AGRESOR

Nume/ Prenume:

Adresa: Telefon de contact:

Dana,luna, anul nașterii:

Relaţia cu suspecta victimă:*

Acces la victimă:**

Nivel de risc:***

* soți; concubini; logodnic; părinte; rudă; ** conlocuire; locuiesc separat; ***Sporit; mediu; redus

50

Altă informaţie relevantă (circumstanțele cazului):

Se completează de către angajatul Poliției care a referit cazul _____________________________________________ Semnătura _________________________________

Numele specialistului care a primit/înregistrat fişa de referire ______________________________________

Funcția ______________________________________

_______________________________________________

Nr. de înregistrare în registrul de evidenţă a fișelor de referire ______________________________________ _____________________________________________

Se completează de asistentul social comunitar (reprezentantul autorității competente) Semnătura _________________________________

Numele specialistului care a primit/înregistrat fişa de referire ______________________________________

_______________________________________________

Șef _____________________________________________________________________ (funcția, gradul special, numele și prenumele, semnătura a factorului de decizie din cadrul entității polițienești) __________________________________________________ (semnătura)

51

Anexa nr. 3

CHESTIONAR de constatare și evaluare a riscurilor în cazurile de violență în familie

1. Data evaluării Numărul de identificare a cazului (nr. R-2/R-1)

Numele, prenumele victimei Data, luna, anul nașterii, Domiciliul, date de contact Locul de muncă al victimei Numele, prenumele agresorului Data, luna, anul nașterii Domiciliul, date de contact Locul de muncă al agresorului

2. Natura relației dintre subiecți: □ conlocuire, □ locuire separată, □ căsătoriți, □ divorțați, □ concubini, □ foști concubini, □persoanele sub tutelă şi/sau curatelă, □ afinii lor, □ copiii adoptivi, □ persoanele aflate în relații asemănătoare celora dintre părinți şi copii. Altele, specificați......................................................................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................, □ durata relației................ □ luni/ □ ani.

3. Primele observații de la fața locului (se descriu cele observate la locul faptei, proprietate distrusă, pete de culoarea brună asemănătoare cu sânge, haine rupte, etc.)

4. Prezența altor victime: numărul victimelor ....................................... □ copii, □ vârstnici, □ persoane cu dezabilități, □ din ele ce necesită asistență medicală primară □ da/ □nu, sau de urgență □ da/ □ nu; Specificați Numele, prenumele acestora……………………................................ ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

5. Asistența medicală: □ nu necesită, □ va solicita asistență medicală de sinestătător, □ a refuzat de ajutorul medical, □ a fost acordat primul ajutor medical în…………………….......................................................................................................................................................................................... ..........................................................................................................................................................................................................................................

(se indică locul, Instituția medicală și medicul care a acordat primul ajutor medical) 6. Cât de des a fost supusă victima actelor de violență? □ este prima dată, □ zilnic, □ la 2-3 zile, □săptămânal, □ lunar, □ la câteva luni, □ de 2 ori

pe an, □ o dată pe an, □ o dată la câțiva ani, □ s-a mai întâmplat foarte mult timp în urmă (10-15 ani). 7.

Vic

tima

(acț

iuni

le a

cest

eia

la fa

ța lo

culu

i)

Descrierea stării emoționale și a locului infracțiunii sau contravenției Diagrama vătămărilor corporale

a) Indicatori comportamentali/emoționali: □ furioasă, □ se scuză (exagerat), □ plânge, □speriată, □ în stare de isterie, □ irațională, □ nervoasă, □ stare de ebrietate (miros de alcool), (ce comportamente fizice manifestă victima pentru fiecare stare emoțională marcată. De ex: victima tremură în mod vizibil și își freacă mâinile, etc.)......................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................

f)

b) □ Posibile leziuni invizibile, acuză dureri ? Specificați………….................................................................... .............................…………………………………………………………........................................................... c) □ Leziuni vizibile (răni, vânătăi, zgârieturi, etc.) Specificați............................................................................. ………………………………………………………………………………….................................................... d) □ Gravidă. e) □ Altele. Descrieți......................................................................................................................

Agr

esor

ul

g) □ Furios, □ se scuză (exagerat), □ plânge, □ speriat, □ în stare de isterie, □ calm, □irațional, □ nervos, □ amenință, □ stare de ebrietate (miros de alcool), □ altele. Descrieți...................................................................... ................................................................................................................................................................................

8. Agresorul este posesor de armă? □ da/ □ nu, □ legal/ □ ilegal. A folosit agresorul vreodată arme de foc, cuțite sau ale obiecte pentru a răni sau a amenințat verbal cu folosirea lor? Specificaţi.................................................................. ............................................................................................................................................................................................

9. Agresorul a fost supus anterior sancțiunilor? □ da/ □ nu, (dacă da, bifați) pentru: □ acte de violență în familie, □contravențional/ □ penal, □ infracțiuni cu caracter sexual, □ vătămarea corporală, □ alte infracțiuni sau contravenții. Specificați ........................................................................... .......……...........................................................................................................................................................................................................................

10. Relatările verbale făcute de victimă/ relatarea celor constatate în cadrul interviului de protecție în cazul victimei minore:

11. Relatările verbale făcute de către agresor:

12. Martori: Martorii prezenți la cazul de VF.........…………………………………………………………...................................................................... informații de contact........................................................................................................................................................................................................

13. Relatările verbale făcute de către martori:

52

14. Întrebări de detaliere

a)Victima este/a fost supusă violenței fizice? Dacă da, prin ce se manifestă agresiunile fizice? □ îmbrâncire/izbire, □ lovește peste diferite părți ale corpului, □ mușcă, □ aruncă cu diferite obiecte, □ înăbușă, □trage de păr, □legare, □ lăsarea într-un loc periculos, □ alte acțiuni ce provoacă durere fizică. Specificați...........................................................................................................................................................................................................................

Da □ Nu □

b)Agresorul a săvârșit careva formă de violență sexuală: □violul conjugal, □ acțiuni violente cu caracter sexual; □interzicerea folosirii metodelor de contracepție, □ orice conduită sexuală nedorită, impusă; □ obligarea practicării prostituției; □orice comportament sexual ilegal în raport cu un membru de familie minor, inclusiv prin □ mângâieri, □ sărutări, □pozare a copilului şi prin □ alte atingeri nedorite cu tentă sexual, □ alte acțiuni cu efect similar. Specificaţi.................................................................................................…….....................................................

Da □ Nu □

c)Victima este supusă violenței psihologice? Dacă da, se manifestă prin - □impunere a voinței sau a controlului personal (Menționați 2 - 3 exemple în vederea identificării tipului de control existent: telefon, relația cu familia/prietenii, bani, etc.)…...….......................….............…….......................................................................... .............................................................................................................................................................................. - provocare a stărilor de tensiune şi de suferință psihică prin □ofense, □luare în derâdere, □înjurare, □insultare, □poreclire, □șantajare, □distrugere demonstrativă a obiectelor, - prin □amenințări verbale, prin □afișare ostentativă a armelor sau prin □lovire a animalelor domestice; - □acte de gelozie obsesivă sau paranoidele; - impunere a izolării prin □detenție, inclusiv în locuința familia lă; □izolare de familie, □de comunitate, □de prieteni; - □interzicere a realizării profesionale, □interzicere a frecventării instituției de învățământ; - □deposedare de acte de identitate; - □alte acțiuni cu efect similar, specificați………………………………………………………………………………..

Da □ Nu □

d)Victima este supusă violenței spirituale? Dacă da, se manifestă prin: subestimare sau diminuare a importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin □ interzicere, □ limitare, □ ridiculizare, □ penalizare, □luare în derâdere sau pedepsire a accesului la valorile □ culturale (interzice de a viziona un spectacol, film, emisiune), □etnice (interzice de a respecta tradiții, obiceiuri naționale), □ lingvistice (interzice de a învăța o limbă sau de a comunica în o anumită limbă), □ alte acțiuni cu efect similar. Specificaţi............................................................................................. …........................................................................................................................................................................................

Da □ Nu □

e)Victima este supusă violenței economice? Dacă da, se manifestă prin: □ refuzul agresorului de a susține familia financiar, □impunere la munci grele şi nocive în detrimentul sănătății ( □ a unui membru de familie minor) □ alte acțiuni cu efect similar. Specificaţi.......………………................................................................................................................................................................................................................................................................................................. control din partea agresorului prin: □lipsire de obiecte de primă necesitate ( cum ar fi hrană, medicamente; mijloace economice), □ abuz de variate situații de superioritate pentru a sustrage bunurile persoanei; □ interzicere a dreptului de a poseda, □ folosi □ dispune de bunurile comune, □ control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune; Există dependență financiară în familia dată? (dacă da, bifați) față de cine □ agresor, □ victimă; Specificați (pierderea locului de muncă, alte aspecte financiare)......………………………………….............................................

Da □ Nu □

INDICATORI SEMNIFICATIVI AI RISCULUI

În baza evaluării riscului, indicați dacă, de asemenea, există o probabilitate de abuz asupra copiilor (dacă sunt în familia respectivă)

Copiii din familie sunt expuși riscului? Da □ Nu □ Cazul a fost referit către: - Consiliul pentru Protecția Drepturilor Copilului Da □ Nu □ Data referirii ____________________ - Direcția asistență socială și protecție a familiei Da □ Nu □ Data sesizării ____________________ - Organizație neguvernamentală ___________________________ Da □ Nu □ Data sesizării ____________________

________________________________________ (înscrierea nivelului de risc cu litere)

Nivelul de risc (bifați): □ (S) Scăzut □ (M) Moderat □ (R) Ridicat Evaluatorul: ________________________________________ ___________________________________________ _______________________________________ (Funcția) (Semnătura) (Numele, Prenumele)

Victima: ________________________________________ ____________________________________________ ________________________________________ (Numele, Prenumele)(Semnătura) (Obiecții)

a) Violența fizică Da □ Nu □ b) Violența sexuală Da □ Nu □ c) Violența psihologică Da □ Nu □ d) Violența spirituală Da □ Nu □ e) Violența economică Da □ Nu □

Risc de abuz asupra copiilor S M R

53


Modulul de completare a Chestionarului de constatare și evaluare a riscului

Chestionarul de evaluare a riscului se anexează la materialele de constatare şi

serveşte drept supliment pentru emiterea ordonanței de protecție sau a ordinului de restricție de urgență pe marginea cazului de violenţă în familie sesizat.

IMPORTANT: În cazul constatării existenței formelor violenței fizice și violenței sexuale, emiterea ORU va fi imediată fără calcularea gradului de risc.

În cazurile de violență psihologică, economică și spirituală nivelul de risc al violenţei în familie, va fi determinat de către evaluator în baza primelor constatări din prima filă a Chestionarului de evaluare a riscului și în funcţie de totalitatea răspunsurilor afirmative.

Gradul de risc al formelor de violență psihologică, spirituală și economică se determină reieșind din numărul răspunsurilor afirmative din pct. 14.

Important: Circumstanțe agravante ce ne servesc pentru identificarea riscului sunt pct. 7 lit. d) și pct. 8 și 9, care în cazul bifării se vor considera fiecare câte un punct surplus.

Indicaţi nivelul riscului (S) – Scăzut; (M) – Moderat; (R) – Ridicat. (S) Scăzut: nu există indicatori semnificativi ai riscului - până la 3 răspunsuri

afirmative. (M) Moderat: există indicatori identificabili ai riscului, existând probabilitatea

că agresorul poate să recurgă la actele de violență și să supună victima violenței fizice sau psihologice – de la 4 la 5 răspunsuri afirmative.

(R) Ridicat: există indicatori identificabili ai riscului, existând probabilitatea survenirii unor urmări mai grave, escaladarea situației, având un impact negativ semnificativ asupra victimelor – mai mult de 5 răspunsuri afirmative.

Cuvintele de concretizare a circumstanțelor cazului ce sunt aranjate în paranteze se subliniază, însă bifarea va fi una la cuvântul(ele) urmat de paranteză.

În pct. 4 se indică numărul victimelor, se bifează cine sunt, apoi indicându-se numele și prenumele acestora, care urmează a fi indicat în Ordinul de restricție.

În rubrica „Diagrama vătămărilor corporale” se va încercui locul unde persistă leziuni vizibile pe corpul victimei ori locul unde victima acuză dureri, totodată aceasta se va specifica în pct. 7 lit. b), c) și d).

Pct. 10, 11 și 13 se completează cu relatările verbale făcute de către victimă, agresor sau martorii (martor, membru de familie, rudă, asistent social, medic de familie, poliţist, autoritatea tutelară, psiholog, profesor etc.), care vine în contact cu victima sau membrii familiei sau care cunoaște situația în familia respectivă.

Referitor la actele de violență în cazul în care victima nu oferă nici un răspuns sau neagă a da răspuns la întrebări, se iau în considerație relatările martorilor pentru identificarea nivelului riscului. Concomitent, se va ține cont de prevederile alin. (4)

54

art. 12 al Legii nr.45 din 01.03.2007 profesioniştii cărora, prin lege, le sunt impuse reguli de confidențialitate sânt obligați să raporteze autorităţilor competente orice bănuieli rezonabile despre comiterea actului de violenţă asupra copiilor. Raportarea actelor de violenţă în privinţa persoanelor adulte se face cu acordul victimei. Acordul victimei nu este necesar în cazurile de vătămare medie sau gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, în cazurile de folosire a armei, în cazurile în care victimele sânt deosebit de vulnerabile pe motiv de dizabilitate sau capacități intelectuale reduse. Astfel, în cazurile când victima refuză de a primi protecție și acțiunile asupra eu nu cad sub incidența legislației prevăzute supra, Ordin de restricție de urgență nu se eliberează.

În cazurile când urmare actului de violență în familie au avut de suferit mai multe victime (de exemplu: mama și nora care locuiesc într-o ogradă însă în case separate), în acest caz se va efectua întocmirea Chestionarului de evaluare a riscului și se va emite Ordin de restricție de urgență în privința a numărului victimelor existente (ordin de restricţie de urgenţă – măsură provizorie de protecţie a victimei violenţei în familie, aplicată de poliţie, prin care are loc înlăturarea imediată a agresorului din locuinţa familiei şi stabilirea unor interdicţii prevăzute de lege, în vederea prevenirii repetării/comiterii acțiunilor violente, asigurând astfel victimei şi altor membri ai familiei siguranţă în locuinţa lor).

În cazurile când, comportamentul agresorului este agresiv, precum și se atestă pericol eminent pentru viața și sănătatea victimelor ne conducem de prevederile legale îndreptate spre reținerea agresorului, însă aceasta nu eliberează de la fapta emiterii Ordinului de restricție de urgență, numai în cazurile când arestul va depăși numărul zilelor indicate în Ordinul de restricție de urgență.

Ghidul specialistului pentru evaluarea riscurilor - Informaţi victima că, scopul acestor întrebări vizează protecţia şi siguranţa ei şi

copiilor. - Explicaţi victimei că evaluarea are loc pentru constatarea riscului iminent de

producere a actelor de violenţă în familie. - Nu comentaţi răspunsurile victimei. - Bifaţi căsuţa dacă factorul este prezent. - Utilizaţi observaţiile altor specialişti pentru a extinde oricare dintre răspunsuri. A se avea în vedere de către specialist: - Există alte informaţii relevante (oferite de victimă sau de specialist) care ar

putea să sporească nivelul riscului. - Aveţi în vedere situaţia victimei în ceea ce priveşte dezabilităţile, abuzul de

substanţe narcotice/toxice, alcool, problemele de sănătate mentală, bariere culturale/lingvistice şi minimalizarea situaţiei.

- Victima este dispusă să coopereze şi să vă accepte ajutorul? - Ar putea agresorul să ofere acces la arme? - Care sunt priorităţile principale ale victimei cu privire la siguranţa acesteia?

55

RECTO Anexa nr. 5 la Instrucțiunea metodică privind intervenția Poliției în prevenirea şi combaterea cazurilor de violență în familie, aprobată prin ordinul IGP nr. 360 din „ 08” august 2018

ANTETUL INSPECTORATULUI DE POLIȚIE

ORDIN DE RESTRICŢIE DE URGENŢĂ nr. __________*

_____________________ ____________________ (localitatea) (data, luna, anul )

Ora __________________

Subsemnatul ___________________________________________________________________ (funcția, gradul, numele prenumele) acționând în temeiul sesizării/comunicării cet.______________________________________, despre comiterea/bănuiala rezonabilă de comitere a actelor de violență în familie, și/sau sesizării/autosesizării înregistrată în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni (Registrul nr.1) / Registrul de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni şi incidente (Registrul nr.2) cu nr. __________________ din ________________

Ordinul interdepartamental nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 privind evidenţa unică a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni. AM CONSTATAT: _________________________________________________________________ (descrierea succintă a circumstanțelor cazului, timpul comiterii actelor de violență, forma violenţei, numele victimelor, violenţa comisă în prezența copiilor sau altor persoane, cu folosirea armei, etc.) _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ În rezultatul evaluării riscurilor pentru integritatea fizică/psihologică a victimelor, determinate de comportamentul agresorului se atestă o bănuiala rezonabilă de pericol iminent __________________________________ de repetare/comitere a acţiunilor violente în privinţa (nivelul de risc apreciat prin Chestionarul de evaluare a riscului)

________________________________________________________________ ________________________________________________________________ ________________________________________________________________. (numele victimei/victimelor şi relaţiile cu agresorul)

- Potrivit art. 8 alin. (6) lit. f) din Legea nr.45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie,

organele de poliție, la nivel de structură specializată, dispune eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă în privinţa agresorului dacă, din circumstanţele stabilite la locul faptei, ca urmare a evaluării riscurilor, există o bănuială rezonabilă că au fost comise acte de violenţă în familie şi/sau persistă un pericol iminent de repetare/comitere a acţiunilor violente.

- Potrivit art. 121 din Legea nr.45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, în caz de stabilire la locul faptei, ca urmare a evaluării riscurilor, a circumstanţelor din care rezultă o bănuială rezonabilă că au fost comise acte de violenţă în familie şi/sau persistă un pericol iminent de repetare sau comitere a acţiunilor violente, organul de poliţie este obligat să dispună imediat eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă în privinţa agresorului pentru înlăturarea situaţiei de criză.

- Ordinul de restricţie de urgenţă constituie o măsură provizorie de protecţie a victimei violenţei în familie, aplicată de poliţie, prin care are loc înlăturarea imediată a agresorului din locuinţa familiei şi stabilirea unor interdicţii prevăzute de lege, în vederea prevenirii repetării/comiterii acţiunilor violente, asigurînd astfel victimei şi altor membri ai familiei siguranţă în locuinţa lor (art. 2 din Legea nr.45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie).

- Potrivit alin. (5) pct. 131) art. 25 al Legii nr.320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, în realizarea atribuţiilor de serviciu, poliţistul este împuternicit să elibereze, în cazul violenţei în familie, ordinul de restricţie de urgenţă în privinţa agresorului în condiţiile legii.

* Notă: Ordinului de restricţie de urgenţă i se atribuie neîntârziat un număr, corespunzător ordinii de înregistrare în

Registrul de evidenţă a ordinelor de restricţie de urgenţă din cadrul Inspectoratului de poliție teritorial 56

VERSO Conducându-mă de prevederile art. art. 2, 8 alin.(6) lit. f), g), 12, 121, 15, 152 ale Legii nr.45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, art. 25 alin (5) pct. 131) al Legii nr.320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, -

DISPUN:

1. Obligarea cet. ____________________________________________________________ (NPP agresorului, data, luna, anul naşterii, domiciliul, IDNP), să părăsească imediat locuinţa comună __________________________________________ (localitatea, adresa) unde domiciliază împreună cu victima/victimele şi să nu revină în această locuinţă pe

perioada de acţiune a ordinului de restricţie de urgenţă. 2. Se interzice ____________________________________________________________ (numele agresorului) în perioada de acţiune a ordinului de restricţie de urgenţă: - contactul vizual şi orice alt contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt

mod cu ____________________________________________________; (numele victimei/victimelor, relaţia cu agresorul) - să se apropie de anumite locuri: locul de muncă, de studii, alte locuri determinate pe care

victima/victimele le frecventează; - să păstreze şi să poarte armă. 3. Măsurile de restricţie stabilite în pct. 2 se aplică pentru un termen de ________ zile,

începînd cu ziua de _________, ora ______ şi până la ziua de ____________, ora______. 4. Ordinului de restricţie de urgenţă se pune în executare imediat. 5. Ordinul de restricție de urgență poate fi contestat în instanţa de judecată în condițiile de

contencios administrativ. 6. Depunerea cererii de contestare a ordinului de restricție de urgență, nu suspendă acţiunea

acestuia. 7. Ordinul de restricție de urgență este alcătuit în două exemplare, unul dintre care este

înmânat _____________________________________________________, contra semnătură. (numele agresorului)

__________________________________________________________________ (funcția, gradul)

_______________________________ _______________________ (numele şi prenumele) (semnătura) Mi-a fost înmânat un exemplar al ordinului de restricţie de urgenţă _______________________ _____________________________________________________________________________

(numele agresorului, data, ora, semnătura,)

Mi s-a adus la cunoştinţă despre eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă, despre drepturile şi obligaţiile care reies din aceasta ___________________________________________________ ____________________________________________________________________________

(numele victimei, data, ora, semnătura,)

57


______________________________________________________________

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI

INSPECTORATUL DE POLIŢIE ________________________________ (al raionului, sectorului, municipiului)

R E G I S T R U L DE EVIDENŢĂ A ORDINELOR DE RESTRICȚIE DE URGENȚĂ

_____________________________________________________________

(funcţia, gradul)

_____________________________________________________________ (numele, prenumele persoanei responsabile de gestionare a registrului)

Început "____" ___________ 20___ Terminat "____" ___________ 20___

_________________20__ (denumirea localităţii)

_____________________________________________________________

58

Num

ărul

de

înre

gist

rare

(d

e ord

ine)

Dat

a, lu

na, a

nul

înre

gist

rări

i

Ora

înre

gist

rări

i

Num

ele,

pren

umel

e, pa

tron

imic

ul a

gres

orul

ui

Adr

esa

de d

omic

iliul

a

agre

soru

lui

59

Num

ărul

de

înre

gist

rare

a

sesiz

ării

(R-1

, R-2

)

Ang

ajat

ul ca

re a

elib

erat

or

dinu

l de

rest

ricț

ie d

e ur

genț

ă

Dat

a , o

ra în

cetă

rii a

cțiu

nii

ordi

nulu

i de

rest

ricț

ie d

e ur

genț

ă

Ang

ajat

ul d

esem

nat

resp

onsa

bil d

e su

prav

eghe

rea

ordi

nulu

i de

rest

ricț

ie d

e urg

ență

NO

TĂ

60

REGULILE de completare a Registrului de evidenţă a ordinelor de restricție

de urgență

1. Registrul de evidenţă a ordinelor de restricție de urgență este destinat pentru înregistrarea şi evidenţa ordinelor de restricție de urgență eliberate de către Poliție în privința agresorilor familiali, gestionat de către conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal din cadrul a Secţiei securitate publică a Inspectoratului de poliţie raional (municipale, de sector).

2. Registrul de evidenţă a agresorilor familiali este gestionat de către conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal al Secţiei securitate publică, doar pentru analiza şi sistematizarea datelor referitoare la ordinele de restricție de urgență eliberate de către angajații organului de constatare sau organului de urmărire penală în privința agresorilor familiali, temeiul eliberării şi perioada de acțiune a ordinului de restricție de urgență, precum şi persoanele responsabile de supravegherea modului de executare de către agresor a restricțiilor aplicate.

3. Supervizarea modului de înregistrare a informației în rubricile Registrului se efectuează de către conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal al Secţiei securitate publică a Inspectoratului de poliţie raional (municipale, de sector).

4. Registrul se înregistrează în cancelaria Inspectoratului de poliţie, se înmânează conducătorului Serviciului interacțiune comunitară/specialistului principal al Secţiei securitate publică contra semnătură, se numerotează, se coase şi se sigilează.

5. În afara programului de activitate al conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistului principal din cadrul a Secţiei securitate publică a Inspectoratului de poliţie raional (municipale, de sector), dreptul de înregistrare a ordinelor de restricție de urgență, se atribuie persoanei de serviciu împuternicite, aflat în exercițiul funcției.

6. Persoana de serviciu împuternicită, va sigura înregistrarea numerică a ordinului de restricție de urgență în Registrul, atribuindu-i fiecărui ordin de restricție de urgență un număr consecutiv înregistrării precedente, în conformitate cu Clasificatorul codurilor regiunilor subdiviziunilor teritoriale de poliție utilizate la introducerea în Banca Centrală de Date, (anexa nr. 4 la Ordinul interdepartamental nr.121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 privind evidenţa unică a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni), spre exemplu, 201716000ORU:

- primele patru cifre, corespund anului înregistrării – 2017; - cifra 16 – corespunde codului numeric regional al subdiviziunii polițienești

– Călărași; - ultimele trei cifre corespund numărului consecutiv înregistrării precedente a

ordinului de restricție de urgență; - literele „ORU” – indică faptul că, combinația numerică, este atribuită în

exclusivitate pentru ordinul de restricție de urgență.

61

7. Datele cu privire la ordinele de restricție de urgență se înscriu în Registru, doar în baza înregistrării sesizării cu privire la actele de violență în familie, în Registrul de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni şi incidente (Registrul nr.2) sau în Registru de evidenţă a sesizărilor cu privire la infracţiuni (Registrul nr.1) al Inspectoratului de poliție teritorial, în ordinea stabilită de Ordinul interdepartamental nr. 121/254/286-0/95 din 18.07.2008 „Privind evidenţa unică a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni”.

8. Completarea tuturor poziţiilor din Registru este obligatorie. 9. Conducătorul subdiviziunii polițienești teritoriale, zilnic va studia ordinele

de restricție de urgență, eliberate pe parcursul a 24 ore de către angajații organului de constatare și organului de urmărire penală din subordine, și înregistrate în Registru, ulterior prin viză, va dispune (în calitate de executor) conducătorului Serviciului interacțiune comunitară/specialistului principal al Secției securitate publică pentru evidență și sistematizare, iar (în calitate de co-executor), va dispune angajatului Serviciului interacțiune comunitară (șef de post, ofițer de sector) din raza administrativ teritorială deservită, unde își are domiciliul victima și agresorul, despre care fapt se vor face mențiunile respective în Registru.

10. Termenul de păstrare a Registrului de evidenţă a ordinelor de restricție de urgență este de 5 ani.

11. Păstrarea ”Registrului de evidență a ordinelor de restricție de urgență” este asigurată de Cancelaria subdiviziunii, conform prevederilor Ordinului MAI nr. 401 din 19 decembrie 2016 „Cu privire la punerea în aplicare a Indicatorului documentelor și al termenelor de păstrare a acestora pentru Aparatul central, autoritățile administrative și instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne”.

12. Registrul utilizat la finele anului urmează a fi predat în cancelaria Inspectoratului de poliţie şi păstrat în modul stabilit.

13. Modalitatea completării şi evidenţei Registrului este supusă verificării semestrial de către șeful Inspectoratului de poliție, iar şeful Secției securitate publică efectuează verificarea trimestrial.

14. Despre rezultatele efectuării verificării de către superiori, în Registru se efectuează menţiunile respective.

62


PROCES-VERBAL

privind înmânarea actului de procedură (ordin de restricție de urgență, ordonanţei de protecţie)

1. _________________________ 2. __________________________ (data, luna, anul întocmirii) (localitatea) 3. _________________________________________________________________________________________________

(funcţia, gradul, numele, prenumele angajatului Poliției) ___________________________________________________________________________________________________ 4. Agresorul ________________________________________________________________________________________

(numele, prenumele, domiciliul persoanei în privinţă căreia a fost dispusă înmânarea şi executarea ___________________________________________________________________________________________________

ordonanţei de protecţie sau ordinul de restricție de urgență se indică numărul, data eliberării) 5. Victima __________________________________________________________________________________________ 6. _________________________________________________________________________________________________

(denumirea actului și autorităţii care a emis ordonanţa de protecţie/ordinul de restricție de urgență) ___________________________________________________________________________________________________ 7. Restricțiile aplicate în privința agresorului:

a) Am fost informat cu privire la măsurile stabilite în ordinul de restricţie de urgenţă/ordonanței de protecție, drepturile şi obligaţiile pe care le am în legătură cu emiterea măsurilor de protecție _______________________________________

/semnătura/ b) Am fost informat că în caz de refuz de a părăsi benevol locuinţa, poliţia va întreprinde măsuri pentru înfrângerea rezistenţei opuse cerinţelor legale______________________________________________________________________

/semnătura/ c) Ordonanța de protecție/Ordinul de restricţie acoperă următoarea zonă:______________________________________ _________________________________________________________________________________________________ d) Am fost informat despre consecinţele refuzului de a oferi o adresă de contact şi consecinţele juridice ale acestui fapt, în special că toată corespondenţa se va păstra la sectorul de poliţie de unde pot s-o iau, prezumându-se că eu am avut acces la această informaţie în mod obişnuit ______________________________________________________________ /semnătura/ e) Adresa mea de contact este următoare:________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________________ f) Mi s-a oferit posibilitatea de a lua obiecte personale strict necesare (haine, documente, obiecte de igienă) __________ _________________________________________________________________________________________________

(se descriu lucrurile care au fost luate de către agresor, starea loc, cantitatea, etc.) _________________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________________ g) Cheile mele de la locuință au fost ridicate și predate la păstrare: _________________________________________ _________________________________________________________________________________________________

(se indică numele, prenumele persoanei, victimei, instituția polițienească unde se vor păstra cheile ) h) Numărul de chei ridicate:_________________________________________________________________________ i) Arma pe care o posed mi-a fost ridicată și predată ______________________________________________________ _________________________________________________________________________________________________

(se indică instituția polițienească care a ridicat și va păstra arma) j) Am fost informat despre răspunderea pentru neexecutarea Ordonanței de protecție/ ordinului de restricţie de urgenţă _ ___________________________

/semnătura/ 8. Agresorul ________________________________________________________________________________________

(numele şi pronumele, data, ora, semnătura,) ___________________________________________ _____________________________ actul de procedură (ordonanţă de protecţie/ordin de restricție) /semnătura/ 9._________________________________________________________________________________________________

(funcţia, gradul, numele, prenumele angajatului angajaţii Serviciului interacțiune comunitară) ___________________________________________________________________________________________________

abilitat cu competenţe de prevenire şi combatere a cazurilor de violenţă în familie care a întocmit procesul-verbal) ________________________________

/semnătura/ 10. _______________________________________________________________________________________________ (menţiune referitor la refuzul agresorului de a semna procesul-verbal ca dovadă de primire a actului de procedură (a ordonanţei de protecţie/ordinului de

restricție) sau imposibilitatea de a-l semna) 11. Martor: 1._______________________________________________________________________________________

(nunele, prenumele, domiciliul, semnătura) 2.__________________________________________________________________________________________________________________________

(nunele, prenumele, domiciliul, semnătura)

63

Informaţie despre drepturile şi obligaţiile agresorului în legătură cu eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă/ordonanței de protecție.

1. Eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă/ordonanței de protecție este dispusă pentru prevenirea comiterii/repetării actelor de violență, asigurând astfel membrilor familiei siguranţă în locuinţa lor.

2. Ordinul de restricție de urgență este eliberat ca rezultat al evaluării riscurilor și indiferent de voința victimei;

3. Imediat după aducerea la cunoştinţă despre eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă/ emiterea ordonanței de protecție (obligarea de a părăsi temporar locuinţa comună ori de a sta departe de locuinţa victimei, fără a decide asupra modului de proprietate asupra bunurilor) agresorul este obligat să părăsească benevol locuinţa indicată şi nu este în drept, până la o notificare ulterioară, să intre în locuinţă şi nici în zona în care a fost restricţionat accesul.

4. În caz de refuz de a părăsi benevol locuinţa, Poliția este în drept să întreprindă măsuri ce se impun, în condiţiile legii, pentru înfrângerea rezistenţei opuse cerinţelor legale.

5. La părăsirea locuinţei familiei, agresorul este în drept de a-și lua sub supravegherea poliţiei, numai articole de uz personal strict necesare (haine, documente, obiecte de igienă).

6. La părăsirea locuinţei familiei, agresorul este obligat să predea poliţiei toate cheile de la locuinţă, care se vor păstra în condiţiile legislaţiei, sau după caz se vor preda victimei.

7. Poliția este obligată să supravegheze modul de executare a măsurilor de protecție stabilite prin ordinul de restricţie de urgenţă/ordonanța de protecție, asigurând în acest sens efectuarea vizitelor inopinate la locuinţa victimei/agresorului, în condițiile legii, precum şi intervenţia imediată în caz de orice semnal despre nerespectarea sau tentativa de încălcare a restricţiilor stabilite.

8. Neexecutarea sau eschivarea de la executarea cerinţelor ordinului de restricţie de urgenţă, se sancţionează în conformitate cu prevederile art. 3181 Cod contravenţional, cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale sau cu arest contravenţional de la 3 la 10 zile.

9. Neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executarea măsurilor stabilite de instanţa de judecată în ordonanţa de protecţie a victimei violenţei în familie se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 160 la 200 de ore sau cu închisoare de până la 3 ani (art.3201 Cod penal).

10. Agresorul este în drept, în termen de 30 de zile de la data comunicării ordinului de restricţie de urgenţă, să conteste acțiunile Poliției.

11. Agresorul este în drept, în termen de 15 zile, să atace cu recurs încheierea privind admiterea sau respingerea cererii de aplicare a măsurilor de protecţie (art.2789 Cod procedură penală). Contestarea încheierii privind aplicarea ordonanţei de protecţie nu suspendă executarea măsurilor aplicate.

12. Dacă în perioada de acţiune a ordinului de restricţie de urgenţă, victima a depus cerere în instanța de judecată privind eliberarea ordonanţei de protecţie, acţiunea ordinului de restricţie de urgenţă, se prelungeşte de drept şi încetează odată cu punerea în aplicare a măsurilor de protecţie stabilite de judecată sau respingerea cererii.

64


Domnului ______________ Preşedinte a Judecătoriei raionului ________________

P R O P U N E R E

cu privire la aplicarea arestului contravenţional

„ ____” _________ 20__ _____________________ localitatea Agentul constatator, _____________________________________________ (funcția, gradul special, numele prenumele)

examinând materialele acumulate în baza sesizării înregistrate în Registrul de evidență a altor infirmații cu privire la infracțiuni și incidente (R-2) al Inspectoratului de poliție ___________ cu nr. ______ din ____ ________ 20____, pe faptul acţiunilor violente din partea cet. ______________________________, domiciliat ____________________________________________________, -

A M S T A B I L I T:

La ____ ________ 20____, în adresa Inspectoratului de poliție ___________,

a parvenit sesizarea/înștiințarea telefonică de la cet. ________________________, domiciliat (ă) ____________________________________________, prin care a sesizat actele ce violență în familie (încălcarea ordinului de restricție de urgență) manifestate de către ______________ cet. ________________________________.

(soț, concubin, altă rudă) (numele, prenumele agresorului)

Urmare verificării faptelor sesizate, precum și reieșind din probele acumulate în cadrul procesului contravențional, în acțiunile cet. _______________________, sunt prezente elemente constitutive ale componenței de contravenție prevăzute de art. _________ Cod contravențional.

Baza juridică: - art. 781 (Violența în familie) Cod contravențional - Maltratarea sau alte acţiuni violente, comise

de un membru al familiei în privinţa altui membru al familiei, care au provocat vătămare neînsemnată a integrităţii corporale, se sancţionează cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore sau cu arest contravenţional de la 7 la 15 zile;

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova Inspectoratul General al Poliţiei

Inspectoratul de poliție__________ Rechizitele subdiviziunii

65

- art. 3181 (Neexecutarea ordinului de restricţie de urgenţă) Cod contravențional - Neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executarea cerinţelor ordinului de restricţie de urgenţă, se sancţionează cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale sau cu arest contravenţional de la 3 la 10 zile;

- art. 38 (Arestul contravenţional) Cod contravențional – alin. (2) Arestul contravenţional se aplică, de regulă, pentru săvârșirea unei fapte care ameninţă sau pune în pericol real sănătatea ori integritatea corporală a persoanei; alin. (6) arestul contravenţional nu poate fi aplicat persoanelor cu dizabilități severe şi accentuate, militarilor în termen, militarilor şi angajaţilor cu statut special ai Ministerului Afacerilor Interne, angajaţi în bază de contract, minorilor, femeilor gravide, femeilor care au copii cu vîrsta de până la 8 ani, persoanei care este unicul întreţinător al copilului cu vîrsta de până la 16 ani şi nici persoanelor care au împlinit vîrsta generală de pensionare.

- art. 16 (Răspunderea contravenţională a persoanei fizice) Cod contravențional – alin. (3) În cazul minorului care a săvârșit o faptă ce se încadrează în dispoziţia normei din partea specială a cărţii întâi, agentul constatator, procurorul sau instanţa de judecată expediază materialele cauzei contravenţionale autorităţii administraţiei publice locale pentru problemele minorilor. La demersul agentului constatator, instanţa de judecată poate aplica faţă de minor măsuri de constrângere cu caracter educativ conform art.104 din Codul penal.

- art. 454 (Termenul de judecare a cauzei contravenţionale) Cod contravențional - alin. (3) În cazul reţinerii persoanei conform art.376 şi 433, judecarea cauzei contravenţionale se face de urgenţă şi cu precădere.

Reieșind din considerentul că, acțiunile agresorului ____________________,

poartă un caracter agresiv şi violent, care pune în pericol iminent viața, sănătatea și integritatea fizică a membrilor familiei, în temeiul art. 38 alin. (2) Cod contravențional, -

P R O P U N:

A lua act de fapta contravențională săvârșită, ce se încadrează în norma

juridică prevăzută de art. ___________ Cod contravenţional, precum și existența riscurilor comiterii repetate de către agresorul _____________________________ a actelor de violență în familie, fapt ce pune în pericol real viața, sănătatea și integritatea corporală a victimelor violenței în familie _______________________ __________________________________________________________________,

- în temeiul alin. (3) art. 454 Cod contravențional, judecarea cauzei contravenționale în regim de urgență și cu precădere;

- în temeiul alin (1) pct. (1) lit. (c) art. 395 Cod contravenţional, aplicarea faţă de contravenient a sancțiunii contravenționale - arestul contravenţional.

Agent constatator: ___________________________________________________________ (funcția, gradul special, )

____________________________ _____________________ (Numele, prenumele) (Semnătura)

66


______________________________________________________________



AVERTIZARE SCRISĂ Subsemnatul, __________________________________________________ (numele, prenumele, patronimicul)

_____________________________________________________________ (data, luna, anul naşterii, domiciliul, buletin de identitate)

Am fost avertizat de către _________________________________________ (funcţia, gradul, numele, prenumele angajatului)

______________________________________________________________

Motivul avertizării: ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Conţinutul avertizării: ____________________________________________ (a se referi la neadmiterea comiterii actelor de violenţă în familie şi abuzului

__________________________________________________________________ faţă de membrii de familie, manifestarea unui comportament decent în cadrul relaţiilor familiale,

__________________________________________________________________ respectarea măsurilor aplicate prin ordonanţa de protecţie de către instanţa judecătorească, etc.)

__________________________________________________________________ __________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Totodată, mi s-a adus la cunoştinţă prevederile legislaţiei în vigoare şi

răspunderea penală sau contravenţională, care poate surveni că cazul nerespectării intenţionate a acestora.

“___”_____________20_ semnătura persoanei __________ ______________________________________________________________ (funcţia, gradul, numele, prenumele angajatului Serviciului interacțiune comunitară (șef de post, ofițer de sector))

_____________________________________________________________ __________________________ (semnătura)

67


______________________________________________________________



R E G I S T R U L DE EVIDENŢĂ A FIȘELOR DE REFERIRE A CAZULUI DE

VIOLENȚĂ ÎN FAMILIE

_____________________________________________________________ (funcţia, gradul)

_____________________________________________________________

(numele, prenumele persoanei responsabile de gestionare a registrului)



_____________________________________________________________

68

Num

ărul

de

înre

gist

rare

(d

e ord

ine)

Dat

a, lu

na, a

nul

înre

gist

rări

i fișe

i de

refe

rire

Ora

înre

gist

rări

i

Num

ele,

pren

umel

e, pa

tron

imic

ul v

ictim

ei

Adr

esa

de d

omic

iliul

a

vict

imei

69

Num

ărul

de

înre

gist

rare

a

sesiz

ării

(R-1

, R-2

)

Ang

ajat

ul ca

re a

ref

erit

cazu

l de

viol

ență

în fa

mili

e

Org

aniz

ația

ne

guve

rnam

enta

lă,

auto

rita

tea

sau

inst

ituția

fa

ță d

e car

e a fo

st r

efer

it ca

zul d

e vi

olen

ță în

fam

ilie

Rez

ulta

tele

inte

rven

ției

spec

ialis

tulu

i cui

a fo

st

refe

rit

Not

ă

70

REGULILE de completare a Registrului de evidenţă a fișelor de referire a cazului de

violență în familie

1. Registrul de evidenţă a fișelor de referire a cazului de violență în familie este destinat pentru înregistrarea şi evidenţa cazurilor de violență în familie, referite altor autorități, centre, servicii, ONG, pentru intervenția în limitele de competență.

2. Registrul de evidenţă a fișelor de referire a cazului de violență în familie este gestionat de către conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal din cadrul a Secţiei securitate publică a Inspectoratului de poliţie raional (municipal, de sector) și destinat pentru analiza şi sistematizarea datelor referitoare la cazurile de violență în familie referite altor actori sau specialiști competenți.

3. Supervizarea modului de înregistrare a informației în rubricile Registrului se efectuează de către conducătorul Secției securitate publică a Inspectoratului de poliţie raional (municipal, de sector).


5. Angajatul va sigura înregistrarea numerică a fișelor de referire a victimelor violenței în familie în Registru, atribuindu-i fiecărei fișe un număr consecutiv înregistrării precedente.

6. Datele cu privire la referirea victimelor violenței în familie se înscriu în Registru, doar în baza înregistrării sesizării cu privire la actele de violență în familie, în Registrul de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni şi incidente (Registrul nr.2) sau în Registru de evidenţă a sesizărilor cu privire la infracţiuni (Registrul nr.1) al Inspectoratului de poliție teritorial, în ordinea stabilită de Ordinul interdepartamental nr. 121/254/286-0/95 din 18.07.2008 „Privind evidenţa unică a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni”.

7. Completarea tuturor poziţiilor din Registru este obligatorie. 8. Termenul de păstrare a Registrului de evidenţă a fișelor de referire a cazului

de violență în familie este de 5 ani. 9. Păstrarea ”Registrului de evidență a fișelor de referire a victimelor violenței

în familie” este asigurată de Cancelaria subdiviziunii, conform prevederilor Ordinului MAI nr. 401 din 19 decembrie 2016 „Cu privire la punerea în aplicare a Indicatorului documentelor și al termenelor de păstrare a acestora pentru Aparatul central, autoritățile administrative și instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne”.




71


FIŞĂ DE CONSILIERE PSIHOLOGICĂ A VICTIMEI VIOLENȚEI ÎN FAMILIE (CVVF)

Instituţia Data întocmirii fişei Numele consilierului Nr. înregistrare a cazului Semnătura

Secţiunea 1. Date despre victimă Nume, prenume, patronimic sex □ feminin □ masculin Date de contact Data/luna/anul naşterii Viza de reşedinţă □ urban □ rural raion/sat/ str. nr. Domiciliul de facto □ urban □ rural raion/sat/ str. nr Starea civilă □ celibatar □ căsătorit □ concubinaj □ divorţat □ văduv Ocupaţia □ fără ocupaţie □ salariat □ sectorul neformal □ agricultor □ elev/student □ şomer □ casnic □ pensionar Date despre copii: Numărul de copii Numele, Vârsta Instituția de învățământ Asupra copilului: □ abuz fizic □ abuz psihologic □ abuz sexual □ abuz spiritual □ violenţa economică □ neglijare

Secţiunea 2. Descrierea ultimului incident

Secţiunea 3. Efecte ale violenţei constatate

În plan fizico-somatic În plan psihic În plan social şi socio-economic

Secţiunea 4. Evaluarea psihologică primară - constatări

72

Secţiunea 5. Factori de risc (prognozare)

Secţiunea 6. Recomandări

Data îndeplinirii fişei ________________ Semnătura consilierului (psihologului)___________________

73

ELEMENTE DE INFORMAŢIE UTILIZATE ÎN FIȘA CVVF

Nr. Element de informaţie Definiţie 1. Date generale2. Instituţia - instituţia în cadrul căreia se întocmeşte fişa de consiliere psihologică

a cazului 3. Data întocmirii fişei - este data primei întâlniri a consilierului psihologic cu victima pentru

care se completează fişa. 4. Număr înregistrare caz - numărul dosarului confidenţial şi data întocmirii acestuia, respectiv la

data prezentării victimei pentru prima dată la CVVF. Corespunde numărului din Fișa de înregistrare a cazului de violență în familie

5. Numele consilierului - element de identificare a profesionistului (psiholog) care acordă serviciul de consiliere psihologică victimei.

6. Semnătura - nume al unei persoane scris cu propria mâna pentru a confirma exactitatea celor relatate sau pentru a-şi asuma o anumită responsabilitate.

7. Secţiunea 1. Date despre victimă8. Nume şi prenume - element de identificare a victimei. 9. Datele de contact Numărul de telefon, adresa electronică 10. Stare civilă - ansamblu de elemente care individualizează o persoană fizică, ca

subiect de drepturi şi obligaţii, şi i se stabileşte poziţia sa juridică faţă de familia din care face parte. - starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite în registrele de stare civilă, precum şi cu certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora □ Necăsătorit - persoană celibatară, burlac. □ Uniune consensuală - relaţia durabilă si stabilă dintre un bărbat şi o femeie, care convieţuiesc împreună prin liber consimțământ fără îndeplinirea formelor legale de căsătorie. □ Căsătorit - uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie. încheiată potrivit dispoziţiilor legale, cu scopul de a întemeia o familie, şi reglementată de normele imperative ale legii □ Divorţat - persoana care a fost căsătorită şi s-a despărţit legal de soţ/soţie, datorită unor motive temeinice care au vătămat grav şi iremediabil raporturile dintre soţi □ Văduv - persoana care si-a pierdut (ori în moarte) soţul/soţia şi nu s-a mai recăsătorit.

11. Ocupație victimei Se indică care este ocupația victimei. 12. Date despre copiii victimei 13. Număr copii - numărul copiilor născuţi din căsătorie sau din afara căsătoriei, dar

recunoscuţi 14. Nume - numele copiilor victimei 15. Vîrsta - numărul de ani împliniţi ai copiilor victimei; 16. Instituția de învăţământ - instituţie de învățământ de orice nivel (primar, mediu sau superior)

frecventată de copiii victimei la data înregistrării cazului la CVVF. 17. Tipul de violență - dacă asupra copilului au fost admise acte de violență, se indică

forma violenței, în vederea aplicării mecanismului intersectorial de intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţialevictime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului (Hotărârea Guvernului nr. 270/2014).

18. Secţiunea 2. Descrierea ultimului incident

- detalierea succesiuni evenimentelor, petrecute la ultimul incident de violenţă în familie, descris de către victimă.

19. Secţiunea 3. Efecte ale violenţei constatate

- consecinţele prezente în urma exercitării actelor de constrângere asupra victimei.

20. Secţiunea 4. Evaluarea psihologică primară – constatări

- proces în care se realizează colectarea datele despre victimă, analiza lor şi se realizează un plan de intervenţie, în care sunt identificate persoanele care formează echipa interdisciplinară de profesionişti, care intervine la caz.

74

- activitate de asistare în cunoaşterea, clarificarea problemelor cu care se confruntă individul, în scopul dezvoltării optime a resurselor personale disponibile şi a rezolvării situaţiilor problematice.

21. Secţiunea 5. Factori de risc (prognozare)

- sunt acei factori exteriori individului, în stare să exercite asupra lui o constrângere exterioară; ei pot fi generali, pe întreg cuprinsul unei societăţi date, având totuşi o existenţă proprie, independentă de manifestările sale individuale. Factorii sociali sunt supraindividuali şi coercitivi.

22. Secţiunea 6. Recomandări

- îndrumare, indicare, recomandaţie a profesionistului către victimă.

INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE A FIŞEI DE CONSILIERE PSIHOLOGICĂ LA CVVF

Instrucţiuni generale 1. Fişa psihologică se completează doar de către psiholog la prima consiliere a victimei. 2. Fişa psihologică se completează după completarea Fişei de înregistrare a cazului de violenţă în

familie, la primul interviu cu victima - în cadrul interviului sau imediat după. 3. La rubrica Instituţia, se va trece numele instituţiei unde se completează această fişa şi oraşul/raionul

de care aparţine, (ex. CVVF, Chişinău) 4. Data întocmirii fişei: se va trece ziua, luna, anul completării fişei. 5. Numărul de înregistrare: este numărul care apare pe Fişa de înregistrare a cazului de violenţă în

familie. 6. Numele consilierului: se va completa numele şi prenumele consilierului care completează fişa, urmat

de semnătura acestuia. Secţiunea 1. Date despre victimă 7. Se completează numele şi prenumele victimei aşa cum apar ele specificate în actele de identitate, iar în

absenţa actelor de identitate se completează la declaraţia victimei. 8. Stare civilă: se completează la declaraţia victimei sau se dovedeşte cu actele întocmite în registrele de

stare civilă. Se va menţiona şi durata relaţiei victimă-agresor. 9. Date referitoare la copiii victimei: se completează numărul de copii ai victimei, numele şi vîrsta

împlinită a acestora la data înregistrării cazului. De asemenea, se va specifica unitatea de învățământ/locul de muncă al copiilor. Se vor menţiona dacă asupra copiilor au fost comise acte de violență din partea agresorului

Secţiunea 2. Descriere ultimul incident 10. Această rubrică va cuprinde ultimul incident de violenţă în familie, descris prin text liber, conform

declaraţiilor victimei. Secţiunea 3. Efecte ale violenţei constatate 11. Plan fizic: se vor nota efectele violenţei în familie la nivel fizic, pe care le prezintă victima, în

momentul completării fişei. 12. Plan psihic: se vor nota efectele actelor de violenţă identificate de psiholog, la nivel psihic. 13. Plan social: se vor consemna efectele actelor de violenţă pe care le prezintă victima pe plan social.

Ex. randament scăzut la locul de muncă. Secţiunea 4. Evaluare psihologică primară - constatări 14. În cadrul acestei secţiuni se va consemna prin text liber starea actuală a victimei, în urma evaluării

realizate de consilierul psihologic. Secţiunea 5. Factori de risc (prognozare) 15. În această secţiune se vor consemna prin text liber, în urma evaluării psihologului, factorii de risc

prezenţi la victimă. Secţiunea 6. Recomandări 16. Rubrica Recomandări va fi completată de psiholog cu recomandările sale, în funcţie de nevoile

reale ale victimei şi competenţele CVVF. Dacă este necesar, victima va fi orientată spre alte instituţii/organizaţii, care vor fi menţionate în această rubrică.

Notă: - Toate datele personale referitoare la victimă, agresor şi eveniment sunt confidenţiale. Ele nu se fac publice

şi servesc doar pentru informarea organelor și instituţiilor implicate în rezolvarea cazurilor. - Statisticile generate nu includ date personale de identificare a persoanelor implicate.

75


Domnului __________________________ Șef al Sectorului de poliție ___________________________________ __________________________________, (gradul special)

de la ______________________________ (Numele, prenumele victimei, cetăţeana, anul naşterii,

___________________________________ locul naşterii, domiciliul, buletinul de identitate, eliberat la, oficiul,

______________________________________________________________________ starea civilă, locul de muncă, numărul persoanelor aflate la îngrijire)

C E R E R E

Rog intervenţia Poliției în vederea soluţionării cazului de conflict şi

maltratărilor frecvente din partea (membrul de familie agresor) ______________ şi

iniţierea procedurii de acumulare a materialelor pentru înaintarea demersului către

instanţa de judecată, privitor la aplicarea următoarelor măsurilor de protecţie

pentru mine şi copiii mei ______________________:

- al obliga pe agresorul ___________________,

1. _________________________________________________________;

2. _________________________________________________________;

3. __________________________________________________________. (se solicită măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei victimelor violenţei în familie, din cele prevăzute de art. 2151 alin. (3) al

Codului de procedură penală sau art. 2787 alin. (2) al Codului de procedură civilă).

La momentul actual eu și copiii mei ne aflăm în stare de imposibilitate/situație

de criză de a mă adresa de sine-stătător în instanța de judecată, exprimată prin __________________________________________________________________.

Este important a indica situaţiile care atestă imposibilitatea victimei de a se adresa personal în instanţa

judecătorească, privind emiterea ordonanţei de protecţie în procedura civilă. Victima ________________________ (numele prenumele, semnătura)

data _____________________.

76


_____________________________________________________________


INSPECTORATUL DE POLIŢIE ____________________

(al raionului, sectorului, municipiului)

R E G I S T R U L DE EVIDENŢĂ A AGRESORILOR FAMILIALI

_____________________________________________________________

(funcţia, gradul)




77

Num

ărul

de

înre

gist

rare

(d

e or

dine

)

Num

ele,

pren

umel

e, pa

tron

imic

ul (s

e co

mpl

etea

ză la

pag

ina

liter

ei a

lfabe

tice,

în

core

spun

dere

cu

num

ele

agre

soru

lui)

Ziua

, lun

a, a

nul ş

i loc

ul

naşt

erii

Dom

icili

ul, a

ctul

de

iden

titat

e, se

ria,

num

ărul

, or

ganu

l de c

ătre

care

a fo

st

elib

erat

Locu

l de

mun

că, s

tudi

i, fu

ncţia

.

78

Tem

eiul

luăr

ii la

evi

denţ

ă

Dat

a lu

ării

la e

vide

nţă

Dat

a ra

dier

ii di

n ev

iden

ţă

Ang

ajat

ul P

oliţi

ei

resp

onsa

bil d

e de

sfăş

urar

ea

activ

ităţii

de p

reve

nire

te

rția

ră

Men

ţiuni

refe

rito

are l

a ex

isten

ţa o

rdon

anţe

i de

prot

ecţie

, per

ioad

a, m

odul

ex

ecut

are ,

etc

.

79

REGULILE de completare a Registrului de evidenţă a agresorilor familiali

1. Registrul de evidenţă a agresorilor familiali este prevăzut pentru înregistrarea şi evidenţa nominală a agresorilor familiali, luaţi la evidenţa Poliției, gestionat de către conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal din cadrul Secţiei securitate publică a Inspectoratului de poliţie raionale (municipale, de sector).

2. Registrul de evidenţă a agresorilor familiali se foloseşte la analiza şi sistematizarea datelor referitoare la agresorii familiali, temeiul luării şi perioada aflării la evidenţă, precum şi persoanele responsabile de desfăşurarea măsurilor de prevenire terțiară.


4. Însemnările în Registru, se efectuează cu precizie şi ordonat, în care se înregistrează persoanele (agresorii familiali), care motivat, au fost luate la evidenţă, în privinţa cărora au fost iniţiate dosare de acumulare (fişe de evidenţă) a lucrului terțiară de prevenire.

5. Datele cu privire la persoanele luate la evidenţă se înscriu în Registru, în baza actelor de identitate, raportului colaboratorului de poliţie, cererilor victimelor violenţei în familie, rezultatelor examinării sesizărilor cu privire la actele de violenţă în familie. Completarea tuturor poziţiilor din Registru este obligatorie.

6. Termenul de valabilitate a Registrului de evidenţă a agresorilor familiali este de 5 ani.

7. La completare, Registrul se divizează în secţiuni în ordinea alfabetică (luându-se în calcul numărul de agresori, numele cărora începe cu aceiaşi literă).

8. Înscrierea în Registru a agresorului familial luat la evidenţă, se face în felul următor (spre exemplu, agresorul familial, Ion Tomac, numărul de înregistrare în registru T-01/18):

- litera „T”, corespunde cu prima literă a numelui agresorului familial şi se înscrie în ordine crescândă în secţiunea divizată ce corespunde literei „T”;

- cifra 01, numărul de ordine; - cifra peste bară, corespunde cu anul în care agresorul familial a fost luat la

evidenţă. 9. Numărul de înregistrare în Registru, este atribuit fişei de evidenţă a lucrului de

prevenire cu agresorul vizat. 10. La finisarea Registrului, expirarea termenului de valabilitate a acestuia,

deteriorării şi imposibilităţii utilizării în continuare, se întocmeşte un nou Registru, în care se vor include date actualizate despre agresorii rămaşi la evidenţă (în acest sens, numerotarea fişelor de evidenţă va corespunde cu datele actualizate din noul registru).

11. Registrul utilizat urmează a fi predat în cancelaria Inspectoratului de poliţie şi nimicit în modul stabilit.



80


______________________________________________________________



F I Ş A de evidenţă a lucrului de prevenire terțiară cu agresorii familiali

nr.____________ din „ _____ ” _________ 20 ___

Numele________________________________________________________ Prenumele______________________________________________________ Patronimicul____________________________________________________ Data naşterii ____________________________________________________ Locul naşterii ___________________________________________________ Locul de muncă _________________________________________________ Starea civilă ____________________________________________________ Studiile________________________________________________________ Adresa de domiciliere ____________________________________________ ______________________________________________________________ Buletin de identitate: seria _______ nr. ________ , data eliberării __________ Data luării la evidenţă _____________ Termenul de aflare la evidenţă __________________ Alte date necesare pentru evidenţă _________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

81

Nr. d/o

Data, luna, anul, efectuării

controlului Rezultatele controlului

Semnătura angajatului

Poliției responsabil

Semnătura persoanei verificate

_________________________________________________________________________ (funcţia, gradul, numele, prenumele angajatului Serviciului interacțiune comunitară) ________________________________________________________________________ _____________________________ (semnătura)

82

REGULILE completării, păstrării, evidenţei şi predării fişei de evidenţă a lucrului de

prevenire terțiară cu agresorii familiali 1. Fişa de evidenţă a lucrului de prevenire terțiară cu agresorii familiali se

înregistrează în Registrul de evidenţă a agresorilor familiali, gestionat în cadrul Secţiei securitate publică a Inspectoratului de poliţie raionale (municipale, de sector), cu indicarea numărului de înregistrare, a datelor de identitate a agresorului familial.

2. Asupra fiecărui agresor familial aflat la evidenţă se eliberează o fişă de evidenţă a lucrului de prevenire terțiară, termenul controlului fiind stabilit de minim un an, sau în legătură cu radierea de la evidenţă.

3. Fişele sunt păstrate în safeu, în biroul de serviciu al angajaților Sectorului de poliție.

4. Însemnările în fişe se efectuează lizibil şi fără corectări. 5. În caz de transfer de la sectorul administrativ, angajaţii Sectorului de poliție

predau fişele şefului Sectorului de poliție, cu ulterioare predare angajaţilor Sectorului de poliție nou numiți în funcție, contra semnătură.

6. În caz de transfer a agresorului familial cu domiciliul în altă localitate sau în alt sector administrativ (oraş, raion), fişa se expediază conform competenţei teritoriale în Inspectoratul de poliţie care deserveşte sectorul administrativ unde s-a domiciliat persoana.

7. În caz de transfer cu loc permanent de trai pe acelaşi sector administrativ (oraş, raion), a persoanei care se află la evidenţă, fişa de evidenţă a lucrului de prevenire terțiară cu agresorii familiali, împreună cu dosarul de acumulare se expediază potrivit competenţei, în conformitate cu prevederile legale.

8. La radierea agresorului familial din evidenţă, fişa de evidenţă a lucrului de prevenire terțiară cu agresorii familiali, împreună cu dosarul de acumulare se transmite în cancelaria Inspectoratului de poliţie şi se păstrează în decursul a 3 ani, după care se nimiceşte în modul stabilit.

9. Fişa de evidenţă şi materialele sunt pentru uz de serviciu şi se gestionează cu respectarea Legii nr. 982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la informaţie şi Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

10. Numerotarea fişei se face în felul următor (spre exemplu, agresorul familial, Ion Tomac, fişa nr. T-01/18):

- litera „T”, corespunde cu prima literă a numelui agresorului familial; - cifra 01, numărul de ordine (corespunde cu numărul de înregistrare din

registrul de evidenţă a agresorilor familiali); - cifra peste bară, corespunde cu anul în care agresorul familial a fost luat la

evidenţă. 11. La finisarea fişei, se întocmeşte o nouă fişă, cărei i se atribuie acelaşi

număr, iar fişa finisată se anexează la dosarul de prevenire terțiară.

83


APROB:

Șef al Sectorului de poliţie _______________________________ ______________________________,

(gradul special) „ ____ ” __________ 20 ___

PLAN

de prevenire terțiară cu agresorul familial nr. __________________ (corespunde cu nr. fişei de evidenţă)

Nr. d/o Măsurile propuse spre realizare Termenul de realizare a măsurii

Menţiuni referitoare la realizarea măsurii

1 2 3 4 Planul de prevenire terțiară cu agresorul familial, se elaborează de către

angajaţii Serviciului interacțiune comunitară se coordonează cu persoana în privinţa căreia se desfăşoară lucrul de prevenire terțiară (agresorul) şi prevede măsurile care urmează a fi realizate, stabileşte periodicitatea întâlnirilor sau convorbirilor de prevenire cu agresorii şi/sau victimele violenţei în familie, acţiunile educativ-curative care urmează a fi realizate atât în cadrul activităţilor de prevenire terțiară, cât şi în cadrul supravegherii ordonanţelor de protecţie, stabileşte modul în care, victima să înştiinţeze în mod prioritar pe poliţist, prin intermediul legăturii telefonice, despre orice tentativă de comitere a actelor de violenţă sau de încălcare de către agresor a măsurilor de protecţie, în caz contrar prin intermediul legăturii telefonice „112”.

______________________________________________________ (funcţia, gradul, numele prenumele persoanei responsabile de elaborarea planului, semnătura)

COORDONAT: ______________________________________________________ (numele, prenumele, semnătura agresorului)

Data întocmirii „ ____ „ __________ 20 ___

84


______________________________________________________________



R E G I S T R U L DE EVIDENŢĂ A ORDONANȚELOR DE PROTECȚIE

_____________________________________________________________

(funcţia, gradul)




_____________________________________________________________

85

N

umăr

ul d

e în

regi

stra

re

(de

ordi

ne/în

canc

elar

ie)

Num

ele,

pren

umel

e, pa

tron

imic

ul v

ictim

ei

(incl

usiv

vic

timel

or c

opii,

pe

rsoa

ne în

eta

te, c

u de

zabi

lităț

i)

Ziua

, lun

a, a

nul ş

i loc

ul

naşt

erii

Dom

icili

ul, a

ctul

de

iden

titat

e, se

ria,

num

ărul

, or

ganu

l de c

ătre

care

a fo

st

elib

erat

Num

ele,

pren

umel

e, Pa

tron

imic

ul a

gres

orul

ui

Dom

icili

ul, a

ctul

de

iden

titat

e, se

ria,

num

ărul

, or

ganu

l de c

ătre

care

a fo

st

elib

erat

86

Inst

anța

de

jude

cată

car

e a

emis

ordo

nanț

a de

pro

tecț

ie

Dat

a em

iteri

i

Dat

a ex

piră

rii

Ang

ajat

ul P

oliţi

ei

resp

onsa

bil d

e su

prav

eghe

rea

ordo

nanț

ei

de p

rote

cție

Men

ţiuni

refe

rito

are l

a ex

ecut

area

, nee

xecu

tare

a,

prel

ungi

rea,

con

test

area

, re

voca

rea

ordo

nanţ

ei d

e pr

otec

ţie

Men

țiuni

refe

rito

are l

a m

ăsur

ile a

plic

ate

în c

azul

ne

exec

utăr

ii sa

u es

chiv

ării

de la

exe

cuta

rea

ordo

nanț

ei

de p

rote

cție

87

REGULILE de completare a Registrului de evidenţă a ordonanțelor de protecție

1. Registrul de evidenţă a ordonanțelor de protecție este prevăzut pentru

înregistrarea şi evidenţa ordonanțelor de protecție emise de către instanțele judecătorești, atât în procedură civilă cât și în procedură penală, gestionat de către conducătorul Serviciului interacțiune comunitară/specialistul principal din cadrul Secţiei securitate publică a Inspectoratului de poliţie raionale (municipale, de sector).

2. Registrul de evidenţă a ordonanțelor de protecție se foloseşte la analiza şi sistematizarea datelor referitoare la ordonanțele de protecție emise de către instanțele judecătorești, perioada de acțiune a restricțiilor aplicate prin ordonanță, persoanele responsabile de supraveghere a ordonanței, precum și date referitoare la executarea, neexecutarea, prelungirea, contestarea sau revocarea ordonanței, cât și măsurile întreprinse în cazul neexecutării ordonanței de protecție.


4. Însemnările în Registru, se efectuează cu precizie şi ordonat, în care se înscriu toate datele referitoare la ordonanțele de protecție, asigurându-le ordinea numerică consecutivă.

5. Datele cu privire la victime și agresori, în privința cărora au fost aplicate măsuri de protecție se înscriu în Registru, în baza actelor de identitate, ordonanței de protecție propriu zisă, procesului-verbal privind înmânarea actului de procedură (ordinului de restricție de urgență, ordonanţei de protecţie). Completarea tuturor poziţiilor din Registru este obligatorie.

6. Termenul de valabilitate a Registrului de evidenţă a agresorilor familiali este de 5 ani.

7. După înregistrarea ordonanței de protecție în Registru, documentul se anexează la mapa de acumulare.

8. La numărul de înregistrare în Registru, este înscris și numărul de înregistrare în cancelarie.

9. La finisarea Registrului, expirarea termenului de valabilitate a acestuia, deteriorării şi imposibilităţii utilizării în continuare, se întocmeşte un nou Registru, în care se vor include date actualizate despre ordonanțele de protecție.

10. Registrul utilizat urmează a fi predat în cancelaria Inspectoratului de poliţie şi nimicit în modul stabilit.



88


______________________________________________________________



R E G I S T R U L DE EVIDENŢĂ A FIȘELOR DE CONSILIERE PSIHOLOGICĂ A

VICTIMELOR VIOLENȚEI ÎN FAMILIE _____________________________________________________________

(funcţia, gradul)




_____________________________________________________________

89

Num

ărul

de

înre

gist

rare

(d

e ord

ine)

Dat

a, lu

na, a

nul

înre

gist

rări

i

Ora

înre

gist

rări

i

Num

ele,

pren

umel

e, pa

tron

imic

ul v

ictim

ei

Adr

esa

de d

omic

iliul

a

vict

imei

90

Num

ărul

de

înre

gist

rare

a

sesiz

ării

(R-1

, R-2

)

Ang

ajat

ul c

are

a so

licita

t in

terv

enția

psih

olog

ului

în

acor

dare

a co

nsili

erii

ps

ihol

ogic

ă a

vict

imei

vi

olen

ței î

n fa

mili

e

Dat

a , o

ra se

siuni

i de

cons

ilier

e

Efec

tele

vio

lenț

ei co

nsta

tate

Not

ă și

reco

man

dări

91

REGULILE de completare a Registrului de evidenţă a fișelor de consiliere psihologică a

victimelor violenței în familie

1. Registrul de evidenţă a fișelor de consiliere psihologică a victimelor violenței în familie este destinat pentru înregistrarea şi evidenţa sesiunilor de consiliere psihologică pentru victimele violenței în familie aflate în situație de criză psiho-emoțională, gestionat de către psihologul din cadrul a Secţiei resurse umane a Inspectoratului de poliţie raional (municipale, de sector).

2. Registrul de evidenţă a fișelor de consiliere psihologică a victimelor violenței în familie este destinat pentru analiza şi sistematizarea datelor referitoare la ședințele de consiliere acordate victimelor violenței în familie, solicitate de către angajații organului de constatare sau organului de urmărire penală.

3. Supervizarea modului de înregistrare a informației în rubricile Registrului se efectuează de către conducătorul Serviciului resurse umane a Inspectoratului de poliţie raional (municipal, de sector).

4. Registrul se înregistrează în cancelaria Inspectoratului de poliţie, se înmânează conducătorului Serviciului resurse umane contra semnătură, se numerotează, se coase şi se sigilează.

5. Psihologul va sigura înregistrarea numerică a fișelor de consiliere psihologică a victimelor violenței în familie în Registru, atribuindu-i fiecărei fișe un număr consecutiv înregistrării precedente.

6. Datele cu privire la ședințele de consiliere psihologică a victimelor violenței în familie se înscriu în Registru, doar în baza înregistrării sesizării cu privire la actele de violență în familie, în Registrul de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni şi incidente (Registrul nr.2) sau în Registru de evidenţă a sesizărilor cu privire la infracţiuni (Registrul nr.1) al Inspectoratului de poliție teritorial, în ordinea stabilită de Ordinul interdepartamental nr. 121/254/286-0/95 din 18.07.2008 „Privind evidenţa unică a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni”.

7. Completarea tuturor poziţiilor din Registru este obligatorie. 8. Termenul de păstrare a Registrului de evidenţă a fișelor de consiliere

psihologică a victimelor violenței în familie este de 5 ani. 9. Păstrarea ”Registrului de evidență a fișelor de consiliere psihologică a

victimelor violenței în familie” este asigurată de Cancelaria subdiviziunii, conform prevederilor Ordinului MAI nr. 401 din 19 decembrie 2016 „Cu privire la punerea în aplicare a Indicatorului documentelor și al termenelor de păstrare a acestora pentru Aparatul central, autoritățile administrative și instituțiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne”.


11. Modalitatea completării şi evidenţei Registrului este supusă verificării semestrial de către șeful Inspectoratului de poliție, iar şeful Secției serviciului resurse umane efectuează verificarea trimestrial.


13. În rubrica „Notă și recomandări” se indică și faptul dacă consilierea psihologică este repetată

92


ANTETUL SECTORULUI DE POLIȚIE

nr. ____ din „ _____ ” ________ 20____

Domnului _______________ Preşedinte al Judecătoriei raionale (municipale, sectoriale) Inspectoratul de poliţie al raionului (municipiului, sectorului) __________________ în interesele victimelor violenţei în familie – ___________________________

(Numele, prenumele victimei)

şi a copiilor: ___________________________

(Numele prenumele copiilor, anul naşterii)

Victima: ______________________________ (Numele, prenumele victimei)

__________________________________________

(adresa de domiciliu)

Agresorul: ___________________________ (Numele, prenumele victimei)

____________________________________________

(adresa de domiciliu)

D E M E R S

Privind aplicarea măsurilor de protecţie pentru victimele violenţei în familie 1. Obiectul demersului: Aplicarea măsurilor de protecţie victimelor

violenţei în familie: _________________ şi copiilor: _________________. La „ ____ „ _________ 20 ___, în adresa Inspectoratului de poliţie ________,

a parvenit spre examinare petiţia cet. _____________________, domiciliată în _________________________, înregistrată în Registrul de evidenţă a altor informaţii cu privire la infracţiuni şi incidente (R-2) al Inspectoratului de poliţie _________, (Registrul de evidenţă a sesizărilor cu privire la infracţiuni (R-1) al Inspectoratului de poliţie _________) cu nr. ________, prin care sesizează faptul existenţei violenţei fizice/psihologice/sexuale/economice în familia sa, în decursul

93

unei perioade îndelungate, manifestate prin maltratări sistematice aplicate asupra ei de către agresor, membrul de familie __________, insultări, înjosiri, certuri și alte acțiuni violente ce provoacă suferințe, care, în pofida faptului că anterior a fost sancţionat pentru aceleași fapte, agresorul în continuare manifestă comportament violent, îndreptat la aplicarea violenţei fizice/psihologice/sexuale/economice atât în privinţa victimei violenței în familie ____________________________________, cît şi în privinţa copiilor minori ________________________________________.

Studiind toate circumstanţele cauzei, la _____________, agentul constatator (organul de urmărire penală) al Inspectoratului de poliţie _____________, a pornit procesul contravențional (cauza penală) nr. _______________, în baza elementelor constitutive ale componenţei de contravenție (infracţiune) prevăzute de art. 781 Cod contravențional (2011, 171, 172 Cod penal).

La data de ____________________, la fața locului, în cadrul desfășurării activității de constatate (de urmărire penală), angajații poliției au evaluat riscurile, prin urmare au stabilit circumstanţe din care rezultă o bănuială rezonabilă că au fost comise acte de violenţă în familie şi persistă un pericol iminent de repetare sau comitere a acţiunilor violente, ori de escaladare a situației,

În acest sens, organul de constatare (organul de urmărire penală) au dispus eliberarea ordinului de restricţie de urgenţă în privinţa agresorului, fiindu-i stabilită restricție de a se mai afla în locuința comună cu victimele și obligat agresorul ca pe o perioadă de ______ zile, a părăsi temporar locuința, fără a decide asupra modului de proprietate asupra bunurilor.

2. Baza juridică: art. art. 2, 7 alin. (1) lit. b), 8 alin. (6) lit. f), g), 12, 121, 13 alin. (21), 14 alin. (1), 15 și 152 din Legea nr. 45-XVI din 01 martie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, art. 2151 alin. (2) al Codului de procedură penală, art. art. 21 alin. (1) lit. n), 25 alin. (5) pct. 131) ale Legii nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova nr.1 din 28.05.2012 „Cu privire la aplicarea de către instanţele de judecată a prevederilor Capitolului XXX1 din Codul de procedură civilă (aplicarea măsurilor de protecţie în cazurile de violenţă în familie).

3. Relaţiile de familie cu agresorul: potrivit certificatului de divorţ eliberat de Oficiul Stării Civile _______________, din „ ____ _____ 20 __, soţii ____________ şi _______________ sunt în relaţie de divorţ (căsătorie), ultimii locuiesc de comun (separat) cu copiii în condiţia conlocuirii (locuirii separate).

4. Potrivit art. 3 al Legii nr. 45-XVI din 01 martie 2007, cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, subiecţi ai violenţei în familie pot fi:

a) în condiţia de conlocuire: persoanele aflate în căsătorie, în divorţ, sub tutelă şi curatelă, rudele, afinii lor, soţii rudelor, persoanele aflate în relaţii asemănătoare celora dintre soţi (concubinaj) sau dintre părinţi şi copii;

b) în condiţia de locuire separată: persoanele aflate în căsătorie, în divorț, rudele, afinii lor, copiii adoptivi, persoanele aflate sub curatelă, persoanele care se află ori s-au aflat în relaţii asemănătoare celora dintre soţi (concubinaj).

5. Date suplimentare despre victimă: Numele, prenumele, patronimicul,

cetăţeana, anul naşterii, locul naşterii, adresa de domiciliere, buletinul de identitate,

94

eliberat de oficiul nr., data eliberării, valabil, starea civilă, locul de muncă, copii sau alte persoane aflate la întreţinere, numele, prenumele şi anul naşterii al acestora.

6. Date suplimentare despre agresor: Numele, prenumele patronimicul, cetăţeana, anul naşterii, locul naşterii, adresa de domiciliere, buletinul de identitate, eliberat de oficiul nr., data eliberării, valabil, starea civilă, locul de muncă, date despre antecedente penale.

7. Alte procese judiciare în curs de desfăşurare în care este implicată Victima, copiii ei sau agresorul: Victima intenţionează iniţierea procedurii civile de partajare a averii comune.

8. Faptele şi circumstanţele cauzei: (se indică actele de violenţă în familie, comise anterior, înregistrate,

soluţionate şi deciziile adoptate) 9. Explicaţii motivate solicitării aplicării măsurilor de protecţie pentru a

sublinia eventualului pericol al securităţii, sănătăţii sau a bunăstării victimei. Luând act de declaraţiile enunţate mai sus şi reieşind din sancţiunile aplicate anterior agresorul, în acţiunile sale mai există tendinţe şi pericol pentru aplicarea violenţei, acesta fiind predispus la comiterea actelor de violenţă în familie.

10. Probe (se anexează): a) cererea victimei; b) referinţa autorităţii publice locale; c) caracteristica de la locul de lucru; d) explicaţii de la victimă sau membrii de familie, vecini, rude referitor la

comportamentul agresorului; e) copiile proceselor-verbale cu privire la contravenţii, întocmite pentru actele

de violenţă în familie, comise anterior; f) copiile ordonanţelor de protecţie emise de către instanţa de judecată şi

informaţii referitoare la executarea acestora; g) copiile proceselor-verbale, privind intervenţiile echipelor multidisciplinare

în cazurile violenţei în familie; h) copiile proceselor-verbale de evaluare a condiţiilor de trai (întocmit

trimestrial de către asistentul-social); i) informaţii de la centrele de expertiză medico-legală, referitoare la stabilirea

vătămărilor corporale cauzate victimei; j) copiile materialelor examinare privind comiterea cazurilor de violenţă în

familie; k) copia chestionarului de evaluare a riscului; l) copia chestionare de identificare a cazului de violență în familie. 11. Victima (organul de urmărire penală) solicită instanţei de judecată să

aplice măsuri de protecţie pentru următoarele persoane: 1. _________________________________________________ (Numele, prenumele, anul naşterii victimei, relaţia cu agresorul – de divorţ în condiţia conlocuirii)

2. ____________________________________________________ (Numele, prenumele, anul naşterii al copiilor, instituţiile de creşă, de studii, adresa instituţiilor)

12. Victima (organul de urmărire penală) solicită instanţei de judecată să aplice următoarele măsuri de protecţie pentru Victime:

95

(se solicită măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei victimelor violenţei în familie, din cele prevăzute de art. 2151 alin. (3) al Codului de procedură penală sau art. 2787 alin. (2) al Codului de procedură civilă).

13. Durata aplicării măsurilor de protecţie stipulate în pct. 12 al prezentului demers este de _______ (termenul de aplicare a măsurilor de protecţie se indică în dependenţă de necesitatea aplicării acestora şi circumstanţele cazurilor pe un termen de până la 90 zile).

14. Supravegherea executării măsurilor de protecţie stabilite de instanţa de judecată, în temeiul art. 15 alin. (5) din Legea nr. 45-XVI din 01 martie 2007, cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, a dispune Inspectoratului de poliţie ___________________.

Anexa: Demers – 3 exemplare pe _____ file. Copiile materialului probatoriu pe _____ file. Șef al Sectorului de poliţie __________________, _______________________________________________________ (gradul special, numele, prenumele, semnătura)

96

Chişinău 2018









Date post:	22-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	23 times
Download:	0 times

Instrucţiune metodică privind intervenţia Poli˛iei în...

Documents