+ All Categories
Home > Documents > INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut...

INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut...

Date post: 31-Jan-2018
Category:
Upload: builien
View: 264 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
517
INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL ACADEMIEI ROMÂNE, CLUJ-NAPOCA Gheorghe Iancu JUSTI[IE ROMÂNEASC~ ÎN TRANSILVANIA (1919)
Transcript
Page 1: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[”AL ACADEMIEI ROMÂNE, CLUJ-NAPOCA

Gheorghe Iancu

JUSTI[IE ROMÂNEASC~ ÎN TRANSILVANIA (1919)

Page 2: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[”AL ACADEMIEI ROMÂNE, CLUJ-NAPOCA

Gheorghe Iancu

JUSTI[IE ROMÂNEASC~ ÎN TRANSILVANIA(1919)

Editura Ecumenica Press

Cluj-Napoca, 2006

Page 3: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

Dedic acest volum familiei mele }i în special nepotului,Octavian Danci, Viitorul care se dezvolt@ n@valnic.

Page 4: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

CUPRINS

Studiu istoric ................................................................................ 7

Not@ asupra edi]iei ................................................................... 107

*

Lista institu]iilor juridice din Transilvaniatrecute sub controlul statului român }i datele de preluare a lor ... 108

Lista Institu]iilor juridice din Transilvania existente în anul 1921 ... 112

Documente .............................................................................. 116

*

Glosar ...................................................................................... 481Indice de nume }i localit@]i ....................................................... 484

*

De acela}i autor ....................................................................... 419

Page 5: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

STUDIU ISTORIC

Cercetarea istoric@ implic@ c@ut@ri lungi }i asidue într-un material informa]ionaledit, }i mai ales inedit, în inten]ia de a-l face cât mai larg }i variat, pentru a fi,apoi, supus unei analize aprofundate, prin metodele cele mai adecvate.

Pe acest drum al c@ut@rilor suntem înso]i]i de }ans@ }i ne}ans@ în propor]iidiferite, deloc intuibile. Ba]i într-un „zid”, care nu se deschide. Î]i mu]i tentativeleîntr-o alt@ direc]ie, care poate fi mult mai „darnic@”. Cu toate acestea un istoriccon}tient }tie întotdeauna c@ informa]iile lui nu sunt totale }i în consecin]@ niciProdusul nu atinge cotele exhaustivului.

Istoria este un domeniu viu }i dinamic }i de aceea tor]a stins@ în mânaunuia va putea fi reaprins@ de un alt iscoditor sau în unele cazuri chiar deprimul. {i ciclurile se repet@.

Aceste scurte considera]ii î}i au aplicabilitatea }i în elaborarea acesteilucr@ri, care are câteva etape temporale.

În anul 1974 mi-am propus s@ redactez un articol despre activitatea Consi-liului Dirigent în domeniul justi]iei1, ca parte a lucr@rii de doctorat dedicat@Consiliului Dirigent. Din p@cate, de atunci }i pân@ ast@zi arhiva ConsiliuluiDirigent este extrem de s@rac@ în documente. Doar pentru dou@ domenii –agricultur@ }i administra]ie public@ – informa]iile sunt mai numeroase. În rest,parc@ le-a înghi]it neantul.

Acum 30 de ani n-am acceptat „bezna informa]ional@” în care bâjbâiam}i am întreprins altceva. Am p@r@sit terenul Arhivelor Statului }i mi-amîndreptat pa}ii spre Tribunalul din Cluj, unde aflasem c@ este depozitat@ arhivaCur]ii de Apel Cluj. Într-o sal@ imens@, dosarele st@teau cumin]i pe rafturi, înordine cronologic@, a}teptând parc@ s@ fie r@sfoite, pentru a mai sc@pa depraful atât de prezent în asemenea locuri.

1 Gheorghe Iancu, Preocup@rile Consiliului Dirigent în vederea organiz@rii justi]iei în Transil-vania (1918-1920), „Anuarul Institutului de Istorie }i Arheologie Cluj-Napoca”, 1975, 18,p. 213-228 (În continuare: Anuar, 1975).

Page 6: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

8

GHEORGHE IANCU

Eu am „lovit” în borna care marca anul 1919. Institu]ia î}i începuse activi-tatea ca urmare a Legii din anul 1890. {i ... surpriz@ pl@cut@ de propor]ii! Primelecinci dosare „ad@posteau”, în copie, acte cu privire la preluarea de c@tre statulromân, în anul 1919, a instiu]iilor judiciare – Cur]i de Apel, tribunale, judec@toriide ocol – din Transilvania, Banat, Cri}ana }i Maramure}.

Pe o buc@]ic@ de hârtie, atins@ grav de Vreme, scria c@ aceste copii s-auf@cut în plan local în preajma Dictatului de la Viena. Cum au ajuns ele în acestfond r@mâne înc@ o enigm@ pentru mine.

Le-am luat, le-am f@cut o cur@]enie de suprafa]@ }i le-am studiat. Am incluso mic@ parte din informa]ie în articolul publicat în anul 1975 }i le-am l@sat „s@doarm@ în colb de cronici” – dup@ expresia poetului – aproape 30 de ani.Fascina]ia lor nu p@lise cu totul, astfel c@ în anul 2001 am decis s@ revin ladocumente, pentru a întocmi un volum. În acel moment ele se g@seau încl@direa Cur]ii de Apel Cluj. Domnul pre}edinte al Institu]iei mi-a aprobat, cumult@ amabilitate, reîntâlnirea cu comoara adormit@. Dar, durere – folosindun termen din secolul al XIX-lea – nimic nu mai era la locul s@u. Sala în carele descoperisem c@p@tase o alt@ întrebuin]are, iar dosarele au fost mutate, f@r@nici o eviden]@, într-o alt@ camer@, unde un dosar din 1900 st@tea lâng@ unuldin 1938. Haos total. Dup@ câteva zile de c@ut@ri infructuoase am vrut s@renun], fiindc@ mi s-a p@rut c@ demersul meu se apropie de cel al lui Sisif. {itotu}i am continuat. Dar nu singur, ci cu ginerele meu, economistulIoan Florin Danci. Ochi mai buni decât ai mei, flerul, tinere]ea, norocul }i-au dat mâna }i dup@ cca 2 ore de „investiga]ii” mi-a întins câteva dosare legatecu o sfoar@, care s-au dovedit a fi cele 5 dosare depistate în anul 1974!Mul]umirile mele deosebite i le-am transmis pe loc }i acum le fac publice înpaginile acestui volum, care la acel moment avea }anse s@ se constituie.

M@ g@seam, deodat@, cu noroc, pe un drum cunoscut, pe care }tiam s@-lparcurg. „Istoria” volumului nu s-a oprit aici. Foarte multe documente erauredactate în limba maghiar@, lucru firesc pentru realit@]ile anului 1919, limb@pe care eu nu o cunosc. În consecin]@, i-am solicitat istoricului Ottmár Tra}c@,cunosc@tor al limbii maghiare, s@ devin@ colaborator la volum, fapt pe carel-a acceptat. Abia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus”spre finalizarea lucr@rii.

Dac@ aceasta a fost o latur@ nev@zut@ a laboratorului nostru de crea]ie, pe caream explicitat-o, revenim la abordarea propriu-zis@ a titlului volumului: Justi]ieromâneasc@ în Transilvania (1919), în]elegând prin Transilvania provinciile unitecu Regatul România la 1 Decembrie 1918, eveniment care a marcat înf@ptuireaRomâniei Mari.

Page 7: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

9

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Acest act, bazat pe principiul dreptului popoarelor la autodeterminare s-arealizat }i a fost impus adversarilor prin eforturile ne]@rmurite }i tenace, prinsacrificiile }i jertfele unui veritabil Bloc na]ional românesc. El s-a compus din:dinastie, armat@, biseric@, oameni politici, intelectuali, oameni simpli2. To]i aufost înf@}ura]i în Tricolorul aduc@tor de izbând@. Monarhia austro-ungar@ sef@cuse ]@nd@ri, astfel c@ popoare }i provincii asuprite au putut ac]iona înconformitate cu propriile lor interese na]ionale.

Românii aduna]i la Alba Iulia în „sl@vita” lor Adunare Na]ional@ au elaboratunul din actele fundamentale ale istoriei lor, care st@ demn al@turi de Supplex,de hot@rârile de pe Câmpia Libert@]ii de la Blaj, de legile Dietei de la Sibiu,Pronunciament }i de Memorand, pe un altar al spiritualit@]ii române}ti.

Hot@rându-se Unirea Transilvaniei cu România, punctul II al Rezolu]ieiprevedea men]inerea unei autonomii provizorii pân@ la întrunirea Consti-tuantei aleas@ pe baza votului universal. Accentu@m, este vorba de o autonomieprovizorie }i limitat@ în timp ale c@rei contururi se vor preciza în scurt timp }icare s-a adoptat ca o necesitate practic@. În Transilvania trebuia s@ se organizezeo via]@ de stat româneasc@ }i s@ se întreprind@ m@surile necesare, în toatecompartimentele, care s@ conduc@ la unificarea deplin@ a realit@]ilor dinprovincie cu cele din Vechiul Regat }i de aceea s-a considerat c@ în derulareaacestui proces complex un organism regional, cunosc@tor al st@rilor de faptlocale ar fi deosebit de util. {i prezum]ia s-a adeverit pe deplin. Oricine prive}tecu obiectivitate activitatea Consiliului Dirigent, forul local ales la Alba Iulia în2 decembrie 1918, este impresionat de realiz@rile lui. To]i cei care au participatla adoptarea Hot@rârii de la Alba Iulia, presa româneasc@ a vremii sau oamenipolitici români care s-au aplecat mai târziu asupra semnifica]iei autonomieiprovizorii rezervat@ Transilvaniei au interpretat-o doar ca o etap@ necesar@ înefortul de unificare general@ a ]@rii, care nu atingea cu nimic principiul uniriiTransilvaniei cu România. „Aveam senza]ia net@ – scria un contemporan –c@ nu numai cei din sal@ }i de prin camerele vecine, dar zidurile s@lii, drapelele}i întreaga cetate cereau cu putere, f@r@ condi]iuni, unirea Ardealului cuRomânia”3. La Alba Iulia s-a hot@rât – în}tiin]a ziarul clujean „GlasulArdealului” din 24 noiembrie/ 7 decembrie 1918 „o autonomie în chestiunile

2 Gheorghe Iancu, The Ruling Council. The Integration of Transylvania into Romania1918-1920, Cluj-Napoca, Center for Transylvanian Studies, 1995, p. 26-29 (În continuare:The Ruling Council).

3 I. Bordea, Din m@re]ele zile ale neamului. Unirea în Ardeal, Bucure}ti, 1919, p. 20.

Page 8: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

10

GHEORGHE IANCU

interne pân@ ce deosebirile de structur@ politic@ }i social@ dintre noi se vornivela”. Iuliu Maniu, referindu-se la acela}i aspect, a accentuat într-o cuvântarerostit@ în Adunarea Deputa]ilor din 22 decembrie 1919 c@: „atunci când amdecretat Unirea, am decretat-o necondi]ionat, }i nerezervând drepturi specialeprovinciale, pentru c@ am fost }i sunt de credin]a nestr@mutat@ c@ Româniaîntregit@ trebuie s@ fie una în Corpurile legiuitoare, trebuie s@ fie una înguvern@mântul s@u, trebuie s@ fie una în sufletul s@u, în gândirea sa }i în toateinstitu]iunile publice de stat”4. „Despre o Transilvanie autonom@ n-a putut finiciodat@ vorba în mod serios în România” – i-a declarat Octavian Goga,ministrul Instruc]iunii Publice în guvernul Averescu – unui corespondent depres@ str@in5.

În 2 decembrie 1918, în sala Tribunalului din Alba Iulia, Marele SfatNa]ional, ales cu o zi înainte de Adunarea Na]ional@, s-a întrunit într-o }edin]@rodnic@ în decizii. {i-a desemnat func]iile de conducere, a ales membriidelega]iei care urma s@ înmâneze Declara]ia de Unire autorit@]ilor dinBucure}ti }i persoanele (15) care f@ceau parte din organismul regional deconducere, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului }i ]inuturilorromâne}ti din Ungaria, pre}edintele lui fiind Iuliu Maniu.

Cei prezen]i: Iuliu Maniu, Vasile Goldi}, {tefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Vlad, Aurel Laz@r, Ioan Suciu, Emil Ha]ieganu, Victor Bontescu,Romul Boil@, Ioan Fluera} }i Iosif Jumanca au depus jur@mântul în fa]a episco-pului Ioan Papp. Lipseau O. Goga }i Vasile Lucaciu, afla]i înc@ în str@in@tate }iValeriu Brani}te, bolnav, era acas@ la Lugoj.

În aceea}i zi, la orele 17, s-a ]inut prima }edin]@ a Consiliului Dirigent, unade organizare. S-a stabilit sigiliul Consiliului Dirigent, împ@r]irea în 12 resorturi– nu ministere -, titularii lor purtau numele de }efi de resort – în documenteapare de multe ori denumirea de ministru - s-a confirmat pre}edintele ConsiliuluiDirigent în persoana lui Iuliu Maniu }i s-au ales 4 vicepre}edin]i: V. Goldi}, Al.Vaida-Voevod, {tefan Cicio-Pop }i Aurel Vlad6. {eful Resortului de Justi]iea devenit avocatul din Oradea, Aurel Laz@r. El a fost membru al Consiliuluipân@ în 21 septembrie, când }i-a prezentat demisia. Locul lui a fost luat deEmil Ha]ieganu.

4 Dezbaterile Adun@rii Deputa]ilor, 1919-1920, p. 219 (În continuare: D.A.D.).5 Gheorghe Iancu, Contribu]ia Consiliului Dirigent la consolidarea statului na]ional unitar

român (1918-1920), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1985, p. 14 (În continuare: Gh. Iancu,Contribu]ia).

6 Ibidem, p. 19-20.

Page 9: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

11

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dup@ alegerea ca „dirigent”, A. Laz@r a fost felicitat în 5 decembrie 1918în }edin]a Comitetului Executiv al Consiliului Na]ional Român Oradea }i Bihorla care era prezent „pentru înalta distinc]ie cu care l-a r@spl@tit neamul”. A.Laz@r a r@spuns cu modestie: „Nu eu am fost distins, ci prin mine acel Bihor,pentru a c@rui în@l]are lupt de 21 de ani”7.

Membrii Consiliului Dirigent nu erau str@ini unii fa]@ de al]ii. Se cuno}teaupersonal, activaser@ în perioada anterioar@ în mi}carea na]ional@, seîntâlniser@ în repetate rânduri pentru consult@ri confiden]iale, la }edin]eleComitetului Executiv al Partidului Na]ional Român, la conferin]e }i întrunirielectorale }i la manifest@ri cultural-religioase. Iar când asemenea întâlniri n-au fost posibile dintr-un motiv sau altul, ei au „discutat” chestiunile majore prinmijlocirea epistolelor, modalitate sigur@ de explicitare a propriilor lor opinii8.

La 14 decembrie 1918 delega]ia transilv@nean@ a predat Regelui Ferdi-nand I Actul Unirii de la Alba Iulia, moment de emo]ionante rostiri }i întâlniri.În perioada imediat urm@toare reprezentan]i ai Consiliului Dirigent s-au aflatla Bucure}ti, unde au purtat discu]ii cu membrii guvernului în vedereadefinitiv@rii statutului Transilvaniei. Ca rezultat al consult@rilor avute, la 11/24 decembrie 1918, s-au emis dou@ decrete-legi, de mare importan]@, unulde „recunoa}tere a Unirii”9 }i al doilea cu privire la organizarea Transilvaniei„pân@ la definitiva organizare a României întregite”10.

În motiva]ia cu privire la primul decret-lege, pre}edintele Consiliului deMini}tri sublinia în raportul s@u c@tre rege c@ des@vâr}irea unit@]ii statale apoporului român „se întemeiaz@ pe fiin]a îns@}i a neamului românesc, carede aproape 2000 de ani în mijlocul tuturor vitregiilor vremii, a }tiut s@-}ip@streze neatins caracterul de con}tiin]@ na]ional@”. Luându-se în considerareraportul pre}edintelui Consiliului de Mini}tri }i „luând act de hot@râreaAdun@rii Na]ionale din Alba Iulia” s-a decretat c@ „[inuturile cuprinse înhot@rârea Adun@rii Na]ionale din Alba Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie

7 1918. Bihorul în epopeea Unirii. Documente, coordonator Ioan Chira, Oradea, 1978,p. 257.

8 Vezi de pild@, Valeriu Brani}te, Coresponden]@, vol. I-IV. Volume îngrijite de GheorgheIancu, Valeria C@liman (vol. I-III), Gheorghe Iancu, Valeria C@liman, Stelian Mândru] (vol.IV), 1985, 1986, 1999, 2001.

9 Decret-lege nr. 3631 din 11/24 decembrie 1918, în: Monitorul Oficial (Bucure}ti), nr. 212din 13/26 decembrie 1918, p. 374 (În continuare: „M.O.”).

10 Decret-lege nr. 3632 din 11/24 decembrie 1918, în „M.O.”, nr. 212 din 13/26 decembrie1918, p. 3750.

Page 10: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

12

GHEORGHE IANCU

1918 sunt }i r@mân deapururea unite cu Regatul României”. Ac]iunea hot@rât@a poporului român }i în special recunoa}terea prin decret-lege a unirii Transil-vaniei cu România a nemul]umit marile puteri aliate }i asociate, carepreg@tiser@ chiar un protest împotriva public@rii decretului-lege înainteaîncheierii tratatelor de pace11.

Cel de-al doilea decret-lege la care ne-am referit, având temeiul legal dereferin]@ la primul, stabilea principiile }i modalit@]ile concrete de conducerea afacerilor transilv@nene de c@tre guvern }i Consiliul Dirigent pentru operioad@ destinat@ unific@rii legislative }i administrativ-institu]ionale. „Al doileadecret-lege reglementeaz@ raportul dintre p@r]ile unite de dincoace }i Statulromân” – aprecia în }edin]a Consiliului Dirigent din 28 decembrie 1918pre}edintele s@u. Astfel, Consiliul Dirigent „emanat din Adunarea Na]ional@de la Alba Iulia”, era îns@rcinat în mod provizoriu }i pentru o perioad@ de timplimitat@, cu conducerea serviciilor publice din Transilvania. Consiliul Dirigentmai trebuia ca „în cel mai scurt timp” s@ prezinte guvernului proiectul dereform@ electoral@ care s@ cuprind@ dreptul de vot universal }i proiectul dereform@ agrar@. Cele dou@ proiecte trebuiau – a}a cum reiese din explicit@rilepre}edintelui Consiliului Dirigent – s@ fie preg@tite, supuse dezbaterii Marelui SfatNa]ional }i apoi promulgate ca decrete-legi.

Asupra laturilor fundamentale politico-economice ca: afacerile externe,armata, circula]ia financiar@, mijloacele de comunica]ie, împrumuturilepublice, v@mile, siguran]a general@ a statului, guvernul ]@rii devenea factorulde conducere }i decizie.

Transilvania urma s@ fie reprezentat@ în guvern prin mini}tri f@r@ portofoliu.Se mai avea în vedere c@ pentru chestiunile care se refereau la Transilvania sevor numi prin decret-lege consilieri speciali, pe baza propunerilor f@cute demini}trii f@r@ portofoliu. Decretul-lege asupra c@ruia am st@ruit stabilea deciatribu]iile Consiliului Dirigent, reglementa reprezentarea Transilvaniei în guvern}i preciza priorit@]ile, acelea}i la nivelul întregii ]@ri, care st@teau în fa]a acestuifor de conducere provizoriu. Prin prevederile sale, Decretul-lege se impune cacel de al doilea izvor de drept al Consiliului Dirigent, primul fiind alegerea luide Marele Sfat Na]ional.

Consiliul Dirigent era investit cu atribu]ii legislative }i executive pentrudomeniile care nu trecuser@ înc@ sub autoritatea nemijlocit@ a guvernului.

11 Ion Calafeteanu, Recunoa}terea statutului de aliat al României de c@tre Marile Puteri înajunul Conferin]ei de Pace de la Paris, „Revista arhivelor”, 1978, 55, nr. 3, p. 284.

Page 11: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

13

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Extinderea competen]ei guvernului asupra unor domenii de activitate dinTransilvania, de o importan]@ vital@ pentru interesele întregului popor român,însemna }i începutul procesului de unificare deplin@ a vie]ii de stat din Transilvaniacu cea din restul ]@rii, deziderat unanim al acelei epoci istorice.

Referitor la cele dou@ decrete-legi se mai impune cel pu]in o subliniere,care denot@ cump@nirea atent@, realist@ a situa]iilor. În ele nu se face nici oreferire la autonomia preconizat@ la Alba Iulia, ci se are în vedere doar procesulde unificare al ]@rii, ceea ce era în consens deplin cu cerin]ele noii etape deevolu]ie a statului român.

Legea de unire a Transilvaniei cu România a fost votat@ de AdunareaDeputa]ilor }i de Senat la 29 decembrie 1919 }i a fost promulgat@ la 31decembrie 191912.

Cititorilor no}tri le aducem în fa]a ochilor, a min]ii }i a inimii pasaje dinExpunerea de motive a legii, citit@ de Vasile Goldi}, pentru a le oferi posibi-litatea de a p@trunde singuri semnifica]ia politico-na]ional@ a textului13.

„Unitar }i fericit la început, - se spune în Expunere – acest neam de oameniblânzi, muncitori [...] lung }ir de veacuri [...] a fost rupt în buc@]i ajungând subst@pâniri deosebite.

Ca o minune a istoriei în lungul }ir de veacuri, îns@ acest neam niciodat@nu }i-a pierdut con}tiin]a unit@]ii sale suflete}ti }i a r@mas acela}i în limb@,credin]@ }i datini. Iar când omenirea pe scara civiliza]iunii, a ajuns s@ consacreprincipiul de integrare a organismelor sociale, de aceea}i con}tiin]@ na]ional@,neamul românesc în totalitatea sa }i-a scuturat lan]urile robiei de veacuri }if@r@ ezitare, uzând de libertatea manifest@rii dreptului firesc alautodetermina]iunii, el într-un gând }i într-un suflet a dat dovada con}tiin]eidespre unitatea sa na]ional@ }i }i-a declarat voin]a sa de a-}i împreuna energiilefiin]ei sale integrale spre a servi astfel cu puteri unite de aci încolo intereseleciviliza]iei ce tinde spre des@vâr}irea geniului omenesc”. La 1 decembrie 1918„100.000 români sub cerul liber, consacr@ neatins idealul” de unire. „Unireatuturor românilor într-un singur stat este un act al drept@]ii istorice }i o preten]iea civiliza]iunii umane. În numele acestei drept@]i }i a acestei prea justificatepreten]ii cerem ca Adunarea Na]ional@ a României întregite s@ încadreze încorpul legilor române}ti aceast@ unire }i s@ ratifice decretul-lege nr. 3631,investindu-l cu destul@ putere de lege }i consacrând astfel definitiv }i pe vecie

12 Legea nr. 5451 din 31 decembrie 1919, în: „M.O.” din 1 ianuarie 1920, p. 10941.13 D.A.D. 1919-1920, p. 304-305..

Page 12: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

14

GHEORGHE IANCU

actul unirii românilor din Ardeal, Banat, Cri}ana, S@tmar }i Maramure} curegatul României, care numai în chipul acesta va putea îndeplini des@vâr}itrolul s@u civilizator în istoria omenirii”.

În cuvântul s@u, de primire a Proiectului, Nicolae Iorga, pre}edinteleCamerei a declarat: „Ca unul din reprezentan]ii acestei Românii dintre Carpa]i}i Dun@re care a purtat 600 de ani prin cele mai mari primejdii, odat@ custeagul românesc soarta îns@}i a neamului întreg, în numele Românieimutilate, de ieri, care strângea în inima ei r@nit@ atâta din jalea }i n@dejdea]inuturilor înstr@inate, în numele României care a plâns cu fra]ii pierdu]i }i an@d@jduit cu ei, }i în care n-a fost om cinstit care s@ nu p@streze în sfântasfintelor sufletului s@u dorul des@vâr}itei uniri na]ionale }i hot@rârii de a ne jertfito]i pentru aceasta, simt negr@ita fericire de-a putea face în numele d-voastr@,al tuturor, acest leg@mânt solemn pentru viitorul neamului în sfâr}it }i pentruvecie unit. România unit@ o avem, o vom ap@ra”14.

În }edin]a din 30 decembrie 1919 Camera a primit propunerea deputatuluiD. I. Ghica ca proiectele legilor de unire a provinciilor române}ti, expunerile demotive, numele deputa]ilor }i ale senatorilor }i cuvânt@rile pre}edintelui Camerei„s@ fie tip@rite într-o carte, care s@ fie cartea întregirii neamului”15.

Ca o expresie a principiului dreptului la autodeterminare al popoarelor seadoptase rezolu]ia de unire de la Alba Iulia. Prin aceasta, Unirea Transilvanieicu România era un fapt definitiv hot@rât. Predarea actului unirii oficialit@]ilor dela Bucure}ti marca transpunerea ei în via]a practic@ din partea celor care ohot@râser@. Forurile politice din Bucure}ti au primit-o }i au sanc]ionat-o prinDecretul-lege amintit. Aceast@ consfin]ire a Unirii, hot@rât@ la Alba Iulia, vadobândi o consacrare interna]ional@ prin Tratatul de pace de la Trianon.

Dup@ 1 decembrie 1918 statul român, în ansamblul s@u, }i fiecare provincieunit@ în parte, au evoluat într-un context intern }i extern foarte complex,complicat, pe alocuri cu momente de dramatism. Efectele r@zboiului seresim]eau din plin: pierderile de vie]i omene}ti, r@ni]ii, distrugerile materiale,jafurile ocupan]ilor germani, dificult@]i legate de reîntoarcerea la casele lor acelor de pe front }i a celor refugia]i în Moldova, solda]i r@ma}i înc@ în prizonieratîn Rusia sovietic@ au marcat sensibil evolu]ia ]@rii.

14 Ibidem, p. 30615 Ibidem, p. 314.

Page 13: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

15

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Planul extern era dominat de preg@tirile pentru deschiderea Conferin]eide Pace, }i apoi, de lucr@rile ei.

Armisti]iile încheiate de Puterile Aliate cu Bulgaria, Austro-Ungaria }iGermania puseser@ cap@t ostilit@]ilor, dar gestionarea concret@ a perioadelorde armisti]iu a generat controverse multiple }i chiar ac]iuni militare locale.

Asupra spa]iului geografic }i politic la care ne referim planau, mai ales,prevederile armisti]iului încheiat, la Belgrad, în 13 noiembrie 1918, cuUngaria. Documentul semnat s-a vrut a fi o completare a armisti]iului din 3noiembrie 1918 de la Padova. Acesta din urm@ viza doar frontul italian, de}inormal ar fi trebuit s@ se refere la Austro-Ungaria, ca un singur stat, nu doarla o parte a lui. Aceasta în condi]iile în care chestiunile militare }i de politic@extern@ erau conduse unitar la nivelul monarhiei dualiste.

Condi]iile în care s-a încheiat, titlul actului – Conven]ia militar@ de armisti]iu– con]inutul lui au generat controverse la foarte scurt timp, care s-au prelungitpân@ în zilele noastre16.

La 7 noiembrie 1918 au început la Belgrad tratativele dintre generalulfrancez Franchet d’Esperey, comandantul }ef al Armatelor Aliate din Orient,împuternicitul Fran]ei }i }eful guvernului maghiar, Károlyi Mihály.

Guvernul român nu avea cum s@ fie reprezentat la Belgrad, fiindc@ Româniaîncheiase tratatul de pace cu Puterile Centrale la 8 mai 1918, ie}ind astfel silitdin tab@r@ Puterilor Aliate. Cu siguran]@ românii din Regat au urm@rit cu aten]ie,chiar cu nelini}te discu]iile. Cei din Transilvania, condu}i de Consiliul Na]ionalRomân Central, au reac]ionat îns@ prompt. Într-o prim@ faz@ s-a inten]ionat

16 Nicolae Da}covici, Interesele }i drepturile României în texte de drept interna]ional, Ia}i,1936, p. 526-527; Ormos Mária, La convention militaire de Belgrade en 1918, în „ActaHistorica” (Budapest), 1979, 25, nr. 1-2, p. 27-60; Idem, From Padua to the Trianon,Budapest, 1990, p. 63 }i urm@toarele; Gy. Litván, Documents des relations Franco-Hongroisdes annés 1917-1919, în „Acta Historica”, 1975, 21, nr. 1-2, p. 191-192; Ivo Lederer,Yugoslavia at the Paris Peace Conference, New Haven, London, 1963, p. 121-122;Gheorghe Iancu, Contribu]ia, p. 92-94: Idem, The Ruling Council, p. 18-21; Idem, Officierssupérieurs français en mission dans la Transylvanie des années 1918-1919, in: La présencefrançaise en Roumanie pendant la Grande Guerre. Editeurs George Cip@ianu, Vasile Vesa,Cluj-Napoca, 1997, p. 157-162; Gheorghe Iancu, G. Cip@ianu, La consolidation de l’Unionde la Tranylvanie et de la Roumanie (1918-1920). Témoignages français, Bucure}ti, 1990,p. 21-25; Bogdan Krizman, The Belgrade Armistice of 13 November 1918, „The Slavonicand East European Review”, 1970, 48, nr. 110, p. 67-87; Glenn E. Torrey, Henri MathiasBerthelot, Soldier of France. Defender of Romania, Ia}i, Oxford, The Center of RomanianStudies, 2001, p. 275-276.

Page 14: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

16

GHEORGHE IANCU

trimiterea unui reprezentant la Belgrad, în persoana lui Valeriu Brani}te. Ini]ia-tiva nu avea nici o }ans@ de izbând@, pe de o parte fiindc@ V. Brani}te, dup@lunile de închisoare de la Seghedin, era bolnav. În plus nu credem c@ ar fi fostacceptat la tratative. C.N.R.C. a intreprins, apoi, un alt pas înainte, unulpragmatic, cu o v@dit@ tent@ politico-administrativ@, chiar de suveranitatena]ional@. La 9 noiembrie 1918 el a cerut guvernului maghiar s@-i predeaputerea de guvernare asupra a 26 comitate. „Gestul” românilor viza direct }idesf@}urarea tratativelor de la Belgrad, întrucât c@uta s@ demonstreze c@ dele-ga]ia maghiar@ nu era îndrept@]it@ s@ se prezinte ca purt@toare de cuvânt }i aromânilor de pe aceste teritorii, fapt subliniat ulterior în mai multe documenteromâne}ti. Chiar f@r@ efecte imediate, demersul men]ionat probeaz@cunoa}terea de c@tre C.N.R.C. a realit@]ilor complexe ale momentului istoric }iera o continuare a demersurilor politico-na]ionale române}ti din 12 }i 18octombrie 1918.

A doua zi, 10 noiembrie 1918, România, practic, a reintrat în rândurileAlia]ilor. Franchet d’Esperey p@r@sise Belgradul la 9 noiembrie, dar discu]iile cuprivire la textul armisti]iului nu se încheiaser@, iar sârbii nu încetaser@ ac]iunilemilitare. Ar fi putut fi invita]i delega]i români la Belgrad este o chestiune carese poate comenta m@car din dou@ puncte de vedere. De iure România nu eraînc@ putere Aliat@, ci doar de facto. În plus, distan]a în spa]iu ar fi permis s@ seajung@ la Belgrad? Ar fi putut guvernul român desemna un ardelean s@-lreprezinte la discu]ii? Acestea sunt doar supozi]ii. Le-am relevat, totu}i, fiindc@statul român a declarat constant c@ n-a fost participant la tratativele de la Belgrad}i de aceea nu se vedea obligat s@ respecte în totalitate actul elaborat.

Mai remarc@m c@ de}i Instruc]iunile trimise de guvernul francez generaluluiFranchet d’Esperey, indicau ca armisti]iul s@ se refere doar la aspecte militare,în text au fost înscrise }i prevederi de natur@ politic@ }i administrative17.

Surprinz@tor ni se pare }i faptul c@ generalul francez primise textul armis-ti]iului de la Padova, dar n-a }tiut nimic de tratatul încheiat de România cuAntanta în anul 191618. Noi apreciem c@ unele dispozi]ii ale lui au fost întru-

17 „Administra]ia civil@ va r@mâne în mâinile guvernului actual”; „alia]ii nu vor interveni înadministra]ia interioar@ a statului ungar”.

18 Arhivele Na]ionale, Direc]ia jude]ean@ Sibiu, fond Alexandru Vaida-Voevod. Coresponden]@.Scrisoarea lui Vaida-Voevod adresat@ lui Iuliu Maniu, 12-16 septembrie 1919; Gh. Iancu, TheRuling Council, p. 20; Alexandru Vaida-Voevod, Scrisori de la Conferin]a de Pace. Paris-Versailles, 1919-1920, edi]ie îngrijit@, studiu introductiv Mircea Vaida-Voevod, Cluj-Napoca,2003, p. 378.

Page 15: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

17

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

câtva favorabile Românilor, altele, dimpotriv@, au însemnat obstacole înprocesul de instituire a suveranit@]ii statului român în Transilvania. Prevedereapotrivit c@reia armatele maghiare trebuiau s@ se retrag@ pân@ la liniaMure}ului, trupe aliate putând intra în spa]iul respectiv, a permis trupelorromâne, socotite de facto aliate de c@tre Puterile Aliate, s@ treac@ nestingherite,la jum@tatea lunii noiembrie 1918, Carpa]ii }i s@ afluiasc@ în Transilvania. Eraprima mic@ pic@tur@ de eroism }i patriotism care c@dea pe solul transilvan }icare s-a amplificat continuu, }i în ciuda z@gazurilor potrivnice care au încercats@-i opreasc@ curgerea, s-a rev@rsat, finalmente, asemenea unui uria} clocotincadescent, la începutul lunii august 1919, în Dun@rea primitoare, care br@zdaBudapesta. Stabilirea liniei de demarca]ie pe considerente de ordingeografico-strategic – foarte importante, de altfel, în cazul armisti]iilor – aîmp@r]it din start Transilvania în dou@ entit@]i teritoriale: una, controlat@ destatul maghiar, cealalt@ de statul român, situa]ie care nemul]umea ambelep@r]i. De un control al statului român se putea vorbi doar sub aspect militar,deoarece administra]ia civil@ ar fi trebuit s@ r@mân@ sub autoritate maghiar@pân@ la decizia Conferin]ei de Pace, trupele aliate neputându-se implica înacest domeniu.

Din acel moment a început o disput@ acerb@ politico-diplomatic@ }i chiarmilitar@, între România }i Ungaria privitoare la Transilvania, similar@ cu celedintre Ungaria }i Iugoslavia, Ungaria }i Cehoslovacia.

Înainte de a prezenta activitatea concret@ a Consiliului Dirigent de instituirea autorit@]ii statului român, ca delegat al acestuia în teritoriile unite cu Româniala 1 Decembrie 1918, red@m succint pozi]ia adoptat@ de minorit@]ile na]ionaledin zon@ fa]@ de actul de la Alba Iulia19. Din aceasta se degaj@, firesc, atitudineadin rândurile juri}tilor din Transilvania fa]@ de procesul amintit.

Destr@marea monarhiei dualiste în toamna anului 1918 }i mersul ascendental mi}c@rii na]ionale române}ti spre unirea Transilvaniei, Banatului, Cri}anei}i Maramure}ului cu România, act înf@ptuit la 1 Decembrie, sub forma unui

19 Gh. Iancu, The Position of the Ethnical Minorities Towards the Union of Transylvaniawith Romania, in: La fin de la Première Guerre Mondiale et la nouvelles architecturegéopolitique européenne, sous la direction de George Cip@ianu, Vasile Vesa, PressUniversitaire de Cluj-Napoca, 2000, p. 213-228; Idem, Problema minorit@]ilor entice dinRomânia în documente ale Societ@]ii Na]iunilor (1923-1932). Le problème des minoritésethnique de Roumanie dans des documents de la Société des Nations (1923-1932).Ethnic Minorities from Romania in Documents from the League of Nations (1923-1932),Cluj-Napoca, 2002, p. 21-30.

Page 16: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

18

GHEORGHE IANCU

plebiscit spontan, au determinat, au impus chiar, celorlalte etnii din teritoriuelaborarea unor strategii care s@ corespund@ }i s@ reflecte interesele lor na]ionale.Elemente }i factori de ordin statal, de natur@ istoric@, politic@, cultural@, religi-oas@, din zona mentalit@]ilor individuale sau colective, au stat la baza stabiliriiplanurilor }i modalit@]ilor de ac]iune. Fiecare grup etnic a ac]ionat pragmatic,într-un cadru intern }i extern, deloc static. Considerentele ra]ionale, de ordinpractic, de moment sau de perspectiv@, au fost decisive în ini]ierea ac]iunilorsocotite utile }i necesare. Sentimentalismele n-au fost cultivate de nici o parteîn acele vremuri de profunde transform@ri.

Rezolu]ia de la Alba Iulia prevedea largi drepturi democratice pentruminorit@]ile etnice din Transilvania.

S-a discutat }i se mai discut@, în literatura de specialitate, dac@ punctele1 }i 2 din punctul III din Rezolu]ie ar fi trebuit s@ se reg@seasc@ în integralitatealor în textul Constitu]iei României din anul 1923. Legea fundamental@ a ]@riiproclama egalitatea deplin@ a tuturor locuitorilor, f@r@ a mai face îns@ referirila popoare, ceea ce a generat nemul]umiri în rândul minorit@]ilor etnice. Oricum,un act elaborat doar într-o provincie a ]@rii – în cazul nostru Rezolu]ia de laAlba Iulia – nu era obligatoriu s@ dobândeasc@ o aplicabilitate la nivelul întregii]@ri, în toate formul@rile sale.

La scurt timp dup@ adoptarea Rezolu]iei ziarul „Telegraful român”,referindu-se la raporturile care trebuiau s@ se statorniceasc@ între poporulromân }i minorit@]i, scria în num@rul din 10 decembrie 1918: „Suntemdatori în aceste zile mari s@ ne gândim }i la concet@]enii no}tri de alt@ limb@}i lege, care de acum înainte vor fi chema]i s@ împart@ cu noi binele }i r@ul”,s@-i convingem c@ „libertatea noastr@ n-are s@ însemne pentru ei scl@vie,ci din contr@, libertate ca }i pentru noi”. Oprindu-se ceva mai târziu, la 5iunie 1920, asupra celor decise la Alba Iulia cu privire la drepturile minori-t@]ilor, Sextil Pu}cariu nota în Memoriile sale: „Instinctul s@n@tos politic alpoporului nostru a hot@rât, la Alba Iulia, care trebuie s@ fie ]inuta noastr@fa]@ de minorit@]i. Cei ce au gustat din bel}ug pâinea amar@ a asupri]ilor audecretat toleran]a absolut@ în momentul în care deveneau st@pânitori”20.

Con]inutul democratic al Rezolu]iei în chestiunea pe care o abord@m a fostreceptat diferit de minorit@]ile etnice din Transilvania, atitudine generat@ categoric}i de punctul I al Rezolu]iei care decreta schimbarea apartenen]ei statale aTransilvaniei. În consecin]@, cel pu]in în perioada imediat urm@toare, prevederile

20 Sextil Pu}cariu, Memorii, Edi]ie de Magdalena Vulpe, Bucure}ti, 1978, p. 500

Page 17: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

19

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

democratice n-au avut nici o rezonan]@ în rândurile popula]iei maghiare, faptabsolut explicabil întrucât ei deveneau din na]iune dominant@, minoritate.

În schimb, dup@ încheierea Tratatului de pace de la Trianon, prin careunirea Transilvaniei cu România dobândea o consacrare interna]ional@, speran-]ele maghiare de revenire la realit@]i teritoriale anterioare lui 1 Decembrie 1918s-au n@ruit. Din acel moment, prevederile Hot@rârii de Unire cu privire laminorit@]i vor fi invocate, cu consecven]@, de reprezentan]i ai maghiarilor, depretutindeni }i de oricând, ca un element de sprijin în sus]inerea revendic@rilorpolitice, economice, cultural-religioase ale maghiarilor din România.

Pentru celelalte etnii, pentru care grani]ele în care tr@iau nu însemnau celmai important factor, prevederile amintite puteau însemna un început în încer-carea de a-}i ap@ra interesele na]ionale, în noua configura]ie politico-statal@.

În cazul sa}ilor din Transilvania s-a înregistrat o schimbare radical@ deop]iune politic@ în intervalul octombrie 1918 – ianuarie 1919. La 29 octombrie1918 Comitetul Central S@sesc L@rgit (erweiterte Sächische Zentralausschuss)s-a pronun]at pentru men]inerea comunit@]ii s@se}ti în cadrele statuluimaghiar, pentru ca la 8 ianuarie 1919, la Media}, s@ se decid@ aderarea laactul unirii Transilvaniei cu România. Evenimentele interne }i externedesf@}urate în acel interval, analiza lor lucid@, ac]iunile proprii întreprinse deliderii sa}ilor, demersurile lor pe lâng@ Consiliul Dirigent care le-a promissatisfacerea intereselor etnice, au condus la hot@rârea de la Media}.

{vabii au aderat la statul român abia în august 1919, dup@ tratative cuConsiliul Dirigent, influen]a]i }i de sa}i }i în condi]iile în care devenise evidentc@ Banatul va fi împ@r]it între România }i Iugoslavia.

Evreii au r@mas în expectativ@ pân@ la încheierea tratatului de pace de laTrianon.

Statul român }i-a impus autoritatea în Transilvania în câteva etape,neprestabilite, impuse de traseul liniei de demarca]ie }i de în]elegerile cu Coman-damentul Armatelor Aliate din Orient }i cu Comandamentele militare francezedin Banat }i Arad.

Ini]ial, linia demarca]ional@ urma cursul Mure}ului21. În urma discu]iilorde la Cluj, din 31 decembrie 1918 – armata român@ intrase în ora} la 24decembrie – dintre generalul Henri Mathias Berthelot }i Apáthy István, repre-zentantul guvernului maghiar în Transilvania, ea s-a „a}ezat” pe linia: BaiaMare – Cluj – Deva }i a fost acceptat@ de guvernul francez }i de generalul

21 Vezi pentru considera]iile urm@toare Gh. Iancu, The Ruling Council, p. 103-105.

Page 18: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

20

GHEORGHE IANCU

Franchet d’Esperey, cei care stabiliser@ prima linie. Trupele române, în pofidaprotestelor guvernului maghiar, au trecut }i aceast@ linie, intrând în Baia Mare,Sighet, Huedin, Zal@u }i atingând localit@]i din vestul Mun]ilor Apuseni. Înconsecin]@, situa]ia devenise foarte tensionat@. La 23 ianuarie 1919, guvernulmaghiar a decis s@ se opun@ cu armele unor noi inaint@ri române}ti. Franchetd’Esperey ordonase la 21 ianuarie trupelor române s@-}i opreasc@ mar}ul, iarnota lui George Clemenceau din 28 ianuarie a determinat oprirea armateiromâne pe linia: Sighet – Baia Mare – Zal@u – Ciucea, care a fost respectat@pân@ la începerea campaniei militare române în 16 aprilie 1919. În urmasucceselor repurtate armata român@ a atins linia Tisei. Statul român }i-a motivatînaintarea trupelor sale în Transilvania pe Actul de Unire, pe decretul-lege nr.3632 din 11/24 decembrie 1918 }i prin hot@rârea de a st@vili vexa]iunile lacare erau supu}i românii afla]i dincolo de linia de demarca]ie. Ataculguvernului comunist de la Budapesta, din 20 iulie 1919, n-a readusTransilvania sub controlul statului maghiar. Armata român@ a fost bra]ulînarmat care a salvat Hot@rârea de Unire de la Alba Iulia. Realit@]ile din Banat}i Arad le vom prezenta în alt@ parte a materialului.

În ac]iunile concrete de preluare a institu]iilor de stat maghiare }i deorganizare a unora române}ti un rol deosebit l-au avut prefec]ii jude]eni }iai ora}elor cu drept de municipiu, numi]i de Consiliul Dirigent. Astfel c@ nuva fi nici o surpriz@ sa-i întâlnim implica]i direct în impunerea justi]iei române}tiîn Transilvania22.

Etapele ce se pot stabili în acest proces, care nu concord@ în toate cazurilecu momentele concrete de preluare }i introducere a administra]iei române}tiîn jude]ele Transilvaniei, sunt urm@toarele: decembrie 1918 – ianuarie 1919,martie-aprilie }i mai-iulie 1919. Cele mai multe numiri de prefec]i s-au f@cutîn prima etap@, }i au avut în vedere cele 15 jude]e aflate sub controlul nemijlocital Consiliului Dirigent. La propunerea }efului Resortului de interne, la 29decembrie 1918, au fost numi]i prefec]ii: Octavian Vasu (jud. F@g@ra}),Nicolae Com}a (jud. Sibiu), Toma Vasinca (jud. Hunedoara), Ioan Pop (jud.Alba), Zosim Chirtop (jud. Turda-Arie}), Gavril Tripon (jud. Bistri]a-N@s@ud),Dionisie Roman (jud. Târnava Mare). În cursul lunii ianuarie 1919 au fostnumi]i: Marcian C@lu]iu (jud. Târnava Mic@), Ioan Vescan (jud. Mure}-Turda),Simion T@ma} (jud. Cojocna), Teodor Mihali (jud. Solnoc-Dabâca), to]i în data

22 Vezi pentru toate numirile Gh. Iancu, Contribu]ia, p. 131-132.

Page 19: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

21

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

de 11 ianuarie, Silviu Moldovan (jud. Ciuc), în 9/22 ianuarie, George Baiulescu(jud. Bra}ov), Nicolae Vecerdea (jud. Trei-Scaune).

În cea de-a doua etap@ s-au f@cut numirile pentru jude]ele: S@laj (GeorgePop), S@tmar (Alexandru Raco]i), Bihor (Ioan Ciorda}) }i Arad (Iustin Mar}ieu)în data de 14/27 martie 1919. În 28 aprilie 1919 a fost instalat ca prefect aljude]ului Maramure} Vasile Chiroiu.

{i, în sfâr}it, în intervalul mai-iulie, în 5 mai s-a numit Ioan Marcus, cadelegat al Consiliului Dirigent pentru preluarea puterii }i organizarea serviciilorpublice în jude]ul Bichi}, tot în mai, George Dobrin în jude]ul Cara}-Severin,la 12 iunie Gheorghe Popoviciu, în aceea}i calitate pentru jude]ul Cenad, iarla 25 iulie Aurel Cosma pentru jude]ul Timi}-Torontal. Mult mai târziu, la 4februarie 1920, a fost numit prefect al jude]ului Odorhei, cu data de 1 noiembrie1919, delegatul de pân@ atunci, Valer Neam]u.

În conformitate cu legile în vigoare, ora}ele cu drept de municipiu erauconduse de c@tre un prefect, diferit de cel al jude]ului din care f@cea parteora}ul. La 29 decembrie 1918/11 ianuarie 1919 au fost numi]i: Valentin Poru]iu,prefect al ora}ului Cluj }i fostul primar Albert Dörr, prefect al Sibiului. Prefectulora}ului Târgu Mure} a fost numit la 3/16 ianuarie 1919 Eugen Bran, iar alora}elor Arad }i Oradea au fost numi]i în aceea}i zi de 23 septembrie 1919Romul Veliciu, respectiv Nicolae Zigre. În 2 octombrie 1919 Consiliul Dirigentl-a desemnat pe Stan Vidrighin ca prefect al ora}ului Timi}oara.

Preluarea }i organizarea administra]iei române}ti în ora}ele Transilvaniei,opera]iuni încredin]ate de Consiliul Dirigent prefec]ilor, s-au desf@}urat treptat,în rela]ie cu extinderea autorit@]ii statului român asupra regiunilor transilv@nene.

Într-o prim@ faz@ în lunile ianuarie-martie 1919 s-a instituit administra]iaromâneasc@ în cele 15 jude]e asupra c@rora pân@ la mijlocul lunii ianuarie1919 Consiliul Dirigent, în numele statului român, putea dispune23.

În cazul teritoriilor r@mase dincolo de linia demarca]ional@ situa]iile, }i deci}i momentele prelu@rii administra]iei, s-au prezentat diferit. În regiunile s@l@-jene, bihorene }i s@tm@rene, unde administra]ia a r@mas sub controlulguvernului maghiar, lucrurile s-au schimbat în cursul lunii aprilie 1919. Înjude]ul Arad, administra]ia maghiar@ se exercita sub supravegherea trupelorfranceze, situa]ie ce se va prelungi pân@ în vara anului 1919. În jude]ul Cara}-Severin, dup@ retragerea trupelor sârbe}ti intrate în Banat începând cu 17

23 Alba Inferioar@, Bistri]a-N@s@ud, Bra}ov, Ciuc, Cojocna, F@g@ra}, Hunedoara, Mure}-Turda, Odorhei, Sibiu, Solnoc-Dobâca, Târnava Mare, Târnava Mic@, Treiscaune,Turda-Arie}.

Page 20: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

22

GHEORGHE IANCU

noiembrie 1918, se va institui o administra]ie francez@, sub controlul c@reia semen]inea o parte a vechii administra]ii, }i care va fiin]a pâna la sfâr}itul lunii mai1919, în timp ce în viitorul jude] Timi}-Torontal administra]ia sârbeasc@ va fiînlocuit@ în iulie 1919.

Mai remarc@m c@ instaurarea administra]iei române}ti în diferitele regiuniale Transilvaniei n-a fost condi]ionat@ nemijlocit de prezen]a trupelor româneîn acele locuri. Astfel, dac@ în ora}ul Arad armata român@ a intrat la 17 mai1919, administra]ia româneasc@ impunându-se mai târziu, în Banat organizareaadministra]iei a precedat sosirea trupelor române.

Resortul de Interne era cel care era în}tiin]at cu promptitudine despreefectuarea prelu@rii }i despre modul de desf@}urare.

La propunerea prefec]ilor Consiliul Dirigent va face, începând cu 16/29ianuarie 1919, numiri de subprefec]i, conduc@torii în fapt ai administra]iei. A}adup@ cum prefec]ii au fost numi]i pe rând, acela}i lucru s-a întâmplat }i în cazulsubprefec]ilor, cauzele fiind similare.

La 1918 în cadrul statului român se g@seau în vigoare mai multe legisla]ii,rezultat al dezvolt@rii politice anterioare diferite. Îns@}i pe teritoriul Transilvanieinu se întâlnea în domeniul dreptului civil un cod unitar. Pe o parte a teritoriuluise aplica dreptul civil maghiar, pe o alta codul civil austriac din 1811, modificatîn 1876. Se ad@ugau legile civile maghiare }i ordonan]ele regale }i ministerialede la 1867 la 1918, pentru întreaga Transilvanie24. Men]inerea acestei situa]iide la nivelul Transilvaniei }i al întregii ]@ri ducea la conflicte de legi inter-provinciale, f@cea dificil@ cunoa}terea }i aplicarea unitar@ a legilor în ]ar@. Înconsecin]@, problema unific@rii legisla]iei s-a impus din considerente politice,sociale }i juridice ca un deziderat vital, ce se vrea a fi grabnic rezolvat25.

În fa]a Consiliului Dirigent s-a pus din primul moment chestiunea principial@de mare importan]@ de a stabili sau elabora sistemul de acte normative, cu cares@ dirijeze sferele de activitate din Transilvania, r@mase în competen]a sa. Era

24 George P. Docan, Minoritatea. Legisla]ia ungar@ dinTransilvania în compara]ie cu legisla]iaromân@, Bucure}ti, 1924, p. 7-17; Grigore Lahovari, Justi]ia în Banat, „Curierul judiciar”(Bucure}ti), 1921, nr. 10, p. 145-146; Aurelian R. Iona}cu, Problema unific@rii legisla]ieicivile în cugetarea juridic@ româneasc@ (1919-1941), „Pandectele române” (Bucure}ti),1942, partea a IV-a, p. 147.

25 A. R. Iona}cu, Problema unific@rii, p. 147 }i urm@toarele; Ovid Sachelarie, Valentin Al.Georgescu, Unirea din 1918 }i problema unific@rii legisla]iei, „Studii. Revist@ de Istorie”,1968, 21, nr. 6, p. 1185-1198; Gh. Iancu, Unificarea legislativ@. Sistemul administrativ alRomâniei (1919-1939),in: Dezvoltare }i modernizare în România interbelic@ 1919-1939,coordonatori Vasile Pu}ca}, Vasile Vesa, Bucure}ti, 1988, p. 39-49.

Page 21: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

23

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

vorba fie de a se extinde legisla]ia din România, fie de a se men]ine vechilelegiuiri, cu modific@rile care se impuneau, pân@ la o unificare general@, pe unplan superior, pe baza unei sinteze. În acel moment a prevalat atât pe planeuropean cât }i na]ional curentul de opinie care se pronun]a împotriva extinderiiimediate a unei legisla]ii socotit@ ea îns@}i susceptibil@ de înnoiri, punându-sesperan]ele în unificarea legisla]iei, în elaborarea cât mai neîntârziat@ a unorcoduri unitare, rezultat al valorific@rii aspectelor valoroase de pe tot cuprinsul]@rii. Întrucât aceast@ speran]@ nu s-a împlinit atât de repede pe cât era dea}teptat de societatea româneasc@, tot mai multe voci se vor pronun]a în timppentru o extindere cât mai neîntârziat@ a legilor din vechea Românie }i în restul]@rii.

F@r@ s@ urm@rim în cadrul acestei lucr@ri procesul unific@rii legisla]iei –chestiune mult dezb@tut@ în literatura de specialitate – se poate constata c@acest proces îndelungat s-a realizat atât printr-o extindere expres@ cât }i prinîntocmirea de noi coduri.

Consiliul Dirigent, în consens cu opinia dominant@ impus@ la nivelul întregii]@ri, prin primul s@u act fundamental, Decretul I din 24 ianuarie 1919 (Anexa I)a hot@rât c@ „Legile, ordonan]ele, regulamentele }i statutele legale, emanateînainte de 18 octombrie 1918, r@mân în interesul ordinei publice }i pentru aasigura continuitatea de drept, pân@ la alt@ dispozi]ie, în mod provizoriu”, cuexcep]iile ce se vor indica. Aceasta însemna c@ legile „de}i emanau de lafactori str@ini [...] au fost investite prin voin]@ româneasc@ cu puterea de normeobligatorii” pentru Transilvania26. Într-o asemenea situa]ie, unificareaadministrativ-institu]ional@ care se va înf@ptui treptat a fost un proces unic cuacela}i ]el final, dar pornit din dou@ direc]ii ce nu se stânjeneau ci, dimpotriv@,se completau gr@bind dispari]ia particularit@]ilor locale. Una pornea dinspreguvern spre institu]iile din Transilvania, }i a doua de la nivelul ConsiliuluiDirigent }i al institu]iilor sale subordonate spre o integrare în vechea Românie.Paralel cu aceste direc]ii – pe care le-am numi oficiale – s-au întâlnitnumeroase ini]iative ale diverselor categorii de speciali}ti, care prin conlucrarealor }i prin constituirea de organisme unice, contribuiau la accelerarea procesuluiamintit.

În Transilvania, instan]ele judec@tore}ti erau judec@toriile de ocol (rurale }iurbane), tribunalele, Cur]ile de Apel, Cur]ile cu jura]i, autorit@]ile administrative

26 Camil Negrea, Evolu]ia legisla]iei în Transilvania de la 1918 pân@ ast@zi, Sibiu, 1943, p.827 Alexandru Marta, Organiza]ia judec@toreasc@ în Transilvania, Banat }i p@r]ile ungurene în

compara]ie fa]@ de Vechiul Regat, Cluj, 1922, p. 3-35; V. Covaci, M. Apan, Institu]iile

Page 22: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

24

GHEORGHE IANCU

investite cu drept de jurisdic]iune, arbitrii institui]i în cadrul Camerelor deComer].

Pentru a fi în]elese mai u}or realit@]ile din justi]ie oferim câteva detaliidespre personalul }i organizarea institu]iilor juridice din Transilvania de pân@la 1 Decembrie 191827.

Judec@torii de ocoale, judec@torii de tribunale, consilierii de la Cur]ile de Apel,consilierii de la Curtea de Casa]ie, procurorii de la parchete, prim-pre}edin]ii }ipre}edin]ii de senat (sec]ii), de la tribunale, Cur]ile de Apel }i Casa]ie eraumagistra]i }i f@ceau parte din ordinul judec@toresc.

a) personal auxiliar, func]ionarii judec@tore}ti erau: notarii, practican]ii,exper]ii, translatorii, interpre]ii

b) personal de administra]ie erau: conduc@torii c@r]ilor funciare, arhivarii,registratorii, expeditorii, administratorii de închisori, copi}tii, executorii,exper]ii.

Judec@toriile de ocol au fost organizate prin legea XXXI din 1871,modificat@ prin legea XVII din 1891.

Potrivit legii din 1871 func]ionau 360 de judec@torii în întreaga ]ar@,num@rul lor schimbându-se prin legile XXVII din 1873 }i III din 1885.

În momentul Unirii judec@toriile de ocol erau de dou@ tipuri:- urbane, erau doar 2, una în Cluj }i cealalt@ la Oradea }i erau pentru

întreg ora}ul- rurale, câte o judec@torie de ocol rural@ func]iona }i în ora}ele Cluj }i

Oradea, pentru comunele rurale fixate prin lege.În ora}ele: Sighet, Satu-Mare, Zal@u, Arad, Timi}oara, Lugoj, Caransebe},

Deva, Sibiu, Bra}ov, Târgu Mure}, Odorhei, Bistri]a, Dej, Turda, Alba Iulia,Dumbr@veni se afla câte o judec@torie de ocol pentru ora}, cuprinzând }icomunele rurale. În alte localit@]i erau judec@torii pentru re}edin]@ (ora} saunu) }i pentru comune rurale.

Personalul judec@toriilor de ocol se compunea dintr-un judec@tor-}ef,atâ]ia judec@tori câ]i a considerat legiuitorul c@ sunt necesari, 1 notar, unul saumai mul]i conduc@tori de c@r]i funciare, 1 conduc@tor al registrului principal,1 conduc@tor de birou, care era }i arhivar, unul sau mai mul]i copi}ti.

judec@tore}ti din Transilvania în perioada dualismului (1867-1918), in: Culegere de referate,Direc]ia General@ a Arhivelor Statului, Bucure}ti, 1971, p. 91-108. Îi mul]umesc din inim@domnului Apan pentru c@ a avut amabilitatea s@-mi trimit@ articolul men]ionat, fiindc@Timpul a „evaporat” volumul din bibliotecile clujene.

Page 23: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

25

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Instan]ele de apel pentru deciziile judec@toriilor de ocol erau tribunalele. Eleau fost organizate prin legea XXXI din 1871, modificat@ prin legea XVII din1891. Potrivit legii din 1871 la nivelul ]@rii erau 102 tribunale. În Transilvanianum@rul lor a fost de 21. Ele func]ionau doar ca prim@ instan]@. Prin legea XVIIIdin 1893 ele au fost considerate }i ca instan]e de apel. Dac@ în RegatulRomâniei circumscrip]ia fiec@rui tribunal avea aceea}i întindere cucircumscrip]ia administrativ@ a jude]ului, în Transilvania situa]ia nu era [email protected]]ia unui tribunal se putea exercita }i asupra altui jude] decât cel în careî}i avea re}edin]a.

Tribunalele lucrau în senate (sec]ii) cu 3 membri, care erau în num@r de6. La fiecare tribunal era }i un post de pre}edinte de sec]ie.

Num@rul judec@torilor }i al personalului auxiliar de la tribunale se stabileade Ministerul de Justi]ie, în timp ce în România erau stabili]i prin decrete-lege.

Conduc@torii de tribunale se numeau pre}edin]i.Cur]ile de Apel erau instan]ele de apel fa]@ de hot@rârile tribunalelor aduse

în prima instan]@ }i foruri de a treia instan]@ fa]@ de hot@rârile în prima instan]@aduse de judec@toriile de ocol, sau fa]@ de hot@rârile aduse de tribunale în adoua instan]@ – dac@ revizuirea se admitea de lege.

Potrivit legii LIV din 1868 pe teritoriul Ungariei erau 2 Table rege}ti (Cur]ide Apel) la Budapesta }i Târgu Mure}. Prin legea XXV din 1890 aceste instan]eau fost dizolvate, în locul lor s-au înfiin]at 11 Cur]i de Apel, din care 4 înTransilvania. În cadrul Cur]ilor de Apel func]ionau 2 sec]ii: civil@ }i penal@.

Circumscrip]iile teritoriale erau:1. Clujul, cu tribunalele: Cluj, Alba Iulia, Bistri]a, Dej, Deva, Sibiu, Turda2. Oradea, cu tribunalele: Oradea, Satu Mare, Sighet, Zal@u3. Târgu Mure}, cu tribunalele: Bra}ov, Dumbr@veni, Odorhei, Târgu

Mure}, Miercurea Ciuc }i Târgu Secuiesc4. Timi}oara, cu tribunalele: Arad, Caransebe}, Lugoj, Timi}oaraDecretul I al Consiliului Dirigent, prin care se men]ineau vechile legiuiri, cu

modific@rile ce se impuneau, cuprindea }i dispozi]ii care se refereau nemijlocitla justi]ie, determinând sensibile schimb@ri. Se scoteau, printre altele, din vigoaredispozi]iile potrivit c@rora judec@torii }i notarii nu puteau fi transfera]i f@r@consim]@mântul lor. În conformitate cu prevederile Decretului I au fost men]inuteîn vigoare }i legile în materie de justi]ie, atât cele materiale cât }i cele formale.

28 „Patria” (Sibiu), I, nr. 7 din 9/22 februarie 1919.

Page 24: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

26

GHEORGHE IANCU

S-au p@strat astfel gradele de jurisdic]iune cu atribu]iile ce le aveau, precum }iorganizarea intern@ a magistraturii.

„Devenind justi]ia româneasc@ – remarca Aurel Laz@r – am fost nevoi]is@ men]inem pentru scurt timp legile bune, rele, care au fost pân@ acum învigoare; ]inta va fi înlocuirea în mod treptat a acelor legi cu altele, careizvorând din con}tiin]a de drept a poporului nostru, prin respectareaconsiderentelor politice [...] vor preg@ti unificarea în]eleapt@ a justi]iei neamuluiromânesc”28. Dar noua situa]ie politic@ impunea – dup@ opinia lui A. Laz@r– înf@ptuirea unor importante modific@ri, cerute de mai multe considerente:constitu]ionale, în sensul c@ unirea Transilvaniei cu România a schimbatsitua]ia constitu]ional@ a acestor teritorii, ceea ce trebuia s@ se reflecte }i înorganizarea justi]iei; prin desprinderea Transilvaniei din fosta Ungarie lipseauautorit@]ile centrale de justi]ie, astfel încât era nevoie de o Curte de Casa]ie,de un Contencios administrativ, de un Consiliu superior de disciplin@ pentruavoca]i }i, în sfâr}it, pe considerentul c@ acele legi care erau inspirate detendin]a de oprimare a unor na]iuni din Ungaria trebuiau abrogate,asigurându-se în acela}i timp o reabilitare }i desp@gubire a celor lovi]i de ele.

Toate acestea se vor putea realiza doar treptat, dup@ instituirea controluluiConsiliului Dirigent, a Resortului de Justi]ie29, asupra tuturor instan]elor judiciaredin Transilvania, fapt care s-a realizat în mai multe etape.

Într-o prim@ etap@, prin Ordonan]a 121 referitoare la judec@tori, avoca]i }inotari publici s-a extins jurisdic]ia statului român asupra instan]elor judiciare dincele 15 jude]e aflate în acel moment sub controlul efectiv al Consiliului Dirigent,instan]e subordonate Cur]ilor de Apel Cluj }i Târgu Mure} (Anexa II).Ordonan]a, ale c@rei prevederi vor sta la baza întregului proces de preluare a

29 {eful Resortului de Justi]ie a fost Aurel Laz@r, pân@ la 21 septembrie 1919, când }i-aprezentat demisia. Locul lui a fost luat de Emil Ha]ieganu. Secretar general a fost numitîn }edin]a Consiliului Dirigent din 5 februarie 1919, Alexandru Marta, care }i-a ocupatpostul la 1 martie. {ef de sec]ie a fost Ioan Papp. Consilieri au fost: Cornel Cr@ciunescula Direc]ia juridic@ civil@, Victor S. Andru la cea penal@, }i Ion Iancu la cea de contabilitate,Iuliu Maniu, Unirea Ardealului. Conferin]@ ]inut@ la Radio Bucure}ti 1934, Cluj, 1934, p.49. În articolul din Anuarul pe anul 1975 din pruden]@ n-am indicat numele autorului; I.Papp, Instaurarea justi]iei române}ti în Ardeal, „Transilvania” (Sibiu), 1945, 76, nr. 1-2,p. 3-4 (În continuare: I. Papp, Instaurarea).

30 „Eu, XY, jur c@ voi fi credincios lui Ferdinand I, regele României }i Consiliului Dirigent, c@ voip@stra [respecta] legile }i ordina]iunile ]@rii, c@ voi asculta de superiorii oficiului meu, c@ datorin]eleîmpreunate cu oficiul meu le voi împlini cu con}tiinciozitate punctuoas@, c@ voi promova binele]@rii }i al cet@]enilor }i c@ voi p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Muzeul de Istoriea Transilvaniei, Inv. M. 168, Proces-verbal din 15/28 ianuarie 1919.

Page 25: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

27

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

justi]iei, mai cuprindea }i dispozi]ii privind activitatea organelor judiciare în noilecondi]ii politice, ca }i obligativitatea pentru personalul juridic (magistra]i,procurori, avoca]i, notari publici) de a depune jur@mântul de fidelitate fa]@ destatul român. Cei care prestau jur@mântul î}i puteau continua activitatea,p@strându-}i în acela}i timp toate drepturile dobândite pân@ atunci.

Este de observat c@ în Ordonan]a nr. 121 începutul textului jur@mântuluinu este identic cu cel stabilit în }edin]a Consiliului Dirigent din 15/28 ianuarie191930. În acele momente de c@ut@ri, acomod@rile se f@ceau din mers. S-a maichibzuit }i s-a decis ca dup@ numele suveranului ]@rii s@ urmeze „Statul român”}i nu Consiliul Dirigent, fiindc@ în realitate cei doi termeni nu erau în raporturide egalitate.

În 10 decembrie 1918 s-a discutat pentru prima dat@ într-o }edin]@ a Consi-liului Dirigent chestiunea depunerii jur@mântului de credin]@ fa]@ de statul românde c@tre func]ionarii fostului stat maghiar. S-au manifestat o varietate de situa]ii.Nu am întâlnit îns@ cazuri în care cei care ar fi refuzat depunerea jur@mântuluiar fi fost amenin]a]i cu internarea sau cu expulzarea imediat@, a}a dup@ cumafirm@ I. Mocsy31.

Dup@ adoptarea Ordonan]ei 121 printr-un Ordin circular din 8 februarie1919, semnat de Aurel Laz@r, adresat judec@torilor }efi se explicitauprevederile Ordonan]ei }i se d@deau îndrum@ri detaliate cu privire laprocedura de urmat în procesul de preluare a judec@toriilor: „V@ rog ca f@r@amânare s@ convoca]i pe to]i judec@torii, notarii }i func]ionarii subalterni aijudec@toriilor, în }edin]@ ve]i comunica celor prezen]i preluarea oficiului... Ve]iaccentua, în special de la început c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent suntca trecerea justi]iei sub imperiu român s@ se înf@ptuiasc@ pe lâng@ respectarealibert@]ilor na]ionale, f@r@ ori}ice jignire a intereselor publicului ce caut@ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }i a independen]ei morale}i materiale a corpului judec@toresc, a func]ionarilor justi]iei }i a corpuluiadvoca]ilor”32.

La 26 februarie 1919 s-a fixat ziua de 1 martie ca început al procesuluide preluare a instan]elor judec@tore}ti din jude]ele aflate sub jurisdic]ia Cur]ilorde Apel Cluj }i Târgu Mure}.

31 István I. Mocsy, The Effects of World War I. The Uprooted: Hungarian Refugee and TheirImpact on Hungary’s Domestic Politics, 1918-1921, Social Sciences Monograph, BrooklynCollege Press. War and Society in East Central Europe, vol. XII, 1983, p. 38.

32 Arhivele Na]ionale, Direc]ia Jude]ean@ Cluj, fondul Resortul Agriculturii, mapa 2/1919.

Page 26: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

28

GHEORGHE IANCU

„P@r]ile” erau preg@tite pentru confrunt@ri, care se anun]au aprige, atâtsub raportul argumentelor juridice de drept intern }i interna]ional, cât }i în celal ac]iunilor concrete.

Statul român î}i baza demersurile pe Hot@rârea de Unire de la Alba Iulia}i pe Decretul-lege de recunoa}tere a Unirii.

Juri}tii maghiari, evrei }i, un timp, }vabi }i-au stabilit atitudinea invocândprevederi ale Conven]iilor de la Haga din anii 1899 }i 1907 }i ale Armisti]iuluide la Belgrad. Aceast@ pozi]ie le-a fost fixat@ – în opinia lui I. Papp – de centrulpolitic al rezisten]ei pasive maghiare din Cluj. István Apáthy, comisarul guver-namental la Cluj, pân@ la arestarea sa în 15 ianuarie 1919, i-a sf@tuit pefunc]ionarii maghiari – lucru valabil }i pentru magistra]i – s@ nu depun@jur@mântul fa]@ de statul român, încurajându-i c@ vor fi sprijini]i de guvernulmaghiar33. Sus]inem }i noi aceast@ opinie, fiindc@ parcurgând documentele pecare le public@m surprinde similitudinea argumentelor }i chiar a frazelor rostitede juri}tii maghiari. Din punctul lor de vedere aceast@ unitate de ac]iune parefireasc@. I. Papp continua „c@ ei au procedat a}a ... p@trun}i cu to]ii de acela}igând premeditat }i diavolesc de a z@d@rnici func]ionarea instan]elor, organizarea}i consolidarea Justi]iei române, producându-se nemul]umiri }i turbur@ri înpopula]ie, ca apoi cu asemenea argumente de dovada incapacit@]ii Românilorde organizare a serviciilor publice s@ poat@ opera prin reprezentan]ii lor laConferin]a de pace, contra unirii Transilvaniei cu [ara Româneasc@”34.

Indiferent de inten]ii }i situa]ii, dou@ lucruri se cer a fi subliniate. Unu, efortulextraordinar al Consiliului Dirigent de a prelua }i de a ]ine în activitate institu]iilejudiciare }i doi, pozi]ia delicat@ în care s-a aflat personalul juridic maghiar.Ra]iuni politice, con}tiin]a na]ional@, respectarea jur@mântului depus fa]@ deguvernul maghiar, statutul lor în cadrul comunit@]ii maghiare locale („patriot”sau „tr@d@tor”), grija zilei de mâine, r@mânerea în teritoriu sau plecarea înUngaria au fost chestiunile care i-a mistuit }i care au dus la comportamentediferite.

Persoanele oficiale ale statului român implicate în prelu@ri au fost: membriai Consiliului Dirigent, prefec]i, subprefec]i, pretori, primari, pre}edin]i de Cur]ide Apel, de tribunale }i judec@torii. În cazurile în care a fost nevoie au fostprezen]i }i reprezentan]i ai armatei române }i ai jandarmeriei.

33 I. Papp, Instaurarea, p. 16.34 Ibidem.

Page 27: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

29

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Actele despre prelu@ri s-au trimis Resortului de Justi]ie, prefec]ilor, pre}e-din]ilor Cur]ilor de Apel }i ai tribunalelor, în limbile român@ }i maghiar@.

Frazele în limba român@ sunt de multe ori greoaie, pres@rate cu arhaisme,cu expresii latine}ti, maghiare }i germane. Explica]ia este simpl@. Cei care le-auredactat nu urmaser@ }coli superioare în limba român@ }i, în plus, n-au avuttimpul fizic necesar pentru aprofundarea terminologiei juridice române}ti. Acontat mai mult efectul decât aspectul.

Instaurarea justi]iei române}ti în Transilvania este o parte component@ aprocesului amplu de integrare a tuturor domeniilor de activitate în RomâniaMare. Abia apoi urmau demersurile pentru unificarea legislativ-institu]ional@.

Aceste fenomene î}i g@sesc similitudini în evenimente petrecute în Ceho-slovacia, Polonia, Regatul sârbo-croato-sloven }i chiar în Fran]a. „Thereintegration of Alsace-Lorraine was one of France’s most troubling postwarproblems” – scrie Glenn E. Torrey35. Acolo rezisten]a activ@ }i pasiv@ german@s-a estompat treptat datorit@ ac]iunilor echilibrate, dar ferme, ale generaluluiHenri Mathias Berthelot, numit în septembrie 1919 ca Guvernator Militar alora}ului Metz }i Comandant Suprem al teritoriilor Metz }i Lorena36.

Având în vedere c@ uneori situa]iile întâlnite în decursul opera]iunilor depreluare sunt complicate, ne-am hot@rât s@-l „ghid@m” pe cititor în în]elegerea

35 Glenn E. Torrey, p. 309.36 Ibidem, p. 309-317.37 Documentele 1-4. Textele procesului-verbal }i al Raportului c@tre A. Laz@r, în limba român@,

sunt publicate în I. Papp, p. 12-15; vezi convorbirile avute de generalul francez Henri Patey,aflat în misiune în Transilvania, cu reprezentan]ii administra]iei maghiare }i cu generalulHolban, în intervalul 24-29 ianuarie 1919, Gh. Iancu, G. Cip@ianu, La consolidation, p.183-184, 190-191.

Pentru dialogul avut de Patey cu Apáthy István în ziua de 23 ianuarie, p. 218-224.Pentru atmosfera din Cluj în lunile octombrie 1918 – ianuarie 1919 }i mai ales privindactivitatea Consiliului Na]ional Maghiar }i al Comandamentului General pentru Ungariade Est, vezi Peter Weber, De la Kolozsvár la Cluj. Ultimul episod al regimului ungar în„capitala” transilvan@, „Altera”, 1999, 5, nr. 77, p. 128-147. Pentru perioada de pân@ la1 Decembrie 1918, vezi Daniela Com}a, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii }iMarea Unire, Cluj-Napoca, 1998.

În momentul inaugur@rii cl@dirii Cur]ii de Apel Cluj, statul maghiar a pus o plac@ cuurm@torul text: „Legyen ez épület allandü tüzhelye a nemzet mindenkor tanusitotttörvénytiszteletének, jog es igazszágszeretetének, és hirdetõje a biroi erényeknek”. („Fie acestedificiu vatr@ ve}nic@ a respectului na]iunii fa]@ de lege, a iubirii fa]@ de justi]ie }i dreptate }ivestitor al virtu]ilor judec@tore}ti”). Apreciem c@ sunt cuvinte demne de cele mai bune inten]ii

Page 28: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

30

GHEORGHE IANCU

lor, oferindu-i în acest studiu detalii concise }i exemple concrete despre acestefenomene.

Prima institu]ie trecut@ sub controlul statului român, la 4 martie 1919 a fosttribunalul din Sibiu, ora} în care se afla sediul Consiliului Dirigent, evenimentasupra c@ruia nu vom insista acum.

Vom începe „balul” cu preluarea Cur]ii de Apel Cluj, a tribunalelor }i ajudec@toriilor de ocol subordonate }i-l vom continua cu demersurile întreprinsela institu]iile de la nivelul Cur]ilor de Apel Târgu Mure} (Anexa III), Oradea }iTimi}oara.

La 11 martie 1919 Pompei Mic}a s-a prezentat la Curtea de Apel Cluj încalitate de pre}edinte numit de Consiliul Dirigent }i i-a solicitat loc]iitoruluipre}edintelui Cur]ii de Apel, Antonie Pozsoni, pre}edintele fiind bolnav, s@-ipredea institu]ia37. Acesta a refuzat. Peste o jum@tate de or@ el s-a întors înso]itde primarul Clujului, Iulian Pop, în calitate de delegat al prefectului muni-cipiului Cluj, Valentin Poru]iu, }i-l invit@ din nou pe A. Pozsoni s@-i predeainstitu]ia. Este evident c@ demersul românilor nu l-a luat prin surprindere pemagistratul maghiar, întrucât el le-a citit o Declara]ie în limba maghiar@ coerent@,bine articulat@ }i care putea servi ca model pentru alte împrejur@ri. {i era firescs@ fie a}a fiindc@ disputa de la Cluj era urm@rit@ cu sufletul la gur@, nu numaiîn ora}, ci în întreaga Transilvanie, ca }i la Bucure}ti }i Budapesta. Era o uvertur@cu ample semnifica]ii.

Antonie Pozsoni }i-a motivat refuzul de a preda institu]ia f@când apel laprevederi ale Conven]iei de la Haga, ale armisti]iului de la Belgrad, la faptulc@ pân@ în acel moment Conferin]a de pace nu adoptase decizii definitive cuprivire la grani]ele Ungariei. „Trebuie s@ declar nejuste – conchidea el – orice

pentru înf@ptuirea actului de justi]ie. Placa se g@se}te în patrimoniul Cur]ii de Apel Cluj. Îimul]umim, }i în acest loc, doamnei vicepre}edinte a Cur]ii de Apel, Gabriella Purja, pentruc@ ne-a pus la dispozi]ie acest document }i urm@torul la care ne vom referi.

Dup@ preluarea institu]iei de c@tre statul român placa a fost dat@ jos.Al doilea arbitraj de la Viena a reintegrat }i Clujul în statul maghiar. Firesc, a reap@rut

}i placa pe cl@dire, cu urm@toarea ad@ugire: „Az eredeti táblát a román mrgszállás alatteltávolitották. Ujból felállitatta a kir. Itélõtábla 1941-évben”. „Placa ini]ial@ a fost înl@turat@sub ocupa]ia român@ (s.n. – Gh. Iancu). A fost repus@ de Tabla Regeasc@ de judecat@ înanul 1941").

Este trist s@ constat@m c@ în pofida Tratatului de pace de la Trianon, care nu vorbe}tede un regim de ocupa]ie ci de trecerea Transilvaniei, în sensul larg al cuvântului, în cadrelestatului român, statul maghiar a considerat intervalul de timp de pân@ la 30 august 1940o perioad@ de ocupa]ie româneasc@.

Page 29: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

31

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

astfel de prevederi care tind la preluarea instan]elor de sub conducerea }isupravegherea mea }i care ar constrânge pe respectivii angaja]i ai justi]iei lac@lcarea credin]ei lor de cet@]eni ai Statului unguresc”. Nu numai ca }i condu-c@tor ci }i ca magistrat el contesta dreptul statului român de a prelua instan]elejudiciare din Transilvania. El a f@cut referire }i la textul Ordonan]ei lansat@ deComandantul Diviziei a VII-a române din 24 decembrie 1918, la intrarea înora} „prin care popula]ia era asigurat@ c@ institu]iile de stat î}i vor continuaactivitatea conform legilor }i normelor existente”.

Mesajul trupelor române de la Cluj era în ton cu Proclama]ia }efului StatuluiMajor al Armatei, generalul Constantin Prezan, la trecerea Carpa]ilor: „P@}indcu dragoste pe p@mântul Transilvaniei o}tirea român@ vine în numele unor sfintedrepturi na]ionale }i omene}ti pentru a garanta libertatea deplin@ a tuturor.Însufle]i]i de aceste gânduri, asigur@m pe to]i locuitorii p@mântului românescpân@ la Tisa }i Dun@re, f@r@ deosebire de neam }i de lege, c@ vom p@zi cu credin]@via]a }i avutul tuturora. Îndemn@m, deci, întreaga popula]ie, ca sub pav@zaoastei române, s@-}i continue ocupa]iile obi}nuite, astfel ca via]a normal@ în sate}i ora}e s@ nu sufere nici o tulburare”38.

Men]inerea lini}tii }i a ordinii erau obiectivele stabilite de armata româ[email protected] 24 decembrie 1918 }i pân@ în martie 1919 acestea s-au nuan]at }i ampli-ficat. În martie se f@cea un pas înainte, precedat de instaurarea puterii politiceromâne}ti, de punere în practic@ a hot@rârilor de la Alba Iulia.

Primarul român al Clujului a relevat c@ fundamentul legal al ac]iunii auto-rit@]ilor române este actul de la 1 Decembrie 1918. Interven]ia simbolic@ aarmatei }i jandarmeriei române l-a determinat pe A. Pozsoni s@ predea Curteade Apel }i s@ p@r@seasc@ cl@direa.

P. Mic}a l-a informat pe Aurel Laz@r c@ to]i magistra]ii }i personalul auxiliarmaghiar au refuzat depunerea jur@mântului fa]@ de statul român. Acela}i lucrul-au f@cut }i oamenii de serviciu. Un judec@tor sas }i nou numi]ii Iuliu Popescu,judec@tor }i Alexandru Pop, procuror general, au depus jur@mântul stabilit de

38 Gh. Iancu, Contribu]ia, p. 96.39 La Haga s-au ]inut dou@ conferin]e interna]ionale pentru pace în anii 1899 }i 1907, la care

a fost prezent@ }i România. Prima s-a desf@}urat între 18-29 iulie }i au participat 26 state.A doua s-a ]inut între 15-18 octombrie, fiind prezente 44 state.

40 „Monitorul Oficial” nr. 68 din 25 iunie/8 iulie 1900, p. 2953.41 Ibidem, nr. 272 din 11 martie 1912, p. 12683. Vezi }i Aranjamentele interna]ionale ale

României actualmente în vigoare, alc@tuit la 21 mai 1925 de Const. B. Tiulescu, consulgeneral. in: Politica extern@ a României. 19 prelegeri publice organizate de Institutul SocialRomân, Bucure}ti, f.a., p. 655.

Page 30: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

32

GHEORGHE IANCU

Ordonan]a 121. Primele m@suri luate de pre}edintele român au fost timide,dar treptat institu]ia }i-a reluat activitatea.

Pe întreg parcursul prelu@rii instan]elor judiciare juri}tii maghiari au invocatconstant articolele 43 }i 45 din Regulamentul privitor la legile }i la obiceiuriler@zboiului pe uscat, Anex@ la Conven]ie, adoptat de prima Conferin]@ de pacede la Haga în 17/29 iulie 1899 }i de cea de a doua Conferin]@ pentru pace totde la Haga, în acela}i con]inut, în 18 octombrie 190739.

Parlamentul român a ratificat, sub forma unei legi, actele de la Haga în27 martie – Camera Deputa]ilor – }i la 30 martie 1900 – Senatul40. Acela}ifor a adoptat la 21 ianuarie 1912 – Adunarea Deputa]ilor – }i la 13 ianuarie1912 – Senatul – Actele Conferin]ei din anul 190741. În „Monitorul Oficial”textele articolelor sunt pe dou@ coloane: în stânga, cel original, în limbafrancez@, în dreapta, traducerea în limba român@. Noi le vom prezenta înambele limbi.

Art. 43„L’autorité du pouvoir legal ayant passé du fait entre les mains de l’occupant;

celui-ci prendra toutes les mesures qui dépendent de lui en vue de rétablir etd’assurer, autant qu’il est possible, l’ordre et la vie publics en respectant, saufempêchement absolu, les lois en vigoeur dans le pays.”

„Autoritatea puterii legale trecând de fapt în mâinile ocupantului acestava lua toate m@surile care stau în puterea lui spre a restabili }i asigura, pe câte posibil, ordinea }i via]a public@, respectând, afar@ de împiedicare absolut@,legile în vigoare în acea ]ar@”.

Parcurgând cu aten]ie textul articolului se observ@ c@ el nu exceleaz@ princoncizie }i precizie, echivocul fiind prezent. Afirma]iile importante }i aparenttran}ante sunt „îndulcite” cu excep]ii, care apar între virgule, de o asemeneamanier@ încât le estompeaz@ total sau aproape total con]inutul. Ne referim la„pe cât posibil” }i mai ales la respectarea legilor din ]ar@ „afar@ de împiedicareabsolut@”. Aceast@ din urm@ formulare este adev@ratul „clou” al articolului,în sensul c@ se indic@ respectarea de c@tre ocupant a legilor în vigoare doarîn situa]iile în care el ar putea desf@}ura o activitate normal@, conform@intereselor lui. În împrejur@ri contrarii, ostile, provocate de vechile autorit@]i,aceast@ obliga]ie disp@rea. Este important de subliniat c@ textul l@sa lalatitudinea ocupantului s@ stabileasc@ calea de urmat.

În cazul nostru, dac@ autorit@]ile civile ale statului român, secondate decele militare, apreciau c@ activitatea din domeniul justi]iei era împiedicat@ totalde vechile legi }i autorit@]i aveau dreptul s@ le schimbe, ceea ce s-a }i întâmplat.

Page 31: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

33

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Consider@m, deci, c@ invocarea acestui articol de c@tre juri}tii maghiari însprijinul refuzului lor de a depune jur@mântul de fidelitate fa]@ de statul româneste lipsit@ de obiect }i nu are o acoperire legal@ din domeniul dreptului inter-na]ional.

O constatare similar@ vom face }i dup@ analiza art. 45, al c@rui con]inuteste: „Il est interdit de contraîndre la population d’un territoire occupé êprêter serment ê la Puissance ennemie”.

„Este interzis a constrânge popula]iunea unui teritoriu ocupat s@ depun@jur@mântul Puterii inamice”.

Textul se refer@ în mod generic la popula]ie, termen pe care Dic]ionarulExplicativ al Limbii Române, Bucure}ti, 1996, p. 825 îl define}te astfel: „Tota-litatea locuitorilor unei ]@ri, ai unei regiuni, a unui ora} etc.”. În fapt, statulromân n-a solicitat depunerea jur@mântului de fidelitate de c@tre întreagapopula]ie de pe un teritoriu, ci doar de la func]ionarii publici, pl@ti]i de el }iîn care trebuia s@ aib@ încredere deplin@.

A}a dup@ cum am amintit, la 4 martie 1919 a fost preluat tribunalul dinSibiu42. La solicitarea pre}edintelui numit de Consiliul Dirigent, IuliuMunteanu, adjunctul pre}edintelui maghiar a refuzat predarea institu]iei. I.Munteanu l-a amenin]at cu interven]ia prefectului }i cu folosirea for]eiarmate, astfel c@ magistratul maghiar a acceptat predarea. 17 magistra]i }i9 func]ionari au refuzat depunerea jur@mântului. Doar 3 magistra]i }i 1func]ionar de gref@ l-au depus.

La tribunalul din Cluj, preluat de Lauren]iu Nestor la 11 martie, lucruriles-au desf@}urat întocmai ca la Curtea de Apel43. „A trebuit astfel – spunea L.Nestor în raportul adresat lui A. Laz@r – s@-mi câ}tig convingerea c@ proceduraeste la fel ca cea de la Curtea de Apel, [}i] a fost pus@ la cale }i organizat@chiar… În acest fel am r@mas f@r@ nici un fel de personal subaltern”.

Red@m, în continuare, un aspect de atmosfer@, care se va reg@si }i în altelocuri. Printre servitori erau }i 2 români, dintre care unul s-a decis s@colaboreze cu pre}edintele român, „dar nici acesta – continua L. Nestor – nue aplicat deocamdat@ s@ depun@ jur@mântul ori declara]ia solemn@procedându-se la terorismul colegilor s@i, de care, om mai b@trân, fiind }ifamilist, se vede c@ duce fric@. Aceast@ team@ e atât de mare încât interogându-l s@-mi comunice numele acestor terorizatori s-a cufundat într-un mutismcomplet.”42 Documentele 5,6.43 Documentele 7,8.44 Documentele 9,10.

Page 32: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

34

GHEORGHE IANCU

Pre}edintele român, în în]elegere cu pre}edintele Cur]ii de Apel, a hot@râts@ amâne timp de 14 zile reluarea activit@]ii institu]iei.

Tribunalul din Alba Iulia a fost preluat la 13 martie de c@tre noul pre}edinteVictor Constantinescu44. Pre}edintele maghiar era bolnav }i nu se afla în ora}. {iîn acest caz to]i angaja]ii maghiarii n-au depus jur@mântul }i }i-au p@r@sit postu-rile. Unul dintre judec@tori a expus motivele prin care î}i justific@ atitudinea. El aad@ugat la referirile cu privire la Armisti]iu }i la Conferin]ele de la Haga }i dispozi]iiale unor legi maghiare care i-ar fi interzis s@ presteze un nou jur@mânt fa]@ de statulromân. Apar alte dou@ argumente pe care le subliniem. Unul, Consililul Tribu-nalului decisese ca personalul maghiar s@ nu depun@ noul jur@mânt, ceea cedenot@ preg@tirea cu grij@ a întâlnirii lor cu reprezentantul statului român }i un aldoilea aducea în discu]ie faptul c@ statul român, care ratificase Conven]iile de laHaga ar fi trebuit s@ le respecte. Ceilal]i judec@tori s-au raliat opiniilor expuse.

Pentru a reda }i o alt@ culoare a lucrurilor men]ion@m c@ „judec@torulMuntean Sempronius declara c@ depune jur@mântul cu bucurie”.

La 19 martie Victor Constantinescu îl informa pe Aurel Laz@r despre celepetrecute în ziua de 13 martie.

Destul de liniar s-a petrecut preluarea Tribunalului Deva45. Moise Savu,numit pre}edinte de Consiliul Dirigent, s-a prezentat, în 13 martie 1919 laTribunal. Pre}edintele maghiar era bolnav, astfel c@ discu]ia a avut loc cuînlocuitorul acestuia. În prima faz@ el a refuzat predarea institu]iei. Atunci M.Savu l-a avertizat c@ poate folosi for]a, situa]ie în care i s-a predat tribunalul,magistratul maghiar refuzând îns@ s@ semneze procesul-verbal.

Raportul c@tre resortul de Justi]ie a fost întocmit abia la 29 aprilie, astfel c@el cuprinde mai multe evenimente petrecute în intervalul 13 martie – 29 aprilie.

{i aici magistra]ii }i func]ionarii maghiari au refuzat depunerea jur@mân-tului. 2 func]ionari }i 1 om de serviciu români l-au depus.

Din maxim@ necesitate a men]inut în func]ii }i func]ionari care nu depuse-ser@ jur@mântul. Considera ca o realizare func]ionarea neîntrerupt@ a serviciuluiC@r]ilor funduare.

În final, spera c@ magistra]ii }i func]ionarii maghiari vor solicita revenireaîn func]ii. Credem c@ el avea în vedere campania victorioas@ a armatei românedin acele zile.

45 Documentele 11-12.46 Documentele 13,14.

Page 33: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

35

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

La sfâr}itul lunii martie s-au reluat pertract@rile. „Drapelul” din Lugoj, scriadespre aceasta, în num@rul din 19 martie/1 aprilie 1919: „La tribunalul dinDeva s-a ]inut zilele trecute prima pertractare în limba român@. Se în]elege c@}i protocolul a fost ]inut în limba oficioas@, român@, cel judecat fiind un romândin Valea Jiului”. El ar fi spus „Paguba-i cam pagub@, dar îmi pl@cu cummerse. Lucru neobi}nuit la noi, s@ stea cu tine de vorb@ înaltul tribunal în limbaromâneasc@”.

Tribunalul din Turda s-a preluat în dou@ etape46. În 12 martie, pre}edinteletribunalului numit de Consiliul Dirigent, Alexandru F@rc@}anu, s-a prezentat latribunal, i-a f@cut cunoscut celui maghiar desemnarea sa, l-a informat desprecon]inutul Decretului I al Consiliului }i al Ordonan]ei 121 }i i-a cerut predareainstitu]iei, cerere respins@. A doua zi, 13 martie, el s-a întors, înso]it de prefect }ide un sublocotenent. Prefectul Zosim Chirtop l-a somat pe pre}edintele maghiars@ predea tribunalul. Aceasta, ca }i prezen]a for]ei armate l-au înduplecat pe juristulmaghiar.

Din raportul datat 16 martie, al lui A. F@rc@}anu, rezult@ c@ ]inutaangaja]ilor maghiari a fost similar@ cu cele de la Curtea de Apel }i TribunalulCluj, adic@ nici m@car nu s-au prezentat la convocarea pre}edintelui românpentru a-}i expune punctele de vedere, refuzând, deci, în bloc depunereajur@mântului. În 15 martie, îns@, func]ionarii s-au prezentat la pre}edinte,spunându-i c@ vor s@ lucreze în continuare. Pân@ în acea zi nu se prezen-taser@ înc@, la tribunal, noii magistra]i români numi]i de Consiliul Dirigent.Acesta este unul din multele cazuri în care documentele nu se continu@ }ica atare nu putem }ti cum s-a continuat reorganizarea institu]iei.Cercet@rile în plan local ar putea continua firul evenimentelor rupt la noi.

Interesant este faptul c@ Procesul-verbal a fost dus la Sibiu, de prefect, iarRaportul c@tre }eful Resortului de Justi]ie de c@tre prim-pretorul din Câmpeni.

Informa]iile cu privire la preluarea Tribunalului Bistri]a nu sunt, din p@cate,complete47. În 19 martie, pre}edintele român Nicolae Pop, înso]it de prefectuljude]ului Bistri]a-N@s@ud, a preluat institu]ia.

I-a convocat apoi pe judec@torii de la tribunal, de la judec@toria de ocol }ipe procurori cerându-le s@ depun@ jur@mântul. De la tribunal l-au depus: IoanPenteker }i Géza Preinesberger, iar de la judec@torie, 3. „Ceilal]i judec@tori }inotari, to]i au declarat c@ nici f@r@ jur@mânt ori declara]ie solemn@ nu sunt

47 Documentele 15.48 Documentele 16-18.

Page 34: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

36

GHEORGHE IANCU

aplica]i a servi mai departe” – îl în}tiin]a Nicolae Pop, la 21 martie, pe AurelLaz@r. Executorul }i translatorii }i-au p@r@sit }i ei posturile.

La preluarea Tribunalului din Dej, efectuat@ în 26 martie, au fost prezen]i:pre}edintele maghiar al tribunalului }i pre}edintele de Consiliu IoanChereche}, numit pre}edinte de Consilliul Dirigent, subprefectul ca delegat alprefectului jude]ului Solnoc-D@bâca }i comandantul român de poli]ie dinlocalitate48. Predarea s-a f@cut doar atunci când comandantul de poli]ie i-aatins um@rul pre}edintelui maghiar, ca semn al aplic@rii simbolice a for]ei.

Magistra]ii }i func]ionarii maghiari s-au prezentat la }edin]a plenar@ con-vocat@ de pre}edintele român }i au semnat o declara]ie, prin care refuzaudepunerea jur@mântului. Acesta le-a f@cut cunoscute efectele nedepunerii:înl@turarea din func]ii }i pierderea drepturilor la pensie. Vechiul personal }i-amen]inut pozi]ia adoptat@.

Raportul spre Resortul de Justi]ie a fost trimis peste doar 2 zile: „Ivindu-mi-seîn cale un curier care c@l@tore}te la Sibiu, chemat de dl. Ha]iegan [Emil Ha]ieganu,}eful Resortului Codific@rii], m@ folosesc de ocaziune de a V@ raporta, pe scurt,urm@toarele” – scria Ioan Chereche}. Din punct de vedere al personaluluisitua]ia nu era atât de critic@ ca la alte tribunale. O situa]ie aparte, extrem derar@, a ap@rut atunci când notarul român de la Tribunal, Ioan Mure}an, numitanterior }eful judec@toriei de ocol Beclean, în 28 martie i-a declarat lui IoanChereche} c@ renun]@ la postul amintit }i nu depune promisiunea solemn@, „…deoarece în familia so]iei lui unguroaic@, însu}i el, înc@ maghiar în toat@ via]a[în comportament] }i-a fost p@r@sit }i religiunea româneasc@, f@cându-se calvin,}i numai dup@ intrarea armatei române în Dej }i dup@ întoarcerea vremurilorfavorabile Românilor s-a lep@dat de calvinism”. Prefera s@ se fac@ avocat. Acestcaz este o mostr@ a complexit@]ii vie]ii în acele luni.

Num@rul judec@toriilor de ocol, dup@ cum am v@zut, est destul de mare, deaceea nu vom prezenta detalii despre preluarea tuturor. La majoritatea exist@ celedou@ categorii de documente: procesele-verbale }i rapoartele despre preluareadresate forurilor superioare. Ca }i în cazul tribunalelor ele se completeaz@reciproc, astfel c@ „imaginea” e destul de clar@. În unele cazuri s-au elaborat maimulte acte în procesul prelu@rilor, situa]ii impuse de particularit@]ile locului.

La 28 februarie 1919, destul de devreme în conformitate cu „graficul”stabilit, s-a preluat Judec@toria de ocol Hunedoara49. {eful maghiar al judec@-

49 Documentele 19-23.50 Documentele 24-26.

Page 35: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

37

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

toriei a predat institu]ia doar dup@ ce i s-a aplicat în mod simbolic for]a. Atâtel cât }i cei 3 judec@tori maghiari afla]i în func]ie au refuzat depunerea jur@-mântului solicitat, invocând cauze semnalate deja. La scurt timp au }i p@r@sitcl@direa. În privin]a func]ionarilor, 6 maghiari au refuzat depunerea jur@mân-tului, în timp ce al]ii, }i maghiari între ei, au subscris mai întâi la Declara]iaformulat@ de }eful Resortului de Justi]ie, apoi au depus }i jur@mântul, la 4martie. În 2 martie depuseser@ jur@mântul }i avoca]ii, dintre care unul credemc@ era maghiar. În raportul trimis lui Aurel Laz@r erau men]ionate acestelucruri. Se solicita plata salariilor pentru cei care au r@mas în func]ii.

La 4 martie, Victor Popu a preluat judec@toria din Or@}tie50.Din raportul trimis de el Consiliului Dirigent, în 6 martie, rezult@ m@surile

energice întreprinse pentru a asigura continuarea func]ion@rii [email protected] din raport, cu evidente valen]e de arhaisme, sunt o nou@ dovad@a nivelului de cunoa}tere }i folosire a terminologiei de specialitate de c@trejuri}tii români în acele luni. Multe dintre ele se reg@sesc în Glosarul lucr@riinoastre. Este o limb@ pestri]@, greoaie }i nesigur@.

{eful judec@toriei era plecat din localitate. Cei doi judec@tori afla]i în func]ieau refuzat depunerea jur@mântului cerut, astfel c@ V. Popu i-a îndep@rtat dininstitu]ie. „Aceast@ dispozi]ie am aflat-o de neînconjurabil@ – scria el – fiindc@ambii sunt s@cui de principii contrare Regatului”.

Func]ionarii au refuzat }i ei depunerea jur@mântului. Într-o asemeneasitua]ie, pentru „a nu închide por]ile judec@toriei }i a înceta func]ionarea,servind astfel motiv de satisfac]ie ironic@ contrarii intereselor Regatului” el i-a obligat s@ r@mân@ în func]ii, pân@ la sosirea altor func]ionari. În plus, ainsistat ca ei s@ nu primeasc@ permise de c@l@torie – introduse dup@ 1Decembrie 1918 – pentru a-i putea ]ine sub control. Ca atare, judec@toriafunc]ioneaz@ aproape normal.

La 24 aprilie, caz rar, temnicerul închisorii }i doi oameni de serviciuromâni au insistat }i au depus jur@mântul fa]@ de statul român, de}i lor nu lise cerea acest lucru.

În conformitate cu prevederile Ordonan]ei 121 }i a unui document expresal prefectului la 9 martie s-a preluat judec@toria de ocol din Sibiu51. Judec@torii}i notarul maghiari }i-au p@r@sit posturile, ca }i func]ionarii maghiari. Cei români

51 Documentele 27-29.52 Documentele 31-34.

Page 36: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

38

GHEORGHE IANCU

}i sa}i au r@mas în continuare în func]ii. Resortul de Justi]ie a fost informat despreaceste demersuri la 14 martie, de c@tre pre}edintele Tribunalului Sibiu.

La judec@toria din Deva, preluat@ la 13 martie, to]i judec@torii, notarii,func]ionarii }i executorii au refuzat depunerea jur@mântului52. Solicitarea le-afost f@cut@ de noul }ef român }i de c@tre pre}edintele Tribunalului Deva.

{i în acest caz, par]ial, via]a de zi cu zi era mai dur@ – în fond trebuiatr@it@ – decât principiile morale sau na]ionale. Func]ionarii l-au în}tiin]at pe}eful român, c@ dac@ ar primi în scris un act prin care s@ fie constrân}i a-}icontinua activitatea „pentru conservarea drepturilor fa]@ de guvernul dinBudapesta }i pentru contrabalansarea presiunii morale a publicului maghiar”,ar r@mâne în func]ii. Li s-a trimis un asemenea act }i ca urmare ei î}i îndeplineauvechile atribu]ii.

În toate actele emise de noii conduc@tori ai judec@toriilor sunt enumeratecauzele restante }i personalul necesar bunei func]ion@ri a institu]iei.

La judec@toria de ocol Turda a fost numit ca }ef, Pavel Moi}, judec@torde ocol în Abrud53. Acesta s-a prezentat la judec@torie în 14 martie }i a cerutpredarea ei. {eful maghiar a refuzat. P. Moi} s-a întors peste 2 ore înso]it desubprefectul jude]ului – ca reprezentant al prefectului – pre}edintele Tribuna-lului Turda }i de un c@pitan român. În fa]a iminentei folosiri a for]ei, insitu]iaa fost predat@. Judec@torii maghiari au refuzat depunerea jur@mântului. Prim-oficialul evreu Klein Samu prezint@ reprezentan]ilor statului român o Declara]iesemnat@ de func]ionarii maghiari }i evrei. Ei apreciau preluarea ca ilegal@, nurecuno}teau autoritatea Consiliului Dirigent }i pentru a nu-}i înc@lcajur@mântul depus fa]@ de guvernul maghiar au decis s@ p@r@seasc@ judec@toriade ocol. Dar fiindc@ subprefectul le-a spus c@ într-o asemenea situa]ie s-ar luam@suri severe împotriva lor „… declar@m c@ ne supunem acestei solicit@ri –considerat@ de noi ilegal@ – c@ ne vom îndeplini atribu]iile de serviciu”, celpu]in pân@ la 31 martie. Alte documente locale pot l@muri evolu]ia ulterioar@a lucrurilor.

Judec@toria din Sebe} a fost preluat@ de Nicolae Laz@r la 15 martie, el fiindnumit }ef în 11 martie54. El se în]elesese cu judec@torul Bérczy Géza, înlo-cuitorul }efului, care era bolnav, ca s@ vin@ la judec@torie }i cu 2 jandarmi.„Observ c@ la preluarea judec@toriei – îi scria el }efului Resortului Justi]iei –

53 Documentele 46-47.54 Documentele 48-51.55 Documentele 52-59.

Page 37: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

39

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

din acel motiv m-am prezentat }i cu 2 ofi]eri, fiindc@ a}a m-am fost în]elesanterior cu judec@torul Dr. Bérczy, deci aceasta s-a întâmplat la pofta lui înmodul acesta”.

Nu este singurul caz în care magistra]i maghiari au cerut ei în}i}i folosireasimbolic@ a for]ei, pentru ca astfel conduita lor s@ r@mân@ corect@ în fa]a guvernuluimaghiar }i a concet@]enilor.

Preluarea s-a desf@}urat, dup@ scenariul stabilit. Bérczy a predat judec@-toria doar sub amenin]area aplic@rii for]ei. Nici el, nici }eful, nici ceilal]i salaria]imaghiari ai institu]iei n-au depus jur@mântul, cu excep]ia unui executor.

Bérczy Géza declarase, în prealabil, printre altele c@ „în sensul mandatuluisecret primit de la guvernul maghiar, el numai ordonan]elor venite de laguvernul maghiar se poate expune, deci dispozi]iile Consiliului Dirigent nu lepoate recunoa}te de obligatoare, deci el deneag@ predarea judec@toriei.”

Judec@toria de ocol Baia de Cri} a fost preluat@ la 16 martie. Judec@torii,func]ionarii }i avoca]ii au depus jur@mântul55.

Ceva mai „agitat@” a fost preluarea judec@toriei de ocol urban@ Cluj,efectuat@ la 17 martie56. {eful maghiar n-a predat judec@toria doar atunci cânds-a aplicat efectiv for]a, el fiind scos din cl@dire de c@tre un soldat român.

La judec@toria din Pui judec@torii }i func]ionarii maghiari au refuzat întotalitate depunerea jur@mântului. {i aici num@rul cauzelor restante era foartemare57.

În fa]a amenin]@rii cu for]a – fiind de fa]@ 4 jandarmi – }eful maghiar aljudec@toriei de ocol Ilia a predat institu]ia la 19 martie58. În prealabil el declarasec@ nu pred@ judec@toria „…pentru c@ dup@ p@rerea sa Ilia e afar@ de liniademarca]ional@” [fixat@ la Belgrad]. Juri}tii maghiari n-au depus jur@mântul.Informa]iile concrete cu privire la atitudinea juri}tilor evrei sunt destul de pu]ine.Socotim c@ aceast@ problematic@ ar merita o abordare aparte din partea unuispecialist de aceast@ etnie. La Ilia, un func]ionar evreu harnic }i priceput a urmatcalea decis@ de personalul maghiar al institu]iei de nedepunere a jur@mântului.

La judec@toria din Aiud preluarea s-a f@cut la 20 martie, prin aplicareasimbolic@ a for]ei59. {eful maghiar a declarat c@ nu depune jur@mântul „fiind

56 Documentele 62-63.57 Documentele 64-66.58 Documentele 67-70.59 Documentele 71-73.60 Documentele 79-81.61 Documentele 85-86.

Page 38: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

40

GHEORGHE IANCU

[îns@] con}tient de consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a presta jur@-mântul”. Reamintim c@ în toate cazurile de prelu@ri personalul institu]iilor erainformat clar, în limba lor, despre efectele nedepunerii jur@mântului cerut.

Dac@ la Ilia a fost prezent prim-pretorul, la Aiud noul }ef român a fost „sprijinit”de prefect, lucru explicabil, Aiudul fiind re}edin]a jude]ului Alba de Jos.

Semnal@m, în continuare, o situa]ie pe care o vom mai întâlni.{eful român al judec@toriei de ocol Blaj a depus jur@mântul în }edin]a

plenar@ ]inut@ la Tribunalul Alba Iulia, în 21 martie60. Probabil tot acolo l-audepus }i }efii celorlalte judec@torii subordonate acelui tribunal. Peste 2 zile, la23 martie el a preluat judec@toria.

La 25 martie, }eful judec@toriei din Câmpeni }i-a întocmit raportul c@treAurel Laz@r, prezentându-i st@rile de fapt din institu]ie, ceea ce ne poate indicac@ preluarea s-a f@cut cu ceva înainte61. Au depus jur@mântul, al@turi de el 1român }i 2 maghiari. Ceilal]i l-au refuzat. Despre al]i 3 }tia c@ locuiesc în Ungaria,iar despre altul nu se }tia decât c@ luptase în Gali]ia.

Semnala c@ necesarul de personal era mare }i-l propunea ca }ef al c@r]iifunciare pe românul care depusese jur@mântul, întrucât titularul maghiar nu-ldepusese.

Num@rul proceselor restante era de asemena mare: 98 procese civile, 191cauze de succesiune, 2 cauze execu]ionale }i 118 cauze criminale. În final,propunea câteva persoane din localitate pentru a fi numite la judec@torie.

La judec@toria Rodna Veche pertract@rile privind preluarea au durat 3 zile,între 25 }i 27 martie62. Personalul maghiar a refuzat depunerea jur@mântului.Raportul despre cele întâmplate a fost trimis Resortului Justi]iei de c@tre pre}e-dintele tribunalului Bistri]a la 5 aprilie. Probabil el îl primise ceva mai înaintede la }eful judec@toriei.

Consiliul Dirigent a numit la 14 februarie 1919 la judec@toria din Bistri]a:}eful }i un judec@tor sa}i }i 2 judec@tori români63. Preluarea s-a efectuat la 26martie. O parte din juri}ti n-au fost demi}i, un altul era plecat din localitate dindecembrie }i nu s-a mai întors. Dintre cei r@ma}i, unii }tiau citi }i scrie române}te.O întrebare distinct@ la care Resortul de Justi]ie a}tepta r@spunsuri clare dinpartea celor care preluau judec@toriile viza comportamentul avut de magistra]i

62 Documentele 87-90.63 Documentele 91.64 Documentele 92-93.65 Documentele 94-96.

Page 39: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

41

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

}i func]ionari fa]@ de popula]ie, în perioada de dinaintea lui 1 Decembrie 1918.Din documente rezult@ c@ majoritatea acestora au avut o atitudine coerct@,situa]ie semnalat@ }i în Raportul }efului judec@toriei Bistri]a, trimis la Sibiu în 4aprilie 1919.

Hampel Endre, }eful judec@toriei din Ludu} a refuzat, în 27 martie, înprima faz@ predarea institu]iei64. În aceast@ situa]ie, Mihail Martinovici, numitde Consiliul Dirigent ca nou }ef, a f@cut apel la comandantul jandarmeriei dinlocalitate, care a sosit imediat în cl@dire. El l-a amenin]at cu arestarea peHampel, astfel c@ acesta a consim]it s@ predea judec@toria, dar î}i reînoia„protestul vis-ê-vis de aceast@ manier@ de preluare a conducerii judec@torieide ocol”.

Judec@toria din Dej a fost preluat@ la 28 martie65. Cei 4 judec@tori maghiariau refuzat depunerea jur@mântului, explicându-}i gestul printr-o Declara]ie, caref@cea referire la armisti]iul de la Belgrad, la Conven]iile de la Haga, la jur@mântuldepus fa]@ de guvernul maghiar. În lumina acestor considerente ei nu recuno}teau„… Consiliul Dirigent Român din Sibiu în calitatea lui de autoritate legal@ deconducere.”

În aceea}i zi }i în aceea}i manier@ s-a preluat }i judec@toria din Gherla66.Ultima judec@torie preluat@ în cursul lunii martie, în 31, a fost cea din Târgu

L@pu}67. Opera]iunea a fost condus@ de Gabriel Buzura, numit de c@tre ConsiliulDirigent la 20 martie, }ef al judec@toriei. Fostul }ef, care era pe punctul de a plecaîn Ungaria }i înc@ un judec@tor Topán Joszef – care apare la I. Papp ca }ef aljudec@toriei – au refuzat depunerea jur@mântului declarând urm@toarele: „Datorit@faptului c@ am fost numi]i în aceste func]ii de c@tre guvernul maghiar, ne sim]imca cet@]eni maghiari }i în aceast@ calitate nerecunoscând autoritatea RegeluiRomâniei nu suntem dispu}i s@ prest@m jur@mânt de fidelitate unui stat str@in”.

O situa]ie interesant@ am întâlnit la Beclean68. Noul }ef numit de ConsiliulDirigent a preluat judec@toria la 3 aprilie. El a fost înso]it de prim-pretorul deplas@, ca reprezentant al prefectului, de un avocat român, de un preot greco-catolic }i de 2 jandarmi. Cel care a aplicat în mod simbolic for]a în acest caza fost prim-pretorul.

66 Documentele 97-98.67 Documentele 101-103.68 Documentele 104-105.69 Documentele 111-113.70 Documentele 115-116.71 Documentele 117-118.

Page 40: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

42

GHEORGHE IANCU

Judec@torii }i func]ionarii maghiari au refuzat depunerea jur@mântuluiinvocând cauze deja amintite.

La 1 aprilie 1919 A. Laz@r i-a comunicat printr-un intermediar, lui Titieni,judec@tor la Tribunalul din Turda, s@ preia judec@toria de ocol din Iara, ceeace acesta a }i f@cut la 4 aprilie 191969.

O situa]ie cu totul deosebit@ s-a înregistrat la judec@toria din Gârbou70.Judec@torul }ef maghiar era bolnav }i nu delegase pe nimeni s@-i ]in@ locul. La8 aprilie noul }ef român le-a cerut membrilor judec@toriei s@-i predea institu]ia,ei au refuzat în bloc. A trebuit ca un jandarm român, la ordinul prim-pretorului,aflat de fa]@, s@ aplice for]a în mod simbolic fiec@ruia dintre ei, pentru ca actulpred@rii s@ aib@ loc. Un singur func]ionar român a depus jur@mântul.

În inima Mun]ilor Apuseni, la Abrud, judec@toria a fost preluat@ de c@trepre}edintele Tribunalului din Alba Iulia, la 17 aprilie71. Evenimentul sepetrecea în prima zi a campaniei victorioase a armatei române din aprilie-mai1919. S@ fi influen]at acest fapt atitudinea personalului maghiar de lajudec@torie? E greu de stabilit. Ceea ce e cert este c@ aproape to]i judec@torii}i func]ionarii maghiari au depus jur@mântul solicitat. Excep]ie a f@cut unmagistrat evreu.

Judec@toria de ocol din Ocna Mure} a fost preluat@ la 30 aprilie. Lucrurar, magistra]ii }i func]ionarii maghiari au depus jur@mântul solicitat72.

Suntem spre finalul considera]iilor cu privire la preluarea judec@toriilor deocol de sub jurisdic]ia Cur]ii de Apel Cluj }i parc@ pagina cerea situa]ii noi,diferite, prin procedur@, de cele tratate pân@ acum. {i într-adev@r lajudec@toria de ocol Nocrich „s-a jucat” o pies@ în dou@ acte, primul oarecumpreg@titor. Finalul a fost îns@ în ton cu ce se întâmplase în alte locuri73. S@ridic@m deci cortina, s@ aprindem luminile rampei }i s@ urm@rim jocul actorilor.La 2 mai 1919 pre}edintele Tribunalului din Sibiu, Iuliu Munteanu, s-aprezentat la judec@torie }i l-a întrebat pe }eful ei maghiar dac@ depunejur@mântul prescris de Ordonan]a nr. 121. R@spunsul în limba maghiar@ a fosttradus }i consemnat în procesul- verbal în limba român@ de pre}edinte. Pentru„coloritul” frazei red@m câteva rânduri din el. Judec@torul „declar@ c@ pân@la finalizarea P@cii nu este voios a depune jur@mântul }i se roag@ de ConsiliulDirigent Român ca s@ abstee de la postulatul acesta fa]@ de dânsul, cu atâta

72 Documentele 119-121.73 Documentele 122-125.74 Documentele 138-140.

Page 41: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

43

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

mai vârtos c@ el este deja }i înaintat în etate }i are 34 de ani de serviciu...”. Ela mai afirmat c@ î}i va continua munca }i f@r@ a depune jur@mântul. Încontinuare, pre}edintele a constatat c@ }eful judec@toriei primise adresele sale}i ale Resortului de Justi]ie. Ca atare, înl@turase stema statului maghiar }itablourile regilor maghiari de pe cl@dire }i din interiorul ei. Sentin]ele sed@deau îns@ tot în numele republicii maghiare, judec@toria nefiind înc@preluat@.

Pre}edintele n-a preluat judec@toria, urmând ca aceasta s@ o fac@ nou }efromân, care urma s@ fie numit. Întrucât magistratul maghiar refuzase depu-nerea jur@mântului, la 15 mai, Iuliu Munteanu, la sugestia lui Alexandru Marta,l-a numit pe judec@torul din Sibiu, Carol Pildner, ca }ef al judec@toriei. La 16mai I. Munteanu l-a în}tiin]at de aceast@ numire pe pre}edintele Cur]ii de ApelCluj. Surprindem canale de comunicare bine articulate }i în sfâr}it, la 19 mai,C. Pildner, dup@ protestul de rigoare al }efului maghiar a preluat judec@toria.

La judec@toria din Hida lucrurile au trenat pân@ în 16 august 191974. În aceazi, prefectul jude]ului Cluj, Simion T@ma}, }i pre}edintele Tribunalului Cluj,Lauren]iu Nestor, s-au dus la Hida }i au preluat judec@toria. Personalul vechi arefuzat depunerea jur@mântului, de}i cu ceva timp înainte declaraser@ c@-l depun.Aceast@ situa]ie s-ar explica prin aceea c@ }eful judec@toriei fusese cu câteva zileînainte la Cluj, „unde înc@ mai func]ioneaz@, din neîn]eleasa }i admirabila indul-gen]@ a autorit@]ilor române a}a-zisa <Maffie> a func]ionarilor dezerta]i [care nuau depus jur@mântul] }i aici a primit noi for]e }i resurse de rezisten]@”.

Aceste informa]ii sunt de o importan]@ deosebit@. Ele eviden]iaz@ coordo-narea ac]iunilor juri}tilor maghiari, ca }i sprijinul material oferit, pentru a nu intraîn serviciul statului român, chiar dup@ c@derea Republicii Sfaturilor din Ungaria.

Cei doi au constatat o stare de lucruri deplorabil@ la judec@torie, desprecare-l în}tiin]eaz@, la 19 august, pe pre}edintele Cur]ii de Apel Cluj. De aici,informa]iile au ajuns cu siguran]@ }i la Sibiu.

„Preluarea aceasta s-a f@cut de fapt în ora suprem@ – se spunea în Raport –,de vreme ce m-am convins c@ domnii de acolo, de luni de zile, nu mai lucraunimic, pertract@ri nu s-au mai ]inut din ianarie a.c. }i ac]iunile }i peti]iile intrateerau aruncate într-o gr@mad@, f@r@ ca m@car s@ fie împrotocolate”. Mai mult,într-o parte a cl@dirii se instalase }eful institu]iei, „astfel c@ edificiul judec@toriei

75 Documentele 141-151.76 Documentele 152-154.

Page 42: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

44

GHEORGHE IANCU

seam@n@ mai mult a hotel decât la un local oficios” Un avocat român dinlocalitate a fost îns@rcinat cu conducerea judec@toriei.

La 15 septembrie 1919 s-a preluat judec@toria de ocol din Teaca, apar]i-n@toare tribunalului Cluj, încheindu-se astfel procesul început la 28 februarie75.Cu excep]ia }efului judec@toriei }i a unui om de servici, ceilal]i judec@torimaghari au depus jur@mântul. Magistratul maghiar }i-a precizat pozi]ia, în scris,într-o Declara]ie dat@ noului }ef. În esen]@, el cerea amânarea solicit@riijur@mântului pân@ la deliber@rile finale ale Conferin]ei de Pace cu privire laTransilvania, cerere neacceptat@.

Preluarea Cur]ii de Apel Târgu Mure} s-a desf@}urat în coordonatele gene-rale cunoscute, dar a avut }i câteva particularit@]i76. La 18 martie, prim-pre}edintele român, Romul Popp, a preluat institu]ia, dup@ ce aplicase for]a înmod sombolic. În aceea}i zi le-a dat fiec@rui judec@tor }i procuror maghiar oinvita]ie scrisê în limba naghiar@ pentru a participa în 20 martie la }edin]a dedepunere a noului jur@mânt. Intuind ce se va întâmpla, R. Popp i-a informat clarc@ „neparticiparea la aceast@ solemnitate va fi considerat@ ca refuz al prest@riijur@mântului de fidelitate”. Ei n-au fost prezen]i la întâlnirea stabilit@, astfel c@au fost considera]i ca demisiona]i.

Mai complicate s-au dovedit a fi lucrurile în privin]a func]ionarilor. Tot în20 martie ei nu s-au mai prezentat la serviciu. R. Popp s-a v@zut silit s@-isomeze în scris, c@ dac@ nu se prezint@ de bun@ voie la lucru îi va aduce cufor]a. A doua zi au venit }i i-au declarat prim-pre}edintelui c@ î}i vor continuaactivitatea dac@ se va folosi }i în cazul lor în mod simbolic for]a. Ei }i-aumotivat cererea prin faptul c@ „în cazul, dac@ cândva ar mai putea fi tra}i lar@spundere din partea guvernului maghiar, s@ fie acoperi]i”.

„Eu - informa R. Popp Resortul de Justi]ie – aflând c@ numi]ii func]ionariar fi aplica]i a servi }i mai departe, dar sunt teroriza]i din partea concet@]enilorlor, am satisf@cut dorin]a lor”.

Din nou, necesit@]ile vie]ii i-au determinat s@ adopte o pozi]ie lini}titoarepentru ei.

Primul tribunal de sub jurisdic]ia Cur]ii de Apel Târgu Mure}, trecut subautoritatea statului român, a fost cel de la Dumbr@veni77. În 10 martie s-auprezentat la tribunal noul pre}edinte, Simeon Che]ian, Dionisie Roman, prefectuljude]ului Târnava Mic@, Marcian C@lu]iu, prefectul jude]ului Târnava Mare }i

77 Documentele 155-156.78 Documentele 157-158.

Page 43: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

45

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

l-au preluat de la fostul pre}edinte maghiar. Sesiz@m c@ pre}edintele român afost „gardat” de doi prefec]i de jude]e.

Pre}edintele maghiar a refuzat depunerea jur@mântului afirmând c@ înc@în luna februarie 1919 a cerut guvernului maghiar s@ fie pensionat.

Judec@torii au fost convoca]i a doua zi, deoarece S. Che]ian spera s@-i conving@pe unii din ei „cu care aveam oare}care leg@tur@ de prietenie }i despre care }tiamc@ sunt buni judec@tori s@-i înduplece ca s@ r@mân@ în oficiu”. Încercarea a fostzadarnic@. „E clar – continua Che]ian – c@ to]i s-au în]eles s@ nu r@mân@ în serviciu”.O idee sus]inut@ de el }i întîlnit@ de noi }i în alte documente este aceea c@ magistra]iimaghiari „...credeau }i aceasta o vorbeau în public c@ justi]ia român@ nici dou@ zilenu se va putea sus]ine la tribunalul din Iba}fal@u [Dumbr@veni]”. Datorit@ m@surilorenergice întreprinse nu s-a ajuns la o asemenea stare. Situa]ia acelor judec@tori, întimp, s-a dovedit destul de critic@, chiar dac@ au p@r@sit România. Într-o alt@ partea studiului nostru vom poposi cu mai multe detalii despre cei pleca]i.

La 15 martie, zi cu rezonan]@ în istoria Ungariei, a fost preluat TribunalulTârgu Mure}78. Pre}edintele român numit de Consiliul Dirigent, GheorgheRepede, a fost înso]it de Ioan Vescan, prefectul ora}ului }i al jude]ului Mure},de un procuror, un consilier de prefectur@ }i de un locotenent. Fostul pre}e-dinte a refuzat ini]ial predarea invocând mai multe articole de legi maghiare,Conven]iile de la Haga, faptul c@ tratatul de pace nu se încheiase. Lasolicitarea lui Gh. Repede, prefectul i-a cerut }i el predarea tribunalului. Atunci,la indica]ia prefectului, locotenentul a aplicat for]a în mod simbolic, ceea cea condus la predarea institu]iei. Insist@m }i aici asupra componen]ei delega]ieiromâne }i a felului cum a ac]ionat.

Personalul maghiar al tribunalului a refuzat în totalitate depunerea jur@mân-tului solicitat.

Situa]ia din jude]ele din Secuime a fost tensionat@ în intervalul noiembrie1918 vara anului 1919. Pe de o parte, s-au înregistrat demersuri ale autorit@]ilorcivile }i militare române}ti: armata român@. Consiliul Dirigent, comisarul apoiprefectul jude]ului Valer Moldovan, fost maior în armata austro-ungar@, aleprimarului român din Odorhei, pentru men]inerea lini}tii }i a ordinii, pentruintroducerea vie]ii de stat române}ti în regiune, pentru a-i convinge pe func]io-narii maghiari, inclusiv pe juri}ti, s@ depun@ jur@mântul fa]@ de Regatul România}i s@-}i continue astfel activitatea. De cealalt@ parte, func]iona un Bloc compactde rezisten]@ pasiv@ format din autorit@]ile locale din regiune, din func]ionari,

79 Toate aceste informa]ii le-am preluat din Bárdi Nándor, Imperiumvaltás Székelyudvar-helyen 1918-1920 (Schimbare de imperiu în Odorheiul Secuiesc 1918-1920), „Aetas”.

Page 44: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

46

GHEORGHE IANCU

cadre didactice }i din popula]ie. Portdrapelul acestui Bloc a fost Paál Arpád (16octombrie 1880, Bra}ov – 14 septembrie 1944, Oradea). El a înfiin]at ConsiliulNa]ional Maghiar (1 noiembrie) a organizat adunarea de la Târgu Mure} (28noiembrie), unde s-au invocat principiile wilsoniene în sprijinul autodetermin@riisecuilor, a militat pentru constituirea unei republici ardelene, a unei Republicisecuie}ti neutre, a între]inut leg@turi strânse cu guvernele maghiare, de la carea primit tot timpul sume de bani pe care i-a împ@r]it func]ionarilor care î}ip@r@siser@ posturile. A participat activ la activitatea Frontului Spiritual maghiardin Cluj, care coordona politica de rezisten]@ a maghiarilor din Transilvania, aelaborat Manifeste }i Proiecte împotriva autorit@]ilor române}ti, a preconizatînfiin]area unui num@r cât mai mare de }coli confesionale maghiare, ca }i a unorîntreprinderi economice mici, în care s@ lucreze fo}tii func]ionari, }i-a manifestatsperan]a în recucerirea militar@ a Transilvaniei de c@tre Armata Ro}ie sau a luiHorthy, a adunat bani pentru delega]ii Ungariei la Conferin]a de Pace, încercânds@ ajung@ chiar el un astfel de delegat.

În asemenea circumstan]e apare ca ceva firesc c@ autorit@]ile române l-ausupravegheat continuu, i-au stabilit arest la domiciliu, domiciliu for]at la Cluj.A fost închis la Sighi}oara, Aiud, Gherla, F@g@ra}79.

Instan]ele judiciare din jude]ele Ciuc, Odorhei }i Trei Scaune ar fi trebuit,potrivit Ordonan]ei nr. 121, s@ fie preluate în lunile martie-aprilie 1919. Dar,din lipsa personalului calificat, Consiliul Dirigent a decis preluarea lor abia la25 iulie, emi]ând Dispozi]ia Resortului de Justi]ie nr. 372680.

La 3 zile de la aceast@ decizie, la 28 iulie, de data aceasta subprefectuljude]ului Ciuc a preluat Tribunalul din Miercurea Ciuc. Întreg personalul arefuzat depunerea jur@mântului, institu]ia fiind închis@ pentru un timp, apoidesfiin]at@, atribu]iile et trecând asupra Tribunalului Bra}ov81.

Situa]ia s-a repetat la 1 august la Tribunalul Târgu Secuiesc. Institu]ia afost preluat@ de Nicolae Vecerdea, prefectul jude]ului Bra}ov82. O parte a

1993, 3, p. 76-120. Este un articol valoros, scris în principal pe surse inedite, proveninddin L@s@mântul Paál Arpád. Catalogul acestor acte a fost publicat de autor în anul 1992la Seghedin.

Mul]umesc istoricului dr. Báthory Ludovic pentru amabilitatea de a-mi traduce acest articol.Vezi pentru speran]ele }i ac]iunile secuilor }i Mocsy István I., p. 27-28.

80 Proces-verbal din 25 iunie 1919. Vezi }i Anexa VI.81 Documentele 159-162.82 Documentele 163-164.83 Documentul 165.

Page 45: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

47

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

judec@torilor au depus jur@mântul, al]ii nu, dar au promis c@-}i vor continuaactivitatea, lucru acceptat de prefect. În 25 septembrie, pre}edintele Tribu-nalului Bra}ov, în urma ordinului primit de la Consiliul Dirigent, s-a deplasatla Târgu Secuiesc }i a avut o întâlnire cu juri}tii de acolo. O parte din ei audepus jur@mântul, dar finalmente }i acest tribunal a fost desfiin]at din lips@ depersonal. Printr-o Ordonan]@ a Resortului de Justi]ie din 25 august 1919 tribu-nalele din Miercurea Ciuc }i cel din Târgu Secuiesc se desfiin]au. Judec@toriilede ocol din subordinea lor treceau sub jurisdic]ia Tribunalului Bra}ov. Dinp@cate, acele de care dispunem nu ne permit s@ red@m o imagine mai clar@a evenimentelor.

Tot atât de vagi sunt datele }i despre Tribunalul din Odorhei83. Dintr-unraport al pre}edintelui Alexandru Breban din 2 noiembrie 1919 deducem c@ la29 iulie prefectul jude]ului a declarat preluarea justi]iei din Odorheiul Secuiesc}i i-a obligat pe to]i angaja]ii afla]i în func]ii s@ r@mân@ la posturile lor. A Breban,ca pre}edinte interimar, a preluat, la 31 august, tribunalul. O parte a personaluluia fost men]inut în func]ii, de}i nu depuseser@ jur@mântul cerut.

Lucrurile au r@mas mult timp confuze. Un tablou al acestora îl prezint@,la 30 ianuarie 1920, prefectul Neam]u. „Azi }i-au oferit serviciile 2 [dintre] ceimai buni judec@tori ai tribunalului de aici, [Odorhei] se zice c@ azi-mâine o s@mai vie }i al]i judec@tori }i func]ionari de stat }i de la jude] – fo}ti grevi}ti – înserviciile statului român, c@ci nu mai au ce s@ m@nânce }i ajutoarele par a fiexhauriate”84.

Seria prelu@rii judec@toriilor de ocol din raza Cur]ii de Apel Târgu Mure}a început, ca }i în cazul tribunalelor, cu cea din Dumbr@veni85. Evenimentuls-a petrecut la 12 martie, întreg personalul refuzând depunerea jur@mântului.

Judec@toria de ocol din Târgu Mure} s-a preluat la 15 martie, dup@ aplicareasimbolic@ a for]ei86. Judec@torii au refuzat depunerea jur@mântului. Func]ionarilorli s-a cerut s@-}i continue activitatea, ceea ce ei au acceptat. Unul din ei i-a spus}efului român al judec@toriei c@ „ei voiesc s@ serveasc@ sub imperiul român, dardin cauza boicotului nu pot. Mi-au cerut s@ aplic for]a fa]@ de ei }i astfel vor lucra.”Dup@ o consultare cu prefectul jude]ului }i cu pre}edintele Cur]ii de Apel dinlocalitate, el a trimis, prin poli]ie, fiec@ruia o soma]ie în acest sens, care a }i avutrezultatul scontat.

84 Raportul prefectului adresat Resortului de Interne, Arhivele Na]ionale, Arhiva Istoric@Central@, fondul Consiliul Dirigent, II, dosar 3/1920, f. 240.

85 Documentele 166-168.86 Documentele 175-179.87 Documentul 180.

Page 46: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

48

GHEORGHE IANCU

Dar nu pentru mult timp, fiindc@ presiunea moral@ a comunit@]ii s-a dovedita fi mai puternic@ decât dorin]a lor de a tr@i normal.

Men]ion@m cuvintele frumoase, incluse în Raportul c@tre Resortul de Justi]ie,despre majoritatea celor care au lucrat la judec@torie. Excep]ie a f@cut unul, care„a dovedit ur@ fa]@ de români }i îndeosebi pe preo]ii români i-a persecutat”.Românii din jude], printre care }i preo]ii tineri, au fost invita]i s@-}i ofere serviciilejudec@toriei.

La judec@toria din Reghin, preluat@ la 17 martie evenimentele s-au desf@}uratdup@ un scenariu asem@n@tor87. Judec@torii au refuzat depunerea jur@mântului,o conduit@ aproape general@ în zonele Cur]ilor de Apel Cluj }i Târgu Mure}.Gestul lor a fost urmat }i de func]ionari. Într-o asemenea situa]ie, pertract@riles-au sistat. Atunci, a intrat în scen@ un pluton de jandarmi, care i-au cerutnoului }ef al judec@toriei Iulliu Criesmüller sau Griesmüller, lista cu persoanelecare n-au depus jur@mântul, pentru a fi du}i cu for]a la serviciu. Au fost convoca]ito]i pentru a doua zi, când li s-a repetat c@ jur@mântul nu era pretins decât dela judec@tori, nu }i de la func]ionari. Cei dintâi - oameni cu principii – nu s-auprezentat. Unii au solicitat s@ fie soma]i prin poli]ie s@-}i continue activitatea,ceea ce s-a }i întâmplat. Din cei 24 de avoca]i din localitate au depus jur@mântul4 români }i 2 sa}i.

Acest document este chiar palpitant. Cuprinde evolu]ii asem@n@toare unorreplici dintr-o pies@ de teatru. Vesele pentru unii, triste pentru al]ii.

La judec@toria din Sighi}oara , un judec@tor }i un func]ionar sa}i au depusjur@mântul, ca }i avoca]ii români }i sa}i în 20, respectiv 22 martie. Preluarea sef@cuse în 19 martie88. Din declara]iile unora care n-au depus reiese explicit c@ einu vor pretinde niciodat@ pensie de la statul român. Probabil au plecat în Ungaria.

Schimbarea de regim din Ungaria }i ofensiva armatei române apar destulde pu]in în documentele noastre. Aceasta fiindc@ }i înainte }i dup@proclamarea Republicii Sfaturilor judec@torii }i majoritatea func]ionarilormaghiari au refuzat s@-}i continue activitatea în cadrul justi]ei din România.

La judec@toria din Media} conduita judec@torilor maghiari a fost cea obi}-nuit@89. Dup@ preluarea judec@toriei din 25 martie, func]ionarii au r@mas înservicii. În raportul trimis }efului Resortului de Justi]ie, destul de târziu, în 15aprilie, }eful român nota, printre altele: „Dup@ informa]iile ce le am nici personalul

88 Documentele 181-190.89 Documentele 191-193.90 Documentele 198-207. Vezi }i Ioan Vlad, Ioan {enchea, Martiriul Ardealului. Lupta na]ional@

la F@g@ra} pentru Marea Unire, Bra}ov, 2004, p. 484.

Page 47: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

49

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

ajut@tor r@mas în serviciu nu e vrednic de încredere. To]i ace}tia sunt infecta]ide cunoscutul }ovinism unguresc }i dac@ azi dovedesc o atitudine supus@,aceasta e a se atribui numai situa]iei politice schimbate (s.n. – Gh. I.). Întrucâtprive}te lucrul, to]i lucreaz@ mul]umitor”.

La judec@toria din F@g@ra}, trecut@ sub autoritatea statului român la 1aprilie 1919, a r@mas în func]ie un singur func]ionar român90. Într-o asemeneasitua]ie, }eful român al judec@toriei informa, la 3 aprilie, Resortul de Justi]iec@: „v@zând eu ]inuta lor tic@loas@ deja contemplat@ mai de mult }isentimentele lor apar]in@toare la guvernul bol}evic ungar (s.n. - Gh. I.) amdispus c@ pân@ când nu voi prelua de la fiecare separat toate lucrurile }i pân@când nu se va rezolva toat@ restan]a, care prin neglijen]a lor inten]ionat@ s-aaglomerat ... nu e permis ca nime s@-}i p@r@seasc@ locul.” Sunt cuvinte camdure, dar ele reflectau st@ri de fapt reale. El spera c@ o parte a func]ionarilorvor r@mâne în servicii.

La 3 aprilie 1919, au depus jur@mântul de fidelitate, avoca]ii români, sa}i,}i unii unguri. Dintre ei se deta}eaz@ numele lui Camil Negrea, viitorul profesoruniversitar la facultatea de drept a Universit@]ii române}ti din Cluj.

Din actele referitoare la judec@toria din Târn@veni semnal@m doar faptulc@, al@turi de avoca]ii maghiari, cei evrei nu au depus jur@mântul solicitat91.

La 29 aprilie, la preluarea judec@toriei din Cohalm, fostul }ef a refuzatdepunerea jur@mântului92. A doua zi, el }i cu un judec@tor maghiar au deciss@ depun@ jur@mântul. Acela}i lucru l-au f@cut }i func]ionarii }i avoca]ii dinlocalitate. Schimbare de optic@ sau pragmatism?

În cazul judec@toriilor din jude]ele Ciuc, Odorhei }i Trei Scaune situa]iileau fost mult mai delicate. Judec@toria din Cristurul Secuiesc a fost preluat@la 23 iunie93, cea din Miercurea Ciuc94 la 28 iulie, din Sânmartin la 29 iulie95

}i Gheorghieni, la 31 iulie96. Datorit@ p@r@sirii posturilor de c@tre maghiari,statul român s-a v@zut nevoit s@ le închid@ }i s@ le ]in@ sub supraveghere.

Prin aceea}i Ordonan]@ din 25 august 1919 judec@toriile din Sânmartin,Aita-Mare }i Ocland se desfiin]au.

91 Documentul 210.92 Documentele 215-219.93 Documentul 223.94 Documentele 224-225.95 Documentele 226-227.96 Documentele 228-229.97 Anexa IV.

Page 48: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

50

GHEORGHE IANCU

În urma campaniei victorioase a armatei române din lunile aprilie-mai1919 au trecut sub autoritatea faptic@ a statului român }i jude]ele: Arad, Bihor,S@tmar, S@laj }i Ugocia.

Ca atare, prin Ordonan]a Resortului de Justi]ie nr. 1200 din 18 iunie 1919referitoare la forurile justi]iare de pe teritoriul nou eliberat , s-a decis ca jurisdic]iaCur]ii de Apel Debre]in asupra teritoriului apar]inând Tribunalelor SighetulMarma]iei, Satu Mare }i Zal@u }i jurisdic]ia Curiei ungare, forul judiciar supremdin ]ar@, asupra uturor teritoriilor amintite înceta97(Anexa IV).

Tribunalele }i judec@toriile din jude]ele men]ionate se subordonau Cur]iide Apel Oradea, de care mai ]inea }i tribunalul din Oradea. Ca urmare, toatecazurile de pe aceste teritorii, de orice natur@, care pentru recurs ar fi trebuirs@ fie înaintate Cur]ii de Apel Debre]in se trimiteau Cur]ii de Apel din Oradea,iar cele care ar fi trebuit adresate Curiei ungare se ]ineau la instan]elerespective în suspensie pân@ la dispozi]ii ulterioare.

Toate institu]iile judiciare erau puse sub autoritatea }efului Resortului de Justi]ie.Mai multe paragrafe ale Ordonan]ei nr. 121 se aplicau }i pe aceste teritorii.

Se specifica, mai explicit decât în Ordonan]a 121, c@ „Func]ionarul public prindenegarea jur@mântului f@r@ o deosebit@ enuncia]iune se consider@ destituitdin oficiul s@u.”

Este de remarcat c@ în momentul elabor@rii acestei Ordonan]e institu]iilejudiciare din jude]ele Bihor }i S@laj erau deja preluate. Aurel Laz@r, pe lâng@dirijarea întregului proces de preluare }i de organizare a justi]iei române}ti, a fostdesemnat de Consiliul Dirigent pentru a introduce via]a de stat româneasc@ înora}ul Oradea }i jude]ul Bihor. Men]ion@m c@ armata român@ a intrat în ora}în ziua de 20 aprilie 1919, fiind primit@ cu bucurie }i cu u}urare atât de românicât }i de maghiari. În aceast@ calitate el a condus personal }i preluarea unorinstitu]ii judec@tore}ti din teritoriu. El a condus personal la 3 mai 1919 ac]iuneade preluare a Cur]ii de Apel din Oradea, fapt asupra c@ruia vom insista cevamai mult98. Procesul-verbal încheiat cu acel prilej, veritabil@ pagin@ de istoriena]ional@, de realism }i în]elegere politic@, cuprinde în sine }i un remarcabil profilpolitic }i uman al lui Aurel Laz@r. Cuvintele rostite de el în calitate de reprezentant

98 Documentele 230-231.; Gh. Iancu, Contribu]ii la cunoa}terea activit@]ii dr. Aurel Laz@r întimpul Consiliului Dirigent (1918-1919) „Crisia”, 1980, 10, p. 171-174; Ludovic Báthory,Viorel Faur, Gheorghe Iancu, Un important document din 1919 despre activitatea militantuluibihorean pentru unitate na]ional@ Dr. Aurel Laz@r, „Crisia”, 1990, 20, p. 359-369; vezi }iIoan Zainea, Aurel Laz@r(1872-1930). Via]a }i activitatea, Cluj-Napoca, 1999, p. 137-164.

Page 49: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

51

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

al statului român, veneau din istoria acelor locuri, din istoria poporului român}i a convie]uirii sale cu celelalte popoare }i î}i aveau suportul în legitimitatea aspi-ra]iilor spre unitate na]ional@ a românilor de pretutindeni, în marea împlinirede la 1 Decembrie 1918, în hot@rârea statului român de a respecta dezvoltareacelorlalte minorit@]i din ]ar@.

Dup@ ce pre}edintele Cur]ii de Apel îl salut@ în numele întregului personalîntrunit în }edin]@, dr. Aurel Laz@r a declarat urm@toarele: „... Situa]ia lui esteu}urat@ prin faptul c@ a mai avut ocazia s@-}i prezinte pe scurt punctele devedere }i s@ explice schimb@rile petrecute în timpurile noastre judec@torilorCur]ii de Apel }i membrilor Procuraturii Generale, precum }i în fa]a delega]ieide salut a acestor foruri, care s-a prezentat la el. Situa]ia lui este u}urat@ }i prinfaptul c@ poate saluta azi membrii proeminen]i ai corpului de magistra]i carevor cânt@ri situa]ia }i î}i vor exprima hot@rârile cu logica, obiectivitatea }icuno}tin]ele corespunz@toare }i este convins c@, oricare ar fi aceast@ decizie,ea va izvorî din cea mai profund@ }i mai curat@ convingere sufleteasc@.

În urma situa]iei create de r@zboi – continua A. Laz@r – }i poporul român}i-a exercitat drepturile care i se cuvin }i suveranitatea lui la Adunarea Na]ional@de la Alba Iulia de la începutul lunii decembrie 1918. Pe baza acestei rezolu]ii(ora}ul) Oradea }i comitatul Bihor fac parte din teritoriile asupra c@rora na]iunearomân@ }i-a declarat suveranitatea. Aceast@ hot@râre a fost sanc]ionat@ de regeleRomâniei }i aceasta reprezint@ o situa]ie încheiat@ definitiv. Dar aceast@ hot@rârede la Alba Iulia nu are numai temeiuri istorice, ci }i premisele interna]ionale, careau cerut aceast@ hot@râre deplin@ }i inatacabil@ }i din punct de vedere juridic.Suportul premiselor interna]ionale îl constituie conven]ia încheiat@ de România}i Antanta în 1916 }i care conven]ie nefiind tulburat@ de evenimentele care ausurvenit între timp }i nici m@car de a}a numita pace de la Bucure}ti este }i aziîn deplina vigoare. Dar având în vedere marile transform@ri, precum }i faptulc@ prin aceast@ hot@râre Adunarea Na]ional@ de la Alba Iulia }i-a aplicat suve-ranitatea pe teritoriul altui stat, aceast@ hot@râre a fost supus@ Conferin]ei dePace, unde ea a fost deplin ratificat@.

Când face acest@ declara]ie aici, el este p@truns de povara r@spunderiipolitice }i morale care l-ar ap@sa pe el dac@ ar declara lucruri nereale. Esteposibil c@ cei prezen]i de]in alte informa]ii în aceast@ chestiune, dar îi poateasigura c@ informa]iile lor nu corespund realit@]ii, ceea ce este dovedit cel maibine de faptul c@ la ultima chemare a Puterilor Antantei, care s-a referit lacorectarea liniei demarca]ionale în mod nenorocit fixat@, chiar guvernul Ungarieia declarat în mod oficial, c@ nu men]ine }i nici nu poate men]ine chestiunileteritoriale.

Page 50: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

52

GHEORGHE IANCU

Este p@truns de seriozitatea momentului. Ceea ce provoac@ bucuria uneina]iuni poate provoca unei alte na]iuni am@r@ciune, dar este convins c@ aceast@fericire nu trebuie s@ fie sfid@toare, ci dimpotriv@, trebuie s@ fie p@truns@ dedragoste }i s@ tind@ s@ atenueze suferin]ele celorlalte na]iuni, ca s@ existe fa]@în fa]@ nici învins nici înving@tor, ci dou@ na]ii care caut@ s@ se comporte unafa]@ de alta cu deplin@ în]elegere. Aceast@ în]elegere în trecut nu s-a realizat,se pot schimba hotarele, se pot schimba }i forma]iunile de drept public, darun popor tr@ie}te }i mai departe ca na]iune. {i o na]iune care, pân@ acum, încea mai mare parte, a tr@it unit@ }i acum este nevoit@ s@ tr@iasc@ disparat,eliberat@ (îns@) de o politic@ fatal@, va tr@i }i mai departe }i î}i va g@si }i în nouaalc@tuire locul care i se cuvine conform trecutului ei, iar statul român î}i vacunoa}te în orice caz obliga]ia politic@ }i moral@ care-i revine fa]@ de ea }i vafi mândru c@ }i-a f@cut cet@]eni pe membrii acestei na]iuni }i va }ti s-o fac@ s@uite am@r@ciunea momentului prezent.”

În continuare, A. Laz@r a insistat asupra principiilor democratice incluse înHot@rârea de la Alba Iulia, ca: votul universal, drepturi pentru minorit@]i, ca }iasupra con]inutului actelor emise de Consiliul Dirigent, de Resortul justi]iei, pân@în acel moment, a schimb@rilor pe care acestea le determinau – de exemplu –suspendarea inamovabilit@]ii magistra]ilor motivat@ de faptul „c@ci men]inereaintegral@ a acestui drept ar fi o piedic@ uria}@ în calea organiz@rii”. S-a citit apoi,textul jur@mântului de fidelitate, în limba român@ }i în limba maghiar@: „Eu N.N.m@ jur pe atotputernicul Dumnezeu c@ voi fi credincios Regelui Ferdinand I }istatului român, voi respecta cu credin]@ legile ]@rii, decretele }i ordonan]eleConsiliului Dirigent, voi îndeplini cu cinste, con}tiinciozitate }i obiectivitate sarcinileoficiului meu, }i voi p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. A. Laz@ra reamintit celor de fa]@ consecin]ele depunerii sau nedepunerii jur@mântuluide fidelitate fa]@ de statul român.

Dup@ aceasta, A. Laz@r a pus dou@ întreb@ri Pre}edintelui, respectiv jude-c@torilor }i membrilor Procuraturii Generale: „1) Este dispus Pre}edintele caîn numele Cur]ii de Apel s@ recunoasc@ autoritatea Consiliului Dirigent Romândin Sibiu asupra Cur]ii de Apel din Oradea }i s@ pun@ Curtea de Apel subjurisdic]ia statului român? 2) Sunt dispu}i Pre}edintele, magistra]ii }i membriiProcuraturii Generale s@ depun@ jur@mântul oficial în textul de mai sus?”Înainte de a se da r@spunsurile cerute, la invitarea pre}edintelui, procurorulgeneral, a declarat c@ „nu consider@ satisf@c@toare acea parte a argumenta]ieide drept public a ministrului [}ef de resort] de Justi]ie, care se refer@ la alipireadefinitiv@ din punct de vedere juridic a comitatului Bihor }i a [ora}ului] Oradeala România (}i prin urmare) nu o accept@. R@zboiul înc@ nu s-a terminat.

Page 51: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

53

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Conven]ia la care face referiri ministrul, exist@ numai între p@r]ile contractante}i numai tratatul de pace va fi chemat s@ stabileasc@ cui va apar]ine acestteritoriu. Recunoa}te c@ România de]ine aceste teritorii pe baza dreptului decucerire, poate prelua imperiul, }i poate pretinde depunerea jur@mântului, daraceast@ situa]ie din punct de vedere de drept înc@ nu a avut loc }i se va întâmplanumai atunci când pacea a fost încheiat@”. Acestei declara]ii i-a urmat oargumentat@ }i deosebit de plastic@ replic@, care contureaz@ }i mai elocventpersonalitatea lui Aurel Laz@r, ca lupt@tor pentru cauza poporului din care setr@gea. „... Consiliul Dirigent nu a venit pe baza dreptului de cucerire, ci înnumele justi]iei }i al drept@]ii. Na]iunea român@ nu a renun]at niciodat@ ladreptul pe care i l-a conferit istoria, ci la prima ocazie când a putut-o face aproclamat-o în mod public în Rezolu]ia de la Alba Iulia. În aceast@ Rezolu]ie s-aumanifestat dorin]a, con}tiin]a }i consim]@mântul de unire al tuturor românilor,care tr@iesc în sufletul fiec@rui om.

El nu dore}te depunerea jur@mântului în forma pe care în cuvântul lui a expus-oProcurorul }ef, adic@ în virtutea dreptului de cucerire, deoarece armata român@nu a venit ca }i cuceritoare ci ca eliberatoare. (s.n. – Gh.I.). Consiliul DirigentRomân a trimis-o aici în numele na]iunii române. Caracterul statal al acestuiteritoriu nu depinde de declara]iile de pace ulterioare, „din aceast@ cauz@ nu poateacorda amânare în privin]a depunerii jur@mântului”. Sunt aceste cuvinte demnede numele marelui b@rbat politic bihorean }i care pot fi a}ezate ca un autenticmotto al procesului de organizare a vie]ii de stat române}ti în Transilvania.

Pre}edintele Cur]ii de Apel, dup@ ce a declarat în numele s@u c@ „încondi]iile actuale recunoa}te autoritatea Consiliului Dirigent Român din Sibiuasupra Cur]ii de Apel }i este dispus s@ o pun@ la dispozi]ia regimului românesc”,cu consim]@mântul tuturor participan]ilor a pronun]at hot@rârea unanim@ a}edin]ei plenare: „{edin]a plenar@ a Cur]ii de Apel din Oradea recunoa}te încondi]iile actuale autoritatea Consiliului Dirigent }i o supune jurisdic]ieiromâne}ti”.

În mod firesc, apoi, atât pre}edintele cât }i magistra]ii }i membrii Procuraturiigenerale au declarat „c@ în condi]iile actuale sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul”.Dup@ aceasta, pre}edintele }i-a exprimat „mul]umirile lui Aurel Laz@r pentruinforma]iile cu caracter general }i-l roag@ c@ deoarece magistra]ii prezen]iprecum }i membrii Procuraturii Generale au depus f@r@ excep]ie jur@mântul }i-}i vor îndeplini datoria }i de acum înainte conform priceperii, convingerii lor în

99 Documentele 232-234.

Page 52: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

54

GHEORGHE IANCU

mod cinstit, s@ aib@ fa]@ de ei, bun@voin]a cea mai larg@ pe care i-o poate asigurafunc]ia lui de membru al Consiliului Dirigent }i s@ ia în considerare pe cât posibilcondi]iile de via]@ individuale }i de familie ale respectivilor”.

Dup@ asigur@rile date de A. Laz@r, c@ statul român se va îngriji de corpulmagistra]ilor }i dup@ stabilirea modalit@]ilor de preluare de c@tre pre}edinte,a jur@mântului de la cei bolnavi, }edin]a plenar@ s-a încheiat.

La Curtea de Apel Oradea constat@m o situa]ie total diferit@ fa]@ de celede la Cur]ile de Apel Cluj }i Târgu Mure}. De}i s-a invocat }i aici de c@tre parteamaghiar@ c@ soarta acestui teritoriu a fi decis@ de Conferin]a de Pace, institu]ias-a predat liniar }i membrii ei au depus jur@mântul solicitat. Explica]ia paresimpl@, dar nu exclude }i alte motiva]ii în afara celei pe care o oferim noi.Magistra]ii }i func]ionarii juridici maghiari din ora} au sim]it nemijlocit teroarearegimului comunist existent în Ungaria }i astfel au decis s@-}i continue activitateaîn cadrul statului român, al c@rui armat@ îi alungase pe comuni}ti.

Tribunalul Oradea a fost preluat în aceea}i zi de 3 mai 191999. Surprinz@torni se pare faptul c@ din Raportul pre}edintelui din 14 mai adresat lui A. Laz@r,aflat înc@ în zon@, rezult@ c@ un num@r mare de magistra]i }i func]ionari au depusjur@mântul, în timp ce al]ii l-au refuzat.

La 8 mai 1919 prefectul jude]ului S@laj i-a cerut pre}edintelui maghiar alTribunalului Zal@u s@ ia jur@mântul de la personalul subordonat100. Se parec@ }edin]a plenar@ a avut loc la 14 mai, zi în care majoritatea l-au depus,opera]ie continuat@ în 16 mai. 8 judec@tori de la Tribunal au depusjur@mântul, în timp ce 3 l-au refuzat.

În 28 aprilie 1919 a depus, la Sighet, jur@mântul de credin]@, prefectuljude]ului Maramure}, Vasile Chiroiu. Salutând evenimentul, ziarul „Sfatul” dinSighet, în num@rul din 30 aprilie anun]a c@ „Visul nostru de veacuri, prin m@re]ulact al depunerii jur@mântului s-a înf@ptuit. Suntem români, fii ai Românieilibere }i independente”.

Fiind jude] limitrof situa]ia în Maramure} era destul de complicat@, încondi]iile în care grani]ele nu erau definitiv trasate. A}a se face c@ abia la 23mai 1919 prefectul a preluat Tribunalul Sighet101. Din 19 judec@tori au depusjur@mântul doar 2 români }i din 19 notari a depus unul singur, român. La 28

100 Documentele 235-237.101 Documentele 238-242.102 Documentele 243-244; Arhivele Na]ionale, Direc]ia jude]ean@ Satu Mare, fondul Prefectura

jude]ului Satu Mare, dosar nr. 4/1918, f. 10

Page 53: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

55

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

mai, prefectul îl în}tiin]a despre st@rile de fapt de la Tribunal pe }eful Resortuluide Justi]ie. Dintr-un alt raport al prefectului din 1 iulie 1919 rezulta c@ fuseser@preluate Tribunalul }i judec@toria de ocol din Sighet, care func]ionau. El sim]eadorin]a unor judec@tori de a reveni în func]ii }i sugera Resortului c@ asemeneaac]iuni n-ar trebui acceptate.

Tribunalul din Satu Mare a fost preluat în 25 iunie de c@tre prefectul jude-]ului Alexandru Raco]i }i de pre}edintele român, Silviu Papp102. În acest cazsemnal@m o situa]ie aparte în procesul de introducere a justi]iei române}ti înTransilvania. Armata român@ a intrat în ora} în 19 aprilie 1919.

În ziua de 23 aprilie s-a ]inut o }edin]@ plenar@, la care a participat perso-nalul Tribunalului }i al Procuraturii, printre care }i procurorul român SilviuPapp. Au fost prezen]i }i generalul A. Constantinidi, comandantul Diviziei IICavalerie, precum }i Ioan Savaniu, pre}edintele Consiliului Na]ional RomânComitatens. Înregistr@m un C.N.R.C. înc@ în func]iune, cu atribu]iile clasiceale acestor organisme.

S. Papp a cerut ca, de acum încolo, sentin]ele s@ se dea în numele statuluiromân, regele Ferdinand I. Tot el le-a indicat celor care voiau s@-}i continueactivitatea în statul român s@ întocmeasc@ o list@ cu numele lor }i cusemn@tura. O asemenea list@ s-a }i f@cut }i cuprindea 131 de nume. Ea a fostaprobat@ de I. Savaniu }i de generalul A. Constantinidi.

În Raportul lui S. Papp din 28 iunie adresat Resortului de Justi]ie, referitorla preluarea din 25 iunie, evenimentele din 23 aprilie sunt prezentate astfel:magistra]ii }i func]ionarii „au recunoscut dreptul Regatului Român peste acestteritoriu, s-au declarat c@ r@mân în serviciul Regatului Român }i doresc a sebucura de acelea}i beneficii ca }i func]ionarii Regatului }i î}i vor continuafunc]iunea lor cu con}tiinciozitate”. În acela}i document, S. Papp consemna

103 Documentele 245-249.104 Documentele 250-265. În acest caz semnal@m un caz cu totul neobi}nuit }i neuzitat în

scrierea istoric@. Dumitru Og@}anu din Oradea a publicat articolul: Documente ineditereferitoare la preluarea de c@tre statul român a Judec@toriei de ocol din Tinca (mai 1919),«Cele trei Cri}uri», 1998, 9, nr. 1-2, p. 4. Trimiterea lui este urm@toarea: Arhivele na]ionale,Direc]ia jude]ean@ Cluj, fond Curtea de Apel, dosar 3, inv. 325/1919. Din aceast@ trimiteresunt false dou@ lucruri. 1) aceste documente n-au fost niciodat@ în custodia Direc]ieijude]ene Cluj }i 2) num@rul de inventar este 175. Remarc@m }i o omisiune, dânsul neiden-tificând titlul întreg al fondului, lipsind cuvântul Preziden]iale. Trimiterea corect@ este }i afost: Arhiva Cur]ii de Apel Cluj. Arhiva fondul Curtea de Apel Cluj. Preziden]iale, inv. 375/

Page 54: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

56

GHEORGHE IANCU

schimbarea de atitudine din partea magistra]ilor. „Judec@torii }i procurorii nunumai nu vor depune jur@mântul oficios, ci nu vor a recunoa}te nici dreptulConsiliului Dirigent de a dispune în chestiile justi]iei”.

Noi documente vor face lumin@ }i în acest caz.Seria prelu@rii judec@toriilor de ocol de pe teritoriul Cur]ii de Apel Oradea

începe, p@strând ordinea cronologic@, cu judec@toria din Salonta103.Institu]ia a fost preluat@ de Aurel Laz@r la 13 mai 1919. Prin declara]iile

f@cute, A. Laz@r a for]at un pic lucrurile, dep@}ind cadrele adev@rului istoric.Avem în vedere afirma]iile cu privire la valabilitatea tratatului din 1916, lafaptul c@ el preia puterea public@ în jude]ul Bihor „în calitate de ministru alguvernului român” – el era membru în Consiliu Dirigent – }i c@ statutul juridical jude]ului era definitiv. Era definitiv din punctul de vedere al deciziilorinterne, nu }i în conformitate cu dreptul interna]ional.

Fapt asem@n@tor celui de la Curtea de Apel Oradea, magistra]ii, func]io-narii }i gardienii au depus jur@mântul solicitat.

A. Laz@r a fost prezent }i la judec@toria din Tinca104. În 14 mai pre}edintelePapp Károly a depus jur@mântul de fidelitate. Din procesele-verbale din 20mai rezult@ c@ gestul lui a fost urmat }i de ceilal]i salaria]i, cu excep]ia unuidiunist.

În 15 mai 1919 A. Laz@r a preluat judec@toria de ocol din Beiu}105. Înafara unui judec@tor }i a unui executor plecat din localitate, ceilal]i judec@tori}i func]ionari maghiari au depus jur@mântul de credin]@.

La judec@toria din Va}c@u lucrurile s-au derulat asem@n@tor106. Atâta doarc@ A. Laz@r, prezent }i aici, l-a transferat pe }eful judec@toriei, Jakó János, lajudec@toria din Salonta, numind un alt }ef. Judec@toria a fost preluat@ în 16 mai.

La judec@toria de ocol Ale}d lucrurile s-au desf@}urat mai nuna]at107. În 17mai, ca urmare a dispozi]iei pre}edintelui Tribunalului Oradea, Balázs Elemér,s-a întrunit personalul judec@toriei. {eful, Hollmayer Béla, }i o parte a judec@to-rilor }i func]ionarilor au depus atunci }i în zilele urm@toare jur@mântul.1919, dosar 3, nenumerotat. La fel a procedat }i în cazul judec@toriilor din Beiu} }i Va}c@u,

Preluarea de c@tre Consiliul Dirigent a instan]elor judec@tore}ti din Beiu} }i Va}c@u (jude]ulBihor) în anul 1919, «Crisia», 1997, 17-18, p. 177-190 }i a celei din Ale}d , Preluareajudec@toriei din Ale}d (1919). Documente, «Cele Trei Cri}uri», 1999, 10, nr. 3-4, p. 3.

Subliniem, D. Og@}anu n-a v@zut niciodat@ fondul din care citeaz@. A avut la dispozi]ie, pentruun scurt timp, spre informare în vederea tezei de doctorat documentele date de noi. S-agr@bit }i le-a publicat. L-a tr@dat faptul c@ nu }tia locul de p@strare a actelor.

105 Documentele 266-267.106 Documentele 268-274.107 Documentele 275-284.108 Documentele 285-287.

Page 55: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

57

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Un num@r mai mic, printre care 2 judec@tori, 1 notar }i mai mul]i func]io-nari, în locul jur@mântului i-au prezentat }efului judec@toriei, tot în 17 mai, oDeclara]ie, în care-i solicitau s@ se amâne cererea de a depune jur@mântulpân@ la decizia Conferin]ei de Pace cu privire la jude]ul Bihor. Ei îl asigurauc@ pân@ atunci î}i vor „îndeplini activitatea cu cea mai mare con}tiinciozitate}i corectitudine”. Mai ad@ug@m „c@ în cazul în care, în pofida obiec]iilor noastre,se va insista în direc]ia depunerii jur@mântului de fidelitate, pentru a asiguracondi]iile de trai familiilor noastre vom fi obliga]i s@ depunem acest jur@mânt”.

La 9 iunie, pre}edintele Tribunalului Oradea îi solicita lui A. Laz@r instruc-]iuni cu privire la atitudinea acestui grup, care refuzase }i o a doua solicitarede a depune jur@mântul.

La judec@toria de ocol din Berettyóújfalu [azi localitate în Ungaria] nici unangajat n-a depus jur@mântul, invocându-se faptul „c@ apartenen]a acestuiteritoriu poate fi decis@ exclusiv de Conferin]a de Pace”108. În acel momentnu exista o hot@râre a Conferin]ei de Pace care „s@ adevereasc@ declara]iadomnului ministru [A. Laz@r] potrivit c@reia «apartenen]a jude]elor Oradea }iBihor este de mult decis@ de Conferin]a de Pace»”.

A. Laz@r a preluat, în 17 mai, }i judec@toria din Ceica109. Întrucât }efuljudec@toriei n-a depus jur@mântul l-a înlocuit cu un maghiar. În urm@toarelezile el a preluat jur@mântul de la mai mul]i func]ionari.

Informa]iile despre judec@toriile de ocol urbane }i rurale din Oradea suntpu]ine }i din ele nu rezult@ data prelu@rii. Oricum, aceasta s-a petrecut înaintede 19 mai110. Într-o precizare f@cut@ în 26 februarie 1944 reiese c@ nu seg@seau alte acte la dosarul lor.

La judec@toria de ocol Marghita întreg personalul a depus jur@mântul decredin]@, caz mai rar în cazul judec@toriilor111.

La judec@toria de ocol {imleul Silvaniei s-a produs o preluare în dou@etape112.

În 20 mai, Alexandru Aciu, conduc@torul temporar al judec@toriei le-acerut fostului }ef }i celorlal]i salaria]i s@ depun@ jur@mântul. Ei au solicitat

109 Documentele 288-293.110 Documentele 294-301.111 Documentele 302-305.112 Documentele 306-308.113 Documentele 309-317.

Page 56: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

58

GHEORGHE IANCU

amânarea ac]iunii pân@ la decizia final@ a Conferin]ei de Pace, promi]ând c@-}ivor continua activitatea pân@ atunci.

În 22 mai cele dou@ p@r]i s-au întâlnit din nou, în prezen]a prefectuluijude]ului S@laj, rezultatul fiind acela}i.

La îndrumarea prefectului din 12 iunie, în 15 iunie Coriolan Mese}ianu,conduc@torul judec@toriei a preluat efectiv institu]ia, solicitând personaluluidepunerea jur@mântului. Judec@torii au refuzat, solicitând, din nou, o amânare,în ton cu declara]ia lor din 20 mai. Func]ionari mai m@run]i au depusjur@mântul.

Pe parcursul prezent@rii noastre textul poate deveni monoton dac@ infor-ma]iile sunt de acela}i tip. Spre norocul nostru apar }i situa]ii cu totuldeosebite, care anim@ nara]iunea, o fac chiar palpitant@. Un asemenea caz,ie}it din tipare, este cel de la judec@toria de ocol S@cuieni113. A fost o disput@care a avut nevoie de mai multe „reprize” pentru a se încheia în conformitatecu dispozi]iile Consiliului Dirigent.

Men]ion@m c@ pre}edintele Tribunalului Oradea s-a implicat intens înevenimentele ce au avut loc la judec@torie. Începutul s-a f@cut cu întrunireade la judec@torie din 21 mai, dedicat@ depunerii jur@mântului. Cu acel prilej,}eful judec@toriei Bod Kálmán i-a informat pe magistra]i, func]ionari }i auxiliaric@ la o }edin]@ din 3 mai la Oradea, A. Laz@r a declarat c@ în conformitate cuHot@rârea de Unire de la Alba Iulia jude]ul Bihor face parte integrant@ dinRegatul România.

Dup@ un timp de meditare, cei prezen]i aduc elogii armatei române pentrueliberarea jude]ului „deoarece prin aceasta s-a pus cap@t bol}evismuluiblestemat care st@pânea aici, astfel c@ a adus un serviciu deosebit nu numaiUngariei, ci }i celorlalte state învecinate, împiedicând r@spândirea pericoluluiro}u”. Cu toate acestea, ei au afirmat c@ vor depune jur@mântul doar atuncicând Conferin]a de Pace va hot@rî definitiv în privin]a apartenen]ei statale ajude]ului Bihor.

Lucrurile au trenat }i abia la 20 iunie judec@torul de ocol Szabó Géza, trimisde pre}edintele Tribunalului Oradea, s-a prezentat la S@cuieni pentru a preluajudec@toria, f@r@ a reu}i îns@. Plicul cu instruc]iunile pre}edintelui de Tribunal,plicul returnat, plicuri }i pentru al]i 3 judec@tori, care nu le-au deschis, con]inutullor fiindu-le citit de Bod Kálmán, sunt aspecte cu totul inedite. În fa]a refuzuluide predare a institu]iei, Szabó Géza le-a comunicat c@ ei nu mai sunt considera]ica fiind în activitate oficial@, }eful Resortului de Justi]ie le transmitea ca ei s@-}icontinue totu}i activitatea. Cei prezen]i au fost de acord cu aceasta, dar audeclarat c@ ei îl recunosc în continuare pe Bod Kálmán ca }ef al judec@toriei.

Page 57: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

59

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Szabó Géza i-a convocat apoi pe func]ionari, diurni}ti }i auxiliari }i le-a ceruts@ urmeze doar dispozi]iile lui, deoarece judec@torii care nu depuseser@ jur@mântulnu mai aveau drept de dispozi]ie. Ei trebuiau, de asemenea, s@ r@mân@ în activi-tate. To]i i-au r@spuns c@ vor executa doar dispozi]iile judec@torilor existen]i.

În aceste condi]ii, Szabó Géza n-a putut prelua judec@toria, fapt desprecare l-a în}tiin]at imediat pe pre}edintele Tribunalului Oradea. În aceea}i ziel }i-a dat demisia }i a plecat din localitate. Pre}edintele Tribunalului Oradeaa recurs atunci la o nou@ solu]ie, dup@ ce le-a cerut telefonic celor din S@cuienis@ predea institu]ia. I-a delegat pe Palánkay Károly, judec@tor la Tribunaluldin Oradea }i pe Augustin Bolca}, conduc@torul judec@toriei din Marghita s@preia judec@toria. Pentru a lini}ti spiritele constat@m c@ a numit un român }iun maghiar. Cei doi s-au prezentat la judec@torie în 27 iunie, f@r@ îns@ a reu}is@ o preia.

La 1 iulie, orele 13°° situa]ia s-a repetat. Pentru a pune cap@t litigiului, laorele 16°° Palánkay }i Bolca} au revenit înso]i]i de un maior, de 4 solda]i }ide prim-pretor.

În fa]a iminentei folosiri a for]ei judec@torii maghiari, Bod Kálmán n-a fostprezent, au predat institu]ia. Maiorul Popescu }i-a l@sat acolo un loc]iitor înpersoana unui sublocotenent, care s@ supravegheze predarea detaliat@ ajudec@toriei.

Conduc@tor temporar al institu]iei a fost desemnat A. Bolca}.Evenimentele de la judec@toria din S@cuieni dovedesc c@ nu în toate locurile

din jude]ul Bihor, dup@ intrarea armatei române, fo}tii conduc@tori de institu]iijudiciare au acceptat s@ depun@ jur@mântul }i s@ predea judec@toriile.

Dispunem de informa]ii mult mai lacunare cu privire la judec@toria dinCehu-Silvaniei. Ea fost preluat@, probabil la 27 mai, de c@tre judec@torul deocol Ioan Ember114. Trei judec@tori, 1 notar, 1 scriitor, 3 diurniste au refuzatdepunerea jur@mântului. Conduc@torul c@r]ii funduare, 3 scriitori, 1 servitor}i 1 paznic l-au depus }i ca atare lucrau al@turi de Ioan Ember.

{i parc@ ca un joc al contrariilor, la judec@toria de ocol Jibou, la 10 iunie1919 întreg personalul a depus jur@mântul }i preluarea s-a efectuat lini}tit115.

114 Documentul 319.115 Documentele 320-321.116 Documentele 324-325.117 Documentele 326-327.118 Documentele 331-339.119 Documentele 328-330.

Page 58: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

60

GHEORGHE IANCU

Un document din zon@ de care dispunem, datat 6 august, este extrem deimportant fiindc@ cuprinde ac]iunile prefectului de Maramure} privind instau-rarea administra]iei române}ti în plasa Seleu}ul Mare, jude]ul Ugocea116.

În privin]a judec@toriei de ocol, el n-a preluat-o, ci a dispus ca sentin]eles@ se dea în numele statului român }i s@ fie subordonat@ Tribunalului Sighet.Pre}edintele maghiar a refuzat s@ accepte aceste decizii, astfel c@ el a fostîndep@rtat din localitate. Vasile Chiroiu l-a propus pe Victor Ioanes de Ap}acomisar pentru acest teritoriu, propunere acceptat@ de Consiliul Dirigent.

În 7 aprilie 1920, ca urmare a deciziei Conferin]ei de Pace, Consiliul Dirigents-a v@zut silit s@-i revoce din func]ii pe prefec]ii din Bichi} }i Cenad }i pecomisarul din Ugocea, Victor Ioanes.

120 Jean Bernachot, Les Armées françaises en Orient après l’armistice de 1918. Vol. I.L’armée française d’Orient. L’armée de Hongrie (11 novembre 1918 – 10 septembre1919), Paris, 1970, p. 263-272; Eugen Boia, Romania’s Diplomatic Relations withYugoslavia in the Interwar Period, 1919-1941, East European Monograph, BoulderDistributed by Columbia University Press, New York, 1993; Pompiliu Ciobanu, UnireaBanatului }i încorporarea Banatului la România Mare, Timi}oara, 1934; G. Cip@ianu,Gheorghe Iancu, Nouvelles contributions concernant l’institution de l’administrationroumaine dans le Banat (1919), „Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca”, 1985-1986,27, p. 457-474; Gheorghe Iancu, Contribu]ia, p. 148-197; Idem, Goga în francez@[Raporturile bune dintre ofi]erii francezi din Lugoj }i intelectualii români]. „Familia”, nr.4 din 1983, p. 9; Idem, Realit@]i politico-administrative din Banat (ianuarie – aprilie 1919).M@rturii epistolare. In: Societate }i civiliza]ie în Banatul istoric. Volum îngrijit de CamilPetrescu, Timi}oara, Imprimeria Mirton, 2003, p. 97-107; Idem, Ruling Council, p. 133-149; Gh. Iancu, G. Cip@ianu, La consolidation, Doc. LX, LXII, LXVII, LXXII, LXXV,LXXXI, LXXXII, LXXXVII; Gh. Iancu, G. Cip@ianu, Prezen]a militar@ francez@ }iadministra]ia Banatului din anul 1919. In: Sfâr}it }i început de epoc@. Coordonatori: CornelGrad, Viorel Ciubot@, Satu Mare – Zal@u, 1998, p. 383-398.; Ivo J. Lederer, Yugoslaviaat the Paris Peace Conference, New Haven and London, 1963, p. 97, 123, 237, 243, 276,290; W. Marin, I. Munteanu, Gh. Radulovici, Unirea Banatului cu România, Timi}oara,1968; Stelian Mândru], Stabilirea frontierei Banatului dup@ primul r@zboi mondial (1918-1924). Impact }i consecin]e. „Studii de istorie a Banatului”, 1999-2001, 13-15, p. 122-156. Cu o vast@ bibliografie; I. Munteanu, Vasile M. Zaberca, Mariana Sârbu, Banatul }iMarea Unire, coordonator I. Munteanu, Timi}oara, 1992; Ormos Mária, From Padua, p.15, 22, 42, 72, 84, 87, 94, 122-124, 127, 157, 176-177, 179, 188-191, 194, 212, 221, 235,240-242, 302, 322, 335, 340; Vasile Râmnean]u, Ocupa]ia militar@ sârbeasc@ în jude]ulTimi}-Torontal (1918-1919), „Banatica”, 1995, 13, Vol. II, p. 383-395; Andrea SchmidtRösler, Rumänien nach dem Welt Krieg. Die Grenzziehung in der Dobrudscha und in Banatund die Folgeprobleme, Peter Land, Frankfurt am Main – Berlin – New York – Paris – Wien,1994. Cu o vast@ bibliografie; Sherman David Spector, România }i Conferin]a de Pace de

Page 59: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

61

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

La judec@toria de ocol T@}nad, preluat@ la 27 august, unii au depus jur@-mântul, al]ii nu117.

Informa]iile despre judec@toriile de ocol Satu Mare, Seini, Baia Maresunt pu]ine. Constat@m c@ un num@r mare de judec@tori }i func]ionari audepus jur@mântul. Nu }tim numic despre judec@toriile din Ardud }i Vi}eulde Sus118.

Judec@toria din {omcuta Mare a fost preluat@ la 1 septembrie 1919119.Informa]iile despre judec@toriile de ocol din Baia Mare, Satu Mare, Seini,

Vi}eu }i Ardud sunt nesemnificative pentru a le putea reda coerent.Tribunalele }i, mai ales judec@toriile de sub jurisdic]ia Cur]ii de Apel Oradea

s-au preluat în perioade diferite ca timp, situa]iile întâlnite fiind variate. Notabil@a fost prezen]a lui A. Laz@r la Oradea, Salonta, Tinca, Beiu}, Va}c@u }i Ceica.

Situa]ia din Banat a fost extrem de complicat@ }i ca atare clarific@rile s-au produs mult mai târziu120.

În aceast@ zon@ s-au intersectat interesele Ungariei, care voia men]inereaprovinciei în cadrul statului maghiar, ale Iugoslaviei }i ale României, dou@ foste}i viitoare aliate, fiecare din ele reclamând Banatul în întregime. Popula]ia}v@beasc@, într-o pondere însemnat@, avea }i ea propriile ei interese, marjaei de mi}care fiind totu}i redus@.

Pentru a lini}ti spiritele }i a men]ine ordinea în Banat au intrat trupe franceze,avându-}i comandamentul la Timi}oara iar mai apoi instituindu-se zona neutr@de ocupa]ie militar@ francez@ în jude]ul Cara}-Severin }i par]ial în Timi}.

Popula]ia Banatului, dup@ etnii, se prezenta astfel121:

Jude]ul km² Români {vabi Sârbi Magh. Al]ii TOTALCara}-Severin 11074 33682 53883 14674 33787 27721 466,147Timi} 7433 169030 165883 69905 79960 15357 500,835Toron-tal 10016 86937 167779 199750 128405 34980 615,151

28503 592049 387545 284329 242152 760581582133

Num@rul total al românilor era evident mai mare decât al fiec@reia dincelelalte etnii, }i mai ales în Cara}-Severin }i Timi}. Sârbii erau în num@r mai

la Paris. Diploma]ia lui Ion I. C. Br@tianu. Traducere de Sorin Pârvu, Ia}i, InstitutulEuropean, 1995.

Page 60: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

62

GHEORGHE IANCU

mare doar în Torontal, la fel ungurii. {vabii erau bine reprezenta]i în Timi} }iTorontal, situîndu-se pe locul doi, dup@ români, ca num@r total.

Despre evenimentele din Banat din perioada octombrie 1918 – august1919 s-a scris mult, astfel c@ noi, în acest context, le vom prezenta doar succint,insistând asupra ac]iunilor române}ti, mai pu]in tratate în lucr@rile istoricilorstr@ini.

La 15 septembrie 1918 a început ofensiva Armatelor Aliate din Orient.Trupele sârbe, ca for]e aliate, s-au deplasat rapid spre nord-vest }i au intratîn Belgrad la 1 noiembrie. Pân@ în 19 noiembrie ele au ocupat întreg Banatul.

Pe frontul italian ofensiva victorioas@ s-a declan}at la 24 octombrie, la 3noiembrie încheindu-se armisti]iul cu Austro-Ungaria la Padova.

În Timi}oara, primii solda]i sârbi au intrat în 16 noiembrie, urma]i de al]ii.Aici s-a constituit Comandamentul trupelor sârbe din Banat. Chiar înainte deaceasta, la 12 noiembrie 1918 Consiliul Na]ional Sârb din sudul Ungariei }icomitetul s@u executiv, Narodno Uprava au proclamat, la Novi Sad, unireaBanatului cu Serbia.

S@ urm@rim acum }i câteva ac]iuni ale guvernului maghiar referitoare laBanat. În 30 octombrie 1918 s-a decis evacuarea trupelor maghiare din regiune,opera]iune desf@}urat@ la începutul lunii noiembrie.

În 31 octombrie, la ini]iativa lui Otto Roth, în Timi}oara s-a proclamatrepublica }i autonomia Banatului în cadrul Ungariei. S-a constituit ConsiliulPopular B@n@]ean, dominat de social-democra]i, dar în care erau }i reprezentan]iai altor partide politice ungure}ti.

Banatul era reprezentat în guvernul maghiar de c@tre Johann Junker. La8 noiembrie guvernul maghiar l-a numit pe Albert Bartha comisarguvernamental pentru Banat. El devenind ministru de r@zboi, va fi înlocuit la20 noiembrie de Otto Roth. Administra]ia maghiar@ va fi înlocuit@ cu ceasârbeasc@, chiar dac@ formal au fost men]inu]i în func]ii unii func]ionari maghiari.

La 20 februarie 1919 trupe sârbe}ti l-au îndep@rtat pe comisarul guver-namental Otto Roth }i pe al]i func]ionari superiori }i au introdus administra]iasârbeasc@ în Timi}oara. {i pân@ atunci, activitatea lui a fost mai mult formal@,dup@ cum se desprinde dintr-un document emanat de la trupele franceze dinzon@. În timp ce în jude]ele Torontal }i Timi} administra]ia a fost total sârbizat@,în jude]ul Cara}-Severin s-a men]inut administra]ia maghiar@ pân@ în iulie1919. Vom vedea în ce condi]ii.

Comportamentul autorit@]ilor civile }i militare sârbe a fost dur fa]@ depopula]ia maghiar@ }i român@, fa]@ de institu]ii de stat }i s-a concretizat în:desfiin]@ri de g@rzi }i consilii na]ionale, }coli maghiare închise sau ocupate de

Page 61: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

63

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

armat@, rechizi]ion@ri de bunuri apar]inând statului sau particularilor, transpor-tarea a mari cantit@]i de produse }i utilaje, de valori culturale din zon@ înSerbia.

Trupele franceze din zon@ au încercat s@ tempereze ac]iunile sârbe}ti, f@r@,îns@, cu prea mare succes.

Românii, care revendicau Banatul pe baza tratatului din 1916 }i a Hot@râriide Unire de la 1 Decembrie 1918, au protestat pe lâng@ generalii Franchetd’Esperey }i Berthelot fa]@ de ac]iunile sârbilor. Ei au ob]inut retragerea trupelor}i a administra]iei sârbe}ti din jude]ul Cara}-Severin. În Lugoj }i în jur au sosit,începând cu 27 ianuarie 1919, trupe franceze pentru a men]ine ordinea. „Fi]ibineveni]i la noi, eroi ai Fran]ei generoas@” scria „Drapelul” din 28 ianuarie1919, salutând venirea trupelor franceze. Aceasta a însemnat }i un pas înainteîn vederea cre@rii unei zone neutre între sârbi }i români în jude]ul Cara}-Severin,care s@ fie ocupat@ }i controlat@ de trupe franceze. Aceast@ solu]ie a fost preco-nizat@ de guvernul francez }i implicit de generalul Franchet d’Esperey înc@ din24 sau 28 decembrie 1918. La 10 ianuarie 1919 a fost elaborat@ primaOrdonan]@ secret@ cu privire la organizarea zonei, dar sârbii au reu}it s@ amânecu peste dou@ luni concretizarea ei, în pofida mai multor demersuri ale Coman-damentului Armatelor Aliate din Orient }i ale comandantului trupelor francezedin Ungaria, generalul Henrys, înlocuit apoi cu de Lobit.

Între timp, guvernul francez îi trimisese lui Franchet d’Esperey instruc]iuniferme cu privire la crearea unei zone neutre reale în Banat. În urma dispozi]iilorprimite de la Franchet d’Esperey, comandantul Armatei din Ungaria, generalulde Lobit, dup@ consult@ri cu guvernul sârb, a stabilit, la 15 martie 1919, limitele}i modalit@]ile concrete de organizare }i func]ionare a zonei de ocupa]ie [email protected] ei era încredin]at@ generalului Léon Farret, comandantul Divizieia 11-a de infanterie colonial@.

Instalat la Lugoj, generalul Farret a emis, la 23 martie 1919, Instruc]iunilecu privire la scopul }i la organizarea zonei de ocupa]ie francez@, care cuprindea,aproape în întregime, jude]ul Cara}-Severin }i partea de nord-est a jude]uluiTimi}. Generalul î}i exercita atribu]iile începând cu data de 22 martie, orele 12°°;misiunea trupelor franceze din zon@ consta în a supraveghea ca linia de demar-ca]ie de pe Mure}, dintre trupele maghiare }i române, s@ fie respectat@ de ambelep@r]i, s@ interzic@ p@trunderea în zon@ a trupelor române }i sârbe; zona francez@din Banat urma s@ formeze o singur@ unitate politico-administrativ@, numit@Jude]ul Lugojului; vicecomitele maghiar din Lugoj era singurul reprezentantal guvernului maghiar admis pe lâng@ comandantul zonei. Se mai specifica c@acest teritoriu continua s@ fac@ parte din statul maghiar, pân@ la o hot@râre

Page 62: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

64

GHEORGHE IANCU

definitiv@ a Conferin]ei de Pace. În consecin]@, administra]ia se exercita, încontinuare, de c@tre autorit@]ile civile aflate în func]ie, sub autoritatea trupelorfranceze.

Prin crearea Zonei franceze de ocupa]ie în Banat se poate estima c@guvernul francez a avut în vedere atât scopuri militare, cât }i politice. Subraport militar, s-a c@utat evitarea conflictelor între trupele maghiare, române}i sârbe din zon@ }i între cele române }i maghiare de la linia de demarca]ie,precum }i men]inerea strict@ a ordinii. Obiectivele politice, mai pu]in declarate,urm@reau, pe de o parte, sincronizarea realit@]ilor din zon@ cu deliber@rileConferin]ei de Pace în chestiunea Banatului, iar, pe de alt@ parte, scoatereaintegral@ a acestui teritoriu de sub autoritatea }i controlul statului maghiar,în pofida referirilor la Conven]ia militar@ de armisti]iu de la Belgrad. Dac@în Transilvania chestiunea unei zone neutre a r@mas în faza principial@, înBanat ea s-a constituit }i a fiin]at câteva luni.

La 21 iunie Consiliul Suprem a acceptat frontiera propus@ de exper]i.Discu]iile la Conferin]a de Pace au continuat pe aceast@ tem@ pân@ la înche-ierea tratatului de pace de la Sevrès, în 10 august 1920.

Autorit@]ile de la Bucure}ti }i de la Sibiu au urm@rit cu tenacitateintroducerea administra]iei române}ti în Banatul care urma s@ revin@ României.

Red@m }i dou@ opinii interesante întâlnite în memoriile lui Radu R. Rosettidin aprilie 1919 pe aceast@ tem@. Una, din 27 aprilie, îi apar]ine maioruluifrancez G. Caput, aflat la Bucure}ti }i care suna astfel: „Caput e de p@rere s@intr@m în Banat f@r@ a mai întreba pe nimeni }i mai ales în des@vâr}it@ t@cere”122.O a doua, formulat@ de Rosetti la 28 aprilie 1919, dup@ convorbiri cu Vintil@Br@tianu }i cu ofi]eri alia]i }i transmis@ lui Iuliu Maniu printr-o scrisoare123:

„Alalt@ieri a fost la mine dl Vintil@ Br@tianu }i mi-a vorbit de chestiuneaBanatului insistând ca s@ facem acolo ceva ce am f@cut în Cri}ana, adic@ s@ocup@m partea ocupat@ de francezi }i s@ instal@m autorit@]ile noastre. Am vorbitdespre aceast@ chestiune, în mod discret, cu Alia]ii no}tri, care mi-au spus c@,în principiu, sunt pentru (bineîn]eles c@ oficial nu }tiu nimic de aceasta), dar s@o facem f@r@ a mai vorbi }i f@r@ a mai cere sfaturi }i aprob@ri. Asupra modalit@]iiexecut@rii sunt multe de zis, dar aceasta ar r@mâne la hot@rârea }i chibzuireaDomniei voastre. Totu}i îmi permit s@ expun urm@toarele: nu trebuie uitat c@în Banat sunt trupe franceze }i c@ de fapt administra]ia ungureasc@ de acolo a

121 Sever Bocu, La question du Banat. Roumains et Serbes, Paris, 1919, p. 22. Vezi }i tabelulnr. 1, p. 161.

Page 63: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

65

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

fost pus@ (cu drept, cu nedrept, nu e acum de discutat) de francezi, care asus]inut-o }i deci se vor formaliza dac@ nu se va lucra cu foarte mult tact.

Dac@-mi este îng@duit s@ dau un sfat, cred c@ procedeul de urmat s@ fieurm@torul: începând cu comunele ce sunt mai aproape de grani]ele României}i ale Transilvaniei }i mergând încet spre apus, locuitorii, în chip pa}nic, darferm, s@ înlocuiasc@ autorit@]ile ungure}ti prin autorit@]ile comunale române}ti,s@ dezarmeze jandarmii unguri, formând g@rzi române}ti }i s@ apeleze apoi laComandamentul francez din Timi}oara, la Consiliul Dirigent }i la Guvernulromân spre a fi recunoscu]i }i sus]inu]i. Atunci s-ar putea împinge unit@]iardelene spre a ocupa ]ara. Orice solu]ie s-ar adopta trebuie îns@ s@ fie pus@în lucrare energic, repede }i cu cea mai des@vâr}it@ ordine. Apoi nu trebuie}tepierdut@ vremea”.

Fire}te, cele dou@ variante ar fi implicat prea multe riscuri în raport cuFran]a }i ar fi afectat pozi]ia României la Conferin]a de Pace, de aceea nu s-aupus în aplicare.

Abia la 11/24 mai 1919, la Békéscsaba, cu prilejul prezen]ei familiei regaleîn ora}, generalul C. Prezan i-a înmânat lui George Dobrin telegrama generaluluiFranchet d’Esperey prin care se încuviin]a numirea lui ca prefect al jude]uluiCara}-Severin }i a lui Ioan Baltescu, ca subprefect. Numirile fuseser@ f@cute înprealabil de c@tre Consiliul Dirigent. În articolul intitulat Legalitatea jur@mântuluioficial, ap@rut în „Drapelul” din 29 iunie 1919, în plin proces de organizare aadministra]iei române, se fac referiri pragamatice la acest act. Anula evidentprevederi din armisti]iul de la Belgrad în privin]a administra]iei }i ca atarefunc]ionarii publici maghiari nu mai aveau un temei legal pe baza c@ruia s@refuze depunerea jur@mântului fa]@ de statul român. A doua zi cele dou@ numiriau fost acceptate }i de guvernatorul militar francez, generalul de Tournadre. Cuaprobarea acestuia, G. Dobrin a început în 28 mai preluarea puterii politice }iadministrative în jude]ul Cara}-Severin.

Editorialul Imperiul semnat de Victor Bârlea, }i ap@rut în „Drapelul” din21 mai/3 iunie 1919 saluta evenimentul }i-i releva semnifica]iile: „Mare e}titu Doamne! Într-o singur@ zi cât@ schimbare! Într-o clip@ cât@ bucurie ne-aid@ruit… Azi îns@ iat@ s-a întâmplat aieva ce cu ani înainte abia îndr@zneams@ vis@m: am luat în mân@ imperiul, arma cea mai puternic@, puterea cea maidemn@ – }i demnitatea cea mai distins@ – ce o poate avea un neam liber }iindependent. Am câ}tigat totul ce poate dori un popor trezit la con}tiin]a desine … Noi nu ne vom mai ridica graiul s@ înfrunt@m, s@ înfier@m, s@ izbim }is@ t@iem pe asupritorii de ieri, acolo unde ne durea pe noi mai tare, ci le vomdeschide larg cartea dreptului naturii }i a neamurilor ca s@ ceteasc@ }i ei odat@

Page 64: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

66

GHEORGHE IANCU

în ea cu ochi limpezi }i cu minte treaz@ }i lipsit@ de patima grandomaniei }idespotismului: c@ libertatea }i neatârnarea popoarelor nu se pot prescrie ca unpetec de p@mânt ori ca un obiect netrebnic”. Sunt cuvinte de un realismprofund }i care arunc@ o punte de colaborare cu locuitorii de alte etnii, întâlnite}i în alte documente ale vremii.

Numirile în administra]ie f@cute de prefectul român trebuiau s@ fie confir-mate de autoritatea militar@ francez@. Func]ionarilor li se pretindea depunereajur@mântului fa]@ de statul român, lucru valabil pentru toate serviciile publice,deci }i pentru institu]iile judiciare. Situa]ia aceasta de dualitate a puterii s-amen]inut pân@ la jum@tatea lunii iulie. În urma instruc]iunilor primite la Lugojde la generalul Franchet d’Esperey, la 16 iulie 1919 s-a decis plecarea trupelorfranceze din jude]ul Lugoj în intervalul 16-22 iulie, întreaga putere trecândasupra autorit@]ilor române.

Tot în 16 iulie 1919 s-a decis de c@tre autorit@]ile franceze evacuarea dec@tre autorit@]ile sârbe a teritoriului din jude]ele Torontal }i Timi}, care reveneaRomâniei.

În 25 iulie Consiliul Dirigent l-a numit pe Aurel Cosma prefect al jude]uluiTimi}. În 27 iulie unit@]ile sârbe}ti au început evacuarea ora}ului Timi}oara.A doua zi, prefectul sârb a fost înlocuit cu cel român de c@tre generalul deTournadre. La 3 august au intrat în ora} osta}i români, fiind întâmpina]i cubucurie de popula]ia româneasc@, fiind saluta]i }i de primul-ministru Ion I. C.Br@tianu.

În 12 august au p@r@sit ora}ul trupele franceze.Dup@ înl@turarea administra]iei sârbe}ti din jude]ele Timi} }i par]ial Torontal

}i a celei maghiare din jude]ul Cara}-Severin a urmat plecarea trupelor francezedin Arad }i Banat. Într-o asemenea situa]ie, schimbat@, Resortul de Justi]ie aelaborat la 9 august Ordonan]a nr. 6267 adoptat@ de plenul Consiliului Dirigentla 13 august (Anexa V). Prin acest act se extindea autoritatea Resortului, de fapta statului român, asupra forurilor judiciare din jude]ele Cara}-Severin, Timi},Torontal, Bichi} }i Cenad. Tribunalele }i judec@toriile de pe teritoriul jude]uluiTorontal se subordonau Cur]ii de Apel Timi}oara, judec@toriile din jude]ul

122 Radu R. Rosetti, p. 344123 Ibidem, p. 345124 Documentul 340.125 „Acest om mic de statur@, ager }i vioi, de o cultur@ juridic@ superioar@ }i vast@, cu o voin]@

de fier neînduplecabil@, de concep]ii înalte }i largi, Român intransigent }i mare patriot,

Page 65: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

67

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Cenad treceau sub jurisdic]ia tribunalului Arad,. Judec@toriile din jude]eleTimi} }i Torontal care apar]inuser@ pân@ în acel moment tribunalelor a c@rorre}edin]@ era în afara teritoriului luat în st@pânire faptic@ de statul român sesubordonau, temporar, jurisdic]iei tribunalului Timi}oara.

Preluarea Cur]ii de Apel Timi}oara s-a realizat la 21 septembrie 1919 }ia fost condus@ de Alexandru Marta, secretarul general de la Resortul Justi]iei,fost avocat }i consilier la Curtea de Apel din Seghedin124.

I. Papp, în lucrarea citat@ îi face un profil excep]ional, considerând c@ ela avut un rol foarte important în organizarea justi]iei române}ti în Transil-vania125. 17 magistra]i au depus jur@mântul, în timp ce 3, între care }i fostulpre}edinte, l-au refuzat.

În 30 iunie 1919 o delega]ie, compus@ din Friederich Pauck, primarulora}ului Caransebe}, delegatul prefectului G. Dobrin, George L@bon]iu, AlexandruMorariu, numi]i de Consiliul Dirigent pre}edinte, respectiv procuror la tribu-nalul din localitate }i Valer Meda, prim-pretorul plasei Caransebe} – a se vedeaconsisten]a comisiei – s-a prezentat la pre}edintele tribunalului, Ioan Czikó126.

Primarul l-a în}tiin]at c@ G. L@bon]iu a fost numit ca pre}edinte, în urmaîn]elegerii dintre prefect }i Comandamentul francez.

I. Czikó le declar@ c@ el împreun@ cu to]i judec@torii de la tribunal }i de lajudec@toriile de ocol Caransebe}, Teregova, Or}ova }i Bozovici s-au întrunitîn 29 iunie }i au decis s@ nu depun@ jur@mântul solicitat. În plus, el afirm@ c@nu recunoa}te legalitatea Consiliului Dirigent }i protesteaz@ împotriva numiriinoului pre}edinte.

F. Pauck i-a întrebat }i pe ceilal]i judec@tori dac@ depun sau nu jur@mântul.Ei (6) }i judec@torul de la Bozovici, aflat în concediu în Caransebe} au declaratc@ nu-l depun. În momentul în care G. L@bon]iu a depus jur@mântul to]i jude-c@torii au p@r@sit sala. Au revenit }i dup@ aplicarea simbolic@ a for]ei fostulpre}edinte a predat institu]ia.

În continuare, G. L@bon]iu i-a convocat pe func]ionarii de concep]ie, ajut@tori}i manipulan]i de la tribunal }i de la judec@toria de ocol Caransebe} }i le-a cerut „s@depun@ jur@mântul prescris de ordonan]ele Consiliului Dirigent”, atr@gând aten]ia

deplin cunosc@tor al organiza]iei judec@tore}ti cu enorma mul]ime de norme juridice,caracter pur, integru }i dârz, cu o putere de munc@ excep]ional@...”, p. 4.

126 Documentele 341-342.127 Documentele 343-344.128 Gh. Iancu, Contribu]ii, p. 157-164, Cornel Grad, Rapoarte }i memorii privind activitatea

consiliilor }i g@rzilor na]ionale române în comitatele S@tmar, S@laj, Bihor }i Arad (decembrie

Page 66: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

68

GHEORGHE IANCU

c@ to]i aceia care nu vor depune jur@mântul î}i pierd drepturile la salariu }i la pensie.L-au depus 14 români }i un }vab }i l-au refuzat 15 maghiari }i probabil evrei.

Din încredin]area lui George Dobrin, prefectul jude]ului, tribunalul dinLugoj a fost preluat în 30 iunie de c@tre noul pre}edinte, Nicolae Ioanovici127.

În 5 iulie, G. Dobrin informa Resortul de Justi]ie c@ preluase institu]iilejuridice din jude] }i din zona francez@ din nordul jude]ului Timi}, care apar]i-nuse fostului jude] Lugoj.

Numirile de personal le-a f@cut în în]elegere cu comandantul trupelor deocupa]ie francez@ din Banat. El dispusese ca peste tot pertract@rile s@ sesuspende timp de o lun@. Insista ca aceast@ stare s@ se prelungeasc@ pân@ la 1septembrie. Î}i motiva cererea prin faptul c@ zona de ocupa]ie francez@ semen]inea, ceea ce-i împiedica „mi}c@rile”.

Vom prezenta în continuare câteva considera]ii cu privire la situa]ia dinjude]ul }i ora}ul Arad, în intervalul noiembrie 1918 – iulie 1919, una extremde complicat@, singular@ în peisajul politico-administrativ al Transilvaniei.

În toamna anului 1918 Aradul s-a impus ca centru al ac]iunilor na]ionaleromâne}ti, care au condus la ]inerea Adun@rii Na]ionale de la Alba Iulia128.

În chip firesc, pe lâng@ Consiliul Na]ional Român Central, care-}i aveasediul în ora}, s-au înfiin]at Consilii }i g@rzi na]ionale române}ti conduse deIustin Mar}ieu, respectiv c@pitanul Moise Ri}cu]ia.

În cele dou@ unit@]i administrative, ora}ul }i jude]ul, s-a men]inut administra]iamaghiar@ }i dup@ 1 Decembrie 1918.

În 29 decembrie 1918 elemente maghiare au tras asupra popula]iei române}tidin ora}, care-l aclama pe generalul Henri Mathias Berthelot. La sugestia acestuiaAntanta a decis ca în Arad s@ intre trupe franceze pentru a men]ine ordinea, evenimentpetrecut în noaptea de 30/31 decembrie. Comandantul trupelor franceze dinRegimentul I African de Vân@tori a fost colonelul Martin. Între 20 februarie }i 6iunie guvernator al Aradului a fost generalul Henri de Gondrecourt, urmat degeneralul de Tournadre. În pofida protestelor române}ti pân@ în 10 februarie 1919toate g@rzile na]ionale din jude] au fost dizolvate de c@tre trupe regulate }ineregulate maghiare. Acestea au instituit un regim de teroare fa]@ de români,relevat de documente interne }i externe, concretizat în maltrat@ri, arest@ri, alung@ri}i ucideri. În unele locuri lini}tea s-a restabilit prin interven]ia trupelor franceze. Înjurul datei de 7/20 februarie ziarul „Românul” va fi obligat s@-}i înceteze activitatea.El va reapare abia la 6 iunie 1919.

Consiliul Dirigent, ar@denii nu se puteau împ@ca cu situa]ia ingrat@ în carese aflau românii }i de aceea Consiliul Dirigent l-a numit la 14/27 martie 1919pe Iustin Mar}ieu prefect al jude]ului }i ora}ului Arad. A}a se procedase }i în

Page 67: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

69

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

cazul jude]ului Bihor. Gestul energic }i responsabil românesc a produs un primefect pozitiv. La 24 aprilie – în plin@ ofensiv@ româneasc@ – generalul Gondre-court l-a recunoscut pe Mar}ieu ca prefect al jude]ului, dar nu }i al ora}ului.În consecin]@, prefectul român }i-a stabilit sediul la Radna. Era înc@ o dovad@c@ autorit@]ile franceze – de fapt Fran]a – considerau c@ prevederilearmisti]iului de la Belgrad în privin]a administra]iei nu mai erau în vigoare.Între timp, în timpul vizitei generalului Franchet d’Esperey la Sibiu, armataromân@ a primit aprobarea s@ intre în ora}. În 4/17 mai solda]ii români au fostprimi]i cu bucurie de c@tre români. O edi]ie special@ a ziarului „Românul”saluta evenimentul. În 19 mai Mar}ieu a preluat prefectura, dup@ un ini]ialrefuz al comisarului maghiar de a o preda. Dintre func]ionari au depusjur@mântul doar 3, dintre care 2 români. De}i nu era recunoscut }i ca prefectal ora}ului, la 1 iunie 1919 generalul Gondrecourt i-a permis lui Mar}ieu s@se instaleze în ora}. Lucrurile se apropiau de o finalizare favorabil@ românilor.La 5 iulie s-a ajuns la o în]elegere între noul guvernator al ora}ului, generalulde Tournadre }i Mar}ieu cu privire la instituirea administra]iei române}ti înora}, generalul p@strându-}i dreptul de control administrativ al func]ionarilor.În 7 iulie o delega]ie româneasc@, condus@ de Mar}ieu, a preluat prefectura}i prim@ria. În aceea}i zi s-au preluat }i alte institu]ii, printre care }i Tribunalul}i judec@toria de ocol – evenimente asupra c@rora vom reveni. Urma doarplecarea trupelor franceze pentru ca întreaga via]@ public@ din Arad s@ treac@sub controlul statului român. {i într-adev@r, la 10 iulie, generalul de Tournadreîi comunica lui Mar}ieu ordinul Comandamentului Suprem al Armatei Aliatedin Orient, potrivit c@ruia administrarea ora}ului Arad trecea în mod definitivîn mâna autorit@]ilor române}ti. Cu acel prilej, generalul francez a declarat:„E o mare bucurie pentru mine de a v@ comunica aceast@ }tire }i m@ simt fericitde a v@ remite în mâinile Dv. ora}ul Arad, v@zând în faptul acesta una dinprincipalele revendic@ri na]ionale satisf@cut@”129. Pân@ în 17 iulie trupelefranceze au p@r@sit ora}ul, generalul de Tournadre stabilindu-se pentru untimp la Lugoj.

În 7 iulie Tribunalul Arad a fost preluat de Vasile Avramescu, pre}edintelenumit de Consiliul Dirigent130.

1918 – martie 1919), „Acta Musei Porolissensis”, 1981, 5, p. 548, 551-553; Gh. Iancu, G.Cip@ianu, La consolidation, doc. XXI, VVVI, XXVIII, XXIX-XL; Alexandru Roz, Aradul –Cetatea Marii Uniri, Timi}oara, 1993.

Page 68: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

70

GHEORGHE IANCU

Fostul pre}edinte maghiar a refuzat ini]ial predarea, invocând argumen-tele folosite în asemenea ocazii. Având îns@ în vedere – în opinia lui – actulde numire al lui Avramescu, semnat de guvernatorul francez al Aradului apredat „postul de prezident al tribunalului Arad }i oficiul prezidial d-lui VasileAvramescu”.

Din raportul trimis la 15 iulie de c@tre Avramescu Resortului de Justi]ierezult@ îns@ c@ el a preluat tribunalul exclusiv din îns@rcinarea Consiliului Dirigent}i nu din a guvernatorului, a}a cum declarase fostul pre}edinte }i cum insinuapresa maghiar@. Era un gest bine gândit. Vezi doamne, nu recunoa}tem auto-ritatea Consiliului Dirigent, dar ne supunem ordinelor autorit@]ilor militarefranceze.

Fostul pre}edinte spera la un post în Ungaria, }i doar în caz de for]@ major@era dispus s@ activeze în justi]ia româneasc@. El n-a depus jur@mântul, ci doarpromisiunea solemn@. O atitudine plin@ de echivoc.

În 18 iulie personalul tribunalului a fost convocat pentru depunerea jur@-mântului. Un num@r mare al magistra]ilor }i al func]ionarilor maghiari l-audepus. 4 magistra]i au refuzat depunerea. Ei au revenit cu rug@mintea de aputea depune promsiunea solemn@, cereri refuzate de Avramescu.

O alt@ }edin]@ plenar@ s-a ]inut în 12 iulie 1919.La Tribunalul din Timi}oara, preluat de Al. Marta la 21 septembrie 1919,

num@rul celor care nu au depus jur@mântul îl dep@}e}ete pu]in pe al celor carel-au depus131.

Evenimente cu totul speciale au avut loc la judec@toria de ocol AradulNou132. În 28 iunie prim-pretorul român, avocatul Mladen Sever, s-a prezentatla judec@torie }i i-a cerut }efului maghiar predarea ei. Acesta a refuzat, decla-rând c@ nu pred@ institu]ia „reprezentantului armatei române”, afirma]ie evidentfals@, dar cu tâlc. Mladen a chemat 2 militari, prezen]a c@rora l-a determinatpe }eful maghiar s@ predea judec@toria. Mladen a cerut ca noul }ef s@ fie judec@torulde ocol din Aradul Nou, Csáklány Sándor. Acesta a acceptat doar dup@ insis-ten]ele fostului }ef. Cei doi }i al]i func]ionari n-au depus jur@mântul solicitat.Totu}i Csáklány a fost obligat s@ r@mân@ în func]ie, nu pentru mult timp. La1 august el a predat conducerea judec@toriei lui Kirch Johann.

129 „Românul” nr. 59 din 11 iulie 1919.130 Documentele 345-346.

Page 69: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

71

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Judec@torii }i func]ionarii î}i luaser@ salariile }i pe luna iulie. Celor care în28 iunie n-au depus jur@mântul, fiind deci îndep@rta]i din posturi, li s-a cerutrestituirea sumelor, opera]ie al c@rui sfâr}it nu-l cunoa}tem.

La judec@toria din Caransebe} lucrurile nu s-au desf@}urat chiar liniar133.În 30 iunie 1919 o delega]ie, format@ din Friedrich Pauk, primarul ora}ului,

în calitate de delegat al prefectului, George L@bon]iu, pre}edintele TribunaluluiCaransebe}, un procuror }i prim-pretorul de plas@, s-au dus la sediul judec@torieisolicitându-i judec@torului }ef maghiar s@ predea institu]ia }i s@ depun@ nouljur@mânt. I s-a mai spus c@ fusese numit un nou }ef al judec@toriei. Acesta adeclarat c@ nu recunoa}te competen]a delega]iei, c@ nu pred@ oficiul }i nudepune jur@mântul.

Primarul s-a adresat, apoi, celor doi judec@tori, c@rora li s-a cerut s@ depun@jur@mântul. Ei au refuzat, declarând c@ depunerea jur@mântului înaintea decizieiConferin]ei de Pace „e prematur@”. Institu]ia a fost preluat@ doar dup@ ceprimarul a aplicat, în mod simbolic for]a.

În aceea}i zi, credem c@ noul }ef al judec@toriei, George Ember a depusjur@mântul în fa]a lui George Dobrin, iar noul conduc@tor al c@r]ilor funciare,Ernö Putnoky în fa]a prim-pretorului. La 10 octombrie a fost numit }ef aljudec@toriei {tefan Mioc.

În 1 }i 3 iulie au depus jur@mântul un român }i un maghiar, care ini]ial îlrefuzaser@.

Dup@ instituirea puterii politice române}ti în jude], G. Dobrin se implic@}i în preluarea judec@toriilor de pe acest teritoriu. Astfel, la 6 iunie 1919 oficialiromâni }i un sârb de la judec@toria de ocol Lugoj depun jur@mântul în fa]alui, înainte ca judec@toria s@ fi fost efectiv preluat@134. Acela}i lucru s-a petrecutîn 10 iunie, când doi func]ionari maghiari l-au depus. În 30 iunie pre}edinteletribunalului Lugoj a preluat institu]ia, fostul pre}edinte maghiar }i judec@toriiau depus jur@mântul. În aceea}i zi, Petru Maier, numit de Consiliul Dirigentconduc@tor al judec@toriei, a depus }i el jur@mântul în fa]a lui G. Dobrin.

Judec@toria din Radna a fost preluat@ la 12 iulie 1919 de c@trepre}edintele Tribunalului din Arad, bazat pe prevederile Decretului I, alOrdonan]ei 121 a Resortului de Justi]ie }i a celor dou@ Ordonan]e emise de

131 Documentele 347.132 Documentele 348-350.133 Documentele 351-356.

Page 70: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

72

GHEORGHE IANCU

guvernatorul francez al ora}ului Arad. Doi magistra]i maghiari au depusjur@mântul. În 19 iulie acela}i lucru l-au f@cut }i mai mul]i func]ionari.

La judec@toria din Sasca Montan@, pretura Iam, situa]iile s-au schimbatspectaculos135. În 30 iunie, }eful judec@toriei, magistra]ii }i func]ionarii i-audeclarat prim-pretorului, Cornel [eicu, c@ nu depun jur@mântul. Ei auredactat, la 1 iulie, un text pe care l-au trimis lui G. Dobrin, în care î}i motivaurefuzul. Din acest act reiese }i situa]ia delicat@ din comunele arondatejudec@toriei, întrucât din 29 de comune doar 9 erau în administra]ieromâneasc@, celelalte fiind sub st@pânire sârb@.

{ansele au fost de partea noastr@ în reconstituirea evenimentelor de lajudec@toria de ocol din Buzia}i136.

Documentele din intervalul iunie-octombrie, unul destul de lung, suntspectaculoase }i redau schimb@ri radicale de pozi]ie ale salaria]ilor maghiari.

Începutul a fost f@cut la 19 iunie, când noul }ef român al judec@toriei adepus jur@mântul în fa]a pre}edintelui Tribunalului din Lugoj.

La 1 iulie }ef al institu]iei a fost numit Alexandru Coca. În aceea}i zi, judec@-torii s-au dus la prim-pretor spunându-i c@ s-au decis s@ depun@ jur@mântul lao dat@ pe care o va stabili prefectul. Nu }tim rezultatul la cererea lor, dar credemc@ li s-a dat posibilitatea s@-l depun@. Mai men]ion@m c@ }ef al judec@toriei afost numit, în cele din urm@, Ilie Grop}ianu.

La 1 iulie, din ordinul prefectului G. Dobrin, prim-pretorul plasei Buzia}i,a preluat, dup@ aplicarea simbolic@ a for]ei, judec@toria, fostul }ef fiind absent.Doar 3 func]ionari au depus jur@mântul. Judec@torii, prin cuvântul lui KaminszkyIstván, le-au repro}at „acelora care au depus jur@mântul c@ sunt tr@d@tori depatrie }i gunoaie”. Tot Kaminszky i-a spus prim-pretorului c@ a f@cut bine c@ i-aconvocat „în plen pe to]i spre depunerea jur@mântului, a}a cel pu]in se cunosccu to]ii reciproc, care sunt persoanele murdare }i tic@loase”.

Dup@ preluare, judec@toria a fost închis@. E de re]inut c@ fostul }ef }ijudec@torul Kaminszky au fost l@sa]i s@ locuiasc@ în continuare în edificiuljudec@toriei.

În 3 iulie prim-pretorul l-a informat pe subprefect despre cele petrecutela 1 iulie.

La 4 iulie i s-a cerut fostului }ef al judec@toriei, revenit în localitate, s@depun@ jur@mântul, f@r@ succes îns@.

134 Documentele 357-363.135 Documentele 364-370.

Page 71: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

73

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Se p@rea c@ vom r@mâne în aceast@ faz@ cu informa]iile. Dar nu s-aîntâmplat a}a.

Documentul din 28 septembrie de}i se intituleaz@ protocol, nu e unproces-verbal, ci mai mult un raport în care se reamintesc evenimentele din1 }i 4 iulie.

{i deodat@, lucrurile de limpezesc }i intr@ pe un alt f@ga}. S-a schimbat }i„scena” pe care se juca.

În 13 octombrie 1919 era clar c@ timpul scurs – fiindc@ nu }tim cauzelereale – estompase asperit@]ile, f@cuse uitate declara]iile belicoase }i tran}antedin 1 iulie. În acea zi, judec@torii, printre care }i Kaminszky, }i func]ionariimaghiari au depus jur@mântul de credin]@ fa]@ de statul român.

La judec@toria de ocol din F@get, împuternicitul prefectului GeorgeDobrin, prim-pretorul plasei, a luat, în 30 iunie, înainte de preluarea efectiv@a judec@toriei, jur@mântul de la 2 judec@tori maghiari }i func]ionari }i auxiliariromâni }i maghiari137.

La 1 iulie noul }ef român a depus jur@mântul în fa]a lui Dobrin, credemc@ la Lugoj. În aceea}i zi, prim-pretorul i-a cerut }efului judec@toriei s@-i predeaoficiul, ceea ce se }i întâmpl@. Un judec@tor maghiar, Sigismund Pánczél dinlocalitate a fost numit s@ conduc@ provizoriu judec@toria.

În 2 iulie, Aurel H@dan, }eful român, preia de la S. Pánczél, judec@toria}i le cere celorlal]i depunerea jur@mântului. 8 l-au depus, 7 nu. În 9 iulie unalt grup de români depun jur@mântul, astfel c@ institu]ia func]iona normal.

Judec@toria de ocol Or}ova a fost preluat@ la 4 iulie de c@tre pre}edinteleTribunalului din Caransebe}, dup@ aplicarea simbolic@ a for]ei138. Interesanteste c@ la 30 iunie trei func]ionari români depuseser@ jur@mântul în fa]a prim-

136 Documentele 371-376.137 Documentele 377-382.138 Documentele 383-385.139 Documentele 386-389.140 Documentele 390-394.141 Documentele 395-400.142 Documentele 401-404.143 Documentele 405-407.144 Documentele 408-410.145 Documentele 411-422.146 Documentele 430-433.147 Documentul 434.

Page 72: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

74

GHEORGHE IANCU

pretorului plasei Or}ova. La 10 octombrie este consemnat ca }ef IoanPopovici.

La judec@toria de ocol Arad, preluat@ la 8 iulie, unii au depus jur@mântul,al]ii l-au refuzat iar al]ii au f@cut o promisiune solemn@ c@-}i vor continuacon}tiincios activitatea }i c@ vor depune jur@mântul dup@ decizia Conferin]eide Pace în privin]a acestui teritoriu139.

La judec@toriile de ocol Pecica140, Buteni141, Chi}ineu-Cri}142, Ineu143,{iria144 este preponderent num@rul celor care au depus jur@mântul.

{i la judec@toria din Teregova s-a depus jur@mântul de c@tre mai mul]ifunc]ionari, înainte de preluarea ei, la 13 iulie145.

Nu }tim exact când a fost preluat@ judec@toria din Oravi]a146. Poate fi datade 9 august sau câteva zile mai înainte. Important este s@ consemn@m c@ în9 }i 14 august judec@torii, func]ionarii }i personalul auxiliar au depusjur@mântul în fa]a prim-pretorului plasei Oravi]a, Dr. Zeller. La 10 octombrie1919 a fost numit George Miclea ca }ef al institu]iei.

Statul român }i-a extins autoritatea asupra judec@toriei de ocol Timi}oaraîn 21 septembrie, în ziua prelu@rii Cur]ii de Apel }i a tribunalului din ora}147.Preluarea efectiv@ s-a efectuat a doua zi de c@tre judec@torul de la Curtea deApel, Szándich Uros. Dintr-un Tabel cu numele angaja]ilor – trimis Resortuluide Justi]ie la 27 septembrie – constat@m c@ din 10 judec@tori, doar 2 au depusjur@mântul. Notarul }i conduc@torul c@r]ii funciare nu l-au depus, la fel ca }iun mare num@r de func]ionari. În dreptul unora scria clar „nu”, iar al altora„înc@ nu”. S-au r@zgândit oare pe parcurs?

Dispunem de informa]ii pu]ine despre judec@toria H@lmagiu148 }i Rodna149,iar despre cele din Boc}a Montan@ }i Bozovici consemn@m doar faptul c@ la 10octombrie 1919 au fost numi]i ca }efi Aurel Oprea, respectiv Arseniu Micu150.

Nu }tim nimic – nici m@car dac@ toate existau în anul 1919 – despre jude-c@toriile din Lipova, Modo}, Reca}, Sânnicolaul Mare }i Vinga.

Demersurile întreprinse la Arhivele din Timi}oara nu ne-au ajutat la îmbo-g@]irea informa]iilor.

148 Documentele 423-425.149 Documentele 426-429150 Procese verbale ale Consiliului Dirigent.

Page 73: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

75

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Ne afl@m la cap@tul prezent@rii }i analizei unui proces de durat@ }i foartecomplex de organizare a institu]iilor judiciare din Transilvania dup@ unireaacestei provincii cu Regatul România.

S-au întâlnit situa]ii liniare, într-un sens sau altul, altele în care pozi]iilejuri}tilor maghiari }i evrei au fost împ@r]ite }i, în sfâr}it, unele în care echivocula fost prezent pentru un timp.

În majoritatea covâr}itoare a locurilor preluarea s-a f@cut cu folosirea doarsimbolic@ a for]ei. În unele cazuri n-a fost nevoie s@ se apeleze la ea, }i doarfoarte rar s-a aplicat în fapt.

Este un lucru evident c@ un mare num@r dintre juri}tii men]iona]i, nedepu-nând jur@mântul fa]@ de statul român, au refuzat a activa în continuare înjusti]ie }i au renun]at la drepturile la pensie. Care a fost situa]ia lor material@atunci }i în timp este greu s@ o definim, fiindc@ documentele noastre sunt„statice”, nu în curgere.

Dup@ semnarea Tratatului de la Trianon un num@r de func]ionari maghiari,inclusiv juri}ti, au depus jur@mântul fa]@ de statul român }i au revenit în activitate.Cei care refuzaser@ s@ se încadreze în administra]ia româneasc@ }i-au pierdut}i drepturile la pensie. Ei au }tiut clar acest lucru.

Timpul s-a scurs }i abia în iulie 1929 guvernul na]ional-]@r@nist, prezidatde Iuliu Maniu, a decis schimbarea legii generale a pensiilor din anul 1925.Noua lege acorda pensii }i fo}tilor func]ionari minoritari din provinciile unitecu România, care datorit@ evenimentelor din anul 1919 nu beneficiau depensii.

Legea a fost dezb@tut@ în 28 iulie 1929 în Adunarea Deputa]ilor151 }i în29 iulie în Senat152.

Ni se pare de neîn]eles de ce doi istorici consacra]i: Ioan Scurtu în lucrareaIstoria Partidului Na]ional-[@r@nesc, Edi]ia a II-a, revizuit@ }i ad@ugit@, Bucure}ti,Editura Enciclopedic@, 1994 }i Apostol Stan în volumul Iuliu Maniu. Na]ionalism}i democra]ie. Biografia unui mare român, Bucure}ti, Editura Saeculum I.O.,1997 nu fac nici o referire la aceast@ lege.

În Expunerea de motive a legii, semnat@ de ministrul de finan]e, MihaiPopovici, se specifica: „Regimul de pensiuni inaugurat prin legea general@ depensiuni din 15 Aprilie 1925, s-a dovedit a fi o reglementare provizorie, în totcazul necomplet@, a marei probleme. Aceasta a prev@zut-o de altcum }i legiui-torul de atunci, când a admis «posibilitatea ca peste câ]iva ani experien]a s@aduc@ îndrept@rile necesare».”

Page 74: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

76

GHEORGHE IANCU

„Sunt chestiuni cari trebuiesc numaidecât solu]ionate, ca astfel, cu un ceasmai devreme, s@ se vindece r@nile, cari a}a cum sunt deschise nu sunt delocmenite s@ ridice prestigiul Statului nostru ca Stat civilizat }i de drept.

Astfel, înainte de toate, este a se face un act de dreptate fa]@ de ofi]eriiinvalizi, azi cet@]eni români de pe teritoriul Basarabiei, cari luptând în contraaceluia} du}man, mai târziu pentru aceea} cauz@, }i azi sunt într-o situa]ie deinegalitate }i inferioritate fa]@ de camarazii lor din Vechiul Regat.

Nu este admisibil ca în Statul român s@ fie mai multe categorii de fo}tifunc]ionari publici, cari, dintr-o cauz@ sau alta, au încetat a mai func]iona, f@r@ca ei s@ fie aranja]i în ce prive}te drepturile lor câ}tigate la pensie sau laajutoare ce le-au fost recunoscute de legile sub a c@ror imperii au func]ionat.”

„Prin dispozi]iunile art. 8 }i 9 se reglementeaz@, cu derogare de la dispo-zi]ia art. 105 din legea general@ de pensiuni, situa]ia acelor func]ionari publici,cari au servit fostelor st@pâniri la cari au apar]inut provinciile unite }i caridintr-o cauz@ sau alta n-au pus jur@mânt de fidelitate, au fost pu}i în dispo-nibilitate etc., n-au fost prelua]i sau men]inu]i în serviciu }i sunt }i azi lipsi]ide pensie }i de ajutor. Statul român, aranjând situa]ia lor, nu-i poate puneîn situa]ie mai favorabil@ decât cum au ajuns ceilal]i func]ionari din acelea}icategorii, dar cari au servit Statului din primul moment al unirii, iar pu}i apoiîn retragere.

Statul român, reglementând situa]ia acestor func]ionari, va putea cu dreptcuvânt pretinde de la fostele State pe cari le-au servit ace}ti func]ionari, s@-ipun@ la dispozi]ie partea cuvenit@ din diferitele fonduri de pensiuni la cari aucontribuit ace}ti func]ionari.”

Raportorul legii a fost Romul Boil@, din a c@rui prezentare în Senat red@mcâteva fragmente: „Dar }i pân@ acum, dup@ cum a]i putut vedea dinexpunerea de motive, sunt unele categorii de func]ionari publici, cari de}i audreptul la pensie, n-au acest drept, pentru c@ nu }i l-au putut valida din diferitecauze. {i atunci cred c@ este o chestiune de prestigiu pentru Statul românesc,ca ace}ti func]ionari s@ fie pu}i în drepturile lor, fiindc@ chiar dac@ se va aducela toamn@ legea pensiilor, aceasta nu se va putea pune în vigoare imediat, a}ac@ vor trebui doi, trei ani, pân@ când se vor sim]i efectele acestei legi.

Nu se poate ca pân@ atunci s@ r@mân@ nerezolvat@ chestiunea. Pe deopartesunt acei cari au merite speciale pentru întregirea neamului, în lupta dat@ înleg@tur@ cu r@sboiul mondial, pe de alt@ parte conduc@torii actuali ai Statului]in ca s@ fac@ un act, un gest generos fa]@ de un popor, fa]@ de poporul maghiar,ai c@rui fii au fost func]ionari publici în teritoriile unite }i cari la timpul s@u, dintr-o

Page 75: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

77

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

cauz@ sau alta, n-au putut s@ fie pu}i în drepturile lor de func]ionari, ori c@ n-audepus jur@mântul, ori c@ au fost pu}i în disponibilitate.

{i pentru c@ ace}tia sunt lipsi]i ast@zi de pensiune, n-au nici un venit, deaceea Statul }i conduc@torii actuali au crezut c@ este momentul acum ca s@se reglementeze pentru ei chestiunea, s@ li se dea ceva atât cât ar fi trebuit s@se dea sub legile sub al c@rei imperiu au func]ionat pe urm@.”

A urmat cuvântarea interesant@, de sus]inere a proiectului de lege, a sena-torului Partidului Maghiar, Iosif Sándor, pe care o reproducem aproape înîntregime:

„D-le pre}edinte, d-lor senatori, de când am intrat în viea]a politic@ român@,se }tie c@ totdeauna am simpatizat cu partidul na]ional-]@r@nesc pe fa]@,(aplause), c@ci acest partid este progresiv }i într-adev@r liberal. Am dar curajulmoral ca s@ vorbesc }i despre acest proiect de lege, pe care l-am a}teptat dezece ani de zile. Ca ini]iatorul partidului maghiar, eu sunt martorul c@ fo}tiifunc]ionari maghiari, înc@ în timpul consiliului dirigent au vrut s@ depun@ ojuruin]@ }i a r@mâne în serviciul publicului, pân@ când subscrierea tratatuluide pace va da autorizarea moral@ ca s@ depuie }i jur@mânt, cu caracter }i cucinste, precum se cuvine oamenilor cari ]in ceva la angajament }i cu atât maimult va avea respectul }i încrederea, c@ ei nu schimb@ convingerea }ijur@mântul pentru un blid de linte dup@ plac.

Eu am fost cel care am condus cea dintâia delega]ie înaintea guvernuluiromân, care a venit dintâia dat@ în Transilvania, cerând ca s@ aranjemchestiunea din vorb@. {i lâng@ partidul na]ional-]@r@nesc am luptat cu toat@puterea în Camer@, contra legii generale de pensiuni din 15 Aprilie 1925, careîn contra adev@rului „bis dat qui cito dat” s-a dovedit reglementare sgârcit@ }ineîndestul@toare, adic@ ca o munc@ ebrid@ }i ciuntit@, m@car c@ guvernul deatunci se l@uda cu excedente }i r@m@}i]e extraordinare bugetare, afar@ de furturiam avut dar de unde s@ desleg@m }i aceast@ problem@ atât de important@ pentrulume }i pentru noi.

Dup@ zece ani de zile a trebuit îns@ s@ vie partidul na]ional-]@r@nesc, cas@ vedem }i desnodarea acestei probleme, dup@ ce în atât timp, mul]i s-au dusîn pensiunea etern@, mul]i au ie}it din ]ar@ }i mul]i s-au îmb@trânit din ceiinteresa]i. Sute }i sute de peti]ii }i exposee am depus în molohul arhivei dincentru, în zadar. {i chemarea d-lui ministru pre}edinte Averescu la jur@mânt,din anul 1920, s-a dovedit numai ca un miraj, ca o fat@ morgana înainteaochilor lui Tantal.

Acuma guvernul actual, cu sim]@mântul drept@]ii }i echit@]ii }i cu rezonuls@n@tos de Stat, vindec@ o ran@ deschis@ }i sângeroas@, care a ]inut sufletele în

Page 76: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

78

GHEORGHE IANCU

agitare pân@ acum, }i ne d@ lini}te pe acest teritoriu de a}teptare, atât sufletesccât }i material.

S@-mi da]i voie, dar, d-lor, s@ mul]umesc guvernului }i partidului na]ional-]@r@nesc pentru acest pas de în]elegere }i în deosebi d-lui ministru de finan]e,Mihai Popovici, d-lui alc@tuitor }i raportor al legii, d. Dr. Romul Boil@, }i dincapul locului, d-lui ministru pre}edinte, d-rul Iuliu Maniu.”

În Adunarea Deputa]ilor nu s-au înregistrat interven]ii ale deputa]ilorminoritari. Red@m câteva pasaje din cuvântarea deputatului M. V@g@unescu:„O alt@ categorie este aceea a fo}tilor func]ionari civili }i militari, de toatecategoriile, ai fostului Stat maghiar, cari îns@, în urma tratatelor de pace }ir@sboiului pe care l-am purtat, au r@mas cet@]eni ai României-Mari. Situa]iaunora din ace}tia este foarte contrariat@. S-ar p@rea c@ acestora li s-a f@cut ositua]ie greoaie de Statul român sau de împrejur@ri.

D-lor, ace}tia au r@mas cet@]eni ai Statului român, îns@ au întârziat pentrudiferite motive pe cari nu este locul s@ le discut@m acum, cu depunerea jur@-mântului de credin]@ pe care l-au prestat dreg@torii no}tri, ca s@-}i poat@continua serviciul, nu jur@mântul de credin]@ de cet@]eni, pentru c@ pe acelal-au prestat odat@ cu întregirea hotarelor României.

Este de la sine în]eles, c@ acei func]ionari tineri sau b@trâni, cari au servitsub Statul maghiar, dar cari nu au voit s@ r@mân@ aici, }i desigur au trecutdincolo de hotarele pe cari le avem ast@zi între România }i Ungaria, nu intr@în cadrul vederilor noastre, dar acei func]ionari cari au r@mas pe teritoriulnostru, }i conform dreptului interna]ional }i tratatelor de pace, au fost, sunt}i vor fi cet@]eni români, supu}i ai Statului nostru, pe aceia nu trebuie s@-iprivim cu vitregie.

Din acest punct de vedere am examinat problema în complexul ei, încomisiunea de legisla]ie civil@, care v@ prezint@ proiectul de fa]@ }i am g@sitnecesar, c@ în adev@r pentru a se cicatriza o ran@ pe care o au în suflet, ceicari de}i au slujit sub un Stat str@in, dar totu} evenimentele istorice au f@cutca ei s@ tr@iasc@ }i s@ sfâr}easc@ viea]a în bun@ armonie cu noi }i al@turi denoi, conduc@torii ]@rii, al@turi de noi massa mare pereponderent@ a poporuluiromânesc, g@sim necesar ca depunându-se jur@mântul de fidelitate ca pensionaral Statului român, s@ se admit@ proiectul de lege, a}a cum este prezentat.”

Legea a fost adoptat@ în Adunarea Deputa]ilor cu 108 voturi pentru, 1împotriv@, iar în Senat cu 124 voturi, 1 împotriv@. Din cuprinsul Legii pentrumodificarea unora din dispozi]iile Legii generale de pensiuni din 15 aprilie1925 red@m articolele 8 }i 9, care se refer@ la subiectul abordat de noi:

Page 77: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

79

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

„Art. 8 – Cu derogare dela dispozi]iunile art. 105, alin. 1 din legea general@de pensiuni, to]i acei func]ionari publici din teritoriile unite, cari la data cândadministra]iile str@ine din acele teritorii au fost preluate de autorit@]ile române,nu au depus jur@mântul de credin]@ Statului român, vor fi înscri}i la pensie sauvor primi ajutoare în sumele }i în condi]iunile legilor }i regulamentelor depensiuni în vigoare în acele teritorii la data când au ie}it din serviciu, dac@ nuau optat pentru cet@]enie str@in@, au fost continuu }i sunt }i acum cet@]eniromâni, locuesc în ]ar@ }i depun jur@mântul de credin]@.

Pentru depunerea jur@mântului se d@ termen de 6 luni de la publicarea legii.În acelea}i condi]iuni, dup@ acelea}i legi }i regulamente, vor fi înscri}i la pensie

sau vor primi ajutoare }i func]ionarii publici cari au fost pu}i în disponibilitate pân@la 1 Octombrie 1925.

De asemenea, în acelea}i condi]iuni }i dup@ acelea}i legi }i regulamente, vorfi înscri}i la pensie sau vor primi ajutoare to]i membrii corpului didactic din

151 Expunerea de motive, Proiectul de lege }i dezbaterile, „M.O.”, nr. 119 din 22 noiembrie1929, p. 5444-5457.

152 Expunerea de motive, Proiectul de lege }i dezbaterile, „M.O.”, nr. 98 din 3 februarie 1930,p. 3-13.

153 I. Papp, Instaurarea, p. 10154 István Mócsy, p. 138.155 Aurel Gociman, România }i revizionismul maghiar, Bucure}ti, 1934, p. 341-343; Mikó

Imre, Huzonkét év. Az Erdélyi magyarság politikai története 1918, December 1 – tõl 1940Augusztus 30-ig, (22 de ani. Istoria politic@ a maghiarilor transilv@neni în perioada 1 dec.1918 – 30 aug. 1940), Budapest, 1941, p. 17; I. Mócsy, p. 73. Între 1918-1924, 426.000de maghiari din Iugoslavia, România, Cehoslovacia }i Austria s-au refugiat în Ungaria. Dindatele Oficiului Na]ional pentru Refugia]i rezult@ alt@ cifr@, 350.000. Dintre ace}tia,197.035 proveneau din România, 106.841 din Cehoslovacia, 44.903 din Iugoslavia }i1.221 din Austria. Ibidem, p. 11. Vezi }i Tabelul de la p. 14.

156 Arhivele Na]ionale Bucure}ti, fondul Ministerul Justi]iei. Procesele introduse la TribunalulArbitral mixt Româno-Ungar din Paris. 1923.1934; dosare 1-71. Pentru fiecare reclamanteste un dosar (În continuare: Ministerul Justi]iei). Ács Eugène,Antal Edmond,BaloghBenoit, Baróthy François, Basa Árpád, Benkõ Géza, Benedek Péter, Benyey de Jules,Boitner Charles, Bognár Géza, Borbély Nicolas, Buday Gabrielle, Byely Eugéne,Csegezy Árpád, Czany Árpád, Debreczeni Josef, Debreczeny Joseph, DebreczeniPaul, Doze Valentine, Dragdy Dezsõ, Dósa Aladár, Dull Ladislau, Eperjessy Ètienne,Felleter Lóránt, Ficsere Jean, Gaál François, Géczy Emerich, Halász Vilmos, HampelEndre, Háty Adolf Alexandre, Hatvani Coloman, Jakab Emanuel, Kerchi de Pierre,Király Ètienne, Korondi Alexandre, Kún Elemér, Létay Gábor, Makkai Eugen, MaeyerSándor, Marczelly Béla, Márton Ladislau, Mártonfy de Jean, Máté Sándor, MedgyessyLadislau, Maleghi Ladislau, Menczer Rudolphe, Morgossi Hedvig, Müller Géza, MuzsnayJosif, Nagy Charles, Otömö Zoltán, Papp Farcas, Papp Jean, Paradi László, RáczSarolta, Seress Emerich, Szalay Desirè, Szigeti Charles, Szigeti Georges, Szongolt

Page 78: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

80

GHEORGHE IANCU

teritoriile unite cari au fost membri la fondul regnicolar de pensiuni aiînv@]@torilor pentru timpul cât au fost membri la acele fonduri.

Func]ionarii prev@zu]i de acest articol vor fi înscri}i la pensie pe ziua ie}iriilor din serviciu, iar de sporurile de cari beneficiaz@ ceilal]i func]ionari dinteritoriile unite se vor bucura numai cu începere de la 1 Ianuarie 1930.

Art. 9 – De asemenea, cu derogare de la dispozi]iunile art. 105, alin. 1 dinlegea general@ de pensiuni, vor putea primi pensie to]i pensionarii proveni]idin fostele State c@rora au apar]inut teritoriile unite, înscri}i la pensie de aceleState pân@ la data unirii }i cari în termenele acordate nu au depus jur@mântulde credin]@ Statului român, dac@ n-au optat pentru cet@]enie str@in@, au fostcontinuu }i sunt }i acum cet@]eni români, locuesc în ]ar@ }i depun jur@mântulde credin]@.

Ace}tia vor fi înscri}i cu drepturile la pensiuni ini]iale ce le-au fost recunos-cute de autorit@]ile str@ine, cu începere de la data de când au cerut pensie dela Statul român, iar sporurile de cari beneficiaz@ pensionarii din teritoriile uniteli se vor acorda numai cu începere de la 1 Ianuarie 1930.”

Se încheia o fil@ tensionat@ din istoria rela]iilor statului român cu minorit@]ilena]ionale, care va fi urmat@ de altele în care normalitatea va predomina.

Începând cu anul 1919 unii juri}ti maghiari care fuseser@ îndep@rta]i dinfunc]ii au r@mas în ]ar@, al]ii au plecat în Ungaria.

Conform }ematismului maghiar pe anul 1918 pe teritoriile unite cuRomânia existau 1272 posturi de magistra]i inamovabili }i 478 magistra]istagiari, în total 1740 de posturi. Din p@cate nu cunoa}tem num@rulavoca]ilor153. O statistic@ maghiar@ indic@ c@ în anul 1921 se aflau în Ungaria845 de magistra]i }i avoca]i veni]i din România154.

Situa]ia material@ a multora dintre cei sosi]i din Cehoslovacia, România,Iugoslavia }i Fiume, nu numai juri}ti, ci }i func]ionari administrativi }ifinanciari, lucr@tori în industrie }i comer], muncitori, elevi, studen]i, liberprofesioni}ti – multora dintre ei nu li se ceruse nici un jur@mânt de fidelitatede c@tre statele din care plecaser@, a fost, cel pu]in pentru un timp, destulde precar@155.

Thèodore , Tajnal Eugen, Tetsi Endre, Török Joseph, Tóth Endre, Ungvári Ioan,Ványolós Jean, Vass Márton, Végh Joseph, Veretzi Louis, Zoványi George, WagerAlajos.

157 Tractat de pace între Puterile Aliate }i Asociate }i Ungaria. Protocol }i declara]iuni din 4iunie 1920 (Trianon), Bucure}ti, 1920, p. 68-69.

Page 79: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

81

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Nu afirm@m categoric c@ aceasta a fost singura cauz@ care i-a determinatpe cei 71 juri}ti, deveni]i între timp cet@]eni maghiari, s@ se adreseze Tribunaluluiarbitral156.

Tribunalul arbitral mixt româno-maghiar, ca }i cele cehoslovaco-maghiar}i iugoslavo-maghiar, s-a înfiin]at ca urmare a prevederilor articolului 239 dintratatul de la Trianon, care-i stabilea }i competen]ele157. Potrivit art. 236 }i 250doar supu}i maghiari se puteau adresa Tribunalului158. La 10 iulie 1922 Tribunalul}i-a elaborat Regulamentul de procedur@. Cele dou@ ]@ri erau obligate s@-lpublice pân@ la 1 septembrie 1922159. Statul român l-a publicat la 7septembrie 1922. Sediul Tribunalului era la Paris. Cererile se puteau depunepân@ la 31 decembrie 1923. {i într-adev@r, la 29 decembrie 1923 seînregistreaz@ primele cereri adresate Tribunalului de c@tre juri}ti maghiari,pleca]i din România.

Agentul guvernului român pe lâng@ Tribunal a fost Ioan Popescu Pion, apoiC. A. Robescu, iar ap@r@torul statului român a fost avocatul de la Contenciosuladministrativ, Victor Dumitrescu.

Cei 71 juri}ti refuzaser@ în anul 1919 s@ depun@ jur@mântul fa]@ de statulromân }i ca atare – lucruri despre care fuseser@ în}tiin]a]i, dup@ cum rezult@din documentele din volum – au fost îndep@rta]i din func]ii. Prin aceasta,evident, }i-au pierdut salariile }i drepturile la pensie.

Prin demersurile lor pe lâng@ Tribunal ei solicitau statului român plataunor sume de bani reprezentând salariile neprimite din momentul demiteriilor sau pensiile din acela}i moment. Justific@rile pentru neprestareajur@mântului apar constant în documente. Pe lâng@ acestea, ei încercau s@demonstreze c@ pierderea acestor venituri b@ne}ti s-ar încadra în prevederi alearticolului 250 din Tratat, care sun@ astfel: „bunurile, drepturile }i interesele

158 Ibidem, p. 64, 73.159 „M.O.”, nr. 124 din 7 septembrie 1922, p. 5764-5767.160 Ministerul Justi]iei; dosar 72, f. 173-186. Victor Dumitrescu îl anun]a pe Ministrul Justi]iei

Victor Antonescu despre primirea consulta]iei, Minorit@]ile na]ionale din România 1925-1931,vol. II, Coordonatori Ioan Scurtu, Ioan Dordea, Bucure}ti, 1996, p. 146-147.

161 Ministerul Justi]iei, dosar 72, f. 186.162 În 27 iunie 1934, cu dou@ zile înainte de decizia Tribunalului Arbitral, C. A. Robescu îl

în}tiin]a pe ministrul Justi]iei, Victor Antonescu urm@toarele: „Aflu acum în mod confiden]ial,dar cu certitudine c@ Tribunalul se va declara incompetent… v@ rog pe Excelen]a Voastr@ alua act de pe acum c@ procesele sunt câ}tigate }i c@ Tribunalul se va declara incompetent ale judeca”. Ibidem, f. 194-195. Vezi }i f. 198.

Page 80: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

82

GHEORGHE IANCU

supu}ilor (ressorissants) unguri sau ale societ@]ilor asupra c@rora ei aucontrolul, situate pe teritoriile fostei monarhii austro-ungare, nu vor putea ficonfiscate sau lichidate”.

Statul român, în r@spunsurile sale (Replici) sublinia c@ sumele revendicatenu se încadreaz@ în prevederile mai sus amintite, întrucât func]ionarii aurenun]at de bun@voie la ele. Apoi, au optat pentru cet@]enia maghiar@, nemaifiindfunc]ionari români. Ca atare, el cerea Tribunalului s@-}i declare incompeten]ade a judeca asemenea cereri.

În pledoariile sale Victor Dumitrescu s-a folosit }i de consulta]ia solicitat@de la profesorul de la Universitatea din Paris, Alfred Geouffre de Lapradelle(1871-1955), Directorul Culegerii de arbitraje interna]ionale de la „Revuegénérale de droit international public” }i de la „Revue de droit internationalprivé et de droit pénal international”, elaborat@ la 22 octombrie 1922160. Înfinal, de Lapradelle conchidea: „Indiferent de punctul de vedere admis cuprivire la competen]@ [a Tribunalului] actul înf@ptuit de guvernul român îndeplin@tatea puterilor sale nu putea antrena, fa]@ de cineva, o responsabilitateb@neasc@”161. („Quel que soi le point de vue admis sur la compétence, l’acteacompli par le Gouvernement roumain dans la plénitude de ses pouvoirs nesaurait entrainer, vis-ê-vis de quiconque, de responsabilité pécuniaire”.).

Lucrurile au trenat }i abia la 29 iunie 1934 Tribunalul Arbitral a dat osentin]@ prin care se declara incompetent de a judeca cererile de aceast@natur@, întrucât ele nu se încadrau în dispozi]iile Tratatului de la Trianon(Anexa VII).

Vestea a fost primit@ cu bucurie la Bucure}ti162.Men]ion@m c@ decizii similare s-au adoptat }i de c@tre Tribunalele arbitrale

mixte maghiaro-iugoslav }i maghiaro-cehoslovac.Preluarea instan]elor judiciare a însemnat doar un moment din procesul

reorganiz@rii justi]iei din Transilvania163. În fa]a forurilor conduc@toare s-aimpus din acel moment o alt@ delicat@ problem@ rezultat@ din atitudinea uneip@r]i a vechilor juri}ti }i anume aceea de a asigura la nivelul diferitelor instan]eun minim de persoane, a}a încât activitatea acestora s@ nu sufere perturb@riprea mari. Înc@ la 1/14 decembrie 1918 s-a lansat un apel c@tre func]ionariiromâni de la tribunale, judec@toriile }i tablele rege}ti, c@tre avoca]i }i militari,prin care ace}tia erau invita]i s@-l anun]e pe }eful Resortului de Justi]ie în cazulîn care ar dori s@ intre în serviciul justi]iei române}ti.

În asemenea situa]ie, Consiliul Dirigent s-a adresat în repetate rânduriavoca]ilor români invitându-i s@ intre în justi]ie. Un asemenea apel a f@cutResortul de Justi]ie, prin intermediul prefectului ora}ului Cluj, Valentin Poru]iu,

Page 81: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

83

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

avoca]ilor români de aici, solicitându-le sprijinul în vederea organiz@rii justi]ieiromâne}ti la Cluj. Întruni]i la 23 martie 1919, avoca]ii, dup@ alegerea uneicomisii care s@ desemneze pe cei care urmau s@ treac@ în rândul magistra]ilor,au declarat c@ vor considera. „ca o obliga]ie moral@ … de a se pune la dispozi]iaConsiliului Dirigent }i a se angaja la justi]ie”. Cei desemna]i (11 avoca]i }i 3candida]i de avoca]i) s-au pronun]at c@ sunt gata s@-}i ocupe posturile. Aceastaa f@cut posibil@ ]inerea primelor pertract@ri în limba român@ la 1 aprilie 1919la Curtea de Apel din Cluj }i la 24 aprilie 1919 la tribunalul din Cluj. Cazulprezentat n-are îns@ valoare generalizatoare, deoarece dup@ unele opiniiautorizate, majoritatea avoca]ilor români n-au r@spuns chem@rii ConsiliuluiDirigent. Oricum, în anul 1919 au intrat în magistratur@ 264 avoca]i, iar laînceputul lui 1920 înc@ 111 erau în func]ii, lucru demn de relevat în condi]iileacelor ani.

În vederea acoperirii golurilor de personal existente, Resortul de Justi]iea cerut }i sprijinul magistra]ilor din vechea Românie.

Era acesta un demers caracteristic pentru toate ramurile de activitate aleConsiliului Dirigent }i care apare ca ceva firesc în acei ani de asidue eforturiîn vederea deplinei unific@ri a ]@rii. S-a intervenit întâi în mod particular pelâng@ magistra]ii din vechea Românie, demers care nu s-a soldat cu rezultatemul]umitoare. De aeea, Consiliul Dirigent s-a adresat pe cale oficial@ Minis-terului de Justi]ie, rugându-l s@ propun@ magistra]ilor s@ plece în Transilvania.În urma tuturor acestor ini]iative unii magistra]i din vechea Românie au trecutîn Transilvania, f@r@ îns@ ca num@rul lor s@ fie prea mare. Cu toate demersurileîntreprinse, lipsa de personal juridic s-a resim]it în decursul întregii existen]ea Consiliului Dirigent.

În preajma desfiin]@rii Consiliului Dirigent se g@seau în serviciu, dup@cifrele date de I. Papp 565 magistra]i dintre care 251 sa}i }i maghiari. Dup@desfiin]area Consiliului Dirigent, justi]ia din Transilvania a trecut sub controlulMinisterului de Justi]ie, care sesizând lipsa de magistra]i de aici, a transferatmul]i magistra]i în Transilvania.

Paralel cu preluarea instan]elor judiciare }i cu eforturile de încadrare a lorcu personalul necesar, s-au abrogat unele legi, s-au pus prevederile altora înconcordan]@ cu situa]ia politic@ de dup@ Unire, s-a sistat activitatea unor organejuridice }i s-au creat altele noi, s-au f@cut schimb@ri în organizarea administrativ@a instan]elor judiciare.

Prin Decretul V din 8 februarie 1919 se declara cu putere retroactiv@ „denul }i neavenit în toate consecin]ele sale” pe teritoriul Transilvaniei, art. XVII din1915 referitor la responsabilitatea material@ a „tr@d@torilor de patrie”, precum

Page 82: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

84

GHEORGHE IANCU

}i Ordonan]ele date în aceast@ materie. Tuturor celor atin}i de sanc]iunea legii}i a ordonan]elor li se acorda completa reintegrare în drepturi. Pentru aplicareaDecretului V s-a dat Ordonan]a nr. 192 din 2/15 februarie 1919, prin care seordona imediata sistare a procedurilor intentate sub titlul tr@d@rii de patrie întemeiul art. de lege }i a ordonan]elor amintite }i ridicarea sechestrelor. Se realizaprin aceste dispozi]ii pe lâng@ o recompensare material@ }i o important@ reabi-litare moral@ a acelora care au avut mult de p@timit în anii primului r@zboimondial pentru sentimentele de unire fr@]easc@ nutrite pentru fra]ii de dincolode Carpa]i. Era o r@splat@ pentru anii de pribegie, internare, desn@dejde.

Consiliul Dirigent a elaborat Ordonan]a nr. 555/1919 just. din 16 iunie1919 }i Ordinul circular din aceast@ dat@, referitoare la suspendarea proceduriiîn procesele civile de desp@gubire, derivate din timpul revolu]iei din toamnaanului 1918.

Înc@ prin Decretul I se suspenda inamovabilitatea judec@torilor }i a notarilorpublici, pentru ca în procesul organiz@rii justi]iei române}ti s@ se poat@ facenumiri sau schimb@ri cerute de situa]ie. Printr-o Ordonan]@ din 7 octombrie1919 se preciza c@ orice magistrat sau func]ionar juridic transferat din consi-derente de serviciu, chiar f@r@ voia lui, era obligat s@-}i ocupe noul post întimpul stabilit de Consiliul Dirigent.

Con}tien]i de faptul c@ fiin]area Resortului de Justi]ie }i a întreguluiConsiliu Dirigent era limitat@ în timp, s-a c@utat mereu o apropiere cu st@rilede fapt din vechea Românie, „deoarece unificarea dreptului – se afirma într-un periodic al vremii – este completarea unirii na]ionale, politice”. Pe aceast@linie se înscriu }i prevederile Decretului IV din 7 aprilie 1919 cu privire laschimbarea denumirilor în justi]ie.

Printre modific@rile de procedur@, semnal@m pe cele prin care se suprimaprocedura preparatoare prescris@ de codul civil în procesele de divor], contes-tarea paternit@]ii, interdic]iunea }i încetarea ei, prelungirea minoratului }i înce-tarea lui, ori suspenda obligativitatea reperzent@rii prin avocat la judec@toriade ocol.

Cum s-a mai amintit, dup@ unire s-a sistat activitatea unor organe judiciare,creându-se în acela}i timp altele noi. Astfel prin Decretul I se suspenda jurisdic]iaCur]ilor cu jura]i atât pentru infrac]iunile de drept comun cât }i pentru cele depres@. La 11 iunie 1919 Consiliul Dirigent a aprobat o ordonan]@ potrivit c@reiatoate infrac]iunile care în virtutea legilor de pân@ atunci au fost puse sub c@dereaCur]ilor cu jura]i, erau transferate tribunalelor din ora}ele re}edin]e ale Cur]ilorde Apel.

Page 83: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

85

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Printre primele m@suri luate de Resortul Justi]iei a fost oprirea func]ion@riicu începere din 20 ianuarie 1919 a Comisiei de cenzurare a avoca]ilor }i jude-c@torilor din Târgu Mure}, diplomele eliberate dup@ aceast@ dat@ urmau s@fie considerate ca nevalabile pe teritoriul administrat de Consiliul Dirigent. La12/25 martie 1919 Consiliul Dirigent a decis s@ instituie în mod provizoriu oComisie de examinare pentru examenele de capacitate ale avoca]ilor }imagistra]ilor cu sediul la Cluj, ceea ce s-a realizat prin Decretul X din 15 aprilie1919. Potrivit acestui Decret, diplomele eliberate cu începere de la 1 iulie 1919de c@tre Comisia de examinare de la Budapesta nu mai erau recunoscute înTransilvania, ca obiect de examen s-a introdus dreptul consitu]ional român,s-a redus num@rul anilor în care cineva putea ajunge avocat (7 în loc de 9),s-a stabilit în mod provizoriu componen]a }i num@rul membrilor Comisiei. Caprimpre}edinte a fost numit Emil Ha]ieganu, în acel moment }ef al Resortuluicodific@rii, numirile definitive ale membrilor au fost f@cute la 2 ianuarie 1920.Comisia }i-a început lucr@rile la Cluj în 28 iunie 1919, Emil Ha]ieganudeschizând prima ei sesiune în prezen]a }efului de resort Aurel Laz@r, ajudec@torilor de la Curtea de Apel }i tribunal, subliniind importan]amomentului în procesul de înjghebare a justi]iei române}ti în Transilvania.

Un alt organ judiciar care se impunea a fi creat era Consiliul suprem disci-plinar al avoca]ilor. La 12/25 martie 1919 Consiliul Dirigent a decis formarealui, iar la 17 aprilie 1919 s-a dezb@tut decretul privind înfiin]area Consiliuluila Cluj. Ca primpre}edinte a fost numit de c@tre }eful Resortului de Justi]ie,Pompei Mic}a, pre}edintele Cur]ii de Apel Cluj, iar ca pre}edin]i Gustav Hauptconsilier la acela}i for }i Demetrie Kiss avocat din Oradea, ad@ugându-se }iun num@r de 20 de membri.

Prin Decretul VI din 19 februarie 1919 Judec@toria administrativ@existent@ pân@ atunci se înlocuia cu un Contencios administrativ – instan]@ decontrol judec@toresc al legalit@]ii actelor de autoritate administrativ@ –organizat în dou@ sec]ii: administrativ@ }i financiar@. Hot@rârile aduse deJudec@toria administrativ@ dup@ 18 octombrie 1918 trebuiau s@ fie înaintateContenciosului administrativ spre revizuire. Ca primpre}edinte a fost numit cutitlu provizoriu Octavian Rusu. Tot în mod provizoriu au fost desemna]i apoipre}edintele }i consilierii, stabilindu-li-se }i atribu]iile. Dup@ extindereaautorit@]ii Consiliului Dirigent }i asupra Banatului }i Cri}anei, urmau s@ senumeasc@ membri }i de acolo. La 12 mai 1919 pre}edintele, consilierii, notarul}i personalul administrativ auxiliar al Contenciosului au depus jur@mântul,dup@ ce la 7 mai 1919 O. Rusu anun]a începerea activit@]ii Contenciosuluiîn localurile Direc]iei Financiare Sibiu.

Page 84: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

86

GHEORGHE IANCU

Prin unirea Transilvaniei cu România, Cur]ile de Apel }i tribunalele de aici,care se aflaser@ sub jurisdic]iunea Curiei din Budapesta r@m@seser@ f@r@ foruljudec@toresc suprem. Aceast@ situa]ie se cerea grabnic dep@}it@. Înc@ la 1-2februarie 1919 avoca]ii români întruni]i în Congres la Sibiu, dup@ ce au dez-b@tut în mod detaliat situa]ia justi]iei din Transilvania, f@când multe sugestiiutile Resortului de Justi]ie, au opinat pentru înfiin]area în Transilvania, în modprovizoriu a unei Cur]i de Casa]ie.

Pe parcurs s-au conturat dou@ opinii în leg@tur@ cu locul }i organizareaforului suprem judec@toresc pentru Transilvania – a}a cum rezult@ ele }i dinOrdonan]a nr. 3981/1919 Pres. Just. din 14 iulie 1919 semnat@ de AurelLaz@r. Unii se pronun]au ca acest for s@ se încadreze Înaltei Cur]i de Casa]ie}i Justi]ie din Bucure}ti. Încadrarea s-ar fi putut face în dou@ feluri: jurisdic]iaCur]ii de Casa]ie din Bucure}ti s@ se extind@ }i asupra Transilvaniei, sau încadrul ei s@ se formeze o sec]ie special@ transilv@nean@; al]ii ar fi dorit ca oÎnalt@ Curte s@ se organizeze, pân@ la unificarea justi]iei la Cluj. Pentru a seevita situa]ia ca într-un stat s@ fie dou@ Înalte Cur]i de Casa]ie }i Justi]ie, ceadin Cluj ar fi trebuit s@ fie doar o sec]ie – }i anume a IV-a – purtând numelede „Sec]ia a IV-a a Înaltei Cur]i de Casa]ie }i Justi]ie”. În finalul Ordonan]ei,Aurel Laz@r cerea Cur]ilor de Apel ca atât ele cât }i organele subordonate s@-i înainteze p@rerile lor în chestiunea amintit@. Membrii Cur]ii de Apel din Clujîntruni]i în 19 iulie în }edin]a plenar@, dup@ o analiz@ atent@ a celor dou@posibilit@]i, considerând c@ „unificarea modului de cugetare }i dezvoltarea unuilimbaj juridic curat românesc cu cea mai posibil@ u}urin]@ numai a}a se poateasigura, dac@ forul judiciar suprem de la început e laolalt@, unitar”, au opinatca autoritatea Înaltei Cur]i de Casa]ie }i Justi]ie din Bucure}ti s@ se extind@ }iasupra teritoriului Transilvaniei }i în cadrul ei s@ se formeze o sec]ie special@transilv@nean@ cu sediul la Bucure}ti. În acela}i sens s-a pronun]at la 24 august1919 }i baroul avoca]ilor români din Cluj. F@r@ s@ fim în posesia tuturorr@spunsurilor primite de Resortul Justi]iei, credem c@ majoritatea lor au avutîn vedere aceea}i solu]ie, care se va }i concretiza. Astfel, pe lâng@ Curtea deCasa]ie }i Justi]ie din Bucure}ti s-au constituit trei sec]iuni ardelene – a IV-a,a V-a }i a VI-a – încadrate cu juri}ti transilv@neni }i cu o organizare ce difereadoar în unele detalii de cea a sec]iunilor care judecau recursurile de la forurilejudiciare din vechea Românie. Odat@ cu crearea acestor sec]iuni justi]ia dinîntreaga ]ar@ dobândea un for suprem unic, pas important pe drumul unific@riijusti]iei.

Însu}irea de c@tre juri}ti }i de publicul larg a unui limbaj }i a unei terminologiijuridice române}ti s-a bucurat de aten]ia cuvenit@ din partea Resortului de

Page 85: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

87

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

justi]ie. Unor asemenea scopuri urma s@ le r@spund@ }i apari]ia unor revistejuridice, fapt sugerat }i reclamat înc@ de Congresul avoca]ilor români ]inut laSibiu între 1-2 februarie 1919. La scurt timp dup@ Congres s-a constituit unComitet redac]ional compus din: A. Laz@r, E. Ha]ieganu, Lucian Borcia,Constantin Buc}an, Aurel Cosma, Victor Oni}or, Camil Negrea, George Plopu,Petru Poru]iu, Nicolae Zigre, Romul Veliciu etc., care a întreprins demersurilenecesare în vederea apari]iei revistei. La 10 februarie 1919 Consiliul Dirigenta aprobat apari]ia ei, urmând ca Resortul de justi]ie s-o finan]eze din buget.Hot@rârea Consiliului Dirigent }i-a g@sit ecou imediat în paginile revistei juridicedin Bucure}ti „Palatul de Justi]ie”, care în num@rul din 1 martie 1919 î}imanifesta speran]a c@ „... juri}tii din Regat vor da acestei reviste aten]ia pe careo merita”. La 1 martie 1919 a ap@rut la Sibiu primul num@r al Revistei de dreptsub conducerea lui A. Laz@r, }eful Resortului de justi]ie }i Emil Ha]ieganu, }efulResortului de codificare, avându-l ca redactor responsabil pe Victor S. Andru.Acesta, în Introducere, dup@ ce abordeaz@ extrem de analitic aplicareaprincipiului autodetermin@rii popoarelor (p. 1-3), dezvolt@ considera]ii de ]inut@la întrebarea pe care o formuleaz@: „De altfel, editarea acestei reviste de dreptne impune a}a zicând în mod involuntar unele reflexii” – pe care noi leprezent@m în Anexa X.

În aceast@ revist@, pe lâng@ dezbaterea unor probleme principiale, s-aupublicat }i traducerea din limba maghiar@ a terminologiei juridice în materiepenal@ ca }i Decrete }i Ordonan]e ale Consiliului Dirigent }i ale Resortului deJusti]ie. Din p@cate, n-au ap@rut decât dou@ numere ale revistei.

Func]ionarea Resortului de Justi]ie – ca }i a întregului Consiliu Dirigent –a încetat de facto la 10 aprilie 1920, ca urmare a desfiin]@rii acestui organismpolitic provincial de c@tre guvernul central. În manifestul „C@tre na]iunearomân@ din Transilvania, Banat, Cri}ana, S@tmar }i Maramure}”, adev@rat bilan]al activit@]ii desf@}urate de Consiliul Dirigent, referitor la justi]ie se arat@ c@ aufost organizate cele 4 Cur]i de Apel, toate procuraturile generale, 20 de tribunale,totalitatea parchetelor, 116 judec@torii de ocol }i s-au reorganizat barourileavoca]ilor.

Problemele de justi]ie din Transilvania au trecut în competen]a Departa-mentului Central, într-o prim@ etap@, prin intemediul Secretariatului General dincadrul Comisiei regionale de unificare }i desc@rcare de la Cluj. Secretar generalla justi]ie a fost numit Alexandru Marta, care la 20 aprilie 1920 a depus jur@mântulîn fa]a pre}edintelui Cur]ii de Apel din Cluj. Procesul de unificare a legisla]iei, aorganiz@rii judiciare s-a realizat treptat }i mult mai lent decât se considera la 1918.

Ac]iunile întreprinse de Consiliul Dirigent în vederea prelu@rii instan]elorjudiciare, de încadrare a lor cu personalul necesar, schimb@rile ini]iate ca

Page 86: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

88

GHEORGHE IANCU

urmare a unirii Transilvaniei cu România, str@daniile de a ]ine seama de realit@]iledin vechea Românie au cerut mari eforturi pentru învingerea greut@]ilor ivite.

Procesele-verbale ale Consiliului Dirigent au fost o surs@ foarte important@utilizat@ de noi. Ele ofer@ o imagine complet@ privind preocup@rile ConsiliuluiDirigent }i în domeniul Justi]iei.

Într-o prim@ faz@ vom prezenta toate datele proceselor-verbale în care s-audezb@tut chestiuni privind justi]ia. Apoi, vom reda datele proceselor-verbalegrupate tematic.

De}i aride, acest gen de informa]ii reflect@ amploarea fenomenului.S@ începem, deci, enumerarea: 2 decembrie 1918, 4 ianuarie, 13 ianuarie,

17 ianuarie, 3 februarie, 4 februarie, 5 februarie, 12 februarie, 19 februarie,5, 8, 12, 13, 20, 24, 25, 27, 28, 29, 31 martie, 1, 4, 5, 13, 14, 17, 19, 28 aprilie,4, 6, 7, 17, 26 mai, 3, 6, 11, 12, 21, 23, 25 iunie, 1, 2, 3, 10, 17, 19, 25, 28iulie, 7, 11, 12, 13, 15, 20 august, 2, 10 septembrie, 4, 10, 13, 28 octombrie,1, 5, 7, 18 noiembrie, 17 decembrie 1919, 2 ianuarie, 13 februarie, 1 martie,5 martie, 12 martie, 15 martie, 19 martie, 30 martie, 3 aprilie 1920.

Din acest general am stabilit câteva teme care ni s-au p@rut relevante.Num@rul cel mai mare al deciziilor Consiliului Dirigent în materie au avut

în vedere numirile în diferitele posturi, }i care se reg@sesc în procesele-verbaledin: 12 februarie, 5, 8, 13, 15, 20, 24, 25, 27 martie, 1, 4, 5, 13, 14, 17, 19aprilie, 7, 17, 26 mai, 3, 11, 12, 13, 21, 25 iunie, 1, 3, 10, 19 iulie, 7, 12, 13,20 august, 2, 10 septembrie, 4, 10, 13, 28 octombrie, 7, 18 noiembrie, 17decembrie 1919, 1, 15, 19 martie, 30 martie, 3 aprilie 1920. Amintim }i}edin]e în care a fost numit personal maghiar: 10, 17 iulie, 13 august, 2, 10septembrie, 10, 13 octombrie 1919, 3, 13 februarie, 15 martie 1920.

Reprimiri în func]ii, mai ales a personalului maghiar s-au decis în: 4, 28octombrie 1919, 1, 15 martie, 3 aprilie 1920.

Reactiv@ri ale unor români }i maghiari au fost hot@râte în: 28 martie, 3,11 iunie, 28 octombrie, 1, 7 noiembrie 1919, 30 martie 1920. Aceast@ ac]iunea fost necesar@ din cauza insuficien]ei num@rului de juri}ti.

Avans@ri s-au petrecut în: 5 aprilie, 10 iulie, 28 octombrie, 18 noiembrie1919, 12, 30 martie 1920.

În condi]iile specifice anilor 1919 }i 1920 Consiliul Dirigent a decis posibili-tatea transfer@rii personalului juridic în locuri în care realitatea reclama acest fapt.

Subliniem c@ transfer@rile nu au avut un criteriu etnic discriminatoriu, cis-au referit atât la etnici români, maghiari, sa}i }i }vabi. Ele s-au decis în: 11iunie, 10 iulie, 11, 12, 13, 30 august, 2 septembrie, 10, 28 octombrie, 18noiembrie, 17 decembrie, 1919, 3 februarie, 5, 15, 30 martie 1920.

Page 87: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

89

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Alte probleme discutate în }edin]ele Consiliului Dirigent au vizat acordareaunor ajutoare b@ne}ti destinate unor juri}ti }i repara]iilor la institu]ii juridice}i la pension@ri.

Conchidem, totu}i, c@ problematica cea mai important@ dezb@tut@ în }edin]eleConsiliului Dirigent a fost elaborarea actelor normative privind reglement@riledin justi]ie.

Procesele-verbale consultate de noi se g@sesc, în trei volume, la Muzeulde Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca la cota Inv. M. 168-170.

Foarte util@ în cercet@rile noastre a fost „Gazeta oficial@” publicat@ deConsiliul Dirigent. Acolo se g@sesc Decretele, ordonan]ele }i Ordinele circulareadoptate în toate domeniile lui de activitate.

Literatura istoric@, presa vremii }i alte fonduri arhivistice decât cel funda-mental, aflat la Curtea de Apel Cluj, au fost alte surse a c@ror consultare ne-a adus informa]ii importante.

Men]ionez c@ traducerea textelor din limba maghiar@ a fost f@cut@ deistoricul Ottmár Tra}c@. Dânsul m-a ajutat }i la corecturile din corpusul dedocumente.

*

Aduc omagiile mele domnilor pre}edin]i ai Cur]ii de Apel Cluj, GheorgheButa }i Virgil Viorel Andreie}, care mi-au oferit posibilitatea de a consultadocumentele din volum. Doamnei vicepre}edinte Gabriella Purja îi mul]umescpentru amabilitate }i atmosfera destins@ în care am lucrat. Gânduri de mul]umireîi adresez }i doamnei grefier@ }ef@ Lenu]a Todea, care s-a îngrijit ca documenteles@ r@mân@ la locul lor.

Le mul]umesc istoricilor dr. George Cip@ianu }i dr. Dumitru Suciu pentrudialogurile purtate cu ei în vederea clarific@rii unor aspecte delicate din lucrare.

Cuvinte de recuno}tin]@ le exprim }i istoricilor de la Muzeul de Istorie aTransilvaniei din Cluj-Napoca: Daniela Com}a, Ioan Ciupea }i Ovidiu Munteanpentru g@zduire }i deferen]@.

Îmi exprim gratitudinea fa]@ de munca doamnelor Magda Kopacz }i AuroraArion, care prin profesionalismul }i în]elegerea manifestate fa]@ de text mi-aufost de foarte mare ajutor.

Gânduri de aleas@ pre]uire }i mul]umire se îndreapt@ spre istoricul OttmárTra}c@ pentru ajutorul acordat.

Mul]umesc familiei mele pentru sprijinul acordat cu generozitate peparcursul elabor@rii lucr@rii.

Page 88: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

90

GHEORGHE IANCU

În final, mul]umesc din inim@ sponsorilor acestei lucr@ri: Consiliul municipiuluiCluj-Napoca }i Baroului de avoca]i din Cluj, f@r@ al c@ror sprijin material aceast@lucrare nu ar fi ap@rut.

ANEXE

I.DECRET I

Despre func]ionarea în mod provizoriu a serviciilor publice, aplicarea legilor,despre func]ionari }i întrebuin]area limbilor

Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului }i p@r]ile române}ti din Ungaria, adecretat }i decreteaz@:

Art. 1. Legile, ordonan]ele, regulamentele }i statutele legale de mai înainte, emanateînainte de 18/31 octombrie 1918, r@mân în interesul ordinii publice }i pentru a asiguracontinuitatea de drept, pân@ la alt@ dispozi]ie, în vigoare în mod provizoriu, cu excep]iilecuprinse în acest decret, cum }i în alte decrete, ce se vor da.

Art. 2. To]i func]ionarii numi]i, sau ale}i, de orice categorie, r@mân în func]iile lor.Din considera]ii de serviciu }i îndeosebi din punct de vedere al lini}tii publice îns@,

orice func]ionar (judec@tor, notar public) poate fi pus în disponibilitate, eventualpensionat din oficiu. Privitor la permutare }i pensionare, vor urma dispozi]ii speciale.

Se scot din vigoare dispozi]iile, conform c@rora judec@torii }i notarii publici nupot fi transfera]i f@r@ consim]@mântul lor. De asemenea se desfiin]eaz@ dreptul desupraveghere al preziden]ilor de tabl@ [Cur]i de Apel] }i al prim-procurorilor. Acestdrept îl va exercita pân@ la alte dispozi]ii }eful resortului de justi]ie.

Func]ionarii care în timpul r@zboiului s-au f@cut vinova]i de fapte, care sunt:infrac]iuni ale normelor penale, disciplinare, s-au expus dispre]ului public, sau caresunt în contra intereselor poporului, vor fi urm@ri]i dup@ normele de procedur@criminal@ sau disciplinar@.

Art. 3. Limba oficial@ în serviciile publice este limba româ[email protected] la întrebuin]area limbii celorlalte na]iuni conlocuitoare, pân@ la regularea

definitiv@ prin lege, se vor aplica dispozi]iile legii de na]ionalit@]i, art. XLIV din1868, cu deosebirea, c@ în locul limbii maghiare este a se în]elege în tot locullimba român@. Dispozi]iile acestei legi vor fi aplicate în mod loial }i pân@ la alt@dispozi]ie astfel c@, în acele comitate, în care na]iunile conlocuitoare fac a cincia

Page 89: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

91

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

parte din popula]ie, s@ se realizeze principiul, ca fiecare s@ fie administrat }i judecatîn limba sa proprie.

Art. 4. În }colile comunale, confesionale, funda]ionale, particulare, limba instruc]ieio determin@ sus]in@torul }colii.

În }colile primare de stat, instruc]ia se face în limba majorit@]ii popula]iei dincomitat (jude]).

În înv@]@mântul superior se va întrebuin]a limba majorit@]ii popula]iei din regiunearespectiv@.

Art. 5. Numele de localit@]i se întrebuin]eaz@ în limba respectiv@ a fiec@rei na]iuni.Legea despre numirile de localit@]i, art. IV din 1898, se scoate din vigoare.

Numele de familii se vor respecta, scriindu-se cu ortografia limbii respective.Art. 6. Cu ducerea la îndeplinire a celor cuprinse în acest decret se încredin]eaz@

pre}edintele Consiliului.

Sibiu, la 24 ianuarie st.n. 1919Iuliu Maniu, Pre}edintele Consiliului.

„Gazeta Oficial@ publicat@ de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului, Mara-mure}ului }i p@r]ilor ungurene” (Sibiu), nr. 6 din 14/27 ianuarie 1919, p. 25-26.

II.Ordonan]a

Referitoare la judec@tori, advoca]i, notari publici

Pe baza decretului Nr. 1 din 24 ianuarie 1919 ordonez urm@toarele§ 1.

Prin estinderea suveranit@]ii Statului Român asupra urm@toarelor comitateapar]inute pân@ acum Statului Ungar:

Alba –inferioar@Bistri]a N@s@udBra}ovCiucCojocnaF@g@ra}HunedoaraMur@} TurdaOdorheiuSibiuSolnoc- D@bâcaTârnava –mareTârnava –mic@

Page 90: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

92

GHEORGHE IANCU

TreiscauneTurda-Arie}Jurisdic]iunea acestor teritorii se separ@ de jurisdic]iunea Statului Ungar }i se

subordon@ jurisdic]iunei Statului Român.Jurisdic]iunea Curiei Ungare asupra teritoriilor sus]inute înceteaz@ de la data

intr@rei în vigoare a ordinan]iunei de fa]@.Toate pricinile, de orice natur@, cari pe cale de recurs ar urma s@ fie înaintate Curiei

ungare, vor fi ]inute pân@ la dispozi]iuni ulterioare în suspeziune la instan]ele respective.Toate autorit@]ile }i oficiile judiciare stau sub supravegherea suprem@ a }efului

de resort al justi]iei.§ 2.

În materie de jurisdic]iune normele dreptului material }i procedura judiciar@ }iextra-judiciar@ r@mân în vigoare, întrucât ordina]iunile editate }i cele ce se vor maiedita din partea Consiliului Dirigent nu vor dispune altfel.

Sentin]ele, precum }i încheierile, care vor cuprinde o dispozi]ie meritoric@ se voraduce „în numele legii”.

Jurisdic]iunea este a se continua f@r@ întrerupere.§ 3.

Toate publica]iunile instan]elor judec@tore}ti cari în baza legilor existente s-aupublicat pân@ acum în Monitorul Oficial ungar (Budapest Közlöny) se vor publica cuîncepere de la intrarea în vigoare a ordina]iunei de fa]@ în „Gazeta Oficial@” a Consi-liului Dirigent Român.

Raporturile de expertiz@, cari pân@ acum s-au cerut de la Consiliul medicaljudiciar (Igazságügyi orvosi tanács) }i de la Institutul bacteorologic din Budapesta,se vor cere cu începere de la intrarea în vigoare a acestei ordonan]e, de la Institutulmedico-legal Dr. Minovici din Bucure}ti, iar raporturile din expertiz@, cari pân@ acums-au cerut de la scoala superioar@ veterinar@ (elsö állatorvosi iskola) din Budapesta,se vor cere de la aceea}i dat@ de la }coala superioar@ de medicin@ veterinar@ dinBucure}ti.

§ 4.Toate organele judiciare (magista]i, procurori, advoca]i, notari publici) au s@

depun@ un nou jur@mânt oficios dup@ textul urm@tor:„Jur pe atot}tiutorul Dumnezeu a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului

Român, de a respecta cu sfin]enie legile [@rii }i decretele, ordonan]ele ConsiliuluiDirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”

Acest text de jur@mânt se va aplica în toate cazurile în cari se face amintire dejur@mântul func]ionarilor angaja]i la justi]ie, în legi, regulamente sau ordonan]e denatur@.

§ 5.Cine declar@, c@ jur@mântul este în contrast cu convingerile sale religioase, acela

în locul jur@mântului face promisiune solemn@.

Page 91: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

93

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Promisiunea solemn@ se deosebe}te de textul jur@mântului prin aceea c@ în loculprovoc@rii la Dumnezeu se vor întrebuin]a cuvintele:

„Promit pe onoarea }i con}tiin]a mea” }i ultima propozi]iune din textul jur@-mântului se omite.

§ 6.Noul jur@mânt oficios (promisiunea solemn@) se va face de personalul judec@toriilor

colegiale, precum }i personalul procuratorii, care func]ioneaz@ lâng@ atari judec@torii, în}edin]a plenar@ a judec@toriei respective, iar personalul judec@toriilor singulare }i a altorforuri ale justi]iei vor depune acest jur@mânt (promisiune solemn@) în fa]a }efului lor.

Cine a fost împiedicat, va depune acest jur@mânt (promisiunea solemn@) ulteriorîn fa]a }efului s@u de oficiu.

Despre depunerea jur@mântului (promisiunea solemn@) se va încheia proces-verbal care va cuprinde numele personalului ce a fost prezent }i se va face raport}efului resortului de justi]ie al Consiliului Dirigent.

Depunerea jur@mântului (promisiunei solemne) este a se nota pe lista de conduit@personal@ p@strat@ la forul de supraveghiare, respective pe matricul@ ( törzslap) }i peultimul document de denumire al func]ionarului.

§ 7.Acela, care provocat fiind nu va depune imediat jur@mântul (declara]ia solemn@),

i}i va pierde oficiul, Drepturile lui la pensiune. Statul Român nu le recuno}te, iar advocatul,notarul public }i expertii nu vor mai putea func]iona în aceast@ calitate a lor.

Destituirea din oficiu, respective interdic]iunea de a exercita profesiunea de advocato voi enun]a-o f@r@ orice procedur@ prealabil@, îndat@ ce voi avea con}tiin]@ despreadenegarea jur@mântului.

Acei judec@tori, cari vor depune jur@mântul, î}i vor conserva anii de serviciu }itoate drepturile c@}tigate. Îns@ regulele relative la numiri, înaint@ri, beneficiu, editatede guvernul ungar dup@ 18 oct. 1918, vor putea fi revizuite.

Regulament de serviciu îl voi comunica prin ordina]iune separat@.§ 8.

În toate oficiile justi]iei (ministerul de justi]ie, judec@torii, procuraturi, oficiilenotarilor publici) limba oficioas@, precum }i limba de pertractare, este cea româ[email protected] de folosin]@ a limbei celorlalte na]iuni ce locuesc pe teritoriul Statului Român,este reglementat prin Decretul Nrul I.

Considerând, c@ judec@torii, procurorii, ofician]ii, notarii publici actualmente aplica]i,precum }i o parte a corpului advoca]ial nu cunosc înc@ limba român@, stabilescurm@toarele r@stimpuri de transi]ie, ca s@ }i-o însu}easc@, atât in scris, cât }i în graiul viu:

Pentru judec@torii, procurorii }i func]ionarii de la justi]ie un r@stimp de 12 luni,pentru advoca]i }i notari publici un r@stimp de 6 luni, socotite de la intrarea în vigoarea ordonan]ei de fa]@.

Urm@rile ce le va avea ne}tiin]a limbei oficioase, îl voi regula prin ordona]iuneseparat@.

Ordonan]a de fa]@ intr@ în vigoare cu data public@rii în „Gazeta Oficial@”.

Page 92: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

94

GHEORGHE IANCU

Dr. Aurel Laz@r, Nr. 121 }eful resortului de justi]ie.

„Gazeta Oficial@” , nr. 7-12 din 1,6,12, 19, 22 februarie 1919, p. 12-13.III.

În }edin]a din 12 februarie 1919, în vederea prelu@rii instan]elor judec@tore}ti,la propunerea }efului de resort al Justi]iei - f@cut@ în mare parte dup@ sugestiile d-luiEmil Ha]iegan, pe atunci }ef de resort la codifica]ie, fost judec@tor la tribunalul Cluj– Consiliul Dirigent a aprobat urm@toarele numiri:

I. LA CURTEA DE APEL CLUJ1. Prim-pre}edinte: Dr. Pompei Mic}a, consilieri: 2. Gustav Haupt, cu grad de

pre}edinte, 3. Dr. Iuliu Popescu, 4. Dr. Andrei Pop, 5. Dr. Sever Barbura (care nus-a prezentat la post), 6. Procuror general Dr. Alexandru Pop.

A. La Tribunalul Cluj:1.Prim-pre}edinte: Dr. Gheorghe Popescu (nu a acceptat); judec@tori: 2. Dr. Iuliu

Diene}, 3. Victor Pop ( trecut la Curtea de Apel), 4. Dr. Emil Coste; 5. Prim-procurorDr. Liviu Ghilezan.

a) la judec@toria urban@ Cluj: }ef-judec@tor: Dr. Iosif Balint (a refuzat jur@mântul);b) la judec@toria rural@ Cluj: }ef-judec@tor Dr. Eugen Ghelner (nu s-a prezentat),Dr. Paul Cri}an (trecut la Tribunal);c) la judec@toria Huedin: }ef-judec@tor Dr. Alexandru Boh@]el;d) la judec@toria Hida: Dr. Gheorghe Barth (înlocuit) ;e) la judec@toria Mociu: }ef Dr. Emil Mure}an;f) la judec@toria Teaca: }ef Mihail Ga}par, judec@tor: Andrei Müler.

II. LA CURTEA DE APEL TÂRGU MURE{1.Prim-pre}edinte: Romul Pop: consilieri: 2. Carol Göelner, pre}edinte (nu a

jurat). 3. Dr. Ioan Popovici, înaintat pre}edinte, 4. Dr. Nicolae St@nil@, 5. Procurorgeneral Emil Fildan (neprezentat), înlocuit cu 6. Dr. Mihail Grop}an.

B. La Tribunalul Tg. Mure}1. .Prim- pre}edinte: Dr. George Repede; judec@tori: 2. Edgar Sölöris (nu s-a

prezentat), 3. Dr. Vasile Covrig, prim-procuror: 4. Dr. Enea Andrea.a) la judec@toria Tg. Mure}: }ef –judec@tor Dr. Alexandru Birtolon;b) la judec@toria Miercurea Niraj: }ef-judec@tor Dr. Benedict Rusu;c) la judec@toria Reghin: }ef Dr. Iuliu Criesmüller.

C. La Tribunalul Alba Iulia:

Page 93: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

95

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

1.Prim- pre}edinte: Dr. Eugen Pop (nu a acceptat) fiind înlocuit cu VictorConstantinescu; judec@tor: 2. Romul Per}a (nu a jurat) , 3. Ioan Garoi (nu a acceptat),4. Grigore Gherman, a trecut prim-procuror în locul lui 5. Victor Constantinescu,numit prim- pre}edinte.

a) la judec@toria Alba Iulia : }ef Semproniu Munteanu;b) la judec@toria Blaj: Dr. Cornel Ordace;c) la judec@toria Abrud: Emil Folly;d) la judec@toria Uioara: Dr. Octavian Com}a;e) la judec@toria Aiud: Dr. Eugen Farchescu;f) la judec@toria Ocna-Sibiului: Aurel Gherasim.

D. La Tribunalul Bistri]a-N@s@ud:1. Prim- pre}edinte: Dr. Liviu Mic}a ( nu a primit) înlocuit cu Dr. Nicolae Pop;

judec@tor: 2. Dr. Emil Bârlea, 3. Ioan Penteker, prim procuror: 4. Emil Bozac.a) la judec@toria Bistri]a: }ef Dr. Friedrich Simbriger, judec@tori: Dr. IoanRuncan, Dr. Aurel Tergoria, Dr. Albert Berger;b) la judec@toria N@s@ud:Dr. Ioan Moldovan;c) la judec@toria Rodna Veche: {tefan Berariu.

E. La Tribunalul Bra}ov:1. Prim- pre}edinte: Dr. Cornel Bardo}i (neprimind) a fost înlocuit prin 2. Dr.

Petru Mete}; judec@tori: 3. Dr. Friedrich Iahn, 4. Dr. Carol Schobeln, 5. Dr. SilviuMoldovan, 6. prim-procuror: Dr. Ioan Hozan.

a) la judec@toria Bra}ov: }ef Dr, Chirion Bânda;b) la judec@toria F@g@ra}: }ef Dr. Alexiu Bogdan;c) la judec@toria {ercaia: Dr. Victor Vancea;d) la judec@toria Z@rne}ti: Dr. Ioan Bianu.

F. La Tribunalul Turda:1. Prim- pre}edinte: Dr. Lauren]iu Nestor, trecut la Cluj, judec@tori: 2. Dr. Ioan

Candrea, 3. Dr. Ioan Titieni,4. Alexandru F@rc@}anu, înaintat prim-pre}edinte, 5.prim-procuror: Dr. Aurel Bozac, neprezentat }i înlocuit cu 6. Dr. Demetriu Ghi}oiu.

a) la judec@toria Turda: }ef Paul Moi};b) la judec@toria Iara: }ef Iosif Butea;c) la judec@toria Vin]ul de Sus: Dr. Mihail Moldovan;d) la judec@toria Câmpeni: Aurel Bersan;e) la judec@toria Ludu}: Mihail Marinovici.

G. La Tribunalul Iba}fal@u (Dumbr@veni):1. Prim- pre}edinte: Dr. Petru Mete}, trecut la Bra}ov }i înlocuit cu 2. Dr. Simion

Che]ianu; judec@tori 3. Dr. Iosif Fellner, 4. Dr. Ilie Cisma}, prim-procuror, 5. Dr. ErichSchuller.163 Vezi pentru considera]iile de aici }i pân@ la sfâr}itul studiului, Gh. Iancu, „Anuar”, 1975,

p. 221-228.164 Vezi }i I. Papp, Instaurarea, p. 8-10.

Page 94: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

96

GHEORGHE IANCU

a) la judec@toria Dumbr@veni: }ef Dr. Ioan Roman;b) la judec@toria Dicio-Sân-M@rtin: Dr. Nicolae Solomon, trecut la Sibiu;c) la judec@toria Husus@u: Paul Petersberger;d) la judec@toria Cohalm: Dr. Traian {uteu;e) la judec@toria Media}: Dr. Eugen Sâmpetrean;f) la judec@toria Cincul Mare: Emil Adleff;g) la judec@toria Sighi}oara: Dr. Simion Ghe]ianu, înaintat;h) la judec@toria Agnita: Albert Czell.

H. La Tribunalul Dej:1. Prim- pre}edinte: Dr. Nicolae Pop ( trecut la Bistri]a, înlocuit cu 2. Dr. Ioan

Chereche}; judec@tori: 3. Eugen Salea, 4. Dr. George Trif, 5. Dr. Octavian Furnea,6. prim-procuror: Dr. Augustin Andrei.

a) la judec@toria Dej: }ef Dr. Alexa David, trecut la N@s@ud;b) la judec@toria Beclean: }ef Dr. Victor Munteanu;c) la judec@toria Gârbou: }ef Dr. Ioan Carian }i Dr. Valer Hango;d) la judec@toria L@pu} : }ef Iosif Topan;e) la judec@toria Ileanda: }ef Dr. Ioan Petru];f) la judec@toria Gherla: }ef Vasile Drago}.

J. La Tribunalul Sibiu:1. Prim-pre}edinte: Iuliu Munteanu; judec@tori: 2. Dr. Octav Zaharia, 3. Carol

Müller, 4. Dr. Victor Pop Ileanda, prim-procuror: 5. Valeriu Liuba, procurori: 6.Simion Piso, 7. Vilhelm Csáki.

a) la judec@toria Sibiu: }ef Alexandru Breban, judec@tor: Dr. Cornel C@rpini}an;b) la judec@toria Sebe}: }ef Dr. Emilian Sfetcu;c) la judec@toria S@li}te: }ef Dr. Mihail Szilágyi;d) la judec@toria Nocrich: }ef Carol Pildner;e) la judec@toria Miercurea: }ef Dr. Nicolae Laz@r.

K. La Tribunalul Deva:1. Prim-pre}edinte: Mois@ Savu, judec@tori: 2. Petru {tefanovici, 3. Dr. Ioan Robu,

4. Dr. Victor Gherasim, 5. prim-procuror: Dr. Liviu Barzu, înlocuit cu 6. Dr. Petru Vaida.a) la judec@toria Deva: }ef Gheorghe Boni (a refuzat);b) la judec@toria Geoagiu: }ef Ignatie Lucaciu, neprezentat, înlocuit cu Dr. IonMarghita;c) la judec@toria Ha]eg: Dr. Virgil Ciacla, apoi Dr. Petru Comes;d) la judec@toria Baia de Cri}:Victor Ancean;e) la judec@toria Ilia: Dr. Augustin Deac, trecut la Or@}tie;f) la judec@toria Petro}ani: Dr. Andrei Petrovschi;g) la judec@toria Pui: Dr. Gheorghe Ianculovici;h) la judec@toria Or@}tie: Dr. Petru Stoina;i) la judec@toria Hunedoara: Nicolae Rogneanu.

Page 95: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

97

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Mul]i dintre cei numi]i nu au acceptat posturile, ori au fost muta]i într-alte posturi,dup@ trebuin]ele urgente de atunci, f@cându-se }i alte numiri, pe care la acest loc nule mai enumer@m164.

IV.

Odonan]@referitoare la forurile justi]iare de pe teritoriul nou eliberat.

În baza Decretului Nr. 1 din 24 ianuarie 1919 ordonez urm@toarele:§ 1.

Prin extinderea faptic@ a suveranit@]ii Statului român asupra urm@toarelor jude]eapar]inute pân@ acum Statului ungar:

Arad, Bihor, Maramure}, S@tmar, S@lagiu, Ugocia, jurisdic]iunea acestor teritoriise separ@ de jurisdic]iunea statului ungar }i se subordon@ Statului român.

De la data intr@rii în vigoare a ordonan]ei de fa]@, jurisdic]iunea Cur]ii de Apel:Dobri]in asupra teritoriului apar]in@tor tribunalelor Sighetu Marma]iei, S@tmarului}i Zal@ului, iar jurisdic]iunea Curie ungare asupra tuturor teritoriilor (Arad, Bihor,Maramure}, S@tmar, S@lagiu, Ugocia) înceteaz@.

Judec@toriile }i tribunalele de pe teritoriul jude]elor Maramur@}, Ugocia, S@tmar}i S@lagiu se subordon@ Cur]ii de Apel Oradea-Mare.

În consecin]@ toate pricinile de pe aceste teritorii fie acele de orice natur@, caripe cele de recurs ar urma s@ fie înaintate Cur]ii de Apel Dobri]in, vor fi înintate Cur]iide Apel Oradea-Mare iar cele ce ar urma s@ fie înintate Curiei ungare vor fi ]inutepân@ la dispozi]iuni ulterioare în suspensiune la instan]ele respective.

Toate aceste autorit@]i }i oficii judiciare stau sub supravegherea suprem@ a }efuluide resort al justi]iei.

§ 2.Puterea obligatoare a dispozi]iilor cuprinse în §§ ii 2-8 din ordonan]a Nr. 121/

1919 Just. („Gazeta oficial@” Nr. 11), precum }i a tuturor celorlalte ordonan]e }idecrete de natur@ judiciar@, se extinde }i asupra acelor teritorii. Ordonan]a Nr. 121/1919 Just. se modific@ astfel:

a) alinea 2-a a §-ului 7 va avea textul urm@tor: Func]ionarul public prindenegarea jur@mânului f@r@ o deosebit@ enuncia]iune (prin urmar@: «ipso facto»)se consider@ ca destituit din oficiul s@u, iar interdic]iunea de a exercitaprofesiunea de advocat o reguleaz@ decretele Nr. X }i XV.

b) Alinea 2-a din §-ul 8 va avea urm@torul text: „timpul de 12 }i 6 luni prescrispentru însu}irea limbei române se va socoti de la depunerea jur@mântului”

Page 96: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

98

GHEORGHE IANCU

Sibiu, la 18 Iunie 1919Dr. Aurel Laz@r

}eful resortului de justi]ie

Nr. 1200 Just.„Gazeta Oficial@” nr. 36-37 din 19, 23 iunie 1919, p. 5V.

Ordonan]@referitoare la forurile justi]iare din Banat, Bichi} }i Cenad

Art. 1. Prin extinderea de fapt a suveranit@]ii statului român asupra urm@toarelorjude]e apar]inute mai înainte statului ungar:

Cara}-Severin, Timi}, Torontal, Bichi} }i Cenad, jurisdic]iunea acestor teritorii sesepar@ de jurisdic]iunea tribunalului Sighedin asupra teritoriului din jude]ul Cenad,precum }i jurisdic]iunea Curiei ungare asupra teritoriilor jude]elor Cara}-Severin,Timi}, Torontal }i Cenad.

Judec@toriile }i tribunalele de pe teritoriul jude]ului Torontal se subordon@ juris-dic]iunei tribunalului Arad, resp. Cur]ii de apel Oradea Mare.

Judec@toriile din jude]ele Timi} }i Tarontal, apar]inute pân@ acum tribunalelor,ac@ror re}edin]@ zace în afar@ de teritoriul luat pân@ acum în st@pâniarea faptic@ astatului român, - deocamdat@, pân@ la alte dispozi]ii, se subordon@ jurisdic]iuniitribunalului Timi}oara.

Pricinile, ce ar fi fost a se înainta Curiei ungare, vor fi re]inute la instan]elerespective, pân@ la alte dispozi]iuni ulterioare.

Toate autorit@]ile }i oficiile de pe teritoriile amintite în aceast@ ordonan]@, stausub suprema supraveghiare a }efului de resort al justi]iei.

Art. 2. Puterea obligatoare a dispozi]iilor cuprindse în §§ ii 2-8 din ordonan]a Nr.121/1919 Just. („Gazeta Oficial@” Nr. 11), pe lâng@ modific@rile aceluia din odonan]ade sub Nr. 1200/1919 Just. („Gazeta Oficial@” Nr. 37), precum }i a tuturor celorlalteordonan]e }i decrete de natur@ judiciar@,se extinde }i asupra acestor teritorii.

Sibiu, la 9 August 1919.Dr. Aurel Laz@r,

Nr. 6267 {eful resortului de justi]ie.Ibidem, nr. 50-53 din 27, 30 august, 6 septembrie 1919, p. 3-4.

VI.

Ordonan]@privitoare la arondarea circumscrip]iilor judec@tore}ti

Page 97: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

99

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

din jude]ele Ciuc, Odorheiu }i Treiscaune

Art.1 1.Tribunalul }i procuratura Kézdivásáhely (Târgul Secuilor) }i tribunalul }iprocuratura Csikszereda (Miercurea Ciuc) se desfiin]eaz@

2.Toate judec@toriile de ocol, apar]inute pân@ acum tribunalelor Kézdivásáhely}i Csikszereda, se supun jurisdic]iunei tribunalului }i procuraturei Bra}ov.

3. Judec@toria de ocol Csikszentmárton (S@nm@rtinul Ciucului) se desfiin]eaz@,iar comunele cari i-au apar]inut pân@ acum se încorporeaz@ judec@toriei de ocolCsikszereda (Miercurea Ciucului).

4. Judec@toria de ocol Nagyajta (Aita-Mare) se desfiin]eaz@, }i comunele ce i-auapar]inutp@n@ acum se încorporeaz@ judec@toriei de ocol Sepsiszentgyörgy (Sf.Gheorghe).

Art II. 1. Judec@toria de ocol Oklánd (Ocland) din Circumscrip]ia tribunaluluiOdorhei (Syékelyudvarhely) se desfiin]eaz@, iar comunele ce i-au apar]inut pân@acum, se încorporeaz@ judec@toriei de ocol Odorheiu (Syékelyudvarhely).

Ordonan]a aceasta intr@ în vigoare numai decât, încredin]ându-se executarea ei}efului resortului justi]iei.

Sibiu, la 15 august, 119.Dr. Aurel Laz@r Dr. Borcia

}eful resortului de justi]ie Secretar general.Nr. 1021-13/1919, Just.

„Gazeta Oficial@” nr. 50-53, din 27, 30 august, 4, 6,septembrie 1919, p. 1.

VII.

TRIBUNAL ARBITRAL MIXTE ROUMANO-HONGROISAffaires: Eugène TAJNAL & AUTRES

c. ETAT ROUMAIN

Le Tribunal Arbitral Mixte roumano-hongrois, composé de MM.Botella, président, de la Barra, Hansson, Székács et Munteanu, arbitres, assisté

de M. Zarb, Secrétaire général, siégeant au complet ê Paris, 57 rue de Varenne etdélibérant ê huis-clos;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Eugène TAJNAL contrel’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 756;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. László PARADI contre l’Etatroumain, requête enregistrée sub N° R-H 795;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Elemér KÚN contre l’Etatroumain, requête enregistrée sub N° R-H 862;

Page 98: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

100

GHEORGHE IANCU

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Valentin DOCZY contre l’Etatroumain, requête enregistrée sub N° R-H 903;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Paul DEBRECZENY contrel’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 926;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Charles SZIGETI contre l’Etatroumain, requête enregistrée sub N° R-H 1129;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Joseph de VEGH contrel’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1161;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Alajos WAGER contre l’Etatroumain, requête enregistrée sub N° R-H 1227;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Peter BENEDEK contre l’Etatroumain, requête enregistrée sub N° R-H 1230;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Louis VERETZI contre l’Etatroumain, requête enregistrée sub N° R-H 1250;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Georges ZOVÁNYI contrel’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1317;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Gèza MÜLLER contre l’Etatroumain, requête enregistrée sub N° R-H 1982;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Sarolt RÁCZ contre l’Etatroumain, requête enregistrée sub N° R-H 2070;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Ödon LUKÁCS contre l’Etatroumain, requête enregistrée sub N° R-H 1209;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Árpád DEAK contre l’Etatroumain, requête enregistrée sub N° R-H 764;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Pál VOLENHOFER contrel’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 889;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. István MARTONFFY contrel’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1066;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Miklós SZADECZKY contrel’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1097;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Louis BEDEKOVICH contrel’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1143;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. François EBERSTEIN contrel’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1335;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Coloman GÁL contre l’Etatroumain, requête enregistrée sub N° R-H 1540;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Adèle FARKAS contre l’Etatroumain, requête enregistrée sub N° R-H 1783;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Antoine KISS-SZABÓ contrel’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1823;

Page 99: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

101

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. François SZATHMÁRYcontre l’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 2084;

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Ladislas URAY contre l’Etatroumain, requête enregistrée sub N° R-H 2270;

Vu la demande exceptionnelle de l’Etat roumain;Vu les pièces du dossier;Vu le procès-verbal de l’audience tenue ê Paris, le 15 juin 1934;Qui ê ladite audience Me. Victor Dumitresco du barreau de Bucarest pour l’Etat

roumain, Me. Geöcze du barreau de Budapest pour toutes les parties requérantes,M. Gajzago, Agent général du Gouvernement hongrois et M. Robesco, Agent duGouvernement roumain;

EN FAIT ET EN DROIT:Attendu qu’il est constant que les parties requérantes sont toutes d’anciens

fonctionnaires de l’Etat hongrois, ayant exercé leurs fonctions sur le territoire de laTransylvanie qui a été transférée ê la Roumanie en vertu du traité de Trianon; qu’aumoment oê s’est opéré le changement de souveraineté, lesdits fonctionnaires ont étéinvités ê prêter au nouveau souverain le serment „d’allégeance”, qualifié égalementserment d’”obédience” ou d’”obéissance”, ou encore de „fidélité”; que, sur leur refus,l’Etat roumain a procédé ê leur destitution et, par voie de conséquence, ê leurremplacement; que lesdits fonctionnaires, ainsi privés de leur emploi, réclament êl’Etat défendeur une indemnité représentant le montant de leur traitement impayé,augmenté parfois de certaines indemnités de fonction; que d’autres poursuivent lepaiement de pensions de retraite;

Attendu que l’Etat roumain a opposé aux demandes ci-dessus analysées uneexception d’incompétence; qu’il échet d’examiner avant d’aborder le fond l’exceptiondont s’agit;

Attendu que les demandeurs ont fondé leur action sur l’article 250 du Traité deTrianon;

Attendu que ledit article commence par énoncer ce qui suit: «Nonobstant lesdispositions de l’article 232 et de l’annexe de la Section IV, les biens, droits et intérêtsdes ressortissants hongrois ou des sociétés contrôlées par eux, situés sur les territoiresde l’ancienne monarchie austro-hongroise ne seront pas sujets ê saisie ou liquidationen conformité de ces dispositions.”;

qu’il convient de mettre immédiatement en parallèle cette disposition, quiconcerne exclusivement les territories ex-hongrois transférés ê des Etats successeurs,avec celle contraire de l’article 232 de ce même Traité;

qu’en effet ce dernier article énonce ce qui suit;§ b)„Sous réserve des dispositions contraires qui pourraient résulter du présent Traité,

les Puissance alliées ou associées se réservent le droit de retenir et de liquider tous lesbiens, droits et intérêts qui appartiennent, ê la date de la mise en viguer du présent

Page 100: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

102

GHEORGHE IANCU

Traité, a des ressortissants de l’ancien royaume de Hongrie ou ê des sociétés contrôléespar eux et qui se trouvent sur leur territoire, dans leurs colonies, possessions et paysde protectorat, y compris les territories qui leur ont été cédés en vertu du présent Traité,ou qui sont sous le contrôle desdites Puissances.”;

que le rapprochement desdites dispositions précitées fait ressortir que l’article 250annule ce que l’article 232 permet, mais en ce qui concerne les „territoires transférés”uniquement;

Attendu qu’il importe dès lors de rechercher si le dommage don’t les requérantshongrois se plaignent résulte d’une atteinte portée ê leurs biens, droits ou intérêts,atteinte telle que permise par l’article 232, mais telle qu’en revanche rapportée etréparée par l’article 250;

Attendu que le § 3 de l’annexe ê l’article 232 en définissant l’expression „mesuresexceptionnelles de guerre” employée ê l’article 232 indique que lesdites mesures,législatives, administratives, judiciares ou autres sont celles qui ont été prises ou quiseront prises „ê l’égard de biens ennemis et qui ont eu ou auront pour effet, sans affecterla proprieté, d’enlever aux propriétaires la disposition de leurs biens, notamment lesmesures de surveillance, d’administration forcée, de séquestre, ou les mesures qui onteu ou auront pour objet de saisir, d’utiliser ou de bloquer les avoirs ennemis, et celapour quelque motif, sous quelque forme et en quelque lieu que ce soit.”;

que d’autre part „les „mesures de disposition” sont celles qui ont affecté ouaffecteront la propriété des bien ennemis en en transférant tout ou partie ê une autrepersonne que le propriétaire ennemi et sans son consentement, notamment lesmesures ordonnant la vente, la liquidation, la dévolution de propriété des biensennemis, l’annulation des titres ou valeurs mobilières.”;

que ces mesures avaient pour but de permettre l’affectation du produit net desliquidations aux réparations proprement dites (art. 232 lit. h et § 4 de l’annexe auditarticle.);

que des textes ci-dessus reproduits il ressort nettement que les mesures permisesaux Puissances alliées ou associées par l’article 232, mais rapportées par l’article 250,sont celles qui ont été ou sont dirigées contre les biens, droits et intérêts hongrois;en d’autres termes que lesdits biens, droits ou intérêts doivent faire l’objet de lamesure exceptionnelle ou de la mesure de disposition;

Or, attendu que, dans les divers cas soumis ê l’appréciation du Tribunal, il nerésulte jamais des faits proposés par les requérants eux-mêms et non contestés parl’Etat défendeur que les biens, droits et intérêts des ex-fonctionnaires hongrois deTransylvanie aient fait l’objet, en tant que tels, d’une mesure exceptionnelle de guerreou d’une mesure de disposition;

qu’en réalité les demandeurs se plaignent d’une destitution, elle-même sourcedu préjudice don’t ils poursuivent la réparation; que la destitution est une mesureéminamment dirigée contre la personne et non pas contre un bien, droit ou un intérêt;que la destitution entraîne cessation de la prestation que doit fournir un fonctionnaire

Page 101: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

103

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

et, par voie de conséquence, cessation pour l’Etat employeur de servir le traitementqui en est la contre-partie;

Attendu que le Tribunal Arbitral Mixte n’a pas compétence pour connaîtred’une demande en réparation pour le dommage résultant d’une mesure dirigéecontre la personne; que cette compétence n’est en effet inscrite nulle part dans leTraité; que, juridiction d’exception tirant son pouvoir juridictionnel de textes quiconstituent eux-mêmes des exceptions au droit commun, les Tribunaux ArbitrauxMixtes ne peuvent étendre par interprétation extensive les limites du domaine quileur est assigné;

qu’en les présentes espèces, le Tribunal, invité en réalité par les demandeurs êse prononcer sur le bien ou le mal fondé de la destitution elle-même, se trouve dansl’impossibilité absolue de s’ériger, en l’absence d’un texte formel, en censeur decertains actes de souveraineté d’un Etat;

Attendu d’ailleurs que l’absence d’une clause attributive de compétence auTribunal Arbitral Mixte ne constitue pas, dans ce domaine une lacune ou un oubli;qu’en effet ê la Partie VIII, art. 161 ê 179 du Traité de Trianon et leurs annexes, laquestion de mesures prises conre la personne a été examinée et réglée; que laCommission des Réparations avait reçu compétence pour connaître des dispositionsde ladite Partie VIII; qu’ainsi s’explique le fait de la limitation de la compétence duTribunal Arbitral Mixte telle qu’elle a été ci-dessus constatée;

qu’enfin, il apparaît des notes échangées par les délégations hongroise et alliéesou associées ê la Conférence de la Paix, ê l’occasion de l’art. 199 du Traité de Trianon,que la question de l’indemnité ê accorder ê d’anciens fonctionnaires hongrois destituésa été vainement soulevée et s’est heurtée ê un refus;

Attendu, dans ces conditions, qu’il echet pour le Tribunal de se déclarerincompétent;

PAR CES MOTIFS:Rejetant toutes conclusions plus amples ou contraires;Vu les articles 232 & 250 du Traité de Trianon;Se déclare incompétent;Met ê la charge des parties requérantes les frais de justice; dit que lesdits frais sont

couverts par le montant des consignations déjê effectuées au Secrétariat du Tribunalpar lesdites parties et qui restent acquises;

Requiert MM. les Agents généraux des Gouvernements hongrois et roumaind’assurer la prompte exécution de la présente sentence.

Délibéré ê Paris, le 29 juin 1934.

pour Mr. Le Président BOTELLA(art. 64 du Rég. de Proc.)

Page 102: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

104

GHEORGHE IANCU

signé: F.L. de la BARRA HANSSON SZÉKÁCS Lazare MUNTEANU

Copie certifiée conforme Le Secrétaire Général:

Arhivele Na]ionale Bucure}ti, Arhiva istoric@ Central@,fond Ministerul Justi]iei.

Procesele introduse la Tribunalul arbitral mixtromâno-ungar din Paris 1923-1934.

Dosar 72, file 199-203

VIII.

Altfel, editarea acestei reviste de drept ne impune a}a zicând în mod involuntarunele reflexii.

S-ar putea anume întreba, de ce n-am avut noi pân@ acum o literatur@ juridic@,dat fiind mai ales, c@ o parte considerabil@ a intelectualit@]ii noastre este alc@tuit@ înmod incontestabil din oameni cu preg@tiri din }tiin]a dreptului, }i în al doilea rând,c@ chiar lupta noastr@ de existen]@ implica a}a zicând permanent discutarea uneicategorii întregi de probleme apar]in@toare acestei discipline.

Înainte de a r@spunde la aceast@ întrebare, trebuie s@ facem unele constat@ri, carivor contribui s@ deslu}easc@ aceast@ chestie.

Românii din cuprinsul fostei ]@ri ungure}ti sunt a se considera ca o colectivitatesocial@ înjghebat@ în temeiul unor interese comune, precum ap@rarea }i conservareaindividualit@]ii ei }i afirmarea acestei individualit@]i în via]a Statului într-o m@sur@propor]ional@. Activitatea menit@ s@ realizeze aceste interese era determinat@ prinsitua]ia, ce noi, ca colectivitate, o aveam în via]a politic@ a Statului. Ori, structurapolitic@ a Statului Ungar se poate rezuma astfel: exist@ o minoritate dominant@ prinfolosin]a unor privilegii fundamentale acordate ei de lege, }i fa]@ cu dânsa existaumajorit@]i aservite prin faptul excluderei lor de la o participare propor]ionat@ în via]aconstitu]ional@. De aici, bineîn]eles, o ciocnire de interese, din care au rezultat pentrumajorit@]ile aservite tendin]ele de emancipare, iar pentru minoritatea dominant@tendin]ele de suprimare.

În litigiile acestor grup@ri sociale erau amestecate, fire}te, o mul]ime de problemejuridice, cari vizeaz@ organiza]ia politic@ a Statului. Deci lupta, care avea drept ]int@realizarea unei noui echilibr@ri de for]e mai echitabile în profitul celor ce eraudespoia]i de drepturi, se petrecea sub forma unor revendic@ri de drepturi politice sauconstitu]ionale.

De aici îns@ dou@ consecin]e. Întâiu, c@ precum celelalte colectivit@]i similare, a}a}i a noastr@, era în aceasta calitate a ei fa]@ de o întreag@ categorie de drepturi (cea

Page 103: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

105

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

mai mare parte a drepturilor private) complect desinteresat@. {i al doilea, c@ noi fiindc@l@uzi]i de dorin]a, de a ob]ine în lupta noastr@ rezultate practice imediate, eramnevoi]i a discuta chiar drepturile actuale pentru noi numai din punctul de vederenemijlocit al susceptibilit@]ii lor de a atinge sau de a promova interesele noastre, cualte cuvinte noi trebuia s@ facem numai „solu]ii de spe]@”, f@r@ sintetizare de principii}i cercet@ri din sfere ale abstrac]iunei, precum, dealtmintrelea, le reclam@ pe toateacestea un studiu cu caracter riguros }tiin]ific.

Dup@ aceste constat@ri premerg@toare, u}or putem r@spunde la întrebarea susatins@. Noi nu am avut o literatur@ juridic@ propriu zis@, nefiind ea reclamat@ deinteresele actuale ale societ@]ii noastre, îns@ în discutarea chestiunilor juridice noi amdezvoltat o activitate de propagand@, c@ci numai în acest chip puteam sus]ine luptaîn contra adeversarilor no}tri. Negre}it, am avut persoane distinse, cari s-au înde-letnicit }i sub raport riguros stien]ific cu studiul dreptului, }i cari au produs în aceastaprivin]@ lucr@ri de valoare, dar cum aceast@ îndeletnicire a fost mai mult rezultatulunei impulziuni individuale }i nu a isvorât din necesit@]i practice de actualitate, eanici nu s-a putut repercuta prin efectele ei în mod deosebit asupra societ@]ii noastre.Un lucru e cert, c@ cu cât cultivarea limbei a luat la noi un avânt mai mare, cu atâtlipsa unei terminologii juridice a devenit tot mai sim]itoare, îns@ o literatur@ juridic@propriu zis@ la noi niciodat@ nu a fost serios sim]it@.

Ar fi îns@ gre}it a crede, c@ activitatea noastr@ juridic@ desf@}urat@ în acest chipa fost întemeiat@ pe un simplu empirism, f@r@ idei c@l@uzitoare. Nu. Aceasta activitatea fost inspirat@ de un fond de idei, pe cari le g@sim în mod admirabil sintetizateîntr-unul din acele documente istorice ale noastre, despre care Bari]iu cu drept cuvântafirm@ c@ constituie un adev@rat eveniment, }i c@ cuprinde în istoria Ardealului opagin@, care nu va fi }tears@ niciodat@ dintr-însa. (P@r]i alese din Istoria TransilvanieiI. 535). Aceasta este peti]ia colectiv@, pe care archiereii ambelor biserici române dinTransilvania au înaintat-o în numele clerului }i al poporului român la 1791 Cur]ii dinViena. Fiind românii din Transilvania în aceasta epoc@ deta}a]i în afar@ de cadrelechiar ale constitu]iei feudale, suplican]ii au cerut în peti]ia lor reîncadrarea na]iuneiromâne, ca }i a unei na]iuni politice, în constitu]ia ]@rii, }i ca consecin]@ fireasc@,investirea tuturor claselor ei de pe acele vremuri, ecleziastice, nobiliare }i ]@r@ne}ti,cu acelea}i drepturi, de cari uzau clasele celorlalte na]iuni conlocuitoare, }i auîntemeiat aceste revendic@ri pe o ordine de idei, a c@ror chintesen]@ este urm@toarea:Românii sunt cei mai vechi locuitori din Ardeal }i s-au bucurat de la început deacelea}i drepturi de cari se bucurau celelalte na]iuni, cari s-au stabilit pe p@mântul]@rii. Românii nu au fost despoia]i de aceste drepturi prin vreo autoritate legal@, cinumai prin vitregimea vremii. Peti]ia nu cere doar constituirea în profitul lor a unordrepturi noui, ci o reintegrare în drepturile vechi posedate }i exercitate de str@mo}iilor înainte de vremuri.

Este adev@rat, c@ hot@rârea Adun@rei Na]ionale din Blaj de data 4/16 Mai 1848,care asemenea a f@cut epoc@ la istoria ]@rii noastre, nu a fost inspirat@ de aceastaordine de idei. Declara]iuni de felul acesta: „Na]iunea Român@ r@zimat@ pe principiul

Page 104: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

106

GHEORGHE IANCU

libert@]ii }i al fr@]iet@]ii” sau „Na]iunea Român@ ajungând la con}tiin]a drepturilorindividuale omene}ti” arat@, c@ filozofia ra]ional@ a veacului al XVIII-lea, care aîntemeiat revendic@rile de drepturi politice pe ni}te drepturi fundamentale, pe cari,prin intui]ie aprioric@, le-a considerat sau drepturi congenitale, sau drepturi derivânddintr-un contract, pe care oamenii l-ar fi încheiat într-o epoc@ preexistent@ forma-]iunilor de State, a influin]at profund, precum toate legiurile europene confec]ionateîn prima jum@tate a veacului XIX-lea, a}a }i hot@rârea Adun@rii din 1848.

Are îns@ perfect@ dreptate G. Bari]iu, când afirm@, c@ acel substrat de idei cuprinsîn peti]ia colectiv@ din 1791, nu s-a }ters din mintea }i convingerile oamenilor, ci s-apref@cut pe calea cea mai fireasc@ într-un program politic }i na]ional, la care Româniiau ]inut cu pietate }i cu dor fierbinte de a-l realiza (ibidem, pag. 543). Da. Con}tiin]adescenden]ei romanice, con}tiin]a anteriorit@]ii posesiunei noastre pe acest p@mântfa]@ de posesiunea celorlalte na]iuni conlocuitoare, a f@cut foarte accesibil@ de intui]ianoastr@ aceea ordine de idei cuprins@ în sus amintita peti]ie, c@ adic@, dac@ du}m@niavremurilor }i a oamenilor ne-a despoiat de drepturi, noi s@ nu postul@m acum drepturinoui, ci o reintegrare în drepturile noastre vechi, }i este incontestabil, c@ aceast@ordine de idei s-a conservat în con}tiin]a noastr@ pân@ în zilele de fa]@ }i a alc@tuit,în mod expres sau tacit, acela} fundament comun, pe care s-a întemeiat lupta purtat@împotriva adversarilor no}tri.

[inem s@ facem aceast@ constatare, numai pentru una din acele for]e motorice,care, negre}it, a influin]at profund via]a }i activitatea noastr@ social@. De alt@ parteîns@, pe baza cercet@rilor întemeiate pe o observa]iune exact@ a faptelor, trebuie înacela} timp s@ constat@m, c@ principiul de na]ionalitate, care sintetizeaz@ tendin]elede emancipare ale na]iunilor infeodate pân@ acum în State streine }i tendin]ele deconstituire ale lor în State neatârn@toare, nu se rezolv@ în temeiul unor drepturiistorice, pe cari le-ar avea na]iunile respective interesate în cauz@. De principiu s-arecunoscut, c@ acel proces de selec]ie, sau altfel proces de desintegrare }i reintegrareîntre State, pe care îl implic@ în mod necesar rezolvirea problemei de na]ionalitate,depinde în fond }i în ultima analiz@ de la totalitatea energiilor interne, pe cari ona]iune, între împrejur@rile unei epoci certe, le poate desf@}ura în scopul realiz@riiaspira]iunilor sale. În special, pentru chestia na]ional@ este cert, c@ mi}carea cultural@pornit@ înc@ la sfâr}itul veacului XVIII din Fran]a, a avut de efect }i trezirea con}tiin]eina]ionale a neamurilor, cari gemeau pân@ atunci sub st@pâniri streine, }i, ca con-secin]@, desvoltarea din partea lor a unei activit@]i con}tie }i sistematice deemancipare, sub durata c@reia energiile lor interne au sporit astfel, încât ele, uzânddealtmintrelea }i de o coinciden]@ favorabil@ a unor întâmpl@ri interna]ionale, auprodus în veacul XIX un }ir întreg de evenimente, cari sunt tot atâtea etape în procesulde înf@ptuire succesiv@ a principiului de na]ionalitate. Revolu]ia greceasc@ din 1821,}i cea belgian@ din 1830, cari au înfrânt principiul legalit@]ii consacrat de congresulvienez din 1815, sunt considerate ca primele manifest@ri ale principiului de na]io-nalitate. Uniunea italian@ }i german@, forma]iunea de noui State na]ionale în Balcanipân@ chiar la eruperea r@zboiului mondial din 1914,au fost evenimente determinate

Page 105: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

107

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

de motive politice similare. Iar în Statele, în cari acest proces înc@ nu s-a des@vâr}it,lupta a continuat cu aceea} îndârjire, astfel c@ de o parte din poten]area maximal@a aspira]iunilor na]ionale în epoca noastr@, de alt@ parte din insusceptibilitateaabsolut@ a mijloacelor potrivnice de a suprima mi}c@rile provocate de aceste aspira]ii,era, cu oarecare obiectivitate, de prev@zut, c@ dup@ principiile invariabile ale selec]ieinaturale, într-un viitor mai mult sau mai pu]in apropiat, aceasta lupt@ cum o s@sfâr}easc@.

Problema na]ional@ a fost îns@ la noi din acest punct de vedere pu]in [email protected] o g@sim în mediul nefavorabil creiat de aceia }tiin]@ întemeiat@ pe intui]iiapriorice }i formule juridice, care pân@ chiar în cei din urm@ ani a fost precum-p@nitoare în via]a cultural@ ungar@. {tiin]a pozitiv@, pe lâng@ ce era în condi]iirudimentare, mai era }i considerat@ de o }tiin]@ resvr@titoare, }i prin urmare stânjenit@din partea oficialit@]ii cu fel de fel de mijloace.

Este atunci de mirat, dac@ încercarea de a discuta problema noastr@ na]ional@prin un ra]ionament pu]in accesibil de intui]ia publicit@]ii noastre, era primit@ cuoarecare oroare? Este de mirat, dac@ publicitatea noastr@ a preferit a se inspira deideile cuprinse în peti]ia din 1791, pentru cari idei în istoria noastr@, negre}it, s-av@rsat mult sânge, pentru cari s-au sacrificat eroi, }i cari, transmi]ându-se din genera]ieîn genera]ie, au devenit în intui]ia noastr@ colectiv@, de fapt, un fel de tradi]iune?

N-avem nimic de mirat!În definitiv, ideile numai într-atât au valoare în istorie, întrucât ele sunt asimilate

de intui]ia colectiv@ a grupurilor sociale. Din acest moment îns@, ele nu mai suntfic]iuni, ci sunt realit@]i, sunt for]e motrice, cari impulsioneaz@ }i determin@ activitatea,în multe cazuri via]a sau moartea, rena}terea sau peirea, colectivit@]ilor omene}ti.

Page 106: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

108

GHEORGHE IANCU

NOT~ ASUPRA EDI[IEI

Transcrierea s-a f@cut, în general, conform ortografiei actuale, l@sând îns@rostirile specifice ale emitentului.

În volum am introdus documentele în limba român@ }i traducerile celor înlimba maghiar@, specificând la sfâr}itul lor: originalul în limba (l.) maghiar@. Aminclus în lucrare textul în limba original@, maghiar@, referitor la preluarea Cur]iide Apel Oradea, pentru a oferi m@car o mostr@ a limbajului juridic maghiar.

În actele în care apar indicate anexe }i ele nu se g@sesc la sfâr}itul docu-mentelor, înseamn@ c@ nu le-am g@sit, cu toate demersurile pe care le-amîntreprins la Direc]iile jude]ene ale Arhivelor Na]ionale.

În fa]a fiec@rei institu]ii juridice am trecut, în stânga, denumirea ei, cunumele localit@]ii de ast@zi.

În cazul trimiterilor am procedat în felul urm@tor: la primul documentreferitor la Curtea de Apel Cluj am indicat: Arhiva Cur]ii de Apel Cluj,Arhiva, fondul Curtea de Apel Cluj Prezidiale. inv. 375/1919, dosar nr.,nemumerotat, în total fiind 5 dosare. La toate celelalte documente am pusdoar num@rul dosarului.

Dac@ în text apar termenii de jude, juzi a se în]elege c@ ei erau judec@tor,judec@tori. Ne-am aflat în prezen]a unui num@r cople}itor de nume de maimulte etnii. Sper@m c@ transcrierea lor este corect@.

La unele documente referitoare la Tribunale se g@sesc }i acte despre jude-c@torii de ocol. Le-am l@sat acolo, fiindc@ a}a erau redactate actele.

Am numerotat documentele cu cifre arabe.

Page 107: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

109

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Prescurtarea „D.c.m.s.” întâlnit@ frecvent la sfâr}itul documentelorînseamn@: „Dat ca mai sus”. Am avut }ansa ca ea s@ apar@ în studiul lui I.Papp, altfel nu }tim cum am fi descifrat-o. În lista cu institu]iile juridice preluatede statul român am trecut doar data dup@ stilul nou.

Institu]iile juridice preluate de statul român le-am a}ezat în ordine cro-nologic@, pe Cur]i de Apel. Acolo unde era aceea}i dat@ a prevalat elementulalfabetic. Pentru ca cititorul s@ cunoasc@ judec@toriile care ]ineau de untribunal prezent@m }i o List@ cu institu]iile juridice pe Cur]i de Apel }i tribunale.

LISTAinstitu]iilor juridice din Transilvania trecute sub controlul statului

român }i datele de preluare a lor

CURTEA DE APEL CLUJ – 11 martie 1919, p. 116 – 120

TRIBUNALE

Sibiu 4 martie p. 120 – 122Cluj 1 martie p. 122 – 125Alba Iulia 13 martie p. 125 – 128Deva 13 martie p. 128 – 132Turda 13 martie p. 132 – 133Bistri]a 19 martie p. 134 – 135Dej 26 martie p. 135 – 139

JUDEC~TORII

Hunedoara 28 februarie p. 139 – 143Or@}tie 4 martie p. 144 – 147Sibiu 9 martie p. 147 – 149Alba Iulia 13 martie p. 149 – 150Deva 13 martie p. 150 – 155Miercurea 13 martie p. 155 – 157Ha]eg 14 martie, p. 157 – 160Ocna Sibiului 14 martie; s-a desfiin]at la 20 august 1919, p. 160 – 163

Page 108: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

110

GHEORGHE IANCU

Turda 14 martie p. 163 – 164Sebe} 15 martie p. 164 – 167Baia de Cri} 16 martie p. 167 – 171S@li}te 16 martie p. 171 – 173Urban@ Cluj 17 martie p. 173 – 174Pui 19 martie p. 175 – 177Ilia 19 martie p. 177 – 181Aiud 20 martie p. 181 – 184Brad 21 martie p. 184 – 185Petro}ani 21 martie p. 185 – 187Blaj 23 martie p. 187 – 190Geoagiu 24 martie p. 190 – 193Câmpeni 25 martie p. 193 – 195Rodna 25 martie p. 195 – 198Bistri]a 26 martie p. 199 – 201Ludu} 27 martie p. 201 – 203Dej 28 martie p. 203 – 206Gherla 28 martie p. 207 – 209N@s@ud 28 martie p. 210 – 212Târgu L@pu} 31 martie p. 212 – 215Beclean 3 aprilie p. 216 – 220Rural@ Cluj 3 aprilie p. 220 – 222Ileanda Mare 3 aprilie p. 222 – 225Iara 4 aprilie p. 225 – 228Huedin 7 aprilie p. 228 – 230Gârbou 8 aprilie p. 230 – 233Abrud 17 aprilie p. 233 – 236Ocna Mure} 30 aprilie p. 236 – 238Nocrich 19 mai p. 238 – 242Mociu 26 mai p. 242 – 245Vin]ul de Sus 28 iunie p. 245 – 248Hida 16 august p. 249 – 252Teaca 17 septembrie p. 252 – 257

CURTEA DE APEL TÂRGU MURE{ – 18 martie, p. 257 – 259

TRIBUNALE

Dumbr@veni 10 martie p. 259 – 264Târgu Mure} 15 martie p. 264 – 267Miercurea Ciuc 28 iulie p. 267 – 270

Page 109: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

111

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Târgu Secuiesc 1 august p. 270 – 272Odorheiul Secuiesc 31 august p. 272 – 273Bra}ov nu avem date

JUDEC~TORII

Dumbr@veni 12 martie p. 274 – 276Husus@u 12 martie p. 277 – 281Târgu Mure} 15 martie p. 281 – 286Reghin 17 martie p. 287 – 292Sighi}oara 19 martie p. 292 – 299Media} 25 martie p. 299 – 301Bra}ov 27 martie p. 301 – 305F@g@ra} 1 aprilie p. 305 – 311{ercaia 8 aprilie p. 311 – 312Târn@veni înainte de 19 aprilie p. 312 – 314Z@rne}ti înainte de 23 aprilie p. 314 – 316Cohalm 29 aprilie p. 316 – 320Miercurea Nirajului 14 mai p. 320 – 323Cristurul Secuiesc 23 iunie p. 323Miercurea Ciuc 28 iulie p. 323 – 325Sânmartin 29 iulie; s-a desfiin]at în 15 august, p. 325 – 327Gheorghieni 31 iulie p. 327 – 329

CURTEA DE APEL ORADEA – 3 mai p. 329 – 340

TRIBUNALE

Oradea 3 mai p. 340 – 346Zal@u 14 mai p. 346 – 348Sighet 23 mai p. 348 – 352Satu Mare 25 iunie p. 352 – 354

JUDEC~TORII

Salonta 13 mai p. 354 – 356Tinca 14 mai p. 357 – 363Beiu} 15 mai p. 364 – 365Va}c@u 16 mai p. 366 – 369Ale}d 17 mai p. 369 – 377Berettyujfalu 17 mai p. 377 – 380Ceica 17 mai p. 381 – 384Rural@ Oradea înainte de 19 mai p. 384 – 386Urban@ Oradea înainte de 19 mai p. 386 – 387Marghita 20 mai p. 387 – 390{imleul Silvaniei 20 mai p. 390 – 393

Page 110: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

112

GHEORGHE IANCU

LISTAInstitu]iile juridice din Transilvania existente în anul 1921

A. Curtea de Apel Cluj (7 tribunale)

I. Tribunalul Alba lulia (6 judec@torii de ocol, 180 comune)1. Judec@toria Abrud (16 comune)2. Judec@toria Aiud (37 comune)3. Judec@toria Alba lulia (39 comune)4. Judec@toria Blaj (19 comune)5. Judec@toria Ocna Mure}ului [Uioara] (33 comune)6. Judec@toria Ocna Sibiului (16 comune)

II. Tribunalul Bistri]a (3 judec@torii, 98 comune)1. Judec@toria Bistri]a (62 comune)2. Judec@toria N@s@ud (23 comune)3. Judec@toria Rodna Veche (13 comune)

III. Tribunalul Cluj (6 judec@torii, 235 comune)1. Judec@toria urban@ Cluj2. Judec@toria rural@ Cluj (78 comune)3. Judec@toria Hida (34 comune)4. Judec@toria Huedin (46 comune)5. Judec@toria Mociu (39 comune)6. Judec@toria Teaca (57 comune)

IV. Tribunalul Dej (6 judec@torii, 318 comune)1. Judec@toria Beclean (61 comune)2. Judec@toria Gârbou (45 comune)3. Judec@toria Dej (53 comune)4. Judec@toria Gherla (61 comune)5. Judec@toria Ileanda Mare (51 comune)6. Judec@toria L@pu} (47 comune)

V.Tribunalul Deva (8 judec@torii, 365 comune)1.Judec@toria Deva (58 comune)2.Judec@toria Geoagiu (33 comune)

Page 111: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

113

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

3.Judec@toria Ha]eg (68 comune)4.Judec@toria Hunedoara (53 comune)5.Judec@toria Ilia (76 comune)6. Judec@toria Or@}tie (35 comune)7. Judec@toria Petro}ani (14 comune)8. Judec@toria Pui (28 comune)

VI.Tribunalul Sibiu (5 judec@torii, 88 comune)1. Judec@toria Sibiu (32 comune)2. Judec@toria Miercurea (13 comune)3. Judec@toria Nocrich (15 comune)4. Judec@toria S@li}te (11 comune)5. Judec@toria Sebe} (17 comune)

VII. Tribunalul Turda (4 judec@torii, 142 comune)1. Judec@toria Iara de Jos (38 comune)2. Judec@toria Câmpeni (17 comune)3. Judec@toria Ludu} (30 comune)4. Judec@toria Turda (57 comune)

B. Curtea de Apel Târgu Mure} (4 tribunale)

I. Tribunalul Bra}ov (8 judec@torii, 277 comune)1. Judec@toria Bra}ov (23 comune)2. Judec@toria F@g@ra} (51 comune)3. Judec@toria Gheorghieni (16 comune)4. Judec@toria Miercurea Ciuc (48 comune)5. Judec@toria {ercaia (20 comune)6. Judec@toria Sfântul Gheorghe (59 comune)7. Judec@toria Târgu Secuiesc (45 comune)8. Judec@toria Z@rne}ti (15 comune)

II. Tribunalul Iba}fal@u (Dumvr@veni) (6 judec@torii, 216 comune)1. Judec@toria Agnita (42 comune)2. Judec@toria Cohalm (28 comune)3. Judec@toria Diciosânm@rtin (Târn@veni) (54 comune)4. Judec@toria Iba}fal@u (32 comune)5. Judec@toria Media} (26 comune)6. Judec@toria Sighi}oara (34 comune)

III. Tribunalul Odorhei (2 judec@torii, 136 comune)1. Judec@toria Cristur (49 comune)2. Judec@toria Odorhei (87 comune)

Page 112: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

114

GHEORGHE IANCU

IV. Tribunalul Târgu Mure} (3 judec@torii, 204 comune)1. Judec@toria Miercurea Nirajului (62 comune)2. Judec@toria Reghin (73 comune)3. Judec@toria Târgu Mure} (69 comune)

C. Curtea de Apel Oradea (4 tribunale)

I. Tribunalul Oradea (10 judec@torii, 438 comune)1. Judec@toria Ale}d (54 comune)2. Judec@toria Beiu} (70 comune)3. Judec@toria Ceica (46 comune)4. Judec@toria Marghita (57 comune)5. Judec@toria urban@ Oradea6. Judec@toria rural@ Oradea (74 comune)7. Judec@toria Salonta ( 16 comune)8. Judec@toria S@cuieni (25 comune)9. Judec@toria Tinca (54 comune)10. Judec@toria Va}c@u (36 comune)

II. Tribunalul Satu Mare (7 judec@torii, 224 comune)1. Judec@toria Ardud (29 comune)2. Judec@toria Baia Mare (40 comune)3. Judec@toria Carei (25 comune)4. Judec@toria Halmeu (15 comune)5. Judec@toria Satu Mare (38 comune)6. Judec@toria Seini (36 comune)7. Judec@toria {omcuta Mare (41 comune)

III. Tribunalul Sighet (2 judec@torii, 53 comune)1. Judec@toria Sighet (30 comune)2. Judec@toria Vi}eul de Sus (23 comune)

IV. Tribunalul Zal@u (5 judec@torii, 342 comune)1. Judec@toria Cehu Silvaniei (48 comune)2. Judec@toria Jibou (37 comune)3. Judec@toria {imleul Silvaniei (68 comune)4. Judec@toria T@}nad (41 comune)5. Judec@toria Zal@u (48 comune)

D. Curtea de Apel Timi}oara (4 tribunale)

I. Tribunalul Arad (9 judec@torii, 278 comune)1. Judec@toria Arad (12 comune)

Page 113: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

115

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

2. Judec@toria Baia de Cri} (64 comune)3. Judec@toria Buteni (54 comune)4. Judec@toria H@lmagiu (34 comune)5. Judec@toria Chi}ineu-Cri} (25 comune)6. Judec@toria Ineu (29 comune)7. Judec@toria Radna (40 comune)8. Judec@toria Pecica (10 comune)9. Judec@toria {iria (11 comune)

II. Tribunalul Caransebe} (4 judec@torii, 105 comune)1. Judec@toria Bozovici (19 comune)2. Judec@toria Caransebe} (27 comune)3. Judec@toria Or}ova (29 comune)4. Judec@toria Teregova (20 comune)

III. Tribunalul Lugoj (5 judec@torii, 287 comune)1. Judec@toria Boc}a Montan@ (40 comune)2. Judec@toria F@get (63 comune)3. Judec@toria Lugoj (81 comune)4. Judec@toria Oravi]a (30 comune)5. Judec@toria Sasca Montan@ (41 comune)

IV. Tribunalul Timi}oara (11 judec@torii, 243 comune)1. Judec@toria Aradul Nou (18 comune)2. Judec@toria Biled (15 comune)3. Judec@toria Buzia} (25 comune)4. Judec@toria Ciacova (13 comune)5. Judec@toria Deta (26 comune)6. Judec@toria Lipova (28 comune)7. Judec@toria Modo} (26 comune)8. Judec@toria Reca} (30 comune)9. Judec@toria Sânnicolaul Mare (22 comune)10. Judec@toria Timi}oara (23 comune)11. Judec@toria Vinga (17 comune)

Men]ion@m c@ la fiecare judec@torie sunt în}irate comunele }i se indic@ distan]apân@ la centrul judec@toriei.

În lista pe care am preluat-o noi am pus Curtea de Apel Târgu Mure} înainteaCur]ii de Apel Oradea, a}a cum este }i în lista noastr@. Pentru toate aceste informa]iivezi: împ@r]irea judec@toreasc@ a Transilvaniei, Banatului }i a [inuturilor alipite, dinlucrarea: C. Martinovici, N. Istrati, Dic]ionarul Transilvaniei, Banatului }i celorlalte[inuturi alipite, Cluj, 1921, p. 54-83.

Page 114: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

116

GHEORGHE IANCU

DOCUMENTE

CURTEA DE APEL CLUJ

1. Proces Verbal

întocmit la Cluj, în data de 11 martie 1919, în cl@direa Cur]ii de Apel, privind prelu-area conducerii Cur]ii de Apel în urma dispozi]iei Consiliului Dirigent Român din Sibiu

Sunt prezen]i subsemna]ii:Ca urmare a faptului c@ pre}edintele Cur]ii de Apel, Weer György, lipse}te, fiind

bolnav, în fa]a adjunctului pre}edintelui Cur]ii de Apel, pre}edintele consiliului, PozsoniAntal, la ora 9,30, se prezint@ judec@torul de Curte de Apel, dr. Mic}a Pompeius caredeclar@ c@, în virtutea documentului nr. 121-1919, just emis de c@tre Consiliul DirigentRomân din Sibiu, a fost îns@rcinat cu preluarea conducerii Cur]ii de Apel. Solicit@pre}edintelui consiliului, Pozsoni Antal, s@ predea conducerea institu]iei. Pre}edinteleconsiliului, Pozsoni Antal refuz@ s@ predea conducerea institu]iei invocând acordurileinterna]ionale de la Haga }i armisti]iul încheiat cu Puterile Aliate.

Dr. Mic}a Pompeius p@r@se}te cl@direa Cur]ii de Apel }i revine la ora 10 înso]itde primarul ora}ului Cluj-Napoca, dr. Pop Iulian }i dr. Poru]iu Balint în calitate deîns@rcinat al prefectului. dr. Mic}a Pompeius solicit@ din nou pre}edintelui consiliului,Pozsoni Antal, s@ predea conducerea Cur]ii de Apel având în vedere apari]ia for]elorarmate ca urmare a dispozi]iei autorit@]ilor locale.

Pre}edintele consiliului Cur]ii de Apel, Pozsoni Antal cite}te urm@toarea declara]ie:În calitate de adjunct al pre}edintelui Cur]ii de Apel din Cluj – grav bolnav – sunt nevoits@ expun, într-o conjunctur@ dificil@ pentru mine urm@toarea declara]ie pe care ofundamentez pe baza legilor existente, în conformitate cu profesia mea de jurist }i cur@spunderea care deriv@ din aceast@ func]ie.

Noi, judec@torii }i, în general, juri}tii am fost numi]i pe baza legilor maghiare }iam depus jur@mânt c@ vom r@mâne credincio}i în orice împrejurare Constitu]ieiUngariei }i c@ vom respecta tradi]iile juridice }i legile Ungariei. Noi nu am fost absolvi]ide prevederile acestui jur@mânt. În conformitate cu prevederile articolului I dinConven]ia de armisti]iu încheiat@ cu Puterile Aliate, administra]ia civil@ r@mâne însubordinea guvernului maghiar. Iar, conform prevederilor art. XVII, alia]ii nu se potamesteca în administra]ia intern@ a statului maghiar.

În cadrul punctului I al comunicatului emis de comandamentul diviziei a 7-aromâne – care a ocupat Cluj-Napoca – în data de 24 decembrie 1918 se specific@faptul c@ trupele armatei regale române au ocupat ora}ul Cluj-Napoca ca urmare a

Page 115: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

117

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

dispozi]iilor Puterilor Antantei }i numai pentru a asigura ordinea statal@ }i siguran]apersonal@ }i material@ a locuitorilor.

Iar punctul 3 al comunicatului respectiv sus]ine ca în concordan]@ cu prevederilearmisti]iului, toate institu]iile de stat, administrative, comunale etc. î}i vor continuaactivitatea potrivit legisla]iei }i reglement@rilor aflate în vigoare la acea dat@.

Prevederile armisti]iului sunt obligatorii pentru România }i, evident, pentru to]iromânii care, în urma deciziei de la Alba Iulia se consider@ ca cet@]eni ai României.

Dar chiar }i în cazul în care nu s-ar aplica prevederile armisti]iului încheiat cuPuterile Aliate, }i am lua în considerare doar acordurile interna]ionale, solicit@rileConsiliului Dirigent Român din Sibiu, nu au nici o baz@ juridic@ deoarece:

Potrivit reglement@rilor impuse de conven]ia de la Haga – ratificat@ de legea XLIII-1913– respectiv, de art. XLIII – care constituie una din anexe, acceptat@ }i de regele României– ocupantul exercit@ puterea în teritoriul ocupat în conformitate cu legisla]ia aflat@ în vigoare;art. 45 interzice ocupantului s@ sileasc@ popula]ia care locuie}te pe teritoriul ocupat s@depun@ jur@mânt de credin]@ fa]@ de ocupant. Prin urmare, aceste prevederi se aplic@ }iîn cazul trupelor armatei regale române, care se g@sesc în Cluj ca trupe ocupante.

Prin urmare, pân@ când legile care vor fi legiferate în cadrul statelor create dec@tre tratatul de pace, legi care s@ ]in@ cont de tratatele de pace, nu vor anulaprevederile }i obligativitatea jur@mântului depus de func]ionarii maghiari fa]@ de statulmaghiar, m@ v@d nevoit s@ calific drept nelegale, toate ini]iativele care urm@rescpreluarea judec@toriilor aflate sub jurisdic]ia mea }i care i-ar obliga pe func]ionariicare activeaz@ în cadrul corpului juridic s@ încalce jur@mântul de fidelitate }i prinaceasta s@-i despart@ de statul maghiar.

Întrucât chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate este în acela}i timp }i oproblem@ de con}tiin]@, eu nu am dorit s@ influen]ez pe nimeni în ceea ce prive}tedepunerea/nedepunerea jur@mântului }i astfel, în aceast@ chestiune, fiecare judec@tor}i func]ionar din aparatul juridic trebuie s@ se pronun]e individual.

De consecin]ele care vor rezulta în urma acestei proceduri sunt r@spunz@tori ceicare ne oblig@ s@ pred@m puterea.

Dup@ citirea acestei declara]ii, judec@torul Nyírõ Géza – în calitate de adjunct alpre}edintelui consiliului Cur]ii de Apel, declar@ c@ î}i însu}e}te punctele de vedereexprimate în cadrul declara]iei anterioare.

Dr. Pop Iulian nu ia la cuno}tin]@ declara]ia citit@ – el nu recunoa}te prevederileacordului de armisti]iu, deoarece nu au fost reprezenta]i la discu]ii – }i solicit@ pre}e-dintelui de consiliu al Cur]ii de Apel, Pozsoni Antal, s@ p@r@seasc@ cl@direa.

Pre}edintele de consiliu al Cur]ii de Apel, Pozsoni Antal, a solicitat comanda-mentului for]elor armate prezentarea împuternicirii prin care se permite aplicareafor]ei. Dr. Pop Iulian declar@ c@ nu este obligat s@ prezinte o asemenea împuterniciredar, în acest, sens, face referiri la prevederile ordonan]ei emise de c@tre ConsiliulDirigent român din Sibiu, care reglementeaz@ }i problema utiliz@rii for]ei.

Pozsoni Antal declar@ c@ nu este dispus s@ p@r@seasc@ – de bun@ voie – cl@direa.În aceste condi]ii, dr. Pop Iulian ordon@ intrarea jandarmilor care l-au înso]it }i declar@

Page 116: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

118

GHEORGHE IANCU

c@ îl îndep@rteaz@ pe numitul pre}edinte de consiliu al Cur]ii de Apel prin folosireafor]ei aflat@ la dispozi]ie.

Ca urmare a faptului c@ o unitate a voluntarilor regali români a ocupat intr@rileîn cl@direa Cur]ii de Apel, iar jandarmii români au ocupat incinta cl@dirii }i }i-au f@cutapari]ia în biroul s@u, pre}edintele de consiliu al Cur]ii de Apel, Pozsoni Antal }iadjunctul s@u Nyírõ Géza, cedând for]ei – au p@r@sit cl@direa.

Procesul verbal a fost încheiat în 2 exemplare, unul r@mânând la pre}edintele de consiliual Cur]ii de Apel, Pozsoni Antal, iar al doilea exemplar a fost preluat de dr. Mic}a Pompeius.

s.s. Pozsoni Antal – pre}edintele de consiliu al Cur]ii de Apel; s.s. Nyirõ Géza –adjunctul pre}edintelui de consiliu al Cur]ii de Apel; s.s. dr. Sobonya Béla – secretaral pre}edintelui Cur]ii de Apel; s.s. dr. Pompeius Mic}a – pre}edintele Cur]ii de Apel;s.s. dr. Iulian Pop – primar; s.s. dr. Emil Dandea – secretar primarial.

Curtea de Apel Cluj, Arhiva, fondul Curtea de Apel Cluj, Prezidiale Inv. 375/1919, dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

2. Proces-verbal

luat la Curtea de Apel din Cluj, în 27 Februarie/12 Martie 1919, despre depunereajur@mântului oficios a consilierului la Curtea de Apel, dr. Iuliu Popescu.

Prezen]i fiind subscri}ii:Dr. Iuliu Popescu se prezint@ }i se roag@, ca privitor la c@l@toria imediat@, ce are

s@ o fac@ în afacerea sa privat@, - s@ depun@ jur@mântul oficios f@r@ amânare.-Neputându-se convoca }edin]a plenar@, din cauza absen]ei consilierilor }i a nota-

rului de senat, - dr. Iuliu Popescu a depus jur@mântul oficios, prescris în ordonan]aConsiliului Dirigent Român Resortul Justi]iei, Nr. 121-1919. just. §-il 4, în mânapre}edintelui Cur]ii de Apel.-

s.s. dr. Pompei Mic}a., pre}edintele Cur]ei de Apel, s.s. Gavril Fülep, s.s. dr. IuliuPopescu.

Dosar 2.

3. Proces-verbal

luat la Curtea de Apel din Cluj, în 28 Faur/13 Martie 1919, despre depunereajur@mântului oficios a procurorului general dr. Alexandru Pop }i a consilierului dela Curtea de Apel, Gustav Haupt.

Prezen]i fiind subscri}ii:Se prezint@ dr. Alexandru Pop, noul numit procuror general lâng@ Curtea de Apel

}i se roag@, c@ privitor la c@l@toria urgent@ ce are s@ o fac@, - s@ depun@ jur@mântuloficios f@r@ amânare. -

Din cauza absen]ei consilierilor noui numi]i, neputându-se convoca o }edin]@plenar@, îns@ fiind de fa]@ }i consilierul Gustav Haupt, fostul judec@tor de tabl@ }i pân@acum, - ambii au depus jur@mântul oficios prescris în ordonan]a nr. 121.§.4, în mânasubscrisului pre}edinte de la Curtea de Apel.-

Page 117: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

119

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

s.s. dr. Pompei Mic}a, pre}edintele Curtei de Apel, s.s. dr. Ioan Pordea, notar,s.s. dr. Alexandru Pop, s.s. Gustav Haupt.

Dosar 2.

4.Pre}edintele Cur]ii de Apel Cluj. –1 con. 2 pres.1919

Domnule Ministru,

Pe baza ordonan]ei ad 121-1919, just. Am onoare a V@ raporta urm@toarele:La 26 Februarie/11 Martie/a.c. preluând oficiul presidial conform con]inutului

procesului verbal al@turat sub 1./., numai decât am convocat }edin]a plenar@ cuobservarea c@ absen]a nemotivat@ echivaleaz@ cu denegarea jur@mântului. –

La }edin]a plenar@ îns@ – afar@ de consilierul Gustav Haupt – nimenea nu s-aprezintat, - ba chiar }i subscrierea convoc@rei cu to]i au denegat-o, înaintând spresu}ternere declara]iunea de subt 2./. care este subscris@ din partea tuturor judec@torilorabsen]i – afar@ de pre}edintele George Weer, care de 8 luni e greu bolnav }i de magistra]iidr. Adrian Nyister }i dr. Iosif Szepsi, cari asemenea de timp mai scurt sunt bolnavi. –

Prin urmare despre actul deneg@rei jur@mântului nu s-a putut lua proces verbal. –Magistra]ii Gustav Haupt, precum noul numit dr. Iuliu Popescu, tot a}a }i procurorul

general dr. Alexandru Pop au depus jur@mântul prescris în ordonan]a Nr. 121, § 4. –dup@ cum arat@ procesele verbale al@turate sub 3 }i 4./. încheiate despre actul acesta. –

Consilierii noui numi]i dr. Andrei Pop }i Sever Barbura înc@ nu s-au prezintat. –Func]ionarii subalterni / notari de senat }i cel@lalt personal / înc@ au înaintat 2

declara]iuni acludate sub 5 }i 6../., declarându-se }i verbal tot în sensul scrisoarei lor,ba chiar }i servitorii au luat ]inut@ asemenea cu toate c@ le-am accentuat la to]iurm@rile a pa}ului acesta nesocotit.

Dintre ofician]ii subalterni ca bolnavi sunt absen]i Francisc Czucza }i Béla Hadháziprimoficiali, mai departe Béla Oláh urnist, iar@ dintre servitori tot din cauza morbuluiIoan Gál. –

Preluarea economic@ este în curgere. – Despre încheierea acesteia raportul separatva urma. – Personalul vechi la preluarea economic@ dup@ insistare energic@ ne st@ ladispozi]ie. –

Fiind f@r@ personal, am fost silit s@ substituez 1, la un post de notar de senat }itotodat@ secretar presidial provizoriu pe dr. Pavel Cri}an notar la Tribunalul din Cluj;2., la un alt post de notar de senat pe dr. Ioan Pordea practicant tot la Tribunaluldin Cluj; 3., la postul de director pe Ioan Vod@ primoficial de procuratur@ general@în pensiune, locuitor din Cluj. –

La alte posturi pân@ acuma nu s-au aflat reflectan]i. –V@ rog Dle Ministru, binevoi]i, cu l@sarea la loc a înt@ri dispozi]iile acestea ale

mele, respective pe susnumi]ii a-i denumi definitiv }i totodat@ a-mi da permisiunespre întregirea personalului pân@ la num@rul neîncunjurat de lips@. –

Page 118: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

120

GHEORGHE IANCU

Am onoare a înainta competin]a la un post de consilier la Curtea de Apel a luiAlexandru Ancean jude cercual în pensiune din Gherla, subt 7./. cu p@trimea cea maic@lduroas@, deoarece pe suplicantele nu numai din veste, f@r@ }i din esperin]@ proprieca judec@tor bun l-am cunoscut. –

De 2 senate dintr-un ceput necondi]ionat vom avea lips@ }i acestea numai prinnumirea înc@ a unui consilier se vor putea creia.–

Remânând din tot personalul numai un consilier, Gustav Haupt, conspectul alofician]ilor actuali nu s-a mai f@cut, îns@ prin aceasta raportez, c@ numitul de}i înc@nu deplin, dar vorbe}te române}te, de prezent e în clasa VI gradul al doilea, are so]ie}i 3 copii, are mai departe anual 7200 cor. adaos familiar dup@ 4 membri / 3 copii}i so]ia / }i în fine 1800 cor. bani de cortel. –

Primi]i V@ rog Domnule Ministru expresia sincer@ a deosebitei mele stim@ }iconsidera]ie. –

Cluj, la 28 Februarie/13 Martie/1919. – s.s. dr. Pompei Mic}aDosar 2.

TRIBUNALUL SIBIU

5.Nr.1919.El.V.A.80.

Proces-verbal

Încheiat la Sibiu în cl@direa tribunalului, la data de 4 martie 1919.Au fost prezen]i:În biroul adjunctului pre}edintelui de tribunal Klie Antal s-a prezentat Munteanu

Iuliu – persoan@ cunoscut@ personal de c@tre adjunctul pre}edintelui de tribunal, care,ar@tând documentul nr. 121/1919, eliberat de Dr. Aurel Laz@r, }eful resortului justi]ieidin cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu, prin care fusese numit pre}edinteletribunalului din Sibiu, i-a solicitat adjunctului pre}edintelui de tribunal s@ predeaconducerea tribunalului.

Adjunctul pre}edintelui de tribunal a refuzat s@ predea conducerea institu]iei,motivând c@, în virtutea armisti]iului încheiat cu Puterile Aliate, administra]ia civil@r@mâne sub conducerea guvernului maghiar, astfel c@ Consiliul Dirigent Român nuse poate amesteca în administra]ia statului maghiar.

Munteanu Iuliu i-a atras aten]ia numitului adjunct al pre}edintelui de tribunal în sensulc@, în cazul refuzului, în conformitate cu instruc]iunile primite, va fi nevoit s@ ia în considerareinterven]ia prefectului }i, pe baza dispozi]iilor acestuia, eventuala folosire a for]ei.

Cu atât mai mult cu cât, în momentul actual, în Sibiu, puterea se afl@ în mânaConsiliului Dirigent.

Ca urmare a men]ion@rii posibilit@]ii recurgerii la for]@, adjunctul pre}edintelui detribunal a declarat c@ este dispus s@ predea, în aceste condi]ii, conducerea institu]iei,iar procesul de predare/primire s-a efectuat dup@ cum urmeaz@:

Page 119: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

121

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Adjunctul pre}edintelui de tribunal Klie Antal pred@;I.Cl@direa tribunalului cu cele 100 de camere;II.Întreaga înzestrare a cl@dirii, pe baza listelor de inventar, cu excep]ia obiectelor

rechizi]ionate de autorit@]ile române }i armata român@ în schimbul chitan]elor }i aproceselor-verbale;

III.Arhivele, c@r]ile funciare, bibliotecile, camera unde se p@streaz@ corpurile delicteîmpreun@ cu acestea, cantitatea de lemne nefolosit@ / aproximativ 16-17 stânjeni, 21stânjeni în conformitate cu actele doveditoare au fost împrumutate biroului Dr. RomulBoil@ – resortul transporturilor – birou care se afl@ la etajul II în cl@direa tribunalului /,cantitatea de lemne nefolosit@ / aproximativ 7-8.000 kg./.

1.contabilitatea birourilora. rubricile 1-37 – încas@ri - 39.500 coroane, 90 fillerib. rubricile 1-106 – pl@]i - 38.766 coroane, 35 filleric. suma r@mas@ 734 coroane, 55 filleri

2.contabilitatea diurni}tilora. rubricile 1-16- încas@ri - 14.233 coroane, 69 fillerib. rubricile 1-17 – pl@]i - 14.233 coroane, 69 filleric. suma r@mas@ -

3.contabilitatea deplas@rilora. rubricile 1-13 – încas@ri - 7.624 coroane, 76 fillerib. rubricile 1-16 – pl@]i – 7.545 coroane, 76 filleric. suma r@mas@ 79 coroane

4.contabilitatea hainelor de lucrua. rubricile 1-4 - încas@ri – 1.216 coroane, 64 fillerib. rubricile 1-14 – pl@]i – 466 coroane, 64 filleric. suma r@mas@ 750 coroane

5. Tariful privind înfiin]area firmelor, sub rubricile 1, 2, 3, 4, 5, 6,/1919, 86/1918,2, 8, 9, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 19, 21, 24, 25, 27, 28/1919 – s-au încasat 36 coroane.

6. Registrul de depuneri: rubrica 37/1914 – 600 coroane; rubrica 102/1914 – 6coroane, 80 filleri; rubrica 13/1915 – 1.200 coroane; rubrica 32/1915 – 90 coroane;rubrica 40/1915 – 200 coroane; rubrica 41/1915 – 270 coroane; rubrica 33/1916 –554 coroane, 21 filleri; rubrica 22/1917 – 113 coroane; rubrica 43/1917 – 10 coroane;rubrica 71/1917 – 9 coroane, 42 filleri; rubrica 16/1918 – 191 coroane, 80 filleri;rubrica 17/1918 – 12 coroane; rubrica 26/1918 – 450 coroane; rubrica 46/1918 –1.800 coroane; rubrica 75/1918 – 1.200 coroane; rubrica 86/1918 – 3 coroane, 20filleri; rubrica 88/1918 – 1 ceas cu lan] }i 2 coroane, 72 filleri; rubrica 102/1918 –portmoneu imita]ie de piele neagr@ }i 310 coroane, 88 filleri; rubrica 103/1918 – 200coroane; rubrica 106/1918 – 5.590 coroane; rubrica 107/1918 – 542 coroane }i 123lei; rubrica 109/1918 – 600 coroane }i 1 lan] sub]ire de aur; rubrica 114/1918 – 1pereche de cercei din por]elan, 1 verighet@, 70 coroane; rubrica 117/1918 – 440coroane; rubrica 119/1918 – 10 coroane; rubrica 121/1918 – 120 coroane; rubrica122/1918 – 84 coroane, 50 filleri; rubrica 123/1918 – 92 coroane; rubrica 124/1918– 62 coroane, rubrica 125/1918 – 32 coroane, 45 filleri; rubrica 126/1918 – 230 m@rci,

Page 120: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

122

GHEORGHE IANCU

75 bani, 34 lei }i 1 cec de 15.000 coroane; rubrica 6/1919 – 87 coroane; rubrica 7/1919 – 1 foaie de contabilitate; rubrica 9/1919 – 39 coroane; rubrica 10/1919 – 120coroane; rubrica 11/1919 – 70 coroane; rubrica 13/1919 – carnet de economii cusuma de 150 coroane; rubrica 14/1919 – 6.035 coroane.

7. Pred@ seiful de bani, dou@ chei originale }i dou@ de rezerv@, lista cu personalultribunalului, registrul de contabilitate al casieriei, cele aproximativ 2.300 foi de infor-mare aflate în seif, adeverin]ele, contractele de închirieri referitoare la judec@toriile deocol din S@li}te, Sebe}, Miercurea Sibiului }i Nochrich. Pred@ corpurile delicte.

s.s. Munteanu Iuliu, pentru primire, s.s. Klie Antal, pentru predare, s.s. SzékelyAntal, grefier.

Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

6.Prezidiul tribunalului SibiuNr.1919.Pres.V.A.80.

Onorat {ef al Justi]iei,

Al@turat sub ./. am onoare a sub}terne un exemplar a protocolului desprepreluarea tribunalului Sibiu, totodat@ raportez c@ judec@torul denumit la tribunalullocal, Dr. Octavian Zaharia, în 1 martie }i judec@torul denumit la judec@toria de ocolNochrich, în 4 martie a.c., au depus jur@mântul normat în § 4. a ordonan]ei DVoastre.

Sibiu, la 1919, 4 martie st.n.Cu respect,s.s. Iuliu Munteanu pre}edinteDosar 2.

TRIBUNALUL CLUJ

7.Proces-verbal

Încheiat la Cluj, în data de 11 martie 1919 orele 10, în cl@direa tribunalului dinCluj.

Subiect:Preluarea conducerii tribunalului.Sunt prezen]i subsemna]ii:Î}i fac apari]ia: Dr. Nestor Lauren]iu, în calitate de pre}edinte al tribunalului din

Cluj, numit de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu; Dr. Utalea Octav, în calitatede prefect }i trimis al prefecturii jude]ului Cluj }i Marian Virgil.

Dr. Nestor Lauren]iu îi comunic@ pre}edintelui tribunalului – Dr. Ternovszky Béla– c@ are instruc]iuni din partea Consiliului Dirigent Român de a prelua conducerea

Page 121: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

123

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

tribunalului, ar@tând decizia nr. 121/1919 a Consiliului Dirigent Român din Sibiu,datat@ 8 februarie 1919 }i solicit@ pre}edintelui tribunalului s@-i predea conducereainstitu]iei.

Pre}edintele tribunalului, Dr. Ternovszky Béla declar@ c@ nu recunoa}te dreptulde a emite dispozi]ii }i decizii al Consiliului Dirigent Român din Sibiu, deoarece, înconformitate cu prevederile acordului de armisti]iu semnat cu Puterile Aliate, admi-nistra]ia }i justi]ia r@mân subordonate guvernului maghiar pân@ la decizia final@ aConferin]ei de pace. De asemenea, face referire la articolele 43 }i 44 ale conven]ieide la Haga din 1913, potrivit c@rora trebuie respectate legile care sunt în vigoare în]ar@. Ca urmare, refuz@ s@ predea conducerea tribunalului.

Dr. Nestor Lauren]iu solicit@ prefectului Utalea Octav s@ pun@ în aplicare deciziaConsiliului Dirigent Român din Sibiu.

Prefectul Dr. Utalea Octav solicit@, înc@ o dat@, pre}edintelui tribunalului, Dr.Ternovszky Béla predarea conducerii tribunalului, în caz contrat fiind nevoit s@ apelezela folosirea for]ei.

Pre}edintele tribunalului, Dr. Ternovszky Béla declar@ c@ va da curs solicit@rii dea preda conducerea tribunalului doar în cazul folosirii for]ei armate.

La dispozi]ia prefectului, Dr. Utalea Octav, în cl@direa tribunalului }i-a f@cutapari]ia o patrul@ militar@; în urma acestui fapt, pre}edintele Dr. Ternovszky Béladeclarând c@, în urma folosirii for]ei, este silit s@ predea conducerea tribunaluluiDr.ului Nestor Lauren]iu.

Dr. Nestor Lauren]iu preia conducerea tribunalului.În vederea execut@rii pred@rii am@nun]ite, pre}edintele tribunalului, Dr. Ternovszky

Béla, îl desemneaz@ pe directorul administrativ Simon Antal.Acest proces-verbal a fost încheiat în dou@ exemplare originale, un exemplar a

fost înmânat Dr.ului Ternovszky Béla, al doilea Dr-ului Nestor Lauren]iu.Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Dr. Lauren]iu Nestor, s.s. Dr. Utalea Octav, s.s. Virgil Marian, s.s. Dr. Ternovszky

Béla, s.s. Dr. Grois László.Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

8.Domnule Ministru,

[11 martie 1919]

Conform ordinului Nr. 121/1919 Just. Pr., am onoare a V@ raporta c@ m-amprezentat în 11 l.c. la sediul tribunalului Cluj }i am preluat conducerea acestui tribunal.Procesul-verbal redactat cu aceast@ ocazie Vi-l a}tern sub A.

Fiindc@ fostul prezident, corpul judec@toresc, cum }i func]ionarii subalterni aup@r@sit imediat dup@ aceast@ preluare edificiul tribunalului }i fostul prezident mi-adenegat cererea de a convoca el o }edin]@ plenar@, am convocat eu pe judec@tori,prin circulara aclus@ sub ad. B., pentru a doua zi, 12 l.c., la 9 ore a.m., iar pe notari

Page 122: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

124

GHEORGHE IANCU

}i ceilal]i func]ionari subalterni }i servitori pe 10 ore a.m., a aceleia}i zile, în scop dea le comunica Decretul Nr. 1 }i ordonan]a nr. 121/1919 Just. Pr., cum }i a le luajur@mântul oficial, respectiv, declara]ia solemn@. Aceste convoc@ri îns@ n-au avutrezultatul dorit, de vreme ce nici judec@torii, nici cel@lalt personal, nu s-au prezentat,f@r@ mi-au trimis la birou prin un servitor declara]iile acluse aci sub B, C, D.

A trebuit astfel s@-mi câ}tig convingerea c@ procedura este la fel ca cea de laCurtea de Apel, a fost pus@ la cale }i organizat@ chiar.

Corpul judec@toresc la tribunal const@ din 18 membri, din care 10 membri aufost activi /care se pot vedea din circulara ad. B./, apoi 4 membri concedia]i }i 4 carenu s-au prezentat înc@ dup@ serviciul militar. Unul dintre judec@torii concedia]i mi-atrimis prin po}t@, ulterior, declara]ia, aclus@ sub E.

În acest fel am r@mas f@r@ nici un judec@tor }i absolut f@r@ nici un fel de personalsubaltern. Între servitori am descoperit îns@ 2 români, dintre care unul, Teodor Tolan,s-a angajat s@-mi fac@ serviciul de curier la po}t@ }i în cancelarie, dar nici acesta nue aplicat deocamdat@ s@ depun@ jur@mântul ori declara]ia solemn@, procedându-sela terorismul colegilor s@i de care, om mai b@trân fiind }i familist, se vede c@ ducefric@. Aceast@ team@ e atât de mare încât, interogându-l s@-mi comunice numeleacestor terorizatori, s-a cufundat într-un mutism complet.

Începând cu ziua de 12 l.c., fac preluarea depozitelor, materialului }i inventarierea,care lucrare va mai dura vreo 6-8 zile, în acest r@stimp sper s@ soseasc@ }i judec@toriiromâni numi]i aici.

Deocamdat@ pân@ azi, 14 martie n. seara, n-a sosit înc@ nici unul dintre domniijudec@tori, ba chiar Dr. Fene}anu, care a fost numit în prezen]a mea la Sibiu /8 l.c./ dinpartea Dlui Ministru, ca notar la acest tribunal, înc@ nu s-a prezentat pân@ acum la serviciu.

Sub for]a împrejur@rilor }i în co-în]elegere cu Dl prefect al Cur]ii de Apel, amsuspendat toate pertract@rile pe durat@ de 14 zile }i, pân@ atunci, îns@, primesc po}ta,cereri }i acte care sosesc, iar în lipsa unui judec@tor de instruc]ie am f@cut interimaltot eu }i acest serviciu – rog, îns@, s@ binevoi]i a designa }i îns@rcina cu aceste agendepe unul dintre judec@torii noi numi]i.

Totodat@, V@ rog, Domnule Ministru, a-mi asigura la perceptoratul de aici o sum@care pentru relutul cancelariei, diurni}tilor etc., dup@ ce în cassa preziden]ial@ nu s-aug@sit decât 4 cor., 0,6 fil., ceea ce înc@ denot@ c@ preluarea tribunalului a fosta}teptat@ }i predarea lui bine preg@tit@, aceasta se vede }i din marea restan]@ aproceselor nerezolvate, fapt care dovede}te ca judec@torii pleca]i }i-au neglijat de lunide zile referada.

De asemenea, V@ mai rog a dota cancelaria prezinde]ial@ cu o colec]ie din gazetaoficial@, cum }i cu Decretele, Regulamentele }i Ordonan]ele care privesc justi]ia.

În sfâr}it, V@ rog s@ m@ autoriza]i ca }i pân@ când vor intra func]ionarii subalterniregula]i în serviciu, s@ pot angaja interimal tineri ori studen]i universitari pentruserviciul de grefieri }i copi}ti etc., c@ci cu timpul sper totu}i s@ se g@seasc@ unii dinfo}tii func]ionari care vor reveni în serviciu.

Page 123: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

125

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Acestea ar fi asupra c@rora V@ pot raporta în acest moment, celea cuprinse înpunctul 1 din interogatoriul Ordinului nr. 121/1919 just. Pr. au devenit f@r@ obiect,asemenea celea din punctul 5 despre care altcum am vorbit mai sus. Asupra celorcuprinse în punctele 2-4 voi raporta am@nun]it îndat@ ce voi ispr@vi preluarea }iinventarierea care mai este înc@ în curgere }i îndat@ ce voi avea timpul fizic necesars@ controlez arhiva, eviden]ele }i diferitele referade. Sper îns@ s@ o fac cu proximulcurier din s@pt@mâna viitoare.

Pe notarii publici, translatori, exper]i }i executori îi voi provoca mâine la depunereajur@mântului, neavând pân@ acum nici m@car un copist }i fiindu-mi posibil chiar }i copiereaacestui raport numai împrumutând o for]@ din cancelaria prefecturei ora}ului Cluj.

V@ salut, Domnule Ministru, }i r@mân al Dvoastr@ devotat: s.s. Dr. Lauren]iuNestor, prezidentul tribunalului Cluj.

Dosar 2.

TRIBUNALUL ALBA IULIA

9.Proces-verbal

Încheiat la Alba Iulia, în data de 13 martie 1919, în }edin]a consiliului tribunalului.Sunt prezen]i:Constantinescu Victor – pre}edintele tribunalului, Korinszky Gyõzõ – judec@tor,

împuternicit cu titlul de consilier la Curtea de Apel, Jakab János, Muntean Sempronius– judec@tori, din partea procuraturii, Dániel Imre – procuror }ef, Szentkirályi Miklós –procuror de stat, din partea judec@toriei de ocol, judec@torii de ocol Zakariás Gyula }iDr. Nagy Miklós.

Pre}edintele tribunalului, Constantinescu Victor, le aduce la cuno}tin]@ celorprezen]i faptul c@ Consiliul Dirigent Român din Sibiu l-a numit în fruntea tribunaluluidin Alba Iulia }i c@ a preluat aceast@ func]ie începând cu ziua de ast@zi. Dup@ aceea,le comunic@ Decretul Consiliului Dirigent Român nr. 1 din 24 ianuarie 1919 }i dispozi]ianr. 121/1919 emis@ pe baza deciziei amintite }i solicit@ celor prezen]i depunereajur@mântului de fidelitate.

Consilierul la Curtea de Apel, Korinszky Gyõzõ a refuzat s@ depun@ jur@mântulde fidelitate, în sprijinul refuzului s@ aducând urm@toarele argumente:

„Nu poate depune jur@mântul, deoarece acest lucru îi este interzis de autorit@]ilesuperioare; deoarece acest lucru îi este interzis }i prin decizia adoptat@ de consiliultribunalului; deoarece îi este interzis s@ depun@ jur@mântul pe Constitu]ia Românieia}a cum reiese din decizia din 24 ianuarie 1919 a Consiliului Dirigent Român dinSibiu, care, la rândul ei, face referire la paragraful 45 al legii 43 din 1913; deoarece,în conformitate cu decizia din 24 ianuarie 1919 care face referire la legile IV din 1869}i XVII din 1891, el nu este obligat s@ depun@ jur@mântul decât în a 30-a zi de laprimirea actului de numire în func]ie; deoarece nu i-am pus la dispozi]ie actul de

Page 124: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

126

GHEORGHE IANCU

numire în func]ie; deoarece la întrebarea categoric@ a dlui Constantinescu Victor nui-a putut r@spunde nimic în ceea ce prive}te legile române}ti privind drepturile b@ne}ti}i pensionarea judec@torilor }i astfel ar ajunge într-o situa]ie nesigur@; deoarece,conform celor afirmate de dl Constantinescu, Consiliul Dirigent Român din Sibiu aanulat dreptul de mutare al judec@torilor }i astfel s-a creat o bre}@ atât de mare înprivin]a independen]ei judec@torilor, încât îi va fi imposibil s@ judece calm }i nep@rti-nitor; deoarece consider@ c@ depunerea jur@mântului intr@ în contradic]ie cu con}tiin]asa. Ca urmare, el nu mai dore}te s@ continue s@ activeze ca judec@tor. De asemenea,el refuz@ s@ ia la cuno}tin]@ declara]ia domnului Victor Constantinescu potrivit c@reiacei care refuz@ s@ depun@ jur@mântul vor fi disponibiliza]i din func]iile lor f@r@ a aveadreptul de a primi pensie, deoarece el nu este func]ionarul guvernului român, astfelc@ guvernul român nu are dreptul de a-l disponibiliza”.

Judec@torul Jakab János aprob@ întrutotul cele afirmate de consilierul la Curteade Apel Korinczky Gyõzõ }i declar@ c@ refuz@, la rândul s@u, depunerea jur@mântului.

Din partea judec@toriei de ocol, judec@torii Zakariás Gyula }i Dr. Nagy Miklósdeclar@, de asemenea, c@ refuz@ s@ depun@ jur@mântul de fidelitate.

Procurorul }ef Dániel Imre, în afar@ de cele expuse de consilierul la Curtea de ApelKorinczky Gyõzõ, puncte de vedere pe care }i le-a însu}it, aduce }i alte argumente însprijinul refuzului s@u de a depune jur@mântul, }i anume: deoarece el nu recunoa}teautoritatea Consiliului Dirigent Român din Sibiu; deoarece, în conformitate cuprevederile armisti]iului cu Puterile Aliate administra]ia r@mâne în subordineaguvernului maghiar pân@ la luarea unei decizii finale; deoarece, în conformitate cuparagraful 45 al legii XLIII din 1913 (acord interna]ional semnat }i de reprezentantulstatului român): „Se interzice constrângerea popula]iei din teritoriile ocupate de adepune jur@mânt de credin]@ puterii inamice”; deoarece }i convingerile religioase îiinterzic s@ depun@ un nou jur@mânt, atâta timp cât guvernul maghiar nu îi elibereaz@de obliga]ia jur@mântului depus; deoarece, pân@ la decizia final@ privind apartenen]aTransilvaniei care va fi luat@ la conferin]a de pace, este obligat s@ respecte jur@mântulde credin]@ depus în fa]a guvernului maghiar.

Procurorul de stat Szentkirályi Miklós declar@ c@ este întrutotul de acord cuargumentele expuse de c@tre procurorul }ef Dániel Imre }i, prin urmare, nu vadepune sub nici o form@ jur@mântul.

Judec@torul Muntean Semproniu declar@ c@ depune jur@mântul cu bucurie.Consilierul la Curtea de Apel Korinczky Gyõzõ aduce, în mod oficial, la cuno}tin]@

c@ pre}edintele tribunalului Jakabffy Pál se afl@ bolnav în Timi}oara iar judec@torulDr. Kemény István, de asemenea bolnav, este internat la clinica din Cluj.

Judec@torul Dr. Frölich Gyula se afl@ într-un loc necunoscut }i se afl@ în concediude odihn@ pân@ la data de 19 martie.

Judec@torii Debreczeny József }i Dr. Fellner József s-au deplasat ast@zi la Aiud,fiind în concediu, în sfâr}it, judec@torul Pre}ia Romulus se afl@ acas@, fiind bolnav.

Page 125: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

127

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Adjunctul conduc@torului judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Zakariás Gyulainformeaz@ c@, conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de curte de apel SzigethyIstván, se afl@ cu probleme familiale în Cluj.

Cu aceasta s-a citit, aprobat }i semnat procesul verbal.s.s. Constantinescu Victor – pre}edinte; s.s. Barbul – grefier; s.s. Korinsky Gyõzõ;

s.s. Dániel Imre; s.s. Szentkirályi Miklós; s.s. Jakab János; s.s. Zakariás Gyula; s.s.Dr. Nagy Miklós; s.s. Semproniu Muntean.

Procesul-verbal a fost continuat în data de 14 martie 1919.{i-au f@cut apari]ia judec@torii Debreczeny József }i Dr. Fellner József, c@rora

pre}edintele tribunalului le-a adus la cuno}tin]@ decizia nr. I a Consiliul DirigentRomân }i dispozi]ia 121/1919 J.M. }i, ulterior, le-a solicitat depunerea jur@mântuluide fidelitate.

Judec@torii Debreczeny József }i Dr. Fellner József au declarat c@ refuz@ depunereajur@mântului, argumentând c@ motivele refuzului au fost prezentate, înc@ de ieri, dec@tre consilierul la Curtea de Apel Korinczky Gyõzõ }i procurorul }ef Dániel Imre.

Cu aceasta, dup@ citire, procesul-verbal a fost aprobat }i semnat.s.s. Constantinescu Victor - pre}edinte; s.s. Barbul – grefier; s.s. Debreczeny

József; s.s. Dr. Fellner József.Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

10.Prezidentul tribunalului Alba-IuliaNr.-ul I.G.7.Pres.

Domnule Ministru,

În urma ordonan]ei Dvoastre adr. 121/1919 just. }i pe baza îndrum@rilor verbale,am onoare a V@ raporta în chestiunea prelu@rii tribunalului Alba Iulia, urm@toarele:

În 13 martie a.c., m-am prezentat la sediul tribunalului amintit, unde, îns@, pefostul prezident Paul Jakabffy nu l-am aflat, fiind în concediu.

Tribunalul l-am preluat de la judele Victor Korinszky care era încredin]at cu con-ducerea. Numitul jude a denegat predarea pa}nic@, când, îns@, în urma interven]iei dluiprefect Dr. Ion Pop, un ofi]er al armatei române, prin punerea mâinii pe um@r, a aplicatfor]a simbolic@, s-a declarat gata de a-mi preda tribunalul }i mi l-a predat.

Despre preluarea tribunalului s-a luat un proces-verbal care este depus în arhivaprezidial@.

Preluând oficiul prezidial, am convocat pe to]i magistra]ii tribunalului, maideparte pe procurorii }i magistra]ii de la judec@toria de ocol din localitate, la }edin]@plenar@ }i, comunicând prezen]ilor preluarea oficiului, le-am dat explic@rile necesareîn modul fixat prin ordonan]a nr. ad. 121/1919 just., le-am comunicat mai departedispozi]iile f@cute referitor la noul jur@mânt oficios }i i-am provocat s@ depun@numaidecât jur@mântul oficios nou.

Page 126: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

128

GHEORGHE IANCU

Magistra]ii }i procurorii de na]ionalitate maghiar@, f@r@ excep]ie, au denegatdepunerea jur@mântului nou; denegarea jur@mântului este fixat@ în procesul-verbalal@turat sub A.

Dup@ cum reiese din procesele-verbale de sub B, C., dl magistrat SemproniuMuntean, conduc@torul judec@toriei de ocol Alba Iulia, dl. Dr. Gregoriu Gherman,}efprocurorul judec@toriei Alba-Iulia, dl Dr. Rubin Pati]ia, judec@tor la tribunal, dl Dr.Eugen Iosif F@rchescu, conduc@torul judec@toriei de ocol Aiud }i, în fine, notarul Dr.Nicolae Nestor, au depus jur@mântul oficios.

Ce prive}te notarii, practican]ii }i func]ionarii subalterni, executorul din loc., mai departe,servitorii tribunalului, a judec@toriei de ocol }i a procuraturii, în fine, personalul peni-tenciarului }i ace}tia – cu excep]ia românilor – au denegat to]i, atât depunerea jur@mântului,cât }i depunerea declara]iei solemne, declarând c@ nu voiesc a servi mai departe.

Procesele-verbale referitoare la denegarea depunerii jur@mântului se al@tur@ subD. }i E.

Procesul-verbal F. arat@ care func]ionari subalterni, servitori }i p@zitori de penitenciarromâni au depus jur@mântul.

Dintre magistra]ii }i notarii tribunalului }i ai judec@toriei de ocol se afl@; fostulprezident Paul Jakabffy în Timi}oara, judec@torul Dr. {tefan Kemény în Cluj }i judec@torulRomulus Pre}ia în locuin]@ morbo}i, iar judec@torul Dr. Iuliu Frölich, notarii Dr. AlbertSzékely, Béla Allesz }i Dr. Eugen Rejöd sunt concedia]i în loc necunoscut. Fostulconduc@tor al judec@toriei de ocol din localitate, {tefan Szigethy, care cu ocazia}edin]ei plenare nu se afla în ora}, în epistola sa, al@turat@ sub G., ulterior, înc@declar@ c@ nu voie}te a depune jur@mântul.

Judec@torului Romulus Pre}ia îi voi prescrie un termen nou, iar pe ceilal]i magistra]i}i notari, dup@ sosirea lor în localitate, îi voi provoca s@ depun@ jur@mântul.

Terminând procedura prelu@rii tribunalului, înainte de toate, am convocat pemedicii de tribunal, Dr. Deutsch Mór }i Dr. Csubry Bonifácz, s@ se prezinte la depunereajur@mântului, f@cându-i, totodat@ în scris, aten]i, c@ la caz c@ nu se vor prezenta, vor fiprivi]i ca }i când ar denega depunerea jur@mântului.

Medicul de tribunal Dr. Csubry Bonifácz nu s-a prezentat.Medicul Dr. Deutsch Mór, prezentându-se la timpul prefipt a denegat depunerea

jur@mântului din motivul con]inut în procesul-verbal H. care se al@[email protected]@ ce numi]ii nu mai pot fi l@sa]i în posturile lor, fac propunerea s@ binevoi]i

a-i destitui din post }i a denumi de medici /exper]i/ de tribunal pe dnii Dr. NicodimMedrea }i Dr. Cornel D@r@mu}, care ar fi aplica]i a primi aceste posturi.

Despre cele cuprinse în punctele 1-5 ale ordonan]ei mai sus amintite, voi raportaulterior.

În fine, al@tur lista acelora care au depus }i care nu au depus jur@mântul nou.Alba-Iulia, în 19 martie 119. Prezident: s.s. Victor Constantinescu.Dosar 2.

TRIBUNALUL DEVA

Page 127: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

129

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

11. Proces-verbal

Dresat la Tribunalul Deva de pre}edintele Tribunalului la 28 februarie/13 martie1919, din prilejul prelu@rii oficiului prezidial.

Prezen]i:Moise Savu pre}edintele tribunalului, Pap Jenõ judec@tor de [email protected]ându-m@ la Palatul Justi]iei din Deva, la 10 ore a.m. }i având }tire c@

pre}edintele Tribunalului Dr. Pap Domokos de timp mai îndelungat este morbos}i absent din oficiu, actualul conduc@tor îns@ este Pap Jenõ, jude de tabl@ }ipre}edinte substitut, pe care l-am aflat în cancelaria sa }i aducându-i la cuno}-tin]@ ordinul Consiliului Dirigent, decretul No.1 }i ordonan]a nr.121-1919 J.Pr.}i c@ eu sunt denumit de pre}edinte la tribunalul Deva, l-am somat s@-mi predeaoficiul prezidial.

La aceast@, Pap Jenõ conduc@torul actual al tribunalului, mi-a r@spuns:Dup@ contractul de armisti]iu, pe teritoriul ocupat, pân@ la hot@rârea conferen]ei

de pace, administra]ia }i justi]ia r@mân în mâna guvernului maghiar, prin urmarepre}edinte numai guvernul maghiar poate denumi }i denumriea mea nefiind f@cut@de guvernul maghiar, nu o recunoa}te de legal@ }i deneag@ predarea tribunalului.

În urma acestei declar@ri categorice am aflat de superflu@ interven]ia faptic@ aprefectului, astfel i-am comunicat c@ conform ordinului primit, am drept s@ reclaminterven]ia dlui Prefect jude]ean }i eventual s@ uzez de for]a bra]ial@ necesar@, la ceeace Pap Jenõ a r@spuns, c@ declara]iunea mea o prive}te de for]@ }i preluarea nu opoate împiedica.

Dup@ aceasta, Pap Jenõ a declarat mai departe c@ pre}edintele Dr. Pap Domokosi-a predat conducerea f@r@ inventar }i numai pentru acea e r@spunz@tor, ce dup@protocolul de preluare de fapt a preluat }i mi-a predat o condic@ a depunerilor prezidiale(elnöki letétnapló) }i una „Eviden]iarul corpurilor de delict” (Bõnjelek nyilvántartó könyv)}i 3 depozite. Unul, care este indus în „Elnöki Letétnapló” sub No.26, cu con]inut de 4cor.04 fileri; 2 depozite introduse în „Bõnjelek nyilvántartó könyve” No.94, cu 623coroane }i No.95 cu 1536 coroane, care sunt corpus delicti; precum }i 256 coroane 90fileri, bani gata, care sum@ am aflat-o în cassa Wertheimian@. Din suma aceasta, 208coroane 84 fil sunt din relutul de c@l@torie, iar 48 coroane 06 fileri din relutul diurni}tilor.Mi-a predat în fine cheile de la cassa Wertheimian@ în duplicat }i condica „Pénzfelvételiellenõrzési könyv”.

Procesul-verbal s-a cetit }i încheiat.D.c.m.s.

s.s. Savu Moise pre}edinte, Pap Jenõ a denegat subscrierea. s.s. Savu.Dosar 4.

12.De la pre}edintele Tribunalului Deva

Page 128: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

130

GHEORGHE IANCU

1919. Pres.J.A.1.Domnule {ef de Resort,

Despre preluarea justi]iei am onoare a v@ face urm@torul raport:1. Oficiul prezidial l-am preluat în 13 martie 1919 st.n. de la pre}edintele substitut

Pap Jenõ, procesul-verbal al@turat sub 1.2.Magistra]ii }i amploia]ii unguri to]i au denegat jur@mântul, numai 2 români,

Popa Romulus }i Sântimbrean Valeria, cel dintâi oficial, a doua diurnist@, dintreservitori Iosif Lupa}, au depus jur@mântul.

F@r@ jur@mânt }i f@r@ promisiune au r@mas }i au f@cut }i fac serviciu Takácsi Béla,director suprem de cancelarie, Magyari János oficial }i Korondi Miklos, MuntyánTamás }i Bozsin Emil, oficial.

Fo}tii servitori au promis c@ r@mân, îns@ ulterior }i-au retras promisiunea }i a}aangajând al]i servitori români de la 1 aprilie, cu totul c@ au venit }i }i-au oferit serviciilemai departe, nu i-am mai primit în serviciu, c@ci pe românii nou angaja]i nu i-amputut delatura. Cererile lor sunt acluse ad 2.

Dintre magistra]i }i ofician]i:a. Dr. Pap Domokos pre}edinte,b. Dr. Pálffy Béla judec@tor sunt morbo}i, Pálffy absent din Deva, a fost dusîn Cluj la clinic@, Dr. Pap Domokos e astmatic, nu p@r@se}te locuin]a }i a}anu li s-au putut înc@ cere declara]ia.c. Bertalan Endre judec@tor }id. Dr. Tóth Vilmos notar sunt absen]i din Deva în loc necunoscut. Procesele-verbale luate din prilejul depunerii jur@mântului acluse sub 3-20.

3.Sub 21 aclud un conspect despre fo}tii magistra]i }i impiega]i }i unul despreaceia, cari în prezent fac serviciu.

Dup@ p@rerea mea e suficient dac@ vom avea 2/3 p@r]i din num@rul celor vechi,ca s@ ajungem cursul normal.

Tot în conspectul nou se cuprinde }i propunerea mea despre avansare.4.Sub 22 aclud conspectul general despre circula]ia [actelor] din anul 1918, }i

atât privitor la tribunal, cât }i privitor la toate judec@toriile cercuale.Din conspectele acestea se vede }i restan]a din 1 ianuarie 1919 }i de atuncia

schimbare esen]ial@ nu s-a [email protected] lips@ urgent@ s@ fie denumit înc@ un procuror }i la judec@toriile cu circula]ie

mai mare, înc@ un [email protected] pus mare pond pe acea, ca c@r]ile funduare s@ func]ioneze neîntrerupt }i

aceasta mi-au succes complet, fiindu-mi conduc@torii streini cunoscu]i vechi, cari maito]i }i-au început cariera sub conducerea mea, când eram referent la c@r]ile funduare}i am avut cu ei }i ca judec@tor de comasa]ie atingere neîntrerupt@ }i numai a}a mi-asucces a-I îndupleca, s@ r@mân@ în serviciu }i pe mai departe cu toat@ presiunea, ces-a f@cut asupra lor ca s@ p@r@seasc@ oficiul.

Page 129: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

131

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Acuma, schimbându-se împrejur@rile, nu mai este team@ c@ ne vor p@r@si }iromânii vor mai ceda din pretensiunile lor exagerate de avansare f@r@ margini.

7.A} afla neap@rat de lips@ s@ cercetez, cum era uzul }i în trecut, toate judec@toriile,pe câte ori s@ m@ conving personal, cum stau lucrurile }i s@ pot lua m@surile necesare înfa]a locului, convenind cu to]i amploia]ii }i netezând lucrurile, neajunsurile mai mici.

Notez c@ în jude]ul nostru fiind foarte mult@ mili]ie înainte de ofensiv@, nici telefonul,nici telegraful nu l-am putut folosi, po}ta înc@ nefunc]ionând regulat din cauza cenzurei,numai la 3-4 s@pt@mâni ajunge un raport ori provocare la mine, }i nici cita]iunile nuse pot imanua la timp.

Din cauza aceasta }i raportul prezent îl trimit cu curier în sarcina pau}alului dec@l@torie.

Tot din cauza aceasta nici tabloul nou al amploia]ilor nu l-am putut prevedea cutoate datele, c@ci nu mi-au sosit rapoartele care le-am cerut }i judec@torii }efi fiindmai to]i oameni noi, care administra]ia nu o prea cunosc.

8.M@ rog s@ se fac@ dispozi]ie ca diurnele s@ fie ridicate, ca }i la alte Resorturi,c@ci în esmisiuni f@r@ pagub@ nime nu poate merge.

9.Orele oficiale s@ fie regulate din centru, a.m. 8-12, d.a. 3-5, c@ci numai înaintede amiazi, cum au fost la unguri, nu e bine, sufer@ oficiul, fiind amploia]i pu]ini.

10.Raportez mai departe c@ la tribunal toate cauzele în care au fost aresta]i, le-amrevidiat }i pe aresta]i, în cauz@ de mai mic@ importan]@, I-am pus pe picior liber a}ac@ numai aceia mai sunt în de]inere preventiv@, sau arest de instruc]ie, care într-adev@rmerit@ aceasta.

11.Am mai pus pond deosebit pe aceea, ca procesele de divor] s@ fie pertractate}i rezolvate a}a c@ acestea sunt toate în curgere.

12.Dr. Petru Stoina primprocurorul fiind cu permisiunea Dlui }ef de resort concediatpe timpul acesta am încredin]at cu agendele de procuror pe Dr. István. Propun ca dl Dr.Petru Stoina s@ fie denumit de primprocuror.

13.Propun ca pre}edinte la Judec@toria de arbitri în materie de asigurare a munci-torilor pe Dr. Virgil Olariu.

14.Judec@tor la judec@toria infractorilor minori la tribunal am fost eu, deocamdat@pân@ la denumirea unui judec@tor, le voi pertracta cauzele acestea, c@ n-am cui le preda.

15.Jude instructor cine s@ fie, înc@ nu aflu de bine s@ fac propunere, c@ci dac@ar fi denumit vreun judec@tor cu familie grea, pe acela l-a} propune.

16.Dr. Jean Margita }i Dr. Nicolae Olariu au primit definitiv serviciul de judec@tor,amândoi au declarat c@ abzic de plenipoten]iile partidelor lor }i pân@ la denumirea unuijudec@tor de ocol, aceste procese sunt sistate (szünettel), amândoi sunt b@rba]i puritani, îicunosc de când sunt advoca]i }i de vreo incorectitate în contra lor niciodat@ nu a fost vorb@.

La caz c@ nu am avea al]i judec@tori de ocol, în cauzele acestea, de vor fi urgente,se poate esmite un judec@tor de la tribunal, care în câteva zile poate pertracta cauzeleacestea. În privin]a aceasta voi face eu dispozi]iile de lips@.

17.În privin]a denumiri diurni}tilor }i servitorilor m@ rog pentru îndrumare. Notezc@ la Resortul Internelor }i Finan]elor, unde s-au preluat imperiul anterior, mai toate

Page 130: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

132

GHEORGHE IANCU

persoanele disponibile au fost angajate }i cu plat@ mai mare ca la Justi]ie, a}a c@diurni}tii la noi, unde se cer 4 clase medii, la început s@ primeasc@ nu 100, ci 300de coroane ajutor extraordinar de r@zboi.

M@ tem c@ dac@ r@mâne numai 100 cor. ajutorul în cele 6 luni prime, atunci nep@r@sesc.

18.În fine, în cauza mea m@ rog ca s@ fiu denumit în clasa V gr.1, c@ci am 32 deani de serviciu, sunt singurul în provincie care dintre români am fost }i sub unguriîn clasa VI. în sensul art. de lege 1891.XVII.§ §26-28 trebuia s@ ajung între pre}edin]irangia]i în clasa V. }i azi pierzând comasa]iile }i esmisiunile în cauzele minerilor, amde fapt mai pu]in venit ca sub regimul unguresc.

19.M@ mai rog s@ se fac@ de urgen]@ dispozi]ie ca po}ta noastr@ s@ nu fie cenzurat@sau s@ se cenzureze în Deva, fiind aici mai mul]i censori, c@ci la din contr@ toate cita]iile,rapoartele întârzie, c@ci, cum m-am convins, e lips@ de 4 s@pt@mâni pân@ primesc unraport pe po}t@ de la judec@toriile de ocol. În edificiul tribunalului în parte }i acumamai func]ioneaz@ comandele armatei române.

20.La judec@toria de ocol Pui, Dr. George Ianculovici e pus în clasa VIII. Puiu eun sat foarte r@u, a}a c@ }i sub unguri numai în cl. VII s-au g@sit judec@tori, m@ rogs@ fie pus în cl. VII.3, c@ci la cazul contrar ne p@r@se}te }i altu nu avem.

21.Fo}tii magistra]i }i amploia]i vor veni în curând }i se vor îmbia s@ depun@jur@mântul, m@ rog de îndrumare fa]@ de ei, eu a-}i afla de bine, ca în tot cazul,separat, fie}tecare s@ cear@ aceasta în o peti]iune }i atunci aceia care merit@, pot fiprimi]i, dar@ numai dup@ hot@rârea Dlui }ef de Resort.

Deva, la 29 aprilie 1919, st.n.s.s. Savu Moise Pre}edinte.Dosar 4.

TRIBUNALUL TURDA

13.Proces Verbal

Întocmit la Turda, în data de 13 martie 1919, privind procedura de predare/primire a tribunalului din Turda.

Sunt prezen]i subsemna]ii:Judec@torul Farkas Sándor s-au prezentat în biroul pre}edintelui tribunalului din

Turda, Heczey Lajos, în data de 12 martie a.c., ora 10, }i i-a adus la cuno}tin]a sus-numitului pre}edinte de tribunal c@ a fost numit în func]ia de pre}edinte al tribunaluluidin Turda de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, a prezentat documentulreferitor la aceast@ numire, a comunicat prevederile ordonan]ei nr. 1 a pre}edinteluiConsiliului Dirigent Român, respectiv, ordonan]a }efului resortului justi]iei care arela baz@ ordonan]a amintit@. A ar@tat în continuare c@ are instruc]iuni în vedereaprelu@rii conducerii tribunalului, cerând predarea acestei institu]ii }i a mai comunicatc@ în cazul în care sus-numitul pre}edinte al tribunalului din Turda depune jur@mântul

Page 131: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

133

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

de credin]@ va intra în concediu de odihn@ pe termen nelimitat }i se va avea în vederepensionarea sau numirea sa într-o alt@ func]ie.

Ca r@spuns, pre}edintele tribunalului Heczey Lajos declar@ c@ el respect@ legisla]iacare este în vigoare, la care este obligat de jur@mântul depus fa]@ de statul maghiar}i, prin urmare, nu pred@ de bun@ voie conducerea tribunalului, la care judec@torulFarkas Sándor îi comunic@ c@, potrivit instruc]iunilor sale, va anun]a prefectul }i vacere interven]ia acestuia.

Întrucât prefectul nu se afl@ în localitate, a doua zi – 13 martie, ora 9,30 – prefectulDr. Chirtop Zosim s-a prezentat în cl@direa tribunalului, înso]it de sublocotenentulromân Mândru Alexandru }i judec@torul Farkas Sándor, sus-numitul prefect solicitândpre}edintelui tribunalului s@ predea conducerea institu]iei judec@torului Farkas Sándor,în caz contrar el se va vedea nevoit s@ utilizeze for]a.

Pre}edintele tribunalului, Heczey Lajos, declar@ c@ prin apari]ia reprezentantuluifor]elor armate }i prin declara]ia anterioar@ a prefectului, constat@ folosirea for]ei }i,cedând acesteia, pred@ conducerea tribunalului.

Am încheiat }i semnat procesul-verbal cu men]iunea c@ valorile aflate în admi-nistrarea pre}edintelui tribunalului }i inventarul tribunalului vor fi efectuate separat.

s.s. Farkas Sándor; s.s. Heczey Lajos; s.s. indescifrabil – grefier.Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

14.Consiliul Dirigent Român. Resortul Justi]iei Sibiu

Raportez c@, în 13 martie, am preluat oficiul prezidial de la Heczey Lajos.Dup@ preluarea prezidiului în scris, am chemat pe to]i juzii la }edin]@ plenar@

pentru depunerea jur@mântului.I-am provocat }i pe notarii, pe ofician]ii }i pe ceilal]i aplican]i, diurni}ti }i servitori,

dar nici ace}tia nu s-au prezentat înaintea mea, ci juzii, prin pre}edintele lor mi-auprezentat o declara]iune, asemenea }i câ]iva dintre ofician]i mi-au predat o asemeneadeclara]iune. Aceste dou@ declara]ii, cu procesul luat despre preluarea prezidiului,le-am predat dlui prefect Chirtop Zosim care, chiar în ziua aceea, a plecat la Sibiu,pentru ca s@ le înainteze la Consiliul Dirigent.

Dintre ofician]i, Iosif Szényi, }i din cauza c@ e morbos, nu s-a prezentat pentrudepunerea jur@mântului.

Juzii, dup@ predarea declara]iunii amintit@, au p@r@sit oficiul.Ofician]ii }i ceilal]i subalterni în ziua urm@toare au p@r@sit oficiul.În al 15-lea apoi s-au prezentat to]i înaintea mea }i au f@cut declara]ia cuprins@

în protocolul nr.1919.E.IV.d.5.Dup@ încheierea protocolului acesta, s-a prezentat }i Böszörményi Ferencz, care e

executor, îns@ e aplicat ca diurnsit interimal }i s-a declarat c@ }i el vrea s@ lucre mai departe.Dr. Titieni îns@ nu s-a prezentat. Michael Marinovici, Aurel Bersan }i Iosif Buzea

înc@ nu s-au prezentat pân@ acuma }i, respectiv, Bersan }i Buzea nu }i-au preluat

Page 132: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

134

GHEORGHE IANCU

decretele de la mine. Nu }tiu, fost-au aviza]i din partea Consiliului Dirigent despreaceea c@ decretele se afl@ la mine.

Eu a}a cred c@ Butka nu va r@mâne în oficiu.Raportul acesta, dimpreun@ cu raportul Nr.El.IV.4. }i 5. cu dou@ protocoale, le

trimit prin pretopretorele din Câmpeni.Turda, 1919, martie 16. s.s. Alexandru F@rc@}anu, pre}edinte.Dosar 2.TRIBUNALUL BISTRI[A

15.Domnule Ministru,

Conform ordona]iunii ad. nr. 121/1919 just. cu privire la preluarea tribunaluluidin Bistri]a, am onoare a V@ raporta urm@toarele:

În 19 martie, la ora 10 a.m. m-am prezentat, în societatea domnului prefect Dr.Gavril@ Tripon, la sediul tribunalului din Bistri]a, unde, precum apare în procesul-verbal aclus sub A., am preluat conducerea }i oficiul prezidial de la fostul substitutpre}edinte Bisze Alajos, pre}edinte de senat.

Dup@ preluarea conducerii, în coîn]elegere cu domnul prefect, am chemat separatjudec@torii de la tribunal, judec@toria de ocol, procurorii }i, comunicându-le celecuprinse în ordonan]@ }i decret, i-am provocat s@ depun@ jur@mânt oficios, prescrisdup@ cum apare acesta din procesele-verbale acluse sub B., C. }i D.

La provocarea-mi, s-au ar@tat aplica]i a depune jur@mântul Ioan Penteker, judec@torde tabl@ }i Géza Preinesberger, judec@tor de tribunal, jude de instruc]ie în clasa a VII-a,care, dup@ procesul-verbal al@turat sub E., au }i depus jur@mântul.

La judec@toria de ocol au depus jur@mântul dnii Emil Bozac, Dr. Friedrich Simbriger}i Dr. Adolf Klein, notar cu califica]ia de judec@tor, respectiv, de avocat. Acestea apar înprocesul-verbal sub F.

Ceilal]i judec@tori }i notari, to]i au denegat depunerea jur@mântului, ba, notarii audeclarat c@ nici f@r@ jur@mânt ori declara]ie solemn@ nu sunt aplica]i a servi mai departe.

Dup@ terminarea cu corpul judec@toresc, am chemat personalul auxiliar, ofician]iide birou, servitorii de oficiu etc. }i i-am provocat s@ se declare, sunt aplica]i a intraîn serviciul Consiliului Dirigent sau nu.

R@spunsul îl cuprinde procesul-verbal al@turat sub G.Am@surat îndrum@rilor verbale îns@ de prezent pân@ la o eventual@ ulterioar@

dispozi]ie a Domnului Ministru – jur@mântul ori declara]ia solemn@ pentru uniformitatenu le-am luat nici de la aceia care ar fi fost aplica]i a le depune. În aceast@ privin]@ V@rog pentru dispozi]ie.

Terminând cu personalul tribunalului, judec@toriei de ocol }i a procuraturii, amprovocat translatorii }i executorul din localitate la depunerea jur@mântului; executorula denegat depunerea, iar translatorii au demisionat, dup@ cum apare în procesele-verbale de sub H. }i I.

Page 133: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

135

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Medic expert nu este, abzicând mai înainte. Notarii publici }i avoca]ii în în]elesultelegramei nu i-am provocat la depunerea jur@mântului.

Dup@ acestea, am început preluarea detaliat@ a tribunalului iar judec@torulconduc@tor }i procurorul preluarea detaliat@ a judec@toriei }i a procuraturii, careeste în curgere.

Înainte de terminarea prelu@rii am@nun]ite, în lipsa datelor, nu pot face raportasupra celor cuprinse în ordinul ad. 121/1919 just., sub punctele 1-4.

Cu privire la punctul 5, raportez c@ de prezent jude de instruc]ie este GézaPreinesberger, judec@tor de tribunal, care a depus jur@mântul }i, de acord cu dlprefect al jude]ului, propun ca dânsul s@ fie men]inut }i mai departe în aceast@ func]ie.

În fine, al@tur conspectele despre aceia care au depus jur@mântul }i despre aceiacare s-au declarat c@ r@mân în serviciul Consiliului Dirigent, sub 1-4.

Bistri]a, 21 martie 1919. s.s. Dr. Nicolae Pop, pre}edinte.Dosar 2.

TRIBUNALUL DEJ

16.Proces-verbal

Întocmit la Dej, în data de 26 martie 1919, ora 9, în cl@direa tribunalului, privindpreluarea conducerii tribunalului, preluare solicitat@ de c@tre Consiliul DirigentRomân din Sibiu.

Sunt prezen]i:Dr. Keller Kálman, judec@tor, consilierul la Curtea de Casa]ie – pre}edintele tribu-

nalului, Almay Ferencz – judec@tor, consilierul la Curtea de Apel, Nagy Imre –pre}edintele Consiliului tribunalului, Dr. Chereche} Ioan – pre}edintele tribunalului,numit în aceast@ func]ie de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, Dr. SiorbanVilmos – subprefectul comitatului Solnoc-D@bâca, în calitate de reprezentant alprefectului }i c@pitanul Augustin Sliam – comandantul poli]iei din Dej }i, în sfâr}it, Dr.Rácz Lajos – notar, în calitate de grefier.

Dr. Chereche} Ioan arat@ c@, potrivit documentului nr. 121/1919 just. emis dec@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, a fost numit pre}edinte al tribunalului dinDej la data de 21 februarie 1919 }i solicit@ dr-ului Keller Kálman, pre}edintele actualal tribunalului ca, în conformitate cu punctul nr. 1 al ordonan]ei emise de c@tre }efulresortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu, s@ predea imediatconducerea institu]iei subordonat@ jurisdic]iei române}ti, împreun@ cu cl@direa tribu-nalului, înzestrarea, valorile, arhiva }i biblioteca acestuia.

Dl. Keller Kálman a protestat fa]@ de aceast@ cerere }i a declarat c@ nu pred@ conducereainstitu]iei, deoarece el a fost numit în aceast@ func]ie de c@tre guvernul maghiar }i este dators@ conduc@ institu]ia pân@ în momentul în care va primi dispozi]ie de la guvernul maghiarcu privire la eliberarea sa din func]ie }i predarea conducerii institu]iei.

Page 134: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

136

GHEORGHE IANCU

În aceste condi]ii, Dr. Chereche} Ioan s-a adresat subprefectului, Dr. SiorbanVilmos, în vederea folosirii for]ei }i, dup@ ce Dr. Keller Kálmán a refuzat în conti-nuare s@ efectueze predarea, la solicitarea subprefectului, c@pitanul Sliam Augustin– comandantul poli]iei – a atins um@rul dr-ului Keller Kálman, în semn de utilizarea for]ei }i a accentuat, totodat@, c@ în cazul în care acesta î}i men]ine pozi]ia sa derefuz privind predarea institu]iei, va utiliza jandarmii pe care i-a adus în cl@direatribunalului.

Ca urmare, Dr. Keller Kálman a declarat c@ cedeaz@ în fa]a for]ei, având în vederefaptul c@ – într-adev@r – în anticamer@ se afl@ jandarmi regali români sub conducereaprefectului poli]iei }i c@ este dispus s@ predea domnului Chereche} Ioan conducereatribunalului, cl@direa, sumele de bani, valorile, contabilit@]ile, înzestrarea material@,arhiva, c@r]ile, conform unei modalit@]i de predare/primire stabilite de comun acordcu d-nul Chereche} Ioan.

Dr. Chereche} Ioan ia la cuno}tin]@ aceast@ comunicare, preia conducerea tribu-nalului }i, totodat@, comunic@ dr-ului Keller Kálman faptul c@, potrivit celor stipulateîn ordonan]a nr. 121/1919 just. a Consiliului Dirigent Român din Sibiu, începândcu data pred@rii conducerii tribunalului este considerat ca fiind în concediu pentruo perioad@ de timp nelimitat@, iar în cazul în care presteaz@ jur@mântul de fidelitateprescris de Consiliul Dirigent Român, în cel mai scurt timp posibil se va avea în vedereca – potrivit dorin]elor sale – s@ fie pensionat sau s@ fie numit într-o alt@ func]ie.

Dr. Keller Kálman – pre}edintele tribunalului – declar@ c@ nu va depune jur@mântulde fidelitate solicitat, deoarece, pân@ la decizia final@ reglementat@ prin tratatul de pace,Transilvania apar]ine Ungariei. De altfel, el a înaintat c@tre guvernul maghiar cerereasa referitoare la pensionare înc@ de luna trecut@ }i }i-a continuat activitatea doar datorit@faptului c@ nu a sosit înc@ r@spunsul oficial la cererea sa de pensionare.

În continuare, pre}edintele tribunalului a convocat personalul tribunalului, pe ceicare nu fuseser@ prezen]i pân@ în acel moment, respectiv, în afar@ de judec@torulconsilier la Curtea de Apel – Almay Ferencz }i pre}edintele Consiliului tribunalului,Nagy Imre, s-au mai prezentat judec@torul consilier la Curtea de Apel, Pisztory Zoltán,judec@torii Bod Gyula, Csegezy Árpád, Szabó István, Sinkovits János, Németh János}i Dr. Almásy Dezsõ.

Celor prezen]i, pre}edintele tribunalului – Dr. Keller Kálmán, le-a adus la cuno}tin]@cele întâmplate anterior.

De asemenea, Dr. Chereche} Ioan, pre}edintele tribunalului, numit de c@treConsiliul Dirigent Român din Sibiu, le-a comunicat judec@torilor c@ a preluat condu-cerea tribunalului de la Dr. Keller Kálmán în urma folosirii for]ei }i el solicit@ acestoras@ presteze jur@mântul de fidelitate prescris de punctul 4 al ordonan]ei nr. 121/1919just. emis de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i publicat în „Gazeta Oficial@”.Le-a comunicat, totodat@, regulamentele în cadrul c@rora î}i desf@}oar@ activitateajudec@torii, regulamente stabilite de c@tre resortul justi]iei din cadrul ConsiliuluiDirigent Român din Sibiu, textul jur@mântului }i consecin]ele care rezult@ în urmarefuzului de a depune jur@mântul.

Page 135: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

137

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Ca r@spuns la aceste solicit@ri, to]i judec@torii, individual au f@cut urm@toarea declara]ie:Conform punctului 1 al armisti]iului încheiat cu Antanta, administra]ia civil@

(c@reia îi apar]ine }i justi]ia) r@mâne în subordinea guvernului maghiar pân@ la deciziafinal@ a Conferin]ei de Pace, iar articolul de lege XVII prevede c@ alia]ii nu se voramesteca în administra]ia intern@ a statului maghiar.

„Noi, judec@torii tribunalului din Dej, declar@m c@ nu suntem dispu}i s@ depunemjur@mântul de fidelitate solicitat, ]inând cont de acordul militar amintit, de acordulinterna]ional de la Haga, respectiv, de legile maghiare, de jur@mântul depus fa]@ destatul maghiar }i de obliga]iile care ne revin din calitatea noastr@ de func]ionaripublici”.

Dup@ aceste declara]ii, Dr. Chereche} Ioan le-a comunicat judec@torilor c@, înconformitate cu punctul nr. 7 al ordonan]ei prezentate anterior, din acest moment numai au dreptul de a-}i continua activitatea ca judec@tori }i în cazul în care ar dori acestlucru va lua în considerare folosirea for]ei pentru a împiedica aceasta, ca }i în cazulprelu@rii conducerii de la Dr. Keller Kálmán. Le-a solicitat, totu}i, s@ rezume în scrisverdictele care au fost pronun]ate deja oral, dar nu }i în scris }i s@ le înainteze, în celmai scurt timp posibil, lui – în calitate de pre}edinte al tribunalului – sau judec@torilorpe care îi va numi el.

Acest proces-verbal a fost întocmit în 3 exemplare originale, identice, un exemplara fost predat pre}edintelui tribunalului – dr-ului Keller Kálmán, celelalte dou@ exemplareau r@mas în arhiv@, la dispozi]ia dr-ului Chereche} Ioan, pre}edintele tribunalului numitde c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, în vederea arhiv@rii }i a trimiterii }efuluiresortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu.

Judec@torii numi]i anterior solicit@ s@ li se pun@ la dispozi]ie un exemplar legalizatal procesului-verbal, fiec@ruia.

s.s. dr. Chereche} Ioan; s.s. dr. Siorban Vilmos; s.s. Augustin Sliam; s.s. dr. KellerKálmán; s.s. Almay Ferencz; s.s. Nagy Imre; s.s. Pisztory Zoltán; s.s. Bod Gyula, s.s;Csegezy Árpád; s.s. Szabó István; s.s. Sinkovits János; s.s. Németh János; s.s. Dr.Almásy Dezsõ; s.s. Dr. Rácz Lajos – grefier.

Dosar 2.

17.Proces-verbal

Întocmit la Dej, în biroul pre}edintelui tribunalului, la data de 28 martie 1919,orele 11.

Au fost prezen]i:Dr. Chereche} Ioan – pre}edintele tribunalului, dr. Anca Gheorghe – grefier }i

dr. Mure}an Ioan – notar.La solicitarea pre}edintelui tribunalului, notarul dr. Mure}an Ioan – care ieri a

lipsit – declar@ c@ nu depune declara]ia solemn@, prev@zut@ de ordonan]a nr. 121/

Page 136: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

138

GHEORGHE IANCU

1919 just., emis@ de }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliul Dirigent Român dinSibiu }i c@ nu dore}te s@ accepte postul de judec@tor de ocol.

Cu aceasta, procesul-verbal a fost citit }i încheiat, cu men]iunea c@ un exemplar,din cele 3 întocmite, a fost predat dr.-ului Mure}an Ioan, la solicitarea acestuia.

s.s. dr. Chereche} Ioan – pre}edintele tribunalului; s.s. dr. Anca Gheorghe –grefier; s.s. dr. Mure}an Ioan.

Dosar 2. Originalul în lb. [email protected] Tribunalului din DejNr. I.I.C.12-16.Pr./1919

Domnule Ministru,

Ivindu-mi-se în cale un curier care c@l@tore}te la Sibiu, chemat de dl. Ha]iegan,m@ folosesc de ocaziune a V@ raporta pe scurt urm@toarele;

Tribunalul l-am preluat în 26 martie n.a.c. Exemplarul I al procesului-verbal îlal@tur aici sub A.

Ieri, în 27 l.c., am procedat fa]@ de func]ionarii subalterni ai Tribunalului, conformprocesului verbal al@turat aici sub B.

Tot ieri, am luat jur@mântul oficios de la magistra]ii cita]i }i înf@]i}a]i în scopulacesta. Procesul-verbal îl al@tur în copie sub C.

Asemenea, ieri am luat jur@mântul de la oficialii r@ma}i în oficiu }i pe mai departe.Procesul-verbal îl al@tur aici sub D., în copie. Cu personalul acesta, deocamdat@ m@pot servi îndeajuns. S-au insinuat }i al]ii.

Ast@zi, în 28 martie, am început, prin noii magistra]i /dr. Aug. Bedea, Eug. Salea,dr. Valer Hango }i dr. Ioan Carian/ preluarea actelor de la judec@torii de mai înainteai tribunalului. Eu numai mâine ajung la vreme pentru a începe preluarea valorilor,etc. de la fostul prezident.

De alalt@ieri / 26.III./ începând, urmeaz@ preluarea }i a procuraturii prin dl dr.Augustin Andrei.

Azi /28.III./ se preiau judec@toriile de ocol din Dej /prin dr. Emil Pu}cariu/ }i Gherla/prin Vasile Drago}/. dr. Gavril Buzura va prelua zilele proxime cea din L@pu}ul-Unguresc.

S-au ivit îns@ din nou greut@]i sup@r@toare cu celelalte trei judec@torii de ocol /Beclean,Ileanda-Mare }i Ciachi-Gârbou/, de}i, pân@ azi, ]ineam deplin }i bine aranjat@ chestiaaceasta. Anume, mergând eu în 23 luna curent@ în persoan@ la Beclean, m-am în]elescu dr. Ioan Moldovan, care s-a învoit a primi bucuros conducerea judec@toriei de ocoldin Beclean }i cu dr. Iuliu Morariu care, la insisten]a mea, s-a decis a merge la Gârboupentru preluarea }i conducerea judec@toriei de acolo, pân@ se va face înf@ptuirea al@tur@riiacelei judec@torii la cele din Dej }i Ileanda. Totodat@ m-am în]eles cu dr. Ioan Mure}an/numit magistrat la tribunal/ }i l-am înduplecat s@ mearg@ interimar la Ileanda-Mare, pân@se vor întrema /dup@ informa]iile primite, peste 2-3 luni/ dr. Ioan Petru] /care de altfel ebucuros s@ mearg@ la Ileanda/ }i Tit /nu Aurel/ Ciortea /care înc@ ar reflecta ori la Ileandade conduc@tor, ori la L@pu} de judec@tor II.

Page 137: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

139

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Ast@zi /28.III./ îns@, dr. Ioan Mure}an s-a prezentat în biroul meu }i, pe nea}teptate,mi-a declarat hot@rât, neînduplecabil, c@ abzice de postul de magistrat, la care a fostnumit, deoarece /zice el / în familia so]iei lui/ unguroaic@, însu}i el înc@ maghiar în toat@via]a, }i-a fost p@r@sit }i religiunea româneasc@, f@cându-se calvin }i numai dup@intrarea armatei române în Dej }i dup@ întoarcerea vremurilor favorabile Românilors-a lep@dat de calvinism /}i-a luat hot@râre ca s@ se fac@ avocat/. Fiind domnul acestapân@ ast@zi notar la tribunal, }i dup@ dorin]a lui, am luat cu el procesul-verbal al@turataici sub E.

Tot azi }i în aceea}i vreme, primesc scrisoarea aici al@turat@ în original sub F.,de la dl dr. Ioan Moldovan din Beclean, în care m@rturise}te c@ din pricina boaleisale nu e în stare a putea prelua /era stabilit termenul pe mâine, având s@ merg }ipentru a-i lua jur@mântul }i eventual a-l ajuta/ judec@toria de ocol din Beclean, pân@peste 1-2 s@pt@mâni.

Între astfel de împrejur@ri, trebuie s@ se amâne preluarea celor trei judec@torii,dac@ nu se va ivi vreo deslegare potrivit@ la ce îmi dau toat@ silin]a. Pân@ ce nu voifi sigur despre starea sanitar@ a lui I. Moldovan, nu-l voi trimite nici pe Morariu laGârbou, c@ci în cazul când vindecarea lui Moldovan s-ar t@r@g@na, va prelua }iconducerea judec@toriei din Beclean dr. Morariu.

Dr. George Trif nu a trimis vorb@ c@ nu se str@mut@ din Bistri]a, iar dr. Oct. Furneatace ca pe}tele }i azi.

Despre celelalte afaceri }i demersuri – care toate curg pân@ acuma în bun@ ordine– V@ voi raporta în scurt@ vreme.

De ast@-dat@, ca lucru mai urgent, numai aceea V@ aduc la cuno}tin]@, DomnuleMinistru, c@, cum afirma fostul prezident, sunt în casa wertheimian@ vreo 15.000 /cinci-sprezecemii/ K., bani oficio}i /preluarea valorilor o voi începe mâine/, din care la sfâr}itullunii sunt a se pl@ti lefile diurni}tilor de la tribunal }i de la cele 6 judec@torii de ocol. Latribunal sunt: 3 diurni}ti, la judec@toria din Dej: 6 diurni}ti }i 1 servitor, la judec@toria dinBeclean: 2 diurni}ti }i 2 servitori, la judec@toria din Ciachi-Gârbou: 1 diurnist muncitor,la judec@toria din L@pu}: 1 diurnist }i un servitor, la judec@toria din Gherla: 2 diurni}ti.Pl@]ile lor fac suma de 1.430 k. /unamiepatrusutetreizeci coroane/.

V@ rog, Domnule Ministru, s@ binevoi]i a-mi da voie a licvida pl@]ile acestea,deoarece respectivii au drept la plata lor de pe luna aceasta.

Dej, la 28 martie 1919. Cu profund@ stim@, al Dvoastre devotat serv: s.s. dr. IoanChereche}, pres. trib.

Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL HUNEDOARA

19.Nr. 1919.El.I.E.1.

Proces-verbal,

Page 138: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

140

GHEORGHE IANCU

Întocmit la Hunedoara în data de 28 februarie 1919.Au fost prezen]i subsemna]ii:Subsemnatul Dr. Alexe Bogdan, în baza ordonan]ei nr. 121/1919 emis@ de Consi-

liul Dirigent Român din Sibiu, m-am prezentat ast@zi la conduc@torul judec@toriei deocol, Dl. Sárkány Balázs, c@ruia i-am solicitat – în baza împuternicirii Consiliului DirigentRomân din Sibiu – s@-mi predea conducerea judec@toriei de ocol.

Numitul conduc@tor al judec@toriei de ocol a refuzat predarea conducerii jude-c@toriei de ocol, f@când referire în acest sens la clauzele armisti]iului, r@spuns la carei-am comunicat faptul c@ sunt împuternicit s@ fac apel la folosirea for]ei în vedereaprelu@rii conducerii judec@toriei de ocol.

Dup@ ce a avut loc folosirea efectiv@ a for]ei publice, am preluat conducereajudec@toriei de ocol de la judec@torul de ocol Sárkány Balázs, iar sus-numitul judec@-tor de ocol cedând în fa]a for]ei mi-a predat judec@toria de ocol împreun@ cu totinventarul, fapt despre care am întocmit un proces-verbal separat.

Pe urm@ le-am solicitat sus-numitului judec@tor de ocol precum }i judec@torilorde ocol Szenkovits Lajos }i Szenczer József s@ r@mân@ în continuare în serviciu }i s@depun@ jur@mântul de fidelitate comunicat de mine.

La solicitarea mea, to]i trei au declarat c@ în calitate de judec@tori de ocol eiacord@ o mare importan]@ reglement@rii situa]iei juridice neclare a apartenen]eiTransilvaniei precum }i faptul c@ din punct de vedere juridic }i moral le este interziss@ depun@ jur@mânt de fidelitate fa]@ de un stat str@in atâta timp cât nu au fostabsolvi]i de sub credin]a jur@mântului depus fa]@ de statul maghiar: din aceste consi-derente ei nu pot da curs solicit@rii mele }i doresc amânarea chestiunii depuneriijur@mântului pân@ la decizia final@ a conferin]ei de pace.

Prin urmare, cei trei judec@tori de ocol au refuzat s@ depun@ jur@mântul de fidelitate}i dup@ ce au ar@tat c@ î}i sus]in toate preten]iile }i c@ în condi]iile date de ei sunt nevoi]is@ constate încetarea existen]ei judec@toriei de ocol maghiare, astfel c@ cei trei judec@toride ocol au p@r@sit cl@direa judec@toriei de ocol, dup@ ce, în prealabil, judec@torul deocol Sárkány Balázs comunicase acest punct de vedere inclusiv personalului judec@-toriei de ocol.

Procesul-verbal a fost citit, aprobat }i semnat.s.s. Alexe Bogdan; s.s. Sárkány Balázs; s.s. Szenkovits Lajos; s.s. Szenczer József

– judec@tor de ocol.Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

20. Proces-verbal

Întocmit de dr. Alexe Bogdan, în chestiunea prelu@rii judec@toriei de ocolHunedoara.

M-am prezentat, la data ar@tat@ anterior la conduc@torul judec@toriei de ocolSárkány Balázs }i i-am solicitat predarea conducerii judec@toriei de ocol. Numitulconduc@tor al judec@toriei de ocol s-a împotrivit fapt ceva m-a determinat s@ recurg

Page 139: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

141

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

la folosirea for]ei publice }i prin urmare conduc@torul judec@toriei de ocol a cedatîn fa]a for]ei.

Dup@ aceea am preluat:1) Registrul de depuneri prezidiale sumele trecute la rubricile 1-5, împreun@ cu

cheile de la casa Wertheim.2) Sumele trecute la rubricile 1-13 ale registrului contabil.3) Suma trecut@ la rubricile 5-10 ale registrului de notariat.4) Întregul inventar al bibliotecii [email protected]) Cauzele înscrise în condica funciara }i registrele de depuneri judec@tore}ti.6) Inventarul judec@toriei de ocol referitoare la mobil@ }i înzestrare.7) Inventarul }i înzestrarea închisorii judec@toriei de ocol.8) Registrul de contabilitate, privind cauzele penale datat 18 februarie 1919,

împreun@ cu suma de 341 coroane }i 54 filleri. Am preluat de asemenea }i suma de210 coroane, înscris@ în registrul contabil.

9) Totodat@ am preluat documentele referitoare la concediile }i cazurile deîmboln@viri din cadrul judec@toriei de ocol.

10) Registrul privind repartizarea cauzelor.11) Registrele nr. V./I. }i V./II. referitoare la testamente. Toate testamentele înscrise

în aceste register, precum }i registrul de eviden]@ nr. 8 al judec@toriei de ocol, privinddocumentele confiden]iale, respective poli]a de asigurare nr. 124.348.VII a Societ@]iiNaturale de Asigurare pentru accidente, poli]a ce ]ine de cauza nr. P.1564/915. Ampreluat de asemenea biblioteca cu c@r]ile funciare, toate arhivele, toate birourilejudec@toriei de ocol cu toate înzestr@rile existente. Am preluat registrul de eviden]@ apl@]ilor c@tre servitorul Csontos János, – aflat momentan în prizonierat în Rusia –,împreun@ cu suma de 646 coroane }i 63 filleri. Am preluat dosarul cu dovezile dincazurile penale }i tot ce se afla în temni]a judec@toriei de ocol.

Am preluat un nr. de 2500 de foi oficiale, din care lipsesc 64 în suma de 6 coroane}i 40 filleri (pre] la vânzare).

Dup@ cetire, procesul-verbal a fost aprobat }i semnat.Hunedoara, 28 februarie 1919. s.s. dr. Alexe Bogdan – pentru preluare; s.s.

Sárkány Balázs – pentru predare; s.s. Biksza Rezsõ – grefier.

Procesul-verbal a fost continuat la 1 martie 1919.

Fostul conduc@tor al judec@toriei de ocol Sárkány Balázs arat@ c@ la nota sa cunr. 1919.EL.12.A.46. privind cheltuielile ce trebuiau effectuate de c@tre judec@toriede ocol din Hunedoara, tribunalul din Deva a trimis la 26 februarie suma de 1012coroane }i 25 filleri, sum@ din care a trebuit s@ acopere avansul dat din propriul salariupentru taxa de p@dure }i pentru procurarea lemnelor de foc. În urma procesului depreluare a judec@toriei de ocol din Hunedoara ce a avut loc ieri, el a preg@tit uninventar în acest sens pe care dore}te, de asemenea, s@-l predea.

Page 140: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

142

GHEORGHE IANCU

Cu acest prilej a primit încuviin]area actualului conduc@tor al judec@toriei de ocolde a înscrie aceste cheltuieli în registrul preziden]ial sub nr. 8/1918-1919. Cheltuireasumelor poate fi constatat@ din documentele nr. 1919.El.XII.A.46; 1918.El.XII.A.38;1919.El.VII.E.5.9.

Procesul-verbal a fost încheiat, aprobat }i semnat.s.s. dr. Alexe Bogdan – pentru preluare; s.s. Sárkány Balázs – pentru predare;

s.s. Biksza Rezsõ – grefier.Dosar 2. Originalul în lb. [email protected]. 1919.El.I.E.3.

Proces-verbal,

În chestia depunerii jur@mântului din partea avoca]ilor din cercul Hunedoara, luatîn 2 martie 1919.

Subscri}ii avoca]i s-au prezentat înaintea subscrisului }ef al judec@toriei de ocol}i au depus jur@mântul prescris în ordonan]a Nr. 121/1919, just. paragraful 4.

s.s. Dr. Alexe Bogdan }ef al judec@toriei de ocol, s.s. Gheorghe Duble}iu, s.s. Dr.Ioan Popovici, s.s. Dr. George D@nil@, s.s. Indescifrabil, s.s. Dr. Dezideriu Fülepp. –Subscrisul judec@tor constat@ c@ pe teritoriul judec@toriei, azi sunt în activitate 6avoca]i, care to]i s-au prezentat }i imediat au depus jur@mântul oficios.

Hunedoara, 2 martie st.n.s.s. Dr. Alexe Bogdan }ef al judec@toriei de ocol.Dosar 2.

22.Nr.1919.El.I.E.4.

Proces-verbal,

în chestia depunerii jur@mântului oficios a func]ionarilor subalterni vechi }i ceinou aplica]i la judec@toria de ocol Hunedoara, 4 martie st. nou 1919.

Subscri}ii de na]ionalitate unguri prezentându-se înaintea mea, a }efului judec@-toriei, au declarat, c@ jur@mântul prescris în ord. Nr. 121/1919, just. p. 4. nu-ldepun, îns@ sunt gata a depune declara]ia solemn@ prescris@ de dl. }ef al Resortuluide Justi]ie.

Subscri}ii func]ionari maghiari au f@cut urm@toarea declara]ie solemn@: „Eu,Kaupert Rudolf, Orosz Béla, declar@m solemn c@ vom respecta legile ]@rii, hot@rârile}i deciziile Consiliului Dirigent; vom îndeplini cu onoare }i con}tiinciozitate atributele}i vom p@stra secretul oficios”.

Dup@ citire semnat. s.s. Kaupert Rudolf, s.s. Orosz Béla.

Page 141: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

143

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dintre fo}tii func]ionari unguri urm@torii au denegat a depune jur@mântul,respectiv a face declara]ia solemn@: Dr. Végh Emil notar, Veress Mihály cond.c.f.,Biró Dénes cancelarist, Nagy Antal cancelarist, Szabó Imre executor }i ReichmannJózsef servitor.

Dup@ acestea s-au prezentat fo}tii func]ionari }i cei ce au fost interimar denumi]ide noul }ef al judec@toriei }i ace}tia to]i in corpore au depus jur@mântul oficios,prescris în ord. Nr. 121/1919. p. 4. al Resort. Just., apoi au subscris cum urmeaz@:

Dup@ citire semnat.D.c.m.s.

s.s. Dr. Alexe Bogdan }ef-jude, s.s. Ioan Murgul, s.s. Rudolf Bicsa, s.s. Iuliu Pop,s.s. Guts Erzsébet, s.s. Ida Izsák, s.s. Cornelia Gostian, s.s. Ludvig Annuska, s.s.George {tirb vigil, s.s. George M@}can, s.s. Dorica {oimo}iu, s.s. Vasile Cozma, s.s.Dr. Eugen Aulea.

Dosar 2.

23.De la }eful judec@toriei de ocol Hunedoara.Nr. 1919.El.I.E.1-6.

În baza decretului Cons. Dir. Resortul Just. Nr. 121/1919, V@ raportez urm@toarele:1. În 28 februarie stilul nou mi s-a predat conducerea judec@toriei de ocol, conform

procesului-verbal unguresc.2. Tot în 28 februarie convocând cei trei judec@tori unguri, i-am provocat s@ depun@

imediat jur@mântul oficios, îns@ motivându-}i atitudinea – au denegat depunerea jur@-mântului, conform procesului-verbal unguresc.

V@ rog a face dispozi]iile ca s@ se decret, carele s@-l pot înmanua: decretul C. Dir.prin care respectivii sunt declara]i de abizi}i de oficiu.

3. În 2 martie dup@ dep@rtarea din oficiu a fo}tilor judec@tori unguri, au convocatnotarul }i func]ionarii, dintre ace}tia unii au depus, al]ii nu au depus jur@mântul,respectiv promisiunea solemn@, deci cei care (vezi procesul-verbal românesc) audenegat, i-am del@turat , pe cei care au depus, numaidecât i-am împ@r]it prin cancelarii}i de loc apucând lucrul, le rezolv@ toate actele cu însufle]ire }i diligen]@ laudabil@, }ichiar r@mânând }i domni}oarele române în birou, pân@ dup@ orele oficioase.

4. În 2 martie dup@ ce to]i func]ionarii s-au aplicat la resorturile lor, am citatavoca]ii fungen]i de pe teritoriul judec@toriei de ocol, care cu to]ii au depus jur@mântulconform procesului-verbal al@turat.

5. La judec@torie avem un ungur }i un neam], ambii vorbesc române}te (Orosz}i Kaupert).

6. Luând la socoteal@ circula]ia de pân@ acuma, am aplicat interimar indivizii dinconspectele al@turate, ar mai fi lips@ de un judec@tor, ori notar la judec@torie. –Notarul public ungur dup@ ce a defraudat }i furat, e disp@rut înc@ din noiembrie anul

Page 142: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

144

GHEORGHE IANCU

trecut; ar fi consult s@ m@ împuternici]i Dl. prezident s@ iau sub sechestru cancelaria}i mobilele lui, s@ p@gubeasc@ cât se poate mai pu]in statul român.

V@ rog a raporta urgent Resortului Justi]iei, c@ cei aplica]i interimar s@ fie denumi]idefinitiv.

V@ rog a face dispozi]iile, ca subscrisul }ef }i noii func]ionari aplica]i s@ ne primimleafa, fiind alimentele }i traiul scumpe.

7. De executor nu e nici o lips@, fostul executor n-a depus jur@mântul, pu]ineleexecu]ii le fac func]ionarii pe rând.

Hunedoara, la 6 martie 1919. s.s. Dr. Alexe Bogdan }eful [email protected] 2.JUDEC~TORIA DE OCOL OR~{TIE

24.Ad.nrul.I.D.11-1919.Prez.

Proces-verbal

Dresat la 4 martie 1919 în localitatea judec@toriei de ocol Or@}tie, cu respect lapreluarea oficiului.

Subsemnatul }ef, Dr.Victor Popu, prezentându-se în localitatea numit@, în absen]afostului jude conduc@tor, {tefan Sacaciu, e întâmpinat de substitutul s@u ÁrpádSebestyén, jude cercual }i comuncându-i ordinul edat de Consiliul Dirigent ad.nr.121/1919.just.îl someaz@ ca s@-i predea oficiul, la care soma]ie numitul substitut nu s-adeclarat de aplicat. Punându-i-se apoi în vedere, c@ se va aplica mijloc de for]@, aefeptuit imediat predarea.

Invita]i fiind judec@torii Árpád Sebestyén }i Dr. Ioan Balogh ca s@ depun@ jur@-mântul de fidelitate prescris în ordonan]@, ambii au declarat c@ nu sunt aplica]i a depuneacest jur@mânt, în urmarea c@rei declara]iuni, subsemnatul }ef judec@tor i-a dimis dinserviciul }i oficiul de judec@tor.

Se constat@ c@ în caseta judec@toriei s-au aflat }i preluat un numerar 440 Kor.89fil. Apoi o cvit@ de 150 Kor. declarat@ de Petru Ruszinov, }i trei corpuri delicte introdusesub nrii de registru 8-1914, 87/1917, 75-1914.

Cetindu-se, s-a [email protected].

s.s. Dr. Victor Popu }eful judec@toriei, s.s.Sebestyén Árpád judec@tor de ocol,adjunctul judec@toriei de ocol, s.s.Dr. Balogh János judec@tor de ocol.

Ulterior s-a prezentat notarul judec@toriei, Francisc Kádár }i declarând c@ nuposed@ limba român@, mai apoi c@ are nevoie s@ se prezinte la cenzura advoca]ial@,cere demiterea sa din func]ie, care i-am }i încuviin]at-o.

D.c.m.s.s.s. Dr. Victor Popu, }ef judec@tor, s.s.Dr. Kádár Ferencz.Dosar 2.

Page 143: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

145

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

25.De la }eful judec@toriei de ocol Or@}tieAd.Nrul.16-1919, I.D.prezidial.

Onorat Consiliu Dirigent:

În baza mandatului Dvoastre intimat prin Domnul Prezident al tribunalului Deva,m-am prezentat la 4 martie în localitatea judec@toriei de ocol din Or@}tie, unde amefeptuit preluarea oficiului în felul descris în procesul-verbal aci adnexat.

Pentru l@murirea circumst@rilor am onorul a v@ raporta urm@toarele:Judec@torul conduc@tor Sacaciu s-a îndep@rtat din Or@}tie înc@ de mai înainte,

astfel am fost întâmpinat de substitutul s@u }i cu el am avut de a efeptui preluareaîn general. Am fost necesitat de a m@ abate de la ordonan]a Dvoastre întru atâta,încât pe juzii aci fungen]i: Árpád Sebestyén }i Dr.Ioan Balogh i-am dimis imediat dinfunc]iile lor, aceasta dispozi]ie am aflat-o de neinconjurabil@, fiindc@ ambii sunt s@cuide principii contrare Regatului, pentru c@ de la factorii inteligen]ei noastre din loc amprimit sfat de acela}i sens, }i în fine din motivul c@ denegarea jur@mântului am bazat-ope motiva]ie de natur@ politic@.

Între atari împrejur@ri – în consideran]@ prestigiului – am aflat de consult a purcedeîn felul descris, în cadrul procesului-verbal. În ce prive}te afacerea personalului auxiliar,starea este urm@toarea:

Notarul Dr. Francisc Kádár nu }tie nimic române}te, e om de judi]iu slab }i puterede munc@ debil@, deci la declara]ia dânsului c@ nu e aplicat a presta servicii subimperiul român, l-am dimis din func]ie.

Conduc@torul c@r]ilor funduare Alexandru Borsos mi-a denegat depunerea jur@-mântului }i îndeplinirea func]iei pe mai departe, bazându-se pe etestatul medical aciadnexat, în baza c@ruia pretinde a fi bolnav }i cerându-}i totodat@ pensionarea.Constatez din parte-mi c@ numitul de fapt se vede a fi bolnav, dup@ ce îns@ nu a depusjur@mântul prescris, i-am pus în vedere c@ }i-a pierdut drepturile la leaf@ }i pensiefa]@ de Regat. În privin]a persoanei dânsului fac modesta propune ca s@ i se decreteze}i notifice destituirea, cu atât mai vârtos c@ nu }tie române}te.

Ceilal]i amploia]i, }i anume: Petru Ruszinov cond. la c.f., Izidor Hajnal primoficial/irodafõtiszt/, Vilhelm Varceka oficial, Hugo Schiebel oficial secundar, Rudolf Schneiderdiurnist definitiv, Eugen Gödri diurnist auxiliar }i executor judec@toresc. Ludovic Nolldiurnist transformator funduar. În ziua prelu@rii mi-au declarat c@ dac@ abstau de lapreten]ia de a depune jur@mânt vor servi pân@ la complinirea posturilor ocupate dedân}ii. Azi, la 6 martie îns@ s-au prezentat în biroul meu }i au declarat unanim c@ nusunt aplica]i a mai face serviciu }i au cerut ca s@ preiau cheile birourilor.

Dup@ ce în lips@ de alt personal, nu am putut face preluarea în detaiuri, în specialnu am putut constata care foi]ele funduare, dosarele, registrele etc. care stau în toat@ordinea }i nu cumva lipsesc din acelea.

Page 144: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

146

GHEORGHE IANCU

Dup@ ce am impresia }i am fost avertizat c@ pe oamenii ace}tia i-ar fi înt@ritat }ipus la cale cineva, ba am auzit c@ s-ar fi ]inut o consf@tuire în casina maghiar@ }i acolos-ar fi adus un deliberat de natura aceasta, mai departe având în vedere faptul c@îndep@rtându-se to]i, a} fi fost nevoit a închide por]ile judec@toriei }i a înceta func]io-narea, servind astfel motiv de satisfac]ie ironic@ contrarilor intereselor Regatului, ampurces în felul urm@tor:

Pe numi]ii func]ionari i-am somat în scris ca s@ r@mân@ în serviciu pân@ la sosireadispozi]iunii Dvoastre, mai departe pân@ la momentul când vor sosi func]ionari noi,ca s@ pot face preluarea detailat, la din contra s@ m@ sigilez birourile, iar pe dân}iiam s@-i internez, din motivul, ca la caz, când efeptuindu-se inventarizarea detaiat a-}afla lipse, s@-i pot face r@spunz@tori }i declarându-le tot odat@ c@ }eful lor mi-a predatoficiul, în urmare denegarea serviciului din partea dân}ilor e nebazat@, cu atât maivârtos, c@ }i-au luat leafa pân@ la prima aprilie nou.

În urmarea acestei enun]ia]iuni depuse }i cu grai viu în fa]a }efului de Poli]ieinvitat de mine, au declarat cu to]ii c@ vor labora cu con}tien]iozitate pân@ la alt@dispozi]ie }i }i-au reocupat posturile.

Pe func]ionarul Varceka îns@ l-am dimis din func]ie imediat }i l-am internat înlocuin]@-I proprie sub paza poli]iei, fiindc@ m-am convins, c@ e de un naturel neastâmp@rat}i }ovinist. Îndat@ ce m@ voi convinge c@ afacerile lui de birou sunt în ordine, voi dispunedispenzarea lui de sub internare.

În consecin]@ cu respect la personalul auxiliar susnumit, am onorul a v@ prezentaurm@toarea propunere:

Func]ionarii care }i-au reocupat func]iile, au s@ fie obliga]i }i pe mai departe laserviciu, pân@ atunci, pân@ când voi putea s@-i înlocuiesc prin al]ii.

Eu sperez c@ cu timpul ace}ti func]ionari se vor definitisa dup@-ce to]i }tiu româ-ne}te, în scurt@ vreme vor înv@]a }i scriptaristica. Sunt oameni cu prax@ îndelungat@,sunt capabili de a prevedea }i referade, astfel c@ în lips@ de judec@tor mai mul]i m@pot servi tare bine de ei.

În special persist }i contez la definitizarea lui Izidor Hajnal, care e v@rsat în toateramurile de adminsitra]ie, în agendele de statistic@ }i prezidiu, în manipulareaeconomiei, etc.

M@ rog ca s@-mi da]i permisul ca s@-mi acvirez persoane care le aflu deocamdat@pentru func]iile din ace}tia }i în special români. Îndat@, ce mi s-a dat posibilitatea cas@-mi am oamenii mei voi prezenta un tablou, în cadrul c@ruia am s@ fac propusul}i cu respect la func]ionarii vechi.

În ce prive}te agenda executorului, am f@cut raport special Dlui pre}edinte detribunal, asemenea mi-am prezentat raportul special }i cu respect la notariatul public,precum }i mandatarul procurorului (ügyészségi megbizott).

Pân@ acum am constatat: în cauzele funduare 87 restan]e, în cauzele ereditarepeste 200, în cauzele procesuale civile 43, în cauzele criminale 168 de restan]e.

La fiecare resort este de a se mai lua în considerare }i plusul, ce rezult@ din cauzelecare vin din nou.

Page 145: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

147

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Considerând c@ sunt foarte multe cauze procesuale puse în suspense (szünetelõ),sunt preste 60 cauze apelate, dar înc@ nepre}ternute forului al doilea, mai apoi, c@am 41 de comune }i ora}ul Or@}tiei, c@ la judec@toria de aci au fost în permanen]@4 judec@tori, 1 notar, 2 cond. de c.f., care to]i au concipiat, mai apoi având în vedere,c@ preluându-se imperiul justi]ial, s-au început deja cursul afacerilor judec@tore}ti cutoat@ diligen]a, m@ rog s@ mi se deta}eze deocamdat@ cel pu]in un judec@tor }i 2notari, sau practican]i. Ace}tia din urm@ întrucât nu s-ar oferi de bun@voie, pot ficomandui]i de la Regimentele unde servesc. De personalul auxiliar am nevoie incomplett; pro prima îns@ Ve]i binevoi a dispune deta}area unui judec@tor, fie chiarauditor militar, carele are s@ refereze afacerile criminale }i extra procesuale.

Mai adaug c@ am f@cut dispozi]ie ca amploia]ilor s@ nu li se dea permis de c@l@torief@r@ învoirea mea, ca astfel s@ nu-mi scape careva de sub responzabilitate.

În lipsa de personal de încredere complet@ am dispus ca p@r]ile s@ pl@teasc@competin]ele de timbru direct la casieria local@ (adóhivatal), impunându-Ie acestora,ca s@ se fac@ cvitarea pe hârtia supus@ taxei.

M@ rog ca s@ lua]i la binevoitoare cuno}tin]@ }i s@ aplica]i toate acestea dispoz.,trimi]ându-mi cu urgen]@ ordinul Dvoastre.

Cu devotament, s.s. Dr. Victor Popu, }eful [email protected]@}tie, 6 martie 1919.Dosar 2.

26.De la }eful judec@toriei de ocol Or@}tieNrul.46-1919.Prezid.

Proces-verbal,

Dresat la 24 aprilie 1919 în biroul }efului, când adec@ s-au prezentat de bun@ voie}i f@r@ invitare {tefan Boldor, temni]erul judec@toriei, mai apoi Ioan Ro}ca }i Avram Moga,servitorii judec@toriei }i au cerut ca s@ li se ia jur@mânt de credin]@ fa]@ de Statul Român.

{eful judec@toriei le-a declarat c@ de la dân}ii nu a cerut acest jur@mânt, fiindc@to]i trei sunt binecunoscu]i de români adev@ra]i }i credincio}i ai Regatului mare român}i c@ de la atari nici nu se cere un jur@mânt, v@zând îns@ c@ dân}ii vreau s@ deadovad@ potentat@ despre alipirea lor fa]@ de Regat }i fa]@ de mai marii dân}ilor, le-amprimit jur@mântul – felicitându-i.

Drept dovad@ s-a dresat procesul-verbal, având de a se pre}terne pentru act deluare la bun@voietoare cuno}tin]@ a Domnului Prezident }i a Consiliului Dirigent.

D.c.m.s.s.s. Dr. Popu }eful judec@toriei, s.s. Ioan Ro}ca, s.s. {tefan Boldor, s.s. Avram

Moga.Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL SIBIU

Page 146: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

148

GHEORGHE IANCU

27.1919.El.IV.A.7/3.

Proces-verbal

Întocmit la judec@toria de ocol din Sibiu, în data de 9 martie 1919, în chestiuneapred@rii/prelu@rii judec@toriei de ocol.

Au fost prezen]i subsemna]ii:În biroul judec@torului consilier la Curtea de Apel, Dr. Elekes Bálint – conduc@torul

judec@toriei de ocol s-a prezentat judec@torul de ocol din Sibiu – Breban Alexandru, carecomunic@ faptul c@ a fost numit conduc@torul judec@toriei de ocol, în virtutea ordonan]einr. 121/1919 just. a }efului resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român dinSibiu }i c@ a fost îns@rcinat cu preluarea conducerii judec@toriei de ocol – chiar cu for]a,dac@ situa]ia o va impune –, în conformitate cu documentul nr. 1919.El.I.C.52 emis depre}edintele tribunalului din Sibiu. Solicit@ conduc@torului actual al judec@toriei de ocols@-i predea conducerea judec@toriei de ocol, împreun@ cu toate utilit@]ile, cu men]iuneac@ va utiliza for]a în cazul în care solicit@rii sale nu i se va da curs.

Ca urmare a aceste solicit@ri, Dr. Elekes Bálint declar@ c@ cedeaz@ în fa]a for]ei}i c@ este dispus s@ predea conducerea judec@toriei de ocol.

În continuare, judec@torul consilier la Curtea de Apel, Dr. Elekes Bálint, pred@,judec@torul de ocol Breban Alexandru preia conducerea judec@toriei de ocol, împreun@cu toate utilit@]ile, c@r]ile, inventarele, conform inventarului întocmit cu aceast@ ocazie.De asemenea, se pred@/preia câte dou@ exemplare din cheile dulapurilor.

În fine, preia registrul de contabilitate judiciar@ cu suma de 19 K, 92 filleri, respectiv,registrul de depuneri cu suma de 38 k. existent@ la rubrica nr. 1 }i suma de 2 k. }i 10filleri rezultat@ în urma vânz@rii foilor de informa]ii.

Dup@ citirea procesului-verbal, a fost aprobat }i semnat.s.s. dr. Elekes Bálint – judec@tor consilier la Curtea de Apel pentru predare; s.s.

Breban Alexandru – judec@tor de ocol, pentru primire; s.s. Barta Hugó – grefier.Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

28.1919.El.IV.A.7/4.

Proces-verbal

Încheiat la judec@toria de ocol din Sibiu, în 24 februarie/9 martie 1919, în chestiadepunerii jur@mântului de c@tre personalul judec@toriei.

Prezen]i au fost mai jos numi]ii:Domnul Alexandru Breban, judec@tor-}ef al judec@toriei de ocol Sibiu, în urma

rescriptului }efului de Resort al Justi]iei, din data 8 febr. 1919, ad. no. 121/1919 just.,convocând personalul judec@toriei, cu excep]ia judec@torilor }i notarului, el comunic@trecerea Justi]iei sub Imperiul român }i preluarea oficiului de c@tre dânsul, ca }ef al

Page 147: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

149

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

judec@toriei, le explic@ decretul Consiliului Dirigent nr. I }i ordonan]a }efului Resortului deJusti]ie nr. 121/1919 just., f@cându-le o expunere detaliat@, în sensul susnumitului rescript.

Provoac@ apoi întreg personalul s@ depun@ jur@mântul prescris în ordonan]asus-amintit@.

La aceast@ provocare, dnii Ivan Ioan, oficial la judec@torie, Decian George executor,Steydl Adalbert procuror delegat }i Sommerburger Friedrich servitor declar@, c@ suntaplica]i a depune jur@mântul pretins.

Domnii Magyari Ioan }i Topan Liviu, conduc@tori la c@r]ile funciare, Barta Hugó,Felszeghy Ödön }i Tatár Gerõ oficiali, Liszkai Alexandru, Roth Ioan }i Hlawathy Ioanscriitori, Simó Ioan, Spitzer Ernõ }i Király Irma diurni}ti, în urm@ Hermann Iosif, CsákiMihály }i Bálint Károly servitori declar@, c@ nu depun nici jur@mânt, nici declara]iesolemn@ în sensul sus-amintitului rescript nu fac.

R@mân îns@ pân@ la alt@ dispozi]ie în serviciul de pân@ acum.Dup@ aceasta, dnii Ivan Ioan, Decian George, Steydl Adalbert }i Sommerburger

Friedrich au depus jur@mântul prescris în § 4 din ordonan]a }efului de resort al justi]iei nr.121/1919, respectiv, Steydl Adalbert care, fiind f@r@ confesiune, a f@cut promisiune solemn@.

Dup@ citire }i explicare încheiat.s.s. Alexandru Breban, consilier la Curtea de Apel, ca }ef al judec@toriei; s.s. Ernõ

Spitzer actuar; s.s. Adalbert Steydl procuror delegat; s.s. Ioan Ivan; s.s. George Decian;s.s. Friedrich Sommerburger.

Dosar 2.

29.Nr.-ul1919.Prez. IV.A.45.Onoratului

{ef al Resortului de Justi]ie Sibiu

Am onoare a su}terne ./. procesul-verbal dresat din 1919 martie 9 st. n., desprepreluarea judec@toriei de ocol a Sibiului, prin dl. Alexandru Breban }ef-judec@tor laaceea}i judec@torie; aclud sub .//. procesul-verbal datat din aceea}i zi în obiectuljur@mântului fixat în § 4 a ordonan]ei nr. 121/1919 just.

Dl }ef-judec@tor raporteaz@ c@, luând în considera]iune circula]ia de pace, sereclam@ la judec@toria Sibiului 6 judec@tori, 2 notari, 2 conduc@tori la c@r]ile funciare,7 ofician]i de birou, 6 diurni}ti }i 4 servitori.

Din partea-mi sunt de acord cu p@rerea d-lui }[email protected] judec@toria de ocol sunt sistematizate 2 posturi de executori, unul, de}i este

în etate de 74 ani, este vrednic s@ r@mân@ }i pe mai departe în func]iune, al doileapost este vacant }i ar fi s@ se întregeasc@ cu un individ mai tân@r.

Translatori la judec@toria de ocol nu sunt sistematiza]i; ca expert este singurmedicul tribunalului, în cazurile ce obvin la judec@torie.

V@ rog a lua la cuno}tin]@ acest raport }i a face dispozi]iile necesare, pentruîntregirea lipsurilor subscrise.

Sibiu, la 14 martie 1919 st.n.

Page 148: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

150

GHEORGHE IANCU

s.s. Iuliu Munteanu, prezident.Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL ALBA-IULIA

30.{eful Judec@toriei de ocol Alba-Iulia1919.El.I.A.45.

Domnului Dr. Aurel Laz@r, }eful Resortului Justi]iei Sibiu

Provocându-m@ la actul de denumire nr. 121/1919 just., am onoare a V@ raportac@ pe baza procesului-verbal luat în 1/13 martie a.c. sub nr.-ul de mai sus, am preluatconducerea judec@toriei, însemnând totodat@ cum c@ dintre func]ionarii sus-numiteijudec@torii, nimeni nu a depus jur@mântul }i c@ cu ocazia prelu@rii am aflat 800 cauzerestante.

Raportez mai departe cum c@, în vreme normal@, la Judec@toria de aici au func-]ionat 3 /trei/ judec@tori, 2 /doi/ notari, un protocolist, un conduc@tor de cancelarie,2 /doi/ scriitori, 3 /trei/ diurni}ti.

La cartea funduar@ 2 /doi/ conduc@tori, un protocolist, respectiv, arhivar, uncopist, 2 /doi/ scriitori.

Având în vedere c@ judec@toria a r@mas cu des@vâr}ire f@r@ func]ionari, ar fi lips@mai urgent@ de un conduc@tor al c@r]ii funduare }i, tot acolo, un protocolist }i undiurnist. Mai departe, la judec@torie ca atare, ar fi lips@ asemenea un protocolist, unconduc@tor de cancelarie }i un diurnist.

P@rerea mea este c@, pe lâng@ personalul sus-numit, dac@ pe lâng@ }eful judec@torieis-ar numi cel pu]in înc@ un judec@tor }i un notar, în cazul acela lucrul se va putea începe}i continua cu succes, restan]a de mai sus se va putea lucra, respectiv, ispr@vi.

s.s. Semproniu Munteanu, }eful judec@toriei de ocol Alba-Iulia.Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL DEVA

31.{eful judec@toriei de ocol Deva.Nr.1-1919.Prez.

Proces-verbal,

Dresat în Deva, locul de oficiu al judec@toriei de ocol, la 13 martie 1919, dinprilejul prelu@rii conducerei acestei judec@torii de la actualul }ef Róbert Fehér.

Prezen]i subsemna]ii:

Page 149: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

151

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Prezentându-m@ subsemnatul cu pre}edintele tribunalului Deva, la actualul }efal judec@toriei Dr. Róbert Fehér, i-am adus la cuno}tin]@, c@ în baza decretului dedata 8 februarie 1919, de sub No.121/1919, just. Al Consiliului Dirigent Român,Resortul Justi]iei, sunt încredin]at cu conducerea judec@toriei, iar dânsul va func]ionade acum înainte ca judec@tor la aceast@ judec@torie.

În urmare am somat pe actualul }ef s@-mi predea oficiul.La aceast@ somare }eful men]ionat a declarat c@ se consider@ de func]ionarul

statului maghiar }i protesteaz@ în contra prelu@rii oficiului, fiind dânsul }i în bazacontractului armisti]iu drept }ef al acestei judec@torii.

Fa]@ de aceast@ declara]ie, subsemnatul }ef, am adus la cuno}tin]@ c@ am ordinde la Consiliu Dirigent Român s@ preiau oficiul }i întrucât aceasta nu s-ar puteaefectua pe cale pa}nic@ am autorizare s@ uzez de mijloace contringente.

Fostul }ef Dr. Róbert Fehér declar@ c@ deja are cuno}tin]@ despre mijloace contringente}i declar@ c@ e gata a p@r@si oficiul }i f@r@ aplicarea for]ei.

Dup@ aceasta s-a efeptuit preluarea conducerii [email protected] provocând pe fostul }ef la depunerea jur@mântului, Dr. Róbert

Fehér declar@ c@ ]inuta lui din prilejul prelu@rii e cea mai bun@ dovad@ c@ nu voie}tea depune jur@mântul nou.

Procesul-verbal s-a încheiat.D.c.m.s. s.s. Dr. Virgil Ciacla, }eful judec@toriei de ocol.

Dosar 4.

32.{eful judec@toriei de ocol Deva.

Lista,

Magistra]ilor, notarilor }i func]ionarilor subalterni care au participat la }edin]aplenar@ din 13/III.,st.n.1919 din prilejul depunerii noului jur@mânt.

Benkõ Ödön, judec@tor de ocol, Dr. Török Géza judec@tor la ocol, Kovács Károlynotar, Dr.Schuller Frigyes notar, Schmidt Ede conduc@torul c.f., Varga HonkovszkyÁrpád cond. de c.f., Székely Mihály func]ionar subaltern, Meyssonier János, WermescherJózsef, Dávid Zsigmond, Holle Ignácz func]ionari subalterni, Szilágyi István, FornszekKálmán, Szõcs Kamilla, Mágnási Margit, Holmik Antal executor, Olár János, Klecz Sándorsi Szabó István servitori, Salamon Mór executor.

Deva, la 13 martie 1919. S.s.Dr.Virgil Ciacla }eful jud. de ocol Deva.Dosar 4.

33.{eful judec@toriei de ocol Deva1919.Pres.2.

Proces-verbal,

Page 150: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

152

GHEORGHE IANCU

Dresat în Deva localul de oficiu al judec@toriei de ocol la 13 martie 1919, în}edin]a plenar@ a judec@torilor, notarilor }i func]ionarilor subalterni ai judec@torieide mai sus, din prilejul depunerii noului jur@mânt.

Prezen]i: subsemnatul }ef al judec@toriei, apoi magistra]ii, notarii }i func]ionariisubalterni ai judec@toriei de mai sus, conf. Listei adnexate sub /.

Subsemnatul }ef aduc la cuno}tin]@ c@ în baza decretului de dato 8 februar 1919,sub No.121/1919, just. al Consiliului Dirigent Român, Resortul Justi]iei, am preluatconducerea judec@toriei de ocol Deva, de la fostul }ef Dr. Róbert Fehér. Am explicatordona]iunile al@turate decretului mai sus amintit, am atras aten]iunea la scopul umanal Consiliului Dirigent referitor la trecerea Justi]iei sub imperiul român }i am accentuatîndeosebi c@ Statul român prime}te în serviciu pe to]i func]ionarii, acceptând drepturilecâ}tigate în statul maghiar. Pretinde îns@, ca func]ionarii s@ dovedeasc@ voin]@ deserviciu, prin depunerea jur@mântului (declara]ia solemn@), c@rui formular i se d@ cetire.I-am atras apoi aten]iunea c@ acela care provocat fiind nu va depune imediat jur@mântul(declara]ia solemn@) î}i pierde oficiul }i statul român nici drepturile lui la pensie nu lerecunoa}te.

În fine, i-am provocat, s@ depuie jur@mântul.F@r@ excep]ie, to]i prezen]ii au declarat denegarea depunerii jur@mântului.Subsemnatul aduc la cuno}tin]@ c@ prin faptul acesta magistra]ii pierzându-}i

oficiul, nu mai pot continua func]iunea, }i sunt soma]i a p@r@si edificiul [email protected] lor din oficiu va fi anun]at@ din partea }efului de Resort.

Dep@rtându-se magistra]ii am atras aten]iunea func]ionarilor subalterni asupraurm@rilor triste fa]@ de interesele private, provocate prin neprecugetarea denegarea jur@mântului din partea magistra]ilor. Îns@ Statul român democrat ]ine cont lamântuirea oamenilor mici, sedu}i de conduc@torii bine pl@ti]i. Luând în consi-derare presiunea moral@ aplicat@ din partea conduc@torilor, în interesul oamenilormici, Statul român a edificat un pod de aur }i nu pretinde, ca de la judec@torijur@mânt (declara]ie solemn@), ci se îndestule}te cu o promisiune special@, c@ruiase d@ cetire.

Am provocat notarii }i func]ionarii subalterni s@ fac@ declara]ia aceasta [email protected]@r@ excep]ie to]i au denegat.

Subsemnatul declar c@ func]ionarii nu pot continua func]iunile de pân@ acum.Procesul-verb. s-a încheiat. D.c.ms.s.s.Dr.Virgil Ciacla, }eful judec@toriei de ocol.

Dosar 4.

34.Judec@toria de ocol Deva

Proces-verbal,

Page 151: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

153

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dresat în Deva, localul de oficiu al judec@toriei de ocol Deva, la 15 martie n.1919din prilejul mai jos amintit:

Prezen]i:Subsemnatul }ef }i func]ionarii subalterni ai judec@toriei de ocol Deva.Subsemnatul provoc ca cu privire la interesul public func]ionarii subalterni s@-}i

continue func]iunile sub conducerea mea, f@r@ a mai depune vreun jur@mânt, orideclara]ie solemn@.

Func]ionarii subalterni f@r@ excep]ie declar@ c@ nu pot func]iona sub con-ducerea mea, c@ci în cazul acesta }i-ar pierde toate drepturile câ}tigate fa]@ de statulmaghiar.

Drept, care procesul-verbal s-a închis }i subscris.D.c.m.s.

s.s. Dr. Virgil Ciacla, }eful judec@toriei de ocol.Dosar 4.35.De la }eful Judec@toriei de ocol Deva1919.El.XIII.P.sz.

Dlui:{ef de Resort al Justi]iei, Sibiu

În baza instruc]iunii din 8 februar 1919 primit@ de la Dvoastr@, binevoi]i a cunoa}teurm@torul raport:

În general:Conform acluzei A, conducerea judec@toriei am preluat-o de la fostul }ef Dr. Róbert

Fehér în 13 martie n.1919. În zilele urm@toare am preluat dela dânsul toate bunurile,valorile, efectele, magazina de ustensile, realit@]ile, actele }i arhiva judec@toriei; prelâng@ nota subscris@ de mine, de fostul }ef }i de func]ionarii interesa]i. Nota e p@strat@la mine, în cassa judec@toriei.

Fostul }ef a denegat depunerea jur@mântului.În sensul acluzei B, asemenea au denegat }i magistra]ii, notarii, func]ionarii subal-

terni }i executorii f@r@ excep]ie – depunerea noului jur@mânt (declara]ie solemn@).Func]ionarii subalterni au denegat }i depunerea favorabilei declara]iuni.Conform acluzei C, i-am provocat pe ofician]ii subalterni ca s@-}i continue func]iunile

f@r@ a mai depune vreun jur@mânt, ori declara]ie favorabil@, dar f@r@ excep]iune to]i audenegat.

Fiind judec@torul Gheorghe Bonyi bolnav, l-am provocat prin acluza D, la depu-nerea jur@mântului. A denegat }i dânsul, motivând conform acluzei.

Exper]ii, translatorii sunt identici cu cei ai tribunalului Deva. Conform informa]iuniiprimite de la pre}edintele tribunalului, au denegat depunerea jur@mântului, cu excep]iaadvocatului Dr. Eugen T@taru, translator de limba român@.

Page 152: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

154

GHEORGHE IANCU

Procurorii delega]i: Dr. Árpád Laufer }i Dr. Aladár Vasko au denegat depunereajur@mântului, ca advoca]i, nu pot deci func]iona nici ca procurori delega]i. Recomandpe Dl Ulpiu Alma}escu advocat Deva.

Notarul public Dr. Horváth Kamillo – conform informa]iunii primite de la pre}e-dintele tribunalului Deva, aparent a denegat depunerea jur@mântului.

Judec@toria de ocol a r@mas deci f@r@ magistra]i, notari, func]ionari subalterni,executori, servitori, exper]i, translatori, procurori delega]i.

Aflând dela func]ionarii subalterni ca în caz, dac@ pentru conservarea drepturilorfa]@ de guvernul din Budapesta }i pentru contrabalansarea presiunii morale a publi-cului maghiar, vor primi în scris constrângerea sanc]ionat@ prin for]@, o s@ lucrezecon}tiincios, f@r@ aplicarea faptic@ a for]ei; ca s@ nu devie judec@toria moart@, dinmotivele interesului public, i-am inmanuat func]ionarilor subalterni }i servitorilorapelul acludat sub E, }i de atunci f@r@ excep]ie lucreaz@ cu cele mai bune nizuin]e,conform inten]iunilor mele. Am convingerea c@ oamenii ace}tia sedu}i, nu din punctde vedere politic, ci numai de frica pierderii pânei maghiare }i din desorientare audenegat jur@mântul. Func]ionarii subalterni ai judec@toriei Deva nu sunt incarna]i}ovini}ti în trecut nu s-au învinovat crimelor contra neamului românesc, cunosc avorbi limba noastr@, - de}i nu to]i în scris, în consecin]@: din lipsa potrivitului materialromânesc trebuie ]inu]i în serviciu deocamdat@ f@r@ jur@mânt (declara]ie solemn@)}i dup@ I. martie a.c. Rog deci asemnarea sumei cor.15.000 la prerceptoratul reg.Deva,pentru pl@]ile func]ionarilor subalterni }i a servitorilor judec@toriei de ocol Deva, peluna aprilie 1919.

Am s@ v@ raportez c@ pre}edintele tribunalului a împ@r]it în serviciul judec@torieide ocol Deva doi func]ionari subalterni români, a c@ror tabel@ de serviciu Vi l-amînaintat. Am însu}i nizuin]a de a câ}tiga români pentru introducerea în serviciulauxiliar al justi]iei.

Ce prive}te notarul public, din motivul, c@ func]iunea dânsului, mai cu seam@în cauzele de l@s@mânt }i privitor la contracte este absolut urgent@ }i în favorul]@r@nimii necesar@, rog, binevoi]i a denumi pe succesor, ori a dispune ca pân@ laînlocuire poate func]iona cel vechi.

În special:Ad I, Cunoa}tere a vorbi }i scris române}te: Gheorghe Bonyi judec@tor, Ede

Schmidt conduc@torul c.f., Ioan Olaru, {tefan Szabó }i Alexandru Kletz servitori.Cunoa}te a vorbi române}te: Dr. Róbert Fehér, Dr. Géza Török, Dr. Benkõ Ödön,magistra]i, Joan Meyssonier, Iosif Wermescher, Zsigmond David, Mihail Székely,Árpád Varga, {tefan Szilágyi, Camilla Szõcs, ofician]i subalterni.

Ad 2. Circula]ia de pace a judec@toriei de ocol a fost (anul 1913): Sp.3271,E.10,Fh.50,M.284,0.32,Ob159,V.1538,B,1602,Bm.18,Bv.8,tkvi:10.600.

Aplica]i au fost: magistra]i: 5, notari: 1, func]ionari subalterni: 14, (2 [email protected]. }i 2 executori).

Page 153: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

155

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Luând în considerare c@ avem a conta cu cre}terea circula]iei }i c@ }i restan]elevor fi de prelucrat, judec@toriei îi lipsesc amploia]ii în num@rul înainte de r@zboi.

Ad 3, Executorii au denegat jur@mântul, dar la tot cazul ar fi consult înlocuirea lorcu aceia, care poart@ mai mult interes publicului }i serviciului. Deocamdat@ designezpentru afacerile lor dintre func]ionarii subalterni.

Ad 4. Din translatori r@mâne singur advocatul Dr. Eugen T@taru. Pentru limbagerman@ }i francez@ recomand pe advocatul Dr. Petru Groza Deva.

Ad 5. Num@rul cauzelor restante în momentul prelu@rii a fost: Centrale: a. nerezolvate:14, b. rezolvate: în curgere: 44 procese. Procese civile: în curgere:36, rezolvate: dar pretinddispozi]ie judec@toreasc@:15.

Cauze execu]ionale: resolvate, dar pretind dispozi]ie judec@toreasc@: 48. Cauzede l@s@mânt în curgere: 206, resolvate, dar pretind dispozi]ie judec@toreasc@: 88, încurgere, dar pretind dispozi]ie judec@toreasc@: 11. Cauzele c@r]ilor funduare nere-solvate: 49.

Luând în considerare c@ de prezent sunt singur judec@tor acolo, unde erau4 aplica]i }i c@ nu-mi st@ nici un notar la dispozi]ie când înaintea prelu@rii func]io-nau 2, posibilitatea rezolv@rii restan]elor depinde în primul rând de la întregireapersonalului conform raportului ad 2, cu atât mai vârtos c@ e contat }i cu cre}tereacircula]iei.

Penale în curgere: 231, resolvate, dar pretind dispozi]ie judec@toreasc@: 92.Pentru resolvarea cauzelor penale restante ar fi metod radical: amnestia. În caz des-ar da amnestie privitor la faptele solda]ilor, comise de mult, de mai mic@ însem-n@tate }i invers ordonan]elor maghiare, s-ar lua dispozi]iuni îndestul@toare privitorla desdaunare, la corpus delicti }i spese, amnestia n-ar jigni nici interesul public, nicicele private, ar fi gest uman [al] M.S.Regelui.

Am în vedere referitor la cauzele judec@toriilor de ocol, mai cu seam@ 1, cauzeleatinse prin ordinul ministerial maghiar de justi]ie Nr.58/1914.I.M.2, cauzele înafar@de punctul I., unde procedura fusese ridicat@, fiind suspectatul mobilizat, 3. Cauzacategoriei ordinului mInist.maghiar de justi]ie Nr.49.361/1914.I.M.4., cauze înaintatedeja spre amnestie conform ordinului Min.maghiar de Justi]ie Nr.58.447, unde amnestian-a sosit înc@.

Amnestia în senzul zis, ar sista la judec@toria de ocol Deva 47/69/5/22=143 cauze.În fine raportez c@ tabelele mele personale le-am înaintat Resortului de Justi]ie

prin pre}edintele tribunalului Deva.Deva, la 26 martie 1919.s.s. Dr. Virgil Ciacla }eful judec@toriei de ocol Deva.Dosar 4.

JUDEC~TORIA DE OCOL MIERCUREA

36.Proces Verbal

Page 154: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

156

GHEORGHE IANCU

Încheiat în Miercurea la 14 martie 1919, înaintea }efului judec@toriei de ocol, în cauzajur@mântului normat prin ordonan]a }efului resortului de justi]ie nr. 121/1919 just., § 4,a c@rui depunere, conduc@torul de carte funduar@ din loc., König Péter, a denegat-o.

Prezen]i cei subscri}i:{eful judec@toriei, dup@ ce a comunicat d-lui König Péter, conduc@tor de carte

funduar@, la judec@toria de ocol din Miercurea, c@ în baza decretului }efului resortuluide justi]ie nr. 121/1919, în 13 martie 1919 a preluat de la fostul }ef conducerea acesteijudec@torii, l-a somat ca s@ depun@ jur@mântul normat prin ordonan]a }efului resortuluide justi]ie nr. 121/1919, § 4, la care provocare dânsul a declarat c@ jur@mântul acestanu îl depune.

Dup@ aceasta a fost somat a face declara]iunea solemn@, normat@ prin ordonan]a}efului resortului de just. nr. 121/1919, iar dânsul a declarat c@ nici declara]iuneaaceasta solemn@ nu o face. Denegarea o motiveaz@ cu aceea c@, dac@ va r@mâneaîn serviciul statului român, î}i va pierde dreptul la pensiune }i c@ fiindu-i so]ia originar@din Békéscsaba, dânsul voie}te s@-}i permute locuin]a acolo }i s@ r@mân@ în serviciulstatului ungar.

D.c.m.s.s.s. dr. Emilian Sfetcu, }eful judec@toriei; s.s. Precup Victoria, prot; s.s. König Péter

a denegat subscrierea cu acea motivare c@ nu posed@ limba român@, iar contraexplic@rii în limba maghiar@ a con]inutului acestui proces verbal protesteaz@, zicândc@ dânsul din principiu deneag@ subscrierea ….

Dosar 2.

37.Proces-verbal

Încheiat în Miercurea la 14 martie st.n., înaintea }efului judec@toriei de ocol încauza jur@mântului normat prin ordonan]a }efului resortului de justi]ie nr. 121/1919just., § 4, depus ast@zi de Nicolae Romo}an, vigil de carcer la judec@toria de ocol dinMiercurea.

Prezen]i cei subscri}i:{eful judec@toriei, dup@ ce a comunicat vigilului de carcer, Nicolae Romo}an,

c@ în baza decretului }efului resortului de justi]ie nr. 121/1919 just., în 13 martie 1919st.n., a preluat de la fostul }ef conducerea acestei judec@torii, l-a somat ca s@ depun@jur@mântul normat prin ordonan]a }efului resortului de Justi]ie nr. 121/1919, § 4.

Sus-numitul vigil de carcer, în urma provoc@rii acesteia, a depus dup@ toateformele acest jur@mânt.

D.c.m.s.s.s. dr. Emilian Sfetcu, }eful judectoriei, s.s. Precup Victoria, protoc.; s.s. Nicolae

Romo}an, vigil de carcer.Dosar 2.

Page 155: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

157

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

38.Proces-verbal

Încheiat în Miercurea la 14 martie 1919 înaintea }efului judec@toriei de ocol, în cauzajur@mântului normat prin ordonan]a }efului resortului de justi]ie nr. 121/1919 just., § 4,depus ast@zi de Victoria Precup, diurnist@ definitiv@ la judec@toria de ocol Miercurea.

Prezen]i cei subscri}i:{eful judec@toriei, dup@ ce a comunicat diurnistei definitive Victoria Precup, în

baza decretului }efului resortului de justi]ie nr. 121/1919 în 13 martie 1919, a preluatde la fostul }ef conducerea acestei judec@torii, a somat-o ca s@ depun@ jur@mântulnormat prin ordonan]a }efului de resort nr. 121/1919, § 4.

Sus-numita diurnist@ definitiv@, în urma acestei provoc@ri, a depus dup@ toateformele acest jur@mânt.

D.c.m.s.s.s. dr. Emilian Sfetcu, }eful judec@toriei; s.s. Nicolae Romo}an, protocolist; s.s.

Victoria Precup, diurnist@ [email protected] 2.39.1919, Pr.IV.A.1.

D-Sale{efului resortului de justi]ie Sibiu

Cu provocare la scripta ad. no. 121/1919 just., raportez cu stim@ c@ în 13 martie1919, st.n., pe lâng@ proces-verbal încheiat dup@ forma legal@, am preluat de la fostul}ef, dr. Augustin Andreiu, conducerea judec@toriei de ocol din Miercurea, precum}i întreg mobilierul, aranjamentul }i depozitele acestei judec@torii.

Raportez mai departe c@ în 14 martie st.n. am comunicat mai întâi conduc@toruluide carte fund., König Péter c@, în 13 martie, am preluat de la fostul }ef conducereajudec@toriei de ocol din Miercurea }i, dup@ ce am procedat conform instruc]iuniicuprinse în scripta mai sus-amintit@, citindu-i în traducere maghiar@ textul jur@mântului,normat în ordona]iunea nr. 121/1919 just. }i textul declara]iei solemne, normat înscripta ad.no. 121/1919 just., l-am somat ca s@ depun@ jur@mântul ori s@ fac@ decla-ra]iunea solemn@, dânsul îns@ a declarat categoric c@, fiind conduc@tor de cartefunduar@ ungar, nu depune nici jur@mântul, nici declara]iunea solemn@ nu o face.Mai notez c@ conduc@torul de carte fund., König Péter, în 13 martie st.n., când fostul}ef al judec@toriei i-a comunicat c@ mi-a predat mie conducerea judec@toriei, a declaratc@, ca om privat, se bucur@ de faptul acesta, ca conduc@tor de carte fund. ungar, îns@nu îl poate lua la cuno}tin]@. Respectivul, de}i a declarat c@ va purta oficiul }i pe maideparte, p@rea a fi om f@r@ de încredere }i du}man neamului românesc. Faptul acestaeste cu atât mai ciudat, c@ci dânsul este de na]ionalitate sas.

Page 156: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

158

GHEORGHE IANCU

Dup@ acestea am comunicat }i diurnistei definitive Victoria Precup }i vigiliuluide carcer Nicolae Romo}an c@ am preluat conducerea judec@toriei }i i-am somat cas@ depun@ jur@mântul mai sus amintit, }i dân}ii au depus acest jur@mânt f@r@ a facevreo observa]ie.

Executorul báró Bánffy Albert a fost ast@zi absent din comun@ iar grefierul HuisziGyula }i diurnista provizorie Sipos Gizella, sunt morbo}i de morbul spaniol.

Procesele-verbale încheiate asupra deneg@rii, respectiv, depunerii jur@mântuluile aclud aici sub A., B. }i C.

Referitor la celelalte puncte din scripta nr. 121/1919 just., voi face raport f@r@ deamânare.

Miercurea, la 14 martie 1919. s.s. dr. Emilian Sfetcu, }eful [email protected] 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL HA[EG

40.Proces-verbal,

Dresat în 14/1 martie 1919 în localul de oficiu al judec@toriei de ocol Ha]eg dinprilejul prelu@rii conducerii acestei judec@torii de la actualul }ef Domnul Victor Jovián.

Prezen]i subsemna]ii:Prezentându-m@ eu Dr. Petru Comes la actualul }ef al judec@toriei, I-am adus la

cuno}tin]@ c@ în baza decretului de fa]@, 8 februarie 1919, de sub Nr.121/1919, alCons.Dir. resortul Justi]iei, sunt încredin]at cu conducerea judec@toriei, iar dânsul vafunc]iona deacum înainte ca judec@tor la aceast@ judec@torie.

În urmare am somat pe actualul }ef denumit, s@-mi predea oficiul.La aceast@ somare actualul }ef mi-a declarat c@ pân@ la pertractarea de pace

final@ }i respective pân@ când soartea teritoriului pe care ne afl@m, nu este definitivhot@rât@, se consider@ de }eful legitim al acestei judec@torii.

Dup@ aceast@ declara]ie eu I-am pus în vedere numitului }ef c@ din ordinulConsiliului Dirigent am s@ preiau conducerea acestei judec@torii }i în scopul acestaîn caz de lips@ pot recurge la mijloacele necesare aduc@toare la scop, dup@ caredeclara]ie a mea, dl Victor Jovián, actualul }ef declar@, c@ e gata a preda oficiul.

Dup@ aceasta s-a efeptuit preluarea conducerii judec@toriei, impuindu-I fostului }efc@ la termenul fixat de mine s@ se prezinte în localul oficial al acestei judec@torii, înscopul pred@rii bunurilor, valorilor, efectelor, actelor, arhivelor, magaziei de ustensile}i a realit@]ilor }i peste tot a întregii averi apar]in@toare judec@toriei, despre ce se vadresa un document de preluare specificat, cunoscând în caz contrar urm@rile.

Drept care se încheie prezentul proces-verbal.D.c.m.s.

s.s. Dr. Petru Comes, jude-}ef, s.s. Georgiu Baiu, protocolist. Victor Jovián }iGavril Létay fo}ti judec@tori au denegat subscrierea nemotivat, s.s. Baiu.

Dosar 4.

Page 157: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

159

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

41.De la Judec@toria de ocol Ha]egHa]eg, la 15 martie 1919.2 martie

Proces-Verbal,

Prezen]i:Dr. Petru Comes judec@tor }ef, Viktor Jovián fost }ef judec@tor, Gavril Létay

judec@tor, Georgiu Baiu protocolist.Dresat în Ha]eg în oficiul judec@toriei de ocol la 15/2 martie 1919, din prilejul

depunerii jur@mântului oficios al fo}tilor judec@tori de la aceast@ [email protected] judec@tor-}ef constat@ c@ la judec@toria de ocol Ha]eg sunt sistemizate din

partea fostului Guvern maghiar 5 (cinci) posturi de judec@tori }i 2 posturi de notari.Din aceste 5 posturi, 2 posturi de judec@tor }i posturile de notari sunt vacante.Constat@ mai departe c@ fostul judec@tor Lipót Hegedõs a func]ionat pân@ în

ultimele zile, când vânzându-}i averea a p@r@sit Ha]egul f@r@ ca s@ fi avut la aceastaoare}care permisiune de la forurile lui competente.

Opinia public@ aicea e aceea, c@ numitul a fugit peste linia Caransebe} la Pestacu inten]ia de a nu se mai reîntoarce.

Dup@ aceste constat@ri Dr. Petru Comes judec@torul-}ef invit@ pe fo}tii judec@toriprezen]i, domnul Victor Jovián }i pe dl. Gavril Létay, ca în senzul ordonan]ei Cons.Dir.dat@ sub No.121/1919 §.4. s@ depun@ jur@mântul oficios. Li se cite}te }i se explic@aceast@ ordonan]@.

Dl Victor Jovián }i dl Gavril Létay fo}tii judec@tori declar@ c@ nu sunt aplica]i adepune acest jur@mânt.

Drept care s-a luat acest proces-verbal.D.c.m.s.

s.s. Dr. Petru Comes jude-}ef, s.s. George Baiu protocolist. Victor Jovián }i GavrilLétay fo}ti judec@tori au denegat subscrierea nemotivat, s.s. Dr. Comes.

Dosar 4.

42.Dela Judec@toria de ocol Ha]eg.Ha]eg, la 2/15 martie 1919.

Proces-verbal,

Dresat în Ha]eg în localul oficios al judec@toriei de ocol la 15/2 martie 1919, dinprilejul depunerei jur@mântului oficios al fo}tilor ofician]i de la aceast@ judec@torie.

Prezen]i sunt:

Page 158: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

160

GHEORGHE IANCU

Dr. Petru Comes judec@tor-}ef, Georgiu Baiu protolist, Sebastian Negru cond.c.f.,Pompei Neustädter cancelist, Francisc Muntean cancelist, {tefan Királyi, Iuliu Szabó,Josif Apa, Csató Sándor to]i canceli}ti, Georgiu Baiu, Maria Neme}, Mária Gaáldiurni}ti, Dániel Székely, Laz@r Buzdugan servitori, Alexandru Neme} p@zitor detemni]@, Josif Kristay p@zit. de temni]@, Iuliu Ciucu, executor, Dr. Gerê Könczey medicde tribunal.

Judec@torul-}ef constat@ din coala de înmânare, c@ Dr. Gerê Könczey medic detrib. a refuzat cita]iunea }i Aladár Horváth cond. C.f. e morbos a}a c@ numi]ii nu s-au prezentat.

Dup@ aceast@ constatare Dr. Petru Comes }eful judec@toriei în baza ordonan]eiCons.Dir. resortul Just. dat@ sub No.121/1919, someaz@ pe susnumi]ii ofician]i, cas@ depun@ ur@mântul oficios prescris în §.4 al acestei ordonan]e.

Dintre susnumi]ii ofician]i Iuliu Szabó, {tefan Királyi, Josif Apa, Csató Sándor,Mária Gaál, Josif Krisztayi }i Dániel Székely la aceast@ somare declar@ c@ nu depunjur@mântul.

Urm@torii domni:Sebastian Negru, Pompei Neustädter, Francisc Muntean, Georgiu Baiu, Maria

Neme}, Iuliu Ciucu, Laz@r Buzdugan }i Alexandru Neme} la somarea }efuluijudec@tor în modul cel mai hot@rât au declarat c@ sunt gata a depune jur@mântul.

În urma acestei declara]ii ultimii domni ofician]i numi]i mai sus, cu glas înalt, înmod demn au depus urm@torul jur@mânt:

„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i StatuluiRomân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Drept care s-a luat acest proces-verbal cu acea c@ lista de conduit@ a ofician]ilor,care au depus jur@mântul, se al@tur@ sub ./.

Not@

s.s. Dr. Petru Comses jude-}ef, s.s. Georgiu Baiu protocolist, s.s. Sebastian Negrucond. al c@r]ilor funduare, s.s. Pompei Neustädter cancelist, s.s. Francisc Munteancancelist, s.s. Georgiu Baiu diurnist, s.s. Maria Neme}, diurnist@, s.s. AlexandruNeme} p@zitor de temni]@, s.s. Iuliu Ciucu executor, s.s. Laz@r Buzdugan servitor.

Dosar 4.

43.Dela }eful judec@toriei de ocol Ha]eg.Prez.XVII.E.9-1919.

Domnule Pre}edinte alTribunalului,

Page 159: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

161

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Al@turat trimit raportul judec@torului }ef dresat din prilejul prelu@rii judec@torieide ocol Ha]eg, împreun@ cu câte 2-2 exemplare din fiecare proces-verbal }i docu-ment dresat cu aceast@ ocaziune sub A,B,C,D,E,F,G }i H, câte unul pentru ÎnaltulConsiliu Dirigent, Resortul Justi]iei, altul pentru tribunalul Deva, cu rugarea ca dup@revizuirea raportului din partea st.Dvoastre, s@ binevoi]i a le transpune la forulcompetent.

Ha]eg, la 21/8 martie 1919.Cu deosebit@ stim@,s.s. Dr. Petru Comes, jud. }efDosar 4.

JUDEC~TORIA DE OCOL OCNA SIBIULUI

44.1919, Pres.I.A.59.

Proces-verbal

Luat în Ocna Sibiului la 1/14 martie 1919 în afacerea prelu@rii judec@toriei deocol din loc. }i luarea jur@mântului }i declara]iunilor de la judec@tori }i personaluljudec@toriei, pe baza ordonan]ei Consiliului Dirigent, resortul justi]iei nr. 121/1919just., prin Aurel Gherasim }ef-judec@tor de ocol în Ocna Sibiului.

Prezen]i:Urm@torii membri ai judec@toriei de ocol sus-numi]i:Aurel Gherasim, }ef-judec@tor, cavaler Robert Fehrentheil de Gruppenberg,

judec@tor, Adalbert Sissel, conduc@torul c@r]ilor funduare, George Husti, cancelarist,Susana Dollni, diurnist interimar, Berta Vulkán, diurnist interimar, Alexandru Orosz,servitor de oficiu, Francisc Kovács, pârc@lab interimar, Ioan Ciuchina, ca grefier.

{ef-judec@torul Aurel Gherasim aduce la cuno}tin]a persoanelor prezente c@, însensul ordina]iunei nr. 121/1919 just., este încredin]at cu conducerea judec@torieide ocol din Ocna-Sibiului }i, deci, imediat }i efeptuie}te preluarea.

{ef-judec@torul provoac@ pe fostul }ef-judec@tor cavaler Robert Fehrentheil deGruppenberg s@ depun@ jur@mântul prescris în ordonan]a nr. 121/1919 just., § 4 aresortului justi]iei, f@cându-l atent c@ nedepunerea jur@mântului va avea urm@ri foartegrave.

Judec@torul cavaler Robert Fehrentheil de Gruppenberg cere suspendarea lu@riijur@mântului de la dânsul, pân@ se va informa la resort despre urm@rile grave carele are negarea jur@mântului.

În urma acestora, }ef-judec@torul declar@ pe sus-numitul judec@tor îndep@rtat dela oficiul s@u.

Page 160: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

162

GHEORGHE IANCU

Mai departe, provoac@ pe Adalbert Sissel, George Husti, Susana Dollni, BertaVulcan, Alexandru Orosz }i Francisc Kovács s@ depun@ jur@mântul mai sus amintit,sau s@ fac@ declara]ia prescris@ în ad. nr. 121/1919 just.

Provoca]ii declar@ c@ nu depun nici jur@mântul }i nici declara]ie nu fac.Adalbert Sissel, George Husti, Susana Dollni }i Berta Vulcan declar@ c@, deoarece

au ridicat lefurile pân@ la 1 aprilie, fac serviciul pân@ la termenul acesta, iar AlexandruOrosz }i Francisc Kovács se declar@ a servi }i mai departe.

{ef-judec@torul ia la cuno}tin]@ declara]iile acestea.Dup@ citire }i explicare în limba maghiar@ s-a subscris }i încheiat.

D.c.m.s.s.s. Aurel Gherasim, }ef-judec@tor; s.s. Ioan Ciuchina, grefier; s.s. Fehrentheil

Robert; s.s. Sissel Albert, s;s; Husti Gy.; s.s. Dollni Zsuzsánna; s.s. Vulkán Berta; s.s.Alexandru Orosz; s.s. Kovács Ferencz.

Dosar 4.

45.De la }eful Judec@toriei de ocol din Ocna Sibiului1919.Pres.I-A.59

Domnului{ef al Resortului de Justi]ie

Cu provocare la ordinul din 8 febr. 1919 }i cel din 13 martie 1919, nr. ad. 121/1919 just., am onoare a relata c@ în conformitate cu ordinele men]ionate, cu ziuade zi am preluat conducerea judec@toriei de ocol din Ocna-Sibiului }i procesul-verballuat în afacerea depunerii, respectiv, deneg@rii jur@mântului }i a declara]iei solemne,am onoare a sub}terne aici sub ./. al@turat, cu acel adaus, c@ pe ziua fixat@ de minepentru îndeplinirea acestui act, singur Armin Székely, executorul judec@toriei, n-aputut fi avizat s@ se prezinte, fiindc@ dânsul având permisiune, de prezent locuie}teîn Sibiu, unde l-am recercat, ca pe ziua de 22 l.c., termenul fixat pentru luarea jur@mân-tului, respectiv, promisiunii solemne, s@ se prezinte la acest oficiu, despre rezultatulc@rui lucru voi relata îndeosebi; totodat@ l-am provocat ca, f@r@ amânare s@ sereîntoarc@ la sediul oficiului s@u, }i c@ pentru eventuala prelungire a concediului s@u,s@ se adreseze c@tre D-voastr@. De altcum numitul executor verbal mi-a declarat dejac@ este aplicat s@ depun@ jur@mântul prescris.

Relatez totodat@ c@ judec@torul îndep@rtat, cav. Robert Fehreitheil de Gruppenberg,începând cu ziua de 26 febr. a.c., este în concediu }i înc@ atunci am preluat de la dânsul,împreun@ cu conducerea judec@toriei }i num@rul de cass@, adjustamentul, c@r]ile,materialele, imprimatele }i scriptele detaliate dup@ pozi]ii, în protocolul redactat cu aceaocazie; din care motiv luarea unui protocol în aceast@ afacere nu a fost lips@.

Mai departe relatez c@ ofician]ii de la aceast@ judec@torie, care pân@ acum au mair@mas la slujba lor, cu excep]ia unui servitor }i a unui temni]er provizor, precum seeviden]iaz@ }i în procesul-verbal al@turat, cu 31 l.c., î}i p@r@siser@ oficiul lor, în urmare

Page 161: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

163

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

fac propunerea ca locurile devenite vacante la aceast@ judec@torie prin dep@rtarealor s@ se completeze pân@ la 31 l.c. cu al]ii. Tot din acest motiv cer încuviin]area caîn locul diurnistului interimar, f@r@ plat@, de azi s@ pot angaja un diurnist interimarcu plat@.

Relatez înc@ c@, dintre ofician]ii actuali, Albert Sissel, conduc@torul c@r]ilor funduare,}i Francisc Kovács, temni]er interimar, vorbesc mai cu greu limba român@; AlexandruOrosz, servitorul judec@toriei, a c@rui limb@ matern@ e cea român@, vorbe}te aproapedeplin limba român@, dintre ceilal]i ofician]i nici unul nu posed@ limba român@ }i niciunul nu }tie ceti }i scrie române}te.

Relatez mai departe c@ dintre ofician]i nici unul n-a manifestat atitudine politic@,social@ sau de orice caracter îndreptat@ în contra românilor.

Relatez apoi c@, luând în socoteal@ circula]ia de pace a judec@toriei de ocol Ocna-Sibiului, vor fi de lips@: 2 judec@tori, 1 notar, 1 cond. d. c.f., 3 ofician]i de birou, 2diurni}ti, 1 executor, 1 procuror delegat, 1 temni]er, 2 servitori.

Deodat@ înaintez sub 2., conspectul compus despre num@rul personalului sistemizat,de lips@ }i afl@tor în func]iune }i despre posturile necompletate.

Mai departe relatez c@ executorul actual este vrednic s@ r@mân@ în func]iune }iîn cazul statific@rii.

La judec@toria de ocol din Ocna-Sibiului n-a fost aplicat translator.În urm@ relatez c@ la judec@toria de aici, de prezent este urm@toarea restan]@:

cauze civile: 20, cauze penale: 62, cauze de execu]ie: 16, cauze de l@s@mânt: 170,cauze mixte: -, cauze centrale: 10, cauze de c@r]i fund.: 7, restan]e de copiere: 30,restan]e de expedi]ie: 237.

Restan]a din urm@ provine în mare parte din împrejurarea c@ actele de subexpedi]ie con]in scripte ce nu se pot expedia decât în scrisori recomandate.

Aceast@ restan]@ ar putea fi rezolvat@ în cel mai scurt timp, dac@ cel pu]in o partemai însemnat@ a personalului sistemizat }i-ar putea începe activitatea.

Ocna Sibiului, la 1/14 martie 1919. s.s. Aurel Gherasim, judec@tor-}ef la Judec@toriade ocol.

Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL TURDA

46.Proces-verbal

Întocmit la Turda, în data de 14 martie 1919, în cl@direa judec@toriei de ocol, privindchestiunea prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol în urma dispozi]iei Consiliului DirigentRomân din Sibiu.

Sunt prezen]i subsemna]ii:În data de 14 martie a.c., ora 930, în fa]a judec@torului de Curte de Apel, Vajna

Vincze, conduc@torul judec@toriei de ocol din Turda, se prezint@ judec@torul de ocol

Page 162: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

164

GHEORGHE IANCU

din Abrud, Pavel Moi}, care declar@ c@ el a fost numit conduc@tor al judec@torie deocol din Turda, în virtutea ordonan]ei nr. 121/1919 just., emis@ de c@tre ConsiliulDirigent Român din Sibiu }i îi solicit@ judec@torului de ocol, Vajna Vincze, s@ predeaconducerea judec@toriei de ocol.

Judec@torul consilier la Curtea de Apel Vajna Vincze declar@ c@ nu recunoa}tedrept legale dispozi]iile Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i c@ refuz@ s@ predeaconducerea institu]iei.

În consecin]@, Moi} Pavel a p@r@sit cl@direa judec@toriei de ocol }i s-a reîntors înjurul orei 11, înso]it de subprefectul P@t@ceanu Gheorghe, dr. Mezei Eugen – pre}e-dintele tribunalului }i c@pitanul român Aram@ – în prezent comandantul pie]ei.Subprefectul dr. P@t@ceanu Gheorghe , în calitate de reprezentant al prefectului deTurda, i-a solicitat judec@torului, consilier la Curtea de Apel Vajna Vincze s@ predeaconducerea judec@toriei de ocol, în caz contrar va utiliza for]a.

Judec@torul, consilier la Curtea de Apel, Vajna Vincze, a repetat declara]ia , potrivitc@reia nu recunoa}te drept legal@ aceast@ ini]iativ@ dar v@zând apari]ia comandantuluipie]ei cedeaz@ în fa]a for]ei }i a predat conducerea judec@toriei de ocol }i a institu]ieiîn sine.

Cu aceasta , procesul-verbal a fost citit }i aprobat cu men]iunea c@ a fost întocmitîn dou@ exemplare, un exemplar a fost predat judec@torului, consilier la Curtea deApel, Vajna Vincze, referitor la inventarul judec@toriei de ocol }i jur@mintele luatemagistra]ilor au fost întocmite procese-verbale separate.

s.s. Pavel Moi} – judec@tor }ef; s.s. Vajna Vincze – judec@tor, consilier la Curteade Apel; s.s. dr. Mezei Eugen – grefier.

Dosar 2.47.

Raport

Subscrisul judec@tor-}ef din Turda, conform instruc]iunilor prescrise în apelul ad.nr. 121/1919 just., am preluat conducerea judec@torie din Turda.

Despre actul se al@tur@ protocolul sub A. ./.Judec@torii, precum }i to]i cei func]ionari subalterni }i 2 executori ai judec@toriei,

în urm@ }i procurorul delegat, au denegat depunerea jur@mântului oficios, respective,promisiunea solemn@ sau declara]ia prescris@, … aclusul B. }i C.

Ioan Popoviciu, conduc@torul c@r]ilor funciare, îns@, a depus jur@mântul f@r@ rezerve}i a r@mas în func]iunea sa, dovad@ procesul verbal sub D.

Judec@torii, predând oficiul }i actele lor nerezolvate, s-au dep@rtat. Cei subalterni, pân@la 1 aprilie, sunt aplica]i a r@mâne în func]iunea lor. Lista subalternilor se aclud@ sub F.

Luând în considerare circula]ia de pace a judec@toriei, spre aplicare vor fi de lips@:judec@tori: 4, notari: 2, practican]i: 2, conduc@tor la c@r]ile funciare: 1, ofician]i debirou: 6, diurni}ti: 4, executor: 1, servitori: 3.

Ar fi de lips@ un procuror delegat }i, eventual, 1 translator german.Executorii demisiona]i de altcum nu sunt vrednici s@ r@mân@ în post; tot ase-

menea }i ofician]ii subalterni, fiindc@ nu posed limba român@.

Page 163: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

165

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Translatori nu sunt în func]iune.Num@rul cauzelor restante e considerabil }i mod de rezolvare nu pot afla de

prezent, în lipsa total@ a judec@torilor }i altor ofician]i de birou.Din partea mea îmi voi da tot concursul ca pertract@rile fixate deja, dup@ împrejur@ri,

s@ fie rezolvate sau amânate; tot asemenea }i c@r]ile funciare s@ fie rezolvate dup@ posibilitate.De altcum în situa]ia aceasta anormal@ a}tept noi dispozi]ii.Turda, la 15 martie 1919. s.s. Pavel Moi}, judec@tor-}ef.Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL SEBE{

48.1919.El.IV.A.31.sz.

Protocol

Luat în 15 martie 1919 st.n. la Judec@toria de ocol Sebe}[email protected]: preluarea judec@toriei dimpreun@ cu toate scriptele, precum }i inventarul

registrelor }i obiectelor de valoare.Prezen]i subscri}ii:Se prezint@ dr. Nicolae Laz@r, domiciliat în Sebe}ul-S@sesc dimpreun@ cu Ion

Albon }i Sabin Catalina, ofi]eri ai armatei române }i, legitimându-se cu documentulde denumire estr@dat de }eful Resortului de Justi]ie al Consiliului Dirigent Romândin Sibiu, datat din 11 martie a.c. sub nr. 121/1919 just., }i în baza acestuia, ca numit}ef al judec@toriei de ocol Sebe}ul-S@sesc, someaz@ pe judec@torul de ocol dr. BérczyGéza ca s@-i predea conducerea judec@toriei Sebe}ul-S@sesc, localit@]ile oficioase,scriptele, c@r]ile funduare, temni]a, inventarul întreg al recvisitelor }i obiectelor, precum}i cheile cassei judec@toriei dimpreun@ cu depozitele prezidiale.

Judec@torul de ocol dr. Bérczy Géza, ca substitut al judec@torului conduc@torDomsinszky György care, fiind morbos, nu e de fa]@, declar@ c@ în sensul mandatuluisecret primit de la guvernul maghiar, el numai ordonan]elor venite de la guvernulmaghiar se poate expune, deci dispozi]iile Consiliului Dirigent Român din Sibiu nule poate recunoa}te de obligatoare, deci el deneag@ predarea judec@toriei. Dr. NicolaeLaz@r declar@ c@ în caz de rezisten]@ va determina cu asisten]@ militar@ predareajudec@toriei }i provocându-se la sus-numi]ii ofi]eri de fa]@ mai someaz@ o dat@ pejudec@torul de ocol dr. Bérczy Géza s@ predea judec@toriei.

Judec@torul de ocol dr. Bérczy Géza declar@ c@ e silit a ceda for]ei }i, deci, pred@ d-luidr. Nicolae Laz@r conducerea judec@toriei, localit@]ile oficioase, scriptele, foaia funduar@,temni]a, întreg inventarul rechizitelor }i obiectelor, ambele chei ale cassei judec@tore}ti,precum }i con]inutul acestei casse, }i anume: 23 cor., 36 fil buget penal, depozitul prezidialnr. 46-1914, de 31 cor.; apoi, nr. 52-1914 de 4 cor., nr. 2-1918, 1 ceas de nichel cu lan],1 ceas de argint cu lan], 1 inel de aur cu diamante; nr. 51-1918: 8 cor. 4 fil., nr. 57-1918,2 cor. 20 fil., nr. 1-1919: 181 cor. 63 fil., nr. 2-1919: 2 buc. bilete câ}tig@toare seria 513,}i 2614 nr. 13 }i 20 despre câte 100 cor. pre] nominal, 3 buc. bilete de loterie maghiar@

Page 164: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

166

GHEORGHE IANCU

seria 537, 1596, 1955, nr. 51, 79, 95, despre câte 100 cor. pre] nominal, 4 buc. biletede loterie pentru sanatoriul reginei Elisabeta seria 3388, 4365, 5329, 5933, nr. 84, 70,22, 55 despre câte 5 cor. pre] nominal, 1 buc. bilet de loterie crucea ro}ie italian@ seria231, nr. 30 despre 25 lire pre] nominal, 2 buc. bilete de loterie maghiar@ seria 2947, 2946,nr. 50, 50 despre 1 fil. pre] nominal, 1 buc. Mercurs részletív, seria 2888 nr. 19 despreun bilet de loterie maghiar@ din anul 1870 cu 4 chitan]e, 1 buc. ac]iune la b@ile s@ratedin Sebe}ul-S@sesc, despre 100 cor. cu 9 cupoane nr. 1168 }i 1 talon.

Dr. Nicolae Laz@r recunoa}te primirea în sensul de mai sus.Dup@ citire }i aprobare, protocolul s-a încheiat cu acea observare c@ s-a luat în 3

exemplare cu text maghiar }i 1 exemplar cu text românesc, dintre care 2 exemplaremaghiare }i unul românesc s-au extr@dat judec@torului dr. Nicolae Laz@r iar 1 exemplarmaghiar judec@torului dr. Bérczy Géza.

s.s. dr. Nicolae Laz@r, judec@tor de ocol; s.s. dr. Bérczy Géza, jude de ocol, locot.;s.s. Ion Albon; s.s. Sabin Catalina asistenta.

Dosar 2.

49.Judec@toria de ocol Sebe}[email protected].

C@tre{eful Resortului de Justi]ie al Consiliului Dirigent Român din Sibiu

Prin prezenta raportez c@ am preluat conducerea judec@toriei de ocol Sebe}ul-S@sesc }i al@tur protocolul referitor la preluarea acestei judec@torii.

Observ c@ la preluarea judec@toriei, din acel motiv m-am prezentat }i cu 2 ofi]eri,fiindc@ a}a m-am fost în]eles anterior cu judec@torul dr. Bérczy, deci aceasta s-aîntâmplat la pofta lui în modul acesta.

Despre celelalte împrejur@ri voi raporta în curând.Sebe}ul-S@sesc, la 15 martie 1919.s.s. dr. Nicolae Laz@r, }eful [email protected] 2.

50.Judec@toria de ocol Sebe}ul-S@sesc

C@tre{eful Resortului de Justi]ie al Consiliului Dirigent Român din Sibiu

Prin prezenta raportez c@ am somat pe judec@torul de ocol, dr. Bérczy Géza, ladepunerea jur@mântului nou, numitul îns@ a denegat jur@mântul. Protocolul referitoreste al@turat aici. Pe judec@torul de ocol Domsinszky György înc@ l-am citat în scopuldepunerii jur@mântului, dar, fiind bolnav, nu s-a prezentat. L-am cercetat în locuin]@

Page 165: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

167

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

}i l-am aflat bolnav greu. Referitor la jur@mânt a declarat c@ din cauza morbului nueste în stare a depune jur@mântul }i nici a-l denega.

Mai raportez c@ am provocat }i pe func]ionarii subalterni ai judec@toriei s@ depun@jur@mântul nou, dar }i ace}tia au denegat to]i depunerea jur@mântului nou. I-amprovocat apoi s@ fac@ declara]ia solemn@ prescris@ de D-voastr@, dar au denegat }iaceasta. {i acest protocol referitor este al@turat aici.

Sebe}ul-S@sesc, la 22 martie 1919. s.s. dr. Laz@r, }eful judec@torieiDosar 2.

51.Judec@toria de ocol Sebe}ul-S@sesc

Proces-verbal

Încheiat în Sebe}ul-S@sesc, la 26 martie 1919, înaintea judec@torului de ocolSebe}ul-S@sesc. Obiect: depunerea jur@mântului nou prin executorul acestei judec@torii,Osztián Antal. Prezen]i: dr. Nicolae Laz@r, }eful judec@toriei, Ioan Duvlea, notar,Osztián Antal, executorul judec@toriei.

Dr. Nicoale Laz@r, }eful judec@toriei de ocol Sebe}ul-S@sesc, someaz@ pe executorulacestei judec@torii, Osztián Antal, s@ depun@ jur@mântul prescris în ordonan]a nr. 121a Consiliului Dirigent Sibiu, resortul Justi]iei.

La aceast@ provocare, executorul Osztián Antal a depus jur@mântul prescris, dup@urm@torul text:

„Eu, Osztián Antal, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios RegeluiFerdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }iordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Procesul-verbal s-a încheiat }i subscris.D.c.m.s.

s.s. Osztián Antal, executor, s.s. dr. Nicolae Laz@r, }eful judec@toriei, s.s. IoanDuvlea, notar.

Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL BAIA DE CRI{

52.Proces-Verbal,

Luat în Baia de Cri} 3/16 martie 1919. Obiect: predarea }i respective preluareajudec@toriei de ocol din Baia de Cri}

Prezen]i:

Page 166: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

168

GHEORGHE IANCU

Victor Ancean jude-}ef, încredin]at cu preluarea judec@toriei }i Attila Bradi jude-}ef de pân@ acum a judec@toriei din Baia de Cri}, apoi Dr. Nerva Oncu primpretoreleplasei Baia de Cri}.

Judele-}ef Victor Ancean prezint@ actele, cu care s-a încredin]at, ca s@ preiajudec@toria, în urma acestora invit@ pe judele-}ef Attila Bradi, ca s@ predea oficiul,la care respectivul declar@ c@ nu are înc@ ordin de predare. Judele-}ef Victor Anceanîi pune în vedere c@ întrucât nu ar fi aplicat s@ predeie oficiul, de voie bun@, va aplicafor]a, la ce judele Bradi Attila declar@ c@ for]ei se supune }i pred@ oficiul.

În urma acesteia judec@toria de ocol din Baia de Cri} se declar@ de preluat@ }itrece întru toate în puterea statului român.

Dup@ aceasta procesul-verbal s-a cetit, explicat }i subscris, de cei interesa]i.Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919, s.s. Victor Ancean judec@tor-}ef, s.s. Bradi

Attila, s.s. Dr. Nerva Oncu.Dosar 4.

53.No.Pres.1919.VII.A.61.

Proces-Verbal,

Luat în Baia de Cri} la 3/16 martie 1919. Obiect: depunerea jur@mântului juzilor}i amploia]ilor aplica]i, la judec@toria de ocol Baia de Cri}.

Prezen]i:Victor Ancean jude-}ef din partea judec@toriei de ocol, apoi Bradi Attila fost jude-

}ef, Dóczy Bálint jude, Szimonides Károly jude, Dr. Kovács István jude, Dr. AlbertLõrincz notar, apoi amploia]i: Siklódy János, Beovits Kornél, Lõrinczy András, KostyálPál }i Kiss Albert }i Emanuel Jakab executor cercual.

Victor Ancean jude-}ef invit@ pe susnumi]ii s@ se declare c@ voiesc s@ intre înserviciul statului român sau nu? – }i dac@ da, sunt aplica]i s@ depun@ jur@mântulprescris pentru juzi }i amploia]ii satului român, la ce susnumi]ii declar@ c@ nu voiescs@ intre în serviciul statului român }i prin urmare nici jur@mântul nu-l depun.

Dup@ acestea, acest proces-verbal se încheie }i subscrie de cei interesa]i.Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919.s.s. Victor Ancean jude-}ef, s.s. Emanuel Jakab, s.s.Siklódy János, s.s. Beovits Kornél,

s.s. Lõrinczy András, s.s. Kiss Albert, s.s. Bradi Attila, s.s.Dóczy Bálint, s.s.SzimonidesKároly, s.s. Dr. Kovács István, s.s. Dr. Albert Lõrincz, s.s.Kostyál Pál.

Dosar 4.

54.Nr.1919.Pres.VII.A.61

Proces-Verbal,

Page 167: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

169

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Luat în Baia de Cri} la 3/16 martie 1919. Obiect: depunerea jur@mântului juzilor}i amploia]ilor aplica]i la judec@toria de ocol din Baia de Cri}.

Prezen]i:Victor Ancean jude-}ef din partea judec@toriei de ocol, apoi Bradi Attila fost jude-

}ef, Dóczy Bálint jude, Szimonides Károly jude, Dr. Kovács István jude, Dr. AlbertLõrincz notar, apoi amploia]ii Siklody János, Beovits Kornél, Lõrinczy András, KostyálPál, Kiss Albert }i Emanuel Jakab executor cerc.

Victor Ancean }ef-jude invit@ pe susnumi]ii s@ se declare c@ vreau s@ intre înserviciul statului român, }i dac@ da, atunci sunt aplica]i s@ depun@ jur@mântul prescrispentru juzi }i amploia]ii statului român, la care susnumi]ii declar@, c@ nu voiesc s@intre în serviciul statului român }i prin urmare nici jur@mântul nu-l depun.

Dup@ aceasta, acest proces-verbal se încheie }i subscrie de cei interesa]i. Baiade Cri}, la 3/16 martie 1919 s.s. Victor Ancean jude-}ef, s.s. Kiss Albert, s.s. KostyálPál, s.s. Emanuel Jakab, s.s.Bradi Attila, s.s. Dóczy Bálint, s.s. Szimonides Károly,s.s. Dr. Kovács István, s.s. Dr. Albert Lõrincz, s.s. Siklody János, s.s. Beovits Kornél,s.s. Lõrinczy András.

Dosar 4.

55.Pres.Nr.1919.VII.A.61.

Proces-Verbal,

Luat în Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919. Obiect: Depunerea jur@mântului dinpartea Maria Ancean aplicat@ la judec@toria de ocol din Baia de Cri}.

Prezen]i:Victor Ancean jude-}ef }i Maria Ancean. Victor Ancean jude-}ef invit@ pe susnumita

s@ se declare c@ voie}te s@ intre în serviciul statului român ori nu? {i dac@ da, e aplicat@a depune jur@mântul de urm@torul cuprins în acest proces verbal; la ce susnumitadeclar@ c@ da, voie}te s@ intre în serviciul statului român }i e gata a depune jur@mântulprescris pentru amploia]ii statului român.

Jur@mântul urmeaz@:„Eu Maria Ancean jur pe Atot}tiitorul D-zeu, de a fi credincioas@ Regelui Ferdinand

I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]eleConsiliului Dirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-misunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute D-zeu”.

Acest proces-verbal s-a luat separat, fiind susnumita [email protected]@ aceste, acest proces-verbal se încheie }i subscrie.Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919, s.s. Maria Ancean.Dosar 4.

56.Pres.No.1919.VII.A.61

Page 168: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

170

GHEORGHE IANCU

Proces-Verbal,

Luat în Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919. Obiect: Depunerea jur@mântului dinpartea juzilor }i amploia]ilor aplica]i la judec@toria de ocol din Baia de Cri}.

Prezen]i:Victor Ancean jude-}ef, apoi Coriolan Mur@rescu, Ioan Rusca jun., Ersilia Ciur,

Ioan Pop, Ludovic Buza}, Alexandru Biró, Francisc Magyari, Francisc Deák, CarolBenkõ, Árpád Medgyesi, {tefan Alexy, Ladislau Mure}an, Gherasim Farc, AlbertKovács amploia]i la judec@toria de ocol din Baia de Cri}.

Victor Ancean jude-}ef invit@ pe susnumi]ii s@ se declare c@ voiesc s@ intre înserviciul Statului român, ori nu, }i dac@ da, atunci sunt aplica]i s@ depun@ jur@mântulcu urm@torul cuprins în acest proces-verbal, la ce susnumi]ii declar@, c@ da, voiescs@ intre în serviciul statului român, }i sunt gata a depune jur@mântul prescris pentruamploia]ii statului român, cuprins în acest proces-verbal.

Jur@mântul urmeaz@: „Eu Coriolan Mur@rescu, Ioan Rusca, jun., Ersilia Ciur, IoanPop, Ludovic Buza}, Alexandru Biró, Francisc Magyari, Francisc Deák, Carol Benkõ,Árpád Medgyesi, {tefan Alexy, Ladislau Mure}an, Gherasim Farc }i Albert Kovats„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.”

Dup@ aceste, acest proces-verbal se încheie }i subscrie de c@tre cei interesa]i cuaceea, c@ corectura de mai sus s-a rectificat prin judele-}ef.

Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919. s.s. Victor Ancean, s.s. Alexy István, s.s. MarosánLászló, s.s. Kovács Albert, Fark Gerõ, s.s. Coriolan Mur@rescu, s.s. Ioan Rusca, jun.,s.s. Ersilia Ciur, s.s. Ioan Pop, s.s. Buzás Lajos, s.s. Biró Sándor, s.s. Magyary Ferencz,s.s. Deák Ferencz, s.s. Benkõ Károly, s.s. Medgyesi Árpád.

Dosar 4.57.No.Pres.1919, IX.A.10.

Proces-Verbal,

Luat în Baia de Cri}, în 4/17 martie 1919, la judec@toria de ocol Baia de Cri}.Obiect:Depunerea jur@mântului din partea notarului public.Prezen]i:Victor Ancean jude-}ef }i Dr. Gergely Géza notar public în Baia de Cri}.Coriolan Mur@rescu ca grefier.În baza ordonan]ei 121-1919, just. Judele Victor Ancean invit@ pe notarul public

Dr. Gergely Géza ca s@ depun@ jur@mântul fixat în § 4 din numita ordonan]@.Dr. Gergely Géza declar@ cumc@ nu voie}te a servi Statul român }i prin urmare

jur@mântul nu-l depune.

Page 169: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

171

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dup@ explicare, acest proces-verbal din ambele p@r]i s-au [email protected]. Victor Ancean jude-}ef, s.s. Coriolan Mur@rescu grefier, s.s. Dr. Gergely notar public.Dosar 4.

58.No.Pres.1919.VII.A.61

Proces-Verbal,

Încheiat la judec@toria de ocol din Baia de Cri} în 5/18 martie 1919. Obiect:depunerea jur@mântului fixat în ordonan]a No.121/919 just. a Consiliului Dirigentdin partea advoca]ilor.

Prezen]i:Victor Ancean jude-}ef, mai departe: Juliu Nabraczky, Dr. Joan Baumgarten, Dr.

Eugen Veress }i Dr. Zoltán Veress advoca]i în Baia de Cri}.Victor Ancean jude-}ef provoac@ pe susnumi]ii advoca]i a se declara c@ depun

jur@mântul a ordonan]ei din 20 febr.-5 martie 1919 cu textul din §.1.Juliu Nabraczky advocat se declar@ c@ depune jur@mântul, iar advoca]ii Dr. Joan

Baumgarten, Dr. Eugen Veress }i Dr. Zoltán Veress declar@,c@ nu sunt aplica]i adepune jur@mântul.

Dup@ aceste, Juliu Nabraczky advocat depune jur@mântul cu urm@torul text: „Jurpe Atotputernicul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român,de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii, precum }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent din Sibiu, de a îndeplini chemarea mea de advocat cu onoare, punctualitate}i con}tiin]@. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Dup@ explicare, aflându-se corect luat acest proces-verbal, se subscrie. S.s. VictorAncean jude-}ef, s.s. Coriolan Mure}an grefier, s.s. Nabraczky, s.s. Dr. BaumgartenJános, s.s. Dr. Veress Jenõ, s.s. Dr. Z. Veress.

Dosar 4.59.De la judec@toria de ocol Baia de Cri}No.Pres.1919.VII.A.61,

Domnule Pre}edinte,

În baza ordonan]ei ad.No.121/1919 just. am onoare a V@ su}terne:A.2 procese-verbale încheiate despre depunerea jur@mântului func]ionarilor

justi]iei cu o list@ a celor, ce au depus }i una a celor ce nu au depus jur@mântul.B. Procesul-verbal încheiat despre denegarea de a depune jur@mântul notarul public.C. Procesul-verbal luat cu advoca]ii din cercul judec@toriei. Din acest proces-

verbal se afl@ c@ advoca]ii Juliu Nabracky }i Dr. Ioan Papp, au depus jur@mântul,iar ceialal]i nu. Mai departe am onoare a-V@ raporta, c@:

1. Dintre func]ionari care au depus jur@mântul nici unul nu }tie corect scrie româ-ne}te, limba român@ îns@ o posed pe deplin: Ioan Rusca jun., Coriolan Mur@rescu,Ersilia Ciur }i Maria Ancean }i Ioan Pop; apoi îndestul@tor: Árpád Medgyesi, Gherasim

Page 170: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

172

GHEORGHE IANCU

Farc, Francisc Magyari, Alexandru Biró, încâtva: Ludovic Buzás }i Károly Benkõ; nuposed deloc: {tefan Alexy, Adalbert Kovács, Ladislau Marosán }i Francisc Deák.

2. Considerând circula]ia de pace ar fi necondi]ionat de lips@ deocamdat@ înc@ 2judec@tori, (pân@ acum au fost 6), de 1 notar }i 1 oficiant, care s@ }tie perfect scrie române}te.

3. Singurul executor, Iacob Emanuel, nu a depus jur@mântul, de aceea e lips@de un executor.

4. Translatori nu sunt.5. Cauzele în restan]@ sunt: a. procese civile: în curgere cam 110, b. în suspans

}i pauzante: cam 2400, între acestea sunt }i câte de 7-8 ani; c. criminale cam 150,la c@r]ile funduare e curen]@, îns@ sunt puse în scontre cereri de execu]ie cam 30, apoipertract@ri seriale, care nu s-au putut ]inea din cauza rezbelului, cam 60.

Luând în considerare toate acestea, apoi împrejurarea c@ acum încep a incurgemulte procese de posesiune }i repozi]ie: V@ rog, s@ binevoi]i a interveni, s@ fie în celmai scurt timp întregit personalul barem cu un judec@tor, 1 notar }i 1 oficiant, ace}tidin urm@ s@ posede limba român@ perfect }i în scris.

Cu ajutorul acestora cred c@ am putea reduce restan]a de tot, rezolvi cauzelerestante numai în timp mai îndelungat }i cu ajutorul a 2-3 judec@tori s-ar putea.

Baia de Cri}, 10/23 martie 1919. S.s. Victor Ancean judec@tor }ef.Dosar 4.

JUDEC~TORIA DE OCOL S~LI{TE60.Prezidiul tribunalului SibiuNr.1919.Pres.III.J.103.

Onoratului {ef de Resort al Justi]iei Sibiu

Cu respect v@ raportez c@ dl Carol Pildner, judec@tor la tribunalul local, fiind esmispentru predarea }i preluarea judec@toriei din S@li}te, în ziua de 13 martie st.n. 1919,asociat de noul denumit judec@tor dr. Augustin Câmpian, s-a prezentat în S@li}te, asatisf@cut mandatului }i introducându-l pe dl dr. Câmpian în afacerile primordiale,în ziua de 16 martie st.n. s-a reîntors. Afl@ îns@ de lips@, s@ se mai reîntoarc@ îndecursul s@pt@mânii la S@li}te, pentru a-l introduce pe dl Câmpian în deplin.

Protocolul despre preluarea, respectiv, predarea judec@toriei mi l-a prezentat }ieste depus la actele ce se refer@ la judec@toria S@li}tei.

Dl Carol Pildner ia la cuno}tin]@ c@ prin rescriptul DVoastr@ edat la nr.ul 1-1919Pres. este transmutat în calitate de judec@tor la tribunalul din Sibiu.

Sibiu, la 17 martie st.n. 1919s.s. Iuliu Munteanu, prezident.Dosar 2.

61.1919.El.IV.A.73

Page 171: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

173

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Proces-verbal

Încheiat la S@li}te, în data de 27 septembrie 1919, de c@tre conduc@torul judec@torieide ocol din S@li}te, privind depunerea jur@mântului de fidelitate, de c@tre cancelaristulPéter József }i servitorul Gyenge Imre, în urma dispozi]iei nr. 343.Pres.IV.A. din 23septembrie 1919 a pre}edintelui tribunalului din Sibiu.

Au fost prezen]i subsemna]ii:Conduc@torul judec@toriei de ocol l-a convocat pe cancelaristul Péter József }i

sus-numitului i-a tradus în limba maghiar@ con]inutul dispozi]iei pre}edintelui tribu-nalului din Sibiu }i dup@ ce i-a atras aten]ia în ceea ce prive}te caracterul sfânt aljur@mântului }i a consecin]elor care rezult@ în urma unei înc@lc@ri, i-a solicitat s@ depun@jur@mântul de fidelitate con]inut de paragraful nr. 4 al deciziei, publicate în nr. 11 al„Gazetei Oficiale” sau s@ rosteasc@ angajamentul con]inut de paragraful nr. 5 dac@depunerea jur@mântului intr@ în contradic]ie cu convingerile sale religioase.

Cancelaristul Péter József declar@ c@ datorit@ provenien]ei sale din jude]ul Ciuc,dore}te s@ ajung@ înapoi în jude]ul Ciuc, întrucât nu st@pâne}te limba român@ }i toaterudele sale se afl@ în jude]ul Ciuc }i el are averea personal@ tot în jude]ul Ciuc. Dup@}tiin]a sa, func]ionarii din justi]ie ai jude]ului Ciuc înc@ nu au depus jur@mântul defidelitate, prin urmare, nici el nu se afl@ în situa]ia de a depune jur@mântul de fidelitate,citit în fa]a sa în limba maghiar@, atâta timp cât conferin]a de pace nu a decis înc@ soartajude]ului Ciuc. În consecin]@, din motivele expuse anterior, refuz@ depunerea jur@mân-tului de fidelitate }i solicit@ s@ nu i se cear@ depunerea acestui jur@mânt pân@ la deciziafinal@ a conferin]ei de pace. În procesul-verbal prezent la cererea sa s-a mai consemnatdeclara]ia sa categoric@ potrivit c@reia o parte a func]ionarilor }i-a primit retribu]ia }i,în cazul în care i se va acorda }i în continuare retribu]ia care i se cuvine, el va r@mâneîn aceast@ func]ie }i î}i va îndeplini con}tiincios, ca pân@ la acea dat@, obliga]iile deserviciu care îi revin.

Declar@ c@ declara]iile sale au fost consemnate în mod corect }i semneaz@ în acestsens: s.s. Péter József.

În lipsa unor instruc]iuni, Péter József a r@mas în continuare în func]ia sa.Dup@ aceea, conduc@torul judec@toriei de ocol l-a convocat pe servitorul Gyenge

Imre }i i-a comunicat acestuia con]inutul dispozi]iei pre}edintelui tribunalului }i dup@ce i-a atras aten]ia în ceea ce prive}te caracterul sfânt al jur@mântului }i aconsecin]elor ce rezult@ din înc@lcarea lui, i-a solicitat depunerea jur@mântului defidelitate.

Servitorul Gyenge Imre solicit@ consemnarea în procesul-verbal a declara]iei sale,potrivit c@reia, datorit@ faptului c@ nu st@pâne}te limba român@ în scris }i nici nu sepoate angaja s@ înve]e limba român@ într-un an, el nu poate depune jur@mântulsolicitat, dar este dispus s@-}i continue activitatea în mod con}tiincios }i onest, în cazulîn care i se achit@ }i în continuare drepturile b@ne}ti care îi revin.

Declar@ c@ declara]ia sa este consemnat@ corect }i semneaz@: s.s. Gyenge Imre.Gyenge Imre, în lipsa unor instruc]iuni, a r@mas în continuare în func]ia sa.Cu aceasta procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.

Page 172: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

174

GHEORGHE IANCU

s.s. Carol Pildner, judec@tor de Curte de Apel, în calitate de conduc@tor al judec@torieide ocol; s.s. Izidor Duma, grefier.

Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL URBAN~ CLUJ

62.Protocol

conceput în ziua de 17 martie 1919 st. n., în oficiul judec@toriei cercuale [urban@]din Cluj.

Prezen]i fiind subscri}ii:Dr. Ioan Runcanu, judec@tor, ca }i comisar delegat de Consiliul Dirigent Român

din Sibiu, pentru a prelua judec@toria cercual@ din Cluj, s-a prezentat la conduc@torulvechi al acestei judec@torii, Nicolae Gáspár }i dându-i cunoscut@ misiunea, a cerutca s@-i predea oficiul de }ef }i întru mai departe r@mâne în func]iunea de jude.

Nicolae Gáspár, fostul conduc@tor de judec@torie, declar@ c@ el nu recunoa}tepe Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i, prin urmare, numai delegatului guvernuluimaghiar este aplicat s@ predea oficiul.

Dr. Ioan Runcanu, în urma declara]iei f@cute de }eful vechi, reclam@ interven]iadlui Dr. Vasile Hossu, primnotar, ca trimis al prefectului.

Dr. Vasile Hossu, în calitate de substitut al primarului ora}ului, provoac@ penumitul Gáspár s@ predea agendele de }ef – lui dr. Ioan Runcanu, c@ci în caz contrarva trebui s@ aplice for]a.

La acestea, Gáspár din nou declar@ cum c@ nu este aplicat s@ predea oficiul.Dup@ acestea, dr. Hossu în prezen]a Dlui dr. Ion Pordea, delegatul pre}edintelui

Cur]ii de Apel, provoac@ santinela – for]a armat@, ca s@ se prezinte în oficiu }i s@sileasc@ pe dl Gáspár la predare.

Dup@ sosirea santinelei, Dl Gáspár din nou declar@ cum c@ nu pred@ oficiul numaifor]ei brute.

Dr. Ion Runcanu provoac@ pe dl Gáspár ca s@ predea jurnalul de depoziteprezidiale, precum }i cheile sub care obiectele se p@zesc.

Referitor la acestea, dl Gáspár declar@ cum c@ el n-are cuno}tin]@ nici de jurnale,dar nici de depozite }i astfel nu este în stare ca astfel de lucruri s@ predea }i astfel decereri s@ poat@ din de-ajuns face.

Dup@ aceasta, substitutul primarului, dr. Hossu V., provoac@ pe dl Gáspár s@p@r@seasc@ chiliile oficioase.

Dl Gáspár din nou declar@ c@ nu este aplicat s@ satisfac@ cererii.La ce dl Hossu cere ca santinela s@-l dea [email protected]@ aceasta se aplic@ for]a, iar dl Gáspár }i personalul se dep@[email protected]@ acestea, dr. Ion Runcanu provoac@ pe judec@torul dr. Ioan Hofbauer ca

s@ se declare, dac@ întru toate se ]ine solidar cu }eful lor, dl Gáspár.

Page 173: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

175

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dl dr. Ioan Hofbauer se declar@ întru-toate solidar cu }eful lor [email protected] ceea ce fa]@ de el s-au aplicat acelea}i [email protected] Kálnássy, provocat s@ p@r@seasc@ localul, declar@ ca }i }eful Gáspár, cu

care se declar@ întru-toate solidar.La ceea ce s-au aplicat acelea}i m@suri }i fa]@ de el.Dup@ aceste, preluat fiind întreg oficiul, protocolul se încheie iar cheile, în num@r

de 4 /patru/ se predau D-lui pre}edinte de tribunal.s.s. dr. Ioan Runcanu; s.s. dr. Vasile Hossu, primar; s.s. dr. Ioan Pordea.Dosar 2.

63.1919.Prezid.I.A.141

C@tre{eful Resortului de Justi]ie al Consiliului Dirigent din Sibiu

Subscrisul, la îndrumarea Dlui prefect al ora}ului Cluj, am preluat în 17 martie1919 st. n. conducerea }i, totodat@, întreaga judec@torie cercual@ provincial@ din Cluj,în calitate de comisar delegat al Consiliului Dirigent.

Decursul prelu@rii nu-l voi mai descrie, ci al@tur în original protocolul susceputla aceast@ ocaziune.

Notez, îns@, cum c@ dintre func]ionarii acelei judec@torii, nici unul nu a r@mas lapostul s@u, din care cauz@ subscrisul, dup@ preluarea oficiului, pân@ la sosirea condu-c@torului designat pentru aceast@ judec@torie, am încuiat toate camerele de birou iarcheile le-am predat D-lui pre}edinte al tribunalului Cluj.

Raportul special îl va trimite }eful [email protected], în 19 martie 1919 st. n.Cu stim@, s.s. dr. Ioan Runcanu, }eful juduc@toriei cercuale urbane, în calitate

de comisar.Dosar 2.JUDEC~TORIA DE OCOL PUI

64.Proces -verbal,

Dresat în Pui, localul de oficiu a judec@toriei de ocol la 18 martie st.n.1919, dinprilejul prelu@rii conducerii acestei judec@torii de la actualul }ef Nicolae Demjanovich.

Prezen]i subsemna]ii:Prezentându-m@ la actualul }ef al judec@toriei Nicolae Demjanovich, i-am adus la

cuno}tin]@ c@ în baza decretului din 8 febr. 1919, de sub Nr. 121/1919.just. al ConsiliuluiDirigent român, resortul Justi]iei, sunt încredin]at cu conducerea judec@toriei, iar dânsulva func]iona de acum înainte ca judec@tor la aceast@ judec@torie.

Page 174: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

176

GHEORGHE IANCU

În urmare am somat pe actualul }ef numit, s@-mi predea oficiul.La aceast@ somare }eful men]ionat a declarat c@ protesteaz@ în contra pred@rii

oficiului, considerându-se pe sine drept }ef al acestei judec@torii instituit pe cale [email protected]]@ cu aceast@ declara]ie, subsemnatul }ef numit acum, am adus la cuno}tin]@

c@ am ordin de la Consiliu Dirigient român s@ preiau oficiul }i întrucât aceasta nu s-ar putea efeptui pe cale pa}nic@, am autorizare s@ uzez de mijloace constringente.Am reîncercat deci din nou pe }eful vechi s@ predea oficiul cu adausul c@ în caz deresisten]@ sunt nevoit a uza de mijloacele asupra c@rora am autorizare.

La aceast@ somare fostul }ef declar@ c@ cedeaz@ for]ei }i astfel e gata la predarea oficiului.Dup@ aceasta s-a efeptuit preluarea conducerei judec@toriei, impunându-i fostului

}ef, ca la termenul fixat de mine, noul }ef, s@ se prezinte în localul oficial al acesteijudec@torii în scopul pred@rii bunurilor, valorilor, efectelor, arhivelor, magazinei deuntenzilii, a realit@]ilor }i peste tot a întregei averi apar]in@toare judec@toriei, desprece se va dresa inventar specificat, cunoscând, în caz contrar urm@rile.

Drept care se încheie prezentul proces-verbal. D.c.m.s. s.s. dr. Ianculovici }efjudec@tor, s.s. Demjanovich Miklós.Dosar 4.

65.Judec@toria de ocol din Pui

C@treResortul de JUSTI[IE, în Sibiu,

Pe baza proceselor-verbale, inventarelor }i a celorlalte documente, am onoarea raporta, c@ cu ziua de azi, adec@ în 18 martie am preluat judec@toria de ocol dinPui, procedând conform ordona]iunei prescrise de Domnul }ef al resortului, }i c@ lajudec@torie, dintre fo}tii ofician]i maghiari nici unul nu a fost învoit a r@mânea înserviciu ca oficiant român, afar@ de mine }i servitorul aplicat din partea mea cunumele Axenti Muntean, - nu este.

De}i unii din ofician]ii maghiari mi-au promis c@ pân@ la pacea definitiv@ îmi staude ajutor în mersul judec@toriei, totu}i în scopul asigur@rii mersului judec@toresc, caurmarea ]inutei lor cu privire la circula]ia de pace a judec@toriei este lips@ înc@ de 2judec@tori, 1 notar, 3 canceli}ti }i 2 diurni}ti, pentru ca lucrurile judec@tore}ti s@ fieresolvate f@r@ nici o amânare }i greutate.

Executoul actual fiind transferat în Ungaria, în cauzele execu]ionale deja în curs,este lips@ }i de un executor, a c@rui denumire o rog.

Având notarul public sediul în Ha]eg, de a cui competin]@ se ]ine cercul Pui, nuam ce s@ raportez.

În cauzele criminale este lips@ de un trimis al procuraturei.Ce prive}te restan]a aflat@ la sosirea mea la judec@torie este urm@toarea:În procese civile 86 cauze; în procese execu]ionale 05 cauze; cauze de l@s@mânt

196; cauze criminale 39; cauze de la cartea funduar@ – 50; alt caz: 1.

Page 175: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

177

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Aceast@ restan]@ mare, cât }i ac]iunile }i peti]iunile multe intrate zilnic la judec@torie,m@ îndeamn@ a V@ ruga s@ binevoi]i a dispune urgent de ajutorul cerut mai sus.

Al@tur totodat@ }i procesul-verbal luat în cauza depunerei jur@mântului de fidelitatea advoca]ilor.

Ce prive}te translatorii, nu am ce s@ raportez, nefiind translatori la [email protected] c@ în trecut au fost sistemizate 3 posturi de judec@tor, 2 de notar, 4 de

canceli}ti, 1 de conduc@tor la c@r]ile funduare, 2 de durni}ti, 2 de servitori }i 1 deportar. (Aici urmeaz@ obiectele preluate dup@ inventar de la poz. 1-17).

Cu aceasta închei raportul meu .s.s. Dr. Ianculovici }[email protected] 4.

66.Proces-verbal,

Luat la judec@toria de ocol din Pui la 19 martie 1919,

Prezen]i subsemna]ii:{eful judec@toriei dup@ preluarea judec@toriei someaz@ pe ofician]ii de la judec@-

torie, }i anume pe Ottó Cseh conduc@torul cadastrului, Petru Dencsisor conduc@torde birou, Rudolf Luther }i Andrei Szõcs grefieri, Irina Szász }i Olga Ambrus diurniste,Ákos Mártonossy p@zitor de temni]@, Ludovic Somkereki }i Josif Farkas servitori, s@depun@ jur@mântul prescris de ordona]iunea Resortului de Justi]ie, la care susnumi]iir@spund fiecare separat cu: nu, adeca au denegat depunerea jur@mântului.

Dup@ aceasta au fost provoca]i s@ fac@ declara]ia solemn@ recerut@ de la magistra]ii,care r@mân }i pe mai departe în serviciu, explicându-li-se toate consecin]ele provenitedin ]inuta lor pasiv@ fa]@ de acest act.

La aceast@ provocare susnumi]ii r@spund c@ ei nu fac declara]ia solemn@ recerut@,pe motiv, c@ ei sunt denumi]i de guvernul maghiar }i de la care dân}ii n-au primitnici o instruc]iune, ca în Ungaria soarta lor este asigurat@ }i nu sunt aplica]i a lucrape mai departe statului român.

{efjudec@torul le face cunoscut c@ ca urmare ]inutei lor sunt dimi}i din serviciu,dar dup@ ce dân}ii sunt salariza]i pân@ la 1 aprilie anul curent sunt datori a r@mâneaîn serviciu pân@ la timpul indicat.

Drept acea se încheie procesul-verbal prezent.s.s. Dr. Ianculovici, }efjudec@tor, s.s. Cseh Ottó, s.s. Dencsisor, s.s. Luther Rudolph,

s.s. Szõcs András, Szász Irén, s.s.Ambrus Olga, s.s.Somkereki Lajos, s.s. Farkas József,s.s. Mártonossy Ákos.

Dosar 4.

JUDEC~TORIA DE OCOL ILIA

Page 176: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

178

GHEORGHE IANCU

67.Proces - verbal,

Încheiat în localul judec@toriei de ocol din Ilia, în ziua de 19 martie 1919, cuocaziunea prelu@rii oficiului.

Se prezint@ în senzul ordonan]ei Consiliului Dirigent nr.121/1919, just. Dr. AugustinDeac, numit }ef judec@tor la judec@toria din Ilia, în localul judec@toriei numit@, }i-lsomeaz@ pe actualul }ef al judec@toriei, ca s@ predee oficiul.

{eful actual, Dr. Bodola Zoltán, declar@ c@ nu pred@ oficiul, numai în urma for]ei,pentru c@ dup@ p@rerea sa Ilia e afar@ de linia demarca]ional@ }i în sensul contractuluide armsti]iu, pân@ la încheierea p@cii are s@ r@mân@ judec@toria în mâna maghiarilor.

{eful nou, Dr. Augustin Deac, considerând c@ în oficiul judec@toriei, la orele 9}i ê nu era decât oficiantul (directorul cancelariei) Nicolae Oprean, }i un servitor,care s-a purtat în mod necuviincios, a aflat de lips@ ca s@ recerce primpretorele dinloc. Pentru punerea la dispozi]ie a unei puteri bra]iale.

Primpretorul d@ ordin ca 4 jandarmi sub conducerea plutonierului Stoica s@ steala dispozi]ia }efului judec@tor nou care se prezint@ în localul judec@toriei.

În fine, la orele 9 }i ê î.a. se prezint@ }eful actual, care apoi la somarea de maisus, a f@cut declara]ia, c@ în urma for]ei pus@ în vedere, pred@ oficiul.

Preluarea s-a efeptuit pe baza inventarelor su}ternute de actualul }ef, o control@detaliat@ cu privire la aceea c@ toate obiectele sunt de fa]@, ori ba, în lips@ de personal,momentan n-a fost posibil@, drept asta }eful actual prime}te r@spunderea material@,cumc@ obiectele … în ziua de azi sunt de fa]@.

S-a mai preluat cassa judec@toriei, în care s-a constatat în numerar: 217 cor.02fil., precum depuneri prezidiale în pre] de 766 C. 58 fil. sub 9 pozi]ii, în care sum@se cuprinde pozi]ia 50/914.50 cor. fals@,

Terminând preluarea oficiului, se subscrie procesul-verbal, dup@ ce con]inutul demai sus se aprob@.

Ilia, la 19 martie 1919, s.s. Dr. Augustin Deac, }ef judec@tor, s.s. Dr. BolodaZoltán }eful judec@toriei de ocol.

Dosar 4.68.

Proces-Verbal,

Încheiat în localul judec@toriei de ocol din Ilia, în ziua de 19 martie 1919, conformordonan]ei Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei nr.121-1919, just.

Dup@ terminare prelu@rii oficiului din partea noului }ef-judec@tor Dr. AugustinDeac, convoca]i fiind to]i judec@torii }i func]ionarii subalterni ai judec@toriei, se prezint@:

Judec@torii: Dr. Bodola Zoltán, Buzás Pál, Dr. Szabó Géza, Dr Bocskor Árpád.Func]ionarii subalterni: Nicolae Oprean oficial, directorul cancelariei, Huyer Péter,Fekete Elek, canceli}ti, Serester Róbert, Nagy Gyula, Kiss Josefin diurni}ti, SztójkaLajos, Ringler Jenõ, Kónya Béla, cond.c.f., Bányász Ferencz, Keresztes József servitori,

Page 177: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

179

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Rábay Miklós p@zitor de pu}c@rie, Mózes Miklós cancelist, Markovits Armin, RoskaJános executori.

Comunicându-le susnumi]ilor judec@tori }i func]ionari subalterni ai judec@torieiîn }edin]@ preluarea oficiului }i explicându-le con]inutul ordona]iunilor ConsiliuluiDirigent, privitor la justi]ie, conf. Ordona]iunei nr. 121-1919.just, i-am provocat s@depun@ imediat jur@mântul nou.

To]i prezen]ii, afar@ de Nicolae Oprean, au denegat depunerea jur@mântului.Provoca]i fiind dup@ aceasta func]ionarii: Ringler Jenõ, Huyer Péter, Serester

Róbert, precum }i executorii Markovits Armin }i Roska János, ca atari, cari dup@informa]iunile primite sunt oameni de munc@ }i vrednici de a-i re]inea la judec@torie,ca s@ depun@ respective s@ fac@ declara]iunea solemn@, - numi]ii au denegat }i facereadeclara]iei aceste.

Observând c@ la judec@toria din Ilia nici translatori, nici notari, sau exper]i oficiali }idenumi]i n-au fungat, - procesul-verbal s-a subscris }i încheiat, în ziua cu datul mai sus.

s.s. Dr. Augustin Deac, s.s. Mózes Miklós, s.s. Dr. Bodola Zoltán, conduc@toruljudec@toriei de ocol, s.s. Buzás Pál, s.s. Dr. Szabó Géza, s.s. Dr. Bocskor Árpád, s.s.Ringler Jenõ, s.s.Kónya Béla, s.s. Huyer Péter, s.s. Fekete Elek, s.s. Serester Róbert,s.s. Sztójka Lajos, s.s. Nagy Gyula, s.s. Kiss Josefin, s.s. Roska János, s.s. MarkovitsArmin, s.s. Bányász Ferencz, s.s. Keresztes József, s.s. Rábay Miklós.

Dosar 4.

69.Proces-Verbal,

Luat la judec@toria reg. Român@ de ocol din Ilia, în ziua de 19 martie 1919, însenzul ordonan]ei Consiliului Dirigent nr.121-1919, just. despre depunereajur@mântului func]ionarului }ef de cancelarie Nicolae Oprean.

La somarea }efului nou al judec@toriei spre a depune jur@mântul nou, func]ionarulNicolae Oprean declar@ c@ jur@mântul prescris îl depune, în urma c@rei declara]iinumitul func]ionar numaidecât a depus jur@mântul prescris în § 4 al ordonan]ei nr.121,ceea ce confirm@ prin subscrierea procesului-verbal de fa]@.

Încheiat }i subscris.Ilia, la 19 martie 1919, s.s. Dr. Augustin Deac }ef judec@tor, s.s. Nicolae Oprean.Dosar 4.

70.Dela }eful judec@toriei de ocol din Ilia6-1919

Domnule Ministru,

Page 178: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

180

GHEORGHE IANCU

În urma ordinului Dvoastre cu datul din 8 februarie 1919 ad. Nr.121/1919, just.m-am prezentat în sediul judec@toriei de ocol din Ilia, în ziua de 18 martie 1919,pentru a efeptui preluarea oficiului.

Dup@ câ}tigarea informa]iunilor necesare, m-am prezentat apoi în ziua de 19martie, la orele 9 diminea]a în localul judec@toriei, unde afar@ de func]ionarul românNicolae Oprean nu se afl@ nime; mai târziu intrase un servitor, pe care l-am provocatla orele 9 }i ê, ca s@ chieme pe domnii judec@tori }i func]ionarii subalterni, eventualdin cartirele private, - la oficiu. Servitorul din vorb@ mi-a r@spuns în mod necuviincios,ca s@ a}tept pân@ vine judec@torul-}ef al lor, c@ el nu merge.

Îndrumându-l la ordine în mod energic }i punându-i în vedere m@suri mai aspre,s-a dep@rtat }i servitorul acesta. Absen]a tuturor judec@torilor }i a celorlal]i func]ionari,mi-a f@cut impresia, c@ respectivii aflând despre scopul venirei mele în mod ostentativr@mân acas@, ca în modul acesta s@ fac@ preluarea oficiului imposibil@, ba }i pentruîncurajarea eventualelor nepl@ceri, am reclamat interven]ia dlui primpretor, Dr.{tefan H@r@gu} }i punerea la dispozi]ie alor 4 jandarmi. Dl primpretor fiind de fa]@,a }i dispus, ca 4 jandarmi din apropiere s@ se prezinte în localul judec@toriei, postândpe coridor. Dup@ un sfert de or@ s-a prezentat apoi judec@torul Dr. Bodola Zoltán,}ef al judec@toriei, care îmi f@cea impresia c@ e pu]in beat. Aducându-i apoijudec@torului numit scopul venirei mele }i provocându-l, s@-mi predeie oficiul, mi-apredat oficiul, mersul pred@rii este descris în procesul-verbal sub 1.

Predarea }i preluarea oficiului a decurs în regul@, f@r@ nici o jignire din parteaunuia, sau altuia, pân@ plânsetul copil@resc continuu al judelui Dr. Bodola, care îns@a fost urmarea alcoholului, decât unei emo]ion@ri sau jignire.

Terminând cu preluarea oficiului am convocat to]i judec@torii }i func]ionarii subalterni,executori }i servitori, pentru a le lua jur@mântul nou oficios, - comunicându-le totodat@preluarea oficiului. În }edin]@ espunându-le însemn@tatea zilei, scopul }i dorin]a Consi-liului Dirigent, i-am provocat pe to]i cei prezen]i s@ depun@ jur@mântul – explicându-le}i urm@rile deneg@rii jur@mântului.

Depunerea jur@mântului au denegat-o to]i judec@torii }i func]ionarii subalterni,precum }i servitorii, afar@ de singurul oficiant român Nicolae Oprean.

Despre denegarea }i depunerea jur@mântului s-au încheiat procesele-verbaleal@turate sub 2 }i 3. În ziua de 20 martie a.c. au fost convoca]i advoca]ii }i notarulpublic, asemenea cu scopul de a depune jur@mântul.

Prezentându-se advoca]ii – la provocarea de a depune jur@mântul – afar@ deadvoca]ii români, Dr. {tefan Rozvan }i Dr. Simion Dragomir, ceialal]i au denegatjur@mântul. Notarul public îi concediat pân@ în 25 martie 1919 }i absent.

Despre actul acesta de asemenea s-au încheiat procese-verbale, care sunt al@tu-rate sub 4,5.

Am dispus ca atât judec@torii, cât }i func]ionarii subalterni, precum servitorii s@r@mân@ în oficiu }i agendele curente – care nu sunt dispozi]iuni meritorice – s@ leîndeplineasc@, totodat@ am dispus ca s@ nu li se dea permis de c@l@torie pân@ la

Page 179: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

181

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

dispozi]ia mai înalt@ a Dvoastre. Observ c@ notari, translatori la judec@toria aceastan-au fost în func]iune }i nici exper]i.

Deoarece judec@torii }i func]ionarii, afar@ de unu, au denegat depunerea jur@mântului– despre men]inerea acelora în oficiu nu poate fi vorb@.

În special îns@ despre judec@tori: 1. Dr. Bodola Zoltán }tie române}te }i nu i sepoate imputa fapte de excep]ionat, dar e om care s-a dat b@uturei }i e absolut defolos. 2. Buzás Pál nu }tie române}te, un om absolute imposibil }i neapt. 3. Dr. SzabóGéza nu }tie române}te, altcum f@r@ gre}. 4. Dr. Bocskor Árpád }tie române}te,nem]e}te, s@se}te, om tiner, serios }i diligent, putere de munc@, care sub toat@ duratar@zboiului a fost militar, jur@mântul numai din solidaritate cu ceilal]i nu l-a depus,a} fi de p@rere ca s@ i se dea prilej s@ r@mân@ în serviciul Statului român.

Func]ionarii subalterni:Nicolae Oprean român cinstit, lucr@tor foarte bun, o via]@ neexcep]ionabil@, om

de 55 de ani, cu matur@ }i absolvent de teologie.Dintre ceilal]i func]ionari subalterni Ringler Jenõ conduc@torul c@r]ilor funduare

}tie române}te, e evreu, îns@ om serios, lucr@tor bun }i cunoscut ca om cinstit }i deîncredere cu purtare neexcep]ionabil@, întrucât s-ar afla o modalitate s@ se men]in@în serviciu, ar fi în interesul serviciului. Asemenea }tie române}te diurnistul SeresterRóbert, a c@rui so]ie e român@, ca putere de munc@ e de a doua clas@.

Ceilalal]i nu }tiu române}te }i }i purtarea }i ]inuta lor, de}i cazuri concrete nu sepot în}ira, a fost }i este a}a, încât nu se pot suferi în oficiile române}ti.

Executorii }tiu ambii române}te, Markovits Armin e evreu, dar bun de munc@ }icinstit. Roska János un be]iv, nu e de folos.

Servitorii sunt sub orice critic@ din punctul de vedere român, sunt f@r@ amânarede del@turat.

Judec@toria asta are 76 comune, circula]ia normal@ la civile în timpul de pace3400-3600 cauze, criminale 1200-1600, l@s@mântare 6-800, care îns@ în timpul dinurm@ s-a ridicat }i se ridic@ la triplu, la c@r]ile fundare 12-13000 numeri curen]i decauze, drept asta la judec@toria asta sunt necesari cel pu]in 4 judec@tori, 2 notari }ipersonalul de pân@ acum, la tot cazul.

Num@rul cauzelor rezolvate este: civile: 62, criminale: 68, l@s@mântare: 350,c@r]ile fund.0,

Cu putere de munc@ necesar@ cel pu]in înc@ un judec@tor se pot rezolva în timpscurt.

În fine, am onoare a raporta c@ pe toate comunele ocolului am publicat în modulobi}nuit preluarea judec@toriei }i am f@cut dispozi]ia pentru a introduce întru-toatelimba oficioas@.

În leg@tur@ cu cauzele l@s@mântare, care se sporesc zilnic }i a c@ror pertractare }iefeptuire, în lips@ de notar public nu e cu putin]@, vin cu stim@ oficioas@ cuurm@toarea propunere:

Notarul public din Ilia e concediat pân@ în 25 martie a.c., sunt îns@ informat c@dânsul este transferat la S@tmar, }i c@ nu se mai reîntoarce, care dac@ se va reîntoarce,

Page 180: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

182

GHEORGHE IANCU

fiind un neo-maghiar, jur@mântul nu-l va depune, prin urmare la men]inerea lui înoficiu nu poate fi vorb@. Acum afacerile l@s@mântare se împiedic@ }i r@mân în sarcinajudec@toriei, care cu personalul de azi nu-i în stare s@ le pertracteze.

Posturile de notari publici au fost în sinecur@ pentru arga]ii guvernului maghiar,dar cu toate acestea a fost de lips@ }i mai sunt dup@ modesta mea p@rere, pe timpulde tranzi]ie }i cât@ vreme nu dispunem de personal }i azi de lips@, pentru c@ ei au s@ia o sarcin@ mare de pe judec@torii în cauzele l@s@mântare, dar cu privire ladenumirea noilor notari publici, a} fi de p@rere ca legea privitoare la notari publicis@ se modifice într-acolo, ca }i la noi, ca în Fran]a }i Germania – s@ fie încredin]a]iîn sediul judec@toriilor, unii dintre advoca]i cu facultatea de a funga }i ca notaripublici, f@r@ ca prin asta s@ fie respectivii nevoi]i a abzice de praxa advoca]ial@, princare procedur@ ar fi sus]inut advocatul pentru public }i judec@torie, iar senzul de aavea notar public se ajunge }i advoca]ii, care ar fi fost meni]i de notari publici, potfi aplica]i la alta posturi în oficii.

Rog autorizare, ca s@ angajez cel pu]in doi servitori }i doi diurni}ti pe lâng@prealabil@ înt@rire ulterioar@, totdat@ m@ rog de a încredin]a pretorele Oliviu Sârbudin loc cu func]iunea de procuror (ügyészségi megbízott), c@ cauzele criminale s@se poat@ f@r@ piedec@ continua – deoarece procuror de prezent nu este la judec@torie.

Ilia, la 20 martie 1919,s.s.Dr. Augustin Deac, }[email protected] 4.

JUDEC~TORIA DE OCOL AIUD

71.Proces-verbal

Întocmit la Aiud, în data de 20 martie 1919, în cl@direa judec@toriei de ocol, ladata de 20 martie 1919.

Sunt prezen]i subsemna]ii:Se prezint@ judec@torul dr. F@rchescu Iosif, în calitate de judec@tor numit de c@tre

Consiliul Dirigent Român în fruntea judec@toriei de ocol din Aiud, înso]it de prefectuldr. Pop Ioan }i sublocotenentul B@ncil@ Nicolae }i solicit@ conduc@torului judec@torieide ocol, judec@torului de ocol dr. Ács Jenõ, predarea institu]iei, respectiv, a conducerii.

Dr. Ács Jenõ refuz@ s@ predea conducerea }i protesteaz@ împotriva prelu@riiinstitu]iei, declarând c@ nu este dispus s@ efectueze predarea, de bun@ voie, deoarecenu recunoa}te autoritatea Consiliului Dirigent Român }i comunic@, de asemenea, c@se va supune numai în cazul utiliz@rii for]ei. La dispozi]ia prefectului dr. Pop Ioan,sublocotenentul B@ncil@ Nicolae atinge pe judec@torul de ocol, dr. Ács Jenõ, în semnde utilizare a for]ei.

Page 181: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

183

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

În urma folosirii for]ei, judec@torul de ocol, dr. Ács Jenõ, se declar@ dispus s@ predeaconducerea judec@toriei de ocol }i arat@ c@ refuz@ s@ presteze jur@mântul de fidelitate,fiind con}tient de consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a presta jur@mântul.

Preluarea judec@toriei de ocol va fi consemnat@ într-un proces-verbal separat,înso]it de inventar.

s.s. dr. Pop Ioan; s.s. dr. F@rchescu Iosif; sublocotenent s.s. B@ncil@ Nicolae; s.s.dr. Ács Jenõ.

Dosar 2.

72.Proces-verbal

Încheiat la Aiud, în data de 20 martie 1919, în cl@direa judec@toriei de ocol dinAiud, privind preluarea judec@toriei de ocol din Aiud.

Au fost prezen]i subsemna]ii:Nou numitul conduc@tor al judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol dr. F@rchescu

Iosif, dup@ ce a preluat conducerea judec@toriei de ocol de la judec@torul de ocol Dr.Ács Jenõ – fapt consemnat într-un proces-verbal separat – le-a solicitat judec@torilorde ocol Bauer Zsigmond }i dr. Nagy Kázmér depunerea jur@mântului. Ace}tia au refuzats@ depun@ jur@mântul de credin]@ regelui Ferdinand I, deoarece nu au fost elibera]ide jur@mântul depus fa]@ de republica maghiar@ }i sunt în continuare cet@]eni maghiari.

Conduc@torul judec@toriei de ocol, dr. F@rchescu Iosif, le comunic@ judec@torilorprezen]i consecin]ele care rezult@ ca urmare a refuzului de a presta jur@mântul defidelitate, ar@tând c@ în acest fel sunt considera]i ca demisionari, respectiv, elibera]idin func]ie }i c@ statul român nu recunoa}te nici un angajament sau contract semnatde c@tre ace}tia referitor la drepturile b@ne}ti sau pensie. Judec@torii prezen]i iau lacuno}tin]@ aceste declara]ii }i comunic@ faptul c@ nu mai doresc s@-}i p@streze func]iileîn cadrul unui regim str@in.

În continuare, noul conduc@tor al judec@toriei de ocol, le-a solicitat personaluluiadministrativ }i auxiliar s@ depun@ jur@mântul de fidelitate prescris sau s@ fac@ odeclara]ie solemn@, în sensul c@ î}i vor continua activitatea în func]iile pe care le de]in,în mod fidel }i onest, sub autoritatea Consiliului Dirigent Român.

Personalul prezent, nominal: dr. Elsnitz Adalbert – notar, Kaba János }i JakobiRóbert – condicari funciari, Glatter Miksa }i Gáll László – func]ionari superiori, MuzsnaiIstván – cancelarist, Márton Margit, Bartha Zsigmond, Fekete Gyula – diurni}ti, CsõszBálint, Pál Pál – servitori, declar@ unanim c@ nu vor depune jur@mântul de fidelitatefa]@ de regele Ferdinand I }i nici nu vor face angajamentul solemn }i c@ nu mai dorescs@ î}i continue activitatea sub noul regim.

Conduc@torul judec@toriei de ocol, dr. F@rchescu Iosif, le atrage aten]ia – c@ }iîn cazul judec@torilor de ocol – privind consecin]ele care rezult@ în urma refuzului dea presta jur@mântul }i de a continua activitatea în func]iile de]inute, dar cei prezen]iî}i men]in punctele de vedere. Între timp }i-a f@cut apari]ia slujitorul Márián László

Page 182: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

184

GHEORGHE IANCU

care, la solicitarea amintit@ anterior a conduc@torului judec@toriei de ocol, î}i însu}e}tetotal, punctele de vedere exprimate de c@tre colegii s@i.

Se constat@ c@ nu s-au prezentat judec@torii de ocol Lászlóffy József }i Bata Imre, dintrecare primul este bolnav iar al doilea nu }i-a ocupat înc@ func]ia }i se afl@, dup@ câte se afirm@,în localitatea Szolnok. De asemenea, nu s-au prezentat func]ionarii superiori Máthé József}i Mester József, respectiv, diurnistul Dombrowszky Albert, ace}tia fiind bolnavi.

Dup@ citirea procesului-verbal, s-a semnat.s.s. dr. F@rchescu Iosif; s.s. Bauer Zsigmond; s.s. dr. Nagy Kázmér; s.s. dr. Elsnitz

Adalbert; s.s. Kaba János; s.s. Glatter Miksa; s.s. Gáll László; s.s. Muzsnay István; s.s.Márton Margit; s.s. Bartha Zsigmond; s.s. Fekete Gyula; s.s. Csõsz Bálint ;s.s. Pál Pál;s.s. Márián László.

Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

73.Domnule Ministru,

Conform ordinului D-voastre nr. 121/1919 just., am onoare a V@ raporta respectuosdespre preluarea judec@toriei de ocol din Aiud, în urm@toare:

Fiind informat c@ predarea oficiului va întâmpina greut@]i }i va fi denegat, am cerutinterven]ia d-lui prefect comitatens }i, înso]it de un ofi]er, ne-am prezentat, la 20 martie1919 st.n., c@tre orele 9, la judec@torie, unde }eful numit din partea regimului maghiar,numai dup@ întrebuin]area for]ei, s-a învoit a preda oficiul, precum adevere}te aceastaprocesul-verbal al@turat aici sub A.

Imediat dup@ actul acesta, au fost convoca]i to]i judec@torii, notarul }i func]ionariijudec@toriei în }edin]@ }i, dup@ ce le-am fost comunicat preluarea conducerii, le-amexplicat în limba maghiar@ decretul nr. 1 al Consiliului Dirigent }i ordonan]a referi-toare la judec@tori, avoca]i }i notari publici, desf@}urând atât inten]iile ConsiliuluiDirigent, cât }i interesele publicului }i ale func]ionarilor justi]iei; apoi i-am provocatpe prezen]i s@ depun@ jur@mântul prescris.

Atât judec@torii, cât }i to]i func]ionarii prezen]i au denegat depunerea jur@mântului,nici m@car o declara]iune solemn@ nu s-au învoit a face, ba, din contr@, au declaratc@ ei deneag@ serviciul pe mai departe sub conducerea unui alt judec@tor }ef. Decla-ra]iile acestea s-au fixat în protocolul aici al@turat sub B ./.

Între atari st@ri, am preluat de la fostul judec@tor }ef, conform protocolului al@turataici sub C ./., valorile în primul rând, mai bine zis depozitele jude]iale, neaflând banioficio}i de loc, ci, din contr@, datorii. Notez c@ acluza A ./. s-a f@cut în trei, iar B ./. }i C./. în câte dou@ exemplare, din care câte un exemplar a r@mas la fostul judec@tor }ef.

La îndrumarea d-lui pre}edinte al tribunalului din Alba-Iulia, am încuiat localit@]ilejudec@toriei de ocol }i s-au pus sub paz@ militar@. Preluarea judec@toriei în detail /referatele judec@torilor/ o s@ o efectuez în zilele urm@toare.

Judec@toria de ocol din Aiud se afl@ imediat lâng@ penitenciarul din loc., într-unedificiu nou si modern /zidit în anul 1913/; e îns@ foarte neglijat@; în edificiu nu e indus@lumina electric@ }i Judec@toria nu dispune nici m@car de o singur@ lamp@. Parterul e

Page 183: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

185

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

ocupat de mili]ie, aflându-se de prezent oficiul al Diviziei I a vân@torilor }i procuraturaa jude]ului mar]ial aici. Oficiile judec@toriei de ocol sunt în etajul /dislocuite în 8 od@imari, iar dou@ od@i mici }i o culin@ servesc de locuin]@ servitorului.

La judec@torie au fost aplica]i, cu tot cu }eful, 5 judec@tori, 1 notar, 2 conduc@toride carte funduar@, 9 ofician]i }i 3 servitori, cu to]ii deci 20 de persoane.

Dup@ cum am putut constata, la judec@torie, deja de 3 ani, s-a lucrat foarte pu]iniar în ultimele luni mai nimic, restan]ele mari /sigur peste 2.000/ }i dezordinea arat@c@ domnii, sistematic, s-au preparat la predarea judec@toriei, c@utând s@ se afleaceasta într-o stare cât se poate de deplorabil@. Dezordinea aceasta a fost motivat@cu r@zboiul, asediul }i, mai ales, cu împrejurarea c@, ocupând mili]ia român@ tractulde jos al edificiului, oficiile }i actele s-au transpus toate la etaj, chiar }i în ambitulpivni]ei }i în pod se afl@ acte vechi, f@r@ s@ se poat@ aceste localit@]i încuia.

Deoarece tot personalul m-a p@r@sit }i pân@ în prezent nu dispun nici m@car de unservitor, func]ionarea judec@toriei e imposibil@. Agraveaz@ starea aceasta c@ nu cunosc înAiud nici oameni, nici împrejur@rile, iar luând în considerare c@ acum toate oficiile românedin loc sufer@ de lipsa personalului, angajarea oamenilor e cea mai grea problem@.

Rog, deci, Domnule Ministru, s@ binevoi]i a lua m@suri pentru schimbarea situa]ieidescrise }i, îndeosebi, a dispune ca la judec@toria din Aiud s@ fie numi]i, în cazul celextrem, noi doi judec@tori }i 4-5 ofician]i, c@ci altcum, pe lâng@ toat@ voia }i însufle]ireamea, nu pot lua responsabilitate pentru func]ionarea judec@toriei }i sunt constrâns aV@ mul]umi pentru încredin]area cu conducerea unei judec@torii unde nu e nimenea.

Totodat@, rog respectuos, s@ binevoi]i a-mi acorda un concediu ca s@ m@ potprevedea cu celea mai necesare }i s@ pot face încerc@ri serioase pentru angajarea unoroameni pe seama judec@toriei din mai dep@rtare.

Cu profund@ stim@, s.s. dr. I.E. [email protected] 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL BRAD

74.

21 martie 1919Nr.Pres.1919.VII.A.61,

Proces-Verbal,Luat la 8/21 martie 1919, în Brad. Obiectul: Depunerea jur@mântului.Prezen]i:Victor Ancean judec@tor-}ef, Dr. Ioan Papp advocat.Victor Ancean invit@ pe Dl Dr. Ioan Papp, s@ depun@ jur@mântul a c@rui text se

afl@ în §.1. din ordonan]a Consiliului Dirigent român din Sibiu.Dr. Ioan Papp se declar@ la moment a depune jur@mântul }i depune jur@mântul

cu urm@torul text:„Jur pe Atotputernicul Dumnezeu, a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului

român, de a respecta legile ]@rii cu sfin]enie, precum }i decretele }i ordonan]ele

Page 184: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

186

GHEORGHE IANCU

Consiliului Dirigent din Sibiu, de a împlini chemarea mea de advocat cu onoare,punctualitate }i con}tiin]@. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Cetit }i subscris.s.s.Victor Ancean jude-}ef, s.s.Dr.Ioan Papp.Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL PETRO{ANI

75.

România, Jude]ul Hunedoara,de la Judec@toria de ocol din Petro}ani

Proces-verbal,

Luat din incidentul prelu@rii imperiului judec@toriei de ocol din Petro}ani, la 8/21 martie 1919.

Prezen]i:Dr. Nicolae Olariu }eful judec@toriei de ocol, Constantin I. Covaciu notar, Amos

Gligor primpretor, ca interpret, Petru Iacob primar, maiorul {tefan Millea, locot.St@nescu, Dr. Romulus Mioc, Valer Pop.

{eful judec@toriei de ocol aduce la cuno}tin]a judec@torilor }i notarilor c@ pe bazadecretului No. 121/1919. just. de la Consiliul Dirigent din Sibiu, resortul Justi]iei, afost numit de }ef al judec@toriei de ocol din Petro}ani, mai departe, c@ în ziua de aziface în mod oficios preluarea imperiului.

Dup@ aceasta, }eful judec@toriei de ocol someaz@ judec@torii }i notarii de fa]@ s@ depun@jur@mântul de fidelitate, cu textul din ordonan]a al@turat@ la decretul No. 121/1919.

Jur@mântul l-au depus urm@torii:Depunerea jur@mântului au denegat-o urm@torii: Dl. Dr. Potovszky András judec@tor

conduc@tor, Dezsõ Sándor judec@tor }i Dr. Kobory József concepist de [email protected]@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i subscris cu acea, c@ s-a purces la

preluarea averii [email protected].

s.s. Amos Gligor primpretor, maior s.s. Millea, locot. s.s. St@nescu, s.s. Valer Pop, s.s.Romulus Mioc, s.s. Dr. Potovszky András, s.s. Dezsõ Sándor, s.s. Kobory József, s.s. PetruIacob, s.s. Constantin I. Covaciu, s.s. Dr. Nicolae Olariu }eful judec@toriei de ocol.

Dosar 4.76.De la Judec@toria de ocol Petro}aniNo. 3-1919.

Proces-verbal,

Luat în 24/11 martie 1919.

Page 185: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

187

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Prezen]i:Dr. Nicolae Olariu, }eful judec@toriei, Amos Gligor, primpretor ca interpret,

Dr. Ábrahám József, Dr. Stern Manó, Dr. Schäffer Hermann, Dr. Riebel Arminadvoca]i.

{eful judec@toriei aduce la cuno}tin]@ advoca]ilor prezen]i c@ cu decretul No.121/1919 just. a fost numit din partea Consiliului Dirigent, resortul Justi]iei, de }efal judec@toriei de ocol Petro}ani }i pe baza ordonan]ei referitoare la jur@mântuladvoca]ilor, a somat pe advoca]ii prezen]i: Dr. Ábráhám József, Dr. Stern Manó,Dr. Schäffer Hermann, Dr. Riebel Armin, s@ depun@ jur@mântul (promisiuneasolemn@) de fidelitate.

La soma]ia aceasta advoca]ii au r@spuns:1.Dr. Ábráhám József: nu depun jur@mântul;2.Dr. Stern Manó: nu depun jur@mântul;3.Dr. Schäffer Hermann: nu depun jur@mântul;4.Dr. Riebel Armin: nu depun jur@mântul.Cu un cuvânt advoca]ii prezen]i au denegat depunerea jur@mântului. Dup@

aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i subscris cu aceea c@ domniile lor nu mai potfunc]iona în calitate de advocat.

D.c.m.s.s.s. Dr. Nicolae Olariu }eful jud. de ocol, s.s. Amos Gligor primpretor, Dr.

Ábráhám József, s.s. Dr. Schäffer Hermann m.p., s.s. Dr. Riebel Armin, s.s. Dr.Stern Manó.

Dosar 4.

77.De la Judec@toria de ocol din Petro}ani.No. 6-1919.

Domnule Pre}edinte,

Al@turat am onoarea a aclude procesele-verbale luate în 21 }i 24 martie.Primul despre preluarea imperiului la [email protected] doilea despre provocarea advoca]ilor ca s@ depun@ jur@mântul de fidelitate.

Petro}ani, la 28 martie 1919.s.s. Dr. Nicolae Olariu }ef judec. de ocol.Dosar 4.78.De la }eful judec@toriei de ocol Petro}aniS.11-1919.

Proces-verbal,

Page 186: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

188

GHEORGHE IANCU

Luat în 2 aprilie 1919 cu canceli}tii Ladó Ferencz }i Maksay Jenõ, de la judec@toriade ocol din Petro}ani, cu ocazia prelu@rii jur@mântului de fidelitate.

Prezen]i:Dr. Nicolae Olariu }eful judec@toriei de ocol, Gheorghe Dr@g@nescu ca interpret,

Ladó Ferencz, Maksay Jenõ.{eful judec@toriei de ocol aduce la cuno}tin]a canceli}tilor Ladó Ferencz }i Maksay

Jenõ c@ pe baza decretului No. 121/1919 just. de la Consiliul Dirigent din Sibiu, resortulJusti]iei, a fost numit ca }ef al judec@toriei de ocol din Petro}ani.

Dup@ aceasta, }eful judec@toriei de ocol provoac@, respective someaz@ pe canceli}tiiLadó Ferencz }i Maksay Jenõ s@ depun@ jur@mântul de fidelitate cu textul din ordonan]aal@turat@ No. 121/1919.

Dup@ somare canceli}tii Ladó Ferencz }i Maksay Jenõ declar@ c@ nu depun jur@-mântul de fidelitate, cu un cuvânt au denegat depunerea jur@mântului.

Dup@ aceasta, procesul-verbal s-a încheiat }i subscris cu aceea c@ }eful judec@torieide ocol din Petro}ani a declarat sus-numi]ilor canceli}ti, c@ cu ziua de ast@zi sunt demi}idin serviciul judec@toriei }i pân@ la preluarea scriptelor oficioase stau la dispozi]ia dânsului.

D.c.m.s.s.s. Dr. Nicolae Olariu }eful judec@toriei de ocol, s.s. Ladó Ferencz, s.s. Maksay

Jenõ, s.s. Gh. Dr@g@nescu ca interpret.Dosar 4.

JUDEC~TORIA DE OCOL BLAJ

79.Judec@toria de ocol BlajAd.1-1919.Prez.

Proces-verbal

Luat la 10/23 martie 1919 în localul Judec@toriei de ocol Blaj de fa]@ fiind urm@torii:Dr. Cornel Ordace, judec@tor-}ef, ca încredin]at al Consiliului Dirigent Român

din Sibiu, Tr@ian Denghel pretor, Nicolae Jidvean plutonier major de jandarmeriedin Blaj }i Svarcz Lajos judec@tor-}ef actual.

Provocat fiind Svarcz Lajos, judec@tor-}ef al judec@toriei de ocol Blaj, ca, în bazaOrdonan]ei nr. 121/1919 just. de la }eful Resortului de Justi]ie al Consiliului DirigentRomân din Sibiu, s@-}i predea oficiul, jos numitul }ef judec@tor, denumit pentruaceast@ judec@torie, iar domnia-sa s@ func]ioneze mai departe ca judec@tor al acesteijudec@torii, dup@ explica]iile date, prev@zute în acea Ordonan]@ cu întregirea }i explicareatuturor decretelor }i ordonan]elor referitoare ale Consiliului Dirigent, domnia-sadeclar@ c@ nu e aplicat s@-}i predea oficiul, nici s@ depun@ noul jur@mânt de judec@tor,pretins în ordonan]a sub nr. de sus }i c@ nu î}i va p@r@si oficiul decât sub impunereade for]@.

Page 187: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

189

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

În urma acestora, fiind lips@ s@ se aplice for]a, dr. Cornel Ordace provoac@ peplutonierul major de jandarmerie, Nicolae Jidvean, s@ aplice for]a necesar@ pentruevacuarea oficiului }i provoac@, totodat@, pe Svarcz Lajos s@ conlucre la preluareainventarului, ce va începe mâine în 11/24 martie a.c.

Plutonierul major Nicolae Jidvean, cu o atingere u}oar@ de um@r, provoac@ pefostul judec@tor Svarcz Lajos s@ p@r@seasc@ localitatea oficioas@.

Pe baza acestora, fostul judec@tor Svarcz Lajos declar@ c@ p@r@se}te localitateaoficioas@ }i se va prezenta la preluarea inventarului judec@toriei.

Dup@ terminare, s-a încheiat }i subscris.D.c.m.s.

s.s. dr. Cornel Ordace, judec@tor-}sef; s.s. Svarcz Lajos; s.s. Tr@ian Denghel,pretor; s.s. Jidvean Nicolae, plutonier; s.s. Rónai Béla, cond. procesului.

Dosar 2.

80.Judec@toria de ocol BlajAd.1-1919.Prez.

D-sale Domnuluidr. Aurel Laz@r, }ef la Resortul Justi]iei în Sibiu

La nr. 121/1919 just. am onoare s@ transpun urm@torul raport:Depunând în 8/21 martie a.c. jur@mântul oficial de judec@tor }ef al judec@toriei

de ocol Blaj, în }edin]@ plenar@ a tribunalului din Alba-Iulia, m-am prezentat la 10/23 martie a.c., orele 10 a.m., în localul oficial al judec@toriei de ocol Blaj, pentrupreluarea oficiului, cu care ocazie, cf. procesului-verbal al@turat aici sub ./., fostuljudec@tor }ef de aici denegând depunerea jur@mântului oficial, a p@r@sit localitateaoficial@.

Am conchemat apoi pe to]i ceilal]i func]ionari }i aplica]ii actuali ai judec@toriei,a c@ror consemnare o al@tur sub .//., le-am adus la cuno}tin]@ c@, cu ziua de azi, ampreluat, din încredin]area }i denumirea Consiliului Dirigent Român din Sibiu, oficiulde judec@tor }ef al acestei judec@torii, le-am atras aten]ia }i explicat }i lor dispozi]iilemai însemnate, aduse referitor la trecerea justi]iei în mâna statului român }i i-amprovocat apoi, ca, sub conducerea mea, s@-}i continue }i pe mai departe func]iuneaoficioas@ cu onoarea, con}tiin]a }i nep@rtinirea cu care datoresc oficiului lor, ce s-audeclarat aplica]i s@ fac@.

Fa]@ de to]i ace}ti func]ionari }i aplica]i, a trebuit s@ abstau deocamdat@, atât dela pretinderea jur@mântului, cât }i a declara]iunei solemne, c@ci altcum, dup@ infor-ma]iile singure ce mi le-am câ}tigat anterior, ar fi fost hot@râ]i s@ p@r@seasc@ }i eiimediat oficiul, cu excep]ia lui Rónai Béla }i a diurni}tilor Maria Spineanu }i Lucre]iaBârsan, care ar fi fost aplica]i s@ depun@ jur@mântul, dar pentru uniformitatea actuluiam aflat de bine s@ abstau deocamdat@ }i fa]@ de ei, notez îns@, c@ i-am avertizat peto]i c@ aceasta r@mâne a}a numai pân@ la alte dispozi]ii ulterioare mai înalte.

Page 188: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

190

GHEORGHE IANCU

Cu ziua de 11/24 martie a.c., am început inventarierea materialului judec@toriei, care,finalizând-o, procesul-verbal referitor îl p@strez la dosarul preziden]ial sub nr. 1-1919, iarun exemplar din el, luat în limba maghiar@, l-am extr@dat fostului judec@tor-}ef.

Fa]@ de avoca]i, între care, notez, avem de prezent un singur str@in – maghiar-}i notarul public de pe teritoriul ocolului, asemenea am abstat deocamdat@ de lajur@mânt, conform în]elesului avut cu dl prezident al tribunalului din Alba-Iulia.

Am onoare s@ raportez mai departe:Ad. 1. Dintre func]ionarii care actual se afl@ la judec@torie, dup@ consemnarea de

sub .//., afar@ de diurnistele ce sunt românce }i absolvente de }coala civil@, numaiconsemnatul sub 3 posed@ limba român@ în grai }i scris, având câteva clase gimnazialef@cute la Blaj, cei de sub 1-2 }i 4 nu }tiu aproape nimic române}te, iar servitorii decancelarie de sub 7-8 }i temni]erul de sub 9, posed limba român@ numai în graiul viu}i mai sl@bu], dar totu}i atâta ca s@ te po]i în]elege cu ei.

Ad. 2. Dup@ cum se vede din raportul de sus }i consemnarea de sub .//., e vacantla judec@torie postul de judec@tor al doilea, de prin oct. 1918, prin transferare, f@r@a se mai putea umple de atunci, asemenea, postul de notar al judec@toriei de prin1916 }i postul de procuror substitut din toamna anului 1918.

Circula]ia de pace a judec@toriei, dup@ consemnarea anului 1913, face în cauzesumare, civile Sp. 1013, execu]ionale V.734, ereditare B.306, penale B.671, recerc@ripenale B.m.17, penale mixte B.v.34, civile felurite P.v.254, total: 3.029, iar la oficiulfunduar 4.500-4.800 cauze, în urma c@rora, considerând c@ cercul de competen]@a cauzelor civile e ridicat de prezent pân@ la 5.000 cor., c@ cauzele cambiale pân@la aceast@ sum@ înc@ cad aici, num@rul lor a fost în 1915 de la 700-750, c@ învârtireacambial@ }i în afar@ de centrul judec@toriei s-a îndatinat a fi multi}oar@, iar în centruavem dou@ b@nci mari }i mai multe înso]iri, care fac foarte mult@ învârtire cambial@,c@ afacerile ereditare în urma r@zboiului se vor înmul]i considerabil, iar funduarele}i penalele înc@ vor cre}te, se simte lipsa neîncunjurat@ la judec@torie, pe lâng@ postulde judec@tor-}ef, de înc@ 2 judec@tori, un notar }i un încredin]at de procuror.

Ad. 3. Postul de executor e în vacan]@, de ani întregi, execu]iile se efeptuiau deesmis justi]ial, ce, îns@, considerând c@ merge în detrimentul oficiului, e neap@rat delips@, s@ se denumeasc@ de urgen]@ un executor stabil.

Ad. 4. În restan]@ sunt: 51 cauze procesuale civile, 191 procesuale penale, 271ereditare iar la oficiul funduar 90 cauze nerezolvate de o lun@ }i 233 cauze neintroduseîn foi, astfel considerând c@ sunt singur judec@tor, f@r@ notar, c@ nu e nici executor stabil,iar cauzele de înmul]esc din zi în zi, numai a}a se va putea asigura rezolvarea restan]elor}i mersul normal }i regulat al judec@toriei, dac@ presupunând c@ nu vor obveni altedificult@]i neprev@zute, se vor denumi cu posibil@ urgen]@ }i vor intra în func]iune înc@2 judec@tori, un notar, un procuror încredin]at }i un executor.

Rog deci, s@ binevoi]i a dispune de urgen]@ asupra celor de mai sus }i asupraaceleia c@ func]ionarii de sub .//. s@-}i primeasc@ atât competin]ele restante dup@consemnare, cât }i toate competin]ele actuale, pân@ la ulterioare dispozi]ii.

Blaj, la 16/29 martie 1919. s.s. dr. Cornel Ordace, judec@tor-}ef.

Page 189: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

191

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dosar 2.

81.1919.Prez.I.21.

Proces-verbal

Luat la 10 mai 1919 la judec@toria de ocol Blaj cu ocazia depunerii jur@mântuluioficios nou din partea oficialilor, diurnistelor }i servitorilor jos subscri}i ai acesteijudec@torii.

Se înf@]i}eaz@ înaintea judec@torului }ef subscri}ii oficiali, diurniste }i servitori }idepun în fa]a lui noul jur@mânt oficios, dup@ textul urm@tor:

„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i StatuluiRomân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Dup@ citire s-a încheiat }i subscris.D.c.m.s.

s.s. dr. Cornel Ordace – judec@tor-}ef de ocol; s.s. Gidófalvy Pál, conduc@tor decarte finciar@; s.s. Rónai Béla, oficial auxiliar de judec@torie, s.s. M@rioara Spineanu,diurnist@, s.s. Lucre]ia Bârsan, diurnist@, s.s. Timár József, prim-oficial; s.s. FábiánÁrpád; s.s. Márton József; s.s. Minegesz Márton; s.s. Gergely János.

Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL GEOAGIU

82.1919. Pres. I.A.6.

Proces-verbal,

Luat la judec@toria de ocol din Geoagiu, la 11/24 martie 1919, în prezen]a subscri}ilor:Se prezint@ Dr. Ioan M@rgita, ca judec@tor-}ef denumit cu nr. 121-1919, just. pentru

judec@toria sus-numit@ }i în prezen]a autorit@]ilor locale (primpretor, secretar }i primar),adun@ întreg personalul vechi al judec@toriei, le comunic@ ordonan]a }efului resortuluide justi]ie din 8 febr. 1919, cu num@rul de sus, le aduce la cuno}tin]@ c@ a venit s@ preiaîn numele statului român judec@toria cu ce se ]ine de ea, în primire, s@ instituie perso-nalul, care vrea s@ intre în serviciul român }i îl provoac@ pe judele conduc@tor cu numeleLukács Ignácz, s@ predea numaidecât judec@toria. Acesta declar@, c@ fiind denumit deguvernul maghiar, numai ordonan]ele acestuia le execut@, prin urmare nu e aplicat s@predea judec@toria. Dup@ ce îns@ noul judec@tor provizoriu Dr. Ioan M@rgita îl face atent,c@ e autorizat a face preluarea chiar }i cu for]a bra]ial@, declar@ c@ deja prezen]a auto-rit@]ilor locale o prive}te de aplicarea for]ei bra]iale }i face predarea în modul urm@tor:

Page 190: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

192

GHEORGHE IANCU

Se preia cassa cu rezultatul final de 82 fileri plus, registrul despre amendele de banicu ultima pozi]ie din 31. X. 1918, egalat, eviden]a amendelor de bani, eviden]a depo-zitelor prezidiale cu pozi]ia ultim@ 1/20 de pe pagina 115. Ca depozite prezidiale sepreiau: o verighet@ de aur }i m@rci po}tale 2 a 10 f. }i 1 a 5 fil. Se preia cassawertheimian@ cu chei duplicate, registrul protestului de cambii, împ@r]irea cauzelor,conspectul despre afacerile personale ale func]ionarilor, conspectul despre comisii, ocass@ de fier cu 1 cheie, consemnarea testamentelor prezentate de la anul 1896-1919.

Dup@ aceasta se preia aranjamentul }i mobilele pe baza inventarelor speciale atâta judec@toriei, cât }i ale temni]ei compuse pe anii 1915/6-1919/20, tot asemenea sepreia biblioteca judec@toriei a}ezat@ în dou@ dulapuri în odaia nr. 4.

Dup@ preluare se explic@ întregului personal ordonan]a nr. 121-1919, a }efuluiresortului de justi]ie, Decretul nr. 1 din 24. I. 1919, ordonan]a nr. 577-1919, resortulfinan]elor }i sunt provoca]i a se declara c@ vor s@ intre în serviciul statului român oriba? La aceast@ întrebare judec@torul Lukács Ignácz, conduc@torul foaiei funduareKrausz Oszkár, executorul Ruszuly Imre, servitorii Magyarossy János }i Kovács Györgydeclar@ c@ la nici un caz nu intr@ în serviciul statului român, iar Babos {tefan, KosztaczkyJenõ }i Magyar Andor declar@ solemn c@ vor respecta legile ]@rii, decretele, ordonan]eleConsiliului Dirigent, vor împlini cu cinste }i con}tiinciozitate }i impar]ialitate func]iileîncredin]ate lor, p@zând secretul oficial, dar@ jur@mântul oficios nu sunt aplica]i a-ldepune, pân@ la sfâr}itul conferin]ei de pace, când se vor conforma rezultatului acesteia.

În urma acestor declara]ii li se face împ@r]irea cercului de activitate a func]ionarilorBabos István, Kosztaczky Jenõ }i Magyar Andor, comunicându-li se, c@ pân@ la altedispozi]ii au s@ r@mân@ în serviciu, iar ceilal]i se consider@ demisiona]i, dar pân@ lasfâr}itul lunii au s@ r@mân@ }i dân}ii în serviciu. Servitorul Albert János prezentându-se ulterior, înc@ declar@ c@ nu e aplicat a intra în serviciul statului român, deci el sedeclar@ ca demisionat cu îndatorirea, de a servi pân@ la sfâr}itul lunii curente.

Dup@ citire, explicare s-a încheiat }i subscris.D.c.m.s.

s.s. indescifrabil secretar, s.s. Dr. Ioan M@rgita judec@tor, s.s. Lukács Ignácz condu-c@torul judec@toriei de ocol, s.s. Krausz Oszkár cond. c.f., s.s. Kosztaczky Jenõ oficial,s.s. Magyar Andor copist, s.s. Babos István copist, s.s. Ruszuly Imre executor, s.s.Magyarossy János servitor, s.s. Albert János, s.s. Kovács György servitori.

Dosar 4.

1919. Pres. I. A. 8.

83.Domnule Ministru,

În urma ordinului din 8 febr. 1919 primit în leg@tur@ cu denumirea mea de judec@tor-}ef la judec@toria de ocol Geoagiu de Jos, am onoarea a face urm@torul raport:

În 11/24 martie 1919 am preluat judec@toria de ocol din Geoagiu de Jos, conformprocesului-verbal aclus aici sub nr. 1919.Pres.I.A.6.

Page 191: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

193

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Personalul absent l-am somat s@ se prezinte imediat }i s@ depun@ jur@mântuloficios, c@ci altfel î}i pierde oficiul }i dreptul la pensie fa]@ de Statul român.

La timpul s@u am s@ fac raport }i despre r@spunsul acelora. Singurul advocat carese afl@ înc@ în loc, Dr. Maximilian Rafael, a fost asemenea somat, s@ se prezinte pentrua depune jur@mântul în 13/26 martie, ceea ce a }i f@cut-o, dar conform procesului-verbal aclus aici sub nr. 1919.Pres.IX.B.26 }i el a denegat jur@mântul.

Dintre cei trei func]ionari re]inu]i, vorbesc române}te slab Eugen Kosztaczky }i {tefanBabos, iar Andor Magyar vorbe}te bini}or. Am speran]a s@-i pot folosi pe to]i trei.

Pân@ în prezent judec@toria de aici a avut cu totul trei judec@tori, Ignácz Lukács,dr. Nicolae Pop, denumit pre}edinte la tribunalul din Bistri]a }i dr. Gavril Rednictransferat la tribunalul din Oradea-Mare, ale c@ror posturi n-au fost întregite, un notar(al doilea post de notar a fost sistat interimar în decursul r@zboiului), un conduc@torla oficiul funduar, patru protocoli}ti }i doi diurni}ti.

Cred c@ tot atâta personal va trebui }i în viitor. De altfel îmi voi da toat@ silin]a,s@ pot ispr@vi }i cu personal redus.

Translatori n-avem.Restan]ele sunt considerabile, }i anume:I.La judec@torie: a) civile 8, în curs sosite, în care înc@ n-a fost defipt@ pertractarea

30, recerc@ri pentru ascult@ri de martori 5; b) ereditare: la notarul public: 29, la sedriaorf@nal@: 17, la secretarii comunali: 52, }i la judec@torie: 4; c) criminale: 57, dintre care19 sunt suspinse din motivul intr@rii sub steag a inculpa]ilor; d) execu]ionale: 1.

II.La oficiul funduar: nerezolvate: 48, sub efectuare: 14, restan]@ de copiat: 208, totalulrestan]elor e deci 472. Despre modul cum va putea fi aceast@ restan]@ mai grabnicrezolvat@ voi fi în stare a raporta numai dup@ ce voi putea constata c@ din personalulauxiliar absolut câ]i vor s@ intre în serviciul statului român. În fine, va comunic, ref. lapersoana mea atestatul de riguros cu diplomele în copie }i observ c@ praxa de cand. deadv. am început în 15. I. 1899. Geoagiu, 13/III. 1919. s.s. Ioan M@rgita jud. }ef.

Dosar 4.

84.1919.Pres.IX.B.26.

Proces-verbal

Luat la judec@toria de ocol din Geoagiu de Jos, în chestia jur@mântului de advocatal dlui adv. Dr. Maximilian Rafael din loc, la 26 martie 1919, precum urmeaz@:

Prezentându-se advocatul Dr. Maximilian Rafael în urma cita]iunei 1919, Pres.IX.B.25. înaintea judec@torului }ef, acesta i-a explicat dispozi]iile legale referitoare lajur@mântul de advocat, dimpreun@ cu urm@rile lor }i l-a provocat pe sus-numitul dl.advocat s@ depun@ acest jur@mânt: „Jur pe Atotputernicul D-zeu, de a fi credinciosRegelui Ferdinand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii, precum }i decretele }iordonan]ele Consiliului Dirigent din Sibiu, de a împlini chemarea mea de advocat cuonoare, punctualitate }i con}tiin]@. A}a s@-mi ajute D-zeu”. Dr. Maximilian Rafaeldeclar@ c@ în urma zdruncin@rii s@n@t@]ii sale în decursul celor 49 de luni de r@zboi nu

Page 192: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

194

GHEORGHE IANCU

poate exercita practica de advocat deocamdat@ }i cere s@ se amâne depunerea jur@-mântului pân@ la finalizarea pertract@rilor de pace, dar s@ i se permit@ eventuala prax@}i pân@ atunci }i pe baza jur@mintelor f@cute la universitate }i înaintea comisiei decenzurare a advoca]ilor. Întrucât asta nu se poate, ia la cuno}tin]@ urmarea deneg@rii.

Judele }ef îi comunic@ dlui advocat Dr. Maximilian Rafael c@ nu e în pozi]ia dea amâna depunerea jur@mântului, deci declara]ia f@cut@ o consider@ ca denegareajur@mântului.

În urma acestora dl Dr. Maximilian Rafael declar@ c@ deneag@ depunereajur@mântului.

Cu acestea procesul-verbal s-a încheiat }i subscris.Geoagiul de Jos, la 26 martie 1919. s.s. Dr. Ioan M@rgita jud. }ef, s.s. Dr.

Maximilian Rafael.Dosar 4.

JUDEC~TORIA DE OCOL CÂMPENI

85.De la }eful judec@toriei de ocol Câmpeni1919.El.I.A.7.

Domniei Sale DomnuluiDr. Aurel Laz@r, }eful Resortului Justi]iei în Sibiu

În urma ordinului ad. 121/1919 just., am onoare a raporta cum c@ din personalulfostei judec@torii cercuale din Câmpeni, jur@mântul prescris în ordonan]a 121. paragr.4. l-au depus urm@torii:

Aurel Bersan, }eful judec@toriei, Carol Kemény }i Augustin Iustian }i AndreiRigó, servitor.

Raportez mai departe cum c@ din personal Iosif Lázár conduc@torul c@r]ii funduare,Carol Juhász cancelist, Andrei Szabó executor, Iuliu Szabó }i Elisabeta Zalányi diurni}ti,au denegat depunerea jur@mântului }i a declara]iunei solemne prescris@ în ordonan]amai sus amintit@.

Tot din acest personal judec@torii Alexiu Szalamin, Iuliu Szánthó dr., }i TiberiuIanovich dr., înc@ în decursul anului 1918, sub pretextul concediului cerut pe timpmai scurt, ori mai îndelungat, au p@r@sit comuna Câmpeni }i de atunci, de}i concediullor a espirat, mai mult aici nu s-au reîntors. Domiciliul lor care – precum sunt privatiminformat - e în republica maghiar@, nu mi-e cunoscut }i de aceea pe ei nici nu amavut ocazie a-i provoca la depunerea jur@mântului.

Cancelistul Alexandru Sebestyén }i servitorul Iosif László se afl@ în prezent înconcediu }i a}a depunerea jur@mântului, ori eventual denegarea acestuia, se vaefeptui ulterior, despre ce la timpul s@u îmi voi face raportul separat.

Page 193: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

195

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Cancelistul Emeric Mihályffi, înc@ în prima parte a lui august 1914, a fost mobilizat}i în luptele din Gali]ia din anul 1915 i s-a pierdut urma, a}a încât despre aceea c@oare tr@ie}te }i unde se afl@ nici ai s@i nu }tiu nimic.

Din personalul care a depus jur@mântul, Aurel Bersan, judec@tor }i AugustinIustian cancelist posed limba român@ pe deplin, pân@ când Andrei Rigó servitor,numai în vorbire, în scris nu, iar Carol Kemény nu o posed@ deloc.

Din personalul judec@toriei, mai cu seam@ sub durata r@zboiului, nici unul nu amanifestat o atare atitudine politic@, social@ sau de orice alt caracter îndreptat@ încontra românilor – dup@ }tiin]a mea, care azi nu ar mai permite r@mânerea lor înfunc]iune f@r@ jignirea opiniei publice.

Luând în considerare circula]ia de pace a judec@toriei, la jud. de ocol Câmpeni,sunt de lips@: 4 judec@tori, 1 notar, 1 conduc@tor de carte funciar@, 4 canceli}ti, 2diurni}ti, 2 servitori, 2 pârc@labi; îns@ }i pân@ când s-ar putea înzestra judec@toria cutot acest personal, numai spre acel scop ca judec@toria, baremi cele mai urgentelucr@ri, s@ le poat@ începe, sunt de lips@: 2 judec@tori, 1 notar, 1 conduc@tor de cartefund., 2 canceli}ti, 2 diurni}ti, 2 servitori, 2 pârc@labi }i, dup@ ce, precum am raportatmai sus, numai 1 judec@tor, 2 canceli}ti }i un servitor au depus jur@mântul }i dinace}tia cancelistul Carol Kemény nu posed@ limba român@, aflu de lips@ foarteurgent@ s@ se denumeasc@ în timpul cel mai scurt înc@; 1 judec@tor, 2 diurni}ti }i 2pârc@labi, care posed limba român@ pe deplin, }i ca Carol Kemény, cancelist, s@ fietransferat la o alt@ judec@torie, unde cu limba maghiar@ poate exista, }i în locul luis@ fie numit un alt cancelist, care posed@ pe deplin limba român@. Totodat@, propunca cancelistul Augustin Iustian care, cu ordinul ministrului de Justi]ie maghiar nr.14.996.I.M.E., a fost denumit de oficiant de birou în clasa a 10-a cancelist }i care eversat în agendele de carte funduar@ }i cunoa}te atât împrejur@rile din ]inutul acesta,cât }i mai cu seam@ oficiul c@r]ii funduare din loc. – s@ fie denumit dup@ ce are serviciude 17 ani – încât e posibil în clasa a IX-a, de conduc@tor a c@r]ii funduare }i în locullui s@ fie denumit un alt cancelist, care posed@ pe deplin limba român@.

La fosta judec@torie cercual@ din Câmpeni, ca executor a fost aplicat Andrei Szabócare – precum V-am raportat sub A., a denegat depunerea jur@mântului, a}a cu atâtmai vârtos c@ el }i în cazul depunerii jur@mântului nu ar fi fost vrednic s@ r@mân@ înfunc]iune în cazul statific@rii }i fiindc@ judec@toria acum e f@r@ executor, aflu de urgentca în locul lui numaidecât s@ se denumeasc@ alt executor. La judec@toria aceastatranslatori nu sunt aplica]i.

De prezent sunt în restan]@ 98 procese civile, 191 cauze l@s@mântare, 2 cauzeexecu]ionale, 118 cauze criminale. Aceste cauze restante numai a}a vor putea fi întimp scurt resolvite }i poate tot numai a}a î}i va putea începe judec@toria func]iunearegulat@ dac@ personalul suscerut cât de curând va fi denumit }i dac@ notarul public– care la începutul revolu]iei a fugit din teritoriul imperiului român – s-ar înlocui orisubstitui prin altul, ori judec@toria va fi împuternicit@ a pertracta cauzele l@s@mântaref@r@ interven]ia notarului public.

În urm@, de}i nu sunt la aceasta provocat, îmi ]in de datorin]@ a raporta }i desprepersoanele afl@toare aici în comuna Câmpeni, care ar fi aplicate a primi vreun oficiu

Page 194: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

196

GHEORGHE IANCU

la judec@torie, }i anume, am în]eles c@ la caz, dac@ ar fi denumi]i, ar primi func]iuneade canceli}ti:

1. Mihail Schmidt, absolvent de 4 clase gimnaziale, scrie bine la ma}in@ }i posed@bine limba român@ în vorbire }i scris;

2. Mihail Motora, absolvent de 4 clase civile, care, asemenea, posed@ limba român@în vorbire }i scris.

Func]iunea de diurnist@ ar primi-o 3. Ana Todea, absolvent@ de 4 clase elementare,posed@ limba român@ în vorbire }i scris, scrie bine la ma}in@ având o prax@ de maimul]i ani.

Câmpeni la 25 martie 1919. Aurel Bersan m.p. consilier la Curtea de Apel. – „Pentruconformitate” s.s. Iustian cancelist.

Dosar 2.

86.De la }eful judec@toriei de ocol Câmpeni1919.El.I.A.8.

Domniei Sale DomnuluiDr. Aurel Laz@r, }eful Resortului Justi]iei în Sibiu

În urma ordinului ad. 121/1919 just., am onoare a raporta cum c@ servitoruljudec@toriei, Iosif László, reîntorcându-se din concediu, în ziua de azi, a depus jur@-mântul prescris în ordonan]a nr. 121. § 4.

Câmpeni, la 28 martie 1919.Aurel Bersan, m.p. consilier la Curtea de Apel, pentru conformitate,s.s. Iustian cancelistDosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL RODNA-VECHE

87.1919.El.VI.M.3.

Proces-verbal,

Încheiat în afacerea remanierii în serviciu }i a depunerii jur@mântului afunc]ionarilor subalterni ai judec@toriei de ocol Rodna-Veche.

Prezen]i:{tefan Berariu jude-}ef, Zoványi György judec@tor, Alexandru Popescu ca grefier,

prim-oficial: Elekes József, ca translator.La orele 10 a.m., se insinu@ conduc@torul c@r]ii funduare, Laczkó Lajos }i declar@,

interogat fiind de judec@torul-}ef Berariu, dac@ e dispus s@ r@mâie în serviciul judec@-toriei }i a depune jur@mântul citat în ordonan]a nr. 121, a Consiliului Dirigent. Numitulr@spunde c@ e concediat }i morbos }i nu-}i poate îndeplini momentan serviciul, }i c@

Page 195: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

197

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

nu e decis de a r@mânea în serviciu. La provocarea jud. }ef de a-}i trage înc@ odat@pe seam@ pân@ în 24 ore, D-sa declar@ c@ nici atunci nu va fi decis. Jud. }ef ia decla-ra]iunea aceasta la cuno}tin]@. Încheiat }i semnat s.s. {tefan Berariu }ef-jude, oficial;s.s. Alexandru Popescu, grefier …

Preurmat la orele 3,30 p.m. Prezen]i: {tefan Berariu jude-}ef, oficiant: AlexandruPopescu grefier.

Soma]i fiind, se insinu@ urm@torii func]ionari subalterni definitivi ai judec@torieide ocol Rodna-Veche:

1. prim-oficial Elekes József; 2. Ofician]ii: Benkõ Elek; 3. Ioan Buz; 4. AlexandruPopescu; 5. servitorul Koblicska Ferencz; 6.temni]erul Schuller Mátyás }i mai pe urm@oficialul Karácsonyi Andor.

Jud. }ef Berariu aduce la cuno}tin]@ celor prezen]i decretul no. 1. }i ordonan]anr. 121, precum }i dorin]a expres@ a Consiliului Dirigent din ordinul de preluare,inmanuat de dl pre}edinte al tribunalului Bistri]a }i întreab@ pe rând, ori de suntdispu}i s@ r@mân@ în serviciu, depunând jur@mântul.

Prim-oficialul Elekes József declar@ c@ a servit 24 ani Statul ungar, nu e dispenzatde jur@mântul s@u }i nu poate depune jur@mântul nou, se declar@ îns@ parat s@ lucrezemai departe în postul s@u de pân@ acuma.

Oficialul Karácsonyi Andor declar@ c@ p@r@se}te serviciul justi]ial }i trece într-unoficiu notarial.

Oficialul Ioan Buz }i Alexandru Popescu se declar@ para]i de a r@mânea în postullor }i au depus jur@mântul.

Oficialul Benkõ Elek, servitorul Koblicska Ferencz }i temni]erul Schuller Mátyásse declar@ identici cu dispozi]iile prim-oficialului Elekes József.

Jude-}ef cere atunci depunerea declara]iei solemne de la acei care nu voiesc s@depun@ jur@mântul. Ace}tia roag@ timp de regândire pân@ la 8,30 minute diminea]aa zilei urm@toare (26 martie).

Încheiat }i semnat. {tefan Berariu m.p. }ef-judec@tor, oficial: Alexandru Popescum.p. grefier …

Preurmat în 26 martie, la orele 8,30 a.m. Prezen]i aceea}i.Se insinu@ ofician]ii Elekes József, oficialul Karácsonyi Andor, Benkõ Elek, servitorul

Koblicska }i temni]erul Schuller Mátyás.Oficialul Karácsonyi Andor rectific@ declara]ia deja dat@, într-acolo c@ declar@ c@

e concediat din oficiu pân@ la 23 aprilie anul curent }i c@ va cere cu data aceastapensionarea sa, fiindc@ voie}te s@ treac@ în serviciul administrativ.

Jud. }ef constat@ din actul nr. 1918.El.VII.B.3 c@ oficialul Karácsonyi Andor acerut, din cauza morbului s@u, un concediu cu data de 1918.1.XII. Prim-oficialulElekes, interogat, adaug@ c@ îi este cunoscut c@ oficialul Karácsonyi a cerut concediupe durata de 4 luni.

Cei cinci insinua]i declar@ în conformitate c@ nu pot depune nici declara]ia solemn@,roag@ îns@ s@ poat@ r@mânea }i pe mai departe fiecare în postul s@u de pân@ acuma }ic@ fiecare promite c@ se va supune tuturor ordinelor venite de la superiorii lor de prezent

Page 196: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

198

GHEORGHE IANCU

}i î}i vor îndeplini oficiul lor cu aceea}i con}tiinciozitate, onoare }i impar]ialitate ca pân@acuma }i c@ se vor declara indefinitiv odat@ cu clarificarea situa]iei generale la conferin]ade pace.

Oficiantul Karácsonyi Andor roag@ înc@ s@ r@mân@ în concediu, fiind bolnav,r@spunsul definitiv despre rezolvarea peti]iei de concediu înc@ nu l-a primit, a fostîns@ totdeauna uz la judec@torie, c@ dac@ d@dea un func]ionar peti]ia de concediereînzestrat@ cu un testimoniu medical, avea voie s@ intre imediat în concediu.

Prim-oficialul Elekes József interogat fiind despre uzul acesta, confirm@ celespuse de Karácsonyi. Semnat }i încheiat. {tefan Berariu, m.p. }ef-jude, oficial:Alexandru Popescu m.p. grefier. Prim-oficial: Elekes József m.p. oficial: KarácsonyiAndor m.p. oficial: Benkõ Elek m.p. servitor: Koblicska Ferencz m.p. temni]er:Schuller Mátyás m.p.

Preurmat la orele 9,30 a.m. Prezen]i aceea}i. Soma]i fiind, se insinu@ ofician]iiprovizorii }i anume: Koblicska Erzsébet, Ioan T@p@lag@ }i servitorul Somkereki Iacob.

Se constat@ c@ diurnista Róza Bodenlosz n@sc. Javoreszky e bolnav@ /act dena}tere/ }i e concediat@ dup@ spusele prim-oficialului Elekes, de fostul judec@torconduc@tor Zoványi, de circa 3 s@pt@mâni încoace }i c@ va comunica îns@n@to}ireaîn scris.

Jud. }ef aduce la cuno}tin]@ celor 3 insinua]i decretul nr. 1 }i ordonan]a nr. 121a Consiliului Dirigent, precum }i dorin]a Consiliului Dirigent citat@ în ordinul depreluare a Judec@toriei.

Cei trei insinua]i interoga]i fiind ori de sunt dispu}i s@ r@mân@ în oficiu la postullor }i ori de vor depune jur@mântul sau eventual declara]ia solemn@ – declar@ - afar@de func]ionarul Ioan T@p@lag@ – c@ se ]in de declara]iile date de primoficialul ElekesJózsef }i ceilal]i.

Practicantul provizoriu Ioan T@p@lag@ se declar@ gata s@ depun@ jur@mântul.Încheiat }i semnat. {tefan Berariu }efjude, m.p. oficiant: Alexandru Popescu m.p.

grefier, Ioan T@p@lag@ m.p., Koblicska Erzsébet m.p. Somkereki Iacob m.p.Preurmat în 27 martie, la orele 5,30 p.m.Prezen]i aceea}i.Se insinu@ primoficialul Elekes József }i-l roag@ pe jud. }ef s@ ia la proces-verbal,

precum c@ din procesul-verbal de preluare ar reie}i c@ D-Sa ar fi pus la cale pe ceilal]ifunc]ionari ca s@ nu depun@ jur@mântul sau declara]iunea solemn@. D-Sa declar@ c@de fapt n-a influen]at pe nici un func]ionar la ]inuta sa în afacerea remanierii înserviciul sau jur@mântul, ci fiecare s-a declarat f@r@ a fi influen]at de el. Cum a promisîn rândul trecut, a}a voie}te s@ men]in@ oficiul s@u mai departe.

Jude-}ef ia declara]ia la cuno}tin]@.Încheiat }i semnat la orele 6 p.m. {tefan Berariu m.p. jude-}ef, oficial: Alexandru

Popescu m.p. grefier, primoficial: Elekes József m.p. „Pentru conformitate” IoanBuz, m.p.

Dosar 2.

Page 197: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

199

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

88.1919.El.VI.H.5.Judec@torul }ef Rodna-Veche

Proces-verbal,

Încheiat în biroul judec@torului }ef Rodna-Veche, în 1 aprilie 1919, la orele 9,30 a.m.Prezen]i: {tefan Berariu, jude-}ef de ocol, Alexandru Popescu, ca grefier.Se insinu@ oficiantul Benkõ Elek, pân@ acum împ@r]it în serviciul judec@toriei de

ocol Rodna-Veche }i declar@ c@ abzice, cu data de 1 aprilie 1919, de serviciu, din cauzefamiliale. Dumnealui dore}te s@ gospod@reasc@ pe economia proprie. Dumnealui nureflecteaz@ la competin]ele pro aprilie 1919.

Judec@torul-}ef ia declara]ia aceasta a d-lui Benkõ Elek, la cuno}tin]@.Insinuantul rectific@ apoi declara]ia sa într-acolo c@ abzice cu data de 25 martie 1919.Judec@torul-}ef ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie.Cetit, încheiat }i semnat. s.s. St. Berariu, jude-}ef; s.s. Alexandru Popescu, grefier;

s.s. Benkõ Elek.Dosar 2.

89.Judec@torul-}ef de ocol Rodna-Veche1919.El.VI.H.5.

Domnule Pre}edinte [al tribunalului Bistri]a]

Sub}tern respectuos procesul-verbal de fa]@, din care reiese c@ oficiantul BenkõElek abzice cu data de 25 martie 1919, dat@ identic@ cu aceea a prelu@rii judec@torieide ocol Rodna-Veche, prin respectuos subsemnatul.

Prin aceasta devine un post vacant de grefier.Rodna-Veche, la 3 aprilie 1919. s.s. St. Berariu, jude-}ef.Dosar 2.

90.De la prezidentul tribunalului Bistri]aNr.1919.I.E.18/8 pres.

Domnului Ministru de Justi]ie Sibiu

Sub}tern respectuos procesele verbale }i documentele referitoare la preluareajudec@toriei de ocol Rodna-Veche, precum }i procesul-verbal }i raportul despredemisionarea oficiantului Benkõ Elek.

Bistri]a, 24 martie/5 aprilie 1919. s.s. dr. Nicolae Pop, prezident …Dosar 2.

Page 198: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

200

GHEORGHE IANCU

JUDEC~TORIA DE OCOL BISTRI[A

91.1919.El.I.C.63.C@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu

{eful Resortului Justi]iei

În conformitate cu dispozi]ia nr. 121/1919 just., emis@ de }eful resortului justi]ieila data de 8 februarie 1919, raportez c@ am preluat conducerea judec@toriei de ocolBistri]a la data de 26 martie a.c. }i am înaintat pre}edintelui tribunalului procesul-verbal referitor la preluarea judec@toriei de ocol.

În cadrul judec@toriei de ocol din Bistri]a în perioada premerg@toare r@zboiului,activa urm@torul personal: 6 judec@tori de ocol, 3 notari, 3 condicari funciari, 8copi}ti, cancelari}ti, func]ionari superiori, 4 diurni}ti de remaniere, 6 diurni}ti normali,2 executori judec@tore}ti, 4 slujitori, 3 diurni}ti copiatori de c@r]i funciare.

În acest moment, personalul care a r@mas }i activeaz@ este urm@torul: 2 judec@toride ocol, 2 notar, 2 condicari funciari, 2 copi}ti-cancelari}ti-func]ionari superiori, 2diurni}ti de remaniere, 1 diurnist normal, 1 executor judec@toresc, 4 slujitori, 2 diurni}ticopiatori de c@r]i funciare.

Prin urmare, lipsesc: 4 judec@tori de ocol, 2 notari, 1 condicar funciar, 6 copi}ti-cancelari}ti, 2 diurni}ti de remaniere, 5 diurni}ti normali, 2 executori judec@tore}ti}i 1 diurnist copiator de c@r]i funciare.

Lipsa acestui personal se datoreaz@ schimb@rii de regim }i se explic@, pe de oparte, prin faptul c@ o parte din personal a refuzat s@ presteze jur@mântul de fidelitate}i au p@r@sit posturile sau au fost demi}i, pe de alt@ parte, lipsa se datoreaz@ faptuluic@ o parte din cei care au depus jur@mântul au fost numi]i în alte locuri. De asemenea,unii, ca ex. diurni}tii Varga Vilmos, Pentz András, Jakobenszky Zoltán }i RényeiEmánuel, nu s-au întors înc@ din r@zboi; în parte, au disp@rut, în parte, presteaz@ înc@serviciul militar.

Judec@torul de ocol Hegyi István, sub pretextul a dou@ s@pt@mâni de concediu,a plecat din motive necunoscute din Bistri]a, înc@ de la începutul lunii decembrie1918, iar de atunci pân@ în momentul actual nu s-a mai întors }i nici nu s-a mai auzitnimic despre el, astfel c@ nu se }tie dac@ el dore}te s@ r@mân@ în continuare în cadruljudec@toriei de ocol sau nu.

I.Personalul care a r@mas }i se afl@ în prezent în cadrul judec@toriei st@pâne}telimba român@ dup@ cum urmeaz@: dr. Simbriger Frigyes, judec@tor de ocol – vorbit,perfect, scris, mai pu]in bine; dr. Berger Albert, judec@tor de ocol – vorbit perfect,scris mai pu]in bine; dr. Klein Adolf, judec@tor de ocol – vorbit, perfect, scris, mai pu]inbine; Szilassy Dénes, condicar funciar – vorbit, perfect, scris, perfect; BukovszkyViktor, condicar funciar – vorbit, perfect, scris, încep@tor; Gelter Károly - vorbitperfect, scris, încep@tor; Pap János, func]ionar superior – vorbit, perfect, scris, perfect;Kieselstren Jakab, diurnist de remaniere, vorbit, perfect, scris, încep@tor; Magyari

Page 199: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

201

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Béla, diurnist de remaniere – vorbit, perfect, scris, încep@tor; Haltrich H., diurnist –vorbit, perfect, scris, încep@tor; Vetik Viktor, diurnist, surdo-mut; Vlaik Luiza, diurnist@– vorbit, perfect, scris, încep@tor; Haltrich Hermina – vorbit, perfect, scris, încep@tor;Emerich Martin, diurnist – vorbit, perfect, scris, încep@tor.

În prezent nu exist@ func]ionar, în cadrul judec@toriei de ocol, a c@rui prezen]@ar putea fi contestat@ datorit@ comportamentului antiromânesc sau din alte motivece ar putea influen]a în mod negativ opinia public@.

II.Având drept fundament situa]ia personalului existent în perioada premerg@toarer@zboiului, situa]ie pe care am detaliat-o anterior, raportez c@ personalul aflat în cadruljudec@toriei în perioada anterioar@ a putut face fa]@ cerin]elor doar în m@sura în caredintre cei 3 notari, 2 erau supervizori care au putut fi îns@rcina]i cu o activitateautonom@ }i care, odat@ cu rezolvarea chestiunilor extrajudec@tore}ti, au pututdes@rcina activitatea }i a}a supraînc@rcat@ a judec@torilor.

III.Ca urmare a faptului c@ un executor judec@toresc a fost demis datorit@ refuzuluide a presta jur@mântul de fidelitate, iar al doilea, dup@ un concediu de }ase s@pt@mâni,nu s-a mai întors }i a anun]at ca nici nu se mai întoarce, consider c@ este necesar@ocuparea cu oameni noi a celor dou@ locuri vacante.

IV.La aceast@ judec@torie de ocol activeaz@ 2 translatori }i amândoi merit@ s@r@mân@ în continuare.

V.În cadrul judec@toriei, la momentul actual, sunt de recuperat urm@toarelerestan]e:

a.cauze civile: procese: 300, extrajudiciar: 328, copiere: 215.b.cauze penale: 824 procese cu termene de înf@]i}are vechi }i 28 de procesenoi.c.cauze funciare: 105 procese vechi }i 341 noi; 46 restan]e de înregistrare }i42 restan]e de copiere.

Pentru remanieri ale c@r]ilor funciare a}teapt@ 3 comune; pentru aprobare: 4comune.

Recuperarea acestor restan]e este extrem de necesar@ }i ea poate fi realizat@ doarîn condi]iile în care num@rul personalului corespunz@tor perioadei premerg@toarer@zboiului este restabilit prin noi numiri, cât de repede posibil, ace}tia urmând s@-}iînceap@ activitatea. Aceast@ recuperare este necesar@ }i datorit@ faptului c@ – fapt binecunoscut – un mare num@r de procese sunt definitivate de c@tre avoca]i, dar ace}tiaînc@ nu le-au înaintat datorit@ situa]iei nesigure existente înc@ în cadrul judec@toriei;odat@ cu restabilirea situa]iei normale este de a}teptat sosirea a numeroase noi procese,situa]ie care necesit@ existen]a întregului personal prescris în cadrul judec@toriei de ocol.

Pentru recuperarea restan]elor ar@tate anterior, în ceea ce prive}te copierile amîntrebuin]at 2 persoane }i anume: Haltrich Hermina }i Emerich Martin care, pe duratar@zboiului, au activat ca înlocuitori ai celor concentra]i }i au îndeplinit o activitateremarcabil@, }i-au însu}it no]iunile }i practicile necesare astfel c@ î}i îndeplinesc atribu]iileîntr-un mod absolut satisf@c@tor.

Bistri]a, 4 aprilie 1919.

Page 200: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

202

GHEORGHE IANCU

s.s. dr. Simbriger, conduc@torul judec@toriei de ocol.Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL LUDU{

92.1919.El.XIII.G.8

Proces-verbal

Întocmit la Ludu}, în data de 27 martie 1919, în cl@direa judec@toriei de ocol.Au fost prezen]i subsemna]ii:În fa]a judec@torului Hampel Endre, conduc@torul judec@toriei de ocol din Ludu},

s-a prezentat dr. Marinovics Mihály, judec@torul de ocol numit de c@tre ConsiliulDirigent Român, în compania primpretorului de Ludu}, dr. Oltean János }i a avo-catului dr. Moldován Mihály }i, ar@tând documentul de numire în func]ie, elaboratde Consiliul Dirigent Român din Sibiu, a cerut judec@torului de ocol Hampel Endrepredarea conducerii judec@toriei de ocol, iar de la judec@torii prezen]i – depunereajur@mântului de fidelitate. Conduc@torul judec@toriei de ocol Hampel Endre i-a invitatîn@untru pe judec@torii de ocol, dr. Havas Sándor }i dr. Albert Andor }i, în prezen]aacestora, i-a declarat dr. Marinovics Mihály, judec@tor de ocol numit în frunteaconducerii judec@toriei de ocol din Ludu}, c@ el }i colegii s@i judec@tori au fost numi]iîn aceste func]ii de c@tre regele Ungariei, la propunerea guvernului maghiar }i, prinurmare, din punct de vedere juridic }i legal, atâta timp cât nu vor fi des@rcina]i dinaceste func]ii de c@tre guvernul maghiar }i nu li se va cere predarea lor, ei refuz@ s@predea conducerea judec@toriei }i s@ presteze jur@mântul de fidelitate. De asemenea,vor efectua predarea func]iilor }i a conducerii judec@toriei doar în urma folosirii for]ei.

V@zând aceast@ situa]ie, dr. Marinovics Mihály a declarat c@ în urma schimb@riide regim, el se va adresa comandantului jandarmeriei din Ludu} }i, prin intermediulserviciului telegrafic, a dispus chemarea imediat@ în cl@direa judec@toriei de ocol acomandantului jandarmeriei din Ludu}.

Comandantul jandarmeriei din Ludu}, Novac Niculai }i-a f@cut apari]ia în cl@direajudec@toriei de ocol }i, dup@ ce dr. Marinovics Mihály i-a adus la cuno}tin]@ motiveleconvoc@rii, i-a solicitat s@ contribuie la preluarea institu]iei, solicitare în urma c@reialocotenentul de jandarmi s-a adresat judec@torilor de ocol Hampel Endre, dr. HavasSándor }i dr. Albert Andor cerându-le predarea institu]iei. Conduc@torul judec@toriei deocol, Hampel Endre, a declarat c@ nu d@ curs solicit@rii din motivele enun]ate anterior.

Dup@ ce locotenentul de jandarmi, Novac Niculai, a amenin]at cu arestarea,Hampel Endre a declarat c@ cedeaz@ în fa]a for]ei, pred@ conducerea institu]iei caurmare a folosirii for]ei, dar î}i reînnoie}te protestul vis-ê-vis de aceast@ manier@ depreluare a conducerii judec@toriei de ocol.

Dup@ aceea, dr. Marinovics Mihály insistând în privin]a prelu@rii conduceriijudec@toriei de ocol, a efectuat preluarea efectiv@, dup@ cum urmeaz@:

Page 201: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

203

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

A preluat registrul de depuneri cu depunerile: nr. 50/915, 8/918, 9/918, 14/918,25 ,27, 28, 29, 31, 32, 33/1918, respectiv, 3 }i 4/1919, împreun@ cu valorile înscriseîn acest registru.

A preluat registrul de eviden]@ al amenzilor pân@ la rubrica 19 – inclusiv, împreun@cu sumele înscrise acolo. A preluat chitan]ele de eviden]@ ale amenzilor, inclusiv cuultimul nr., 32/918-919.

A preluat dispozi]iile conduc@torului judec@toriei de ocol, cu plicuri; separat, dintreacestea dispozi]iile confiden]iale ale conducerii judec@toriei de ocol ca }i rapoarteleprivind controalele efectuate. A preluat contabilitatea pe anul 1918-1919, împreun@cu suma r@mas@ de 361 coroane }i 80 filleri.

A preluat registrul principal al diurni}tilor aflat în p@strarea conduc@torului judec@torieide ocol, ca }i certificatele de adeverire ale personalului auxiliar.

A preluat înzestrarea material@ a judec@toriei de ocol, împreun@ cu inventarele,respectiv, toate tip@riturile, împreun@ cu inventarele }i a preluat biblioteca judec@torieide ocol cu inventarele corespunz@toare. A preluat toate c@r]ile funciare, respectiv, cheilecl@dirii. A preluat arhiva judec@toriei de ocol cu toate actele; a preluat închisoareajudec@toriei de ocol cu inventarul aferent }i, separat, rezerva de lemne aflat@ în curteajudec@toriei de ocol. A mai preluat toate testamentele, în original, p@strate deconduc@torul judec@toriei de ocol, respectiv, cheile }i seiful aflate în biroul oficial alconduc@torului judec@toriei de ocol.

Dup@ încheierea prelu@rii, conduc@torul judec@toriei de ocol, dr. MarinovicsMihály, a chemat personalul judec@toriei de ocol }i le-a solicitat s@ depun@ jur@mântulde fidelitate în fa]a sa, în calitatea sa de trimis al Consiliului Dirigent Român din Sibiu,în caz contrar ei vor fi considera]i grevi}ti }i, în m@sura în are vor încerca s@ p@r@seasc@cl@direa institu]iei, vor fi obliga]i cu for]a s@-}i îndeplineasc@ atribu]iile. Dintre ceiprezen]i, Újfalvy Dezsõ – condicar funciar; copi}tii Buda Aladár }i Illyés Sándor,diurni}tii permanen]i Paál Károly }i Moldvay Miklós, diurnistul temporar SzabóDénes, precum }i slujitorii Tóth Lajos }i Józsa Gergely au declarat categoric c@ nudepun jur@mântul de fidelitate în fa]a trimisului Consiliului Dirigent Român dinSibiu, deoarece nu au primit indica]ii în acest sens din partea superiorilor sau dinpartea ministrului maghiar al justi]iei. De asemenea, au declarat c@ î}i vor îndepliniobliga]iile profesionale doar dac@ vor fi sili]i de for]a armat@.

Cancelaristul Baritz János a declarat c@ este dispus s@ depun@ jur@mântul, astfelc@ primpretorul dr. Oltean János i-a luat jur@mântul de fidelitate.

Ca urmare a faptului c@ judec@torii de ocol, dr. Havas Sándor }i dr. Albert Andor,respectiv, personalul, au refuzat s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, ace}tia r@mânândsolidari cu conduc@torul judec@toriei de ocol Hampel Endre, s-a trecut la citirea }isemnarea procesului-verbal. Câte un exemplar al procesului-verbal a fost distribuit dr.Marinovics Mihály }i judec@torilor de ocol, iar un exemplar a fost introdus în arhiv@.

Dup@ încheierea procesului-verbal, dr. Marinovics Mihály a predat dou@ procese-verbale în limba român@, care au fost anexate prezentului proces-verbal, în vedereap@str@rii în arhiv@.

Page 202: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

204

GHEORGHE IANCU

s.s. Hampel Endre – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Oltean János – prim-pretor; s.s. dr. Albert Andor – judec@tor de ocol; s.s. Újfalvy Lajos; s.s. Baritz János –cancelarist; s.s. Buda Aladár – copist; s.s. Illyés Sándor; s.s. Páal Károly; s.s. MoldvayMiklós; s.s. Szabó Dénes; s.s. Tóth Lajos; s.s. Józsa Gergely; s.s. dr. Marinovics Mihály;s.s. Havas Sándor – judec@tor de ocol; s.s. indescifrabil.

Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

93.1919.E.XIII.G.8.

Domnule Pre}edinte,

Al@turat îmi iau voie a su}terne dou@ procese-verbale încheiate în 27 martiecurent în chestiunea prelu@rii imperiului asupra justi]iei la judec@toria de ocol de aici}i în chestiunea depunerii jur@mântului din partea personalului de la judec@torie.

Notific c@ antecesorul meu, Hampel Endre, tot cu ocazia indicat@, a încheiat unproces-verbal în limba maghiar@, pe care tot asemenea îl su}tern.

Dup@ ce nici judec@torii, ba nici chiar personalul judec@toriei cu excep]ia d-luiIoan Bari]iu, nu a voit s@ depun@ nici jur@mântul, nici s@ fac@ declara]ia solemn@ }iau p@r@sit postul }i în ziua urm@toare nu s-au prezentat la birou, am rugat }i recercatpretura din loc., ca pe func]ionarii judec@toriei, cu excep]ia judec@torilor s@-i aduc@în serviciu, eventual }i cu for]a, în urma c@rei recerc@ri, dl primpretor din loc. a }iordonat aceasta, dar, dup@ ce personalul nici la ordinul d-lui primpretor nu s-aprezentat în serviciu, în 28 curent pân@ la ora 12, în urma îndrum@rii primite pe caletelefonic@ de la dl prefect al jude]ului, am rugat pe dl primpretor ca s@ renun]e laeventuala punere în serviciu a func]ionarilor cu for]a.

Mure}-Ludu}, la 29 martie 1919. s.s. dr. Mihály Marinovics, judec@tor-}ef.Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL DEJ

94.1919.El.XIII.L.33.

Proces-verbal,

Întocmit la Dej, în data de 28 martie 1919, ora 9, în cl@direa judec@toriei de ocol,privind preluarea judec@toriei de ocol din localitate, ca urmare a dispozi]iei ConsiliuluiDirigent Român din Sibiu.

Sunt prezen]i:Conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol împuternicit cu func]ia

}i gradul de judec@tor la Curtea de Apel – Murát Sándor, conduc@torul judec@torieide ocol numit în aceast@ calitate de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, Dr.Pu}cariu Emil, subprefectul comitatului Solnoc-D@bâca, Dr. {iorban Vilmos, în

Page 203: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

205

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

calitate de reprezentant al prefectului comitatului, Rokás János, subprefectul poli]ieiora}ului Dej }i, în sfâr}it, diurnista Brehar Lucre]ia, în calitate de grefier@.

Dr. Pu}cariu Emil aduce la cuno}tin]a celor prezen]i faptul c@ în conformitate cuprevederile documentului nr. 121/1919 just., emis la data de 20 februarie 1919 de c@treConsiliul Dirigent Român din Sibiu – document pe care îl prezint@ – a fost numit înfunc]ia de conduc@tor al judec@toriei de ocol din Dej; solicit@ actualului conduc@tor aljudec@toriei de ocol, judec@torul de ocol, Murát Sándor ca, în conformitate cu punctulnr. 1 al documentului prezentat, în urma c@ruia judec@toria de ocol din Dej a fost trecut@sub jurisdic]ia statului român, s@ predea neîntârziat lui conducerea judec@toriei de ocol,birourile }i cl@direa, inventarele, sumele de bani, valorile, actele oficiale.

Murát Sándor a protestat fa]@ de aceast@ solicitare, declarând c@ nu va predaconducerea institu]iei, deoarece el a fost numit în aceast@ func]ie de c@tre guvernulmaghiar }i, prin urmare, are datoria de a conduce aceast@ institu]ie pân@ când guvernulmaghiar îl va demite, respectiv, îi va da instruc]iuni de a preda conducerea.

Ca urmare, Dr. Pu}cariu Emil s-a adresat subprefectului Dr. {iorban Vilmos, prezent,în vederea folosirii for]ei }i, întrucât Murát Sándor a refuzat în continuare s@ predeaconducerea institu]iei, la dispozi]ia subprefectului, subprefectul poli]iei din Dej – RokásJános – ca semn al folosirii for]ei, a adus în birou patrula de jandarmi care l-a înso]it }i aaccentuat c@ în cazul în care Murát Sándor nu va da curs solicit@rii de a preda conducereainstitu]iei va da instruc]iuni jandarmilor de a exercita efectiv for]a public@.

Murát Sándor l-a chestionat pe plutonierul-major care conducea patrula dejandarmi, dac@ va îndeplini ordinul de a-l scoate afar@ din cadrul judec@toriei, la careplutonierul-major a r@spuns afirmativ, declara]ie în urma c@reia Murát Sándor aaccentuat faptul c@ cedeaz@ în fa]a for]ei }i pred@ conducerea judec@toriei, birourile;totodat@ comunic@ faptul c@ nu el r@spunde de sumele de bani, de valori, contabilit@]i,documente, c@r]i; acestea au fost administrate de o alt@ persoan@, pe care nu dore}tes@ o nominalizeze datorit@ secretului oficios. Totu}i, dup@ aplicarea for]ei, el a numitaceast@ persoan@, respectiv, cancelaristul Kerekes Mihály.

Dr. Pu}cariu Emil ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie }i preia efectiv conducerea jude-c@toriei de ocol; de asemenea îi comunic@ lui Murát Sándor faptul c@, în conformitatecu prevederile documentului – prezentat anterior – emis de c@tre Consiliul Dirigent Romândin Sibiu, din momentul prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol, este considerat ca fiindîn concediu pentru o perioad@ nelimitat@ }i, în cazul în care depune jur@mântul defidelitate prescris de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, se va îngriji ca în timpulcel mai scurt posibil s@ fie – potrivit dorin]elor sale – pensionat sau numit într-o func]iecorespunz@toare preg@tirii sale.

Murát Sándor a declarat îns@ c@ nu va depune jur@mântul de fidelitate cerut,deoarece dore}te – ca pâna acum – s@ r@mân@ credincios statului maghiar ca pân@acum. A fost convocat cancelaristul Kerekes Mihály, c@ruia Dr. Pu}cariu Emil i-acomunicat declara]ia judec@torul de ocol Murát Sándor referitoare la administrareasumelor oficiale, a valorilor. Acesta a ar@tat c@ declara]ia de mai sus corespundeadev@rului, c@ valorile enumerate sunt administrate de el; în privin]a prelu@rii acestora,Dr. Pu}cariu Emil se va ocupa ulterior.

Page 204: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

206

GHEORGHE IANCU

În continuare, Dr. Pu}cariu Emil a convocat personalul juridic al judec@toriei deocol, }i anume: judec@torii Vass Zsigmond, Lanyi Albert, Kenyeres László }i MóriczIstván, c@rora le-a adus la cuno}tin]@ cele întâmplate anterior.

Dup@ aceea, Dr. Pu}cariu Emil le-a cerut judec@torilor de ocol s@ depun@ jur@-mântul de fidelitate, prev@zut de articolul 4 al ordonan]ei nr. 121/1919 just., emisde Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i publicat în „Gazeta Oficial@” }i, totodat@,le-a adus la cuno}tin]@ textul jur@mântului ca }i regulamentele privind func]ionareacorpului judec@toresc, regulamente stabilite de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrulConsiliului Dirigent Român.

Judec@torii de ocol enumera]i mai sus, f@r@ excep]ie, iau la cuno}tin]@ cele comu-nicate, dar refuz@ s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, ca urmare a motivelor invocateîn declara]iile lor, pe care le anexeaz@ la acest proces-verbal.

Ca urmare a acestei declara]ii, Dr. Pu}cariu Emil le comunic@ faptul c@, în confor-mitate cu prevederile articolului 7 al documentului sus-men]ionat, din acest momentnu mai au dreptul de a-}i continua activitatea oficial@ în func]iile pe care le-au de]inut}i, în m@sura în care ar dori s@ continue aceast@ activitate, va împiedica acest lucruutilizând mijloacele folosite }i fa]@ de conduc@torul judec@toriei de ocol, dar le-asolicitat, totodat@, s@ rezume în scris, cât mai curând posibil, verdictele pronun]ateoral dar nu }i în scris, }i s@ le predea lui sau birourilor corespunz@toare.

Judec@torii de ocol enumera]i solicit@ întocmirea, pentru fiecare, a unei copiilegalizate dup@ acest proces-verbal.

Cu aceasta procesul-verbal a fost citit }i semnat.Conduc@torul judec@toriei de ocol }i judec@torii de ocol enumera]i, din motive

necunoscute, au refuzat s@ semneze procesul-verbal.s.s. Dr. Pu}cariu Emil – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Brehar Lucre]ia

– grefier@; s.s. Dr. V. {iorban – subprefect; s.s. Rokás – [email protected] 2. Originalul în lb. maghiar@.

95.1919.El.XIII.L.33.

Subsemna]ii, judec@tori de ocol ai judec@toriei de ocol din Dej, d@m urm@toareadeclara]ie, ca urmare a solicit@rii avocatului Dr. Pu}cariu Emil, numit – chipurile –conduc@tor al judec@toriei de ocol din Dej de c@tre Consiliul Dirigent Român dinSibiu.

Declara]ie

Nu recunoa}tem Consiliul Dirigent Român din Sibiu în calitatea sa de autoritatelegal@ de conducere. În conformitate cu articolul 1 al Conven]iei de armisti]iu încheiatcu Puterile „Antantei”, administra]ia civil@ – c@reia îi apar]ine }i justi]ia – r@mâne însubordinea guvernului maghiar, pân@ la semnarea tratatului de pace; iar, conformarticolului XVIII al Conven]iei, alia]ii nu se pot amesteca în administra]ia intern@ a

Page 205: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

207

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

statului maghiar. Având în vedere dispozi]iile Conven]iei de armisti]iu, ale acordurilorinterna]ionale de la Haga, ale legilor maghiare, jur@mântul depus fa]@ de statul maghiarca }i îndatoririle }i r@spunderile care deriv@ din statutul lor public, subsemna]ii, jude-c@tori de ocol ai judec@toriei de ocol din Dej, declar@ c@ nu sunt dispu}i s@ depun@jur@mântul de fidelitate solicitat.

Dej, 28 martie 1919.s.s. Vass Zsigmond – judec@tor de ocol;s.s. Lanyi Albert – judec@tor de ocol;s.s. Kenyeres László – judec@tor de ocol;s.s. Móricz István – judec@tor de ocol.Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

96.Prezidentul Tribunalului DejNr.I.C.66-1919, pres.

Domnule Ministru,

Aici sub A., am onoare a transpune raportul de preluare a judec@toriei de ocoldin Dej.

{ef-judec@tor e Dr. Emil Pu}cariu, a c@rui coal@ de conduit@ personal@ o acludaici sub B., jur@mântul l-a depus în 27 martie a.c. /vezi C./ la primul meu raport.

Ceilal]i oficiali}ti sunt urm@torii:1. Iuliu Moldovan, fost diurnist, acum numit conduc@tor la cartea funduar@.

Coala-i de conduit@ al@turat@ /aici sub C./; jur@mântul l-a depus în mâna }efuluijudec@tor.

2. Lucre]ia Brehar, diurnist@; coala-i de conduit@ se afl@ la raportul al@turat aicisub A. Jur@mântul l-a depus cu ocazia prelu@rii. Recomand cu insisten]@ s@ fie numit@de cancelarist@, c@ci }i merit@ }i corespunde perfect.

3. Mezei Albert, cancelist; coala-i de conduit@ aici sub D.4. Kászonyi István, inmanuator }i5. Matis Péter, servitor; coala-i de conduit@ aici sub E.Ace}tia de sub 3-5 au f@cut declara]ie solemn@ cu ocazia prelu@rii, conform

raportului de sub A.6. Gombár Ferencz, conduc@tor de carte funduar@,7. Bányai László, cancelist }i8. Kerekes Mihály, cancelist, î}i continu@ func]iunea – la dorin]a lor – for]a]i de

}eful [email protected] Szentpéteri János, care f@cuse declara]ie solemn@ cu ocazia prelu@rii,

conform raportului al@turat aici sub F, a abdicat.Dej, la 29 aprilie 1919. s.s. Dr. Ioan Chereche}, prezidentul tribunalului.Dosar 2.

Page 206: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

208

GHEORGHE IANCU

JUDEC~TORIA DE OCOL GHERLA

97.1919.LI.F.4.

Proces-verbal,

Întocmit la Gherla, în data de 28 martie 1919, ora 10, în cl@direa judec@torieide ocol, privind preluarea judec@toriei de ocol din localitate, ca urmare a dispozi]ieiConsiliului Dirigent Român din Sibiu.

Sunt prezen]i:Conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Haris Andor; conduc@torul

judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Drago} Vasile, numit în aceast@ func]ie de c@treConsiliul Dirigent Român din Sibiu; judec@torul de ocol Florián Gerõ; judec@torul deocol Rend Aurel; primarul Ancean Alexandru; c@pitanul de poli]ie Pintea Augustin }igrefierul Hirschler Solomon.

Judec@torul de ocol Drago} Vasile comunic@ celor prezen]i c@, în virtutea docu-mentului nr. 121/1919 just., emis la data de 21 februarie 1919 de c@tre ConsiliuluiDirigent Român din Sibiu, a fost numit în fruntea judec@toriei de ocol din Gherla }isolicit@ actualului conduc@tor al judec@toriei de ocol din Gherla, judec@torului de ocolHaris Andor, s@-i predea lui, neîntârziat, conducerea judec@toriei de ocol care, învirtutea punctului nr. 1 al ordonan]ei anun]ate, a fost trecut@ sub jurisdic]ia statuluiromân, împreun@ cu cl@direa judec@toriei }i a închisorii, cu inventarul aferent, sumelede bani, valorile, respectiv actele oficiale, c@r]ile }i cataloagele.

Haris Andor a protestat împotriva acestei solicit@ri }i a declarat c@ nu va predaconducerea institu]iei, deoarece a fost numit în aceast@ func]ie de c@tre guvernulmaghiar }i, prin urmare, are datoria de a îndeplini aceast@ func]ie pân@ când va fischimbat de c@tre guvernul maghiar, respectiv, va primi instruc]iuni de a predaconducerea institu]iei.

În consecin]@, Drago} Vasile s-a adresat primarului Ancean Alexandru în vedereafolosirii for]ei }i, întrucât Haris Andor a refuzat }i în continuare s@ predea conducereainstitu]iei, la dispozi]ia primarului, c@pitanul de poli]ie Pintea Augustin a atins um@ruljudec@torului de ocol Haris Andor, în semn de folosire a for]ei }i a accentuat c@, încazul în care demersul s@u va r@mâne f@r@ rezultat, va folosi for]a public@ care l-aînso]it. Ca r@spuns la aceasta, Haris Andor a declarat c@ cedeaz@ în fa]a for]ei, avândîn vedere faptul c@, într-adev@r, în anticamer@ se afl@ jandarmi înarma]i sub condu-cerea prefectului poli]iei }i c@ pred@ lui Drago} Vasile – dup@ o modalitate de predarestabilit@ de comun acord – conducerea judec@toriei, cl@direa judec@toriei de ocol }ia închisorii, sumele de bani, valorile, contabilit@]ile, inventarele, documentele, c@r]ile}i cataloagele.

Drago} Vasile ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie }i preia efectiv conducereajudec@toriei de ocol. De asemenea, comunic@ judec@torului de ocol Haris Andor c@,în conformitate cu prevederile cuprinse în documentul nr 121/1919 just., emis dec@tre Consiliului Dirigent Român din Sibiu, începând cu data prelu@rii conducerii

Page 207: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

209

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

judec@toriei de ocol, este considerat a fi în concediu pe o perioad@ de timp nelimitat@,iar în cazul în care va depune jur@mântul de fidelitate prescris de c@tre ConsiliuluiDirigent Român din Sibiu, în cel mai scurt timp posibil se va îngriji – potrivit dorin]elorsale – s@ fie pensionat sau s@ fie numit într-o alt@ func]ie.

Haris Andor în r@spunsul s@u, a accentuat faptul c@ nu depune jur@mântul defidelitate solicitat, deoarece, pân@ la decizia final@ reglementat@ prin tratatul de pace,teritoriul acesta apar]ine Ungariei.

Haris Andor a convocat membrii corpului judec@toresc }i le-a adus la cuno}tin]@cele întâmplate }i consemnate în procesul-verbal.

Conduc@torul judec@toriei de ocol, numit de c@tre Consiliul Dirigent Român dinSibiu, judec@torul de ocol Drago} Vasile le-a comunicat judec@torilor de ocol convoca]ic@ a preluat conducerea judec@toriei de ocol de la judec@torul de ocol Haris Andor,ca urmare a utiliz@rii for]ei }i a solicitat judec@torilor de ocol depunerea jur@mântuluide fidelitate cerut de Consiliul Dirigent Român din Sibiu, comunicându-le, totodat@,textul jur@mântului, regulamentele de func]ionare a corpului judec@toresc, stabilite dec@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu, ca }iconsecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a depune jur@mântul de fidelitate. Car@spuns la aceast@ solicitare, to]i judec@torii de ocol, nominal, Haris Andor, Florián Gerõ}i Rend Aurel au f@cut , în unanimitate, urm@toarea declara]ie:

„Conform articolul I din cadrul acordului de armisti]iu semnat cu comandamentulfor]elor aliate, administra]ia civil@ – c@reia îi apar]ine }i justi]ia – pân@ la încheierea tratatuluide pace r@mâne în subordinea guvernului maghiar }i în conformitate cu prevederile arti-colului XVII, alia]ii nu se amestec@ în administra]ia intern@ a statului maghiar.

Noi, judec@torii judec@toriei de ocol din Gherla, având în vedere acordul dearmisti]iu, respectiv,acordurile interna]ionale de la Haga, legile maghiare, jur@mântulde fidelitate depus în fa]a statului maghiar, declar@m c@ nu depunem jur@mântul defidelitate solicitat }i nu p@r@sim func]iile noastre”.

Ca urmare a acestei declara]ii, Drago} Vasile le declar@ judec@torilor convoca]ic@, în conformitate cu articolul 7 al ordonan]ei prezentate anterior, din momentulprelu@rii conducerii judec@toriei de ocol, nu mai au dreptul de a-}i exercita profesia,iar în cazul în care ar dori acest lucru va împiedica aceasta prin metode similare cucea folosit@ la preluarea conducerii judec@toriei de ocol. Totu}i, le-a cerut s@ rezumeîn scris verdictele pronun]ate verbal, dar nu }i în scris }i, în cel mai scurt timp posibil,s@ le înainteze lui personal în calitate de conduc@tor al judec@toriei de ocol.

Acest proces-verbal a fost întocmit în 3 exemplare originale, un exemplar a fostdat judec@torului de ocol Haris Andor, celelalte 2 exemplare au r@mas la dispozi]iajudec@torului de ocol Drago} Vasile.

Procesul-verbal a fost citit }i semnat.s.s. Ancean Alexandru – primar; s.s. Pintea Augustin – c@pitan de poli]ie; s.s. Vasile

Drago}; s.s Haris Andor, conduc@torul judec@torie de ocol; s.s. Florián Gerõ – judec@torde ocol; s.s. Rend Aurel – judec@tor de ocol; s.s. Hirschler Solomon – grefier.

Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

Page 208: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

210

GHEORGHE IANCU

98.Judec@toria de ocol GherlaNr. 1919I.F.9.

Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei Sibiu

În urma ordinului 121/1919 just., am onoare a V@ raporta c@ în 28 martie 1919,am preluat conducerea judec@toriei de ocol Gherla.

Pe lâng@ su}ternerea proceselor-verbale, conform sus-numitului ordin, V@ raportezurm@toarele:

Dintre ofician]ii de la judec@torie, jur@mântul recerut singur George Horea Benedekl-a depus, iar Grigorie Moldovan, oficiant }i Oliver Gyelán, executor, au f@cut declara]iasolemn@. Cu ace}tia am luat procese-verbale separate. D@nil@ Bitai, servitor, nu s-aputut prezenta, deoarece înc@ în anul 1914 a intrat la mili]ie }i de 4 ani nu se }tieunde este, asertive e prisonier în Rusia.

Luând în socoteal@ circula]ia din timp de pace a judec@toriei de ocol, aflu de lips@,s@ se sus]in@ personalul de pân@ acum, care a stat din 4 judec@tori, 2 conduc@tori dec@r]i funduare, 6 oficiali. 2 diurni}ti, 2 executori, 3 servitori }i un vigil. Pe lâng@ circula]iade azi, deocamdat@ e necondi]ionat de lips@ s@ fie numi]i 2 judec@tori, 1 conduc@torla c@r]ile funduare, 4 oficiali, 2 diurni}ti, 2 servitori }i un vigil. De executor în prezent,fiind cauze pu]ine, nu e lips@, ca din caz – în caz cu înf@ptuirea execu]iunilor pot încre-din]a pe careva dintre oficiali.

Din personalul actual propun s@ fie numit ca }i conduc@tor la c@r]ile funduareGeorge Horea Benedek }i, luând în considerare c@ are serviciu de 21 ani }i deprezent e oficial superior de clasa a IX-a – recomand s@ fie numit în clasa a VIII-a,gradul I. Pre Grigore Moldovan care are un serviciu de 12 ani la judec@torie }i peOliver Gyelán, care a servit 14 ani ca executor, îi propun s@ fie numi]i oficiali superioriîn clasa a IX-a, gradul I.

To]i ace}ti oficiali sunt români }i posed limba român@, ce-i drept: în scris nu detot bine.

De prezent sunt sub pertractare }i de rezolvat 245 procese civile, 177 cauzepenale, 58 cauze de l@s@mânt, 19 cauze de execu]ie, 181 cauze la c@r]ile funduare,de indus în c@r]ile funduare sunt 170 buc@]i, iar de descris la întreaga judec@torie 430buc@]i.

Cauzele restante numai în cazul acela vor putea fi rezolvate, dac@ va fi numitîntreg personalul mai sus propus, dar }i atunci pe lâng@ o munc@ încordat@ }i cupersoane versate în lucru.

Gherla, la 1 aprilie 1919. s.s. Vasile Drago}, }eful judec@toriei de ocol.Raportul de sus îl întregesc cu acea rugare ca s@ fie numit de judec@tor dr. Vasile

Pap, notar la tribunalul din Zal@u, care are cenzura de [email protected], 1919.5 aprilie. s.s. Vasile Drago}.Dosar 2.

Page 209: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

211

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

JUDEC~TORIA DE OCOL N~S~UD

99.1919.I.E.1.

Proces-verbal,

Susceput în 28 martie 1919 la judec@toria de ocol din N@s@ud, în cauza depuneriijur@mântului oficios.

Prezen]i:Dr. Alexa David, }eful jduec@toriei, Vizy Ferencz, conduc@tor al c@r]ii funduare,

Dumitru Ne}cu]iu, cancelist, Nagy Béla, cancelist, Bazil Nestor, cancelist, ConstantinDrago}, diurnist de cadastru, Leszkeu Lenke, diurnist@, George Ciot, servitor, AvramL@sc@u, servitor, Ion Orosz, vigil de prinsoare, Székely Lajos, executor.

Dr. Alexa David, }eful judec@toriei comunic@ celor prezen]i c@ dânsul în 21 martie1919 a depus jur@mântul oficios la pre}edintele tribunalului în Bistri]a, }i are indemnizarea lua jur@mântul de la amploia]ii judec@toriei.

Comunicându-se aceasta, cei prezen]i au declarat c@ sunt aplica]i a depune jur@-mântul oficios.

Vizy Ferencz }i Nagy Béla, cu toate c@ posed în parte limba român@, pentru a în]elegemai bine }i pentru lini}tirea sufleteasc@, î}i exprim@ dorin]a s@ depun@ jur@mântul în limbamaghiar@, ceea ce li s-a permis.

Dup@ aceasta, cei prezen]i au depus jur@mântul oficios în ordinea urm@toare:I.„Eu, Vizy Ferencz, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui Ferdi-

nand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]eleConsiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iile ceîmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu” s.s. VizyFerencz ...

II.„Eu, Dumitru Ne}cu]iu, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regeluiFerdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordo-nan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iilece îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu” s.s.Dumitru Ne}cu]iu …

III.Eu, Nagy Béla, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui FerdinandI }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]eleConsiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iile ce îmisunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu” s.s. Nagy Bela …

IV.Eu, Bazil Nestor, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regeluiFerdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele,ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”s.s. Bazil Nestor …

V.Eu, Constantin Drago}, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regeluiFerdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele,

Page 210: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

212

GHEORGHE IANCU

ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”s.s. Constantin Drago} …

VI.Eu, Leszkeu Lenke, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regeluiFerdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele,ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”s.s. Leszkeu Lenke …

VII.Eu, George Ciot, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regeluiFerdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele,ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”s.s. George Ciot …

VIII.Eu, Avram L@sc@u, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regeluiFerdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele,ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”s.s. Avram L@sc@u …

IX.Eu, Ion Orosz, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui Ferdinand I}i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consi-liului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iile ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu” s.s. Ion Orosz.

X.Eu, Székely Lajos, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regeluiFerdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele,ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”s.s. Ludovic Székely.

Procesul-verbal s-a încheiat }i subscris.D.c.m.s. s.s. dr. Alexa David, s.s. B. Nestor.

Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

100.De la }eful judec@toriei de ocol N@[email protected].

DomnuluiPre}edinte al Tribunalului în Bistri]a

Cu provocare la rescriptul }efului de Justi]ie nr. ad. 121/1919, transpus sub nr.1919 El.IV.E.b.3, fac urm@torul raport:

Afar@ de Dr. Hutira Carol, notar }i Kiss Torma József, cancelist, ceilal]i func]ionaride la Judec@toria de aici înc@ în 28 martie 1919 au depus jurâmântul oficios, desprecare am luat procesul-verbal trimis în 29 martie 1919.

Page 211: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

213

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dr. Hutira Carol }i Kiss Torma József în locul jur@mântului au f@cut declara]iasolemn@ prescris@, în 8 aprilie 1919, protocolul luat cu aceast@ ocazie îl al@tur sub ./. în dou@ exemplare, un exemplar l-am re]inut.

În forma aceasta cu to]i amploia]ii de la judec@toria de sub conducerea mea suntîn ordine.

Sub 2., al@tur lista amploia]ilor de la judec@torie, cuprinzând în sine datele referi-toare la depunerea jur@mântului }i facerea declara]iei solemne, precum }i r@spunsulla întreb@rile din punctul 1, a rescriptului }efului de Justi]ie.

La punctul 2, în timp de pace au fost aplica]i la judec@torie: 3 judec@tori, 1 notar,1 conduc@tor de carte funduar@, 4 canceli}ti, 2 diurni}ti, 2 servitori }i 1 p@zitor deprinsoare. De atâ]ia amploia]i va fi trebuin]@ }i în viitor, pentru a fi prev@zute toateagendele.

La punctul 3, executorul actual e vrednic s@ r@mân@ în func]iune }i în cazul [email protected] punctul 4, translator nu este }i nici nu e de [email protected] punctul 5 sunt restan]e: a). cauze civile: 198; b) cauze criminale: 274 (cu cele

suspendate din cauza r@zboiului); c). cauze de ereditate: 252; la cartea funduar@ nueste restan]@.

Pentru a rezolva cauzele restante }i pentru a se putea aduce toate agendele încurent, e neap@rat de trebuin]@, ca în scurt timp s@ fie denumit barem înc@ un judec@tor.

N@s@ud, la 12 aprilie 1919. s.s. David, judec@tor-}ef.Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL TÂRGU L~PU{

101.Proces-verbal

Întocmit la Târgu L@pu}, în data de 31 martie 1919, orele 10, în biroul conduc@-torului judec@torie de ocol, în chestiunea pred@rii conducerii judec@toriei de ocol,dispus@ de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu.

Sunt prezen]i;Judec@torul de Curte de Apel, Weeber Gyula – conduc@torul judec@toriei de ocol;

judec@torul de ocol Topán József; dr Buzura Gabriel, în calitate de judec@tor de ocol,numit de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i îns@rcinat cu conducerea judec@-toriei de ocol; Fetke Victor, în calitate de pretor al pl@}ii L@pu} }i reprezentant alprefectului; sublocotenentul român de jandarmi Hereciu Livius }i grefiera FarkasVictoria.

Dr. Buzura Gabriel comunic@ faptul c@ a fost numit conduc@torul judec@toriei deocol din Târgu L@pu} în conformitate cu documentul emis de Consiliul Dirigent Romândin Sibiu la data de 20 martie 1920 – pe care îl prezint@ – }i solicit@ lui Weeber Gyula,actualul conduc@tor al judec@toriei de ocol s@ predea conducerea institu]iei – care învirtutea punctului 1 al dispozi]iei emise de }eful resortului justi]ie din cadrul ConsiliulDirigent Român din Sibiu – a trecut în subordinea jurisdic]iei române}ti. De asemenea,

Page 212: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

214

GHEORGHE IANCU

îi solicit@ predarea cl@dirii judec@toriei de ocol, împreun@ cu toate utilit@tile, sumele debani oficiali }i valorile existente în cl@dire, actele oficiale, c@r]ile }i registrele.

Judec@torul de ocol Weeber Gyula protesteaz@ în contra acestei solicit@ri }ideclar@ c@ nu va preda conducerii institu]iei, deoarece el a fost numit în aceast@func]ie de c@tre guvernarea maghiar@i, prin urmare, el este dator s@ conduc@ institu]iapân@ în momentul demiterii sale de c@tre guvernul maghiar sau pân@ ce prime}tedispozi]ii referitoare la predarea conducerii institu]iei. Totu}i, el cedeaz@ în fa]a for]ei.

În consecin]@, dr. Buzura Gabriel ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie }i arat@ c@el este dispus s@ preia conducerea institu]iei chiar }i f@r@ utilizarea for]ei.

Dr. Weeber Gyula comunic@ c@ el poate preda cl@direa judec@toriei de ocol,actele oficiale, contabilitatea, sumele de bani, utilit@]ile, c@r]ile }i registrele.

Dr. Buzura Gabriel ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie }i preia conducerea institu]iei;totodat@ îi comunic@ judec@torului de ocol Weeber Gyula c@ - în virtutea dispozi]iilorprev@zute în documentul nr 121/1919 just., emis de c@tre Consiliul Dirigent Romândin Sibiu – prezentat anterior - începând cu momentul prelu@rii conducerii judec@torieide ocol, este considerat a fi în concediu de odihn@ pe o perioad@ de timp nelimitat@.În m@sura în care va depune jur@mântul de fidelitate prescris de c@tre ConsiliuluiDirigent Român din Sibiu, se va îngriji ca, în cel mai scurt timp posibil s@ primeasc@ ofunc]ie corespunz@toare dorin]elor sale sau s@ fie pensionat.

Conduc@torul judec@toriei de ocol, Weeber Gyula, declar@ c@ nu poate depunejur@mântul de fidelitate solicitat, deoarece, pân@ la hot@rârea final@ a conferin]ei depace, teritoriul în cauz@ apar]ine Ungariei. Oricum, el inten]ioneaz@ s@ plece din TârguL@pu} în Ungaria, iar acolo va întreprinde pa}ii necesari.

Dup@ aceea, conduc@torul judec@toriei de ocol – Weeber Gyula – l-a convocat pejudec@torul de ocol Topán József }i i-a comunicat cele întâmplate. În calitate de condu-c@tor al judec@toriei de ocol numit de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, dr.Buzura Gabriel îi arat@ judec@torului de ocol Topán József c@ a preluat conducereajudec@toriei de ocol de la Weeber Gyula – în pofida protestelor acestuia }i f@r@ a recurgela utilizarea for]ei – }i îi solicit@ lui Topán József c@, în conformitate cu punctul nr. 4 alordonan]ei nr. 121/1919 just. emis@ de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu }ipublicat@ în Gazeta Oficial@, s@ depun@ jur@mântul de fidelitate prescris. Totodat@,i-a adus la cuno}tin]@ regulamentele de func]ionare privind magistra]ii, stabilit de c@tre}eful resortului justi]iei din cadrul Consiliul Dirigent Român din Sibiu, respectiv, textuljur@mântului solicitat ca }i consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a depunejur@mântul de fidelitate.

Ca r@spuns la aceast@ solicitare, atât jduec@torul de ocol Weeber Gyula, cât }iTopán József, separat, dau urm@toarea declara]ie: Ca urmare a faptului c@ am fostnumi]i în aceste func]ii de c@tre guvernul maghiar, ne consider@m cet@]eni maghiari}i în acest@ calitate nerecunoscând autoritatea regelui României, nu suntem dispu}is@ prest@m jur@mânt de fidelitate unui stat str@in.

În urma acestei declara]ii, dr. Buzura Gabriel arat@ c@ judec@torii de ocol nu maipot exercita activit@]i în func]iunile de]inute – în conformitate cu punctul 7 al dispozi]iei

Page 213: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

215

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

amintite – iar în m@sura în care ar dori s@-}i exercite în continuare activitatea, el vaîmpiedica acest lucru folosind for]a public@; în acela}i timp îi roag@ s@ finalizeze proceseleaflate în curs de derulare, s@ finalizeze verdictele înc@ nepronun]ate }i, împreun@ cu toatedocumentele birourilor s@ fie predate lui.

Acest proces verbal a fost întocmit în 3 exemplare identitce, dintre care un exemplara fost luat de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol Weeber Gyula, iar celelalte dou@exemplare au revenit dr. Buzura Gabriel, conduc@torul judec@toriei de ocol numit dec@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, spre a fi a}ezate între documentele oficialeale judec@toriei de ocol }i a fi trimis un exemplar }efului resortului justi]iei din cadrulConsiliului Dirigent Român din Sibiu. Numitul judec@tor de ocol Topán József solicit@primirea unei copii autentificate a procesului-verbal.

s.s. dr. Buzura Gabriel, în calitate de conduc@tor al judec@toriei de ocol, numitde c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu; s.s. judec@torul de ocol Weeber Gyula;s.s. judec@torul de ocol, Topán József; comandantul plutonului de Jandarmi s.s.indescifrabil; s.s. grefier@ Farkas Victoria.

Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

102. Proces-verbal

Întocmit la Târgu L@pu}, în data de 31 martie 1919, cu prilejul prelu@rii conduceriijudec@toriei de ocol, privind prestarea jur@mântului de fidelitate prev@zut de ordonan]anr. 121/1919 just. emis@ de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului DirigentRomân din Sibiu. Au fost prezen]i: Miklós Farkas – condicar funciar; Jeo János –cancelarist condicar; Kinka Gyula – primoficial; Dragomán Gusztáv – cancelarist; SzászAndrás – cancelarist; Lõrincz Sándor – administrator judiciar; Molnár Sándor – gardian;Kelemen János – aprod; Kerekes Sámuel – aprod diurnist, respectiv, Farkas Victoria– copist@ interimar@ în calitate de grefier@.

Judec@torul de ocol le aduce la cuno}tin]@ func]ionarilor sus-numi]i textuljur@mântului solemn solicitat de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul ConsiliuluiDirigent Român din Sibiu }i încearc@ s@ îi conving@ – recurgând la argumente potrivite– pe cei prezen]i s@ depun@ jur@mântul prescris }i s@ î}i continue activitatea.

Exceptând-o pe Farkas Victoria, cei prezen]i au declarat, separat, c@ refuz@ s@ fac@declara]ia solemn@ solicitat@, deoarece nu au fost elibera]i de prevederile jur@mântuluidepus fa]@ de guvernul maghiar.

Judec@torul de ocol ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie, dar dispune în mod cate-goric s@ î}i continue activitatea pân@ la prelucrarea restan]elor. Dintre cei prezen]i,Farkas Viktoria a declarat c@ ea depune declara]ia solicitat@. Condicarul funciar MiklósFarkas declar@ solemn c@ nu va preda c@r]ile funciare aflate în custodia sa }i c@ nu vada spre utilizare aceste c@r]i, deoarece nu a primit dispozi]ii în acest sens de la fostulconduc@tor al judec@toriei de ocol.

Conduc@torul judec@toriei de ocol declar@ c@ în m@sura în care va refuza predareac@r]ilor funciare ca }i utilizarea acestora va fi nevoit s@ apeleze la folosirea for]ei publice.

Page 214: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

216

GHEORGHE IANCU

Procesul-verbal a fost citit }i semnat.s.s. dr. Buzura Gabriel – conduc@torul jduec@toriei de ocol; s.s. Farkas Victoria

– grefier@; s.s. Miklós Farkas – condicar funciar; s.s. Kinka Gyula – primoficial; s.s.Dragomán Gusztáv – cancelarist; s.s. Jeo János – cancelarist funciar; s.s. Szász András– cancelarist; s.s. Lõrincz Sándor – administrator judiciar; s.s. Molnár Sándor; s.s.Kelemen János; s.s. Kerekes Sámuel; s.s. Farkas Victoria – copist@ interimar@.

Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

103.Domnule Ministru,

În baza denumirii mele de }ef-judec@tor al judec@toriei din L@pu}ul-Unguresc,imperiul l-am preluat în 31 martie a.c. st.n. }i procesul-verbal luat cu aceast@ ocazieîl al@tur aici sub 1 ./.

Tot cu aceast@ ocazie, am luat al doilea proces-verbal, cu subalternii de la judec@torie,c@ încât sunt aplica]i de a depune jur@mântul, respectiv promisiunea solemn@, prescris@în ordonan]a nr. 121/1919. Procesul-verbal se al@tur@ aici sub 2./.

Este de a se nota c@ cu ocazia prelu@rii imperiului, jur@mânt nu au depus nici unjude, iar dintre subalterni, declara]ie solemn@ au f@cut numai diurnista Victoria Farkas,iar în ziua urm@toare, reîntorcându-se servitorul Ioan Kelemen, revocându-}i declara]iadin ziua premerg@toare, a depus }i el jur@mântul prescris.

Procesul-verbal luat cu depunerea jur@mântului îl aclud aici sub 3./.P@r@sind to]i servitorii }i diurni}tii judec@toria, ca agendele cursive s@ nu stagneze,

am provocat, cu amenin]area for]ei bra]iale pe scriitorii Gustav Dragoman }i IuliuKinka ca numaidecât s@-}i ocupe locul }i s@-}i împlineasc@ datorin]a, ce apoi acesteiprovoc@ri au }i satisf@cut, }i azi se afl@ ambii în oficiu.

Tot cu aceast@ ocazie v@zând lipsa ardent@ de a avea }i alt ajutor, deoarece fo}tiiceilal]i scriitori nu sunt ap]i de a satisface trebuin]ele, am primit la judec@torie pe CarolFügedi, fost scriitor în cancelaria advoca]ial@ ca }i pân@ la denumire s@ fungeze }is@ umple locul unui scriitor.

Prin del@turarea juzilor }i ofician]ilor din cauza nedepunerii jur@mântului }i adeclara]iei solemne, conform st@rii anterioare – fac propunerea:

C@ ar fi de lips@ s@ fie denumi]i cel pu]in doi juzi, un notar /secretar/ }i încât ace}tidoi scriitori }i-ar men]ine }i pe mai departe locurile ocupate, atunci înc@ doi scriitori}i 2 diurni}ti la judec@toria de ocol din L@pu}ul-Unguresc.

Raport, în ce prive}te vrednicia executorului de a r@mâne în func]iune – precumraport }i despre cauzele restante, am s@ înaintez la timp, dup@ ce le voi lua în seam@}i mi se vor preda, s@ pot statori num@rul lor - iar în ce prive}te executorul – dup@ce îmi voi câ}tiga datele necesare cu privire la ]inuta lui.

L@pu}ul-Unguresc, la 3 aprilie 1919.Cu deosebit@ stim@: s.s. dr. Gabriel Buzura, jude-}ef de ocol.Dosar 2.

Page 215: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

217

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

JUDEC~TORIA DE OCOL BECLEAN

104.Proces-verbal

Întocmit în Beclean, în cl@direa judec@toriei de ocol, la data de 3 aprilie 1919, ora 10.Sunt prezen]i subsemna]ii:În fa]a actualului conduc@tor de ocol, judec@torul de ocol Kerekes Károly, se prezint@

dr. Moldovan Ioan, avocat din Beclean, care comunic@ faptul c@ este împuternicit de c@treConsiliul Dirigent Român din Sibiu s@ preia conducerea judec@toriei de ocol, împreun@cu inventarele, avutul }i cl@direa }i tot ceea ce apar]ine judec@toriei de ocol. Pentru ademonstra veridicitatea afirma]iilor sale a prezentat un document, respectiv, decizia nr.121-1919 just. a Consiliului Dirigent Român din Sibiu. Ca martori el i-a convocat peavocatul dr. Pavelea Octav }i pe preotul greco-catolic Bu}i]a {tefan, locuitori din Beclean,care sunt, de asemenea, prezen]i.

Ca r@spuns la aceast@ solicitare, conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torulde ocol, Kerekes Károly, declar@ c@ nu recunoa}te Consiliul Dirigent Român din Sibiuîn calitatea de factor de putere împuternicit s@ dispun@ preluarea judec@toriei de ocol}i, prin urmare, refuz@ s@ dea curs solicit@rii privind predarea conducerii judec@torieide ocol din Beclean.

Dr. Moldovan Ioan îi solicit@ primpretorului dr. Butta Ioan, aflat de fa]@, s@ utilizezefor]a, în fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol, judec@torul Kerekes Károly, pentrua da curs solicit@rii de predare a judec@toriei de ocol }i a mai declarat c@ în cazul încare judec@torul de ocol Kerekes Károly refuz@ }i în continuare s@ predea conducereainstitu]iei va fi îndep@ratat cu for]a din cl@direa institu]iei, iar predarea (prelurea) se vaefectua în absen]a sa.

În continuare, judec@torul de ocol constat@ c@ este prezent primpretorul dinBeclean, dr. Butta Ioan, în calitate de îns@rcinat al prefectului român de Solnoc-D@bâca }i c@ în camera de a}teptare se afl@ doi jandarmi care, la cererea lui KerekesKároly, au refuzat s@–}i dezv@luie numele, dr. Butta Ioan interzicându-le acest lucru.

Dr. Butta Ioan, primpretor, i-a solicitat judec@torului de ocol Kerekes Károly s@ deacurs cererii înaintate de dr. Moldovan Ioan, în caz contrar va utiliza for]a }i îl vaîndep@rta cu for]a din cl@direa judec@toriei de ocol, unde nu i se va mai permite s@ intre.Ca semn al utiliz@rii for]ei, a atins um@rul drept al judec@torului de ocol Kerekes Károly.

În consecin]@, judec@torul de ocol Kerekes Károly declar@ c@, cedând în fa]a for]ei}i în interesul men]inerii continuit@]ii actului de justi]ie, este dispus s@ predea avocatuluidin Beclean – dr. Moldovan Ioan – conducerea, cl@direa, actele, casieria, bibliotecajudec@toriei, de asemenea, închisoarea care apar]ine judec@toriei cu toate înzestr@rile.

Avocatul dr. Moldovan Ioan a luat la cuno}tin]@ declara]ia anterioar@ a judec@-torului de ocol Kerekes Károly }i a declarat institu]ia ca fiind preluat@.

Dup@ aceea, la solicitarea avocatului dr. Moldovan Ioan, conduc@torul judec@toriei deocol, judec@torul de ocol a convocat personalul judec@toriei de ocol, dup@ cum urmeaz@:

Page 216: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

218

GHEORGHE IANCU

1.Judec@torul de ocol Kerekes Károly; 2. Judec@torul de ocol Csipkés Ödön; 3.Judec@torul de ocol Vályi Pál; 4. Conduc@torul funciar Vida Gyula; 5. Condicarulfunciar Papp Lajos; 6. Copistul Kállay Sándor; 7. Copistul Daka János; 8. Diurnistapermanent@ d-na Vida Gyula, n@scut@ Székely Izabella; 9. Servitorul Nagy András;10. Gardianul Demeter Sámuel; 11. D-na Demeter Sámuel, servitoare zilier@.

Conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Kerekes Károly remarc@faptul c@ notarul dr. Morár Károly se afl@ bolnav acas@, ca }i diurnistul permanentFerenczi Róza }i c@ slujitorul zilier Demeter József, începând cu data de 1 aprilie 1919nu mai lucreaz@.

În continuare, avocatul dr. Moldovan Ioan le-a cerut judec@torilor de ocol prezen]i,Kerekes Károly, Vályi Pál, Csipkés Ödön, s@ depun@ jur@mântul de fidelitate prescrisde dispozi]ia nr. 121/1919 just. a Consiliului Dirigent Român, în caz contrar vor suportaconsecin]ele prev@zute în dispozi]ie.

La solicitarea prezentat@ anterior de c@tre dr. Moldovan Ioan, judec@torii de ocolKerekes Károly, Vályi Pál }i Csipkés Ödön au f@cut urm@toarea declara]ie: „Este încontradic]ie cu onoarea }i con}tiin]a lor s@ depun@ jur@mântul de credin]@ românilordeoarece:

1.Transilvania înc@ nu a fost anexat@ de c@tre România, cu atât mai mult cu cât,conform reglement@rilor interna]ionale anexarea se efectueaz@ în urma unui tratatde pace acceptat de ambele p@r]i;

2. Deoarece, deocamdat@, exist@ un armisti]iu între p@r]ile beligerante }i în confor-mitate cu articolul de lege nr. 43 din 1913 – acordul interna]ional de la Haga acceptat}i de România, puterea care ocup@ un teritoriu are doar dreptul de a men]ine ordineaîn acel teritoriu, ceea ce este reglementat, în detaliu, de acordul interna]ional men]ionat;

3.Deoarece, conform articolului 45 din legea men]ionat@, la punctul 2 - putereaocupant@ nu are dreptul de a solicita jur@mânt de fidelitate de la locuitorii ]@rii ocupate;

4.Deoarece, în calitate de judec@tor, mi-am îndeplinit func]ia în conformitate culegile }i respect în continuare legile de la care nu m@ pot abate ca judec@tor;

5.Deoarece, am depus jur@mânt de fidelitate fa]@ de republica maghiar@ în lunadecembrie a anului 1918, jur@mânt de sub inciden]a c@ruia nu am fost eliberat, }im@ aflu }i ast@zi în calitate de func]ionar al republicii maghiare, astfel c@ nu îmi potînc@lca jur@mântul de fidelitate f@r@ tr@darea de ]ar@.

Declara]ia noastr@ nu reprezint@ un refuz categoric la cererea de a depunejur@mântul. Noi putem da un r@spuns definitiv în privin]a depunerii/nedepuneriijur@mântului abia dup@ ce vom cunoa}te decizia final@ reglementat@ prin tratat depace. Cu alte cuvinte, având în vedere faptul c@ nu cunoa}tem înc@ decizia definitiv@a Conferin]ei de Pace privind Transilvania, nu excludem ipoteza de a depune jur@-mântul de fidelitate, la timpul potrivit, dac@ Transilvania va fi anexat@ României”.

Avocatul dr. Moldovan Ioan a luat la cuno}tin]@ declara]ia prezentat@ anterior ajudec@torilor de ocol Kerekes Károly, Vályi Pál }i Csipkés Ödön, dar o consider@ caun refuz la solicitarea de a depune jur@mântul de fidelitate }i declar@ c@, începânddin aceast@ zi, îi consider@ ca fiind demisiona]i din func]iile ocupate }i le interzice

Page 217: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

219

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

dreptul de a profesa ca judec@tori. De asemenea, le solicit@, s@ rezume în scris verdictelecare au fost anun]ate deja oral }i s@ le înainteze în termen de 8 zile.

Judec@torii Kerekes Károly }i Csipkés Ödön comunic@ c@ ei au verdicte anun]ateoral dar nu }i în scris. Judec@torul Vályi Pál comunic@ c@ are 10 cauze în care a pro-nun]at verdictele oral dar nu }i în scris }i va înainta acestea d-lui avocat dr. MoldovanIoan, în termenul prev@zut de 8 zile.

Dup@ aceea, avocatul dr. Moldovan Ioan aduce la cuno}tin]a condicarului funciarVida Gyula, copistului Kállay Sándor, copistului Daka János, diurnistei permanented-na Vida Gyula, n@scut@ Székely Izabella, servitorului Nagy András, gardianuluiDemeter Sámuel }i servitoarei ziliere d-na Demeter Sámuel, partea referitoare lapersonalul auxiliar }i administrativ din cadrul ordonan]ei nr. 121/1919 just. ConsiliuluiDirigent Român din Sibiu }i le declar@ acestora c@, atât el, cât }i Consiliul DirigentRomân nu solicit@ în acest moment de la ei prestarea jur@mântului de fidelitate, ci doarefectuarea declara]iei prescrise de ordonan]a anun]at@, pe care o cite}te în traduceremaghiar@ celor prezen]i. De asemenea, le declar@ acestora c@, în cazul în care nu î}iîndeplinesc atribu]iile vor fi - la rândul lor – considera]i demisionari, î}i vor pierde toatedrepturile ob]inute pân@ acum }i, în caz de necesitate, îi va obliga cu for]a s@-}iîndeplineasc@ atribu]iile. Ca r@spuns la aceast@ solicitare, condicarul funciar Vida Gyuladeclar@ c@ va da declara]ia cerut@ }i î}i va îndeplini atribu]iile în continuare.

Condicarul funciar Papp Lajos, copistul Kállay Sándor, copistul Daka János,diurnista permanent@ d-na Vida Gyula, n@scut@ Székely Izabella, servitorul NagyAndrás declar@ c@ nu vor da declara]ia dorit@ }i, având în vedere faptul c@ superioriilor sus-men]iona]i nu î}i pot exercita atribu]iile, ei vor continua s@ activeze în func]iilepe care le de]in doar în cazul aplic@rii constrângerii prin for]@. Gardianul DemeterSámuel }i so]ia sa, servitoarea zilier@ d-na Demeter Sámuel declar@ c@ vor da decla-ra]ia cerut@, având în vedere faptul c@ au 6 copii }i nu au unde s@ locuiasc@ }i c@ î}ivor îndeplini în continuare obliga]iile.

Avocatul dr. Moldovan Ioan a luat la cuno}tin]@ declara]iile celor prezen]i }i acomunicat c@ Vida Gyula, Demeter Sámuel }i so]ia sa î}i pot continua activitatea înfunc]ia avut@ pân@ în prezent, în timp ce celorlal]i, respectiv, Papp Lajos, Kállay Sándor,d-na Vida Gyula, Nagy András, le-a interzis s@-}i continue momentan activitatea.

Dup@ aceea, judec@torul de ocol Kerekes Károly a predat avocatului MoldovanIoan, sumele, valorile, c@r]ile, actele, c@r]ile funciare, arhiva, notele aflate în cadruljudec@toriei.

Valorile predate sunt urm@toarele:1. 47 de testamente înscrise în rubrica nr. 4 a registrului nr. 1918.E.VII.A.25;2.Registrul de depuneri, rubrica 1-128 coroane;3.Registrul de depuneri, rubrica 2, carnet de depuneri cu 500 coroane, 110

coroane }i 4 obliga]iuni;4.Registrul de depuneri, rubrica 3, 14 coroane;5.Registrul de depuneri, rubrica 4, 86 coroane }i 88 filleri, 1 pung@ de ]inut tutun

din piele, o moned@ de 10 pfenigi;

Page 218: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

220

GHEORGHE IANCU

6.Registrul de depuneri, rubrica 5, 22 coroane }i 24 filleri;7.Registrul de depuneri, rubrica 6, 20 coroane;8.Registrul de depuneri, rubrica 7, suma de 1.250 coroane din 5.000 depuse;9.Registrul de depuneri, rubrica 8, 195 de m@rci }i 12 pfenigi10.Registrul de depuneri, rubrica 10, 70 coroane }i o carte de rug@ciuni;11.Registrul de depuneri, rubrica 12, carte de depuneri cu 5.415 coroane, 75 filleri;12.Contabilitatea juridic@ care este în vigoare de la data de 1 noiembrie 1918,

ast@zi mai exist@ suma de 1.191 coroane }i 88 filleri, împreun@ cu documentul deplat@ nr. 18/1;

13.Registrul amenzilor, care începe de la data de 1 ianuarie 1913, în prezent nuexist@ la judec@toria de ocol sume provenite din amenzi;

14.Seiful întrebuin]at pentru p@strarea valorilor, împreun@ cu cheia aferent@;15.Cheile bibliotecii }i a birourilor judec@toriei de ocol, care se afl@ în fiecare u}@,

marcate, cu men]iunea c@, cheia de la intrarea principal@ în judec@toria de ocol seafl@ în grija gardianului.

Judec@torul de ocol care efectueaz@ predarea men]ioneaz@ c@ închisoarea cuinventarul ei constituie, de asemenea, parte a procedurii de predare/preluare.

Întregul personal al judec@toriei de ocol declar@, în conformitate cu }tiin]a }icon}tiin]a lor, c@ nimic nu lipse}te din arhiva, inventarul, înzestrarea material@, c@r]ilefunciare apar]inând judec@toriei de ocol, totul se afl@ în cl@direa judec@toriei de ocol}i constituie parte a procedurii de predare/preluare.

Din acest motiv, judec@torul de ocol care efectueaz@ predarea, ignor@ procedurade predare separat@ a arhivei, c@r]ilor funciare }i a înzestr@rii materiale.

Dr. Moldovan Ioan recunoa}te preluarea obiectelor de valoare prezentate anterior,ca }i modalitatea de predare a arhivei, c@r]ilor funciare, înzestr@rii materiale, apar]inândjudec@toriei de ocol.

Judec@torul de ocol Kerekes Károly men]ioneaz@ c@ stadiul actual al cauzelorreiese din registrele administrative }i c@, în momentul prelu@rii, num@rul cel mai mareeste de 614 }i c@ num@rul de înregistrare al c@r]ii funciare este 1.150.

Judec@torul de ocol Kerekes Károly i-a solicitat avocatului dr. Moldovan Ioan s@conduc@ în continuare activitatea judec@toriei de ocol, cu respectarea obiectivit@]ii}i a drept@]ii, a}a cum a fost condus@ pân@ acum.

Avocatul dr. Moldovan Ioan a cerut personalului, în repetate rânduri, s@-}i continueactivitatea }i a promis s@ men]in@ func]ionarea judec@toriei de ocol în spiritul activit@]iide pân@ acum, cu respectarea obiectivit@]ii, preciziei }i a drept@]ii.

Se comunic@ faptul c@ procesul-verbal este întocmit în dou@ exemplare; un exemplarr@mâne d-lui avocat Moldovan Ioan în vederea folosirii lui în mod oficial, al doileaexemplar r@mâne la judec@torul de ocol care este împuternicit s@ fac@ copii legalizatepentru personalul aflat pân@ acum sub autoritatea sa.

Dup@ citirea }i aprobarea procesului verbal, s-a semnat:s.s. Kerekes Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Csipkés Ödön, judec@tor

de ocol; s.s. Vályi Pál, judec@tor de ocol; s.s dr. Moldovan Ioan; s.s. dr. Ioan Butta -

Page 219: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

221

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

primpretor; s.s. {tefan Bu}i]a; s.s. dr. Octav Pavelea; s.s. indescifrabil; s.s. indescifrabil;s.s. Vida Gyula; s.s. Papp Lajos; s.s. Daka János; s.s. Kállay Sándor; s.s. d-na Vida Gyula;s.s. Nagy András; s.s. Demeter Sámuel; s.s. d-na Demeter Sámuel.

Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

105.Domnule Ministru al Justi]iei,

Am onoare a V@ comunica c@ fiind denumit din partea Consiliului Dirigent, judec@tor}ef la judec@toria de ocol din Beclean, la 3 aprilie 1919, m-am prezentat la judec@toriade ocol Beclean }i am pretins predarea oficiului }i explicându-le în mod demn ordo-na]iunile referitoare aici, am pretins depunerea jur@mântului de fidelitate }i a declara]ieisolemne. Despre toate acestea am luat proces-verbal, pe care-l al@tur sub A.

Dup@ cum apare }i din procesul-verbal al@turat, to]i judec@torii au denegat s@depun@ jur@mântul de fidelitate. Dintre func]ionarii subalterni numai Iuliu Vida,conduc@tor la registrele funciare, precum }i Samuil@ Demeter, pandur }i muierea luis-au declarat c@ fac declara]ia solemn@ cerut@. Ace}tia f@când declara]ia solemn@pretins@, despre acestea am luat procesele-verbale al@turate sun B.,C. }i D.

R@mânând singur cu Iuliu Vida, conduc@tor la registrele funciare, toat@ activitateas-a redus la minimul posibil. Pân@ la completarea ofician]ilor, abia vom putea ispr@vilucrurile de tot urgente, fiind 60 comune care se ]in de judec@toria de ocol din Beclean.

Fiind interzis@ solvirea salariilor oficina]ilor de la Justi]ie, printr-o depe}@ adomnului Ministru, trimis@ la perceptorul din Beclean, la 1 aprilie, nici un oficiantde la Judec@toria de ocol nu }i-a putut ridica salariul. Fiindc@ Iuliu Vida, conduc@torla registrele funciare, Samuil@ Demeter }i muierea dânsului au r@mas }i mai departeîn oficiu, rog pe domnul Ministru ca, în timpul cel mai scurt posibil, s@ face]i pa}iide lips@, ca ofician]ii r@ma}i s@-}i poat@ ridica salariul, competin]a de pe luna aprilie.

Prezentându-mi raportul acesta, semnezBeclean, la 5 aprilie 1919.Cu profund@ stim@: s.s dr. Ioan Moldovan, judec@tor-}ef.Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL RURAL~ CLUJ

106.Pres.:1919.I.E./5.

Proces-verbal

Întocmit la 3 aprilie 1919 la judec@toria de ocol comunal@ (rural@) din Cluj, închestiunea pred@rii depunerilor de bani }i obiecte existente în cadrul judec@toriei de ocol.

I.Judec@torul de ocol Gáspár Miklós care s-a prezentat în urma chem@rii sale dec@tre poli]ie, pred@ urm@toarele sume de bani }i registre care, pân@ în acel moment,

Page 220: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

222

GHEORGHE IANCU

fuseser@ p@strate în seiful judec@toriei de ocol: registrul de depuneri prezidial, rubrica1 nou }i 20 vechi – 48 K., 70 fil; rubrica 2 nou }i 23 vechi; 2 poli]e; rubrica 3 nou }i27 vechi - 310 K.; rubrica 4 nou }i 66 vechi – 120 K; rubrica 5 nou }i 67 vechi – 250Kor.; rubrica 6 nou }i 70 vechi – 145 K., 4 fil.; rubrica 7 nou }i 71 vechi – 7 Kor.; rubrica8 nou }i 72 vechi – 155 K., 46 fil.; rubrica 9 nou }i 74 vechi – 200 Kor.; rubrica 11nou }i 76 vechi - 310 Kor., 67 fil.; rubrica 12 nou }i 77 vechi – 25 Kor.; rubrica 13 nou}i 78 vechi – 10 m@rci, 10 copeici, 36 pfenigi; rubrica 14 nou }i 79 vechi – 2 K., 80fil.; rubrica 15 nou }i 80 vechi – plic nedesf@cut, 2 K., 82 fil.; rubrica 16 nou }i 81 vechi– plic nedesf@cut, 2 K., 10 fil.; rubrica 17 nou }i 82 vechi – 10 pfenigi; rubrica 18 nou}i 83 vechi – 6 K.; rubrica 19 nou }i 85 vechi – 208 K., 38 fil.; rubrica 20 nou }i 89vechi – 12 K., 10 fil.; rubrica 22 nou }i 92 vechi – 5 K., 60 fil.; rubrica 23 nou }i 94vechi – 13 K.; rubrica 24 nou }i 98 vechi – 16 K., 88 fil.; rubrica 25 nou }i 102 vechi –5 K., 26 fil.; rubrica 26 nou }i 103 vechi – 1 K., 60 fil.; rubrica 27 nou }i 104 vechi –15 K.; rubrica 28 nou }i 105 vechi – 1 inel de aur, 1 poz@; rubrica 30 nou }i 107 vechi– 1 K.

În continuare, din 9 rubrici care urmeaz@ s@ fie înregistrate separat - 390 K., 20fil; din aceast@ sum@, 8 depuneri testamentare care au sosit de la sec]ia de depuneretestamentar@ de pe lâng@ fostul comandament militar din Sibiu }i au sosit de lasfâr}itul lunii iunie pân@ în prezent, iar 32 K. }i 10 fil. au fost expediate de c@trelocuitorul Miron Vazul din Cluj, sub nr. 2405/1917.

II.Taxe judiciare:Rubrica 9/1918 a registrului de corpuri delicte – un ceas }i un inel de aur; rubrica

34/1917 a registrului de corpuri delicte - B.440/1917 nr. cu un ceas de aur; rubrica 13/1917 a registrului de corpuri delicte, nr. B.5467/1916 – în chestiunea Lakatos Sándor,22 Kor.; rubrica 12/1917 a registrului de corpuri delicte – Szõcs János, 56 fil; rubrica12/1917 a registrului de corpuri delicte – 19 Kor.; rubrica 7/1917 a registrului de corpuridelicte – 2 kor., 75 fil.; rubrica 8/1917 a registrului de corpuri delicte – o moned@ fals@de 20 Kor; rubrica 27/1900 a registrului de corpuri delicte – un timbru din 1898.

III.Sume judiciare – 113 Kor., 12 fil.IV.Pu}culi]@ creat@ în favoarea asocia]iei na]ionale a juri}tilor }i judec@torilor – [email protected] din anii 1896-1918, conform registrului, cu excep]ia testamentului

nr .1896, V/I./1-3 }i 1910.V./I./32.domnului judec@tor de ocol dr. Runcan Ioan care recunoa}te, prin aceasta, predarea.Cu acestea procesul-verbal a fost încheiat cu men]iunea c@ documentele prezidiale,

respectiv, registrele prezidiale se vor prelua ulterior de la cancelaristul Todorovics Gerõ.s.s. Gáspár Miklós – predare; s.s. dr. Runcan Ioan – primire; s.s. Leca Ilie – grefier.Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

107. Protocol

Page 221: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

223

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Întocmit în 22 iulie 1919 la judec@toria de ocol rural@ Cluj, când Alexandru [iplea,conduc@torul judec@toriei de ocol, a primit banii }i obiectele scrise în protocolul de maisus, de la dr. Runcan Ioan, judec@tor.

Protocolul s-a închis.D.c.m.s.

s.s. dr. Ioan Runcan, s.s. Alexandru [iplea.Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

108.De la prezidentul Tribunalului ClujXIX.K.1/1919.Pres.

D-sale DomnuluiPrezident al Cur]ii de Apel din Cluj

Aici al@turat sub A. }i B., am onoare a V@ su}terne procesele-verbale redactatecu ocazia prelu@rii judec@toriei de ocol rural@ din Cluj, cu rugarea s@ binevoi]i a leînainta Resortului de Justi]ie.

Cluj, la 20 mai 1919.s.s. dr. Lauren]iu Nestor,prezidentul tribunaluluicu 2 acluze, sub A. }i B.Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL ILEANDA MARE

109.1919.El.II.C.2.

Proces-verbal

Întocmit la Ileanda Mare, în data de 3 aprilie 1919, orele 9, în biroul conduc@toruluijudec@toriei de ocol, în chestiunea pred@rii conducerii judec@toriei de ocol, dispus@ dec@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu.

Au fost prezen]i:Judec@torul de ocol dr. Bottlik István, în calitate de conduc@tor al judec@toriei de

ocol; dr. Mure}an Ioan, conduc@torul judec@toriei de ocol, numit de c@tre ConsiliulDirigent Român din Sibiu; Rusu Ioan, administrator de plas@, reprezentantul prefectuluide Solnoc-D@bâca; slt. C@ciul@ Ioan – comandantul jandarmeriei române.

Dr. Mure}an Ioan arat@ c@, în virtutea documentului emis de c@tre Consiliul DirigentRomân din Sibiu, la data de 19 februarie 1919, nr. 121/1919 just. – pe care îl prezint@– a fost numit conduc@torul judec@toriei de ocol din Ileanda Mare }i solicit@ actualuluiconduc@tor al judec@toriei de ocol, dr. Bottlik István, s@-i predea neîntârziat conducereajudec@toriei de ocol din Ileanda Mare, care, în conformitate cu dispozi]iile punctului 1al ordonan]ei emise de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliul Dirigent Român

Page 222: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

224

GHEORGHE IANCU

din Sibiu, a fost trecut@ sub jurisdic]ia româneasc@, birourile judec@toriei de ocol,utilit@]ile, sumele }i valorile oficiale, actele oficiale, c@r]ile }i registrele; în caz contrar,el fiind silit s@ apeleze la folosirea for]ei publice, la reprezentantul prefectului Rusu Ioan.

În fa]a acestei solicit@ri, dr. Bottlik István a protestat declarând c@ el pred@conducerea institu]iei doar în cazul utiliz@rii for]ei, deoarece el a fost numit în aceast@func]ie de c@tre guvernul maghiar }i, prin urmare, este de datoria lui s@ conduc@institu]ia pân@ când este demis de c@tre guvernul maghiar sau prime}te dispozi]iireferitoare la predarea conducerii. Dup@ aceea, dr. Bottlik István l-a întrebat peadministratorul de plas@ Rusu Ioan, dac@ în m@sura în care nu d@ curs solicit@riianterioare va da dispozi]ii reprezentantului for]ei publice în vederea folosirii efectivea acesteia, la care administratorul de plas@ a r@spuns pozitiv, dup@ care dr. BottlikIstván, accentuând c@ cedeaz@ în fa]a for]ei, s-a ar@tat dispus s@ predea conducereajudec@toriei, cl@direa acesteia, respectiv, utilit@]ile ei.

Dr. Mure}an Ioan ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie }i preia efectiv conducereajudec@toriei de ocol; totodat@, îi comunic@ dr.-ului Bottlik István c@, în conformitatecu dispozi]iile documentului emis de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu –prezentat anterior – el poate s@-}i continue activitatea în calitate de judec@tor de ocolsau poate solicita pensionarea dac@ depune jur@mântul prescris de punctul nr. 4 dincadrul ordonan]ei nr. 121/1919 just., emis de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrulConsiliului Dirigent Român din Sibiu.

Dr. Bottlik István a declarat c@ nu depune jur@mântul solicitat, deoarece dore}tes@ r@mân@ credincios statului maghiar }i legilor sale.

În continuare, dr. Mure}an Ioan i-a comunicat judec@torului de ocol convocat -dr. Basa Árpád – cele petrecute }i consemnate în procesul-verbal.

Dup@ aceea, dr. Mure}an Ioan i-a solicitat judec@torului de ocol dr. Basa Árpáds@ depun@ jur@mântul de fidelitate prescris de c@tre punctul nr. 4 din cadrul ordonan]eiemise de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiunr. 121/1919 just., comunicându-i textul jur@mântului ca }i consecin]ele care rezult@în urma depunerii/nedepunerii jur@mântului.

Dr. Basa Árpád ia la cuno}tin]@ cele ce i s-au comunicat, dar nu este dispus s@depun@ jur@mântul oficial, iar func]ia }i-o va preda doar în urma folosirii for]ei. Consi-der@ c@ for]a aplicat@ fa]@ de conduc@torul judec@toriei de ocol este valabil@ }i în cazuls@u }i cere, totodat@, consemnarea în procesul-verbal a urm@toarei declara]ii:

„Ne afl@m sub inciden]a legilor }i dispozi]iilor aflate în vigoare. Din acest motiv,în calitate de judec@tor de ocol aflat în slujba statului maghiar, a} comite un gestîndreptat împotriva convingerilor mele de drept, religioase }i umane }i chiar delicteleprev@zute de c@tre punctul 3 al legii 127 }i legea 142, dac@ a} depune, în condi]iileactuale, f@r@ a fi eliberat de prevederile jur@mântului fa]@ de statul maghiar, jur@mântulde fidelitate prescris. Refuz s@ depun acest jur@mânt }i iau la cuno}tin]@ interdic]ia dea profesa în calitate de judec@tor de ocol. Referitor la p@r@sirea func]iei, respectiv,îndep@rtarea silit@, comunic faptul c@ dispozi]iile cuprinse în articolul nr. 72 alordonan]ei 429 din 1891, respectiv art. 12 din legea 17 din 1891, decid în privin]a

Page 223: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

225

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

conducerii judec@toriei de ocol, iar articolul 62 al ordonan]ei men]ionate reglementeaz@înlocuirea conduc@torului judec@toriei de ocol. În privin]a atribu]iilor de control alejudec@toriei de ocol, acestea sunt reglementate de articolul 75 din cadrul amintiteiordonan]e.

Atribu]iile judec@torilor }i ale func]ionarilor sunt cuprinse de c@tre articolele 1-17ale ordonan]ei amintite, iar modalitatea de depunere a jur@mântului oficial }imodalitatea de ocupare a func]iei sunt reglementate de c@tre articolele 23-29 aleordonan]ei respective. Constat c@ preluarea judec@toriei de ocol s-a efectuat prinînc@lcarea acestor dispozi]ii }i sunt nevoit s@ las, ca urmare a condi]iilor actuale, cheiledulapurilor, actele oficiale, procesele-verbale, iar exercitarea activit@]ii mele în acesteîmprejur@ri este imposibil@. Ca încheiere, citez cuvintele lui Isus Hristos: «Ferici]i suntcei care sufer@ nedrept@]i pentru dreptate, deoarece acestora le apar]ine raiul»”.

Ca urmare a acestei declara]ii, dr. Mure}an Ioan le aduce la cuno}tin]@ faptul c@,în conformitate cu articolul 2 al ordonan]ei amintite, din acest moment nu î}i maipot exercita activitatea în calitate de judec@tori de ocol }i în m@sura în care ar doris@ fac@ acest lucru, îi va împiedica prin folosirea for]ei ca }i în cazul prelu@riiconducerii judec@toriei de ocol. În schimb, le solicit@ s@ rezume în scris verdictelepronun]ate dar neredactate, iar dup@ aceea s@ predea aceste cazuri birourilorcorespunz@toare, iar celelalte documente lui personal.

Un proces-verbal separat va fi redactat în ceea ce prive}te modalitatea pred@riijudec@toriei de ocol.

Procesul verbal s-a încheiat }i s-a semnat.s.s. dr. Mure}an Ioan - conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Ioan Rusu – admi-

nistrator de plas@; s.s. Braica Iuliu – grefier; s.s. judec@torii de ocol dr. Bottlik István}i dr. Basa Árpád au refuzat s@ semneze procesul-verbal; s.s. dr. Mure}an Ioan –judec@tor de ocol; s.s. Braica Iuliu – grefier.

Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

110.1919.El.II.C.11.

Mult Onorate Domnule Ministru,

Subscrisul fiind numit prin ordina]iunea Dvoastre nr. 121/1919 jude conduc@toral judec@toriei de ocol din Ileanda Mare, dup@ primirea ordona]iunii în 3 april st.n.1919, m-am prezentat la judec@toria de ocol din Ileanda-Mare, unde am provocatpe judele conduc@tor {tefan Bottlik, ca s@-mi predea conducerea judec@toriei.

Numitul a denegat predarea, din motivul acela c@ nu a primit, referitor la predareajudec@toriei, nici un ordin de la guvernul maghiar la care este supus.

Dup@ aceasta i-am declarat c@ am ordin ca cu for]a s@-l constrâng la aceasta.Dup@ declara]iunea aceasta s-a exprimat c@ e aplicat a-mi preda conducerea, înzes-trarea, valorie, banii }i scriptele judec@toriei. Dup@ ce am provocat pe sus-numitul

Page 224: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

226

GHEORGHE IANCU

jude conduc@tor ca s@ depun@ jur@mântul prescris, atât el, cât }i judele, dr. ÁrpádBasa, au declarat c@ nu depun jur@mântul, deoarece pe amândoi îi opre}te de laaceasta jur@mântul pe care l-au depus la statul maghiar, pe constitu]ia maghiar@. Lajudec@torie numai ace}tia doi juzi au func]ionat.

Dup@ aceasta, am provocat ca s@ se prezinte înaintea mea personalul ajutor în serviciu,la care le-am comunicat c@ }eful de Resort al justi]iei al Consiliului Dirigent Român de la einu cere jur@mânt, numai declara]iunea solemn@, textul c@reia l-am comunicat.

Iuliu Braica, }ef de cancelarie, de na]ionalitate român, la provocarea mea a depusjur@mântul prescris.

Ceilal]i din personalul ajutor, }i anume: Bogdán Nuridsán, Sámuel Fenyõ, condu-c@tori la cartea funduar@, Dezideriu Kovács, Dezideriu Szász scriitor, Alexandru Szilágyi,Vasile Dene}, servitori la oficiu, Antoniu Papp, vigil la închisoare, s-au exprimat c@declara]iunea cerut@ nu o fac din cauz@ c@ nu sunt absolva]i din partea guvernuluimaghiar de la jur@mântul depus aceluia.

Nuridsán Bogdán, în 8 aprilie 1919, s-a prezentat din nou înaintea mea }i adeclarat c@ e aplicat a depune promisiunea solemn@, care am }i luat-o de la el.

To]i ofician]ii care nu au depus declara]iunea solemn@ sunt unguri, afar@ de VasileDene} care e român.

Vasile Dene}, mai târziu, în 8 aprilie 1919, s-a exprimat c@ }i el ar fi aplicat s@intre în serviciul statului }i declara]iunea solemn@ a }i depus-o.

Dr. Carol Czettele, încredin]atul procurorului, înc@ a denegat depunerea jur@mântului.Preluarea înzestr@rii, scriptelor }i a foilor funduare s-a întâmplat în 3 aprilie 1919.Preluarea s-a f@cut f@r@ piedici, pentru c@ am g@sit toate în ordine, restan]@ înc@

nu am [email protected]ân@ ce s-a finit preluarea, personalul ajutor l-am silit ca s@-}i fac@ datoria r@mâ-

nând în func]iune, dup@ aceasta pe Sámuel Fenyõ, Dezideriu Kovács, DezideriuSzász, Alexandru Szilágyi i-am eliberat. Am re]inut în serviciu }i pe mai departe peAnton Papp, vigil la închisoare, fiindc@ are cvertir în natur@ în edificiul judec@toriei,}i pân@ la 1 mai 1919, nu se poate muta.

Personalul judec@toriei deci const@ din: Bogán Nuridsán, conduc@tor la carteafunduar@, Iuliu Braica, }ef de cancelarie, Vasile Dene}, servitor de oficiu.

V@ rog s@ dispune]i ca plata acestora s@ se asigneze.Pentru a putea ispr@vi în ordine normal@ afacerile judec@toriei din Ileanda-Mare,

e lips@, ca s@ fie la aceast@ judec@torie doi juzi, doi conduc@tori la cartea funduar@,doi scriitori, doi servitori }i un executor }i vigil la închisoare.

Postul executorului nu a fost întregit.Ileanda-Mare, 8 aprilie 1919. Cu deosebit@ stim@: s.s. dr. Ioan Mure}an, jude-

[email protected] 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL IARA

111.

Page 225: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

227

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Proces-verbal,

Luat în 3 aprilie 1919, în Iara de Jos, în localitatea judec@toriei de ocol din Iarade Jos, în cauza prelu@rii judec@toriei de ocol.

Prezen]i subscri}ii:Dr. Ioan Titieni judec@tor de tribunal în Turda, ca încredin]at din partea pre}edintelui

tribunalului Turda (No.1919.J.V.L.33.) se prezint@ la dl Iosif Butka conduc@torul jude-c@toriei de ocol de mai sus }i l-a rugat, ca s@ adune pe to]i magistra]ii }i ofician]iijudec@toriei, ca s@ se declare dac@ sunt aplica]i a depune jur@mântul oficios, sau nu.

Magistra]ii }i ofician]ii adunându-se în sala conduc@torului judec@toriei, au fostf@cu]i aten]i c@ în caz contrar, dac@ nu depun jur@mântul se consider@ ca }i când arfi abzis de oficiu; dup@ aceasta au fost provoca]i, ca s@ se declare fiecare personalc@ depune jur@mântul sau nu.

Magistra]ii }i ofician]ii au declarat cu to]ii cum c@ dân}ii nu abzic de drepturilecâ}tigate pân@ acuma, vor s@ serveasc@ mai departe con}tiincios, îns@ jur@mântulprescris nu vor s@-l depun@ pân@ când Ardealul nu va fi predat oficios României,fiindc@ ei au depus un jur@mânt }i dac@ ar depune jur@mântul prescris, atunci s-arconsidera ei în}i}i ca c@lc@tori de jur@mânt.

Urm@torii magistra]i }i ofician]i au denegat depunerea jur@mântului: 1. Iosif Butkajudec@tor-conduc@tor, 2. {tefan Lengyel judec@tor, 3. Iuliu Bakkay judec@tor, 4.Coloman Némethy , 5. Ludovic Szabó, 6. Ioan Kroner, 7. Eugen Jovian cancelist,8. Gregoriu Szász manipulant, 9. D-na Elvira Szász n. Szabó diurnist@, 10. PetruBacsó executor }i diurnist, 11. Ioan Homonnai servitor. Urm@torii ofician]i au declaratc@ depun jur@mântul: 1. Avram Pavel p@zitor de temni]@, 2. Petru Vutca servitor, dela ace}tia s-a luat jur@mântul oficios conf. procesului-verbal al@turat, iar dân}ii au fostprovoca]i ca în termen de 3 zile sa se prezinte la Turda la pre}edintele tribunalului.– Aca]iu Fülöp notar la judec@torie nu a putut depune jur@mântul, fiind în concediupentru depunerea examenelor. Iuliu Kovács diurnist este morbos. Andrei Homonnaiconduc@torul c@r]ilor funduare este concediat pe timp nedeterminat, fiind gravbolnav. Anton Debranczky cancelist este de prezent prizonier de rezbel, notându-sec@ familia i-a fost împ@rt@}it@ de întreg salariul. Cu acestea procesul-verbal s-a citit,explicat în limba maghiar@, încheiat }i subscris.

D.c.m.s.s.s. Dr. Ioan Titieni, s.s. Adrian Costin notar-secretar comunal, s.s. Butka József,

s.s. Lengyel István, s.s. Bakkay Gyula, s.s. Némethy Kálmán, s.s. Szabó Lajos, s.s.Kroner János, s.s. Jovian Jenõ, s.s. Szász Gerõ, s.s Szász Gerõné, s.s. Bacsó Péter,s.s. Homonnai János.

Dosar 2.

112.Proces-verbal

Page 226: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

228

GHEORGHE IANCU

Întocmit la Iara de Jos, în data de 4 aprilie 1919, în cauza pred@rii respectiveprelu@rii judec@toriei de ocol. Înaintea prelu@rii, conduc@torul judec@toriei de ocol,judec@torul de ocol Butka József protesteaz@ împotriva prelu@rii }i refuz@ s@ efectuezepredarea în temeiul articolelor 43 }i 45 ale Acordului interna]ional de la Haga din18 octombrie 1907. El arat@ c@ a depus jur@mânt de credin]@ fa]@ de RepublicaPopular@ Maghiar@ }i întrucât nu a fost eliberat de prevederile acestui jur@mânt dec@tre autorit@]ile maghiare, el nu poate recunoa}te existen]a altor autorit@]i de stat.

Ca urmare dr. Titieni Ioan a recurs la folosirea for]ei publice, gest în urma c@ruiaconduc@torul judec@toriei de ocol declar@ c@, cedând for]ei, efectueaz@ predarea institu]iei.

În continuare conduc@torul judec@toriei de ocol Butka József pred@ }i dr. TitieniIoan preia conducerea judec@toriei de ocol, împreun@ cu urm@toarele obiecte: sumelede bani }i obiectele înscrise în registrul de depuneri preziden]iale rubricile nr. 50f/1916;110, 112, 124f/1918; 13, 14, 15f/1919, respectiv 510 k. }i 80 filleri. Registrul de conta-bilitate judiciar@, anume încas@rile }i pl@]ile efectuate la rubricile 1-55 anul curent,încas@ri cifrate la 3534 k. }i 86 filleri – pl@]i de 3494 k. }i 86 filleri. De asemenea sepredau documentele aflate aici, înscrise la rubricile 38/1-55/1 anul curent.

Registrul de amenzi, rubricile 1-19 cu 934 k. încas@ri }i 844 k. pl@]i }i cu rest de 90 k.Cl@direa judec@toriei de ocol }i a închisorii respectiv inventarul birourilor.

Bunurile mobiliare în conformitate cu inventarele existente. Biblioteca judec@torieide ocol, în conformitate cu inventarul bibliotecii. Materialele de consum ale birourilorîn conformitate cu chitan]ele de comenzi }i de consum.

Inventarul închisorii judec@toriei de ocol cu observa]ia ca îmbr@c@mintea exist@,dar cea mai mare parte a acesteia este zdren]uit@, câteva au fost casate }i au fosttransformate în cârpe de }ters geamurile.

Documentele importante împreun@ cu registrul de intr@ri, rubricile 1-122, corpuriledelicte în conformitate cu registrul aferent. Registrul con]inând taxele de timbre cu 252de rubrici, 970 k. }i 78 filleri – încas@ri din care bancnote: 4 buc@]i a 200 k., 6 buc@]ia 25 k. respective 78 filleri bani m@run]i.

Suma aceasta de 972 k. }i 78 filleri este preluat@ de dr. Titieni Ioan }i semneaz@pentru preluarea registrelor administrative.

Arhiva judec@toriei de ocol (documentele privind cazurile civile, penale, mo}tenire,executorii, cu excep]ia cauzelor funciare). Dosarele aflate în curs de solu]ionare ca }icele nesolu]ionate. C@r]ile funciare în func]ie de numere }i de comune ocazie cu cares-a constatat c@ urm@toarele c@r]i funciare lipsesc: Po}aga de Jos }i de Sus, numerele363 a 1053; S@lciua de Jos }i de Sus, num@rul 488; Ocoli}el num@rul 272; Fini}elnum@rul 253; Râmetea num@rul 850; V@li}oara num@rul 608 }i Col]e}ti num@rul 81.registrele funciare. Conform celor spuse de Szabó Lajos, în calitate de condicar funciaradjunct, nu exist@ dispozi]ie sau cauz@ aflate în curs de solu]ionare, taxe de timbru sausume de bani provenite din cauze funciare.

Conduc@torul judec@toriei de ocol pred@ persoanei care efectueaz@ preluareacheile judec@toriei de ocol }i a închisorii.

Page 227: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

229

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Procesul-verbal este citit }i semnat.4 aprilie 1919, orele 15,00.s.s. pentru predare Butka József, pentru primire s.s. Dr. Titieni.Dosar 2. Originalul în lb. [email protected] la pre}edintele tribunalului din Turda.No.1919.El.IV.L.39.

Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei,Sibiu,

Raportez, cum c@ în urma dispozi]iei verbale a Domnului Ministru primit@ în 1aprilie, prin Dr. Augustin Ra]iu pentru preluarea judec@toriei de ocol din Iara de Jos,am esmis pe Dr. Ioan Titieni.

Dr. Ioan Titieni în 3 aprilie a preluat judec@toria numit@ }i dup@ ce to]i juzii }ifunc]ionarii, afar@ de servitorul Petru Vutca au denegat depunerea jur@mântuluioficios, judec@toria a încuiat-o.

Procesul-verbal luat despre preluarea judec@toriei, despre denegarea }i despredepunerea jur@mântului lui Petru Vutca, aici al@turat înaintez.

Pe servitorul Petru Vutca cu ziua de 8 aprilie, pe timp de o s@pt@mân@ l-a concediat.Turda, la 10 aprilie 1919, s.s. Alexandru F@rc@}anu prezident.Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL HUEDIN

114.Pres.1919.Apr.14.Nr.Pres. 1/6.

Proces-verbal,

Susceput în Huedin, anul 1919, aprilie 7 în localitatea sus-numitei judec@torii,pentru preluarea judec@toriei }i pentru depunerea jur@mântului oficios.

Fiind de fa]@: 1. dr. Alexandru Boh@]iel, judec@tor, 2. Edmund Szabó, judec@torde Curte de Apel, 3. dr. Anton Litvay, judec@tor, 4. Benedict Talvaly, judec@tor, 5.dr. Ludovic Tolcsvay, procuror delegat, 6. Izidor Izsák, executor jud. de ocol, 7. {tefanBethlendy la c@r]ile funduare, 8. Anton Pozsonyi, cond de c.f., 9. Moritz Sielbermann,prim-oficial, 10. Ioan Hartig, prim-oficial, 11. David Fogel, oficial, 12. Buzás Ludovic,manipulant, 13. Irma Antal, diurnist@, 14. Bede Gheorghe, 15. Nicolau Antal, servitorjudec@toresc, 16. Gheorghe Csüdön, servitor, 17. Daniel Suciu, p@zitor de închisoare.

Se statore}te c@ oficiantul Ioan Zentke }i Ernest Szentpály sunt în concediu, fiindde fa]@ înc@ Mihail Z@voianu, oficial, care deja a depus jur@mântul oficios.

Dr. Alexandru Boh@]iel, judec@tor-}ef de ocol, comunicând cu respectivii ordo-nan]ele date de Consililiul Dirigent din Sibiu, nr. 121/1919 just., cu privire la cuprinsul

Page 228: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

230

GHEORGHE IANCU

jur@mântului oficios, respectiv a promisiunei solemne }i totodat@ pe baza ordinului Pres.1/3/919, i-a provocat pe susnumi]ii de sub nr. 2-17, pentru predarea judec@toriei }ipentru depunerea jur@mântului oficios, respectiv, a promisiunii solemne.

În urma acestei provoc@ri, judele Cur]ii de Apel, Edmund Szabó, atât în numeles@u, cât }i în numele celorlal]i susnumi]i de sub nr. 3-17 declar@, cu privire la aceea,c@, la preluarea judec@toriei, pentru sus]inerea ordinei fiind de fa]@ Ioan Jucan,sergent jandarm }i Mihail Covaci, jandarm, din cauza aceasta nu se opune }i judec@-toria o pred@, despre ce s-a luat un alt separat protocol.

Totodat@ declar@, atât în numele s@u, cât }i în numele colegilor s@i, cum c@ suntaplica]i }i deci}i a func]iona }i pe mai departe ca ofician]i }i a-}i împlini datorin]ele defunc]ionari con}tien]io}i }i, întrucât teritoriul judec@toriei Huedin, în urma pertract@rilorde pace, ar fi al@turat României Mari, în cazul acela ca ofician]i civili ai acelui Stat suntdeci}i a-}i împlini datorin]ele conform legilor, dar pân@ ce, referitor la aceasta nu s-aadus decis final }i nu le este cunoscut, ca s@ nu vin@ în contrazicere cu jur@mântul dejaoficios depus, cer ca, pentru depunerea jur@mântului oficios s@ se defig@ un alt termende }apte zile, în intervalul c@rora î}i vor câ}tiga despre starea faptic@ informa]ii sigure}i cu privire la depunerea jur@mântului oficios au a se declara.

Dr. Alexandru Boh@]iel, judec@tor-}ef de ocol, a declarat cum c@ al@turarea teri-toriului judec@toriei Huedin României Mari e deja fapt@ terminat@, dar întrucât înprivin]a aceasta dimpreun@ cu ceilal]i colegi din Cluj, Dej }i Turda voie}te s@-}i câ}tigeinforma]iuni sigure, de}i e dispus@ preluarea imediat@ a imperiului, pentru depunereajur@mântului oficios s-a defipt ziua de 14 aprilie 1919, în calitatea oficioas@ a acesteijudec@torii, cu acea observare, c@ pân@ atunci s@-}i câ}tige informa]iuni sigure.

Aceast@ hot@râre verbal@ s-a publicat.Acest protocol, dup@ cetire, s-a închis.s.s. dr. Alexandru Boh@]iel, judec@tor }ef de ocol; s.s. Szabó Ödön judec@tor de

Curte de Apel; s.s. Talvaly Benedek, judec@tor de ocol; s.s. dr. Litvay Antal, judec@torde ocol; s.s. dr. Tolcsvay Lajos procuror delegat; s.s. Izsák Izidor executor; s.s. Bethlendy{tefan conduc@tor de c.f.; s.s. Pozsonyi Antal conduc@tor la cartea funduar@; s.s.Sielbermann Moritz prim-oficial; s.s. Hartig János; s.s. Fogel David; s.s. Buzás Lajos;s.s. Antal Irma; s.s. Antal Miklós; s.s. Csüdön György; s.s. Szõcs Dániel.

Susceput continuative anul 1919, luna aprilie, ziua 14, în localitatea oficioas@ ajudec@toriei Huedin, în cauza depunerii jur@mântului oficios.

Fiind prezen]i, afar@ de Ernest Szentpály, care e în concediu.1. Alexandru Boh@]iel, judec@tor }ef de ocol, 2. Edmund Szabó, judec@tor de

Curte de Apel, 3. dr. Anton Litvay, judec@tor de ocol, 4. Benedict Talvaly, judec@torde ocol, 5. dr. Ludovic Tolcsvay, procuror delegat, 6. Izidor Izsák, executor jud., 7.{tefan Bethlendy cond. c.f., 8. Antal Pozsonyi, cond c.f., 9. Moritz Sielbermann, prim-oficial, 10. Ioan Hartig, prim-oficial, 11. David Fogel, primoficial, 12. Ludovic Buzás,manipulant, 13. Ioan Zentke, oficiant, 14. Irma Antal, diurnist@, 15. Nicolau Antal,servitor de jud., 16. Gheorghe Csüdön, servitor de jud., 17. Daniel Suciu, p@zitor deînchisoare.

Page 229: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

231

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Se statore}te cum c@ Gheorghe Bede, diurnist a abzis de oficiu, iar Ernest Szentpályde prezent e în concediu.

În urma hot@rârii }i provoc@rii cuprins@ în protocolul precedent, sus-numi]ii desub nr. 2-17 se declar@ în modul urm@tor:

Cu privire la apar]inerea teritoriului Huedin, dup@ }tirea noastr@, înc@ nu s-a adusdecis final, ci numai din jurnalele române, ce ne stau la dispozi]ie }i la îndrumareaconferin]ei de pace din Paris, b@rba]ii esmi}i din sânul Monarhiei austro-ungarepentru statorirea hotarelor politice prima dat@ trebuie s@ ]in@ conferin]a }i cu provo-care la paragrafii 43-45 ce se cuprind în conven]ia na]ional@ din anul 1913. Art. delege 43 deneg@m depunerea jur@mântului oficios, respectiv, a promisiunei solemne}i declar@m cum c@ datoriile oficioase, în în]elesul legilor }i ordonan]elor de pân@acuma, le vom împlini credincios }i con}tiincios.

Înaintea încheierii protocolului se face observare, cum c@ Benedict Talvaly, judec@tor,e morbos }i rugarea de pensionare a înaintat-o la forul competent înc@ în decursulanului curent, luna martie, ziua 8, dar decis referitor la aceasta înc@ nu a primit.

Primoficialul Moritz Sielbermann e bolnav înc@ din anul 1918, luna decembrie, ziua 22.Gheorghe Bede, diurnist interimar }i-a dat demisia în decursul anului curent, luna

aprilie, ziua 6.Sus-numi]ii ofician]i, pân@ la deciziunea mai înalt@, s-au l@sat }i mai departe în func]iune.În fine, se observ@ cum c@ judec@torul de ocol Benedict Talvaly e bolnav din anul

1918, luna octombrie, ziua 11.Acest protocol, dup@ citire s-a închis. s.s. Szabó Ödön, judec@tor de Curte de

Apel; s.s. Talvaly Benedek judec@tor de ocol; s.s. Tolcsvay Lajos procuror delegat;s.s. dr. Litvay Antal; s.s. Izsák Izidor executor judec@toresc; s.s. Bethlendy Istvánconduc@tor de carte funciar@; s.s. Pozsonyi Antal conduc@tor de carte funciar@; s.s.Sielbermann Moritz primoficial; s.s. Hartig János primoficial; s.s. Vogel Dávid; s.s.Zentke János; s.s. Buzás Lajos; s.s. Antal Irma; s.s. Antal Miklós; s.s. Csüdön György;s.s. Szõcs Daniél; s.s. Mihail Z@voianu cond. de prot.; s.s. dr. Alexandru Boh@]ieljudec@tor }ef de ocol, s.s. Szabó Ödön judec@tor de Curte de Apel.

Protocolul susceput continuative înaintea judec@toriei de ocol Huedin 1919,aprilie 24, în cauza depunerii jur@mântului oficios.

Ernest Szentpály, cancelist din concediu nu s-a reîntors înd@r@t, fiindc@ dup@raportarea sa }i de prezent e morbos, }i în cauza aceasta jur@mântul de la dânsul nus-a putut lua.

Protocolul dup@ citire s-a închis.s.s. dr. Alexandru Boh@]iel, judec@tor-}ef de ocol; s.s. Mihail Z@voianu, cond. de

protocol. s.s.Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL GÂRBOU

115.Proces-verbal

Page 230: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

232

GHEORGHE IANCU

Întocmit la Ciachi-Gârb@u, la data de 8 aprilie 1919, ora 10, în cl@direa judec@torieide ocol. În urma dispozi]iei Consiliului Dirigent Român din Sibiu, în chestiunea prelu@riijudec@toriei de ocol.

Sunt prezen]i:Întrucât, conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol dr. Veredy Gábor,

nu este prezent, fiind bolnav, }i în cadrul judec@toriei nu mai activeaz@ momentan niciun alt judec@tor de ocol, judec@torul de ocol dr. Morar Iulian, trimis s@ preia conducereajudec@toriei de ocol în urma dispozi]iei nr. 121/1919 just. a intrat în leg@tur@ cu notarulAmanth Béla în vederea îndeplinirii îns@rcin@rii sale.

Notarul Amanth Béla declar@ c@ nu a fost îns@rcinat cu conducerea judec@torieide ocol, nu r@spunde de valori }i, prin urmare, el nu poate preda conducerea institu]iei.În cl@direa judec@toriei de ocol }i-au f@cut apari]ia primpretorul dr. Mure}an Dumitru,în calitate de reprezentant al prefectului }i sublocotenentul de jandarmi C@ciul@ Ioan,ca reprezentant al autorit@]ilor.

Dr. Morar Iulian a convocat personalul judec@toriei de ocol, notarul Amanth Béla,condicarul funciar, Horváth István, administratorul juridic Kulcsár Ferencz, admini-stratorul juridic Tarkó Sándor, administratorul juridic Nyamcz Aurel, diurnistul CsatlósAladár, diurnistul Gamenáczy Gerõ, slujitorul Nagy Sándor, c@rora le-a comunicatscopul venirii sale.

Le solicit@ acestora s@-i pun@ la dispozi]ie cl@direa judec@toriei de ocol, inventarulacesteia, c@r]ile, valorile }i în m@sura în care nu vor face predarea pe cale amiabil@,declar@ c@ va apela la folosirea for]ei.

Personalul judec@toriei de ocol, prezentat anterior, declar@ individual, c@ nudoresc s@ efectueze predarea judec@toriei de ocol }i vor da curs acestei solicit@ri doarîn urma folosirii for]ei.

Dup@ aceea conduc@torul judec@toriei de ocol s-a adresat primpretorului, la a c@ruiîndemn sublocotenentul de jandarmi a atins um@rul fiec@rui membru al personaluluijudec@toriei de ocol, în semn de folosire a for]ei, declarând c@ prin aceasta îi oblig@ s@predea institu]ia pe cale silit@. Dup@ aceea, judec@torul de ocol îns@rcinat cu preluareaconducerii judec@toriei de ocol, declar@ c@ preluarea a fost efectuat@.

Dr. Morar Iulian aduce la cuno}tin]a personalului prezent con]inutul paragrafului4 al ordonan]ei emise de Consiliul Dirigent Român din Sibiu, ordonan]@ prezentat@anterior, potrivit c@reia func]ionarii care doresc s@-}i p@streze func]iile trebuie s@ depun@jur@mântul de fidelitate sau declara]ia solemn@, prev@zute în punctul la care s-a f@cutreferire. De asemenea, le-a comunicat con]inutul paragrafului 7 al numitei ordonan]e,care stipuleaz@ c@ cei care nu doresc s@ depun@ jur@mântul de fidelitate sau declara]iasolemn@ sunt considera]i ca demisionari din func]iile pe care le-au ocupat }i î}i pierddrepturile la pensie sau alte drepturi în fa]a statului român. Cei care r@mân în func]iilepe care le-au de]inut, î}i men]in în continuare drepturile b@ne}ti }i gradele pe care le-auob]inut de la guvernul maghiar pân@ la data de 18 octombrie 1918.

Page 231: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

233

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Avans@rile, numirile }i retribuirile efectuate dup@ acest@ dat@ de c@tre guvernulmaghiar vor fi rev@zute de c@tre Consiliul Dirigent Român.

Din cadrul personalului judec@toriei de ocol, doar copistul Nyamcz Aurel se declar@dispus s@-}i continue activitatea în conformitate cu condi]iile prezentate anterior }i sedeclar@ gata de a depune jur@mântul de fidelitate sau declara]ia solemn@. Ceilal]ideclar@ c@ nu doresc s@ presteze jur@mântul de fidelitate }i nici s@-}i continue activitatea,deoarece nu au fost elibera]i de sub inciden]a jur@mântului depus în fa]a guvernuluimaghiar.

Dr. Morar Iulian ia la cuno}tin]@ declara]iile personalului judec@toriei de ocol, reamin-tind înc@ o dat@ consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a presta jur@mântul.

Între timp s-a prezentat Sófalvy Zoltán – îns@rcinatul parchetului, c@ruia i s-aucomunicat cele de mai sus. Declar@ c@ demisioneaz@ }i este dispus s@ predea acteleaflate în posesia sa.

Judec@torul de ocol îns@rcinat cu prelurea judec@torie de ocol le comunic@ celorcare au refuzat s@-}i continue activitatea c@ sunt demi}i din func]iile lor }i nu mai audreptul de a intra în cl@direa judec@toriei de ocol f@r@ permisiune.

Se constat@ c@ dr. Novák Béla, judec@tor de ocol, fiind bolnav, lipse}te de câtevaluni }i, dup@ câte se afirm@, se afl@ în Cluj. Cancelaristul Kontros István se afl@ înconcediu de odihn@.

Gardianul Bartha Dénes a primit concediu pentru perioada 3 ianuarie-24ianuarie 1919; se pare c@ se afl@ în comuna Gurbediu, dar de atunci nu }i-a mai f@cutapari]ia.

Procesul-verbal a fost definitivat }i semnat la ora 1130, cu men]iunea c@ a fostîntocmit în 3 exemplare.

s.s. Dr. Moraru Iulian – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Dr. Dumitru Mure}an– primpretor; s.s. C@ciul@ Ioan – sublocotenent de jandarmi; s.s. Gomenczy Gerõ –grefier; s.s. Amanth Béla; s.s. Horváth István; s.s. Kulcsár Ferencz; s.s. Tarkó Sándor;s.s. Neam]u Aurel; s.s. Csatlós Aladár; s.s. Gomenczy Gerõ; s.s. Nagy Sándor; s.s.Sófalvy Zoltán.

Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

116.1919.El.I.F.39.

Domnule Ministru,

Ca întregire la raportul meu prim, aclud aici sub A., procesul-verbal luat ulteriorcu cancelaristul Kontras István, care cu ocazia prelu@rii judec@torie nu a fost prezent.Nici acesta n-a depus jur@mânt.

Raportez mai departe urm@toarele:Prin ordinul Nr. 121/1919 just., fiind încredin]at cu preluarea }i conducerea

judec@toriei de ocol din Ciachi-Gârb@u, m-am prezentat în 8 aprilie 1919 st. n. lasediul judec@toriei.

Page 232: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

234

GHEORGHE IANCU

Evenimentele prelu@rii le contempleaz@ procesul-verbal înaintat.Conform dispozi]iunii numitului ordin, raportul meu la punctele 1-5 îmi este

urm@torul:1. Dintre oficiali, singur cancelistul Aurel Neam]u s-a insinuat a-}i continua serviciul;

în urm@, acesta a }i depus jur@mântul oficial, care fapt îl documenteaz@ procesul-verballuat }i al@turat la procesul-verbal despre preluarea judec@toriei.

Numitul oficial e român }i, ca cei mai mul]i de acum, are a-}i însu}i termeniitehnici. [inuta lui din trecut este neexcep]ionabil@.

Judec@torii sau al]i ofician]i n-ar fi manifestat, mai cu seam@ sub duratar@zboiului, o atare atitudine politic@, social@ sau de orice alt caracter, nedreptate }i contraromânilor, care nu mai permite men]inerea lor în func]iune f@r@ jignirea opinieipublice pân@ acuma nu ni s-au adus la cuno}tin]@.

2. De prezent, e o necesitate de 2 judec@tori, 1 notar, de procuror delegat, de 2canceli}ti }i 2 diurni}ti.

Aurel Neam]u are praxa necesar@ recerut@ la cartea funduar@ }i e apt a îndeplinitot ce cade în resortul unui conduc@tor la cartea funduar@.

3. Executorul deja de 2 ani este absent în urma unui morb grav. Aplicarea unuiexecutor este de lips@.

4. Atari persoane la judec@toria aceasta n-au mai fost angaja]i.5. La ziua prelu@rii, în restan]@ am aflat 95 procese civile, care sunt de a se fini

cu pertractare contradictoric@, 70 procese criminale, 60 de cauze care apar]in derefererada cancelariei centrale, 10 acte nereferate la cartea funduar@ }i, tot la resortulacesta, 30 nedecopiate }i 100 neexpediate.

Rezolvarea condi]ioneaz@ personalul amintit în punctul 2.Sub B. trimit protocolul despre continuarea [email protected]ârb@u, la 17 aprilie 1919 st.n. s.s. dr. Iulian Morar, judec@tor-}ef.Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL ABRUD

117.Proces-verbal

Întocmit de c@tre pre}edintele tribunalului Alba-Iulia, în localitatea Abrud, la datade 17 aprilie 1919, privind depunerea jur@mântului de fidelitate de c@tre judec@toriide ocol }i func]ionarii judec@toriei de ocol din Abrud, respectiv, instalarea nouluiconduc@tor al judec@toriei de ocol.

Sunt prezen]i:Subsemna]ii:În urma dispozi]iei telegrafice a }efului Resortului justi]iei din cadrul Consiliului

Dirigent Român din Sibiu, pre}edintele tribunalului din Alba-Iulia s-a deplasat laAbrud, în cl@direa oficial@ a judec@toriei de ocol, unde, la solicitarea sa, s-au prezentatjudec@torii de ocol, func]ionarii }i gardienii judec@toriei de ocol.

Page 233: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

235

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Pre}edintele tribunalului le-a explicat celor prezen]i con]inutul deciziei nr. 1 din24 ianuarie 1919, respectiv, al Ordonan]ei nr. 121/1919 al Resortului justi]iei, dup@aceea i-a chestionat pe cei prezen]i dac@ doresc s@ presteze jur@mântul de fidelitatesau nu?

Conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Folly Emil, judec@torulde ocol dr. Szilágyi Károly, condicarul funciar Kiss János, prim-oficialul MolnárFerencz, cancelari}tii Lõrincz György }i Telegdy Géza, copistul Nagy József, diurnistulde remaniere Gendel Miklós, diurni}tii Schubert József }i Szlavik Jolán, servitorul Cre]uAlexandru }i gardianul Asztalos József declar@ c@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul.

Judec@torul de ocol dr. Kelemen Ede }i slujitorul Gajer Lajos declar@ c@ refuz@s@ depun@ jur@mântul, respectiv, Gajer Lajos comunic@ c@ dore}te s@ fac@ doar odeclara]ie solemn@.

Judec@torul de ocol Folly Emil, judec@torul de ocol dr. Szilágyi Károly, condicarulfunciar Kiss János, prim-oficialul Molnár Ferencz, cancelaristul Telegdy Géza, copistulNagy József, diurni}tii Schubert József }i Gendel Miklós depun urm@torul jur@mânt:

„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i StatuluiRomân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

s.s. Folly Emil; s.s. Szilágyi Károly; s.s. Kiss János; s.s. Molnár Ferencz; s.s. TelegdyGéza; s.s. Nagy József; s.s. Gendel Miklós; s.s. Schubert József; s.s Alexandru Cre]u …

Cancelaristul Lõrincz György declar@ c@ jur@mântul este în contradic]ie cu convingerilesale religioase }i, prin urmare, va face doar o declara]ie solemn@.

Cancelaristul Lõrincz György a f@cut urm@toarea declara]ie: „M@ angajez, pe con}tiin]a}i onoarea mea, s@ fiu credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, s@ respect legile]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i s@ îndeplinesc cu onoare, con}tiin]@}i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios”.

s.s. Lõrincz György.Diurnista Szlavik Jolán, servitorul Gajer Lajos }i gardianul Asztalos József fac

urm@toarea declara]ie solemn@: „Declar solemn c@ voi respecta legile ]@rii }i decretele}i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i voi îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i voi p@stra secretul oficios”.

s.s. Szlavik Jolán; s.s. Asztalos József; s.s. Gajer Lajos …Dup@ citirea procesului-verbal acesta a fost definitivat cu men]iunea c@ conducerea

judec@toriei de ocol a revenit judec@torului de ocol Folly Emil.s.s. Constantinescu Victor – pre}edinte; s.s. Schubert József; s.s. Folly Emil; s.s.

dr. Kelemen Ede; s.s. Gajer Lajos.„Conformitatea prezentului proces-verbal cu originalul se dovede}te”. Alba-Iulia,

la 23 aprilie 1919, s.s. Victor Constantinescu, pre}edintele tribunalului.Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

118.

Page 234: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

236

GHEORGHE IANCU

De la prezidentul tribunalului Alba-IuliaNr.ul ad. I.G.15-1919.Prez.

Domnule Ministru,

În urma încredin]@rii D-voastre telegrafice din 15 aprilie 1919 }i cu privire la ordo-nan]a nr. ad. 121/1919 just. din 8 februarie 1919, am onoare a V@ raporta c@ în ziuade 17 aprilie 1919, m-am prezentat în Abrud pentru introducerea conduc@toruluijudec@toriei de ocol, Emil Folly }i pentru luarea jur@mântului magistra]ilor }i func]io-narilor de la aceast@ judec@torie.

Dup@ cum arat@ procesul-verbal al@turat în copie /al c@rui original este depus ladosarul prezidial/, to]i magistra]ii cu func]ionarii – cu excep]ia magistratului evreu dr.Kelemen Ede – au depus jur@mântul, respectiv declara]iune solemn@.

Îmi ]in de datorin]@ s@ raportez c@ rezultatul acesta îmbucur@tor este a se mul]umiîn prima linie ]inutei calme }i obiective a celor doi magistra]i, Emil Folly }i dr. CarolSzilágyi, care, dup@ informa]iunile câ}tigate la fa]a locului, deja de la preluareaimperiului român, au dovedit o atitudine foarte loial@ fa]@ de noi, având }i în trecutfa]@ de poporul }i publicul român o ]inut@ în toat@ privin]a corect@ }i exercitând oinfluen]@ bun@ asupra ofician]ilor supu}i.

Ace}ti doi magistra]i }i-au exprimat dorin]a }i s-au rugat ca s@ binevoi]i a-i l@sadeocamdat@, pân@ la regularea definitiv@ a justi]iei, în posturile lor prezente, deoareceo mutare între prezentele împrejur@ri }i pe lâng@ mijloacele de transport de azi le-arcauza mari }pese }i greut@]i.

Aceast@ rugare a lor – care este sprijinit@ }i din partea avoca]ilor din localitate –o sprijinesc }i eu cu toat@ c@ldura }i din partea mea m@ rog }i eu s@ binevoi]i a-i l@sadeocamdat@ în posturile lor prezente.

Terminând cu judec@toria, am purces cu preluarea jur@mântului avoca]ilor dinlocalitate.

Avoca]ii afl@tori în Abrud – cu excep]ia avocatului dr. Ürmössy Károly care nus-a prezentat – au depus jur@mântul. Procesul-verbal referitor îl al@tur în copie.

Avocatul dr. Ürmössy Károly va fi din nou provocat de conduc@torul judec@torieide ocol s@ depun@ jur@mântul. Despre rezultat voi raporta ulterior.

Notarul public de prezent nu se afl@ în Abrud; fostul notar public, înc@ în anultrecut, cu ocaziunea revolu]iei maghiare, a abzis de post }i s-a dep@rtat din localitateîn loc necunoscut.

La punctele 1-5 din ordonan]a nr. ad. 121/1919 just., raportez urm@toarele:Ad. 1. Conduc@torul judec@toriei de ocol, Emil Folly, vorbe}te bine române}te;

a concipia în limba noastr@ nu }tie înc@ – î}i d@ îns@ silin]a serios a-}i însu}i }i în scrislimba român@.

Conduc@torul de c@r]i funduare, Ioan Kiss, posed@ limba român@ în a}a m@sur@,c@ poate conversa cu partidele }i le poate da deslu}irile necesare.

Oficialul suprem de cancelarie, Francisc Molnár, vorbe}te bine române}te.Cancelistul George Lõrincz vorbe}te pu]in române}te.

Page 235: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

237

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Diurni}tii Nicolae Gendel /român/, Iosif Schubert, Jolán Szlavik }i temni]erul IosifAsztalos vorbesc bine române}te.

O manifesta]ie du}m@noas@ fa]@ de poporul român în trecut n-a dovedit nici unmagistrat sau oficiant de la aceast@ judec@torie.

Ad. 2. Luând în socoteal@ circula]ia de pace a judec@toriei, ar mai fi de lips@ celpu]in de un judec@tor }i de un notar. De ofician]i de birou nu e nevoie.

Ad. 3. Executor de prezent nu se afl@ în Abrud, cu toate c@ ar fi de lips@, fiindmulte agende.

Pe baza propunerii conduc@torului judec@toriei }i la recomandarea avoca]ilor dinlocalitate l-am provocat pe fostul cancelist avoca]ial, Rosenberg Emanuil –, care apracticat mult timp în cancelaria avoca]ial@ a Dlui dr. Lauren]iu Pop }i care arediplom@ de executor – ca s@-}i înainteze rugarea pentru denumire. Rugarea, dup@intrare, îndat@ o voi su}terne }i m@ rog s@ binevoi]i a-l denumi în grab@, notând c@respectivul mi-a fost recomandat din toate p@r]ile ca om cinstit }i de încredere.

Ad. 4. Translatori nu sunt.Ad. 5. Num@rul cauzelor în restan]@ la judec@toria de ocol Abrud este urm@torul:

a) Cauze de l@s@mânt: 421b) Cauze executorice: 47c) Delicte }i transgresiuni: 190d) Cauze civile: 30.

Cauza c@ num@rul cauzelor de l@s@mânt este a}a mare este c@, dup@ cum arat@ maisus, notarul public din luna noiembrie 1918 a abzis de postul s@u }i a p@r@sit localitatea.

Cauzele restante vor putea fi în scurt timp rezolvate dac@ va fi denumit înc@ unjudec@tor }i un notar, respectiv, dac@ va fi denumit }i notarul public.

Alba-Iulia, în 23 aprilie 1919. s.s. Victor Constantinescu – prezident.Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL OCNA MURE{

119.1919.El.VIII.A.17.

Proces-verbal,

Întocmit la Ocna Mure} în data de 30 aprilie 1919 de c@tre nou-numitul conduc@toral judec@toriei de ocol din Ocna Mure} în chestiunea depunerii jur@mântului de credin]@de c@tre judec@torii de ocol, administratorii }i func]ionarii judec@toriei de ocol.

Au fost prezen]i:În cl@direa judec@toriei de ocol se prezint@ dr. Moldovan Aurel, noul conduc@tor

al judec@toriei de ocol din Ocna Mure}, numit de c@tre Consiliul Dirigent Român dinSibiu. În urma dispozi]iilor sale se prezint@ judec@torii de ocol, administratorii, servitorii}i gardianul judec@toriei de ocol.

Page 236: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

238

GHEORGHE IANCU

Conduc@torul judec@toriei de ocol le explic@ con]inutul decretului nr. 1 din 24ianuarie 1919, respectiv, dispozi]iile stipulate de c@tre ordonan]a nr. 121/1919 just. a}efului resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu }i dup@ aceeaîi chestioneaz@ pe cei prezen]i dac@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul de credin]@.

Judec@torul de ocol Szathmáry Mihály, condicarul funciar Toncsán Tivadar,copistul Szövérffy Dezsõ, diurnista Sima Berta, diurnista interimar@ Balogh Anna,aprodul Soós István, aprodul Szász János, gardianul Kereki Zsigmond declar@ c@depun jur@mântul de credin]@, respectiv, declara]ia solemn@, prescrise de dispozi]iileConsiliului Dirigent Român din Sibiu.

Judec@torul de ocol Szathmáry Mihály, condicarul funciar Toncsán Tivadar,copistul Szövérffy Dezsõ, aprozii Szász János, Soós István, gardianul Kereki Zsigmond}i translatorul Czakó Mátyás depun urm@torul jur@mânt:

„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i StatuluiRomân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. SzathmáryMihály - judec@tor de ocol; s.s. Toncsán Tivadar – condicar funciar; s.s. SzövérffyDezsõ – copist; s.s. Szász János – aprod; s.s. Soós István – aprod; s.s. Kereki Zsigmond– gardian; s.s. Czakó Mátyás – translator.

Copi}tii Sima Berta }i Balogh Anna depun urm@toarea declara]ie solemn@: „Declarîn mod solemn c@ voi respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i c@ voi îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi suntîncredin]ate }i c@ voi p@stra secretul oficios”. s.s. Sima Berta; s.s. Balogh Anna.

Dup@ citirea procesului-verbal, acesta a fost aprobat cu men]iunea c@ jur@mântulde fidelitate nu a fost depus de judec@torul de Curte de Apel Nagy Dénes care se afl@în concediu de odihn@.

Dup@ depunerea jur@mântului de credin]@, conduc@torul judec@toriei de ocol vadispune.

s.s. dr. Moldovan Aurel – judec@tor de ocol; s.s. Szövérffy Dezsõ – grefier; s.s.Szathmáry Mihály – judec@tor de ocol.

Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

120.1919.El.VIII.A.22.

Proces-verbal,

Întocmit la Ocna Mure} în data de 5 mai 1919 de c@tre nou-numitul conduc@toral judec@toriei de ocol din Ocna Mure}, în chestiunea depunerii jur@mântului defidelitate de c@tre judec@torul de Curte de Apel, Nagy Dénes.

Au fost prezen]i subsemna]ii: În cl@direa judec@toriei de ocol, în fa]a judec@torului de ocol, dr. Moldovan Aurel,

s-a prezentat dl judec@tor de Curte de Apel Nagy Dénes.

Page 237: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

239

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Conduc@torul judec@toriei de ocol explic@ domnului judec@tor de Curte de Apel dispo-zi]iile prev@zute de decretul nr. I din 24 ianuarie 1919, respectiv, de ordonan]a nr .121/1919just., emis@ de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român dinSibiu }i îl întreab@ pe dl judec@tor dac@ dore}te s@ depun@ jur@mântul de credin]@.

Dl judec@tor de Curte de Apel, Nagy Dénes, declar@ c@ depune jur@mântul de credin]@.În continuare, dl judec@tor de Curte de Apel, Nagy Dénes, depune urm@torul jur@mânt:„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului

Român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Nagy Dénes.

Dup@ citire, procesul-verbal a fost aprobat.s.s. Sima Berta – grefier; s.s. dr. Moldovan Aurel – conduc@torul judec@toriei de ocol.Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

121.De la }ef-judec@torul Ocna Mure}.Nr.1919.El.VIII.17.

Domnule Ministru,

Am onoare a raporta urm@toarele:Conform instruc]iunilor nr. ad. 121/1919 just., la 30 aprilie, am preluat judec@toria

de ocol din Ocna Mure}.Preluarea s-a întâmplat f@r@ nici un incident, a mers de tot lini}tit, conform instruc-

]iunilor, dup@ preluarea oficiului am luat jur@mânt de la to]i cei afla]i de fa]@, dup@cum reiese din procesul-verbal aici ./. al@turat.

Am onoare a observa c@ fostul }ef-judec@tor Nagy Dénes era în concediu de 3zile, dup@ reîntoarcerea lui voi lua }i de la el jur@mântul, c@ci, cum mi s-a spus, }idânsul e aplicat la depunerea jur@mântului.

Cu deosebit@ stim@, s.s. dr. Moldovan, }[email protected] 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL NOCRICH

122.Proces-verbal

Dresat la Judec@toria de ocol Nocrich, prin pre}edintele tribunalului Sibiu la 2 mai 1919.Prezen]i:Iuliu Muntean prezident, Andrei Jankó }ef-judec@tor, Gheorghe Loloiu grefier.Pre}edintele tribunalului, f@cându-i cunoscut dlui judec@tor de ocol scopul venirii

sale la judec@torie, în urm@ l-a somat pe dl judec@tor ca s@ se declare referibil la jur@-mântul normat în ordonan]a 121-1919 just. §. 4, c@ este aplicat s@ depun@ acest

Page 238: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

240

GHEORGHE IANCU

jur@mânt sau ba ? La somare, dl judec@tor Andrei Jankó declar@ c@ pân@ la finalizareap@cii nu este voios a depune jur@mântul }i se roag@ }i de Consiliul Dirigent Român,ca s@ abstee de la postulatul acesta fa]@ de dânsul, cu atâta mai vârtos, c@ el este deja}i înaintat în etate }i are deja 34 de ani de serviciu }i, pân@ în prezent, }i-a f@cut datorin]afa]@ de interesul public cu cinste }i onoare spre mul]umirea general@ a publicului, ceapar]ine judec@toriei de ocol Nocrich. Totodat@, promite solemn c@ va satisfaceagendelor oficioase }i f@r@ jur@mânt, cu diligin]@ }i cu credin]@ }i pân@ }eful de resortal Justi]iei va afla modul de dispunere peste conducerea }i soarta acestei judec@torii.

Pre}edintele constat@ din actele puse la dispozi]ie c@ judec@torul de ocol a primitmai toate rescriptele pre}edintelui actual al tribunalului, precum }i ordonan]ele }efuluiResortului de Justi]ie }i la acestea numai într-atâta a satisf@cut c@ emblemele statuluimaghiar }i tablourile regilor maghiari le-a dep@rtat }i le-a pus în arhiv@, de pe }i dinedificiul judec@toriei. Ordonan]a }efului de resort al justi]iei cu nr.ul 31-1919, înc@nu este ispr@vit@; referibil la aceast@ ordonan]@, declar@ dl judec@tor c@ afar@ de }coalaelementar@ }i azilul de copii din Nocrich, statul maghiar, pe tot teritoriul de ocol aljudec@toriei Nocrichului nu are nici o realitate ca proprietar }i men]ionata }coal@ }iazil este deja }i ocupat@ din partea }coalei elementare a statului român.

Tot acea declara]iune o face }i dl conduc@tor al c@r]ii funduare, Biró Endre, cuacea completare, îns@, c@ dl judec@tor, prin decisul 234-1919, a denegat înscriereainterdic]iei „de înstr@inare }i îns@rcinare în favorul statului român”. Decisul acesta înc@nu este estr@dat }i copia acestuia se aclude la protocolul prezent.

Dl judec@tor Andrei Jankó declar@ c@ deoarece judec@toria de ocol a Nocrichuluipân@ în prezent înc@ nu s-a preluat din partea justi]iei române }i pân@ se va preluacu tot dreptul se consider@ de amploiat al statului, respectiv, al republicii maghiare.Cu toate acestea din nou declar@ c@ }i pân@ la preluare î}i va face oficiul cu credin]@.

Dup@ acestea, pre}edintele a conchemat pe to]i amploia]ii }i anume: Biró Endre,conduc@tor al c@r]ii funduare, Mih@il@ Horváth, prim-oficial }i Mih@il@ Izsáky, cancelist}i, la somarea pre}edintelui referitoare la chestia jur@mântului, mi se declar@ c@ ei }if@r@ jur@mânt sau promisiune solemn@ au voie a-}i întregi oficiul }i a-}i face datoriaoficioas@ cu credin]@ deplin@, referibil îns@ la chestia jur@mântului sau a promisiuniicer a li se acorda amânare pân@ în ziua urm@toare, ceea ce li s-a }i acordat.

Pre}edintele a dat ordin verbal conduc@torului c@r]ii funduare ca s@ executenecondi]ionat ordonan]a }efului de resort al Justi]iei cu nr. 31-1919, despre executare,introducând în cartea funduar@ interdic]ia de înstr@inare }i îns@rcinare pe realit@]ilece sunt propriet@]ile statului ungar, în favorul statului român, s@ fac@ raport la prezidiultribunalului }i celelalte locuri competente. Constat@ pre}edintele c@ la cartea funduar@în anul trecut cauze nerezolvate n-au r@mas, în anul curent îns@ a incurs 353 cauzedin cari s-au rezolvat 345, nerezolvate sunt 8.

Cauze civile: din anul trecut au r@mas 13 buc@]i, a sosit în anul 1919, 17 buc@]i.Au fost rezolvate 17, sunt nerezolvate 13 buc@]i, cauze criminale: restan]@ din anul1918, 23 buc@]i au sosit în 1919, 19 buc@]i au fost rezolvate 2, de prezent nerezolvate40. Cauze de l@s@mânt: restan]@ din 1918: 191 buc@]i, au intrat în 1919: 66 buc@]i,au fost rezolvate 45, de prezent nerezolvate: 212 buc@]i.

Page 239: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

241

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Tabloul acesta a cauzelor prezint@ starea din ziua de azi. Fiind timpul înaintatprocesul-verbal pentru ziua de azi se încheie }i subscrie.

D.c.m.s.s.s. Iuliu Muntean, prezident; s.s. Gheorghe Loloiu, grefier.Continuat la 3 mai 1919. Prezen]i to]i aceia.Tot referibil la ordonan]a nr. 121/1919, a }efului de resort al Justi]iei, constat@

pre}edintele c@ decisul cu nr. 234-1919 a d-lui judec@tor înc@ nu este nici mandat,nici estr@dat. Pre}edintele interzice madarea }i estr@darea acestui decis }i îl îndrum@pe conduc@torul c@r]ilor funduare ca ordonan]a nr.ul 31-1919 a }efului de resort s@o prezinte dlui }efjudec@tor de ocol care va fi în curând denumit pentru conducereajudec@toriei de ocol Nocrich. Conduc@torul c@r]ii funduare, Biró Endre, dispozi]iaacesta o ia la cuno}tin]@ }i promite a se conforma acesteia.

Dup@ aceasta, pre}edintele ia la revizie jurnalele diferitelor parale ce stau subadministra]ia judec@torului de ocol }i constat@ c@ conducerea acelora este corect@ }iîn manipularea }i administrarea paralelor ce incurg la judec@torie este corect@ }ineexcep]ionabil@.

La întrebarea ce i s-a pus din partea prezidentului, judec@torul de ocol declar@c@, pân@ în ziua de azi, sentin]ele }i deciziunile meritorice le-a enun]at în numelerepublicii poporal@ maghiare, nefiind din partea guvern@mântului român preluat@judec@toria de ocol a Nocrichului.

Pre}edintele interzice judec@torului de ocol a practica }i de aici încolo proceduraaceasta, pentru c@ de}i de fapt nu este preluat@ judec@toria Nochrich din parteajusti]iei române, dar }i dl judec@tor a primit decretul acela al Consiliului Dirigent, princare se decreteaz@ preluarea imperiului }i extinderea lui asupra tuturor consulatelortransilv@nene, prin urmare }i-a putut câ}tiga cuno}tin]@ deplin@ c@ ingerin]a republiciimaghiare asupra acestor teritorii este în total sistat@, dar nici de aceea nu se poatejustifica procedura dlui judec@tor de ocol, pentru c@ forma constitu]iunii de Stat, înnumele c@ruia a enun]at sentin]e }i decizii deja, nici nu mai exist@.

Dl judec@tor interzicerea aceasta o ia la cuno}tin]@.În fine, pre}edintele îi aduce la cuno}tin]@ d-lui judec@tor c@ misiunea sa prin cele

premerse este examinat@, judec@toria azi nu o preia, ci }i pân@ când se va denumi noul}ef judec@tor la aceast@ judec@torie, o las@ sub conducerea d-lui judec@tor actual AndreiJankó, dar, totodat@, îl face responsabil pentru ori}ice soi de deterior@ri ce s-ar s@vâr}iîn detrimentul judec@toriei, pân@ la predare. Protocolul se încheie }i subscrie.

D.c.m.s.s.s. Iuliu Muntean, prezident; s.s. Gheorghe Loloiu, grefier.Dl judec@tor Andrei Jankó nu are voie de a subscrie procesul-verbal.Dosar 2.

123.De la conduc@torul judec@toriei din Nocrich1919.El.II.E. 31.

Page 240: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

242

GHEORGHE IANCU

Proces-verbal

Întocmit la Nocrich, în cl@direa judec@toriei de ocol, în data de 19 mai 1919, înprivin]a pred@rii/prelu@rii judec@toriei de ocol din Nocrich.

Au fost prezen]i:Judec@torul de ocol Jankó András – pentru predare, Pildner Carol – judec@tor

de ocol din Sibiu – pentru primire, Izsáky Mihály – copist din cadrul judec@toriei deocol, în calitate de grefier.

Judec@torul de ocol din Sibiu – Pildner Carol, pe baza dispozi]iei nr. Pres. III.J.119din 15 mai 1919 a pre}edintelui tribunalului din Sibiu, s-a prezentat în cl@direa judec@-toriei de ocol din Nocrich, în data de 19 mai 1919 (adic@ ast@zi) }i i-a adus la cuno}tin]@conduc@torului judec@toriei de ocol, judec@torului de ocol Jankó András, motivul veniriisale. Dup@ aceea, judec@torul de ocol trimis din Sibiu a luat jur@mântul de fidelitateal personalului din judec@toria de ocol, jur@mânt prescris de dispozi]ia ConsiliuluiDirigent Român nr. 121/1919 just. Despre prestarea jur@mântului de fidelitate a fostîntocmit un proces-verbal separat.

În continuare, judec@torul de ocol trimis din Sibiu, i-a solicitat judec@torului deocol Jankó András s@ predea imediat conducerea judec@toriei de ocol. Jankó Andrása protestat împotriva acestei solicit@ri, argumentând c@ el a fost numit în func]ie dec@tre guvernul maghiar }i nu a primit dispozi]ii în privin]a pred@rii conducerii judec@-toriei de ocol. El a mai ar@tat c@ în conformitate cu articolul I al armisti]iului încheiatcu Puterile Aliate, administra]ia civil@ r@mâne în subordinea guvernului maghiar, iarconform articolului XVII, Alia]ii nu se pot amesteca în administra]ia intern@ a statuluimaghiar.

{i dup@ aceast@ declara]ie, în conformitate cu instruc]iunile primite, judec@torul deocol trimis din Sibiu a reînnoit solicitarea de predare a judec@toriei de ocol, totodat@,comunicând faptul c@, în caz contrar, se va vedea nevoit s@ ia în considerare utilizareafor]ei. Judec@torul de ocol Jankó András - conduc@torul judec@toriei de ocol – declar@c@ este dispus s@ predea conducerea institu]iei }i cl@direa cu toate inventarele, ca urmarea situa]iei de for]@ rezultat@ în urma declara]iei trimisului din Sibiu. El a predat imediatcheile seifului în care se g@seau, conform registrului de încas@ri ale amenzilor, sumade 50 de coroane }i, conform registrului de depuneri, rubrica 20-1918/1919, suma de41 coroane }i 89 filleri. Aceast@ ultim@ sum@ fiind în leg@tur@ cu mo}tenirea lui GalaftiánIgnát. Alte obiecte de valoare nu s-au g@sit în seif.

Ulterior s-au predat/preluat – registrele judec@tore}ti, înzestrarea judec@toriei }ibiblioteca, aceasta din urm@ nu s-a preluat separat, dup@ inventar, ci a}a cum au fostg@site în birouri. De asemenea, a fost preluat@ arhiva, în maniera descris@ anterior.

Conform declara]iei judec@torului de ocol Jankó András, nu s-au constatat lipsuriîn ceea ce prive}te obiectele }i documentele enumerate anterior, nu s-a putut dovediacest lucru acum, deoarece preluarea separat@ a fiec@rui obiect }i document ar finecesitat s@pt@mâni dac@ nu luni. S-au preluat, de asemenea, chestiunile judiciarecivile, comerciale }i penale, ca }i chestiunile extrajudiciare aflate pe masa de lucru a

Page 241: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

243

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

judec@torului de ocol Jankó András, al c@ror num@r va fi inclus în raportul pre}e-dintelui. S-au preluat numerele 1, 3-28 ale „Gazetei Oficiale”, nr. 2 lipse}te, s-aupreluat nr. 1 }i 2 ale „Revistei de Drept” }i, în sfâr}it, portretele Majest@]ilor regeluiFerdinand I }i reginei Maria.

Conform declara]iei condicaruluui funciar, nu exist@ lipsuri în ceea ce prive}tearhiva c@r]ilor funciare }i a registrelor funciare.

Cu acestea, predarea/primirea s-a încheiat în jurul orei 16 }i judec@torul de ocolJankó András a p@r@sit cl@direa. La solicitarea sa i s-a dat un exemplar al acestuiproces-verbal, un al doilea exemplar se va p@stra în arhiva judec@toriei de ocol, iarexemplarul al treilea se înainteaz@ pre}edintelui tribunalului din Sibiu.

Dup@ aceea s-a citit, aprobat }i semnat prezentul proces verbal.s.s. Jankó András, conduc@torul judec@toriei de ocol din Nocrich – pentru predare;

s.s. Pildner Carol, judec@tor de ocol din Sibiu – pentru primire; s.s. Izsáky Mihály – grefier.Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

124.Prezidentul tribunalului SibiuNr. 1919. Prez.III.J.123.

C@treDomnul }ef de Resort al Justi]iei Sibiu

Judec@toria de ocol Nocrich, înc@ nefiind preluat@ prin Justi]ia român@, pentrua efeptui preluarea, în 15 a l.c. în sensul ordinului verbal al Domniei-Voastre, l-amesmis pe magistratul de la tribunalul Sibiu, Carol Pildner, }i–am concrezut în modprovizoriu }i cu conducerea acelei judec@torii.

Satisf@când mandatului în 19 l.c. mi-a prezentat procesul-verbal aici ./. aclus,despre ce V@ rog respectuos a lua act.

Sibiu, la 22 mai 1919, s.s. I. Muntean, prezident.Dosar 2.

125.Prezidiul tribunalului SibiuNo.1919.Prez.III.J.120.

DomnnuluiPre}edinte al Cur]ii de Apel, Cluj

Raportez c@ Jankó András, }ef-judec@tor la judec@toria de ocol Nocrich a denegatdepunerea jur@mântului de fidelitate, }i la propunerea verbal@ a dl.lui secretar generalal Resortului de Justi]ie am designat }i esmis pe judec@torul de la judec@toria de ocolSibiu, dl. Carol Pildner pentru preluarea judec@toriei Nocrich care în ziua de 19 maiva }i pleca la locul destinat.

Sibiu, la 16 mai 1919. s.s. Muntean, prezident.Dosar 2.

Page 242: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

244

GHEORGHE IANCU

JUDEC~TORIA DE OCOL MOCIU

126.Nr.VIII.B.35-1919.Prez.

Proces-verbal

Întocmit la Mociu, în data de 26 mai 1919, în chestiunea pred@rii conduceriijudec@toriei de ocol.

Au fost prezen]i subsemna]ii;Ast@zi s-a prezentat dr. Mure}an Emil care i-a comunicat conduc@torului judec@-

toriei de ocol, dr. Szász Albert, c@ a fost numit de c@tre Consiliul Dirigent Român dinSibiu în calitate de conduc@tor al judec@toriei de ocol }i i-a solicitat judec@torului deocol Szász Albert s@-i predea conducerea judec@toriei de ocol.

Conduc@torul judec@toriei de ocol, dr. Szász Albert, arat@ c@ el nu a primit dispo-zi]ii privind predarea conducerii intitu]iei }i, prin urmare, nu este dispus s@ predeaconducerea judec@toriei de ocol.

La solicitarea dr. Mure}an Emil, în c@direa judec@toriei de ocol s-a prezentat prim-pretorul, dr. Dan Liviu, care, cu folosirea simbolic@ a for]ei, l-a obligat pe dr. SzászAlbert s@ predea conducerea judec@toriei de ocol dr.-ului Mure}an Emil.

Dr. Szász Albert a comunicat faptul c@ este dispus s@ predea conducerea judec@torieide ocol, ceea ce s-a }i întâmplat.

Procesul verbal a fost citit }i semnat cu men]iunea c@ este redactat în 3 exemplare.s.s. dr. Szász Albert – conduc@torul judec@toriei de ocol / pentru predare; s.s. dr.

Mure}an Emil / pentru primire; s.s. dr. Liviu Dan – primpretor; s.s. Mayer Lajos –grefier; s.s. Lukács Gyula – martor.

Dosar 2.

127.{eful judec@toriei de ocol Mociu

Proces-verbal

Luat în Mociu, la 26 mai 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Mociu,fiind prezen]i subscri}ii:

Obiectul: Denegarea jur@mântului oficios din partea Dlui dr. Albert Szász, judec@torîn Mociu, la judec@toria de ocol.

„Eu, dr. Szász Albert, judec@tor de ocol, declar c@ nu sunt dispus s@ depun jur@mântulde fidelitate”. s.s. dr. Szász Albert judec@tor de ocol.

Dup@ acestea, procesul verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. dr. Emil Mure}anu }efuljud. de ocol.

Dosar 2.

Page 243: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

245

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

128. Proces-verbal

Luat în Mociu, la 26 mai 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Mociu,fiind de fa]@ subscri}ii:

Obiectul: Denegarea depunerii jur@mântului din partea dlui Dr. Vilmos Halász,judec@tor în Mociu, la judec@toria de ocol.

„Deoarece Conferin]a de Pace nu a luat înc@ o decizie, momentan nu sunt dispuss@ depun jur@mântul de fidelitate”. s.s. dr. Halász Vilmos.

Dup@ ce procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. dr. Emil Mure}anu, }efuljudec@toriei.

Dosar 2.

129. Proces-verbal

Luat în Mociu, la 26 mai 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Mociu,fiind prezen]i subscri}ii:

Obiectul: Denegarea depunerii jur@mântului oficios din partea Dlui Andrei Kovacsik,conduc@tor al c@r]ilor funduare Mociu.

„Eu, Kovacsik András declar c@ nu sunt dispus s@ depun jur@mântul de fidelitate”.s.s. Kovacsik András, conduc@tor al c@r]ilor funduare.

Dup@ acestea, procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. dr. Emil Mure}anu, }efuljudec@toriei.

Dosar 2.

130. Proces-verbal

Luat în Mociu, la 29 mai 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Mociu,fiind prezen]i subscri}ii:

Obiectul: Denegarea depunerii jur@mântului din partea Dlui Ákos Sárdy, încredin]atde procuratur@ în Mociu.

„Eu Sardy Ákos, încredin]at de procuratur@, declar c@ nu sunt dispus s@ depunjur@mântul de fidelitate”. s.s. Sárdy Ákos.

Dup@ acestea, procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. dr. Emil Mure}anu, }efuljudec@toriei de ocol.

Dosar 2.

131.{eful Judec@toriei de ocol MociuNr.I.A.66-1919.Pres.

Domnule Pre}edinte,

Page 244: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

246

GHEORGHE IANCU

Conform ordina]iunei primite din partea DVoastr@, sub A., al@turat, am onoare asu}terne procesul-verbal luat din incidentul prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol Mociu.

Sub B., al@tur procesele-verbale ce s-au luat cu to]i cei interesa]i, în urma som@riimele de a depune jur@mântul oficios.

Sub C., al@tur conspectul acelor ofician]i actuali de la judec@toria de ocol de aici,care au f@cut declara]ie solemn@.

Preluarea dup@ inventar înc@ n-am [email protected] câteva obiecte }i c@r]i, despre care antecesorul meu dr. Albert Szász a predat

la protocol, c@ parte s-au strictat în urma folosirii îndelungate, parte, probabil, c@ sunt închiseîn dulapul judec@torului de ocol, Dr. Coloman Tóth, care de prezent nu se afl@ aici. Cereca aceste obiecte s@ se }tearg@ din inventar, dup@ ce }i dealtcum sunt de pu]in@ valoare.

Procesul-verbal l-am acludat la actele judec@toriei de ocol.Observ c@ Iuliu Lukács, cu 31 dec. 1918, a fost înaintat de oficiant }i, ca atare,

denumirea lui vine sub revisiune.Din parte-mi îl cunosc o putere de munc@ bun@ }i înaintarea lui s-ar fi f@cut în

mod natural.Mociu, la 29 mai 1919. s.s. dr. Emil Mure}an, }eful jud. de ocol.Dosar 2.

132.{eful judec@toriei de ocol MociuNr.I.A. 66-1919.Pre}.

Conspectul

Acelor ofician]i actuali de la judec@toria de ocol Mociu, care au f@cut declara]iesolemn@ }i au depus în scris:

1. Iuliu Lukács, oficiant2. Ludovic Mayer, cancelist3. Ignatie Rosenberg, diurnist4. Alexandru Rus, plutonier peste întemni]a]i5. Iosif Pálfy, servitor6. Mihail Simon, servitor.Mociu, la 29 mai 1919, s.s. dr. Emil Mure}an, }eful judec@toriei de ocol.Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL VIN[UL DE SUS

133.Proces-verbal

Întocmit la Vin]ul de Sus, în data de 28 iunie 1919, ora 15, în chestiunea pred@rii/prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol din Vin]ul de Sus.

În fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol, Szöllõsy Miklós se prezint@ judec@torulde la tribunalul din Sibiu, dr. Ban Maximilian, care prezint@ ordonan]a nr. 563/1919

Page 245: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

247

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

emis@ de c@tre resortul justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu,potrivit c@reia a fost îns@rcinat cu preluarea conducerii judec@toriei de ocol din Vin]ulde Sus }i solicit@ s@ i se predea conducerea judec@toriei de ocol.

Conduc@torul judec@toriei de ocol, Szöllõsy Miklós declar@ c@ nu pred@ conducereainstitu]iei deoarece Conferin]a de pace înc@ nu a decis apartenen]a Transilvaniei.

În prezen]a primpretorului pl@}ii Vin]ul de Sus, Migia Tr@ian, a comandantuluide jandarmi V@car Vasiliu, a comandantului plutonului de jandarmi Mircea Ioan,judec@torul dr. Ban Maximilian declar@ c@ în condi]iile în care judec@torul de ocolSzöllõsy Miklós va refuza s@ predea conducerea judec@toriei de ocol, se va vedeanevoit s@ apeleze la folosirea for]ei }i va prelua conducerea judec@toriei de ocol înlipsa sa.

În consecin]a acestei declara]ii, conduc@torul judec@toriei de ocol, Szöllõsy Miklósdeclar@ c@ cedeaz@ în fa]a for]ei }i c@ pred@ conducerea judec@toriei de ocol.

Cu aceasta, procesul-verbal a fost încheiat cu men]iunea c@, în ceea ce prive}teinventarul, se va întocmi un proces verbal separat }i c@ procedura de inventariere ademarat ast@zi }i va continua în zilele urm@toare.

s.s. dr. Ban Maximilian, pentru primire; s.s. Szöllõsy Mikós, pentru predare;Tr@ian Migia, primpretor; s.s. Bíró Sándor, grefier.

Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

134.Nr.1919.Pres.IV.A.29.

Proces-verbal

Întocmit la Vin]ul de Sus, în data de 28 iunie 1919, în chestiunea depuneriijur@mântului de credin]@, prev@zut de ordonan]a nr. 121/1919 just. a }efului resortuluijusti]iei – de c@tre judec@torii de ocol din Vin]ul de Sus.

Sunt prezen]i:Judec@torul de ocol Szöllõsy Miklós, conduc@torul judec@toriei de ocol din Vin]u

de Sus }i judec@torul de ocol Hammer Jenõ, respectiv judec@torul dr. Ban Maximiliande la tribunalul din Sibiu }i grefierul Bíró János.

Judec@torul dr. Ban Maximilian le comunic@ sus-numi]ilor judec@tori de ocol c@ apreluat conducerea judec@toriei de ocol în virtutea ordonan]ei nr. 563/1919 pres. just.a Consiliului Dirigent Român din Sibiu }i cere domnilor judec@tori de ocol Szöllõsy Miklós}i Hammer Jenõ s@-}i exprime punctul de vedere în privin]a depunerii/nedepuneriijur@mântului de credin]@ prev@zut de c@tre ordonan]a nr. 121/1919 just. Totodat@, leatrage aten]ia asupra drepturilor de care beneficiaz@ în cazul depunerii jur@mântului ca}i asupra consecin]elor care rezult@ în urma refuzului de a depune jur@mântul.

În urma acestei solicit@ri, conduc@torul judec@toriei de ocol din Vin]ul de Sus,Szöllõsy Miklós, declar@ c@ nu este dispus s@ presteze jur@mântul solicitat.

Judec@torul de ocol Hammer Jenõ declar@, de asemenea, c@ refuz@ s@ depun@jur@mântul de credin]@.

Procesul verbal a fost citit, aprobat }i semnat.

Page 246: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

248

GHEORGHE IANCU

s.s. dr. Ban Maximilian, judec@tor; s.s. Bíró Sándor, grefier; s.s. Szöllõsy Miklós;s.s. Hammer Jenõ.

Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

135.Nr.1919.Pres.IV.A.29.

Proces-verbal

Întocmit la Vin]ul de Sus, în data de 28 iunie 1919, în chestiunea depuneriijur@mântului de credin]@, stipulat de ordonan]a nr. 121/1919 just. a }efului resortuluijusti]iei – de c@tre administratorii, aprozii }i gardianul din cadrul judec@toriei de ocoldin Vin]ul de Sus.

Sunt prezen]i:Harmath János, condicar funciar, Jankó András, copist, Takács Ferencz, admi-

nistrator, Bíró János, diurnist de carte funciar@, Szilágyi Andor, aprod, Dulló József,gardian.

Judec@torul de ocol dr. Ban Maximilian le comunic@ sus-numi]ilor c@, în virtuteadispozi]iior ordonan]ei nr. 563/1919 pres. just. a }efului resortului justi]iei din cadrulConsiliului Dirigent Român din Sibiu a preluat conducerea judec@toriei de ocol dinVin]ul de Sus }i le solicit@ lui Harmath János, Jankó András, Takács Ferencz, BiróJános, Szilágyi Andor }i Dulló József s@ declare dac@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântulprescris de ordonan]a nr. 121/1919 al c@rei text a fost citit în fa]a lor.

Totodat@, le-a atras aten]ia în ceea ce prive}te consecin]ele care rezult@ în urmadepunerii/nedepunerii jur@mântului.

Ca urmare a acestei solicit@ri, condicarul funciar Harmath János, copistul Jankó András,administratorul Takács Ferencz, diurnistul de condic@ funciar@ Bíró János, aprodul SzilágyiAndor }i gardianul Dulló József declar@ c@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul.

Dup@ aceea, condicarul funciar Harmath János, Jankó András, Takács Ferencz, BíróJános, Szilágyi Andor }i Dulló József au depus urm@torul jur@mânt în fa]a judec@toruluidr. Ban Maximilian, temporar conduc@tor al judec@toriei de ocol din Vin]ul de Sus:

„Eu … jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }iStatului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent}i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate}i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Dup@ aceasta, procesul verbal a fost citit }i aprobats.s. dr. Ban Maximilian, conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Biró János grefier;

s.s. Harmath János, condicar funciar; s.s. Jankó András, copist; s.s. Takács Ferencz,administrator; s.s. Bíró János, diurnist de carte funciar@; ss. Szilágyi Sándor, aprod;s.s. Dulló József, gardian.

Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

136.1919.Pres.XV.H.2.

Page 247: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

249

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Proces-verbal

Încheiat la Vin]ul de Sus, în data de 1 iulie 1919, ora 10, în prezen]a conduceriijudec@toriei de ocol, privind prestarea jur@mântului de fidelitate de c@tre avoca]ii careactiveaz@ pe teritoriul aflat sub jurisdic]ia judec@toriei de ocol din Vin]ul de Sus,jur@mânt prescris de dispozi]ia nr. 121/1919 a }efului resortului justi]iei din cadrulConsiliului Dirigent Român.

Sunt prezen]i:Din partea judec@toriei de ocol dr. Bán Mikes - judec@tor, Biró János – condicar

funciar, dr. Veress Zoltán – avocat.Conduc@torul temporar al judec@toriei de ocol, dr. Bán Mikes, constat@ c@ solici-

tarea privind depunerea jur@mântului de fidelitate a fost adus@ la cuno}tin]aavoca]ilor practican]i pe teritoriul aflat sub jurisdic]ia judec@toriei de ocol, respectiv,la cuno}tin]a avoca]ilor dr. Veress Zoltán }i dr. Veress Sándor (Kövendi). Deasemenea, constat@ c@ doar avocatul dr. Veress Zoltán s-a prezentat, în timp ceavocatul dr. Veress Sándor }i-a motivat absen]a prin îmboln@virea sa, urmând ca s@trimit@ ulterior o adeverin]@ în acest sens, întrucât momentan nu exist@ doctor înVin]ul de Sus.

În continuare, judec@torul de ocol îi comunic@ avocatului dr. Veress Zoltán textuljur@mântului ca }i consecin]ele ce ar rezulta în urma refuzului prest@rii jur@mântului }i solicit@numitului avocat s@ declare dac@ este dispus s@ depun@ jur@mântul prescris sau nu.

Avocatul practicant dr. Veress Zoltán declar@ c@ este dispus s@ presteze jur@mântulde fidelitate prescris de dispozi]ia nr. 121/1919 a resortului justi]iei din cadrul ConsiliuluiDirigent Român.

Dup@ aceea, avocatul dr. Veress Zoltán a depus urm@torul jur@mânt, în fa]aconduc@torului judec@toriei de ocol din Vin]ul de Sus:

„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i StatuluiRomân, de a respecta legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent }i dea îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }ia p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Dup@ depunerea jur@mântului s-a citit }i aprobat prezentul proces verbal, cumen]iunea c@ în privin]a avocatului dr. Veress Sándor se ofer@ o perioad@ de 15 zileîn vederea prezent@rii adeverin]ei medicale, iar dup@ trecerea acestei perioade se vorlua noi m@suri referitoare la avocatul dr. Veress Sándor, în timp ce avocatului VeressZoltán i s-a eliberat adeverin]a privind depunerea jur@mântului.

s.s. dr. Ban Maximilian –judec@tor, conduc@torul temporar al judec@toriei de ocol;s.s. Bíró János, condicar funciar; s.s. dr. Kövendi Veress Zoltán, avocat.

Dosar 2.

137.Domnule Ministru,

Page 248: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

250

GHEORGHE IANCU

Conform raportului meu verbal de azi, referitor la preluarea judec@toriei de ocoldin Vin]ul de Sus, am onoare a V@ raporta c@ circula]ia sus-numitei judec@torii, e a}ade mic@, încât f@r@ mari greut@]i s-ar putea sista. Dar }i timpul cât func]ioneaz@,agendele judec@tore}ti ar putea fi împlinite de un judec@tor din Uioara, care e înapropiere de 5 km. }i care la dou@ s@pt@mâni odat@ ar putea rezolva pertract@rie }iagendele de la cartea funduar@, care ar fi referate de un conduc@tor iste].

Totodat@, am onoare a aclude conspectul func]ionarilor care au depus jur@mântul}i care de prezent sunt în func]iune, afar@ de Ioan Harmath, care de prezent e bolnav,precum }i conspectul despre competin]ele neridicate ale func]ionarilor.

Cu distins@ stim@: s.s. dr. Ban Maximilian, judec@tor }ef provizoriu la judec@toriade ocol Vin]ul de Sus.

Dosar 2.JUDEC~TORIA DE OCOL HIDA

138.Proces-verbal

Întocmit la Hida, în data de 16 august 1919, în chestiunea prelu@rii judec@torieide ocol }i a închisorii aflate lâng@ cl@direa judec@toriei de ocol.

Sunt prezen]i:Din partea administra]iei: dr. T@ma} Simion – prefect; din partea tribunalului:

dr. Nestor Lauren]iu – pre}edinte; Hatházi Béla – director de birou.Din partea judec@toriei de ocol: Bereczky Jenõ, judec@tor de ocol, Szilágyi Zoltán,

grefier.Comisia sus-numit@ s-a prezentat în cl@direa judec@toriei de ocol aflat@ pe strada

Drági, cl@dire ce apar]ine Trezoreriei, }i acolo i-a întâlnit pe func]ionarii afla]i în serviciu.Judec@torul de ocol Bereczky Jenõ, condicarul funciar Klincsitt Gergely, cance-

laristul Szilágyi Zoltán, copistul Horváth Mór, aprodul Szász József, aprodul GombásKároly, gardianul Orbán Lajos }i d-na Paska Zoltán – copist@ diurnist@.

Pre}edintele tribunalului solicit@ conduc@torului judec@toriei de ocol s@ predeaconducerea institu]iei. Conduc@torul judec@toriei de ocol declar@ c@ este dispus s@efectueze predarea institu]iei.

În privin]a pred@rii conducerii judec@toriei de ocol }i a inventarului acesteia a fostîntocmit un proces-verbal separat sub nr. A./.

Pre}edintele tribunalului solicit@ – în continuare – judec@torilor de ocol }i func]ionarilorprezen]i depunerea jur@mântului de fidelitate, respectiv, a declara]iei solemne.

Judec@torul de ocol Bereczky Jenõ, condicarul funciar Klincsitt Gergely, copistulHorváth Mór, Szász József, Gombás Károly }i Orbán Lajos declar@ c@ nu depun nicijur@mântul }i nici declara]ia solicitate.

D-na Paska Zoltán – copist@ diurnist@ - se afl@ temporar în pat, fiind bolnav@ }i dinacest motiv nu a fost prezent@. Cancelaristul Szilágyi Zoltán declar@ c@ este dispus s@fac@ declara]ia solemn@ solicitat@, ceea ce se }i întâmpl@, despre aceasta se anexeaz@separat, procesul-verbal sub nr. E./.

Page 249: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

251

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Pân@ în momentul în care noul conduc@tor al judec@toriei de ocol î}i va preluafunc]ia, pre}edintele tribunalului îl îns@rcineaz@ pe cancelaristul Szilágyi Zoltán cusupravegherea }i p@strarea cl@dirii judec@toriei de ocol, a arhivei }i a bibliotecii }i înacest scop pre}edintele tribunalului dispune, de asemenea, ca aprodul Szász József}i gardianul Orbán Lajos s@ îl ajute pe Szilágyi Zoltán.

Totodat@ el mai dispune ca în privin]a chestiunilor oficiale care vor ap@rea, SzászZoltán s@ se adreseze preturii din Hida de unde va primi instruc]iuni.

Cu aceasta, procesul-verbal a fost încheiat }i întocmit în 3 exemplare }i semnat.s.s. dr. S. T@ma} – prefect; s.s. dr. Lauren]iu Nestor, pre}edintele tribunalului; s.s.

Hatházi Béla, director de birou; s.s. Bereczky Jenõ, judec@tor de ocol; s.s. KlincsittGergely, condicar funciar; s.s. Szilágyi Zoltan, cancelarist; s.s. Horváth Mór, copist;s.s. Gombás Károly, aprod; s.s. Orbán Lajos, gardian.

Dosar 2. Originalul în lb. [email protected] la Prezidentul Tribunalului ClujNr.XIX.M.5-1919.Prez.

D-Sale Dlui Prezident la Curtea de Apel din ClujDomnule Prezident,

Am onoarea V@ raporta c@ în sfâr}it mi-a succes s@ ob]in din bun@voin]a D-luiprefect al jude]ului Cojocna un automobil }i în societatea D-sale ie}ind la fa]a loculuiam preluat în ziua de 16 august a.c. judec@toria de ocol din Hida. Procesul-verballuat cu aceast@ ocazie, Vi-l su}tern aci al@turat sub ./. cum }i anexele sub A/1, A/2,A/3 }i A/4, pentru a fi înaintate Resortului.

Preluarea aceasta s-a f@cut de fapt în ora suprem@, de vreme ce m-am convins c@domnii de acolo, de luni de zile nu mai lucrau nimic, pertract@ri nu s-au mai ]inut dinianuarie a.c. }i ac]iunile }i peti]iile intrate erau aruncate într-o gr@mad@, f@r@ ca m@cars@ fie improtocolate. Într-o parte a zidirei judec@toriei de ocol, s-a fost incvartirat judec@-torul de ocol Bereczky, cu întreaga sa familie }i neamurile refugiate din alte locuri afamiliei sale, astfel c@ edificiul judec@toriei seam@n@ mai mult a hotel decât la un localoficios. Am sosit la 12.ê a.m. la Hida }i în birouri am g@sit paturi desf@cute }i sofelea}ternute ca paturi, a}a cum le l@sase cei care au dormit în ele }i se vedea c@ nu eraup@r@site decât cu foarte pu]in înaintea sosirii noastre. Astfel, judec@torul nu m-a pututprimi în biroul s@u oficios, fiindc@ nici nu mai avea atare birou, ocupat fiind }i acelade familie }i oaspe]i, odaia celui de al doilea judec@tor înc@ era deranjat@, a}a c@ amputut intra numai în biroul c@r]ilor funduare, unde am redactat procesul-verbal }i amf@cut preluarea.

Cum reiese din procesul verbal al@turat, un singur func]ionar a depus jur@mântuloficios, respective, declara]ia solemn@, constatând astfel c@, de}i înainte cu câtevas@pt@mâni întreg personalul declarase c@ r@mâne în serviciu, cu ocazia prelu@rii, to]i

Page 250: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

252

GHEORGHE IANCU

ceilal]i func]ionari s-au solidarizat în a p@r@si serviciul }i a denega depunerea jur@-mântului oficios, ori m@car a declara]iei solemne.

Aceast@ împrejurare am explicat-o prin faptul c@ judec@torul Bereczky fusese cucâteva zile mai înainte în Cluj, unde înc@ mai func]ioneaz@, din neîn]eleasa }i admirabilaindulgen]@ a autorit@]ilor române, a}a-zisa „Maffia” func]ionarilor dezerta]i }i aici aprimit noi for]e }i resurse de rezisten]@.

Preluând judec@toria, am încredin]at zidirea }i arhiva judec@toriei singuruluifunc]ionar r@mas, dl Zoltán Szilágyi, recercând pe dl primpretor al plasei Hida, dl dr.Cristea, s@ binevoiasc@ a-l sprijini }i totodat@ a eser]a supravegherea de lips@ pân@la sosirea unui judec@tor-}ef la Hida, }i pân@ atunci r@mânând s@-mi raportezetelefonic asupra evacu@rii imediate a localit@]ilor judec@toriei din partea func]ionarilorcare au p@r@sit serviciul.

Totodat@, considerând c@ atât dispozi]iile noii legi electorale cât }i a celei agrare,în cel mai scurt timp vor fi solicitate, activitatea deplin@ a tuturor judec@torilor de ocol,}i astfel }i a aceleia din Hida, }i cunoscând lipsa extrem@ de magistra]i, de care suferim}i c@ mai cu seam@ la Hida, cu greu se vor g@si amatori, l-am rugat }i, dup@ lungi }igrele capacit@ri, mi-a }i succes, s@-l determinez pe dl Vasile Nossa, avocat în Hida,c@ la caz c@ nu vom putea trimite alt judec@tor acolo, s@ aduc@ D-sa acest serviciujusti]iei române }i s@ primeasc@ a fi }ef-judec@torul aceleia, barem pe un interval de3-4 luni, luându-i cu o cale }i jur@mântul oficios pentru a-l scuti s@ mai fac@ calea laCluj în acest scop.

Procesul-verbal asupra depunerii jur@mântului din partea D-lui dr. Nossa îl acludaci sub B, iar al d-lui Szilágyi sub C., cum }i lista de conduit@ a acestui din urm@ subD., cu rugarea s@ binevoi]i a le înainta Resortului.

Dl dr. Nossa e avocat de 7 ani, serviciul militar în r@zboi n-a f@cut, fiind foartemiop, iar informa]iunile primite de la dl prefect al jude]ului, dr. Simion T@ma} /careînc@ a fost mai înainte avocat în Hida/ sunt acelea mai bune, astfel c@-l propun cucea mai bun@ convingere pentru a fi numit }ef-judec@tor la Hida.

Pe custodele penitenciarului, Orbán, }i pe servitorul de birou, Szász, i-am îndrumatc@ de}i n-au depus jur@mânt, ca s@ r@mân@ }i pe mai departe în serviciu, pân@ vor fiînlocui]i cu al]ii.

Cluj, la 19 august 1919.Cu 9 anexe, sub ./. apoi A, A/1, A/2, A/3, A/4, B, C }i D.s.s. dr Lauren]iu Nestor, prezidentul tribunalului.Dosar 2.

140.Stimate domnule conduc@tor al judec@toriei de ocol

De}i este departe de mine gândul de a sfida m@surile luate de c@tre ConsiliulDirigent Român din Sibiu care de]ine momentan – în mod real – puterea }i de}i nudoresc s@ protestez împotriva pre}edintelui tribunalului din Cluj, numit de c@tre

Page 251: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

253

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Consiliul Dirigent Român din Sibiu, de altfel o persoan@ care se bucur@ de o stim@}i un respect deosebit din partea mea, totu}i, m@ v@d nevoit s@ declar, cu regretesincere, c@ ascultând de vocea con}tiin]ei mele care îmi interzice acest lucru, nu potdepune jur@mântul de credin]@ sau declara]ia solemn@ – pretinse de la mine, dar pecare eu le consider ca fiind gesturi timpurii – care con]in jur@mântul de fidelitate fa]@de statul român.

În calitate de func]ionar public al statului maghiar, care am depus jur@mânt decredin]@ statului maghiar, nu m@ pot ast@zi înc@ considera ca absolvit de inciden]aacestui jur@mânt, deoarece conferin]a de pace nu a decis înc@ în ceea ce prive}te noilefrontiere ale statului maghiar }i a apartenen]ei viitoare a Transilvaniei (cel pu]in nua fost publicat înc@ nimic în acest sens).

Probabil c@ decizia final@ a conferin]ei de pace va fi cunoscut@ în viitorul apropiat}i dac@ aceast@ decizie va trece Transilvania sub suveranitatea României, atunciaceast@ decizie m@ va elibera }i pe mine de prevederile jur@mântului de credin]@ fa]@de statul maghiar }i în acele condi]ii voi fi dispus s@ jur fidelitate statului român, cuatât mai mult cu cât }i eu sunt n@scut aici, am locuit întotdeauna aici, iar rela]iilefamiliale }i de rudenie m@ leag@ de aceste locuri.

Dac@, stimate domnule conduc@tor al judec@toriei de ocol, ve]i renun]a momen-tan la solicitarea de a depune jur@mântul de fidelitate sau declara]ia solemn@,respectiv, ve]i l@sa în suspensie aceast@ chestiune pân@ la decizia final@ a conferin]eide pace, sunt dispus s@-mi continui activitatea în cadrul judec@toriei de ocol, ca }ipân@ acum, cu cea mai mare h@rnicie, corectitudine }i con}tiinciozitate – chiar }i încondi]iile în care retribu]ia mea va fie re]inut@ de stat pân@ la depunerea jur@mântuluide fidelitate. În caz contrar, m@ voi supune deciziei domnului conduc@tor al jude-c@toriei de ocol – pe care mi–o va comunica în scris – }i, fie aceast@ deciziune oricâtde nefavorabil@ pentru mine, o voi respecta. Totu}i, nu voi renun]a la drepturile caremi se vor da prin decizia respectiv@.

1919, 15 septembrie. Cu stim@ deosebit@, s.s. Csányi Árpád, judec@tor de ocol.Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL TEACA

141.De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca

Conspectul

Judec@torilor }i func]ionarilor la judec@toria de ocol în Teaca, care au depusjur@mântul oficios.

1. Indrei Müller, judec@tor, 2. Iosif Kiss, notar, 3. Emil Ászmán, conduc@tor decarte funduar@, 4. Johann Wagner, prim-oficial, 5. Mih@il@ Barthmes, cancelist, 6.

Page 252: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

254

GHEORGHE IANCU

Alexandru Orbok, suboficial, 7. Mih@il@ Czaig, manipulant , 8. Mih@il@ Thumes,manipulant, 9. George Gergely, vigil de temni]@, 10. {tefan Szabó, servitor interimal.

Teaca, la 17 sept. 1919. s.s. Mihail Kasper, }[email protected] 2. Originalul în lb. maghiar@.

142.De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca1919.El.XIII.J.17.

Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului din partea lui Indrei Müller,judec@tor la judec@toria de ocol Teaca.

Dl Indrei Müller depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:„Eu Indrei Müller jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui

Ferdinand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]eleConsiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunilece îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s.Indrei Müller.

Dup@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Indrei Müller; s.s. MihailKasper, }eful judec@toriei; s.s. Johann Wagner, notar.

Dosar 2.

143.De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca1919.El.XIII.K.2.

Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului din partea lui Iosif Kissnotar la judec@toria de ocol Teaca.

Dl Iosif Kiss depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:„Eu Iosif Kiss jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui

Ferdinand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]eleConsiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunilece îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.”s.s. Iosif Kiss.

Dup@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Kiss József; s.s. MihailKasper, }efjude; s.s. Johann Wagner, notar.

Dosar 2.

144.

Page 253: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

255

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca1919.El.XIII.P.5.

Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului din partea lui AlexandruOrbok suboficial la judec@toria de ocol Teaca.

Dl Alexandru Orbok depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:„Eu Orbok Sándor jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui

Ferdinand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]eleConsiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunilece îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s.Orbok Sándor.

Dup@ aceasta procesul verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }efuljudec@toriei; s.s. Johann Wagner, notar.

Dosar 2.145.De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca1919.El.XIII.Sz.7.

Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului din partea lui Mih@il@ Czaigmanipulant la judec@toria de ocol Teaca.

Dl Mih@il@ Czaig depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:„Eu Czaig Mihály jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand

I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent}i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate}i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s. Czaig Mihály.

Dup@ aceasta procesul verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }eful judec@-toriei; s.s. Johann Wagner, notar.

Dosar 2.

146.De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca1919.El.XIII.T.8.

Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului din partea lui Mih@il@Thumes manipulant la judec@toria de ocol Teaca.

Dl Mih@il@ Thumes depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:

Page 254: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

256

GHEORGHE IANCU

„Eu Thumes Mihály jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios RegeluiFerdinand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]eleConsiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunilece îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s.Thumes Mihály.

Dup@ aceasta procesul verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }eful judec@-toriei; s.s. Johann Wagner, notar.

Dosar 2.

147.De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca1919.El.XIII.L.3.

Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului oficios din partea lui EmilÁszmán conduc@tor la cartea funduar@ din Teaca.

Dl Emil Aszman depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:„Eu Ászmán Emil jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand

I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent}i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate}i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s. Ászmán Emil.

Dup@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }eful judec@-toriei; s.s. Johann Wagner, notar.

Dosar 2.

148.De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca1919.El.XIII.N.4.

Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului oficios din partea lui JohannWagner, primoficial la judec@toria de ocol Teaca.

Dl Johann Wagner depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:„Eu Johann Wagner jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdi-

nand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s. Johann Wagner.

Dup@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }eful judec@-toriei; s.s. Alexandru Orbok, notar.

Dosar 2.

Page 255: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

257

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

149.De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca1919.El.XIII.P.5.

Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului oficios din partea lui Mih@il@Barthmes, cancelist la judec@toria de ocol Teaca.

Dl Mih@il@ Barthmes depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:„Eu Barthmes Mihály jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui

Ferdinand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]eleConsiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunilece îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s.Barthmes Mihály.

Dup@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }eful judec@-toriei; s.s. Johann Wagner, notar.

Dosar 2.150.De la }eful judec@toriei de ocol în Teaca.1919.El.XIII.I.17.

D-lui Prezident al Tribunalului Cluj,

Înaintez, exemplarele originale ale proceselor-verbale întocmite cu prilejul depuneriijur@mântului de fidelitate de c@tre func]ionarii din judec@toria de ocol aflat@ sub condu-cerea mea, respectiv judec@torul Indrei Müller, notarul Iosif Kiss, conduc@torul la carteafunduar@ Emil Ászmán, primoficialul Johann Wagner }i cancelistul Mih@il@ Barthmes.

Totodat@, raportez c@ dintre func]ionarii din cadrul judec@toriei de ocol aflat@ subconducerea mea au refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate judec@torul de ocolCsányi Árpád }i servitorul {tefan Székely. Ca urmare a refuzului de a depunejur@mântul de fidelitate eu le-am comunicat respectivilor func]ionari c@ potrivit deciziilorConsiliului Dirigent ei sunt considera]i a fi depu}i din func]iile lor }i trebuie s@ p@r@seasc@localul judec@toriei de ocol, la care judec@torul de ocol Csányi Árpád mi-a remis notaal@turat@ }i m-a rugat s@ o transmit domnului pre}edinte al tribunalului, ar@tând c@ pân@la decizia pre}edintelui nu va îndeplini atribu]iile din cadrul judec@toriei de ocol. Osolicitare asem@n@toare mi-a fost înaintat@ }i de servitorul {tefan Székely.

De}i eu regret plecarea acestor doi func]ionari din cadrul judec@toriei de ocol,totu}i, având în vedere faptul c@ ceilal]i func]ionari ai judec@toriei de ocol au depusjur@mântul de fidelitate prescris, consider c@ solicitarea lor de amânare a depuneriijur@mântului de fidelitate pân@ la decizia Conferin]ei de Pace nu poate fi amânat@}i în consecin]@ trebuie s@ soma]i s@-}i predea func]iile în cadrul judec@toriei de ocol}i s@ p@r@seasc@ localul acesteia.

Rog decizia urgent@ a domnului Pre}edinte.

Page 256: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

258

GHEORGHE IANCU

Teaca la 17 septembrie 1919, s.s. Mihai Kasper }[email protected] 14 acluze sub A-Ps.s. dr. Lauren]iu Nestor, prezidentul tribunalului .Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

151.De la Prezidentul Tribunalului ClujNr.XIX.H.11-1919.Prez.

D-Sale Dlui {ef al Resortului de Justi]ie SibiuDomnule Ministru,

Al@turat sub B, am onoare a V@ su}terne raportul dlui }efjudec@tor al judec@torieide ocol din Teaca, asupra depunerii jur@mântului oficios din partea magistra]ilor }ifunc]ionarilor judiciari de acolo, cu anexele de sub B, C, D, E, F, G, H, I, L, M, N }iO, cu procesele verbale luate asupra actului depunerii jur@mântului din partea dluiIndrei Müller magistrat, Iosif Kiss notar, Emil Ászmán conduc@tor de c@r]i funduare}i Mihail Barthmes cancelist, Alexandru Orbok suboficial, Mihail Czaig manipulant,Mihail Thumes manipulant, George Gergely vigil la penitenciar, {tefan Szabó }i{tefan Székely servitori de birou, apoi sub P, mo]iunea judec@torului Árpád Csányi,în care î}i motiveaz@ denegarea depunerii acestui jur@mânt, observând c@ am îndrumatimediat telefonic pe dl }efjudec@tor de acolo s@ demisioneze numaidecât pe dl Csányi}i dac@ este nevoie s@-l dep@rteze chiar din oficiul judec@toriei de ocol, neputându-seînchipui }i nici permite, ca un func]ionar de Stat, mai ales un magistrat, s@-}i poat@exercita func]iunea f@r@ a fi depus jur@mântul oficios.

Mai observ c@ su}ternerea acestor procese verbale a întârziat fiindu-mi su}ternuteîn trei rate de la Judec@toria de ocol Teaca.

Cluj, la 22 octombrie 1919.Dosar 2.

CURTEA DE APEL TÂRGU MURE{

152.De la pre}edintele Cur]ii de ApelTârgu Mure}1919.XX.Z.2.

Ca urmare a ordonan]ei nr. 121-1919 J. pre}. emis@ de Consiliul Dirigent romândin Sibiu am preluat Curtea de Apel Târgu Mure} al c@rui pre}edinte am fost numit.

Solicit Excelen]ei Voastre ca „potrivit prevederilor ordonan]ei privind depunereajur@mântului de fidelitate” s@ binevoiasc@ s@ asiste în data de 20 martie, ora 10, la

Page 257: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

259

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

solemnitatea depunerii jur@mântului de fidelitate, ce va avea loc în sala de Consiliua Cur]ii de Apel.

Conform prevederilor dispozi]iei mai sus men]ionate, neparticiparea la aceast@solemnitate va fi considerat@ ca refuz al prest@rii jur@mântului de fidelitate. Iar cel carerefuz@ prestarea jur@mântului de fidelitate î}i pierde func]ia iar dreptul de pensionarenu va fi recunoscut de c@tre statul român.

Târgu Mure}, 18 martie 1919s.s. Popp, pre}edintele Cur]ii de Apel.Dosar 5.

153.Proces-Verbal

Încheiat la 7/20 Martie 1919, prin pre}edintele Cur]ii de Apel din Târgul-Mure}ului,despre denegarea jur@mântului nou din partea judec@torilor de la aceast@ Curte }iprocurorii procuraturei supreme.

Dup@ ce judec@torii }i procurorii aminti]i }i anume: pre}edintele de senat: GöldnerKároly, judec@torii cu rang de cons. Jakab Rudolf, Dr. Simó Balázs, Végh Ferencz;judec@torii: Csipkés Árpád, Széplaki Ödön, Császár Béla, Lokodi Géza, Bella Ede,dr. Csiky Kálmán, Orosz Mihály, Lázár Kálmán }i dr. Galló Jenõ, procurorul supremBodó Sándor }i substitutul s@u: Sztupjar Samu nu s-au prezentat la }edin]a plenar@convocat@ în sensul scrisoarei ad Nr. 121/919, just. din 8 februarie 1919, a domnului}ef a Resortului de Justi]ie, am convocat pentru azi la orele 10 o nou@ }edin]@ plenar@,la care am invitat susnumi]ii domni prin invitarea de sub Nr. Prezidial XX.Z.2. aciacludat@ sub ./. în scris. - Invit@rile au fost la timp admanuate, ce atesteaz@ coalelede sub 2, 3, 4 de înmanuare. –

Invita]ii domni nu s-au prezentat, nici nu }i-au motivat absentarea.Prin urmare constat în în]@lesul scriptei mai sus amintite c@ numi]ii au denegat depu-

nerea jur@mântului prescris în § 4 al ordonan]ei resortului de justi]ie de sub Nr. 121.Despre ce am încheiat acest proces verbal. – Pre}edintele s.s. Popp.Dosar 5.

154.Pre}edintele Cur]ii de Apel Târgul-Mure}.Nr. Pres. XX.Z.6.

C@tre, Consiliul Dirigent, Resortul Justi]iei, Sibiu.

La ordinul din 8 februarie 1919 ad. No. 121 just. raportez:1.Preluarea oficiului prezidial s-a f@cut în 5/18 Martie aplicându-se for]@ în effigio,

dup@ ce pre}edintele a declarat c@ numai for]ei cedeaz@. Drept preluare s-au dresatprocese-verbale atât prin fostul pre}edinte, cât }i prin mine.

Page 258: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

260

GHEORGHE IANCU

2.Pre}edintele a denegat depunerea jur@mântului.3.Secretarul presidial, judec@torul Szirmay István asemenea, }i totodat@ a cerut,

c@ fiind postul s@u de încredere, s@ fie absolvat de agende }i pân@ la sosirea nouluisecretar, obligându-se c@ la acesta îi va preda la timpul s@u agendele în toat@ regula.Cererea i-am împlinit-o.

4.Judec@torii }i procurorii invita]i în scris la depunerea jur@mântului, conformprocesului-verbal acludat sub A., au denegat depunerea jur@mântului.

5.Notarii de senat dr. Friedrich Péter, dr. Rutter Kálmán }i dr. Gábos István, dela cari nu am poftit nici jur@mânt, nici declara]ia solemn@, de}i i-am obligat a-}i faceserviciul, nu s-au mai prezentat în oficiu. Prin urmare i-am provocat în ziua de ieri,în scris cu ordinul nr. XX.Z.1, ca s@ se prezinte imediat în oficiu, dar nu s-au prezentatnici azi.

6.Func]ionarii subalterni: Vékony József, Sipos Béla, Tóth Gyula, Pandula Károly}i diurnista Várbeli Eszter în ziua de 20 martie nu s-au mai prezentat în oficiu.

Provocându-i sub Nr. XX.Z.1., în scris, ca s@ se prezinte }i s@-}i continue activitatea,punându-le în vedere, c@ la caz contrar, voi dispune s@ fie excorta]i, în 21 curent s-au}i prezentat la serviciu, dar au cerut s@ fie aplicat@ }i fa]@ de ei for]@ în effigio, ca în cazul,dac@ cândva ar mai putea fi tra}i la r@spundere din partea guvernului maghiar, s@ fieacoperi]i. Eu aflând, c@ numi]ii func]ionari ar fi aplica]i a servi }i mai departe, dar suntteroriza]i din partea concet@]enilor lor, am satisf@cut dorin]ei lor, ordonând, ca sergentulde poli]ie trimis din partea poli]iei, s@ ating@ um@rul fiec@ruia în semn de aplicare defor]@. De atunci ei î}i fac slujba.

Observ, c@ directorul suprem de cancelarie î}i prevede oficiul }i de la preluareîn conce punctuos.-

Directorul de cancelarie Bodola Gyula e morbos de moarte, iar diurnista ÉrsekÁgnes zace [email protected]

7.Servitorii î}i fac slujba regulat. II.Sub B, aclud conspectul magistra]ilor }i func]ionarilor din care se vede }i acea,

c@ cari posed limba român@. Despre aceia, cari ar fi manifestat o atitudine contrar@,înc@ nu am informa]ii, deci voi raporta ulterior.

III.Dup@ ce fo}tii judec@tori to]i au denegat jur@mântul, chiar }i domnul pre}edintede senat Carol Göldner, care în conspectul magistra]ilor a fost designat ca unul dintrejudec@tori, iar judec@torii nou numi]i, dnii dr. Ioan Popovici }i dr. Nicolae St@nil@ înc@nu s-au prezentat, nu am la dispozi]ie judec@torii de lips@ pentru a putea forma momen-tan cel pu]in un senat, care s@ rezolve cauzele urgente, ce pot fi su}ternute, m@ rog, s@se ia m@surile de lips@, c@ cel pu]in doi judec@tori }i un notar de senat s@ se prezinteaici f@r@ întârziere.

Pentru viitorul cel mai apropiat va fi neap@rat de lips@, formarea altor dou@senate, unul civil }i unul criminal, fiind deja acum restan]@ în cauze civile 94, iarcriminale 40, nenum@rând cauzele suspendate. Binevoi]i deci a denumi un pre}edintede senat, cel pu]in înc@ 3 juzi }i un notar, eventual a lua m@suri în contra notarilorde senat reniten]i.

Page 259: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

261

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

În fine m@ rog, s@ fie denumit secretarul prezidial f@r@ întârziere.Târgul-Mure}ului, la 9/22 Martie 1919.- Pre}edinte: s.s. Romul Popp.Dosar 5.

TRIBUNALUL DUMBR~VENI

155.1919.El.I.A.1

Proces Verbal

Luat în 10 Martie 1919, st.n. în chestia prelu@rii oficiului preziden]ial la tribunaluldin Iba}fal@u pe baza ordonan]ei Nr.121/1919, just. a Consiliului Dirigent Român,Resortul Justi]iei Sibiu.-

Prezen]i:dr. Simeon Che]ian, ca pre}edintele subscrisului tribunal, dr. Ioan Roman, ca

protocolist, dr. Dionisie Roman, prefectul jude]ului Târnava-Mare, dr. Marcian C@lu]iuprefectul jude]ului Târnava-Mic@, - Kovácsy Albert fostul pre}edinte al tribunalului,denumit de guvernul maghiar }i consilier la Curtea de Casa]ie.-

Prezentându-se Dl dr. Simeon Che]ian în societatea susnumi]ilor domni prefec]i,în cancelaria prezidial@ a tribunalului, unde a aflat pe dl Kovácsy Albert pre}edinte,îi comunic@, c@ Consiliul Dirigent Român din Sibiu, l-a denumit pe domnia Sa depre}edinte la acest tribunal.- Îi comunic@ mai departe Decretul No. 1 }i din ordonan]aNr. 121/1919 p@r]ile referitoare la oficiul preziden]ial, mai departe îi comunic@ c@,domnia-Sa este concediat pe timp nedeterminat, îns@ întrucât depune jur@mântul,în scurt timp chestiunea pension@rii, eventual a transfer@rii va fi rezolvat@ de Dl }efal Resortului de Justi]ie.-

Dup@ acestea invit@ Pre}edintele pe Dl Kovácsy Albert, ca s@-i predea oficiulprezidial, precum }i averea, respective valorile, ce cad sub administra]ia prezidentuluide tribunal.-

Dl Kovácsy Albert la aceasta face urm@toarea declara]ie:„Eu de la Autorit@]ile mele superioare de pân@ acuma, nu am nici-o îndrumare

ca s@ predau cuiva oficiul prezidial, deci din buna mea voe nu sunt dispus a-l preda;îns@, dac@ DVoastr@, cu provocare la ordinul Consiliului Dirigent Român, ResortulJusti]iei o cere]i aceasta, sunt aplecat a preda oficiul prezidial, precum }i averea }ivalorile, ce cad sub administrarea pre}edintelui, la pre}edintele denumit din parteaConsiliului Dirigent Român.- Eu nu sunt dispus a depune nici-un jur@mânt, de vremece, eu deja în luna februarie a.c. mi-am înaintat cererea mea pentru pensionare, laforurile guvernului maghiar }i a}tept numai rezolvarea acestei cereri, f@r@ a aveainten]iunea de a mai servi pe terenul justi]iar, c@ci am servit deja 41 ani”.-

In urma acestora se purcede la predarea oficiului prezidial }i a valorilor }i lucruriloradministrate de pre}edintele tribunalului.

Dl Kovácsy Albert pred@ Dlui Simeon Che]ian:

Page 260: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

262

GHEORGHE IANCU

I. Mobilele cuprinse în inventarul tribunalului, f@cut pe anii 1915-1920, despremobilele de cancelarie }i obiectele de adjustare a cancelariilor, cuprinse sub grupurileI-XLIX }i grupul I titlul Diverse Nr. poz. 1-21.-

II. C@r]ile }i revistele cuprinse în inventariul tribunalului pe anii 1915-1920, scrisesub grupurile I-XII.-

III. Obiectele p@strate la tribunal ca „corpus delicti” scrise în pozi]iile 1-142 aregistrului a acestor obiecte, excep]ionând pe acelea, cari dup@ notele scrise în acestregistru, pân@ azi deja s-au [email protected]

IV. Depozitele prezidiale cuprinse în registrul acestor depozite sub pozi]. 1-146,cu excep]iunea acelora, cari dup@ notele }i reversele induse în acest registru, pân@in ziua de azi au fost [email protected]

V. Notele de garan]@ (2 buc@]i) estr@date de firma Chrestol }i Gaál zidari, ambeleîmpreun@ despre suma 13.715 cor., cari se p@streaz@ în casa [email protected]

VI. Protocoalele de eviden]iare a matriculelor }i listelor de conduit@ a func]io-narilor }i a celor 8 judec@tori, apar]in@toare acestui tribunal.-

VII. Ratiociniile, precum }i adnexele referitoare la intratele }i ie}itele birouluiprezidial }i a fondurilor administrate de pre}edinte, constatându-se, c@ în numerarnu se afl@ nimic.-

VIII. Cheile dela casa wertheimian@ în duplicat.-Dup@ cetire s-a subscris de cei prezen]i.- D.c.s.s.s. dr. Ioan Roman protocolist, dr. Dionisie Roman, s.s. dr. Marcian C@lu]iu, s.s.

dr. Che]ian, s.s. Kovácsy Albert.Dosar 5.

156.1919 Pr. I.A.11.

Ilustr@]ei Sale Domnului,dr. Aurel Laz@r }eful Resortului Justi]iei, Sibiu.-

Ilustrisime D-le {ef de Resort !

Domnul prefect al jude]ului Târnava-Mare în 8 l c. m-a avizat c@ on. ConsiliulDirigent m-a denumit de pre}edinte al tribunalului Iba}fal@u, }i m-a invitat ca dejaîn 10 l.c. s@ preiau oficiul prezidial.

În urma acesteia nemaiavând timp de a-mi face datoria, ca mai întâiu s@ m@prezint la Domnia Voastr@, m-am prezentat în 10 l.c. la Iba}fal@u, unde în prezen]adomnilor prefec]i dr. Dionisie Roman }i dr. Marcian C@lu]iu, am preluat oficiul depre}edinte al tribunalului.

Modul, cum a decurs aceast@ preluare }i declara]iile f@cute de fostul pre}edinte,Ve]i binevoi a-le ceti din procesul-verbal adnexat sub 1./..-

Pe judec@tori nu i-am invitat la jur@mânt pe aceea}i zi. {tiam adec@ acea, c@ suntdeci}i to]i judec@torii }i func]ionarii ca s@ p@r@seasc@ Tribunalul }i voiam deci, ca mai

Page 261: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

263

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

întâi s@ încerc, ca pe aceia, cu cari aveam oare}care leg@tur@ de prietenie, }i desprecari }tiam, c@ sunt buni judec@tori s@-i înduplec ca s@ r@mân@ în oficiu.

Voiam deci, ca numai în 13 l.c. s@-i invit pe judec@tori la depunerea jur@mântului.Mi-a ajuns îns@ la cuno}tin]@ în 11 l.c. înainte de amiazi, c@ un senat al tribunaluluia dresat procesul-verbal sub 2./..-

În urma acesteia în 11 l.c. i-am invitat pe to]i judec@torii de la tribunal, cu excep]iajudec@torului dr. Aloisiu Kerner, care este în concediu }i Zsakó Andor, care este înc@prisoner în Rusia.- Neinvita]i s-au prezentat }i judec@torii Sziklay Dezsõ }i Száva Antalde la Judec@toria de ocol din Iba}fal@u. Cele întâmplate }i declara]iile judec@torilorle Ve]i afla în procesul verbal adnexat sub 3./..-

F@cându-le la judec@tori observarea c@ eu din celea predate de ei, am impresia, c@chiar }i la cazul, c@ nu li s-ar cere jur@mântul oficial, nu ar fi dispu}i a servi la Justi]ia ajuns@sub imperiul Consiliului Dirigent, judec@torii au declarat c@ nici f@r@ jur@mânt nu suntdispu}i a servi sub Consiliul Dirigent. Aceast@ declara]ie am luat-o în procesul-verbal.

Tot în 11 l.c. am invitat personalul auxiliar }i de administra]ie, scriitorii }i diurni}tii,precum }i pe servitori. Declara]iile acestora se cuprind în procesele verbale adnexesub 4./. }i 5.

Pe procurori nu i-am invitat deodat@ cu judec@torii, fiindc@ dl procuror dr. ErichSchuller înc@ nu venise }i voiam, ca procurorii cu personalul lor s@ r@mân@ în oficiupân@ ce va sosi dl dr. Schuller. De aceasta avem lips@, pentru a încunjura încurc@tura,ce în lipsa de procuror }i a pârc@labilor ni-ar fi putut cauza cauzele penale urgente.

În 13 l.c. a sosit dl primprocuror dr. Erich Schuller, care a depus jur@mântuloficios, dup@ cum arat@ procesul-verbal anexat sub 6./.

Tot în 13 l.c. am invitat pe procurorii Makkai Jenõ }i Bárdocz Árpád. Ca }i ceilal]i,}i ei au denegat depunerea jur@mântului }i au declarat, c@ nici chiar dac@ nu li s-arcere jur@mântul, nu sunt dispu}i a servi Consiliul Dirigent.

Declaratiile date de ace}tia ve]i binevoi a-le ceti din procesul verbal adnexat sub 7./.Din celea predate mai sus, este evident, c@ judec@torii de împreun@ cu func]ionarii,

diurni}tii }i servitorii tribunalului s-au în]eles anume, ca nici unul s@ nu r@mân@ în oficiu,ceea ce au }i f@cut. Ei adec@ credeau }i aceasta o vorbeau }i în public c@ Justi]ia român@nici dou@ zile nu se va putea sus]inea la tribunalul din Iba}fal@u. Acum îns@ ni-auprelungit termenul de 2 zile la trei s@pt@mâni dup@ ce v@d, c@ înc@ nici o pertractarenu am amânat, }i c@ Justi]ia func]ioneaz@ cu toate c@ judec@torii în a}teptarea prelu@reitribunalului anume au pus mai multe pertract@ri pe luna aceasta.

Cum am amintit mai sus, am încercat, ca pe unii dintre judec@tori s@-i înduplec,a r@mânea în oficiu. Mi-a succes îns@ aceasta numai fa]@ de dr. Aloisiu Kerner. Acestaacum e în concediu, dar a declarat c@ el mai târziu va depune jur@mântul, de vremece este decis a r@mânea în serviciul Justi]iei române.

Impresia ce mi-am câ}tigat-o din vorbele acestui judec@tor este c@ el ar depune }iacum jur@mântul, numai cât se teme de boicotul social al tovar@}ilor s@i. Fa]@ de jude-c@torul dr. Kerner nu am aplicat riguros instruc]iile ce mi le-a]i dat, deoarece este un

Page 262: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

264

GHEORGHE IANCU

judec@tor foarte talentat }i sârguincios, chiar de acea nu a} vrea ca s@-l pierdem. L-aml@sat deci deocamdat@ în pace }i-l voi chema la depunerea jur@mântului mai târziu.

Justi]ia la judec@torii înc@ nu s-a preluat decât la Iba}fal@u }i Husus@u, deopartefiindc@ de judec@torii denumi]i pentru Sighi}oara }i Sânm@rtin am avut lips@ urgent@la tribunal, de alt@ parte din acel motiv c@ judec@torul dr. Paul Petersberger numaiazi s-a declarat c@ prime}te postul de judec@tor }ef la Cohalm.

Notarul public din Iba}fal@u de asemenea a denegat depunerea jur@mântului,ceea ce apare din procesul-verbal adnexat sub 8./..

Ce prive}te pe judec@torii }i func]ionarii care au p@r@sit tribunalul, aici se sus]ine,c@ ar fi prev@zu]i cu bani din partea guvernului maghiar.

A}a cred, c@ contra notarilor de la tribunal, scriitorilor, diurni}tilor }i servitorilor devreme ce acestora nu li s-a cerut nici jur@mântul }i nici promisiunea solemn@ }i cu toateacestea au p@r@sit oficiul, s@ se pun@ în curgere procedura criminal@ pe baza § 481 dinlegea penal@. În scopul acesta nu am f@cut înc@ nimica, crezând, c@ DVoastr@ poatedin considera]ii de ordin politic nu o ve]i aproba aceasta. Întrucât îns@ nu voi primi alt@îndrumare, voi recerca procurorul s@ pun@ în curgere procedura penal@ contra func]io-narilor auxiliari }i a celorlal]i func]ionari, care f@r@ motiv just au p@r@sit oficiul.

Referitor la dispozi]iile cuprinse în punct. 1-4 a scrisoarei Dvoastre Nr. 121/1919din 8 Februarie a.c. acum înc@ nu V@ pot da r@spuns, fiindc@ nu am nici timpul fizicnecesar pentru lucrul acesta }i nici personalul de [email protected]

Referitor la punct. 5 din aceea}i scrisoare V@ comunic c@ dimpreun@ cu ceilal]ijudec@tori }i judec@torul de instruc]ie Fülöp Imre a p@r@sit oficiul, deci acum judec@torde instruc]ie nu avem.

Cu agendele judec@torului de instruc]ie am încredin]at în mod provizoriu pe dljudec@tor }ef denumit la Diciosânm@rtin [Târn@veni] dr. Nicolae Solomon. Aceast@dispozi]ie era de lips@, de vreme ce erau a se ispr@vi cauze ce dup@ dispozi]iile cuprinseîn procedura penal@ nu sufer nici-o amânare.

Pentru ca serviciul justi]iar s@ nu sufere piedici, nici m@car pe o zi }i ca s@-i lipsimpe unguri de satisfac]ia a vedea încurc@tura ce au voit s@ o produc@, am f@cut urm@-toarele dispozi]iuni:

Pe domnii judec@tori dr. Nicolae Solomon denumit judec@tor }ef la Diciosân-m@rtin, dr. Romul Moldovan judec@tor }ef la Sighi}oara, dr. Ioan Roman judec@tor}ef la Iba}fal@u i-am invitat, ca s@ r@mân@ deocamdat@ în Iba}fal@u }i s@ fac@ serviciude judec@tor la Tribunal pân@ ce vor fi denumi]i judec@torii Tribunalului.

Pe dl dr. Nicolae Solomon l-am încredin]at cu agendele judec@torului de instruc]ie,cu ceilal]i doi am compus senatul }i am ]inut pertract@rile civile. Pertract@rile civile.-Pertract@rile penale nu le-am putut ]inea din motivul c@ dintre procurorii Makkai }iBárdocz nici unul nu a voit s@ se prezinte la pertractare.

Pe notar la tribunal am aplicat pe dl Emil Dan candidat de advocat, care interimala primit acest post, ca s@ ne ajute a putea încunjura încurc@tura, ce au voit s@ oproduc@ func]ionarii unguri.

Page 263: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

265

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Am dispus pe cancelistul Francisc Vándori de la Judec@toria din Agnita la Tribunaluldin Iba}fal@u. Pe acesta l-am încredin]at cu agendele directorului de cancelarie }i cuconducerea tuturor registrelor }i cu instruarea diurni}tilor, ce i-am denumit acum. Totacesta înregistreaz@ }i la foaia funduar@. Pe lâng@ ace}]ia am denumit diurni}tii }iservitorii numi]i în lista al@turat@ sub 9./. }i cu aprobarea ulterioar@ perspective însperan]@, c@ Domnia Voastr@ îi Ve]i denumi, am încredin]at cu conducerea postuluide inspector al temni]elor pe Ioan Cri}an,

Denumirea p@zitorilor de la temni]@, ce e drept cade în competin]a procuroruluisuprem de la Curtea de Apel.- Dar de vreme ce p@zitorii de pân@ acum }i-au p@r@sitoficiul, nu mai era timp, s@ a}tept@m denumirea din partea procurorului suprem.-Astfel cu aprobarea ulterioar@ I-am denumit eu în con]elegere cu dl primprocuror dr.Schuller.-

Dup@ acestea în interesul mersului normal al justi]iei V@ rog a binevoi:1.S@ denumi]i cel pu]in 4 (patru) judec@tori }i 2 notari la tribunal }i doi scriitori

cu prax@;2.S@ denumi]i un judec@tor de instruc]ie;3.S@ denumi]i de conduc@tor la foile funduare în Iba}fal@u pe Francisc Vándori,

care în strâmtoarea care am ajuns ne-a f@cut servicii foarte pre]ioase;4.S@ denumi]i pe Petre Nicolescu de oficiant de cancelarie;5.S@ numi]i pe Ioan Cri}an de custode al temni]elor;6.S@ m@ autoriza]i, ca domnului Emil Dan aplicat ca interimal ca notar s@-i pot

pl@ti din cassa Tribunalului atât, cât i-se cuvine la zi la un notar de tribunal, plusdiurnele urcate conform ordina]iunilor în vigoare;

7.S@ aproba]i denumirile }i dispozi]iile f@cute din partea mea;8.S@ dispune]i ce procedur@ am s@ urmez fa]@ de notarul public, care a denegat

jur@mântul.- Fa]@ de acesta deocamdat@ am dispus ca s@ i-se ieie sigiliul oficios }il-am oprit de a mai func]iona pân@ la alt@ dispozi]ie a DVoastre.-

9.S@ dispune]i, ca tinerii, care au absolvit drepturile, s@ fie absolvi]i dela posturilede subcomisari }i alte ocupa]iuni de la alimenta]ie.- Astfel în Sighi}oara ca subco-misari de alimenta]ie sunt aplica]i doi juri}ti, unul pentru ora} }i altul pentru plasaSighi}oara.- Despre ace}tia am cuno}tin]@, c@ au avut inten]iunea de a trece la Justi]ie.-Vor mai fi }i al]ii ca }i ace}tia aplica]i la alimenta]ie, unde nu este nici o lips@, ca s@fie aplica]i juri}ti atunci când Justi]ia are lips@ de ei.- De sine în]eles, c@ pân@ cândtinerii absolven]i de jur@ au ocaziune de a putea face câ}tiguri bune la alimenta]ie, -nu se îndeamn@ s@ treac@ în serviciul Justi]iei, iar deda]i odat@ cu venite mari, atuncicând la alimenta]ie nu va mai fi lips@ de ei, }i vor voi s@ treac@ la Justi]ie, vor aveaaspira]iuni exagerate.-

10.S@ dispune]i ca s@ se ieie jur@mântul }i de la advoca]i.-Aceasta o aflu de lips@, pentru c@ advoca]ii unguri direct }i indirect agit@ partidele

contra Justi]iei române.-Primi]i Domnule }ef asigurarea deosebitei mele stime:Iba}fal@u, la 14 martie 1919. s.s. dr. Simeon Che]ian, pre}edintele Tribunalului.

Page 264: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

266

GHEORGHE IANCU

Dosar 5.

TRIBUNALUL TÂRGU MURE{

157.Proces-Verbal

Întocmit la Târgu Mure}, în data de 15 martie, în chestiunea solicit@rii ConsiliuluiDirigent Român din Sibiu, referitoare la predarea conducerii tribunalului

Au fost prezen]i:dr. Konczvald Endre, pre}edintele tribunalului; Márton Imre, pre}edintele senatului

tribunalului; dr. Medgyesy Ferencz, judec@tor de tribunal.dr. Vescan Ioan, prefectul ora}ului }i al jude]ului Mure}-Turda; dr. Suciu Victor,

subprefectul jude]ului Mure}-Turda; Repede Gheorghe, numit pre}edinte al tribunaluluide c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu; dr. Albu Cornel, procurorul numit de c@treConsiliul Dirigent Român din Sibiu; dr. Eugen Branea, consilier de prefectur@; TheodorPa}ca, locotenent regal român.

Dintre cei prezen]i, dl. Repede Gheorghe – care era cunoscut personal de maimult timp de pre}edintele tribunalului }i de dr. Medgyesy Ferencz – declar@ c@ el afost numit pre}edinte al tribunalului din Târgu Mure} în virtutea dispozi]iei nr. 121/1919 din 8 februarie, a Resortului de justi]ie din cadrul Consiliului Dirigent Romândin Sibiu }i solicit@ actualului pre}edinte de tribunal, în conformitate cu dispozi]ia}efului Resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent, predarea neîntârziat@ aconducerii tribunalului din Târgu Mure} – subordonat administra]iei juridice a statuluiromân – a cl@dirii tribunalului, împreun@ cu toate inventarele, fondurile de bani }ivalorile oficiale, respectiv, a actelor oficiale, a c@r]ilor }i a proceselor-verbale.

În urma acestei solicit@ri, dr. Konczvald Endre a declarat c@ Transilvania }i, prinurmare, }i teritoriul de jurisdic]ie al tribunalului din Târgu Mure}, în conformitate cuprevederile articolelor nr. 7 din 1848 }i nr. XLIII din 1868 ale parlamentului maghiar,respectiv, nr. I din 1848 a dietei din Transilvania, constituie teritoriu inseparabil alUngariei }i, în consecin]@, se afl@ sub autoritatea guvernului republicii maghiare.

Întrucât discu]iile din cadrul Conferin]ei de Pace de la Paris – ini]iate în urmaîncheierii armisti]iului cu statele inamice – nu au decis înc@ anexarea acestui teritoriuunui alt stat }i având în vedere prescrip]iile articolului de lege nr. XLIII din 1913 privindînarticularea conven]iilor interna]ionale adoptate la Haga în 1899 }i 1907 – recunoscute}i de c@tre statul român – el nu poate recunoa}te autoritatea statului român }i, prinurmare, se vede nevoit s@ protesteze fa]@ de subordonarea de c@tre statul român atribunalului }i s@ refuze predarea conducerii tribunalului, cu atât mai mult cu cât doarjudec@toria penal@ sau disciplinar@ sunt împuternicite de a-l îndep@rta din func]ia sade pre}edinte al tribunalului.

Dl Repede Gheorghe, fa]@ de protestul pre}edintelui tribunalului, Dr. KonczvaldEndre }i fa]@ de refuzul acestuia de a preda – la solicitatrea sa – conducerea tribunalului,

Page 265: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

267

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

cere domnului prefect dr. Vescan Ioan, prezent la fa]a locului, s@ intervin@ pe lâng@ dr.Konczvald Endre în scopul pred@rii conducerii tribunalului.

La aceast@ cerere, dl prefect dr. Vescan Ioan repet@ cele afirmate de dl RepedeGheorghe }i declar@ c@ în cazul în care }i solicitarea sa va r@mâne f@r@ rezultat, va finevoit s@ dea dispozi]ie reprezentantului puterii – locotenentului regal român TheodorPa}ca - de folosire a for]ei.

Deoarece dr. Konczvald Endre a afirmat din nou c@ î}i men]ine punctul de vedereprezentat anterior, ca urmare a dispozi]iei domnului prefect, locotenentul Theodor Pa}caa atins um@rul drept al pre}edintelui tribunalului – dr. Konczvald Endre – ca semn alutiliz@rii for]ei }i i-a declarat c@ în cazul în care dr. Konczvald Endre nu se va supune acestuimod de folosire a for]ei, se va vedea nevoit s@ foloseasc@ o for]@ militar@ mai mare.

Dup@ cele întâmplate, dr. Konczvald Endre a declarat c@ cedând for]ei utilizateîmpotriva persoanei sale, pred@ domnului Repede Gheorghe – în maniera pe careo dore}te domnia sa – conducerea tribunalului, cl@direa, sumele de bani, valorile,contabilit@]ile, dot@rile, actele, c@r]ile }i procesele-verbale.

Domnul Repede Gheorghe ia la cuno}tin]a acest@ declara]ie }i preia conducereatribunalului, totodat@ îi aduce la cuno}tin]@ dr-ului Konczvald Endre c@ în conformitatecu prevederile documentului nr. 121/1919 just emis de Consiliul Dirigent Român dinSibiu, din momentul prelu@rii conducerii tribunalului, este concediat pe o perioad@ detimp nelimitat@.

În cazul în care depune jur@mântul oficial solicitat de Consiliul Dirigent Român,în cel mai scurt timp posibil, se vor îngriji ca, în conformitate cu dorin]ele sale, s@ fiepensionat sau s@ fie numit într-o func]ie corespunz@toare.

Acest proces-verbal a fost întocmit de noi în 4 exemplare originale, trei în limbamaghiar@ }i unul în limba român@ }i a fost semnat de urm@torii:

s.s. Repede Gheorghe, noul pre}edinte ale tribunalului; s.s. I. Vescan, prefect; s.s.dr. Konczvald Endre, pre}edintele tribunalului; s.s Márton Imre, pre}edintele senatuluitribunalului; s.s. dr. Medgyesy Ferencz, judec@tor de tribunal.

Dosar 5. Originalul în lb. maghiar@.

158.Pre}edintele Tribunalului Târgul-Mure}.Nr.Pres.XXVI.L.36-1919.

C@tre:Consiliul Dirigent, Resortul Justi]iei, în SibiuTârgul-Mure}, 17 Martie 1919.

Domnule Ministru,

Cu provocare la ordinul DVoastre No. 121/919, just. din 8 februarie 1919 st.n.am onoare a V@ raporta:

Page 266: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

268

GHEORGHE IANCU

Preluarea tribunalului din Târgul-Mure} am efeptuit-o în 15 martie n. 1919;referitorul proces verbal îl al@tur.

Totodat@ al@tur în original procesul verbal luat în }edin]@ plenar@ ]inut@ tot în ziuade 15 martie, din care reias@, cum c@ atât pre}edintele, cât }i judec@torii prezen]i, audenegat depunerea jur@mântului.

Din întrevederile confiden]iale avute cu unii din judec@tori, am constatat, c@ to]istau sub un „boicot” social covâr}itor, care delaturându-se cu timpul, cei mai mul]ise vor gr@bi a-}i oferi serviciul, cerând reprimirea }i rehabilitarea.

De la acest@ }edin]@ plenar@ a absentat numai judec@torul contele Nicolae Lázár,care s-a refugiat la Budapesta înc@ în timpul revolu]ionar din toamna trecut@, f@r@ amai da semn de via]@.

De la personalul ajut@tor }i manipulant n-am pretins nici jur@mânt }i nicideclara]ie solemn@, pentru a evita nepl@cerea de a-se dep@rta }i ei.

Pe pre}edintele camerei advoca]iale din loc., l-am recercat azi de-a lua jur@mântuladvoca]ilor. Cum sunt informat, advoca]ii de asemenea vor denega depunerea jur@-mântului, cu excep]ia românilor.

Pe ceilal]i obliga]i la jur@mânt, i-am convocat pe 18 martie.Raportul detaliat referitor la punctele 1-5 din ordina]iunea mai sus men]ionat@,

îl voi trimite în câteva zile.De judec@tor la tribunal am deci numai pe noul numit dr. Vasile Covrig, care

absentând în 15 martie din motive juste, va depune jur@mântul oficios în 18 martie.Ca continuitatea de drept s@ nu fie întrerupt@ }i pentru a putea rezolvi cauzele

judiciare, cari nu sufer amânare, V@ rog, s@ binevoi]i a numi }i al]i judec@tori, îndru-mându-i a-}i ocupa imediat postul.

Din partea mea propun spre urgent@ numire de judec@tor la tribunal în cla. VII ped. dr. Virgil Mure}an advocat din T@}nad, de prezinte primpretor aici în Târgul-Mure},despre care am cele mai favorabile informa]iuni }i pe care îl cunoa}tem personal eu }idl consilier ministerial dr. Cornel Cr@ciunescu, fiindu-ne coleg în gimnaz }i laUniversitate. Respectivul are 41 ani, continu@ praxa de advocat din anul 1913, ec@s@torit, având so]ie }i un copil.

De încheiere V@ rog binevoi]i a dispune ca competin]ele mele, ale d. judec@tordr. Covrig, eventual }i ale d. dr. Virgil Mure}an s@ fie asemnate, observând aci, c@eu sunt c@s@torit, tr@ind cu so]ia }i 2 copile minore /Maria }i Ana/ 12 }i 10 ani/,împreun@, iar dl judec@tor dr. Covrig este nec@s@torit.

Ar fi de dorit, cum c@ judec@torilor s@ li se asemneze }i adausul de activitate, decare au beneficiat pân@ acuma.

Procesele-verbale al@turate a le retrimite.s.s. Gheorghe Repede pre}edinte de tribunal.Dosar 5.

TRIBUNALUL MIERCUREA CIUC

159.

Page 267: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

269

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Proces-verbal

Întocmit la Miercurea Ciuc, în data de 28 iulie 1919, in chestiunea prelu@riitribunalului ca urmare a dispozi]iei nr. 3726 a Consiliului Dirigent Român

Sunt prezen]i urm@torii:Din îns@rcinarea Consiliului Dirigent: dr. Olteanu Aurel, subprefectul jude]ului

Ciuc; Alexandru Vladone, consilier principal la Curtea de conturi; maiorul de jandar-mi regal Bogdan Aurel }i Ganea Carol, directorul de cabinet al prefectului; din parteatribunalului: Csiszér János, judec@tor de tribunal, adjunctul pre}edintelui; FolkusházySándor, judec@tor de tribunal }i Berze Árpád, judec@tor de tribunal; din parteafunc]ionarilor: Lacz Sándor, director superior; Kozma József }i Csató Pál, oficialisuperiori; Fazekas Gyula, oficial de birou; László Ilona }i Nyírõ Károlin, diurniste;Kovács Márton }i Bálint János, suboficiali }i, în fine, dr. Balogh János }i dr. LõrinczyGyula, notari.

Dr. Olteanu Aurel, subprefectul jude]ului Ciuc, dup@ ce le comunic@ func]ionarilorprezen]i – verbal – prevederile dispozi]iei Consiliului Dirigent, le solicit@, pe rând,domnilor func]ionari, depunerea jur@mântului de fidelitate fa]@ de noul stat.

Func]ionarii refuz@, pe rând, depunerea jur@mântului }i, dup@ ce acestora li seatrage aten]ia în prealabil asupra consecin]elor ce rezult@ din punct de vedere juridic,ca urmare a nedepunerii jur@mântului, sunt solicita]i s@-}i predea func]iile, în sensulc@ odat@ cu men]inerea – deocamdat@ – a situa]iei actuale, predarea s@ se efectuezef@r@ inventar. La aceast@ solicitare corpul de func]ionari arat@ c@ este dispus s@efectueze predarea doar în circumstan]a utiliz@rii for]ei. Ca urmare, subprefectul puneîn vedere utilizarea for]ei, solicitând maiorului de jandarmi, Bogdan Aurel, utilizareaacesteia. Numitul maior arat@ c@ va exercita imediat for]a cu ajutorul jandarmilorafla]i la dispozi]ia sa. În consecin]@, to]i func]ionarii declar@, pe rând, c@, cedând for]eimilitare î}i predau func]ia }i biroul susnumitului subprefect f@r@ inventar }i c@ p@r@sescimediat cl@direa tribunalului.

Func]ionarii men]ioneaz@, de asemenea, faptul c@, referitor la predarea func]iilor}i a depunerii jur@mântului, dl subprefect nu a cerut nici un fel de explica]ie, astfel c@în acest@ chestiune func]ionarii nu puteau s@-}i prezinte – separat – propriile explica]ii.

În ceea ce prive}te modalitatea efectu@rii pred@rii, subprefectul – partea care preia– dispune ca predarea, deocamdat@, s@ se efectueze în bloc, f@r@ întocmirea de inventarpân@ la predarea definitiv@. Cl@direa tribunalului, ca }i birourile vor fi închise, iar cup@strarea cheilor este îns@rcinat directorul de cabinet al prefectului, Ganea Carol.

Întrucât cei prezen]i nu au avut alte observa]ii, dup@ citirea }i aprobareaprocesului verbal au semnat:

s.s. dr. Olteanu, subprefect; s.s. maior Bogdan; s.s. Ganea, director; s.s. CsiszérJános, judec@tor de tribunal, adjunctul pre}edintelui; s.s. Berze Árpád; s.s. FolkusházySándor; s.s. dr. Balogh János; s.s. dr. Lõrinczy Gyula; s.s. Fazekas Gyula; s.s. KozmaJózsef; s.s. Nyírõ Károlin; s.s. Lacz Sándor; s.s. Csató Pál; s.s. László Ilona; s.s. Bálint

Page 268: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

270

GHEORGHE IANCU

János; s.s. Kovács Márton. La declara]iile colegilor no}tri func]ionari ne al@tur@m }isemn@m ulterior procesul-verbal.

Miercurea Ciuc, 1919, 2 august 1919. s.s. László Géza; s.s. Bocskor Antal; s.s.dr. Muzsnay József; s.s. Szopos Gáspár; s.s. Sató Dénes.

Dosar 5. Originalul în lb. maghiar@.

160.Subprefectul Jude]ului CiucNr. 405.1919.

Resortul Justi]iei, Sibiu

În executarea adresei f@r@ num@r, a Cur]ii de Apel din Târgu Mure}, semnat@ depre}edintele R. Pop }i procurorul general dr. M. Grop}an, sub ./. am onoare a înaintatabloul fostului personal la tribunalul din Miercurea-Ciuc, sub .//., tabloul fostuluipersonal pe lâng@ Parchetul acestui tribunal, sub .///., tabloul fostului personal de pelâng@ Judec@toria de ocol, tot de acolo, sub .////., tabloul judec@torilor }i personaluluiauxiliar de la judec@toria de ocol din Gheorghieni, iar sub. ./////. a personalului judec@torieide ocol din Sânm@rtin.

Dup@ cum reiese din procesele-verbale 1, 2, 3, 4, 5, nici unul din ace}tifunc]ionari n-au depus jur@mântul de fidelitate.

În consecin]@, conform adresei primite, toate localurile acestei judec@torii au fostînchise, tribunalul, judec@toria de ocol }i parchetul din Miercurea-Ciucului, au fost pusesub îngrijirea dlui director de prefectur@, C. Ganea, judec@toria din Gheorgheni a r@masîn paza dlui primar dr. Emil Precup, iar acea din Sânm@rtin în a dlui primpretor G.Gábor.

O luare în primire pe lâng@ un inventar deliat }i în regul@, cu considerare la faptul,c@ prefectura noastr@ în centru, în afar@ de subprefect nu are nici un om în bran}aconceptului, nu s-a putut face. Ea se va realiza numai dup@ numirea }i sosirea nouluipersonal. Asemenea s-a constat }i numerarul g@sit în cass@, care dup@ num@rare }iînchiderea jurnalelor s-a încuiat în cassele de fier. Notez, c@ sumele acestea sunt cutotul neînsemnate.

Cum judec@toriile au fost închise, conform adresei primite, am ordonat din ziua primirei„juristi]iu”, ce am adus la cuno}tin]a publicului prin afi}e puse la intrarea judec@toriilor.

În penitenciarul tribunalului, dup@ cum se vede din tabloul anexat aici sub 6, suntdepuse în preventiv 15 persoane. În considerarea acestui fapt n-am cerut de la gardapenitenciarului, care dup@ cum reiese din anexa 7, num@r@ 10 persoane, jur@mântulde fidelitate.

Pentru acoperirea speselor împreunate cu sus]inerea penitenciarului sub rezervaaprob@rii D-Voastre, am ordonat la casieria statului din Miercurea-Ciuc ca s@ pun@la dispozi]ia personalului suma de cor. 5.000. V@ rog a-mi aproba acest pas.

V@ rog în interesul justi]iei a ne trimite de urgen]@ personal pentru acestea [email protected], la 13 august 1919. Subprefect: s.s. dr. Oltean.

Page 269: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

271

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dosar 5.

161.România, }eful Judec@toriei de ocolMiercurea-Ciucului.-No. I.D.11/1919. Prez.

D-Sale Domnului: Pre}edinte al Tribunalului Bra}ovDomnule Pre}edinte

La adresa Dvoastre cu data de 22 septembrie 1919, de sub No.I.B. 71/1919 pres.am onoare a V@ raporta, c@ personalul auxiliar de la aceast@ judec@torie n-a depusjur@mântul de fidelitate }i pân@ la alte dispozi]ii a fost re]inut în serviciu.

Pentru asigurarea bunului mers al justi]iei, la aceast@ judec@torie e lips@ de unpersonal auxiliar mai mare, deoarece }i comunele apar]inute judec@toriei din Sân-m@rtinul-Ciucului au fost încorporate judec@toriei de ocol Miercurea-Ciucului.

Miercurea-Ciucului 6 octombrie 1919.Judec@tor-}ef delegat: s.s. dr. Romulus Olteanu.Dosar 5.

162.Tabloul

fostului personal al Tribunalului din Miercurea-Ciuc

1. Antal József Prezident2. Bocskor Anton Jude3. dr. Muzsnay Iosif Jude4. Nagy Mózes Jude5. Berze Árpád Jude6. Szopos Gáspár Jude7. Folkusházy Alexandru Jude8. Csiszér Ioan Jude de tribunal9. Elzenbaum Viktor Jude de tribunal10. Gözsy Petru Jude11. László Géza Jude12. dr. Lõrinczy Iuliu Notar13. Demény Francisc Jude de tabl@14. Lacz Alexandru Director superior15. Kozma Iosif Oficial superior16. Csató Paul Oficial superior17. Fazekas Iuliu Oficial de birou18. Sató Dionisie Oficial de birou

Page 270: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

272

GHEORGHE IANCU

19. Botár Carol Diurnist20. László Elena Diurnist@21. Nyírõ Carolina Diurnist@22. Kovács Martin Suboficial23. Bálint Ioan Suboficial24. Nagy Francisc SuboficialDosar 5.

TRIBUNALUL TÂRGU SECUIESC

163.Proces-verbal

Întocmit la data de 1 august 1919 în Târgu-Secuiesc, în biroul pre}edintelui tribu-nalului, referitor la preluarea tribunalului }i a parchetului, în prezen]a subsemna]ilor:

dl prefect dr. Vecerdea Nicolae cite}te lista cu numele judec@torilor, respectiv,procurorilor prezen]i, dup@ cum urmeaz@:

Hász József, pre}edintele tribunalului; dr. Nagy Emil Pál, pre}edintele senatului;Kiss Jenõ, judec@tor; Gábor Elek, grefier; dr. Verness István, prim procuror; KovácsKároly, procuror; în continuare: dr. Botos József, Mochai Géza, dr. Draskóczy Aladár,dr. Kádár Ferencz, notari, respectiv practican]i.

Cu acest prilej, în prezen]a autorit@]ilor civile }i militare române ca }i a domnilormagistra]i, dl prefect aduce la cuno}tin]@ faptul c@ Consiliul Dirigent î}i extinde auto-ritatea }i asupra jude]ului Trei Scaune (tribunale, procuraturi }i judec@torii de ocol)}i, prin urmare, preia administra]ia juridic@.

Se ia la cuno}tin]@ în unanimitate.În continuare, dl prefect relev@ importan]a func]ion@rii în continuare a institu]iei,

solicitându-le domnilor judec@tori }i procurori prezen]i s@ depun@ jur@mântul de fidelitate.Pre}edintele tribunalului declar@ c@, de}i este preg@tit s@ depun@ jur@mântul, totu}i,

având în vedere un eventual boicot din punct de vedere social, solicit@, momentan,amânarea depunerii jur@mântului de fidelitate, iar declara]ia sa o înainteaz@ }i în scris,ce se anexeaz@ sub anexa nr. 1.

Dl prim procuror Verness István declar@ c@ el, în calitate de bun cet@]ean }ifunc]ionar maghiar, nu poate depune jur@mântul de fidelitate fa]@ de statul român}i î}i prezint@ declara]ia }i în scris, ce se anexeaz@ sub anexa nr. 2.

Dl prefect îl asigur@ pe dl pre}edinte de tribunal c@ nu va avea nici un fel denepl@ceri din punct de vedere social }i îi solicit@ din nou, în interesul legalit@]ii, s@depun@ jur@mântul de fidelitate.

P@truns de importan]a momentului }i în interesul legalit@]ii, dl pre}edinte detribunal declar@ c@ este preg@tit s@ depun@ jur@mântul de fidelitate }i, prin urmare,dl prefect îi ia jur@mântul cu urm@torul con]inut: „Eu, Hász József, pre}edinte detribunal, jur credin]@ regelui României, Maiest@]ii Sale Regele Ferdinand I, }i jur c@

Page 271: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

273

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

voi respecta legile }i dispozi]iile Consiliului Dirigent Român, voi ap@ra cinstea, demni-tatea }i interesele statului român }i ale cet@]enilor s@i }i voi p@stra secretul de serviciu.A}a s@ m@ ajute Dumnezeu”.

Dl pre}edinte de senat, dr. Nagy Emil Pál solicit@ domnului prefect s@ amânedepunerea jur@mântului, având în vedere starea sa de s@n@tate }ubrezit@, dup@revenirea din concediu, când îl va depune. Declara]ia sa o înainteaz@ }i în scris, carese anexeaz@ sub anexa nr. 3.

Dl prefect ia la cuno}tin]@ solicitarea. Ceilal]i judec@tori, procurori }i grefieri seal@tur@ declara]iei domnului Verness István, refuzând depunerea jur@mântului, darse oblig@ s@ rezolve con}tiincios chestiunile curente pân@ la data pred@rii, respectiv,a prelu@rii func]iilor lor.

Dl prefect ia la cuno}tin]@ acest fapt }i îl împuternice}te pe dl pre}edinte de tribunal,ca în interesul func]ion@rii institu]iei s@ procedeze dup@ cum crede el de cuviin]@.

Dup@ citirea în limbile: român@ }i maghiar@, încheiat }i semnat.s.s. dr. Vecerdea, prefect; s.s. dr. Roman, subprefect; s.s. maior Cernea, comand.

comp. jand. Trei Scaune; c@pitan s.s. indescifrabil, comand. garnizoanei Tg. Secuiesc;s.s. Ioan Hamnea, grefier; s.s. Hász József, pre}edinte de tribunal; s.s. dr. Nagy Emil Pál,pre}edinte de senat; s.s. dr. Verness István, prim procuror; s.s. Kiss Jenõ, judec@tor; s.s.Kovács Károly, procuror; s.s. dr. Botos József, notar; s.s. dr. Mochai Géza, notar; s.s. dr.Draskóczy Aladár, notar; s.s. Gábor Elek, notar; s.s. dr. Kádár Ferencz, practicant juridic.

Dosar 5. Originalul în lb. maghiar@.

164.Proces-Verbal

Ast@zi la 25 septembre 1919, prezidentul tribunalului Bra}ov, în urma ordinuluiDlui }ef al Resortului Justi]iei No. 5842/919, prez. Just. prezentându-se la TârguSecuiesc pentru preluarea tribunalului desfiin]at, a procedat dup@ cum urmeaz@:

I. A convocat în sala de }edin]e a Cur]ii cu Jura]i, pe to]i func]ionarii }i amploia]iitribunalului }i Judec@toriei de ocol Târgu Secuiesc, pe cari i-a invitat s@ declare, dac@voiesc a depune jur@mântul oficial, explicându-le urm@rile posibile.

a) Fiind apoi întrebat fiecare aparte, s-au f@cut urm@toarele declara]iuni: a). dr.Nagy Emil Pál, pre}edinte de Sec]ie }i Kiss Jenõ judec@tor la tribunal au semnatdeclara]ia înscris@ al@turat@, f@când promisiune solemn@ c@ vor respecta legile ]@rii}i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent, rugându-se, ca cu considerare la situa]iasocial@ din ora}, în interesul public s@ fie l@sa]i în serviciu.

b). Jancsó Géza, directorul cancelariei }i Telmán Aladár, cancelist, au depusjur@mântul oficios.

c). Madaras István, cancelist la tribunal }i Kiss Lajos, conduc@tor la c@r]ile funduareau cerut amânare motivat@ spre a-se declara, ce li s-a acordat.

d). dr. Botos József, dr. Mochai Géza, dr. Draskóczy Aladár, Gábor Elek, notari, dr.Kádár Ferencz, practicant, Hollanda Sándor, grefier, Sipos Andor, Bodor Iván, grefieri,

Page 272: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

274

GHEORGHE IANCU

Megyaszay Mária, diurnist@, Sánta Mihály }i Tompos János, servitor de la tribunal. – dr.Nyaguly Béla practicant, Komlossy András cond. de c.f., Farkas Miklós, Szabó Tamás, VajnaFerencz, Györbíró Imre grefieri, Szabó Gyula, Horváth Miklós, Szõcs Lajos canceli}ti, SzõcsEndre, Rácz Mariska, Oláh Pál, Tompa Gábor, Vantsa István diurni}ti, Manya Ágoston }iMolnár István executori diurni}ti, Bardócz János }i László István servitori, to]i de lajudec@toria de ocol Târgu Secuiesc au declarat, c@ nu depun jur@mântul oficial.

e). Servitorul Szijgyártó István este în concediu.Pre}edintele tribunalului a invitat pe to]i func]ionarii s@-}i continue serviciul pe

lâng@ competin]ele vechi, pân@ când nu vor fi absolva]i de la serviciu.Încheiat }i semnat. D.c .m.s. Prezident: s.s. dr. Petru Mete}.Continuare la 27 septembrie 1919, în Bra}ov.Directorul cancelariei dl Kiss Zoltán întorcându-se cu valorile tribunalului Târgu

Secuiesc, raporteaz@ c@ servitorul Szijgyártó István, care era în concediu, s-a prezentatla 26 septembrie 1919, înaintea dlui Hász József pre}edintele tribunalului }i a declaratc@ nu depune jur@mântul oficial.

D.c.m.s.Prezident: s.s. dr. Petru Mete}.Dosar 5.

TRIBUNALUL ODORHEIUL SECUIESC

165.De la Pre}edintele Tribunalului Odorhei1919.Pres.XXVI.Sb.62

Domnului {ef de Resort al Justi]iei, Sibiu

Domnul prefect al jude]ului Odorhei în 29 iulie 1919, declarând justi]ia dinOdorheiul-Secuiesc preluat@ sub imperiul român, pe to]i angaja]ii justi]iei afl@toriatunci în func]iune }i cari n-au depus jur@mânt, i-a obligat s@ r@mân@ pân@ la alt@dispozi]ie la locul lor.

Când eu, ca pre}edinte interimal în 31 august a.c., am preluat conducerea acestuitribunal, pe unii dintre angaja]ii justi]iei i-am constrâns s@ r@mân@ mai departe înfunc]iune, pe ceilal]i i-am absolvat din post.

Pe câ]iva dintre fo}tii func]ionari, ulterior i-am provocat s@ se prezinte în oficiu}i s@ fac@ serviciu în interesul justi]iei.

In conspectul al@turat sub ./. sunt în}ira]i to]i aceia, cari f@r@ jur@mânt stau înserviciul statului român în ora}ul Odorhei.

Afar@ de ace}tia mai este la Judec@toria de ocol Cristur oficialul Vass Ferencz,care la provocarea prefectului din 31 iulie a.c. începând st@ f@r@ jur@mânt în serviciu.Pe acesta anume în 22 oct. a.c., când pe ceilal]i func]ionari ai judec@toriei din Cristur,

Page 273: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

275

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

din cauz@ c@ nici f@r@ jur@mânt n-au vrut s@ r@mân@, i-am absolvat, l-am constrânss@ stea mai departe în func]iune în interesul justi]iei.

Atât cei ce sunt cuprin}i în conspect, cât }i Vass Ferencz, de când stau în serviciulstatului român, nu }i-au primit retribu]iunile.

Deoarece to]i ace}tia î}i îndeplinesc oficiul cu con}tiinciozitate }i fiindc@ de alt@parte pentru sus]inerea traiului sunt aviza]i la competin]ele lor:

V@ rog, s@ binevoi]i a le asemna de urgen]@ toate acele retribu]iuni, cari dup@dispozi]iile referitoare le compete.

Aici m@ provoc la asemn@rile f@cute sub Nr. 13102 }i 13103/919, Pres. just.referitor la competin]ele lui Simó József oficial la Procuratura de Stat Odorhei, careasemenea numai constrâns de procuror a r@mas f@r@ jur@mânt în serviciul statuluiromân.

Amintesc c@ datele, cari nu se afl@ în conspectul al@turat, se cuprind în conspectelesu}ternute în urma ordinului de sub Nr. 1388/919 Pres.Just.

In leg@tur@ cu acesta raportez c@ diurnistul Reichert Gustav, fost la Judec@toriade ocol Ocland, acum în Odorhei, a depus jur@mântul în mâna prefectului în 12august a.c. – Numitul diurnist înc@ nu }i-a c@p@tat competin]ele }i anume:

1.Diurnele de 4 cor. 40 fl. din 1 febr. 1919 pân@ în 12 aug.a.c.2.Ajutorul de r@sboiu de 80 cor. lunar din 1 martie pân@ în 31 aug.a.c.3.Ajutorul de r@sboiu de 10 cor. lunar din 1 febr. pân@ în 31 aug.a.c.4.Adausul de scumpete de 300 cor. lunar din 1 april pân@ în 1 iunie a.c.5.Retribu]iunile stabilite în normele Consiliului Dirigent: 5.50 lei diurn@ }i 4 lei

adaus de diurn@ din 13 aug. a.c. începând, precum }i 400 lei ajutor de ve}tminte peanul curent.

V@ rog, ca }i competin]ele aceste ale lui Reichert Gustav, s@ binevoi]i a-le asemnala perceptoratul din Odorhei, care oficiu va avea s@ detrag@ taxa pentru pensiune deun percent, în în]elesul aliniatului penultim din articolul 19 al instruc]iunei executiveal normelor de serviciu, Nr. 9500/1919.

Odorhei, 2 nov. 1919, s.s. Alexandru Breban, pre}edinte interimal.Dosar 5.JUDEC~TORIA DE OCOL DUMBR~VENI

166.1919.Pr. I.A.10.

Proces-verbal,

luat în 12 martie 1919 în chestia prelu@rii oficiului de }ef-judec@tor la judec@toriade ocol Iba}fal@u, pe baza ordonan]ei Nr. 121-1919 just. a Consiliului Dirigent Român,resortul Justi]iei.-

Prezen]i:dr. Ioan Roman }ef-judec@tor, dr. Papp Lajos, Emil T. Dan protocolist.-

Page 274: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

276

GHEORGHE IANCU

Prezentându-se dl dr. Ioan Roman în societatea dlui Emil T. Dan în biroul}efjudec@torului dr. Papp Lajos, îi comunic@ c@ cu conducerea judec@toriei esteîncredin]at dânsul, iar dl fost }ef-jude va func]iona de acum înainte ca judec@torla aceea}i judec@torie. Îl roag@ s@-}i predee oficiul, la care dânsul protesteaz@ }ideclar@ c@ silit fiind totu}i îl pred@, jur@mântul îns@ nu-l depune, fiindc@ dânsul dejaîn 26 febr. 1919 }i-a înaintat la forurile competente maghiare cererea de pensionaredin cauze sanitare, }i având deja pe terenul justi]iei 35 ani de serviciu. Declar@ maideparte c@ dânsul din cauza morbului deja de 7-8 ani a fost provocat în anul 1913s@-}i înainteze cererea de pensionare, la care dânsul }i-a înaintat peti]ia deconcediare, ceea ce i s-a }i oferit, iar dup@ acea reîns@n@to}indu-se, }i-a continuatoficiul. Declar@ mai departe c@ dânsul dup@ ce deja de 17 ani e }efjude, nu r@mâneîn oficiu nici f@r@ jur@mânt.

Dl dr. Papp Lajos pred@ dlui dr. Ioan Roman:I. Depozitele prezidiale, cuprinse în registrul sub pozi]iile 2-4 din anul 1918II. Registrul de pedepse, unde în numerar nu se afl@ nimica, }i în general în numerar

nu se afl@ nimica.III. Cheile de la cassa wertheimian@, unde se afl@ trei cambii }i testamente. Dup@

cetire s-au subscris de cei prezen]i. s.s. dr. Papp Lajos, s.s. dr. Ioan Roman }efjudec@tor,s.s. Emil T. Dan protocolist.

Proces Verbal continuativ.

Dl }efjudec@tor dr. Ioan Roman constat@ c@ dnii judec@tori de la judec@toria de ocolIba}fal@u }i anume Szava Antoniu }i dr. Sziklay Desideriu nu sunt în oficiu, deoarecedân}ii au fost de fa]@ la luarea procesului verbal încheiat în chestia jur@mântuluijudec@torilor de la tribunalul din Iba}fal@u, la 11 martie 1919, în biroul pre}edinteluide tribunal, dr. Simeon Che]ian.

Declara]iile dân}ilor sunt cuprinse acolo.Iba}fal@u, la 12 martie 1919, s.s. dr. Ioan Roman }efjudec@tor, s.s. Emil T. Dan

protocolist.Dosar 5.167.1919.Pr. I.A.9.

Proces-verbal,

luat în biroul }ef-judec@torului de la judec@toria de ocol Iba}fal@u, la 12 martie1919 st.n.

Obiect:{efjudec@torul invit@ înaintea sa personalul administrativ }i servitorii de cancelarie,

spre a-i provoca, ca s@ r@mân@ }i pe mai departe în serviciul de pân@ acuma }i a-}iîndeplini datoria con}tiencios.

Prezen]i:

Page 275: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

277

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

dr. Ioan Roman }efjudec@tor, Emil Dan protocolist.La invitarea primjudec@torului s-au prezentat urm@torii: Finta Géza, cond. c.f., Papp

János, Lurcz János, Lengyel Endre, Czibula Mária, Huber Ernõ }i Wilhelm Emma.- Primiitrei declar@ c@ au serviciul de peste 30 ani, rug@rile pentru pensionare }i le-au înaintat laforurile competente maghiare, în luna trecut@, to]i trei declar@, c@ nu se simt ap]i de amai servi. Lengyel Endre declar@ c@ dup@-ce dânsul a depus jur@mântul pe Republicamaghiar@ }i de acest jur@mânt nu e absolvat, nu e aplicat a servi Consiliului Dirigent, totasemenea }i Czibula Mária, Wilhelm Emma }i Huber Ernõ. Toate susnumitele declara]iis-au f@cut dup@ ce au fost provoca]i s@ r@mân@ în oficiu, f@r@ a fi deobliga]i a depunejur@mântul pe baza ordonan]ei 121/1919 a Consiliului Dirigent. Dup@ cetire }i explicareîn limba maghiar@, s-au subscris. Iba}fal@u, la 12 martie 1919, s.s. dr. Ioan Roman}efjudec@tor, s.s. Emil Dan protocolist, s.s. Finta Géza, s.s. Papp János, s.s. Lurcz János,s.s. Lengyel Endre, s.s. Czibula Mária, s.s. Huber Ernõ, s.s. Wilhelm Emma.

Protocol verbal continuativ.{efjudec@torul invit@ înaintea Sa }i subofi]erii /servitorii/ Judec@toriei de ocol }i

anume pe: Bárdi József }i Tompa Lajos, provocându-i s@ r@mân@ în serviciu }i s@-}iîndeplineasc@ datorin]a anterioar@. Dân}ii declar@ c@ necunoscând limba român@,v@d în interesul lor mai acomodat@ dep@rtarea lor din oficiu justi]iar deja acuma,decât mai târziu.

Iba}fal@u, la 12 martie 1919.s.s. dr. Ioan Roman }efjudec@tor, s.s. Emil Dan protocolist, s.s. Bárdi József, s.s.

Tompa Lajos.Dosar 5.

168.1919.Pres.I.A.36.

Onor.Consiliu Dirigent, în Sibiu

Cu privire la preluarea judec@toriei de ocol din Iba}fal@u, am onoare a raportaurm@toarele:

Instruc]iunea edat@ pentru }efii judec@toriilor de ocol, mie pân@ în ziua de azinu mi s-au înmânat. La provocarea verbal@, respective la comunicarea Dlui pre}e-dinte al tribunalului din Iba}fal@u, dr. Simeon Che]ian, c@ sunt încredin]at cu preluareajudec@toriei de ocol din Iba}fal@u, în ziua de 12 martie a.c. m-am prezentat în biroulfostului }ef al judec@toriei de ocol Iba}fal@u, comunicându-i partea referitoare lapreluarea oficiului de }efjudec@tor, la ce dânsul, precum arat@ procesul-verbalal@turat sub ./. mi-a predat oficiul pre lâng@ declara]iile cuprinse în acest procesverbal.

Dup@ procesul-verbal e evident c@ dnii judec@tori Szava Antoniu }i dr. SziklayDesideriu, f@r@ a fi invita]i din partea Dlui prim-pre}edinte al tribunalului – s-au

Page 276: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

278

GHEORGHE IANCU

prezentat în 11 l.c. in corpore deodat@ cu judec@torii tribunalului, denegând depu-nerea jur@mântului pe lâng@ declara]iunile acolo cuprinse.

Dup@ procesul verbal al@turat sub .//. se poate constata c@ întreg personalulauxiliar }i servitorii f@r@ excep]ie au denegat serviciul lor Consiliului Dirigent.

Conduc@torul c@r]ilor funduare Byly Eugen dup@ informa]iunile primite e bolnav,iar executorul Coloman T@ma} se afl@ la Budapesta, prin urmare din vechiul personalnimeni n-a r@mas.

Raportul ad punct 1 din informa]iunile primite din motivul sus-amintit –pic@.

ad. punctul 2. Luând în considerare c@ judec@toriei acesteia apar]in 32 comune,iar cartea funduar@ o prevede judec@toria, la tot cazul e lips@ de cel pu]in 2 judec@tori,eventual }i un notar.

Func]ionarii sistemiza]i au fost 7, cari }i pe mai departe sunt de lips@. De prezentsunt aplica]i 4 func]ionari încep@tori, f@r@ cvalifica]ia recerut@, cari pân@ acum n-aulucrat la justi]ie, afar@ de domni}oara posed numai clasele elementare, prin urmareast@zi înc@ aproape nefolosibili.

Dl pre}edinte mi-a adus la cuno}tin]@, c@ pe dl Vándori fost oficiant la judec@toriade ocol Agnita, îl împ@r]e}te la judec@torie ca conduc@tor al c@r]ilor funduare, deprezinte singurul, care îmi poate da ajutor.

ad. punctul 3. mai sus raportat. ad. punctul 4. n-au fost aplica]i. ad. punctul 5.dup@ ce de la preluarea tribunalului }i a judec@toriei, afar@ de acea c@ cauzele curenteale judec@toriei le-am prev@zut, am participat }i în senatele tribunalului în mai multerânduri, în lipsa timpului fizic, despre num@rul cauzelor în restan]@, de prezent nu potraporta, cu atât mai vârtos, fiindc@ foarte multe cauze sunt din cauza r@zboiuluisuspendate, care vor fi reînoite.

Notarul public denegând depunerea jur@mântului, ast@zi nu func][email protected] de fa]@ nu l-am înaintat pân@ acum, fiind în credin]a acea, c@ Dl pre}edintea dus cu sine }i procesele-verbale aici al@turate }i a raportat }i despre preluareajudec@toriei.

Iba}fal@u, la 21 martie 1919. s.s. dr. Ioan Roman }[email protected] 5.JUDEC~TORIA DE OCOL HUSUS~U

169.Proces-verbal

Care s-a încheiat în comuna Husus@u, la judec@toria de ocol din Husus@u la 12martie 1919 st.n., a.m. la 10 ore în cauza prelu@rii judec@toriei de ocol din loc.Prezen]i sunt subscri}ii:

Se prezint@ la judec@torie dr. Tr@ian Corneliu {uteu fostul notar la tribunalul dinIba}fal@u, }i comunic@, c@ Consiliul Dirigent Român din Sibiu, l-a numit de }efjudec@tor

Page 277: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

279

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

la judec@toria de ocol din Husus@u, }i provoac@ pe Nicolae Nagy, actualul }ef al jude-c@toriei, ca judec@toria }i conducerea judec@toriei s@ i-o predeie.

Nicolae Nagy declar@, c@ judec@toria }i conducerea ei nu o pred@. dr. Tr@ian Corneliu{uteu declar@ c@ judec@toria }i conducerea aceleia o va prelua cu for]a, cu sila.

Nicolae Nagy în urma acestei declara]iuni declar@ c@ îng@duie for]ei, silei }i jude-c@toria }i conducerea ei o pred@ dlui dr. Tr@ian Corneliu {uteu, }eful român nounumit la judec@torie.

Dl Nicolae Nagy }i dl Tr@ian Corneliu {uteu, dup@ ce timpul e foarte înaintat, auhot@rât ca preluarea detaliat@ a judec@toriei o vor face-o în continuare ziua viitoare.

Dup@ cetire s-a [email protected].

s.s. Nagy Miklós, judec@tor de ocol, s.s. Tr@ian Corneliu {uteu, }eful judec@toriei,s.s. dr. I. Bianu pentru protocolist.

Dosar 1.

170.Proces-verbal

Care s-a încheiat în comuna Husus@u, la judec@toria de ocol din Husus@u încauza depunerei jur@mântului a judec@torilor din loc, la 12 martie 1919 st.n. la 10ore a.m.

Prezen]i sunt subscri}ii:Se prezint@ la judec@torie dr. Tr@ian Corneliu {uteu fost notar la tribunalul Iba}fal@u,

}i comunic@ judec@torilor prezen]i, c@ Consiliul Dirigent Român din Sibiu, l-a numit de}efjudec@tor la judec@toria de ocol din Husus@u }i provoac@ judec@torii, cari pân@acuma au servit la judec@torie, }i anume pe dl judec@tor Nicolae Nagy }i pe dl judec@torIgna]iu Szabó, ca noul jur@mânt român de judec@tor, care în limba maghiar@ jude-c@torilor prezen]i s-a cetit }i explicat, s@-l depun@. Face atent pe amândoi judec@toric@ în cazul, dac@ nu sunt aplica]i s@-l depun@ î}i pierd oficiul, salariul }i pensiunea fa]@de Statul român.

Judec@torii Nicolae Nagy }i dr.Igna]iu Szabó declar@ c@ dup@ ce r@mân fideli lajur@mântul depus pe republica maghiar@, nu sunt aplica]i a depune noul jur@mântromân de jude }i nu sunt aplica]i s@ serveasc@. D.c.m.s., s.s. Nagy Miklós, fostuljudec@tor-}ef, s.s. dr. Szabó Ignácz judec@tor, s.s. dr. Tr@ian Corneliu {uteu }ef aljudec@toriei de ocol din Husus@u, s.s. dr. I. Bianu, p. protocolist.

Dosar 1.

171.Proces-verbal

Care s-a încheiat la judec@toria de ocol din Husus@u, în comuna Husus@u la 13martie 1919, st.n. la 10 ore a.m., în cauza c@ ofician]ii anume scriitorii, diurni}tii }iservitorii sunt aplica]i s@ serveasc@, sau ba ?

Page 278: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

280

GHEORGHE IANCU

Prezen]i sunt: Brandtner Andrei, cond. de c.f.Berán Artúr, conduc@tor de carte fund. Izsák Manó diurnist, Alzner István servitor,

Szilágyi Márton custode peste termni]@.-Susnumi]ii sunt provoca]i s@ serveasc@ mai departe }i dup@-ce noul numit

judec@tor-}ef îi face atent, c@ dac@ nu sunt aplica]i a servi î}i pierd postul, salariul, }ipensiunea fa]@ de Statul român.

Andrei Brandtner cond. de c.f. declar@ c@ dup@-ce a depus jur@mânt pe republicamaghiar@ }i de sub jur@mântul acesta din partea guvernului maghiar nu e achitat,la caz, dac@ ar trece în serviciul unui alt Stat str@in, eventual }i-ar pierde serviciul de16 ani }i în urm@ }i dreptul de pensiune fa]@ de Statul maghiar, din cauzele acesteadeclar@ c@ nu e aplicat s@ serveasc@ sub imperiul Statului român.

Berán Artúr declar@ c@ pân@ la o deciziune mai târzie deocamdat@ r@mâne înoficiu }i este aplicat s@ fac@ serviciu sub imperiul român.

Izsák Manó declar@ c@ nu e aplicat s@ serveasc@ sub imperiul român.{tefan Alzner servitor declar@ c@ nu e aplicat s@ serveasc@ sub imperiul

român.Márton Szilágyi temni]er declar@ c@ nu e aplicat s@ serveasc@ sub imperiul

român.Dup@ cetire }i explicare }i aprobare s-a isc@lit. D.c.m.s. s.s. Brandtner Endre cond.

de c.f., s.s. Berán Artúr cond. de c.f., s.s. Izsák Manó executor judec@toresc, diurnisttemporar, Alzner István servitor, s.s. Szilágyi Márton temni]er, s.s. dr. Tr@ian Corneliu{uteu, judec@tor-}ef la jud. de ocol Husus@u, s.s. dr. J. Bianu p. pretor.

S-a continuat la judec@toria de ocol din Husus@u, la 14 martie 1919, st.n. a.m.la 11 ore.

Se prezint@ înaintea judec@torului-}ef al judec@toriei de ocol din loc. Artúr Beránconduc@tor de carte funduar@ }i declar@ c@ s-a hot@rât definitiv s@ serveasc@ la jude-c@torie }i pe mai departe }i sub imperiul român, ca conduc@tor de carte funduar@.

Dup@ cetire }i explicare în limba maghiar@ s-a [email protected]. Artúr Berán cond. de c.f., s.s. dr. Tr@ian Corneliu {uteu judec@tor-}ef, s.s.

dr. Ioan Bianu pr.pretor.Dosar 1.172.

Proces-verbal

Care s-a încheiat în comuna Husus@u, la judec@toria de ocol din Husus@u la 15 martie1919, ora 9 a.m., în cauza c@ cancelistul Ilariu Vlad, care a fost pe 2 zile pe concediu,este aplicat s@ serveasc@ }i mai departe la judec@torie, sau ba? Prezen]i sunt: dr.Tr@ian Corneliu {uteu judec@tor-}ef, dr. Ioan Bianu primpretore, Ilariu Vlad cancelist.

Susnumitul cancelist e provocat s@ se declare c@ are voie, sau ba s@ serveasc@ }i maideparte sub imperiul român, }i dup@ ce noul numit judec@tor-}ef dr. Tr@ian Corneliu

Page 279: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

281

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

{uteu îl face atent c@ dac@ nu are voie, respective nu e aplicat a servi, î}i pierde postul,salariul }i pensiunea fa]@ de statul român.

Ilariu Vlad declar@ solemn c@ e aplicat cu cea mai mare pl@cere a servi maideparte }i sub imperiul român }i Statului român.

Dup@ cetire, explicare }i aprobare s-a [email protected].

s.s. Ilariu Vlad, s.s. dr. Tr@ian Corneliu {uteu, judec@tor-}ef, s.s. dr. Ioan Bianu,pr. pretore.

Dosar 1.

173.Proces-verbal

Care s-a încheiat la Judec@toria de ocol din Husus@u, înaintea }efului judec@torieila 11/24 martie 1919, în cauza depunerei jur@mântului dlor advoca]i dr. Ioan Bianu}i dr. Heinrich Bock, locuitori în comuna Husus@u.

Prezen]i sunt subscri}ii:{eful judec@toriei dr. Tr@ian Corneliu {uteu provoac@ pe dnii advoca]i dr. Ioan

Bianu }i dr. Heinrich Bock s@ depun@ jur@mântul.-Ambii advoca]i declar@ c@ sunt învoi]i a depune jur@mântul. Numi]ii advoca]i au

depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atotputernicul Dumnezeu de a fi credincios RegeluiFerdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii, precum }i decretele,ordonan]ele Consiliului Dirigent din Sibiu, de a îndeplini chemarea mea de advocatcu onoare, punctualitate }i con}tiin]@. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. dr. I. Bianu, s.s.dr. Heinrich Bock. Dup@ cetire s-a închis.- D.c.m.s., s.s. dr. Tr@ian Corneliu {uteu, }efuljudec@toriei, s.s. Artúr Berán protocolist.

Dosar 1.

174.1919.Prez.I.a.103.Ilustrit@]ii Sale

Domnului dr. Aurel Laz@r, ministru de justi]ie, în Sibiu

Dup@-ce jur@mântul de judec@tor în 11 martie 1919 st.n. la tribunalul dinIba}fal@u, înaintea pre}edintelui tribunalului dr. Simeon Che]ian l-am depus, în12 martie a.c. mi-am ocupat postul de judec@tor-}ef la judec@toria de ocolHusus@u.

Ocupându-mi postul }i preluând judec@toria }i conducerea ei, cu stim@ al@tur:1.Proces verbal încheiat cu ocasiunea prelu@rii judec@toriei }i a conducerei

judec@toriei,2.În proces verbal încheiat în cauza deneg@rii jur@mântului alor doi judec@tori

unguri, cari au servit pân@ acum la judec@torie,

Page 280: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

282

GHEORGHE IANCU

3.Proces verbal încheiat în cauza deneg@rii serviciului din partea unui conduc@torde carte funduar@, unui diurnist, unui servitor }i custodelui temni]ei.

4.Proces verbal încheiat cu Ilariu Vlad, oficiant de cancelarie, care a declarat c@nu-}i p@r@se}te postul, ci e învoit a servi mai departe, }i în urm@:

5.Proces verbal încheiat cu cei doi advoca]i din comun@ cari au depus jur@mântulde advocat.

A}a dar@ am r@mas la judec@torie cu un conduc@tor de carte funduar@ cu unoficiant de cancelarie }i dup@ ce servitorul vechi înc@ m-a p@r@sit, am fost silit s@ aplicun servitor nou român, a}a încât de prezent numai 4 in}i suntem la judec@torie.

Totodat@ am onoare cu stim@ a raporta despre urm@toarele cu privire la provocareadat@ la 8 febr. 1919, sub No. 121/1919. Just.

Ad. 1. Func]ionarii actuali de la Judec@torie posed atât în scris, cât }i cu graiul viulimba român@ foarte bine. Nici un judec@tor }i nici alt oficiant sub durata r@zboiului n-amanifestat atitudine politic@ nici social@, sau de ori-ce alt caracter în contra românilor.

Ad. 2. Luând în considerare circula]ia de pace a judec@toriei e de lips@ înc@ unjudec@tor, un notar, un cancelist, doi diurni}ti }i un custode peste temni]@. De prezenteste numai un judec@tor, un conduc@tor de carte funduar@, un oficiant de cancelarie}i un servitor. Lipse}te dar@ un judec@tor, dup@ acea notarul, un cancelist, doi diurni}ti}i custodele temni]ei. În temni]@ de prezent nici e nici un rob. Ad. 3. Executorul înc@lipse}te. Ad. 4. Translator nu este. Ad. 5. Num@rul cauzelor în restan]@ e urm@torul:

a). cauze civile: nepertractate sunt 256, b). cauze criminale nepertractate sunt184, c). cauze de ereditate în restan]@ sunt 213, d). cauze de la cartea funduar@: 324.Jum@tate din cauzele de ereditate }i din cauzele dela cartea funduar@ nu se potexpedia, fiindc@ nu sunt deciziunile decopiate }i nu am nici un diurnist, care s@decopieze. Multe cauze nu se pot expedia, fiindc@ numai recomandate se potexpedia, iar po}ta înc@ nu prime}te epistole recomandate.

Dac@ a-}i avea deocamdat@ barem înc@ un judec@tor }i doi diurni}ti, cauzele înrestan]@ în decurs de 2-3 luni s-ar putea rezolva, respective toate cauzele în restan]@s-ar putea aduce în curen]@.

Cu stim@ raportez mai departe, c@ cancelistul Petru Cri}an a fost pân@ acum în mili]ie.Acum înc@, precum am primit informa]ie numai e militar, l-am provocat deci, camomentan s@-}i ocupe postul, îns@ pân@ azi, n-am primit de la dânsul nici un r@spuns.

Francisc Eperjesi, fostul diurnist, de c@tre fostul }ef al judec@toriei a fost concediatpe timp nedeterminat }i pân@ în ziua de azi nu s-a prezentat, nici nu }tiu unde e,numai atâta }tiu, c@ s-a dus în ]ara ungureasc@.

Cu stim@ m@ rog deci, s@ binevoi]i a face dispozi]iile necesare, mai cu seam@ cuprivire la postul unui judec@tor }i alor 2 diurni}ti deocamdat@.

Pertract@rile atât în civile, cât }i în cauzele criminale parcurg f@r@ întrerupere, seîn]elege în limba român@.

Dat la Husus@u, la 11/24 martie 1919.Cu distins@ stim@:s.s. dr. Tr@ian Corneliu {uteu judec@tor-}ef.

Page 281: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

283

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dosar 1.

JUDEC~TORIA DE OCOL TÂRGU MURE{

175.Proces-verbal

Luat în 15 martie 1919 st.n. înainte de prânz la 10 ore, în Târgu Mure}, conf.ordonan]ei Consiliului Dirigent ad. no. 121/1919. jus. cu privire la preluareajudec@toriei din Târgu Mure}.

Din partea subscrisului;În baza ordonan]ei susnumite, subscrisul conduc@tor de judec@torie, m-am prezentat

la actualul }ef Gusztáv Czampa }i – legitimându-m@ – l-am somat ca s@ predea oficiul.Dl Czampa la somarea aceasta mi-a r@spuns, c@ oficiul nu-l pred@ numai for]ei;

declar@ îns@, c@ se îndestule}te cu for]a [email protected] îndrum@rilor ordonan]ei, la acest r@spuns am reclamat interven]ia dlui

prefect al jude]ului Mure}-Turda, care împreun@ cu }eful poli]iei secrete, dl locotenentTeodor Pa}ca, s-au prezentat la actualul }ef dl Czampa. Dl prefect al jude]ului – dup@ce i-am comunicat r@spunsul actualului }ef, l-a provocat ca s@ predeie oficiul ca s@nu fie silit a aplica for]a.

Acestei provoc@ri actualul conduc@tor dl Czampa a declarat c@ prin faptul acestavede for]a imaginar@ aplicat@ }i va preda oficiul.

Dup@ aceasta dep@rtându-se dl prefect – actualul }ef, dl Czampa a predat }i eusubsrisul }ef denumit de Consiliul Dirigent, am preluat oficiul. Despre preluareaoficiului din partea actualului }ef, s-a luat un proces-verbal în 3 exemplare, dintrecari unul s-a pus în arhiv@, unul l-a luat actualul }ef, iar al 3-lea l-am preluat eusubscrisul. În acest proces-verbal aclus ca adaus sub A, e predat, ce am preluat.

Urmând mai departe ordonan]a, am convocat pe to]i judec@torii, notarii }ifunc]ionarii subalterni, }i fiind to]i de fa]@, le-am comunicat c@ în baza ordonan]eiConsiliului Dirigent, am preluat oficiul. Judec@torii au fost to]i de fa]@ }i anume: 1.Gusztáv Czampa, judec@tor-}ef, cu titlul de consilier la Curtea de Apel; 2. Ladislau Váry,judec@tor cu titlul de consilier la Curtea de Apel; 3. Paul Elekes; 4. Ludovic Hordossy;5. Francisc Ternovsky }i 6. Ladislau Szekeres judec@tori. Dintre func]ionarii subalterniau fost de fa]@: 1. Dl Dezideriu Kovács; 2. Antoniu Kompoty, ambii conduc@tori de c@r]ifund., apoi: 1. Ioan Pünkösti; 2. Árpád Felszeghy; 3. Ioan Orosz; 4. Ioan Bögözi }i 5.Géza Veress, to]i canceli}ti, mai apoi: 1. Iosif Sarer }i 2. Béla Füstös, ambii scriitori dejudec@torie. Mai departe: 1. Francisc Csender; 2. Ludovic Bölöni; 3. Mária Markusz;4. Ida Mihályi; 5. Mária Berkeczy }i 6. Arnold Fejér, to]i diurni}ti. În fine: 1. FranciscKristóf; 2. Iosif Vajda; 3. Ioan Németh }i 4. Iosif Szabó servitori. Le-am explicat apoiîn mod demn decretul nr. I }i ordonan]a emis@ pe baza acestui decret. Dup@ ce amaccentuat în special acea, c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este, ca trecereajusti]iei sub imperiul român, s@ se efeptuiasc@ pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale.

Page 282: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

284

GHEORGHE IANCU

Am provocat pe cei prezen]i ca s@ depun@ numaidecât jur@mântului fixat în ordonan]aemis@ în baza decretului nr. I.

La provocarea aceasta, întrebat în persoan@ fiecare judec@tor mi-au r@spuns f@r@nici o motivare to]i judec@torii, c@ nu depun jur@mântul. Tot a}a au declarat c@deneag@ jur@mântul }i ceilal]i prezen]i. În urma acestor declara]ii am provocat pejudec@tori ca s@ p@r@seasc@ imediat edificiul judec@toriei, deoarece în urma §-ului7, din ordonan]a emis@ în baza decretului nr. I, fie}tecare }i-a pierdut oficiul.

P@r@sând judec@torii localul, am somat pe func]ionarii subalterni, ca acum ei s@fac@ o declara]ie solemn@ precizat@ în ordonan]a nr. ad. 121/1919.just. Explicându-le con]inutul declara]iei solemne }i somându-i pe fiecare, iar@ în persoan@, s@ fac@declara]ia solemn@, to]i au declarat, c@ nici declara]ie nu fac.

La aceasta am explicat prezen]ilor, c@ eu voiesc, ca interesele publicului, ce caut@ajutorul justi]iei, cu concursul lor s@ le prestau mai departe, }i în urma acesteia îiprovoc ca fiecare s@ r@mân@ la locul s@u }i s@-}i continue munca de pân@ acuma, ladin contr@ se vor lua cele mai stricte m@suri în contra lor.

Luându-le aceste cu to]ii la cuno}tin]@ }i-au reînceput munca regulat@. Au mair@mas deci s@ fie întreba]i cu privire la depunerea jur@mântului sau a declara]ieiurm@torii func]ionari subalterni: 1. Vilhelm Török cond. de c.f.; 2. Géza Beszterczeyscriitor; 3. Teodor Török diurnist; 4. Bálint Magyari executor; 5. Ioan Fogarassyexecutor }i 6. dr. Eugen Szabó notar.- Dintre ace}tia Teodor Török înc@ nu a venitacas@ de la mili]ie, iar ceilal]i sunt insinua]i de morbo}i. Cu aceste procesul-verball-am terminat }i [email protected] D.c.m.s., s.s. Al. Birtolon judec@tor-}ef.

Dosar 5.

176.Proces-verbal,

Luat în 18 martie 1919 st.n. ca continuare al procesului verbal din 15 martie1919. Subscrisul – în urma provoc@rilor emise s-au prezentat înaintea subscrisuluito]i 3 executorii de la judec@torie }i anume: Bálint Magyari, 2. Ioan Fogarassy, 3.Arnold Fejér.- Acesta din urma e luat în procesul verbal din 15 martie }i între diurni}ti,deoarece el în urma unei ordonan]e a ministerului ungar, fiindc@ executorii în timpulr@zboiului nu au avut izvor de venite, face func]ie de diurnist. Acum am aflat deconsult, c@ }i ca executor s@-l ascult separat. Predându-le cele cuprinse în ordonan]amai sus amintit@, to]i trei au declarat c@ ei nici jur@mânt nu depun, nici declara]iesolem@ nu fac. Au înaintat în scris demisionarea, care o aclud sub B.

Terminat }i [email protected] D.c.m.s.s.s. Al. Birtolon judec@tor-}ef.Dosar 5.

177.Stimate domnule conduc@tor al judec@toriei de ocol

Page 283: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

285

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

În ziua mai jos men]ionat@ am fost solicita]i de domnul conduc@tor al judec@torieide ocol s@ depunem jur@mântul de fidelitate fa]@ de statul român.

Subsemna]ii, executori judec@tore}ti declar@m c@ refuz@m depunerea jur@mântuluide fidelitate }i solicit@m eliberarea noastr@ din func]iile de]inute.

Târgu Mure}, 18 martie 1919Cu stim@,s.s. Magyari Bálint, executor judec@toresc; s.s. Fogarassy János, executor judec@-

toresc; s.s. Fejér Arnold, executor [email protected] 5.

178.

Subsemnatul care de 46 ani slujesc statul maghiar, declar c@ pân@ la deciziadefinitiv@ privind apartenen]a Transilvaniei nu m@ pot considera ca fiind eliberat deprevederile jur@mântului depus fa]@ de statul maghiar }i, prin urmare, nu pot depunejur@mânt de fidelitate sau leg@mânt solemn fa]@ de un stat str@in.

Târgu Mure}, 20 martie 1919.s.s. Török Vilmos, conduc@tor funciar.Dosar 5.

179.1919.El.I.E.47.

Domnuluidr. Aurel Laz@r, }eful Resortului de Justi]ie în Sibiu

Domnule {ef,

În baza ordonan]ei ad. nr. 121/1919 just. am onoare a V@ înainta procesul-verbaldespre preluarea judec@toriei de ocol din Târgu Mure}.

{i ca întregire a acestui proces verbal raportez, c@ dintre ofician]ii subalteni condu-c@torul de c@r]ile funduare Vilhelm Török, la provocarea mea }i-a înaintat în scrisdeclara]ia, c@ nici jur@mânt nu depune, nici declaratie nu face.

Pe Géza Beszterczey dup@ filera de înmânare – înc@ l-am provocat în scris, îns@nici nu s-a prezentat înaintea mea.

Prin urmare l-am considerat, ca pe ceilal]i, care înc@ au denegat jur@mântul.Notarului dr. Eugen Szabó i-am trimis provocarea în scris la ubica]iunea lui.De la translatori }i exper]i jur@mântul nu l-am luat, deoarece tot aceia sunt

translatori }i exper]i la judec@torie, care sunt }i la tribunal, fa]@ de care prezidentultribunalului deja a luat act.

Procurorii delega]i sunt 2 notari de la procuratur@, fa]@ de care dl primprocurora luat act.

Page 284: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

286

GHEORGHE IANCU

Terminând cu raportul despre preluarea judec@toriei, conf. ordonan]ei am onoarea-V@ raporta despre urm@toarele:

Dup@ preluarea judec@toriei, 2-3 zile ofician]ii subalterni, la somarea f@cut@, s-auprezentat regulat în birou, }i în timpul acesta aproape pe to]i ofician]ii subalternipersonal i-am ascultat cu privire la atitudinea lor dup@ preluarea justi]iei.

Se vorbea adec@, c@ to]i ofician]ii subalterni voiesc s@ denege serviciul dac@ nupot servi cu judec@torii denumi]i de guvernul maghiar.

Din vorbele ofician]ilor s-a cristalizat faptul, c@ to]i ofician]ii stau din partea publi-cului sub un boicot, în urma c@ruia sunt sili]i s@ p@r@seasc@ serviciul, cea-ce dup@ zilelesus indicate, s-a }i întâmplat. Eu la Justi]ia din Târgu Mure} aproape pe to]i judec@torii}i ofician]ii subalterni din timpul, când am fost aici notar la tribunal, personal îi cunosc}i a}a luând pe unul dintre ofician]i la interogatoriu confiden]ial, - mi-a comunicat,c@ el }i al]i colegi de ai lui voiesc cu drag s@ serveasc@ sub regimul românesc, numaicâtîn urma boicotului nu pot s@ serveasc@ sub regimul românesc de bun@ voie, ci s@ aplicfor]a fa]@ de ei }i atunci servesc mai departe.

M-am pus apoi în con]elegere cu prefectul jude]ului, c@ ce ar fi de f@cut, caofician]ii f@r@ a jigni câtu} de cât decorul justi]iei s@-}i reocupe }i s@-}i continue oficiul.

În con]elegere apoi }i cu pre}edintele de la Curtea de Apel }i cu pre}edinteletribunalului, - ne-am hot@rât, c@ prin poli]ie s@ som@m pe fie}tecare oficiant la conti-nuarea serviciului.

Notez îns@, c@ cu toate acestea pe doi dintre ofician]ii subalterni, despre care amaflat, c@ sunt conduc@tori de boicot, i-am luat sub control mai sever }i V@ rog s@-mida]i voie, ca pe ace}tia imediat s@-i pot absolva de la serviciu }i s@-i înlocuiesc cuofician]i români.

Raportez, c@ f@r@ de a avea autoriza]ie în ordonan]a ad. 121/919 just., fiindcunoscut în jude]ul Mure}-Turda }i fiind vorba de organizare, pe românii ap]i a purtavreun oficiu la judec@torie, - i-am provocat }i rugat, s@ primeasc@ ceva serviciu, c@în cel mai scurt timp s@ putem înlocui ofician]ii subalterni cu români.

Am n@dejdea, c@ voi putea face propuneri cu privire la aceasta dac@ a} primiautoriza]ie.

{i pân@ la alt@ dispozi]ie am primit de oficiant de birou pe dl Alexandru T@ma},ca s@ fie deja de acum în birourile ofician]ilor subalterni un om de încredere, cares@ fie totodat@ }i controlor }i mie s@-mi raporteze mi}c@rile dintre ceilal]i ofician]i.

Al. T@ma} e o putere excelent@ de lucru, care timp de vreo 10 ani serve}te aicila o banc@ mare ungureasc@, ca conduc@tor de birou spre îndestularea superiorilor.

La insisten]a mea s-a decis, ca s@ treac@ la judec@torie în speran]a c@ }i aici vac@p@ta plata, care o are la banc@.

E om de 38 de ani }i 6 clase gimnaziale }i cere, ca s@ fie denumit în cl. IX de [email protected] din parte-mi îl recomand, ca cel mai bun oficiant. Rog apoi s@ mi se deie auto-

riza]ie cu privire la conduc@torii de c@r]ile funduare, - deoarece actualii conduc@tori dela c@r]ile funduare nu voiesc s@-mi mai fac@ serviciu }i fiind la c@r]ile funduare cea maimare responsabilitate, - eu am înlocuit pe un actual conduc@tor cu un român.

Page 285: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

287

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Am încredin]at adeca cu conducerea c@r]ilor funduare pe dl Adrian Reicu, omde 34 ani, care a f@cut examenul de c@r]ile funduare, are prax@ bun@ în resortul acesta}i e un b@et foarte bun recomandat }i din partea dlui prefect, ca cel mai destoinictân@r la resortul acesta.

Eu îi cunosc familia }i cu toat@ încrederea îl recomand s@ fie numit de conduc@torla c@r]ile funduare. Rog deci cu privire la înlocuirea ofician]ilor de ordin mai departe.

{i acum s@ V@ raportez la punctele din ordonan]a ad. nr. 121/1919.- punct 1, ca s@pot face o icoan@ mai clar@ cu privire la aceasta aflu de consult, ca despre fie}te-carejudec@tor – fiindc@ îi cunosc bine mai de mult – s@ V@ prezint o descriere cuprinzând celecerute în ordonan]@.

a. Judec@torul cu rangul de jude de tabl@ Gusztáv Czampa e un jude de prim@for]@, cu un judiciu foarte bun. – {tie perfect române}te }i nu e }ovinist maghiar,deoarece dup@ auzite ar fi de origine sas, ori ceva }vab.- Ar fi consult chiar }i deconduc@tor la judec@torie, s@ r@mân@.

Absolute nimic excep]ie nu este în contra persoanei }i a ]inutei lui politice.- Ba,românii care au cerut ajutorul lui la justi]ie, to]i cu încredere au fost fa]@ de el.

Om în toat@ puterea de lucru.b. Ladislau Váry, judec@tor cu rangul de jude de tabl@, e om în etate, îns@ înc@

apt de lucru. Române}te nu }tie de loc }i nici nu cred s@ mai poat@ înv@]a.Dealtcum ]inuta lui politic@ nu e de excep]ionat. El a fost jude }i nu politician.Caracteristica lui a fost totdeauna, c@ pe ]@ran – fie de orice na]ionalitate, ba chiar

}i român – s@-l apere de domn.Altfel jude mijlociu.c. Pavel Elekes, judec@tor cu judiciu mai slab, care numai a}a a fost ajuns jude,

c@ tat@l s@u a fost prezident la tabla de aici.E om mai în etate, îns@ poate lucra. Politice}te nu s-a vorbit nici când ceva despre

el. Pe timpul, când eram aici notar la tribunal, se vorbea despre el, c@ nici rece, nicicald. Române}te nu }tie de loc.

d. Ludovic Hordossy judec@tor tân@r }i bun. [inuta lui politic@ a fost destul decorect@ fa]@ de români. Nu am auzit nicicând plângeri în contra lui.

e. Francisc Ternovszky e judec@tor bun }i tâ[email protected] el, nici Hordossy nu }tiu române}te, îns@ Ternovszky e slovac }i cred, c@

îndat@, ce s-ar clarifica starea politic@, s-ar al@tura la noi, la români.Politice}te înc@ ar fi de încredere }i lucr@tor foarte bun.Dealtcum ]inuta judec@torilor de la judec@torie fa]@ de români în durata r@zboiului,

pot zice, c@ a fost destul de conciliant@ }i numai între judec@torii de la tribunal sunt,cari în privin]a asta pot fi excep]iona]i, ba ar fi consult, s@ se ieie în contra unora chiar}i alte m@suri.

Unul dintre judec@torii de la Judec@torie: f.dr. Ladislau Szekeres a dovedit ur@ fa]@ de români }i îndeosebi pe preo]ii

români i-a persecutat. {tiut este, c@ preo]ii no}tri cetesc la morbo}i, ca dup@ credin]a]@ranului rug@ciunea s@-i ajute. La atari cazuri, judele Szekeres declara faptul preotuluide vr@jitorie }i îi lua pe preo]i sub cercetare. În nenum@rate rânduri l-a tras în forma

Page 286: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

288

GHEORGHE IANCU

asta pe preotul Motora sub acuz@ }i i-a cauzat multe nepl@ceri cu toate c@ totdeaunaa fost p@rintele absolvat de sub cauz@.

{tiu, c@ }i în judec@]ile lui a favorizat totdeauna ungurilor }i a fost contrar românilor.Am s@-i studiez unele cazuri din acte }i voi raporta ulterior.Române}te nu }tie }i a declarat, c@ având diploma de advocat, va merge în Ungaria.Din ofician]ii subalterni numai despre Veress Géza }i Iosif Sarer }tiu, c@ simt ur@

fa]@ de români, îns@ fapte de remarcat nu au. Lista de conduit@ oficioas@ desprejudec@tori au nimicit-o, îns@ lista despre ofician]ii subalterni am preluat-o }i o aclud,îns@ rog, s@ mi se retrimit@.

Punct .2. În timp de pace la judec@torie au fost 6 judec@tori }i 1 notar, 3 conduc@toride c@r]i funduare, 8 ofician]i de birou, 5 diurni}ti, 3 executori }i 4 servitori.- Luând înconsiderare circula]ia de pace – eu aflu c@ ar fi destul deocamdat@ 5 judec@tori }i 2notari, 2 cond. de c.f., 8 ofician]i, 5 diurni}ti, un executor }i 3 servitori.

Punct .3. Aici la judec@torie sunt 3 executori, dintre cari 2 sunt cu totul neap]ide a mai purta oficiul acesta }i a}a ace}tia 2 pot fi absolvi]i.- Luând în consideraresitua]ia de azi, eu propun, ca s@ r@mân@ un singur executor.- Actualul Arnold Fejér,care mi-a comunicat, c@ în curând va depune jur@mânt.

Punct. 4. Translatori, care sunt }i la tribunal, pot r@mânea.Punct .5. Num@rul cauzelor în restan]@: civile: 255, criminale: 285, carte funduar@:84,

diverse: 295.Precum se vede deci, la judec@torie nu este restan]@, care s@ reclame ceva dispozi]ii

separate.Cu toate acestea p@rerea mea e, ca continuitatea de lucru la judec@torie s@ nu

se întrerup@ }i, ca s@ putem ajunge aceasta, eu propun, ca s@ chem@m dintre preo]iitineri vreo câ]iva, care s@ fie ap]i de a ispr@vi lucrurile judec@torilor.

Eu a} designa dup@ cuno}tin]ele mele pe cei mai destoinici 3-4 preo]i tineri }i dinparte-mi a} lua asupra mea sarcina, ca s@ introduc pe ace}tia în câte-un resort, undeei s@ ispr@veasc@ lucrurile mai u}oare, iar cele mai meritorice s@ le fac@ sub controlamea personal@.

Deocamdat@, în felul acesta, cu 3-4 preo]i a} putea ]inea cursul judec@toriei }ia} afla de bine, a face încercarea aceasta.

În fine aclud peti]ia dlui Vasilie Turcu }i a lui Gheorghe Bogdan, cari cer s@ fieaplica]i la judec@torie.

Primul ar fi bun de oficiant de birou, iar al doilea de diurnist.Târgul Mure}, la 12/25 martie 1919.Cu deosebit@ stim@:s.s. Al. Birtolon, judec@tor-}ef.Dosar 5.JUDEC~TORIA DE OCOL REGHIN

180.Nr.1919.El.VIII.V.22.

Onor.

Page 287: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

289

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Consiliu Dirigent – Resortul Justi]iei

Referitor la ad. nr 121/1919 just., cu permisiunea d-voastr@ pentru faptul c@ nust@pânesc în scris limba român@, v@ prezint raportul meu dup@ cum urmeaz@:

Întrucât po}ta nu preia scrisori recomandate, din cele 3 exemplare ale procesuluiverbal întocmit la data de 17 martie 1919, privind preluarea conducerii judec@torieide ocol, un exemplar l-am dat fostului conduc@tor – consilierului de Curte de ApelVertan Sándor – }i dou@ exemplare le-am re]inut personal.

Conform datelor din procesul verbal de preluare, diminea]a la ora 9, m-amprezentat la consilierul de curte de apel, Vertan Sándor, }i i-am comunicat c@, potrivitdispozi]iei nr. 121/1919 just. a Consiliului Dirigent român din Sibiu, am fost numitconduc@torul judec@toriei de ocol din Reghin }i am fost îns@rcinat cu preluarea jude-c@torie de ocol }i i-am solicitat consilierului s@ depun@ jur@mântul de fidelitate prescris}i s@ predea conducerea judec@toriei.

La aceast@ solicitare, Vertan Sándor a declarat c@ el nu poate depune jur@mântulsolicitat, deoarece, potrivit prevederilor conven]iei de la Haga, se interzice obligareapopula]iei unui teritoriu ocupat de a depune jur@mânt de fidelitate fa]@ de putereaocupant@ iar statul român nu are dreptul de a lua un asemenea jur@mânt, întrucât ela depus un jur@mânt guvernului republicii maghiare }i, prin urmare, pân@ nu estedezlegat de acest jur@mânt, el nu poate depune jur@mântul solicitat. El nu poate predanici conducerea judec@toriei de ocol, deoarece, în conformitate cu prevederile acorduluide armisti]iu, nici o putere ocupant@ nu are dreptul s@ preia conducerea administra]iei}i a justi]iei, astfel c@ el va ceda doar în fa]a for]ei.

În aceste condi]ii eu am p@r@sit cl@direa }i dup@ pu]in timp m-am reîntors laVertan Sándor, în compania consilierului or@}enesc Schuller Emil – reprezentatulprefectului - a prefectului de poli]ie Göllner Frederic }i a comisarului de poli]ie RégiuszJózsef }i i-am solicitat din nou s@ predea conducerea, ceea ce acesta a refuzat. Înconsecin]@, Schuller Emil i-a cerut s@ p@r@seasc@ cl@direa }i, întrucât el nu a vrut s@dea curs acestei solicit@ri, prefectul de poli]ie Göllner Frederic – la indica]ia lui Schuller –i-a atins um@rul lui Vertan în semn de utilizare a for]ei, la care acesta a declarat c@cedeaz@ în fa]a for]ei, pred@ conducerea judec@toriei }i p@r@se}te cl@direa.

Dup@ aceea am convocat corpul de magistra]i }i func]ionari }i le-am cerut s@depun@ jur@mântul de fidelitate. Judec@torii prezen]i nominal, dup@ cum urmeaz@:Gencsy Zoltán, dr. Ferenczi Károly, dr. Schmidt Ödön, dr. Zonda Gergely, dr. StefániKároly }i Udvardy László, au declarat c@ – repetând cele spuse de Vertan –, pân@ laîncheierea tratatului de pace, ei refuz@ s@ depun@ jur@mântul, protesteaz@ împotrivaprelu@rii }i p@r@sesc cl@direa, considerând c@ for]a este utilizat@ }i împotriva lor.

Dup@ aceea func]ionarilor care î}i f@cuser@ apari]ia le-am declarat c@ de la ei nupretind jur@mânt de fidelitate }i nici declara]ia solemn@ }i le-am spus s@ r@mân@ lalocurile lor, mai ales c@ în conformitate cu dispozi]ia telefonic@ primit@ în seara de 15,vor fi considera]i grevi}ti în cazul în care î}i p@r@sesc locurile de munc@. Func]ionarii auafirmat c@ în cazul în care pleac@ judec@torii, nici ei nu mai pot r@mâne, ei oricum nu

Page 288: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

290

GHEORGHE IANCU

pot îndeplini dispozi]iile unui judec@tor care nu a depus jur@mântul republicii maghiare,dar sunt nevoi]i s@ plece }i din alt motiv }i anume trebuie s@ se îngrijeasc@ de celenecesare traiului dup@ ce guvernul român le-a suspendat de câteva s@pt@mâni salariile.

Dup@ ce le-am atras aten]ia s@ restituie cât mai curând posibil c@r]ile din bibliotecajudec@toriei sau documentele aflate, eventual, la domiciliul lor judec@torii }i func]ionarii(diurni}tii) au p@r@sit cl@direa.

Procesul verbal deocamdat@ încheiat.Semn@turi:A fost continuat:Vertan Sándor a predat judec@toria dup@ cum urmeaz@:Detalierea corespunz@toare:1). Contabilitatea juridic@; 2). Depuneri; 3) Amenzi; 4) Timbre fiscale etc.; 3

exemplare, [email protected] o consecin]@ a prelu@rii }i datorit@ împrejur@rilor existente, am fost nevoit s@

opresc momentan dezbaterile judiciare, dar am amânat deocamdat@ stoparea definitiv@a activit@]ii tribunalului, iar m@surile mele au fost confirmate de evenimentele ulterioare.

Paza cl@dirii a preluat-o gardianul Berekméri Sándor }i acesta s-a dovedit a fiîndeajuns, deoarece în cl@direa închisorii, aflat@ în spatele judec@toriei – situat@ încentrul pie]ei – el are locuin]a proprie. În caz de necesitate voi lua m@suri pentruintensificarea pazei.

Dup@ toate acestea privind dispozi]ia mea sufleteasc@ mai mult sau mai pu]inagitat@, am convingerea c@ unii – pe care nu pot s@-i numesc – au procedat a}a, nuatât din convingere, ci mai mult din spirit de colegialitate, care este rezultatul anilorîndelunga]i de serviciu, cu alte cuvinte au f@cut ceea ce au f@cut }i ceilal]i.

În diminea]a zilei de 18 martie s-au prezentat la mine avoca]ii dr. Harsia János}i dr. Popescu Ilie }i mi-au comunicat c@ mai mul]i func]ionari s-ar reîntoarce laserviciile lor în m@sura în care ar fi solicita]i prin intermediul poli]iei, cu alte cuvinteei voiau s@ se justifice astfel din punct de vedere social. Am întocmit lista tuturorfunc]ionarilor – cu excep]ia judec@torilor – }i m@ preg@team s@ m@ deplasez c@tresfatul or@}enesc când }i-a anun]at prezen]a plutonierul major de jandarmi (român)din Reghin Sat }i îmi cere numele celor care nu au depus jur@mântul, deoarece areordin telefonic, primit de la superiorii s@i, ca ace}tia s@ fie escorta]i împreun@ cufamiliile lor. I-am spus c@ în aceast@ chestiune s@ se prezinte la mine la ora 16.00,dup@ ce i-am explicat c@ eu doresc jur@mânt de fidelitate doar de la judec@tori }i fa]@de ei aceast@ dispozi]ie nu poate fi aplicat@, iar în ceea ce prive}te func]ionarii i-amconvocat prin intermediul poli]iei pentru ora 15. Dup@-mas@, la ora 15 (cu excep]iajudec@torilor) s-au prezentat to]i func]ionarii din justi]ie }i dup@ ce le-am ar@tat dinnou c@ nu le pretind nici jur@mânt de fidelitate }i nici alt fel de jur@mânt solemn, le-amsolicitat s@-}i îndeplineasc@ în mod calm }i con}tiincios îndatoririle de serviciu. Ce-idrept, unii au declarat din nou c@ situa]ia lor este grea, ca urmare a plec@rii judec@-torilor }i a suspend@rii salariilor, iar unii au dorit s@ fie utilizat@ sub o oarecare form@for]a, în sensul c@ plutonierul major de jandarmi s@-i someze s@-}i îndeplineasc@îndatoririle de serviciu. Al@turi de declara]ia lor potrivit c@reia mâine diminea]a la

Page 289: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

291

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

ora 8 vor începe s@-}i îndeplineasc@ con}tiincios atribu]iile de serviciu, ei au maiprezentat }i câteva dolean]e:

1.m@suri urgente privind cre}terea }i plata salariilor, a compensa]iilor }i a extinderiicompensa]iei de plat@ pentru familie }i asupra so]iei;

2.stabilirea exact@ a perioadei de serviciu pentru diminea]@;3.aprobarea avans@rilor petrecute între timp, pe care cei viza]i poate nu le cunosc

datorit@ lipsei documentelor necesare;4.prelungirea perioadei de tranzi]ie, ca urmare a greut@]ilor de limb@.Întrucât ei au justificat pe deplin aceste dolean]e, eu le-am recunoscut ca fiind

pe deplin îndrept@]ite.Am dispus, începând de mâine, îndeplinirea dolean]ei de la punctul 2 iar în ceea

ce le prive}te pe celelalte – îndeosebi cele de la punctul 1 – solicit cu toat@ convingerea,insistent }i urgent, aprobarea lor pe cale telefonic@ sau telegrafic@.

În interesul continu@rii procedurilor judiciare, am dispus ca, pe cât posibil, fiecares@ r@mân@ la locul lui, astfel c@ func]ionarea judec@toriei – cu excep]ia proceselor denatur@ civil@ }i penal@ – s@ fie total@, diurni}tii }i condicarii funciari au fost îns@rcina]icu preg@tirea conceptelor actelor sub supravegherea mea iar eu personal – în m@suraîn care îmi permite timpul – voi rezolva cât mai multe chestiuni funciare, deoareceraporturile de posesiune în teritoriul aflat sub jurisdic]ia judec@toriei sunt prea complexe,iar eu le cunosc cel mai bine, aceasta }i în privin]a reformei agrare care este de a}teptat.

Pe plutonierul de jandarmi care }i-a f@cut ulterior apari]ia l-am îndreptat sprefunc]ionarii care înc@ se mai aflau aici.

De asemenea, m@ v@d nevoit s@ raportez urm@toarele: dup@ ce – cu excep]iajudec@torilor – to]i func]ionarii au început s@-}i îndeplineasc@ obliga]iile de serviciu,în diminea]a zilei de 19:

Am amânat depunerea jur@mântului notarului public pân@ ce se clarific@problema depunerii jur@mântului în cazul avoca]ilor, deoarece am citit unele }tiri –înc@ nedezmin]ite – potrivit c@rora jur@mântul acestora s-ar putea s@ nu mai aib@ loc– întrucât ei nu îndeplinesc func]ii publice. Avoca]ii (24 dintre care unii mai suntinclu}i), dup@ cum sunt informat, 4 români, 2 sa}i depun jur@mântul }i ceilal]i vorface acelea}i lucru ca }i majoritatea judec@torilor, în m@sura în care – }i accentuezacest lucru – le vom amâna jur@mântul pân@ la decizia conferin]ei de pace. Avândîn vedere faptul c@ printre numero}ii avoca]i locali se afl@ }i juri}ti excep]ionali – iarmajoritatea judec@torilor este de elit@ }i în interesul men]inerii nivelului ridicat aljusti]iei ca }i a asigur@rii continuit@]ii procedurale – întrucât înlocuirea lor cu juri}tipotrivi]i se love}te de greut@]i insurmontabile – eu sunt de p@rere c@ depunereajur@mântului – în ceea ce-i prive}te s@ fie amânat@ pân@ la decizia conferin]ei de pace}i acest principiu – din punct de vedere al echit@]ii – s@ fie aplicat }i în cazul notaruluipublic }i a avoca]ilor.

Datorit@ problemelor legate de limb@ – dup@ ce ei se consider@ în general leza]ide durata scurt@ a perioadei de tranzi]ie – ar fi de dorit prelungirea acesteia ca deex. stabilirea la 3-5 ani. Nu oricine are dispozi]ia necesar@ de a înv@]a }i din acest

Page 290: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

292

GHEORGHE IANCU

punct de vedere doar românii – afla]i într-un num@r nu prea mare – sunt într-o situa]iemai u}oar@. La acestea se adaug@ greut@]ile materiale provocate de r@zboi care abiaîi fac capabili pe func]ionarii pl@ti]i cu salarii fixe s@ studieze serios; prelungirea peri-oadei de tranzi]ie este reclamat@ }i de stocul de formulare existent în magaziajudec@toriei, c@ci – de}i unele formulare utilizate mai frecvent s-au terminat – existen]astocului }i compensarea acestuia necesit@ înc@ mult timp, iar compensarea acestoraexclusiv cu ajutorul scrisului, cu personal redus }i în condi]iile cre}terii previzibile acircula]iei dup@ încheierea p@cii, se love}te de greut@]i imposibil de trecut. Apreciez,de asemenea, ca fiind necesar@ în toamna târzie a acestui an – sau când condi]iilede via]@ s-ar îmbun@t@]i m@car par]ial – ]inerea unui curs de limba român@ pentruangaja]ii judec@toriei în vederea înv@]@rii mai u}oare a limbii române, iar plata profeso-rului s@ fie efectuat@ de vistierie.

Ad. 1. Dintre judec@tori, unii vorbesc limba român@ într-o oarecare m@sur@ iardintre ceilal]i func]ionari unii o }tiu foarte bine, al]ii mai pu]in. În scris îns@ nu.Referitor la atitudinea politic@ a judec@torilor nu a} putea spune prea multe lucruricompromi]@toare iar în ceea ce îi prive}te pe func]ionari – care au resim]it }i maiaccentuat greut@]ile legate de trai ca urmare a r@zboiului, nu pot spune absolut nimic.

Ad. 2. În timp de pace de procedurile judiciare s-au ocupat 9 judec@tori (dintrecare eu r@spundeam de remaniere }i de corectare), 4 notari, practican]i (acum 1 notarRusu Benedict, numit conduc@tor la Miercurea Nirajului), 3 condicari funciari (cândva4), 11 administratori, 11 diurni}ti, 4 oameni de serviciu, 2 gardieni (acum 1), 2, 3executori (acum 1), 1 procuror }i personal separat de recunoa}tere }i corectare (dintrecare doar oficialul de birou Simon Ferencz se mai afl@ aici).

Ad. 3. Executorul Sztupjár Károly se pronun]@ în ceea ce prive}te na]ionalizareadeoarece cunoa}te am@nuntele.

Ad. 4. Traduc@tor, deocamdat@, nu exist@; dup@ cum sunt informat notarul publicare împuternicire }i în privin]a dreptului de a traduce; deocamdat@ ne putem dispensade traduc@tor.

Ad. 5. În ceea ce prive}te restan]ele, datorit@ timpului meu liber limitat, raportulmeu este scurt. Multe procese civile (ca de obicei) sunt suspendate ca urmare arecrut@rilor în armat@, aceasta fiind valabil }i în privin]a proceselor penale. Restan]esemnificative în privin]a chestiunilor funciare, executorii sau testamentare nu exist@.

O procedur@ de transformare mai mare, pe care sper s@ o pot ]ine eu în toamnaaceasta (}i prin urmare solicit dispozi]ie referitoare la cheltuieli) }i o procedur@ derectificare care dateaz@ înc@ din 1913 sunt amânate pân@ la sfâr}itul r@zboiului.

O anex@ anexat@ aici prezint@ numele angaja]ilor actuali ai judec@toriei, cu excep]iajudec@torilor.

Dintre judec@tori, Gencsy Zoltán a fost mutat cu 1-2 luni înainte în fruntea judec@-toriei de ocol din Gheorghieni, ca urmare a dispozi]iei ministerului de justi]ie maghiar}i pre}edintele tribunalului l-a disponibilizat începând cu data de 1 aprilie.

Consiliul Dirigent l-a numit pe Birtalan Sándor în fruntea judec@toriei de ocol dinTârgu Mure} iar pe Rusu Benedict în fruntea judec@toriei de ocol din Miercurea

Page 291: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

293

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Nirajului, ultimul este în concediu datorit@ îmboln@virii sale. De asemenea, omul deserviciu Király József se afl@ în concediu.

Întrucât în urma procedurii de preluare situa]ia social@ a mea }i a familiei mele estefoarte grea – iar eu doresc doar s@ semnalez aceast@ împrejurare f@r@ a m@ mai extindeasupra am@nuntelor – }i în m@sura în care este posibil, solicit transferul meu la judec@toriade ocol din Sibiu, în calitate de conduc@tor sau judec@tor îns@rcinat cu proceduri detransformare }i rectificare. Deoarece cuno}tin]ele mele referitoare la turism, circula]iastr@inilor, statistic@, demografie, se extind asupra unei mari p@r]i a Transilvaniei }i asuprateritoriilor limitrofe (de ex. Maramure}), aceste cuno}tin]e cel mai bine le-a} puteavalorifica în fruntea unui asemenea birou de statistic@, circula]ie a str@inilor, cu sediul laSibiu, unde am }i rude }i am un avantaj mare în ceea ce prive}te cre}terea copiilor. Solicitluarea în considera]ie a acestor calit@]i }i aducerea lor la cuno}tin]a scaunelor de judecat@,unde mai solicit prenotarea mea }i – având în vedere situa]ia mea material@ – returnareacheltuielilor rezultate în urma muta]iei. Solicit, repunerea mea în rangul pe care l-am avut,deoarece actul privind numirea mea în calitate de vicejudec@tor de ocol dateaz@ din 13februarie 1900, jur@mântul l-am depus în data de 14 martie, dar am înaintat în treaptade salarizare VII doar în februarie 1914 în loc de anul 1913. Asupra cauzelor care ]in despiritul timpului nu doresc s@ m@ refer, ci ar@t c@ anexând calificativele laudative la adresamea am înaintat o plângere c@tre ministerul de justi]ie de atunci care s-a rezolvat în sensulc@, cu ocazia urm@toare am înaintat la treapta a 7-a de salarizare, dar documenteleanexate la plângere nu le-am primit înapoi }i ast@zi se afl@ tot acolo. {efii mei actuali mi-au promis înaintarea la treapta a 6-a de salarizare. Solicit trimiterea pentru uzul jude-c@toriei de ocol a „Gazetei oficiale”, dac@ este posibil }i a numerelor ap@rute pân@ acum.Deoarece salariile func]ionarilor din justi]ie au fost suspendate înc@ din luna trecut@, solicitca ace}tia s@ primeasc@ salariile lor împreun@ cu toate compensa]iile }i compensa]iafamilial@ indexat@ }i extins@ asupra so]iei (a}a cum au primit locuitorii ora}elor).Judec@torii }i-au îndeplinit atribu]iile pân@ la data de 17 martie. Neplata salariilor, lipsaarticolelor de larg consum îi indispune pe func]ionarii care sunt nevoi]i s@ le [email protected]ân@ în octombrie primisem numeroase articole de larg consum, la pre]uri mici, de lagrupul de aprovizionare. Inclusiv acestea nu se mai g@sesc.

F@in@, zah@r pot ob]ine doar la pre]uri c@m@t@re}ti. Din toamna trecut@ o singur@dat@ am primit zah@r, 150 de grame pe cap.

De aceea, consider necesare m@suri urgente pentru aprovizionarea corespunz@toare,în special cu f@in@ }i zah@r, a func]ionarilor.

Nu exist@ dubii c@ m@surile guvernului în aceast@ direc]ie vor avea un efect benefic.Solicit plata cheltuielilor legate de drumul efectuat de mine la 10 martie, la Târgu Mure}

(depunerea jur@mântului), deoarece acest drum a necesitat 2 zile, ca urmare a leg@turilorferoviare necorespunz@toare }i m-a obligat la cheltuieli considerabile (80 coroane).

Reghin, 1919, 20 marties.s. Griesmüller Gyula, judec@tor de ocol [email protected] 5.

JUDEC~TORIA DE OCOL SIGHI{OARA

Page 292: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

294

GHEORGHE IANCU

181.No.Prez.I.G.6.

Proces-verbal

luat în 19 martie 1919 la 10 ore 30 minute în biroul }ef-conduc@torului judec@torieide ocol din Sighi}oara. Prezen]i: dr. Farkas Gábor }ef-judec@tor, dr. Romul Moldovan}ef-judec@tor denumit de Resortul Justi]iei }i ca notar Teodor Mosora. Obiect: Preluareaoficiului judec@torului }ef de la judec@toria de ocol din Sighi}oara, potrivit ordonan]eiConsiliului Dirigent, Resortul de Justi]ie, 121/1919.

Dl judec@tor-}ef Farkas Gábor este încuno}tiin]at c@ cu conducerea judec@torieieste încredin]at dl judec@tor dr. Romul Moldovan }i este invitat ca s@ predeie oficiu.

Dl judec@tor Farkas Gábor protesteaz@ contra actului acesta, pe care îl declar@de nelegitim.

Observ@ c@ oficiul numai la cazul acela îl pred@ dac@ noul judec@tor-}ef se declar@c@ se va folosi la preluare de for]@.

Dup@ ce dl Romul Moldovan declar@ c@ la caz de lips@ va uza for]a dânsul sedeclar@ aplicat de a preda oficiul.

1.Dl judec@tor Farkas Gábor pred@ ra]ionile criminale de la 1 iulie 1918 pân@în ziua de ast@zi }i suma final@, care reias@ din socoteli: 452 cor. 48 fll.

2.Jurnalul despre banii incur}i din pedepse cu pozi]iile 1-59 }i suma care rezult@:40 coroane.

3.Depozitele prezidiale cu pozi]iile 1-23. Din jurnal reias@ c@ numai pozi]iile 3, 5,11, 13 }i 22 nu s-au extr@dat deponen]ilor. Pozi]iile acestea constau din urm@toarelesume: 18 cor. 05 fill., 5 cor. 10 fill., 88 cor. 08 fill., 19 cor. 68 fill., 22 cor. 61 fill., }i 4cor. 44 fill., sumele acestea s-au luat în primire.

4.Se pred@ eviden]iara pe matricul@ a diurni}tilor.5.Inventarul despre c@r]ile judec@toriei de ocol din Sighi}oara.6.Inventarul }i registrul de eviden]@ despre mobilele [email protected] mobilelor apar]in@toare închisoarei [email protected] de eviden]@ despre corpus delicti, începând din anul 1915-1916 /

10 pozi]ii/ respectiv 4 pozi]ii /1917/, 6 pozi]ii /1918/ 25 pozi]ii, /1919/, 6 pozi]ii.Dup@ predarea oficiului, judec@torul-}ef dr. Romul Moldovan invit@ pe dl judec@tor

Farkas Gábor în mod solemn, conf. instruc]iunilor din actul nr. 121/1919 just. s@depun@ jur@mântul oficios prescris în ordonan]a sus-men]ionat@ }i-i explic@ urm@riledin nedepunerea jur@mântului potrivit §-ului 7 al ordonan]ei.

Dl judec@tor Farkas Gábor face urm@toarea declara]iune:„Servesc de 34 ani, în luna ianuarie am cerut pensionarea de la Ministrul de Justi]ie

maghiar, }i din motivul acesta nu pot depune jur@mântul. Nu aflu de corect@ procedura,c@ sunt destituit de la conducere }i sunt împ@r]it la judec@torie numai ca judec@tor. Amdepus jur@mânt cu ocazia denumirei mele de judec@tor }i am depus în noiembrie 1918

Page 293: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

295

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

jur@mânt pe Republica maghiar@. Ar fi în contrazicere cu convingerea mea s@ depunjur@mântul recerut acum. Urm@rile le cunosc.

Dup@ ce eu mi-am cerut pensionarea de la forurile mele superioare }i dup@ cesunt absolvat de la conducere, declar c@ }i f@r@ jur@mânt nu sunt aplicat de a servimai departe ca judec@tor”.

Dup@ cetire }i t@lm@cire din cuvânt în cuvânt în limba maghiar@, protocolul seîncheie }i se isc@le}te de cei prezen]i.-

s.s. Farkas Gábor, judec@tor de Curte de Apel, s.s. dr. Romul Moldovan, judec@tor-}efal judec@toriei de ocol din Sighi}oara, s.s. Teodor Mosora notar.

Dosar 1.

182.Nr. Pres. I.G. 6.

Proces-verbal

luat în 19 martie 1919 în biroul }ef-judec@torului judec@toriei de ocol din Sighi}oara.Prezen]i:dr. Romul Moldovan conduc@torul judec@toriei, Teri Géza, Gáspár Lajos }i Vassika

Venczel judec@tori la judec@toria de ocol din Sighi}oara – ca notar Teodor Mosora.Obiect: Chestia depunerii jur@mântului prescris în ordonan]a Consiliului Dirigent,resortul justi]iei nr. 121/1919, just.

Dl dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef invit@ pe dnii Teri Géza, Gáspár Lajos }iVassika Venczel s@ depun@ jur@mântul prescris. În mod solemn le comunic@ c@ scopul}i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]iei sub imperiul român s@ seefeptuiasc@ pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale f@r@ ori}ice jignire a intereselorpublicului, ce caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }i a indepen-den]ei morale }i materiale a corpului judec@toresc.

Se comunic@ c@ acela, care provocat fiind, nu va depune imediat jur@mântul, î}ipierde oficiul, drepturile lui la pensie, Statul român nu le recunoa}te.

Dnii judec@tori Teri Géza, Gáspár Lajos }i Vassika Venczel fac urm@toarea declara-]iune: „Dup@ ce noi în noiembrie 1918 am depus jur@mântul pe republica maghiar@,nu suntem aplica]i a depune jur@mântul cerut. Dar }i f@r@ jur@mânt nu suntem aplica]ia servi ca judec@tori sub heghemonia Consiliului Dirigent, pentru c@ aceasta ar fi încontrazicere cu convingerile noastre. Urm@rile le cunoa}tem }i ne tragem consecin]ele”.

Protocolul se încheie }i se isc@le}te de cei prezen]i, dup@ ce protocolul s-a t@lm@citdin cuvânt în cuvânt în limba maghiar@.

s.s. Teri Géza, s.s. Gáspár Lajos, s.s. Vassika Venczel, s.s. dr Romul Moldovanjudec@tor-}ef, la judec@toria de ocol din Sighi}oara, s.s. Teodor Mosora notar.

Dosar 1.183.No.Prez.I.G.6.

Proces-verbal

Page 294: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

296

GHEORGHE IANCU

luat în 19 martie 1919 în biroul }ef-conduc@torului judec@toriei de ocol din Sighi}oara,fiind prezen]i subscri}ii:

Se prezint@ înaintea judec@torului-}ef dr. Romul Moldovan urm@torii func]ionariai judec@toriei de ocol din Sighi}oara }i servitori: 1. Pavelka János notar }i declar@c@ dânsul nu e aplicat s@ mai serveasc@ la justi]ie, dore}te s@ treac@ în Ungaria, undeva fi aplicat. 2. Solymosi József diurnist declar@ c@ dânsul rep@}e}te din serviciuljudec@toriei, fiindc@ dânsul mai înainte a fost meseria} }i se întoarce iar@}i la meserialui. 3. Pila Ferencz, 4. Balázsi Dániel, 5. Marczinkó János servitori la judec@toria deocol declar@ c@ ei înc@ nu sunt aplica]i de a servi mai departe la judec@torie.

Judec@torul-}ef face aten]i pe sus-numi]ii ca rep@}ind benevol din serviciul avut,î}i vor pierde toate drepturile câ}tigate }i îndeosebi Statul român nu le recunoa}tedreptul lor la pensie.

Sus-numi]ii declar@ c@ ei nu ]in cont la nici o pensiune }i abzic de drepturilecâ}tigate.

Protocolul s-a încheiat }i dup@ t@lm@cire din cuvânt în cuvânt se isc@le}te. s.s.Pavelka János, s.s. Solymosi József, s.s. Pila Ferencz, s.s. Balázsi Dániel, s.s. MarczinkóJános, s.s. dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef, s.s. Teodor Mosora notar.

Dosar 1.

184.No.Prez.I.G.6.

Proces-verbal

luat în 20 martie 1919 în biroul }ef-judec@torului judec@toriei de ocol din Sighi}oara.Prezen]i: dr. Romul Moldovan }ef-judec@tor, Fabri]iu Erich judec@tor, }i oficialii MüllerGustav }i Haydl Martin care arat@ atestate medicale }i Müller Gustav cere un concediude 2 luni, iar Haydl Martin un concediu de 4 s@pt@mâni.

{eful-jud. dr. Romul Moldovan având impresia c@ mai mult ei din motivul acelase retrag de la lucru ca s@ nu serveasc@ la judec@toria român@, îi provoac@ s@ depuiejur@mântul prescris în ordonan]a nr. 121/919. Just.

Oficialul Müller Gustav declar@ c@ este aplicat a depune jur@mântul.Dup@ aceea depune urm@torul jur@mânt în limba german@: „Jur pe Atot}tiitorul

Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respectacu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplinicu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@strasecretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Oficiantul Haydl Martin declar@ c@ el nu este aplicat de a depune jur@mântulprescris }i cel mult dup@ clarificarea situa]iunei politice ar depune jur@mântul. Spunec@ el e om bolnav care }i de altfel trece în pensiune, care pensiune o va pretinde dela guvernul maghiar.

{efjudec@torul îl face atent despre urm@rile deneg@rii jur@mântului.

Page 295: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

297

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Haydl Martin declar@: „Nu voiesc s@ servesc niciodat@ statului român, }i nicicândnu voi cere pensiune de la Statul român, abzic de toate drepturile câ}tigate”.

Protocolul se încheie }i se isc@le}te dup@ t@lm@cire din cuvânt în cuvânt. s.s. GustavMüller, s.s. Martin Haydl, s.s. rr. Romul Moldovan }ef judec., s.s. Erich Fabri]ius, s.s.Teodor Mosora notar.

Dosar 1.

185.No.Prez.I.G.6/1.

Proces-verbal

luat în 20 martie 1919, la 12 ore, în biroul }ef-conduc@torului judec@toriei de ocoldin Sighi}oara.

Prezen]i:dr. Romul Moldovan }ef-judec@torul }i Nagy Sándor executor jud., Teodor Mosora

notar. Obiect: Depunerea jur@mântului prescris în ordonan]a Consiliului Dirigent,resortul justi]iei No. 121-1919, just.

{ef-judec@torul invit@ pe Nagy Sándor executor s@ depun@ jur@mântul prescrisîn ordonan]a men]ionat@.

Dl executor declar@ c@ acum nu este aplicat s@ depun@ jur@mântul recerut, estedar@ aplicat a face declara]iunea solemn@.

Dup@ aceea dl executor depune în mâna }ef-judec@torului urm@toarea declara]iune:„Declar solemn c@ voiu respecta cu sfin]enie legile ]@rii, decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent, }i voi îndeplini cu cinste, con}tiin]@ }i impar]ialitate func]iunile încredin]ate mie.A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Protocolul se încheie }i se isc@le}te dup@ t@lm@cire din cuvântîn cuvânt.- s.s. Nagy Sándor, s.s. dr. Romul Moldovan, s.s. Teodor Mosora notar.

Dosar 1.

186.No.Prez.I.G.7.

Proces-verbal

luat în 20 martie 1919 în biroul judec@torului-}ef al judec@toriei de ocol dinSighi}oara. Prezen]i subscri}ii:

Se prezint@ d}oara Fábián Juliska }i pred@ urm@toarele:„Eu servesc de 4 ani la judec@torie; 2 ani am servit f@r@ plat@ ca practicant@, iar

apoi ca diurnist@ interimal@. La 26 ianuarie 1919 to]i func]ionarii }i diurni}tii amprimit ajutor urgent pe 3 luni }i anume pe lunile ianuarie, februarie }i martie 1919.Eu am primit 900 cor. ca to]i diurni}tii.

În a doua parte a lunii f@urar a pretins dl }ef-judec@tor Farkas Gábor s@ reîntorc450 cor. din suma primit@, cu motivarea c@ eu am fost numai interimal denumit@diurnist@. Eu am repl@tit suma aceasta. M-a ]inut îns@ pe mai departe în serviciu, ca

Page 296: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

298

GHEORGHE IANCU

practicant@ f@r@ plat@. Cer cu respect s@ fiu denumit@ de diurnist@ cu plat@ }i s@ mise reînapoieze cele 450 cor., care mi le-a luat dl judec@tor Farkas Gábor. Ce a f@cutdânsul cu banii, nu }tiu”.

Cetit }i dup@ t@lm@cire în limba maghiar@, se subscrie. s.s. Fábián Juliska, s.s. dr.Romul Moldovan.

Dosar 1.

187.No.Prez.I.G.6.

Proces-verbal

luat în 21 martie 1919 în biroul }ef-judec@torului al judec@toriei de ocol dinSighi}oara.

Prezen]i:dr. Romul Moldovan judec@tor, Teodor Mosora oficial }i Maria Soneriu diurnist@

la judec@toria de ocol din Sighi}oara. Obiect: depunerea jur@mântului prescris deordonan]a no. 121/1919. Just.

Dr. Romul Moldovan invit@ pe sus-men]iona]ii oficiali s@ depun@ jur@mântul prescris.Teodor Mosora }i Maria Soneriu depun apoi urm@torul jur@mânt:„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului

român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii, }i decretele, ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce-mi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”

Protocolul se încheie }i isc@le}te dup@ cetire. s.s. Teodor Mosora, s.s. MariaSoneriu, s.s. dr. Romul Moldovan }ef-judec@tor

Dosar 1.

188.No.Prez.I.G.6.

Proces-verbal

luat în 21 martie 1919 în biroul judec@torului }ef al judec@toriei de ocol dinSighi}oara.

Prezen]i subsemna]ii:Se prezint@ diurnistul Zonda Géza }i diurnista Szántai Margit m@ritat@ cu József

Demeter }i declar@ c@ ei rep@}esc din serviciu.Zonda Géza spune c@ el voie}te s@ se ocupe cu economia. Medicii i-au dat sfatul

c@ el nu e apt de cancelarie din punct de vedere sanitar rep@}e}te.Szántai Margit declar@ c@ dup@ ce }i personalul tribunalului din Iba}fal@u }i al]i

func]ionari au rep@}it nici ea nu mai poate servi la judec@toria român@.{ef-judec@torul dr. Romul Moldovan le comunic@ urm@rile rep@}irei.Ambii declar@ urm@toarele:

Page 297: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

299

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

„Abzicem de toate drepturile câ}tigate. Renun]@m de a ridica ori}ice preten]iunifa]@ de guvernul român al Consiliului Dirigent.- Pensiune nu vom cere. Am rep@}itdin serviciu benevol.”

Protocolul se încheie }i dup@ t@lm@cire din cuvânt – în cuvânt, se isc@le}te.s.s. . v@duva Demeter Józsefiné, n@scut@ Szántai Margit, s.s. Zonda Géza, s.s. dr.

Romul Moldovan judec@tor-}ef, s.s. Teodor Mosora, notar.Dosar 1.

189.Domnule Ministru,

Am onoare a V@ propune urm@toarele: 1. Dl oficial Teodor Mosora s@ fie denumit de director în clasa VIII.Dânsul serve}te la judec@torie din anul 1872. A fost la 10 februarie 1919 denumit

de Minist. de Just. maghiar sub No. 14.994/1919, I.M.E de director în clasa VIII-a.Lucr@tor bun, con}tiincios, care ajut@ mult la organizare.

2. Diurnista Maria Soneriu s@ fie denumit@ de cancelist@ în clasa XI.3. Fábián Juliska }tie ceva }i române}te, s@ fie denumit@ de diurnist@ cu salar de

4 cor. la zi, plus 80 cor. lunar ajutor.Dânsa serve}te de 4 ani ca practicant@ f@r@ [email protected] r@mas în serviciu.Sighi}oara la 22 martie 1919,s.s. dr. Romul Moldovan, judec@tor-}ef.Dosar 1.

190.No.Prez.I.G.6.

Domnule Ministru,

Conform îndrum@rii }i instruc]iunilor primite în scriptul ad. nr. 121/1919 just. din8 februarie 1919, am onorul a V@ raporta urm@toarele:

La 19 martie 1919 s-a efeptuit preluarea oficiului. Procesul-verbal referitor seaclud@ sub A.

Nici unul dintre judec@tori nu au voit s@ depun@ jur@mântul prescris. Procesul-verbal din chestie îl al@tur sub B.

To]i au declarat c@ ei nici f@r@ jur@mânt nu sunt aplica]i a servi ca judec@tori subheghemonia Consiliului Dirigent.

In 19 martie fiind conchiema]i, s-au înf@]i}at înaintea mea urm@torii func]ionari:Teodor Mosora, Nicolae Bârsan }i Thudt Mih@il@ oficiali, Maria Soneriu diurnist@,Fábián Juliska practicant@ }i Szabó József haiduc }i au declarat c@ ei sunt aplica]i dea servi mai departe. Teodor Mosora }i Maria Soneriu au depus jur@mântul prescris.Procesul-verbal îl al@tur sub C.

Page 298: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

300

GHEORGHE IANCU

Nicolae Bârsan a depus jur@mântul în mâna dlui pre}edinte dr. Simion Che]ian.De la ceilal]i func]ionari nu am pretins jur@mânt.

Pavelka János notar, Solymosi József, Zonda Géza }i Szántai Margit diurni}ti, PilaFerencz, Balázsi Dániel }i Marczinkó János servitori au declarat c@ ei nu sunt aplica]ide a mai r@mânea în oficiu. Au abzis benevol de drepturile câ}tigate }i de dreptul depensie.

Procesul verbal îl aclud sub D.În 20 martie 1919 se prezint@ oficiantul Müller Gustav }i cancelistul Haydl Márton

cari erau în concediu }i ar@tând atestatul medical, cer concediu de 4, respective 6s@pt@mâni }i spun c@ ei voiesc s@ se pensioneze.

Având impresia c@ ace}ti 2 func]ionari nu recunosc }i nu voiesc s@ serveasc@ lajudec@toria român@, ci caut@ numai s@-}i asigure pensiunea, i-am invitat s@ depuiejur@mântul prescris.

Müller Gustav a depus jur@mântul }i i-am încuviin]at un concediu de 7 zile.- HaydlMartin a denegat depunerea jur@mântului, a renun]at de bun@voie la dreptul depensiune. Procesul verbal îl aclud sub E.

Advoca]ii dr. Carl Baumgarten, Johann Zikes, dr. Toma Cornea, dr. SimionCernea, dr. Ioan Ioanoviciu, dr. Josef Leonhardt, dr. Johann Balthes }i dr. OttoZimmermann au depus jur@mântul prescris.

Procesul verbal îl aclud sub F.De}i citat în regul@, nu s-a prezentat la 20 martie advocatul dr. {tefan Sombory.

Propun ca s@ binevoi]i a enun]a urm@rile prescrise în §-ul 7 al ord. 121/1919.Advoca]ilor dr. Nagy Sándor, dr. Leicht János }i dr. Hegyi Jenõ nu li s-au putut

înmâna pân@ acuma citarea, fiind dep@rta]i din Sighi}oara. Se ]in în eviden]@ }i voipretinde jur@mântul imediat dup@ reîntoarcerea lor.

Notarul public dr. Friedrich Schuster a depus jur@mântul prescris. Procesul-verbalal@turat sub G.

Executorul Nagy Sándor nu a voit s@ depun@ jur@mânt, a f@cut îns@ declara]iasolemn@ recerut@. Procesul verbal îl aclud sub H.

Conduc@torul c@r]ilor funduare Varga Árpád }i-a luat o zi înainte de sosirea meaun concediu }i a disp@rut din ora}, concediul i l-am revocat, nu-l pot îns@ aviza,ne}tiindu-i domiciliul prezent.

Am angajat de servitori pe Nicolae Chelemen }i pe Nicolae Parchirie, ambiiromâni din Sighi}oara.- Ar fi de dorit, ca personalul s@ se întregeasc@ exclusiv curomâni. Cred, c@ voi g@si.

Domnii judec@tori Fabri]ius Erich }i Waedt Rudolf }i-au ocupat postul de [email protected] la punctele 1-5 din instruc]iunile primite, am onorul a-V@ raporta

urm@toarele:Ad. 1. Judec@torul Fabritius Erich posede limba român@ bini}or }i scrie române}te

bini}or. Dânsul în timp scurt va corespunde. Judec@torul Waedt Rudolf posede limbaromân@ în graiu }i scris mai pu]in, }i dânsul se poate considera din punctul acesta

Page 299: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

301

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

de vedere de corespunz@tor. Judec@torii, care au rep@}it, nu }tiu absolut nimicaromâne}te.

Ad. 2. Având în vedere circula]ia de pace a judec@toriei, propun, ca pe lâng@ cei3 judec@tori prezen]i s@ fie înc@ denumit un judec@tor român mai tân@r, un notar, 1practicant, 1 conduc@tor la c@r]ile funduare, înc@ 3 oficiali, înc@ 4 diurni}ti resp.canceli}ti }i 2 suboficiali. Dup@ ce oficialul Nicolae Bârsan e transferat la tribunaluldin Iba}fal@u, }i la c@r]ile funduare este restan]@ foarte mare de ani de zile, mai urgenteste lips@ de 2 sau 3 func]ionari, care se pricep la c@r]ile funduare.

Ad. 3. Executorul poate r@mânea în func]iune }i în cazul [email protected]. 4. Translator nu e necesar.Ad. 5. În restan]@: 110 procese civile, 255 procese criminale, 694 cauze extra

procesuale, 844 cauze restante la c@r]ile funduare, total: 1903 cauze restante.Personalul de acum const@: 1 oficiali: Teodor Mosora, 2. Thudt Mih@il@, 3.

diurnist@: Maria Soneriu }i 4. Fábián Juliska.Oficialul Müller Gustav este bolnav }i probabil ar trebui pensionat. Pe lâng@ tot

num@rul restrâns al personalului, judec@toria func]ioneaz@ aproape normal, restan]a}i îndeosebi c@r]ile funduare nu se pot resolvi pân@ ce nu se va înlocui barem în partepersonalul rep@}it.

Sighi}oara, 22 martie 1919. s.s. dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef.Dosar 1.

JUDEC~TORIA DE OCOL MEDIA{

191.Proces-verbal

Luat la 12/25 martie din incidentul prelu@rii judec@toriei de ocol din Media}.Prezen]i sunt subscri}ii:Judec@torul }ef dr. Eugen Sâmpetrean, numit de Consiliul Dirigent, pune în

vedere judec@torilor Stavarz Hugó }i Kocziany Lajos preluarea conducerii judec@toriei}i îi invit@ s@ depun@ jur@mântul prescris în § 4 al ordonan]ei nr. 121/1919, just.,explicându-le urm@rile depunerii jur@mântului /declara]iei solemne/, sau a deneg@riiaceluia.

Ambii judec@tori deneag@ depunerea jur@mântului f@r@ a-}i motiva aceast@atitudine resp., nefiind aplica]i a da l@muriri în privin]a motivelor deneg@rii.

Acest proces-verbal dup@ cetire }i explicare în limba ungureasc@ se aprob@ }i subscrie.D.c.m.s.s.s. Stavarz Hugó, s.s. Kocziany Lajos, s.s. dr. Eugen Sâmpetrean judec@tor-}ef,

s.s. Zacharie L@p@datu, grefier.Dosar 1.192.

Page 300: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

302

GHEORGHE IANCU

De la }eful Judec@toriei de ocol Media}Nr. Prez. II.C. 3-1919.

Domnule Ministru,

Am onoare a V@ raporta cum c@ în 12/25 martie 1919 am preluat conducereajudec@toriei de ocol Media}.

I-am invitat pe judec@torii Stavarz Hugó /fost conduc@tor/ }i Kocziany Lajos ladepunerea jur@mântului prescris în § 4 al ordonan]ei nr. 121/1919, just. a ConsiliuluiDirigent, ceea ce ace}tia au denegat. Protocolul îl al@tur sub A.

Notarul de judec@torie Haliarszky Albert înc@ din iulie 1918 zace greu bolnav înspitalul din loc. Nu e speran]@ de a se îns@n@to}i vreodat@.

Personalul ajut@tor: 4 oficiali, 1 scriitor }i 3 diurni}ti au r@mas în serviciu f@r@ adepune, cu excep]ia românilor jur@mânt, resp. a face declara]ie solemn@. Doi oficialisunt români. Doi oficiali, un scriitor }i doi diurni}ti sunt unguri. Un diurnist e sas.

Executorul judec@toriei Ioan Hotea a depus jur@mântul prescris. Protocolul îlal@tur sub B.

Oficialii români }i executorul vorbesc bine române}te, cu scris ortografic românescîn scurt timp se vor obicinui.

Un oficial, un scriitor }i un diurnist unguri }i un diurnist sas vorbesc o româneasc@culinar@, în m@sur@, încât în general în]eleg ce li se spune prin poporul de rând. Descris, nu scrie nici unul române}te.

Notez la acest loc cum c@ dup@ informa]iunile ce le am, abstr@gând de români,nici personalul ajut@tor r@mas în serviciu, nu e vrednic de încredere. To]i ace}tia suntinfecta]i de cunoscutul }ovinism unguresc }i dac@ azi dovedesc o atitudine supus@,aceasta se atribuie numai situa]iei politice schimbate.

Întrucât prive}te lucrul, to]i lucreaz@ mul]umitor. În consecin]@ sunt de p@rere, c@}i pân@ când se vor g@si alte puteri de lucru recrutate dintre români, ace}ti ofician]is@ fie ]inu]i în serviciu în interesul mersului bun al agendelor.

Dat fiind c@ afar@ de ora}ul Media}, care e important punct comercial }i industrial,ocolul mai are 27 comune }i circula]ia anual@ a judec@toriei în toate ramurile, (procesecivile, criminale, afaceri de c@r]i funduare, l@s@mânt }i extraprocesuale) în timp normalîntrece suma de 10.000 }i în considerarea extraordinarei restan]e mai jos semnalatevor fi necondi]ionat de lips@ înc@ 3 judec@tori, tot atâ]ia notari, un conduc@tor de c@r]ifund. }i num@rul de ofician]i }i diurni}ti din prezent.

Executorul e vrednic s@ r@mân@ }i în cazul [email protected] oficio}i nu au fost aplica]i la aceast@ judec@torie. Traducerea documentelor

române}ti se face la notarul public din loc., iar a celor germane la translatorii din Cluj.Num@rul cauzelor restante e de 1.900, care sum@ zilnic cre}te considerabil. Singura

modalitate pentru rezolvarea acestei restan]e, e aplicarea f@r@ amânare a puterilor delucru mai sus semnalate.

Advoca]ii din Media} au prestat jur@mântul cu excep]iunea advocatului dr. IstvánJános, care e absent din localitate.

Protocoalele le al@tur sub C, D }i E.

Page 301: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

303

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Media}, la 15 aprilie 1919.s.s. dr. E. Sâmpetreanu judec@tor-}ef.Dosar 1.

193.Proces-verbal

Luat la 16/29 martie din incidentul depunerei jur@mântului din partea executoruluiIoan Hotea înaintea }efului judec@toriei de ocol Media}.

Prezen]i sunt subscri}ii:Judec@torul }ef dr. Eugen Sâmpetrean invit@ pe executorul Ioan Hotea la depu-

nerea jur@mântului prescris în ordonan]a nr. 121/1919, just. a Consiliului Dirigent.Executorul Ioan Hotea depune jur@mântul în limba româ[email protected] dup@ cetire se subscrie.

D.c.m.s.s.s. Ioan Hotea, s.s. dr. E. Sâmpetrean judec@tor-}ef, s.s. dr. Rideli notar-grefier.Dosar 1.

JUDEC~TORIA DE OCOL BRA{OV

194.I.A. 91/2 Pr.1919.

Proces-verbal

Încheiat în Bra}ov în 27 martie 1919 st.n., cu privire la preluarea judec@toriei deocol Bra}ov, ordonat@ de }eful Resortului de Justi]ie, prin adresa ad. 121/1919 just.dup@ cum urmeaz@:

Dl Chirion Bânda în calitate de }ef al acestei judec@torii, se prezint@ în 27 martien. 1919 la ora 11 în localurile judec@toriei }i anume înso]it de prezidentul tribunalului,dr. Petru Mete} }i de prefectul jude]ului, dr. Gheorghe Baiulescu, la conduc@torulsubstitut al judec@toriei de ocol ungure}ti, Gáspár Bogdán, }eful judec@toriei Csia Bélafiind bolnav, absenteaz@ din februarie a.c. c@ruia i se comunic@ c@ dânsul (dr Ch.Bânda) este încredin]at din partea Consiliului Dirigent român din Sibiu, cu condu-cerea mai departe a acestei judec@torii }i someaz@ deci pe numitul substitut conduc@tor,de a preda oficiul, f@cându-l totodat@ atent, c@ dânsul poate r@mânea mai departeîn func]iune ca judec@tor, spre care scop îns@ se recere depunerea jur@mântului însensul art. 4 din ordonan]a Consiliului Dirigent, Resortul de Justi]ie nr. 121/1919.-

Numitul substitut Gáspár Bogdán declar@ c@ e gata a preda conducerea oficiului.Spre scopul pred@rii faptice a valorilor, mobilierului, dosarelor etc. va sta la dispozi]ie,anun]@ totodat@ îns@, c@ ca judec@tor credincios guvernului maghiar, nu e aplicat dea depune jur@mântul cerut }i nici a face serviciu mai departe.

Page 302: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

304

GHEORGHE IANCU

Trecând peste actul acesta al prelu@rii oficiului }i respective conducerei, se con-cheam@ to]i magistra]ii judec@toriei afl@tori în serviciu }i anume: Gáspár Bogdán,Pavelka Albert, dr. Telegdy Lajos, Florián János }i dr. Ötmösi Zoltán, c@rora li seaduce la cuno}tin]@ prin noul }ef al judec@toriei, preluarea conducerii aceleia, li secomunic@ printr-o expunere mai detaliat@ inten]iunea Consiliului Dirigent român dinSibiu, de a salva dup@ posibilitate continuitatea de drept }i func]ionarea neconturbat@a aparatului judec@toresc, spre care scop domnii magistra]i – fiindu-le apreciat@ }irecunoscut@ destoinicia Domniilor Lor, atât sub raport moral, cât }i intelectual – suntinvita]i a r@mânea mai departe în serviciul Justi]iei, de aici încolo române}ti. O potface aceasta cu atât mai vârtos, c@ci Justi]ia este acel ram al manifesta]iei vie]ii deStat, care este mai pu]in influen]at de fluctua]iile politice, }i care are singura chemare}i anume de a restabili }i men]inea ordinea de drept f@r@ considerare la na]ionalitatea}i religia acelora, care recurg la scutul judec@toriei. Se accentueaz@ îns@ c@ r@mânereamai departe }i exercitarea puterii judec@tore}ti este f@cut@ pendent@ de la depunereajur@mântului oficios, prev@zut în ordonan]a Consiliului Dirigent amintit@ mai sus. Înurm@ fiind domnii magistra]i aminti]i mai sus cu numele câte unul întreba]i, declar@cu to]ii, c@ nu sunt aplica]i a depune jur@mântul cerut }i în consecin]@ nici a faceserviciu mai departe sub imperiul românesc.

Dep@rtându-se colegiul magistra]ilor, se convoac@ într-o sal@ personalul întregauxiliar, cât }i oamenii de serviciu ai judec@toriei, c@rora li se comunic@ extindereaimperiului românesc asupra judec@toriei de ocol Bra}ov, cât }i preluarea conducereiaceleia de c@tre noul }ef numit de Consiliul Dirigent român Sibiu, se accentueaz@ îns@c@ faptul acesta întru nimic nu are de a influen]a situa]ia personalului, Domniilor Lorli se d@ voie, ba chiar sunt pofi]i s@ r@mân@ mai departe în serviciu necerându-sealtceva de la dân}ii, decât ca s@-}i împlineasc@ datorin]a oficioas@ con}tien]ios ca }iîn trecut, în care caz li se asigur@ beneficierea tuturor emolumentelor, de care s-aubucurat pân@ acum. Îndeosebi li se atrage aten]ia la împrejurarea, c@ de la dân}iipentru r@mânerea mai departe în oficiu, nici jur@mânt, nici alt vot solemn nu sepretinde.

Din partea personalului ia cuvânt func]ionarul Kövér József, care spune c@ esteautorizat din partea tuturor celorlal]i a declara c@ dân}ii înc@ rep@}esc din oficiu,deoarece dup@ preluarea justi]iei din partea autorit@]ilor române}ti, nu sunt aplica]ia face serviciul mai departe. To]i ceilal]i aprob@ enuncia]iunea aceasta a oratoruluilor, cu excep]iunea diurnistului Petru Coliban care declar@ c@ dânsul r@mâne cubucurie mai departe în serviciul justi]iei române}ti. Dup@ aceasta, procedura prelu@riiconducerei asupra judec@toriei de ocol Bra}ov se termin@, r@mânând, c@ preluareaîn detail }i de fapt a oficiului s@ se efectueze în zilele urm@toare, spre care scop atâtdomnii magistra]i, cât }i membrii personalului auxiliar promit tot sprijinul }i coope-rarea lor.

Acest proces-verbal s-a redactat în dou@ exemplare originale, }i anume unul înlimba româneasc@, care se va p@stra la dosarul judec@toriei, iar al doilea în limbamaghiar@ l@sându-se acela în posesiunea fostului conduc@tor substitut Gáspár Bogdán.

Page 303: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

305

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Procesul-verbal se închide.D.c.m.s.

s.s. Gáspár Bogdán judec@tor de ocol, s.s. dr. Chirion Bânda judec@tor-}ef.Dosar 1. Originalul în lb. maghiar@.

195.Proces-verbal,

Anul 1919, luna aprilie 2./ martie 20.Fiindc@ la preluarea Judec@toriei de ocol Bra}ov, la apelul dlui judec@tor-}ef dr.

Ch. Bânda, ca acei func]ionari, care voiesc s@ serveasc@ justi]ia româneasc@, s@ sedeclare, dl Petru Coliban fost diurnist }i-a exprimat aceast@ dorin]@, }i deci a fostprimit ca func]ionar la aceast@ judec@torie }i fiindc@ prin decizia Consiliului Dirigent,Resortul Justi]iei din 13/26 martie 1919, Nr. 9. Just. pres. dl Ioan Voicu a fost numitconduc@tor de carte funciar@ la judec@toria de ocol Bra}ov; dl prezident al tribunaluluiBra}ov, dr. Petru Mete}, invit@ pe ace}ti domni s@ depun@ jur@mânt oficial, prescrisîn art. 4 al ordonan]ei nr. 121/1919 just. a Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei, -care depun jur@mântul cu urm@torul text: „Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a ficredincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta legile ]@rii cu sfin]enie,}i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@}i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-miajute Dumnezeu”.- s.s. Petru Coliban, s.s. Ioan Voicu. Dup@ subscrierea jur@mântuluise încheie procesul-verbal prezent.

D.c.m.s. Prezident: s.s. dr. Mete}, s.s. Ioan Voicu, grefier; s.s. dr. Curta.Dosar 1.

196.Proces-verbal,

Anul 1919, luna aprilie 4./ martie 22.Ast@zi se prezint@ înaintea dlui prezident al tribunalului Bra}ov dl Iosif Papp, fost

executor }i diurnist la vechea judec@torie Bra}ov, care }i-a exprimat la preluareajudec@toriei dorin]a de a r@mânea func]ionar }i sub domina]ia româneasc@, }i s@depun@ jur@mântul oficial, cu urm@torul text: „Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de afi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile]@rii, }i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@}i nep@rtinire func]iunile, ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-miajute Dumnezeu”. s.s. Iosif Papp. Dup@ isc@lirea jur@mântului se încheie prezentulproces-verbal.

D.c.m.s.Prezident: s.s. Dr. Mete}, grefier s.s. indescifrabil.Dosar 1.

Page 304: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

306

GHEORGHE IANCU

197.I.I.91/6-1919.Pres.

Domnului{ef al Resortului Justi]iei, Sibiu

Terminând actul de preluare al Judec@toriei de ocol Bra}ov, am onoare am@suratadresei Resortului de Justi]ie No. 121/1919. Just. a raporta urm@toarele:

În procesul-verbal aici al@turat se cuprinde în mod detaliat felul cum a decursprocedura prelu@rii formale, deci ]in de prisos a mai repeta tot acestea lucruri, releveznumai, c@ dintre magistra]ii vechi nici unul n-a depus jur@mântul, iar dintre func]ionari:

Petru Coliban, fost diurnist în decurs de 20 ani de-a rândul la aceast@ judec@torie}i Iosif Papp, român din Bihor, fost executor de asemenea la aceast@ Judec@torie s-audeclarat aplica]i a r@mânea }i pe mai departe în serviciu }i pentru ca s@ fie definitivdenumi]i, î}i vor a}terne prin pre}edintele tribunalului cererile lor.

Cu privire la celea cuprinse la punctele 1-5 din suscitata adres@, raportez:Ad. a. Deoarece aici se cer informa]ii cu privire la acei fo}ti magistra]i }i func]ionari,

care au r@mas }i dup@ preluare în serviciu }i deoarece atari magistra]i nu sunt, iarfunc]ionari numai cei doi mai înainte aminti]i, cari fiind români, sunt inexcep]ionabili,în cadrul punctului acestuia alte nu am de raportat.

Ad. b. Dup@ informa]iile câ}tigate, la aceast@ judec@torie au func]ionat în vremede pace:

opt magistrati, doi notari, trei conduc@tori de carte funduar@, opt func]ionari(scriitori }i canceli}ti), }ase diurni}ti, trei executori, opt servitori; fiind pân@ acuma înactivitate numai: doi magistra]i, un notar, doi func]ionari, un cond. de c.f., trei diurni}ti,un executor, patru servitori; restul posturilor ce rezult@ din compara]ia de mai sus arfi, luând în considerare marea circula]ie a acestei judec@torii necondi]ionat de întregit.

Ad. c. Dintre trei executori ai acestei judec@torii numai unul (Iosif Papp) s-adeclarat de aplicat a r@mânea mai departe în serviciu, îns@ din lips@ de câ}tig nu caexecutor, ci ca func]ionar. Dup@ îmbun@t@]irea st@rii î}i va cere iar@}i aplicarea caexecutor, când va fi ca român }i recomandat.

Ad. d. Raport cu privire la acest punct face prezidentul tribunalului.Ad. e. Cu prilejul prelu@rii judec@toriei s-a constatat o restan]@ considerabil@ de

mai multe luni, îndeosebi în raportul afacerilor succesionale }i de carte funduar@,pentru prelucrarea c@rora neavând personalul corespunz@tor, am intrat în pertract@ricu personalul vechi al judec@toriei în decursul c@rora li s-a atras aten]iunea c@ esteo datorin]@ moral@ a lor a prelucra aceast@ restan]@, prin ceea ce nu cauzei române}tipolitice fac serviciu, ci numai publicului mare.

În urma insist@rii în direc]ia aceasta personalul vechi maghiar }i-a reluat firulactivit@]ii lor întru prelucrarea restan]elor, asigurându-li-se }i retribu]ia pe timpul câtvor fi în activitate spre acest scop.

Resolvirea restan]ei e a}a dar@ în curgere.Bra}ov, la 3 aprilie / 21 martie 1919.

Page 305: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

307

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

s.s. dr. Ch. Bânda judec@tor-}ef, s.s. indescifrabil grefier.P.S. – Procesul-verbal cu privire la preluarea faptic@ a judec@toriei, îndeosebi a

valorilor }i mobilierului se p@streaz@ în dosarul [email protected] 1.

JUDEC~TORIA DE OCOL F~G~RA{

198.Nr. 2/4-1919.

Convocare

Subsemnatul, pe baza ordonan]ei Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului }i]inuturilor române}ti din Ungaria, nr. 331-1919, just. convoc pe to]i advoca]ii locuitoriîn F@g@ra}, în ziua de 3 aprilie 1919, la orele 10 a.m. în localitatea judec@toriei de ocolF@g@ra}, pentru a presta jur@mântul oficios conf. §-ului 1 din ordon. de mai sus. Totodat@V@ atrag aten]iunea c@ absentarea nemotivat@ e echivalent@ cu denegarea jur@mântului.

F@g@ra}, la 1 april 1919. Cond. judec@toriei de ocol F@g@ra}: s.s. dr. Ion Venetu.La dr. Octavian Vasu: s.s. dr. Oct. Vasu,

1. dr. Andrei Micu, s.s. Micu; 2. dr. Ioan Rosenberger, s.s. Rosenberger; 3. dr.Nicolae {erban, s.s. indescifrabil; 4. dr. Teodor Popescu, s.s. dr. Popescu; 5. dr. LiviuPandrea, s.s. dr. Pandrea; 6. dr. Béla Kovács, s.s. dr. Kovács; 7. dr. D@nil@ Vasu, s.s.indescifrabil; 8. dr. Alfred Ludvig, s.s. dr. Ludvig; 9. dr. Camil Negrea, s.s. e absent;10. dr. Iulian Cârje, s.s. dr. Cârje; 11. dr. Lõrincz Boér, s.s. indescifrabil; 12. dr. SamuTaglicht, s.s. indescifrabil; 13. dr. Béla Reisz, s.s. indescifrabil; 14. dr. Ioan Motoc,s.s. dr. J. Motoc; 15. dr. Zoltán Várnai, este în prizonierat; 16. dr. Victor Pralea, s.s.dr. Victor Pralea.

199.Nr. 2/7.1919. Prez.

Proces-verbal

Odat@ cu predarea conducerii judec@toriei de ocol din F@g@ra} a RepubliciiUngariei, din îns@rcinarea conduc@torului de Curte de Apel Harmath Jenõ, oficialulLászló Béla pred@ conduc@torului de carte funduar@ Belba Szilárd, îns@rcinat în acestscop de conduc@torul român al judec@toriei de ocol, urm@toarele: 1) inventarul }imobilierul judec@toriei de ocol }i a temni]ei; 2) c@r]ile }i revistele judec@toriei de ocolpotrivit inventarului pe anii 1918, 1919; 3) contabilitatea actual@; 4) toate tip@riturile;5) actele prezidiale }i arhiva prezidial@ împreun@ cu toate registrele }i notele aflateîn biroul central al judec@toriei de ocol F@g@ra}. 1 aprilie 1919. s.s. László Béla –oficial; îns@rcinatul judec@toriei de ocol a Republicii Ungaria, ce î}i înceteaz@activitatea; s.s. Constantin Belba – condicar funciar, reprezentantul judec@toriei deocol române}ti.

Dosar 1.

Page 306: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

308

GHEORGHE IANCU

200.Ho. 2/9.1919.Prez.

Restan]e

Procesele civile aflate în curs: 150; pronun]ate 41; în prezentare 60; în eviden]@49; procese penale aflate în curs: 159, în pronun]are 94, în eviden]@ 65; procese del@s@mânt: 417; procese aflate în curs de executare 19; nerezolvate 53; în prezentare1; procese înc@ nederulate: 601; procese ce urmeaz@ a fi prezentate: 27 civile, 7penale, 246 de carte funduar@, 10 de l@s@mânt, 260 înc@ neprezentate.

F@g@ra}, 1 aprilie 1919, s.s. László Béla – oficial.Dosar 1.

201.CopieNr. 2/3-1919.Pres.

Proces-verbal

Luat la prima aprilie 1919, de dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef la judec@toria de ocolF@g@ra}, despre depunerea jur@mântului oficios, referitor la toate organele judiciare.

S-a prezentat: Constantin Belba,conduc@tor de c.f. }i conf. §-ului 4 din ordonan]a121/1919, just. a depus noul jur@mânt oficios, dup@ textul urm@tor: „Eu, ConstantinBelba, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent}i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi sunt încredin]ate}i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.- s.s. Constantin Belba.

Procesul-verbal s-a încheiat. D.c.m.s., s.s. dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef.Dosar 1.

202.Nr. 2/2-1919.Pres.

Proces-verbal

Luat la prima aprilie 1919, de dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef la judec@toria de ocolF@g@ra}, despre denegarea jur@mântului oficios, ref. la toate organele judiciare, cât}i despre denegarea declara]iei solemne din ordonan]a Nr. 12/919 just.

N-au voit a depune jur@mântul oficios urm@torii:A.– Juzii: dr. Eugen Harmath jude de Tabl@, Francisc Bedõ judec@tor de ocol, dr.

Carol Virágh jude de ocol, Iosif Keresztes jude de ocol, Iuliu Fejér jude la jud. de ocol.B.– De asemenea, au denegat atât jur@mântul, cât }i declara]iunea solemn@

urm@torii func]ionari auxiliari: Arthur Valentin, notar jud., Ioan Ürmösi cond. la c.f.,Alexandru Széles primoficial, Carol Sagh primoficiant, Dionisiu Fikker primoficiant,Béla László oficiant, Dionisiu Kálmán executor, Béla Lengyel diurnist, Henrik Krauszdiurnist, Anna Jakab diurnist@, prov. Friderica König diurnist@, prov., Ioan Orosz

Page 307: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

309

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

servitor, Gáspár Fejér serv., Filip Spring servitor, Alexandru Monya serv., prov.,Martin Jakab p@zitor de temni]@, Ioan Zöld p@zitor de temni]@.

Nu s-au putut prezenta dr. Eugen Kiss, notar jud. }i Francisc Pakot, oficiant, dinmotivul c@ sunt prizonieri în Rusia }i Italia, iar Dionisie Csapó, director de cancelarie,e în Timi}oara.

Procesul-verbal s-a încheiat.s.s. dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef, s.s. C. Belba grefier.Dosar 1.

203.Nr. 2/8-1919.Pres.

Proces-verbal

Luat în 2-lea aprilie 1919 de dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef la judec@toria de ocolF@g@ra}, despre depunerea jur@mântului oficios, referitor la toate organele judiciare.

S-au prezentat: Arthur Valentin notar la judec@toria de ocol F@g@ra} }i conform §-ului 4 din ordonan]a 121/1919 just. a depus noul jur@mânt oficios, dup@ textul urm@tor:

„Eu Arthur Valentin, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios RegeluiFerdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele,ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.-s.s. Arthur Valentin notar de justi]ie.

Procesul-verbal s-a încheiat. D.c.m.s. Conduc@torul judec@toriei: s.s. dr. IoanVenetu grefier; s.s. Const. Belba cond. de c.f.

Dosar 1.

204.Nr. 2/10-1919.Pres.

Proces-verbal

Luat în 3 aprilie 1919, de dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef la judec@toria de ocolF@g@ra}, despre depunerea jur@mântului oficios, referitor la advoca]i:

S-au prezentat: dr. Andrei Micu, dr. Camil Negrea, dr. Béla Kovács, dr. AlfredLudvig, dr. Iulian Cârje, dr. Ioan Motoc, dr. Victor Pralea, }i conf. §-ului 1 din ordonan]a331/1919 just. au prestat urm@torul jur@mânt oficios:

„Jur pe Atotputernicul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigentdin Sibiu, de a îndeplini chemarea mea de advocat cu onoare, punctualitate }i con-}tiin]@.- A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.- s.s. dr. Victor Pralea, s.s. dr. Andrei Micu, s.s.dr. Alfred Ludvig, s.s. Ioan Motoc.

Procesul verbal s-a încheiat. s.s. dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef, s.s. Const. Belba grefier.Dosar 1.

Page 308: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

310

GHEORGHE IANCU

205.Nr. 2/11-1919.Pres.

Proces-verbal

Luat la 3 aprilie 1919 de dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef la judec@toria de ocolF@g@ra}, despre declara]iunea dlui dr. Teodor Popescu de prezent subprefect aljude]ului F@g@ra} }i a dlui dr. Liviu Pandrea de prezent primarul ora}ului F@g@ra}.Subsemna]ii având în vedere ordona]iunea Consiliului Dirigent român nr. 14-1919,declar@ c@ deocamdat@ nu depun jur@mântul prescris în ordonan]a nr. 331-1919,referitoare la jur@mântul advoca]ilor, dar î}i rezerv@ dreptul la aceasta, ca îndat@ cevor abzice de func]iunile lor publice, s@-}i poat@ relua iar@}i ocupa]iunea liber@ deadvocat. Dup@ cetire }i aprobare s-au subscris.- D.c.m.s., s.s. dr. Teodor Popescusubprefect, s.s. dr. Liviu Pandrea primar, s.s. dr. Ioan Venetu, s.s. C. Belba grefier.

Dosar 1.

206.Nr. 2/1-1919.Pres.

Proces-verbal

Luat la prima aprilie 1919 despre preluarea judec@toriei de ocol F@g@ra}.Subsemnatul dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef la judec@toria de ocol F@g@ra}, pe

baza decretului de sub No. 331 al Consiliului Dirigent român, m-am prezentat laactualul }ef dr. Eugen Harmath, judec@tor de Tabl@, încredin]at cu conducerea asusnumitei judec@torii din partea guvernului maghiar, }i l-am provocat conf. Ordo-na]iunei Consiliului Dirigent român de sub No. 121/1919 just., ca s@-mi predeieconducerea judec@toriei de ocol F@g@ra}, f@cându-i totodat@ cunoscut, c@ întrucât seva supune condi]iunilor Consiliului Dirigent român, va putea r@mânea }i pe maideparte în func]iune de judec@tor.

Dr. Eugen Harmath protesteaz@ contra procedurii acesteia }i nu voie}te a recu-noa}te Consiliul Dirigent român, ca autoritate superioar@. Punându-i-se îns@ în vedereintervenirea prefectului a jude]ului F@g@ra}, dr. Octavian Vasu, susnumitul condu-c@tor, dr. Eugen Harmath, cedeaz@ provoc@rii }i-mi pred@ conducerea oficiului.

Dup@ aceea, am convocat pe to]i judec@torii }i personalul auxiliar al acesteijudec@torii }i le-am comunicat preluarea oficiului.

Apoi, f@cându-le cunoscut }i explicându-le toate dispozi]iunile publicate pân@acuma de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului }i ]inuturilor române}ti dinUngaria, în Gazeta Oficial@, cu deosebire dispozi]iile din Decret. Nr. 1 }i ordonan]areferitoare la depunerea jur@mântului oficios, i-am provocat ca s@ depun@ numai-decât noul jur@mânt.

Acest jur@mânt mi l-au denegat atât judec@torii, cât }i personalul auxiliar, afar@de Constantin Belba, cond. de c.f., al c@rui jur@mânt, conf. Ord. Nr. 121/1919 just.,l-am luat în proces verbal separat.

Page 309: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

311

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

De asemenea am luat proces-verbal separat }i despre denegarea jur@mântului,}i denegarea subscrierei declara]iunei solemne.

Am provocat apoi personalul auxiliar, dup@ ce le-am f@cut cunoscut „declara]iuneasolemn@” cuprins@ tot în ordona]iunea de mai sus, c@ abstând de la pretinderea jur@-mântului, s@-mi fac@ declara]iunea solemn@.

{i predarea acestei declara]ii mi-au denegat-o, ceea ce se cuprinde tot în procesul-verbal despre denegarea jur@mântului.

În fine, am designat din parte-mi pentru preluarea mobilierului în}irat în inventareleafl@toare la judec@torie pe Constantin Belba, iar Dr. Eugen Harmath, fostul judec@tor-}ef, pe cancelistul Béla László.

Iar banii, hârtiile de valoare precum }i documentele afl@toare în cassa judec@toriei,le-am preluat subscrisul pe lâng@ conspectul de predare al@turat. Dup@ cetire }iaprobare, procesul-verbal s-au luat în dou@ exemplare originale }i s-au subscris.

D.c.m.s.s.s. dr. Ioan Venetu, judec@tor-}ef la judec@toria de ocol F@g@ra}.Dosar 1.

207.Conduc@torul Judec@toriei de ocol F@g@ra}No.Prez. 2/6-1919

Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului }i ]inuturilor române}tidin Ungaria,

Resortul Justi]iei în Sibiu

Subsemnatul, ca judec@tor-}ef la judec@toria de ocol F@g@ra}, conform ordona-]iunei No. 121/1919 just. referitoare la preluarea judec@toriilor, despre preluareasusnumitei judec@torii de ocol, efectuat@ cu 1 aprilie 1919, cu deosebit@ stim@ anexezprocesele-verbale ad. 1, despre preluare, ad. 2 despre denegarea jur@mântului }i ad.3 despre depunerea jur@mântului }i raportez urm@toarele:

Întreg personalul judec@toriei de ocol F@g@ra}, cu excep]iunea dlui ConstantinBelba, conduc@torul c@r]ilor funduare, m-au p@r@sit în forma aceea c@ solidarice}temi-au denegat atât jur@mântul, cât }i declara]iunea solemn@.

V@zând eu ]inut@ lor tic@loas@ deja contemplat@ mai de mult }i sentimentele lorapar]in@toare la guvernul bol}evic ungar, am dispus, ca pân@ când nu voi prelua dela fiecare separat toate lucrurile, }i pân@ când nu se va rezolva toat@ restan]a, careprin neglijen]a lor inten]ionat@ s-a aglomerat, }i pe care o sub}tern în conspectulal@turat sub 4, nu e permis, ca nimeni s@-}i p@r@seasc@ locul.

Întâmpin îns@ o greutate colosal de mare, c@ sunt foarte multe cauze urgente.Deci V@ rog respectuos, a-mi trimite cu posibil@ urgen]@ cel pu]in înc@ un judec@tor

}i un notar.

Page 310: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

312

GHEORGHE IANCU

Apoi cu personalul auxiliar voi mai vedea cine r@mâne dintre ei, pentru c@ mieîmi face impresia c@ ei numai sub influen]a judec@torilor au fost solidari, dar cred,c@ se vor înmoia }i i-a} putea folosi, deoarece }tiu mul]i dintre ei }i române}te destulde bine. Cel pu]in 3 de-mi vor r@mânea dintre ei, apoi am n@dejdea, c@ o s@ potcontinua justi]ia, accentuând }i atunci c@ numai pe lâng@ o munc@ încordat@ }i nelegal@o voi putea îndeplini de orele oficioase.

Restan]a judec@torilor, deoarece fizicul timpului scurt nu mi-a permis ca s@ potînc@ studia pricinile; cele urgente le voi rezolva eu cu dl dr. Octavian Com}a judec@tor,iar celelalte le voi suspenda.

Restan]a c@r]ilor funduare: introducerea în foi, care e peste 600 la num@r, voirezolva astfel c@ voi aplica în fiecare zi cel pu]in 2 ore personalului auxiliar întreg,sub inspec]ia conduc@torului c@r]ilor funduare, Constantin Belba, pe cine îl folosesctotodat@ }i ca grefier lâng@ mine }i ca administrator al cancelariei centrale.

Cât timp va pretinde rezolvarea restan]ei, deocamdat@ nu pot raporta.La decopiere de-mi vor r@mânea copistele: Anna Jakab }i Friderica König, pe

ele le voi aplica }i de nu , în form@ provizoric@ o s@-mi caut 1 sau 2 copi}ti dup@ lips@,cu învoirea prealabil@ a Dlui pre}edinte al tribunalului.

În timp de pace erau 6 judec@tori, 2 notari, 2 conduc@tori la c@r]ile funduare, 7func]ionari de birou, 6 diurni}ti, 3 servitori ordinari, }i 1 servitor provizoriu, 2 p@zitoride temni]@.

Având în vedere restan]a aglomerat@, necondi]ionat am lips@ de 1 judec@tor }inotar f@r@ întârziere }i de întreg personalul auxiliar, afar@ de servitorul provizoriu.

Referitor la personalul auxiliar, unii mi-au cerut 3 zile timp de cugetare, ceea cele-am }i dat, aproape cu convingerea c@ o s@-mi r@mân@ cei mai mul]i.

Totodat@ fiind preluate mobilele afl@toare în inventarele din anii 1918-1919,aclud conspectul de predare cu observa]iunea acea, c@ nu lipse}te nimic. /No. 5/.

În decursul facerei raportului acesta mi s-a prezentat Arthur Valentin notar }i mi-aprestat jur@mântul oficios, ceea ce se cuprinde în procesul-verbal al@turat sub No.6, spunând c@ el nu se solidarizeaz@ cu ceilal]i, ci voie}te a fi fidel Statului român.

În fine mai al@tur procesul-verbal, luat despre jur@mântul advoca]ilor din loc subNo. 7, acludând totodat@ }i declara]iunea prefectului dr. Octavian Vasu }i procesul-verbal subscris de dr. Teodor Popescu }i dr. Liviu Pandrea, care având func]iunepublic@, deocamdat@ nu depun jur@mântul, reservându-}i îns@ dreptul, c@ îndat@ cevor abzice de func]iunile aceste, s@-}i poat@ continua iar@}i praxa liber@ de advocat.

Mai notez, c@ s-au prezentat }i dr. Ioan Rosenberger }i mi-a insinuat c@ el nudepune jur@mântul din motivul c@ familia lui e în Budapesta }i dânsul de asemeneavoie}te s@-}i str@mute domiciliul acolo.

Nu s-au prezentat dr. Nicolae {erban, dr. D@nil@ Vasu, dr. Lõrincz Boér, dr. SamuTaglicht, dr. Béla Reisz }i dr. Zoltán Várnai din motivul c@ nu sunt acas@, c@rora levoi fixa un alt termin pentru depunerea jur@mântului; iar procesul-verbal al acestoraulterior îl voi suba}terne.

Înainte de încheierea raportului acesta, mi s-au prezentat Ioan Orosz, GáspárFejér, Filip Spring servitori, Martin Jakab }i Ioan Zöld p@zitori de temni]@ }i mi-au

Page 311: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

313

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

declarat c@ de nu pretind de la ei nici jur@mânt nici declara]iune solemn@, îmi r@mân}i pe mai departe în serviciu; rog respectuos dispozi]iunea Consiliului Dirigent românîn privin]a aceasta.

F@g@ra}, la 3 aprilie 1919. s.s. dr. Ioan Venetu judec@tor-}ef.- 8 acluse.Dosar 1.

JUDEC~TORIA DE OCOL {ERCAIA

208.Proces-verbal

Luat azi la 8 aprilie 1919 la judec@toria de ocol {ercaia.Noi dr. George Ganea judec@tor-}ef la judec@toria de ocol {ercaia, în urma

ordinului Consiliului Dirigent român. Resortul Justi]iei nr. 121/1919 just. m-am pre-zentat la Verzar Victor judec@torul-}ef al judec@toriei de ocol {ercaia, }i conf. ordinuluide mai sus l-am somat s@-mi predea conducerea judec@toriei.

Verzar Victor momentan a predat atât conducerea, cât }i întreaga [email protected] conform ordinului de mai sus al Consiliului Dirigent român, Resortul Justi]iei am

conchemat pe to]i judec@torii }i personalul auxiliar }i le-am f@cut cunoscut ordina]iunile}i dispozi]iunile referitor la preluarea justi]iei }i la depunerea jur@mântului nou.

Au fost prezen]i: Victor Verzar judec@tor-}ef, Iuliu Balogh conduc@tor de c@r]i funduare,Francisc Szabó cond. de c.f., Pavel Gáspár servitor, Mária Ürmösy diurnist@ statornic@,Irma Albert diurnist@ statornic@, Eugen Schnell diurnist provizoriu, Mihai Bogdan servitor}i Alexandru Nagy servitor de temni]@, care fiind provoca]i s@ depun@ jur@mântul, audenegat depunerea, de}i li s-au f@cut cunoscut urm@rile neg@rii depunerii jur@mântului.

Nu au fost prezen]i dr. Géza Szabó judec@tor, care s-a dus în permisie în 2 dec.1918 }i nu s-a mai reîntors, dr. Felcher Béla, care e în spitalul militar din Oradea-Mare, dr. Roman Ioan, care e primarul ora}ului Iba}fal@u, Gábor Minius servitor, carea fost ca militar în Odessa, de prezinte nu se }tie unde este }i Nicolae Szilágyi diurnist,care este prizonier în Rusia.

Din întreg personalul vechi al judec@toriei de ocol nici unul nu a depus jur@mântul.Cu aceasta s-a încheiat }i subscris procesul verbal.

D.c.m.s. Judec@tor-}ef: s.s. dr. George Ganea.Dosar 1.

209.România, Judec@toria de ocol {ercaia.Nr. 1.E.1.-1919.

Domnule {ef,

La ordinul 121/1919 just. am onoare a V@ înainta procesul-verbal luat cu ocaziaprelu@rii judec@toriei de ocol.

Page 312: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

314

GHEORGHE IANCU

Dup@ cum se vede din acest proces verbal, dintre fo}tii magistra]i }i func]ionarinici unul n-a voit s@ depun@ jur@mântul, totu}i pentru a putea asigura continuitateajusti]iei am somat pe to]i func]ionarii de birou s@ r@mân@ la locul lor, care f@r@ jur@mântî}i ispr@vesc lucrul, pân@ când îi vom putea înlocui cu al]ii.

Am onoare a raporta c@ dintre fo}tii magistra]i }i func]ionari nici unul nu s-a purtatastfel în decursul r@zboiului, încât r@mânerea lui în func]ie ar jigni opinia public@, dintrefunc]ionari singur Iuliu Balogh cond. de c.f. posede destul de bine limba român@, darnumai în vorb@, acest func]ionar este foarte sârguincios, punctuos, modest, lucr@tor }ide încredere, ar fi de dorit s@ r@mân@ la locul s@u.

Translatori }i executor nu avem la judec@torie. Luând în considerare circula]ia depace, care era: procese civile: circa 1.200-1.300, procese criminale circa: 900, cauzede r@mas circa: 250-300, cauze de execu]ie circa 500, cauze funduare circa: 6.000,cauze cambiale circa: 300, recerc@ri în cauze penale circa: 150, în cauze civile circa:100, cred c@ este absolut necesar la aceast@ judec@torie de ocol minimum 3 judec@tori,2 notari }i 8 func]ionari de birou, în]elegând }i pe diurni}ti aici, deoarece }i în timp depace au fost sistemizate 4 posturi de judec@tor, 2 de notari }i 8 de func]ionari de birou.De prezinte nu avem nici o ma}in@ de scris a}a c@ copiatul merge foarte anevoios.Cauzele restante sunt: procese civile: 216, procese criminale, 128, afaceri funduare,268; aceasta restan]@ numai paralel cu cauzele care mai vin, pe lâng@ o încordare demunc@ supraomeneasc@ dimpreun@ cu dl dr. Ban judec@tor le vom putea resolva întermen de câteva luni de zile, numai în cazul acela, când circula]ia nu va fi prea mare.

{ercaia, la 8 aprilie 1919. Judec@tor-}ef, s.s. dr. George Ganea.Dosar 1.

JUDEC~TORIA DE OCOL TÂRN~VENI

210.Regatul României, Judec@toria de ocolDiciosânm@rtin. [Târn@veni]Nr.Pr.1919.I.a.109.

{eful judec@torieiC@tre

Consiliul Dirigent, Resortul Justi]iei, Sibiu

Din ./. al@turat proces-verbal se constat@ preluarea judec@toriei de ocol Diciosâ[email protected]@ preluare nici un judec@tor, nici un oficiant n-a r@mas, a}a c@ singurul ajutor

mi-a fost tân@rul cu mine adus de la {omcuta-Mare: George Muntean, a mai r@mas}i un servitor-zilier, Nagy Heni, care este pensionat, ca p@zitor de temni]@ }i în timpulr@zboiului primit ca zilier.

La judec@torie sunt 4 posturi de judec@tor, dintre care unul vacant, cei denumi]isunt urm@torii:

1. dr. Gebert József }ef-judec@tor; 2. dr. Iuliu Moldovan judec@tor; 3. dr. FelszeghyJános judec@tor.

Page 313: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

315

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

dr. Gebert se afl@ în concediu dep@rtat peste linia demarca][email protected]. Iuliu Moldovan de mai multe luni este dep@rtat în loc necunoscut, fiind român,

sigur este care-undeva în oficiu aplicat.dr. Felszeghy János n-a voit s@ depun@ jur@mântul: a}a acum numai singur sunt,

drept acea ar fi de dorit, ca un judec@tor s@ fie denumit în curând.În cazul acela, de ar fi denumit un notar cu prax@ bun@ pân@ la octombrie a-}i

putea conduce }i singur, având în vedere c@ judec@tori nu avem }i sunt locuri undesunt f@r@ prax@ }i e mai mare lips@ de doi.

Dealtcum a-}i avea propunerea acea, ca judec@toria din loc. s@ fie degradat@ dinjudec@torie mare, în judec@torie mic@, pentru c@ constatarea mea ori}icând ar fi deajuns 3 judec@tori, cu un notar, eventual un notar }i un practicant. Fiind judec@toriamic@ }i num@rul canceli}tilor se poate reduce cu unul, având mai pu]ine registre }iindexe a conduce. Notez c@ eu acuma a}a conduc afacerile, ca la judec@torie mic@.

La judec@torie sunt ofician]i:Un conduc@tor la c@r]ile funduare, 5 canceli}ti }i 6 diurni}ti. Dar dup@ p@rerea

mea, fiindc@ eu am deja ca conduc@tor vreo 4 ani prax@, ar fi destul: un conduc@torla c@r]ile funduare, patru canceli}ti, unu la registratura judec@toriei, unul la registratura}i arhiva c@r]ilor funduare, unul la conducerea c@r]ilor funduare, ca ajutor, unul cacancelistul }efului la resortul prezidial }i arhiva judec@toriei;

patru diurni}ti, unul pentru descriere la c@r]ile funduare, unul ajutor la arhiva }iregistratura judec@toriei, doi la descrieri: iar dac@ arhiva judec@toriei }i a c@r]ilorfunduare va fi în ordine, un post de cancelist se poate sista.

În ziua de 19.IV. s-a insinuat la serviciu Fülöp Sándor, fost cancelist la judec@toriadin loc, care în 1917 a abzis, rugarea lui pentru denumire am trimis-o.

În 25.IV. s-a insinuat la serviciu fostul conduc@tor la c@r]ile funduare CzikraMihály, iar în 26.IV. Hegyi József diurnist, care pân@ acum a fost registrator }i arhivarla c@r]ile funduare, rug@rile amândou@ le trimit.

A}a, în ziua de azi am 4 ofician]i: Czikra Mihály cond .de c.f. Hegyi József registratorla c.f., Fülöp Sándor registrator }i arhivar, George Muntean cancelist, cu care pot dejaconduce judec@toria.

Sunt la judec@torie 3 posturi de servitor }i un p@zitor la temni]@, dintre carep@zitorul de la temni]@ ne-a p@r@sit, mutându-se de la judec@torie, 2 servitori au c@zutîn r@zboi, unul Szász András, care fiind morbos, în 18.IV. s-a prezentat }i rugându-se,l-am }i jurat, dar el ar dori s@ fie transferat acas@ la Târgul-Mure}ului.

În 24.IV. am primit în serviciu pe Petru Naftail@, locuitor în loc. ca p@zitor detemni]@ }i pe Dumitru Popa din loc ca servitor, rug@rile lor le-am trimis.

Cu aceste, cu servitori a} fi în ordine.Executorul báró [baron] Bánffy Károly nepunând jur@mântul, toate actele }i c@r]ile

conduse de el le-am preluat.-Notarul public înc@ n-a sosit acas@, nu l-am putut provoca la depunerea jur@mântului,

a}a nici pe dr. Gebert József }ef-judec@tor. Advoca]ii unguri }i jidani denegând depunereajur@mântului conf. Ord. 121/1919, §.8 nu-i privesc ca advoca]i în afaceri, procese. Notezc@ eu de la preluarea judec@toriei lucrând de la 7 pân@ la 7 ore seara, având deja 6 zile

Page 314: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

316

GHEORGHE IANCU

pertract@ri, am aranjat internul judec@toriei a}a, c@ acuma are cel pu]in o prospi]iare caoficiu. Temni]a e ruinat@ }i jefuit@, de aceea lucrez cu servitorii. Toate inscrip]iile ungure}tile-am cules }i am înlocuit cu române}ti, ce a f@cut pentru români o bun@ impresie, v@zândîn 3 zile judec@toria român@.

Dup@ informa]iile de pân@ acum nici unul dintre judec@tori }i func]ionari, fo}tiaplica]i la judec@torie, n-au fost }ovini}ti, au fost to]i suportabili. În scris nici unul nuposede limba român@, în vorb@ pu]in: Felszeghy János jude, Czikra Mihály cond. dec.f., Fülöp Sándor cancelist }i Hegyi József diurnist. Translator nu este, dar în lips@în loc ar fi. Am onoare a V@ relata }i despre restan]e aci afl@toare, anume: procesecivile în curent 470 buc@]i, criminale: 702, cauze de execu]ie: 62, cauze de l@s@mânt:546, diferite: 96, rug@ri la c.f. 803, laolalt@: 2479. Pentru a conduce în c.f. 372 buc@]idescriere: 480, a le a}eza în arhiv@: 568, înmanu@ri peste: 2000, a}a se vedem, c@de ani mul]i n-a avut judec@toria nici conduc@tor, nici pre}edinte, care s@ controleze.Binevoi]i aceste a lua la cuno}tin]@.

Diciosânm@rtin, la 26 aprilie 1919. s.s. Alexandru Doro}, }eful [email protected] 5.

JUDEC~TORIA DE OCOL Z~RNE{TI

211.România – Prezidentul Tribunalului Bra}ov.Nr.I.H.17-1919. Prez.

Domniei Sale Domnului: }ef de Resort al Justi]iei SibiuDomnule {ef de Resort,

Aici al@turat am onoare a V@ remite în original raportul dlui dr. Tr@ian Stoica, }efuljudec@toriei de ocol Z@rne}ti, asupra prelu@rii judec@toriei de ocol încredin]ate D-lui.

Bra}ov, la 23 aprilie 1919.Pre}edinte:s.s. dr. Mete}.Dosar 1.

212.Ad. No. 121/1919. Just.

Domnule Pre}edinte,

Ca urmare la ord. Dv. No.121/1919, avem onoare a V@ comunica, c@ în ceea ceprive}te luarea de jur@mânt de la exper]i, executori }i procurori delega]i, despre care seaminte}te în decretul Onor. Consiliului Dirigent, resortul Justi]iei, redat în copie sub No.de mai sus, la aceast@ judec@torie nefiind astfel de persoane, care s@ ocupe asemeneaoficii, ca atare nu se simte nevoie de prestare de jur@mânt de fidelitate.

Page 315: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

317

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

La eventual@ completare, popula]ia de aici fiind în covâr}itoare m@sur@ româ-neasc@, respectivii fiind români, vor depune numai jur@mântul oficios, ce se pretindela orice oficiant, când intr@ într-o slujb@ de a Statului.

În leg@tur@ cu aceasta V@ inform@m mai departe, c@ din acei func]ionari sub regimulvechi, cari n-au depus jur@mântul, }i au dat numai declara]iuni, cum sunt: Zékány Carol,Gersy Etelka }i Hubert Berta – posed limba român@ numai în foarte mic@ m@sur@. In ceeace prive}te purtarea lor sub durata r@zboiului, din informa]iunile culese, reiese c@ n-auavut nici o atitudine du}m@noas@ mai caracteristic@, care s@ fi jignit opinia public@ }i caatare s@ trebuiasc@ pentru aceast@ atitudine a lor s@ fie dep@rta]i din serviciu.

Mai departe având în vedere circula]ia din timpurile normale a judec@toriei locale,pentru rezolvarea proceselor în mod cât mai culant, se simte necesitate înc@ de 2judec@tori }i 2 notari.

În ceea ce prive}te instituirea de translatori, popula]ia fiind pur româneasc@, nuse simte nevoie de asemenea ofician]i.

Cauzele restante pendinte de aceasta judec@torie }i nerezolvate de predecesori}i anume: civile 145, criminale 126, proceduri de r@mas: 197 }i la c@r]ile funduare,conform registrului de expedi]ie }i de arhiv@: 317, le vom rezolva în m@sura în carepersonalul ajut@tor capabil de lucru va putea fi achizi]ionat.

s.s. dr. Tr@ian Stoica }[email protected] 1.

213.Judec@toria de ocol Z@rne}ti.No.I.A. 20-1919, pres. just.-

Onor. Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei Sibiu

Lista personal@ a Dlui Zékány Carol oficiant la cartea funduar@ de aici fiind ladl pre}edinte al tribunalului Bra}ov, iar a lui {tefan Csíki vigil de temni]@ fiind laProcuratura din Bra}ov, transmi]ând ordinul Dv. în original – Dlui pre}edinte altribunalului Bra}ov – l-am rugat ca s@ binevoiasc@ a dispune trimiterea acelor listepersonale Onor. Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei cu grab@ posibilitate.

Z@rne}ti, la 9 oct. 1919. Judec. }ef, s.s. dr. Tr@ian Stoica.Dosar 1.

214.Pre}edintele Cur]ii de Apel Târgu Mure},Nr.Pres.1919.VI.A.47.

Domnule {ef de Resort al Justi]iei,

Raportez, cum c@ am provocat în scris pe fostul judec@tor de la ocolul Z@rne}ti,Felszeghy Róbert, care la preluarea judec@toriei a fost absent, ca s@-}i ocupe postul

Page 316: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

318

GHEORGHE IANCU

}i s@ depun@ jur@mântul în timp de 5 zile, c@ci la caz contrar va fi privit cademisionat.

Provocarea i s-a înmânat la 4 iulie cur., dar dup@ raportul pre}edintelui detribunal Nr. VIII.C. 50-1919, pres. din 15 iulie cur. nu s-a prezentat.

Am dispus deci, s@ fie tratat ca demisionat.Târgul-Mure}, 18 iulie 1919. Pre}edinte: s.s. Papp.Dosar 1.

JUDEC~TORIA DE OCOL COHALM

215.ad.Nr.Prez.1919.I.D.86

Proces-verbal

luat la 29 aprilie 1919 st.n. în sala }ef-judec@torului de ocol din Cohalm. Obiect:Preluarea judec@toriei de ocol conform ordonan]ei No. 121/1919 just. a ConsiliuluiDirigent resortul justi]iei.

Prezen]i:dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef, dr. Bocskor Gyula judec@tor de ocol, fost

judec@tor }i dr. Virgiliu Mircea ca notar.Se prezint@ dr. Romul Moldovan }i pe baza încredin]@rii nr. VII.M.65-1919 de la

pre}edintele tribunalului din Iba}fal@u, în conformitate cu instruc]iunile primite în bazaordonan]ei No. 121/1919 just. încuno}tiin]eaz@ pe dr. Bocskor Gyula judec@tor de ocol,c@ este absolvat de la conducerea judec@toriei }i este invitat ca s@ predeie oficiul.

Dl dr. Bocskor Gyula protesteaz@ în contra procedurii, declar@ îns@, c@ este aplicata preda oficiul. Pred@ în urm@ }ef-judec@torului dr. Romul Moldovan jurnalul despredepozitele preziden]iale anii 1918, 1919 }i valorile luate sub pozi]ia 1 }i 5 }i anume:4 Kor. 82 fill, la poz. 1 }i 10 Cor. 67 fill la pozi]ia 5.

2. Pred@ jurnalul despre amende pe anii 1818/1919 cu sumele 10 K. pozi]ia 22,5 Cor. pozi]ia 23.

3. Pred@ jurnalul despre fondul speselor criminale anii 1918, 1919, cu suma de58 fillere.

Dr. Bocskor Gyula declar@ c@ alte valori judec@toria nu posede.Dr. Romul Moldovan îi aduce la cuno}tin]@ dlui Bocskor Gyula c@ întrucât depune

jur@mântul prescris, va func]iona }i pe mai departe ca [email protected] dlui dr. Bocskor Gyula referitoare la jur@mânt se va lua deodat@ cu

declararea celorlal]i judec@tori, într-un proces verbal separat.Procesul verbal se încheie }i dup@ cetire }i t@lm@cire în limba maghiar@, se isc@le}te.

D.c.m.s.s.s. dr. Bocskor Gyula, s.s. dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef, s.s. dr. Virgiliu

Mircea ca notar ad-hoc.Dosar 1.

Page 317: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

319

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

216.Ad.No.Prez.1919.I.D.86.

Proces-verbal

Luat la 29 aprilie 1919 st.n., în sala }ef-judec@torului judec@toriei de ocol dinCohalm.- Obiect: Chestia depunerii jur@mântului.

Prezen]i:dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef }i judec@torii dr. Bocskor Gyula, dr. Ferencz

Jakab }i Mikó Károly }i dr. Virgil Mircea ca notar.Dr. Romul Moldovan le explic@ judec@torilor ordina]iunile resortului justi]iei din

ordonan]a nr. 121/1919 just., precum }i aclusele al@turate sub b. }i 5. Accentueaz@în special scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent în leg@tur@ cu preluarea justi]iei; îiinvit@ apoi s@ depun@ jur@mântul.

Susmen]iona]ii judec@tori declar@ urm@toarele:„Având în vedere c@ noi am depus la sfâr}itul anului trecut jur@mânt pe republica

maghiar@ }i având în vedere c@ jur@mântul recerut este în contrazicere cu con}tiin]anoastr@ de judec@tor, nu suntem aplica]i a depune jur@mântul. Urm@rile le cunoa}tem}i consecin]ele ni le-am tras. Declar@m îns@, c@ întrucât guvernul maghiar ne absolv@de jur@mântul depus pentru republica maghiar@, }i respective dup@ conferin]a depace, întrucât Ardealul ar ajunge în st@pânirea României, în cazul acela suntemaplica]i a depune jur@mântul”. Procesul verbal se încheie }i dup@ explicare în limbamaghiar@, se isc@le}te.

D.c.m.s.s.s. dr. Bocskor Gyula, dr. Ferencz Jakab, s.s.s dr. Mikó Károly, s.s. dr. Romul

Moldovan, judec@tor-}ef, s.s. dr. Virgiliu Mircea, notar ad-hoc.Dosar 1.

217.Proces-verbal,

Luat la 30 aprilie 1919, la judec@toria de ocol Cohalm, în sala judec@torului }ef.Prezen]i: dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef, dr. Bocskor Gyula judec@tor, dr. MikóKároly judec@tor.

Se prezint@ judec@torii: dr. Bocskor Gyula }i dr. Mikó Károly }i declar@ urm@toarele:„Ieri am denegat depunerea jur@mântului din motivul c@ eram în convingerea c@ dldr. Paul Petersberger este denumit de }ef-judec@tor. Fiind dl dr. Paul Petersberger înrang mai tân@r ca dr. Bocskor Gyula, noi ne-am sim]i]i v@t@ma]i, ca dr. Bocskor Gyulas@ fie pus sub dr. Paul Petersberger. Ajungând îns@ la cuno}tin]@, c@ dr. Paul Peters-berger de fapt nu este }eful judec@toriei de aici, declar@m c@ suntem aplica]i a depunejur@mântul.

Cerem ca Dl Ministru s@ binevoiasc@ a lua în considerare împrejur@rile grele cumutarea }i dup@ posibilitate s@ ne lese deocamdat@ aici în Cohalm”.

Page 318: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

320

GHEORGHE IANCU

Sus-numi]ii judec@tori depun urm@torul jur@mânt:„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului

român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Procesul-verbal dup@ cetire }i t@lm@cire în limba maghiar@ se isc@le}te.s.s. dr. Bocskor Gyula, s.s. dr. Mikó Károly, s.s. dr. Romul Moldovan, judec@tor-}ef.Dosar 1.

218.De la }eful judec@toriei de ocol Sighi}oaraPres.VII.M. 67-1919

C@trePre}edintele Tribunalului Iba}fal@u

În urma recerc@rii Dvoastre Nr.VII.M.65-1919 am onoare a V@ raporta urm@toarele:În 29 aprilie n. 1919 m-am prezentat în Cohalm }i înso]it de prim-pretorul dr.

Virgiliu Mircea m-am înf@]i}at la judec@toria de ocol din Cohalm, unde am efeptuitpreluarea oficiului. Procesul verbal ref. la preluare }i predare îl al@tur sub 1.

Judec@torii în ziua aceasta au denegat depunerea jur@mântului prescris. În ziuaurm@toare, 30 aprilie c., s-a prezentat }ef-judec@torul dr. Bocskor Gyula }i judec@toruldr. Mikó Károly }i au depus jur@mântul. Procesele-verbale le al@tur sub 2.

Dintre judec@tori, singur dr. Ferencz Jakab nu a r@mas deci în oficiu. Am dispusla oficiul de dare, ca acestui judec@tor s@ i se sisteze licvidarea salariului.

Personalul a depus jur@mântul, precum se vede din procesul verbal al@turat sub 3.Advoca]ii asemenea au depus jur@mântul. Advocatul dr. Apáthy N. nu se afl@

în prezent în Cohalm. Rog s@ dispune]i ca }ef-conduc@torul dr. Bocskor Árpád s@ ieiejur@mântul dup@ reîntoarcere.

În sensul îndrum@rii am încredin]at pe dr. Bocskor Gyula cu conducerea provizoriea judec@toriei.

Referitor la punctele 1-5 din instruc]iunile ad.nr.121/1919 just. raportez urm@toarele:ad. punct. 1. Nici dintre magistra]i, nici dintre func]ionari nu posede nici unul limbaromân@ în m@sur@ corespunz@toare. Aproape to]i îns@ vorbesc pu]in române}te. Nici unulnu a manifestat nici chiar în durata r@zboiului o atitudine politic@ du}m@noas@ popu-la]iunei române}ti.

Din punctul acesta de vedere, sunt to]i inescep]ionabili.Ad. punct. 2. E absolut necesar denumirea unui judec@tor român având în vedere

c@ la judec@torie nu este în func]iune nici un român. Cei doi judec@tori sunt de altfelîn stare în ê de an s@ ispr@veasc@ toate cauzele.

Ad. punct. 3. Executor momentan nu este.Ad. punct. 4. Translator înc@ nu este.

Page 319: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

321

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Ad punct. 5. Raportul despre num@rul cauzelor în restan]@ la caz de lips@ îl poateface }ef-judec@torul dr. Bocskor Gyula. Pe cum m-au informat pe mine, restan]@considerabil@ nu este.

Sighi}oara, la 30 aprilie 1919. s.s. dr. Romul Moldovan judec@tor-}efDosar 1.

219.Ad.No.Prez.1919.I.D.87.

Proces-verbal

Luat la 30 aprilie 1919, în localul judec@toriei de ocol din Cohalm. Obiect: Anchetaîn chestia judec@torului dr. Paul Petersberger referitoare la ocuparea oficiului. Prezen]i:

Dr. Romul Moldovan judec@tor-}ef, dr. Paul Petersberger judec@tor }i dr. VirgilMircea notar ad-hoc.

Dr. Romul Moldovan invit@ pe Dl dr. Paul Petersberger s@ se declare c@ din cemotive nu a f@cut preluarea judec@toriei de ocol din Cohalm }i respective pentru cenu }i-a ocupat postul în termenul prescris în ordina]iunea ministerial@ §. 24 Nr. 4291/1891.I.M.E.

Dânsul declar@: „La 13 aprilie mi s-a înmânat recercarea Dlui Pre}edinte de subnr. I.C.89/1919. La 19 aprilie a.c. m-am prezentat la Dl pre}edinte, când mi s-aînmânat actul de denumire }i respective încredin]area a resortului Justi]iei ad.Nr. 121/1919 just., precum }i toate instruc]iunile în scris, cu totul 11 buc@]i scrisori în limbaromâneasc@. Din Iba}fal@u am }i plecat imediat la Cohalm; nu mi-am ocupat îns@oficiul din motivul acela, c@ nici idee nu am avut, c@ ce con]in scrisorile predate mie,îndeosebi eu am fost de convingerea c@ din partea forurilor competente, îndeosebidin partea Ministerului de Justi]ie nu am primit încredin]are, }i c@ nu poseddenumirea de }ef-judec@tor. Numai acuma, dup@ ce dr. Romul Moldovan mi-a ar@tatactul ministerial ad.no.121/1919 just. observ c@ eu de fapt încredin]area am avut-o. Eu de altfel la 22 aprilie 1919 am }i trimis raport în scris D-lui pre}edinte înIba}fal@u. Cele scrise în raportul acela le sus]in }i acuma”.

La întrebarea lui dr. Romul Moldovan c@ oare fostul judec@tor }ef dr. BocskorGyula s-a opus la predarea oficiului ?

„Dl dr. Bocskor Gyula nu a f@cut absolut nici o opozi]ie. Impresia c@ dr. BocskorGyula ar avea nedumeriri, mi-am câ}tigat-o de acolo, c@ ocazional m-a întrebat, c@eu sunt conduc@torul }i c@ posed eu denumire, la care eu am r@spuns c@ nu am actde denumire. Convorbirea aceasta de altfel nu a mai avut nici o urmare”. La între-barea lui R. Moldovan c@ oare pe timpul acela când erau demonstra]iuni contraungurilor, pentru m@cel@riile de peste linia demarca]ional@, drept este c@ dânsul }i-acâ}tigat un atestat de la }ef-judec@torul din Cincul-Mare, c@ via]a lui este seriosprimejduit@. „E fapt, c@ eu mi-am câ}tigat atestatul acesta. Am f@cut-o din motivulacela c@ înc@ mai înainte a fost ap@rut o ordonan]@ a ministeruluui maghiar în sensulacesta. Eu am voit s@ fiu acoperit pentru toate împrejur@rile c@ nu }tiam cum se pot

Page 320: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

322

GHEORGHE IANCU

întoarce lucrurile. Atestatul acesta eu mai târziu l-am nimicit }i prin urmare nu-l potar@ta. E fapt }i acea c@ jur@mântul prescris de Consiliul Dirigent numai dup@ acea l-am depus, când eram în posesiunea acestui atestat. Declar c@ eu nu din nesupuneresau din rea voin]@ nu mi-am ocupat postul meu, ci fiindc@ am fost în necunoa}tereacauzei }i convins c@ nu am denumirea ministerului.

Dup@ cetire }i t@lm@cire precis@ din cuvânt în cuvânt, procesul verbal se încheie }ise isc@le}te cu acea, c@ dr. R. Moldovan îi aduce la cuno}tin]a lui dr. Paul Petersbergerc@ dânsul din partea pres.trib. Iba}fal@u deocamdat@ e pus în disponibilitate.

s.s. dr. Petersberger Pál, s.s. dr. R. Moldovan judec@tor-}ef, s.s. dr. Virgil Mircea,notar ad-hoc.

Dosar 1.

JUDEC~TORIA DE OCOL MIERCUREA NIRAJULUI

220.Nr. 1919El.XVII.H.51

Proces-verbal

Luat în 14 mai 1919 st.n. a.m., la 9 ore în Miercurea Nirajului, conf. ordonan]eiConsiliului Dirigent ad. nr. 121/1919 just. cu privire la preluarea judec@toriei dinMiercurea Nirajului.

Din partea subscrisului.In baza ordonan]ei susnumite, subscrisul conduc@tor de judec@torie, m-am pre-

zentat la actualul }ef cu numele Handel József }i l-am somat ca s@-mi predeie oficiul.Numitul mi-a r@spuns c@ denumirea mea nu o recunoa}te de valabil@ }i oficiul nu-lpred@ numai în cazul for]ei întrebuin]at@, la ce i-am adus la cuno}tin]@ c@ în lipsarezolv@rii pa}nice a acestei chestii, voi fi silit a reclama interven]ia for]ei conformîndrum@rii mele.

Dup@ cuvintele acestea sus-numitul a declarat c@ e aplicat a-mi preda conducereajudec@toriei }i oficiul, ce s-a }i întâmplat }i eu am }i preluat oficiul, despre ce s-a luatproces verbal }i în limba maghiar@, care în copie autentic@ se al@tur@.

Dup@ preluarea oficiului am convocat pe to]i judec@torii }i anume pe Handel József}ef-conduc@tor, Majai Zoltán }i Alapi György judec@tori, le-am explicat decretul nr. 1}i ordonan]a referitoare la judec@tori, mai departe scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent,dispozi]iile f@cute ref. la noul jur@mânt oficios }i i-am provocat la depunereajur@mântului. Sus-numi]ii îns@ au denegat aceasta cu motivul acela c@ pân@ cândConferin]a de pace nu decide despre apar]inerea Transilvaniei, sau nu sunt dizolva]ide sub jur@mântul oficios depus guvernului maghiar, nu pot depune jur@mântul recerutde Consiliul Dirigent. Deci le-am comunicat c@ în în]elesul ordonan]ei ref. la judec@tori§.7 }i-au pierdut oficiul }i i-am provocat ca s@ p@r@seasc@ oficiul, ce s-a }i întâmplat.

Dup@ aceasta am convocat pe func]ionarii subalterni }i le-am explicat }i lor celede lips@, provocându-i la depunerea jur@mântului ori a declara]iunei solemne, îns@ nuau fost aplica]i nici la una, pân@ la hot@rârea Conferin]ei de pace. Deci le-am adus la

Page 321: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

323

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

cuno}tin]@ c@ în caz când }i-or îndeplini datorin]a oficial@ cu punctualitate, con}tiincios,vor putea func]iona mai departe }i deocamdat@ renun]@m la pretinderea jur@mântuluinou, ori a declara]iei solemne, dup@ ce to]i func]ionarii subalterni unanim au declaratc@ }i mai departe vor r@mânea în serviciu }i mi-au promis împlinirea condi]iilor poftitede mine.

Cu aceste, procesul verbal l-am terminat }i subscris.D.c.m.s.

s.s. dr. Benedict Rusu, }[email protected] 5.

221.Nr.1919.El.XVII.H.51.

Proces-verbal

Întocmit la Miercurea Nirajului, în data de 14 mai 1919, referitor la preluareajudec@toriei de ocol din Miercurea Nirajului.

Sunt prezen]i subsemna]ii:Se prezint@ dl dr. Rusu Benedict }i prezint@ dispozi]ia din data de 19.II.1919 a

Consiliului Dirigent român din Sibiu, prin care a fost îns@rcinat cu conducerea judec@-toriei de ocol din Miercurea Nirajului }i solicit@ judec@torului de ocol Handel Józsefs@ predea conducerea judec@toriei.

Judec@torul de ocol Handel József refuz@ predarea conducerii [email protected] dr. Rusu Benedict declar@ c@ în acest caz se vede nevoit s@ ia în considerare

folosirea for]ei.Cedând în fa]a for]ei, judec@torul de ocol Handel József pred@ conducerea

judec@toriei domnului dr. Rusu Benedict. Preluarea }i predarea s-a efectuat dup@cum urmeaz@:

I.în contabilitatea juridic@, conform paragrafelor 111-116, încasarea s-a cifrat la4.216 K, 64 f. iar pl@]ile s-au cifrat la 4214 K, 96 f. – restul este de 1 K, 60 f., sum@ce se afl@ neatins@ în seiful de bani. {ase anexe care se refer@ la paragrafele 111-116ale contabilit@]ii juridice.

II.Conform registrului de contabilitate pe anul curent, pân@ la data de ast@zi, pebaza paragrafelor 1-69 s-au încasat 1.750 K, sum@ care nu se mai g@se}te în casierie,deoarece a fost predat@ la serviciul de impozite.

III.Conform registrului de depuneri, depunerile numerotate de la 1 la 16 sunturm@toarele: 1). 36 k; 2). o pereche de cercei de aur; 3). 16 k; 4). 222 k }i 60 f. – carnetde economii; 5). 113 k.; 6). 18 k., 90 f.; 8). 1.000 k. 16). 200 k. Aceste depuneri seafl@ neatinse în seiful de bani.

IV.Registrul de depuneri al judec@torilor cu 50 de numere.V Materiale }i tip@rituri: lipsurile constatate în contabilitatea referitoare la anul

economic 1918-1919 privind biroul ob]inut }i materialele necesare sunt justificate princhitan]ele de consum existente.

Page 322: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

324

GHEORGHE IANCU

VI. Mobila de birou }i inventarele. Comparând inventarele corespunz@toare anilor1915-1920 s-a constatat c@ urm@toarele obiecte lipsesc: la capitolul V, paragraful 14:o sticl@ de ap@ cu valoarea de 80 fileri, la capitolul V, paragraful 12: 4 pahare de ap@în valoare fiecare de 50 fileri, deci în total 2 k.; la capitolul XXIII, paragraful 42, dispozi]ianr. 24300/1908 a ministerului de justi]ie – extras în valoare de 50 fileri.

VII. Inventarul închisorii; conform inventarelor pe anii 1915-1920, nu lipse}te nimic.VIII. În biblioteca cu c@r]ile funciare nu lipse}te nici o carte [email protected]. Nu s-a constatat nici o lips@ }i în ceea ce prive}te registrele }i c@r]ile uzuale.

Lipsurile constatate la paragraful III provin din perioada când judec@toria de ocol eracondus@ de judec@torul Bozzay Rezsõ }i aceste lipsuri nu au mai fost completate.

Încheindu-se preluarea judec@toriei de ocol }i a închisorii, dl dr. Rusu Benedicta preluat valorile inserate în cadrul acestui proces-verbal, cheile }i rezervele de cheiale seifului de bani }i confirm@ preluarea prin semnarea prezentului proces verbal.Acest proces verbal a fost întocmit în 2 exemplare, pentru care un exemplar a fostluat de judec@torul Handel József.

Cu aceasta, procesul-verbal a fost citit, aprobat }i semnat.s.s. Handel József, conduc@torul judec@toriei de ocol, s.s. dr. Rusu Benedict, s.s.s

Incze József.Dosar 5. Originalul în lb. maghiar@.

222.Nr.1919.El.XVII.H.51

Domnuluidr. Aurel Laz@r, }eful Resortului de Justi]ie, în Sibiu

Mult onorate Domnule }ef de Resort

Încâtva îns@n@to}indu-m@, azi am preluat judec@toria din Miercurea Nirajului }imi-am ocupat oficiul. In baza ordonan]ei ad. nr. 121/919 just. am onoare a V@ înaintaprocesul verbal despre preluarea amintit@.

Totodat@ raportez c@ dintre fo}tii magistra]i numai Handel József }ef-conduc@torposed@ limba român@, dar în scris nici el nu. Ceilal]i magistra]i }i func]ionari nici unulnu posed@ de loc limba român@.

Ce prive}te purtarea politic@ de pân@ acuma a magistra]ilor }i func]ionarilorsubalterni, eu aceasta înc@ nu o cunosc, fiindc@ nu sunt din regiunea aceasta }i pân@acum n-am avut cuno}tin]@ cu ei, dar dup@ cum sunt avizat, nici unul n-a avut,respective, n-a manifestat nici o atitudine îndreptat@ contra românilor nici când.

Luând în socoteal@ circula]ia de pace a judec@toriei, vor fi de lips@ – afar@ de mine– 3 judec@tori }i 2 notari, apar]inându-se de teritoriul judec@toriei 63 comune. Num@rulofician]ilor de birou e deplin, laolalt@ sunt 12 }i num@rul acesta e de ajuns. Accentuezîns@ aici c@ a} avea mare lips@ de o copist@, sau cancelist, cine posed@ limba român@,c@ci actualmente n-am pe nimeni pe cine a} putea folosi spre a decopia române}te.Executorul actual Nyárádi Gábor poate r@mâne }i mai departe în func]iune.

Translatori aici nu sunt, numai la tribunal.

Page 323: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

325

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Restan]a e urm@toarea: cauze civile: 150, cauze criminale: 16, sunt înc@ 94 afaceri,în care procedura e suspendat@ pân@ la finea r@zboiului, fiind partidele dep@rtate pecâmpul de r@zboi.

La c@r]ile funduare ne e restan]@.- Cauzele restante numai atunci se vor putearezolvi când cel pu]in înc@ 2 judec@tori vor func]iona aici.

În fine comunic dorin]a func]ionarilor subalterni }i anume s@ li se asemnezesalariul dat ofician]ilor de guvernul maghiar.

Miercurea Nirajului, la 14 mai 1919 st. n.Cu deosebit@ [email protected]. dr. Benedict Rusu, }ef-judec@torDosar 5.

JUDEC~TORIA DE OCOL CRISTUR

223.Proces-verbal

Luat în Cristur la 23 iunie 1919 în oficiul judec@toriei de ocol din Cristur, închestia depunerii jur@mântului de fidelitate a D-lui Alois Kiss, care la oficiu sus-numite aplicat, ca conduc@tor la cartea funduar@.

Sunt de fa]@ subscri}ii:La ordinul primit de la autorit@]ile superioare pretorele subscris având încredin]area

acea, ca s@ provoace pe sus-numitul ca s@ se declare c@ depune sau deneag@ a depunejur@mântul de fidelitate, constateaz@ c@:

Susnumitul Alois Kiss conduc@tor la cartea funduar@, dup@ provocare declar@,c@ deneag@ a depune jur@mântul pretins, pân@ la conferin]a p@cii, decizându-seatunci soarta apar]inerei Ardealului, îns@ serviciul }i pe mai departe are voie a-lîndeplini.

Dup@ cetire }i explicare procesul verbal s-a subscris.D.c.m.s.

s.s. Kiss Lajos, s.s. indescifrabil purt@tor de protocol, s.s. indescifrabil pretor.Dosar 5.

JUDEC~TORIA DE OCOL MIERCUREA CIUC

224.Proces Verbal

Întocmit la Miercurea Ciuc, în data de 28 iulie 1919, în chestiunea prelu@riijudec@toriei de ocol Miercurea Ciuc, ca urmare a ordonan]ei nr. 3728-1919, emis@de Consiliul Dirigent român din Sibiu.

Sunt prezen]i subsemna]ii:

Page 324: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

326

GHEORGHE IANCU

Din îns@rcinarea Consiliului Dirigent român: dr. Olteanu Aurel – subprefectuljude]ului Ciuc }i Bogdan Aurel – maior de jandarmi român.

Din partea judec@toriei de ocol: judec@torul de ocol Veress Árpád – conduc@toruljudec@toriei de ocol, Henter Géza – notar, Nagy István, György Ignácz – condicarifunciari, Kinczler László – director, Kuna Dénes, Ambrus Péter, Gajzágó Gerõ –cancelari}ti, Dávid Elek, Horváth László – copi}ti, Holló Sándor – diurnist, LászlóAnna, Kinczler Katalin, Kuna Ilona – diurni}ti, Keresztes Gyula – executor judec@-toresc, diurnist, Markos Mózes, Incze Lázár, Páll István – subofician]i.

Dup@ ce le-a f@cut cunoscut func]ionarilor prezen]i con]inutul ordonan]ei sus-amintite, subprefectul jude]ului Ciuc – dr. Olteanu Aurel – le solicit@ domnilorfunc]ionari s@ depun@ jur@mântul de fidelitate fa]@ de noul stat.

Func]ionarii, nominal, refuz@ prestarea jur@mântului de fidelitate, astfel c@ dup@ce li s-a atras aten]ia asupra consecin]elor care rezult@ în urma refuzului de a depunejur@mântul, au fost solicita]i s@-}i predea func]iile de]inute, în în]elesul c@, deocamdat@,predarea se efectueaz@ f@r@ întocmirea de inventare. Corpul func]ion@resc declar@ înunanimitate c@ vor efectua predarea doar în condi]iile recurgerii la for]a public@. Caurmare, subprefectul solicit@ aplicarea for]ei, prin intermediul maiorului de jandarmiBogdan Aurel. Numitul maior declar@ c@ recurge imediat la folosirea for]ei prin inter-mediul jandarmilor avu]i la dispozi]ie. În consecin]@, func]ionarii declar@, nominal }iîmpreun@, c@ cedeaz@ în fa]a for]ei }i î}i predau func]iile }i birourile sus-numituluisubprefect }i c@ p@r@sesc imediat localul judec@toriei de ocol.

Func]ionarii remarc@, de asemenea, c@ nu î}i vor expune motivele pentru carerefuz@ prestarea jur@mântului, întrucât acest lucru nu le-a fost solicitat de c@tre sus-numitul subprefect în cursul prelu@rii judec@toriei de ocol.

În privin]a prelu@rii, subprefectul dispune ca preluarea s@ fie efectuat@ momentanîn bloc, f@r@ inventare, pân@ la preluarea final@ ce va urma. Birourile judec@toriei deocol se vor închide iar cheile vor fi p@strate de directorul de cabinet al prefecturiijude]ului Ciuc, Ganea Carol, care î}i f@cuse între timp apari]ia.

Cei prezen]i nemaiavând alte obiec]ii, procesul-verbal a fost citit, aprobat }i semnat.s.s. dr. Olteanu – subprefect, s.s. mr. Bogdan, s.s. Veress Árpád – conduc@torul

judec@toriei de ocol, s.s. Henter Géza – notar, s.s. Nagy István – condicar funciar,s.s. György Ignácz – condicar funciar, s.s. Kinczler László – director, s.s. Kuna Dénes– cancelarist, s.s. Ambrus Péter – cancelarist, s.s. Gajzágó Gerõ – cancelarist, s.s.Dávid Elek – copist, s.s. Horváth László – copist, s.s. László Anna – diurnist, s.s.Kinczler Katalin – diurnist, s.s. Kuna Ilona – diurnist, s.s. Keresztes Gyula – suboficiant,s.s. Incze Lázár – suboficiant, s.s. Páll István - suboficiant, s.s. Markos Mózes.

Dosar 5. Originalul în lb. maghiar@.

225. TabloulFostului personal al judec@toriei de ocol Miercurea Ciuc

1. Veress Árpád judec@tor de ocol

Page 325: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

327

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

2. dr. Fenessy Ferencz judec@tor de ocol3. Henter Géza notar4. Nagy István condicar funciar5. György Ignácz condicar funciar6. Kinczler László director7. Ambrus Péter cancelarist8. Kuna Dénes cancelarist9. Gajzágó Gerõ cancelarist10. Dávid Elek copist11. Horváth László copist12. Molke Sándor diurnist13. Kinczler Katalin diurnist14. Kuna Ilona diurnist15. László Anna diurnist16. Keresztes Gyula diurnist17. Molnár Sándor diurnist18. Jakab Károlysub oficiant19. Markos Mózes oficiant20. Páll Istvánsub oficiant21. Incze Lázár oficiantDosar 5. Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL SÂNMARTIN

226.Proces Verbal

Întocmit la Sânmartin, în data de 29 iulie 1919, referitor la preluarea judec@torieide ocol din Sânmartin, ca urmare a dispozi]iei nr. 3726/1919 a Consiliului Dirigentromân din Sibiu.

Sunt prezen]i urm@torii:Din îns@rcinarea Consiliului Dirigent: subprefectul jude]ului Ciuc, dr. Olteanu Aurel,

maiorul de jandarmi român Bogdan Aurel, consilierul financiar Vladone Alexandru }iprimpretorul Gabor Gheorghe.

Din partea judec@toriei de ocol: judec@torul de ocol Finta József – conduc@toruljudec@toriei, conduc@torul c@r]ilor funciare Kovács Antal, cancelaristul KöményIstván, cancelaristul Dobos Mihály, diurnistul executor Ambrus Lajos, diurnistul decarte funciar@ Dávid Sándor, diurnistul permanent Veress András, suboficiantulKeresztes Mihály, suboficiantul Háromszéki Imre.

Judec@torul de ocol dr. Mátis Albert se afl@ în prezent în concediu în satul Icafal@u(comitatul Trei Scaune). Gardianul Bors Ádám a fost eliberat din func]ie }i în prezentse afl@ la domiciliul s@u din comuna Sâncr@ieni.

Page 326: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

328

GHEORGHE IANCU

Subprefectul jude]ului Ciuc, dr. Olteanu Aurel, dup@ ce le comunic@ – verbal –func]ionarilor prezen]i con]inutul dispozi]iei mai sus amintite a Consiliului Dirigent,le solicit@ domnilor func]ionari depunerea jur@mântului de fidelitate prescris fa]@ denoul stat.

Func]ionarii, nominal, refuz@ }i, prin urmare, dup@ ce li s-a atras aten]ia, înprealabil, asupra consecin]elor din punct de vedere juridic ale nedepunerii jur@mântului,au fost soma]i s@-}i predea func]iile, în a}a fel încât, momentan, s@ se men]in@ situa]iaexistent@ }i s@ nu fie întocmit un inventar. La aceast@ soma]ie, corpul de func]ionarideclar@ unanim }i nominal c@ sunt dispu}i s@ efectueze predarea doar în condi]iilefolosirii for]ei. La aceast@ declara]ie, subprefectul pune în vedere acest lucru, cerândmaiorului de jandarmi, Bogdan Aurel, folosirea for]ei. Numitul maior arat@ c@ va utilizaimediat for]a cu ajutorul jandarmilor afla]i la dispozi]ia sa. Ca urmare, to]i func]ionarii,nominal }i unanim, declar@ c@ cedând în fa]a for]ei militare î}i predau – f@r@ inventar– imediat func]iile }i birourile din cl@dire sus-numitului subprefect }i c@ p@r@sesc imediatcl@direa judec@toriei de ocol.

Cu acest prilej, func]ionarii men]ioneaz@ c@ sus-numitul subprefect necerând niciun fel de motiva]ie în ceea ce prive}te chestiunea pred@rii func]iilor }i cea a depuneriijur@mântului, în consecin]@, ei nu au putut s@-}i prezinte propriile motiva]ii separatîn aceast@ chestiune.

În ceea ce prive}te modalitatea de efectuare a pred@rii, subprefectul dispune capredarea – deocamdat@ – pân@ la predarea definitiv@ s@ se efectueze în bloc, f@r@întocmirea unui inventar. Birourile judec@toriei de ocol sunt închise iar cu p@strareacheilor este îns@rcinat primpretorul Ciucului inferior Gabor Gheorghe.

Întrucât cei prezen]i nu au avut alte observa]ii, dup@ întocmirea }i aprobareaprocesului verbal au semnat:

s.s. dr. Olteanu, s.s. mr. Bogdan, s.s. Al. Vladone, s.s. George Gabor, s.s. FintaJózsef, s.s. Kovács Antal, s.s. Salló István, s.s. Szabó Antal, s.s. Kömény István, s.s.Dobos Mihály, Dávid Sándor, s.s. Ambrus Lajos, s.s. Veress András, s.s. KeresztesMihály, s.s. Háromszéki Imre.

Dosar 5. Originalul în lb. maghiar@.

227.Tabloul

Fostului personal al judec@toriei de ocol Sânm@rtin

1. Finta József Conduc@tor jude de ocol2. dr. Mátis Albert jude de ocol3. Kovács Antal conduc@tor de cartea funduar@4. Szabó {tefan oficial superior5. Szabó Anton oficial de birou6. Kömény {tefan Scriitor7. Dobos {tefan Scriitor

Page 327: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

329

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

8. Ambrus Ludovic Diurnist9. Veress Andrei Diurnist10. David Alexandru11. Keresztes Mihai Servitor12. Háromszéki Emeric Servitor13. Bors Ádám Gardist suspendatDosar 5. Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL GHEORGHIENI

228.Copie

Proces-verbal

Întocmit de conduc@torul judec@toriei de ocol Gheorghieni la data de 31 iulie1919 în Gheorghieni.

În cl@direa Judec@toriei de ocol s-au prezentat dr. Olteanu Aurel – subprefectuljude]ului Ciuc, Bogdan Aurel – maior de jandarmi, respectiv, Vladone Alexandru –consilier financiar, care, prezentând dispozi]ia nr. 3726/1919 emis@ prin intermediulpre}edintelui Cur]ii de Apel române}ti din Târgu Mure} îi solicit@ nominal pe judec@torulde ocol Incze Dénes, judec@torul de ocol Szebeni Gerõ, adjunctul conduc@torului,judec@torii de ocol Puskás István, Karda Béla, Pulszky Mihály }i Zajzon Kálmán, notarulBögös Bernát, conduc@torii de carte funciar@ Józsa József }i Benedek József, prim-oficialul Bálint Lajos, oficialii de birou Lõrincz Venczel }i Ottinger Tivadar, copistulHorváth Miklós, diurni}tii de carte funciar@ Ambrus János }i Gabossy Dénes, diurni}tiipermanen]i Geczõ Dénes, Sarossy Antal, Csercser Mária, Dobriban Vilma }i SzentpéteryBéla, suboficialii Eikler Albert }i Köllõ Balázs, diurnista provizorie Péterffy Juliska,gardianul zilier Jánosi Ignácz, s@ depun@ jur@mântul de fidelitate fa]@ de statul român}i regele României.

Totodat@ celor nominaliza]i li se atrage aten]ia c@ în cazul în care nu depunjur@mântul vor fi privi]i ca persoane care }i-au p@r@sit benevol func]iile.

Func]ionarii nominaliza]i ai judec@toriei de ocol din Gheorghieni declar@ nominalc@ înainte de a deveni cunoscut rezultatul tratatului de pace, ei nu pot depune jur@mântulde fidelitate solicitat.

Ca urmare, subprefectul dr. Olteanu Aurel, le comunic@ celor nominaliza]i anterior,c@ din acest moment, nu îi mai consider@ func]ionari }i le solicit@ s@ predea func]iilelor }i s@ p@r@seasc@ cl@direa.

Judec@torul de ocol Szebeni Gerõ – adjunctul conduc@torului judec@toriei – întreab@dac@ în caz de refuz reprezentan]ii români sus-numi]i au împuternicire în vederea folosiriifor]ei }i în caz afirmativ dac@ exist@ disponibilitate pentru utilizarea acesteia.

La aceast@ întrebare, maiorul Bogdan Aurel a declarat c@, în cazul în care func]ionariijudec@toriei de ocol nu se supun va lua în considerare utilizarea for]ei.

Page 328: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

330

GHEORGHE IANCU

Func]ionarii judec@toriei de ocol declar@ c@ se supun în fa]a for]ei, î}i predaufunc]iile }i p@r@sesc cl@direa.

Deoarece este necesar@ predarea am@nun]it@ a judec@toriei }i a închisorii, sub-prefectul dr. Olteanu arat@ c@ momentan închide birourile din cl@direa judec@torieide ocol }i le sigileaz@, urmând ca predarea am@nun]it@ }i preluarea s@ aib@ loc doarîn momentul sosirii noului conduc@tor al judec@torie de ocol, numit de ConsiliulDirigent român.

Dup@ aceea, u}ile birourilor au fost închise }i sigilate cu sigiliile subprefectului dr.Olteanu }i a judec@toriei de ocol din Gheorghieni.

Cheile sunt preluate de primarul dr. Emil Precup.Subrefectul dr. Olteanu stabile}te c@ dintre func]ionarii judec@toriei de ocol nu

sunt prezen]i conduc@torul judec@toriei, judec@torul de ocol Gencsy Zoltán }i oficialulde birou Jakabos Géza – afla]i în concediu, diurni}tii permanen]i Kincses Balázs }iKuna Géza – bolnavi, suboficiantul gardian Ambrus János – misiune.

A fost întocmit acest proces-verbal în dou@ exemplare, unul r@mâne în posesiaadjunctului conduc@torului judec@toriei de ocol iar al doilea exemplar este preluatde dr. Olteanu.

s.s. dr. Olteanu, s.s. mr. Bogdan, s.s. Vladone Alexandru, s.s. Szebeni Gerõ,s.s. Incze Dénes, s.s. Puskás István, s.s. Karda Béla, s.s. Pulszky Mihály, s.s. ZajzonKálmán, s.s. Józsa József, s.s. Benedek József, s.s. Bálint János, s.s. Lõrincz Venczel,s.s. Ottinger Tivadar, s,s, Horváth Miklós, s.s. Gabossy Dénes, s.s. Ambrus János,s.s. Geczõ Dénes, s.s. Sarossy Antal, s.s. Csercser Mária, s.s. Dobriban Vilma, s.s.Szentpétery Béla.

Dosar 5. Originalul în lb. maghiar@.

229. TabloulFostului personal al Judec@toriei de ocol Gheorghieni în limba român@

1. Gencsy Zoltán jude-conduc@tor2. Incze Dionisiu jude de ocol3. Szebeni Gerõ jude de ocol4. Puskás {tefan jude de ocol5. Karda Béla jude de ocol6. Pulszky Mihai jude de ocol7. Zajzon Coloman jude8. Bögös Bernát Notar9. Józsa Josif Conduc@torul c@r]ii funduare10. Benedek Josif cond. De c. f.11. Bálint Ioan Prim-oficial12. Jakabos Gerõ oficial13. Lõrincz József oficial14. Ottinger Teodor oficial15. Horváth Nicolae Copist

Page 329: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

331

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

16. Gabossy Dionisiu Diurnist de cartea funciar@17. Ambrus Joan Diurnist de cartea funciar@18. Kincses Balázs Diurnist inferior19. Greve Dionisiu Diurnist inferior20. Sarossy Antoniu Diurnist inferior21. Csercser Mária Diurnist inferior22. Dobriban Vilma Diurnist inferior23. Kuna Géza Diurnist inferior24. Szentpétery Béla Diurnist inferior25. Péterffy Juliska Diurnist@ provizorie26. Eikler Albert Suboficial27. Köllõ Balázs Suboficial28. Ambrus Ioan Suboficial29. Jánosi Ignácz ZilierDosar 5. Originalul în lb. maghiar@.

CURTEA DE APEL ORADEA

230.1919. El. I. A. 8-35 szám.

JEGYZêKÖNYV

Felvétetett Nagyváradon 1919. évi május hó 3. napján a nagyváradi ítélõtáblateljes ülésében.

Jelen voltak:Elnök: Harmathy Károly kúriai bíró. Bírák: Fekete József kúriai bíró; Böhm Jenõ

kúriai bíró; Geleta Géza kúriai bíró; Galbory József ítélõtáblai bíró; Dr. Szegedy Lajosítélõtáblai bíró; Korna Lajos ítélõtáblai bíró; Dr. Petróczy Zoltán ítélõtáblai bíró;Vámosy Mihály ítélõtáblai bíró; Domokos László ítélõtáblai bíró; Dr. Popa Györgyítélõtáblai bíró; Jakab Mihály ítélõtáblai bíró.

A fõállamügyészség tagjai:Sztaniszlavszky Adolf fõállamügyész; Baróthy Pál fõállamügyész-helyettes; ítélõtáblai

elnöki titkár: Dr. Patzkó Antal; jegyzõkönyvvezetõ: Dr. Aliquander Kálmán ítélõtáblaitanácsjegyzõ; Dr. Laz@r Aurel a nagyszebeni kormányzó tanácsigazságügyminisztere,mint enek teljhatalmú megbízottja.

Elnök az ítélõtábla teljes ülését megnyitja, megállapítja, hogy az ítélõtábla ítélõbírái,a betegség miatt távollevõ Dr. Laban Lajos elnök, Dr. Imrik Péter tanácselnök és KepesMiklós kúriai bíró kivételével jelen vannak; jelen van továbbá Sztaniszlavszky Adolffõállamügyész és Baróthy Pál fõállamügyész-helyettes, úgyszintén Dr. Patzkó Antalítélõtáblai elnöki titkár is. A jegyzõkönyvet Dr. Aliquander Kálmán ítélõtáblai tanács-jegyzõ vezeti.

Page 330: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

332

GHEORGHE IANCU

Elnök közli a teljes tanácsüléssel, hogy a teljes ülést Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszterúrnak, mint a nagyszebeni román kormányzó tanács kiküldöttjének rendelkezése folytánhívta össze és annak tárgya a hivatalos eskü letétele.

Elnök ezután az ítélõtábla és a fõállamügyészség nevében üdvözli a jelenlevõ Dr.Laz@r Aurel igazságügyminisztert és felkéri, hogy a teljes tanácsülés elõtt kívánságaitkegyeskedjék elõterjeszteni.

Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter a következõket terjeszti elõ:Mindenekelõtt köszönettel fogadja az Elnök üdvözlõ szavait. A helyzete könyõ, mert

már volt alkalma az ítélõtábla bírái és a fõállamügyészség tagjai közül és nevében nálajárt megtisztelõ küldöttség elõtt röviden leszögezni az álláspontját és felvilágositani a jelenidõk változásait. De megkönnyíti a helyzetét az is, hogy a bírói karnak kitõnõségeitüdvözölheti itt, akik kellõ logikával, tárgyilagossággal és tudással fogják mérlegelni aviszonyokat s kinyilvánítani elhatározásukat, s meg van gyõzõdve, hogy bárminõ islegyen ez az elhatározás, az a legmélyebb és legtisztább lekiismereti meggyõzõdésbõlfog származni.

A háború által teremtett helyzet alapján a román nemzet is gyakorolta az õt megilletõjogokat és szuverenitását 1918. december hó elején a gyulafehérvári nemzetgyõlésen.Ezen határozat alapján Nagyvárad és Bihar megye oly területet képeznek, amelyre aromán nemzet szuverenitását kinyilvánította. Ezt a határozatot Románia királya isszankcionálta és ez tényleg teljesen befejezett állapotot jelent. De ennek a gyulafehérvárihatározatnak nemcsak történelmi alapja van, hanem megvanak mindazok az interna-cionális elõfeltételei is, melyek jogilag is teljessé és megdönthetetlenné tették ezt ahatározatot. Az internacionális elõfeltételeknek alapja az a szerzõdés, mely Románia ésaz Antant között 1916-ban köttetett és amely szerzõdés nem zavartatva a közbejöttesemények által s nem különösen az úgynevezett bukaresti béke által, ma is teljeshatározottsággal érvényben van. De tekintettel a nagy átalakulásra és arra hogy ezzel ahatározattal a gyulafehérvári nemzetgyõlés más állam területére gyakorolta szuverenitását,ez a határozat a békekonferencia elé terjesztetett, ahol az teljesen ratifikálva lett.

Mikor ezt a nyilatkozatot itt megteszi, teljesen átérzi a politikai és erkölcsi felelõsségsúlyát, amely õt terhelné, ha itt valótlanságot állítana. Lehetséges, hogy ezek azinformációk nem felelnek meg a való tényeknek, amit legjobban bizonyít az, hogyaz antant hatalmak legutolsó felhívására, amely a szerencsétlenül megalkotott demar-kációs vonal kiigazítására vonatkozott, éppen Magyarország kormánya hivatalosankinyilatkoztatta, hogy a területi kérdéseket nem tartja és nem is tarthatja fenn.

Átérzi a pillanat komolyságát. Ami az egyik nemzetnek örömet és boldogságot,ugyanaz a másik nemzetnek keserõséget okozhat, de meg van gyõzõdve, hogy enneka boldogságnak nem kihívónak, hanem ellenkezõleg szeretettel teljesnek és olyannakkell lennie, amely a másik nemzet szenvedéseit igyekszik enyhíteni, hogy ne éljenegymással szemben gyõzõ és legyõzött, hanem két oly nemzet, amely igyekszikegymás iránt teljes megértéssel viselkedni.

Ez a megértés a múltban nem következett be. Megváltozhattak a határok, meg-változhattak a közjogi alakulatok is, de a nép él tovább mint nemzet. És egy olyan

Page 331: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

333

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

nemzet, amely eddig legnagyobb részt egyesülve élhetett s most különváltan kénytelenélni, felszabadulva egy végzetes politika alól, továbbra is élni fog s meg fogja találni azúj alakulatban, az õt múltjánál fogva is megilletõ helyet és a román állam mindenesetretudni fogja vele szemben politikai és erkölcsi kötelességét, s büszke lesz arra, hogy enneka nemzetnek tagjait allatvalóivá tehette és tudni fogja feledtetni vele a jelen pillanatkeserõségeit.

Ezután részletesen ismerteti azokat a demokratikus elveket, amelyeken alapszik agyulafehérvári nemzetgyõlés határozata és amelyek úgyszólván alaptörvényei a románnemzetnek. E határozatban a nemzetgyõlés kimondta az összes románok egyesülését,de követeli a legdemokratikusabb államszervezet bevezetését, így különösen a választójogés a nemzeti jogok tekintetében olyan reformok behozatalát, amelyek biztosíthatjákminden nemzetnek és minden nemzet fiainak a teljes szabadságát. Bejelenti, hogy azoka törvényjavaslatok, amelyek a gyulafehérvári határozatban foglalt követelményekmegvalósítását célozzák, már készen vannak és a legközelebb törvényerõre is emelkednek.

A bírói kart érdeklõ kérdésekre illetõleg közli, hogy nem történt változás sem azanyagi, sem az alaki jog tekintetében; a bíróságok az 1918. évi október 18. napjáigszentesített törvények alapján teljes jogfolytonossággal ítélkezhetnek, mindazonáltalazzal a különbséggel, hogy az ítéleteket a törvény nevében kell kihirdetni. A románállam minden tisztviselõt, aki ezen a területen teljesít közszolgálatot, átvesz és a szerzettjogokat és kedvezményeket teljes épségben fenntartja. Ezen kívül áthatva annak afontosságnak a tudatától, amelyet a bírói szék képvisel az államban, a román államrendezni akarja a bírói státust, a magyar bírói kar régi követelését. Erre vonatkozólagaz elõmunkálatokat megkezdte és Dr. Plopu György kúriai bírót bízta meg a javaslatelkészítésével. Ezt a javaslatot annak idején az illetékes tényezõknek tudomására fogjahozni és igyekezni fog, hogy a bírói kar ez új alakulásában teljes megerõsödve lépjenát az új impériumba.

Megemlíti, hogy hasonló mozgalom –éppen az õ kezdeményezésére- Romániábanis megindult s ott is megkezdõdtek az elõmunkálatok, hogy a bírói kar közt különbségne legyen. Alkalma volt e kérdésben a román trónörökössel is beszélni és ez alaponközölheti, hogy a trónörökösnek is legnagyobb óhaját képezi, hogy az összes szerzettjogok megmaradjanak, sõt kiterjesztessenek.

Fel lett azonban függesztve a bírói áthelyezhetetlenségi jog, mert e jog épségbentartása a szervezésnek óriási akadálya volna. Különösen ezt annak idején a polgáriperrendtartás életbeléptetési törvénye is felvetette s így ez nyugtalanságra okot nemképezhet. Nem képzel oly kormányt, amely ezzel visszaélne s ezáltal az igazságszol-gáltatást gyöngíteni akarná. Elõlegezzék tehát a bírák a kormánynak a bizalmat stételezzenek fel megfelelõ jellemet és belátást e tekintetben, hogy a kormányzás ejoggal visszaélni nem fog.

Az eskü letétele kérdésében a kormányzótanács úgy határozott, hogy a bírói kartagjainak esküt kell tennie.

Ezután felolvassa az eskü szövegét román nyelven, majd pedig annak, a jelenlevõDr. Popa György ítélõtáblai bíró által magyarra fordított s általa helyesnek talált éshitelesített magyar szövegét. E fordítás alatt a jegyzõkönyvhöz csatoltatik.

Page 332: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

334

GHEORGHE IANCU

Az eskü szövege a következõ:„Én N.N. esküszöm a mindenható Istenre, hogy I. Ferdinánd királyhoz és a román

államhoz hõ leszek, az ország törvényeit, a kormányzó tanács dekrétumait és rendeleteithíven betartom, a reám bízott hivatali teendõket becsülettel, lelkiismerettel és pártatlanulteljesítem és a hivatali titkot megõrzöm. Isten engem úgy segéljen”.

Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter ezután elõadja, hogy az eskü letételének az akövetkezménye, hogy a szerzett jogok respektáltatnak. Ellenben az, aki az esküt nem teszile, hivatalát elveszti s a román állam vele szemben sem a nyugdíjazás, sem más tekintetbensemmiféle kötelezettséget el nem ismer és az esetleges politikai következményeket azilletõvel szemben a jegyzõkönyv felterjesztése után a nagyszebeni kormányzó tanács fogjameghatározni.

Az állam hivatalos nyelve a román, de addig is, amíg a kérdés rendezve lesz, az1868. XLIV. t.c. rendelkezései a legszélesebb értelmezéssel fognak végrehajtatni, azzalaz eltéréssel, hogy a törvényben a magyar nyelv helyett mindenütt a román nyelvértendõ. Ennélfogva az igazságszolgáltatás mindenkivel szemben saját anyanyelvénfog gyakoroltatni.

A román nyelv megtanulása egy évi határidõhöz lett kötve, amely határidõ azonbanmeghosszabítható.

Ezek után Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter két kérdést intéz Elnökhöz, illetvea bírákhoz és a fõállamügyészség tagjaihoz:

1.Hajlandó-e az Elnök az ítélõtábla nevében a nagyváradi ítélõtáblára nézve anagyszebeni román kormányzó tanács fennhatóságát elismerni és az ítélõtáblát aromán imperium alá bocsátani?

2.Hajlandó-e az Elnök, az ítélõbírák és a fõállamügyészség tagjai a hivatali esküta fentebb közölt szöveggel letenni?

Elnök, mielõtt a feltett kérdésre válaszolna, felhívja a teljes ülésen résztvevõket,kíván-e valaki elõterjesztést tenni?

Sztaniszlavszky Adolf fõállamügyész kijelenti, hogy az igazságügyminiszter,fejtegetéseinek közjogi részét megnyugtatónak nem találja és elõterjesztésének azt

a részét, mely szerint Bihar megyének és Nagyváradnak Romániához csatolása mostmár jogilag befejezett dolog, el nem fogadhatja. A háború még nem fejeztetett be. Aza szerzõdés, amelyre a miniszter hivatkozik, csak a szerzõdõ felek közt van meg,Romániával szemben a háború még mindig fennáll és csak a békekötés lesz hivatvamegállapítani, hogy ez a terület hova fog tartozni. Azt elismeri, hogy Románia ezeketa területeket a hódító jogán bírja és az impériumot átveheti s az eskü letételét kívánhatja,de ez a helyzet jogilag még nem következett be s csak akkor fog bekövetkezni, ha a békemár megköttetett. Azt a kérelmet terjeszti tehát elõ, hogy miután a miniszter beszédeszerint nincs fixírozva az eskületétel idõpontja, méltóztassék az eskü letételét addig azidõpontig, amíg a béke megköttetik, elhalasztani.

Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter a fõállamügyész elõterjesztésére válaszolvakijelenti, hogy közjogi viták folytatása hiábavaló volna, azt azonban mondhatja, hogya háború már be van fejezve. A háború, ami még folyik, hála Istennek, nem háború,

Page 333: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

335

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

azt nem is Magyarország folytatja, sõt állíthatja, hogy Magyarország állampolgárainaknagyrésze ezt el is ítéli […] A román kormányzó tanács nem a hódítók jogán, hanema jog, az igazság nevében jött. Arról a jogról, amit a történelem megadott a románnemzetnek, ez a nemzet soha le nem mondott, hanem ennek a legelsõ alkalommal,amikor azt tehette, a gyulafehérvári határozatban kinyilvánítását is adta. Ebben ahatározatban az összes románság egyesülésének minden román lelkében élõ óhaja,tudata és érzete nyilvánult meg.

Az eskü letételét nem abban a formában kívánja, amint a fõállamügyész elõterjesz-tésében kijelentette, hogy tudniillik a hódító jogán annak letétele követelhetõ, merta román hadsereg nem mint hódító, hanem mint felszabadító jött ide s a románkormányzótanács õt a román nemzet nevében küldte ide. Ennek a területnek románállami léte nem függ további békekonferenciai határozatoktól, ezért az eskü letételérehaladékot nem adhat.

Egyéb elõterjesztés senki részérõl sem tétetvén, Elnök, az igazságügyminiszternekfentebb elõadott elsõ kérdésére a saját nevében kijelenti, hogy a fennforgó visszonyokközt az ítélõtáblára nézve elismeri a nagyszebeni román kormányzó tanács fennhatóságátés hajlandó az ítélõtáblát a román imperium alá bocsátani.

Minthogy Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter azt a kívánságát fejezte ki, hogyElnök nemcsak a saját személyében, hanem az ítélõtábla nevében is nyilatkozzék afentebb feltett elsõ kérdésre, Elnök a teljes tanácsülésben résztvevõket felhívja, hogya feltett kérdésre nyilatkozzanak.

A nyilatkozatok alapján Elnök kimondja a teljes tanácsülés egyhangú határozatát:A nagyváradi ítélõtábla teljes tanácsülése az ítélõtáblára nézve a fennforgó

viszonyok közt elismeri a nagyszebeni román kormányzó tanács fennhatóságát és azítélõtáblát a román imperium alá bocsátja.

Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter ezután kérdést intéz Elnökhöz, hajlandó-eaz esküt a fentebb közölt szöveggel letenni?

Harmathy Károly elnök e kérdésre kijelenti, hogy a közölt esküt a jelen viszonyokközt hajlandó letenni.

Elnök ezután az esküt Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter kezébe letette. Azeskümintát magyar nyelven Dr. Patzkó Antal ítélõtáblai elnöki titkár olvasta fel.

Elnök ezután egyenként kérdést intéz a jelenlevõ bírákhoz és fõállamügyészségitagokhoz, hogy az esküt hajlandók-e letenni?

A jelenlevõ bírák és fõállamügyészségi tagok, névszerint: Fekete József, Böhm Jenõés Geleta Géza kúriai bírák; Galbory József, Dr. Szegedy Lajos, Korna Lajos, Dr. PetróczyZoltán, Vámosy Mihály, Domokos László, Dr. Popa György és Jakab Mihály ítélõtáblaibírák; továbbá Sztaniszlavszky Adolf fõállamügyész és Baróthy Pál fõállamügyész-helyetteskijelentik, hogy az esküt a jelen viszonyok közt hajlandók letenni.

Ezután Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter az esküt a román nyelven tudó Dr.Popa György ítélõtáblai bírótól román nyelven kivette; a többi fentebb felsorolt bírák,illetve fõállamügyészségi tagok pedig az esküt magyar nyelven Elnök kezeibe

Page 334: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

336

GHEORGHE IANCU

szabályszerõen letették. Az eskümintát ez utóbbi eskületételnél magyar nyelven Dr.Patzkó Antal ítélõtáblai elnöki titkár olvasta fel.

Elnök ezután köszönetét fejezi ki Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszternek azáltalános tájékoztatásáért és egyúttal kéri, hogy miután úgy a jelenlevõ bírák, mint afõállamügyészség tagjai kivétel nélkül letették az esküt s ezentúl is a legjobb tudásuk ésmeggyõzõdésük szerint becsületesen fogják kötelességeiket teljesíteni, velük szemben,magas kormányzó tanácsi állásából kifolyólag a legjobb indulatok gyakorolja és azilletõk egyéni és családi körülményeit lehetõleg vegye figyelembe.

Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter válaszában kijelenti, hogy átérzi a pillanatfontosságát, biztosíthatja, hogy tettek fogják követni itteni kijelentéseit. Igéri, hogy anagyváradi bírói karral szemben a legmesszebbmenõ gondoskodással lesz. Annak akormánynak, amely azt óhajtja, hogy megbecsültessék, kötelessége az, hogy azokataz orgánumokat is, melyek fontos hivatást töltenek be, megbecsülje és azok tagjairólgondoskodjék is.

Ezután Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter tájékoztatja a teljes ülés tagjait a jelenlegérvényben levõ fizetésekrõl, amelyek a jelenleg érvényben levõ törzsfizetéseknek ésegyéb javadalmazásoknak megfelelnek s közli, hogy annak javíttatása iránt a lépésekfolyamatba tétettek.

Felhívja ezután az igazságügyminiszter Elnököt, hogy a fogalmazó, segédhivataliés altiszti s szolgaszemélyzet eskületételei iránt intézkedjék s úgy a jelen teljes ülési, minta többi eskütételi jegyzõkönyvek egy-egy példányát, hozzá rövid jelentés kíséretébenmutassa be.

Intézkedést kér arra nézve, hogy a bíróságok elé kitõzött tárgyalások újból megin-duljanak. Erre vonatkozólag közli, hogy a csendõrség a jövõ héten mindenüttszervezve lesz, a közigazgatás is már rendezve van mindenütt s intézkedés történtaziránt is, hogy a bíróság idézõ végzések utazási igazolványul szolgáljanak.

A kúriához felterjesztendõ ügyekre nézve kéri egyelõre a felterjesztés mellõzésétés az ügy nyilvántartásba vételét, mert a legfelsõbb bíróságnak Kolozsváron valószervezésére vonatkozó munkálatok most vannak folyamatban.

Elnök intézkedést kér arra nézve is, hogy a jelen teljes ülésrõl betegségük miatttávol maradt elnöktõl, tanácselnöktõl, illetve Kepes Miklós kúriai bírótól az eskükivétele megtörténjék.

Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter e tekintetben azt az óhaját fejezi ki, hogy azeskü kivétele, amennyiben annak az ítélõtábla teljes ülésében való letétele akadályokbaütköznék, az elnök által esetleg az illetõ lakásán ezközöltessék. Egyúttal kijelenti sjegyzõkönyvbe is kéri venni, hogyha valaki súlyos és igazolt betegség miatt az eskütle nem tehetné, netán bekövetkezendõ halála esetére úgy fogja tekinteni, mintha azilletõ az esküt letette volna.

Elnök a távollevõ tagok megesketésének kérdését a teljes ülés határozata alábocsátja s a teljes ülés tagjainak nyilatkozata után kihirdette a teljes ülés egyhangúhatározatát:

Page 335: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

337

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

A nagyváradi ítélõtábla teljes tanácsa felhatalmazza az elnököt, hogy amenyibenannak szüksége fennforogna, a hivatali esküt, a betegség miatt távollévõ ítélõtáblaielnöktõl, tanácselnöktõl és Kepes Miklós kúriai bírótól, az ítélõtáblai elnöki titkár ésa jegyzõkönyvvezetõ közbenjöttével a nevezettek lakásán kivehesse.

Több tárgy nem lévén, elnök a teljes tanács ülést berekeszti. A jegyzõkönyv, azigazságügyminiszter rendelkezéséhez képest, két példányban lesz kiállítandó, s azegyik példánynak Dr. Laz@r Aurel igazságügyminiszter kezéhez juttattásaelrendeltetett.

Kelt mint fent.s.s. Harmathy Károly, kúriai bíró, ítélõtáblai elnökhelyettes, s.s.Curtea de Apel Cluj, Arhiva, fond Curtea de Apel Cluj, Preziden]iale, Inv. 375/

1919, dosar 3. Toate institu]iile care apar]in Cur]ii de Apel Oradea sunt în dosarul3, de aceea nu-l vom mai indica.

231.[Traducere] Proces-verbal,

Întocmit la Oradea, în data de 3 mai 1919, în }edin]a complet@ a Cur]ii de Apeldin Oradea.

Au fost prezen]i:Pre}edinte: Harmathy Károly – judec@tor la Curtea de Casa]ie; Judec@tori: Fekete

József – judec@tor la Curtea de Casa]ie; Galbory József – judec@tor la Curtea de Apel;Dr. Szegedy Lajos – judec@tor la Curtea de Apel; Korna Lajos – judec@tor la Curteade Apel; Dr. Petróczy Zoltán – judec@tor la Curtea de Apel; Vámesy Mihály – judec@torla Curtea de Apel; Domokos László – judec@tor la Curtea de Apel; Dr. Popa György– judec@tor la Curtea de Apel; Jakab Mihály – judec@tor la Curtea de Apel.

Membrii procuraturii generale: Sztaniszlavszky Adolf – procuror general; BaróthyPál – adjunctul procurorului general; secretarul pre}edintelui Cur]ii de Apel – Dr. PatzkóAntal – grefier; Dr. Aliquander Kálmán – notar de senat; Dr. Laz@r Aurel – ministruljusti]iei în cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu, în calitate de reprezentant cuputeri depline al acestuia.

Pre}edintele declar@ deschis@ }edin]a Cur]ii de apel, constat@ c@ judec@torii Cur]ii deApel sunt prezen]i, cu excep]ia pre}edintelui, Dr. Lában János, pre}edintelui de senat,Dr. Imrik Péter }i a judec@torului la Curtea de Casa]ie, Kapos Miklós care sunt bolnavi;sunt prezen]i de asemenea procurorul general Sztaniszlavszky Adolf }i adjunctul procu-rorului general Baróthy Pál, ca de altfel }i secretarul prezidial al Cur]ii de Apel, Dr. PatzkóAntal. Procesul-verbal este întocmit de Dr. Aliquander Kálmán – notar de senat.

Pre}edintele comunic@ faptul c@ a solicitat reunirea la dorin]a d-lui Dr. Aurel Laz@r,în calitatea sa de ministru de justi]ie }i reprezentant cu puteri depline al ConsiliuluiDirigent Român din Sibiu, iar subiectul }edin]ei îl constituie depunerea jur@mântuluide fidelitate.

Page 336: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

338

GHEORGHE IANCU

În numele Cur]ii de Apel }i a procuraturii generale, pre}edintele îl salut@ pe ministrulde justi]ie, Dr. Laz@r Aurel }i îl roag@ s@-}i expun@ dolean]ele în fa]a Consiliului. Ministrulde justi]ie, Dr. Laz@r Aurel prezint@ urm@toarele chestiuni:

În primul rând mul]ume}te pre}edintelui pentru cuvintele omagiale care i-au fostadresate. Situa]ia este simpl@, deoarece a mai avut ocazia s@-}i expun@ pe scurtpunctele de vedere }i s@ explice schimb@rile care s-au petrecut în fa]a unei delega]iia Cur]ii de Apel }i a procuraturii generale. Dar situa]ia este u}urat@ }i mai mult defaptul c@ poate saluta aici valorile marcante, care cu logica corespunz@toare, cuobiectivitate }i }tiin]@, vor putea cânt@ri situa]ia }i exprima decizia lor }i este fermconvins c@, indiferent de decizie, aceasta va rezulta din convingerea sufleteasc@ ceamai adânc@ }i cea mai serioas@.

Ca urmare a situa]iei create de r@zboi, na]iunea român@ }i-a exercitat drepturile}i suveranitatea în cadrul Adun@rii Na]ionale de la 1 decembrie 1918, desf@}urat@la Alba Iulia. Pe baza acestei decizii, jude]ele Oradea }i Bihor reprezint@ teritorii aflatesub suveranitatea na]iunii române. Aceast@ hot@râre a fost sanc]ionat@ de regeleRomâniei }i constituie un fapt împlinit. Dar decizia de la Alba Iulia are nu numai unfundament istoric, ci exist@ }i fundamentele interna]ionale care au transformat dinpunct de vedere juridic aceast@ hot@râre într-una irevocabil@. Baza condi]iilor inter-na]ionale este tratatul semnat între România }i Antanta în 1916, tratat care nu esteinfluen]at de evenimentele petrecute în timp }i anume de a}a-zisa pace de la Bucure}ti,}i prin urmare este valabil }i în prezent. Dar, luând în considerare marile transform@ricare s-au petrecut, precum }i faptul c@ Adunarea Na]ional@ }i-a exercitat suveranitateape teritoriul unui alt stat, aceast@ decizie a fost înaintat@ Conferin]ei de Pace, undea fost ratificat@ în totalitate.

În momentul în care el face aceast@ declara]ie este p@truns de responsabilitateasa moral@ }i politic@, în cazul în care cele expuse de el nu ar fi reale. Este posibil cacei prezen]i, poate au alte informa]ii, dar el poate s@-i asigure c@ acele informa]ii nusunt conforme cu realitatea, ceea ce este demonstrat elocvent de faptul c@ ultimasolicitare a puterilor Antantei, referitoare la rectificarea liniei de demarca]ie – carefusese nu tocmai fericit desemnat@ – guvernul maghiar a fost cel care a declarat oficialc@ nu insist@ }i nici nu ar putea insista asupra chestiunilor teritoriale.

El simte caracterul grav al acestui moment. Ceea ce poate aduce bucurie }i fericireunei na]iuni, poate provoca în acela}i timp am@r@ciune celeilalte na]iuni, dar esteconvins c@ aceast@ fericire nu trebuie s@ fie una provocatoare, ci plin@ de iubire, careîncearc@ sa aline suferin]ele celeilalte na]iuni, pentru a nu se afla fa]@ în fa]@ unînving@tor }i un învins ci, dimpotriv@, dou@ na]iuni care se str@duiesc s@ se comportepline de în]elegere, una fa]@ de cealalt@.

Aceast@ în]elegere nu a existat în trecut. S-au putut schimba frontierele, s-au pututschimba autorit@]ile, dar poporul tr@ie}te în continuare ca na]iune. Aceasta este ona]iune care, pân@ nu demult, în mare parte, a putut tr@i unit@, dar acum este nevoit@s@ tr@iasc@ desp@r]it@. Dar eliberat@ de povara unei politici fatale, va tr@i în continuare}i va putea g@si în noua alc@tuire statal@ locul pe care îl merit@, iar statul român î}i

Page 337: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

339

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

va îndeplini obliga]iile sale morale }i politice }i va fi mândru de faptul c@ membriiacestei na]iuni i-au devenit supu}i }i va face uitate am@r@ciunile prezentului.

În continuare face cunoscute principiile democratice pe care se bazeaz@ hot@râreaAdun@rii Na]ionale de la Alba Iulia }i care constituie legi fundamentale ale statuluiromân. Prin aceast@ hot@râre, Adunarea Na]ional@ a proclamat unirea tuturor românilor,dar solicit@ introducerea celei mai democratice forme de guvern@mânt, în mod deosebit,dreptul la vot }i introducerea unor reforme în privin]a drepturilor na]ionale care s@asigure fiec@rei na]iuni }i fiilor acestor na]iuni libertatea deplin@. Declar@ c@ propunerilelegislative care au ca scop îndeplinirea cerin]elor cuprinse în cadrul hot@rârii de laAlba Iulia sunt gata }i în viitorul apropiat vor deveni legi.

În ceea ce prive}te chestiunile care intereseaz@ corpul de magistra]i, arat@ c@ nus-a petrecut nici o schimbare, nici în ceea ce prive}te forma material@ sau [email protected] pot judeca în continuare, pe baza legilor existente pân@ în 18 octombrie1918, cu deosebirea c@ verdictul trebuie anun]at în numele legii. Statul român preiafiecare func]ionar care î}i îndepline}te func]ia pe acest teritoriu }i men]ine drepturile}i privilegiile – în totalitate – de care se bucur@. De asemenea, p@truns de rolul importantpe care îl reprezint@ magistratul într-un stat, statul român dore}te s@ reglementeze unvechi deziderat al corpului magistra]ilor maghiari }i anume statutul magistra]ilor. Aînceput, în acest sens, lucr@rile preg@titoare }i l-a îns@rcinat pe Dr. Plopu Gheorghe –judec@tor la Curtea de Apel, cu preg@tirea propunerii legislative. La momentul potrivit,aceast@ propunere va fi adus@ la cuno}tin]a institu]iilor corespunz@toare }i se va str@duica corpul magistra]ilor s@ intre în noul stat absolut consolidat.

Aminte}te c@ o mi}care asem@n@toare – la ini]iativa sa – s-a conturat }i în Româniaunde au început, de asemenea, lucr@rile preg@titoare pentru a nu exista diferen]e întrecele dou@ corpuri de magistra]i. A avut ocazia s@ discute cu mo}tenitorul tronului }ipoate comunica pe aceast@ baz@ c@ dorin]a mo}tenitorului tronului este ca drepturileob]inute s@ fie nu numai p@strate, ci }i extinse.

A fost, în schimb, suspendat dreptul de netransferabilitate al magistratului, deoarecemen]inerea acestui drept ar fi constituit un impediment considerabil în calea organiz@rii.

Aceast@ chestiune a fost preluat@ }i de legea privind procedura civil@ }i prinurmare nu poate constitui motiv de nelini}te. Nu î}i poate închipui un guvern carear abuza de acest lucru }i ar dori prin asta sl@birea justi]iei.

În ceea ce prive}te chestiunea depunerii jur@mântului, Consiliul Dirigent a decisc@ membrii corpului de magistra]i trebuie s@ depun@ jur@mântul în limba român@.

În continuare, cite}te textul jur@mântului de fidelitate, ulterior, în varianta în limbamaghiar@, tradus@ de judec@torul la Curtea de Apel, Dr. Popa György. Textul jur@mân-tului este urm@torul: „Eu, N.N., jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios RegeluiFerdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }iordonan]ele Consiliului Dirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iunile, ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajuteDumnezeu.”.

Page 338: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

340

GHEORGHE IANCU

Ministrul de justi]ie, Dr. Laz@r Aurel, declar@ c@, în urma depunerii jur@mântului,drepturile ob]inute se respect@. În schimb, cel care nu depune jur@mântul î}i pierdefunc]ia, iar statul român nu recunoa}te fa]@ de acesta nici obliga]ia pension@rii }i nicialte obliga]ii, iar eventualele consecin]e politice fa]@ de acesta sunt decise de c@treConsiliul Dirigent Român din Sibiu, în urma înaint@rii procesului-verbal.

Limba oficial@ este cea român@, dar pân@ la reglementarea acestei chestiuni, sepun în aplicare prevederile legii XLIV/1868, în cea mai flexibil@ interpretare, cumen]iunea c@ în locul limbii maghiare se în]elege limba român@. Prin urmare, actulde justi]ie se practic@ în limba matern@.

Pentru înv@]area limbii române s-a fixat termenul de 1 an, dar acest termen poatefi prelungit.

Dup@ aceea, ministrul de justi]ie, Dr. Laz@r Aurel, adreseaz@ dou@ întreb@ri pre}edin-telui }i judec@torilor, respectiv membrilor procuraturii:

1.Este dispus pre}edintele s@ recunoasc@ în numele Cur]ii de Apel suveranitateaConsiliului Dirigent Român din Sibiu asupra Cur]ii de Apel?

2.Sunt dispu}i, pre}edintele, judec@torii }i membrii procuraturii s@ depun@ jur@mântulde credin]@ în conformitate cu textul citit anterior?

Înainte de a r@spunde la întreb@ri, pre}edintele solicit@ celor prezen]i s@-}i expun@punctele de vedere.

Procurorul general, Sztaniszlavszky Adolf, declar@ c@ el nu consider@ drept lini}ti-toare partea referitoare la dreptul public din cadrul alocu]iunii ministrului de justi]ie}i nu poate accepta punctul de vedere potrivit c@ruia apartenen]a jude]ului Bihor }ia Oradei la România este un fapt împlinit. R@zboiul înc@ nu s-a încheiat. Tratatul lacare s-a referit ministrul exist@ doar între p@r]ile contractante, starea de r@zboi fa]@de România înc@ se men]ine }i numai Conferin]a de Pace are menirea de a decideapartenen]a acestui teritoriu. El recunoa}te c@ România dispune de aceste teritorii,în baza dreptului cuceritorului }i c@ dore}te depunerea jur@mântului, dar din punctde vedere juridic aceasta situa]ie înc@ nu exist@ }i va exista doar atunci, când paceava fi încheiat@. Cere ca momentul depunerii jur@mântului s@ fie amânat pân@ laîncheierea p@cii, deoarece în alocu]iunea ministrului justi]iei nu s-a f@cut referire latermenul în care trebuie prestat jur@mântul.

Ca r@spuns la punctul de vedere exprimat de procurorul general, ministrul justi]iei,Dr. Laz@r Aurel, declar@ c@ ar fi de prisos o polemic@ în privin]a dreptului interna]ional,dar el poate asigura c@ r@zboiul s-a încheiat. R@zboiul care înc@ se mai desf@}oar@, Slav@Domnului, nu este r@zboi de fapt, el nici nu este purtat de c@tre Ungaria, ci, dimpotriv@el poate afirma c@ majoritatea cet@]enilor Ungariei îl condamn@, deoarece acest r@zboieste r@zboiul unor bande criminale. Consiliul Dirigent Român s-a constituit nu pe bazadreptului ocupantului, ci pe baza drept@]ii. Na]iunea român@ nu a renun]at niciodat@la dreptul care i-a fost dat de istorie, ci }i-a exprimat acest drept cu primul prilej care is-a oferit }i anume în cadrul hot@rârii de la Alba Iulia.

Prin aceast@ hot@râre s-a împlinit dorin]a unirii tuturor românilor, dorin]@ carea existat în sufletul fiec@rui român. El nu dore}te depunerea jur@mântului de fidelitateîn forma expus@ de procurorul general, respectiv în baza dreptului ocupantului,

Page 339: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

341

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

deoarece armata român@ nu a venit aici în calitate de armat@ ocupant, ci în calitatede armat@ eliberatoare, iar Consiliul Dirigent Român a trimis-o în numele na]iuniiromâne. Apartenen]a acestui teritoriu la România nu mai depinde de hot@rârileConferin]ei de Pace }i prin urmare el nu poate acorda amân@ri în privin]a termenuluide depunere a jur@mântului de fidelitate.

Întrucât nu s-au expus alte puncte de vedere, la prima întrebare adresat@ deministerul justi]iei, pre}edintele, în numele s@u declar@ c@, în virtutea condi]iiloractuale, recunoa}te autoritatea Consiliului Dirigent Român din Sibiu fa]@ de Curteade Apel }i c@ este dispus s@ subordoneze Curtea de Apel statului român.

Ca urmare a faptului c@ ministrul justi]iei, Dr. Laz@r Aurel, solicitase în prealabilpre}edintelui s@ r@spund@ la întreb@rile adresate nu numai în nume personal ci }i înnumele Cur]ii de Apel, pre}edintele solicit@ membrilor Consiliului s@-}i expun@opiniile în privin]a celor dou@ întreb@ri.

Pe baza opiniilor expuse, pre}edintele prezint@ decizia unanim@ a Consiliului:În virtutea condi]iilor existente, Consiliul Cur]ii de Apel Oradea recunoa}te autoritatea

Consiliului Dirigent Român din Sibiu }i subordoneaz@ statului român Curtea de Apel.Dup@ aceea, ministrul de justi]ie Dr. Laz@r îi adreseaz@ întrebarea pre}edintelui

dac@ este dispus s@ presteze jur@mântul de fidelitate în conformitate cu textul cititanterior. Pre}edintele Harmathy Károly declar@ ca este dispus s@ presteze jur@mântul.Pre}edintele a depus jur@mântul în fa]a ministrului Dr. Laz@r Aurel.

Textul jur@mântului a fost citit în limba maghiar@ de secretarul preziden]ial alCur]ii de Apel, Dr. Patzkó Antal.

Pre}edintele adreseaz@ fiec@ruia nominal, întrebarea referitoare la depunereajur@mântului.

Judec@torii }i membrii procuraturii prezen]i în sal@, nominal: Fekete József, BöhmJenõ }i Geleta Géza, judec@tori la Curtea de Casa]ie, Galbory József, Dr. SzegedyLajos, Korna Lajos, Dr. Petreczy Zoltán, Vámesy Mihály, Domokos László, Dr. PopaGyörgy }i Jakab Mihály – judec@tori la Curtea de Apel; respectiv procurorul generalSztaniszlavszky Adolf }i adjunctul procurorului general Barathy Pap declar@ c@ suntdispu}i în condi]iile actuale s@ depun@ jur@mântul de fidelitate.

În continuare, ministrul de justi]ie Dr. Laz@r Aurel, a primit jur@mântul în limbaromân@ de la judec@torul de la Curtea de Apel, Dr. Popa Gheorghe, iar ceilal]ijudec@tori }i membrii procuraturii generale au depus jur@mântul în limba maghiar@.

Textul jur@mântului în limba maghiar@ a fost citit, ca }i înainte, de secretarulpreziden]ial al Cur]ii de Apel, Dr. Patzkó Antal.

Pre}edintele adreseaz@ mul]umiri ministrului de justi]ie, Dr. Laz@r Aurel, pentruorientarea general@ }i solicit@, în acela}i timp ca ministrul din func]ia înalt@ pe careo ocup@ s@ se îngrijeasc@ de personalul Cur]ii de Apel, ca }i fa]@ de membrii familiiloracestora, în condi]iile în care to]i magistra]ii, f@r@ excep]ie, au depus jur@mântul }iî}i vor îndeplini }i în continuare datoria, conform }tiin]ei }i convingerii lor.

În r@spunsul s@u, ministrul justi]iei Dr. Laz@r Aurel informeaz@ membrii Consiliuluiîn privin]a salariilor care se aplic@ momentan, care corespund veniturilor }i salariilor de

Page 340: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

342

GHEORGHE IANCU

baz@ aflate în vigoare }i comunic@ faptul c@ s-au ini]iat m@suri în vederea îmbun@t@]iriiacestora.

El solicit@ pre}edintelui s@ se îngrijeasc@ de depunerea jur@mântului de c@trepersonalul auxiliar }i s@-i prezinte câte un exemplar din procesele-verbale rezultate,înso]ite de un scurt raport. Solicit@ m@suri pentru reluarea dezbaterilor cauzelorjudiciare. În acest sens, comunic@ faptul c@ începând de s@pt@mâna viitoare jandar-meria va fi organizat@ pretutindeni, administra]ia func]ioneaz@ deja în toate localit@]ile}i s-au luat m@suri ca executorii s@ c@l@toreasc@ cu documente de c@l@torie adecvate.

Cere ca problemele judiciare s@ nu fie înaintate momentan Cur]ii de Casa]ie, ci s@fie ]inute în eviden]@, deoarece reorganizarea Cur]ii Supreme la Cluj este în plin@ derulare.

Pre}edintele are instruc]iuni în ceea ce prive}te chestiunea depunerii jur@mântuluide c@tre pre}edintele Cur]ii de Apel, pre}edintele Senatului }i judec@torul la Curteade Apel, Képes Miklós, care nu au fost prezen]i ast@zi, fiind bolnavi.

În aceasta privin]@, ministrul justi]iei Dr. Laz@r Aurel î}i exprim@ dorin]a ca depunereajur@mântului s@ fie, eventual primit@ de pre}edinte la locuin]a acestora, în cazul în cares-ar întâmpina greut@]i. Declar@ }i solicit@ consemnarea în procesul-verbal c@ în cazul carecineva nu depune jur@mântul, fiind grav bolnav sau în cazul decesului este consideratca persoan@, care a depus jur@mântul. Pre}edintele expune în fa]a Consiliului chestiuneaprest@rii jur@mântului de c@tre persoanele absente }i, dup@ exprimarea opiniilor, facecunoscut@ decizia Consiliului.

Consiliul Cur]ii de Apel din Oradea îl împuternice}te pe pre}edinte s@ primeasc@– la locuin]ele acestora – jur@mântul de fidelitate de la pre}edintele Cur]ii de Apel,pre}edintele Senatului }i de la judec@torul de Curte de Apel, Képes Miklós, ace}tiadin motive de boal@ neputând fi ast@zi prezen]i.

Nemaiexistând alte subiecte de dezb@tut, pre}edintele declar@ închis@ }edin]aConsiliului. Procesul-verbal – conform dorin]ei exprimate de ministrul justi]iei – esteîntocmit în dou@ exemplare }i se dispune ca un exemplar s@ fie înmânat ministruluijusti]iei, Dr. Laz@r Aurel.

s.s. Harmathy Károly – judec@tor la Curtea de Apel, adjunctul pre}edintelui Cur]iide Apel; s.s. Dr. Aliquander Kálmán, grefier.

TRIBUNALUL ORADEA

232.De la pre}edintele tribunalului din Oradea1919.El.IX.I.67.

Domnului ministru de justi]ie, Dr. Laz@r AurelOradea [prefectura]

Înaintez procesele-verbale rezultate pân@ în prezent, în privin]a aplic@rii prevederilorreferitoare la depunerea jur@mântului de fidelitate prev@zut de punctul nr. 4 al ordo-nan]ei nr. 121 just. a ministrului justi]iei în cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu

Page 341: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

343

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

– ce a ap@rut în „Gazeta Oficial@”, num@rul din 11 luna curent@ – fa]@ de personalultribunalului din Oradea, a c@rui conducere mi-a fost încredin]at@ }i fa]@ de personaluljudec@toriilor de ocol rurale }i or@}ene}ti Oradea }i a procuraturii din Oradea – cu ac@ror supraveghere am fost îns@rcinat, dup@ cum urmeaz@:

1.Exemplarul original al procesului-verbal, redactat în urma }edin]ei care a avutloc în data de 3, luna curent@ /1919.El.IX.I.49/;

2.Exemplarul original al procesului-verbal, redactat cu prilejul }edin]ei comunecare a avut loc în data de 13, luna curent@ /1919.El.IX.I.56/;

3.Raportul – în original – al medicului primar militar din comitatul Bihor – Dr.Popoviciu Nicolae /1919.El.IX.A.50/;

4.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depunerii jur@mântuluide fidelitate de c@tre procurorul or@dean Dr. Hegyi István /1919.El.IX.I.50/;

5.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depunerii jur@mântului defidelitate de c@tre Keresztesy József, judec@tor la tribunalul din Oradea /1919.El.IX.I.57/;

6.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depunerii jur@mân-tului de fidelitate de c@tre Hermann Aladár, judec@tor la tribunalul din Oradea /1919.El.IX.I.58/;

7.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depunerii jur@mân-tului de fidelitate de c@tre notarii or@deni Dr. Mártonfy Gábor }i Dr. Hamváry Tibor/1919.El.IX.I.59/;

8.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depunerii jur@mân-tului de fidelitate de c@tre Szilágyi Dezsõ, condicar funciar la judec@toria de ocol rural@Oradea /1919.El.IX.I.59/;

9.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depunerii jur@mân-tului de fidelitate de c@tre func]ionarii, personalul auxiliar }i subofi]erii tribunaluluidin Oradea }i a judec@toriilor de ocol rural@ }i or@}eneasc@ Oradea /1919.El.IX.I.61/;

10.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depunerii jur@mân-tului de fidelitate de c@tre diurni}tii tribunalului din Oradea }i a judec@toriilor de ocolrural@ }i or@}eneasc@ Oradea /1919.El.IX.I.62/;

11.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depunerii jur@mân-tului de fidelitate de c@tre Varnay Henrik, Bakó Bálint }i Csathó Jenõ, executori lajudec@toria de ocol Oradea /1919.El.IX.I.63/;

12.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depunerii jur@mân-tului de fidelitate de c@tre translatorul autorizat al tribunalului din Oradea – în limbagerman@ – Fischhof Frederic /1919.El.IX.I.64/;

13.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia refuzului judec@to-rului la tribunalul din Oradea, Dr. Poynar Sándor de a depune jur@mântul de fidelitate/1919.El.IX.I.65/;

14.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia refuzului judec@to-rului la tribunalul din Oradea, Kún Elemér de a depune jur@mântul de fidelitate /1919.El.IX.I.66/;

Page 342: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

344

GHEORGHE IANCU

15.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia refuzului notaruluila tribunalul din Oradea, Kenderessy János de a depune jur@mântul de fidelitate /1919.El.IX.I.67/;

16.Exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia refuzului judec@to-rului la tribunalul din Oradea, Seres Barna de a depune jur@mântul de fidelitate /1919.El.IX.I.52/;

17.{i în sfâr}it, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia refuzuluinotarului la tribunalul din Oradea, Lána Ernõ de a depune jur@mântul de fidelitate /1919.El.IX.I.54/;

Le anexez la prezentul document.Rezultatul în privin]a personalului tribunalului din Oradea, a judec@toriilor de

ocol, rural@ }i or@}eneasc@ Oradea, }i a procuraturii Oradea, pe baza documentelorexpuse este urm@torul:

I. Au depus jur@mântul oficial:1. La tribunalul din Oradea:Dr. Balázs Elemér – pre}edinte; Dr. Móra Pál – consilier la Curtea de Apel, judec@tor;

Stacho Sever – pre}edinte de senat; Dr. Papp Sándor – consilier la Curtea de Casa]ie,judec@tor; Kocsán János – consilier la Curtea de Casa]ie, judec@tor; Halász Zsigmond– consilier la Curtea de Casa]ie, judec@tor; Szõke Lajos – judec@tor; Gubicza Ádám– judec@tor; Grudan Dezsõ – judec@tor; Tátrai Kálmán – judec@tor; Szõllõsi Gyula –judec@tor; Hermann Aladár – judec@tor; Balankay Károly – judec@tor; Gyenge Béla– judec@tor; Kolb Géza – judec@tor; Imets Ilyés – judec@tor; Dr. Nagy Béla – judec@tor;Keresztesy József – judec@tor; Tóth Béla – judec@tor; Váradi Imre – judec@tor; Dr.Virányi Lajos – judec@tor; Jaszkovics Gyula – judec@tor; Fabry Albert – judec@tor;Dr. Farkas Zoltán – judec@tor; Dr. Riedl Zoltán – judec@tor; Vajnovszky Vincze –judec@tor; Dr. Lányi Sándor – judec@tor; Dr. Rednik Gábor – judec@tor; GyürkyIstván – judec@tor; Dr. Göczy Károly – notar(privat); Fluk Dezsõ – notar; Dr. RomváryTibor – notar (privat); Dr. Kálnay Andor – notar (privat); Dr. Lenkey Árpád – notar;Dr. Marosffy Gábor – notar; Dr. Széles István – notar; Dr. Belcs Ágoston – notar(privat); Dr. Halmy Gyula – notar; Szentpály Zsigmond – notar; Dr. RoskoványiZoltán – notar; Dr. Rendes Ervin – practicant; Dr. Bartha Gyula – practicant; Dr. RozBéla – stagiar; Bakó Zoltán – stagiar; Dr. Hegedõs Ármin – stagiar; Dr. Radnay Zoltán– notar la judec@toria de ocol din Cristurul Secuiesc, repartizat temporar la tribunaluldin Oradea; Jencse Sándor – stagiar; Fekete Károly – stagiar; Hanczell Lajos – director;Gergelyffy István – func]ionar superior; Bíró István – func]ionar superior; JuricskayErnõ – func]ionar superior; Zsembery Márton – func]ionar superior; Buzás István –primoficial; Horváth János – func]ionar superior; Sajevits Samu – func]ionar superior;Kovács Gyula – func]ionar superior; Dézsi István – func]ionar superior; Herbst Ödön– func]ionar superior; Neszvadba Sándor – func]ionar superior; Magyar Mihály –adjutant; Varga Lajos – adjutant; Herczegh János – adjutant; Wolf Jolán – adjutant;Osztas Irma – administrator; Csordás József – suboficiant; Bartha János – suboficiant;Török Lajos – suboficiant; Vásárhelyi Mózes – suboficiant; deák Czeizek Ignác –

Page 343: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

345

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

suboficiant; Dull István – suboficiant; Tóth Gábor – suboficiant; Czirják Sándor –suboficiant; Fekete Péter – suboficiant; Fridvelszky István – suboficiant, Fúró Sándor– suboficiant; Nagy Sándor – suboficiant; Gerda Sándor – suboficiant; Argyelán Péter– suboficiant, Bíró Lajos – suboficiant; Szabó Mihály – suboficiant; Fischhof Frederic– translator de limb@ german@.

2. La judec@toria de ocol urban@ Oradea:Bajor Antal – consilier la Curtea de Casa]ie, conduc@torul judec@toriei de ocol;

Jankovics Tihamér – judec@tor de ocol; Kolthay Kornél – judec@tor de ocol; PerszFerencz – judec@tor de ocol; Dr. Sólyom Kálmán – judec@tor de ocol; Dr. ServárySándor – judec@tor de ocol; Beghetz László – judec@tor de ocol; Dr. Szabó Géza –judec@tor de ocol la judec@toria de ocol {ercaia, repartizat temporar la judec@toriade ocol or@}eneasc@ Oradea; Dr. Rimeczy József – notar; Dr. Mandél József – notar,Borbély Lajos – stagiar; Moldoványi Iván – condicar funciar; Szilágyi Dezsõ – condicarfunciar; Szabó Géza – condicar funciar; Löwenstein Mór – condicar funciar; BénesAlbert – director general; Márián Emil – director; Fenyõ Sándor – director; KirályLajos – director; Vargha József – director; Tattay Lajos – primoficial; Száva Antal –func]ionar superior; Balogh Lajos – func]ionar superior; Csizek Albert – func]ionarsuperior; Alle József – func]ionar superior; Bor Imre – adjutant; Magyar Zoltán –adjutant; Malaze Miksa – cancelarist; Bazaló Lajos – administrator; v@duva d-na OroszKornél – administrator; Nagy Sándor – adjutant; d-na Papp József – adjutant; VárnaiHenrik – executor; Bakó Bálint – executor; Csathó Jenõ – executor; Döge Lajos –suboficiant; Vetési Lajos – suboficiant; Kozma János – suboficiant.

3. La judec@toria de ocol rural@ Oradea:Marosi Endre – conduc@torul judec@toriei de ocol; Dr. Máthé György – judec@tor

de ocol; Stacho Károly – judec@tor de ocol; Dr. Malisza Géza – judec@tor de ocol;Dr. Romvári Iván – stagiar; Újlaki Károly – func]ionar superior; Schuller Márton –func]ionar superior; Philipson Adolf – func]ionar superior; Haró Zoltán – adjutant;v@duva d-na Csepp György – adjutant; Tatay Ambrus – adjutant; Bosnyák Gergely– executor; Dénes László – suboficiant; Csencz József – suboficiant.

4. La procuratura Oradea:{eful procuraturii – procurorul Thúry Endre; Dr. Nesztor József – procuror; contele

Dr. Bolza Alfonz – procuror; Dr. Miskovszky Jenõ – procuror; Medvigy István – procuror.

II. Au depus leg@mântul pentru diurni}ti:1. La tribunalul de Oradea:Bor Veron – diurnist; Diószeghy Margit – diurnist; Horváth Teréz – diurnist; Magyar

Jolán – diurnist; Csepreghy Anna – diurnist; Czencz Klára – diurnist; Kajaba Mariska– diurnist; Székely Mária – diurnist; Szabó Mária – diurnist; Szabó Erzsébet – diurnist;Kincsik Ferencz – diurnist; Matics István – diurnist.

2. La judec@toria de ocol or@}eneasc@ Oradea:Ponorán Lukács – diurnist; Mester Lajos – diurnist; Imreh M. Magdolna – diurnist;

Kiss Ferencz – diurnist; Dálnoky Anna – diurnist; Herbst Mária – diurnist; Orbán Rózsa– diurnist; Várfalvy Fanni – diurnist; Magos Erzsébet – diurnist.

Page 344: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

346

GHEORGHE IANCU

III. Au refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate:1. În cadrul }edin]ei comune din 3.V.1919/1919.El.IX.I.49/: Kerchy Péter – judec@tor

la tribunalul din Oradea; Kenéz Sándor – judec@tor la tribunalul din Oradea; Dr. TotsiImre – judec@tor la tribunalul din Oradea; Szentléleki Mészáros László – notar latribunalul din Oradea; Dr. Bereczky Lajos – notar la tribunalul din Oradea; Dr. TóthKálmán – notar la tribunalul din Oradea; Dr. Révész József – notar la tribunalul dinOradea; Borbély Miklós – stagiar la tribunalul din Oradea; Dr. Tóth Lajos – stagiarla judec@toria de ocol or@}eneasc@ Oradea.

2. În proces-verbal separat întocmit la 3.V.1919/1919.El.IX.I.65/: Dr. Poynar Sándor– judec@tor la tribunalul din Oradea. În procesul-verbal separat întocmit la 7.V.1919/1919.El.IX.I.66/: Kún Elemér – judec@tor la tribunalul din Oradea; în procesul-verbalseparat întocmit la 9 mai 1919/1919.El.IX.I.67/: Dr. Kenderessy János – notar la tribu-nalul din Oradea.

3. Prin cerere în scris /1919.El.IX.I.52/: Geres Barna – judec@tor la tribunalul dinOradea; prin cerere în scris /1919.El.IX.I.54/: Long Ernõ – notar la tribunalul din Oradea.

IV. Sunt bolnavi }i din acest motiv nu au putut s@-}i precizeze pozi]ia în privin]aprest@rii jur@mântului de fidelitate, urm@torii:

Kõrösi Árpád – director general; Argyelán János – suboficiant; Dr. Fülöp Miklós– stagiar la judec@toria de ocol or@}eneasc@ Oradea; v@duva d-na Magyari János –diurnist@ la judec@toria de ocol or@}eneasc@ Oradea; Podhraczky Ferencz – notar lajudec@toria de ocol provincial@ Oradea; Farkas István – procuror la ProcuraturaOradea.

Se afl@ în concediu }i, prin urmare nu }i-au precizat pozi]ia în privin]a prest@riijur@mântului de fidelitate, urm@torii: Dr. Révész Gusztáv – judec@tor la tribunalul dinOradea; Végh Sándor – judec@tor la tribunalul din Oradea; Dr. Jakab Ernõ – notarla tribunalul din Oradea; Mezey Ákos – notar la tribunalul din Oradea; Dr. Hary József– stagiar la tribunalul din Oradea; Dr. Feld Albert – stagiar la tribunalul din Oradea;Pál Aladár – notar la judec@toria de ocol or@}eneasc@ Oradea; Levenday Karola –diurnist la tribunalul din Oradea.

V. Nu s-au întors înc@ din r@zboi }i din acest motiv nu }i-au putut preciza pozi]iaîn privin]a jur@mântului de fidelitate: Dr. Anko J. Leontin – notar la tribunalul dinOradea (privat); Sándor Lajos – notar la tribunalul din Oradea; Jegh Károly – judec@torde ocol la judec@toria de ocol or@}eneasc@ Oradea; Békéssy Árpád – diurnist lajudec@toria de ocol or@}eneasc@ Oradea; Kiss Imre – suboficiant la judec@toria de ocolor@}eneasc@ Oradea; Hunyadi Ferencz – procuror la procuratura din Oradea.

VI. Din diminea]a de 19 aprilie a.c., nu a mai fost v@zut }i prin urmare nu se }tieunde se afl@: Dr. Berczi Endre – notar la tribunalul din Oradea.

Page 345: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

347

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

VII. A depus deja jur@mântul de fidelitate la direc]ia financiar@ Oradea }i, prinurmare, nu i s-a mai solicitat s@ depun@ înc@ o dat@ jur@mântul de fidelitate: Dr.Balázsovits Rezsõ – stagiar la tribunalul din Oradea.

În continuare, solicit, în modul cel mai urgent, ca domnul ministru s@ binevoiasc@a lua m@suri în sensul c@ veniturile oprite la data de 1 l.c. s@ fie repartizate }i pl@titeîn mod normal celor care au depus jur@mântul de fidelitate }i solicit m@suri urgentedin partea domnului ministru – în conformitate cu cererile insistente ale respectivelormagistra]i – ca cei care au refuzat s@ depun@ jur@mântul de fidelitate }i c@rora le-amcomunicat din partea domnului ministru s@ se considere ca aflându-se în continuareîn serviciu f@r@ a se implica în activitatea judiciar@ propriu-zis@, s@ primeasc@ în scrism@surile preconizate de domnul ministru în privin]a statutului lor viitor. Dintre ace}tiacei mai mul]i au insistat pe lâng@ mine cu argumentul c@ în caz contrar nu se potocupa netulbura]i de asigurarea viitore a veniturilor lor.

În chestiunea raportului domnului medic primar militar al comitatului, nr.1919.El.XV.A.50 – anexat@ la acest raport raportez c@ am luat jur@mântul de fidelitate– în conformitate cu instruc]iunile primite de la d-l ministru – de la judec@torul HermannAladár, condicarul funciar Szilágyi Dezsõ }i notarul Dr. Marosffy Gábor.

Dup@ reîntoarcerea celor afla]i în concediu îl voi chestiona nominal în privin]adisponibilit@]ii lor de a depune jur@mântul de fidelitate }i voi primi jur@mântul de lacei care sunt dispu}i s@-l presteze – în conformitate cu instruc]iunile primite de la d-lministru – }i voi raporta separat despre rezultate.

În aceea}i manier@ voi proceda }i fa]@ de cei care nu s-au întors înc@ din r@zboi,dup@ reîntoarcerea lor.

Solicit instruc]iuni din partea d-lui ministru privind procedura de urmat în cazulîn care notarul, Dr. Berczi Endre, care se afl@ într-un loc necunoscut, se întoarce }ideclar@ c@ este dispus s@-}i reia activitatea.

În privin]a celor care sunt bolnavi, cu aprobarea d-lui ministru inten]ionez s@ lesolicit în scris ca la un anumit termen s@ se prezinte în fa]a mea pentru a-}i expunepozi]ia în privin]a depunerii jur@mântului de fidelitate, în cazul în care sunt împiedica]ide boal@ s@ prezinte adeverin]e medicale în acest sens. Consider c@ momentan trebuierenun]at la ideea de a trimite medicul primar militar al comitatului pentru a-i examinadeoarece cunoscând personalitatea acestora, nu am nici un fel de dubii ca sunt într-adev@rbolnavi, iar pe de alt@ parte mul]i dintre ace}tia se afl@ în localit@]i îndep@rtate tocmaidin cauza bolilor de care sufer@ }i prin urmare consider de prisos trimiterea mediculuiprimar militar al prefecturii, iar în unele cazuri ar fi chiar contraindicat. În cazul încare dintre cei bolnavi se vor prezenta pentru depunerea jur@mântului – cu speran]aaprob@rii de c@tre domnul ministru – voi primi jur@mântul. Raportez, de asemenea,ca în conformitate cu instruc]iunile verbale ale d-lui ministru am luat m@surilenecesare ca personalul }i diurni}tii judec@toriilor de ocol rurale s@ presteze jur@mântulde fidelitate, respectiv, leg@mântul de fidelitate în fa]a conduc@torilor judec@toriilorde ocol.

Oradea, 14.V.1919.s.s. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.

Page 346: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

348

GHEORGHE IANCU

Originalul în lb. maghiar@.

233.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX/I.78.

{efului Resortului de Justi]ie, Dr. Laz@r Aurel, Sibiu

Înaintez anexat exemplarul original al procesului-verbal rezultat în urma depuneriijur@mântului de fidelitate, prev@zut de punctul 4 al ordonan]ei nr. 131/1919 just., dec@tre diurni}tii tribunalului Oradea, respectiv cei ai judec@toriei de ocol rural@ }iurban@ Oradea.

Oradea, 22 mai 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

234.Proces-verbal

Întocmit de pre}edintele tribunalului, la data de 21 mai 1919.Având în vedere faptul c@ punctele 4 }i 5 din cadrul ordonan]ei nr. 131/1919 just.,

emis@ de }eful Resortului de Justi]ie, solicit@ depunerea – f@r@ excep]ie – a jur@mântuluide fidelitate sau a declara]iei solemne de c@tre to]i magistra]ii }i, având în vedere faptulca în aceast@ ordonan]@ nu exist@ un text anume pentru a}a-numitul „leg@mânt diurnist”,se cuvine ca to]i diurni}tii care au depus un asemenea leg@mânt s@ presteze jur@mântulde fidelitate prev@zut de ordonan]a sus-numit@.

Ca urmare, convocându-i pe diurni}tii tribunalului din Oradea }i ai judec@torieide ocol rural@ }i urban@, dup@ ce ace}tia s-au declarat dispu}i s@ presteze jur@mântulde fidelitate, am primit acest jur@mânt – în limba maghiar@ – dup@ cum urmeaz@:„Eu /aici fiecare }i-a rostit numele / jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credinciosRegelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }iordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

S-a citit, am depus acest jur@mânt de fidelitate }i am semnat.s.s. Bosnyák Gergely – diurnist permanent; s.s. Székely Mária; s.s. Bor Veronka; s.s.

Magyar Jolán; s.s. Czencz Klára; s.s. Diószeghy Margit; s.s. Várfalvi Fanni; s.s. ImrehM. Magdolna; s.s. Dálnoky Anna; s.s. Orbán Rózsi; s.s. Szabó Mária; s.s. Mester Lajos; s.s.Herbst Mária; s.s. Kajaba Mariska; s.s. Máliusz István; s.s. Kiss Ferencz; s.s. Horváth Teréz.

Am semnat procesul-verbals.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului; s.s. Lenkey Árpád – notar.Originalul în lb. maghiar@.

TRIBUNALUL ZAL~U

Page 347: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

349

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

235.Pre}edintele Tribunalului Zal@uNr. 1919.El.II.H.30/4.

Prefectului jude]ului S@laj, Zal@u

Ca urmare a solicit@rii d-voastre scrise nr. 69/1919. pref. din data de 8 mai a.c.,am onoarea de a v@ comunica c@ din personalului tribunalului Zal@u au depus jur@mân-tul de fidelitate, în cadrul }edin]ei generale din 14 mai, urm@torii:

Judec@torii: Medgyessy Géza, Gyenge Mihály, Dr. Horváth József, Kapeller Zoltán,Dr. Janovits György Ernõ, Dr. Szilágyi Lajos, Kõszeghi Géza, Benke János, judec@torde ocol; Dr. Bodor József }i Balta Zoltán – notari; Varga Ferencz – director general;Cservenyák Gyula, László Gyula, Varga Ferencz – directori de cabinet; Sóos Károly,Váradi Sándor, Baczó Ferencz – cancelari}ti.

Lugossy Károly – condicar funciar; Csvary Lajos – director; Szekér Ferenc, SzathmáryBéla, Kerékgyártó Ferencz, Liptay Elek – cancelari}ti la judec@toria de ocol; KaizerKároly – servitor la tribunal; Hieronimusz Gáspár }i Takács Gyula – servitori la judec@-toria de ocol, respectiv Mihály Margit, Zsiga Ilona, d-na Varga Ferencz, Seres Jolán– diurni}ti la tribunal; Kaizer Sándor }i Molnár István – diurni}ti la judec@toria de ocol.

Conform prezentului proces-verbal, în data de 16 mai au mai depus jur@mântulde fidelitate: Hireczke József }i Magyari Sándor – servitori la tribunal. De asemeneas-a ar@tat dispus s@ depun@ jur@mântul }i servitorul Seres István, dar ca urmare aplec@rii sale nea}teptate, acest lucru nu a fost posibil.

Din cadrul personalului tribunalului }i judec@toriei de ocol au declarat c@ refuz@depunerea jur@mântului: Sebe Lajos }i Csics Ákos, Unger Géza – judec@tori la tribunal,respectiv judec@torul de ocol Sati János. Gáspár Ferencz nu a depus jur@mântul caurmare a st@rii sale de sl@biciune. Totu}i, a refuzat s@ semneze invita]ia scris@.

În final, am onoarea de a v@ informa c@ procuratura consider@ c@ nu sunt îndrept@]its@ cer depunerea jur@mântului de fidelitate de la personalul procuraturii, deoarece estevorba – în cazul de fa]@ – de un jur@mânt de fidelitate fa]@ de regele României }iConsiliul Dirigent, de subordonarea unui alt stat }i, prin urmare, se consider@ c@ doarun exponent al clasei dominante, }i anume dl. prefect, este îndrept@]it s@ pretind@depunerea jur@mântului de fidelitate de la personalul procuraturii, o institu]ie paralel@cu tribunalul }i nu subordonat@ acestuia.

Zal@u, 17 mai 1919.s.s. Medgyessy Géza – pre}edinte.Originalul în lb. maghiar@.

236.Nr. 210-1919.Pref.

C@treConsiliul Dirigent , Resortul Justi]iei, Sibiu

Page 348: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

350

GHEORGHE IANCU

Tribunalul }i Judec@toria de ocol din Zal@u, dup@ ce 8 judec@tori, la tribunal 7,la judec@toria de ocol 1 }i to]i ofician]ii manipulan]i au depus jur@mântul, }i-auînceput activitatea.

V@ transpun actul oficios sub A., despre depunerea, respectiv denegareajur@mântului.

Medgyessy Géza, pre}edintele de senat }i Mihály Gyenge, judec@tor la tribunal/român/ au depus jur@mântul de fidelitate în mâinile mele. Pe Mihály Gyenge, avândserviciu de 30 ani, v@ rog s@-l înainta]i la rangul de jude de /tabl@/ de Curte de Apel,în clasa a VI-a de plat@ în loc. Sus-numitul are s@ prezideze în careva senat }i e justdup@ un serviciu lung s@ fie înaintat.

La judec@toria de ocol din Crasna îl propun de judec@tor-conduc@tor pe dl. VirgilBarbolovici, subjude pensionat.

Pentru judec@toria din T@}nad l-am propus pe dl. Virgil Mure}an, judec@tor lajudec@toria de ocol din Târgul-Mure}ului. V@ rog s@-l transfera]i la T@}nad.

Procurorul Dr. Petru Vaida, al c@rui chestionar îl înaintez sub B. }i-a începutactivitatea la procuratura din Zal@u; propun s@ fie împ@r]it în clasa a VI-a de plat@.

La judec@toria de ocol Cehu-Silvaniei, {imleul-Silvaniei, Crasna }i Jibou,conduc@torii acum preiau birourile de la fo}tii }efi de judec@torii.

Zal@u, la 30 mai 1919. s.s. indescifrabil: prefectul jude]ului S@laj.

237.Prefectura Jude]ului S@lajNr. 312/1919.Pref.

Onor. Consiliul Dirigent, Resortul Justi]iei, Sibiu

Am onoarea al@turat sub ./. a V@ transpune în copie autentic@ atât raportultribunalului Zal@u, cât }i a judec@torului conduc@tor de ocol din Cehu-Silvaniei; din acesterapoarte apare c@ la judec@toria din Cehu-Silvaniei urm@torii au depus jur@mântul prescrisde fidelitate: Kovács Géza, , Mikó Károly, Rettegi Árpád canceli}ti, Nóti E. Géza executor,Szilágyi József conduc@tor la c@r]ile funduare, Varga András servitor }i Váncza Györgyp@zitor la pu}c@rie.

Au denegat jur@mântul: Szász István, Tormassy Géza, Dr. Papp Gyula judec@tori,Baczó Géza cancelist, Mészáros Ferencz, Mester Dezsõ diurni}ti, Láposi Kiss Istvánservitor, Dr. Gazda Ödön notar }i Pavelka Frigyes cancelist.

La judec@toria de ocol din Cehu-Silvaniei pe lâng@ judec@torul conduc@tor Dr.Ember János ar fi inomis de lips@ s@ se denumeasc@ baremi un judec@tor, fiind plasacea mai mare în jude] }i agendele multe.

Pe conduc@torul judec@toriei de ocol îl propun }i prin raportul acesta s@ fie numitcu rang }i plat@ de jude de tabl@.

Zal@u, la 16 iunie 1919.Cu stim@,

Page 349: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

351

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

s.s. Dr. George Pop, prefect

TRIBUNALUL SIGHET

238.Proces-verbal,

întocmit în Sighetul Marma]iei, în cl@direa tribunalului din localitate, în data de23 mai 1919.

Sunt prezen]i: Dr. Chiroiu Vazul – prefect; Dr. Illés Andor – procuror general }iDr. Kováts Péter – procuror.

Prefectul Dr. Chiroiu, le solicit@ celor prezen]i s@ depun@ jur@mântul de fidelitate,ace}tia pronun]ându-se dup@ cum urmeaz@:

1. Dr. Illés Andor – procuror general – refuz@;2. Dr. Kováts Péter – procuror – refuz@.În concediu se afl@ procurorul Dr. Ori Kálmán.Prefectul, dr. Chiroiu Vazul le comunic@ faptul c@ prin acest refuz }i-au pierdut

toate drepturile dobândite pân@ în prezent.Procesul-verbal a fost întocmit.s.s. Dr. Illés Andor – procuror general; s.s. Dr. Kováts Péter – procuror; prefectul

s.s. Dr. Chiroiu Vazul.

239.Proces-verbal,

întocmit la Sighetul Marma]iei, în sala de studiu a bibliotecii tribunalului din localitate.Sunt prezen]i: Dr. Chiroiu Vazul – prefect; Petrovits Lajos, consilier la Curtea de

Casa]ie – pre}edinte de tribunal, respectiv, corpul de judec@tori }i notari.Prefectul Dr. Chiroiu Vazul solicit@ corpului de judec@tori }i notari depunerea

jur@mântului de fidelitate. Func]ionarii se pronun]@ în acest sens, dup@ cum urmeaz@:1. Pre}edintele tribunalului, Petrovits Lajos – refuz@; 2. Consilier la Curtea de

Casa]ie, Kesinszky Károly – refuz@; 3. Consilier la Curtea de Casa]ie, Vereczky Gyula– refuz@; 4. Judec@torul Peneren Döme – accept@; 5. Judec@torul Kesinszky Károly– refuz@; 6. Judec@torul Kesztaczky Károly – refuz@; 7. Judec@torul Mois Gyula –accept@; 8. Judec@torul Bahunek Elemér – refuz@; 9. Judec@torul Draskóczy Gábor– refuz@; 10. Judec@torul Marcelly Béla – refuz@; 11. Judec@torul Brenner Mihály –refuz@; 12. Judec@torul Lanczy Lajos – refuz@; 13. Judec@torul Peczkán Sándor –refuz@; 14. Judec@torul Mandel Mihály – refuz@; 15. Judec@torul Tompuk Jakab –refuz@; 16. Judec@torul Szirmay Lajos – refuz@. 17. Lipsesc: pre}edintele de senat,Benyei Gyula, P. Rheinszberger – judec@tor de instruc]ie, Jancsik László, Görög Péter.

Judec@toria de ocol:

Page 350: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

352

GHEORGHE IANCU

1. Laz@r Alexandru, consilier la Curtea de Casa]ie – accept@; 2. Judec@torul deocol Szappanos József – refuz@; 3. Judec@torul de ocol Balázs Lajos – refuz@; 4.Judec@torul de ocol Újhelyi József – refuz@; 5. Judec@torul de ocol Zeferovits János– refuz@; 6. Judec@torul de ocol Szigeti Dezsõ – refuz@; 7. Judec@torul de ocol TeinerJenõ – refuz@; 8. Judec@torul de ocol Gavallér Dezsõ – refuz@.

Notari:1. Notarul Dr. Szilágyi Zoltán – refuz@; 2. Dr. Rácz István, notar – refuz@; 3. Mellan

Dezsõ, notar – refuz@; 4. Dr. Grigassy Lajos, notar – refuz@; Dr. Brenner Alajos, notar– refuz@; 6. Semlye Kálmán, notar – refuz@; 7. Nasih Sándor, notar – refuz@; 8.Hegedõs József, notar – refuz@; 9. Dr. Bota Gergely, notar – accept@. Absenteaz@notarii: Dr. Tomaskó Lõrincz, Lipót Ferencz, respectiv stagiarul Hestyruk Pál.

Dr. Piller György, notar – [email protected]. Chiroiu Vazul declar@ c@ cei care au refuzat depunerea jur@mântului de

fidelitate }i-au pierdut toate drepturile ob]inute pân@ în prezent }i solicit@ totodat@pre}edintelui tribunalului, Petrovits Lajos s@ predea conducerea institu]iei în data de27 mai a.c., consilierului la Curtea de Casa]ie, Dr. Laz@r Alexandru.

Procesul-verbal a fost întocmit.s.s. Petrovits Lajos – pre}edintele tribunalului; s.s. Dr. Chiroiu Vazul – prefect.

240.Prefectului Jude]ului Maramure}Nr. 129/1919.

Domnule {ef de Resort,

În conformitate cu avizul primit de la Dl. secretar general, am onoare a raportac@ în 23 mai 1919, m-am prezentat la tribunalul din loc., unde, în plin@ }edin]@ amluat imperiul asupra tribunalului, a Ministerului Public [procuratura] }i a Judec@torieide ocol Sighet.

Despre acest act am dresat un proces-verbal foarte sumar, semnat de pre}edinteletribunalului }i subscrisul, pe care îl înaintez.

Nici un str@in jur@mânt n-a depus. Notarul Peller George s-a declarat în }edin]@gata s@ depun@ jur@mântul, îns@ ulterior conform declara]iei al@turate s-a retras.

Astfel au r@mas numai românii, de la care jur@mântul îl voi lua numai dup@ ceprimesc ordin de la DVoastr@ }i respective decretele de numire.

Pân@ atunci am dispus ca dl. Alexandru Laz@r, împreun@ cu ceilal]i judec@toriromâni s@ ia în primire tribunalul }i Judec@toria de ocol Sighet, iar dl. Dr. Ilie Chindri}ministerul public.

Bazat pe instruc]iunile primite de la dl. secretar general am luat aceste dispozi]ii,prin urmare am îns@rcinat pe dl. Laz@r ca pe viitor pre}edinte cu preluarea.

Stând în fa]a unui fapt împlinit, prin urmare rog s@ binevoi]i a aproba }i a men]ineaceste dispozi]ii, pentru c@ altcum mi s-ar croi atât mie, cât }i dlui. Laz@r o situa]ieimposibil@. Înaintez cererea aceasta, fiindc@ numai ulterior am aflat c@ numirile de

Page 351: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

353

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

judec@tori n-au trecut înc@ prin Consiliu – cum credeam – }i astfel eventualele schimb@riar putea produce nespuse încurc@turi.

Subsemnatul personal, cu con}tiin]a lini}tit@, V@ pot încredin]a c@ aflu justi]ia înmâini foarte chemate, dac@ se men]ine repartizarea, ce mi-a fost f@cut cunoscut@ laSibiu }i c@ nu este justificat@ nici o temere.

Fostul pre}edinte al tribunalului a înaintat cererea ca judec@torilor }i personaluluiabdica]i s@ li se licvideze lefurile restante }i pe lunile aprilie }i mai.

Subsemnatul am declarat c@, deoarece Direc]ia fin., respective perceptoratul nudispune de acoperire, c@ci banii i-au depozitat la Banca Austro-Ungar@, iar aceasta nueste în stare s@-i restituie, nu sunt în situa]ie de a satisface cererea, decât numai în cazul,când Banca Austro-Ungar@ ar restitui. Din banii Consiliului Dirigent nu pot s@ pl@tescdecât pe func]ionarii care au depus jur@mântul, sau au fost men]inu]i în serviciu.

Atunci ei s-au rugat s@ înaintez cererea la Consiliul Dirigent.Sunt de p@rere c@ la nici un caz s@ nu se satisfac@ cererea, fiindc@ s-ar crea un

caz de preceden]@ în urma c@reia toate restan]ele ar trebui noi s@ le suport@m, ceeace pentru Sighet ar însemna câteva milioane.

Al@tur o adres@ }i proces-verbal ce mi s-a înaintat din partea pre}edintelui tribu-nalului în }edin]@, înainte de luarea în primire a imperiului. Se cere în ea amânareape care îns@ nu le-am acordat-o.

Rog dispozi]iuni noi }i decretele de numire.Sighetul Marma]iei, 28 mai 1919. Prefect: s.s. Chiroiu.

241.Prefectura Jude]ului Maramure}Nr. 613-1919.

Resortul Justi]iei, SibiuDomnule {ef de Resort,

1. Am onoare a va raporta c@, pân@ în prezent, numai asupra tribunalului Sighet}i Judec@toriei de ocol Sighet s-a luat imperiul, nu îns@ }i asupra judec@toriei de ocolVi}eu, fiindc@ numirea judec@torului n-a sosit, în lipsa c@reia preluarea nu s-a pututexecuta.

La tribunalul din Sighet, pentru ca s@ poat@ func]iona în Senat, am obligat peun fost judec@tor, slovac de origine – Szedlak – care n-a depus înc@ juramântul, capân@ la noi ordine – s@ func]ioneze. Dac@ n-a} fi f@cut aceasta, întreg tribunalul ar fistagnat.

Numitul este o for]@ extraordinar@ de lucru, foarte bun jurist, îns@ venal. S-adeclarat ulterior gata s@ depun@ jur@mântul, cum altcum mai sunt câ]iva judec@toricare ar dori s@ revin@ asupra deneg@rii jur@mântului }i s@ intre în serviciu.

Asupra acesteia, D-voastr@ ave]i c@derea de a decide. Sunt îns@ de p@rere ca }iîn cazul când Resortul ar primi revenirea acestor domni, la nici un caz s@ nu fiemen]inu]i la acest tribunal, ci muta]i oriunde.

Page 352: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

354

GHEORGHE IANCU

Nu numai din motive personale, ci pentru c@ în acest jude] unde unguri nu sunt,ci numai români }i ruteni }i fiind }i jude] de grani]@, oameni r@ma}i de la vechiulregim, unguri sau maghiariza]i nu pot avea nici un rost.

În acest jude] ar mai fi un singur avocat român [doi îns@ nu s-au întors dinprizonierat], care ar fi potrivit de judec@tor }i anume: dl. Dr. Coman, avocat în Vi}eu.

Se leag@ îns@ de ora}ul Sighet }i nu merge bucuros altundeva. Intr@ la judec@torie}i a}a numai pentru c@ a fost provocat de mine s@-}i ofere serviciile }i are preten]iide a fi primit într-o clas@ înaintat@, socotindu-i-se 15 ani serviciu [socotind anii der@zboi dublu].

Conform informa]iunilor primite, altcum corespunde întru-toate pentru a fi [email protected]. Judec@toriile de ocol ce cad pe teritoriul rutean, func]ioneaz@ în forma lor de

pân@ acum, f@r@ s@ le fi provocat a se declara.Chestia lor fiind în strâns@ leg@tur@ cu suveranitatea teritorial@ – neclarificat@ pân@

acum pentru aceste timpuri – a r@mas nedefinit@. Leaf@ }i ajutoare de r@zboi nu le-am asemnat, am dat îns@ voie s@ li se lichideze pl@]ile din banii r@ma}i la perceptoratede la vechea st@pânire.

Cum îns@ situa]ia aceasta nu se mai poate sus]ine, parte fiindc@ bani nu mai sunt,parte fiindc@ stau în rela]iuni de ierarhie cu tribunalul român, am onoare a V@ ruga s@binevoi]i a-mi da instruc]iuni de urmat. Dac@ Resortul crede c@ nu este în situa]ia dea prelua formal imperiul pe un teritoriu nealipit înc@, atunci pentru a nu ajunge însitua]ie echivoc@, singur numai cu organele de justi]ie, rog s@ mi se lase latitudinea dea aranja chestia pe r@spunderea mea, îns@ s@-mi acorda]i creditul necesar pentrupl@tirea lor, respectiv s@ asemna]i competin]ele }i cheltuielile }i pentru aceste judec@torii.

Sighet, 1 iulie 1919. Prefect: s.s. V. Chiroiu.

242.De la Pre}edintele Tribunalului Sighetul Marma]iei.Nr.1919.El.III.H.I.

Consiliului Dirigent,{ef al Resortului Justi]iei Sibiu,

Procesul-verbal susceput cu ocazia prelu@rii conducerii tribunalului }i a Palatuluijusti]iei, al@turat sub / cu acel raport am onoare a-l su}terne, ca defectele obiectelorinventariale în protocol detaliate sunt în}irate, }i c@ cvartirul prezidial din etajul al II-leaal palatului l-am ocupat, din care motiv la banii pentru cvartir pe quartatul al IIIl-leaa.c., nu reflectez.

Sighetul Marma]iei, 25 iulie 1919. s.s. Dr. Alexandru Laz@r, pre}edinte.

TRIBUNALUL SATU MARE

243.Proces-verbal

Page 353: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

355

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

care s-a luat în 25 iunie 1919, la tribunalul regal din Satu Mare, fiind de fa]@subsemna]ii:

Dr. Alexandru Racoti Fipel, prefectul jude]ului Satu Mare, împreun@ cu Dr. SilviuPapp, prezident al tribunalului din Satu Mare, s-a prezentat înaintea prezidentuluide tribunal unguresc, Dr. Iuliu Papolczi }i-l încuno}tiin]eaz@ c@, din partea ConsiliuluiDirigent Român, cu decretul nr. 2644-1919.pres. just., e numit de prezident al tribu-nalului Dr. Silviu Papp, care în aceea}i calitate a }i depus jur@mântul oficios. Declar@c@ dl. Dr. Iuliu Papolczi cu ziua de azi e pus în disponibilitate, se provoac@ s@ depun@jur@mântul oficios, }i s@ predea tribunalul noului prezident, Dr. Silviu Papp.

Dr. Iuliu Papolczi protesteaz@ în contra pred@rii oficiului, spune c@ el e înc@ oficiantulUngariei, din care parte înc@ nu a primit nici un ordin spre a preda oficiul. Spune c@el, în }edin]a plenar@ a parchetului ]inut@ în 23 aprilie 1919, deja a recunoscut dreptulRegatului Român }i }i-a declarat c@ r@mâne în serviciul Regatului. Roag@ ca declara]iaaceasta de mai sus s@ fie considerat@ ca }i cum ar fi depus jur@mântul oficios.

Oficiul tribunalului, la provocarea prefectului, îl pred@ noului prezident.Preluarea oficiului se va întâmpla dup@ regulamentele de pân@ acum, cu inventar.Dup@ acestea, procesul-verbal s-a încheiat fiind citit, explicat în limba maghiar@

}i aprobat.D.m.s.

s.s. Dr. Papolczi Gyula fost prezident, ca pred@tor; s.s. A. Racoti, prefect; s.s. Dr.Silviu Papp, prezident, ca preluator; s.s. indescifrabil, secretar.

244.Prezidentului tribunalului din Satu MarePrez. Nr.I.2.A.1/1919.

C@treConsiliul Dirigent Român, Resortul Justi]iei, Sibiu

Dup@ primirea decretului de sub nr. 2644/1919.pres.just., am onoarea a V@raporta c@ în 24 iunie 1919 am depus jur@mântul oficios, în calitate de prezident latribunalul din Satu Mare.

Referitor la decretul meu, rog s@ binevoi]i a deslu}i, c@ numirea mea în clasa aVI-a, cu grada]ie 3, nu e gre}eal@, fiindc@ eu deja din începutul anului 1905 sunt jude,respectiv procuror, când prim-procurorul numit aici, de}i are prax@ cu vreo 5 ani maipu]in@ decât mine }i-a câ}tigat califica]ia mai târziu, totu}i este numit tot întru aceea}igrada]ie cu mine.

Raportez mai departe c@ în 25 iunie am }i preluat tribunalul în prezen]a prefectului,despre care act s-a f@cut proces-verbal în 3 exemplare. Un exemplar se aclud@ sub ./.care s-a predat fostului prezident }i unul a r@mas în arhiva tribunalului.

Ce prive}te preluarea jur@mântului oficios din partea magistra]ilor }i a amploaia]ilortribunalului, v@ fac cunoscut c@ to]i ace}tia, în }edin]@ plenar@ a parchetului ]inut@ în23 aprilie 1919, au recunoscut dreptul Regatului Român peste acest teritoriu, s-au

Page 354: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

356

GHEORGHE IANCU

declarat c@ r@mân în serviciul Regatului Român }i doresc a se bucura de acelea}ibeneficii, ca }i func]ionarii Regatului }i î}i vor continua func]iunea lor cucon}tiinciozitate. Procesul-verbal luat despre acestea, l-am su}ternut Consiliului Dirigent.

În decursul vremii s-au schimbat p@rerile sus-numi]ilor referitor la depunereajur@mântului. Am observat c@ judec@torii }i procurorii nu numai nu vor depunejur@mântul oficios, ci nu vor a recunoa}te nici dreptul Consiliului Dirigent de adispune în chestiile justi]iei, drept aceea ca s@ nu fie întrerupt@ jurisdic]iunea peteritoriul jude]ului acestuia, propun s@ binevoi]i a înrola pe advoca]ii români peteritoriul acesta, la judec@toriile de aici.

Dintre amploia]ii tribunalului, Dr. Jean {uta notar }i Igna]ie Mikle scriitor latribunal, ca români, au depus jur@mântul oficios f@r@ a fi provoca]i la acela. Totodat@s@ ne deslu}i]i ce se va întâmpla cu preluarea jur@mântului a notarilor publici din SatuMare, fiindc@ pân@ acuma numai pentru preluarea jur@mântului advoca]ilor amprimit ordonan]@. În urm@, fiindc@ tribunalul din Satu Mare pân@ acuma a apar]inuttablei regale din Debre]in, care ora} pân@ acuma nu apar]inea Regatului român, rogs@ binevoi]i a m@ deslu}i c@ apela]iile, recursurile în contra sentin]elor tribunaluluila care for apelativ s@ fie trimise, ori ce s@ se întâmple cu ele?

Satu Mare, 28 iunie 1919. s.s. Dr. Silviu Papp, prez. tribunalului.

JUDEC~TORIA DE OCOL SALONTA

245.Nr. 1919.El.I.E.25.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Salonta, în data de 13 mai 1919, în chestiuneadepunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol, KarakasAlbert.

Au fost prezen]i:Dr. Laz@r Aurel – ministrul român regal de justi]ie –, au fost prezen]i to]i membrii

corpului de magistra]i, personalul auxiliar }i func][email protected] de justi]ie prezentându-se în cl@direa judec@toriei de ocol Salonta, a

declarat c@, pe baza tratatului pe care guvernul regal român l-a semnat cu puterileAntantei }i a c@rui valabilitate s-a men]inut }i dup@ pacea de la Bucure}ti, în calitatede ministru al guvernului regal român, preia puterea pe teritoriul jude]ului Bihor. Acomunicat c@ aceast@ stare juridic@ este definitiv@. A ar@tat c@ statul român este dispuss@ preia func]ionarii publici care }i-au exercitat activitatea pân@ în acest moment, cucondi]ia depunerii jur@mântului de fidelitate. Aceast@ este o condi]ie de baz@ pentrup@strarea func]iilor ocupate pân@ acum }i a drepturilor ob]inute. A ar@tat c@ în cazuldepunerii jur@mântului de fidelitate momentan se va continua activitatea având labaz@ legisla]ia, legile, dispozi]iile }i ordonan]ele emise pân@ la data de 18 octombrie1918. În continuare i-a solicitat conduc@torului judec@toriei de ocol, Karakas Albert,predarea institu]iei }i depunerea jur@mântului de fidelitate.

Page 355: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

357

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Conduc@torul judec@toriei de ocol – Karakas Albert – a declarat c@ având învedere faptul c@ – în conformitate cu afirma]iile domnului ministru – jude]ul Bihor}i prin urmare }i teritoriul de jurisdic]ie al judec@toriei de ocol Salonta a fost anexatstatului român, într-o form@ care nu va suferi schimb@ri }i având în vedere faptul c@nu exist@ motive pentru a ne pune la îndoial@ corectitudinea acestei informa]ii, estedispus s@ predea institu]ia }i s@ depun@ jur@mânt de fidelitate.

În continuare, conduc@torul judec@toriei de ocol, Karakas Albert a depus înmâinile ministrului justi]iei, Dr. Laz@r Aurel urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot}tiutorulDumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respectacu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplinicu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@strasecretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Dup@ aceea, Dr. Laz@r Aurel, ministrul regal român de justi]ie l-a îns@rcinat peconduc@torul judec@toriei de ocol, Karakas Albert s@ primeasc@ jur@mântul de fidelitatede la corpul de magistra]i, de la func]ionari, de la reprezentantul procuraturii, respectivde la notarii }i avoca]ii care î}i desf@}oar@ activitatea la judec@toria de ocol Salonta.Procesul-verbal a fost citit, aprobat }i semnat.

s.s. Dr. Laz@r Aurel – ministrul regal român de justi]ie; s.s. Csürke József – grefier;s.s. Karakas Albert – conduc@torul judec@toriei de ocol.

Originalul în lb. maghiar@.

246.Nr. 1919.El.I.E.26.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Salonta, în data de 13 mai 1919, în chestiuneadepunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre corpul de magistra]i, func]ionari, admi-nistratori, auxiliarii }i gardienii judec@toriei de ocol.

La solicitarea lui Karakas Albert – conduc@torul judec@toriei de ocol, au depus înmâna lui jur@mântul de fidelitate: Dr. Körtvélyesi Sándor – judec@tor de ocol; MarkovitsJózsef – stagiar; Szabó János – condicar funciar; Schwoy Kálmán – condicar funciar;Medgyessy István – primoficial; Jakab László – cancelarist; Máthé János – adjutant;Csürke József – adjutant; Csepp György – diurnist; Bonczos Juliska – diurnista; ErdõsGyula – diurnist; Nagy János – servitor; Szász Mihály – gardian; Kertnegi Lajos –normator, dup@ cum urmeaz@: „Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credinciosRegelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele}i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Procesul-verbal a fost citit, aprobat }i semnat.s.s. Karakas Antal – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Csürke József – grefier;

s.s. Dr. Körtvélyesi Sándor – judec@tor de ocol; s.s. Markovits József – stagiar; s.s.Máthé József – adjutant; s.s. Erdõs Gyula – diurnist; s.s. Bonczos Juliska – diurnist@,

Page 356: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

358

GHEORGHE IANCU

s.s. Csürke József – adjutant; s.s. Szász Mihály – suboficiant; s.s. Kertnegi Lajos –suboficiant; s.s. Szabó János – condicar funciar; s.s. Schwoy Kálmán – condicarfunciar; s.s. Medgyessy István – primoficial; s.s. Jakab László – cancelarist; s.s. CseppGyörgy – suboficiant; s.s. Nagy János – suboficiant.

Originalul în lb. maghiar@.

247.Nr. 1919.El.I.E.27.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Salonta, în data de 18 mai 1919, în chestiuneadepunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre cancelaristul Berzsényi Balázs }i executoruljudec@toresc Magyar István. La solicitarea lui Karakas Albert, conduc@torul judec@torieide ocol, cancelaristul Berzsényi Balázs }i executorul judec@toresc Magyar István, depunurm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui FerdinandI }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]eleConsiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-misunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Procesul-verbal a fost citit, aprobat }i semnat.s.s. Magyar István – executor judec@toresc; s.s. Berzsényi Balázs – cancelarist; s.s.

Karakas Albert – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Csürke József – grefier.Originalul în lb. maghiar@.

248.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX.I.105.

Domnului }ef al Resortului Justi]iei Sibiu,

Înaintez anexat 3 exemplare originale ale procesului-verbal întocmit cu prilejuldepunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol Salonta.

Procesele-verbale care vor fi încheiate cu prilejul primirii jur@mântului de fidelitatede la ceilal]i membri ai personalului judec@toriei de ocol îmi vor fi trimise mai târziude c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol.

Oradea, 28 mai 1919.s.s. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.

249.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.XXIII.A.82.

Page 357: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

359

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Domnului }ef al Resortului Justi]iei Sibiu,

Raportez c@, prin dispozi]ia nr. 1919.E.XXIII.A.62, emis@ la 29 aprilie 1919, amdispus transferul suboficiantului de la Curtea de Apel Oradea – Molnár Sándor, înaceea}i func]ie, la judec@toria de ocol Salonta. Transferul s-a efectuat la cererea }ipe cheltuiala sus-numitului.

Numitul a fost mutat la 31 mai 1919 de la Curtea de Apel Oradea }i }i-a luat înprimire func]ia la judec@toria de ocol Salonta în data de 9 iunie 1919.

Prin urmare, solicit ca veniturile sale s@ fie repartizate trezoreriei din Salonta.Oradea, 19 iunie 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. [email protected]~TORIA DE OCOL TINCA250.Copie, 1919.El.IX.I.88.Nr. 1919.El.I.A.28.

Proces-verbal,

Întocmit la Tinca în 14 mai 1919, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitatede c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol Tinca, Papp Károly, prilej cu care condu-c@torul judec@toriei de ocol, Papp Károly a depus urm@torul jur@mânt în mânaministrului justi]iei, Dr. Laz@r Aurel: „Eu, Papp Károly, jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu,de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@}i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-miajute Dumnezeu”. s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Dr. Laz@r Aurel; s.s. Kádár Gyula – grefier; „Pentru autenticitatea copiei”: s.s.

Osztas Irma – expeditor.Originalul în lb. maghiar@.

251.Copie, 1919.El.IX.I.88.Nr. 1919.El.I.A.29.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, în data de 17 mai 1919, în chestiunea depuneriijur@mântului de fidelitate de c@tre judec@torul de ocol Szabó Zoltán, în fa]a conduc@toruluijudec@toriei de ocol. Cu aceast@ ocazie, judec@torul de ocol Szabó Zoltán a depus urm@-torul jur@mânt la solicitarea conduc@torului judec@toriei de ocol: „Jur pe Atot}tiutorulDumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cusfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu

Page 358: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

360

GHEORGHE IANCU

onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretuloficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Szabó Zoltán – judec@tor de ocol.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kádár Gyula – grefier;

„Pentru autenticitatea copiei”: s.s. Osztas Irma – expeditor.Originalul în lb. maghiar@.

252.Copie, Nr. 1919.El.IX.I..88.Nr. 1919.El.I.A.30.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Tinca de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol,la data de 17 mai 1919, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@trejudec@torul de ocol Horváth Miklós. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@toruluijudec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Horváth Miklós a depus urm@torul jur@mânt:„Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. HorváthMiklós – judec@tor de ocol.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kádár Gyula – grefier;

„Pentru autenticitatea copiei”: s.s. Osztas Irma – expeditor.Originalul în lb. maghiar@.

253.Copie, Nr. 1919.El.I.A.33.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, în data de 20 mai 1919, de c@tre condu-c@torul judec@toriei de ocol, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@treprimoficialul Lukács Jenõ. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@torului judec@torieide ocol Tinca, primoficialul Lukács Jenõ a depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot-}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de arespecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i dea îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }ia p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Lukács Jenõ.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kádár Gyula – grefier;

„Pentru autenticitatea copiei”: s.s. Osztas Irma – expeditor.Originalul în lb. maghiar@.

Page 359: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

361

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

254.Copie, Nr. 1919.El.I.A.34.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, în data de 20 mai 1919, de c@tre condu-c@torul judec@toriei de ocol, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@treprimoficialul Pesti Károly. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@torului judec@torieide ocol Tinca, primoficialul Pesti Károly a depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot-}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de arespecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i dea îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }ia p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Pesti Károly.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kádár Gyula – grefier;

„Pentru autenticitatea copiei”: s.s. Osztas Irma – expeditor.Originalul în lb. maghiar@.

255.Copie, Nr. 1919.El.I.A.35.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, în data de 20 mai 1919, de c@treconduc@torul judec@toriei de ocol, în chestiunea depunerii jur@mântului defidelitate de c@tre primoficialul Koncz Béla. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@-torului judec@toriei de ocol Tinca, primoficialul Koncz Béla a depus urm@toruljur@mânt: „Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui FerdinandI }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]eleConsiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunilece-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.s.s. Koncz Béla.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kádár Gyula – grefier;

„Pentru autenticitatea copiei”: s.s. Osztas Irma – expeditor.Originalul în lb. maghiar@.

256.Regatul România, Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX.I.87.Copie, Nr. 1919.El.I.A.31.

Proces-verbal,

Page 360: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

362

GHEORGHE IANCU

Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, în data de 20 mai 1919, de c@tre condu-c@torul judec@toriei de ocol, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@trecondicarul funciar Orbán József. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@torului judec@-toriei de ocol, condicarul funciar Orbán József a depus urm@torul jur@mânt: „Jur peAtot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, dea respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i dea îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }ia p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Orbán József.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kádár Gyula – grefier;

„Pentru autenticitatea copiei”: s.s. Osztas Irma – expeditor.Originalul în lb. [email protected], Nr. 1919.El.I.A.32.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, în data de 20 mai 1919, de c@tre condu-c@torul judec@toriei de ocol în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@treprimoficialul Kádár Gyula. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@torului judec@torieide ocol, primoficialul Kádár Gyula a depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot}tiutorulDumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respectacu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplinicu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@strasecretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Kádár Gyula.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kádár Gyula – primo-

ficial; „Pentru autenticitatea copiei”: s.s. Osztas Irma – expeditor.Originalul în lb. maghiar@.

258.Copie, Nr. 1919.El.I.A.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, în data de 20 mai 1919, de c@tre condu-c@torul judec@toriei de ocol, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tresuboficiantul Fábián Ferencz. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@torului judec@torieide ocol, suboficiantul Fábián Ferencz a depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot-}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de arespecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de

Page 361: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

363

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }ia p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Fábián Ferencz.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kádár Gyula – grefier;

„Pentru autenticitatea copiei”: s.s. Osztas Irma – expeditor.Originalul în lb. maghiar@.

259.Copie, Nr. 1919.El.I.A.40.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, în data de 20 mai 1919, de c@tre condu-c@torul judec@toriei de ocol, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tregardianul Vincze József. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@torului judec@toriei deocol, Vincze József a depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, dea fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare,con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios.A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Vincze József – gardian.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kádár Gyula – grefier;

„Pentru autenticitatea copiei”: s.s. Osztas Irma – expeditor.Originalul în lb. maghiar@.

260.Copie, Nr. 1919.El.I.A.36.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, în data de 20 mai 1919, de c@tre condu-c@torul judec@toriei de ocol, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tredactilografa d-na [so]ia lui] Lukács Jenõ. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@toruluijudec@toriei de ocol, d-na Lukács Jenõ a depus urm@torul jur@mânt: „Jur pe Atot-}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de arespecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i dea îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }ia p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. d-na Lukács Jenõ.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kádár Gyula – grefier;

„Pentru autenticitatea copiei”: s.s. Osztas Irma – expeditor.Originalul în lb. maghiar@.

261.

Page 362: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

364

GHEORGHE IANCU

Copie, Nr. 1919.El.I.A.37.Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, la data de 20 mai 1919, de c@tre conduc@toruljudec@toriei de ocol, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@treexecutorul-diurnist Kozocsa Márton. Cu acest prilej, la solicitarea conduc@toruluijudec@toriei de ocol, executorul-diurnist Kozocsa Márton a depus urm@torul jur@mânt:„Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. KozocsaMárton.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kádár Gyula – grefier;

„Pentru autenticitatea copiei”: s.s. Osztas Irma – expeditor.Originalul în lb. [email protected], Nr. 1919.El.I.A.38.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, în data de 20 mai 1919, de c@tre condu-c@torul judec@toriei de ocol, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tresuboficiantul Szucsigan László. Cu acest prilej, suboficiantul Szucsigan László lasolicitarea conduc@torului judec@toriei de ocol a depus urm@torul jur@mânt: „Jur peAtot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, dea respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i dea îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }ia p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Szucsigan László.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kádár Gyula – grefier;

„Pentru autenticitatea copiei”: s.s. Osztas Irma – expeditor.Originalul în lb. maghiar@.

263.Nr. 1919.El.II.D.54.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Tinca, la data de 26 mai 1919 de c@tre conduc@toruljudec@toriei de ocol în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre adjutantulBezerédy Gyula. Cu acest prilej, conduc@torul judec@toriei de ocol i-a solicitat adjutantuluiBezerédy Gyula s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, al c@rui text a fost în prealabil comunicat.

Adjutantul Bezerédy Gyula a declarat c@ nu este dispus s@ depun@ jur@mântulde fidelitate.

Page 363: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

365

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Ca urmare, conduc@torul judec@toriei de ocol i-a solicitat adjutantului BezerédyGyula s@ depun@ leg@mântul specific diurni}tilor, în m@sura în care are în vederefunc]ia de diurnist. Bezerédy Gyula a declarat c@ nu pretinde func]ia de diurnist }inu depune leg@mântul de fidelitate.

Dup@ citire procesul-verbal s-a semnat.s.s. Papp Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Lukács Jenõ – grefier;

s.s. Bezerédy Gyula.Originalul în lb. maghiar@.

264.Pre}edintele tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX.I.68.

{efului Resortului Justi]iei Sibiu,

Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depuneriijur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol Tinca.

Oradea, 28 mai 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

265.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.E.IX.I.118.

D-lui }ef al departamentului justi]iei Sibiu

Diurnistul Bezerédy Gyula a fost numit, prin ordonan]a nr. 12078 I.M.E., emis@de ministerul justi]iei din guvernul maghiar, la 24 februarie 1919, în calitate de adjutantla judec@toria de ocol Tinca.

Sus-numitul a refuzat, în data de 15 mai 1919, depunerea jur@mântului de fide-litate, prev@zut de ordonan]a nr. 131/1919 just., cu motiva]ia c@ nu inten]ioneaz@s@ ocupe aceast@ func]ie la judec@toria de ocol Tinca. Procesul-verbal nr. 1919.El.IX.89,întocmit cu acest prilej, l-am înaintat domnului }ef al resortului justi]iei la 28mai 1919.

Conduc@torul judec@toriei de ocol Tinca – având în vedere lipsa diurni}tilorla judec@torie – i-a solicitat din nou, la data de 26 mai 1919, depunerea jur@-mântului de fidelitate. {i de data aceasta a refuzat depunerea jur@mântului, maimult, în urma solicit@rii conduc@torului judec@toriei de ocol s@ depun@ leg@mântulcorespunz@tor diurni}tilor, dac@ are în vedere func]ia de diurnist, el a declarat c@„nu pretinde func]ia de diurnist”. Procesul-verbal întocmit cu acel prilej îl înaintezanexat la acest document. Având în vedere înc@p@]ânarea sus-numitului, ca }i

Page 364: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

366

GHEORGHE IANCU

faptul c@ privit din punctul de vedere al valorii sale, nu va fi o pierdere pentrujudec@toria de ocol, propun domnului ministru de justi]ie s@ ia m@sura de retragerea tuturor drepturilor sus-numitului – consecin]@ ce rezult@ în urma refuzului de adepune jur@mântul – urmând ca m@sura luat@ de d-l ministru s@-mi fie comunicat@cât mai curând posibil.

În speran]a împlinirii acestei solicit@ri, ca }i pentru a ajuta judec@toria de ocol,}i în speran]a aprob@rii ulterioare a domnului ministru, am dispus ast@zi, prin decizianr. 1919.El.XXII.A.134, „ocuparea postului liber de diurnist }i pentru a împiedicaBezerédy Gyula s@ primeasc@ salariul ilegal, am expediat o solicitare la direc]ia financiar@din Tinca, ar@tând c@ în cazul în care veniturile ce rezult@ din ocuparea func]iei deadjutant ar fi distribuite în urm@toarele luni, plata acestor venituri s@ fie oprit@ pân@la cunoa}terea m@surilor luate de dl. ministru al justi]iei.

Solicit în aceast@ privin]@ aprobarea retroactiv@ a domnului ministru de justi]ie.Oradea, 23 iunie 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. [email protected]~TORIA DE OCOL BEIU{

266.Nr. 1919.El.IX.J.77.

Proces-verbal

Întocmit de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol Beiu}, la data de 15 mai 1919,orele 16,00, cu prilejul vizitei domnului Laz@r Aurel, }eful resortului justi]iei din cadrulConsiliului Dirigent Român din Sibiu.

Au fost prezen]i subsemna]ii:Dr. Laz@r Aurel, }eful resortului justi]iei, prezentându-se în cl@direa judec@toriei

de ocol a fost întâmpinat }i salutat de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol, salutla care dl. }ef al resortului justi]iei a r@spuns. Dup@ aceea, a solicitat conduc@toruluijudec@toriei de ocol }i personalului depunerea jur@mântului de fidelitate.

Conduc@torul judec@toriei de ocol, ca urmare a solicit@rii, a declarat c@ el nedorindinfluen]area nim@nui, nu a ]inut }edin]e cu personalul judec@toriei }i astfel el nu estela curent cu p@rerea acestora, respectiv nu }tie cine este dispus s@ presteze jur@mântulde fidelitate }i cine refuz@ s@-l presteze. Conduc@torul judec@toriei de ocol l-a rugat dedomnul }ef al resortului justi]iei s@ binevoiasc@ a pune aceast@ întrebare nemijlocitpersonalului judec@toriei de ocol, explicându-le totodat@ care sunt consecin]ele carerezult@ în urma depunerii sau refuzului de a presta jur@mântul de fidelitate.

În urma acestei solicit@ri, dl. }ef al resortului justi]iei a f@cut urm@toarea declara]ie:„În alocu]iunea mea am ar@tat care sunt consecin]ele depunerii jur@mântului }i

declar, rezumând, c@ înseamn@ p@strarea tuturor drepturilor ob]inute, iar refuzuldepunerii jur@mântului de fidelitate înseamn@ demiterea imediat@ din func]ia ocupat@”.

Page 365: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

367

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dup@ aceast@ declara]ie a d-lui }ef al resortului justi]iei, întregul personal s-aprezentat în vederea depunerii jur@mântului de fidelitate.

În continuare dl. }ef al resortului justi]iei a primit urm@torul jur@mânt: „Eu, Dr.Szarka Sándor – consilier la Curtea de Apel, eu, Lukács Lajos – judec@tor de ocol,eu, Rácz Béla – condicar funciar, eu Kiss Ferencz – condicar funciar, eu, Bók Gyõzõ– primoficial, eu, Perényi Viktor – primoficial, eu, Konczwald Dénes – cancelarist,eu, d-na Szálló János – administrator, eu, Vásárhelyi Mariska – diurnist, eu, DálnokyPiroska – diurnist, eu, Rákosy Juliska – diurnist, eu, Szabó Róza – diurnist, eu, RákosyIstván – suboficiant, eu, Pintér Károly – suboficiant, eu, Tamba Péter – suboficiant,jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Dr. SzarkaSándor; s.s. Lukács Lajos; s.s. Rácz Béla; s.s. Kiss Ferencz; s.s. Bók Gyõzõ; s.s. PerényiViktor; s.s. Konczwald Dénes; s.s. d-na Szálló János; s.s Vásárhelyi Mariska; s.s.Dálnoky Piroska; s.s. Rákosy Juliska; s.s. Szabó Róza; s.s. Rákosy István; s.s. PintérKároly; s.s. Tamba Péter.

Dup@ depunerea jur@mântului de fidelitate, dl. }ef al resortului justi]iei i-a salutatpe cei prezen]i }i a plecat.

Procesul-verbal a fost încheiat, aprobat }i semnat.s.s. Szarka Sándor – consilier la Curtea de Apel; s.s. Vásárhelyi Mariska – grefier.Succesiv, la data de 16 mai 1919, orele 13,00, a fost întocmit urm@torul proces-

verbal de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol Beiu}.Au fost prezen]i subsemna]ii:S-a prezentat gardianul Manyi Miklós, care nu a fost prezent în ziua precedent@.

A depus jur@mântul la solicitarea conduc@torului judec@toriei de ocol: „Eu, ManyiMiklós, jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Manyi Miklós.

Procesul-verbal a fost încheiat, aprobat }i semnat.s.s. Dr. Szarka Sándor – consilier la Curtea de Apel; s.s. Vásárhelyi Mariska – grefier.Succesiv, la data de 17 mai 1919, orele 9,30, a fost întocmit urm@torul proces-

verbal de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol Beiu}.Au fost prezen]i subsemna]ii:Se prezint@ judec@torul de ocol Dr. Poyner János, care nu a fost prezent la depunerea

jur@mântului de fidelitate, fiind bolnav. La solicitarea conduc@torului judec@toriei deocol depune urm@torul jur@mânt: „Eu, Poyner János, jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu,de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enielegile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare,con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios.A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Poyner János.

Page 366: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

368

GHEORGHE IANCU

Procesul-verbal a fost încheiat, aprobat }i semnat.s.s. Dr. Szarka Sándor – consilier la Curtea de Apel; s.s. Vásárhelyi Mariska – grefier.Originalul în lb. maghiar@.

267.Nr. 1919.El.IX.I.77.

Domnului Dr. Laz@r Aurel, }eful Resortului justi]iei, Sibiu

Înaintez anexat exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu prilejul depu-nerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol Beiu} aflat@sub jurisdic]ia mea.

Din cadrul personalului judec@toriei de ocol nu au depus jur@mânt judec@torulde ocol Tomáskovics Dezsõ }i executorul Mukenhaupt József, care momentan nu seafl@ în localitate.

Oradea, 21 mai 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. [email protected]~TORIA DE OCOL VA{C~U

268.Nr. 1919.El.IX.I.96.Copie-1919.El.I.A.21.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Va}c@u, la data de 16 mai 1919, orele 15,15. Încl@direa judec@toriei de ocol s-a prezentat Dr. Laz@r Aurel, }eful resortului justi]iei dincadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu }i dup@ ce a ascultat raportul condu-c@torului judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Jakó János, a preluat institu]ia înnumele statului român, l-a transferat pe judec@torul de ocol Jakó János la judec@toriade ocol Salonta numindu-l în calitate de conduc@tor interimar pe judec@torul de ocolDr. Mihali Salvator, în sfâr}it, a primit urm@torul jur@mânt de la judec@torul de ocolJakó János: „Eu, Jakó János jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios RegeluiFerdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordo-nan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunilece-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Dup@ depunerea jur@mântului, d-l ministru a dat instruc]iuni în privin]a întocmiriiulterioare a procesului-verbal }i l-a rugat pe judec@torul de ocol Jakó János s@ definitivezepe cât posibil, cauzele începute de domnia sa care se afl@ în stadiu de finalizare.

De asemenea, a declarat c@ va expedia ulterior din Sibiu, documentele privindtransferarea }i numirea sa la Salonta.

s.s. Dr. Mihali Salvator – judec@tor de ocol; Jakó János – judec@tor de ocol. Copiacoincide cuvânt cu cuvânt cu exemplarul original al procesului-verbal nr. 1919.El.I.21.

Page 367: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

369

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Va}c@u, 18 mai 1919.s.s. Jakó János – conduc@torul judec@toriei de ocol.Originalul în lb. maghiar@.

269.Nr. 1919.El.I.A.24.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Va}c@u, la data de 17 mai 1919, ora 10,00, închestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei deocol, în conformitate cu ordonan]a emis@ de }eful resortului justi]iei – dr. Laz@r Aurel,din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu.

Sunt prezen]i: Reindl József – condicar funciar; Bereczky László – cancelarist;diurni}tii Lukács Elemér }i Nagy Vilma. Dr. Mihali Salvator – conduc@torul judec@torieide ocol le-a comunicat celor prezen]i textul jur@mântului }i le-a solicitat s@-}i exprimepunctul de vedere, respectiv cine depune jur@mântul }i cine refuz@. Întrucât to]i ceiprezen]i s-au ar@tat dispu}i s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, condicarul funciar ReindlJózsef }i cancelaristul Bereczky László au depus jur@mântul de fidelitate urm@tor, în timpce diurni}tii Lukács Elemér }i Nagy Vilma au depus urm@torul leg@mânt: „Jur pe Atot-}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de arespecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de aîndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i ap@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Am citit, am jurat, semnez – s.s. Reindl József – condicar funciar, s.s. BereczkyLászló – cancelarist.

„Declar solemn c@ voi fi credincios regelui Ferdinand I }i Statului român, c@ voirespecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i c@ voi îndeplini cuonoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i voi p@stra secretuloficios. Am citit, am jurat, semnez” – s.s. Nagy Vilma diurnist; s.s. Lukács Elemér diurnist.

s.s. Dr. Mihali Salvator – judec@tor de ocol.Originalul în lb. maghiar@.

270.Nr. 1919.El.XX.J.84.

Proces-verbal,

Întocmit de pre}edintele tribunalului Oradea, la data de 22 mai 1919. Se prezint@de bun@ voie: Berényi József, primoficial la judec@toria de ocol din Va}c@u }i declar@c@ fiind bolnav locuie}te în Szentes, str. Klauzál nr. 18 }i a vrut s@ c@l@toreasc@ laVa}c@u pentru a depune noul jur@mânt de fidelitate, neputând efectua deplasarearoag@ pre}edintele tribunalului s@ primeasc@ jur@mântul s@u de fidelitate.

Pre}edintele îi comunic@ textul jur@mântului, iar el a depus urm@torul jur@mânt:„Eu, Berényi József jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand

Page 368: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

370

GHEORGHE IANCU

I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]eleConsiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-misunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Am citit, am jurat }i semnez: s.s. Berényi József.Am semnat procesul-verbal: s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului; s.s.

Lenkey Árpád – notar.Originalul în lb. maghiar@.

271.Pre}edintele tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX.I.84.

Domnului }ef al resortului justi]iei, Dr. Laz@r Aurel, Sibiu

Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu prilejul depu-nerii jur@mântului de fidelitate a lui Berényi József – primoficial la judec@toria de ocolVa}c@u, care neputând c@l@tori la Va}c@u, s-a prezentat în fa]a mea în vedereadepunerii jur@mântului de fidelitate.

Oradea, 22 mai 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

272.Nr. 1919.El.I.A.29.

Proces-verbal,

Întocmit de conduc@torul judec@toriei de ocol Va}c@u, la data de 26 mai 1919,orele 11,00, în cl@direa judec@toriei de ocol, privind depunerea jur@mântului defidelitate de c@tre diurni}tii Lukács Elemér }i Nagy Vilma.

Întrucât, ordonan]a nr. 131/1919 just. nu prevede un text anume pentru diurni}ti, eisunt obliga]i s@ presteze jur@mântul de fidelitate prev@zut în punctul 4 al ordonan]ei amintite;în cazul în care jur@mântul ar fi în contradic]ie cu convingerile lor religioase, atunci ei suntobliga]i s@ presteze leg@mântul solemn prev@zut de punctul nr. 5 al ordonan]ei amintite;diurni}tii sus-aminti]i declarându-se dispu}i s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, ceea ce s-apetrecut dup@ cum urmeaz@: „Eu, ... jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credinciosRegelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }iordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.Am citit, am jurat }i semnez: s.s. Lukács Elemér; s.s. Nagy Vilma.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat: s.s. Dr. Mihali Salvator – conduc@toruljudec@toriei de ocol.

Originalul în lb. maghiar@.

Page 369: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

371

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

273.Pre}edintele tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX.I.98.

Domnului }ef al resortului justi]iei Sibiu,

Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu prilejuldepunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol Va}c@u.

Oradea, 28 mai 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

274.Nr. 1919.El.IX.I.108.

Domnului }ef al resortului justi]iei Sibiu,

Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu prilejul depuneriijur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}tii judec@toriei de ocol Va}c@u, LukácsElemér }i Nagy Vilma.

Oradea, 12 iunie 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL ALE{D

275.Nr. 1919.El.I.A.61-2.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Ale}d, în data de 17 mai 1919, în chestiuneadepunerii jur@mântului de fidelitate dispus@ de pre}edintele tribunalului Oradea prindispozi]ia nr. 1919.El.IX/I.53.

Sunt prezen]i: Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol, Makai Kálmán,Nagy János }i Dr. Oláh Béla – judec@tori de ocol, Dr. Zverinyi Szilárd – notar, Dr.Herczeg József – stagiar, Lengyel Károly – condicar funciar, Fried Adolf – cancelist,Fülöp Lajos – copist, Salanky István, Szonya Júlia – administratori, Kimpen Flórián,Kolos Rózsi }i Újlaki Margit – diurni}ti, Dubb Adolf – executor judec@toresc, DombiJános, Ambrus Imre }i Baranyi Miklós – subofician]i, Kovács Gyula – gardian.

În continuare, conduc@torul judec@toriei de ocol constat@ c@ primoficialii BéressyGéza }i Kotzó Zoltán nu sunt prezen]i datorit@ faptului c@ sunt bolnavi, de asemenea,lipse}te administratorul Csató Sándor, acesta fiind în concediu de odihn@.

Page 370: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

372

GHEORGHE IANCU

Conduc@torul judec@toriei de ocol a citit personalului judec@toriei de ocol enumeratanterior, anexa intitulat@ „Informare” la dispozi]ia pre}edintelui tribunalului din Oradea,a citit îndeosebi, textul jur@mântului de fidelitate, pe care l-a comunicat fiec@ruia înparte. Dup@ aceea le-a comunicat celor prezen]i c@ a hot@rât ca la orele 11,30 s@ fiedepus jur@mântul de fidelitate }i a cerut fiec@ruia dintre cei prezen]i s@ se prezinte laora fixat@ în vederea prest@rii depunerii jur@mântului.

La ora 11,30 cei enumera]i anterior s-au prezentat în biroul conduc@torului jude-c@toriei de ocol. Conduc@torul judec@toriei de ocol i-a chestionat pe cei prezen]i dac@depun jur@mântul de fidelitate }i care sunt cei care refuz@.

Înainte de a se exprima puncte de vedere, având în vedere faptul c@, în conformitatecu dispozi]ia pre}edintelui tribunalului Oradea, conduc@torul judec@toriei de ocol esteobligat s@ presteze jur@mântul de fidelitate în prezen]a personalului judec@toriei,subsemnatul conduc@tor al judec@toriei de ocol; de asemenea, având în vedere faptulc@, în conformitate cu informa]iile cuprinse în „Informare”, pre}edintele tribunaluluiOradea consider@ drept necesar@ depunerea jur@mântului de fidelitate în urma între-b@rilor pe care le-a adresat dl. ministru al justi]iei, Dr. Laz@r Aurel }i a r@spunsurilorpe care le-a primit, conduc@torul judec@toriei de ocol, Hollmayer Béla a depusurm@torul jur@mânt în fa]a personalului judec@toriei de ocol: „Eu, Hollmayer Béla, jurpe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român,de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }ide a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate}i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am citit, am jurat, semnez. s.s.Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol.

În ceea ce prive}te depunerea sau nu a jur@mântului de fidelitate, judec@torul deocol Makai Kálmán a înaintat o cerere conduc@torului judec@toriei de ocol, adresat@ministrului justi]iei, Dr. Laz@r Aurel, semnat@ de el }i de ceilal]i membri ai judec@torieide ocol, nominal: Makai Kálmán – judec@tor de ocol, Dr. Oláh Béla – judec@tor deocol, Dr. Zverinyi Szilárd – notar, Dr. Herczeg József – stagiar, Lengyel Károly –condicar funciar, Fried Adolf – cancelarist, Fülöp Lajos – copist, Baranyi Miklós –suboficiant, Ambrus Imre – suboficiant, Salanky István – suboficiant, Kolos Rózsi –diurnist, Szonya Júlia – diurnist, Újlaki Margit – diurnist, Dombi János – servitor;cererea prin care solicit@ ca conducerea judec@toriei de ocol s@ amâne primireajur@mântului pân@ la decizia d-lui ministru.

Având în vedere importan]a }i consecin]ele jur@mântului de fidelitate, judec@torulde ocol Nagy János prezint@ urm@toarea expunere:

Din punctul meu de vedere, m@ solidarizez, întru-totul, cu punctul de vedereexprimat }i cu întreb@rile puse de pre}edintele tribunalului Oradea, prezentate îninformarea citat@ înainte de depunerea jur@mântului; iau la cuno}tin]@ r@spunsurileoferite la aceste întreb@ri de dl. ministru al justi]iei, Dr. Laz@r Aurel; dup@ confruntarealor, declar c@ sunt dispus s@ depun jur@mântul de fidelitate solicitat.

Conduc@torul judec@toriei de ocol, pe de o parte având în vedere faptul c@ dolean]eleexpuse în cererea înaintat@ de personalul judec@toriei de ocol se reg@sesc – conform

Page 371: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

373

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

„Inform@rii” }i în cadrul punctului de vedere exprimat de pre}edintele tribunalului Oradea,la care dl. ministru de justi]ie a oferit r@spunsurile necesare, pe de alt@ parte având învedere faptul c@, prin amintita dispozi]ie emis@ de pre}edintele tribunalului din Oradea,el a fost îns@rcinat cu primirea jur@mântului de fidelitate de la to]i angaja]ii judec@torieide ocol, nu ia în considerare solicitarea expus@ în cererea înaintat@ privind amânareadepunerii jur@mântului de fidelitate }i a solicitat din nou celor prezen]i s@-}i expun@ p@rerileprivind depunerea sau nu a jur@mântului de fidelitate.

În urma solicit@rii se declar@ dispu}i s@ depun@ jur@mântul urm@torii: Nagy János– judec@tor de ocol, Lengyel Károly – condicar funciar, Fried Adolf – cancelarist, FülöpLajos – copist, Salanky István – administrator, Szonya Júlia – administrator, KimpenFlórián – diurnist, Újlaky Margit – diurnist, Dombi Adolf – executor judec@toresc, DombiJános }i Baranyi Miklós – subofician]i, Kolos Rózsi – diurnist }i Kovács Gyula – gardian.

Judec@torul de ocol Makai Kálmán, Dr. Oláh Béla – judec@tor de ocol, Dr. ZverinyiSzilárd – notar, Dr. Herczeg József – stagiar }i suboficiantul Ambrus Imre fac nominalurm@toarea declara]ie: „Nu ne pronun]@m în ceea ce prive}te depunerea jur@mântuluide fidelitate pân@ când domnul ministru al justi]iei nu decide în privin]a cererii noastre”.Cei care s-au declarat dispu}i s@ presteze jur@mântul respectiv: Nagy János – judec@torde ocol, Lengyel Károly – condicar funciar, Fried Adolf – cancelarist, Fülöp Lajos –copist, Salanky István – administrator, Szonya Júlia – administrator, Dubb Adolf –executor, Dombi János, Baranyi Miklós – subofician]i }i gardianul Kovács Gyula, auprestat în fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol urm@torul jur@mânt:

„Eu, ... jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }iStatului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consi-liului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am citit, am jurat}i semnez. s.s. Nagy János – judec@tor de ocol; s.s. Lengyel Károly – condicar funciar;s.s. Fried Adolf – cancelarist; s.s. Fülöp Lajos – copist; s.s. Salanky István – adminis-trator; s.s. Szonya Júlia – administrator; s.s. Dubb Adolf – executor; s.s. Dombi János– suboficiant; s.s. Baranyi Miklós – suboficiant; s.s. Kovács Gyula – gardian.

În continuare, diurni}tii Kimpen Flórián, Újlaky Margit }i Kolos Rózsi au depus,nominal, urm@torul leg@mânt: „Eu, ... jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credinciosRegelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele}i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajuteDumnezeu”. Am citi, am jurat }i semnez. s.s. Kimpen Flórián – diurnist; s.s. ÚjlakiMargit – diurnist; s.s. Kolos Rózsi – diurnist.

Cu aceasta procesul-verbal a fost încheiat, cu men]iunea c@ci conduc@torul jude-c@toriei de ocol va primi ulterior jur@mântul de fidelitate de la absen]ii Béressy Géza}i Kotzó Zoltán – primoficiali, respectiv administratorul Csete Sándor.

s.s. Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s Kolos Rózsi – grefier;s.s. Makai Kálmán – judec@tor de ocol; s.s. Dr. Oláh Béla – judec@tor de ocol; s.s. Dr.Zverinyi Szilárd – notar; s.s. Dr. Herczeg József – stagiar; s.s. Ambrus Imre – suboficiant.

Page 372: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

374

GHEORGHE IANCU

Originalul în lb. maghiar@.

276.Excelen]ei Sale

Domnului ministru al justi]iei, Dr. Laz@r Aurel, SibiuDomnule ministru,

Declar@m categoric c@ avem cel mai mare respect fa]@ de statul român, deoarececonform propriilor noastre constat@ri ocupa]ia trupelor române a adus mari serviciiUngariei, totu}i având în vedere faptul c@ apartenen]a acestui teritoriu va fi decis@ doarde hot@rârea definitiv@ a Conferin]ei de Pace }i, prin urmare, locul unde ne desf@}ur@mactivitatea apar]ine de drept Ungariei – momentan – iar noi nu am fost elibera]i deprevederile jur@mântului de fidelitate depus guvernului maghiar iar inclusiv convingereanoastr@ religioas@ ne îndeamn@ ca pân@ la decizia definitiv@ a Conferin]ei de pace sanu ne înc@lc@m jur@mântul; solicit@m, domnule Ministru, s@ binevoi]i a renun]a ladepunerea jur@mântului de fidelitate pân@ la decizia Conferin]ei de pace.

Declar@m solemn c@ pân@ la decizia Conferin]ei de pace ne vom îndeplini activi-tatea cu cea mai mare con}tiinciozitate }i corectitudine }i declar@m c@ respect@m }iîndeplinim deciziile Consiliului Dirigent Român din Sibiu.

Men]ionam, de asemenea, c@ în cazul în care, în pofida obiec]iilor noastre, se vainsista în direc]ia depunerii jur@mântului de fidelitate, pentru a asigura condi]iile detrai familiilor noastre vom fi obliga]i s@ depunem acest jur@mânt.

Ale}d, 17 mai 1919. Cu stim@:s.s. Makai Kálmán – judec@tor de ocol; s.s. Dr. Oláh Béla – judec@tor de ocol;

s.s Dr. Zverinyi Szilárd – notar; s.s. Dr. Herczeg József – stagiar; s.s. Lengyel Károly– condicar funciar; s.s. Fried Adolf – cancelarist; s.s. Fülöp Lajos – adjutant; s.s.Baranyi Miklós – suboficiant; s.s. Ambrus Imre – suboficiant; s.s. Salanky István; s.s.Kolos Rózsi; s.s. Szonya Júlia; s.s. Újlaki Margit; s.s. Dombi János.

Originalul în lb. maghiar@.

277.Nr. 1919.El.I.A.61-3.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Ale}d, la data de 19 mai 1919, în chestiuneadepunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre administratorul Csete Sándor, în urmadispozi]iei nr. 1919.El.IX/I.53, emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea.

Sunt prezen]i:Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol, Kolos Rózsi – grefier, Csete

Sándor – administrator.

Page 373: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

375

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Conduc@torul judec@toriei de ocol a citit în fa]a administratorului Csete Sándor„Informarea” anexat@ la dispozi]ia sus-amintit@ a pre}edintelui tribunalului Oradea}i i-a comunicat îndeosebi, textul jur@mântului de fidelitate.

Conduc@torul judec@toriei de ocol solicit@ administratorului Csete Sándor s@-}iexpun@ punctul de vedere în privin]a depunerii jur@mântului de fidelitate. Csete Sándordeclar@ c@ este dispus s@ presteze jur@mântul. Ca urmare, administratorul Csete Sándora prestat urm@torul jur@mânt: „Eu jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credinciosRegelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }iordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.Am citit, am jurat }i semnez. s.s. Csete Sándor – administrator.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kolos Rózsi – grefier.Originalul în lb. maghiar@.

278.Nr. 1919.El.I.A.61-4.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Ale}d, la data de 21 mai 1919, orele 8,30.Au fost prezen]i subsemna]ii:Conduc@torul judec@toriei de ocol arat@ faptul c@, cu prilejul prezen]ei la Ale}d a

domnului ministru al justi]iei, Dr. Laz@r Aurel, a solicitat domnului ministru o audien]@expres@ }i i-a comunicat solicitarea exprimat@ de judec@torii de ocol Makai Kálmán }iDr. Oláh Béla; notarul Dr. Zverinyi Szilárd; stagiarul Dr. Herczeg József }i suboficiantulAmbrus Imre cu prilejul depunerii jur@mântului de fidelitate.

Conduc@torul judec@toriei de ocol le comunic@ celor prezen]i c@ dup@ ce a fostinformat de solicitarea reclaman]ilor, domnul ministru de justi]ie i-a ar@tat condu-c@torului judec@toriei de ocol c@ cererea este f@r@ obiect }i nu merit@ osteneala de ase ocupa de ea.

La solicitarea expres@ a conduc@torului judec@toriei de ocol, dl. ministru de justi]iea permis ca acesta s@-i convoace pe cei aminti]i pentru data de 20 mai, orele 16,00în vederea depunerii jur@mântului de fidelitate, dat@ care a fost prelungit@ la cerereaconduc@torului judec@toriei de ocol, pân@ la orele 9,00 ale zilei de 21 mai 1919.

În baza permisiunii primite de la dl. ministru de justi]ie, numitul conduc@tor aljudec@toriei de ocol i-a convocat în data de 21 mai orele 9,00, în biroul s@u pe MakaiKálmán, Dr. Oláh Béla, Dr. Zverinyi Szilárd, Dr. Herczeg József }i Ambrus Imre }iîn baza dispozi]iei nr. 1919.El.IX/I.53. emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea, le-a solicitat din nou sus-numi]ilor s@-}i expun@ opiniile în privin]a depuneriijur@mântului de fidelitate.

La aceast@ solicitare, judec@torul de ocol Makai Kálmán, declar@ c@ nu se vapronun]a în privin]a depunerii jur@mântului de fidelitate, pân@ când Consiliul Dirigent

Page 374: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

376

GHEORGHE IANCU

Român din Sibiu nu va r@spunde la întrebarea dac@ în cazul depunerii jur@mântuluiva fi transferat de la Ale}d.

Dr. Oláh Béla – judec@tor de ocol declar@ c@ se va decide doar în cazul în careConsiliul Dirigent Român se va pronun]a în ceea ce prive}te întrebarea dac@ nu vafi cumva mutat în Transilvania, peste trec@toarea Piatra Craiului.

Dr. Zverinyi Szilárd – notar arat@ c@ situa]ia sa familial@ îl oblig@ s@ r@mân@ celpu]in un an în Ale}d }i pân@ când nu va primi un r@spuns lini}titor în acest sens, nupoate s@ se pronun]e în privin]a depunerii jur@mântului de fidelitate.

Dr. Herczeg József – stagiar declar@ c@ nu se pronun]@ în privin]a depuneriijur@mântului de fidelitate pân@ când nu prime}te asigurarea de la Consiliul DirigentRomân c@ nu va fi mutat în Transilvania.

Suboficiantul Ambrus Imre nu face nici un fel de declara]ie.Conduc@torul judec@toriei de ocol i-a informat pe judec@torii de ocol Makai

Kálmán }i Dr. Oláh Béla, notarul Dr. Zverinyi Szilárd, stagiarul Dr. Herczeg József}i suboficiantul Ambrus Imre c@ declara]iile lor sunt considerate ca un refuz aldepunerii jur@mântului de fidelitate }i în urma împuternicirii primite de la dl. ministrude justi]ie le comunic@ c@ sunt demi}i din func]iile ocupate, începând cu ziua de ast@zi.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kolos Rózsi – grefier;

s.s. Ambrus Imre – suboficiant.Ceilal]i au refuzat semnarea procesului-verbal.Judec@torul de ocol Makai Kálmán a motivat refuzul semn@rii procesului-verbal

prin faptul c@, în conformitate cu declara]iile domnului ministru al justi]iei, cu prilejul}edin]ei din Oradea }i pentru acest teritoriu r@mân valabile legile }i deciziile adoptatepân@ la data de 18 octombrie 1918 }i c@ prin cele con]inute de aceste legi }i regula-mente, un func]ionar public î}i poate pierde func]ia numai în urma unei anchetedisciplinare urmat@ de decizia juridic@ a judec@toriei disciplinare, astfel c@ nu ia lacuno}tin]@ declara]ia domnului conduc@tor al judec@toriei de ocol în sensul c@ estedemis din func]ie }i roag@ respectuos ca în virtutea cererii sale, consemnate înprocesul-verbal s@-}i exprime pozi]ia în ceea ce prive}te depunerea jur@mântului defidelitate, doar dup@ cunoa}terea pozi]iei Consiliului Dirigent Român din Sibiu.

Judec@torul de ocol Dr. Oláh Béla, notarul Dr. Zverinyi Szilárd }i stagiarul Dr.Herczeg József nu au semnat ca urmare a motivelor exprimate de judec@torul de ocolMakai Kálmán.

Cu aceasta procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kolos Rózsi – grefier.Originalul în lb. maghiar@.

279.Pre}edintele tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX/I.82.

Page 375: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

377

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Domnului Dr. Laz@r Aurel, }eful resortului justi]iei Sibiu

Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu prilejul depuneriijur@mântului de fidelitate de c@tre administratorul de la judec@toria de ocol Ale}d, CseteSándor.

Oradea, 22 mai 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

280.Nr. 1919.El.IX.J.102.

Proces-verbal

Întocmit la judec@toria de ocol Ale}d, în chestiunea depunerii jur@mântului defidelitate, la data de 25 mai 1919, a diurni}tilor judec@toriei de ocol Ale}d, în urmadispozi]iei nr. 1919.El.IX/I.75, emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea.

Sunt prezen]i:Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol, Kimpen Flórián, Újlaki

Margit }i Kolos Rózsi – diurni}ti.Conduc@torul judec@toriei de ocol le comunic@ celor prezen]i prevederile dispozi]iei

mai sus amintite a pre}edintelui tribunalului Oradea.Întrucât ordonan]a nr. 131-1919 just. nu prevedea un leg@mânt aparte pentru

diurni}ti si prevede depunerea jur@mântului de fidelitate – de la punctul 4 al ordonan]ei –pentru to]i angaja]ii sau în cazul în care jur@mântul contravine convingerilor lor religioase,depunerea leg@mântului solemn, consemnat la punctul 5; a devenit obligatoriu }i pentrudiurni}ti depunerea jur@mântului. Ei s-au ar@tat dispu}i în acest sens }i au depus urm@-torul jur@mânt: „Eu, Kimpen Flórián, Újlaki Margit, Kolos Rózsi jur pe Atot}tiutorulDumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cusfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cuonoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretuloficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am citit, am jurat }i semnez. s.s. Kimpen Flórián– diurnist; s.s. Újlaki Margit – diurnist; s.s. Kolos Rózsi – diurnist.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kolos Rózsi – grefier.Originalul în lb. maghiar@.

281.Pre}edintele tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX/I.102.

Domnului ministru al justi]iei Sibiu

Page 376: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

378

GHEORGHE IANCU

Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu prilejul depuneriijur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}tii judec@toriei de ocol Ale}d.

Oradea, 28 mai 1919.s.s. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

282.Nr. 1919.El.I.A.61-13.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Ale}d, la data de 3 iunie 1919, orele 14,00, închestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre primoficialul Kotzó Zoltán.

Sunt prezen]i: Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol, Kolos Rózsi– grefier, Kotzó Zoltán – primoficial.

În fa]a subsemnatului, conduc@tor al judec@toriei de ocol, s-a prezentat primoficialulKotzó Zoltán, aflat în concediu medical la Oradea }i }i-a exprimat dorin]a de a depunejur@mântul de fidelitate, prev@zut de ordonan]a }efului resortului justi]iei din cadrulConsiliului Dirigent Român din Sibiu.

Subsemnatul conduc@tor al judec@toriei de ocol i-a comunicat petentului dispozi]iiledeciziei nr. 1919.El.IX/I.53 }i ale anexei acesteia, emise de pre}edintele tribunalului dinOradea.

Dup@ aceea, conduc@torul judec@toriei de ocol i-a solicitat numitului primoficials@-}i exprime punctul de vedere }i anume dac@ depune jur@mântul de fidelitate saurefuz@, solicitare la care primoficialul Kotzó Zoltán s-a declarat de acord cu depunereajur@mântului }i a prestat, în fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol urm@torul jur@mânt:„Eu, Kotzó Zoltán jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui FerdinandI }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]eleConsiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunilece-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Amcitit, am jurat }i semnez. s.s. Kotzó Zoltán – primoficial.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Hollmayer Béla – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Kolos Rózsi – grefier.Originalul în lb. maghiar@.

283.Pre}edintele tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX/I.125.

Domnului }ef al resortului justi]iei Sibiu

Cu privire la ordonan]a nr. 2328/1919 prez.just., raportez:

Page 377: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

379

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Conduc@torul judec@toriei de ocol Ale}d, cu prilejul depunerii jur@mântului defidelitate la data de 17 mai 1919 [al c@rui proces-verbal nr. 1919.El.IX/I.81, l-amînaintat] a repetat la data de 21 mai 1919 procedura de depunere a jur@mântului cucei care au refuzat la 17 mai 1919 }i anume cu judec@torii de ocol Makai Kálmán }iDr. Oláh Béla, notarul Dr. Zverinyi Szilárd, stagiarul Dr. Herczeg József }i suboficiantulAmbrus Imre. Înaintez procesul-verbal, în exemplar original, întocmit cu aceast@ ocazie,cu rug@mintea de a decide în privin]a solicit@rilor expuse în acest proces-verbal, iarhot@rârile s@ îmi fie comunicate.

Având în vedere }i al doilea refuz de a depune jur@mântul de fidelitate, amrenun]at la inten]ia de a-i mai convoca înc@ o dat@ în acest sens }i rog s@ binevoi]ia-mi trimite instruc]iunile dumneavoastr@.

Men]ionez c@ trimiterea procesului-verbal a întârziat datorit@ faptului c@ din motivede lipsuri procesul-verbal a trebuit sa fie retrimis conduc@torului judec@toriei de ocol,spre completare.

Oradea, 9 iunie 1919.s.s. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

284.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX/I.122.

Domnului }ef al resortului justi]iei Sibiu

Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu prilejul depuneriijur@mântului de fidelitate de c@tre primoficialul de la judec@toria de ocol Ale}d, Kotzó Zoltán.

Oradea, 12 iunie 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL BERETTYÓÚJFALU [Azi localitate în Ungaria]

285.Proces-verbal

Întocmit la judec@toria de ocol Berettyóújfalu, în data de 17 mai 1919, în chestiuneadepunerii jur@mântului de fidelitate dispus@ de pre}edintele tribunalului Oradea, prindispozi]ia nr. 1919.El.IX/I.53.

Au fost prezen]i: Fényes Ákos – consilier la Curtea de Apel, conduc@torul judec@-toriei de ocol, Nyisztor Albert – judec@tor de ocol, Móricz István – judec@tor de ocol,Papp Gyula – condicar funciar, Fiala Gyula – cancelarist, Doró Sándor – cancelarist,Ambrus István – copist, Bagossy Sándor – copist, Pemlényi Imre – copist, d-na BreverAndrás – diurnist, Nedeczky Aladár – executor judec@toresc }i diurnist, Berthoty

Page 378: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

380

GHEORGHE IANCU

Károly – diurnist, Tóth Mihály – diurnist, Bocska Sándor – suboficiant, Tihasz Mihály– suboficiant.

Nu au fost prezen]i: notarul Busy Béla, care nu a putut fi în}tiin]at datorit@ situa]ieimilitare, copistul Laksz Béla }i suboficiantul Veress János, ace}tia fiind prizonieri de r@zboi.

Conduc@torul judec@toriei de ocol a f@cut cunoscut celor prezen]i informareaanexat@ dispozi]iei pre}edintelui tribunalului Oradea }i a citit textul jur@mântului defidelitate. Având în vedere faptul c@ apartenen]a acestui teritoriu poate fi decis@ exclusivde c@tre Conferin]a de Pace, el nu este dispus s@ depun@ jur@mântul de fidelitate pân@când hot@rârea Conferin]ei de Pace nu este dat@ publicit@]ii, dar este dispus s@-}iîndeplineasc@ în continuare, în mod con}tiincios, activitatea sa de judec@tor. Dup@aceea, în conformitate cu prevederile dispozi]iei, l-a solicitat pe judec@torul de ocolNyisztor Albert – ca decan de vârst@ – s@ conduc@ }edin]a în locul s@u.

Întrucât, accentuând faptul c@ nu avem motive de a pune la îndoial@ corectitudineaafirma]iilor }efului resortului justi]iei, Dr. Laz@r Aurel, suntem nevoi]i s@ constat@m c@nu exist@ un text elaborat de Conferin]a de Pace care s@ adevereasc@ declara]iadomnului ministru, potrivit c@ruia „apartenen]a jude]elor Oradea }i Bihor la Româniaeste de mult decis@ de Conferin]a de pace”, astfel c@ noi suntem obliga]i s@ respect@msitua]ia juridic@ existent@ înainte de Conferin]a de Pace }i în calitatea noastr@ de cet@]enimaghiari, care am depus jur@mânt de fidelitate fa]@ de statul maghiar, nu putem s@prejudiciem acest jur@mânt prin prestarea unui jur@mânt de fidelitate fa]@ de un statstr@in; de prevederile acestui jur@mânt putem fi elibera]i doar de Conferin]a de Pace.

În contradic]ie cu caracterul urgent al acestei chestiuni, subliniat de dl. ministru,se afl@ acea dispozi]ie a domnului ministru, potrivit c@reia r@mân valabile legisla]ia,ordonan]ele }i dispozi]iile adoptate pân@ la data de 18 octombrie 1918, astfel c@ noiconsider@m drept f@r@ obiect prestarea unui nou jur@mânt, mai ales în virtuteajur@mântului depus fa]@ de statul maghiar suntem obliga]i s@ respect@m întocmaiaceast@ legisla]ie }i s@ ne îndeplinim datoria. În primul rând, judec@torul de ocolNyisztor Albert a adresat întrebarea asisten]ei dac@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântulde fidelitate sau nu. Dup@ o discu]ie îndelungat@, to]i cei prezen]i, inclusiv condu-c@torul judec@toriei de ocol au f@cut urm@toarea declara]ie: „Personalul judec@torieide ocol din Berettyóújfalu este nevoit s@ adopte pozi]ia juridic@, potrivit c@reia, pede o parte depunerea jur@mântului de fidelitate fa]@ de Regele României Mari }i fa]@de Constitu]ia român@ este prematur@, iar pe de alt@ parte, caracterul urgent alsolicit@rii nu este sus]inut de motive întemeiate.

Cu aceasta, procesul-verbal a fost citit }i semnat, întocmit în 2 exemplare originale.s.s. Fényes Ákos – consilier la Curtea de Apel, conduc@torul judec@toriei de ocol;

s.s. Nyisztor Albert – judec@tor de ocol; s.s. Pemlényi Imre – grefier; s.s. Móricz István– judec@tor de ocol; s.s. Papp Gyula – condicar funciar; s.s. Fiala Gyula – cancelarist;s.s. Doró Sándor – cancelarist; s.s. Ambrus István – copist; s.s. Bagossy Sándor –copist; s.s. Pemlényi Imre – copist; s.s. d-na Brever András – diurnist; s.s. NedeczkyAladár – executor judec@toresc }i diurnist; s.s. Berthoty Károly – diurnist; s.s. TóthMihály – diurnist; s.s. Bocska Sándor – suboficiant; s.s. Tihasz Mihály – suboficiant.

Originalul în lb. maghiar@.

Page 379: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

381

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

286.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX.I.80.

Domnului Dr. Laz@r Aurel, }eful resortului justi]iei Sibiu

Înaintez anexat exemplarul original al procesului-verbal întocmit în chestiunea depu-nerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol Berettyóújfalu.

Potrivit procesului-verbal, f@r@ a ne referi la persoanele absente, respectiv notarulBusay Béla, copistul Luksz Béla }i suboficiantul Veres János, nimeni nu a depusjur@mântul de fidelitate.

Oradea, 22 mai 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

287.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX/I.104.

Urgent – Confiden]ialDomnului }ef al resortului justi]iei, Sibiu

A}a cum reiese din rapoartele mele nr. 1919.El.IX/I.80 }i 100, din cadrul personaluluijudec@toriilor de ocol Berettyóújfalu }i S@cuieni – cu excep]ia unui bolnav }i a altor 3absen]i, care înc@ nu s-au pronun]at – nimeni nu a depus jur@mântul de fidelitate.

În virtutea dispozi]iei nr. ord. 131/1919.just., pe care am primit-o în data de 21 maia.c., ar trebui s@ iau m@suri în vederea demiterii personalului celor dou@ judec@torii,ca }i în ceea ce prive}te înlocuirea lor.

Rezolvarea problemei înlocuirii celor demi}i – fiind în discu]ie personalul a dou@judec@torii de ocol – este în sine o problem@ dificil@.

Rezolvarea, deocamdat@ în privin]a personalului judec@toresc, o v@d posibil@doar în condi]iile în care, în vederea rezolv@rii chestiunilor urgente, tribunalul ardecide trimiterea la ambele judec@torii de ocol a câte 2 judec@tori de ocol, pentru operioad@ de timp nedeterminat@ (1871, legea XXXI, p.3), dintre care cel în vârst@ar prelua }i conducerea judec@toriei de ocol respective.

Având în vedere num@rul mare de procese aflate pe rol, consider c@ numai unjudec@tor de ocol nu ar fi de ajuns.

Dintre judec@torii de ocol, de care ne-am putea dispensa, eu m-am gândit lajudec@torul de ocol Jakó János care fusese mutat la Salonta Mare }i la judec@torulde ocol Fehér Ödön de la judec@toria de ocol Marghita, primul urmând s@ preia

Page 380: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

382

GHEORGHE IANCU

conducerea judec@toriei de ocol din Berettyóújfalu, iar cel al doilea, conducereajudec@toriei de ocol S@cuieni.

I-a} alege pe ace}ti judec@tori deoarece, împreun@ cu ei, la judec@toriile de ocolVa}c@u }i Marghita, ar fi câte 3 judec@tori de ocol, care au depus jur@mântul defidelitate }i, prin urmare, dup@ plecarea lor ar r@mâne la fiecare judec@torie câte doijudec@tori de ocol; în schimb, la celelalte judec@torii de ocol – cu excep]ia celei dela Teaca }i în prezent se afl@ câte doi judec@tori, în unele cazuri doar unul, astfel c@nu m@ pot gândi s@ transfer pe cineva de la aceste judec@torii de ocol.

În ceea ce prive}te judec@torii de ocol care ar mai trebui transfera]i, a} putea lua înconsiderare doar pe judec@torul de ocol Horváth Miklós de la judec@toria de ocol Teaca,în aceast@ direc]ie am ini]iat contacte }i în cadrul judec@toriilor de ocol din Oradea. Avândmai multe discu]ii pe aceast@ tem@ am constatat c@ doar judec@torul de ocol Dr. SzabóGéza, transferat de la judec@toria de ocol {ercaia, }i repartizat temporar la judec@toriade ocol Oradea s-a ar@tat dispus s@ accepte transferul la judec@toria de ocol S@cuieni,în schimb ceilal]i judec@tori de ocol s-au ar@tat deci}i s@ renun]e la func]iile lor, în cazulîn care ar fi transfera]i la judec@toriile de ocol Berettyóújfalu sau S@cuieni. În afar@ deargumentele de natur@ familial@ care au fost aduse în discu]ie, fie pe baza unor informa]iir@spândite tenden]ios, fie pe baza unor minciuni, s-a r@spândit zvonul c@ cei care vorîndr@zni s@ pun@ piciorul în cele dou@ judec@torii de ocol, în vederea înlocuirii personaluluicare a refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate, vor fi împu}ca]i, b@tu]i, scuipa]i saucel pu]in boicota]i }i nu vor primi de la nimeni nici locuin]@, nici alimente. O astfel destare angoas@ a cuprins judec@torii din Oradea, încât în principal, datorit@ acestui motivnu au curajul de a accepta transferul, ci mai degrab@ sunt dispu}i s@-}i dea demisia decâts@ se întâmple a}a ceva.

În ceea ce prive}te punctul de vedere în aceast@ chestiune al judec@torilor de ocolJakó János, Fehér Ödön }i Horváth Miklós, la care m-am gândit pentru transfer, nupot spune nimic deoarece înc@ nu m-am interesat în acest sens.

În aceast@ situa]ie, înainte de a decide în privin]a transferurilor, am consideratde cuviin]@ s@ aduc la cuno}tin]a domnului }ef al resortului justi]iei aceasta situa]ie}i voi dispune în urma instruc]iunilor – pe care le solicit în mod urgent – primite dela domnul }ef al resortului justi]iei. Prin urmare, v@ rog s@ binevoi]i a m@ informa câtmai curând posibil dac@, f@r@ a lua în considerare eventualele demisii etc., s@ iaum@suri în acest sens în fa]a tribunalului c@ruia îi apar]ine acest prerogativ (legea XXXI,1871, punctul 3) sau în cazul în care r@spunsul este negativ, ce m@suri s@ întreprindemîn vederea rezolv@rii situa]iei celor dou@ judec@torii de ocol?

Men]ionez c@, a}a cum reiese din procesele-verbale întocmite, în pofida refuzuluide a presta jur@mântul de fidelitate, personalul celor dou@ judec@torii de ocol paredispus a-}i continua activitatea.

În ceea ce prive}te problema transferului personalului auxiliar }i a func]ionarilorunor judec@torii de ocol în vederea înlocuirii aceluia}i personal de la cele dou@judec@torii de ocol, trebuie s@ ar@t faptul c@, pe o parte este o problem@ care poatefi rezolvat@ mai u}or decât înlocuirea corpului de magistra]i, deoarece nu trebuie s@

Page 381: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

383

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

ne a}tept@m la o demisie a personalului auxiliar, pe de alt@ parte îns@, este poate oproblem@ chiar mai dificil de rezolvat decât cea a magistra]ilor, deoarece acest personalse g@se}te într-un num@r mic la celelalte judec@torii de ocol, care ar resim]i seriosabsen]a lor în urma transferurilor. Cu toate acestea, rezolvarea problemei personaluluiauxiliar nu ar întâmpina greut@]i insurmontabile, astfel c@ s-ar putea alege personalîn vederea înlocuirii celor demi}i, de la mai multe judec@torii de ocol.

În m@sura în care domnul }ef al resortului justi]iei ar alege aceast@ variant@, reamin-tesc c@ potrivit alineatului 1 punctul 71 al ordonan]ei nr. 4291/1891 I.M.E., care esteîn vigoare, transferul func]ionarilor }i a personalului auxiliar la alte re}edin]e în urmasuspend@rii dreptului pre}edintelui Cur]ii de Apel, apar]ine nemijlocit prerogativelordomnului }ef al resortului justi]iei.

Întrucât momentan nu pot face propuneri în acest sens, ca urmare a urgen]eiacestei probleme, rog pe domnul }ef al resortului justi]iei, în cazul în care ar alegevarianta înlocuirii personalului auxiliar }i al func]ionarilor demi}i prin transferul acestuipersonal de la alte judec@torii de ocol, s@ binevoiasc@ a m@ împuternici, în vederearezolv@rii acestei chestiuni }i a alegerii celor care urmeaz@ a fi transfera]i.

Men]ionez, de asemenea, ca o posibil@ solu]ie, faptul c@ nu ar putea fi obligatpersonalul auxiliar al celor dou@ judec@torii de ocol, în pofida refuzului de a depunejur@mântul de a-}i continua activitatea, dat fiind faptul c@ personalul auxiliar nu adepus jur@mânt înainte? În acest caz ar fi vorba doar de rezolvarea problemei corpuluide magistra]i, pe care am prezentat-o anterior.

În sfâr}it, raportez domnului }ef al resortului justi]iei, înainte de a primi dispozi]iiîn urma raportului meu, c@ momentan neputând l@sa judec@toriile de ocol f@r@ personal,nu am luat m@suri în privin]a demiterii celor care au refuzat depunerea jur@mântului}i a}tept }i în aceast@ privin]@ dispozi]ia domnului }ef al resortului justi]iei.

Oradea, 27 mai 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. [email protected]~TORIA DE OCOL CEICA

288.Nr. 1919.El.I.A.19.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Ceica, în data de 17 mai 1919, orele 15,00.În biroul oficial al conduc@torului de ocol s-au prezentat dl. Dr. Laz@r Aurel, în

calitate de }ef al resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu,înso]it de judec@torul de ocol Rezey Gusztáv, avocatul Dr. Iacob Ioan – locuitori dinCeica – }i de preotul din Forosig, Sztanka József }i declar@ c@ preia, din îns@rcinareaConsiliului Dirigent judec@toria de ocol Ceica.

În urma faptului c@, conduc@torul judec@toriei de ocol, Gavallér Lajos, a refuzatdepunerea jur@mântului de fidelitate, a fost primit jur@mântul de fidelitate al judec@toruluide ocol Rezey Gusztáv, dup@ cum urmeaz@: „Eu, Rezey Gusztáv, jur pe Atot}tiutorul

Page 382: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

384

GHEORGHE IANCU

Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cusfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cuonoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretuloficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Rezey Gusztáv – judec@tor la judec@toria de ocol.

Dl. }ef al resortului justi]iei l-a îns@rcinat pe judec@torul de ocol Rezey Gusztáv cupreluarea conducerii judec@toriei de ocol, a cl@dirii închisorii, respectiv a inventarelor}i a declarat c@ va lua m@suri în privin]a eliber@rii din func]ie a judec@torului de ocolGavallér Lajos.

Procesul-verbal a fost citit, încheiat }i semnat, cu men]iunea c@ depunerea jur@mân-tului de credin]@ a fost consemnat@ }i în documentul de numire în func]ie al acestuia.

s.s. Gavallér Lajos – judec@tor de ocol; s.s. Resch Sándor – grefier.Originalul în lb. maghiar@.

289.Nr. 1919.El.I.A.21.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Ceica, în data de 19 mai 1919, orele 9,00, în ches-tiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol,jur@mântul prescris de ordonan]a emis@ de Resortul Justi]iei din cadrul ConsiliuluiDirigent Român din Sibiu.

Au fost prezen]i:Rezey Gusztáv – conduc@torul judec@toriei de ocol, Paizs Árpád – grefier, Moldován

Pál – condicar funciar, Szedlacsek József – cancelarist, Kulcsár Sándor – cancelarist,Resch Sándor – cancelarist, Puskás János – suboficiant, Dobi Sándor – suboficiant.

În primul rând, conduc@torul judec@toriei de ocol constat@ c@ sunt prezen]i condicarulfunciar Moldován Pál, cancelari}tii Szedlacsek József, Kulcsár Sándor, Resch Sándor,subofician]ii Puskás János }i Dobi Sándor, în timp ce executorul judec@toresc Szabó Jenõabsenteaz@, el se afl@ într-un loc necunoscut, dup@ ce a fost arestat de jandarmeria român@}i, chipurile, transportat la Oradea.

Conduc@torul judec@toriei de ocol face cunoscut textul jur@mântului prezentat înanexa intitulat@ „Informare” a dispozi]iei nr. 1919.El.IX.I.53, emis@ de pre}edinteletribunalului Oradea }i le solicit@ s@-}i expun@ punctele de vedere, în sensul c@ cinedore}te s@ depun@ jur@mântul de fidelitate }i cine refuz@.

În continuare, în condi]iile în care conduc@torul judec@toriei de ocol st@pâne}tepe deplin limba român@, condicarul funciar Moldován Pál }i suboficiantul PuskásJános au depus urm@torul jur@mânt: „Eu jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a ficredincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii}i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@}i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-miajute Dumnezeu”. Am citit, am depus jur@mântul }i semnez. s.s. Paul Moldovan –condicar funciar; s.s. Ioan Pu}ca} – suboficiant.

Page 383: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

385

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

În continuare, Szedlacsek József, Kulcsár Sándor }i Resch Sándor – cancelari}ti,respectiv suboficiantul Dobi Sándor au depus urm@torul jur@mânt: „Eu jur pe Atot-}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de arespecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i dea îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }ia p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am citit, am depus jur@mântul}i semnez. s.s. Szedlacsek József – cancelarist; s.s. Kulcsár Sándor – cancelarist; s.s.Resch Sándor – cancelarist; s.s. Dobi Sándor – suboficiant.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Rezey Gusztáv – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Paizs Árpád – grefier.Originalul în lb. maghiar@.

290.Nr. 1919.El.I.A.22.

Proces-verbal,

Întocmit la judec@toria de ocol Ceica, în data de 19 mai 1919, orele 10,00, dec@tre conduc@torul judec@toriei de ocol Ceica, cu ocazia depunerii jur@mântului defidelitate de c@tre diurni}tii judec@toriei de ocol, în conformitate cu ordonan]a emis@de }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu.

Au fost prezen]i:Rezey Gusztáv – conduc@torul judec@toriei de ocol, Kulcsár Sándor – grefier,

diurni}tii Paizs Árpád }i Gaál László.În primul rând, conduc@torul judec@toriei de ocol constat@ c@ diurni}tii Paizs

Árpád }i Gaál László sunt prezen]i.În continuare, conduc@torul judec@toriei de ocol le face cunoscut textul jur@mântului

cuprins în anexa intitulat@ „Informare” la dispozi]ia nr. 1919.El.IX.I.53, emis@ de pre}e-dintele tribunalului Oradea }i îl chestioneaz@ nominal dac@ sunt dispu}i sau nu s@ depun@jur@mântul de fidelitate.

Atât diurnistul Paizs Árpád cât }i Gaál László au declarat c@ au luat la cuno}tin]@ textuljur@mântului }i c@ sunt dispu}i s@ presteze jur@mântul de fidelitate, pe care l-au depusdup@ cum urmeaz@: „Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui FerdinandI }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]eleConsiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am citit,am depus jur@mântul }i semnez. s.s. Paizs Árpád – diurnist; s.s. Gaál László – diurnist.

Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Rezey Gusztáv – judec@tor de ocol; s.s. Kulcsár Sándor – grefier.Originalul în lb. maghiar@.

291.Pre}edintele Tribunalului Oradea

Page 384: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

386

GHEORGHE IANCU

Nr. 1919.El.IX.I.90.

Domnului }ef al Resortului Justi]iei Sibiu

Înaintez anexat, 3 exemplare originale ale proceselor-verbale întocmite cu prilejuldepunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol Ceica.

Unul din procesele-verbale con]ine }i m@sura indicat@ de domnul ministru de justi]ieîn sensul c@ judec@torul de ocol Gavallér Lajos, care nu a dorit s@ depun@ jur@mântulde fidelitate a fost înlocuit la conducerea judec@toriei de ocol de judec@torul de ocolRezey Gusztáv. Rog ca domnul ministru s@ binevoiasc@ a-mi trimite dispozi]ia referitoarela aceast@ înlocuire.

În afara judec@torului de ocol Gavallér Lajos, jur@mântul nu a mai fost depus dec@tre executorul judec@toresc Szabó Jenõ, care se afl@ într-o localitate necunoscut@.

Oradea, 24 mai 1919.s.s. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

292.Nr. 1919.El.I.A.25.

Proces-verbal

Întocmit la judec@toria de ocol Ceica, în data de 27 mai 1919, în chestiunea depuneriijur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}tii judec@toriei de ocol, în conformitate cuprevederile ordonan]ei emis@ de }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului DirigentRomân din Sibiu.

Au fost prezen]i:Rezey Gusztáv – judec@tor de ocol, Szedlacsek József – grefier, Gaál László – diurnist.Întrucât ordonan]a nr. 131/1919 nu prevede un leg@mânt anume pentru diurni}ti,

a devenit obligatorie depunerea jur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}ti.În primul rând, conduc@torul judec@toriei de ocol constat@ c@ dintre diurni}tii

convoca]i doar Gaál László a fost prezent. A mai constatat c@ diurnistul Paizs Árpádnu a fost convocat, deoarece numitul diurnist a plecat în data de 22 mai pentru dou@zile în concediu cu aprobarea conduc@torului judec@toriei de ocol }i înc@ nu s-a întors.

Diurnistului Gaál László i s-a comunicat textul jur@mântului prev@zut în anexaintitulat@ „Informare” a dispozi]iei nr. 1919.El.IX.I.75, emis@ de pre}edintele tribunaluluiOradea.

Numitul diurnist a declarat c@ este dispus s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, ceeace s-a petrecut în felul urm@tor: „Eu, Gaál László, jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, dea fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@}i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-miajute Dumnezeu”. Am citit, am depus jur@mântul }i semnez. s.s. Gaál László – diurnist.

Page 385: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

387

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

s.s. Rezey Gusztáv – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Szedlacsek József – grefier.Originalul în lb. maghiar@.

293.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX.I.107.

Domnului }ef al resortului justi]iei Sibiu

Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit la judec@toriade ocol Ceica, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre diurnistulGaál László.

Oradea, 12 iunie 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL RURAL~ ORADEA

294.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX/I.70.

{efului Resortului de Justi]ie, Dr. Laz@r Aurel, Sibiu

Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depuneriijur@mântului de fidelitate de c@tre Harstein Ignác, expert estimator la judec@toria de ocolrural@ Oradea.

Oradea, 19 mai 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. [email protected].

Proces-verbal

Întocmit de c@tre pre}edintele tribunalului, la Oradea, în data de 19 mai 1919, orele 9,45.S-a prezentat de bun@ voie Harstein Ignác, estimator expert la judec@toria de ocol rural@

din Oradea }i declar@ c@ s-a prezentat în vederea depunerii jur@mântului de fidelitate.Dup@ ce i s-a adus la cuno}tin]@ textul jur@mântului de fidelitate, el s-a ar@tat

dispus s@-l depun@ }i l-a }i depus dup@ cum urmeaz@: „Eu, Harstein Ignác, jur peAtot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, dea respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i dea îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }ia p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am semnat procesul-verbal.

Page 386: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

388

GHEORGHE IANCU

s.s. Harstein Ignác – estimator; s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului;s.s. Bolca} Ágoston – notar.

Originalul în lb. maghiar@.

296.Proces-verbal,

Întocmit de pre}edintele tribunalului din Oradea, la Oradea, în data de 19 mai1919, orele 11,45.

S-a prezentat de bun@ voie suboficiantul Argyulán János de la judec@toria de ocolrural@ Oradea }i arat@ c@ s-a prezentat în vederea depunerii jur@mântului de fidelitate.

Dup@ ce i-am f@cut cunoscut textul jur@mântului, s-a ar@tat dispus s@-l depun@, dup@cum urmeaz@: „Eu, Argyulán János, jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credinciosRegelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }iordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

S-a citit, am depus acest jur@mânt }i semnez.Am semnat procesul-verbal.s.s. Argyulán János – suboficiant; s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului;

s.s. Bolca} Augustin – notar.Originalul în lb. maghiar@.

297.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX/I.71.

Dr. Aurel Laz@r – }eful Resortului de Justi]ie, Sibiu

Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depu-nerii jur@mântului de fidelitate de c@tre suboficiantul Argyulán János de la judec@toriade ocol rural@ Oradea.

Oradea, 19 mai 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

298.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX/I.1-74.

{efului Resortului de Justi]ie, Dr. Laz@r Aurel, Sibiu

Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depuneriijur@mântului de fidelitate de c@tre Pál Aladár, notar la judec@toria de ocol urban@ Oradea.

Oradea, 22 mai 1919.

Page 387: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

389

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL URBAN~ ORADEA

299.Nr. 1919.El.IX.J.74.

Proces-verbal

Întocmit la Oradea, în data de 20 mai 1919, de c@tre pre}edintele tribunalului.Se prezint@ de bun@ voie Pál Aladár, notar la judec@toria de ocol urban@ Oradea

}i arat@ disponibilitatea sa de a depune jur@mântul de fidelitate.Dup@ ce i se face cunoscut textul jur@mântului, îl depune dup@ cum urmeaz@:

„Eu, Pál Aladár, jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui FerdinandI }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]eleConsiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunilece-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

S-a citit, am depus acest jur@mânt }i am semnat.s.s. Pál Aladár – notar la judec@toria de ocol urban@ Oradea.Am semnat procesul-verbal.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului; s.s. Lenkey Árpád – notar la

tribunalul Oradea.Originalul în lb. maghiar@.

300.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX/I.83.

{efului Resortului de Justi]ie, Dr. Laz@r Aurel, Sibiu

Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu ocazia depuneriijur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}tii Szabó Erzsébet, Ponorán Lukács, v@duvad-na Megyery János }i Morgos Erzsébet.

Oradea, 22 mai 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

301.Proces-verbal

Întocmit de pre}edintele tribunalului, la Oradea, în data de 22 mai 1919.Având în vedere faptul c@ punctele 4 }i 5 din cadrul ordonan]ei nr. 131/1919 just.,

emis@ de }eful Resortului de Justi]ie, solicit@ depunerea – f@r@ excep]ie – a jur@mântuluide fidelitate sau a declara]iei solemne de c@tre to]i magistra]ii }i, având în vedere faptul

Page 388: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

390

GHEORGHE IANCU

ca în aceast@ ordonan]@ nu exist@ un text anume pentru a}a-numitul „leg@mânt diurnist”,se cuvine ca to]i diurni}tii care au depus un asemenea leg@mânt s@ presteze jur@mântulde fidelitate prev@zut de ordonan]a sus-numit@.

Ca urmare, pre}edintele i-a convocat pe diurni}tii de la tribunalul Oradea }i judec@-toriile de ocol rural@ }i urban@, care înc@ nu au depus jur@mântul; s-au prezentat notariiSzabó Erzsébet, Ponorán Lukács, v@duva Megyery János }i Morgos Erzsébet, care dup@ce li s-a comunicat textul jur@mântului, s-au ar@tat dispu}i s@ presteze jur@mântul defidelitate, care a fost primit de la subsemna]ii de c@tre pre}edintele tribunalului, dup@cum urmeaz@: „Eu /aici fiecare }i-a rostit numele/ jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de afi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii}i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@}i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-miajute Dumnezeu”.

S-a citit, am depus acest jur@mânt de fidelitate }i am semnat.s.s. Szabó Erzsébet; s.s. Ponorán Lukács; s.s. Morgos Erzsébet; s.s. v@duva d-na

Megyery János.Am semnat procesul-verbal cu men]iunea c@ diurnista Csepreghy Anna nu s-a

putut prezenta deoarece este [email protected]. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului; s.s. Lenkey Árpád – notar.Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL MARGHITA

302.Nr. 1919.El.I.E.11.

Proces-verbal

Întocmit la Marghita, în data de 20 mai 1919, orele 10,00, de c@tre conduc@toruljudec@toriei de ocol Marghita, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@trepersonalul judec@toriei de ocol, ca urmare a ordonan]ei emise de Dr. Laz@r Aurel, }efulresortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent }i a dispozi]iei nr. 1919.El.IX.J.53,emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea.

Conduc@torul judec@toriei de ocol constat@ c@ sunt prezen]i to]i membrii perso-nalului judec@toriei de ocol, nominal: Hraball Ottó, Fehér Ödön }i Dr. Petrass Lajos –judec@tor de ocol, Bojár András – notar, Nagy Sándor – condicar funciar, Szeitz Benõ– primoficial, Klazsik Zoltán, Lipcsey István }i Mihalovits István – cancelari}ti, LepacsekJános – adjutant, Bod Ilona, Török Irén, Szotak Margit – diurni}ti, Farkas István, MagyarJános – subofician]i, Bódizs Imre – gardian, Csery Emil – executor judec@toresc }i PappFerencz – translator autorizat de limba român@.

Dup@ ce conduc@torul judec@toriei de ocol a adus la cuno}tin]a fiec@ruia textuljur@mântului, i-a chestionat dac@ sunt dispu}i s@ presteze jur@mântul de fidelitate }i caredintre chestiona]i refuz@. S-au ar@tat dispu}i s@ presteze jur@mântul urm@torii: HraballOttó, Fehér Ödön }i Dr. Petrass Lajos – judec@tori de ocol, Bojár András – notar, Nagy

Page 389: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

391

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Sándor – condicar funciar, Szeitz Benõ – primoficial, Klazsik Zoltán, Lipcsey István,Mihalovics István – cancelari}ti, Lepacsek János – adjutant, Bod Ilona, Török Irén,Szotak Margit – diurni}ti, Farkas István, Magyar János – subofician]i, Bódizs Imre –gardian, Csery Emil – executor judec@toresc }i Papp Ferencz – translator autorizat delimba român@.

Nimeni nu a refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate.Dup@ aceea, conduc@torul judec@toriei de ocol a depus urm@torul jur@mânt în

prezen]a personalului judec@toriei de ocol: „Eu, Hraball Ottó, jur pe Atot}tiutorulDumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respectacu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplinicu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@strasecretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Hraball Ottó – judec@tor de ocol.

Func]ionarii care s-au ar@tat dispu}i s@ presteze jur@mântul de fidelitate au depusurm@torul jur@mânt în fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol: „Eu, (aici fiecare }i-a rostit numele), jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui FerdinandI }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]eleConsiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunilece-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Amcitit, am jurat }i semnez. s.s. Fehér Ödön – judec@tor de ocol; s.s. Petrass Lajos –judec@tor de ocol; s.s. Bojár András – notar; s.s. Nagy Sándor – condicar funciar; s.s.Szeitz Benõ – primoficial; s.s. Lipcsey István – cancelarist; s.s. Lepacsek János –adjutant; s.s. Farkas István – suboficiant; s.s. Magyar János – suboficiant; s.s. BódizsImre – gardian; s.s. Csery Emil – executor judec@toresc; s.s. Papp Ferencz – translatorautorizat de limba român@.

Dup@ aceea, diurni}tii au depus în fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol urm@torulleg@mânt: „Eu, (aici fiecare }i-a rostit numele), m@ angajez solemn c@ voi fi credinciosregelui Ferdinand I }i Statului român, c@ voi respecta cu sfin]enie legile ]@rii }idecretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i c@ voi îndeplini cu onoare, con}tiin]@}i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajuteDumnezeu”. Am citit, am jurat, semnez. s.s. Bod Ilona – diurnist; s.s. Török Irén –diurnist; s.s. Szotak Margit – diurnist.

Atât jur@mântul, cât }i leg@mântul au fost depuse în limba [email protected]@ citire, procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Hraball Ottó – judec@tor de ocol; s.s. Szeitz Benõ – grefier; s.s. Fehér Ödön

– judec@tor de ocol; s.s. Petrass Lajos – judec@tor de ocol; s.s. Bojár András – notar;s.s. Nagy Sándor – condicar funciar; s.s. Lipcsey István – cancelarist; s.s. KlazsikZoltán; s.s. Mihalovits István – cancelarist; s.s. Lepacsek János – cancelarist; s.s.Farkas István – suboficiant; s.s. Magyar János – suboficiant; s.s. Bódizs Imre –gardian; s.s. Csery Emil – executor; s.s. Papp Ferencz – translator; s.s. Bod Ilona –diurnist; s.s. Török Irén – diurnist; s.s. Szotak Margit – diurnist.

Originalul în lb. maghiar@.

Page 390: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

392

GHEORGHE IANCU

303.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX.I.92.

Domnului }ef al resortului justi]iei Sibiu

Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu prilejul depuneriijur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol Marghita.

Oradea, 24 mai 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

304.Nr. 1919.El.I.E.14.

Proces-verbal

Întocmit de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol Marghita, la data de 27 mai1919, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}tii judec@torieide ocol, în urma ordonan]ei emise de Dr. Laz@r Aurel, }eful resortului justi]iei dincadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu }i a dispozi]iei nr. 1919.El.IX.J.75, emis@de pre}edintele tribunalului Oradea.

Conduc@torul judec@toriei de ocol constat@ c@ în data de 20 mai 1919, cu prilejuldepunerii jur@mântului de fidelitate, diurni}tii au depus doar un „leg@mânt” }i nu un„jur@mânt”.

În continuare, conduc@torul judec@toriei de ocol le arat@ diurni}tilor prezen]idispozi]ia nr. 1919.El.IX.J.75, emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea, potrivitc@reia se solicit@ depunerea jur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}ti, întrucâtordonan]a nr. 131/1919 just. nu prevede un text anume pentru diurni}ti.

Diurnistele care s-au prezentat, nominal Bod Ilona, Török Irén }i Szotak Margit, s-audeclarat dispuse s@ presteze jur@mântul de fidelitate pe care l-au }i depus în limbamaghiar@, dup@ cum urmeaz@: „Eu, (aici fiecare }i-a rostit numele), jur pe Atot}tiutorulDumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cusfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cuonoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretuloficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Am citit, am jurat }i semnez.

s.s. Bod Ilona – diurnist; s.s. Török Irén – diurnist; s.s. Szotak Margit – diurnist.Dup@ citire, procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Hraball Ottó – judec@tor de ocol; s.s. Szeitz Benõ – grefier; s.s. Bod Ilona –

diurnist; s.s. Török Irén; s.s. Szotak Margit.Originalul în lb. maghiar@.

305.

Page 391: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

393

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX.I.113.

Domnului }ef al resortului justi]iei Sibiu

Înaintez anexat exemplarul original al procesului-verbal întocmit cu prilejul depuneriijur@mântului de fidelitate de c@tre diurni}tii judec@toriei de ocol Marghita.

Oradea, 12 iunie 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL {IMLEUL SILVANIEI

306.Proces-verbal

Întocmit la {imleul Silvaniei, în data de 20 mai 1919, privind consf@tuirea comun@a magistra]ilor }i func]ionarilor judec@toriei de ocol.

În urma solicit@rii verbale a Dr. Aciu Alexandru, îns@rcinat temporar cu conducereajudec@toriei de ocol, conduc@torul judec@toriei de ocol, Muzsay János, a convocatpersonalul judec@toriei de ocol. La consf@tuire a fost prezent reprezentantul ConsiliuluiDirigent Român din Sibiu – Dr. Aciu Alexandru –, care a comunicat func]ionarilor c@are îns@rcinarea de a le solicita s@ depun@ urm@torul jur@mânt de fidelitate: „Eu ... jurpe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român,de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }ide a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt încredin]ate}i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Declar@, de asemenea, ca nudore}te întrebuin]area nici unei forme de presiune, dar func]ionarii care nu depunjur@mântul sunt considera]i c@ au renun]at la drepturile de salarizare }i pensionare }ila func]ia pe care o ocupau }i c@ activitatea judec@toriei de ocol se va desf@}ura încontinuare pe baza legisla]iei maghiare adoptate pân@ la data de 18 octombrie 1918}i, respectiv pe baza deciziilor Consiliului Dirigent Român din Sibiu.

Conduc@torul judec@toriei de ocol, Muzsay János, dup@ ce arat@ c@ el nu dore}teinfluen]area nici unui func]ionar, le solicit@ celor prezen]i s@-}i expun@ punctele devedere fa]@ de solicitarea formulat@ de Dr. Aciu Alexandru.

Dup@ expunerile judec@torilor de ocol, Csiszér Gábor }i Gazda László, respectiv aprimoficialului Tyuskay István, func]ionarii prezen]i au luat în unanimitate urm@toareahot@râre:

Corpul de magistra]i }i de func]ionari ai judec@toriei de ocol {imleul Silvaniei roag@– prin intermediul reprezentantului politic Dr. Aciu Alexandru – Consiliul DirigentRomân din Sibiu s@ se amâne depunerea jur@mântului de fidelitate pân@ la deciziafinal@ a Conferin]ei de pace privind apartenen]a acestui teritoriu. Corpul de func]ionarinu refuz@ depunerea jur@mântului de fidelitate }i cere aceast@ amânare doar din motive

Page 392: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

394

GHEORGHE IANCU

de con}tiin]@ }i lini}tire a sentimentului na]ional al func]ionarilor maghiari. Î}i ofer@serviciile }i munca regimului ocupant românesc }i declar@ c@ este dispus s@ continueactivitatea în conformitate cu cerin]ele exprimate de Dr. Aciu Alexandru.

s.s. Muzsay János; s.s. Csiszér Gábor; s.s. Lénárt Sándor; s.s. Gazda László; s.s.Koncz Sándor; s.s. Schlecht Lajos; s.s. Sugatagi Ödön; s.s. Jancsovics András; s.s.Tyuskay István; s.s. Haller József; s.s. Kerekes György; s.s. Roska; s.s. Roth Mária;s.s. Ghi]@ Coriolan; s.s. Mészáros Anna; s.s. Faff Sándor; s.s. Formanek Mária; s.s.Elekes László; s.s. Erdélyi Farkas; s.s. Bíró István.

Originalul în lb. maghiar@.

307.Proces-verbal

Întocmit în sala de dezbateri nr. 17 a judec@toriei de ocol {imleul Silvaniei, ladata de 22 mai 1919, pe baza datelor }edin]ei ce a avut loc la {imleul Silvaniei în20 mai 1919, ca urmare a ordonantei nr. 131/1919 a Consiliului Dirigent Romândin Sibiu, respectiv a dispozi]iilor telefonice ale prefecturii S@laj din 21 }i 22 mai 1919,în prezen]a celor nominaliza]i în prezentul proces-verbal.

Dr. Aciu Alexandru, numit în func]ia de conduc@tor al judec@toriei de ocol, comu-nic@ func]ionarilor convoca]i c@ a înaintat – prin intermediul prefectului de Zal@u –Consiliului Dirigent cererea lor consemnat@ în cadrul procesului-verbal întocmit la20 mai de a amâna depunerea jur@mântului de fidelitate pân@ la decizia definitiv@a Conferin]ei de pace privind apartenen]a acestui teritoriu. Îns@, în conformitate cudispozi]iile reprezentantului Consiliului Dirigent – prefectul Dr. Pop Gheorghe –întreab@ c@, în conformitate cu cele consemnate în cadrul procesului-verbal, dac@ suntdispu}i s@ depun@ jur@mântul de fidelitate ast@zi sau nu. Comunic@, în acela}i timp,consecin]ele care rezult@ în privin]a drepturilor b@ne}ti în cazul refuzului.

Cei care au semnat procesul-verbal din 20 mai 1919, care este o anex@ a procesului-verbal prezent, respectiv Muzsay János – conduc@torul judec@toriei de ocol, Csiszér Gábor– judec@tor de ocol, Lénárt Sándor – judec@tor de ocol, Gazda László – judec@tor de ocol,Koncz Sándor – notar, Schlecht Lajos – condicar funciar, Sugatagi Ödön – primoficial,Jancsovics András – primoficial, Tyuskay István – primoficial, Haller József – copist,Kedves György – copist, Roska Vertán – executor judec@toresc, Roth Mária – diurnist,Faff Sándor – diurnist, Formanek Mária, Mészáros Anna – diurnist, Elekes László –diurnist, Erdélyi Farkas – servitor, Bíró István – servitor, cu excep]ia diurnistului Ghi]@Coriolan, declar@ c@ sunt dispu}i s@-}i continue activitatea în condi]iile specificate în cadrulprocesului-verbal din 20 mai, dar refuz@ depunerea jur@mântului de fidelitate }i solicit@amânarea depunerii acestui jur@mânt pân@ la cunoa}terea deciziei definitive a Conferin]eide pace privind apartenen]a acestui teritoriu.

Momentan, pâna la primirea deciziei Consiliului Dirigent, Dr. Aciu Alexandru lesolicit@ continuarea activit@]ii în special domnului conduc@tor al judec@toriei de ocol,cerere acceptat@ de cei prezen]i.

Page 393: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

395

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Pentru autentificarea procesului-verbal din partea func]ionarilor au fost îns@rcina]idup@ cum urmeaz@: din partea judec@torilor de ocol: Muzsay János }i Csiszér Gábor,din partea administratorilor: Jancsovics András }i Sugatagi Ödön, din partea diurni}tilor:Ghi]@ Coriolan }i Roth Mária.

Diurnistul Ghi]@ Coriolan declar@ c@ este dispus s@ depun@ jur@mântul.Dr. Aciu Alexandru constat@ c@ pe baza afirma]iilor conduc@torului judec@toriei

de ocol, judec@torul de ocol Dr. Posz Henrik a plecat într-o direc]ie necunoscut@înaintea ocupa]iei române}ti }i anume la 16 aprilie 1919.

De asemenea, se constat@ c@ gardianul Eler György, pe baza adeverin]ei medicaleeliberate la 15 mai 1919, cu aprobarea procuraturii s-a deplasat la Cluj pentru tratamentmedical.

Cu aceasta, procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Dr. Aciu Alexandru; s.s. Koncz Sándor; s.s. Muzsay János; s.s. Csiszér Gábor;

s.s. Jancsovics András; s.s. Ghi]@ Coriolan; s.s. Roth Mária.Originalul în lb. maghiar@.

308.Judec@toria de ocol din {imleul Silvaniei

Înaltului Resort al Justi]iei Sibiu

Am onoarea a V@ raporta c@ eu, cu data de azi, am preluat conducerea judec@torieide ocol din {imleul Silvaniei, pe baza îndrum@rii nr. 259-1919.pref. a d-lui prefect Dr.Gheorghe Pop din jude]ul S@laj, datat@ la Zal@u, 12 iunie 1919.

I.Binevoi]i a-mi elibera actul de denumire în regul@, la cazul încuviin]@rii dispozi]iilorluate de dl. prefect.

II.În leg@tur@ cu situa]ia de la judec@torie Va fac cunoscut c@ atât magistra]ii acesteijudec@torii, cât }i personalul de birou conform proceselor-verbale luate de antecesorulmeu dl. Dr. Aciu Alexandru, aici sub 1 }i 2 acluse, în privin]a depunerii jur@mântuluioficios }i de fidelitate se roag@ de respingere pân@ în pronun]area Conferin]ei de pace,în ce prive}te adnectarea de ob}te a cercului judec@toriei {imleul Silvaniei. V@ rogpre]uitele dispozi]ii asupra acestei cereri a magistra]ilor }i personalului de birou.

III.[in s@ v@ informez c@ la judec@toria noastr@ pentru a putea ispr@vi agendeleprev@zute în paragrafele 7-11 ai articolului de lege 44 din 1868, reclam@ doi magistra]ipentru agendele în limba maghiar@ }i al]i doi magistra]i subalterni pentru agendele înlimba oficioas@ român@, r@mânând ca pentru lipsurile altor câteva mii de slovaci dino singur@ comun@, Valea Târnei, s@ se sistematizeze un post de interpret slovac pe lâng@judec@torie.

IV.Conspectul de leaf@ }i alte competen]e a celor aplica]i la judec@toria noastr@îl al@tur sub 3, cu observarea c@ subscrisul mi-am început cariera juridic@ ca avocatla 1-a mai 1900, mi-am continuat praxa pân@ la 1-a ianuarie 1916, când am intratîn armat@, f@când serviciu pân@ la demobilizarea din octombrie a.tr., iar mai pe urm@

Page 394: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

396

GHEORGHE IANCU

am fost târât de ostatic al armatei secuie}ti, apoi bol}evice, din 1-a martie a.c. pân@în 26 mai cur.

V.Din interes public V@ mai rog s@ binevoi]i a ne trimite toate numerele „GazeteiOficiale” a Consiliului Dirigent, sosindu-i judec@toriei singurii numeri ap@rute de laocuparea {imleului de c@tre armata român@, adic@ numerii de la 28 în sus.

VI.Având, în fine, în vedere greut@]ile de azi în circula]ia po}telor, când eventualu}or s-ar pierde actele de înstr@inare a imobilelor pretinse spre înaintare la Resortulde Agricultur@ în scopul autoriz@rii, fapt ce ar putea cauza daune imense p@r]ilornegociante }i mult@ pierdere de timp – nu ar putea oare urma aceast@ autorizare înfiecare jude] din partea prefectului ori a pre}edintelui de tribunal ori a unei comisiide 3, care, fie c@ ar descinde în acest scop în tot a doua lun@ singuraticele oficii dec@r]i funduare, fie c@ amintitele acte li s-ar înainta spre autorizare numai lor?

{imleul Silvaniei, la 15 iunie 1919. Cu stim@: s.s. Dr. Coriolan Mese}ian –conduc@torul judec@toriei de ocol din {imleul Silvaniei.

JUDEC~TORIA DE OCOL S~CUIENI

309.Nr. 1919.El.IX.J.100.

Proces-verbal

Întocmit la judec@toria de ocol S@cuieni, la data de 21 mai 1919, în chestiuneadepunerii jur@mântului de fidelitate prescris de ordonan]a }efului resortului justi]iei,Dr. Laz@r Aurel, din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu, urmare a solicit@riiprin dispozi]ia nr. 1919.El.IX/I.53, emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea.

Au fost prezen]i:Bod Kálmán – conduc@torul judec@toriei de ocol, Dr. Horváthovich János –

judec@tor de ocol, Kortamaros Sándor – judec@tor de ocol, Igmondy Sándor – condicarfunciar, Szentgyörgyi Lajos – primoficial, Pintér József – primoficial }i în calitate degrefier, Klein Sándor – cancelarist, Takács István – cancelarist, Kelemen Rezsõ –adjutant, Zumpfe Magda – adjutant, Tunyoghy Jolán – diurnist@, Göncz Juliska –diurnist@, Várady Ernõ – executor, Baranyi Sándor, Fazekas István, Máthé József –subofician]i.

Conduc@torul judec@toriei de ocol a ar@tat în fa]a judec@torilor de ocol, a func]io-narilor }i a celorlal]i membri ai judec@toriei de ocol c@ în cadrul }edin]ei care a avut locla data de 3 mai 1919, în Oradea, }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului DirigentRomân din Sibiu, Dr. Laz@r Aurel, a declarat c@ în baza hot@rârii adoptate de AdunareaNa]ional@ de la Alba Iulia, teritoriul jude]ului Bihor trece sub st@pânirea româneasc@ }isub domnia lui Ferdinand I }i, ca urmare, pre}edintelui tribunalului Oradea i-a solicitatca, sub auspiciile noilor împrejur@ri, s@ depun@ jur@mântul de fidelitate în prezen]a perso-nalului judec@toriei de ocol, iar dup@ aceea s@ primeasc@ acela}i jur@mânt de la personaluljudec@toriei, respectiv de la judec@tori, func]ionari }i auxiliari.

Page 395: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

397

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

În continuare, conduc@torul judec@toriei de ocol face cunoscut@ anexa intitulat@„Informare” a dispozi]iei emise de pre}edintele tribunalului Oradea.

În urma unui schimb de opinii îndelungat, s-a adoptat, în unanimitate, urm@toareadecizie: personalul judec@toriei de ocol, ca }i el personal, î}i aduc aminte cu mul]umirede intrarea trupelor române }i de ocuparea unei mari p@r]i a Ungariei, deoarece prinaceasta s-a pus cap@t bol}evismului blestemat care st@pânea aici, astfel c@ a adus unserviciu deosebit nu numai Ungariei, ci }i celorlalte state vecine, împiedicând r@spân-direa pericolului ro}u. F@r@ îndoial@, opera]iunea binecuvântat@ a armatei române afost un sacrificiu }i, în cazul în care Conferin]a de pace va crede necesar@ recom-pensarea acestui gest, atunci fiecare cet@]ean maghiar se va al@tura cu drag@ inim@.

Dup@ accentuarea acestor chestiuni }i având în vedere c@ frontierele Ungariei sunt luateîn discu]ie, chiar în aceste zile de c@tre Conferin]a de pace, întreg personalul judec@torieide ocol va depune jur@mântul de fidelitate doar când hot@rârea definitiv@ a Conferin]ei depace, în privin]a apartenen]ei teritoriului jude]ului Bihor, va deveni cunoscut@.

Judec@torul de ocol Zsiga Lajos a absentat, fiind bolnav }i, prin urmare, nu }i-aputut exprima punctul de vedere.

Dup@ citire a fost aprobat }i semnat.s.s. Bod Kálmán – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Pintér József – grefier;

s.s. Dr. Horváthovich János – judec@tor de ocol; s.s. Kortamaros Sándor – judec@torde ocol; s.s. Igmondy Sándor – condicar funciar; s.s. Szentgyörgyi Lajos – primoficial;s.s. Klein Sándor – cancelarist; s.s. Takács István – cancelarist; s.s. Kelemen Rezsõ –adjutant; s.s. Zumpfe Magda – adjutant; s.s. Tunyoghy Jolán – diurnist; s.s. GönczJuliska – diurnist@; s.s. Várady Ernõ – executor; s.s. Baranyi Sándor – suboficiant;s.s. Fazekas István – suboficiant; s.s. Máthé József – suboficiant.

Originalul în lb. maghiar@.

310.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX/I.100.

Domnului }ef al resortului justi]iei Sibiu

Înaintez anexat, exemplarul original al procesului-verbal întocmit în chestiuneadepunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre personalul judec@toriei de ocol S@cuieni,ocazie cu care, cu excep]ia judec@torului de ocol Zsiga Lajos – absent pe motive des@n@tate, întregul personal a refuzat prestarea jur@mântului.

Originalul în lb. maghiar@.

311.Copie autentificat@ – nr. 1919.El.VII.B.11.Nr. 1919.El.IX.J.155.

Proces-verbal

Page 396: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

398

GHEORGHE IANCU

Întocmit de judec@torul de ocol Dr. Szabó Géza, la judec@toria de ocol S@cuieni,în data de 20 iunie 1919, în chestiunea prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol }i avalorilor acesteia dispus@ de dispozi]iile nr. P.II-312/1-1919 }i nr. 1919.El.IX.I.27,emise de pre}edintele tribunalului Oradea.

Au fost prezen]i subsemna]ii:Judec@torul de ocol Dr. Szabó Géza s-a prezentat în cl@direa judec@toriei de ocol

S@cuieni, în data de 20 iunie 1919, orele 9,00 }i l-a c@utat pe conduc@torul judec@torieide ocol Bod Kálmán, c@ruia i-a comunicat scopul venirii sale }i identitatea sa, i-a ar@tatdispozi]ia pre}edintelui tribunalului Oradea, precum }i documentul emis de pre}edinteletribunalului Oradea, prin care era îns@rcinat cu conducerea temporar@ a judec@torieide ocol.

Dup@ aceea, i-a predat conduc@torului judec@toriei de ocol, Bod Kálmán, pliculsigilat, adresat „conduc@torului judec@toriei de ocol S@cuieni” }i i-a solicitat s@ deschid@imediat acest plic }i s@ citeasc@ dispozi]ia emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea,adresat@ „conduc@torului judec@toriei de ocol”, aflat@ în plic. Conduc@torul judec@torieide ocol Bod Kálmán a dat curs solicit@rii, a desf@cut plicul }i a citit dispozi]ia care îi eraadresat@, dar a declarat c@ nu va da curs dispozi]iei pre}edintelui tribunalului Oradea,nu pred@ conducerea judec@toriei de ocol, nu recunoa}te primirea dispozi]iei }i, în acestsens, a returnat dispozi]ia amintit@, împreun@ cu plicul, trimisului.

În continuare trimisul }i conduc@torul judec@toriei de ocol, Bod Kálmán, i-auconvocat pe judec@torii de ocol: Dr. Horváthovich János }i Kortamaros Sándor,c@rora trimisul a vrut s@ le predea plicurile sigilate adresate lor, dar plicul a fostdesf@cut numai de conduc@torul de ocol Bod Kálmán, care a citit dispozi]iile nr.1919.El.I.127 }i 1919.El.XXXVI.B.49, emise de pre}edintele tribunalului Oradea, dara declarat c@ nu dore}te s@ dea curs acestor dispozi]ii, nu recunoa}te primirea acestora}i a returnat aceste dispozi]ii trimisului. La solicitarea judec@torului de ocol trimisjudec@torii de ocol, Dr. Horváthovich János }i Kortamaros Sándor au refuzat s@deschid@ plicurile sigilate care le erau adresate, ceea ce l-a determinat pe trimis s@le desfac@ }i s@ le citeasc@ dispozi]ia nr. 1919.El.IX.I.127, care le era adresat@, iardup@ aceea a l@sat în fa]a fiec@rui judec@tor de ocol – inclusiv în fa]a conduc@toruluijudec@toriei de ocol Bod Kálmán – plicul care le era adresat, aten]ionându-i în acela}itimp c@ procedura urmat@ de ei nu îi va scuti de responsabilitatea care le revine.

În continuare trimisul le-a adus la cuno}tin]@ faptul c@ începând din acel momentnu mai au dreptul de a r@mâne în judec@toria de ocol }i nu au nici un drept de a dadispozi]ii personalului judec@toriei de ocol, nu au nici un drept de a-}i continuaactivitatea oficial@, ci, singurul drept care le r@mâne este acela de a preda toate acteletrimisului, iar conduc@torul judec@toriei de ocol s@ predea, de asemenea, trimisuluiconducerea institu]iei }i cl@direa judec@toriei de ocol. La aceast@ solicitare, judec@toriide ocol, nominal, au declarat c@ nu p@r@sesc cl@direa judec@toriei de ocol, nu predaunici un document aflat la dispozi]ia lor, iar conduc@torul judec@toriei de ocol BodKálmán a mai declarat ca nu pred@ conducerea institu]iei }i obiectele de valoarep@strate de el, deoarece el nu recunoa}te trimisul în calitate de conduc@tor interimaral judec@toriei de ocol }i accentueaz@ în mod deosebit c@ ei, în actuala componen]@

Page 397: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

399

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

î}i vor continua activitatea în mod con}tiincios, vor respecta ordonan]ele ConsiliuluiDirigent Român din Sibiu, dar nu au depus }i nici nu depun jur@mântul de fidelitatepân@ când Conferin]a de pace nu decide în privin]a apartenen]ei acestui teritoriu.

Dup@ aceea, trimisul a convocat personalul judec@toriei de ocol, func]ionarii,diurni}tii, executorii }i subofician]ii, care s-au prezentat absolut to]i, nominal: IgmondySándor – condicar funciar, Szentgyörgyi Lajos – primoficial, Pintér József – primoficial,Takács István – cancelarist, Klein Sándor – cancelarist, Kelemen Rezsõ – adjutant,Zumpfe Magda – adjutant, Tunyoghy Jolán – diurnist, Göncz Juliska – diurnist@, VáradyErnõ – executor, Baranyi Sándor, Fazekas István }i Máthé József – subofician]i, c@rorale-a comunicat scopul venirii sale, le-a comunicat de asemenea c@, potrivit ordonan]einr. 2347/1919, emis@ de }eful resortului justi]iei, la data de 6 iunie 1919, judec@toriide ocol Bod Kálmán, Dr. Horváthovich János }i Kortamaros Sándor, din acel momentnu mai pot s@-}i exercite func]iile avute, deoarece în urma refuzului depunerii jur@-mântului de fidelitate }i-au pierdut „ipso facto” func]iile }i drepturile ob]inute pân@atunci; astfel c@, din acel moment, numi]ii judec@tori de ocol nu mai au dreptul de ar@mâne în cl@direa judec@toriei de ocol, fa]@ de personalul judec@toriei de ocol nu maiau nici un drept de a da dispozi]ii }i nu au dreptul de a depune nici un fel de activitateoficial@; tot în acel moment, temporar, trimisul judec@tor de ocol preia conducereainstitu]iei }i, prin urmare, personalul judec@toriei de ocol este obligat s@ respectedispozi]iile sale }i s@ se comporte ca atare. Dup@ aceea, le-a comunicat c@ domnul }efal resortului justi]iei îi oblig@ pe to]i func]ionarii judec@toriei de ocol – de}i nu au depusînc@ jur@mântul de fidelitate – s@-}i continue activitatea oficial@, urmând ca plataveniturilor lor, oprit@ între timp, s@ fie reluat@. Trimisul le-a atras aten]ia c@ refuzulcontinu@rii activit@]ii atrage nu numai sanc]iuni disciplinare ci }i penale }i le-a cerut s@-}i continue activitatea în mod con}tiincios pân@ la primirea de noi instruc]iuni.

La aceste comunic@ri }i solicit@ri, numi]ii func]ionari, împreun@ }i nominal, audeclarat c@ sunt dispu}i s@-}i continue activitatea oficial@, dar ei îl consider@ în conti-nuare pe Bod Kálmán drept conduc@tor al judec@toriei de ocol, iar judec@tori de ocolpe cei care au activat în aceast@ calitate pân@ acum; vor respecta doar dispozi]iileacestora, nu recunosc judec@torul de ocol trimis drept conduc@tor interimar al judec@-toriei de ocol }i, prin urmare, nu vor îndeplini dispozi]iile acestuia.

Ca urmare, trimisul nu a putut prelua judec@toria de ocol S@cuieni }i conducereaacesteia, despre cele întâmplate raportând imediat pre}edintelui tribunalului Oradea.

Trimisul nu a putut îndeplini îns@rcinarea încredin]at@ fa]@ de judec@torul de ocolZsiga Lajos, deoarece acesta, potrivit spuselor conduc@torului judec@toriei de ocolBod Kálmán, se afl@ momentan în Oradea.

Procesul-verbal a fost încheiat.s.s. Dr. Szabó Géza – judec@tor de ocol.„Pentru autenticitatea copiei”S@cuieni, 20 iunie 1919.s.s. Dr. Szabó Géza – judec@tor de ocol.Originalul în lb. maghiar@.

Page 398: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

400

GHEORGHE IANCU

312.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX.I.155.

Domnului }ef al resortului justi]iei Sibiu

A}a cum am avut deja onoarea s@ raportez telegrafic, în data de 22 luna curent@,referitor la ordonan]ele nr. 2347 }i 2294-1919 pres. just. (la care nu am primit nici pân@în ziua de azi instruc]iuni de la domnul }ef al resortului justi]iei), judec@torul de ocolDr. Szabó Géza, repartizat temporar la judec@toria de ocol urban@ Oradea, a fost trimisîn vederea prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol S@cuieni }i a demiterii judec@torilorde ocol de la S@cuieni care au refuzat depunerea jur@mântului, dar aceast@ îns@rcinarenu a putut fi îndeplinit@ de judec@torul de ocol Dr. Szabó Géza, deoarece s-a lovit deun refuz total din partea personalului judec@toriei de ocol, iar judec@torii de ocol localiau refuzat atât predarea institu]iei, cât }i respectarea dispozi]iilor judec@torului de ocoltrimis acolo.

Înaintez, anexat, copia autentificat@ a procesului-verbal întocmit cu aceast@ ocaziede c@tre judec@torul de ocol Dr. Szabó Géza. Voi raporta separat despre faptul c@judec@torul de ocol trimis acolo, Dr. Szabó Géza }i-a dat demisia în aceea}i zi, printr-o cerere trimis@ de la S@cuieni, el a p@r@sit localitatea plecând în comuna Otomani;de asemenea, voi raporta sub nr. 1919.El.XVIII.B.130, despre faptul c@ am luatm@sura de a-l trimite acolo, în vederea prelu@rii judec@toriei de ocol, pe judec@torulde la tribunalul Oradea, Palánkay Károly }i pe Dr. Bolca} Augustin, conduc@toruljudec@toriei de ocol Marghita. Despre faptul c@ ei au ajuns acolo voi raporta separatsub nr. 1919.El.XVIII.B.135.

Men]ionez c@ în urma comportamentului manifestat, tribunalul l-a rechemat pejudec@torul de ocol Dr. Szabó Géza, din momentul în care noii trimi}i au ajuns la S@cuieni.

Cred ca cei trimi}i de curând vor avea succes, cu atât mai mult cu cât, a}a cumam amintit în raportul meu telegrafic, adresat domnului }ef al resortului justi]iei, ladata de 22 l.c., despre telegrama mea dur@ adresat@ conduc@torului judec@toriei deocol S@cuieni, Bod Kálmán, el mi-a trimis un r@spuns telegrafic în care, ca urmare ademisiei judec@torului Dr. Szabó Géza, el însu}i cerea „noi instruc]iuni”, ceea ce nupot explica decât prin faptul c@, atât conduc@torul judec@toriei de ocol, cât }i personalulacesteia inten]ioneaz@ s@ înceteze rezisten]a.

Voi raporta în continuare despre cele ce se petrec.Oradea, 26 iunie 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

313.Nr. 1919.El.IX.J.177.

Page 399: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

401

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Proces-verbal

Întocmit la judec@toria de ocol S@cuieni, în data de 27 iunie 1919, în urmadispozi]iei nr. 1919.El.IX.I.155, emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea.

Au fost prezen]i:Palánkay Károly – judec@tor la tribunalul Oradea, Bod Kálmán – conduc@torul

judec@toriei de ocol, Dr. Horváthovich János – judec@tor de ocol, Kortamaros Sándor– judec@tor de ocol, respectiv Dr. Bolca} Augustin – judec@tor de ocol.

Judec@torul trimis, Palánkay Károly – înso]it de judec@torul de ocol Dr. Bolca}Augustin – s-au prezentat în cl@direa judec@toriei de ocol, }i-a declinat identitatea }ia prezentat documentul nr. 1919.II.P.312/19, emis de tribunalul Oradea, prin carea adeverit scopul venirii sale.

În continuare, judec@torul trimis le-a reamintit judec@torilor de ocol Bod Kálmán, Dr.Horváthovich János }i Kortamaros Sándor – respectiv, judec@torului de ocol Zsiga Lajoscare, întâmpl@tor se afla acolo }i care refuzase, de asemenea, conform procesului-verbaldepunerea jur@mântului de fidelitate – procedura îndeplinit@ de judec@torul de ocol Dr.Szabó Géza; de asemenea a comunicat c@ misiunea încredin]at@ Dr. Szabó Géza seîncheie începând cu momentul prezen]ei lor la judec@toria de ocol }i c@ el este îns@rcinatde a comunica sus-numi]ilor judec@tori de ocol c@ din acest moment, nu mai au dreptulde a da dispozi]ii personalului judec@toriei de ocol, le este interzis s@-}i desf@}oare acti-vitatea în continuare }i singura lor îndatorire este aceea ca fiecare judec@tor de ocol s@predea documentele oficiale, obiectele, materialele }i cauzele aflate la dispozi]ia lor, iarconduc@torul judec@toriei de ocol s@ predea, potrivit dispozi]iei nr. 54000/95.I.M., punctul50, conducerea institu]iei }i cl@direa judec@toriei. Conduc@torul judec@toriei de ocol BodKálmán declar@ c@ refuz@ predarea judec@toriei de ocol }i a conducerii acesteia.

Ceilal]i judec@tori de ocol declar@, de asemenea, c@ refuz@ predarea obiectelor,actelor etc., aflate asupra lor.

Ca urmare, judec@torul trimis a pus cap@t, momentan, procedurii de preluare.Condicarul funciar, administratorul, executorul }i subofician]ii doresc s@ colaborezedoar cu magistra]ii care au activat pân@ în acest moment.

Procesul-verbal a fost citit }i semnat.s.s. Palánkay Károly – judec@tor la tribunal, în calitate de trimis; s.s. Tunyoghy

Jolán – grefier.Originalul în lb. [email protected]. 1919.E.IX.I.177.

Proces-verbal

Întocmit la judec@toria de ocol S@cuieni, la data de 27 iunie 1919, privind depunereajur@mântului de fidelitate prev@zut de ordonan]a emis@ de }eful resortului justi]iei dincadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu – Dr. Laz@r Aurel, în urma dispozi]iei nr.1919.El.IX.I.155, emis@ de pre}edintele tribunalului Oradea.

Prezen]i:

Page 400: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

402

GHEORGHE IANCU

Dr. Palánkay Károly – judec@tor, trimisul tribunalului Oradea solicit@ judec@toruluide ocol Zsiga Lajos s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, ca urmare a noilor împrejur@ri.

Judec@torul de ocol Zsiga Lajos a declarat c@ nu depune juramântul de fidelitate.Dup@ citire, procesul-verbal a fost semnat.s.s. Palánkay Károly – judec@tor la tribunalul Oradea; s.s. Zsiga Lajos – judec@tor

de ocol; s.s. Pintér József – grefier.Originalul în lb. maghiar@.

315.Pre}edintele tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX/I.177.

Domnului }ef al resortului justi]iei Sibiu

Înaintez anexat exemplarul original al procesului-verbal, întocmit de trimisultribunalului Oradea, la 27 iunie 1919, privind refuzul judec@toriei de ocol Zsiga Lajosde la judec@toria de ocol S@cuieni, de a presta jur@mântul de fidelitate.

Oradea, 10 iulie 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. maghiar@.

316.Nr. 1919.El.XIII.V.2.

Proces-verbal

Întocmit la data de 1 iulie 1919, la judec@toria de ocol S@cuieni, în chestiuneaprelu@rii judec@toriei de ocol.

Au fost prezen]i:Judec@torul trimis în virtutea telegramei expediate de pre}edintele tribunalului

Oradea în ziua de 1 iulie, orele 13,00, le-a f@cut înc@ odat@ cunoscut, la ora 15,00judec@torilor de ocol convoca]i, anume Dr. Horváthovich János, Kortamaros Sándor}i Zsiga Lajos, scopul trimiterii sale, a solicitat adjunctului conduc@torului judec@torieide ocol predarea conducerii judec@toriei de ocol, a valorilor, mobilei, materialelor,depunerilor etc., iar de la judec@torii de ocol dr. Horváthovich János }i KortamarosSándor predarea cauzelor aflate în eviden]a lor, numi]ii judec@tori de ocol, în pofidafaptului c@ li s-a atras aten]ia asupra consecin]elor, invocând prevederile acorduluiinterna]ional de la Haga, au declarat în unanimitate c@ nu predau nici obiectele cerute,nici conducerea judec@toriei de ocol, decât în m@sura în care va fi aplicat@ for]a.

Dup@ aceea, personalului auxiliar }i func]ionarilor judec@toriei de ocol, convoca]iîntr-un birou separat }i anume: Takács István – cancelarist, Igmondy Sándor – condicarfunciar, Pintér József – primoficial, Klein Sándor – cancelarist, Tunyoghy Jolán –diurnist, Göncz Juliska – diurnist, Zumpfe Magda – adjutant }i Fazekas István – sub-

Page 401: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

403

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

oficiant; judec@torul trimis le-a comunicat c@ preia conducerea institu]iei }i ca ceiprezen]i sunt obliga]i s@-}i continue activitatea pân@ la noi m@suri, în schimb, li se vorpl@ti retribu]iile începând cu ziua din care pl@]ile au fost oprite. Le-a a tras aten]ia c@refuzul de a-}i continua activitatea atrage dup@ sine nu numai sanc]iuni disciplinare ci}i penale }i le-a cerut s@-}i desf@}oare con}tiincios }i exact activitatea, pân@ la noi [email protected]]ii au declarat c@ sunt dispu}i s@-}i continue activitatea doar în cazul în carese men]ine componen]a actual@ a corpului de magistra]i. Judec@torul trimis le-a cerutcontinuarea activit@]ii, f@când referire la folosirea for]ei.

La ora 16,00 înso]it de Dr. Bolca} Augustin – conduc@torul judec@toriei de ocoldin Marghita }i în prezen]a maiorului Popescu – care era înso]it pe culoarele institu]ieide un sublocotenent, 3 solda]i înarma]i }i primpretorul Dr. Gera – trimisul judec@tora repetat solicitarea sa privind predarea institu]iei. Dup@ ce judec@torul de ocol ZsigaLajos s-a convins, ca urmare a discu]iei purtate cu maiorul Popescu, c@ maiorul vafolosi for]a în cazul refuzului de a preda conducerea institu]iei, întrucât avea ordineîn acest sens de la Consiliul Dirigent Român din Sibiu, a declarat c@ protesteaz@împotriva folosirii for]ei în baza acordurilor interna]ionale de la Geneva, dar, cedândîn fa]a for]ei, pred@ judec@toria de ocol, ast@zi }i în cursul zilelor urm@toare. În acela}isens s-au pronun]at, inclusiv judec@torii de ocol Dr. Horváthovich }i Kortamaros.

În continuare, maiorul Popescu i-a solicitat judec@torului trimis s@ preia conducereajudec@toriei de ocol, ar@tând c@, pe durata prelu@rii, reprezentant al s@u va fi sub-locotenentul Eugen Potârc@. Maiorul Popescu a mai solicitat ca modalitatea de preluarea judec@toriei de ocol s@ fie raportat@ domnului Dr. Laz@r Aurel – }eful resortului justi]iei– pe cale telegrafic@, iar încheierea pred@rii-prelu@rii s@-i fie raportat@ verbal.

Judec@torul trimis a îndeplinit aceste cerin]e.Judec@torul trimis a preluat cl@direa judec@toriei de ocol }i anexele acesteia. În

ceea ce prive}te predarea sumelor de bani, a valorilor, a c@r]ilor etc. a fost întocmitun proces-verbal distinct.

Cu aceasta procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.s.s. Palánkay Károly – judec@tor trimis; s.s. Zsiga Lajos – judec@tor de ocol; s.s.

Tunyoghy Jolán – grefier.Men]ionez ulterior, c@ numele conduc@torului judec@toriei de ocol, Bod Kálmán

nu apare în cadrul procesului-verbal, deoarece nu a fost prezent în cursul prelu@rii}i am auzit c@ s-ar afla la Oradea.

Oradea, 9 iulie 1919.s.s. Palánkay Károly – judec@tor la tribunal.Originalul în lb. maghiar@.

317.Pre}edintele Tribunalului OradeaNr. 1919.El.IX.I.183.

Domnului }ef al resortului justi]iei Sibiu

Page 402: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

404

GHEORGHE IANCU

Referitor la ordonan]ele nr. 2294 }i 2347/1919 pres. just. }i în continuarea raportuluimeu nr. 1919.El.IX.I.155 din 26 iunie 1919, raportez:

În urma încerc@rii nereu}ite a judec@torului de ocol Dr. Szabó Géza – despre care v-am raportat în raportul meu nr. 155 – Palánkay Károly – judec@tor la tribunalul Oradea,cu concursul judec@torului de ocol Dr. Bolca} Augustin, conduc@torul judec@toriei de ocolMarghita, ca urmare a folosirii for]ei publice, dispus@ de domnul }ef al resortului justi]iei,ca rezultat al împotrivirii, au reu}it s@ preia conducerea judec@toriei de ocol de la fostulconduc@tor al judec@toriei }i de la judec@torii de ocol, în urma procedurii care a duratîntre 27 iunie }i 6 iulie a.c.

Preluarea, care a început la 1 iulie prin folosirea for]ei publice }i care a duratneîntrerupt pân@ la data de 5 iulie (în lipsa fostului conduc@tor al judec@toriei de ocolBod Kálmán care a p@r@sit – chipurile – S@cuienii, dup@ 27 iunie), astfel ca în aceast@zi fo}tii judec@tori de ocol: Zsiga Lajos, Dr. Horváthovich János }i Kortamaros Sándorau p@r@sit cl@direa judec@toriei de ocol, dup@ ce, în prealabil, înc@ în data de 27 iunie,din partea judec@torului de ocol trimis, li s-a comunicat atât judec@torilor de ocol sus-numi]i, cât }i conduc@torului judec@toriei de ocol Bod Kálmán – care la acea dat@mai era prezent la S@cuieni – c@ în urma refuzului lor de a depune jur@mântul defidelitate }i-au pierdut „ipso facto” func]iile }i drepturile ob]inute pân@ atunci }i c@din acel moment nu mai aveau dreptul de a r@mâne în cl@direa judec@toriei de ocol}i nu mai aveau dreptul de a da dispozi]ii personalului judec@toriei de ocol }i c@ numai puteau depune nici un fel de activitate.

Astfel c@ îndep@rtarea celor 4 fo}ti judec@tori de ocol s-a încheiat la 5 iulie 1919.Personalul judec@toriei de ocol, func]ionarii }i auxiliarii au fost anun]a]i de c@tre

judec@torul de ocol trimis – cu men]ionarea prevederilor disciplinare }i penale – c@ suntobliga]i, în urma dispozi]iei domnului }ef al resortului justi]iei, pân@ la noi instruc]iuni,s@ r@mân@ chiar }i f@r@ a fi depus jur@mântul de fidelitate în posturile lor, în schimbulpl@]ii veniturilor lor }i s@-}i îndeplineasc@ atribu]iile cu con}tiinciozitate, iar dup@ pre-luarea judec@toriei de ocol, trimisul mi-a raportat c@ ei într-adev@r î}i îndeplinescactivitatea în continuare.

Anexez exemplarele originale ale proceselor-verbale întocmite la 27 iunie, respectiv1 iulie de c@tre Palánkay Károly, judec@tor la tribunalul din Oradea, în chestiuneaprelu@rii judec@toriei de ocol S@cuieni.

Dup@ încheierea procedurii de preluare, judec@torul Palánkay Károly, în confor-mitate cu instruc]iunile primite, a predat la 5 iulie a.c. în condi]ii ordonate }i lini}titoarejudec@toria de ocol judec@torului de ocol Dr. Bolca} Augustin, iar el personal s-areîntors la postul s@u.

Astfel c@ de la 5 iulie a.c. conducerea judec@toriei de ocol a fost dat@ pentru operioad@ îndelungat@ judec@torului de ocol Dr. Bolca} Augustin, conduc@torul judec-@toriei de ocol Marghita. Raportez de pe acum c@ trebuie s@ iau m@suri în sensul dea mai trimite înc@ un judec@tor de ocol, pân@ la ocuparea tuturor locurilor, deoareceel singur nu poate îndeplini toate atribu]iile fo}tilor judec@tori de ocol.

Page 403: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

405

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Referitor la instruc]iunea verbal@ a domnului }ef al resortului justi]iei am luatm@sura prin telefon înc@ din data de 1 iulie a.c., ca personalului judec@toriei de ocolS@cuieni s@ nu i se pl@teasc@ nici un fel de venit pân@ la noi instruc]iuni.

Având în vedere, pe de o parte faptul c@ cei 4 fo}ti judec@tori de ocol }i-au pierdutfunc]iile înainte de data de 1 iulie 1919, pe de alt@ parte personalul judec@toriei deocol, de}i nu a depus jur@mântul de fidelitate, în schimbul retribuirii lor î}i desf@}oar@în continuare activitatea }i având în vedere, de asemenea, urgen]a acestei probleme}i cu sentimentul c@ procedez potrivit indica]iilor verbale ale domnului }ef al resortuluijusti]iei, am trimis o dispozi]ie la direc]ia financiar@ S@cuieni, prin care informez c@veniturile judec@torilor de ocol Bod Kálmán, Dr. Horváthovich János, Zsiga Lajos}i Kortamaros Sándor înceteaz@ de a mai fi pl@tite de la data de 30 iunie a.c. }i c@veniturile func]ionarilor judec@toriei }i a personalului auxiliar, anume: condicarulfunciar Igmondy Sándor, Pintér József – primoficial, Klein Sándor – cancelarist,Takács István – cancelarist, Zumpfe Magda – adjutant, Tunyoghy Jolán – diurnist,Göncz Juliska – diurnist, Baranyi Sándor – suboficiant }i Fazekas István – suboficiantse vor pl@ti }i în continuare începând cu ziua în care pl@]ile încetaser@, dar numai încazul în care chitan]ele lor sunt prev@zute cu semn@tura }i }tampila conduc@toruluijudec@toriei de ocol, Dr. Bolca} Augustin.

I-am dat instruc]iuni Dr. Bolca} Augustin, conduc@torul judec@toriei de ocol, s@semneze }i s@ }tampileze chitan]ele personalului auxiliar }i al func]ionarilor judec@torieide ocol, doar dac@ ace}tia î}i desf@}oar@ con}tiincios activitatea, potrivit regulamenteloroficiale aflate în vigoare; în caz contrar s@ refuze }tampilarea chitan]ei }i s@-mi raportezeconstat@rile sale, pe cât posibil în prealabil.

Men]ionez, de asemenea c@, potrivit procesului-verbal, nu au fost prezen]i: prim-oficialul Szentgyörgy Lajos, cancelaristul Kelemen Rezsõ }i suboficiantul Máthé József,în cazul în care sunt dispu}i s@-}i continue activitatea, inten]ionez s@ procedez a}a cumam ar@tat anterior în privin]a retribuirii lor, evident, dac@ primesc un raport satisf@c@torprivind motivele absen]ei lor, ca }i asupra comportamentului lor în privin]a îndepliniriiactivit@]ilor care le revin.

Oradea, 10 iulie 1919.s.s. Dr. Balázs Elemér – pre}edintele tribunalului.Originalul în lb. [email protected]~TORIA DE OCOL ZAL~U

318.Nr. 312-1919.Pref.

Pre}edintele tribunalului din Zal@uNr. 1919.El.II.H.30/6.

Prefectului jude]ului S@laj, Zal@u

Page 404: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

406

GHEORGHE IANCU

Am onoarea a v@ raporta c@ din personalul judec@toriei de ocol Zal@u, aflat@ subjurisdic]ia mea, în conformitate cu raportul conduc@torului judec@toriei de ocol, audepus jur@mânt de fidelitate, respectiv leg@mântul de fidelitate, în data de 22 mai1919, corespunz@tor prevederilor ordonantei nr. 121/just. a ministrului justi]iei dincadrul Consiliului Dirigent Român, urm@torii: Kovács Géza, Mikó Károly }i RettegiÁrpád – copi}ti, Nóti E. Géza – executor diurnist, Varga András – servitor }i VánczaGyörgy – gardian, iar în data de 25 mai 1919 – condicarul funciar Szilágyi Jenõ.

Au refuzat depunerea jur@mântului, respectiv a leg@mântului, în data de 22 mai1919: Baczó Géza – cancelarist, Mészáros Ferencz }i Mester Dezsõ – diurni}ti, LáposiKiss István – servitor; în data de 25 mai 1919, diurnistul Pavelka Rudolf, judec@toriide ocol Szász István, Tomassy Géza }i Dr. Papp Gyula; în data de 27 mai – notarulDr. Gazda Ödön }i copistul Pavelka Frigyes. To]i ace}tia }i-au p@r@sit func]iile.

Zal@u, 10 iunie 1919.s.s. Medgyessy – pre}edinte.

JUDEC~TORIA DE OCOL CEHU-SILVANIEI

319.De la Conduc@torul Judec@toriei de ocol Cehu-Silvaniei

El.XIII.Bb.12.

Cu provocare la nr. 142/1919, raportez c@ la Judec@toria de sub conducerea mea,în ziua de azi, s-au declarat în privin]a jur@mântului oficios de fidelitate, judec@torii SzászIstván, Tormassy Géza }i Dr. Papp Gyula, precum }i notarul Dr. Gazda Ödön }iscriitorul Pavelka Frigyes, denegând to]i depunerea jur@mântului.

Ca motiv principal amintesc frica de transferare – înainte de ce ar decide Conferin]ade pace în chestia teritorial@ în atare loc – unde to]i magistra]ii au denegat jur@mântul; încare caz atât materialmente, cât }i moralmente ar fi incapabil a suporta greut@]ile traiului.

Conduc@torul c@r]ii funduare Szilágyi Jenõ, cu data de 25 mai 1919, a depusjur@mântul oficios, drept aceea m@ rog s@ i se semneze }i lui competen]ele restante}i anume: pe lunile aprilie }i mai ajutorul de scumpete a 300 cor. – 600 coroane, pebaza ordonan]ei nr. 6706/1918 M. E., apoi, conform acelea}i ordonan]e, adaosulfamiliar dup@ so]ia sa 200 cor. }i dup@ b@ie]ii László }i Mihály 100-100 cor. adic@200 cor., suma total@ 1.000 cor.

Raportez mai departe c@ diurni}tii Mészáros Ferencz }i Mester Dezsõ cu data de22 mai 1919, iar Pavelka Rudolf, tot diurnist, cu data de 25 mai 1919, au denegatdepunerea promisiunii solemne }i to]i au }i p@r@sit posturile. Au mai r@mas doi diurni}ti:Nóti E. Géza }i Klein Rózsa, dar nici ace}tia nu lucr@, fiindc@ cel dintâi e bolnav }iaceasta din urm@ a fost bolnav@ pe concediu la Târgu Mure} }i acum nu i se d@legitima]ie de c@l@torit s@ se reîntoarc@.

Astfel, la judec@torie sunt singur judec@tor, 1 conduc@tor de carte funduar@, 3scriitori, 1 servitor, 1 vigil de carcer.

Page 405: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

407

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Preluarea judec@toriei }i a carcerului dup@ inventar am înf@ptuit cu 66 lips@ a maimultor obiecte.

M@ rog ca raportul de fa]@ s@ se su}tearn@ la dl. }ef al Resortului Justi]iei a ConsiliuluiDirigent, cu acea rugare, ca sa se întregeasc@ dup@ posibilitate personalul sus-amintit.

Cehu-Silvaniei, la 27 mai 1919. s.s. Dr. Ioan Ember – judec@tor de ocol, conduc@tor.

JUDEC~TORIA DE OCOL JIBOU

320.Proces-verbal

Întocmit la judec@toria de ocol Jibou, în data de 10 iunie, în chestiunea depuneriijur@mântului de fidelitate de c@tre corpul de magistra]i }i func]ionari.

Au fost prezen]i:1. Dr. Gyurkó László – trimisul Consiliului Dirigent Român din Sibiu; 2. Dr.

Gáspár Béla – judec@tor de ocol; 3. Adorján Zoltán – condicar funciar; 4. BandyDezsõ – primoficial; 5. Bozó László – cancelarist; 6. Sallak András – copist; 7. UraiPéter – diurnist; 8. Salamon Ilona – diurnist; 9. Halász Márkus – gardian; 10. CsatlósBéni – servitor. În calitate de trimis al Consiliului Dirigent Român din Sibiu, Dr.Gyurkó László prime}te urm@torul jur@mânt de la Dr. Gáspár Béla – judec@tor deocol, Adorján Zoltán – condicar funciar, Bandy Dezsõ – primoficial, Bozó László –cancelarist, Sallak András – copist, Urai Péter – diurnist, Salamon Ilona – diurnist,Halász Márkus – gardian }i servitorul Csatlós Béni, precum }i de la personalul auxiliar.

„Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

s.s. Dr. Gáspár Béla – judec@tor de ocol; s.s. Adorján Zoltán; s.s. Bandy Dezsõ; s.s.Vasile Bozó; s.s. Sallak András; s.s. Urai Péter; s.s. Salamon Ilona; s.s. Halász Márkus;s.s. Csatlós Béni; d-na Darócz Miklós nu mai lucreaz@ din data de 12 mai 1919.

Cu aceasta, procesul-verbal a fost încheiat. s.s. Dr. Gyurkó László; s.s. Dr. GáspárBéla; s.s. Adorján Zoltán; s.s. Bandy Dezsõ; s.s. Vasile Bozó; s.s. Sallak András; s.s.Urai Péter; s.s. Salamon Ilona; s.s. Halász Márkus; s.s. Csatlós Béni;

„Pentru autenticitatea copiei” s.s. Dr. Gáspár Béla – judec@tor de ocol.Originalul în lb. [email protected] Jude]ului S@lajNo. 346-1919. Pref.

C@treConsiliul Dirigent, Resortul Justi]iei Sibiu

Am onoarea a raporta c@ la judec@toria de ocol din Jibou, în mâinile d-lui Prezidental Tribunalului Zal@u – precum adevere}te procesul-verbal sub ./. al@turat – a depus

Page 406: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

408

GHEORGHE IANCU

jur@mântul de fidelitate Gáspár Béla judec@tor, Adorján Zoltán conduc@tor la c@r]ilefunduare, Dezideriu Bandy, Vasile Bozó cancelari}ti, Andrei Sallak servitor, Urai Péter,Salamon Ilona diurni}ti, Halász Márkus p@zitor de Pu}c@rie }i Benjamin Csatlós servitor.

Rog s@ fie numi]i la posturile lor.Zal@u, la 18 iunie 1919.Cu stim@, s.s. Dr. George Pop, prefect.

JUDEC~TORIA DE OCOL HALMEU

322.Prezidentul tribunalului Satu MareNr. XX.D.57/37-1919. Prez.

C@treConsiliul Dirigent, Resortul Justi]iei Sibiu

Am onoare a Va raporta c@ Dr. Weisz Árpád, notar la judec@toria de ocol din Halmeu,provocat fiind în 9 august 1919, s-a declarat c@ nu va depune nici declara]ia solemn@.

Prin urmare l-am încuno}tin]at c@ }i-a pierdut oficiul }i postul lui se consider@ vacant.Totodat@, am provocat }i pe oficiul de dare din Halmeu, ca pân@ la noi dispozi]ii,

numitului s@ nu-i solveasc@ nici o competen]@.Satu Mare, la 19 septembrie 1919.s.s. Dr. Silviu Pop, pre}edintele tribunalului.

323.Judec@toria de ocol HalmeuNo. XIV.L.17.18-1919. Pres.

Not@Privind judec@torii de ocol care au depus jur@mântul de fidelitate prev@zut în

ordonan]a nr. 121/1919 just.:1. Csöpey János – conduc@torul judec@toriei de ocol2. Dr. Dittler Lipót – judec@tor de ocolPrivind func]ionarii }i personalul auxiliar care au depus leg@mântul solemn prev@zut

de ordonan]a nr. 121/1919. just.:1. Dr. Polnik Kornél – notar2. Majtényi Gyula – notar3. Kõmíves Gábor – condicar funciar4. Bakos Jenõ – primoficial5. Szõnyi Ferencz – cancelarist6. Marossy Géza – cancelarist7. Pásztor János – cancelarist8. Halmogyi György – cancelarist9. Ponczvir György – cancelarist

Page 407: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

409

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

10. Balogh Ilona – diurnist11. Szegédi Ilona – diurnist12. Eördögh Tamás – diurnist13. Csorba Antal – executor14. Szegedi József – suboficiant15. Éles Mihály – suboficiant

Not@

Privind judec@torii care au refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate, în pofidafaptului c@ li s-a atras aten]ia asupra consecin]elor care rezult@ în urma refuzului:

1. Igaz Gusztáv – judec@tor de ocol.Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL SELEU{UL MARE

[azi VINOGRADOV, UCRAINA]324.

Proces-verbal

Întocmit la Seleu}ul Mare, în cl@direa judec@toriei de ocol, la data de 17 august 1919.Sunt prezen]i, pe o parte: Dr. Chiroiu Vazul [Vasile]– prefect, Dr. Dan Gheorghe

– primnotar, Dr. Johannes Victor – comisar guvernamental, pe de alta parte: TóthLajos – conduc@torul judec@toriei de ocol, Herer Sándor – condicar funciar, SikóBarnabás – primoficial, Zombory Endre – primoficial, Stein István – primoficial,Mihálovits István – adjutant, Levy Elemér – executor.

Prefectul Chiroiu Vazul, având în vedere faptul c@ puterea a fost preluat@ temporar}i c@ linia de demarca]ie româno-ceh@ existent@ pân@ acum a încetat s@ mai existe,subordoneaz@ judec@toria de ocol – în interesul continuit@]ii activit@]ii – sub jurisdic]iatribunalului din Sighetul Marma]iei; pe de alt@ parte, având în vedere faptul c@ acestteritoriu nu se afl@ sub controlul unui guvern maghiar regal sau republican }i nici subcontrolul unui guvern sovietic, solicit@ conduc@torului judec@toriei de ocol ca, de acumînainte, verdictele s@ fie pronun]ate în numele legii }i îi atrage aten]ia c@ în privin]arepartiz@rii loturilor de p@mânt, nu sunt valabile cesiunile imobiliare mai mari de 10iug@re }i c@ intabularea nu este permis@ chiar dac@ cererea în acest sens fusese aprobat@în prealabil.

De altfel, pân@ la noi m@suri, ei î}i pot vedea nestingheri]i de [email protected] conduc@tor al judec@toriei de ocol declar@ c@ pân@ când nu exist@ o decizie

definitiv@ privind apartenen]a teritoriului aflat sub jurisdic]ia judec@toriei de ocol, elpoate judeca }i judec@ numai în conformitate cu legisla]ia maghiar@ aflat@ în vigoare.Din acest motiv el nu poate }i nu accept@ dispozi]iile prefectului, iar în ceea ce prive}teviitorul el dore}te s@-}i continue activitatea corespunz@tor legilor aflate înc@ în vigoare.

Page 408: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

410

GHEORGHE IANCU

Dup@ aceast@ declara]ie, prefectul Chiroiu Vazul spune c@ începând cu ziua deast@zi, conduc@torul judec@toriei de ocol este demis }i are la dispozi]ie 48 de orepentru a ajunge în patria sa prin Tiszaújlak. Este obligat s@ predea imediat conducereainstitu]iei }i inventarul judec@toriei de ocol judec@torului de ocol Tiefenthaler József,ca }i veniturile, sub titlu de avans sau sub alt titlu, ce ar suplimenta veniturile salelunare. Oblig ceilal]i membri ai judec@toriei de ocol – în virtutea legii privind serviciulmilitar – s@-}i continue activitatea în conformitate cu legile maghiare existente, în afaraexcep]iilor expuse anterior.

Conduc@torul judec@toriei de ocol – Tóth Lajos – ia la cuno}tin]@.s.s. Dr. Vazul Chiroiu; s.s. Dr. Johannes Victor; s.s. George Dan. Judec@torul de

ocol a refuzat s@ semneze; s.s. Herer Sándor – condicar funciar; s.s. Sikó Barnabás;s.s. Stein István; s.s. indescifrabil; s.s. Mihálovits István; s.s. Levy Elemér; s.s.Tiefenthaler József – judec@tor de ocol; s.s. Zombory Endre.

Originalul în lb. maghiar@.

325.Prefectura Jude]ului Maramure}No. 1102-1919.

D-lui Iuliu Maniu, pre}edintele Consiliului Dirigent SibiuDomnule Pre}edinte }i {ef de Resort [la Interne]

Drept urmare la telegrama noastr@ No. 1040 din 14 august 1919, am onoare a V@raporta c@ în 16 august 1919 m-am transportat la Seleu}ul Mare, jude]ul Ugocea, pentrua del@tura administra]ia maghiar@, singura ce a mai r@mas pe teritoriul nemaghiar.

Am aflat urm@toarea situa]ie:Micul jude] Ugocea, împ@r]it în trei p@r]i, sub trei diferite administra]ii:I.plasele din sudul Tisei (Halmi }i Craia) sub administra]ia Consiliului Dirigent,

respectiv a jude]ului [email protected]@tate din plasa Seleu}, nord, nord-vest de linia demarca]ional@ româno-

ceho-slovac@ (Tiszaújlak, Verbõcz, cote 212, 226, Capelo Rahovecz) administrat@ deceho-slovaci

III.restul plasei administrat de maghiari. Ace}tia din urm@, r@ma}i din vecheaadministra]ie maghiar@ ca un corp de sine-st@t@tor, f@r@ nici o leg@tur@ ierarhic@, f@r@control, f@r@ st@pân. O grupare de func]ionari, formând o adev@rat@ maffia }i tr@indcu to]ii în sarcina unei jum@t@]i de plas@. Întreg organismul jude] }i unui jude] }i uneiplase, s@c@tuind o jum@tate de plas@.

Aceast@ maffie arhi}ovinist@ }i în mare parte bol}evic@ nu respect@ nici o dispozi]ieromâneasc@ }i nu voia s@ pl@teasc@ nici pe maiorul Vaida, trimis de Guvernamentulmilitar din Debre]in, ca prefect militar.

În schimb, îns@ au pl@tit lefurile tuturor func]ionarilor proprii pân@ în 1 octombrie,iar ajutoarele de r@zboi, scumpete, chiar }i ve}minte, pân@ la 1 ianuarie 1920.

Page 409: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

411

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Pentru a înl@tura organiza]ia aceasta }i absurd@ }i periculoas@, care pe deasupraîmi pune piedici în circula]ie }i alimenta]ie }i pentru a aduce în concordan]@ cu situa]iade fapt }i aceste locuri, conform raportului meu telegrafic No. 1040 din 16 august1919 m-am transportat la Seleu}ul Mare, unde, convocând ofician]ii administrativi,le-am pus în vedere c@ cu ziua de azi începând, iau sub st@pânire provizoric@ jum@tateplasa administrat@ de ei pân@ la linia de demarca]ie ceho-român@.

Le-am cerut s@ se declare dac@ doresc s@ r@mân@ în administra]ie }i s@ depun@jur@mânt, f@r@ de care nu se poate face serviciul în oficii publice, ori ba.

Maffia de func]ionari bine instruit@ a refuzat, dându-}i silin]a s@ se arate [email protected]@ îns@ la rezon, s-a supus }i a predat toate oficiile, f@r@ opunere }i f@r@ s@ fiusilit s@ recurg la nici un mijloc de for]@.

Despre acest act, al@tur în copie procesul-verbal cu declara]ia lor [email protected] administra]ie ner@mânând decât un singur scriitor român de origine, am închis

temporar toate oficiile, }i am îns@rcinat drept comisar pe dl. avocat român, Dr. VictorJohannes de Ap}a, pentru ca s@ de]in@ puterea public@ }i s@ organizeze administra]ia,formând o singur@ pretur@ cu personal redus.

Perceptoratul, asemenea, l-am închis }i am ridicat de acolo 184 mii de coroane, partene}tampilate, parte bancnote revolu]ionare, pe care le-am transportat la Direc]iuneaFinanciar@ Sighet. Din ace}ti bani voi l@sa s@ se pl@teasc@ noii func]ionari români.

În 17 august m-am prezentat la po}t@, pe care îns@ am aflat-o preluat@ deja deDirec]iunea po}telor române din Oradea-Mare.

M-am prezentat apoi la judec@toria de ocol, nu pentru a o prelua, ci pentru adispune ca s@ se conformeze situa]iei }i s@ nu aduc@ sentin]e, decât numai în numelelegii, iar pân@ la alte ordine, s@ stea sub ierarhia tribunalului Sighet, deoarece leg@turacu Beregszász, din cauza ocupa]iei cehe nu are }i nu mai poate avea.

Conduc@torul judec@toriei nevoind s@ se supun@ nici acestor dispozi]iuni, a fostimediat destituit }i, fiindc@ a refuzat func]ionarea }i este str@in în Ugocea, a fostexpulzat în termen de 48 de ore.

Procesul-verbal în copie [email protected] toat@ ac]iunea mi-a stat într-ajutor, cu cel mai larg devotament, dl. Dr. Victor

Johannes, pe care l-am cunoscut ca pe un român foarte însufle]it }i atât de radicalcum n-am prea v@zut prin p@r]ile acestea.

În urma acestora, am onoare a supune binevoitoarei D-voastre aprecieri urm@toarelepropuneri:

1.S@ binevoi]i a aproba m@surile acestea, necesitate de situa]ia actual@ a linieide demarca]ie, a lini}tii popula]iei }i a siguran]ei statului.

2.S@ aproba]i, respectiv s@ numi]i de comisar pe dl. Dr. Victor Johannes de Ap}a,avocat, peste plasa Seleu}, partea dincoace de linia demarca]ional@, pe timpul câtva dura starea interimar@ a acestei plase }i, pe lâng@ o renumera]ie corespunz@toare.

Titulatura, eventual, ar putea fi }i alta, eu îns@ anume am înconjurat s@-l numescprimpretor, parte – fiindc@ nu e destul de corespunz@toare pentru dl. Johannes }i nu-i d@ nici autoritatea recerut@ la acel loc – parte, fiindc@ n-am voit s@ dau înf@]i}arede încorporare la jude]ul Maramure}, ci s@ ar@t o stare interimar@.

Page 410: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

412

GHEORGHE IANCU

3.S@ binevoi]i a aproba m@surile ce le-am luat deja pentru organizare: trimitereade func]ionari originari ruteni, care n-au depus în jude]ul Maramure} la vremea sajur@mânt – dar sunt buni func]ionari }i foarte bucuro}i c@ pot intra acum în serviciu.

4.S@ aproba]i, asemenea, cheltuielilor de administra]ie din cele 184 mii coroane,aflate la perceptorul din Seleu}.

Justificarea m@surilor anun]ate prin telegrama No. 140, dar executate f@r@ a}teptareaaprob@rii prealabile, st@ în împrejurarea c@ situa]ia era atât de imposibil@ }i echivoc@, încâtnu putea suferi amânare.

Popula]ia str@in@, român@, armata noastr@ }i toate organele militare }i civile erauatât de neorientate, încât nimeni nu }tia de ce s@ se ]in@, }i mereu se produceau celemai mari confuzii }i situa]iile cele mai imposibile.

Afar@ de aceasta, str@inii mereu se îmb@tau de cap }i îmb@tau pe al]ii ca toateteritoriile de nord de Tisa r@mân ungurilor.

În plas@ stau deja posturile noastre de jandarmi.Sighet, la 19 august 1919.Prefect:s.s. V. Chiroiu

JUDEC~TORIA DE OCOL T~{NAD

326.Regatul România. Pre}edintele Tribunalului Zal@uNr. H.30/40.Prez.

Consiliului Dirigent Român, Resortul de Justi]ie SibiuDomnule Ministru,

Am onoare a raporta c@ judec@toria de ocol T@}nad s-a preluat la 27 august a.c.}i cu aceast@ ocazie au depus jur@mântul impus în § 4. a ordonan]ei Nr. 121/1919just., ofician]ii numi]i în tabloul aici subl., anexat.

În baza acestui tablou }i a listelor personale anexate sub 2, în conformitate cupropunerea verbal@ a d-lui }ef judec@tor Dr. Virgil Mure}an, rog }i propun, binevoi]ia încadra la aceast@ judec@torie:

1.pe judec@torul Both István ca judec@tor }i cu ast@ dat@ a-l avansa cu dou@grada]ii, adic@ în clasa VII grada]ia I.

2.pe conduc@torul de c@r]i funduare Magyari János }i pe ofician]ii Teodor Sonea}i Éber Károly jr., în postul lor de pân@ acum, cu avans câte una grada]ie.

Judec@torul Koháry József }i notarul Dr. Veress László au denegat depunereajur@mântului de fidelitate, Koháry József la moment a fost absolvat de la func]iuneasa, notarul Dr. Veress László îns@ fiind necesitate de serviciul s@u i s-a impus serviciul}i mai departe, pân@ ce va fi înlocuit.

Page 411: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

413

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Deoarece a fost oprit@ solven]iunea magistra]ilor }i ofician]ilor care n-au depus jur@-mântul, am f@cut pa}i necesari pentru ca s@ poat@ primi – cei care au depus jur@mântul– competen]ele de pân@ acuma }i V@ rog, binevoi]i a dispune asemnarea recerut@.

Ofician]ii Huber Gyula, Székely Mihály }i Mészáros Lajos sunt în vacan]@, dinacest motiv n-au fost provoca]i la jur@mânt }i numai dup@ reîntoarcerea lor la oficiuvoi raporta asupra acestora.

În calitate de servitori au fost în serviciu Nyika Imre }i Fazekas József, încât }i ace}tiaau depus jur@mântul în tabloul sub 1, anexat am ar@tat datele lor recerute prin ordona-]iunea sub nr. 5953-1919, }i rog, binevoi]i a dispune asemnarea competen]elor lor.

Fiindc@ afar@ de dl. }ef judec@tor Dr. Virgil Mure}an a r@mas în postul s@u Both István,care e judec@tor de clasa prima, }i personalul auxiliar }i manipulant, la judec@toria deocol T@}nad se poate considera deplin organizat@.

Zal@u, la 2 sept. 1919. s.s. Gyurkó , pre}edinte provizorie.

327.Regatul România. Pre}edintele tribunalului.Nr. 1919.II.H.30/46.Prez.

Consiliului Dirigent Român, Resortul Justi]iei SibiuDomnule Ministru,

Spre întregirea raportului înaintat la 5 l.c. sub nr. II.H.30/40. prez. asupra prelu@riijudec@toriei de ocol T@}nad, referitor la canceli}tii Iuliu Hubert, Ludovic Mészáros}i Székely Mihály, am onoare a V@ raporta c@ Iuliu Hubert }i Ludovic Mészáros în 9l.c. au depus jur@mântul prescris în § 4. al ordonan]ei nr. 121/1919. just., iar SzékelyMihály a denegat depunerea jur@mântului.

Pentru încadrarea ofician]ilor numi]i, Iuliu Hubert }i Ludovic Mészáros, prezintlistele personale }i raportez c@ datele familiale le-am ar@tat în conspectul anexatraportului mai sus-amintit.

{ef judec@tor de la judec@toria de ocol T@}nad, Dr. Virgil Mure}an, pe cancelaristulMihai Székely – de}i a denegat jur@mântul – l-a re]inut }i pe mai departe în func]ie }iroag@, asemnarea competen]elor sale cu începutul 1 iulie 1919, care competen]@ a fostoprit@ la timpul s@u.

Pe motivul c@ în urma deneg@rii jur@mântului cade în categoria acelora care în lips@de încadrare toate drepturile }i le-au pierdut, am denegat eliberarea competen]elorrestante, intrând îns@ în serviciul, la ordonarea d-lui }ef judec@tor – am dispus cacompeten]ele lunii curente s@ fie eliberate.

La caz când a]i afla la loc }i eliberarea competen]elor scadente înainte de a preluajudec@toria, binevoi]i a-mi ordona aceasta ca s@ fac dispozi]ia recerut@.

Zal@u, la 15 sept. 1919.s.s. Gyurkó pre}edinte.

JUDEC~TORIA DE OCOL {OMCUTA MARE

Page 412: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

414

GHEORGHE IANCU

328.Regatul România, Prezidentul Tribunalului Satu MareNr. XXV.L.17.-18/1919.Prez.

C@treConsiliul Dirigent Român, Resortul Justi]iei Sibiu

Conform ordonantei nr. 7063-1919 Pres.Just. – am onoarea a V@ raporta ca dl. Dr.Sever Pop în 1 septembrie a preluat conducerea judec@toriei de ocol din {omcuta Mare.

Satu Mare, la 9 septembrie 1919.s.s. Silviu Papp, pre}edintele tribunalului.

329.Regatul România. Prezidentul tribunalului Satu MareNr. XXV.L.17-18-1919. Prez.

C@treConsiliul Dirigent Român, Resortul Justi]iei Sibiu

Conform ordonan]ei nr. 7063-1919. pres.just., am onoarea a V@ raporta c@ dl. SeverPop, în 1 septembrie, a preluat conducerea judec@toriei de ocol din {omcuta Mare.

Satu Mare, la 9 septembrie 1919.s.s. Silviu Pop, pre}edintele tribunalului.

330.Regatul România. Prezidentul tribunalului Satu Mare.Nr. XIV.H.60-1920. Prez.

C@treConsiliul Dirigent Român, Resortul Justi]iei Sibiu

Referitor la absolvirea }ef judec@torului din {omcuta Mare, Dr. Sever Pop, cuordinul din 7 aprilie 1920, nr. 9093-1920 pres.just., am onoarea a V@ raporta c@,cu conducerea judec@toriei de ocol din {omcuta Mare, pân@ la noi dispozi]iuni, l-amîncredin]at pe dl. Alexandru Doro}, }eful judec@toriei de ocol din Satu Mare, care pelâng@ conducerea judec@toriei de ocol Satu Mare, în toat@ s@ptamâna dou@ zile vafi în {omcuta, }i va rezolva cauzele judec@toriei de ocol de acolo.

Satu Mare, 10 aprilie 1920.s.s. Dr. Silviu Pop, pre}. trib.JUDEC~TORIA DE OCOL SATU MARE

331.Judec@toria de ocol Satu MareNo. XIV.L.17-18-1919. Prez.

Not@

Page 413: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

415

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Privind judec@torii care au refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate, prescrisde ordonan]a nr. 121/1919 just., în pofida faptului c@ li s-au comunicat consecin]elecare rezult@ în urma refuzului:

1. Morvay Károly – consilier la Curtea de Casa]ie – judec@tor2. Koós György – judec@tor de ocol3. Füzessy Árpád – judec@tor de ocol4. Hatvany Kálmán – judec@tor de ocol5. Dr. Bihary Kálmán – judec@tor de ocol6. Dr. Tyopay Ede – judec@tor de ocol

Not@

Cu privire la persoanele care au depus leg@mântul solemn, care pân@ acum aufost împiedica]i în acest sens:

1. Farkas Sándor – executor2. Koszor László – servitor-zilier

JUDEC~TORIA DE OCOL SEINI

332.Copie autentic@. XV.B.60.1919.prez.

Proces-verbal

Întocmit la Seini, în cl@direa judec@toriei de ocol, la data de 30. octombrie 1919,de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol.

Au fost prezen]i:În urma solicit@rii scrise a conduc@torului judec@toriei de ocol Seini din data de 25.

octombrie 1919, nr. El.VII.H.23. se prezint@ avocatul dr. Curti]iu Cornel, locuitor dinSeni, care depune jur@mântul de fidelitate - prescris în documentul nr. 1919.XV.B.58-83.Pres, emis de c@tre pre}edintele tribunalului din Satu Mare – în fa]a conduc@toruluijudec@toriei de ocol, dup@ cum urmeaz@:

„Eu, dr. Curti]iu Cornel, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios RegeluiFerdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]eleConsiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmisunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Procesul verbala fost citit }i aprobat. ss. dr. Curti]iu Cornel; ss. Gaál István – conduc@torul judec@toriei deocol; ss. Horváth József-grefier. Pentru autenticitatea copiei, ss. indescifrabil-}ef de birou.

333.Regatul România. Prezidentul Tribunalului Satu-Mare.Nr.XV.B.58-83.1919.Pres.

Page 414: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

416

GHEORGHE IANCU

C@treConsiliul Dirigent Român – Resortul Justi]iei –

Pentru întregirea conspectului advoca]ilor, cari nu au depus jur@mântul, am onoare a-V@raporta, c@ dr. Papolczy László advocat din Seini, care pân@ acuma a fost soldat }i prinsonier,provocat fiind, nu s-a prezentat la depunerea jur@mântului }i nu }i-a justificat absen]a.

Dr. Cornel Curti]iu advocat român din Seini, care pân@ acuma a fost morbos,reîns@n@to}indu-se, s-a prezentat la depunerea jur@mântului. Procesul verbal luat dinpartea }efului judec@toriei de ocol Seini, în copie al@turat Vi-l su}tern.

Satu-Mare, la 4. Noembrie 1919.1 [email protected]. Dr. Silviu Pop pre}. trib.

334.Judec@toria de ocol SeiniNo. XIV.L.17-18-1919. Prez.

Not@

Privind judec@torii care au depus jur@mântul de fidelitate, prev@zut în ordonan]anr. 121/1919. just.

1. Gaál István – judec@tor de ocol

Not@

Privind persoanele din cadrul corpului de func]ionari }i ai corpului auxiliar careau prestat leg@mântul:

1. Lachita Béla – notar2. Nagy Károly – condicar funciar3. Kora György – condicar funciar4. Almássy Zoltán – cancelarist5. Szabó Ferencz – cancelarist6. Ziegler József – cancelarist7. Kajdy Gusztáv – cancelarist8. Horváth József – adjutant9. Sághy László – adjutant10. Papolczy Géza – stagiar11. Gönczy Sándor – diurnist12. Márton Béla – executor13. Mikle Mihály – suboficiant14. Hudak István – suboficiant15. Tepfenhardt Antal – suboficiant

Not@

Page 415: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

417

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Privind judec@torii de ocol, care în pofida faptului c@ li s-au comunicat consecin]elecare rezult@ în urma refuzului de a depune jur@mântul de fidelitate, prev@zut de c@treordonan]a 121/1919. just., au refuzat prestarea jur@mântului:

1. Szekeres Ferencz – judec@tor de ocol.

JUDEC~TORIA DE OCOL BAIA MARE.335.No.XIV.L.17.18./15.-1919.Prez.

Not@

cu numele persoanelor din cadrul func]ionarilor }i auxiliarilor care au depusjur@mântul prescris de ordonan]a nr. 121/1919 just.:

1. Szukpay Gyula – condicar funciar;2. Bartal József – condicar funciar;3. Nuridsán Sámuel – primoficial;4. Godian Antal – cancelarist;5. Török István – adjutant;6. Sármaságh István – administrator;7. Bernhardt Adolf – executor;8. Kertész Irén – diurnist@;9. Bányai Péter – suboficiant;10. Szöllösy Ferencz – servitor-diurnist.

336.Not@

privind persoanele din cadrul func]ionarilor care nu au depus jur@mântul }i c@roranu le-au fost comunicate consecin]ele care rezult@ în urma nedepunerii jur@mântului:

1) Barazyu Endre – primoficial.- Men]iune: conduc@torul judec@toriei de ocol adecis solicitarea depunerii jur@mântului de fidelitate cu men]ionarea consecin]elorcare rezult@ în urma refuzului.

337.Judec@toria de ocol Baia MareNo.XIV.L.17.-18./15.-1919.Prez.

Not@

Referitoare la judec@torii care, în pofida faptului c@ le-au fost comunicate consecin]ele refu-zului, au refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate prescris de ordonan]a nr. 121/1919 just.:

1. Daniel Sándor – judec@tor de ocol, consilier la Curtea de Casa]ie;2. Csics Lajos – judec@tor de ocol;3. dr. Serly Jenõ – judec@tor de ocol;4. dr. Vámos Albin – judec@tor de ocol;

Page 416: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

418

GHEORGHE IANCU

5. dr. Bodoky Zoltán – judec@tor de ocol.

338.JUDEC~TORIA DE OCOL ARDUDNo.XIV.L.17.-18.-1919.

Not@

privind judec@torii care, în pofida faptului c@ le-au fost comunicate consecin]elerefuzului, au refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate prescris de ordonan]a nr.121/1919 just.:

1. Sándor Lajos – judec@tor de ocol, conduc@torul judec@toriei de ocol2. Fazakas János – judec@tor de ocol.

339.Not@

Referitoare la persoanele din cadrul func]ionarilor }i auxiliarilor, care au refuzatdepunerea leg@mântului de fidelitate, în pofida faptului c@ le-au fost comunicateconsecin]ele care rezult@ în urma refuzului:

1. Radványi István – condicar funciar;2. Marosán Endre – cancelarist;3. Kovács Jenõ – adjutant;4. Teschler Mátyás – manipulant;5. Haday Endre – diurnist;6. Pech Aladár – executor;7. Timófi János – suboficiant.

CURTEA DE APEL TIMI{OARA

340.

21 septembrie 1919Proces-verbal

Luat la 21 septembrie 1919 la ora 9,30 în sala Cur]ii de Apel Timi}oara, desprepreluarea imperiului român asupra Cur]ii de Apel.

Dl secretar general Dr. Alexandru Marta salut@ pe membrii Cur]ii aduna]i, caesmisul Resortului de Justi]ie spre a prelua imperiul român pe terenul Justi]iei. D-Sa traduce }i în ungure}te cuvintele sale pentru a fi în]eles de to]i domnii prezen]i.

Provoac@ pe domnii prezen]i, ca aceia, cari vreau s@ serveasc@ dreptatea în RegatulRomân, pe mai departe, s@ depun@ jur@mântul de fidelitate. D@ citire formulei de jur@mânt.

Page 417: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

419

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Explic@ împrejurarea, c@ prin faptul c@ cineva depune jur@mântul, se folose}tede toate avantagiile câ}tigate în decursul serviciului, cazul contrar îns@ îl despoaie detoate aceste drepturi.

La provocarea dlui secretar general, dl László Izidor cere ca prin depunereajur@mântului s@ nu fie expus unei transfer@ri într-alt@ parte.

Dl secretar neputând da în aceast@ privin]@ garan]@, explic@ greutatea transfer@rilorîn general }i asigur@ pe cei prezen]i c@ Statul român nu }i-a pus de scop s@ fac@ nepl@ceriindividuale, ci u}or se poate întâmpla totu}i, ca undeva nefiind complet num@ruljudec@torilor, s@ fie cineva transferat.

Dr. Debreczeny Iosif crede c@ pentru acei judec@tori cari nu posed limba român@deloc, termenul de un an ar fi foarte scurt.

Dl secretar r@spunde c@ la timpul s@u se va putea aplana acest inconvenient dea avea urmare grea faptul c@ dup@ un an nu vor posede limba perfect.

Se constat@ c@ consilierii Feher Antal, Dr. Kunszt Gyõzõ notar, Raszlaviczy Gézafiind în concediu, nu sunt de fa]@, pre}edintele Sólyom, Dr. Szász János, Fürdek Miksanu depun jur@mântul, dl Dr. Fürdek Miksa declar@ c@ denegarea jur@mântului emotivat@ prin acea c@ pân@ la încheierea p@cii nu-l vede actual.

La provocarea secretarului general depun jur@mântul oficios cuprins în ord. No.121/1919 Pres. urm@torii domni subsri}i: Dr. Nyekhegyi Lothár, Dr. Carol Kovács,Anton Havas, Leó Abay, Scholmaschy Adolf, Balázs Adolf, Dr. Pálffy Dezsõ, HermannBéla, Dr. Debreczeny József, Dr. Argay Béla, Nauer György, László Izidor, MayerGyörgy, Dr. Becker János, Probszt János, Ioanovici Emil, Dr. Tenner Izidor.

În urma deneg@rii jur@mântului din partea domnilor Andor Sólyom, Fürdek Miksa}i Szász János, dl. secretar general constat@ c@ oficiul prezidial e vacant }i cu girareaafacerilor prezidiale încredin]eaz@ pe pre}edintele senatului Dr. Lothár Nyekhegyi,îndrumându-l c@ preluând toate agendele preziden]iale în mod interimar, s@ preiaactele }i alte obiecte, ce în urma calit@]ii oficiale s-ar afla la consilierii Fürdek Miksa}i Szász János, invitându-l totodat@ c@ despre rezultatul demersurilor sale s@ fac@raport Resortului Justi]iei, a Consiliului Dirigent.

Dl. pre}ed. Andor Sólyom }i dl. consilier Dr. János Szász declar@ c@ D-lor li s-apus în speran]@ c@ vor fi denumi]i în posturi noi de guvernul maghiar din Budapesta,din care cauz@ nu sunt în pozi]ia de a primi angajament la Reg. Român }i a depunejur@mântul oficios.

Sólyom Andor m.p., Nyekhegyi Lothár m.p., Havas Antal m.p., Dr. KovácsKároly m.p., Fürdek Miksa m.p., Abay Leó m.p., Scholmaschy Adolf m.p., BalázsAdolf m.p., Dr. Pálffy Dezsõ m.p., Dr. Szász János m.p., Mayer György m.p., LászlóIzidor m.p., Argay Béla m.p., Debreczeny József m.p., Nauer György m.p., Dr. BeckerJános mp., Hermann Béla m.p., Probszt János m.p., Joanovici Emil m.p., TönnerIzidor m.p., Timi}oara la 21 Sept. 1919. Emil Tieran m.p. grefier, Dr. A. Marta m.p.secretar general, Dr. Cosma m.p. prefect.

Dosar 4. Pân@ la sfâr}itul corpusului de documente ele apar]in dosarului 4.TRIBUNALUL CARANSEBE{

Page 418: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

420

GHEORGHE IANCU

341.No. 1919.pres.I.C.2

Proces-verbal

Dresat în Caransebe}, în oficiul pre}edintelui la 30 iunie 1919 în chestia depuneriijur@mântului a judec@torilor de la Tribunalul din loc.

Prezen]i subscri}i:Dl. Frideric Pauck, primarul ora}ului Caransebe}, în calitate de esmis al Dlui

prefect al jude]ului Cara}-Severin, înso]it de nou numitul pre}edinte Dl. Dr. GeorgeL@bon]iu, de nou numitul procuror Dr. Alexandru Morariu }i de prim-pretorele plaseiCaransebe}ului, Dr. Valer Meda, s-au prezentat în oficiul pre}edintelui, aducându-iacestuia la cuno}tin]@ scopul venirii, comunicându-i c@ Consiliul Dirigent Român dinSibiu a denumit de pre}edinte al tribunalului din loc. pe Dl. George L@bon]iu, în urmacon]elegerii a Domnului prefect avute cu comandamentul francez din Lugoj, carelea aprobat denumirea prin decisul adus de sub No. 1 /1919.

Dl. Ioan Czikó, pre}edinte, ne comunic@, c@ dânsul în con]elegere cu to]i judec@toriitribunalului din loc., ai judec@toriilor de ocol Caransebe}, Teregova, Or}ova }i Bozoviciîn }edin]a lor plenar@, ]inut@ în 29 iunie, au redactat un memorand pe care l-a prezentatDlui Prefect }i în care s-au pronun]at solidar c@ dân}ii nu sunt aplica]i a depune jur@-mântul, dânsul din partea sa cu ocaziunea aceasta personal ne declar@, c@ dânsul }iacum persist@ pe lâng@ hot@rârea adus@ în }edin]a plenar@ cu atât mai vârtos, c@ nurecunoa}te legalitatea C.D.R. }i protesteaz@ contra instituirii noului pre}edinte.

La rugarea Dlui Frederic Pauck, emisul prefecturei, s@ invit@ }i judec@torii tribunaluluica s@ se declare dac@ sunt aplica]i a depune jur@mântul prescris, }i li se atrage aten]iuneac@ prin denegarea jur@mântului to]i judec@torii î}i pierd toate drepturile c@}tigate la pensiune,la salar }i adause fa]@ de statul Român }i se consider@ de amova]i din postul de pân@ acumavut }i cu prima iulie 1919 li se sisteaz@ lichuidarea salarelor, la ce Dl Emeric Magi, pre}e-dintele senatului civil, Dl. Ludovic Domjan jude la Curtea de Apel, Dl. Iuliu Mészáros, Dl.Emeric Szõtimrei jude investigator, Dl. Iosif Beán, Dl. Antoniu Ungváry, to]i judec@tori latribunal }i Desideriu Csorna jude la judec@toria de ocol din Bozovici de prezent în concediuîn Caransebe} au declarat c@ dân}ii nu sunt aplica]i a depune jur@mântul cerut nici în mâinileemisului prefecturei, nici în mânile nou denumitului pre}edinte.

La invitarea Dlui Frideric Pauck, esmisul prefecturei, ca nou numitul pre}edinte Dr.George L@bon]iu se depun@ jur@mântul în mânile sale, nou numitul pre}edinte declar@ c@e aplicat a depune jur@mântul, ceea ce s-a }i întâmplat conform procesului-verbal luatseparat }i acludat aici sub ./. Se observ@ c@ to]i judec@torii }i fostul pre}edinte s-au dep@rtatdin oficiu, declarând c@ nu voiesc, s@ apar@, ca prin prezen]a lor s@ contribue la validitateaactului oficios }i s@ nu apar@ c@ depunerea jur@mântului s-ar fi întâmplat în }edin]a plenar@.

Se invit@ din nou Dl. Ioan Czikó s@ se prezinte pentru a preda oficiul presiden]ialnou numitului pre}edinte Dr. George Lobon]iu }i la rugarea Dlui Frideric Pauck,esmisul prefecturei, îi comunic@, c@ în caz de nepredare a oficiului, conform instruc]iuneiprimite din partea Dlui Prefect, dânsul e nevoit s@ aplice for]a brachial@, la ce Dl. Ioan

Page 419: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

421

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Czikó declar@ a fi aplicat a ceda for]ei brachiale, ce i se pune în vedere }i pred@ oficiul,considerând declara]ia Dlui Frideric Pauck ca }i când s-ar fi aplicat for]a.

Fiind timpul înaintat se decide ziua de prima iulie 1919 pentru preluarea inventariului,a diferitelor pau}ale }i a depozitelor preziden]iale etc.

Cu aceasta se încheie actul emisiuneiDcms.

Dr. Alexandru Morariu m.p. Frideric Pauck m.p.Dr. Valeriu Meda m.p. Dr. George L@bon]iu m.p.Czikó János m.p.

Arhivele Na]ionale. Arhiva Istoric@ central@, Bucure}ti, fondul Consiliul Na]ionalRomân Caransebe}, dosar nr. 163/1919, f.1.

342.No.1919.Pres.I.C.4

Proces-verbal

Dresat în Caransebe} la 30 iunie 1919 în sala de pertractare a tribunalului închestia depunerii jur@mântului a ofician]ilor de concep]ie ajut@tori }i manipulan]i dela tribunalul }i judec@toria de ocol din Caransebe}.

Deschizându-se }edin]a Dl. Frideric Pauck, primarul ora}ului Caransebe}, încalitate de esmis al prefectului jude]ului Cara}-Severin aduce la cuno}tin]a celorprezen]i c@ Consiliul Dirigent Român din Sibiu în con]elegere cu prefectul jude]ului}i a comandamentului francez, a denumit de pre}edinte pe Dl. Dr. George L@bon]iu.

Pre}edintele Dr. George L@bon]iu denume}te de notar pe Dl. Ioan Ocnariu }iconstat@ presen]a urm@torilor: Dr. Ioan Ocnariu notar la tribunal, Nistor Miculescu,director suprem de cancelarie, Constantin Stoichescu }i Mihail Muntean, oficiali superiori,Francisc Szabados oficial, Wilhelm Csapek cancelist, Nicolae Haramba}a manipulant,Josif Lay }i Vilma Miculescu, diurni}ti, Albert Újlaky, {tefan Kulici }i Petru Bárdosservitori, to]i la tribunal; mai departe: Marcu Alm@jan conduc@tor }i compun@tor alregistrelor fonciare, Ernest Putnoky conduc@tor al registrelor fonciare, Iuliu Fellner, IoanDraghici oficiali superiori, Moise Schwartz, Alexandru Langhammer, Andrei Olajosconduc@tori }i compun@tori a registrelor fonciare, Ioan Vasilievici manipulant, DimitrieLazarel }i Victor Stoiacovici diurni}ti de specialitate la sec]ia de compunere a registrelorfonciare, Matei Matei diurnist, Blanca Szalvásy, Emilia Draghici, Elena Neme}, AlexandruHertil@ diurni}ti provizori, Iosif Tanko, Emeric Nagy servitori }i Ioan Venczel, servitoriprovizor to]i la Judec@toria de ocol.

S@ constat@ absen]a Dlor Zoltán Gyöngyössy, Dr. Carol Gráczy, Dr. LudovicTobiás notari la tribunal, Dr. Alexandru Kutlik notari la judec@toria de ocol, cari fiindaviza]i, precum }i Desideriu Rollman oficial superior la judec@toria de ocol nu s-auprezentat, Dr. Nicolae Schmidt notari la tribunal, carele din r@zboi înc@ nu s-a întors,Nicolae Zörgö oficial }i {tefan Gál servitor la judec@toria de ocol, cari sunt concedia]i}i de prezent absenteaz@ din Caransebe}.

Page 420: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

422

GHEORGHE IANCU

Noul pre}edinte salut@ pe cei prezen]i }i le aduce la cuno}tin]@ c@ fiind denumitde pre}edinte preie conducerea Tribunalului din loc. Roag@ ofician]ii c@ în urmaschimb@rilor produse de r@zboiul mondial, luându-se imperiul asupra teritoriuluiacesta, s@ depun@ jur@mântul prescris de ordonan]ele Consiliului Dirigent, atr@gândaten]iunea c@ to]i aceia cari nu vor depune jur@mântul î}i pierd toate drepturilec@}tigate referitor la salar }i pensiune fa]@ de statul român }i s@ consider@ de rep@}i]i.

La rugarea aceasta au depus jur@mântul urm@torii:Dr. Ioan Ocnariu, notar la tribunal, Nistor Miculescu, director suprem de cance-

l@rie la tribunal, Constantin Stoichescu, Mihail Muntean ofician]i superiori la tribunal,Nicolae Haramba}a, manipulant, Vilma Miculescu, diurnist@ la tribunal, Marcu Alm@jan,conduc@tor }i compun@tor al registrelor fonciare, Ioan Draghici oficial superior,Dimitrie Lazarel }i Victor Stoiacovici, diurni}ti de specialitate la sec]ia de compunerea registrelor fonciare, Ioan Vasilievici manipulant, Matei Matei }i Emilia Dragicidiurni}ti, Alexandru Hertil@, diurnist provizor la sec]ia de compunere a registrelorfonciare.

Despre depunerea jur@mântului s-a luat proces-verbal separat al@turat aici sub ./.Dl. Ernest Putnoky, conduc@tor la registrele fonciare a depus jur@mântul în mânile

Dlui prim pretor Dr. Valeriu Meda, al c@rui proces verbal se aclude sub .//.Jur@mântul a fost denegat din partea urm@torilor: Francisc Szabados, oficial,

Wilhelm Csapek, cancelist, Josif Lay, Albert Újlaky, Stefan Kulici }i Petru Bárdos,servitori, Juliu Fellner, Moise Schwartz, Alexandru Langhammer, Andrei Olajos,Blanca Szilvásy, Helena Nemes, Josif Tanko, Emeric Nagy, Ioan Venczel, c@rora apoili s-a adus la cuno}tin]@, c@ cu ziua de 1 iulie a.c. au perdut toate drepturile c@}tigate,c@ nu li s@ va mai lichida salariul ca dimi}i din postul ce l-au avut pân@ acum.

Pre}edintele mul]@me}te ofician]ilor cari au depus jur@mântul }i le bag@ la inim@ca s@ fie fii credincio}i ai patriei noi s@-}i împlineasc@ datorin]ele cu sfin]enie spremul]@mirea poporului }i ridicarea prestigiului Statului Român.

Dr. A. Morariu m.p.Frideric Pauck m.p.Dr. Valeriu Meda m.p.Dr. George L@bon]iu m.p.Dr. Ioan Ocnariu not.m.p.Ibidem, dosar 161/1919, f. 1-2.

TRIBUNALUL LUGOJ

343.Prezidentul tribunalului reg.[regesc] din LugojNo. 8-1919. I.A.prez.

D-Sale Dlui: Dr. George Dobrin, prefectul jude]ului Cara}-Severin, Lugoj

În urma încredin]@rii primite de la Dvoastr@, am onorul a v@ comunica c@ în ziuade ast@zi am preluat conducerea tribunalului din loc. }i am luat jur@mântul oficial dela func]ionarii }i aplica]ii ai tribunalului, judec@toriei de ocol }i procuraturii din loc,

Page 421: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

423

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

a c@ror consigna]ie o al@tur sub .…/...., iar procesele-verbale despre depunereajur@mântului sunt acludate sub 1-39.

V@ rog Domnule Prefect, primi]i asigurarea profundei mele stime.Lugoj, la 30 iunie 1919.s.s. Dr. Nicolae Ioanovits, prezidentul tribunalului reg.

344.Prefectura Jude]ului Cara}-SeverinNr. 1448. Pres. 1919

Obiect: Raport despre preluarea Justi]ieiOn. Consiliu Dirigent, Resortul Justi]iei din Sibiu

Am onoare a comunica c@ în 30 iunie a.c. am preluat imperiul }i agendele justi]ieipe întreg teritoriul jude]ului Cara}-Severin }i zonei franceze de pe teritoriul de nordal jude]ului Timi}. Am complinit în con]elegere cu comandantul trupelor de ocupa]iefranceze din B@nat, posturile conduc@toare la tribunalele }i judec@toriile de ocol depe acest teritoriu, }i am introdus limba româneasc@.

Spre a putea duce la îndeplinire organizarea complet@, am dispus, ca toate per-tract@rile s@ se ajurneze cel pu]in pe o lun@ de zile. E de dorit îns@ ca acest termen s@fie prelungit. M@ aflu îndemnat s@ revin }i din prilejul acesta la prezentarea mea dintrecut, ca cel pu]in pe teritoriul jude]ului Cara}-Severin }i a zonei franceze din parteanordic@ a jude]ului Timi}, s@ se ordoneze minimum pân@ la 1 septembre a.c. Juristi]iu.

În modul acesta s-ar face posibil }i advoca]ilor s@ î}i de@ concursul atât la orga-nizarea justi]iei, cât }i administra]iei, c@ci ar fi scuti]i de eventuale pierderi pân@ lareluarea cursului normal în justi]ie.

V@ rog din nou s@ nu trece]i cu vederea chestia aceasta de mare îns@mn@tate,din punct de vedere public }i personal, ci ]inând cont de faptul c@ noi }i acum st@msub ocupa]ie francez@, necondi]ionat s@ sprijini]i propunerea mea.

Lugoj, la 5 iulie 1919. /L.S./ s.s. Indescifrabil prefect. [George Dobrin]

TRIBUNALUL ARAD

345.Regatul României, Tribunalul Arad.Nr.Pres.II.E.20.

Proces-verbal

Dresat în Arad, la tribunalul Arad, azi în 7 iulie 1919, la orele 9 a.m. în cauzapred@rii }i prelu@rii tribunalului sub imperiu român

Prezen]e subscri}ii:A intrat azi în oficiul prezidial Dr. Vasilie Avramescu }i provocându-se la decretul

No. 3405/1919, Pres.Just. din 3 iulie 1919 a Consiliului Dirigent }i la instruc]iunile

Page 422: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

424

GHEORGHE IANCU

estradate în materia aceasta, se prezint@ pre}edintelui la tribunal, Ludovic Szakolczayîn calitate de prezident al tribunalului, comunic@ susnumitului Decretul No.I. a Consi-liului Dirigent, apoi ordonan]a Nr.121/1919 a Resortului de Justi]ie }i instruc]iunilereferitoare la chestia aceasta, }i îl provoac@ în mod demn la predarea tribunalului.

Prezidentul la tribunal, Dr. Ludovic Szakolczay luând la cuno}tin]@ cele espuse,face urm@toarea declara]ie:

„Deoarece conferin]a de pace înc@ nu a publicat deciziunea sa defintiiv@ în privin]aapar]inerei teritoriale a ora}ului Arad, iar forurile mele competente nu m-au destituit dinpostul meu, m@ privesc }i de prezent, ca prezidentul tribunalului Arad, nu-mi p@r@sescpostul de bun@ voie, îns@ conform ordonan]ei No. 1495/2-1918 a Dlui guvernator alAradului General Tournadre fiind Dl Dr. Vasile Avramescu încredin]at cu prevedereaoficiului prezidial la tribunalul Arad, sub presiunea acestei ordonan]e a guvernului militarpredau postul de prezident al tribunalului }i oficiul prezidial dlui Dr. Vasile Avramescu”.

Prezidentul la tribunal Dr. Vasile Avramescu luând la cuno}tin]@ declara]ia aceasta,a preluat conducerea tribunalului, iar despre preluarea oficiului prezidial, a valorilor}i mobilierului se vor dresa procese verbale separate.

S-a estradat în trei exemplare, dintre cari unul pentru fostul prezident, unul pentruarhiv@, unul se susterne.

d.c.m.s.s.s. Dr. V. Avramescu, prezident la tribunal, s.s. Gitta notar.

346.REGATUL ROMÂNIA, TRIBUNALUL ARADNo.pres.II.E.21.

D-lui dr. Aurel Laz@r,}eful Resortului de Justi]ie, Sibiu

Arad, în 15 iulie 1919.În baza decretului No.3406/1919 Pres.Just. din 3 iulie 1919, a Resortului Justi]iei

raportez c@ m-am prezentat în 7 iulie 1919 la tribunalul Arad }i am preluat oficiulprezidial de la fostul prezident Ludovic Szakolczay, dresând despre acest act procesul-verbal sub 1. Al@turat.

[in s@ notific c@ Dl. general deTournandre, Comandantul zonei de ocupa]iunedin B@nat, guvernantul [guvernatorul] militar al Aradului, a trimis în decursul acestuiact o adres@ prezidentului Ludovic Szakolczay, prin care îl avizase c@ m-a încredin]atpe mine cu preluarea conducerii tribunalului, dar }i dl. prefect Dr. Iustin Mar}ieu m-aavizat c@ a primti aceast@ adres@, mie îns@ în mod oficios nu mi s-a comunicat.

Prin urmare }i din principiul bineîn]eles a suveranit@]ii Consiliului Dirigent eu nicinu am luat act despre aceast@ îns@rcinare, de}i ziarele maghiare au colportat }tireaîn forma tenden]ioas@ c@ Dl. general de Tournadre m-a „denumit”.

În ce prive}te ]inuta Dlui Ludovic Szakolczay constat c@ a fost am@surat@ situa]ieiextravagante din ora}ul Arad, care culmineaz@ în faptul c@ D-Sa, rezimat pe ocrotirea

Page 423: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

425

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Comandantului francez }i a Ordonan]elor Sale No.16 }i 20 al@turate sub 2 }i 3, caut@s@ amâne cât se poate declara]ia definitiv@ în privin]a prest@rii jur@mântului oficios,cu rezerva c@ la caz de consolidare politic@ în Ungaria s@ poat@ alege între cutare postoferit de viitorul guvern din Ungaria, }i numai dac@ ar fi neînconjurat silit, ar intraîn func]iune la Statul român.

Dovad@, ca provocat fiind, nu a depus jur@mântul, ci numai promisiunea solemn@,despre care fapt s-a dresat procesul-verbal al@turat sub 4.

Am convocat apoi }edin]a plenar@ a tribunalului pe ziua de 8 iulie 1919, la orele11 a.m. îns@ recercat fiind din partea Dlor magistra]i de a le da ocaziune s@ cear@deslu}iri despre decretele Consiliului Dirigent }i a Resortului de Justi]ie, }i a urm@rilorprest@rii ori deneg@rii jur@mântului, ori a promisiunii solemne, }i pentru ca s@ poat@avea un r@stimp scurt de chibzuial@ }i socoteal@, am satisf@cut acestei dorin]e }i I-am l@murit, amânând }edin]a plenar@ pe orele 4 p.m.

În decursul consf@tuirii prealabile m-am convins c@ cei mai mul]i erau nemul]umi]icu ordonan]a No.16 a Dlui general de Tournadre, care în articolul I expune în modimperativ preten]ia de a fi schimba]i to]i func]ionarii maghiari cu cei de na]iunearomân@, deci i-a adus în o pozi]ie mult mai grav@, decât art. 2 a Decretului I. carecon]ine promisiunea a-i men]inea în posturile lor.

Despre art. al II. din ordonan]a No.16 erau nedumeri]i, ce va decide ConsiliulDirigent la caz, dac@ nu ar depune jur@mântul, dar ar depune angajamentul, a c@ruitext de altfel s-a schimbat în form@ dup@ cum mi-a comunicat-o Dl prefect în adresasa al@turat@ sub 5., exprimându-}i îngrijorarea ca nu cumva Consiliul Dirigent i-arface de ru}ine refuzând primirea angajamentului.

Eu atât la consf@tuire, cât }i la }edin]a plenar@, am declarat hot@rât c@: ConsiliulDirigent a r@mas }i r@mâne strict la principiul c@ numai fa]@ de acei func]ionari areregard, care vor presta jur@mântul, c@ci ofertul unei promisiuni, ori unui angajament,ori orice alte surogate ori condi]ii se privesc ca denegarea jur@mântului.

Cu toate acestea am asigurat la consf@tuire pe dnii magistra]i c@ Consiliul Dirigentnu are scopul }i dorin]a de a deteriora nici decorul oficiului, nici interesele morale orimateriale a[le] corpului judec@toresc, deci nu cred c@ angajamentul cut@rei persoanes@ fie refuzat, dar fiindc@ Dl. general de Tournadre însu}i nu asigur@ mai mult decâtcompetin]ele vechi a respectivilor, pân@ la încheierea p@cei definitive, deci men]inereapostului este legat@ de prestarea jur@mântului.

În urma acestor explic@ri s-au prezintat la orele 4 p.m. to]i magistra]ii total informa]ila }edin]a plenar@, la care au luat parte fostul prezident, to]i magistra]ii, procurorii }iîntreg personalul tribunalului, a judec@toriei de ocol }i a procuraturii Arad, în sala festiv@a tribunalului.

{edin]a plenar@ a decurs în ordine }i lini}te, to]i au ascultat cu aten]iune expunerilemele, care au urmat în senzul instruc]iunilor primite }i cuprinse în ordonan]a ad.No.121/1919 }i dup@ ce am provocat nominative pe cei prezen]i s@ se declare care sunt gataa depune jur@mântul oficios, s-au prezentat }i au prestat acest jur@mânt urm@torii:

La tribunal:

Page 424: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

426

GHEORGHE IANCU

1. Ioan Köller consilier la Curtea de Apel, 2. Dr.Sever Barbura, judec@tor la tribunal,3. Augustin Gitta notar la tribunal, 4. Laz@r Andrea oficial la tribunal, 5. ConstantinBr@dean oficial ajutor la tribunal Arad,

La judec@toria de ocol Arad:6. Gavril Martinu cond. la cartea fund., 7. {tefan Pop cond. la c.f., 8. Gheorghe

Borlodan primoficial, 9. Béla Kapitány primoficial, 10. Paul Kostyán oficial, 11.Andrei Lõrinczy oficial.

La procuratur@:12. Sava Otl@can temni]er, 13. Gheorghe Bott temni]er, 14. Alexandru Sütõ temni]er,Apoi s-au prezentat }i au depus angajamentul din ordonan]a No.16 (cu textul din

anexa 5.) al Dlui general de Tournadre, urm@torii:La tribunal:1. Josif Bitto, consilier la Curtea de Apel, 2. Andrei Aknay consilier la Curtea de

Apel, 3. {tefan Szabó cons. la C.Ap., 4. Dr. Mauri]iu Heller cons. la C.Ap., 5. DanilMészáros cons. la C.Ap., 6. Dr. Alexandru Jakó cons. la C.Ap., 7. Dr. Bálint Elekescons. la C.Ap., 8. Dezideriu Nagy judec@tor la trib.Arad, 9. Árpád Orenstein judec@torla trib. Arad, 10. Dr. Eugen Szõllõssy jude la trib. Arad, 11. Dr. Carol Fikker jude latrib.Arad, 12. Alexandru Rottár jude la trib. Arad, 13. Ioan Horváth jude la trib. Arad,14. Dr. Armin Schull jude la trib. Arad, 15. Dr. Béla Tarajossy jude la trib. Arad, 16.Dezideriu Gallov notar la trib. Arad,

La Judec@toria de ocol Arad:17. Josif Kovács consilier la C.Apel, 18. Dr. Francisc Kálmán judec@tor, 19. Simon Éles jude, 20. Dr.Alois Széll jude, 21. Dr. Coloman

Gallay, 22. Dr. Mihail Kövess, 23. József Zich, 24. Dr. Coloman Révay, 25. MihaiKovács, 26. Josif Uray to]i judec@tori.

S-au prezentat }i au depus angajamentul din instruc]ia ad.No.121/1919 urm@toriifunc]ionari }i servitori:

La tribunal:1. Ludovic Kolozsy servitor, 2. Maximilian Novak servitor, 3. Emerich Kabát

servitor, 4. Josif Bartha servitorLa judec@toria de ocol Arad:5. Gheorghe Panian primoficial, 6. Béla Naymenyi port@rel, 7. Stefan Barko

servitor, 8. Paul Ecsery servitor, 9. Alexandru Csizmadia servitor, 10. Mihai Dezsõficurator temni]er la procuratur@, 11. Petru Ilka temni]er, 12. Dimitrie Tru]ia temni]er.

Ceilal]i prezen]i au denegat hot@rât atât prestarea jur@mântului, cât }i angajamentului.Despre toate aceste s-au dresat procesele-verbale separate, }i le voi al@tura la

consigna]ia nominal@, care s-a pretins despre func]ionari.Faptul c@ ace}tia din urm@ sunt în num@r mare, este motivat cu teroarea care s-a

întrebuin]at în sânul procuraturii }i între manipulan]i din partea unora, care înc@ nui-am putut descoperi, iar ce prive}te servitorii }i temni]erii, ace}tia erau deja de laînceputul revolu]iei infiltra]i cu idei de r@svr@tire }i sunt total nedisciplina]i.

Luând îns@ în considerare c@ materialul cel mai indispensabil }i mai serios, adic@magistra]ii – afar@ de patru persoane – s-au angajat la munc@, iar ceialal]i se pot mai

Page 425: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

427

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

u}or înlocui, - apoi faptul c@ înlocuirea cu români a personalului, care este zilnic încontact cu publicul, este just }i de lips@ din punct de vedere a execut@rii art. Lege44 din 1868, spre restituirea justi]iei române}ti }i a preten]iei c@ limba oficial@ s@ fiecea româneasc@, - eu am luat act cu deosebit@ pl@cere despre denegarea jur@mântului}i angajamentului.

V@zând îns@ func]ionarii c@ nu le-a succes a m@ presiona ca s@ dau concesiuni}i s@ m@ abat de la principiile staverite în ordonan]ele comunicate, - au venit curugarea s@ le permit ulterior depunerea promisiunii solemne.

Eu le-am refuzat rugarea verbal@ }i i-am îndrumat s@ înainteze petite, cari apoile voi su}terne Consiliului Dirigent, spre rezolvare.

Despre jur@mântul judec@torilor de ocol }i preluarea pau}alelor, valorilor }i inven-tarului urmeaz@ rapoarte speciale.

s.s. Dr. Vasile Avramescu prezident.

TRIBUNALUL TIMI{OARA

347.Proces-verbal

Luat la 21 Septembrie 1919 la orele 11.1/2 în sala tribunalului din Timi}oara cuocaziunea prelu@rei imperiului român asupra tribunalului }i judec@toriei de ocolTimi}oara.

Prezen]i sunt cei subscri}i,Dl secretar general dr. Alexandru Marta aduce la cuno}tin]@ celor prezen]i c@ e

esmisul Resortului de Justi]ie spre a lua imperiul la acest tribunal.D-Sa traduce cuvintele sale }i în ungure}te spre a fi în]@les de domnii prezen]i.Declar@ imperiul asupra tribunalului de preluat }i ca consecin]@ provoac@ pe cei

prezen]i, ca acei, cari vreau s@ serveasc@ dreptatea în Regatul român pe mai departe,s@ depun@ jur@mântul de fidelitate.

Explicând avantagiile depunerii jur@mântului }i consecin]ele deneg@rii jur@mân-tului, declar@, c@ toate forurile se vor ab]inea de cauza nepl@cerii individuale, avândîn vedere numai dreptatea }i binele public.

Limba oficioas@ e limba român@, dând fiec@ruia posibilitatea de a }i-o însu}i îndecurs de un an.

Roag@ pe cei prezen]i s@-}i fac@ obiec]iunile înainte de a depune jur@mântul.Se constat@ c@ domnii Lászlóffy Béla (bolnav), Menczer Dezsõ (misiune), Schmidt

József (concediul) nu sunt prezen]i, justificându-}i absen]a.Prezidentul tribunalului dr. Virágh Béla aduce la cuno}tin]a dlui secr.gen. c@

judele tribunalului din Caransebe} Demián Lajos, carele nu a depus jur@mântul lapreluarea tribunalului din Caransebe}, e împ@r]it }i face actual serviciu la tribunaluldin Timi}oara.

Dl secretar general îl îndrum@ s@ fac@ rugare special@ Consiliului Dirigent, pentrua fi primit în serviciul Justi]iei Române, considerând c@ numitul la Caransebe} –provocat fiind – nu a depus jur@mântul.

Page 426: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

428

GHEORGHE IANCU

Se constat@ c@ la tribunal au denegat jur@mântul:dr. Virágh Béla, dr. Muntyán István, dr. Simonfay Emil, dr. Darda Géza, dr. Fuchs

Gyula, dr. Rázel István, dr. Vörös Imre, dr. Eisler Mihály, dr. Csillag Róbert, LambergFerencz, dr. Ligeti Béla, dr. Kuthy Ágoston, dr. Borbély László, -

Iar la Judec@toria de ocol domnii:Kvassay Gyula, Szathmáry Béla, Stiegelbauer József, Korondy Sándor, dr. Mayer

Fülöp, dr. Szigriszt Anton, dr. Leboczky Miklós.Nu s-a declarat la tribunal notarul Dr. Ivándy István.Depun jur@mântul oficios cuprin}i în ord. No.121 domnii:La tribunal: dnii judec@tori }i notari, dr. Rosenfeld Béla, Szunyogh András, Guggen-

berger Gyula, Sárga József, Feiler Miklós, Szavits Sándor, dr. Vágó István, dr.Csernolatecz Aurel, Seid Ágoston, dr. Kisfaludy Ferencz,

La judec@toria de ocol: Sandics Uros(?), Darnay Jonás, Fischer János }i dr. Floris Endre.Prezidentul dr. Virágh Béla declar@ c@ crede a vorbi în numele pluralit@]ii, când

zice, c@ întrucât cu preluarea }i luarea jur@mântului oficios, Consiliul Dirigent ar fia}teptat, pân@ la încheierea }i subscrierea tratatului de pace }i cei ce azi au denegatdepunerea jur@mântului, în parte ar fi primit angajament la statul român.

Notarul dr. Ivándy István declar@ c@ nu depune jur@mântul.Dl secretar general declar@ c@ denegând pre}ed. trib. dr. Virágh Béla depunerea

jur@mântului, a încetat a fi pre}edintele tribunalului. dr. Rosenfeld Béla se preia înmod interimal agendele preziden]iale }i toate actele atât preziden]iale, cât }i cele dela judec@torii tribunalului, cari au denegat depunerea jur@mântului. Tot astfel purcede}i la judec@toria de ocol, instituind pe dl Sandics Urós în mod interimal, ca conduc@toral judec@toriei de ocol în locul dlui Kvassay Tibor.

Dup@ citire s-a [email protected]ágh Béla, Dr. Muntyán István m.p., Dr.Simonfay Emil m.p., Dr. Rázel István

m.p., Dr. Fuchs Gyula m.p., Dr. Darda Géza m.p., Dr. Vörös Imre m.p., Dr. Eisler Mihálym.p., Dr. Ivándy István m.p., Seid Ágoston m.p., Kvassay Gyula m.p., Stiegelbauer m.p.,Darnay Jonás m.p., Fischer József m.p., Sandics Urós m.p., Dr. Szavits Sándor m.p.,Korondy Sándor m.p., Mayer Fülöp m.p., Dr. Szigriszt Antal m.p., Dr. Floris Endre m.p.,Dr. Kisfaludy Ferencz m.p., Dr. Rosenfeld Béla m.p., Guggenberger Gyula m.p.,Szunyogh András m.p., Sárga József m.p., Feiler Miklós m.p., Dr. Csernolatecz Aurelm.p., Dr. Kuthy Ágoston m.p., Dr. Ligeti Béla m.p., Dr. Borbély m.p., Dr. Vágó Istvánm.p., Emil A. [ieran m.p. grefier, secr.-gen-pre}edinte, Dr. Marta m.p., Dr. CornelCr@ciunescu m.p. consilier ministerial, Indescifrabil m.p.prefect.

JUDEC~TORIA DE OCOL ARADUL NOU

348.Proces-verbal,

Întocmit la Aradul Nou în data de 29 iunie 1919, în urma prelu@rii judec@torieide ocol din Aradul Nou de c@tre reprezentantul trupelor române ocupante.

Page 427: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

429

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Au fost prezen]i subsemna]ii:Subsemnatul Kövér Ákos, judec@tor de Curte de Apel în calitate de conduc@tor

al judec@toriei de ocol, constat@ urm@toarele fapte în prezen]a întregului personal aljudec@toriei.

La ora 10,00 în data de 28 iunie a.c., în biroul conduc@torului judec@toriei deocol s-a prezentat – în compania avocatului Cri}an Aurel – numitul Mladen Sever,care în calitate de func]ionar impus de români în locul primpretorului din Aradul Nou,i-a solicitat conduc@torului judec@toriei de ocol s@-i predea lui conducerea judec@torieide ocol. Subsemnatul, conduc@tor al judec@toriei a refuzat îndeplinirea acesteisolicit@ri, ar@tând c@ nu recunoa}te reprezentantului trupelor române dreptul de aprelua conducerea. Datorit@ faptului c@ dr. Mladen Sever a chemat în biroul conduc@-torului judec@toriei de ocol jandarmi români înarma]i }i a amenin]at cu folosireafor]ei, conduc@torul judec@toriei de ocol s-a declarat dispus, cedând în fa]a for]ei, s@predea conducerea institu]iei.

Dup@ aceea Dr. Mladen Sever i-a solicitat conduc@torului judec@toriei de ocols@ predea conducerea institu]iei în decurs de 2-3 zile judec@torului de ocol din AradulNou Csáklány Sándor, care s-a eschivat de a prelua conducerea, dar a declarat c@este dispus s@ preia conducerea efectiv@ a institu]iei dup@ ce conduc@torul judec@torieide ocol i-a atras aten]ia c@ în urma îndep@rt@rii sale for]ate, el are datoria de aconduce în continuare institu]ia, pe baza jur@mântului de credin]@ depus fa]@ de statulmaghiar, f@r@ a lua în considerare faptul ca este silit s@ fac@ acest lucru ca urmare afolosirii for]ei.

Mladen Sever le-a solicitat tuturor angaja]ilor judec@toriei de ocol depunereajur@mântului de credin]@ fa]@ de regele României. El a acordat în acest sens 15 minutetimp de gândire. Kövér Ákos, Csáklány Sándor – judec@tori de ocol; Rozgonyi Alajos– condicar funciar; Wellisch Alajos – cancelarist, Smikal Marcel – manipulant, declar@c@ nu depun jur@mântul de credin]@ deoarece aceasta ar însemna comiterea unui gestde infidelitate fa]@ de statul maghiar.

În schimb Szerendan Döme – cancelarist, Csáky János – diurnist, Schiff György– aprod }i, dup@ oarecare ezit@ri, Hodzsia István – aprod au depus jur@mântul decredin]@ în limba român@, citit de c@tre dr. Mladen Sever. Dr. Mladen Sever a întocmitprocesul-verbal privind preluarea conducerii institu]iei, respectiv refuzul de a depunejur@mântul de credin]@ în limba român@ }i a declarat c@ func]ionarii care au refuzats@ depun@ jur@mântul de credin]@ sunt concedia]i cu pierderea dreptului de salarizare}i pensionare, cu excep]ia judec@torului de ocol Csáklány Sándor, care este obligats@ conduc@ în continuare institu]ia, în pofida refuzului s@u de a presta jur@mântul.

Dup@ aceea dr. Mladen Sever le-a solicitat func]ionarilor s@ restituie în termende 3 zile casieriei de stat salariul pe luna iulie, pl@tit de c@tre guvernul maghiar aflatsub conducerea contelui Károlyi Gyula, în caz contrar ar@tând c@ va îndeplini aceast@cerin]@ pe cale administrativ@; pân@ în momentul restituirii vor fi supraveghea]i dejandarmi. El a mai declarat c@ obliga]ia restituirii salariului se refer@, f@r@ excep]ie,la to]i func]ionarii.

Page 428: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

430

GHEORGHE IANCU

Subsemnatul, conduc@tor al judec@toriei de ocol i-a atras aten]ia dr. MladenSever, c@ nu are dreptul de a pretinde restituirea salariului, ceea ce el nu va face,iar în ce prive}te obliga]ia – f@r@ excep]ie –, pentru to]i func]ionarii de a restituisalariul, nici nu intr@ în discu]ie. Totu}i, Mladen Sever a insistat ar@tând c@ va notificaîn scris, fiec@ruia, cererea sa.

Gardianul Gherga Gyula nu a fost prezent, conform declara]iei conduc@toruluijudec@toriei de ocol, numitul gardian anun]ase telegrafic înc@ din 15 iunie a.c. prefectulromân de Lugoj, c@ este dispus s@ presteze jur@mântul de credin]@.

Acest proces-verbal a fost distribuit în copie autentificat@ fiec@rui func]ionar învederea ap@r@rii drepturilor lor. Ceilal]i subsemna]i certific@ prin semn@turile propriifaptul c@, con]inutul procesului-verbal reflect@ pe deplin realitatea.

s.s. Kövér Ákos – judec@tor de Curte de Apel, s.s. Csáklány Sándor – judec@torde ocol, s.s. Rozgonyi Alajos – condicar funciar, s.s. Wellisch Alajos – cancelarist, s.s.Csáky János, s.s. Hodzsia István.

Originalul în lb. maghiar@.

349.De la Pre}edintele Tribunalului Timi}oara,No.V.G.41/12-1920.Pres.

C@tre:Consiliul Dirigent, – Resortul de Justi]ie, Cluj

La ordonan]a DV. No.10.765-1919, prez. just. din 2 martie 1920, V@ su}tern înacluz@ sub ./. procesul-verbal despre preluarea justi]iei sub imperiul român, la jude-c@toria de ocol Aradul-Nou, împreun@ cu raportul }efului judec@toriei, cu No.1920.Pres.I.D.8/2, precum }i o copie despre procesul-verbal dresat cu ocazia prelu@riidefinitive a acestei judec@torii întâmplat@ la 1 august 1919.

Timi}oara, la 23 aprilie 1920. – s.s. Oct. Puticiu pre}edinte.

350.1919.El.I.17.

Proces-verbal,

Întocmit la data de 1 august 1919 în ceea ce prive}te predarea judec@toriei deocol din Aradul Nou.

Au fost prezen]i subsemna]ii:Judec@torul de ocol Csáklány Sándor pred@, judec@torul de ocol dr. Kirch Johann preia:I.Registrul de contabilitate judiciar@ pentru anul 1918/1919 cu încasarea sumei

de 3503 k. }i 76 fileri respectiv pl@]i în aceea}i valoare înscrise la rubrica nr. 1-76 aregistrului.

II.Darea de seam@ a cheltuielilor judiciare cu anexele înscrise la rubricile nr. 73,74, 75 }i 76.

Page 429: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

431

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

III.Registrul de amenzi pentru anul 1918/1919 încheiat la data de 30 iunie a.c.,cu rubricile nr. 1-29, respectiv anexele aferente.

IV.Registrul de eviden]@ al amenzilor cu rubricile 1-43, încheiat la 31 iulie 1919.V.Testamentele p@strate la judec@toria de ocol, sub supravegherea cancelaristului

Szerendan Döme.VI.Registrul de depuneri preziden]ial cu depunerile nr. 70/1918 }i 73/1918 respectiv

320 coroane, 1 buc. bancnot@ de 200 coroane, 4 buc. 25 coroane }i 1 buc. 20 coroane,nr. 13 respectiv 48 fileri, 1 bancnot@ de 1 rubl@, 1 distinc]ie }i 1 portmoneu.

VII.Seiful de bani cu 2 chei.Procesul-verbal s-a citit.s.s. Csáklány Sándor – conduc@tor temporar al judec@toriei de ocol, s.s. Dr.

Johann Kirch – judec@tor de ocol. „Pentru autenticitatea copiei” s.s. Schmikal Marcel– cancelarist adjutant.

Originalul în lb. maghiar@.

351.JUDEC~TORIA DE OCOL CARANSEBE{

Nr.I.C.3.Pres.1919.Proces-verbal,

Dresat în Caransebe} în oficiul judec@toriei, la 30 iunie 1919, în chestia depuneriijur@mântului a judec@torilor de la judec@toria de ocol din loc.

Prezen]i subscri}ii:Dl Friederich Pauck primarul ora}ului Caransebe}, în calitate de esmis al dlui Prefect

al jude]ului Cara}-Severin, înso]it de noul numit pre}edinte dl Dr. George L@bon]iu,de noul numit procuror dl Dr. Alexandru Morariu }i de primpretorele plasei Caran-sebe}ului, dl Dr. Valer Meda, s-au prezentat în oficiul judelui }ef al judec@toriei de ocoldin loc, aducându-i acestuia la cuno}tin]@ scopul venirii, comunicându-i c@ ConsiliulDirigent român din Sibiu a denumit de pre}edinte al tribunalului din loc. pe dl Dr.George L@bon]iu, în urma con]elegerii a dlui prefect avut@ cu Comandamentul francezdin Lugoj, care le-a aprobat denumirea prin decisul adus sub nr. 13/1919.

Totodat@ îi aduce la cuno}tin]@ dlui Géza Suszter c@ Consiliul Dirigent a denumitde jude }ef al judec@toriei de ocol pe dl Dr. George Ember }i-l roag@ s@ depun@jur@mântul prescris.

Dl Géza Suszter jude-}ef al judec@toriei de ocol ne comunic@ c@ dânsul nu recunoa}telegalitatea, validitatea }i îndrept@]irea esmisiunii noastre, legalitatea Consiliului Dirigent}i protesteaz@ contra del@tur@rii lui din postul de }ef judec@tor }i instituirea unui alt jude}ef }i declar@ în numele persoanei sale c@ dânsul nu e aplicat a depune jur@mântul prescris.

La rugarea dlui Friederich Pauck, esmisul prefecturii, invit@ }i judec@torii de lajudec@toria de ocol din loc.: dnii Dr. Nicolae Kõváry }i Leó Petõ, c@rora li se comunic@scopul esmisiunii }i se invit@ la depunerea jur@mântului, atr@gându-li-se aten]iuneac@ prin denegarea jur@mântului to]i judec@torii î}i pierd toate drepturile câ}tigate la

Page 430: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

432

GHEORGHE IANCU

pensiune, salar }i adause fa]@ de Statul român }i se consider@ amova]i din postul avutpân@ acum }i c@ cu 1 iulie li se sisteaz@ licvidarea salarilor, la ce dnii judec@tori declar@c@ chestia depunerii jur@mântului, pân@ la finalizarea conferin]ei de pace e prematur@}i în consecin]@ nu sunt aplica]i a depune jur@mântul.

Se invit@ din nou dl Géza Suszter s@ predea oficiul de }ef în mâinile nou numituluipre}edinte Dr. George L@bon]iu, la ce dânsul declar@ c@ nu e aplicat s@ predea oficiul,la ce dl Friederich Pauck îi comunic@ c@ în caz de nepredare a oficiului, conf. instruc-]iunii primite din partea dlui Prefect, dânsul e nevoit s@ aplice for]a brachial@, la ce dlGéza Suszter declar@ c@ numai pe lâng@ folosirea for]ei brachiale e aplicat a predaoficiul. La întrebarea pre}edintelui c@ dore}te aplicarea for]ei brachiale ori se mul]ume}tecu aplicarea for]ei în effigie, la ce dl Géza Suszter declar@ c@ se mul]ume}te cu aplicareafor]ei formale, la ce pre}edintele punând 2 degete pe umerii lui îi comunic@ c@ a aplicatfor]a. În urma acestora dl Géza Suszter cedeaz@ }i e învoit a preda oficiul. Fiind timpulînaintat, se decide preluarea inventarului, depozitelor prezid. etc. pe alt@ dat@. Cuaceasta se încheie actul esmisiunii.

D.c.m.s.s.s. Friederich Pauck, s.s. Dr. George L@bon]iu, s.s. Dr. A. Morariu, s.s. Dr. Valer

Meda, s.s. Suszter Géza.

352.Proces-verbal,

Luat la 30 iunie 1919 în chestiunea depunerii jur@mântului de serviciu a dlui Dr.George Ember, fiind D-Sa numit de jude conduc@tor, Ernõ Putnoky, conduc@tor decartea funduar@.

Prezen]i subscri}ii:Dl prefect invitând pe dl Dr. George Ember, iar din încredin]area dlui prefect: dl

primpretor invitând pe dl Ernõ Putnoky s@ depun@ jur@mântul de serviciu, d-lor sedeclar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Jur credin]@ }i supunere Majest@]ii SaleRegelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român, voi ]ine legile }i ordo-nan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@strasecretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Dr. George Ember, s.s. Putnoky Ernõ,martori: s.s. Iosif Barbu, s.s. Gheorghe Petrucean.

Subscrisul primpretor constat c@ dl Ernõ Putnoky a depus jur@mântul în mâinilemele Dr. Valer Meda primpretor.

Subscrisul prefect constat, c@ dl Dr. George Ember a depus jur@mântul în mâinilemele. s.s. Dr. Dobrin prefect, s.s. Indescifrabil, s.s. Dr. Cornel Jurca jurisconsult.

353.Proces-verbal,

Dresat la 1 iulie 1919 în cancelaria dlui notar public Carol Susich în chestiaprelu@rii cancelariei notariale.

Page 431: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

433

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Prezen]i subscri}ii:Se prezint@ dl Friederich Pauck, primarul ora}ului Caransebe} în calitate de esmis

al dlui Prefect a jude]ului Cara}-Severin, înso]it de Dr. George L@bon]iu, pre}edinteletribunalului reg. rom. din Caransebe}, de Dr. Alexandru Morariu, procuror reg. rom.în cancelaria notarial@ a dlui Carol Susich, unde dl Friederich Pauck îi aduce lacuno}tin]@ c@ dl prefect a constituit de notar public în Caransebe} pe dl Dr. {tefanPetrovici }i-l roag@ s@-}i predea cancelaria, punându-i în vedere, în caz de nesupunere,aplicarea for]ei, }i pe dl Dr. Petrovici {tefan îl roag@ s@ depun@ jur@mântul prescris deConsiliul Dirigent.

Dl Carol Susich notar public declar@ c@ dânsul n-are cuno}tin]@ de instituirea unuialt notar public, cu atât mai vârtos c@ dânsul n-a fost provocat s@ depun@ jur@mântul,dar de alt@ parte n-a fost avizat ca s@ predea cancelaria }i având el mai multe valoridepozitate }i având responsabilitatea pentru acestea, roag@ s@ se intralase preluareapân@ ce va primi de la dl prefect deslu}iri în chestia pred@rii.

Comisiunea pred@rii în con]elegere cu dl Dr. {tefan Petrovici, nou numitul notarpublic, hot@r@}te c@ primirea s@ se amâne pân@ ce dl Carol Susich va primi deslu}irilede lips@ de la dl prefect, iar pre}edintele îl someaz@ pe dl Carol Susich ca cu ziua deast@zi are s@-}i sisteze activitatea sa de notar public }i se constat@ c@ ultimul documentsusceput e sub nr. 506/1919, la care dl Carol Susich se roag@ ca în cauzele privates@ i se permit@ ca acestea în interesul publicului sa le poat@ înainta la cartea funduar@,ori la jude], ori la tribunal, la ce pre}edintele îi declar@ c@ aceasta i se permite.

Dup@ aceasta, Comisia se îndep@rteaz@ din oficiul dlui Carol Susich, mergând înoficiul pre}edintelui, unde pre}edintele invit@ pe dl Dr. {tefan Petrovici s@ depun@jur@mântul prescris de Consiliul Dirigent din Sibiu. Dl Dr. {tefan Petrovici declar@ c@e aplicat s@ depun@ jur@mântul }i depune jur@mântul prescris în mâinile pre}edinteluiDr. George L@bon]iu, despre ce s-a luat proces-verbal separat, acludat sub 1. Dup@acestea, procesul-verbal s-a închis.

D.c.m.s.s.s. Dr. George L@bon]iu pre}edintele trib., s.s. Susich Károly notar public, s.s.

Dr. {t. Petrovici, s.s. Dr. A. Morariu, s.s. Dr. Dimitrie Cioloca.

354.

Continuat la 8 iulie 1919 în chestia prelu@rii oficiului notarial public.

Prezen]i subscri}ii:Dl Carol Susich primind deslu}irile de lips@ de la dl prefect, Dr. George L@bon]iu,

pre}edintele tribunalului, înso]it de dl Dr. {tefan Petrovici notar public }i dl Dr. DimitrieCioloca }i Mihai Muntean, se prezint@ în cancelaria notarial@, unde dl notar publ. CarolSusich îi înmâneaz@ documentul al@turat sub 2 }i declar@ c@ dânsul nu e aplicat de bun@voie a-}i preda oficiul s@u, la ce pre}edintele punându-i în vedere aplicarea for]ei, punemâna pe umerii dlui Carol Susich }i sco]ând cheia din cassa de fier, în semn de aplicarea

Page 432: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

434

GHEORGHE IANCU

for]ei, pred@ cheia dlui nou numit notar public, Dr. {tefan Petrovici, la ce dl Carol Susichdeclar@ c@ în urma aplic@rii for]ei, consider@ oficiul predat, dup@ aceea se purcede laprimire a}a, cum se vor în]elege dnii notari publici Carol Susich }i Dr. {tefan Petrovici,cu aceea c@ dl Carol Susich s@ primeasc@ o adeverin]@ despre actele }i registrele preluate.Cu aceasta procesul-verbal de azi se încheie.

D.c.m.s.s.s. Dr. George L@bon]iu pre}. trib., s.s. Susich Károly, s.s. Dr. {t. Petrovici, s.s.

Dr. Dimitrie Cioloca, s.s. Mihai Muntean.

355.No.XIV.A.1.1919.Pres.

Proces-verbal,

Luat în Caransebe} la 1 iulie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciua dlui Dr. {tefan Petrovici ca notar public, locuitor în Caransebe}.

Prezen]i subscri}ii:Din încredin]area dlui prefect, dl pre}edinte invitând pe dl Dr. {tefan Petrovici sa

depun@ jur@mântul de serviciu, D-Sa declar@ c@ e gata a depune urm@torul jur@mânt:„Eu Dr. {tefan Petrovici jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui RomânieiFerdinand I }i Consiliului Dirigent român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@racinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}as@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Dr. {tefan Petrovici, înaintea noastr@: s.s. Dr. AlexandruMorariu, s.s. Dr. Dimitrie Cioloca, ca martori.

Subsemnatul pre}edinte constat c@ dl Dr. {tefan Petrovici a depus jur@mântul înmâinile mele. s.s. Dr. George L@bon]iu, pre}edinte.

356.No.XX.C.11/1-1919.Pres.

Proces-verbal,

Dresat în Caransebe} la 3 iulie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciua dlui Nicolae Zörgõ oficial la judec@toria din loc.

Prezen]i subscri}ii:Se prezint@ dl Nicolae Zörgõ oficial la judec@toria de ocol }i anun]@ c@ expirându-i

concediul voie}te s@-}i reocupe postul avut, la ce pre}edintele îi comunic@ c@ postulnumai în cazul acela îl poate ocupa, dac@ e gata s@ depun@ jur@mântul de serviciuprescris de ordonan]ele Consiliului Dirigent. La invitarea aceasta dl Nicolae Zörgõdeclar@ c@ e aplicat a depune jur@mântul; deoarece dânsul nu posed@ corect limbaromân@, înainte de a depune jur@mântul, textul jur@mântului i se aplic@ în maghiar@,la ce apoi dânsul depune urm@torul jur@mânt: „Eu Nicolae Zörgõ jur credin]@ }isupunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român,voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale

Page 433: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

435

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.” s.s. NicolaeZörgõ, s.s. Ioan Dr@ghici martor, s.s. Nestor martor.

Subscrisul constat, c@ dl Nicolae Zörgõ a depus jur@mântul în mâinile mele. s.s.Dr. George L@bon]iu pre}edintele tribunalului.

JUDEC~TORIA DE OCOL LUGOJ

357.Proces-verbal

Luat la 6 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a d-lui VirgilLuca oficial superior, Ioan Demenescu, Constantin Filip, Nicolae Dobrescu, SvetozarRistin, Ovidiu Dobrin }i Silvia Cristureanu, oficiali la judec@toria de ocol Lugoj, }iElena Stan diurnist@ la jud. de ocol.

Prezen]i subscri}ii:Dl. prefect invitând pe d-nii: Virgil Luca, Ioan Demenescu, Constantin Filip, Nicolae

Dobrescu, Svetozar Ristin, Ovidiu Dobrin, Silvia Cristureanu }i Elena Stan s@ depun@jur@mântul de serviciu dân}ii se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:

„Jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consi-liului Dirigent Român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea}i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajuteDumnezeu”. s.s. Virgil Luca; s.s. Ioan Demenescu; s.s. Constantin Filip; s.s.Nicolae Dobrescu; s.s. Svetozar Ristin; s.s. Ovidiu Dobrin; s.s. Silvia Cristureanu;s.s. Elena Stan.

Subscrisul prefect constat c@ sus-numi]ii au depus jur@mântul în mâinile mele.Prefect: r@mas nesemnat [G. Dobrin]; s.s. Virgil Beja secretar general; s.s. AlexandruVasilie secretar.

358.

Proces-verbal

Luat în 10 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a d-lor:Emilian Kelbly director }i Leopold Sándor primoficial la judec@toria de ocol dinLugoj.

Prezen]i subscri}ii:Dl. prefect invitând pe d-nii: Emilian Kelbly }i Leopold Sándor s@ depun@ jur@-

mântul de serviciu, sus-numi]ii se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:„Jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului

Dirigent Român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s.Emilian Kelbly; s.s. Leopold Sándor; s.s. Virgil Beja secretar general; s.s. AlexandruVasilie secretar, Prefect: r@mas neisc@lit.

Page 434: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

436

GHEORGHE IANCU

359.Proces-verbal

Luat în 30 iunie st.n. 1919 în chestia lu@rii imperiului }i a agendelor oficiuluijudec@toriei de ocol din Lugoj.

Prezen]i subscri}ii:Dl. pre}edinte Dr. Nicolae Ioanovici provoac@ pe }eful judec@toriei de ocol Dr.

Victor Kohányi pentru predarea oficiului }i agendelor.Dl. }ef declar@ ca pred@ oficiul }i agendele de sub conducerea sa.Dl. pre}edinte concrede cu conducerea oficiului }i agendelor oficiului sus amintit

pe dl. Dr. Petru Maior.Inventarierea oficiului se va face separat.Dup@ citire s-a subscris. D.c.m.s.s.s. Dr. Kohányi Victor, s.s. Nicolae Bireescu, am preluat: s.s. Dr. Petru Maier;

s.s. Dr. Nicolae Ioanovici prezident.

360.Proces-verbal

Luat la 30 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a d-lui: Dr.Petru Maier locuitor în Lugoj, fiind D-sa numit din partea Consiliului Dirigent Românde conduc@tor al judec@toriei de ocol Lugoj.

Prezen]i subscri}ii:Dl. prefect invitând pe dl. Dr. Petru Maier s@ depun@ jur@mântul de serviciu, D-sa

se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:„Eu, Dr. Petru Maier jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României

Ferdinand I }i Consiliului Dirigent Român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@racinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial.A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Dr. Petru Maier.

Subscrisul Prefect constat c@ dl. Dr. Petru Maier a depus jur@mântul în mâinile mele.s.s. George Dobrin prefect; s.s. Dr. Balti} subprefect; s.s. Dr. Cornel Lupu primnotar.

361.Proces-verbal

Luat la 30 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a d-lor: Dr.Victor Kohányi, fost judec@tor de Tabl@, conduc@torul judec@toriei de ocol, Dr.Coloman Fiala fost judec@tor, Dr. Ioan Kirch f. judec@tor, Dr. D@nil@ Zsiska f. judec@tor,{tefan Klemann f. notar, Dr. Carol Lengyel f. notar, Alexandru Lengyel f. cond. de c.f.,Menyhért Taussig f. cond. de c.f., Jakab Sauer f. cond. de c.f., Iosif Sebõk f. primoficial,Hengye Frigyes f. primoficial, {tefan Lakatos f. oficial, Malvina Csorba f. oficiant@,Gizella Szakacsy f. diurnist@, Leontina Hurter f. diurnista, Iulius Lakatos f. diurnist, Ioan

Page 435: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

437

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Boro} f. servitor, Alexandru Lichtenberg servitor, Iosif Gitan f. servitor, Ioan Waidmannf. servitor, Laurencsik Lajos f. servitor, Lajos Tóth servitor zilier la judec@toria de ocol.

Prezen]i subscri}ii:Dl. Dr. Nicolae Ioanovici prezidentul tribunalului reg. din încredin]area d-lui

prefect invitând pe sus-numi]ii domni s@ depun@ jur@mântul de serviciu, se declar@cu to]ii gata a depune urm@torul jur@mânt:

„Jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i ConsiliuluiDirigent Român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Dr.Kohányi Viktor; s.s. Dr. Fiala Kálmán; s.s. Dr. Kirch János; s.s. Dr. Zsiska Dániel; s.s.Dr. Klemann István; s.s. Dr. Lengyel Károly; s.s. Lengyel Sándor; s.s. Taussig Menyhért;s.s. Sauer Jakab; s.s. Sebõk József; s.s. Hengye Frigyes; s.s. Lakatos István; s.s. CsorbaMalvina; s.s. Szakacsy Gizella; s.s. Hurter Leontina; s.s. Lakatos Gyula; s.s. Ioan Boro};s.s. Lichtenberg Sándor; s.s. Gitani József; s.s. Waidmann János; s.s. Laurencsik Lajos;s.s. Tóth Lajos.

Subscrisul Dr. Nicolae Ioanovici prezident la tribunal, din încredin]area prefectuluiconstat c@ sus-numi]ii au depus jur@mântul în mâinile mele. s.s. Dr. Nicolae Ioanoviciprezidentul tribunalului reg. din Lugoj.

362.Prezidentul tribunalului reg. din LugojNo. 8-1919.I.A.prez.

D-Sale D-lui: Dr. George Dobrin, prefectul jude]ului Cara}-Severin

În urma încredin]@rii primite de la D-voastr@ am onorul a v@ comunica c@ în ziuade ast@zi am preluat conducerea tribunalului din loc. }i am luat jur@mântul oficial dela func]ionarii }i aplica]ii tribunalului, judec@tori de ocol }i procuraturii din loc., a c@rorconsigna]ie o al@tur sub ..., iar procesele-verbale despre depunerea jur@mântului suntacludate sub 1-39.

V@ rog Domnule Prefect, primi]i asigurarea profundei mele stime.Lugoj, la 30 iunie 1919.s.s. Dr. Nicolae Ioanovici, prezidentul tribunalului reg.

363.Proces-verbal

Dresat la 21 iulie 1919 din }edin]a plenar@ a tribunalului reg. Lugoj în chestia depu-nerii jur@mântului d-lui: {tefan Klemann judec@tor la tribunal, Ioan Demenescu cond.de c.f., Constantin Filip cond. de c.f. }i Emil Pa}ca primoficial la judec@toria de ocol.

Prezen]i:Dl. Dr. Nicolae Ioanovici prezident, domnii judec@tori Dr. Bernáth Bock, Dr. Petru

Maier, Gustav Miess, Adalbert Liszkay, Iuliu Széles.

Page 436: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

438

GHEORGHE IANCU

Dl. prezident al tribunalului invitând pe dnii {tefan Klemann, Ioan Demenescu,Constantin Filip }i Emil Pa}ca s@ depun@ jur@mântul de serviciu, sus-numi]ii sedeclar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:

„Jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i ConsiliuluiDirigent Român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s.{tefan Klemann; s.s. Ioan Demenescu; s.s. Constantin Filip; s.s. Emil Pa}ca.

Subscrisul prezident de tribunal constat c@ sus-numi]ii domni au depus jur@mântulîn mâinile mele. s.s. Dr. Nicolae Ioanovici; s.s. Dr. Aurél Alexa grefier.

JUDEC~TORIA DE OCOL SASCA MONTAN~

364.Proces-verbal

Luat la 1 iulie 1919 oficios din partea preturei pl@sii Iam în cauza depuneriijur@mântului judec@torilor }i aplica]ilor la judec@toria de ocol din Sasca Montan@.

Prezen]i subscri}ii:La invitarea f@cut@ de dl. primpretor de plas@ c@tre domnii judec@tori }i aplica]ii de

la judec@toria de ocol ca s@ se prezinte pân@ la 30 iunie 1919, la ora 9 spre depunereajur@mântului de serviciu, persoanele subscrise s-au prezentat la ora 9 seara / 30 iunie /în cancelaria preturei predând prin dl. pre}edinte al judec@toriei de ocol, Iosif Virágh c@nu sunt în pozi]ia aceea dup@ împrejur@rile actuale a depune jur@mântul cerut.

Totodat@ se roag@ numitul pre}edinte a se înainta la locurile competente declara-]iunea personalului judec@toriei, precum }i adresa f@cut@ c@tre dl. Prefect Dr. GheorgheDobrin, prin care î}i justific@ ]inuta lor.

Dup@ citire }i explicare în limba maghiar@, se subscrie.s.s. Virágh József conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Lindner Ödön judec@tor

de ocol; s.s. Küzmös Elek conduc@tor de carte funduar@; s.s. Filka Ede primoficial;s.s. Milosevits Andrei cancelarist; s.s. Nadaszky György executor; s.s. Koch Istvánsuboficial; s.s. Dr. Cornel [eicu primpretor; s.s. Gheorghe Indescifrabil purt@torulprocesului-verbal; s.s. Stöckl Ferencz.

365.De la conduc@torul de ocol Sasca [email protected]. 1919.El.XIII.L.7.

Excelen]ei SaleDomnului Dr. Gheorghe Dobrin, prefectul jude]ului Cara}-Severin – Lugoj

În urma chem@rii adresate de dl. primpretor de plas@ la data de 30 iunie 1919 perso-nalului judec@toriei de ocol aflat sub conducerea mea de a depune imediat jur@mântulde fidelitate fa]@ de statul român }i din îns@rcinarea acestui personal ar@t urm@toarele:

Page 437: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

439

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Ar@tând în prealabil faptul c@ noi nu dorim s@ cre@m nici un fel de front fa]@ deprocesul de formare a României Mari }i cânt@rind doar situa]ia noastr@ actual@ în raportcu statul maghiar, consider@m c@ în condi]iile date noi nu putem deocamdat@ s@ depu-nem jur@mântul de fidelitate fa]@ de statul român întrucât majoritatea angaja]ilor aucel pu]in 10 ani de serviciu }i sunt famili}ti, deci dac@ ei depun jur@mântul de fidelitatepierd calitatea de angajat al statului maghiar }i pierd toate drepturile rezultând dinaceast@ calitate. Dimpotriv@ f@r@ a se acorda timp de gândire, ni se cere depunereajur@mântului de fidelitate, f@r@ s@ }tim ce primim în compensa]ie }i ce se va întâmplacu pensiile noastre. Pe de alt@ parte judec@toria de ocol are sub jurisdic]ia sa 29 decomune din care doar 9 comune se afl@ sub st@pânire româneasc@, iar celelalte 20 decomune sunt sub st@pânire sârb@. În aceasta situa]ie }i sârbii sunt tot atât de îndrept@]i]is@ ne solicite nou@ depunerea jur@mântului de fidelitate fa]@ de statul sârb. Aceasta arfi nu numai ira]ional, dar ar aduce popula]ia româneasc@ a celor 18 de comune într-ositua]ie dificil@ – ace}tia aflându-se momentan sub st@pânire sârb@ – deoarece esteneîndoielnic faptul c@ leg@tura p@strat@ pân@ acum prin intermediul judec@toriei de ocols-a întrerupt }i vor fi expu}i unui arbitrar mult mai accentuat decât pân@ acum.

În fine, am cuno}tin]@ de faptul c@ autorit@]ile judiciare din Caransebe} }i Lugoj,ce primiser@ solicit@ri asem@n@toare, nu au mai depus acest jur@mânt ca urmare anoilor dispozi]ii venite din partea domnului prefect.

Prin urmare rog Domnia Voastr@ s@ renun]e la solicitarea depunerii jur@mântuluide fidelitate pân@ la rezolvarea acestor chestiuni.

Sasca Montan@, 1 iulie 1919.s.s. Virágh Józsefjudec@tor de ocol

366.Jude]ul Cara}-Severin. Pretura plasei Iam.No. 102-1919 adm. – Obiect: Raport VI. Preluarea judec@toriei }i propuneri

Domnule Prefect,

I. Conform ordinului primit din partea Domniei voastre cu privire la instalaread-lui avocat Dr. Alexandru Coca ca pre}edinte al judec@toriei de ocol din Sasca, amonoarea a v@ raporta urm@toarele:

Dl. Dr. Alexandru Coca a preluat imediat judec@toria, procedând la cele legale,solicitând totodat@ }i concursul dlui Dr. Ilie Grop}ianu, ca ajutor de judec@tor. Actulformulat prelu@rii n-a dat na}tere la nici un incident.

Totu}i cu privire la atitudinea fo}tilor judec@tori ]in s@ relevez urm@toarele: Dou@zeci}i patru de ore dup@ refuzul de a depune jur@mântul, s-au prezentat la mine fo}tiijudec@tori de aici, explicându-mi ca faptul deneg@rii jur@mântului din partea lor a fostnumai rezultatul informa]iunilor false primite de ei de la Pre}edintele }i procurorul din

Page 438: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

440

GHEORGHE IANCU

Biserica Alb@ }i c@ ei înc@ cu mai multe luni se deciser@ a depune jur@mântul de credin]@român.

Totodat@ am fost rugat s@ V@ aduc la cuno}tin]@ c@ D-lor sunt gata în orice momenta depune jur@mântul de fidelitate, pe care eu, în lipsa unor noi instruc]ii – nu l-am maiputut primi, termenul acordat fiind expirat în acel moment.

II. Am onoare a V@ prezenta anexat tabloul despre func]ionarii ce apar]in acesteipl@}i, cu men]iunea c@ avem neap@rat@ }i urgent@ lips@ de un revizor al socotelilor(exactor cercual), dat fiind c@ în mai toate comunele socotelile sunt de mai mul]i aninecontrolate }i în special la secretariatul din Ilidia nici pân@ acum nu s-a f@cut predareasocotelilor }i a casei, fiindc@ fostul notar nici pân@ azi nu s-a prezentat, de}i în repetaterânduri a fost somat s@ predea casa }i registrele.

[in s@ amintesc în acest loc c@ cu toate micile miserii ce le întâmpin@m în urmalipsei de registre purtate con}tiincios }i cu vigoare }i a unor preliminare, am pututs@ încas@m din aceste 8 cele mai s@race comune, care ne-au r@mas din plasa Iam,în dare direct@ 30.000 cor. pe care i-am deportat la perceptoratul din Bozovici.

III. Postul de servitor al preturei l-am împlinit în mod provizor cu invalidul PetruBecea. Rog confirmarea Domniei Voastre.

Am încredin]at pe dl. pretore Ciulei, a v@ expune un raport verbal am@nun]itrelativ la situa]ia general@ din acest cerc }i în special ceea ce prive}te chestiuneacomunei Macovi}te.

Sasca Montan@, la 1 iulie 1919. Cu adânc respect:s.s. Dr. Cornel [eicu, primpretor

367.Domnului {ef de Resort al Justi]iei,

în Sibiu

Ad. 2251-1919, Pres.Just. din 29 mai 1919 }i primit azi – 2 iulie 1919, prinocaziune. V@ rog s@ binevoi]i a lua act de urm@toarele:

Subsemnatul, cu 1 iulie a.c. îns@rcinat, prin dl. prefect Dr. Gheorghe Dobrin(Lugoj) }i sub conducerea dlui Dr. Alex. Coca, cu un post de judec@tor la jud. de ocoldin Sasca Montan@.

Împrejur@ri familiale în primul rând m@ îndeamn@ s@ nu m@ dep@rtez din aceast@comun@, fiind mama mea în etate de 72 de ani, lovit@ de apoplexie }i avizat@ de mine.

Atât acest fapt, cât }i împrejurarea de mai sus, c@ eu ocup deja din îns@rcinareadlui prefect al Lugojului, postul de judec@tor de ocol în Sasca Montan@, m@ îndeamn@s@ v@ rog s@ binevoi]i a m@ absolva de postul din Turda }i a m@ denumi pentru postulde judec@tor-conduc@tor la judec@toria de ocol din Sasca Montan@, unde actualmenteservesc ca judec@tor.

Sasca Montan@, la 2 iulie 1919.Semnez cu stim@:s.s. Dr. Ilie Grop}ianu

Page 439: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

441

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

368.Domnule Prefect,

Din încredin]area D-voastr@ telefonic@ din 1 iulie a.c. am primit conducereajudec@toriei de ocol din loc.

Împrejur@rile nu-mi permit a r@mâne în acest post primit în mod provizor. V@recomand îns@ pentru acest post pe colegul meu dl. Dr. Ilie Grop}ianu advocat înloc., deoarece îns@ D-Sa e denumit la Turda, dar a ocupat deja din îns@rcinarea meapostul de judec@tor pe lâng@ mine la judec@toria de ocol din loc., binevoi]i a esoperaînt@rirea, respectiv transferarea lui, ca judec@tor-conduc@tor la judec@toria de ocoldin Sasca Montan@, iar pe subsemnatul a-l absolva de la acest post.

Sub A, al@tur rugarea dlui Dr. Ilie Grop}ianu, sub B, su}tern rugarea diurni}tilorde la judec@torie, rugându-v@ a lua în considerare, respective a esopera denumirea lor.

Pentru postul de servitor al oficiului V@ recomand pe actualul primar comunalDimitrie P. Borcianu, iar de vigil al penitenciarului din loc. pe Iosif Raica, ambiiindustria}i din Sasca Montan@.

Sasca Montan@, la 2 iulie 1919.Semnez cu stim@:s.s. Dr. Alexandru Coca

369.Domnule Prefect,

Subsemnatul conduc@tor al c@r]ii funduare la judec@toria de ocol din Sasca Montan@,în urma îndrum@rii primite de la }eful meu, am denegat depunerea jur@mântului defidelitate. Informat fiind îns@ c@ aceast@ informa]ie se bazeaz@ pe date gre}ite, imediatm-am declarat c@ sunt gata de a depune jur@mântul de fidelitate, cu atât mai vârtos, c@acest jur@mânt numai la informa]iunea gre}it@ nu l-am depus.

V@ rog deci Domnule Prefect, binevoi]i a ordona depunerea jur@mântului. Totîn acest sens am peti]ionat în o cerere compus@ în limba maghiar@, care rugare a fostpredat@, împreun@ cu a întregului personal al judec@toriei din loc. prin dl. Iosif Virágh,dlui Prefect în 5 VII, la care rugare îns@ nu am primit nici un r@spuns.

Luând în considerare faptul c@ sunt om cu familie, c@ nu posed nici o avere }ic@ f@r@ salar sunt expus foamei.

V@ rog Domnule Prefect binevoi]i a primi depunerea jur@mântului }i a-mi permites@-mi reocup postul de cond. de cartea fund.

Semnez cu stim@:s.s. Alexiu Küzmös

370.Domnule Prefect,

Subsemnatul oficiant al judec@toriei din Sasca Montan@, în urma îndrum@rii dela }eful meu, am denegat depunerea jur@mântului de fidelitate. Informat fiind îns@

Page 440: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

442

GHEORGHE IANCU

c@ aceast@ informa]ie se bazeaz@ pe date gre}ite, imediat m-am declarat c@ sunt gataa depune jur@mântul de fidelitate, cu atât mai vârtos c@ acest jur@mânt numai lainforma]iunea gre}it@ nu l-am depus.

V@ rog deci Domnule Prefect, binevoi]i a ordona depunerea jur@mântului. Totîn acest sens am peti]ionat în o cerere compus@ în limba maghiar@, care rugare a fostpredat@, împreun@ cu a întregului personal al judec@toriei din loc. prin dl. Iosif Virágh,dlui Prefect în 5 VII, la care rugare îns@ nu am primit nici un decis.

Luând în considerare faptul c@ sunt om cu familie, c@ nu posed nici o avere }ic@ f@r@ salar sunt expus foamei.

V@ rog Domnule Prefect binevoi]i a primi depunerea jur@mântului }i a-mi permites@-mi reocup postul de oficiant.

Sasca Montan@, 24 iulie 1919.Semnez cu stim@:s.s. Edmund Filka

JUDEC~TORIA DE OCOL BUZIA{

371.Proces-verbal,

Dresat din partea dlui Dr. Nicolae Ioanovici prezidentul tribunalului reg. Lugoj,la 19 iunie 1919, în chestia depunerii jur@mântului a dlui Dr. Octavian Cri}mariuconduc@tor al judec@toriei de ocol din Buzia}.

Dl prezident invitând pe dl Dr. Octavian Cri}mariu s@ depun@ jur@mântul deserviciu, D-sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:

„Eu Dr. Octavian Cri}mariu jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui RomânieiFerdinand I }i Consiliului Dirigent român, voi ]ine legile ]@rii }i ordonan]ele, voi ap@racinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}as@-mi ajute Dumnezeu.” – s.s. Dr. Octavian Cri}mariu.

Subscrisul prezident de tribunal constat, c@ dl Dr. Octavian Cri}mariu a depusjur@mântul în mâinile mele.

D.c.m.s.s.s. Dr. Nicolae Ioanovits prezidentul tribunalului Lugoj, s.s. Ioan Indescifrabil grefier.

372.1919. Pre}.VII.B.4.

Proces-verbal,

Întocmit în data de 1 iulie 1919, la Baia-Buzia} în chestiunea pred@rii/prelu@riijudec@toriei de ocol.

Au fost prezen]i urm@torii:S-a prezentat dr. Gai]ia Valer în calitate de primpretor al plasei Buzia}, numit de

c@tre prefectul de Lugoj, }i a prezentat dispozi]ia nr. 1267/1919 emis@ de prefectul

Page 441: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

443

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

de Lugoj, potrivit c@ruia a fost îns@rcinat cu rezolvarea problemei privind depunereajur@mântului de fidelitate fa]@ de statul român a personalului din aparatul juridic.

Dup@ ce, dintre cei afla]i de fa]@, doar 3 magistra]i au depus jur@mântul, nominal:condicarul funciar Varga Béla, func]ionarul superior al judec@toriei de ocol MolnárAndor }i v@duva diurnist@ a dr. Kuthny Emil, în baza împuternicirii verbale primite,sus-numitul primpretor solicit@ pre}edintelui judec@toriei de ocol s@ sisteze activitatea}i s@ predea judec@toria de ocol.

Pre}edintele judec@toriei de ocol declar@ c@ nu este dispus s@ dea curs acesteisolicit@ri, }i prin urmare sus-numitul primpretor apeleaz@ la for]a public@ în vedereaprelu@rii judec@toriei de ocol.

Cedând în fa]a for]ei, pre}edintele judec@toriei de ocol a sistat imediat activitatea}i a pus la dispozi]ia dr. Gai]ia Valer inventarul judec@toriei împreun@ cu mobilierul,inventarele, înzestrarea material@, biblioteca }i inventarul închisorii. De asemenea apredat registrul de inventariere 71/1919 cu 50 coroane }i registrul de depuneri alpre}edintelui 73/1919 cu 300 de coroane, sume ce erau p@strate în seiful casieriei,totodat@ a mai predat registrele de contabilitate aflate în casierie }i cele 2 chei alecasieriei.

Dup@ încheierea prelu@rii, primpretorul Dr. Gai]ia Valer a închis birourile judec@torieide ocol cu cheile avute la îndemân@.

Procesul-verbal a fost întocmit în dou@ exemplare originale pentru persoanelecare au efectuat predarea }i preluarea, dup@ citirea procesului-verbal, au semnat.

s.s. Kaminszky – judec@tor de ocol, s.s. dr. Gai]ia Valer, s.s. Szeitz Mária – grefier.„Conform originalului”.

Baia-Buzia}, 30 septembrie 1919, s.s. Dr. Cri}mariu conduc@torul judec@torieide ocol.

373.Primpretoratul Buzia},2216-1919.

Obiect:Depunerea jur@mântului a ofician]ilor de la Judec@torie,

Subprefecturii, Lugoj

La ordinul 1267.Pres.1919, am onoare a raporta, c@ dintre judec@tori }i ofician]iai judec@toriei de ocol din Buzia}, numai conduc@torul de carte funduar@ AdalbertVarga }i oficiantul András Molnár }i diurnista v@d. Emil Kuthny au depus jur@mântul.Luând în considerare, c@ în modul acesta judec@toria nu mai poate func]iona, amsuspendat func]ionarea ei, cu acea c@ cheile oficiului le-am luat în p@strare.

Deoarece edificiul judec@toriei se folosesc cvartir, natural conduc@torul judec@torieiEmeric Jakó, judele {tefan Kaminszky }i p@zitorul robilor, de prezent nu sunt robi, rogîndrumare c@ respectivii pot r@mâne }i pe mai departe în cvartirul lor, sau ba.

Buzia}, în 3 iulie 1919, s.s. Dr. Gai]ia primpretor.

Page 442: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

444

GHEORGHE IANCU

374. Copie1919. Pres.VIII.B.5.

Proces-verbal,

Întocmit de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol regale din Baia-Buzia} }i deprimpretorul din localitate în data de 5 iulie 1919.

Sunt prezen]i subsemna]ii:Întrucât conduc@torul judec@toriei de ocol din Baia-Buzia}, judec@torul de ocol

Jakó Imre nu a fost prezent în ziua în care primpretorul din Baia-Buzia} a preluatconducerea institu]iei }i a solicitat angaja]ilor prestarea jur@mântului de credin]@ }iprin urmare, el nu a putut s@-}i exprime pozi]ia în aceast@ chestiune, subsemnatuljudec@tor de ocol declar@ c@ nu depune jur@mântul de credin]@ solicitat, deoarecenu cunoa}te exact factorii pe baza c@rora s-ar putea decide }i ia la cuno}tin]@ aceaconsecin]@, care rezult@ în urma refuzului de a depune jur@mântul de credin]@ }ianume, faptul c@ nu i se va pl@ti retribu]ia b@neasc@ la începutul lunii, retribu]ie pecare nici nu o cere deocamdat@, dar î}i ofer@ serviciile }i în continuare pentru servireapopula]iei }i cere împuternicire în vederea lu@rii de contact în acest sens cu colegiis@i. Subsemnatul primpretor ia la cuno}tin]@ declara]ia anterioar@.

Procesul-verbal, întocmit în 2 exemplare este citit, aprobat }i semnat.D.c.m.s.

s.s. Jakó – conduc@torul judec@toriei de ocol, s.s. Dr. Gai]ia Valer – primpretor,s.s. Szeitz Mária – grefier.

„Conform originalului”Baia-Buzia}, 30 septembrie 1919, s.s. Dr. Cri}mariu – conduc@torul judec@toriei de ocol.

375.1919, Prez.

Protocol,

Luat la Judec@toria de ocol din Baia-Buzia}, la 28 septembrie 1919, în cauzaprelu@rii judec@toriei de aici.

Subscrisul Dr. Valer Gai]ia fiind recercat din partea dlui Prefect al jude]ului Cara}-Severin, Dr. George Dobrin spre luarea jur@mântului de la judec@torii }i personalulauxiliar de la judec@toria de ocol Baia-Buzia}, am dat de }tire atât oficios, cât }ineoficios conduc@torului de judec@torie, Jakó Imre }i altor persoane apar]in@toarejudec@toriei c@, cât de curând m@ voi prezenta în mijlocul lor spre luarea jur@mântului.Au ]inut to]i ofician]ii consf@tuiri spre convorbirea atitudinii lor fa]@ de jur@mânt.Neoficial am luat }tire, c@ to]i judec@torii au amenin]at în }edin]ele acestea pe func]io-nari cu boicotare, dac@ depun jur@mântul.

În 1 iulie a.c. m-am prezentat în mijlocul lor spre luarea jur@mântului, la care –afar@ de conduc@torul Jakó Imre }i judec@torul Péter, erau to]i de fa]@. Eu le-amcomunicat scopul prezent@rii mele, i-am f@cut aten]i, c@ denegarea jur@mântului areconsecin]ele, c@ respectivii sunt amova]i din post }i nu vor mai primi salar. Fiind

Page 443: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

445

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

fiecare nominal somat de mine spre depunerea jur@mântului, afar@ de Varga, Molnár,Kolmel, servitorul Imre }i v@duva Kuthny cu to]ii au denegat depunerea jur@mântului.Pe conduc@torul judec@toriei Jakó Imre, care anume a c@utat s@ fie absent pe ziuade 1 iulie, reîntorcându-se în 4 iulie, l-am recercat atât pe el, cât }i pe Dr. Péter, carea fost reîntors, a depune jur@mântul, dar l-a denegat. Din surs@ privat@ pozitiv@ }tiu}i acea, c@ mai ales judec@torul Kaminszky, dar }i ceilal]i au f@cut repro}uri acelora,care au depus jur@mântul, c@ sunt tr@d@tori de patrie }i sunt gunoaie.

Afar@ de aceasta judec@torul Kaminszky mi-a spus-o verbal: am f@cut bine c@ amconvocat în plen pe to]i spre depunerea jur@mântului, a}a cel pu]in se cunosc cu to]iireciproc, care sunt persoanele murdare }i tic@loase.

Dup@ denegarea jur@mântului am preluat inventarul de la judec@torul Kaminszky,care era mai b@trân în rang }i la ordinul mai înalt am închis judec@toria.

Cu toate c@ au denegat jur@mântul, pe conduc@torul judec@toriei de ocol Jakó,pe judec@torul Kaminszky }i vigilul de temni]@ Tóth, i-am l@sat }i pe mai departe s@locuiasc@ în edificiul judec@toriei.

Inventarul }i cheile judec@toriei le-am predat în 12 iulie a.c. dlui Dr. OctavianCri}mariu conduc@torul judec@toriei numit de Prefectul Lugojului }i de Comandamentulfrancez din Lugoj.

Ordinul spre luarea jur@mântului }i închiderea judec@toriei mi-a fost verbal dat@ pecale telefonic@, în calitatea mea de primpretor al plasei Buzia}. – Dr. Valer Gai]ia m.p.

D.c.m.s.„Conform originalului” s.s. Dr. Cri}mariu conduc@torul judec@toriei de ocol.

376.Proces-verbal,

Întocmit la Timi}oara, în data de 13 octombrie 1919 în chestia depunerii jur@-mântului de credin]@ în fa]a pre}edin]iei tribunalului de c@tre personalul judec@torieide ocol din Baia-Buzia}.

Au fost prezen]i subsemna]ii:Se prezint@ Kaminszky István judec@tor de ocol, Nemes István cancelarist, Fenyvesi

János adjutant, Bartha József adjutant, v@duva d-na Némethy Ottmár adjutant, NagyZoltán manipulator, Golcsie János manipulator, Pintér Ferencz executor, diurnist tempo-rar, Szeitz Mariska diurnist@, Fodor János, Petrik Imre subofician]i, gardianul Tóth Albert,care solicit@ s@ presteze jur@mântul de credin]@. În continuare sus-numi]ii depunjur@mântul de credin]@ pe baza dispozi]iilor verbale ale dlui prefect dr. Cosma Aurel, dup@cum urmeaz@: „Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }iStatului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.” s.s. Kaminszky István,s.s. Nemes István, s.s. Fenyvesi János, s.s. Bartha József, s.s. v@d. d-na Némethy Ottmár,s.s. Nagy Zoltán, s.s. Golcsie János, s.s. Pintér Ferencz, s.s. Szeitz Mária, s.s. Fodor János,s.s. Petrik Imre, s.s. Tóth Albert. Cu aceasta procesul-verbal a fost aprobat }i semnat.

Page 444: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

446

GHEORGHE IANCU

D.cm.s.s.s. Dr. Rosenfeld Béla – pre}edinte, s.s. Ellbogen István – grefier, Pentru autenticitatea

copiei s.s. Ellbogen István.Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL F~GET

377.Proces-verbal,

Luat la 30 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlor GézaBarabás, Iosif Halicsek, Gheorghe Csényi, Dr. Sigismund Pánczél, Igna]ie Vass,Inocen]iu Cri}an, Pavel Ungureanu, Aurel Nicorescu, locuitori în F@get.

Prezen]i subscri}ii:Din încredin]area dlui prefect, dl primpretor Dr. Victor Chiri]@, invitând pe dnii: Dr.

Sigismund Pánczél judec@tor la jud. de ocol din F@get, Igna]ie Vass judec@tor, Inocen]iuCri}an cond. de c.f., Pavel Ungureanu cancelist, Aurel Nicorescu manipulant, GézaBarabás executor, Iosif Halicsek diurnist }i Gheorghe Csényi diurnist la judec@toria deocol din F@get, s@ depun@ jur@mântul de serviciu, susnumi]ii domni se declar@ gata adepune urm@torul jur@mânt:

„Jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i ConsiliuluiDirigent român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s.Dr. Pánczél Zsigmond, s.s. Vass Ignác judec@tor de ocol, Inocen]iu Cri}an cond. de c.f.,s.s. Pavel Ungureanu cancelist, s.s. Aurel Nicorescu, s.s. Géza Barabás, s.s. HalicsekJózsef, s.s Csényi György.

Subscrisul primpretor constat c@ sus-numi]ii domni au depus jur@mântul în mâinilemele. s.s. Dr. Victor Chiri]@ primpretor.

378.Proces-verbal,

Luat în F@get la 1 iulie 1919, st.n. în chestia lu@rii imperiului }i agendelor oficiuluia judec@toriei de ocol din F@get.

Prezen]i subscri}ii:Dl primpretor Dr. Victor Chiri]@ provoac@ pe }eful oficiului – Francisc Orosz,

pentru predarea oficiului }i a agendelor.Dl }ef declar@ c@ pred@ oficiul }i agendele de sub conducerea sa.Cu conducerea oficiului }i agendelor oficiului sus-amintit este concrezut provizor

dl Dr. Sigismund Pánczél, locuitor în [email protected] oficiului se va face separat.Dup@ citire s-a subscris.

D.c.m.s.s.s. Dr. Victor Chiri]@ primpretor, s.s. Orosz Ferencz conduc@torul judec@toriei de ocol.

Page 445: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

447

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

379.Proces-verbal,

Luat la 1 iulie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui Dr. AurelH@dan conduc@tor al judec@toriei de ocol din F@get, numit din partea ConsiliuluiDirigent, în aceast@ calitate.

Prezen]i subscri}ii:Dl prefect invitând pe Dr. Aurel H@dan sa depun@ jur@mântul de serviciu, D-sa

se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:„Eu Dr. Aurel H@dan jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României

Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@racinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial.A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Dr. Aurel H@dan.

Subscrisul prefect constat c@ Dr. Aurel H@dan a depus jur@mântul în mâinile mele.s.s. Dr. George Dobrin prefect, s.s. Alexandru Indescifrabil, secretar.

380.Proces-verbal,

Luat în F@get la 2 iulie 1919, st.n. în chestia lu@rii imperiului }i agendelor oficiuluijudec@toriei de ocol din F@get.

Prezen]i subscri}ii:Dl }ef al judec@toriei de ocol din F@get, Dr. Aurel H@dan, provoac@ pe }eful

provizoriu al oficiului, Dr. Sigismund Pánczél, pentru predarea oficiului }i a agendelor.Dl }ef provizoriu declar@ c@ pred@ oficiul }i agendele de sub conducerea sa.Inventarierea oficiului se va face separat.Dup@ citire s-a subscris.D.c.m.s.s.s. Dr. Aurel H@dan }eful judec@toriei de ocol F@get, s.s. Dr. S. Pánczél.

381.De la }eful Judec@toriei de ocol F@getNr. 1919. Pres.II.Z.49.

Domniei Sale Dlui:Dr. Gheorghe Dobrin prefect al jude]ului Cara}-Severin, Lugoj

Cu tot respectul am onoarea a V@ raporta c@ în 2 iulie 1919, st.n. am preluatîntreaga judec@torie de ocol din F@get }i aici al@turat V@ transpun toate procesele-verbale despre depunerea jur@mântului de la judec@tori, func]ionari }i aplica]ii acestei

Page 446: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

448

GHEORGHE IANCU

judec@torii. Cu luarea jur@mintelor a fost încredin]at din partea dlui prefect dl primpretorDr. Victor Chiri]@, care conform actului de la pretura plasei F@get Nr. 1238/1919, adm.pe lâng@ transmiterea proceselor-verbale îmi raporteaz@ c@ judec@torul Dr. SigismundPánczél }i Igna]ie Vass, conduc@torul c@r]ii funduare, Inocen]iu Cri}an, canceli}tii PavelUngureanu }i Aurel Nicorescu, executorul Géza Barabás }i în fine diurnistul Iosif Halicsek}i Gheorghe Csényi au depus jur@mântul în mâinile lui. Judec@torul Francisc Orosz,canceli}tii Andrei Rubner }i Nicolae Halicsek, diurnista Klementina Weisz, servitoriiAndrei Csejtei }i Pavel Szombat, iar în fine sentinela temni]ei Alexandru Szilágyi audenegat jur@mântul.

Dupa cum se vede din procesele-verbale aici al@turate, cu conducerea judec@toriei}i agendelor acestei judec@torii a fost încredin]at în mod provizoriu judec@torul dl Dr.Sigismund Pánczél, de la care în 2 iulie 1919 am preluat eu oficiul }i toate agendeleacestei judec@torii.

Preluarea judec@toriei am f@cut-o dup@ inventar, deoarece îns@ decopierea inven-tarelor dureaz@ mai mult timp, aceste inventare în cel mai scurt timp le voi transpunecu raport separat.

Raportez mai departe c@ edificiile judec@toriei sunt în stare bun@, deci pentru acestscop, de bani deocamdat@ nu am lips@.

În fine, ca mersul agendelor la aceast@ judec@torie s@ nu sufere, în locul cance-li}tilor Andrei Rubner }i Nicolae Halicsek am acceptat în mod provizoriu pe dl. PavelUnipan }i Gheorghe Popovici, ambii scriitori de advocat din F@get }i în locul diurnisteiKlementina Weisz am acceptat pe Petru [uculescu, locuitor în F@get, absolvent de3 clase civile, iar în locul servitorului András Csejtei }i Pavel Szombat am acceptatpe George Mircea fost servitor la of. Perceptoratului din F@get }i pe Nic. Isf@nescufost servitor }i manu@tor la oficiul po}tei din loc. În calitate de sentinel@ a temni]eipe lâng@ judec@torie am acceptat, tot în mod provizoriu, pe Traian Dragomir, fostsubofi]er în armate austro-ungar@.

Deoarece Andrei Oláh fost cancelist al judec@toriei a p@r@sit oficiul cu acea declara]iec@ el sub imperiul român acest post nu mai vrea s@-l îndeplineasc@ }i dup@ cum m-aminformat, dânsul e aplicat la judec@toria din Seghedin, în locul lui am aplicat în modprovizoriu ca cancelist pe manipulantul Aurel Nicorescu.

Un post de diurnist a r@mas neîndeplinit.Cu tot respectul V@ rog s@ aproba]i aceste accept@ri provizorii ale mele, }i s@

binevoi]i a esopera c@ aceste numiri provizorice s@ fie definitive.F@get, la 9 iulie 1919, s.s. Dr. A. H@dan }eful judec@toriei de ocol.

382.Proces-verbal,

Luat în 9 iulie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlor PavelUnipan numit din partea }efului judec@toriei de cancelist, George Popovici numit decancelist, Petru [uculescu numit de diurnist, George Mircea numit de servitor, Nicolae

Page 447: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

449

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Isf@nescu numit de servitor }i Traian Dragomir numit de sentinel@ la temni]a jude-c@toriei de ocol F@get.

Prezen]i subscri}ii:Dl }ef judec@tor invitând pe dnii: Pavel Unipan, George Popovici, Petru [uculescu,

George Mircea, Nicolae Isf@nescu }i Traian Dragomir, s@ depun@ jur@mântul de serviciu,sus-numi]ii se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:

„Jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i ConsiliuluiDirigent român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s.Pavel Unipan, s.s. George Popovici, s.s. Petru [uculescu, s.s. George Mircea, s.s.Nicolae Isf@nescu, s.s. Traian Dragomir.

Subscrisul }ef-judec@tor constat c@ sus-numi]ii au depus jur@mântul în mâinilemele. s.s. Dr. Aurel H@dan }eful judec@toriei de ocol.

JUDEC~TORIA DE OCOL OR{OVA

383.No.VIII.E.2-1919.Pres.

Proces-verbal,

Dresat în Or}ova la 4 iulie 1919 în chestia prelu@rii judec@toriei de ocol.Prezen]i subscri}ii:Pre}edintele tribunalului Reg. rom. din Caransebe}, Dr. George L@bon]iu înso]it

de directorul superior Nistor Niculescu se prezint@ la Judec@toria de ocol din Or}ova}i îi comunic@ d-lui Dr. Ludovic Szabó, fost }ef-judec@tor, c@ deoarece ConsiliulDirigent l-a denumit pe dânsul în con]elegere }i cu aprobarea Comandamentuluifrancez de pre}edinte reg. român la Caransebe}, a venit pentru preluarea judec@torieide ocol }i îl roag@ pe dl. Dr. Ludovic Szabó ca s@-}i predea oficiul, la ce dl Dr. LudovicSzabó dore}te ca pre}edintele s@ se legitimeze în calitatea aceasta.

Pre}edintele apoi înso]it }i de dl. primpretor al plasei Or}ova se legitimeaz@,producându-i procesul-verbal }i despre preluarea tribunalului reg. român, ce a fostsubscris }i de fostul pre}edinte al tribunalului dl. Ioan Czikó.

Dl. Dr. Ludovic Szabó dup@ prezentarea documentelor acestora declar@ c@ dânsulnu recunoa}te de legal@ denumirea pre}edintelui }i c@ nu e aplicat s@ predea oficiul,la ce pre}edintele îl face atent c@ conform instruc]iunii primite din partea d-lui prefect,în caz de nepredare a oficiului, dânsul e nevoit s@ aplice for]a brahial@, la ce dl Dr.Ludovic Szabó declar@ a fi aplicat a ceda for]ei brahiale, la ce i se pune în vedere }ipred@ oficiul considerând declara]ia pre}edintelui ca }i când s-ar fi aplicat for]a.

Dup@ aceste formalit@]i se purcede la predare, respectiv preluare.1. Depozite preziden]iale conform constat@rii din registre nu sunt.2. Pau}ale criminale: se constat@ c@ a fost pe anul 1918-1919, saldo de percep]iuni

suma de 139 cor. 3 fil., ceea ce s-a transportat pe anul 1919-1920, 139 cor. 3fil., laaceast@ sum@ s-a ad@ugat din banii incur}i pentru timbrele de la sec]ia civil@ în decursullunii iunie 1774 cor. 39 fil., laolalt@: 1913 cor. 42 fil. din care sum@ dl. fost }ef-judec@tor

Page 448: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

450

GHEORGHE IANCU

}i-a detras în salariul s@u pe luna iulie conform chitan]ei al@turate, suma de 1754 cor.64 fil., s-a pl@tit pentru folosirea telefonului ...3 cor. 60 fil., rezult@ deci un saldo de ...155cor. 18 fil., care sum@ s-a predat, respectiv s-a primit.

Pre}edintele îi comunic@ d-lui fost }ef-judec@tor c@ manipularea aceasta de banin-a fost corect@, respectiv dl. }ef n-a fost îndrept@]it s@ transporte banii timbrelor încontul pau}alelor criminale de o parte, de alt@ parte n-a fost îndrept@]it s@-}i ridicesalariul pe luna iulie nici din contul banilor de timbre, nici din contul pau}alelorcriminale }i prin urmare o consider@ demancitate, }i pentru lipsa acestei sume îi facer@spunz@tor cu atât mai vârtos c@ dânsul conform legilor existente salariul avea s@-lridice de la Perceptorat, }i nu din banii care erau la dispozi]iunea sa proprie.

La aceasta dl. fost }ef-jude declar@ c@ pe dânsul nu l-au absolvat autorit@]ile luisuperioare maghiare, }i prin urmare pân@ în ziua de azi se consider@ a fi în serviciu}i prin urmare îi compete leafa pe luna iulie, de altfel el este responsabil numaiforurilor lui superioare maghiare, fostului pre}edinte de tribunal, pre}edintelui Cur]iide Apel }i exactoratului ministerial de Justi]ie maghiar@. În fine declar@ c@ pentrusuma aceasta ia responsabilitate material@ }i observ@ c@ banii ace}tia au fost bancnotealbe, ceea ce poate dovedi }i domnul Igna]ie V@leanu.

3. În jurnalul de amende criminale se constat@ c@ s-a încheiat cu 30 iunie cupercep]iuni de ...3722 coroane, eroga]iuni ...3672 coroane, rezult@ un saldo de ....50cor., care sum@ s-a predat, respectiv s-a primit.

4. Banii de timbre în sec]ia civil@ de la prima iulie pân@ azi a intrat 7 cor. 80 fil.,care sum@ s-a l@sat mai departe spre manipulare oficialului Igna]ie V@leanu.

Se noteaz@ în sec]ia registrelor funciare sumele încasate pân@ în 1 iulie de 982 cor. 84fil., conform registrelor s-a deportat în 2 iulie la perceptoratul din loc., alte intrate n-au fost.

În fine, referitor la ceea ce prive}te detragerea salariului din pau}alele criminale,dl. fost }ef-jude Dr. Ludovic Szabó observ@ c@ în cauza aceasta dânsul a f@cut raportdetailat Comandamentului francez, din a c@rui încredin]are a stat în postul s@u pân@azi, va ordona repl@tirea sumei detrase, dânsul e aplicat s@ o restituie.

De altfel Comandantul francez a declarat c@ dispozi]iunile pe mai departe referitorla restituirea sumei sau re]inerea acesteia o ]ine în suspans, pân@-ce va primi îndrum@ride la Comandamentul suprem francez.

Cu aceasta se încheie procesul-verbal.D.c.m.s.

s.s. Dr. George L@bon]iu pre}edintele tribunalului, s.s. Dr. Szabó Lajos }ef-jude,s.s. Nistor Niculescu director suprem de cancelarie.

384.Proces-verbal,

Luat la 19 iulie în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a d-lui Dr. IoanPopovici locuitor în Or}ova, fiind D-Sa numit din partea Consiliului Dirigent Românde }ef-judec@tor de ocol în Or}ova.

Prezen]i subscri}ii:

Page 449: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

451

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dl. primpretor invitând pe dl. Dr. Ioan Popovici s@ depun@ jur@mântul de serviciu,D-Sa se declar@ gata a depune jur@mântul urm@tor:

„Eu, Dr. Ioan Popovici jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui RomânieiFerdinand I }i Consiliului Dirigent Român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@racinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial.A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Dr. Ioan Popovici.

Subscrisul primpretor constat c@ dl. Dr. Ioan Popovici a depus jur@mântul înmâinile mele. S.s. Indescifrabil primpretor, s.s. Indescifrabil, s.s. Indescifrabil, s.s.Igna]ie V@leanu martori.

385.Proces-verbal,

Luat în 30 iunie în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a d-lui Igna]ieV@leanu, Ilie B@laci }i Florea Olariu locuitori în Or}ova, fiind dân}ii /Igna]ie V@leanu,Ilie B@laci/ numi]i din partea Consiliului Dirigent Român de canceli}ti la judec@toriede ocol, iar Florea Olariu de profos la judec@toria de ocol din Or}ova.

Prezen]i subscri}ii:Dl. primpretor invitând pe dl. Igna]ie V@leanu, Ilie B@laci }i Florea Olariu s@

depun@ jur@mântul de serviciu, dân}ii se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:„Eu, Igna]ie V@leanu, Ilie B@laci }i Florea Olariu jur credin]@ }i supunere Majest@]ii

Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent Român, voi ]ine legile }iordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voip@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Igna]ie V@leanu, s.s. Ilie B@laci,s.s. Florea Olariu.

Subscrisul primpretor constat c@ sus-numi]ii domni au depus jur@mântul în mâinilemele.

D.c.m.s.s.s. Indescifrabil primpretor, s.s. Ioan Indescifrabil, s.s. Mihail Topea ca martori.

JUDEC~TORIA DE OCOL ARAD

386.Regatul România, Trib.Arad.1919.IX.J.56, Pres.

Proces-verbal,

Dresat la 8 iulie 1919, în }edin]a plenar@ a tribunalului Arad, despre depunereajur@mântului de fidelitate a conduc@torului de carte fund. Gabor Martinu, {tefan Popcond.c.f., George Borlodan primoficial, Paul Kostyán oficial, Béla Kapitány primoficial,Andrei Lõrinczy, aj. de oficial,

Obiect:

Page 450: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

452

GHEORGHE IANCU

Prezidentul tribunalului convocând }edin]a plenar@ la care au participat }i fostulprezident, consilierii, judec@torii, procurorii, precum }i to]i func]ionarii tribunalului}i ai procuraturii, deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând denotar pe dl cancelist Laz@r Andrea.

Apoi comunicând prezen]ilor denumirea Sa în calitate de prezident al tribunalului}i faptul c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No.I. din 24 ianuarie 1919a Consiliului Dirigent }i ordonan]a No.121/1919 a Consil.Dir.Res.Just. – a accentuatîn special c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]iei sub imperiulromân s@ se efeptuiasc@ pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignirea intereselor publicului care caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios}i a independen]ei corpului judec@toresc }i a func]ionarilor de la Justi]ie.

Comunicând în fine prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordonan]aNo.121/1919 }i a Comandamentului teritorial al zonei de ocupa]iune francez@ dinB@nat în ordonan]ele No.16 }i 20, provoac@ nominative pe to]i cei prezen]i, ca s@ sedeclare care sunt gata a depune jur@mântul oficios.

Se prezint@ Gábor Martinus, {tefan Pop conduc@tori de c.f., Gheorghe Borlodanprimoficial, Paul Kostyán oficial, Béla Kapitány primoficial, Andrei Lõrinczy, aj. deoficial }i declar@ fiecare c@ depune jur@mântul }i l-a }i depus fiecare cu textul urm@tor:

„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Prezidentul în }edin]@ plenar@ a primit jur@mântul.Despre acest fapt s-a dresat procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea jur@-

mântului s@ se însemneze pe ultimul decret a susnumi]ilor, iar acest proces-verbal s@se depun@ într-un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@laltexemplar se va su}terne Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei.

Încheiat, cetit, explicat }i subscris.D.c.m.s.

s.s.Martinu Gábor, s.s.{tefan Pop, s.s.Borlodan György, s.s.Kostyán Pál, s.s.KapitányBéla, s.s.Lõrinczy András, s.s. Dr.V. Avramescu prezident, s.s.Laz@r Andrea notar.

387.Regatul România, – Tribunal Arad1919, IX. J. 56, Pres.

Proces-verbal

dresat la 8 iulie 1919 în }edin]a plenar@ a Tribunalului Arad, despre depunereajur@mântului de fidelitate a consilierului de Curte de apel Iosif Kovács, judec@torii:dr. Francisc Kálmán, Mihai Kovács, dr. Coloman Révay, Simeon Éles, Iosif Zich,dr. Michail Köves, dr. Coloman Gallay, dr. Aloisiu Széll, a primoficialului de birou

Page 451: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

453

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Georgiu Panian, a servitorului {tefan Barkó, a subofi]erilor Paul Ecsery }i AlexandruCsizmadia.

Obiect:Prezidentul tribunalului convocând }edin]a plenar@, la care au participat }i fostul

prezident, consilierii, judec@torii, procurorii, precum }i to]i func]ionarii tribunalului}i ai procuraturii, deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând denotar pe dl. cancelist Lazar Andrea.

Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa în calitate de prezident al tribunalului}i faptul, c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul I. din 24 ianuarie 1919 aConsiliului Dirigent Res. Just., a accentuat în special c@ scopul }i dorin]a ConsiliuluiDirigent este, ca trecerea justi]iei sub imperiul român s@ se efectueze pe lâng@ respec-tarea libert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignire a intereselor publicului, ce caut@ ajutoruljusti]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }i a independen]ei morale }i materialea corpului judec@toresc }i a func]ionarilor de la justi]ie.

Comunicând în fine prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordo-nan]a No. 121/1919 }i a Comandamentului teritorial al zonei de ocupa]iune francez@din Banat, în ordonan]ele No. 16 }i 20, provoac@ nominative pe to]i cei prezen]i, s@se declare, care sunt gata a depune jur@mântul oficios.

Se prezint@ cons. C. Ap. Iosif Kovács, judec@torii: dr. Francisc Kálmán, MihailKovács, dr. Révay Coloman, Simeon Éles, Iosif Zich, dr. Köves Michael, dr. GallayColoman, dr. Széll Aloisiu, primoficialul George Panian, servitorul {tefan Barkó,subofi]erii Paul Ecsery }i Alexandru Csizmadia, }i declara fiecare, c@ depune promisiu-nea solemn@ din ord. No. 16 a Comand. terit. al zonei de ocup. Francez@ din Banat:„Eu (aici fiecare }i-a rostit numele) ma angajez în mod solemn c@ îmi voi îndeplinicu onoare, con}tinciozitate }i credin]@ datoria fa]@ de guvernul regal român }i c@ voip@stra secretul oficios.” Declar de asemenea cu respect c@ sunt dispus s@ depunjur@mântul de fidelitate imediat dup@ decizia Conferin]ei de Pace privind garantareaacestui teritoriu }i astfel s@ intru în slujba statului român, întrucât eu sunt legat de Aradprin interese familiale }i economice de importan]@ major@ pentru mine. Faptul ca amdepus acest leg@mânt, nu înseamn@ c@ refuz depunerea jur@mântului de fidelitate cifaptul c@ am solicitat amânarea acestuia pân@ la termenul pe care l-am expus anterior.

Prezidentul în }edin]a plenar@ a primit promisiunea solemn@. Despre acest fapta dresat procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea promisiunii solemne s@ seînsemneze pe ultimul decret a sus-numi]ilor, iar acest proces-verbal s@ se depun@ într-un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt exemplar se vasu}terne Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei,

Încheiat, cetit, explicat }i subscris.D.c.m.s.

s.s. Iosif Kovács, s.s. dr. Kálmán Ferencz judec@tor de ocol, s.s. Kovács Mihályjudec@tor de ocol, s.s. dr. Révay Kálmán judec@tor de ocol, s.s. Éles Simon judec@torde ocol, s.s. Zich József judec@tor de ocol, s.s. dr. Köves Mihály judec@tor de ocol,s.s. dr. Gallay Kálmán judec@tor de ocol din Arad, s.s. dr. Széll Lajos judec@tor de

Page 452: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

454

GHEORGHE IANCU

ocol, s.s. George Panian primoficial de birou, s.s. Barkó István, s.s. Ecsery Pál, s.s.Csizmadia Sándor suboficiant, s.s. dr. D. Avramescu prezident, s.s. Laz@r Andreanotar.

388.Regatul România,1919, IX. J. 56, Pres.

Proces-verbal

dresat la 8 iulie 1919 în }edin]a plenar@ a Tribunalului Arad, despre denegareajur@mântului, precum }i a promisiunii solemne a notarului dr. Ioan Werner, a practi-cantului Ödön Grünwald, a conduc@torului la cartea funduar@ Josif Höhn, a prim-ofician]ilor de birou Mihail Györffy, Emeric Bálint, Árpád Dreschler, Igna]ie Gaál,Emeric Oláh, a ofician]ilor de birou Gheorghe Haglauer, Árpád Györffy, Jolán Schwartz,Hedvig Weinberger, a manipulantului {tefan Márki, ajut. Oficial Coloman Kabát, adiurni}tilor Eugen Keleti, so]ia lui Coloman Kabát, Béni Bilicska, a port@relului ArnoldGyörffy, diurnistului Vilmos Kripp, Lipót Herzog, a subofi]erului Iosif Gaál, Iuliu Kolozsy,Lajos Gaál.

Obiect:Prezidentul tribunalului convocând }edin]a plenar@, la care au participat }i fostul

prezident, consilierii, judec@torii, procurorii, precum }i to]i func]ionarii tribunalului}i ai procuraturii, deschide cu cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând de notarpe cancelist Lazar Andrea.

Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa în calitate de prezident a tribu-nalului, }i c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No. I. din 24 ianuarie1919 a Consiliului Dirigent }i ordonan]a No. 121/1919 }i a Comandamentuluiteritorial al zonei de ocupa]iune francez@ din Banat în ordonan]ele No. 16 }i 20, –provoac@ pe cei prezen]i nominative, s@ se declare, care sunt gata s@ depuna jur@-mqntul oficios.

Se prezint@ Dr. Ioan Werner, Ödön Grünwald, Iosif Höhn, Mihail Györffy,Emeric Bálint, Árpád Dreschler, Igna]ie Gaál, Emeric Oláh, Gheorghe Haglauer,Árpád Györffy, Jolán Schwarz, Hedvig Weinberger, {tefan Márki, Coloman Kabát,Eugen Keleti, Béni Bilicska, Arnold Györffy, Vilmos Kripp, Lipót Herzog, Iosif Gaál,Iuliu Kolozsy }i Lajos Gaál, }i declar@ fiecare ca nu depune nici jur@mântul, nicipromisiunea.

Prezidentul în }edin]a plenar@ prime}te declara]iunile sus-numi]ilor.Despre acest fapt s-a dresat acest proces-verbal, din care un exemplar se va

depune la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt exemplar se va su}terneConsiliului Dirigent, Resortul Justi]iei. Încheiat, cetit, explicat }i subscris. D.c.m.s.

s.s. Dr. Werner János notar. Practicantul Ödön Grünwald înaintea subscrierii proce-sului-verbal s-a dep@rtat la Arad; s.s. Höhn József conduc@tor de carte funduar@; s.s.Györffy Mihály, s.s. Bálint Imre, s.s. Dreschler Árpád, s.s. Gaál Ignácz, s.s. Oláh Imre, s.s.Haglauer György, s.s. Györffy Árpád, s.s. Schwarz Jolán, s.s. Weinberger Hedvig, s.s.

Page 453: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

455

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Márki István, s.s. Kabát Kálmán, s.s. Keleti Jenõ, s.s. Kabát Kálmánné, s.s. Bilicska Béni,s.s. Györffy Arnold, s.s. Kripp Vilmos, s.s. Herzog Lipót, s.s. Gaál József, s.s. KolozsyGyula, s.s.Gaál Lajos, s.s. dr. Avramescu prez., s.s. Lazar Andrea.

389.Regatul România, Tribunalul Arad1919, IX. J.56. Pres.

Proces-verbal

Dresat la 12 iulie 1919, în }edin]@ plenar@ a tribunalului Arad, despre depunereapromisiunii solemne a judec@torului Josif Uray

Obiect:Prezidentul tribunalului convocând }edin]a plenar@, la care au participat }i fostul

prezident, consilierii, judec@torii, procurorii, precum }i to]i func]ionarii tribunalului}i ai procuraturii, deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând denotar pe dl cancelist Laz@r Andrea.

Apoi comunicând prezen]ilor denumirea Sa în calitatea de prezident a tribu-nalului, }i faptul c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No.I din 24 ianuarie1919 a Consiliului Dirigent }i ordonan]a No.121 a Consiliului Dir, Res.Just, a accentuatîn special c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]iei sub imperiulromân s@ se efectuiasc@ pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignirea intereselor publicului, ce caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios}i a independen]ei morale }i materiale a corpului judec@toresc }i a func]ionarilor dela justi]ie.

Comunicând, în fine, prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordo-nan]a No.121/1919 }i a Comandamentului teritrial al zonei de ocupa]iune francez@ dinB@nat în ordonan]ele No.16 }i 20, provoac@ pe judec@torul Josif Uray ca s@ se declaredac@ este gata a depune promisiunea solemn@.

Se prezint@ judec@torul Josif Uray }i declar@ c@ depune promisiunea solemn@ dinord. No.16 a Comandamentului terit. al zonei de ocupa]iune francez@ din B@nat.

„Eu declar solemn c@ îmi voi îndeplini cu con}tienciozitate }i loialitate datoria fa]@de guvernul regal român }i c@ voi p@stra secretul oficios”. Dup@ decizia Conferin]eide Pace sunt dispus s@ depun juramântul de fidelitate.

Prezidentul în }edin]a plenar@ a primit promisiunea.Despre acest fapt s-a dresat procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea promi-

siunii s@ se însemneze pe ultimul decret a susnumitului, iar acest proces verbal s@ sedepun@ într-un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt exemplarse va su}terne Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei.

Încheiat, cetit, explicat }i subscris.D.c.m.s.

s.s. Uray József, s.s.Dr.V. Avramescu prezident, s.s. Laz@r Andrea notar

JUDEC~TORIA DE OCOL PECICA

Page 454: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

456

GHEORGHE IANCU

390.Regatul României, Tribunalul Arad. 1919.IX.J.56.Pres.

Proces-verbal,

Dresat la 8 iulie 1919, în }edin]@ plenar@ a tribunalului Arad, despre depunereajur@mântului de fidelitate a judec@torului Frederic Dr. Szabó.

Obiect:Prezidentul tribunalului convocând }edin]a plenar@, la care au participat }i fostul

prezident, consilierii, judec@torii, procurorii, precum }i to]i func]ionarii tribunalului}i ai procuraturii, deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând denotar pe dl. cancelist Laz@r Andrea.

Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa de prezident al tribunalului }i faptul c@a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No. I din 24 ianuarie 1919 a ConsiliuluiDirigent, Resortul Just., a accentuat în special c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigenteste ca trecerea justi]iei sub imperiu român s@ se efectueze pe lâng@ respectarea liber-t@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignire a intereselor publicului, ce caut@ ajutorul justi]iei }if@r@ deteriorarea decorului oficios }i a independen]ei morale }i materiale a corpuluijudec@toresc }i a func]ionarilor de la Justi]ie.

Comunicând în fine prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordonan]aNo. 121/1919 }i de Comandamentul teritorial al zonei de ocupa]iune francez@ dinBanat, în ord. No. 16 }i 20, provoac@ nominative pe to]i cei prezen]i s@ se declare, caresunt gata a depune jur@mântul oficios.

Se prezint@ judec@torul Frederic Dr. Szabó }i declar@ c@ depune jur@mântul }i l-a }idepus cu textul urm@tor: „Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios RegeluiFerdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordo-nan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunilece-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

391.Prezidentul, în }edin]a plenar@ a primit jur@mântul. Despre acest fapt am dresat

procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea jur@mântului s@ se însemneze pe ultimuldecret al sus-numitului, iar acest proces-verbal s@ se depun@ într-un exemplar laarhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt exemplar se va su}terne ConsiliuluiDirigent, Resortul Justi]iei. Încheiat, explicat }i subscris.

D.c.m.s.s.s. Dr. Frederic Szabó, s.s. Dr. V. Avramescu, s.s. Laz@r Andrea notar.

392.Regatul România, Tribunalul Arad.Nr. 1919.IX.J.56.Pres.

Proces-verbal,

Page 455: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

457

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dresat la 12 iulie 1919 în }edin]a plenar@ a tribunalului Arad, despre depunereajur@mântului de fidelitate a judec@torului Nándor Sommer.

Obiect:Prezidentul tribunalului convocând }edin]a plenar@, la care au participat }i fostul

prezident, consilierii, judec@torii, procurorii, precum }i to]i func]ionarii tribunalului}i a procuraturii, deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând denotar pe dl. cancelist Laz@r Andrea.

Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa în calitate de prezident al tribunalului}i faptul c@ a preluat oficiul prezidial le explic@ decretul No. I din 24 ianuarie 1919,a Consiliului Dirigent }i ordonan]a No. 121/1919 a Consiliului Dir. Res. Just. aaccentuat în special c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea Justi]ieisub imperiul român s@ se efectueze pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@orice jignire a intereselor publicului, ce caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorareadecorului oficios }i a independen]ei morale }i materiale a corpului judec@toresc }i afunc]ionarilor de la Justi]ie.

Comunicând în fine prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordonan]aNo. 121/1919 }i de Comandamentul teritorial al zonei de ocupa]iune francez@ dinBanat în ordonan]ele No. 16 }i 20, provoac@ nominative pe to]i cei prezen]i s@ sedeclare care sunt gata a depune jur@mântul oficios.

Se prezint@ judec@torul Nándor Sommer }i declar@ c@ depune jur@mântul }i l-a}i depus.

„Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Prezidentul în }edin]a plenar@ a primit jur@mântul.Despre acest fapt s-a dresat procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea jur@-

mântului s@ se însemneze pe ultimul decret a sus-numitului, iar acest proces-verbals@ se depun@ într-un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@laltexemplar se va su}terne Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei. Încheiat, citit, explicat}i subscris.

D.c.m.s.s.s. Sommer Nándor, s.s. Dr. V. Avramescu prezident, s.s. Laz@r Andrea notar.

393.Judec@toria de ocol din Pecica.Nr. 1919.El.I.d.24.Pres.

Proces-verbal,

La provocarea subst. }efului judec@toriei de ocol, Dr. Frederic Szabó s-au pre-zentat: Dezideriu Németh conduc@tor de cartea fund., Gheorghe Novac cond. de

Page 456: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

458

GHEORGHE IANCU

cartea fund., Eremie Ta}ca oficial, Dr. Elena Steiner diurnist@ provizorie, AndreiJuhász servitor, Gheorghe Dr@gan servitor }i Ioan Kuckert temni]er, pentru a depunejur@mântul oficios.

Dup@ ce s-au f@cut aten]i la decretul I. al Consiliului Dirigent depun jur@mântul urm@tor:„Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului

român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Cu aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i subscris.Pecica, la 19 iulie 1919.s.s. Dezideriu Németh, s.s. Dr. Frederic Szabó, s.s. Eremie Ta}ca, s.s. Gheorghe

Novac, s.s. Elena Steiner, s.s. Andrei Juhász, s.s. Gheorghe Dr@gan, s.s. Ioan Kuckert.

394.Judec@toria Pecica, Tribunalul Arad.Pres.II.E.28-1919.

Domnului:Dr. Aurel Laz@r, }eful Resortului de Justi]ie, Sibiu

Arad, în 23 iulie 1919.Ad. No. 121/1919 spre întregirea raportului meu No. Pres.II.E.21 din 15 iulie 1919

su}tern procesele-verbale oficios la judec@toria de ocol Pecica, despre acei magistra]icare au depus }i jur@mântul, su}tern procesele-verbale, iar despre func]ionarii absen]i}i reniten]i voi raporta verbal.

s.s. Dr. V. Avramescu prezident.

JUDEC~TORIA DE OCOL BUTENI

395.1919.El.I.D.95.

Proces-verbal,

Întocmit la Buteni, în cl@direa judec@toriei de ocol, în data de 10 iulie 1919 închestiunea depunerii jur@mântului de credin]@ de c@tre condicarul funciar KoczkaGyula.

Sunt prezen]i subsemna]ii:Se prezint@ condicarul funciar Koczka Gyula, care la solicitarea judec@torului de

ocol Dr. Erdõs Mátyás declar@, c@ este dispus s@ presteze jur@mântul de credin]@.În continuare sus-numitul depune jur@mântul de credin]@: „Eu, Koczka Gyula jur

pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român,de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent,

Page 457: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

459

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

}i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”.

Procesul-verbal este aprobat }i semnat. s.s. Koczka Gyula – condicar funciar, s.s.Dr. Erdõs Mátyás – judec@tor de ocol, s.s. Tomits János – grefier.

396.Regatul România – Tribunalul Arad.1919.IX.J.56.Prez.

Proces-verbal,

Dresat la 12 iulie 1919 în }edin]a plenar@ a tribunalului Arad despre denegareajur@mântului de fidelitate a judec@torului Dr. Gavril Endes.

Obiect:Prezidentul tribunalului convocând }edin]a plenar@, la care au participat }i fostul

prezident, consilierii, judec@torii, procurorii precum }i to]i func]ionarii tribunalului }iai procuraturii, deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând de notarpe dl cancelarist Lazar Andrea.

Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa în calitate de prezident al tribunalului}i faptul, c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No. I. din 24 ianuarie 1919a Consiliului Dirigent }i ordonan]a No. 121 a Consiliului Dirigent Resortul Justi]iei,a accentuat în special, c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]ieisub imperiul român s@ se efectueze pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@orice jignire a intereselor publicului, ce caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorareadecorului oficios }i a independen]ei morale }i materiale a corpului judec@toresc }i afunc]ionarilor de la justi]ie.

Comunicând în fine prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordonan]aNo. 121/1919 }i de Comandamentul teritorial al zonei de ocupa]ie francez@ din Banat,în ordonan]ele No. 16 }i 20, – provoac@ nominativ pe to]i cei prezen]i s@ se declare,care sunt gata a depune jur@mântul oficios.

Se prezint@ judec@torul Dr. Gavril Endes }i declara c@ nu depune jur@mântul.„Nu depun jur@mântul de credin]@ pe de o parte datorit@ faptului c@ nu a fost

dat@ publicit@]ii hot@rârea definitiv@ a conferin]ei de pace privind apartenen]a jude]uluiArad, pe de alt@ parte datorit@ faptului c@ so]ia de la începutul revolu]iei (7 luni) seafl@ departe la Kassa, }i mi-a fost absolut imposibil s@ m@ consult cu ea, mai ales c@p@rerea so]iei în cazul de fa]@ este important@, la acestea se adaug@ faptul c@ armataromân@ în data de 18 aprilie a luat rufele so]iei mele, iar mie 7 rânduri de haine, lan]ul}i ceasul meu de aur. Din aceste motive nu doresc s@ r@mân aici }i pân@ în momentulîn care nu mi se va asigura un nou loc de munc@ pe gustul meu, nu pot decide înceea ce prive}te depunerea jur@mântului de credin]@. Situa]ia prezent@ mi-a }ubrezits@n@tatea într-a asemenea m@sur@ încât am fost nevoit s@ iau concediu medicalpentru o perioad@ de 3 luni.”

Despre acest fapt s-a dresat procesul-verbal, ordonându-se s@ se depun@ din acestproces-verbal un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@laltexemplar se va su}terne Consiliului Dirigent Resortul Justi]iei.

Page 458: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

460

GHEORGHE IANCU

Încheiat, citi, explicat }i subscris.D.c.m.s.

s.s. Dr. Endes Gábor – conduc@torul judec@toriei de ocol Buteni, s.s. Dr. V.Avramescu – prezident, s.s. Lazar Andrea notar.

397.Regatul României – Tribunalul Arad,1919.IX.J.56.Prez.

Proces-verbal,

dresat la 14 iulie 1919, în }edin]a plenar@ a tribunalului Arad, despre depunereajur@mântului de fidelitate a judec@torului Matias Erdõs.

Obiect:Prezidentul tribunalului convocând }edin]a plenar@, la care au participat }i fostul

prezident, consilierii, judec@torii, procurorii precum }i to]i func]ionarii tribunalului }iai procuraturii, deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând de notarpe dl cancelist Lazar Andrea.

Apoi comunicând prezen]ilor denumirea Sa în calitate de prezident al tribunalului }ifaptul, c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul decretul No. I. din 24 ianuarie 1919a Consiliului Dirigent }i ordonan]a No. 121 a Consiliului Dirigent Resortul Justi]iei, aaccentuat în special, c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]iei subimperiul român s@ se efectueze pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignirea intereselor publicului, ce caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }ia independen]ei morale }i materiale a corpului judec@toresc }i a func]ionarilor de la justi]ie.

Comunicând în fine prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordonan]aNo. 121/1919 }i de Comandamentul teritorial al zonei de ocupa]ie francez@ din Banat,în ordonan]ele No. 16 }i 20, – provoac@ nominativ pe to]i cei prezen]i s@ se declare,care sunt gata a depune jur@mântul oficios.

Se prezint@ judec@torul Dr. Matias Erdõs }i declar@, c@ depune jur@mântul }i l-a }i depus.„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului

român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”.

Prezidentul în }edin]a plenar@ a primit jur@mântul.Despre acest fapt s-a dresat procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea jur@mân-

tului s@ se însemneze pe ultimul decret al sus-numitului, iar acest proces-verbal s@ sedepun@ într-un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt exemplarse va su}terne Consiliului Dirigent Resortul Justi]iei.

Încheiat, citi, explicat }i subscris.D.c.m.s.

s.s. Dr. Erdõs Mátyás, s.s. Dr. V. Avramescu – prezident, s.s. Lazar Andrea notar.

398.1919.El.I.D.95.

Page 459: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

461

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Proces-verbal,

Întocmit la Buteni, în cl@direa judec@toriei de ocol, în data de 15 iulie 1919 închestiunea depunerii jur@mântului de credin]@ de c@tre Tomits János – cancelarist,Nagy Lajos – copist, Krajcsovics Kálmán – diurnist, Vitályos Lenke – diurnist }i ZimbranTivadar – aprod.

Sunt prezen]i subsemna]ii:Se prezint@ Tomits János – cancelarist, Nagy Lajos – copist, Krajcsovics Kálmán

– diurnist, Vitályos Lenke – diurnist }i Zimbran Tivadar – aprod, care la solicitareajudec@torului de ocol, Erdõs Mátyás declar@ c@ sunt dispu}i s@ presteze jur@mântulde credin]@.

Dup@ aceea sus-numi]ii depun jur@mântul de credin]@, dup@ cum urmeaz@:„Eu (fiecare î}i roste}te separat numele) jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi

credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii}i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@}i nep@rtinire func]iunile, ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-miajute Dumnezeu.”.

Procesul-verbal este aprobat }i semnat. s.s. Tomits János, s.s. Nagy Lajos, s.s.Krajcsovics Kálmán, s.s. Vitályos Lenke, s.s. Zimbran Tivadar, s.s. Dr. Erdõs Mátyás– judec@tor de ocol, s.s. Tomits János – grefier.

399.1919.El.I.D.95.

Proces-verbal,

Întocmit la Buteni, în cl@direa judec@toriei de ocol, în data de 15 iulie 1919 închestiunea depunerii jur@mântului de credin]@ de c@tre notarul Dr. Papp Tibor.

Sunt prezen]i subsemna]ii:Î}i face apari]ia Dr. Papp Tibor – notar, care la solicitarea judec@torului de ocol Dr.

Erdõs Mátyás declar@, c@ este dispus s@ depun@ jur@mântul de credin]@. În continuarenumitul presteaz@ jur@mântul de credin]@ dup@ cum urmeaz@:

„Eu, Dr. Papp Tibor, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui FerdinandI }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi sunt încre-din]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”

Procesul-verbal a fost aprobat }i semnat. s.s. Dr. Papp Tibor, s.s. Dr. Erdõs Mátyás– judec@tor de ocol, s.s. Tomits János – grefier.

400.Prez.II.E.28-1919.

Domnului:Dr. Aurel Laz@r }eful Resortului de Justi]ie, Sibiu,

Page 460: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

462

GHEORGHE IANCU

Arad, în 23 iulie 1919.Ad No. 121/1919 spre întregirea raportului meu No.Pres.II.E.21. din 15 iulie

1919, su}tern procesele-verbale despre depunerea jur@mântului oficios la Judec@toriade ocol Buteni, despre acei magistra]i, care au denegat jur@mântul, sustern procesul-verbal, iar despre func]ionarii absen]i }i reniten]i voi raporta verbal.

s.s. Dr. V. Avramescu prezident.

JUDEC~TORIA DE OCOL CHI{INEU-CRI{

401.Tribunalul Arad1919.IX.J.56.Prez.

Proces-verbal

Dresat la 12 iulie 1919 în }edin]@ plenar@ a tribunalului Arad, despre depunereajur@mântului de fidelitate a judec@torului Alexandru Nyisztor.

Obiect:Prezidentul tribunalului convocând }edin]a plenar@, la care au participat }i fostul

prezident, consilierii, judec@torii, procurorii, precum }i to]i func]ionarii tribunalului}i a procuraturei. Deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând denotar pe cancelistul dl Laz@r Andrea.

Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa în calitate de prezident a tribunalului }ifaptul c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No.I din 24 ian.1919, a ConsiliuluiDir. }I ordonan]a No.121 a Consiliului Dir.ResJust. a accentuat, în special, c@ scopul }idorin]a Consiliului este ca trecerea justi]iei sub imperiul român s@ se efeptuiasc@ pe lâng@respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignire a intereselor publicului, ce caut@ ajutoruljusti]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }i a independen]ei morale }i materiale acorpului judec@toresc }i a func]ionarilor de la Justi]ie.

Comunicând în fine prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordo-nan]a No.121/1919, }i a comandamentului teritorial al zonei de ocupa]iune francez@din B@nat, în ordonan]ele No.16 }i 20, provoac@ nominative pe cei prezen]i s@ sedeclare care sunt gata a depune jur@mântul oficios.

Se prezint@ judec@torul Alexandru Nyisztor }i declar@ c@ depune jur@mântul }i l-a}i depus cu textul urm@tor:

„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de aîndeplini cu sfin]enie, onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate}i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”

Prezidentul în }edin]a plenar@ a primit jur@mântul.Despre acest fapt am dresat procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea jur@-

mântului s@ se însemneze pe ultimul decret al susnumitului, iar acest proces-verbal

Page 461: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

463

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

s@ se depun@ într-un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@laltexemplar se va su}terne Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei.

Încheiat, cetit, explicat }i subscris.D.c.m.s.

s.s.Nyisztor Sándor, s.s.dr.V. Avramescu prezident, s.s.Laz@r Andrea notar402.

Proces-verbal,

Dresat la 12 iulie 1919, în }edin]@ plenar@ a tribunalului Arad despre depunereajur@mântului de fidelitate a judec@torilor: Dezideriu Szalay }i Zoltán Poszvek.

Obiect:Prezidentul tribunalului convocând }edin]a plenar@ la care au participat }i fostul

prezident, consilierii, judec@torii, procurorii, precum }i to]i func]ionarii tribunalului}i ai procuraturii. Deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând denotar pe dl cancelarist Lazar Andrea.

Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa în calitate de prezident al tribunalului}i faptul, c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No. I. din 24 ianuarie 1919a Consiliului Dirigent }i ordonan]a No. 121 a Consiliului Dirigent Resortul Justi]iei,a accentuat în special, c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]ieisub imperiul român s@ se efectueze pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@orice jignire a intereselor publicului, ce caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorareadecorului oficios }i a independen]ei morale }i materiale a corpului judec@toresc }i afunc]ionarilor de la justi]ie.

Comunicând în fine prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordonan]aNo. 121/1919 }i de Comandamentul teritorial al zonei de ocupa]ie francez@ din Banat,în ordonan]ele No. 16 }i 20, – provoac@ nominativ pe to]i cei prezen]i s@ se declare,care sunt gata a depune jur@mântul oficios.

Se prezint@ judec@torii: Dezideriu Szalay }i Zoltán Poszvek }i declar@ c@ nu depunjur@mântul.

Prezidentul în }edin]a plenar@ a primit aceste declara]ii.Despre acest fapt am dresat procesul-verbal, ordonându-se ca acest proces-verbal

s@ se depun@ într-un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@laltexemplar se va su}terne Consiliului Dirigent Res. Just. – Încheiat, citi, explicat }isubscris.

D.c.m.s.s.s. Dr. Szalay Dezsõ, s.s. Poszvek Zoltán, s.s. Dr. V. Avramescu prezident, s.s.

Lazar Andrea notar.

403.Pres. IX.J.56-1919.

Proces-verbal

Page 462: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

464

GHEORGHE IANCU

Întocmit la Chi}ineu-Cri}, în cl@direa judec@toriei de ocol, în data de 17 iulie1919, orele 11,00.

Au fost prezen]i subsemna]ii:Se prezint@ Zachariás Ernõ – condicar funciar, Ladányi Kálmán – cancelarist,

Teodorovics Sándor – cancelarist adjutant, Gilly Károly – cancelarist adjutant, BalassaBéla – executor, Mátéffy Lajos – suboficiant }i Braudtner János – gardian, caredeclar@ c@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul de credin]@ prescris de c@tre ConsiliulDirigent Român din Sibiu.

În continuare, Zachariás Ernõ, Ladányi Kálmán, Teodorovics Sándor, Gilly Károly,Balassa Béla, Mátéffy Lajos }i Braudtner János depun separat urm@torul jur@mânt înfa]a conduc@torului judec@toriei de ocol.

„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. ZachariásErnõ, s.s. Ladányi Kálmán, s.s.Teodorovics Sándor, s.s.Gilly Károly, s.s.Balassa Béla,s.s.Mátéffy Lajos }i s.s.Braudtner János.

Cu aceasta procesul-verbal a fost citit }i aprobat cu men]iunea c@ prestarea jur@-mântului de credin]@ a fost înregistrat pe documentul de numire în func]ii al acestora.

s.s.Nyisztor Sándor – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s.Gilly Károly – grefier.Originalul în lb. maghiar@.

404.TRIBUNALUL ARADPrez.II.E.28-1919.

Domnului:Dr. Aurel Laz@r }eful Resortului Justi]ie, Sibiu.

Arad, în 23 iulie 1919.

Ad No. 121/1919 spre întregirea raportului meu No.Pres.II.E.21 din 15 iulie 1919,su}tern procesele-verbale despre denegarea jur@mântului oficios la judec@toria de ocolChi}ineu despre acei magistra]i, care au denegat jur@mântul, su}tern procesele-verbale,iar despre func]ionarii absen]i }i reniten]i voi raporta verbal.

JUDEC~TORIA DE OCOL INEU

405.Regatul România, Tribunalul Arad,Nr. 1919.IX.J.56.Pres.

Proces-verbal,

Page 463: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

465

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dresat la 12 iulie 1919, în }edin]@ plenar@ a tribunalului Arad, despre depunereajur@mântului de fidelitate a judec@torilor Francisc Székely }i Dr. Varó Zoltán.

Obiect:Prezidentul tribunalului convocând }edin]a plenar@, la care au participat }i fostul

prezident, consilierii, judec@torii, procurorii, precum }i to]i func]ionarii tribunalului}i ai procuraturii, deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând denotar pe dl. cancelist Laz@r Andrea.

Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa în calitate de prezident al tribunalului}i faptul, c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No. I din 24 ianuarie 1919al Consiliului Dirigent, }i ordonan]a nr. 121 a Consiliului Dirigent Resortul Justi]iei,a accentuat în special c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]ieisub imperiu român s@ se efectueze pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@orice jignire a intereselor publicului, ce caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorareadecorului oficios }i a independen]ei morale }i materiale a corpului judec@toresc }i afunc]ionarilor de la Justi]ie.

Comunicând în fine prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordo-nan]a No. 121/1919 }i de Comandamentul teritorial al zonei de ocupa]iune francez@din Banat, în ord. No. 16 }i 20, provoac@ nominative pe to]i cei prezen]i s@ se declare,care sunt gata a depune jur@mântul oficios.

Se prezint@ jud. Francisc Székely }i Dr. Varó Zoltán }i declar@ c@ depun jur@mântul}i l-au }i depus cu textul urm@tor: „Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credinciosRegelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }iordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinirefunc]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Prezidentul în }edin]a plenar@ a primit jur@mântul.Despre acest fapt am dresat procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea jur@-

mântului s@ se însemneze pe ultimul decret al sus-numitului, iar acest proces-verbal s@se depun@ într-un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt exemplarse va su}terne Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei. Încheiat, explicat }i subscris.

D.c.m.s.s.s. Székely, s.s. Dr. Varó Zoltán, s.s. Dr. V. Avramescu prezident, s.s. Laz@r

Andrea notar.

406.Nr. 1919.El.XVIII.M.24.

Proces-verbal,

Întocmit în data de 14 iulie 1919 la Ineu, în fa]a pre}edintelui judec@toriei de ocoldin Ineu, în chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate de c@tre: Dr. Fülöp Béla –notar; Szilágyi István – conduc@torul c@r]ii funciare; Ottahal Jenõ – primoficial; FleischerGyörgy – primoficial; Balázs József – primoficial; Winklarek János – cancelarist; KosztánGyörgy – ajutor de cancelarist; Fõzy Jenõ – diurnist; Szoboszlay Júlia – diurnist@; Veress

Page 464: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

466

GHEORGHE IANCU

Áron – diurnistul judec@toriei de ocol; Nagy Lajos – executorul judec@toriei de ocol;Szoboszlay Sándor – suboficialul judec@toriei de ocol; Tagadóan Tódor – suboficialuljudec@toriei de ocol; Fejér János – suboficialul judec@toriei de ocol (gardian).

Au fost prezen]i subsemna]ii:Dr. Fülöp Béla, Szilágyi István, Ottahal Jenõ, Fleischer György, Balázs József,

Winklarek János, Kosztán György, Fõzy Jenõ, Szoboszlay Júlia, Veress Áron, NagyLajos, Szoboszlay Sándor, Tagadóan Tódor, Fejér János, depun urm@torul jur@mânt:

„Jur pe Atot}tiutorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

s.s. Dr. Fülöp Béla; s.s. Szilágyi István; s.s. Ottahal Jenõ; s.s. Fleischer György; s.s.Balázs József; s.s. Winklarek János; s.s. Kosztán György; s.s. Fõzy Jenõ; s.s. SzoboszlayJúlia; s.s. Veress Áron; s.s. Nagy Lajos; s.s. Szoboszlay Sándor; s.s. Tagadóan Tódor;s.s. Fejér János.

Cu aceasta procesul-verbal a fost definitivat }i semnat.s.s. Székely – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Balázs József – grefier.

407.Regatul România, Tribunalul Arad.Pres.II.E.28-1919.

Domnului:Dr. Aurel Laz@r, }eful Resortului de Justi]ie, Sibiu,

Arad, în 23 iulie 1919.Ad No. 121/1919, spre întregirea raportului meu No.Pres.II.E.21 din 15 iulie

1919, su}tern procesele-verbale despre depunerea jur@mântului oficios, la judec@toriade ocol Ineu, despre acei magistra]i, care au denegat jur@mântul, su}tern procesele-verbale, iar despre func]ionarii absen]i }i reniten]i voi raporta verbal.

s.s. Dr. V. Avramescu, prezident.

JUDEC~TORIA DE OCOL {IRIA

408.Proces-verbal

întocmit la {iria privind prestarea jur@mântului de fidelitate de c@tre personaluljudec@toriei de ocol.

Au fost prezen]i subsemna]ii:Pe baza dispozi]iei pre}edintelui judec@toriei din Arad, judec@torul de ocol Solymosi

Gyula a convocat personalul prezent al judec@toriei de ocol }i dup@ ce el depusese, înprealabil, jur@mântul de fidelitate prev@zut pentru întregul personal al aparatului juridic

Page 465: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

467

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

în fa]a pre}edintelui tribunalului a solicitat restul personalului s@ depun@ jur@mântul defidelitate. Prin urmare subsemna]ii au depus urm@torul jur@mânt:

„Eu Kajaba Tihamér – condicar funciar, Eu Török Zsigmond – cancelist, Eu Rusz Todor– ajutor de cancelist, Eu Fenyvesy Mihály – suboficiant, Eu Korody Dániel – administrator,Eu Tóth Sándor – suboficiant, Eu Nagy Lajos – gardian, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, dea fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii}i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }inep@rtinire, func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajuteDumnezeu”.

s.s.Kajaba Tihamér, s.s.Török Zsigmond, s.s.Rusz Todor, s.s.Korody Dániel,s.s.Fenyvesy Mihály, ss.Tóth Sándor, s.s.Nagy Lajos.

Cu aceasta procesul verbal a fost definitivat, aprobat }i semnat.s.s.Solymosi Gyula – judec@tor de ocol, s.s.Török Zsigmond – grefier.

409.Regatul România, Tribunalul Arad, IX.J.56.Pres.

Proces-verbal,

Dresat la 12 iulie 1919, în }edin]@ plenar@ a tribunalului Arad despre depunereajur@mântului de fidelitate a judec@torului Iuliu Solymosi.

Obiect:Prezidentul tribunalului convocând }edin]a plenar@, la care au participat }i fostul

prezident, consilierii, judec@torii, procurorii, precum }i to]i func]ionarii tribunalului}i ai procuraturii, deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând denotar pe dl cancelist Laz@r Andrea.

Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa în calitate de prezident al tribunalului}i faptul c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No.I din 24 ianuarie 1919 alConsiliului Dirigent }i ordonan]a No. 121 a Consiliului Dirigent, Res.Just. a accentuatîn special c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]iei sub imperiulromân s@ se efeptuiasc@ pe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignire aintereselor publicului, ce caut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }ia independen]ei morale }i materiale a corpului judec@toresc }i a func]ionarilor de laJusti]ie.

Comunicând, în fine, prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordo-nan]a No.121/1919 }i de Comandamentul teritorial al zonei de ocupa]iune francezedin B@nat, în ordonan]ele no.16 }i 20, provoac@ nominative pe to]i cei prezen]i s@ sedeclare, care sunt gata a depune jur@mântul oficios.

Se prezint@ judec@torul Iuliu Solymosi }i declar@ c@ depune jur@mântul }i l-a }idepus.

Page 466: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

468

GHEORGHE IANCU

„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumhezeu”.

Despre acest fapt s-a dresat procesul-verbal, ordonându-se, ca depunerea jur@-mântuui s@ se însemneze pe ultimul decret a susnumitului, iar acest proces-verbal s@se depun@ în un exemplar la arhiva prezidial@ la dosarul personal, cel@lalt exemplarse va su}terne Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei.

Încheiat, cetit, expicat }i subscris. D.c.m.s. s.s. Dr. V. Avramescu prezident, s.s.Laz@r Andrea notar, s.s.Solymosi Gyula.

410.Regatul România, Tribunalul AradPres.II.E.28-1919

Domnului:Dr. Laz@r Aurel }eful Resortului Justi]iei, Sibiu

Arad, în 23 iulie 1919.Ad No. 121/1919 spre întregirea raportului meu no. Pres.II.E.21, din 15 iulie 1919,

su}tern procesele verbale despre depunerea jur@mântului oficios la judec@toria de ocol{iria, despre acei magistra]i, care au denegat jur@mântul, su}tern procesele-verbale, iardespre func]ionarii absen]i }i reniten]i, voi raporta verbal. S.s. Dr. V. Avramescu prezident.

JUDEC~TORIA DE OCOL TEREGOVA

411.Proces-verbal,

Luat în Caransebe} la 11 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciua dlui Dr. Ilie Micleu locuitor în Bozovici, fiind numit din partea dlui Prefect prinrescriptul de sub No. 1362/1919, pre}. de }ef. judec. al judec@toriei de ocol dinTeregova.

Prezen]i subscri}ii:Pre}edintele invitând pe dl Dr. Ilie Micleu s@ depun@ jur@mântul de serviciu, D-Sa

se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Dr. Ilie Micleu jur credin]@ }i supu-nere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român, voi]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilorei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Dr. Ilie Micleu.

Subscrisul Pre}edinte constat c@ dl Dr. Ilie Micleu a depus jur@mântul în mâinile mele.Ca martori: s.s. Dr. Ioan Ocnariu, s.s. Mihai Muntean, s.s. Dr. George L@bon]iu

pre}edinte./L.S./ Tribunalul Regesc Rom. Caransebe}.

Page 467: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

469

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

412.Proces-verbal,

Luat în 27 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui IoanPepa locuitor în Teregova, fiind numit D-Sa din partea Ministerului de Justi]ie deprimoficial la Judec@toria de ocol din Teregova.

Prezen]i subscri}ii:Dl primpretor invitând pe dl Ioan Pepa s@ depun@ jur@mântul de serviciu, D-Sa

se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Ioan Pepa jur credin]@ }i supunereMajest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român, voi ]inelegile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilorei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Ioan Pepa. Subscrisulprimpretor constat, c@ dl Ioan Pepa a depus jur@mântul în mâinile mele. s.s. Dr.{tefan Mioc primpretor.

413.Proces-verbal,

Luat la 27 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui CarolCreciman locuitor în Teregova, fiind D-Sa numit din partea Ministerului de Justi]ie,de manipulant la Judec@toria de ocol Teregova.

Prezen]i subscri}ii:Dl primpretor invitând pe dl Carol Creciman s@ depun@ jur@mântul de serviciu,

D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Carol Creciman jur credin]@}i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigentromân, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii}i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. CarolCreciman. Subscrisul primpretor constat c@ dl Carol Creciman a depus jur@mântulîn mâinile mele. s.s. Dr. {tefan Mioc primpretor.

414.Proces-verbal,

Luat la 27 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui AugustinHinda locuitor în Teregova, fiind D-Sa numit din partea Ministerului de Justi]ie, deadjutant oficial la Judec@toria de ocol Teregova.

Prezen]i subscri}ii:Dl primpretor invitând pe dl Augustin Hinda s@ depun@ jur@mântul de serviciu, D-

Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Augustin Hinda jur credin]@ }isupunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român,voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i alecet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Augustin

Page 468: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

470

GHEORGHE IANCU

Hinda. Subscrisul primpretor constat c@ dl Augustin Hinda a depus jur@mântul înmâinile mele. s.s. Dr. {tefan Mioc primpretor.

415.Proces-verbal,

Luat la 27 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui FranciscSchwarz locuitor în Teregova, fiind D-Sa numit din partea Ministerului de Justi]ie,de oficial la Judec@toria de ocol Teregova.

Prezen]i subscri}ii:Dl primpretor invitând pe dl Francisc Schwarz s@ depun@ jur@mântul de serviciu,

D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Francisc Schwarz jur credin]@}i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigentromân, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii}i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s.Schwarz Ferencz. Subscrisul primpretor constat c@ dl Francisc Schwarz a depus jur@-mântul în mâinile mele. s.s. Dr. {tefan Mioc primpretor.

416.Proces-verbal,

Luat la 27 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui FriedericWagner locuitor în Teregova, fiind D-Sa numit din partea Ministerului de Justi]ie deexecutor }i din partea pre}edintelui de Tabl@ de diurnist la judec@toria de ocol dinTeregova.

Prezen]i subscri}ii:Dl primpretor invitând pe dl Friederic Wagner s@ depun@ jur@mântul de serviciu,

D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Friederic Wagner jur credin]@}i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român,voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i alecet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. WagnerFrigyes. Subscrisul primpretor constat c@ dl Friederic Wagner a depus jur@mântul înmâinile mele. s.s. Dr. {tefan Mioc primpretor.

417.Proces-verbal,

Luat la 27 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dnei v@d. JojaMüller n@sc. Schwarz, locuitor în Teregova, fiind D-Sa numit@ din partea pre}edinteluide Tabl@, de diurnist@ la judec@toria de ocol din Teregova.

Prezen]i subscri}ii:

Page 469: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

471

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dl primpretor invitând pe Dna v@d. Joja Müller n@sc. Schwarz s@ depun@ jur@mântulde serviciu, D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu v@d. Joja Müller [email protected] jur credin]@ }i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consi-liului Dirigent român, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }iinteresele ]@rii }i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”.s.s. v@d. Müller Ágostonné n@sc. Schwarz. Subscrisul primpretor constat c@ Dna v@d. JojaMüller n@sc. Schwarz a depus jur@mântul în mâinile mele. s.s. Dr. {tefan Mioc primpretor.

418.Proces-verbal,

Luat la 28 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui IoanBica locuitor în Teregova, fiind D-Sa numit din partea Ministerului de Justi]ie laPanciova de oficial la judec@toria de ocol, de prezent trimis ca substitut de conduc@torla cartea fund. din 15 noiembrie 1918 la Teregova.

Prezen]i subscri}ii:Dl primpretor invitând pe dl Ioan Bica s@ depun@ jur@mântul de serviciu, D-Sa

se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Ioan Bica jur credin]@ }i supunereMajest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român, voi ]inelegile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i ale cet@]enilorei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. Ioan Bica cond. decartea fund. Subscrisul primpretor constat c@ dl Ioan Bica a depus jur@mântul înmâinile mele. s.s. Dr. {tefan Mioc primpretor.

419.Proces-verbal,

Luat la 29 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui AlexandruTóth locuitor în Teregova, fiind numit din partea primprocurorului de p@zitor de închi-soare la judec@toria din Teregova.

Prezen]i subscri}ii:Dl primpretor invitând pe dl Alexandru Tóth s@ depun@ jur@mântul de serviciu,

D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Alexandru Tóth jur credin]@}i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigentromân, voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii}i ale cet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. TóthSándor cond. de cartea fund. Subscrisul primpretor constat c@ dl Alexandru Tóth adepus jur@mântul în mâinile mele. s.s. Dr. {tefan Mioc primpretor.

420.Proces-verbal,

Page 470: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

472

GHEORGHE IANCU

Luat la 30 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui dr.Nicolae Herbeck locuitor în Teregova, judec@tor la judec@toria de ocol dinTeregova.

Prezen]i subscri}ii:Dl prefect invitând pe dl dr. Nicolae Herbeck s@ depun@ jur@mântul de serviciu,

D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu, Nicolae Herbeck jur credin]@}i supunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român,voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i alecet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. HerbeckMiklós. Subscrisul prefect constat c@ dl dr. Nicolae Herbeck a depus jur@mântul înmâinile mele. s.s. George Dobrin prefect, s.s. Dr. Virgil Bei secr. gen., s.s. indescifrabil,secretar.

421.Proces-verbal,

Luat la 30 iunie 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui IoanGyalog locuitor în Teregova, fiind D-Sa numit din partea pre}edintelui de tribunalde servitor de oficiu, la Teregova, plasa Teregova.

Prezen]i subscri}ii:Dl primpretor invitând pe dl Ioan Gyalog s@ depun@ jur@mântul de serviciu,

D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt: „Eu Ioan Gyalog jur credin]@ }isupunere Majest@]ii Sale Regelui României Ferdinand I }i Consiliului Dirigent român,voi ]ine legile }i ordonan]ele, voi ap@ra cinstea, demnitatea }i interesele ]@rii }i alecet@]enilor ei, voi p@stra secretul oficial. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”. s.s. GyalogJános. Subscrisul primpretor constat c@ dl Ioan Gyalog a depus jur@mântul în mâinilemele. s.s. Dr. {tefan Mioc primpretor.

422.No. XIII.J.5-1919. Prez.

Proces-verbal,

Luat în Teregova la 13 iulie 1919 în chestia prelu@rii judec@toriei de ocol.Prezen]i subscri}ii:Dr. Ilie Micleu se prezint@ la Judec@toria de ocol din Teregova }i-i comunic@ dlui

László Malakovszky, fost }ef-judec@tor c@ deoarece Consiliul Dirigent l-a denumit pedânsul în con]elegere }i cu aprobarea comandamentului francez de }ef-judec@tor de ocol,}i-l roag@ pe dl László Malakovszky ca s@-}i predea oficiul, la c@ dl László Malakovszky îlroag@ s@ se legitimeze, producând comunicarea prefecturii jud. Cara}-Severin, datat@ la2 iulie 1919, nr. 1362, Prez. }i totodat@ }i procesul-verbal luat la 11 iulie 1919, din partea

Page 471: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

473

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

pre}edintelui tribunalului reg. rom. din Caransebe}, în chestia depunerii jur@mântuluioficial. Identitatea se dovede}te prin Dr. {tefan Mioc primpretorul plasei Teregova }i prinAugustin Hinda adj. oficial la Judec@toria de ocol Teregova.

Dl László Malakovszky dup@ prezentarea documentelor acestora, declar@ c@dânsul deja în 1 iulie a.c. a considerat oficiul predat pe seama imperiului român,deoarece în ziua aceea la ordonan]a primpretorului s-a arborat edificiul judec@torieicu drapelul na]ional român }i s-au îndep@rtat toate inscrip]iile maghiare, prin urmarenu este contra nici de prezent s@ se preia oficiul.

Dup@ aceste formalit@]i se purcede predarea, respectiv preluarea.1.Se pred@ respective se preia edificiile, care constau din edificiu parter sub nr.

349 }i un edificiu în curte, care serve}te de penitenciar, toate acestea împreun@ cuinventarul }i descrierea, precum }i cu planurile acestor realit@]i.

2.S-a predat, respective s-a preluat depozitele preziden]iale, conform constat@riidin registru dup@ cum urmeaz@: sub pozi]ia 38 din registru prez. anul 1914, sumade 37 cor. în numerar }i o bucat@ de bancnot@ de 50 cor. falsificat@, sub poz. 8 dinregistru anul 1915 suma de 30 filer în numerar, iar sub pozi]ia 78 suma 14 cor. înnumerar, sub poz. 115 din registru prez. din anul 1916 suma de 100 cor. 96 fil., subpozi]ia 26 registru prez. din anul 1917 suma de 6 cor. Tot din registrul acesta urm@-toarele: sub poz. 44 suma de 39 cor. 18 fil., sub poz. 75 suma de 30 cor. etc. Predarea}i preluarea s-a finit. Procesul-verbal dup@ citire }i explicare în limba maghiar@ s-aîncheiat }i subscris. D.c.m.s. s.s. Malakovszky László pred@tor, fost }ef-judec. maghiar,s.s. Dr. Ilie Micleu prelu@tor, noul }ef-judec. român, s.s. Augustin Hinda grefier.

JUDEC~TORIA DE OCOL H~LMAGIU

423.Regatul România. Tribunalul Arad, 1919.Pres.IX.J.56.

Proces-verbal,

Dresat la 14 iulie 1919 în }edin]a plenar@ a tribunalului Arad despre depunereajur@mântului de fidelitate a judec@torului Dr. Ladislau Moldoványi.

Obiect:Prezidentul tribunalului convocând }edin]a plenar@ la care au participat }i fostul

prezident, consilierii, jduec@torii, procurorii }i to]i func]ionarii tribunalului }i ai procuraturei,deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând de notar pe dl cancelist Laz@rAndrea.

Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa în calitate de prezident a tribunalului}i faptul c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No. I din 24 Januarie 1919a Consiliului Dirigent, a accentuat în special c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigenteste ca trecerea justi]iei sub imperiul român s@ se efeptuiasc@ pe lâng@ respectarealibert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignire a intereselor publicului, ce caut@ ajutorul

Page 472: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

474

GHEORGHE IANCU

justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }i a independen]ei morale }i materialea corpului judec@toresc }i a func]ionarilor de la justi]ie.

Comunicând în fine prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dirigent în ordonan]aNo.121/1919 }i de Comandamentul teritorial al zonei de ocupa]iune francez@ dinB@nat, în ordonan]ele no.16 }i 20, provoac@ nominative pe to]i cei prezen]i s@ se declarecare sunt gata a depune jur@mântul oficios.

Se prezint@ judele Ladislau Dr. Moldoványi }i declar@ c@ depune jur@mântul }il-a }i depus.

„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.

Prezidentul în }edin]a plenar@ a primit jur@mântul, despre acest fapt s-a dresatprocesul-verbal, ordonându-se ca depunerea jur@mântului s@ se însemneze pe ultimuldecret al susnumitului, iar acest proces-verbal s@ se depun@ în un exemplar la arhivaactelor prezidiale, dosarul personal, cel@lalt exemplar se va su}terne Consiliul Dirigent,Resortul Just. Încheiat, cetit }i subscris. – D.c.m.s.s.s.Dr.V. Avramescu prezident, s.s.Laz@r Andrea notar, s.s.Dr.Moldoványi László.

424.Regatul România. Tribunalul Arad

Proces-verbal,

Dresat la 17 iulie 1919, la tribunalul Arad, despre depunerea jur@mântului defidelitate a cancelistului Moise L@b@}an, numit la judec@toria de ocol H@lmagiu.

Obiect:Se prezint@ Dl Moise L@b@}an cu actul Nr.2974/1919, a Consiliului Dirigent

Resortul Justi]iei din 15.VII. prin care e numit de cancelist în cl.XI.gr.1. la judec@toriade ocol H@lmagiu }i depune jur@mântul oficios cu textul urm@tor:

„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi sunt încre-din]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. S.s.Moise L@b@}an.

Despre acest fapt s-a dresat procesul-verbal, ordonându-se ca depunerea jur@-mântului s@ se însemneze pe ultimul decret al susnumitului iar acest proces-verbals@ se depun@ în un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@laltexemplar se va su}terne Consiliului Dirigent Resortul Justi]iei.

Încheiat, cetit }i subscris. – D.c.m.s.s.s.Dr. V. Avramescu prezident, s.s. Andrea notar.

425.

Page 473: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

475

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Tribunalul Arad1919.pres.II.E.28.

Domnului:dr. Aurel Laz@r }eful Resortului de Justi]ie, Sibiu Arad în 23 iulie 1919

Ad.No.121/1919 spre întregirea raportului meu No.Pres.E.21 din 15 iulie 1919,su}tern procesele-verbale despre depunerea jur@mântului oficios la judec@toria deocol H@lmagiu, despre aceia magistra]i, care au denegat jur@mântul, su}tern proce-sele-verbale, iar despre func]ionarii absen]i }i reniten]i voi raporta verbal. S.s.Dr.V.Avramescu prezident

426.Regatul România, Trib. Arad.1919.IX.J.56.Pres.

Proces-verbal,

Dresat la 12 iulie 1919 în }edin]a plenar@ a Tribunalului Arad, despre depunereajur@mântului de fidelitate a consilierului de Curte de Apel, Iosif Kiss }i a judec@toruluiPetru Popoviciu.

Obiect:Prezidentul Tribunalului convocând }edin]a plenar@, la care au participat }i fostul

prezident, consilierii, judec@torii, procurorii, precum }i to]i func]ionarii tribunalului}i ai procuraturii. Deschide cu o cuvântare potrivit@ }edin]a plenar@, designând penotar pe dl cancelist Lazar Andrea.

Apoi comunicând prezen]ilor denumirea sa în calitate de prezident al tribunalului }ifaptul, c@ a preluat oficiul prezidial, le explic@ decretul No.I din 24 ian. 1919 a ConsiliuluiDirigent }i ordonan]a No.121 a Consiliului Dir. Res. Just., a accentuat în special, c@ scopul}i dorin]a Consiliului Dirigent este ca trecerea justi]iei sub imperiul român s@ se efectuezepe lâng@ respectarea libert@]ilor na]ionale, f@r@ orice jignire a intereselor publicului, cecaut@ ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }i a independen]ei morale }imateriale a corpului judec@toresc }i a func]ionarilor de la Justi]ie.

Comunicând în fine prezen]ilor dispozi]iile f@cute de Consiliul Dir. în ord. No. 121/1919}i a Comandamentului teritorial al zonei de ocupa]ie francez@ din Banat în ord. No. 16 }i20, provoac@ nominativ pe to]i prezen]i, s@ se declare, care sunt gata a depune jur@mântul.

Se prezint@ cons. de C. de Ap. Iosif Kiss }i judec@torul Petru Popoviciu }i declar@,c@ depune jur@mântul }i l-a }i depus fiecare cu textul urm@tor: „Jur pe Atot}tiitorulDumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, de a respectacu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent, }i de a îndeplinicu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile – ce îmi sunt încredin]ate }i a p@strasecretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”.

Prezidentul în }edin]a plenar@ a primit jur@mântul.Despre acest fapt am dresat procesul-verbal, ordonându-se, ca depunerea jur@-

mântului s@ se însemneze pe ultimul decret a sus-numi]ilor, iar acest proces-verbal s@

Page 474: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

476

GHEORGHE IANCU

se depun@ într-un exemplar la arhiva actelor prezidiale, dosarul personal, cel@laltexemplar se va su}terne Consiliului Dirigent Res. Just.

Încheiat, citit, explicat }i subscris.D.c.m.s.

s.s. Kiss József,, s.s. Petru Popoviciu, s.s. Dr. V. Avramescu prezident, s.s. LazarAndrea notar.

JUDEC~TORIA DE OCOL RADNA

427.1919.El.I.D.65.

Proces-verbal,

Întocmit la Radna, în cl@direa judec@toriei de ocol, în data de 19 iulie 1919 închestiunea depunerii jur@mântului de credin]@ al urm@torilor: Szántó Gyula – condicarfunciar; Rehák Aurel – condicar funciar; Viktor Lajos – cancelarist adjutant; BarthaBálint – cancelarist adjutant; Papp Viktor – administrator; Tichy Árpád – executor }idiurnist permanent; Buschor Antonia – diurnist@ permanent@; Udvary Ferenc – sub-oficiant; Ursz János – suboficiant.

În fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol s-au prezentat Szántó Gyula, RehákAurel, Viktor Lajos, Bartha Bálint, Papp Viktor, Tichy Árpád, Buschor Antonia,Udvary Ferenc }i Ursz János, care depun urm@torul jur@mânt de credin]@:

„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”.

Dup@ citirea }i aprobarea procesului-verbal acesta, a fost închis }i semnat. s.s.Szántó Gyula, s.s. Rehák Aurel, s.s. Viktor Lajos, s.s. Bartha Bálint, s.s. Papp Viktor,s.s. Tichy Árpád, s.s. Buschor Antonia, s.s. Udvary Ferenc, s.s. Ursz János, s.s. KissJózsef consilier la Curtea de Apel, s.s. Bartha Bálint grefier.

428.Regatul România, Tribunalul Arad.Pres.II.E.28-1919

Domnului:Dr. Aurel Laz@r, }eful Resortului Justi]iei, Sibiu,

Arad, la 23 iulie 1919,Ad.No.121/1919 spre întregirea raportului meu No.pres.II.E.21 din 15 iulie 1919,

su}tern procesele-verbale despre depunerea jur@mântului oficios, respective a angaja-mentului permis de Comandantura francez@ }i a declara]iei solemne a magistra]ilor}i func]ionarilor la judec@toria de ocol Arad, totodat@ }i acelora cari au denegat oriceangajament.

Page 475: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

477

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

În general propun ca acelora care nu au depus jur@mânt, s@ li se impun@ depunereajur@mântului, luându-se în considerare }i petitele anexate la procesele-verbale, în specialvoi raporta verbal despre ]inuta respectivilor }i demnitatea lor. S.s. Dr.V. Avramescu prez.

429.Regatul România, – Tribunalul Arad, COPIEPres.II.E.26-1919.

Domnului:Dr. Aurel Laz@r }eful Resortului de Justi]ie, Sibiu.

Arad, în 23 iulie 1919.Ad. No. 121/1919 spre întregirea raportului meu No.Pres.II.E.21 din 15 iulie 1919,

su}tern procesele-verbale despre depunerea jur@mântului oficios la judec@toria de ocolM. Radna, despre acei magistra]i, care au denegat jur@mântul, su}tern procesele-verbale, iar despre func]ionarii absen]i }i reniten]i voi raporta verbal. s.s. Dr. V.Avramescu prezident.

JUDEC~TORIA DE OCOL ORAVI[A

430.Proces verbal

Luat la 9 august 1919, în chestia depunerei jur@mântului de serviciu a dlui MilanMarinkovics oficial la judec@toria de ocol în Oravi]a-Montan@, Miroslav Andreicaoficial, Carol Guga oficial, Friedrich Wiblitzhauser oficial, Stricker Gheorghe oficial,Nicolae St@niloi ajutor oficial, Anton Zeillinger manipulant, Elena Szabó diurnist@,Ottilia Glaser diurnist@, Nicolae Stancovics diurnist, Ioan Bogdan diurnist, {tefanMraucsik profos la judec@toria de ocol în Oravi]a-Montan@, Ludovic Antalffy servitor,}i Iosif Bárdos servitor.

Prezen]i subscri}ii:Dl primpretor invitând pe dl. Milan Marinkovics, Miroslav Andreics, Carol Guga,

Friedrich Wiblitzhauser, Gheorghe Stricker, Nicolae St@niloi, Zeillinger Anton, ElenaSzabó, Ottilia Glaser, Nicolae Stancovics, Ioan Bogdan, {tefan Mraucsik, LudovicAntalffy }i Iosif Bárdos, s@ depun@ jur@mântul de serviciu, susnumi]ii se declar@ gataa depune urm@torul jur@mânt:

„Eu jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent}i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate}i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Marinkovics Milan, s.s.Andreics Miroszlav, s.s. Carol Guga, s.s. Wiblitzhauser Frigyes, s.s. Georg Stricker, s.s.Nicolae St@niloi, s.s. Anton Zeillinger, s.s. Szabó Apollónia, s.s. Glaser Ottilia, s.s.

Page 476: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

478

GHEORGHE IANCU

Sztankovics Miklós, s.s. Ioan Bogdan, s.s. Mraucsik István, s.s. Antalffy Lajos, s.s. BárdosJózsef.

Subscrisul primpretor constat c@ susnumi]ii au depus jur@mântul în mâinile mele.s.s. dr. Zeller primpretor.

431.Proces-verbal,

Luat la 11 August 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui IosifBorsiczky conduc@tor de cartea funduar@ la judec@toria de ocol în Oravi]a-Montan@.

Prezen]i subscri}ii:Subscrisul primpretor al plasei Oravi]a, invitând pe dl Iosif Borsiczky s@ depun@

jur@mântul de serviciu, D-Sa se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:„Eu Borsiczky József jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand

I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încre-din]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. S.s.Borsiczky József.

Subscrisul primpretor constat c@ dl Iosif Borsiczky a depus jur@mântul [în limbamaghiar@] în mâinele mele. S.s. Dr. Zeller primpretor.

432.Proces-verbal,

Luat la 14 august 1919 în chestia depunerii jur@mântului de serviciu a dlui Dr.Adalbert Cserba judec@tor de ocol, Dr. Eugen Pap judec@tor de ocol, Gheorghe Kissjudec@tor de ocol }i Iosif Virányi judec@tor de ocol.

Prezen]i subscri}ii:Subscrisul primpretor al plasei Oravi]a, invitând pe dnii Dr. Adalbert Cserba, Dr.

Eugen Pap, Gheorghe Kiss }i Iosif Virányi judec@tori de ocol s@ depun@ jur@mântulde serviciu, susnumi]ii domni se declar@ gata a depune urm@torul jur@mânt:

„Eu jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele ConsiliuluiDirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi suntîncredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Dr. CserbaAdalbert, s.s. Dr. Pap Jenõ, s.s. Kiss György, s.s.József Virányi.

Subscrisul primpretor constat c@ dl Dr. Adalbert Cserba, Dr.Eugen Pap, GheorgheKiss, Iosif Virányi au depus jur@mântul în mâinile mele.

s.s.dr. Zeller primpretor.

433.De la Primpretorul plasei Oravi]aNo.416-1919.adm.

Obiectul:

Page 477: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

479

Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Depunerea jur@mântului din partea func]ionarilor }i servitorilor aplica]i la Judec@toriade ocol Oravi]a.

Domnule Prefect,

To]i func]ionarii }i servitorii de la Judec@toria de ocol, în afar@ de judec@torul deocol Dr. Francisc Hary }i oficialul Nicolae Nenzel, au depus jur@mântul oficial.

Pre Dr. Francisc Hary l-a provocat s@ depun@ jur@mântul, dar nu s-a prezentat.Oravi]a-Montan@, la 14 aug. 1919. s.s.Dr. Zeller primpretor.

JUDEC~TORIA DE OCOL TIMI{OARA

434.De la conduc@torul judec@toriei de ocolNr. 1919.El.I.E.31.C@tre Consiliul Dirigent RomânResortul Justi]iei SibiuRaportez c@ am preluat conducerea interimar@ a judec@toriei de ocol Timi}oara

la data de 22 septembrie a.c.Timi}oara, 27 septembrie 1919.s.s. Szandics Urós – judec@tor la Curtea de Apel.

CopieJudec@toria de ocol Timi}oara.

Not@

/Însemn@ri de la preluarea din 20.Sept.1919:/

Nume Func]ia Este dispus Observa]iis@ depunajur@mântul defidelitate?

1. Kvassay Gyula Judec@tor la Curtea de Apel nu2. Szandics Urós “ da3. Darnay Jonás “ încê nu4. Fischer János Judec@tor de ocol da5. Szathmáry Béla “ încê nu6. Stiegelbauer József “ nu7. Korondy Sándor “ încê nu8. Dr. Mayer Fülöp “ încê nu9. Dr. Szigriszt Antal “ nu10. Dr. Lehotzky Miklós “ încê nu11. Dr. Floris Endre Notar încê nu12. Dr. Müller Kristóf Condicar funciar încê nu A depus jurêmântul13. Fodor Tamás “ încê nu Este înc@ bolnav

Page 478: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

480

14. Schermann Jenõ “ nu15. Steiner István Director nu16. Brassován János “ da17. Csubinszky Lajos Primoficial da18. Adamovics Mihály “ da19. Szibinacz Milán “ da20. Stojanov Mihály “ nu21. Ungváry Jenõ Cancelarist nu22. Omazta István “ nu23. Klein Mihály “ Este în concediu la Or}ova24. Zsivanovics Miklós Primoficial Este în concediu la Ciocovan25. Schuszter Alfréd Cancelarist nu26. Miniusz Gábor “ da27. Fischer Ignácz Cancelar da28. Dittrich Jenõ Cancelarist da29. Krecsun János “ da30. Stark Miklós “ da31. Brassován Miklós “ da32. özv. Makay Ivánné “ nu33. Konsztantinovics Lázár “ da34. Martin János “ da35. Weydauer Endre Diurnist da36. Gálffy Vilma “ nu37. Huszár Teréz “ nu38. Jeszenszky Kamilla “ nu39. Dus Bojána “ da40. Wittigayer Gabriella “ nu41. Skonda Ödön Executor încê nu42. Gyertyánffy György “ nu43. Sulyán János Suboficial nu44. Horváth Imre “ încê nu45. Palóczy Mátyás “ nu46. Czakó Ferencz “ nu47. Gilicze Antal Zilier nu48. Németh József “ nu

JUDEC~TORIA DE OCOL BILED

435.Proces-verbal

Întocmit în data de 27 noiembrie 1919, la Timi}oara, privind prestarea jur@mântuluide fidelitate de c@tre judec@torul de ocol din Biled Budur Rafael.

Au fost prezen]i:Dr. Rosenfeld Béla – judec@tor al Cur]ii de Apel, în calitate de pre}edinte, Sunyogh

András – judec@tor, Schmidt József – judec@tor, dr. Istfán Péter – judec@tor, EllbogenIstván – func]ionar superior al judec@toriei, în calitate de grefier.

Î}i face apari]ia Budur Rafael, judec@tor }i pre}edintele judec@toriei de ocol din Biled}i în urma solicit@rii telefonice declar@ ca este dispus s@ presteze jur@mântul de fidelitate.Numitul judec@tor de ocol a prestat jur@mântul de fidelitate dup@ urm@toarea formul@:

„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statuluiromân, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent

Page 479: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

481

a-l absolva de postul - a-l elibera din posta se absta - a se ab]ineabstare- ab]inerea abstrage - a face abstrac]iea abzice – a renun]aa fi achitat de – a fi eliberat, scutit deacludat – anexatacluz@ – anex@acomodat – potrivita acvira – a face rost, a recruta, a primiadmanuat@ – dat@, înaintat@a aduce un deliberat – a lua o hot@râreadvocat – avocatagende – lucr@rile pe care trebuie s@ le fac@un func]ionara ajurna – amânaam@surat – potrivitambitul – suprafa]@, arealamovat – mutat, transferat din postamploia]i – func]ionaria se declara aplicat – a se ar@ta dispus, a voide aplicat – de acordaplica]i – func]ionariasertiv@ – stare de faptatingere – leg@tur@avizat@ la mine – st@ la minea b@ga la inim@ – a ruga, a invitacapacit@ri – eforturi, str@daniicarcer – închisoarecartel – locuin]@cartire, de fapt cuartire – locuin]ecaset@ – cas@ de banidin cauze sanitare – din cauze medicalea cerceta – a vizitacesiune – transmitere de drepturi, cedareprin forme legalechiliile oficioase – camerele oficialecircumstare – circumstan]@

GLOSAR

coal@ de conduit@ – fi}@ de comportarea colporta }tirea – a transmite }tireaa se compete – a se cuvenicompetin]e – drepturi b@ne}ticompetite – salarii, baniin completto – în totalitate, to]ia complini – a stabili, a numi, a încadra cuposturi, a înlocuiconcediat – aflat în concediu, trecut înconcediua conchema – a convocaconcipia – a concepea concrede – a numiconcrezut – încredin]at, îns@rcinatmijloace constringente – mijloace de for]@, deconstrângereconsulate – teritorii, regiunia fi consult – a fi bine, utila contempla – a ar@ta, a prezentacontemplat@ – constatat@, }tiut@la din contr@ – dimpotriv@cât mai culant – cât mai normalculin@ – buc@t@riea aduce în curen]@ – a fi la zi cucvit@ – chitan]@de dato – datatdecis – decizie, hot@râredecizii meritorice - decizii chibzuite, bunedeclarare – declara]iea decopia – a redactadecor oficios – ordinea existent@ într-unanumit domeniuse vor definitisa – vor r@mâne definitiv înfunc]iedefipt – prev@zut, stabilitdefrauda – a furaa del@tura – a elimina, a da afar@, a înl@tura

Page 480: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

482

a aduce un deliberat – a lua o hot@râredermancitate – caren]@, lips@a deobliga – a obliga, a constrânge a fi dep@rtat din – a fi plecat dina se dep@rta din – a ie}i dina deporta bani – a-i transpunedeportat – depus, depozitatdesd@unare – desp@gubiredeteriorare – perturbarefunc]ionari dezerta]i – func]ionari care }i-aup@r@sit posturiledimis – demisdisolva]i – absolvi]i de, dispensa]i dedispenzare – scutiredispenzat - dispensat, scutita dresa –a întocmi, a redactaedat – emis, data se efeptui – a se face, a avea locemolument – drept b@nescenuncia]iune – motivare, argumenterogatiune - cheltuial@, plat@a eser]a – a exercitaesmis – trimis, împuternicit de, delegatesmisiuni – delega]ii, c@l@toriia esopera – a facea estr@da – a emiteestr@date – emiseetestat medical – dovad@ medical@exhauriat - cheltuial@eximinat – îndeplinita extr@da un act – a-l predafacultate – atribu]ie, calitatefaur – februariefor]@ în effigio – aplicare simbolic@ a for]eifunc]iunea – activitateafungent – aflat în func]iegaran]@ – garan]iehaiduc – gardian, paznicicoan@ – privire de ansambluincident – prilej, ocaziea incurge – a rezulta dinincurs – intrata incurge – a intraincur}i –rezulta]ibani incur}i din - bani rezulta]i din

infiltra]i cu idei – inocula]iimperiu – putere public@ de statinomis – neap@rat, f@r@ doar }i poateinscrip]iile ungure}ti le-am cules – le-amadunat, le-am înlocuita se insinua - a se prezentaa-i interna – a-i închidea interoga – a cereinternare – ]inere sub supraveghereintimat prin – înaintat prinintimat – ordonat de o autoritate, chematîn judecat@a se îmb@ta de cap – a se am@giîmprotocola – a face o eviden]@ a actelorprimiteîl împ@r]e}te – îl transfer@a înconjura – a evitaindemnizare – împuternicirea se îndestula – a se mul]umi cua înmanua – a preda, a daîn ora suprem@ – în ultimul momenta se întral@sa – a se amânaînvinovat – vinovatl-am jurat – i-am luat jur@mântuljude – judec@torjurnale – registrea labora – a lucra, a activalocali@]i – camerea mandua – a-i damanu@tor – manipulantmatur@ – bacalaureatm@cel@riile – m@celurilemeritorice – chibzuite, bine alesemomentan – imediatmorbos – bolnavnecesitat – cerut, reclamatneexcep]ionabil – irepro}abilnime – nimenineînconjurat – silit, neap@rat, de neevitatnizuin]@ – inten]iea se obicinui – a se obi}nuia obveni – a apare, a interveniofert – ofert@pacinic@ – pa}nic@pandur – gardian

Page 481: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

483

parale – sume de baniparat s@ lucreze – gata, preg@tit s@ lucrezepartide – p@r]i aflate în procespauzant – amânat pe o perioad@ nedefinit@percent – procentpermisie – concediupetite – cereria peti]iona – a solicita, a cereplenipoten]e – împuterniciripofta - dorin]apond – greutate a pune pond – a da greutate, a acorda aten]iea poseda limba – a }ti limbapostulat – cerere, solicitare, somarepoten]at – puternicinteresele s@ le prestau – interesele s@ le satisfaca se pre}terne – a înainta un act autorit@]ilora prevede – a rezolvaî}i prevede oficiul – se prezint@ la serviciua prevedea }i referande – a întocmi referateprecum sunt privatim informat – sunt infor-mat neoficiala procede – a se gândi, a reflectaa proclama juristi]iu – a declara amânareapertract@rilorproducându-i procesele – verbale – ar@tându-i procesele verbalea face propusul – a face propunereaa prospi]a – a face progrese, a avea realiz@rio prospi]are ca oficiu – a face progrese cainstitu]ieprotocolist – cel ce ia procesul verbala provedea – a-}i îndepliniprovocare – ordonan]@punctuos - exact, la timp, punctuala pune pe picior liber – a eliberapurt@torul procesului-verbal – cel ce iaprocesul-verbalrangia]i – a}eza]i, ordona]i, aranja]ira]ionele criminale – cauzele criminalea r@mâne în oficiu – a r@mâne în serviciu

realit@]i – posesiunia recera – a ruga, a i se cererecerut@ – necesar@referibil – referitora avea regard- a-l lua în considerare, a aveagrij@ derenitent – care rezist@, care se opunea rep@}i – a p@r@sa se considera rep@}it - ase considera demisionatrepozi]ie – rea}ezare, reinstalare, reintegrarecu respect – cu referirerespiriu – repaus, r@gaza revidia – a verifica, a controla, a revizuia rezima – a se sprijini, a se bazadiplom@ de riguros – diplom@ de doctoratrug@ri – cereria satisface – a întreprindescriitor – copista servi dreptatea – a activa în justi]iesinguratice – lucruri izolate, unele, câtevaa sistematiza – a se numi în post, a se fixaa fi sistematizate – a fi prev@zuteslujitori – oameni de serviciusolven]iune – plata salariilora sta sub boicot –a fi sub presiunea cuivastare de sl@biciune – bolnavstatornic@ – permanent@a staveri – a stabilistaverite – stabilitesubstitut – înlocuitora succede – a reu}isuplicantele – solicitantulsuspins – suspendat, interzisa sus]ine – a înainta un acta transporta bani – a trece în alt loc, a reportaîn urmare – apoivârsat – v@rsatnu numai din veste – nu numai din auzitevigil – paznica avea voie – a fi dispusnu e voios a depune – a refuza s@ depun@.

Îi mul]umesc D-nului Doctor în Filologie Ioan M@rii pentru ajutorul acordat înexplicarea unor termeni.

Page 482: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

484

INDICE DE NUME {I LOCALIT~[I*

* Indicele a fost întocmit de Adriana Bogdan }i definitivat de Gheorghe Iancu.

A

Abay, Leó 416Ábráhám, József 186Abrud 41, 94, 109, 112, 163, 233, 235,

236Aciu, Alexandru 57, 390, 391, 392Ács, Jenõ 79, 181, 182Adamovics, Mihály 476Adleff, Emil 94Adorján, Zoltán 404, 405Agnita 95, 113, 263, 276Aita-Mare 49, 98Aiud 39, 45, 94, 108, 112, 126, 128,

181, 182, 183, 184Aknay, Andrei 423Alapi, György 320Alba Iulia 9, 10, 11, 12, 13, 14, 17, 18,

20, 24, 25, 27, 31, 33, 39, 41, 51,52, 58, 67, 93, 108, 112, 117, 125,127, 128, 149, 150, 184, 188, 189,233, 234, 236, 336, 337, 338, 394

Albert, Andor 201, 202, 203Albert, Irma 311Albert, János 191Albon, Ion 164, 165Albu, Cornel 264Ale}d 56, 110, 114, 369, 372, 373, 374,

375, 376Alexa, Aurél 435Alexy, István 169, 171Aliquander, Kálmán 329, 335, 340Alle, József 343

Allesz, Béla 128Alma}escu, Ulpiu 153Almássy, Zoltán 413Almásy, Dezsõ 136, 137Almay, Ferencz 135, 136, 137Alm@jan, Marcu 418, 419Alzner, István 278Amanth, Béla 231, 232Ambrus, Imre 369, 370, 371, 372, 373,

376Ambrus, István 377, 378Ambrus, János 327, 328, 329Ambrus, Lajos 325, 326Ambrus, Olga 176, 177Ambrus, Péter 324, 325Amos, Gligor 185, 186Anca, Gheorghe 137Ancean, Alexandru 120, 207, 208Ancean, Maria 168, 169, 171Ancean, Victor 95, 167, 168, 169, 170,

171, 184, 185Andrea, Enea 93Andrea, Laz@r 423, 449, 450, 451, 452,

453, 454, 456, 457, 459, 460, 461,462, 464, 470, 471, 472

Andrei, Augustin 95, 138Andreics, Miroszlav 474Andreie}, Virgil Viorel 88Andreiu, Augustin 157Andru, Victor S. 26, 86Anko, Leontin 344Antal, Edmond 79Antal, Irma 228, 229, 230

Page 483: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

485

Antal, József 269Antal, Miklós 228, 229, 230Antalffy, Lajos 474Antonescu, Victor 81Apa, Josif 159Apan, M. 23Apáthy, István 19, 27, 29Apáthy, N. 318Ap}a, Ioanes (Johannes) Victor, de 59,

406, 407, 408, 409Arad 19, 20, 21, 22, 24, 25, 66, 67, 68,

69, 71, 73, 97, 108, 111, 114, 420,421, 422, 423, 448, 449, 450, 451,452, 453, 455, 456, 457, 458, 459,460, 461, 463, 464, 465, 470, 471,472, 473

Aradul Nou 70, 111, 115, 425, 426, 427Aram@, c@pitan 163Ardud 59, 111, 114, 415Argay, Béla 416Argyelán, János 344, 385Argyelán, Péter 342Arion, Aurora 88Ászmán, Emil 252, 254, 255, 256Asztalos, József 234, 235Aulea, Eugen 143Averescu, Alexandru, guvern 10, 77Avramescu, D. 450Avramescu, Vasile 69, 420, 421, 424,

449, 451, 452, 453, 454, 455, 456,457, 459, 460, 462, 463, 464, 465,471, 472, 473, 474

B

Babos, István 191, 192Bacsó, Péter 226Baczó, Ferencz 347Baczó, Géza 348, 403Bagossy, Sándor 377, 378Bahunek, Elemér 349Baia de Cri} 38, 95, 108, 115, 167, 168,

169, 170, 171Baia Mare 19, 20, 59, 114, 414Baiu, Georgiu 158, 159, 160

Baiulescu, Gheorghe 20, 301Bajor, Antal 342Bakkay, Gyula 226Bakó, Bálint 341, 343Bakó, Zoltán 342Bakos, Jenõ 406Balankay, Károly 342Balassa, Béla 460, 461Balázs, Adolf 416Balázs, Elemér 56, 342, 345, 346, 356,

363, 365, 367, 368, 369, 374, 375,376, 377, 378, 380, 383, 384, 385,386, 387, 389, 390, 398, 399, 402

Balázs, József 462, 463Balázs, Lajos 349Balázsi, Dániel 294, 298Balázsovits, Rezsõ 344Bálint, Emeric 451Balint, Iosif 93Bálint, János 267, 268, 270, 328Bálint, Károly 148Bálint, Lajos 327Balog, János 144, 268Balogh, Anna 236, 237Balogh, Benoit 79Balogh, Ilona 406Balogh, Iuliu 311, 312Balogh, János 144, 145, 267, 268Balogh, Lajos 343Balta, Zoltán 347Baltescu, Ioan 64Balthes, Johann 298Balti}, subprefect 433Ban, judec@tor 312Ban, Maximilian 245, 246, 247, 248Bandy, Dezsõ 404, 405Bánffy, Albert 157Bánffy, Károly 313Bányai, László 206Bányai, Péter 414Bányász, Ferencz 178Barabás, Géza 443, 445Baranyi, Miklós 369, 370, 371, 372Baranyi, Sándor 393, 394, 396, 402

Page 484: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

486

Barathy, Pap 339Barazyu, Endre 414Barbolovici, Virgil 348Barbu, Iosif 429Barbul, grefier 127Barbura, Sever 93, 119Bárdi, József 275Bárdi, Nándor 45Bardo}i, Cornel 94Bárdocz, Árpád 262, 263Bardócz, János 272Bárdos, József 474Bárdos, Petru 418, 419Bari]iu, G. 104, 105Baritz, János 202, 203Barkó, {tefan 423, 449, 450Baróthy, François 79Baróthy, Pál 329, 333, 335Barta, Hugó 148Bartal, József 414Barth, Gheorghe 93Bartha, Albert 62Bartha, Bálint 473Bartha, Dénes 232Bartha, Gyula 342Bartha, János 342Bartha, Josif 423, 442Bartha, Zsigmond 182, 183Barthmes, Mihály 252, 255, 256, 257Barzu, Liviu 95Basa, Árpád 79, 223, 224Bata, Imre 183Báthory, Ludovic 46, 50Bauer, Zsigmond 182, 183Baumgarten, Carl 298Baumgarten, János 170Bazaló, Lajos 343B@laci, Ilie 448B@ncil@, Nicolae 181, 182Bânda, Chirion 94, 301, 303, 305Bârlea, Emil 94Bârlea, Victor 65Bârsan, Lucre]ia 189, 190Bârsan, Nicolae 297, 298, 299

Beán, Iosif 417Becea, Petru 437Beckecker, József 478Becker, János 416Beclean 36, 41, 95, 109, 112, 138, 139,

216, 220Bede, Gheorghe 228, 229, 230Bedea, Aug. 138Bedekovich, Louis 99Bedõ, Francisc 306Beghetz, László 343Beiu} 56, 60, 110, 114, 364, 365Beja, Virgil 432, 468Békéscsaba (Ungaria) 64, 155Békéssy, Árpád 344Belba, Constantin 305, 306, 307, 308,

309, 310Belcs, Ágoston 342Belgrad 15, 16, 27, 30, 39, 40, 61, 63,

65, 68Bella, Ede 257Benedek, George Horea 209Benedek, József 327, 328Benedek, Péter 79, 99Bénes, Albert 343Benke, János 347Benkõ, Elek 196, 197, 198Benkõ, Géza 79Benkõ, Károly 169, 171Benkõ, Ödön 151Benyei, Gyula 79, 349Beovits, Kornél 167, 168Berán, Artúr 278, 279Berariu, {tefan 94, 195, 196, 197, 198Berczi, Endre 344, 345Bérczy, Géza 38, 164, 165, 166Bereczky, Jenõ 249, 250Bereczky, Lajos 343Bereczky, László 366, 367Beregszász, (azi Beregovo, localitate

Ucraina) 408Berekméri, Sándor 288Berényi, József 367Béressy, Géza 369, 371

Page 485: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

487

Berettyóújfalu (Ungaria) 56, 110, 377,378, 379

Berger, Albert 94, 199Berkeczy, Mária 282Berlin 60Bernachot, Jean 60Bernhardt, Adolf 414Bersan, Aurel 94, 133, 193, 194, 195Bertalan, Endre 130Berthelot, Henri Mathias 15, 19, 29, 62,

68Berthoty, Károly 377, 378Berze, Árpád 267, 268, 270Berzsényi, Balázs 355, 356Beszterczey, Géza 282, 283Bethlendy, {tefan 228, 229, 230Bezerédy, Gyula 362, 363Bianu, Ioan 94, 277, 278, 279Bica, Ioan 467, 468Bichi} (Békés), comitat în fosta

Ungarie 59Bicsa, Rudolf 143Bihary, Kálmán 412Biksza, Rezsõ 141Biled 111, 115, 477Bilicska, Béni 451Bireescu, Nicolae 433Biró, Alexandru 169, 171Bíró, Dénes 142Bíró, Endre 239, 240Bíró, István 342, 391, 392Bíró, János 246, 247, 248Bíró, Lajos 342Bíró, Sándor 169, 246Birtalan, Sándor 291Birtolon, Alexandru 93, 282, 283, 286Bistri]a 24, 25, 35, 40, 94, 95, 108, 109,

112, 134, 135, 139, 192, 196, 198,199, 200, 210, 211

Bisze, Alajos 134Bitai, D@nil@ 209Bitto, Josif 423Blaj 9, 39, 93, 104, 109, 112, 187, 188,

189, 190

Bock, Bernáth 434Bock, Heinrich 279Bocska, Sándor 377, 378Bocskor, Antal 268, 269Bocskor, Árpád 178, 180, 318Bocskor, Gyula 316, 317, 318, 319Boc}a Montan@ 73, 115Bocu, Sever 61Bod, Gyula 136, 137Bod, Ilona 388, 389, 390bOD, káLMáN 57, 58, 393, 394, 395,

396, 397, 398, 400, 401, 402Bodenlosz, Róza 197Bódizs, Imre 388, 389Bodó, Sándor 258Bodoky, Zoltán 415Bodola, Gyula 259Bodola, Zoltán 177, 178, 179, 180Bodor, Iván 272Bodor, József 347Boér, Lõrincz 305, 310Bogdan, Alexe 94, 139, 140, 141, 142, 143Bogdan, Aurel 267, 268, 323, 324, 325,

326, 327, 328Bogdan, Gheorghe 286Bogdan, Ioan 474Bogdan, Mihai 311Bognár, Géza 79Bögös, Bernát, 327, 328Bögözi, Ioan 281Boh@]iel, Alexandru 93, 228, 229, 230Böhm, Jenõ 329, 333, 339Boia, Eugen 60Boil@, Romul 10, 75, 77, 121Boitner, Charles 79Bojár, András 388, 389Bók, Gyõzõ 364Bolca}, Augustin 58, 385, 397, 398, 400,

401, 402Boldor, {tefan 147Boloda, Zoltán 177Bölöni, Ludovic 282Bolza, Alfonz 343Bonczos, Juliska 355

Page 486: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

488

Boni, Gheorghe 95Bontescu, Victor 10Bonyi, Gheorghe 153, 154Bor, Imre 343Bor, Veron 343Bor, Veronka 346Borbély, Lajos 343Borbély, László 425Borbély, Nicolas 79Borbély, Teodor 479Borcia, Lucian 86, 98Borcianu, P. 438Bordea, I. 9Borlodan, Gheorghe 423, 448, 449Boro}, Ioan 433, 434Bors, Ádám 325, 327Borsiczky, Iosif 474, 475Borsos, Alexandru 145Borsos Szabó, Zoltán 478Bosnyák, Gergely 343, 346Böszörményi, Ferencz 133Bota, Gergely 349Botár, Carol 270Botella, jurist 98, 102Both, István 409, 410Botos, József 270, 271, 272Bott, Gheorghe 423Bottlik, István 222, 223, 224Bozac, Aurel 94Bozac, Emil 94, 134Bozó, Vasile 404, 405Bozovici 66, 67, 73, 115, 437, 465Bozsin, Emil 130Bozzay, Rezsõ 322Bra}ov 20, 24, 25, 45, 46, 94, 97, 109,

110, 113, 269, 271, 272, 301, 302,303, 304, 314, 315

Brad 184Bradi, Attila 167, 168Braica, Iuliu 224, 225Bran, Eugen 21Brandtner, Andrei 278Branea, Eugen 264Brani}te, Valeriu 10, 11, 15

Brassován, János 476Brassován, Miklós 476Braudtner, János 460, 461Br@dean, Constantin 423Br@tianu, Ion I.C. 60, 65Br@tianu, Vintil@ 64Breban, Alexandru 46, 95, 147, 148,

149, 273Brehar, Lucre]ia 204, 205, 206Brenner, Alajos 349Brenner, Mihály 349Brever, András, d-na 377, 378Buckecker, József 478Buc}an, Constantin 86Bucure}ti 10, 11, 14, 24, 26, 30, 51, 63,

79, 81, 85, 86, 91, 100, 103, 336,354, 418

Buda, Aladár 202, 203Budapesta 17, 20, 25, 30, 37, 84, 85,

91, 100, 153, 158, 266, 276, 310,416

Buday, Gabrielle 79Budur, Rafael 477Bukovszky, Viktor 199Busay, Béla 378Buschor, Antonia 473Busy, Béla 377Bu}i]a, {tefan 216, 220Buta, Gheorghe 88Butea, Iosif 94Buteni 73, 111, 115, 455, 456, 457, 458,

459Butka, jurist 133Butka, József 226, 227Butta, Ioan 216, 219Buz, Ioan 196, 197Buzás, István 342Buzás, Lajos 169, 171, 228, 229, 230Buzás, Pál 178, 180Buzdugan, Laz@r 159, 160Buzea, Iosif 133Buzia} 71, 111, 115, 439, 440, 441, 442Buzura, Gabriel 41, 212, 213, 214, 215Buzura, Gavril 138

Page 487: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

489

Byly, Eugen 79, 276

C

Calafeteanu, Ion 12Candrea, Ioan 94Caput, G. 63Caransebe} 24, 25, 66, 67, 70, 72, 111,

115, 158, 417, 418, 424, 428, 430,431, 436, 446, 465, 469

Carei 114Carian, Ioan 95, 138Catalina, Sabin 164C@ciul@, Ioan 222, 231, 232C@liman, Valeria 11C@lu]iu, Marcian 20, 44, 259, 261C@rpini}an, Cornel 95Câmpeni 35, 39, 94, 109, 113, 133, 193,

194, 195Câmpian, Augustin 172Cârje, Iulian 305, 307Cehu-Silvaniei 59, 110, 114, 348, 403,

404Ceica 60, 110, 381, 382, 383, 384Cenad 59Cernea, maior 271Cernea, Simion 298Chelemen, Nicolae 298Chereche}, Ioan 35, 36, 95, 135, 136,

137, 139, 206Che]ian, Simeon 44, 94, 259, 260, 261,

264, 274, 276, 279, 298Chindri}, Ilie 350Chir, Ioan 11Chiri]@, Victor 443, 445Chiroiu, Vasile 21, 54, 59, 348, 349,

350, 351, 352, 406, 407, 409Chirtop, Zosim 20, 34, 133Chi}ineu-Cri} 73, 111, 115, 459, 460, 461Ciacla, Virgil 95, 151, 152, 155Ciacova 111, 115, 479, 480Cicio-Pop, {tefan 10Cincu 94, 319Ciobanu, Pompiliu 60

Cioloca, Dimitrie 430, 431Ciorda}, Ioan 20Ciortea, Tit 138Ciot, George 210, 211Cip@ianu, George 15, 17, 29, 60, 67, 88Cisma}, Ilie 94Ciubot@, Viorel 60Ciucea 20Ciuchina, Ioan 161Ciucu, Iuliu 159, 160Ciupea, Ioan 88Ciur, Ersilia 169, 171Clemenceau, George 20Cluj 7, 8, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 29, 30,

31, 33, 35, 39, 45, 46, 47, 49, 51,52, 55, 57, 85, 107, 111, 112, 116,117, 118, 119, 120, 122, 123, 125,126, 128, 130, 173, 174, 220, 221,222, 229, 232, 242, 250, 254, 255,256, 260, 261, 305, 338, 344, 396,432, 480

Cluj-Napoca 7, 60, 88, 116Coca, Alexandru 71, 436, 437, 438Cohalm 49, 94, 110, 113, 262, 316,

317, 318, 319Coliban, Petru 302, 303, 304Col]e}ti 227Coman, judec@tor 351Comes, Petru 95, 158, 159, 160Com}a, Daniela 29, 88Com}a, Nicolae 20Com}a, Octavian 94, 310Constantinescu, Victor 33, 34, 93, 125,

126, 127, 128, 234, 236Constantinidi, A. 54, 55Cornea, Toma 298Cosma, Aurel 21, 65, 86, 416, 442Coste, Emil 93Costin, Adrian 226Covaci, Mihail 229Covaci, V. 23Covaciu, Constantin I. 185Covrig, Vasile 93, 266, 267

Page 488: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

490

Cozma, Vasile 143Crasna 348Cr@ciunescu, Cornel 26, 267, 425Creciman, Carol 466Cre]u, Alexandru 234Criesmüller (Griesmüller), Iulliu 47, 93Cristea, prim-pretor 250Cristureanu, Silvia 432Cristurul Secuiesc 49, 110, 113, 273,

323, 342Cri}an, Aurel 426Cri}an, Inocen]iu 443, 445Cri}an, Ioan 263Cri}an, Paul 93Cri}an, Pavel 119Cri}an, Petru 280Cri}mariu, Octavian 439, 440, 441, 442Csáki, Mihály 148Csáki, Vilhelm 95Csáklány, Sándor 70, 426, 427, 428Csáky, János 426, 427Csányi, Árpád 252, 256, 257Csapek, Wilhelm 418, 419Csapó, Dionisie 307Császár, Béla 257Csathó, Jenõ 341, 343Csatlós, Aladár 231, 232Csatlós, Benjamin 404, 405Csató, Pál 267, 268, 270Csató, Sándor 159, 369Csegezy, Árpád 79, 136, 137Cseh, Otto 176, 177Csejtei, András 445Csencz, József 343Csender, Francisc 282Csényi, György 443, 445Csepp, György 355Csepp, György, d-na 343Csepreghy, Anna 343, 387Cserba, Adalbert 475Csercser, Mária 327, 328, 329Csernolatecz, Aurel 425Cservenyák, Gyula 347

Csery, Emil 388, 389Csete, Sándor 371, 372Csia, Béla 301Csics, Ákos 347Csics, Lajos 415Csíki, {tefan 315Csíkszentmárton (Sânmartin) 98Csíkszereda (Miercurea Ciuc) 97, 98Csíky, Kálmán 258Csillag, Róbert 425Csipkés, Árpád 257Csipkés, Ödön 217, 218, 219Csiszér, Gábor 391, 392Csiszér, János 267, 268, 270Csizek, Albert 343Csizmadia, Alexandru 423, 449, 450Csontos, János, 141Csöpey, János 405Csorba, Antal 406Csorba, Malvina 433, 434Csordás, József 342Csorna, Desideriu 417Csõsz, Bálint 182, 183Csubinszky, Lajos 476Csubry, Bonifácz 128Csüdön, Gheorghe 228, 229, 230Csürke, József 355, 356Csvary Lajos 347Curta, jurist 303Curti]iu, Cornel 412, 413Czaig, Mihály 252, 254, 257Czakó, Ferencz 477Czakó, Mátyás 237Czampa, Gusztáv 281, 285Czany, Árpád 79Czeizek, Ignác 342Czell, Albert 95Czencz, Klára 343, 346Czettele, Carol 225Czibula, Mária 275Czikó, Ioan 66, 417, 418, 446Czikra, Mihály 313, 314Czirják, Sándor 342

Page 489: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

491

Czucza, Francisc 119

D

Daka, János 217, 218, 220Dálnoky, Anna 343, 346Dálnoky, Piroska 364Dan, Emil T. 263, 274, 275Dan, Gheorghe 406, 407Dan, Liviu 243Danci, Ioan Florin 8Dandea, Emil 118Dániel, Imre 125, 126, 127Dániel, Sándor 415Dárda, Géza 425Darnay, Jónás 425, 476Darócz, Miklós, d-na 404Da}covici, Nicolae 15David, Alexa 95, 210, 211, 212David, Alexandru 327Dávid, Elek 324, 325Dávid, Sándor 325, 326Dávid, Zsigmond 151, 154D@nil@, George 142D@r@mu}, Cornel 128Deac, Augustin 95, 177, 178, 179, 181Deák, Árpád 99Deák, Francisc 169, 171Debranczky, Anton 226Debreczeni, Paul 79Debreczeny, József 79, 126, 127, 416Debreczeny, Paul 98Debre]in (Debrecen, localitate în

Ungaria) 49, 354, 408Decian, George 148, 149Dej 24, 25, 35, 36, 40, 95, 108, 109,

112, 135, 136, 137, 138, 139, 203,204, 205, 206, 229

Demenescu, Ioan 432, 434, 435Demény, Francisc 270Demeter, József 217Demeter, Józsefné, v@duv@, n@scut@

Szántai Margit 297Demeter, Sámuel 217, 218, 220

Demeter, Sámuel, d-na 217, 218, 220Demián, Lajos 424Demjanovich, Miklós 175Dencsisor, Petru 176, 177Dénes, László 343Dene}, Vasile 225Denghel, Tr@ian 187, 188Deta 111, 115, 477, 478, 479Deutsch, Mór 128Deva 19, 24, 25, 34, 37, 95, 108, 112,

128, 129, 130, 132, 141, 144, 150,151, 152, 153, 154, 155, 160

Dézsi, István 342Dezsõ, Sándor 185Dezsõfi, Mihai 423Diciosânm@rtin (Târn@veni) 94, 113,

263, 312Diene}, Iuliu 93Diószeghy, Margit 343, 346Dittrich, Jenõ 476Dobi, Sándor 381, 382Dobos, Mihály 325, 326Dobos, {tefan 326Dobrescu, Nicolae 432Dobriban, Vilma 327, 328, 329Dobrin, George 21, 64, 65, 66, 67, 70,

71, 72, 419, 420, 429, 432, 433,434, 435, 437, 441, 444, 468

Dobrin, Ovidiu 432Docan, George P. 22Dóczy, Bálint 98, 167, 168Döge, Lajos 343Dollni, Zsuzsánna 161Dombi, Adolf 370Dombi, János 369, 370, 371, 372Dombrowszky, Albert 183Domjan, Ludovic 417Domokos, László 329, 333, 335, 339Domsinszky, György 165, 166Dordea, Ioan 81Doró, Sándor 377, 378Doro}, Alexandru 314, 411Dörr, Albert 21Dósa, Aladár 79

Page 490: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

492

Doze, Valentine 79Dragdy, Dezsõ 79Draghici, Emilia 418, 419Draghici, Ioan 418, 419Dragomán, Gusztáv 214, 215Dragomir, Simion 180Dragomir, Traian 445, 446Drago}, Constantin 210, 211Drago}, Vasile 95, 138Draskoczy, Aladár 270, 271, 272Dr@gan, Gheorghe 454, 455Dr@g@nescu, Gheorghe 187Dr@ghici, Ioan 432Draskóczy, Gábor 349Dreschler, Árpád 451Dubb, Adolf 369, 370, 371Duble}iu, Gheorghe 142Dull, István 342Dull, Ladislau 79Dulló, József 247Duma, Izidor 173Dumbr@veni 24, 25, 44, 94, 109, 259,

274Dumitrescu, Victor 80, 81, 100Dus, Bojána 477Duvlea, Ioan 166, 167

E

Éber, Károly, jr. 410Eberstein, François 99Ecsery, Paul 423, 449, 450Eikler, Albert 327, 329Eisler, Mihály 425Elekes, Bálint 147, 148, 423Elekes, József 195, 196, 197Elekes, László 391, 392Elekes, Paul 281, 285Eler, György 392Éles, Mihály 406Éles, Simon 423, 449, 450Ellbogen, István 443, 477, 478Elsnitz, Adalbert 182, 183Elzenbaum, Viktor 270Ember, George 70, 428, 429

Ember, János 59, 348, 404Emerich, Martin 200Endes, Gábor 456Eördögh, Tamás 406Eperjesi, Francisc 280Eperjessy, Ètienne 79Erdélyi, Farkas 391, 392Erdõs, Gyula 355Erdõs, Mátyás 455, 457, 458Érsek, Ágnes 259

F

Fábián, Árpád 190Fábián, Ferencz 360Fábián, Juliska 295, 296, 297, 299Fabritius, Erich 294, 295, 298Fabry, Albert 342Faff, Sándor 391, 392Farc, Gherasim 169, 171Farkas, Adèle 99Farkas, Gábor 292, 293, 296Farkas, István 344, 388, 389Farkas, József 176, 177Farkas, Miklós 214, 215, 272Farkas, Sándor 132, 133, 412Farkas, Victoria 212, 214, 215Farkas, Zoltán 342Farret, Léon 63Faur, Viorel 50Fazakas, János 415Fazekas, Gyula 267, 268, 270Fazekas, István 393, 394, 396, 400, 402Fazekas, József 410F@g@ra} 45, 48, 94, 110, 113, 305, 306,

307, 308, 309, 311F@get 72, 111, 115, 443, 444, 445, 446F@rc@}anu, Alexandru 34, 35, 94, 133, 228F@rchescu, Eugen Iosif 94, 128, 181,

182, 183, 184Fehér, Antal 416Fehér, Ödön 379, 388, 389Fehér, Róbert 150, 151, 153, 154Fehrentheil de Gruppenberg, Robert 161,

162

Page 491: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

493

Feiler, Miklós 425Fejér, Arnold 282, 283, 286Fejér, Gáspár 307, 310Fejér, Iuliu 306Fejér, János 462, 463Fekete, Elek 178Fekete, Gyula 182, 183Fekete, József 329, 333, 335, 339Fekete, Károly 342Fekete, Péter 342Felcher, Béla 311Feld, Albert 344Felleter, Lóránt 79Fellner, Iuliu 418, 419Fellner, József 94, 126, 127Felszeghy, Árpád 281Felszeghy, János 312, 313, 314Felszeghy, Ödön 148Felszeghy, Róbert 315Fenessy, Ferencz 324Fene}anu, judec@tor 124Fényes, Ákos 377, 378Fenyõ, Sámuel 225Fenyõ, Sándor 343Fenyvesi, János 442Fenyvesy, Mihály 463, 464Ferdinand I 11, 26, 52, 54, 91, 160, 166,

169, 170, 182, 183, 185, 190, 192,210, 211, 234, 237, 241, 247, 248,252, 253, 254, 255, 271, 279, 294,296, 303, 306, 307, 318, 331, 337,346, 354, 355, 356, 357, 358, 359,360, 361, 362, 364, 365, 366, 367,368, 369, 371, 372, 375, 376, 381,382, 383, 384, 385, 386, 387, 388,390, 394, 404, 412, 429, 431, 432,433, 434, 435, 439, 442, 443, 444,446, 448, 449, 453, 454, 455, 457,458, 459, 461, 462, 463, 464, 465,466, 467, 468, 469, 470, 471, 472,473, 474, 475, 477, 478

Ferenczi, Róza 217Fetke, Victor 212Fiala, Gyula 377, 378

Fiala, Kálmán 433, 434Ficsere, János 79Fikker, Carol 423Fikker, Dionisiu 306Fildan, Emil 93Filka, Edmund 435, 439Fini}el 227Finta, Géza 275Finta, József 325, 326Fischer, Ignácz 476Fischer, János 425, 476Fischer, József 425Fischhof, Frederic 341, 342Fleischer, György 462, 463Florián, Gerõ 207, 208Florián, János 302Floris, Endre 425, 476Fluera}, Ioan 10Fluk, Dezsõ 342Fodor, János 442Fodor, Tamás 476Fogarassy, János 282, 283Fogel, Dávid 228, 229Folkusházy, Sándor 267, 268, 270Folly, Emil 94, 233, 234, 235Formanek, Mária 391, 392Fornszek, Kálmán 151Forosig 381Franchet d’Esperey, Louis Felix Marie

François 15, 16, 19, 20, 62, 63, 64,65, 68

Frankfurt am Main 60Fridvalszky, István 342Fried, Adolf 369, 370, 371, 372Friedrich, Péter 258Frölich, Gyula 126, 128Fuchs, Gyula 425Fügedi, Carol 215Fülep, Gavril 118Fülepp, Dezideriu 142Fülöp, Aca]iu 226Fülöp, Béla 462, 463Fülöp, Imre 262Fülöp, Lajos 369, 370, 371, 372

Page 492: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

494

Fülöp, Miklós 344Fülöp, Sándor 313, 314Fürdek, Miksa 416Furnea, Octavian 95, 139Fúró, Sándor 342Füstös, Béla 281Füzessy, Árpád 412Fõzy, Jenõ 462, 463

G

Gaál, François 79Gaál, Ignácz 451Gaál, István 413Gaál, József 451Gaál, Lajos 451Gaál, László 382, 383, 384Gaál, Mária 159Gábor, Elek 270, 271, 272Gábor, Gheorghe 268, 325, 326Gábor, Martinu 449Gábor, Minius 311, 476Gábos, István 258Gabossy, Dénes 327, 328Gai]ia, Valer 439, 440, 441, 442Gajer, Lajos 234Gajzágó, Gerõ 324, 325Gajzago, M., agentul guvernului maghiar

pe lâng@ Tribunalul arbitral mixtromâno-maghiar din Paris 100

Gál, Coloman 99Gál, Ioan 119Gál, {tefan 418Galaftián, Ignát 241Galbory, József 329, 333, 335, 339Gálffy, Vilma 477Gáll, László 182, 183Gallay, Coloman 423, 449, 450Galló, Jenõ 258Gallov, Dezideriu 423Gamenáczy, Gerõ 231Ganea, Carol 267, 268, 324Ganea, George 311, 312Garoi, Ioan 93Gáspár, Béla 404, 405

Gáspár, Bogdán 301, 302, 303Gáspár, Ferencz 347Gáspár, Lajos 293Gáspár, Miklós 173, 174, 220, 221Gáspár, Pavel 311Ga}par, Mihail 93Gavallér, Dezsõ 349Gavallér, Lajos 381, 383Gazda, László 391Gazda, Ödön 348, 403Gârbou 41, 95, 109, 112, 138, 139, 230,

232, 233Gebert, József 312, 313Geczõ, Dénes 327, 328Géczy, Emerich 79Geleta, Géza 329, 333, 339Gelter, Károly 199Gencsy, Zoltán 287, 291, 328Gendel, Miklós 234, 235Geoagiu 95, 109, 112, 190, 191, 192,

193Geöcze, jurist 100Georgescu, Valentin Al. 22Gera, prim-pretor 400Gerda, Sándor 342Geres, Barna 344Gergely, George 252, 257Gergely, Géza 170Gergely, János 190Gergelyffy, István 342Gersy, Etelka 315Ghelner, Eugen 93Gheorghieni 49, 110, 113, 268, 291,

327, 328Gherasim, Aurel 94, 161, 163Gherasim, Victor 95Gherga, Gyula 427Gherla 41, 45, 95, 109, 112, 120, 138,

139, 207, 208, 209Gherman, Grigore 93, 127Ghica, I. D. 14Ghilezan, Liviu 93Ghi}oiu, Demetriu 94Ghi]@, Coriolan 391, 392

Page 493: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

495

Gidófalvy, Pál 190Gilicze, Antal 477Gilly, Károly 460, 461Gitani, József 434Gitta, Augustin 421, 423Giurgiu, Ioan 479Glaser, Ottilia 474Glatter, Miksa 182, 183Glodariu, Eugenia 29Gociman, Aurel 79Göczy, Károly 342Godian, Antal 414Gödri, Eugen 145Göelner, Carol 93Goga, Octavian 10, 60Golcsie, János 442Goldi}, Vasile 10, 13Göldner, Károly 257, 259Göllner, Frederic 287Gombár, Ferencz 206Gombás, Károly 249Gomenczy, Gerõ 232Göncz, Juliska 393, 394, 396, 400, 402Gönczy, Sándor 413Gondrecourt, Henri, de 68Görög, Péter 349Gostian, Cornelia 143Gözsy, Petru 270Gráczy, Carol 418Grad, Cornel 60, 67Greve, Dionisiu 329Griesmüller (Criesmüller, Iuliu) 47, 93Griesmüller, Gyula 292Grigassy, Lajos 349Grois, László 123Grop}an, Mihail 93, 268Grop}ianu, Ilie 71, 436, 437, 438Groza, Petru 154Grudan, Dezsõ 342Grünwald, Ödön 451Gubicza, Ádám 342Guga, Carol 474Guggenberger, Gyula 425Gurbediu 232

Guts, Erzsébet 143Gyalog, János 469Gyelán, Oliver 209Gyenge, Béla 342Gyenge, Imre 172, 173Gyenge, Mihály 347Gyertyánffy, György 477Gyöngyössy, Zoltán 418Györbíró, Imre 272Györffy, Arnold 451Györffy, Árpád 451Györffy, Mihály 451György, Ignácz 324, 325Gyurkó, László 404, 410, 411Gyürky, István 342

H

Haday, Endre 415Hadházi, Béla 119Haga 27, 30, 31, 33, 40, 45, 116, 117,

123, 137, 206, 208, 217, 226, 265,287, 400

Haglauer, Gheorghe 451Hajnal, Izidor 145, 146Halász, Márkus 404, 405Halász, Vilmos 79, 243Halász, Zsigmond 342Haliarszky, Albert 300Halicsek, Iosif 443, 445Halicsek, Nicolae 445Haller, József 391, 392Halmágyi, György 406Halmeu 111, 114, 405Halmy, Gyula 342Haltrich, H. 200Haltrich, Hermina 200Hammer, Jenõ 246Hamnea, Ioan 271Hampel, Endre 40, 79, 201, 202, 203Hamváry, Tibor 341Hanczell, Lajos 342Handel, József 320, 321, 322Hango, Valer 95, 138Hansson, arbitru la Tribunalul arbitral

Page 494: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

496

mixt româno-ungar de la Paris 98,102

Haramba}a, Nicolae 418, 419Haris, Andor 207, 208Harmath, Eugen 305, 306, 308, 309Harmath, János 247, 248Harmathy, Károly 329, 333, 335, 339,

340Haró, Zoltán 343Háromszéki, Imre 325, 326, 327Harsia, János 288Harstein, Ignác 384, 385Hartig, János 228, 229, 230Hary, Francisc 475Hary, József 344Hász, József 270, 271, 272Hatházi, Béla 249Hatvani, Coloman 79, 412Háty, Adolf Alexandre 79Ha]eg 95, 108, 113, 157, 158, 159, 160,

176Ha]ieganu, Emil 10, 26, 36, 84, 86, 93,

138Haupt, Gustav 84, 93, 118, 119, 120Havas, Anton 416Havas, Sándor 201, 202, 203Haydl, Martin 294, 295, 298H@dan, Aurel 72, 444, 445, 446H@lmagiu 73, 111, 115, 470, 471H@r@gu}, {tefan 179Heczey, Lajos 132, 133Hegedõs, Ármin 342Hegedõs, József 349Hegedõs, Lipót 158Hegyi, István 199, 341Hegyi, Jenõ 298Hegyi, József 313, 314Heller, Mauri]iu 423Hengye, Frigyes 433, 434Henrys, Paul Prosper 62Henter, Géza 324Herbeck, Nicolae 468Herbst, Mária 343, 346Herbst, Ödön 342

Herczeg, József 369, 370, 371, 372, 373,374, 376

Herczegh, János 342Hereciu, Livius 212Herer, Sándor 406, 407Hermann, Aladár 341, 342, 345Hermann, Béla 416Hermann, Iosif 148Hertil@, Alexandru 418, 419Herzog, Lipót 451Hestyruk, Pál 349Hida 42, 93, 109, 112, 249, 250, 251Hieronimusz, Gáspár 347Hinda, Augustin 466, 469, 470Hireczke, József 347Hirschler, Solomon 207, 208Hlawathy, Ioan 148Hodzsia, István 426, 427Hofbauer, Ioan 174Höhn, József 451Holban, {tefan 29Hollanda, Sándor 272Holle, Ignácz 151Hollmayer, Béla 56, 369, 370, 371, 372,

373, 374, 375, 376Holló, Sándor 324Holmik, Antal 151Homonnai, Andrei 226Homonnai, János 226Hordossy, Ludovic 281, 285Horthy, Miklós 45Horváth, Aladár 159Horváth, Imre 477Horváth, Ioan 423Horváth, István 231, 232Horváth, János 342Horváth, József 347, 413Horváth, Kamillo 153Horváth, László 324, 325Horváth, Mih@il@ 239Horváth, Miklós 272, 327, 328, 358, 379Horváth, Mór 249Horváth, Teréz 343, 346Horváthovich, János 393, 394, 395, 396,

Page 495: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

497

398, 399, 400, 401, 402Hossu, Vasile 173, 174Hotea, Ioan 300, 301Hozan, Ioan 94Hraball, Ottó 388, 389, 390Huber, Ernõ 275Huber, Gyula 410Hubert, Berta 315Hubert, Iuliu 410Hudak, István 414Huedin 19, 93, 109, 112, 228, 229, 230Huiszi, Gyula 157Hunedoara 36, 108, 139, 140, 141, 142,

143Hunyadi, Ferencz 344Hurter, Leontina 433, 434Husti, George 161Husus@u 94, 109, 262, 277, 278, 279,

280, 281Huszár, Teréz 477Hutira, Carol 211, 212Huyer, Péter 178

I

Iacob, Ioan 381Iacob, Petru 185Iahn, Friedrich 94Iam 71, 435, 436, 437Iancu, Gheorghe 7, 9, 10, 11, 15, 16, 17,

19, 20, 22, 29, 30, 31, 48, 50, 52,60, 67, 81

Ianculovici, Gheorghe 95, 132, 175, 176,177

Ianovich, Tiberiu 193Iara 41, 94, 109, 113, 225, 226, 228Iba}fal@u (Dumbr@veni) 44, 94, 113,

259, 261, 262, 263, 264, 274, 275,276, 277, 279, 296, 299, 311, 316,318, 319, 320

Igaz, Gusztáv 406Igmondy, Sándor 393, 394, 396, 400,

402Ileanda Mare 95, 109, 112, 138, 222,

224, 225

Ilia 39, 95, 108, 113, 177, 178, 179, 181Ilka, Petru 423Illés, Andor 348, 349Illyés, Sándor 202, 203Imets, Ilyés 342Imre, om de serviciu 442Imrek, Magdolna M. 343, 346Imrik, Péter 329, 335Incze, Dénes 327, 328Incze, József 322Incze, Lázár 324, 325Ineu 73, 111, 115, 461, 462, 463Ioani]iu, Tiberiu 479Ioanovici, Emil 416Ioanovici, Nicolae 67, 420, 433, 434,

435, 439Ioanoviciu, Ioan 298Iona}cu, Aurelian R. 22Iorga, Nicolae 14Iosif, Sándor 76Istfán, Péter 477Isf@nescu, Nic. 445Istrati, N. 115István, János 300Iustian, Augustin 193, 194, 195Ivan, Ioan 148, 149Ivándy, István 425Izsák, Ida 143Izsák, Izidor 228, 229, 230Izsák, Manó 278Izsáky, Mihály 239, 240, 242

J

Jakab, Anna 306, 310Jakab, Emanuel 79, 167, 168, 171Jakab, Ernõ 344Jakab, Ferencz 317, 318Jakab, János 125, 126, 127Jakab, Károly 325Jakab, László 355Jakab, Martin 307, 310Jakab, Mihály 329, 333, 335, 339Jakab, Rudolf 257Jakabffy, Pál 126, 127, 128

Page 496: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

498

Jakabos, Géza 328Jakó, Alexandru 423Jakó, Emeric 440, 441, 442Jakó, János 56, 366, 379Jakobenszky, Zoltán 199Jakobi, Róbert 182Jancsik, László 349Jancsó, Géza 272Jancsovics, András 391, 392Jankó, Andrei 238, 239, 240, 241, 242,

247Jankovics, Tihamér 342Jánosi, Ignácz 327, 329Janovits, György Ernõ 347Jaszkovics, Gyula 342Javoreszky, Roza 197Jegh, Károly 344Jencse, Sándor 342Jeo, János 214, 215Jeszenszky, Kamilla 477Jibou 59, 110, 114, 348, 404, 405Jidvean, Nicolae 187, 188Jovian, Eugen 226Jovián, Victor 157, 158, 159Józsa, Gergely 202, 203Józsa, József 327, 328József, Demeter 296Jucan, Ioan 229Jude, Maria M. 29Juhász, Andrei 454, 455Juhász, Carol 193Jumanca, Iosif 10Junker, Johann 62Jurca, Cornel 429Juricskay, Ernõ 342

K

Kaba, János 182, 183Kabát, Emerich 423Kabát, Kálmán 451Kádár, Ferencz 144, 145, 270, 271, 272Kádár, Gyula 357, 358, 359, 360, 361,

362Kaizer, Károly 347

Kaizer, Sándor 347Kajaba, Mariska 343, 346Kajaba, Tihamér 463, 464Kajdy, Gusztáv 413Kállay, Sándor 217, 218, 220Kálmán, Dionisiu 306Kálmán, Francisc 423, 449, 450Kálnássy, Ladislau 174Kálnay, Andor 342Kaminszky, István 71, 72, 440, 442Kapeller, Zoltán 347Kapitány, Béla 423, 448, 449Kapos, Miklós 335Karácsonyi, Andor 196, 197Karakas, Albert 354, 355, 356Karda, Béla 327, 328Károly, Ferenczi 287Károlyi, Gyula 426Károlyi, Mihály 15Kasper, Mihail 252, 253, 254, 255, 256Kászonyi, István 206Kaupert, Rudolf 142, 143Kedves, György 392Kelbly, Emilian 432Kelemen, Ede 234, 235Kelemen, János 214, 215Kelemen, Rezsõ 393, 394, 396, 402Keleti, Eugen 451Keller, Kálmán 135, 136, 137Kemény, Carol 193, 194Kemény, István 126, 128Kenderessy, János 341, 344Kenéz, Sándor 343Kenyeres, László 205, 206Képes, Miklós 329, 334, 340Kerchy, Péter 79, 343Kerekes, György 391Kerekes, Károly 216, 217, 218, 219Kerekes, Mihály 204, 206Kerekes, Sámuel 214, 215Kerékgyártó, Ferencz 347Kereki, Zsigmond 236, 237Keresztes, Gyula 324, 325Keresztes, Iosif 306

Page 497: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

499

Keresztes, József 178Keresztes, Mihály 325, 326, 327Keresztesy, József 341, 342Kerner, Aloisiu 261, 262Kernweisz, Elena 479Kertész, Irén 414Kertnegi, Lajos 355Kesinszky, Károly 349Kesztaczky, Károly 349Kézdivásáhely (Târgu Secuiesc) 97Kieselstren, Jakab 199Kimpen, Flórián 369, 370, 371, 374, 375Kincses, Balázs 328, 329Kincsik, Ferencz 343Kinczler, Katalin 324, 325Kinczler, László 324, 325Kinka, Gyula 214, 215Király, Irma 148Király, József 291Király, Lajos 343Királyi, {tefan 79, 159Kirch, Johann 70, 427, 428, 433, 434Kisfaludy, Ferencz 425Kiss, Albert 167, 168Kiss, Alois 323Kiss, Demetrie 84Kiss, Eugen 307Kiss, Ferencz 343, 346, 364Kiss, Gheorghe 475Kiss, Imre 344Kiss, Iosif 252, 253, 256, 472, 473Kiss, János 233, 234, 235Kiss, Jenõ 270, 271, 272Kiss, Josefin 178Kiss, Lajos 272, 323Kiss, Zoltán 272Kiss-Szabó, Antoine 99Kiss Torma, József 211, 212Klazsik, Zoltán 388, 389Klebovich, Iuliu 479Klecz, Sándor 151Klein, Adolf 134, 199Klein, Mihály 476Klein, Rózsa 404

Klein, Samu 38Klein, Sándor 393, 394, 396, 400, 402Klemann, {tefan 433, 434, 435Kletz, Alexandru 154Klie, Antal 120, 121, 122Klincsitt, Gergely 249Koblicska, Erzsébet 196, 197Koblicska, Ferencz 196, 197Kobory, József 185Koch, István 435Kocsán, János 342Kocziány, Lajos 299, 300Koczka, Gyula 455Kohányi, Victor 433, 434Koháry, József 410Kolb, Géza 342Koleszár, József 478, 479Köller, Ioan 423Köllõ, Balázs 327, 329Kolos, Rózsi 369, 370, 371, 372, 373,

374, 375, 376Kolozsvár (Cluj) 29Kolozsy, Iuliu 451Kolozsy, Ludovic 423Kolthay, Kornél 342Kömény, István 325, 326Kõmíves, Gábor 406Komlossy, András 272Kompoty, Antoniu 281Koncz, Béla 359Koncz, Sándor 391, 392Könczey, Gerõ 159Konczvald, Endre 264, 265, 266Konczwald, Dénes 364König, Friderica 306, 310König, Péter 155, 156, 157Konsztantinovics, Lázár 477Kontros, István 232Kónya, Béla 178Koós, György 412Kopacz, Magda 88Kora, György 413Korinszky, Gyõzõ 125, 126, 127Korinszky, Victor 127

Page 498: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

500

Korna, Lajos 329, 333, 335, 339Korody, Dániel 463, 464Korondi, Miklós 130Korondy, Sándor 79, 425, 476Kõrösi, Árpád 344Kortamaros, Sándor 393, 394, 395, 396,

398, 399, 400, 401, 402Körtvélyesi, Sándor 355Kostyál, Pál 167, 168Kostyán, Paul 423, 448, 449Kõszeghi, Géza 347Koszor, László 412Kosztaczky, Jenõ 191, 192Kosztán, György 462, 463Kotzó, Zoltán 369, 371, 375, 376Kovács, Albert 169, 171Kovács, Antal 325, 326Kovács, Béla 305, 307Kovács, Dezideriu 225, 281Kovács, Francisc 161, 162Kovács, Géza 348, 403Kovács, György 191Kovács, Gyula 226, 342, 369, 370, 371Kovács, Iosif 423, 449, 450Kovács, István 167, 168Kovács, Jenõ 415Kovács, Károly 151, 270, 271, 416Kovács, Márton 267, 268, 270Kovács, Mihai 423, 449, 450, 478Kovacsik, Andrei 244Kovácsy, Albert 259, 260, 261Kõváry, Nicolae 428Kovats, Albert 169Kováts, Péter 348, 349Kövendi Veress, Zoltán 248Kövér, Ákos 426, 427Kövér, József 302Köves, Mihály 449, 450Kövess, Mihail 423Kozma, János 343Kozma, József 267, 268, 270Kozocsa, Márton 361Krajcsovics, Kálmán 458

Krausz, Henrik 306Krausz, Oszkár 191Krecsun, János 476Kripp, Vilmos 451Kristay, Josif 159Kristóf, Francisc 282Krisztayi, Josif 159Krizman, Bogdan 15Kroner, János 226Kuckert, Ioan 454, 455Kulcsár, Ferencz 231, 232Kulcsár, Sándor 381, 382, 383Kulici, {tefan 418, 419Kún, Elemér 79, 98, 341, 344Kuna, Dénes 324, 325Kuna, Géza 328, 329Kuna, Ilona 324, 325Kunszt, Gyõzõ 416Kuthny Emil, v@duva 440, 442Kuthy, Ágoston 425Kutlik, Alexandru 418Küzmös, Alexiu 438Küzmös, Elek 435Kvassay, Gyula 425, 476Kvassay, Tibor 425

L

Lában, János 335Laban, Lajos 329Lachita, Béla 413Lacz, Sándor 267, 268, 270Ladányi, Kálmán 460, 461Ladó, Ferencz 187Lahovari, Grigore 22Lakatos, {tefan 433Lakatos, István 434Lakatos, Iulius 433, 434Lakatos, Sándor 221Laksz, Béla 377, 378Lamberg, Ferencz 425Lána, Ernõ 341Lanczy, Lajos 349Land, Peter 60Langhammer, Alexandru 418, 419

Page 499: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

501

Lányi, Albert 205, 206Lányi, Sándor 342Láposi Kiss, István 348, 403Lapradelle, Alfred Geouffre de 80, 81László, Anna 324, 325László, Béla 305, 306, 309László, Géza 268, 270László, Gyula 347László, Ilona 267, 268, 270László, Iosif 193, 195László, István 272László, Izidor 416Lászlóffy, Béla 424Lászlóffy, József 183Laufer, Árpád 153Laurencsik, Lajos 434Lay, Josif 418, 419Lázár, Iosif 193Lázár, Kálmán 258Lázár, Nicolae 266Lazarel, Dimitrie 418, 419Laz@r, Alexandru 349, 350, 352Laz@r, Aurel 10, 11, 25, 26, 27, 29, 31,

33, 34, 35, 36, 39, 41, 50, 51, 52,53, 55, 56, 57, 58, 60, 84, 85, 86,92, 96, 97, 98, 120, 149, 188, 193,195, 261, 279, 283, 322, 329, 330,332, 333, 334, 335, 337, 338, 339,340, 345, 354, 355, 357, 364, 365,366, 367, 369, 370, 371, 372, 374,377, 378, 381, 384, 385, 386, 387,389, 393, 394, 399, 400, 421, 455,458, 461, 463, 465, 471, 473

Laz@r, Nicolae 38, 95, 164, 165, 166,167

L@b@}an, Moise 471L@bon]iu, George 66, 67, 70, 417, 418,

419, 428, 429, 430, 431, 432, 446,447, 465

L@p@datu, Zacharie 299L@sc@u, Avram 210, 211Leca, Ilie 221Lederer, Ivo J. 15, 60Lehotzky, Miklós 425, 476

Leichitia, D@nil@ 479Leicht, János 298Lénárt, Sándor 391Lengyel, Alexandru 433, 434Lengyel, Béla 306Lengyel, Carol 433Lengyel, Endre 275Lengyel, Károly 369, 370, 371, 372, 434Lengyel, {tefan 226Lenkey, Árpád 342, 346, 367, 386, 387Leonhardt, Josef 298Lepacsek, János 388, 389Leszkeu, Lenke 210, 211Létay, Gábor 79, 158, 159Levenday, Karola 344Levy, Elemér 406, 407Lichtenberg, Alexandru 434Ligeti, Béla 425Lindner, Ödön 435Lipcsey, István 388, 389Lipót, Dittler 405Lipót, Ferencz 349Lipova 73, 115Liptay, Elek 347Liszkai, Alexandru 148Liszkay, Adalbert 434Litván, Gy. 15Litvay, Anton 228, 229, 230Liuba, Valeriu 95Lobit, de, general 62, 63Lokodi, Géza 257Loloiu, Gheorghe 238, 239, 240Long, Ernõ 344Lõrincz, Albert 167, 168Lõrincz, György 234, 235Lõrincz, József 328Lõrincz, Sándor 214, 215Lõrincz, Venczel 327, 328Lõrinczy, András 167, 168, 423, 448,

449Lõrinczy, Gyula 267, 268, 270Löwenstein, Mór 343Luca, Virgil 432Lucaciu, Ignatie 95

Page 500: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

502

Lucaciu, Vasile 10Ludu} 40, 94, 109, 113, 201, 203Ludvig, Alfred 305, 307Ludvig, Annuska 143Lugoj 10, 24, 25, 34, 60, 62, 63, 65, 67,

69, 70, 71, 72, 111, 115, 417, 419,420, 427, 428, 432, 433, 434, 435,436, 437, 439, 440, 442, 444

Lugossy, Károly 347Lukács, Elemér 366, 367, 368Lukács, Gyula 243, 245Lukács, Ignácz 191, 192Lukács, Jenõ 358, 362Lukács, Jenõ, d-na 361Lukács, Lajos 364Lukács, Ödön 99Lupa}, Iosif 130Lupu, Cornel 433Lurcz, János 275Luther, Rudolf 176, 177

M

Macovi}te 437Madaras, István 272Maeyer, Sándor 79Magi, Emeric 417Mágnási, Margit 151Magos, Erzsébet 343Magyar, Andor 191, 192Magyar, István 356Magyar, János 388, 389Magyar, Jolán 343, 346Magyar, Mihály 342Magyar, Zoltán 343Magyari, Bálint 282, 283Magyari, Béla 199Magyari, Francisc 169, 171Magyari, János 130, 148, 410Magyari, János, d-na 344Magyari, Sándor 347Magyarossy, János 191Magyary, Ferencz 169Maier, Petru 71, 433, 434Majai, Zoltán 320

Majtényi, Gyula 406Makai, Kálmán 369, 370, 371, 372, 373,

374, 376Makay, Iván, d-na 476Makkai, Eugen 79, 262, 263Makoldy, {tefan 479Maksay, Jenõ 187Malakovszky, László 469, 470Malaze, Miksa 343Maleghi, Ladislau 79Malisza, Géza 343Máliusz, István 346Mandél, József 343Mandel, Mihály 349Maniu, Iuliu 10, 16, 26, 64, 74, 77, 90,

407Manó, Izsák 278Manya, Ágoston 272Manyi, Miklós 365Marcus, Ioan 21Marczelly, Béla 79, 349Marczinkó, János 294, 298Marghita 57, 58, 110, 114, 379, 387,

389, 390, 397, 400, 401, 402Maria, regin@ 241Márián, Emil 343Márián, László 183Marian, Virgil 122, 123Marin, W. 60Marinkovics, Milan 474Marinovici, Mihail 94, 133Marinovics, Mihály 201, 202, 203Márki, {tefan 451Markos, Mózes 324, 325Markovits, Armin 178, 180Markovits, József 355Markusz, Mária 282Marosán, Endre 415Marosán, László 169, 171Marosffy, Gábor 342, 345Marosi, Endre 343Marossy, Géza 406Mar}ieu, Iustin 20, 67, 68, 69, 421Marta, Alexandru 23, 26, 42, 66, 69, 86,

Page 501: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

503

415, 416, 424, 425Martin, colonel francez 68Martin, János 477Martinovici, C. 115Martinovici, Mihail 40Martinu, Gavril 423Martinus, Gábor 448, 449Márton, Béla 413Márton, Imre 264, 266Márton, József 190Márton, Ladislau 79Márton, Margit 182, 183Mártonffy, István 99Mártonffy, János 79Mártonfy, Gábor 341Mártonossy, Ákos 176, 177Máté, Sándor 79Mátéffy, Lajos 460, 461Matei, Matei 418, 419Máthé, György 343Máthé, János 355Máthé, József 183, 355, 393, 394, 396,

402Matics, István 343Mátis, Albert 325, 326Matis, Péter 206Mayer, Fülöp 425, 476Mayer, György 416Mayer, Lajos 243, 245M@}can, George 143M@rgita, Ioan 95, 131, 190, 191, 192,

193Mândru, Alexandru 133Mândru], Stelian 11, 60Meda, Valer 66, 417, 418, 419, 428, 429Medgyesi, Árpád 169, 171Medgyessy, Géza 347, 403Medgyessy, István 355Medgyessy, Ladislau 79Medgyesy, Ferencz 264, 266Media} 19, 48, 94, 110, 113, 299, 300,

301Medrea, Nicodim 128Medvigy, István 343

Megyaszay, Mária 272Megyery, János, d-na 386, 387Mellan, Dezsõ 349Menczer, Dezsõ 424Menczer, Rudolphe 79Mese}ianu, Coriolan 57, 393Mester, Dezsõ 348, 403, 404Mester, József 183Mester, Lajos 343, 346Mészáros, Anna 391, 392Mészáros, Danil 423Mészáros, Ferencz 348, 403, 404Mészáros, Iuliu 417Mészáros, Ludovic 410Mete}, Petru 94, 272, 301, 303, 314Metz, ora} în Fran]a 29Meyssonier, János 151, 154Mezei, Albert 206Mezei, Eugen 163Mezey, Ákos 344Miclea, George 73Micleu, Ilie 465, 469, 470Mic}a, Liviu 94Mic}a, Pompei 29, 31, 84, 93, 116, 118,

119, 120Micu, Andrei 305, 307Micu, Arseniu 73Miculescu, Nistor 418, 419Miculescu, Vilma 418, 419Miercurea 49, 93, 95, 108, 113, 122,

155, 156, 157, 268, 269Miercurea Ciuc (Csikszereda) 5, 46, 97,

98, 109, 110, 113, 267, 268, 269,323, 324

Miercurea Nirajului 110, 114, 290, 291,320, 321, 322, 323

Miess, Gustav 434Migia, Tr@ian 245, 246Mihali, Salvator 366, 367, 368Mihali, Teodor 20Mihálovits, István 388, 389, 406, 407Mihálszky, Antal 478Mihály, Margit 347Mihályffi, Emeric 194

Page 502: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

504

Mihályi, Ida 282Mikle, Igna]ie 353Mikle, Mihály 413Mikó, Imre 79Mikó, Károly 317, 318, 348, 403Millea, {tefan 185Milosevits, Andrei 435Minegesz, Márton 190Minovici, doctor 91Mioc, Romulus 185Mioc, {tefan 70, 466, 467, 468, 469Mircea, George 445, 446Mircea, Ioan 245Mircea, Virgil 316, 317, 318, 319, 320Miron, Vazul 221Miskovszky, Jenõ 343Mladen, Sever 70, 426, 427Mochai, Géza 270, 271, 272Mociu 93, 109, 112, 242, 243, 244, 245Mocsy, István I. 27, 46, 79Modo} 73, 115Moga, Avram 147Mois, Gyula 349Moi}, Pavel 38, 94, 163, 164Moldovan, Aurel 139, 236, 237, 238Moldovan, Grigore 209Moldovan, Ioan 94, 138, 139, 216, 217,

218, 219, 220Moldovan, Iuliu 206, 312, 313Moldovan, Mihail 94Moldován, Mihály 201Moldován, Pál 381, 382Moldovan, Romul 263, 292, 293, 294,

295, 296, 297, 299, 316, 317, 318,319, 320

Moldovan, Silviu 20, 94Moldovan, Valer 45Moldoványi, Iván 343Moldoványi, Ladislau 470, 471Moldvay, Miklós 202, 203Molke, Sándor 325Molnár, András 440, 442Molnár, Ferencz 233, 234, 235Molnár, István 272, 347

Molnár, Sándor 214, 215, 307, 325, 356Móra, Pál 342Morar, Iulian 231, 232, 233Morár, Károly 217Morariu, Alexandru 66, 417, 418, 419,

428, 429, 430, 431Morariu, Iuliu 138, 139Morgos, Erzsébet 386, 387Morgossi, Hedvig 79Móricz, István 205, 206, 377, 378Morvay, Károly 412Mosora, Teodor 292, 293, 294, 295,

296, 297, 298, 299Motoc, Ioan 305, 307Motora, Mihail 195Motora, preot 286Mottl, Lajos 478, 479Mózes, Miklós 178Mraucsik, {tefan 474Mukenhaupt, József 365Müler, Andrei 93Müller, Ágostonné, v@duv@, n@scut@

Schwarz 467Müller, Carol 95Müller, Géza 79, 99Müller, Gustav 294, 295, 298, 299Müller, Indrei 252, 253, 256Müller, Joja, dna, n@scut@ Schwarz 467Müller, Kristóf 476Muntean, Axenti 175Muntean, Francisc 159, 160Muntean, George 312, 313Muntean, Iuliu 238, 239, 240, 242Muntean, Mihail 418, 419, 430, 431, 465Muntean, Ovidiu 88Munteanu, arbitru la Tribunalul arbitral

româno-ungar de la Paris 98Munteanu, Iuliu 33, 42, 95, 120, 122,

149, 172Munteanu, Lazare 102Munteanu, Semproniu 34, 93, 125, 126,

127, 150Munteanu, Victor 95Muntyán, István 425

Page 503: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

505

Muntyán, Tamás 130Murát, Sándor 203, 204Mur@rescu, Coriolan 169, 170, 171Mure}an, Coriolan 170Mure}an, Dumitru 231, 232Mure}an, Emil 93, 243, 244, 245Mure}an, Ioan 36, 137, 138, 222, 223,

224, 225Mure}an, Ladislau 169Mure}an, Virgil 266, 267, 348, 409, 410Murgul, Ioan 143Muzsay, János 390, 391, 392Muzsnai, István 182, 183Muzsnay, Josif 79, 268, 269

N

Nabracky, Juliu 170, 171Nadaszky, György 435Naftail@, Petru 313Nagy, Alexandru 311Nagy, András 217, 218, 220Nagy, Antal 142Nagy, Béla 210, 342Nagy, Dénes 237, 238Nagy, Dezideriu 423Nagy, Emeric 418, 419Nagy, Emil Pál 270, 271, 272Nagy, Francisc 270Nagy, Gyula 178Nagy, Heni 312Nagy, Imre 135, 136, 137Nagy, István 324, 325Nagy, János 355, 369, 370, 371Nagy, József 234Nagy, Károly 79, 413Nagy, Kázmér 182, 183Nagy, Lajos 458, 462, 463, 464Nagy, Miklós 125, 126, 127, 277Nagy, Mózes 270Nagy, Nicolae 277Nagy, Sándor 231, 232, 295, 298, 342,

343, 388, 389Nagy, Vilma 366, 367, 368Nagy, Zoltán 442

Nagyajta (Aita Mare) 98Nasih, Sándor 349Nauer, György 416Naymenyi, Béla 423N@s@ud 94, 109, 112, 210, 211, 212Neam]u, Aurel 231, 232, 233Neam]u, Valer 21, 46Nedeczky, Aladár 377, 378Negrea, Camil 23, 48, 86, 305, 307Negru, Sebastian 159, 160Nemes, István 442Neme}, Alexandru 159, 160Neme}, Elena 418, 419Neme}, Maria 159, 160Németh, Dezideriu 454, 455Németh, Ioan 282Németh, János 136, 137Németh, József 477Némethy, Coloman 226Némethy, Ottmár, d-na 442Nestor, martor 432Nestor, Bazil 210, 211Nestor, Lauren]iu 33, 42, 94, 122, 123,

125, 222, 249, 251, 256Nestor, Nicolae 128Nesztor, József 343Neszvadba, Sándor 342Ne}cu]iu, Dumitru 210Neustädter, Pompei 159, 160New York 60Nicolescu, Petre 263,Nicorescu Aurel 443, 445Niculescu, Nistor 446, 447Nocrich 42, 95, 109, 113, 122, 238, 239,

240, 241, 242Noll, Ludovic 145Nossa, Vasile 251Nóti, Géza E. 348, 403, 404Novac, Gheorghe 454, 455Novac, Niculai 201Novák, Béla 232Novak, Maximilian 423Novi Sad (ora} în Serbia) 61Nuridsán, Bogdán 225

Page 504: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

506

Nuridsán, Sámuel 414Nyaguly, Béla 272Nyárádi, Gábor 322Nyekhegyi, Lothár 416Nyika, Imre 410Nyírõ, Géza 117, 118Nyírõ, Károlin 267, 268, 270Nyister, Adrian 119Nyisztor, Albert 377, 378Nyisztor, Alexandru 459, 461

O

Ocland 49, 98, 273Ocna Mure} 42, 109, 112, 236, 237, 238Ocna Sibiului 94, 108, 112, 160, 161,

162, 163Ocnariu, Ioan 418, 419, 465Ocoli}el 227Odessa, ora} în Ucraina 311Odorhei 24, 25, 45, 46, 47, 98, 109,

113, 272, 273Og@}anu, Dumitru 55, 56Oláh, Andrei 445Oláh, Béla 119, 369, 370, 371, 372,

373, 374, 376Oláh, Emeric 451Oláh, Pál 272Oláh, Vendel 478Olajos, Andrei 418, 419Olariu, Florea 448Olariu, Nicolae 131, 185, 186, 187Olariu, Virgil 131Olaru Ioan 151, 154Oltean, János 201, 202, 203Olteanu, Aurel 267, 268, 323, 324, 325,

326, 327, 328Olteanu, Romulus 269Omazta, István 476Oncu, Nerva 167Oni}or, Victor 86Oprea, Aurel 73Oprean, Nicolae 177, 178, 179, 180Oradea 10, 11, 21, 24, 25, 29, 45, 49,

50, 51, 52, 53, 55, 56, 57, 58, 60,

84, 107, 110, 114, 115, 192, 311,329, 335, 336, 338, 339, 340, 341,342, 343, 344, 345, 346, 356, 359,362, 363, 365, 367, 368, 369, 370,372, 373, 374, 375, 376, 377, 378,379, 380, 382, 383, 384, 385, 386,387, 389, 390, 393, 394, 395, 396,397, 398, 399, 400, 401, 402, 408

Oravi]a 73, 111, 115, 474, 475Or@}tie 36, 95, 108, 113, 144, 145, 146, 147Orbán, József 359Orbán, Lajos 249, 251Orbán, Rózsa 343, 346Orbok, Alexandru 252, 253, 255, 257Ordace, Cornel 93, 187, 188, 190Orenstein, Árpád 423Ormos, Mária 15, 60Orosz, Alexandru 161, 162Orosz, Béla 142, 143Orosz, Ferencz 443, 445Orosz, Ioan 281, 306, 310Orosz, Ion 210, 211Orosz, Kornél, d-na 343Orosz, Mihály 258Or}ova 66, 72, 111, 115, 417, 446, 447,

448, 476Osztas, Irma 342, 357, 358, 359, 360,

361, 362Osztián, Antal 166, 167Otl@can, Sava 423Ötmösi, Zoltán 79, 302Ottahal, Jenõ 462, 463Ottinger, Tivadar 327, 328

P

Paál, Arpád 45, 46Paál, Károly 202, 203Padova 15, 16, 60, 61Paizs, Árpád 381, 382, 383, 384Pakot, Francisc 307Pál, Aladár 344, 386Pál, Nagy Emil 271Pál, Pál 182, 183

Page 505: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

507

Palánkay, Károly 58, 397, 398, 399,400, 401, 402

Pálffy, Béla 130Pálffy, Dezsõ 416Pálfy, Iosif 245Páll, István 324, 325Palóczy, Mátyás 477Pánczél, Sigismund 72, 443, 444, 445Pandrea, Liviu 305, 308, 310Pandula, Károly 258Panek, Norbert 479Panian, Gheorghe 423, 449, 450Pap, Domokos 129, 130Pap, János 199Pap, Jenõ 128, 129, 475Pap, Vasile 209Papolczi, Iuliu 352, 353Papolczy, Géza 413Papolczy, László 413Papp, Anton 225Papp, Farcas 79Papp, Ferencz 388, 389Papp, Gyula 348, 377, 378, 403Papp, Ioan 26, 27, 28, 29, 41, 66, 79,

82, 95, 107Papp, Ioan 171, 184, 185Papp, Iosif 303, 304Papp, Jean 79Papp, József, d-na 343Papp, Károly 55, 357, 358, 359, 360,

361, 362Papp, Lajos 217, 218, 220Papp, Lajos 274, 275Papp, Silviu 54, 55, 352, 353, 354, 411Papp, Tibor 458Papp, Victor 473Paradi, Laszlo 98Paradi, László 79Parchiri, Nicolae 298Paris 12, 15, 16, 60, 61, 79, 80, 98, 99,

102, 103, 230, 265Paska, Zoltán, d-na 249Pásztor, János 406

Pa}ca, Emil 434, 435Pa}ca, Teodor 264, 265, 281Patey, Henri 29Pati]ia, Rubin 128Patzkó, Antal 329, 333, 335, 339Pauck, Friederich 66, 67, 70, 417, 418,

419, 428, 429, 430Pavel, Avram 226Pavelea, Octav 216, 220Pavelka, Albert 302Pavelka, Frigyes 348, 403Pavelka, János 294, 298Pavelka, Rudolf 403, 404P@t@ceanu, Gheorghe 163Pârvu, Sorin 60Pech, Aladár 415Pechtel, Antoniu 479Pecica 73, 111, 115, 452, 454, 455Peczkán, Sándor 349Peller, George 350Pemlényi, Imre 377, 378Peneren, Döme 349Penteker, Ioan 35, 94, 134Pentz, András 199Pepa, Ioan 465, 466Perényi, Viktor 364Persz, Ferencz 342Per}a, Romul 93Pesti, Károly 358Péter, jurist 442Péter, József 172, 173Péterffy, Juliska 327, 329Petersberger, Paul 94, 262, 317, 319, 320Petõ, Leó 428Petrass, Lajos 388, 389Petreczy, Zoltán 339Petrescu, Camil 60Petrik, Imre 442Petróczy, Zoltán 329, 333, 335Petro}ani 95, 109, 113, 185, 186, 187Petrovici, {tefan 430, 431Petrovits, Lajos 349, 350Petrovschi, Andrei 95

Page 506: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

508

Petru, István 478Petrucean, Gheorghe 429Petru], Ioan 95, 138Philipson, Adolf 343Pila, Ferencz 294, 298Pildner, Carol 42, 95, 171, 172, 173,

240, 241, 242Piller, György 349Pintea, Augustin 207, 208Pintér, Ferencz 442Pintér, József 393, 394, 396, 399, 400, 402Pintér, Károly 364Piso, Simion 95Pisztory, Zoltán 136, 137Plopu, Gheorghe 86, 331, 337Podhraczky, Ferencz 344Polnik, Kornél 405Ponczvir, György 406Ponorán, Lukács 343, 386, 387Pop, Alexandru 31, 93, 118, 119Pop, Andrei 93, 119Pop, Eugen 93Pop, George 20, 348, 405Pop, Gheorghe 391, 392Pop Ileanda, Victor 95Pop, Ioan 20, 127, 169, 171, 181, 182Pop, Iulian 30, 116, 117, 118Pop, Iuliu 143Pop, Lauren]iu 236Pop, Nicolae 35, 94, 95, 135, 192, 198Pop, Romul 43, 93, 44, 257, 258, 259,

268Pop, Sever 411Pop, Silviu 405, 411, 413Pop, {tefan 423, 448, 449Pop, Valer 185Pop, Victor 93Popa, Dumitru 313Popa, György 329, 331, 333, 335, 337,

339Popa, Romulus 130Popescu, maior 58, 400Popescu, Alexandru 195, 196, 197, 198Popescu, Gheorghe 93

Popescu, Ilie 288Popescu, Iuliu 31, 93, 118, 119Popescu, Teodor 305, 308, 310Popescu Pion, Ioan 80Popovici, Georgiu 479Popovici, Gheorghe 445, 446Popovici, Ioan 93, 259Popovici, Ioan 72, 447, 448Popovici, Ioan 142Popovici, Ioan 164Popovici, Mihai 75, 77Popovici, Nicolae 479Popoviciu, Gheorghe 21Popoviciu, Ioan 164Popoviciu, Nicolae 341Popoviciu, Petru 472Popu, Victor 36, 37, 144, 147Pordea, Ioan 119, 173, 174Poru]iu, Balint 116Poru]iu, Emil 477, 478, 479Poru]iu, Petru 86Poru]iu, Valentin 21, 30, 82Posz, Henrik 392Poszvek, Zoltán 460Po}aga de Jos 227Po}aga de Sus 227Potârc@, Eugen 400Potovszky, András 185Poynar, Sándor 341, 344Poyner, János 365Pozsoni, Antonie 29, 30, 31, 116, 117,

118Pozsonyi, Anton 228, 229, 230Pralea, Victor 305, 307Pre}ia, Romulus 126, 128Precup, Emil 268, 328Precup, Victoria 156, 157Preinesberger, Géza 35, 134, 135Prezan, Constantin 30, 64Probszt, János 416Pui 39, 95, 108, 113, 132, 175, 176Pulszky, Mihály 327, 328Pünkösti, Ioan 281Purja, Gabriella 30, 88

Page 507: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

509

Puskás, István 327, 328Puskás, János 381, 382Pu}ca}, Vasile 22Pu}cariu, Emil 138, 203, 204, 205, 206Pu}cariu, Sextil 18Puticiu, Oct. 427, 479, 480Putnoky, Ernest 70, 418, 419, 429

R

Rábay, Miklós 178Raco]i, Alexandru 20, 54, 352, 353Rácz, Béla 364Rácz, István 349Rácz, Lajos 135, 137Rácz, Mariska 272Rácz, Sarolta 79, 99Radna 68, 71, 111, 115, 472, 473Radnay, Zoltán 342Radulovici, Gh. 60Radványi, István 415Rafael, Maximilian 192, 193Raica, Iosif 438Rákosi, Carol 479Rákosy, István 364Rákosy, Juliska 364Râmnean]u, Vasile 60Raszlaviczy, Géza 416Ra]iu, Augustin 228Rázel, István 425Reca} 73, 115Rednic, Gavril 192Rednik, Gábor 342Reghin 47, 93, 110, 114, 287, 288, 292Régiusz, József 287Rehák, Aurel 473Reichert, Gustav 273Reichmann, József 142Reicu, Adrian 285Reindl, József 366, 367Reisz, Béla 305, 310Rejöd, Eugen 128Remetea 227Rend, Aurel 207, 208

Rendes, Ervin 342Rényei, Emánuel 199Repede, Gheorghe 44, 45, 93, 264, 265,

266, 267Resch, Sándor 381, 382Rettegi, Árpád 348, 403Révay, Coloman 423, 449, 450Révész, Gusztáv 344Révész, József 343Rezey, Gusztáv 381, 382, 383, 384Rheinszberger, P. 349Rideli, notar 301Riebel, Armin 186Riedl, Zoltán 342Rigó, Andrei 193, 194Rimeczy, József 343Ringler, Jenõ 178, 180Ristin, Svetozar 432Ri}cu]ia, Moise 67Robescu, C. A. 80, 81, 100Robu, Ioan 95Rodna 40, 73, 94, 109, 112, 195, 196,

198Rogneanu, Nicolae 95Rókás, János 204, 205Rollman, Desideriu 418Roman, Dionisie 20, 44, 259, 261, 271Roman, Ioan 94, 259, 261, 263, 274,

275, 276, 311Romo}an, Nicolae 156, 157Romvári, Iván 343Romváry, Tibor 342Rónai, Béla 188, 189, 190Rosenberg, Emanuil 236Rosenberg, Ignatie 245Rosenberger, Ioan 305, 310Rosenfeld, Béla 425, 443, 477, 478Rosetti, Radu R. 63, 64Roska, János 178, 180, 478Roska, Vertán 392Roskoványi, Zoltán 342Ro}ca, Ioan 147Roth, Ioan 148Roth, Mária 391, 392

Page 508: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

510

Roth, Ottó 61, 62Rottár, Alexandru 423Roz, Alexandru 67Roz, Béla 342Rozgonyi, Alajos 426, 427Rozvan, {tefan 180Rubner, Andrei 445Runcanu, Ioan 94, 173, 174, 221, 222Rus, Alexandru 245Rusca, Ioan 169, 171Rusu, Benedict 93, 290, 291, 321, 322, 323Rusu, Ioan 222, 223, 224Rusu, Octavian 84Rusz, Todor 463, 464Ruszinov, Petru 144, 145Ruszuly, Imre 191Rutter, Kálmán 258

S

Sabin, Catalina 165Sacaciu, {tefan 144, 145Sachelarie, Ovid 22Sagh, Carol 306Sághy, László 413Sajevits, Samu 342Salamon, Ilona 404, 405Salamon, Mór 151Salanky, István 369, 370, 371, 372Salea, Eugen 95, 138Sallak, András 404, 405Salló, István 326Salonta 55, 56, 60, 110, 114, 354, 355,

356, 379Sambory, {tefan 298Sándor, Iosif 76Sándor, Lajos 344, 415Sándor, Leopold 432Sánta, Mihály 272Sárdy, Ákos 244Sarer, Iosif 281, 286Sárga, József 425Sárkány, Balázs 139, 140, 141Sármaságh, István 414Sárossy, Antoniu 327, 328, 329

Sasca Montan@ 71, 111, 115, 435, 436,437, 438, 439

Sati, János 347Sató, Dénes 268, 270Satu Mare 24, 25, 49, 54, 59, 60, 110,

111, 114, 181, 352, 353, 354, 405,411, 412, 413

Sauer, Jakab 433, 434Savaniu, Ioan 54, 55Savu, Mois@ 34, 95, 128, 129, 132, 479S@cuieni 57, 58, 59, 110, 114, 378, 379,

393, 394, 395, 396, 397, 398, 399,401, 402

S@lciua de Jos 227S@lciua de Sus 227S@li}te 95, 108, 113, 122, 171, 172Sâmpetrean, Eugen 94, 299, 301Sâncr@ieni 325Sânmartin (Csikszentmárton) 49, 98, 110,

262, 268, 269, 325, 326Sânnicolaul Mare 73, 115Sântimbrean, Valeria 130Sârbu, Mariana 60Sârbu, Oliviu 181Schäffer, Hermann 186Schermann, Jenõ 476Schiebel, Hugo 145Schiff, György 426Schlecht, Lajos 391Schmidt, Ede 151, 154Schmidt, József 424, 477, 478Schmidt, Mihail 195Schmidt, Nicolae 418, 479Schmidt, Ödön 287Schmidt Rösler, Andrea 60Schmikal, Marcel 426, 428Schneider, Rudolf 145Schnell, Eugen 311Schobeln, Carol 94Scholmaschy, Adolf 416Schubert, József 234, 235Schull, Armin 423Schuller, Emil 263, 287Schuller, Erich 94, 261, 262

Page 509: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

511

Schuller, Frigyes 151Schuller, Márton 343Schuller, Mátyás 196, 197Schuster, Friedrich 298Schuszter, Alfréd 476Schwartz, Moise 418, 419Schwarz, Francisc 466, 467Schwarz, Jolán 451Schwoy, Kálmán 355Scurtu, Ioan 74, 81Sebe, Lajos 347Sebestyén, Alexandru 193Sebestyén, Árpád 144, 145Sebe} 38, 95, 108, 113, 122, 164, 165,

166Sebõk, Iosif 433, 434Seghedin (Szeged, localitate în Ungaria) 16,

46, 66, 445Seid, Ágoston 425Seini 59, 111, 114, 412, 413Seleu}ul Mare (azi Vinogradov, Ucraina) 59,

111, 406, 407, 408, 409Semlye, Kálmán 349Sepsiszentgyörgy (Sfântul Gheorghe) 98Seres, Barna 341Seres, István 347Seres, Jolán 347Seress, Emerich 79Serester, Róbert 178, 180Serly, Jenõ 415Serváry, Sándor 342Sèvres 63Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy) 98, 113Sfetcu, Emilian 95, 156, 157Sibiu 9, 16, 21, 24, 25, 26, 29, 33, 35,

36, 37, 40, 41, 42, 43, 52, 53, 63,68, 84, 85, 86, 90, 94, 95, 96, 97,98, 108, 113, 116, 117, 120, 122,123, 124, 125, 126, 132, 133, 135,136, 137, 138, 139, 140, 147, 148,149, 150, 153, 157, 162, 163, 165,166, 167, 171, 172, 173, 174, 175,176, 185, 186, 187, 188, 189, 193,195, 196, 198, 201, 203, 205, 206,

207, 208, 209, 210, 211, 212, 214,215, 216, 217, 218, 220, 224, 225,226, 230, 231, 233, 234, 236, 239,240, 241, 242, 244, 245, 246, 248,249, 255, 256, 260, 261, 262, 263,266, 267, 271, 272, 275, 282, 283,284, 285, 286, 292, 302, 309, 312,313, 315, 320, 322, 325, 328, 333,335, 337, 345, 346, 349, 350, 352,358, 361, 364, 365, 366, 367, 370,375, 376, 378, 379, 380, 384, 386,387, 388, 389, 390, 391, 392, 394,395, 396, 397, 398, 399, 401, 402,403, 404, 406, 407, 409, 410, 413,415, 416, 419, 420, 422, 424, 425,426, 430, 431, 433, 435, 442, 448,454, 465, 471, 473, 475, 480

Sielbermann, Moritz 228, 229, 229–230,230

Sighet 19, 20, 24, 25, 49, 54, 59, 110,114, 348, 349, 350, 351, 352, 406,408, 409

Sighi}oara 45, 48, 94, 110, 113, 262,263, 264, 292, 293, 294, 295, 296,297, 298, 299, 318, 319

Siklódy, János 167, 168Sikó, Barnabás 406, 407Sima, Berta 236, 237, 238Simbriger, Friedrich 94, 134, 199, 201Simó, Balázs 257Simó, Ioan 148Simó, József 273Simon, Antal 123Simon, Ferencz, 290Simon, Mihail 245Simonfay, Emil 425Simonyi, Desideriu 479, 480Sinkovits, János 136, 137Siorban, Vilmos ({iorban, probabil

{orban) 135, 137, 203, 204, 205Sipos, Andor 272Sipos, Béla 258Sipos, Gizella 157Sissel, Albert 161, 162

Page 510: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

512

Skonda, Ödön 477Sliam, Augustin 135, 137Sobonya, Béla 118Sófalvy, Zoltán 232Solomon, Nicolae 94, 263Sölöris, Edgar 93Solymosi, Gyula 463, 464Solymosi, József 294, 298, 464Sólyom, Andor 416Sólyom, Kálmán 342Sombory, {tefan 298Somkereki, Iacob 197Somkereki, Ludovic 176, 177Sommer, Nándor 453, 454Sommerburger, Friedrich 148, 149Sonea, Teodor 410Soneriu, Maria 296, 297, 298, 299Soós, István 236, 237Sóos, Károly 347Spector, Sherman David 60Spineanu, Maria 189, 190Spitzer, Ernõ 148, 149Spring, Filip 307, 310St@nescu, locotenent 185St@nil@, Nicolae 93, 259St@niloi, Nicolae 474Stacho, Károly 343Stacho, Sever 342Stan, Apostol 74Stan, Elena 432Stancovics, Nicolae 474Stark, Miklós 476Stavarz, Hugó 299, 300Stefáni, Károly 287Stein, István 406, 407Steiner, Elena 454, 455Steiner, István 476Stern, Manó 186Steydl, Adalbert 148, 149Stiegelbauer, József 425, 476Stöckl, Ferencz 435Stoiacovici, Victor 418, 419Stoica, plutonier 177Stoica, Tr@ian 314, 315

Stoichescu, Constantin 418, 419Stoina, Petru 95, 131Stojanov, Mihály 476Stricker, Gheorghe 474Suciu, Daniel 228, 229Suciu, Dumitru 88Suciu, Victor 264Sugatagi, Ödön 391, 392Sulyán, János 477Sunyogh, Andrei 425, 477, 478Susich, Carol 429, 430, 431Suszter, Géza 428, 429Sütõ, Alexandru 423Svarcz, Lajos 187, 188Szabados, Emeric 479Szabados, Francisc 418, 419Szabó, Andrei 193, 194Szabó, Anton 326Szabó, Apollónia 474Szabó, Dénes 202, 203Szabó, Edmund 228, 229, 230Szabó, Elena 474Szabó, Erzsébet 343, 386, 387Szabó, Eugen 282, 283Szabó, Ferencz 413Szabó, Francisc 311Szabó, Frederic 453, 454, 455Szabó, Géza 58, 178, 180, 311, 343,

379, 395, 397, 398, 401Szabó, Gyula 272Szabó, Ignácz 277, 278Szabó, Imre 142Szabó, Iosif 282Szabó, István 136, 137, 151Szabó, Iuliu 159, 193Szabó, János 355Szabó, Jenõ 381, 383Szabó, József 297Szabó, Ludovic 226, 227, 446, 447Szabó, Mária 343, 346Szabó, Mihály 342Szabó, Róza 364Szabó, {tefan 154, 252, 257, 326, 423Szabó, Tamás 272

Page 511: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

513

Szabó, Zoltán 357Szadeczky, Miklós 99Szakácsy, Gizella 433, 434Szakolczay, Ludovic 421Szalamin, Alexiu 193Szalay, Dezideriu 79, 460Szálló, János, d-na 364Szalvásy, Blanca 418Szándich, Urós 73, 425, 476Szántai, Margit 296, 298Szánthó, Iuliu 193Szántó, Gyula 472, 473Szappanos, József 349Szarka, Sándor 364, 365Szász, om de serviciu 251Szász, Albert 243, 244Szász, András 214, 215, 313Szász, Dezideriu 225Szász, Elvira 226Szász, Gerõné 226Szász, Gregoriu 226Szász, Irina 176, 177Szász, István 348, 403Szász, János 236, 237, 416Szász, József 249Szász, Mihály 355Szász, Zoltán 249Szathmáry, Béla 347, 425, 476Szathmáry, François 99Szathmáry, Mihály 236, 237Száva, Antal 261, 343Szava, Antoniu 274, 276Szavits, Sándor 425, 478Szebeni, Gerõ 327, 328Szedlacsek, József 381, 382, 383, 384Szedlak, judec@tor 351Szegédi, Ilona 406Szegedi, József 406Szegedy, Lajos 329, 333, 335, 339Szeitz, Benõ 388, 389, 390Szeitz, Mária 440, 441, 442Székács, arbitru la Tribunalul arbitral

româno-ungar de la Paris 98, 102Székely, Albert 128

Székely, Antal 122Székely, Armin 162Székely, Dániel 159Székely, Francisc 461, 462, 463Székely, Lajos 210, 211Székely, Mária 343, 346Székely, Mihály 151, 154, 410Székely, {tefan 256, 257Székelyudvárhely (Odorheiu Secuiesc) 98Szekér, Ferenc 347Szekeres, Ferencz 414Szekeres, Ladislau 281, 286Széles, Alexandru 306Széles, István 342Széles, Iuliu 434Széll, Aloisiu 423, 449, 450Szenczer, József 140Szenkovits, Lajos 140Szentes (Sinte}ti) 367Szentgyörgyi, Lajos 393, 394, 396, 402Szentkirályi, Miklós 125, 126, 127Szentléleki, Mészáros László 343Szentpály, Ernest 228, 229, 230Szentpály, Zsigmond 342Szentpéteri, János 206Szentpétery, Béla 327, 328, 329Szényi, Iosif 133Széplaki, Ödön 257Szepsi, Iosif 119Szerendan, Döme 426Szibinacz, Milán 476Szigethy, István 126, 128Szigeti, Charles 79, 98Szigeti, Dezsõ 349Szigeti, Georges 79Szigriszt, Antal 425, 476Szijgyártó, István 272Sziklay, Desideriu 261, 274, 276Szilágyi, Alexandru 225, 445Szilágyi, Andor 247Szilágyi, Dezsõ 341, 343, 345Szilágy, István 462, 463Szilágyi, István 151, 154Szilágyi, Jenõ 403

Page 512: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

514

Szilágyi, József 348Szilágyi, Károly 233, 234, 235Szilágyi, Lajos 347Szilágyi, László 403Szilágyi, Márton 278Szilágyi, Mihály 95, 403Szilágyi, Nicolae 311Szilágyi, Sándor 247Szilágyi, {tefan 154, 251Szilágyi, Zoltán 249, 250, 349Szilassy, Dénes 199Szilvásy, Blanca 419Szimonides, Károly 167, 168Szirmay, István 258Szirmay, Lajos 349Szlavik, Jolán 234, 235Szoboszlay, Júlia 462, 463Szoboszlay, Sándor 462, 463Szõcs, Dániel 229, 230Szõcs, Endre 272Szõcs, János 221Szõcs, Lajos 272Szõke, Lajos 342Szõllõsi, Gyula 342Szõllõssy, Eugen 423Szöllösy, Ferencz 414Szöllõsy, Miklós 245, 246Szolnok, (localitate în Ungaria) 183Szombat, Pavel 445Szongolt, Thèodore 79Szonn, Elisabeta 479Szonya, Júlia 369, 370, 371, 372Szõnyi, Ferencz 406Szopos, Gáspár 268, 270Szotak, Margit 388, 389, 390Szõtimrei, Emeric 417Szövérffy, Dezsõ 236, 237Sztaniszlavszky, Adolf 329, 332, 333,

335, 338, 339Sztanka, József 381Sztankovics, Miklós 474Sztójka, Lajos 178Sztupjár, Károly 290Sztupjár, Samu 258

Szõcs, Andrei 176, 177Szõcs, Kamilla 151, 154Szucsigan, László 362Szukpay, Gyula 414

{

{enchea, Ioan 48{erban, Nicolae 305, 310{ercaia 94, 110, 113, 311, 312, 343, 379{imleul Silvaniei 57, 110, 114, 348, 390,

391, 392, 393{iria 73, 111, 115, 463, 465{oimo}iu, Dorica 143{omcuta Mare 59, 111, 114, 312, 411{tefanovici, Petru 95{tirb, George 143{uta, Jean 353{uteu, Tr@ian Corneliu 94, 277, 278,

279, 281

T

Tagadóan, Tódor 462, 463Taglicht, Samu 305, 310Tajnal, Eugen 79, 98Takács, Ferencz 247Takács, Gyula 347Takács, István 393, 394, 396, 400, 402Takácsi, Béla 130Talvaly, Benedict 228, 229, 230Tamba, Péter 364Tanko, Iosif 418, 419Tarajossy, Béla 423Tarkó, Sándor 231, 232Ta}ca, Eremie 454, 455Tatár, Gerõ 148Tatay, Ambrus 343Tátrai, Kálmán 342Tattay, Lajos 343Taussig, Menyhért 433, 434T@ma} Colomán 276T@ma}, Alexandru 284T@ma}, Simion 20, 42, 249, 251T@p@lag@, Ioan 197

Page 513: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

515

T@}nad 59, 111, 114, 266, 348, 409,410

T@taru, Eugen 153, 154Târgu L@pu} 41, 109, 112, 138, 212,

213, 214, 215Târgu Mure} 21, 24, 25, 26, 27, 29, 43,

44, 45, 47, 53, 84, 93, 109, 113,114, 115, 257, 258, 259, 264, 265,266, 268, 281, 283, 284, 286, 291,313, 315, 316, 327, 348, 404

Târgu Secuiesc 25, 46, 97, 109, 113,270, 271, 272

Târn@veni 49, 110, 263, 312Teaca 43, 93, 109, 112, 252, 253, 254,

255, 256, 257, 379Teiner, Jenõ 349Telegdy, Géza 234Telegdy, Lajos 302Telmán, Aladár 272Tenner, Izidor 416Teodorovics, Sándor 460, 461Tepfenhardt, Antal 414Teregova 66, 73, 111, 115, 417, 465,

466, 467, 468, 469Tergoria, Aurel 94Teri, Géza 293Ternovsky, Francisc 281, 285Ternovszky, Béla 122, 123Teschler, Mátyás 415Tetsi, Endre 79Thudt, Mih@il@ 297, 299Thumes, Mihály 252, 254, 257Thúry, Endre 343Tichy, Árpád 473Tiefenthaler, József 407Tieran, Emil 416Tihasz, Mihály 377, 378Timár, József 190Timi}oara 21, 24, 25, 29, 61, 62, 64, 65,

66, 69, 73, 74, 97, 111, 114, 115,126, 128, 307, 415, 416, 424, 427,442, 475, 476, 477, 478, 479, 480

Timófi, János 415Tinca 55, 60, 110, 114, 357, 358, 359,

360, 361, 362, 363Tiszaújlak (azi Vylog, localitate în

Ucraina) 407Titieni, Ioan 41, 94, 226, 227, 228Tiulescu, Const. B. 31Tobiás, Ludovic 418Todea, Ana 195Todea, Lenu]a 88Todorovics, Gerõ 221Tolan, Teodor 124Tolcsvay, Ludovic 228, 229, 230Tolvaly, Benedict 228, 229, 230Tomaskó, Lõrincz 349Tomáskovics, Dezsõ 365Tomassy, Géza 403Tomits, János 455, 457, 458Tompa, Gábor 272Tompa, Lajos 275Tompos, János 272Tompuk, Jakab 349Toncsán, Tivadar 236, 237Tönner, Izidor 416Topán, József 41, 95, 212, 213, 214Topan, Liviu 148Topea, Mihail 448Tormássy, Géza 348, 403Török, Géza 151, 154Török, Irén 388, 389, 390Török, István 414Török, Joseph 79Török, Lajos 342Török, Teodor 282Török, Vilhelm 282, 283Török, Zsigmond 463, 464Torrey, Glenn E. 15, 29Tóth, Albert 442Tóth, Béla 342Tóth, Coloman 245Tóth, Endre 79Tóth, Gábor 342Tóth, Gyula 258Tóth, Lajos 202, 203, 343, 406, 407,

434Tóth, Mihály 377, 378

Page 514: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

516

Tóth, Sándor 463, 464, 468Tóth, Vilmos 130Totsi, Imre 343Tournadre, de, general francez 65, 68,

69, 421, 422, 423Tra}c@, Ottmár 8, 88Trianon, tratat de pace 14, 15, 18, 19,

30, 74, 80, 81, 100, 102Trif, George 95, 139Tripon, Gavril 20, 134Tru]ia, Dimitrie 423Tunyoghy, Jolán 393, 394, 396, 398,

400, 402Turcu, Vasilie 286Turda 24, 25, 34, 38, 41, 94, 108, 113,

132, 133, 163, 164, 226, 228, 229,437, 438

Tyopay, Ede 412Tyuskay, István 391, 392

[

[eicu, Cornel 71, 435, 437[ieran, Emil A. 425[iplea, Alexandru 221, 222[uculescu, Petru 445, 446

U

Udvardy, László 287Udvary, Ferenc 473Ugocea, comitat în Ungaria, azi în

Ucraina 59, 408Uioara (azi Ocna Mure}) 94, 248Újfalvy, Dezsõ 202Újfalvy, Lajos 203Újhelyi, József 349Újlaky, Albert 418, 419Újlaky, Margit 343, 369, 370, 371, 372,

374, 375Unger, Géza 347Ungureanu, Pavel 443, 445Ungvári, Ioan 79Ungváry, Antoniu 417Ungváry, Jenõ 476

Unipan, Pavel 445, 446Urai, Péter 404, 405Uray, József 423, 452Uray, Ladislas 99Ürmösi, Ioan 306Ürmössy, Károly 235Ürmösy, Mária 311Ursz, János 473Utalea, Octav 122, 123

V

Vágó, István 425Vaida, maior 408Vaida, Petru 95, 348Vaida-Voevod, Alexandru 10, 16Vaida-Voevod, Mircea 16Vajda, Iosif 282Vajna, Ferencz 272Vajna, Vincze 163Vajnovszky, Vincze 342Valea Târnei 393Valentin, Arthur 306, 307, 310Vályi, Pál 217, 218, 219Vámos, Albin 415Vámosy, Mihály 329, 333, 335, 339Vancea, Victor 94Váncza, György 348, 403Vándori, Francisc 263, 276Vantsa, István 272Ványolós, Jean 79Váradi, Imre 342Váradi, Sándor 347Várady, Ernõ 393, 394, 396Várbeli, Eszter 258Varceka, Vilhelm 145, 146Várfalvi, Fanni 343, 346Varga, Adalbert 440, 442Varga, András 348, 403Varga, Árpád 154, 298Varga, Ferencz 347Varga, Ferencz, d-na 347Varga, Lajos 342Varga, Vilmos 199Varga Honkovszky, Árpád 151

Page 515: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

517

Vargha, József 343Várnai, Zoltán 305, 310Varnay, Henrik 341, 343Varó, Zoltán 461, 462Váry, Ladislau 281, 285Vásárhelyi, Mariska 364, 365Vásárhelyi, Mózes 342Vasile, Drago} 207, 208, 209Vasilie, Alexandru 432Vasilievici, Ioan 418, 419Vasinca, Toma 20Vask, Aladár 153Vass, Ferencz 273Vass, Ignác 443, 445Vass, Márton 79Vass, Zsigmond 205, 206Vassika, Venczel 293Vasu, D@nil@ 305, 310Vasu, Octavian 20, 305, 308, 310Va}c@u 56, 60, 110, 114, 366, 367, 368,

379V@car, Vasiliu 245V@g@unescu, M. 77V@leanu, Igna]ie 447, 448V@li}oara 227Vecerdea, Nicolae 20, 46, 270, 271Végh, Emil 142Végh, Ferencz 257Végh, Joseph 79, 99Végh, Sándor 344Vékony, József 258Veliciu, Romul 21, 86Venczel, Ioan 418, 419Venetu, Ioan 305, 306, 307, 308, 309,

311Vereczky, Gyula 349Veredy, Gábor 231Veress, András 325, 326Veress, Áron 462, 463Veress, Árpád 324Veress, Eugen 170Veress, Géza 281, 286Veress, János 377, 378Veress, László 410

Veress, Mihály 142Veress, Sándor 248Veress, Zoltán 170, 247, 248Veretzi, Louis 79, 99Verness, István 270, 271Vertan, Sándor 287, 288Verzar, Victor 311Vesa, Vasile 15, 17, 22Vescan, Ioan 20, 44, 264, 265, 266Vetési, Lajos 343Vetik, Viktor 200Vida, Gyula 217, 218, 220Vida, Gyula, d-na (n@scut@ Székely) 217,

218, 220Vidrighin, Stan 21Viena 8, 30, 60, 104Viktor, Lajos 473Vincze, József 360, 361Vinga 73, 115Vinogradov (Seleu}ul Mare)Vi}eul de Sus 59, 114, 351Vin]ul de Sus 94, 109, 245, 246, 247,

248Virágh, Béla 424, 425Virágh, Carol 306Virágh, Iosif 435, 436, 438, 439Virányi, József 475Virányi, Lajos 342Vitályos, Lenke 458Vizy, Ferencz 210Vlad, Aurel 10Vlad, Ilariu 279, 280Vlad, Ioan 48Vladone, Alexandru 267, 325, 326, 327,

328Vlaik, Luiza 200Vod@, Ioan 119Vogel, Dávid 230Voicu, Ioan 303Volenhofer, Pál 99Vörös, Imre 425Vulkán, Berta 161Vulpe, Magdalena 18

Page 516: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

518

Vutca, Petru 226, 228

W

Waedt, Rudolf 298Wager, Alajos 79, 99Wagner, Friederic 467Wagner, Johann 252, 253, 254, 255,

256Waidmann, János 434Weber, Peter 29Weeber, Gyula 212, 213, 214Weer, György 116, 119Weinberger, Hedvig 451Weisz, Árpád 405Weisz, Klementina 445Weisz, Robert 478Wellisch, Alajos 426, 427Wermescher, József 151, 154Werner, Ioan 451Weydauer, Endre 477Wiblitzhauser, Frigyes 474Wilhelm, Emma 275Winklarek, János 462, 463Wittigayer, Gabriella 477Wolf, Jolán 342

Z

Zaberca, Vasile M. 60Zachariás, Ernõ 460, 461Zaharia, Octavian 95, 122Zainea, Ioan 50Zajzon, Kálmán 327, 328

Zakariás, Gyula 125, 126, 127Zalányi, Elisabeta 193Zal@u 19, 20, 24, 25, 49, 54, 60, 110,

114, 209, 346, 347, 348, 391, 392,403, 405, 409, 410, 411

Zarb, M. 98Z@rne}ti 94, 110, 113, 314, 315Z@voianu, Mihail 228, 230Zeferovits, János 349Zeillinger, Anton 474Zékány, Carol 315Zeller 73, 474, 475Zentke, János 228, 229, 230Zich, József 423, 449, 450Ziegler, József 413Zigre, Nicolae 21, 86Zikes, Johann 298Zimbran, Tivadar 458Zimmermann, Otto 298Zöld, Ioan 307, 310Zombory, Endre 406, 407Zonda, Gergely 287Zonda, Géza 296, 297, 298Zörgõ, Nicolae 418, 431, 432Zoványi, George 79, 99, 195, 197Zsakó, Andor 261Zsembery, Márton 342Zsiga, Ilona 347Zsiga, Lajos 394, 395, 397, 398, 399,

400, 401, 402Zsiska, Dániel 433, 434Zsivanovics, Miklós 476Zumpfe, Magda 393, 394, 396, 400, 402Zverinyi, Szilárd 369, 370, 371, 372,

373, 374, 376

Page 517: INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[” AL · PDF fileAbia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus ... în toate compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea

519

DE ACELA{I AUTOR

1. Bibliografia istoric@ a României, vol. I, IV-VIII, Bucure}ti, 1970-1996.2. Valeriu Brani}te, Coresponden]@, vol. I-IV. Edi]ie de Gheorghe

Iancu, Valeria C@liman (I-III), Stelian Mândru] (IV), Cluj-Napoca, Bucure}ti,1985-2001.

3. Contribu]ia Consiliului Dirigent la consolidarea statului na]ionalunitar român (1918-1920), Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1985, 316 p.

4. La consolidation de l’Union de la Transylvanie et de la Roumanie(1918-1919). Témoignages français. Bucure}ti, Ed. {tiin]ific@, 1990, 334p. (avec G. Cip@ianu).

5. History of modern Romania. Preliminary study. Text selection,coordination and methodological adaptation: Armando Alonso Pineiro,Buenos Aires, Ediciones Historia, 1999, 248 (Coautor). Edi]ie }i în limbaspaniol@.

6. Istoria României. Transilvania, vol. II (1867-1947). CoordonatorAnton Dr@goescu, Cluj-Napoca, Ed. „Gheorghe Bari]iu”, 1999, Coautor.Paginile XV-XXIII, 703-766, 851-866.

7. Colectivizarea agriculturii în România. Aspecte legislative. 1945-1962, Cluj-Napoca, 2000, LXXXI + 438 p. (cu Virgiliu êâr@u }i OttmarTra}c@).

8. Problema minorit@]ilor etnice din România în documente aleSociet@]ii Na]iunilor (1923-1932). Le problème des minorités ethniquede Roumanie dans le documents de la Société des Nations (1923-1932).Ethnic Minorities in Romania in Documents of the League of Nations(1923-1932), Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2002, 399 p.

9. Dezvoltarea întreprinderilor metalurgice din România 1919-1940.Cluj-Napoca, Editura Studium, 2003, 335 p. ( În colaborare cu: L. Báthory,I. Csucsuja, M. {tirban).


Recommended