Institutul Național de Sănătate Publică...

Institutul Național de Sănătate Publică 2011

1

Identificarea şi actualizarea profilului stării de

sănătate pe baza indicatorilor comunitari ECHI - Sinteza naţională 2011 –


2

CUPRINS:

Secţiunea Pag

I. Scopul sintezei 3

II. Cadrul metodologic 3

III. REZULTATE 6

III.A. Contextul demografic şi socio-economic 6

III.B. Indicatori ai stării de sănătate 27

III.C. Indicatori ai determinanţilor sănătăţii 71

III.D. Indicatori ai serviciilor de sănătate 80

III. E. Indicatori privind intervenţiile de promovarea

sănătăţii 115

IV. Concluzii 117

V. Referinţe 118


3

Identificarea şi actualizarea profilului stării de

sănătate pe baza indicatorilor comunitari ECHI

- Sinteza naţională, 2011 -

I. Scopul sintezei Scopul sintezei naţionale constă în analiza stăriid e sănătate a populaţiei Românisi

prin prisma indicatorilor comunitari ECHI

Obiectivele sintezei:

Sinteza are două obiective majore:

a. Identificarea diferenţelor între România şi statele member în termeni de stare

de sănătate

b. Identificarea discontinuităţilor de informaţie în România în relaţie cu

indicatorii comunitari ECHI

II. Cadru metodologic

Programul de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii publice (2003-2008) a avut

ca obiectiv principal furnizarea de informaţii comparative asupra stării de sănătate

a cetăţenilor europeni, prin elaborarea unor indicatori de sănătate şi culegerea

datelor necesare. Informaţiile care urmau să fie culese acopereau atât

comportamentul populaţiei în relaţie cu sănătatea (de ex. date despre stilul de

viaţă), cât şi morbiditatea populaţiei (de ex. incidenţa şi modalităţile de


4

monitorizare a bolilor cronice, grave sau rare) şi sistemele de sănătate (de ex.

informaţii despre accesul la îngrijiri medicale, calitatea serviciilor medicale,

resursele umane şi viabilitatea financiară a sistemelor de sănătate).

Procesul de culegere a datelor s-a bazat pe o serie de indicatori de sănătate

aplicabili pe tot teritoriul Europei şi comparabili între statele membre, precum şi pe

un set de definiţii şi metode de culegere şi utilizare a datelor stabilite de comun

acord între acestea.

S-a elaborat astfel o listă de 88 de indicatori de sănătate în Comunitatea

Europeană (ECHI), grupaţi după dimensiunile din Fig 1.

Fig.1. Indicatorii CE privind sănătatea

Analiza acestor indicatori şi culegerea datelor sunt realizate de grupuri de lucru şi

operative coordonate, în strânsă cooperare cu Eurostat şi programul statistic

comunitar. De asemena, există o colaborare din ce în ce mai strânsă între UE şi

Demografie și situație socio-

economică

Stare de sănătate Determinanți

Intervenții de sănătate:

servicii

Intervenții de sănătate:

promovare


5

OMS, OECD şi alte organizaţii internaţionale active în domeniul informaţiilor

privind sănătatea.

Acţiunile UE se axează în principal pe îmbunătăţirea calităţii şi comparabilităţii

acestor indicatori, cu scopul de a facilita efectuarea analizei informaţiilor de către

statele membre şi de către reţelele europene. De asemenea, se doreşte ca

informaţiile privind sănătatea publică să fie mai uşor accesibile. Astfel, obiectivul

final este crearea unui sistem european de informaţii şi cunoştinţe în domeniul

sănătăţii, accesibil atât experţilor europeni, cât şi publicului larg.

Din punct de vedere metodologic prezenta sinteză constituie o analiză descriptivă a

datelor existente în baze de date internaţionale şi naţionale pentru anul 2010 (sau,

în cazul indisponibilităţii acestora, pentru anii anteriori), pe cele două planuri

conturate de obiectivele stabilite :

a. Identificarea diferenţelor România – UE. Diferenţele au fost analizate la

nivelul anului 2010 şi, în anumite situaţii, în dinamică, pentru perioada 2001

- 2010

c. Identificarea discontinuităţilor de informaţie în România, în relaţie cu

indicatorii comunitari ECHI

Datele au fost considerate pe întreg anul calendaristic, sau la începutul lui (ex.

nr. populaţiei), în funcţie de disponibilitatea în bazele de date consultate.

Ca surse de date s-au utilizat :

a. Baza de date a Uniunii Europene – Eurostat

b. Baze de date naţionale – Institutul naţional de Statistică, Institutul Naţional

de Sănătate Publică – Centrul de Calcul.


6

REZULTATE

III. A. Contextul demografic şi socio-economic Din punct de vedere al evoluţiei demografice, populaţia planetei este într-o creştere

continuă şi în jurul anului 2050 va depăşi 9 miliarde de locuitori.

Numărul locuitorilor continentului european creşte într-un ritm mai redus

comparativ cu celelalte regiuni ale lumii. Astfel, ponderea populaţiei celor 27 de

ţări membre ale Uniunii Europene în totalul populaţiei globului a scăzut de la

13,3% până la 7,9% în perioada 1960-2000. Se anticipează continuarea acestui

trend, iar în anul 2060 populaţia Uniunii Europene va reprezenta doar 5,2% din

totalul populaţiei. Proportia populaţiei Chinei este de aşteptat, de asemenea, să

scadă până la 15,3%, în timp ce India va deveni ţara cu cea mai numeroasă

populaţie din lume înainte de anul 2050, când numărul locuitorilor este previzionat

la puţin peste 1650 milioane de persoane.

In grupa indicatorilor demografici şi socio-economici sunt incluşi 9 indicatori,

dintre care 8 sunt calculaţi (Tab1).

Tabelul 1. ECHI – Indicatori demografici şi socio-economici Nr. crt.

Indicator

1 Populaţia pe grupe de vârstă şi gen 2 Rata brută de natalitate 3 Vârsta mamei la naşterea copilului 4 Rata totala de fertilitate 5 Proiecţia populaţiei 6 Populaţia în funcţie de nivelul de educaţie 7 Populaţia în funcţie de ocupaţie 8 Rata şomajului 9 Populaţia sub nivelul de sărăcie şi inegalităţi de venit


7

Aceşti indicatori au fost analizaţi pentru anul 2010 şi uneori în dinamică,.

III.1. Populaţia pe grupe de vârstă şi gen

La 1 ianuarie 2011, datele provizorii privind populaţia României arătau că aceasta

însuma 21.413.815 locuitori, din care 51,32% de sex feminin. La aceeaşi dată,

populaţia UE 27 însuma 502.476.606 locuitori. Populaţia de sex feminin nu este

încă disponibilă la 1 ianuarie 2011, dar pentru 2010, ponderea populaţiei feminine

în UE 27 este de 51.18%.

România are aşadar 4.26% din populaţia UE 27 şi o populaţie uşor

feminizată, similar UE 27.

România rămâne şi în anul 2011 al şaptelea stat din UE ca număr de populaţie,

după Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania şi Polonia.

În ceea ce priveşte structura pe principalele grupe de vârstă, România are o

populaţie activă încă numeroasă (provenind din generaţiile anilor 70), dar un vârf

ascuţit, atribuibil unei durate medii de viaţă reduse şi o bază îngustă, prin reducerea

natalităţii.(fig. 2). .

Problema principală pe termen lung este reprezentată de baza îngustă a piramidei

(şi cu tendinţă continuă de îngustare), care pune sub semnul întrebării

sustenabilitatea pe termen mediu şi lung a sistemelor de asigurări sociale pentru

pensii şi pentru sănătate.

În strânsă legătură cu structura populaţiei pe grupe de vârstă, indicele de

dependenţă a vârstnicilor se calculează ca raport între numărul de persoane

vârstnice, inactive economic (65+) şi numărul de persoane active (15 – 64 ani).


8

România deţine 21,4 persoane vârstnice inactive la 100 de persoane active, uşor în

avantaj faţă de UE 27 (25.9%, Tabel 2)

Fig. 2. Structura populaţiei României pe grupe de vârstă şi gen, 2010

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2011

Tabelul nr. 2. Indicele de dependenţă a vârstnicilor – România şi UE 27 –

2010

Zona Populatia activa Populatia varstnica IDV

RO 15003660 3206408 0.214

UE 335,734,590 87089364 0.259


9

Fig. 3. Ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste în statele membre UE 27, 2010

Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0

Germania

Italia

Grecia

Suedia

Portugalia

Austria

Bulgaria

EU 27

Letonia

Belgia

Estonia

Finlanda

Spania

Franța

Ungaria

Slovenia

Anglia

Danemarca

Lituania

Olanda

Republica …

România

Malta

Luxemburg

Polonia

Cipru

Slovacia

Irlanda

procent din totalul populației

http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm


10

Ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste este un indicator important pentru

analizele populaţionale. România are 14,9 vârstnici la suta de persoane active,

comparativ cu 17, 4 în UE 27 (fig. 3). Ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste are

o creştere aproape paralelă cu media UE 27 în ultima decadă (fig. 4).

Fig. 4. Ponderea populaţiei de 65 de ani şi peste, 2000-2010 România şi UE 27


III.2. Rata brută a natalităţii

Rata brută de natalitate în anul 2010 la nivelul UE 27 a fost de 10.7 născuţi vii la

mia de locuitori, fiind similară cu cea din 2009. România se situează sub rata UE

27, cu o valoare de 9.9 născuţi vii la 1000 locuitori, ocupând locul 9 între statele

membre (Fig 5). Rate inferioare ale natalităţii se întâlnesc în Germania (cea mai

redusă rată de natalitate din UE 27), Letonia, Ungaria, Italia, Austria, Portugalia,

Malta şi Grecia. Cele mai ridicate rate de natalitate se întâlnesc în Irlanda

(16.5000� ), Anglia, Franţa, Cipru şi Suedia.

0.0 2.0 4.0 6.0 8.0

10.0 12.0 14.0 16.0 18.0 20.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 % d

in p

opul

ația

tota

lă

ani

European Union (27 countries) Romania



11

Fig. 5. Rata brută de natalitate, UE, 2010


0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0 16.0 18.0

Irlanda

Anglia

Franța

Cipru

Suedia

Estonia

Belgia

Luxemburg

Danemarca

Finlanda

Republica Cehă

Olanda

Slovacia

Slovenia

Lituania

Polonia

EU 27

Spania

Bulgaria

România

Grecia

Malta

Portugalia

Austria

Italia

Ungaria

Letonia

Germania

nr. nașteri la 1000 loc.



12

Din punct de vedere al evoluţiei natalităţii în timp, putem observa că România s-a

situate constant sub media UE 27, dar este prima dată în ultimul deceniu când

diferenîa România – UE 27 atinge 0.8 născuţi vii la 1000 locuitori (Fig. 6).

Fig. 6. Rata brută de natalitate, România, 2000-2010


De asemenea, se observă că, pentru decada 2001 – 2010, valori inferioare anului

2010 au mai fost înregistrate în România numai în anii 2002 şi 2003. Fenomenul

este cu atât mai important, cu cât în 2007–2009 a existat o creştere a natalităţii.

III.3. Distribuţia mamelor pe grupe de vârstă

Pentru acest indicator s-au utilizat datele din anul 2009 (pentru anul 2010 erau

raportări de la puţine state).

9.0

9.2

9.4

9.6

9.8

10.0

10.2

10.4

10.6

10.8

11.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

nr. n

aște

ri la

100

0 lo

c.

ani

EU 27

România



13

Fig. 7. Proporţia mamelor pe grupe de vârstă cincinale, 2009

Sursa : Eurostat

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Bulgaria Czech Republic

Germany Estonia Ireland Greece

Spain Cyprus Latvia

Lithuania Luxembourg

Hungary Malta

Netherlands Austria Poland

Portugal Romania Slovenia Slovakia Finland

Sweden United Kingdom

10 to 14 years

15 -- 19

20 - 24

25 - 29

30 - 34

35 - 39

40 - 44

45 - 49

50 over

unknown


14

Deşi valorile UE 27 nu au fost disponibile, dintre cele 23 de state pentru care

existau date, România şi Bulgaria au modele evidente de fertilitate precoce, având

cele mai mari ponderi ale născuţilor vii provenind din mame sub 20 de ani (12,7%

în Bulgaria şi 11,8% în România). Toate celelalte state europene au ponderi sub

7% pentru mamele sub 20 de ani.

III.4. Rata totală de fertilitate (RTF)

Rata totală de fertilitate oferă o imagine asupra comportamentului reproductiv al

populaţiei (reproducere lărgită în viitor dacă rata totală de fertilitate este mai mare

decât 2, ceea ce presupune că o femeie naşte în medie mai mult de doi copii, deci

mai mult de o fetiţă şi respectiv reproducere îngustată dacă RTF este mai mică

decât 2).

Se constată că România are o valoare inferioară UE 27 pentru RTF (1,38 faţă de

1,59), ocupând locul al cincilea printre statele cu cea mai redusă rată totală de

fertilitate (Letonia, portugalia, Ungaria, Germania) (Fig. 8).

Între ţările cu cea mai mare RTF se găsesc în ordine Irlanda, Franţa, Marea

Britanie, Suedia şi Danemarca. Cu toate acestea, numai Irlanda are RTF 2,07

(superioară valorii – limită de 2), de aceea putem spune că întreaga Uniune

Europeană suferă de fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, fiind ameninţată de o

reproducere îngustată în viitor.

Din punct de vedere al evoluţiei în timp, în decada 2001 – 2010, România a avut o

RTF paralelă cu UE 27, dar inferioară acesteia, cu o slabă tendinţă de creştere, care

a ajuns de la 1.27 în 2001 la 1.38 în 2009 (fig. 9).


15

Fig. 8. Rata totală de fertilitate, UE, 2009

Sursa : Eurostat

1.59

1.38

0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50

Ireland

France

United Kingdom

Sweden

Finland

Denmark

Belgium

Netherlands

Estonia

European Union …

Luxembourg

Bulgaria

Lithuania

Slovenia

Greece

Cyprus

Czech Republic

Malta

Italy

Slovakia

Poland

Spain

Austria

Romania

Germany

Hungary

Portugal

Latvia

nr. mediu copii


16

Fig. 9. Rata totală de fertilitate România versus UE 27, 2001 – 2009

III.5. Proiecţii populaţionale

Conform ultimelor previziuni ale Eurostat, publicate în anul 2008, până în 2060

Uniunea Europeană va traversa un proces lent de creştere populaţională, care va

atinge un maxim în jurul anului 2035 (520 mil. locuitori), după care populaţia va

scădea, în anul 2060 ajungând la 505 mil. locuitori (Fig. 10).

În strânsă legătură cu proiecţiile populaţionale, prognoza ratelor de dependenţă de

vârstă pentru aceeaşi perioadă relevă că, până în anul 2060, în Uniunea Europeană

vor fi numai două persoane de vârstă activă (între 15 si 64 ani) pentru fiecare

persoană de peste 65 de ani, în comparatie cu raportul actual de patru la unu (fig

11).

1.45 1.59

1.27 1.38

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

1.8

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

EU 27 Romania


17

Fig. 10. Prognoza privind nr. populaţiei la 01. Ian, 2010-2060, în UE 27


Fig. 11. Prognoza ratelor de dependenţă pentru anii 2010 – 2060, UE 27

Sursa: Eurostat, EUROPOP 2008

490000000

495000000

500000000

505000000

510000000

515000000

520000000

525000000

2000 2010 2020 2030 2040 2050 2060 2070

nr. l

ocui

tori

ani

EU 27



18

Această tendintă se asteaptă să atingă punctul culminant între anii 2015 si 2035,

când grupul numeros al generatiei „baby boom” (care a luat amploare după cel de-

al doilea război mondial) va fi la vârsta pensionării. Schimbarea poate fi pusă pe

seama efectului combinat al ratei scăzute a natalităţii si al creşterii speranţei de

viaţă. Începând cu anul 1960, speranţa de viaţă a crescut cu opt ani, iar prognozele

demografice pe următorii patruzeci de ani anticipează cresterea speranţei de viată

cu încă cinci ani. Indicatorul readuce în atenţie problema sustenabilităţii sistemelor

de asigurări sociale şi principiul solidarităţii verticale.

Pentru România se prognozează un trend evolutiv diferit, cu o scădere

populaţională continuă (16,67 mil. pop. în 2050, cu variaţii posibile de la 13,73 la

19.67 mil. locuitori).

Indicele de dependenţă a vârstnicilor va creşte de la 21,30% în anul 2010 ( 1

vârstnic la 5 adulţi) la 51,98% în 2050 ( un vârstnic la un adult), cu variaţii posibile

de la 42,37% la 64,73%. De asemenea, proporţia populaţiei de 80 de ani şi peste va

creşte de la 3,07% în anul 2010 la 7,95% în anul 2050. Aceastp prognoză, mai

îngrijorătoare pentru România în comparaţie cu UE 27, va trebui îmbunătăţită prin

politici publice de încurajare a creşterii populaţionale, în special prin creşterea

natalităţii.

III.6. Structura populaţiei în funcţie de nivelul de educaţie ISCED Acest indicator se referă la populaţia de 25 – 64 de ani. Se consideră 3 niveluri

educaţionale (scăzut, mediu, ridicat), în funcţie de clasele ISCED (International

Standard Classification of Education 1997):

- Scăzut = clase ISCED 0, 1 şi 2

- Mediu = clase ISCED 3 şi 4


19

- Ridicat = clase ISCED 5 şi 5.

Se calculează proporţia populaţiei în funcţie de nivelurile educaţionale definite, în

totalul populaţiei. Indicatorul este disponibil doar pentru 4 state din UE 27,

România nefiind printre acestea. In baza de date HEIDI există date disponibile

pentru anul 2010 pentru toate statele.

Fig. 12. % ISCED 0 1 2


0 10 20 30 40 50 60 70 80

Lithuania Czech Republic

Slovakia Estonia Poland Latvia

Germany Slovenia Finland Austria

Sweden Hungary Bulgaria

Luxembourg Denmark

United Kingdom Ireland Cyprus

Romania EU27

Netherlands France

Belgium Greece

Italy Spain

Portugal Malta



20

Fig. 13. % ISCED 3 4


Referitor la proporţia persoanelor cu nivel scăzut de educaţie, România se situează

imediat sub UE 27 (25,76%, respectiv 26,98%) (Fig. 13).

Proporţia persoanelor cu studii medii în România este de 60,63%, faţă de 46,29%

în UE (Fig. 14).

În ceea ce priveşte proporţia persoanelor cu nivel ridicat de educaţie (ISCED 5 şi

6), România se află pe ultimul loc în UE 27, cu 13,83%, faţă de 25,58% în UE 27

(Fig. 15).

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Malta Portugal

Spain Ireland

Belgium Greece Cyprus

Luxembourg Netherlands

France Italy

Denmark United Kingdom

Finland EU27

Sweden Estonia

Bulgaria Germany Lithuania Slovenia Romania Hungary

Latvia Austria Poland

Slovakia Czech Republic



21

Fig. 14. % ISCED 5 6


III.7. Structura populaţiei în funcţie de ocupaţie Indicatorul se referă la populaţia de 25 – 64 de ani şi se defineşte ca proporţie a

populaţiei în funcţie de ultima ocupaţie principală. Sunt definite 9 clase

ocupaţionale, în conformitate cu Clasificarea Socio-Economică Europeană (EseC)

+ 1 clasă care include persoanele care nu au fost niciodată angajate pe termen lung.

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Romania Malta

Italy Portugal

Czech Republic Slovakia Austria

Hungary Bulgaria

Poland Greece

Slovenia EU27

Germany Latvia

France Spain

Netherlands Lithuania Denmark

Luxembourg Sweden

United Kingdom Belgium Estonia Cyprus Ireland Finland



22

Aceste clase sunt agregate în 5 grupe. În prezent nu sunt date disponibile în

Eurostat.

III.8. Rata şomajului Se defineşte ca proporţie a populaţiei de 15 – 74 de ani care nu este angajată. Se

utilizează un număr mediu anual, calculat pe baza a 4 săptămâni de referinţă (una

în fiecare trimestru).

În anul 2010, rata şomajului în România s-a situat sub cea din UE 27 (7,3%, faţă de

9,7%) (Fig. 15).

Din punct de vedere al evoluţiei în timp se poate spune că în mod constant rata

şomajului în România a fost inferioară UE 27 (Fig. 16).

III.9. Populaţia sub nivelul de sărăcie şi inegalităţi de venit

Populaţia la risc de sărăcie se defineşte ca procentul de persoane din populaţia

totală cu venit sub linia naţională de sărăcie (60% din echivalentul medianei

venitului naţional echivalat. Există date disponibile pe genuri şi pe grupe de vârstă

(sub 18 ani, 18 – 64 de ani, 65 ani şi peste).

Inegalitatea de venit reprezintă raportul între venitul total primit de chintila cea mai

bogată (20%) şi respectiv venitul total primit de chintila cea mai săracă. Indicatorul

este disponibil pe genuri şi la grupele de vârstă sub 65 de ani şi respectiv 56 de ani

şi peste.


23

Fig. 15. Rata de șomaj, UE, 2010


Rata de șomaj, UE, 2010

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0

Spania

Letonia

Lituania

Estonia

Slovacia

Irlanda

Grecia

Portugalia

Ungaria

Bulgaria

Franța

EU27

Polonia

Italia

Finlanda

Suedia

Belgia

Anglia

Danemarca

Republica Cehă

România

Slovenia

Germania

Malta

Cipru

Luxemburg

Olanda

Austria

% din populația totală



24

Fig. 16. Rata șomaj, România, 2000-2010


Populaţia la risc de sărăcie atinge unul dintre cele mai ridicate procente în România

(43,1%), care ocupă locul 2 în UE 27, după Bulgaria (46,2%). La nivelul UE 27,

23,1% dintre cetăţeni se află sub limita de sărăcie, cele mai reduse procente fiind

întâlnite în Cehia, Olanda, Suedia, Finlanda şi Austri (Fig. 17).

În ceea ce priveşte înegalităţile de venit, România ocupă un nefericit loc 2 în UE

27, după Letonia, având un raport de 6,7 : 1 între chintila bogaţilor şi chintila

săracilor. Raportul în UE 27 este de 4,9 : 1, iar ţările cele mai avantajate sunt

Slovenia, Cehia, Ungaria, Slovacia şi Austria, 4 dintre ele fiind, în mod paradoxal,

tot ţări din fostul bloc comunist (Fig 18).

Diferenţele în nivelul de venit frânează progresul unei naţiuni şi antrenează

diferenţe în starea de sănătate. De aceea, situaţia defavorabilă a Românie trebuie să

constituie o prioritate pentru politicile publice naţionale.

Rata șomaj, România, 2000-2010

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010ani

% d

in p

opul

ația

tota

lă

EU 27Romania



25

Fig 17. Procentul populaţiei aflate sub limita sărăciei, UE 27, 2009


0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Czech Republic

Netherlands

Sweden

Finland

Austria

Slovenia

Denmark

Luxembourg

France

Slovakia

Germany

Belgium

Malta

United Kingdom

Cyprus

EU27

Estonia

Spain

Italy

Portugal

Ireland

Greece

Poland

Lithuania

Hungary

Latvia

Romania

Bulgaria

% pop sub linia de sărăcie



26

Fig. 18. Inegalităţi de venit UE 27, 2009


0 1 2 3 4 5 6 7 8

Slovenia

Czech Republic

Hungary

Slovakia

Austria

Finland

Sweden

Belgium

Netherlands

Malta

Ireland

Cyprus

Luxembourg

France

Denmark

EU27

Estonia

Poland

Italy

United Kingdom

Greece

Bulgaria

Spain

Portugal

Lithuania

Romania

Latvia

Raportul venitului



27

III. B. Indicatori ai stării de sănătate În această grupă sunt definiţi 32 de indicatori, dintre care numai pentru 19 există

date (Tab 3).

Tabelul 3 ECHI - Indicatori ai stării de sănătate

Nr. crt.

Indicator

10 Speranţa de viaţă 11 Mortalitatea infantilă 12 Mortalitatea perinatală 13 Mortalitatea specifică pe boli 14 Decesele legate de medicamente 15 Decesele legate de fumat 16 Decesele legate de alcool 17 Excesul de mortalitate atribuit caniculei 18 Boli transimisbile selectate 19 HIV/AIDS 20 Incidenţa cancerului 21 Diabetul zaharat - prevalenţa autoraportată (a) şi de registru (b) 22 Demenţa 23 Depresia – prevalenţa autoraportată (a) şi de registru (b) 24 Infarctul miocardic acut 25 Accidentul vascular cerebral 26 Astmul – prevalenţa autoraportată (a) şi de registru (b) 27 BPOC – prevalenţa autoraportată (a) şi de registru (b) 28 Greutatea mică la naştere 29 Accidente casnice, în timpul liber şi la şcoală – incidenţă autoraportată (a)

şi de registru (b) 30 Accidente de trafic – incidenţă autoraportată (a) şi de registru (b) 31 Accidente la locul de muncă 32 Încercări de suicid 33 Sănătate autopercepută 34 Morbiditate cronică autoraportată 35 Limitări în activitate pe termen lung 36 Limitări funcţionale fizice şi senzoriale 37 Durere generală musculoscheletică 38 Stress psihologic


28

39 Stare de bine psihologică 40 Ani de viaţă sănătoasă (HLY) 41 Speranţa de viaţă - altee

III. 10. Speranţa de viaţă Indicatorul este disponibil ca speranţă de viaţă la nastere şi respectiv la vârsta de

65 de ani şi peste, global şi pe genuri.

România ocupă locul 4 în UE la bărbaţi şi locul 2 în UE laStatele Baltice la bărbaţi

şi de Bulgaria la femei (Fig 19).

Speranţa de viaţă UE 27 nu este disponibilă pentru anul 2009, dar pentru anul 2008

au fost de 76.4 ani, respectiv de 82,4 ani, pentru bărbaţi şi femei.

Statele cu cea mai mare speranţa de viaţă din UE 27 sunt Suedia, Cipru, Olanda,

Spania şi Marea Britanie pentru bărbaţi, respectiv Franţa, Spania, Cipru, Finlanda

şi Suedia pentru femei.

Ca observaţie generală, în decada 2001 – 2010 speranţa de viaţă la naştere s-a

situat cu circa 6 ani sub media UEE 27, atât la bărbaţi cât şi la femei şi a avut o

evoluţie paralelă cu aceasta (Fig. 20).


29

Fig. 19. Speranța de viață la naștere, bărbați, UE, 2009


0.0 20.0 40.0 60.0 80.0

Suedia

Cipru

Olanda

Spania

Anglia

Franța

Malta

Luxemburg

Germania

Grecia

Austria

Belgia

Irlanda

Danemarca

Portugalia

Finlanda

Slovenia

Republica Cehă

Polonia

Slovacia

Bulgaria

Ungaria

România

Estonia

Letonia

Lituania

nr. ani

Bărbați

0.0 20.0 40.0 60.0 80.0

Franța

Spania

Cipru

Finlanda

Suedia

Luxemburg

Austria

Malta

Olanda

Germania

Belgia

Grecia

Slovenia

Portugalia

Anglia

Irlanda

Danemarca

Republica Cehă

Estonia

Polonia

Slovacia

Lituania

Ungaria

Letonia

România

Bulgaria

nr. ani

Femei, UE, 2009



30

Fig. 20. Evoluția speranței de viață la naștere, România, 2000-2009


64

66

68

70

72

74

76

78

80

82

84

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

nr. a

ni

ani

Bărbați

EU 27 Romania

64

66

68

70

72

74

76

78

80

82

84

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

nr. a

ni

ani

Femei

EU 27 Romania



31

III. 11. Mortalitatea infantilă Fig. 21. Mortalitate infantilă, UE, 2009


0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0

Slovenia

Luxemburg

Suedia

Finlanda

Republica Cehă

Danemarca

Grecia

Irlanda

Spania

Cipru

Belgia

Germania

Estonia

Portugalia

Olanda

Austria

Franța

Italia

EU 27

Anglia

Lituania

Ungaria

Malta

Polonia

Slovacia

Letonia

Bulgaria

România

nr. decese la 100 nascuti-vii



32

România are cea mai mare rată de mortalitate infantilă din UE 27, de peste două

ori mai mare decât rata UE 27 (10,1, respectiv 4,3) (Fig. 21). Statele cu cea mai

redusă mortalitate infantilă sunt Slovenia, Luxemburg, Suedia, Finlanda, Cehia.

Ca evoluţie în timp, România a avut tradiţional o mortalitate infantilă foarte

ridicată, dar diferenţa faţă de UE 27 tinde să se reducă în ultimii ani (Fig. 22).

Fig. 22. Mortalitate infantilă, România, 2000-2010


III. 12. Mortalitatea perinatală

Se calculează ca născuţi (morţi+decese 0 – 6 zile)/total născuţi.

Nu există valori pentru UE 27. Din cele 20 de state cu indicatorul

disponibil pentru anul 2009, România se situează pe locul 5, cu 8.1

născuţi morţi + decese 0 – 6 zile la 1000 născuţi (Fig. 23).

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

18.0

20.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

nr. d

eces

e la

100

0 na

scut

i-vii

ani

EU 27

România



33

Fig. 23. Mortalitatea perinatală, UE, 2009


III.13. Mortalitatea specifică pe boli Se calculează rate standardizate de mortalitate pe boli, pentru toate grupele de

cauze din CIM 10.

Rata standardizată de mortalitate de toate cauzele este 959,4 decese/100000

locuitori în România, faţă de 600,6 la nivelul UE 27. România ocupă locul 3, fiind

depăşită doar de Bulgaria şi Lituania (Fig. 24).

3.6

3.7

4.3

4.5

4.6

4.6

5.2

5.3

5.8

5.8

6.1

6.3

6.4

7.6

7.7

8.1

9.5

10.1

11.4

13.9

0 2 4 6 8 10 12 14 16

Spain

Finland

Slovenia

Austria

Greece

Portugal

Sweden

Germany

Poland

Slovakia

Lithuania

Estonia

Luxembourg

United Kingdom

Hungary

Romania

Latvia

Malta

Bulgaria

France

nr născuți morți + decese 0 - 6 zile la 1000 născuți



34

Fig. 24. Rata standardizată de mortalitate, UE, 2009


0.0 200.0 400.0 600.0 800.0 1,000.0 1,200.0

Bulgaria

Lituania

România

Letonia

Ungaria

Slovacia

Estonia

Polonia

Republica Cehă

Danemarca

Slovenia

Portugalia

EU 27

Irlanda

Finlanda

Grecia

Germania

Malta

Anglia

Austria

Olanda

Luxemburg

Cipru

Suedia

Spania

nr. decese la 100000 loc.



35

Fig. 25. Rata standardizată de mortalitate, România, 2000-2009


În dinamică, mortalitatea în România a evoluat paralel cu UE 27 în ultima decadă

(Fig. 25).

Redăm în continuare rata standardizată de mortalitate pentru principalele cauze de

deces din CIM 10, pentru toate statele UE 27 în anul 2009 / 2010 şi pentru

România versus UE 27, în decada 2001 – 2010.

În general mortalitatea pe cauze de boală în România respectă modelul general al

mortalităţii, având valori cu mult peste valoarea UE 27 (în unele situaţii – eg.

accidente rutiere, boli digestive – România are cea mai mare rată de mortalitate) şi

având o evoluţie în timp paralelă cu UE 27, dar superioară acesteia. Există însă şi

unele excepţii privind evoluţia în timp. La mortalitatea prin accidente rutiere şi

mortalitatea prin boli digestive diferenţa România – UE s-a mărit în ultimii ani, iar

la mortalitatea prin cancere, România a avut rate mai mici decât UE 27 până în

anul 2005, de când situaţia s-a inversat. Detalii se prezintă în fig 26 – 45.

Rata standardizată de mortalitate, România, 2000-2009

0.0

200.0

400.0

600.0

800.0

1,000.0

1,200.0

1,400.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România



36

Fig. 26a.


Fig. 26b.


Rata standardizată de mortalitate prin accidente legate de transport, UE, 2009

0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0 16.0

România

Grecia

Lituania

Polonia

Bulgaria

Letonia

Cipru

Ungaria

Slovenia

Slovacia

Luxemburg

Republica Cehă

Portugalia

Estonia

EU 27

Austria

Finlanda

Irlanda

Spania

Danemarca

Germania

Malta

Anglia

Olanda

Suedia


Rata standardizată de mortalitate prin accidente legate de transport, România, 2000-2009

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

18.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




37

Fig. 27a.

Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 27b.


Rata standardizată de mortalitate prin accidente, UE, 2009

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0

Lituania

Estonia

Letonia

Finlanda

România

Slovenia

Ungaria

Polonia

Luxemburg

Slovacia

Republica Cehă

Cipru

Grecia

Bulgaria

Irlanda

EU 27

Austria

Suedia

Danemarca

Malta

Spania

Anglia

Portugalia

Olanda

Germania


Rata standardizată de mortalitate prin accidente, România, 2000-2009

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0

50.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




38

Fig. 28a.


Fig. 28b.


Rata standardizată de mortalitate prin boli cardiace ischemice, UE, 2009

0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 300.0 350.0

Lituania

Slovacia

Letonia

Ungaria

Estonia

România

Republica Cehă

Finlanda

Bulgaria

Malta

Irlanda

Austria

Polonia

Germania

Suedia

Anglia

EU 27

Cipru

Grecia

Slovenia

Danemarca

Spania

Luxemburg

Olanda

Portugalia


Rata standardizată de mortalitate prin boli cardiace ischemice, România, 2000-2009

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




39

Fig. 29a.



Rata standardizată de mortalitate prin boli cardiovasculare, UE, 2009

0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0 600.0 700.0

Bulgaria

România

Lituania

Letonia

Slovacia

Estonia

Ungaria

Republica Cehă

Polonia

Grecia

Slovenia

Finlanda

EU 27

Germania

Austria

Malta

Cipru

Irlanda

Suedia

Luxemburg

Portugalia

Anglia

Danemarca

Olanda

Spania


Rata standardizată de mortalitate prin boli cardiovasculare, România, 2000-2009

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

500.0

600.0

700.0

800.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




40

Fig. 30a.



Rata standardizată de mortalitate prin boli digestive, UE, 2009

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0

România

Ungaria

Lituania

Slovacia

Slovenia

Letonia

Polonia

Estonia

Republica Cehă

Finlanda

Danemarca

Bulgaria

Anglia

EU 27

Germania

Portugalia

Luxemburg

Spania

Austria

Irlanda

Olanda

Malta

Suedia

Grecia

Cipru


Rata standardizată de mortalitate prin boli digestive, România, 2000-2009

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




41

Fig. 31a.



Rata standardizată de mortalitate prin boli respiratori, UE, 2009

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0

Irlanda

Anglia

Danemarca

Portugalia

Grecia

Olanda

Slovacia

Malta

România

Spania

Luxemburg

Ungaria

Republica Cehă

EU 27

Polonia

Bulgaria

Germania

Cipru

Slovenia

Lituania

Suedia

Austria

Finlanda

Estonia

Letonia


Rata standardizată de mortalitate prin boli respiratori, România, 2000-2009

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




42

Fig. 32a.



Rata standardizată de mortalitate prin cancer total, UE, 2009

0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 300.0

Ungaria

Polonia

Slovenia

Republica Cehă

Slovacia

Letonia

Lituania

Danemarca

Estonia

Olanda

România

Irlanda

Anglia

EU 27

Luxemburg

Bulgaria

Germania

Austria

Portugalia

Grecia

Malta

Spania

Suedia

Finlanda

Cipru


Rata standardizată de mortalitate prin cancer total, România, 2000-2009

155.0

160.0

165.0

170.0

175.0

180.0

185.0

190.0

195.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




43

Fig. 33a.



Rata standardizată de mortalitate prin cancer, femei, UE, 2009

0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0 600.0 700.0 800.0

Bulgaria

România

Letonia

Ungaria

Lituania

Slovacia

Polonia

Estonia

Republica Cehă

Danemarca

Irlanda

Grecia

Anglia

Portugalia

Slovenia

EU 27

Germania

Malta

Olanda

Austria

Suedia

Finlanda

Luxemburg

Cipru

Spania


Rata standardizată de mortalitate prin cancer, femei, România, 2000-2009

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

500.0

600.0

700.0

800.0

900.0

1,000.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




44

Fig. 34a.



Rata standardizată de mortalitate prin cancer, bărbați, UE, 2009

0.0 200.0 400.0 600.0 800.0 1,000.0 1,200.0 1,400.0 1,600.0

Lituania

Letonia

Estonia

Ungaria

Bulgaria

România

Slovacia

Polonia

Republica Cehă

Slovenia

Portugalia

Danemarca

Finlanda

EU 27

Malta

Irlanda

Austria

Germania

Luxemburg

Grecia

Olanda

Anglia

Spania

Cipru

Suedia


Rata standardizată de mortalitate prin cancer, bărbați, România, 2000-2009

0.0

200.0

400.0

600.0

800.0

1,000.0

1,200.0

1,400.0

1,600.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




45

Fig. 35a.


Fig. 35b.


Rata standardizată de mortalitate prin cancer de sân la femei, UE, 2009

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 40.0

Malta

Danemarca

Irlanda

Ungaria

Olanda

Slovenia

Anglia

Letonia

Luxemburg

Lituania

Germania

EU 27

Austria

România

Estonia

Cipru

Bulgaria

Slovacia

Grecia

Polonia

Portugalia

Republica Cehă

Finlanda

Suedia

Spania


Rata standardizată de mortalitate prin cancer de sân femei, România, 2000-2009

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




46

Fig. 36a.



Rata standardizată de mortalitate prin diabet zaharat, UE, 2009

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0

Cipru

Malta

Portugalia

Austria

Ungaria

Bulgaria

Danemarca

Letonia

Germania

Polonia

Republica Cehă

EU 27

Olanda

Spania

Estonia

Suedia

Slovacia

Irlanda

România

Slovenia

Lituania

Luxemburg

Anglia

Finlanda

Grecia


Rata standardizată de mortalitate prin diabet zaharat, România, 2000-2009

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




47

Fig. 37a.


Fig. 37b.


Rata standardizată de mortalitate prin hepatită virală, UE, 2009

0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0

Austria

Letonia

Spania

EU 27

Estonia

Malta

Germania

Portugalia

Suedia

Grecia

Polonia

Bulgaria

Danemarca

Irlanda

Anglia

Republica Cehă

Cipru

Lituania

Ungaria

Luxemburg

Olanda

România

Slovenia

Slovacia

Finlanda


Rata standardizată de mortalitate prin hepatită virală, România, 2000-2009

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1.2

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




48

Fig. 38a.


Fig. 38b.


Rata standardizată de mortalitate prin intoxicații accidentale și expunere la substanțe nocive, UE, 2009

0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0 16.0 18.0 20.0

Estonia

Lituania

Finlanda

Letonia

Irlanda

Luxemburg

Suedia

Danemarca

Polonia

Slovenia

Grecia

România

Slovacia

Republica Cehă

Anglia

EU 27

Malta

Cipru

Bulgaria

Spania

Ungaria

Olanda

Germania

Austria

Portugalia


Rata standardizată de mortalitate prin intoxicații accidentale și expunere la substanțe nocive, România, 2000-2009

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




49

Fig. 39a.



Rata standardizată de mortalitate prin omucidere și agresiune, UE, 2009

0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0 7.0

Letonia

Estonia

Lituania

România

Cipru

Luxemburg

Finlanda

Bulgaria

Grecia

Ungaria

Slovacia

Irlanda

Polonia

EU 27

Olanda

Portugalia

Suedia

Republica Cehă

Danemarca

Spania

Malta

Austria

Germania

Slovenia

Anglia


Rata standardizată de mortalitate prin omucidere și agresiune, România, 2000-2009

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




50

Fig. 40a.



Rata standardizată de mortalitate prin sinucideri, UE, 2009

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0

Lituania

Ungaria

Letonia

Slovenia

Estonia

Finlanda

Polonia

Austria

Republica Cehă

Suedia

Irlanda

România

Luxemburg

EU 27

Slovacia

Danemarca

Germania

Bulgaria

Olanda

Malta

Portugalia

Anglia

Spania

Cipru

Grecia


Rata standardizată de mortalitate prin sinucideri, România, 2000-2009

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




51

Fig. 41a.



Rata standardizată de mortalitate prin boli sistem nervos, UE, 2009

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 40.0 45.0 50.0

Finlanda

Spania

Irlanda

Anglia

Danemarca

Suedia

Olanda

EU 27

Malta

Austria

Portugalia

Estonia

Germania

Cipru

Luxemburg

Lituania

Ungaria

Slovacia

Polonia

Slovenia

Letonia

Bulgaria

Grecia

România

Republica Cehă


Rata standardizată de mortalitate prin boli sistem nervos, România, 2000-2009

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

18.0

20.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




52

Fig. 42a.



Rata standardizată de mortalitate prin tuberculoză, UE, 2009

0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0 7.0 8.0

Lituania

România

Letonia

Estonia

Bulgaria

Polonia

Portugalia

Ungaria

EU 27

Slovenia

Irlanda

Slovacia

Finlanda

Grecia

Spania

Republica Cehă

Danemarca

Austria

Anglia

Olanda

Suedia

Germania

Malta


Rata standardizată de mortalitate prin tuberculoză, România, 2000-2009

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




53

Fig. 43a.



Rata standardizată de mortalitate prin tulburări mentale și de comportamnet din cauza consumului de alcool, UE,

2009

0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0

Danemarca

Estonia

Austria

Germania

Slovenia

Polonia

Letonia

Ungaria

EU 27

Finlanda

Suedia

România

Anglia

Republica Cehă

Olanda

Portugalia

Lituania

Spania

Bulgaria

Cipru

Grecia

Malta

Slovacia


Rata standardizată de mortalitate prin tulburări mentale și de comportamnet din cauza consumului de alcool, România, 2000-2009

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




54

Fig. 44a.


Fig. 44b.


Rata standardizată de mortalitate prin tulburări mentale și comportament, UE, 2009

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 40.0

Danemarca

Olanda

Finlanda

Suedia

Malta

Anglia

Ungaria

Spania

Germania

EU 27

Irlanda

Estonia

Austria

Letonia

Luxemburg

Cipru

Polonia

Slovenia

România

Lituania

Portugalia

Republica Cehă

Bulgaria

Grecia

Slovacia


Rata standardizată de mortalitate prin tulburări mentale și comportament, România, 2000-2009

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




55

Fig. 45a.



Rata standardizată de mortalitate prin boli ale pielii și țesutului subcutanat, UE, 2009

0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0

Malta

Cipru

Anglia

Slovenia

Irlanda

Spania

Olanda

Letonia

EU 27

Lituania

Ungaria

Danemarca

Luxemburg

Suedia

Germania

Republica Cehă

Finlanda

Austria

Bulgaria

Estonia

Grecia

Portugalia

România

Polonia


Rata standardizată de mortalitate prin boli ale pielii și țesutului subcutanat, România, 2000-2009

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1.2

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. d

eces

e la

100

000

loc.

EU 27

România




56

III.14. Decesele legate de droguri (număr) Se calculează global, pe genuri şi pentru populaţia sub 25 de ani. Se observă că

pentru România sunt raportate 32 de decese, fiind, din acest punct de vedere, pe

unul dintre ultimele locuri între statele cu populaţie mare. Pe primele locuri se

situeazăni Marea Britanie, Germania, Italia (Tab 4).

Tabel 4. Număr decese induse de consumul de droguri, 2009

Ţara An Decese induse de consumul de droguri (nr)

United Kingdom 2009 2481 Germany 2009 1331 Italy 2009 484 Austria 2009 187 Finland 2009 175 Netherlands 2009 139 Estonia 2009 133 Lithuania 2009 68 Greece 2009 59 Portugal 2009 54 Czech Republic 2009 49 Bulgaria 2009 38 Romania 2009 32 Hungary 2009 31 Slovenia 2009 28 Latvia 2009 19 Luxembourg 2009 14 Cyprus 2009 12 Malta 2009 6


III. 15. Decesele legate de fumat Se calculează ca decese atribuibile fumatului (Shultz et al, 1991). Nu există date

disponibile în baza de date ECHI.



57

III. 16. Decesele legate de alcool Definiţiile ECHI şi formula de calcul pentru acest indicator sunt în curs de

elaborare în proiectul ECHI şi se aşteaptă publicarea lor în iunie 2012.

III. 17. Excesul de mortalitate atribuit caniculei Definiţie şi formulă de calcul în curs de elaborare.

III. 18. Boli transimisbile selectate Se calculează incidenţa anuală la 100000 locuitori pentru 12 boli transmisibile (1.

Chlamydia, 2. Giardiasis, 3. Campylobacteriosis, 4. Salmonellosis, 5. Mumps, 6.

Hepatitis A, 7. Invasive pneumococcal disease, 8. Hepatitis B, 9. Legionellosis, 10.

Listeriosis, 11. E. Coli infections (VTEC, STEC, EHEC), 12. Yersiniosis), după

metodologia ECDC, considerând numai cazurile confirmate. În prezent eistă date

pentru 7 boli. Aceste date sunt disponibile şi pentru România, dar fac obiectul

raportului privind bolile transmisibile.

III. 19. HIV/AIDS Se calculează incidenţa la 100000 locuitori a cazurilor de infecţie HIV şi boală

SIDA pe an calendaristic. Există date disponibile pentru România, dar vor fi

analizate în raportul privind bolile transmisibile.

III. 20. Incidenţa cancerului Se calculează ca număr de pacienţi nou diagnosticaţi pe an calendaristic, împărţiţi

la persoane la risc-ani şi exprimaţi la 100000 locuitori. Ca surse de date se iau în


58

considerare registrele naţionale de cancer şi baza de date Globocan 2008. Nu există

în prezent date în baza ECHI.

III. 21. Diabetul zaharat - prevalenţa autoraportată (a) şi de registru (b)

a. Proporţia indivizilor care au fost vreodată diagnosticaţi cu diabet zaharat şi care

raportează o afectare cauzată de această boală în ultimele 12 luni. Se utilizează

date din Anchetele privind starea de sănătate.efectuate în statele membre în anul

2006 / 2007. Pentru anul 2007 sunt disponibile date pentru 17 state. Următoarea

anchetă se va efectua în 2014. România pare să se situeze pe ultimul loc între cele

17 state, cu cea mai mică incidenţă autoraportată (Fig. 46).

Fig. 46. Incidenţa autoraportată a diabetului zahart, 2009


Nu există date în baza ECHI pentru indicatorul bazat pe registre.

0 2 4 6 8 10

Romania Estonia

Latvia Bulgaria Belgium

France Poland Cyprus Austria

Spain Slovakia

Czech Republic Slovenia

Malta Germany

Greece Hungary

cazuri/100000 loc.



59

III. 22. Demenţa Se calculează numărul indivizilor de 65 de ani şi peste, care au fost vreodată

diagnosticaţi cu demenţă. Există date disponibile numai pentru anul 2006, iar

România se află peu nul dintre ultimele locuri (Tab 5).

Tabel 5. Proporţia persoanelor diagnozticate cu demenţă

Ţara An EURODEM - % din pop totală Sweden 2006 1.56 Italy 2006 1.54 Germany 2006 1.47 France 2006 1.4 Spain 2006 1.39 Belgium 2006 1.38 United Kingdom 2006 1.36 Austria 2006 1.34 Finland 2006 1.31 Greece 2006 1.3 Portugal 2006 1.3 Denmark 2006 1.29 Bulgaria 2006 1.18 Estonia 2006 1.18 Hungary 2006 1.17 Latvia 2006 1.16 Netherlands 2006 1.15 Slovenia 2006 1.14 Luxembourg 2006 1.1 Czech Republic 2006 1.08 Lithuania 2006 1.07 Malta 2006 1.01 Romania 2006 0.96 Cyprus 2006 0.94 Poland 2006 0.93 Ireland 2006 0.86 Slovakia 2006 0.86




60

III. 23. Depresia – prevalenţa autoraportată (a) şi de registru (b) Prevalenţa autoraportată este disponibilă pentru 14 ţări, România situându-se pe

ultimul loc între acestea (Tab 6).

Tabelul 6.

Ţara An

Porporţia persoanelor care au raportat un diagnostic de depresie cronică în ultimele 12 luni

Belgium 2009 6 Spain 2009 5.3 Hungary 2009 4.9 Malta 2009 4.7 France 2009 3.7 Slovenia 2009 3.4 Czech Republic 2009 2.8 Cyprus 2009 2.4 Greece 2009 2.3 Poland 2009 2.1 Slovakia 2009 1.8 Latvia 2009 1.6 Bulgaria 2009 0.8 Romania 2009 0.8


Nu există date privind prevalenţa depresiei din register naţionale în baza de date

ECHI.

III. 24. Infarctul miocardic acut Reprezintă rata acută a cazurilor de infarct miocardic acut fatal şi nefatal la 100000

locuitor. Nu sunt date disponibile.

III. 25. Accidentul vascular cerebral Reprezintă rata de atac a AVC /100000 locuitori, nu sunt disponibile date de rutină.



61

III. 26. Astmul – prevalenţa autoraportată (a) şi de registru (b) Există date doar pentru prevalenţa autoraportată (17 ţări) şi România se află pe

ultimul loc (Tab.7).

Tabelul 7. Prevalenţa autoraportată a astmului bronşic

Ţara Anul

Proporţia persoanelor care au raportat un diagnostic de astm în ultimele 12 luni

France 2009 7 Germany 2009 5.3 Hungary 2009 5.3 Malta 2009 5.2 Spain 2009 4.3 Austria 2009 4.3 Belgium 2009 4.1 Czech Republic 2009 4 Cyprus 2009 3.9 Greece 2009 3.6 Poland 2009 3.6 Slovenia 2009 3.5 Slovakia 2009 2.7 Estonia 2009 2.3 Latvia 2009 2.3 Bulgaria 2009 2 Romania 2009 1.6


III. 27. BPOC – prevalenţa autoraportată (a) şi de registru (b) Există date doar pentru prevalenţa autoraportată (16 ţări), iar România se află pe

penultimul loc (Tab. 8).



62

Tabelul 8. Prevalenţa raportată a BPOC

Ţara Anul Proporţia persoanelor care au raportat un diagnostic de BPOC în ultimele 12 luni

Hungary 2009 4.7 France 2009 4.3 Belgium 2009 4.2 Austria 2009 3.7 Spain 2009 3.5 Bulgaria 2009 3.3 Latvia 2009 3.3 Slovakia 2009 3.3 Slovenia 2009 3.1 Poland 2009 3 Greece 2009 2.9 Czech Republic 2009 2.7 Cyprus 2009 2.4 Estonia 2009 2.1 Romania 2009 1.7 Malta 2009 1.2


III. 28. Greutatea mică la naştere Reprezintă proporţia copiilor cu greutate la naştere sub 2500 g în totalul născuţilor

vii. Pentru anul 2009 sunt disponibile date din 13 ţări, iar România ocupă locul 3,

după Bulgaria şi Ungaria, cu o prevalenţă de 7,8% (Tab 9).



63

Tabelul 9. Proporţia copiilor cu greutate mică la naştere, 2009

Ţara % Bulgaria 8.5 Hungary 8.4 Romania 7.8 Czech Republic 7.6 Slovakia 7.4 Austria 7.1 Denmark 6.1 Poland 5.9 Slovenia 5.9 Estonia 4.6 Lithuania 4.6 Latvia 4.4 Finland 4.3


III. 29. Accidente casnice, în timpul liber şi la şcoală – incidenţă

autoraportată (a) şi de registru (b) Date indisponibile în ECHI.

III. 30. Accidente de trafic România ocupă locul 3 la acest indicator, după Lituania şi Polonia, cu 142 de

persoane decedate prin accidente de circulaţie pentru fiecare million de locuitori

(Fig. 47).

Situaţia cea mai defavorabilă se observă ca evoluţie în timp (Fig. 48). În România

ten. dinţa fenomenului este lent crescătoare, în special în perioada 2001 - 2008,

când, în conformitate cu Strategia UE privind accidentele rutiere, statele erau

încurajate să ia măsuri pentru înjumătăţirea acestor decese.



64

Fig. 47. Decesele prin accidente rutiere, 2008


0 20 40 60 80 100 120 140 160

Malta

Netherlands

Sweden

United Kingdom

Germany

Ireland

Finland

France

Spain

Luxembourg

Denmark

EU27

Italy

Austria

Portugal

Belgium

Estonia

Hungary

Cyprus

Slovakia

Czech Republic

Slovenia

Bulgaria

Greece

Latvia

Romania

Poland

Lithuania

nr persoane decedate în accidente de circulatie/1 mil loc



65

Fig. 48. Decesele prin accidente rutiere în perioada 2001 - 2008


III.31. Accidente la locul de muncă Nu există date pentru România în baza de date ECHI (există date pentru unele ţări

şi pentru EU 15).

III. 32. Încercări de suicid Indicatorul este în curs de elaborare.

III. 33. Sănătate autopercepută Se defineşte ca proporţia persoanelor care îşi percep starea de sănătate cu foarte

bună sau bună – răspunsuri eligibile la întrebarea EU-SILC ”Cât de bună este

sănătatea ta în general ?”, întrebare care are 5 variante de răspuns; 1) foarte bună,

2) bună, 3) potrivită, 4) nemulţumitoare, 5) foarte nemulţumitoare. România se află

78

112

142

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

EU27 Romania



66

imediat deasupra mediei europene, cu 71,3% din personae având o percepţie

bună/foarte bună despre starea de sănătate (Fig. 49).

Fig 49. Proporţia persoanelor care au o percepţie bună şi foarte bună despre

propria sănătate, 2010

C Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)

68.8

71.3

0 20 40 60 80 100

Latvia Lithuania

Estonia Portugal Hungary

Poland Slovenia

Czech Republic Slovakia

Germany France

Italy Bulgaria

Malta EU

Finland Austria

Romania Denmark Belgium

Spain Luxembourg

Cyprus Greece

Netherlands United Kingdom

Sweden Ireland

% persoane



67

Cu toate acestea, este important de menţionat că indicatorii stării de sănătate în

România sunt mult mai defavorabili comparativ cu UE, ceea ce conduce la ipoteza

că românii îşi apreciază cu mai multă uşurintă sănătatea ca fiind bună şi foarte

bună, comparative cu alţi europeni.

III. 34. Morbiditate cronică autoraportată Fig. 50. Proporţia persoanelor care raportează o boală de durată


19.2

30.9

0 10 20 30 40 50

Bulgaria Romania

Greece Luxembourg

Italy Belgium

Lithuania Denmark

Ireland Spain Malta

Czech Republic Portugal Slovakia Sweden

EU Cyprus

Netherlands Poland Latvia

Austria United Kingdom

Slovenia Hungary

Germany France

Estonia Finland

% persoane



68

România ocupă penultimul loc în Europa la acest indicator (după Bulgaria), cu

numai 19,2% din persoane care raportează o boală/problemă de sănătate de durată

(Fig. 50). Media UE este de 30,9%, iar statele în care cei mai mulţi oameni

raportează probleme de sănătate sunt Estonia, Franţa, Germania, Ungaria.

III. 35. Limitări în activitatea zilnică, pe termen lung România se află puţin deasupra mediei UE, cu 25,3% din persoane care raportează

linitări ale activităţii zilnice (Fig. 51).

III. 36. Limitări funcţionale fizice şi senzoriale Nu sunt date disponibile în ECHI.

III. 37. Durere generală musculoscheletică Nu sunt date disponibile în ECHI.

III. 38. Stress psihologic Nu sunt date disponibile în ECHI.

III. 39. Stare de bine psihologică Nu sunt date disponibile în ECHI.

III. 40. Ani de viaţă sănătoasă (HLY) Se constată că România are cu aproximativ 6 ani de viaţă sănătoasă mai puţin decât

media UE, la ambele genuri (Fig. 52).


69

Fig. 51. Limitări ale activităţii zilnice, 2010


III. 41. Speranţa de viaţă – altee Nu sunt date disponibile în ECHI.

24.4

25.3

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Malta Sweden Bulgaria Ireland Greece Cyprus

Luxembourg Italy

Spain United Kingdom

Lithuania Czech Republic

Belgium Poland

EU Denmark

France Romania Portugal

Netherlands Hungary

Austria Estonia

Latvia Finland

Germany Slovakia Slovenia

% persoane



70

Fig. 52. Ani de viaţă sănătoasă pe genuri, 2010


57.4

61.7

0 20 40 60 80

Slovakia Slovenia Latvia Estonia Hungary Romania Lithuania Germany Poland Finland Portugal Austria Netherlands EU France Czech Republic Denmark Bulgaria Belgium Spain Luxembourg United Kingdom Cyprus Ireland Greece Italy Malta Sweden

Ani de viata sanatoasa, BARBATI

57.4

62.6

0 20 40 60 80

Slovakia Slovenia

Latvia Portugal Romania

Finland Estonia

Germany Hungary

Netherlands Austria

Denmark Poland

Lithuania EU

Belgium France

Spain Czech Republic

Cyprus United Kingdom

Luxembourg Ireland

Bulgaria Italy

Greece Sweden

Malta

Ani de viata sanatoasa, FEMEI



71

III. C. Indicatori de determinanţi În această grupă sunt 14 indicatori (Tab. 10).

Tabelul 10. ECHI - Indicatori ai determinanţilor stării de sănătate

Nr. crt.

Indicator

42 Indicele de masă corporală 43 Tensiunea arterială 44 Procentul fumătorilor 45 Procentul gravidelor fumătoare 46 Consumul total de alcool 47 Abuzul de alcool 48 Utilizarea de droguri ilicite 49 Consumul de fructe 50 Consumul de legume 51 Alăptarea 52 Activitatea fizică 53 Riscuri legate de locul de muncă 54 Suportul social 55 Expuneri particulare

În continuare prezentăm analiza indicatorilor de determinanţi existenţi în baza de

date ECHI.

III. 42. Indicele de masă corporală Se analizează proporţia persoanelor adulte cu IMC de 30 şi peste. România are cea

mai mică prevalenţă a obezităţii la adult (7,9% în 2009), media UE nefiind

disponibilă (Fig. 53).

Această situaţie favorabilă trebuie menţinută sub control în viitor prin politici

publice de promovare a nutriţiei sănătoase.


72

Fig. 53. Prevalența obezității, populație totală, UE, 2009


III. 43. Tensiunea arterială Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0

Malta

Ungaria

Estonia

Republica Cehă

Grecia

Letonia

Slovenia

Polonia

Germania

Spania

Cipru

Slovacia

Belgia

Austria

Franța

Bulgaria

România

%



73

III. 44. Procentul fumătorilor România are o pondere a fumătorilor de 20,5% din populaţia adultă, care o situează

între statele cu nivel redus al prevalenţei fumatului.(Fig. 54). Există diferenţe mari

pe genuri (32,7% la bărbaţi, faţă de 9,1% la femei) : Femeile au cea mai scăzută

prevalenţă dintre statele UE pentru care există date.

Fig. 54. Prevalența fumatului, populație totală, UE, 2009


0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0

Grecia

Bulgaria

Letonia

Ungaria

Estonia

Cipru

Spania

Republica Cehă

Polonia

Austria

Germania

România

Belgia

Slovacia

Malta

Slovenia

%



74

Întâlnim din nou o siuaţie favorabilă aparent. Cu toate acestea, mortalitatea prin

cancer pulmonar, care se corelează în general cu prevalenţa fumătorilor, este foarte

ridicată în România, inclusiv la femei. De aceea sunt necesare studii ulterioare

pentru înţelegera magnitudinii fumatului ca problem de sănătate public, inclusiv a

fumatului pasiv.

III. 45. Procentul gravidelor fumătoare Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 46. Consumul total de alcool Măsoară consumul total de alcool (în litri alcool pur) pe cap de locuitor şi pe an, în

populaţia de peste 15 ani. Se iau în calcul producţia şi importurile, dar nu şi

consumul neînregistrat. Datele disponibile provin din baza de date a OMS, pentru

anul 2005. România se situează aproape de media UE, cu 10,54 litri alcool

pur/locuitor/an (Fig. 55).

Dacă analizăm cosumul în dinamică, se constată că în România exită un consum

relativ stabil, apropiat mediei UE (Fig. 56). Precizăm însă că luare în considerare a

consumului neînregistrat poate afecta acest clasament convenabil,

III. 47. Abuzul de alcool Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.


75

Fig. 55. Consumul de alcool pur în populația de peste 15 ani, UE, 2005


0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00 16.00 18.00

Estonia

Republica Cehă

Irlanda

Franța

Austria

Ungaria

Lituania

Portugalia

Luxemburg

Germania

Anglia

Danemarca

Slovacia

Bulgaria

EU 27

Olanda

România

Slovenia

Letonia

Spania

Finlanda

Belgia

Polonia

Cipru

Grecia

Italia

Suedia

Malta

litru pe cap de locuitor



76

Fig. 56. Consumul de alcool pur în populația de peste 15 ani,

România, 2000-2006


III. 48. Utilizarea de droguri ilicite Se calculează ca procentul persoanelor care au utilizat cel puţin o dată droguri

ilicite (cannabis, cocaine, amphetamine şi/sau ecstasy) de-a lungul vieţii şi/sau în

ultimul an. Se calculează pentru grupele de vârstă 15 – 64 şi 15 – 34 de ani. Pentru

România există date pentru anii 2004 şi 2007, iar prevalenţa utilizatorilor de-a

lungul vieţii, grupa 15 – 64 de ani sunt în general foarte reduse (2007 :

0,0% amfetamine; 1,5% cannabis ; 0,1% cocaină ; 0% ecstasy).

III. 49. Consumul de fructe Se calculează ca procent al persoanelor care consumă fructe cel puţin o dată pe zi.

Pentru anul 2009 există date pentru 15 state, iar România ocupă locul 2 după

Franţa (28,7%) (Fig. 57).

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

14.00

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

litru

pe

cap

de lo

cuito

r

ani

EU 27 Romania



77

Fig. 57. Prevalența consumului de fructe o dată pe zi, populație totală, UE,

2009


III. 50. Consumul de legume Se calculează ca procent al persoanelor care consumă legume cel puţin o dată pe zi.

Pentru anul 2009 există date pentru 15 state, iar România ocupă locul 3 după

Franţa şi Malta, cu o pondere de 36,9%) (Fig. 58.).

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0

Estonia

Letonia

Slovacia

Polonia

Grecia

Republica Cehă

Cipru

Slovenia

Ungaria

Belgia

Bulgaria

Spania

Malta

România

Franța

%



78

Fig. 58. Prevalența consumului de legume o dată pe zi, populație totală, UE,

2009


III. 51. Alăptare Se calculează ca procent al copiilor alăptaţi la 3 şi la 6 luni. Nu sunt date

disponibile în baza de date ECHI.

0.0 20.0 40.0 60.0 80.0

Belgia

Slovenia

Estonia

Cipru

Letonia

Polonia

Grecia

Spania

Bulgaria

Republica Cehă

Slovacia

Ungaria

România

Malta

Franța

%



79

III. 52. Activitatea fizică

Indicatorul este în curs de elaborare. Nu sunt date disponibile în baza de date

ECHI.

III. 53. Riscuri legate de locul de muncă Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 54. Suportul social Documentaţie în curs de elaborare. Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 55. Expuneri particulare Cuantifică expunerea medie anuală a populaţiei urbane la poluare atmosferică

(PM10). România se situează peste media UE 27, cu o expunere medie anuală de

30, faţă de 26 în EU (Fig. 59). Datele în dinamică arată o scădere a poluării

atmosferice în România (fig. 60).


80

Fig. 59. Expunerea la PM10, populația urbană, UE, 2009


Fig. 60. Expunerea la PM10, populația urbană, România, 2000-2009


0 10 20 30 40 50 60

Bulgaria Polonia

Italia Ungaria

România Belgia

Slovenia EU 27

Republica … Spania Franța

Olanda Portugalia

Slovacia Austria

Lituania Luxemburg

Germania Letonia Anglia

Danemarca Suedia Irlanda

Estonia Finlanda

concentrația medie anuală

0

10

20

30

40

50

60

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

conc

entr

ația

med

ie a

nual

ă

ani

EU 27

România




81

III. D. Indicatori ai serviciilor de sănătate

În această grupă există 29 de indicatori (Tab. 11).

Tabelul 11. ECHI - Indicatori ai determinanţilor stării de sănătate

Nr. crt.

Indicator

56 Acoperirea vaccinală la copii 57 Vaccinarea antigripală la vârstnici 58 Screeningul pentru cancer de sân 59 Screeningul pentru cancer de col uterin 60 Screeningul pentru cancer de colon 61 Consultaţia prenatală a gravidelor 62 Paturi de spital 63 Acoperire cu medici 64 Acoperire cu asistenţi medicali 65 Mobilitatea profesioniştilor 66 Tehnologii medicale (RX şi CT) 67 Externări 68 Spitalizări de zi 69 Raport spitalizări de zi/spitalizări continue 70 Durata medie de spitalizare 71 Utilizarea asistenţei primare – vizite autoraportate (a) şi înregistrate (b) 72 Consultaţii de specialitate – a. autoraportate şi b. înregistrate 73 Intervenţii chirurgicale 74 Utilizarea medicamentelor 75 Mobilitatea pacienţilor 76 Acoperirea cu asigurări de sănătate 77 Cheltuiala pentru sănătate 78 Ratele de supravieţuire prin cancer 79 Fatalitatea intraspitalicească la 30 de zile pentru IMA şi AVC 80 Echitatea accesului la servicii de sănătate 81 Timpul de aşteptare pentru unele servicii de chirurgie 82 Infecţii nosocomiale 83 Calitatea tratamentului în cancer 84 Controlul diabetului


82

III. 56 Acoperirea vaccinală la copii Se calculează ca:

- procent al copiilor de un an vaccinaţi complet împotriva difteriei,

tetanosului, pertusis-ului şi antipoliomielită ;

- Procentul copiilor de 2 ani vaccinaţi complet impotriva rujeolei, rubeolei şi

oreionului.

Difterie : există date pentru România până în 2004 – 97,1%.

Tetanos : există date pentru România până în 2004 – 97,1%.

Pertussis : există date pentru România până în 2004 – 97,1%.

Poliomielită : există date pentru România până în 2005 – 96,9%.

Rujeolă : 2007 – 97,1%

Rubeolă :2007 - 61,2%

Acoperirile vaccinale în România sunt în general peste UE 27.

III. 57 Vaccinarea antigripală la vârstnici Se calculează ca procent al persoanelor de peste 65 de ani care raportează o

vaccinare antigripală în ultimele 12 luni. În baza de date ECHI există date pentru

14 state, 2009. România are 18.1% acoperire, fiind pe unul din ultimele locuri (fig.

61). De remarcat că primele două locuri sunt ocupate de Franţa şi Germania - şări

cu populaţii foarte numeroase, care au asigurat acoperiri vaccinale de 66,7 şi

respectiv 56,3%.


83

Fig. 61. Acoperire vaccinală antigripală, 65 de ani şi peste, 2009


III. 58 Screeningul pentru cancer de sân Se calculează ca procentul femeilor de 50 – 69 de ani care raportează o

mamografie în ultimii doi ani. România se află pe ultimul loc între cele 17 state

pentru care există date disponibile, cu 8% (Fig. 62). Pe primele locuri se situează

Austria şi Franţa cu peste 80% femei testate.

18.1

0 10 20 30 40 50 60 70 80

Estonia

Latvia

Bulgaria

Poland

Romania

Czech Republic

Slovenia

Slovakia

Cyprus

Hungary

Greece

Malta

Germany

France

% populatie



84

Fig. 62. Prevalența raportări mamografiei in ultimi 2 ani, femei, gupa de

vârsta 50-59, UE, 2009


III. 59 Screeningul pentru cancer de col uterin Se calculează ca procent al femeilor de 20 – 69 de ani care raportează un test Papa

Nicolau în ultimii trei ani. Există date disponibile pentru anul 2009 pentru 16 state.

În România numai 14,6% dintre femei au raportat un test efectuat în ultimii 3 ani,

fiind cea mai redusă proporţie din UE (Fig. 63).

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0

Franța

Austria

Spania

Belgia

Germania

Republica Cehă

Ungaria

Cipru

Polonia

Slovacia

Grecia

Slovenia

Letonia

Estonia

Malta

Bulgaria

România

%



85

Fig. 63. Populaţia feminină de 20 – 69 de ani care raportează un test de

screening pentru cancer de col uterin în ultimii 3 ani


Cele mai mari acoperiri cu servicii de screening s-au evidenţiat în Letonia,

Germania, Slovenia, Franţa (peste 75%). Acest rezultat este îngrijorător în

condiţiile în care România are cea mai ridicată mortalitate prin cancer de col uterin

din UE şi trebuie identificate rapid politici publice eficace pentru diagnosticarea

precoce a acestei patologii.

III. 60 Screeningul pentru cancer de colon Se calculează ca proporţie a persoanelor de 50 – 74 de ani care raportează un test

de screening pentru cancerul de colon în ultimii doi ani. Există date disponibile

14.6

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Romania

Estonia

Bulgaria

Malta

Slovakia

Hungary

Czech Republic

Cyprus

Spain

Belgium

Greece

Poland

France

Slovenia

Germany

Latvia

% femei



86

pentru anul 2009 pentru 14 state, iar România se situează din nou pe ultimul loc, cu

numai 1,9% din populaţia eligibilă testată (Fig. 64).

Fig. 64. Populaţia de 50 – 74 de ani care raportează un test de screening

pentru cancer de colon uterin în ultimii 2 ani


III. 61 Consultaţia prenatală a gravidelor Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 62 Paturi de spital România se situează peste media UE 27 la număruld e paturi de spital/100000

locuitori (662,6 faţă de 550,9 fig. 65).

1.9

0 5 10 15 20 25 30

Romania

Malta

Spain

Poland

Greece

Cyprus

Hungary

Slovenia

Belgium

Bulgaria

Latvia

Slovakia

France

Czech Republic

% persoane



87

Analizând indicatorul în dinamică, se observă că România a efectuat o reducere

vizibilă de paturi în anul 2003, moment de la care a avut o evoluţie paralelă cu UE

27, cu o valoare superioară acesteia (Fig. 66).

III. 63 Acoperire cu medici Se calculează ca număr de medici practicieni la 100000 locuitori. Se constată că

acoperirea cu medici în România are o uşoară tendinţă de creştere în decada

studiată, de la 199,6 medici /100000 loc în 2001 la 225,9 în 2009 (fig. 66).

Cu toate acestea, România se situează în anul 2009 pe penultimul loc în UE 27

(date disponibile pentru 17 state) la acoperirea cu medici (după Polonia) (Fig 68).

III. 64 Acoperire cu asistenţi medicali România are o acoperire c asistente medicale relative constantă în perioada 2000 –

2008 (817,4 asistente/100000loc în 2000 şi respective 834,3 în 2008. În baza de

date ECHI există date pentru 8 ţări pentru anul 2008, a căror acoperire variază de

la 431,1 în Grecia la 1942,5 în Cehia.

III. 65 Mobilitatea profesioniştilor Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.


88

Fig. 65. Număr de paturi spital, UE, 2009


0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0 600.0 700.0 800.0 900.0

Germania

Austria

Ungaria

Republica Cehă

Lituania

Polonia

România

Bulgaria

Franța

Belgia

Slovacia

Letonia

Finlanda

Luxemburg

EU 27

Estonia

Grecia

Malta

Olanda

Slovenia

Italia

Danemarca

Portugalia

Anglia

Spania

Suedia

nr. de paturi la 100000 loc.



89

Fig. 66. Număr de paturi spital, România, 2000-2009


Fig. 67. Medici practicieni, România, 2000-2009


0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

500.0

600.0

700.0

800.0

900.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

nr. d

e pa

turi

la 1

0000

0 lo

c.

ani

EU 27

România

170

180

190

200

210

220

230

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

nr. m

edic

i la

1000

00 lo

c.

ani




90

Fig. 68. Medici practicieni, UE, 2009


0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0

Austria

Bulgaria

Lituania

Germania

Republica Cehă

Spania

Italia

Estonia

Malta

Ungaria

Letonia

Belgia

Luxemburg

Anglia

Slovenia

România

Polonia

nr. medici la 100000 loc.



91

III. 66 Tehnologii medicale (CT)

Fig. 69. Dotări CT-scan, UE, 2009


0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0

Grecia

Cipru

Italia

Malta

Austria

Bulgaria

Luxemburg

Danemarca

Letonia

Finlanda

Lituania

Estonia

Irlanda

Republica Cehă

Slovacia

Polonia

Slovenia

Franța

Olanda

Ungaria

România

nr. aparate la 100000 loc.



92

Se calculează ca numpr de aparate la 100000 locuitori. România are cele mai

puţine dotări (0,5 aparate), comparativ cu Cipru, Grecia, Italia, Malta (peste 3

aparate/100000 loc) (fig. 69).

III. 67 Externări Se calculează ca număr de externări/100000 locuitori, pentru principalele grupe de

boli. În continuare prezentăm situaţia comparativă între state pentru anul 2009 şi

respectiv evoluţia comparativă România – UE 27 în perioada 2001- 2009 (Fig. 70

– 89) Fig. 70a.


Externări spital - avort, UE, 2009

0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 300.0

România

Bulgaria

Irlanda

Republica Cehă

Slovacia

Lituania

Ungaria

Austria

Polonia

Spania

Italia

Portugalia

Slovenia

Anglia

Franța

Luxemburg

Suedia

Olanda

Malta

Finlanda

nr. externări la 100000 loc.



93

Fig. 70b.


Fig. 71a.


Externări spital - avort, România, 2000-2009

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

350.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.

Externări spital - boli ale pielii și țesutului subcutanat, UE, 2009

0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 300.0 350.0 400.0 450.0 500.0

România

Bulgaria

Austria

Lituania

Estonia

Ungaria

Slovacia

Republica Cehă

Polonia

Slovenia

Anglia

Malta

Irlanda

Franța

Portugalia

Finlanda

Luxemburg

Italia

Suedia

Spania

Olanda





94

Fig. 71b.


Fig. 72 a.


Externări spital - boli ale pielii și țesutului subcutanat, România, 2000-2009

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

350.0

400.0

450.0

500.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.

Externări spital - boli cardiovasculare, UE, 2009

0.0 500.0 1,000.0 1,500.0 2,000.0 2,500.0 3,000.0 3,500.0 4,000.0 4,500.0

Lituania

Bulgaria

Austria

România

Ungaria

Estonia

Republica Cehă

Slovacia

Finlanda

Polonia

Suedia

Italia

Slovenia

Luxemburg

Franța

Olanda

Portugalia

Spania

Anglia

Malta

Irlanda





95

Fig. 72b.


Fig. 73a


Externări spital - boli cardiovasculare, România, 2000-2009

0.0

500.0

1,000.0

1,500.0

2,000.0

2,500.0

3,000.0

3,500.0

4,000.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.

Externări spital - boli digestive, UE, 2009

0.0 500.0 1,000.0 1,500.0 2,000.0 2,500.0 3,000.0

România

Austria

Bulgaria

Lituania

Republica Cehă

Slovacia

Franța

Estonia

Luxemburg

Ungaria

Slovenia

Polonia

Finlanda

Italia

Spania

Anglia

Suedia

Irlanda

Portugalia

Malta

Olanda





96

Fig. 73b.


Fig. 74a.


Externări spital - boli digestive, România, 2000-2009

0.0

500.0

1,000.0

1,500.0

2,000.0

2,500.0

3,000.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.

Externări spital - boli respiratori, UE, 2009

0.0 500.0 1,000.0 1,500.0 2,000.0 2,500.0 3,000.0 3,500.0

România

Bulgaria

Lituania

Austria

Estonia

Ungaria

Slovacia

Slovenia

Finlanda

Republica Cehă

Irlanda

Polonia

Luxemburg

Spania

Anglia

Italia

Portugalia

Suedia

Franța

Malta

Olanda





97

Fig. 74b.


Fig. 75a.


Externări spital - boli respiratori, România, 2000-2009

0.0

500.0

1,000.0

1,500.0

2,000.0

2,500.0

3,000.0

3,500.0

4,000.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.

Externări spital - cancer trahee, bronhii şi plămâni, UE, 2009

0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 300.0 350.0

Ungaria

Austria

Luxemburg

România

Slovenia

Slovacia

Polonia

Olanda

Republica Cehă

Lituania

Finlanda

Suedia

Bulgaria

Italia

Anglia

Irlanda

Spania

Franța

Portugalia

Malta





98

Fig. 75b.

Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 76a.


Externări spital - cancer trahee, bronhii şi plămâni, România, 2000-2009

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

140.0

160.0

180.0

200.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.

Externări spital - cancer colon, UE, 2009

0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 300.0 350.0 400.0

Ungaria

Austria

Lituania

România

Republica Cehă

Malta

Slovacia

Slovenia

Luxemburg

Finlanda

Bulgaria

Suedia

Polonia

Olanda

Italia

Spania

Franța

Portugalia

Anglia

Irlanda





99

Fig. 76b.

Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm) Fig. 77a.


Externări spital - cancer colon, România, 2000-2009

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.

Externări spital - cancer piele, UE, 2009

0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0

Austria

Portugalia

Ungaria

Slovacia

Republica Cehă

Bulgaria

Finlanda

România

Lituania

Slovenia

Franța

Italia

Suedia

Irlanda

Luxemburg

Polonia

Anglia

Spania

Olanda

Malta





100

Fig. 77b.


Fig. 78.


Externări spital - cancer piele, România, 2000-2009

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.

Externări spital - cancer de sân, femei, UE, 2009

0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0 600.0

Austria

Finlanda

Ungaria

Luxemburg

România

Lituania

Slovenia

Franța

Republica Cehă

Suedia

Slovacia

Olanda

Italia

Anglia

Polonia

Spania

Irlanda

Portugalia

Malta





101

Fig. 79a.



Externări spital - cancer ovarian, UE, 2009

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0

Austria

Lituania

Ungaria

România

Luxemburg

Bulgaria

Slovacia

Finlanda

Polonia

Suedia

Republica Cehă

Malta

Slovenia

Anglia

Olanda

Irlanda

Italia

Franța

Spania

Portugalia


Externări spital - cancer ovarian, România, 2000-2009

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.




102

Fig. 80a.



Externări spital - cancer prostată, UE, 2009

0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0

Austria

Suedia

Lituania

Finlanda

Slovenia

Republica Cehă

Franța

Luxemburg

Italia

Ungaria

Olanda

România

Anglia

Spania

Slovacia

Irlanda

Portugalia

Bulgaria

Polonia

Malta


Externări spital - cancer prostată, România, 2000-2009

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.




103

Fig. 81a.



Externări spital - cancer uterin, UE, 2009

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0 100.0

România

Austria

Lituania

Slovacia

Republica Cehă

Ungaria

Suedia

Finlanda

Slovenia

Polonia

Irlanda

Portugalia

Luxemburg

Olanda

Anglia

Italia

Spania

Franța

Malta


Externări spital - cancer uterin, România, 2000-2009

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

100.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.




104

Fig. 82a.



Externări spital - neoplasm, UE, 2009

0.0 500.0 1,000.0 1,500.0 2,000.0 2,500.0 3,000.0 3,500.0

Austria

Ungaria

România

Slovenia

Lituania

Finlanda

Estonia

Republica Cehă

Slovacia

Bulgaria

Luxemburg

Polonia

Suedia

Italia

Franța

Portugalia

Olanda

Spania

Anglia

Irlanda

Malta


Externări spital - neoplasm, România, 2000-2009

0.0

500.0

1,000.0

1,500.0

2,000.0

2,500.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.




105

Fig. 83a.



Externări spital - diabet zaharat, UE, 2009

0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0 600.0 700.0 800.0 900.0

Bulgaria

Ungaria

România

Austria

Republica Cehă

Lituania

Polonia

Estonia

Slovacia

Franța

Finlanda

Suedia

Malta

Luxemburg

Irlanda

Portugalia

Slovenia

Italia

Anglia

Spania

Olanda


Externări spital - diabet zaharat, România, 2000-2009

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

350.0

400.0

450.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.




106

Fig. 84a.



Externări spital - HTA, UE, 2009

0.0 100.0 200.0 300.0 400.0 500.0 600.0 700.0

România

Lituania

Austria

Slovacia

Polonia

Republica Cehă

Ungaria

Slovenia

Finlanda

Luxemburg

Italia

Suedia

Malta

Portugalia

Spania

Bulgaria

Franța

Irlanda

Anglia

Olanda


Externări spital - HTA, România, 2000-2009

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

500.0

600.0

700.0

800.0

900.0

1,000.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.




107

Fig. 85a.



Externări spital - otrăviri cu droguri, medicamente si substanțe biologice - efecte toxice, UE, 2009

0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0 140.0 160.0 180.0 200.0

Franța

Lituania

Ungaria

Anglia

Bulgaria

Irlanda

Polonia

Suedia

Malta

Finlanda

Olanda

Austria

Republica Cehă

Estonia

Slovacia

Slovenia

România

Luxemburg

Portugalia

Spania

Italia


Externări spital - otrăviri cu droguri, medicamente si substanțe biologice - efecte toxice, România, 2000-2009

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.




108

Fig. 86a.



Externări spital - boli sistem nervos, UE, 2009

0.0 200.0 400.0 600.0 800.0 1,000.0 1,200.0 1,400.0

Lituania

Austria

Bulgaria

Finlanda

Luxemburg

România

Slovacia

Republica Cehă

Polonia

Ungaria

Estonia

Franța

Suedia

Slovenia

Italia

Irlanda

Anglia

Portugalia

Spania

Olanda

Malta


Externări spital - boli sistem nervos, România, 2000-2009

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

500.0

600.0

700.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.




109

Fig. 87a.



Externări spital - tuberculoză, UE, 2009

0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0

România

Lituania

Polonia

Slovacia

Austria

Ungaria

Finlanda

Portugalia

Spania

Slovenia

Republica Cehă

Italia

Franța

Irlanda

Suedia

Luxemburg

Anglia

Malta

Olanda


Externări spital - tuberculoză, România, 2000-2009

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

350.0

400.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.




110

Fig. 88a.



Externări spital - tulburări mentale și de comportament din cauza consumului de alcool, UE, 2009

0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0 300.0 350.0

Luxemburg

Finlanda

Austria

Suedia

Polonia

Lituania

Slovacia

Franța

Republica Cehă

România

Slovenia

Ungaria

Anglia

Irlanda

Malta

Bulgaria

Italia

Portugalia

Olanda

Spania


Externări spital - tulburări mentale și de comportament din cauza consumului de alcool, România, 2000-2009

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

140.0

160.0

180.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.




111

Fig. 89a.



Externări spital - tulburări mentale și de comportament, UE, 2009

0.0 200.0 400.0 600.0 800.0 1,000.0 1,200.0 1,400.0 1,600.0 1,800.0

Austria

Finlanda

România

Estonia

Ungaria

Luxemburg

Lituania

Suedia

Slovacia

Polonia

Republica Cehă

Bulgaria

Slovenia

Malta

Franța

Italia

Anglia

Spania

Portugalia

Irlanda

Olanda


Externări spital - tulburări mentale și de comportament, România, 2000-2009

0.0

200.0

400.0

600.0

800.0

1,000.0

1,200.0

1,400.0

1,600.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009ani

nr. e

xter

nări

la 1

0000

0 lo

c.




112

III. 68 Spitalizări de zi Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 69 Raport spitalizări de zi/spitalizări continue Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 70 Durata medie de spitalizare Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 71 Utilizarea asistenţei primare – vizite autoraportate (a) şi

înregistrate (b) Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 72 Consultaţii de specialitate – a. autoraportate şi b.

înregistrate Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 73 Intervenţii chirurgicale

Se calculează ca număr de proceduri la 100000 locuitori. Sunt

considerate 11 proceduri (PTCA, cezariene, cataractă, by-pass

coronarian, proteză de şold, colecistectomie laparoscopică, excizie

parţială de glană mamară, hernie inghinală, amigdalectomie, plastie de

genunchi şi mastectomie totală). În analiza der faţă au fost selectate 4

proceduri (fig. 90 a –d)


113

Fig. 90 a. PTCA, 2009


Fig. 90 b. Cezariene, 2009


47.7

0 100 200 300 400 500 600 700

Portugal

Poland

Ireland

Italy

Estonia

Sweden

Luxembourg

Slovenia

Austria

nr proceduri/100000 loc

313.9

0 100 200 300 400 500

Slovenia

Netherlands

Spain

Estonia

Germany

Portugal

Austria

Slovakia

Hungary

Bulgaria

Ireland





114

Fig. 90c. Operaţii de cataractă, 2009


Fig. 90 d. By-pass coronarian, 2009


253.3

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600

Estonia

Netherlands

Sweden

Italy

Germany

Latvia

Romania

Switzerland

Lithuania

Luxembourg

Finland

Portugal


19.4

0 20 40 60 80 100 120 140

Finland

Slovakia

France

United Kingdom

Portugal

Ireland

Luxembourg

Iceland

Slovenia

Estonia





115

Se constată că România se situează pe ultimele locuri la proceduri intervenţionale

cardiace (PTCA, by-pass, fig 90 a, d), ocupă un loc ceva mai convenabil la

operaşiile de cataractpă (Fig 90c), dar un loc fruntaş la cezariene (Fig. 90b).

III. 74 Utilizarea medicamentelor Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 75 Mobilitatea pacienţilor Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 76 Acoperirea cu asigurări de sănătate Nu sunt date pentru România.

III. 77 Cheltuiala pentru sănătate Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 78 Ratele de supravieţuire prin cancer Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 79 Fatalitatea intraspitalicească la 30 de zile pentru IMA şi

AVC Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 80 Echitatea accesului la servicii de sănătate


116

III. 81 Timpul de aşteptare pentru unele servicii de chirurgie Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 82 Infecţii nosocomiale Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 83 Calitatea tratamentului în cancer Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. 84 Controlul diabetului Nu sunt date disponibile în baza de date ECHI.

III. E. Indicatori de promovare a sănătăţii

În această grupă există 4 de indicatori (Tab. 12).

Tabelul 12. ECHI - Indicatori de promovare a sănătăţii

Nr. crt.

Indicator

85 Politici privind limitarea expunerii la tutun în mediu 86 Politici privind nutriţia 87 Politici şi practici de stil de viaţă sănătos 88 Programe integrate în scoli, spitale, la locul de muncă

Aceşti indicatori sunt complecşi, construiţi din mai mulţi indicatori din domeniul

definit. În prezent nu există fdate pentru niciunul dintre ei.


117

IV. Concluzii Analiza stării de sănătate a populaţiei României prin prisma indicatorilor ECHI şi

pe baza informaţiilor din această bază de date a relevat o stare de sănătate mai

precară a populaţiei României, comparativ cu nivelul UE 27. Astfel, românii

trăiesc mai puţin, au o natalitate mai redusă şi o rată totală de fertilitate sub media

UE. Cu toate acestea, fertilitatea este precoce la noi în ţară, România având

unadintre cele mai ridicate valori pentru născuţii vii provenind din mame sub 20 de

ani.

Prin prisma componentei negative a reproducerii, românii au o mortalitate peste

medie, atât generală, căt şi pe diferite cauze de boală. Prin prisma serviciilor de

sănătate, în România exstă mai puţină infrastructură şi mai puţin personal

comparativ cu alte state din UE. Sunt puţin reprezentate serviciile preventive, în

special serviciile de screening, sau unele servicii intervenţionale (ex. By-pass

coronarian, PTCA), dar suntem pe locuri fruntaşe alte servicii medicale (ex.

cezariana).

Sănătatea percepută nu ne avantajează, România înregistrând procente ridicate

pentru persoanele mulţumite şi foarte mulţumite de sănătatea proprie (în opoziţie

cu indicatorii obiectivi) şi ponderi foarte mici pentru problemele de sănătate

autoraportate.

Analiza comparativă a determinanţilor sănătăţii a relevant, oarecum surprinzător,

niveluri de expunere mai mici comparativ cu UE, şi, uneori, cu tendinţă

desprescătoare (ex. nivelul de poluare atmosferică urbană), ceea ce ridică unele

problem de validitate a indicatorilor.

Setul de indicatori ECHI conţine 88 de indicatori, din care, în prezent există date

comparabile pentru peste 40 dintre aceştia. Pentru fiecare indicator sunt definite

una sau mai multe modalităţi de analiză şi chiar mai multe criterii de analiză – unii


118

sunt exprimaţi pe genuri, pe grupe de vârstă sau la diferite vârste, alţii sunt

exprimaţi în funcţie de nivelul de educaţie. De aceea, putem spune că numărul

indicatorilor analizaţi este cu mult peste 80.

În general, au existat date în baza ECHI pentru România, chiar şi în situaţiile în

care se pentru alte state nu existau. În unele situaţii existau surse naţionale care să

completeze sau să aducă informaţie mai recentă (ex. acoperirile vaccinale la copii

se opresc la nivelul anilor 2004 sau 2005, iar acoperirea cu vaccin antigripal la

vârstini la nivelul anului 2008), dar acestă sinteză a avut ca ţintă analiza bazei de

date ECHI.

Putem spune că analiza ECHI adduce un plis de informaţie privind starea de

sănătate a populaţiei României, dincolo de demersurile naţionale, şi, cel mai

important, oferă un cadru standardizat de comparare cu celelalte state UE, care ne

ajută să identificăm principalele diferenţe. Acestea trebuie să devină rapid

subiectul unor politici publice eficace, care să conducă la corecţia/îmbunătăţirea

indicatorilor stării de sănătate.

Bibliografie 1. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database

2. www.insse.ro

3. Scherbov S, Mamolo M, Lutz W. Probabilistic Population Projections for the 27 EU

Member States Based on Eurostat Assumptions. 2008. Disponibil la

http://www.oeaw.ac.at/vid/download/edrp_2_08.pdf

4. (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database

http://www.insse.ro/

http://www.oeaw.ac.at/vid/download/edrp_2_08.pdf


Date post:	23-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	11 times
Download:	0 times

Institutul Național de Sănătate Publică...

Documents